Skip to main content

Full text of "Dictionarul contimporanilor"

See other formats


Google 



This is a digita] copy ofa hook inai was preserved l'or general ions ori library sIil'Ivl-s before il was carelli! ly scanncd by Google as pari ol'a project 

to make the world's books discovcrable online. 

Il has survived long enough l'or the copyright lo expire and the hook to enter the public domain. A public domain hook is one thai was never subjecl 

lo copy righi or whose legai copyright lenii has expired. Whether a book is in the public domain may vary country lo country. Public domain books 

are our gateways to the past. representing a wealth ol'history. culture and knowledge that's ol'ten dilììcult to discover. 

Marks. notaiions and other marginalia present in the originai volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 

publisher lo a library and linally lo you. 

Usage guidelines 

Google is proud lo partner wilh libraries lo digiti/e public domain malerials and make ihem widely accessible. Public domain books belong lo ihc 
public and wc are merely their cuslodians. Neverlheless. this work is expensive. so in order lo keep providing ibis resource. we bave taken steps to 
prevenl abuse by commercial parlics. mcliidiiig placmg Icclmical reslriclions on aulomaled uuerying. 
We alsoask that you: 

+ Make non -commercial use of the fi Ics Wc designed Google Book Search for use by individuai, and we recjuesl that you use these filcs for 
personal, non-commerci al purposes. 

+ Refrain from mttoinatcd querying Dono! send aulomaled uueries ol'any sorl to Google's system: II' you are conducting research on machine 
translation. optical characler recognilion or olher areas where access to a large amounl of lext is helpl'ul. please contaci us. We cncourage the 
use of public domain malerials l'or illese purposes and may bc able to help. 

+ Maintain attribution The Google "walermark" you see on each lìle is essenlial l'or informing people aboul ibis project and hclping them linci 
additional malerials ihrough Google Book Search. Please do noi remove it. 

+ Keep it legai Whatever your use, remember that you are responsive for ensuring ihat whal you are doing is legai. Do noi assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the Uniied Staics. thai the work is also in ihc public domain for users in other 

counlries. Whelhcr a book is siili in copyright varics from country lo country, and we can'l ol'l'cr guidancc on whelher any spccilìc use of 
any spccilic book is allowed. Please do noi assume thai a book's appearance in Google Book Search means il can bc used in any manner 
anywhere in the world. Copyright iiifriiigcmcnl liabilily can bc quite severe. 

AIhuiì Google Book Search 

Google 's mission is lo organize the world's information and to make it uni versai ly accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discovcr ihc world's books while liclpmg aulliors ami publishcrs rcach new audicnecs. You cari scardi ihrough the full lexl ol'lhis book un the web 
at |http : //books . qooqle . com/| 



Google 



Informazioni sii questo libro 



Si tratta della copia digitale di lui li Ito clic per gcncraz ioni e sialo conservala negli scalTali di Lina bibliolcca prima di essere digilalizzalo da Google 

nell'ambito del progetto volto a rendere disponibili online i libri di tutto il mondo. 

Ila sopravvissuto abbastanza per non essere più protetto dai diritti di copyright e diventare di pubblico dominio. Un libro di pubblico dominio ò 

un libro che non è mai stato proietto dal copyright o i cui lemiini legali di copyright sono scaduti. La classilica/ione di un libro come di pubblico 

dominio può variare da paese a paese. I libri di pubblico dominio sono l'anello di congiuri/ione con il passalo, rappre sentano un patrimonio storico. 

culturale e di conoscenza spesso diflìcile da scoprire. 

Commenti, note e altre annotazioni a margine presenti nel volume originale compariranno in questo lìle. come testimonianza del lungo viaggio 

percorso dal libro, dall'editore originale alla biblioteca, per giungere lino a te. 

Linee guide per l'utilizzo 

Google è orgoglioso di essere il parlner delle biblioteche per digilalizzare i materiali di pubblico dominio e renderli universalmente disponibili. 
I libri di pubblico dominio appartengono al pubblico e noi ne siamo solamente i custodi. Tuttavia questo lavoro è oneroso, pertanto, per poter 
continuare ad offrire questo servizio abbiamo preso alcune iniziative per impedire l'utilizzo illecito da parte di soggetti commerciali, compresa 
l'imposizione di restrizioni sull'invio di query automatizzate. 
Inoltre ti chiediamo di: 

+ Non fare un uso commerciale di questi pie Abbiamo concepito Google Ricerca Libri per l'uso da parte dei singoli utenti privati e li chiediamo 
di utilizzare questi lìle per uso personale e non a lini commerciali. 

+ Non inviare query automatizzate Non inviare a Google query automatizzate di alcun tipo. Se stai effettuando delle ricerche nel campo della 
traduzione automatica, del riconoscimento ottico dei caratteri (OCR) o in altri campi dove necessiti di utilizzare grandi quantità di testo, ti 

invitiamo a contattarci. Incoraggiamo l'uso dei materiali di pubblico dominio per questi scopi e potremmo esserti di aiuto. 

+ Conserva la fili gran a Li\."iì\\gn\.nn" (watermark) di Google che compare in ciascun lìle è essenziale per informare gli utenti su questo progetto 
e aiutarli a trovare materiali aggiuntivi trainile Google Ricerca Libri. Non rimuoverla. 

+ Fanne un u.so legale Indipendentemente dall'ulilizzo che ne farai, ricordati che ò tua responsabilità accertali di farne un uso legale. Non 
dare per scontalo che. poiché un libro è di pubblico dominio per gli ulenli degli Siali Uniti, sia di pubblico dominio anche per gli ulenli di 
altri paesi. I criteri che stabiliscono se un libro è prolello da copyright variano da Paese a Paese e non possiamo offrire indicazioni se un 
determinato uso del libro ò consentito. Non dare per scontato che poiché un libro compare in Google Ricerca Libri ciò significhi che può 
essere utilizzato in qualsiasi modo e in qualsiasi Paese del mondo. Le sanzioni per le violazioni del copyright possono essere mollo severe. 

Informazioni su Google Ricerca Libri 

La missione di Google è organizzare le informazioni a livello mondiale e renderle universalmente accessibili e fruibili. Google Ricerca Libri aiuta 
i lettori a scoprirci libri di tulio il mondo e conseiil c ad aulun ed edili in di ragg i ungere un pubblico più ampio, l'imi cffclluarc una ricerca sul Web 
nell'intero testo di questo libro da |.-. ■..■...-: / .■.:;-:.-:.::;/ . .-;-;. -;..-[! e. comi 



/* m PROPERTY OF ^ 

UnimÉtyof 

Mèìgan 



Jwram, 



»8«7 




ARTES SCIENTIA VIHITAS 



^mmm^mm^t^ 



y* m PROPERTY OF j* 

UniwÈpof 

ùàimn 



Jwram, 



«8»7 




ARTES SCIENTIA VllUTAS 



^mmm^mm^t^ 




* v\l i 



(SECOLUL AL XlX a ) 



DE 



*1. r- 




DIM. R. BOSETTI 



^ 



M EDI 




a ' là 




< 



BUCURE^TI 

EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAGIUL ROMAN No. l± 

1897 






Or-ce ecsemplar ne nunierotat ;/' ne puri fin d semniìfurii autonduì, se va 
considera contrafdeul fi se va urmàri confami legeì. 
Rcbroducerea fi fraduejiunea sunt intemse. 

0486 



S. 



\ 



\ 









». t 



* I* •. 



- Persoanele cari se interesea^d la public adunca de [affi, sunt monte sii bine 
voltiseli a sminala auloruluì, lipsurile $i entrile ce vor dovedi, spre a se pule a 
face rcilijìcarile in editili viitoare. 



PRECUVÉNTARE 






Sunt peste tre! ani de atuncì. Me gàseam intr'un locai public, la o 
masà cu un tinér licen^iat in drept, cu o cultura generala destul de intinsà, 
§i care me ruga tocmai sa inserez intr'un ziar, conform obiceiului, cà a 
trocut cu mare succes teza sa pentru licenza §i cà juriul l'a felicitat foarte 
viù — tot conform obiceiului. — La acea^i masà cu noi, era alt ttnér, un vo- 
luntar pe §ase luni. 

Pe cànd licenziatoli se làuda cu izbàndele sale universitare, intra in 
localul public un medie militar cu trei trese la kepiù. Bacalaureatul volun- 
tar se scoalà, saluta respectuos §i apoi se a§eazà iarà§i. 

Ear eù, care am tristul privilegiù de a reprezenta deja o pagina a 
timpului de apoi, me intorsei càtre cei doui tineri $i le zisei : 

— Oum se schimbà vremurìle §i moravurile. Vederi pe oficerul care 
intra acum ? Cu doué-zeci de ani inapoi, ilici un militar de la mie pana la 
mare nu l'ar fi salutat, càci pe atunci medicii militari, cu toatà uniforma 
lor, eraù consideraci ca des intrus in marea familie a armatei. 

Pe atunci li se zicea lipitarile lui Davila. 

Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovarà§ii mei de masà, se uitarà ne- 
dominai unul la altul, apoi la mine, ?i me intrerupserà zicénd : 

— Lipitoare? N'am in^eles. Lipitorile lui Davila §i mai pu^in. 

— Ce fel, urmai eù, nu §t\\\ cine a fost Davila? 

— Màrturìsesc cà din auzite, cimose numai picàturìle lui Davila, cari 
mi s'aù recomandat la spicene contra colicelor, réspunse licen(iatul, dar 
cine a fost Davila ?i dacà a fost ture, tàtar, saù neamf, habar nu am. 

Eù rémàsei uimit. 

Nu mi venea sa crez cà doui-spre-zece ani sunt de ajuns in (ara 
noastrà pentru ca o data omul inmormintat, dacà el n'a fost Kogàlniceanu, 



Il 

Brattami, saù n'a purtat un nume cu vazà in politica, sa nu so mai §tie 
nimic despre dénsul. 

Fàcui in pufine cuvinte biografìa doctorului Davila §i tàlmàcii sensul 
satiric al califìcativului lipitoare, dat medicilor militari e§i(i din $coala sa. 

Dar aceasta nu mi se pàrea suficient. Din acest moment m'am tot 
gàndit cà precum ttnèrul licenjiat nu §tia nimic despre cine a fost Davila, 
tot ast-fel sunt multi cari nu §tiù nimic despre cine a fost Dinicà Golescu, 
Filipescu Constantin,Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, pro- 
fesorii Vaillant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski §i multi, foarte 
multi alti! cari aù jucat un rol important in Romania de la inceputul se- 
colului pana asta-zi, dar ale càror biografi! chiar sumare, nu se gàsesc 
nicàerl. 

Toatà lumea n a fost Bolintineauu, Sion, saù alt literat, spre a i se 
gasi visita in numeroasele modeluri de prozà §i poezii ce se tipàresc anual 
cu autorizatia ministerialà. 

Ast-fel mi-a intrat in minte idea de a intocmi un Dicfionar al Contim- 
poranilor din Romania de la inceputul secolului al 19-lea pana astà-zl. 

M'am pus pe lucru in 1896 $i credeam cà voi termina in $ase luni. 
Amar ani fost fn§elat, càci iatà-ne in 1898 §i lucrarea mea este abia schi- 
fata, o recunosc singur. 

Dictionarul de fa(à apare incomplect,. cu multe lacune, pentru cà mi'aù 
lipsit elementele necesare spre a face ce doream sa fac, §i ce nadàjduiam 
cà voi putea sa produc. 

Spre a me urni din loc, am gàsit trei càrti. Una este Arhondologia 
Moldoveì de paharnicul Constantin Sion, care drept amànunte asupra vietei 
oamenilor secolului, se ecsprimà cam de regulà ast-fel : „X..., putoare gre- 
ceascà, boerit de Vodà Sturdza pentru cà i-a netezit muerea; l'a fàcut 
paharnic!" Apoi càrticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisà 
de un om mie, o colemie de vre-o doué-zeci nume, in care top partizanii poli- 
tici ai autorului sunt numiti mari patrioti, farà a li se arata faptele, iar 
top adversarii sunt numip hop, farà a li se arata hotiile. 

De acesto lucrar!, bine inteles cà nu m'am putut sluji. 

A trea carte este a lui Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturet ro- 
màne. Aceastà lucrare mi-a tosi de mare folos, insà prezenta doué nea- 
junsuri. E publicatà acum doué-zeci §i doui de ani §i nu se ocupà de càt 
despre publicujti. 

In asemenea conditami m'am gàndit atunci sa me adresez publicului 
cu rugàminte sà'mi vie fle-care in ajutor, trimitàndu'mi biografine ce pò- 



Ili 

seda. Luti! intregi toatà presa a reprodus apelurile mele desesperate càtre 
familiile tuturor fo§tilor saù actualilor frinitaci a! (àrei. 

Se vede cà proza mea n'a avut darul sa de§tepte in public dorul des- 
gropàrei trecutului, càci mi-aù réspuns cel mult zece la sutà din cei cari 
ar fi trebuit sa réspunzà. In schimb insà recunosc cà am primit biografi ile 
unor necunoscu(i cari'mi destàinuiaù cà ^le la nascere pana in prezent aù 
fost neclintiti conservatori saù liberali, ba adesea aù cumulat aceste doué 
credile politice cu vre-o demnitate de merabru intr'un consiliu judejean. 

Desnàdàjduit, dar hotàràt sa joc de vreme ce intrasera in horà, am 
intreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dinotasele vre-o 
biografie. M'am luptat cu slovele chirilice, am citit zi cu zi fie-care articol 
de fond din colecpile ziarelor pentru cà pò la 1850 §i chiar mai incoace, in 
primul Bucuresci, gàseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po- 
liticei externe, apoi tot intr'insul se vorbea mai la vale despre moartea 
lui Càmpineanu saù a lui Vàcàrescu, mal departe se istoriseaù izbàndele 
lui Garibaldi §i articolul inchea cu o dare de seamà despre scumpirea 
zarzavaturilor. 

Ca sa gàsesc ceva, trebuea sa citesc tot. Mare lucru n'am gàsit, dar 
am dobàndit convingerea cà de la 1850 pana in prezent, presa noastrà a 
càgtigat mult, cel pu(in in arta de a imparai materia. 

Nimic in biblioteci, aproape nimic in ziare ; 'mi ràmàneaù analele par- 
lamentare. Ca un adevérat càine de vénàtoare in urmàrirea pràzei, am 
pus inàna pe tablourile pensionarilor Statului din trecut $i alegàndu'mi 
acolo numele frunta^ilor, am alergat la izvor, cercetànd proectele de log! 
facute cànd li s'aù votat pensiile saù recompensele nazionale. 

A§a intre altele voi istorisi rezultatul la care am ajuns nàdàjduind cà 
voi gasi amànunte asupra vie^ei lui Vasile Sturdza. 

Legea $i proectul eraù cu desà vér^ire laconico; dar am constatat cà 
M. Kogàlniceanu luase cuvéntul in Camera spre a susine proectul. 

Deschid „Monitorul Oficial". Luase intr'adevér cuvéntul M. Kogàlni- 
ceanu, spre a grài cam ast-fel: „Domnilor, nàdàjduesc cà nu este nevoe 
sa mai suspù ineritele lui V. Sturdza $i cà top ve vep gràbi a vota 
proectul". 

Atàt $i nimic mai muli. 

S'a gràbit $i cu drept cuvént toatà Adunarea sa voteze proectul, 
de §i am convingerea cà mul(i deputaci nu §tiaù mai multe despre V. 
Sturdza de càt licenziatali meù despre doctorul Davila. 

M'a§ opri aici, de teamà sa nu deviù prea monoton, dar trebue sa 
mai adaog un exemplu. La Ministeri de rezbel nu mi-a fost cu putirla 



IV 

sa gfisesc starea civilà §i foaea de serviciù a oficerilor mor(i in timpul 
rezbelulul Independeufei. Nàdàjdueam cà acanti eroi sunt inscrivi intr'o 
carte de aur. Nu sunt trecici nicàeri. Am reconstituit singur via$a lor, 
servindu-mé de Anuartd armatei din 1876 §i de cartea D-lui Th. Vàcàrescu: 
Lupiele Rotti ànilor. 

Toate acestea le-am spus pentru ca sà'mi fie ertat dacà in asemenea 
conditami Dicfionarul Contimporanilor din Romania e departe de perfec(iune, 
pentru ca sà'mi fie ertat dacà pe unii din fruntaujii farei i-am dat poate 
ca nàscici inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loc, despre alfii 
am vorbit prea pu(in, §i pe unii i'am ingropat prea térziù. 

Am pus cel pufin temelia Dicfionarului. De acum inainte, sà'mi dea 
iubitorii de adevér ajutor ?i Dumnezeù zile ca sa pot indrepta gre^elele 
intr'o edtyiè viitoare. 

DIM. R. ROSETTI. 



DICTIONARUL CONTIMPORANILOR 



A 



Aaron (Teodor). — Preposti capittilar in 
Lugoj (Transilvania); nàscut in Ardeal la 
6 Februarie 1803, incetat din viatà in Lu- 
goj la 6 Aprilie 1859. 

A fàcut studiile in Sibiù, Blaj, §i Pes- 
tila. Numit la 1828 profesor la gimnasiul 
din Blaj, el trece in 1835 parodi la pro- 
topopia de la Galja, la 1837 devine cano- 
nie onorar iar la - 18^8 parodi in Arad. 
Mal tàrziù director al gimnasiului din Beili?, 
la 1842 e numit censor si revisor la tipo- 
grafia Universitàtei din Buda. Dupà ce a 
trecut prin rectoratul seminarului romàn din 
Orada mare, a fost numit in 1857 prepo- 
sti capitular in Lugoj. Aaron a puolicat : 
Catechetica practicà {1843) Anotàrf la Istoria 
lui Petru Maior (r828) Anotdrl din Istoria 
ed e siasi icà despre nr^irea $ì làurea crediti tei 
crepine hit re Romàni (1850) Cuvcntàrili- 
sericepi (1847). 

Adamachi (Vasile). — Filantrop, nàs- 
cut in Iajl la. 18 11, linde 'a incetat din 
viatà h 20 Martie 1892. A fàcut studiile in 
casa pàrinteascà §i a ocupat diferite func- 
tiunl in judetul Vaslui. A làsat Academiei 
romàne o donatiune de douà milioane ji 
jumàtate sub titlul ((Fondili Adamachi)) al 
càru! venti servejte in mare parte pentru 
premiarea scrierilor morale, imbràcàmintea 
copiilor sàxaci, imprimàri de lucrar! pre- 
miate, stipendi!, etc. etc. 

Adamescu (Gheorghe). — Profesor, pu- 
blicist, nàscut in Bucurejtl la 1869. A fàcut 
toate studiile in tara ji la 189 1 a fost nu- 
mit profesor suplinitor pentru limba ro- 
màna la liceul din Gelati; la 1892 a fost 
numit definitiv la aceeaji catedrà, iar la 
1894 a f° s t transferat in Bucurejti la gim- 
nasiul Sincai. 

Dupà ce a colaborat la ma! multe re- 
viste literare intre 1886 ji 1888, a publi- 
c atapoI: Studit despre Miron Costiti (1888), 



Lnptete pentru uaponalitate ale Romànilor de 
peste munii in 1848 — 40. (1892), Despre 
duali^mul austro-iingar (1892). Poesia po- 
pularà romàna (1893), Ideile politice ale cro- 
nicarilor (1895), Istoria limbef §i l'iter atnr et. 
(1894). Modele de discursurl (1896), Poe- 
tica (1897). 

Adrian (Gheorghe). — General, nàscut 
in Transilvania, la 1820, incetat din viajà 
in Bucuresci la 14 Decembrie i889»Aluat 
parte in 1848 la mijcarea revolujionarà a 
Romànilor din Transilvania ; apol a trecut 
in Romania ji a intrat in serviciul militar, 
ìnaintànd pana la gradui de general. Sub 
domnia lui Cuza la 1863, de ji in neactivitate, 
a fóst dat in judecatà §i osàndit la isgo- 
nirea din armata pentru ci refuzase sa pia- 
teascàbirul. Reintrat in armata la 1866, a 
fost ministru deresbel in cabinetul lui Ioan 
Bràtianu'de la 24 Ma! 1867 pana la 12 
August 1868, avànd gradui de colonel. A 
intrebuintat o parte insemnatà a avere! sale 
pentru bine-facerì, fondànd in Bucuresci 
o frumoasà jcoalà primarà care poartà nu- 
mele 



sèu. 



Adrian (Ion. V.) — Profesor, publicist, 
nàscut in Mihàilen! (Dorohoiù) la 1837, 
mort la 14 August 1875 in Botojani. 

A. fàcut studiile in Fàlticenl ji Iajl. La 
1856 a fost numit profesor la jcoala pri- 
marà publicà din Dorohoiùj apoi la 1858 
profesor de istorie la gimnasiul din Galajf. 
La 1864 il fegàsim revisor al jcoalelor din 
Dorohoiù, Suceava, Iajl, Botojani, la 1868 
director al liceulu! din Botojani. In ma! 
multe ràndurl, Adrian a fost ziarist, cola- 
borànd la gazeta umoristica Bondarul din 
laj!, Independentul din Botojani ji Stellila. 

A publicat un volum de Versurl, (1872) 
ji Postulacht Slugdrescu satira (1874). Pe 
la sfàrjitul viete! sale de la 187 1 — 1875, 
Adrian se strabilise tipograf in Botojani. 



ALE 



- 6 — 



ALE 



Alcaz (Eùgeniu). — Colone!, mare in- 
dustrias, nàscut la 1814 in orasul Husi, in- 
cctat din viatà la Noembrie 1892. 

A fàcut studiile sale la jcoala Polvtec- 
nicà §i la Metz (Francia) apoi a intreprins 
o lunga calatone in America. 

Intors in tara, intra in armata in Mol- 
dova §i este numit imediat adjutant al 
Domnitorului Mihalnche Sturza. In aceastà 
calitatc, ia parte la mi§carea revolutionarà 
de la 1848, si apoi devine adjutantul lui 
Vodà Grigore Ghika, inaintànd pana la gra- 
dui de colonel. Mai tèrziù e- numit prefect 
de politie la lasi (1862) sub domnia lui 
Vodà Cuza, dar ocupà aceastà functiune 
foarte putin timp. 

Colonelul Alcaz a fost in mai multe ràn- 
durì ales in parlament deputat si senator. 

Activitatea sa cea mai mare a desvoltat'o 
insà in comerciù, avand drept ideal inte- 
mecrca unel industrii nazionale. La 1865 
el cumpàrà fabrica de postav de la Neamtu 
a lui M. Kogàlniceanu, otransformà, si re- 
infiintand'o pe mofia sa Buhosi, 11 dà im- 
portanza pe care o are si astàzf. 

Alduleanu (Ioan). —Consilier la curtea 
de Casatie unearà, nàscut la 182 1 in satul 
MoeciI Branului (Transilvania), incetat din 
viatà in Buda-Pesta la 1871. 

Dupà absolvirea studiilor juridice, s'a sta- 
bilit In Brasov ca avocat la 1847, apoi la 
1848 a trecut ca notar al districtului Fa- 
gara*}. La 1850 e numit asesor al tribuna- 
luluì de Alba Iulia, la 1858 presedinte al 
tribunalului Brasov, la 186 1 consilier al gu- 
vernuluì Transilvanici in Cluj, la 1865 
vicc-prejedinte al tablei regesci in M. Yà- 
sàrhelv, la r867 consilier in ministerul de 
justitie din Budapesta, §i la 1869 membru 
al curtei de Casatie din acelas oras. 

Intre 1865 — 1865 a fost vice-pre§cdinte 
al diete! din Sibiù. 

Aleco-Pasa. — (vezi Vogorides). 

Alexandrescu (Doma Aurei). — Pu- 

blicist, cunoscut sub pseudonimul Doniti, 
nàscut la 1870 inoratili Limoges (Francia). 

A fàcut studiile sale primare si secun- 
dare in BucurescI, si apoi a debutat imediat 
in literaturà la 1887, publicàud no vele sj 
versurl prin diferite reviste literare, si scriind 
cronice teatrale la ziarul Coiistitn(i»nialnl. 

A nublicat ; Prietenie, comedie intr'un 



act, Dnpn tinniti 1 act, Lumen Xona 2 acte. 
Dragaste 1 act, -Ah" de unire 1 act. (misi ili 
3 acte, Craitì noti poema. 

A tradus Sconta Barbai/or, Tnliìl itosi ni. 
Bolnavnl incbipnit, Fecionrele,Snpho, Pinna, 
Cele Irei sultane, De'as fi "Rege, Or/e ti in 
inferii. Mignon, eie. 

Alexandrescu (Constantin). — Profe- 
sor, nàscut in orasul Ràmnicu-Vàlcca la 1 
Martie 1856. A fàcut studiile sale la liceul 
Sfint'ul Sava, §i la 1874 a fost numit ins- 
titutor la Térgoviste. 

Ziarist càt va timp, a colaborat la càte-va 
ziare din acest din urmà oras, precum si 
la altele din capitala. 

Publicatiile sale sunt : Dicponarcle geo- 
grajice ale jiule(elor Mnscel, Prabova, Ilfov, 
VAlcea, Olfn, si altor judete, premiate de 
«Societatca geografica romàna». 

Alexandrescu (Dimitrie). — Profesor, 
publicist, nàscut in Ia§i la 1 Octombrie 
1850. A plecat in Francia la vèrsta de io 
ani si a studiat acolo declamatia, medicina, 
dar singurul studiti pe care Ta terminat in 
Paris, a fost dreptul. 

In 1870, iìind student, s'a angajat 
ca militar in armata Parisului, legiunea 
streinà «Les aniis de la Frane e» sub ordi- 
nele generalului belgian Van der Mer. 

Intors in tara la 1875 cu titlulde doctor 
in drept, a fost numit procuror la tribu- 
nalul fasi, unde a functionat pana la 1 Mar- 
tic 1880 ca membru de .sedintà, judecàtor 
de sedintà, judecàtor de instructic §i prìm 
procuror, cànd a demisionat. 

De atunci pana la 1888, exercità prò- 
fesiunea de advocat luptànd in opozitia- 
unità contra guvernului liberal. 

Fa 1888, se raliazà la partidul conser- 
vato!* si e ales deputat al colegiulu! al 
2-lca Iasi. 

Fa 189 1 este numit secretar general al 
MinisteruluI Justitiei, post per care '1 ocupà 
pana la 15 Octombrie "$92. cànd este nu- 
mit profesor de drept ci vii la Universitatea 
din Fisi, post pe care '1 ocupà $i astàzi. 

D. Alexandrescu a publicat : Pislol ha^i. 
Dottiti ison ni Tre! Stein (e, 'Rjìnnìsagnl sgàrci- 
ini ni comedi! intr'un act (1879). Conten- 
tarli asnpra dreplnlnf ciril 5 volume. Le 
droil ancien et moderne de la 'Ron manie 

Alexandrescu (Grigore). PocU ù- 



ALE 



/ 



ALE 



Inilist, niscut in orajul Térgoviste (Dani- 
bovini) la 1812, mort in Bucuresci la 1885. 

A ficut studiilc in Bucuresci la liccul 
Sf. Sava §i in pensionatili Vaillant, apol 
ìmbritiji carerà armelor, inrolandu-se ca 
junkir. Pirasind ojtirea la 1835, inccpu si 
publice numeroasc satire care 'I r atraseri 
càte-va lunl inchisoare pentru ci eraù in- 
dreptate in contra guvcrnului $i DomnuluI 
Alexandru Ghica. 

Alexandrescu a ocupat diferite functiuni 
publice precum : censor al prese! la 1847, 
mai tàrziù director general al arhivelor, apoi 
la 1860 ficu parte din comisiunea intoc- 
niiti la Foc§anI pentru unificarea legilor 
celor doué tari unite. 

Scrierile sale sunt: Paesi 1 originale Eie- 
gif si Fabule (1838) Anni 1S40 lucrare in 
care automi concretizeazi aspiratimele Ro- 



màniel. 



O impresie (1846) odi la armata ro- 
màna, Memorial, de dilatorie (1842) Poesit 
none si vechi (1842) Snvenire si impresti 

(1847)- . 

Apol a tradus operile lui Voltaire At- 
tira, Me rapa, car la 1863 a tipirit Medi- 
ta (HI e, §i la 1863 Poesit diverse. 

La 1895, librami Socec a publicat ultima 
editiune compieta" a operilor lui Grigore 
Alexandrescu. 

Alexandri (Ioan)— Colonel, fratele poe- 
tului Vasile Alexandri, niscut la 1 Ianuarie 
1825. Intrat in armati cu rangul de soldat 
a inaintat pani la gradui de Lt. colonel. A 
fost aeent al tire! la Paris la 1860. Data 
incetirel din viati necunoscuti. 

Alexandri (Vasile). — Poet, autor dra- 
matic, birbat politic, niscut la Baciù in Iulic 
1 821, mort la Mircesci in 22 August 1890. 
A fost cel mai mare poet national roman 
si in acclas timp unul dintre birbatil poli- 
tici fruntajl, cari aù contribuit la regene- 
rarea, desvoltarea §i iniltarea spiritului pu- 
blic, la introduceva §i propijirca reformelor 
§i a civilisatiunei in Romania, luptànd cu 
energie si succes pentru unirea Moldove! 
cu Valahia §i pentru ridicarca in fata strei- 
nitàtei a prcstigiului §i a demnititel noastre 
ca popor §i ca Stat. Dupi studii mai intaiù 
de medicina, apoi de drept, de matematici 
si m fine de literaturi la Paris, el se in- 
toarse citre fincle anului 1839 in tari, unde 
impreuni cu C. Negri, M. Kogilniceanu, 



Rolla, Docan, Sturze$tii §j tot! corifea mis,* 
circi nationale de atunci, incepu o lupti 
incordati in potriva domnicl lui Miliaiu- - 
Vodi Sturdza, slivind pentru àntàia oari, 
in versurl frumoase §i intr'o limbi curat 
romaneasci, virtutilc poporului, dragostea 
de tari, vitejia strimojilor §i domi de li- 
bertate. Viata 51 activitatea lui Alexandri 
furi strins legate de instisi viata poporului 
roman, la strilucirea istoriel ciruia- ci a 
contribuit timp de cincizecl de ani, ca 
bun patriot §i ca poet de mare talcnt. 
In sufletul lui aù fost inminunchiate simtirilc, 
dorurile, avènturile tirel, a cireia glorie a 
buchi mat-o, a cireia suferinti a plàns-o, a 
cireia bunitate a cantat-o. Prima scriere 
romaneasci a lui Alexandri fu o nuveli : 
Bucbetiera din Fiorenti, publicati in «Da- 
cia literari» a lui Kogilniceanu, dupi care 
urmari càntece si balade ca : Doina-Doinifà, 
Babà Cloan{a, Andrif-Popa.Gro^a §i aitele 
cuprinsc in Doine fi hìcràmióre, prima ,sa 
carte poetici, tipiriti la Ia§t, tipografia Ber- 
mann 1852, in care se afli si Marinara 
Florioara, minunata legenda in formi po- 
pulari. 

In acela§I timp el cutreera Moldova, 
aduna din gura téranilor, din cantecile liu- 
tarilor, din povestile bStrànilor, borile, 
cintecele haidu.cesci §i doinele populare, 
pe cari mal tarziu avea si le dea la lu- 
mini sub tìtlul de « PoesiiI e populare aie 
Romànilor. (1865). 

Lucrarea poetici §i dramatici ce ne-a 
lisat CvStc foarte voluminoasi. O parte mi- 
niai, desi cea mal mare fu publicati de li- 
briria Socec din BucurescI in anul 1875, 
sub titlul de Opere complecfe coprinzend poe* 
sii, .prosi si teatru. Asa,poesiile sunt cuprinsc 
in voi. I. sub numele de : Doine Làcràmioare, 
buvenire (1842 — 1852), Voi. ,11. Màrgà- 
ritàrèìe (1852 — 1862), Vo!. III. Pastella!, 
Varia si Legende de la 1862 inainte, Voi. 
IV. Legende none", Osta sii nostri, La Turnn- 
Màgn relè, Prosa : (novele, schite, biogra- 
fi!) 1 voi. Teatm Cantonete cornice, Doi 
morti vii, Iorgu de; Sadagura, Kir Zuliaridc, 
Cinel-Cinel, Coroana lui Stefan cel mare, Ar- 
vintc §i Pepelea, (feerie), Sgarcitul risipitor, 
Rusaliile, Florain si Florica, BoeriI §i Ciocoii, 
Lipitorile satelor, Concilia, Ginerile lui 
Hagi-Petcu (1 ocalisarea piesel lui Emile Au- 
gier («Le. Gendre de Mr. Poirier»), Drumul 
de ter, Despot Vodi (drami), Fontana Blan- 
duzicl (comedic antici ), Ovidiu (drami 



ALE 



8 



ALE 



antica), Adiugim la acestea volutimi poesii- 
lor papillare ale Romànilor, pomeait mal 
sus, §i m ultime de alte lucrirl pani acum 
ne date la tipar, plus o corespondenfi pri- 
vati intre dànsul §i Ioan Ghica, amicul luì 
de tinerete, intretinuti timp de 40 de ani 
ncintrerupti, corespondenti care acum se afli 
in biblioteca Academieì romàne §i numeri 
peste 1500 de sensori legate in 5 volume. 
Cele mai multe scrierl ale lui Alexandri 
aù fost publicate in «Convorbiri l'iterare». 

In anul 1878 «Societatea pentru stu- 
diul limbelor romanicc» din Montpellier in- 
stituise un premiu pentru autorul celel 
mal bune poesii asupra «Cinteculul Gin- 
tei Latine», in scop de a-'l pune in mu- 
sici, 51 traducandu-l in toate idiomele ro- 
mane, si-1 imprijtie in lumea latini. Se 
trimiseri poesii din toate partile locuite de 
Latini, dar comitetul serbirilor recunoscu 
ci poesia lui Alexandri indeplinea singuri 
conditiunile concursulul. Pusi in musici de 
Marchetti (Roma) ea fu cantati in ziua de 
,0 / a3 Maiù 1878 la Montpellier, in fata unul 
public de 60,000 de auditori. Alexandri fu 
serbitorit ca un rege. 

In politici, rolul lui V. Alexandri a fost 
negrejit cam jters fa{i cu activitatea sa li- 
terari; totu$l nu trebue perdut din vedere 
ci la 1848, prin presa francezi, a sustinut 
aspiratimele noastre §i ci dupé moartea 
pirintelui sòù, rémànènd stépan pe averea 
sa, de bunà voe, cel intéiù in Moldova a 
desrobit pe tiganil sei. 

V. Alexandri a fost Ministru al afacerilor 
stri ine pe timpul ciimicimicl lui St. Ca- 
targiu, V. Sturza §i A. Panu (1858), mi- 
nistru la acelaj departament sub Cuza- 
Vodi, in mai multe réndurl deputat, sena- 
tor v.-pre§. al Camere! deputatilor, trimis 
in misiune politici extra-ordinari pe làngA 
imperatili Napoleon, regele Victor Emanuel 
jiguvernul Mari! Britanii de amicul §i Dom- 
nitorul seù Alexandru Ion I. 

In ani! din urmi al vietel sale la 1885, Ale- 
xandri a ocupat postili de trimis extra-ordinar 
§i ministru plenipotentiar al M. S. RegeluI 
Carol la Paris. El era membru al Acade- 
mieì romàne inca de la 1867, data infiin- 
tirii ci. 

Orasul Baciù, locul de nascere al poetului, 
a ridicat in 1896 un monument in gri- 
dina publici in memoria sa. 

Alexandru Ioan I (vezi Cuza). — 



Alexi (Artemiu Publiu). — Profesor, 

niscut la 1847 in Sangeorgie (Transilvania), 
incetat din viati la 15 Oct. 1896. A ficut 
studiile sale in Viena §i Gratz, unde a luat 
la 1874 diploma de doctor in §tiintele na- 
turale. 

De la 1874 pèni la 1893 a f° s t profesor 
de §tiintele naturale la gimnasiul din Naseud. 

El a scris §i publicat : 

«Resbelul orientai Must rat» (cu d. M. Pop) 
(1878) ; « Romàni f la Plevna», diserta- 
jiùne, (1880) «O escursiune botanica in Ro- 
mania fi Dobrogea», (1883) «Insemndtatea 
jainfelor naturale fi reformele ce le reclama 
studiid lor In §coalele noastre» (1883) «Des- 
pre importanza studiuliit botarne» (1884) 
«Compendili de Meteorologia» (1889) «Hel- 
vefia f Wilhelm Teli», '(1889) «Vit 5/- 
Georger Sàuerlinge», (1892). 

Alexi (Ioan). — Episcop greco-cato- 
roman niscut in Maladia (Selagiu) la 24 Iunie 
1801, incetat din viati in Gherla la 29 Iu- 
nie 1863. 

Absolvind teologia la universitatea din 
Viena la 1825, s'a hirotonisit §i in 1856 a 
ajuns episcop in Gherla. 

A publicat Gramatica romàneascd, in lim- 
ba latini (1826).- 

Ca episcop el a figurat ca membru in co- 
mitetul permanent ales de congresul naji- 
onal romanesc din Sibiu la 1861, pentru do- 
bàndirea drepturilor Romànilor. 

Alexi (Marin). — Profesor, chimist, nis- 
cut in Craiova h 18 14, incetat din viati in 
BucurescI la 25 Aprilie 1895. 

A urmat clasele primare la vechea §coal& 
din Slatina, unde abea avènd vèrsta de 18 
ani, fu numit la 1826 profesor suplinitor de 
citre Eforia §coalelor; la 1832 trece ca 
profesor pentru ci. I-a a Il-a §i a Ill-a in 
Craiova, ear la 1834, e ac ^ us * n Bucuresci 
la colegiul sfantu Sava. 

Cu incepere de la 1850, cariera §tiintificà 
a lui Alexi Marin se define§te mal bine, 
fiind numit conservator al cabinetului de fi- 
zici §i laboratorulut de chimie la muzeul 
sf. Sava, dupe ce in decurs de cincl ani el 
isl terminase §i complectase studiile In Paris. 

Profesor aproape la toate §coalele cari 
s'aù creat in Bucure§ti, el intri in 1868 la 
Univcrsitate, §i inchee cariera sa la 1893 
cand se retrage ca cel mal in vèrsti din toji 
profesor! no§tri. 



ALE 



9 — 



ALP 



Principalele sale lucrar! sunt : Astronomie 
pop ni ara (1837) Convorhirt de geometrie pr ac- 
l'icà (1839) Principi! de mecanicà (1840) 
-Convorbirl de mecanicà usuala (1842) Arit- 
metica practicà cu Tabeleìe (1843) Fisica de 
Ponili et (1852) Chimia de Pelouse fiFremy 
(1853) Cunoslinfe pentru §coalele primate 
(1858) Fisica pentru scoli primare (1863) 
Nopunl de fisica (1870) Mannal de arit- 
metica (1871) Desen al gcoalelor (1876). 

Alexi a colaborat la Ga^eta invfyltorulni 
Satnlut (1845 — 1850) §i a intemeiat foaea 
Mn^enl Nalional (1856 la 1859). 

Alexi (Teochar) .— Nàscut la 1843 in 
Bra§ov ; a studiat sciintclc comercialc, con- 
ducend apol pana la 1868 tipografia /. 
Weiss din Bucurestl, iar de la 1869 pani 
la 1882 Prima Banca Transilvantì. A scris : 
«Diclionar germano-romàna (1886); «Ro- 
mànische Poeten», traducere in nemr.e§te 
din mai multi poeti romàni; a redigiat doi 
ani «Noua Biblioteca romàna». 

Alexiariu (Gheorghè).— Medie, nàscut 
in Bucurcjti la io lunie 1830. A inceput 
studiile sale la Sfìntu Sava ji le a terminat 
la Paris, de unde s'a intors cu titlul de doc- 
tor in medicina la 1863. 

A fost numit medie secundar la Mater- 
nitate, apoi ajutor de primar al Capitale! 
in 1864 §i profesor la §coala de medicina. 

La 1865 G. Alexianu e numit medie lc- 
gist al Capitalel §i Tribunalelor Ilfov, post 
pe care '1 ocupi pana la 1890^ El a mai 
fost medie al consultatiunelor gratuite la 
spitalul Coltzea de la 1869 pani la 1883, 
membru in comitetul sanitar superior, di- 
rector general al serviciuluì sanitar de la 
1889, pana la 1892. 

Doctorul G. Alcxianu ocupi si astiz! 
functiunea de profesor la facultatea de Me- 
dicinS, post care i s'a incredintat de la 1872. 

Algiu (Ioan). — General de divisie, nis- 
cut in Bucure$ti la io Noembrie 1834. 
Fost clev al §coalci militare in 1854, c ^ n " 
naintat sub-locotencnt cu promana de la 
1856 §i ajunge la gradui de maior in 
1864. Pus in disponibilitate la 1866, e re- 
chemat in activitate la 1-873, §i inaintat co- 
lonel la 1877. La 1888, e numit prefect al 
politie! Capitalei §i ocupi aceasti functiunc 
pana in 189 1 cànd e inaintat general de 
brigadà,' §i i se incredinteazìl comandemen- 



tul divizie! Buzeù. La 1896 a dimisionatdin 
armata. 

In timpul resbelulul Independentel, a fost 
$ef de stat major al corpulul al H-a de ar- 
mata, a participat la luptele din • fata Plc- 
vnel §i 'a fost numit chear 4 comandant al 
pietzei al acele! cetàti cuceritS. 

Alimàne^tianu (Constantin). — Ingi- 
ner de mine, niscut la 27 Septembre 1865 
in connina Alimànejtl (Olt). A fàcut stu- 
diile primare §i secundare in tari, termi- 
nàndu-le la Paris in liceul Saint-Louis. 
Elev al §eoalei de mine din Paris, s'a in- 
tors in tara la 1891 cànd a fost numit in- 
giner asistent in serviciul docurilor si a 
procedat la reconstructia liniel ferate Bacìù- 
Piatra. Deta§at in 1892 la serviciul mine- 
lor din Ministerul Domeniilor, a condus son- 
dajiul pentru càutarea apelor artesiane pe 
Baragan, §i i s'a incredintat conducerea §i 
control ul exploatirilor minere. 

A publicat: Raport stimar pentru reorga- 
nisarea serviciuluì min ci or (1894) Comuni- 
care asupra sondagiulul din Baragan, fàcuti 
la congresul naturalistilor germani (1895). 

Raport asupra organisàrel serviciuluì mi- 
neìor (1895) Conbustibilil minerali din Ro- 
mania (1896). 

Alpar (Ioan). — Pictor paysagist, nSscut 
in Bucuresc! la 1857. A fikut studiile sale 
in {ara, urmànd duo! ani cursurile facilita- 
te! de drept. Apol a inceput' sa se ocupe 
de picturà, farà profesor, ftcànd studiile 
sale singur dupi natura, intre Càmpina §i 
Càmpinitza, cu primcle notiunl ce i-a dat 
pictorul Andreescu. 

A expus pentru prima data la Intim-Club 
in 1886, flind unul din ii.itiatori! acestui 
cere artistic ; de atunci a figurat la toate 
expositiile. Lucràrile sale ma! importante 
, sunt: casa la Càmpina, Pe marginea bài- 
lei, O turmii de ol. Acest din unni tabloù, 
medaliat, -a fost cumpàrat de Minist. Instr. 
Publice pentru Pinacoteca. 

Amati (Teodor).-- Profesor, pictor, nàs- 
cut in Càmpulung (Muscel) la 1832 Mar- 
tie, mort iu Bucuresc! la 19 August 189 1. 
A fàcut studiile sale in Paris urmànd cur- 
surile profesorilor Droleng §i Picot. 

Reintors in tara la 1858; Aman a fost 
numit Director al scoalel de Bele-Artc din 
Bucuresc! la 1864 §i profesor de picturà 



ARG 



— 12 



ARI 



in sectiunea medicinel ; la 1869 aluatparte 
la conspiratiunea politica a lui Neciaeff §i "a 
fost intemnitat in fortereja Petru §i Pavel, 
de unde a e§it numal la 1871 §i a fost 
trimis in exil. La 1872 a fugit' din exil s'a 
stabilit in Elvetia, unde a colaborat la Geo- 
grafia . Universale 2. lui Elisée Redus volu- 
mul «La Russie» ; apoi a scris in limba rusà : 
Scbi[e din istoria Rusiel, 1874. I voi. Revo- 
lujiunea din Paris i8ji. Poveri penlru Po- 
por 3 voi. 1875. In anul 1876 a dirigiat 
impreunà cu Dragomanow ziarul rus :. Oh- 
scina iar in anul 1877 s'a stabilit in Ro- 
mania, intrànd ca colaborator la Romàmil, 
de sub directiunea repausatulul C. A. Ro- 
setta Apoi, a cobborat la Telegrafai lui C. 
Fundescu si Telegrafiti Roman dirigeat de 
I. G. Bibicescu. Cu incetarea acestul ziar 
a pàràsit ziaristica §i a publicat treptat: 
Tenutila 1895; In Exil 1896; Nihilqtil 1896, 
§i mai multe bro§ure privitoare la Basa- 
rabia. 

Dupe ce a fost càt-va timp functionar 
la Arhiva StatuluI, a intrat in 1896 la Pri- 
mària Capitalel ca §ef al serviciulul statistic. 

Argetoianu (Ioan).— General de brigadà, 
nàscut in Craiova la 5 Ianuarie 1841. Elev 
al §coalci militare, a e§it la 186 1 cu gra- 
dui de sub-locotenent de gcniu §i a plecat 
la Paris unde a urmat jcoala polythecnicà 
§i jcoala de aplicatie de la Metz. Ajuns la 
gradui de capitan, demisioneazà din armata 
la 1867 §i e numit mal tàrziu inginer §ef 
al circonscriptiunel din Craiova. Cu ocasiu- 
nea resbclulul Independentel, reia serviciul 
cu gradui de maior, in statul-major al di- 
visici Il-a §i ia parte la operatiile din giu- 
rili Plevneì §i Vidinulul. 

La 1888, fiind colonel, e numit secretar 
general al MinistcruluI de Resbel, iar in 
1890, director al lucràrilor de fortificati! 
din Bucurescl. 

La 1894, c inaintat general de brigadà 
§i in 1895 e numit Inspector general al 
geniulul. 

Arghyropolu (Gheorghe Gr).— Pu- 

blicist nàscut la Bucurescl la 1853. Elevai 
pcnsionatulul Schewitz, a urmat pe urmà 
cursurile liccului Sfantu Sava §i facilitate! 
de literc din Bruxelles 

Intors in tara la 1873 a fost numit in 
1874 profesor la gimnasiul Lazàr pentru 
limba francezi §i la 1875 profesor de lite- 



raturà francezà la liceul din Craiova. A 
mal ocupat in urmà diferite functiunl pu- 
blice, director al prefecturel Bràila, comisar 
de polijie, sub director al .serviciilor peni- 
tenciare, prefect de judej pana in 1895. 

G. Arghyropolu a publicat : Gramatica 
francesi (1871) Model de regulamente de 
polifie comunalà, Fante d'une bougie comedie 
in limba francezà (1875) Au feu, comedie 
tot in limba francezà" (1876). El a colabo- 
rat la ziarele Journal de Bucarest, La Ro li- 
matile, Le Courrier de Roumanie, Fanalai 
lui Diogen bromuri politica ebdomadari care 
apàru in 1876 càte-va lunl. 

Arghyropolu (Grigore). — Magistrat, 
bàrbat politic, nàscut in Bucurescl la 1825, 
mort in Bucurescl la 2 Scptembre 1892. 
A fàcut studiile sale liceale §i de drept la 
Paris, de unde s'a intors la 1848 spre a 
lua parte la mi§carea revolutionarà. 

La 1850 a fost numit judecàtor la Trib. 
Ilfov, apoi succesiv pre§edinte, membru la 
Curtea de Apel §i la Inalta Curte de Jus- 
titie, de unde a trecut ca membru la Co- 
misiunea centrala, dupe conventiunea de la 
Paris. 

In 1861 sub presidenza lui §tefan Go- 
lescu, a fost Ministru al Justitiel, apoi de- 
putat In Constituantà §i vice-pre§edinte al 
Camerel ; in 1867 a f° st Ministru al Jus- 
titiel de la 1 Oct. péna la 13 Nov. avènd 
càte-va zile si interimul Financelor. 

La 1876 s'a retras din politica. 

Arghyropolu (Manolache).— Om po- 

litic, de origina grec,. president al divanu- 
lul de la 1838, judecàtor la sectia criminali 
in 1840, Ministru al dreptàtei de la 185 1 
pena la 1853. Data najterel §i incetàrei 
din viatà nccunoscutc. 

Aricescu (D. Constantin) — Publicist, 
nàscut la Càmpulung (Muscel) in 1823, 
incetat din viatà la 1886. Elev al §coaleì 
Stantii Sava, capata la 1845 titlul de inginer, 
dar isì pàràseste caricra spre a se ocupa 
de ziaristica colaborànd la Prnncul romàn. 
Exilat la monàstirea Snagovul in timpul 
ocupatiunel ruscstì, petrece acolo un an, 
si apoi la 185 1 deschide un teatru in Càm- 
pulung. pc care il inchidc peste càt-va timp 
spre a intra caredactorla Romànul (1859)- 

Ma! tàrziu a ocupat càti va ani functiunea 
de director la Domeniile StatuluI ji revi- 



ANG 



I [ — 



ANT 



undc s'a intors hi 1 86 5 cu diploma de in- 
filici* al gcoalei centrale. Numit la 1 Maiù 
1871 membru al consiliulul tecnic pcntru 
administrarca padurelor Statului, a fost ina- 
intat la 1872 inspcctor silvie, apoi la 1876 
infilici* hotarnic la ereditili funciar rural 
si peste curànd in aceias calitate la Minis- 
terul Domcniilor. 

Ca profesor, a fost insarcinat cu catedra 
de geometrie la scoala de Poduri §i Sosele 
in 1867, cu acccasjl catedri la scoala de la 
Pantelimon in 1868. A ocupat provisoriù 
si directiunea acestel scoli unde era la urina 
profesor de mecanici de la 1877. 

HI a puhlicat : Elemente de aritmetica ra- 
[ionalà (1868) Elemente de geometrie in co- 
laborare cu I. M. [laureanti (1865) Curs 
de algebra elementare (1869). 

Anghelescu (Alexandru). — General, 
nascut la 1839. Elev al scoaleì militare din 
Bucurcsci. A luat parte cu gradui de colo- 
nel in resbelul Independentei din 1877 — 1878 
la luptele de la Grivitza ji Vidih. Minis- 
tri! de resbel in cabinetul Ion Britianu de 
la 21 Feb. 1886 pana la Noembre 1887, 
este dat in judecata Curtei de Casatie prin- 
tr'un vot al Senatulu! §i osandit la 7 De- 
ccmbre 1888 la 3 Inni inchisoare- 5000 .lei 
amendi, 25,000 lei despigubire citre Stat 
pcntru acte de mituire sàvcrjite in calitate 
de ministri!, pedeapsi care i-a atrassi §ter- 
«jerea din controalele annate?. 

Anghelescu (Gheorghe). — General de 
divisie, niscut la 6 Ianuarie 1839. Elev al 
scoalel militare la 1854, sub-locotenent la 
1856, Maior la 1865, Coloncl la 1870, 
General de brigadi la 1877/ In timpul res ~ 
belulul Independentei (1877— 1878) a co- 
mandat cu gradui de coloncl divisia 3 -a la 
atacul de la Grivitza, si hi Plevna, cai* cu 
gradui de general, divisia 4-a de infanterie 
la Smardan-Vidin. In anni 1882, Ianuarie 
25 a fost càte-va limi ministri! de resbel in 
cabinetul de sub presidenza lui Ion Britianu; 
la 189 1 a fost inaintat la gradui de gene- 
ral de divisie, comandant al corpului i-iù 
de armata. Rctras din armati la 1894, m 
urina punerei sale in disponiblitatc, gene- 
ralul Anghelescu a fost ales senator in 

1895. 

Antipa (Grigore). Naturalist, nascut 
in Botosani la 27 Noembre 1867. A filcut 



studiele liceale in Lisi, iar pe cele univcr- 
sitare in Germania. Doctor in stillitele na- 
turale de la 189 1, a lucrat mai multi ani in 
diferite stanimi geologicc ?n Francia, -Italia, 
Heligoland. 

Director al muzeului de istorie naturala 
din Bucuresci, delegat al Ministerului Do- 
mcniilor cu directiunea §ciintific;\ a pesci- 
riilor din Romania, G. Antipa a publicat : 
Die Lucernariden der Bremer Expedi/ion 
nari) Osipit^bergen im Jabre 1889. Zoo/o- 
gisebe Jahrbiicber, VI. l Bd, Jena, Ver lag von 
Gustav Fischer 189 1. Ueber das Vorkommen 
von rudimentàren «Principaltentakehi» bei 
Lucernariden. Zoologische Jabrbucher, VI. Bd. 
Jena 189 1. Fine tiene Art voti Drymouema, 
Jenaische Zeitschrift fiir Nat unvissenschaft . 
XXVII. c Bd. Jena 1892. Fine ueue Sìa 11 tv- 
meduse. Mitfheihtngen aus der Zoologischen 
Station -n Neapel, 10 "Bd. ' 4 Heft 1892. 
Ueber die Be^iehungen der Thytnus ^u deti 
sog. Kiemenspaltenorganen bei Seìachiern. A- 
natomiseber An^eiger, Vili Jahrgang 1892. 
Lacul Ramini, Sta rea actuaìà a pescarli lor 
din el $i mijìoaceìe de indreptare. Bucurescl 
1894. Sìttdif asupra pescàriilor din Romania. 
Bucurescf (1895). Legea pescuilulu! votata 
in sesinnea legislativa 1895 — 1896. 

Antonelli (I6an),— Nascut in Valasut 
la 1827, incetat din viali la Figiras in 
r888. 

A studiat la Cluj, O^orheiù si Blaj. 

La 1848 pani in 1849 e cipitan pe Unga 
Axente Severu. La 1852 — 1855 e profesor 
la scoalcle normale din Blaj, apoi profesor 
la gimnasiu ; dela 1863 — 1865 protopop in 
Turda, dupi aceea parodi §i vicar archic- 
piscopes'c in Figiras,. La 1872 a fost ales 
canonie. \ luat parte in comisiunea de 12, 
aleasi in 1S61 pentru inaugurarea Asocia- 
tiunii transilvane. A tradus cartea I. sj IL 
din Titti, Liviu, a tinut disertatiuni in adii- 
narile Asociatiunii asupra temei: «Poparul 
roman iti coustitnfinue», ((Monografia Fiìgiì- 
ra$iiln!». In 1865 a fost' ales deputat la 
dieta din Cluj, iar in 1869 hi dieta din Pesta 
la care n'a luat parte. 

Apostol Màrgàrit — Vezi Màrgàrit. 

Arbore (Zamfir C.). — Publicist, niscut 
la 14 Noembre 1848 la Cernititi. A ficut 
liceul la Moscova «i a intrat la 1866 ca 
student la academia militari din Petersbun* 



ART 



'4 — 



ASA 



in cantra bctiei fiNi>); A-ml :ti ir.jn.'S 
(:82«">l, poema didacticA. A.? ria In: >".;**-<>- 
»;."■•; *: H>:r:;<;: n in versurf (1821). Afarà de 
accstea, d»;pA moartea sa, aù remas fi alte 
seri eri ne tipArite. intre cari se scie k>ifi>ij 
lui \ :ri*:.:i;. v. pam ilm A .«• -..v:^ lui \ :r- 

-v 



Artachino (Constantin). — Pictor, nAs- 
cut la Gu.rtriu in i8~«». Frecu:e:itAnd mai 
intàlc; secala comcrciala, a intrat in 1SS6 

la scoala de relè-art*, din Bucuresci, si is- 

« » 

P.u * .nu a.».: Cw.- >»-. ..e. > a c^."» iJ i «i. .>„ uLUl 

lucra in at^ber.;! J-lìeu. De &z\ trimitea 
prlmele sale tabl^ri la salorral din Bucu- 
resci. Dir.tre pàu/cle lui ra:ai cuno>cute 

ri** - * . • • * "i"*" 

?u.»i - .«-• - . .-« V*. t ^-». . . 1.» Ai.** .1. .!>■*.'.. i-^.» .A* 

»—•.*-»« t- 1 •-•»-•. ,"-' r "l 11 I * ' • ~f*»' *«*/" 

.... ». k . ^.. A V. .»..», V*..* V» -!wl '_»-»• ...... .4 . . 4 • . • i . " . 



Arsachi (Apostol). — Doctor, barbai pò- 

• • • - ■ * - » . . • I" " * ! 
..».».» V-.C v . -.i. . _»» »,.»_: .<J» i.u.'v. ^>> _».. 1 1 il li j«-1 

■ " • * 1"N » * T~~\ 

* ? •* . ».\.».»i« Ci... X ..i».»l * » — »..... L s \.* .ti. IVL 

* • 



w( , 



\- - . ! - 

.i »■» • • »^ — - »- » - ^ •- « « - 



j. re ce >i tcr- 






»1 ,« *N 



t or-^:- 






wC"*-— «. '. .»*t L'i.»." * Ce .C» I s ^ r. I!à 1.1 ì^r*»» 

>. 4k -L "«. >».»..»..-« l_W V »^»4. >».. » . »-.l .l.»\J 1- 

ir- (: ca n A!w .avdr».. C.a. La :Si^ >-. 






»— »_- - ». .*- »~- ^». --». - »*.- »«- -.» 1/»- -»i. . .L» , o-»»T> . »i 

• » ■» « • 

- « »m ».« * H .»,iA». «X Imw k.i »»1^»,W Wk . » 

»> ►»».J % »-.v.i».o » »_» » l'»l.».u V^. »1 






»-. _ _ w«» .... ^ ». . « »-». V. \ «». . . .». >* »XV_ .1 «.C . . . I . 

1 • t " \- » ■• 

i - — ♦ -■ « "»" , l *- -^ " 

4 »»w..». «.« ww ««^ .^^p A»A w^.A. V 

1 "* "---■».•■" — ,-■; A"■»»"». , *T , >' , "»»i» <*»"»•• 1 

« » # • 

» » 

w-, *^ . ..w >. ^.vì »-». ^ 1 ■ .«.»'. »» > ^e . », 



Asakv iGheorghe). L : :era:*?r. r..:sc..l 



Hwta vDoro- 



»» " . . - . . .«A *AV. »•* I. 



e 



. w -w" "* ». 



I.C 



'W - 



- »- »- ^ ». 






re. \'i- 
„ Sv\ì:v.A 

m 

' -* «^~ -• -- - -• •-"• ». -•.— » |'\* ^r-v 

.».»». - «._.» .- _. w -1 N . - v »v . .»*. 1. »v .> 

» * » . . 

— — - - — » ». »_».'■». *-». ^ ».»-.> »_L .ii^k.«V. 

, x 1- 
. A . ......... ^»- ^-«i „ ».».C»(>v.»t »^i.l 

» • • . * 1 • 

_ ».». . »>»_.- < w ». . . ' ~- 4. ..-»\.*...<».1»JVI ^ l 

^.. »^ ^.w ». ^«.. — »».-», »- ». ». ».».». .»»•*. 11) i V. ' I 



. » ,» « , 

> »» * »*- « A 



::i c.iseie 



~ v. 



L-* ca, ?r.*r.Ui UMlai 

-»>■""♦ — • 5 - .-» »* • ■»"» 4 r^'« e •rie»'* 



si prcI-JcrA n:ai rivolte pìcse. Ir. i>2u. vo::;c; - * 
ridice seminar»:, de la Socola intcnieiat uè rt".*.- 
tropolitui Veniainin Costache. adu>e dirt A-"- 
deaì ca profesor pe \'as:Ie Pop, Ioan C^- 
tea, Va>ile labian Bob si I.;»ai: Mar.ìi. e: "1 1 
furìcriouarà rAnà la zriceputjl Eterici nr~ 
1821. Diipà potoiircJ Eterieu noci dontn »:. 
Moldovei Ioan Murza, trimise pe Asj"-:: 
e a repr esenta::! al re rei la Vier.a. A:cl ri- 
mase e! timp de 5 ani. Intorcéiìdu-se : n tar/' 
inninra la S-iii Trci-Ierarcbd in I^^i *' 
scualà prinìarà, \1v.1 nonnaia si l:ì u r inina>.\.. 
In urina p»ìcii £c h Adranopole (:»>2^* 
A^akv fu die mal in cornisi unca pentru r^- 
dactarea K emularne::: l_1lì ori:an:c, si d..r.*: 
intrarea in vijoare a acestui reiiu;an:cnt <.. 
fu numit • refer^-ndar ■ (director) al Entrici 
scoalelor dii: Moldova, :r. care calitate l^r.c- 
tiv>ni cu un zel deos^bit runa la 184^. Cl. 

stàr.:in:ele lui ^c ina»:i!Lreazà in 18^5 ir 
* - - * « 

lasì Wc.j\:."".:\/ M. •"*.;...» 7.»:, n limita a>t-!c. 
» 

di pA domniton.l de a:..nc: Minai! Sturza ( 1 S ^ • 

- 1S4S). La i,S_i: ci r-mntei'a o sciM..ì 
de arte tvt in Ia^ì. De a>c T v : enea in urma 

s^.it^. ...». t» .».:, s t. ti. .»..i i»i .il . v w.» »»... .. 

in >tr.vr.*.tate. IX rà e». !.. Mnvst/u de Ex- 
teme la ld<: n: i- s iv, A^a-y ^e retrase d:'. 
via:a p».bl:cà si trai >o!at. ocurà::du-:se cl: 
li taratura, pAnA la nu-art^a >a. El apurlicat: 
//.;•/.: » ".,:».: ververi, ^ Ia>:, iS_ì2^; R\\^\ 
(Iasl, iS;6 si :S^.; l\: : :>.f ;y'://:.v. (Lisi, 
1S44 ? ; - i*^-^ .V.: .. A' •/»:' »;.V Rv'J- 
»;:»*, (^Lsi 1-S1S7 > ; (.j.\ »:.;»."■:' (.din 1^4" 
pànA 1807^ etc. P^ntru teatru, prclucra 
si cop.: pusc piesele : Mi'. il fi C t/I^:?i';'\> 
(dupà Kot^ebne^, .V"-.; idipA RomariK 

* -k \ "7* 

I\ii'i\: (.'.:'. \.\ .7 ' r , v*-d:*.A» lasi iSjo). /- 
«;.;•;;:• fidila ce. c»i^:ece, IaM, i8>t>). /:.../ 
/)'«'o> iV'*.- ■/(..: ^ ; . 7 - : . .':.•• -B.i::t.J'i' 
/•*•; \:, vtw»te dr»r^e originale, lasì, IS^O• 
Pe làn^A toate ace>tc»u Asakv este ;'::»• '"' .-- 
.v:.'-"..-/ r'-.v»'/ ron:à::e in Moldova. In 182^ e! 
incepu a scoate la :\ealà k>aia politica si 
literarA J*\.\; ' .;.»•.;.•/.;, care trAi pAnA la 
iS>o. Intre iS>o — ^^ pùblicA G.r--r, 
.:V ^ /'."»:>;»;, iar n.uù tàr.riu i\;.'; t :»> (:S>^ 

— iSooY AùirA de acotea : L\wa .':. /'.'*' 
(iSjo — 4:) si > V .V ;• ...* (1841 panala 
1S42X 

Un comitet pus s..b pre>:dentia Mitroru»- 
lituK.ì Moldove: a ridica! in iS^> nrin mu % - 
scriptiìine pubiicA. un nnonument in menu" 
ria luì Asaky, la la si. 

Asaky (Gheorgbe). — Medie, profe^»'. 



ASC 



- 15 



ATH 



niscut la 1 lanuarie 1855 in Iasjf. A ficut 
studiile sale in striinitate ; a inceput medi- 
cina la Montpellier (Francia) §i a terminalo 
la Paris la 1873. Àpol a intrat ca extern 
al spitalelor din Paris in 1876. 

Intors in tara la 1877, participi la resbe- 
lul ìndependentei, fiind ata§at la scrviciul 
ambulantelor Crucca Rosie. In 1878, obline 
prin concurs postili de intern al spitalelor 
din Paris; in 188 1 e numit preparator de fi- 
siologie la Musciil de istorie naturali din 
Paris, de unde trece apoi in 1884 la Fa- 
cultatea de medicina, ca sef al laboratoriu- 
lui de medicina operatorie. In 1886 trece 
teza pentru doctorat 51 e insircinat cu pre- 
darea cursurilor la facultatea de medicina 
diri Lille (Francia). 

In 1887, doctorul Asaky se reintoarce 
in {ara §i e numit profesor de clinica chi- 
rurgicali la facultatea de medicina din Bu- 
curescl §i chirurg al spitalului Filantropia. 
La 1889 suprimandu-sc acest post prin bud- 
get, D r. Asaky plcaci in Paris dupe ce 
demisioneaza si di ast-lel nascere lao ma- 
nifcstatie simpatici din partea studcntilor. 
Atuncì se reintoarce si oste pus in capili in- 
stitutuluì de chirurgie. 

Simtindusc bolnav, D-r. Asaky piriscste 
din noù tara la 189 1 si se stabiliste in 
striinitate. La 1895 c numit chirurg al 
spitalului Hotel Dieit Saint Gatien la Tours 
(Francia), unde functioneazi pani la 1896. 
La 1897 se reintoarce in tari. 

Principalele sale lucriri ji publicatiunl 
sunt : De la suture des nerfs à dislance, 
supra numiti de Germani Die Assaky'sche 
Methode, De la gre [fé nerveuse — De la gr ef- 
fe tendineuse. - De la suture à distauce des 
tendous (in colaborare cu Fargin) Ampu- 
tatici de la Verge. — InstitutuI de chirurgie 
2 voi. Laboratorul de clinica chirurgicald '2 voi. 

In colaborare cu medici! ce) mai eminenti 
el a publicat ziarul medicai Clinica si Ar- 
hives Roumaines de médecine, tipirite la Paris. 

Ascànio. — (l r e~i Ollànescu). 

Aslan (Edgard Th.) — Autor dramatic, 
niscut in Ia§I la 1866; aficut studiile sale 
liceale in acel ora§ §i apoi s'a ocupat in 
special de literatura dramatici. 

A scris : Flectra, tragedie in 3 acte, Fu- 
garti, operi intr'un act, muzici de G. Stc- 
tònescu, Ielele, libret pentru balet, muzici de 
Spetrino. 



A tradus in versurì : Oedipe Rege, Kebu- 
iiiele amoroase, Vincineta, Imprinting, Am- 
phitrion, Medea, Tartuf, Griselìdis, Filippo, 
ear in prosi : Burgbe~u1 Gentilom, Frica de 
b n cu rie, 'R/gele Lear. 

A mai scris càte-va nuvele publicate in 
ziarele Romania Libera §i Epoca.. 

Assan (Gheorghe). — Mare industriai, 
de origini din Moldova, niscut in Bra§ov 
la 182 1, incetat din viati la Munich (Ba- 
varia) in 1866. Introducitor al ma§in'ei cu 
vapori in Romania, ci a fundat in tari pri- 
ma uzini cu vapor, moari §i fabrici de 
uleiuri §i lacuri, intemeiate de dansul in 
Bucuresci la 1853. Dupi moartea sa, aceste 
industrii aù fost continuate de fii sei Gheor- 
ghe G. Assan si B. G. Assan. 

Athanasiad (Ioan B.) — Avocat, niscut 
in Bucuresci la ioMartic 1840, incetat din 
viati la 31 Iulie 1896. 

A ficut studiile la gimnasiul Sfantu bava, 
apoi la facultatea de drept din Bucuresci. 
La 1860, a fost numit copist la Ministerul 
Justitiei, apoi la 1865 grefìer la Trib. Ilfov, 
la 1866 judecitor de instructie, la 1868 pre- 
sedete al Trib. Ilfov sectia com^rciali, de 
unde a demisionat in 1869 sprea imbriti§a. 
cariera de avocat. 

Athanasiad a colaborat multi ani, la zia- 
rul politic ((Pressa», a fundat ziarul umo- 
rista «Scaiii!» devenit mai tàrziu ((Ciulinu». 

Scrierilc sale sunt : ((Resumat de drept 
comercial, La Ressarabie, Via(a luì Mihnl 
Vitea^u, Drept ni constitnlional si administrativ 
2 voi. Romànifsi Unguriì. 

Athanasiad era membru al Societàri geo- 
grafìce^i unuidin fundatori al Societàri pen- 
tru Invadi lira Poporuluf Roman. 

Athanasovici (Gheorghe). — Medie, 
niscut la Sistov (Bulgaria) in anul 1822, in- 
cetat din viati in acci ora§ la 1892. 

A fìicut studiile gimnasiului in Athena §i 
facultatea de mediani din Paris pe care a 
terminalo la 1848. In acel an a venit in 
Romania §i s'a stabilit in Bucuresci unde 
a profesat medicina timp de peste 40 ani. 

El din preuni cu Davila, Proticl, Patzelt 
Triandaflidi, a fost dintre cci d'antèiù pro- 
fesori de mediani ai facultitc? noastre la 
inceputul ci, profesand toxicologia §i medi- 
cina legali. In acela§ timp era §i medie pri- 
mar la spitalul de copii. 



ÀUR 



— 16 



AV& 



Era renumit mai ales ca mamos. 

Pistrànd o dragoste adànci tirei sale, a 
jertfit intrcaga sa avere pentru causa libe- 
rarci politice a Bulgarie!, unde s'a intors 
dupi resbel, chemat fiind de principele Bat- 
temberg care 9 \ a incrcdintat portofoliul In- 
structiunei publicc. 

Aurelian (Petre S.) — Agronom, eco- 
nomist, niscut in Slatina la 12 Decembre 
1833. A ficut studiile primare in Slatina, 
liceul §i drcptul in Buciircsd, iar agrono- 
mia si stiintele politice in Francia §i Italia. 
A ocupat timp indelungat directia §coalei 
centrale de agriculturi de la Pantelimon §i 
Hercstreù, si e profesor de economie politica 
la scoala de podurl §i §osele pini in present. 

Membru al Academiel romàne, al socie- 
titeì de Economie politica din Paris, Au- 
relian a fost Ministru al Lucririlor Publice 
de la 1877 ' a l %7$ §i Ministru alCultclor 
de la 1882 la 1884 in cabinctul lon Bri- 
tianu. La 1895 a fost ales pre§edinte al 
Camere!. In anul urmitor 21 Nov. 96, a 
luat Prcs/identia Consiliului de Minijtri §i por- 
tofoliul Domeniilor panala 1897 Martie3i 
cànd a dcmisionat lisand succesiunea cabi- 
nettiluì d-lul Sturdza. 

Principalcle sale scricri sunt : farà noas- 
tra, Bucovina, Kotices sur la Roiimanie (in 
colaborare cu A. Odobescu), Elemente de 
.economie politica, Caiebismul economie! poli- 
tice, Manna! ile agrumi tu ni, Starea economica 
a Romanie! in secolnl al iS-a, Cum se poale 
fonda industria in Romania, Politica mas- 
tra vamalà. 

In colaborare cu D-nu Gr. Stefinescu a 
condus Revista sciiìili/ìcàdc la 1870 la 1882, 
$i apol rcvista Economia Naponald, care a- 
pare §i in present. 



Avram (Iancu). — Vezi Iancu Avram. 

Axente Sever (Ioan) — Fost prefect 
la 184S/9; niscut la 3/15 Aprilie 182 1 in 
Fràua (Transilvania); a studiat in Blaj §i Sibiù. 
La 1842 fu primit in seminami elencai din 
Blaj, pe care insi la 1845, l'a pirisit si la 
1847 a trecut in Romania ca profesor de 
limbe latina si romana. La 1S48 lui parte 
activi la miscarile revolutionare, fu numit 
comisar de propagandi in judetul Ilfov, §i 
in unni trimis cu Aron Florian la Craiova 
pentru organisarea judetului care nu voia 
sa recunoasci guvernul provisor. Axente 
reintors in Transvlvania a luat parte ae- 
rivi la adunarea din 11 Sept. in Or- 
lat, de unde in ziua urmitoare pleaci cu o 
ceati de 200 cetàteni la a 3-a adunare de la 
Blaj. Dupi proclamarea armirii generale, 
Axente lui parte principali la organisarea 
gloatelor romane si la apirarea eroica a 
Muntilor ApusenI si a fortiretei Alba Iulia 
in 1849. Restabilita ordinea in tari, inainte 
de depunerea armelor, Axente incearci for- 
marea §i organisarea unui escadron stabil 
de cavalerie, dar firi succes. Abia ajezat 
in Cenade, in urma denuntirilor ce erau 
la ordinea zilei, fu arestat, dus la Si- 
biu §i supus unui interogator pentru ascun- 
dere de arme, incendiarca AiuduluI §i altele, 
dar, dovedit nevinovat, dupi 30 zile fu pus 
in libertate. Axente ocupi diferite slujbe iar 
dupi retragerea sa din servitiul Statului lui 
parte activi la mai multe actiunì politice- 
nationale §i la mi§cirile culturale ale Ro- 
manilor din Transilvania. In present triesce 
retras la Braso v. 



B 



Babe^iù (Aurei). — Doctor in filosofie, 
chimist, lìul prim-niscut al lui Vincentiu 
Babe§iu ; niscut in Viena 1853, si-a ince- 
put studiile in Viena §i le-a terminat la u- 
nivcrsilatca §i politechnicul din Budapesta. 
Chimia a studialo in Heidelberg, in labo- 
ratorio celebruluì Bunsen ; a trecut in Ro- 
mania in 1884, unde ocupi postili de pro- 



fesor la scoala veterinari superioari §i de 
§ef al lucririlor chimice in institutul de 
bactereologic. S'a distins mai cu seamà prin 
lucririle sale asupra ape! de bòut §i prin 
cele de pe terenul tocsicelor bacterienc. 

Babesiù (Vincentiu). — Membru al A- 
cademiel Romàne din Bucurescl, niscut la 



BAB 



- 17 



BAB 



1821 in Banat. A fìlcut studiile juridicc §i 
tcologice in Temijoara, Szcgedin §i Pesta. 
La intorcerea sa in tara a fost numit pro- 
fosor la institutul teologie In Arad §i apol 
a fost chiemat la 1849 sé administreze ca 
director tre! districte cu pesto 500 §co;le 
romane rurale din Banat. In curànd insi ci 
a fost rechiemat la Arad §i trimis la Viena, 
unde a lucrat ca translator la ministerul im- 
pòritesc de justijie ; iar cu inceputul anulul 
185 1, reorganisàndu-se inalta curte de justitie 
§i casatiune pentru imperiul intreg, a fost 
numit secretar la acea curte. La 1860 
a fost inaintat la rangul de secretar aulic, 
iar dupi separarea administrajiunil Ungariel 
la 1862, a fost chiemat in cancelaria Un- 
garici ca refercnt pentru causele criminale, 
de unde peste un an a fost numit si trimis 
judecitor la Tabla regeasci din Budapesta 
si refercnt la septemvirat. 

La 1860 Babejiù a publicat cunoscuta 
brojuri in limba germani: ((Die Spracb- 
ttnd Nationalitàtenfrage in Oesterreich, voti 
einem %pmànen», care pleda pentru uni- 
tatea monarchici si cgalitatea tuturor po- 
poarelor ce o computi, ji semnala grelele 
turburirl §i pericole ce aù si urmeze, 
daci Maghiarilor s'ar ineuviinta dualismul, 
pe bascle istoricc, cum stiruiaù el. La 
186 1 ? convocata fiind dieta Ungarici, Ba- 
bejiù a fost ales in cercul romàn de la Sasca- 
montani, unde el nicl nu candidase. In a- 
dunarea representantilor ferii Unguresci, 
ci a apcrat cu toati energia autonomia 
Transilvanici, si cu alti io deputati romàni 
a pus temeiù la crearca partidulul romàn 
national. La 1S6C s'a intemeiat jurnalul 
((Albina» in Viena, ca organ al partidulul 
national, punendu-se sub conducerea parti - 
ciliari a lui Babejiù, insi dupA abia tre! 
ani, (( Albina» a fost opriti de-a intra in Un- 
garia, Binat si Ardcal. Atunci Babejiù a 
adus foaia la Pesta, continuindu-I editiu- 
nea inci 8 ani cu toati energia, ji gru- 
pand pe làngi ca aproape toate spintele 
luminate din Ungaria ji Binat mal virtos. 
Intre ani! 1873 -- 1875 «Albina», a avut 
vr'o 7 — 8 procesc, printre cari contra lui 
Babesiù unul pen ; ru calomnit, unni pentru 
agitatiune contra statuiti! si unul pentru 
inaiti tridarc. El a fost achitat de juratl. Cu 
toate acestea, in fapti, Babesiù prin toaia 
«Albina» si prin euventirile sale in dieta 
Ungariei §i adunirile romàne nazionale, re- 
prescnta §i plcda in mod energie politica 



moderati. Programul najional pentru des- 
Icgarea chestiunii limbelor, dupi lungi des- 
bateri intre deputati! romàni §i sòrbi dela 
dieta ungu reasci, Babejiù 1-a formulat §i cu- 
prins in 12 puncte, intr'un proect de lege 
subsemnat de 24 deputati romàni §i sèrbi 
§i de unicul ruteano-slav de la dieta, 51 
sustinut prin lupti parlamentari de trel zile 
cu toati energia in aceea§I sesiunedela 1868. 
Multi ani de zile, pe aceasti bazi, s'a con- 
tinuat lupta najionali prin reuniuni §i adu- 
narl particulare, pani cànd la 1880, intr'o 
asemenea adunare in Sibiù, s'a pus temeiù 
conferirne! publice din Maiù 188 1, unde 
tot Babejiù ca raportor general a motivat 
ji sustinut programul Romànilor din Tran- 
silvania, Binat ji Ungaria. La Maiù 189 1 
inauguràndu-se in politica nationali o noui 
direqiune, Babejiù s'a retras absolut din 
lupta politici si s'a reìntors la cercetàrilé 
sale istoricc. 

Babesiù (Victor). — Doctor, bactereo- 
log, iìul lui Vincentiu Babejiù, niscut la 
Viena in 1854, unde a ficut studiile sale. 
Doul ani dupé depunerea examenului de 
doctorat, a fost chiemat ca asistent la univer- 
sitatea din Budapesta ji a devenit in curind 
profesor la facultatea din acel ora§. Statuì 
ungurcsc trimise pe tènèrul profesor ca re- 
presentantul sèù la congrese si in comisiuni 
speciale spre a studia anatomia-patologici, or- 
ganisarea universititilor, §i el se legi atunci 
cu Pasteur, Koch, Corni! ji alte celebrititl. 

La 1887 doctorul V. Babejiù e numit 
in BucurescI profesor de patologie expe- 
rimcntali la facultatea de medicini §i este 
pus in capul InstitutuluI de Bactereologie. 
Aci ci aduce foloase imense sànitijei pu- 
blice mai ales prin iniìintarea serviciulul 
séù de inoculatiune contra turbirei, boali 
care nu se putea timidui inainte de cà, 
prin trimiterea bolnavilor la Paris. D-rul 
Babejiù a tinut la Ateneul romàn ji la In- 
stitutul séù numeroase conferintc populare, 
cari aù contribuit mult pentru luminarea 
publiculul asupra notiunclor de igieni. 

Numcroasele dcscoperirl scienjilìce ale 
acestul doctor, aù fost comunicate Acade- 
niiei franceze care le-a premiat. Eie aù 
fost publicate in mal toate revistele sciin- 
titìce din Europa. 

D-rul V. Babejiù este membru al Acade- 
miei romàne si al Academiel de medicini 
din Paris. 

2 



feÀC 



18 — 



BAC 



Scrieriie sale mal insemnate sunt : Alia- 
tele institutulu! de patologie fi bactereoìogie 
din Bururesr! §i lec'Junile saie. 

Bacalbasa (Anton). — Ziarist, niscut 
in Briila la 1864. A colaborat la mal multe 
ziarc intre cari Adevérul, Epoca, si a scris 
numcroase schite umoristice in rovista sa 
Mos Teacd. Estc prim redactor al ziarului 
Dreptatea. 

Bacalbasa (Constantin C). — Publi- 
cist, niscut in Bucurcsci la 21 August 1856. 
A ficut studiile gimnasiale la Briila si cele 
liceale la Sfantu Sava in BucurescI. 

Inscris la iacultatea de drept, a parisit 
studiile spre a intra in presi la 1879. 

A fost cronicar la ziarele Telegrafiti, Ka- 
fnnea, lipoca §i a ficut parte din comitc- 
tul de redactiune al ziarului socialisfD/r/;- 
turiìe omulu!. Apol a trecut la ziarul de- 
mocratic Lupta la care a colaborat pani 
la incctarea sa; iar la 1895 a trecut ca 
prini-redactor la Adevfrul. 

De la 1882 pani la 1884 a fost sef de 
biurofi al accizclor comune! Bucurcsci. 

A scris o cemedie Petlcul lui Bcrechct 
reprezintati pc scena Teatrulul National si 
un studili asupra Refcnue! impcpitela' re- 
ma naie. 

Bacalbasa (Ion C) — Ziarist, publicist, 
nàscut in Briila la 24 Iulic 1 86 ^. A urmat 
cursurile liccului Sf. Sava ji ale Gimna- 
siiilui din Briila. 

La 1886 a intrat in ziaristici, colaborànd 
la ziarul radicai Lupta, pini la 1895 cànd 
a intrat la ziarul democrat Zina sj dupi in- 
cetarea aceftuia, la Aiterei ni. 

A publicat : A7i>/7 fard /luminare drami in 
3 acte jucati pe scena Teatrului National 
la 1895, Mosu comedie intr'nn act si Asmi 
drami istorici in 5 acte. 

Bacaloglu (Emanoil) fìsician roman, 
de origini grec, niscut in Bucurcsci la 1 1 
Aprilie 18 }o, incet.it din viati la 30 Aug. 
1890. Bacaloglu a fost un adeverat enciclo- 
pedist a! sciintelor positive. Studiile si-le-a 
ficut m Lipsca, unde a lucrat in laborato- 
rio lui Hrdmann, si la Paris, sub conduce- 
rea lui Dumas. Reintorsin leari laanul 186 1, 
a fost numit profesor de ii.sici si chini ie la 
scoala de medici ni si farmacie, ano! prole- 
sor de matematici la liceul St. Sava, iar la 



1863, odati cu crearea facultàjiì de sciinjc 
sub Cuza, profesor de fisici la universitatea 
din BucurescI. Dorind a-§I crea un cere sciin- 
jific, a pus la cale la 1868 infiintarea so- 
cietiteì de sciinfc fisico-naturale, care 1-a 
ales presedinte. Bacaloglu a fost un activ co- 
laborator al mal multor rcviste sciintifice din 
striinitate, §i o parte a scrierilor sale a fost 
presentati §i acadcmiel de sciinte din Paris. 
La 1879 Bacaloglu a fost ales membra al 
Academiel romane, §i fu pc rand vice-pre- 
jedintclc, iar in unni pre§edintele secjiuniì 
sciintifice Discursul sèù de rca.ptiune 1-a 
cctit in presenta regelui la 2oMartie 1880 
«despre calendari, sustinand nccesitatea 
schimbiril calcndarulul Iulian. Bacaloglu a 
contrìbuit mult la respandirea sciinjelor prin 
numcroase articole publicatein «Revista sciin- 
titìci» $i prin conferirne tinute la universi- 
tate §i in Atcneul roman. 

Scrieriie sale sunt: « Cerreta rf relative la 
itifl nenia additar minerai! asupra soìubilitdli! 
acidula! arsenios in apa»; «Tìespre ràteva sà- 
rur! oxaminice»; «T)espre analisa ga^elor»; 
«Explicafun! teor elice asnpra serietà- homo- 
hge». «De spre pseudosropia»; «Exeesul sfe- 
ric»; «Asupra difrar(iunif luminei»; «Nota re- 
lativo la limile fi snprafclele reciproce»; «Ca- 
leva observc(:un! relative la direcfiutiea v:rtirald 
la diferile inàl(im! deasupra solida!»; «Ccres- 
ponden[d»; «Considerafiunlteoretire asupra rhi- 
mie!»; (lucrirl publicatc in frantuzejte): «E- 
I e mente de algebra»; Elemen'e de fisica»; 
1870) «'Despre materia redantd» ; <s])es- 
voltarea progresivd a luminotulu! eleetric»; 
«Oare-ear! dispositiun! non! din c.ilinetul de 
fisica al nniversitiìti! din BucurescI»; «T^elc- 
fun! asupra exposhuni! de el et t ricitate de la 
Mùnchen din 1SS2»; «Dare de seamd despre 
exposip linea de elect ricitate de la Viena din 
iSS)»; Despre Paratone/-^; (toatc scrisc in 
rominejte). 

Bachelin (Leo). - Publicist §i scriitor, 

niscut la 17 Decembrie 1857 inNcuchatel 
(Klvetia). A ficut studiile in Italia, Ger- 
mania (Berlin si Strasburg) §i Francia 
(Paris). Licentiat in litere, a fost numit 
in etate de 25 ani profesor de litcraturà 
francezi sj greaci la academia din Neuclia- 
tel, de unde la 1889 a trecut in Romania. 
Aci peste scurt timp a fost numit biblio- 
tecaria Regelui. Scrieri : Le Chàteau *Rj)\al 
de Sinaia, iSy } ; in limba germani, Studi! 
despre basmele romàne <t! fi SS 2) Apol; Han- 



BAC 



— 19 



BAL 



Mahart et ìes f sens, 187 j, SCèlanges d'His- 
toire et d'Art, 1S79, La Première ldylle de 
Tbeocrite, 188) eie. 

Bacinschi (Vladimir). — General, nas- 
cili la 1825 incetat din viati in Bucuresd 
la 1878. A intrat in armati cu gradui de 
juakir la 21 Octomvrie 1842 sia fost ina- 
intat sub-locotenent la 1844. 

Maior la 1855, Colonel la 1866, e inai- 
tat general la 8 Aprilie 1870 §i comandant 
al Divizie! 4-a teritoriali. A fost adjutantul 
DomnitoruluI Ghica al Moldovel §i apoi al 
lui Cuza Yodi pani la detronare. 

Bàdescu (Scipione). — Ziarist, scriitor, 
niscut la 1840 Mal 2 in Rèscoltz (Transil- 
vania). A inceput prin a colabora* la ziarele 
Concordia din Pesta (1866) apol la revista 
Familia. 

Terminànd studi ile sale in Pesta, veni 
in Bucuresct la 1868 §i colabori la Rama- 
nti! §i alte ziare. 

A publicat : Coroana Romanie!, poesii na- 
tionale (1881) fi diferite lucrar! prin Con- 
vjrbirt l'iterare, c SL , ntI Curie r Roman, Trom- 
peta Carprflor. 

Eàicoianu (Serge). — General de bri- 
gadi, niscut la 15 Iunie 1841. A intrat in 
ojtire ca soldat la i86j> Martie 8, apoi a 
plecat in strcinltate unde a ficut studi ile 
sale la jcoala militari Saint-Cyr din Paris. 
Reintors !a 1863 cu gradui de sub-locote- 
nent, e inaintat ofìter superior la 1873 §i 
locot-colonel la 1877. Cu acest grad e §c- 
ful statulul major din divizia I-a de infan- 
terie in timpul resbelulul Independentci de 
la 1877-78. 

La 1893 a fost inaintat general de br:- 
gadi, §i mal tàrziù inspector general al ca- 
valcrieì. 

Bàlàceanu (Constantin). — Om poli- 
tic, fost Ministru al cultului la 1838, prc- 
sident al Eforici Spitalclor la 1840, 5Ì Mi- 
nistru al justitiel la 1856. 

Bàlàceanu (Grigore).— Spitar la 182 1 
in Muntenia. Vornic la 1822. 

Bàlàceanu (Ioan). — Om politic, nas- 
cut in Bucuresd la 1825. A facut studiile 
in Francia. Intors in tara a luat o parte ac- 
tivà la miscarea revolutionari din 1848, §i 



dupi comprimarea revolutiuneì a emigrat 
in Transylvania de unde apoi a trecut in 
Paris. Sub domnia Prir.cipeJul Cuza, a fost 
càt-va timp Prefect de politie. 

De la 1866 ìnairite, J. Biliceanu desvoltà 
toati activitatea sa ca diplomat ; de la 15 
Fevruarie 1866 pani la 14 Maiù 1867, este 
agcnt diplomatic al tèrci la Paris, apoi in 
aceiasi calitate merge la Constantinopole de 
la 31 Decemvrie 1870 pani la 26 Martie 187 1. 

Demisionat din corpul diplomatic, e nu- 
mit Prefect al politiei Capitale! la 15 Ianu- 
arie 1876, dar numai pcntru càte-va <Jile, 
cici la 30 Ianuarie din acelaji an ia porto- 
foliul Ministerulu! de Externe in Cabinetul 
Lascir Catargi si '1 pistreazi pani la 4 A- 
prilie 1876. 

Trimis din noù agent diplomatic la Viena 
in 1876, e inaintat Ministru plenipotentiar 
in acelasi oraj la 1878 ; apoi este transfe- 
rat la Roma in 1882, la Paris in 1884 pani 
la 1885. 

In anul 1886 rei a functiunea de Ministru 
plenipotentiar la Constantinopole pana la 
1888. 

Delegat in Comisiunea Europeani a Dil- 
uirei §i in Comisiunea mixti a Prutului la 
1 Iulie 1889, pistreazi aceasti funestine pani 
la 1 Aprilie 1893 cànd este numit trimis 
extraordimr si Ministru plenipotentiar la 
Londra, post pe care'1 ocupi §i astazi. 

Bàlàcescu Constantin. — Fabulist, nis- 
cut la 1800 Ianuarie 20, mort la 29 Fe- 
vruarie 1880 in Bucuresci. A facut studiile 
sale in teari si a ocupat diferite functiuni pu- 
blice, prefect dejudet, membru in comitctul 
Teatrclor, etc. 

El a publicat : Btina educa/itine comedie 
(1845) Poesii in care se gisestc satira: 

Fa-mi* falci sà-(t scannili, saù Cof tallititi 
de (arci la 'Bucine sci (iSjj). 

Proecl penici! casti de pthtrat si impen- 
ni ufat (iSjj). 

Bàlànescu-Rosetti (Nicolae). - - Vezi. 
Rosctti-Bilinescu. 

Balanolu (Ioan P) • - Comcrciant, nis- 
cut la 8 Septemvrie 1833 in Bucuresci, 
mort la Ianuarie 1896 in Viena. A fàcut 
studiile sale parte in teari parte in striini- 
tatc si la 1856 a luat directia caseide banci 
Bilan, pe care a condus'o pana la 1860. 

Comcrciant ir.semnat, fost antreprenor al 



RAL 



20 — 



BAL 



accizelor Capitalel de la 1873 pani la 1883, 
Ion Balanolu a fost membru al Tribunaluluì 
de comerciu sub vechia legislatiune, mem- 
bra al Consiliulul comunal, al mal tuturor 
societàjilor industriale, deputat, §i in urmà 
Prejedinte al Camerel de comerciu, post 
pe care Fa pàstrat pani la moartea sa. 

Bàlàsescu (Nicolau) -nàscut in Hasag, 
làngà Sibiu, a venit in 1835 la Bucuresci 
ca profesor la seminami mitropolitan : dupà 
aceea, a fost càlugàr la mànàstirea Gemica. 
Reintors la Sibiu, a tipàrit in 1847 §i 1848 
un dicjionar latin-romàn, a luat parte la adu- 
narea Romànilor din 3(15) Maiu 1848 la 
Blaj §i a fost ales membru in comitetul per- 
manent cu re§edinta in Sibiu. In i8August 
1848, a fost arestat ca agitator iar diipà 
càte-va zile eliberat. La 4 (16) Octomvrie 
1848 fu intàrit ca membru in comitetul de 
pacificatiune al Romànilor. Dupà ocuparea 
Sibiuluì de armata maghiarà, prevézànd pe- 
ricolul in care 'I era viata, a pus de i-au 
tuns pèrul ji i aù ras barba càlugàreascà, apoi 
imbràcat in vestminte tàrànescl, pentru a 
mi fi cunoscut, a ie§it din Sibiu, sezànd ca 
servitor pe capra caretel doamnei Golescu, 
care pàràsind ìocuinta sa din Sibiu, se rc- 
intorcea in Romania. Acolo, denuncat cà ar 
agita in contra regulamentuluì organic al tc- 
re!, a fost arestat de o patrulà a armatei ru- 
sescl §i tinut sub pazà strictA in Ràmnicul- 
Vàlceì mal multe zile, iar de aci escortat 
la Bucuresci, unde a fost pus in libertatc. 
Scrierile sale, afarà de dictionarul sus aràtat, 
sunt : Grama fica romàna pentru seminari! t 
(1848), Elemente de gramatìca romàna (tS)O). 

Bàlcescu (Nicolae). Om de stat, pu- 
blicist, nàscut in Bucuresci la 2 lunie 18 19, 
mort in Palermo la 16 Nocmvric 1852. A 
filcut studiile sale in cole^iul Stantii Savasi 
apoi a servit càt-va timp in armati, dar ii- 
ind implicat in conspiratia contra lui Vodà 
Al. Ghica, fu inchis la Martinelli, Pàràsind 
ojtirea, a luat partea cea mai activà la re- 
volutia din 1848 atàt in tari càtjiinTran- 
silvania, fìind chiar unul din membril gu- 
vernului provisoriu, din care causa a fost 
ecsilat. Atuncl a tràit càt-va timp in Paris 
apoi in Palermo, nude a ìr.urit §i a fost in- 
gropat in cavoul sàracilor din acci oras. 

Bàlcescu a scris "Puierea annali) a Roma- 
tiie! (iS-fj), Istoria Romànilor sub Mibaiù l'cda 
ritenuti (iSji iSj2) pe care n'a avuttim- 



pul sa o sfarjeascà. Se mai numeri intre 
operele sale, Càntarea Romàniei cu toate cà 
Bàlcescu singur serie cà ar fi gàsit manus- 
crisul intr'o mànàstire dintearà. 

Bàleanu (Emanoil). — Om politic, fost 
comandant al ostirei din Muntenia la rein- 
fiintarea el in 183 1 §i deputat in adunarca 
térel. Din preunà cu J. Càmpineanu a fà- 
cut parte din opozitia organizatà contra prin- 
cipolul AL Ghika de la 1834 pana la 1837. 
Isbucnind revolutia de la 1848, Eni. Bà- 
leanu intra in partidul antirevolutionar §i 
face parte din càimàcàmia instituità in Bu- 
curesci dupà fuga guvernului laTàrgovijte 
(27 lunie). Mai tàrziù, pana la alegerea lui 
Cuza-Vodà, a fàcut iaràsi parte din Càimà- 
càmia munteneascà din preunà cu J. Manu 
§i I. Filipescu. 

Baligot de Beyne. — Diplomat, nàscut 
in Francia, incetat din viatà in 1892 la Paris. 
A fost mult timp secretar al Consulatului 
francez la Comtantinopole ; acolo, cunos- 
cànd pe C. Negri, sub influenza acestuia, a 
lucrat mult in vederea unirci Principatelor. 
La 1860 in luna Fevruarie a venit in Bu- 
curesci ca secretar al Domnitorulul Cuza pe 
care nu Fa pàràsit pana la sfàrsit. Dupà 
11 Fevruarie 1866 s'a retras in Francia, 
stabilindu-se la Paris. 

Bals (Panait I.).— Nàscut la 18 17 in- 
cetat din viatà la Ive§tl (Tecuciù) la 23 Ianure 
rie 1889. A fost ministra de finance al Mol- 
dove!. 

Bals (Tudor).— Fost caimacam al Mol- 
dove!, nàscut la 1790, incetat din viatà la 
1857. Domimi Gr. Ghica al Moldovel im- 
plinind la 1856 termcnul de §apte ani pe 
care fusese iiuinit, Tudor Bals il inlocui cu 
titlul de caimacam. El desfiintà toate insti- 
tutiunele fàcute de Grigore Ghica, inchise 
seminami si gimnaziul din monastirca Neam- 
tu, desfiintà facultatea de drept din Iasl, banca 
nationalà si legea de presa. 

Bàlteanu (Eniu. — Profesor, nàscut In 
connina Cocioc la Octomvrie 1847. A fà- 
cut studiile sale in Bucuresci, la facultatea 
de literc §i filosofie, apoi a mai urmat cur- 
surile universitàtilor din Berlin §i Toulouse. 
A fost cu inceperc de la 1872 si pana la 
1876 in mal multe ràndurl revisor jcolar 



/ 



BAL 



— 21 



BAR 



apol profcsor hi mai multe §coale pani cand 
a infiintat un institut a cimi directiune a 
luat'o la 1884. 

A publicat : 'Poesia didacticà la Greci. 
Daviìa biografie populari. Din studiul -na- 
ture!. Abecedarul romàn, etc. Eniu Biltcanu 
a infiintat la 1885 revista pedagogici «Lu- 
mina pentrn taf!» care a apirut fArl intrc- 
rupere pani la 1 Iunie 1895» 

Balu (Nicolae) - numìt §i Coconul. 
Avocat, nlscut in Zcrnestf (Transilvania) la 
1790 incetat din viat! in Brajov la 1855. 
Studia filosofia si drcptul in Cluj ; intra 
mal intal ca practicant la Tesaurariat 111 Si- 
biu, fòri nicì un salar, in decurs de 7 ani. 
t Ascultànd statuì pirintelui s£ù, imbritisi dupe 
aceea cariera preoteasc!, dar peste putin o 
parisi §i se ficu advocat. Om cu mare 
ravni pentru luminarca si inaintarea popo- 
rulul, Balu stimi , mal ales in connina sa 
natali si in cele din jur, ca pirintil sl-jl 
trimeatl copil la §coale mal inalte §i aeestei 
stlruincc se datoreste o pleiadi de blrbatl 
ale?! esjti din acele pirti, cari aù avut un in- 
semnat rol in viata public! nationall §i bise- 
riceasci allominilor transilvinenì. Advocat 
zelos, Balu, dupa lupte de peste 40 ani cajtigl 
procesul locuitorilor romani din granita 
Transilvanici inspre Romania de circa 200,000 
fi. drept despìgubire pentru daunele prin 
militarisarea granitoi, intemplate sub impé- 
rateasa Maria Tercza. 

Baras (Iuliu).— Doctor, profcsor, de ori- 
gini israeliti, nlscut la 18 18 in ora$ul Brody 
(Austria), mort in Bucurcsci la 1863. A flcut 
studiile in Austria mule a luat diploma de 
doctor in medichi!, apol a venit in Bucu- 
rescl la 1842 si e ìuimit mai intàiù doc- 
tor de carantinl la CiLirasì (lalomitza). 
La 1845 trece ca doctor la Craiova si la 
1S52 profcsor de jtiintele naturale la co- 
lcgiul Sf. Sava din Bucurcsci, predànd in a- 
ccla§ timp stiintele naturale la §coala de 
agriculturi, §i eoa militari. 

El a fost intemei!torul si directorul pri- 
mulul spital de copii. 

Doctorul Baras a publicat ; Minunile na- 
ture! 3 voi. (1852). — Mineralogia, dupe lìe- 
fr~ t (1854). — Asjixia san I: final (1854).-- 
'liolanica, dupò Belez (1856). — Higiena po- 
pulurà (1857). — Zoologia (1857). -Debora, 
indoor, in 4 acte (1858) Qìrticica alfoiuln! 
(1859). — ^Cannai de silvicultura (186 1).— 



Isis san Natura (de la 1856 pan! la 1859). 
— Natura, foae pentru litirea sciintelor na- 
turale (de la 1861 pani la 1863 in unire 
cu D Ananescu). — Israelitul romàn, foae 
politici (1857). 

Barbu (Gheorghe). — Vestit llutar, nls- 
cut la 1800 in IasJ incetat din viat! la 1893 
in Iasl. Fost staroste al tòutarilor, fiu al 
unni liutar devenit celebru prin cantoneta 
lui V. Alexandri 'Barbu Latitami, Gheorghe 
Barbu avea mal ales un deosebit talcnt de 
hnprovizatie §i de reproducere dupé auz. 
Se povestejte ci pe la 1847 ar h uimit 
chiar pe vestitili compositor Liszt aflat la 
Iaji §i in presenta clruia executase dupé 
auz mai multe bucltl muzicale. 

Barcianu (Danil). — Profcsor si scriitor 
romàn, nlscut la 1847 in Re jinarl ; a studiat 
in Sibiu. In 1869 a fost trimis in Germa- 
nia din partea ministerului de eulte §i instr. 
public! spre a studia organisarea §conlelor 
popolare de acolo, iar intre 1870 — 74 a urmat 
la universitltile din Viena, Bonn §i Lipsca 
prelegerl de pedagogie §i sciintele naturale. 
In 1876 a fost numit profcsor la «insti- 
tutul ped.-tcol. din Sibiu,» unde functio- 
neazi §i azl. 

A fost §i director al «§coalei de fete 
a Asociatiunii transilvlncne pentru litera- 
turl», de asemenea mai multi ani secretar al 
acestel asocia{iunl. Barcianu a fost nicmbru 
al comitetulul national si ca ataro juctecat in 
procesul Memorandului si inchis in Vat. A 
publicat : Untersucbungen i'tber die Tìlnthe- 
nentwickelung der Onagraceen. (1874,) Eie- 
mente de istoria naturali, (188 1 — 83) Lu- 
crai de mànà in gcoalele de bcle^ fi hi insti- 
tutnl pedagogie (1885), Istoria naturala in 
scoala poporala (1890 9 1 .) A prelucrat opc- 
rele rlposatulul séii tati : 1) Vocabular rom- 
nemlesc fi Wòrterbuch der romàn. una deu- 
tschen Spracbe. (1886 §i 1888). Gramatica ger 
tnand (1896). In 1891 a redactat revista li- 
tcrari «Foaia 11 ust ratei», iar inpreun! cu alti 
colegi «Foaia Pedagogica». 

Bari|iu (Gheorghe). — Istorie §i fn- 
temcietorul presei romàne in Transilvania, 
nlscut la 12(24) Maiù 1812 in Jucul de 
jos, cott. Cojocenl, incetat din viatl la 1893. 
Scoalele elementare le-a urmat in Trisciu 
(Toroczkó) 1820— 1824 sj Blaj 1824 — 1827, 
iar liceul §i facultatea filosofici in Cluj, de unde 






BAR 



— 22 — 



BAR 



du pi 4 ani s'a rcintors ìar la Bla] §ì a in- 
trat in institutul de teologie. 

La 183 j a fost nuimt profesor de fisici 
la facultatea filos., iar in anul urmitor a fost 
chiemat ca profesor la §coala romani din Bra- 
jov, infantati cu doi ani ìnainte. 

La 1838 Baritiu infinteazà «Fonia penlru 
minte, inimi fi liieralurd», càte un numir 
pc septamàni, §i ceva mai tarziu, ziarul poli- 
. tic «Gattarie Transilvanici». In iarnaurmi- 
toare,.aorganisato societate de dilatanti, care 
a remas in activitate panila 1856, 51 a con- 
tribuii in niod insemnat la desvoltarea lim- 
bel romàne in (mutui Brasovulul. 

La 1845 Baritiu si retragc de la §coala 
.romani §i isi consa:re.izi intreaga activitate 
foilor sale, cari in urma censurcl severe, 
avènd si lupte cu neintrerupte greutitl, re- 
clamati o atentiune deosebiti. La 1848, a par- 
ticipat la adunarca nationali tinuti in 3 (15) 
Maiu pc càmpul libertitel de langi Blaj si 
a . subscris protocoalele §i petitiuniie ca vice 
prc§edinte al adimirii. In Óctomvrie infiiiv 
tàndu-sc in Transilvania «comitetul de pa- 
, citicatiune», Baritiu a fost chiemat la Sibiu 
unde fu numit tot odati §i m:mbru al «comi- 
tctului pentru apirarea tòrci». Reminand fo- 
ilc lui Baritiu in grija colaboratorulul seti 
Andrei Mure>an, el a stat peste 4 limi in Sibiu 
§i a participat lalucrarile ambelor comitete. 
La 11 Martie 1849, cizend Sibiul in minele 
insurgentilor, Baritiu §i cei I-alti membri ai 
comitetului s'aù refugiat in Romania. Bari- 
tiu a.mers la Cimpiiia, unde se refugiasesi 
umilia sa, aie! insi fu arestat de o patruli 
ruseasci si cscortat la Ploe>ti si de aici dupi 
2 septimini, la Cernimi, unde a fost in fine 
eliberat dupi intcrventiuneafamilieiHurmu- 
zachi, la a circi mo§ie, — Cernauca, —a pe- 
trecut pini dupi pacificarea Transilvanici. 

Reintors la Brasov, Baritiu a obtinut de 
la noul ^uvern voca de a continua cu edi- 
tarea foilor sale, insila 1850 furi suprimate 
din causi ci Baritiu a publicat raportul lui Ian- 
cu dupi originaiul german tipirit in Viena, §i 
nu s'a supus ordinului autorititilor de ain- 
trerupe aceasti publicare. «Gayta» a rea- 
pirut deabia dupi 6 limi, sub conducerea 
lui Iacob Muresan, care a fost numit redac- 
tor, iar Baritiu a remas simplu colabora- 
tor la aceasti foaie. In 1852 un consortili de 
comcrciand romàni din Brasov infiinteaza 
fabrica de hàrtie din Zirn°sci si numesce pe 
Baritiu diicctor comercial, care post l'aocu- 
pat aproape 20 ani. La 1860 Baritiu elabo- 



reazi, dupé cererea mitropolitulul Saguiu 
un proect de statute ale «Asociafittnit Tran- 
silvane». Cu anul 186 1 reincepànd luptcle 
politice in monarchia intreagi, Baritiu a con- 
lucra t la toate adunirile §i conferintele Ro- 
mànilor; la dieta din Sibiu (1853 [4) a particip.it 
ca rcgalist ji a fost ales de aceasta de doni 
ori deputat in senatul imperiai din Viena. In 
i856 a fost ales membra al AcademicI romàne 
(atuncl Societatea academicà). 

Dupi retragerea sa de la postul de director 
al fabricel de hàrtie din Zernesci, Baritiu s'a 
mutat la Sibiu, §i a infiintat ziarul «Obsa:\i~ 
toriul» (1878 pani 1885), pentru a circi linic 
politici i-s'au intentat 3 procese politice in can 
insi juriul sibian 1-a achitat. Organisàndu-sc Li 
18S1 partidul national, Baritiu a fost ales in- 
comitetul centrai si aredigiat Memorici 'ni pu- 
blicat confonn insàrcinireia conferirne» elet- 
torale tinute in Maiù 188 1 in Sibiu, iar I.j 
1884 a f° st a ' es presedinte al comitetului n.i- 
tional §i a ocupatacest post pani la retrage- 
rea sa din viata politici, la 1887. De la aav. 
an, Baritiu $i-a consacrat intreaga activitate 
Asociatiunii Transilvanc pc care a senit-o 
ca secretar I. §i redactor al «Transilvanici 
(1S61— 18S8), apoidela 1888 ca precinte 
si delegat la §coala civili de fete din Silva 
Scricrile lui Baritiu sunt foarte nunuroa*:; 
afari de Memorialul amintit, ci a elabori! 
un dicfwnar gennan-romàn (i835---iS)|)*V 
altul tnagbiar romàn (1869), a publicat iu- 
meroase studi!, in cea -mai mare parte La- 
rice, in foilc sale, mai ales in <r Foaia p:r.:>. 
minte, inimi fi lìteraturd» (1838 — iS ><>},:» 
revista » Transilvania» , al circi redactor .\ 
fost aproape 20 ani, §i in Analele Aùu!.- 
mici romàne. A colaborat 2 ani si la die:- 
onarul si Glosariul Academiei. Scrierca v. 
principali cste: «'Pdrff alese din istoria 7V<> - 
silvàneani pe 200 ani din unni» (iSM* 
Opiniunile si credimele politice ale lui Hi* 
ritiu sunt desvoltate in diarul sèù «Ok' 
vatoriul» si in Memorialul conferin'c' • 
din 188 1. * 

Barnu|iu (Simeon.) — Om politic d* 
Transilvania, profesor la Universitatea <J 
la si niscut la 21 Iulie 1808 in Boc>a rv 
Mnàni (Transilvania) incetat din viati la .♦ 
Maiu 1864. 

A facut studiile sale iu Blajiù unde la i^;» 
e numit sub-director in seminami teoL»^ » 
§i la 1839 profesor de filosofie U tjiriì?...- 
siul superior. La 1843 demisioneazi, p!.:.... 



BAR 



*3 ~ 



BAR 



la Sibili §i si punc in faintea migcireina- 
tionale de la 1848 jucànd un rol tbarte in- 
scmnat in Transilvania. 

Dupi linijtirca revolutiunii, Barnutiu lu- 
cra ca vicepresedinte §i membru al cornitc- 
tulul national, apo! al comitetuiui de paci- 
ficatiunc aliturca cu N. Bilijescu, Lau- 
rian, Cipariu, Baritiu. In 11 Martie 1849, 
cind insurgenti! ocupi Sibilìi, Barnutiu si 
refugiazi in Romania §i dupi multe sufe- 
rinte indurate prin aresturile din R.-Vilce! 
$'1 T.-Scvcrin, ajunge la Constantinopole, iar 
de aci merge la Vicna, unde a lucrat pen- 
tru rcujita causel nazionale. In 1851-52 
asculti prelegerile la facultatea juridici din 
Yiena; in 11 Octombrici8j2 mergc la Pavia, 
unde in 1854 ia diplomi de doctor in drept ; 
in 1854 merge la Ia§!, chiemat de citre mi- 
nistrili Mavrogheni §i de A. Treb. Laurian, 
ci si ocupc catedra de filosofie la gimna- 
siul academiel din Iaji. In 1856 se deschi- 
seri in Ia§! cursurile supcrioare §i anume : 
a fàculti|il filosofice si a cele! juridicc ; la 
cea dintàiù Baritiu a luat catedra de filosofie, 
in a doua, catedra de dreptul gintilor, dreptul 
public §i constitujionaL La 1863 tìind bol- 
nav demisioneazi. Opcrclc lui Barnutiu sunt: 
Dreptul naturai privai p public; Dreptul gin- 
(il. ir naturai p positiv; (Djctrina constitupnnii); 
Cmsiituliunile sìatelor principale, cu introduc- 
ami!; Antropologia; Psirbologia empirica; En- 
ciclopédia Jilosojief teoretice; Logica; Metafì- 
sica ; Est e He a; Sci in fa virtuùf ; Pedagogia; Is- 
toria Jilosojief. 

Barnutiu cste intcmectorul fractiunci libere 
si independentc din Moldova. 

Baronzi (Gheorghe). -- Publicist niscut 
in Grecia la 18 15, incetat din viati la 1896. 
A ficut stuellile sale in Romania fari a le 
comUccta. Colaborator la ma! multe ziare 
precum Romania, Vocea 'Poporulitt, ci a pu- 
blicat : Eleonora (1844) drami — Lucia de 
Lamermoor (1845) drami; «Romana», tri- 
logie epici (1847) — «Castelul Bràncovenesc, 
(Mrnavalul Venefief p Visul vie(ef omenesef». 

(1852) — «Matilda)) (1853) - «Metela p 
«Orbiti», --- (1853) — «Kopturnele», pò e sii 

(1853) — «Istoria ch'il isaliunif», dnpcl Gui- 
^ot (1856)- - «Dominiti / <>///» (185 3) — «Isac 
Lachedem» sa ti jidovul ràtàcilor (1855) — 
«Lena §i^iua fard mane» (1855) — «Fidan- 
t.tta» (1856) -- «Iacobinif p Giiondinif» 
(iSjé^-K Ricard ini mei de le ih» (1^56) — - 
«Contele de Monte-Cbristo» (1857) — «Ma- 



ttia 'Basarab saù dorobanpi p stimenih, dra • 
mi (1858) «Maria Stuart» (1858) — «Da 
nnbianele» (1859) — «Zinele Carpaplor» 
(1860) — Legenda Romanie l» (r862) — • 
«Mister eie Uncurescilor», «rornen originai» 
(1862) — «Orele dalbe», poesiinoue( 1864) 
«Satire» (1867) — «Limba romàna $i tra- 
dita ef» (1871) ctc. 

Barozzi (Constantin). - General de 
divizie, niscut la anul 1833 Octomvrie. 
SubLocotenent la 1856 Aprile, Major la 
1864 Mal, Coloncl la 1870 Aprilie, Gene- 
ral de Brigadi ia 1883 Martie, General de 
Divizie la 1892 Mal. 

Elev al scoalel militare din prima pro- 
motic, ca Sub-Locotenent a fost atasat la In- 
stitutul geografie din Vicna in timp de dol 
ani; intorcàndu-sc in tari a fost numit la 
scoala militari oficcr repctitor, pc urmi 
profesor. La formarea Batalionului de Gcniu 
trecut ca locotencnt comandant de com- 
panic, a fost readus iar la §coala militari 
ca profesor, Sub-director si in fine Di- 
rectorc. 

La 1870 Sef de Stat-Major Li Divizia IV 
Ia$i, cnumit§efal DepozituluideRczbel (Ii> 
stitutul Geografie de azl) pe care '1-a orga- 
nisat §i sub-directia sa a inceput §i a exc- 
cutat harta din nordul Meldovel, hartaDobro- 
go! §i parcelarea acestea. In resbclul de la 
1877 — ^78 a luat parte intài ca sub-gcfdc 
Stat-Major al Armate! Romàne, in urmi ca 
£ef de Stat-Major al ei. La 1878 estc Di- 
rector general al Ministcrulul de Resbcl, in 
1883 Comandant al Divizie! activc Dobro- 
gea, in urmi Seful Stat-Majorului Regcsc, 
iar in 18S8 Ministru de Resbcl si Senator in 
primul Minister al lui Teodor Rosctti ; in 
1892 Conrmdant alCorpulu! Ili de Armati 
§i acum scful Marelu! Stat-Major. Estc Vice 
prc§edinte al Socictitil Geografico Romane 
de lafondarea ci. CaDelegatdin partea Gu- 
vcrnulu! Roman, a luat parte la Comisiade 
delimitare a Romàni! despre Austro-Ungaria 
si Bulgaria. 

Barro czyn (de, baron) -Major, adju 
tant al Principclu! Alexandru Ghica de la 1836 
pani la 1840, ma! tàrziu § jf de sectie ladi- 
rectia lucririlor publice de la 1846. pani la 
1850; a f.tcut cel d'intiiù pian al orajului 
Bucurcsc! care si mai gàsesce in prescnt in 
arhiva Primàrie! Capitale! noastro. 

In 1853 a rcintrat in o^tire cu gradui de 



BAR 



- 24 



BEL 



Colonel. Data nascere! si incetàrel din viati 
necunoscutc. 

B&rseanu (Andrei). Profesor la jcoala 
comercialà romàni din Brajov, niscut in 1858 
la Dàrstele Brajovulul, unde §i-a ficut stu- 
diilc, terminandole in Bra§ov, Vicna §1 Miin- 
chen. S'a ocupat cu adunarea §i publicarea 
literaturcl poporale, cu lucrirl didacticc si a 
scris versurl, pe cari le-a dat la iveala in «Con- 
vorbirì L'iterare») «Familia» si in «Ga^eta 
Trins.» Publicajiile sale sunt : «Doine p stri- 
gàtnrl din Ardeal», publicate in colaborarc cu 
Dr. I. U. Jurnik, (1885), scriere premiata de 
Academia romàni; «Linrf-^eci de colinde», 
(1890) «Din traistalni Moj-Stoica» 101 ance- 
docte poporale, publicate sub pseudonimul 
Sandu(i89i). In anil 1887- 1888 a redigiat 
inpreund cu I. Popea, foaia «§coala§i familia». 

Bàrsescu (Agatha .- - Tragediani, nis- 
cutà in Bucurescl la 186 1. Dupà termmarea 
claselor s'a angajat la Tcatru National din 
Bucurescl ca eleva in luna Iulic 1878 pen- 
tru stagiunea 1878 1879 spre a juca rolu- 
rile de juni primi si ingenue. 

A debutat in Alunna din Fata Aentlnf 
apol succesul ci s'a afirmat in Sin dr ànditi din 
Maini Gàrlel §i Casilda din 'Rjiy-'BIas.. 

Avànd o deosebiti atractiune per.tru tra- 
gedie, a pirisit scena Teatrulul national $i 
s'a dus la Vicna in 1880, unde dupi ce a 
sevàr/it conservatoriul a fost angajatila Bnrgb 
Tbeater in 1883 jucànd acolo rolurile cele 
mal importante din repcrtoriul tragic si dra- 
matic timp de 4 ani. 

De aci a trecut in 1890 la Hamburg, iar 
mal tàrziù s'a reintors in Viena, lìind an- 
gajati la Teatrul Raimund. Din cànd in cànd, 
D-na Bàiscscu a venit prin Bucurescl spre 
a se infitta in diferite rolurì din repcrto- 
riul german dinpreuni cu trupe alcituite de 
D-sa. Acum e angajati la Berlin. 

Bagola (Basiliu Mo|iu Dàmbul).— Nis- 

cut la 1836 in Zagra, (distr. Nascud, Tran- 
silvania); judc regesc apol advocat, a publi- 
cat numeroasc tractate istorice si stiintilìce 
in presa periodici din Transilvania, iar la 
1883 aeditat un studili geologie as-ipra struc- 
turii munti lor apusenl. La 1876, — in urina 
pienlerel fui lui sui Emil Dionisiu, — a tacut o 
tundatiune pe numele acestuia, din care si 
acordi stipendi! la .studenti romani din munti! 
apusenl si din distr. Xaseud. 



Basset (Louis). — Niscut in Orbe, (can- 
tonul Vaud, Elvetia) la Nov. 1846; a stu- 
diat la colegiul si facultatea de litere din 
Neuchatel, in Elvetia. Trecànd in Romania, 
inci intinercte, ca profesor, s'a distins prin 
aptitudinl multiple, cari 1-aù designat pen- 
tru importantele functiunl de secretar privat 
al Rcgelul Carol I. §i administrator al Curtil 
Regale, posturl pe cari le ocupide la 1869. 

Bataillard (Paul). — Scriitor franccz, 
niscut la 22 Martie 18 16 in Paris unde a 
ficut studiile sale. 

Cunoscut pentru pirerilc sale democra- 
tice, era prieten cu C. A. Rosctti in 1848 
§i s'a interesat mult de aspiratiunile Romi- 
nilor. El a publicat in afara de multe stu- 
di! asupra f^ an ^ or > urmitoarele scrierì: 
La Moldo-Valaebie dans la manifestation de 
ses vivnx (1856). Premier point de la qnes- 
tion d'Orient. Les principautès de Moldavi.' 
et Valacbie devant le cotigrès (1856). 

Beldiceanu (Nicolae).— Poet, arheolog, 
niscut in satul Preote§tl (Suceava) la 1846, 
mort in h\j\ la Eevruarie 1896. A fost e hv 
al jcoalei primari din Folticenl si apol al 
liceului si Universitari din Ia$i. 

N. Beldiceanu a fost mal intàiù profesor 
la gimnasiul din Folticenl, apol la liccul din 
Botosani, director la destiiintata §coalà de 
meseril din Lisi, §i in unni profesor la gim- 
nasiul Stefan ccl Mare din aee'asl locahtatc. 
El era si membru onoritìc al Academiei din 
Berlin. 

Colaborator al revistelor Convorbirt Lite- 
rare, Continiporannl $i «Arblva Societàri U- 
terare» din Iasl, ci Lisi urmatoarele scrierl: 
Pàmàntnl poema, Tata nuveli in vcrsurl 1883 
Doine (1893) si un studili asupra Poesie! 
poliritmia', netiparit inci. 

Beldiman fAlecu). — Publicist niscut in 
Moldova pe la sfarsitul secolulul al XVIII, 
mort la 1862. El este cunoscut mai ales prin 
Tragodia, saù ]rJui:a Mol dovei in'àmplare 
dupà rJsvrfìirea Grecihr din 1S21, in care 
automi intr'o cronici versificata in peste 
4000 vcrsurl, istorisele ncnorocircle aduso 
tire! iu timpiil zavcrcl de la 182 1. 

Beldiman Alecu a mal scrii Mmrtea, luì 
Avcl (18 18) Xnuiti 'Pompilin, (1820) Oreste 
dupi Voltaire, {1820} Alex;:' saìi Càsula din 
(lodrn, Cài àloria luì Cu* in Kusia, Iii'amphì- 
rile lui Carlo §i ale prieU-uilor lui. 



BEN 



25 — 



BEN 



Beldiman (Alexandru).— Ziarìst, nàs- 
cut la 1832, fost prefect al polijiel in Bu- 
curescl la 1865, a ocupat aceastà funcjiune 
pena la nFebruarie 1866 cànd a fost rès- 
turnat Principele Cuza. Retras din viaja po- 
litica in urma acestul eveniment, a fundat 
in Ia§! la 1882 ziarul Adevirul care re- 
presinta aspirajiunile domniel pàmintene §i 
susjinea candidatura fìului principelu! Cuza. 
Dupè moartea acestuia, ziarul a devenit de- 
mocratic socialist §i cu deosebire anti-di- 
nastic. De la 1888, Adtvirul apare in Bu- 
curescl. 

Belu (Barbu). — Bàrbat politic nàscut 
in Bucurescl pelaanul 1825. A fàcut parte 
din studiile sale in casa pàrinteascà ear parte 
in Grecia pe la anul 1843. 

La 1850 a inceput a lua parte la aface- 
rile publice, fiind nu'T?it judecàtor la trib. Ilfov 
sect. II, apol la 1852 prcsedintc al aceluiaj 
tribunal, la 1853 procurorla Curtea de A- 
pelsecj. I, la 1856 judecàtor la aceasjl Curte, 
la 1859 judecàtor la Inalta Curte. 

La 1862, Barbu Belu este numit Minis- 
tru al Cultelor, dar demisioncazà \\ Iuuic 
dupé asasinatul Prejcdintelul Consiliulu! 
Barbu Catargi, vèr bun cu dénsul. 

La 1863, ci ia portofoliul justijiel inca- 
binetul N. Kretulescu si '1 ocupà numai o 
luna. 

A representat judetul Muscel la 1859, 
186 1, §i la 1864 ^ fost numit senator con- 
form Statutului. 

La 1866, Imperatili Frante Iosef i'a con- 
ferit titlul de baron. 

Dupé càdcrea PrincipeluI Cuza, Barbu 
Belu s'a retras din viata publicà. 

Bengescu-Dabija (Gheorghe). — In 

tendent general al armate!, autor dramatic, 
nàscut la 20 Iunie 1844 in Tirgu-Jiulu!. 

Intrat in armati ca soldat la. 1859, a do- 
bàndit la 186 r gradui de sub-locotenent si 
apo! a trccut in intendenti la 1875, inain- 
tand pani la gradui de controlor general 
in 1895. 

Pe terenul literar, s'a fàcut cunoscut prin 
numeroase comedi!, drame, tragedii §i tra- 
duceri. Principalele sale producami! sunt : 
O palma la bai mascat, comedie, Nu e pen- 
trti cine se pregdlesle, comedie, c Rjidn IH, 
drama istorici, Pvgmalion, tragedie, Olleanca, 
$i numeroase operetc franceze traduse in 
limba romani. 



Bengescu (Gheorghe). — Diplomat, 
publicist, niscut in Craiova la 30 August 
1848. 

A ficut studiile sale in Paris la liceul 
Louis-le-Grand de la 1857 P^ni la 1867 §i 
apo! dupé ce a fost laureat la Concursul 
general din 1865 si 1866 aterminat facul- 
tatea de literc la 1869. 

Iu 1870, din causa resbeluliu franco-ger- 
man,trecu in Belgia unde '§! ficu si stu- 
diile in drept §i sciinje admiuistrative. La 
1871, intors in tari, fu numit procuror pe 
lèngi Tribunalul Ilfov §i profesor pentru 
limba francezà $i literaturi. La 1872, el trece 
la Viena ca secretar al legatiune! noastre 
diplomatice, apol se reintoarce in Bucuresci 
§i este numit judecàtor la Trib. Ilfov (1872). 

La 1873 se stabile§te in Paris spre. a se 
ocupa cu studii istorice si literare §i tipi- 
re§te acolo in 1882 opera sa Voltaire Bi- 
bliograpbie de ses a'uvres, penti u care Aca- 
demia francezi '! di un premili in 1883 §i 
o medalie de aur in 1890. 

La 21 Ianuarie 1882, G. Bengescu re in- 
tra in diplomane ca secretar la legatiunea 
din Londra, de unde trece apo! la Paris si 
e numit prim secretar in 1885. La 1889, 
e inaintat Consilicrde legatiune §i la 189 1 
este numit ministru plenipotentiar la Brux- 
elles, funcjiunc pe care o ocupi pèni in 
present. 

Membru corespondent al Societitel de is- 
torie diplomatici din Paris, membru al So- 
cietitei de istoria literaturei din Francia, meni- 
brìi corespondent al Academiei Romane, 
inci de la 1882, G. Bengescu a publicat 
numeroase opere, intre cari : 

Alexandre le Boti, pance de i\Coldavie 
in colaborare cu Émile Picot. Le confiti 
franco- roumain par un ami de la France 
(1885). Les origines de l'bistoire rannidine. 
par A. Ubicini. Textc revu et publié sur 
le manuscrit de Tailleur, et procede d'une 
notice biographique (1886). La quest'ioti 
dynastique en ( I{oumanie, par un paysan du 
Daunbe. Voltaire Bibliographie de ses (linvres, 
(1882 — 1890). Notice. bibliograpbique sur les 
principaux ècrits de Voltaire aitisi que sur 
cenx qui lui otti èie atlribuès. Memoires 
pour servir à la vie de M. de Voltaire, 
ècrits par lui me' me, publié s par un Bi- 
bliophile (1886). Voltaire, Lettres et Bill et s 
inèdits, publiès d'après les originaux de Bri- 
tish Muse uni (1887). (Envres ebosies de Vol- 
taire pnbliées avec Préface. Notes et Variantes. 



2. b 



BER 



26 



BER 



c Bihliographie frairo-ronmaine du XIX- e sie- 
de Tóme i-er (1895). 

G. Bengescu a mai pubiicat mK.lotWor- 
biri l'iterare* un studili asinini viete! si ope- 
rilor luì V. Alexandri si amintirl asupra 
misìunel luì V. Alexandri in Francia. ' 

Bengescu (Grigorie). - Nascut in Cra- 
iova la 1824, ìncetat din viata in Bucurescì 
la 188 1. A facut studili j la Viena §i dupe 
ce a ocupat càte-va funaiuni admmistrative, 
intre altele prefect de judet, a tost sub dom- 
nia Principclul Stirbcì, ministra al culteior, 

Mal tirz-iu, atbst director general al teatre- 
lor, director de minister, ìji aiacut parte din 
cabmetul Kogàlniceanu ca titillar la justiiie 
§i eulte de la 21 Ianuarie 1 <S 6 5 pène la 26 

lanuarie acelas an. 

.■» 

Benìsù (Carol). — - Arhitect, nàscut la 
1822 in orasul Jiigendorf (Austria), incetat 
din viatA in Bucurescì la Octombrie i8;;6. 

A facut studiile la Viena si Mùnich, apoì 
s'a stabilit in Pesta. La 1S47 a fost anga- 
jat de catre IVmtnl Bilvscu si geneiaiul 
I. H. Horescu spre a veni in Bucurescì 
ca arhitect al logotetici bisericeUL si in a- 
ccasta calitate a làcut diferite pian uri pen- 
tru monastirele Tismana, Arnota, biserica 
Bistrita, etc. 

Cladirile si nlanurile mal msemnate ale 
arhitectuluì Benisù sunt : lìiserira Dannila 
Bàlaut, As'dnl si spiioltd Ihàirot'i'ih'sr. (iati- 
diala cctolicà Sj. Josif din cada l : o;:>ó:te- 
(BucurescìJ, cai mirala dia (Consta n fa. 

Dupe" ce a fost in serviciul Statuiti! 27 
ani ca arhitect, Beinoli a dobàndit in 1 <S 7 5 
naturalisarea cu tifate drcpturile eì. 

Berariu (Artemiu). — Scrntor romàii 
bucovinean, nàscut la 20 SepUmbrc 18:54 
in Satul Mare. A stiubat in Sucrava si in 
Cernài.t, iar la 1858 fu trimis cu stipendili 
la Viena. Aicì se inscrìse la lacultatea filo- 
sofica" pentru studiul filologie! clasice. In 
1861 se ìntoarse in tara si, ne mai primind 
stipendili pentru continuarea studiilor, se 
preoti. In 1S65 se fàcu parodi in Ceah^r 
si suplini de acolo timp doi ani si jrmùtate 
la institutul teologie din Cernaui, catedra 
studiului Biblic al testamentulai noù. Din 
Xoembrie 1 SS 3 pina la Aprine i8*->) i\\ re- 
dactor pentru te\tul romànesc la Inaia bi- 
sericeascà Candela. In 1884 !u nuu.it can- 
celar mitropolitan .si sinodal, care tunepune 



o implini pani in, -1895, §ì m l< &9 2 5e & cu 
protopop activ in Cernàut ; in 1895 capata 
demnitatea de archipresbiter cu cruce (Stau- 
rofor). A publicat diferite seriori in : Ca- 
ccia Transilvanici, Telegrafiti Roman, 01- 
servatorinl luì Baritin ; a conlucrat la foile 
poporale Stein (a si Dcstepturea. scriind tot- 
odata si in Rciis.'a politica si in Ga;eta Bit- 
covine!. In foita Allinei din 1870 a publi- 
cat Cn^e'.iri hoii.'ice ale unni tìran de la 
munte, si in 1888 bro^urcle Norocnl unni 
Salinai can si Terminiti sfdnlnlni Nicolae. 

Berariu (Ioan). - Scnitor romàn din 
Bucovina, nàscut la 1846 in Suceava, in- 
cetat din viata la 1895. la 1866 lua parte 
ca voluntar in resboiul din acest an al Au- 
strieì cu Prusia. In 1867 'Z 1 Continua stu- 
diile la institutul teologie din Cernaut, le 
fini in 187 1 si se preon. La 1880 a fost 
parodi in Stroiesci, linde primi in 1890 
demnitatea de esarch. A publicat mai multe 
poesii, ca : () noapìe /v riditele Sncevii, SìiT 
pnì Ini l'oda, in calmdarul bucovinean pe 
1867 si 1882;» Lttp'.ade la Smaniali, in 
«Hèshoiul» pe 1884 : «Die Fclsen der Fni s- 
1'/'/,)) in Roniànische Revue etc, iar in prosa : 
Dochia, novelà in l'umilia (1876), Biogiu- 
,'ia mitropoliinlnr Silvcstm Monti in. Notabili i 
romani din Bucovina, in Ohservatoriul luì Ba- 
ritin prò kS8o si 1884; (Hong/esiti bisericeòc 
din Bucovina. Delire oratoria i-isericeascd la 
Romani, Despre lomi-'lc predicamenìnhiì in 
l'iserica oclodo.xd romana, 1882, 1885 si 
1S88; C'dec{inne de predici, (1887); ìirin- 
ncrnn^ea ans dem Nnli^en (ìefechle bei li- 
saki'V, in (i~ernou'il x er Zeiftmg et e. Multe 
se rieri de ale lui ati remas nepublieate. 

Berdescu (Àlexandru). — Compositoi' 
musical, nascut in Bucurescì la 1833, ince- 
tat din viatà la 187 1. A avut de profesor 
pe Alex, lleclìtenmacher in I n sì si s'a ocu- 
pat in special cu muzi;a natii mala, culegènd 
mai toate meK»diele nationale si transenni- 
du-le pentru piano. Lucrarea sa este pubìi- 
catà in vre'o 20 caete. 

Eerend?* \. y nton). - (Cenerai de di\i* 
sic, nàscili la !\.i..:rL- 1838. A facut stu- 
diile sale in slrei:\'..a:e urnx-iìd scoala de la 
Metz, de nude a e .it !a 1862 cu gradui de 
locc^te:ient. 

Ma ; or io 1808, colon jl in 1877, e ina- 
intat general de brigadà in 1805, §i con " 



BER 



27 — 



BIA 



duce toate lucrarile de fortificati! din jurul 
Bucuresciului, iìind numit inspector general 
al sreniuliri. Inaintat general de diviste in 
1895, i se incredinteaza comandamentul di- 
vizie! din Cr.iiova. 

GeneraluI Bcrindei a fast in diferite l'en- 
duri secretar g:neral al ministeruluì de res- 
ivi, i.ir in tinpui resbelului indepcndentei 
a fost insirciuat cu stabi Urea podului peste Dil- 
uire si a luat parte la Kiotele din fata Plevnct 
linde comanda geniul. 

La 1896 — 25 Noembric a hitrat in minis- 
terul de sub presidentia d-hu P. Aurelian, 
luànd portofoliul rcsbeluluì, pe carc'l de- 
tine pani in present in cabinetul Dimitrie 
Sturza. 

Berendei (Dimitrie). — Inginer, nls- 
cut le 183 1 in Rosiori (Teleonnan) incetat 
din vinta la 1883 in Bucuresci. A f:\cnt 
studiile in Paris, de unde s'a intors cu ti- 
tilli de inginer. 

A fost ministri! al lucrarilor publice in 
cabinetul loan Ghica de la 18 Dccembrie 
1870 pani la 11 Martic 187 1. 

A publicat: Studi! asupra Rome! aulire. ■- 
Bue lire se!: Studili istorie, (1861) in Rei ì sta 
romàna. 

Bergamenter (Francisc). — Profesor, 
nàscut in Viena (Austria) la 17 Mai 1830. 
A f.tcut studiile sale in Viena unde a func- 
tionat ca institutor la o scoall protestanti, 
apol la Consistono. La 1864 a venit in 
Bucuresci ca profesor la scoala evanghelici, 
unde a tunctionat pene la 187); apoi a de- 
li lisionat si a infìintat in Capitala un insti- 
tut de cursurì priniare si secundarc pentru 
bletl, institut care esista pana in prezent. 

A publicat: Mieuì eamarad in seoaià (1867) 
Imma copiiarenseà (1868) ^Amieul jnnimeì 
Romàne (1883) 'Problewe aritmetici', Oba- 
lu! meli. 

Bernad (Alfred Nicolaus). — Doc- 
tór-clìimist nascut in 1836 in Zagrcb (A- 
gram) Croatia, al\s«.>lvent bacalauriat al li- 
ceuluì clasic din Warasdin si Gratz si al li- 
ceuhri encvclopcdic al con ventilili! St. Pia- 
ri<t din Viena. Studiile universitare le-a n r- 
:nat la Universitltilc din Gottingen, Gratz, 
Viena si Dresda. 

Specialisarea cunostintelor sale universi- 
tare, dup.i ce a doVmdit titluriie acadeni»cc, 
a realisat'o frequentànd laboratoarele lui 



Wòchler (Gottingen) intcniciltorul sintesei 
chimici organi ce, Jihrmann, Eder (Dresda) 
si Schròtter (Polytehnica din Viena). 

