(logo)
(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Open Source Books | Project Gutenberg | Biodiversity Heritage Library | Children's Library | Additional Collections

Search: Advanced Search

Anonymous User (login or join us)Upload
See other formats

Full text of "Dictionnaire français-basque"

Google 



This is a digital copy of a book that was preserved for generations on Hbrary shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 

to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 

to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 

are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 

publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we liave taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 
We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain fivm automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attributionTht GoogXt "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at |http : //books . google . com/| 



Google 



A propos de ce livre 

Ccci est unc copic numdrique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'unc bibliothi^uc avant d'fitrc numdrisd avcc 

pr&aution par Google dans le cadre d'un projet visant ii permettre aux intemautes de d&ouvrir I'ensemble du patrimoine littdraire mondial en 

ligne. 

Ce livre dtant relativement ancien, il n'est plus protdgd par la loi sur les droits d'auteur et appartient ii present au domaine public. L' expression 

"appartenir au domaine public" signifle que le livre en question n'a jamais €l€ soumis aux droits d'auteur ou que ses droits Idgaux sont arrivds & 

expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombc dans le domaine public peuvent varier d'un pays ii I'autre. Les livres libres de droit sont 

autant de liens avec le pass6. lis sont les t^moins de la richcssc dc notrc histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine ct sont 

trop souvent difRcilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en maige du texte prdsentes dans le volume original sont reprises dans ce flchier, comme un souvenir 

du long chcmin parcouru par I'ouvrage depuis la maison d'Mition en passant par la bibliothi^uc pour finalcmcnt se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fler de travaillcr en partcnariat avcc dcs bibliotht^ucs ii la numdrisaiion dcs ouvragcs apparicnani au domaine public ci dc les rcndrc 
ainsi accessibles h tous. Ces livres sont en effet la ptopri€t€ de tons et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
D s'agit toutefois d'un projet coflteux. Par cons6^uent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources in^puisables, nous avons pris les 
dispositions n&essaires afin de prdvenir les dventuels abus auxqucls pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes tecliniques relatives aux rcqufitcs automatisdcs. 
Nous vous demandons dgalement de: 

+ Ne pas utiliser lesfichiers & des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Reclierclie de Livres ^ I'usage des particulicrs. 
Nous vous demandons done d'utiliser uniquement ces flcliiers ^ des fins personnelles. lis ne sauraient en effet Stre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proc^der & des requites automatisees N'cnvoycz aucune requite automatisfe quelle qu'elle soit au syst^me Google. Si vous cffcctuez 
des reclierclies concemant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caractferes ou tout autre domaine ndcessitant dc disposer 
d'importantes quantitds de texte, n'lidsitez pas ^ nous contacter Nous encourageons pour la realisation dc cc type dc travaux I'utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serious lieureux de vous Stre utile. 

+ Ne pas supprimerV attribution Le flligrane Google contenu dans cliaque flcliier est indispensable pour informer les intemautes de notrc projet 
et leur permettre d'accMer h davantage de documents par Tinterm^diaire du Programme Google Rccherclie de Livres. Ne le supprimcz en 
aucun cas. 

+ Rester dans la Ugaliti Quelle que soit I'utilisation que vous comptez faire des flcliiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilitd dc 
veiller h respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public amdricain, n'en dMuisez pas pour autant qu'il en va de m£me dans 
les autres pays. La dur& legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays ^ I'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de rdpertorier 
les ouvrages dont I'utilisation est autorisfe et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afflcher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifle que celui-ci pent Stre utilise de quelque fa§on que ce soit dans le monde entier. La condamnation h laquelle vous 
vous cxposcricz en cas dc violation dcs droits d'auteur peut £tre s6vtre. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et Facets ^ un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le fran9ais, Google souhaite 
contribuer h promouvoir la diversity culturelle gr§ce ^ Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres pcrmet 
aux intemautes de d&ouvrir le patrimoine littdraire mondial, tout en aidant les auteurs et les dditeurs ^ dlargir Icur public. Vous pouvez effectuer 
dcs rccherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage ^ radresse fhttp: //books .google. com| 



// 



DICTIONMIRE FRANCAIS-BASOIIE 



// 



DIGTIONMIRE FRAN(!iIS-6ASQUE 



EXPLICATION 



DES ABRfiVIATIONS EMPLOYEES DANS CE DICTIONNAIRE 



adj adjectif ou adjectivement. 

adj. de t. g adjecUf de tout genre. 

adj. num ad^ectif numeral. 

adj. ord adjectif ordinal. 

loc locution. 

loc. adt locution adverbiale. 

adv adverbe , adverbial , ou adverbialement. 

coll coliectif. 

conj conjonction. 

interj interjection. 

fan) familier ou famili^rement. 

instr instrument. 

fig.y au fig. . • . figur^menty au figure. 

n^g n^gatif. 

p. ou part participe. 

part particule. 

pi. ou plur pluriel. 

pop populaire ou populairement. 

pos possessif. 

pr^p proposition. 

prov proverbialement. 

s substantia 

s. m substantif masouiin. 

s. f substantif f^roinin. 

sing singulier. 

pron. pers pronom personnel. 

pron. poss pronom possessif. 

t terme. 

V. a verbe actif. 

V. n verbe neutre. 

v. p verbe pronominal. 

V. imp verbe impersonnel. 

V. pers verbe personnel. 

V. r. ou V. r6c. . verbe r0fl6chi, d'abord, ensuite rOciproque. 

altem .• . . alternative. 

t. de sal terme de salines. 

t, de ser — de semirier. 

t. d'imp — d'imprimerie. 

t. de. prat — de pratique. 

t. de manuf — de manufacture. 

t. fam — familier. 

t. d'arcb — d'architecture. 

t. de mar — de marine. 

t. de bot — de botanique. 

t. de chim — de chimie. 

t. de verr — de verrerie. 

t. de sculp .... — ^ de sculpture. 

t. de bias — de blason. 

t. de man — de manage. 

t. d'bipp — d'hippiatrique. 

t. didact — didactique. 

t. de ven — de venerie. 

t. popul — populaire. 

t. de jard — de jardinage. 

t. d'antiq — d*antiquit6. 

t. de chas — de chasse. 

t, de mOd — de medecine* 



DIGTIONNAIRE 



FRANCAIS-BASQUE 



M.-B.-L. FABRE. 




E». OA.ZA.XjS, Llbralrle Oentr»l«, 

Place dd R*duit, N» 2. 

1 STO 

(X('aat«nr s« >4B«rTe 1b proprlAM de Toavragc et tons lea droita mliib •zoapUttn). 



PREFACE 



II existe, entre la France et I'Espagne, un pays presque inconnu, inline des 
savants , dont les moeurs et les usages sont diffi^rents des autres peuples. C'est 
le peuple Yasco-Cantabre, connu aujourd'hui sous le nom de Basques, reste 
d'une puissante nation d'une antiquity incontestable, et dont la langue primitive 
est si belle et cependant si peu parl6e. Peu d'^crivains s'en sont occup^s, 
quelques-uns ont 6crit leur histoire, d' autres ont £tudi6 leur langue, notamment 
le savant Guipuscoan, le P. Larramendi, qui, outre une grammaire, publia en 
1745 un Dictionnaire. De nos jours, quelques personnes entreprirent d'en faire 
parsdtre un nouveau, mais diverses causes firent qu'il ne fut point termini ou 
qu'il ne vit point le jour. II y a plus de trente ans qu'un attrait invincible 
m'attirait k une 6tude, ingrate il est vrai, mais qui pr^sentait h mon imagination 
s^rieuse un vaste champ k cultiver ; je songeai plusieurs fois a entreprendre de 
former un Dictionnaire volumineux fran^ais-basque. Quoique cette execution 
ne fat pas facile, je ne me laissai pas effrayer par loutes les recherches et le 
travail ardu qui allait m'Schoir, et ma determination ne se rebuta pas pendant 
les huit ann^ que je mis a recueillir les mots qui m'^taient inconnus et k le 
former. J'ai aujourd'hui la douce satisfaction de I'offrir aux philologues qui, en 
ce moment, s'occupent d'une mani^re sp^ciale de la langue basque, et au 
public, qui commence k y jeter un regard curieux et plein d'int^rfit ; je desire 
qu'iis I'accueillent avec bienveillance, et si quelqu'un d'entre les lecteurs 
m'adressait des observations , je les agr^erai avec reconnaissance , si elles sont 
justes, et j'en tiendrai compte dans une prochaine Edition, que je t&cherai de 
rendre plus complete et dans laquelle je ferai disparaitre les lacunes qui 
pourraient exister dans celle-ci. Je ne doute pas que Ton ne me tienne compte 
des difficult^ qui existent dans un pareil travail; j'ose esp^rer qu'il en sera 
ainsi; alors je me sentirai compensS de mes peines et de mes veilles. 



1 



OBSERVATIONS PRfiLlMINAlRES 



La langue basque n'a pas de regies fixees par une Acad^mie ; chaque auteur a son basque, 
particulier, son orthographe ; cependant il serait n^cessaire qu'il y eAt uniformity. 

Dans mes Merits basques j'ai adopts, comme ^tant la plus simple, une orthographe naturelle 
et uon conditionnelle, et c'est ce qui devrait extster pour toutes les autre^, car, par elles- 
m^mes, elles offrent dijk assez de difficult^s. C'est done k cette demiire que je me suis 
arr6t^, et c'est d'apr^s elle que j'ai dressd mon Dictionnaire ; les mots, sauf un petit nombre, 
en les lisant, vous donnent la prononciation qu'ils doivent avoir. J'ai promis une Grammaire 
qui fera connaltre toutes les beaut^s de cette langue et qui en fixera les regies. Je donne ici 
les observations priliminaires sur I'alphabet basque. 

L'alphabet est le m6me que dans le fran^ais, except^ que dans le basque il y a de moins le 
Q, qui n'existe que dans I'ancienne orthographe, et il n'est usit^ avyourd'hui que dans quel- 
ques noms propres : il est remplac^ par le K ; et il a de plus V^ avec un tilde , qui se pro- 
nonce comme gn en fran^ais dans le mot Agnis : Espanola pour Espagnol. 

A, m^me prononciation dans les deux langues, s'emploie quelquefois en double. — B (ht 
ou be), en basque bed. — G (g£ ou ce), en basque ced; le G a le son du K & la fin des 
voyelles, mais on ne doit I'employer que lorsque le son doit en fttre plus adouci que celui du 
K ; cette lettre-ci doit se mettre devant les voyelles et non le G, et lorsqu'il est suivi de I'H il 
faut lui donner un son guttural. — D (d£ ou de), en basque ded. — E, se dit en basque ed. 
L'E preud quelquefois un tr^ma, comme dans makaSla (maquereau-poisson) , MikaBla 
(Michelle). — F (effe ou fe), en basque ifa. — G (g£ ou ge), en basque ged, prend un son 
guttural dans le basque espagnol. — H (ache), en basque dcha. — I, mfime prononciation 
dans les deux langues. L'l prend souvent un tr^ma, comme par exemple dans ofAti (cri). — 
J (ji ou je), en basque ;t. Les Souletins et les 6as-{iavarrais prononcent le J comme en 
fran^ais ; les Labourdins le prononcent comme I'Y, et les Basques-Espagnols le prononcent du 
gosier comme dans la langue espagnole. Exemple : Jauna (Monsieur), en basque espagnol 
se prononce comme jot;^ (j^u^^)^ ^^ espagnol. — K (ka ou ke), en basque kd, II remplace 
le C et le Q au commencement des mots et s'emploie aussi dans le corps et i la fin de ceux- 
ci. — L (£le ou le), en basque He. Quand deux LL sent ensemble on les mouille, comme 
dans la langue espagnole. Exemple : Illoba (neveu, ni^ce), en basque se prononce comme 
llegar (arriver) en espagnol. — M (tUE ou me), en basque ima. Gette lettre ne s'emploie 
jamais en double. — N (enne ou ne), en basque ina. Gette lettre non plus ne s'emploie pas 
en double. — 0, en basque 6. Gette lettre s'emploie comme en frangais. — P, en basque pi. 
II ne s'emploie jamais en double. Pu ne remplace jamais I'F. En fran^ais on ^crit prophite 
et Ton prononce profile, Dans la langue basque, lorsque ces deux lettres sent ensemble, on 
appuie sur le P et Ton aspire I'H. Ainsi apheza (prfttre), se prononce pour ainsi dire comme 
deux mots s^pards : ap-heza. — Q, en basque ku. Voir au commencement I'observation 
le concernant. — R (erre ou re), en basque drra^ s'emploie quelquefois en double. — S 
(esse ou se), en basque isa. L'S a un son gras ; il se prononce en desserrant les dents, ne 
s'emploie jamais en double. L'S et le T se prononcent dans certains mots d'uue maniire que 
Ton ne pent expliquer ; il faut les entendre, car ils ne s'apprennent que par I'usage, et encore 



— vin — 

un Stranger n'arrive-t-il pas toujours k les prononcer comme les gens du pays. — T (t6 oa te), 
en basque ted. Les deux TT ensemble se mouillent. — U, en Souletin, se prononce comme 
en franQais, et dans les autres dialectes basques on, comme dans la langue espagnole. L'A et 
rU (au) se prononcent aou^ en ajoutant un tr^ma sur TU ; ainsi aurra (enfant) se prononce 
comme si Ton icrivait a&urra. Dans certains mots le trima ne s'sjoute pas sur TU quand 
celui-ci est seul, comme par exemple dans untci (vaisseau). — V (v£ ou ve), en basque ved. 
II n'est d'usage que dans le basque espagnol et il se prononce B. 11 ne s'emploie pas en dou- 
ble. — X (iKS ou xe), en basque Uxa. U remplace TS dans beaucoup de mots. — Y (i greg), 
en basque t gr6ka. II s'emploie comme en fran^ais. Quelquefois il se met avec TI parce 
qu'alors la prononciation doit 6tre prolong^e et se faire sentir, comme dans ce mot : bisaiya 
(visage). — Z (z^de ou ze], en basque zetd, Le Z se met devant les voyelles dans le corps ou 
k la fin des mots et prend un petit sifllement ; Ton ne doit jamais mettre le C avec ou sans 
c^dille (on ne met jamais aucune cMlIe sgus le C, parce qu'on ne le place pas devant les 
lettres A, 0^ U), et on ne le met devant I'E et TI que lorsque le son doit en 6tre adouci; ainsi 
on ecrira bizia (vif, vive] avec un Z et bida (vie) avec un C. 

Dans les mots il. y a souvent elision d'une lettre et parfois mftme de plusieurs ; quelques 
auteurs les remplacent par Tapostrophe , mais la plupart ne le font pas ; je serais Men de 
Tavis des premiers; cependant je n'en ferai que rarement usage. 

Les voyelles A, E, 1, 0, U, prennent Taccent circonflexe lorsqu'on doit mettre plus 
de force dans la prononciation. 

La ponctuation et les accents s'emploient aussi comme dans notre langue. 

Puis il est des mots ou des phrases qui ne peuvent se traduire que par des circonlocutions, 
parce que les mots correspondants manquent, comme, par exemple, dans les sciences, dans 
les arts, oi^ on est oblige de les emprunter au fran^ais ou k Tespagnol, c*est pourquoi il y 
en a dans le basque de francis^s ou d'espagnolis^s. II est vrai de dire aussi que la langue 
basque a une foule de mots que nous ne poss^dons pas. 



DIGTIONMIRE FRANCAIS-BASQUl. 



ABH 

A, s. m., premiere lettre de Falphabet. — 

Abeceko kkenbiciko lelra. 
Abaissement, s. m., diminution de hauteur. 

— Aphaltasuna. || Fig., humiliation : 

Be^ratzepena , be^rakuntza ^ beheramen- 

dtia. 
Abaisser, y. a., faire aller en has, diminuer 

de hauteur, avilir. — Be^ralzia, beherat- 

zea, beheititzea, aphalzia, aphaltzea. 
Abandon, s. m., d^laissement. — Vzkundea^ 

utziera , largaera. \\ Negligence aimable 

dans les discours et lesmani^res : Utziera. 
II Negligence d^sordonn^e : Lazotasuna. 
Abandonn^^ fiE, adj. et part. — Vlzia, uzxa, 
Abandonner, v. a. , d^laisser, livrer. — Uziea, 

uztia, abandmiatzea , largatzea. 
Abattement, s. m., affaiblissement. — Jam- 

betigod, flakolasunaj erbartasuna, ebain- 

tasuna. 
Abattre, v. a., mettre k has. — Erorazlia, 

azpiraizea^ lurreratzea, beheratzea. 
Abbaye, s. f., monast^re. — Abadid. 
Ahhtj s. m., celui qui poss^de une abbaye. 

On appelle communement abbe, tout 

homme qui porte un habit eccl^siasti- 

que , quoiqu'il n'ait point d'abbaye. — 

Abadea, 
Abbesse, s. f., superieure d'un monast^re de 

filles. — Abadeza, Abadesed. 
Ab£c£daire, s. m., liYre destine.^ appren- 

dre aux enfants les lettres de Talphabet. — 

Abecedariod, 
Abeille, s. f., mouche k miel. — Erliay 

erlea. 
ABHORRfi, i£e, part. — Bekatztuaf iguindua^ 

ighuyndua. 
Abhorrer, v. a., avoir en horreur, en aver- 
sion, detester. — Igmntcea, ighuyntzia, 

bekafztea, 



ABO 

Abime, s. m. , gouffre tres-profond. — Leizoa^ 

leihsCy lezia. 
AbImer, y. a, renverser, prdcipiter dans un 

abime. — Fmiditzea. 
Ableret, s. m.,espece de filet. — Phertola. 
Ablette, s. f,, petit poisson d'eau douce. — 

Chipa. 
Abnegation , s. f. , renoncement de soi- 

m6me. — Ukhoa. 
Aboli, IE, part. — Klienduay indarbagatua^ 

ghedeitzatua. 
Abolir, y. a., annuler, mettre hors d'usage. 

— Khenzea, ghedeiztatzea, indarbaghet- 
zea, indarkaiztea. 

Abolition, s. f., aneantissement, act. d'abo- 
lir. — Guedeitza^ indarkaiiza^ tiwfar- 
barga. 

Abominable, adj., execrable, detestable, qui 
est en horreur. — Horriblia , ndgatsa , 
ndbasta, nagagarria^ nazkagarria^ id- 
garria. 

Abominablement, adv., d'une maniere abo- 
minable. — Horribkkiy icigarriki, nd- 
gatski, tidbaski, nagagarriki, nazkagar- 
riki. 

Abomination, s. f., detestation, execration. 

— Horribletasuna^ icigarrikeria, ndgats- 
keriay ndbaskeriay negagarrikeria, naz- 
kagarrikeria. 

Abondamment, adv., enabondance. — HaU- 

sarkiy frangoki. 
Abondance, s. f., grande quantite. — Fran" 

gantziay fragancia, abundanlzia. 
Abondant, te, adj. , qui abonde. — Hafnitz, 

anilchj frango. 
Abonder, y. n., avoir en grande quantite, 

etre en grande quantite. — Frangatzea. 
Abonner, y. a., convention faite, k un prix 

determine, en vue d^ ^'assurer la jouis- 



// 



DICTIONMIRE FRAKAIS-BASQIIE 



ACC 



— 4 - 



ACC 



AcGOMPAGMER, V. a., suivre. — Lagunlzea, 
kompaynialziay laguntcia, seghitzea. 

Accompli, ie, adj., excellent, parfait. — Kom- 
plitva^ finiiua^ akabatua, aittuiy obetan- 
dua^ bukatua, 

AccoMPLiR, Y. a., achever tout k fait. — 
Finitzea, bukatzea, aitutzea, komplitzeay 
akabatzea. [| Effectuer, executer : Eghi- 
tea. 

Accord, s. m., harmonie. — Alosia, Aar- 
monia. || Consentement : Baya^ fiaya, 
goakida, fiaikida, gurakida. || Union : 
Akortasuna. \\ Convention : Antolamen' 
dua. II Accommodement : Arrmjanien- 
tia, arrenyamendwiy antolamendiiaj znce- 
namendtia. || Consonnance : Batsogod , 
otsankida. 

Accord^, ee, part., donn^. — Eniam. || 
Arrange : Antolatua. \\ Harmonise : Zti- 
cendua. 

AccoRDER, V. a., arranger. — Antolatcea , 
kompotitzea , zucentzea. || Consentir : 
Goakidatzea, naikidatzea, gurakidatzea. 
II Gratifier : Doaikertzea. || Concilier , 
faire la paix, se rapatrier : Baketzea. || 
Conc^der : Uztea, utzikidatzea ^ ema^ 
kidatzea. \\ Mettre d'accord, harmoniser : 
Zucentzea. 

Accost£, £e, part., abord6, approch^. — 
Urbild^M. 

Accoster, v. a. , aborder. — Urbiltzea, al- 
deratzea. \\ Terme de marine, approclier : 
Ertzatzea. || S'accoster de. • . . v. p. , 
s'approcher : Urbiltzea, juntatzeay ywv- 
tatzea. 

AccoucHEE, s. f., femme qui a fait ses cou- 
ches. — Erditua^ erdia. 

Accouchement , s. m. , d^livrance d'une 
femme, enfantement. — Erditzapena. 

Accoucher, v. n., mettre un enfant au monde. 

— Erditzea, erditcia. 

Accoucheur, s. m., dont la profession est 
d'accoucher les femmes. — ErditzaUea. 

Accoucheuse, s. f., dont la profession est 
d'accoucher les femmes. — Emaghim. 

AccouDER (s'), V. p., s'appuyer sur le coude. 

— Ukhondo gainian yartzia. 
AccouPLJfe, fiE, part., joint, r^uui. — Yun- 

tatua. 

AccouPLER,v. a.,joindredeux choses ensem- 
ble. — Birazkatzea. || Apparier, joindre 
deux boeufs, etc. : Ustartcea, mulzatcea. 

AccouPLEMENT, s. m., conjonction(enparlant 
des animaux). — Araghilotura, 



AccovRiR, V. a., se rendre vite, courir a. • . 

— Agudotzea, agudozia, lasterkatzea. 
AccouTUME, £e, part., habitu^. — Trebatua^ 

ohitua, khostumatua, iisatua. 
AccouTUMER, V. a., s'habituer, donner I'ha- 

bitude. — Trebatcm, khoslumatzea, mat- 

cea. 
AccR^DiT^, ££, part., qui a du credit, bruit 

rcpandu. — Zabaldua. 
AccREDiTER, V. a., donuer de Tautorite, faire 

accroire, repandre un bruit. — Zabaltzea. 
AccROC, s. m., d^chirure. — Akroka. 
AcGROCHER, V. a., prendre, saisir, s'attacher. 

— Lotzia, lotzea, aztaparkalzea , arra- 
paizea, aichekitzea, itchikitzeay atchenia- 
tea, atzeniatea. \\ Accrocher un navire : 
Burdinez , burdihez , burdunaz lotzea, 
artcea, itzatzea, krakoaz heltzea, bur- 
niaz, kakoaZy makoaz, eransitzea. 

Accrocheur, s. m., qui accroche, attire. — 
Atzemallea , arraparia , arrapalzailea , 
Uchekaria, elzaillea, alzemailea. 

Accroire (faire), v. n., faire croire une chose 
que Ton sait fausse. — Sineztaztiay ghe- 
zurkhatzea. 

Acgroissement , s. m., augmentation. — 
Handitasuna. 

AccroItre, v. n., devenir plus grand. — Han- 
ditzea. \\ v. a., rendre plus grand: Han- 
diazlia. 

AccROUPi, IE, part., baiss^, assis sur les ta- 
lons. — Aphaldua. 

AccRoupiR (s'j, V. p., se baisser sur le der- 
rifere pour s'y reposer. — Hapaltzea. 

AccRU, UE, part,, grandi. — Uanditua. 

AccuEiL, s. m., reception. — Ghizajako. || 
Bon accueil : Ghizajako ona, beghi-tarte 
ona. II Mauvais accueil : Ghizajaco tzarra, 
ghizajaco tcharra , beghi-tarte gaistoa. 

AcGUEiLLi, IE, part., refu. — Errecibitua. 