Ca asistent 1858 — 60 pentru lucrarile de- 
monstrative pe langa Catedra de chimie or- 
ganica si anorganici experimentali a facul- 
tltd de filosofie din Viena, a avut de pro- 
fesor pe celebrili dr. Ios. Redtenbacher. 

A fost recomandat sub domnia luì Alec- 
sandru Ion I Cuza din partea d-lui prof. 
Redtenbacher d-lul N. Kretulescu, Prim- 
ministru (1863) prin d nul dr. Carol Da- 
vila, directorul general al serviciulul sanitar 
}i numit chimist-lcgist. Mai tarziu i s'a in- 
credintat si catedra de chimie analitici pe 
Ungi scoala de mediani §i farmacie. 

D-rul Bernad a ìntemeiat o eri noui in 
practica expertisclor chimico-legale, chimico- 
hygicnice, hvdro-chimice §i biologice, atàt 
pur stintilìce, cat gi pentru cele cerute de 
necessitile administrativ-juridiciare. 

Dupi 30 ani de munci si experiente 
el a intemeiat institutul chimie Univer- 
sitar. 

Toate laboratoriile create de la 1863 pini 
in zioa de astiai, exceptand acelea ji anu- 
mc : al scoalel de podurl ji §osele ca si 
de chimie anorganici al lacultajei de jtiinti, 
sunt oreanisate si instalate de d-sa de si se 
gasesc astazl partial incorporate institutului 
sus citat. 

Ainaugurat la 1869, — 70 continuandpèni 
la 1S80-81 prelegerile de chimie experimen- 
tala moderna in sensul conferintclor demon- 
strative pe Ungi prelegerile catedrei de 
chimie anorganici si organici ale facultltei 
de medicina, a carni titillar a fost dr. Carol 
Davi la. 

Cu ocasiunca participarei Romànici la 
expositiunea internationali din 1873 la Viena, 
D-sa a expus lucrarile sale exploratricc a- 
nalvtice si technice mai cu scarni asupra 
pctroleului, ozokeritei si carbunilor fosili si 
pe de o alta parte asupra apelor minerale 
adherentc genesel pctroleului, ca $i acelea 
de genesa inherentl a petrolculnf. 

Medaliile de mcrit, conferite d-sale din 
partea Juriului international, demonstrcazl 
importanza lucririlur sale sub punctul de ve- 
dere stiinti lì e si economie. 
a» * 

Bianu (JoanV Profesor, publicist, nas- 
cut !a 1S56 Septcmbric, in satul l : agat,co- 
mitetul Tirnavelor (Transilvania). A studiat 
liceul la Blaj, facultatea de litere si filosofie 



BIA 



28 



BIB 



la BucurescI; a fàcut studi! speciale de filo- 
logie romanici laMilan $i la Paris (1881 — 
1883). De la 1881 este profesor de limba 
§i literatura romàna la liceul Sf. Sava ; de 
la 1879 este bibliotecarul Academiel romàne. 
Ioan Bianu a scris si publicat intre altele : 
Psaltirea §cbeiand (1 4S2). Psaltirea in ver- 
sar l de Dosoftehl Mitropolitul Moldovel, 167 1 
— 1686. Predice f dente pe la pra^nice mari 
de Antim Ivirènul Mitropolitnl Ungrovlàcbiel, 
1709 — 17 16. Dr. M. G. Obedenaru. Texte 
macedo-romàne. Poesia satirica la %omanl. 
Despre cultura p literatura romanésca in se- 
colul al XlX-lea. Bibliografia romanésca veche 
— 1 508 — 1830. — Catalogni descript iv al ma- 
nuscriselor romdnesci din Biblioteca Acade- 
miel. Catalogni cronologie al docunientelor 
Academiel. vieti' a §i activifatea lui Manin Sa- 
muilu ^dettiti, alias Clainu de Sadtt. %ela- 
pnne asupra calàtoriel in Galizia f acuta in 
vara anulul iSSj. Rei alitine asupra calàtoriel 
in Polonia fdcutd in vara anulul 1SS6. Me- 
dicina babelor. Adunare de descàntece, repele 
de do/tori! fivrdjitorilbdbescl de Dimitrie P. 
Lupafcn. Rapòrte despre d'escoperirea inscrip-. 
fninilor din connina Heréfsrl (llfov) $i Tir- 
govijtc. "Rjiport asupra insrriplinnilor de la 
Argej. 'Rjiport asupra docunientelor istorice 
de la Tribunalul din lazi. Comuuicdrl des- 
pre docilmente de la Venera fi din Viena. 
Asupra broftiril d-lnl P. A. Si re 11 despre Ni- 
col ae Milescu. Despre reìaliunile lui Gbeorgbe 
§tefan, Domimi Moldovel, cu Suedia. Despre 
documentele din Avcbiveìe de la Slockholm. 
Raport asupra hirtiilor Marelul Logoftì To- 
llera^ Balf. Despre gramatied romanésca 
manuscrisd de la 17 )7 fi despre pnblica(iunl 
raso- romàne. Despre piiblica(iunea «Epistolaire 
grec» a d-lnl Legrand. 'Despre pnblica(iunea 
d-lnl E. Picot «Cbants populaires des Rou- 
tini ins de Serbie.» Raport asupra col ec(ì unii 
de poesil popornle a d-lnl I. Pop-Reteganul 
(in coliborare cu d-nil I. Slavici si G. I. 
Ionescu-Gion). Despre revista «Dania» rc- 
dactatà de d-1 Kr. Nyrop. Despre Psaltirea ti- 
pdritd de "Diaconul Coresi la 1570. 'Raport 
despre biblioteca Melchisedek. Despre corespon- 
den(a InlG. k Barit dàruità Academiel. Ra- 
port despre faeerea bibliografie? romane. 'Rji- 
port peni ni pu Mica rea catalogni n? matins- 
eriptelor fi docunientelor Academiel. Xote din 
fr'o e un r si u ne din Moldova. Manu script ni ro- 
mànew de la 16 }2 al In? Evstratie logof ertiti. 
Desct iere O ve 'he tipdritut a romanesca necn- 
noòcutà. Alexandrn 'Dascdlul. Unsctiitor to- 



rnali de peste Oltde la sfàrptul secoluluiXVll. 
Stefan-eel'Mare. Càte-va docilmente din Ar- 
chivili de Stat de la Milan. Srhimbàrl in in- 
véldtnéntul filologici romanice. Vito Pilu^io. Do- 
cilmente inedite din Archivili Propagandel. 
Codex Negoianus. Càr^ poporane romàne 
scrise de popa-Ion din Sàn-Petrn la 1620. 
Timoteà Cipariu. Costacbi Conacbi Dosofteiu 
Mitropolitnl Moldovel, 1670 — 1686. A. Pa- 
piu-llarian. Intàil bursierl romàni in strdi- 
ndtate. Scrisorl de ale lui E»rosin Poteca, 
1822 — 1825. Cdldtoria mortuluì, baladà po- 
poranà, cu note de I. Bianu. A. Treb. Lau- 
rina . Stefan Vodd Raeovild fi strdinil in 
Jara Romanésca, 1764 — 1765. Filipiletc. etc. 

Bibescu (Alexandru). — Al treilea tìù 
al principelui Gheorghe Bibescu, nàscut la 
184 1. A fàcut ca oficer in legiunea streinà 
din Francia resbelul Mexicului. A publicat : 
Les sept eaux (1878) Le grand Veymont ; 
(1880). De mal multi ani traeste in Paris 
unde s'a stabilit. 

Bibescu (Gheorghe Dim. Principe). — 
Domn al Munteli tei nàscut in Craiova la 
1804, mort in Paris la 1 iunie 1873. A 
fàcut studiile sale in Paris de la 18 17 la 
1824 §i apol s'a intors in tara. Sub admi- 
nistratia generalulul Kisselef a fost sub-se- 
cretar de Stat la Justitie, apol secretar de 
Stat la Afacerile streine, post din care a 
demisionat o data cu suirea pc tron a prin- 
cipelui Alex Ghica. AtuncI pleacà in stre- 
inàtate, locuejte in Paris, Viena, $i publicà 
In 1841: Paul Kisselef ou les Principalità de 
Valacbie et Moldavie en 18 41. 

La reintoarcerea sa in tara e ales deputat 
al divanulul ad. hoc. La 1842, redacteazà 
réspunsul la mesagiul tronulul care atrage 
càderea Principelui Al. Ghica, 5*1 publicà : 
Situali a fXCuntenief sub ad minisi ralia Princi- 
pelui Ghica (Bruxelles). 

La 1 Ianuarie 1843 e ales Domn al Mun- 
teniel. Camerile fìindu'I ostile, obtine de la 
Poartà un firman pentru inchiderea lor si 
se fac alte alegerl al càror rcsultat e satis- 
fAcàtor pentru tron. 

Sub domnia lui G. Bibescu, s'aù fàcut 
numcroase cài de comunicane, cheul Dani- 
bovitel, Briilel, podul peste Olt; s'aù des 
robit tig.mii, s'a suprimat vama intre Mol- 
dova si Muntenia primul act al unirei, dar 
la 1847 se fornicala un partid radicai Go- 
lescu, Bàlcescu, I. Bràtianu, Rosetti, care 



BIB 



— 29 



BIL 



incepe si se pue in mi§care cànd isbunejte 
rcvolutiunea de la 1848 din Francia. Se 
produce mal intàiù o manifestane pacinicà in 
Bucuresci, cerind alta Constitujie, dar re- 
voluta isbucnejce si in tara, iar Eliade, St. 
Golescu, Teli, proclami noua Constitutie 
in Romania mica. Rcvolutia se intinde §i 
in Bucuresci, Bibescu silit, adheri la Con- 
stitutie §i numegte un Minister compus din 
jefiì mi§cirel, dar peste doui zile abdica §i 
trece in Transilvania. El trie§te farà sa mai 
ia parte la politica panala 1857 càndeales 
in divanul ad-hoc §i se arata partizan al 
Unirei. Ma» e indi o dati ales in Camere 
de la 1862, dar refusa mandatul §i se sta- 
bilente in strepitate, la Paris unde moare 
in urmi unui accident de tràsure in 1873. 

Bibescu (Gheorghe) Principe. — Nàs- 
cut in Bucuresci la 14 Martie 1834, fiul 
fostului Domn al Munteniel G. Bibescu. A 
fìlcut studiile sale in Francia, treciud prin 
liceul Henri IV, apol Scoala militari de la 
Saint Cyr (1856 -1857) si §coala de Stat- 
major (1858 -1859). 

Intrat in armata francezi ca oficer, el ia 
parte la resbelul din Mexique (1862) §i 
este insircinat cu debarcarea trupelor a co- 
loanei Lorencez (28 Aprilie 1862). Se dis- 
tinge la atacul de la Puebla, este citat la 
ordina zilel la lupta des Cambrès (1862) 
§i e decorat la 3 Iulie din acelaj an. 

In 1863, principele Bibescu este inaintat 
la gradui de cipitan. In 1867 este trimis 
in Algeria, obtinc drepturile de cetijenie 
francezi §i in 1870 ia parte la resbelul franco- 
german, objinànd laudele generalului Douai 
pentru curajul §i energia sa, §i e ficut pri- 
sonier la Coblentz. 

In timpul acestui resbel, $i in timpul Co- 
munel, principele Bibescu transformi locu- 
inta sa in spital §i intretine cu spesele sale mal 
bine de 300 riniti. Pentru ineritele sale el 
este decorat cu ordinele Takova, Nicbam, 
medalia Mexiculut, Legiunea de Onoare, 
Steaua u Coroana Tlomànief. medalia Mexi- 
e nini. 

Alcàtuejte §i prczideazi scctia romàncasci 
la Expozitia de la Paris din 1888. 

Principele G. Bibescu, a publicat urmi- 
toarele scrierl : 'Belfort /Rjims, Sedati (1872) 
Histoire d'une frontière, (1883) Retraite des 
Six mille (1887) lucrare coronati de A- 
cademia francezi : Politique, religion, dnel 
(1888) Avanti Tendant, Après (1890) Le 



Règne de. Georges D. Bibescu (1893) 2 v0 '- 
Rèponse an mèmoire adrèssè an Senni par 
les membres de la famille Ghica. (1893). 
Ignorance ou mauvaise fot. (1893). Neojit 
Mètropolitain de Hongro-Falacbie{i&94) Re- 
ponse à Mr Xenopol (1894). 

Bibescu (Nicolae). — Fiul principelui 
Gheorghe Bibescu, niscut la 1832. A ficut 
studiile sale in Francia, §i a servit in ar- 
mata acelel jirl ca oficer, ficénd pe lèngi 
marejalul Randon expeditia din Algeria. A 
publicat in %evue des deux VsCondes, mai 
multe studi! asupra ethnografiel Algeri el. 

Bibescu (Nicolae). — Colonel, niscut 
la 1820, incetat din viaji la 1888 in Bu- 
curesci. Intrat in armati de cànd era foarte 
tènòr cu gradui de cadet, a inaintat pèni 
la acel de colonel ; apol a demisionat §i a 
ocupat diferite funcjiuni administrative. La 
1862, N. Bibescu fiind prefect al Politie! 
Capitale!, Barbu Catargiu prejedintele Con- 
siliulul de Ministri se gisea in birje cu dén- 
sul cànd a fost lovit de glontul ucigagulu!, 
in momentul plecire! sale de la Camera. 

Colonelul Bibescu a fost ma! tàrziù vice- 
pre§edinte al Senatulu! in parlamentul li- 
beral, Efor al Epitropiel Branco venesc!. El 
ocupa §i demnitatea onorifici de grand ve- 
neur, organisator al vènitorelor M. S. Re- 
gelu! Carol I. • 

Bibicescu (Ioan). — Ziarist, niscut in 
Bucuresci, unde a fSeut studiile sale. A fost 
mult timp redactor §i apo! prim-redactor al 
ziarulul %pmànul apoi al Telegrafuluf sub 
direcjiunea d-lul I. Fundescu. Despirtindu-se 
de dènsul, a intemeiat singur ziarul Telegra- 
fai Roman, care insi n'a apàrut de càt scurt 
timp. 

I. Bibicescu a fost consilier comunal, 
ajutor de primar §i deputat, sub guvernul 
liberal ìnainte de 1888, §i consilier comu- 
nal dupe alegerile de la 1895. 

A publicat : V\Ci§carea popula(iunef in Ro- 
mania de la 1871 la i8yS (1880). Càt su- 
fera parami (1892). Cdte-va cuvinle asupra 
convenl'iunelor comerciale (1884). Poesif po- 
pnlare din Transilvania, culese si adnotate 
(1898). 

Billecocq (Adolf). — Fost consul fran- 
cez in Bucuresci la 1839. Din preunà cu 
Victor Place, Ubicini, Edgard Quinet, a is- 



BLA 



— IO 



BLA 



buMt a interesa prin presa francesi toatc 
puterile la scarta tire! rominesti, la aspi- 
ratamele Moldove!. Cu deosebire s'a silit 
sa zàdirniceascà actiunea Rusieì in tara, care 
era asa de asupritoare in acele v re muri. 

B'anc (Louis Pierre).— Arhitect naV 
cut la Genova (Svitzcra) la 31 Decembrie 
1860. A urmat scoala polytechnici din Zu- 
rich intre 1877 — 1879 si scoala de Bele- 
Arte din Paris unde a dobandit mai multe 
medalii (1879— 1886). 

Stabilit in Bucuresci a esercitat aci pro- 
fesiunea de arhitect. Principalelc sale lu:ràri 
sunt: Universitatea din Lisi' Minisìcnd do- 
meniilor, nona clidire de pe Bulevard, In- 
st il litui Botarne din Bueuresef. A dobandit 
premiul r-iù la concursurilc deschise pentru 
viitoarea gari centrala din BucurescI si vii- 
toarea facilitate de medicina. A clidit nu- 
meroase localuri scolare prin judete si case 
particulare la Sinaia si BucurescI. 

Blank (Mauriciu). — Niscut in Pi- 
teli la 7 Iuliù 1848, a ficut studiile pri- 
mare in acci oras apoi a plecat in streini- 
tatc §i a terminai in Viena, Lipsca, studi! 
speciale corniciale §i finaneiare. La 1864 
intra ca simplu functionar in casa de banca 
Marmorosch din BucurescI si uratie activi- 
titei §i inteligentei ce depune in adminis- 
trarea acelei case, sftrseste prin a se aso- 
eia la 1874 cu bancherul Marmorosch, sta 
bilind firma Marmorosch Blanl:, et C-ie. 

La 1879 s'a mai asociat cu donò case 
de banca importante din Germania. De ani 
ìndclungati, Blank este sprijinitorul de frinite 
al antreprenorilor romàni càrora le-a des- 
chis cel d'ànteiù credite spre a putea par- 
ticipa la luarea in intreprindere a lucràrilor 
cari eraù pana atunci monopolul streinilor. 
In progresul realisat de tara pe calca eco- 
nomica, M. Blank a avut un loc insemuat 
prin participarea sa ca fondator al societi- 
tilor industriale precum al fabricei de hàr- 
tie, al fabricei de equipamente militare Man- 
drea, al fabricei de ciment din Briila, al 
fabricei de zahir de la Cintila §i al Socic- 
titei generale de asisnirare. 

Cu sprijinul si intermediarul seù, Connina 
a realisat imprumutul din 189}. precum si 
conversiunea imprumuturilor e! anterioare 
in patru la siiti. 

M. Blank a colaborat la mai multe ziare 
financiare din streinatate. 



De origina israelita, M. Blank a fost im- 
piméntcnit la 18S2 pentru servici ile pe 
cari le-a adus tóreì. 

■a 

Blaramberg (Constantin Moret). 

Niscut la Decembrie 1838 in BucurescI, unde 
a incetat din viati la Octombrie 1886. A 
ficut studiile sale in Rusia in scoale mili- 
tare si a obtinut primele sale galoane pe 
campili de resbel in Crimea (1854). Rein- 
tors in tari, a fost prìmit in armata ro- 
màni la 1863 CL1 gradui de capitan si ad- 
jutant al Principelui Cuza. LI demisiona 
ìnsà dupà 2 Mai 1864 si se devoti pos- 
ticci, inscriindu-se intre rcndurile partùhilui 
conservator. 

Sub guvernul Lascar Catargiu, C. Bla- 
ramberg e numit prefect al Politici Capi- 
tale!, post care J l ocupi de la 1873 peni la 

1875. 

In timpul resbelulul Independentei (1S77 
— 78) el este atasat la Cuartierul general 
ca adjutant al M. S. Regelai, si hcc Cam- 
pania cu gradui de Colon el. 

C. Blaramberg s'a ocupat foarte mult de 
imbunititirea rasei cailor; avea pasiune pen- 
tru curse, concura la alergirilc din Francia, 
Anglia cu succese strilucite si a fondat ga- 
zeta Sportiti in BucurescI. 

El a infiintat la mo>ia sa Piscani (Ilfov ) 
o hergelie care a adus servici! insemnate 
crescitorilor de cai. 

Blaramberg (Nicolae Moret). — Ju- 

risconsult, niscut in Bucuresci la 24 Dece .11- 
brie 1837, mort in Bucuresci la lamia rie 
1896. Kiev al pensionatului Schevitz dm 
Bucuresci, el urmi pe unni cursurile licei - 
lui din Odesa (Rusia) peni la 1853 -ind 
se reintoarse in tari si iutri la Ministeri:! 
iustitiei candidat de scriitor. Inaintat v^ef de 
biurou, Mibstitul la Inalta Curte, judecatoi si 
presedinte de Tribunal, el ajunse procurici 
la Curtea de-Casatie si ocnpi accasti fimc- 
tiune pèni la 2 Maiù 1864 cand demisionà 
in urina loviturei de Stat. 

Atunci pieci earisj in streinitate, spre .1 
'si Ina diploma de licentiat in drept. Ru:*- 
tors in tari, el luio parte activi la misca- 
rea revolutionarà de la 11 Pevruarie i8ì-k. 

Ales in Constituanti* el tace parte tiw* 
^rupul juna dreapta si se arati partisan a' 
dinastie! streine. 

Membru al parlamentulul in numer*».> c - 
rinduri, Nicolae Blaramberg este in iSNy 



BLE 



— 31 - 



BOE 



automi propnnerei de dare in judecata a 
guvernulul de sub presidenza lui Ion B ra- 
ti anu. 

In 1891 Lice pjntru caleva zile parte din 
Mìnisterul generaiului Horcscu, si apol este 
numit pri:n efor al Kibrieì spitaleler civile, 
post pc care 'l ocupà insa putin timp. 

X. Blaramberg a fundat mai multe ziarc 
in colaborare cu multi barbati politici. Astfe! 
voni cita : Revista Diuuiref (1865) Desba- 
!erile(\$G6) Tara (i$jo) Le 'Pars. (1870). 

lìl a pubiicat * Ironia aia si resbeltil ac- 
Inai». — Tcoìia asmi farei pasive. Sircr Militate 
si Sufi agia. Incercàrf asnpra le^i/av f Insti- 
tn(iiiniìor Romanie f. 

Blejian (Fiorea). -- Sergent major, nas- 
cut la 1854, mort la 4 Maiù 1877. I^trat 
in annata la 1874 ca voluntar. el capata in 
1876 gradui de sergent si apoi sergent ma- 
jor. In timpul resbelu'ui In Jepen dentei 
lace parte din ivgimentul al 2-a de arti- 
lerie, bateria 4-a si moare la Isla/ (4 Maiù 
1877) in lupta artilerieì noastre contra bas- 
ti nu-ntuluì de rcsbel turcesc venit in tata 
Khzului. Pe mormentul acestui prim croù 
din resbelul Independentei, M. S. Regina 
Elisaveta asezà o cununà de lauri cu inscrip- 
tiunea : «lìlisaveia 'Voamna , sergent nlut-maior 
Fiorea 'Blejian, morì peni ni Patrie.» 

Bobules.cu (Iosef) — Episcop al Ràm- 
nicului, nascili la 18 18, incetat din viata la 
1890. Invitatura a fàcut'o la Seminarili Ve- 
niamin din Ia^i, al càrui profesor si inspec- 
tor a fost apoi numit la 1856. Aci a stat 
pena la 1860 cànd s'a reformat Seminarul 
s,i-a t'recut ca preot in armata. La 1862 s'a 
hirotonisit arhiercù, ocupànd in acelas timp 
postili de supcrior la biserisa Sf. Spiridon 
din Ia>f. La 1880 a fost ales episcop de 
Ràmnic si noul Se\erin. 

Bodnàrescu (Saaison). — Profesor, 
publicist, nascut in Bucon ina la 1842. A fa- 
sut studiile sale in tara si le-a comnlcctat 
la Berlin nude a luat diploma de doctor in 
filosofie. Intors in tara a fost numit di ree- 
tor ai bibliotecei Statului din la si la 1872 
post pe care Ta ocupat pena la 1 88 j. cànd 
a trecut profesor si director al scoaleì l'a- 
sili' Lupa. 

Colaborator la re vi sta C»// vorb'ui l'iterare 
;i pubiicat diferite poeMi, epigra-ne, tradii-' 
cerea lui Rien^i si sUidiul Làpupieanu l'oda. 



Boerescu (Constantin). — Av ocat, nàV 
cut in Bucuresci la 1836, frate mal mie al 
lui Vasile Boerescu. Terminanti studiile sale 
in Romania, la miele anului 1865 a plecat 
la Paris unde a dobàndit titlul de doctor 
in drept. 

Intors in tara dobànde§tc prin concurs 
catedra de "drept civil la Facultatca din Bu- 
curesci pc care a ocupat'o pena la 1894. 

Ales deputat in Camera de la 1864 se 
distinge in 1865 printr'un discurs in con- 
tra regimului acelei cpoci : dupa caderea 
lui Cuza, ia parte activà la elaborarea Cons- 
ti lutici §i se devoteazà apol pxclusiv pro- 
le siunel sale de advocat. 

La 1889 a facut parte ca ministru al 
Cultelor din guvernul L. Catargi. 

El a pubiicat : Les Principautes devant le 
secami congrès de Paris (1858). De l'amè- 
lioration de l'èlat des paysans roumains ( 1 86 1 ) 
$i un proect asupra Reorganisdrei magistra- 
ta re f. 

Boerescu (Vasile). — Jurisconsult, bSr- 
bat de stat, nascut in Bucuresci la 1 Ianua- 
rie 1830, incetat din viata la 1883 Noem- 
brie 18 in Paris. A facut studiile sale li- 
ceale la St. Sava, terminandu-le in 1850. 

La versta de 18 ani, el incepe sa serie 
in 'Primati Roman, de sub directiunea lui 
C. A. Rosetti (1848) §1 la 1852 pleacfl la 
Paris unde ia parte la luptele pentru cman- 
ciparea u\rei, terminanti in acelas, timp stu- 
diile sale in drept. Intors in tara la 1857 
este numit indatà profesor de drept comcr- 
cial la colegiul Sfìntu Sava, de unde trecc 
la Universitate §i continua cursul seù pena 
la anul 1882. Numit membru al Eforici 
scoalelor §i apoi director, isbuteste in 1859 
cu ajutorul lui Bozianu, Costaforu, sa 111- 
tiinteze Facultatca noastra de drept. Ales 
deputat al Cauitalei in Camera de la 1859, 
rosteste un discurs memorabil in urma ca- 
rina se proclama Unirea Principatelor sub 
domnia lui Cuza. 

V. Boerescu a facut parte din urmàtoa- 
re!e ministere: 1860 la justitie, cànd pro- 
pune deslìintarea pedepsei cu moarte ; apoi 
tino si interimul Cultelor; la 1868— 1869 
la justitie in cabinetul Dim. Ghica, la 1873 
— 1875 ministru de esterne in cabinetul L. 
Catargi cànd cu toate opunerile Imperiuliu 
otonian indice in 1875 prima convenne co- 
nierciala cu Austro-Ungaria, alirmànd astfel 
drepturile de egalitate ale Romànici fata cu 



B06 



32 -. 



BOI 



cele-lalte puterl. Tot de o dati isbutegte ca 
representantil jàrel sa fie recunoscuti ofi- 
cial. In sfàrjit la 1879 il vedem pentru ul- 
tima oarà ministru de externe in cabinetul 
Ion Bràtianu, pèni h 188 1. V Boerescu a 
publicat: «Mèmoire sur le quest'Oli poìitique 
et economique de la Moldo-Vala'bie (1855). 
La%pumanie après le tratte de 'Para (1856) 
propunànd in aceastà lucrare erhanciparea 
5Ì improprietàrirea jéranilor; Juridicliunea 
consiliare in %pmània (1865). Drepturile 
Romanie! intemeiate pt tractate (7874). C°~ 
mentar al dreptulul corner cial romàn* Ano- 
tar ea f codificar ea tutu r or le gii or f regle- 
mentelor {àrei de la 1859 pena la 1882. 
El a fondat la 1870 organul politic Pressa, 
caria 1857 Nafwnalul y ziarul liberalilor mo- 
derati. 

Procedura noastrà civitò, proectul de re- 
visuire al Constitujiel de la 1884 sunt o- 
perile sale. El a intemeat la 187 1 Società- 
tea de asigurare Dacia-Romania. 

Bogdan (Gheorghe). — Medie, nàscut in 
Iajì la 18 Maiù 1859. Elev al liceului national 
din Ia§i, doctor in medicina de la faculta- 
tea din Paris, estc actualmente profesor de 
medicina legala la Universitatea din Iaji si 
medie primar al Spitalelor Sft. Spiridon. 

G. Bogdan are directiunea ziarulul Bule- 
tinttl Società^! de medicina fi naturalisti din 

El a publicat: Sànàtatea fi Educafiunea 
copiilor nostri. Considèration sur le traitement 
des ruptures utèrines, in colaboratie cu dr. 
Porak din Paris ; Tratamentul afec(iuneIor 
venerice, Studi! fi ohservafiunf diverse, Obser- 
vapunl rare de sijilis. 

D-rul Bogdan este membru al SocietSteì 
de medicina legai? din Paris, membru al 
Soderei franceze de sifiligrafie si oiicer 
de Academie, cavaler al Legiunei de o- 
noarc francese. 

Bogdan (Ion). — Profesor do limbele 
slavice la Universitatea din Bucuresc;, mem- 
bru corespondent al Academie! Romàne §i al 
SocietAtii de istorie si antichisti rusejti din 
Moscova, niscut la 1864 in Brasov, nir.nit 
profesor universitar la 20 Iunie 1892. Prin- 
cipalele lui publicari sunt : rechile crouice 
moldoveuejitìpènii la Ureche (Bucurescl 189 1); 
(Ironice inedite atingMoare de istoria Romàni- 
lor (Bucuresci 1895); Docilmente culese din 
archile f bibliolecl polone (j voi. in edi- 



tur.i Academief Romàne, 1893—96); Vlad 
Jepej, studiti critic (Bucurescl 1896). 

Bogdan (Nicolae). — Capitan, nlscut 
la 9 Noembrie 1849, tnort la 4 Septembrie 
1877. Intrat in ojtire ca soldat la 1869, a 
fost ìniltat la 1870 la gradui de sub-loco- 
tenent. Capitan de vèm\torI in b.Ualionul al 
3-a cànd a isbuenit resbelul Independenje! 
(1877— 1878) e atajat la marele cuartier 
domnesc ca oficer de ordonantà. In zioa 
de 4 Septembrie 1877, el cade mort in fata 
redutel Grivitza, lovit de o spàrturi de o- 
buz care '1 a sfàjiat pàntecele. 

Boicescu (Alexandru). — Doctor. Pro- 
fesor nlscut la Ràmnicu-Vàlcea in 1854, 
incetat din viati in Bucurescl la 22 Februa- 
rie 1893. A ficut studiile in tari §i le-a 
terminat la Paris, de unde s'a intors in 
1878 cu diploma de medie. 

Imediat i se incredintà directiunea spita- 
lulul din Pitejtl §i apol veni in Bucurescl 
ca sef al •lucrArilor anatomicc la facultatea 
de medicina §i conservato!" al museuluì a- 
natomic. La i879funumit medie secondar 
la spitalul de copii, post pe care '1 ocupfi 
peni la sfàrjitul vietel sale. La 189 1 a fost 
numit profesor stiplinitor la facultatea de 
medicina. 

El a publicat: Centru Nervos (1878) H- 
ritemul nodos malarie la copii ^i a làsat un 
manuscris Purpura la copii (1893). 

La 1 Noembrie 1892, in urma unui con- 
curs, fusese numit definitiv ca protesor de 
clinici infantili! la facultatea de medicina din 
Bucurescl. 

Boisguérin (Alexandre). - Inginer 
francez, nfiscut la I848, incetat din viaria 
Bucuresci la 17 Septembrie 1886. A fost 
antreprenorul canalisJrel Dambovitcì. 

Bojinca (Damaschin). — Roman din 

Ardeal, venit in Moldova la 1830. Avénd 
multe cunostinte jtiridice, a fost numit pro- 
fesor de drept dupe introducerea reglemen- 
tului organic §i intiintarea jcoalel de drept. 
In unni a.intrat ca jurisconsult la depar- 
tamentul Drcptiitei in L\j\ si Mih.il Vodi 
Sturdza i'a dat rangul de ban. A fost rec- 
tor al seminarulu! So cola din Iasì. A tra- 
dus in limba romani Codul Calimach, in 
urma iesSrcinarel ce'f afost datide Kisselnel 



BÓL 






BÓL 



Boliac (Cesar). — Publicist, poct, om 
politic, nàscut in Buon esci la 1813, mort 
in Bucuresci la 25 Februarie 1880. 

Dupe ce termina studiile sale, parte in 
{ari parte in Francia, imbràjijà cariera ar- 
melor, dar pentru scurt timp, càci viaja po- 
litici ji cea literarà aveaù mai multa atra- 
gere pentru dènsul. Amestecat in mijcarea 
contra Rusiei la 1837, fu inchis in mai 
multe rénduri. Arestat din noù la 1840, fu 
exilat la monàstirea Poeana Màrulul, ear la 
1848 cànd isbueni revolujiunea fu numit 
primar al Capitalei §i secretar al guvernului 
provisoriù. 

Trimis in lagàrul lui Fuad Effendi spre 
a protesta contra restabilirei regulamentului 
organic, e arestat §i condus la Or§ova, de 
unde isbutejte insà sa fuga §i se duce in 
Transilvania. Acolo intemeazà ziarul Expa- 
tr tatui in scop de a impàca pe Unguri cu 
Romàni, dar peste un an se retrage. in Fran- 
cia §i se stabile§te la Paris. 

Reintors in jarà, Boliac se ocupà in spe- 
cial cu ziaristica §i fu in mai multe rèndurì 
ales deputat in Camera. 

El a scris : i\Ceditafiunt, Ode, Satire, 'Poe- 
sii, Despre archeologie, SCondstirele inchinate 
ji a fundat ziarele: Curiosili, (1837) Ex- 
patriatul, (1848), Huciumul, suspendat dupc 
2 Maiù 1864, Trompeta Carpatilor, (1866). 
Pentru teatru. Boliac a scris : Matilda dra- 
mà in 5 acte. 

Bolintineanu (Dimitrìe). — Poet, pu- 
blicist, om politic, nàscut la Bolintinu-din- 
Vale (Ilfov) in 1826, mort in spitalul Pan- 
telimon la 20 August 1873. Numele séfi a- 
devéraf era Cosma ; intrànd ìnsà in jcoalà 
a pàràsit numele pàrintelui sèù care era ma- 
cedonian §i a luat pe acel de familie al 
mumei sale. A urmat cursurile colegiului 
Sf. Sava farà a le termina, §i fiind incà co- 
pil a publicat o duioasà elegie inspirata de 
poesia lui Chenier «la jeune Captive» sub 
titlu «0 fata téndrà pe patiti morfei». 

Aceastà poesie, atrase asuprà'i atenfiu- 
nea frajilor Gole§ti, cari luarà iniziativa sa 
trimità in streinàtate pe tènérul viitor poet. 

Plecat la Paris, Bolintineanu se intoarse 
peste pujin timp, spre a participa la mi§- 
carea din 1848, in urma càreia fu exilat si 
pribegi prin streinàtate. 

La 1857, Bolintineanu revine in jarà §i 
cste Ministru alcultelor, sub Domnia lui Vodà 
Cuza de la 12 Octombrie I1V63 pena in 1864. 



La 4 (16) Iulie 1864 contrasemneazà l)e- 
cretul No. 765 pentru infiinjarea Universi- 
tati! din Bucuresci. In urmà, trecu la Con- 
siliul de Stat. 

Bolintineanu a càlàtorit mult in Orient, 
prin Palestina §i Egipet. Pe la sfàrjitul vie- 
tei sale, lovit de paralizie, a murit in spi- 
talul Pantelimon unde fusese a§ezat, nu din 
causa miseriei precum s'a scris adesca, dar 
din causa cà era atins de alienatiune min- 
tala. Ingrijirile, de altminterea, 'I aù fost date cu 
prisos de Eforia spitalelor civile din Bucuresci. 

Bolintineanu a scris : Conrad (1867). Fi- 
nita Domnitorultii la Constantinopole (1860). 
Calatone la Ierusalim (1867). Viafi lui Mi- 
haitl Vitèlli (1870). Viata Ini Stefan Vodà 
(1870). Traianida (1870). Mdrirea si uci- 
derea lui Mihaiù Viti^u (teatru 1868), Des- 
pot- Vodà (teatru 186$). Poeni din tinere(e 
(1869). Legende Nuoi. Mihnea Vodà care 
'§( tate boerii (teatru 1868). Postelnicul 
Costandin Cantaco^ino (teatru 1868) Uran- 
covenii fi Cantaco^inii (teatru 1868), Sorin 
(poema dramaticà 1868). Ielile (1869). Ro- 
mania roabd la Austro^Maghiari (1S69). Cleo- 
patra regina Egiptului (1870). Alexandru 
Làpiqnèìiu (teatru 1868). Dupà bdtdlia de 
la Cdlugàreni (teatru 1868). Stefan Gheor- 
ghe VMd (Teatru 1868). Stefan Vodà cel 
Berbant (teatru 1867). Viata lui Traian 
August (1869). Poesii (2 volume 1865). 
Calendare 1860— i86j (in colaborare cu A. 
Zane).. Càntece f Piàngeri. 11 Februarie 
(1867) Melodiì Romàtit'. Nepàsarea de re- 
ligie, patrie f dreptafe. . Legende. Via{a luì 
Vlad Jepe§ f Mircea. fìrises d'Oricnt (1865 
Paris).' Viafi* ltif Cu ^ v odà, Bàtdliile Ro- 
mànilor. Elena (roman). Poesii vechi f noi. 
Mihaiù. Vité^u condamnat I» morte. Nemesis. 
Càntarea Romanie!. Calatone pe Dundre fi 
in Bulgaria. Poesii (tipàrite de Societatèa 
literarà 187 1). Càntarea RomànieL CàUtoria 
in Macedonia. Cdldtoria hi Asia- Mica. Ma- 
noil (roman). Via(a lui Mateiù Basarab. 
Doritorii nebuni (roman). Cartea poporului. 
Les principautès roumaities (Paris 1848). 
DiCenadele. Plàngerile Romànici. Resbelul lui 
Traian in Dacia fi colonisarea Daciei cu 
Romani. Calatone in Italia. Anacreon (tra- 
ducere). ìSCiserabilii (trabucere in colabo- 
rare cu A. Zane §i Costandinescu). Cam- 
pili fi SalonttL Melodii Romàne. 

Eia fundat ziarele : Poporul suveran f 1848), 
Junimea romàna ( 1 8 5 1 ) , Dà m bovina v * 8 5 3 ;, 
Bolintiniadele (1866). 



fcÒtf 



34 — 



BftA 



Bongianini. - - De origina italiana data 
nascere! §i incetirei din viati necunoscute. 
Càmpineanu infiinjànd Societatea filarmonica 
la 1833, a numit pe Bongianini profesorde 
muzici la prima §coali ce s'a infiinjat tot 
de dénsul in anul urmitor, pentru invétarea 
muzicel si arte! dramatice. 

Bordeanu (Pavel).— Locotenent, nis- 
cut la 16 Iunie 1840, mortla 7 Noembrie 
1877. Intra in armata ca soldat la 1861 §i 
capata in 1866 gradui de sub-locotenent 

In timpul resbeluluì Independenjel, face 
parte ca locotenent din regimentul io de 
dorobanjl ji moare pe càmpul de luptà in 
faja RahoveI la 7 Noembrie 1877. 
« ■ 

Borgo vanu (Vasile).-— Profesor, nis- 
cut in satul Noù aproape de Bistrija (Tran- 
silvania) la 1850. A ficut studiile in Tran- 
silvania §i le-a tcrminat la Budapesta §i 
Viena. Dupi ce a fost profesor de pedago- 
gie §i matematica la jcoala normali de in- 
ventori din Gherla, in 1888 a fost chemat in 
BucurescI ji numit profesor de pedagogie 
la jcoala normali de institutori din capitali, 
post pe care '1 ocupi §i astizl. 

Publicajiunele sale principale sunt : «Arit- 
metica §i Geometrie. Istoria pedagogica la Ro- 
màni Curs de desen litu'ar. Cars gradai de 
caligrajie. Povà(uitor spre conducerea copiilor. 
Curs compi ed de aritmetica. Carte de citire etc. 

Botescu (Gheorghe). — Sub-locotenent, 
niscut la 19 Maiù 1852, mortla 30 August 
1877. Intrat in armati ca soldat la 1868, 
cipità la 1876 gradui de sub-locotenent. 
In timpul resbeluluì Indepedentel (1877 — 
78) face parte din regimentul No. 5 de li- 
nic §i moare lovit la atacul Griviteì la Ina- 
rca redute! in zioa de 30 Augus; 1877. 

Bozianu (Constantin).— Jurisconsult, 
birbat politic, niscut la 18 15, incetat din 
via{i la 21 Martie 1882. A ficut studiile 
sale in tari ji a terminat dreptul la facul- 
tatea din Paris. Intors in tari a exercitat 
cu cea mal mare distinctiune profesiunea 
de advocat. 

A formatili 1865 un minister, luànd pre- 
sidenza acestul cabinet dinpreuni cu por- 
tofoliul Internelor §i Lucririlor publice. A- 
cest minister n'a {inut de càt de la 26 Ia- 
nuarie §i pène la 14 Iunie 1865. Bozianu 
a fost profesor al facultitel de drept de la 



1863 — 1874 §i d eca n al acestel facultitì de 
la 1865—1872. 

Bragadiru (Sofia ML). — Mare comcr- 
cianti de bere, niscuti in BucurescI la 185 1 
Februarie. 

Cisitoriti la 1870 cu fabricantul de bere 
Luther, a sacrificat totul pentru a aduce a- 
ceasti fabrici in starea de prosperitate in 
care se gise§te astizl. 

Sojul fiind foarte bolnav in ultimil ani 
al viejel sale, sojia conducea toate afacerile 
cu o deosebiti hirnicie. 

Dupi moartea sojulul, d-na Luther con- 
tinui comerciul, §i termini clidirea inceputi 
de sojul el, dàndu'I cea mal mare exten- 
siune, astfel in càt astizl berea fabricatiin 
stabilimentul sèiì atinge anual 3,000,000 
litri. 

D-na Luther s'a recisitorit in anul 1894 
cu marele fabricant de bere Bragadiru Ma- 
rinescu. 

Br&Yloì (Constantin N.). — Om po- 
litic, niscut in Craiova la 1809, mort in 
BucurescI la 19 Iunié 1889. 

A ficut primele sale studi! la Herman- 
stadt si apoì la virsta de 17 ani a fost tri- 
mis la Geneva, Paris spre a studia dreptul. 

Intors in tari la 1832, e numit supra- 
numerar la Ministerul de externe, apoì pro- 
curor la 30 Decembrie 1834, §* profesor 
de drept penai. 

La 1840 estc numit procuror pe léngi 
tribunalul de comerciù, la 1842 este ales 
deputat al judejulul Gorj. 

La 1848, sub ciimicamia lui C. Canta- 
cuzino este numit director al §coaielor, la 
1850 este tnsircinat cu revisuirea legilor, 
la 1855 este numit asesor pe léngi secre- 
tariatul de Stat, la 1856 membru in comi- 
siunea pentru desrobirea tiganilor, apoì mem- 
bru la Inalta Curte, pre§edinte al curjel de 
comerciù. 

La Octombrie 1858, C. Brillo* este nu- 
mit Ministru de externe cànd complecteazi 
§i editeazi codul de comerciù, la 18 59 este 
earisl numit president de Curte pèni in 
luna Aprilie din acela§ an cànd trece ca 
membru al comisiunel centrale din Foc§anl. 

Sub domnia luì Vodi Cuza este Minis- 
tru al justitiel in 1861 si apo! in 1862 cànd 
se constitue Curtea de Casajie. Deputat, 
senator in parlamentul de la 1866, 1869' 
1871, el este ales primar al Capitale! in 



BRA 



35 — 



BRA 



1873, 31 in mai multe réndurl vice-pre§e- 
dinte al Senatului. 

C. Brà'iloi a scris diferite articole politice 
$1 juridict prin zìarele cotidiane, §i a pu- 
blicat mal multe bro§ud. 

Bràncoveanu (G ri gore). — Mare ban, 
mare spàtar in 1821. Mare vistier in 1827. 

Brftncoveanu (Zoe). Principesà, fostà 
sofie a DomnitoruluI Gheorghe Bibescu. 
S'a nàscut la 1805 §i a incetat din viatà 
in Bucuresci la 1892. Càsàtorità cu Vocia 
Bibescu la 1825, s'a despàrtit la 1846. 

Bràndza (Dimitrie).— Doctor in me- 
dicina §i licenjiat in jtiinjele naturale, nàs- 
cut la 1848 in satul Stefàne§tl (Botojanl) 
incetat din viatà in Bucuresci la 1895, 3 
August. A urmat Academia Mihàileanà din 
Iajl §i apoi a mers la Paris unde a studiat 
medicina. Avénd o mare vocatiune peutru 
botanica, a inceput sa se ocupe de acest 
studiù sub eonaucerea vestituluì profesor 
Baillou. Intorcèndu-se in farà obtinu prin 
concurs catedra de geologie §i botanica la 
Universitatea din Ia§ì unde funefionà pana 
la 1875 cànd fu mutat la Universitatea din 
Bucuresci. In acelag an e numit membru al 
Academiel romàne. 

In Bucuresci el infinità un muzeù bota- 
nic in Palatul Universitàtel, muzeù distrus 
de un incenditi ; mal tèrziù crea institutul 
botanic de la Gotrocenl unde a acumulat 
un material foarte pretios ; erbarul este poate 
cel mal complect din Europa. 

Dimitrie Bràndzà a publicat : Recherches 
sur les Jentianacèes, Recherches sur les Siro- 
phantus, sur les roses monstrueuses. Prodro- 
mulflorei romàne. Flora Dobrogef, opere pre- 
miate de Academie. 

Bràndza (Marcel). — Profesor, doctor 
in jtiintele naturale, nàscut la Ia§i in 1868. 
A fàcut §i terminat studiile sale in Paris, 
$1 intors in tara a fost numit profesor la 
$coala normalà de institutori din Capitala 
la 1892. S'a ocupat de botanica §i a pu- 
blicat in limba francezà urmàtoarelc scrieri: 
Recherches sur les Teguments de la Grame, 
Ettides sur l'anatomie des Hybrides, sur les 
Mncillages des Linnacées. 

Bràtianu (Dimitrie). Bàrbat de Stat, 
nàscut in Bucuresci la 1818, incetat din viatà 



la Iunie 1892. A fàcut studiile sale fncepà- 
toare in (ara ji a urmat dreptul la Paris. 
De la 1836 la 1848, ia parte la mijcarea po- 
litica §i literarà din acest ora;, publicànd 
sub pseudonimul %egnQult, numeroase ar- 
ticole in Na fonai §i Revue independente. Dih- 
preunà cu fratele séù Ioan, se luptà in Fe- 
oruarie 1848 sub baricadele Parisului, si 
peste douè lunl se reintoarce in tara. De 
aci plecà imediatin Transilvania ca delegat 
al Comitetulul revolutionar centrai, spre a 
organiza mijcarea najionalà de peste Car- 
pazi. Reintors in Bucuresci, face parte din 
Comisiunea care merge la Constantinopol 
spre a supune sancjiunel SultanuluI noua 
Constitujie a jérel. Dupà càderea guvernului 
provisoriù din 1848, §i intrarea Rujilor §i 
Turcilor in Principate, isbutc§te sa treacà 
in Transilvania, de unde merge in Francia 
§i apol in Londra la 1852. 

Membru al comitetulul revolutionar de 
sub direqiunea lui Mazzini, Dim. Bràtianu 
se leagà in Anglia cu lord Palmerston, lord 
Dudley-Stuart, d-nu Layard, §i isbute§te sa 
aducà cestiunea romàna inaintea parlamen- 
tulul englez. In acela§ timp publica in zia- 
relè din Londra numeroase articole §i me- 
morii privitoare la istoria §i drepturile Prin- 
cipatelor-Unite. La 1857, el capata autori- 
sajiunea de a reintra in jarà impreunà cu 
ceì-l'alti exilajl. AJes deputat in divanul 
ad-hoc, Dimitrie Bràtianu susjine cele cincl 
puncte ale dorintelor nazionale §i se duce 
impreunà cn Golescil spre a pleda in fa- 
voarea lor pe lèngà membril congresului 
de la Paris. 

La evenimentele de sub domnia lui Vodà 
Cuza ia pujinà parte, §i tocmal la 1867 i'1 
gàsim Ministru al cultelor in cabinetul Const. 
Krejulescu de la 2 Martie péna la 5 Au- 
gust, apol trece la eulte in cabinetul Stef. 
Golescu pina la 13 Noembrie acelaj an. 
Numit ministru plenipotenjiar al jàrel la 
Constantinopol, ocupà aceastà funcjiune de 
la 1878 péna la io Aprilie 1881 cànd for- 
meazà un minister sub presidenza sa, mi- 
nister care nu tine de càt péna la 6 Iunie 
acelas an. Ales president al Camere!, demi- 
sioneazà in Iunie 1882 §i devine §eful di- 
sidentel liberale care mal tàrziù se conto- 
pe§te cu oposijia-unità in contra guvernului 
liberal ce avea de §ef pe fratele séù Ion 
Bràtianu. In acest scop, el fundeazà ziarul 
Nafiunea. In urma càderel partidulul liberal 
1888, fi in urma impàciurel disidenjel, Di- 



BRA 



- 36 



BRA 



mltrie Britianu devine seful partidului li- 
beral, la moartea fratelli! séù Ioan in 189 1. 

Br&tianu (Ioan). — Mare om de Stat, 
nàscut la 2 Iunie 1881 in ora§ul Pitejtl, 
incetat din viajà la proprietatea sa Florica 
(Arge§) la 4 Maiù 1891. La vèrsta de 17 
ani, el intra in armata dupà cum se obicinuea 
pe acele timpuri, §i dupà patru ani plecà 
in streinàtate spre a '§! complecta studiile. 
Pàràsind tara la 1841, se stabili in Paris 
unde unni cursurile jcoalei politechnice, 
luànd p&rte foarte activà la manifestajiunile 
§i turburàrile studente§tl ce precedarà re- 
volutiunea de la 1848. La aceastà epoca el 
se intoarse in tara §i in unire cu frajil Go- 
lejtl, C. A. Rosetti, Càmpineanu, M. Ko- 
gàlniceanu, Alexandri, C. Negri §i alti!, se 
puse in capul partidului national §i isbuc- 
nind revolutiunea in Franta, isbute§te sa o 
ìntinzà §i la noi. 

Revoluta potolità, Ion Bràtiann, dupe in- 
trarea Ru§ilor in tara §i in urma unel ares- 
tàrl de doué septémànì, se refugiazà la Paris. 

In timpul sederei sale in acest ora§, el 
fu mal àntèiù dat in judecatà de autoritàrie 
francezein Septembric 1853, acuzat fiind ca 
«chef d'une sociètè secrète et dètenteur d'une 
presse clandestine». Fu achitat, de juratl dar in 
urmà fu condamnat de càtre tribunalul corec- 
jional al Senei la trel lunl ìnchisoare, in 16 
Ianuarie 1854, 3°°° ^ aniendà, pcrderea 
drepturilor civile pe 5 ani, pentru complici- 
tate in afacerea atentatului Orsini indrep- 
tat contra ImpèratuluI Napoleon al Hl-a. 

Considerat ca atins de o boalà nervoasà, 
fu inchis in Casa de sànàtatc a doctorului 
Bianche, de unde fu liberat la 1856. 

In timpul exilulul seù, I. Bràtianu pu- 
blic.^ o muljime de brojuri, prin cari arata 
suferinjele si dorimele poporului romàn ; 
intre aitele «Mémoires sur l'Empire d'Au- 
triche dans la question d'Orient (1856). Rè- 
lléxions sur la situation (1856). Mèmoire sia- 
la situatimi de la ' Moldo-Valacbie depuis le 
tratte de Paris. 

La 8 Iulie 1857, el se intoarse in tara 
impreunà cu cei-1'alti refugiajl §i fu ales 
membru in divanulad-hoc, unde luptà pen- 
tru Unire, $i contra càimàcàmiei de trel. 

In zioa de 24 Ianuarie, ci merse in mi- 
jlocul muljimeì adunata pe Dealul Mitro- 
poliei gata a se résvràti, ji o chiemà la li- 
nijte péna se va efectua alegerea de domn 
a lui Cuaà, ■ 



In timpul domniei lui Alexandru 1-iù, nu 
luà nici o parte activà la guvern, publicànd 
«Mémoire adrèssi au Prime Cou^a (1859), 
La Tratisylvanie le Prince Cotica et la Rus- 
sie (1859), dar nemultumit de administrajia 
sa, intra in complotul contra acestul Domn, 
care aduse dupe sine detronarea de la 11 
Februarie 1866. 

Atuucl Ion Bràtiann se duce la Paris, $i 
apol dupè indicala ImpèratuluI Napoleon 
al IH-a, isbutejte sa hotàreascà pe Principele 
Carol de Hohenzollern la Dusseldorf sa pri- 
meascà Coroana Romanie!, onoare pe care 
o declinase principele Filip de Fiandra. In 
zioa da 8 Maiù 1866, I. Bràtianu intra in 
tara impreunà cu noul Domnitor. In pri- 
mul minister ce se formeazà la 11 Maiù 
1866, el ia portofoliul ministerulu! de fi- 
nance péna la 15 Iulie acelaj an, cànd se 
retrage §i serie : Cestiurtea religtoasd in Ro- 
mania. 

La 2 Martie 1867 Ion Bràtianu luà por- 
tofoliul internelor in ministerul presidat de 
C. Kre{ulescu , stàtu numal pena la 19 Au- 
gust cànd se retrase spre a lua portofoliul 
nnanjelor in cabinetul ce'l forma §tefan Go- 
lesctt la 27 Octombrie acelaj an. Ocupà 
ministerele internelor, finanjelor }i résboiu- 
lul in diferite cabinete formate de 5/. si 
Nicotoe Golescu, péna la 16 Noembrie anul 
1868, cànd veni la càrma Statuiti! minis- 
terul format de principele Dimitrie Ghica. 
In anul 187 3, Ion Bràtianu fu dat in ju- 
decatà in urma eveniment£Ìor petrecute la 
Ploejtl, dar juratil din Tèrgoviste Taù a- 
chitat dinpreunà cu cei-l'alt! prevenite 

In urma a$a numitel coalitiunl de la Ma- 
^ar-Pafa, Ion Bràtianu ia portofoliul finan- 
telor in cabinetul Manolache Costache Epu- 
reanu la 27 Aprilie 1876 §i'l pàstreazà péna 
la 24 Iulie acela§ an cànd devine prese- 
dinte al Consiliulal. 

In aceastà calitate el guverneazà tara 12 
ani cu o mica intrerupere la 1881 cànd fu 
ìnlocuit prin fratele seù Dimitrie, ji joacà 
un rol de frunte in toate evenimentele is- 
torice prin cari a trecut Romania precum 
Resbelul contra Turciel, Independenta tàreL 
proclamarea Regatulut etc. 

La 1888 30 Martie Ion Bràtianu care a- 
vusese mult de luptat in ultimi! ani cu nu- 
meroasele grupurl de opositie, schimbatc 
ìntr'o opositie unità, demisioneazà ji se re- 
trage la via sa Florica din Arge§, unde a 
murit si a fost inmormintat. 



BRA 



— 37 — 



BRE 



In timpul guveinàmèntului seù, douè a- 
tcntate neisbutite aù fost indreptate contra 
viejel lui Ion Bràtianu, unullai88ode ci- 
tte Pietraru, cel de al doilea in 1886 de 
càtre Stoica Alexandrescu. 

Brfttianu (Grìgore T). — Nàscut la 
1849, incetat din viajà in Bucuresci la 1893 
Martie. A fàcut studiile sale in institutul 
Theresianum din Viena, apol a terminat 
facultatea de drept din Paris. Intors in jarà 
la 1875 a fost numit judecàtor de §edin|à 
la tribunalul Mehedintì. Demisionat peste 
càte-va lunl, reintrà in magistratura la 1876 
la tribunalul Bràila, apol % trece membru la 
Curte in Bucuresd §i ocupà aceastà func- 
tiune péna la 1887 c * m< ^ demisioneazà §i 
se alege deputat. 

A colaborat la mai toate ziarele din Fran- 
cia §i Germania susjinànd in coloanele lor 
cauza Romànilor din Transilvania. Pre§e- 
dinte al Liget culturale, *§! des volta toatà 
activitatea -pentru propàjirea acesteì insti- 
tupunl nazionale §i se deosebeste prin aju- 
torul ce dà din propria sa avere studenti- 
lor, preotilor, invéjàtorilor din Transilvania. 

Inmormintarea lui a dat najtere la o a- 
devèratà manifestale popularà. 

Brote (Eugeniu). — Nàscut la 29 
Noembrie r850Ìncomuna Ràjinari (Tran- 
silvania). A fàcut studiile sale la liceul din 
Sibiu §i a terminat cursurilc academie? de 
agriculturà din Ungarisch-Altenburg. 

Reintors in patrie, a luat in exploatare 
mosia pàrinteascà de lèngà Sibiu si s'a o- 
cupat in special de cultura vitelor. 

La 1874 a fost ales deputat al sinoduluì 
archidiecesei din Transilvania din care a 
flcut parte péna la 1888. La 1877 sinodul 
l'a ales §i membru al Consistorului archie- 
piscopesc, in calitate de asesor-referent. De 
la 1876 pène la 1888 a mal fost controlor 
§i casier al comitetului Asociafiunel transil- 
vane. 

Colaborator al Foi{et Telegrafali!! din Sibili 
a contribuit prin scrierile sale la acceptarea 
ortografie! fonetice prin scoli $i publicatiì. 

La 1880 a intemeiat in Sibiu Reuniunea 
romàna de agriculturà a càrel presedinte a 
fost péna la 1888, $i sub auspiciile sale 
s'aù infiintat intr'o muljime de comune ro- 
mànejti sindicate agricole §i bàncì populare. 

Membru al partidulul naponal din Tran- 
silvania, s'a despàrjit in 1888 de vechea 



grupare §i a luat directia " ziarului Tribuna 
din Sibiu. 

Amestecat in mijcarea naponalà de peste 
Carpaji, a susjinut cu deosebire lupta contra 
lui Alexandru Monsony. La 1893, ^^ incul- 
pat in §ase-spre-zece procesè politice §i de 
presa intre cari unul pentru Memorandum 
§i altul pentru Replica, x E. Brote s'a refu- 
giat in Romania ji s'a .stabilit in Bucuresci, 
unde a tipàritla 1895 : (( U n ^temoriu politic. 
Chestia romàneascà in Transilvania si Un- 
garia». 

Din insàrcinarea Academiel romàne, a 
supraveghiat §i coordonat tipàrirea discur- 
surilor Regelui Carol I-iù apàrute la 1897 
sub titlul : t<Tref-%ea de ani de domnie a Re- 
gelnt Carol I-iù. Cuvintàrl <ji ade». 

Brezeanu (Ioan). — Actor, nàscut la 
1869 in comuna Micgunesti, judejul Ilfov. 

A urmat càt va timp cursurile unul liceù 
§i apoi a intrat in conservatomi din Bucu- 
resci la cursul de Declamarne. Rolurile 
principale jucate de acest actor sunt : Sga- 
narel din «Doctorul farà voe». Ciubàr Vodà 
din «Despot Vodà». Ipingescu din «Noaptea 
furtunoasà». Landolfo din «Bocacio» etc. etc. 

Brezoianu (Ion). — Profesor, nàscut in 
Bucuresci lu 18 17, incetat din viaria 1892. 

A fàcut studiile sale la §coala Sfìntu Sava 
$i indatà ce le termina fuse trimis profesor 
la §coala superioarà din Cerneti (Mehedintì) 
in anul 1837. Destituit pentru moti ve po- 
litice, el colaboreazà de la 1839 péna la 
1842 la Curierul romànesc, ziarul lui Eliade 
Ràdulescu, apolla 1843 reintrà in profeso- 
rat. La 1857 Brezoianu e ales de colegiul 
al II de Ilfov in divanul ad-hoc ; le 1862 
e numit consilier la Curtea de apel din 
Bucuresci, dar demisioneazà la 1864. 

Brezoianu a tradus, prelucrat si publicat : 
Metoda mutuala, Inviatomi primar. Rudi- 
mentul agricol universal. Curs de agricul- 
turà // economie turala. Despre educafiu- 
nea mumelor. Medicina §i farmacia domestica. 
Eleni ente de istoria sfàntà. 

Brialmont (Alexis Henri). — General 
$i scriitor militar belgian, nàscut la Verdun 
la 25 Maiù r82i. Elev al scoalel militare 
din Bruxelles, ata§at la directiunea fortifi- 
capilor, a fost insàrcinat mai àntèiù cu for- 
tificala orajului Diest. Inaintànd pena la 
gradui de general, a efectuat mare parte din 



BRI 



3* 



BUE 



lucratile de sparare ale Belgieì mai ales din 
partea Meusel. La 1883 generalul Brialmont 
a fost chemat in Romania spre a elabora 
piami] general al fortificatiilor §i ìntocmi 
planul fortificatiilor din jurul Capitale!. 

Reintors in Belgia, fu trecut in neacti- 
vitate la 1886 si urmà cu supravegherea 
lucràrilor fortificatiilor noastre cari saù e- 
fcctuat sub direqiunea generalului Berendeiù. 

Briol (Oscar). — Ziarist, nàscut in Bu- 
curesci la 1 Octombrie 1854. A ftcutstu- 
diile in Paris la liceul Sainte Barbe §i apol 
a dobìndit titlul de licentiat in drept al fa- 
cultàjel din acel ora§. 

Intors in tara s'a ocupat de ziaristicà §i 
a publicat prin diferite ziare numeroase 
poesil. E cunoscut mai ales sub pseudoni- 
mele 'Diogene §i Tic-tac, ca redactor al 
ziarului l'Independance roumaine. 

De origina francez, este secretar arhivar 
al Legatiunel franceze din Bucuresci. 

Brun (Jules). — Ziarist, publicist, nàs- 
cut la Lodève (Francia) la 8 Martie 1852. 
A fàcut studiile sale iu orajul Lyon, a fost 
funqionar la Ministerul de finance in Fran- 
cia §i apoì a venit in Romania la i885 in 
calitate de corespondent al ziarelor franceze : 
«Figaro, Le Temps, la Nouvelle Revue, La 
grande revue de Paris et de St. Tetersbourg». 

In Bucuresci, a colaborat la mai toate zia- 
rele franceze din acest ora§. 

El a tipàrit : Biographie du voi Charles. 
Histoire de la Ville de Bucarest, 3 voi. Sept 
contes roumains. Le Romancero roumain 
(versurf). 

Budisteanu (Alexandria). — Colone! 
in rezervà, nàscut la 1836 Iulie io in R .- 
Vìlceì. Elev al §coalei militare. Are mal 
multe publicatiunì precum : Cartea soldatulu! 
de infanterie; 'Petrolul; Cestiunea pit{urilor 
artesiane din Romania etc. 

Budisteanu (Constantin). — General 
de divisie, nàscut la 4 Noembrie 1838 in 
Bucuresci; elev al §coale! militare (1854) a 
fost avansat in 1856 la gradui de sub-loco- 
tenent in infanterie. Maior in 1867, a P°i 
colonel in 1876, el s'a distins pe campili 
de luptà in rèsboiul Independentei (1877 — 
1878). Fiind numit comandant al brigadeì 
2-a de infanterie din Corpul I-iù de armata, 
colonclul Budijteanu a fost greu rànit pe 



cànd indrepta focul soldatilor la atacul Plev- 
neì de la vestul redutel (Octombrie 1877). 
Numit general de brigadà la 1883, general 
de divisie la 1892, el intra in Ministerul 
liberal de sub presidenza d-lul Dim. Sturza 
ca ministru de resbel la Octombrie 1895, 
penala 1896, 25 Noembrie. 

La 1 Aprilie 1897, generalul C Budij- 
teanu a demisionat din armata, spre a trece 
la pensie. 

Buescu (Vasile). — Capitan de artilerie, 
nàscut la 1846, incetat din viatà ìn Bucu- 
resci la Martie 1883. E§it cef d'àntèiù la 
clasificare din §coala militarà din Bucuresci 
la 1867, intra in artilerie cu gradui de sub- 
locotenent. La 1871 plecà in Belgia §i com- 
plectà studiile sale la Liège. La 1875 pre- 
sintà un sistem de revolver §i puscà inven- 
tat de dénsul, cu incàrcarea pe la culasà, 
sistem care se adoptà pentru revolverile ar- 
mate! romàne, acordàndu-se càpitanulu! Bu- 
escu medalia c Bene-Merenti clasa L 

El a fost sub-director al arscnalulul din 
Bucuresci §i profesor la scoala militarà. 

Buicliu (Chrìstea Stef). — Medie, nàs- 
cut la Roman in 7 Decembrie 1857. A ur- 
mat §coalele primare in acel oraj, ear li- 
ceul in institutul academic din Iasl. Baca- 
laureat la 1875, pleacà in acela§an la Paris 
unde incepe studiul medicine!. Numit in- 
teri! al spitalelor din Paris la 1880, e pri- 
mit doctor in medicina si laureat al Facul- 
tàteì la 1883. 

La 1884 Aprilie, se stabilente in Bucu- 
resci si ìn anul urmàtor e numit medie al 
spitalului Branco venesc, apo! la 1890 mem- 
bru in consiliul sanitar §i la 1896 profesor 
de clinica medicala. 

Prinjul mojtenitor al Romanie!, Ferdinand, 
càzènd greù bolnav la 23 Aprilie 1897, 
D-rul Buicliu dinpreunà cu d-ri! I. Canta- 
cuzino §i Kremnitz sunt chemajl sa dea 
Altete! Sale ìngrijirele lor. Printr'un devo- 
tament §i o silintà mai presus de ori ce 
lauda, doctorul Buicliu dinpreunà cu colegii 
sei, isbutesc sa scape de o moarte aproape 
sigurà pe mojtenitorul tronulu!. 

Scrierl : Sur les forni es et les anomalies 
de la sclerose en plaques. Lecititi! clinice a- 
supra setnicologie! cardiace. Despre anevris- 
muì aorte! abdominale. Boala lui Parkinson, 
Epilepsia Jacksoniemì, Ambliopia ìnctucisatti 
si hemianopsia de origina cerebrale, (acestc 



fiuj 



39 



BU$ 



patru lucrar! saù publicat in revista Spitalul). 
%eflexiunf medicale asupra unuf ca^ de 
spleno-pneumonie publicate in Analele me- 
dicale romàne. Lec(iunf cimice* inedite. 

Bujoreanu (Ion). — Publicist, nàscut 
in Bucuresd la 3 Angust 1834. A fàcut 
studiile sale In pensionatele din Capitala 
intre 1841 — 1853 §i a urmat apoi gimnasiul 
St. Sava, 

A ocupat diferite funqiuni publice intre 
cari: judecàtor de tribunal la Ploesti 1868, 
director al Moniiorului oficial 1870, apoi 
sub-director la acea§i directiune de la 1888 
inainte. 

A tipàrit intre aitele : Cunopinje foiosi- 
toare 2 voi. Itinerarul funcfionarilor admi- 
nistrativL Colecfiunea legilor verbi p noi ale 
$irel 3 voi. Risiere din Bucuresd 2 voi. A 
mal publicat càte-va comedil §i satire. 

Burada (Teodor). — Publicist, nàscut 
la 1864. Scrierile sale sunt : O calatone in 
Dobrogea (1880). Imprestimi din valea Ha- 
tigulut. Datinele la nunfl aie poporului ro- 
màn din Macedonia. O calatone la muntele 
Athos (1884). Poesif populare. Cercetdrile 
despre poale romàne(ti din Tur eia (1890). 
Obiceiurile la naperea copiilor din Macedonia. 
Càntecul lui Mihaiù Vitea^u. O calatone hi 
satele Moldovenepi din gubernia Cherson 

1893). calatone la Romànif din Moravia 

1894) etc - etc - 



ì 



Burlànescu (Nicolae). — Pseudonim 
literar: Alin. Nàscut la 1868 in Tèrgu-Jiu 
(Gorj). A debutat printr'un volturi mie de 
poezil : «Singurdtate» §i prin traducerea o- 
pcretei «Clochcs de Corneville», jucatà pen- 
tru àntèia oarà la Craiova. A scris «Din Vra- 



vuri» poezil (1889-94); ^Doué Cumetre», co- 
medie originala {àrdneascd in 3 acte, «Sanda» 
feerie originala in versurl cu muzica de 
prof. C. Tìimitrescu. In urmà a tradus opera 
((Carmen». Cea din urmà lucrare a sa este 
volumul: «Doine Olteneph. 

Busilà (Dimitrie). — Capitan, nàscut 
la 15 Tebruarie 1836, mort la 30 August 
1877. Intrat in armata ca soldat la 1858, 
e inàljat la gradui de sub-locotenent la 1864, 
§i de capitan la 1875. In timpul resbelulul 

Indepenaenjel (1877 — 1 %1$) ^ ace P arte din 
regimentul 14 de dorobanji, §i la atacul 
Grivejei, la luarea redutel, cade mort pe 
càmpul de luptà in zioa de 30 August 1877. 

Butculescu (Dimitrie C). — Nàscut 
la 1845 in Bucuresd, a ftcut studiile sale 
in Paris §i s'a ocupat in special de cestiu- 
nele economice. La 1878 iucepe o vie pro- 
paganda pentru intoemirea Exposijiel indus- 
triale a Societàri Concordia; la 1880 lu- 
creazà din toate puterile pentru infiinjarea 
Socie tate! cooperative in scopul de a incu- 
raja meseriile §i industria din tara. In acelaj 
an el organiseazà cele 45 grupurl simbo- 
lice cari represintaù diferitele ramurl ale ac- 
tivitàtei noastre economice §i cari aù de- 
filat la serbarile incoronàril M. S. Regelui 
§i M. S. Regine!. 

Societatea Cooperatorilor o data formata, 
D. Butculescu a organizat exposijiile acestel 
societàri in Bucuresd la 1883, Ia§i 1884, 
Craiova 1889, Bucuresci 1894 — 95- 

Din nenorocire, succesul material a fost 
departe de a incununa munca organizato- 
rulul, care a sacrificat pentru acestc expo- 
siti! o parte insemnatà a averel sale. 



C 



Cacaletzeanu (Enache).— Pandur din 
ceata lui Tudor Vladimirescu, nàscut in 
Timburescl (Dolj) la 1795, incetat dinviajà. 
C. Aricescu spune in cartea sa asupra lui 
Tudor Vladimirescu, cà atuncl cànd Tudor 
s'a vèzut pàràsit de pandurl §i in primejdie 
de a fi prins, ar fi incredintat lui Enache 



Cacaletzeanu, seful tunarilor sei, sabia 51 cu 
inelul seù, dinpreunà cu un steag. 

Calimac (Scarlat). — Fost Domn al 
Moldove! de la 18 12 péna la 18 19. A in- 
zestrat Moldova cu codicele de legl cari 
poartà numele sèù, promulgàadu-le la r8ré. 



CaL 



40 — 



CAM 



Destituit din Domnie de càtre Poartà in 
urma plàngerilor Romànilor pentru abusu- 
rile ce se sàvàr§eaù de funzionari! sei, Ca- 
limac se a§ezà la Constantinopole unde fu 
ucis la 182 1 cànd isbucni mi§carea Eterici. 

Calimachi-Catargiu (Nicolae).— Di- 

plomat, om politic; data nascere! §i ince- 
tàrei din viatà necunoscute. 

A fost ministru de externe in cabinetul 
Dim. Ghica de la 28 Noembrie 1869 pèni 
la 2 Februarie 1870, apoi in cabinetul Ion 
Ghica de la 18 Decembrie 1870 pèni la 
11 Martie i87i.La 1875 e trimis ca agent 
al Romanie! la Paris §i ocupà acest post 
péna la 1880 cànd trece ca ministri! pleni- 
potenpar la Londra. ' 

A publicat : Appendice au ìivre vert rou- 
mairi sur la quest'ioti du Da nube (188 1). 

Calimah (Alexandria). — Agà in Mol- 
dova la 1819, vornic la 1823, mare vornic 
la 1827 in tara de sus. 

C&linescu (Athanasie). General de 
brigadà in reservà, nàscut la 1822 in Bu- 
curescì. A intrat In armata la 1838 cu gra- 
dui de iunkàr $i a fost inàltat sub-loco tenent 
la 1845, maior la 1857, colonel 1* 1860. 
In 1863 avènd gradui de colonel §i coman- 
dànd regimentul al 3-a de linie, a primit 
ordinili la 12 Iulie sa se pue in urmàrirea 
celor 300 Polonezi de sub conducerea lui 
Milkcowski, cari càlcase teritoriul romàn sprc 
a merge in ajutorul iusurectiunel poloneze. 
Dupà o luptà fòri succes la Costangalia, 
colonelul Càlincscu, mal primind ajutoare. 
de trupe, a putut si isbuteascà a inconjura 
pe Polonezi la Rànze§ti, unde aù fost de- 
sarmaji. 

Liberat din armata la 1869, colonelul Cà- 
linescu a fost inaintat la 1880 general de 
brigadà in reservà §i a fost inspector ge- 
neral al guardei nazionale la 1883 péna la 
desfiintarea el. 

C&linescu (Dimitrìe). — Locotenent, 
nàscut la 1849, mort la 7 Noembrie 1877. 
Intrat in armata ca soldat, dobàndejte la 1870 
gradui de sub-loconent. In timpul resbelului 
Independenjel, avènd gradui de locotenent, 
e numit oficer de ordonanjà al comandan- 
tulu! corpului de operane. In lupta din faja 
Rahove! la 7 Noembrie 1877, el cade pe 
càmpul de bàtae, lovit de un glont. 



Càlinescu (Stefan). — Preot, nàscut 
la 1844. A fìcut studiile in farà §i a do- 
bàndit titlul de licenjiat in litere al facul- 
tàte! din Bucuresci. Numit la 2 Decembrie 
187 1 profesor de teologie, moralà §i drept 
canonie la seminarul centrai din Bucuresci, 
ocupà acest post péna in nresent. 

A publicat : Tractatul sfìntului Ioan gurà 
de Aur despre preojie (1882). Manu al de 
moralà creatina (1883). Noul catechisti! or- 
todox (1889). Istoria sfìntà a nouluf testa- 
ment (1893Y Istoria sf iuta a vechiuluf testa- 
ment (1891). Catechismu de dogmele biserkei 
ortodoxe (1893). N01*/ catechista ortodox 
(1893). Marmai de istorie sacra (1893). Ma- 
nna! de invelimi nt religios (1894). Ines- 
care de literalurd bisericeascà (1895). Lec- 
itimi de teologie (1896). Marinai de. grama- 
ticà romàna (1896). 

Calinic (vezt Miclescu). 

Càlinic. — Episcop al Rimniculuì, nàs- 
cut in Bucuresci la 1787, mort la 11 A- 
prilie 1868. Studiile sale le-a fàcut in {ara. 
La vèrsta de 16 ani a intrat la monàstirea 
Gemica unde a stat pe urmà ca starei timp 
de 40 ani, zidindu-se sub stàrijia sa biserica 
Sf. Gheorghe. La 26 Octombrie 1850 a 
fost ales episcop al Rimniculuì §i Noului- 
Severin. 

Càmpineanu (Constantin). — Logofét 
la 1822, caimacam al Craiovel in Decem- 
brie 1822, spàtar la 1825. 

C&mpineanu (Ioan).— Bàrbatde stat, 
nàscut la 1798, incetat din viajà la Iunic 
1863. La infiintarea ojtirei din Muntenia, 
intra in armata cu gradui de capitan in 183 1 
§i ajunse peste pujin timp colonel; insà incà 
de la 1826 Càmpineanu apare pe arena po- 
litica. Dinicà Golescu se intorsese din ecsil 
dupe participarea sa la evenimentele din 
182 1 sub Tudor Vladimirescu ji càuta a- 
sociafi pentru a intoemi o societate literarà. 
La aceastà opera Dinicà Golescu lucreazà 
cu I. Eliade §i I. Càmpineanu. 

La 1835 I. Càmpineanu fondeazà Socie- 
tatea lilarmonicày care cu toate aparenjele 
el pur literare, avea insà §i un scop politic. 
Dinpreunà cu tovaràjii sei de luptà §i grajie 
sprijinului lui Grigore Ghica, isbutefte sa 
deschizà colegiul Sfìntu Sava, ear in 1835 
intemeazà prima societate filarmonica $i se 



CAM 



41 — 



CAN 



dà pe scena romàna cea d'àntéiu represen- 
tajic cu traducerea lui Mabomel de Voltaire 
.si picsa Mibaiiì Vitea^uì fi ce! 12 boeri. 

La 1837 ' on Càmpineanu se pune din- 
preunà cu I. Rosetti 51 Gr. Cantacuzino in 
capul partidulul National din Carnieri intre- 
prinzénd in acelaj an o calatone in Fran- 
cia §i Anglia sprc a pleda in fata cabine- 
telor streine causa Romanie!. 

Cànd se intoarsc in tari, '1 a§tcapta un 
tìrman de ecsil. E arestat si inchis la mo- 
nàstirea Màrgineni de unde de teama unel 
ròscoale fu mutat la Plumbuita *§i tinut a- 
colo timp de mal multi ani, dupe interve- 
nirea Rusiel. 

Pe cànd era el inchis la M&rginenl, se 
canta de popor versurile : 

Aide(t fra(f la Mdrg ineanit 
Sri scàpàm pe Càmpineanu. 

Pus in liberiate toemaf pe la 1841, cste 
in anul urmàtor singurul candidat la Dom- 
nic mal serios, dar candidatura sa este com- 
bitutà gi r£ù vàzutà de Rusia din causa im- 
potrivirei lui Càmpineanu la votarea arti- 
colulul aditional din regulamentul organic 
de cStre di vaimi ad-hoc. 

De la aceastà epoca ìnainte, Càmpineanu 
joacà un rol aproape §ters in politica, apà- 
rénd dupe abdicarea lui Bibescu si fuga gu- 
vernulul provisoriù de la 1848 in Tèrgo- 
vi§te, ca membru in guvemul interima**. 
Mal tàrziù este ministru al Controlulul. 

Atitudinea rece §i nepàsàtoare din partea 
doua a viejei luì Càmpineanu, fata de prie- 
tenti de odinioari §i de ideile sale din ti- 
nerete, a dat nascere la vii critice si acu- 
zatiunì in contra sa. 

Càmpineanu (Ioan). Om politic, 
nàscut in Bucuresci la 1 Octombrie 184 1, 
incetat din viatà in Bucuresci la 13 Noem- 
brie 1888. A fàcut studiile sale in Paris, de 
unde s'a intors cu titlul de doctor in drept. 

A ocupat càt va timp o functiune in ma- 
gistratura pe care a pàrisit'o sprc a Ina 
parte la luptele politice ca membru al par- 
tidulul liberal. 

El ia portofoliul justitiel la 1877 Ianuaric 
27 pèni la 26 August acelas an cànd trece 
la tinante, apol la 25 Noembrie 1878 a luat 
portofoliul ministerului de externe. 

Demisionat imprcuni cu intregul cabinet 
la 11 Iulic 1879, rcintrà in minister la 1880 
25 Februarie la departamentul iìnancelor. 

La 16 Iulie 1880 e numit guvernator al 
Bàncci Nutionale unde functioneazà pena 



la 11 Octombrie 1882 cànd demisioneazà 
spre a intra earà§i in minister la departa- 
mentul comerciuluì. In 1885 trece la ex- 
terne §i demisioneazi in acela§ an. De la 1886 
21 Noembrie si pena Martie 1888, i'1 re- 
glsim primar al Capitale!, ear la 23 Fe- 
bruarie 1888, e din noù numit guvernator 
al Bàncel Nazionale, unde functioneazà pèni 
la incetarea sa din viatà. 

A fost in mai multe rèndurl deputat si 
vice-presedinte al Camere!. Principalele legi 
propuse si sustinute de Ion Càmpineanu in 
timpul ministerului seù sunt : 

1). Lcgea peutru infiintarea a tre! tàr- 
guri de vite in jarà. 

2). Legea pentru infiintarea a patru biu- 
rourl de analisi chimica. 

3Ì. Legea pentru inscrierea firmelor. 

4). Legea pentru comerciul ambulant. 

5). Lcgea pentru combaterea filoxerei. 

Candiano-Popescu (Alexandru). — 

General, avocat, ziarist, poet. Nàscut la 
184 1, intra in jcoala militari la 1854, de 
unde ese cu gradui de suMocotenent in ar- 
tilerie la 1859. 

Fiind capitan, ia parte la revolutiunea de 
la 11 Februarie 1866. La 1867, demisioneazà 
din armata,, se alege -deputat §i fundeazà 
douà ziare : Perseveren(a si Democralia in 
cari apéra idei democraticc inaintate. A- 
gitator politic foarte indràsnet, Candiano- 
Popescu a fost inchis de tre! ori in tem- 
nità. La 1868, fu asemenea arestat in Un- 
garia si inchis in cetatea Arad mai multe 
séptàmàni ca agitator Daco-Romàn. 

In 1870, iìind deputat, ia parte in ora- 
sul Ploejti, la insurectia care avea de scop 
restiimarea dinastici Hohenzollern. Mi§ca- 
rea revolutionarà este insà nàbusità §i Can- 
diano-Popescu arestat dinpreunà cu 40 alfi 
acuzati, e dat in judecata jurajilor. Curtea 
din Tèrgovijtc i'a achitat. 

La 1877, isbuenind resbeiul contra Turciei 
Candiano de§i deputat, se inroleazà in ar- 
mata, ia parte la asaltul Grivitei, condu- 
cend batalionul al II-lea de vmàtorl, e de- 
corat cu ordinul Sfintu Gheorghe de citre 
imperatili R usici, si in 1880, e numit ad- 
jutant al M. S. Regelui, sarchia pe care o 
?ndepline§te 12 ani. 

La 1894 Candiano-Popescu, a fost ina- 
intat la gradui de general in arma cavalerie!. 

La 1879 a fost prefect de Politic al Ca- 
pitale!. 

a b. 



CAL 



|U 



ll.-.lihnl .in. li.. Ca 

urma pUngerìtor RominiL 

■ 
Calimachi-Catargiu (Nicolai-i 

■ 

■ 
■ 

Calimah (Alexandre 

Calincscu (Athana ' 

■ 
■ 

■ 

_ 
■ 



lui Praliova, 
In Icgisla- 

prcsedinte 

a senator 
matorul 

;il Seiiìltulul, 
Fpànn la 1895, 
re. 
ire uen- 
18 ("><■; lìind pri- 
fet campia Fila- 
Poniiiiitiitalà, care'ì 
[Ha din averea sa. 
EfeeluluI, .1 daruit 
a fundat spitaluì 
eie Cat. Cantacuzino 
JHornzi sor.i d-sale, in- 
nal daruit pentiti ar- 
rogere paniala, (1. Can- 
iarasì senator de jud. 



no (Gheorghe C Rifo- 
Kt politic, nascili in Ploestì 
f. A fòcut studiile sale in 
s cu di- 

-:entiat in matematici, A ocu- 

ernul liberal functiunilc de se- 

uiiisteriilui de Financc (1877), 

neral a! regiel tutummlor (1879), 

onerai al ciilor forate ('(88;)» l 10st 

ocupat pana !a 1888, cimi a 



iiat sprc a tua dircctituica mruluì 
Xa{ioniiliì. 

1895 Octombrie |, a 
l liberal de sub prendili. 
i/:i, Ci ministra de Fìiuiìce, pa1i3 in 
cnt. 

Cantacuzino (Ion C.) — Om politili 
.iscut la 12 Septembric 1S25, incctat din 
. iaja. A facut studiile in Francia si apoì a 
intrat in administratie ca ajntor de gtf de 
biuroù la sectia trancerà din niinisteml de 
externe. Din administratie tivce la jitstitie 
cu judc^Ator de tribunal, presedinte. mem- 
brìi ?' presedinte la Curie, ministri! la Culto 
si j'nst ripetimi e public;!, president la Casatic. 
Amest^ccat la niiscarca ce avea de scop 
résturnarca principclul Cuza, Ion Cantacu- 
zino face parte din m inisteri.il constituit la 
11 Februarie 1866 ca ministri! de justitie 
pani la 2 Martie 1867. 



Cantacuzino J. A. (Zizine). — Om 
politic nascut in Sneeava la 24 Iiinie 1829. 
A facut studiile sale ìli Geneva, avénd ca 
proicsor pe vestitili scriitor Topfer care 

mennoneaza in cartea sa l'ovaie ai -i^-^'?! 
pe t innri.il Cantacuzino in tre elcvtt sèi. 

A fost director general al tcatrelor, agent 
diplomale al léreì la Bel'grad si Ministri! 
de Finance in cabinetul Al. G. Golescu de 
la 2 Februarie 1870 pana la 20 Aprilic 
acclas an. 

Cu desavarsire retras din viata politica 
. de vrc-o doué-zeci de ani, |. Cantacuzino 
si-a sacrificat tot timpu! studiului sciintclor 
naturale si literatureì. El tstc t rad licito ni 1 
opcrelor luì Scliopenchauer in limba fran- 
assi, (Editia Alcan Paris si Soecec, Bucu- 
resci). 

La 1848, c.ìnd mijloacele de comunica- 
ne crau incà asa primitive si ditìcile, J. A. 
Cantacuzino a intreprins o lunga calatone 
in America. 

Cantili (George).— Proteso r,. om poli- 
tic, nàscut in 1838. A fìlcut studiile sale 
in Paris de linde s'a ìntors cu diploma de 
doctor in drept, si a fost numit la Oc- 
tombric 1865 profesor de drept penai si 
procedura la facilitate.! de drept din Bucu- 
rosei. Do la 25 Noembrio 1878 pana la 
10 lidie 1879 a fost Ministri! al Instruc- 
ciuuei publice in cabinetul presìdat de Ion 
Hràtianu. A scris mai multe cari! juridice. 

Cantili (Grigorie).— General de divi- 
ste nàscut la 24. Tannane 1859. Elcv al 
scoalei militare, a dobandit la 1857 gradui 
de siib-locotenent f\ a fost avansat major 
la (868, apoì colonel in 1^75. 

In timpul rcsbeluluì «Independentei» 
(1877—1878) colonelul Cantili comanda 
i-a brigada de infanterie din divizia 4-a, 
corpul al 2-lea de armata, caro pleaca prin 
Caracal sprc Dunàre, i ■ parto la luptele 
cele mai inseinnnte impei! -And esirea 'l'ur- 
ei lor din Plevna la Dolny si la Gomy- 
Htropol si atrage Coloncluliii Cantili la- 
udele generabilui-major Arnoldi, multumi- 
rile loc.-general Giirku. Apoì brigada Cantili 
trece pesto Vid, si prillile doué baterii tur- 
costi. In luptele de la Vidin, la cetatuia 
Belgradjk, si pana la predaroa si evacuare;) 
acostor coliti, Colonelul Cantili se distingo 
prin energia sa. 

La 1884, el oste inaintat la gradui de 



CAN 



-P 



CÀN 



Candiano a scris un voluni de poezii : 
«Cam/ n'aveani ce face» si mai multe càn- 
tari rerboinice. 

Canta (Nicolae). — Yechiù boer mol- 
dovean, caput opozitiei contra luì Vodà 
Mihaiù Sturdza la 1839, care càuta mai 
inteiù cu ajutorul Rusicl se '1 trimità sur- 
ghium, dar ncrcusind, i'l numi ministru al 
Dreptàtef, sprc a '1 impàca. La 1857, su ^ 
càimàcàmia lui Tudoritzà Balj, Canta se a- 
ratà dusman al unirei Principatelor si In- 
creazà contra ci, tìind Ministru de interne. 
HI provoacà in acel an, 29 Decembrie 1856, 
càte-va limi mainte de a ri Ministru, de- 
misiunea intregulul Divan Domnesc, din 
cauza unei petitiuni adresatà Caimacamului 
si aprobatà de densul, prin care acuza ìn- 
tregul Divan de patimà si pàrtinire. 

Cantacuzino (Constantin). — Om po- 

litic nàscut in Bucurc§ti la 1800, incetat 
din viatà in Bucuresti !a 27 Martie 1875. 
Intrat de timpuriù in adminisjratie, fu se- 
cretar de stat in ultimii ani ai domnieì lui 
Alexandru Ghica, dar fu destituit la 1842. 
In timpul domniei lui Bibescu, 1111 luà nici 
o parte la alacerile st.itului si mi reintrà 
in tara de càt o data cu armatele turecstt 
condtise de Omer-Paja si Luad-Hffendi 
(1848). Xumit de Poartà Caimacam, el car- 
ni ni pana la 1849. cànd se alese Yodà 
Barbu Stirbev domnitor. si apoi" se duse la 
Paris. 

La 1851, dupà plecarea armatelor ru- 
scsti, si veni rea celor austriace, C. Canta- 
cuzino, fu nuniit de Poartà President al 
consiliului de administratie sj insàrcinat cu 
guvernàmintul civil al Muntcniei pana la 
sosirea lui Stirbev. 

De aci inainte el mi se mai amestecà in 
afacerile statului, si fuse pana la unirea 
Principatelor, unni din prctedenti la domnie. 

Cantacuzino (Grigore C.) - Director 

general al teatrelor, nàscut in Bucuresti la 
27 Ianuarie 1829. A làcut toate stuellile 
sale in Paris, de nude s'a intors ca licen- 
p.ii in drept. A trecut mai intciù prin ad- 
ininistratiunc c.\ pretect, apoi a intrat in 
nw'str.iturà, ca menibru la Curtea d« j a- 
f #cl din Bncurc>ti, apoi consilier la Inalta 
(Iurte. 

Pàra^nd magistratura, a fost in ìK-numè- 
r.;te nnduri sanato»-, deputat, efor al spi- 



talelor si de la 1884 pana in prezent, a 
fost si estc aproape neintrerupt director 
general at teatrelor. 

Gr. Cantacuzino a tradus pentru teatru 
càte-va comedii din repertoriul francez : 
Le maitre ile Forges (Màndrie §i Amor) 
T^arina, Lupi a ìnìre fernet, Mari 11 risi rea. A- 
d rienne Lecoitvrenr, eie. 

Cantacuzino (Grigore Gr.) — Om po- 

litic, bàrbat de stat, nàscut in ora§ul Bu- 
curesti la Septembrie 1837, fiul niarelul 
vornic Gr. Cantacuzino §i al d-nel Alexan- 
drina Cantacuzino, nàscutà Kretzulescu. 

A facut toate st udii le sale in Paris linde 
a dobàndit titlurile de licentiat §i doctor 
in drept. Intors in tara la 1862, intra in ma- 
gistratura ca judecàtor la Tribunalul Ilfov, 
apoi inainteazà consilier la Curtea de Apel, 
si ocupà aceastà functiune pana la 4 Maiù 
1864 cànd demisioneazà motivat in urina 
loviturci de stat. 

Dupà càderea principelui Cuza, G. Can- 
tacuzino, reintrà in magistratura la 1866 
ca presedinte al Curtel de apel din Bucu- 
resti. In acelas an, judctul Prahova '1 a- 
lege in Constituantà, unde lucreazà in co- 
mitetul insàrcinat cu elaborarea Constitu- 
tiei. In 1867, e ' este a ' cs depulat de douè 
judete Prahova sj Bràila, iìind si presedinte 
al Curtei de apel. Atunci opteazà pentru 
judetul Prahova si pàràse§te magistratura. 

La 1869, locuitorii ora§uliil Bucuresci 
'1 aleg primar al Capitale! §i el ocupà a- 
ceastà delimitate pena la 24 Ianuarie 1870, 
cànd ia portofoliul justitiei in cabinetul de 
sub presedintia principelui Dim. Ghica. Dar 
peste opt zi le demisioneazà. 

La 21 Aprilie din acelas: an, formàn- 
du-se ministerul Manolache Costache, G. 
Cantacuzino face parte din acest guveni, 
ca ministru al lucràrilor publice pana la 18 
Decembrie 1870. 

In 187}, sub presedintia lui Lascar Ca- 
tarri, d. G. Cantacuzino, ocupà iaràj! dem- 
nitatea de ministru al lucràrilor publice de 
la 16 Decembrie 'iànà la 1875 Ianuarie, 
cànd trece la ministrili de Finance, iar la 
30 Ianuarie 1876, demisionà din ministcr. 

R et ras càt va timp din politica mili- 
tante, G. Cantacuzino se ocupà cu exploa- 
tarea vastelor sale domenii, " ridicènd pe 
proprietatea sa Dràgàneasca o mare uzinà 
pentru industria pctrolului, §i este ales in 
t'Mte Icgislaturele, pana astà-zi, chiar in o- 



CAN 



43 - 



CAN 



pozitic, reprezintant al judetului Prahova, 
canti la Camera cànd ia Scnat. In legisla- 
tiunea 1889-1890, ci este alcs pregedinte 
al Camere!. 

La alegerile din 7892, fiind alcs sciiator 
de colegiul I de Ilfbv, intra in matorul 
corp fi este ales presedinte al Senatului, 
ocupand aceasti situajiune pani la 1895, 
cand s'aù disolvat Corpurilc legiuitoare. 

Actele sale de filantropie si iubirc pcn- 
tru tari sunt numerose. In 1869 fiind pri- 
mar al Capitale!, a inzestrat campia Fila- 
retulul cu o fontana monumentali, cire'i 
poarti numcle, fiind ziditi din averea sa. 
In 1877, P c timpul rcsbekiluì, a diruto 
50.000 lei in producte, a fundat spitaluì 
din Prahova unJe d-nele Cat. Cantacuzino 
sojra d-salc §i d-na Morazi soni d-sale. in- 
grijaù pe riniti ; a mal diruto pentru ar- 
mati o §alupi. 

La 1896, la o alegcrc partiali, G. Can- 
tacuzino a fost alcs iaris,! senator de j li ci . 
Pahova. 

Cantacuzino (Gheorghe C Rifo- 
veanu). — Birbat politic, niscut in Ploesti 
la Martie 1845. A ficut studiile sale in 
strèinitate si s'a ìntors din Paris cu di- 
ploma de licentiat in matematici. A ocu- 
pat sub guvernul liberal functiunilc de se- 
cretar al ministerului de Finance (1877), 
director general al regie! tutunurilor (1879), 
director general al ciilorferate (1883), post 
pe care l'a ocupat pani la 1888, cand a 
demisionat sprc a lua directiunea ziarului 
Voìnla Nalkmalà. 

La 1895 Octombrie 4, a intrat in ca- 
binetul liberal de sub presedinjia d-luì Dim. 
Sturdza, ca ministru de Finance, pini in 
present. 

Cantacuzino (Ion C.) — Om politic 
niscut la 12 Septembric 1825, incetat din 
viata. A ficut studiile in Francia si apoi a 
intrat in administratie ca ajutor de si:f de 
biuroìt la sectia rrancezi din ministerul de 
externe. Din administratie trece la iustitie 
ca judecitor de tribunal, prejedinte. niem- 
bru §i pre§edinte la Curtc, ministru la Cultc 
§i instructiunepublici, president la Casatie. 

Amestecat la miscarea ce avea de scop 
resturnarea principclui Cuza, Ion Cantacu- 
zino face parte din ministerul costituto la 
11 Februarie 1866 ca ministri! de justitic 
pani la 2 Martie 1867. 



Cantacuzino J. A. (Zizine). — Om 

politic niscut in Suceava la 24 Iunie 1829. 
A ficut studiile sale in Genova, avènd ca 
profesor pe vestitili scriitor Topfer care 
mentioneazi in cartea sa Foyage eu xì$~\ Lt £ 
pe tìnirul Cantacuzino intre elevi! sei. 

A fost director general al teatrelor, agent 
diplomatic al térei la Belgrad si Ministru 
de Finance in cabinetul Al. G. Golescu de 
la 2 Februarie 1870 pani la 20 Aprilio 
acelas an. 

Cu desivarsire retras din viata politici 
de vro-o doue-zecl de ani, J. Cantacuzino 
si-a sacriiìcat tot timpul studiului sciintelor 
naturale si literaturei. El oste traducitorul 
operelor lui Schopenchauer in limba fran- 
cezi. (Rditia Alcan Paris si Soccec, Bucu- 
resci). 

La 1848, cand mijloacele de comunica- 
ne orau mei • a§a primitive si dificilc, J. A. 
Cantacuzino a intreprins o lungi cilitorie 
in America. 

Cantili (George). — Profesor,. om poli- 
tic, niscut in 1838. A ficut studiile sale 
in Paris de unde s'a intors cu diploma de 
doctor in drept, sj a fost numit la Oc- 
tombrie 1865 profesor de drept penai §i 
proceduri la facultatea de drept din Bucu- 
resci. De la 25 Noembrie 1878 pani la 
io lulie 1879 a fost Ministru al Instruc- 
tiunel publice in cabinetul presidat de Ion 
Britianu. A scris mai multe cirri juridicc. 

Cantili (Grigorie).— General de divi- 

sic niscut la 24. Ianuaric 1839. Elcv al 
scoalei militare, a dobandit la 1857 gradui 
de sub-locotenent si a fost r.vansat major 
la 1868, apoi colonel in 1^75. 

In timpul resbelului «Independentei» 
(1877-1878) colonelul Cantili comandi 
i-a brigadi de infanterie <J : n divizia 4-a, 
corpul al 2-lca de armata, c.uv pleaci prin 
Caracal sprc Dunire, i.ì part-: la luptele 
cele inai insemnatc imped.jAnd esirea Tur- 
cilor din Plevna la Dolny si la Gorny- 
Ktropol si atrage Colonelului Cantili ìa- 
udclc general ului-m a jor Arnoldi, imi ltu mi- 
rile loc. -general Gurko. Apoi brigada Cantili 
trece peste Yid, si prinde doue bateril tur- 
ces.ti. In luptele de la Vidin, la cetituia 
Belgrad jk, si pani la predarca si evacuarea 
acestor cjtiti, Colonelul Cantili se distinge 
prin energia sa. 

La i88.|, el este inaintat la gradui de 



CAP 



44 - 



CAR 



general de brigadi, apoi la 1893 general 
ile divizie, §i inspector al cavaleriel. 

La r895, generalul Cantili care comanda 
Corpul de armati din Dobrogea, demisi- 
oneazi din armati spre a trecc la pensiline. 

Cap^a (Grìgorìe). - Mare industria; si 
comerciant, niscut la Bucurescì in 4 De- 
ceinbric 184 1. Intrat de mie copil in co- 
rnerai!, pieci la 1862 in Paris linde stu- 
dia mesena sa la renumitii fabricantì Bo- 
issier, Latinville §i Marquis. 

La 1867 se reintoarce in Bucurescì ji in 
tovirijic cu fratelc séù Constantin des- 
chide casa pc care o conduce singur asti-zi 
si care a rèmas a$a renumiti. 

Punàndu-se imediat pc munci, dorind si 
dea uii avànt comerciulul nostru de export 
in aceasti ranni ri a fabricatiunei si si faci 
cunoscute in strèinitatc produsele romà- 
nesti, Gr. Capsa concureazi la cele mal 
principale expositiun! internationale si munca 
sa e incoronati cu succes. 

La Expositia universali din Paris la 1867, 
in anul cel dintàiù al instalirei sale, capiti 
deja douè mentiunl onorabile. Apoi la Ex- 
posipa universali din Viena (1873) are 
marea medalie pcntru merit §i un certitì- 
cat de felicitiri din partea juriului, la 1875 
marea medalie de aur la expositia intema- 
tionali din Paris ; in 1889 la expositia uni- 
versali, marea medalie de aur; la 1883 
participi la expositia din Bordeaux singur 
dintre tori comerciantiì romani, expunc 
produsele vinicole ale Romanici, le face 
cunoscute OccidentuluI Europei si ia ca 
recompensi medalìa de bronz. Gratie aces- 
tei exposijiunl si recomandatiunilor D-lui 
Capsa se deschide imediat pentru vinurile 
romànesti un debuseù in stréinitate si case 
mari din Bordeaux se pun prin interme- 
diarul D-sale in legituri cu cultivatoril no§- 
tri de vinuri. 

La 1869 i se di brevetul de furnisor al Cur- 
tel de o dati cu medalia Bene-Mereiiti chsul-a. 

La Kxpositiunea din Bucurescì 188 1 si 
1S86, a primit càte o medalie de aur. 

O munci atàt de laborioasi a fost in- 
cununati si de succese materiale si de suc- 
cese morale ; Gr. Capsa a isbutit la 1874 
a deveni proprietarul imobilulul in care 
a inceput meseria sa, a transformat vechia 
sali Slitincami si a ficut dintr'insa actua- 
ÌM I renumi t locai nude are otelul si con- 
ria sa. 



A fost ales senator in 189 1, iar la 1896 
Camera de Comerciù ji Industrie Fa ales 
pre§edinte al acestel institutiunl. 

C$p^a (Scarlat).— Publicist, niscut la 
1838, incetat din viati la 1870 Martie 14 
in Pizza (Italia). A colaborat la revista 
Convorbir! Li/erare din Ia§I §i a publicat 
o tragedie istorici : «Al esamini Ldpupieami». 

Capsa (§tefan). — Doctor, niscut la 
1822, incetat din viati la 12 Ianuaric 1885. 

A fòcut studiilc sale in stréinitate si a 
dobindit in 1850 titilli de doctor in me- 
dicina de la facultatea din Viena. 

Intors in tari, a fost numit medie pri- 
mar, apoi medie §ef al spitalulul Materni- 
tatea, profesor la facultatea de medicini 
din Bucurescì §i director general al servi- 
ciului sanitar civil. 

A publicat : Manualul pentru invtlldtura 
moa$elor. 

Caracas (Coustantin). — Doctor nis- 
cut la 1773 in Bucurescì, fiul altul doctor 
cu numele de Dimitric Caracas, mort in 
Bucurescì la 31 Octombrie 1828. 

A ficut studiilc sale in Viena ji intor- 
candu-se in tari la 1800 intri ca medie la 
spillili Pantelimon, $i apoi la spitalul Fi- 
lantropia, clidit gratie interventiunei sale 
§i subscriptjunilor ficute prin indemnulscù. 

Doctorul Caracas, a scris in limba eleni 
Topografia saù De se rie rea (Sref romànepf. 

Carada (Eugenie). — Financiar, niscut 
la Craiova in 1836. A ficut studiilc sale 
in Colermi National azi liceul Carol I — si 
in institutul francez Raymond din Craiova. 
Apoi merse la Paris §i urini cursurile de 
la College de France. Intors in tari la 1860, 
intri in redactiunea ziarulut %i)>nàtitil 9 al 
cimi prini redactor remase de la 1862 
pani la 1870. 

La 1866, dupi ciderea Domnitorului 
Cuza, fu ales in Consiliu comunal a* Ca- 
pitale! si deveni ajutor de primar, iar la 
1867 fu ales deputat al colegiulul al 3^1 
de Ilfov si secretar al Adunirel. La 1869 e 
ales din non ca liberal la acelas cole»iu 
dar neprojlamat de biuroul electoral. 

Implicat in revolutiunea de la Ploesti din 
1870, fu dat in judecati ci autor intelec- 
tual al mi§cizel dimpreuni cu alti!, dar i\\ 
achitat de citre juratil din Targovijte. 



CAR 



- 45 - 



CAR 



La 187 1 E. Carada parasi redacjiunea 
Romdnuluì 51 se stabili in Paris de linde 
nu se intoarse de cat in timpul resboiului 
Independentei. 

Impreuni cu D-nii D. Sturdza, E. Sta- 
teseli, I. Kalendcru, a fost numit la 1880 
comisar princiar insircinat cu supravcglie- 
rea administratiunei rescumpèrirel ciilor 
ferate. 

La 1883, el fu numit membru in Con- 
siliù de administrajic al Ciilor Ferate Ro- 
mane, insirciiiare pe care o ocupi pani la 
1886 cand demisioni. 

La 188 1 E. Carada este numit director 
si vice-guvernator al Bincel Nationalc, dar 
demisioneazi peste trei limi fari a ti in- 
trat in functiune. La 1883, alci de ac- 
tionarl Director al Bincei Nationalc primi 
aceasti functiune pe care o ocupi si astizi. 

In tinerete, E. Carada a fost publicist §i 
autor dramatic. A publicat in limba fran- 
cezi mal multe scrierl politicc asupra Prin- 
cipatelor romane si a dat pentru teatru : 
Fata de la Co^ia. Bau il, Gloria si Fernette. 
Fra(i! din munte. Cimpoiul fermecat cari 
s'aù representat pe scena teatrului national. 

Caragea (Ioan). — Eost Domn al Mun- 
teniel de la 18 12 pani la 18 18. A inzes- 
trat tara cu codicele de legl cari poarti 
numele sèù, elaborate de o comisiune de 
jurisconsulti §i fòri si le supue la contro- 
lui Rusiel §i Turciei. 

Aceste legi aù fost publicatc in 18 16. 

Sub Domnia sa, se comiseri insi numc- 
roase abusuri cari detcri nascere la pian- 
geri din partea Romànilor §i la revocarea 
lui Caragea de citre Poarti. El fugi In 
Italia la 18 18 tìind dovedit ci este ames- 
tecat in mLscarea. eteriei grecc§ti. La 1830 
se intoarse in Athena unde se stabili si 
muri la 1844. 

Caragiale (Costache). — Artist dra- 
matic, niscut la 13 Aprilie 18 13, incctat 
din viati in BucurescI la 13 Eebruarie 1877. 
In anul 1834 c ^ n ^ sc infiniti societatea fi- 
larmonici, profesorul Aristias fu insircinat 
de Ion Campineanu si Iancu Manu si al- 
citueasci o trupi de comedie. Atunci de- 
buti pe sceni C. Caragiale in tragedia Ma- 
home! a lui Voltaire, jucand rollìi lui Ma- 
homet. Teatrul se incinse insi la 1837 §' 
Caragiale pieci in Moldova la 1838 si in- 
finiti un teatru in Botosam unde juci tre! 



lunl spre a veni apoi la Iajl §i cu scolari! 
claseì de filosofie di representatiunl debu- 
tand cu tragedia Sani. 

La 1843, clicmat in BucurescI de Ion 
Campineanu, vine si di cu trupa sa o re- 
prescntatiunc inaintea DomnitoruluI, com- 
piisi din Burnì Fducaliune si un act din o- 
pcra Alina de Galagoni. In urina acestei re- 
presentatiunl i se detc directiunea teatrulul 
$i o subventie anuali de 5000 lei vechl. 

El avu directiunea peni la 1865, apoi se 
rctrasc si imbritisi cariera de avocat iucànd 
insi din cand in cand peni la 1868. In a- 
ccl.is timp preda $i cursurl de declamatiune. 
In ultimil ani ai vietel sale a fost judecitor 
de ocol. 

Caragiale a scris : O representafie roma- 
neascà pe scena teatrulul maldoveuesc (1845). 
O soare la ma baia (1847). And ria sul mante! 
(1848). Versar! (1840). Bicìuirea Cometulul 
de la iSjj. Teatru na(ioml in {ara roma- 
neasciì (1867). 

Caragiale (L. Ion). — Autor dramatic, 
ziarist, niscut la 29 Ianuarie 1853 * n satu l 
Mirgineni din judetul Prahova. 

A ficut patru clasc primare la scoala dom- 
neasci din Ploejti si apoi s'a instruit sin- 
gur citind cu multi ravna autoril clasici 
toate producamele literarc insemnate §i ci- 
pitand astfel prin nimica, de si fini diplomi, 
o vasti e rudi ti un e. 

Caragiale a colaborat la Convorbirele lì- 
lerare §i multe ziare politicc, a fundat chiar 
o revisti satirici Moftul romàu (1894-1895) 
si a publicat : Noapfea furlnnaasà comedie. 
Scrisoarea perduld, comedie Leonida fa(d cu 
ieac(iunea comedie. Nfyasta drami, toate 
represcntato pe scena teatrulul national §i 
adunate ìntr'un volimi (1889). 

El a mai scris §i cate-va nuvelc intre 
cari «Fàclia de Pasce. 

Caragiale a ocupat scurt timp cate-va 
functiuni ale statului si a fost director gc- 
ncral al teatrelor la 1888. 

La 1896 a mai publicat o brosuri poli- 
tici (.alisele cesti une! na (iati al e. 

Caragiani (Ioan). — Profesor de limba 
eleni la facultatea de litere din Ia§t, numit 
Tnci de la 1865. Membru al Academiei ro- 
mane. 

Carcalia. — Cipitan de infanterie ucis 
la atacul contra redutei Grivita in timpul 



CAR 



4 6 - 



CAR 



rcsbelului indepcndentei in zioa de 30 Au- 
gust 1877. 

Cariagdi (Dimitrie). — Birbat politic, 
niscut la 18 15, incetat din viati la 9 Oc- 
tombric 1894111 Bucurcscl. A fàcut studiile 
sale in tari §i le-a termina la Paris de unde 
intorcéndu-sc la 1838 in Bncuresd, a in- 
trat in magistratura, apo! a fost numit a- 
vocat efor al Statuiti!. 

La 1865 ^)- Cariagdi amestecat in mis- 
carea politici de cati-va ani, face parte din 
ministerul N. Kretulcscu ca ministru al jus- 
titiei de la 14 limili pani la 1 1 Februarie 
1866 in guvernul care a precedat rcstur- 
narea princlpclui Cuza. 

La i87o 18 Decembrie el reia portofo- 
liul justitiei in ministerul I011 Ghica si il 
detine peni la 11 Martic 1871. Dim. Ca- 
riagdi a fàcut parte in nenumirate renduri 
din Corpurile legiuitoare in Camera §i Se- 
nat, si a fost primar al Capitale! sub gu- 
vernul Ion Britianu in anul 1884. 

Carini (Ercule). — Profesor de muzici 
si compositoi*, niscut la Milano la 20 A- 
prilie 1852. A fàcut studi! musicale la con- 
servatorul din Milano. Primit ca elcv in 
anul 1866, a urmat cursurile pena la 187 1 
obtinend diploma si Grami prix pentrn stu- 
diile musicale, si studil complementare de 
Istoria si estetica a muzicei, si de litera- 
tura dramaticà. 

In ani! 1872 si 73 a fost in orchestra 
de la Scala in Milano. La 1873 (Octom- 
brie) a fost numit profesor de contra basi 
la conservatomi din Bucuresci si prim con- 
tra basi la teatru natioiul. A fost si su- 
plinitor la cathedra de canto (clasa de feto) 
timp de tre! ani (1885— 1888). Stabilindu- 
se defìnitiv in Romania, Carini s'a ocupat 
foarte mult cu lecti! particulare de piano 
si de canti), precum si ca diriginte de or- 
chestri. A publicat diferite compositiunì pen- 
tru canto >i pentru piano, dintre cari : Stcoa 
a apici, Un glas tic intinga ere, Ghiacci, Ali- 
de da use ila 11 s le strie ancien, valsili Sor II e 
d'Italia etc. 



Càrlova (Vasile). 



Poet, niscut la 



1S09 in Tcrgoviste, mort la '183 1. Lira 
alti instruciiune de càt eoa culeasà in scoa- 
lele primare, a inceput incà de la vèrsta de 
17 ani s.\ publice mici poesii prin (anicini 
rowànew a lui Fliade Ràdulescu. 



El a publicat : Pdstorul intrislat poemi 
(1827). Ruinele Tèrgovistei, Resunelul mini 
fi iter. Rngdcimiea (1828). Mar$ul Romànilor 
(1830). Èro si Leandru (1830). 

Incepuse sa traduca Za ira tragedia lui 
Voltaire, cànd muri la versta de 22 ani. 

Carmen-Sylva. — Pseudonim literar 
al Majestitei Sale Regine! Romanie! Elisa- 
beta de Hohenzollern. 

Nàscutà la 17 (29) Decembrie 1843, in cas- 
tella Monrepos, pc valea Rhinulul, proprie 
tatea pirintelul seù principele de Wied, 
Cariren Sylva a aràtat incà din copilàrie 
multi tragere de inimà pentru literaturà in- 
vetand rcpede limba francesà, italiana, en- 
glezà, svedezi, cilitorind prin principalcle 
ora§e ale Europei, unde se ocupa cu deo- 
sebire de toatà miscarca literari. 

Cisitorindu-se la 1869 cu Regele Ro- 
manie! Carol I— ìli, pe attuici Principe, in- 
veti in scurt timp limba romani $i incepu si 
traduci pentru scoi! càrti didactice franceze. 

Despre tot avintul pe care l'a dat Re- 
gina Romanie! scoalelor profesionale, des- 
pre interesul ce a purtat pentru munca fe- 
meilor, se pot gisi aminunte la cuvintul : 
tilisabeta de Hohen^ollern ; aici ne vom o- 
cupa ninnili despre poeta Carmen Sylva. 

Eati principalcle sale scrieri : Sahbo (i88o^. 
Riunii nische Dichtnngen (1881^. Sturine poe- 
sii (1881). lìin gebel (1SS2). Iehova (1882). 
Die Hexe(\S&2). Leiden s f:rdenga?ig(i882). 
Pei esci) Màrcben (1883) saiì Povestele Pre- 
sidili. Xovele(i&S6). Ans ;n<ei ìVeìlen (1883) 
Meine Rnh poesii 4 voi. (1886). Hand^ei- 
chmtìigen (1884). Mein Rhein poesiì(i884). 
Astra (1886). Les pensces d'une teine (1882I. 
Ver fui ai dar (1884). Mesterai Manale dra- 
mi jucatà pe scena teat rulul Curte! de la 
Yiena, Zioa scadcnh'i, picsi ìntr'un act. Ma- 
rioara etc. 

Carol I-iù (Principe Carol, Eitel- 
Frederic-Zephirin-Ludovic de Hohen- 
zollern-Sigmaringen). 

Rege al Romanie}, niscut la 20 A- 
prilie 1839. 

In anni 1866, principele Carol era sub- 
locotenent atasat la redimentili Xo. 2 de 
dragoni prusianl, cinJ in urina refusili ui 
principelu! Filip de Fiandra de a primi tro- 
nul Romanie!, vacant prin abdicarea dom- 
nitorulul Cu/a, fuse proclamat prin plebi n- 
citul de la 8 Aprilie, Doniti A tirel, 



ÒAR 



47 



CAR 



La io Maiù din acela§ an, ci pusc picio- 
rul pe pàmèntul Romànici si ccl d'ànteiù 
act al Domnie! Sale, fuse gracierea celor ce 
participàse la mi§carea anti-unionistà de la 
[a§l. La 30 Iunie Constituanta vota Consti- 
tujiunea §i Principele o sanctionà jarànduì 
respect §i credintà. 

Anii cel d'àntèil al domniei' Principelui 
Carol, se semnalarà mai alcs prin agitabile 
din interioml tàrel §i crizele ministeriale. 
Se fàcnse muìt sgomot in Europa din 
cauza persecujiunelor la cari ar H fost su- 
pu§I israeliti din Moldova, pe de alti parte 
statele vecine nu prea priveaù cu oclit bun! 
la inceput, intemeerea dinastie! ; bandele 
bulgàrejtl cari adesea veneaù pe tcritoriul 
nostru fàceaù sa treacà Romania drepttara 
unde ràsvràtitorii pot gasi cu inlesnire a- 
dàpost, ear neinteiegerile dintre partidclc 
politice'contribueaù §i mal mult a tine tara 
intr'o agitane perpetua si a motiva vecinice 
schimbàrl ministeriale. 

Cu toatc acestea, din primi! an! al dom- 
niel, Suveranul s'a ocupat cu crearea une! 
jcoale normale pentru institutori, cu orga- 
nisarea armate! §i inzestrarea e! cu un ar- 
mament perfectionat si cu construirea pri- 
melor lini! de cài ferate tu interiorul tàret. 
De la 1866 péna la 1870, sa infiinteazà fa- 
cultatea de medicina, se promulga legea 
pentru vinzarea domeniilor statuiti!, legea 
pentru organizarea armate!, pentru infiinta- 
rea Curt.ei cu jurati; se recunoaste Roma- 
nie! dreptul de a tàea monedà. Dar toatà 
actiunea Principelui, toatà dorinta Sa de a 
face binde, craù zàdàrnicitc in mare parte 
§i din pricina situajiune! politice din Fran- 
cia si Germania. Isbucnind resbelul intre 
aceste doue puteri, o parte insemnatà din 
lumea politica, fie in'necuno§tintà de cauzà, 
fie orbita de simpatiile ce pàstra Francie!, 
privea ca probabilà invingerea Germanie! §i 
ca consecuenjà normalà abdicarea Principe- 
lui de Hohenzollern de la tronul Romanie!. 
In aceste inprejuràri, se §i produce la 26 
Maitie 1870 tentativa • revolutionarà de la 
PloestI sub conducerea càpitanului demisio- 
nat Candiano-Popcscu, cu scop de a pro- 
clama decàderca Principelui Carol $i inte- 
meerea Republicel, tentativa la care se gà- 
sesc amestecate multe capetemi din parti- 
dui liberal, dar care nu isbuteste. 

Evenimentele cari se succedati, zilnicilc in- 
fràngeri ale armate! franceze, surescitase insà 
spiritele in aja grad, in càt in anul tirmàtor 



in seara de 10,22 Martie 187 1, pe cànd 
colonia germana din Bucuresc! serbàtorea 
la un banchet in sala Slàtineanu aniversarea 
nascere! Impòratulu! Wilhelm, a ceatà de 
oamen! nàvàleste in sala, sparge gcamurile 
pe cànd alti! sting felinarele din strada, 
trag clopotele la Sàrindar. 

Armata sub ordinele generaluluì Solomon 
ìmpràstie mulfimea, ear Regelc adànc mi$- 
cat de toatà impotrivirea ce intalne§te in 
indeplinirea misiunei sale, de o parte arata 
guvernulu! ne!r\crederea §i nemultumirea sa, 
ear pe de alta, exprimà ferma sa resolu- 
ti une de a abdica, chemànd pe fo§til loco- 
tenenti domnesti spre a le remite puterea. 

D-nu Lascar Catargiu isbute§te insà sa 
inlàture din gàndul Suveranului idea abdi- 
care!, ia réspunderea rcstabilirel ordine! §i 
primeste sarchia formare! unii! minister. 

De la aceastà epoca meepe o nouà era de 
desvoltare politica si economica a Statuiti! 
nostru. 

Sa construesc noue lini! ferate, se infiin- 
teazà ereditili fondar, ereditili urban, Socie- 
tatea de asigurare «Romania», §i incep lu- 
cràrile porturilor Galatì-Bràila. Se promulga 
legea vàmilor, legea pentru organisarea ser- 
viciului sanitar, legea pentru organisarea 
Case! de depunerl §i consemnafiunl, legea 
de admisibilitate si inaintare in functiunilc 
judecàtorejtl; se elàdese numeroasc scoale, se 
inchee convcntiunl comerciale cu statele 
vecine. 

Pagina cca ma! stràlucità din istoria vie- 
tei Regeltiì Carol I-iù, incepe la 1877 cànd 
isbucne§te resbelul intre Rusia si Turcia, 
resbel in care Romania a jucat un rol ho- 
tàritor. 

Regele Carol a róstit de la inceput cu- 
vintul decisiv care a dat tuttiror incredere 
in bravura ojtire! noastre, HI a luat indràs- 
neata respundere de a esi invingàtor din 
luptà §i evenimentele cari s'aù desfà§urat 
in tirmà, aù consfintit pe depliai intelepciu- 
nca sj dreapta cugetare a Suveranului Ro- 



mànici. 



Isbucnind resboiul intre R115I §i Ture! (12 
Aprilic 1877), Domnitorul Carol convoca 
Camerile legiuitoare (14 Aprilic) ca sàvo- 
teze conventiunea din 4 Aprilic incheiatà 
cu Rusia. In Mcsagiul de deschidere Suve- 
ranul romàn arata cà : «armatele imperiale 
rusc aù intrat pe teritoriul nostru fàrà ca 
puterile garante sa fi protestat, cà va fi 
poate nevoe de bratele tìilor tòri!, pentru 



òàr 



48 - 



CAR 



àpirarea drepturilor ci, s\ di in implinirca 
accstel sfinte datorii, densul va sci, in ca- 
pili junei §i brave! sale armate, si pliteasci 
cu persoana sa». 

Turcia gisise tocmaì acum timpui sa-'si 
dea o constitutiunc, inscriind intr'insa Ro- 
mania ca «provincie privilegiata» a impe- 
riului, iar domnul romàn era numit «cap 
de provincie»; ba inci marele vizir fScu ne- 
cuviinta de a se adresa d'a dreptul Dom- 
nulùf Carol cu invitatiunc, si se pimi sub 
ordinile unui pasi pentru aperarca terito- 
riului Prhicìpatelor. Ministrili de externe 
Kogilniceanu dete insi vizirului rcspunsul 
ce i ce cuvenea ; iar tunurile de la Calafat 
aveaù si '1 destepte din visul seù. 

Intre acestea Turcia incepc sa bombar- 
deze ora§elc Briila, Calati, Reni, Oltenita, 
Càlira§i si Giurgiu ; bande de Cerkezi si 
ba§ibuzucl ture! trec Dunirea, preadi §i mi- 
ceìiresc satele de prin prejur. Carol ordoni 
mobilizarea compierti a osti rei (6 Aprilie), 
dàruc§te 100,000 lei noi din caseta sa pri- 
vata pentru echiparea oficerilor, si cind 
mobilisarea e terminata, ia instisi comanda 
supremi. Armata sa de peste 50,000 os- 
telli §i 180 de tunurì o impàrtesce ast-fel, 
ca sa poati respinge un atac diu partea tru- 
pelor turcesci din Vidin, si si le oprcasci 
de a trece pe inalili sting. In adever (la 
26 Aprilie) Turcii din aceasti cetate des- 
chid cu tunurile foail asupra orajului Ca- 
lafat, la care Romàni! respund victorios ar- 
zend vapoarele turce$ti aliate in port si 
mai multe case in Vidin. 

Turcia provocase singuri resboiul contra 
Rominilor, si prin urinare ca singuri rup- 
scsc legiturilc vechi dintre amendoue sta- 
tele. Atacurile neintrerupte si nedrepte ale 
armatei sale pe intrcgul botar dunirean 
eraii acte de ostilitate vediti. Resultatili a- 
céstei purtiri fu, ci Adunirile legislative 
proclamari in zilele de 9 $i io Maiù 1877 
Independenta complecti a Romànici si in- 
cctarea vechilor e! relatiuni cu Poarta oto- 
mani. Domn si popor luari cu ti rie hoti- 
rirea de a apera, cu armelc in mani, inte- 
uritatea teritoriului si de a 'si ìerttì viata 
pentru Independenta patrie!. 

Xu estc aie! locul si facem pe larg isto- 
ricul intreguìu! resbel. Ne remane insi de 
amintit ci Kusii, cari la inceput respingeaìi 
cu semetie ajutorul armatelor romàne, se 
ved respingi de douc ori la Plevna cu per- 
derl colosale ear Marele Duce Xicolac, fra- 



tele Impératului Rusieì, face apel la ajuto- 
rul Principelui Carol si roagi pe viitorul 
Regc al Romanie! si ia comandamentul tu- 
turor fortelor militare ale ambelor armate 
aliate. 

Suferind in mijlocul oaste! sale toati as- 
pri mea si greuti|ile unei campani! de earni, 
vecinic in mijlocul focului, desvoltand ad- 
mirabilc cunojtinte strategicc, viteje§tc se- 
condat de bravclc noastre trupc, Carol I-iù 
ese biruitor la Plevna, Rahova, Grivita, 
Smardan, Vidin §i steagul Romanie! faltic 
pe toate cetitile dujmanulul cucerite de 
oastele romàne. 

Sfàrsindu-sc rcsbelul, Rusii resplitiri a- 
jutorul nòstru prin luarea Basarabiei, dandu- 
ne in schinib Dobrogea, cu toate protesti- 
rile noastre la Congrcsul din Berlin. 

Independenta Romanie!, datoriti barbatici 
osta§ilor e! si intclepciunii domnitorului 
Carol, tìind recunoscuti de toate putcrile 
europeane, inurma tractatulu! de la Berlin, 
nu ma! ròmànea, pentru ca ea si devini 
certi si liotiriti, de càt Uuillarea Romànici 
la rangiil de Regal. In ziua de 14 Martie 
188 1, Adunirile legiuitoare votari in una- 
nimitate proiectul de lege, prin care Roma- 
nia ica rangul de regat si domnitorul e! pe 
acela de rege. Proclamarea régatulu! fu pri- 
lli iti si serbitoriti de intreaga tari in timp 
de 8 zile ; toate statele suverane se gribii a 
a o rjcuno.iste si a saluta pe primul rege 
al Romànici. 

La io Ma'u 188 1, avu loc iiicoronarea 
§i zioa aceasta cipiti o intreiti insem- 
nitate pentru tari: La io Maiù 1866, Carol 
I-iù chemat la tronul Romanie!, intri in Bu- 
curesci, la io Maiù 1H77, se proclami In- 
dependenta Romanie!, la io Maiù 188 1 se 
inalti Romania la treapta de Regat. 

Se euvine inainte de a termina aceasti 
mici selliti a domniei Regelu! Carol sa 
vorbim despre actele mai insemnate sivcr- 
§ite de la 1881 pèni acum. 

Incetànd rcsbelul pentru Independenta, 
Regele §i-a indreptat privirilc cu toati aten- 
tiunea asupra organisatiunel interne a tini. 
S'aù incheat conventiuni comercialc cu 1:1- 
vetia, Anglia, Rusia, Germania, Austria, Tiu- 
cia ; s'aù resami pcrat ciile ferate cari se 
giseaù in màinele companici streme, s'aù 
construit de citre cliiar Statuì nostru alte 
nunicroase lini! ; ereditili tiri! s'a mirit ear 
dobànzilc ce aveam de plitit aù scizut di» 
la i2siio°/ ( , la 6 si p/ . S'a fundat Banca 



CAR 



49 - 



cnk 



Mattonala, s'aù ìnfiintat Casele de econo- 
•mil §i veniturilt 1 StatuluI s'aù ìntreit. 

Intru càt prive§tc organisarea armate? ji 
apàrarea tire!, s'aù creat regimentc nouè, 
s'aù ìnmultit scoalele militare, s'a ìntoemit 
marina, s'aù ridicat fortificajiunl in jurul 
Bucuresciului §i intre Focjanl-Galatì. 

Casele de credit agricol, legea pentru 
protectiunea industrie! nazionale, reedificarea 
ji restaurarea monumentelor istorice ale 
tàrel, vìnzarei in loturì la téranl a bunu- 
rilor statuluì, inamovibilitatea magistrature! 
$i alte numeroase legì cari aù contribuitla 
desvoltarea noastrà economica, culturali, 
politica, sunt atàtea opere neperitoare sà- 
verjite sub infeleapta imboldire a Regelui 
Carol I-iù. 

Afarà de acestea, nu trebue uitat cà din 
caseta sa particularà, M. S. Regele contri- 
buente anual cu dàrnicie pentru a veni in 
ajutorul celor desmojtcniti de soartà, cà in 
casurl de secetà, inundatiunì, incendiuri, Su- 
veranul a dàruit vecnic din averea sa stime 
insemnate, celor bàntuiii de flagele. 

Pentru desvoltarea culturali in special, a 
dat de la 1884 §i péna in present un premili 
anual de jase mii lei pentru a se face : 
«Magnum Etymologicutn 'Rjnnaniae», o casa 
si 200,000 lei pentru ridicarea a§ezàmén- 
tulul universitar ce poartà numele «Fonda- 
[iunea Carol "(1891) si diferite alte sume la 
numeroase società];!. La 1898 a mai ìnte- 
meat «Fondafiunea agricola Ferdinand». 

La 3 Noembrie 1869, Regele s'a c&sà- 
torit cu Principesa Elisabeta de Wied, (vezt 
Carmen Sylva si Elisabeta). Unicul 
copil isvorit din aceastà càsàtorie, domnija 
Maria, incetànd din viatà la vèrsta de patru 
ani, §i Suveranii ne avènd mo.§tenitorl de 
sex bàrbàtesc, M. S. Regele a desemnatpc 
A. S. Principele Ferdinand de Hohenzollern, 
fio al doilea al principelui Leopold, fratele 
SuveranuluI nostru, ca mo§tenitor presump- 
tiv al Tronulul. Acest act s'a indeplinit 
la r8 Martie 1889. 

Carp (Costache V). — Poet, fabulist, 
nàscut in Ia§I la 1838, ìncetat din viajà in 
acela; oraj la 1880. 

A fìcut studiile sale in Iasi §i Cernàuji 
farà a le termina, §i apoi incepu sa se o- 
cupe de literaturà. Principalelc sale produc- 
tiunl sunt: Mici incercàrì de poesie (1866), 
"'Boemi ji Rd^ul, scriere pentru teatru 
(1873). Fabule (1880). 



Carp (Ioan). - General de brigadà, 
nàscut in Bucuresci la 14 Decembrie 1842, 
ìncetat din viatà la 1892 Martie 20. 

Elev al §coaleì militare in 1857, ei ca- 
pètà la 186 1 gradui de sub-locotenent §i a- 
poi pleacà in Francia unde trece §coala po- 
litecnica din Paris §i jcoala specialà de la 
Metz. Intors in jarà, e inaintat la gradui de 
capitan in 1873, maiorin 1878 §i apoi loc- 
colonel. 

In timpul resbelului Independen$el(i877- 
78) comanda regimentul I-iù de artilerie. 

La 1881 lori Carp a fost inaintat colonel; 
la 1883 e niutat la marele stat-major al ar- 
male! §i la 1891 e numit inspector al arti- 
lerii cu gradui de general de brigadà. 

Carp (Petre P). - Om politic, bàrbat 
de stat, nàscut in Ia§l la 1837. A fàcut stu- 
diile sale in Berlin §i la Universitatea din 
Bonn. Intors in {ara, a luat parte la eveni- 
mentele cari aù adus càderea Principelui 
Cuza, apoi de la 1867 péna la 1869 a re- 
dactat ziarul Java dinpreunà cu N. Bla- 
ramberg §i Ar. Pascal. 

Intemeetor al societàjeì literare Jnniviea 
din Ia§I dinpreunà cu T. Maiorescu, I. Ne- 
gruzzi, Th, Rosetti, era unul din colabora- 
torii cei mal activl al revistei Convortiri 
literare, unde publicà traducerea celebre! 
scrieri a lui Humboldt Desprc stepe §/ pus- 
tiurf, precum §i traducerea celor mal cu- 
noscute drame a lui Schakespeare. 

La 1870 Aprilie 20, intra ca ministrude 
externe in cabinetul Costache Epureanu 
péna la 18 Decembrie acela§ an, ocupànd 
ad-interimul §i la cultele de la 23 Maiùpènà 
la 18 Decembrie. 

La 1876, acjiunea politica a lui P. Carp 
ìncepe a se desemna mal tare. El intra in 
cabinetul Lascar Catargi ca ministru al cul- 
telor de la 30 lanuarie 1876 péna la 4 A- 
prilie acelaj an §i apoi formeazà mal tàrziù 
grupul junimisl intemeànd ziarul Romania 
liberà devenit mal tàrziù Constitufionalul. 

Intr'un discurs program rostit in 1879, 
P. Carp arata vederile sale asupra viitorulul 
partidelor noastre polifice, discurs care '1 
arata deja ca chemat sa aducà intr'un viitor 
apropiat schimbàri radicale in partidul con- 
servator. 

In ministerul pur junimist format la 1888, 
P. Carp ia portofoliul externelor la 23 
Martie péna la 29 Martie 1889; mal tàrziù 
pe cel al domeniilor ad-interim. Grafie dis- 



CaT 



— 50 



CAT 



cursulul celebru ce roste§te arétànd gradui 
de responsabilitate al parlamentelor In gre- 
§alele comise de guverne, isbutejte sa facà 
sa se respinga propunerea de dare in ju- 
decatà a rainistrilor liberali de la 1877 péna 
la 1888, intre cari era §i I. Bratianu. 

In noul guvern compus la 189 1 de L. 
Catargi, P. Carp ia ministerul domeniilor 
la 18 Decembrie, pe care 'ldejine penala 
Octombrie 1895 c ^nd a demisionat intre- 
gul guvern. Numele acestui bàrbat de stat 
este legat de reformele cele mari introduse 
in {ara precum : Legea vinqdrei bunurilor in- 
tre sdtenfy Legea minelor, cari sunt operile 
sale. 

La 1888, P. Carp a vàzut màrindu-se ràn- 
durile partiduluì constitufional al càrul §ef 
este. La acea epoca a fiindat in Bucuresci 
§i un club politic. 

Cartu (Ioan).— Profesor de muzicà, nàs- 
cut in comuna Bàsejtl (Fàlciù) la 1820, ince- 
tatdinvia{à la 11 Martie 1875. 

§i'a fàcut studiile la academia Mihàileanà 
din Ia§i, apol a intrat ca functionar la mi- 
nisterul instrucjiunel publice din Moldova. 
Mal tàrziù, dupe ce a fost scriitor caligraf 
pe lèngà fostul Domn Mihail Sturdza, a 
fost luat de acest principe la Paris. 

Reintors in {ara, Cartu e numit profesor 
de muzicà. vocalà la seminami din MSnàs- 
tirea Neam{ulul pèn5 la finele anulul 1864, 
apol e chemat in Bucuresci ca profesor de 
muzicà vocalà la Asilul Elena Doamna, unde 
func{ioneazà 8 ani. 

Lucràrile sale sunt : Exercìlji, Lecturf p 
Solfegie de mugica vacala, Liturgia S-tuluf 
loan ChrisostomuU Tractat completi asupra 
mu^icef vocale. 

Catargiu (Alexandru C). — Nàscut 
in Iagl la 1839 Iulie in 15, s'a inrolat in 
armata ca soldat la 1859. Inaintat sub-lo- 
cotenent la 186 1, s'a liberat din armata in 
acelaj an, apol ear a intrat in ojtire la 1862 
$i a inaintat péna la gradui de capitan la 

1869. 

Demisionat la 187 1, se amestecà in lup- 
tele politice ca unul din membril cel mal 
activl al partiduluì conservator. Prefect de 
Ilfov la 1871-72 §i la 1889, deputat, vice 
prejedinte al Camerel in acela§ an, e nu- 
mit tràmis extraordinar 5*1 ministru pleni- 
pontenjiar al {àrel la Petersburg la 14 No- 
embrie 1892. La 1895, demisioneazà. 



Catargiu (Alexandru S). — Nàscut 
la 1825, incetat din via{à la 1897 * n Bu- 
curescl. A fàcut in special studil financiare 
la Paris. A fost membru in consiliù d^Stat, 
ministru de finance de la 11 pena la 24 
Martie 1862 §i apol la lucràrile publice ji 
control de la 16 Martie la 12 Octombrie 
1863. Era membru in consiliul de adminis-- 
trajie al càilor ferate romàne pana la 1897. 

Catargiu (Barbu). — Orator, om de 
stat, nàscut la 26 Octombrie 1807, mort 
asasinat in Bucuresci la 8 Iunie 1862. 

Primele sale studil le-a fàcut intr'o §coalà 
greceascà, §i apol a plecat la Paris unde a 
studiat literatura, finamele, economia poli- 
tica. Se zice cà pe cànd era in acest ora§, 
pe la 1830, consultànd pe faimoasa ghici- 
toare Lenormand, aceasta i'ar fi prorocit cà 
va muri asasinat. 

Intors in tara pe la 1834, B. Catargiu, ia 
parte la formarea Societàri filarraonice §i 
din legàturele sale prietene§tì cu mal muljl 
membri al acestel Società^, devine un fac- 
tor important al opozkiei contra guvernuluì 
Domnulul A. Ghica. La 1842, se alege pen- 
tru prima data deputat al Teleormanulul §i 
pronunjà primul seù discurs. La 1843, e 
numit director la Departamentul justi{iel, 
post pe care'1 ocupà iarà§i dupé revolu{iu- 
nea de la 1848. In timpul acestel réscoll, 
Barbu Catargiu a càlàtorit prin Francia, Aus- 
tria §i Anglia. 