AcGUEiLLiR, V. a., recevoir bien ou mal. — 

Errecibitzea. || Bien accueillir : Agasa-- 

jatzea, beghi-iarie on'ekihtn errecibitzea. 

II Mal accueillir : Beghi-tarte gaizto 

ekilan errecibitzea. 

Accumulation, s. f., amas de plusieurs cho- 
ses, augmentation. — Bildura. 

AccuMUL^, £e, part., r^uni. — Bildua. 

Accumuler, v. a., amasser, r^unir, mettre 
ensemble. — Bilizia. 

AccusATEUR, TRICE, s,, qui accuse. —Oben- 
datzallea, oghendatzallea, gaizkitzallea, 
deiigarotzallea , akusatzallea , salake- 
teria. 



ACQ 



— 5 



ADD 



Accusation, s. f., plainte que Ton fait d'une 
faute ou d'un crime. — Obendm, hoghen- 
dea, gaizkitzea, deugarotza, akusamen- 
dua, salaketa. 

Access, tEy part., pr^venu d'un delit. — 
Obendattmy hoghendatuay gaizkUzatm, 
akusatua. 

Accuser, v. a., porter une accusation. — 
Obendatzea , hoghendatzea , deugarol- 
zatzea , gaizkitzatzea , akmatzea , sa- 
Uitzeay galiieghitea, (| S'accuser, v, r., 
declarer ses fautes, ses p6ch6s : Aku- 
satzea. 

AcHALANDE, £e, part., ayaut des pratiques. 

— Pralikac izatia. 

AcuALANDER, V. a., faire ayaut des chalaiids, 
donner des pratiques. — Pratikac iza- 
naztia. 

AcHARNfi, ^E, part., ayant de racharnement. 

— Errdbiatua. 

AcHARNEMENT, s. HI., furcur opinif^tre'sLvec 
laquelle les animaux se battent les uns 
centre lesautres. || Fig., animosite opini4- 
tre : Errabia. 

AcHARNER, V. a., exciter, animer, irriter. — 
Errdbiaztia. 

Achat, s. m., acquisition a prix d'argent. — 
Erospena. • 

Acheminement, s. m., action des'acheminer. 

— Abiadura. 

AcHEMiNRR, V. a., mettre en elat de pouvoir 

reussir, se mettre en route, en chemin. — 

Abiafzea. 
Achetk, i^e, paiH., acquis par achat. — 

Erosi. 
Acueter, v. a., acqu^rir a prix d'argent. — 

Erostea. 
AcHETEUR, s. m., qui achate. — Erostalia , 

erostalleay eroslea. 
AcuEv£, £e, adj. et part.,fmi, termini, ac- 
compli. — Finituaj akabahia, alchutiiay 

bukattttij neitcetna, 
Achevement, s. m., execution enti^re. — 

Akabanzay akabailla. 
AcHEVER, V. a., finir, terminer, parfaire. — 

FinitzeOy akabatzea, atchtitzeay bukatzeay 

neitcea. 
AciER, s. m., fer raffine par le feu. — Aha%- 

rua, altceirua. 
AcQU^REUR, 8. m., qui SLcqmerL — Erostalia^ 

Eroslea. 
AcQU^RiR, V, a., acheter. — Eroslea, \\ Ga- 

gner : Iraztiay irabazlia, || Se procurer : 

Izatia, ukatia, izatea, ulhatzea. 



Acquiescement , s. m. , consentement. — 

Ko7isenlifnendua. 
Acquis, se, part., qu'on a eu, achetd. — 

Izafxa, erosi. 
Acquisition, s. f., action d*acqu£rir. — Eros- 

pena. 
Acquit, s. m., quittance, ddcharge. — Er- 

reciboa,errecebna, Jcontarauas errecebuta, 

kitanza. 
AcQUiTTfi, tE, part., paye, quittance. — Pa- 

galmt. 
Acquitter, V. a., payer, se liberer. — Pagat- 

zea. II Donner quittance : Errecibo'- 

ghitea , erreccbnghitea , kontaraughiiea , 

kitantza-ghitea. 
AcTE, s. m., action. — Eghina, eghinza, 

eghintza. || Fonction : Eghitedunay eghi- 

tekoa,.eghinza, eghintza. 
AcTEUR, TRICE, s., qui joue un r61e au thcA- 

tre. — Kmnediania. 
AcTiF, VE, adj., laborieux, vif, diligent, 

prompt. —/?t^?a, lasterra, presia, primta. 

II Qui agil vivement, rapidement : Eghii- 

lea, indartsua, lasterra, bizia^prunla. 
Action, s. f., chose que I'on fait.^ — Obra, 

eghinza, eghindea. || Mani^re d'agir, mode 

d'executer : Ekhera, eghiera, eghin bi- 

dea, eghin moldiay eghin modua. \\ Une 

action : Eghindera, eghindura, eghina, 

eghintza. \\ Action de graces : Eskerra. 

II Action (droit contre. . . .) • Zncena. 
AcTioNNER, V. a., traduire, citer, appeler en 

justice. — Deitzia, hotsghitea. 
AcTivEMENT, adv., avec activity, vitesse. — 

Biziki, lasterki, presakan. 
AcTivER, V. a., pressor. — iMzterratzea , 

fiteeghinaztea, presatzea, biziki eghinaz- 

tea,presakatzea. 
Activity, s. f., vivacitd, promptitude. — Bi- 

zitastnia, lasterrera. || Ce qui agit rapide- 
ment : Eghinkcra. 
Actuality, s. m., qui est d'^ prtJsent, du 

moment. — OraikxXa. 
Actuel, le, adj., effectif, certain, r6eL — 

Eghiazkua, oraigua. 
AcTUELLEMENT, adv., pr^seutement. — Orai, 

oranche, orantche, orantchitcho. 
Adapter, v. a., appliquer, mettre. — Ezdri- 

zia. 
Addition, s. f., ce qui est ajout^ k quelque 

chose^ regie pour ajouter des sommes en- 
semble. - Eraimkincia, eraiskuncia, ad- 

dicionea. 
Additionnel, elle, adj., qui doit ^tre, qui est 



ADM 



— 6 — 



ADR 



ajout^. — Eramhikorra, erachekikorra, 

lullicimwkna. 
Additionner, v. a., ajouler. — Eramkilziiiy 

crachckilzia, addimnatzea. 
Adherence, s. f., union, tenacity. — Mril- 

chkuna, itsatsia, ichrkikiina. 
Adherent, te, adj., joint, attach^. — ArAa/- 

chia,itsatsia, atchikia,juntatua, yuntalua. 
Adherer, v. n., tenir forlemcnt k. . .^Atche- 

kilzea, aichikiizia, argauatzea, || Eire du 

ni^me sentiment de, confirmer : Apro-- 

batzea, a/rogatzen. 
Adhesion, s. f., action d'adhdrer, union, 

jonction, liaison. — Itchachkuna , itsas- 

kttna, ichckikuna. 
Adieu ! inlerj., terme de civilile quand on se 

quitte. — Adio, adi. (Ce dernier est fatni- 

lier). 

Adjoindre, V. a., joindre avec, parhint des 
personnes. — Juntatzin, yuntatzoa. 

Adjoint, s. m. (collcijue du mnire). — 
Achuanta, atjunnta. jj Aide : Yuntalua, , 
juntntua, laguna, bigarren. 

Adjudicataire, s., m., a qui Ton adjuge. — 
Ezkuprratznilea, mmfratzailea. 

Adji'Dication, s. f., action d'adjui^er. — £2- 
kupera, vionrra, 

Adjuge, ee, part., accorde sur encliere. — 
Ezknperatua, nieneratua. 

Adjuger, v. a., ddlivrer sur encliere. — Ez- 
kuperaizea , menerotzea, 

Admettre, v. a., recevoir, reconnallre pour 
vc^rilable. — Errccibitzia , etarizea , 
arizia, 

Admimstrateur, trice, s., qui gouverne i 
rrgit. — Administratzallea , ekariaria , 
erabillaria, ekarlzallea, erabiltzallea, be- 
gkiraba^ beghiratzalka. 

Administratif, VE, adj., d'adrninistralion. — 
Ekartarikua, erabillarikua , ekarlzalle- 
kua, erabVizaUekua, administracionekoa, 
bpghiralckuii, beghiratzniUehia. 

Administration, s. f., gouvernemenl, direc- 
tion, conduite, les adminislrateurs pris 
collectivement. — Ekarlarim , erabiUa- 
riiia, ekartzallua, erabiUzallua, adminiS' 
tracionea, beghirallua, bpghiratzaiUun, 

Administrer, v. a., gouverner, r6gir. — Ekar- 
iarU;sea, erabillaritzea, ekartzaHetsea, 
administratzea , erabillzen , beghiral- 
zea. 

Admirable, adj., qui merito Tadmiration, 
beau, bon, rare, excellent. — Amiragar- 
no, miragarria, arrigarria. 



Admirableuent, adv., d'une maniere admira- 
ble, 6tonnant : Miragarriz,arrigarriz, 
amiragarriki. miragarriro, arrigarriro, 
miragarriki, arriyarriki. 

Admirateur, trice, s., qui admire. — Mires- 
lea, mirarizlea. || Se laissant entrainer 
facilement par Tadiniration : Mireskorra^ 
mirariskorra^ mireskoia, mirerizkoia. 

Admiration, s. f., action d'admirer. — Mira- 
via, mireskuna, arriskuna. 

Admire, ee, part., que Ton admire. — Miret- 
zia , miratua, amiratua, mirariztua. 

Admirer, v. a., considerer avec surprise une 
chose belle ou estimable. — Amiratzia. 
viirahia. 

Admissible, adj., qu'ou pent admettre. — 
Arizm ahaldena, arecibi ahaldena, etar- 
garrta, argarria, ariatzgarria. 

Admission, s. f., act. d'admetlre. — Etarza, 
arzekunza, arlzekimza. 

Admis, se, part., qui est recu. — Etardia, 
artua, errecibitua. 

Adolescence, s., jeuncsse. — Gaztetasuna. 

Adolescent, te, s., jeune. — Gazten. 

Adopter, V. a., choisir, prendre pour enfant. 

— BMztdtzea, 

Adoptif, ve, adj., qui est adople, fils adop- 
• tif. — Seme-ordea , scmezlaiua. \\ Fille 

adoptive : Alaba-ordea, alaba:(atna. 
Adoption, s. f., act. d'adopter. — Umeizat- 

artzea. 
Adorable, adj., dignc d'etre adord. — Ado- 

rayarria, guragnrria. 
Adorateur, trice, s. el a., qui adore.— A</o- 

vaLalea, adoratzaillea , gurtpghillea , 

gurtzallpa. 
Adoration, s. f., hommage. — Gnrtea, ado- 

radiia, adoracionia. 
Adore, ee, part., qu'ou adore. — Giirkatua, 

adoralua. 
Adorer, v. a., rendre aDieu le culte qui lui 

est do, honorer excessivement.' — Gurf- 

zea, gtukatzea, ndorntzea. 
Adoucir, v. a., rendre ou devenir plus duux. 

— EztUzia, eztitzea. 
Adoucissant, te, s. etadj., qui adoucit. — 

Ezligarria. 
Adoucissement, s. m., action d'adoucir. — 

Eziiviendva. 
Adresse, s. f., dexl(^rile, ruse, finesse. — 

Adrccia , ancea , maina, || Suscription 

d'une lettre : Nogandia. 
Adress^, ee, part., envoye. — Egarria. 
Adresser, v. a., envoyer. — Egortzea, || 



AFF 



- 7 — 



AFF 



Adresser une lettre : Adrezaizea, nogan- 

ditzea. 
Adroit, te, adj., qui a de la dexterity. — 

Adrettty antcia^ abtidoa, anzosa, an(cetxua, 

mamma. 
Adroitement, adv., avec adresse. — Adrecia- 

rekiiiy anzoski, abndokiy antceki, mainvki. 
Adulateur, trice, s. et adj., qui flalte. — 

Liiusmgarria, hmsenckaria , Imlsengat' 

zalka. 
Adulation, s. f., flatlerie. — LaHsenga, Ian- 

sencha. 
Adultehe, adj., quiviole la foi conjugale. — 

Bezterenaz araghizko bekainghillea, bes- 

terenganaria, adulteroa, \\ s. m., viole- 

inenl de celle foi : Adulteroa. \\ s., per- 

sonne qui a viol^ cette foi : Adtilterioa. 
Adversaire, s. m., enncmi. — Elzaya , 

Hshaya, partida, arerioa. || Oppos6 : Kon- 

traghillea, kontrestd, konlrakoa^ pariida. 
II Concurrent : Konlraghillea, elkarresd 

elkarbaghea, alkarresd, elkarzkhea, kon-4 

trakua, pariida. 
Adversitis:, s. f., malheur. — Gaitzegokia, 

gaitzkietoria, atsekabea. 
Atht, ee, adj., en bon air. — Atratua. 
A^RER, V. a., donner de Tair. — Airatzia. 
Aerien, ne, adj., qui apparlient a Tair. — 

AirekoOy atrekua. 
Affabilite,s. f., qualitc de celuiqui accueille 

et ecoute avec bont^. — Erraikera, gozag- 

heray emaguria, lanotasunay orkorrera. 
Affable, adj., qui a de ralTabilite. — Ar- 

raiay arraHxuay gozolzuay emaguritxuay 

lanolsuy orkotstuiy arra'tsua, gozatxnn. 
Affablehent, adv., avec affabilite. — Ar- 

raiki, arraikird, tonoW, lanokirOy orkor- 

kird. 
Affaiblir, v. a. et p., debiliter, 6ter des 

forces. — Flakalzeaj engochatzea, herba- 

latcea. 
Affaiblir (s'), v. p. — Flakatcea, erballzea, 

ebaintzea. || Tomber, en parlant d'un che- 

val ; Erortzea. 
Affaiblissement, s. m., pertede forces. — 

Flakadura. 
Affaire, s. f., occupation. — Eghitekoa. \\ 

Proces : Ancia. 
Affair^, 6e, adj., accabl6 d'affaires. — Afe- 

ratnay lanaduna. 
Affasie, ee, adj., press6 de la faim. — Go- 

setua. 
Affamer, v. a., causer la.faim. — Goseaztia, 

gosiaz hiUaztia. 



Affectation, s. f., singularite, recherche 

dans les mani^res. — GheirudirOy ghei- 

radia, morga. 
Affect^, 6e, part., qui a de Taffectation. — 

Ghe^ruditua. 
Affecter, v. a., faire ostentation de..., 

dessein marqu^ dans les manicures. — > 

Gheiruditzea. 
Affection, s. f., tendresse, amour, atlache- 

inent. — Gogoa, bihotzighinzay ekarraya, 

jayeray ederreizia. 
Affectionner, V. a., aimer. — Bihstzghin- 

zeay ederretzeay jayeratzeay ekarraitzeay 

maitatzia. 
Affectueusement, adv., d'une mani6re af- 

fectueuse. — BihotzctiCy amodioz. 
Affegtueux, se, adj., qui marque Taffection. 

— Gogoixvay onghinayay amodiotxua. 
Affermer, v. a., prendre a ferme. — Errm- 

tan hartziay errendan artzca. || Donner a 

ferme : Errmtan eniaitiay errmdan ema- 

tea. 
Affermi,ie, part., rendu sHr. — Seguratua. 

II Durci : Gdgortua. 
Affermir, v. a., rcndre sAr. — Segnratzia. 

II Rendre dur : Gdgortzia. 
Affiche, s. f., placard public. — Balaurkea. 
Afficher, v. a., meltre desaffiches. — Ba- 

taiirke bat emaliay bataUrke bat ezart- 

zia. 
Affid6, fiE, adj., a qui Ton se (\e.--Onet$iay 

kutuna. 
Affiler, v. a., donner le fil a un tranchant. 

— Chorrochteay zorrozteoy ezteratzeay 
cimeatzea. 

Affinity, s. f., alliance, liaison. — Ballsa- 
kuntza. || Conformile, rapport : IguaUa- 
suim. 

Affirmation, s. f., assertion. — Bayetzay 
bayezkoay shegurantza. 

Affirmativement, adv.,d'une mani^re affir- 
mative. — Bayezkirdy bayezkorO. 

Affirmer, v. a., soutenir qu'une chose est 
vraie. — Sheguratzeay sheguratziay 6a- 
yeztzia, bayeztatzia. 

Affliction, s. f., peine, deplaisir. —Phenay 
atsekabeay ansiay larridy estudy ersidy Ian- 
tnay Idsiima. 

Afflict, ^e, part., qui a de Taniiction. — 
Phenatuay Idslimatna. 

Affliger, v. a. et p., causer, sentir de la 
peine. — Phcnatzcay atsekabetatzeay an- 
siatzeoy larritzea^ e9tutzeay ersitzea^ fd«- 
timatzea. 



AGE 



— 8 — 



AGO 



Affluence, s. f., concours, abondance. — 
Yoria, ugariaj naroa. 

Affluent, e, adj., qui afllue. -^Ugariy yort, 
narozki. 

Affluer, v. n., se rendre au mdme lieu, au 
m^me bassin, arriver en abondance. — 
Vgaritziaj nurozkilzea, yoritzia. 

Affranchi, IE, adj., qu'on a mis en liberie. — 
Libratua^ lokabetua. 

Affrancuir, v. a., mettre en liberie. — Li- 
bratzea, lokabetzeaj lokabetzia. 

Affrayer, v. a., prendre un vaissseau h 
louage. — Piay baten-dako tmtci bat 
artzea. 

AffriSteur, euse, s., qui affrele.— PiViy 6a- 
ten-dako untci bat arizen duma. 

Affreux, se, adj., effiroyable. — Horribliay 
icigarria. 

Affront, s. m., outrage, injure. — Laidoa^ 
afronixM^ afronlia^ aisekhabea^ nahiga-- 
bea. 

Affronter, v. a., faire un affront, un ou- 
trage, faire honte d quelqu'un. — Laidot- 
zia^ laidaztatzia. || Risquer, se livrer k un 
danger : Irriskatzia, deliberatzea. 

Affut, s. m. , support de canon. — Ti- 
ratzeco lanabesay camnaren trojorta, 
jasagarria , kanoyaren pausatzeko'to- 
kia. 

Afin-que, conj. qui marque le but d'une 
action. — Amoreagatic eta. ,.. 

Africain, ne, s.,natureld'Afrique. ^ Afri- 
karra^ afrikanua. 

Afrique, s. f.. Tune desquatre parties de la 
terre. — Afrika. 

Affin£, £e, part., qui a ii& pass^ au creuset 
ou k la coupelle. — Sukalilluztua. 

Affiner, v. a., purifier, passer dans le creu- 
set ou la coupelle. — Snkatilluztea. 

AoAgANT, te, adj. , qui donne envie , qui 
6meut. — Ernegarriay guticiagarria. || 
Qui agace les dents : Ozkigarriro. 

Agagement (des dents), s. m., qui est agae^ 
par un acide. — Ozkia. 

Agaci^, fiE, part., excit6, 6mu» — Emetiia , 

eznatuay pichlua. 
Agacer, v. a., exciter, provoquer. — Ernat- 
ziaj erazarrilzia. || Emouvoir, enhardir, 
donner envie, agacer les dents par un 
acide : Ozkilziay erneaztia, pUchaztittf 
erazararazliaj jaikiaraztiay guliciazteay 
orzakililikitzea. 
Age, s. m., duree de la vie^ periode. — 
Jidlinas adina^ 



Ag£, tEy adj., vienx.^ Adinekoa^ adinekoa, 
zaharra. 

Agence, s. r., emploi d'agent. -• Egokitza. 

Agengement, s. m., arrangement, maniere 
d'arranger. — Aphaindxiraj afaindura. 
\ Agencer, v. a., arranger, mettre en bon 
ordre. — Aphuintzea, afainzea. 

Agenouiller (s*), v. p., se mettre k genoux. 
— Belaunikatcea. 

Agent, s. m., celui qui fait les affaires d'aa- 
triii. — Aldimalzadtina , kargaduna , 
eghilleay eghintaria. \\ Envoye, commis- 
sionnaire : Mandataria. j| Agent d'affai- 
res, de commerce : Egokizduna^ egokin- 
zallea. 

Agglomeration, s. f., reunion. — MMtztta. 

AgglomErer (s'), v. p., reunir. ^- MMzat- 
zia. 

Aggraver, v. a., rendre plus dur, plus pea- 
sant. — Gachtatziay mintzia^ minzea. 

Agile, adj., l^ger, dispos, actif. — Zalua^ 
zalia, arifia, anwa, lasterray bizia. 

Agilement, adv., avec agilitd. — Zaluki^ 

zalikiy arinkij bizikij lasterkirdy arindOy 

taster. 
AgilitE, s. f., I£g6fet^, facility de se mou- 

voir. — Zalutarsunay zalutasunay zalita^ 

suruij arinderay arintasunay bizitamnay 

lasterrerd. 
Agir, v. n., 6tre en action, faire. — Ibiltziay 

eghitea. 
Agissant, te, adj., quiagit. — Ibildanyibil' 

kiZy ibiltzean. 
Agitation, s. f., 6branlement, Amotion. — 

Mughitzey ighintZBy mughiduray ibileray 

ibitduray ibilphenay mughieray ibiltey 

mughitey ibiltzsy mughipenay ighineray 

ighiduray ighinduray ighipenay ighinte. 
AGiTfi, Ee, part., dmu, trouble. — Mughituay 

ighituay meimitztm. 
Agiter, v. a., ebranler, troubler, mouvoir. 

—Ighitzia, ibiltzeay mughitzea, ighitzeay 

ighinzeay menaitzea. 
Agneau, s. m., petit d'une brebis.—fit'Mo/- 

chay bildotzay achouriay umerria, 
Agneler, v. n., mettre bas ; se dit des bre- 

bis. — Erditzia. 

# 

Agnelle, s. f., jeune brebis qui ii'a pas porte. 

— Anchiay anchua. 
Agonie, s. f., derniere lutle centre la mort. 

— Agonia , atzeneco guddy hiltzeracody 
sugarrd, 

Agonisant, ante, adj., qui est k Tagoiiie. 
—Agonian, hilcen dago^ hiltzer dago. 



AtE 



— 9 — 



AIL 



Agoniser, v. n., 6tre k Tagonie. — Ago- 

nialzia, hilzeratzia. 
Agrafe, s. f., crochet pour les vStements. 

— Krocheta. 

Agrafer, v. a., attacher avec une agrafe. — 

Krochetatzia. 
Agrandir, v. a. et p., accroilre. — Andilzeay 

gueitzea. 
Agrandissement, s. m., accroissement. — 

Andidura, 
Agr£able, adj. des deux genres, qui plait. 

— Agradablia, agradagarria, nahikaria, 
olzana, onirizgarriay eniaguria. 

Agr^ablement, adv., d*une mani^re agrca- 

ble. — Emagurird, onirizgarrirdj agra^ 

doskij agradableki. 
Agr^er, v. a., trouver bon, recevoir. — Er- 

recibitzia. \\ Plaire : Agradatzia. 
Agr^ger, v. a., associer quelqu'un k un 

corps, Tadmettre dans une compagnie. 

— Gheregatzea^ ghereganatzea, ytinlat' 
zia. II Admettre : Errecibizia. 

Agr^gation, s. f., jonction. — Bilzakxinza^ 

balzeakunza. 
Agr^ment, s. m., ce qui procure duplaisir. 

— Agradamendua, || Qualiti^ par laquelle 
on plait : Emaguria^ gracia ond^ ailpeghi 
gozoa , beghUarte arraya. 

Agresseur,^. m., celui qui atlaque. — Era- 

saria, erasotzallea, akopillatzallea. 
Agression, s. f., acte de I'agresseur. — Eraso^ 

akopilaluay athakada. 
Agreste, adj., rustique. — Salbayay basatiay 

baskoarra, \\ Grossier (en parlant des 

gens) : Basagendea. 
Agricole, adj., adonn^ k Tagriculture. — 

LurlanekoCy laboranzakoa. 
Agriculteur, s. m., cultivateur. — Labo- 

rariay nekasaliay nekazalia. 
Agriculture, s. f., art de cultiver la terre. 

— Laborantzaj lurlana, 

Aguerri, IE, part., accoutum^ k la guerre. 

— Gherrarituay gherlarihia. 
AGUERRiR,T.a.etp., accoutumer^ la guerre. 

— Gherraritzeaj gherlarilzea. 

Ah! interj., marque la joie, etc. — Ah I 

ail 
km ! ou ATe, inter]., sentiment de douleur. 

— Ate I ay i 

Aide, s. f., secours, assistance qui aide. — 
Lagunzay laguntzay lakufifza. 

Aider, v. a., assister, secourir. — Laguni- 
ziay lagunzetty lakunlzea. 

AicuL, pi. aKeuls, s. m., grand-pt^re. — Ai- 



tasOy aitonay aHanngusiay aitasabay aita- 
soay aitagoya, 

Aieule, pi. A'lEULES, s. f., grand'mi^re. — 
AmaWy amondy awanagmiay amasabay 
amagoyay amasoa. 

Aigle, s. m., oiseau de proie. — Arranoa, 
II Aigle bdtard : Arrano kampisa. 

Aigre, adj. et s. m,, acide. — Khiratxay 
kharatxay minay miua. \\ Aigu : Zorrotza. 
II Rude : Bortilza, 

Aigreur, s. f., acidity. — Khiratxtasnnay 
kharatxtasHndy minlamnay gacigarra. || 
Aigu dans la voix, le son : Sorrotztasmia, 
II Rudesse dans la voix, le son : Lazla- 
sunGy bortitztasuna. \\ Aigreur dans le 
caracl6re, le discours, la parole : Gaci- 
garray laztazunOy garraztasunOy gogor- 
tasnna. || Aigreur (parler avec) : Lazkiy 
lazkirdy garrazkiy garrazkirOy gogorkiy 
gogorkiroy bortizkiy borlitzkiro. 

Aigrir, v. a. et p., rendre ou devenir aigre. 

— Khiratxtiay kharatxtiay minizea. || 
Aigrir (le caract^re) : Gachtolzea, 

Aigu, ^,adj.,tranchant, pointu. — Chorrot-^ 

chtty zorrotza. || Aigu (voix, son per^*anl) : 

ZorrotzGy mina. 
Aiguillade, s. m., gaule pour piquer les 

boDufs. — AkhiHuay akhuilhia. 
Aiguille, s. f., outil d'acier pointu. — Or- 

ratzay ko$torratza. 
AiGuiLL^E, s. f., longueur de fil pourTai- 

guille. — Zunzay orralzaza. 
AiGuiLLiER, s. m., ^tui a aiguilles. — Chkh- 

kutty iskilintokiay iskilinhunlziay orraiz- 

tokia. 
AiGUiLLON, s. m., b^ton arme d'une poinle. 

en fer. — AkhiHuay akhuillua. \\ Dard : 

EstenOy puntchuay pnntchona. 
AiGUiLLONNER, V. a., piqucr avec I'aiguillon. 

— Chichtatzen , garrolchatzea , garro- 
chatziay cikatzeay cirikatzea. \\ Fig., exci- 
ter : Cirikatzea, 

AiGuiSEMENT, s. m., action d'aiguiser. — 
Chorrotchduray zorrozdura. 

AiGUisER, V. a., rendre aigu, tranchant. — ^ 
Zorroztea, zorrotztiay chorrotchfea. 

AiL, pi. AULX,s. m,, esp^ce d'oignon. — Ba^ 
halchuriay baraichuria. 

AiLE, s. f.. merobre des volatiles. — Egala. 

Ail6, fiE, adj., qui a des Biles. — Egalduna. 

AiLLEURS, adv., en un autre lieu. — Berlze 
nombait y beste numbeit. \\ D'ailleurs': 
Berlzalde. || Allez (ailleurs) : Zoaz 
bertze nohabeit. Q Allez (ailleurs, k d'au- 



AtS 



40- 



ALl 



Ires) : Zoaz bertzetaraty zoaci besielaraly 
zoaza besteteraiy bertzetan. 

AiMABLE, adj., digne d'etre aime. —Emablia, 
matihagarria. 

AiMABLEMENT, adv., d'une maniSre aimable. 
— Matlhagarriki. 

AiMANT, s. m., pierre qui aUire le fer. — 
Imana. 

AiMANT, TE,adj.y porl6 k aimer. — Maitha- 
korra. 

Aiuty £e, part., qu*on aime. — Malthatuay 
amatuay onetsiay orinitzia. 

Aimer, v. a., avoir de Taffeclion. — Mai- 
thatzia, maithatzeay oniritzda. 

Aine, s. f., joint de la cuisse et du bas-ven- 
tre. — Istahkia. 

AiKfe, EE, adj., premier n6. — Saharrenay 
lehenay ghehiena. 

ALnesse, s. f. (droit d'). — Au masc. Pre- 
mutasunay primantza; au f^m. andrey- 
heitsufMy primantza, 

Amsi, adv., comme 9a. — OM, oreldy dUiy 
dlaUy alatany hahy behaz. \\ Ainsi (quoi- 
que, malgr^) : Aid 6rey aler^y alambere, 
II Ainsi (de la sorte) : Aldy oneldy alariy 
onldy onlatan. \\ Ainsi (de sorte que ? de 
mani^re que?) : B^aZy orlay alan, ontd. || 
Ainsi (de cetle mani^re) : Orehy orlOy or- 
latanyOlanka. \\ Ainsi (comme, peut-6(re): 
Aldy noUiy alaity ala-nolay celaUy alalaUy 
nolatariy behar baday hala. || Ainsi (comme 
Ton voudra) : Nola-nahi, || Ainsi (il en est 
de mdme, d'une fagon comme de i'autre ) : 
Da onela edo oreUy ambal da ola nola alay 
inanera batetic nola bertzetiCy oro bat aide 
batera edo besterdy igual ola nola hala. 

Am, s. m., combinaison de gaz qui enveloppe 
noire globe. — Ama, airea. \\ Appa- 
rence : Atria, alrea. || Vent : Hatziay 
haicea. \\ Air (de chant) : Airiay boza. 
II Air (maniire de parler, d'agir, forme) : 
Eskutiira, anzay anzoa. 

Ams, s. f., superficie plane pour y battre 
les grains. — Oghi yotzeko sdtua. 

Aisange, s. r, facility, fortune. — Alsia. \\ 
11 est dans Taisance, il a de Targent : 
Aisian day onyhi dena da, bere aisian day 
badu bicilcekoa. || En terme familier : 
Monua badu. || Aisance (lieu d') : Preoz- 
teiak. 

AiSE, p. f., contentement, satisfaction. — 
Eray eragody egokia, atsia. \\ Adj., con- 
tent, joyeux : Boza, allegheray alheghera, 
kontentj konienta. 



Ais6, tEy adj., facile. — Errechy errethUy 

gogokara. || Riche : Aberatxa. 
Aisi^MENT, s. m.,4 raise, commodement. — 

Aisekiy gogoz. || A son aise : Gogora. 
Ais^HENT, adv. , facilement. — Errechki , 

facilki. 
AjouRjjfi, tEy part., renvoyi. — Luzatua y 

ghibelatuay egorria. 
Ajournehent, s. m., action d'ajoumer. — 

Ghibelamenduay luzamendua. 
Ajourner, v. a., renvoyer. — EgortziCj 

lutzatzeay ghibelatzea. 
Ajouter, v. a., joindre k. . . — Emendatzia, 

emendatzeay berhatzea. 
Ajuster, v. a., arranger, accommoder.— On- 

gundetzeay eghinetzeay ajmtalzeay jfcom- 

pontzeay antolatzeay komundalzea. Q 

Viser vers un point que Ton veut attein- 

dre : BeghichedatzeOy apuntatzea. 
Alarme, s. f., signal de danger, frayeur. — 

Alarmay dehadara. 
Alarmer, v. a. et p., donner I'alarme. — 

Alarmatziay alarmatzeay dehadaratzea. 
Algool, s. m., liquide volatil, inflammable. 

— Arnoizpiritu4i, 
Alc6ve, s. f., enfoncement dans une cham- 

bre pour placer un lit.— i4/coM, gheloyOy 

oalekuay ohelegiay ohateghia. 
Alcyon, s. m., oiseau de mer. --- Itxaxcho- 

ria, ondarchoria. 
AbtGRE, adj., dispos, agile, ga-i.—AHeghera^ 

alhegheray allagara. 
Al^ne , s. f., poingon de cordonnier. — 

Eztena. 
Alentour, adv., aux environs; s. m. pi., 

ceux qui environnent. — Inguruay inguria. 
Alerte, adj. , vigilant. — ArtatsiMy esna- 

tiMy ernaya , ernCy erniay emea, iralzar- 

riay irazarria. 
Alerte! interj., alarme. — Asalfea. 
Algue, s. f. , plante marine. — Ubanareay 

orbela. 
Alienation, s. f., alienation mentale, folie. 

— Errdtasnna. || Acte par lequelontran»- 

f&re ]a propriety : S^guntOy oiiordia. 
Aligner, v. a., transferer la propriety d*un 

immeuble. — Becerenceay bertcerenceay 

besterenceay saltzea. || Rendre fou : J&r- 

roaztiay erroaztea, erro ekarrazlia. 
Alignement, s. m., action d'aligner. ^-Ler^ 

roka. 
Aligner, v. a., ranger sur une m6me file.-* 

Lerrokatzeay lerrokan ematea, krrokan 

esartzea^ krroan parat€4ra(. 



ALL 



— H - 



AMA 



Aliment, s.m., nourriture.— YanariUy otho- 

ranza. \\ Alinient(pourleb^tail) iBazka. 
Alimentation, s. f., action de nourrir. — 

Mantenua. 
Alimenter, v. a., nourrir. — Biciazteay 

janaritzea, U Alimenter Ic bdtail : Baz- 

katzea. 
AlinjSa, s. m., interj., loc. adv., h la ligne.— 

Lerroaty lerrorat, 
Alise, s. f., fruit de Talisier. — Azpila. 
Alisier, s. in., arbre. — Almezd. 
Aliter (s'), v. p., garder le lit. — Ohihatzay 

oatzeay ohehatzea^ ohelalzea, 
Allaiter, v. a., nourrir de son lait. — Bui- 

har eniaitea. 
Allant, s. m. et adj., qui va, qui vient. — 

Pasanlia. 
All^chement, s. m. , app&t, amorce (adresse, 

rouerie en parlant des personnes). — 

Eskura. 
Alli^gher, v. a., attirer par un app&t (par 

adresse, rouerie en parlant des personnes). 

— Eskuraizea, 
All^e, s. f., passage qui communique de 

I'entree d'une maison a un cscalier. — 

Akiyay alya. 
Alli^gation, s. f. , mettre une chose en 

avant. — Ekarraya. 
Alleger, v. a., soulager, rendre plus 16ger. 

— Arinceay arintzia. 
Alli^gresse, s. f., joie qui delate au dehors, 

joie publique. — AllegheratasurMj alheg- 

heranzay allagaratasuna. 
Alleguer, v. a., citerun fait. — Dritzeay 

otheghitea. || Pretexter : Aitsakietzea ^ 

asmutzea. 
Aller, v. n., marcher. — Ibiltzia, yoatea. 
II Se transporter : JoaUia, juateayjiiatteaj 

gaieay gatia^ yocUea, hmtchia, 
Aller (s'en), v. p., partir. — Abiatzea. 
Alliage,s. m., union de metaux. ^Aleantza. 
Alliance, s. f., union. — Batzundea. 
Allier, v. a., mfiler, unir des metaux. — 

Aleatzea. \\ S'unir, se liguer : Batzea^ 6a- 

ixitzea, balkratzea. 
Allocation, s. f., action delouer.— il/oftai- 

ruGj aloghera, alkikra, alokaira. 
Allonger, v. a., rendre pins long.z-Luzat" 

zia, luzatzea. 
Allouer, v. a., accorder. — Emakidatzeay 

titzikidatzea. 
Allumer, v. a. et p., mettre le feu, enflam- 

iner. — Phichtea, phitztia, irasakitzia , 

erachikitzea. 



Allumette, s. f., morceau de bois soufrd.-^ 

Sufremiichay siikarichoa. 
Allure, s. f., di^marche. — Tornuray ibil- 

lera, paiisoeray pausoerea. 
Allusion, s. f., jeu de mots. — Adiei^a. || 

Qui fait allusion : Adieratsvu, 
Almanagh, s. m., calendrier. — Almanacay 

egunaria. 
Alors, adv. , en ce temps-la. — OrduaUy 

ordian. 
AlosEj s. f., poisson de mer. — Kolaca. 
Alouette , s. f. , oiseau. — Choriandray 

allarda. 
Alpes, s. f. pi., montagnes. — Alpheac. 
Alphabet, s. m., collection de lettres ou si- 

gnes. — Abecea. 
ALPHABfiTiQUE, adj., de Talphabet. — Abe- 

cekoa ou abeceakoa. 
Alphabetiquement, adv., selon Tordre de 

Talphabet. — Abecekiro. 
Alpiste, s. m., plante grtmAnie.-AlpUlea. 
Alterable, adj., qui pent 6tre dllM. — 

Egarsunablia. \\ Qui pent 6tre change : 

Aldakorra. 
Alterant, adj. et s., qui cause la soif. — 

Egarsuna. 
Alteration, s.f., modification, changement. 

— Kambiamendu^. \\ Soif : Egarria. 
Altercation, s. f., ddbat, dispute. — Leydy 

porfitty setd, sepdy hisitty burfidia. 
Alt^rer, v. a., causer la soif. — Egarrit- 

zitty egarritzea, \\ Falsifier : Aldanizea. \\ 

V. p., se corrompre : 'Ustelzea. 
Alternatif, ve, adv., se dit de deux choses 

qui se succedent. — Aldiakera, 
Alternative , s. f. , succession de deux 

choses qui se sui vent, option. -^ Aldiaz- 

koa'. 
Alternativement, adv., tour k tour. — 
' Bakotcha bM aldiatiy som bM al^iafiy 

aldizkay bakotcha aldiaka. 
Alterner, v. n., faire tour k tour. — Aldiz- 

kalzeay aJdiakatzea, 
Altesse, s. f., titre d'honneur. — GamdeUy 

ga'mtza. 
Altier, fiRE, adj., fier, superbe. — Fierrd. 
Alun,s. m., sulfate d'alumine. — Zugatzarrd, 
Amabilit^, s. f., douceur, amenity. — Mdi- 

thetasuna. 
Amadou, s. m., agaric prepare. — Ardaiydy 

kardyua. 
Amadouer, v. a., caresser, flatter. — Lau- 

sengatzeay titulikatzea, 
Amalgame, s. m., melange, —Nahasteka. 



AM£ 



— 12 



AMO 



Amalgamer, v. a., meler, unir. — Nastekat- 

zea, nahashtekatzea. 
Ama>de, s. f., fruit de Tamandier. — ^1/- 

mefidra, abnondrcd. 
Ama>dier, s. m., arbre fruitier. — Almen- 

drua. 
Am ANT, TE, s., qui aiine une personne d^un 

autre sexe. — GhizongaiUy ghizongaya, 

ghizongheia. Q Amante : Enmzteghcay 

emaztegaydy emaztegheia. 
Amarre, s. f., cordage, tcrme de marine. — 

Amarra. 
Amarrer, v. a., terme de marine, lier, atta- 

cher : Amarratzea, 
Am AS, s. m., assemblage. — Mala, mon- 

tona, mAlzua, miUlzim, mulzoa. 
Amasser, v. a. et p., faire un amas, reunir, 

ramasser. — Billzia, miUlzaizia, biribil- 

catzea. J Mettre Fun sur I'aulre : Montol- 

natzea. 
Amateur, s., qui a du gout pour une chose. 

— Ederrelsia^ jaieratua, ekarraittui. 
Amazone, s. f., femme guerriere. — Etmzte- 

gherlaria. 
Ambassade, s. f., mission d*ambassadeur. — 

Bialkindea. 
Ambassadeur, drice, s., envoy^ avec le 

caractere de representant d'une puissance 

k une autre. — Embasadoriiiy bialkina, 
Ambigu, adj., obscur (discours).— ^t7arrf<?a, 

bialdea, bimoldezkoa. 
A3IB1GUIT6, s. f., double sens, confusion dans 

le discours.— BiwoW^d, bilarded, bidldea. 
Ambitieux, se, adj., qui a de Tarabition. — 

Irritxa, irritsa^ nahikundea, apiciua, an- 

SHtia, andinaya^ onienaga. 
Ambition, s. f., desir immod^r^ de puissance 

el de gloire. — Irrilxa, nahikundoa, api- 

ciua, ansutia, guiiciay andinaya^ ofne- 

tiaya, andigura, irritsd. 
Ambitionner, v. a. , rechercher avec ardeur, 

desirer forlemcnt. — Guliciatzea^ irrilx- 

lea. 
Amble, s. m., pas redouble d'un cheval. — 

Urrubilla, 
Ambulance, s. f., sorte d'h6pilal militaire 

^tabli pres d'un champ de bataille.— i/os- 

pitalea. 
Ambulant, adj., non fixe, qui va ct vient.-- 

Ambnlanta, iragokoya^ iragdnkorra. 
Ame, s. f., principe de la vie, personne. — 

Arima, dnima. 
Amelioration, s. f., action d'amdliorer. — 

Obelasum, obeagod. 



' I 



!i 



Ameliorer, v. a., rendre meilleur. — Ow/- 
zia , dnzea, dnaztiaj obetzeay ebeagoizea, 
abalzeaj obeagotzea. 

Amende, s. f., peine pecuniaire. — Amatuia, 
mtiskildy multa. 

Amender, V. a. et p., condamner4 Tamende. 

— MuskiUzea. \\ Corriger, rendre meil- 
leur : Ontzia, dnzea, dnaztia. 

Amene, ee, part., ordre d'amener, jur. — 
Ecarizeko ordea, 

Amener, v. a., mener, faire venir an Ucu ou 
Ton est, tirer a soi. — Erakarlzea, ekar- 
raztea, ethorraztea. || Faire aller a un 
lieu : Erematia , ereituiiea. Amener 
(descendrele pavilion, terme de mariDe) : 
Beheratzea, yamlia. 

Amenity, s. f., agrement, douceur^ affabilite. 

— Ikasterrd. 

Amer, ere, adj., d'une saveur rude. — A7i- 

ralsa, kiratxay kharaisa. 
Amertume, s. f., acidite. ^ Kdratxtasuna^ 

kiratxtasunay kharalxtasuna. 
Am^thyste, s. f., pierre pr^cieuse. — Odo- 

lardistea. 
Ameublement, s. m., meubles d'une cham- 

bre. — Aldja, atajca. 
Ameuter, v. a. et p., mettre en emeute, at- 

trouper, sou\e\er. --Arazotzea, asaldaizea. 
Ami, IE, s., qui aime; adj., propice. — 

Adichkidia, adichkidea, oneriiziay adick- 

kide. 
Amiable, adj., doux. — Adichkidegarria. 
Amigal, le, (sans pi. m.), adj., d'amitie. — 

Adichkidekod. 
Amicalement, adv., d'une maniere amicale. 

— AdichkidekL 

Amidon, s. m., pkie de fleur de farine. — 
- Amirunay empesa, 
Amincir, v. a., rendre mince. — Mehaizia, 

rnchalzea. 
Amiral, s. m., grand officier de marine. — 

Almirantea. 
Amiraute, s. f., chai'ge d'amiral, sa juridic- 

tion. — Alinirantearen zwenipidea. 
Amitie, s. f., affection. — Adichkidetasuna^ 
Amnistie, s. f.', pardon general. — Barka- 

mendu iritarautia. 
Amoindrir, v. a., rendre moindre. — Men- 

drelzia, gutitzea, mendretzea, gulUziay 

gutizea, 
Amoindrissement , s. ra., diminution. -^ 

GtUitasuna. 
Amollir, v. a. et. p., rendre, devenir mou. 

— Gnritzia, gurilzea. 



AMU 



— 13 — 



ANE 



Amollissememt, s« m., action d'ainollir. — 

Guritasufia. 
Amonceler, v. a., entasser. — Biltzia, fMU- 

satzia^ mdntoinatzea. 
Amoncellemekt, s. m., action d'entasser. — 

MonMnkaizea, 
Amorce, s. f., appAt. — Bazkd, peild. || 

Poudre do bassinet : Peitd, 
Amorcer, v. a., garnir d'an)orce(le bassinet.) 

— Peitzed. \\ Mettre de I'appftt : Peitzea, 
bazkd ezartzea. 

Amortir, v. a., rendre moins ardent, moins 
vif. — Erdiltzea. || Eteindre : Hiltzia. 

Amour, s. m. et f. au pi., atlachement vif, 
passion d'un sexe pour un autre. — Anuh 
diody amodiiXay amoriua, ndhikundea. 

Amoureusement, adv., avec amour. — Anio- 
dioskiy amodiorekin. 

Amoureux, se, adj., qui aime d'araour. — 
Amdrtisa, amorosay anidrusay amddiosa, 
amodioixna. 

Amphibie, adj., qui vit sur terre et dans Teau. 

— Urlurrekoa. 

Amphibologie, s. f., double sens. — Bi 

avrkeUy bi aurke dituen hitz'errand. 
Amphibologique, adj., ambigu.— BtawriTj- 

koa. 
Amphitheatre, s. m., portion d'un theatre, 

enceinte avec des gradins. — BdUesla. 
Ample, adj., ^tendu. — Ldrgilay lasdyay 

ased, zdbala, Idrgoa. 
AmplemeiNT, adv., d'une maniere ample. — 

Ldrgokiy lasdykiy zdbalkiy Idrgokird, 

IdsdykirOy zdbalkirdy Qusarkiy hcdaiuki. 
Ampleur, s. f., 6tendue d'^loffe. — Ldrgo- 

tasunOy lasdytasunu, 
Amplificateur, s.m., qui amplilie. — Emen- 

datzaillea. 
Amplification, s. f., extension, exag^ration. 

— Emend d. 

Amplifier, v. a., ^tendre par le discours, 

exag^rer. — Emendatzid. 
Ampoule, s. f., fiole sainte. — Ampdlla 

saindwi. || Enflure pleine de vent qui se 

forme sur Teau lorsqu'elle est battue par 

la pluie : Bibilldy urbeghia. \\ Enflure : 

Babalarrtm, bisikd. 
Amputation, s. f., operation k I'aide de 

laquelle on enlfeve un membre. — Mcmbru 

iddkitzeko dperacionea, 
Amputer, v. a., relrancher, chir. — Iran- 

ciizeay iddkitzea. 
Amulette, 8. f., pr^tendu pr^servatif. — Ddn- 

gheay sendakal-gaistoa, sendagat-gaisioa. 



Amusant, te, adj., qui amuse. — LiberlU 
garriUy libertizdntay ydstagarria, jdsta- 
garria. 

Amusement, s. m., ce qui amuse. — Liber^ 
tinmiduay ydsteta, jdsteta, dbmamendna, 

Amuser, v. a. et p., divertir, tromper, faire 
perdre le temps. — Libertitziay tdhos- 
tatzia, ydstatzidy jdstatzia, dbtisalzia. 

An, s. m., les douzc mois de Tannee. — 
Urtiay drtea. 

An (l") dernier, Tannee pass^e. — Ydz^ jdz, 
ganden nrtian. 

Analogie, s. f., rapport, ressemblance. — 
Bardintasumy igualtasi$na. 

AnalVse, s. f., reduction d'une chose dans 
ses principes. — Berechtasuna , berech- 
kuniza. 

Anatheme, s. m., excommunication, repro- 
bation. — Eskumikda. 

Anatomie, s. f., dissection, analyse, terme 
de' chirurgie. — Hilikdskerra. 

Anatomique, adj., qui a rapport aFanatomie. 

— Hilikmknnza. 