La 1848 Decembrie, el este numit mem- 
bru suplementar la sfatul Vistieriel, la 1849 
Vornic de politie, §i apol sub domnia prin- 
cipelul Stirbey judecàtor la Inalta Curte, post 
pe care '1 ocupà péna la 1856. 

Partea cea mal marcantà a actività{ei lui 
Barbu Catargiu incepe la 1857, c ^nd printr'o 
b. jurà manifest apàrutà la 14 Martie, a- 
ratà dorin{ele tàrel fajà cu Europa, de ji 
el nu fàcea parte din T)ivanul ad-hoc. Ales 
in 1858 deputat de jude{ele Ialomi{a§i Oltu, 
el se declarà partisan al Unirei §i al ale- 
gerel lui Cuza ca domn. 

Dupé alegerea principelul Cuza, Barbu 
Catargiu este numit ministru de finance in 
ministerul de fusiune. Apol demisioneazà 
spre a deveni prejedintele consiliulul in pri- 
mul minister care se formeazà la 22 la- 
nuarie 1862, dupà proclamarea definitiva a 
Unirci. 

Dar peste càte-va lunì, agitabile in pari 
incep in urma votàrel unel legl contra pre- 



CAT 



51 — 



CAT 



sci. Se vorbejte despre comploturi, despre 
urzirea asasinirel pre^edintelut consiliulul §i 
la 4 Iunie, Barbu Slitineanu unul din a- 
micii lui B. Catargiu, vine chiar sa '1 incu- 
nojtiinjeze despre joaptele din ora§. 

Vinerì 8 Iunie 1862, prejedintele consi- 
liulul pleaci la Adunare ; era vorba sa se 
faci o mare intrunire de citre liberali pe 
càmpul de la Filaret, in amintirea ani ver- 
sare! de la ri Iunie 1848; conservatoril 
cereaù oprirea ìntrunirel §i guvernul sede- 
clari favorabil acestel din urmi cereri. Dis- 
cujiunea fusese aprinsi in Camera si la ora 
5 §i jumétate, ridicàndu-se jedinja, Barbu 
Catargiu se urea in trisuri cu prefectul Po- 
lirei N. Bibescu, spre a se Intoarce acasi. 
Sub tunelul care formeazi intrarea in cur- 
tea Mitropoliel, se auzi o detunituri de pis- 
tol §i prejedintele consiliulul cizu mort, lo- 
vit pe la spate in osul craniulul de un glont 
care'I rupse coIoana vertebrali. Automi cri- 
mei n'a fost descoperit nicl odati. 

Barbu Catargiu a publicat : Càte-va idei a- 
sapra proprieldfei in Principatele- Unite ( 1 860) . 
Disctir sur il e acestul mare orator §i om po- 
litic aù fost culese de d-nu Ang. Deme- 
triescu §i tipirite de D-sa (1886). 

Catargiu (Costin). — Fost ministru de 
interne al Moldove! la 1857, su ^ ciimici- 
raia lui Vogoridi ; lucreazi contra unirei 
Principatelor, dànd ordine pentru desfiin- 
farea comitetelor unioniste, a programelor 
lor, arestànd pe cel ce se intruneaù spre a 
aduna partizanl al unirei. Aceste eccese . ; 
ajunul alegerilor, aù adus in curànd cide- 
rea lui C. Catargiu de la minister. 

Catargiu (Lascar). — Birbat politic, 
jeful partidulul conservator, niscut in Ia§l 
la 1823. A intrat foarte tinèr in viaja po- 
litica ca prefect de judet in Moldova, sub 
domnia lui Mihail Sturdza. Membru activ 
al propagande! in favoarea Unirei Principa- 
telor, el renunti la tronul Moldove! care i 
se oferea, si ajuti la alegerea principelu! 
Cuza. 

Sub domnia acestul Principe, Lascar Ca- 
targiu se {ine mal retras de politica, dar 
participi la miscarea* din 1866, care aduce 
dupi sine abdicarea lui Cuza. In guvernul 
provizoriù de la n Februarie, face parte din 
locotenenja domnésci, dinpreuni cu gene- 
ralul N. Golescu §i colonelul Haralambe. 
La 11 Maiù din acelaj an, indati dupi so- 



sirea principelul de Hohenzollern, L. Ca- 
targiu ia prejedinjia consiliulul §i portofo 
liul internelor pe cari le pistreazi pana la 
15 Juliu acelaj an. De la aceasti epoca ina- 
inte dispare iar din viaja politici militanti 
pèni la 1871. 

La aceasti epoci, in unna unor manifes- 
tiri indreptate contra Germanilor, cari sér- 
bitoreaù aniversarea nascerei Impiratului 
Wilhelm la un banchet din sala Sliti- 
neanu, principele Carol se hotirise sa ab- 
dice. 

Chemat la palat de Domnitor care vrea 
sa remiti frànele Statului in mainile fostel 
locotenenje domnejtl de la 1866, Lascar 
Catargiu conjuri pe Suveran si renunje 
la proiectul sèù ji ia réspunderea situaji- 
unel. In noaptea de 11 Martie 187 1, el 
compune imediat un guvern conservator 
cu care guverneazi {ara pèni la 1876 4 A- 
prilie, cànd formàndu-se coalipa zisi de la 
Mazar-Paja, fu silit sé se retragi, cedànd 
locul generalulul I. Em .Florescu pentru un 
foarte scurt timp. 

La 1876 venind partidul liberal la pu- 
tere, Camerile orbite de pasiunea politici, 
se transformi in instapji judecitoreasci, ji 
dupi ce voteazi darea 'n judecati a lui 
Lascar Catargiu §i fojtilor mini§tri conser- 
vatori, incep a face instrucjia acuzajilor; dar 
la 1878 acea§i Cameri este siliti sé re- 
tragi acuzarea in contra tuturor fo§tilor mi- 
nistri. 

In timpul din unni al guvernirel lui Ion 
Britianu, formàndu-se desidenta liberali, §i 
apol opozijia-uniti, Lascar Catargiu devine 
§ef al acestel opozijil, dinpreuni cu Dim. 
Britianu §i G. Vernescu, La Martie 1889, 
el se incearci sé formeze un guvern liberal — 
conservator dinpreuni cu G. Vernescu, dar 
incercarea nu'l reu§esce, precumnu '1 reu- 
$escc nicl mal tirziù la 189 1 Februarie. 

In acela? an, in luna Noembrie, Lascar 
Catargiu ia prejedintia unul minister pur 
conservator, compus §i din tineril • conser- 
vatori (junimijtil) cu care guverneazi pèni 
la 3 Octombrie 1895. 

Lascar Catargiu a fost in numeroase rin- 
duri president al Camerel deputajilor, unde 
a representat ani indelungati judejul Co- 
vurlul. 

Catargiu (Nicolae). — Niscut in Ia§l,. 
incetat din viaji in Galani la 1889 Fe- 
bruarie, 



CAT 



- 52 — 



GAZ 



Fost vice-pre§edinte in comisiunea cen- 
trali, fost delegat al lui Vodà Cuza la Con- 
stantinopole dupà proclamarea Sa ca Domn 
in i$59, sprea cere confirmarea Sultanulul. 

N. Catargiu a fost unul din partizanii 
ce! mal devotajl al lui Vodà Cuza §i astat 
mult tknp departe de viaja publicà in urma 
abdicare! acestui Domn. 

Mài térziù, a fost prefect la Galaji $i in 
1878, comisar al Dobroge!. 

Catìchi. — Membru al departamentuluì 
afaceruor streine la 1823 ; mare ban la 
182^ in Moldova. 

Catopol, (Alexandru). Actor comic, 
societar al teatrului National din Bucuresci, 
nàscut la 1859. Dupà ce a urmat cursuriic 
liceale, a intrat la Conservatoriul din Bucu- 
resci §i a absolvit cursurile de declama- 
jiune. A jucat rolurl cornice in operete §i 
in comedil ; principalele sale creatimi! sunt : 
Farfuridi din Scrisoarea perduta, fopdrdea 
din «Manevrele de toamnà». Roco din «Mas- 
cotti», Stati Fundu din «Sfredelul Draculuf», 
Stilatomi lonescu din «Femeile noastre», ge- 
neralul Timo/te din «Fatinit^a» Campotassio 
din «*Brigan%i» Bartolo din «Bàrbi triti din 
Sevilia», etc. 

Caudella (Eduard). — Compositor mu- 
sical, violorjist, nàscut in Ia§ì la 22 Maiù 
184 1. A fàcut studiile sale in Berlin cu 
concert-maestrul Hubert Ries, ear la Paris 
cu Massart $i Vieuxtemps. 

Dupe ce dete mal multe concerte in prin- 
cipalele oraje din streinàtate, se intoarse in 
tara la 186 1 unde incepu sé predea cursurl 
la conservatoriul din Ia§ì §i luà in acelas 
timp postul de §ef de orchestra la teatru 
najional din acel ora$, post pe care '1 ocupà 
in decurs de 14 ani. 

Numit la 1893 director al conservato- 
rulu! din Iajl §i predane! tot de odatà perni 
in present cursurl de violina, Ed. Caudella 
a Jat la lumina numeroase compositiunì 
muzicale, intre aitele : Olteanca operetà in 
colaborare cu Cr. Otremba. Fata rà^asului 
operetà (188 1), Hatmanul Ballai operetA 
( 1883), "Bei^adea Epaminonda operetà (1884), 
Dorman saù Romànil si Dadi in colaborare 
cu Gr. Otremba (1885), Petrn Rares operh 
(1889). RI a mal compus un numer foarte 
mare de valsuri, polce, romante, fantasri 
pentru violina si piano. 



Cazza villan (Luigi). — Ziarist, nàscut 
in satul Arzignano (Italia) la 18 j2. A fàcut 
primele studi! in institutul Chiari din Lombar- 
dia §i la vèrsta de 14 ani s'a inrolat ca voluntar 
in armata italiana contra Austriel in resbe- 
lul independenjei. La sfér§itui Campanie!, 
s'a intors in Vicenza unde a absolvit cur- 
surile institutulul technic. La 1870 — 71 luà 
parte in Francia, sub ordinele lui Garibaldi, 
la résboiul contra Germanie! §i fu inaintat 
sub-locotenent pe càmpul de luptà. La 1876, 
isbucrrind resbelùl dintre Serbia §i Turcia, 
Cazza villan intra in legiunea italiana din 
armata sèrbcascà. La i877,-trece m Roma- 
nia in 'calitatc de corespondent al maimul- 
tor ziarc italiane „$i apol lycreazà ca secre- 
tar al inginerului §ef la construirea liniei 
ferate Fràte§tl-Zimnicea. 

Dupé càte-va incercàri comercialc neno- 
rocite, Cazzavillan, e numit profesor de 
limba italiana la Sfintu Sava, apoi la Mateiù 
Bassarab si sta io ani in profesorat. 

La 1880 incepe a publica ziarele Frànta 
Romànci-italiana §i Tesatimi Familief, apoi 
in 1888 deschide o mica tipografie ji in- 
temeazà ziarul cotidian Universul. Peste 
càti-va ani, acest organ de publicitate foarte 
rèspàndit in toate clasele populare, devine 
un puternic mijloc de reclama pentru des- 
facerea numeroaselor articole comerciale de 
tot felul, gràmàdite in magaziile direcjiunei 
Universuluì. 

Cazzavillan a mai publicat Curierul Serti, 
ziar cotidian ; l'eselia, zi;tr ebdomadar cari 
apare §i in present. 

Cerkez (Mihail). — General, nàscut in 
Bérlad la 1839, fncetat din viatà la 1884. 
A fàcut studiile la academia Mihàileanà din 
la§i $i a ocupat pe urmà o functiune la de- 
partamentul justitiei. Intrat in armata cu 
gradui de cadet, peste un an a fost ìnàljat 
sub locotenent. Dupe detronarea principelui 
Cuza, refuzà dinppeunà cu tojl oiicerii din 
regimentul generaluluì Solomon, atunci co- 
lonel, sa jure credintà guvernulu! provisoriù 
$i nu se supune de càt in urma abdicare! 
Domnitorulul. 

In resbelùl Independentei 1877 — 78, a 
luat parte la luptele de la Plevna, ear Ov 
man-Pasa a predat sabia sa in màinele sale. 
Inaintat general, M. Cerkez s'a distins si la 
bàtàlia de la Smàrdan conducènd atacul. FI 
era membru al Societàteì literare funimea, 
la infiintarea el in Tasi. 



CBK 



— 5J — 



Cernat (Alexandru).— General de di- 
visie, niscut la 17 Ianuarie 1828, mort la 
7 Decembrie 1894 in Nizza. A intrat in 
armata ca sergentla 185 1 sj a fost inaintat 
sub-locotenent la 1852, maior la 1858, co- 
lonel la 1866, general de brigadi la 1873 
$i geueral de divisie la 1877. La 1878, 
trece in statuì major general, si la 189 1 e 
trecut in retragere. 

In timpul resbeluluì Independen$ei(i877- 
78) generalul Cernat fiind ministru de res- 
bel, remìte portofoliul d-luì Ion Britianu §i 
e numit comandat al armatei romàne de 
operajiune. In aceasti calitate ci ifirijeazà 
mersul trupelor, planul de Campanie, $i pri- 
rnefte -din partea Impèratuluì Rusiei decora- 
{iunea Sfìntu Gheorghe !a 5 Septembrie 1877, 
pentru curagiul §i destoinicia sa. 

La 29 Noembrie 1877, Marcie Duce Ni- 
colae, comandanti^ armatei active imperiale 
eesprimi printr'un ordin de zi multumirile 
sale generaluluì Cernat §i armate! romane 
dupi ciderea Plevnei. 

In afarà de activitatea sa ca militar, ge- 
neralul Cernat a jucat $i un rol politic in- 
semnat, fiind in mai multe rinduri ministru 
de resbel in cabinetele liberale §i anume : 
de la 2 Aprilie 1877 la 21 August 1877, 
de la 17 Martie 1878 la 25 Noembrie 1878. 

Cernàtescu (Petre). — Profesor, nis- 
cut in Craiova la 1825, ìncetat din viati la 
21 Iulie 1892. 

Fost profesor al facultiref de Utero si ri- 
losofie din Bucurescì, fost deputat in mai 
multe sesiunl legislative, a publicat : Com- 
penditi la istoria generala (1868). Istoria 
con/imporanà de la 18 15 pena in ~ilele noas- 
tre (1871). 

Chi^u (Gheorghe) Profesor, om po- 
litic, niscut in Craiova la 24 August 1828, 
incetat din viati la Mirila (Do!)) la 20 Oc- 
tombrie 1897. A ficut studiilc siile in tara 
la colegiul Sfìntu Sava din Bucurescì. linde 
fu numit profesor de limbele clasicc chiar 
in fcoala de unde esise abia ca elev. 

La 1848, fiind in versta de 20 ani, ia 
parte la mi$carea revolutionari sj e numit 
comisar de propaganda al guvernuliri revo- 
lutionar. In unni, pleaci la Viena si ter- 
mini studiilc sale juridice. La 1857 se in- 
toarce in rari si fondeazi in Craiova ziarul 
Voeea Oltuluf ; apoì intri in magistratura, 
procuror la Curtea de Apel. 



" De la 1867 incinte e ales de ora§ul Cra- 
iova deputat, ji in 1876 senator. 

In 1866 la 28 Aprilie, intri pentru prima 
dati in ministerul de sub presidenza lui M. 
C. lepureanu, luànd portofoliul cultelor pe 
care '1 pistreazi si in ministerul I. Bri- 
tianu pèni la 31 Octombrie 1878. Apoì 
revine la Aliante in 188 1, la interne in 1882 
$i trece la eulte in 1884, spre a pirici mi- 
nisterul in 1885 Ianuarie. G. Chitzu a fost 
profesor de drept la Universitatea din Bu- 
curescì. 

De la 1888 s'a retras cu desiverjire din 
viajà politici. 

Christodorescu (Grigore). — Sub-lo- 
cotenent, niscut la 24 Ianuarie 1853, mort 
la 30 August 1877. Intrat in armati ca 
soldat la 1870, se libereazi la 1873, tfrece 
in reservi, apoì se reangajeazi ca sergent 
la 1874, §i este iniljat la gradui de sub-loco- 
tenent la 1 Iulie 1877, 

Peste doué lunì, la 30 August 1877, moare 
la atacul de la Grivija, la luarea reduteì, fò- 
cénd parte din regimentul 14 Dorobantì. 

Christofi (Alexandru). — Om politic, 
niscut in Craiova la 1820, unde a fòcut 
scoalele primare §i la vèrsta de 12 ani s'a 
angajat cu juncir (sergent voluntar) in Re- 
gimentul No. 3 de linie din acel ora§. 

La 1834, la intronarea principeluì Al. 
Ghica, el capéti primul sèù grad de sub- 
locotenent §i inainteazi incet incet pèni la 
1848. 

Isbucnind revolutia, Christoti, de un tem- 
perament foarte intreprinzètor, ia o parte 
activi la dènsa si e numit cipitan de revo- 
lutie, lucrànd in tot timpul cu sefiì acesteì 
misciri. 

Dragostea sa pentru institufciunea popò r ulti 1 
arma/, o arati carisi mai tarziùin 1866, cand 
primeste functiunca de sef al guardeì civice 
din Craiova si o pistreazi nouè ani fiicènd 
sacrifìcil din averèa sa personali, infìintànd 
o biblioteca populari in acci oras pe làngi 
legiunea sa. 

Ales de mai multe ori deputat >eù sena- 
tor, Christofi a atras cu deosebire atentiu- 
nea publici, prin spiritul sèù democrat si 
culttil si veucratiunea ce a pistrat timpuri- 
lor revolutiunei de la 1848. 

A stazi trieste retras in Craiova. 

Cilibi <Moise) - Negustor israelit nis- 



CIO 



54 



ero 



cut in Foc§ani la 1815, incetat din via|à 
la 1869 in Bucurescl. X* nea in Bucurescl 
o pràvilie cu màruntijurf §i desmerda lu- 
mea prin glumele sale, chemàndu'o in privi- 
lie cu strigatele : «O gheti pe bani, alta 
de pomani!» 

Natura foarte veseli, Cilibi Moisc de §i 
lipsit de instrucjiune càci nu scia carte, a 
làsat mal multe cirticele, dictate de dénsul 
iu limba romàneasci, intre cari : T)iata lui 
Cilibiu Moise vestititi (1858) Viat^a $i prò- 
verbele lui Cilibi Moise (1859) Visiti de 48 
noptf(i86i) Anecdote // Poveste (1862) Prue- 
lied lui Cilibi Moise (1862) Trartice fi 
rulegerf (1863Ì Anul noti 1869, 

Uu portret empi natura al lui Cilibi Moise, 
in costumul israelit, ficut de pictorul Grigo- 
rescu, se gisejte in galena Doctorulul N. 
Kalendero. 

Cioranu (Mi hai).— ho st adjutant al luì 
Tudor Vladimirescu in timpul mijcirel de 
la 182 1, A luat parte la toate luptele §i a 
scris la 1856 Revoluta luf Tudor Vladimi- 
rescu». 

Cipariu (Timoteiù). — Publicist nàscut 
la 1805 intr'un sat din Transylvania, mort 
la 1887 in connina Blaj (Transylvania). 

Filolog de mare valoare, el a fost profe- 
sor de teologie, apol preposit al Capitoluluì 
pe langi Mitropolia din Blaj, §i membru al 
Academiei romane. El a fost continuatomi 
scoaleì pe care o intemeease in Ardeal, 
Sincaì §i Maier. 

Scrierile sale sunt : Despre cre§tinarea 
Romànilor. — Sciinla in script unì (1854)/:/^- 
mente de limbà romàna dupà dialette // mo- 
miniente vechi (1854). ^cte fi f rag mente la- 
tine romànesci pentru istoria Inserii et romàne, 
mai ales unite (185 J). Compendili de gnu 
matica limbet romàne. Cristoma(ia (1858). 
Istoria santa (1859). lìlemente de filosofie 
dupà King (1859) 2 voi. lìlemente de poe- 
tica (1860). Principi! de limbà fi scripturà 
(1866). Gramatica latina (1869). (ìramalica 
li m bei tornane (1870 — 1874). 

I. Cipariu, a debutat printr'un ziar po- 
litic literar la 1847: Organiti luminarci. 

Ciupagia (Anna).— Artista di-amatici 
m autoari, tìica unul militar, niscuti in 
Bucurescl la 29 Octombrie 1865. A urmat 
m terminat studiile liceale in Bucurescl si 
cursurile Conscrvatorulul nostru de decla- 



marne, apol a plecat la Paris unde a ur- 
mat in timp de duo! ani cursurile acelul con- 
servator, clasa luì Delaunev. 

A debutat pe scena Teatruluf Nafional 

din Bucurescl in 1889, * n rolul Lady Mac- 

beth. A mal jucat pe Astarbeea din Tyg- 

malion, Martha din UvrieriI, Joitza din Mort 

farà Luminare, etc. etc. 

A publicat versurì in diferite reviste $i 
a scris pentru teatru najional: Verginia, tra- 
gedie In versurl ; Noaptea de c Pa§te > Aparta- 
mentul de inchiriat tot in versurl 1 act §i 
Ultima de§teptare a Mariti Antonietta. 

La 1897 a pàràsit scena si s'a càsàtorit 
cu j>rofesorul Ionescu-Gion. 

Ciurcu (Alexandru). — Ziarist, nàscut 
in £ercaia (Transilvania) la 1854. A fìcut 
studiile sale la gimnasiul din Bra§ov §i apol 
a urmat cursurile de drept la universitatea 
din Viena. 

Intors in Bucurescl la 1876, debuta ca re- 
dactor al Unirei democratice, de unde trecu 
in 1877 l a %pmànuL Aci, ficènd cuno§- 
tintl cu Galli, corespondent al mai multor 
ziare franceze, fonda din preuni cu dén- 
sul POrient, care deveni mal tàrziù l'Inde- 
pendance roumaine. 

Fiind director §i proprietar al acestuì din 
unni ziar, la 1885 a f° st expulsat din {ara 
prin o decisiune a Consiliului de mini§tri de 
sub presidenza lui Ion Britianu, sub incul- 
pare ci ar agita spiritele in contra monar- 
niei ungare si ci ar face parte dintr'o so- 
cietate indenti sta. 

Reintors in tari dupà càderea guvernulul 
liberal la 1888, a luat directiunea ziaruluì 
Timpul pe care o pistreazà péna in present. 

A fost ajutor de primar in Consiliul co- 
munal din Bucurescl de la 1894 P^ n ^ k 
1895- 

Ciurcu (Nicolae). — Xiscut in Brasa- 
la 1820, incetat din viatzi la 13 Septembre 
1890 in Bucurescl. A intrat in comerciù 
inci de tiner, ca functionar la o casi de 
banci din Viena. La 1837 vcnì lu Bucu- 
rescl ca imputernicit din partea baronului 
Sina spre a urmiri incasarea unor datoril, 
ear la 1842 se stabili chiar in tari spre a 
indeplini realisarea acestor creante. 

Terni inàndu'sì misiunea, se ocupi de a- 
griculturi si se amesteci la mi^carea revo- 
lutionari din 1848, triind in strinse legi- 
turi cu membri! de frunte ai aceste; mi}- 



COB 



55 



CON 



cari. Cànd intrarà Rusii in tara, se refugià 
in Brasov. 

La 1856, N. Giurai se stabili din noù 
in Romania, unde '§! perdu toatà averea 
din causa unor procese relative la mòsjile 
ce jinea in arendà. 

La 1885, a fost expulsat din jarà printr'o 
derisiune a ConsiliuluI de Ministri de sub 
prcjidenjia lui J. C. Bràtianu, sub inculpare 
cà ar agita spiritele in contra Ungurilor §i 
ar face parte dintr'o societate iridentistà. 

La 1888, dupà càderea guvernulni libe- 
ral, s'a reintors in tara. 

Cobàlcescu (Grigore). — Profesor, publi- 
cist, nàscut in Ia§I unde a incetat din viajà 
la 21 Maiù 1892. 

Incà de la 1852 a fost numit profesor 
de jtiinjele naturale la gimnasiul din Ia§ì, 
apof a ocupat catedra de geologie §i mi- 
neralogie de la Universitatea din Ia$I cu 
incepere de la 1866 §i pèni la 1892. 

Fost membru al Academieì romàne, §i 
membru corespondent al mal muitor Aca- 
demil din streinàtate, G. Cobàlcescu a pu- 
blicat : Manual dementar de geologie, studii 
geologice $i paleontologhe asupra unor tere- 
nuri ternate din anele parli ale Romàniel 
(1883). Despre originea §i ^dcéinintele pe- 
trolului in general fi particuìar hi Carpazi 
(1887) etc, etc. 

Codrescu (Teodor). — Profesor, publi- 
cist, nàscut in Ia§! la 1826, incetat din viajà 
la 1894 Martie 29 in Ia§i. A inceput stu- 
diiie sale in jarà §i le-a terminat in Francia. 
Intors in Ia§I a fost numit profesor la li- 
ceul centrai din acel ora§ cànd infiinjà in 
1854 tipografia Buciumului romàn §i edita 
ziarul ZimbruL A fost prefect al judejulul 
Iaji inainte de Unire, dar s'a ocupat in 
special cu tipografia §i editarea de càrji. 

Scrierile sale principale sunt : Uricariul 
documente istorice 3 voi. §i Dic(ionarul 
romàno-france^. 

Cohen-Linaru (Mauriciu). — Composi- 
tor, profesor de muzicà, nàscut in Bucu- 
rescl la 26 Noembrie 1852 dinpàrinjl israe- 
liti spanioH. Dupà ce'jl ftcu studiiie clasice 
in liceul Mate! Bassarab §i urmà càt-va 
timp Conservatoriul din Bucuresci, plecà in 
1870 la Milano unde studia armonia cu 
Lauro Rossi compositorul §i directorul Con- 



servatoriului din acel ora§. Apol trecu la 
Conservatoriul din Paris. 

Compostile sale muzicale sunt : Les 
fleurs du Hosphore; Trois fMèlodies, la Lyre 
Roumaine, Ma^eppa, opera, Tudurel, opera, 
Insula Florilor. Cohen a scris critice muzi- 
cale in ziarele Tresa §i %pmànul. El este 
profesor de canto la Àsilul Elena Doamna 
din Bucuresci. 

Conduratu (Petrescu C.) - -Tipograf, 
nàscut in Roman la io Februarie 1844. 
Studiiie primare §i gimnasiale le a fScut in 
Ia§I pena in anul 1859, cànd pàràsind §coala, 
imbràjijà meseria artelor grafice, ajungénd 
patron tipograf de la 1870 — 1890111 Bucu- 
resci §i Giurgiu. 

El a scris §i publicat : Caldura pentru 
studiul tipografie (1876). Giurgiul, ziar po- 
litic (1880- -1883) §i Revista Tipografia 
Romàna de la 1886 pena la 1894. 

Gonstantinescu (Barbu). — Profesor; 
publicist, nàscut la 1837, incetat din viatà 
in Bucuresci la Noembrie 189 1. Fost di- 
rector de studi! la Asilul Elena Doamna §i 
la §coala pentru invàjàtura poporulul ro- 
màn, fost profesor la facultatea de teologie 
§i la liceul Matel BasaFab, fost director al 
£coale! normale. El este fondatomi cele! 
d'intàiù §coale romàne froebeliane. A publi- 
cat, Limba §i literatura t^iganilor (1878) 
numeroase càrtl didactice, intre cari : Con- 
fi esiunea ortodoxà a credintei bisericei catolice 
ji apostolica a résdrituluL (1872). Abecedarul 
romànesc (1874-1879). Istoria antied §i bio- 
grafili (1890). Istoria sacrd a noului testa- 
ment (1890) Carte romàneascd de citire (1890). 
Noul abecedar romànesc (189 1). Carte de 
citire (189 1). 

Conta (Vasile). — Profesor, publicist, nàs- 
cut la GhinàoanI in Moldova la 1846, in- 
cetat din viajà la 1884. A fàcut studiiie 
sale juridice §i filosofice la Bruxelles ca 
bursier al StatuluI §i intors in {ara, a intrat 
profesor de drept la Universitatea din Iaji 
in 1873. Deputat in Camera revizionistà la 
1879, el a ficut parte din cabinetul lui 
lon Bràtianu ca Ministru al Cultelor ji In- 
str. publice de la 20 Iulie 1880 pana la 
1881. Apol a fost membru la Curtea de 
Casajie. V. Conta a inceput prin a serie ver- 
suri cari dovedeaù cugetirea lui filosofica, 
dar principalele lui publicatiuns sunt : Teo- 



COR 



5 6 - 



cos 



ria ondulaftuni} universale. Teoria fatalismulu}, 
Incercàrf in metafisica.. 

Scrierile sale sunt traduse in limba tran- 
cerà de D. Rosetti-Tezcanu. 

Cornea (Di mi tri e). — Om politic, • nàs- 
cut in Ia$i la 18 16, incetat din viajà in 
Bucuresdla 1884. A. intrat in administrape 
ca pomojnic, §i a trerut rànd pe rànd re- 
gistrator, arhivar, translatòr $ef de biuroù 
director de minister §i in line Ministri!. 

Dupà unirea Principatelor, a intrat in 
primul guvern comun ca ministru al lucra- 
rilor publice de la 27 Ianuarie 1862 pana 
la 24 Iunie acelag an cànd a trecut la Jus- 
tijie. La 14 Iunie 1863 demisieneazà. In 
1876 la 4 Aprilie ia portofoliul externelor 
insà numaì pentru càte-va zile, pana la 27 
Aprilie cànd demisioneazà cu intregul ca- 
binet I. Em. Florescu. 

Cornea (Mihail D.). - Avocat, nàscut 
in Ia§I la 1838. Dupà ce a urmat $i ter- 
minat cursurile liceului din ora§ul séù na- 
tal, s'a dus la Paris unde a obfinut titlul 
de doctor in drept. Reintors in jarà s'a o- 
cupat càt-va timp de literaturà, colaborànd 
la revista Convorbirf l'iterare, in care a pu- 
blicat càte-va poesiì lirice, adunate mai tàr- 
ziù iiitr'un volum (1869). 

La 187 1 a scos Revista praclicà de drept 
romàn; apoì se stabilejte in Bucurescì unde 
a avut càt-va timp directiunea ziarului eb- 
domadar La Baite mix lettres brojurà in 
limba francezà. 

M. Cornea s'a dkstins mai ales ca avocat 
inaintea instanjelor civile. 

Cornescu (Constantin) — Magistrat, 
nàscut in Bucurescì la 1830. A fìicut stu- 
diile clasice la liceul Henric al IV din Paris 
§i apol a urmat duo! ani cursurile de la fa- 
cultatea de drept. 

Reintors in jarà la 1852, a fost numit 
in magistratura procuror de Tribunal §i a 
inaintat pana la gradui de Consilier de Curte, 
ocupànd aceste funcjiuni neintrerupt pana 
la 2 Maiù 1864, cànd a demisionat in ur- 
ma lovitureì de Stat. 

Peste curànd e numit membru la Inalta 
(iurte de Casajie,- dar refusa acest post. 

C. Cornescu a fost ales senator in se- 
siunile de la 1884 pana la 1888. 

Vànàtor renumit, el a publicat in 1874 
ManualuI VénAtoruluì. 



Cornescu (Ioan). — General, nàscut la 
1822 Ianuarie 7 incetat din viajà la Fe- 
bruarie 1890 in Bucurescì. Intrat in armata 
cu gradui de sergent la 1837, a inaintat 
sub-locotenent la 1839, maior la 1853, co- 
lonel la 1858, general comandant al divi- 
zieì a 3-a teritorialà la 1870. La 1874 s'a 
r et ras din armata. 

Cosbuc (Gheorghe). — Poet, nàscut in 
satul Hordon (Transilvania) la 8 Septem- 
brie 1866. A tàcut clasele primare" la Na- 
saud §i a urmat apoì cursurile Università- 
tei din Cluj. Atuncì incepe sa §i colabo- 
reze la Biblioteca popularà a Tribune}, pu- 
blicànd numeroase poesiì. 

La 1883, s'a ficsat in Romania unde de 
asemenca a colaborat la partea literarà a 
unor reviste ji ziare cotidiane. 

El a publicat : Blastem de mumà. Legenda 
popularà din giunti Naseudttlui (1885). P f 
Pdmàntul Turailuì (1885). ^ aia eraiuluì 
(1886) 'Vraga manie} (1886) Fulger (1887) 
Balade fi Idile (1893) Lord 'Byron. Ma^epa 
(1896» Tire de tort (1896) P. Firgilius 
Maro. Opere campicele, premiate de Aca- 
demìa romàna (1896) Antologia sanscrita 
(1897) VeYsurl si prosa 1897. 

Cosmovici (Leon). — Profesor, nàscut 
la 1857. Terminami studiile sale sciinjifice 
in streinàtate, a fost numit la 1883 profe- 
sor de zoologie si tisiologie analitica la fa- 
cultatia de sciinte din Ia§ì. 

A publicat: Elemente de geologie (1883) 
Xo(iunl de botanica (1887) Nociuti} de mi- 
neralogie (1887) Introducete in sciinlele na- 
turale (1887) Elemente de morphologie (1893) 
Studi} morphologice, taxionomice. psvcologice. 
etc. (1894;. 

Costaforu (Gheorghe).— Om de stat, 
profesor, nàscut in Bucurescì la 26 Octom- 
brie 1821, incetat din viajà in Bucurescì la 
28 Noembrie 1876. A fàcut studiile sale 
juridice la Paris §i intorcàndu-se in jarà a 
fost numit profesor la facultatea de drept 
din Capitala. De la 1871 pana la 1873 a 
fost decan al aceleì facultàfì. Bàrbat politic 
de o valoare incontestabilà, G. Costatoru 
a fàcut parte din mal toate legislaturele ca 
deputat $i a fost Ministru de externe in 
cabinetul Lascàr Catargiu de la 11 Martie 
1871 pana la 27 Aprilie 1873, apoì a fost 
agent al tàrei la Yiena. 



eòs 



— 57 - 



CRÀ 



G- Costaforu a publicat : Magagniti ju- 
decdtoresc (1855-1856) Volumul al 2-a in 
1862. Studi f asuprainstrncliunef pubi ire in 
anele din statele relè mai inaintate ale Fu- 
ropef (1866). 

Costescu (Anton).— Colone], nàscut la 
1840, elev al §coaleì militare la 185 1, sub- 
loco tenent la 1856. 

La 1866, avénd gradui de capitan in 
artileric, a fàcut parte din complotul de la 
1 1 Februarie contra lui Yodà Cuza ji a 
fost unul din ceì tre! oiit.cn cari, introdu- 
candu-se noaptea in Palat, aù presentat 
Domnitorulul spre iscàliturà declaratia de 
abdicare. 

Inaintat maior la 1867 ji locot-colonel la 
1870, comandant al regimentuluì de arti- 
lerie din garnizoana Ia§i la 1877, a murit 
in acel ora§ la 1889. 

Costinescu (Emile). — Om politic, zia- 
rist, nàscut in Ia§ì la 1844. Incà tinàr a 
intrat la RomànuI ca redactor sub C. A. 
Rosetti §i a devenit in curànd prim-redac- 
tor al ziarului. 

Ales deputat in toate Camerile liberale, 
s'a retras din ziaristicà spre a'si desvolta 
toatà activitatea in afacerile lìnanciare. Ast- 
fel a fost director al Bànceì najionale, mem- 
bra in Consiliù de administratie la Sjcie- 
tatea de Asigurare Nationala, la Societatea 
Unirea, Patria, la Societatea pentru indus- 
tria Petroleulu! 

In Sinaia, Emile Costinescu a stabilit o 
fabrica de cherestea. 

La 1897 a l uat directiunea generala a 
Ràncei generale romàne, la ìnfiin|area ei. 

Cracalìa (Leon). — Capitan, nàscut la 
6 Iunie 1838, mort la 30 August 1877. 
Intrat in armata ca soldat la 1855, capata 
gradui de sub-locotenent la 1863 §i acel 
de capitan la 187 1. Comandant al une! com- 
parii! din Regimentul io dorobanjl, el moare 
pc càmpul de luptà la 30 August 1877, la 
atacul reduteì Grivija. 

Crainicianu (Grigore). — Colonel din 
geniù, niscut in Bucuresci la 1852. Elev in 
Iiceul St. Sava, elevai scoalel militare la 1869 
a e§it sub-locotenent la 1873, apoia absolvit 
Recala de aplicajie de artilerie §i geniu din 
Bruxelles la 1878. Inaintat colonel la 1893, e 
profesor de fortificatie la jcoalele militare 



de la 1878, apoi §eful serviciuluì de geniti 
din Bucurescì, §ef de stat-major al corpu- 
lui 3 de armata, secretar general al Minis- 
teruluì de ràsboiù, §i acum sub sef de stat 
major general al armate!. 

La intoarcerea sa din stràinàtate, a intrat 
in ràsboiul Independenjei ca locotenent §i 
apoi comandant al une! companil din Reg. 
1 gefìiù. A lucrat la fortificatile de la Ca- 
lafat, la cele de impresurare ale Plevnei si 
Vidinulul, la janturile de la Grivita si la 
lucràrile de atac ale Opanezului. 

A ìnfiint.at «Revista Armate!» , in 1880 
si «Cernii Pnblirapunilor militare», in 1890. 

A publicat : Curs de fortijiraliune in 5 
volume 188 1 — 86, care a fost premiat de 
Academia romàna. Constituirea retàtflor //' 
fortijirarea Idrilor; Neutralitatea %pmànief 
intr'un resboiù viitor. Utilitatea reldfilor ; Non 
rurs de fortijiraliune in 'j volume. Geografia 
militarli a (àrei — Idei de apàrare ; , 

Si in limba francezà: 

Experienres de roupoles à 'Bucarest. La 
forti/ication permanente artuelle. 

Crapellianu (Nicolae). — Profesor, nàs- 
cut in Craiova la 1843. A fàcut toate stil- 
ettile sale in tara. Numit la 1864 profesor 
de matematice la Ploestì el funcjioneazà in 
aceastà calitate §i pana astàzi fiind §i di- 
rector al liceului din acel oras. 

A fost membru in Consiliul general al 
instruqiunei publice de la 1880-1886, §i 
membru in Consiliù comunal al orasuluì 
PloesTi ales in 1888 §i 1894. 

Scrierile sale : Aritmetica, Geometria, a- 
probate de Ministerul Instr publice. 

Creangà (Ion). — Nuvelist, nàscut la 1 
Martie 1837 m sa * l, l Humulejtii, judejul 
Neamtuluì, mort la 3 1 Decembrie 1889 in 
las/i. 

A inceput prin a ìnvàta carte bisericeascà 
in satul unde se nàscuse, dar a fugit me- 
reù din §coli pana la 1833 can d a intrat in 
seminami de la Socola( Ia§i) de unde a e§it 
la 1859 §i apoi a devenit diacon. Mal tàr- 
ziù el intra in §coala normalà Vasile Lupu 
si apoi e numit institutor de clasa I-a. 

La 187 1 Creangà aruncà potcapul $i 
devine mirean. 

Colaborator al ziaruluì Convorbirl Lite- 
rare, membru al Societàjei Junimea, Ion 
Creangà a publicat o sumà de nuvele §i 
povestl populare intre cari : Soarra ru Irei 

è bis 



CttÉ 



58 - 



ÓRU 



nurori, Capra cu tref ie^ì — 'Danila Prepel- 
eac — Puh gufa cu doì bani — Poe^ifpopulare. 
Mo§ Nicbifor cojcarul — Fata babef p fata 
mo§neagulul — Povestea borculuì. Povestea lui 
Stati Pdfitul—Ivan Turbinca — loan %oatd - 
'Povestea lui Harap alb. 

Scrierile sale adunate, aù fost publicate 
in Biblioteca pentru to({, editura Carol Muller. 

Cretzeanu (Gheorghe). — Jurisconsult, 
poet, nàscut in Bucurescl .la 1829, incetat 
din viajà la Bucurescl in 1887. Elev al co- 
legiului Sfàntu Sava, i§I termina studiile 
sale in drept la Paris unde intemeà cu alti 
tineri romàni ziarul «Junimea %pmànd», 
menit a propaga idea unirei, dupà ce scrise 
deja la alte ziare tipàrite tot in Paris cu 
tilul ^Romania viitoare §i <(Republica ro- 
màna». 

Intors in jarà la 1853, G. Cretzeanu in- 
tra in magistratura ca procuror de Tribu- 
nal, apol substitut la Inalta Curte iar la 
1857 jurisconsult al Statulul. La 1859 este 
numit director al Ministeruiuì Justitiei, §i 
peste pujin Ministru ad-interim la acelas, 
departament. La 1860 e numit membru la 
Inalta Curte, dupà acca procuror la Casatie, 
in urmà Ministru alCultelorsi Instructiunei 
publicc la 1862 timp de o lunà$i apoì car 
membru la Casatie pani la sfàrsjtul viete! 
sale. Scrierile sale sunt : Melodi! intime (1855 ) 

El a colaborat la Revista Carpa(ilo> n Ri- 
vista romàmì sj la ziarul Patria din 1854, 
care dupà càte-va limi fu oprit de censura. 

Cretzeanu (Victor).- General de bri- 
gadà nàscut in Bucurescl la 1832, incetat 
din viajà la 1897 Aprilic in Bucurescl. An- 
gajat voluntar la vèrsta de 19 ani in cali- 
tate de cadet, a fàcut la 1860 cursurile jcoa- 
lel de cavalerie de la Saumur (Francia) sj 
intors in (ara a inaintat pana la gradui de 
colonel in 1878 cànd, isbuenind resbelul bi- 
dependenlei, i s'a incredinjat comandamene 
divizie! independentà de cavalerie. 

De atuncl, §i in tot timpul Campanie!, 
pana la terminerea ei prin luarea Vidinulul, 
colonelul Crejeanu conduce trupa incredin- 
{atà lui cu isbàndà si cu cinste : la Maha- 
leta, unde càlàrepì romàni pun pe fuga cà- 
làrimea turceascà si 'i cuceresc un steag, 
la Semeret-Trestenik, unde càlàra§il nojtri, 
impreunà cu brigada de cazacl Tutolmin, 
atacà o coloanà de 8000 de ture! $i prind 
douà convoiun; la Dolny $i Gorny-Dubnik 



$i la Telis, unde divisia de cavalerie Cre- 
teanu §i brigada de infanterie Cantili luptà 
alàturi de garda imperiala ruseascà sub gè- 
neralul Gurko in sàngeroasa bàtàlie din 12 
Octombrie ; insfars.it, la 7 Noembrie, la Ra- 
hova, unde cavaleria §i infanteria puse sub 
ordinile directe ale lui Cretzeanu, iaù o parte 
decisiva la acea victorie spedala a o§tirei 
romàne§tl. 

Dupà incetarea resbelului, M. S. Regele a 
desemnat pe colonelul Cretzeanu ca adjutant 
al séù, iar mai tàrziù numindu'l general, Ta 
fàcut §eful case! sale militare. 

Numit apoi inspector general al cavalerieì, 
a ocupat acest post pana la 189 1 cànd a 
demisionat din armata. 

Cretzescu (Alexandru). — Jurisconsult, 
om politic, nàscut la 1825, incetat din viajà 
la valea Càlugàreascà la 28 Iulie 1885. 
Fost custode la Biblioteca nationalà, apoi 
advocat mànàstiresc, profesor de istorie la 
Sfàntu Sava, revisor general al $coalelor, 
procuror, membru de sedintà §i pre^edintc 
la Inalta Curte .de Casajie. 

In cabinetul .Ion Ghica, a fost Ministri! 
al Cultelor de la 14 Iunie 1869 pani la 12 
Decembrie, acela§ an. 

'Crutzescu (Constantin).— General de 

divisie, nSscut la 13 Septembre 1838, in- 
cetat din viatà in Bucurescl la 1897. ^ xn ' 
trat elev in scoala militari la 1857, $i a 
fost inaintat sub-locotenent la 1859, apoi 
ofiter superior la 1867, §i colonel. la 1877 
In timpul resbelului Ineedendenteì din 
1877-78 a comandat brigada i-a divizia i-a 
care a luat parte la luptele de la Smàrdan 
Vidin. La 1887, C. Crutzescu a fost inain- 
tat general de brigada §i la 1893 coman- 
dant al divisiei 2-a din Craiova. 

Cuciureanu (Gheorghe). — Medie, nàs- 
cut la 1824 in Dorohoiù, incetat din viajA 
in Ia$i la 1886 Ianuarie. S'a stabilit in Iajì 
pe la 1837, a f° st protomedir al Moldove!» 
apol medie primar si epitrop al Case! sfàntu 
Spiridon din Iasi, §i Ministru de eulte $1 
Instr. publicà al Moldovel tnainte de unire 
A fost membru al Academiei romàne. 

Cuciureanu (Mihail).— Publicist, nis 
cut la 5 Noembrie 18 19 in Botosanl, ince- 
tat din viajà la 5 Mal 1844 in Fàlticeni. A 
fàcut studiile in Pestha $i Cemàuri *\ j 



cuc 



— 59 - 



cuz 



tost mal tàrziù asesor la Tribunalul Ntamtu. 
A publicat "Poetice cercavi (1839). 

Cucu (St. Nicolau). — Ingincr, nàscut 
in Bucuresci la 1857. £i~ a racut studiile 
liceale la Mate! Basarab, iar pe cele speciale 
la §coala de Poduri §i Rosele din Bucuresci. 

Cariera de inginer §i-a fòcut'o la Primà- 
ria Capitale! unde se ridici treptat pena la 
gradui de inginer-sef, director al Lucràrilor 
Orajului. La 1887 trecc ca Director la So- 
cietatea romàni de Constructii, §i la 1893 
revine in capul serviciulul tecnic al Primà- 
rie!, unde '1 regàsim §i astàzi. 

A tipirit : Calìe f erate de interes locai 
( 1876) Statuii eie meteorologice populare (i8j6) 
Asupra canalisa{ii4fiefora{uluÌ 'Buca reset 1880* 
Pei rolul derivatele p aplic a funi eie lui (1881 
Iluminarea prin ga% a orajului Craiova ( 1884 ) 
Alimentar ea cu apàa orajulnf Bucnrescf(i8<)3) 
Xoii sislem peti tra alimentar ta oragelor cu 
abii (^1894). Alimentarea cu apà a orapiluì 
Kàmnicu-Sàrat (1894) Sistemapunea ora§ului 
Tnrnu-Severin (1894). Alimentarea cu apà 
a orasului Constanti (1895). 

Cugler-Poni (Matilda). — Poeta, nàs- 
cutà la Ias/i in 1853 din pàrinti germani. 
Cunoscénd foarte bine mai multe limbi 
streine, a aritat incà de timpuriù vocajiu- 
nea sa poetica, prin poesii publicate in 
Convorbirt L'iterare pe la 1866. De atunci 
si pèni astàzi a scris numeroasc poesii adu- 
nate si publicate la Iasjl intr'un volimi (1874). 

Culiano (Nicolae). — Niscut la 1834, 
profesor de geodezie $i astronomie la fa- 
cultatea de sciinte din Iasjl de la 5 Iunie 
1863, rector al Universititei din acel ora§. 
A publicat : Raporturf despre starea scoalelor 
pnblice din Iasi (1867— 1868). Lecpuni de 
calcai diferenpal fi integrai (1870 — 1877). 
Cnrs eìementar de trigonometrie planò si sfe- 
rici) (1886). Cnrs eìementar de algebra (1890). 
Cnrs de cosmografie (1895). 

Cuz a (Alexandru Ioan I-iù). — Domn 
al Romanici, nàscut in Galatz la 1820 
Martie 20, ìncetat din viatà la 5 Mai 1873 
in ora§ul Heidelberg (Germania), inmormin- 
tat la mosja sa Ruginoasa. Intrat in o§tire din 
tinerete, ìdemisioni peste càt-va timp §i plecà 
la Paris unde 'si unni studiile de la 1837 
péna la 1840. Reintors in tara, se cisitori' 
la 1844 cu Donmi§oara Elena Rosetti, sora 



D-lui Th. Rosetti, fostul prejedinte de Con- 
siliu, apoi intra in magistratura ji peste 
scurt timp fuse numit in 1850, prefect al 
judetuluì Covuriuiù. 

Sub càimàcàmia lui Vogoridis (1857) 
reintri in armati, ajunse dupà càte-va luni 
la gradui de colonel §i atunci fu numit ea- 
ràsi prefect la Galatzi, dar ìsì dete in cu- 
rànd demisiunea motivata pe faptele anti- 
na{ionale §i anti unioriste ale Càimàcàmiei. 

In timpul locotenenjei domne§t! a lui V. 
Sturdza §i A. Panu, Cuza e numit Ministri! 
de resbel al Moldove! §i este ales al Ga- 
latzului in Camera electivà a Moldovei che- 
mati si aleagà un Domn dintr'o casi domni- 
toarc streini. In ziua prime! adunàri, la 5 
Ianuarie 1859, in lipsa uuui candidat la 
domnie, dintr'o casi domnitoare streinà, 
Cuza este ales domn al Moldove!, ear la 
24 Ianuarie acela$ an, Domn al Muntenieì, 
§i ast-fel el devine Donni al Romànici, 
aprobindu-se de càtre Conferinja de la Paris, 
unirea Principatelor. 

Din nenorocire, primi! ani a! Domniei se 
succeda in sbuciumàri interne produse de 
pujinul caz ce ficea Suveranul de preroga- 
tivele Corpurilor legiuitoare, ear schimbàrile 
ministeriale necurmate, nu fàceaù de càt sa 
slàbeascà din ce in ce ma! mult situajiunea 
sa. La 1860, se contopise ambele Minis- 
tere, cel din Moldova cu cel din Muntenia, 
dar acest guvern de fusiune se termina prin 
moartea tragica a lui Barbu Catargiu, §eful 
partidului convervator, prejedintele Con- 
siliului, asasinat sub poarta Mitropoliel la 
8 Iunie 1862, cànd e§ea de la Camera. 

Cuza face atunci apel la un guvern N. 
Aretzulescu §i rènd pe rènd cauta sa uzeze 
toate partidele politice, nàdàjduind cà va 
sfìrsi prin a ti singur stàpanul situajieì 
pentru tot-d'a-una. Budgetele nu se mai 
votaù de Camera, ci se decretaù prin simplà 
cordonanti princiarà, cetijenii refuzaù piata 
impositelor in asemenea condijiuni (1863), 
administratia era pe màna unel camarile, 
libertatea omulu! nu se mai respecta. 

In atare situajiune, Cuza fìicu apel la 
Miliail Kogilniceanu, care lui puterea in 
1864, fàgàduind prin programul séù.cl va 
satisface cerimele parlamentulul. In interval 
de càte-va luni, se votarà atunci legile 
pentru secularisarea averilor mànàstirejti, 
pentru infiinjarea unui Consiliu de Stat, 
une! Curti de Compturì, pentru organisa- 
rea justijiei, reforma codulu! Penai. Se proc- 



CU2 



6o — 



CU2 



lama desfiintarea pedepse! cu moarte, liber- 
tatea presei, inviolabilitatea persoanei §i 
domiciliului, etc. etc. 

La mal multe din aceste legì, precum la 
aceea relativa la organisarea guardei natio- 
nalà, §i alegerea primarilor, Cuza refuzà 
sancjiunea sa, amànànd'o din zi in zi. Ca- 
mera din parte'! amàna asemenea discutiu- 
nea lege! rurale din causa cà multi proprie- 
tari nu se puteaù injelege asupra cantitàje! 
de pàmént ce urina sa se dea tèranilor, 
nnil cerènd 5 pogoane, alti! propuind 2 
§i jumàtate. 

Aceastà amànare fu o arma in màna 
Guvernulul §i in urma unuì vot de blam 
dat Ministerulul Kogàlniceanu, parlamentul 
fxi disolvat §i deputati! fura expulsatl cu 
puterea armata din Camera (2 Maiù 1864). 

La 4 Ma! 1864 se promulga o nouà 
lege electoralà stabilind sufragiul universal 
cu douè categorii, §i noul statut fu ratifìcat 
prir, plebiscitul de la io sj 14 Maiù 1864, 
care dete lui Cuza 713,000 glasuri contra 
57,000. 

Aceastà loviturà de stat mari nemultu- 
mirele, ma! ales cà toate concesiunile, toate 
furniturele se dedeaù prin simple decrete. 
Financele Statulul ajunsese de asemenea in 
cea mai trista stare, ear amici! personal! 
al Domnulul se inavujeaù in paguba Sta- 
tuluI.jUltimul Minister N. Kretzulescu, for- 
mat in afarà de majoritatea parlamentarà, 
fu semnalul explosiuneì nemultumirel ge- 
nerale. 

Sub conducerea fruntasilor partidului libe- 
ral, isbticni mi§carea revolutionarà de la 1 1 
Februarie 1866, in care eraù amestecati §i 
cà{l-va militari, miscare de altmintcrea cam 
neajteptatà de vreme ce cu dout' luni ìna- 
inte, prin discursul Tronului de lalanuarie 
1866, principele Cuza indicase deja inten- 
tiunea sa de a abdica spre a se putea rea- 
lisa dorinta Romànilor •' alegerea unii! Donni 
strein. 

In noaptea de 11 Februarie 1866, pe la 
3 ore sj jumàtate, Batalionnl de vinàtor! 
sub comanda maiorului G. Lecca esea din 
cazarmà si se a§eza làngà aripa din dos a 
palatului, ear o tràsurà avènd pe capra 
drept vizitiù pe un negustor Chiritzà Tudor, 
ajtepta la intrarea gràdinel Schlater sem- 
nalul spre a inainta. 

Dintre conspiratori intrarà in palat tara 
ilici o impotrkire, maiorul G. Lecca càruia 
il era tocmal incredintatà paza Domnitoru- 



lui, Capitani! Pilat, Costiescu §i Lipoiaru. 

U§ile camere! de culcare a Domnitorului 
se deschiserà §i càpitanul Costiescu presintà 
lui Cuza spre semnare actul de abdicare pe 
cànd càpitanul Lipoianu il intindea un con- 
dei ear càpitanul Pilat plecànd spinarea, o 
oferca spre a servi drept masà. 

Domnitorul semnà, se imbraca s.i parasi 
palatul insofit de conspiratori, farà sa facà 
cea mal mica resistenza. 

In noaptea aceea se §i institui o Locote- 
nenjà Domneascà compusà din generalul 
Nicolae Golescu, Lascàr Catargiu §i Colo- 
nelul Nicolae Haralambe ; apoì se forma 
un guvern compus din fruntas.il tutùror 
partidelor politice. 

Peste càte-va zile Principele Cuza pàràsea 
tara §i se stabilea in stràinàtate. 

Mal tàrziù, dupà alegerea Principeluì 
Carol I-iù, si atunci cànd inimicitia efintre 
Francia §i Germania ìncepuse a se accentua, 
ear intrigile politice in interiorul jàrei se 
deslànjuirà earà§ì, imperiul francez ispiti pe 
principele Cuza spre a §ti dacà in mod 
eventual, ar ma! fi dispus sàprimeascà ea- 
ràji tronul Romanie! ; dar principele refuzà 
categorie. 

La 1870 lanuarie, ales deputat de càtre 
colegiul al 4-lea de Mehedinjì, declina 
mandatili ce i se oferea. 

Unirea Principatelor, secularisarea averi- 
lor mànàstire§tl, improprietàrirea jàranilor, 
aù fost in viaja Principeluì Cuza pagine 
prea stràlucite, pentru a fi ìntunecate cu 
desàvèrjire prin cele-Palte gre§ell ji ol- 
eate ale Domnie! de la 1859 la 1866. 

Cuza (Alexandru).— Fiù adoptati\ al 
Domnitorului Alexandru Ion Cuza, incetat 
din via{à la 1890 in ora§ul Madrid, ìngro- 
pat la proprietatea pàrinteascà Ruginoasa. 

Cuza (Alexandru C.) Poet satiric, nà.s- 
cut in Iasjl la 1857. A colaborat la Con- 
timporanul ?i Convorbiri ìiterare. A publicat : 
Epigrafi! e, Monologati. 

Cuza (Dimitrie). — Fiù adoptativ al Dom- 
nitorului Alexandru Jon Cuza, incetat din 
viatà la 1889, ingropat la proprietatea pà- 
rinteascà Ruginoasa. 

Cuza (Elena). — Doamnà a Romànici. 
nàscutà la Ia§! in 1825, sora d-lu! Th. Ro 
setti fostul pre^edinte de Consilio sj actiul 



DAB 



— 61 — 



DAN 



Director al Bàncel Agricole. In anul 1844 
s'a càsàtorit cu Alexandru loan Cuza, fos- 
tul Domn al Romàniel pe atuncì magistrat 
la Galatzi. 

Doamna Elena i$i atràsese in timpul Dom- 
niei, dragostea tuturor prin virtuale sale caz- 
nice ji nemàrginita'ì iubire pentru ce! des- 
mojtenijl de soartà. 

Cu un prim fond dat de Altera Sa }i apoi 
màrit de o suscripjiune publicà, a pus te- 
melia orfelinatulul de la Cotroceni care'i 
poartà numele Asiluì Elena 'Doamna, §icare 



a avut de scop cre§terea $i educajiunea fe- 
telor orfane sàrace. 

Crud lovità prin moartea principilor Di- 
mitrie §i Alexandru Cuza, fri adoptativl ai 
A. A. L. L., Doamna Cuza aintrat in i8jo 
ca infìrmierà la spitalul Caritatea din Ia§l, 
dànd acolo ingrijirile sale celor bolnavi. 

Acum, Doamna Elena in vèrsta inaintatà, 
s'a stabilit la Peatra Neamtzu. 

Numele acestel biànde §i sfinte Doamne 
e binecuvàntat de tojl Romàniì cari aù cu- 
noscut'o. 



D 



Dabija (Nicolae).— General, nàscut la 
15 August 1837 In Hu§I (Falchi), mort la 
1 Decembrie 1884 in Paris. A fòcut* jcoala 
militarà de la Metz (Francia) de undc a 
e§it in 1860 cu gradui de sub-locotenent 
de artilerie in armata romàna. La 1868, a 
fost inàljat maior, la 1874 colonel §i la 
1880 general. 

In timpul resbelulul Independenjei(i877- 
78) el comanda divisia 3-a de artilerie, ina- 
intea Grivijel. 

Fiind .colonel, Dabija a ocupat in mal multe 
rénduri demnitatea de Ministru, §i anume : 
de la 8 Ianuarie 1879 in cabinetul Ion Brà- 
tianu pana la 11 Iunie acela§ an Ministru 
de resbel, apoi de la 14 Octombrie 1880 
pana la 1 August 1884 Ministru al lucrà- 
rilor publice 

Unii cronicarì contimpuranì, pretind cà 
Colonelul Dabija ar fi fost la 187 1 candi- 
data opozi{ieI antidinastice la Tronul Ro- 
mànici, cànd a isbucnit mijcarea revolutio- 
narà din Ploe§ti. 

Dame (Fréderic). — Publicist, ziarist, 
nàscut la 1849 in Comuna Tonnerre (Fran- 
cia). A fòcut studiile sale in Paris la liceul 
Saint Louis §i facultatea de drept. Dupà 
ce a colaborat acolo la ziarcle Gaulois, La 
Cloche, le Corsane, veni in Bucurcsci la 
1872 ca redactor la ziarul Journal de Bu- 
carest. Apoi In 1873 fonda cu C. Polysu la 
Roumanie si l'Europe Orientale care se ti- 
pàrea in Paris. Acest din urmà ziar devine 
mal tàrziù ebdomadar in colaborare cu Cyru 
Oeconomu, 



La 1876, Dame e numit profesor pentru 
limba §i literatura francezà la liceul Sfintu 
Sava; la 1877 colaboreazà la ziarul Romd- 
nul iar in 1883 e numit prim redactor al ga- 
zel l'Indipendance Roumaine, loc pe care'i 
ocupà pana la 1887, cànd fondeazà la Li- 
berte roumaine. 

In 1890 pàràse§te ziaristica spre a se o- 
cupa de profesorat. Rind pe rind e §ef al 
serviciulul statistic la Ministerul instruqi- 
unel publice in 1892, apoi sub-director al 
invèjàmàntului primar §i insfàrjit inspector 
pana la Octombrie 1895 cànd a demisionat. 

Dame a publicat la Neutr aliti de la Rou- 
manie (1876) Histoire de la tolerance ji 
Histoire critique de Hasdeù (traducere) Les 
Roumains dù sud in colaborare cu Densujiami, 
Crima din strada Polond roman. Annuaire 
de la l Rj)iimanie (1873) prima publicajiune 
in acest geniù; apoi pentru teatru Vìsul 
Dochiei (poema dramaticà) Hatmanul Drà- 
gan, in colaborare cu I. Malia, 0§tenil nos- 
tri in colaborare cu D. C. Ollanesco. 

El a fondat in 1880 Cimpoinl re vista care 
s'a tipàrit pana la 1882. Ultima sa lucrare 
este Dlc(ionarnl y Rj)màn-Erance^. 

Dan (Badea). — Maior de pompieri, nàs- 
cut in Bucurescì la 1828, a intrat in ojtire 
ca soldat la pompieri in 1845 cànd s'a 
creat compania de pompieri care ìnlocueaù 
pe tulumbagii din vechime. Inaintat sergent 
la 1847, ia parte cu acest grad la luptacu 
Turciì din Dealu Spirea (13 Septembric 
T848). La 1855 a fost inaintat sub-locote- 
nent apoi capitan la 1860 §i maior la 1868 



DAN 



62 — 



DAT 



cànd a luat comanda Batalionului de pom- 
pieri din Bucuresd. 

Maiorul Badea Dan, unul din organiza- 
toriX vestijilor pompieri de odinioari, a ri- 
mas in capul Batalionulut pana cànd s'a dat 
acestul corp o noui organizafiune prin con- 
topirea lui cu regimentele de armerie. A- 
tuncl a trecut la pensie §i urma lui s'a 
perdut. 

Dan (Dimitiie). -Publicist, data nascerci 
§i amànunte biografice lipsesc. A publicat : Po- 
poarele Hucovinei ( 189 1- 1892) Biserica, pro- 
prietarii mo§ieì t satulfi hcuitorif din Lujenii 
(1893) Die Verfolgung der Armenier in der 
ÌXColdau in lahre 185 1 (1894). Din toponi- 
mia romàneascà (1896). 

D&nescu (Alexandria) — Sub-locote- 
nent, niscut in Bucuresd la I1V44 Ianuarie 
in 5. A intrat in ojtire ca soldat la 1864 
si a càpàtat la 1871 gradui de sub-locotenent. 

In timpul resbelului Independentei face 
parte din regimentul 1 5 Dorobanti §i moare 
pe càmpul de lupti in faja Rahoveì la 7 
Noembrie 1877. 

Dànescu (Ana). — Artisti dramatici, 
niscutà in Bucuresci la 1850, incetati din 
viajà in Bucuresci la 1893. A fìcut studiile 
sale la Conservator §i a intrat in Teatrul 
Najional ca societari la 1877. 

A jinut rolurile principale in Scrisoarea 
perduta^ Voevodul T^iganilor, Studentul cer- 
fetor, Hatmanul Balta*, M-nie Angot, Giroflè- 
Girofla, Pa^a Butta, etc, ctc. 

Inainte de a veni in Bucuresci. debutase 
la Ia§i in 1873, §i jucase in trupa de ope- 
reti a impresariului Aslan. 

Danielopulo (Gheorghe). Avocat, 
profesor, nàscut in Bucuresci la 1837. A 
fàcut studiile liceale in tari sj a terminat 
facultatea de drept din Paris, de unde s'a 
intors cu titlul de doctor in drept. 

A inbriti^at de la inceput cariera de a- 
vocat §i a fost numit in acelas timp pro- 
fesor de drept roman la Facultatea de drept 
din Bucuresci (1865), unde predi cursurile 
sale pani in present. 

La 1897 a ^ ost a ^ es decan al Baroului 
Capitalel. 

Apublicat: b'ragmente jiir'ulicei voi. (1895- 
^897), a luat directiunea Gamete! Avorutilìr 
la 1897. 



Darclée. — Pseudonim artistic al prima- 
donei Haridia Haricly. Niscutà in Bucu- 
resci la 1860, a urmat studiile clasice intr'un 
institut din Viena §i apoi mal tàrziù a luat lec- 
tiuni de canto cu cei mai vestici profesorì din 
Paris. A debutat ca prima-doni la opera 
din Paris in opera s Rj)meo ji Jul ietta. Reputa- 
tiunea ci este astizi universali §i in decurs de 
vre o zece ani a cules laurii pe toate scende 
din Milan, Paris, Petersburg, Viena, etc. 

Din cànd in cànd, a dat càte-va represen- 
tatiuni pe scena Teatrului National din Bu- 
curesci. 

Datculescu (Constantin C). - Pro- 
prietar-cultivator, orticultor, niscut in Ràm- 
nicu-Sirat la 26 lanuare 1857. A fàcut stu- 
diile sale in Bucuresci §i Paris, ocupàndu- 
se mai ales cu orticultura. 

E cunoscut in tari prin admirabila sa 
fermi agricoli de la proprietatea sa Slobozia- 
Galbcnu si prin revista sa agricoli scien- 
tifici Ga^eta Sàteanulnf, intemeiatà de la 1885 

Datculescu a representat in Camera de 
la 1888 ji in acea de la 1895, colegiul al 
3-a de Ràmnicu-Sàrat. 

Davila (Ana).— Sopa doctorului Carol 
Davila, niscuti in Bucuresci la 1830, in- 
cetati din viati in Bucuresd la 1873. A 
condus ani indelungati Asilul Orfanelor de 
la Cotrocenì Elena Doamna $i a làsat un 
nume neperitor prin pirintestele ìngrijirl ce 
a dat copilelor orfane din acest institut de 
bine facere. 

Ana Davila a avut un sfirs.it tragic. 

Asistànd la experientele chimice ji tìzicc 
ce ficea doctorul Davila la laboratorul Spi- 
talului Coltzea, a cerut o prepararne dt 
chi nini pentru a tiea un acces de friguri 
de care suferea. Din eroare, d-rul Bernad. 
i-a dat o solutiune cu strichnini ; peste zece 
minute, nenorocita femee a cizut incarti. 

Davila (Carol).— Medie, niscut in 182S 
la Parma (Italia) dintr'o familie francezi, in- 
cetat din viati la 26 August 1884. A fà- 
cut studiile sale in Francia si la 1849 tiiiul 
preparator de chimie in laboratorul faculti- 
tei de medicina la Angers, compuse o li- 
coare anticolerici foarte cunoscutà astizi !a 
noi sub denumirea de pìaìt arile ini Dai ila. 

La 1852, dupi ce trecu inaintea facul- 
titei din Paris teza sa ca doctor, fu trini in 
in Bucuresci de citre guvernul trance?, dupi 



DEL 



- 63 - 



DEM 



cererea Principeluì Stirbey, spre a organisa 
un corp medicai in Romania, Nicì odatà, 
alegerea nu afost mal fericità, càci imediat ce 
Davila este numit medie §ef al armatel, el 
se pune pe lucrn, infiinteazà o §coalà de 
medicina sub a sa direcjiune, infìinjeazà gra- 
dina botanica de la Cotroceni §; §coala de 
farmacie. Ear peste un an infiinteazà jcoala 
veterinari §i societatea medicali. §coalele 
sub direcjiunea sa, iaù o a§a mare desvol- 
tare, in càt guvernul francez recunoaste 
peste un an equivalenza scoalelor romàne 
de medicina §i farmacie cu accie franceze. 

La 1860 Davila reu§e§te sa infiinjeze a- 
silui de la Cotroceni cu inalta proteqiune 
a Doamneì Elena Cuza : apol tmpreunà cu 
doctorul Lebiez, pune temelia museulul de 
anatomie §i impreunà cu dr. Bernad-Len- 
dway infiinteazà pe cel de chimie. 

Isbucnind resbelul franco-german (1870) 
Davila merge sa '§1 pue cultura §i pricipe- 
rea in serviciul ambulante! franceze, precum 
mal térziu la 1877 se distinge pe càmpiile 
bulgare in timpul resbelulul Independentel 
conducénd cu mult zcl si inteligenjà ambu- 
lacele noastre. 

Delavrancea (Barbu Stef.). Ziarist 
om de litere, nàscut in Bucuresci la 5 A- 
prilic 1858. A fàcut studiile sale in tara 
ji le a terminat la Paris, unde s'a ocupat 
in special cu istoria §i literatura. A cola- 
borat cat-va timp la ziarele Romania liberà, 
Epoca sj apol a intrat la 1888 in partidul 
lioeral national ca redactor al ziarulul Vo- 
in (a Na(ionaId pana la 1876. 

Ales deputat al oragulul Ploe§tl la 1892 
a fost reales in 1895, tot de acest colegiù. 
Colaborator la mal multe reviste literare, 
Delavrancea a publicat §i mal multe nuvele 
precum : Sultànica, TrubaduruL Va rasili! 
etc. 

La 1897 a trecut la ziarul Drapelul. 

Deleanu (Buda! Ion). — Poet nàscut 
intr'un sat din Transylvania la 1770, mort 
la 1830. A fòcut studiile sale primare §i 
universitare de la Lemberg urde a ocupat 
apol o funcjiune in magistratura. A scris 
diferite càrtl didactice ne publicate incà §i 
o poema eroi-comica tipàrità dupà moartea 
sa sub titlul: Jiganiada san Tabàra fi- 
ganilor. 

Deraetrescu (Alexandru). — Om po- 



litic nàscut la 1809, incetat din viajà la 
1890 Iulie 24. A fost ministru de externe 
al Munteniel in timpul sesiunel divanuluì 
ad-hoc. 

Demetrescu (Traian). — Poet nàscut 
in Craiova la 5 Decembre 1866, incetat din 
viajà in Craiova la Aprilie 1896. 

Farà sa termine studiile sale simjind o 
mare atractiune pentru literarurà, a colabo- 
rat la diferite ziare §i reviste, intre cari : 
Revista lilerarà, Revista Olteniet, Revista 
Nona, Economisiul, Adevérul precum §i la 
càte-va ziare politice. 

Scrierile lui sunt : Amurgul poesil (1887- 
1888). Evoluta in literatura (1889) Car- 
tea une! inimii (1890) Sdracif (1890) Pro- 
/ile literare (189 1) Intim (1892) Sensitive 
(1894) Iubita (1895) Priveli§H din viajà 
(1896) Nuvele Posthume (1896) Sitnple (1896) 
"(lum iubim (1896) Aquarele (1896). 

Demetriade (Mircea). — Publicist, au- 
tor dramatic, nàscut la 2 Septembre 186 1 
la Ocnele Mari (Ràmnicu-Vàlcea). A ur- 
mat numal cine! clase liceale §i apol a in- 
trat la Conservatorul de Declamajiune. Co- 
laborator la mal multe ziare politice 51 li- 
terare el a scris: Fabule, Ver suri (1880- 
1889) Fàt Frumos (1884). ear pentru tea- 
tru : denegatiti melopee in 3 acte versurl, 
Un amie comedie in 2 acte, versurl In noap- 
tea nunlei un act versurl, Visul lui Ali poe- 
ma feerie 7 tablourl versurl. 

Demetriescu (Anghel). — Profesor, pu- 
blicist, nàscut la 1847 Octombrie 5. A ft- 
cut studiile in larà §i stràinàtate, absolvind 
facultatea de litere din Bucurescl ji Berlin. 
Intors in jarà, a fost numit la 1869 pro- 
fesor de istorie la liceul Lazàr unde preda 
cursurile sale péna in present. Inainte de 
a pleca in stràinàtate, fusese deja profesor 
de istorie §i geografie la Sfàntu Sava incà 
din 1869. La 1888 a luat direcjiunea §coa- 
lel particulare Sfàntu Gheorghe din Bucu- 
rescl. Demetriescu s'a distins ca publicist 
prin articolele sale literare publicate in di- 
ferite ziare §i reviste. Scrierl : Elemente de 
geografie, Dim. Bolintineanu, biografie; Dis- 
cursurile lui Harbu Catargiu insojite de o 
nota biografica (1886) Lord 3/Cacaulay — dis- 
cursuri traduse din limbe englezà (1895/ 

Demosthen (Alexandru).— Medie mi- 



&£N 



64 



DIA 



liUr nàscut in Bràila la 8 Noembre 1845. 
A ftcut studiile sale la §coala de medicina 
diri Bucuresci §i le a complectat la Mont- 
pellier. La 188 1 a fost numit profesor de fisio- 
logie la facultatea de medicina din Bucu- 
resci. La 1883 e numit prim chirurg al 
spitalului militar centrai §i apol profesor de 
medicina operatorie si anatomie topografica 
la facultatea de medicina, post pe care-I 
ocupà de la 1881. 

D-rul Demosthen a publicat : Curs de 
fisiologie, Tratamentul hirurgical al perito- 
nitel purulente, (1889) Resultatele imediate 
§i intarliate ale intervenjiunei hirurgicale in 
tuberculoasele locale (1889) Antisepsia pe 
cdmpul de luptd, (1890) Studiti exper inten- 
tai asupra efectelor glon(ulut cuirat al pujtet 
Mannlicher (189 j) Herniile in armata (1894) 
Tratamentul hirurgical al pi eu reste f e x suda- 
the (1894). 

Densiujianu (Aron). — Profesor univer- 
sitar pentru literatura latina §i istoria ei, 
la facultatea de litere din Ia§I, numit in a- 
cest post de la 25 Octombrie 1883, §i pro- 
fesor de limba germana la §coala normali 
superioarà din IasjL 

S'a nàscut la Densujì (Transilvania). A 
publicat : Sd ne cunoa§tem (1879). Negriada 
epopee najionalà (1879). Aventuri literare 
(1881). Artd politicd a lui Oratiu (1882). 
Din vacai ismul latin fi romdn (1882). Isto- 
ria limbel §i l'iter aturei romàne (1885) Cer- 
cetàri literare (1887). l'alea vietai (1892). 
More o(elite (1892). 

Densusianu (Nicolae). — Avocat $i pu- 
blicist, nàscut la Densu§l (Transilvania) la 
1846. A ftcut studiile la Hermandstadt §i 
s'a stabilit in 1877 la Bucuresci, desfìiju- 
rànd toatà activitatea sa in cercetarea stu- 
di ilo r istorice. Din cànd in cànd a fòcut nu- 
meroase càlàtoril prin Italia, Sicilia, Croa- 
ta, studiind documente relative la Istoria 
Romànilor din Transylvania. 

A publicat: Romànif de la apus (1877) 
Cercetdri istorice inarhivele Ungarief §i Tran- 
svlvanie{(ìSio).Revolupnnea luiHoria (1884) 
Kote critice asupra scrieref d-luì Xenopol : 
Teoria liti Roesler (1885). Monumente pentru 
istoria Urei Fàgdra$ulul (1885). 

N. Densusianu ocupà in present modesta 
funcjiune de bibliotecar al Statuì u! major al 
arni atei. 



Deparatzeanu (Alexandru). — Poet 
nàscut la 1835 la Depara jì (Teleorman) 
incetat din viajà la 1865. A fàcut studiile 
sale in jarà §i in stràinàtate. 

Dupà ce funcjionà càt va timp ca sub- 
prefect, a fost ales deputat sub domnia luì 
Vodà-Cu?a §i apol se retrase la jarà la pro- 
prietatea sa. 

El a publicat Doruri fi amoruri (1861) 
retipàrit in 1896 de editorul Mùller. Gri- 
gore Vodd, Domani Moldove! (1864). 

Diaconovich (Corneliu). — Publicist, 
nàscut in Boc§a— montana (Banat) la 18 Fc- 
bruarie 1859. A fàcut studiile sale juridice 
la facultatea din Budapest. Activitatea sa ca 
publicist incepe de la 1875, cànd apàrà 
causa romàna in ziarele germane fi ma- 
ghiarc ale Austo-Ungariei. 

La 1884, e redactor §ef al ziaruluì Fii- 
■toruì din Budapesta, dar la 1885 pàràse§tc 
aceastà foae §i infiinjeazà revista Romànisch 
Revue care s'a tipàrit zece ani in Viena. In 
acelaj timp e numit secretar al bànceT Al- 
bina din Sibiu, post pe care'l ocupà pana 
la 1894 c * xn d pàrasejte aceastà funcpnnesj 
infiinjeazà ziarul Dreptatea din Timmi§oara. 

La 1895 este ales prim secretar al Aso- 
ciatiuni Transilvania» §i director al re v iste ì 
Transilvania. 

Scrieri : Romàniscbe-Revue (1885-1894) 
io voi. Gheorghe Baritiu (studiu biografie 
1892). Despre apdrarea indreptàptà (1894). 
io 5l6tf(i89i) Zùr romànische-magyariscbeti 
Streit frage (1892), Enciclopedia romàna in 
curs de publicajiune (1896) din insàrcina- 
rea asociajiuneì Transilvane. 

Diaconovici (Loga Constantin). — 

Profesor, publicist nàscut in Caransebc* 
(Transilvania) la 1770, incetat din viajà la 
12 Noembrie 1850. A inceput studiile sale 
in Logos, §i le-a terminat in Pesta ; apoi 
dupà ce a ocupat càt-va timp funqiuni 
publice, a inbràjijat cariera didattica fiind 
numit in 1830 director al scoalelor najionale 
din Banat. 

El a tiparit: Ortografia (18 18) Gramatìca 
romàna (18^2). l r ersurt(i$2i). Fia{a c DoiH' 
nulu f Nostru Isus Christos(i$$i). Telcuialti 
Evangheliilor (1835). Octoich fi Tipicon (1836» 
Epistolario rom ànesc (1841). 

Dimancea (Nicolae) — Bàrbat politK 



DlM 



èy- 



DI§ 



nàscut la 1838 in oràjelul Cerncjf judetul 
Mehedintl. 

A intrat in luptele politice in 1858, §i 
a luat parte ca agitator la evenimentele prin- 
cipale politice, precum la alegerea Domni- 
torulul Cuza in Muntenia, la mijcarea re- 
volujionarà din Argej in 1864, ' a revolutia 
din 1866 pentfu detronarea luì Vodi Cuza, 
la alta resvritlre antidastici din 187 1 cànd a 
fost dat in judecatà }i achitat de citre juratl. 

A fàcut parte din Camera deputajilor ca 
representant al judejulul Àrge§ de la 1870 
pana la 1888, §i a fost reales la 189$. 

Dimitrescu Iasi (Constantin).— Pro- 
fesor, niscut in Ia§i la 1849. A fòcut stti- 
diile sale primare §i liceale in Iajl earcele 
universitare in Germania. Intors in {ara, a 
intrat in profesofat §i la 1878 a fost nu- 
mit definitiv profesor de istoria filosofie! §i 
morali la facultatea de litere din Bucurescl. 

Maestru de conferirne la §coala normali 
supcrioari din Bucurescl, director al Biblio- 
tecei Statulul din Bucurescl, C. Dimitrescu- 
Ia§! a colaborat la numeroase reviste lite- 
rare §i ziare politice. 

La 1890 a avut càtl-va ani directiunea 
Revislel Tedagogice. 

A publicat «Der Scboenheils-Begriff 1877 
(Leipzig). 

Dimitriadi (Constantin) — Artist dra- 
matic niscut in Bucurescl la 183 1, incctat 
din viati in Bucurescl la 1885. Inci de 
mie copil fuge de la §coali §i la virsta de 
io ani se duce in Italia cu directorul unel 
trupe de circ. Aci un dm avut se intcrc- 
seazi de soarta sa §i'l trini ite earijl la jcoali, 
dar el fuge §i se angajeazi pe un bastiment 
ca matroz. In fine la 1848 se intoarce in 
tari ji imbritijeazi cariera dramatici. Prin- 
cipalele sale rolurl aù fost: Arbort din 
«Boeri $i Ciocol» Regele Filip din «Don 
Juan») O/scolo din «Cipitanul Negru». A- 
mestecat in mijcarea revolutionari de la 
Ploejtl 187 1, Dimitriadi a fost arestat si 
dat judecitel, apol achitat de jurajil din 
Térgovijte. El este pirintele artiste! Aris- 
titza Romanescu». 

A scris pentru teatri; : Fra{it de munte 
drami in 5 acte in colaborare cu E. Carada 
1856) Viriulea strdbund, piesi in 4 pinti 
1864). Blestemtth dramj (1870). 

Dinicu (Dimitrie). - Artist-muzicant 



1 



nascut in Bucurescl la 13 Iunie 1868. Là 
etatea de 13 ani nitri in Conservatomi de 
muzici din Bucurescl, unde unni cursul 
de violoncel cu profesorul Const. Deme- 
trescu. La 1887, ^ L1 P^ terminarea Conser* 
vatorulul din Bucurescl, pieci la Viena 
unde dupi 2 ani de studi u cu profesorul. 
Helimesberger* obtine premili! I-iù, mcdalia 
de aur, premiul Beethoven §i medalia cea 
mare a Societitcl Gesellschaft der Musilt- 
freunde. 

Intors in {ari, M. S. Regele '! acordi 
titlul de violoncelist al Cunei §i'l trimise 
iarifl la Viena spre a'sjf complectastudiilc; 

La 1892 se reintoarce in tari unde s'a 
creat pentru dénsul o catedri de violoncel; 
la 1894, a ^ ost numit inspector al itwi);e- 
mintulul muzicel din toati jara. 

Dionisie (Climescu).— Episcop al Epis- 
copiel Buzeulul, niscut la 1847 in Coni. 
Berzuntiul (Baciù). A fìlcut seminarul de 
clasa I-a si cursul preparatomi al ;coalet 
normale din Bérlad. Hirotonisit preot la 
1868, a fost numit invijétor la Connina 
Berzuntiul din judetul Baciù peni la 187 1 
cand a fost transferat ca preot si invititor 
la comuna Moine^tl din acelasj judet, apol 
director al scoalet §i instittitor. Alcs arhie- 
reù la 1887, e numit director al Semina- 
rulul centrai din Bucurescl unde funaio 

neazi pèni la 1894 ca,1 d a f ()st a ' cs '-P' s ~ 
cop al Buzeului. 

Dissescu (Constantin G). — Profesor, 
jurisconsult, niscut in Slatina la 8 August 
1854. ^ & cut studiilc sale in Bucurescl la 
liccul Sfìntu Sava si le a tcrminat la facul- 
tatea de drept din Paris, de unde s'a intors 
cu titlul de doctor in drept. 

De la 1 Februarie 1878 peni la 1880 
Oct. a fost judecitor la Tribunalul llfov ; 
de la 1879 peni la 1884 a suplinit pe V. 
Bocrescu ca profesor la catedra de drept 
comercial de la facultatea din Bucurescl. 
In 1883 e numit profesor titillar la Facul- 
tatea din Ia§! pentru dreptul penai, $i proce- 
dura civili ; §i la 1884 c transferat la Fa- 
cultatea din Bucurcsci ca profesor de drept 
public roman. 

De la 1884. peni la 1887 Dissescu re- 
prcsinti in Cameri colegiul I-iù de Velcea, 
ear la 1892 cste numit avocat al Statului 
§i ocupi aceasti fnnetiune pèni la 1895 
cànd demisioneazi. 



DjU 



- 66 



OOB 



Scrierile sale sunt': Pater ea maritala. 0- 
piniunea publicd. Criminalitatea fi formele 
et. Partidele politice. %eforma codului de 
procedura civile. %eorganisdrea pitterei jude- 
cdtorejtt. Legea Minelor. Influenza culture!. 
Ureptul public romàn in 3 volume §i anume : 
Drept Constitutional voi. 1 §i 2. Drept Ad- 
ministrativ voi. III. 

Djuvara (Alexandru). — Om politic 
nàscut in Bucuresci la 1858. A fictft stu- 
dile primare §i inceputul gimnasiulu! in 
tara, studiile secundàre la liceul Louis-lé- 
Graod din Paris. Post admisibil la §coala 
Polytechnici din Paris, laureai al seqiunel 
generale de drept public §i istorie la §coala 
de jtiinte politice, a luat' diploma de li- 
centiat in drept din Paris. 

Intrat in politica la 1883, a f° st ^ e ma ' 
multe ori reprezentarit ih Camera al cole- 
giului al 2-lea din Briila. 

La 1886 a ficut parte din disidenta libe- 
rala contra guvernulul Ion Britianu. A fun- 
dat ziarul VEtoile Roumaine $1 a colaborat 
la %pmànul in directiunea ce- avea atunci 
impreuni cu d-ni! Talee Ionescu, C. Di- 
sscscu, etc. 

La 1897 3iMartie, a intrat ? n Ministerul 
de sub presidenza lui Dim. Sturdza ca titu- 
lar la departamentul Justitiel. A demisoi- 
nat la Ianuarie 1898. 

Scrierì : Idealism fi naturalism (1883). 
'fìrdiianu-Rosetti (1884). La Russie et la 
crise bulgare (1886). Discursnrl politice 
(1887). Traini nostru (1894). Luptti //tì/zo- 
nalitàlilor (1895): 

Djuvara (Trandafir). — Diplomat, nàs- 
cut in Bucurescl la 6 Noembrie 1856. A 
ftcut studiile sale in Belgia, ji a dobandit 
diploma de doctor in litere §i' filosofie de 
la facultatca din Bruxelles. Intrat in diplo- 
mane la 1879 ca ata§at de legatie pe langi 
agcntia diplomatici din Paris, treco secretar 
al 2-lea la Bruxelles in 1880, apol secretar 
de clasa i-a la 188 1 fn accasi legatie. La 
1881 e delegat al Ministcrulu! Fnstr. publice 
la Congresul literar international din Viena. 

Insircinat provisoriu cu functia de §ef al 
divisici consiliare din Ministerul de Esterne 
la 1883, devine in 1885 jef al divisiei po- 
litice ; in 1887 gereazi tre! limi Icgatiunea 
din Belgrad si la finelc aceluia§ an e numit 
secretar general al Ministerulul de Kxterne. 
Agent diplomatic la Sofia in 1888, e ìnain- 



tat Ministru plenipfctenriar la 1890. Secre- 
tar generel al Ministerulul in 189 1, demi- 
sioneazà la 14 Dee. acela§ an, §i reintri in 
diplomale la 1896 ca Ministri! plenipoten- 
tiar la Cohstantinopole post pe care '1 o- 
cupà péna in presenti 

Scrierì: Istria 'Dalmazia (1880).. Les 
juifsde la Roummtie(i88o)Essui surla iiltera- 
tureroumdìtie (1883). Coarde sparte (Poesii 
1884). Etudes sur les negociaiions commercia- 
les de la Roumaine avec V Autriche-Hongrie 
( r886 ). Tractate, convcnfiimi* §i invanì 
internazionale (1888). Politica econohùcà a 
conservatorilor. (1894). Un perii natiomil 
(1894). " ' ' " ' : ' ' "' " " 



* . » 



Dobrogeanu (vezi Gherea). 

Docan (Ioàn). — Om politic nisrut la 
1825 in * a ?*> incetat din viatl la 1 89 6 " A 
fost Ministru al Lucririlór publiec m cabi- 
netul Ioan Britianu de la 27 Ianuarie 1877 
péna' la 26 August acelas an. 

Doda (Trajan)*— General-major in ar- 
mata austro-ungarà. Roman transilvinean, 
nàscut la 29 Iulie 1822 in Comuna Pnli- 
pet, Comit. Caras-Severin, cercul Bozovicì, 
incetat din viati in Caransebe§ la 5 (15) 
Iuliu 1895. 

Dupi absolviiea §coalelor primare, a in- 
trat in §coala militari de la Wiener-Ncus- 
tadt §i- la 1840 a fast inàltat Ja- gradui de 
suMocotenent. 

Capitan in i848 > §ef, de stat-major in 
Venera la 1860, ear la 1866 general co* 
mandant al fortiretel Cracoviei, generali! I 
Trajan Doda a pàrticipat la toate campa- 
nile Austrie! contra Italiei (1859) §ì contra 
Germanie! (1866). 

La 1878 e trecut la pcnsie §i in 1874 
Romani! din Caransebej il aieg deputat la 
Dieta din Budapesta. Acest mandat il pis- 
treazi péna la 1887, urmirjnd. h ìnceput 
idea reconciliatkmei elementului maghiar 
cu cel romànesc. 

Reales eari§l la 1887., adreseazi . Pre$c- 
dintelul Diete! o scrisoare prin care '! face 
«runoscut ci de §1 nu resiliazj mandatiti scìi, 
totu$! nu poate lua parte la deliberatitiuile 
Dietei nici presta jurimintul cerut, din causa 
situatiune! asupriti ce s'a creat poporuhi! 
romàn din.monarhia Aiistro-lJngari. 

Premedititele il réspunde somài)du'l c^ 
pèni in 15 zilc si laci act de sutiiisiunc 
saù i seva auula .mandatili,. 



PQN 



67 - 



DRA 



Amcninjarea se si pune in esecutore. 
Attuici Tra jan Dotla protesteazi printr'un 
manifest càtre alegitorii sci. Dat in judc- 
catà puitru acest din unni fapt, Tribunalul 
din Arad il condamni la 14 Septembrie 
1888 la doni ani inchisoare .si amendi. 

Majestatea Sa Impératul Frantz Iosif a 
graciat pe condamnat, care fusese in vrc- 
inuri profcsorul pcntru limba romàni al 
Suvcranului austro-ungar. 

Se zice ci atuncl cand generalul Trajan 
Doda a fost osandit la inchisoare, guvernul 
din Bucurescì drept semn de protestare a 
cugetat un moment s;Vi dea comandamentul 
unul corp de armati romani. Din nenoro- 
circ, generalul era deja prea bolnav la a- 
ceastà epoci sprc a se putea pune in exc- 
cutie acest proect. 

Dodun des Perrières. — De origini 
francezi, tost funejionaj* in administrajia in- 
chisoriior din Paris, a fost adus in tari la 
1856 de Vodà Grigorie Ghica ji insirci- 
nat cu reorganisarea serviciilor penitenciare 
din Moldova. Mai terziù, a trecut in Bu- 
curescì ca inspector general al tuturor pc- 
nitcnciarelor din Romania, ocupànd aceastà 
functiunc aproape trel-zecl de ani. A murit 
in x8y2. 

Donici (Alexandru). — Poet, fabulist, 
niscut in la si pe la anul 1790, dintr'o fa- 
milie de boeri din Moldova, mort la 1870* 
A ficut studiilc sale in Rusia §i intorcin- 
du-sc in tari a intrat in magistraturi, ocu- 
pànd functiunea de prcsedir.te al Curtei de 
Apel. Opera sa principali este Fabulele 2 voi. 
scrise intr'un stil foarte intepitor, cu mult 
spiritai din aceasti pricini lovite adesea in 
accie vremurl de legea censurel. 

Donici a mai publicat ji poema *figanil y 
tradusi din ruscjte dupi poetul Puschin. 

In fabulele sale, poetul s'a inspirat adesea 
din operile fabulijtilor francezi La Fontaine, 
Florian, pistrànd cel putiti inorala lor. 

Donici (Panait).— Om politic, fost Mi- 
nistru al Lucririlor publice in cabinetul Stef. 
Golescu de la 13 Nocmbrie 1867 pani la 
16 Noembrie 1868. — Aminunte biografice 
lipsesc. 

Dora d'Istria. — Pseudonim literar al 
Principcsci Elena Koltzoir-Massalsky, niscutà 
Ghica. 



Niscuti in Bucurescì la 3 Februarie 1828, 
moarti la Florcnfa la 17 Novembrie 1888, 
Dora d'Istria era fiica lui Mihalake Ghica 

si a sotiel sale Catinca. niscuti Faca. 

• * 

Instructiunca a luat'o in casele pirintestl 
sub conducerea profesorului Papauopulo, ji 
o urmi apol la Viena, Dresda, Berlin, Linde 
locui vre'o seapte ani cu pirinjii sèi. La 
1849, se reintoarce in tari spre a se cisi- 
torì cu Principelc KoltzoiT, oficer de hu- 
sarl din armata ruscasci, cu care pieci in 
Rusia, dar de unde fu isgoniti la 1854 
pentru opiniunile sale prea liberale. 

Dora d'Istria, despirtiti de birbatul seù, 
trii càt-va timp in Elvefia gi apol se fixi 
in Italia, unde a §i murit legind averea sa 
Primiriei Capitalel Bucurescì. 

Principalele scrierl ale acestel ilustre pir 
bliciste, sunt : Àu bord des lacs belvetii/ues, 
(novele) Leu études indiennes dans la haute 
Italie; Vegli; Gli Albanesi in Ritmema ; Storia 
de Principi Ghica, les Epopèes Asialiques, 
La Poesie des Ottomans. Dora d'Istria a co- 
laborat la toate revistele mai cu vazi prc- 
cum : ìm Revue des T)eux Mondes 9 L'illus- 
tration, La Revue Suisse, La Nouvelle Pandore 
Ulndependance hellenique, Revista contimpo- 
porana din Turin, L'Aurora, L'Americano, 
La Tfjvue internationale de New-Jork, etc, 
etc. 

In multe din scrierile sale, Dora d'Istria 
se arati dujmani rieimpicati a resboiului 
si se ridici contra situatiunel femeei in so- 
cietatea noastri. 

Domnu Ceahetti, un publicist italian, a 
ficut o bibliografie intcresanti a operilor 
acestel scriitoare sub titlul : Di alcune opere 
della principessa Dora d'Istria. 

Dr&ghiescu (Dimitrie). — Doctor, pro- 
fesor de obstretici, niscut in Severin (Me- 
hedinjl) la 184 1 Octombrie 6. A intrat la 
1857 ta §^oala de medicini din Bucurescì, 
de unde dupi terminarea cursurilor, a plecat 
la Paris spre a complecta studiile sale. In- 
tors in tari la 1867 cu titlul de doctor in 
medicini, este numit medie secundar la In- 
stitutul Maternitatea .ji mal tàrziù profesor 
de teorie obstctricali §i medie primar de 
consultatiunl gratuite la Maternitatea. Apol 
e inaintat medie primar al acestui Institut, 
profesor de clinici la jcoala de moase, pro- 
fesor la facultatca de medicini din Bucurescì, 
membru in Consiliù sanitar superior, dem- 



DRA 



— 68 



DUN 



nitàti pc cari le ocupi de la 1886 pini in 
prcsent. 

In timpul resbeluluì Independentel (1877) 
D-rul Drighiescu oferi serviciilc saL gra- 
tuite pentru ciutarea rinitilor §i i se incre- 
dinti un serviciù la cazarma Malmaison 
linde era o ambulanti. 

El a scris §i publicat : Consideraliunl a- 
saprà Keratitelor (1867). Càte-va considera- 
liunl asupra abvortnrilor (1870). Càte-va 
consideraliunl asupra polypihr uterini (1870). 
Aria Mofitulul etc, etc. 

Dragu (C. Gheorghe). — Profesor, nis- 
cut la 20 Decembrie 1866 in Comuna Cor- 
oc§t! (Tutova). A ficut studiile sale in Bu- 
curescl, obtinand diploma de iicentiat in li- 
tcrc ji filosofie, §i absolvent al §coalei nor- 
male superioare. E profesor de filosofie la 
liceul Lazir de la 189 1. A publicat: Meta- 
fisica fi sciin(a, Càt putem §ti despre lume, 
Din obiceiurile fi viaja snfleteasrà a anima- 
le/or, Teoria evoluitine!, Sciinla fi inorala etc. 

Drasch (Aloés). — Medie, de origini 
germani, nisait intr'un ori^el din Styria, 
venit in Romania pe la 1850. A fost mai 
intàiù doctor in Cilira$1 si apoì s'a stri- 
mutat in Bucuresrf. Mare partisan al hy- 
droterapiel, D-rul Drasch se poate considera 
ca intemeetorul in Romania al acestip sis- 
tem de tratament al boalelor interne. 

Pe la inceput, cu doué zec! de ani inapoi, 
cànd singur in tara noastri curarisea tifo- 
sul prin bii de api rece, trecea drept nebun. 
El a avut de altmintcrea pururea reputatia 
de medie empirie, recurgànd la medicamente 
drastice. Filantrop in ed mal mare grad, cu 
desivàrsire desintcresat, el amurit in 1894 
sirac §i binecuvantat de clasele sirmane ale 
orajulul nostru. 

Duka (Alexandru). — Notite biogratìcc 
aminutite lipscsc. Fost colonel in armati, a 
tinut portofoliul Ministerului de resbel in 
cabinettil Dim. Ghica, de la 16 Noembrie 
1868 pani la 14 Iunie 1869. 

Dulfu (Petre).— Publicist, niscut la 1856 
in Comuna Tohat (Ung.iria). A ficut stu- 
diile sale in ora?ul Baca Mare si le a ter- 
min.it la 188 1 in Clu>, obtinand titlul de 
doctor in filosofìe. 

Venind in Romania, a fost numit mal 
intàiù profesor de pedagogie la jcoala nor- 



mali preparatorie Carol I din Bucurcscl, apoi 
director al jcoalei normale din Turnu-Se- 
verin. La 1887 a fost transferat in Bucu- 
rescl ca profesor de filosofie $i pedagogie 
la Asiliu Elena Doamna, post pe care'1 
ocupi §i astizl. 

P. Dulfu a colaborat la mal multe reviste 
literare si didactice, intre cari la Fa mih a 
din Oradea Mare, la Educatomi, Lumina pen- 
tru to(!, la Hjvista Padagogicd din Bucu- 
rescl, unde a publicat mare parte din scrie- 
rile sale. 

Scrierile sale sunt : IJigienia tregedie(i879) 
Studi! asupra activitdleì literare a lui Vasile 
Alexandrì (in limba maghieri 188 1). Etica 
san morula filosofica (1889). Nocini de es- 
tetica (1890). . Ispravele luì Pacala (1894) 
premiate de Academia romàni; Legenda l\i- 
ganilor (1896). 

Dunka (Nicolae R.).= Cipitan, niscut 
in Ia§! la 1837, incetat din viati In Cross- 
Keys (Virginia) la 31 Maiù 1862. Cu o- 
casiunea ocupirei Moldove! de citre tru- 
pele austriace, a intrat in armata austriaci 
in 1854, regimentul 4 de husarì. Ajuns 
la gradui de sub-locotcnent, demisionea 
/i, in 1859 §i se angajeazi intre ce! 
mie voluntarl ai lui Garibaldi, fìkènd cani- 
pania Sicilie! §i a Napolitaniel inceputi la 
Marsala, terminati la Vulturno. Apoi intri 
in legiunea maghiari formati in Italia de 
citre principali! emigrajl maghiari de la 
1848 : Kosuth, Klapta, Tùrr, etc; demisio- 
neazi in urma unu! duci, si pleàci in A- 
merica. 

Aci, ia serviciul in armata Statelor de Nord 
cu gradui de cipitan in statuì major al ge- 
neralulu! Fremont §i ia parte la resbelul 
seccesiunel. Dupi tre! lunl de serviciù, cade 
lovit de un glont in piept la marea bitilie 
de la Crossv-Kevs (Virginia) la 31 Maiù 
1862. 

Dunka (Titus AI.) — Inginer, cipitan, 
niscut la Ia§! in 1845. A ficut studiile sale 
in tari si le a urmat apo! in Neapoli fòri 
a le termina. 

Incepénd cariera sa prin gradui de elev 
inginer in Batal. 1 de geniu din Moldova, 
(1861 — 62) a plecat apo! in Italia unde a 
luat serviciù in legiunea maghiari care 
combitea contra armate! Regelul burbon 
Francisc. In 1863 §i 1864, el ia parte la 
revoluta Polonie! rusejt!, apo! se anga- 



ELE 



6 9 - 



EU 



jeazà ca inginer conductor la lucririle ist- 
mulul de Suez. 

Rcintors in tara, pleacà canVjI in Italia 
la 1866, reintrà in lcgiunea maghiarà §i 
combate sub ordinele lui Garibaldi in cani- 
pania din Trentiu. In vara anulul 1866, 
revine in farà pentru a intra in corpul de 
10,000 voluntari formati sub comanda ge- 
neralulul Magheru $i i se incredinteazi anga- 
jarea voluntarilor din Moldova. 

La 1870 isbucnind resbelul franco-ger- 
man, capitanili Dunka ia serviciu in lcgiu- 
nea stremi din armata francezi, e rànit la 



marca bàtillie de la Orleans, ji la bàtàlia 
de la Vendornne. 

Intors in tara la 1872, i§i reia profesiu- 
nea de inginer péna la 1877, cànd isbuc- 
nind resbelul Independentei, e primit cu 
gradui de capitan §i ia parte la asediul 
Plevneì. 

In 1881, Dunka se duce in Àfrica, reia 
serviciu in armata francezi, face Campania 
Tunisie!, a Sudului marocan, §i a Sudanulul. 

Dupà o via|i a$a mult sbuciumati, a re- 
luat acum profesiunea sa de inginer. 



E 



Elefterescu (Lache). — Locotcncnt nis- 
cut la I Ianuarie 184 1, mort la 12 Ianuaric 
1878. Intrat in o§tirc ca soldat la 1863, e 
inàljat la gradui de sub-locotenent la 1868. 
Ih timpul resbelulul Independentei (1877- 
1878) face parte ca locotenent din Regi- 
mentul No. 6 de infanterie §i moarc in 
lupta de la Smàrdan la 12 Ianuarie 1878. 

Eliade (Ioan P).— Profesor, nàscut in 
Bra§ov la 25 Iulie 1827, unde a fàcut §i 
stuellile sale. Intrat in invètimàntul public 
la 1859 a ocupat pana la 1894 functiùnele 
de profesor si revisor §colar. 

A publicat : Elemente de Pedagogie (1868). 
§coala prirnard jji conductor ul ^(1872). De- 
semn pentru §coalele primare de jet e (1873). 
No^iunì de aritmetica (1879). Istoria Uni- 
versalà dupà J. Taro^ (1880). Elemente de 
sciinfe naturale // fisice. 

A colaborat la ziarele «Amicul §coalef. 
§coala TtjHnànà §i Tribuna §coalei romàne. 

Elisabeta.— (Paulina, Elisabeta, Ati- 
lia, Luisa de Wied). 

Regina Romàniel, nàscutà la 17/29 De- 
cembrie 1843 in castelui Monrcpos pe va- 
lea Rhinuluì, tìica Principelul Hermann de 
Wied §i a Principeseì Maria de Nassau. A 
fost crescutà in casa pàrinteasci §i a aràtat 
incà din copilàrie cea mal mare tragere de 
inimi pentru literaturà. Invètànd cu inles- 
nire limba francezà, italiana, englezà, svedezi, 
a cilàtorit prin principalele oraje din Eu- 
ropa, petrecànd timp indelungat la Curtile 



domnitoare din Germania, Rusia, §i urmirind 
cu un deosebit interes toatà mi^carea litc- 
rarà de la diferitele popoare. 

In limitele impuse de laconismul ce se 
cere unul dictionar, am aràtat la cuvéntul 
Carmen-Sylva, meritele literare ale Su- 
veranel noastre ; ne remane aci sii vorbim 
despre tot avéntul pe care Regina Elisabeta 
Ta dat jcoalelor noastre profesionale, despre 
interesul ce a purtat propàjirei muncel fe- 
meilor, despre binefacerile Sale §i cresti- 
neasca dragoste ce a purtat rànitilor din tim- 
pul resbelulul Independentei. 

Càsitoria Majestitel Sale cu Regele Carol 
I, atuncl Principe, s'a sàvèr§it la Neuwied 
in 3/15 Noembrie 1869, iar la 12 Noem- 
brie s'a sàrbàtorit intrarea in Capitala a Au- 
gusti lo r sod. 

De indatà, voind sa arate deosebita tra- 
gere de inimà ce are pentru clasele scrinane, 
Regina Elisabeta dàrue§te zece mi! lei pen- 
tru a se distribui venitul lor la 8 fete sòr- 
mane, patru din Iajl §i patru din Bucuresd 
(16 Noembrie 1869). Apol in 1870, vizi- 
tànd Asilul Elena Doamna de la Cotroceni, 
ia acest institut sub patronagiul Séù, dàru- 
e§te 12.000 lei spre a se sévàrji mai multe 
lucràri, iar la 27 Aprilie acela§ an, punc 
piatra fundainentalà a bisericeì ce ridica in 
curtea Asilulul. 

La 1873, ma " diruejte Asilulul locul zis 
Fontana Bràncoveanulul. In acela§ timp, Ma- 
jestatea Sa, care in scurt timp invétase per- 
fect de bine limba romàni, incepe sa tra- 
duca pentru jcoale càrji didactice franceze 



Eli 



70 — 



ENA 



De la accastà epoca inainte, nu este ser- 
bar^ de bincfacere, nu e act filantropie, la 
care .numcle Reginel Elisabeta sa nusegà- 
seasci in frunte. 

Majestatea Sa ia sub patronagiul Seù So- 
cietàrie dtiunca, Fumica, ale càror nienire 
este se inlesneascà vC % nzarea produsului mun- 
cci femeilor sermane precuin : pinza tcrà- 
neascà, costumcle nationale, velinjele, scoar- 
tcle etc. Majestatea Sa, intemeazi si Socie- 
tatea de binefacere Elisabeta cu scop de a 
da ajutoare, lemne, haine, copiilor seraci, 
ear de doué ori pe an la Paste 51 Cràciun 
imparte din caseta sa personali jucàrii la 
tof.1 copilasii desmojteniti de soartà. 

Pururea muncità de dorul sa mai aline 
o durere, Regina fundeazà Institutul Suro- 
rilor de Cantate, dàruejte acestui stabiliment 
o casa in strada Clementel §i suportà singurà 
ani indelungati toate cheltuelele intretinerei 
acestui institut, pana cànd ii dà o orga- 
nisare destul de puternicà spre a putea 
inerge inainte. 

Isbucnind resbelul Independentei (1877- 
78), Majestatea Sa Regina Elisabeta arata 
un devotament admirabil. Clàde§te din a- 
verea Sa o baraci la Cotroceni si acolo zi 
$i noapte, la càpàtàiul bolnavilor, ca o ade- 
vàratà sorà de cantate, alinà durerile cu 
càte-va cuvinte de màngàere, leagà rànilc, 
si multi bravi i§I daù sfàrjitul in bratele 
sfintei fenici. 

In amintirea acestor tngrijiri ftrà preget, 
ComitetuI ales de sotiile ofiterilor armatei 
noastre, olerà Majestitei Sa la 28 Noem- 
brie 1880, in dar, o statue de marmorà re- 
prcsintànd pe Regina Elisabeta legànd rana 
unui osta§, ear poporul o supranume^te de 
atuncl : Marna rdnifilor, nume pe care'l 
poartà cu aceeasi màndrie ca acel de Regina 
a Romanie!. 

Filantropia Suveranei merge stràns legata 
cu interesul ce poartà pcntru desvoltarea 
belelor arte $i literaturei noastre. Majestatea 
Sa dà in totì anii auditiunl muzicale sép- 
timànale la Palat, scoate in evidentà talen- 
tele multo ra, dà òurse in stràinàtate tinere- 
lor cari arata aplecare pentru càntec, muzicà, 
picturà. 

Din càsàtoria Majestàtilor Lor Regele §i 
Regina, s'a nàscut un singur copil, la 27 
Septembrie 1870, Principesa Maria, care a 
incetat din viatà la 28 Martie 1874. 

Eminescu (Mihaìl).— Poet, publicist, nàs- 



cut la 20 Decembrie 1849 in satul IpJte^ti 
(judetul Boto§ani) mort in Bucuresci la 15 
Iunìe 1889 intr'un institut de alienati. 

A fàcut primele sale studi! in gìmnasiul 
din Cernàuti, apoi parasi §coala pentru a se 
lua dupà trupa de teatru a D-nei Fanny 
Tardini, cu care percurse Transilvania Mai 
tarziù, urma cati-va ani cursurile de filoso- 
fie ale Universitàtilor din Vicna ji Berlin, 
cu ajutorul ce primea de la Societatea Ju- 
nimea din Iaji. Intors in tarala 187400111x1 
la 1876 functiunea de revisor scolar si di- 
rector al Bibliotecei din IasL 

Indepàrtat din acest post, in urma schim- 
bàrei guvernului, Eminescu luà directiunea 
ziarului conservator Titnpul. La Iunic 1883, 
fu lovit de primele simptome ale-alienati- 
unei mintale; i$i mai revine pujin in lire 
in doue rànduri, dar peste putin timp muri 
in casa de sànàtate. 

Eminescu a publicat mai toate scrieriie 
sale in Convorbirile l'iterare: Eie au fost a- 
dunate in volum prin ingrijirea d-luì T. Ma- 
i >rescu, sub titlul 'Poesif, editura Socec. 

Prosa lui Eminescu, Sirmauul Dionis y là'- 
Frumos, din Lacrima, etc este adunata itUr'uu 
volum publicat de D nul Mortzun: Prosa {1 
VersurL In 189 1 s'a fàcut §i o culegere ale 
articolelor politice publicate de Eminescu in 
Timpul de la 1880 la 1881. 

Enàcescu (Ghenadie). — Episcop de 
Ràmnic §i Noul Severin, nàscut in la$i Li 
1837, incetat din viajà la Ianuaric 1898 in 
Neapoli (Italia). A fàcut studiile sale la $coa!a 
Trei Erarchi §i Seminarul Socola. La 1856 s'a 
càlugàrit sj a fost trimis la Atliena spre a stu- 
dia teologia. Dupà trei ani, intors in tara, o- 
cupà postul de profesor la seminarul Socola ; 
apoi de la 1860 la 1865 face studiile Acade- 
miei spirituale din Kiew. Intors injari,cnu~ 
mit director ji profesor al Seminarului Nifon. 
Hirotonisit arhiereù la 1864, e profesor Li 
facultatea de teologie din Bucuresci, pana 
la 1886, cànd este ales Episcop de Ràmnic 
si Noul Severin. 

Scrieri : Pi incipit de filosofie (1868). A 
loria filoso/ìef dupà Albert Suegler (1869). 
Stilistica (1874). Crestianismul in Dacia $i 
crepinarea 'Rjwiànilor (1878). i\CitropoIitì 
Ungro-VIacbiei (1880). Istoria sfinte! Mdnàs- 
t ir i Sinaia (188/). Din istoria bisericeascù a 
Romànilor (1882). liibuntUàfirea òoartel rit- 
mi ut (1888), Arbiva Episcopiel Rdmniculul 
(1888). Iconografia (1891). Visite canonie 



ENE 



n - 



fcRÈ 



(i 890-1 891). Eraldica vechie a %pmdnilor 
(1894). 

Ene (Constantin). — Maior, nàscut la 20 
Dcccmbrie 183 1\ Intril in armati ca ser- 
genti voluntar la 1857 §i e nwintat sub-lo- 
cotehent in 1858, maior in 1869. In timpul 
resbelului Independenjel, face parte din Reg. 

6 de dorobanti §i moare in fruntea bata- 
lionulul sèù in fata Rahovel la 7 Noembrie 
1877. 

Epureanu (Manolache Costache). — 

Bàrbat de stat, nàscut in Bàrlad la 1824, 
mort la Schlangenbad, ducatul de Nassau la 

7 Septembrie 1880. 

Studiile sale le a fàcut in Heidelberg 
(Germania) ji intors in tara iji incepu ca- 
riera politica participànd la mi§carea revo- 
lutionarà din Moldova (1848) §i intrànd in 
adunarea ad hoc a Moldove!. La 1860 el 
este presedmte al Consiliulul sub domnia 
lui Vodà Cuza §i apo! presiderà Coiititu- 
antà din r866, care se roste§te pentru di- 
nastia stràinà aleasà de {ari 

La' 1871, formàndu-se'guvernul conser- 
vati^ sub pre§edentia lui L. Catargiu, M. 
C. Epureanu il dà sprijinul sèù §i ia pentru 
càt-va timp portofoliul. Ministerulul justitiel 
. de la Qctombrie 1872 pana la Martiè 1873. 
Apol trece in opozijie, face parte din coa- 
litia de la Mazar-Pa§a §i in 1876 Aprilie 
ia prezidenjia unul Minister liberal pani la 
24 Iulie din acela§ an. Apoì peste càt-va 
tiriip cómbàtu iarà§i guvernul liberal §i trecn 
cu òpozitia conservatoare. 

Epureanu era un orator de mare talent, 
foarte satiric. " 

A publicat : Chestia ìocuitoriìor prività din 
pnnctul dt vedere ni %egul: argante (1866) 
' Despre pretinsa rescurnpdrare a edìlor ferale 
(1879). 

Eraclide (Constantin). — Jurisconsult 
n'àscut la 18 19 inc^tat din viatà h 1875. 
A fScut studiile in stràinàtate .si a ocupat 
in magistratura functiunele de judecàtor, 
membru,pre§edintede Curtejprocuror, mem- 
bri! §r presedinte hf : C;isàtie, fnembru in 
Consiliul de Stat §i prim prejedinte la Ca- 
satie. Posi secretar general al Ministerulul 
Justitiql in T863, apol Ministri! al Justitiel 
de la 3 pana la 17 Noembrie 1868, s'arc- 
iras din politica ia acéast:! epoca. 

C. Eraclide a publicat: Dorinole idre! 



h 



(1856). Despre elementul monarhic In sis- 
temiti representativ (1860). Curtea de intd- 
riturt f notariatul (1862). Studii practice 
asupra dreptului criminal (1865.) Femeea fi 
misiunea el (1870). Explicafiuni teorelice fi 
practice a codulul civil (1873). 

C. Eraclide a fost profesor de drept la 
Univesitatea din Ia§l. ' • 

Erbiceanu (Constantin). — Profesor, 
teolog, nàscut la 1835 In Comuna Erbi- 
ceni, judetul Ia§L Licentiat in teologie, pro- 
fesor de drept bisericesc numit la 1892 in a- 
ceastà calitate la Facultatea din Bucurcscl, 
a fost ales in 1896 decan al facultàjei de 
teologie. 

A publicat: Religiunea f ///m/fl (1885). 
Istorimi seminarului Venianim (1885). Des- 
pre viapa fi activitalea mitropolitului Venianim 
Costache (1888). Via^a fi actiwitatea P. S. 
Episcopi Neofit Seriban (1888). Istoria Mi- 
tropoliei Moldoviei fi Sucevel (1888). Tetra 
vanghelul diaconului Coresi (1884). Poesiile 
protosinghelului Naum %amniceanu din 1S21 
(1890), Cronicarii greci cari atì scris despre 
Romdnia (1890). Mibail Kogdlniceanu— bio- 
grafie — (1891). Religiunea in luptele Roma- 
nilor (1895). 

C. Erbiceanu este membru al Academie 
romàne. 

Esarcu (Constantin). — Bàrbat politic 
nàscut in Bucuresci la 1836, fluì doctoruluì 
Esarcu. A fàcut studiile sale la sfìntu Sava 
$i apol la Paris de unde s'a intors cu di- 
ploma de doctor fn medicina. 

: La 1864, e numit profesor de zoologie 
§i botanica la facultatea din Bucuresci, dar 
demisioneazà la 1873 spre a intra in di- 
plomale. Dupà ce§ade càt-va timp la Athena 
§i Roma; se intoarce in tara jertfiind toatà 
activitatea sa pentru Atheneul rotndn. Cu o 
sirguintà admirabilà, ne crutànd nicl sacri- 
ficio nicl rugaci uni, nicl muncà, isbutegte sa 
adunc printr'o loterìc publicà fondurile nc- 
cesare §i ridica monumentili din gradina 
Episcopio!. 

La 1891 C. Esarcu a fost càte-va limi 
Ministru de Externe in cabinetul de sub 
presidentia Generakiliii J. -Floresctt de la 2 1 
Februarie la 27 Nov. 189 1. 

Ca diplomat, a represcntat {ara la Roma 
si Athena. 

A publicat : Cnrs de pimlele naturale (1864) 
Stefan cel marti docilmente descoptrite in ar 



EVO _ 

hiva din Venezia (1874). Documerte desco- 
perite in arhiva Italie} (1878). Rolul nwnu* 
mentelor in istoria unni popor (1883) Athe- 
neul %pmàn (1888). lYiscursurf, rostite la 
Atheneù. 

Evolceanu (Dimitrie). — Niscut in Bo- 
to§anI la 1 Oct. 1865. A ficut primele stu- 
dil in orasul siù natal, iar cele superioare 
in $coala normali superioari §i Uuiversi- 
tatea din Ia§I, de linde e§i cu titlul de li- 
centiat in gciinjele istorico-filologicei Obti* 
nand prin concurs o catedri de limba ro- 
màni la liceul din Bàrlad si un stipendili 



12 — 



FAL 



din fondul «Iosif Nicolescu», studia de la 
1889- 1894 filologia latiniin Collège de Franco 
§i Ecole des Hautes Etudes din Paris, §i la 
Universititile din Bonn §i Berlin» 

Intors in {ari. a fost numit conferentiar 
de limba latini la Universitatea din Bucu- 
rescl. A scris in «Convorbirt Lit erare» din 
al càror comitet de redactie face parte, studi! 
de critica literari àsupra poesiilor d-lor Cos- 
buc, Gheorghe din Moldova, Artur Stavri, 
Vlihuti, Haralamb Lecca, asupra dram ci 
«Mort fari luminare» a d-lul I. Bacalbasa, 
romanelor d-lor Cini Oeconomu sj C. Not- 
tara §i novelelor d-nel Sofia Nidcjdc. 



F 



Fabian (Vasile). - Profesor niscut in 
satul Rus.il Birgiului (Ardcal) la Decembrie 
1795, incetat din viajà la 7 Aprilic 1836 
in IasjL A fìicut studiile in §coala germani 
militari din Niséud §i la gimnasiul din 
Bla§iù, apoi a urmat cursurile academice la 
Oradia-Mare. 

La 1820 in luna Noembrie, Vasile Fa- 
bian a fost adus de G. Asaki la la;! ca 
profesor la seminami din Socola ; dar peste 
pufin isbuenind mi§carea revolutionanì din 
182 1, V. Fabian fu silit si treaci in Ba- 
sarabia, linde trii pani la 1822. La aceasti 
cpoci se reintoarce Iajl, di mai alcs lec- 
tiun! in case particulare, §i in diferite im- 
prejurirl e trimis ca delegat din partea Sta- 
tulul la Sibiu cu depeji citre consulul ge- 
neral rusesc. 

La 1828, infiintandu-se gimnasiul din IasJ, 
V. Fabian e numit profesor de matematici, 
geografie sj limba latini pani la 1834 cand 
e numit profesor de filosofie la Acadcmia 
Mihiileani. 

A publicat : Moldova la 1S21. Schimba- 
rea soartel Moldove!. Geografia cinterimulnL 
Glasul viiforului (poesie). 

Faka (Constantin). — Autor dramatic 
s/i poct niscut in Bucurcsci la 1790, ince- 
tat din viati la 6 Martie 1845. A ficut stu- 
diile sale pc la gcoalclc g recenti din accie 
v lemuri si s'a distins mal alcs prin spiritili 
st-ìì sarcastie. A publicat : l : raii{u;ilele, 
comedie ji càte-va satire, precum : Ministriti, 
Vnlpea, Blestemul Lumel. 



Fàlcoianu (Scarlat). — Jurisconsult, 
niscut in Bucurcsci la 26 Octombric 182S 
incetat din viaji in Bucurescl la 26 Octom- 
bric 1876. A fìlout studiile sale in colegiul 
sfàntu Sava §i apoi fu trimis la Paris unde 
termina dreptul. Reintors in tari la 1851 
fu numit substitut de procurar la parchctul 
maltel Curti si mai pe unni Prcsedinte al 
Trib. Civil de Ilfov. 

Indati ce se institui Ciimicimia princi- 
pelui Al. Ghica, Scarlat Filcoianu fu numit 
director al Ministeruluì Justitiei. Apoi mal 
•tarziù, inainte de unirea definitivi fu cat-v.i 
timp Ministru de Externe sub domnia lui 
AI. Ion Cuza §i in urmi trecut prcsedinte 
al Curtel de Apel din Bucurescl. 

O dati cu innintarea Curtel de Casa|iuiu v 
la 1861, Scarlat Filcoianu a fost numit mem- 
bru la Inalta Cune unde a functionat pani 
la moartea sa ca membru, prcsedinte de 
scctiune §i prim presedinte. 

Òsebit de servicilc eminente ce acest bir- 
bat a adus tire! ca magistrat el a luat parte 
cu folos la Consiliul general al InstructiniKÌ 
publice. 

Fàlcoianu (Sjtefan) — General de di- 
visie, niscut la 6 lunic 1835. A intr^t in 
scoala militari ca clev la 7 Aprilic 18 J4. 
§i a fost inaintat sub-locotenent in i8>f». 
Maior in 1865, apoi trecut in ncactivitatc 
la 1869, a rcintrat in activitatc la 1877 
Aprilie cu gradui de colonel. Isbuenind rcs 
bclul Indcpendcnjel §i colonelul Barozzi fiinJ 
chiemat in funepunea de secretar general 



pél 



73 - 



FER 



al MinisteruluI de Resbel, $tefan Fàlcoianu 
este numit §ef de stat -major general al ar- 
mate! romàne de operatiune. In aceastà ca- 
ntate, el formeazà coloanele de atac ìnain- 
tea Plevnel, inaintea Vidinuluì; negociazà 
predarea Vidinuluì, subscrie convenjiunea 
de predare a acestel cetàji càtre armata 
romàna. 

Inaintat general de brigadà la 1883, $te- 
fan Fàlcoianu e numit ministru de resbel 
la 23 Iunie 1884 in cabinetul Ion Bràtianu 
pana la 13 Ianuarie 1886 cànd dimisioneazà 
din functiunea de Ministru. La 1892, inain- 
tat general de divisie, i'§I reia funcpunea de 
jef al marelul stat-major al armate!. 

La 1895, generalul Fàlcoianu trece la 
pensie. 

Telix (Iacob). — Medie, nàscut in Austria 
la 6 Ianuarie 18^2 (impàmintenit la 1871); 
a fàcut studiile liceale la Praga, cele uni- 
versitare la Viena, unde a dooàndit gradui 
de doctor in medicina §i in chirurgie in 
Ianuarie 1858. A trecut examenul de liberà 
practicà la Bucurescl la August 1858. 

Apola fost réndpe rénd : 1858, Medicai 
orajului Oltenita.; 1859 Medie al judetulul 
Mujcel; 186 1 Medie de coloare la Bucure- 
scl; 1862 Profesor la §coala najionalà de 
medicina; 1863 Inspector alserviciululsanitar 
§i membru al Consiliului Medicai superior; 
1865 Medic-§ef al orajulul Bucurescl; 1869 
Profesor la facultatea de medicina; 1880 
Membru al Academiel Romàne; 1892 Di- 
rector general al serviciului sanitar pana in 
present; 1893 Delegatal guvernuluì romàn 
la conferinta sanitarà internationalà din Dres- 
da; 1877-78 in timpul resbelulul, Director 
al spitalelor militare din Turnu-Màgurele. 

Scrierl : Despre alimentafiunea granulili. 
(1861). Observciliuni asupra c PelagreL(iS62). 
Apele Bucurescilor (1864). Tractat de Igiend 
public d si de Polizie sanitar d. Partea /(1870), 
Die oeffentliche Gesundheitspflege in Bucarest 
(1871). Zur Actiologie des Scorbutes. (1871! 
Hygienische Studie iìber 'Petroleum (1872). 
Traiul léranului. (1876). Despre mijcarea 
populafiunel Romanie! (1880) Crescer ea igie- 
nica a copiilor (1880). La situation hygièni- 
qut de 'Bucarest. (1882). Sur la Tro- 
phylaxie de la Pellagre, (1882). Projìloxia 
Pelagrel (1883). Darea de seamd asupra 
congresulut al IV interna^ional de igiend. 
£1883). 'Die sanitar en Zustànde Rumàniens 
Q1883). Darea de seamd despre exposifiunea 



interna\ionald de igiend din Londra (1884J. 
Despre desinf eccitine. (1885). ^Cannai eie- 
mentar de igiend pentru §coalele rurale £1885), 
'Progresele iglenice hi ceidin ttrmd ani (1885), 
Prevenfiunea tuberculosef (1886). etc, etc. 

Ferdinand (Victor, Albert, Mainrad 
de Hohenzollern). — Principe al Romà- 
niel, Mojtenitorul Coroanel, fiù al A. S. 
Principelul Leopold de Hohenzollern §i ne- 
pot al M. S. Regeluì Carol I. 

S'a nàscut la Sigmaringen in 12 (24) 
August 1865. Clasele secundare le a urmat 
la Duseldorf, apoì numit oficer de a dreptul 
in virtutea prerogativelor de cari se bucurà 
principil de sànge din Prusia, a plecat la 
Casse! unde a terminat cursurile scoalei 
militare de rèsbol. In urmà, a intrat sub- 
locotenent in Regimentul I-iù de guarda 
imperiala germana la Potsdam. 

Dupà duoi ani de practicà, a mers la 
Universitarie din Tubingen §i Leipzig unde 
a urmat cursurile de economie politica, 
sciinfele financiare, dreptul roman. 

Pentru limba romàna, in timpul §ederei 
sale in Germania, Principele Ferdinand a 
avut de profesor de la 1883 §i péna la 
terminarea studiilor sale, pe d. V. Pàun. 

La 18 Martie 1889, in lipsa unul mo§- 
tenitor direct al Tronului, A. S. Principele 
Ferdinand a fost desemnat ca Mo§tenitorul 
Coroanel. 

Intrat in armata romàna mai intèiù cu 
gradui de capitan in Regimentul No. 3 de 
infanterie la 26 Aprilie 1889, a inaintat 
maior comandant al Bat. 2 de vénàtori la 
29 Decembrie 1892, apoì la 1895 Ianuarie 
i-iù locot.-colonel, cap al aceluia§ batalion. 
La 1895 Ianuarie, ia comanda RegimentuluI 
No. 4 de ro§iorl cu gradui de colonel. 

La 22 Aprilie 1892, A. S. Principele 
Ferdinand s'a logodit la Potsdam cu Princi- 
pesa Maria Alexandra Victoria, ducesà de 
Saxa. La 29 Decembrie acela§ an s'a cele- 
brat càsàtoria Altetelor Lor la Sigmaringen, 
iar la 23 Ianuarie 1893 perechea princiarà 
face intrarea sa in Capitala térel. 

Cu aceastà ocasiune §i in aceastà zi, se 
celebreazà la 32 de biserici din Bucurescl, 
32 de càsatoril intre sàtenl §i sàtence ve- 
niji din toate juderele. Nunii lor aù fost 
A. S. Principele Ferdinand §i A. S. Princi- 
pesa Maria, 

Din càsàtoria Principelui Mojtenitor s'aù 
nàscut duoi copi! : Principele Carol la 2 

5b. 



FÉT 



74 - 



FÌL 



Decembrie 1893 §i principesa Elisabeta la 
29 Septembrie 1894. 

La Aprile 1897, A. S. Principele Ferdi- 
nand, atins de frigurl tifoide, era cu <tesà- 
vérjire considerat ca pierdut, §i salvarea Sa, 
gratie ingrijirilor ce'i aù fost date de doc- 
toriì C. Buicliu, I. Cantacuzino, W. Krem- 
nitz, se poate considera ca o minune, càci 
preotul recita deja là càpàtiiul bolnavului 
rugàciunele pentru ceasul morte!. 

Numeroasele manifestatiuni fScute Prin- 
cipelul mojtenitor cu prilejul acesteì crude 
boale, §i pornite din toate treptele societàtel, 
aù aràtat iubirea ce intreaga tara pàstreazà 
dinastiel. 

AstàzI, Mojtenitoail TronuluI este pe 
deplin restabilit. 

Fétu (Anastase). — Doctor, filantrop, 
nàscut la 21 Decembrie 18 15 la Mu§ata 
(Falcili) incetat din viajà in la§ì la 3 Mar- 
tie 1886. 

A inceput studiile sale la jcoalele publice 
din Ia§i §i le a terminat la Viena la 1842, 
obtinènd gradui de doctor in legl, apol 
trecu la Paris unde desàvir§i studiile medi- 
cale in 1848. lntors in tara, fu numit medie 
al Ia§ilor §i apol al milijiilor moldovenest!. 
La 1855 el intemeeazà Societatea pentru 
ìncurajarea tinerimei romàne la invasatura 
§n dàrue§te un capital insemnat. La 1856, 
pune fondamentul gridine! botanice din 
Iajl, cheltuind din averea sa pentru acest 
scop 50,000 lei; apol la 1859 alcàtuejte 
un proect de organizare al politiel sanitare. 

El a làsat Academiel 10,000 lei pentru 
facerea prin concurs a une! harte sciinpfice 
a jàrei §i 17,000 lei spitalului Sf. Spiri don 
din Ia§I pentru a se veni in ajutorul bol- 
navilor. 

Principalele sale scrierl sunt : Des signes 
des maladies du cceur (1848). Descrierea p 
intrebuiniarea apelor simple p a apelor mine- 
rale din Moldova (185 1). Manual pentru 
Invasatura moaplor (1852). Enumerarla spe- 
cielor de piante cultivate in gradina botanica 
din Ia§t (1861). Proect ih organisarea po- 
lirei sanitare in Romania (1863). 

Anastase Fétu, a fost ales membru in 
Divanul ad-hoc din Moldova, §i in nenu- 
mèrate rindurl deputat §i senator in Cor- 
purile legiuitoare dupà Unire. El era membru 
al Academiel Romane incà de la Septem- 
brie 187 1. 



Filimon (Nicolae). — Prosator, nàscut 
in BucurescI la 18 19, mort in acest ora§ 
la 1865. A dus o viajà foarte sbuciumatà, 
fiind rénd pe rènd, càntàret de bisericà, co- 
rist la teatru, flautist intr'o orchestra, critic 
la un ziar, romancier §i la urma urmelor 
functionar la Arhiva Statulul. 

Posedànd un spirit de observatiune foarte 
adànc ji mult talent, el a scris : Excursiunì 
ìn Germania meridionalà (1860). Mateo Ci- 
priani, Orapd Bergamo, Slujnicarit (186 1). 
Giocoli vechl p noi (1863). 

Filipescu (Alexandru). — Om politic 
nàscut in BucurescI la 1775, incetat din viatà 
la 1856. A primit o educatiune foarte ingri- 
jità in streinàtate §i in jarà, §i era versat in 
cunojtinta limbelor latine, elene vechie si 
moderna, francezà, italiana. Delegatul boefi- 
lor pe làngà Tudor Vladirairescu la 182 1, 
§i'a indeplinit misiunea atàt de indemànatic, 
in càt a fost supranumit Vulpe. 

Logofèt al Dreptàtel cànd se afla in tari 
generalul Kisselef, trecu apol la Ministerul 
de externe. A luat parte la redactarea re- 
gulamentulu! organic. La 1842 a contribuit 
mult dinpreunà cu Filip Len§ la alegerea 
DomnitoruluI George Bibescu care'! conferi 
mai tèrziù rangul de Vaiare Han. 

Filipescu (Constantin G.).— Fiul ma- 

relul ban Jordache Filipescu, niscut la 1804, 
incetat din viatà la 1842 Februarie. 

A fàcut studiile in Francia. lntors in {ari 
la 1829, a intrat in ojtirea romàneas<4 la 
formarea el §i a inaintat péna la gradui de 
colonel. A fost in urmà efor al Scoalelor, 
deputat in ob§teasca adunare, judecàtor la 
divanul civil, mare postelnic §i mare logo- 
fèt al Credinteì. 

In timpul administratiunei principeluì 
Kisselef, acesta l'a luat ca secretar particu- 
lar al sèù. 

Filipescu (Constantin N.). — Nàscut 
in 1807. A fòcut studiile la Paris in 1829. 
F§i desveli striscitele calità{I de orator, 
cand pentru prima oarà abordànd tribuna 
in 1844, In objteasca adunare, denuntu 
printr'un discurs ce {inu mal multe zile, con- 
cesiunea minelor càtre Rusia (afacerea Tran- 
dafirof). 

Ministri! de finanje in guvernul revolu- 
tionar de la 1848, plecà dupà revolute in 
exil unde publicà, in limba francezS o In- 



FIL 






FIL 



crare insemnatà sub titlul Mèmoìre sur les 

conditions d'existence des Principautés dami- 

biennes. 

El muri in exil, la Paris, in 1854, ^ n( l 

abia in vèrsta de 47 ani. 

Ingropat la Filipejti — Bràila, poetul G. 

Crejeanu a compus pentru mormèntul séù 

urinatomi epitaf: 

Urmànd cu vrednicie tradita strdbund, 
Inréurf streine brava dupé tribuna, 
§i cdnd sunà età ora solemnd 'a de§teptdrel 
Costache Filipescu,pdru 'nfruntea mi§càril. 
c Pe Immurile Senei, in urmd exilat 
Muri, §i de' al séù frate ad fu transportat. 
juni generaci, mormèntuì salutali, 
T)e patrie §i onoare aci ve inspiraci ! 

Filipescu (Gheorghe). — Cunoscut sub 
numele de Dadu Filipescu. Golonel de ca- 
vatene, nàscut in BucurescI la 18 1 1, a incetat 
din viatà in BucurescI la 1889 Decembrie. 
A intrat in ostire ca soldat la 1843 §i a 
inaintat sub-locotenent la 1846. Liberatdin 
ostire la 1848, pleacà in Rusia, urmeazà 
cursurile jcoalel de cavalerie din Moscova 
§i intra in armata ruseascà, unde sta pana 
la 1859. La aceastà epoca, dupe ce luase 
parte la resbelul din Crimea, §i càpàtase pen- 
tru bravura sa o spada de onoare, reintrà 
in armata romàna cu gradui de capitan. 
Colonel in 1867, faca parte din statuì- major 
al Majestàjel Sale RegeluI Carol I-iù, pe 
atuncl Principe. 

Demisionat earàjì din armata §i trecut 
la pensie, reintrà in o§tirea ruseascà cànd 
isbucne§te resbelul Independentel (1877-78) 
ji este atajat ca adjutant pe léngà marele 
Duce Nicolae, fratele Imperatulul. 

Filipescu (Gheorghe C).— Nàscut in Bu- 
curescI la 1840. A fjcut studiile in Germa- 
nia §i Austria, apol a intrat in armata Mol- 
dove! cu gradui de sub-locotenent §i a fost 
adjutantul PricipeluI Cuza. 

Demisionat din armata la 1863, s'a sta- 
bilit in BucurescI. 

Numit maresal al Curtel A. S. PrincipeluI 
Carol I-iù la 1866, a ocupat aceastà inaltà 
demnitate péna la 1874. 

Trimis atuncl ca agent al tàrel la Peter- 
sburg, a pàstrat acest post pena la 1876 
cànd a demisionat in urma retragerel gu- 
vernulul L. Catargiu. 

Filipescu Ion (A.). — Supranumit Vul~ 



pache, fiul lui Filipescu Vulpe, om poli- 
tic, nàscut la 181 1, incetat din viafà la 
August 1863. 

A fàcut studiile sale in Francia de unde 
s'a intors in 1835 cu titlul de licentiat in 
drept, ocupànd funcjiunile judecàtorejtl de 
membru la Tribunalul Ilfov §i apol membru 
la Curte. Retras din jarà cànd a isbuenit 
revoluta de la 1848, s'a reintors sub dom- 
nia lui £tirbey cànd a fost numit secretar 
de stat (Ministru de Externe) §i apol lo- 
gofàt al Dreptàtel. La 1856, a fost prese- 
dete al Comisiel SfatuluI Oràsenesc, ear 
dupè plecarea lui Vodà Al. Ghica, e numit 
Caimacam dinpreunà cu Manolache Bàleanu 
§i Iancu Manu. 

A lucrat mal tèrziù pentru Unirea Prin- 
cipatelor §i a fost Ministru al Justifieì la 
inceputul Domniel lui Cuza. Ales de mal 
multe ori deputat al judetulul Dolj, era in 
1863, vice-pré§edinte in Adunarea Deputa- 
{ilor. Là 1845 se càsàtorise cu fiiqi cea 
mare a lui Vodà Bibescu, domnita Elisa. 

Filipescu (Iordache). — Om politic nàs- 
cut la 1765, incetat din viajà la 1855. 
Bàrbat cu multa eruditiune, a ocupat func- 
tiunele cele mai importante in Stat. A fost 
mare vornic §i mare bàn-Ministru de In- 
terne pana la 1835. In anul 1834 a f° st 
cel mal serios candidai la domnie sustinut 
de partidul liberal, dar combàtut de Ru§i. 
Alegàndu-se Alexandru Ghika, servi sub 
dànsul ca Ministiu de Interne pana la 1835. 

La 1843 dupe retragerea DomnitoruluI 
Al. Ghika, fuse caimacam din-preunà cu Th. 
Vàcàrescu §i M. Cornescu de la 15 Oct. 
1842 pana la Ianuarie 1843. Sub domnia 
lui Bibescu a fost Prejedinte al SfatuluI de 
la 29 Iunie 1843 pana la 29 Iunie 1846 
§i Ministru de Interne pana la 11 Mal 1847. 
Sub domnia lui $tirbey a mal fost Minis- 
tru de Interne de la i-iu Septembric 1849 
pana la 4 Mal 1854. 

Filipescu (Nicolae). — Om politic, nàs- 
cut in BucurescI la Decembrie i86i.Afàcut 
studiile sale in streinàtate, luànd la Paris 
diploma de licenjiat in drept. Intors in jarà 
s'a pus dupè pujin timp impreunà cu al{i 
tinert in capul ziarulul Epoca, organ de 
luptà in contra partidulul lioeralde la 1884 
pana la 1888, cànd acest ziar s'a contopit 
cu Constitulionalul. 

Ales deputat al colegiulul al 3-lea de 



FLE 



76 



FLE 



Bràila, a representat in Camera de la 1887 
pana la 1895 neintrerupt interesele accstul 
judej. La 1893 a fost ales Primar al Capi- 
tale!, §i a ocupat aceastà functiune pani la 
1895 Octombrie cànd a fost disolvat Con- 
siliul comunal in urma venirel la putere a 
guvernulul liberal. 

La 1895, Noembrie, a redeschis ziaml 
Epoca, organ de luptà conservator con- 
tra guvernulul liberal. 

A publicat cfce-va brosurì, intre cari : 
Particele politice (1890) Cestiunea léràneascà 
(189 1) Albii §i rofd (1894) Càtre un noti 
ideal (1897). 

Flechtenmacher (Alexandru). — Violo- 
nist, compositor muzical ,nàscut in Iasjf la 23 
Decembrie 1823 incetat din viatà in BucurescI 
la 28 Ianuarie 1898. A aràtat incà din fra- 
geda copilàrie multa tragere de inimà pentru 
muzicà, astfel in càt la vèrsta de 9 ani, canta 
deja prin concerte. 

La 1837, marcie logofét Costache Ko- 
nache, '1 trimise la Viena ca bursier spre 
a urma cursurile pentru vioarà §icomposi- 
tiune. Intors in tara la 1840, i'l regàsim 
capelmaestru al Teatrulul najional sub di- 
rectiunea M. Millo in 1844, pèni la 1847 
cànd Vodà Mihail Sturza i'l trimite earà§I 
in streinàtate spre a se perfectiona in arta 
sa. El pleacà la Paris, dar evenimentele po- 
litice de la 48, i'l rccheamà in tara, §i 
dupé ce trece pe la teatrul din BucurescI 
la 1852, pe la teatrul din Craiova la 1853, 
earà§l pe la Ia§l, el se fixeazà in BucurescI 
la 1858. 

La 186 1, Flechtenmacher este numit 
profesor de muzicà la o scoalà a Statului 
din Capitala, ji la 1864 profesor la Con- 
servatomi din BucurescI, post pe care l'a o- 
cupat pani la 1894 c ^nd a fost trecut lapensie. 

Accst compositor a contribuit mult la 
popularisarca rcpertoriuluì autorilor nostri! 
dramaticl. 1:1 a scris muzica pentru Insunìfeif 
Cbirit^ii la Lift, Cbirit^a in Provincie, Babà 
Hdrca, Scara Màlef, Unita Satului, Cimpoiul 
Draculuiy Craiil Noti, Fata de la Co^t'a, etc, 
etc. Intre operile sale, trebue sé numéràm 
o colecliune de càntece ?ta(nwale, tipàrite 
la Socec. 

Flechtenmacher (Christian). — Pro- 
fesor, jurisconsult, adus din Transilvania 
de càtre vornicul Mi hai Sturdza §i numit 
la 1831 profesor de legislatie la jcoala Va- 



silianà din Ia§I, unde a predat 18 ani cur- 
surile sale. 

Dinpreunà cu Damaschin Bojinca, a tra- 
dus in limba romàna codul Calimah. 

Flechtenmacher (Maria). — Artisti 
dramaticà, nàscutà in BucurescI la Noembrie 
1838, incetatà din viatà la 14 August 1888. 
Dnpé ce a urmat càte-va clase primare, a 
imbràjijat din copilàrie cariera dramaticà la 
1850, debutànd la un teatru din Bràila. Apol 
a intratin trupa lui C. Mihàileanu la Cra- 
iova gi la 1853 s'a càsàtorit cu composi- 
torul muzical Alex. Flechtenmacher, 51 a 
mai jucat pe scena teatrulul din BucurescI 

In afarà de activitatea s'a artistica, Maria 
Flechtenmacher a publicat *Poesif §i pro^d 
un volum (1871). 

Fleva (Nicolae).— Om politic, nàscut 
in Foc§anl la 1840. A facut studiile sale 
la liceul Sfàntu Sava §i apol a urmat cur- 
surile Universitari din Neapole, unde a 
luat diploma de licenjiat in drept. 

Intors in tara la 1867, intra imediat in 
luptele politice §i se distinge mal ales prin 
violentale sale ca agitator al maselor po- 
pulare. 

Ales deputat imediat de alegàtoril din 
Focjani, e vecinic amestecat la toate tur- 
buràrile §i toate mijcàrile de strada. 

Inaintea juratilor din Tàrgovijte, este a- 
pàràtorul celor amestecajl in migcarea re- 
volujionarà din Ploejtl de la 26 Martie 1870. 

Primar al Capitale! sub guvernul Ion 
Bràtianu, demisioneazà la 5 Iunie 1886 §i 
devine unul din membril cel mal activi §i 
turbulentl al opositiel-unite, provocànd dese 
intruniri publice in cari se distinge prin 
violenta limbagiulul seù. 

In Camera din care face parte, urmcazi 
asemenea o cràncenà opositie contra gu- 
vernulul §i din cauza unul discurs mal a- 
gresiv, i'jl atrage un duel cu d-nu Phere- 
kvde Ministru de Externe. In acest duel e 
rànit de un glont in màna stèngà (14 Ia- 
nuarie 1887). 

Arestat la 15 Martie 1888, e depus pre- 
vcntiv la Vàcàresti pentru cà se pusese din- 
preunà cu alte personalitàtl politice in capul 
manifestantilor cari aù nàvàlit in curtea 
Mitropoliei, cerand demisiunea guvernului 
Ion Bràtianu. 

Pus in liberiate dupè constituirea noulul 
guvern Th. Rosetti, N. Fleva se raliazà la 



FLO 



77 



FLO 



partidul liberal din noù §i reincepe o Cam- 
panie de agitaci contra conservatorilor. 

La 4 Octombrie 1895, formàndu-se Mi- 
nisterul D. Sturdza, N. Fleva ia portofoliul 
MinisteruluI de Interne, dar pentru scurì 
timp, càci la 15 Ianuarie 1896 este nevoit 
sé demisioneze din cauza neinjelegerilor 
dintre dènsul §i ceì lalji colegl al sèi in 
privinta modulili prea democratic cum ad- 
mimstra departamentul ce i se incredinjase. 

In urma retragereì sale de la guvern, 
Intemcazà ziarul Dreptatea §i devine seful 
grupuluì liberal-democrat. 

N. Fleva a publicat mal multe brojuri, 
intre aitele : Vrerogativele Adunarti depu- 
tafilor (1877) Discuta generala asupra leget 
comunale (1886) *Dare de seamd càtre cetd- 
ienf(i8S6) Misterele VolipelCapitalelCiSS-j) 
Ghe§ef turile de la SCinisterul da rezbel (1888) 
Hjgitn autrocratic (1893). 

Florescu (Alexandru Em).— Nàscut in 
Brasov la 22 Ianuare 1822. A fkut studiile 
sale in liceul Sfìntu Sava, apol a intrat la 
1840 ca copist la Secretariatul Statuiti!, 
unde a inaintat péna la funcjiunea de se- 
cretar. La 1846 pleacà la Paris spre a stu- 
dia dreptul §i urmeazà cursurile 2 ani. 

Dupè revolujiunea de la 1848, s'a intors 
in tara §i a fost in diferite réndurl prefect 
de judej ji la urmà prefect de polijic In 
Bucurestì. 

Dupe ce face parte din divanul ad-hoc, 
este numit in 1857 Director la Ministerul 
de Interne apol Ministru de control de la 
24 Martie 1862 péna la 24 Iunie acela§ an 
§i Ministru al Lucràrilor Publice de la 24 
Iunie pana la 11 Octombrie 1862. 

In diferite cèndurl, Al Em. Florescu a 
fìcut parte din parlament, ca senator saù 
deputat. 

Florescu (Bonifaciu). — Profesor, pu- 
blicist, nàscut la Pesta (Ungaria) la 27 A- 
prilie 1848. Elev al liceuluì Louis-le-Grand 
din Paris, licentiat in litere de la Rennes, 
e profesor de limba Irancezà la liceul Sfìntu 
Sava din Bucurescl de la 1843 §i péna in 
presentcuomicà intrerupere intre 1874-1876 
ji intre 1882-1883.^ 

A scris §i publicat in diferite reviste literare: 
«'Dacia sub jugul Golilor» Istoria in càn- 
tece populare. Poetiti Grigore Alexandrescu, 
Etiam contra omnes. A iniiinjat ziarele Por- 
tofoliul romàn (1880-188 1) biblioteca omu- 



lui de gust; Dacia viitoare, dispartite in curànd. 
Lucràrile sale mal principale sunt: Curs 
metodic de limba france^à, Versijication frati- 
faise, Hisioire de la liiterature franose 2 
voi. 'Poesie lyrique franose. Istoria In tablo- 
uri, %itmurì §i rime, Buffon, discours sur le 
style. Studiì literare, etc. 

Florescu (Ion Em).— Om politic, gene- 
ral de divisie, fiul vorniculul Manolache 
Florescu, nàscut la 18 19 in Ràmnicu Vàl- 
cea, incetat din viajàla 22 Mal 1893 in Paris. 

A ftcut studiile sale la colegiul Sfìntu 
Sava §i apol a terminat cursurile jcoalel de 
stat-major din Paris. Reintors injarà, intra 
in armata romàna §i e insàrcinat de prin- 
cipele Bibescu cu organizarea ostireì, cànd 
creazà cea d'àntèiù jcoalà militarà. La 1854 
avànd gradui de Colonel, face Campania in 
timpul rezbelulul OrientuluI ca oncer de 
ordonanjà al generalilor Luders §i Dannen- 
berg, din armata rusà. La 1859, generalul 
Florescu e Ministru de rezbel al ambelor 
Principate, dupè unire ; apol demisioneazà 
§i revine in capul acestul departament de 
la 30 Sept. 1862 pana la 12 Octombrie 
1863. In 1865, generalul Florescu face par- 
te din cabinetul Kretzulescu ca Ministru 
de Interne §i Lucrar! publice de la 14 Iunie 
pana la 30 Ianuarie 1866. Mal tèrziù, in 
cabinetul Lascàr Catargiu, el ia incà o data 
portofoliul MinisteruluI de Rezbel §i'l line 
de la 14 Martie 187 1 pina la 4 Aprilie 
1876, cànd devine presedinte al Consiliulul 
pentru càte-va zile, §i apol demisioneazà. 

La aceastà epoca, dinpreunà cu ceì lal{i 
colegi al sé! dinguvernul cons^rvator, este 
pus sub acusare §i i se refuzà autorisarea 
de a participa la rezbelul Independenjel din 
1877. 

Guvernul liberal, renunjànd la decisiunea 
sa de a merge inainte cu darea'n judecatà 
a fojtilor Ministri! conservatori, generalul 
Florescu reintrà in viata politica ; membru 
al paitiduluì conservator, el este ales pre- 
sedinte al SenatuluI in 1890 §i in 189 1 
forma sub pre§identia sa un guvern conserva- 
tor care nu tinu insà de càt putine lunl, 
fiind com^us numai din elemente disidente. 

Retras de laputerela 27Noembrie 1891, 
generalul Florescu a plecat in streinàtate 
spre a'ji càuta sànàtatea §i a incetat din 
viajà la Paris in 1893. 

Generalul I. Em. Florescu a publicat : 
Teoria darei la semn (1845) Datoriile Os- 



FLO 



7« - 



FOT 



tasului (1876) Contingentili armate! (1877) 
Situaliunea (1877) Institupunea militar d ba- 
cata pe icoalà (1888) Fortijicajiunile (1889) 
Armatele vechii si moderne (1890). 

Florian (Aron). — Publicist, niscut la 18 05 
in Ardeal (Transilvania,) mortla 1887 fnBu- 
curesci. Terminanti studiile sale in Pestha, 
a venit in Bucuresci la 1826, adus de 
Const. Golescu care i'a incredintat condu- 

a 

cerea scoalei primare ce infiintase la mojia 
sa Golestl. La 1836, a fost numit profesor 
de istorie la Sfintu Sava, ear mal tirziù 
membru in consiliu de instructiune. 

Amestecat cit va timp in viata politica, 
participind la mi§carea revoiutionari din 
1848, Aron piriseste tara, se reintoarce in 
Ardeal ca redactor al unui ziar fondat de 
Mitropolitul Saguni, trece la Viena unde 
colaboreazà la alt ziar si apoise reintoarce 
in Romania. 

Acestui publicist se datore§te : Istoria Prin- 
cipatelor (1835-183 8) Dic£ionarul Frane e^o- 
Romàn, in colaborare cu Hill si Poenaru ; 
Catechismul omuhtf crestin (1839) Geografia, 
Istoria generala pe se ama scoalef, Mi hai 
Bravul (1852), etc. 

Fontaninu (Gheorge). — Profesor, nis- 
cut in Brasov la 1825, incetat din viati in 
Craiova la 24 Aprilie 1866. Invitatura pri- 
mari a fìicut'o in Sibiù, liceul in Pesta si 
cursurile universitare in Viena. Intors in 
tari, a fost numit la 185 1 Director al 
gimnasiului din Craiova, si profesor de 
limba latini ocupand aceasti functiune trel- 
zecì de ani 

Singura sa publicatiune cste : Geografia 
liticò si matematica (1855). 

Formac (Constantin). — General de 
brigadi in reservi, niscut la 18 30 Martie 
8, incetat din viati in Bucuresci la 27 Mai 
1897. S'a inrolat in armati ca junker la 
1847, si a fost inaintat sub-locotenent la 
1850. Liberat la 1855, a reintrat in armati 
la 1856 sj a fost inaintat otìter supcrior la 
1865, colonel la 1882, general de brigadi 
in reservi la Aprilie 1890 cand a demisionat 
din armati. 

In timpul rezbeluliu Indepcndentei 1877- 
1878, s'a distins prin vitejia sa si a prins 
in doue rénduri convoiurl turecsti, primind 
multumirile gencralilor rusi Arnoldi si Gurko. 



Fotiade. — Cumnatul caimacamului Yo- 
goride §i agentul séù la Constantinopole, 
trimis acolo spre a zàdirnici incercàrile de 
unire a Principatelor. 

Fotino (Androcle.) — Medie, Inspector 
general de brigadi, niscut in Brilla la 
1834 Noembrie 11. Studiile liceale si 
primele studi! medicale le-a ficut in Grecia 
la Atena si in urmi s'a dus la Paris pen- 
tru complectarea studiilor sale medicale. 

La 1860 s'a intors in jari, §i a practi- 
cat medicina in Bucuresci. Tot in acelas/i 
an, cu ocasiunea organizirel «ServiciuluI Sa- 
nitar Militar» a intrat in armati ca medie 
militar, cu gradui de medie de Regiment 
CI. Il-a. I s'a incredintat atuncl Sectiunea 
Chirurgicali de bolnavi la Spitalul militar 
din Bucuresci, §i a fost insircinat si faci 
un curs de Clinici chirurgicali in servi- 
ci ul sèù. 

La 1862 a fost numit secretar al Con- 
siliului Medicai Superior Civil, functiune pe 
care a ocupat-o pini la 1865, c ^nd a de- 
misionat. 

La 1863 a fost inaintat Medie de Regi- 
ment CI, I. Tot in acela§ì an a fost numit 
§i sub-Director la Scoala Nationali de me* 
dicini, functiune pe care a ocupat'o pana 
la transformarea acelel §colt in Facultate 
de medicini. 

La i866,a fost inaintat medie principal 
CI. II. La i874,cand pentru prima oari sa 
aplicat legea sanitari a térel, a fost numit 
membru al Consiliului medicai civil, func- 
tiune pe care a ocupat'o pini la i894,cand 
a esit la sorti §i a fost inlocuit. 

La 1875, a fost inaintat la gradui de me- 
die principal CI. I. 

La 1877 Aprilie a fost alcs senator al 
colegiuluì al 2-lea de Ismail. Dupi retroce- 
dala Basarabieì, 'sl-a stabilit domiciliul po- 
litic in judetul Mehedinti, unde este m.ire 
proprictar, si unde in mai multe rànduri a 
fost ales senator al ColegiuluI marilor pro- 
pi età ri. 

La 1877-78, a luat parte in Campania 
din Bulgaria, ca sef al ambulante! mare- 
lui Cuartier General. 

Aceasta ambulanti forma baza opera- 
tiunilor ServiciuluI Sanitar al Armatel Ilo- 
mane din jurul Plevnei. 

In afari de conducerea ambulantel mare- 
lui cuartier general, el a asistat cu per- 
sonalul disponibil al ambulante!, la toate 



FOT 



- 19 - 



FÒT 



atacurile armate! romàne in contra Plev- 
nel ; §i une ori s'a gàsit in mijlocul focu- 
luì inamiculul «la 30 August §i 6 Septembrie.» 

La 1878 Februarie, imbolnàvindu-se la 
Poiana inspectorul general Dr. Davila, a 
fost insàrcinat de càtre Ministrul de Rezbel 
cu evacuarea bolnavilor §i rànitilor din spi- 
talele de Campanie dupà marginea dreaptà 
a Dunàrel. Aceastà misiunea fost unadin- 
tre cele mai grele de implinit, atat din 
cauza asprimel timpului, càt §i din cauza 
insuficienjeì mijloacelor «de transport, pre- 
cum §i mal ales din cauza deprimàrei fisice 
§i morale a personalulul sanitar, care in 
acel moment '§1 platea §i el tributul la 
o epiedemie de tifos de care era bàntuità 
armata noastrà din Bulgaria. 

La 1883 a fost inaitat la gradui de me 
die inspector general §i numit §eful cir- 
comscripjiunei sanitare corpului I de ar- 
mata ji diviziel active Dobrogea. 

La 1885 a f° st numit director general 
al serviciulul sanitar civil, §i a ocupat a- 
ceastà funqiune in mod gratuit timp de 
opt lunl; in urmà a demisionat. 

*La 1886, a fost numit Efor al spitale- 
civile din Bucuresd, funcjiune onorifici, pe 
care a ocupat-o pana la 1889, cànd a de- 
misionat. 

La 189 1, Ministrul de Ràzboiù, Ta insàr- 
cinat sa represinte ca delegat al acestul Mi- 
nister, serviciul sanitar militar romàn la 
congresul de hygienà §i demografie de la 
Londra. 

La 1896 a iost numit iarà§l efor al spi- 
lelor civile din Bucuresd. 

Scrierile sale originale se màrginesc 
in tre! rapoarte càtre Ministrul de Interne 
publicate in brojurl asupra inspectiunilor 
sanitare ce a fàcut judetelor : Buzàù, R.- 
Sàrat, Putna, Bràila, Tulcea, Constanta, II- 
fov §i ora§ul Bucuresci in calitate de mem- 
bru al Consiliulul Sanitar Superior, §i 
in comunicarea ce a fòcut la Congresul de 
la Londra §i Raportul càtre Ministrul de 
Resbel publicate tot in bromuri. 

Fotino (Dionisie). — Publicist nàscut Li 
1769, in Pathras (Peloponèse). A fost tri- 
mis din copilàrie de pàrintele séù la Cons- 
tantinopole pentru a '§1 urma studiile la 
«marea §coalà a neamulul de la Patriarhie.» 

El a urmat cu succes studiile sale lite- 
rare la sus zisa §coalà, desvoltànd tot de o- 
datà §i un deosebit talent pentru muzica 



vocalà bisericeascà, ceea ce il a atras sim- 
patiile PatriarhuluI ecumenic. El cunojtea 
bine limbele greacà, latina §i araba §i era 
familiarisat cu limba francezà §i italiana. 

Dupà terminarea studiilor sale la Cons- 
tantinopole, Dionisie Fotino a vizitat ora- 
cele Viena 7 Lipsca §iVenetia, de underein- 
torcèndu-se la Constantinopol a intrat in 
socictatea Etcriei §i a inceput a lucra ca 
membru al acestei societàri. 

Dionisie Fotino a venit in tara la anul 
1804. La sosirea lui Vodà Caragea, el a 
fost ata§at pe làngà acest Domn in calitate 
de al 2-lea Secretar. 

Dionisie Fotino a luat parte la toate lu- 
cràrile de organizatie §i de legislajiune in- 
treprinse de Caragea in primil ani al Dom- 
niel sale, pentru care i s'a acordat rangul 
de Serdar, §i de atuncl el a fost mai rault 
cunoscut sub numele de Serdarul Dioni- 
sache. 

In urmà insà, vàzénd cà Vodà Caragea 
se abàtea mult de la calea cea bunà, abu- 
zànd in tot felul cu scop de a '§1 satisface 
plàcerile §i a se imbogàji, Dionisie Fotino 
a inceput sà'l atace prin scrierl satirice a- 
nonime, ceea ce a fàcut ca el sa devie foarte 
simpatie boerilor pàmènteni. 

Vodà Caragea convins cà numai Dionisie 
Fotino putea sà-1 atace asttel, a hotàrit in 
secret decapitarea lui, §i pentru aceastace- 
ruse de la Pa§a din Rujciuc un calàù (gealat). 

Scàparea viejel lui Dionisie este datorità 
numai protectiunei Baj BoeruluI Iordache 
Filipescu, care prevenindu-1 la timp, Ta a- 
dàpostit in casa sa pe timpul celor din urmà 
4 ani ai Domniei lui Caragea. 

Casele Baji Boerilor jàrel, eraù consi- 
derate in acea epoca ca inviolabile. 

In acest timp de captivitate voluntarà, 
Dionisie Fotino a intreprins scrierea Isto- 
rici Dacia in trel volume. Pentru aceastà 
importantà lucrare, Iordache Filipescu J i a 
pus la dispozijiel toate mijloacele de cari 
dispunea dànsul, §i cu o generositate proprie 
boerilor mari din acea epoca, el nu a crutat 
nici un sacrificiu pentru procurarea de do- 
cumente §i scrierl, de cari avea nevoe Dio- 
nisie Fotino in lucrarea sa. Pe tot timpul 
captivitàtei sale benevole, Dionisie Fotino 
a avut làngà dànsul pe nepotul séù Ilie 
Fotino fiul surori sale Pashalita, pe care '1 
infiase §i *1 instruea singur impreunà cu 
Constantin fiul lui Iordache Filipescu §i cu 
nepotul acestuia,Grigore (Gàgàjà) Filipescu. 



FRA 



— 80 - 



PUH 



Nepotul luì Dionisie Fotino, Ilie, 'i a ser- 
vit tot timpulca secretar, $i dupà moartea 
unchiului séù a continuat scrierea Istoriti 
lérei §i a descris %evolupunea din anul 
182 1 in Romania, scriere in limba greacà 
in forma de cronica §i intitolata Tudor 
Fladimirescu §i Alexandre Ipsilante saù re- 
volupnnea din 182 1 tradusà de M. Geor- 
gescu. 

Dupà plecarea lui Yodà Caragea, la anui 
18 18, Dionisie Fotmo a pàràsit casa bine 
fìkàtorulul séù Iordache Filipescu §i s'a in- 
stalat in propria sa casa, pe podul TirguluI 
de afarà (Calea Mo§ilor) in faja bisericei cu 
Sfinjil, actuala casa a reposatului Dr. War-. 
thiadi. Aci el a tràit stimat §i iubit de tori 
catì il cunosceaù. 

Se ocupà de o potrivà de scrierì literare 
§i scrierl de muzicà bisericeascà. Spiritul 
sèù umoristic, de la plecarea lui Caragea, 
luase o alta direcjiune. Biciuiafàrà mila cu 
pana sa satirica, cochetàriele femeilor din 
societate, cochetàril importate din Fanar. 

Dioisie Fotino a murit in mod subit la 
io Octombrie 182 1. A foat imormàntat cu 
mare pompa la biserica cu Sftnji din Podu 
TirguluI d'afarà, unde §i pana astàzl se 
poate vedea piatra ce acopere mormintul 
sèù, care se aflà sub jejurile din strana 
stinga a bisericei. 

Franchetti (Benedetti). — Impresario 
de trupe italiene §i profesor de càntec, nàs- 
cut in Verona. A inceput prln a fi volun- 
tar in legiunea lui Garibaldi, pe care l'a 
urmat in mal multe expeditiunl. Rànit de 
douà gloanje in piciorul stàng, a pàràsit 
cariera armelor §i s'a ocupat de muzicà. 
Venit in Bucuresd, se face cunoscut la 
1852 ca §ef al corurilor cànd se deschide 
Teatrul cel mare, §i tncepe sa dea repre- 
sentajiunl artisti! de opera italiana. Ani in- 
delungad a fost apol el singur in mai multe 
rinduri impresario, dar a perdut cu aceste 
intreprinderl tot ce avea. A fost nu- 
mit mal tàrziù profesor de muzicà la di- 
ferite jcoale particulare §i ale Statulul in 
Bucuresd. 

A incetat din viatà in Bucurescila 1895. 

Francudi (Epaminonda). — Profesor, 
nàscut in insula Cipru la 1829, incetat din 
viajà in Bucuresd la 1897. A fòcut stu- 
dile sale la Athena §i apol a venit in tara 
§i a dat lecjiunl de limba elenà la diferite 



§coale. In 1864 a fost numit profesor de 
limba §i literatura elenà la Facultatea de 
litere ji filosofie din Bucuresd. 

A publicat : Discurs in amintirea eroder 
de la Creta (1866). Hymn laUnirea Triti- 
cipatelor (1859), toate in limba elenà. 

E. Francudi a fost director al §coaleì 
normale superioare §i interpret pe làngà 
Ministerul de Externe pentru limba elenà. 

Frank (Andrei). — Farmacist, nàscut in 
18 15 in ora§ul Mediaseli (Transilvania). 
Dupè ce a imbràti§at cariera de faimacist 
in ora§ul sèù natal, a trecut in Muntenia 
la 1846 ca farmacist inMizil, apol s'a strà- 
mutat in Bucuresd unde a cumpàrat un 
imobil §i a deschis farmacia «La Ursu» pe 
care o posedà §i astàzl. 

La 1859, el a fondat Societatea farma- 
cijtilor din Romania. A fost timp indelun- 
gat membru in Comisiunea chimico-farma- 
ceuticà, càt §i membru al Comisiunel de 
hygienà, §i al juriulul examinator de licen- 
jiajl in farmacie. 

Frollo (Giovani L). — Profesor universi- 
tar, ftlolog, nàscut in Venetia la i83i,doc- 
tor in drept al facultàjel din Padova. 

A pàràsit tara sa fiind incà ténàr spre 
a se stabili in Romania ca profesor de 
limbi neo-latine, in diferite institute parti- 
culare §i de ale Statulul. La 7 Octombrie 
1878 a fost numit definitiv profesor la Fa- 
cultatea de litere din Bucuresd pentru cur- 
sul de istoria literaturelor moderne §i in 
special a celor neo-latine. A publicat ; Limba 
romàna §i dialectele italiane (1860) Vocabu- 
lariu italiano-romànesc (1869) Limba naiio- 
nald // limbele streine in §coalele romàne 
(1871) nottd incercare desolufiune apro- 
blemuluì ortografie (1875) Utilitatea studii- 
lor neo-latine in Romania (1878) Lecpuni 
elementare de gramatied latind (1895). 

Frunzescu (Dimitrie).— Publicist, nàs- 
cut in Ia§I la 1838. A flcut studiile in 
tara §i streinàtate, ca bursier al Statulul. 
La 1859 a intrat in serviciul statistic al 
Moldove!, ear la 1862 a trecut in Bucu- 
rcsci la acela§ serviciù. 

A tipàrit : Geografia fisica ji politica a 
c Rj)màniei (1871) Dicponarul topografie (\ 
statistic al Romanie! (1872). A colaborat la 
Trompeta Carpaiilor /1 Columna hif Troiai:. 



frRÙ 



81 - 



GAN 



Frunzetti (Ioan). — Sub-locotenent nis- 
cut la 8 Iunie 1852, mort la 12 Ianuarie 
1877. Intrat in o§tire ca soldat la 1870, 
trece in rezervi la 1875, apoi se reanga- 
jeazi ca scrgent in 1876 §i este iniltat in 
accla§ an la gradui de sub-locotenent. 

In timpul rczbclului Independenjel, face 
parte din Regim. No. 9 Dorobant.1 §i moare 
in lupta de laSmardan la 12 Ianuarie 1878. 

Fundescu (Ioan) — Ziarist, publicist, nàs- 
cut in Pite§ti (Arge§) la 1836. Dupè ce a 
urmat càt va timp cufsurile colegiulul St. 
Sava din Bucurcsci, incepu sa publice ver- 
suri prinziarele «Dàmbovit^a §i NafionaluI». 

Apoi publici foaia Umoristica Pepelea 
(1860) Tombolerà (1861) si colabori la 
Romànul de la 1862 peni la 1864, precum 
§i la Xicbipercea, Reforma, ctc. 



Dupè ce se stabili càt va timp la Ia§l, 
(1865) un< k '"fiintà foaia liberali Teatrul, 
se reintoarse in BucurescI ca administrator 
al «Buletinulul Instructiunel Publice». Dar 
in curànd fundi alt ziar, Telegrafiti care a 
avut o existenti mal lunga — 1875 -1885 cu 
caterva intervale de intrerupere. 

I. Fundescu a representat judejul Vla§ca 
in mai multe rèndurl in Camerile liberale 
de la 1877 pani la 1888. 

El a publicat : Vocea Argepdui versuri 
(1859) Plori de camp versurl (1864) *B^- 
me,poe^\i, pàcàliluri §i ghicilori (1867) Calen- 
dami draculuf (1867) Poe^ti none (1868), 
Scartai, roman (1875.) 

t)e la 1895, L Fundescu a pirisit politica 
§i ziaristica dupè ce a mai colaborat putin 
timp inci la Romànul intre 1893-1895. 






G 



Galleron (Albert). — Arhitect franccz, 
niscut in Paris la 1855. 

Avènd legituri de prietenie cu mal multi 
romani studenti in Paris, a intreprins dupè 
indemnul lor o cilàtorie in Romania pe la 
1880. Aia, dupè ce s'a ocupat cu diferite 
lucriri, a fost numit arhitect al Eforieì Spi- 
talelor civile la 189 1, darà demisionat peste 
doui ani spre a se reintoarce in Paris unde 
s'a stabilit. 

Albert Galleron a ficut intre alte lucriri, 
planurile Bàncei ^aponale, Alheneulul ro- 
màn si Asilitlul Slàlineanu din Bucurejti. 

Galli (Emile). — Ziarist francez, niscut 
in Corsica la 1845. A ficut studiile sale in 
Marsilia ji a debutat in ziaristica la 1868, 
ca redactor la ziarul Le %appel de la Pro- 
:ence. Dupè rcsbelul din 187 1 a ficut parte 
din redactia ziarului c yLalional (Paris) unde 
a rèmas pani la 1875. 

In timpul rezbelului Sèrbo-Ture, a fost 
corespondentul Na{ionalulit[ in Serbia §i in 
Herzegovina in timpul insurectiunei(i875 — 
1876). 

Venit in Romania tot ca corespondent 
al acelui ziar càt a jinut rezbelul indepen- 
denjci (1877 — 78) a fondat la 2JIJ. Iunie 
1877 un ziar in limba francezi sud titlul 



«l'Orient» care apàrea in Bucurejtl. Rezbelu 
terminat, YOrient deveni YIndépendance %ou 
maine, in colaborare cu A. Ciurcu. 

La 1883 E. Galli a fost expulsat din {ari 
printr'o Jecisiune a consiliului de ministri 
de sub presidenza lui I. C. Britianu, §i 3- 
poì la 1885 f u expulsat §i A. Ciurcu, iar 
YIndépendance %oumaine deveni proprietatea 
lui G. Em. Lahovary. 

Corespondent al acestui ziar in Bulgaria 
la 1886, E. Galli fu expulsat §i de aicl la 
1886. La 1888, in urma cadere! guvernu- 
lui liberal de la putere, s'a reintors in Ro- 
minia §i a intrat administrator al ziarului 
l'Indépendance Roumaine. 

Ganea (Nicolae). — Publicist, niscut in 
orajul Filticeni la 1835. A ficut studiile 
sale in Ia§i §i Paris unde a terminat facul- 
tatea de drept. Reintors in tari s'a stabilit 
avocat in Ia§i ; la 187 1 a fost ales deputat 
§i primar al Ia§ulul. 

N. Ganea a ficut parte din ministerul 
Ion Britianu in ultima sa formajiune ca 
ministru la domenii de la 1 Martie la 23 
Martie 1888. La 1897 a f° st a ' es prejc- 
dintc al Senatului fiind in acclami timp pri- 
mar al ora§ului Iasl. 

Pe tercnul litcrar, ci este unul din mem- 

6 



GÀN 



82 - 



6Àt 



bri! fundatorì ai societitel literarc Junimea, 
de care s'a despirjit mai tàrziù spre a lua 
o parte activi la luptele politice. 

Scrierile sale sunt : Incercàrl l'iterare — 
Novele (1873 si 1886) Poesil (1886) in 
care intra ji traducerea a sapte cantece din 
Infernul lui Dante. 

Gànescu (Dumitru). — Capitan niscut 
la 14 Octombrie 1834, mort la 7 Octom- 
brie 1877. ^ ntr ^ in armati ca soldat la 1854, 
e inaintat la gradui de sub-locotenent in 
1864 §i capitan in 1875. In timpul rezbe- 
lului Independcntei moare pe càmpul de 
lupti in fajaPlevnci la 7 Octombrie 1877, 
in capili companiel sale din rcg. 7 de linie. 

Gànescu (Grigore).— Publicist niscut 
in Craiova (Dolj) la 1830, mort la Mont- 
morency (Francia) la 1877 in luna Aprilie. 
A fàcut studiile in Paris §i gratie relatiu- 
nelor pe cari le avea acolo in lumea poli- 
tica, isbuti si intre in ziaristica francezi, dc- 
butànd la 1860 ca redactor la Courrier du 
Dimanche) organ liberal, dujman al institu- 
jiunelor imperiale. Expulsat din Francia din 
cauza articolelor sale violente, Gànescu trecu 
in Germania §i fondi la Francfort ziarul 
Y Europe, care peste putin timp fu supririiat 
din ordinili generalulul Vogcl de Falcken- 
jtein. 

Gànescu se reintoarce atuncì in Francia, 
se impaci cu puternicii zilel, dobandc§te na- 
turalizarea $i devine redactorul §ef al ziaru- 
lui satiric Nain Jattne. 

La inceputul anulul 1869, trece in a- 
ceaji calitate la ziarul Le Parlement, incer- 
cand si pitrunzi in parlamentili francez. 

Campania sa electorali, rimane inse fari 
succcs $i dupi ciderca imperiuluf, Gànescu 
plcaci la Tours, unde tipirc^te ziarul La 
Libèrtc, apol la Bordeaux, unde sub dircc- 
jiunca lui Thiers, colaborcazi la ziarul Le 
Républicain. 

La 1876, Gincscu inccarci cariai firi 
succcs si pitrunzi in parlamcntul francez 
§i apol fondeazi Les tablettes d'un spectateur 
ziar autografiat, la care lucreazi pani in 
momcntul mortef. 

G. Gincscu a mal publicat : La l'alachie 
depuis ìSjo jusquìi ce jour (185 5 Bruxelles) 
Diplomatie et nutionalité (1856). 

Gaster (Moses).- De origini israeliti, 
niscut in Romania la 1856. A fàcut stu- 



diile sale in tari si le a terminat in strei- 
nàtate, ocupandu-se in special cu filologia. 

A ficut la Universitatea din Bucure$ti in 
1880 numeroase conferirne asupra lini bei 
§i litaraturel romane. 

Expulsat din tari la 1885 printr'o deci- 
siune a consiliului de mini§tri, sub guver- 
nul Ion Britianu, pe motivili ci ar face 
parte dintr'o societate iridentisti, s'a stabilit 
la Londra. Aci a fost ales rabin al conni- 
nititeì Israelitilor portugezi, delimitate pc 
care o pistreazi pani in prezent. 

M. Gaster a scris §i publicat : Die runui- 
nische condemnatio uvae (1878) Literatuui 
popularà romàna (1882). Cbristomatia r<*- 
mànà (1 891). Instrucliunea in Englitertl(\§m) 
Istoria biblica (1897). 

Gatineau (Alexandre.) — Artist dr.i- 
matic de origini francezi, niscut la 18 12. 
incetat din viatiin BucurestI la 1 Mai 188;. 

A fost cel d'antéiù regisor al tcatrulul n.i- 
tional din Bucurejtl. Venit in jari la 18 j; 
cu o trupi francezi care da represcntatiun! 
in Ia§i §i in care juca §i dinsul principalelc 
roluri de comic, s'a stabilit in Iajl ca re- 
gisor la teatru rominesc ; de acolo a tre- 
cut peste curand in Bucure§tl ji a 0cup.1t 
aceasi functiune pina la moartea sa. Gati- 
neau a adus scrvicil imense teatrulu! nov 
tru care la formatiunea sa, era iìre§te lipvt 
cu desivarjire de cunojtintele necesare pen- 
to] puncre in sceni ji montarea pieselor 

Pentru serviciile aduse teatrulul, Came- 
rile aù acordat lui Gatineau impimintcnirca 
cu dispensi de stagiu. 

Gàvànescu (Ion). — Profesor, niscut 
la 1859. A ficut studiile in jarà $i le .1 
terminat la Berlin. La 1 Septembrie 18SS 
a fost numit profesor la facultatea de !ì- 
tcre din Ia§I, cursul de psihici, pedagoi: e 
si estetici. 

A publicat : Elemente de psichologie /v.<- 
tru cursul secundar (1890) Existd ac(iu\ì 
desini eresa te (1891) Etica (1893) Tb' <*•' 
truistic impulse in man and animals (189; : 
Istoria omeniref, Evul mediti, Eviti air*. , 
Eviti modem ( 1 894- 1 896) Meditatile In ì ( t ■ . 
Alexandrescu (1896) Gramatica (1897). 

Gavra (Alexandre). — Profesor nA>c : 
in Oradca Marc (Transylvania) la 18 IX- 
cembrie 1797, incetat din viati la 23 Oc- 
tombrie 1884 in Arad. 



GEB 



83 



GHE 



Dupà terminarea studiilor sale a imbrà- 
{i§at cariera didacticà §i a fost rènd pe 
rénd profesor de pedagogie §i aritmetica 
in Oradea Mare, apol inspector al jcoale- 
lor din Ardeal, director al institutulul pe- 
dagogie. El a publicat : Cronica %pmdnilor 
(1844) Lexicon de conversale (1847). 

Gebauer (Alexis). — Profesor de piano 
nàscut la Cluj in 181 >, incetat din viatà 
in Bucurestl la 14 Decembrie 1889. 

A ftcut studiiie muzicale la conservato- 
mi din Viena, avènd de profesor! pe Sech- 
ter §i Franz Liszt. 

A fost in Bucuresti cel mal renumit pro- 
fesor de piano intre anii 1850 — 1870. A 
publicat numeroase compositi! cu melodi? 
nalionale §i diferite caete de studi!. 

Genilie (Ioan).— Protesor, data najterei 
$i incetàreì din viajà necunoscute. A fost 
cel d'àntéiù profesor de geografie §i istorie 
la colegiul Sfìntu Sava, de la infintarea lui. 
A publicat : Geografia istoried, astronomica, 
ri(ij:ionald ji civilà (18 3 5) 'Principuri de geo- 
grafie (1841) Mondul y curs de cunoftinle gi 
mtvele curioase (1847). 

Georgescu (Ioan). — Sculptor, pictor 
de aquarcle, nàscut in Bucuregtl la 1856 
lanuarie. A fàcut studiiie sale in liceu §i 
apo! a intrat la Scoala de Bele-Arte. In 
urma unu! concurs stràlucit, a obtinut o 
bursà la 1877 si a intrat la §coala de Bele- 
Arte din Paiis, unde a obtinut ma! multe 
recompense, precum §i o medalie la Ex- 
pozitia pictorilor §i sculptorilor pentru sta- 
tua sa : Rugdcinnea unui capii. 

Dupà ce a càlàtorit prin Italia, Georgescu 
s'a intors in tara §i in curàtid a fost numit 
profesor de sculpturà la jcoala de Bele- 
Arte din Bucurejti (1887). 

Principalele sale productiun! sunt : Sta- 
tua lui La^àr din Bucureftl pe bulevardul 
Academie!, Statua lui Asachi la Ia§i, Mo- 
numentili mitropoliiului Panarel, asezat intr'o 
bisericà din Tirnova (Bulgaria). Apol bus- 
turile lui C. A. Rosetta I. C. Brdtianu, A- 
lexandriy al artistului Pascaly a$ezat in sa- 
Ionul Teatrulu! National, ji statua fostului 
primar al capitalei Take-Trotopopescu, care 
se va ajeza pe bulevardul Pake. 

Ca pictor, Georgescu a produs nume- 
roase aquarele, fiori dupà natura, vederi, 
etc, cari aù fost expuse la toate expozi- 
tiile noastre de picturà 



Georgescu (Nicolae). — Poet nàscut in 
Bucurejtl la 1834, incetat din viajà in Bu- 
curesti la 1866. A servit in armata pini 
la gradui de capitan (1858) cànd a derai- 
sionat spre a se ocupa de literaturà. El a 
làsat un singur volum sub titlul Fot de 
toamnd publicat un an dupà moartea sa. 

Gestian (Micule| Ioan). — Artist dra- 
matic nàscut in Bucurejtl la 18 12, incetat 
din viatà in Bucurejtl la 30 Octombrie 1880. 
Dupà ce a fàcut ceva studi! prin §coalele 
primare ji gimnasiu, a intrat in trupa de 
sub directiunea Millo §i apo! in acea a ar- 
tistului Pascaly. 

Ma! tàrziù a fost angajat la Teatrul Na- 
tional. Principalele sale rolurl aù fost Por- 
thos din «Muschetari!» Duval din «Dama 
cu Camelil» Don Saltisi din «Ruy-Blas»,. 
Sbiera din «Ràsvan §i Vidra-» 

Ghenadie (Vezi Enàcescu.) 

Ghenadie (Petrescu). — Mitropolit- 
primat nàscut in Bucure§ti la 1836. In ami/ 
1854 a intrat in schima monachalà la mà- 
nàstirea Càldàrujani. Hirotonisit diacon la 
1859, preot la 1869, functioneazà ca mare 
eclersiarch la Mitropolia din Bucuresti 
de la 1870 pana la 1875, cand este ales 
arhicreù §i la 1876 cpiscop al eparhie! Ar- 
gesul. 

Sub pàstoria sa, s'a restaurat bisericà Cur- 
tea de Arge§ s'a clàdit localul serainarulu! 
din acea localitate. 

La 1893, a f° st a ^ es mitropolit-primat. 

In urma ma! multor invinuir! ce i s'aù 
adus pentru deliete religioase, Sfìntul Si- 
nod il caterisejte la 20 Mal 1896 luàndu-i 
§i darul preotiei. Aceastà màsurà, din cauza 
modulu! neregulat cum a fost judecat mitro - 
politul, provoacainsàonemultumire generala, 
din care opozitiai§! face o arma deluptàcon- 
tra guvernulul Sturdza, §i Sfàntul Sinod este 
silit sa revie asupra deciziune! sale la 4 
Decembrie 1896, ertand pe mitropolitul Ghe- 
nadie. 

I. P. S. S. demisioneazà insà la 5 De- 
cembrie 1897 §i se retrage la mànàstirea 
Càldàru§anì. 

Revisuirea procesuluì mitropolitulul Ghe- 
nadie a atras dupà sine inlocuirea cabinetulu! 
D. Sturdza printr'un guvern sub prejiden- 
tia lui P. Aurelian. 



GHE 



- 8 4 - 



GHE 



Gheorghian (Iosif). — Mitropolit Pri- 
mat, niscut la Boto§anlin 1829 August 29. 
A fìcut studiilc sale la §coala Trei-Erarhì 
§i la Academia dinlaji. Hirotonisit la 1846, 
s'a dus la Paris §i s'a ata§at la Capela 
Romàna, continuànd instrucjiunea sa in a- 
cest ora§. Intors in jarà, a intrat la minis- 
lirea Teodoreni, apoi la 1865 a fostnumit 
episcop de Hu§i. Ales la 1879, episcop al 
Eparhie! Dunirei de jos, in 1886 trece mi- 
tropolit primat §i pistorejte in aceastà deni- 
nitate pana la 1883 Mai 1 cànd a demio- 
nat si s'a retras la ministirea Cildiru§ani. 

La 5 Decembrie 1897, * n urma demisiu- 
nel mitropolitului Ghenadie Petrescu, I. P. 
S. S. Iosif Gheorghian este iari§i ales mi- 
tropolit primat. 

A publicat : Piala sfìntului Constantin, 
Evreuì ràtàcit (traducere) Viafa iutlsus, etc. 

Gheorghieff (Evloghie). — Financiar, 
nàscut la Carlova (Bulgaria) in 18 19, fn- 
cetat din viati in Bucuresti la Iulie 1897. 

La virsta de 18 ani fugi din ori§elul séù 
natal din cauza barbariilor turce§tì §i veni 
in Romania la Briila. Aci incepu prin a fi 
succesiv hamal, zarzavagiù §i biiat de prà- 
vàlie, dar, cum treburile mi mergeaù, veni 
in Capitala §i intra la un càrciumar din ca- 
lea Càlàrajilor. 

Pe timpul acela, se afta in Capitala mi- 
tropolitul bulgar Panaret. El jedea in apro- 
pierea carciumel unde servea Evloghie. A- 
cesta, fiind un biiat de§tept, stiu sì se faci 

(>licut mitropolitului bulgar §i intri slugi 
a el. 

De aci inainte incepe cariera politica 
a lui Gheorghieff. In casa mitropolitului se 
.adunaù bulgarii refugiatl §i cari pregitiaù 
revolujiunea bulgara. Prejedintele lor era 
Liuben Caraveloff, fratele actualulul §ef al 
extrem rusofililor bulgari. 

Evloghie Gheorghieff asista la toate se- 
dimele comitetulul §i devenise omul de in- 
■credere al mitropolitului. 

Dupi cati-va ani, mitropolitul moare §i'l 
lasi o avere de 800 de mii de lei. Admi- 
nistrand averea sa cu multi sirguinti §i 
injelcpciune, Gheorghieff a lisat omojtenire 
de vre o 20 milioane. 

A fìlcut numeroase fapte filantropie atat 
in Bulgaria cat §i in Romania unde a di- 
ruit 200.000 lei pentru Fondaliunea Carol. 

Prin testamentul sèùa lisat sume insem- 
natc primirici Capitale! pentru bine-faceri. 



Gherassi (Nicolae).— Juriscousult. Data 
nasterei necunoscuti. A facut studii juridice 
in Francia si intors in tara a intrat in ma- 
gistraturi, inaintànd pani ia demnitatea Je 
consilier la Curtea de casatie. 

Demisionat in 1883, a racut parte din 
cabinetul de sub pre§identia d-lul Lascar 
Catargiu, ca ministru ai justijiel de la 29 
Martie 1889 pani la 5 Noembrie acelaj an, 
cànd s'a retras din preuni cu intregul gu- 
vern. 

De atunci triejte, departe de luptele po- 
litice. 

Gherea (Dobrogeanu I.) — Publicist, 
critic literar, nàscut la 21 Mai 1855, ingu- 
vernimintul Ecaterinoslaw (Rusia). 

La vèrsta de 19 ani, urmàrit de guver- 
nul rusesc din cauza ideilor sale socia- 
liste, fugi in Romania unde dupà multe 
suferinte materiale sfar§i prin a se stabili 
ca birtas, la gara Ploe§ti. 

Om cu multi eruditiune, el dobàndestc 
la 1889 impàmintenirea cu dispensi desta- 
giu. Principalele sale scrieri sunt : Concepì 
liunea materialista a istorici (1890) Studii 
critice 3 v. (1890) Literaturà §i £tiin{d (1893). 

Ghermani (Menelas). — Mare finan- 
ciar, de origini din Macedonia, niscut la- 
1839. A fost Ministru de finance de la 23 
Martie 1888 pani 29 Martie 1889, apoi de 
la 5 Noembrie 1889 pani la 21 Februarie 
189 1 §i de la 27 Noembrie 189 1 pani la 
3 Octombrie 1895. 

Chemat in capul Ministerului de Finanze 
toemai atunci cand agiul asupra aurului a- 
tinsese proportiuni foarte mari, urcandu-sc 
pani la 20 la *°/o, Menelas Ghermani a fost 
automi proectului de lege pentru stabilirca 
etalonului de aur, care a avut de resultat 
desfinjarea agiului. 

Numele acestul financiar se gisejte iu 
capul multor intreprinderi economice ji 
industriale mai importante din tari. 

Ghika (principe Alexandru). — Fost 

Domn §i Caimacam al Munteniei, niscut in 
1795 Mal i-u, frate mai mie ài lui VoJi 
Grigore Ghika — incetat din viajà la Ianuanc 
1862 la Torre del Monte lèngi Neapoli 
A fost mai intiiù mare ban al Rornì- 
niei mici ji apoi mare spitar, comandant 
al milijiilor la 1828. In timpul ocupatici 
rusestl, 'si atrase iubirea lui Kiss^lef grat;c 



GHI 



~ «5 



GHI 



ciruia fu numit la 1834 Domn al Mun- 
teniei. 

La inceputul Domniel sale, infiinji nume- 
roase scoale rurale, incuraji formarea so- 
cietijel filarmonice sub presidentia lui Cam- 
pineanu, incepu desrobirea Tziganilor, ajuti 
chear intocmirea partidului naf ional, dar in- 
cetul cu incetul are sa lupte §i contra li- 
beralilor §i contra partidului boeresc. Spri- 
jinindu-se prea mult pe concursul Rusiei, 
fìlcu apel la dànsa care nu i'1 acordi de cat 
in schimbul adiogirei unul articol la regu- 
laraentul organic, articol care nimicea de 
fapt independenja politica §i administrativi 
a Munteniei. 

Concesiunele ficute Rusicf, exilul lui Càm- 
pineanu, urmirirele contra capilor mijcirei 
neisbutiti din 1840, ingreunari din ce in 
ce mal mult situapa lui AI. Ghika, ear 
strijnicia ce arata in reprimarea complo- 
tului de la Briila ( 184 1 ) la care 
participase §i consulul rusesc din Galatzi, 
ridicari §i pe RusJ contra sa, §i la 1842 
Sultanul le acordà destituirea Domnulul. 

Al. Ghika se retrase la Viena unde se 
stabili pani la 1853, apoi se reintoarse in 
Muntenia si la 1856 fu numit Caimacam 
pani la unirea Principatelor, din preuni cu 
T. Bal§ §i N. Vogoride. 

Ghika (Ana). — Sori de caritate, nis- 
cuti la Ia§i in 1835, incetati din viati la 
20 Februarie 1896 in Ia§l. Maritati foarte 
tenàri cu generalul Gheorghe Ghika, se 
divorteazi de birbatul ei pentru nepotri- 
vire de caracter la 1853 §* intemeazi la 
1857 in Galatzi primul orfelinat de fete. 
In timpul holerel de la 1866 se distinge 
prin curajiul §i abnegajiunea cu cari in- 
£rije§te pebolnavl; in 1877 in timpul rez- 
belului contra Turciei, arati aceleasji vir- 
tujl dinjind un spital pentru riniti §i chel- 
tuind in acest scop ultimele remigije ale 
averel sale. 

Apoi, sora Ana Ghika se retrase la mo- 
nistirea Varatic unde duse o veatà- mona- 
hali. 

Ghika (principe Dimitrie). — llirbat 
politic niscut la 31 Mai 181 6, incetat din 
viatà la 18 Februarie 1897, fi" a ^ domni- 
torului Grigore Ghika. 

Incà tinir, principele Dimitrie Ghika, fu 
trimis in Germania, unde fica studi! strà- 
lucite, §i la intoarcere, intri ca ofiter de 



cavalerie in garda imperiali rusi. Nu stitu 
insi mult in aceasti situatiune ; pirisi 
curtea tarulla! §i Rusia si fàcu o lungi ci- 
litorie in Europa, de unde nu se intoarse 
in tari de cat la 1846. 

La 1854 intri in magistraturi, ca membru 
al Curtel de apel pentru putin timp, si a- 
poi fu numit prefect de poli{ie in Bucuresti. 

La 1857, fu ales pre§edinte al munici- 
palitijei Bucure§tilor, §i, peste pujin, mem- 
bru in Divanul Ad-hoc, ca deputat al Ilfovului. 

In Divanul Ad-hoc, Principele Dira. Ghika 
lui parte, impreuni cu patrioti luminati ai 
vremei, la actele cele mari ale acestei A- 
duniri. Fu membru al comisiunei care a 
redactat Memorandul explicativ al celor 4 
puncte ; luì i se datereste accentuarea do- 
rintei de alegerea unui principe striin. 

Partisan cilduros al Unirei, Dim Ghika 
stirui, in Adunarea electivi, pentru alegerea 
Domnului deja ales de citre Moldoveni. 

In 1859, fu numit membru al Curtei de 
apel §i, cui end, ales din noù prejedinte al 
municipalititei Bucure§tilor. Tot odati, este 
ales deputat in Camreri §i, in 1860, minis- 
tru al cultelor. 

Pani in 1862, principele Dim. Ghika 
fu de mai multe ori ministru in guvernele 
de scurti durati de atuncì §i, in timp de 
un an, pre§edinte al consiliului. 

Dupi 1864, impreuni cu mal tojl frini- 
taci jirei, face opositiune guvernului lui 
Cuza §i la 1866 ia parte la risturnarea 
acestui Domn. 

Pani in 1868, principele Dim. Ghika fu 
pe rind ministru de interne, lucrirl publice, 
externe, prejedinte de consiliù. 

Ales, in acel an prejedinte al Camerei, 
rimase in aceasti insircinare pani la 1873 
§i, intr'acelajl timp, incepu activitatea sa 
in direcjiunea operilor de bine-facere. 

Deja in 1868, ca membru de cipetenie 
al familiel Ghika, fusese numit efor al spi- 
talelor civile, cirora le-a consacrat peste 20 
de ani de munci stiruitoare. 

Intr'acelaji timp, principele Dim. Ghika 
presidi Senatul o indelungati serie de ani, 
pini la retragerèa liberalilor in 1888. De 
atuncì incoace, de mai multe ori, cetitenil 
Capitale! i-aù dat sufragiile lor, ca represen- 
tant al lor in Senat §i in 1896 a fost 
reales presedinte al acestui Inalt Corp de- 
liberativ $i a acceptat si reia locul de prim- 
efor al spitplelor civile. 

Scrieri : Articles publics dans les jourttaux 



GHI 



86 



GHI 



valaques. Réponse au Morning et à l'Etoile 
du Danube. Vrefectura poli\iei> proect de 
reformà (1856) Amicilor §i inamicilor mei. 

Ghika (Elena) ve zi Dora d'Istria. 

Ghika (Emil I.).— Niscut la 27 De- 
cembrie 1848 in Ia§I. A facut toate stu- 
diilc sale in Paris. Intrat in diplomale la 
1874 a fost numit prim secretarla agenda 
din Petersburg, apo! la 1879 a fost adus 
in serviciul interior al Ministerului de ex- 
terne §i pus in capul divisiunei politice. 
Peste càte-va lun! deta§at la legatiunea din 
Paris e numit definiti v in postul de secre- 
tar la 1880. In 188 1 trecc agent diplo- 
ma tic §i consul general la Sofia pana la 
1885 c ànd e inaintat Ministru plenipoten- 
tiar la Belgrad ; la 1888 e transferat in a- 
cea§! calitate la Athena, in 1889 la Pe- 
tersburg §i in 1891 la Viena unde se gi- 
se§tc pana in present. 

A luat parte ca voluntar in rezboiul In- 
dependenteì de la 1877-78. 

Ghika (principe Grigore). — Fost 
Donni al Munteniei de la 1822 pana la 1828. 

El se sili de indatl ce lui frinele gu- 
vemulu! sa timidueasci nimicar in parte 
rinile Usate de revolutia greceasci. Lui 
misuri pentru ujurarea dirilor, indeplinind 
lipsurile din vcniturile averilor ministirejt! 
luate de Ture! de la cllugiril grecestì. 

Sub Grigore Ghika se incepu pavarea 
stradelor cu peatrl, se inbunititl starea co- 
legiuluì St. Sava, unde Gheorghe Lazir in- 
cepuse, incl din timpul lui Caragea, cur- 
surile de matematici si filosofie in limba 
romàna, cea alungatl prin lunga domnie a 
Fanariotilor, §i doti §coali cu mal multi pro- 
fesorl romàni. Acest Domn contribuì foarte 
mult la redejteptarca spiritulul national, 
innibus.it mal bine de un secul, §i numi 
o comisiune, care si se ocupe cu elabora- 
rea unii! regulament de reforme ; sciinjele 
si §coalele nationale de la Iasì si Bucurejtf 
produserl in scurt timp cele mai frumoase 
fructe. 

Dar de §i Principatelc craù acum guver- 
nate de Domn! piméntenl §i incepuserl a 
se foiosi de oare-car! drepturl si libertitl, 
totu§I Ianiceri! cari nimiciserl eteria gre- 
ceasci, le tineaù ine! ocupate §i comiteaù 
cele ma! in^rozitoare esecsc. Atunc! amba- 

e» 

sadorul englcz protesti in numele pute- 



rilor europene ji provoel pe Poartà sl'si 
retragl trupele din Principate. Sultanul 
dete in adevlr prdinul de evacuare, insà 
Turci! nu e§iri de càt sco§! cu tunul. Im- 
peratili Rusiei, Nicolae Pavlovid, care 
urmase dupl moartea fratelui sèù Alexan- 
dru I, tràmise la Constantinopol pe Min- 
tiaki ca si aplaneze cestiutule dintre Rusia 
§i Turcia. Poarta la inceput nu primi con- 
ditiunile propuse, insl, in urma ultimatului 
Rusie!, subscrise Convenfiunea de la Cela- 
teci Alba. Prin articolili III al aceste! con- 
ventiun!, Poarta se obligl a respecta pri- 
vilegiile, tractatele §i actele relative la Prin- 
cipatele romàne, confirmate prin articolul 
V a'1 tractatulu! de la Bucure§t!, a com- 
plecta §i hati§erifele din anul 1802 si a 
recunoajte alegerea de domn! plmàntcni. 
In timpul acesta, Greci!, ine! din anul 
182 1, continuai! cu inver§unare contra Tur- 
cilor resbelul pentru independentl ; iar in 
anul 1827, Francia, Rusia §i Britania in- 
tervenir! a pacifica Grecia, insl fari resul- 
tai In anul urmitor imperatul Ni- 
colae, vézènd ci Turcia nu voejce si ob- 
serve conventiunea de la Cetatea Albi, de- 
clari al seaptelea resbel §i dete ordin 
armatelor si treaci Prutul si si ocupe Prin- 
cipatelc. Grigore Ghika fugi in Transilvaira. 

Ghika (principe Grigore).— Fost Domn 
al MoldoveI niscut in Botojan! la 25 Au- 
gust 1807, incetat din viati la Meudon 
(Francia) la 26 August 1857, un( ^ e sa bì ~ 
nucis. Intrat foarte tinér in ojtire, ajunse 
in 1826 comandant general al milijiilor, a- 
poi fu numit secretar de stat la 1842, Mi- 
nistru de Finance la 1843. 

Dupi ciderea luì Mihail Sturdza, Poarta 
numi pe Grigore Ghika Domn al Moldo- 
ve! la 1849 in urina conventiunel de la 
Balta-Liman. El contribuì foarte mult la des- 
voltarea spiritulul national, incurajl litera- 
tura, deschise §coale, imprimi pe socoteala 
sa manuscrisul Istorie! lui Sincal. 

Dar.Ru§ii ocupari iari§! jara §i Grigore 
Ghika ne voind si se supue pretentiunilor 
generalulu! Gortschiakof, asculti povere 
Sultanulu! §i pirlsi tara la 1853. 

Reintors in Ia§I dupl ce Ru§ii pirlsirà 
Moldova, el se puse in capul reformelor 
celor mari precum : desrobirea Tziganilor 

1855) destìintarea ccnsurel pentru presi 

1856) etc. etc. 
Implinind termenul de §apte ani, el fu 



i 



GHI 



8 7 - 



GHI 



ìnlocuit prin ciimicamia de tre! §i pieci la 
Paris. 

Ghika (Grigore I.)— Diplomat r.iscut 
in la§! la 2oDecembrie 1847. A ficuttoate 
studiile sale in Paris. 

Fiind acolo student s'a angajat cavolun- 
tar in armata francezi, a participat la res- 
belul franco-german jis'adistinsprin vitejia 
sa. Pentru bravura sa, i s'a acordat medalia 
militari francezi (1870) 

Intrat in diplomane la 1874 ca secretar 
I-u la agenda din Constantinopole, pirisejte 
serviciul cind isbucnejte rezbelul Indepen- 
dentei intra in armata romàna, se distinge 
pe compiile Bulgarie! §i e decorat cu «Vir- 
tutea militari.» 

La 16 Septembrie 1878 reintrà ca secre- 
tar in administrafia centrala a Minist. de 
Externe; ear la 1879 e deta§at la Peter- 
sburg. In 1882 e numit secretar general al 
MinisteruluI §i ocupi aceasti fuuctiune pini 
la 1885. I n *886 este delegat in comisiu- 
nea europeani a Dunirei §i in comisiunea 
mixti a Prutului ; la 1887 este iariji in- 
sàrcinat cu functiunea de secretar general 
al Minist. de Externe. Inaintat Ministri! 
plenipotentiar in acela§ an, e trimis in a- 
ceastS calitate la Berlin in 1888 unde sta 
pani la 1896, cind trece la Paris. 

Ghika (principe Ioan). — Om de stat, 
publicist, academician, incetat din viati la 
Gherghan! la 22 Aprilie 1897. 

Ion Ghika s'a niscut in 18 14 din baimi 
Dimitrie Scarlat Ghika §i Maria Scarlat 
Campmeanu. Si-a ficut primelc studil in 
tar5, §i pe cele superioare in Francia, unde 
a studiat la jcoala centrali. La 1841 s'a 
intors in tari §i a fost numit, de citre Mi- 
lla! Sturdza, profesor la Academia Mihii- 
Ieani din Iaji, unde a stat pini in 1843. 

In Lisi, Ion Ghika a strans legiturì in- 
time cu tineretul inteligent si progresist 
care numera deja personalititi marcante in 
rèndunle sale, precum, Costache Negri, 
Vasilc Alexandri, M. Kogilniceanu, etc. 

La 1843, pirisind profesoratul, revcni in 
Bucurcjtl. Ari, lui o parte -foarte activi 
prin asociatiunl literare, prin presi, la lu- 
crarea de pregitire a spiritelor pentru ideile 
de progrcs §i in favoarca redobindirei ve- 
chilor drcpturi ale tèrilor. 

Cu pujin inainte de mi§carca de la 1848 
il gisim in fruntea asociafiilor, cari impin- 



I 



geaù la inliturarea legiuireì dati de striinì 
si la acordarea libertijilor constitujionale. 
Om de acjiune, dar §i foarte mare bir- 
bat de cugetare, farà indoiali, cel mai des- 
toinic diplomat al .nostru pe aceltimp, Ion 
Ghika fu trimis ca reprezentant al tire! la 
Constantinopol. 

Evenimentele de la 1848, §i, apo!, ci- 
derea revolutie!, il gisiri la Constantinopol, 
unde rèmase ca exilat. Rolul ce Ion Ghika 
a avut in acel ora§ a fost neajunsdemare. 
In activitateaemigrajiunei romàne, Ion Ghica 
a fost sfituitorul §i organisatorul generoa- 
selor incerciri neisbutite ale lui N. Bàl- 
cescu 51 celor-1'alji in Ungaria §i Ardeal ; 
tot el a fost initiatorul mi§cirilor cmigra- 
jilor stabilijì in Turcia. 

In scurt timp, Ion Ghika cipitase la 
Constantinopol o mare trzeere, atàt pe langi 
personagiile turcejti cat §i pe làngi trimigii 
Puterilor striine. Influenja sa a folosit'o 
spre a atrage atentiunea asupra mare! in- 
semnititi ce aveaù tirile Romane la Du- 
nire, §i asupra necesitijei de a le % organisa 
ca un bulevard al civilisajiune! europene 
in Orient. Atàt de mare era increderea 
Turcilor in exilatul romàn, in càt, pe la 
1852, a fost numit guvernator al insule! 
Samos, care se bucura de autonomie in 
imperiul otoman. La Samos, Ion Ghika 
avu prilej sÌ-§! arate admirabilile sale apti- 
tudinì de administrator, spre marea mulfu- 
mire a Europei chiar, pe care o ingrijaù, 
pani atunci, foarte mult corsari! din Ar- 
chipelag. 

In 1859, dupi convenjiunea din Paris, 
Ion Ghika se intoarse in jari. Ciimicimia 
din Muntenia i! refuzi drepturile cetitene§ti 
§i'l impiedicà de a intra in Adunarea e- 
lectivi. 

Dupi alegerea lu! Cuza ca Domn al am- 
belor jérl, Ion Ghika e fost de ma! multe 
ori ministru pani la lovitura de Stat din 
1864. De atunci trecu in rèndurile oposijiei 
si fu dintre cei mai activi lucritori la ris- 
tumarca principelui §i pentru aducerea unui 
Domn stréin. 

In 1865, Ion Ghika cilitori in Francia, 
Belgia §i Italia, pentru a gisi pe membrul 
dinastici europene care si primeasci even- 
tual a fi Domnul Romàniei. 

Aceasti cilitorie, ca §i o alta ficuti de 
Ion Britianu, in acelaji scop, de §i nu di- 
dusc resultate positive, lisasc credinja ci 



ÒHI 



88 - 



GHl 



cel putin douà dinasti! ar li putut da un 
principe al Romanie!. 

In faptul de la n Februarie 1866, Ion 
Ghika a jucat un mare rol. El a ji fost 
insàrcinat, apol cu pre^edintia cabinetului, 
§i cu ministerul afacerilor stràine. In a- 
ccastà calitate, a avut o puternicà actiune, 
§i, farà indoialà, lui i se datereste imens 
in reu§ita intreprinderei de atuncl. 

Dupà 1866, Ion Ghika a format cabi- 
netul de sub presidenza sa de la 15 Iulie 
avcnd ji portofoliul Ministerului de Interne 
pana la 2 Martie 1867, apol la 1870 dupà 
rctragerea lui Manolache Costache Epureanu 
formeazà la 18 Decembrie guvernul care 
cade a§a sgomotos in urma manifestajiu- 
de la sala Slàtineanu cu prilejul banchetului 
dat de colonia germana (n Martie 1871). 
De la 188 1 pana la 1888 Ion Ghika a 
fost Ministrai tàrel la Londra. 

Membra al Academie!, publicist de o 
mare valoare, a colaborat la ziarele Progre- 
sul (1844) Opiniunea Constihtjionald §i a 
ublicat : Reorgani^area Romanie!. Convor- 
iri economice, Vadt mecum al inginerului 
fi corner ciantulut, Amintir! dinpribegie, Seri- 
sor! edire Alexandre, eie. 



1 



Ghika (principe Ioan Gr.) — Ge- 
neral, nàscut la Ia§! in Noembrie 1829, in- 
cetat din via|à in 21 Martie 189 1, fiul 
Principelu! Grigoie V. Ghika X, Voevod 
al Moldove! — §i Domnije! Elena fiica lui 
Iancu Sturza. 

A fàcut studiile elementare la colegiul 
des «Jésuites» din Fribourg, studiile litcrare 
§i militare sub dirccjiunea Maiorulu! Co- 
rnitele de Girard, §i a R. P. de Girard, 
tot la Fribourg, studiile de drept §i de fi- 
losofie cu marcie jurisconsult Odier §i 
ilustrul filosof Ernest Naville la Geneva. 

S'a intors in jarà in anul 185 1: dupà ce 
a fost de ma! multe or! ministra sub dom- 
nia tatàlul sèù, a fost deputat in Camera 
Convenjionalà a Moldove!, in momentul a- 
legere! Domnulu! Alexandru Ion Cuza. In 
186 1 a pàràsit Moldova pentru Muntenia 
§i s'a stabilit la Bucurejti unde a fost alcs 
de Cuza-Vodà ca ministra de rcsbel, §i mi- 
nistra al Afacerilor stràine. Se despàrtise de 
Cuza Vodà, la lovirea de Stat, vézend cà 
nu mai rèspundea la idealul {ère! ; §i eve- 
nimcntele hind favorabile la chemarca unii! 
principe strein, a lucrat din toate putinjelc 
sale la instalarea regimulu! actual. Agent 



dipiomatic la Viena, apoì reprezentant diplo- 
matic la Constantinopol (1872 — 1877) in 
timpul cel mai critic, significa cesarea plàtei 
tributulu!, ia parte la declararea réjboiulul 
stand la postili sèù pana la ultimul minut. 
Atajat extra-ordinar al guvernulir romàn 
pe làngà persoana M. S. tarai Alexandru II 
l'a insotit de la Kis.ineù, a trecut Dunàrea, 
§i a fàcut toatà 'compania din 1877 — 1878. 
Dupà rézboiù, numit general de divizie, 
fuse trimis la Petersburg ; cànd Romania 
fu recunoscutà ca Stat independent, i s'a 
dat titlul de ministra plenipotentiar §i tri- 
mis extra-ordiuar. 

Afarà din discursuri §i lucràrile sale ofi- 
ciale, principele Ion Gr. Ghika a làsat mai 
multe studi! de drept intcrnational §i cons- 
titutional, tractatc tecnice, fragmente lite- 
rare, corespondente §i memori! — nepu- 
blicate pana acum. 

Ghika (Pantazi.)— Publicist, ziarist, nàs- 
cut in Bucurcsti, incetat din viatà la 19 
Iulie 1882 in Bucuresti, ìnmormàntat la 
Gherghani. Tcrminànd studiile in drept la 
Paris, a fost càt-va timp procurar si pre- 
sident la Tribunal apo! a imbràti§at la 1858 
cariera de avocat §i a fost in 1860 prefect 
de Ialomita. 

Ca ziarist, P-. Ghika a colaborat la Stin- 
dardul, Nuvelistnl, Romànul, Najionalu!, Li- 
teratoruì. El a publicat : Xeaqa // D^Circore, 
( 1 8 6 1 ) Mdrgdritdrel, legendd ( 1 8 6 1 ) Impresti 
de cdldtorie din Moldova (1863) Schifi din 
Societatea romàna (1863) Aditlter nuvelà 
1873, etc. Apo! pentru teatru a scris o re- 
vistà pamflet Al cuvcntul in colaborarc cu 
alt! scriitor! §i Sterian Pd(itul comedie in 
3 acte. A publicat numeroasc cantoncte 
intre cari Cloaca cu puii. 

Ghika-Brigadier (Alexandru). — Di- 

plomat, nàscut in Ia$! la 13 Ianiurie 1847. 
A fàcut toate studiile sale in Francia de 
unde s'a intors cu titlul de licenjiat in 
drept al facilitate! din Paris. 

A intrat in diplomane la 1870 ca sef 
al divizie! politice in administratia centrala 
a Ministerului Afacerilor streine. La 1871 
cste insàrcinat cu functiunea de prim se- 
cretar pc làngà agcntia din Constantinopol, 
in acela j an trecc prim-secretar la Viena, 
iar la 1872 demisioncazà. La 1888 reintrà 
in diplomazie cu gradui de consul general 
la Budapesta; la 189 1 trece agent diplo- 






GIÀ 



- 89 



ÙÒG 



matic la Sofia pana la 1892 cànd vine in 
administratia centrala secretar general. La 
1894 einàltat ministru plenipotentiar, afarà 
din cadre; pus in disponibilitate la 1895, 
e rechemat ca agent diplomatic la Sofia in 
1896, apolla Belgrad unde se gàse§te pana 
in present. 

Gianni (Dimitrie).— Om politic, avo- 
cat. nàscut in Bucurestì la 15 Iulie 1838. 
A fàcut studiile gimnaziale in |arà ear 
cele juridice in Berlin. 

Intors in {ara la 1865, a ocupat in timp 
de opt lunl functiunea de procuror pe làngà 
Curtea criminalà din Bucurejtl §i apoi a 
imbràtijat cariera de avocat pe care a ec- 
sercitat'o continuù pana astàzi. A intrat in 
viata politica la 1867 fàcènd parte aproape 
din toate lcgislaturile 

Ales in 1878 vice-pre§edinte al Camerel, 
a intrat la 1880 29 Iulie, in ministerul de 
sub pre§identia lui I. Bràtianu ca ministru 
al Justijie pana la io Aprilie 188 1 cànd 
a demisionat* De aci inainte, el s'a apro- 
piat mai mult de grupul disident al luì C. 
A. Rosetti pana la 1888 cànd la sfàrjitul 
cabinetulul I. Bràtianu, a primit iarà§I pen- 
tru càte-va zile portofoliul justitiei de la 
1 la 23 Martie. La 1896 §i 1897 d. Dim. 
Gianni a fost ales pre§edinte al Camere!. 

Giurescu (Dimitrie). — Maior, nàscut 
la 27 Iulie 1835, mort la 7 Noembrie 1877. 
Intra in armata ca scriitor la 1852, apoi 
demisioncazà in 1856 §i se reangajeazà ca' 
soldat la 1858. La 186 1 e inaintat sub- 
locotenent §i la 1875 maior. In timpul 
rezbelului Independenteì, rànit, el moare in 
capul batalionulul sàu din Reg. 4 dorob. 
stimulànd soldatil la atacul din fata Rahò- 
vci la 7 Noembrie 1877. 

Gltick (Teophile).— De origina austriaca, 
fost medic-§ef al Spitaluluì Bràncovenesc, 
nàscut la i824,incetat din viatà in Bucurescì,la 
17 Septembrie 1884. A inceput prin a fi 
medie §colastic, apoi medie de despàrtire, 
medie primar §i Director general al servi- 
ciulul sanitar la 1875. 

Gòbi (Fràncisc). — Tipograf, nàscut in 
Viena la 1822, incetat din viatà in Bucu- 
rese! la 3 Ianuarie 1886. 

A fost adus in jarà la 1852 de càtre Mi- 



tropolitul Nifon, pentru tipàrirea càrtilor 
bisericejtì, ca majinist tipograf. 

La 1864 se asociazà cu Walter ji Ispi- 
rescu 51 deschide un stabiliment tipografie, 
sub firma «Lucrdtorii Asocia£l»; dupè moartea 
lui Walter §i retragerea lui Ispirescu din 
asociajiune^ Gòbi conduce singur stabilimen- 
tul sèù pana la 1883, cànd lasà fiilor sèi 
firma F. Gòbi, cu brevetul de furnisor al 
Cunei. 

A adus servicil reale tipografie!, formànd 
pe mal tojl ma§ini§til tipografi din tara cari 
i-aù fost elevi. 

Prin economie §i munca sa, ajunsese in 
capul une! averi insemnate, mojtenità de fi! 
sèi, cari urmeazà profesiunea pàrinteascà, fie 
singurl unii, fie asociajì intre déngil. 

Gogu (Constantin). — Profesor, nàscut 
in Càmpulung la 1855, incetat din viatà la 
Craiova la 1896. A inceput studiile sale in 
Bucurescl la liceul Mate! Basarab §i le-a 
terminat la Paris, de unde s'a intors cu titlui 
de doctor in stillitele matematice. 

Reintors in jarà, a ocupat catedra de geo- 
metrie analitica la facultatea de jtiinjc din 
Bucurescl, de la 24 Octombrie 188 1 §i pina 
la moartea sa. 

A publicat : L' megaliti lunaire a longue 
pèriode (1888). Observaliunt asupra varia- 
pttnel gradaliunel hi aceiagl localilaU. 

Golescu (Alexandru G.). — Om politic, 
vèr cu Stefan §i N. Golescu, nàscut Li 1819, 
incetat din viajà la 188 1. A fàcut studiile 
sale la liceul Sf. Sava in Bucurescl §i a 
urmat trel ani cursurile §coaleI centrale din 
Paris. Intors in jarà la 1840, a fost càt-va 
timp inginer, apoi amestecat la mijcarea 
revolujionarà din 1848, a fost secretar al 
guvernulul provisoriù, iar mal tèrziù agent 
al térel la Paris. In acest ora§ s'a 51 stabilit 
dupè càderea guvernulul national. 

A fost ministru de finance in cabinetul 
Dim. Ghika de la 16 Noembrie 1868 pana 
la 2 JFebruarie 1870, cànd a luat §i pre§i- 
denjia ConsiliuluJ pana la 20 Aprilie ace- 
la§I an. 

A publicat : De l'aboìition dti servage dans 
les Principautès c Danubiennes (1856). 

Golescu (Dinicà).— Om politic, cunoscut 

§i sub numele de Constantin Radovici din 

Golesti. Data nascerci necunoscutà, incetat 

din viatà la 1828. 

i) 



GOL 



90 



GOL 



« 

A fòcut lungi càlàtoril prin strèinàtate,càu- 
tànd mai ales sà-§l dea seama de starea des- 
voltàrel intelectuale in Francia 51 Italia. Intors 
in {ara la 1826, el descrie indatà in carteà 
sa «Insernnare a calatone! mele Constantin 
Radovici din Goleati, f acuta in armi 1824, 
/tV2> ji 1826, starea infloritoare a institu- 
j.iunelor din stròinàtate, fata cu cele din tari. 
Apol pe mo§ia sa Golestì, el intemeiazà o 
scoalà primari a care! conducere o incre- 
dinteazà renumitulu! profesor Aron Florian, 
adus de dènsui din Transilvanìa. 

Dinicà Golescu dinpreunà cu Eliade Rà- 
dulcscu, se pot considera ca adevératil inte- 
meetorì al ^ocietàlei literare. Doritori de a 
Jmpinge poporul pe calea culture!, el alcà- 
tuesc un program de regenerare care trebuia 
tinut in secret, realizat treptat, §i care n'a 
fost comunicat celor-1-altl membri! al socie- 
tate! de càt ma! tèrziù. 

Dinicà Golescu ama! làsat ca publicajiuni : 
Adunare de pilde bisericesrf fi ftlosojìcesrf 
(1826). 

Golescu (Iordache). — Bàrbat politic, 
nàscut la 1768, incetat din viatà la 1848. 
Om foarte erudita vèrsat in cuno§tinta lim- 
bclor strèine, a ocupat diferite slujbe admi- 
nistrative, ajungènd pana la demnitatea de 
mare Vornic la 1840, pe timpui domniel 
lui Alexandra Ghika. 

Lai82i a fost in intelcgere cu poetulRigas 
care plànuea infiintarea une! confederatami 
balcanice cu statele cre§tine ; iar la 1828 
a fost mare Logofòt al dreptàjel. Cànd a 
isbucnit revolujiunea din 1848, s'a refugiat 
in Orjova unde a murit. 

Iordache Golescu a publicat la 1840 o 
gramalicà §i a mal làsat netipàrite c Diclio- 
riami romàno-elenesc. Dicponarul elenesc-ro~ 
man. Cbarla veche a [bei romàne^!. Colec\iune 
de proverbe fi maxime, publicatà de Juliu A. 
Zanne (1895). 

Iordache Golescu era frate cu Dinu Go- 
lescu. 

Golescu (Nicolae). — General, om po- 
litic, nàscut la 18 io in Campulung, incetat 
din viatà la 1878, fiul marelul Logofét Dinu 
Golescu. A fòcut studiile sale in Svitzera 
§i apol intorcèndu-sc in tara, intra ca junkàr 
(cadet) in ostirca din Muntenia la organi- 
sarca el. Adjutant al Domnitorulul Al. Ghika, 
Nicolae Golescu indeplini in 1839 funqiunca 
de Prefect de politic in Bucurcscl §i de Mi- 



nistri! eie Exterpe. La 184 1 pàràsejte ojtirea 
§i e numit procuror general la Curtea de 
apel, apol director la Ministerul de Interne, 
dar pàràse§te administrapa in 1847 s P re a 
face parte din Comitetul revolujionar din- 
preunà cu frateie sèù Stefan, C. A. Rosetti, 
Ioan Ghika, etc. Ministru de Interne sub 
domnia lui Bibescu, pàstreazà aceastà dem- 
nitate chear dupé abdicarea Domnitorulul 
la 1848 §i apol dinpreunà cu Teli §i Eliade 
face parte din locotenenfa Domneascà. Intrànd 
Turcil in tara, Nicolae Golescu este arestat 
§i trimis peste granita. El se 3tabile§te atuncl 
in Paris unde locueste pana la Iulie 1857, 
§i sustine pe làngà puterile streine cererile 
Romànilor. 

Reintors in tara, Nicolae Golescu este 
amestecat la toate evenimentele insemnate 
prin cari a trecut Romania, precum: Unirea 
Principatelor, alegerea lui Cuza §i apol 
mijcarea din 1866 care aduce dupè sine 
intemeerea dinastie! M. S. Carpi I. 

Membru in locotenenja Domneascà de la 
11 Februarie pana la 11 Maf 1866, N. Go- 
leseu este mal tèrziù Ministru Pre§edinte $i 
Ministru de Externe de la 1 Maiù 1868 
pana la 16 Noembrie acela§I an, apol mal 
tèrziù, inspector general al guardel nazionale 
de la infiinjarea el ji pana là disolvare. 

Golescu (Radu). — Colonel, cunoscut 
sub porecla de Catana^ frate cu Nicolae §i 
§tefan Golescu. S'a nàscut la Campulung 
in 18 17, a murit la mogia sa Dracea (Te- 
leorman) in 1877. 

A intrat ca junkàr in ojtire unde a cìi- 
pàtat toate gradele sale pana la cel de 
colonel. 

A fost amestecat dinpreunà cu frajil sci 
la mi§carea revolujionarà din 1848 §i a 
stat inchis la Brussa, arestat de Ture! timp 
de tre! ani. N'a scàpat de acolo de càt in 
1853 s P re a se duce * n Francia. La 1856 
i se dete permisiunea sa se reintoarcà in 
tara §i reluà serviciul militar. 

Golescu (§tefan).— Om politic, nàscut 
in Campulung la 1809, incetat din viatà la 
Nancy in 1874 Septembrie 8. A fìlcut'stu- 
diile sale in Svitzera §i apol reintors in 
tara, intra in armata. 

Adjutant al Domnitorulul Al. Ghika, pa- 
risi o§tirea sub domnia lui Bibescu spre j 
ocupa mal multe funcjiunl publicc §i de- 
misionà in 1847 spre a participa la mi}- 



GOR 



- 91 - 



GRA 



carea revolujionarà dinpreuni cu Eliade, 
Teli, fratele séù Nicolae, C. A Rosetti §i 
aljil. Mercbru al guvernulul provisoriù in 
urma abdicare! Domnitorulul G. Bibescu, 
Stefan Golescu e nevoit sa fuga in Francia 
unde se stabile§te pana la 1857, lucrànd 
dinpreunà cu ceM'alji refugiaji pentru in- 
deplinirea aspirajiunelor jérei. 

Membru in divanui ad-hoc, $tefan Go- 
lescu e de aci inainte stràns legat de toate 
evenimentele politicc la cari a participat 
fratele sèù Nicolae cu C. A. Rosetti, I. C. 
Bràtianu, etc. De la 5 August 1867 el pre- 
sideazà guvemul pana la 1 Mai 1868 avénd 
§i portotoliul internelor. La aceastà epoca 
se retrage spre a da locul fratelui sèù Ni- 
colae. In cabinetul Ioan Ghika, a fost Ministru 
de Externe de la 2 Martie pana la 24 Mal 
1867. 

Gorjan (August). — General de brigadà, 
nàscut la 1 August 1837. A intrat in o§tire 
ca soldat la 1856 §i la 1860 a fost inaintat 
sub-locotenent, iar la 1867 oficer superior. 
Locotenent-colonel in 1872, ocupà functiu- 
nea de director al prefecturei polijiei Bu- 
curesciulul de la 1873 pana la 1875 cand 
se reintoarce la regiment. 

Inaintat colonel la 1878, a ocupat func- 
tiunea de director general al pogtelor la 
189 1. In 1896 a fost inaintat general de 
brigadà. 

Publicajii : Mitologia dementar d (1874). 
Frederic cel mare, regele Prusief (1875). Eie- 
mente de geografie (1876). Noul metod de 
geografie dementar à (1885). Geografia mai 
multor judeje (1885 — 1892). Alias geografie 
(1891). 

Cànd a isbuenit mijcarea revolujionarà 
anti-dinasticà de la 24 Martie 1870 in Ploejti, 
August Gorjan pe atuncl maior, a fost din 
preunà cu colonelul Polizu, insàrcinat cu 
restabilirea ordine!. 

Gràdisteanu (Constantin).— Om po- 

litic, nàscut la 1830, incctat din viajà la 
Aprilie 1890. A fòcut studiile sale in Fran- 
cia. A fost Ministru de finance in cabinetul 
Epureanu de la 20 Aprilie pani la 18 De- 
cembrie 1870, §i president al Camerel in 
1890. 

Gràdisteanu (Grigore). — Bàrbat po- 
Jitic, nàscuMn Bucuresd la 14 Octombrie 



l8l6 y ìncetat din viatà la 28 Februarie 
1892. 

Primele sale studil le-a ftcut in casa pi- 
rinteascà §i apoi la colegiul Sf. Sava. 

La 1840 a fost numit supranumerar la 
cancelaria Sfatulul Consnltativ, apoi registra- 
tor §i mai tèrziù cap de masi la cancelaria 
domneascà §i la Secretariatul Statului. 

Amestecat la mi§carca revolutionarà din 
1848, amie intim cu Eliade, Golegtii Teli, 
el este numit director la Ministerul de In- 
terne sub Nicolae Golescu, face parte din 
deputatiunea trimisà la Constantinopole spre 
a expune Sultanului dorimele térei §i este 
exilat la venirea Turcilor in tara. 

Gràdi§teanu se stabiliste atuncl la Paris 
unde colaboreazà la mal multe ziare fran- 
ceze, cu deosebire la scrierea lui Elias Reg- 
nault asupra X^ r ^ or Romane §i prcsintà . 
CongresuluI din Paris un memorili asupra 
Unirei Principatelor sub un Domn strein. 

La 1858 Gr. Gràdifteanu reintrà in tari 
ji lucreazà la unirea Moldove! cu Muntenia 
§i susjine candidatura lui Cuza. 

Reintors in Francia la 1863, Gr. Gri- 
dijteanu se stabile§te acolo spre a'sì crejte 
copi! §i la revenirea sa in jarà nu mai 
ia nici o parte la luptele politice dintre 
partide. 

Gràdisteanu (Petre).— Avocat, om po- 

litic, publicist, nàscut in Bucuresct la 1841. 
A fòcut studii in drept la Paris, de unde 
s'a intors cu titlul de licentiat §i s'a inscris 
in baroù, intrand tot de o data §i in viaja 
politica. 

Natura foarte turbulentà, a jucat un rol 
important rènd pe rènd in tabàra conscr- 
vatorilor, apoi in acea a liberalilor, atràgend 
atentiunea publicà mai ales in timpurl de 
agitajiì electorale. 

A fScut aproape necontenit parte din Cor- 
purile legiuitoare, fie ca deputat, fie ca 
senator. 

- Colaborator vremelnic hRomdnul, a fundat 
in 1870 %evista Contimporanà, apoi in 1886 
un ziar umoristic Colivia, care a avut o 
foarte scurtà durata. 

A mai colaborat §i la multe alte ziarc. 

A publicat : noapte pe ruinele Térgo- 
vijtef, tabloù in versuri (1857). Scrisorf 
asupra raporiului Ministerului justifief din 
1868. Femeea dinaintea leget (1873). Cer 
cuvintul, revistà teatrali. Scrisorl deschise 
càtre luminaria sa Bei^adea *D. Ghika (1885). 



GRA 



92 



GRE 



Af esamini ul Nifon Mitropolitul( 1897). Proect 
de lege petit ru agravar ea §i stupenda rea pe- 
depselor (1897). 

Petre Gràdijteanu este automi proectuluì 
de lege votat 1111877 pentru infiintarea so- 
cietàtel dramatice §i al proectuluì cu putere 
retroactivi pentru desfiin^area dreptulul de 
urmàrire asupra lehirilor §i pensiunilor ci- 
vile si militare (188 1), care ìa atras bine- 
cuvéntirile slujba§ilor §i blestemul càmà- 
tarilor. 

Tot ei este autorul proectuluì de lege 
pentru desfiinjarea clauselor penale din con- 
traetele de imprumuturl(i879). 

Grandea (Grigore). — Publicist, ziarist, 
nascut la 1843 in T&idàrel (Ialomija), in- 
cetat din viatA la 1897. Dupé ce face trel 
clase gimnasiale, intra in §coala de medicina 
a doctorulul Davila, fìlrJ a avea insà nicl 
o predilectie pentru acest studiù. Cu toate 
acestea, isbuti sA fie numit profesor de bo- 
tanica §i fisiologie la §coala de medicina, 
dar in urina unul articol scris contra Mi- 
nistrulnl deRezbel, fu destituit. Intre 1872 
§i 1874 este revisor §colar, la 1874 profesor 
de literaturà francezà la liceul din Craiova 
unde a functionat mal muljl ani, apol dupé 
o viajà destul de sbuciumatà, e numit pro- 
fesor la gimnasiul din Badù unde functio- 
neazà pani la 189.7. 

G. òrandea a pubJicat : Preluda (1862) 
cu o prefajà de G. Sion. Miosotis (1865). 
Fulga s.::ì Ideal fi reni (1873). Paesi! none* 
(1873). Aurei — Ipsilant fi Tudor.— Carpazi 
fi Balcani!, etc, etc. 

El a colaborat la mal multe ziare poli- 
ticc §i reviste literare, intre altele la Ddm- 
bovila pani la incetarea el in 1865. Albina 
Priitulut (1868— 187 1). Tribuna car e incetà 
dupé trel lunl (1873). Albina Pindulu!, 

(i875). 

Greceanu (Ioan).— Nàscut la 1835 in 
Ia§I, a fìlcut studiile in Francia §i Germania 
§i apol a intrat in armata la 1857 cu 
gradui de cadet. Inaintat sub-locotenent la 
1858, devine maior in 1865 §i colonel la 

i8 75 . 

De la sosirea Principeluì Carol in tara, 
a fost numit adjutant domnesc §i apol i 
s'a incredinjat demnitatea de Pret'ect al Pa- 
latulul, pe care a ocupat-o pana la moartea 
sa 5 Martie 189 1. 



Grecescu (Dimitrie). — Doctor in me- 
dicina de la facultatea din Paris, nSscut in 
CernetI la 184 1 Iunie 15. A fàcut studiile 
sale primare in Cernejl §i in Severin, cele 
liceale §i medicale in colegiul Sf. Sava si 
in §coala de Medicina §i Farmacia din Bu- 
cure§ti. — Intern al Spitalelor civile ale 
Eforiel din Bucure§ti, in 22 Aprilie 1860, 
licentiat in medicina in 1864 Februarie, 
ajunge doctor in medicina cu diploma de 
la facultatea de medicina din Paris, in anul 
1868. — A fost numit profesor de bo- 
tanica, la §coala de medicina §i farmacie 
in anul 1868 Iunie 17 §i director al grà- 
dinel botanice; transferat profesor de bo- 
tanica medicala la Facultatea de medicina 
din Bucurejci, Director al laboratoriului de 
botanica medicala §i Medic-§ef al serviciciului 
consultatiilor Spitalului de copi!. 

Ca fost elev al §coalei nationale de 
medicina §i farmacie, a servit in armati ca 
medie militar §i a trecut succesiv, prin 
gradele de medie de batalion clasa H-a apol 
ci. I-a, gradele de medie de regiment clasa 
H-a §i clasa I-a pana in anul 1878 Octom- 
brie, :ànd a demisionat, e§ind cu gradui de 
medie principal. 

A luat parte activà in Campania din Bul- 
garia, in resbelul din 1877 — 1 &7$ ? a avut 
direcjiea spitalelor timporarc din Turnu- 
MAgurele de la 4 Decembrie pana la 1 
Aprilie 1878. 

Ca lucràrl sciintifice a tipàrit : Flora Gè- 
nerald a Europei, Fior a spedala a Romanieì'Dn 
Champignon de laTeigne faveuse. Paris 186S. 
Epidid'ur.ita blenoragicd, (1871). Piantele gra- 
dine! Botanica din Bucuresci (1876). Enti- 
merapea plantelor Romanie! (1880), etc. 

Grigore. Mitropolitul Valahiel, incetat 
din viatà la 24 Iunie 1834. Nascut in Bu- 
curesci, a fìlcut studiile la Sf. Sava si apoì 
s'a càlugàrit, intrand la mànàstirea Neamtu. 
In timpul ocupatiunel ruse§tl la 1829, a 
fost surgiunit in Basarabia pentru cà ccruse 
mila nivàlitorilor §i sa opusese ca clerul 
si fie luat de la altare pentru a merge sa 
care munijiunile de ràzboiù, slujind ca vite. 

Mitropolitul Grigore a publicat : InzilLl- 
tura pe scurt pentru mini! (1838). Carte .7 
se numepe T«/m/ Sfdntulu! Ioan Gurd Js 
aur (1839) Istoria bisericeascà 4 volume 
(1849) publicate toate dupé moartea sa. 

Grigore (Ion). Nascut la 1849 Septer.i- 



GRI 



— 93 — 



GRI 



brie 14, in Connina Màlàejti din judetul 
Prahova, fiul unui plugar, rccrutat la 1870 
ca soldat in Regimentul 7 de infanterie, 
apoi liberat la espirarea termenului si trecut 
in reservi. 

In timpul rezbelului Independentel din 
1877, el este chemat in activitate ca soldat 
la Batalionul 2 de vénàtorl. La 30 August 
1877, cizand reduta Grivija In màinele 
armate! romàne, soldatul Grigore Ion ajutat 
de sergentul Stan Gheorghe §i Nica Vasile 
caporal, cucerc§te un steag turcesc. 

Pentru aceasti fapti, el a fost decorat cu 
Sleaua Romàniei, Virtniea Militata §i ordi- 
nili Sfa ntul Gheorghe. 

El are asti-zi o pensie de la Stat $i ocupi 
o mica functiune subalterna la Primària 
Capitalel. 

Grìgorescu (Nicolae).— Pictor, niscut 
la 15 Maiù 1838 in Bucuresci. Cat isprivi 
studiile sale liceale, intra ca ucenic la un 
zugrav de biserici de la care primi cele 
d'antài notiunì ale picturei ; apoi pieci 
spre Paris tn 1859, oprindu-se in drum la 
monistirea Agapia pc care o zugrivi spre 
a'§I agonisi banii trebuincio§l pentru drum. 

La Paris ajunse in 186 1 §i intra in 
§coala de bele-arte, producènd in decur- 
sul §ederei sale acolo numeroase opere 
insemnate. La 1864 se reintoarse in Bu- 
curesci, cilitorind din cànd in cand prin 
Italia, Grecia, Anglia §i pretutindeni unde 
arta sa se putea perfectiona. 

Opera, lui N. Grigorescu este colosali; 
intre principalele tablourl ale sale, se pot 
cita : La Smàrdan, tabloù istorie care se 
gasejte in sala de Consiliù a Primiriei 
Capitale!, Cortili Jiganilor, Port retili genera- 
lui u! Ndsturel Herescu, Jiganca. Care cu 
boi!, Un tran f port de munitimi, Justipa di- 
vina nrmàrind crinia. Un evren. Defilarea 
prisonierilor ture! pe dinaintea Regelui Ca- 
rol I, Dorobanpd, etc, eie. 

Grigorovitza (Emanoil). — Profesor, 
niscut la Ridiuti in Bucovina. A ficut 
clasele primare la pirintele seu, a in- 
trat apoì in gimnaziul superior din Cerna- 
mi §i dupi ce a frecuentat universitatea §i 
a absolvit scoala normale de acolo, a obtinut 
diploma de profesor de limba germana, istorie 
si geografie pentru institute civile. A stat 
ca profesor un an §ivenind in tara (1879), 
a ocupat intaiù functia de director.de §coah\, 



apoi de §ef-Interpret la fosta Companie de 
cale ferati Lemberg -Cerniutt -Ia§i §i in 
urmi a dat diferite concursuri strilucite ca 
profesor secundar inaintea universitijii din 
Ia§5, dupi care a fost numit profesor supli- 
nitor de limba germana la liceul din Ia§l §i 
profesor asistent la §cola militari din a- 
ceia§I localitate. La 1889 a fost numit cu 
titlu definitiv, profesor la §coaia normali 
de institutorl din Bucurejd §i mal tàrziu 
suplinitor la Liceul Sf. Sava, post pre care 
1-a schimbat la 1890 cu profesoratul defi- 
nitif la §coala de oficeri din capitala. 

La 1892, obtinànd diploma de doctor 
in filosofie, a fost numit, profesor de limba 
rusi la §coala superioari de Rézboiù din 
Bucuresci. 

In decursul activitijel ca profesor in Ca- 
pitala, a publicat o serie insemnati de scrieri 
didactice §i literare, precum : 

Antàia§i a dona carte de lecturà germana. 
Etimologia {i Sintaxa germana. Carte de E- 
xercip! la Etimologia germana. Autori! Ger- 
mani lecturi speciali din Grimm, Campe, 
Lessing. Fragmente didactice $i teologhe din 
literatura germana. Dicponar Scolar romàn- 
german, (cu supliment de gramaticà §i or- 
tografie). Curs complect de limbà rusd (pu- 
blicat sub auspiciile §coalei superioare de 
rèzboiu). Studili asupra epocelor slave (di- 
sertatane linguist-mitolog in limba germani). 
Traducer! ritmice germane din poesiile hit 
Mih. Eminescu, Criminalitate // §coald. Di- 
ferite traduceri prosaice §i poetice, Imprestimi 
didactice. Ornimi metric Tablou sinoptic. Mare 
Dicponar Rtts-Romàn §i Romàn-Riis, Carte de 
Exercip! la Sintaxa germana p Lexiconul de 
Campanie romàn-rus-bulgar-german. 

Grimani (Nicolae). — Pictor, nàscut in 
Slatina la 1872. Dupé ce a urmat càtl-va 
ani cursurile liceale, a plecat la Miinich unde 
a ficut §coala de Bele-arte §i apoi la Paris, 
jcoala de arte decorative. 

Are un talent deosebit pentru pictura 
Nimfelor. Principalele sale produqiuni sunt: 
Potr etul M. S. Regelui Carol. Apostoli! Petru 
fi 'Pavel, a§ezat la liceul din Ploejtì. 

Grunaù (Adref G.). Fiul D-rului G. A. 
Grunaù, medie §i dènsul, nàscut in Bucu- 
resci la n Februarie 1821, incetat din viati 
la 18 Septembrie 1892 la Vilsine§ti. A 
fàcut studiile sale in tara §i le- a terminat 



GRU 



- 94 - 



GUS 



in stròinitate la Iena, Gòttingen §i Paris 
Intre 1840 — 1847. 

Intors in farà cu diploma de doctor in' 
medicina, a fost rénd pe rènd medie secundar 
apol medie primar al spitalelor Coltea, Fi- 
lantropia, Spitalui de Copil, pana la 1872 
cànd s'a retras. 

La infìintarea jcoalci de medicina, preda 
cursuri speciale pentru siphilis. 

Grunaù (Gheorghe A.). Medie niscut 
la Gòttingen (Hanovra)la 17 Ianuarie 1785, 
incetat din viati in Bucurescl la 1859. A 
ficut toate studiile sale in ora§ul sèù natal, 
. unde a dobàndit diploma de doctor in me- 
dicina §i chirurgie. Persecutat de polijia Re- 
gelul Jerome, el pirisejte Westfalia §i vine 
in Romania la 1812. Pela 1815 este numit 
doctor al Spitalulul Coljea, ear mal tàrziu 
Kisselef i'1 insàrcineazi sa elaboreze un 
proect de lege sanitari pentru Regulamentul 
organic. In 183 1 la infiinjarea armatel ro- 
màne, D-rul Grunaù este numit Stab Doctor la 
Polcul i-iù Bucurescl §i ocupi acest post 
pana la 1837, dupi ce càpitase drepturile 
politice §i civile la 1822, 



El a infiinjat cel d'intàiù spital militar 
in Bucurescl. 

Gusti (Dimitrie). — Profesor, publicist, 
om politic, nàscut la 18 18 in Ia§i, incetat 
din viajà la Martie 1887. Elev al jcoalelor 
din Ia§l, la 1837 fu numit profesor la 
§coala elementari din acel ora§, apol pro- 
fesor la academia de acolo. De la 1849 
inainte a mal fost bibliotecar al Academiei, 
sub-inspector, inspector al invijàmintulul, 
Ministru al Cultelor §i Instr. Publice din 
Moldova. 

La 1867 su b pre§identia lui §t. Golescu 
este iari§I Ministru al Cultelor de la August 
pani la Noembrie 1868. 

El a publicat: Geografia nona (1846). 
Geografia vechie (1849). «Ve la Paris la 
Athena». traducere (185 1); Geografia pentru 
scoalele sdtesci (18 51); Retorica romàna, in- 
zestrati cu exemple scoase §i din scriitoril 
literaturel romàne (1852), Buchetul poetic 
(1855) ; Popora[iunea Moldove! §1 agricultura 
el pe anii iSj9 — 60, statistica. Gusti a 
redactat : Zimbrul, jurnal politic ji literar. 



H 



Halepliu (Constantin Z.) Profesor, pu- 
blicist, nàscut in Brillala 18 16, incetat din 
viati in Bucurescl la 1873 Noembrie 29. 

Dupé ce a fost càt-va timp in ojtire §i 
a ocupat diverse functiunl publice, la 1864 
a intrat in profesorat. 

Scrierile sale sunt : 'Pusnicul. Cttmplitttl 
amàgit, comedie (1847). Ucenicul parlatami lui 
comedie (185 1). Trentini §i presentiti. Moar- 
tea lui Mihai ^Braviti (1854) Serdarul Iliup, 
Sfrac ni cinstit comedie (1854). Visiti feri- 
cirely Adelaida de Lusan. 

Halfon (Abram) Mare bancher, nàscut 
la Andrianopol la 1800, incetat din viati 
in Bucurescl la 1884. A continuat impreunà 
cu fratil sei administrarea case! de banca 

m 

S. Halfon, fondata in Bucurescl la 1832 si 
a luat parte la toate marelc operatimi! de 
banca din tari in acest secol. Intre altele, 
a contractat la 1866 cu Statuì in numele 
Vinul grup financiar strein imprumutul zis Op- 



penheim, care impreuni cu imprumutul 
Stern aù fost cele doue d'ànteil facute de 
Stat in stràinàtate. • 

Ab. Halfon a fost timp indelungat Consul 
general al Imperiulul otoman in Bucurescl. 

Halfon (Salomon) Mare bancher, nàs- 
cut la Andrianopol in 1790, incetat din 
viati in Bucurescl la 1842; s'a stabilit in 
tari pe la 1828 §i afondat la 1832 in Ca- 
pitali o casi de banca dimpreunà cu fiil 
sei Abram, Iosif si Nissim. 

Mal tèrziu pe la 1838, a fost contracciu 
al Vimilor §i Salinclor din Muntenia, 

Haralambie (Nicolae) General de bri- 
gadi, birbat politic, niscut la 1835. S'a 
angajat in armati la 185 1 August In 27 
ca juncir (sergent voluntar) ji a dobàndit 
in 1852 gradui de sub-locotenet. La 1856, 
era cipitan, la 1860 major. Era coman- 
dant al regimentulul eie artilcrie din Bucu- 



HÀR 



95 - 



HAS 



resd, cànd isbucni revolujiunea de la 
il Febmarie 1866, care avu de urinare 
detronarea ji abdicarea principelui Cuza. 
Jucànd un rol insemnat in aceastà revolute, 
Haralambie face parte din Locotenenta Dom- 
neasci, impreuni cu Lascar Catargi §i ge- 
neralul Nicolae Golescu. 

Dupè suireape tron a PrincepcluI Carol, 
Colonelul Haralambie ia la 6 August 1866 

Eortofoliul MinisteruluI de Rezbel in ca- 
inetul Ion Ghika ji '1 pistreazi pana la 8 
Februarie 1867. 

AtuncI demrsioneazi din Minister, iar la 
Octombrie acela§ an, demisioneazi §i din 
armata. 

Intimpul rezbelului Independenteì (1877- 
1878) colonelul Haralambie chemat in acti- 
vitate, e iniltat la gradui de general de bri- 
gadi §i ia comanda corpulul al 2-a de ar- 
mata, apoì comanda corpulul de Vest, §i 
se distinge la atacul InoveI §i a Smàrda- 
nulul. 

Generalul Haralambie, demisionànd din 
armati la 1867, s'a jinut de atuncl cu desi- 
vàrsjre departe de toate luptele politice, cu 
toate ci prin situatiunea eminenti ce avusese, 
putea se aspire la cele mai inalte demni- 
tijl in Stat. 

Haret (Spiru) — Om politic, profesor 
niscut la 185 1. Doctor in matematici §i 
sciintile fizice din Paris, ocupi de la 1878 
catedra de rnecanici rajionalila Univesitatea 
din Bucurescl, facultatea de sciinje. Fost 
secretar general al MinisteruluI Instructiunel 
publice de la 1885 pana la 1888, a intrat 
la 31 Martie 1897 in cabinetulde sub pre§i- 
denpa d-lul Dim. Sturdza, ca Ministru al Instr. 
Publice. 

E membru al Academiel romàne. 

A publicat : Sur l'invariabilitè des grands 
axes des orbites planitaires. (1878) Cet ettari 
asupra pdr$el [mandare a proectului de rds- 
cumpdrare a editor f erate. (1880) Curs de 
trigonometrie. (1887) Aritmetica elementare. 
(1888) Locatele de §coli primare. (1889) 
Cestitine de invéfjdmint (1897). 

Hasdeù (Alexandru Petrìceicu) Po- 

liglot, publicist, nàscut la 18 11 in Basarabia, 
incetat din viajà la 1872. A fXcut primele 
sale studi! sub directiunea pirintelul seù 
Tadcù Hisdeùsj a intrat inci tènir la Uni- 
versitatea din Hircov unde studia dreptul §i 
botanica. De aci trecu la Universitatea din 



Miinchen §i apoì se intoarse in Chijineù 
unde imbritisi cariera de avocat. 

Scrierile sale sunt : O idee despre filosofìe 
ca set Un la viefef. (1830) Càntice nazionale 
romàne. Duca-Vodà, Dabija-Vodd. (1835) 
Moartea Kasacului Kuniebi. Despre literalii 
din Basarabia. (1840) etc. 

Alecs. Hasdeù era foarte versat in cuno§- 
tinja limbelor poloni, rusi, boemi, spainoli, 
francezi, italiani, gcrmanS. 

Academia romàni l'a ales membru onorar 
la 12 Septembrie 1870. 

Hasdeù (Bogdan Petrìceicu) Istorie 
§i filolog, nàscut in 1836 la Hotin (Basa- 
rabia). A fìlcut studiiie sale la Universitatea 
din Hàrcov ; a servit càt-va timp in regi- 
mentul de husarl Radetzki in intervalul rez- 
belului CrimeeI, §i apoì demisionànd a venìt 
in Cahul (Basarabia/) 

Desmojtenit in Rusia de toate drepturile 
sale ereditare, a fost peste putin timp nu- 
mit membru la tribunalul civil de la Calmi 
pèni la 1858. 

Apoì s'a stabilit in IasI ; a fondat ziarul 
Romania, §i a ocupat acolo functiunele de pro- 
fesor §i biliotecaral Universititel. In 1863 a 
fostnumit membru istorie al comisiunel docu- 
mentale din Bucurescl, post pe care l'a 
ocupat putini vreme; la 1867 a fost ales 
deputat in Camera liberali. 

Hasdeù a fost numitin 1876 Director al 
ArhiveI Statuluì din Bucurescl, iar la 1878 pro- 
fesor de filologie la Universitatea din Bucu- 
rescl, posturl pe care le ocupi §i asti-zi. 

Operile sale principale sunt, ca publicist : 
Foea din Moldova. (1862) Lumina (1863) 
Aghiuld (1863) Arhiva istoried a Romàniei. 
(1865—67) SatiruL (1866) Traian. (1869) 
Columna lui Traian i870»§i urmitoriì. Re- 
vista Nona (1888-95) Ca istorie: Analise 
l'iterare externe. (1864) Viafi // scrierile luì 
Luca Stroict. (1864) Filosofia portretului lui 
fepej, (1864) I° n Vodà cel cumplit. (1865) 
Istoria toleranlei religioase in Romania. (1865) 
Istoria critica a Romànilor (1875) Originele 
Craiovei (1878) Cronica lui Zilot Romdnul. 
(1884). 

Opere linguistice: Principie de filologie com- 
paratila. (1875) Fragmentepentru istoria litri- 
bel romàne. (1876) Beaudoin dt Courtenay 
(1876) Zana Filma. Golii fi Gepe^ii hi 
Dacia. (1877) Cuvinte din bàtràni (1878- 
188 1) 3 volume. 

Pcntru teatru: Ràsvan-Vodà drami in 



HAS 



- 9 6 



HEP 



versuri. (1869) Trei crai de la rasarti co- 
medie (1879). 

Lucrarea cea din urmi a acestul erudit 
este Magnum etymologicum Romaniae, ficuti 
din insìrcinarea Academiel romane, dar ne- 
terminati. 

A mal scris §i Sic cogito ! Ce e vieafa ? 
Ce e moartea? Ce eomul. (1892) Basar abiì. 
Cine? De nude ? De cànd. (1894) Sarcasm. 

(1897)- 

Hasdeù (Iulia B. P.) Publicisti, fiica 
profesorulul Hasdeù, niscuti la 2 Noembrie 
1869 in Bucuresd, moarti la 17 Septembrie 
1888 in Bucuresd. 

La vàrsta de duoì ani, copila invitase deja 
sa citeasci, la 11 ani terminase cele patru 
clase gimnasiale in liceul S-tu. Sava §i apoi 
intri in colegiul Sévigné la Paris §ila 1886, 
cànd nu avea de càt 17 ani, era deja inscrisi 
ca studenti pentru licenta in filosofie la 
Facultatea de litere din capitala Francie! ; dar 
nemiloasa moarte o culese pe nea§teptate 
inainte de vreme. 

Iulia Hasdeù a lisat urmàtoarelc scrierì 
tipàritc prin ingrijirea pirintelul seù : Bour- 
geons d'Avril. Réves et fantaisies. Chevalerie. 
Confidences et Canevas. Idile. Legende, 

Pentru teatru a scris : Buve^ de l'eau, 
proverb, la vàrsta de 14 ani §i, a lisat sche- 
letul pentru mal multe scrieri dramatice. 



Hechter (Salomon) Comerciant, de 
origini israeliti, niscut in Bucuresd la Ia- 
nuarie 1840, incetat dinviata la Viena la 5 
Septembrie 1894. Din copilirie se ocupi 
cu comerciul §i obtinu in urma unel acti- 
vitijl neobosite un loc printre frunta§iì co- 
merciantilor de manufacturi en gros. La 
1870 se ocupi mult in special cu exportul de 
pir de porci, §1 obtinu medalia de argint la 
Expositia universali din 187 ). El figura in 
capul diferitelor societitl Israelite de bine- 
facere din Capitali. 

Hen|ia (Sava) Pictor, niscut la 1 Fe- 
bruarie 1848 in citunul Sibis, el (Ardeal). A 
urmat clasele primare la §coala din locali- 
tate §i apol a venit in Bucuresd la 1862. 
La 1865 el intri in §coala de bele-arte §i 
objine in 1870 marele premiu cu bursi. 
Peste un an el pleaci in Italia, viziteazi 
Roma si se opre§te opol la Paris unde 
intri laAcademia de Bele-arte avand de 
profesor pe Cabanel. La 1873 ci este admis 



la expositia Salonulul din Paris cu tabloul 
seù Psichea pàràsità de amor. 

La 1874 se intoarce in tari, aducànd 
pinza Aurora, agezati la Teatrul National 
in loja Suveranilor. La 1876 e numit pro- 
fesor de desemn §i caligrafie la externatul 
secundar de fete §i profesor de desemn la 
Asilul Elena ; acest din unni post il ocupi 
si asti-zi. 

In timpul rezbelulul (1877-78) Hentia e 
atajat ca pictor pe làngi marele cuartier 
general, §i inspirat de luptele noastre, coni- 
pune numeroase tablouri. 

Intre pànzele acestul pictor, trebuesc sem- 
nalate si urmitoarele : Intrarea triumfalà a 
luiTraianbi Sarmisezetusa. Venera. Portretul 

e* 

d'ìiei Atta Davila. Moara. Tdrgul Mo filar. 
romàncà ducànd merinde Va làrg. 

Hepites (Alexandru C.) — Doctor, 
niscut in Briila la 1835, mortin Galatì la 
15 Septembrie 1883. Primele studii le-a fà- 
sut in Briila §i sub directiunea pirintelui 
seù doctonil C. Hepites a invètat arta far- 
maceutici. La 1859 a plecat apol la Viena 
unde a studiat medicina. 

Intors in {ari la 1864, s'a instalat in Bri- 
ila unde s'a distins prin devotamentul seù 
in timpul holerei de la 1865. Dupi putin 
timp, s'a asezat la Galati §i dupi crearea 
spitalului «Elisabeta Tìoamna» a fost numit 
medie §ef al acestul a§ezimént, post pe care 
Ta ocupat pini la moarte. 

La 1878, Doctorul Hepites organizi in 
acest ora§ cu a sa cheltueali o statiune me- 
teorologici, si in tot timpul §ederel sale la 
Galajl a fost consul al Statelor-Unite din 
America. 

El a publicat Manualul de technica chi- 
rurgiei re^belului (1877). 

Hepites (Constantiti C.)— Farmacist, 
doctor, profesor, niscut la 1802 in minis- 
tirea Cernica (Ilfov) unde se ascunscse pi- 
rintii sei din causa zaverel, mort in Briila 
la 7 August 1890. 

A ficut studiile sale in Viena obtinand 
diplome speciale in mineralogie, chimic si 
botanici (1826). 

Dupi o sedere de càt-va timp la Odesa 
unde studii farmacia, se intoarse in tari si 
fu numit la 183 1 medie al carantinel din 
Briila, postpe care l'a ocupat pani la 18 55. 
In acest ora§ el a infiintat in 1833 o far- 
macie si a fost nccontcnit de la 1840 pani 



TT^ 



HEP 



- 97 - 



HER 



la 1855 prejedintele Municipalitàjel. El a 
alcituit §i pus in aplicare frumosul pian al 
ora§ulul Briila, infiinjarea gradine! publice, 
impodobirea de la Monument. 

El era Prejedintele Eforiei $coaleIor din 
localitate. Cheraat in Bucovina la 1857, a 
stat acolo pana la 1864 caprofesor la fcoala 
de medicina 51 §ef al serviciului scientific 
din direqiunea generali sanitari. 

Reintors in Bràila, el organizeazi un Co- 
mitet pentru crearea Bibliotecel publice §i 
Muzèuluì din Bràila, §i remane pana la 
moartea sa prejedintele acestui Comitet §i 
pre§edinte al Camere! de Comerciù. 

A publicat : Insufirea fisica a apel mi- 
nerale numità Balta-Albd (1847) Farmacopea 
romàna (1864) scrisi in limba latini §i ro- 
màni. 

Dr. Hepites cunojtea foarte bine limbelc 
moderne 51 vechl. 

Hepites (Stefan C). — Inginer, doctor 
in jtiintele nzice §i matematice, profesor, 
niscut in Briila la 5 Februarie 185 1, fiul 
D-ruluI C. C. Hepites. 

A ficut studiile in tara §i a e§it cu gra- 
dui de sub-locotenent de artilerie din §coala 
militarà din Ia§ila 14 August 1869. Peste 
pujin timp a demisionat din causa sinititei 
sale §i a urmat la Bruxelles cursurile uni- 
versitare, objinànd la 1873 toate titlurile 
sale. De la 1879 pani la 1883 a visitat §i 
lucrat aproape in toate observatoriile mete- 
orologice mal importante din Europa. 

La 1875 afost numit inginer al portului 
Briila §i apoi la Gala{I. La aceiaji epocl e 
numit profesor de matematici la gimnaziul 
din Briila. Dupe rezbel, la care a Tuat parte 
ca locotenent de milite, Hepites este nu- 
mit inginer la Ciile ferate §i ocupi acest 
post pini la 1883 cànd trece ca inspector 
general la Ministerul Domeniilor. 

La 1884 el este numit Director al In- 
stitutulul Meteorologie, care mai tàrziù in 
1888 alipejte pe làngi dànsul §i serviciul 
centrai de mèsurì ji greutitl. 

S. Hepites a luat parte activi la infiin- 
tarea Liceulul Sfàntu Gheorghe din Bu- 
curescl a cirel directiune a avut'o de la 
1884 §i pani la 1888. El a mal fost pro- 
fesor de matematici la gimnaziul Mihaiù 
Bravul, la §coala speciali de silvicultura, 
profesor de fizici la §coala speciali de ar- 
tilerie §i gcniu §i la $coala de oficerl. 

Publicatiunclc sale sunt : Cursttrl de filini 



{ 



1882— 1888— 1890). Curs ' de topografie 
1886). Analele institutulul meteorologie al 
Homàniel io voi. (1886 — 1895). Bttletinul 
observafiunelor meteorologice 0892 — 189 5 \ 
Buletinul meteorologie ^ilnie (1895 — 1896;. 
Serviciul meteorologie in Europa (1884). Is- 
toriati studiilor meteorologice hi Romania 
(i886\ Studii asupra elimet Bucurescilor 
(1889;. Prevederea timpuluì (1893). Clima 
Sulinet (1893). Gerul Bobote^ei (1895). Me- 
teorologia in Romania (1891). Ploaia in Ro- 
mania (1893). Hartele sinoptice pentru pre- 
vederea timpuluì (1884). Navigaliunea ae- 
rianà (1885). Registrili cutremurilor de pd- 
meni de la 1&37 pana la iSyj (1892 — 95). 
Cutremurul de pàmènt de la 14 Oct. 1S92 
(1893). Observafiunele meteorologice de la 
'Bràila fàcute in anit 1879 fi 1880 (1882). 
Materiale pentru Climatologia Romdnief^iSS^. 
1895). Reviste Climotalogiee ale anilor 1894 
— 95 (1892 — 95). Ploaia in Romania in 
anit 1891 — 94 (1892 — 95). Raporturl a- 
supra lucrar ilorlnstitutulul Meteorologie ( 1 886, 
1895) Raport asupra decisiunilor Conferiti- 
lei internazionale de Meteorologie reunitd la 
Mftnchen in 1S92 (1894). Raport asupra 
primel Conferin(e generale de mdsurt si gre- 
utàtf reunitd la Taris in 1889 (1890). Ser- 
viciul de fMdsurl fi greutàfi hi Austria 
(1892). c Determinarea greittdfilor (1893). 
etc. Cea mal mare parte din aceste publi- 
catiunl sunt scrise §i in limba francesi. 

De la 1889 D. Hepites este membru in 
Comitetul intcrnational de meteorologie, fi- 
ind ales de Conferinta de la Miinchen. De 
la 1894 dànsul face parte din Comitetul 
internajional de misuri §i greutitl in care 
represintl Romania. 

Herescu (Constantin Nàsturel).— 

Mare Ban, general, niscut in fìucurescl in 
1796, mort in Bucuresci la 30 Deccmbric 
1874. Dupè ce petrecu copillria sa in tari, 
intri la 1823 in armata ruseasci, servine! 
intr'un regiment de ulani, unde '§1 fScu e- 
ducajiunea militari. 

La 1827, Herescu se intoarce in Roma- 
nia §i in timpul lui Alexandru Vodi Ghika 
este numit adjutant al Dominitorului. Sub 
Bibescu Vodi, fu numit visticr, ocupànd a- 
ceasti functiunc pani la 1848. Sub §tirbey 
Vodi ci reintri in armati §i este numit Marc 
Ban §i Spitar al armate!. 

Gcneralul Herescu a làsat un nume nc- 
peritor in literatura romàni prin gencroasa 



HES 



98 - 



HOR 



sa donajiune Cicuta Academiel, lisànd mo§- 
tenire jumètate din averea sa acestel insti- 
tutiunl care imparte anual premii in valoare 
de 9,000 lei, ear din patru in patru ani un 

[>remiu de 12,000 lei pentru cele piai bune 
ucriri romànejtl. 

Hestiotis (Constantin). — Medie, grec 
de origina; aminunte biografice lipsesc. E 
unul dintre cel d'intiiì medici veniti in 
jarS. A fost medie §ef al carantinelcr la 
1838. 

• Hill (Gheorghe). — Amànunte biogra- 
fice lipsesc. A fost primul profesor pentru 
limba latina la colegiul Sfàntu Sava din 
Bucuresci de la 1833 inainte. A publicat : 
Inceputurl de gramaìicà latina (1842) Gra- 
maticà latina; partea etymologicd (185 1). 
Gramatica limbel latine in comparale cu limba 
romàna. A coloborat cu P. Poenaru §i F. 
Aron la intoemirea primulul Dic[ionar fran- 
ce^-romàn (1842). 

Hodocin (Carol Mihalik, de). — No- 

tite biografice lipsesc. A fost primul director 
al* §coaleI pentru arte §i meserii infantati 
la Ia§i in 1840. A fost adus din strèinitate 
de citreDomnul Moldove! Grigore Ghika. 

Hodo^'(Iosif). — Publicist, om politic, 
niscut la 1.830 in satul Bergia, districtul 
Murejului (Transilvania), ìncetat din viaji 
in Sibiù (Transilvania) la Noembrie 1880. 
A fìlcut studiile sale la Bla), Cluj, Viena si 
Padua. 

A luat o parte activi la mi§carea din 
1848 in Transilvania; mai tèrziù a fost 
numit vice-comite al districtului Zarand, 
care-1 alese ca representant in dieta Un- 
garici. 

Destituit de Ministerul unguresc, a fost 
numit de arhidiocesa metropolitani ca refe- 
rent al Senatului §colastic din toati Transil- 
vania, funqiune pe care a ocupat'o pani la 
moarte. 

Ca membru al Societàri academice, Ho- 
do§ a luat parte la lucrarea Dictionarului 
academic. El a tradus mare parte din ope- 
rile lui Cantemir. 

Hohenzollern (vezT Carol, Elisabeta, 
Ferdinand, Maria). 

Horbasky.— Colonel, de origina polo- 



nezi, incetat din viati. A intrat in armata 
ruseasci cu care a venit in Muntenia la 
1828. La 1830, cànd s'a organizat armata 
noastri, a fostea instructor §i apoi la 183? 
a intrat in cadrele ei cu tftadul de maior. 
La 1839 a fost inaintat cdlonel, iar la 1848 
a tinut locul de spitar. 

Apoi a demisionat. Rèmas in tari s'a 
cisitorit cu o romanci. 

Horia (Ioan). — Sub-locotenent, niscut 
la 23 Ianuarie 1848, nlort la 30 August 
1877. Intrat in armati ca soldat la 1868, 
e iniltat in 1873 la gradui de sub-locote- 
nent. El moare pe campul de luptà la 30 
August 1877,1*11 timput rezbelului Indcpen- 
dentei, la atacul redutel Grivita, in rèndurile 
Reg. io de dorobantì. 

Hòtsch (Frederic).— Mare comerciant 
si filantrop, de origini germani, incetat din 
viati la 19 Septembrie 1880. A deschis o 
privilie in Bucuresci in 1845 lacoljul actiu- 
lului pasagiù romàn din calea Victoriei — 
vechea cale Mogo§oae — unde vindea la in- 
ceput cu deosebire perii, pepjeni, parfumc- 
rie. Privilia era mal cu seami cunoscuti 
sub denumirea a La Pieptenaru.» Afacerilc 
comerciale prosperind §i luànd din ce in 
ce mai multi intindere, HÒtsch s'a asociat 
la 1853 cu nepotul séù C. H. Muller, apoi 
la 1879 s'a retras din comerciù, lisànd nc- 
potului séù succesiunea. 

Frederic Hòtsch a fost un mare filantrop; 
a Intrebuintat o parte insemnatà din averea 
sa pentru institute de culturi, inzestràndu-Ie 
cu 600.000 lei, fondànd §i un asil pentru 
siraci. 

In strada Luterani, colf cu strada Calvina 
din Bucuresci, e eliditi §coala intemeiati de 
F. Hòtsch. 

Hrisoverghi (Alexandru). — Poet, 
niscut in Ia§I la 1800, incetat din viati in 
acelaji ora§ la 1837. A colaborat la revista 
Alàuta romàneascà din Moldova, unde a 
publicat scrierile sale. Cea mai principali 
este Tenènti la piréù. 

HQbsch (Eduard). — Fost inspector ge- 
neral al muzicelor armate! romàne, violonist, 
niscut la 13 Februarie 1833, incetat din 
viaji la Sinaia (Prahova) la 9 Septembrie 
1894. 

Venind in jari pe c^nd era copil, a intrat 



HUR 



— 99 — 



HUR 



la 8 Octombrie 1858 in calitate de candi- 
dat la o muzici militari ; inzestrat cu mult 
talent §i numeroase cunojtinje muzicale, peste 
opt zile capiti rangul de sub-locotenent 
asimilat; la 1860 e inaintat $ef de muzici 
clasa III-a, la 1862 §ef de muzici clasa H-a, 
apol clasa I la 1864 §i inspector al muz!- 
celor in i867. 

Principalele sale composijiunl sunt : Him- 
nul nafional romàn care se canti la toate 
serbirile oficiale. Mar§ul triumjal al jubi- 
letiluf. Mai che du sacre. Marche d'attaqne. 
Mar§ul pentru defilare. Les fanfares. Pa^ci 
Dunàrei. Carmen Sylva, vals etc. 

Hùbsch a fost ani indelungat! §eful or- 
chestre! teatrulul national din Bucuresd. El 
era nn om foarte vesel §i avea un spirit 
sarcastic foarte desvoltat. 

Hurmuzachi (Alexandru). — Publicist, 
frate cu Eudoxie si Gheòrghe Hurmuzachi, 
niscut la Cemiuti in 182;, incetat dinviati 
la Neapoli (Italia) in 187 1. A ficut parte 
din studiile sale in Cerniujl, parte in Viena, 
unde a terminat cursurile facultatel de 
drept. 

A colaborat .la ziarul Bucovina §i dim- 
preuni cu fratele seù Gheòrghe a infiintat 
Societatea pentru literatura §i cultura romàna 
in Tìucovina. 

Hurmuzachi (Eudoxie). — Istorie, nis- 
cut la Cernanqa (Bucovina) in anul 1812, 
incetat din viari la 1874. A ficut studiile 



in Viena, unde a §i luat parte la mijcarea 
revolutionari din 1848. In anul urmitor, 
guvernul austriac il insircineazi cu tradu- 
cerea in romàne§te a codicelor civile §i 
penale 51 gratie intervenire! sale, se datori 
in cea mal mare parte dobandirea une! oare- 
care autonomi! a Bucovine!. 

Eudoxie Hurmuzachi profiti de situajiu- 
nea sa pentru a face cercetiri asupra Isto- 
rie! Romanilor in arhivele din Viena. Do- 
cumentele cea adunatati fost publicatc dup£ 
moartea sa ji se ma! publici inci de Aca- 
demia romàni sub titlul : «^Docilmente re- 
lative la Istoria T^pmànilor» . 

A mai lisat §i Fragmente relative la Is- 
toria Romanilor. 

Hurmuzachi (Gheòrghe).- Publicist, 
niscut la 18 18 in satul Cernanca (Buco- 
vina) frate cu Eudoxie §i Alexandru Hur- 
muzachi, incetat din viati la 1882. 

Studiile ji le-a fìlcut parte in Cerniuji, 
parte la universitatea din Viena, apol intri 
in serviciul Statulul. 

Peste dou! anì demisionà ji editi di 111- 
preuni cu fratele séù Alexandru ziarul Bn- 
covina 9 suprimat de censura austriaci in 
1850. 

De la aceasti epoci inaintc, el se ocupi 
in special de literaturi, infiintànd Societatea 
pentru cultura fi literatura romàna in Hu- 
covina si colaborànd la foaea litcrari a acelei 
societiti. 



I 



Iancu (Avraam). — Scful mijcirel 
romane din Transilvania, S'a niscut la 
Abrud Banya (Transilvania) §i s'a ficut cu- 
nojcut cu prilejiul mi§cire! din 1848 §i 1849 
la care a luat parte activi pe terenul 
politic §i militiresc. 

Incepuse studi! in teologie, dar mal tàr- 
ziù studii dreptul §i se a§ezi ca avocat la 
Hermanstadt; insi spre a nu trii cu Un- 
guril, se retrisese la munte unde triia cu 
tiranil. 

Cand dupé 1848, isbueni mi§carea din 
Transilvania Ungarel, Avraam Iancu, se 



ariti ccl mai aprig si inver$unat dujman 
al Ungurilor. 

In marea adunare de la Blajiù, convo- 
cati de Barnutiù, se manifesti in a§a chip 
incat fu recunoscut de jef al risculatilor 
romàni din Transilvania. 

Convins ci or! ce impicare cu Ungurii 
este peste putititi, se retrase in munjii A- 
brudulul dimpreuni cu cajl-va tovarijl de- 
votatl §i incepu prin a ataca cite-va sate 
magniare spre a pune mina pe arme ; apoi 
locuitori! din munjil vecinl alergànd spre 
dinsul, intinse campul operajiilor sale in 
tre! districte. 



ION 



102 



ION 



I. Ioncscu a fòcut parte din Camera ca 
representant al colegiulul al 3-ea de Roman 
in ma! multe sesiunl de la 1880 inainte. El 
a publicat : Excursion agricole dans la Tio- 
brudja et la Tbesalie (1850 §i 1553 2 voi.) 
Calendario bumdul cultivator (1875) et e. 

Ionescu (Nicolae). — Profesor, orator, 
om politic nìscut la 1820. A fìlcut studiile 
sale la liceul najional din Ia§I, impreunà cu 
fratele sàù Ioan. La 1856, sub directiunea 
lui M. KogSlniceanu a colaborat la Steaua 
Dunàrel pana la suprimarea acestui organ, 
cànd tip$ri acelaj ziar in Bruxelles. 

Nicolae Ionescu a fost mult timp profesor 
la liceul national din Ia§i §i a fòcut in ne- 
numàrate rèndurl parte din Corpurile Le- 
giuitoare, fie in Camera, fie in Senat. 

De la 24 Iulie 1876 pana la 3 Aprilie 
1877 el a fost Ministru de Exteme in ca- 
binetul de sub prejidentia lui I. C. Bràtianu. 

A publicat : Discursurt asupra epocei lui 
Mate! Basar ab fi Vasile Lupu (1868) Cu- 
véntart parlamentqre. (1879) Proclamami 
regatului (188 1) Despre ìmpdrdpa romano- 
bulgard. (1888) Restauraréa monumentelor 
nazionale (1891). 

Ionescu (Radu). — Ziarist, 0111 politic, 
nàscut la Bucure§cl in 1832, incetat din 
viujà la Decembrie 1873. Dupe ce'§t ter- 
mina studiile in Francia unde se ocupà cu 
deosebire despre literatura universali, se 
intoarse in tara §i colaborà cu multa ener- 
gie la ziarele Dàmbovila, IndepedentuL 

Numit director al MinisteruluI Cultelor 
§i Instrucjiuni Publice (1865) el fu ales 
deputat al judejulul Arge§, la Constituanta 
din 1864. Apol la 1867 ^ u trimis ca agent 
al tare! la Belgrad. 

Ultimi! ani al viete! sale aù fost in sa 
de plàns, càci perduse ratiunea. 

Scrierile sale sunt : Càntari intime (1854) 
Odd la 'Rjrmània (1859) §i o sumà de 
articole, poesil, respàndite prin ziare §i ne 
adunate. 