ANCfiTRE, s. m., aieul. — ArbasodCy d«a6ac, 

gtlrasoaCy btirasoac, 
Anchois, s. m., petit poisson de mer. — 

Anchody dnchuay dnchoia. 
Angien, ne, s. m. et adj., qui est depuis 

longlemps , ant^rieur, de Tantiquite. — 

Ilaincinekoay zdharraj adimiid, adint- 

zud, 
Anciennement , adv., autrefois. — Lehen , 

haramcim. 
AngiennetE, s. f., antiquite, priorite. — 

Zaiiarretan. 
Angrage, s. in., lieu ou Ton peut mouiller. 

A'ingura saria. 
Angre, s. f., pi^ce de fer pour arrdler les 

vaisseaux. — Aingura, angura. 
AngrE, fiE, adj., qui a jete Tancre. — Ain- 

gurutxuiy anguruUuj. 
Angrer, v. n., Jeter Tancre. — Atngiiratzeay 

angnratzea. 
Andouille, s. f., boyau de pore rempli de 

chair. — Lukhainka^ 
Ane, s. m., b6te de somme. || Fig., igno- 
rant. — Astody dstua. 
An6antir, v. a. et p., r^duire infant. — 

Ezeztatzea , ecereztea , ecereztatzea , 

ezdetlstea, ezdeusiatzea, deusgabetzea. 
Aneantissement, s. m., reduction au n^ant. 

— Ezdeuskuvza. 

Anemone, s. f., fleur des jardins. — Naslo- 
rakia. 



ANN 



— 14 



APA 



Anerie, s. f., ignorance, faule, bitise. — 

A stoker ia. 
Anesse, s. f., femelle de r«^nc. — Aslam. 
Anfractuosite , s. f. , cavite. — CiM. || 

Sinuosil6 : Ingnrakunlza, 
Ange, s. m. , creature spirilucUe. — A'in- 

gherudy atngnrud, 
Ang^lique, adj., qui tient de l*ange. — i4m- 

gurukod, aingfierukod. || Pianle ombelli- 

ftre : Amgheru bedarray bdarray biU 

harra. 
Angelus, s. m., priere catholique. — Ange- 

lus. 
Angle, s. in., rcnconlre de deux lignes. — 

Kantona,kdntiay kantotOy erlzdy ichkina. 
AiVGOissE, s. f., affliction. — Ansia, umias. 
Anguille, s. f., poisson. — ^ nghirOy am- 

ghila. || Anguille de mer : Itxas'-am- 

ghira. 
Angulaire, adj., k angles. — Kantomiruay 

kantoinsua, ertzatsuOy ichkidxua. 
Anguleux, se, adj., k plusieurs angles. — 

Clwkezkikoa. 
Anier, ere, adj., qui conduit dcs ^nes. — 

Astozaitia. 
Ammal, s. m., 6tre sensible. || Fig., per- 

Sonne slupide : AHiualiay dberea, dbrea. 

II B6te sauvage : Ldrrabreay Idrrabereay 

alimal! Ldsatiay alimaU salbaya. 
Amhe, ee, part., vivant. — Biciay animal 

iua, 
Animer, v. a., donnerlavie, exciter. — Ani- 

malzia, alimatzea, espdrsatzea. 
Animosite, s. f., haine. —Erabia^ amdrra. 
Anis, s. m., plante, graine. — Anisd. . 
Anisette, s. f. , liqueur d*auis. — AnisH- 

kdrd. 
A>'neau, s. m.,cercle, baguc.— /irrezfwwi, 
. errastima. 
Annee, s. f., la reunion de douze inois. — 

Urticiy nrtcdy urthea. 
Annexe, s. m., ce qui est uni. — Yunta. 
Annexer , v. a. , joindre , unir. — Yun- 

talzia. 
Annexion, s. f., action d'annexer. — Yun- 

tamena. 
Annihiler, v. a., aneautir. — Ezeztalzeay 

eceresialzea , ezdeustea , ezdeiislatzea , 

deusgabetzea. 
Anniversaire, a. s., fepoque), qui revient 

le meme jour chaque annee. — UrlC" 

mdgha, 
Annonce, s. f., publication. — O/sanrfed , 

ochanded. 



Annoncer, v. a., faire savoir, prddire. — 
Adidraztea. \\ Publier : Olsandetzed , 
ochanditzed. 

Annotation, s. f., note explicative, rennar- 
que. — Ndta, 

Annoter, v. a., ajouterdescclaircissements. 

— Ndtatzia, 

Annuel, le, adj., d'uu an. — Urtekod, 
Annuellement, adv., par chaque annee. — 

Urtekay urthorez, urteoroz, 
Annuite, s. f., remboursement partiel effec- 

tue chaque annde. — Urtianurlekoa. 
Annule, tE, adj., rendu nul. — Deseghim^ 

indarkaslua. 
Annuler, v. a. rendre nul. — Deseghileay 

indarka'izteay deseghinteay ezdeustea. 
Anoblir, v. a., rendre noble. — Lenarghil- 

zeUy ndbktzeay ndblecitzea. 
Anoblissement, s. m., action d*anoblir. — 

Ij^mrghiteay ndbleciera. 
Anormal, ale, adj., irr6gulier.— ifon/ratMa. 
Anse, s. f., arc d'un vase pour le porter. — 

giderray kiterna. 
Antagonishe, s. m., resistance. — Elxdy- 

keria. 
Antagoniste, s. m., adversaire; adj., op- 
pose. — Etzdya, kdntraghillea. 
Ant^cedemment, adv., auparavant. — L^- 

hendic. 
Antecedent, s. m., qui pr^c^de. — Lehen- 

gody lehemhdy ancinekod, 
Anterieur, adj., qui precede. — Tjehena- 

gokCid. 
Anterieurement , adv., prec^demment. — 

UhendiCy ha'ncinatic. 
Anticipation, s. f. , action d'anticiper. — 

Aificintasuna, 
Anticiper, v. a., devancer. — AlndfUzia. 
Antidote, s. m. , contre-poison. — Irasm- 

dcila, kontraposoina, 
Antipathie, s. f., aversion. — Igviinlza. 
Antique, adj., fort ancien. — Zaharra, 
Antiquity , s. f . , anciennet6 recuWe. — 

Lehentasuna. 
Antitiiese, s. f., contraste. — lifowfrajatiwd. 
Antre, s. m., grotte profonde, caverne. — 

IlarpiOy leiz^ barne handikt$a. 
Anus, s. m., orificedu rectum.— /ptirc/itltio. 
Anxiety, s. f. , agitation, trouble de Tesprit. 

— Grim, 

ApaisE, ee, part., calme. — Eztitua. 
Apaiser, v. a. et p., calmer, adoucir. — 

Emadtzeay gdzalzedy mdlsotzeOy megkint- 

zeay sdnmrtzea. 



kpp 



- 45 



APP 



Apanage, ^. m., dot, dotation. — Ddiheaj 

ddthia. 
Apathie, s. f., insensibility, indolence. — 

lAzotusufia. 
Apathique, adj., insensible, in(k)lent. — 

Ldzoa^ acholgabia^ acholgabea, 
Apergevoir , v. a. et p., comraencer k voir, 

decouvrir. — Ikusteay apercebitzea. 
Apitoyer , V. a. , attendrir. — Sdmnrt- 

zea. 
Aplanir, v. a., rendre uni. — LegHntzea, 

Unitzea. 
Aplatir, V. a., rendre plat. — Zabaltzea. 
Aplomb, s. m., ^quilibre. — Plomua. 
Apogee, s. m. elevation. — Andimena, aw- 

dig(k%. 
Apoplexie, s. f., maladie du cerveau qui6te 

subitement la facultd du mouvement. — 

Sdrminay s&rrerid. 
Apostasie, s. f., abandon d'une religion. — 

Ameghtta. 
Apostasier, v. n., renoncer k sa religion.— 

Arnegatzia. 
Apostat, s. m., qui arenonc^ k sa religion. 

— Arnagalzailea. 

Aposter, v. a-, mettre, placer, —Ezarlzia, 

ematia. 
Apostrophe , s. f. , marque d' elision. — 

Letrustca, || Figure de rhetorique : Bets- 

tostea. 
Apothicaire, s. m., qui prepare et vend les 

rera^des. — Bdlikarioa, oskayaria. 
Appara!tre , V. n. , devenir visible. — 

Aghertzed. 
Appareil, s. m., appr^t. — Lamibesa. 
Appareiller, v. a., assortir. — Berdintzea, 

II V. a., mettre d la voile : Prestatzea, 

maneatzea. 
Apparemment, adv., selon les apparences. 

— Aparantzia:^ . 

Apparence, s. f., extirieur, probability. — 

Aparantzia, ghisa, ^a. 
Apparent, te, adj., visible. — Agherid, 
Apparition^ s. f., manifestation d'un objet 

visible. — Agherpena, agherinded. 
Appartement, s. m. , logement. -7- Aparta- 

mendm. 
Appartbnant, te, adj., qui appartient. — 

IzMy dagokana. 
Appartenir, v. n*, 6lre k quelqu'un. — 

Izdtia, dagokitzea. 
Appas, 8. m. pi., charmes. — Charmac^ 

Appat, 8. m., ce qui Mive.^Bazkd^peifd. 



Appauvrir, v. a. et p., rendre pauvre. — 

Pobretzia, ^rrosmestea, praubetzia, 
Appel, s. m., recours au juge supcrieur, 

appellation. — Apeld, deyd. 
Appelant, te, adv., qui appelle d'un juge- 

ment. — Deiytzailia, 
Appeler, v. a., nommer, crier au secours, 

envoyer chercher, citer; v. n., interjeter 

appel. — Deitzed. 
Appesantir, v. a. et p., rendre ou devenir 

pesant. — PisUzedy astAntzedj pisutzea. 
II Devenir lourd, avoir un malaise : Tdn- 
. totzia. 
Appesantissement, s. m., ^tat d'une per- 

sonne appesantie, lourdeur, malaise. — 

Hildvra, 
App^tissant, te, adj., qui donne de Tapp^- 

tit. — Apetitosa, yanbidosa. 
AppfiTiT, s. m., desir, faim. — Gdsia^gdse^i, 

yambidea, apetitua. 
Applaudir, v. a. et n., marquer son appro- 
bation d'une mani^re quelconque. — DUn^ 

dUriatzetty olagaratzea. 
Applaudissement, s. m. , approbation. — 

Ddndiaria, diAnduria^ olagard. 
Applicable, adj., qui doit ou pent 6tre ap- 
plique 4. . . . — Egokagarria, 
Application, s. f., action d'appliquer un 

objet sur un autre. — Ifinilea^ ibentea, 

pdralzea. || Attention : Arreta, odrkera, 

arthd. || Comparaison : Anzanded , an- 

zoeray bekaldea. 
Appliquer, v. a., mettre sur. . . , adapter. — 

Esarlzea, emaiiea, ifinitzea, alderatzeay 

alboratzea^ urreratzea. 
Appliquer (s'), v. pr., apporter une attention 

extreme. -vlrr^ra^z^a, artliatzeay odrtzea. 
Appointements, s. m. pi., salaire annuel 

d'un emploi. -^Pdga. 
Apporter, v. a., porter au lieu ou Ton est.— 

Ekartzia, ekartzeay erematea^ altckatzea. 
Apposer, v. a., appliquer. — Emrtzea, 

esartzea, \\ Mettre : Ematiay emaitia. 
Appreciation, s. f., estimation. — EslitAa^ 

cioneaj estimadua. 
AppRificiER, V. a. , ^valuer. — Precialzm. || 

Estimer : On^skedatzea, estimatzea. 
AppRfiHENDER, v. a., craindrc.— B^Wuffzm. 
AppRjfiHENSioN, s. f., crainte. — Beldurra. 
Apprendre, v. a., acqu^rir une connaissance. 

-~ Ikhastea. \\ Enseigner : Irakatxtea. j| 

Faire savoir : Jakinaztea. 
AppRENTi, IE, s., qui apprend un metier. — 

Aprendisa^ ikasaria^ ikasjarduna. 



APP 



- 46 



ARC 



Apprentissage, s. m., 6tat d'apprenli. — 
Ikaskunza. 

AppRfiT, s. m., mani^re d'apprt ter. — Pres- 

tamena^ manealdia, \\ Pr^paralif : Presta- 

menay vienedldia, prestaera^ ghertuera^ 

managda. 
AppRfiTER , V. a. , preparer. — Prestatzea, 

aphantzea, kdmpdnizea^ mamalzea. || 

Assaisonner : Antolatzea, kdmpdntzea. 
AppRfiTEUR, s. m., qui appr^te. — Antolat- 

zaillea, mdldezaUlea^ kdmpdntzallea, md- 

neatzallea, prestatzallea. 
At>pRivoiSER, V. a. et p., rendre moins farou- 
che. — Usatzea. 
Approbateur, TRICE, s., qui approuve. — 

Onzataria , ekiyatzalled. 
Approbation, s. f., consentement. — Lau- 

damendua, antzateay ekiya. 
Approchant, te, adj., qui a du rapport. — 

— Idtlria. 
Approghe, s. f., action d'approcher. — Ur- 

biliasuna, tlrbillian. \\ Approche (4 V) : 

IngurMn. 
Approcher, v. a., n. et p., avancer, devenir 

proche. — Urbillzeay tUUantzea. 
ApPROFONDiR, V. a., creuser. — Chillotzea, 
Appropri^, i^e, adj., qui est mis k la conve- 

nance de — DinattM , ddgokianari 

emana, ezarrid. 
Appropri£, £e, part., dont on s'est rendu 

maitre. — Yabetua, naftsitua, ezkupera- 

tuaj nieneratua. 
Approprier, v. a., proportionner, mettre^ 

la convenance de. . . — Dinatiy ddgokia- 
nari, dddarkianari emaUea, ezartea, an- 

tolatzea, aphaitUzea. 
Approprier (s'), v. p., se rendre maitre, 

s*emparer. — Ydbetzea, nausitzeay ezhl" 

peratzea, m^n^ratzea. 
Approuver, v. a., donner son assentiment. 

Aprobatzea, dfrogatzia, laudatzea^ ont- 

zalzea, ekiyatzea. 
Approvisionnement , s. m., foumiture de 

provisions. — Ornidtlra , zuzkidHra , 

jabillzd. 
Approvisionner , V. a., foumir les choses 

n^cessaires k une ann6e, un h6pital, etc. 

— Ornitzea, zuzkiddritzea, jabiltzed, 
Approximatif, ve, adj., qui approche de 

Texactitude. — Menedn. 
Approximativement, adv.,d'une inaniftre ap- 
proximative. — Meneatxukiy tnenedtxnan. 
Appui, s. m., soutien, support. — Irozgdr- 

ria. II Fig., protection : Metnpegod. 



Appdyer, v. a et p., soutenir, etajer, se 
mettre contre. — Arrimaizea, kofUrakat- 
zea. II Prot^ger, aider, favoriser : Irdzera- 
zdtzia, irdzaraciatzia y sdstengatzed. || 
Prot^g^ : IrdzerazdOy irdzaracid. 

Apre, adj., rude au godt- — Kdratxa^ min- 
korrdy khiratxa. 

ApRETfi, fi. f., nidesse, violence. — Aspre- 
tastina. || Rude au goAt : Kdratxa, uttn- 
korrd. 

ApRfes, adv. ou pr6p., ensuite. — GMrOy 
dndoan. || Apr^s-demain : Etzi, || Apres 
(k la poursuite) : Ondotic. 

Apte, adj., qui est propre a r^ussir k. . . — 
Gay, gai, cintzod, entregtX, prapiod. 

Aptitude, s. f., disposition naturelle k quel- 
que chose. — Gdyendea, entregh^a, gat- 
gooy cintzoeria, cinizota^una. 

Aquatique , adj., marc^cageux, plein d'eau. 
— Lurdrtarraj inztlra. 

Aqueduc, s. m., esp^ce de canal. — Urddia, 
i^rjodira, ttrjodhy errekd-estalia. 

Araign^e, s. f., insecte. — Irmidrmaj ain- 
harba. 

Arbal^te, s. f., arc, arme. — Tiruztaya. 

Arbitrage, s. m., estimation faite par des 
juges. — Erabakid. 

Arbitraire, adj., dependant de la volont^, 
absolu. — Nainflea. 

Arbitrairement, adv , d'une mani^re arbi- 
traire. — Nainfliiez. 

Arbitre, s. m., juge choisi par les parties 
pour terminer un difTerend. — Zdcempi- 
dez, ^*abakitzallea, istiniaizalka. 

Arborer, v. a., planter, lever un drapeau, 
se declarer pour un parti. — Bandera 
gdratzea, goUitzia, bandera alichatzeay 
destolaslia. 

Arbre, s. m., le premier et le plus grand de 
tons les v^gdtaux. — >• Arbola, suhanay 
zdliatzaj drecha, zdhaiiza. 

Arbrisseau, s. m. , petit arbre. — ArboU 
chikia^ suhainchipiay drbolchumea. 

Arbuste, s. m., arbrisseau. — Arbolatchua. 

Arc, s. m., arme de trait avec laquelle on 
tire les fl^ches. — Tiruzidya. \\ Arc (en 
architecture) : Arruztaya. || Arc (de cer- 
cle, terme de g^om^trie) : Uztdyd, gUbia. 
II Arc de triomphe : Gdntistaya. jj Arc-en- 
ciel : Ortzadarrd, hustadarra, uztarghiaj 
oUzadarrd, oftrellakd. 

Arceau, s. m., arc d'une voAte. — Arkdda^ 

Archange, s. m., ange supirieur. — Arkan^ 
yelua^ goyaingherua, lenaingherua^ 



ARG 



— 47 — 



ARR 



Arche, s. f., voute d'un ponl. — Arkda, 

drruzlaya. \\ Arche de No6 (F), s. f., le 

vaisseau qu'il construisit par Tordre de 

Dieu : Noeren arkd, ontzia, nnzia. 
Archet, s. f., qui sert a jouer du violon. — 

Sonuztaya. 
Archev£que, s. m., ^vSque superieur. — 

Artchapezpikua, artzapezpikua. 
Arghipel, s. m.,mer sem6e d'Ues.— Ilsas- 

ugartedtma, 
ARCHiPRfiTRE , s. m. , premier pr^lre. — 

Aphaiz aarrenay lehenbiciko apheza, 
Architecte, s. m.,qui exerce I'arl debAlir. 

— In^hinudaria, ekidaria, eclmghillea. 
Architectdre, s. f., art de b^lir. — Ekida- 

kinza, ecMkinza, ekinza^ echaghille&n 

jakindea, etche^ghikn yakitatiay inghina- 

dorm yakitatia. 
Ardemhent, adv., avec ardeur. — Bicikiy 

icekiroy eciorOy garlukirO. 
Ardent, te, adj., violent. || Fig., qui a de 

I'ardeur. — Biciay icekia, ecioUy garlna, 
Ardeur, s. f., forte ckalcur. — Berotasnna, 

beroizd , beroicekia, |1 Vivacit6 : Biciia- 

sundy icekia, beroicekia^ beroizd, 
Ardoise, s. f., pierre feuillet^e dont on sc 

sert pourcouvrirles maisons. — Pizdrra. 
Ardoisier, s. m., ouvrier qui travaille aux 

ardoisi^res. — Pizdrraria. 
Ardoisi^re, s. f., carri6re d'oii Ton tire les 

ardoises. — Pizdrrobia. 
Arete , s. f. , os de poisson. — Arrhatn 

ezurra, arrai eztirra. 
Argent, s. m., monnaie. — Dirda, diaiytia, 
II Mital : Cilharra, zilhdrra, || Argent 

vif, s. m., metal liquide : Cilhdrbiday 

zilldrbizia. 
Argent^, fiE, part., convert d'argent. — Cil- 

hdrrestatuay zilldrrestattM. 
Argenter, v. a., couvrir d'argent. — Ci7- 

hdrreztatzia, zilldrreztatzia. 
Argemterie, s. f., vaisselle d'argent. — Cil- 

hdrreriGy zilldrreria, 
Argile, s. f., terre glaise. — Bustinua. 
Argileux, se, adj., d'argile. — Bustimuay 

bustinutxua. 
Argument, s. m., raisonnement, exposition 

abr^^e d'un ouvrage. — Arghitnenay 

arghinmidtia, inharduntza, inarduntza. 
Argumentation, s. f., mani^re d'argumenter. 

Arghimendea. 
Argumenter, v. a. , faire un argument. — 

Arghitzeay arghiniendatzeay iharduntzeay 

inardunlzea. 



Aride, adj., sec, sterile. — Iddrra. 
Ariditi5, s. f., s6cheresseau pr. et au fig. — 

IdOrtasuna. 
Aristocratie , s. f. , gouvemement des " 

grands. — JaUn nUnea. 
Aristocratique, adv., de i'aristocratie. — 

Jaiin mhiekoa. 
Arithm^tique, s. f., science des nombres, 

art de caiculer. — Cembalo^ jakinded. 
Arlequin, s. m,y bouffon, bateleur.— Arle^ 

kin, drlekina. 
Armateur, s. m., qui arme un vaisseau. — 

Ed^rretzidy jaieratua, ekarraitua. 
Arme, s. f., qui sert h attaquer ou k se d^fen- 

dre. — Armay drm(}a. \\ Arme k feu : 

Sdarmay garmd, 
Arm^e, s. f., troupes sous un general. — 

— Armada, yendedstea, dmidia, dncitea. 
Armement, s. m., appareil de guerre. — 

Gitadaprested. 
Armer, v. a., fournir d'armes, lever des trou- 
pes, dquiper un vaisseau. — Armdtzea. 
Armes, s. f. p., armoiries. — Echarnmc. 
Armoire, s. f., meuble k serrer les hardes. — 

Armariday armarida, jndnka. 
Armure, s. f., armes defensives. — Armd- 

pilldy armddtira. 
Armurier, s. m., qui fait des armes. — 

Armdghillea. 
Arpent, s. m., mesure agraire. — Ghdldia. 
Arpentage, s. m., mesurage des terres. — 

Izdrmenn, negurmeiia. 
Arpenter, v. a., mesurer des terres. — 

Izdriziay negurtzia. 
Arpenteur, s. m.,celuiquiarpente, mesure 

les terres. — Izartzailiay negurtzdilia. 
Arracher, v. a., 6ter de force. — Atherat- 

ziay aiheratzeay khentzeay jalkitzeay t7- 

kilzea. 
Arrangement, s. m., action d'arranger. — 

Antolumendua. 
Arranger, v. a., mellre en ordre, accom- 

moder. — Arrenyalzea , arrimatzea , 

aphamtzea, dntolatzea, kompontzea. 
Arr^rages, s. m. pi., revenus arri^res. — 

Errestdnzac, intresac, cenztmc. 
Arrestation, s. f., action d'arr^ter quel- 

qu'un. — Arrestacionia. 
Arr£t, s. m. , jugement. — Erabakia, era- 

bakeia, erabakdea. \\ Terme de chasse : 

GhMitasuna. 
ARRfiTER, V. a., n. et p., retenir.-r- GfteWt/- 

zea, atchikilzeay gheratzea, baratzea, 

trikdtzea. \\ Fixer : Ezdrtzea. \\ Saisir : 

3 



ART 



- 18 



ASP 



ArtzeUy alchemateay arrajmtzea. \\ Regler 

uii compte : Kontua eghitea, garbilzea. 

II Cesser d'aller, rosier : Ghelditzea. 
Arrhes, s. f. pi., gage d'un march^. — Er- 

reshac. 
ARRifiRfi, s. m., dette publique dont on dif- 

fi&re le paiement. — Errcstaniza^ ghibela- 

txka. ghibelamendua. 
Arriere-garde, s. f., derni^re parlie d'une 

arm^e. — Didlostca, erretaguardia. 
Arrivage, s. m., arriv^e auport. - Etorrera. 
Arriy^e, s. f., action d'arriver, venue de 

gens. — Gefidalzea ^ yendedia. |j Arrivee 

de toute autre chose : Naspilla, 
Arriver, v. n. imp., aborder, parveuir 4. ., 

survenir. — Ethorlzea, ethortcea, yetlia, 

jettia. 
Arrogamment, adv., avec arrogance. — Ar- 

rotird, fakatird, antustekird, drrogantki, 

fdkaki. 
Arrogance , s. f. , fierte. — Arrogancia^ 

drrotasuna, fdka, antusiea, drrogatUzia. 
Arrogant, te, adj., hautain. — Arroganta, 

drrotitsuay fUrfdyalsda, drrolatsua, dr- 

rUlUsuny fdkatilsxm, 
Arrondir, v. a., rendre rond. — BiribiUkat- 

zea, biribiirematea. 
Arroser, v. a., humecter; en parlant des 

rivieres, couler dans un pays. — Arro- 

satzea, drragaizea, ilrriztatzea. 
Arrosoir, s. m., vase pour arroser. —Uriz- 

tatcekoa. 
Arsenal, s. m., lieu ou Ton construit les 

vaisseaux de guerre. — Aiarasdnaj dnzi- 

kinteghid, \\ Lieu ou Ton renrerme les 

armes et Fattirail de guerre : Armatokiay 

drmaieghia. 
Arsenic, s. m., metal. — SoUmand, drlze- 

nika. 
Art, s. m., science, melhode, adresse, arti- 
fice. — Artea, ekinartea. 
Art^re, s. r., vaisseau du corps qui portele 

sang du coeur vers les extrcmilds. — Ghia. 
Article, s. m., parlie d'un discours. — Be- 

recindva. || Point de croyance : Sinista- 

mena. || Particule, gram. : Osichekd. 
Articulation, s. f., prononciation de mots. 

— OghiXciera yiiasbaghera. |j Jointure des 

OS : Y&niurac» 
Articuler, v. a., prononcer des mots. — 

OgHcitzea, nazbaghetzea. \\ v. n., se join- 

dre, anat. : Kdratztea. 
Artifice, s. m., Tnse.^Trdmperiay zdkur- 

keria. faltxokerin, \\ Composition de ma- 



ti^res inflammables : Parkida bat eghina 
siigarizco gayaz, || Art : Ekinartea. 
Artificiel , LE, adj., qui se fait par art. 

— Ekimrtekody ^kidarikod. 
Artificiellement, adv., d'unemaniere arli- 

ficielle. — Ekinartero. 
Artificieux, se, adj., plein d'artifice, trom- 

peur, astucieux. — Enganatzalleay zd- 

kurra, faltxda. || Avec art : Ekinarte-- 

duna. 
Artillerie, s. f., canons, mortiers, etc. — 

Ariillerid, 
Artilleur, 8. m., canonnier, soldat d*artil- 

lerie. — AriUldria. 
'Artisan, s. m., celui qui exerce un metier. 

— Oficialea, 

Artiste, s. m., qui s'occupe d'art. — Ar- 

tistd. 
As, s. in., point seul d*une carte, d*un d^. 

— Bdtecoa. 

Ascendant, s. ra., pouvoir. — Pddoria, pd; 

dorea. — Terme d'astronomie : Igani- 

zdrra. 
Ascension, s. f., Kle calholique. — Salba- 

tore. II Elevation de N. S. J.-C. au ciel : 

Jaunarm ceruratzea, Christoren igoH-en. 

II Action de monter : Gdramendua. 
AsiLE, s. m., refuge, — Lehiora. || Lieu de 

surete : Yestokiay ighestokiay gdrdelekuay 

gdrdalekxm, iheslekua. 
Aspect, s. m., vue d'un objet, — Bichta^ 

aurkeay arpeghia^ beghitarteOy drdorea, 

ikartzea. 
Asperger, v. a., arroser avec de Feaubenite. 

—Isdpatzea. || Arroser, r^pandre de Teau : 

Inzatzea. 
Aspi^RiT^, s. f., incgalit6, rudesse. — Ech- 
' kinda. 
Aspersion, s. f., action d'asperger avec de 

Teau b^nite. — Isdpodea. \\ Action d'arro- 

ser : Inzatzea. 
Aspersoir, s. m., goupillon. — Inzemalkay 

dtseman, dtsemon. 
AsPHYXiE, s. f., suspension des phdnomines 

vitaux. — Ithodura. 
AsPHYXiER, V. a., determiner Tasphyxie, s'as- 

phyxier. — Ithotzea. 
Aspirant, te, adj,, qui aspire k un emploi, 

k entrer dans un corps. — Aspirania. 
Aspiration, s. f., action d'aspirer, de respi- 

rer. — Asma, dtxa. 
AspiRER, V. a., attirer I'air avec la bouche. 

— Atsghitea^ dsmateay dtxghitea. \\ Desi- 
rer vivement : Nahia, 



ASS 



— 19 



ASS 



AssAiLLANT, s. ID., qui attaquc. — Erazdi- 

zallea, dkopillatzalleaj dttakatzaillea. 
AssAiLLi, IE, part., attaqu6. — Erazda, 

erazotudy akapilaiua. 
AssAiLLiR, V. a., allaquer. — Attakatzea , 

erazdtzea^ eraumitzea, aktypilatzea. 
AssAiNiR, V. a., rendre sain. — Sdnotzea, 

sdnotzia, 
AssAisoNNER, V. a., appreter les mels. — 

Arrimatzeay antolatzea^ pr^aratzea, 

kompontzea. 
Assassin, s. m., meurtrier, brigand. — Asa- 

sinalzailleaj heriotzaUlea, iralkay Mot- 

zalleaj hiltzatUea, 
AssAssiNAT, s. m. , roeurtre prdmedil^. — 

Eriotzeay ^rrallekeria. 
AssAssiNER, V. a., tuer quelqu'un. — Bicia 

khentzeay bicia atheratzea, eriotzghUea, 

hiltzea, erralletzea. 
AssAUT, s. m., attaque, lulte. — Erazda, 

erazoiua. 
Assemblage, s. m., reunion dc choses. — 

Bildxira. 
AssEMBLi^E, s. f. , reunion de personncs. — 

Kdpitoa, kdpiluay bilgunuiy batzarreay 

bilkuya. 
Assembler, v. 9.^ rdunir. — Biribilkatzea, 

biltziGy biltzeUy batulzia, balzatzia, la- 

tutzia. II Assembler (s') par Iroupes : 

Gabilhtzeay gabikotzea, yendcdea billzea, 

yendedia biltzea, biribilkatzeay ballerat- 

zea. II S'attrouper : Biribilkatzeay balle- 

ratzea. 
Ass^NER, V. a., porter un coup violent. — 

J6i$eay ydtzeay jdzartzea. 
AssENTiMEiiT, s. m., consentemeut. — Bayay 

nayd. 
AssEoiR, V. a. at p., mettre dans un siege, 

^tablir. — Yarizea, jartzea, esartzeay 

esertzia, 
AssERMENTER, V. a., obliger par serment. — 

Cinaghitea, 
Assertion, s. f., propdsition qu'onavance. — 

Err ana. 
AssERviR, V. et p., assujettir. — Mempet- 

zed, meneratzedy mendazpitzeay sujetat- 

zea, 
AssERVissEMENT, s. m., sujetion. — Memped, 

meneay menera, mendera. 
AssEZ , adv. , autant qu'il faut. — Aski , 

frankoy frango, franki. 
Assmu, UE, adj., exact, continuellement ap- 

pliqud, qui rend des soins continuels. — 

Jarraikiay yarraikiay jarrikia. 



Assiduity, s. f., exactitude, application. — 

Odrkeray yarraikitasunay arthay arreta. 
AssiECEANT, TB, adj., qui assidge. — Sitiat- 

zalleay setiatzalleay esitaria. 
Assi^GER, V. a., faire un siege. — Sitiatzeay 

esitaritzeay setiatzea, 
AssiETTE, s. f., vaisselle. — Asietay tren- 

chonay pldterua. 
AssiETT^E, s. f., plein Tassietle.— Trewcfeo- 

nada. 
Assignation, s. f., exploit, citation. — Deim. 
AssiGNER, V. a., appeler devant un juge. — 

Deitzea, || Designer : Senalpetzia, 
Assimilation , s. f. , action d'assimiler. — 

Bekdldeay dnzundeay anzoSra. 
AssiMiLER, V. a. et p., comparer. — Bekdlt- 

zea, 
Assis, isE, part., mis sur un si6ge. — Yarria. 

II Etabli : Ezarria. 
Assise, s. f., rang de pierres. — Errenkdday 

dndatMy errondeay marcena. 
Assistance, s. f., aide, secours.— Lajftin/^a. 
Assistant, te, adj., qui est present. — Be- 

raiirkia. || Qui aide : Laguntzallea. 
AssiSTER, V. n., aider. — Laguntzea. \\ Etre 

present : Beraiikitzeay berauketzea. 
Association, s. f., union de personnes. — 

Asosiasionea. ^ 

Associfi, tEy part., en societe. — Asosiatua, 
AssociER, V. a., prendre pour compagnon, 

entrer en socidld. — Asosiatzea. 
AssoMBRiR, V. a., renlre sombre. — Ilhiint- 

zia. 
Assommant, te, adv., ennuyeux. — Una- 

garria. 
Assommer, v. a., tuer, batlre avec exc^s. — 

Ehotzeay zdmpatzeay Uniakatzea. 
AssoMMOiR, s. m., canne ou b&ton plomb6. 

— P her ton. 
AssoMPTiON, s. f., enlevement de la Vierge 

au ciel, jour de cette ftle. — Andredena- 

Maria. 
AssoRTiMENT, s. m., convenaucc. — EragMay 

^torkida. || Assemblage complet : Orni" 

durtty zuzkidiira. 
AssoRTiR, V. a., rdunir des choses qui se 

conviennent.— Znzkitzea,jabiltzeay era- 

gdtzea. \\ v. n. et p., convenir a. . . : Etor- 

kidatzea. 
AssoupiR, V. a. et p., endormtr A demi. — 

Loerazotzeay loeracitzeay kUluskatzid. \\ 

Calmer : Estitzia. 
AssoupissEMENT, s. m., souimeil Idger. — 

Lo&azody Idarazody kdlmkd. 



AST 



— 20 — 



ATT 



AssouPLiR, V. a., rendre souple, doux au 
toucher. — Grtrt/zia, sdltitzia, silabetzia, 
ematutzia, eziitzia^ nmlgatzia, bighin- 
' ducal zia, gdzatzia. 

AssouRDiR^ V. a., rendre sourd. — Gdgortzia, 
Assouvm, V. a., rassasier une faim vorace. 

— Ashe(zia, a^etzea, 

AssujETTiR, V. a., soumeltre. — Mempetzea, 

meneralzea, mendazpitzea, bortchatzea. 

II Consolider : Sheguratzia , seguratzea. 

Assurance, s. f., certitude, security, garan- 

W^.—Sh$guranciay segurantziay shegura- 

metidtia. \\ Qui r^pond pour. . : Menpegoa. 

II Hardiesse : Ozarlasuna , aiisartasuna. 

Assure, iSe, part., consolidi^. — Seguratua. 

Aflirme : Bdyeztatua, bdyeztita, \\ Qui 

assure (personne) : Bdyeztaria^ bayetzal- 

ka, bdyeztazallea. 

AssuR^MENT, adv., certainemenl. — Segur^ 

shegttrki, segurki. 
Assurer, v. a., consolider. — Segtirtatzea, 
segnrtalzia. j| Aftirmer : Bdyezlatzeay 
seguratzeiiy bdyeztzea^ seguratzia. 
AsTHHATiuuE, adj., qui a la respiration dilTi- 
cile. — Azmay hdsmatikay haiia laburra 
dnena, 
AsTHME, s. m., maladie, courle haleine. — 

Azmay hdsma. 
AsTRE, s. m., ^toile, signe compose de plu- 

sieurs dtoiles. — Izarra, cerudrghia, 
AsTREiNDRE, V. a., assujotlir, forcer.— Por(- 

chatzia. 
Astringent, te, qui resserre, m6d. — Estii- 

kia, ersikia, 
AsTROLOGiE, s. f., scicnce qui traite des as- 

tres. — Izdrjakindea. • 
AsTROLOGiQUE, adj., de I'aslrologie. — Izdr- 

jukindeeoa, 
AsTROLOGUE, s. lu., qui s'occupe d'aslrolo- 

gie. — Izdrjakina, 
AsTRONOME, s. m., cclui qui pratique I'astro- 

nomie. — Izar^arte-yakilea, 
AsTRONOMiE, s. f., science des astres. — 
Izafarte - yakintamna , cerudrghien- 
yakintatea, 
AsTUCE, s. f., finesse condamnable, ruse. — 
Gaizgandmy dmarrAay fimzia, jokotria, 
zdkurkeria, 
AsTUciEUSEMENT, adv., d^uue mani^re astu- 
cieuse.— GaizgandirOy dmarrttkiy dmar- 
rHkirOy zdkiirku 
AsTuciEUX, SE, adj., qui a de I'astuce. — 
Gaizgandiay amarrutsua, zdkurkmtxtMy 
zdkurkitxtia. 



Ath^e, s. m. et adj., qui nie Dieu.— /a?n*:o- 
bagheay JainkogabeOyJainkozkay Ya'inko- 
gabea. 

Atheisme, s. m., impi^te qui consiste a ne 
reconnailre aucune divinite. — Jahicoga- 
belasuna, Jainkobaghelasuna. 

Athlete, s. m., celui qui, parmi les Grecs 
et les Romains, combattait dans les jeux 
publics, homme fort. — GMaritty gudu- 
taria. 

Atmosphere, s. f.,air qui entoure laterre. — 
Ketnear ingnruay k&mearen m\\ga. 

Atmosph^rique , adj., de Tatmosph^re. — 
K^mmr-ing urukoa . 

Atome, s. ra., corpuscule. — Pitsay fiisay 
ikdbea. 

Atre-, s. m. foyer. — Siikaldia. 

Atroce, adj., (aine) f^roce ; (crime) enornie, 
cruel. — Odolghirodia. 

Atrociti^, s. f., ^tre atroce. — Odolgkiroa. 

Atrophie, s. f., amaigrissement. — Yrd. 

Atrophier (s'), v. p., amaigrir, deperir. — 
Yrdtzia, 

Attache, s. f., lien. — Ldkcarria. 

Attachement, s. m., affection. — Alchiki- 
tasutKiy estekadura. 

Attacher, v. a., lier, joindre une chose a 
une autre. — Alchikaztiay juntatzia. \\ 
Attacher une chose a une autre : Esta- 
kalziay estekatzea. || S'attacher, v. p., se 
prendre k une chose : Ldtziay loizea. || 
Fig., s'attacher a quelqu'un, I'aimer, lui 
porter de Tinterfit : Atchitkilzia. 

Attaquant, adj. et s., assaillant a la prise 
d'une place , d'un camp. — Irarpariay 
irarpatzaUea. \\ Assaillant (Fennemi) : 
Erasotzalleay ak6pUatzalka. 

Attaque, s. f., action d'altaquer une ville ou 
un camp. —Irarpaiua. \\ D'attaquer Fen- 
nemi : Attakaday erasOy eramsiay akdpi- 
latuay erasotsua. 
Attaquer, v. a., assail lir une ville ou un 
camp. —Irarpalzea, || Assaillirrennemi: 
Eraunsitxeay erasotzeay akdpilatzeay ako- 
metatzea, * 

Atteindre, v. a., parvenir a son but. — 
Heltzia. || Parvenir k toucher une chose, 
joindre : Atchematia. 

Atteinte, s. f., prejudice. — Bidegabea. 

Attelage, s. m., b6tes atlel6es. — Ustar- 
raldia, 

Atteler, v. a., attacher des animaux de 
trait k une voilure, etc.— Pdratzeay infi- 
nilzcu, ipinUzeay ibeniizeay ereniizea 



ATT 



— 21 



AUD 



dbereaCy zdldiac. \\ Atteler des boeufs : 
Uztartzia. || Alleler des chevaux, etc. : 
Paratzea. 
Atte^ant, te, adj. pr. et adv., qui louche. 

— AtchikM. II Tout proche , 4 c6tc : On- 
ddan, dldian. 

Attendant (en), loc. adv., dans Tintervalle. 

— Arie-hortan. || Jusqu\^ ce que, 
jusqu'alors : Ordu-arte. 

Attendee, v. a., elre dans Taltenle. — Ugn- 

rikitzia, beiratzea, ngurikitzeay igtiri' 

kilzea, 
Attendrir, v. a., rendre tendre. — Sdmnrt- 

zia, sdnmrtzea. 
Attendrissement , s. m. , sentiment par 

lequel on s'attendrit : Sdmurtasuna. 
Attendu, prep., vu. — OladenazgherozHc, 
Attentat, s. m., entreprise coupable. — 

Gaiztopa, 
Attente, s. f., action d*attendre. — Egdnmla. 
Attenter, v. n., commettre un attentat. — 

Gdfztopaizea. 
Attentif, ive, adj., qui a de Tattention. — 

Arlhosa, artatstM. 
Attention, s. f. , application d'esprit. — 

Odrrera, atlentciansa ^ drtha, arrefa, 

odrray odrkunay drta, || Action respec- 

tueuse : Beghirumea^ artha, 
Attentivement , adv. , avec attention. — 

Altenlcionekilan, arrelaz,arthaz, artdz^ 

odrraz. 
Attenuation , s. f. , diminution. — GtUi- 

meridua. 
AttEnueb, v. a., aflaibiir, rendre moindre. 

— GtUitzea. 

Atterrage, s. m., voisinage d'une terre. — 

Uor^iirbilkuntza. 
Atterrer, v. a., abattre. — Lurreratzia. 
Atterrir, v. n., terme de marine, prendre 

terre. — Le6rreatzea. 
Attestation, s. f., action de certifier. — 

Segurantzd. 
Attester, v. a., certifier. — Seguratzea. 
Attiedir, v. a. et p., rendre ou devenir 

tiede. — Epelceay epeltzid, dztea, 
Attirail, s. m., §^ande diversity de choses. 

— Tr^sna mtdtzua. 

Attirant, te, adj., qui attire. — Erakarlea. 
Attirer, v. a., tirer k soi. — Ullanazliay 

urbillaztia, erakartzea. 
Attiser, v. a., allumer, exciter. — Pichtea^ 

pitzteay pizteUy viztea. 
Attitude, s. f., toumure, pose. — Egon- 

mdnera. 



Attouchement, s. m., action de toucher. — 

Unkia, unkiniendiia. 
Attractif, ive, adj., qui attire. — Erakar- 

fea, erakarlia. 
Attrait, s. m. , ce qui attire. — Arrizdea. 
Attraction, s. f., action d'attirer. — Era- 

kartasihia, 
Attraper, v. a., prendre k un'pi^ge, trora- 

per, atteindre. — Atchematia , barrapat- 

zea^ arrapatziay Mitia. \\ Obtenir : 

Izatia, 
Attrayant, te, adj., qui a de Tattrait. — 

Charmagarria. 
Attribuer, v. a., attacher, annexer a. . , im- 

puter. — Ddgoketzea. 
Attribut, s. m., ce qui est propre a chaque 

sujet. — Ddgokera, ddgokhidea. 
Attribution, s. f., concession d'une prero- 
gative. — Ddgokera, 
Attristant, te, adj., qui attriste. — Ddmu 

garria, aisekabea^go belkaria^ odoliagar- 

riUy tristagarria. 
Attrister, v. a., affliger. — Trnta/^jfa, 

damugarritzeay damutzea, atsekabelzeay 

goibeltzea. 
Attroupement , s. m., assembl^e tumul- 

tueuse. — Biribilkunza, 
Attrouper, v. a. et p., assembler en troupe. 

— Biribilkatzeay billzea, 
Au, Aux, part., a le, a les, 1^. — An^ han^ 

hor. II A lui, k elle : Hori, hari. || A eux, 

k elles : 0%er, ohier, ohieri, ehieri. 
AuBADE, s. f., sir^nade. — Alborada. 
AuBAiNE, s. f., profit. — Irabacia. 
AuBE, s. f., pointe du jour. — Alba, arghi- 

dlba, albda, egtlanza, egunsentid, egual- 

reay arlhatsd , arghiaren beghia. |j Vete- 

ment eccl^siastique : Alba, dlbeay elizd 

athorra, 
AuB^piNE, s. m. , arbrisseau.--£/Aomf Awrta. 
AuBERGE, s. f. , maison ou on loge et mange 

en payant. — Ostatua, oshtafua , oslaliay 

trabena, taberna, 
AuBERGiSTE, s., qui tienl auberge.— Os^a- 

Ura, oshtalera, trabenariaytabernaria, 
AucuN, NE, adj., nul. — Nihor, nehor, moVy 

bdlere, gdberic, gdrabic. 
AucuNEMENT, adv., nullement. — Noholas^s, 

niholasH*e ez, ifwlareZy nihdkre, 
AuDACE, s. f., hardiesse extreme. — Boron- 

tia , ailsartzia, || Fig. , affronterie. — 

Kdpela, 
AuDAGiEUSEMENT, adv., avec audace. — i4u- 

sarkiy boranteski. 



AUS 



— 24 



AVA 



AuDACiEux, SE, adj., hardi. — AHmrtay bo-- 

rontia. 
Audience, s. f., stance, reception, entrevue. 

— AMienciay mtzufideay adiundea. 
AuDiTEUR, s. m., qui ecoute. — Aditzailea, 

aditzallea, etudnlea. 
Audition, s. f., action d'entendre. --Enzt^na. 
AuDiTOiRE, s. m., auditeurs. — AditzaileaCj 

aditzalleaCy enzitnleac. 
AuGE, s. f., pierre ou bois creus4. — Askd, 

Oihka. 
Augmentation, s. f., accroissement.— E?wm- 

dm, gheiay gheya^ berrea , emendalld. 
Augmenter, v. a. et n., accrollre. — Han- 

ditziUj emendatzia, emendatzea. 
Augure, s. m., presage. — Azma, aztina, 

azlia. II Celui qui predit : Azmatzallea. 
AuGURER, V. a., presager. — Azmatzea^ 

aztialzeay azlinatzea. 
Aujourd'hui, adv., ce jour. — Egnn, ghaiir. 
Aum6ne, s.'f., ce qu'oii donne. aux pauvres. 

— Amomay erremmina. 

AuNAiE, s. r., lieu plante d*aunes. — Hal- 

zadia. 
AuNE, s. m., arbre. — Halza , haltza. 
AuNE, s. f., mesure. — Berga, 
AuPARAVANT, adv., avanl luut. — LehendiCy 

lehenago. \\ Avant : Lehen. 
AuPRES, prep., tout pres, en comparaison. — 

AldiaUy dlderdiany hofidoan, dldeaUy nil- 

laniauy dlboan. 
AuRi^OLE, s. f., cercle autour de la t^tedes 

saints, degr^ de gloire qui distingue les 

saints dans le ciel. — Arghi'karoe(ty ar- 

ghizkd ingttrtM, arghingttrna. 
AuRicuLAiRE, adj., qui a rapport aux oreilles. 

— Beharrikotty bearrikoa, behrrikoa, 
AuRORE, s. f., lumiere avant le lever du so- 

leil. — ^ IruskialheralziaCy ekhijaJkitziac, 

egttmentia, egtlanza, eguaiza, arthasa, 

arghiarenbeghia. 
Auspice, s. m., presage. — Azma^ aztinay 

aztia. 
Aussi, adv.,.de in^me.— Igdaly drobaty ^re, 

bai eta &ra. 
Aussit6t, adv., dans le moment. — Ichtan 

beriauy bertan, memmluan. 
Austere, adj., rigourcux, 4pre. — DorpH^ 

hatndura. 
Aust6rit6, s. f., rigueur, severity. — Dorp^- 

iasuna, garratztastuia. 
Austral, le, adj. (sans pi. m.), meridional. 

— Egtlerdironzkoa, egHaronzkoa, egoaU 

dekoa. 