Ionescu (Take). — Om politic, avocat, 
nàscut la Ploesti in 13 Octombne 1858. 
A tòcut studiile liceulul la Sfìntu Sava §i 
cele juridice in Paris unde a luat dolo- 
ratili la 188 1. Intors in tara, a colaborat 
càt va timp la Romànul §i pe la 1884 a 
intrat in politica, fòcànd parte din Camera 
ca deputat in toate legislajiunele de la 



1884 pani la 1897. Mcmbru al partidulu? 
liberal, s'a despirtit de Ioan Bràtianu, cànd s'a 
format disidenta din 1885 §i dupi ce a 
luptat cu opozitia-unità s'a alipit de par- 
tidul conservator intrànd in cabinetul de 
sub pre§identia D-luI Lascar Catargiu ca Mi- 
nistru al Cultelor §i Instructiuni publice 
de la Noembrie 189 1 pana la Octombric 

1895. 
Take Ionescu a publicat : T)/ la cession 

des crèances (1878 Paris). De la condii io ti 
de l'enfant naturel à %pme (1881 Paris). 
Divor[urile noastre (1883). Discursurt par- 
lamentare (1887). La Politiqne itrùngere 
de la Roumanie (1891). Legea Cleruluì 
(1893). Proect de Lege pentru invè^dmàntul 
secundar §i superior (1895). Cestiunea ma- 
cedoneanà (1897). A. dirijat in 1889, La 
Liberti Roumaine, ziar politic, §i cste pani in 
prezent unul dintre colaboratonl de frinite si 
conducàtor al ziarulu! TimptiL 

Ionescu (Toma). — Doctor, profesor 
de anatomie, nàscut la Ploejt! (Prahova) Li 
13 Septembrie 1860. A urmat cursurile 
primare §i liceale inBucurcjc! pana la 187S 
cànd a plecat la Paris spre a face medicina. 
La 1884 a intrat ca extern al spitalelor din 
Paris in mod provisoriu, apol titular la 
1885. 

Ajutor de anatomie la 1887, la facultatea 
de medicina din Paris, apol prosector pro- 
visoriu la 1889, cànd a §i fost naturalizat 
cetàtean francez, prosector titular de Li 
1891--1894, D-rul Ionescu a dobàndit me- 
dalia de argint la concursul pentru hirur- 
gie §i premiul Laborie al Academiel de 
medicina. 

Reintors in tari, a fost numit profesor 
al catedrel de anatomie topografica si hi- 
rurgicalà de^pe làngà Facultatea de medicina 
din Bucurescl, hirurg al Spitalelor civile. 
Cu aceastà ocaziune a redipitat drepturilc 
sale de cetàjean romàn. 

Scrierile sale sunt : Observations et ràfie- 
xions sur un cas de panaris lubercuhnx. 
Note sur une anomalie musculaire. Note sur 
un txpe artèrie! de la main. Sur un cas de 
pèrieystite et pelvicellulite. Sur un cas do- 
piti is fihreuse. Des kystes èpidermiqnes tran* 
matii/ues de la panine de la main et des do> 
els. Tuberculose et arthritisme. Sur l'ana- 
tomie topographique du duodènum et bei- 
nies duodènales. Note sur l'anatomie de 
rS ilia<]ue, Lymphangisme de la regimi 



IGH 



— IOI — 



ION 



De òpre aderir at iti calendar (1864). 'Biblio- 
grafia cronologica romàna (1865 §i 1873). 
Istoria sacra (1866). Mitologia (1867). A- 
rilmetica bracticd (1869). ComptabUitatea 
agricola. (1870). 

Ienescu (Constantin) Profesor, nJscut 
la 15 Augut 1845 in Craiova. A fìlcut stu- 
ellile sale in jara gi dupé terminarea lor, a 
fost numit profesor la liceul din Ploegtl 
pentru cursul de istorie. Amestecat in lup- 
tcle politice, a fost dat in judecati la 1875 
intr'un proces politic, arestat preventiv 51 
apol achitat de Curtea cu jurati. 

De la 1883 §i pani la 7895 arepresentat 
neintrerupt in parlament oragul Ploegti, fie 
ca deputat fie ca senator. In 1889 a fost 
ales Primar al acelul orag. Ca ziarist Ienescu 
a dirijat foaia Vocea Prahovel gi §coala Ro- 
màna. El a publicat mai multe opere didac- 
tice, intre cari Istoria §i Geografia. 

Ighel (Ilie). Poet, publicist, nSscut in 
Bucuresd la 8 Iunie 1870. 

A ficut studiile sale primare gi gimna- 
siale la Pitegtl gi apoì cele universitare in 
Bucurescl, unde urmeazà cursurile de drept. 

A colaborat ca redactor literar la Romànul, 
Nafiunea. Adevirul, Familia, Fontana Blan* 
dittici gi a scris pentru teatru : Hipnotis- 
miti, Pdcatttl, Voluntarnl, comedii intr'un act. 

Versurile sale cu titlul Melancolie, aù 
apirut intr'un volum la 1892. 

Inocentie. Episcopul RomanuluI, nàscut 
la 1832 in satul Cernicescl (Botogani) in- 
cetat din viatà la 1894. A unnat clasele 
primarela Botogani §i cursul inferior in semi- 
narili Veniamin. A intrat la mànàstirea So- 
cola, unde a fost numit §i profesor al semi- 
narulul. La 1862 trece ca director gi pro- 
fesor la seminami diu Hugl. La 1880 e ales 
arliicreù gi numit vicar al Mitropolieì ear 
la 1892 episcop al eparhie! RomanuluI. 

Ioanid (Gheorghe). Fost profesor de 
limba eleni la 1830, mai intàiù la gcoala 
secundarà din hanul §erban-Vodi. Notite 
biografice lipsesc. 

A publicat: Gramatica de limba eleneascà 
(1840) Istoria Moldo-Romànief.(i8)8) Tractat 
de inorala praciicd. (1859) Dicponarul eleno- 
romànesc. (1864) Disertatane asupra ade- 
vdratei origine a limbei Daco-romàne, 



Ionescu (Gion) Publicist, profesor, nàs- 
cut la 14 Octombrie 1857 * n Pitegtl. $i-a 
fàcut studiile la gimnasiul Lazàr gi liceul 
Sfàntu Sava din Bucurescl, apoi a urmat 
studiile universitare la Paris gi in Belgia, 
unde a luat doctoratul in litere gi filosofie. 
La 1876, a intrat in ziaristica romàna, 
scriind in ziarul Telegrafili, Blnele Public, 
apoi de la 1884 pana la 1891, redactor la 
Romànul. Din 1888 gi pana in present co- 
laboreazà la Revista c $Loud. • 

E profesor de istorie la §coala Normali 
de institutori de la 1890, profesor de limba 
francezà la liceul Matei Basarab, membru 
corespondent al Academiei Romàne. 

A scris urmàtoarele opere : Ludovic XIV 
p Constantin Bràncoveanu. Elementul pitoresc 
in Cronicele romàne. Entusiasmili in trecuta 
gener aniline. Studiul istoriet nazionale in poalele 
noastre. Geografia in Cronicaril Romàni. Astra 
(roman) dupé Dito p Idem. Nuvele dupé 
Hand^eichnungen de Carmen Sylva. Cdld- 
toria luì Caro! XII, Regele Suediet, prin Ro- 
mania. Dupnanit lui Mih é at Vitea^ul. Bucu- 
reseli in timpul Ttjvolutiunet francese. %p- 
mània in secolul XVÙ. Schifa geografica. 
Cam vorbim. Raport asupra exposipunel geo- 
grafi ce internalionale de la Berna 1891. Din 
Istoria Fanariofdor in Romania. Musdul pe- 
dagogie romàn. Doftoricescul mepepig intre- 
cutul \èrìlor romàne. Ciuma p Holera dupà 
Zaverd. Poetica Romànd. Mihail Kogdlniceanu 
p Rdpirea Basar abiel. Incercare asupra istoriet 
Sciinfelor in tirile romàne. Din Istoria p 
Corner dui Brajovulul in secolul XVI. Gene-, 
ralul Florescu. Portrete istorice. 

Ionescu (Ion de la Bran) Agronom, 
economist, nàscut in<24 Iunie 18 18 la Ro- 
man, incetat din viajà la i7Decembrie 1891 
la mogia sa Bran. Dupé ce termina studiile 
sale la liceul din Iagi, plecà in Francia gi 
termina cursurile institutului agricol de la 
Roville. Reintors in tari, se stanili in Iasl; 
Vodà Mihai Sturdza '1 trimise la o mogie, 
spre a'i ingriji vitele ; apoi il numi director 
al administratiunei mogiilor sale. 

La 1844, e numit profesor de agriculturà la 
academia Mihàileanà, gi in 1846 trece comp- 
tabil la o mogie a fiului domnitorului Sturdza. 

Amestecat in migearea revolutionari de 
la 1848, fuge in Turcia, unde Rechid-paga '1 
insàrcineazà cu istituirea unor ferme model: 
apoi se intoarce in jarà gi se ocupJ in special 
cu agriculturà. 



IOS 



104 



IPS 



urmi subventiile acordate de guvernul Mol- 
dovel §i T3 r eI-Romàne;tI. 

La 1860, arhimandritul Iosafat veni in 
Bucuresd ji inchina Capella Mitropoliei. 
I- P. S. S. pirintele Nifon, Mitropolit al 
Romàniel recunoscu oficial Capella, prenu- 
mérénd'o intre Bisericéle fiice ale Sfintel 
Mitropolil 

Arhimandritul Iosafat inceti din vinta la 
Paris in 17 Noembrie 1872. 

Iosif (Naniescu). — Mitropolit al Mol- 
dove! §i Suceveì, niscut la 1820 in Basa- 
rabia de sus. Adus de mie copil in Moldova, 
a trecut la Buzèù unde a urmat cursurile 
seminarulul §i apol §coala Sf. Sava din 
Bucuresd. Apol a fost numit egumen la 
Giisenl ji profesor la seminarili centrai din 
Bucuresd. Hirotonisit arhiereù la 1865, a 
fost ales episcop al Arge§ulul §i peste putin 
timp mitropolit al Suceveì §i Moldove!. 

Ipàtescu (Grigore). — General de di- 
vizie, nàscut la 1 August 1836, incetat 
din viati in Bucuresd la 1895. A intrat in 
§coala militari ca elev la 7 Aprilie 1854. 
Iniljat sub-locotenent la 1856, oficer supe- 
rior la 1866, colonel la 1874, ajunge ge- 
neral de brigadi in 1883 §i comandantul 
divizie! din Dobrogea la 1890. A luat parte 
la rezbelul Independenteì din 1877 — ^78 
ca comandant al coloanel intaiù de atac 
la reduta Grivita, unde muriri maiorul $ontu 
si cipitanul Valter Miricineanu. 

Ipsilanti (Alexandru).— Capul mi§ci- 
rei etheriste de la 182 1, fiul lui C. Ipsilanti 
fostul Domn al Muntenid la 1806. El in- 
trase de timpuriù in armata ruseasci §i 
dupé ce pierduse o mini in bitilia de la 
Dresda, fusese inaintat la gradui de maior. 

Amestccat in mijcarea etheriel, a cirel 
conducerc o avea, este §ters din aceasti 
pricini, din cadrele armate! ruscjtl. 

Indati dupc sosirea sa in Muntenia, Ipsi- 
lanti avu o intrevedere cu, Tudor Vladimi- 
rescu ciutànd a se uni cu dènsul, dar acesta 
il intàmpini cu cuvintele: «In Grecia este 
ìocttl Grecilor, in Romania acel al Romàni- 
lor h §i de atuncl Ipsilanti hotiri moartea 
lui Tudor, intelegénd ci acesta va zidirnici, 
si la ncvoe va combatc, miscarea etheristi. 

Moartea luì Tudor odati hotirati, Ipsi- 
lanti se retrase la Tèrgovi§te, cand auzi 
desprc venirea Turcilor in Bucuresd. Aid 



el insàrcineazà pe capitanili etherist Ior- 
dache cu prinderea lui Tudor Vladimirescu. 
Porunca se aduce la indeplinire §i Tudor 
ridicat din mijlocul tabàrel sale, cade sub 
pumnalul uciga§ilor sèi Varnava §i Pranza. 
In urini, bitut de Turd la bitilia de la 
Drigijanl, armata sa e risipiti, pusi pe 
goani, Ipsilanti fuge in Austria §i moare 
la Viena aproapc in mizerie la 1828. 

Ipsilanti (Constantin). — Domn al 
Muntenid de la 1802 la 1806. In timpul 
scurtel saleDomnil, a plititmare parte din 
datoriile contractate la Ture! §i Greci din 
Constantinopole inci din timpurile Sutes 
tilor si s'a aritat milostiv citre sennani. 
Spre a impedica nivilirea lui Pasvano^Iu 
cu cetele sale in Bucuresd, el alcitui o 
ojtire de vre-o 8000 oamenl. 

Amie al Rusiel, Ipsilanti favorizi mis- 
carea lor contra Turciel §i se amesteci in 
réscoala Sérbilor de la 1803, contribuind 
mult la autonomia ce el dobàndin* rr.rù 
térziù. La 1806, dovedit de Poarti ca dujman 
al politicel lui Napoleon i-iù §i instrument 
al Rusiel, Ipsilanti fugi din Bucuresd spre 
a nu fi decapitat. 

La 1806, 23 Decembrie reintri insi in 
Capitali dimpreuni cu armatele rusejtl, pu- 
nènd pe tojl Romàni! si jurc credinji Im- 
peratami Rusiel. Peste putin timp e ncvoit 
si piriseasci tronul. 

Ispirescu (Petre). — Tipograf, publi- 
cist, niscut in Bucuresd la lanuarie 1830, 
incetat din viaji la 21 Noembrie iSb;. 
Pirinjil sèi il destinaù carierel preotegtl, sii 
incredintari spre invèjiturà unul cilugir Li 
Mitropolie, dupé ce fusese pe mina unuì 
preotdela Doamna Bilama. Darci pirisind 
ideea popiel intri in 1844 ca lucritor Li 
tipografia Carcalechi, trecu mal tèrziù Li 
tipografia Copainig §i fu osandit la o lunA 
inchisoare pentru tipirirca corespondentei 
lui Vogoride. 

Director al tipografie! Nalionalului, al 
Romànului in 1864, Ispirescu deschide nini 
tèrziù in tovirijie cu Gòbi Carol, tipografia 
Lucnìtorilor Asociali ji apol devine proprie- 
tarul tipografie! Academiel Romàne. 

Ispirescu a debutat ca publicist, la 1862 
cand primele sale basine aù apirut in ]<l 
ranni romàn §i in bromuri. Apol ci a public.it 
Legendele si basmele ronànilor. (1874)" 
Ispnli'ile ji viafa Ini Mibaf Vitea^it. (1876 



tsf 



- 105 



is¥ 



Snoave /*' Povestl populare. (1879). Po- 
ve fiele unchia§ufu{ sfdtos. (1879) Pilde §i 
ghicitori. (1880) Basine Snoave fi glume (1883) 
Jucdrii /* jocurt de copti. (1885) Poveri mo- 
rale. Despre pomul crdciunulul (1886). 

Profesorii cel mal eruditi din striinitate, 
citeazi pelspirescu ca autoritate in materie 
de limbi §i tradijiunl populare. 

Istrati (Constantln). — Doctor, chi- 
mist, niscut in Roman la 1850 Septembrie. 
A fòcut studiile sale gimnasiale la Ia§I §i 
le-a terminat la facultatea de sciinje §i me- 
dicina din BucurescI, care 'i a conferit la 
1876 titlul de doctor. Imediat pieci cu sec- 
jiunea 3-a a Cruce! Ro§iI ca medie militar 
pe càmpiile Bulgariel, unde contracti tifosul 
dànd ingrijirìle sale bolnavilor. 

Dupi ce conduse de la 1879 pana la 
1882 stabilimentul de hidrotherapie din Si- 
naia, d-rul Istrati incepu sa sacrifice toati 
activitatea sa studiului chimiel, ficènd un 
curs de chimie judiciari la facultatea de 
medicina, §i pieci in 1882 la Paris spre a 
urma cursurile Sorbone! §i a lucra in labo- 
ratorul celebrulul chimist Wurtz. Intors in 



(ari, ocupi catedra de chimie medicali, deve- 
niti vacanti prin moartea generalulul Davila 
§i la 1887 lui prin concurs §i catedra de 
chimie organici, organisàndlaboratorul actual. 
El a publicat: Curs elementar de chimie 
organica. (1890) premiat de Academie. Troiai 
elementar de chimie. Chimia din punctul de 
vedere al vulgarisàrel acestel sciinfe. Despre 
nomenclatura in chimia organica. 

Istrati (Nicolae). — Publicist, niscutin 
Moldova la 18 18, incetat din viajila 1862. 
N'a urmat nici un curs regulat la vre-o 
§coali §i s'a instruit mal mult singur, adunànd 
in biblioteca sa mal toate cirjile romànejtl. 

El a publicat: VvCthul. (1850) Satirele. 
Chestia Mdndstirilor inchinate. (1860) Babi- 
lonia romàneascd (1860). 

Isvoranu (Ilariu) Avocat, niscut in 
Turnu-Séverin la 1846. A fost prefect al 
Mehedinjulul la 187 1 ji Ministru de Do- 
menil in cabinetul de sub prejidenjia gene- 
ralulul I. E. Florescu, de la 21 Februarie 
189 1 pani la 5 Noembrie acela§ an. 



J 



Jianu. — Haiduc celebru de peste Olt, 
judeful Romanajl, valea Tasluiulul. A luat 
numele de haiduc, dar n'a fost nici o dati 
hof. Indrigostit de o fati de Jèran, dorea 
si o ia de nevasti ; tati-sèù s'a impotrivit 
§i a dobàndit de la stipànire inchiderea lui 
la Strehaia, de unde a fugit peste curànd. 

A prìbegit japte an! <le zile prin piduri 
ji mun{I, fugind de pandurl §i poteri, api- 
ràndu-se la nevoe §i cerènd numal gazdi. 
Cuprins de domi logodnicel sale Stincuja, 
s'a reintors in sat unde a gisit'o moarti. 
Atuncl se duse la zapciu 51 se dete in mài- 
nele lui zicèndu-I : «Sunt Jianu, capul meù 
este pus la prej; du-mé la Vodi si'jl dea 
mia de lei». 

Vodi Caragea l'a ertat §i el s'a reintors 
la plug. 

Jiquidi (Constantln). — Caricaturist, 
desinator, niscut in Ia§I la 1865 Mal 22. 
Dupé ce a urmat càt-va timp cursurile li- 



ceulul din Ia§I §i Galajl, a stat cine! ani 
la §coala comerciali din Ia§I. 

In 1884, pentru prima oari expune la 
exposipa cooperatorilor, caricaturile unor 
persoane cunoscute din Ia§I ji obtine o 
medalie de argint. Apol scoate albumul 
Caricatura, 2 numere (1884 — 1885). 

Se muti in BucurescI la 1886 $i cola- 
boreazi cu caricaturile sale la Epoca, Foar- 
feca, Viata, Moftul Roman, SVCo/ Teacd §i 
alte pubficajiunl. 

Producjiunile sale in albumurl sunt : Pro- 
filurl parlamentare (1886). Ziariftiì dupé 
natura (1888). Tipurl din tara (1889). Fa- 
cultatea de medicina (1895J. 

Jiquidi a mal fìcut §i càte-va tablourl in 
uleiù, aquarele, ilustrajiunl etc. 

Julian (Stefan). — Artist comic, niscut 
la 1853 to BucurescI, incetat din viaji in 
BucurescI la 30 Iulie 1892. 

Fiind inci copil, fugea de la §coali §i 

7b 



kal 



!Oé> 



KAt 



ìmpreuni cu aljl bàejl, intocmea trupe de 
teatru §i juca pe scene improvizate prin 
gradini publice, cu deosebire la Gradina 
cu cai. 

Mal tèrziù, el intra in trupele Vlidicejti- 
lor §i Fany Tardiny, cari pe vremea aceea 
se giseaù in BèrlacL Acolo '1 gasi artistul 
Mihail Pascaly care'l aduse in BucurescI, 
unde a rèmas pani la sférjitul viejel sale, 
fiind societar al TeatruluI Najional din 
BucurescI. 

Julian avea un talent deosebit in rolu- 



rile cornice §i nicl un .artist n'a interpretat 
mal bine de càt el pe grec, israelit, bulgar, 
intr'un cuvènt toate rolurile de stréin. Prin- 
cipalele sale creajiunl aù fost: cele din 
intregul repertoriù al lui Alexandre apol 
rolurile cornice din Votvodul Jtganitor, 
Mojtenirea de la rdposata, Un leu §i un ^lot, 
Dite pop a nu e popa, lìoccacio, Fatini{a t 
Mincinosul, Studentul cerjetor, etc. 

Nu este rol comic din repertoriul rotnàn 
in care sa nu se fi distins Julian. 



K 



Kalinderu (Ioan). — Jurisconsult, nàscut 
in BucurescI la 28 Decembrie 1840. A 
terminat studiile la Paris, unde a luat doc- 
toratul in drept. 

Intors in |ari, e numit procuror, ajunge 
iute membru §i prim-prejendinte al tribu- 
nalulul de Ilfov, supleant, membru §i prim- 
prejedinte al Curjei de Apel din BucurescI, 
in fine membru la Curtea de Casajie. 

Apol a fost administrator al domenielor 
§i pidurilor StatuluI, director regal la Berlin 
al Ciilor ferate romàne, la 188 1 — 82, cànd 
guvernul lui I. Britianu i-a incredinjat greaua 
misiune de a fi intermediatorul rescumpi- 
rirel Càilor ferate romàne. 

Dupà retragerea sa din magistratura, s'a 
intors iari§ la ocupajiunile sale de predi- 
lecjiune, la studiile sale de drept. Mal de 
mult publicase un studiu despre neretroac- 
tivitatea legilor §i un studiu in limba fran- 
cezà asupra isvoarelor dreptulul roman, apre- 
ciat favorabil de mal multi jurijtl francezl. 

Ast-fel publici la Paris 1885 un vo- 
lum intitulat Droit prétorien et riponses 
des Trudents care trateazà despre toate 
tranformJrile suferite de pretura de la insti- 
tuirea ei pana 'n timpul Imperiulul. 

La 1896 colaborà la revista infantata in 
limba francezà de d. N. Basilescu, sub titlul 
%evue generale du droit et des sciences poli- 
tiques §i publicà in ea mal multe articole 
din cari unul apàru in limba romàna, intitulat 
Consiliul Unpéra(ilor la Roma fi Constanti^ 
nopole, un nou apendice asupra edictelor, 
rescriptelor si mandatelor imperiale. 

Academia Romàna '1 alese membru cores- 



pondent in secjiunea istorici, §i ca atarc 
ceti in sesiune generala lucrarea sa Studiu 
asupra celor XIl tabule. 

La 1890, a publicat o nouà lucrare isto- 
rici Via\a municipald la Pompei sensi in 
urma unel cilitoril intreprinse la faja locului. 
Studiul e precedat de o ochire generali asupra 
admistratiunel colonielor ji alegerile muni- 
cipiilor §i trateazà cu preferin|à des- 
pre viaja §i alegerile municipale de la 
Pompei. 

Cea din urmi lucrare istorici a sa este: 
«Dol antagonisti romani», §i trateazà despre 
rivalitijile dintre Pompei §i Cesar. 

Academia Romàni a ales pe I. Kalinderu 
membru in sesiunea din amili 894, cànd a tinut 
discursul de receppune despre episcopul Mel- 
chisedec. 

De la 1884, cànd s'a infiinjat Domeniul 
Coroanel, e administratorul lui. Scopul ce, 
dupà instrucjiunile RegeluI, urmàrejte, este 
sa 'I dea un caracter de folos social §i 
najional. 

A clàdit jcoll, bisericl, a infiinjat biblio- 
tecl, ateliere de lucru manual, a respàndit 
o (^Biblioteca populari» alcàtuiti sub ingri- 
jirea sa din bromuri tratànd despre cunoj* 
tinje folositoare, ast-fel fn càt comunele de 
pe Domeniul Coroanel si devie modeluri 
de progres pentru toati {ara. 

Ales in Academia Romàni in sesiunea 
generali din 1893, ?*~ a inaugurat intrarea 
oferind Academiel mojtenirea Ottetelejanu 
3 milìoane de lei, din cari s'a flcut jcoala 
de fete de la Migurele (Nota : 0-1 K. du- 
sese proces in toate instanjele cu rudele 



KAL 



— 107 — 



KIR 



donatoruluf, il- cajtigase definitiv §i ficuse 
adaptarea castelului §i parculul Migurele pen- 
tru noua lor destinajiune precum ji proiectul 
studiilor, asa in cat totul era gata cànd a 
predat averea Academiel). 

I. Kalindero a mal publicat : Essai sur 
les sources du Droit Romain. Notifd asupra 
Societ&tflor prin acpuni dupd Codul general 
de eomerciù german. Compétence des Tribu- 
naux dans toute contestation relative aux biens 
mobiliers qu'un Etat étranger petit posseder 
en Prusse. Memoria asupra transferdrei scau- 
nului Soctetàpti Acfionarilor Cdilor Ferate 
Romàne din Berlin in Bucuresd. Droit Pré- 
torien et Rèponses des Prudents. Consiliul 
Implratflor la Roma /i la Constantinopole. 
Etude sur le regime municipal %pmain.. Stu- 
diti asupra legel celor XIÌ Tabule. Notice 
juridique sur un testament. Via\a munìcipald 
la Pompei. Observafiunt in procesul cu mo$- 
tenitorii I. Ottetelesanu. Dei antagonisti Ro- 
mani. Episcopul fKelchisedec. Vilegiatura §i 
re§cdintele de vard la Romani. Romanit cdldtorì. 
Rolul \nvi\dtorulul in formafiunea genera- 
\iunilor noi. 

Kalinderu (Nicolae). — Doctor, niscut 
in Bucurescila 1835. A ficut studiilesale la 
institutul Mitilineù din Bucuresd §i apol la 
Paris, unde in 1853 incepu studiile sale 
medicale. Aci, in 1863, este primit in urma 
unul concurs ca intera al Spitalelor din 
Paris. 

Intors in jari, fu numit medie jef al spi- 
taluluì Colentina, post pe care '1 ocupi pana 
la 1874 cànd demisioni. La 1877 e numit 
§ef de serviciu la spitalul Bràncovenesc, ear 
la 1877 in timpul rezbelulul este pus in 
capul ambulanjelor de la Turnu-Migurele. 

La 1887 D-rul Kalinderu este numit pro- 
fesor de clinici medicala la Facultatea de 
medicina din Bucuresd, post pe care '1 ocupà 
ji asti-zi. Academia l'a ales in 1889 membru 
corespondent. 

Principalele sale scrierl sunt : Lepra in 
Romania.* Despre cosmetice. Tubercolosa in 
raport cu unele profesiuni. Epilepsia Jackso- 
niand. Influenza unor maladit ale cordulut 
asupra desvoltdrei tuberculosei. iMielita sifi- 
litica, etc. 

D-rul Kalinderu este un mare amator de 
arti ji locuinja sa confine un numèr in- 
semnat de tablouri de prej. 

Kiriac I, — Medie, niscut in Bucu- 



resd la 1855. A ficut studiile liceale la 
Sf. Sava ji la 1883 a objinut titlul de doctor 
in medicina de la facultatea din Bucuresd. 
Apol pleaci la Paris unde'§! complecteazi 
studiile ocupàndu-se esclusiv cu lucrirl de 
anatomie §i chirurgie. Reìntors in tari, Dr. 
Kiriac este numit medie secundar in servi- 
ciul D-ruluI Assaky, apol medie jef de clinici 
in acela§ serviciu pani la 1890, cànd trece 
medie primar la spitalul Filantropia. De la 
1892 pani la 1893 P ne locul d-rulul Assaky 
la spitalul Coljea ji cel de anatomie topo- 
grafici la institutul de chirurgie. AstizI este 
medie primar la serviciul de gynecologie, 
spitalul Filantropia. 

A publicat : Sifilisul ereditar la copiì. Curs 
clinic de patologie chirurgicald. Cura radicald 
de ernie inguinald. Tratamentul anevrismelor 
externe. Tratamentul emoroidelor. Tratamentul 
tumoarei albe a genunchiului, etc, etc. 

Kiriazi (Gheorghe). — Doctor in me- 
dicina niscut in Etolia (Grecia) la 28 No- 
embrie 1829, incetat din viajà in Bucuresci 
la 24 Februarie .1893. A ficut primele sale 
studi! la Athena, iar medicina a inceput'o 
la Montpellier $i a terminalo in Paris. In- 
torcàndu-se in Grecia la 1854 cu ti^vl de 
doctor in medicina, desvolti acolo o mare 
activitate in combaterea epidemie! de holeri. 
La 1855 vine in Bucuresd ji este numit 
medie al carantine! de la Calafat; la 1857 
e numit medie primar al judejulril Gorj §i 
al orajului Tàrgu-Jiu. In 1863 e transferat 
ca medie al asilulul Elena Doamna din Bu- 
curesd, ji ocupi acest post pani la retra- 
gerea sa la pensie. 

JFiind lisat ca executor testamentar de 
citre unchiul seù Constantin Xenocrat, cu 
insircinarea de a organiza un spital, d-rul 
Kiriazi viziti ma! toate spitalele din orajele 
principale ale Europei §i la 188 1 deschise 
in Bucuresd, Spitalul Xenocrat, desfljurànd 
o deosebiti activitate pentru prosperitatea 
acestu! institut. 

Kisseleff (Pavel Dimitrievich).— Ge- 
neral §i diplomat rus, niscut la Moscova in 
1788, incetat din viati la 1872. La vèrsta 
de 18 ani intri caiuncir in armata rusi ji 
se distinse in luptele de la Eylau §i Fried- 
land. La 18 12 era capitan §i lua parte labitilia 
de la Moscova; peste dol an! Impiratul 
Alexandru al Rusie! il ata$a pe làngà statuì 
seu major, $i cànd intrari in Paris armatele 



KHI 



108 — 



KOG 



aliate, il numi general, ear mai tàrziu in 
1823, adjutant general. Sub impiratul Ni- 
colae, lui parte la rezbelul contri Tur- 
cilor (1828) §i se distinse la bitilia de 
la Schoumla. La 1829 Kisselef era numit 
comandant al trupelor rusejtl stabilite in 
Muntenia $i apol comandant al trupelor de 
ocupapune din Moldova §i Muntenia. 

El deveni sub titlul de resident pleni- 
potenjiar, guvernator al Principatelor $i exer- 
citi o adevirati dictaturi de la 1829 pani 
la 1835, dictaturà insà injeleapti, organizànd 
diferitele servicil ale Statulul, instituind comi- 
siunl de legiferare cari aù dat nascere Re- 
gulamentului organic, insinitojind oracele, 
scoalele, imbunitijind polijia, administrapa. 

La i-iù Mal 1831 sub prejedenjia lui 
Kisselef, se deschise §i Divanul ad-hoc. In 
timpul holerel care ficu a§a numeroase 
victime in {ara noastri, cornitele Kisselef, 
se distinse prin prevederea §i curajiul seù 
ast-fel in càt Divanul ad-hoc spre a'I da o 
dovadi de recunojtinji, '1 impimànteni dàn- 
du-I 51 prerogativele boeriel. 

La 1834, dupe votarea Regulamcntuluì 
organic §i alegerea principilor Mihail Sturdza 
§i Alexandru Ghika, cornitele Kisselef parasi 
Principatele-Unite, se intoarse in Rusia ji fu 
numit Ministru al Domeniilor imparateci, 
apol Director al Cancelariel imperiale. 

La 1856, el a fost numit ambasador al 
Rusiel la Paris, ji reintri in Rusia la 1862. 

Una din gridinele BucuresciuluI, situata la 
capul CalelVictoriel, infiinjatide fostul guver- 
nator, poarti numele seù : Joseaua Kisselef. 

Khitzulescu (Inocentie). — Episcop 
al Eparhie! Buzéului, niscut in BucurescI 
la 18 19, incetat din viati 1893. A fìcut 
studiile sale, parte inseminami Mitropoliel 
din Bucuresci, parte la colegiul Sfìntu Sava 
§i parte la universitatea din Pesta. La 1846 
a rc>st hirotonisit diacon §i la 1852 preot. 
De la 1850 pana la 1863 a fost profesor 
§i director al Siminarulu! Mitropoliel din 
Bucuresci. 

De la 1860-1868, egumen la ministirea 
DealuluI, de la 1868- 1873 locojiitor la e- 
piscopia Rimnicu-Vilcea, apol arhiereù la 
1872, P. S. Inocente Kitzulescu este ales 
episcop al eparhie! Buzéulul la 1873. 

Kihaia (Constantin). — Vestitul §ef 
al dorobanjilor polijiel Bucuresci de U1838 



pana la 1840 §i in 1846, cunoscut mal 
mult sub numele de Capitan Costacht. Ami- 
nunte biografice lipsesc ; cronicaril istorici 
ni'l represinti pururea cu biciul in mani 
cutreerànd orajul in goana calulul, §i apli- 
cànd pedepse corporale pentru cea mal mica 
infracjiune polijieneasci. 

Din Anuarul oficial al Muntenielpe 1846 
se constata ci la aceasti epoca, Kihaia a 
romànizat numele séù, schimbàndu-1 in 15- 
bdescu. 

Kogàlniceanu (Mihail)). — Orator, 

Emblicist, mare birbat de stat, nàscut in 
a§I la 6 Septembrie 18 17, incetat din viaji 
la Paris la 1893. 

Dupi ce lui prima invéjituri in casapi- 
rinteasci, intra la 1831 in pensionatul Lin- 
còurt diji Ia§I, apol cu cheltueala lui Mihail 
Vodi Sturdza fu trimis la colegiul din Lu- 
neyille (Francia.) La 1835, spre a face pe 
placul Rusiel care nu privea cu ochl bunl 
crejterea Romànilor in Francia, Vodi Sturza 
trimise pe Kogilniceanu la Berlin. Acolo 
el tipàrejte deja trel lucrirl insemnate : 
Limba §i literatura romàneascd, Schise asu- 
pra istorici moravurilor si limbcl figanilor, 
Istoria Valahid §i VvColaovet, volumul I-iu 
(1837) ear volumul al II-lea apare ini858. 
Kogilniceanu se intoarce in Moldova la 
1838 §i colaboreazi in Ia§I la Alàuta ro- 
màneascd, suprimati peste càte-va lunl, apol 
la Dacia literard (1840). In acela§ an, scoate 
volumul I-iu al Arhivei romàne§tt. 

La 1843 i se ìncredinjeazi catedra de 
istorie nationali de la Academia Mihàileanà 
ji pronunci la 26 Noembrie faimosul sèù 
discurs de inaugurare al cursulul, din pri- 
cina ciruia a doua zi chiar se inchide cur- 
sul din ordinul guvernulul. Imediat Ko- 

Ìjàlniceanu scoate la lumini o a trea revisti 
iterari Propàjirea. 

La 1845, incepe si pue sub tipar parte 
din Letopisifele, apol pleaci la Paris §i 
pirisejte literatura pentru politici. 

Cea d'àntàiù manifestare politici a lu! 
Kogilniceanu a fost participarea sa la mi§- 
carea din 1848 §i prin' scrierea sa Dorin- 
ole partidcl nazionale din Moldova, a arétat 
in ce chip trebue inlocuit Regulamentul 
organic. 

In timpul Domniel lui Grigore Ghika, 
Kogilniceanu termini publicarea operel sale 
insemnate Letopisqele Moldovcl (1852) §i 
apol editeazi revista periodici Albvmul U- 



KOL 



109 — 



KR£ 



torico-literar (1854). Figura acestuì om de 
stat se desemneazà mal tàrziu cu o deo- 
sibità putere in Divanul ad-boc, unde dà la 
lumina insemnatul séù talent oratorie, §i in- 
cepu lupta pentru Unire care se incununà 
prin alegerea lui Cuza. 

Secularizarea averilor mànàstirejtl, im- 
proprietàrirea {èranilor, au fost marele acte 
de sub Domnia lui Cuza, de cari este strtns 
legat numele lui M. Kogàlniceanu, Ministru 
Prejedinte de la 12 Octombrie 1863 pana 
la 26 Ianuatie 1865. Sub Domnia lui Carol I, 
el este Ministru de Interne de la iéNoem- 
brie 1868 pana la 24 Ianuarie 1870 ji Mi- 
nistru de Externe de la 3 Aprilie 1877 la 
14 Noembrie 1878 in timpul rezbelulul 
Indepedenjel. 

Il regàsim mal tàrziu la Congresul din 
Berlin, apàrànd cu patriotism dar zadarnic, 
interesele Jérel in contra pretenpunilor Ru- 
siel in cestiunea retrocedàrel Basarabieì, 
§i apol deputat in toate legislajiùnele pani 
la moartea sa. 

KoltzofF-Massalski Elena (vezl Dora 
d'Istria). 

Konake (Constantin). — Poet, nàscut 
in Moldova la 1777 mort ' a l %49- Studiile 
sale le a flcut mal mult in limba elenà in 
jarà, ocupàndu-se cu deosibire de jtiinjele 
exacte. 

Mal tàrziu insà invajà limba turca, fran- 
cezà §i literatura secolulul al 18-lea. 

El a làsat un volum de poesil tipàrite 
in 1856 dupé moartea sa, sub titlul : Al- 
càtuiri §f traducerf. 

A flcut parte din Comisia pentru alca- 
tuirea RegulamentuluI organic la 183 1 §ia 
fost apol mare logofit al dreptàjel in Moldova. 

Konya (Samuel). — Chimist, nàscut in 
Kronstadt (Transilvania) la 1845. A fScut 
studiile sale la gimnaziul din localitate pana 
la virsta de 15 ani cànd venind in Bucu- 
rescl, a intrat ca elev la farmacia Lochmann. 
Apol merse la Viena in 1864 §i termina 
acolo studiile sale §i in special analisele 
chimice, objinànd titlul de doctor in chi- 
mie. 

Refntors in farà, Konya s'a stabilit in 
1 872 farmacist la Iajl $i incepu numeroase 
cercetàrl scienjifice asupra apelor minerale 
din Moldova contrìbuind la vulgarisarea a- 
pelor de la Slànic ji la desvoltarea acestuì 



stabiliment balnear. Aceleajl cercetàrl le 
urmà apol pentru apele de la Bàljàtejtl, 
Breaza, etc, 

La 1885, D-rul Konya a fost càt va 
timp ca profesor de chimie-medicalà al fa- 
cultàjel de medicina de la Ia§I, apol in mal 
multe rànduri Consilier Comunal. 

Kremnitz (Maria). — Publicistà germana, 
nàscutà la Greifswald in 4 Ianuarie 1852, 
venità in Romania la 1875, càsàtorità cu 
doctorul Kremnitz din Bucurescl. A publi- 
cat: Rùmànische Skhgen (1877). Neue Ttft- 
mànische Skiigen (188 1). Rùmànische Màr- 
chen (1882); in colaborare cu Carmen Sylva 
M. S. Regina Romàniel: Rùmànische T)ich~ 
tungen (1885); sub pseudonimul Georges 
Allan Fluch der Liebe (188 1). Aus der rù- 
mànische Gesellschaft (188 1). Ein Fùrsten- 
kind (1882); apol sub pseudonimul Dito §i 
Item, tot in colaborare cu M. S. Regina: 
Aus %wei Welten (1886). Astra, Anna Holeyn, 
Feldport. 

Kremnitz (Wilhelm). — Doctor, nàscut 
in Berlin la 1846, incetat din viatà la 21 
Iulie 1897 la Sinaia. A fècut studiile sale 
in Berlin unde a terminat cursurile facultàjel 
de medicina §i apol a intrat ca medie in 
armata prusianà luànd parte cu ambulacele 
la rèzboiul franco-german din 1870. 

Pe la sfàrjitul anulul 1874, D-rul Kre- 
mitz, a fost adus in {ara §i numit medie 
secundar la spitalul Bràncoveneasa, pe làngà 
D-rul Patzelt, funcjionànd in aceastà cali- 
tate pana la 1889 cànd a fost numit medie 
primar la acelaj spital. 

Cànd s'a imbolnàvit A. S. Principele 
Ferdinand, D-rul Kremitz a fost unul din 
cel trel medici chemajl in anul 1897 s * 
scape viaja mojtenitorulul Tronulul. 

Kretzulescu (Constantin).— Om po- 

litic, nàscut la 1809, incetat din viajà la 
21 Martie 1884. A fàcut studiile sale in 
{ara la jcoala greceascà §i apol in 183 1 s'a 
inrolat in armata cu gradui de sub-locote- 
nent, servind pana la 1840, cànd pàràsejte 
ojtirea cu gradui de maior §i e numit 
prefect al judejulul Bràila ; apol trece pro- 
curar la Inalta Curte. In 1842 demisio- 
neazà §i petrece mal muljl ani in Francia, An- 
glia, Italia, studiànd literatura, filosofia, istoria. 
Intors in jarà, traente retras pana la 1857, 



KRE 



HO 



KRE 



cànd '1 regàsim pre§edinte al comitetulul 
din Munteniapentru alegerile divanulul ad-hoc. 

La aceastà epoca, fundeazà ziarul Con- 
cordidy pe care'l trece pe urmà lui C. A. 
Rosetti. La 1867 a fost pre?edinte al con- 
siliulul de minijtri §i Ministru de Interne 
de la 1 Martie panila 17 August acela§ an. 

A publicat : Sumariu al istoriti universale 
a cmturei (1863). Trecutul /* era nouà. 
Despre morir ea natfunelor (1863). 

Kretzulescu (Dimitrie). — General de 
divizie nàscut la Octombrie 1824, incetat 
din viajà la 1874 Apriiie 12. Intrat in ar- 
mata otomanà, a dobàndit acolo gradui de 
locotenent-colonel ji apol la 18 Martie 18*9 
a fost primit in armata romàni cu gradui 
de colonel. 

La 1866, fiind §ef al diviziel teritoriale 
cu rejedinja in Bucurescl, ia o parte in- 
semnatà la mi§carea de la 11 Februarie 
contra Domnitorului Cuza §i in casa sa se 
uneltejte complotul militar in care aù fost 
amestecajl cel trel ofijerl ce s'aù introdus 
noaptea in palat. Tre cut in neacti vitate la 
1869, Dim. Kretzulescu e reprimit in acti- 
vitate la 1870 §i inaintat general de divizie 
la 1 Ianuarie 1871. 

Peste càte-va lunl tnsà este trecut iarà§i 
neactivitate ji apol la pensie. 

Kretzulescu (Nicolae). — Om politic, 

nàscut in Bucurescl la 1 Martie 18 12. A 
fìtcut studiile sale in Paris, unde a dobàn- 
dit diploma de doctor. Intorcàndu-se in jarà 
la 1840, a objinut de la guvern voe sa 
deschizà o §eoalà de chirurgie la spitalul 
Coljea, unde a fost ca profesor de anatomie. 



Amestecat in timpul revolujiunel de la 
1848 tn aceastà mijcare, a fost exilat §i 
s'a dus la Constantinopole unde a fost nu- 
mit medic-;ef al spitalulul militar Culeli. 
Reintors in Jarà la 1850, intra in viaja po- 
litici §i este sub domnia lui §tirbel la 1854 
in mal multe rènduri Ministru de Interne, 
finanje, instruqie §i prefedinte al consiliu- 
lui, ocupànd aceleajl demnitàjl §i sub cài- 
màcàmia lui Vodà Ghika. 

De la Unirea Principatelor, N. Kretzu- 
lescu a fost Ministru prezident de la Iunie 
1862 pana la 12 Octombrie 1863, apol 
Ministru prezident §i Ministru de finance, 
iar pe urmà ministru de interne de la 14 Iunic 
1865, la 11 Februarie 1866. 

La 187 1 N. Kretzulescu face parte din 
ministerul L. Catargiu*» ca Ministru la 
justijie ji apol lucràrile publice .pana la 
Octombrie 1873. Apol el represintà jara 
in stréinàtate ca Ministru plenipotenjiar la 
Roma, Petersburg §i Paris sub guvernul 
liberal. 

N. Kretzulescu este membru al Academiel 
romàne. El a publicat : Troiai de anatomie 
3 voi. (1842). Amintiri istorìce* 

Kretzulescu (Scarlat). — Om politic, 
nàscut in Bucurescl, incetat din viajà. A 
servit mai intàiù in armata ruseascà §i apoi 
a intrat in cea romàneascà la 183 1 3 inain- 
tànd pana la gradui de colonel. 

Demisonat din armata, a fost Ministru al 
cultelor in Muntenia sub domnia lui Vodà 
Ghika ; mal tèrziù a fost intreprinzàtor al 
serviciulul pojtelor pe la 1848. 

Alte amànunte biografice lipsesc. 



L 



Laerfiu (vezi Làzàrescu). 

Lahovari (Alexandru). — Bàrbat po- 
litic, orator, nàscut la 16 August 1841, 
incetat din viajà la Paris la 4 Martie 1897, 
descendentul unel familil originare din ju- 
dejul Vàlcea. 

A fàcut studiile la Paris in liceul Louis- 
le-Grand, apol la facultatea de drept, unde 
a objinut la 1862 primele douà premil 



pentru dreptul francez §i romàn 51 in 1865 
diploma de doctor. 

Intors in tara, a intrat pentru scurt timp 
in magistratura, pentru a se da apol cu 
totul politicel. Dupà ce luase parte activà 
la evenimentele cari aù precedat detronarea 
printuluiCuza §i alegerea prinjulu!Carol,a fost 
ales deputat in prima Camera care a urmat 
Constituantel de la i86£. Impreunà cu prinjul 
Ioan Ghika, P. P. Carp, G. Cantacuzino ji 



LAH 



tu 



LÀH 



C. Gràdijteanu a fondat atund a§a zisa « Juna 
dreaptà». La 30 Iulie 1867 a primit func- 
tiunea de secretar general §i director al 
ministerulul afacerilor stréine §i a ocupat 
postul acesta pana la 1 1 Octombrie acelaj 
an. Demisionànd, Alexandru Lahovari a 
intrat iaràjl in viaja politica, ca membru 
al partidului conservator, ;i a fost ales la 
1869 deputat al judejulul Vàlcea; in Ca- 
mera a susjinut cabinetul Dimitrie Ghika- 
Boerescu. Dupà càderea ministerulul Alex. 
Golescu, care a succedat cabinetulul Dim. 
Ghika, Manolache Costache Epureanu a 
compus, la 20 Aprilie 1870, ministe- 
rul junei drepte in care a incredinjat lui 
Alexandru N. Lahovari, portofoliul justijiel. 

In urma demisiunel cabinetulul Ioan Ghika, 
Suveranul a incredinjat d-lul Lascar Catargiu 
§eful partidulul conservator, formarea caoi- 
netulul care a durat cincl ani (Martie 187 1- 
Aprilie 1876) §i in care Lahovari a dejinut 
patru ani §i jumàtate portofoliul justijiel. 
bin perioada aceasta de activitate ministe- 
riali a lui Lahovari, trebue si relevàm in 
prima linie reformà CoduluI penai §i a pro- 
cedure! penale. 

Ministerul Ion Bràtianu, care a luat fra- 
nele puterii in 1876, a guvernat 12 ani. In 
timpul acesta, Lahovari ales de mal multe 
ori in Camera deputajilor, a jtiut sà-jl asi- 

fure, prin rarul sèù talent oratorie, un loc 
e frunte. 

La 1884, Lahovari s'a retras tmpreunà 
cu toatà opozitia conservatoare din Parla- 
mentul liberal $i pani la 1888, cànd regi- 
mul liberal a fost ràsturnat, a luptat prin 
presa $i in intrunirl publice, cu o vigoare 
care n'are exemplu, in contra guvernulul 
de atund. 

In Noembrie 1888, cànd s'a reconstiuit 
cabinetul Teodor Rosetti cu demente con- 
servatoare, Al. Lahovari a primit portofoliul 
domeniUor. In Martie 1889 s'a format mi- 
nisterul Catargiu, in care Al. Lahovari a 
luat portofoliul externelor, pe care Fa pàstrat 
§i in cabinetul prezidat de generalul Manu. 

Cànd Lascar Catargiu a format apol 
cabinetul din Noembrie 189 1, Al. Lahovari 
a luat din noù portofoliul ministerulul afa- 
cerilor stràine, pe care Fa pàstrat pana in 
Octombrie 1895, ^ n ^ guvernul conservator 
s'a retras de la putere spre a face loc unul 
guvern liberal. 

Cea din urmà manifestale politica a re- 
gretatulul om de Stat, a fost memorabilul 



discurs pronunjat in sala Dacia, la 27 
Octombrie anul 1896 in chestia mitro- 
politanà. 

Lahovari (Gheorghe Em.). — Ziarist, 
nàscut la 1 August 1854, incetat din viatà 
la 29 Noembrie 1897. A fàcuttoate studine 
sale in Paris de unde s'a intors cu diploma 
de licentiat in drept. A inceput prin a intra 
in diplomazie la 1879 ca atajat de legajiune, 
apol a trecut in 188 1 §ef al cabinetulul 
MinistruluI de externe. 

La 1885, cumpérà dela Al. Ciurcu ecspulsat, 
ziarul V Indèpendance Roumaine §i duse in 
capul acestul organ de publicitate o violenta 
Campanie contra guvernulul liberal. Deputat 
in camera de la 1888 pana la 189 1, G. 
Em. Lahovary a fost censor la Banca Na- 

Ì ion ala pana la 1895 c ^nd a demisionat. 
n 1897 ziarul sèù susjinànd pana la un 
punct oare care politica guvernulul liberal, 
G. Em. Lahovary in urma unel polemice 
personale violenta cu Nicolae Filipescu, 
si ziarul Epoca, a fost provocat in duel de N. 
Filipescu §i a murit pe teren, stràpuns 
de spada adversarulul seù. 

Scrieri : Essai sur lapoliHque de la Roti* 
manie contemporaine Histoire d'une fiction. 
Le gouvernement des partis (1897). 

Lahovari (Gheorghe I.) — Nàscut la 
R.-Vélcea la i| 13 Iunie 1838. Primole studil 
le-a fàcut in institutul «Schewitz» (1S49 — 
1854) > a ^ cut fa urmà colegiul la Berlin 
(1855 — 1858) §i studiele superioare la uni- 
versitatea de Heidelberg si la §coala poly- 
technicà din Carlsruhe (1858 — 1862). In- 
tors in {ara la 1862, a servit ca inginer in 
Ministerul lucràrilor publice (1862 — 1864), 
in urmà §ef de secjie si director la acela; 
Minister (1866 — 1868). La 1871 a fost 
numit director general al pojtelor §i tele- 
grafelor (187 1 — 1876) §i la 1876, fiind 
ales de Camera Deputatilor, a fost confir- 
mat cónsilier la Inalta Curte de Compturl. 
La 1893 a f° st numit pre§edinte al acestel 
ìnalte Curii. 

Ca director al pojtelor, a luat parte la 
primul congres pojtal internajional de la 
fi 874) unde multe propunerl fòcute de 
atnsul aù fost primite de congres, intre cari 
acea de a se adopta ca limbi oficialà, 
limba francese pentru toate corespondenjele 
UniuniI pojtale universale. A incheiat mal 
multe conventiuni pojtale §i telegrafice 



' 



LAk 



— 112 — 



LaM 



cu Rusia, Austria, Serbia, Turcia etc. Tot 
ca director a desfiinjat serviciile postale 
streine care se fìceaù de càtre societatea 
vapoarelor austriace pe Dunire, cum §i biu- ' 
rourile poetale franceze de la Galajl §i 
Briila. 

Dinsul a introdus pentru prima oari in 
serviciul nostru po§tat, càrdie §i mandatele 
po§tale. Asemenea prima lucrare statistica 
asupra po§telor $i telegrafelor (187 1 — 1876), 
a fost publicati de G. Lahovari. 

Ca consilier §i in urmà prejedinte al 
Inaltel Curjl, a colaborat la facerea legilor 
comptabilitijel generale a Statulul 51 pentru 
organizarea Curjil de Comturi, cum §i la 
mal multe regulamente de aplicajie a aces- 
tor legi. 

La 1875 dupi indemnul Majestijel Sale 
RegeluI, d. Lahovari impreuni cu Alex. 
Cantacuzino, generali! Manu 51 Barozzi, 
d-nil V. A. Ureche, T. Maiorescu. Al. 
Odobescu, Gr. Tocilescu §i aljil, aù fon- 
dat Societatea geografici Romàna, a ca- 
rni secretar general este inci de la fondarea 
el. Prin ingrijirea sa, societatea publici 
pe tot anul un buletin trimestrial cum 
§i diqionarele geografice a celor 32 judeje. 

De aproape 20 de ani, G. Lahovari este 
membra §i vice-prejedinte al societàri pen- 
tru invéjitura poporulul romàn, pentru a 
càrui prosperitate nu pujin a contribuit. 

El a publicat in «Convorbiri literarale» 
o serie de acte §i documente vechi §i 
foarte interesante, sub modestul titlu de 
Hìrtii vechl 

Sub pseudonimul de Gii, a publicat tot 
in «Convorbiri literale» mai multe no- 
vele originale. 

Lahovari (Iacob). — General de bri- 
gadi, niscut la 16 Ianuarie 1846. Elev al 
jcoalel militare (1862) a cipitat la 1864 
gradui de sub-locotenent; a trecut cu succes 
jcoala de Stat-major din Francia §i a fost 
inaintat In 1874 la gradui de maior. 

In timpul rezbelulul Indepedenjel 1877-78, 
face parte din Marele Cuartier General al 
Armate!, atajat la seccia operajiunelor mi- 
litare ca ofijer de Stat-major, §i este insir- 
cinat cu facerea recunoa§terilor spre Der- 
mikiol §i Opanez. La 1883 este iniljat la 
gradui de Colonel apol la 1891 la cel de 
general dupi ce sub pre$identia D-lui ge- 
neral I. Em. Florescu i se incredinjase por- 
tofoliul Ministerulul <fe Rezbel pe care Fa 



dejinut de la 21 Februarie pani la 22 Ia- 
nuarie 1894. 
La 1895 a fost pus in disponibilitate. 

Lahovari (Nicolae). — Om politic, fost 

deputat, senator, membra al divanulul ad- 

Jioc ji al Constituantel din 1866; incetat 

din via|i in BucurescI la 16 Februarie 

1883. 

Lakeman (Stephen Bartlett).— Cu- 

noscut mal mult sub numele de Mazar-Pa§a; 
s'a nàscut la Darmouth (Anglia) in 1825, 
§i a incetat din viaji in Londra la 1897 
Iuliu. A ficut studiile sale in liceul Louis-le 
Grand din Paris, §i apol a intrat in armata en- 
glezi, distingàndu-se, in IndiI prin curajul 
séù in 1852, astfelin càtfusese supranumit 
dimpreuni cu soldajil de sub ordinele sale 
Vèn&tortf mor{tl. La 1856, Lakeman intra 
in serviciul oastel otomane, insoji la Bu- 
curescI pe Omer-Pa§a, care '1 ficu $ef al 
polipel turcejtl, apol dupe rezbel primi din 
partea SultanuluI titlul de Mazar-Paja §i fu 
trimis in Turcia asiatici cu gradui de 
locotenent general. 

Dupé ce mal petrecu cat va timp in Anglia, 
se reintoarse in Romania §i se cisitori cu 
D-na Maria Filipescu. 

Amestecat in politica, a cheltuit o parte 
insemnati din averea sa cànd s'a format 
coalitia zisi de la Mazar-Pa§a, in contra gu- 
vernulul conservator de la 1875. 

Posesor al unel averi insemnate, insi 
foarte cheltuitor 51 nechibzuit, a stàrjitprin 
a ajunge in cea mal mare mizerie cu càjl-va 
ani deja inainte de moartea sa. 

Lambrior (Alexandru). — Filolog, 
niscut la Soci (Judejul Neamju) in 1846, 
incetat din viajila 1883. Ainceput studiile 
in Iajl §i le a terminat in Paris dupè ce 
fusese càt va timp profesor in BotojanL 

Filologia a fost jtiinja in care Lambrior s'a 
distins §i studiile sale se publicaù tn Ro- 
mània, revistà filologici din Paris, 51 in 
Convorbiri Literare. 

Lambru. — Profesor in fruntea unel 
§coale grecejtl in 1800, preda cursurile de 
istorie, filosofie, poesie de la 1800, pana 
la 1808 cànd 'I succedi Vardalah. 

Amànunte biografice lipsesc. 

Lascàr (Vasile). — Avocat, niscut in 



LÀù 



113 - 



LA2 



Térgu-Jiulul. A flcut studiile in jarà 51 le- 
a terminat la Paris de unde s'a intors cu 
titlul de licenjiat in drept. A tràit cam 
neamestecat in luptele politice pana la 
1896, de §i intrase in Camerile liberale ca 
deputat intre 1880 ji 1888. 

Dupé retragerea guvernulul de sub pre- 
zidenjia lui Dim. Sturdza §i formarea cabi- 
netulul Aurelian, a luat portofoliul Minis- 
terulul de Interne de la 21 Noembrie 1896 
pani la 31 Martie 1897, cànd a demisionat 
impreunà cu intregul guvern. 

La aceastà epoca, a intrat in gruparea li- 
berala disidentà de la 'Drapelul. 

Laurian (August Treb.) -- Publicist, 
profesor, nàscut in Ardeal la 18 io, mort 
in BucurescI la 1881. 

A fìicut studiile sale in tara §i in strài- 
nàtatè §i a ocupat catedra de filosofie la 
liceul Sfàntu Sava pana in 1848 cànd mi§- 
carea Romànilor din Transilvania '1 rechemà 
in Ardeal, unde jucà un rol insemnat. 

Intors in Moldova pe la 185 1, se ocupà 
in special cu lucrar! didactice pani in 1858 
cànd veni earàjl in BucurescI §i fu numit 
profesor al facultàjel de litere, merci bru al 
Academiel, ajungànd pregedinte al acestei 
Societàri. 

Laurian a publicat : Tentamen Criticum, 
Magagniti istorie pentru 'Dacia in colaborare 
cu Bàlcescu. Coup d'otti sur l'histoire rou- 
maine. Dic[ionarul limbet romàne in cola- 
borare cu Maxim §i un Glossar. 

In afarà de aceste lucrar!, mal existà studil 
fàcute de Laurian, asupra matematicelor §i 
astronomiel. 

Laurian (Dimitrie A.) — Profesor, zia- 
rist, nàscut in BucurescI la 1846, fluì lui 
August Laurian. Licenjiat in litere al fa- 
cultàjel juridice din BucurescI, a luat apol 
doctoratul la facultatea din Bruxelles §i a 
fost numit la Septembrie 187 1, profesor 
de filosofie la Liceul Sfàntu Sava. 

A ocupat in diferite ràndurl functiunea 
de Secretar general al MinisteruluI Instruc- 
tiunel publicc §i inspector general al invé- 
jàmàntulul secundar, 1888 — 1894. 

Ca publicist, Laurian a fundat foaea Tran- 
sacliuni literare §i a fost directorul ziarulul 
Romania Liberà, devenit mal térziù Consti- 
tujionaluL El a fost ales senator ji deputat 
sub guvernul conservator din legislajiunele 



1888 — 1895. Astà-zl are direcjiunea Consti- 
tufionaluluf. 

Lazàr (Gheorghe.) — Nàscut in Avrig 
(Ardeal) la 1779, incetat din viatà in acea§I 
localitate la 1823. A fàcut studiile in Sibiu, 
Cluj, Viena, ji s'a ocupat mal ales de teo- 
logie. 

Candidat la scaunul de episcop romàn 
al ArdealuluI, nu isbuti sa fie ales, §i atunci 
se retrase in Brajov unde fu càt va timp 
invétàtor al copiilor doamnel Bàrcànescu, 
refugiatà acolo. Cu aceastà familie, veni in 
BucurescI, §i se ocupà mal intàiù de inginerie. 

Lazàr fàcu peste scurt timp . cuno§tinj5 
cu banul Const. Bàlàceanu, §i sfàrgi prin 
a'I insufla credinja cà sciinjele se pot tnvéta 
§i in limba romàna. Banul fiinu efor al 
jcoalelor, supuse lui Vodà Caragea o ana- 
fora pentru a se infiinja la Sfàntu Sava o 
jcoalà romàneascà. S'a convocat un divan 
spre a delibera asupra propunerel care fu 
respinsà. In urina insà, se puse la cale sa 
se infiinteze o jcoalà romàna la Sfàntu Sava, 
ear Lazàr fu numit profesor de inginerie §i 
teologie §i incepu predarea cursurilor sale 
la 18 18, dejteptànd spiritulde najionalitatc 
intre Romàni. 

Patru ani, preda el cursurile sale, dar in 
urma evenimentelor de la 182 1, §coala fu 
inchisà §i Lazàr se refugià in Transilvania 
unde muri la 1823. 

El a scris : Cursul de matematice deVolf. Fi- 
losofia lui Cant. 

Tara recunoscàtoare meritelor §i sacri- 
ficiilor fàcute de Lazàr, a ridicat pc bulc- 
vardul Academiel din BucurescI, o statue 
in amintirea acestul bàrbat. 

Cornitele Carol Rosetti, càlàtorindin Tran- 
silvania, s'a oprit in satulAvrig unde odihnesc 
ràmà§ijele luì Lazàr, §i a ridicat in memoria 
acestul ilustru bàrbat un monument de mar- 
morà pe care transcrisese de pe cruce, inscrip- 
jiunea epitaficà, ce Lazàr insu'jl dictase, 
cànd zàcea pe patul morjel: 

Vie^uiiorule ! 
Stài puliti §i citepe t 

Apoi te gaudente 
La trista omului soarte, 

Nepregetàtoarea moarte. 
Ce e§tl astà-^l ei\ am fost, 
Asta s'o scii de rost. 
Ce sunt etì acutn, vei fi, 
Cànd ceasul ìli va veni. 



L _. 



LAZ _ 

In josul acestor linil, Se. Rosetti a a- 
diogat : 

v?PrecumChristos preLazàr din morii a inviai, 
A§a tu Romania din somn ai dqteptat.» 

Làzàrescu (Alexandru.) — Publicist, 
niscut in Bucuresd la 1830 Decembrie, in- 
cetat din viati la August 1876 in Bucuresd. 
A fàcut studiile in tara §i inscriindu-se la 
§coala de drept, a intrat in acela§ timp ca 
secretar al Mitropolitulul Nifon. Peste 
putin, pleaci la Paris, termina acolo stu- 
diile, §i la intoarcere in {ara e numit mem- 
bra pe làngi Tribunalul Ilfov. In magis- 
tratura, ajunge Consilier la curte, apol de- 
misioneazi In 1867 §i imbripjeazi cariera 
de avocat. 

A publicat : Gheorghe san un Amor ro- 
mànesc.Satnito (1850) Poesii. Alfredo (1854). 
Massimpictorele melodramà in 5 acte (1858) 
Stroe Ciobanul (1867) Jàranii §i boerii 0- 
dinioard (1871-1872) Mi§carea visurec^io- 
nalà in fard de la 1S4S incoa. 

A colaborat la Revista Contimporand. 

Lecca (Constantin). — Pictor, profe- 
sor, nàscut in $ra§ov la 18 Decembrie 18 io, 
incetat din viati in Bucuresd la 14 Oc- 
tombrie 1887. A studiat pictura in Viena 
§i Roma §i apol reintors in tari s'a stabilit 
la Craiova dànd leqiunl de desen in acel 
ora§. 

La 1847 trece in Bucuresd ca profesor 
de desen la Sfintu Sava pana la 1859. 

Principalele sale tablourf sunt: Intrarea 
lui Mihal Vitea^ul in Alba lidia — Vupè 
b àtàlia de la %d?boenl; Mihal Vitea^u ucis 
de Basta — *Descdlicarea lui Radu Negru. 
Portr etul lui Cu%a-Vodd. Aceste trel tablourl 
se gisesc la Pinacoteca din Bucuresd. 

El a mal decorat bisericile Madona T^udu 
din Craiova, Sfànta Troica din Brajov, Curtea 
Veche y Sfàntu Gheorghe Noù, Rà?yan-Vodà, 
Sfànta Ecaterina, T{adu-Vodd din Bucu- 
resd. 

C. Lecca a mal lisat §i ni§te copi! dupi 
tablourl celebre precum Capiti lui Christ 
incoronai de spini, Coboràrea dupe cruce, 
'Potopul. 

Lecca (Dimitrie). — General, birbat 
politic, nàscut in 2 Decembrie 1832 laTe- 
cuciù, incetat din via|i la Radomircjtl(Bacàù) 
la 4 Iulie 1888. 



"4 



— LEC 

La vèrsta de 16 ani pieci la Paris unde 
ispràvi colegiul §i apol urmi ca extern cur- 
surile jcoalel de stat-major. Intors in {ara 
la 1854 intrò in o§tire §i pieci in Maroc 
la 1860 avànd gradui de capitan, spre a 
urma operatamele armatel spaniole, dar 
ajunse acolo cànd se incheei pacea. 

La 1863, numit maior, i se incredintà 
comanda batalionulul de vénitorl creat a- 
tuncl. La 1866, dimpreuni cu soldati ji 
oficeril batalionulul séù, cari aveaù garda 
palatulul, intra cu Milinescu, Lipoianu, 
Pilat, Costiescu, in Palatul Domnitorului 
Cuza, presentando! spre semnare actul de 
abdicare §i apol '1 aresteazi. . 

A doùa zi, 11 Februarie 1866, era Mi- 
nistru de rézboiù §i dejinu acest portofoliu 
pani la 1 1 Mal din acela; un, cànd fu inain- 
tat It.-colonel §i ise dete comanda Regim. 
7 din linie. 

La 1876, alcs deputat de ora§ul Baciù, 
fu ales in acela j timp vice-pre§edinte al 
Camerel. In timpul rezbelulul Indepedenjel 
(1877 — 1878) fu numit comandantal divi- 
ziunel a 4-a, §i lui parte la luptele de la 
Lom-Palanca, Smàrdan, Vidin. Dupe rezbel, 
fu iniljat la gradui de general §i '$1 relui 
locul in Camera; dar mal tàrziù i se dete 
comandamentul divizie! a 4-a. 

Gcneralul Lecca a mai fost Ministru de 
Rezbel ji de la 11 Iulie 1879 pani la 29 Apri- 
lie 1880, avànd gradui de Colonel. 

La 1883, a fost ales Prejedinte al Ca- 
merel, ocupànd aceasti demnitate pani la 
moartea sa. 

Lecca (Gheorghe.) — Om politic, niscut 
in Tecuciù la 183 1, incetat din viajà la 30 
August 1885 in Comuna Lecca jud. Baciù. 
Dupé ce termini Academia din Ia§! pieci 
la 1849 in Paris §i urmà jcoala de stat- 
major, de unde se intoarse la 1853 ca sub- 
locotenent. La 1854, impreuni cu fratele 
seù Dimitrie, formi o tegiune meniti a 
ajutfr pe TurcI in rizboiul lor contra Ru- 
jilor. In urma reclamapunci consululul aus- 
triac, Poarta nu recunoscu aceasti legiune §i 
Omer-Pa§a comandantul armatel de ocupa- 
jiune, aresti pe organizatorl. 

La 1859, ó. Lecca fiind capitan, e numit 
director al §coalel militare din Ia§I. In 186 1 
demisioni din armati. In 1868, fu numit 
prefect al judejulul Baciù. Vice-pre jedinte al 
Senatulul de la 1876 pani la 1882, e numit 
Ministru de Finance la 1 August 1882 fi 



LEC 



- "5 



LEC 



[>àstreazà portofoliul accstul departament pana 
a 2 Februarie 1885. 

Lecca (Haralamb G.) — Poet, nàscut 
la 1873 Februarie io in orajul Caracal. 
A fòcut studi ile sale in §colele din Bucuresd 
§i le urmeazà acum inainte la facultatea de 
drépt. 

Avànd o deosebitàatracjiune pentru poesie 
§i literaturà, a publicat in 1895 un volimi 
de versuri sub titlul 'Prima, cu o precu- 
vantare scrisà de B. P. Hasdeù, Pentru 
femee dramà in 5 acte, Bianca 3 acte ver- 
suri, Femea inddrdtnicd comedie 5 acte 
versuri traduccre, Enoch Arden poema tradusà, 
Fldmàtifif de glorie, comedie 4 acte loca- 
lizare. 

Lecomte du Noùy (Andrei.) — - Arhi- 
tect francez, nàscut in Paris la 7 Septem- 
brie 1844. Elev al atelierului Vandremer, 
§i apol al renumitulul arhitect Viollet-le- 
duc, a debutat ca arhitect prin construirea 
palatulul de la Monaco (1863 — 1865). Apol, 
urmeazà urmàtoarele sale lucrar!: 

1866: Restaurar ea a douè capete din secolul 
al 12-a de la catedrala din Cahors, care ì 
a fost incredintatà de Viollet-le-duc. 1867- 
1868: Ridicarea monumentului Pater Noster 
§i monumentului funebru al Principesel de 
la Tour d'Auvergne, pe muntele Màsli- 
nilor, làngà Ierusalim. 

La 1869 Lecomte du Noùy este numit 
inspector atajat pe làngà comisiunea Mo- 
numentelor istorice pentru restaurarea Ca- 
pelel CasteluluI de la Vincennes (Francia) ; 
la 1870 intra ca sergent voluntar in arma 
geniulul pe timpul rezbelului Franco -ger- 
man, ear la 1873 — 1874 intreprinde a doua 
a sa calatone in Orient §i face numeroase 
descoperirl arheologice in jurul Ierusajimulul. 

La 1875, dupè cererea fostulul Ministru 
al Cultelor T. Maiorescu §i pe baza reco- 
mandajief arhitectulul Viollet-le-duc, Le- 
comte du Noùy este delegat pentru restau- 
rarea bisericel episcopale Curtea de Arge§, 
ale càrel lucrar! de o maestrie ji frumuseje 
f2rà seamàn, le termina in 1886. 

De la aceastà epoca, el a restaurat §i 
construit in Romania : Biserica Tre! Erarch! 
din Iajl, Biserica Sfàntu Nicolae din Iajl, 
Rejedinja EpiscopuluI de la Curtea de Argej, 
Clopotnija §i Paraclisul; Biserica sf. Dumitru 
din Craiova, Biserica §i clopotnita S-ta Treime 
din Craiova; Mitropolia din Tàrgovi§te. 



La 1887 Lecomte du Noùy a fos ales 
menibru corespondent al Academiel Ro- 
màne. El a primit numeroase decorajiunl 
franceze §i romàne pentru lucràrile sale. 

Lecomte du Noùy (Jean Jules An- 
toine.) — Pictor francez, nàscut in Paris la 10 
Iunie 1842. A avut de profesorl pe Gleyre, de 
Signol, Geróme §i a obtinut la 187 1 al 
doilea premiu mare de Rome cu tabloul seù 
Moartea luì Jocaste. 

S'a distins la toate expositiunile cu tablou- 
rile sale : Sentinela greacd. Eros Cupido. 
Poarta seraiuluL Amorul fi Noaptea. Afarà 
de multe alte productiuni, se mal datorejte 
acestul pictor urmàtoarele portrete : %egele 
Carol I-iu al Romànieì. Regina Elisabeta. 
Principesa Maria §i picturele decorative din 
interiorul Catedralel Curtea de Argeg §i 
bisericelor Sfàntu Nicolae §i Trel ErarchI 
din Iajl. 

Lecomte du Noùy s'a distins §i ca sculptor. 
In anul acesta a inceput sa lucreze o placa 
in marmorà in amintirea vizitel fàcutà la 
1896 de Impòratul Austrie!, RegeluI Carol I. 

Mult apretuit de familia noastrà Regala, 
Lecomte du Noùy '§! petrece adesea toamna 
la Castelul Pele§ (Sinaia), dànd lectiunl de 
picturà M. S. Regine! Elisabeta. 

Ca semn de iubire pentru tara noastrà, 
acest pictor a dàruit Academie! 10,000 lei 
al càror venit e atribuit pentru un premiu de 
desen. 

Lemeny (Gheorghe.) — Pictor, data 
nascerel §i incetàrel din viatà necunoscute. 
A domiciliat in Ia§! §i a fost trimis ca bur- 
sier al Statului de la 1838 pana la 1846 
spre a studia pictura la Mùnchen §i Roma. 
S'aintors in tara la i847.Principalele sale ta- 
blourl : Arhangelul Mihail ìnvingénd pe Sa- 
tana, §i numeroase portrete ale boerilor din 
acele vremurl. 

Lemnea (Dimitrie.) — Sub-locotenent 
nàscut la 20 Octombrie 1850, mort la 7 
Octombrie 1877. Intra casoldat in armata 
la 1870 §ie inaintat sub-locotenent la 1875. 
In timpul rezbelulu! Independenjel, face 
parte din Reg. 7 de linie §i moare pe càmpul 
de luptà in fata Plevnel la 7 Octombrie 
1877. 

Leonescu (Vasile). — Artist dramatic 
§i autor, nàscut in Bucuresd la 1866. Fu- 



LEO 



116 — 



LIB 



gind de la §coali cànd era numal de 16 
ani, se duse ma! intàiù cu o trupi de ac- 
tori la Buzèù, de acolo trecu la teatru Dacia 
la 1883 sub directiunea lui G. Manolescu; 
apol la 1885 a intrat in Conservatomi din 
Bucurescl. Fiind incà elev, a fost atuncl 
angajat la Teatrul Najional spre a juca ro- 
lurì de a doua mani 

Dupé moartea lui Gr. Manolescu, trece 
insi in ràndul àntàiù §i joaci pe rind ro- 
lurile : Robert din Onoarea, Ruy Mas, Ha- 
milcar Varca, Hipol'U din Phedra, Leicester 
din Maria Stuart, Gondehald din Griselidis, 
Carloo Wandernot din latria, Trimisul din 
(Eedipy Mireanu din Ldcrdmioare, Cavatemi 
de Waudrey din Orfelinele, Vetruchio din 
Femeia indàràtnicd y etc. etc. 

La 1897 a f° s * a ^ es societar al teatrului 
najional. 

A scris pentru teatru: In t impili alegeri- 
lor comedie in 2 acte. In flagrant delict in 
3 acte (1885). Rosamunda tragedie in ver- 
surl, Traian §i Andrada in colaborare cu 
Gr. Ventura, tragedie in versurl, lori Vodd 
rei cumplit, tragedie in versurì jucate pe 
scena Teatrulul Najional. 

Leonte (Anastasievici).— Chirurg, nis- 
cut in Giurgiu la 28 Februarie 185 1. A 
ficut studiile sale la liceul Mateiu Basarab; 
in 1875 a objinut la facultatea din Bucu- 
re§tl titlul de doetor in medicina. Fost me- 
die de regiment, a tondus in timpul rezbeluiul 
Indepedenjei (1877 — 78) o ambulanti a- 
jezati in dosul platoulul Grivita. 

La 189 1 a fost inaintat medie de regi- 
ment clase I-iù in rezervi. 

Medie secundar de spitale pani in 1884, 
la aceasti epoca a fost inaintat medie pri- 
mar §i in aceasti calitate a trecut in 1897 
la Spitalul Bràncoveneasa. 

La 1894 a f° st rmmit §i membru al 
Consiliulul sanitar superior. A represintat 
Eforia Spitalelor Civile mal in toate congre- 
sele chirurgicale din Francia. 

Lena (vezl Zosima). 

Lhomme (Abel). — Ziarist francez, nis- 
cut in Paris la 1858, incetat din viaji la 
189 1 in Mentone (Francia). Venit in tari 
!a 1888, a colaborat sub pseudonimul Gallus 
la ziarul l'Independance Roumaine pani in 
189 1 cànd a murit. 



Librecht (Cesar). — Asupra originel 
acestul om care a jucat un rol foarte im- 
portant sub Domnia Principelul Cuza, sunt 
doui versiunl cari nu s'aù putut incà con- 
troia cu siguranti. Unii pretind ci a in- 
ceput prin a fi servitor in casa unul boer 
din Moldova care '1 a dat crescere 51 apol 
l'a bigat in serviciul telegrafie din Galatl 
unde a cunoscut mal tàrziù pe colonelul 
Cuza, atuncl prefect. 

Aljil susjin cà Cesar Librecht, intrat in 
armata belgiani cu rangul de cadet, ar fi 
dezertat in urma unui fapt de indisciplina 
§i s'ar fi refugiat in Moldova. Cunoscénd 
perfect da bine limbele germani, italiani, 
englezi, avèjnd vaste cunojtinje de ingine- 
rie, ar fi fost insircinat in timpul rezbelu- 
lul CrimeeI si faci telegrafili militar pentru 
armatele aliate pe càmpul de lupti. 

Este insi cert ci la 1854, ^ gisim jet 
de serviciu telegrafie la Galajf; apol indat;\ 
dupè Unire, '1 gisim in anuarul militar, inil- 
jat in trel zi le de le saldat la rangul de 
sub-locotenent (1860) adjutant al Principelul 
Cuza. 

La 186 1 e locotenent, la 1863 capitanai 
la 1864 maior. 

In ziua in care a fost inrolat in o§tire ca 
soldat, Vpdi Cuza l'a numit tot de odatil 
inspector general al po§telor §i telegrafelor 
din toati Romania. In aceasti calitate face 
in 1863 cea d'àntàiù conventiune telegra- 
fici cu Serbia. Birbat de o activitate si 
de§tepticiune netigiduite, Librecht se poate 
considera ca organizatorul serviciuluì nostru 
telegrafo-po§tal. El a jucat insi §i un rol 
politic foarte important in tot timpul dom- 
niel lui Cuza, triind in cele mal strinse 
legiturl cu dénsul §i fiind, pe drept saù ne 
drept, considerat de muljl, ca geniul cel réù 
al acestul Domnitor. 

Vodi Cuza detronat, Librecht este ares- 
tat in noaptea de 11 Februarie, reforraat, 
dat in judecati pentru delapidare de bani 
publicl ji inchis in prevenjie pani la 1868. 
Judecat, e osàndit de Curte ; Casatia caseazà 
insi sentinja ji curtea din Craiova '1 achiti. 

Atuncl pleaci in Spania §i intri cu gradui 
de colonel in statul-major al generalului, 
Prim, contra armatel lui don Carlos. Se dis- 
tinge la bitilia de la Albega ji i se dà — saù 
ia singur, nu se §tie bine — titlul de comite 
d* Albega. La 1870 se reintoarce pentru cat- 
va timp in Bucuresci spre a se ocupa de 



LIP 



117 — 



LUG 



afacerile sale personale in procesul ce avea 
cu Statuì pentru despàgubiri bàne§ti. 

De aicì pleacà in Paris §i in timpul rez- 
belului franco-german, face parte din legiunea 
streinà a lui Garibaldi. Se zice ci a fost 
rànit pe càmpul de luptà. In urrrìà, stabilit 
in Paris, cauta sa se amestece in diferite 
intreprinderl industriale de electricitate, dar 
nu reujejte, §i moare in cea mal mare 
mizerie acum càjt-va ani. 

A publicat in Londra o carte : Les vues 
de la guerre moderne. 

Lipoianu (Alexandru). — Colonel, nàs- 
cut la 1839 ; a intrat in jcoala militari la 
1854, §i a dobàndit in 1856 gradui de sub- 
locptenent. La 1866, fiind capitan, intra 
dimpreunà cu capitani! Costiescu §i Pilat in 
complotul indreptat contra luì Vodà Cuza 
§i este In special insàrcinat sé capete pro- 
zelijl in armata. In noaptea de n Februa- 
rie 1866, el dimpreunà cu ceilalji dol' oficerl 
sus numiji, se introduce in palatul domnesc, 
intra in camera de odihnà a PrincipeluI 
Cuza §n prcsintà spre semnare actul de 
abdicare. La io Maiù acela§ an, Lipoianu 
cste inaintat la gradui de maior, §i in anul 
urmàtor e pus in neactivitate. . 

Kechematla front in 1868, inainteazà mal 
tàrziù pana la gradui de colonel ji apol 
dimisioneazà. 

A ocupat ji' mal multe funcjiunl civile 
sub diferitele guverne liberale, precum : pre- 
fect de judej §i director al pojtclor §i te- 
legrafelor. 

Luchian (Nicolae). — Artist dramatic, 
nàscut in Iaji la 182 1, incetat din viajà In 
acela; oraj in 1893. 

De mie copil avea aplicatiune pentru pic- 
turà §i pàrintii sèi l'aù trimis in Paris ca 
sa se perfecjioneze in aceastà arti. Ajuns 
acolo, se ocupà insà numa! de teatru §i 
cànd se intoarce in {ara, imbràjijeazà ime- 
diat cariera dramaticà, debutane! pe scena 
teatrulul din Iaji. 

Cu mult talent comic, el s'a distins in 
tot repertoriul lui Alexandri §i mal ales in 
rolul de Jocris. Cariera sa dramaticà a fost 
foarte bogatà, §i Luchian a fost in doué 
rèndurl inchis pemru aluziunele politice cu 
care '§1 presàrea rolurile. Prima sa arestare 
dateazà de la 1846, sub domnia lui Mihail 
Sturdza, a doua, sub càimàcàmia lui Vo- 
goridi. 



Lugo^ianu (Octavian). — Publicist, 
nàscut in Slatina la n August 1866. A 
fòcut studiile sale la liceul Mate! Basarab 
din Bucuresd (1878 — 1885) §i apoi a ter- 
minat facultatea de litere (1889). 

Colaborator al revistelor Convorbirl Li- 
lerare ji Revista Noud, el a publicat : 01- 
tenia sub ocupatiunea austriaca din 17 17— 
1739 (1889^ Societatea femeilor romàne In 
18 15 (1895). Base àrie, O serbare la Ia$l In 
18)4 (1895). Bibliografi fi Biografo. Lugo- 
§ianu a luat parte la publicarea volumului 
IV din supl. 1 al Documentelor Hurmu^aki, 
cari coprind actele dintre 1802 — 1849. 

Lupu-Antonescu (Alexandru). — Pro- 
fesor, nàscut la 1859 Aprilie 15, in satul 
Lunca-frumoasà, coni. Pàrscov, jud. Buzéù. 

A urmat clasele primare in jcoala dom- 
neascà» din Buzéù (1867— 1871), a P°" 
studiile liceale in Bucuresci la liceul Sf. 
Sava (1871 — 1873") §i la Matel Basarab 
(1873 — 1878), ca bursier al Statulul. 

Studiile universitare le-a fìcut in Bucu- 
resci (1879— 1882) ca bursier al fondului 
Hilel §i a dobàndit titlul de licenjiat in li- 
tere (jtiinjele istorico-filologice). La 1882 
e numit profesor la liceul Mihai Bravul in 
Octombrie, apoi profesor la §coala normalà 
Carol I, de la 1 Noembrie 1882 ji pana in 
present. A mal fost profesor la jcoala normalà 
de insfitutori in anul jcolar 1888 — 1889, di- 
rector al jcoalei normale Carol I, de la 
1890 Decembrie pana la 1892 Noembrie, 
revizor jcolar al judejulul Ilfov de la 1 
Decembrie 1885 pana la 1 Septembrie 1888, 
Inspector al invèjàmintului primar §i nor- 
mal, de la r Noembrie 1895 P^ la 1 
Noembrie 1896. 

A publicat : Veacul XVI. Limba §i litera- 
tura Komànilor (1889). Studiti de istorie fi 
linguistica. Tàlmàcitorul tabelelor intuitive 
(1888). Exercifil de composifiune (1895). 
Tovéfuitorul acestor gramatici §i exereijii 
de compunere (189 5). Ebestiunt de invéffdmint 
(1896). Din via[a sdracd, povejti (1896). 

In colaborare cu d. I. Gàvànescu, pro- 
fesor la universitatea din Ia§I : Carte de ci- 
tire, bucàji din autoril romàni, (1895). Gra- 

Colaborator literar al ziarelor §i reviste- 
lor Binele Public (1881 — 1883), Romania 
Liberd (1886— 1888). LiteratoruL Convor- 
birl didactice. Revista literard, este unul 
din intemeietoril ji redactorii ziarelor : 



LUP 



118 - 



MAG 



Curierul Capitalel §i Scaiul (umoristic) 
(1884) §* a ^ revistel $tiin{e §i arte (188 1). 
Dirijeazà, impreunà cu sojia sa, un Insti- 
tut de domni§oare in strada FàntàndNo. 22 
Bucuresci. 

Lupu (Gheorghe).— General de divizie, 
nàscut la 1832, incetat din' viajà la 1888. 
A intrat in armata la 1849 cu gradui de 
sergent §i a fost inaintat sub-locotenent la 
185 1. Maior in 1858, colonel in 1866, are 
deja gradui de general de brigadà cànd is- 
bucne§te rezbelullndependenjel (1877 — 78). 
In timpul campaniei, el cu trupele de sub 
comanda sa, sustine acpunea de pe malul 
stàng al Dunàrel §i apo! ia comanda ce- 
tacei Nicopole cucerità. Mai tèrziù e inàljat 
general de divizie. 

Luther (Erhard). — Mare comerciant, 
nàscut la 1841 in orajul Kainsbach (Bava- 
ria). Dupò ce sub conducerea pàrintelul séù 
a fàcut in {ara sa studi! comerciale, a venit 
in Romania la 1866 §i s'a angajat ca maestru 
berar la fabrica Czipser din Bucuresci, apo! 
la 1867 asociàndu-se cu Ciopech deschide 
o minusculà fabricà de beràrie ; asociajiunea 
nu prosperà §i Luther plecà la Oltenija. 



Dupé multa muncà, afacerile sale mer- 
gènd mal bine, Luther se intoarce in Bu- 
curesd §i se càsàtoresce cu d-§oara Sofia 
Kaltmayer. 

In Capitala, deschide o fabricà de bere, care 
grafie muncel sale neobosite §i concursuluì 
vrednicel sale sopì, dà din zi in zi roadele 
cele mal mar! gi ridica fabrica la rèndul 
àntèiìi. 

Activitatea sa a fost recompensati §i 
atrage asupra sa atenjiunea guvernulul. La 
188 1, Luther primejte medalia serviciul cre- 
dincios ci. I, iar juriul agricol al districtuluì 
Ilfov '1 conferà medalia de aur pentru fa- 
bricarea specialà a bere!, in 1883. In acelas 
an, expositia cooperatorilor 'I decernà di- 
ploma de onoare ci. I, iar M. S. Regele 'l 
numejte furnisor brevetat al Curjel Regale. 

La 1884 Corpurile legiuitoare 'I acordà 
impàmèntenirea,. 

La 1885, dupè o activitate de 13 ani, 
Luther concepe planul de a face o noui 
fabricà, pe care o §i ìncepe la 1890, trans- 
formànd vechiul locai intr'o clàdire impu- 
nàtoare. 

Darabea pune piatra fundamentalà §i in 
acela; an, in ziua de 15 Iunie, inceteazit 
din viatà. 



M 



Macarovitsch (Gheorghe). — General 
de brigadà, nàscut la 3 Septembrie 1843. 
Elev al jcoalel militare la 1862, e inàljat 
sub-locotenent la 1864 §i maior la 1876, 
colonel in 1887 §i general de brigadà, co- 
mandant al brigadel 2 de artilerie la 1896. 

Avènd gradui de colonel, a fost mult timp 
directorele jcoalei militare din Ia§I. 

Macedonski (Alexandru.) — Poet, nàs- 
cut in 1854. A fòcut studiile sale in Craiova 
§i apo! a urmat studiile literare la facultà- 
jile din Geneva §i Piza. A debutat ca scriitor 
in 1870 printr'o poesie tipàrità intr'un ziar 
din Transilvania sub direcjiunea lui Barijiu. 

Apol a colaborat la numeroase ziare §i 
reviste literare, a fondat ziarele cotidiane 



Stindardul. (1875) Vestea (1877 — 78) revista 
Literatorul. 

A publicat: 'Primdvara, versurl (1872). 
Excel sior, Teatru 1 voi. Novele 1 voi. Cri- 
tici 1 voi. Epigrame 1 voi., Bron^es, poesil 
in limba francezà (1897). Unele din poc- 
siile sale, aù fost traduse in limbele germana, 
francezà, italiana, greacà. 

Magheru (Gheorghe). — General, nàs- 
cut in Craiova la 1804 incetat din viajà la 
25 Aprilie 1875. A inceput prin a intra 
in serviciul armatei rusejtiftcànd Campania 
din 1828-1829 §i semnalàndu-se prin vitejia 
sa in capul unor panduri. Dupé pacea de 
la Adrianopole, intra in magistratura ;i fu 
prezident de Tribunal pana la 1846 cànd 
a fost prefect al judejulul Romana;). Dim- 



MAI 



— 119 — 



MAI 



preunà cu Eliade Ridulescu §i cel-laljl frun- 
ta§I a! partiduluì najional, Magheru ia parte 
la evenimentele de la 1848, devine membru 
al guvenrulul provizoriù §i e numit coman- 
dant al voluntarilor §i dorobanjilor. In urma 
zilelor de n §i 12 Iulie, e numit comisar 
general al celor cine! judeje din Oltenia, 
insircinat in acela; timp cu organizarea pan- 
durilor ji milijiilor. Peste doué lunl el avea 
in lagirul seù 6000 de oamenl, §ase tunurì, 
cànd primi ordinul si licenjieze trupele in 
urma intrirel Turcilor in Bucuresd. 

Se supuse dupé ce protesti inscris §i dim- 
preunà cu càjl-va tovaràsji de arme, trecu 
in Transilvania iar de acolo pieci la Viena. 
La 1854, Sultanul '1 chemi la Constanti- 
nopole spre a'I da un comandament in ar- 
mata lui Omer-Pa§a § i a organiza o legiune 
romàneascà. Ne putànd izbuti, el publicà 
numeroase scrierl relative la drepturile {irei. 

Intors in {ari la 1857, Magheru face 
parte din divanul ad-hoc §i e unul din lupti- 
toril cel mal de frunte spre a indeplini 
unirea Principatelor §i alegerea Domnito- 
rulul Cuza. 

Maior (Petra de Dicio). — Niscut in 

comuna Capusicel de Campia (Transilvania) 
la 1754, incetat din viajà la 14 Februarie 
182 1. A fòcut studiile la Blaj §i Cluj; 
in 1774 e trimis la Roma in institutul colle- 
gium de propaganda fide. Acolo studiazi 
filosofia, teologia §i aduna in biblioteca Va- 
ticanulul o muljime de documente precioase 
asupraoriginel Romànilor. La 17 79 seintoarce 
in Blaj, unde se face cilugir §i profesor 
de teologie §i filosofie. 

Micsorànd-se numèrul càlugirilor printr'un 
decret imperiai, se face paroh intr'o co- 
muni §i tuncjioneazi pani la 1809 c ^nd 
pleaci la Pésta. 

Acolo, ocupà funcjiunea de revizor censor 
$i corector pentru cirple romànejtl la tipo- 
grafia Universitiiel. Aceasti funcjiune a 
ocupat'o 12 ani. 

Prin testamentul seù a lisat mal multe 
sume de banl pentru institupunl culturale 
§i filantropice. 

A publicat : Invitatura pentru creder eafiilor 
la ingropàciunea pruncilor morfi (1809) Pro- 
povadanif la Ingropàciunea oamenilor mor\l 
(1809). Predice la toate Duminicile // sérbàtorile 
anuluf (1&10 — 181 1). Istoria pentru ìnceputul 
Romànilor in Dacia (18 12). Istoria bìsericel 
Romànilor (18 13) et e. 



Maiorescu (Ioan). — Profesor, nàscut la 
Bucerdea làngi Blaj in 181 1, mort in Bu- 
curesd la 4 Septembrie 1864. 

A ficut studiile sale in Blaj, Cluj, Pesta 
ji Viena, urmànd cursurile de filologie, is- 
torie §i teologie in institutul Sfintel Barbare 
din acest din urmi ora;. 

Profesor la 1837 intr'o scoali primari din 
Cernesti infiinjati chear de dànsul, el de- 
vine apol inspector jcolar peste Oltenia 
ji trecc pe urmi in Ardeal in timpul re- 
volujiel de la 1848, unde joaci un rol 
politic insemnat in miscarea nazionali. El 
este trimis atuncl in Germania de citte gu- 
vernul provizoriù din Bucuresd spre a sti- 
mi in favoarea Romànilor, ji a protesta contra 
politicel Rusiel. 

In acest timp, Maiorescu colabora la Aug- 
sburger Allgemeine Zeitung, publicànd me- 
moril prin cari descriea situajiunea Romàni- 
lor in Orient §i in Transilvania. 

Mal tàrziù, Maiorescu intri ca funqionar 
la Ministerul Justijiel din Viena unde tra- 
duce in limba romàni toate legiuirele 
austriace. 

La 18 J7, el se reintoarce in jari spre 
a se consacra cu desàvàrsjre profesoratulul. 

Director la Ministerul Cultelor sub A. 
G. Golescu, el este numit in Noembrie 1859, 
director al Efofiel jcoalelor. 

I. Maiorescu a scris: Itinerar in Istria, 
un vocabular, Tìie Rumànen des Oesterrei- 
chischen Monarhie (rapoarte) §i mal multe 
sensori $i memoril publicate in Revista Noué 
de Ioan Ghika. 

Maiorescu (Titu). — Profesor univer- 
sitar, publicist, om de stat, niscut in Cra- 
iova la 15 Februarie 1840, fiul lui Ioan 
Maiorescu. A fòcut studiile sale in There- 
sianum la Viena §i le -a terminat in* Berlin 
51 Paris. Intors in jari, a fost numit la 1862, 
procuror pe làngi Trib. Ilfov, apol in De- 
cembrie ain acela§ an, profesor la Univer- 
sitatea din Ia§I ales ji primul el rector. A mal 
fost càt-va timp director al liceulul din Iajl 
§i apol al jcoalel normale Trel Erarchl. 

In capitala MoldoveI, T. Maiorescu fon- 
dcazi impreuni cu I. Negruzzi, P. P. Carp, 
Th. Rosetti, V. Pogor, societatea literari 
Junimea §i revista Convorbirl literare. 

Ales pentru prima dati deputat la 187 1, 
este de la 7 Aprilie 1874 P^nà la Ianuarie 
1876, ministru al §coalelor in cabinetul 



MAL 



120 



MAL 



Lascàr Catargiu, apol pani la August 
1876, agent diplomatic al jérei la Berlin. 

Dat in judecatà de Camera liberali din 
1876 impreunà su colegiì sèi din cabinetul 
L. Catargiu, el este ales de colegiul I-iù 
din Ia§l deputat al opozijiei inlanuarie 1878. 
Imediat dupà aceasta, Camera a retras ac- 
tul de acuzare in contra fojtilor ministri! 
conservatori. 

La 1884, T. Maiorescu este transferat ca 
profesor de logica ji filosofie la Universitatea 
din BucurescI, care in 1892 Fa ales rector 
ji in 1895 senator, reprezentant al colegiului 
universitar. 

De la Martie 1888 pana la Martie 1889 
§i de la Noembrie 1890 pana la Ianuarie 
189 1, el a mal fost Ministru al §coalelor 
in cabinetele Th. Rosetti ji general Manu. 

T. Maiorescu a publicat : Eimges c Philoso- 
phische (Berlin 1863). Critice 3 voi. Logica. 
Aforismele lui Schopenhauer (traducere) Pre- 
cedente constitulionale, mal multe discursurl 
politice printre cari Reforma instrucfiunei 
publice, precum §i traducerl de novele §i 
drame streine. 

Discursurl politice 2 voi. (1897). 

M&ldàrescu (Gheorghe). — Colonel, 
nàscut la 20 Octombrie 1838, mort la 1896. 
Intrat ca soldat in armata la 1855, e ina- 
intat sub-locotenent in 1859, maior in 1868 
locot. colonel in 1875. In timpul rezbelulul 
Independenjel are comanda Regim. No. io 
de dorobanjl §i se distinge atàt la Grivija 
la 30 August 1877, càt §i la Rahova la 7 
Noembrie 1877. Ari, are in timpul luptel, 
calul ucis sub dénsul, §i el urmeazà a'§l 
conduce pe jos soldajii la atac pana ce un 
glonj '1 stràpunge amàndoué picioarele. 

Dupé • rezbel, avànd gradui de colonel, 
G. Màldàrescu remane comandant al unul 
rcg. de infanterie pònà la moartea sa. 

M&linescu (Vasile). — Nàscut la io 
Decembrie 18 17 in satul Valea Seacà(Bu- 
covina) incetat din viajà in Ia§l la 13 Fe- 
bruarie 1866. A fost mult timp secretar al 
arhivel Statulul, dar persccutat pentru ide- 
ile sale democratice, sub domnia lui Mihal 
Sturdza, fu nevoit si pàràseascà lajul unde 
era stabilit, §i se statornici la Paris. Voind 
sé reintre in {ara farà autorizajie, fu sur- 
prins intr'o trecàtoare §i se refugià in Tran- 
silvania, la 1847. 

In anul urmàtor, dupè revolute, se in- 



toarce in {ari §i continua agitapa pentru 
unire. In 1857 fu ales membra al divanului 
ad-hoc al Moldovel, §i scrise petitia jàra- 
nilor càtre Divan. Apol a fost ales in co- 
misia centrala din Focjanl. 

La 1861 a fost Ministru al Cultelor de 
la 12 Mal pana la 18 lulie. 

Malia (Ioan D). — Publicist, autor dra- 
matic, nàscut in BucurescI la 16 Martie 
1854. A & cut studiile sale in jarà. 

Ca ziarist a colaborat la Najionalul, Ga- 
%eta Poporului gi alte organe liberale. A 
scris pentru teatru : Furiile t'inerenti. Din 
gluma. In pragul scenei. 

A localizat Trima scànlee. Hagiul. Afa- 
risit epure. «433». 

Mandinescu (Ioan). — Profesor, nàscut 
in Ia§I la 1833, incetat din viajà la 5 Mal 
1868. A fàcut studiile in seminami Socola 
(1846 — 1852) §i la universitatea din Petcrs- 
burg (1852— 1857). 

Intors in {ara, e numit indatà profesor 
de filosofie la seminami Socola unde preda 
cursurile pana la 1859. La 1860, obtine 
catedra de istoria universalà ji eclesiasticà, 
cursul superior, la acela; seminar. 

Scrierl : Istoria universale 3 voi. tipàrità 
dupé moartea sa (1870— 1872). 

Mandrea (Gheorghe). — Arhitect, nàs- 
cut in Focjanl la 2lanurie 1855. A inceput 
studiile sale in tara §i le-a terminat la Dresda 
de la 1870 pana la 1879, terminànd jcoala 
de Conductorl ji Politecnicul. Apol veni la 
Paris unde intra la Creditul Lvone^ biroul 
de arhitecturà §i urmà cursurile §coalel de 
Bele-arte. 

Intors in jarà i s'a ìncredinjat de Minis- 
terul Domeniilor construqia Bàilor de la 
Càlimàne§ti. Angajat ca arhitect al Primàriel 
Capitalel, jefdeserviciù, a executat clàdirea 
a 14 §coll primare, rampa de vinurl, etc. 
etc. A mal executat construcjiunea Semina- 
rulul centrai 51 Liceul internat model de 
la Ia§l. Actualmente este arhitect la Eforia 
spitalelor civile. 

Mandrea (MihailTh). — Mare industria;, 
nàscut in Focjanl la 6 Mal 1844. Dupè 
terminarea claselor primare, a mers la Lipsca 
unde a fàcut clasele reale §i comerciale de 
la 1860 la 1864. 

In urmà, el intra ca practicant intr'o casi 



MAN 



— 121 



MAtf 



de comerciù din Berlin unde instaleazi apol 
o casa de comision ji export de la 1870 
la 1873. Reintors in tara, se ocupi pana 
la 1879 cu afacerl de comision, iar atuncl 
instaleazi in Bucurescl o fabricà de cismàrie 
mecanici cu aburl. Concesionar al Statuluì, 
el funiseazà toati cismària §i equipamentul 
de piele, necesaril armate! de la 1885 pana 
la 1895. Mihail Mandrea a contribuit mult 
la ridicarea diferitelor industrii §i in special 
la acca a tibiciriel. El este membru al Ca- 
mere! de Comerciù §i al comisiunel indus- 
triale de pe lingi Ministerul Comerciulul. 

Manfì (Ioan). — Aminunte biografice 
lipsesc. Unul din ce! patru profesorl adusjf 
de Asaky la 1820 in Ia§l, spre a preda 
limba latini la seminami Socola. 

Maniu (Vasile). — Publicist, om politic, 
niscut in Lugo§ (Banat) la 1824. A fXcut 
studiile in Caransebej, Arad §i Pesta unde 
a terminat cursurile de filosofie §i drept. 
La 1847 se stabili in Bucurescl §i lui o 
parte activi la mijcarea revolutionari din 
1848. Silitsi piriseasci Romania, se retrase 
in Transilvania §i se inroli in comitetul de 
apàrare din Sibiu. Dupé ce ocupà acolo 
diferite funcjiuni publice, se reintoarse in 
Bucurescl ji ecsercità profesiunea de advocat. 

A fost ales deputat in tot timpul legis- 
lature! de la 1876 — 1888 ji e membru al 
Academie! romàne. 

Scrierì : Amelia satì vidima amoruluì, dra- 
mà originala 3 acte (1849). Care sunt lite- 
rile romàne ? (1856). Sa ne desamàgim ! 
(1856). Disertafiune istorico-criticà §i lite- 
rara. Despre originea %pmànilor din Dacia 
luì Traian (1857). Unitatea latina sau causa 
romàna in procesul nationalitdjilor (1867). 
Misiunea occidentuluì latin in orientul ro- 
màn (1870). Questiunea Orientulut (1872). 
Monumentiti de la Càlugàrent (1872). Con- 
juraliunea luì Catilina (1872). Proscrisul, 
drami (1880). Romania in liter attira streind 
(1883). §apte scrisort deschise cdtre M. S. 
Carol L (1888). 

Manliu (Ioan). — Profesor, publicist, 
niscut la 184 1 in Comuna Tofelde (Tran- 
silvania). A ficut studiile secundare in Tran- 
silvania iar pe cele universitare la facultatea 
de litere din Bucurescl. Intrat in corpul 
didactic la 187 1, a trecut in 1875 in Ca- 



i 



pitali ca profesor de limba romàni la jcoala 
centrali de fete. 

Scrierile sale sunt: Gramatica romàna, 
Etimologia (1870 — 1874). SUI si composi^- 
unì (1880). Curs elementar de liter aturd 
1884Ì. òintaxa (1887). Poetica romàna 
1890). Crestomatia romàna (1891). Anto- 
logia romàna (189 1). Gramatica istoricà // 
comparativa a limbeì romàne (1894). Exer- 
c\[iù de composi^iunt (189 5). Povdfuitor pentru 
predar ea in clasele p rimar e (1896). Educa- 
liunea Jetelor noastre, in colahorare cu D-na 
Elisa fKanliu. 

Manolescu (Grigore). — Artist dra- 
matic, niscut in Bucurescì la 1857, facetat 
din viaji in Paris la 12 Iulie 1892. 

Dupé ce a urmat cursurile jcoale! de 
declamale din Bucurescl, a debutai in sala 
Bossel la 1873 in comedia: «Un poet ro- 
mantica apol intri in trupa artistulul Millo 
§i atrage atentiunea publiculu! in comedia 
«[/« bai din lumea mare». 

Peste pu|in e angajat la Teatrul Najional 
din Bucuresc! de unde pleaci in Italia cu 
marea tragediani Pezzana. La reintoarcerea 
sa in {ari, joaci la Teatrul Valhala si pe 
diferite alte scene cu o trupi de sub ai- 
rectiunea sa. 

Reangajat pe scena Teatrulu! National, 
talentul séù se desvolti din ce in ce mal 
mult §i reese in rolurile lui Hamlet, Ga- 
lus, Ruy-Blas, Dragomir (din Ndpastea) 
etc... 

Manolescu, cu o trupi sub conducerea 
sa, a dat càte-va representatiun! in limba 
romàni pe o sceni din orajul Viena la 
1890. 

Manolescu (Nicolae). — Medie oculist, 
niscut la io Februarie 1850 in comuna 
$aranga (Buzéù). A ficut studiile sale in 
{ari §i le a terminat la Paris in clinica 
oftolmologici a d-rulu! de Vecker. Intors 
in tari dupi ce ma! fuse se 3 lun! in clinica 
profesorulu! Arlt la Viena, a fost numit in 
188 1, medie oculist la Spitalul Brànco- 
veneasa. 

La 1883 trece in aceaj! calitate laColjea 
unde e numit definiti v in 1884. 

La 1885 e numit profesor la catedra de 
oftolmologie de la Universitatea din Bucu- 
rescl, pe care o suplinea inci de la 1883. 

D-rul N. Manolescu a dirijat Analele 
medicale romàne de la 1881 pani la 1884 

8b 



MAN 



— 122 — 



MAN 



§i a fundat la 1890 revista medicala Apd- 
ràtorul sdndtà£e{ al card proprietar este. 

Membru in Comitetul de redactie al «Ro- ' 
màniei medicale», fondator al Societàte! 
Studenjilor in medicina, §i al unul premiu 
de 500 lei la fie-care 3 ani pentru cea mal 
bunà scriere asupra unel cestiunl de oftal- 
mologie, Dr. N. Manolescu a publicat, 
Boalele conjunctivel (1884). Boalele transmi- 
sibile (1896). Hygiena [éranulul (1895), 
lucrare premiata eie Academia romàna. 

Manu (Gheorghe). — General, inspector 
al artilerie!, bàrbat de stat, nàscut la 1833, 
fiul marelu! vornic Ioan Manu. 

Dupè ce termina in jarà studiile sale 
liceale, fu tripiis in Prusia la 1847 ji trecu 
prin jcoalele militare din Germania. Àpoi 
cu invoirea guvernuluì romàn, intra la 1853 
in armata prusianà cu gradui de sub-loco- 
tenent in artilerie. 

Intors in tara la 1858, intra in armata 
romàna, fu insàrcinat cu organizarea artilerie! 
noastre §i comptà in aceastà arma pana la 
1884, cànd a demisionat. 

De la 1869 pana la 18 70, generalul Manu, 
pe atund colonel, a ficut parte din cabi- 
netele de sub pre§idenfia Principeluì Dimitrie 
Ghika §i Manolaki Costake Epureanu, avànd 
portofoliul Ministerulul de Rezbel. — La 
1874, e ^ es * e a l es Primar al Capitalel §i 
pàstreazà aceastà funcjiune pana la 1877. 
. La 1877, izbucnind rezbelul ruso-turc, 
generalul Manu e numit comandant al divi- 
zie! a 4~a f insàrcinat cu apàrarea tare! la 
Oltenija, Corabia, Bechet, Islaz ji Turnu- 
Màgurele ; apo! a luat parte la toatà Cam- 
pania pe càmpiile Bulgarie!, la Plevna, Vidin. 
Aceastà din urmà cetate s'a predatin mài-, 
nele sale. Generalul Manu, a fost primul 
oficer romàn decorat cu Virtutea militare la 
io Maiù 1877. 

Dupé Campanie, el a ocupat functiunea 
de inspector general al artilerie! pana la 
1888 cànd a demisionat. 

In afarà derolul politic pe care l'a jucat 
generalul G.Manu de la 1869 panala 1877 
cànd a reintrat in armata, il ma! regàsim 
iaràj! Ministru de rezbel in cabinetul Th. 
Rosetti §i L. Catargiu de la 12 Noembric 
1888 pana la 5 Noembrie 1889. La aceastà 
epoca, in scop de a efectua unirea tuturor 
elementelor conservatoare, primejte Pre§i- 
dentia guvernulu! de la 5 Noembrie pana 
la 15 Februarie 1891 cànd demisioncazà. 



La 27 Noembrie 189 1, in cabinetul 
Lascàr Catargiu, ia portofoliul Domenielor, 
dar pentru scurt timp. Unirea conservato- 
rilor efectuatà, generalul Manu parasele 
Ministerul pentru a fi ales de majoritatea 
Camere! pre§edintele el, ji timp de patru 
an!, pana la 1895 c *nd se strage guvemul 
conservator, desfòjurà o activitate roditoare 
pentru a se putea legifera multe legi im- 
portante. 

Scrier! : Traeteti de aritmetica ji de algebra. 
Paris (1864). 

Manu (Ioan. M.) — Mare vornic, nàs- 
cut in BucurescI la 1803, mort in Bucu- 
resc! la 29 Noembrie 1874, fiul lu! Mihaii 
G. Manu de origina din Venejia, venit in 
Romania pe la mijlocul secolulu! al 18-lea, 
din Constantinopole, unde figura printre 
familiile aristocratice ale fanarului. 

A fàcut studiile sale in casa pàrinteascà, 
urmànd apo! jcoala romàneascà dimpreunà 
cu Simeon Marco vici, Eliade Ràdulescu si 
alpi. 

In vremea lui Kisselef, a fost prefect la 
Galatì, apo! la Giurgiu pana pe la 1833 
cànd s'a stabilit in BucurescI, §i a ocupat 
urmàtoarele functiun! : Director la Ministe- 
rul de Interne (vornicie) sub domnia lui 
Alexandru Ghika, secretar al objtejtd Adu- 
nar!, Prefect de Polijie (Agà) in timpul lui 
Vodà Bibescu, cànd a organizat el cel d'an- 
tàiù Corpul Pompierilor. 

In timpul groasniculu! incendiu de la 
1847, a desfòjurat atàta activitate §i ener- 
gie, in càt ora§ul Bucuresc!, i-a dàruit o 
sabie de onoare. 

Dupé isbuenirea revolutie! de la 1848, 
zilele sale fiind in primejdie, s'a refugiat in 
stràinàtate, de unde s'a reintors peste càt-va 
timp, §i a tràit retras din viata politica pana 
sub Domnia lu! Vodà $tirbd, cànd a ocupat 
functiunea de Ministru al afacerilor streine 
(postelnic). 

In timpul vieje! sale politice, el a suit 
toate gradele boerejt!, ajungànd pana la cea 
ma! inaltà treaptà, acea de mare vornic. 

La 1858 Ioan Manu deveni membru de 
drept al Càimàcàmie! de tre!. 

Partizan al alegerel fostulu! domn Bibe- 
scu in 1859, el s'a retras in viata privata 
in tot timpul domnie! lui Cuza pani la 
1866 cànd alegàndu-se printul Caro! Ipar- 
ticipà din noù la lucràrile Senatulu! jiCon- 



MAN 



123 



MAR 



siliulul judejean ca alcs al colegiulul àntèiù 
de Ilfov. 

Marele Vornic Ioan Manu, incurajea tot 
ce putea contribuì la desvoltarea patriotis- 
mulul §i el fu unul din fundatoril So- 
cietàri filarmonice pentru incurajarea tea- 
trulul national. 

Vechile case in care atràit marele Vor- 
nic in Bucuresd, se gàseaù pe locul unde 
s'a clàdit «Fundafiunea Caroì 7-itf» strada 
Vàmeì, colj cu strada Clemente!. 

Manu (Savel). — General, nàscut in Bo- 
tojanl la 1*834. A & cut studiile sal$ in Ia§I, 
Àthena, Paris, apol a intrat in armata §i a 
ajuns adjutant al Principelut Al. Ghika. 

Plecànd la Ia§l, s'a pus acolo dimpreunà 
cu càjl-va tinerl in capul mi§càrel unioniste 
§i dupè ce a fost pretect 8e politie in acel 
oraj, a fost 'numit la 1859 comandant supe- 
rior al armatelor din Moldova. La 1864 e 
inaintat general de brigadà §i intra in cabi- 
netul prezidat de M. Kogàlniceanu ca mi- 
nistru de rézboiù de là 12 Aprilie 1864 
pana la 30 Ianuarie 1866. 

Dupé càderea principelui Cuza, a ma! fost 
deputat §i primar al Capitale! §i. apoì s'a 
retras cu desàvàrjire din viata politica la 1875. 

Màràcineanu (Valter). — Capitan, nàs- 
cut la 30 Mal 1840, mort la 30 August 1877. 
A intrat in armata ca sergent voluntar la 
1858, a fost inaintat sub-locotencnt la 186 1 
§i capitan la 1868. In timpul rezbelulu! 
Independenje! face parte din Reg. 8 de linie, 
comandant al batalionulu! i-iu §i in capul 
soldajilor sei, strigànd : «Dupé mine copi!» 
se repede la asaltul reduteì Grivija. El cade 
in janturl, pàtruns de gloante (30 August 
1877). Turci! din redutà, in urma prime! 
retragere a ostajilor romàni, luarà corpul 
càpitanulu! Màràcineanu §i al maiorulut 
Sontu §i le infipserà ca trofee pe parapetul 
reduteì. 

In amintirea numelul acestul eroù, Muni- 
cipalitatea Bucuresciulul a dat numele Valter 
Màràcineanu la o strada de làngà gradina 
Cismigiu, làngà fostul Tribunal Ilfov. 

MarcovicI (Alexandru. S). — Medie, 
nàscut in Bucuresd la 26 Iulie 1835, incetat 
din viajà la 5 Ianuarie 1886 in Bucuresd. 
A fàcut studiile sale elementare in institutul 
Schevitz, apol a terminat liceul Sfàntu Sava 
ji la 1853 a plecat U Paris $z bqrsier al 



Statulul. In 1855 se inscrie acolo lafacultatea 
de medicina. Dupè ce '§! face stagiul in ser- 
viciul luì Velpeau, la spitalul Charité, trece 
in 1858 extern la Hòlel-Dicu. De la aceastà 
epoca §i pana in 1864, cànd trece cu mare 
lauda teza sa de doctorat,Al. Marcovic! a fìlcut 
parte din serviciile cele mal principale ale 
diferitelor spitaluri din Paris. 

Intors in jarà, este numitin 1864 medie 
al politie! sanitare, §i dupè scurt timp profesor 
de medicina legala la §coala nationalà de* me- 
dicina. In 1868 este numit profesor de cli- 
nica §i terapeutica medicala §i medie primar 
la spitalul Coljea. In scurt timp, el devine 
medicul cel ma! cu vazà din tara §i càjtigà 
un mare renume cu deosebire pentru diag- 
noza boalelor. 

Al. Marcovic! a fost in mai multe ràn- 
durl delegatla congresele medicale din Viena 
(1873), Bruxelles (1875), Amsterdam (1879) 
Paris, Londra (188 1\ unde a fòcut comu- 
nicar! de o mare valoare sciinjificà. 

El a fondat la 1879 Jurnalul societàri 
medicale. 

MarcovicI (Simion). — Profesor, nàscut 
la 1790, incetat din viatà la 1877 in Bucu- 
resd. La deschiderea §coalelor romàne din 
Bucuresd a fost profesor la Sfàntu Sava dim- 
preunà cu Gheorghe Lazàr ; apol in timpul 
zaverel a plecat in Paris unde a terminat 
studiile sale §i s'a retntors ìn tara la 1830. 
Anul urmàtor fì numit profesor de limba 
francezà §i retorica la Sfàntu Sava unde 
preda cursurile sale pana la 1849 cànd 
este numit §i efor al §coalelor. La 1855 
demisioneazà §i din profesorat §i din aceastà 
funcjiune. La 186 1 este iarà§i numit director 
al Eforiei jcoaielor, dar pentru foarte scurt 
timp. 

Simion MarcovicI a publicat : Triumful 
virtufet (183 1). Culegere din nopfile luì 
Yung (1832). Curs de rhetoried (1833). 

A colaborat la Gamete Teatrului najional 
(1835) §i la Muletti nafional (1837). 

Màrg&rit (Apostol). — Nàscut in Mace- 
donia la 1834. Amànunte biografìce asupra 
tineretelor sale lipsesc. 

Se §tie insà cà a fost in legàtur! cu mal 
tojl bàrbajil de frunte a! tàrel, precum C. 
Negri, A. C. Golescu (Aràpilà) Ioan Ghika, 
Kogàlniceanu. 

Invèjàtor in §cola comunalà din Vlaho- 
Clisura, Apostol Màrgàrit incepuse la 1862 



MAR 



124 



MAR 



sa predea copiilpr Armàn!, limba lor ma- 
terna impreunà cu cea greceascà. Perse- 
cutat de patriarchul din Constantinopol, a 
trebuit sa piece de la §coalà, a rémas insà 
in Clisura unde dedea lecjil particulare de 
limba romàna. 

Màrgàrit §i cu rèposatul Tàut aù fost 
intemeietoriì §i invétàtori! mal multora din 
jcoalele din Macedonia. In 1878 indatà 
dupé rezbel, guvernul otoman a incuviinjat 
ca Apostol Màrgàrit sa fie rànduit de càtre 
guvernul romàn ca inspector al jcoalelor 
romàne din Turcia. 

Cu toatà activitatea lui, §i-a atras muljl 
dujmani atàt in Macedonia càt §i in jarà. 
Nu odatà era sa piarzà vieaja. Pumnalat 
la Salonic, aruncat de douè ori in Vardar, 
impujcat in munti! Ohridel, a scàpat ca prin 
minune. Greci! il acuzà de tràdare ; el zie 
cà el este agent austriac §i cà lucreazà pentru 
catolicl. In jarà la noi i se aduc aceleajì invi- 
nuiri, a càror temeinicie saù netemeinicie 
nu avem sa o controlàm aicl. 

Activitatea lui Màrgàrit s'a manifestat §i 
printr'unele scrieri. In afarà de numeroase 
suplid §i cereri adresate Porti! in numele 
poporuluì armànesc pentru cutare saù cutare 
drept naponal, el a mal scris despre afa- 
cerile macedonene: %èfutation d'une bro- 
chure grecque par un Valaque épirote (1878). 
Etudes historiques sur les Valaques du Pinde 
(1881). Les Grecs, les Valaques, les Alba- 
nais et l'Empire ture par un Valaque du 
Pinde (i88é). La politique grecque en Tur- 
arne (1890). Raport despre persecugiile §coa- 
lelor romàne in Macedonia din partea Gre- 
cilor (1875). Memoriw privitor la jcoalele 
romàne de peste Balcani (1887) etc. etc. 

Màrg&ritescu (Mihail). — Compozitor 
§i critic muzical, capitan de cavalerie, nàscut 
in Bucuresc! la 27 Februarie 1862. 

A studiat muzica la Conservatomi din 
Geneva, armonia cu profesorul Anton de 
Kontski. 

Operile sale pentru piano sunt : Gavotte 
du Eoi. Carmen Sylva gavotte, Vals de Amor. 
Marche du Prince de Hohen^ollern. Gavotte du 
Sullan. Aurore- Valse. Feuille d'Album. 

Producjiunele sale muzicale sunt execu- 
tate ji in stràinàtate. 

A scris critice muzicale in ma! multe ziare. 

Marghiloman (Alexandru. I). — Om 

poiitic, avocat, nàscut in Buzeù la 27 la- 



nuarie 1854. A urmat cursurile liceulu! 
S-tu Sava sub directiunea insà a unor pro- 
fesori particulari, apo! §coala de drept §i 
§coala de sciinje politure la Paris, unde a 
objinut doctoratul la 18I30 August 1878. 

A intrat in magistratura ca procuror la 
Tribunalul Ilfov la 8 Ianuarie 1879, ji a 
demisionat la 1883 pentru a intra in baroù. 
In Iunie 1884 a inlocuit pe D. Grig. Tri- 
andafil ca advocat al StatuluI, dar s'a retras 
dupè scurt timp pentru a'§! pune candidatura 
la Camera. 

Ales pentru prima oarà la 6 Noembrie 
1884 de colegiul 1 de Buzéù,a reprezintat 
incontinuù acest colegiu pana azl; o sin- 
gurà data, sub ministerul Florescu-Ca- 
targi, a fost ales de colegiul I de lab- 
mita. A intrat in Camera ca Junimist, alà- 
turi de Petre Carp. 

La 22 Martie 1888 a fost nurait Minis- 
tru de Justitie in cabinetul Th. Rosetti §i 

Eànà la 1895 a fàcut parte din toate ca- 
inetele conservatoare afarà de scurtul ca- 
binet liberal-conservator Florescu-Catargi. 
A fost pe rànd, ministru la Justitie, la Lucrà- 
rile Publice, la Domenii, §i iaràj! la Jus- 
titie. 
« 

Ca ministru al Lucràrilor publice, a 
sequestrat liniele ferate ale Companieì 
Lemberg-Cernovitz-Iaj!, §i a putut re- 
gula printr'o • conventiune cu totul satis- 
fìicàtoare, aceasta spinoasà cestiune. A pus 
piatra fundamentalà a podulul peste Dunàre, 
adjudecat tot sub ministerul séù. 

Ca ministru al Justijie! a elaborat ac- 
tuala lege de organizare a magistrature!, 
lege adoptatà de Th. Rosetti §i votata sub 
dènsul ; a modificat codul de comerciù §i 
a dat administratiunei falimentelor actuala 
organizare; a Intocmit in fine actuala lege 
a Judecàtoriilor de pace care in 1896 a 
fost modificata numa! in compunerea trep- 
telor de judecatà. Sportsman pasionat, dà 
imbunàtàprei rasel càilor o deosebità aten- 
tiune §i ese cu grajdurile sale invingàtor 
ma! la toate cursele. 

Marghiloman (Ioan). — Nàscut in 
Verne§tl (Buzèù) la 18 17, incetat din viajà 
in Bucuresc! la 16 Noembrie 1892. Obli- 
gat se stea pe làngà pàrintele sèù pe cànd 
frati! lui eraù uni! in stràinitate, aljil la 
o§tire, n'a putut face de càt studi! elemen- 
tare. In ingrijirea insà a bunurilor comune, 
el a contractat acea cuno§tin$à perfectà a 



MAR 



- I2 5 



MAR 



pàmèntului, acea pasiunè a culturcl agri- 
cole, cari aù fìkut dintr'insul unul din ed 
mal mari agricultorl al jérei. 

In nenumérate rànduri deputat §i senator, 
a luat o parte activà la aplicarea legel ru- 
rale, in calitate de comisar extraordinar 
pentru Buzéù §i Ialomita. Membru al co- 
misiunel consultative de la Domenil, Pre- 
zident al Camere! de Comerciù, prezident 
fundator al Societàri de Asigurare «Nati- 
onala» al Societàjei pentru exploatarea de 
pàdurl, Ioan Marghiloman ficea parte din 
toate societàrie industriale importante. 

Maria (Alexandra, Victoria, de Ho- 
henzollern). — Principesa Romanie!, nàs- 
cutà la Eastwell Park in 17)28 Octombrie 
1875, fiica A. S. R. Ducelui de Saxa-Co- 
burg §i Gotha. S'a càsàtorit la 26 Decem- 
brie 1892 cu A: S. R. Ferdinand, Mojte- 
nitorul Coroanei Romàniel. 

Marian (Simion. FI). — Publicist nàs- 
cut in satul Iliesci (Bucovina) la 1846. 
Studiile elementare le-a ficut in Suceava, 
apoi a urmat in Cernàuti cursurile de teo- 
logie pe cari terminàndu-le in 1874, se 
sfinji preot. 

E membru al Academiei romàne. Scrieri: 
'Poesii papillare din Bucovina (1869). Chro- 
matica poporuhit romàn (1882) Mdnunchiiì 
din manuscrisele lui Gh. Sàulescu (1883). 
Ornitologia poporand romàna (1883). Càte- 
va inscripfiunì §i docilmente din 'Bucovina 
(1885). Descàntece poporane romàne (1886). 
Xunta la Romàni (1890). Nascerea la Ro- 
mànf (1892). Inmormàntarea la Romàni 
(1892). Satire poporane romàne (1893). 
Vràjl y farmece §i desf aceri (1893). Traditi 
poporane romàne din Bucovina (1895). 
Pdsdrile noastre // legendele lor. Respinta 

(i897> 

Marienescu (Marian Atanasie).— 

Nàscut in 8|20 Martie 1830 in Lipova, 
(Banat). A studiat gimnaziul in Arad, 
Temi§oara §i in Buda-Pesta unde in 26 
Septembrie 1852 a depus • examenul de ma- 
turitate. 

Studiànd legile in 1856, a dobàndit in 
1862 diploma de avocat. La 31 Oc- 
tombrie 1862 a fost numit asesor in 
Lugo§, in 20 Dee. 1871 jude la tribu- 
nale regesc din Oravi ja, iar la 1880, 
jude la tabla regeascà din Buda-Pesta ji 



V 

i 



in 1891 fu stràmutat la Oradia mare, unde 
se aflà §i azl. A publicat: Invelatomi §i po- 
poni (1858). Halade poporale (1859). Colinde 
popò r ale (1859). Istoria romàna nafionald 
pentru tinerime (1861). Tetru Rare§ nu- 
velà isterica (1862). Datorin^ele noastre 
1868Ì. Steaua Magilor, càntece de cràciun 
i875).V7a/0 // operile lut^Petru Maior(i%%i). 
Cultul pdgàn §i cre§tin (1884). Afarà de o mul- 
time de poesil §i articole de materil diferite, a 
publicat i4pove§tI romànegtl, prevézute cu 
note explicatoare mitologice in Albina^ Fa- 
milia §i in Foi$oara Telegrafulut Romàn in 
anil 1870 — 1879, §i cele mai multe aù fost 
retipàrite. 

La 13 Sept. 1877 a fost ales de membru 
corespondinte, iar in 25 Martie 188 1, de 
membru ordinariù al Academiei Romàne. 

Marsil (Sultana). — Filantropi incc- 
tatà din viatà la 22 August 187 1 in Bu- 
curesci. Cu prilegiul improprietàrirei jèra- 
nilor, a renunjat in favoarea sàtenilor la 
despàgubirea ce i se cuvinea de la douè 
proprietà jl ale sale (1864). A. làsat un ve- 
nit de 500 galbeni prin testament . pentru 
Asilul Eiena Doamna precum§i numeroase 
alte sume pentru biserici §i acte de bine- 
facere. 

Testamentul acestei filantroape este inca- 
drat in sala de Consiliù a Primàrie! Ca- 
pitale!. 

Marsillac (Ulysse, de). — Profesor, 
publicist, ziarist, de origina francezà, nàscut 
la Montpellier in 182 1, incetat din viatà 
in Bucuresci la Noembrie 1877. 

Dupe ce a fost profesor mai mult timp la 
diferite licee din Paris, a fost adus in Bucuresci 
la 1854 de càtre Iordache Slàtineanu. 

Aproape toatà generajiunea de la 1854 
§i pana la 1877 carc §i~ a & cut educatiunea 
in tara, a invetat limba francezà de la pro- 
fesorul Ulysse de Marsillac. El preda cur- 
surile in principalele institute particulare 
din Bucuresci, apoi la §coala militarà, la Sfìntu 
Sava §i la Universitate. 

Cariera sa ca profesor in Bucuresci nu- 
mera 23 de ani neintrerupti. 

Ca ziarist, el a fondat : Le Moniteur rou- 
main (1859). LaXoix de la Roumanie (1860). 
Le journal de Bucarest (1870). 

Intre scrierile sale, trebuesc citate : Le- 
fons de littèrature (1859). De Pestb ci 
Bucarest (1869). Histoire de l'armèe roumai- 



' v .-^ > j- y .J :$:■*. incetti 

. V • „-' -sivjrj^ tu lunìe 

*■■ * .V : <■.%. *.- » V S?:ù, B.'ai. Yfcaa, 

w ■. ?„ j; u^ltittfji Jc drept in 

-\ j. t^\i>zì oavI j'a ocupat cu deo- 
*.■*■ -• Ax-t^J-:! sutistìcei, introducane! 
.iv.wì >; -ri [•; Romania. 

r\ .*. „-jr; : \:..:ii statìstici In econotnia 
*•■ -i V :S>S\ C'huìstìl germani si Romà- 
■• ..■ v:S*«oV Anjlelt statìstici ri economici aie 
,\V ^«' ■"-•: ^iSfrO— 1865). 

Màrzesca (Gheorghe).— Profesor, om 
politìc, nìscut in lasl la 1831). A fàcut 
sutitdiile sale jurìdice in strematale gì la 
iiitoarcere, a ìmbrijisat profesoratul fiind 
numit la 1860 profesor de drept civil la 
facultatea de drept din Ia§l. Amestecat cu 
deosebire in luptele politice, a colaborat la mal 
toate ziarele din Muntenia ji Moldova. Mi- 
nistru al Cultelor sub guveruul principeluì 
Dim. Ghìka a pnstrat acest portofoliu de la 
12 Decembrie 1869 pani la 20 Aprilie 1870, 
cànd s'a format cabinetul Manolache Cos- 
tache Epureanu. 

De aci inainte, ìa o parte activi la opo- 
zijia formata contra guvernului conservator 
(coalkia de la Mazar-Paja), apol contra gu- 
vernului liberal, (opozitia unità de la 1886- 
1S88). Raliat iarSjì partidului liberal, intra 
in Ministerul de sub prezidentia D-luI Au- 
relian ca Ministri! al Instructiunei Publke 
de la 21 Noembrie 1896 pana la 1897 31 
Martie, cànd s'a format guvernul sub pre- 
zidentia D-luI Dim. Sturdza. 

Scrierl : Ecspìica^mne mtrodiicerei codì- 
celttt ch'il (1865). Despre dreptul de sttece- 
sitine al copiilor naturali (1865). Le code 
Cotica devantla religion et la famille (1865). 
Effctul testamerttelor si donaliunelor mire vii 
(1870). Farà de legea canonica a Sfintului 
£11101/(1873). Martini de la ^8 si salvatorii 
de la 66 (1878). Maximele dreptulut romàn 
(1880). Scrierl diverse (1881). Cdsdtoria, 
studia comparata 1 (1883). Apàrarea Arbe- 
retiltii Calistrat Orleanu (1884). Regimiti 
corupfiitnei stai teroaret sau guvernul D-lul 
I. C. 'Brattanti. Tocsinul popoarelor (1891). 
Dìscursuri asttpra legei dentini (1893). 

La 1896, G. M:\rz5scu a fost transferat 



t -a profesor la facultatea de drept din Bu- 
curescì. 

Massim (Ioan. C.) — Profesor, nàscut 
la 1825 in satul Gropenl (Brilla) ìncetat 
din viari la 2 Iunie 1877 !n Bucurescl. 
Incepe studiile sale la seminami din Buzèù 
in 1839, apol trece la scoala din Brilla la 
1841, fi vine in Bucurefd la 1844, unde 
invara, supravegheat de a Cretescu fostul 
Priin-prefedinte de la Casatie. Atuncl intra 
fa colegiul sfìntu Sava gi sfàrsefte cursurile 
tn 1847 cànd e numit institutor in Briila. 

La 1856 in urina unul concurs, obline o 
bursi 51 pleacà la Paris, de unde se intoarce 
in 1860, fari si fi isbutit sé objie titlul de 
lìcentìat. 

Tctujl Eforta scoalelor, timìnd seami de 
erudijiunca sa, il numeste in 1862 director 
al gimnaziulul Mate! Basarab ;' la 1862, trece 
in aeeas calitate la Sf. Sava. La 1864 i se 
incredinteazà catedra de limba latina $i ro- 
màni la Sfìntu Sava, cursul superior. La 
1867 e numit profesor de limba romàni la 
scoala normali Carol I. 

I. Massim a fost membru al Academiel 
romàne la 1867. 

Scrierl : Elementi de gramatied elenicd 
(1850). No& abecedar romànesc (1868). 
Elementi de gramatied romànd. 'Rjpede idee 
de gramatica macedo- romàneascd (1862). 
Gramatica macedo-romàneascd (1862). Una 
monstra de istoria critica (1874). 

Mateescu (Mihail). — Artist comic, 
niscut ìn Bucuresci la 1866, ìncetat din 
viari la 1888. 

A debutat foarte tiiièr, si la vèrsta de 2 1 
ani a fost angajat la Teatrul national din 
Bucurescl si admis ca societar. Era un co- 
mic de mult talent §i-a tinut rolurile prin- 
cipale in : Pepelea, Fata Aerului, Un leti si 
un ilot, Nebunii din ja$d, ZSKostenire de la 
riposata, Noaptea furtunoasd, Scrisoarea per- 
duta, Revi^ornl general, Limba porìarulul 



Mavrogheni (Petre).— Financiar,om de 
stat, nàscut ìn Moldova la 1819, ìncetat din 
viatà la Viena ìn 1887 Aprilie. Educatìa 
51-a ficut'o la Paris de unde ìntorcàndu-se 
ìn Iaji sub domnìa lui Mihail Sturdza, ocupi 
ìndati un gir de funcjìunl pregàtitoare la 
posturile mal inalte ale Statulul. 

La 1849 ocupi funcjiunea de pref;ct la, 



MÀV 



— 127 



MAW 



Galani §i apol i se incredin{à portofoliul 
Ministeruluì de Finance. Dupè càderea lui 
Vodà Sturdza, P. Mavrogheni este rènd pe 
rènd, sub Vodà Grigore Ghika, Ministru de 
Externe ji Lucrar! Publice. 

In urma abdicare! acestui Domn, el lu- 
creazà la unirea Principatelor §i este chear 
candidat la Domine. Dupè alegerea lui Vodà 
Cuza, P. Mavrogheni se retrage din viaja 
politica §i se ocupà cu afacer! de cài ferale, 
in cari nu isbutejte §i'§I perde chiar partea 
cea ma! insemnatà a avere! sale. 

La 1866. el ea parte la résturnarea 
Principelu! Cuza ji intra in primul Minister 
de la 11 Februariesub prezidentia lui Ioan 
Ghika, la Finance. Apol trece la Externe in 
Iulie sub preziden{ia lui L. Catargiu spre 
a lua din noù portofolul Financelor de la 1 5 
Iulie 1866 pana la 2 Martie 1867. De la 
11 Martie 187 1 pana la 7 Ianuarie 1875, 
P. Mavrogheni este iarà§I Ministru de 
Finance in cabinetul L. Catargiu. 

In 1881, P. Mavrogheni pàràsind politica 
militantà, fu numit Ministru al Romanie! la 
Roma, de unde fu transferat la Constan- 
tinopole §i apo! la Viena unde a §i incetat 
din via{à. 

P. Mavrogheni era un bàrbat cu vaste 
cunojtinje economice ji financiare. 

Mavros (Nicolae). — General, grec de 
origina, dar nàscut in Romania la 1782, 
incetat din viajà in Bucuresc! la 1868 Mar- 
tie 23. A fàcut studiile sale in (ara sub 
conducerea marchizulul Saint-Holler, francez 
refugiat care da in Bucuresc! leqiunì la 
càjl-va'fil de boeri. La 18 19 a fost secre- 
tami intim al Domnulu! Muntenie! Ale- 
xandru $u{u care l ucra infavoarca Etheriei 
grece§tì §i ingàduia stràngerea de volontari. 
Nicolae Mavros este §i dànsul amestecat 
in aceastà mijcare revolu{ionarà. 
Peste pu{in, pleacà in Rusia §i se angajeazà in 
armata acelel {ari, unde inainteazà pana la 
gradui de general, dupè ce a luat parte la 
mal multe campani! contra Turcilor. 

Reintors in {ara o data cu Kisselef, este 
numit inspector general al carantinelor, 
ma! intàiù pentru Muntenia la 1829, apol 
pentru Moldova, ji ocupà acest post pina 
la 185 1, cu titlul de inspector al ambelor 
Principate. 

Serviciul militar l'a pàràsit la 1848. 

A làsat Muzeulu! national din Bucuresc! 
o bogatà coleqiune de antichità^!. Càsàtorit 



in {ari, a avut din a doua càsàtorie, douè 
lete :. una a luat in càsàtorie pe principelc 
Ioan Ghika, cea-1'altà pe Ioan C. Canta- 
cuzino. 

Mawr (Barker. Iohn). — Doctor, nàs- 
cut in Londra (Anglia) la 18 15, incetat din 
via{à in Bucuresc! la 1892. 

A fìlcut studiile sale in Anglia ji era 
membru al ColegiuluI regal al chirurgilor 
§i fizicianilor din Londra. La 1858 a fost 
chemat de guvemul romàn sé vie in {ara 
spre a ajuta cu luminele sale corpul nostru 
medicai atuncl pe la inceputul infamare! sale. 