AuTAN, s. m., vent du Midi, poit. — Egoa, 

egm, egoya. 
AuTANT, adv., marque d'egalit^. — Horren^ 

hain berlce, hain beste, \\ D'autant (ca de 

plus) : Hatn bertcez, 
AuTEL, s. m., table pour les sacrifices. Fig., 

religion. — Aldarca, dliarea. 
AuTEUR, adj., cause du bicn et du mal. — 

Emghillea. || Principal d'une farce (bouf- 

fou) : Jostalluen nagusi4iy burnsiyhiay bu- 

riisaki. \\ Qui fait un livre : LiburughiUea. 
II Inventeur : Aslea. 
AuTHENTiciTE, s. f., qui fait autorite.— i^^Ai- 

tasuna. 
AuTHENTiQUE, adj., qui fait autoritd. — 

Eghiazco ganza, gauza den arabera, 

eghiatna. 
AuTOMNE, s. m. et f., troisi^me saisoii. — 

Udazkena, larazkena. 
AuTORiSATiON, s. f., pouvoir. — Menandet- 

zeay premicioniay premicifta, menderal- 

zea, 
AuTORiTt, s. f., puissance. — Ottoritaiia, 

othorilaOay nausilastmay biirupeay jabe- 

ta^finOy mendndeay menderaz, metieaz, 

yabctasnna, 
Autour, prep., aux environs. — Ingurua, 

infjuriay ingiiruan. ingiirian. 
Autre, adj., marque, distinction. — Bertzia, 

bezlia, bercea. 
Autre part, adv., ailleurs. — Bertze-nani- 

belly bertze-nombatt. 
Autrefois, adv., ancieimement, jadis. — 

Lehen, berceorduZy bertzeorduz. 
AuTREMENT, adv. , d'uuc autre mani^re. — 

BertzennZy beztetwz, 
AuTRUCHE , s. f., oiseau fort grand qu'on dit 

digerer du fer. — Sayed. 
AuTRUi, s. m. (sans pi.), les autres. — Jen- 

diaCy yendiaCy yendeac, bercerena. 
ArxiLiAiRE, adj., qui aide. — Lagttntaria, 
AvALER, V. a., faire entrer dans le gosier. — 

Irexlia, irichiiay irexitziay (rested. 
AvANGE, s. f., avoir le devant, ^tre monte en 

argent. — Abanzua. 
AvANCEMENT, s. m., diguitf^, obtention d*un 

grade. — Abanzamendaa, haincinamen- 

dtiUy aitzinanienduay aurreranzay haur- 

rerantza, \\ A Her en avant, progres : Ar- 

rerapenUy aurrdpena, Mzinapenay aitzin- 

ddpena, 
Av ANGER, V. a., n, et p., faire du progrds, 

prater, aller en avant. — Altcinatzeay ain- 

cinatzea, haicintzeay aurreratzeay hour- 



AVE 



^8 — 



AVI 



reratzia, aurreragotzea ^ aurragotzea, 

aUcinagolzeayailzinduagotzea. \\ Avancer 

davantage : Aiirreragholutzea, aurragho- 

tntzea, dUzinghotutzca^ aUzinduagolut- 

zea. II Avancer (encore davantage) : Aiir^ 

rereghitutzeaj aUrreghitntzeay aitcineghi- 

tutzeay aitzinduegolHtzea, 
AvANT, adv., marque de priority. — Lehena. 

II Autrefois : LehenagOy aifcineany hain- 

cinian, \\ D'avant (d'autrefuis) : Lehendic, 

II Avant (en), aller, marcher : AUrreray 

haurrerGy aitzinaty ha%ncifuU. 
A VANTAGE, s. HI., profit, sap^riorit^. — 

AbanlailliMy abantailliay galndia, era-- 

ghina. * 

AvANTAGER, V. a. , donner des avantages. — 

Abantaillaiziay gaindilzeUy eraghinzea. 
AvANTAGEUSEMENT , adv. , d'une maniire 

avantageuse. — Abantaillu'kilan , aban- 

tallurekin^ galtidirokiy eraghindirdki , 

abantailloskL 
AvANTAGEUX, SE, adj., profitable, qui sied. — 

IrabazgarriOy gatndird, &aghindiro. 
Avant-garde, s. f. , premiere division d'une 

armee. — Lengx\ardia , lehengAardia , 

haintzingiiardia. 
AvANT-HiER,adv., le jour qui pr6cedait hier. 

— Eheneguriy erenegun. 
AvANT-vEiLLE, s. f., survcille. — Haicineco- 

gaihan, erenegun arratxian. 
AvARE, adj. et s., qui aime trop les riches- 

ses. — CizkoUzdy cikoUzd, dbdridosdy 

btkharrariay yrdmana. 
Avarice, s. f., vice de I'avare. — CizcoitZ" 

keria, cicottzkeriOy abaricioskeriay lukhii- 

ranzay yrdmanza. 
AvARiE, s. f., d^g&t k des marchandises, k un 

navire. — Areria, kdltea. 
AvEc, prep., ensemble, conjointement. — 

Ekin, II Avec (moi) : N^re-kin, ^-kin. 

11 Avec (toi) : Ire-kin. || Avec (lui ou elle): 

Orf^kiny arr-kiny arrekin. \\ Avec (eux 

ou elles) : OV-kiUy ei'-kin, eyekin. || Avec 

(vous) : Zure-kin. 
Av^NEMENT, s. m., venue, Elevation a une 

dignity. — Etorrertty etharrera. 
AvENiR, s. m., temps {\xiur. --Ethortzektta. 
II Adv., d6sormais : OratndiCy emendic- 

hdmtzinat. 
AvENT, s. ra., temps avant la ^o€\.—Aben- 

dda. 

AvENTURE, s. f., 6v6nement, hasard. — Gher- 

takaria. 
AvENTURER, V. a., hasardcT. — Meniuratzed. 



AvEPiTURiER,' s., qui court les aventures. — 

Mentnratxua, menturagarria, ghertaka- 

rilxmi. 
Av^Rfi, EE, part., certifi^, vdrifi^. — BiHa- 

kinduGy jakindua, yakindua, yakina. 
Av^RER, v. a., verifier, certifier. — Billakin" 

delzeay jakindetzea. 
Averse, s. f., pluie abondante et subite. — 

Phesia. 
Aversion, s. f., haine, antipathic. — Re- 

kaUzay bekdlzkoa. 
AvERTiR, V. a., donner avis. — Abertitzia, 

mezutzeay abisdtzea. 
AvERTissEMENT, s. m., Rvis, prdface.— i46t- 

sik^y abma, mezua. 
AvEu, s. m., reconnaissance d'un fait, t^moi- 

gnage. — Haithorray aithortza. 
AvEUGLE, adj. et s., priv6 de la vue. — 

ItxtiUy itsua. 
AvEUGLEMENT, s. m., c^cit^. — Uxutosuna. 

II Aveugl^ment, fig. (obscurcissement de 

la raison) : ItxutukL 
AvEUGLER, V. a., priver de la vue. Fig., de 

la raison. — llxutzia, ilxutzea. 
AvEUGLETTE (a l'), loc. adv., k tdtons, fam. 

— Asmitat. 

AviDE, adj., qui desire ardemment. — /rm- 

kintty andamutiay bekafztia. \\ Intcress^ : 

Guticitsua. 
AyiDEMENT, adv., avec avidity (manger). — 

Ithoka. II D^sir ardent : Gnticird, irris^ 

kird. 
AviDiT^, s. f. , disir ardent. — GtUiciay tr- 

ritsOy behccttzay bekaizkoa, ondamua, \\ 

Insatiabilitc de manger : Ecin a$6a. 
AviLiR, V. a. et p., rendre y\\,—Guchitzeay 

guiitzeay Hrritzeay beheitUzcay aphaltzeiiy 

beheratzea. 
AviLissANT, TE, adj., qui avilit. — Guchika- 

riay gAtikaria. 
AviLissEMENT, s. m., ^tat d'un ^tre avili. — 

GiXtiknritasuna , beheramenduay aphaUa- 

suna. 
AviRON, s. m., sorte de rame. — Rdmay 

arratla. 
Avis, s. m., opinion.— /(fea, aftwtitf. || Aver- 

tissement : Abisuay mezutty gaziiguay art- 

sua. II Avis (donneur d') : Bidarkitzallea, 

komeillu'emaiUea. 
Avisifi, tEy adj., prudent, eveill^, d^gourdi. 

— Emayay erazarrhy eratzarria, zu- 
hurra. 

AviSER, V. a. et n., averlir. — Abisatzeay 
mezutzea^ adieraztea, gaztigatzea. Q 



BAD 



— 24 



BAI 



S'aviser , v. p. , apercevoir', penser. — 

Abisatzea, oartzea. 
Aviso, s. ra., petit navire de guerre. — Avi- 
, su-ontzia , abisu-untzia , abisu-oncin , 

berni-uncia. 
AviTAiLLER, V. a., foumir des vivres et des 

munitions. — Ornitzea janedariz guer- 

laco gatlcez. 
AviVE, 6e, part., ranime. — Pichhia^ pitz- 

tua, 
AvivER, V. a., rendre plus vif, ranimer. — 

Pichtia , pichtea , pitztea, pitcherazlia, 

pitzei'aztia. || Faire revivre : Bicieraz- 

tia, picherazlia^ pilzeraztia. 
AvocAT,s. m. , celui qui fait profession 

de defendre des causes en justice. Fig., 

qui intercede pour un autre. — Abokata. 
AvoiNE, s. f., graine pour les chevaux. — 

OlhtM, 6l6a. 



Avoir, v. a._, possMer; s. m., bien. — Etl- 

kitzea, izatiaj ukalea, edukilzea. 
AvoRTEMENT, s. m., actiou d'avorler. — 

Bertitzd. 
AvoRTER, v. n., accoucher avantterme. — 

Bertitzaz erditzea, timea bdiatzea. '\ 

Echouer : Kosta'ghilea. 
AvouER, V. a. et p., reconnaitre qu*ane 

chose est. — AUhortzia , atroyatzea^ 

haitortzea. 
AvRiL, s. m., quatrieme mois. — AphiriUa^ 

jorraU. 
Axe, s. m., pivot. — Opda^ k6nlza. 
AxiOME, s. m., maxime. — Esanghia, es^a- 

* kia, erdbakia. 
AzuR, s. m., mineral. — Urdinaria^ urdi- 

narra, || Couleur bleue : Urdimy nrdina. 
AzuRER, V. a., rendre bleu. — VrdintzWy 

urdintzia. 



B 



Babil, s. m,, caqnet ^ Hizkundea, hitz- 

kundea. 
Babillard, de, adj. et s., qui a du babil. — 

Elekdritty hitztlntzia, 
Babiller, v. n., caqueter. — Elekdtzea, 
Babine, s. f., levre de quelques animaux. — 

Ezpaina. 
Babiole, s. f., jouet, bagatelle. — Deu- 

sezbat. 
Babord, s. m., c6t^ gauche du navire en par- 

tant de la poupe. — Ezk^rreronz, 
Bag, s. m., grand bateau plat. — Kabarra. 
Bagchanale, s. f., orgie, dc^sordre. — Aar- 

rilluna, 
Baghe, s. f., toile pour couvrir les charret- 

tes, les bateaux. — Estallzeco dray es- 

taltzeko sdyala. 
Bagler, v. a., faire une chose k la liMe. — 

Despeditzea, lasterka Ian bat ^ghiieay pre- 

sdkan Ian bat ^ghitea. 
Badaud, adj. ets., niais qui s'amuse de tout. 

— Z6zoa. 
Badigeonnage, s. m., action de badigeonner. 

Pintradura. 
Badigeonner, v. a., peindre un mur. — Pin- 

tratzea. 
Badin, ine, adj. et s., folAtre.— Dr(J/ta, c^le- 

bria. 
Badinage, s. m., action de badiner. — Fds- 

teta. 



Badiner, v. n., faire le badin, plaisanter. — 

Libertitzia, ydstetatzia. 
Bafouer, v. a., railler, vilipenderquelqu'uD. 

— Trufatzea. 

Bagage, s. m., Equipage de guerre. — Bd- 

gakia. || Effets de voyageur : Arrdpac. 
Bagarre, s. f., tumulte. — Arrdkeria. 
Bagatelle, s. f., chose fr'wole.—Yeusezbat, 

chirchilkeria, 
Bagne, s. m. , prison des formats. — Gdl^- 

rako presondeghia, 
Bague, s. f., anneau. — Errestima. 
Baguette, s. f., verge. — Cihdrra. 
Baie, s. f., petit golfe. — Baiya \\ Fruit: 

Mulkua, 
Baigner, v. a. et p., mouiller. — Buslitzia. 
II Se baigner (prendre un bain) : Maw- 

hatzeay fnatmtzcay Hrestea. || Tremper, 

couvrir une chose d'un liquide : Asaltzea^ 

gaintchuritzeay gaimhurizkatzedy aza- 

leztzea. 
Baigneur, se, s., qui se baigne, qui lient des 

bains. — Mamhdtzalleay idrestzailla. 
Baignoire^ s. f., cuve oii Ton se baigne. — 

Manwirra. 
Bail, s. m., convention par laquelle on trans- 

f^re a quelqu'un la jouissance d'une chose. 

— Balla. 

Baillement, s. m., action de boiler. — Aho- 
zdbalka. 



BAL 



— 25 — 



BAN 



Bailler, v. n., oumr involontairement la 

bouche,-- Ahdzabalkatzia, ahorrositzea. 
Baillon, s. m., morceau de bois que Ton 

met dans la bouche puur emp^cher de 

parler. — Ahd trdbatzeko egurra, 
Baillonn^, fiE, pari., qui est b^illonne.— 

Ahda trdbahia, ahiia irdbatm, 
Baillonner, v. a., meltre un bullion. — 

HatU trdbatzia^ ahod trdbatzea. 
Baijv, s. m., eau oii Ton se baigne. — Ma- 
nna y manhua. 
Baionnette, s. f., ^pee au bout d'un fusil. — 

Baiyoncta. 
Baiser, v. a., appliquer sa bouche sur la 

joue ou ailleurs; action de baiser : MAsti- 

kafzca , pokatzea. || Baiser (un) : Mdsu 

baty pola bat, 
Baiseur, euse, s., qui aime a donner des 

baisers. — Mdsukariay pdkaria, 
Baisse, s. f., diminution de frh,—Beheilia. 
Baisser, v. a. et n. , abaisser, s'affaiblir. — 

Aphalcea, aphaltzia. 
Bal, au pi. HALS, s. m. — Bdla, bdlac, 
Balai, s. ra., instrument pour nettoyer. — 

Erkatzd, ydtxa^ eralxa, eskoba. 
Balance, s. f., instrument pour peser. — 

Bdlenza, hat^ahtmu. 
Bala>'cehent, 5. m., action de balancer. — 

Balanlza. 
Balancer, v. i., mouvement par lequel un 

corps penche tanl6t d'un c6te, tanl6t de 

Tautre. — Balanzatzia, 
Balancier, s. m., partie d'une machine qui 

a un mouvement rcgulier. — Balenza. 
BALANgomE, s. f., corde attach^e par les 

deux bouts a deux arbres ou k deux po- 

teaux, au milieu de laquelle on se balance. 

— Gorgoina. 
Balayer, v. a., nettoyer avec un balai. — 

Garbiizia, erkatzez chdhtUzcay erkalzez 

garbitzia, 
Balbutier, v. n., avoir la prononciation em- 

barrass^e, hesiter. — Ahopiatzea. || II est 

la, balbutiant : Hor ddgo ahopian. || II a 
une hesitation en parlant, il balbutie : 

Ahapia badu. 
Balcon, s. m., saillie d'une fen^tre. — Bal- 

konay balkola. 
Baleine, s. f., c^tac^, ses fanons. — BdliOy 
bdlea. || Baleine (huile ou graisse de) : 
Lumeray t^rihay saifia. \\ Baleine (chair 
de) : Bdlekia. 
Baleineau, s. m., petit d'une baleine. — 
Bdlekumea. 



1 1 



1 1 



Baleinier, s. m., navire qui fait la p^che de 

la baleine. — Bdleazalea, 
Balise, s. f., signal qui indiqueun ^cueil. — 

Semlea. 
Balle, s. f., boule pour jouer ^ la paume. 

— Pildta. II Plomb pour les armes a feu : 

Bdla. 
Ballon, s. m., corps spherique et creux. — 

Bdlona. 
Ballot, s. m., paquet de marchandises re- 
convert de toiles. — Bdlota. 
Ballott^, ^e, part., vaisseau ballott^. — 

IbilUa, 
Ballottement, s. m., mouvement imprim^ 4 

un corps. — IbUkitntza. 
Ballotter, v. a., agiterunechose. — Ibiltzea. 
Balustrade, s. f., rampe d'un escalier. — 

Kalostra. 
Ban, s. m., publication de mariage. — Mana. 

II Proclamation , ^dit : Bdndoay gdyakin- 

dea. 
Banc, s. m., long si^ge.— Alkiay jarteghiay 

eserlekxM. || Banc (de sable) : Ondarpilla, 
Bangroche, adj. et s., ^ jambes tortues. — 

Aztal-makurra, 
Bandage, s. m., bandes destinies k mainte- 

nir un appareil sur une blessure. — 

Banda. 
Bande, Si. f., troupe. — Trdpa, gendediay 

andana. \\ Lien plat et large pour enve- 

lopper ou serrer : LdturOy banda, \\ Cdt^: 

Banda, aldnmena, albda. 
Bandeau, s. m., bandeau sur le front. — 

Banda. 
Bander, v. a.. Her, serrer avec une bande. 

—Bandatzia, lotzea. \\ Tendre avec force : 

Tiralzea. 
Bandit, s. m., vagabond malfaisant. — Bdn- 

dila, bidosiariay bidebaslea, inandulera. 
BANDOULifiRE, s. f., baudo de cuir pour por- 
ter le mousquet. — Bdndoleray zaldun- 

bandea. 
Banni, IE, part., exil6. — Erbestetna, kam- 

po] atua, erriiic botaitmy ^gorriay egotzia, 

deslerratua. 
Banniere, s. f., 6tendard. — Bandera. 
Bannir, v. a. , exiler, chasscr. — Kamporai^ 

zea, erbestatzea, kdsatzeay desterratzea. 
Bannissement, s. m., exil. — Destarrua. 
Banque, s. m., commerce d'argent. — Bdnka. 
Banquier, s. ra., qui fait le commerce d'ar- 
gent. — Dim alikiduna. 
Banquet, s. m., festin, repas magnifique. — 
Yaieketa^ oberaria^ oturxmzdy bonaza. 



BAS 



— 26 — 



BAT 



Bapt^me, s. ra., c^r^monie en usage chezles 

catholiques. — Bdthayoa , bataiyun^ pa- 

tatua. 
Baptiser, v. a., donnerle bapt^nie, un noin, 

un sobriquet. — Bataitzea^ baihaytzea, 

pataihatzeay pataitzea^ batbaitjatzea. 
Baquet, s. m., petit cuvier. — Tina. 
Baraque, s. f., hutte des soldats pour se 

metlre k couvert, logement, petit reduit. 

— Chdhy itcholay etchdla. 
Barbare, s. m., cruel, inhumain, sauvage, 

grossier, qui n'est point civilis^. — Bar- 

barua^ lankaitza, estakindua^ azalkeret- 

sua, ll Sanguinaire : Odolghirodia. 
Barbarement, adv., avec barbarie. — J?dr- 

barokij bdrbarecid'kilany lankattzkiro y 

cdolghiroki. 
Barbarie , s. f., cruaul^ , inhumanity. — 

Barbarotasunay lankaUztasunay estakin- 

tasuna, azalkeretasnna. 
Barbarisme, s. f., faute contre la langue. — 

HUzunea, 
Barbe, s. f., poil du visage, poils de certains 

animaux. — Bizarra, phizarra, 
Barbeau, s. m., poisson. — Bdrboa, chdrboa. 
Barrier, s. m., celui dont la profession est 

de faire la barbe. —P^rukera, bizarghi- 

leay pMiikera. 
Barbu, ue, adj., qui a de la barbe. — Bi- 

zartxua, phizartxua. 
Barber, v. a., couvrir. — Eslallzea. 
Baril, s. m., lonneau. — BdrriUa. 
Barometre, s. m., instrument quisert k de- 
terminer les variations atmospheriques.— 

Bdrometra, 
Barque, s. f. , embarcation. — Urasca^ 

ilarka, uaska, [| Esp^ce de chasse-mar(^e 

non ponte : Ldnchdy Idnchea, 
Barrage, s. m., action de barrerune riviere, 

une rue. — Zerradura. 
Barre, s. f., haut-fond. — Bdrra, \\ Trait 

de plume : Mdrra, 
Barre, 6e, part., ferme, obstrue. — Zer-- 

ratua. 
Barber, v. a., ferraer, obstruer. -— Zer- 

ratzea. 
Barriere, s. f., pieux fixes en terre, enceinte, 

borne. — Saraillna. 
Barrique, s. f., sorte de tonneau.— Barrika. 
Bas, adj., vil, meprisable, rampant, sans 

courage, sans gen^rosite. — Aphala. 
Bas, s. m., v^tement des jambes. — Gdl- 

zerdiac. || Partie inferieure (le bas) : 

B^hera. [| Le dessous : Azpid. 



Bas (en) , adj. — Beherian. ||^ La-bas : 
Hdn, II Par bas : Azpitic. || Ici-bas : 
Mundu hnntan. \\ A bas : Litrrerai. \\ De 
bas en haut : Azpitic gdra. 

Bas, sse, adj., la partie la plus basse. — PAi, 
pid, zdla, II Qui a peu de hauteur : B^hera. 

Basane, s. f., peau de mouton travaill6e. — 
Bdsana. 

Bascule, s. f., instrument qui sert k peser. 

— Baskula. 

Base^ s. f., tout CO qui sert d'appui a un 
corps pos6 dessus. — Zdla, azpia. H Ap- 
pui, soutien : Sustengua. 

Baser, v. a., appuyer, soutenir. — Stisten- 
gatzea. \\ Poser sur une base : Z6la ba- 
irn gainian ezartzea^ azpi baten ga'inian 
^malea. 

Basin, s. m., sorte d'6toffe de coton. — 
Basina. 

Basque, s. ra., personne nie dans le pays 
basque. — Eskualdntiy eskualduna. \\ Pays 
basque : Eskuul-erria. Les Basques (le 
peuple basque) : Eskualdun^€. 

Bassesse, s. f., sentiment, inclination, action, 
mani^re meprisable. — B^heradamnac 
(ne se dit qu'au pluriel). 

Basset, s. m., chien & jambes courtes qui 
sert k chasser le lapin. — Unchizakurra. 

Bassin, s. m., grand plat, pi^ce d'eau, partie 
d'un port destine au radoub, pierre creuse. 

— Bdsim. 

Bassinet, s. m. (d'une platine de fusil, pis- 

tolet). — Sutesca. 
Bastingage, s. m., esp^ce de parapet etabli 

autour d'un nayire. — Bastingua. 
Bastion, s. m. , fortification. — Bdstiona. 
Bastonnade, s. f., application d'un certain 

noinbre de coups de bMon. — Pdldac, 

makill kolpeac. 
Bas-ventre, s. m., la partie la plus basse 

du ventre. — Sdbel-dzpia. 
Bat, s. m., selle des b^tes de somme. — 

Bdsta. 
Bataille, s. f., combat general. — GddtM. 
Batailler, v. n., combattre. — Gudatzea, 
Batard, de, adj. et s., enfant n^ hors de 

legitime mariage. — Bdstarta. 
Bateau, s. m., espece de barque. — Bdcheta. 
Battant , s. m. , partie d'une porte. — 

Atherdia. 
Battement, s. m. (de coeur apr^s que Ton 

a couru). — Ti^polza, pdmpa. 
Bater, v. a., mettre le b4t. — Bdstatzea, 
Batimint, s. m., navire, — Oncia^ twria. 