A fost ani indelungat! medie al spitalulu! 
Bràncoveneasa §i al asilulu! Doamna-Bàla§a. 
Avea o reputa{iune stabilità ca medie pentru 
copi!. In timpul rezbelulul Independen{el 
1877 — ^78, cu ajutorul une! contribu{iun! 
venite din Anglia, a intre{inut 30 de pa- 
turi la unspital pentru ràniji. 

El a publicat Aria de aingriji copti mici. 
Era corespondentul unuf ziar medicai engle- 
zesc The Lancet. 

Max (Eduard). — Artist dramatic, de 
origina izraelità, fiiul unu! medie din Ia;I, 
s'a nàscut la 1865. Elev al Conservato- 
ruluì din Paris §i al profesorulul Worms, 
a debutat la Odeon in Paris la 1 Septem- 
brie 189 1 ji de atuncl nu s'a mal-intors 
in tara, avànd angajamente pe principalelc 
scene din capitala Francie!, ca «jeune pre- 
mier.» 

Mayer (Ignatiu). — Medie german, 
nàscut in Breslaù la 1800, incetat din via{à 
in Bucuresc! la 1870. A fost unul din ce! 
mal renumi{! doctor! aduj! in Muntenia de 
Vodà Ghika la 1834 c ^ a §ì f° st numit 
doctor al palatulul. Pana la 1849 a fost 
medie jef al armate! §i medie la Pan- 
telimon. 

Scrieri : Du progrès daus les Principautés 
de Valachie et de ftàoldavie (183;). Ueber 
sanitàts Anstaltèn In Oràw/(i84o). Instruc- 
lìuni spre a intrebuin^a cu folos apele mine- 
rale din Itors^ek (1863). 

De la 1834 pana la 1849, D-rul Mayer a 
reprezentat {ara la toate congresele naturaliste 
ji medicale din Germania. 

Mazar-Pa ? a (veri Lakeman). 

Melchisedec. — Episcopul Romanulu!, 



MEL 



— 128 — 



meL 



nàscut la 1822 in satul Garcina (Neamju), 
incetat din viajà la 1892. Primele invètà- 
turl le primi in anul 183 1 de la dàscàlul 
bisericei Trel ErarchI din Piatra. La 1834 
intra in seminami Veniamin din Ia§I §i la 
1841 se fìlcu invéjàtor in satul £tefànesd. 
Apol trecu profesor la seminami Veniamin 
§i la 1843 ^ ntr ^ ^ a niànàstirea Socola, iar 
la 1848 se duse la Kiew (Rusia) spre a'sl 
termina studiile in teologie- Bàrbat de o 
mare erudijiune, el este numit la 1856 ar- 
chimandrit, locojiitor al episcopieì de Hu§l, 
apol la 1864 locopitor al Eparhiel Dunàrel 
de jos, unde a funcjionat provizoriù pana 
la 1865, cànd fu intàrit definitiv. La 1879 
fu ales episcop al Romanulul. 

Acest prelat a scris : Raport privitor la 
facultatea de teologie. visita la càte-va 
mdndstiri. Inscripfiunile bisericilor armene§ti 
din Moldova. Formulami slujirei liti Dum- 
ne^eù (1854). Teologia dogmatica a bisericei 
ortodoxe (1855). Introducere la cursul sciin- 
lelor teologice (1856). Catihisul ortodox (1857) 
Introducere in /fintele cdr$ al vechiului §i 
noului a§e%dmìnt (1860). Manual de litur- 
gica (1862). Teologia pdstorald(i86}). Ora- 
toria (1869). Cronica Hujilor (1869). Li- 
povenismul (187 1). Evchologil (1873). Cro- 
nica Romanului (1874 — 75). Miserie a orto- 
doxd (188 1). %ela{iuni istorice (1882). Ins- 
criplia de la mondstirea Rdsboeni (1882). 
Studi! despre ierarhia sinodald (1883). Pa- 
pismul (1883). ^Predice (1883). Icoanele de 
la Athon (1883). ^Lotife istorice fi archeo- 
logie (1886). Memoriti despre starea preo^ilor 
din Xomània (1888). T>idachiele (1888). 
Vio^a §i minunele cuvioasei Maicei noastre 
Paraschiva (1889). Cinstirea //" inchina rea 
icoanelor (1890). 

Melidon (Gheorghe). — Profesor, nàscut 
la Roman in 183 1. A fìlcut toate studiile 
sale in Ia§i la Academia najionalà. Colabo- 
rator al ziarulul Zimbrul de la 1854 P*n& 
la 1860, e numit in 1856 profesor de mi- 
tologie §i retorica la colcgiul Academic din 
Ia§l, apol trece §ef de secjiune la Ministe- 
rul cultelor din Moldova pana la 1862. De 
la aceastà epoca pana la 1864, este director 
general al §coalelor in BucurescI; de la 
1864 la 1867 inspector §colar §i mal tèrziù 
director al §coaleI peciagogice. Pe urmà se 
Intoarce iaràsl la Ia§l. 

A publicat : Tractat de versificafiune (1857) 
Càntecul Unirei (1859). 'Prietenul tinerimei. 



Carte de lecturd (1858). Pedagogia elemen- 
tari (1874). 

Melik (Ioan. M.) — Profesor de matema- 
tice la universitatea din Ia§i, incetat dm 
viajà. 

Notite biografice lipsesc. A publicat: 
Despre moneda romàna (1868). Eleni ente 
de geometrie (1873). El emente de aritmetica 
1876). Anuarul institutelor unite din lafi 
j88o — 82). Equerul grafometru (1885). Curs 
practic de geometrie (1888). 



[ 



Meri^escu (Constantin).— Locotencnt- 

colonel, nàscut la 22 Iulie 1847. Elev al 
jcoalel militare la 1859, este inaintat sub- 
locotenent la 186 1. In 1877 av ^nd gradui 
de capitan, ia parte la rezbjelul Independen- 
Jei §i se distinge in fruntea a douè coni- 
paniì de dorobantl cu 600 oamenl, apàrànd 
contra a 2000 Ture! podul de la Hérlek 
spre Rahova §i silindu-I sa batà in rctra- 
gere. In raportul sèù càtre comandantul 
armate! de Vest, generalul rus Meyendorf 
lauda curajul càpitanulul Merijescu. M. S. 
Regele '1 inaljà pe càmpul de luptà la gra- 
dui de maior (1877 Noembrie) §i'l adre- 
seaxà urmàtoarea scrisoare : 

*< Capitane, batalionul 1 din regimentul 1 
«de dorobanjl s'a purtat cu cea mal mare 
«vitejie, inaintea Rahovel. Dupé ce bravul 
«séu comandant, maior Mateescu, fu rànit, 
«d-ta ai condus aceastà trupà care a desfìl- 
«§urat la apàrarea poduluì de la Hèrlek un 
«nespus eroism. Te insàrcinez a muljumi 
«voinicilor dorobantl in numele T^ re i V 
«in numele Meù, a distribuì din partea M. 
«S. Impèratulul Rusiel, 8 cruci de S-tul 
«George, càte 2 de fie-care companie, §i 24 
«medalii de «Virtute militarà», càte 6 de 
«fie-care companie. Iar spre a rcsplàti bra- 
«vura §i inteligenja ostàjeascà ce al dove- 
«dit personal, te numesc maior §i'tl confer 
«medalia de aur pentru «Virtute militarà.» 

«Carol». 

Inàljat locot.-colonel la 1888, Constantin 
Merijescu demisioncazà din annata la 16 
Iulie 1889 §i e trecut in rezervà. 

Mich&ilescu (Nicolae).— Profesor, nàs- 
cut in BucurescI la 20 Mal 1854 A fìlcut 
toate studiile sale in tara §i a intrat in pro- 
fesorat la 1876 ca profesor de matematica 
la §coala centrala din Bolgrad; apol a fost 



Mie 



129 — 



MIC 



transferat in BucurcscI la 1877 ca profesor 
de geografie §i istorie la liceul Mate! Ba- 
sarab unde funcjioneazà §i asti-zi de la 
1878. 

A publicat Marinai de geografie (1884). 
Geografia judefuluf Ilfov. Harta Romanie!. 
Curs de geografie. Atlas. 7 hàr{i generale ale 
continentelor. Scrisoare desehisd cdtre ministrul 
C. Boerescu. 

Michàilescu (§tefan). — Profesor §i 
autor, niscut in Bucuresd la anul 1846. 

A terminat cursurile liceuluì Sf. Sava §i 
pe acelea ale Facilitale! de sciinje din Bucu- 
resd. La anul 1867, aobjinut prin concurs 
catedra de stiinje fizico-naturale de curs liceal; 
acum profeseazi la liceul Lazir. 

A ocupat mal multe funcjiunl publice: 
$ef al comptabilitijd in ministerul Instruc- 
jiuneì publice, §ef al diviziel agricole ji 
industriale in ministerul Domeniilor ; Secre- 
tar general al ministerulul Instrucjiunel pu- 
blice; Inspector general al invèjimàntulul 
primar §i apoi secondar. In colaborajiune 
cu D-nu Dim. Aug. Laurian a condus foaia: 
Transattimele Literare §i sciinpfice, §i a fost 
prim redactor al ziarulul politic : Romania 
Liberà, de la 1876 pana la 1884. 

A scris: Elemente de Mineralogie, 2 voi.; 
Influenza luminel asupra viefel; Incercàri 
critice asupra ìnvéj[dmdntulu{ nostru primar ; 
Introducere la Psicho fisica ; Industria §i rè\- 
beluly etc. A publicat multe articole sciin- 
{ifice §i sociologice in diferite fol §i gazete, 
mai ales in Revista contimporand. Are §i 
publicajiunl critice cu umor satiric, sub 
psedominul de «Stemill». 

Micheru (Toma). — Violonist, niscut 
la 1858, incetat din viaji la 13 August 
1892. A fìlcut studiile muzicale la Miinich. 
Composijil : Liebeslieder, Un dor, etc. 

Micie (Stefan). — Profesor, niscut in 
Comuna Feleaculul (Transilvania) la 1820, 
incetat din viajà in Ia§l la 1879. A inceput 
sa inveje carte la Cluj, dar fiind lipsit de 
mijloace, a fost nevoit sa intrerupi studiile 
sale ji sa intre ucenic la un fierar, unde s'a 
ocupat cu licitujeria. Cu multa stiruinji, 
multa munci, a isbutit sa termine invé|i- 
tura sa chiar la Viena. 

Intors in Transilvania, el participi la 
mijcàrea revolujionarà din 1848, e inchis, 



scapa cu mare greutate, §i apoì se reintoarcé 
la Viena. 

Pe la 1854, St. Micie se stabilejte in Iaji 
ca profesor defizici laliceu §i preda in a- 
cela§ timp lecjiunl de chimie, istorie natu- 
rala, mineralogie. La 1858 e numit profesor 
la jcoala militari, §i la 1860 profesor de 
fizici §i chimie la facultatea de sciinje din 
Ia§I, post pe care'l ocupi pana la moar- 
tea sa. 

El, de §i nu a tipàrit operile sale, a lisat 
insi numeroase manuscrise intre cari : Me- 
canica agricold, Curs de astronomie, Zoologia, 
Chimia analitica, Pbimia anorganica. Omnia 
ecsperimentald, Fisica, etc. etc. 

St. Micie era sojul poeteì Veronica 
Micie. 

Micie (Veronica). — Poeti, niscuti in 
Ia§ì la 1853, m oartà la minìstirea Varatic 
(Neamju) la 1889. A ficut studiile sale la 
jcoala centrali de fete din Iaji §i a debutat 
in literaturi sub pseudonimul Corina, publi- 
cànd in foija Curierulut romàn la 1873 o 
nuveli Rendez-vous. Apol a tradus unele 
din poesiile lui Lamartine §i Alf. de Musset, 
colaborànd la revista Convorbirl literare in 
Ia§l. 

V. Micie a tipirit: Poesit (1887). 

Miclescu (Càlinic).— Mitropolit Primat, 
niscut la 16 Aprilic 1822 in ora§ul Su- 
ceava, mort la ia August 1886. A fost 
crescut §i instruit de mo§ul séù Mitropoli- 
tul Sofronie. Uns in schima monahali la 
1842, hirotonisit diacon la 1843 §i iero- 
monach la 1848, la 1855 s ' a ^ cut arhiereù, 
la 1858 locotenent al episcopiel Hujilor, 
cind a luat parte §i la lucririle Divanulul 
ad-hoc. Numit la 1863 locotenent al mi- 
tropolid MoldoveI, la 1866 ia parte in Ia§l 
la mi§carea separatisti din 3 Aprilie, estc 
arestat, dat judecijel §i apol grafiat cu oca- 
siunea suirel pe tron a principelul Caroli. 

La 1873, recunoscut definitiv in calitatc 
de mitropolit al MoldoveI, la 1875 estc 
ales Mitropolit Primat al Romanie!. 

Miclescu (Dumitru. Sc.Y — Birbat 
politic, niscut in Ia§I la 29 Februarie 1820, 
incetat din viaji in Botojanl la 20 Nocm- 
brie 1896. 

A fìlcut studiile sale in Ia§l §i apoi dupè 

o lungi cilitorie prin streinitate se intoarse 

in {ari. 





MIC 



— I3Ó 



me 



La 1846 fu numit candidat (supleant), 
iar là 1847, consilier la divanul ape- 
lativ din Ia§I. Amestecat in mijcarea de la 
1848, nu fu ni'd surghiunit, nicì trimis la 
mànàstire, pentru cà fugi la timp la mojia 
HocenI, din districtul Falciti, proprietatea 
unchiulul sèù Beldiman. La 1849, sub 
domnia lui Grigorie Ghika, , el redobàn- 
de§te funcjia judecàtoreascà, perduta la 
1848 ; iar la 1850 este inaintat candidat 
la divanul domnesc (Curte de Casajie), §i 
la 1852 consilier. In fine, la 1855, este numit 
prezident al divanulul de apel din Ia§I. Ca 
atare §i conform convenpel de la Balta- 
Liman, face parte §i din divanul obstesc 
(Camera legiuitoare), care'l alege màdular 
pentru redactarea legiuirilor votate. La anul 
1856 societatea de medici §i naturalisti din 
Ia§l il numejte membru onorar. Iscàlejte 
unul din cel d'intèiù actul infunerei comi- 
tetulul Unirei din 30 Maiù 1856. La 3 Au- 

{just 1857, este a ' es > ca nnionist, deputat 
a divanul ad-hoc, de càtre mari! proprie- 
tari din Capitala Moldovel. la parte activà 
la toate discujiunele §i voturile cari aù 
imortalisat marele divan, prezidat de 
unchiul sèù Mitropolitul Sofronie Mi- 
clescu, din care mal fìcea parte §i fra- 
tele sèù, Calinic, mal pe urmà Mitropolit 
primat. In deosebl se distingc in chestiunea 
juridictiunel consulilor, reclamànd ca strài- 
nil sa fie supujl tribunalelor indigene ; face 
un discurs program asupra despàrjirel ce 
se cuvine intre celetrel puterl ale StatuluI: 
legizlativa, judiciara §i esecutiva. 

Dupà incheierea lucràrilor divanulul ad- 
hoc, ia parte activà la propaganda pentru 
Unire. La 1859 este ales deputat altinutului 
Dorohol in adunarea electivà care, la 5 Ia- 
nuarie, alege pe Cuza domnitor; in acelag 
an, intra, la 16 lanuarie, in minister, la de- 
partamentul lucràrilor publice. La 29 Au- 
gust, ia departamentul nnanjelor. La Noem- 
brie, trece ministru de justijie. La 186 1 se 
retrage din Adunare pentru cà s'a convins 
«cà aplicarea sincera §i desvoltarea consti- 
tujionalà a marilor principi! liberale §i na- 
zionale inscrise in constitujie, nu se pot 
realiza cu legea electoralà màrginità in cer- 
ai! impus jàrel prin convenga de la 7(19 
August.» 

Retras la Cotnarl, cere ji obpne voea 
sa predea gratis un cursde istoria patriel la 
elevil jcoalel din acea comunà. Mal tàrziù 
cere §i objine acea§I autorizajie pentru a 



preda gratis filosofìa la liceul noù infikifat, 
din Botojanl. 

Dupè 2 Mal 1864, Kogàlniceanu '1 nu- 
mejte comisar, ca sa explice legea ruratà 
locuitorilor sàtenl. Dimitrie Se. Miclescu 
se pune pe explicat, cu un entusiasm care 
intrece intenjiunile celor cari l'aù numit. 
Se imbraca tàràne§te. Se leapàdà de numele 
sèù de familie 51 nu mal iscàlejte de cat 
«Dumitru sin Scarlat» ; se dedà la fel de 
fel de manifesta{iunl cari nelini§tesc spiri- 
tele ji cari nemuljumesc pe guvera. Ast-fel 
la 8 Septembrie 1864, aduna 6.000 {àranl 
§i pleacà in fruntea lor la Ruginoasa, unde 
Vodà Cuza ascultà cu voe, farà voe, dis- 
cursuri ji ovajiunl cari nu'I fòceaù trebu- 
injà. In fine Kogàlniceanu speriat, exasperat, 
trimite la 21 Noembrie 1864, comisarulul 
sèù, tipica telegramà: 

«Cunoscènd §i apreciànd concursul ce aji 
bine-voit a da in aplicapa legel rurale, am 
onoare a ve exprima deplinà muljumire din 
partea guvernulul §i a ve incuno§tiinja cà, 
aceastdlege devenind deja destulde explicatd, 
misiunea d-voastrà inceteazà». 

Rèsturnarea lui Cuza Vodà a fost pentru 
inima lui Dumitru Miclescu, durerea cea 
mal mare a viejei sale politice. De atuncl 
de $i raliat, mal ales dupè moartea vechiu- 
lul sèù Domn §i prieten, la noul regim §i 
la dinastia RegeluI Carol, a dus, cànd in 
Dorohol, cànd in Boto§anI, o viajà §tearsà 
§i retrasà. Din cànd in cànd se apucà de 
ziaristicà: Opiniunea, Curierul de Dorohol. 
Cocosul pe prag, aù fost create saù lucrate 
de dènsul, fie singur, fie in colaborajie. La 
1877 a mal fost ales deputat. Dar cariera 
politicel celel mari era stèr§ità : timpurilor 
noul, trebuiaù oamenl noul. La 1876 fusese 
inchis de conservatori, pentru articole revol- 
ujionare, la 1877 fu scos din funcjiunea de 
avocat al StatuluI, de càtre guvernul liberal, 
pentru cà lucra fìji§ la ràsturnarea lui. Dar 
acestea le amintim numal pentru cà zugrl- 
vesc temperamentul neastàmpàrat al omulul, 
càci incà o data, rolul istorie al lui Du- 
mitru Miclescu se inchisese la 1866. 

El a publicat: Fata Cojocaruluf, Dragul 
Mamet, Fluerul Fermecat §i alte piese origi- 
nale saù localizate, menite, pe la 1855, ca 
toate scrierile de pe atuncea, sa dejtepte o 
literaturà najionalà. 

Miclescu (Sofronie). — Mitropolit al 



< 



i 

* 



— 131 — 



BBL 



Moldowèì, nàscut la 1 790, incetat din viajà 
la màciàstirea Slatina la 1863. 

Studiile sale §i lc-a fàcut in jarà. Cu- 
no§tea limba francezà, greacà §i a tradus 
mal multe scrierf din aceste limbi. Fost 
episcop al Hujilor pana la fìnele anulu! 
1850, la 185 1 a fost ales mitropolit al Mol- 
dovei, ocupànd aceastà inaltà demnitate pana 
la 1860, cànd a fost isgonit de principele 
Cuza la mànàstirea Slatina unde a §i murit. 
E inmormintat la mànàstirea Neamfu. 

MihAescu (Ioan).— Capitan, nàscut la 
12 Septembrie 1842, mort la 30 August 
1877. Sergent voluntar in 1860, el capata 
la 1863 gradui de suWocotenent §i in 1868 
cel de capitan. In timpul rezbeluluì Inde- 
pendenjel face parte din batalionul 2 de 
vènàtorl §i moare pe càmpul de luptà la 
luarea redutel Grivija, la 30 August 1877. 

Milicescu (Constanti**). — General, nàs- 
cut in Roman la 18 io. Intra in armata 
Moldove! cu gradui de cadet $i ajunse in 
1859 la gradui de general. 

In August 18 59 a fost numit Ministru 
de rezbel §i comandant al armatelor Prin- 
cipatelor-Unite. In aceastà calitate a fost 
insàrcinat de Vodà Cuza cu o misiune di- 
plomatica in Rusia. 

A incetat din viajà in Ia§I la 1 5 Martie 1868. 

Milicescu (Theresa). — Nàscutàla 1825. 
Sofia generalulul Milicescu Constantin. A 
donat o parte insemnatà din averea sa pen- 
tru opere de bine-facere Epitropiel spitale- 
lor Sf. Spiridon, spitalulul Pàjcanl, spitalu- 
lui Caritatea, Bisericel Sf. Treime §i altor 
institujiunl din Iajl. 

Mille (Constantin). — Publicist, ziarist, 
nàscut in Ia§I la 21 Decembrie 1861. A 
fócut studiile liceale in orajul séù natal, iar 
cele universitare la Bruxelles de unde s'a 
intors la 1884, cu tith"! de doctor in drept. 

A colaborat càt-va timp la Romànul sub 
direcjiunea lui C. A. Rosetti, apol in 1885 
a fòndat cu mai multi amici politici, ziarul 
socialist Drepturile omulu{ y care apàrea co- 
tidian. 

Amestecat de liner in mijcarea socialista, 
pentru care fapt a §i fost exclus din uni- 
versi tatea de la Ia§I, el s'a pus mal tèrziù 
in capul acestel mijcàrf in Romania §i cu 
deosebire in Bucurescì. 



In, 1895 C. Mille a devenit proprietarul 
ziarulul cotidian AdevlruL 

Scrierile sale sunt: Versurl (1883). Dina 
Miliari (1887). Feciorul Pope! (1888). Sen- 
sori cdtre iubita (1897). 

Millo (Mateiù). — Artist §i autor dra- 
matic, nàscut in Moldova la 1813, incetat 
din viafà in Bucuresc! la 1894. Pirinpl sèi 
il bàgarà funcjionar la minister ca scriitor, 
cànd era in vèrsta de 17 ani. 

Dar fugi din §coalà §i cu toatà impotri- 
virea familiel plecà la Paris, unde studia 
arta dramaticà. La intoarcerea sa in tara 
voejte sa debuteze pe scena, dar unchiul 
séù fiind ministru, se impotrivejte la a- 
ceasta, dàndu'I drept consolajiune direqiu- 
nea teatrulul din Ia§I, cu condijiune sa nu 
joacc. 

Intr'o bunà searà Millo calca insà anga- 
jamentul séù §i joacà, dar intrarea sa pe 
scena e intàmpinatà cu flueràturl din partea 
unel cabale tntoemità de familia sa. 

AtuncI trece in Muntenia §i joacà nein- 
cetat pe diferite scene §i mal ales pe aceea 
a Teatrulul Najional, unde s'a ilustrM pana 
pe la anul [888, cànd s'a retras. 

Ar fi imposibil de enumèrat aci tot re- 
pertoriul acestul mare artist ; e suficient sa 
spunem cà el a contribuit la succesul co- 
mediilor lui Alexandri in cari a jucat toate 
rolurile principale. Millo a fost §i scriitor 
dramatic. Operile sale sunt : Niqorescu vo- 
devil, Tu%u cer§etoru vodevil, Babà Hdrca 
operetà, Apele de la VacdresU revistà, Prd- 
pdstiile Bucuresciulul, Spoeleie Bucuresciulut, 
vodevile, Varaponisitul pus in slujbd, Chirila 
la expofipa din Viena, etc. 

In decursul anilor de cànd Millo a pà- 
ràsit Moldova, a avut sub conducerea sa 
de multe ori direepunea teatralà din Bu- 
curescì. 

In considerale cà el §i-a cheltuit toatà 
averea sa in folosul teatrulul national, Ca- 
mera legislativa din anul 1868 avènd in 
vedere §i meritele acestul mare artist, i-a 
votat in unanimitate o recompensà najionalà 
de 600 lei limar. 

Mincu (Ioan). — Architect, nàscut la 
FocjanI in 1852. A urmat clasele primare 
in ora§ul séù natal, iar liceul in Bucurescì 
la Matel Basarab. A terminat §coala de 
podurl §i §osele din Bucurescì §i a intrat 
apol ca inginer in serviciul Primàriel Ca- 



MIN 



— 132 



MR 



pitale!. La 1873 trece in aceajl calitate la 
Primària din FocsanI unde sta pana la 1877. 
In acest timp se ocupà de literaturà, pu- 
blicànd versurl in Convorbirl Ut erare. La 
1877 pleacà la Paris ji intra in jcoala spe- 
ciali de arhitecturà, objinànd la sftrjitul a- 
nulul premiul vechilor elevi, (doué medalil, 
una de platina, cea-Paltà de aur). In anul 
urmàtor el intra in § coala de Bele-arte unde 
objine douè prime medalil, trel secunde §i 
premiul societàri centrale de arhitecturà 
din Franja. La 1883, objine diploma de 
arhitect, intreprinde o càlàtorie prin Spania, 
Italia, §i apol se intoarce in {ara. 

Principalele sale lucràrl sunt : Palatul 
Justijiet din Bucurejtl. §coala centrala defete. 
Cdrciuma de la §oseaua Kiselef. Casa Ver- 
nescu. Casa Monteoru. Decorala inierioard a 
Catedralei din Constala. Biserica de la Valea 
Cdlugdreascd. etc, etc. 

Mincu (Mihail). — Artist dramatic, nàs- 
cut in Craiova la 181 5, incetat din viajà 
in Bucuresd la 1887. N'a fòcut de càtcla- 
sele primarejia petrccuttinere{ele saleum- 
blànd cu trupele de teatru prin diferitele 
orase ale jàrei, atasat in special la trupele 
de sub direcjiunea luì M. Millo, pe care '1 
ajuta in toate intreprinderile sale, grajie 
caracterulul sèù glumet ji unul deosebit ta- 
lent comic. 

A jucat §i s'a distins mal ales in piesele: 
<aDoul pricopsifi», Apele de la Vdcdre§tl> 
)}>)33 f ranci, Prdpdstiile Bucurejtilor, Jianu 
etc. 

Pe la sfàrjitul viefel sale, dupé ce a mal 
apàrut in càte-va ràndurl pc scena teatrulul 
najional din Bucuresd, ne mal putànd juca 
din causa vèrstel, a fost numit controlor al 
Teatrulul, funcjiune pe care a ocupat'o pana la 
moartea sa. 

Minorici (Mina Stefan). — Doctor in 
medicina de la Facuftatea din Paris. Li- 
cenjiat in farmacie, profesor de medicina 
legala la Facultatea de medicina din Bu- 
curejti, medie legist ji directorul Institu- 
lul medico - legai. Originar din Craiova, 
nàscut in Bràila la 1858. A ficut studiile 
in Bucuresd in liceul Mateiu Basarab §i 
Sfìntu Sava. Cele medicale in Paris unde 
s'a ocupat in special numal cu medicina le- 
gala. Elev al profesorulul Brouardel, Mi- 
«ovid este organizatorul Institutuluì medico- 
legal ji al serviciulul antropometrie din 



Bucuresd. Scrierile sale matyrincipale sunt : 
Etude mèdico-legale sur I0 mort subite a la 
suite de coups sur l'jiiéomen et le larynx. 
De l'infleuence des Ptomatnes dans la recher- 
che toxicologique des alcaloìdes végétaux. Etude 
medico-legale sur les alcaloìdes cadavèriques. 
L J antropologie criminelle et la responsabiiUitè. 
%emarques statistiques relatives a l'antro- 
pologie du criminel. Importanza §i evoluliunea 
medicinef-legale. Considera^iuni medico-legale 
asupra maladiilor mintale simulate. Otrdvirile 
cuphytolace decandra.Utilitatea invt[dméntulu! 
medicinef-legale in facultdfile de drept. Iden- 
tificar ea antropometried, metoda Bertillon. 
Catalogul de condamnajt din toatd \ara pe 
anul 1892 ca Inceput al unul carter jttdi- 
ciar. Discursul \inut cu oca^iunea deschiderei 
morget. Rapoartele relative la congresele de 
antropologie criminald {mute la Bruxelles // 
Geneva in 1892 §i 1896. Re^isten^a spenna- 
to^oi^ilor in organele genitale femeejtt lung 
timp dupé moarte. Projilaxia turberei dupé 
metoda lui Pasteur. 

Mirea (Gheorghe. D). — Pictor, nàscut 
in Càmpulung la 1852, elev laureat al §coa- 
lel de bele-arte din Bucuresd, elev al lui 
Lehmann la §coala de bele-arte din Paris, 
§i al renumituluì pictor Carolus Duran. 

A objinut in 1889 medalia de argint 
(hors concours) la Exposijiunea din Paris 
$i medalia de aur la exposijiunea din Bu- 
curesd in 1894. 

E profesor la jcoala de bele-arte din 
Bucuresci incà de la 1 Noembrie 1892. 

Principalele sale tablourl sunt : Capul lui 
Andrei datori ìnaintea lulMihat VoadMér- 
fui cu dor. Prometea furànd focul din cer. 
Mercur recompensdnd agricultura /1 industria. 
Aceste douè panourl decorative sunt in sa- 
lonul de onoare al bàncel nazionale din Bu- 
curesd. Dan lui $i mugica. ^Decoratimeli 
catedrel din Constanja. Portrete. 

Mironescu (Constantin M). — In- 

giner, nàscut in Bucuresd la 22 Martic 
1850. A ficut studiile liceale in Bucuresci 
§i studii de specialitate in Paris de la 1868 
pana la 1878, intorcàndu-se cu titlul de 
licenjiatin drept, inginer de poduri $i soselc. 
A ocupat urmàtoarele funcjiunl : 
Inginer sef de secjie la construcjia liniel 
ferate Màràsesd-Buzèù, de la 1879 — 1881; 
Inginer la serviciul hidraulic §i apol jef al 
acestui serviciù de la 1881 — 1890; Inspec- 



bus 



— i33 - 



MOC 



tor general, membru in consiliul technical 
ministeruluì Lucràrilor Publice de la 1890 
pana astà-zl ; Profesor la jcoala nafionalà 
de poduri §i §osele de la 1882 pani 
astà-zl. 

Missail (Gheorghe). — Publicist, nàs- 
cut in Moldova la 1834. Elev al gimna- 
ziulul Vasilian §i al Università^! din Ia§I, a 
servit ani indelungaji in magistratura ca 
judecàtor, grefier §i prim grener la Casa- 
le, director la ministerul Justijiel pana la 
1868 cànd a dimisionat §i a imbràjijat ca- 
riera de advocat. La 189 1 a mal fostcàte- 
va lunl Secretar general la Ministerul Do- 
meniilor. 

Ca ziarist, G. Missail a colaborat la Steaua 
Dundrel % Zimbrul, Vulturul, Ateneul Roman, 
'Binele Public, Traian 9 Buletinul instructiunet 
publice etc. 

El a publicat: Evenimentele de la 182 1. Tra- 
darea Basarabiet, Ioan Càmpineanu, biografie; 
Despreresponsabilitatea funcfionartlor publicl. 
Romania. Sensori daciane. Doatnna T)ora d'- 
Istria. Slrdinil in Principale, féranul de la 
Dundre. Studii constitufionale. Mdndstirile 
inchinate, Originele legislafiunel romàne. E- 
poca lui Yasile Lupu §i Mateiù Hasarab. 
Cuscria cu strdinil. Studii asupra datinelor 
§i moravurilor romànesd. Celibateria /i fu- 
nestele el consequenfe. Dundrea §i Romànil. 
Vechile referin£e ale Romànilor cu Engle^il. 
Romania vecbid §i nona. Istoria // actnali- 
tatea. Mugica nafionaldla Romàni. Apoteosa 
lui §incat. Istoria moderna a T^pmdnilor de 
la 1828— 1866. 

Mitilineù (Mihail). — Diplomat, nàs- 
cut in Bucurescl la 18 Octombrie 1836. 

Dupé terminarea cursurilor primare §i 
liceale, a intrat ca scriitor la seccia diplo- 
matica a Ministeruluì de Externe la 1 Ia- 
nuarie 1858. 

Inaintat *n serviciul interior al acelel ad- 
ministrajiunl, dupè ce trece prin toatà fi- 
liera ca registrator, ajutor de §ef de masi 
§ef de divizie, e numit la 187 1 secretar 
general al Ministeruluì de Externe §i ocupà 
acest post pana la 1879 cànd este trimis 
ca Ministru re§edinte al {ère! la Bruxelles 
§i Haga in 1880 Aprilie. 

In luna Noembrie din acelaj an, este 
readus ca secretar general la Externe, §i in 
1881 este insàrcinat cu lichidarea despà- 
gubirilor rusejtl din rezbelul 1878 — 78, ca 



reprezentant al guvernulul. La 30 Sejltem- 
brie 1882, M. Milineù e numit Ministru pleni- 
potenpar laBelgrad, la 1885 e transferat la 
Bruxelles §i este insàrcinat cu direcfiunea 
legajiunel din Paris. 

La 16 Martie 1889 e ' este transferat la 
Constantinopole §i ocupà acest post pana 
la inceputul anulul 1896 cànd demisioneazà. 

El a publicat: Colecliune de tractatele %i 
conven^iunele Romànici de la i}68 pànd in 
^ilele noastre (1874). Les droits de la Rou- 
manie basés sur les traites. La Roumanie 
en 1876. 

Mocsonyi (Andrei). — Om politic, 
nàscut in Transilvania la 12 Iunie 18 12. 
Face studiile in Pesta §i terminànd dreptul 
la 1832, ocupà càte-va funjiunl administra- 
tive. 

Apol ia parte la luptele politice §i in 

1848 e nevoit sa pàràseascà Ungaria. La 

1849 se intoarce in Banat §i e numit co- 
misar districtual suprem in pàrple Banatulul 
locuite de Romàni. La 1852, neputànd 
dobàndi imbunàtàjirea soartel Romànilor, 
demisioneazà. La .1856, dupà ce a mal o- 
cupat càte-va lunl o funcjiune administra- 
tivà, se retrage la Foen. La 1866 convo- 
càndu-se in Viena un consiliù de notabili, 
spre a trata reconstituirea monarhiel pe 
baze noué, Mocsonyi face parte din acest 
Senat imperiai comun, ji susjine reconsti- 
tuirea pe baza najionalitàjilor. 

Memorandul propus de dènsul, e combàtut 
§i e nevoit sà'l retragà. 

Atuncl se reintoarce la mojia sa §i dà 
numeroase subvenjiunl la ziare §i studen- 
plor pentru desvoltarea literaturel §i artel 
romàne. La 1863, fiìnd foamete in Banat, 
dà pèine pentru 400 de familil din Foenl. 

La sfàrjitul anulul 186 1, el incepe sa 
lucreze pentru emanciparea bisericel romàne 
ortodoxe, provocànd o mare agitajiune 
prin ziaristicà, precum §i direct in popor, 
impreunà cu Vicenjiu Babejiù pena ce is- 
buti la 1864 sé dobàndeascà restaurarea 
mitropoliel romàne ortodoxe in Transil- 
vania, Banat §i Ungaria. Pe la sfàr§itul viejel 
sale, desgustat de luptele politice, càzu intr'un 
mare pesimismu. 

Andrei Mocsonyi, a fost ales membru 
al Academiel romàne la 1866. A murit la 
5 Maiù 1880. 

Monti (Jules). — Profesor francez, adus 



MOT 



IJ4 - 



fi 



din Paris la 1848 de principelc Gheorghe 
Bibescu ca profesor de limba francezà la 
sfintu Sav£. Fusese inainte profesor §i di- 
rector la Colegiul Rollin din Paris. In anul 
venirel sale, a deschis un pension pe scarna 
s^ in Bucurescl, unde Statuì avea càjl-va 
bursierl. A profesat pana la 1855. Alte a- 
mànunte biografice lipsesc. 

Motru (vezl Ràduteseli Motru). — 

MOller (Carol. H.) — Mare comerciant, 
nàscut la 1827 in Klein Rossen (Prusia) 
incetat din viajà in Bucurescl la Càmpina 
(Prahova) in 7 Iunie 1895. 

A fòcut studi! de agriculturà §i apol a venit 
in Romania la 1845, intrànd in pràvàlia 
unchiului sèù Hòtsch cu core dupé o muncà 
de càtl-va ani, grafie silinjelor depuse, se 
asocià la 1853, conducànd actuala pràvàlie 
din caleaVictoriel, pasagiul romàn, cunoscutà 
odinioarà sub denumirea de Pebtenarul 
pentru di acolo se vindeaù mal ales pep- 
enl. La 1879, retràgàndu-se Hòtsh, C Mù- 
er a rèmas singurul §ef al case!. El era 
in deosebire cunoscut §i prin numeroasele 
sale acte de filantropie fScute tot d'auna in 
tainà. 

La moartea sa, a làsat pràvàlia fiilor sé! 
Oscar §i Hugo, cel de al treilea Carol rè- 
màind in capul unel importante libràri! 
care publicà operile literatilor romàni in 
editura sa, sub titlul «Biblioteca pentu toft». 

Mumuleanu (Paris Barbu). — Poet, 
nàscut in Slatina la 1794, mort in Bucurescl 
la 1837. A fost crescut de mie copil in 
casa lui Constantin Filipescu, unde gàsin- 
du-se mereù in contact cu mulj! invelati, 
a sfàr§it prin a simti o deosebità aplecare 
pentru literaturà ji s'a instruit singur. 

El a publicat un volum, Ver suri (1817) 
coprinzànd primele sale incercàrì, Plàngerea 
latriti §i Caracterele (1825). Ultime Poe- 
ti! (1837). 

Mure^ianu (Andrei). — Poet ardelean, 
nàscut la 18 16 tn ora§ul Bistrija (Transil- 
vania) mort la 1863. 

Invéjà limba romàneascà la un militar 
màrginean din Valea Rocnel §i apol dupè 
ce fàcu clasele primare in Comuna sa, urmà 
la Bla§iù filosofia §i teologia. 

La 1838, fu numit la §coala romàna din 
Brago v $i la 1839 profesor la gimnaziul 



catolic din acela§ ora§, post pe care l'a 
ocupat pana la 1850, cànd a fost numit 
translator de limba romàna pe làngà auto- 
ritàrie romàne. 

Murejeanu este automi imnulu! «fDe^- 
teaptd-te romàne» devenit celebru de la re- 
volujiunea din 1848. 

El a publicat: ìcoana crescerei relè. Po- 
esii nazionale. 

Murgescu (Ioan). — General de brigadà, 
comandant al flotilel romàne, nàscut la 27 
Martie 1846. Elev al jcoalel navale dinBresta 
la 1864, e inaintat sub-locotenent la 1866 §i 
ofijer superior la 1875. Piind comandant al 
flotilel la 1877, cu gradui de maior, se dis- 
tinge in timpul rezbelulu! Independenjel prin 
urmàtorul fapt de arme: «In noaptea de 13 
spre 14 Maiù 1877, impreunà cu trel ofi- 
jerl din marina ruseascà Schestakof, Du- 
baschof §i Petrof, intreprinse cu jalupa ro- 
màna Ràndunica o expedijiune in contra 
monitorulu! turcesc Stife stajionat in canalul 
MàcinuluI in faja Bràilel. Cu tot focul cui- 
rasatului turcesc, reu§i a se apropia de 
dènsul ji isbuti a'1 izbi in coastà cu otor- 
pilà care'l sparse §i afundà cu totul». 

Inaintat colonel la 188 1, a ajuns general 
de brigadà la 1893 §i este comandantul 
flotilel. 

Murgu (Eftimie). — Jurisconsult, profesor 
de filosofie, adus din Transilvania in 1834 
§i insàrcinat cufacerea cursulul de filosofie 
la §coalà Vasilianà §i apol la academiaMi- 
hàileanà din Ia§I. Alte notile biografìce lipsesc. 

Musicescu (Gavril). — Nàscut in ora* 
§ul Ismail (Basarabia) la 1847 Martie 20. 
£>coala primarà a fìcut'o in ismail, apol 
seminami din Hujl; terminànd seminami 
s'a inscris la conservatomi din Ia§I ; la 1&66 
in urma concursulul depus, a fost numit 
profesor de muzicà la seminami din Ismail. 
La 1870 a mers sà'§! complecteze studiile 
muzicale la Capela Imperiala $i la conser- 
vatomi din Petersburg. 

La 1872 reintorcàndu-se in {ara, in urma 
concursulul depus la Bucurescl, a objinut 
catedra de armonie de la conservatomi din 
Iajl, pe care o ocupà ji azl. 

La 1876 i s'a incredintat §i couducerea 
corulu! Mitropolitan din Ia§!. 

A scris ma! multe corurl pentru bisericà, 
§coalà ;i serbar! nazionale, un curs de teo- 



ìffVi, 



— *5j 



ttAG 



rie cu aplicatrone practicà, o coleepe de 
càntece popuksre pentru cor. A tran- 
spus de pe psaìtichie, pe notafiunea li- 
mare càntàrile bisericejtl. 

La 1890 s'a inscris ca student la facul- 
tatea juridicà din Ia§I, §i la 1893 a objinut 
titlul de Hcetifiat in drept. 

A dat concerte corale in {ara §i peste 
botare. 

Myller (Teodor. A).— Publicist, nàscut 
in Botojani la 1848. A fòcut studiile in 
Iajì ji la 1866 a intrat in administrajia Mi- 



nisterulol de Fmafxte unde a servit aproape 
trel-aecì de ani, ajungànd la gradui de inspec-* 
tor (mandar. 

A publicat: in laji roman (1871). Un 
vis de biurocrat, nuvelà. Zoe, nuvelà(i87i). 
Cdendarul Telegrafului (1875). Socrul unul 
ginere, comedie. Fata lui chir Troancd, 
comedie (1874). %àpirca Bucovinel, dtamà 
in colaborare cu V. A. Urechià, X incu ji 
Scorjescu. Un ginere de elitd, comedie ih 
colaborare cu P. Gràdi§teanu. 

A publicat ji càte-va lucrar! fiinanciare. 



N 



Nacti (CotìStantinJ. — Avocat, profesor 
de drept, nàscut in Bucurescl la 29 lunie 
1844. Èlev al liceulul SI. Sava, a fàcut apol 
dreptul la Paris, unde a objinut diploma de 
doctor in drept. 

Reintors in jarà la 1870, a fost numit 
supleant la Tribunalul Ilfov, apol judecàtor, 
prezident, prim prezident ji membru la 
Curtea de Apel. 

La 1875 a demisionat din magistratura 
§i la 1876 a fost numit procuror general, 
post pe care l'a ocupat pana in 1876 Oc- 
tombrie. Ales deputat la 188 1, C. Nacu 
face parte din Ministerul I. Bràtianu, ca 
Ministra al Justijiel la 1885 ji apol al Fi- 
nancelor de la 1886 pani la 1888. 

Profesor de drept civil la Universitatea 
din Bucurescl de la 1876, colaborator juri- 
dic al ziarului Dreptul, C. Nacu a scris : 
PrincipU elementare de drept civil. 

La 1895, 1896 §i 1897 a f° st ^ es v ì ce " 
pre§edinte al Camere!. 

tfàdejde (Ioan). — Publicist, nàscut in 
Tecuciù la 20 Decembrie 1854. A fàcut 
§coala primari la Zamostea §i Botojànì, li- 
ceul in Botojanl, bacalaureatul l'a dat in 
la§I. La 1874 a luat prin concurs catedra 
de limba francezà la gimnaziul Alexandru 
cel Bun din Ia§ì ; peste pujin timp a con- 
curat pentru limba romàna si latina la cur- 
sul interior liceul najional din Ia§I. La 1881 
a fost destituit din profesorat din cauza teo- 
riilor sale socialiste in urma judecàjel unul 
juriù universitar din Ia§l. A scris in Vasara- 



Ha, Drepturile omulut, Muncitorul, Man- 
ca. Contimporanul, Literaturd §i §tiintd, 
Revista sodala, Critica sodala, Lumea nouà, 
Die neue %eit §i Vorvàrts. A fost ales de- 
putat social-democrat in 1889 de colegiul 
al Ill-lea de Iajl. De la 1894 lunie, s'a 
stràmutat in Bucurescl, chemat de consiliul 
general al grupulul socialist pentru a con- 
duce Munca §i apol Lumea noud. A publi- 
cat: Gramatica limbel romàne. Istoria limbet 
§i literaturei romàne. Botanica fi geologia. 
Zoologica cu Gh. Nàdejde. Dicfionarul la- 
tino-romàn. 

Nàdejde (Sofia).— Nàscutà in. Boto§an! 
in 1858 Septembrie 14. A fàcut jcoala pri- 
marà §i cursurile unul pensionat secundar din 
Botojanl. A scris in Femeea romàna a d-nel 
Flechtenmacher pe la 1878, in Basarabia, 
Contimporanul, Literaturd $i §tiin^d a luì 
Gherea,G a^eta sdteanulut, Muncitorul , Adunca, 
Social-democrat §i Lumea noud. Cea mal mare 

(>arte din articolele sale aù fost privitoare 
a chestia femeeascà ; a mal scris articole 
sociale de popularizafe jtiinjificà, de folklore 
§i bucàjl literare. A scos douè volume 
Nuvele ji Fie-cart la rèndul sèù, precum 
§i comedie O iubire la \arà. 

Naniescu (vez! Iosif). 

Nastase (Ioan Grigore). — Capitan, nàs- 
cut la 6 Ianuarie 1842, mort la 7 Noem- 
brie 1877. 

Intrat in armata ca soldat la 1857, a f° st 



Maù 



- 136 - 



inàljat la gradui de sub-locotenent in 1864. 
Capitan in Regim. 1 5 dorobanjl, el ia parte 
la asaltul in contra reduteì Grivija in tim- 

[>ul rezbelulul Independenjel, §i cade mort, 
ovit de un glonj, in ziua de 7 Noembrie 

1877. 

Nàum (Anton). — Publicist, nàscut la 
Roman la 1835, unde §i-a fScut studiile 
elementare. Liceul l'a terminat in Iajl §i 
apoì a trecut cursurile facultà{el de litere 
din Paris. Reintors in {ari a intrat in pro- 
fesorat §i a fost institutor, revizor §colar, 
provizor al liceuluì centrai din Iajl. 

E membru al Academiel de la 1894. A 
publicat : Traduceri (1875). Aegri somnia 
(1876). Ver suri (1890). Cuvènt de primire 
la Acadeniie (1894). 

A. Naum este profesor de limba fran- 
cezà la §coala normali superioarà din 
Ia§I. 

Negoescu (Christu).— Profesor, publi- 
cist, nàscut inBucuresd la 26 August 1858. 
A fScut studiile sale in jarà §i le-a termi- 
nat in Belgia, la Universitatea din Bruxelles. 

Intrat in profesorat la 1879, a fost rènd 
e rénd, profesor, §ef al diviziunei §coale- 
or din Ministerul Cultelor la 1888, inspec- 
tor jcolar la 1892, director al invèjàmintu- 
lul primar §i normal de la 1892 pana la 
1895, cànd a demisionat. 

A tipàrit poesiì §i diferite scrierl prin 
Jurnalul (Craiova), Tijsboiul §i Kenascerea, 
apoì a publicat Retorica (1883). A colaborat 
la diferite reviste literare §i la ziarul politic 
Alarma. 

La 1879 a fondat Societatea studenjilor 
universitari Unirea §i la 1884 Societatea 
economica Viitorul din Ploejtl. De la 1888 
pana la 189 1 a reprezentat in Camera co- 
legiul al 2-lea de Prahova. 

Negri (Constantin). — Caimacam al 
Munteniel de la 182 1 pani la 1822. Acu- 
zat de TurcI cà seamànà spiritul revolujio- 
nar in clasele de jos contra boerilor, §i cà 
ar fi in corespondenjà cu fratele sèù Teodor 
contra siguranjel StatuluI Otoman, a fost 
arestat de TurcI, trimis la Constantinopole 
§i acolo i s'a tàeat capul in ziua de 9 No- 
embrie 1822. 

Negri (Constantin).— Bàrbat de Stat, 
nàscut la 18 12 in Moldova, mort la 1876. 



r< 



A fìcut studiile sale in tara §i in Francia 
§i s'a deosebit prin patriotismul sèù, par- 
ticipànd la operile cele mal mari cari s'aù 
sàvèrjit in Romania, intre altele: La secu- 
larizarea mànàstirelor inchinate. 

Inainte de a se face Unirea Principatelor, 
el lucra la mo§ia sa pentru infràjirea Mun- 
tenilor §i Moldovenilor §i la Paris in anul 
1848 la 27 Decembrie, rostea in fa{a emi- 
gratilor romàni, un discurs plin de inimà 
§i foc sacru pentru Unire. 

C. Negri a scris : Nopfile venefiene. Stri- 
goiuL Càlugàri\a §i a tradus pe Ma^epa de 
Byron. 

Cànd a crezut opera sa de càpetenie sà- 
vérjità, marele patriot s'a retras la mo§ia 
sa, tràind ìnconjurat de iubirea §i respectul 
tuturor §i imbàrbàtànd pe ce! tinerl prin 
povejele sale. 

El a fost toatà viaja sa in cele mal strinse 
relapunl cu tojJ bàrbari nojtri de stat, cari 
in momentele cele mal grele, alergaù dupè 
sfaturile sale intelepte. 

Ca lucrar! politice C. Negri a làsat : Aie- 
moire avec pièces justificatives présente a la 
comtnission Internationale pour les couvents 
dédiés (1865). Supplèment au mèmoire (1865). 

Negruzzi (Constantin). — Poet ji scrii- 
tor, nàscut la 1809 in Moldova, mort la 
1868 August 25. Educajiunea sa se fàcu 
in casa sub privegherea pàrinteascà pana 
la 1 821 cànd revolufiunea sili toatà familia 
sa fuga in Basarabia. Peste curànd, mergènd 
in Rusia, fàcu cuno$tin{a poetulul Puskin 
§i se dejteptà ast-fel mal mult intr'ònsul 
gustul sèù pentru literatura moderna. 

Scrisorile acestul autor, nu aù poate pe- 
reche in literatura noastrà. Amintirile din 
june^e saù 'Pacatele tinere^elor, Fragtnentele 
istorice cu Alexandru Làpu;neanu, Negru pe 
alb y Aprodul Turice, sunt adevérate màr- 
gàritare. 

C. Negruzzi a tradus unele din baladelc 
lui Victor Hugo, càte-va din poesiile irlan- 
dezulul Thomas Moore §i a scris pentru 
teatru t\Cu%a de la Burdujenf, Cariami, ac- 
tul al 3-lea din Molière : Les femmes sa- 
vantes. 

Sa nu uitàm traducerile sale din Canto- 
mir, Satire, Epigrame, Fabule. 

C. Negruzzi a ocupat diverse funqiunl 
in stat, pana la inalta demnitate de Minis- 
tru al Financelor. Fost deputat sub domnia 
lui Sturdza-Vodà, a fost in doué rénduri 



NEÒ 



i37 



NEG 



exilat la mogia sa Trifejtl, din causa idei- 
lor sale liberale §i pentru cà ficea opozijie 
guvernulul. 

Negruzzi (Iacob). — Profesor, publicist, 
membru al Academiel, fiul luì Const. Ne- 
gruzzi, nàscut la 31 Decembrie 1842 in 
Iasl. A fàcut studiile sale in casa pàrin- 
teascà §i in pensionatoli Fieweyer din Ia§i; 
le-a terminat in Berlin. Intors in {ara, a 
fost numit in 1864 profesor de drept co- 
mcrcial la Uhiversitatea din Ia§I, iar la 1885 
a fost permutat cu acelaj titlu la Univer- 
sitatea din Bucurescl. In 1897 a fost trccut 
la pensie. 

La 1867 Iacob Negruzzi tatemeià revista 
Convorbirì l'iterare, dupé indemnul società- 
tei Junimea, pe care a condus'o pana la 

l8 95- 
Scrierile principale ale accstui autor sunt: 

Copiile de pe naturd, Mihaì Vereanu, Tlim- 

bàrl pria tnunfl, Pe maini mdrel, Bistrifa, 

c Poesii % Miron p Florica. 

Pentru teatru, I. Negruzzi a scris : Nu 
te juca cu dracul, Impdcarea, O poveste, 
Amor si viclenie, O alegere la Senat, Bei- 
^adea Èpaminoda. 

In colaborare cu I. Caragiale, a fompus 
opereta Hatmanul Valtag, §i in colaborare 
cu D. R. Rosetti, revistele Na^at §i Zefle- 
mele. 

A mal tradus urmàtoarele tragedil : Hofi^ 
Conjttralia lui Fiesco, Cabald p amor, *Don 
Carlos, Fecioara de la Orléans, diaria 
Stuart. 

I. Negruzzi a fost in nenumérate rèndurl 
deputat al colegiulul i-iù de Ia§l. 

Negruzzi (Leon. C.) — Publicist, niscut 
in Ia§l la 1840, incetat din via{à in noap- 
tea de 15 spre 16 Iulie 1890 la Trifegtl 
(Ia§l). Invè{àtura de carte a inceput sa o 
primeascà in Academia Mihiileanà din Iajl 
sub directiunea lui Malgouverné, iar la 1852 
a fost trimis impreunà cu fratele sèù Iacob 
la Berlin, unde §i-a terminat studiile liceale. 
La- Universitate voia sa invete medicina, 
dar disectiunile anatomice fiindu'l prea an- 
tipatice, a trecut la filosofie §i la clrept, as- 
cultànd prelegerl in Berlin §i Viena, fìlrà a 
dobèndi vre-un titlu academic. Intorcèndu- 
se in {ara la 1864, a fost numit judecàtor 
laTribunalul din Ia§l §i a inaintat succesiv 
pana la Curtca de apel ca membru §i ca 
procurar general. Sub ministerul Lascàr 



Catargiu (1871 — 1876), a fost prefect al 
districtulul Iajl; a mal primit prefectura pe 
timpul MinisteruluI de Interne al lui Ko- 
gàlniceanu in cabinetul I. Bràtianu; apol a 
fost ales primar al Iajulul ji senator. De 
la Martie 1888 a func{ionat iaràjl ca pre- 
fect ji in fine a fost numit epitrop al a§e- 
zàmintelor Sf. Spiridon. 

Activitatea lui Leon Negruzzi s'a indrep- 
tat §i spre literaturà. Indemnat de mijcarea 
produsà in Iajl prin societatea Junimea §i 
prin revista ei Convorbirì [iterare, infiinjatà 
de la 1 Martie 1867, sub redac{ia fratelli! 
séù, Leon a scris mal multe nuvele intre 
cari : Vénlul soartef. Evreica. Ré^bnnarea } 
etc. 

NegulicI (Ioan). — Pictor, nàscut in 
Càmpulung la 18 12, incetat din via{à la 
Constantinopole in Aprilie 1850. Inci din 
frageda copilàrie a sim{it o mare aplccarc 
pentru desen ji picturà, petrecèndu'ji tim- 
pul la jcoalà, zugràvind pe zidurl cai, ar- 
bori, case, etc. 

Dupé càte-va studi! intrerupte pe la §coa- 
lelc din Bucurescl, Càmpulung §i Iajl, a 
intrat ca funzionar la Ministerul Justi{iel 
in Iajl la 1830, apol s'a dus la Paris §i a 
urmat cursurile profesorulu! Coignet. Aci 
dobànde§te ca premiu o medalie pentru 
opera sa Intoarcerea de la camp. 

La 1837 se intoarce la Càmpulung, vine 
in Bucurescl, unde locuejte chiar in casele 
lui Barbu Catargiu cu care tràise in intimi- 
tate, §i la 1839 càlàtorejte prin Athena, 
Constantinopole. Mal tàrziù in 1842, dupè 
ce a stat un an in atelierul pictoruluIDro- 
ling din Paris, se reintoarce in {ara. 

De aci inainte, NegulicI pàràscjte pictura 
(1845) spre a face literaturà §i politica; se 
asociazà cu Eliade la publicarea Curierului 
de ambe sexe, traduce diferite opere §i par- 
ticipi la mi§carea revolujionarà din 1848. 
Guvernul provizoriu '1 §i numejte prefect 
la Ploejtl, dar potolindu-se rèscoala, e silit 
sa se refugieze la Bragov, de unde apol 
trece in Turcia, dupè ce a fost internat càt 
va timp la Brussa. 

Principalele produc{iun! ale acestul artist 
sunt: Portretele luì Dim. Brdtianu (1835), 
C. A. Rosetti in uniformd (1837), C.Bolliac 
(1837) etc, apol numeroase desenurl infà- 
{ijànd privirl, monumente, costume din 
{ara. 



0b 



NEN 



I 3 8 - 



NEÒ 



Nenciulescu (Alexandru). — Vornic 
de politie in 1822, Caimacam de Craiova 
la 1823. Mare vistiernic pana la 1835. 

Neni^escu (Ioan).— Publicist, profesor, 
nàscut in Calati in anul 1854 1* Aprilie in 
11. Cursurile primare §i o parte din cele 
liceale '§1 le face in Galatl. Publicà de 
timpuriù poesii lirice in ziarul Gardislul ci- 
vic. I§I termina cursurile liceale in"'Ia§ì §i 
publicà poesii lirice in Convorbirl Literctre. 

Tot in Ia§l i§I face volontariatul pe un 
an la 1876 §i obtine, in urma unul examen, 
gradui de sub-locotenent in 1877. Pleacà 
la Oituz ca comandant de punct, cere insà 
sa participe la rézboiul pentru Independentà 
ca voluntar. In Iulie 1877 i se acordà ce- 
rerea; pleacà grabnic in Bulgaria §i intra 
in ràndurile RegimentuluI al 13-lea de do- 
robantl. la parte la lupta din 27 August §i 
cade rànit in lupta de la Grivita, in noap- 
tea de 30 spre 31 August 1877. 

Dupé ce se vindecà de rana castigata, 
pleacà in strèinàtate, spre a'§I continua stu- 
diile ji se inscrie la facultatea de filosofie 
din Berlin in 1878. 

In 1880 publicà la Berlin : Fiori de pri- 
màvarà, poesiì (1874--- 1880), iar a doua 
editie a acesteì lucràrl se imprima in Bu- 
curesd in 1889. La 1882 publicà : §oimU 
de la Rèsboeni, poema in 9 càntari, iar e- 
ditia a doua a acesteì poeme se imprima 
ca §i àntàia in Bucuresd la 1889. Tot in 
acest an, revenind in tara, intemeeazà farà 
Noud, revistà §tiintificà, economica §i lite- 
rara, pe care o dirigeazà 4 ani, alcàtuind 
4 mari volume. 

In luna Septembrie 1884 estc numit de 
càtre ministrili Gh. Chiju, in postul de re- 
vizor §colar al Capitalel. Pleacà din noù in 
strèinàtate tn baza unul concediù in 1886, 
iar in 1887 trece la Lipsca cxamenul de 
doctor in filosofie §i pedagogie. Lucrarea 
inscris pentru objinerea doctoratulul cstc : 
'Die affectenlehre Spinoza' s, Leipzig, 1887. 
Druck von Biir & Hermann. 

La 12 Septembrie 1887 este numit pro- 
fesor de istoria generala §i pedagogie, la 
$coala normalà de institutori. Curànd insà 
demisioneazà si este ales deputat de càtre 
colegiul II de Covurlul. 

In 189 1 publicà: Pni de Lei, poesii croicc 
si najionale §i tot in acci an se trage §i a 
doua editie. 

In 1892 pleacà in Turcia spre a cerceta 



§coalele romàne din Macedonia 51 pe po- 
porul Macedo-Romàn. In toamna anulul 
1892 este numit inspector scolar al cir- 
cumscriptiel Bucuresd, post din care se re- 
trage la finele anulul 1895. 

La 1894 publicà : Tatdl nostru, in càte- 
va istorioare pe inlelesul tuturor, lucrare ce 
tn anul urmàtor se trage in a doua editie. 

In 1895 publicà: De la RomànU din Tur- 
eia Europeand. 

Càttimp a stat in Berlin, a mal scristot 
in limha germana : Die Entwickdung des 
Seelenbegrijfs. 

In 1898 este numit prefect la Cons- 
tanta. 

Neofit (vezl Scriban). 

Neuschotz (Iacob). — Bancher, niscut 
in Herta (Dorohoiù) la 1809, incetat din 
viatà la 1889. 

La vèrsta de io ani a intrat ca bàeat de 
pràvàlie la un negustor de manufacturà din 
Ia§I §i peste alti zece ani, deveni el singur 
negustor. Perdu insà capitalul sèù §i intr^ 
comptabil la un mare comerciant, unde is- 
buti prin economie sa formeze un capital 
de o mie galbenl. 

Atund deschide o casa de schimb §i de- 
vine sub Vodà Mihal Sturdza, un bancher 
mai insemnat, in capul une! averi cu vazà. 
La 1863 zidejte un templu izraelit in Ia}l 
$i fondeazà mal térziù tot aaolo o casa de 
orfani, care posedà astà-zl o avere de peste 
200,000 lei, provenità din donatamele 
sale. 

Prin testamentul sèù a làsat 20,000 lei 
Academiel romàne ji a destinat un fond 
special spre a se trimite bursierl in strei- 
nàtate, farà deosebire de confesiune. 

Nicolae (Ioan). — Maior, nàscut la 2 
Decembrie 1827, incetat din viatà la 7 No- 
cmbrie 1877. 

Intrat in armata ca soldat la 1850, a fost 
inàltat la gradui de sub-locotenent la 1858 
§i la gradui de maior la 1868. Cànd a is- 
buenit rezbelul Independenjel (1877 — 78), 
*el comanda batalionul 2 din Reg. No. 15 
de dorobanjl, care s'a distins la asaltul de 
la Grivita. Lovit de un glont, a càzut 
mort in §anturilc redutel, la 7 Nocmbric 
1877. 

Nicolaù (Dobre). — Industria}, iutreprin- 



NIC 



— 139 



NIF 



zntor de lucrar!, nàscut la 182 1, incetat 
din viatà in Bucuresti la 6 Iulie 1894. Fiù 
de plimar, fari nici o instructiune speciali, 
dotat de natura intr'un chip càt se poate 
de bine, a inceput din tinereje sa se ocupe 
cu lucrìrt de arhitecturà, inzestrànd Capi- 
tala cu o sumà de edifici! importante. Intre 
aitele, trebuesc enumerate : 'Biserica c Doamna 
Balata, Spitalul Bràiicoveneasa, Spitalul Fi- 
lantropia, Ministerul c Domeniilor, Casa de 
Depunerl, astizi dàràmati, spre a se con- 
strui alta mai mare, Monetària Stalulul, Ca- 
panna jandarmilor, Otelul Bulevard, Otelul 
Imperiai, Ateneul Roman, lucriri cari s'aù 
cfcctuat toate de dènsul. 

Dobre Nicolaù a fost in mai multe ren- 
duri membru in Consiliul comunal al Ca- 
pitale! §i deputat, ales de colegiul al 2-lea 
din Bucuresci. 

Niculeanu (Nicolae). — Poet, niscut 
in Craiova la 1833, incetat din viajà la 
Bucuresci in spitalul Pantclimon la 187 1. 
A fàcut studiile sale in §coalele din Craiova 
§i s'a ocupat scurt timp de literaturà in 
Paris. 

Intors in {ara, dupò ce colabori la zia- 
rul %pmànul, fuse càte-va lunl director al 
liceului din Ia§l, apol secretar la arhiva 
Statulul din Bucuresci §i la urina §ef de 
sectie la Ministerul Cultelor pana in 1869, 
cand lovit de o cruda boaià, fu intcrnat la 
Pantelimon. 

El a làsat un volum Toesil (1865) §i a 
redactat ziarul umoristic Satirul (1866). 

Niculescu (Ioan). — Actor comic, so- 
cietar la Teatrul najional, nàscut in anul 
1*63 August 20, fiul unii! functionar de la 
Ministerul Financelor. A urmat càt-va timp 
cursurile §coalei de comerciù, de unde a 
fugit, atras de pasiunea teatrului §i a intrat 
in Conservatomi din Bucuresci, obtinènd 
premiul àntéiù la cursul de declamatane. 

Niculescu a debutat in comedia lui Ca- 
ngiale Scrisoarea perduta $i prin jocul séù 
firesc, prin veselia sa comunicativa dar as- 
tàmpàratì, a isbutit si capete un loc prin- 
tre frunta§ii Teatrului najional. 

Principalele sale creajiun! sunt: Pànica 
Frumu§eanu (Manevrele de 1 oamnà). Sga~ 
narelle (Don Juan de Molière). Matei *Da- 
dilov (Femeele noastre). Argon (Bolnavul 
inchipuit) ; apol George Dandxn, Burghe^ul 



gentilom, Isidor (Mo§tenitoril), Toirier (Gi- 
nerclc lui Poiricr) etc. 

Niculescu s'a distins cu dcosebirc in ro- 
lurile din repertoriul lui Molière. 

Nifon. — Archicpiscop §i Mitropolit al 
Ungro-Vlachici, nSscut la anul 1797 in Bu- 
curesci, incetat din viati la 5 Mai 1875. 

A intrat la mànistire la 1809 unde a 
stat pani la 1827 cand a fost orànduit 
econom al Episcopiei deRamnic. La 1836 
s'a inàljat la rangul de archimandrit, apoi 
la 1839 a trecut egumcn la ministirea Co- 
zia. La 184 1, a fost numit vicar al Mi- 
tropoliei, la 1842 archiereù, la 1848, cSr- 
muitor al Episcopiei de R-Vàlcea, la 1849, 
carmuitor al Mitropoliei din Bucuresci ear 
la 1850 Septembrie 14 a fost ales Mitro- 
polit al Ungro-Vlachiei. La 1865 in fine s'a 
numit Primat al Romànici. 

A publicat : Principale fundamentah ale 
religiel (1856). Testamenhd peniru fondarea 
seminar nitrì ^ifon (1857). 

Mitropolitul Nifon a lisat averea sa 
pentru a se face in Bucuresci un seminar 
care poarti numele sèù, §i pentru alte opere 
de binefaceri. 

Nitzulescu (Nicolae). — Tcolog, nàs- 
cut in comuna Burdujeni (Ialomifa) la 19 
Septembrie 1837. Este doctor in filosofìe 
§i licentiat in teologie, profesor de Jimba 
ebraica, , de exgesà §i de archeologia biblica, 
numit la facultatea de teologie din Bucu- 
resci la 15 Octombrie 1892. A fost decan 
al acestei facultàti. 

Scrieri: Compendia de istoria bisericel 
(1875). Contra pseudo-ortodoxiel (187^). 
El emente de gramaticà ebraica (1877). Noni 
a§e%àmint (1897). 

Nottara (Constantin). — Artist drama- 
tic, nàscut in Bucuresci la 1859 Iunie 5. 
Clasele primare le-a Qlcut in pension la 
Codreanu §i la Trajan, apoi a urmat la li- 
ceul Sf. Sava §i Mihal Bravul, pani in 
clasa V-a. 

La 1877 a intrat in Conscrvatoriù §i a 
fost imediat angajat ca elev in Teatrul na- 
tional, cu prilejul infiinjàrei actualel socie- 
tàri dramatice. Cel d'intaiù rol ce a jucat a 
fost Doni Sanche^\, bàtrànul preot din Don 
Juan de Marana. I s'a dat in fic-cc an, pe 
cand era in Conscrvatoriù, premiul I. In 
teatru a creat pana la 1883 roluri ca Don 



NOT _ 

Salust, Don José, Gaspara Grafani, Despot- 
Vodd, Tetre din Orfelinele, etc, carni a 
fost trimis de directia teatrelor pe tim- 
pul verel, la Paris, unde a urmirit cu multa 
ràvni, reprezentajiile de la Comèdie, Odèon 
ji alte teatre insemnate. 

La intoarcere a creat imediat pr §tefan 
din Afer«/m^/r(Leséffrontés),apoI peRadu 
din Fata de la Coya, Dumont din Supli- 
ciul, Horafiu din Fontana Blandirei, *Pyg- 
malion, Frant^ Movr din Hofit, Ludovic XI 
din Gringoire, Othello, Attgust din Ovidiu, 
Shyloch, Richard III, (Edip rege, Ion din 
Ndpastea, Rabagas, Marchiyd din Griselidis, 
Don Juan, Tartufa Réfsvan, Macbeth, Stili- 
van, Lesnrques ji*Dubosc din Curierul, IVurm 
din Intriga fi amor, Marchiani Po%a din 
Don Carlos, Te^eu din Phedra, Petru cel 
mare din farina, Oswald din Strigoli fi 
Rosmersholm de Ibsen, Thoma Leher din Vi- 
novatul, Derblay din Màndrie §i amor, Dàm- 
breann din Li^i, %adu din Ldcràmioare, Po- 
Ueucta de Racine, Tipdtescu din scrisoare 
pierdutd, Ldpn§neanu de Ro$ca, Robeanu din 
Trimul bai, Olivier de Jalin din Demi- 
bionde, Rysor din "Patria, Lorenzo din Sfinì 
ori nebun, Lascu din Silvina, Matho din 
Amilcar Barca, Contele Trast din Onoarea, 
Carlo din Necinstifi, Trajan din Trajan $i 
Andrada, Tholosan din Amidi fai fi, dsiorti- 
nar din Diaria Stuart, T)on Alphonse din 
Lucrezia Borgia, Hamlet §i multe aitele. 



140 — 



NOU 



A localizat §i a tradus pentru scena ro- 
màna piese ca Amidi fal§l, Sd ne despàr- 
(im, Bechierii de Sardou, Lucrezia forgia 
de Victor Hugo., Egoism fi fdjdrnicie de 
Octave Feuillet, Sullivan de Melcsvilles, 
Avocatili iscusit de Jules Sandeau, Desro- 
bire sufleteascd de Brieux, Demi-ZXCondc de 
Al. Dumas fils, Jean Bandry de Vacquerie, 
Fiori de iubire, etc, etc» 

E director de scena la Teatru national 
$i profesor de dictiunl la Conservatoriù. 

Nuovina (Zina). — Pseudonim artistic 
al Doamnel Margareta lamandi, primadoni, 
niscuti in Ia§I la 1865. A fost crescuti la 
Sacré-coeur din Lemberg §i apoi s'a reintors 
in Iajl. La 1^84 a plecat la Paris unde 
terminànd studiile muzicale cu Maurel, a 
imbrijisat cariera artistica. A debutat pe 
scena teatrulul «Laf\Connaie» din Bruxelles 
cu opera luì Massenet Esclarmonde. Acolo 
a jucat patru ani creànd rolurile principale 
de primadoni in Lohengrin, Cavaleria Rus- 
ticana, Armide, L'attaque du moulin. 

A trecut apoi la Opera-comica din Paris 
§i a mal càntat la Nice, Monte-Carlo, Pc- 
tersburg, Cowent-Garten. 

A càntat in 1889 pe scena teatrulul na- 
tional din Bucnrescì, in Carmen, Faust, 
Cavaleria Rusticand. 



O 



Obedenaru (Alexandru).— Niscut in 
Bucurescl la 13 Iulie 1865. A colaborat la 
Convorbirl l'iterare, Revista ^ouéf, LiteratoruL 

A publicat: Spleen (189 1), Rondele (1892), 
poesil. A scris satire politice in cate-va 
ziarc cotidàne de la 1884 pana la 1888. 

Obedenaru (Georgiade, Mihail.) — 

Medie, publicist, diplomat, niscut in Bucu- 
rescl la 5 Noembrie 1839, mort la Atena 
(Grecia) la 1885 Iulie in 9. 

A ficut studiile sale in tara pani la vèr- 
sta de 20 de ani cànd pieci la Paris §i 
urmi acolo cursurile jcoalel de medicini, 
ajungànd intern al spitalelor din capitala 
Franciel pe baza unul concurs stràlucit 



In August 1866, Obedenaru se Intoarsc 
in tari §i incepu sé practice medicina in 
Bucurescl, sacrificànd literaturel ceasurilc 
sale perdute. 

El fuse pani la Noembrie 1874, medie 
primar al spitalulul de copil, profesor la 
tacultatea de medicini ; apoi se retrase la 
Montpellier in sudul Franciel, §i imbritisjl 
cariera diplomatici la 1877 Aprilie 17, 
mergànd la Roma ca insircinat de afaceri 
al agentiel noastre diplomatice. 

Prim secretar de legatiune tot la Roma, 
ci trece in aceiajl calitate la Constantino- 
pole in 1879, se intoarce là Roma in 1880 
§i in sfàrgit este numit Ministra plenipo- 
tentiar la Atena in 1885. 



OBR 



141 



OBR 



D-rul Obedcnaru a fost membru al A- 
cademiei romàne, càreia a làsat prin tes- 
tament toatà averea sa §i numeroase ma- 
nuscrise. 

El a scris pentru teatru Amorul doctor 
localizarea comediel lui Molière, §i a publi- 
cat numeroase brojuri sciintifice, medicale, 
cconomice, literare,precum: fSticiratat despre 
frigurt. Cercetdrtasupra intoxicaliunei palustre. 
La%pumanie èconomique.Les Celtes de l'Europe 
orientale, ji a colaborat la diferite reviste 
stiinjifice franceze. 

El a làsat o bogatà colectiune de ma- 
nuscrise, o colectiune de 200 aril romàne§tl 
§i documente relative la istoria trecutulul 
térel noastre. 

Obregia (Alexandru).— Nàscut in Foc- 
sanl la 1827. 

A urmat cursurile liceulul §i Academia 
Mihàileanà din Ia§l. A fost mal mult timp 
la Divanul MoldoveI, mal in urmà ca sul> 
director, pani la mùtarea acestuia in Bu- 
curescT, cànd rejinut de interese de familie, 
a ràmas ca avocat in Ia§ì 

A scris un studiù economie Ocnele saù 
sarni£ele MoldoveI (1852). 

A colaborat la insemnata carte a princi- 
pelul N. Sutzu, Notices statistiques sur la 
Moldavie §i a lucrat mal tot timpul cu G. 
Asaky, scriind diverse arti cole, unele sem- 
nate, in mal multe din revistele scoase de 
marele luptàtor §i in mal toate almanachu- 
rile sale, cari formaù atuncì cea mal cu- 
noscutà parte a bibliotecel literare natio- 
naie. 

A fost avansat le gradui de Paharnic de 
Gr. Ghika in 1856, §i a murit in Iajl la 
1896. 

Obregia (Alexandru). — Doctor, pro- 
fesor la Facultatca de medicina din Bucu- 
resd, medie primar director al ospiciuluì 
Màrcuta. A absolvit liceul najional §i ba- 
calaureatul din Iajì, apol Facultàtile de me- 
dicina din Bucuresd, Berlin §i Paris. 

Scrierl : Centri! cerebro-corticali, motori // 
visuali (1888). Ueber Augenbeiuegungen auf 
Sehsphàren^ei^ung in colaborare cu prof. H. 
Munk (1890). Nervenendigungen in den 
glatten tnuskelfewern des hundedarmes. Mal 
multe metode tehnice in revistele streine ; 
Toxirìtatea urinard in psichose (1893). F&- 
nomenul cubital, Reac^iunea de degenerescenjd 



// lesinitele istologie e cu aplicarea teoriel neu- 
ronelor in paralisia generald (1895) etc. 

Obregia (Anastasie) .— A terminat li- 
ceul najional $i bacalaureatul in Ia§I. A 
studiat §i a luat diploma de chimist tech- 
nologic in Politechnicul din Ziirich, unde 
pentru studiile sale distinse, i s'a oferit 
postul de asistent, ce a ocupat mal multi 
ani. A luat apol diplome de doctor in chi- 
mie al università{el din Ziirich. De la 1892 
ocupà prin concurs postul de profesor de 
chimie organica la Universitatea din Iajl §i 
este director al laboratoriulul anex, pe care 
l'a organizat cu totul, in monumentami edi- 
ficiù noù al Universitàtel. 

Scrierl : Ueber die Wirhung des Cyanka- 
liums auf die SConohalogenketone, Zùrich 
(1891). 

Odobescu (Alexandru). — Archeolog, 
profesor, publicist, nàscut in Bucuresd la 
1834, facetat din viajà in Bucuresd la 
Noembrie 1895. A terminat in Paris stu- 
diile sale pe cari le incepuse in {ara, §i 
indatà s'a facut cunoscut prin publicapunele 
sale literare: MicbneaVodd, Doamna Cbiajna, 
Despre satyra latina^ nuvele istorice publicate 
la 1858 — 1859 in Romania literard a lui 
V. Alexandri. La 1860 incepu sa fòca nu- 
meroase escursiunl archeologice prin jarà 
apol de la 186 1 pani la 1863 redactà jurnalul 
Revista romàna in care publicà studi! asupra 
poetulul Vàcàrescu, Psaltirea lui Coresi, 
precum §i articole de archeologie (Bis- 
trija, Snagovul etc.) 

Director al arhivel Statulul, al Ministe- 
rulul Cultelor §i Instructiunel Publice, Al. 
Odobescu e chemat la 26 Mal 1863 in ca- 
put departamentulul Cultelor 51 conduce a- 
cest minister pana la 12 Octombrie acela§ 
an, cànd se ocupà cu cestiunea mànàstirelor 
inchinate publicànd memoriul sèù in limba 
francezà : Etudes sur les droits et obligations 
des monastères Roumains dèdics aux Saints- 
Lieux. 

Trimis la Paris spre a organiza sectiunea 
romàna la expozitiunea universali din 1867, 
publicS la intoarcere c H J otice sur la %pumanie, 
apol colaboreazà la revista Columna luì 
Traian. 

La 1868 Al. Odobescu este ales membru 
al Academiel romàne §i combate latinismul 
exagerat in limba romàna. La 1873 a fost 
numit director general al teatruluì din Bu- 



ODO 



142 



OLÀ 



curesd pana la 1876 cànd a demisionat §i 
s'a fixat pentru mal mult timp in Paris. 
La 1873 a mal publicat volumul umoristic 
Psevdokynigheticos. 

In 1878 a fost numit profesor la facul- 
tatea de litere din Bucuresci, cursul de ar- 
heologie 51 antichitàtl, apol a fost director 
al jcoalel normale superioare din Bucuresci 
$i maestru de conferirne la acea§I jcoalà. 

Un amor nenorocit a impins pe Al. O- 
dobescu si se sinucidi prin otràvire la 
Noetnbrie 1895. 

Odobescu (Ioan). — General, niscut 
la 1793 in Craiova, ineetat din viati la 
1857 in Bucuresci. 

A inceput prin a aduna cete de pandurl 
cu cari a mers in Rusia spre a participa la 
rézboaele ce a avut aceasti tari in 18 12. 

Apol s'a angajat in armata regulatà ru- 
seasci, fàcànd campanule clin 1828 — 1829. 
Cànd aù venit Rujil in jarà, Ioan Odobescu 
avea gradui de colonel §i a intrat in ar- 
mata romàna la formarea et, fiind numit 
adjutanta lu! Vodi Alexandru Ghika de la 
1834 P^ni k 1842. 

Cànd a isbuenit mijcarea revolutionarà 
de la 1848, dupé constituirea guvernulul 
provizoriù, Colonelul Odobescu intrànd in 
sala de deliberare a membrilor guvernului 
in ziua de 19 Iunie, aresteazà pe Eliade 
Ràdulescu §i pe cel-1'aljl. Dar e! sunt scapati 
din màinele armatel ji fug la Tàrgovi§te. 

La 1848, Odobessu a fost càte-va lunl 
Ministru al Cultelor dupè potolirea mij- 
cirel revolutionare. 

GEconomu (Cini). — Jurisconsult, pu- 
blicist, nàscut la 1848 in comuna Lungu- 
letl (Dàmbovija). A urmat pana la 1864 
cursurile pensionatulul Schewitz din Bucu- 
resci §i apol a plecat la Paris, unde a ur- 
mat pana la 1872 cursurile facultàtel de 
drept. 

La 1873 29 Ianuarie, a fost numit pro- 
curor pe làngà Trib. Ilfov, post pe care l'a 
ocupat pani la 1875. 

La 1876 este numit procuror la Curtea 
de apel din Bucuresci, la 1878 consilier la 
Curtea de apel, la 1879 secretar general 
la Ministerul Justitiel, la 1882 — 1884 pro- 
curor general pe làngà Curtea de apel §i 
de la 1884 procuror de secjie la Curtea 
de casatie, post pe care'l ocupà §i in 
prezent. 



D-l C. CEconomu a colaborat la Revista 
Contimporand $i mal térziù a dirijat ziarul 
politic Alegdtorul liber. 

Scrierile sale : Istoria dreptulul romàn, 
Tenalitdfile in condica lui. Matti Basarab fi 
Vasile Lupu. Legisla(iunea lui Lycurg. Ve- 
chile afe^dmintc judecdtoresct. Apele de domen 
public, toate discursuri rostite la deschide- 
rea anilor judecàtore§tI ; apol Cronici fi 
Legende, colecpe de mici poeme eroice §i 
Kèsbunarea luì Anastase, roman istorie care 
coprinde un studiù istorie amànuntit, al 
viejel bizantine in al 5-lea secol, roman 
publicat in revista Ateneul roman. 

Ol&nescu (Constantin).— Inginer, nis- 
cut in Bucuresci la 1845. A ficut toate 
studiile sale in Paris, de unde s'a intors cu 
titlul de licentiat in sciinte. 

A tost director general al càilor ferate 
romàne la 1883. 

A fìlcut parte din diferite guverne con- 
servatoare, ca Ministru al Lucràrilor -publice 
de la 21 Februarie 189 1 pana la 4 Octom- 
brie 1895. 

A reprezentat in Camera judetul Dàmbo- 
vita de la 1888 pana la 1895. 

Olchowschi (§tefan). — Medie, de ori- 
gina polonezà, nàscut in comuna Zvoristea 
(Dorohoiù) la 1859. A ^ cut studiile liceale 
la CernàutI §i in 1878 s'à inscris la facul- 
tatea de medicina din Bucuresci, urmànd 
in acela§ timp cursurile jcoalel superioare 
de farmacie. In 1888 a obtinut titlul de 
doctor in medicina. Dupé ce a fàcut càtl- 
va ani serviciul de medie de piasi §i spi- 
tale rurale, s'a stabilit in Bucuresci. 

A redactat de la 1887 pana la 1888 re- 
vista SpitaluL 

Olimpiotul (vezl Iordache). 

OU&nescu (Dumitru. C.) — Poet, publi- 
cist, diplomat, nàscut in Focjanl la 21 Mar- 
tie 1849. A fìicut studiile sale in Bucuresci 
§i le-a terminat la universitarie din Fran- 
cia, Germania, Belgia, de unde s'a intors 
cu titlul de doctor in drept §i in §tiinjele 
politice. 

Intors in tara la 1873, intra in magistra- 
tura, apol la 1875 e ales primar al orasu- 
lul Tecuciù §i avocat la càile ferate. La 
1876 intra in diplomane ca §ef de divizie, 
apol in 1880 trece prim secretar la lega- 



\ 



òtte 



143 



ORA 



tiunea din Constantinopole §i ramane acolo 
ca insàrcinat de afacer! pana la 1883. La 
1885 e numit secretar general al Minlste- 
rulul de Externe §i primis peste putin sa 
gircze legajiunea din Viena pana la 1888. 
La 1889 e numit Ministru plenipotentiar 
la Atena, post pe care'l ocupà pana astà-zl. 

Scrierile sale sunt : Ruy-Blas, traducere 
in versuri, 0§tenii nostri, comedie, Visul 
Dochiel, in versuri, apolog intr'un act in 
colaborare cu T. ^erbànescu. Doctorul sa- 
iulut, comedie. Pe maini gàrlel, Fanny, Pri- 
beagul, comedil in versuri. Tìupi ri^boiù, 
Trimul bai, comedi!. La mormintul poetulut, 
apologie. 

Apol Odele, Epodele, Carmen Saeculare, 
Aria poetica, traduceri in versuri ale lui 
Horatiù, premiate de Academia romàna, 
Nuvele §i Poesii, publicate sub pseudonimul 
Ascanio, càte-va scricri politice, «te, etc. 

C. Ollànescu este membru al Academiel 
romane de la 1893. A fost membru in 
Comitetul teatrelor de la 1884 pana la 
1888, renumit la 1897 P e un pexiod de 
patru ani. 

Onciul (Dimitrie). — Profesor, nàscut 
in Straja (Bucovina) la 26 0ctombrie 1856. 
Terminànd in stràinàtate studiile sale filo- 
sofice §i literare, a fost numit in 1895 
profesor de Istoria Romànilor la Facultatea 
de litere din Bucurescl. 

E membru corespondent al Academiel 
romàne. 

A publicat : Fiir rumànische Streitfrage 
(1887). Zur geschichte àer Bukoviner. Zur 
geschicbte der%pmànen in Marmorosch(iS9Ó). 
Din predicele protopt esister ulut 'Dimitrie On- 
ciul ^1894). 

Opran (Petre, zis ji Pera). — Bàrbat 
politic, nàscut in Austria la 18 15, incetat 
din viatà la Iunic 1885 in comuna Ijalnita 
(Doljiù). 

Dupé ce a terminat studiile sale in Pesta 
§i a lacut o lunga calatone in Italia, s'a 
reintors in Craiova §i a fost numit procu- 
rar de Tribunal, post pe care l'a ocupat 
pana la 1848, cànd a demisionat. 

De la aceastà epoca inainte, se ocupà in 
special cu cestiunile sociale §i cu deosebirc 
cu acea a improprietàrirel sàtenilor. A re- 
prezentat in mal multe rèndurl colcgiul al 
2-lea de Craiova in Camera §i Senat. 

El a scris : Chestia proprietdfei In Roma- 



nia (1859). Tatriotismul (1857). Cesttunea 
navigafiunef Jiului (187 1). Agronomìa din 
£ara noastrà (1874). Vìitorul %pmànie{ 
(1881). 

Oràsanu (Nicolae. T.) — Scriitor sati- 
ric, nàscut in Craiova la 1833, incetat din 
viajà in Bucurescl la 1890. A fàcut studiile 
sale in colegiul Sf. Sava farà a le ter- 
mina, §i a inceput sa publice prin ziare poesii 
incà de la 1854, §* cu deosebire satire 
politice antidinastice, contra principelul Ca- 
rol I, de la 187 1 pana la 1876. 

Principalele sale publicatiunl sunt: Tiote- 
%ul lui Filfison. Trel je\l logo)e#.Càin\% lui 
Filfison (1847). Misteriele mahalalelor.Tìr- 
giil cu idei, lane Halvagiopulo. O fata de 
maritai. Satire §i Epigrame. Opere satirice. 
Panoramele. O pagina din via\a mea. In- 
temnijdrile mele politice. Talme§-balmc§. A 
mal colaborat la ziarele Romania, Romànul, 
Opiniunea publicà (1865), Telegrafai, Spi- 
ridurli, Ghimpele, Asmodeu, Caracul, etc. 

N. Oràjanu a servit càt-va timp la Mi- 
nisterul Justijiel in 1852 §i apol a fost 
comisar de polijie in Bucurescl ìntre 1866 
§i 1867. La 1878 a fost càt-va timp func- 
tionar la Regia Monopolurilor StatuluI §i 
in 1880 director al ^Monitor ulul fidai. 

1 

Orbescu (Petre).— Magistrat, nàscut la 
1826 Februarie, in Bucurescl. A intrat in ma- 
gistratura de la 1849, copist la Tribunalul 
polijienesc din Bucurescl, apol a trecut in 
aceia§I calitate la Curtea de apel, unde a 
stat pana la 1852. 

La aceastà epoca, incepe sa facà studil in 
drept §i le termina in 1857, c ^nd e numit 
procuror la Trib. Ialomija. 

Càt va timp face parte din administrajia 
MinisteruluI de Interne §i apol intra iafà§I 
in magistratura de la 1862 pana la 1863. 

De la 12 Octombrie 1863 P^nà la 12 
Aprilie 1864 e Ministru al Lucràrilor Pu- 
blice, §i Ministru al Justijiel de la 27 Fe- 
bruarie pana la 12 Iunie 1864. Apol '§! 
reia locul in magistratura ajungànd in 1894 
prezident al Inaltel Curri de casajie. 

Peste pujin demisioneazà §i e ales in 
1895 senator §i vice-prezident al Scnatulul 
pana in prezent. 

Oréscu (Alexandru). — Profesor, ar- 
hftect, om politic, nàscut in Bucurescl la 



ORA 



144 — 



OfE 



30 August 18 17, incetat din viajà in Bu- 
curejti la 17 Decembrie 1894. 

Incepu d'intèiù instrucjiunea sa la un 
popà, 51 apol trecu la Sf. Sava, undc se 
distinse prin silinjele sale §i'§I atrase sprijinul 
DomnitoruluI Alexandru Ghika. Cu o bursà 
piatiti de acest Domnitor, Oréscu studia 
jtiintele §i arhitectura la Berlin, Paris ji in 
urmà la Miinich. 

ìntors in tara inainte de 1848, luà parte 
la mi§carea revolujionarà de la acea epoca, 
apoì incepu ma! tàrziù sa predea cursurl de 
inginerie in BucurescI 

Principalele lucrar! de arhitectura ale sale 
sunt : Clddirea Universitdtel din BucurescI* 
inceputà la 1857. Oielut Carol din Con- 
stala, fXCitropolia restaurata din Ia§I, Gim- 
na^iul ji Trebunalul din Ploe§tI. 

Decan al facultàtel de §tiinte, rector al 
Universitàje! §i reprezentant al el in Se- 
nat, Al. Orèscu a fost §i Ministru al Instruc- 
tiunel Publicc de la 4 Aprilie la 27 A- 



prilie 1876 in cabinetul Generalulu! I. Eni. 
Florescu. 

El a tipàrit: Geometria descriptivd. 

Otetele^anu (Ioan).— Nàscut la 1795, 
incetat din viatà in BucurescI la 1876. A 
intrat ma! intèiù in magistratura §i a fost 
membru de Curte la 183 1 ; apol pàràsind 
magistratura a devenit de la 1838 pana la 
184 1 cpntracciù al ocnelor Statuluì §i di- 
rector al salinelor. 

Dupè aceea, a fost Vornic al orajului, 
Ministru al controlulul de la 185 1 pana la 
1853 ; a mai fost Ministru de Financc la 
1866, 30 Ianuarie in guvernul care a prc- 
cedat càderea lui Vodà Cuza. 

Prin testamentul sèù, a infiintat la pro- 
prietatea sa Màgurele din Ilfov, un orfe- 
linat pentru educajiunea fetelor. Mijloacclc 
acestul iUstitut de binefacere s'aù màrit prin 
veniturile de la tre! moji! Usate in acelas 
scop filantropie de Elena Otctclejanu sotia 
donatorului. 



P 



Paapa (Vasile). — Mare filantrop, 
nàscut la 18 18 in BucurescI, incetat din 
viajàla 19 Ianuarie 1884 la Nizza (Francia). ' 
Posesor al unel averi insemnate, a construit 
§coale model la toate proprietarie sale din 
judejul Teleorman pe cari le intretinea cu 
cheltuialà sa. Prin testamentul sèù, a làsat 
400,000 lei pentru crearea unel §coale de 
de meseriagl in comuna Valea-Boului (Pra- 
hova), 12,000 le! AziluluI Elena-Doamna 
din BucurescI, 10,000 lei §coale! comerciale 
din Ploe§tl, 10,000 lei gimnaziulul din Giur- 
giu, 10,000 lei jcoalei normale a Socictàtcl 
pentru invéjàtura poporulul romàn, 12,000 
lei pentru o bursà in strèinàtate. 

E inmormàntat la proprietatea sa Valea 
BouluI (Prahova). 

Pàcàfian (Teodor. V.) — Nàscut la 
1852, in comuna Ususeù, làngà Lipova, 
comitatul Timi§, in Banat. $i-a fìlcut stu- 
diile in gimnaziul din Lugo§ (Banat) §i liceul 
din Arral (Ungaria). A intrat in functiunc 
publicà, primind postul de notar comund 



in comuna Jadani (làngà Tcmijoara) in 
Banat. 

A colaborat lafoilc: Familia, Àmicul Fa- 
milief, Aurora %pmànd, Noua biblioteca ro- 
màna, Luminatomi. 

A editat la 1882 un volum de poesii 
sub titlul Fiori de toatnnd. A ìntemeiat la 
1885 prima foae poporalà in Ungaria, in- 
titolata Ga^eta Toporului al care! proprictar 
editor §i redactor responsabil a fost pana 
la 1889. A fost redactor al organulul na- 
tional din Temi§oara Dreptatea, iar in pre- 
sinte e redactor al organulul national Tri- 
buna din Sibiù. 

A scris in 1895 un studiù despre Gi- 
dastru §i modurile introduceril sale in Ro- 
mania. 

Palade (Gheorghe).— Om politic, n.\s- 
cut in Bèrlad. A fìlcut studi! juridice si a 
intrat càt-va timp in magistratura ca judo- 
càtor de instructie in BucurescI. 

Dcmisionat, a intrat in viata politici! ca 
membru al partidului liberal ji in aceastl 



PAL 



- H> - 



PAN 



calitate a reprezentat in Cam eri le liberale 
de la 1885— 1888, ora§ul Bèrlad. 

Formàndu-se disidenja liberali §i opozijia 
unità contra guvernulul Ioan Bràtianu, s'a 
distins prin Campania violenta ce ducea atàt 
in Camera càt §i in intruniri publice, contra 
guvernulul liberal de la 1885 pani la 1888. 

Dupé impicarea disidcntel, s'a inscris 
iar in réndurile partidulul liberal. A fost 
Ministru al Domeniilor in primul Minister 
Dim. Sturdza de la 4 0ctombrie 1895 pani 
la 21 Noembrie 1896, cànd a demisionat. 
A reintrat in cabinet ca Ministru al Justitiel 
la Ianuarie 1898. 

Paladi (Constantin). — General de bri- 
gadi, niscut la 19 Martie 1843. A intrat 
in §coala militari la 1860 ji a fost inaintat 
sub-locotenent la 1862, oficer superior la 
1874. 

In timpul rezbelului Independenjei, co- 
manda batalionul 2 din Regimentul No. 2 
de linie. 

Colonel la 1885, e inaintat general de 
brigadi la 1896, comand. al brigadel din 
Craiova. 

Paleologu (Ioan). — Pictor, desenator, 
cunoscut mai mult sub pseudonimul Pai. 
S'a niscut in Bucurescl la 1855 §i dupè 
ce a urmat càt- va timp cursurile jcoalei de 
bcle-arte sub directiunea pictorului Aman, 
a plecat la Paris §i Londra, unde a termi- 
nat studiile sale. 

Inzestrat cu mult talent artistic, cu o 
bogati imaginajie de compozitiune, a intrat 
la 1890 in atelierul tipografului Dupontde 
la Asnières (Francia), unde se giise§te ?i 
asti-zi. 

Acolo §i-a ficut repede un renume prin 
afiptelc sale colorate, remarcabile prin co- 
loritul lor ales §i finejea executiunei. 

Pann (Anton). — Scriitor, niscut la 1795 
din pàrinjl bulgari, fiul unui cildirar. In 
copi lari a sa, a dus o via|i foarte sbuciu- 
mati, servind ca muzicant in armata ru- 
seasci. 

Stabilindu-se in Bucurescl, el incepu prin 
a da lecjii de muzici bisericeasci, ;i 
apol publici scrierile sale pe la 1830 
[Càntece de stea). 

Mal tèrziù urmeazi : Poesil, Calendare, 
Fabule §i istorioare y Noni Erotocrit y Povestea 
vorbet, scrisi intr'un stil plin de glume §i 



popular, Memoria foculuf din Tìucurescf, 
Spitalul amorulul, Povestele lui Mo§ Albu, 
Ndsdrdvaniile lui c K J astratin Hogea. 

Anton Pann, foarte virsat in limbele 
streine, a publicat un Dialog in rusejte, 
turce§te ji romàne§te. 

El a mai publicat §i numeroase cirji bi- 
sericegti: Irmologhion, Epitaful, Cherovicu- 
chinonicar, Rèndueala leturgiel, etc. 

Fabula lui Anton Pann cu plipumarul. 
a rémas legendari; §i asti-zi inci se repeti 
versurile sale : 

Nu te lungi pe càt rial, 
Ci te 'ntinde pe càt al ! 

Panu (Anastase). — Om politic, nas- 
cut in Iagi la 18 io, incetat din viaji in 
Viena la 1867. A ficut studiile sale in Ia§i 
§i a petrecut o mare parte din viaja» sa la 
Hu§i, unde a §i fost numit pe la 1845 
membru la Tribunal §i apol prejedinte. 

La 1847, susjinènd candidatura la depu- 
tile a lui Lascar Rosetti in contra voinjei 
Dcmnitorului Mihail Sturdza, a fost desti- 
tuì §i inchis trei lunl in cazarma de la 
Galaji. Amcstccat in mijcarea revolujionari 
de la 1848, este iariigi arestat. 

Dupè ciderea Domnitorului M. Sturdza, 
An. Panu se strimuti la Ia§l §i la 1852 
Vodi Ghika '1 numejte director al Minis- 
tcrului Justipel, apoi mai tèrziù Ministru 
ad-intcrim la acelag Minister. 

Mai pe urmi, e ales deputat ai Iajului 
in divanul ad-hoc. A. Panu a ficut parte 
din comitctul celor unu-sprc-zece membrii 
al Unirei Principatelor §i a fost unul din 
membrii ciimicimiel de tre! a Moldovei. 

Sub domnia lui Cuza ci a fost in mal 
multe rèndurl ales deputat al Iajului §i 
prejedinte al Camere!. 

Panu (Gheorghe). - Ziarist, niscut in 
Calati la 1848. 

A ficut studiile sale in Iaji ji apoi la 
1875 a fost trimis ca bursier al Statuluf, 
impreuni cu Conta ji Lambrior la Paris, 
unde a urmat cursurile des Hautes Etudes. 

Intors in (ari, a ocupat la Iaji catedra 
de istorie la gimnaziul Alexandru cel Bun, 
pe care o ocupase deja inainte de pleca- 
rea sa. 

Apoi pirisind instructiunca publicS, a 
intrat in magistraturi ca prim-procuror la 



10 



PAN 



146 — 



PAP 



Ia§l, iar in 188 1 ca §ef de cabinet al Mi- 
nistruluì de Interne C. A. Rosetti. 

Deputat al colegiulul al 4-a din Ia§i, cànd 
s'a fìcut revizuirea art. 24 din Constitujiune 
la 1884, relativ la libertatea prese!, s'a re- 
tras din Camera §i a infiinjat peste c.àte-va 
luni ziarul Lupta care apàrea mal intàiù in 
Ia§i, de trel ori pe séptimànà. 

Apol la 1886, ziarul a devcnit zilnic §i 
s'a tipàrit in Bucurescl. 

Pentru un articol Omni primejdios, prin 
care ataca pe Regcle Caro], Panu a fosV 
condaranat la duo! ani inchisoare, insi spre 
a nu face pedeapsa, a pirisit tara §i s'a 
strimutat in Paris. 

Relntors in tari, a fost apol ales deputat 
al colegiulul al II de Cameni §i la urmi al 
colegiulul II de Senat in toatc legislaturele 
pana la 1895, representind grupul radicai. 
A fost reales senator al Galatilor la Martie 
1898, ca raliat partidulul conservator. 

G. Panu a publicat : 'Portrete ji tipurl 
parlamentare (1890). Stttdif asupra sufra- 
giuluf universaly Chestia agrard, Chestia t- 
vreilor, Chestia impositelor (1890). 

Incetànd colaborarea sa la Lupta devre-o 
duol ani, el a fondat in 1895 ziarul coti- 
dian Zina, care a incetat la 1896. 

Panu (Nicolae. V.) — Capitan, niscut 
la 20 Iufie 1844, mort la 30 August 1877. 

Angajat voluntar la 186 1, capati gradui 
de sergent la 1862 §i tresa de sub-locote- 
nent la 1864. La atacul redutei Grivita in 
timpul rczbelulul Indcpendcntei, comandi o 
companie din Regimcntul No. 8 de ligie 
§i moare pe càmpvil de luptà la 3oAugusti877- 

Papadopol-Calimach (Alexandru). — 

Om politic, publicist/ Amànuntc biografice 
lipsesc. 

A fost Ministru de Externe in cabinetul N. 
Krctzulescu de la ^Octombrie 1865 pani 
la 11 Februarie 1866 §i Ministru al Cul- 
telor opt zile, in cabinetul D. Ghika de la 
16 pani la 24 Noembrie 1868. 

Este membru al Academiel romàne. 

A publicat: Despre expedipa lui Igor 
Sveatoslavicl (1885). Despre Gbeorgbe §tefan 
Foevodul. Dundrea vi literaturd ji in tra- 
ditimi (1886). Generalul Pavel Kisselef in 
Moldova fi In lard (1887). Sofia Paleolog 

(189S). 
Papasoglu (Dimitrie). — Locot.-colo- 



nel de militie, niscut in Bucurescl la 18 11 
Martie 28, incetat din viajà la i893.Intrat 
in ojtire la 5 Mai 1830 ca iuncàr, la or- 
ganizarea armate!, a ajuns pana la gradui 
de locot-colonel in militie la 1875. 

El a popularizat prin creionul séù figu- 
rile Domnilor §i oamenilor de Stat al Ro- 
manie!, §i fiind data modicitatea prejurilor 
acestor gravuri in foi volante, eie se rès- 
pàndeaù cu inlesnire prin caselc oamenilor 
cu putini dare de mànà. 

El a lasat §i mai multe scrieri interc- 
sante prin amintirilc istoricc, intre cari Is- 
toria Bucure§tiuhi{. 

Fiind ofiter de milijie §i avènd ast«fcl 
dreptul de a purta la ceremoniile oficiale 
uniforma militJrcasci, ci imbraca pani 
la sferjitul vietei sale, in ascmenea ocasiuni, 
uniforma primitivi cu chiviri a infanterie! 
romane, (adici cea ruseasci), in amintirea 
trecutului sèù osti§(5sc. 

Papiniu (Ioan). — Diplomat, niscut in 
Ploe§tl la 9 Noembrie 1853. A ficut stu- 
diilc liceale in tari §i facultatea de drept 
din Paris, de unde s'a intors cu titlul de 
liccntiat in drept. 

Intrat in diplomale la 1879 in calitate 
de cancelar al consulatului din Salonic, trece 
la 188 1 secretar de legatiune ci. 2-a la 
Constantinopole, la 1884 consul general la 
Salonic, la 1885 §ef al di vizici consularc 
din Ministcrul de Externe, la 1885 secretar 
de legatiune ci. 1; la 189 1 este insircinat 
cu functiunea de secretar general al Minis- 
terulul pani la Noembrie cànd e numit 
consul general la Buda-Pesta. La 1893 cs te 
agent diplomatic §i consul general la Sofia; 
inaintat Ministru plenipotenjiar la 1894, este 
trimis in accasti calitate la Belgrad in 
1896. 

Papiu Ilarianu (Alexandru).— Publi- 
cist §i mare patriot, niscut la 1828 inTran- 
silvania, incetat din viati la 11 Octombrie 
1878. 

A inceput studiile sale in Transilvania 
la Blaj §i Cluj, dar le-a intrerupt la 1848, 
spre a participa la mi§carea revolutionari 
in care a avut un rol insemnat. Apoi la 
1850 a plecat in Italia §i a studiat dreptul 
la Padova pani la ^855, cànd s'a intors 
cu diploma de doctor. 

Atuncl, Domnitorul Grigore Ghika Ta 
numit in Ia;I profesor la facultatea de drept, 



PAS 



- 147 



PAS 



mal in urmà jurisconsult ai MoldoveI ; iar 
dupé Unire, Papiu Ilarianu e numit procu- 
ror pe làngà Curtea de casajie. 

El a publicat : Istoria %pmànilor din Dacia 
super hard (1852)2 voi Independenta consti- 
tiilionald a Transilvanici (1861). Tesaur de 
monumenti istonce pentru Romania (1862-64), 
a voi. Viata, operile §1 ideiile lulGheorghe§incai 
(1868), discurs de receptiune rostit laAca- 
demia romàna. 

Papiu Ilarianu a fost membru al Acade- 
miei de la 1868 ji pana la moartea sa. In- 
treaga sa biblioteca §i o mare parte din 
manuscrisele sale, aù rémas proprietàtea 
Academiel. 

Pascal (Aristide). — Om politic, profe- 
sor, nàscut in Bucuresci la 1827. A flcut 
studiile incepàtoare in {ara §i le-a terminat 
in Paris de unde s'a intors cu diploma de 
doctor in drept. Numit profesor de drept 
civil la Facultatea din Bucuresci, a prèdat 
cursurìle sale pana la 1894; de la aceastà 
epoca a rèmas profesor onorar, §i la 1896 
a fost numit decan. 

De la 1867 pana la 1869, A. Pascal a 
redactat ziarul "farà impreunà cu N. Bla- 
ramberg §i P. P. Carp. El a fàcut parte 
din mal toate Corpurile legiuitoare de la 
Unire pana astà-zl ca deputat saù senator. 

Pascali (Mathilda). — Artista dramaticà, 
sotia artistulul Mihail Pascali, nàscutà in 
Bucuresci la 1840, incetatà din viatà la 
1872. A urmat pe sotul el pe scena Tea- 
trulul national §i pe diferitele scene din 
Provincie, jucànd rolurile principale de co- 
chetà, prima amorezà §i ingènue. 

Pascali (Mihail). — Artist dramatic, nàs- 
cut in Bucuresci la 183 1, incetat din viatà 
in acela§ ora§ la 1882. 

Dupé ce termina clasele gimnaziale, in- 
cepu sa joace pe scende teatrelor din Bu- 
curesci §i apoi plecà la Paris, unde avu de 
profesor! pe Bouffé, Samson, Boccage. 

Reintors in tara, luà directiunea Teatruluì 
national ji o conduse pana la 1877, c ^ n ^ 
formàndu-se societatea dramaticà, fuse pri- 
mit ca societar ; mal tèrziù parasi insà so- 
cietatea §i luà direc{iunea une! trupe care 
juca la «Dacia» §i prin provincie. 

M. Pascal a jucat rolurile cele mai im- 
portante din repertoriul TeatruluI national 
cu deosebire in Idiotul, Hamlet, §trengarul 



de Taris, Sérmanul Jack, apoi in comediile 
lui Sardou pe cari le-a tradus in parte, iar 
pe aitele le-a localizat. 

Pascu (§erban). — General de brigadà, 
nàscut la 15 Decembrie 1844. Elev al §coa- 
lel militare in 186 1, a inaintat sub-locote- 
nent in 1863, oficer superior in 1875, co- 
lonel in 1884 §i general de brigadà, co- 
mandant al brigadel 4 de artilerie la 1896. 

Pastia (Mihail). — General de divizie, 
nàscut la 15 Decembrie 1839. 

Intrat in ojtire ca sergent la 1857, a 
càpàtat in 1858 gradui de sijb-locotenent; 
maior in 1869, e locot.-colonel la 1873. In 
acest interval a fìcut studil speciale de stat- 
major. 

De la 1884 pana la 1888, a fost trecut 
in neactivitate, fiind numit director general 
al pogtelor §i telegrafelor. La 1893 a f° st 
inaintat general de brigadà §i inspector ge- 
neral al artileriel. 

Pàun (Vasile. D.) — Profesor, nàscut 
in Bucuresci la 9 Februarie 1850. A ftcut 
studiile sale in jarà de la 1857 pana la 
1868, iar cele superioare la facultatea de 
litere din Bucuresci §i la Universitatea din 
Berlin (1885— 1888). 

Dupè ce a fost càt-va timp functionar in 
ramura judecàtoreascà §i administrativà, a 
intrat in corpul didactic la 1878, ca profe- 
sor de limba latina §i germana §i a trecut 
in 1890 ca profesor de limba ji literatura 
romàna la liceui Lazàr, cursul superior. 

La 1893 a f° s * numit director al acestul 
liceù, post pe care'l ocupà §i astà-zl. 

La 1883, V. Pàun a fost insàrcinat sa 
invete limba §i literatura romàna tinerilor 
principi Ferdinand §i Carol de Hohenzollern, 
pentru care sférjit a stat muljl ani in stréi- 
nàtate, la Dusseldorf, Sigmaringen, Casscl 
§i Berlin cu tinerii principi. 

Acum el are misiunea de a preda lectiunl 
de limba §i literatura romàna PrincipescI 
Maria de Hohenzollern. 

Scrierile lui V. Pàun sunt : Momenle de 
misantropie y Fecioara adormitd, Umbra lui 
Mihal §i alte poesil publicatc in revistcle 
Albina Pindulu{,Traian, Colttmna lut'Traian. 
El a mai colaborat la Romania Uberà, Ro- 
mànul literar,Watra, eie. §i a tipàrit fntr'o 
brojurà (1877) Oda la r^boiù. 



PAV 



— 148 



PEN 



Pavelescu (Cincinat). — Poet, nàscut 
in Bucuresci la 20 Octombrie 1873. A fà- 
cut studiilc sale in liccul Sf Sava §i la 
facultatea de drept din Bucuresd.A inceput 
sa publice VersurI in 189 1 prin revista ^Bi- 
blioteca Familiet, sub pseudonimul De la 
Milcov, apol a colaborat cu poetul Al. Ma- 
cedonschi la Literatorul, unde a publicat 
poeme §i poesil, precum Résplata, Zopira, 
Degetele fermecate, E§afoduL 

Pavelescu a mal colaborat la toate revis- 
tele literare, precum Lumea Noud, Convor- 
birl literare, §i a mal scris impreunà cu Al. 
Macedonschi o tragedie biblici in versuri 
Saul, cincì acte, care a fost reprezcntatà 
pc scena Teatrulul national din Bucu- 
rescì. 

Pavlidi (Dimitrie). — Profesor, greede 
origini, nàscut la 1795, incetat din viatà 
in Buzéù la Iunie 1883. Unul din ce! mai 
vechi profesor! ai §coalel Sf. Savi*, la in- 
fiintarea ei ; preda cursurilc de algebra §i 
trigonometrie la 1833. 

A publicat Elemente de aritmetica rafio- 
nalà (1855). 

Peliraon (Alexandru). — Publicist, nàs- 
cut in Bucuresci la 1820, incetat din viatd 
la Bucuresci. 

N'a fìlcut nicl un fel de studi!, dar a 
càpàtat prin sirguinja sa proprie, o mare 
aplecare pentru literaturà. 

El a publicat: Poesit fugilive (1846). 
Poesil (1847). Suliotu saft Grecia liberata 
(1847). Bdtdlia de la Cdlugdrenl (1848). 
Fiul macinini dramà, (185 1). Actriyx din 
Moldova dramà, (1852). Curtea lui Vasile 
Vodà tragedie, (1852). Hofil §i Hagiu (1853). 
Tandalida (1854). Crimea fi cader ea Se- 
vastopolulut(i&ìì).Aviitul§i sàracul(iS^6). 
Faptele eroilor (1857). 'Bttcur saft Istoria 
Bucurescilor (1858). Imprestimi de cdldtork 
in Romania (1859). Traian in Dacia ( iS6o\ 
Memoriti, descrierea Sf. Mondstiri (186 1). 
Jidovul edmàtar (1863Ì. Fiori de Moldo- 
Romania poesil, (1864;. Epoca glorioasd a 
lui Mihal-Viteayi (1867). Revohqia din 1S4S 
(1868). Dtutel-Voddla SC-rea Sadova (187 1). 
Catastrofa intani pi atti boerilor in muntele 
Gavanul la 1821, etc, etc. 

Pellerin (Alphonse. Fr.) — Ineincr- 
constructor, francez, nàscut la Laiglc (Fran- 
cia) in 1833. A fàcut jcoala de arte ji 



meserii de la Chàlons (FranciaJ, de unde 
a ejit* cu diploma de inginer-constructor. 

La 1852, terminànd studiile, intra ca in- 
giner la societatea «des Batignolles» din 
Paris, ocupànd aceastà funefiune pana la 
1878. In calrtate de reprezentant al acestel 
societàjel, vine in Romania la 1872 §i cons- 
true§te podurile liniel ferate Pitejtl-Cratova 
(1872— 1876). 

Se reintoarce in Francia $i apol revine 
in Bucuresci la 1885, cànd infiinjeazà biu- 
roul séù de intreprinderl pentru lucrar! 
publice. 

De la 1885 pana in present, a construit 
podurile liniel ferate pe riurile Ialomija, 
Jiul, Bistrija, Siret, etc, numeroase §osele, 
tunelul de la Epurenl de o lungime de 
2000 metri, §i linia feratà Cornane} ti- Pa- 
lanca in 1897. 

Penco vici (Eustatiu). — General de 
brigadà, nàscut in Bucuresci la 15 Iunie 
1836. A intrat in 1854 ca dev al §coaleÌ 
militare §i a càpàtat la 1856 rangul de sub- 
locotenent ; la 1864 pe acel de oficer su 
perior. La 18 Decembrie 1870 fiind colo- 
nel, i se incredinjeazà portolòliul Ministe- 
rului de rezbel, pe care '1 pàstreazà pana 
la ri Martie 1871. 

In timpul rezbelulul Independentel, a fost 
§ef de stat-major pe làngà corpul al 2-a de 
armata. La 1883 a fost inaintat la gradui 
de general de brigadà §i la 1893 a fost 
pus in disponibilitate ca pentru concediti. 

De la 1879 ji pana in present, genera- 
lui Pencovicl este delegatul jàrel in Comi- 
siunea europeanà a Dunàrel. 

Peters (Rudolf)- — Compozitor muzical, 
nàscut in Praga la 1851. Absolvent alCon- 
servatorulul din Praga 187 1 — 17, dirigent 
de opera §i opereta in Teplice (Boemia) 
sub direcjiunea Bucovicz, §ef de muzicà 
militarà in Austria la 1875, Peters esteche- 
mat prin mijlocirea direcjiunel Conservato- 
rulul din Praga ca profesor de oboe la Con- 
servatomi din Bucuresci la 1876. De la 
1888-1893 este §ef de cor al societàje! corale 
«Liedertafel»,§i a aranjat cu acest cor concer- 
tele publice. In vara anulul 1893 a alcàtuit 
§i dirijat orchestra in gradina Casino ; este 
dirigent al orchestre! la stabilimentul Bra- 
gadiru. 

Dintre compozijiunilc sale pentru piano, 
oboe, canto, corurl ji orchestra, s'aù publicat 



PET 



— M9 — 



PET 



càte-va in edituraGebauer. Cunoscute §i mult 
apreciate, sunt §i aranjamentele sale de Càntece 
nazionale pentru orchestra. 

Are sub tipar un Tratal de instrumen- 
tacitine pentru orchestre §i muzicile mi- 
litare. 

Petra^cu (Nicolae). — Publicist, niscut 
in orajul Tecuciù la 5 Decembrie 1859. 
5>i-a ficut studiile liceale in Bérlad §i cur- 
surile de drept le-a terminat in Universi- 
tatea din Bucurescì. 

La 1885 a intrat in cariera diplomatica, 
ca atajat la Ministerul de Externe ; la 1887 
a fost trimis in aceiajl calitate la legati unea 
din Costantinopoli; la 1888 este §et de cabi- 
net la Ministerul de Externe, la 1889 se ~ 
cretar de legajiune la Paris §i permutat la 
1890 in aceeajl calitate la Constantino- 
pole. 

La 1892 s'a retras din cariera diplo- 
matica. 

Ca publicist a debutat in Convorbirt li- 
terare, prin studi! de istorie literari con- 
timporani. 

A tipirit mal multe volume de critica 
literarà: Mihail Eminescu (1893), Figuri 
l'iterare contimporane (1894), basile Alecsan- 
dri (1895). A scris alte mici monografii 
politice §i artistice in Constitufionalul : 
C. A. %osetti, Dumitru Tìrdtianu, Pictorul 
Grigorescu, etc.; alte mici studil de morali 
sociali, precum sunt : Noi in 1892, alta 
direcjie in cre§terea femeel romàne, etc. 

Petrescu (Costin). — Pictor, niscut in 
Pitegtl la io Mal 1872. A absolvit ;coala 
de bele-arte din Bucuresci §i §coala de ar- 
hitecturi. Medaliat la expozitia operilor ar- 
tijtilor in viati din 1896, a compus càte- 
va tablourl cumpirate de Stat pentru Pi- 
nacoteca din Bucuresci, intre cari : Un 
simpatie, Cap de ecspresie, Un nemulfumit. 

Petrescu (Zaharia). — Medie militar, 
inspector de brigadi, §eml spitalulul militar 
centrai, nàscut la 25 Aprilie 1841. A in- 
trat in serviciul sanitar al oastel ca sub- 
chirurg la 1860 §i in acela§ an a fost ina- 
intat medie de batalion ci. 2-a. La 1863 
este medie de batalion ci. i-a, la 1863 
medie de regiment, la 1875 medie de di- 
vizie, la 1883 medie de corp de armati §i 
la 1893 medie inspector de brigadi. 



De la 1870 este profesor de terapeutica 
la facultatea de medicina din Bucuresci. 

A publicat : Elemente de farmacologie 
£1870! Hidrolerapia cantra inferititi et ti/ice 
(1878). Elemente de terapeutica in mai aie 
medicala (1884). Bryonia alba (1888). Re- 
cherches cliniques et mèdicales sur l'antisepsie 
medicale (1889). Mèmoire lu au congrìs 
medicai de Berlin (1890). Despre remedinl 
antiftisic at D-rulut Koch (1891). Trota- 
mentul pneumoniet cu digitale (1893). 

Petrini-Galatzi (Mihail).— Medie, nàs- 
cut la 1846. A fòcut studiile sale parte in 
{ari, parte in Francia §i a fost numit la 
1881 profesor de istologie la facultatea de 
medicini din Bucuresci §i la 189 1, profesor 
de clinici dermatologici §i sifilitici la 
aceasti facultate. 

Scrierl : Tratat elementar de hisiologia 
umana (188 1). Istoria anatamiet generale 
(1881). Le trailement de la syphilis (1889). 
Lecpunt chimice asttpra boalelor de piele 
(1892). Lec(iunl de clinica dermatologica 

(1891). 

Petrino (Dimitrie).— Poet, nàscut in Be- 
sarabia la 1846, incetat din viaji la 29 A- 
prilie 1878. 

A fòcut studiile sale in Cernaujì fòri a le 
termina, §i in urma une! aventurl amoroase 
§i dupi ce risipi in petreceri toati averea 
sa, se stabili la Ia§l in 1875 §i fu numit 
director al Bibliotccei Statulul. 

Venit in Bucuresci mal tèrziu, greù bol- 
nav, inceti din viaji la spitalul Brànco- 
veneasa. 

El a publicat : Fiori de mormint, poesil 
(1869) online cuvinte despre conruperealim- 
bet romàne in Bucovina (1868J, Lumini si 
Umbre poesii (1870), Raul poemi, (1875;, 
La gura sobet (elegie) etc. 

Péucescu (Grigore. G). — Avocat, om 
politic, niscut in Ro§iorl-de-Vede (Tele- 
orman) la 5 Februarie 1842, incetat din 
viaji la Mal 1897. A fòcut studiile sale li- 
ceale la Sfìntu Sava de la 1853 la 1859 §i 
le-a terminat la Paris de unde s'a intors in 
1865 cu titlul de licenjiat in drept. 

Intors in tari, e numit procuror de secjie 
la Tribunalul Ilfov in 1866, apol membru 
la acela§ Tribunal in 1867, avocat al Sta- 
tulul pe làngi Ministerul de Finance in acela; 
an, procuror de seqie la Curtea de Apel 



150 - 



pie 



din Bucurescl in 23 August 1867, procurar 
la Casajie, la 31 August 1868. 

Pirisind magistratura, G. Péucescu fim- 
deaxi la 1873 impreuni cu ma! mulflavo-- 
cajl ziarul Tìreptm pe care*! derijeafci pina 
la 1878, §i ia o parte inseminata la luptele 
politice, In ràndurile partiduluì conservator. 
Ales deputat pentru prima dati in 1875, 
de colegiul al 2-a de Ilfov, este reales de 
colegiul I de Teleorman la 1884 pentru 
Constituanti, apol de la 1888 pana In 1897, 
reprezintà in Camera neintrerupt acela§ 
colegiu. In anul 189 1, pana la 1892, a fost 
chear ales vice-pre§edinte al Camere!. 

Gr. Péucescu a fòcut parte din cabinetul 
Lascar Catargiu de la 1889 ca Ministru al 
Domeniilor, precum $i din cabinetul gene- 
ralulul Gh. Manu din acela; an. 

El a scris $i publicat : Tratatul obligafiu- 
nelor 2. volume (1878). Despre partidele 
politice, Fragmente 'Politice, Cbestiunea $à- 
rdneased. 

Ca ziarist, a dirijat multi vreme Tim- 
pul §i a fondat impreunà cu alj! tinerl con- 
servatori ziarul Epoca pe care l'a dirijat de 
la 1885 P<™* k 1887. 

Pherekyde (Mihail). — Birbat politic, 
niscut in Bucurescl la 14 Noembrie ,1842. 
A fìlcut studiile sale la liceul Louis-le Grand 
din Paris (1853-1861Ì §i s'a intors in tari 
la 1866 cu titlul de doctor in drept, imbri- 
ji§ànd cariera de avocat. 

Intrat in politica militanti la 1875, face 
parte din cabinetul Ion Britianu ca Ministru 
al Justijiel de la 24 Aprilie 1896 pani la 
24 Iulie acela§ an. La 25 Noembrie 1878 
ia portofoliul lucririlor publice §i '1 detine 
pani la 11 luliu 1879; apol intri la io 
Aprilie 188 1 in cabinetul Dim. Britianuca 
Ministru al Justijiel pani la 16 Noembrie 
cànd e trimis la Paris ca Ministru plenipo- 
tenpar, unde sti pani la 1884. La 16 De- 
cembrie 1885 ia portofoliul Ministerulul de 
Externe §i '1 jine pani la 1888. 

La 1895, ales deputat al colegiul I-ù Ilfov, 
este ales §i vice-pre§edinte al Camerel, iar 
la 31 Martie 1897 i se incredinteazi por- 
tofoliul Ministerulul de Interne in cabinetul 
Dim. Sturdza. 

Pherekyde (Stefan).— Jurisconsult, nis- 
cut la 1806, incetat din viati in Bucurescl 
la n August 1887. Aminunte biografice 



lipsesc. A fost avocat, profesor de drept 
civil §ì coiisilier la Curtea de casajic 

Picot (Auguste Emile).— Publleist, nìs- 
cut la Paris in 1844* Septembrie ij. Dupa 
ce termini studiile ih drept, se inscrisc ca 
avocat stagiar al baroulul din Paris, cànd 
Principele Carol, devenit Domn al Roma- 
nie!, '1 oferi functiunea de secretar intim. 
Venit in Bucurescl, ocupi acest post de in- 
credere de la 1 Septemarie 1866* pani la 
Dccembrie 1867. 

Reintors In Paris, a fost numit la 1869 
vice-consul al Francie! la Teme§var. La 
1875 a fost insircinat cu predarea unui curs 
de limbi §i literatura romàni la §coala lini- 
belor orientale din Paris. La 1888, a fost 
numit profesor titular la aceajl 5 co ali. 

De la 1879 este membru al Academiel 
romàne. 

Publicatil: La question des leraèlites roti- 
mains au point de vite dudroit. (1868). Les 
Serbes de Hongri'e (1873-1874) Doeununls 
pour servir a Yètude des dialectes roumains 
(i8j3).Les Roumains de laMacedoine (i87S)« 
Alexandre le Bon, prince de Moldavie in co- 
laborare cu G. Bengescu. (1882), Chants 
populaires des Roumains de Serbie (1889)5*1 
alte numeroase scrierl literare §i istorice. 

Pilat (Constantin). — General de di- 
vizie, niscut in Moldova la io Aprilie 1838. 
A intrat in o§tire ca iuncir, la 18 Deccm- 
brie 1855 §i a fost inaintat sub-locotencnt 
la 1858, apo! cipitan la 1865. Avànd acest 

{'rad, el ia o parte activà la conspiratia mi- 
itari care aduce dupe sine ciderea Princi- 
pelui Cuza in noaptea de 1 1 Februarie 1866, 
§i intri in palat dimpreùni cu Lecca, Lipo- 
ianu, Costescu, spre a presenta Domnitoru- 
lu! spre iscilire, actul de abdicare. La 1870 
pleaci in Francia, se angajeazi in armata 
francezi, §i ia parte la luptele contra Ger- 
manie! ; din care cauzi, fiind inrolat fira 
autorisarea guvernulu!, este §ters din con- 
troale. 

La 1877, isbuenind rezbclul intre Ro- 
mania §i Turcia, e reprimit inojtire cu gradui 
de locotenent colonel §i avansat colonel la 
1877. In timpul rezbelulul a fost sub-sef 
de stat-major. La 1883 a fost inaintat ge- 
neral de brigadi; la 1893 comandi divi- 
ziunea din Dobrogca iar la 1896 pe csadin 
Galatzi, unde se gise^te §i acum. 



PIS 



- 151 



Pisoski (Nicolaè).— Locot.-colonel, om 
politic, nàscut in Moldova. Data nascerci §i 
incctàre! din viajà necunoscute. A inceput 
prin a fi revizor pe làngà Ministerul de In- 
terne din Moldova la 1834, a P°* ' a l %4° 
a fost casier de judej in Boto§anI, la 1849 
prefect in -Botogani §i de la 1854 ' a ^5^ 
prcfect al jude{ulu! Ia§!. 

La aceastà epoca, el lucreazà pentru unirea 
Principatelor §i mal ales pentru alegerea lui 
Cuza ca Domn al Moldove!. In privinta ro- 
lulul important jucat de Pisoski in aceastà 
imprejurare, iati ce spune A. Xenopol in Is- 
toria Romànilor: «In seara de 3 lanuarie, de- 
putati! liberali najionali seintrunirà la Cos- 
tacile Rolla. Aie! dupà ce se discuta pana 
la 1 1 ore, Mihai Kogàlniccanu vàzànd cà 
nu era cu putinjà a se objinc conglàsuirea 
tuturor asupra unei persoane, c§i furios din 
adunare. Dupà el eraù sa se ice maimulj!, 
cànd Pisoski se aruncà la u§e, scoase un 
pistol §i amenin{à sa se sinucidà in casul 
cànd to{! ar urma inainte" a parasi cons- 
fòtuirea. Reluàndu-se in desbatere pe cine si 
aleagà, Pisoski care §edea la gura sobel, 
rosti numele luì AlexandruCuza.» 

Vodà Cuza o dati Domn, Pisoski intra 
in armati ca simplu cadat in armata Mol- 
dove! la 1857. 1° acea§l zi e inaintat sub- 
locotenent §i la 1858 este capitan. In 1863 
ajunsese locot.-colonel, adjutant al Domni- 
toruluì, omul sàù de incredere pe care nu 
il parasi un moment. 

Dupà abdicarea Domnitorulu!, a trea zi, 
la 14 Februarie 1866, N. Pisoski demisio- 
neazà din armata. De atunc! $i pana la 
moarte, a tràit cu desàvàrjirc departe de lup- 
tele politice. 

Place (Victor).— Diplomat francez, fost 
consul francez in Moldova la 1856. E unul 
din diplomati! cari aù contribuit la propa- 
gala §i admiterea idee! Unirei Principatelor. 
Casa lui Victor Place, devenise localul unde 
se adunaù to{! fruntajil Moldove! cari luptaù 
pentru unire. Cu ajutorul seù §i al lui Ubi- 
cini, Quinet, ziarele franceze imbrà{iseazà 
cauza noastrà pana la izbàndà. 

Nàscut in Paris la 1822, a incetat din 
viatà la la 1875 in acela§ ora; 

Plagino (Alexandru). — Om politic. 
Data nascere! ji incetàrcl din via{à necu- 
noscute. A fost prefect al polijiel Bucures- 



ciulu! de la 1850 la 185 1 §i Ministru de 
Financc in 1861. 

Apo! in 1877 a fost comisar general al 
guvernulul pe làngà comandantul §ef al 
trupelor ruse§tl, de la inceputul ostilitàjilor 
pana la 13 Iulie acela§ an, cànd a demisio- 
nat. In 1880 este trimis in misiune extra- 
ordinari la Madrid §i Lisabona spre a no- 
tifica Regelul Spaniel §i Portugalie! Inde- 
pcndenfa Romanie!. La 189 1 a fost Ministru 
plenipotenpar al tare! la Roma. 

Poenaru (Costantin). — General de di- 
vizie, nàscut in Bucurescl la 8 Aprilie 1842. 
A intrat in §coala militari din Bucurescl la 
io Iulie 1859 §i a fost inaintat subloco- 
tenent la io Iulie 186 1, apo! oficer supc- 
rior la 1872 §i locot.-colonel la 1877. 

In timpul rezbelulul Independente! din 
1877-78, era oficer de stat-major cànd i 
se incredinjà comanda regimentulu! 8 de 
linie care a luptat viteje§tc la Grivija §i 
Tatargik. Inaintat colonel la 1880, apo! ge- 
neral de brigadà la 189 1, comanda divizionul 
al 3-a din Tàrgovijte, cànd la 22lunie 1894 
i se incrcdinjcazà portofoliul Ministerulu! de 
Rezbel, pe care'l {ine pana la 3 Octombrie 
1895 in cabinetul prezidat de Lascàr Ca- 
targiu. 

La aceastà epoca a fost apo! trecut co- 
mandant al divizie! din Dobrogea. 

Poenaru (Petre). — Profesor, nàscut in 
Craiova la 1799, mort in Bucurescl la 2 
Octombrie 1875. A fàcut studiile sale in 
§coala greceascà din Bucurescl §i apo! in 
gcoala lui Lazàr. La 182 1, a servit ca se- 
cretar lui Tudor Vladimirescu spre a'! tra- 
duce diferite documente, §i apo! a plecat in 
stràinàtate. 

Dupe o lunga càlàtorie prin Anglia, Ger- 
mania, Francia, Poenaru seintoarse in {ara 
la 183 1, §i peste pu{in timp, fu numit di- 
rector al jcoalelor na{ionale, §i intemeà co- 
legiul na{ional din Bucurescl, acel din Cra- 
iova, scoalele primare din capitalele judc- 
{elor §i cele rurale din Muntenia. 

Destituit dupe 1848, el'j! recapàtà postul 
la 1856, §i la 1860 fu numit consilier de stat, 
iar la 1870 ales membru al Academie! romàne 
§i prejedinte al Società{el pentru invàjàtura 
poporulu! romàn. 

Scrierile lui Poenaru sunt : Muletti Na- 
[ional (183 6- 183 7) Geometria (1837) *&*£- 
fiottami Academiei (i&4Ó)Vocabularul frati- 



POG 



- 152 - 



POM 



ce^o-r ornati (1841) aceste douà in colabo- 
ratiune cu A. Florian §i G. Hill. Invà£dturl 
de pràsirca du^ilor p crescerea gdndacilor de 
mdtase (1849). George La^àr p scoda Ro- 
màna (1870). 

Pogor (Vasile). — Om politic, nàscut in 
Ia§t la 1833. A fìlcut studiile sale in Paris, 
aràtànd o preferinjà deosebità pentru lite- 
raturà. Colaborator al revistei Convorbirile 
l'iterare de la intemeerea el, a publicat acolo 
numeroase traducerì din poetil latini, fran- 
cezi §i germani, intre altele atradus opera 
lui Schiller Faust. 

A fost in mal multe rànduri, deputat, se- 
nator, vice-pre§edinte al Camere!, apol pri- 
mar al ora§uluI Ia§ì. 

La 1870, numit Ministru al Cultelor in 
cabinetul Manolache Costache Epureanu la 
20 Aprilie, a demisionat farà sa intre in 
funestine. 

Polizu-Mìcsunescu (Dimitrie). — Ju- 

risconsult, nàscut in Bucurescl la 1836. A 
fàcut studiile sale in Francia de linde s'a 
intors cu titlul de doctor in drept. Intors 
in {ara a intrat in magistratura la 1866 fiind 
in acela§ timp deputat in Constituantà. Rind 
pe rànd pre§edinte de Tribunal, membru 
§i in urmà pre§edinte al Curjel de apel 
din Bucurescl, a demisionat spre a se alege 
Senator in parlamentul ales la 1883 pentru 
rcvizuirea Costitujiunel. In acelan dimpreunà 
cu V. Boerescu §i N. Fleva a fost desemnat 
pentru a elabora ante-proectul de revizuire 
al constitujiuni §i modificarea legel electo- 
rale. A fost ales chiar raportor al comisi- 
unei de revizuire. A participat in ani! ur- 
màtorl la insemnate opere de lcgislatiune, 
precum modificarea codul de comerciù, etc. 

Polisu-Micsunesti (Mihail). — Autor 
dramatic, pictor, muzicant, nàscut in Bucu- 
rescl la 1846. A fìlcut studiile sale in Ger- 
mania ji apol a imbràji§at cariera armelor pe 
care a pàràsit'o dupe scurt timp, spre a se 
ocupa de muzicà ji picturà. Ca pictor '1 
datorim tablourile. Pe^drwul mdrel, premiat 
la exposijia din 1874, un militar din evul 
mediu, care se gàsc§te in galeria M. S. Re- 
gelul Romànici. 

Ca muzicant a compus ariile pentru poc- 
ziile lui Eminescu. Somnoroase pdsdrele p 
*Lasd-ft luntea ta uitatd». 

Pentru teatru, M. Polisu a scris in ultimi! 



ani: Ldcr&mioare, Li^i, la jo de ani, Judecata 
p osdnda». 

Pompiliu (Miron).— Publicist, nàscut in 
Scheiù, tinutul Beiu§ulul la 1848, incetat 
din viatà in Ia§I. A fìlcut studiile sale in 
gimnaziul de la Nagy-Vasad §i le-a termi- 
nat la Universitarie din Ia§I §i Bucurescl. 

Venit in tara la 1868, a fost numit pro- 
fesor la scoala centrala de fete din Iajl §i 
apol la scoala militari din aceaji localitate. 
A publicat : Balade pò piti are (1870), Anto- 
logia romànd pentru usui jcoalelor secundare 
(1877), Poetile logofdtulul Konaki (1888), 
Studii p critice, Doine populare p poe^ii 
proprii; aceste douà din urmà aù apàrut in 
revistele Comborbiri Literare, Albina Pin- 
dulut, Familia, Traian. 

Poni (Petre). — Om politic, . profesor, 
nàscut la 184 1. A fìlcut studiile sale in 
strèinàtate §ia fost numit la 1865 profesor 
de chimie organica la facultatea de sciinte 
din Ia§I. 

A publicat: Nofiunl de fi^ied (1874). 
Apa minerald de la mdndstirea Neamjulu! 
(1877). Observajiuni metereologice (1882). 
Cercetdrf asupra mineralelor din masivul 
cristalin de la Broscenl (1882). Analisa a- 
pelor minerale de la Peatra (1883). Curs 
de chimie (1887). Analisa aùelor minerale 
de la tèrgtà Neamfuluf (1889). Elemente de 
fisica (1891). 