BEA 



- 87 



BEL 



Baton, s. m., inorce>iu de bois long et ina- 
niable. — Mdkhilla, \\ A coups de bdton : 
Mdkhilka. 
Batonner, v. a., frapper a coups de bi^toii. 
— Pdldac emateOy makill kolpeac enia- 
lea. 
Battre, v. a., donner des coups pour faire 
du mal, gagner la bataille ; v. n., donner 
sur ; V. r., se frapper, se porler des coups, 
elre aux mains avec. — YdtzeUy jdtzia, 
gxHukatzea, ^ragoziea. 
Battue, s. f., chasse. — Ihizia, 
Baudrier, s. m., bande de cuir qui sert k 
porler Tepie. Szpata uhala. || A porler 
ie sabre : Sdbre u^ala. 
Baume, s. m., plante, liqueur, onguenl. — 

BdlsamM. 
Bayard, de, adj. et s., qui parle — Babardiiy 

elhekdriaj kitzilntziay elheghilea. 
Bavardage, s. m., action de bavarder, dis- 

cours du bavard. — IlzHnzekeria. 
Bavarder, v. n., parler excessivement de 
choses frivoles el qu'on devrail tenir secre- 
tes. — Elestatzea. 
Baye, s. f., ^cume ou eau gluante qui sort 
de la bouche des enfants ; se dit aussi de 
quelques animaux, tels que le liinayon, 
etc. — jB(tea, lingherdUy adurra, elderra, 
ghirliay lerdea. 
Bayer, y. n., icumer, jeler de la bave. — 
Ghirliatzea, lingherdalzea, elderratzea, 
edeatzea. 
Baveux, se, adj., qui bave. — Eldearia, 
ghirlariay lingherdaria, adurraria. || Qui 
a de la baYe : Erdekorra, lingherkorra, 
adurrakorra, eldsrrakorra, ghirliakorra, 
lerdeakorray lingherUsua, lingherkiro. 
Beant, te, adj., tr^s-ouvert. — ZdbaU 

dx\a. 
Beat, te, s., d^YOt. -7- Dodtsutty zorione- 

koa, hiata. 
Beatification, s. f., action par laquelle le 

pape beatific. — Dodtsu^ra. 
Beatifie, tE, part., qui a re^u la beatifica- 
tion. — Dodtsughim. 
B^atifier, y. a., mettre au catalogue des 

bienheureux. — Dodtsughitea. 
Beatitude, s. f., bonheur, vision de Dieu. — 

Bohdisutasuna. 
Beau, ou BEL, belle, adj., qui fait nailre 

I'admiration. — Eclevra. 
Beaucoup, adv., quantile, grand nombre, 
plusieurs , longtemps , extr^mement. — 
HalnUZy hanich. 



I . 



Beau-fils, s. m., gendre. ~ Sdhia. 
Beau-fr^re, s. m., qui a epouseou dont on 

acpousd lasoBur ou belle-soeur.— ^oiW^a. 
Beau-pere, s. m., de qui on a epous<^ Teii- 

fant. — Af'tabhinatreha. 
Beaute, s. f., assemblage de griices, juste 

proportion, melange de couleurs n6cessai- 

res pour plaire aux yeux. — Edertasufia. 
Bec, s. m., parlie qui sert aux oiseaux A 

manger et k se defendre, outil, pointe, 

angle saillant : Mdkoa, mdkuay mdklioa. 
Becasse, s. f., oiscau. — Pekada. 
Becasseau, s. m., sorle de becasse. — Pekar- 

difikumea. 
6£cASSiNE, s. f., oiseau. — Pekardina. 
B^ghe, s. f., outil d'agricullure. — Haint- 

zurra, atchurra, ailchurra. 
B£:cHER, Y. a., couper et remuer la leirc 

avec lab^che ; Hatntztutceay hmlzurtzea. 
Begqu^e, s. f., ce qu'un oiseau prend avec 

le bec pour donner k ses petits. — Md- 

Luiren bHhe. 
Begqueter, v. a., donner des coups de bec, 

se batlre ou caresser avec le bec. — M6ko 

yolzea, \\ Prendre : Mdkoz harlzea, 
Bedaine, s. f., gros ventre. — Shdrroa , 

zdrroa, tripa. 
Bedeau, s. m., ofYicier servant aux eglisesou 

aux universit^s. — Bedeld. 
Beffroi, s. m., tour ou se trouve une cloche 

pour donner Talanne. — Asalte-dorrea , 

dehadar-dorrea, alarwa-dorrea. || Cloche 

du beffroi : AsaW-izkillay dehadarV-iz- 

killa^ alarm' "izkiila: || Alarme pour Fiii- 

cendie (cloche du feu) : Sdizkilla. 
Begaiement, s. m., action de b^gayer. — 

Motheltasufia, 
Begayer, v. n., hesiter, manger les syllabes 

des mots en parlaut. — Motiwltzia. 
B^GUE, adj., qui begaye. — Mothela* 
Beignet, s. m., sorte de p^te frile.— i?ew/tf, 

kaiisera. 
BfiLANT, TE, adj., qui b61e. — Mdrrakaz. 
B£lement, s. m., le cri naturel des moutons, 

brebis et ch^vres. — Mdrraka. 
B£ler, v. n., faire un beleraent. — Mdrra- 

ka'ghitiay wdrrakatzia. 
Belette, s. f., sorte de petit quadrupede. — 

Andereigerra , erbindoria , erbihmlea , 

pirocha, oghigaztaya. 
B^lier, s. m., male dela brebis. — Ahdria. 

II Ligne du zodiaque : Ahdrilzarra. 
Belle-fille, s. f., fiUe par alliance. — Er^ 



rana, err etna. 



BER 



— 28 



BIE 



Belle-mere, s. f., m^re par alliance. — 

Amaghinarreba. \\ MarAtre : Amaiznnay 

Mazama, 
Belle-S(eur, s. f., socurpar alliance.— ^m- 

naia^ konatay konadua. 
Belliqueux, se, adj., guerrier. — Gherla- 

ria, gherraria. 
B^N^DiciT^, s. m., pri^re qu'on fait a table. 

Mahainek'othoitza. \\ Priere avanl \e re- 
pas : Haintcinek'otho'lz'a, \\ Priere apr^s 

le repas : Ondok'othoilza. 
BENEDICTION, s. f., cer^monie religieuse par 

laquelle on benit, favour du ciel, voeu de 

la reconnaissance pour quelqu'un. — fl^- 

nMicionia^ bendicida, bedeikacida, one- 

reskunOy bdn^dicionea, 
BENEFICE, s. m., profit. — Irabacia, prdbet- 

chua. 
Beneficier, v. n., faire quelqne profit. — 

Irabaztea, onekinzea. 
BEnf, IE, part., qui a recu la benediction. 

— B^nMikaltuiy bMeikaludy dneresia. 
BEnignement, adv., d*une mani^re bcnigne. 

OnghirOy ondoro, onghisiero. 
BenignitE, s. f., douceur. — Onghiroa, ott- 

ghisiea. 
Benin, igne, adj., doux, humain. || Fig. 

favorable, propice. — Onghirotia, onghis- 

teduna. 
Benir, v. a., consacrer au culle, donner la 

benediction, louer, remercier. — Bhihli- 

katzeUy bMeikatzea, dncrestea. 
BEnitier, s. m.-, vase k eau benite. — Ur 

b^dicatu tokia, tlr bdtMicatuen ttntzia. 
Beqdille, s. f., baton pour les infirmes. — 

Bekilla, 
Bercail, s. m., bergerie. — Kdralia. 
Berceau, s. m., lit d'enfant. — Sedska^ 6he- 

k6a, 
Bercer, v. a., rerauer le berceau. — Seas- 

katzea. 
BEret, s. m., sorte de coiffure. — Gd- 

pelua. 
Bergamote, s. f., sorte de poire. — Ber- 

gamdta, udare, fiddari bergamdta, 
Berge, s. f., rive, bord d'une riviere, d'un 

ravin. — Ureghia, 
Berger, Ere, s., qui garde les brebis. — 

Arzaiha, artza'na, \\ Berger, chef qui 

commande (en Espagne) tons les autres 

bergers d'une m6me maison. — Artza"n- 

nailsia, artzmndgusiay niavjordla. 
Bergerie, s. f., Stable k moutons.— Bo/da, 

ardUeghia. 



I ! 



I I 



I I 



Berne (en), loc. adv., situation du pavilion. 

— Luzekaran bandar a biltzia. 
BerSer, v. a , se moquer de quelqu'un^ 

Tamuser par de fausses promesses. — 

Abitsatzia. 
Besace, s. f., sac k deux poches. — Alport- 

chac. 
Besicles, s. m., lunettes a branches. — Ld- 

netac, miserac. 
Besogne, s. f., travail. — Ldna. 
Besoin, s. m., manque, indigence, necessile. 

— B^harra, b^har, 

Bestiaux, s. m. pi., betail. — Azindakd- 

beriacy gdnarmc, kdbaleac, dbereac^ abe- 

riac. 
BEtail, s. m., troupeau de bdtes domesti- 

ques a quatre pieds. — Aziiiddy dberia, 

gdmirua, dberea, kdbaka. 
BEte, s. f. , animal irraisonnable. || Fig., 

stupide , sans raison. — BMia, dbrea, 

dzinda, dlimidia, dziciuk. 
BEtement, adv., en b^le. — Astoki, dbreki, 

dlimaleki. 
BEtise, s. f, ignorance, stupidite. — Abre- 

kiriUy dstokeria, 
Betterave , s. m., plante, sa racine. — 

Betarrdba. 
Beuglement, s. m., cri du taureau, de la 

vache. — Mdrrnma. 
Beugler, v. n., mugir. — Mdrruma'ghitea, 

mdrrHinatzea. 
Beurre, s. m., partie grasse du lait. — 

Bdrra, gilria. 
Beurrer, v. a., etendre du beurre. — Bdr- 

rastatzea, bilrra matea, btlrra Matzea, 
BEvue, s. f., meprise.— Vixa, ustegabekOa. 
BiAis, s. m., ligne oblique. — Biddcha. 
BiAisER, V. n., aller obliquemenl. — Biddch- 

tetzea, 
BiBERON, s. m., qui serl k boire — Eddka, 
Bible, s. f., ancien et nouveau Testament. 

— Bibla. 

BibliothEcaire, s. m.,preposeaune biblio- 
theque. — Liburuteghi'sa'intzdllea, 

BibliothEque, s. f., reunion de livres. — 
Liburuteghia. 

BicoQUE, s. f. , petite maison. — Etche 
tchdrra. 

BiDON, s. m. , vase de fer-blanc. — Birdna. 

BiEN, s. m., ce qui est bon, utile. — Ona. 
II adv., convenablement : Onxa^ onghj, 
dnixa, II Possession : Ontasuna. 

Bien-aimE, ee, adj., prefer^. — Maftia, 
niaitea. 



BIL 



— 29 — 



BLA 



Bi£rsFAiSAi<cGE, s. f., inclination a faire du 

bien. — Onghitasuna. 
BiENFAisANT, TE, adj., qui fait du bien. — 

Onyhikaria, dnghVghilea. 
BiENFAiT, s. m., bien qu'on fait.— Onjf/n'mi, 

onghighina , ontxaghina, onghia. 
BiENFAiTEUR^ TRICE, s., qui fail du bien. — 

Ongki'ghilea, dntxa'ghilea. 
DiENHEUREUX, EUSE, adj., forl heureux. — 

Onghiilrusa, \\ s. m., saint : Sandmi. 
BiENSEANCE, s. f., convcnance. — Respetnu, 

mdldesia. 
BiE>'SEANT, TE, adj., qui couvienl. — Respe- 

(iikda, mdUekM. 
BiENTOT, adv., dans peu. — Ldsler^ fde. 
BiENVEiLLAxcE, s. f., disposition favorable, 

alTeclion. — Onghinnya, ondoy^ra, 
BiENVEiLLANT, TE, adj., qui veut du bien.— 

— Otighighika. 

BiENVENU, UK, adj. el s., bien re^u. — (hujhi 
jina, onghi etharri, ondo elhdrri. 

BiERE, s. f., cercueil. — Hilkutcha. || Bois-* 
son : lii^ra, 

BiFFER, v. a., ralurer recrilure. — Bdrrat- 
zea. 

Bifurcation, s. f., Tendroil ou une chose 
se divise en deux. — Gurutzea. || Division 
de deux ou plusieurs autres chemins : 
Bidegurutzea, 

BiFURQUER (se), V. prou., sc diviser en deux. 

— Gurutzatzea, 

BiGAME, adj. et s., niari^ a deux personnes. 

— Bi emaztekier ezkondtm. 

BiGAMiE, s. f., 6lat de biganie : fit emazte- 

kiekin ezkondna. 
BiGARRER, v. a.jcouvrirde couleurs Iran- 

chantes et mal assorlies. — Pikardatzea. 
BiGARRURE, s. f., varfcle de couleurs tran- 

chanles ou mal assorlies. — Pikarda. 
Bigot, te, adj., devot outre. — fiedtcL 
Bigoterie, s. f., ddvotion outrc^e. — Bed(- 

kerid. 
BiJou, s. in., petit ouvrage precieux de pa- 

rure ou d'ornement. || Fig., jolie petite 

chose. ^Edergallu, 
BijouTiER, s. in., qui fait et vend des bijoux. 

Cilharghina, 
Bile, s. f. , humeur du corps. — Bila. 
BiLiEux, euse, adj., qui a de la bile. — 

Bilaixtw. 
Billet, s. m., petite lettre, missive. — Bil- 

leta. 

Billion, g. m., inille millions. — Bilithia, 
Billot, s. ra., bloc de bois. — Trunktia, 



Bipede, adj. et s., qui a deux pieds. — fit 

sangokoa. 
Bis ! interj., encore une fois. — Berriz, 
BisAiEUL, LE, s. m., pere de Taieul. — Ar- 

baso. 
BiSCAYEN, NE, s.', de Biscaye. — Bizkdi^ 

(arra, Bizkainoa. 
BiSE, s. f., vent du Nord. — Ipharra, ifar, 

iphar, 
BiSQUER, V. n. , eprouver du d6pit. — Biz- 

kalzia. 
Bissextile, adj., aun^e ou se rencontre le 

bissexte. — Bkkichtila, 
BiTUME,s. m., fossile inflammable. — Biiuma. 
BiTUMiNEux, SE, adj., de bitume. — BtYt*- 

matxua. 
Bizarre, adj., fantasque. - Lunatika , bit- 

chia. 
BizARREMENT, adv., d'uue mani^re bizarre. 

— BUchiki. 

BizARRERiE, s. f., caprice, action bizarre. — 

BHchikeria, 
Blafard, de, adj., pk\e, — ChUri. 
Blague, s. f., fanfaronnade, mensonge. — 

GMzurra^ thiriia. \\ Blague (a labae) : 

Tdcha, ddcha. 
Blaguer, v. n., conter des blagues. — Gh6- 

zurlatzia, thiratzea. 
Blaireau, s. m., quadrupede. — Azkanar- 

rikt, akhUa, azkona. 
Blamable, adj., digne de blame. — Erre- 

pwlchugarria. 
Blame, s. m., reprimande. — Erreportchua. 
Blamer, v. a., condamner, r^primander. — 

Erreportchatzia. 
Blanc, cue, adj., couleur de neige. || Fig., 

propre. — Chdria, chUri. 
Blanc-d'ceuf, s. in., substance blanche, li- 

quide et visfjueuse, qui euveloppe le roux 

de Toeuf. — Chtlringda. 
Blanchatre, adj., tiranl sur le blanc. — 

Churichkd. cMriohkdra. 
Blangiieur, s. f., couleur blanche. — ChtU 

ritdsitna. 
Blanciiir, v. a., rendre blanc; v. n., deve- 

nir blanc. || Fig., propre. — Chtiritzcd. 
Blanchissecr, se, s., qui blanchil le linge. 

— ChttrUzaillea. 

Blaser, v. a., emousser Ics sens. — Aseizea, 
Blasph^mateur, trice, s., qui blaspheme. 

— Armgalzalleay 
Blaspheme, s. m., parole inipie. — Ar^i^gUa, 
Blasphemer, v. a. et n., proferer un blas- 
pheme. — Arnigatzea, 



BOI 



~ 30 — 



BOR 



4 

Dl£, s. m., plante graminee. — Bihia, || 

Bie (inais), s. m., h\& de Turquie : ArtdOy 

atihda, 
Bleme, adj., pMe. — ChAria, kdhre churia. 
Blemir, v. n., palir. — Chtlritzea. 
Blessaxt, te, adj., oulrageant. - DatmUia. 
Bless^, EE,part., quia reguune blessure.— 

Kdlpatua, gdlpatua, 
Blesser, v. a., faire uneplaic. — Kolpatcea. 

I] Fig., faire du (ort, offenser : Ofensalzia. 
Blessure, s. f., plaie.5 — Kolpia^ kdlpea, 

saUria, golpea^ gdlpia. ^ 
Bleu, EUE,adj., couleur d'azur. — Urdim, 

bluya. 
Bloc, s. m., masse. — Peza. 
Blogus, s. m., action de center une place. 

— InguratnendiM. 

Blond, de, adj., couleur entre dor6 et chA- 

tain. — Blunda. 
Bloquer, v. a., faire le blocus.—Inguratzia. 
Blottir (se), v. p., s'accroupir. — Kukn- 

richkatzea. 
Blouse, s. f. , v^temenl. — Chamarra^ 

bluza, 
Bluette, s. f., etincelle. — Pinddrra. 
BoBficuE, s. f., partie du chandelier ou se 

met la bougie. — Bdbecha. 
BocAGE, s. ra., bosquet, petit bois. — Ar- 

boladia^ zuaiztia , arechaya, ezkuzta, 

ezkurdiiya, basailhma. 
B(EUF, s. m., taureau ch^itre. — Mid. 
BoiRE, V. a., avaler uu liquide. — Edaied. 
Bois, s. m., substance compacte d'un arbre. 

— Zara, II Bois k briiler : EgHrra. || 
Lieu p1ant6 d'arbres : Olhana^ oyana, 

Bois DE LIT, s. m., meuble qui sert pour se 

coucher. — Ohekucheta. 
BoiSAGE, s. m., bois employe a boiser. — 

ZUreria. 
BoiSER, V. a., garnir de boiserie. — Zdrez- 

talzea. || Garnir, planter d'arbres : Arbo- 

leztatzea, arbolez landalzea. 
Boiserie, s. f., menuiserie en bois. — Z«/- 

reria. 
BoiSEUX, SE, adj., de la nature du bois. — 

ZilrUtm. 
BoissEAU, s. ra. , mesure de capaciti^. — 

Gaitcerda. 
BoissoN, s. f., liqueur a boire. — Eddria, 
Bois-TAiLLis, s. m., bois en coupe rdglee. — 

Chdra. 
BoiTE, s. f., coffret. — Bnala, My^a, kdpa. 
BoiTER, V. n., ne pas marcher droit. — Main- 

gdtzea, tchaingiitzea. 



BoiTEUx, SE, adj., qui boite. — Matng^a^y 

tchaikia, tchatngiki. 
BoL, s. m., vase. — GdtilbMy gdtulia. 
BoMBANCE, s. f., bonne cliere, fam. — Ased. 
BouBARDEMENT, s. m., actiou debombarder. 

— Bdnibardameiidna. 

BoMBARDER, V. a., jctcr des bombes. — B6m- 

bardatzea. 
BoMBE, s. f., boulel rempli de poudre. — 

Bdmba. v 

BoAiBE, tE, part., qui a une forme convexe. 

— Biribillxua. 

Bomber, v. a., rendre, devenir convexe. — 

Biribiltaztea. 
Bon, ne, adj., qui a des qualit^s convenables 

a sa nature, indulgent. — On, (kia. || Bon 

(assez) : Ontchoa. || Bon (fort) : Art'as dmi. 

II Bon (tout de) : Cmez. || Bon (trop) : 

Oneghia. 
BoNASSE, adj., simple, sans malice. — Phdsia, 

Oneghia, 
Bonbon, s. m., friandise. — Onona. 
Bond, s. m., saut. — Sdlhlay yautzia. 
BoNDiR", V. n., faire un bond. — SaUatzia, 

,y(tutzitzia. 
BoNHEUR, s. m., felicile, prospcrite. — Bon- 

hurray zori-dna. 
Bonhomie, s. f., bont6 naturelle qui se fail 

remarquer k Texterieur. — Lanotasuna. 
BoNiFiER, V. a., aracliorer, rendre raeilleur. 

— Ontzia, dntzea. 

BoNJOVR, s. in., salut du jour. — Egun-hon. 
BoNNE-FORTUNE, s. f., avantago inattendu. — 

Foriuna, forlnn'dnay zdria, 
BoNNEMENT, adv., dc bonne foi. — FA/c- 

dnezy frankokt. 
Bonnet, s. m., coiffure. — B6neia.\^ 
BoNSoiR, s. m., salut du soir. — Gau-ony 

gai'dn, 
BoNTE, s. f., quaiitc de ce quiestbonou 

port^ a faire le bien. — Onlastnui. 
BoRD, s. m., extremity. — Bazterra^ ighia, 

albmia , ertzd , ennim. \\ Navire : 

Bdrnna, 
BoRDEE, s. f., decliargesiinultancede canons 

situesdu m6me cdte du navire. — Kanona- 

zo-alded, untci-ahlerdibateko p^zeri sd 

bHan htmtea. 
Border, v. a., garnir le bord. — Cedariz- 

ialzea, borlatzea, 
BoRDURE, s. f., entourage, cadre. — Ingu- 

rua, II Le bord : Baz terra. 
Boreal, adj., septentrional. — Ipharaldekda, 
BoRGNE, adj., qui u'a qu'un mh—Okherra, 



BOU 



— Si 



BOU 



BoRNAGE, s. m., action de borner, lieu d*une 

borne. — MUgakida. 
BoRNER, V. a., mettre des bornes, limiter. — 

Cedarrizlniceay mUgarriztatcea. 
BosPHORE, s. m., detroit entre deux conti- 
nents. — Itsdsodia. 
Bosquet, s. m. , petit bois. — Arbokdiay 

oyantchiAa, 
BossE, s. f., grosseur. — Kdnkortasuna. || 

Elevation : Pdntchoka, # 
BossELER, V. a., faire des bosses. — Kdn- 

kdrtzia, kdnkdrraztia. 
BossoiR, s. m., partie d*un nayire qui sup- 

porte I'ancre. — Ankara aichikitzeninm 

untciko alderdia. 
Bossu, UE, adj., celui quia uneou plusieurs 

bosses. — Konkorra. 
BoTANiQUE, s. f., connaissance des v^dtaux. 

— BeJharyakintatia, 
BoTAMSTE, s. m., qui s'applique k la botani- 

que, herboriste. — BHharghinaj bdhar- 

dazaria. 
BoTTE, s. f., chaussure. — B6ta, 
Bouc, s. m. , m4le de la chfevre. — Ak^ra, 

akherra. 
BouGAN, s. m. , lieu de d^bauche. — Fildd- 

tdkia. 
BoucANER, V. a., faire s6cher de la viande et 

du poisson.-ilraflfAi etaarramidorraztea, 
BoucHE, s. f., partie du visage par ou sort la 

voix et par ou Ton mange. — Ahda^ dba, 

ahm. 
BoucH^E, s. f., morceau que Ton noet en une 

fois h la bouche. — PdkadiM, dhAm^na, 

dhotarray mdkadua, ahdmena, 
Boucher, v. a., former une ouverlure. — 

Tdpatzia^ tdpatcea. \\ s. m., qui tue les 
^ bestiaux et en vend la chair : Karnacera, 

haraghinay harakiha, buchera. 
BoucHERiE, 8. f., lieu ou Ton vendle b^tail 

pour la consommation. — Kdrnaceria, 

haraghiteghiay biicheria. 
BoucHONj s. m., ce qui sort k boucher une 

bouteille,etc. — Bdehona, tdpoyna, tdpa. 
BoucHONNER, V. a., mottro en bouchons. — 

Biichotnatzea. || Faire mettre des bou- 
chons k des recipients : Buchoinaztea , 

tapolnaztea. 
BoucHONNiER, s. m. , celui qui fait des bou- 
chons — Buchoinghilea. || Qui vend des 

bouchons : Buchotn saltzailea. 
BoucLE, s. f., anneau qui a une traverse avec 

un ou plusieurs ardillons au milieu ou 

dans «a lonjueur. — Bttrla. 



BovcLER, V. a., serrer avec une boucle. — 

BurlatzeOj bdrlac aichikaztea. 
BoucLiER, s. m., arme defensive.—ilrfrfrja, 

addrghea. 
BouDER, V. n. et a., faire mauvaise mine a 

quelqu'un. — MiUur'ghiiea. 
BouDERiE, s. f., action de bouder. — Mnihur^ 

murrukiUun aldia. 
BouDEUR, EUSE, adj., qui boude. — JUtirru- 

kutuna, 
BouDiN, s. m., bqyau plein de sang et delard 

assaisonn^. — Odolghiay ddolkiay drolkia. 
BouE, s. f., fange des rues et des chemins. 