P. Poni este membru al Acadcmiel ro- 
màne. A fìlcut parte din cabinetul genera- 
lulul I. E. Florescu ca Ministru al Cultelor 
de la 21 Iulie 1891 pana la 21 Noembric 
acela§ an §i din cabinetul D. Sturza tot ca 
Ministru al Cultelor de la 4 Octombrie 
1895 P*™* la 21 Noembric 1896. 

Pontbriant (Raoul). — Vcchiù profesor 
de limba francezà; data nascere! §i incetà- 
rel din viajà necunoscute. A publicat: 
Noua gramatied romàneased. Cheta auto fi- 
lar latini. Prosodie. Abecedar. Dictfonar ro- 
màno-france^ (1862). 

Pop-Florentin (Ioan).— Profesor, nàs- 
cut in Topa (Transilvania) la 1840. A 
fàcut studiile gimnaziale la Cluj §i a ter- 
minat cursurile facilitarci de literc §i filo- 
sofie din Viena. La 1867 a f° st numit pro- 
fesor de filosofie la liccul din BotojanI; la 
1869 a fost transfertat in Bèrlad §i peste un 



*òp 



153 — 



POP 



an in Ia§i unde ocupà pana asti-zi catedra 
de filosofie. 

A publicat: Càntece voinicepl (1870), 
Fundamentu de filosofie (187 1), Integritatea 
educanti (1871), %pmeo, roman (1873), 
Estetica (1874), Decebal, nuveli istorici 
(1882), Jocurt froebeliane (1884), Metoda 
nouà de a invila aritmetica (1887), Avram 
lanca (189 1), Anecdote populare, Tinerelea 
lui §tefan cel mare (1897). 

Pop (Gavril). — Istorie, nàscut in Selicc 
(Transilvania) la 18 18, ìncetat din viafila 
1888. 

A fScut studiile sale la Cluj §i semina- 
mi din Bla§iù ; apol a fost numit in 1842 
profesor §i director al liceului din Blajiù, 
post pe care '1 ocupi pana la 1862. De 
acolo, trecu paroch la Ploasca-baia, vicar 
la Hajeg §i la 1862 canonie la Lugo§. 

El a publicat : Mauuscrisele lui Samttil 
Clain (1848), Istoria Daciei antice (1855;, 
Geografia hanatulul Temipara (1864), Is- 
toria r evoluitine! divine a ambelor a§e^dntinte 
(1869). etc... 

Popescu (Eufrosina), — Artisti dal- 
matici, nàscutà in Craiova la 1828, dintr'o 
familie de boeri. Avènd o educatiune bine 
ingrijiti §i o instructiune superioari, a sim- 

timtit inci din tinerete o mare atractiune 

» * * # 

pcntru arta dramatici §i mai ales pentru 
cantec. 

Sub numcle de E. Marcalini, o gisim 
pc la 1845 mal pc toate scende din Eu- 
ropa, cantand cu mare izbàndi la Milan, 
Vcnetia, Palermo, Florenta etc, in operile 
cele mal renumite. Dar peste pujin se in- 
toarec in pri, intri la teatru national §i 
devine societari a primcl noastre scene pe 
care nu o pirisejtc pani la 189 1, cand a fost 
inscrisi intre pensionarelc acestel institu- 
{iunl. 

Eufrosina Popescu s'a distins cu deosi- 
bire in rolurile de munta nobilà §i in come- 
diile zise de salon, prin dictiunea sa perfecti 
§i cleganta joculuì. 

Popescu (Mihai). — General de brigadi, 
niscut in Bucurescl la 15 Mal 1843. Elev- 
ai §coalel militare, a fost inaintat sub-locot. 
la 1863, ji maior la 1875. In timpul rez- 
belulul Independcntel, a ecsecutat lucri ri le 
de intirire in contra Vidinulul $i la. 24 A- 
prilie 1877 a comandat deschiderea foculul 



de bateriile romàne contra acestel cetitl 
turce§tl. Apol a luat parte la luptele de la 
Plevna §i Rahova. Inaintat colonel la 1887, 
a fost inilfat general de brigadi la 1894 
§i comandant al regimentelor intinte F.N.G. 

Popescu (Nicolae. D). — Publicist, nàscut 
in Bucurescl la 9 August 1843. A ficut 
studiile primare §i gimnaziale in Bucurescl 
$i apol a intrat la 1861 ca functionar la 
Ministerul de Externe copist, inaintand pani 
la postul de §cf al serviciulul arili ve! la 
1876, post pe care'l ocupi §i asti-zi. 

El a scris : Radu al IH-a cel Frumos §i 
o sumi de alte nuvele in Calendartd pen- 
tru /o/A Cele mal principale sunt : Hdtdlia 
de la Rovine (1866), Moartea luì Mihal- 
Viteant (1867), Distracele luì Vlad Jepe$ 
(1871), Constantin Bràncoveanu (1873), 
Mihnea Vodà cel réti (1873), t Banu Mdrd- 
chie(i&'j4) 9 Alexandru Làpupieanu (1875), 
Mircea cel bétràn (1876), Constantin Han- 
gerliu (1877), Constantin Mavrocor dai ( 1878Ì, 
Postehiicul Constantin Caniacu^iuo (1884), 
Radu alVII-a de la Attintali (188 5), Epoca 
lui c D.Cantemir (1886), E^oca Gbiculepilor 
(1889), Al cincelea ré^bol r uso-ture (1806- 
1812 (1894), ctc > etc - 

Afari de aceasta, N. D. Popescu a pu- 
blicat cu incepere de la 1887 Efeweridele, 
adici evenimcntclc principale ale fie-ci- 
rul an. 

Popescu (Petre). ,- Profesor, niscut in 
comuna Bocja (Banat) la 1804, incctat di» 
viati in Bucurescl la 17 Dccembrie 1889. 
A ficut studi! in drept la facultatca din 
Pesta §i teologia la institutul romanesc din 
Arad. 

Pc la 1846 veni in Moldova §i fu primit 
in casa Rosetti, in calitatc de dascil al ti- 
nerilor Th. §i D. Rosetti. In toamna anu- 
lul 1848, se reintoarec in Banat §i de la 
1849 panila 1855 e profesor pentru limba 
§i literatura romani la facultatea de litcrc 
din Tenii§oara. La 1858 se reintoarce in 
Romania, e primit indati in corpul di- 
dactic §i i se di catedra de limba latini la 
gimnaziul Laziì* ; de aci trece la Cantemir, 
unde sti pani la sférjitul vietel sale. 

Popescu (Simeon). — Niscut la 6 August 
1848 in Ripa de Jos (Transilvania) $i-a 
ficut studiile liceale in Blaj, iar cele supe- 
rioare in seminarul din Sibiù, apol la Uni- 



tt>p 



154 



PO? 



versitatea din Lipsca. Intors in patrie, a 
ocupat postu! de profesor la seminami An- 
dreian din Sibiù, director al internatuluì 
aceluf seminar §i catihet al §coalelor hete- 
rodoese de acolo ; asesor (consilier) al con- 
sistorulu! arhidiciesan in senatul §colar, apo! 
deputat al sinodulul arhidiciesan §i al con- 
gresulul riajional bisericesc. In primul an 
de profesura s'a preotit, primind gradui de 
diacon, in care grad a servit pana la 1883, 
cand a fost ales §i instalat ca protoereù al 
circumscripjiunel SibiuluI, in care funqiune 
a stat pani la 1888, cand a fost suspendat 
contra legel, din motive politice. 

Chemat in acel an de Ministrul Maio- 
rescu, a ocupat postul de profesor la 
facultatea teologici din Bucuresci pani 
la 189 1, cànd a demisionat §i a pri- 
mit directiunea bibliotecel centrale, pe 
care a ocupat'o pani la 1893, ' a care dati 
s'a retras rémànènd numal cu catedra de 
religiune §i istoria jèrel de la §coala nor- 
mali de institutorì, catedri pe care o are 
de la venirea sa in Romania. In Iulie 1894 
a fost insircinat cu direcjiunea internatuluì 
Sf. Sava, de unde s'a retras in Septembrie 
1895. 

Scrierf : Genesa evangeliilor (1880Y Me- 
todica spedala a studiulul religiune! (1880), 
Catechism (1880), 'Desvoltar ea primai it- 
iti! papal §i influenla In! asiipra creatina- 
ìà^e! (1882); etc, etc. 

Popescu (Virgiliù). — Profesor, publi- 
cist, niscut in Lugo§ (Banat) la 28 Sep- 
tembrie 1860. A ficut studiile sale in filo- 
sofie §i litere in Roma §i Buda-Pesta. 

Intors in jari cu titlul de doctor in filo- 
sofie §i licenjiat in litere, a fos numit la 
1883 profesor la liccul §i §coala comerciali 
din Ploejtl, unde a funcjionat pani la 1892, 
c:\nd a trecut ca sub-director al invéjimin- 
tulul primar la Ministerul Cultelor. La 1894 
pirise§te aceasti funcjiune spre a trece ca 
profesor de limba germani la liccul Sfàntu 
Sava §i de limba italiani la §coala speciali 
de fìnance. 

Scrierile sale sunt, pentru teatru : Sgàrcilul, 
Caia Gracchu, Magda, %psmersholm (tradu- 
cerl), jucate pe scena Tcatruluì National ; 
apol Curs practic de limba germana, Cres- 
toma[ia germana, Compendio di gramatica 
romana (cirtì didactice). 



i* 



PopovicI (C. Aurei). — Publicist, niscut 
la 1863 in Lugo§ (Banat); a fìcut liceul in 
Bra§ov §i in Beiuj, unde a trecut §i baca- 
laureatul. A urmat apof medicina la facul- 
tiple din Viena §i Graz, f&cénd insi in 
acela§ timp studii de filosofìe §i jtiinje po- 
litice. Este autorul %eplicei tinerimel uni- 
versitare romàne din Transilvania, o scriere 
care a ficut oare-care sensajiune cànd a api- 
rut §i care fu tipiriti in cine! limbi, in 
25,000 exemplare §i réspàndità in toatà 
Europa. 

Ca membru in comitetul najional din 
Transilvania, PopovicI preconizeazi politica 
de agitajiunl sistematice. Pentru publicarea 
%eplice! el fu condamnat hi 1893 de citre 
Tribunalul din Cluj, la 4 ani temniji de 
Stat. 

Amenintat §i de alte càte-va procese, el 
se refugii in Romania §i se stanili in Bu- 
curesci. 

In afari de %eplicd, ci a mal publicat: 
Principini de na^ionalitate (1894), Cestiunea 
naponalitdjilor si modurile solupune! sale hi 
Ungaria (1895;. 

Popovici (Ioan).— Foet, niscut in Lu- 
go§ (Transilvania) la 1869, incetat din 
viaji la io Septembrie 1891 in Lugo§, fi- 
ind inci student la insti tutu) teologie din 
acea localitate. 

A publicat Din viafi meseriafilor bdnfi- 
len! nuveli, (1893), Poesi! divefse. 

Era colaborator al revistel Convorbir! 
literare. 

PopovicI (Sava). — Scriitor, niscut 
la 1804 * n Rejmarl, Transilvania, incetat 
din viali la 1879. A studiat in Sibiù $i 
Cluj, apol la Viena ; dupi un an a imbrijijat 
cariera preojeasci. Episcopul $aguna Ta 
chemat la postul de profesor de teologie 
§i pedagogie in Sibiù, unde multi ani a 
iucrat ca asesor in consistoriul arch. Ne- 
voele familiare l'aù silit si se retragi ca 
preot la Rejinarl. Era cunoscut §i sub nu- 
mele de Topovirf-Bercanu. 

A publicat: Culegere de istorii morale (1846- 
48). Epistolariu (1847), Kur^gefasstee Corner- 
sations und Worlerbuch der deutseben uud roma- 
nischen Sprache (1852), Gramatica germani) 
(1858), Vocabular romàno-nemtesc fi868), 
iròrterbuch der rom. und deutschen òprache 
(1886). 



POP 



155 



PRA 



Popp (Mihail). — Pictor, nàscut in 
Brajov la 28 Martie 1827. A urmat cur- 
surile §coalelor din localitate §i apol dupà 
ce a stat dol ani in jcoala militarà, a 
inceput sa ajute pàrintelul séù la zugràvirea 
interiorilor de bisericì. 

La 1845, el pleacà la Viena, unde ur- 
meazà cursurile Academiel de Bele arte ; 
peste doi ani se intoarce in {ari §i parti- 
cipi in 1848 la revoluta din Transilvania. 
La 1849 se refugiazà in Ploe§tI §i apol 
vine in Bucuresd unde tràe§te zugràvind fir- 
me la pràvàlil. 

Peste càt-va timp, asociindu-se cu pic- 
torul Lecca §i poleitorul Barbu Stànescu, 
el zugràvejte in 1852 interiorul bisericel 
Curtea veche, Sfintu Gheorghe noù §i Ca- 
pela de la Cimitirul $erban-Vodà din Bu- 
curesci ; la 1855 biserica Domneascà din 
Tèrgu-Jiù, biserica de la schitul Frasinel, 
in 1863 bisericele Radu Vodà din Bucuresci, 
sfàntul Nicolae din Bucuresci, Satu-Lung 
din Ardeal, unde in urma unu! accident, 
perdu degetul aràtàtor al mànel drepte. 

La 1881 Popp, s*a reintors in Bra§ov 
unde s'a stabilit. 

Poteca (Eufrosin). — Poet, profesor, 
nàscut la 1780, incetat din viajà la 1856. 
Dimpreunà cu Simeon Marcovid §i C.Moroiu, 
a fìcut studiile sale in stréinàtate, dupé ce 
urmase càt-va timp la jcoalele grecesd 
din Bucuresci. Intors in tara a fost numit 
profesor la Sfìntu Sava unde a predat cur- 
surile pana la 1821. Apol aplecat iaràjl la 
Paris de unde s'a reintors la 1825 ca pro- 
fesor de filosofie tot la Sfàntu Sava. La 
1832, fiind slàbit de boalà, a demisionat §i 
a intrat ca egumen la mànàstirea Motru. 
La 1846 a infiinjat din veniturile averel 
sale, doué burse pentru jcolaril sàracì de la 
Sf. Sava, iar prin testamentul sèù din 1856 
a làsat pentru ace§tì elevi, un capital de 
1,200 galbenl. 

Partatele Eufrosin Poteca a scris : Eie- 
melitele filosofief lui Ainechie, traducere din 
limba greceascà (1825). Sfànta scripturd 
traducere din limba greceascà (1836). 

Poujade (Eugène). — Diplomat francez, 
nàscut la 15 Ianuarie 18 15, incetat din 
viatà la 7 Martie 1885 in Paris. 

A scris: L'union des Principautés, Qrrè- 
tiens et Tttrcs, Scènes et souvenirs de la vie 



politique, militaire et religieuse eri Orient, càrtl 
relative la starea sodala din Romania. 

Pralea (Ioan).— Publicist, nàscut inBe- 
sarabia, satul Volnicejul RSze§tI, in anul 
1769, incetat din viajà la Ia§I in 1847. A 
càlàtorit mult timp prin Rusia §i a ràmas 
cunoscut prin compunerea une! intregi Psal- 
tiri in versuri (1820), §i unul Alfabel cu 
numere arabice spre a servi caalfabet uni- 
versal. 

ProticI (Petre). — Medie, de origina bul- 
gara, nàscut in Sistov, incetat din viajà. A 
venit in {ara la 1822,, cànd a fost numit 
doctor al temnijelor din Muntenia. Apol a 
fost profesor de patologie chirurgicalà la 
§coala de medicina §i farmacie in 1858. In 
acela; timp era doctor la azilul Màrcutza. 
In 1880 a trecut la pensie §i s'a retras in 
Bulgaria, unde a incetat din viatà. 

Protopopescu (Dumitru). — Nàscut la 
5 Ianuarie 1850 in comuna Poboru (Olt). 
A primit instrucjiunea primarà in orajul 
Slatina, a urmat cursurile liceulul Matel Ba- 
sarab din Bucuresci §i a terminat §coala de 
drept din Paris. 

Intors in jarà, a fost mal àntàiu profesor 
de limba romàna la §coala normalà Caroll-iù 
de la 187 1 Octombrie pana la 1873 No- 
embrie. Apol intra in magistratura §i este 
supleant §i judecàtor la Tribunalul Buzeù 
de la 1876 la 1877, pre§edinte al Tribu- 
nalul Ialomija de la 1877 k 1878. 

La aceastà epoca, e numit director ge- 
neral al Vàmilor, pe urmà trece secretar 
general al Ministerului de finance si apol 
director general al Regiel Monop. Statuì ul 
(1878-1888). 

Deputat alcolegiulul I-iù Olt de la 1888 
pana la 1895, e numit iarà?I director ge- 
neral al Regiel Monop. Statulul la 1895 
pana la 1 Aprilie 1897. 

De la 1 Aprilie 1897 este sub-director al 
creditulul fonciar rural. 

Protopopescu Pake (Emanoil).— Bàr- 
bat politic, fiul unul preot de la Biserica 
NegustorI din Bucuresci, nàscut in Bucu- 
resci la 1843, incetat din viajà in Bucu- 
resci la 23 Aprilie 1893. A fòcut studiile 
sale in jaràjile-a terminat la facilitatile din 
Geneva }i Paris. Intors in tara, incepe prin 
a fi grefier la Tribunalul de comerciù, apol 



RAD 



~ 158 



RÀ» 



l 



banji §i moare ca locotenent pe campili de 
luptà in fa$a Rahove!, la 7 Noembrie 1877. 

Radu (Mihai).— General de brigadà in 
rezervà. Nàscut la 1840, mort la 1894, 8 
Aprilie. 

A intrat in armata la 1857 cu gradui de 
cadet §i a fost inaintat sub-locoteaent la 1858, 
maior la 1867, ear in anul 1869 a demi- 
sionat din armata. Peste càjl-va ani, a in- 
trat in administrajie §i a fost numit mal 
intàiù prefect al judejulul Bràila 1876, post 
e care Ta ocupat pana in momentul is- 
ucnirel rezbelulul Independenjel, cànd a fost 
chemat in BucurescI §i i s'a incredinjat pre- 
fectura polijiel Capitale! in 1878. 

La 1885, a fost Ministru al Lucràrilor 
publice de la 2 Februarie pana la 17 Oc- 
tombrie 1886, cànd trece la Interne in ca- 
binetul de sub prejidenjia lui Ion Bràtianu, 
pana la 1 Martie 1888, cànd demisioneazà. 

In 1884, i s'a dat gradui de general de 
brigadà in rezervà. 

R&diilescu (Eliade Ion). — Poct §i 
scriitor, cunoscut ma! mult sub numele de 
Ioan Eliade de càt sub acel de Rddulescu, 
nàscut in Térgovi§te la 1802, mort in Bu- 
curescI la 1872. 

A fàcut studiile sale in §coala Sf. Sava, 
sub conducerea lui Gheorghe LazJr §i a 
fost elevul sàù cel mal meritos. Opera li- 
terarà a lu! Eliade Ràdulescu este colosalà. 
Scrier! didactice, poesi!, publicajiunl poli- 
ticc, filosofie, lucrar! teatrale, scrierl in limba 
francezà asupra istorie! nazionale, toate aù 
fost concepute de puternica sa imagina- 
jiune. 

Acestu! autor se datoresc urmàtoarele lu- 
crar!: Gramatica romàneascd, Fabulele lui 
Tichindel, Istoria Universald §i mitologia, 
istoria Romànilor, Regulele saù gramatica 
poeyef, Profezia lui Dante, traducer! din Lord 
Byron, Christianistnul la inctputul séù y *B/- 
blicele. Isachar, Christianistnul p Catolicismi, 
Equilebrul intre antitese, Institu[iile T^pmà- 
niel, Proprietaria §i SàtenU y Paralelism intre 
limba italiana §i romàna, Meditaci poetice din 
Lamartine. 

Eliade a lucrat mult pentru Teatrul najional, 
traducènd pe Amjìtrion de Molière, Norma 
din italienejte §i scriind numeroase articole 
in Ga^eta Teatrulul. Sub auspiciile sale, s'a 
dat in BucurescI la 1834, prima reprezin- 
tajiune teatrali, in limba romàna. 



Incepànd de la 1829, el a redactat: Curìerul 
de ambe sexe, Cnrierul romànesc y ear in limba 
francezà a scris : Souvenirs et ìmpressions 
d'un proscrit, Mèmoires sur les événements de 
1S48. 

In poesie, Eliade a scris poesia ejjjcà 
Sburdtorul §i satira Dtàcep 

Ca om politic, a fost unul din càpeteniile 
revolujiunel din 1848 cu Golescu, Magheru, 
Teli, Scurtu, fìicènd parte din Locotenenta 
Domneascà, 

In fa^a Acadcmiel, Statuì a ridicat o statue 
in Bucuresc! spre amintirea §i neuitarea 
misiune! istorice indeplinità de Eliade Rà- 
dulescu. 

Cu drept cuvànt insà, unele din scrierile 
sale sunt criticate, pentru cà Eliade a càutat sa 
poceascà limba romàneascà, italiemzànd'o $i 
schimbànd intre altele consonanta e prtn q. 
Exemplul sàù din fericire, pe acest teren al 
gramaticel, n'a fost urmat de ce! lal|! scrii- 
tori. 

Ràdulescu-Motru (Constantin). — 

Nàscut in comuna Butoejtl jud. Mehedinjl 
in 1868 Februarie. A terminat facultatea de 
litere §i de drept in anul 1889 in Bucu- 
resc!, a continuat studiile in filosofie la Paris, 
Miinchen §i Leipzig, de unde in 1893 sa 
reintors cu titlul de doctor in filosofie. La 
1895, (14 Martie) cànd s'a inaugurat fun- 
dajiunea universitari Carol I, a fost numit 
secretar al comitetulu! administrativ §i bi- 
bliotecar al acestel institujiunl, post pe care 
il ocupà 5Ì in prezent. Scrierile sale sunt: 
Zùr Enwickelùng von Kant's Theoric der 
Caùsalitàt (Wùndt's Vhilos. Stùdienfl./.Y), 
diferite articole cu cuprins filosofìe in Con- 
vorbiri literare §i Epoca literard §i alte re- 
viste. 

Rallet (Dimìtrìe).— Om politic, nàscut 
in Constantinopol, incetat din viajà, in 
Boto§anl la 1858, Octombrie 25. A fàcut 
studiile in stràinàtate §i a intrat in magis- 
tratura ca prezident al Tribunalulu! din Bo- 
to§anI. La 1849 a fost director al Ministe- 
rulu! justijiel din Moldova, apo! ma! tàrziù 
sub vodà Grigore Ghika, Ministru al Cui- 
telor din Moldova. 

A fost unul din membri! activi ai comi- 
tetulu! unionist din lajl. 

R&mniceanu (Naum). — Preot, publi- 



ftAà 



- *59 - 



kOB 



cist, nàscut la 1764 in Bucuresd, incetat 
din viajà la 1839. 

A fìlcut studiile la jcoalele grece§tl din 
Capitala §i apol s'a preojit §i a dat lecjiunl 
pe la diferitele §coale din ora§. Avànd o 
urà neimpàcatà contra Grecilor pe care'I in- 
vinovàjeadetoate relele de cari suferea {ara, 
a scris contra lornumeroase satire in limba 
elenà. 

A publicat: Cronic al %owànilor (1764- 

18 io). Tàngmrea làrti Valachicl asupraja- 

fulul si derdpdndref cel cui fdcut strdinif tdl- 

hari óreci (182 1), ji alte multe càrji di- 

dactice. 

Rasti (Mihail). ~ General de brigadà, 
nàscut la io Septembrie 1841. Intrat in 
§coala militari ca elev la 1857, este * na " 
intat sub-locotenent la 1859 ji ofijer supe- 
rior la 1872. Cu acest grad ia parte la rez- 
belul Independenjel (1878-78) §i conduce 
recunoajterea de la Rahova. 

Inàljat colonel la 1887, ocupà postul de 
prefect al polijiel Capitalel in 1891 panala 
1894, cànd e inaintat general de brigadà la 
9 Iunie, §i numit inspector general al jan- 
darmeriel rurale, la infiinjarea el. 

In aceastà calitate el organizeazà aceastà 
institujiune. 

La 1896 este trecut comandant al di vi- 
zici a 8-a din Botojanl. 

Ra£ (Ioan). — Jurisconsult, nàscut la 
Turda in Transilvania, la 1828. A studiat 
la Blaj §i a terminat gimnaziul la Cluj. 
Intra in cariera preojeascà §i fìcu un an 
de teologie in seminarul din Pesta. Atuncl 
(1 848) izoucni revoluta maghiarà, §itènàrul 
Ra{ intra ca tribun in prefectura lui Balint, a 
oastel lui Iancu. Dupé sugrumarea revolu- 
tici, nu mal urmà cursul elencai, ci se 
duse la Viena, unde se inscrise la faculta- 
tea de drept, §i terminànd'o la 1854, * n 
anul urmàtor s'a dus la Pesta, unde fìcu 
doctoratul in legl, indeplinind in acela; 
timp la locotenenp din Buda §i postul de 
translator pentru textul romàn al legilor. 
La 1860 a fost numit avocat la Alba-Iulia. 
In 186 1 a fost ales vice-prefect in comi- 
tattil Turzil; nu peste mult insà, renunjà 
la postul acela. De aci dateazà activitatea 
sa politica. In acela§ an a mers de doué 
ori la Viena, flcènd parte din deputajiunile 
Romànilor din Transilvania, prezentànd Im- 
pératulul memoril in causa najionalà. La 



1862 a inceput a practica mal mult timp 
profesiunea de avocat §i multa vreme a 
tost aproape singurul avocat romàn in toatà 
Transilvania, care a sustinut drepturile Ro^ 
mànilor tn mil de procese. La 1863 a lup- 
tat ca deputat in dieta de la Sibiù, apol la 
cea din Cluj, unde a susjmut cu multa e- 
nergie votul minoritàjil, care pretindea au- 
tonomia Transilvaniel. 

De aci incolo rolul sèù politic se ac- 
centueazà in conferintele nazionale, tinute 
de frunta§il Romànilor de peste munti, 
ocupànd in mal multe ràndurì fotoliul de 
vice-prejedinte ji in urmà acela de pre§e- 
dinte. Sub prejedinta lui s'a redactat ji s'a 
dus memorandul la Viena. Pus sub acuzare 
dimpreunà cu intregul comitet, a fost osàn- 
dit la Cluj la doul ani de inchisoare de Stat, 
din care a §i fòcut un an §i doué luni in 
inchisoarea din Seghedin, fiind grajiat dim- 
preunà cu tovaràjil sèi. De atuncl tràejte 
la Sibiù, unde s'a mutat dupé vandalismul 
din Turda, §i este §eful partidulul na- 
lional. 

Robescu (Constantin. F.) — Profesor, 
om politic, nàscut la 1839. A fàcut studiile 
in jarà §i le-a terminat in Paris, de unde 
s'a intors cu titlul de licenjiat in §tiinjcle 
naturale. 

Intors in {ara, a fost numit la liceul 
Matel Basarab profesor de §tiintele natu- 
rale §i a {inut aceastà catedrà de la 1866 
pana la 1896, cànd a demisionat. 

A fost càt-va tirnp director general al 
po§telor §i telegrafelor sub guvernul Ioan 
Bràtianu la 1880. La 1895 a f° st a ' cs * n 
consiliul comunal al Capitalel ;i numit pri- 
mar al orajulul. 

A fòcut parte din Camera ca deputat sub 
toate guvernele liberale de la 1875 pana 
in prezent. 

Rolla (Constantin).— Membru al Co- 
mitetulul centrai al Unirei din laji la 1857. 
In casa sa, s'a hotàrit la o intrunire pregà- 
titoare, alegerea luIVodà Cuza de Domn al 
Moldovel. 

Amànunte beografice lipsesc. 

Roman (Alexandru). — Nàscut la 1826 
Noembrie, in comuna Rogoz din comitatul 
Bihorulul, incetat din viajà la Sebej (Tran- 
silvania) la Septembrie 1897. 



RÒM 



160 



RÓtó 



Studiile '§! le-a fìcut la Blaj §i Beiug, iar 
teologia la Viena. 

Intrànd la 1868 in politica, a fost ales 
in jeapte ràndurl deputat al cerculul elec- 
toral Ceiea din Bihor, pana la 1888, cànd 
§i Romàni! din Ungaria proprio zisà, aù in- 
cetat de a mai lua parte la alegeri. 

In timpul acesta, Al. Roman s'a distins 
§i ca publicist, infiinjànd §i redactànd la 
Budapesta ziarul najional deopozijie Fede- 
raliunea, care a incetatinsà pe laanul 1870. 
Persecutat in urma atitudinel sale energice 
ca deputat §i ziarist, Alexandru Roman a 
trebuit sa sufere o pedeapsà de un an in- 
chisoare la Vaj, pedeapsà la care a fost 
condamnat de juriul din Pesta in urma ul- 
timulul proces de presa ce i s'a intentat. 

Dupà incetarea Federafiunet, Al. Roman 
a primit postul de profesor de limba §i li- 
teratura romàna la universitatea din Pesta. 
Fiind ales membru ordinar al Academiel 
romàne, a desfàjurat §i in calitatea aceasta 
o vie activitate pana la moartea sa. 

Inainte cu trel lunl, conferinja din Cluj 
in chestia bisericel romàne unite, a distins 
pe Alexandru Roman, alegàndu-1 prejedinte 
al Adunàreì. 

Romanescu (Aristitza).— Artista dra- 
maticà; nàscutà in Craiova la 24 Decem- 
brie 1854, fi' ca artistulul C. Dimitriadi §i 
a tragedianci Polixenia Stavrescu. 

Crcscutà in familia Teodorini, manifesta 
din copilàrie multa aplecare pentru teatru 
§i se cisàton incà tenàri cu actorul Ro- 
manescu al càrulnume 'Ipoartà. Laaceastà 
epoca, incepu sa joace, §i mal ales se càute 
pe sccnele din gràdinele publice,cu deosebire la 
otelul «de Pestha» in Bucuresci. 

La 1874 debuta la teatrul din Craiova, 
in piesa Dupé §ase ani. Apol fu angajatà 
in trupa de sub directiunca Millo-Dimitriadi 
§i jucà in Lupìa pentru ereditila §i intr'o 
rovista a luì P. Gràdijteanu : Cer cn- 
véntuL 

Talentili D-nci Romanescu nu s'a aràtat 
insà in intregimea sa de càt de la 1880 
inainte. 

Angajatà la Teatrul national din Bucu- 
resci, principalele sale creatiunl aù fost : 
Vestala din Roma invilisti, Deljìmd din Lu- 
dovic al VI, dibatte din Nunlile veneziane, 
etc, ctc. 

Mai térziù Ar. Romanescu pleacà la Pa- 
ris, unde '§! termina studiile sale sub di- 



recjiunea luì Delaunay. Reintoarsà in jarà, 
reintrà la Teatrul najional §i se distinge 
creànd sute de rolurl insemnate. Principa- 
lele sale succese aù fost in Scànieea, Daniel 
%ochat, Fontana Blandu^iet, Ovidiu, Onoa- 
rea, Marion de Lorme, Ruy-Blas 9 Bucuria 
casei, intr'un cuvènt in intregul repertoriu 
de frunte al scene! noastre nazionale. Toate 
creatamele sale nici cà se pot enumera. 

D-na Aristija Romanescu a fost numità 
la 1894 profesoarà de dictiune pentru cur- 
sul de declamatane la Conservatomi din 
Bucuresci. 

Romanescu (Ioan). — Profesor, nàscut 
in Craiova la 28 Ianuarie 1840. A fàcut 
studiile in tara ji la 1862 a fost numit pc- 
dagog repetitor in internatul Statuluì din 
Craiova. La 1864 fu trecut profesor de 
limba latina, romàna, istorie §i geografie 
la gimnaziul din Ploe§tì, ocupànd acest post 
pana la 189 1, cànd a e§it la pensiune. 

La 1866, Romanescu a infiintat sectiunca 
de Prahova a Societàtel pentru invitatura 
poporului romàn, in fruntea càreia a stat 
cànd ca prejedinte, cànd ca vicc-prejc- 
dinte. 

El a publicat : Gramatica romàneasaì cu 

toate pàrjile eL 

Romano (Mìhail).— Capitan, nSscut la 
5 Decembrie 1842, mort la 30 August 
1877. Intrat in armata ca soldat la 1861, 
el capata gradui -de sub-locotenent la 1864 
§i acel de capitan la 1874. La atacul de 
la Grivija, la luarea redutel, cade mort pe 
càmpul de luptà la 30 August 1877. 

Romnicianu (Grigore). — Medie, n;Vs- 
cut in Bucuresci la 5 Decembrie 1845. A 
fòcut studiile sale la jcoala de mcdicinA 
din Bucuresci, apol trimis de Stat la Paris, 
le-a complectat acolo, obtinénd titlul de 
doctor in medicina. 

Fost mal intàiù medie al §coalel de ofi- 
cer!, §ef de lucrirl anatomice la facultatca 
de medicina din Bucuresci, in 1875 a fout 
numit medie primar la spitalul de copii, 
post pe care'l ocupà §i in prezent. 

In 1890, Dr. Romnicianu a fost numit 
profesor la facultatea de medicina din Bu- 
curesci. 

In timpul rezbelulul Indepcndenjel, el a 
flcut serviciul gratuit de medie la spitalele 
militare §i trupà. 



&oo 



- itfi - 



RÓS 



Membru al società jel de chirurgie ji de 
medicina din Paris, membru al societàri 
Crucea rojie §i membru corespondent ai 
Academiel romàne, doctorul Romniceanu a 
publicat : ChoUra epidemica, Acfiunea fisio- 
logica §i terapeutica a tutunulut, Anatomia 
descriptivdy órefa dermo-epidermicd, Lacul 
Sdrai ji indicabile luiinboalele de copti, Pa- 
tologie chirurgicald 2 voi., Corpti streinf, 
Dare de scarna asupra spitalulul de copti de 
la 1874-1878 §i de la i8p)-i8p4, Leccumi de 
clinica asupra boalelor copiilor 1 voi., Tra- 
tamentul piciorulul strdtrb, Sifilisul infantil. 

El a colaborat la gazeta medico-chirur- 
gicalà Romania medicala. 

Roques (Antonin). — Profesor, publicist 
francez, nàscut §i mort in Francia. 

Venit in {ara pe la 1840, a fost ani in- 
delungajl profesor pentru limba francezà la 
Sf. Sava §i in diferite alte institute. 

A colaborat la mal multe ziare franceze 
de sub direcpunea lui Marsillac 51 a pu- 
blicat unele scrier! chiar in limba romàna 
prin %evista contimpotand. 

Scrierl: Lcfons et modèles de littèrature. 
La princesse Etna dramà inversurl, Un mari 
s'ilvous plait comedie, Poèsies diverses, Le- 
gendele §i dotitele poetului Alecsandri, tra- 
duse in limba francezà, Conslantin Branco- 
veanUy dramà, Elena dramà, In brande lui 
Morfeu comedie, Cdsdtoria Ini Eduard, co- 
medie, etc, ctc. 

Ro^ca (Juliu). — Poet, publicist, nàscut 
la io Octombric 1858 in Bucuresci. A co- 
laborat càt-va timp la ziarele 'Dorobanjul §i 
Gbimpele, T^oina §i altele. 

A debutat in literaturà prin poema Tip- 
mania liberd (1877); apol a publicat: Fiorì 
de ptimdvatif, Zina florilor, Crivéptl (1&79), 
/Ambiti // Lacrime, Sacrificiu pentru sacrifi- 
cio roman, Fata de la Co^ia dramà tn vcr- 
surl (1882), Ldpnpieanu tragedie. 

Rosenthal (Emanoil).— Mare intreprin- 
zàtor de lucrar! publice, nàscut in Austria 
la 1828, de origina izraelità, incetat din 
viajà in Bucuresci la 1889. 

A fost adus in tara la vèrsta de 4 ani, 
de un unchiù al séù care {inea cu arendà 
proprietarie Bràncovcnilor. 

Pe la 1848 a inceput intreprinderile sale, 
infiinjànd primele diligenje intre Brajov §i 



Giurgiu ji Bucurescl-Bràila-Galaji, cari aù 
circulat de la 1848 pana la 1863. 

Apol a fost mare intreprinzàtor de lu- 
cràrl pentru càile ferate in jarà, §i a cons- 
truit numeroase cazàrm!, scoala militarà din 
lag!, palatul domnesc din aceia§! loca- 
litate. 

A fost membru in comisiunea pentru 
organizarea pojtelor romàne, spre a inlocui 
pe cele streine (1863) ji in acelaj an a 
prezentat guvernuluì cel d'intàiù proiect 
pentru infiinjarea monopolului tutunurilor. 

A sévérjit numeroase binefacerl, luànd 
in timpul rezbelulul Independenjc! din 
1877— 78, initiativa infiinjàrel unel seqiun! 
a Crucel Rojjie izraelità. 

Rosetti (Constantin. A). — Ziarist, pu- 
blicist, om de Stat, nàscut la .Bucuresci in 
anul 181 6, mort in Bucuresci la 19 Aprilie 
1885. A fàcut studiile sale in Bucuresci la 
colegiul Sf. Sava, apol intra in o§tire la 
1833 spre a demisiona peste tre! ani, im- 
bràtisànd cariera literilor. A debutat prin 
ni§te traducerl din Byron, Lamartine, Vol- 
taire §i publicà la 1840 un volum de poezil 
Ceasurl de mul£umire, din cari unele aù 
rémas populare. 

La 1842, fu numit polita! in orajul Pi- 
testi, pe urmà procuror al Tribunalulul din 
Bucuresci, demisionàud la 1845, spre a se 
stabili in Paris. Reintors in tara la 184650 
càsàtore§te cu Maria Grant §i deschidc o 
libràrie in Capitala. 

Membru in comitetul revolujionar de la 
1848, estearestat la Iunic §i liberat a doua 
z! de poporul ràsculat. El devine atuncl 
prefect de politie in Bucuresci, apol secre- 
tar al guvernuluì provizoriu §i director la 
Ministerul de Interne. In acest an, fundeazà 
ziarul «Pruìicul romàn. 

In luna Septembrie din acela§ an, fiind 
trimis in lagàrul lui Fuad Effendi spre a 
protesta comra restabilirci rcgulamentului 
organic, e arestat dimprcunà cu cel laltl e- 
misar! §i trimis la Orsova. De acolo a re- 
u§it sà-1 scape sotia sa, imbràcàndu-je in 
haine de jàrancà. 

Scriitorul francez Michelet a istorisit de 
a lungul aceastà tragica cpizodà din viaja 
Marie! Rosetti. 

Stabilit in Paris, C. A. Rosetti fundà in 
1850 ma! multe ziarc politico §i literarc 
precum Romania viitoare, Republica romànci. 
In acelaj an publicà Apelul catte toate par- 
li 



feòè 



é2 - 



fcòè 



tidele, Apologia revolufiunei romàne ; Caie- 
chismul Sdteanuluf, Scrisori càtre Principeìe 
Stirbey; aceste douà in 1852. 

Reintors in jarà e ales deputat in diva- 
nul ad-hoc, ia o parte insemnatà la toate 
evenimentele cari aduc Unirea Principate- 
lor, alegerea lui Cuza, §i fundeazà ziarul 
Romania. 

Deputat in mal multe legislatiunl, Mi- 
nistru chiar timp de o luna, dupà Unire, 
trece in opozitie §i incepe o Campanie cràn- 
cenà contra guvernulul lui Vodà Cuzà, din 
care cauzà este arestat §i dat judecàtel de 
douà ori, suspendàndu-se $i ziarul sàù Ro- 
mànul, pe care'l inlocuejte prin Liberiate §i 
Constiìnja nafionald, cari §i acestea sunt sus- 
pendate. 

C. A. RQsetti e atuncl unul din membril 
principali care organizeazà detronarea prin- 
cipelul Cuza; in casele sale se face planul 
miscàrel §i la miezul noptel spre 11 Fe- 
bruarie 1866, pe cànd in etajul de jos se 
tipàrea proclamala viitorulul guvern pro- 
vizoriu, in etajul de sus se dansa spre a 
nu destepta bànuelile politiel, deja incuno§- 
tiinjate prin denuntàri, despre ce are sa se 
intàmple. 

In primul guvern al Locotenentel dom- 
nestì, C. A. Rosetti ia la 11 Februarie por- 
tofoliul Cultelor §i'l pàstreazà in guvernul 
de contopire al partidelor, de la 11 Mal 
pana la 15 Iulie 1866 sub prezidentia lui 
Lascar Catargiu. 

Dupà càderea guvernulul liberal de la 
1868, el trece earàjl irt opozitie ; dupé o 
jedere de càti-va ani la Paris, se intoarce 
in {ara spre a organiza coalijia de la Mazar- 
Pasa care atrage dupé sine résturnarea par- 
tidulul conservator. T ara fiind in ajunul 
rezbelulul de la 1877, C. A. Rosetti se a- 
ratà cel mal inflàcàrat partizan al intràrel 
Romàniel in acjiune. La 1878, sub prezi- 
denjia lui L C. Bràtianu ia portofoliul Mi- 
nisterulul de Interne de la 26 Martie pana 
la 17 Noembrie 1878, cànd trece Prezident 
al Camerel. 

De la 9 Iunie 188 1 pana la 25 Ianuarie 
1882 este iarà§l Ministru de Interne. 

Cu ocaziunea revizuirea Constitujiel, din 
cauza unor abuzuri comise de unii liberali 
§i nepedepsite, C. A. Rosetti dete semnalul 
disidenjel liberale, care trebuea §i aducà mal 
tàrziu dupà moartea sa, coalipa §i opozitia- 
unità, apol formarea partidulul liberal-con- 
servator. 



C. A. Rosetti a fost toatà viaja sa dim- 
preunà cu I. C. Bràtianu, conducàtorul par- 
tidulul liberal. 

Rosetti (Dimitrie).— Publicist, ziarist, 
nàscut in BucurescI la 17 Apri He 1850, fiul 
lui Radu Rosetti. A urmat in Paris cursu- 
rile liceulul Louis-le-Grand, farà a le ter- 
mina, §i apol doul ani la scoala «des Scien- 
ces politiques et administratives» 

Intors in jarà la 1876 dupà ce a ocu- 
pat càt va timp funcjiunl administrative, 
a intrat la redaqia ziarulul RomànuL Sub 
pseudonimul Max, a mal colaborat la zia- 
rele: La Boite aux lettres, l'Independance 
roumaine, Epoca, Timpul p Constitutfonalul. 

A scris pentru teatru : Vile popa, nu e 
popa y comedie, Vicleimul, §ahdr-Mahdr, Ze- 
flemelele, Naqat, reviste umoristice, aceste 
doué din urmà in colaborare cu I. Negruzzi, 
Un leu ji un %lot y ji Mo§tenire de la ripo- 
sata, localizate dupe repertoriul lui Labiche, 
§i toate jucate pe scenele teatrelor din Bu- 
curescI. 

La 1888 a fost numit membru in comi- 
tetul Teatrelor, functiune onorifica pe care 
o ocupà pane in prezent. 

A tipàrit un volum la Cronice (1886), 
Trotoarul Bucuresciulul (1897), Povejecdlre 
Sdteni(i8&ó), Diclionarul contimporanilor diti 
Romania (1898). 

A reprezentat in Camera de la 1888- 
1890, colegiul al 3-a de Teleorman. 

Rosetti (Ioan). — Locotenent, nàscut la 
25 Aprilie 1845. Intrat in armata casoldat 
la 1860, se libereazà la 1863. apol se re- 
angajeazà ca sergent in 1865, este inàljat 
sub-locotenent la 1868. In timpul rezbelulul 
Independenjel (1877-78) fiind locotenent in 
Bat. 3-a de vànàtori, moare pe càmpul de 
luptà in faja RahoveI la 12 Octombrie 187.7. 

Rosetti (Maria. C. A). — Nàscutà 
in anul 18 19 la Guernesey (Englitcra), 
incetatà din viajà in BucurescI la 1893. 

La 1847, s'a càsàtorit cu marele bàrbat 
de stat C. A. Rosetti pe care l'a urmat in 
exil la 1848, isbutind sà'l scape dimpreunà 
cu cel laljl proscrissi din màinele Turcilor. 
Pentru isbutirea planulul séù, se deghizase 
in jàrancà romàna. Reintoarsà in {ara la 
1857, colaborà la diferite ziare, almanacurl 
§i cu deosebire la Romànul. In 1863-1864 
publicà Marna §i Copilul, ziar sé p ti mina). 



ROS 



— 163 — 



ROS 



Càte-va din scrierile sale aù apàrut in 
1893 intr'un volimi tipàrit prin ingrijirea 
fiulul el Vintila Rosetti. 

Rosetti (Mircea C. A). — Fiulcel mal 
mare al lui C. A. Rosetti, nàscut in Paris la 
i850,incetat din viajà in Bucuresd la i882.In 
urma unul accident de tràsurà intàmplat pe 
cànd era copil de patru ani, a rémàs atins 
de o grava boali de pept care Pa impe- 
dicat si joace un rol mal activ fie in po- 
litici, fie in literaturà. Inzestrat insà cu un 
mare talent naturai, a publicat numeroase 
scrierl intre cari unele in limba francezà, 
aitele in romànejte. Vom cita: Spovedania 
unti murinde, Anni noti,, O romàncà, 'Bala- 
niti, Prietenul me fi Ion, Zinca, Prima cioc- 
nirt, 14 Iulie al mamet Bernard, Lacrdmt 
de mumd, Cdrmuifl $i cdrmuitorL $tdpànil 
nostri pauflete politice, Inamovibilitatea ma- 
gistrature!. 

Democrat inaintat, a luat parte la mij- 
carile sociale ale tinerime! scoalelor din Fran- 
cia §i Italia. 

Rosetti (Radu. D).— Publicist, om po- 
litic, nàscut la Bucuresd in 1820, incetat 
din viatà in Bucuresci la n Martie 1868. 

A ocupat mal Intàiù functiunea de mem- 
bru la tribunalul Doljù in 1846, apol a 
trccut prefect al judejulu! Gorjiù (1847), 
director al prefecturel polijiel BucuresciuluI 
(1849), prefect la Argej §i Bràila (1849-50), 
prefect al politiel Capitale! (1855), director 
general al temnitelor (1860-1862), membru 
la curtea criminalà 1863. Apol demisioneazà. 

De la aceastà epoca inainte, incepe ca 
publicist satiric, sa colaboreze la un numàr 
insemnat de ziare ostile principelul Cuza. 

Sub pseudonimele «Udar» ji «Pauvre 
Diable» public! prozà §i versurl in ziarele 
Convtnpunea, Cicala, Nikipercea, Sarsailà, 
Spiridu§ul, Jìnlarul. 

Dupà detronarea principelul Cuza §t suirea 
pe tron a principelul Carol 1, este numit 
prefect al polipel Capitale! in primul gu- 
vern constituit la 11 Februarie 1866 sub 
prezidentia lui Ion Ghika, §i plstreaz) a- 
ceastà funcjiune sub toate ministerele cari 
se sucedà, pani la moartea sa. 

Rosetti (Radu. D), --Poet, nàscut in 
Bucuresd la 1874 Decembrie in 18, fiullul 
Dimitrie Rosetti (Max). A intrerupt stu- 



diilc sale incà din fragèda copilàrie, ji a 
inceput sa publice versurl prin diferite ziare. 

Mal tarziu luànd bacalaureatul, s'a inscrif 
la facultatea de drept in 1897. 

Scrierile sale sunt adunate in volum sub 
titlul Vene^ia y Epigrame, Din inimd, Sincere, 
Duiòase. 

A mal adunat intr'un volum principalele 
scrieri de dragoste ale poeplor romàni sub 
titlul : Cartea dragostei. 

A tradus in versurl pentru teatru Steaua 
de Richepin, care a §i fost jucatà pe scena 
TeatruluI najional din Bucuresd. 

Rosetti (Scarlat).— Nàscut in Bucuresd 
la 1802, incètat din viatà la 1872. A ocu- 
pat mal multe funcjiuni publice, intre cari 
acea de p rimar al BucuresciuluI in douè 
rèndurl, dupé ce fusese §i judecàtor pe la 
1840. 

Amànunte biografice lipsesc. 

A fàcut multe càlàtoril in viaja sa, mal 
ales prin Asia. A làsat o parte insemnatà 
a averel sale pentru Ateneul romàn din 
Bucuresd, dàruind acestef institupun! §i o 
biblioteca de peste 6000 volume. 

Avea titlul de comite, care i se conferise 
de Curtea imperiala a Austrie!. 

Rosetti (Teodor).— Om politic, nàscut 
in Iajl la 1834. A fàcut studiile sale liceale 
in tara §i cele universitare in Paris. Dupà 
terminarea lor, a intrat in magistratura unde 
a ocupat funcpunile cele mal inaltc pana la 
Curtea de casatie, unde a ajuns membru. 
La 7 Ianuarie 1875 a intrat in cabinetul 
prezidat de L. Catargiu ca Ministru al Lu- 
cràrilor publice pana la 31 Martie 1876. 
Reintrat in magistratura, este inaintat pre- 
zident al Curtel de casale. 

Evenimentele din 1888, in urma retra- 
gerel guvernulul Ion Bràtianu, '1 readuc ia- 
rà§! in viaja politica §i M. S. Regele *Iin- 
credinjeazà fomarjiunea guvernulul. 

Th. Rosetti prezideazà cabinetul de la 23 
Martie 1888 pana la 29 Martie 1889, apol 
ia portofoliul justijiel ji face legea inamo- 
vibilitàjel magistraturel;lai890 demisioneazà. 

La 189 1 e numit guvernator al Bàncel 
nazionale, funcpune pe care o pàràse§te in 
1895 s P re a ' ua direqiunea Bàncel agricole. 

Th. Rosetti este unul din membri! inte- 
meetorl al societàjel literare Junimea §i al 
partidulul Constitutfonal. 

A colaborat la revista Convorbiri literare 



ROS 



— 164 



ROS 



unde a publicat in 1874 un interesant studili 
Despre direc\iunea progr esuliti nasini. 

E cumnatul fostuluì domnitor Alexandru 
Cuza. 

Rosetti (Vintila C. A). Al doilea fiù 
al lui C. A. Rosetti, niscut la Domet (Fran- 
cia) in 1853. A ficut studil de architecturi 
in Paris, apo! intors in tara a luat parte ca 
soldat voluntar in batalionul de Vànàtor! 
la rezbelul din 1877 contra Turcilor, cànd 
fu decorat cu Virtutea militard la atacul 
Grivitel, medalic pe care o refuzi, consi- 
derànd'o nepotriviti cu principiile sale de- 
mocratice. 

A luat in 1885 directiunea politica 51 fi- 
nanciari a ziarulul Romàmd pe care o pis- 
treazi pini asti-zi. Consilier comunal al 
Capitale! in 1888, apo! ajutor de primar, 
membru al Camere! de comerciu §i al Co- 
mitctului teatrelor, Vintili Rosetti a fost 
reales consilier comunal in 1895 §i deputai 
al Capitale! in 1896. 

Membru al Ligei culturale, prcjedinte al 
sccjiunel Bucuresd, el este in politici, najio- 
nalist ji dcmocrat inaintat. 

A publicat tre! volume din scrierile lui • 
C. A Rosetti (1885, 1886, 1887) o bro- 
§uri asupra morte! §i inmormàntirel lu! 
C. A. Rosetti (1*885), J° u ^ volume din 
scrierile lu! Mircea Rosetti (1882) un vo- 
lum din scrierile Marie! Rosetti (1893), A- 
mintiri istorice(i8&&) §i diverse cronicc, nu- 
vele, prin Romànul sub pscudonimele Ro- 
vin, Stan. In 1881 a fost unul din funda- 
torii rcviste! socialiste Dacia viitoare> care 
apàrea la Paris. 

Rose tti- Bài ànescu. (Nicolae).— Om 

politic, niscut in Ia§! la 1829, incetat din 
viaji la Paris in 1884. 

A ficut toatc studiile in Paris la liceul 
Henri /V §i la facultatea de drept. Intors 
in tari, a fost judccitor la Suceava pani la 
1856, apo! prefect la Galati de la 1858 la 
1859 cànd a demisionat, 

A fost Ministru de Externe in cabinetelc 
N. Krctzulescu §i M. Kogilniceanu de la 
17 August pana la 17 Octombric 1865. 

Rosetti-Solescu. (Gheorghe). — Di- 

plomat, nàscut in Iajila 3oNoembric 1852. 
A fùcut studiile juridice in Paris de unde 
s'a intors cu titlul de licentiat in drept. A 
intrat in diplomacela 1880 ca atajat supra- 



numerar in administrajia centrali a Minis- 
terulul de Externe, dupé ce fusese supleant, 
procuror §i judecàtor de ;edinti la Trib : 
Ia§! de la 1876 pani la 1878. * 

La 17 Ma! 1880 a fost inaintat secretar 
de ci. II la legajiunea noastri din Peters- 
burg; inaintat ci. I-a la 1881 este trans- 
ferat la Paris, apo! Viena, 51 la 1885 se 
reintoarce la Petersburg, de unde trece la 
Viena in 1886. 

Consilier de legatie in 1888, e nuniit 
Ministru plenipojtentiar la Belgrad in 1889 
§i la 1895 es * e transferat cu acela; titlu la 
Petersburg unde se gise§te §i acum. 

• 

Rosnovanu (Gheorghe). — Colone!, 
niscut la 1 Martie 1832. A fìcut studiile 
sale in Rusia $i a servit in armata rusa 
pani la 1857 cànd a fost primit in ojtirca 
romàni cu gradui de sub-locotenent. La 
1858 era maior, la 1859 colonei. Apo! de 
la aceasti epoca pani la 1872, colonelul 
Ràsnovanu a fost in diferite ràndurl in ne- 
activitatc pani la 1872 cànd a pirisit 05- 
tirea. 

Isbucnind rezbelul Indepedenje! (1877-78) 
este rechemat sub drapel ca jef al cavale- 
rie! divizionare, §i se distinge la Nicopole, 
Opanez §i inaintea Plcvnel. 

Colonelul Riznovanu a reprezentat in mal 
multe ràndurl pe alegiton! jude{ulu! Nc- 
amtu in Camcri sub guvernui conservator 
§i a fost in 1872, prefect in acest judet. 

Rosnovanu-Roset (Iordache). — A- 

minunte beografice lipsesc. A fost mare 
vistier al Moldove! la 18 19, consilier de 
stat rus, prezident al divanulul Moldove!. A 
incetat din via(i la 1836. 

Roth (Mauriciu).— Medie, de origini 
izraeliti, niscut in Bucuresd la 1844. A 
fìcut studiile sale liceale in {ari §i .apo! a 
plecat la Viena de unde s'a intors la 1870 
cu titlul de doctor in medicini. Stabilindu-se 
in Bucuresd a fost medie §ef al Spitalulul 
izraelit pani la 1879, medie diriginte al Casei 
de sinitate din strada Teilor pan? la 1886, 
medie al societite! de asigurare Daàa. 

Naturalizat la 1879, D-rul Roth a fost 
numit la 1882, medie comunal al orajului 
Bucuresd, post pe care'l ocupi ji asti-zi. 

Scrierile sale sunt : Calisele mortalifdfet po- 
pulaliunel romàne (1880). Werificdrile de de- 



Rine 



- >6 5 



un 



ette (1889). Càte-va experinfe cu Amylni- 
trit, et e, etc. 

Rukman (baron, de). — Diplomat rus, de 
orìgini germani, venit in BucurescI la 
1834 i n ^alitate de consul al imperiuluì 
rusesc. 

Om cu mare trecere pe làngi Vodà A. 
Ghika, cu mare inriuirire asupra afacerìlor 
publice, §i adesca adevératul arbitru al si- 
tuapunel. 

Opozijia din Adunare criticànd la 1837 
unele acte ale ocirmuirel §i amestecul con- 
sululul rusesc in afacerìle Statuluì, baronul 
Rukman impuse Domnitorului si trimiti 
Adunirel o mustrare. 

Apol mal ceni si se introduci in regu- 
lament un articol adijional care dispunea 
ca pe viitor orì-ce modificare ar voi Adu- 
narea si introduci in %egulamentul organic, 
si nu se poati face de càt cu autorizarea 
speciali a sublimel Porti ji consimjimintul 
•Rusiel. 

La aceasta se impotrivi I. Càmpineanu, 
dimpreuni cu opozijia. Rukman anind re- 
fuzul Adunirel, trimise Domnulul o adresi 
in reguli de protestare, dar nereujind, 
pieci la Constantinopole §i smulse de la 
Sultan un firman, impunànd Adunirel arti- 
colul adijional. 

Apoì Rukman ameninfà in scris cu o 
pedeapsi disciplinari pe deputaci din opo- 
zijie. Ameninjirile se traduseri in fapt prin 
ccsilarea lui I. Càmpineanu, destituirea pre- 
fectulul politiel I. Filipescu §i ake perse- 
cutiunl, fntre cari destituirea profesorulul 
de limba francezi de la Sfàntu Sava, Vail- 
lant, sub acuzare ci di tinerimel o culturi 
francezi, impotriva intereselor Rusiel. 



La i8?9, in urma unul scandal de fa- 
milie §i cisitoriel saie cu o romànci — so- 
lia lui Glogoveanu,— Rukman fu rechemat 
in Rusia, <Je unde nu s'a ma! intors in 
tari §i unde a murit. 

Ruset (Iancu). — Aminunte biografice 
lipsesc. 

Se jtie ìnsi ci- a flcut studiile in Lipsca 
la 1827. Intors in pari, a fost ales in Adu- 
nare, unde dimpreuni cu I. Càmpineanu, 
Eni. Baleanu §i Gr. Cantacuzino, aù format 
ei patru, la 1834, primulgrup liberal-na|io- 
nal, avènd drept finti, reiorma regulamen- 
tulul organic. 

« 

Ruso (Alexandru). — Poet, niscut in 
Moldova, incetat din viaji la 1859. A ficut 
studiile in Elvezia, unde incepu si produci 
càte-va poesil. 

Retntors in {ari la 1840, a fost numit 
judecitor la Tribunalul Piatra. Atund'pu- 
blici mai multe poesil in limba francezi. 

Amestecat in mi§carea revoluponari de 
la 1848, pleaci in Transilvania, unde este 
inchis. Pus in libertate se intoarec in {ari 
§i imbrifi§eazi cariera de avocat. 

A publicat in Romania literarà (1855): 
Critici asupra limbet romàne. 

Rusu (Ioan §irianul). — Publicist, his- 
cut in §iria (Ungaria) la 1864. A ficut 
studiile la Arad. Apol a venit in BucurescI 
§i a fost profesor §i redactor la Romànul 
pani lai 891. Dupé acea, reintors in Sibiù, 
a infiinjat acolo Foaia Toporuluf. 

Osàndit de trel ori pentru deliete de 
presi, a stat in temnijele de la Sibiu, Cluj, 
Segedin, de la 1893 P^ni la 1894. 

Scrieri: Moara din vale. 



S 



§aabner-Tuduri (Alexandru). — Doc- 
tor in medicina, profesor, niscut in Bérlad 
la 1859. 

A ficut studiile sale primare in Bérlad, 
cele secundare in Institutul academic din 
Ia§l, ear cele universitare la facultatea din 
BucurescI, objinènd titlul de doctor in 
medicini 51 chirurgie. 



A fost profesor de stiinjele naturale la 
jcoala comcrciali din Capitali precum §i la 
diferite institute particulare. 

A fost medie secundar al spitalelor Efo- 
riei §i medicul consultapunilor gratuite a 
dispensarulul pendinte de Eforia spitalelor 
precum ji medicul direcjiunel generale a 



SAF 



166 — 



SAL 



Po§telor gì Telegrafulul. Este director ui casel 
de sànàtate din Capitala. 

A colaborat la confecjionarea hàrje! geo- 
logice a Romanie!, fiàcànd parte 7 ani din 
biuroul geologie. 

A scris: Apele minerale din districtul Dàm- 
bovina fi 88 5), Ailas Zoologie* coprinzènd 
263 figuri coloratecu text explicativ (1889), 
Studia asupra apelor minerale din districtul 
Neamfu (1890), Isvorul cu apà alcalina iber- 
nala de la Siria (judejul Buzéu) (1890). 

Safir. — Pseudonim literar al poetulul 
Nicolae Demetrescu, nàscut in Craiova la 
1847, ineetat din viajà la 1883, Septem- 
brie. 

A colaborat la revista 0/ta/ (1873-1875) 
51 la %evista literard. 

A publicat Cavalul, poezil. 

^aguna (Andrei). — Mitropolit din 
Transilvania ji Ungaria, nàscut la 1 Ianua- 
rie 1809 la Miscolj (Ungaria), ineetat din 
viajà la 16 Iunie 1873. A fìicut studiile sale 
juridice in Pesta 51 apol a studiat teologia 
la Verjej. 

La 1848 el este confirmat episcop al e- 
parhiel bisericel ortodoxe din Ardeal ji in- 
cepe a lucra pentru a pregati terenul de luptà 
spre a putea proclama despàrjirea bisericel 
Romàne de Sèrbi. Pentru acest sfàrjit in- 
temeazà jcoll, seminariu, infiinteazà o ti- 
pografie, fundeazà la 1853 in Sibiù « Tele- 
grafai romàna ji isbutejte la 24 Decem- 
brie 1864 sa se restabileascà vechea mitro- 
polie a Ardealulu! in capul càreiaeste pus. 

Mitropolitul laguna a apàrat adesca in 
dieta Ungane! la 1867, legalitatea Mitropo- 
He! romàne ortodoxe, iar in 1868 ftcu sa 
se voteze de congresul bisericesc najional, 
statutul organic al bisericel romànejtl. 

El a publicat : Elementele dreptulut ca- 
nonìe (1854), Istoria bisericeased 2. v. (1860), 
Compendia de dreùt canonie (1868^, Enhi- 
r idioti (187 1), manual de studia pastoral 
(1872), etc, etc. 

Sàineanu (Laz&r). — Profesor, de ori- 
gini izraelità, nàscut in Ploejtl la 23 Aprilie 
1859. Frequenta mal intàiù gimnaziul locai 
Sf. Apostoli Petru ji Pavel, apol continua 
cursurile liceulul Matel Basarab din Bucu- 
rescl. Dupé absolvirea claselor liceale, se 
inscrise la facultatea noastrà de litere, unde 
timp de 5 ani (1881 — 1886), se consacra 



studiilor inalte. luca pe bàncile universitare 
§àineanu se fìcu cunoscut prin doué 
lucràrl remarcabile : Elemente tarcesd in 
limba romàna §i Mele, una consacrata lim- 
bei romàne ji cea-1-altà credinjelor popo- 
rulul romàn, lucràrl cari atraserà asupra-I 
atenjiunea oamenilor special!. Aceste studi! 
pe terenul filologie! romàne, fura incoro- 
nate prin opera Semasiologia limbei romàne , 
care, presentata in Martie 1887 ca tezà de 
licenjà in litere, fu onorata de Università - 
tea noastrà cu un premiù de 5000 lei. 
In ani! 1887 §i 1888 L. $àineanu merse in 
Francia ji Germania, unde objinu doctora- 
tul. Intors in {ara, d-sa fu insàrcinat a su- 
plini pe d. Hasdeù, maestrul junelul filolog, 
in catedra-I de la facultatea de litere, unde 

[>rofesà doui ani de zile 51 publicà un vo- 
um de preleger! tinute la Universitate. In 
1893 — 94 d-sa fu din noù insàrcinat a su- 
plini pe d. Hasdeù la aceiasjf facultate. 

L. §àineanu a scris §i publicat pani 
astà-z!: Elemente turcesci in limba romàna 
(1885). Ielele, studiù de mitologie compa- 
rativa (1886), Glosar de cuvintele vechl ji 
streinedin operele lui Miron Costin(i887), 
Incarcare asupra Semasiologici limbei romàne > 
(1887), Les Jours d'emprunt ou les Jours 
de la Vietile (Zilele Babel), tezà de doc- 
torat in litere (1889), Linguistica con- 
timporand saiì §coala neo-gramaticald (1889), 
Autorit romàni moderni (189 1) ; ed. II, 
(1892), %aportarile intre gramatka ji 
logica c'o privire sintetica asupra pàrtilor 
cuvintulul (189 1), loan Eliad Rddulescu ca 
gramatic // filolog, (1892), Istoria filologie! 
romàne, (1895), Studil folklorice (1896), 
< Dic$ionar universal al limbei romàne, 
(1896). 

Saligny (Anghel). — Ingincr, nàscut in 
FocjanI la 1854. A. terminat acolo liceul 
§i apol a plecat in Germania, unde a ftcut 
studil speciale de inginerie. 

Intors in jarà, guvernul '1 trimite mal 
intàiù la Praga spre a supraveghea cons- 
truirea majinelor §i vagoanelor comandate 
acolo. Apol la 1876 este numit inginer de 
control la construirea liniel ferate Predeal- 
Ploejti. 

La 188 1 este sub-director al liniel Adjud- 
Térgul-Ocna, apol director al liniel Bèrlad- 
Vaslul. 

Dupé terminarea acestor lucràrl, este 
numit in 1883 §ef al servidulul construi- 



— 167 — 



scià 



rei docurilor Galatl-Briila, pentru linia fe- 
rati Fetc§ti-Cemavodi §i podul peste Du- 
nàre, care s'a terminat in 1895. 

La aceasti epoca a fost numit director 
general al ciilor ferate. 

A publicat : Memoriti asupra proeciului 
podulut peste Dunàre (1888), Cercetàrt asu- 
pra pàcurilor din Romania. 

Samurca^ (Constantin). — Fost cai- 
macam al Olteniel de la 182 1 la 1822 cànd 
a demisionat. Incetat din viaji in Craiova 
la 1822. Aminunte biografice lipsesc. 

Sarandi (Frosa). — Artista dramatici, 
niscut in Bucuresci la 1840. A debutat inci 
de tènira pe scena teatrulul din Bucuresci 
}i a jucat cu un succes strilucit toate ro- 
lurile femee§tl cornice. Angajati mal intàiù 
ca subrctà, a fàcut parte dintre societarele 
Teatrulul national de la 1877 §i pani la 
1897. S'a distins cu deosebire in cele Doué 
orf eline, rolul bétrànel Frochard ; apol nu e 
comedie din reportoriul lui Alecsandri pre- 
cum ji din toate cele-1-alte comedil mal cu 
vazi in care Frosa Sarandi sa nu fi stràlucit 
in rolurl prin verva §i talentul admirabil ce a 
desfàjurat. 

In Cocoana Chirit^d, Lipitorile satelor, Ma- 
nevrele de Toamnd, Mo§tenire de la rdpo- 
sala, Un leu §i un %lot, Femeele noastre, 
etc, aceastà artista inveselea publicul prin 
talentul el fòri seamin. La 1897, * n urma 
boalel de care suferea de càt-va timp, Frosa 
Sarandi a fost trecuti intre pensionarele so- 
cietàjel dramatic?. 

Sbiera (Ioan. G.) — Profesor, niscut la 
1836 in satul Horodnicul de jos (Bucovina). 

A fòcut studiile in Ridiujl, Cerniujl §i 
Viena. La 1862 a fost numit profesor de 
limba romàni la liceul din Cerniujl §i a 
funcponat in aceastà cai Hate pani la 1870. 

Membru al Academiei romàne (1867Ì, 
profesor de limba §i literatura romàni la 
Universitatea din Cernàujl (1875), Ioan 
Sbiera a publicat : Conceptul na^iuneì §ì in- 
semndtatea graiulut naponal (1880), Puterea 
graiului nafional (1884), Grigore Urechie 
(1884), 'Poveri poporale romànejtf (1888), 
Colinde, Càntece de stea, Urdri de nunjl 
(1888), etc, etc. 

Schachrrìann (Max). — Dóctor in me- 
dicina, niscut in Bucuresci la 1 Ianuarie 



1859. A urmat cursurile gimnasiulul Lazir, 
liceulul Sf. Sava §i apol a fàcut studiile 
sale medicale la Paris. Primit intern al spi- 
talelor civile din Paris la 1883, s'a intors 
in jarà la 1887 §i a fost numit medie pri- 
mar al spitalulul Caritas in 189 1. 

A publicat urmitoarele lucrili: Epidemie 
du muguet bènin che\ le vieillard (188 1), 
Cortes d'entrée et voies de propagation des 
bacciles de la tuberculose (1885), $ ur l a 
cirrhose pigmentale daus le diabète sucre 
1886Ì, Intoxications par l'oxyde de carbone 
x i886), Contribution au traitement de tape- 
lade (1887), $ ur un cas d'epistaxis incoer- 
cible, (1888), lucriri apirute in diferite re- 
viste medicale franceze. 



Vi 

{ 



Scheleti (Gheorghe). — Compozitor 
muzical, niscut in Ia§I la 1837, incetat din 
via|i in Bucuresci la 1887. A inceput prin 
a intra la 1885 in §coala de cadevi de unde 
eji cu gradui de sub-locotenent peste pujin 
timp ji inaimi pani la gradui de maior, 
cànd demisioni din ojtire. 

Avea inci de mie copilo mare aplecare 
pentru muzici §i era la vèrsta de 14 ani, 
unul din cel mal bunl pianici din Ia§I ; 
de acea, o dati e§it din armati, '§! sacrifici 
tot timpul §i activitatea pentru muzici. 

Profesor de piano la Conservatomi din 
Ia§I, compozitor de mare talent, G. Scheleti 
a lisat un numér insemnat de producjiunt 
muzicale, dintre cari vom cita ; Aurora 
Boreale, Gangurul, Suspinul Carpafilor, Va- 
turile, Ilu%iun{ perdute, Ingerul pdfitor, Uu 
càntec drag, Dorul, Ce te legenl codrule ? 

Scheleti (Nicolae). — Colonel, publicist, 
niscut la 1836, incetat din viajà la 20 
Iunie 1872. Dupè ce a fìcut studiile la 
§coala militari din Potsdam (Germania), s'a 
angajat in ojtire ca soldat §i a inaintat pani 
la gradui de colonel in 1869. 

Pe terenul literar, a colaborat mult timp 
la revista Convorbirl literar e, §i a publicat : 
Partea i-adin opera lui Goethe: Faust, in 
colaborare cu V. Pogor, apol Suferinjele 
lui Werther §i traducerl insemnate din poe- 
siile lui Heine, Schiller, Goethe. 

Schneider (Charles).— Niscut la 1826 
la Saint Gali (Elvezia), incetat din viati in 
aceajl localitate la 1897. 

Controlor pojtal in Elvejia, a venit in 
Bucuresci la 1869, ficènd parte din misiu- 



&Qft 



6* - 



SCft 



nea elvetianà trimisà aci dupé cererea, gu- 
vernulul romàn, spre a organiza serviciul 
pojtal, luat din màinele adrainistratiunel 
streine. 

A rémas in Bucuresci doui ani, desfàju- 
rànd o mare activitate in indeplinirea mi- 
siunei sale. 

Reintors tn jara sa la 1871, direcjiunea 
pojtelor din Romania, ca semn de gratitu- 
dine, i'a ecsprimat acolo felicitante sale, cànd 
a implinit 50 de ani de serviciù. 

Un fiù al sèù, Jules Schneider, s'a mutat 
in Bucuresci la 1880 §i a stabilit aci una 
din cele mal importante case comerciale 
pe strada Sf.Vinere No. 12, pentru lucrar! 
technice, instalàrl de electricitate, apà, etc. 
El s'a càsàtorit chiar in {ara. 

Scriban (Neofit). — Arhereù, nàscut la 
Burdujenl (BotojanI) la 1808) incetat din 
viajà la 1885. 

Prima invéjàturà a luat'o in jcoala de la 
Burdujenl, apol la vèrsta de 19 ani a in- 
trat in mànàstirea Govora ca frate. In 1833 
merge lala§l§i intra la bisericaTrel ErarhI 
ca preot servitor, urmànd in acela§ timp 
cursurilc Academiel Mihàileanà. La 1830 
este numit predicator al Mitropoliel. 

Apol vine in Bucuresci 51 urmeazà cur- 
surile de la Sf. Sava pana in 1839. La 1840 
este Inchis la mànàstirea Neamjulul de càtre 
mitropolitul Veniamin, pentru cà s'a gàsit 
la dénsul operile lui Voltaire. Ridicàndu-i- 
se pedeapsa la 1842, el fondeazà jcoala 
nazionali din FàlticenI §i la 1843 deschide 
o §coalà in mànàstirea Ncamjulul pentru 
càlugàril tinerl. 

La 1846 fiind arhimandrit, este chemat 
la Iajl §i numit director al jcoalel Trel 
ErarchI §i superior al bisericel Sf. Vasile, 
unde profeseazà pana la 1862. In acela; 
timp este profcsor §i la seminami Ve- 
niamin. 

La 186 1 se pune in capul a 40,000 io- 
cuitorl §i reclami improprietàrirea sàtenilor. 

In acejtl ani el lucreazà cu cei mal de 
frunte bàrbajl al MoldoveI pentru unirea 
Principatelor. 

El este reprezentantul direct al clerulul 
in Divanul ad-hoc §i lucreazà pentru con- 
stituirea unirei Principatelor. 

La 1862 este locojiitor de episcop al 
Argcjulul. De la 1872 pana la 1885 atràit 
retras. 

Scrierl : Catechism saù Invitatura de cd- 



petenie ale bisericei résàr itene (1838), Ur^irt 
istorice (185 1), *Duplul parai W (185 1), Uni- 
rea fi neunirea Principatelor (1856), Scttrtà 
isto risire despre mitropolia Moldova '(1857), 
Necesitatea elerului in societate (1859), Cù- 
rtd romàn in fa[a articolulul 46 din Consti- 
tufiune (1860), 'Rjspuns guvernuluf §i sino- 
duluf romànesc din 186 j, Apologia fa\à cu 
clevetitoril sii din Ia§l (1867), Cuvintele bi- 
serice§tf (1867), Incercdri poetice y discursuti 
politice (1870), Cdldtoria mea la Ierusalim 
(1875), Testamentul vechiù (1876). 

Scrob (Carol). — Capitan de infanterie, 
poet, nàscut la 21 Iulie 1856. Intrat in 
jcoala militari ca elev, a dobàndit la 1877 
gradui de sub-locotenent. Reputajiunea sa 
§i-a flcut'o ca poet prin numeroase poesil 
;i romance devenite populare, intre cari 
vom cita : Valurilc Dundrei, Dor de résbu- 
nare y §Ht tu y etc, mal toate puse in muzicà. 
Poesiile sale aù apàrut intr'un volum. 

Scurtescu (V. Nicolae). — Publicist, 
fiù de jéran, nàscut la 1844 in satul Valea 
Lunga (Dàmbovija), incetat din viajà la 3 1 
Martie 1879 in spitalui Colentina. 

Dupé ce termina studiile sale in Bucu- 
resci, fu numit profesor la o §coalà primari 
§i incepu sa colaboreze la mal multe ziarc 
sub pseudonimul Vintila Stroie, publiciml 
poesil populare §i articole despre teatru }i 
literatura dramaticà in Colutnna luì Traian 
(1872—73) ji in Viitorul (1873). El a 
mal colaborat la ziarele: Ghitnpde, Telt- 
graful) Romania liberà. 

Scrierile sale sunt: DXanual de Istoiia 
%pmànilor y Catechismul romàn /# crepiti, 
Rbea Silvia §i Despot- Vodd teatru, (1871- 
75), §tefan Rare§ dramà publicatà la 2883, 
Toesil §i teatru 2 voi. (1877). 

§endrea (§tefan. C.) Om politic, pio 
fesor, nàscut in Ia§I la 1842. Profesor de 
drept civil la facultatca de drept din Ia$I, 
de la Octombrie 1867 pana in prezent, a 
fost agent diplomatic al {ère! la Paris in 
1876. 

La 1896 a intrat ca Ministru al Justitic 
in cabinetul de sub pre§iden{ia lui P. A li- 
re li an de la 2 1 Noembrie pana la 3 1 Mar- 
tic 1897. 

Serb&nescu (Dimitrie). — Locotencnt, 
nàscut la 20 Iulie 1849, mort la 12 li- 



SE& 



169 



seV 



nuarie 1878. Intrat in armata ca soldat la 
1866, se libereazà in 1872, apoì se rean- 
gajeazi ca sergent ji e iniljat sub-locote- 
nent la 1874. In timpul rezbelulul Indepen- 
denjel, el face parte din Reg. 8 de linie, 
e rinit de moarte in ziua de 12 Ianua- 
rie 1878 la atacul asupra podurilor de pe 
digul joseleì Novoselo, §i moare in timpul 
nopjel. 

Serrurie (Grigore). — Om politic, in- 
cetat din viaji in Bucurescl la Ianuarie 
1892. 

A fost unul din membri! ce! mal devo- 
tafl al partidulul liberal §i a fost amestecat 
in toate mijcàrile revolujionare de la 1848, 
1866, 1871. 

A fìcut parte ca deputat din toate Ca- 
merile liberale pani la 1888, §i a fost ade- 
sea membru in consiliul comunal al Bucu- 
resciulul. 

A publicat : Colecjiunf de poesil scrise in 
exit (1858), Romania p Mihat Vitea^ul 

(1875). 

Séulescu (Gheorghe). — Profesor, nis- 
cut in Ia§I la 1799; data incetirel din viaji 
necunoscuti. 

A flcut studiile sale in seminami de la 
Socola in Iajl de la 18 12 pana la 18 19. 
Apoì a fost in jcoala de la Chio ji in Uni- 
versitatea din Viena. 

Intors in jarà, a fost numit la 18 30 pro- 
fesor de filosofie 51 limbele moderne la 
jcoala Trel Erarchl din Iajl, iar la 1837 
inspector al §coalelor din Moldova. La 1852 
a aemisionat din profesorat. 

G. Séulescu a publicat: Intàieh cuno§- 
tin{e §i idei pentru tinerimea §coalelor ince- 
pàtoare (1833), Geografia, gramatica, aritme- 
tica, Fabule in versuri (1835), Despre Tarn- 
blach, note originale (1845). El a colaborat 
la Foaia pentru minte (1839) ji Alàuta ro- 
manesca (1837). 

Severeanu (Constantin. D.) — Doctor 
in medicina de la facultatea din Paris, pro- 
fesor la facultatea de medicina, medie pri- 
mar al Eforiel spitalelor civile din Bucu- 
rescl, medie de corp de armati (colonel) 
in rezervi, s'a niscut la Turnu-Severin(Mehe- 
dintì) in 1845, Elev al jcoalelor din aceasti 
localitate, a intrat la 1856 in jcoala secun- 
darà de medicina, infiinjati de generalul 
Davila ji a urmat cursurile pana in 1862, 



cànd in urma unul concurs, a fost trimis 
de guvern la facultatea de medicina din 
Paris, unde a urmat cu deosebire cursurile 
chirurgilor Velpeau, Nelaton, Maisonneuve, 
Malgaigne, etc. 

Reintors in jari la 1864, el este numit 
in 1869, medie primar al spitalulul Coljea, 
apol in 1879 profesor de anatomie topo- 
grafici §i medicini operatoare la facultatea 
de medicini din Bucuresd, ji in 1886 e tre- 
cut profesor de clinici chirurgicali la aceajl 
facilitate. 

Ales deputat in 1888, a fòcut parte in 
acela; an din consiliul comunal al Capita- 
lei, §i a fost delegat la congresele medicale 
din Berlin (1886), Paris (1887), Viena §i 
Roma. 

El a scris un tratat de Medicina popularà 
§i a colaborat la mal multe reviste medi- 
cale, conducènd gazeta medico-chirurgicali, 
in timp de zece ani. 

Sevescu (Panait). — Niscut in Bucu- 
rescl la 1832. La 1 Aprilie 185 1 a inceput 
cariera sa la Ministerul de Finance, unde a 
fost copist, jef de biuroù, jef de secsie 
aproape 9 ani. 

La^25 Februarie 1860, a fost numit pre- 
fect in judejul Teleorman ji de aci a tre- 
cut director general al pojtelor, cànd poj- 
tele unindu-se cu telegrafili, el fu numit in 
1864 revizor general al Ministerulul de In- 
terne. De aci el a fost numit supleant ji 
in urmi membru la Curtea civili. Lai865 
a trecut secretar general la Consiliul de 
Stat. 

Desfiintàndu-se Consiliul de Stat, P. Se- 
vescu a fost numit prefect al districtulul 
Argej §i la 1868 a trecut jef de divizie la 
Ministerul de Interne. 

La 1870 a fost numit procurar la Cur- 
tea de compturl pani la 189 1, cànd ceru 
regularea sa la pensie. 

Asti-zi se gàsejte la administrajia Regiel 
Monop. StatuluI, ocupànd postul onorific de 
prejedinte al consiliulul de administrajie. 

Sihleanu (Alexandru) — Poet, niscut 
in Bucurescl la 1834, incetat din viaji la 
14 Martie 1857. A fìicut studiile sale in 
jarà ji la Paris, dar a murit foarte tènàr 
fòri si ne poati da toati misura adevira- 
tulul séù talent. 

A publicat : Armonii intime (1857). La 

11 b 



l 



[ 



SÌH 



— 170 — 



fció 



187 1 s'a tipàrit a doua edijie, prin ingrijirea 
familiel sale. 



Sihleanu (§tefan).— Profesor, nàscut 
in Bucuresd la 1 Februarie 1857, doctor 
in drept §i stiinjele naturale de la Univer- 
sitatea din Neapoli (Italia) la 1876. 

A tinut cursur! libere de zoologie la Uni- 
versitatea din Bucuresd §i la 1888 a ob- 
jinut prin concurs catedra de zoologie me- 
dicala la acea§! Universitate, facultatea de 
stiinje. 

Fost director laMinisterul de Financede 
la 188 1 pana la 1888, e numit la 1895 
secretar general al MinisteruluI Cultelor ji 
Instrucjiunel publice, post pe care'l ocupà 
pana in prezent. 

A publicat : Curs de ^oologie generala 
(i88i-i888),5fttd/w asupra pescilor electricl, 
in hmba italiana (1876), 18 anf de istorie 
c manciard de la 1870 la 1887 (1889). 

§incai (de Sinca, Gheorghe).— Nàs- 
cut in Siamoiudu (Transilvania) la 28 Fe- 
bruarie 1754, incetat din viajà la 2 No- 
embrie 18 16. La 1766 invati primele eie- 
mente ale limbel latine, la 1768 trece la 
Cluj unde invajà gramatica ;i poetica. Ter- 
minànd retorica, e primit la 1773 in mà- 
nàstirea de la Blaj §i e insàrcinat cu pre- 
darea retorico! §i poeticel in §coalele ro- 
màne de acolo. 

La 1774, mergela Roma, unde sta cind 
ani studiane! filosofia, teologia, ji la 1779 
capétà titlul de doctor. Atund intra un an 
in seminarul S-ta ^Barbara §i publicà: Eie- 
menta lingua Daco-Romance. 

Se intoarce la Blaj prin 1782. Doul-spre- 
zece an! este director al jcoalelor najio- 
nale din Ardeal §i el infinteazà aproape 300 
de scoli. 

La 1794 este arestat sub inculparea cà 
ar résvràti paceà publicà. Pus in liberiate 
$i vàzàndu-se pàràsit de tojì, se ajeazà lao 
mojie a comitelul Vass din Ardeal, §i 
sta acolo §ease ani, dànd crescere copiilor 
acestul nobil proprietar. 

La 1806 se intoarce in Oradea Mare §i 
apol se ocupà cu cercetàrl istorice in Pesta 
§i Viena. La 1809 se retrage in Siunea, sat 
din Ungaria. 

La 18 12 vine in Alba Julia sprc a su- 
pune censurcl opera sa Cronica Ronuìnilor, 
rezultatul unel mund de 30 ani, dar cen- 



I 



sura o respinge sub cuvànt cà opera ebunà 
de foc, §i automi el demn de furd. 

De aci inainte, nu se mal jtie nimic 
despre urma lui $incal. Tocmal la 1866, 
se descoperà cà el amurit in 18 16 la fosti! 
sé! elevi, fi! comitelul Vass. 

Sion (Gheorghe): — Poet, nàscut la 182 1 
in Hàrjova (Moldova), incetat din viajà in 
Bucuresci la Octombrie 1892. A fìcutstu- 
diile sale in {ara §i la vèrsta de 18 ani 
intra ca scriitor la cancelariile judecàtorejtl. 
Dar peste pujin timp fu depàrtat din slujbà 
pentru o scriere politica; se ocupà atund cu ex- 
ploatarea mojiel sale pàrintejt! §i luà parte 
in 1848 la mijcarea revolujionarà din Mol- 
dova. 

Arestat, el fu ecsilat §i nu se intoarse 
in jarà de càt la suirea pe tron a princi- 
pelul Grigore Ghika. Peste pujin timp trecu 
in Muntenia unde publicà : Revista Car- 
pa$ilor. 

Scrierile sale sunt: Ceasurile de m«//M- 
mire, poezi! (1843), ZKoartealut Socrat, dupi 
Lamartine, in versurl (1848), Misantropi^ 
dupé Molière, in vers. (1854), Zair&i d u P^ 
Voltaire, in vers. (1854), Istoria p iutàm- 
pldrile baronulul de V\Cinhausen (1855), *D/« 
poetile mele (185 fySuvenire de cdldtorie in'Ba- 
sarabia fi 8 5 7), Safir, peatrdprefioasà (1857), 
Ziua, jurnalul (1859), Revista Carpajihr 
(1859 — 1862), Istoria generald a Doriti, 3 
voi. (1860), Istoria tfrei romanesca trad. 
dupé frati! Tunusli (1863), 191 Fabule, in 
versur! (1869), Influenza moredd, comed. 1 
act. (1869), Fedra, dramà tradusà in 
versurl, Candidat $i deputat comedie, Im 
Plevna, dramà, Femea lui Socrate, comedie 
in versuri, etc. 

G. Sion era membru al Academiel ro- 
màne. 

Slàniceanu (Gheorghe). — General 
nàscut la 23 Aprilie 1835, mort ^ a I2 k" 
nuarie 1885 la San-Remo. A intrat ca clev 
in §coa!a militarà la 1854 ji a fost inàltat 
sub-locotenent la 1856, maior la 1864,00- 
lonel la 1870, general la 1880. 

In timpul rezbelulu! Independenjel (1877- 
78) fiinu §ef de stat-major, e numit co 
mandant al Corpulu! de observatiune pe 
Isker. Insàrcinat cu atacul RahoveI, trupele 
de sub comanda sa se disting cu deosenire 
la 7 Noembrie 1877. 

Fiind colonel, Slàniceanu a fost Ministru 



SLA 



171 



SOF 



de rezbel de la 26 Aprilie 1876 pana la 2 
Aprilie 1877, apol de la 20 Aprilie 1880 
pana la 9 Iunie 1881. 

Slavici (Ioan). — Publicist, nàscut la 
$iria (Ardeal) in Ianuarie 1848, A fàcut 
primele sale studil in $iria apol in Mino- 
riti! §i Temijoara. La 1868 a urmat cur- 
surile facultàtilor juridice din Pesta §i Viena. 
Colaborator al revistel Convorbirl l'iterai t, a 
fost insàrcinat la 1874 cu supravegherea 
publicatiunel documentelor istorice ràmase 
de la Eudoxie Hurmuzachi, lucrare pe care 
o unneazà ji astà-zl. 

Profesor de istorie, filosofie, geografie §i 
limba romàna la Mate! Basarab, la §coala 
normale pentru invitatura poporulul romàn, 
la A^ilul Elena Doamna, el pleacà la 1884 
in Sibiù unde ia conducerea ziarulul Tri- 
buna §i e condamnat la un an inchisoare 
pentru articolele sale in contra Ungurilor. 
Intors in jarà la 1890 a avut càte-va lunl 
sarcina de director de studil la Azilul Elena 
Doamna. 

Slavici a publicat : c $Lovele, comedil, drame, 
Manual de istorie 2. voi. Romànil din Aus- 
tro-Ungaria, in limba germana. 

Smara. — Publicistà. (Smaranda -Gheor- 
ghiu), cunoscutà sub pseudominul Smara, 
nàscutà in Tèrgovi§te la 5 Septembrie 1857. 
A fàcut studiile sale la §coala centrala pe- 
dagogica §i este institutoare in Bucuresd. 

Scrierl: Un abecedar Uustrat, Din pana su- 
f trinici, un voi. vefsurl; Nuvele, Poc^il. A 
mal scris càte-va istorioare pentru copi!, Schile 
cu cr donili, versurì, Descrieridin Roma, Fio- 
renyx, etc. 

Socolescu (Ioan. N.)— Inginer-arhitect, 
nàscut in Ploejtl la 17 Ianuarie 1857. A 
fàcut studiile liceale in tara §i la 1878 ab- 
solvind §coala de podurl §i josele din Bu- 
curesd, a plecat la Paris, unde a urmat 
cursurile jcoalel de bele-arte. 

Reintors in tara la 1883, a.executat di- 
ferite lucrar! intre cari : Vaiatele comunale 
din Pittati, Càldra§i y Constala, spitaltlt ju- 
delene de la Térgovifte, Cdldra^l, Constala, 
catcdrala din Alexandria, biserica §i presbi- 
terul de la Hustent, etc. 

La 1885 a rondat revista Analele arhi- 
tecturcly iar la 1887 Moniiorul licita[iunilor 
care apare §i astà-zi. 



Sofronie (vezl Miclescu). 

Solomon (Alexandru).— General de 
brigadà, nàscut in Craiova la 1832, incetat 
din viatà in Bucuresd la Ianuarie 1875. A 
intrat in armata cà iuncàr §i apol dupé o 
calatone prin Viena, Londra, Paris, insojit 
de un institutor, a fost inaintat sub-locote- 
nent in Regimentul al 3-a de linie. 

Gradele sale le a dobàndit foarte repede 
§i la 1860 era inaintat colonel. La 30 Mal 
1866, colonelul Solomon este Ministru de 
rezbel in cabinetul N. Kretzulescu care jine 
pana la 1 1 \ ebruarie, ziua detronàrel prin- 
cipelul Cuza. 

La 1872, Al. Solomon a fost inaintat la 
gradui de general. 

In afarà de cariera sa militarà, el a mal 
fost sub domnia Principelul Ghika, prefect 
de judet la Slatina §i Pite§tì. 

Solomon (Ioan). — Colonel, nàscut la 
1793 Octombrie, in satul Plegoiul (Doljiù), 
incetat din viajà la Craiova in 1892. 

La 1806 a intrat mai mtéiù intr'o lips- 
cànie ca ucenic, dar intrànd Rujil in jarà 
s'ainrolat la 1809 intr'o ceatà de pandurlji 
a dus in aceastà calitate numeroase lupte 
contra Turcilor la 1809, 1810, 1821. 

La 18 12 a fost numit comandant de po- 
terà;! §i trimis in prinderea haiducilor ; ear 
la 182 1 el §i cu panduril sèi s'aù unit cu 
Tudor Vladimirescu, in contra càruia fusese 
trimijl de stàpànire.Dupà prinderea lui Tudor, 
Solomon a fugit in Austria unde a stat pana 
la 1826, cànd reintors in jarà a fost din noù 
numit capitan de poterajf. 

La 1828 intra in armata ruseascà §i ia 
iaràjl parte in luptele contra Turcilor. Pen- 
tru purtarea sa vitejeascà in lupta de la Bài- 
le§tl (14 Septembrie 1828), Impèratul Ru- 
siel il dàruejte o sabie de onoare cu in- 
scripjia de vitejie. 

La 1830 a intrat in armata regulatà ro- 
màneascà cu gradui de colonel. La 1853 
a fost adjutant al Principelul Stirbey. 

§on^u (Alexandru).— Nàscut la 1862 
Aprilie 23, in orajul Focjanl. In 188 1 a 
terminat liceul Mate! Basarab din Bucuresd, 
la 12 Ianuarie 1882 a objinut diploma de 
bacalaureat in litere §i §tiin{e, §i la 1889 
diploma de licenjiat in drept de la faculta- 
tea din Bucuresd. 

La 1881, in baza unui concurs, a fost 



§0N 



172 



§0N 



numit institutor la una din jcoalele publice 
din Bucurescl, de la care catedra s'a retras 
in 1882. 

La 1883 a fost numit profesor la cate- 
drà de matematica de la §coala normali a 
Societàri pentru invéjàtura poporulul ro- 
màn ; iar in Decembrie 1889, i s'a incre- 
dinjat §i catedra de drept constitujional §i 
administrativ de la aceaji §coalà, catedre 
pe cari le ocupà §i astà-zl cu titlul defi- 
nitiv. 

La 1890 a fost numit jef al biuroulul 
bunurilor Eforieì spitalelor civile din Bu- 
curescl, de unde s'a retras in Martiei89i. 

A publicat: Procesul Epocet, satire poli- 
ture in versuri (1883), *Poeme /* maxime 
(1885), Vorbe pentru un amic,viQ2L ji scrie- 
rile poetulul Dumitru Soreanu(i887), Poe- 
tul George Creteanu, studiu literar (1888), 
Mandatiti in legislajia romana §i romàna 
(1889). 

A wst redactor al ziarulul Poporul ji a 
colaborat la ziarele Réf%boiul, Binele public, 
Rofnània, Universul-Literar , etc. 

Son^u (Constantin).— Nàscut in Foc- 
§anf la 1854. 

A absolvit liceul Sf. Sava §i facultatea 
de §tiinje fizico-matematice din Bucurescl. 

La 1875 a fost numit profesor la liceul 
Mate! Basarab din Bucurescl, unde funcjio- 
neazà §i astà-zl, la catedra de §tiinjele fi- 
zico-chimice. 

De la 1885 — 1888 a f° st revizor al In- 
ternatulul §i director al liceulul Matel Ba- 
sarab; de la 1889 pana la 1892 a fost 
director al §coaleì normale a Societàjeì 
pentru invéjàtura poporulul romàn, al càrui 
profesor este §i astà-zl, predànd §tiinjele 
fizico-chimice, §i la seminami Nifon. 

La 1885 a fost numit chimist §ef al la* 
boratorulul de chimie al Ministerulul Do- 
meniilor, de unde a trecut ca chimist-expert 
ci I, §i §ef de secjiune al InstitutuluI chimie 
universitar din Bucurescl, unde funqioneazà 
§i astà-zl. 

In 1897 a f° st insàrcinat de Primària 
Capitalel cu instalarea §i organizarea unul 
laborator chimie municipal pentru controlul 
alimentelor §i béuturilor. 

InFebruarie 1897 a f° st numit inspector 
al invéjàmintuluì secundar. 

A publicat o lucrare asupra Rolulut chi- 
mief In Romania, §i a colaborat cu D-rul 
Bernad la publicarea lucràrilor efectuate in 



seccia hidro-chimicà a institutulul chimie, 
asupra Apelor minerale din fard. 

§otì\vl (Gheorghe). — Maior, nàscut la 
•ctombrie i85i.Elev al jcoalel militare 
in 1859, e inàljat la gradui de sub-locote- 
nent in 186 1 ji maior in 1874. In timpul 
rezbelulul Independentel, el face parte din 
Regimentul io de dorobanjl §i moare in 
fruntea batalionulul séù la 30 August 1877, 
in tranjeul intàiù al redutel Grivija. Turcfl 
aù luat corpul séù §i l'aù infipt pe parape- 
tul reduteì ca trofee. 

Spartali (Ioan. S.) — Publicist, nàscut 
in Bucurescl la 8 Mal 1855. Fost elev al 
liceulul Sf. Sava, a urmat càt-va timp cur- 
surile facultàjel de medicina §i apol le-a 
pàràsit spre a se ocupa de literaturà §i in 
special de traduceri din limba francezà, in- 
tre cari notàm : Sirutdrile, Copilul Draculut, 
Preotul din Nancy, Idioata, etc, etc. 

A tradus peste una mie nuvele, basme, 
legende din literatura tuturor popoarelor, ji 
a colaborat la mai toate ziarele din Bucu- 
rescl. 

Spineanu (Nicolae. D.) — Nàscut la 21 
Septembrie 1859 in satul Podeju (Mehe- 
dinjl). Termioànd studiile gimnaziului din 
Craiova, a intrat in invéjàmint ca institutor, 
apol a fost numit revizor §colar 51 apo! 
director al une! jcoale primare din Turnu- 
Severin. 

A publicat: Catalogai anual, Dicfionar 
geografie al judepilut Mehedintì, Atlas geo- 
grafie al judepiluf Mebedintf ^1895), Caien- 
darul societàri comerciale agricole din T. 
Scverin. Urme romane in Mehadia §i f\Ce- 
hedintf (1896). 

Staehli (Ioan). — Bancher, nàscut in 
Svitzera la 1846, Februarie. A fàcut stu- 
di! comerciale la Berna §i apol a intrat 
in acel ora§ intr'o casa comercialà la 1863. 

De acolo a venit in Romania la 1869 fi 
s'a stabilii ca impiegat intr'o casa comer- 
cialà din Bràila; la 187 1 a pàràsit acea 
casa §i a venit in Bucurescl in calitate de 
casier-comptabil la intreprinzàtorul de cài 
ferate Jean Marie, la care a stat pana in 

1877. 
La aceastà epoca, J. Staehli deschide in 

Bucurescl o casa de banca, mal intàiù in 

asociajiune cu Ruffer pana la 1888. cànd 



STA 



173 



STA 



ia singur direqiunea case! de banca, avénd 
pe Braicof cotnanditar. 

E unul din acjionarii cel mai importanti 
al fabricei de postavBuhu§ì §i al societàri 
de pielàrie Mandrea. 

Stàncescu (Constantin. I.) — Pictor, 
nàscut in Bucuresci la 20 Octorabrie 1837. 
Dupè terminarea liceulul la 1855, a urmat 
cursurile facultàjel de drept ji a invétat 
pictura cu Tàtàrescu. 

Apol in 1857 a plecat la Paris ca bur- 
sier al statuluì §i a urmat jeapte ani cur- 
surile §coaleI de Bele-arte, trimijànd de a- 
colo ma! multe tablourl cari se gàsesc in 
pinacoteca din Bucuresci. 

Numit la 1865 profesorde istoria artelor 
§i de estetica la §coala de Bele-arte din 
Bucuresci, astà-zf este director al acestei 
§coale. 

Este membru in Comitetul teatrelor incà 
de la 1877. 

Ca pictor, C. Stàncescu a fìcut porge- 
tele artijtilor teatralui najional, cari se gà- 
sesc in galeria de sus a teatrului. 

A scris pentru teatru : Risbunarea mor- 
lilor, dramà (1854), r 3 Septembrie, tabloù 
istorie, Tìunul pdrinte, comedie (1853). 

A tradus §i numeroase piese din reper- 
toriul francez. 

Stàncescu (Dimitrie). — Profesor, nàs- 
cut la 1863 in satul Zanoaga judejul Ro- 
mana{I. 

A fàcut studiile sale primare in Craiova 
§i in seminami din R.- Velerà (1877-188 1). 
A urmat apol seminami centrai din Bucu- 
resci (188 1 — 84) §i facultatea de teologie 
(1884—88), objinànd titlui de licenjiat in 
aceastà ramurà. 

La 1889 a fost numit profesor titular la 
gimnaziul din Slatina. Peste un an a fost 

(>ermutàt in Bucuresci §i astà-zi funcjioneazà 
a liceul Mate! Basarab. 

De la 1 Aprilie 1894 P^ n * k l I^nuarie 
1896 a ocupat in Ministerul Cultelor, pos- 
tul de defensor eclesiastic al circumscrip- 
tiel Bucuresci. Cu inceperea luì Septem- 
brie 1894, ocupà §i locul de director al li- 
ceulul particular Lumina din Bucuresci, fon- 
dat la 1876 de d. Daniel R. Cordescu. 

Principalele sale scrieri sunt : Origina 
crestinismului la Romani, Degenerarea mo- 
rata /aft de sedderea simpilui religios ìa 
Romàni, Statistica morald despre sinucideri, 



Istoria sacra a vecbiulul testamenti Istoria 
sacra a noului testamene Despre dogmele §i 
misterele bisericei ortodoxe. 

Stàncescu (Dumitru). — Publicist, nàs- 
cut in Bucuresci la 20 Decembrfe 1866. 

A fàcut studiile sale la Liège, unde a 
luat in 189 1 doctoratul in jtiinjele politice 
§i administrative. 

A publicat : Basme, Alte basme, Snoave, 
Glume §i poveri, Basme §i snoave noui, La 
gura sobet. A tradus : Economia politica de 
Luigi Cossa, Deniqa, Francillon de Dumas 
fiù- 

A infiinjat la 1895, impreunà cu librami 
editor Carol Muller: biblioteca pentru to^i 
in care se publicà cele mai bune càrji ins- 
tructive. 

Stànescu (Chivu). — Locotenent, nàscut 
la 14 Noembrie 1834, mort la 30 August 
1877. Intrat in armata ca soldat la 185 1, 
e inàljat in 1866 la gradui de sub-locote- 
nent In capul companief sale din Regim. 
io de dorobanti, el moare in reduta Gri- 
vija, la atacul din ziua de 30 August 
1877. 

Stàtescu (Eugenie). — Avocat, ompo- 

litic, nàscut la 1838. A fòcut studiile sale 

-in jarà §i le-a terminat in Paris, de unde 

s'a intors cu diploma de doctor ip drept. 

A colaborat la mai multe ziare liberale 
§i s'a ocupat in special de avocaturà pana 
la 1868, cànd incepe cariera sa politica §i 
este ales in mai multe rènduri deputat in Ca- 
mera. 

Pentru prima oarà intra in Minister la 24 Iu- 
lie 1876, la departamentul Justijiel, in cabi- 
netul Ioan Bràtianu, §i pàstreazà acest por- 
tofoliu pana la 27 Ianuarie 1877. La 23 
Septembrie 1878 revine iaràji la Justijie, 
pana la 11 Iunie 1879. Apoi de la io 
Aprilie 1881 pana la 9 Iunie 188 1 e Mi- 
nistru de Interne, cànd trece la Externe 
pana la 1 August 1882. La aceastà epoca 
reia departamentul Justijiel pana la 30 
Septembrie 1883. 

La 1895 Octombrie, a luat portofoliul 
Justifiel in Ministerul de sub prejidentia 
lui Dimitrie Sturdza §i l'a pàstrat pana la 
21 Noembrie 1896. 

La 1897 a f° st a ^ es prejedinte al Sena- 
tului la sférjitul sesiunei, cànd s'a format 
in Martie noul guvern sub prejidenjia lui 



STA 



- 174 



STE 



Dirnitrie Sturdza. La 1898 a declinat onoa- 
rea de a mai fi reales. 

Stavrescu (Raluca). — Artista drama- 
tici, niscuti in FocjanI la 1836, incetati 
din viajà in Bucurescì la 1884. A debutat 
pe scena la 1853, jucànd mal intàiù latea- 
trul din Craiova 12 ani; de acolo a trecut 
la Ia§I §i pe urmi la Bucurescì. In 1878 a 
fost primiti ca societari a teatrulul natio- 
nal din Bucurescì, dar n'a putut juca mult 
timp càci imbolnivindu-se, a pctrecut mal 
toate stagiunele dintre 1880 §i 1884 in 
stréinatate. La 1883 Corpunle legiuitoare 
acordase artiste! Raluca Stavrescu o re- 
compensi nazionali pentru meritele sale 
artistice. 

A jucat rolurile principale din mai tot 
repertoriul dramatic §i s J a distins cu deo- 
sebire in Nebunil din amor. Maria Tudor, 
Curierul de Lyon, Viayx unel comediane, 
Cer§etoarea, etc. 

Steege (Ludovic). — Medie, om politic, 
de origini germani, niscut la i8i3,incetat 
din viati la 28 Martie 1872. 

A inceput prin a fi medie de despirtire 
§i medie primar in Moldova, cànd a §i 
scris cartea sa Les eaux minerai es de Slanic 
en DtColdavie (1854). 

Avènd tot de o dati vaste cunojtinte* 
juridice, este numit mal tèrziù menibru in 
Comisiunea centrali din Foc§anI §i apol 
membru la Casatie. 

L. Steege a mal fost agent diplomatic 
al tèrel la Viena, Berlin, Petersburg, §i a 
ficut parte din deputajiunea care a mers 
la Dusseldorf in 1866, spre a notifica ale- 
gerea Principelul Caroi, ca Domn al Ro- 
manie!. 

Sub domnia lui Cuza, a fost ministru de 
Finance de la 12 Octombrie 1863 pani la 
26 Ianuarie 1866. 

Apo! in 1867 a ma! fost Ministru de 
Finance de la i9August pini la 1 Octom- 
brie acela} an. 

Stefànescu (Grigore).— Profesor, nis- 
eut in 1838. A ficut studiilc in tari §i le-a 
terminat in stréinitate, intorcèndu-se cu 
titlul de licenjiat in jtiintele naturale. La 
18 Noembrie 1864 a fost numit profesor 
de geologie §i mineralogie la faeultatea de 
jtiintc din Bucurescì. 

Este membru al Academiel romàne, di- 



rector al cabinetulu! de paleontologie §i la 
1897 a fost numit rector al Universititei 
din Bucurescì. 

§tefànescu (Grigore). — Profesor de 
càntec, compozitor muzical, niscut la 1843. 

La 1872 a fost numit profesor la Con- 
servatorul de muzici §i declamarne din 
Bucurescì, post pe care '1 ocupi §i in 
prezent. 

Composijiunl principale : Ingere du/ce, 
romanti, In %tdar gàndesc la fine, Man- 
druido de la mnnte, Càntec di Jericire, etc. 
§i partitiunea operetelor : Scaiul Bdrbafilor, 
ji dramelor (Edip %ege, Pygmalion. 

Are §i multe composijiunl de muzici 
reiigioasi. 

§tefànescu (Sabba). —Niscut in Cra- 
iova la 1857. A ficut studiiie primare §i 
secundare in acel ora§, iar pe cele supc- 
rioare la Bucurescì §i la Paris. S'a ocupat 
cu §tiintele naturale §i in special cu geo 
logia §i cu paleontologia. 

A publicat lucrirl jtiintifice originale §i 
é manuale didactice. Principalele sale pro- 
ductiuni jtiintifice sunt : Contribution à l'è- 
tude des faunes sarmatiques, pontiques et le- 
vantines, apiruti in Mèmoires de la sociètè 
géologique de France, Memoriti relativ la 
geologia districtulul Dolj, Memoriti relativ la 
geologia districtulul Arge§, inserate ìnAnua- 
rul biuroulul geologie in colaborare cu d-nii 
Grigoriu £tefinescu §i Constantin Botea, la 
care a contribuit cu descripjia §i reprezen- 
tarea districtelor Mehedintì, Dolj, Argej, 
Olt, Teleorman, R.-Sirat, Baciù Fàlciù, Ia§l 
§i Botojanl. Charta geologici a d-lul Mat. 
M. Drighiceanu (critici), L'extènsion des 
couches sarmatiques en Roumanie, Uusage des 
conglomerats tertiaires de la Muntenia, Les 
couches gèologiques traversèes par le puits ar- 
tèsiens de Dstarculesti dans le 'Baragan de la- 
lomit^a, publicate in Analele Academiel ro- 
màne §i in Bulletìn de la sociètè géologique 
de France, Nout observa(iunÌ geologice in 
Dobrogea §i Studiti geologie asupra impreju- 
rimilor Craiovel, apirute in Revista //////////YJ, 
Manualele didactice, scrise intr'un stil clar 
si precis, pentru clasele secundare, anume: 
Fiswgrajìa pentru ci. I. Zoologia // botanica 
pentru ci. II, Mineralogia p geologia pentru 
ci. III. 

A fost profesor de stiintele naturale la 
§eoala de comerciù din Bucurescì §i mem- 



STE 



— 175 



STO 



bru al fostulul biuroù geologie. Astà-zl este 
director al liceuluì Sf. Sava §i profesor de 
§tiinjele naturale la acela§ liceù, membru 
al societàjel geologice din Francia §i mem- 
bru corespondent al Academiel romane. 

Steiner (Sigismond). — Medie izraelit, 
nàscut in Bucurescl la 1838, incetat din 
viajà in Bucurescl la 1891. Afàcut studiile 
medicale in Viena §i intorcàndu-se in jarà 
a fost numit la 1878 medie §ef al spitalu- 
lui Caritas din Capitala, ocupànd acest post 
pana la moartea sa. 

Foarte iubit de clasele sàrace ale ora§uluI, 
s'a semnalat prin ingrijirea ce da celor lip- 
sitì de mijloace. 

In timpul rezbelulul Independenjel (1877- 
78), a avut directiunea une! ambulanje la 
Colentina. 

Sterili (Constantin). — Bancher, nàscut 
in Bra§ov la 1833 Februarie. A fàcut stu- 
diile la liceul romàn §i la cel german din 
Brajov. Apol a venit in Bucurescl §i a in- 
trat ca impiegat la casa comercialà Anghe- 
lovicl unde a stat doi ani. 

Reìntors in Bra§ov a deschis acolo o 
casi de banca in 1858 pe care a tinut'o 
pana la 1881. In acela§ timp a intemeat§i 
in Bucurescl la 1878 casa de banca Steriu 
et C-ie pe care o are pana asti-zi in to- 
vàràjie cu fiul sèù. 

A fost in Bra§ov mare intreprinzàtor de 
lucrar!, §i antreprenorul accizelor acelul 
ora§. 

Stirbey (principe, Alexandru). — Nàs- 
cut la 1836 in Bucurescl, fiul DomnitoruluI 
Barbu Stirbev, incetat din viatà in Bucurescl 
la 2 Martie 1895. 

A fost Ministru al Lucràrilor Publice de 
la 23 Martie 1888 pana la 12 Noembrie 
acela§ an, apol Ministru de Interne de la 
12 Noembrie 1888 la 29 Martie 1889 §i 
mal tàrziù Ministru de Finance de la 29 
Noembrie 189 1 la 18 Decembrie 189 1. 

Stirbey (principe, Barbu).— Fost Domn 
al Munteniel, nàscut in Craiova la August 
1799, incetat din viajà la Nizza in i2Apri- 
lie 1869. Era frate cu vodà Bibescu. Un- 
chiul sèù, vornicul Barbu Stirbey, fi làsà 
toatà averea, cu condijiune sà'l poarte nu- 
mele. 

Crescut mal intèiù in gcoalele din Bucu- 



rescl, merse la 18 17 in Paris, unde studia 
dreptul §i §tiintele de stat. La 182 1 se in- 
toarse in tara tocmal cànd isbueni mijcarea 
luì Ipsilante, §i fu silit sa se ajeze in Tran- 
silvania, pana la 1825. 

Sub domnia lui Vodà ÀI. Ghika, el fu 
numit director al Vistieriel (Ministerul de 
Finance) §i la 1829 secretar al comitetulul 
insàrcinat cu redactareaStatutulul organic.Sub 
administrapa lui Kisselef, fu unul din cel 
trel membril al divanulul executif Insàrcinat 
cu conducerea departamentulul internelor. 
Numit in 183 1 secretar de Stat, devine in 
1834 Ministru al Invèjàmintulul public, apol 
dupe ce §ezu doì ani la Paris, se reintoarse 
in 1837 ?i f u numit Ministri! al Dreptàjel. 

Plecat iaràjl la Paris in 184 1, nu se re- 
intoarce in tara de càt la 1843 cu prilejiul 
alegerel DomnuluI cànd pune candidatura 
sa, contra fratelul sèù G. Bibescu. 

Cu toate acestea, sub domnia fratelul sèù, 
primeve in 1844 portofoliul Ministerulul de 
Interne ji leagà numele séù de càte-va lu- 
crar! importante precum podul de la Sla- 
tina, cheul portulul Bràila, etc. La 1847 
pàràse§te iarà§I jara §i se stabilejte in Paris 
de unde nu se intoarce in jarà de càt la 
1849, dupe ce fratele sèù càzuse din domnie. 
Nemuljumirile partidulul najional, protec- 
{iunea prea puternicà ce'l arata Rusia, slà- 
biciunea Portel, contribuirà mult pentru a 
face lui Vodà Stirbey o domnie grea de dus 
§i ast-fel la 1853 cànd trecurà Ru§il Pru- 
tul, isbind in autoritatea Sultanulul, Dom- 
nul primi porunca din Constantinopole sa 

Eàràseascà provizoriu tara. Isbucnind rez- 
elul, el picca §i se retrase la Viena, unde 
§ezu pana la evacuarea Principatelor de càtre 
Museali. Reintcrs in tara el reluà frinele 
domniel pana la Iulie 1856, cànd veni cài- 
màcàmia da trel. 

In urma unirei, §i alegerel lulVodà Cuza, 
se retrase in Francia. 

Stoenescu (M. Theodor). — Publicist, 
nàscut in Bràila, la 23 Septembrie 1860. 

A terminat liceul Sf. Sava din Bucurescl 
In anul 1879, a urmat cursurilc facultàtel 
de medicina §i facultàtel de litere, fSrà 
insà a le termina. In acelaj timp a urmat 
§i a absolvit Conservatomi de muzicà §i 
declamatiune din Bucurescl, objinànd di- 
ploma de laureat al acestor §coale, in anul 
1882. 

Pana la 1894 n'aocupat nici ofunqiune 



Sto 



7<5 



sto 



publici: la 16 Noembrie 1894 afostnumit 
funcjionar in direcjia Cultelor din Minis- 
tcrul Cultelor §i Inàtrucjiune! Publice. 

La 20 Ianuarie 1880, in timpul cànd urma 
la facultate, a fundat Revista Literard, pe 
care o dirijeazi §i pina asti-zi in al 18-lea 
an de la aparijia acestel publicafiunl. 

Scrierile sale sunt: Poe^it, (1880-1883), 
Nuvele, (1880-1883J, NuntaNeagra, dramà 
in 2 acte in versurl. Sofia,Nopf{ Albe, Zite 
Negre, Deceptit, (1884- 1892), Nuvele, Teatru, 
Severo-Torelti, dupé Fr. Coppée, Athalia, 
dupè Racine, c Njuvele inedite, Poeqtf (1892- 
1896), Cronici, Anecdote, La Bdl, comedie 
in versurl, Director, comedie in prozi, 
In Noaptea mea, poezil dupèd-na GaJeron, 
Ades bàrbatul schimbd, comedie in doui 
acte, Elisa, (M-elle du Vigean) drami in 
1 act, Pentru Coroand, (dupéFr. Coppée), 
drami in 5 acte, Curs teoretic de declamatane, 
un voi. Lina, roman. 

Stoicescu(Constantin).— Avocat, nis- 
cut in Ploejtì la 1852. Elev al liceuluì 
Matel Basarab, doctor in drept alfacultije! 
din Paris, a intrat in magistratura la 1876 
judecitor la tribunalul Ilfov. Inaintat pre- 
§edinte la acelaj tribunal in 1872, ocupi 
acest post pani :n 1877 cànd trece ca prim 
secretar la legajiunea romàni din Paris. La 
1879 reintri in magistraturi ca procuror 
de Curte pani la 188 1. Apol demisioneazi 
§i colaboreazi ca prim redactor la ziarul 
YIndépendance Roumaine. Ales deputat al 
judejulul Prahova la 1882, face parte din 
Camera liberali pani la 1888. In 1890 este 
iari§i reales de alegitorii ora§ului Ploejtl. La 
1895 in ^ * n Ministerul de sub prejidenjia 
lui Dimitrie Sturdza ca Ministru al Lucri- 
rilor Publice, de la 4 Octombrie 1895 k 
2 Noembrie 1896, cànd a trecut la Externe 
in cabinetul P. Aurelian. La 31 Martie 1897 
a demisionat. 

• 

Stoicescu (Gheorghe).— Medie, nàscut 
in Bucuresd la 14 Mai 1845. A ftcut stu- 
diile in (ari §i a terminat facultatea de me- 
dicina din Paris. Este de la 1887, profesor 
de clinici medicali la facultatea de medi- 
cina din Bucuresd, medie primar la spita- 
lul Coljea ji membru in consiliul sanitar 
superior. 

A publicat: Du frisson (1877), Legumi 
de clinica medicala (1888). 



Stolojan (Anastasè). — Om politic, 
niscut in Craiova la 5 August 1836. Aft- 
cut studiile sale in jari ji le-a terminat la 
Paris de unde s'a ìntors cu titlul de licen- 
tiat in drept. Fost càt-va timp procuror la 
Tribunalul Dolj §i la Curtea de apel din 
Craiova (1865), e ales in 1868 Primar al 
Craiovel, §i ca deputat cu incepere de la 1869, 
face parte dinCameri aproape in toate legisla- 
turele. A ficut parte din cabinetul de sub 
pre§iden$ia lui Ion Bràtianu, ca Ministru al 
Justijie! de la 11 Iulie 1879 pani la 29 
Iulie 1880 §i ca Ministru al Domeniilor de 
la 2 Februarie 1885 pani la 1887. La 3 
Februarie 1896 a intrat in cabinetul de sub 
pre§idenjia lui Dimitrie Sturdza ca Ministru 
de Interne pani la 21 Noembrie acela§an. 
Demisionat, la 31 Martie 1897 a l ua * P or ' 
tofoliul Domeniilor. 

Storck (Carol). — Sculptor, niscut la 21 
Mal 1826 la Hanau (Germania), incetat din 
viaji in Bucuresd la 18 Mal 1887. Imbri- 
ji§i de tinir m eseria de gravor pe metal, 
plecànd in 1847 la Paris, spre a face studi! 
speciale. 

Isbucnirea revolute! de la 1848, il sili si 
pàriseasci capitala Francie!, §i veni in Bu- 
curesd unde primi locul de gravor in atc- 
lierul firme! I. Resch, bijutier in Bucu- 
resd. 

Dupé scurt timp, a pirisit definitiv gra- 
vura §i incepu si produca ornamente de 
arti decorativi in ipsos. 

Ca sculptor in lemn, a ecsecutat opera 
insemniti, *Biserica Curtea de Arge§ care se 
afli asti-zi la Muzéul nostru §i care operi 
a fost trimeasi la expozijia din Paris de la 
1867, din partea guvernulu! romàn. 

Dupé o muncà indelungati, reu§i si pro- 
duci §i lucrir! in marmori, intre altele: 
Statuea lui Cantacu^ino, in faja Bisericel 
spitalulu! Coltea, Domnifa Ttdlaja, Regina 
noastrd Elisabeta, reprezintati ca sorì de 
caritate pe timpul rézboiulu! Russo-Ture, 
Statuea riposate! Prin^eset Maria, care se 
afli in parcul de la Cotrocenl, busturile Ma- 
jestdjilor Lor, §i infine o multime de bus- 
turi de birbaj! insemnajl a! jirel noastre, 
ca *Barbu Catargiu, V. Boerescu, Kogdlni- 
ceanu, Costaforu, C. A. Rosetti etc. cari de- 
coreazi in parte, sala parlamentulul nostru. 

A mal ficut monumentele comemo- 
rative pentru soldati! cizuj! in rézboiù 



STO 



177 - 



STR 



la Grivija, Prahova §i Vidin, 51 o mul- 
time de alte lucrar! artistice. 

Corpurile legiuitoare aù acordat lui C. 
Storck drepturile de cetàjenie. 

In 1865 a fost numit profesor la cate- 
dra de sculpturà §i perspectivà a §coalei de 
Bele-arte din Bucuresd, §i a ocupat acest 
post onorific pana la moartea sa. 

Storck (Carol). — Sculptor, fiul celui 
precedent, nàscut in Bucuresd la io Mal 
1854. 

Absolvent premiat al Academieì regale 
da Bele-arte din Fiorenza (1870-75) elev 
al renumitului sculptor, prof. A. Rivalta, la 
1876 pleacà la Philadelphia (Statele-Unite) 
unde'sjl urmeazà studiile patru ani. 

Rechiemat de pàrintele sèù, se intoarce 
in tara la 1880, dàndu'i ajutor puternic in 
interprinderile sale. Dupé moartea tatàlul 
sèù, rémase sef al atelierului. 

Din operile sale executate in marmorà, 
dupé modele fàcute de d-sa, vom menziona: 
Statuea d-nel Anna Davila la azilul Elena- 
Doamna, Trotopopu Tudor, Forfa p Pru- 
denza pentru fajada PalatuluI Justijiel, bus- 
tur ile frafilor Golesd §i al GeneraluluI Ma- 
gheru la »,Camerà. 

Din lucràrilc sale de arhitecturà, sunt de re- 
marcat, capela E. Luther, a familiel 5VC. Bra- 
gadir si c $Licolae Mihail din Craiova. 

A fost naturalizat la 1895. 

Strajanù (Mihail).— Profesor, publi- 
cist, nàscut la i84i in Transilvania. A fàcut 
studi! la Blaj, a terminat facultatea de li- 
tcre din Bucuresd, facultatea de filosofie 
din Berlin (1872) §i apoi a intrat in pro- 
fesorat. 

Este de la 1873 pana in prezent profe- 
sor de limba romàna la liceul Carol din 
Craiova. 

A publicat : Anuarul de statistica (1880) 
Manualulde gramatica limbel romàne (1881), 
Ctirs de limba italiana. Gràdinele de copii 
(1887), fSCanual de bunà cuviinfà (^1890), 
Inceputul r enascer eì nazionale (189 1), Prin- 
cipiì de l'iter aturà (1892), Trincipii de es- 
tetica ji poetica (1893). Epistolar (1893), 
Chestiunl l'iterare §1 pedagogice^Syj). 

Strat (Ioan). — Bàrbat de stat, profesor, 
economista nàscut in Roman la 1836, ince- 
tat din viajà in Bucuresd la 20 Octombrie 



1879, A fXcut studiile juridice §i de stiinje 
de stat la Universitarie din Paris ji Berlin. 

Intors in jarà, a inceput prin a fi secretar 
intim al MinistruluI de Interne din Mol- 
dova, apoi la 1860 este numit profesor de 
economie politica la Universitatea din Ia§i, 
§i peste doué lunl rector al aceleì Univer- 
sità^. 

La infiinjarea ConsiliuluI de stat in 1864, 
face parte din aceastà inaltà institujiune. 

La 19 Decembrie 1866, Ioan Strat intra 
in Ministerul de sub prezidenfia lui C. Bo- 
sianu, luànd portofoliul Financelor de la 
26 Ianuarie 1865 pana la 14 Ianuarie. a- 
cela§ an ; apoi in cabinetul Ion Ghika este 
Ministru al Cultelor de la 19 Iulie 1866 
pana la 2 Martie 1867. In sfàrjit in cabine- 
tul L. Cartargiu, este iaràsjl Ministru de Fi- 
nance de la 30 Ianuarie 1876 pana la 4 
Aprilie acela§ an. 

I. Strat a fost agent 'diplomatic al jàrei 
la Paris §i Constantinopole. 

Opera sa principalà este Economia poli- 
tica ("1869). A mal publicat: Un coup d* 
oeil sur le question roumaine (1858), /)? Ita- 
lorum jure criminali (1859), Studit asupra 
budgetuluf (1868). 

Strousberg (Bethel Henry). — Mare 
intreprinzàtor de lucràri, nàscut la Neiden- 
burg (Prusia) la 20 Noembrie 1823, incctat 
din viajà la 31 Mai 1884 iu Berlin. 

De origina izraelità, botezat la Londra, 
era funcjionar in comptoarul de export al 
unchiulul sèù in acel ora§. 

A inceput mal tàrziù sa colaboreze la 
ziare comerciale, fòcànd §i pe agentul pen- 
tru o societate de asigurare. La 1848 a 
plccat in America ji s'a reintors in Lon- 
dra la 1855. Apoi se muta in Berlin §i la 
186 1 are cea d'àntèiù intreprindere dedru- 
murl de fer in Germania, cu un consorjium 
de capitalisti englezl. La 1863 * a a l* e con ~ 
cesiuni in Ungaria §i la 1870 vine tn Ro- 
mania unde ia marea concesiune a facerel 
drumurilor de fer Bucurescl-Iajl, Bucuresd- 
Vàrciorova, pe un termen de 90 ani, con- 
cesiune rèscumpàratà de statuì nostru mal 
tèrziù. 

Concesiunea aceastà precuni se §tie, a 
dat nascere la numeroase procese §i con- 
flicte. 

La 1875, Strousberg are in Rusia o aita 
conccsie de cài ferate, dà faliment, este 
ecspulsat §i se intoarce in Berlin. 

12 



STU 



- I 7 8 - 



SW 



Sturdza (Alexandru). —Fiul primulul 
guvernator al Basarabiei, nàscut in Ia§f la 
18 Noembrie 179 1, incetat din viajà la 13 
Iunie 1854. Primejte educajiunea sa in casa 
pàrinteascà §i este atajat in 1809 laMinis- 
terul Treburilor streine al Rusiel, de unde 
e trimis cànd la Viena, cànd la Paris pana 
in 18 16. La 182 1 demisioneazà §i se sta- 
bilejte in Odesa. 

La 1828 vine in Bucurescì, chemat de 
autoritàrie ruse§tì spre a dirija cancelaria 
armatel de ocupajiune. 

La 1830 demisioneazà din diplomala 
rusà. La 1843 a fost càt-va timp epitrop al 
seminarulul Socola din Ia§l. 

A publicat: Essai sur les lois fondamen- 
tales de la nature humaine et de la società 
(1811-1812), Souvenir s de vieillesse, Consi- 
dérations sur la doctrine et V esprit de l'Eglise 
orthodoxe, ZMèmoires du voyageur tnalgré lui. 

Sturdza (Alexandru A. C.)— Publi- 
cist, nàscut in Ia§i la io Mal 1867. A fò- 
cut studiile sale parte in jarà, parte in strèi- 
nàtate. 

A publicat: Marca Aureliu studiu istorie, 
arheologic §i filosofie (1890), Les facettes, 
versurl in limba francezà £1891} El%a, ro- 
man in limba francezà (1892), Sophocle, 
Oedipe rege, traducerl in versurl (1894), 
In lumea socialista (1895), Unde duce so- 
cialismul, traducerea satirel luì E. Richter 
(1895), l'Internel Clavier, versurl (1896). 

Al. Sturdza a fost sub-director al Muzeu- 
lul najional de antichitàj! §i §ef de ca- 
binet la Ministerul Instruqiunel Publice. 

Sturdza (Dimitrie). — Om de stat, 
istorie, numismat, financiar, publicist, nàscut 
la Miclau§eni (Roman) la io Martie 1833. 

A fìicut toate studiile sale in Germania 
5Ì cu deosebire la Munich, Bonn, Berlin, 
unde a studiat §tiinjele de stat. 

A intrat in viata politica la 1857, c ànd 
n'avea de càt 24 de ani, ca secretar al Di- 
vanului ad-hoc, insàrcinat cu facerea proce- 
selor verbale. Apol in 1858 ji 1859, a fost 
secretami comisiune! interimare care a pre- 
cedat alegerea lui Vodà Cuza. 

Dupé alegerea acestuia ca Domn al Mol- 
dove!, Dim. Sturdza indeplini càt-va timp 
funcjiunea de secretar particular al Dom- 
nitorului, §i apol fu Ministru in Moldova. 
Pana la 1866 se tinu departe de viata po- 
litica ofìcialà, fiind insà amestecat in mi§- 



carea ce se pregàtea contra Domnitorulul 
Cuza, §i redactànd ziarul Clopotul 9 dimpreunà 
cu Petre Mavrogheni. 

Dupè abdicarea PrincipeluI Alexandru 
Ioan I, Dim. Sturdza face imediat parte din 
guvernul intoemit de Locotenenja Domneasci 
la 11 Februarie 1866, ca Ministru al Lu- 
cràrilor publice §i conserva aceastà demni- 
tate pana la 2 Martie 1867. 

La 1870, sub prejidenjia lui IoanGhika, 
ia portofoliul Financelor pana la 11 Martie 
187 1; apoi de la 1876 pana la 1888, este 
rènd pe rènd Ministru de Finance, Lucrar! 
publice, Externe, Instrucjiune publicà in 
cabinetele de sub prejidenjia luì Ioan Brà- 
tianu. 

Dim. Sturdza a fost unul din principali! 
intemeetori a! Societàri creditului funciar 
rural, al càrel director este pana in present. 

In urma morjel lui Ioan Bràtianu, con- 
gresul liberal din Ia§I l'a ales §ef al parti- 
dulul liberal in 1892. 

La Octombrie 1895, dupé retragerea par- 
tidulul conservator de la càrma statulul, 
Dim. Sturdza a compus un cabinet liberal 
sub pre§iden|ia sa §i a dejinut puterea pana 
la 21 Noembrie 1896 cànd a venit in lo- 
cul séù P. Aureiian. La 31 Martie 1897, 
Dim. Sturdza a reluat pre§idenjia consi- 
liului. 

Membru §i secretar al Academiel romàne, 
numismat §i scriitor de mare valoare, Dim. 
Sturdza a dirijat publicarea documentelor 
istorice cunoscute sub denumirea : Colec- 
fiunea Hurmu^achi; de la 1888 a inceput 
publicarea une! lucrar! ce poartà titlul : Ade 
gì documente relative la istoria regeneràrei 
Romàniet, din cari aù apàrut deja 7 vo- 
lume. 

In afarà de aceasta, intre principalele opere 
ale lui Dim. Sturdza, trebuesc semnalate: 
Ajutorul corner ciantului, agricultorulut p in- 
ginerulut (1873) in colaborare cu I.Ghika, 
Uebersicbt der Mùn^en und medaillen dts 
Furstènthums Romànien Moldatt und Walla- 
che! (1874), Memoriu asupru portretelor 
Domnilor romàni (1874), Financele Romanie! 
de la 1S71 band la iSjj, Eudoxie Hurmu- 
%achi (1877), Convenpunea cu Rusia (1877), 
Numismatica romàna (1878), Besarabia fi 
Uobrogea (1878), Discursurt pedagoghe 
(1888), Europa, Rusia §i %pmània (1890), 
etc, etc. 

Sturdza (principe, Grìgore. M.) - 



STU 



— 179 — 



SUL 



Nàscut in Iaj! la 182 1, fiul fostulul Domn 
al Moldove! Mihail Sturdza. §i-a fàcut stu- 
diile in Francia §i la Berlin. Apol a intrat in 
armata otomanà §i dupè ce a ajuns la gradui de 
general sub numele de Muklis-pa§a, a trecut cu 
acela; grad in cea moldoveneascà. Candidat la 
tronul Moldove! in 1859, a renunjat la aceastà 
candidatura spre a se face unirea principa- 
telor, §i de la acea epoca pana in prezent, 
a fScut necontenit parte din parlament fie 
ca deputat fie ca senator. 

A publicat : Legile fundamentale ale Uni- 
ver suini (1894). 

Sturdza (principe, Mihail). — Post Domn 
al MoldoveI, nàscut la 1795 fiul marelui 
logofèt Grigore Sturdza, tncetat din viajà in 
Paris la 8 Mai 1884. A ocupat sub domnia 
lui Calimachi §i Mihail Sutzu mal multe 
functiunl publice, pana cànd sub administratia 
lui Kisselef a fost numit Ministru de Fi- 
nance al Moldove!. Chemat sa facà parte 
din comisiunea ìnsàrcinatà cu elaborarea Re- 
gulamentulu! Organic, el plecà in 1830 la 
Petersburg dimpreunà cu Vilara ca sa re- 
prezinte Muntenia spre a infàtija Impèra- 
tului noua Constitutie. 

La 1834 S ra P e sprijinulu! Rusiel, fu nu- 
mit Domn al Moldove! §i domni pana la 
1849, cànd in urma convenne! de laBalta- 
Liman, tronul fu incredinjat nepotulu! séù 
Grigore Ghika. 

Retras in Paris, a trait acolo pana la 1884 
unde a §i incetat din viajà, làsànd o avere 
colosalà. Impàrjirea acestei averi a dat nas- 
cere la un mare proces intre copi! princi- 
pelu! Mihail, proces care s'a judecat atàtin 
Francia càt §i in Romania. 

Sturdza (Vasile). — Mare om de stat, 
fiul vorniculu! Const. Sturdza -din Bèrlad, 
nàscut la 8 Noembrie 18 io, tncetat din 
viatà la Ianuarie 1870. A fàcut studiile in 
strèinàtate §i s'a intors in tarala 1833. Pana 
la 1849, s'a ocupat ma! mult de agriculturà, 
cu toate cà era amestecat in luptele poli- 
tice din acele vremur!. 

La 1849 a fost numit judecàtor la Di- 
vanul Domnesc din Ia§! §i astatin aceastà 
functiune pana la 1850 cànd a fost numit 
Ministru de Lucrar! publice pentru Mol- 
dova. La 1856 reintrà ca prezident al Di- 
vanulu! Domnesc §i la 1857 trece comisar 
al guvernulu! pe làngà Banca nationalà a 
Moldove!. 



La 1858 Septembrie, este ales membru 
al Locotenenjel Domnesc! din Moldova §i 
desvoltà toatà activitatea sa pentru ca,des- 
chizàndu-se Adunarea najionalà, sa se prò- . 
dame unirea Principatelor. 

La 1859 Ianuarie 15, formàndu-se cel 
d'intéiù minister sub domnia luì Vodà Cuza, 
Vasile Sturdza flgureazà ca Ministru de In- 
terne §i prejedinte al Consiliulu! din Mol- 
dova. Atuncl in §edinja Adunare! de la 20 
Ianuarie, dupé propunerea lui M. Kogàlni- 
ceanu, se voteazà urmàtoarea mojiune: « Adu- 
narla electivà prefuind patriotismul p cura- 
jul cu cari d-nu Vasile Sturdza p A. Tanu 
fo§ti Caimacamt, au apdrat demnitatea noastrd 
in contra lovirilor p inréurilor din Iduntru 
p din afard, declard ed ati, bine meritai de 
la patrie. O medalie va fifdcutd pe compta 
Statulut, pe care va fi tnscrisd incheerea Adu- 
nare! prectim p data cdt aù cdrmuit d-nif 
Vasile §turd^a p A. Panu». 

La 14 Februarie 1862, infiinjàndu-se inalta 
Curte de casajie, V. Sturdza este numit 
primul e! prejedinte. A ocupat aceastà ul- 
tima funcjiune pana la 1868 Octombrie 19 
cànd s'a retras in viajà privata. 

Suliotis (Christodul. J). — Publicist §i 
avocat, nàscut la Bràila in 3 Martie 1854. 
Elev al jcoalelor din Bràila §i Bucuresd, a 
terminat studiile salejuridice in Paris, Bru- 
xelles, obtinànd apo! titlul de doctor in fi- 
losofie §i litere, §i de doctor in drept. In- 
trat in magistratura la 1874, demisioneazà 
la 1879 ji scoate in 188 1 un ziar cotidian 
cu titlul Curierul Romàniet, colaborànd tot 
de o data la revistele Convorbiri literare, 
Revistd literard, Dreptul ji la ziarul fran- 
cez Journal du droit internaponal care apàrea 
in Paris. 

Principalele sale scricrl sunt : Compen- 
dimi de psicologie, Biada lui Omer, cartea 
I-a (traducere), Regulele ortografie ale limbel 
romàne, Elemenle de drept coustituponal, Eie- 
mente de drept administraiiv, La riforme ju- 
diciaire en Roumanie, Le droit naturel, ou 
philosophie du droit, Nicolae Blaramberg, 
omul p fattele sale. 

Ch. Suliotis a fost in ma! multe ràndur! 
ales deputat al Bràilel. 

Sutzu (Alexandru). — Fost Domn al 
Munteniel de la 18 12 pana lai 821, incetat 
din viajà la 18 Ianuarie 182 1. 

Adversar al mijcàrel eteristilor, inlesnità 



SUT 



— 180 



SUT 



de Vodà Caragea, Greci! aù pus pe capi- 
tarmi Iordache sa omoare pe Sutzu. Acesta 
lasà insà sà'I cada pistolul din mànà, in 
momentul cànd era sa comità crima. 

Atuncl revolujionaril recurg la otravà §i 
pun pe medicul lui Sutzu anume Cristasi, 
sà'I otràveascà fSntàneaua ce o avea la braj. 
El a §i murit la 18 Ianuarie. 

Sutzu (Alexandru). — Doctor in me- 
dicina, nàscut la 1837, profesor de medi- 
cina legala §i clinica mentala la facultatea v 
de medicina din Bucuresd, numit la 188 1. 
A dirijat ani indelungat.1 ospiciul de alienaci 
de la Màrcuja §i a infiinjat in Bucuresd o 
casa de sànàtate pentru càutarea boalelor 
nervoase. 

A publicat : Consideratimi asupra epilep- 
siil $i manie! epileptice (1868), Ospiciul Màr- 
cuja (1869), Alienatili in fafa societàri §i a 
sciin£el (1877), T^espre mecanismul aliena- 
£iunel mintale (1880). 

D-rul A. Sutzu este membru in consiliul 
sanitar superior. 

Sutzu (principe, Mihail). — Fost Domn 
al Moldove!, nàscut in 1792 la Constanti- 
nopole, incetat din viajà la 24 Mal 1864. 
Era de doul ani interpret pe làngà Divanul 



MoldoveI, cànd fu chemat la 18 19 sa in- 
locuiascà pe Domnul Scarlat Calimachi. 

Fiind afilat eteriel, el pregati §i inlesni 
nàvàlirea lui Ipsilanti de la 182 1, dar fu 
nevoit sa fuga din causa ostilitàjilor gene- 
rale ce se ivirà, §i se duse in Besarabia. 
Autorizat sa treacà prin Austria spre a se 
a§eza in Italia, fu totugl arestat la Briinn 
ji condus la Goritz, unde fu xnchis patru 
ani. Cerènd §i objinènd impàmèntenirea 
greceascà, a fost mai tèrziù in diferite rén- 
durl Ministru plenipotenjiar al Greciel la 
Petersburg §i Paris. 

In 1854, a intocmit §i prezidat in Atena 
vestitul Comitet de salut public, care aprinse 
insurecjiunea din Epir §i Tesalia. 

Sutzu (Nicolae). — Om politic, nàscut 
in Constantinopole la 1799, incetat din 
viajà in FocjanI la 20 Ianuarie 187 1. 

Emigrat in Transilvania la 1821, invre- 
mea invaziunel luì Ipsilanti, se reintoarce 
in Moldova, unde sub administrajia lui Ki- 
selef, deveni secretar de stat, iar mal tèr- 
ziù fu Ministru la diferite departamente sub 
Vodà Mihail Sturdza. El este cunoscut §i 
ca publicist prin studiile sale economice, 
intre aitele Statistica Moldove! (18 50), apà- 
rutà in limba francezà, elenà §i romàna. 



T 



Tack (Jules). — Inginer belgian, nàscut 
la Woumen (Belgia) in 1847. A fàcut stu- 
diile la Gand, dobàndind de la §coala de 
podurl §i §osele din acel oraj, titlul de in- 
giner. Terminànd studiile, a fost angajatla 
187 1 de càtre cpmpania englezà Barklay ca 
inginer pentru construirea podurilor de fer 
peste riurile din Romania, concesiune data 
incà de sub domnia lui Vodà Cuza. 

La 1879, terminànd aceastà lucrare, a in- 
trat la uzina Lemaitre din calea Vàcàrejtl, 
ca director al acestul stabiliment (Lemaitre 
infiinjase incà de la 1866 o fabricà de ma- 
fine agricole, locomobile §i treeràtorl). 

Sub directiunea luì Tack, care in 1879 
a luat chiar succesiunea lui Lemaitre dece- 
dat, stabilimentul ia o desvoltare din ce in 
ce mal mare, §i el isbutejte In parte, sa ni- 



miceascà concurenja ce fàceaù in tara fa- 
bricele streine. 

Astà-zi mal tot materialul necesar pri- 
màriilor pentru igiena publicà, agricultori- 
lor pentru cultivarea pàmèntulul, ese din 
fabrica Lemaitre, de sub direcjiunea lui 
Tack. 

Capitalul case! a ajuns la 1,200,000 lei, 
in acjiunl cu dividende. 

Tfaciu (Toma). — Bancher, nàscut in 
Ploe§tI la 1844. Dupè ce a terminat §coa- 
lele primare, a fàcut studi! la §coala comcr- 
cialà din Bra§ov. Apol a intrat la banca 
otomanà din Bucuresd ca funzionar de la 
1862 pana la 1870. 

E§ind de acolo, s'a stabilit ca bancher in 



TAC 



- 181 



TAU 



Bucurescl strada LipscanI la 1870, pc comp- 
tul sèù propriù. 

A fost ajutor de primar in consiliul co- 
munal al Capitale! la 1885. 

Tacu (Dimitrie). — Jurisconsult, magis- 
trat, nàscut in Ia§i. Terminànd studiile ju- 
ridice la Ia§l, a intrat in magistratura la 2 
Noembrie 1868 ji a inaintat pana la gra- 
dui de consilier la Curtea de casajie. 

Scrierl : Dreptul de legisla^iune al popò- 
ruluì romàn (1862), Elementi de procedura 
civild (1868), Dare de seamd e atre alegd- 
toril din la§l (1866), Discurs cu ocasiunea 
noului an judecdtoresc (1877 — 78), Organi- 
fajiunea magistraturet in Romania (188 1). 

Tamara (Gheorghe). — Intendant ge- 
neral, nàscut in tèrgulejul Ocnele-Mari 
(Vèlcea) la 11 Iunie 1842. Intrat ca iuncàr 
in Reg. 2 de infanterie la 1858, inaintat 
sub-locotenent la 1860, locotenent la 1863, 
ia parte la lupta de la Costangalia §i la 
urmàrirea Polonezilor pana la Rinzesti ca 
oficer in Reg. 5 de infanterie. La 1865 
inaintat capitan, e trecut in corpul inten- 
dente!, maior la 1868, lt.-colonel la 1875 
(sub-intendant), e insàrcinat in timpul rez- 
beluluì din 1877 cu serviciul intendente! 
divizie!, a Iil-a. Dupè càderea Plevnel, trece 
la marele cuartier general, §i este inaintat 
intendant la 1879. 

Numit controlor general la 1883 §i in- 
tendant general la 1893, ocupà aceastà 
funcjiune pana la 1896, cànd demisioneazà 
din armata. 

La 1892, intendantul general Tamara, 
a representat in Senat colegiul I-iù de 
.Muscel. 

Tàttàrescu (Gheorghe). — Pictor, nàs- 
cut in Buzèù la 18 18 Octombrie, incetat 
din viajà in Bucurescl la 24 Octombrie 
1894. 

Rémas orfan, a fost crescut de un unchiù 
al sèù, zugrav de la care a inceput a lua 
primele notiunl de picturà. Episcopul de 
Buzèù Chesarie, vèzènd talentul lui Tàttà- 
rescu, ì-a dat o subvenjie ji l'a trimis la 
Roma in 1844, unde a urmat cursurile 
Academiei Sf. Luca. La concursul Acade- 
mie! din 1848, el ia imediat premiul cel 
mare in picturà cu tabloul sèù Simeon fi 
Levi, scdpànd pe sora lor 'Dina. 



La acea§! epoca a trimis principelu! Stir- 
bey tabloul Renascerea %pmàniel. 

G. Tàttàrescu a mal complectat studiile 
sale la Paris, Haga ;i chiar in Rusia la 
urmà, spre a studia picturà religioasà bi- 
zantina. 

Venit in jarà la 1852, el a fost numit 
mal intaiù profesor la §coala militarà, §i 
apol a inceput lucrarea biserice! Màgurele- 
Otetelejanu ; el a impodobit peste 50 bi- 
sericl din {ara intre cari Mitropolia din 
Ia§l. 

G. Tàttàrescu a fost profesor de picturà 
la §coala de Bele-arte(i865)§i dupè moar- 
tea lui Th. Aman, director al acestel 
jcoale. 

El a lucrat nnmeroase portrete, tablour! 
originale, precum fdranul de la ^Dundre, 
Magdalena, Nemesis §i multe altcle, cari 
se gàsesc in posesiunea Pinacotece! natio- 
naie, a familiilor Kretzulescu, Manu, Pro- 
topopescu-Pake, Bagdat, Mitropolitul Nifon. 

Acest pictor era membru fondator al 
Ateneulul. 

Tàutu (Gheorghe). — Publicist, nàscut 
in Botojanl la 1823, incetat din viajà la 
Tèrgu-Frumos. 

A colaborat la ziarele : Steaua Dundref, 
%eforma, Nichipercea, etc. 

Scrierl: Voesti (1862), Un ajutor la titnp 
dramà, (1863), PoesU nouéf (1864), Epistole 

(1870. 

Tavernier. — Medie, venit in Muntenia, 
nu se glie de unde, pe la 1820. CronicariI 
istorici ni'l inft{i§eazà ca un instrument al 
consuluiul rus Rukman, introdus de con- 
trabandà in sìnul societàjei fiiarmonice la 
1838 in scop de a discredita aceastà insti- 
tutiune si a provoca disolvarea el. 

Asupra acestul Tavernier, A. Xenopol 
serie in Istoria *Rj>mànilor: «El veni intr'o 
zi in sinul societàtel §i invinui pe o per- 
soanà care provocase in duel pe Aristia, 
cà'l ar fi cerut odinioarà otravà spre a 
ucide pe un pictor polon. Dupè càte-va 
zile, pictorul muri cu simptomele otràvirei, 
§i atuncl spunea Tavernier, eù acuz pe 
acel domn de otràvire. Un strigàt de in- 
dignare generala isbueni, Voinescu se scuià 
§i spuse cà nu mal poate face parte dintr'o 
societate de sceleratl. Tot aja fìcurà §i 
aljl membri! §i ast-fel societatea filarmonica 



TEL 



— 182 — 



TEO 



peri, §i odati cu dènsa se desfiinji §coala 
§i se inchise teatrul (1838)». 

Teleor. (Dimitri e Constantinescu).— 

Pubikist §i ziarist, cunoscut sub pseudoni- 
mul Teleor, niscut la 1858 Mai io, in 
romuna Atàrnati (Teleorman). A ficut stu- 
dile sale in Romania §i a pirisit faculta- 
tea de medicina spre a se ocupa de lite- 
raturi. 

Ca ziarist a colaborat la Tìinele public, 
Ghimpele, Romania, Na{iunea, Epoca, etc.,« 
sub diferite pseudonime. 

Teleor a publicat Nuvele, Scene §i Por- 
trete (1886), Fiori de liliac, Durere, Icoane, 
Nuvele alese (1894), Schije umoristice, Rea- 
listele (1896), Avertutele unel soacre, farsa 

(1896). 

Fost càt-va timp functionar laMinisterul 
Cultelor §i instructiunel publice, acest scrii- 
tor colaboreazi apol la Via{a §i alte re- 
viste literare. * 

Teli (Christian). — Om politic, general, 
nàscut in Bra§ov (Transilvania) la 1807, 
incetat din viati in Bucurescl la 24 Februa- 
rie 1884. 

A servit mal intàiù in corpul dorobanti- 
lor cu gradui de capitan, apoì a intrat in 
armata regulati la infiintarea el in 1830. 
Cànd isbucni revolutia de la 1848, era §ef 
de batalion, §i unindu-se cu capii migcàrel 
revolujionare, puse trupele sale la dispozi- 
tia lor, semnànd dimpreuni cu §t. Golescu 
§i Eliade, proclamala de la Islaz, semnalul 
revolutiunei. Membru al guvernului provi- 
zoriu care'i conferi gradui de general, apoi 
locotenent domnesc, trecu granita dupè in- 
trarea Rujilor in tara, ji se retrase la Smirna, 
unde guvernul otoman 'i servi o pensiune 
de general. 

Reintors in Romania la 1857, generalul 
Teli face parte din Divanul ad-hoc §i este 
amestecat la toate evenimentele cari aduc 
unirea Principatelor, alegerea Domnitoruluì 
Cuza. 

De la 30 Decembrie 1862 pani la 26 
Mai 1863, e Ministru al Cultelor in cabi- 
netul N. Kretzulescu. Retras aproape din 
viata politici de la aceasti epoca pani la 
1871, reintri la aceasti epoci in cabinetul 
de sub prc§identia lui L. Catargiu ca Mi- 
nistru de rezboiù de la n Martie 187 1 
pani la 14 Martie acela§ an, cànd trece la 
Culte, {inènd càt-va timp gi interimul Jus- 



tijiel. La 1874 demisioneazà. Apol la 4 
Aprilie reintri ca Ministru de Finance in 
cabinetul generalulul I. Florescu pani la 
27 Aprilie. 

Teodorescu (Dimitrie. G.)— Profesor, 
publicist, niscut la 1849 in Bucurescl, li- 
cenjiat in litere de la facultatea din Paris. 

A fost la inceput redactor la ziarul Ro- 
mànul de la 1868 pini la 1875 §i apoi 
sub pseudonimul Ghedem, a redactat zia- 
rul satiric Ghimpele de la 1869 pani la 

1875. 

La 1891 sub Ministerul generalulul Flo- 
rescu, G. D. Teodorescu a ocupat càte-va 
luni Ministerul Instrucpunei Publice de la 
21 Februarie pani la 21 Iunie. A fost nu- 
mit in 1878 profesor de limba latini la 
liceui Matel Basarab, in 188 1 profesor de 
limba romàni la acela§ liceù §i in 1894 
director al Fundatiunel universitari Ca- 
rd I. 

Operile sale sunt : Toestf populare(i%%ì), 
Despre obiceiurile §i erediticele poporului, 
Cercetàrl asupra proverbelor romàne, Notimi 
despre colinde, Tetre Crepi §olcan, Eufrosin 
Poteca, Metrica, Prosodia latina, cu no^unl 
de istoria literaturei latine, Istoria filosofie! 
antice, Cronica din Nurnberg, Istoria litera- 
turei latine, Operile lui Anton Pann, etc, 
etc. 

Teodorescu (Florea). — Medie, niscut 
la io Aprilie 1842 in origelul Mavrodinul 
din Telorman. Dupé terminarea studiilor 
primare §i secundare, a intrat la 186 1 in 
fosta §coali de medicini §i chirurgie din 
Bucurescl, apol a plecat in Italia, de unde 
s'a intors in 1868 cu diploma de doctor 
in medicini de la facultatea din Turin. 

La io Septembrie 1868 e numit prin 
concurs, medie secundar la spitalul Coltea, 
post pe care'i ocupi pani la 1878, cànd 
e numit medie primar la spitalul Colentina. 
Iar la 1889 este transferat in aceajl cali- 
tate la spitalul Filantropia, unde functioneazi 
§i ast3-zi. 

Publicatiunile medicale ale D-rului Teo- 
dorescu sunt : Memoriu asupra abcesuluf fica- 
tulut(iHjó), Studii generale asupra pneumo- 
nief (1878), SyfiHsul pulmonar, Kystelt 
hydotice pulmonare, studiu prezentat la con- 
gresul medicilor spitalelor (1895). 

Teodori (Juliu). — Medie militar, nis- 



?E& 



I8 3 - 



TOC 



cut in Bucuresd la 1834 August 7. A fl- 
cut studiile in jarà ji le-a terminat in 1858 
la Berlin, de unde s'a intors cu titlul de 
doctor in medicina. La 1859 a fost primit 
ca medie de regiment clasa 2-a, la 1860 a 
trecut medie clasa I, la 1863 medie de di- 
vizie, la 1872 medie de corp de armata, 
la 1883 medie inspector general de brigadà. 
La 1898 fiind inspector general al servi- 
ciului sanitar al armate!, a demisionat spre 
a trece la pensie. 

De la 1869, Teodori este profesor de 
patologie §i terapie generala la faeultatea 
de medicina din Bucurescl, iar de la 1884 
medie al casel regale. 

Scrieri: De pellagre (1858). 

Teriakiu (Alexandru). — Om politic, 
incetat din viajàla Martie 1893. Amànunte 
biografice lipsesc. A fost Ministru al §coalelor 
in Moldova la 1858,5! Ministru plenipoten- 
jiar la Athena dupé 1884. 

A fìicut parte din guvernul de sub pre- 
jidenjia lui Stef. Golescu ca Ministru de 
Externe de la 19 August 1867 pana la 1 
Noembrie acela§ an, §i Ministru de Interne de 
la 25 Iulie 1880 pana la io Aprilie 188 1. 
A fost membru ji in comisiunea Dunàreanà 
pe la [887. 

Theodorini (Elena). — Primadonà, nàs- 
cutà in Craiova la 25 Martie 1860. Incà 
de mica, arata o mare predispositiune pen- 
tru muzioà ; la vèrsta de 14 ani era deja o 
bunii pianista §i la 19 ani debuta pe oscena 
din Cuneo (Piemonte) ca primadonà. 

Primul ei succes l'a obtinut intrun teatru 
din Milan in opera Evreica. Angajatà in 
urmàla «Scala» pentru stagiunea 1880-188 1 
§i a ficut un adevèrat renume in Ughenofii, 
Faust, Erodiada; apoi dete numeroase re- 
prezentajiunl in Barcelona, Paris, Madrid, 
in America de Sud §i se reintoarse la 1885 
in Italia la Brescia, spre a canta in opera 
Gioconda. Mai tèrziù Elena Theodorini re- 
incepe reprezentajiunele sale prin ora§ele 
principale din Europa, venind càte odatà §i 
in Bucurejtl, Craiova, spre a canta princi- 
palele roluri din repertoriul sèù. 

Reputajiunea sa de mare càntàreajà, este 
ftrà indoialà universali. 

f incu (Nicolae).— Publicist, autor dra- 
niatic, niscutla Turnu-Severin (Mehedintl) 
in 1846. 



A colaborat la Revista Contimporand, Re- 
vista Literard, Revista T^Loué. 

A scris pentru teatru Intàiù Aprilie, In- 
tàiù Mal, Mdr£i§orul, %ecuno§tinla> comedil 
intr'un act, Inda 2 acte, Doué mutne dramà 
in 3 acte, *Doamna Chiajna in colaborajie 
cu Niger, dramà istoricà in 5 acte, §i un 
act din revista teatrali Cer cuvèntul, in co- 
laborajie cu P. Gràdijteanu. 

A mai publicat traduceri in versurì: 
Monologuri, Comedii §i Monologarla D6in- 
cinosul, Aventuriera in colaborajie cu Sever 
Moscuna, Flibustierul, Jean Marie, In timpul 
balului. 

N. T* ncu era referendar la Curtea de 
Compturi pana in 1897. 

Tocilescu (Grigorie. G.) — Doctor in 
filosofie §i licenjiat in drept, profesor de 
istoria antica, ji de epigrafie, director al 
muzéulul de antichità^!, nàscut la 1845 in 
Mizil. 

A fìkut studiile sale in jarà §i le-a ter- 
minat la Praga (Boemia). A ìnceput prin 
a fi referendar statistic la Ministerul Lucrà- 
rilor publice, iar mal tèrziù a imbràjijat 
cariera profesoratuluì. La 16 Octombrie 
188 1 a tòst numit profesor pentru istoria 
antica §i epigrafie la faeultatea de litere din 
Bucurescl. 

Colaborator la revista Romdnismul in 
unire cu Hajdèù, Vucici, Th. Ràdulescu, 
a publicat acolo mai multe studi! ìntre 
cari : Docilmente istorice, Despre -poesia pò- 
porald a Romànilor, Despre juriu. 

A mai tipàrit : Despre familia lui D^Cihai 
Viteaqn, Tetru Cercel (1875), Doni istorici, 
G.Panuji P. Cerndtescu, schije critice (1874), 
Via\a §i scrierile lui 'Bàlcescu, InscrtMiunea 
de pe patrafirul de la Slànejti (1876), %a- 
port asupra unei misiunì epigrafice in Bul- 
garia (1878), Doamna Stanca, sofia lui Mi- 
hai Vitea^u (1878), Istoria romàna (1880), 
Manual de istoria romàna (1886), %apor- 
turi asupra càtor-va mdnàstiri (1887), &' 
serica episcopald a mdndstiret Curtea de Arge§ 
(1886), Istoria ramànd, cu narafiuni, intre- 
bdri §i r esumate (1890), Monumentul de la 
Adam Klissi (1895). 

Gr. Tocilescu este membru al Academiei 
romàne §i a fàcut parte din Senat de la 
1888 pana la 1895. 

Toneanu (Vasile). — Actor, nàscut in 
orajul Càlàrajì la 1868. A urmat càt-va 



TRA 



— 184 — 



TU* 



timp cursurile de la Sf. Sava, farà a le 
termina §i apol s'a angajat in 1888 intrupa 
de sub direcjia lui Caragiali. 

A intrat apol in teatrul najional din Bu- 
curescl care l'a admis ca societar in 1894. 

Toneanu se distinge cu deosebire in co- 
mcdiile lui Molière, in rolurile lui Scapiti, 
Crispin, etc. 

Traila (Elie). — Publicist, nàscut in 
Banat la 1844. 

A fòcut studil juridice in Oradia Mare. 

Scrieri : Vulturul màhnit (1864), Poesii 
(1866), Fiica lui Menumorut, nuvelà isto- 
rici, Strigoiul, poveste (1874). 

Trandafiloff (Alexandru). — Supus 
rus. Amànunte biografice lipsesc. 

A venit in jarà la 1843, dàndu-se ca 
reprezentant al unel societàri miniere, ce- 
rerìa sa i se acorde permisiunea de a in- 
treprinde cercetàrl in Muntenia spre a face 
exploràrì. 

El preciza in cerere cà dacà proprietari! 
in pàmènturile càrora se vor gasi metalurl, 
in curgere de 18 lunl legiuite prin regu- 
lament, nu vor avea mijloacele sa lucreze 
singurì, saù nu se vor invoi cu societate, 
atuncl dreptul societàtel pentru exploatare, 
garantat de Stat, se va intinde pe 12 
ani. 

Autorizarea in acest sens data de Stat 
cu oare-care modificar!, pricinui o mare 
nelini§te in jarà §i Adunarea, fàcèndu=-se 
ecoul nelinijtei publice, ceru de la Vodà 
Bibescu, desfiinjarea jurnalulul sfatulu! ad- 
ministrativ. 

Domnul se opuse §i sfèr§i din aceastà 
cauzà prin a suspenda Adunarea in virtutea 
unul firman dobèndit de la Poartà. 

Dar la urma urmelor, Domnitorul res- 
pinse concesiunea Trandafiloff. 

Triandafil (Grigore). — Avocat, om 
politic, nàscut la 4 Februarie 1840. A fòcut 
studil juridice §i a intrat in magistratura, 
ocupànd funcjiunele de procuror de Tri- 
bunal, membru, pre§edinte, prim prejedinte 
la Trib. Ilfov, apol procuror la Curtea de 
apel, procuror general, prim pregedinte de 
Curte. 

A fost director al Ministerulu! Justitiel 
de la 14 Innuaric 1866 pana la 14 De- 
cembrie acela§ an ji Ministru al Justijiel 



de la 16 Noembrie 1890 pana la 15 Fe- 
bruarie 189 1. 

Turnescu (Nicolae). — Medie, nàscut 
la 18 19 in Bucurescl, incetat din viajà la 
9 Octombrie 1890. A fìcut studiile la Sf. 
Sava §i apol a fost secretar al comisiunei 
doctorieejt! de la 1832 pana la 1845. La 
aceastà epoca pleacà in Paris, unde '§! ter- 
mina studiile in medicina §i chirurgie, in- 
torcàndu-se in jarà la 1853. Atuncl e nu- 
mit medie secundar la Colfea (1854) §* 
inainteazà chirurg primar (18589, profesor 
de medicina operatorie §i de clinica chi- 
rurgicalà la Coljea §i la §coala de chirur- 
gie, membru onorific in consiliul perma- 
nent al instrucjiunel publice (1865), mem- 
bru in consiliul medicai superior, membru 
in consiliul sanitar superior. 

La 1869 este nurnit decan al facultàjeì 
de medicina §i profesor al facultàjel de 
chirurgie pana la 1884, c * n d este trecut la 
pensie. 

A publicat : Du pouls (1853), Des luxa- 
tions accidentelles en general (1853). 

Tzichindell (Dimitrie). — Fabulist, nàs- 
cut in Beicherecul-mic (Transilvania) la 
1775, incetat din viajà la 19 Ianuarie 1818. 
A fòcut studil in teologie la Temijoara 
pana la 1801, dupè ce a fost invètàtor in 
Belintù la 1794. La 1805 s'a preojit, in- 
deplinind mal intèiù serviciul pe .làngà un 
regiment, apol a trecut paroch la biserica 
din Beicherecul-mic, unde a slujit pana la 
moartea sa. 

La 18 12 e numit profesor la o §coalà 
romàneascà din Ardeal, §i serie opera sa 
principalà Pabulele. 

Denunjat la Ierarhia sèrbeascà ca résvrà- 
titor, din pricina aluziunelor politice ce se 
gàseaù in scrierea sa, cartea este confiscati 
§i Tzichindell este suspendat din func- 
jiune. 

Atuncl pàràsejte Ardealul la 18 15 §i se 
stabilente in comuna unde se nàscuse ji 
unde era paroh. Acolo a §i murit, adus din 
spitalul de la Temijoara, unde zac use. Se 
zice cà a fost otràvit de Sèrbi. 

Scrieri : Sf aturile a ìnptlegerei cef sana- 
toast (1802), Adunare de lumini morali- 
cefli (1806), Epitomeul (1808), Filosoficeli 
§i politiceli prin fabule moralnice ìnvèpLÌturi 

(18 1 4 ). 



rtò 



185 



ukÉ 



Tzoni <lKltiade).— Profesor, nàscut in 
Iajl la 23 Iunie 1844, facetat din viatà in 
Ia§i la Martie 1898. A ficut §coala pri- 
mari la Romap, liceul la Ia§ì, jcoala de 
Poduri §i Rosele din Paris. 

Reintors in tara la 1869, a fost numit 
indati profesor de mecanicJ la facultatea 
de §tiin$e din Iajl. 

Ales deputat pentrn prima datò la 1888, 



de colegiul al 2-lea de Ia§l, s f3cut parte 
de la accasti epoca inainte, din toate le- 
gislaturcle pani la 1895, c ^nd a fost ales 
senator. 

Scrierl: Plaga (1872), finta democratici 
romàne (1876), Universitatea din fasi (i&jjY 
%egimttl liberal in /afa reacliunel (1879), 
c Rjgimul corupfutnef^ fi al teroarel saù in- 
verniti d'Ini Ioan C. 'Brdtianu (1888). 



U 



Ubicini (Jean. H.) — Publicist franccz, 
cclebru filo~romàn, nàscut la Issoudun in 
18 18 Octombrie 20, iricetat din viapt la 
Roche-Corbon (Francia) in 1884. Profesor 
timp indelungat la colegiul din Joigny, in- 
treprinse in 1846 o calatone prin Romania 
§i g5sindu»se in Bucuresd cànd isbueni re- 
volujiunea de la 1848, fiind prieten cu 
principali! capi al mijcirel, i se incredinta" 
postul de secretar al guvernulul provizoriu 
§i al locotenenjel Domnejtl. 

Dupé intrarea trupelor ruse§tl, parasi 
Romania. In cea-ce prive§te interescle tàrel 
noastre, el a scris §1 publicat : La quesiion 
d'Orient devant l'Europe (1854), Province* 
roumaines (1856), La quesiion des Primi- 
pàutés Danubiennes (1858), /;// r od 'action aux 
balla des et chants populaires de la Roumanie 
(1855). A colaborat la diferite ziare fran- 
ceze, susjinènd intr'insele intcreselc Ro- 
manie!. 

Ulescu (Constantin). — Sub-locotenent, 
nìlscutla 7 Aprilie 1846,, mort lajoAugust 
1877. Soldat voluntar la 1864, e inàltat 
sergent la 1866, sub-locotenent la 1872. 
In timpul rezbelulul Independcntcì (1877-78) 
face parte din Regim. 8 de infanterie §i 
moare la 30 August 1877 P c campili de 
luptà, la atacul Grivitei. 

Urechia (Alexandru). — Medie, publi- 
cist, fiul lui Vasile A. Urechia, nàscut la 
Iajl in 1860. A filari studiile sale in tara 
ji la Paris, de unde s'a intors cu titlul de 
doctor in medicina. 

Scrierile sale sunt : Sdndtos or nebun ? 
Anatomia §i Ji^icrlogia unef conferitile, Influ- 
enza, $arlatanismul in medicina, Ghiveciiì, 
*T>uf manti nostri, Ereditatea fisiologico // psi- 
cologica, Igiend. 



Ca ziarist, a colaborat hi Mofhil romàit 
(1894), V'itala (1894-95) publicatiuni cb- 
domadare, iar in 1896 a infiintat alta" bro- 
§urà*, Lumea vechie. 

Urechia (Alexandrescu Vasile). — 

Profesor, om politic, publicist, nàscut in 
ora§ul Piatra-Neamju la 27 Fcbruarie 1834. 
El §i-a fìicut studiile gimnaziale la Iaj!, iar 
cursurile facilitate! de litcre, §tiìntc si filo- 
sofie la Paris. 

Intorcèndu-sc in tari, fu numit la 1857 
profesor de literatura" la Universitatea din 
Ia§l §i director al Mini&terululln.structiuncl 
publicc din Moldova 

Ca ziarist, V.. A Urechia, a colaborat la 
Zimbmly Vullurul, Steatta 'Dundref, $i a 
trimis corcspondcntc ziarclor franceze Le 
Temps, Le Siede, La 'Presse, etc, ttc. 

Numit definitiv profesor de Istoria §i li- 
teratura Romànilor la facultatea de litere 
si filosofie din Bucuresd, V. Urechia ocupà 
acest post de la 4 Noembrie 1864 pani 
in prezent. 

El a fost Ministru al Instructiuneì pu- 
blice la 188 1, de la io Aprilie pana la 1 
August 1882, precum §i in Ministeri]! Ko- 
gàlniccanu de la 1860 pani la 186 r, §i a 
reprezentat aproapc necoiitenit in Senat 
colegiul al 2-lea de Calati. 

V. A. Urechia este de ani indclungatl 
membru al ComitetuluI teatrclor din Bu- 
curesd. 

El este premedititele SocictiUei Liga cul- 
turali. 

EatJ principalelc sale publicapun! : Grin- 
da de aur (185 1), §etrarnl Gurltiescovicf 
(1854), Molate (1855), Log of et ni 'fìap- 
tiste Veleli (1855), Coliba Marinali (i*sS\ 
Schifi)! de literaturd romàneascd (1859), 
Vierila cea frumoasd ((i$59), 'Balul mor- 
to* 



Urs 



— 186 — 



ùkà 



tulnl (1865), Femeea romàna (1865), De 
clasicism, romantism fi realism (1865), ero- 
tticele mastre (1865), latria romàna (1868), 
Opere complecte £1878}, Lugubre monumen- 
ium Besarabiae (1878), *Discursurl acade- 
mice(i8j8\ Conferire §i discursurl (1878), 
hteercare bibliografica despre Istria si Dal- 
mazia (1878), Album Macedo-%pmàn (1880), 
Carta etnografica a Romànilor (1882), Schije 
de istoria Uterature! romàne (1885), Miron 
Costiti (1886), Istoria evenuti, din Orient 
(1889), Tiocumente relative la anit 1800 — 
1831 (1889), Despre bresle (1889), Monu- 
mentili lui 3Ciron Costiti (1889), Memoril 
presentate Academiel in i88j — <S\V, Biserica 
din cetatea Neam$ (1890), Legende (1891), 
Istoria romànilor (1892), Istoria §'oalelor etc, 

Ursian (Valerian). — Profesor, nàscut 
in Rémnicul-Vilcel la Aprilie 1845. A fòcut 
studi! jnridice ji a fost numit la 14 No- 
cmbrie 1880 profesor de drept international 
la Universitatea din Ia§! ; la 1883 a fost 
permutat in aceajl calitate la Universitatea 
din Bucurescl. 

A ficut parte ca deputat din Camera de 
la 1888- 1895 §i ca senator din Scnatul 
de la 1895 pà n * 1 * n prezent. 

Scrierl : Despre importatila dreptultti in- 
ternational (1881), LAutriche-Hongrie et la 
Roumanie dans la quest'ioti de Damine (1882), 
Attutiti ri, poesil (1895). 

Ursu (de Margine, David). — Baron, 
colonel, nàscut la 18 15 in Figàra§ (Tran- 
silvania), incctat din viaji la Sibiù in 30 
August 1897. De m ' c co pi'> dat in §coala 
militari agrànicerilor, in 1848 a luat o parte 
activà in ràzboiul contra lionvezilor unguri 
condici de gencralul Beni, §i in doue ràn- 
durl a repurtat victorii cari Tati pus in e- 
videnti ca strategie eminent §i comandant 
plin de curaj. 

Curind apo! a fost avansat la gradui de 
maior. 

In 1859, in ràzboiul Austrie!' contra Ita- 
lie! §i Francei, maiorul Ursu s'a purtat atàt 
de viteje§te incat a uimit pani §i pe dus- 
manl, In celebra luptà de la Solferino, ma- 
iorul Ursu in capul a doué batalioane ro- 
minejtl §i in contra dispozijiilor marclul 
stat major, in chiar momcntul cànd duj- 
manil erau si tnìpresoarc Solferino §i sa 
sileasci pc Austriaci si capituleze, a inain- 
tat, in tàcerea nopjei, la forturile de la Me- 



dole, cu gàndul si zàdirniceascà o capitu- 
lare ru§inoasà §i sa inlesneasci retragerca 
cinstità a trupelor austriace. 

Aie!, la Medole, maiorul Ursu cu doue 
batalioane romàne, a sustinut o luptà vie 
de §ease ore, in contra a 10,000 de ita- 

1» V 

leni. 

Dupè incetarea lupte!, generalul baron 
Blumencron de Guidizzolo, trimis de ma- 
rcie stat major austriac, a strigat maiorului 
Ursu: 

— Retragete d-le maior, eie! e§tì 1111- 
presurat de toate partile. 

— Eù me pot sustine incà catc-va ore; 
rctrageti-ve d-voastrà din Solferino. 

$i maiorul Ursu a ma! stat 26 ore in 
Medole, susjinènd cu oare-carc succes o a 
doua luptà §i jsbutind si se rctragà fòri 
si se predea vràjma§ilor. 

In aceastà luptà singeroa'si maiorul Ursu 
a perdut 18 ofiter! §i 622 de soldati. 

Planul maiorului Ursu a rcujit atàt de 
bine, in càt cànd se intoarse cu restul tru- 
pelor la cartierul general, arhiducelc Frantz 
Carol, generalisimul armate! de operatimi!, 
a strigat : 

— A! salvat onoarea armate!! 

Dadi maiorul Ursu nu reu§ia in planul 
séù, ar fi fost impujcat pe loc, de oare-ce 
intrase in luptà in contra avizulu! marchi! 
stat-major. Reujind insà, a fost inaintat p«* 
càmpul de rèzboiù la gradui de lt.-coloncl 
§i a fost decorat cu ordinul de rézboiù 
diaria Theresa. 

Dupè rézboiù, locot.-colonel Ursu a fost 
inaintat la gradui de colonel ji Imperatili 
i-a conferit titlul de baron de Margine. 

Distinctiunele pe cari le-a primit colo- 
nelul baron Ursu, i-aù fXcut o multime de 
vrijma§! printre oficeril ungur!, cari nu-i 
puteaù erta victoriile pe cari le-a repurtat 
numal cu soldati romàni. Si cel ma! aprig 
intre vràjmajil sé! a fost generalismul un- 
gur Gyulai, care a inceput si-l persecute 
§i sà-1 denunje ca pe un agitator daco- 
roman. 

Rezultatul a fost cà colonelul baron Ursu 
§i-a regulat drepturile la pensiune in 186 1. 

Evenimentele insà l'aù rèzbunat. In 186 5 
un noù rèzboiù a isbuenit intre Austria §i 
Italia. Colonelul Ursu a fost rechemat in 
fruntea regimentulu! sèù 31, pur romànc.sc 
§i i s'a incredintat apàrarca insule! Lìssj. 

Cànd pe uscat armata austriaca a fost ninii- 
cità, iar pe mare flota austriaci era sa fie ini- 



VAC 



l8 7 



VAC 



presuratà, baronul Ursu, din insula Lissa, in 
contra avizului marclul stat major, care i-a 
ordonat sa se retragà, a bombardat flota ita- 
liana. Lupta a durat 11 ore, in care timp 
amiralul austriac Tegethoff, a isbutit sa 
scufunde càte-va vase italiane §i sa se re- 
tragà fìirà perderl mari. 

Aceastà luptà a dat baronulul Ursu titilli 
de eroul de la Lissa §i in amintirea ei s'a 
infiintat in comitatul Fàgàra§, connina ro- 
màneascà Lissa, populatà cu grànicerii in 
fruntea càrora s'a luptat baronul Ursu. 

Dup& rézboiù, generalismul Gyulai a fà- 



cut noui intrigi Jn contra baronulul Ursu, 
a§a cà acesta plictisit de atàtea mizerii un- 
gurejti, s'a retras din noù in viaja pri- 
vata. 

Colonelul baron Ursu a làsat intreaga 
sa avere de 50,000 lei pentru scopuri cul- 
turale romàncjti. 

De la 1865 §i P* n ^ ' a moarte, Ursu 
a administrat fondurile grànitàrejti §i a 
construit peste 120 localuri frumoase de 
§coli cu càte douè etage, in comitatele 
Bra§ov, Fàgàra§, Sibili §i Huniedoara. 



V 



Vàcàrescu (Barbu). — Amànunte bio- 
grafice lipsesc. 

A fost spàtar in Muntenia la 1782, mare 
vistier la 182 1, caimacam la 1827. 

Vàcàrescu (Constantin). — Om poli- 
tic, nàscut la 1802, incetat din viatà in 
Bucuresci la 14 Martie 1887. 

A fàcut studiile sale in Paris pana la 
1825. 

Intors in tara, a intrat in administrajie 
si a fost prefect de judet in Ialomita §i 
Buzòù. 

Descoperirca tesaurului de la Pietroasa 
se datore jte lui C. Vàcàrescu. Neste tàetorl 
de peatrà, lucrànd la podul de la Càlmàjui, 
descopcrirà tesaurul, il sfàràmarà, disparitivi 
cu dénsul. Càte-va fragmente se gàsesc la 
fata locului de neste trecàtori cari nu cu- 
nojteaù valoarea lor §i sunt aduse lui C. 
Vàcàrescu. El se pune in urmàrirca hotilor, 
rcgàse§te tesaurul furat §i'l aduce guver- 
nului. 

Sub Vodà Stirbev, C. Vàcàrescu a fost 
membru la Inalta Curte. 

La 1858 parisele functiunea sa, spre a 
editori §i nu mai ia nicl o parte la aface- 
rile publice. 

Vàcàrescu (Ioan). — Poet, nàscut la 
1786, mort la 1863. El era reprezentantul 
unei familii ilustre, strénepotul marelui ban 
Enachc Vàcàrescu. 

Incà din copilàrie se fòcu cunoscut prin 
versurile sale, scrise in limba elenà §i la 



18 18, fàcu o oda in contra lui Vodà Ca- 
ragea. Sub Domnii de pe timpul séù, a 
ocupat functiuni inalte in Stat §i s'a distins 
tot-d'auna prin iubirea sa de patrie. 

El a publicat: Sfaturi patriotice (182 1). 
A tradus pentru teatru Britanicus (1827), 
Ermiona (183 1), Regulus (1852} §i in acest 
an pentru prima oarà, elevi! eie la Sfàntu 
Sava, jucarà in limba romàna, pe scena 
teatrului din Bucuresci. 

La 1832 aù apàrut §i poesiile sale sub 
titlul Poesii originale. 

. I. Vàcàrescu, impreunà cu G. Lazàr, a 
intemeat jcoala Sf. Sava la 182 1. El a re- 
fuzat sa subscrie Regulamental orgànic, §i 
luànd cuvèntul, a protestat contra prezidàrei 
Adunare? de càtre un consul strein pe cànd 
obiceiul térel cere ca Mitropolitul sa fic in 
fruntea el. 

Pentru acestc cuvinte, I. Vàcàrescu estc 
dat afarà din Adunare §i surgunit ime- 
diat. 

Cu ocaziunea infiintàrci ojtirei romàncjti, 
(1830) Ioan Vàcàrescu a fàcut armatei, 
versurile sale : 

La ràtid, Romànilor e§ilf, 
Merge{[ pe calea dreaptà, 
Slava stràmofilor vestili 
In cale ve apeaptà !... 

Vàcàrescu (Theodor. C.)— Nàscut in 
Bucuresci la 17 Aprilie 1842. A inceput 
primele sale studii la 1850, in pensionatele 
Monty ji Schewitz. La 1854 a plecat in 



VAC 



188 - 



VAC 



Germania, unde a fost admis cu autoriza- 
rca guvcrnuluì, in corpul de cadeti din 
Prusia si a urmat de la 1854 pana la 1858, 
studiilc jcoalcl militare preparatoriì din 
Potsdam §i §coalei militare centrale din 
Berlin. Tot de odati, in 1858 §i 1859, a 
frequentat cursurilc facultijei de litere 51 
filosofie din Berlin. La 16 Octombrie 1859, 
s'a inrolat ca soldat voluntar in armata ro- 
maneascà, a fost numit la 1 Ianuarie 1860 
sub-otìccr sj inaintat la 24 Ianuarie 186 1 
la gradui de sub-locotenent. 

T. Vicirescu a fost chemat la 1863 in 
statul-major domnesc al lui Vodi Cuza, 
ca otìcer permanent de ordonanti ; la 1864 
a demisionat din armata §i intrat in viata 
civili, s'a ocupat cu literaturà §i politica. 
In 1865 a publicat in Trompeta Carpaplor 
§i in Opiniunea na{kmald, articole asupra 
literaturei germane. Impreuni cu Aurelian, 
Urcchii, Esarcu. Alex. N. Lahovari, etc, a 
fondat atuncl Ateneul romànesc §i cu un 
grup de tinerl. a fàcut parte din comitetul 
de redactiune al ziarulul Revista Dnndref, 
infiinjat in Dccembrie 1865, spre a com- 
bate cu cea mai mare energie regimul lo- 
viturcl de Stat. 

A doua zi dupe revolutiunea de la 11 
Fcbruarie 18^6, Th. Vicirescu e numit pre- 
fect la Prahova cu insircinarea de a trece peste 
frinitane la Brasov, pe detronatul Domni- 
tor Cuza. 

In 1870 Iulie, guvernul a trimis pe Th. 
Vicirescu in misiune la Berlin, comisar 
extraordinar in cestiunea drumurilor de fef 
Strusberg, §i acolo a descoperit §i a ra- 
portat guvcrnuluì disparitiunea deposituluì 
de 37 l /« milioane lei, capital garantat de 
guvernul roman, care trebiiia si serve la 
terminarea constructiunel acelul drum de 
fer §i care se deturnase de la destinatiunea 
lui. La 20 Iulie 187 1, Th. Vàcàrescu e 
numit agent diplomatic al térel in Serbia. 

In Septcmbrie 1872, cu prilejul infi- 
intircl militiilor, prevèzute de legea or- 
ganici a puterci armate, Th. Vicirescu, in 
calitate de fost oficer, fu numit locotenent 
in militiile cilàri, iar in Iunie 1873, M. S. 
Domnitorul Carol, '1 chemi pe làngà per- 
soana sa, in functii:nelc de mare§alul cur- 
tel Domnestl. In Octombrie 1876 Th. Và- 
càrescu insoti, ca reprczentant al curtcl 
DomnitoruluI, pe primul Ministru Ioan 
Bràtianu §i pe Ministrul de rezbel, colonel 
Slàniceanu, in misiunea pe làngà Imperatili 



Rusiel Alexandru H-lea la Livadia, unde se 
stabilirà bazele intelegerel pentru trecerea 
ojtirilor ruse§tl prin Romania. 

Iar cànd isbueni rezbelul ..din 1877, Th. 
Vàcàrescu lui parte la el in calitate de cipitan 
militian, atasat marelui cartier general al 
armate! romàne, trecu Dunàrea §i participi 
la luptele din jurul Plevnel. 

La 8 Aprilie 188 1, Th. Vicàrescu fu 
trecut ca locotenent-colonel in rezervi $i 
la Octombrie 1882, fu numit Ministru rc- 
sedinte pe làngà curtile din Bruxela §i din 
Haga. 

La 28 Ianuarie 1885 fu numit trimis 
extraordinar §i Ministru plenipotentiar la 
Roma, de unde demisionà pentru motive 
private la 31 August 1885. ^ n x 886 pu- 
blici volumul i-iù si in 1887 volumul al 
2-lca al scriercl istorice Luptele Romànilor 
in rezbelul din 1877 — yS, opera care a fost 
premiati de Academia romàni. 

La 1 Iulie 1888 este nuniit trimis extra- 
ordinar §i Ministru plenipotentiar pe lanini 
curtea din Viena, post in care fun<ìtioneazi 
pani la 1 Iulie 189 1. 

A fàcut parte in nenumórate rèndurl 
din parlament, ca deputat §i senator. 

Vaillant. — Profesor francez, data nas- 
cere! si incetirel din viaji necunoscute. A 
fost adus in tari la 1829, sub ocirmuirea 
lui Kisselcf, spre a organiza pe o noni bazi 
colcgiul Sf. Sav„. din Bucuresd. La 183 1 
este numit director al acestel institupunt 
§i scoala prospera, dar Rukman, consulul 
rusesc, vézànJ cu ochl rèi ideile liberale ale 
profesorulul, ceru in 1834 s ^ se stragi 
lui Vaillant catedra de litere §i direcjia co- 
legiulul. I se satisficu cercrea, insi Adti- 
narca, ca semn de simpatie, voteazàsi se 
cumpere 500 exeniplare din Dictionarul 
france^o-romàn al acestul profesor. Rukman 
cere §i obtinc de la Vodi, nesanctionarea 
votulul. 

La 1841, Vaillant este implicat in mis- 
carea dintre Sèrbi §i Bulgari, care se zicca 
ci era combinati cu un complot in Mun- 
tenia, spre a aducc rèsturnarea lui Vodi 
Ghika. Vaillant scapi de arestare, grat'u 
intervenire! consululul francez, insi este 
expulzat. 

Se rcintoarce in tari la 1862 §i tine la 
Ateneul vechiù, un curs gratuit de Istoria 
antica. 



VAL 



— 189 — 



VAL 



De la aceasté epoci inainte, urina lui se 
perde. 

Scrierì : Grammaire valaque a l'usale des 
fran^ais (1836 — 1840), La c Rj)u manie, 3 
voi, (1844), Poésies de la Lingue d'or (185 1), 
Tnnjuie et'Rjtssie (1854), L* s p'incesGhika, 
hospodars de V&oldo-Valaehie (1855), Na- 
tionalitc et patriotisme (18 55), L'Empire e est 
la paix (1856), Histoire vraie des vrais 
Bohémien* (1857), Glasnl poporulul, glasul 
fui Dumne^eu (1858), Origina agricultnrel 
5/ desvoltarea el la Romàni (1862), La lan- 
terne magujue (1868). 

Valbudea.- -Sculptor, (adevératul nume 
Ionescu Stefan,) niscut in Bucuresci la 

A ficut studiile liceulul din Bucuresci §i 
a terniinat in 1882 §coala de Bele-arte, cand 
a obtinut premiul pentru strèinitate. Apol 
a stat tre! ani la Paris in §coala de Bele- 
arte, atelierul luì F'alguière, iar in urmi a 
lucrat sub directiunea lui Fremiet. A luat 
parte la trel expositiunl ; fn anul al treilea 
a avut o mentiune onorabili cu statua lui 
Mihai Nebunul. Apol a plecat in Italia §i 
a stat un an la Roma, unde a fàcut statua 
Gladiatorul, proprietatea Ateneului roman, 
§i un an la Florenta, unde a lucrat Copilul 
care face Ime, Prima lec$ie, Copilul dormind, 
Erica de apà. Pinacoteca posedi statuele 
Mihal Nebunul §i Copilul dormind. 

La expositia universali din Paris (1889), 
Valbudea a avut ca recompensi o medalie 
ci. Illa. 

Valentineanu (Ioan. G.) — Ziarist, 
niscut in Pitegti la 1834. A fàcut studiile 
liceulul Sf. Sava pana la clasa 5-a. Ames- 
tecat in mijcarea revolutionari de la 1848, 
a fost arestat de Ru§f §i trimis in inchi- 
soarea de la Kiew. 

Pus in libertate, s'a reintors in tara la 
1856, a colaborat la mai multe ziare, intre 
cari la Secolul, Timpul, Concordia, Romdnul, 
Steaua Dàmbovi$et. La 1859 a fondat zia- 
rul Reforma > care a apirut in primi! ani 
regulat, iar cu vremea, a incetat de a mal 
apare, §i apol s'a tipiril in anume impreju- 
riri, o data saù de doué ori pe an, dupé 
ce nu apiruse catì-va ani in gir. 

Scrierì : Biografia oamenilor mari, scrisà 
de un om mie, pamflet, (1859), Documente 
relative la administra[ia guvernulul interimar 
din 18 f 6, 1S5J, iSj8,Despre administrafia 



suvemulul de la Balta-Liman, Evreit in 
%pmània (1886), Cugetdrl, macsime, pro- 
ve rbe (1890), Mister eie scoppiar (1891), 
Uciga§il lui Barba Catargiu (1897), Alege- 
rea, via{a fi detronarea lui Vodd Cu^ii 
(1898). 

Valéry (Nini). — Artisti dramatici, nis- 
cuti ili FocjanI la 1 Mal 1835, fiica unor 
artijti francezl Valery-Momenet, stabiliti in 
tari pe la 1833. 

A debutat pe sceni la 1846, jucànd ro- 
lurì in limba francezi, in localul de teatru 
Talpan din Ia§I. La 1848, in timpul direc- 
tiunel lui Matel Millo, a jucat pentru pri- 
ma dati in limba romàneascà, rolul Ingenti 
pà^itor din Babà Hàrca. 

Apol a urmat creatiunele sale in Trànto- 
rul càt ^ece, c Pensionul fetelor, Via^a unni 
jucàtor de càr$l, Bàdàranul boerit, Plàepd 
romàn, Lulu[a din Chiri\a la Ia§t, etc, 

etc. 

J.a 1852 Nini Valéry pleaci la Bucuresci, 
unde debuteazi in sala Slàtineanu, §i in 
acela§ an face parte ca gagisti din perso- 
nali teatrulul najional, participànd la re- 
presentatiunea de inaugurare a noulul tea- 
tru, unde a jucat opt ani de a ràndul. 

Principalele sale creajiunl la aceasti epoci 
sunt : Sergentul Frederic, Linda, Maria Rosa, 
Vuotitele de Letourier, Strengarul din Paris, 
Veneziana, Regele insulelor, Bdrbatu vàduv, 
Uite-te, dar nu te atinge. Hanil, gloria fi 
femeile, Primele arme ale lui Itjchelieu, Ro- 
meo p Marieta, Margo, Tu%u Calicu, Tor- 
cetele, Urita satulul, apol in operete, ca : 
Doué fete p'un fldcdiì, Nichon Idptdrila, 
Elica regimentululy Curcànàreasa, Vraja de 
iubit, Scara femeeì, Smeul nop[el, Scara mà- 
lely asemenea in feeril, ca: Fata aerulul, 
Lampa minunatd, Ro^a magica, 'Prejioasa, 
Steaua pdstondul, etc. 

La 1859 — 60, Nini Valéry joaci in tea- 
trul din Craiova, sub directiunea Teodo- 
rini §i se cisitore§te in acel ora§ la 1875, 
cu poetul cipitan Ioan Ginescu. 

Dupè moartea sotului eì, Nini Valéry se 
retrage de la teatru in 1883 §i se stabi!e§te 
in Ia§ì, unde trie§te §i asti-zi. 

Vardalah. — Profesor, de origini din 
Grecia, venit in tari pe la 18 io, a deschis 
in Bucuresci prima §coali greceasci, unde 
preda retorica §i explica elevilor poesiile 
autorilor greci. A predat cursurilé sale de 



VAR 



i9G - 



VAR 



la 18 16 pana la 1820, cànd a incctat din 
viatà. §coala sa a fost insà in curànd pà- 
ràsità, indatà ce Gheorgbe Lazàr a infiintat 
§coala Sf. Sava. 

Varnav (Constantin. V.) — Doctor, 
nàscut la Hilijaù (Dorohol) la 21 August 
1806, incetat din viatà in lag! la 21 August 

1877. 
A fàcut studiile la Lemberg, apoi la 

Viena, unde a dobàndit diploma de doctor 
in medicina §i chirurgie, cu dreptul de li- 
berà practicà in imperiul austriac. 

Intors in jarà la 1835, s'a stabilit medie 
in Moldova. Era un fervent adept al curei 
cu api rece §i a ftcut cure cari pàreaù in 
adevèr extraordinare, pe acele vremurl. 

Protomedic al Moluovel sub domnia lui 
Grigore Ghika, a desfìijurat in 1848 o 
actìvitate esceptionalà, in timpul ivirel epi- 
demiel de holerà. 

Rèmàsese singur dintre doctoril din 
IasjL 

A reprezentat judetul Dorohol laConsti- 
tuanta din 1858 ; a ma! fost in mal multe 
rèndurl, deputat 51 senator al judetulul 
Dorohol. 

A làsat mal inulte scrierl medicale, asu- 
pra cure! lui Prisnitz, asupra holerel asia- 
tice, ctc. 

Varnav (Scarlat. O— Inginer, nàscut 
in Iajl la 22 Septembrie 18 ji, fiul docto- 
rulul Varnav. A fàcut studiile la liceul Louis- 
le-Grand din Paris §i tot in acest ora§ a 
dobèndit diploma de inginer al jcoalel cen- 
trale de Arte §i Manufactud. 

Intors in tara la 1876, fu numit inginer 
al liniel Ia§l-Unghenl §i insàrcinat cu mi§- 
càrile importante aie trupelor ruse§tl din 
Campania 1877 — 78. In 188 1 e numit di- 
rector al acelel Unii, apol succesiv director 
al constructiunel liniel Bucurescl-Cernavodà, 
director al Societàtel de constructiunl, di- 
rector al §coalel nazionale de Podurl §i 
Rosele. 

In 189 1 parasi cariera sa §i intra in Ca- 
mera ca deputat al judejului Putna, fàcènd 
parte din grupul constitutionalilor. 

Varnav (Scarlat V.)— Nàscut la Hi- 
lijaù (Dorohol) in 1801, incetat din viatà 
la Bèrlad in 1868. 

Destinat de mumà-sa la preotie, fusese 
incredinjat de tinér arhimandritulul Sofro- 



nic Miclcscu ; dar neputèndu-se impàca cu 
cerimele preojiel, fugi la Cernàutl la ni- 
dele pàrintilor sèi, de unde apoi plecà la 
Paris. Acolo §i-a fàcut studiile, §i a stat 
pana la 1848, fondànd cu spesele sale bi- 
blioteca romàna in localul in care s'a fàcut 
mal tèrziù capela ortodoxà romàneascà. In 
legàturl la Paris cu republicanil francezi, a 
fàcut parte chiar din guarda nationalà din 
acel ora§. Putin timp dupè aceasta, se 111- 
toarce in tara cu consulul francez Thions. 

La 1850 intra in religiune §i se càlugà- 
re§te sub numele Sofrenie, la mànàstirea 
Neamtulul, unde fu ales staret. 

O111 cult 51 de o inteligenjà superioarà, 
de la intrarea sa in tagma bisericeascà se 
consacra la acte de pietate, ingrìjind cu 
deosebire despre soarta copiilor sàraci. 

In 1868 muri subit la Bèrlad. Fiind an- 
tisemit infocat, incetarea lui din viatà fu 
atribuità une! otràvirl, fàptuità de evrei. O 
revoltà isbueni in Bèrlad, cu ocasiunea in- 
mormintàrel sale ; surescitatiunea popula- 
tiunel a necesitat intervenirea trupelor tri- 
mise din judetele limitrofe, pentru a piSzi 
pe evrel, a càror viajà era amenintatà. 

Vartic (Toma). — Publicist, nàscut in 
Ia§l la 18 14; data incetàrel din viatà ne- 
cunoscutà. 

A fàcut studiile sale in Basarabia de la 
1821 pana la 1835. Apol s'a intors in Iasj, 
unde a ocupat diferite functiuni administra- 
tive pana la 1870. 

A publicat : Trel stirai // dou! ghebo\ì 
(1858), Poesit (1870). A tradus 5*1 nunic- 
roase scrierl din limba germana §i fran- 
cczL 

Vàsescu (Alexandru). — Om politic, 
amànunte biografice lipsesc. 

A fost Ministru de Finance in cabinetul 
Kretzulescu de la 2 Martie 1867 pana la 
19 August acela§ an. 

Vasiciu (Pavel). — Medie, nàscut in 
Temisoara la 1806, incetat din viatà. A 
fàcut studiile gimnaziale la Segedin, Oradea 
Mare §i medicina la facultatea din Pesta. 
A fost medie decarantinà laOrsova (1832) 
§i director la carantina Temisului, mai 
tèrziù. 

A publicat: c Dcspre orientali (1852), An- 
tropologia (1832), Macrobiotica (1844)^1- 



Vas 



— 191 — 



VEL 



teehismttl antroùologic (1870), Catechismul 
sanatale! (1870). 

Vasiliu-Nàsturel (Ioan). — General de 
brigadà, nàscut la 16 Noembrie 1845. In- 
trat in §coala militari la 1864, e inàltat 
sub-locotenent la 1866, maior la 1879, co 
lonel la 1889 §i general de brigadà la 
1896. 

Vasiliu-Nàsturel (Petre).— Colonel de 
artilerie, nàscut la 1854 Aprilie 7. Elev al 
§coaleI militare, inàltat sub-locotenent la 
1874. 

Scrierì : Opèralions de Varmèe roumaine 
pendant la guerre de l' Indèpendance (1880), 
Curs de balistica esterioard fi stabilirea ta- 
blelor de tragere (1885), Curs elementar de 
artilerie voi. I. Artileria de camp cu un 
atlas (1886), voi. IL Fascinila I. Tragerea 
fi efectele projectilelor. Organi^a\ìunea fi 
serviciile artilerie! cu mal multe figuri in 
tcxt, (1887), Descrierea amdnunfitd a tu- 
relelor de j7 mm - Md. 18S7 (1888), "Des- 
crierea amdnunptd a turelelor cu eclipsd de 
5 j mm - 'Md. 1887 (1888), Descrierea turni- 
rilor,afetelor fi muniliunilor de ijo mm Md. 
1S87, (cu 23 planje) dupé Cruci f atomi 
«Elisabeta» al marine! regale (1889), Tul- 
beri de re^bel, Difendi explosivl fi balistica 
interioard (1889), Descrierea amdnunlitd a 
turelelor cu eclipsd de I20 mm - fi a localu- 
rilor ruirasate a mortierelor sferice din ba- 
teria-tip Schumann (189 1), Jubileul de 2j 
ani de dotnnie a M. S. Regelui Carol I. 
«Stema Romàniel» versurì, (189 1), Stema 
Romanie!, studiu critic din punct de vedere 
craldic, cu numeroase figuri in text(i892\ 
Istoricul Pirotechnie! armate! (1893 — 1894J, 
Curs elementar de artilerie voi. II, Fascic. 
II, Armele portative cu piange (1893), Ereti- 
ci ira in fa{a prea sf. Episcop al %òmniculu! 
noni Severin (1895). 

Veissa (Teodor). — Jurisconsult, om 
politic, nàscut in Ia§ì la 1826 Mai 8, in- 
cetat din viajà la 5 Decembrie 1880. 

A fost profesor la facultatea juridicà din 
Iaji, §i intrànd in magistratura, a ajuns 
pana la demnitatea de membru la Curtea 
de casatie, demisionat in 1877. NLembru in 
Scnatuf de la 187 1, Th. Veissa a fost au- 
torul mojiunei de devotament càtre Tron, 
votata la 13 Februarie 187 1, in urma in- 



terpelàrei motivata de publicarea scrisorel 
principelui Carol I càtre Auerbach. 

Scrierl : Constitufia, legea electoralà fi or- 
gani^apa judecdtoreascd in'Belgia (1857). 

Velescu (Petre). — Artist dramatic, nàs- 
cut la 1846 Martie 21 in Bucuresci. 

A debutat la teatrul Bossel in 1864 sub 
direcjiunea lui M. Pascali, apoi a trecut la 
1866 in teatrul cel mare. 

Stagiunele 1870 — 71 §i 1872 — 73 a ju- 
cat la teatrul din Iasj. 

La 1874--- 75 a fScut parte ca societar 
din asociajiunea dramaticà najionalà, pentru 
a da reprezentajii in teatrul cel mare. 

Constituindu-se societatea dramaticà in 
1877, a f° st admis ca societar de ci. II la 
1 Septembrie $i la 1882 Mal 6, a fost 
vansaat societar ci. I. 

Roluri principale : Don Ce\ar din Ruy 
Tìlas, Jacques din Tìoué Orfeline, Jak Ran- 
lau din Neamul lu! Itjinjau, Leuchoir din 
Moftenitorii, V\Cagnus Verner din Hofii de 
Codriiy Muhliner din Onoarea, La^ar din 
O crimd celebra, Caussade din Amidi falfl, 
Stilpeanu din Boer! fi Ciocol, etc, ctc. 

Vellescu (§tefan). — Artist dramatic., 
nàscut in Craiova la 1838. Intra in §coalelc 
din acel ora§, dar la vèrsta de 16 anlfugi 
din §coalà §i intra in trupa de sub direc- 
jiunea lui C. Mihàileanu din Craiova. Luat 
de aci de càtre familia sa, fu trimes iarà§Ì 
la jcoalà in Bucuresci, dar in zadar. Peste 
pujin timp, intra la teatrul din Bucuresci 
§i debuta in mici roluri ; apoi se angajà in 
trupa lui Millo, care juca in sala Bossel, §i 
peste 4 ani trecu in trupa Theodorini la 
Craiova, interpretànd cu un deosebit succes 
rolurile din Caterina Howard, Dama cu 
Camelil, Othelo, Feiele de marmord, ctc. 

Reintors in Bucuresci, trece la Iaji, unde 
joacà pe Don Ce^ar deBaqan, Figaro, etc; 
vine in Bucuresci, unde creazà pc Cornicili 
Buche §i apoi pleacà la Paris, spre a'sjl 
termina studiiie dramatice, urmànd cursurile 
artistului Regnier. Dupè trel ani, reaparc 
pe scena §i se distinge in Supliciul une! 
fernet^ Bastardul §i §trengarul din Paris, 
ultimili rol pe care l'a jucat in 1877. 

La 1873, el a fost numit profesor de 
declamatane la Conservatomi din Bucu- 
resci. 

$t. Vellescu a publicat Istoria artel dra- 
matice in «Revista romàneascà», Curs de de- 



VEK 



— 192 



VEft 



clamatiune tn «Revista literarà» §i diferite cri- 
tici dramatice. 

El a mai scris Ldpugneanul, Banul Cra- 
ioveU Prea tergiti, faincinosul, Blond saé 
Bruii, Hagi-Bina, drame §i comedi!, jucate 
pe scena teatrului national, apol càte-va 
poesil §i nuvele : Din Fiorenti, 5W*0/ Tudor, 
Schise din viafa contimporanà, etc. 

$t. Velescu a fost consilier comunal §i 
delegat ca ofijer al starei civile de la 1890 
pana la 1895. 

Veniamin (Costache). — Mitropolit al 
Moldovei, nàscut la 1768, mort la 1846, 
Decembrie 18. In potriva vointel pàrin|ilor 
sèi, se càlugàri din tinerete §i la 1792, fu 
numit Episcop al Hu§uluì, apol la 1796, 
Episcop al Romanulul, iar la 1803, Mitro- 
polit al Moldovei. 

El a ìntemeat in 1803 seminami de la 
minàstirea Socola din Ia§l, §i a pàstrat 
scaunul Mitropoliel pani la 26 Ianuarie 
1843, cànd silit sa demisioneze, càzut jertfa 
intrigiior streine, fu dat alari peste ba- 
riera Iasulul, avénd in buzunar numal 
nouè firfiricl. 

Mitropolitul Veniamin a lucrat alituri cu 
Asaky, pentru renascerea Romànilor din 
Moldova. 

El a scris : Istoria universale bisericeascd 
tradusi din limbi eleni, Tidalionu, Istoria 
desbindrei bisericeì, Butta murire, Cronica 
Romànilor a lui Cantemir, Mdndstirea Neam- 
litlui, Explicarea dogmelor, Octoihul, Chi- 
riacodromul. 

Ventura (Grigore). — Ziarist, autor 
dramatic, nàscut la 1840. §i-a ficut toatc 
studiile in Berlin, unde a dobèndit titlul 
de licentiat in drept. 

S'a ocupat la inceput cu agricultura §i a 
rcprezentat in Camerile conservatoare din 
187 1, pc alegitoril din Galatl. Pcrzend insi 
toati avcrea sa, s'a apucat de ziaristici, 
debutand in Galatl cu un ziar francez. Apol 
a venit in Bucurescl, a colaborat la gazeta 
francezi YOrienl cu Galli §i mal tèrziù la 
Indèpendance Roumaine. A mal scris la 
RomànnI, Naliunea, Epoca, Adevirul, iar in 
urmi la TimpuI, unde colaboreazi pana in 
prezent. 

Scricrl : Cdm dtarul comedie 2 acte, (1882) 
Copila din fiori comedic 4 acte, (1885), 
Cumini! picsi militari, Marcela tragedie, 
Traian §i Andrade tragedie. 



Pianist §i compozitor muzical cu mult 
talent, Gr. Ventura a compus romanza 
Douì ochi, Hora de la Grilla, Càntecul 
gintrf latine, etc. 

Verbiceanu (Vasile). — Sub-locotenent, 
nàscut la 16 Octombrie 1847, mort la 12 
Ianuarie 1878. Intrat in armata ca soldat 
la 1864, e inàltat la gradui de sub-locote- 
nent la 187 1. In timpul rezbelulul Inde- 
endenjel, face parte din Reg. 9 de doro- 
anjì §i moare pe càmpul de luptà, in fata 
Smirdanuluì la 12 Ianuarie 1878. 



1 



VérgolicI (§tefan). — Profesor, publi- 
cist, nàscut in tìèrlad la 1843, incetat din 
viati in Iajl la Iulie 1897. 

A fàcut cursurile liceulul din Iasi §i a 
intrat in §coala normalà din Paris, de unde 
s'a intors in 187 1 cu diploma de doctor 
in litere §i filosofie. 

Imediat a fost numit profesor la catedra 
de limba eleni la Institutul academic §i de 
la 1876 a fost profesor de literatura 
neo-latini la facultatea de litere din Ia§I. 

Principalele sale scrierl cari aù fost publicatc 
in Convorbiri literare, sunt traducerile po- 
esiilor. mal insemnate ale lui Schiller, La- 
martine, Byron, André Chenier. A mal tra- 
dus aproape toate elegiile lui Ovidiu, o- 
dele luì Anacreon §i romanul lui Cervan- 
tes Don Quichotte. 

A publicat o gramatied latina, §i a redac- 
tat cit-va timp ziarul Curierul de Ia$ì. A- 
pol a mal scris : Fiorì de camp, poezil si 
Recr utul (1873). 

Vericeanu (Alexandru). — Profesor, 
niscut in Ploesti la 20 Februarie 1839. A 
urmat cursurile liceulul din Bucurescl §i a 
ficut studiile de drept §i economie politici 
in Italia. k 

La 1863. a luat in Geneva diploma de 
doctor in drept. Intors in tari e numit la 
ié Aprilie 1864, profesor de economie po- 
litici la facultatea de drept din Bucurescl, 
unde profeseazi pani la 5 Septembrc 1894. 
In 1868, a fost insircinat cu suplinirea ca- 
tedrei de drept civil a lui G. Costa-Foro. 
La 1864, e numit secretar general al con- 
siliulul de stat, post pe care'l ocupi pani 
la 1865. La 1S72, e numit procuror de 
scctie la Curtea de Casatie, dar mi o- 
cupi acest post de cat tre! lunl, si demi- 
sioneazi. 



VEfc 



193 - 



ViL 



Fost ministri! al Comerciuluì §i Agricul- 
turd de la 3 Noembrie 189 1 pana la 26 
Noembrie acela; an, Alexandru Vericeanu 
a representat in mai multe ràndurì distric- 
tcle Briila §i Arge§ in Cameri §i Senat. 

Vermont (Nicolae. Is.)— Pictor, nis- 
cut in Baciù la 28 Septembrie 1866. A in- 
trat la 1882 in §coalade Bele- Arte din Bu- 
curesd, a absolvit Academia din Munchen 
sub profesoril Kaulbach §i Lófftz apol in 
1895 a intrat la Paris in atelierul Maillart. 

Principalele sale tablouri sunt : Orfeli- 
uele, cumpiratde stat(i89o),£M*gT0//7, cum- 
pirat de stat (i&9i),Tàrgul Mofilor, cum- 
pflrat de Stat (1894). A zugrivit catedrala 
din Cernavodi, bisericele din Rucir §i din 
satul Fundenl (Ilfov) 



Vermont-Ventura (Lea). 



Artisti 



societari a TeatruluI national din Bucu- 
resd niscuti in 1864 la Moine;tI (Baciù) 
din pirintl izraelitl, incetati din viati in 
Bucuresd la 24 Noembrie 1895. Elevi a 
conservatorulul, s'a distins cu deosebire in 
tragedie. 

Rolurile sale de cipetenie aù fost : 30- 
dea 9 Phedra, Polyeucl, Andrada, Tatiana, Re- 
pina, SaphOy Heimath, Greva etc. 

Vernescu (George). — Avocat, om po- 
litic, niscut in Buzèù la 1833. A fòcut stu- 
diilc sale liceale in Bucuresd iar cele 11- 
niversitare in Paris de unde s'a intors cu 
diploma de doctor in drept §i a imbriti- 
§at indati cariera de avocat. La 1859 s'a 
ales deputat in divanul ad-hoc §i la 1865 
26 Ianuarie a intrat in cabinetul prezidat 
de Bozianu ca Ministri! al Justijie §i Cul- 
tclor. Peste 5 luni (14 Iunie) a demisionat. 

Aliat cu partidul liberal, face parte din 
coalijia de la Mazar-Pa§a §i alcgàndu-se de- 
putat, in Ministerul de la 27 Aprilie 1876 
cabinetul Manolache Costache, ia portofo- 
liul Internelor, pe care '1 pistreazi §i in 
cabinetul Ioan Britianu pani la 27 Ianua- 
rie 1877. La aceasti dati se desparte de 
liberali, spre a forma un grup separat, Sin- 
ceri! liberali, intemeand ziarul Binele public. 

La 1883, disidenja din partidul liberal 
accentuàndu-se din ce in ce mal mult §i 
formàndu-se mal tarziù opozitia-uniti, G. 
\ T ernescu este unul din cci tre! seff al 
acestel coalitiunl, dimpreuni cu LascirCa- 



targiu §i Dim. Britianu, cu cari formeazi 
a§a zisul partid liberal-conservator. 

In cabinetul Th. Rosetti din 1888 No- 
embrie, G. Vernescu ia Ministerul Justijiel 
pe care'1 pistreazi pani la 29 Martie 1889, 
cànd in formatiunea cabinetulul Lascir Ca- 
targiu, trece la Finance pani la 5 Noem- 
brie acela; an. 

La 1891, sub Ministerul generalulul I. 
E. Florescu, ia portofoliul Financelor ;i ad- 
interim la Justipe pani la 27 Noembrie 
acela; an. 

Atund, disolvandu-se partidul liberal-con- 
servator, G. Vernescu se pune iari;I in 
capul grupului sinccrilor liberali, acum mult 
mal ;ters ;i (Sri nid o inràurirc asupra 
celor-1-alte douè partide. 

Vilara (Alecu).— Om politic, grec de 
origini, data nascerel ;i incetirci din viati 
necunoscute. 

Amestecat inmi;carea eteristi de la 1821 
§i cunoscut ca devotat Rusici, consulul 
otoman, dobàndi la 5 Aprilie 1823 aresta- 
rea §i extradarca sa de la principeleGliika, 
sub cuvént ci ar fi comis jafurl ;i ripirl 
de bani, dar :n realitate pentru ci adusesc 
servicil Rusiel intre 1806 — 1812, in timpul 
ocupajiunel. 

A fost condus sub escoiti la Sihstria si 
inchis la E/.ki-Zagrn, unde a stat pnni la 
1824 Aprilie. 

Pus in libertatc, se reintoarce in Bucu- 
resd ;i este numit sanie;, apol nazir al 
vistierid la 1827. 

De la 1834 pini la 1837, a f° st marc 
vistier. 

Vilara a fòcut parte din Comisiunea al- 
cituiti in Bucuresd pentru Muntenia, pen- 
tru intoemirea Regnlamenhthrì argante, apol 
din deputatia care a mers la Petersburg spre 
a supune la modificirl regulamcntul, ina- 
inte de a fi votat de citre Divanul ad-hoc, 
(1829 — 1830). 

Mal tarziù (1846— 1848), Vilara a fost 
Ministru al Dreptijel in Muntenia. 

Vioreanu (Dimitrie. P.) — Jurisconsult, 
om politic. A ficut studiile sale in {ari ;i 
le-a terminat in streinitatc. 

Fost profesor de drept la facultate de la 
infiinjarea ei §i pani la 188 1, Vioreanu a 
fost Ministru al JustijicI de la 15 August 
1863 pani la ri Octombric 1863, apol de 
la 2 Februarie 1870 pani la 20 Aprilie 

19 



vi* 



194 - 



VLÀ 



acela§ an, §i de la 5 Aprilie 1876 pana la 
22 Aprilie acela§ an. 

Intrànd iarà§l in magistratura, a fost 
procuror general la Curtea de casatie pana 
la 24 Octombrie 188 1, cand a murit. 

A publicat: Munca p func(ionaristnul 
(1878). 

Vitzu (Alexandria N.) — Doctor, pro- 
fesor, nàscut in Sevinejtl (Jud. Neamtu) 
la 21 Nocmbrie 1853. 

A fìlcut studiile primare la §coala Dom- 
neascà din orajul Piatra(i86i- 1865) cele 
secundare in seminarili Vcniamin din Ia§l 
(1865 — 1872), cele superioare la Universi- 
tari din Ia§i, facultatea de §tiin{e (1872 — 
1876), apoi la Paris facultatea de §tiin|e 
(Sorbona) §i cea de medicina (1877-1882), 
de unde a dobèndit diploma de doctor in 
^tiintele naturale. 

La 1882 prin concurs, a fost numit prò- 
fcsor de zoologie, anatomie §i fiziologie 
comparati la facultatea de §tiinte din Bu- 
curescl, iar la 1892, separàndu-se catedra, 
a rémas profesor de fiziologie generala si 
Comparati. E director al Institutulul de fi- 
ziologie pe care l'adirijatde la fundajiunea 
lui, 1883. 

A fost inspector general al scoalelor de 
la 1885 — 1888, membru in Consiliul per- 
manent al Instrucjiunel publice (1888 — 
1892). 

E membru al Societàtcl de zoologie din 
Paris §i membru corespondent al societitel 
de biologie din acel ora§. 

A scris : Anatomia p fisiologia crustacee- 
lor, 'Doctrina secrepunelor interne, Nona 
funclìune a Pancreanulul,Secretiunea interna 
a rinichilor, Regenerarea creerului la mai* 
mule, Studiti asupra invétdmintului secundar 
cu o statistici; §i numeroase alte lucràrl 
asupra sistemulul nervos, fiziologieì cree- 
rului, etc, publicate in ziarele §tiin{ifice 
franceze. 

La 1895 Vitzu a fost ales deputàt al 
colegiulul ai II-lea din judejul Neamtu. 

Vizanti (Andrei).— Profesor, nàscut in 
Roman la 1844. A fìlcut studiile in Ia§l §i 
de acolo a mers la Madrid, unde a termi- 
nat facultatea de litere. 

Reintors in tari la 1868, a fost numit 
profesor de limba §i litcratura romani la 
Universitntea din Iasl, post pe carc'l ocupi 
§i acum. 



Scrierl: Principiul unitdfei in Istorie (1869), 
Discurs funebru la ivmorminiarea principe- 
lui Cu^a (1873), Importanza p utilità! ta 
invitature! pentru popor (1874) Importanza 
p utilitatea studiului limbei romàne (1878), 
Constantin Negri (188 1), Veniamin Costache, 
Mitropolitul Òtoldovei (1881), Abecedarul 
lui Gheorghe La^dr (1883), La rèforme de 
l'enseignement public en Roumanie (1887I 
Era noud (1890), Diferite discursurt (1891). 

Vlàdescu (Mate!). — General de divizie, 
§eful stat-majoruluì regesc, niscut la 2Fe- 
bruarie 1835, elev al §coaleI militare la 
1854, sub-locotenent la 1856, maior la 
1866, colonel la 1873. 

A comandat in timpul rezbelulul Indc- 
pendentei (1877— 1878), brigada i-ia de 
infanterie din divizia 2-a a corpului i-iti 
de armata, fàcènd recunoa§terea de la Ce- 
tatea, §i a participat apoi la luptele din 
Bulgaria. 

Inaintat general de brigadi la 1883, a 
fost Ministru de rezbel de la 5 Noembrie 
1889 la 15 Februarie 1891. 

Apoi a fost inaintat la gradui de general 
de divizie in 1893, ca § e ^ a l s * a * majorului 
regesc. 

Vlàdicescu (Alexandru). — Artist dra- 
matic, niscut la 1842. 

Fiind functionar la Ministerul Justijiei, 
pàràse§te serviciul, cerènd un concediù la 
1859 §i pleacà la Ploejtl cu Pascali, unde 
joacà pentru prima oarà. 

Apoi se angajeazà cu fratele sèù mai 
mare §i pleacà cu dènsul, spre a da re- 
prezentatiunl prin provincie. 

A jucat adesea §i prin Basarabia §i Tran- 
silvania, iar in ultimil ani se stabile§te in 
Galatl, unde locuejte §i asti-zi. 

De §i nu a avut talentul fratelli! sèù, 
totujl Al. Vlàdicescu a avut oare-can 
succese insemnate pe scena, in rolurile de 
Pere noble §i Jeune premier. 

Vlàdicescu (Ioan). — Artist dramatic, 
nàscut la 1826, incetat din viaji in Galatl 
la 24 Martie 1895. A urmat cursurile §coa- 
lel Sf. Sava pana la 1849 §i apoi a intrat 
intr'o trupi de actorl, impreunà cu Dimi- 
triadi ji Pascali. 

Peste pujin pleaci la Craiova, unde sta 
pani la 1854, canc l ar ^ c teatrul ;i vinc in 
Bucurescl. 



VLA 



- 195 



VLA 



La 1856 se stabile§tc iariji in Craiova, 
unde incepe a se distinge cu deosebire in 
rolurile cornice. 

In tovirijie cu fratele sèù Alexandru §i 
cu artista Fany, el cutreerà de la 1869 
inainte mal toate ora§ele din tara §i se 
stabilente in ultimil ani la GalatI, unde a 
murit. 

Vladimirescu (Tudor). — Revolujionar 
celebru, niscut in comuna Vladimir (jude- 
tul Gorj) la 1770, mort la 1821. 

El invétase putini carte la preotul din 
satul lui, mal tèrziù fusese la §coali in 
Craiova. Dupè ce fusese càt-va timp in- 
grijitor la mojia unul boer de peste Olt, 
Tudor se puse cu prilejul rézboiulul dintre 
Turcia §i Rusia, dintre anil 1806 §i 18 12 
in slu jba acestel din urmi puteri, inrolànd sub 
el mal multe sute de volintirl. Se vede ci 
Rujiì ficuri si-I se dea un rang de boerie, 
intru càt il aflim curénd dupè 1812, aritat 
cu titlul de sluger. El mal fu decorat §i 
cu ordinul VladimiruluI §i ridicat la rangul 
de parucic, saù oficer, in armata ruseasci. 
Compromis prin participarea lui cea ener- 
gica la lupta contra Turcilor, el trebui sa 
fuga la Viena, dupé incheerea pàcil. Intor- 
céndu-se mal tèrziù in Muntenia, devine 
in 18 15 vitaful plaiului Closanilor. Pana 
la aceasti vreme, Tudor adunase ceva avere 
§i anume o casa cu vie in dealul Govoril, 
douè mari case §i privali! in Cernei, mo§ie 
§i alte acareturl la Vladimir, aceste din 
urmà, mo§tenite de la tatil sèù, §i mal 
multi avere mobili, prejuite toate impreuni 
prin testament, ficut de el pe la 18 17, la 
suma de 12,350 de lei. Averea lui §i-o 
minse, atàt prin prada dobènditi de la 
Turci càt §i prin comertul de boi in tara 
ungureasci. 

Indati ce muri Vodi Sutu Domnul Mun- 
teniel, Tudor pieci cuvre-025 de pandurt 
peste Olt, spre a réscula populatia de acolo 
in conta boerilor §i a pune capèt abuzu- 
rilor.Ajunsese stipàn peste cincl judeje, dar 
armata lui era compusi in mare parte de 
oamenl rèi, liberaci de prin pujciril §i cari 
jefuiaù pretutindenl in mersul lor. 

Tudor, vèzènd ci ojtirea lui ameninfa a 
se preface intr'o bandi de hojl, incepu a 
pedepsi cu asprime abaterile el, ucigand 
pe mal inulti din cipitanil lui pe cari il 
prindea cu jafuri, intre alti! pe doul càpi- 
tanl bulgari, ale ciror capete le trimite boe- 



rilor ce fusese »pridatl de cf, §i cari ' se 
adipostise in satul Bucejtl. In scrisoarca 
de indreptarc cu care Tudor insote§te tri- 
miterea capetelor cipitanilor uci§I, el spunc 
ci de §i nu este din singe evghenist, totu§i 
simte durerile celor evghenijtl, ci cugetul 
sèù nu a fost nicl este a se urma unele 
ca acelea, ci a tiiat pe acel duo!, trimijàn- 
du-le capetele, spre incredintare, §i cà are 
si porunceasci a le pune capetele la respinti! 
pilda §i a altora. 

Multi din tovarigil lui Tudor, vèzend 
mèsurile luate de el, spre a mentinea orin- 
duiala ìntre el, se desfac de corpul lui §i 
se apuci de pridat tn voia lor, in toate 
partile. Tot a§a fac insi §i pandunl ocir- 
muirii, trimi§! sub cipitani! Iordache §i 
Farmache, spre a combate rèsvritirea luì, 
cu atàt ma! mult ci ace§t! cipitani ipsusj 
fraternizeazi cu Tudor. Tot pe atuncì ina- 
intànd ji ogtirea eteristi sub Ipsilanti, in 
hotarele Munteniel, se incinge in toati tara 
un foc cumplit, dinaintea ciruia fuge din 
toate pirjile populatia inspiimàntati. 

Dupé ce puse stipànire pe judejele de 
peste Olt, Tudor pomi spre BucurescI, 
inspirand o groazi cu atàt ma! justifkati 
prin faptul ci atunci Ipsilanti coborea din 
Moldova spre Capitala Munteniel. 

La 16 Martie, el intri in BucurescI, ari- 
tànd printr'o proclamane, ci boeril patrioti 
i'aù imbriti§at cauza* eie! in realitate $i 
Tudor, care incepuse o mi§care contra bo- 
erilor, i§! schirnSase purtarea, indreptànd 
revoluta contra fanariotilor, ast-fe) in càt 
dènsa era acum nationali §i politici. 

Intrànd Ipsilanti in BucurescI la 25 Mar- 
tie, se opri la Colentina, pe cànd Tudor 
era la CotrocenI, iar Sava la Mitropolie. 
In urma intrevederel lui Ipsilanti cu Tudor 
Vladimirescu, intrànd Turcii in jari, Tudor 
fu silit si se retragi spre Pite§tì. 

Inainte de a pleca din Capitali, el puse 
pe boeri si subscrie un protest càtre ca- 
petele incoronate, ce se aflaù intrunite pc 
atunci in congresu! de la Laibach, contra 
incàlecirel Munteniel de Ture! ji a jafuri- 
lor comise de eterijtl, intr'o jari ce nu 
avea nimic de impirtit cu dèn§il. Dupè 
acea, plecari cu totil in /iua de 15 Mai ji 
anume Tudor citre Pitejtl, iar boeri! spre 
hotarele Austrie!, unde ciutaù adipost con 
tra loviturel turcejtl ce se ajtepta pc fic 
ce zi. 

Sava destiinui atunci lui Ipsilanti prò- 



VLA 



196 — 



VOG 



cctele lui Tudor, iar Ipsilanti insàrcinà pc 
unul din §cfìi mi$càrel eteriste, cu prinde- 
rca revolutionarului. 

Cipitanul Iordache ajungend in tabàra 
luìTudor mal desprinsese pe ultimi! ofijeri 
ce mal tincaù cu Vladimircscu, aràtàndii-le 
corespondenta lui cu Turcii, cea-cc hotàri 
pc totl sa dea pe capul lor pe mina etcristi- 
lor. Iordache lui prins pe Tudor din mij- 
locul o§tirei sale, fari ca un singur glas 
sa se ridice pentru el, §i-l duse sub pazà 
la Tèrgovijte. Dupe miezul noptei 51 scoa- 
scri afarà din Mitropolie, indreptàndu-se 
cu el afarà de §anturile cetitel. Ajun§i lingà 
iazùl unei mori, aicl il ajteptaii doul grea: 
Varnava §i Parga, e? ri trebuiaù sa indepli- 
neascà sarcina de omoritorl. Cànd i se 
spuse sà'jl facà ultima rugàciune, Tudor 
vézéndu-I inarmatl numal cu sàbil §i pum- 
nale, il intrebà : «N'avcti micar un pistol.» 
Dar abia sfèr§ise, §i ca fiarele se repe- 
ziri asupra lui cel duoì sicari, lovindu-1 
fari alcgere in toate partile, farà ca nid 
uni din loviturl sa curme nodul viete!. 
Corpul lui Tudor era forfecat in bucati §i 
el tot incà rèsufla. 

Cu Tudor se stinse mi§carea revolutio- 
narà romàna, ràmàind lupta intre Greci §i 
Turcl. 

Vlahutà (Alexandru). — Poet, publi- 
cist, nàscut la 5 Septembrie 1859 in Ple- 
§escl (Tutova). 

A colaborat intfe 1886 — 88 la ziarul 
Epoca pentru partea literarà §i a publicat 
in acel ziar mai toate scrierile sale, adunate 
in urmà in volum. 

La 1894 a f° n dat impreunà cu D-rul 
Urechia revista Vieafa (1894 — ^9 5), care 
insà n'a apàrut de càt un an. 

Scrieri: Nuvele (1886), Poesii (1887), 
Din gonna viele! (1894), Dan (1894), Un 
an de luptd (1895), bibite poesii, (1888 — 
1895), In vìltoare (1896). 

Vogoridis (§tefanaki),— Post print al 
SamosuluI ji caimacam al Moldovcl, tnce- 
tat din viatà la Samos in August 18 >9. A 
venit in Moldova sub domnia lui Scarlat 
Calimac, care'l numi prefect al Galajilor 
de la 18 12 pana la 18 19. Dupé moartea 
lui Mihal Sutzu fu numit caimacam al Mol- 
dove! la 1821, dar dupé alegerea lui Ioan 
Sturdza ca Domn, pieci inTurcia. La 1834 
fu numit de Imperiul otoman, prinj al Sa- 



mosuluI $/ conduse aceastà provincie pana 
la 1849, cànd fu nevoit si fuga in urnia 
nemultumirilor adunate contra sa ji fu in- 
locuit. 

Vogoridis-Konaki (Nicolae). — 1 iul 

lui Stefan Vogoridis, fost caimacam al Mol- 
dovel, nàscut in Ia§! la 182 1, incetat din 
viajà in Bucuresc! la 23 Aprilie 1863. Cà- 
sàtorindu-se cu fiica marelui logofèt Ro- 
nald, care nu avu copi! de sex masculin, 
adaogà numele Konaki la al séù. Sub cài- 
màcàmia lui Teodoritzà Bal§, a fost Ministru 
de Finance al MoldoveI la 18 Decembrie 
1856 pana la 7 Martie 1857, c ™& & nu " 
mit caimacam §i combàtu din toate puterile, 
facerea unirei Paincipatelor. 

Alegerile fàcute sub dènsul, in vederea 
Unirei fiind contestate ca ilegale, comisarii 
europenl protestane §i dàn§il §i puterile dc- 
ciserà sa se facà noui alegeri, ai càror re- 
zultat aduse alegerea lui Alexandru Ioan 
Cuza. 

Voinescu (Eugenie). — Pictor, nàscut 
in Ia$I la 26 Mai 1844. A fàcut studi! de 
literaturà §i drept la Atena §i in urmà la 
Paris, unde s'a imprietenit cu celebrul pic- 
tor Courbet, fondatorul §coalel realiste mo- 
derne. 

A ocupat càt-va timp funefiun! in diplo- 
mazie: Consul general al Romanie! la Buda- 
Pesta (1879), la Constantinopole (1882), 
la Odesa (1883— 1888). 

El este intèiul pictor romàn care a pic- 
tat marea sub toate fazele ei. 

Tablourile sale principale sunt : Un port 
de mare, Un moment suprem, cari se gà- 
sesc la Banca najionalà, Portul Constatila, 
care se gàsejte in pinacoteca din Bucuresc!, 
f\Carea Neagrd, medaliatà la expozifia din 
Paris (1869), Stanale de la Constala, Rada 
din Odesa y Naufraghi pe Marea Neagrd. 

E. Voinescu a fost càt-va timp profesor 
de picturà la §coala de Bele-arte din Bu- 
curesc!. 

Voinescu (Ioan). — Om politic, publi- 
cist, nàscut in Bucurescl la* 18 16, incetat 
din viatà in Paris la 1855 Decembrie. A 
fàcut studiile sale in Odesa (Rusia) §i apol 
a intrat in armata romàna la 1830, inain- 
tànd pana la gradui de maior, adjutantDom- 
nesc in 1840. 

In timpul cànd era in armata de la 1836 



VOI 



197 — 



VUL 



pAnà la 1838, .1 tradus pentru tcatru mai 
multe comedi! din repertorinl lui Molière. 
La 1843 Voinescu intnV in magistratura §i 
ajunge procuror al Curtel de revizie. 

La 1848 el estc Ministru sub guvernul 
prcvizoriu §i face parte din locotenenta 
Domneascà. Exilat, se stabile§te la Paris, 
unde publicà Les Arobesques (1852) si tra- 
duce in limba francezà Doinele poetulul 
Alccsandri (1855). 

Voinov (Nicolae). — Om politic, nàscut 
la 1834 * n Foc§anI. A fàcut toate studiile 
sale in tari §i dupe terminarea lora intrat 
in magistratura ca procuror §i apol pre§e- 
dinte al tribunalului Putna de la 1862 pana 
la 1864. 

Colaborator al ziarelor Zimbru ji Steaua 
Dttndref, de mult inainte, avea mai mare tra- 
gere de inimà pentru politica de càt pen- 
tru magistratura, ast-fel in càt peste pujin 
timp a pàràsit postul de pre§edinte al tri- 
bunalului, spre a'§i pune candidatura la 
alegerile pentru Corpurile legiuitoare. In 
diferite rèndurì a tost ales deputat §i sena- 
tor, iar de la 15 Noembrie 1883 pana la 
14 Ianuarie 1885 a fàcut parte din cabi- 
netul Ioan Bràtianu, ca Ministru al Jus- 
titiei. 

La aceastà epoca, pàràse§te rèndurile par- 
tidului liberal §i dupé ce face parte din 
opozijia-unità, intra in grupul Constitujio- 
nal de sub conducerea lui P. Carp. 

Vulcan (losif). — Nàscut in Holod 



(Cri§ana) la 19 Martic i84i,din o familie 
originarà din Romania. A studiat gimnaziul 
la Oradia-Mare §i dreptul la Universitatca 
din Buda-Pesta, luànd diploma de avocat, 
•fàrà insà a face practicà. 

Colaborànd la mal multe revistc ji ziare, 
la 1865 a fondat in Buda-Pesta revista li- 
tcrarà Familia, care de atunci apare nein- 
trerupt §i azl la Oradia-Mare. Este cea 
mai vechie revistà literarà romàna §i a avut 
de colaboratorl pe Cipariu, Barij, Alecsan- 
dri, Hasdeù, Papiu, Tocilescu, Hodo§ ji 
Eminescu. A mai redactat Umoristul apoi 
Gura satululy in urmà foaia poporalà §e- 
idtoarea §i biografiile ,celebritàjilor ro- 
màne sub titlul Panteonul romàn. A pu- 
blicat trel tomuri de Nuvele §i unui inti- 
tulat De la sate ; patru romanurl : Sclavul 
amorulut 3 voi., Rancie nafiunei 2 voi., 
Tìarbu Stràmbu in Europa 3 voi., Fata Popei 
2 voi., un volum de *Poesit §i altul intitu- 
lat Lira mea. A scris piesele poporale : 
Ruga de la Chiseteù, Sdrdcie lucie; come- 
di ile : Alb saù ro§u> Chiria§ul fugit, Mireasd 
pentru mireasd, Soare cu ploae, Gdrgdunil 
dragostei §i tragedia §tefan Vodd cel tinér, 
premiata $i jucatà la teatrul najional. 

E initiatorul infunerei unui teatru ro- 
mànesc in Transilvania §i e prejedintele 
societàri care conduce aceastà mijcare, adu- 
nàndu-se pana acum un fond de peste doué 
sute de mii de lei. 

Academia romàna l'a ales membru co- 
respondent la 1879, iar membru activ la 
189"!. 



W 



Wachmann (Ioan. A.) — Nàscut la 
Pesta la 1807, mort in Bucuresci la 1863. 
A fòcut studiile liceale la Viena. S'a anga- 
jat in diferite oraje mari din Austria ca 
sef de orchestra de opera germana, apoi a 
venit in Bucuresci, angajat la opera germana 
intre anii 1830 — 33. De atunci nu a mai 
pàràsit Romania. 

La 1844 f u numit profesor de piano al 
principeselor fiice ale Domnitorului G. Bi- 
bescu §i apoi profesor de muzieà la inter- 



natul colegiului Sf. Sava, timp de mai multi 



ani. 



A fost director al teatrului najional in 
unire cu C. Caragiale, in 1850 — 1851, §cf 
de orchestra al teatrului najional sub di- 
recfiunea lui M. Millo in 1847- 1859, apoi 
pana la 1863. 

Ca §ef de orchestra de opera germana, 
a scris mal multe opere, dintre cari cea 
mal insemnatà fu Uraconierul ; aceasta a 
fost reprezentatà §i in Bucuresci de opera 



WAC 



- 198 - 



WAC 



germana, sub conducerea " sa la 11 Martie 

1833. 
Mal tot repertoriul teatrului national a 

fost compus de Ioan Wachman. Prima sa 
opera scrisi in limba romàna fu Zamfira, 
executatà de artisti! operel italiene in limba 
tàrei, la teatrul cel vechiù, fiind directoare 
celebra cantatrice Henrieta Cari ; in aceastà 
opera era refrenul : Dlmbovifd apd dulce, 
singurul care s'a transmis pana la noi, de 
oare-ce toate operile dramatice scrise pana 
la 1847 fura consumate de incendiul cel 
mare din acest an ; refrenul de mai sus, fu 
reconstituit in urmà de Ioan Wachmann, 
dupè cererea publiculul. Tot pentru teatru 
a mal scris diferite opere dramatice pre- 
cum : Mihaì Vitea^ul la Cdlugdrenl, avvin- 
tele de Eliade, apol muzica din Mententi 
Mattale, ràmasà neinstrumentatà, etc. 

In total a scris pentru teatru 67 opere, 
15 operete, 32 vodevilurl, io mari melo- 
drame cu càntece §i corurl, io melodrame 
cu corurl. 

Amai scris diferite piese pentru orches- 
tra, executate in public sub directiunea lui 
L. Wiest. 

Pentru elevil internatulul Sf. Sava a scris 
3 letarghi! complecte, cantate de elevil in- 
ternatulul in biserica Sf. Sava, primul trac- 
tat de muzicà in limba romàna : Principurt 
generale de mu^ied europeneascd modernd 
(1846). 

A mal scris 2 Leturghiì pentru parochia 
catolicà (a 2-a neispràvità). 

Ioan Wachman a fost cel d'intàiù care 
a creat un stil de muzicà najionalà. A ft- 
cut cunoscute in strèinàtate melodiile papil- 
lare romàne, publicànd 4 caete de aceste 
melodil, inainte de 1848 (Viena. Mullers 
W-ve Kohlmarkt). 

Wachmann (Eduàrd). — Nàscut la 
1836, fiul lui Ioan A. Wachmann. Instruc- 
tia muzicalà i-a ftcut'o tatàl séù, pentru 
teorie §i piano §i L. Wiest pentru violina. 
La vèrsta de 17 ani (1853) fu angajat la 
Craiova ca §ef de orchestra al teatrului de 
acolo, sub directiunea lui Pera Opran §i a 
lui Th. Theodorini pana la 1856. In cur- 
sul acestul angajament, fìicènd o practicà 
intinsà de orchestrare, se ocupà mal ales 
cu aranjarea ji orchestrala repertoriulul de 
vodevilurl, operete, etc, pe cari le nota 
de pe auz. De la 1856 pana la 1858 
funcjionà in mal multe rènduri la Bucu- 



rcsci ca §ef de orchestra §i incepu cariera 
de profesor de piano. De la 1858-1860 
studia la Viena armonia §i piano cu pro- 
fesorul Iosef Dachs, De la 1860-6? '§! 
urmà studiile la Paris cu profesorii H. 
Reber §i Carafa (compozitia), cu Mar- 
montel (piano), cu Benoit (orgà). Obtinu 
premiul i-iù de armonie §i i-a medalie de 
contra punct §i fuga. Rechemat de moartea 
tatàlui sèù, veni in tara la 1863. 

In Bucurescl ocupà locul tatàlui séù ca 
sef de orchestra la teatrul najional, sub di- 
rectiunea lui M. Millo. Tot in 1863 fu 
numit profesor de piano in locul tatàlui 
séù, la Conservatomi din Bucurescl, infi- 
intat in acel an. In 1864 i se °^ Tl catedra 
de armonie de la Conservator, pe care o 
ocupà §i azl. 

La 1865 fu numit membru inComitetul 
teatrului, din care face parte neintrerupt 
pana azl. La 1867 fu ales membru alAte- 
neulul, la 1869 fu numit director al Conser- 
vatorulul, unde funcjioneazà §i azl. La 1874 
fu membru in consiliul general al Instruc- 
tiunel. Tot in acest an fu numit profesor 
de armonie al principesel domnitoare, Eli- 
sabéta. 

A scris pentru teatru, muzica la urmà- 
toarele piese : Spoelele Tìucuresciidui in 5 
acte, (1863), Duelurile 2 acte (1863), /fcf- 
ddranul boeril scena finalà, (1863), Àgaki- 
Flutur vodev. 3 acte, Esmeralda cuplet cu 
cor, Contesa Butoiù vodev. 2 acte, Hapu- 
rile T^raculnl feerie, Aurul // vietimele lui 
1 act, (1865), %uinele dramà, cuplet cu 
cor (1865), Ioan Qucerul cuplet cu cor, 
Gurd-cased §ansonetà, Paraponisitul §anso- 
netà, c Paraclisierul §ansonetà» figanul, Co- 
ltimi? (dantul sèlbaticilor), Corabia Salaman- 
dra ( 1866), Viayi unul comedian cuplet si 
cor (1866), Pduna§ul codrilor vodev. 3 acte 
(1867). A compus 2 Lelurgbif pentru cor 
mixt ji diferite alte imnurl religioase, un 
mare numér de Coruri pentru voci bdrbà- 
te§tt, diferite Composifiurit pentru piano. Ca 
muzicà didacticà, a publicat o teorie : Exer- 
cip( practice de intonale. 

La 1865 fàcu prima incercare de muzicà 
coralà bàrbàteascà, intrunind pe elevil ed 
mal capabill al Conservatorulul. 

La 1866 fonda Concerteie simf onice, cari 
aù contribuit mult la formare* artijtilor si 
la desvoltarea gustulul pentru muzicà in 
public. 

Pana azl concerteie simfonice aù ajuns 



WÀL 



— 199 — 



WEt 



la numérul de 106. Statistica numelor de 
artisti romàni, cari figureazà pe programele 
concertelor de la fondare pana azl, arata 
un contingent tot mal mare de artijtl 
romàni. 

Wallenstein (Gheorghe). — Pictor, 
nàscut in Ia§I. Data nascerel §i incetàreì 
din viatà necunoscute. A ftcut studiile in 
Paris §i Roma. 

La 1849 a fost numit conservator al 
muzeulul din BucurescI §i apol conservator 
al galeriel de tablourl, infiinjatà de Vodà 
Glìika. 

Tablourile sale principale sunt : Visul 
Itti Mihai Vitea^u (1845), Cina rea detaind 
(i$45), Ré^boiul de la Cdlugdreni (1846). 

Wallin (Henri).— Inginer francez, nàs- 
cut in Francia la 1856, incetat din viatà in 
BucurescI la 25 Octombrie 189 1. 

Fost elev al §coale! centrale din Paris, 
locotenent in rezervà din corpul de geniu 
al armatel franceze, a venit in BucurescI 
la 1890, unde a fost tnsàrcinat cu facerea 
lucràrilor de parapete la forturile din jurul 
orajulul. FScènd experiente la fortul Oto- 
peni a unul ciment impermeabil, descoperit 
de dènsul, s'a produs o exploziune §i ne- 
norocitul descoperitor a fost ars de viù 
(12 Octombrie 189 1). 

Warthiadi (Dimitrie),— Medie, nàscut 
in Macedonia la 11 Iulie 1807, incetat din 
viatà la 30 August 1862 in BucurescI. 

À fScut studiile la Pesta, unde a dobén- 
dit diploma de doctor in filosofie la 1828. 
Apol a trecut. la Viena, unde a objinut la 
183 1 diploma de doctor in medicina. 

De la 1834 P^nà la ^47 a fost medie 
al spitalulul Coljea ; la 1849 a fost numit 
medie §ef al armatel §i al spitalulul osta- 
sse, iar la 1850 i s'a adàogat §i insàrci- 
narea de medie al §coaleI militare. La 1853- 
a trecut inspector al spitalelor judejene §i 
a ocupat acest post pana la 1860, cànd a 
trecut la pensie. 

A publicat: Mica chirurgie (1850). 

Warthiadi (Panait). — General de bri- 
gadà, nàscut la 16 Martie 1847. 

A intrat in §coala militarà la 1862 §i a 
fost inàlpit sub-locotenent la 1864. Maior 
in 1877, ia parte la rezbclul Independenfc! 
(1877-78), comandànd bombardarea Smàr- 



danulul §i a Inovel. La 1888 a fost inàljat 
la gradui de colonel §i la 1898 general de 
brigadà. 

Weigand (Gustav). — Publicist ger- 
man, nàscut la 1 Februarie 1860 in Dins- 
burg (Germania). De la 187 1 pana la 1876 
a urmat cursurile gimnaziulul din Giessen, 
la 1876 a intrat in seminarul din Benoheim, 
iar la 1878 e numit invètàtor la o jcoalà 
din Darmstadt. In 1881 trece examenelein 
gtiinte de stat ji estc numit profesor la 
gimnaziul din Mainz. Dupè ce termina in 
1874 facultatea de teologie din Lipsca, 
Weigand face o calatone prin Balcani la 
1887, spre a studia dialectul Romànilor de 
acolo, apol merge cu acela§ scop in Ma- 
cedonia ji publicà lucrarea sa : 'Die sprache 
der Olimpo- Walachen. 

La 1889 pleacà in Turcia, unde sta pana 
la 1890, studiànd jàrile locuite de Romàni. 
Acuzat cà lucreazà contra Grecilor §i Sèr- 
bilor in favoarea Romànilor al càror spion 
ar fi, se atenteazà la viata lui. 

Din fericire scapa §i se reintoarce in 
Germania, stabilindu-se in Lipsca, unde e 
numit la 1891 profesor la Universitate 
pentru limbele romanice. 

A inai publicat : Nouvelles recherches sur 
les %pumains de VIstrie (1893), ^ z * dro- 
tnunen (1895), laresbericht des rumati: (1894), 
lucrare care a contribuit mult la cunoasce- 
rea limbel noastre in Germania. 

Wickenhauser (Adolf. Franz). — Pu- 
blicist, financiar, nàscut la Wurmbach (Aus- 
tria) la 1809, incetat din viajà in Cernàujl 
la 6 Aprilie 1 891. De origina austriaca, s'a 
ajezat incà de tinèr in Bucovina, unde a 
ajuns consilier financiar §i s'a ocupat in 
special, in decurs de 30 ani, cu studil asu- 
pra istoriel Moldovel. 

El a publicat : Crisoavele mdndstiret Mol- 
dovit^a (1862), Istoria oraptlut Ccrndu{i 
(1874), Istoria documentata a mànàstiref 
Solca (1877), Horecty, adaos la mànàstirea 
Cernàutului (1880), Istoria mdndstirelor Ho- 
mor. Sf, Onufrie y Horodnic // Petrouff (188 1), 
Coloniile germane In Bucovina (18JU-88), 
Istoria mdndstirelor Vorone{ §i Tw/wa(i886- 
88), Istoria episcopio Rdddu({ (1890-91), 
Càmpulungul rusesc p moldovenesc (1890). 

Wiest (Ludo vi e). — Celcbru violonist, 
compozitor muzical, nàscut in Viena la 25 



WEE 



200 — 



WIN 



Martie 1819, tncetat din viatà in Bucuresci 
la 19 Ianuarie 1889. 

A fìcut toate studiile sale muzicale la 
Conservatomi din Viena, sub renumitul 
profesor Bòhm, distingéndu-se din copilàrie 
prin talentul sèù, objinénd in tojl aniì pre- 
miul intàiù si ni edalia de aur. 

La 1838 Vodà Ghikà,voind sa infiinjeze 
o orchestra a palatulul sub organizarea sta- 
tulul, a trimis pe adjutantul sèù colonelul 
Gramont la Viena, spre a gasi acolo o 
celebritate muzicalà, capabilà de a organiza 
aceastà muzicà. Directorul ConservatoruluI 
din acel ora§ recomandà pe Wiest, care nu 
avea de càt 19 ani §i care veni in Bucu- 
rescl §i organizà indatà muzica palatulul 
Domnesc. 

Aceastà institujiune a tinut pana U11859, 
cànd a fost desfiinjatà de Vodà Cuza, care 
a acordat luì Wiest drept recompensà, o 
mica pensie. Dupè aceastà el este angajat 
ca §ef de orchestra pentru opera italiana 
de càtre toate trupele cari veneaù in Bu- 
curescì, spre a da reprezentajiunl. Prima 
opera italiana venità in Bucuresci a fost 
adusi chiar de Wiest, dupè insàrcinarea ce 
ì-a dat guvernul. 

La 1863 Wiest a fost naturalizat §i la 
1866 a fost numit profesor de vioarà la 
Conservatomi din Bucuresci. 

Pana aproape de sfèrjitul viejel sale, el 
a fost prima vioarà in orchestra teatrului 
najional, fermecànd publicul prin agerimea 
arcu§ulul sèù. 

lata principalele sale compozijiunl muzi- 
cale: Les Hirondelles, Réve d'Italie, 3 Con- 
cerie, 2 Suite, Carnaval roumain, Danse de 
fèes, Steaua Dundret, Le réve du diable, 
$cène de ballet, Grande rapsodie russe, Ta- 
rentelle, Perpetuo mobile, apol numeroase fan- 
tazil asupra operelor: Hughenolii, Guillaume 



Teli, Faust, Puritani, Aida, Cenorentolo pen- 
tru Monocordul, etc, etc, muzica pentru 
drama Moartea lui Constantin Bràncoveanu, 
baletul Ispita, etc. 

Winterhalder (Enrich). — Publicist, 
nàscut in Austria la 1808, incetat din viatà 
la Krintzendorf (làngà Viena), la 1889 
Mai 14. 

Venit in tara pe la 1829, a servit — de 
§i strein — in armata romàna pe la 1833, 
dimpreunà cu C. A. Rosetti, Aid pare-sc 
cà s'aù stràns intre amàndol lfegiturele de 
prietenie, §i ast-fel regàsim pe Winterhalder 
amestecat in mi§carea revolutionarà de la 
1848, cànd guvernul provizoriu 'I acordA 
impàmèntenirea ; apoi este exilat. 

De aci inainte, el este tovarà§ul lui C. 
A. Rosetti in toate intreprinderile sale ca 
librar §i tipograf, apoi redactor la Truncul 
Roman §i la RomànuL Sub pseudonimul 
Ernescu §i Contimporanul, Winterhalder a 
publicat in aceste ziare numeroase articolo 
financiare, studii comerciale, critici drama- 
tice, etc. 

La 1860 a fost càt-va timp director al 
Ministerulul de Finance. 

El a introdus in Romania stenografia, 
fàcènd cursurl gratuite. 
• Principalele sale publicatiunl sunt: Fiori 
de scaetf poesii, (1845), Bàtdlia de la Cd- 
lugàrenl opera eroica in 3 acte, 'Iriumful 
amorulul comedie, Fina tragedie. 

In poesiile sale se gàsesc vcrsurile e 11- 
noscute : 

Dàwbovifà apd dulce 
Cine bea nu se mai duce 



§> 



Réndunicà militici! 

De ce fugt din {ara mea. 



X 



Xenocrat (Constantin)— Filantrop, de 
origina eleni, incetat din viatà in Bucuresci 
la 1876. Amànunte biografice lipsesc. 

A làsat mal toatà averca sa pentru a se 
dadi in Bucuresci un spital care poartà 
numele: Spitalul jra{ii Xenocrat $i care a 



fost administrat de executorul tcst.uncntar 
D-rul Kiriazi. 

Spitalul s'a dcschis la 188 1. 

Xenopol (Alexandru. D.) Profesor 
de istorie, nàscut in Iajl la 1843, uude sia 



5 

XEN 



IO I 



XEN 



terminat studiile liceale. La 1870 pieci la 
Viena, unde absolvi studiile de drept §i 
apol la Berlin, unde termina cursurile de 
filosofie. La 1868 a debutat ca publicist In 
Convorbirile Literare> publicànd o serie de 
studi! §i critice asupra tradijiunelor nazio- 
nale, asupra institujiunelor noastre, etc, ctc. 

La inceput Al. Xenopol a intrat in ma- 
gistratura ji a fost càt-va timp procuror la 
la§I, dar mal tèrziù s'a sacrificat cu totul 
studiilor istorice. De la 1883, e ^ este P ro " 
fesor de istoria universali critica la Uni- 
versitatea din Iajl, facultatea de litere. 

Scrieri : Dcsprc invéf^dmintul §colar in 
genere §i in deosebì despre acel al istorie!, 
$tudi{ economice (1879), Istoria Romànilor 
(1&79), Réfboiul dintre Ru§i si Tur ci 2 voi. 
(1880;, Teoria luì Ròsler (1884), Les Rou- 
mains au moyen-àge (1885;, Memoriti asu- 
pra invé^àmitìtuluì superior in Moldova(i88s), 
Etudes historiques sur les peuples roumains 



(1887), Istoria Romànilor din Tìacia-Tra- 
jand 6 voi. (1888- 1893), Mihail Kogàlni- 
ceanu (1895), Industria mdtàset (1896). 

Al. Xenopol este membru al Academiel 
romàne de la 1895. 

Xenopol (Nicolae). — Publicist, avocat, 
nàscut in Ia§I la 1859. A ficut studiile sale 
in tara ji le-a terminat in Liège. 

Acolaborat mult timp la ziarul Romànul 
sub directiunea lui G. A. Rosetti, iar la 
1885 a intrat ca prim rrdactor la ziarul 
Voinia Natala. De la 1885 pana la 1888 
a fost §ef de cabinet al lui Ioan C. Bri- 
tianu la Interne. 

In 1895 sa a ' es deputat al coleg. al2-a 
Olt. 

Scrieri : Bratf §i Putrefai. 

La 1897 piràse§te redictia Voinfcl Na- 
lionate §i trcce la ziarul DrapeJul. 



Z 



Z&hàreanu (Ignat).— Bancher, de ori- 
gina israeliti, nàscut in Bucurescl la 11 
Septembrie 1854, naturalizat la 1897. 

A urmat patru clase la gimnaziul Lazi», 
apol a intrat in 1869 ca funzionar la casa 
de banca Marmorosch, unde a stat pani 
la fìnele anulul 1888. In urmi avea acolo 
conducerea afacerilor sub titilli de reprezen- 
tantul. casel. 

La 1888 s'a stabilit singur bancher in 
Bucurescl cu concursul socrulul séù; de la 
1896 a luat singur conducerea afacerilor. 

Este comanditarul mai multor asociatiunl 
industriale precum al fabricel de olirie Katz, 
al fabricel de hirtie din Scieni, §i membru 
in consiliul de administrajie al Societijel 
de petrol. 



Zàgftnescu (Pavel). — Colonel de pom- 
pieri, nàscut in R.-Sirat la 1815, incetat 
din viati in Bucurescl la 1896. §i-a ince- 
put studiile la un dascil grecesc, apol la 
183 1 a intrat in o§tire ca iuncir. 

Sub-locotenent in 1840, e mutat in cor- 



pul pompieriior polijiel la 1844 ?* ' a ^47 
e inaintat locotenent. Cu acest grad, ia 
parte la 13 Septembrie 1848, la lupta con- 
tra Turcilor din Dealul Spirel, avènd co- 
manda pompieriior, cari in numèr de 180 
oamenl formati in douè plutoane, furi tri- 
mi§I in ziua de 13 Septembrie de la poli- 
zie la cazarma Alexandria. Cavaleria oto- 
mani, care ocupa comunicatile pe la Curtea- 
Arsi, voi a le opri trecerea, dar dupè sti- 
ruinja pompieriior, TurciI furi silijl a'I lisa 
si'§I continue mersul. La podi§ca de làngi 
cazarmi fiind postati infanteria §i artileria 
otomani §i spatiul de trecere fiind strimt, 
sub-locjtenentul de pompieri Bil§an, atin- 
génd cu cotul pe un artilerist ture, acesta 
cizu in §anj. Un major otoman de artile- 
rie vèzànd aceasta, lovejte cu latul sibiel 
pe sub-locotenentul Biljan ; acesta ripos- 
teazi cu pistolul §i omoari pe major. Cu 
al duoilea pistol vizeazi pe Cherem-pa§a 51 
'I ucide numal calul. De aci isbucnejte iti- 
cierarea intre TurcI §i pompieri cu o mare 
vioiciune ; glontul §i baioneta aù de o po- 
is b 



2AL 



20Ì — 



zam 



trivà rol. Douè tunurl pe cari Turcil le 
asezaù la pozitie ca sa tragà in pompieri, 
sunt luate de ace§t : a §i descàrcate in Turcì. 
Lupta urmà incà cu invierjunare, dar co- 
plejitl de superiontatea numérulul inami- 
culul, pompieril se retraserà in desordine; o 
parte din el intrarà in cazarma Alexandria, 
unde se gàsea un batalion din reg. 2 de 
infanterie. Càjl-va pompieri fiind rèmasji in 
invàlmàjealà in mijlocul Turcilor, fura so- 
mari a se da, dupè care depuind armele, 
fura impujcatl. 

Pompieril avurà in aceastà luptà 2 ofi- 
ccri §i 47 soldajf morji §i mal mulji rSnijl. 
Pierderea inamicului fu insà cu mult mal 
mare. 

Zàgànescu, inchis m 1 térziù un an la 
Vàcàresti pentru moti ve politice, este re- 
primit in corpul pompierilor 51 inaintat ca- 
pitan la 1852. Apol este maior in 1857 §i 
colonel in 1859. In aceastà calitate este 
insàrcinat cu organizarea grànicerilor. 

Demisionat din armata, e prefect de po- 
lizie in BucurescI la 1868, inspector gene- 
ral al guardel nazionale in 1872 §i in acela§ 
timp vice-pre§edinte al Senatulul. 

De la aceastà epoca inainte, a tràit cu 
desèvèrjire neamestecat in luptele po- 
litice. 

Zalomit (Ioan). — Profesor, nàscut in 
BucurescI la 18 ro, incetat din viajà la 1885 
in BucurescI. A fost buisier al Statulul §i 
a fàcut studiile sale in Germania §i Francia. 

Intors in jarà la 1849, e numit profesor 
de filosofie §i*moralà la Sf. Sava §i apol 
la facultatea de litere din BucurescI de la 
infiinjarea el §i pana in 1885. La 1861 I. 
Zalomit a fost director al eforiel ?coalelor 
pana la desfiinjarea acestei institutiunl, cànd 
a trecut in consiliul superior al Instructiu- 
nel publice. El a mal fost rector al Univer- 
sità^! de la 1871 pana la 1885. 

A publicat: Logica // morula traducere, 

(1853). 

Zamfirescu (Duìliu).— Publicist, nàs- 
cut la 30 Octombrie 1858 la Plaginesti 
(R.-Sàrat). 

A fìicut studiile sale in {ara. Intrat in 
diplomane la 1885, dupé ce a fost càt-va 
timp procuror pe làngà tribunalul Dàmbo- 
vifa, e numit la 1888 secretar de legatiune 
ci. II $i inaintat clasa I la 1893. De la 



1894, D. Zamfirescu e la legatiunea din 
Roma. 

Colaborator al revistel Convorbirl Luc- 
rare, el a publicat: Fard titlu poesil, In 
fa\a vielei novele, Alte orifpnturf (1894), 
Lume noni §i lume vechie roman. 

Zamfirescu (Mihail). — Poet, nàscut 
in BucurescI la 1839, mort in Septembrie 
1878. Aplecarea sa pentru literaturà a in- 
ceput sa se arate incà din timpurile cànd 
se gàsea pe bàncile gcoalel §i primele sale 
incercàri réspàndite prin diferite publicatiuni, 
aù fost adunate de dènsul la 1859, intr'o 
brojurà intitulatà Aurora. 

Funcponarismul, boala secolulul nostru, 
a impedicat jiegre§it pe Zamfirescu sa dea 
talentulul séù tot avèntul. Impiegat la Eio- 
ria spitalelor civile din BucurescI, colabora 
din cànd in cànd la %evista Carpalilor, 
Tìuciumul, Scrdnciobuly Revista contimporand, 
etc. 

Cea mal insemnatà parte din operile lui 
M. Zamfirescu a apàrut la 188 1, dupè 
moartea poetulul, gratie ingrijirel fraterni 
séù, sub titlul Càntece p piàngeri. 

Satira literarà t\Cu%a de la Tìorta recc, 
indreptatà contra §coalel junimiste din Iasj 
§i redaqiunel Convorbirilor literare, este 
opera lui Zamfirescu. 

Zanne (Alexandru).— Publicist, ingi- 
ner, nàscut in BucurescI la 20 Iulie r82i, 
mort in BucurescI la 7 Noembrie 1880. 

Elev al liceulul SfXSavaiJTpànà la 1842, 
urmeazà cursurile §coale! de inginerie, con- 
duse de Lalanne §i la 1844 sub conduce- 
rea inginerulul Marsilion a§eazà prima ca- 
nalisare de apà in BucurescI. 

La 1847 colaboreazà dimpreuni cu D. 
Bolintineanu la ziarul Toporul suveran. Tri- 
mis de guvernul revolujionar la Pitejti in 
calitate de comisar al guvernulul in 1848, 
este exilat indatà ce intrarà trupele turccjtl 
in BucurescI §i internat intàiù la Constan- 
tinopole, apol la Brusa, unde lucreazà ca 
inginer al Statulul pana la 1856. 

La 1856 Ioan Gnika, pe atuncl bey de 
Samos, '1 cheamà in aceastà insula, unde 
dirijeazà lucràrile pana la 1859, cànd se 
intoarce in Romania. 

Aci el este numit §ef de divizie la Lu- 
cràrile Publice (1859), apol inginer sef al 
orasulul (1862- 1863), director al Ministe- 



ZAN 



203 



ZAP 



rului Cultelor (1863-64), efor al spitalclor 
civile (1862-64) si director al acestel ins- 
titujiunl (1866-67). 

A. Zanne a scris: Din prelutdrile (1845), 
Aritmetica elementare (1863), Monetaria 
(1868), Sistemili metric (1878). El a mal 
tradus dimpreuni cu Bolintineanu §i Costi- 
nescu Les misèrables de V. Hugo (1862) 
§i singur, din Catilinarile lui Cicerone (1875), 
prima catilinari. A mal colaborat la Albina 
Pindulut, Calendarul geografie /i l'iterar. 

« 

Zanne (Iuliu).--Inginer, niscut la Brusa 
(Asia mici) la 11 Iulie 1855. Elev al li- 
cculul Louis-le-Grand din Paris, a urmat 
apol gcoala centrali de arte §i manufacturi, 
de unde a ejit cu diplomi in 1880. 

A fost inginer la ciile ferate (1880-87), 
sub-director la serviciul technic al primiriel 
(1887-88), apoi iar la ciile ferate (1890 — 
94) §i actualmente la serviciul de podurl 
si §osele. 

A publicat doué volume interesante : 
k Proverbele %pmànilor (1896). 

Zappa (Constantin). — Niscut in Epir 
la 1820, incetat din viaji la Menton (Fran- 
cia) la 20 Ianuarie 1892. A venit in tari 
la vèrsta de 30 ani §i s'a asociat cu vèrul 
sèù Evanghelie, care murind in 1865, i-a 
lisat prin testament usufructul intregel sale 
averi, cu condijiune ca dupè moartea sa, 
aceasti "avere si devie proprietatea statulul 
grecesc §i in special a mal multor institute 
culturale din Grecia. 

Acesta la rèndul séù, a lisat tot statulul 
grecesc averea sa proprie, dobànditi in afari 
de acea a lui Vanghelie Zappa. 

Averea Zappa coinpunèndu-se din imo- 
bile rurale in Romania, §i constitujiunea 
tire! opunéndu-se ca streinil si poati de- 
veni proprietari de pàmènturl in Romania, 
tribunalele aù respins cererea de punere in 
posesiune a statulul elen. 

Din aceasti pricini s'a ivit un conflict 
diplomatic intre ambele state, conflict care 
a pricinuit rechemarea reprezentantulul Gre- 
ciel din» BucurescI la 1887 Octombrie 28 
§i ruperea relajiunelor diplomatice cu Ro- 
mania din partea Greciel la 1892. 

In proces intervenind jirudele lui Zappa 
mal tàrziù, instamele judecitorejtl aù dat 
in unni càjtig de cauzi acestpr rude. 



Zappa (Evanghelie). —Milionar grec, 
niscut in Epir la 1800, stabilit in Bucuresc!, 
unde a adunat o avere foarte mare pe care 
a lisat'o prin testamentul séù mal toati, 
in cea-ce privejte usufructul, afari de càte 
va legate vérului sèù Const. Zappa cu con- 
dirne ca dupé moartea acestuia, averea 
si se intoarci la epitropia Olimpicilor din 
Atena $i altor institute culturale din Grecia. 

Evanghelie Zappa a incetat din viati la 
1865. 

Pentru alte aminunte, a se vedea Cons- 
tantin Zappa. 

Zefkari (Alexandru). — General de 
brigadi, niscut in Bucuresc! la 1830, in- 
cetat din viati. 

A intrat in armati cu gradui de iuncir 
la 1849 ji a fost iniltat sub-locotenent la 
1850. Maior in 1863, este comandant al 
garnizoanel Bucuresci,cànd se urzejte com- 
plotul militar contra DomnitoruluI Cuza. 

Inaintat colonel la 1869, e numit gene- 
ral de brigadi la 1875. 

In timpul rezbelulul Independentel (1877- 
78) a fost ata§at pe linei marelc cuartier 
general al comandamentulul rusesc. 

Zerlendi (Christofi). — Bancher, niscut 
in Bucuresc! la 1844, fiul lui Leon Zerlendi 
care era un mare comerciant de import 
§i export pentru Romania. A ficut studil 
comerciale in Syra (Grecia), apo! s'a intors 
in Bucuresc! la 1862. La 1863, murind pi- 
rintele séù, s'a desfàcut toviri§ia care ecsista 
cu Sechiari, §i Christofi Zerlendi a luat dim- 
preuni cu fratele séù Achille, asti-zi dece- 
dat, administrajia importante! case de banci 
din strada Smàrdan. 

La 1888 a fost ales in Capitali senator, 
indeplinind acest mandat pani la 1895; * n 
acela§ timp a fost consilier comunal in 
Bucuresc!. 

A diruit comune! Capitale! o proprietate 
in valoare de peste 250,000 lei, spre a se 
infiinta azilul pentru infirmi, care poarti 
numele séù. 

E fondatorul Socictijel de asigurare Na- 
\ionala. 

Zosima (Lena). — Primadoni, profe- 
soari de cintec, niscuti in Bucuresc!. A 
ficut studiile muzicale la Conservatorul din 
Paris, A jucat pe scende principale din 



zos 



— 204 



ZSI 



Europa §i pc scena teatrulul national din 
Bucurescì. 

Càsàtorindu-se cu inginerul Zosima, a 
renunjat la cariera artistica. 

De la 1892 este profesoarà de canto la 
Conservatorul din Bucuresd. 

Zsiga (Nicolae). — Filantrop, nàscut la 
1792 in comuna Sf. Nicolae romànesc, a- 
proape de Oradea-Mare. 

Terminànd 4 clase gimnaziale in Oradea- 



Mare, se apucà de comerciù §i deveni un ne- 
gustor foarte bogat Din multele sale acte fi- 
lantropice, insemnàm doué : Infiinjarea unul 
internat sub numele Fundafia £/. Nicolae 
pentru bàetl gr. or. romàni de la gimnaziul 
din Oradea-Mare, in care astà-zi se fntrejin 
23 de studenjl : ji fundajiunea de 3000 fl. 
pentru ajutorarea studentilor gr. or. romàni 
de la gimnaziul romànesc din Beiuj. 

A murit la 5 Noembrie 1870 inOradea 
Mare. 



- » - o (jj[ 




APENDICE 



W**>*0 



Alexianu (Gheorghe).— Medie, (vezl 
pagina 9). Incetat din viajà la 1897. 

Asaky (Gheorghe).— Medie, (vezl pa- 
gina 14). Intors in tara la 1897, i se dà 
printr'o lege spedala direqiunea institutulul 
de gynecologie, creat printr'o lege spedala. 



Bàjenaru (Ioan). — Tenor, nàscut la 
Pàjcani in 1863. 

Dupè ce a terminat studiile muzicale in 
Conservatomi din Bucuresci, a debutat la 
1887 pe scena TeatruluI najional in ope- 
reta Giroflè-Girofla. 

Apoi a plecat la Milan, spre a*§I com- 
plecta studiile. Intors in tari, este angajat 
ca prinv tenor al operel romàne din Capi- 
tala §i debuteazà in opera Dea§ fi rege; 
apol canta in Carmen, Lucia, Emani, Tra- 
viata, Faust, Cavalleria Rusticana, Aida, 
e te. 

In mal toate aceste opere, Bàjenaru a 
càntat impreunà cu cele mai renumité càn- 
tàrete romàne precum Darclée, Theodorini, 
Nouvina. 

In cursul lunel Martie 1898, a jucat dim- 
preunà cu Darclée la Constautinopole in 
faja SultanuluI care '1 a conferit pentru 
ineritele sale decoratia otomanà iSted- 
*idie. 

Beldiman (Alexandre).- Ziarist, (vezl 

[>agina25). A incetat dinviatà in Bucuresci 
a 1898. 



Beldiman (Alexandru. A.) — Diplo- 
mat, nàscut in Ia§I la 16 Mal 1855. A fi- 
cut studiile in streinàtate §i a dobèndit la 
1877 titlul de doctor in drept de la facul- 
tatea din Berlin, fiind in 1876 laureat cu 
medalia de aur. 

A intrat in diplomale la 1878 ca secre- 
tar al agenjid din Berlin §i la 1879 a tre- 
cut cancelar al agenzie! diplomatice $i con- 
sulatuluì general din Sofia. Gerant al aces- 
tel agenjil de la 1879 Septembrie pana la 

1880 Decembrie, trece la aceastà epoca 
prim secretar al legajiuneì din Viena. La 

188 1 este transferat la legajia din Berlin. 
In timpul conferinjei internajionale pentru 
cestiunea Dunàrel, este delegat pe làngà 
Legajiunea din Londra de la 1883 Februa- 
rie pana la Martie acela; an. La 1883 vine 
in Bucuresci §i este insàrcinat provizoriu 
cu functiile de §ef al diviziel politice din 
administratia centrala a MinisteruluI de 
Externe. 

De la aceastà epoca inainte, este la 1883 
§ef al diviziel politice dinMinister; la 1883 
Iulie, insàrcinat cu afacerile Legajiunel din 
Berlin pana la August 1883; la 1883 Sep- 
tembrie, atajat pe làngà prim-Ministml I. 
C. Bràtianu cànd a mers la Gastein spre 
a se intàlni cu principele de Bismark pana 
la Octombrie 1883; k ^84 Octombric 29 
insàrcinat cu funcjiile de secretar-general 
pana la 4 Decembrie 1884; la 1885 Ianua- 
rie 14 insàrcinat din noù cu funcjiile de 
mal sus pana la 7 Februarie 1885; lai885 
Martie 1, agent diplomatic §i consul gene- 



— 206 — 



ral la Sofia; la 1885 Martie 4 insàrcinat cu 
funcjiile de secretar-general pana la 24Mai 
1885; la 1885 Iulie 11 insàrcinat din noù 
cu funqiile de mal sus pana la 3 1 August 
1885; la 1885 Octombrie atajat pe làngà 

f)rim-ministrul I. C. Bràtianu, cànd a mers 
a Friedrichsruhe §i Viena, in urma revp- 
lujiunei de la Filipopole ; la v i886 Februa- 
rie este trimis in misie la Berlin pentru 
negociàrile comerciale; la 1886 Mal, trimis 
din noù in misie la Berlin pana in August 
1886; la 1886 August 25, insàrcinat cu 
funcjiile de secretar-general pana la 2 Sep- 
temorie 1886; la 1887 Ianuarie, trimis in 
misie la Berlin pentru tncheiarea tractatulu! 
de comerciu cu Germania pana la Februa- 
rie 1887; k J 888 Iulie 1, trimis extraor- 
dinar §i Ministru plenipotentiar la Belgrad 
pana la 1 Octombrie 1888, cànd a demi- 
sionat. 

Demisionat la 1888 in urma retragereì 
guvernulul liberal, de §i fusese rugat de 
noul guvern sà'§I pàstreze situajiunea, n'a 
reintrat in diplomale de la 1895. 

AtuncI la 9 Octombrie e numit secretar 
general ai MinisteruluI de Externe §i la 1 
Ianuarie 1896 Ministru plenipotentiar la 
Berlin, post pe care '1 ocupà pana in 
prezent. 

Beller (Arnold). — General de brigadà, 
nàscut la 8 Iulie 1844. Elev al §coaleì mi- 
litare in 1861, sub-locotenent in 1863, ma- 
ior la 1875. 

E tnàljat colonel la 1884 §i general de 
brigadà la 1897. Toate gradale le-a dobàn- 
dit in arma cavaleriel. 

Bengescu (Gheorghe). — Diplomat, 
(Vezl pagina 25). La 1888 demisioneazà 
din funcjiunea de Ministru plenipotenjiar la 
Bruxelles. 

Bràtianu (Ioan. I.) — Inginer, fiul lui 
I. C. Bràtianu. A fìcut studiile in jarà §i 
le-a terminat la Paris, unde a urmat cur- 
surile §<;oaleI politechnice §i jcoalel de po- 
durl ji josele. Intors in jarà a intrat ca 
inginer in serviciul càilor ferate, unde a 
ocupat càt-va timp funqiunea de §ef de 
seqie. La 1897 Martie 31. a intrat in Mi- 
nisterul de sub prejidentia lui Dim. Sturdza, 
luànd portofoliul Lucràrilor publice. 






Candiano (Constantin).— General de 
brigadà, nàscut la 5 Septembrie 1843. In- 
trat in jcoala militarà la 186 1, este inàljat 
sub-locotenent la 1863, maior la 1875, 
colonel la 1890 §i general de brigadà la 
1898. 

Cantucuzino J, A. (Zizine). — Om po- 

litic, (vezl pagina 43). A incctat din viajà 
in Bucuresci la 1898. 



Ferdinand de Hohenzollern. — Prin- 
cipe al Romanie?, (vezl pagina 73). Afost 
inàljat la gradui de general de brigadà 
in 1898 

Flechtenmacher (Alexandru). — Com- 
pozitor muzical, (vezl pagina 76). A incetat 
din viajà la 1898. 



Grandea (Grigore)., — Publicist, (vezì 
pagina 92). A tncetat din viatà la 1898. 



Marcu (Samuel). — Inginer mecanic §i 
electrician, nàscut in Bucuresci la 1864, de 
origina izraelità. A ficut studiile la jcoala 
politechnicà federala din Zurich §i la Viena. 

Intors in tara la 1890 dupè ce fàcuse 
timp indelungat practicà in stabilimentele 
Schwarzkopf din Berlin, Luther din Bruns- 
wig, a inceput sa se ocupe cu electricitatea 
industriala. AcestuI inginer sunt datorite 
primele instalajiunl de electricitate in Bu- 
curesci, precum la joseaua Kisselef, Buie- 
vardele Academiel, Coltea, Elisabeta, gra- 
dina Cijmegiu, palatul Cotrocenl. Acum a 
luat pentru compania Continentala conce- 
siunea iluminàrel cu electricitate a orajului 
Iajl. 



Negrescu (Leonida). — Arhitect, nàscut 
in Bucuresci la 1857. In acest oraj a fScut 
studiile liceale §i jcoala de podurl §i jo- 
sele. Apol a plecat la Paris, unde a urmat 
de la 1879 pana la 1888 cursurile §coalei 
de' Bele-arte, obtinènd diploma de laureat. 
In acest interval, in ultimil ani al jederei 
sale la jcoalà, a fost numit de guvemul 
francez sub-inspector la lucràrile clàdirel 
jcoalel centrale din Paris §i apol inspectoc