— Bdsa, Idhiay pdrtha^ Kga, bdka, loya. 
BouEux, EUSE, adv., plein de boue. — Ld- 

hitchuay bdsatatxua^ phdrtatxua, bdkat- 

xm, ligatxua. 
BouFFANT,TE, adj., quipara!tgonfl6-Bt//'ana. 
BouFF^E, s. f., quantity d*air qui sort de la 

bouche d'une personue, souffle de vent, 

quantite de fum4e que jette un funieur. — 

Bafada. 
BouFFER, V. n., enfler les joues, bomber. — 

Maihelen ampatzea. 
BouFFi, IE, part., enfle, ampoule, orgueil- 

leux. — Aniiia ampatua, 
BouFFm, V. a. et n., enfler. — Antzia, am- 
patzea. 
BouFFON, NE , s. et a., qui faitrire. — Bitchia, 
BouFFONNERiE, s. f., CO qu'ou dit pour exci- 
ter le rire. — Bitchikeria. 
BouGER, V. a. et n., mouvoir ou se mouvoir. 

Ighitzia, mdghitzia. 
Bougie, s. f., chandelle de cire. — C/jtrtua, 

torlcha. 
BouiLLi, s. m., viande bouillie. — Araghi- 

^gosia. 
Bouillie, s f., brouet. — Ahia. 
BouiLLiR, V. n., cuire dans I'eau. — Egosted. 
Bouillon, s. m., eau bouillie avec de la 

viande, des legumes ou des herbes. — 

Salda. II Bouillons (sortir a) : Bdrborakaj 

gdlgaraka. 
Bouillonner, v. n., s'^lever par bouillons. 

Bdrboratzetty gdlgaratzeay irakitzea. 
BouiLLANT, TE, adj., qui bout. — GdlgaraUy 

bdrbofan. 
BoULANGER, iSiRE, s., qui faitet voud du pain. 

Okinay boUmyera. 
BouLATfGERiE, s. f., commerco du boulanger. 

Oghiteghiay okinteghia. 
BouLE, s. f., corps sph^rique. — B6la. 
BouLET, s. m^ balle de for pour le canon, 

— Bdleta. 



BOU 



— 82 — 



BRA 



BouLEVERSEMENT, s. IB., d^sordre.— AWwis- 

teka-bat. 
BouLEVERSER, V. a., Riettrc en desordre. — 

Nahastekatzea. 
Bouquet, s. m. , assemblage de fleurs. — 

BAketa^ bdkela, fldka. 
Bourbe, s. f., fange. — Lohia, 
Bourbeux, se, adj., plein de bourbe. — 

Ij)hUxua. 
BouRBiER, s. m., creux rempli de bourbe.— 

Lohikia. 
BouRDOiN>ANT, TE, adj., qui bourdonne. — 

Btirrumban. 
BouRDor^NEMENT, s. HI., bruil sourd, bruit du 

vol des insectes. — BUrrumba. 
BouRDONNER, V. u., faire UR bourdonneiuent. 

— Btlrrumbatzia. 

BouRG, s. m., gros village. — Erria, 
BouRGADE, s. f., petit bourg. — Errichka. 
Bourgeois, se, adj., personne qui tientle 

milieu entrele noble et Tartisan. — Bor- 

yesa. 
Bourgeon, s. m., bouton qui pousse aux ar- 

bres, aux vignes, etc. — Botonay bdlhuCy 

bdtoia, mdled, || Petite elevure ou pustule 

qui vient au visage : Botoina. 
Bourgeonn£, EE,part., qui a des bourgeons. 

— Bdtotztatua, || Bourgeonn6 (visage) : 
Bichikaz beth^a, bdthuz belhea^ botonez 
estalia. 

BouRGEONNER, V. n., boutons quipoussent 
aux arbres. — Botomeztatzeay bdlhuztal- 
zea^ mdteztatzea. 

BouRRACHE, s. f., planto. — Murriuna. 

BouRRASQUE, s. f., tourbilloH, rafale de vent 
melee de pluie, de gr^le ou de neige. — 
Elementa. || L^g6re bourrasque : Mdrela^ 
igunarta. 

BouRRE, s. f., amas de poil, ce dont on 
bourre une arme. — Tdpa, burra. 

BouRREAU, s. m., exdruteur de la haute jus- 
tice, cruel, le. — BurreOa. 

BouRRELER, V. a., tourmenler. — Erregre- 
taz bethetzea, 

BouRRELiER, s. m., celui qui fait des har- 
nais. — Bastaghilea, 

BouRRER, V. a., enfoncer la bourre <lans une 
arme k feu. — Btirralzea^ burra ezartzea. 

BouRRU, UE, adj., brusque, brutal. — Aspred. 

Bourse, s. f., petit sac pour Targent, pen- 
sion fondee dans une maison d'education. 

— MolxQy mollxa, 

Boussole, s. f., cadrau a aiguille aimant^e. 

— llsdsorralza. 



. I 



1 1 

; I 



1 1 



I 



l| 



Bout, s. m., fin, extremity de quelle chose 
que ce soil. — PiJw/a, kdbuaj burua. |J 
Bout (au), iTextremile : BAruafiy piUiia99. 

BouTADE, s. f., caprice. — HAmor^-aldid. 

BouTEiLLE, s. f., vase k goulot en verre. — 
Bdtoila, flaskaa, 

BouTER, V. a., mettre. — Ezartziaj Hnntta. 

Boutique, s. f., lieu ou Ton vend. — Bdiiga, 
tienda^ 

BouTON, s. nv, servant a attacher ensemble 
differenles parlies d'un v^tement. — B6' 
toUm, bdtoia, frd/tw, sonalea. \\ Bouton de 
chaleur qui vient au visage, etc. : Mtis- 
kulod,pikarta, pimporta. \\ Bouton qui se 
place aux portes : Afalea. \\ Bouton quise 
place aux clefs : Ghilzalea. \\ Boutons 
(bourgeons) : Mdted, bdloina, bdihua, bo- 
Ma^ ninikua. \\ Bouton (de fleur) : Lora^ 
mdlea, lekd. || Bouton-d'or (fleur) : Urre- 
botona. 

BouTONNER, V. a., passcT les boutons. — B6- 
tomaizea, 

BouTONNifeRE, s. f., taiUado pour passer le 
bouton. — BoMn-chiluaj bdtotniera, 

BouTURE, s. f., pousse qui vient k un choux. 
Ch(ma. — Pousse qui vient au pied des 
arbres, branche replant^e. — Aldaska. 

BouviER, s. m., conducteur de charrette a 
boeufs. — ItzavM. 

BouviLLON, s. m., jeune boeuf. — Erghid, 

BoYAU, s. m., inlestin. — Ertzia. 

Bracelet, s. m., omement que les femmes 
portent au bras. — Brazeleta. 

Braconnage, s. m., action de braconner. — 
Ichilka ihiztaizia, ichilka ihizian ibiUzia. 

Braconner, v. n., chasser furtivement. — 
Ichilka ihizian ibiltzia, gordeka ihizian 
ibiltzia. 

Brailler, v. n., parler tres-haut. — G6ra 
mintzalzea, olkuka elhezlalzea. 

Braiement, s. m., cri de I'^ne. — Orrua. 

BRAmE, V. n., crier (se dit de T^ne). — Mar- 
rantzatzia. 

Braise, s. f., charbons ardents. — Brdsa, 

Brancard, s. m., liti^re. — Andac. || Bras 
de voilure : Timonac (se dit au pluriel). 

Branchag^ , s. m. , branches d'arbres. — 
Adarrak. || Branches coup6es : Abarrac. 
II Branches (debris de) : Chichpxirrac. 

Branche, s. f., hois qui sort du tronc. — 
Adarra, adakia, adakaya^ iantaya. 

Branchu, ue, adj., qui a des branches. — 
Adarlxua, adarreztatua. 

Brandir, v. a., secouerune arme. — IbiUzia. 



BRI 



- 33 



BRO 



Brandon, s. m., espice de flambeau fait avec 

de la paille lortill^e. — Ldsto-machota. 
Branle, s. m., oscillation. — Bdlanzay kdr- 

dokay mUghiduraj ighidura. 
Branlement, s. m.y mouveroent de ce qui 

branle. — Highialdura^ highialdia. 
Branler, v. a. et n., remuer. — Highitzeay 

rndghilzeay kdrdokatzed. 
Qras, s. m., membre qui part de I'^paule 

chez las personnes. — Besila, besda. 
Brasier, s. m., feu de charbons ardents. — 

Brdscuiia. 
Brassard, s. m., armure du bras cliez les 

anciens. — Besakia, 
Brasse , s. f. , mesure de deux bras. — 

Brdza. 
Bravade, s. f . , feinte bravoure, menace 

fanfaronne. — Larderia. 
Brave, adj., vaillant. — Kdrayosa^ ordon- 

giM, fechua. 
Bravement, adv. , avec courage. — Ordon- 

ghiy kdrayoski. 
Braver, v. a., affronter. — BisafiaUea. 
Bravo, interj., s. m., terme d'applaudisse- 

menl. — Brdbo. 

Bravoure, s. f., valeur.— /iTiiratya, kurayea. 

Brebis, s. f., femelle du b^lier. — Ardia. 

II Brebis d'un an : Antchua. \\ Brebis 

(vieille) qui n*est plus bonne que pour la 

boucherie : Artzarra, 

Breche, s. f., ouverture d'un mur, etc. — 

Br^cha, Ziilauzkerra. 
BreFjVE, adj., court. —Motcha. || adv., en 

peu de mots : Ldburra. 
Brj^sil (arbre el son 6corce), s. m., bois de 

leinture. — Kdmpiteha. 
Bretelle, s. f., tissu defil, de coton, bande 
qui sen k soutdtiir les pantalons ou k 
d'autres usages. — Breteld. 
Breuvage, s. m., boisson. — Edatekda, 

Maria, Manlza. 
Bride, s. f., r^nes. — Brida, 
Brider, v. a., mettre la bride. — Bridatzia. 
Brigade, s. f. , troupe de soldats, partie 

d*une compagnie. — Brigdda. 
Brigand, s. m., voleur de grand cheinin. — 

Basalaria^ oAoifna, laphi$rray bdndita. 
Brigandage, s. m., vol sur les routes. — 

Ohointza, lapurkeria, basalarintza. 
Brigue, 8. f., manoeuvre secrete pour obte- 

nir quelque chose. — Delifa. 
Briguer, v. a. , solliciter. — Delitzia. 
Briller, v. n. au pr. et au fig., reluire, avoir 
deViclat. —Dirdtral^sred, 



Brillant, te, adj., qui a de Ftelat. — Dtr- 

diranta, diztiranla. 
Brin, s. m., petite partie d'une chose. — 

Ichpia, izpia, mik^. 

Brique, s. f., terre plate, moul^e et cuite. 

— Adrilluaj adarailua, buztiiiera. 
Briqueter, v. a., placer des briques. — 

AdriMztazia^ adarailuztatzea, 
Briqueterie, s. f., lieu ou se font les briques. 

— Adrillola, adrallola, buztinerola^ adril- 
lUteghia. 

Briisvement, adv., d'une mani^re br^ve. — 

Labiirzkiy laburghiro. 
Brievet^, s. f., courte dur^e. — Jjibdria- 

suna, 
Brisant, s. m., 6cuei1. — Ugarria. 
Brise, s. m., nom que Ton donne au vent 

quand il n'est pas violent. — Atce arina, 
Briser, v. a., rompre el mettre en pieces. 

— Chedlzia, austiaj phorrokatzea. 
Brog, s. m. , vase a anses. — Chdrnia , 

pUcharra, 
Broghe, s. f., oulil de cuisine. — Gherrmay 

bttrrutzia. 
Brochet, s. m., poisson. — Ugotsod, 
Brochette, s. f., petite broche de bois ou 

de m(^tal. — Gherrenatchua. 
Brocoli, s. m., sorte de chou. — Brdkolia. 
Brodeqdin, s. m., chaussure lac6e. — Br6~ 

dekina. 
Broder, v. a., Iravailler en relief sur une 

^toffe. — Brddatzia. || Fig. , orner un 

r6cit : Edertcea. 
Broderie, s. f., ouvrage brod^. — Broderia. 
Bronches, s. f. pi., terme d'analomie, ce 

sont les subdivisions de la trach(^e-art^re 

dans lespoumons. — AtsodiaCy birikddiac. 
Broncher, v. n., faire un faux pas. — Tr^- 

bukatzitty behaztopatzia. 
Bronchial, ale, adj., qui appartient aux 

bronches. — AtsodiakUaCy birikddiakUac. 
Bronze, s. m., alliage de cuivre et d'^tain. — 

Menastdria. 
Bronzi^, tE, adj., qui alacouleurdubronze. 

— Menastdrtua. 

Bronzer, v. a., donner la couleur du bronze. 

— Menustdritzea. 

Brosse, s. f., vergette, gros pinceau. — Es^ 

kdbay espontzeta. 
Brosser, v. a., frotler avec une brosse. — 

Eskobatzea, eskobillatzeay espantzetaizea. 
Brouette, s. f., petit vehicule. — Orgatua* 
Brouillard, s. ro. , vapeur dans Fair. — 

BrUma, Idnoa^ lanm. 



CAB 



— 34 — 



CAB 



Brouille, s. f., querelle. — Ahara. \\ Dis- 
pute violenle : Aharra. 
Brouiller, v. a. , m^ler, dcsunir. —Nahasl^^a. 
BROUiLLON,NKE,adj., qui bpouille, qui fdche. 

— Nahasia, 

Broussailles, s. f. pi., touDes de buissons. 

— Sasidia. 

Brouter, v. a., pailre. — Alatzca, 
Broyer, v. a., pulveriser, delayer avcc un 

liquide. — JAgalzea, 
Brt-, s. f., belle-fille, femme du fils. — Er- 

ram, 
Britine, s. f. , petite pluie Ir^s-fine. — J7ri- 

brUnia, lantzurda. 
Bruiner, v. imp., se dil de la bruine qui 

tombe. — Lantzurdalzea. 
Bruit, s. m., son, eclat, murmure.— i4rra- 

botxn. II Nouvelle : Befria. || Renom : 

Fihna, 
Brulant, te, adj., qui bnile, vif. — Gdria. 
BRiliLER, V. a., consumer par le feu, ^chauf- 
fer excessivement. — Erretzea. 
BrAlure, s. f., action du feu. — Err^a. 
Brume, s. f., brouillard ^pais. — Briima, 
Brun, ne, a. et s., couleur tirant sur lenoir. 

— BeUzdrana. \\ Qui a les cheveiix bruits: 
' BrUna. 

Brunir, v. a., assombrir. — llhnntzea. 
Brusque, adj., prompt et rude, brutal. — 

Aspr^Gy mokhorta. 
Brusquement, adv., avec brutality. — As- 

prekiy mokorki. 
Brusquer, v. a., offenser par des paroles 

rudes. — AsprHzea. 
Brusquerie, s. f., action ou parole brusque. 

— Mokhorkeriay mpr^keria. 

Brutal, le, adj., grbssier, emport^, brus- 
que. — Mokhorra, asprdci, 

Brutalement, adv., avec brutalite. — Mo- 
khorkU asprdki. 



Brutaliser , v. a. , maltraiter. — Aspreki 

tratatziay mokhorki ibiiizia. 
Brute, s. f., animal. — Ab^ea^ dlimalea. 
Bruyant, te, adj., qui fait grand bruit. — 

Arrabotxkariay arr6a. 
Bruyere, s. f., arbuste. — Brdna^ anaix- 

karra, ghilhria. 
BikCHE, s. f., mcrceau de bois de chauffiige. 

— Aratl, araila. 

i BilicHEn, s. ra., amas de bois. — Egnr- 

metd'bai. \\ Lieu oili Ton met le bois : 

Egurtpghia. 
BilcHERON, s. m., qui abal le bois. — Egur- 

pikatzalllea. 
Buffet, s. m., armoire ou Ton renfenne la 

vaisselle, les mets, le dessert. — Manka. 
Buis, s. m., arbrisseau. — EzpeUij urrosld. 
BuIssoN, s. m., hallier. — Sdsia. 
BuLLE, s. f. , globule. — Ubegia, wimpulla. 
Bureau, s. m., table, lieu de travail. — 

BUreba. 
Burlesque, adj. et s., bouffbn, plaisant. — 

Bitchia, drdlia. 
Busc, s. m., baleine du corset. — Buztdj 

pdlua. 
BusE, s. f., oiseau. — BfUoka. 
But, s. m., point ou Tort vise. — Chedia. 
Buter, v. n., frapper au but. — Yaizea. J 

Lancer une balle (une pelote) au jeu de 

paume , vers le rebot : B6faizea , sa- 
. katzea. 
BuTiN, s. m., ce que Ton prend a Tennemi. 

— Kautiira. 
BuTTE, s. f., petit terlre, motte de terre re- 

lev^e, petite dlevation de terre.— /?i>jifcarrfl, 

pant oka. 
Buyable, adj., potable, qui peut se boire.— 

Edan dettak&na^ edaten ahal-dena, 
BuvEUR, SE, s.,qui boit beaucoup. — Eda- 

lia. 



C 



C, s. m. (ct ou ce), troisi^me lettre de Tal- 

phabet. — C (da), alfabeteko irurgarrm 

letertty abereko trurgarren letra. 
Qa et la, loc. adv., de c6le et d'autre. — 

Emen ela hor, 
Cabale, s. f., complot de plusieurs person- 

nes qui ont un mdme dessein. — K6m- 

phla. 
Cabaler, v. n., comploter. — Kdniploiatziay 

kdrnplola'-eghilia. 
Cabaleur, s. m., qui complote. — Kdmplo- 

tatzaniu, kdrnploV-eghUea, 



Cabane, s. f., maisonnette de chaunie. — 
Chdlay etcholdy itchola. 

Cabaret, s. m., taverne. — Ostatua^ dafarnay 
Idbertia, 

Cabaretier, ere, s., qui tient un caba- 
ret. — Ostdlera , dafarnat ia , Idberna- 
via. 

Cabas, s. m., panier fait en vannerie ou en 
^toffe. — Khaba. 

Cabestan, s. m., tourniquet pour rouler le 
cSible. — Giragora. 

Cabinet, s. m., lieu de retralte pour (ravail^ 



CAC 



— 85 — 



CAI 



ler ou converser, puur tenir les papiers, 

etc. — Kamuieta. 
Cable, s. ra., grosse corde pour amarrer les 

navires. — Kablia. 
CA.BOCHE, s. f., I6le. II est du style familier. 

— KdMa, 

Cabotage, s. m., lerwic de marine, naviguer 
le long des c6les. — Hxasdan, untciz 
kdsta eghietan ibiltcia, tmimiz mitnu,^ 
pdrtuz pdrlu, itxasodn bania ibiltcia. 

Caboteur, s. m., navigateur cdlier. — Utci- 
tiiko kapUana iixasodn kdsta eghielan^ 
miinuz mdnu,p6fiuzp6riu ibiltcen dena. 

Cabotier, s. ra., batiment dont on se sert 
pour caboter : lUasodn kdsta eghietan 
muniiz mtlnu, pdrtuz pdrtu zerbitchalcen- 
den untcia. 

Cabrer (se), v. a., se lever sur les pieds de 
derriere (se dit d'un cheval). — ChutUzia, 
yasotz'm, goratzia, 

Cabr], s. m., chevreau. — Phitiua^ phit- 
chikay anchutneay aumea^ bitina. \\ Cabri 
tue pour la boucherie : Anchunickiay phi- 
(inakia, aumcrikia. 

CabrioIe, s. f., espece de saut. — Uzitli- 
ptirdia. 

Cabrioler, v. n., faire des cabriolcs. — It- 
zulipurdikatzia. 

Cabriolet, s. ra., voiture Idgere. — Kabrio- 
tela. 

Cabron, s. m., peau du cabri. — Biiinlarvua, 

Caca, s. m., terine dont les nourrices se ser- 
vent pour signifier les excrements d' en- 
fant. — Mkd. 

Cacao, s. m., amande du cacaoyer. -— Ka- 
kada. 

Cacaoyer ou Cacaotier, s. ni., arbre d'A- 
m^rique qui porte le cacao. — Kakad- 
handon. 

Cacaoyere, s. f., lieu plante de cacaoliers. 

— Kakadteghia. 

Cache, s. f., lieu pourcacher. — Gordartea^ 

gordetokia. 
Cacher, v. a., ne pas laisser voir. — Gar- 

delzea. 
(Cachet, s. m., petit sceau. — Cighilluu, 

selliki. 
Cacheter, v. a., mettre le cachet. — Cighil- 

lalzea, sellotzea, 
Cachette (a la), s. f., jeud'enfant.-A'«irttA:(i, 

gordeka. 
Cachot, s. m., prison obscure. - Kdchotia, 

ce^pda, lekotza, ciegd. 
Cacolet, s. m., sorte de double fauleuil 



qu'on place sur le dos d'une monture pour 
transporter deux personnes k la fois. — 
Kdkoletac. 
Cadastre, s. m., rcgislre public dans lequel 
sont marques en detail la quantil^ et la 
valeur desbiens-fonds, le plan de ceux-ci. 

— Kdlastra. 

Cadavre, s. m., corps mort. — Gorphulzkila. 
Cadeau, s. m., present. — Prdsentd, 
Cadenas, s. m., serrure mobile. — Kadenata. 
Cadence, s. f. , mesure de la danse. — 0^ 

suzlea. 
Cadet, te, s., le plus jeune des freres ou 

des sojurs, puino. — liigarrena, 
Cadette, s. f., pierrc de taille prupre a paver. 

— Galtzararria. 

Cadran, s. m., surface divisee par heurcs. — 

— Orboilla. 

Cadre, s. m., bordure d*un tableau, etc. — 

Kihdrda. 
Cadrer, v. a., de laconvenance, du rapport. 

— Pdrelna, ber ghimn onghi ddna. 
Cafard, de, adj. ets., hypocrite, bigot. — 

Data. 

Cafe, s. ni., fcve du cafeier, sa liqueur, lieu 
ou elle se prend. — Kdjki, 

Cafetiere, s. f., vase pour le cafe. — Kafe- 
Una, 

Cafeier, s. m., arbre qui produit le cafe.— 
Kdfi-lidmloa, 

Cage, s. f., loge pour les oiseaux. — KdyolOy 
gdloyay kdloa, gdyola. 

Cagneux, euse, s., qui a les genoux en de- 
dans. — Belhaiin-barn^, 

Cagot, te, s., faux devut. — Beala, 

Gaiiier, s. m., feuitles de papier reunies. — 



iljera, 
Cahot, s. m., saut que f^iit une voiture en 

roulant sur un chemin raboteux. — 

Klanka, 
Cauoter, v. a., causer des cahots. — Klan- 

katzea. 
Caille, s. f., oiseau. — Gdleperra, pospo- 

Una, kdUla, 
Caille, s. ra., lait caillo. — Kaillaluay gaz- 

tarn ber a. 
Cailler, v. a., figer. — KaHlatziay gal- 

zatzia. 
Caillou, s. m., pierre tr6s-dure — Arri- 

kdchkorra. 
Caisse, s. f., cofTre. - Kheza. 
Caissier, s. m., celui qui tienl la caisse chez 

un negociant, financier, banquier.— Z)en(- 

atchikilzalea. 



I 



CAL 



— 36 



Cajoler, v. a. , t&cher de sMuire. — ZfAri- 

katzea, lausengalzea. 
Cajolerie, s. f., louange qui sent la flatterie 
et dunt on fail usage pour parvenir a ses 
fins. — Lau8engu4, pdlaktia. 
Cajoleur, euse, s., qui cajole. — Ziirikat- 

zailea, lamengatzailea. 
Calamity, s. f., grand malheur. — Kdlatni- 

talia, gattzetea, mikalld. 
Calcul, s. m., compte. — Kdlkula. 
Calculateur, s. m., qui calcule, qui sait 

calculer. — KalkulatzaUea, 
Calculer, v. a., compter. — Kdlkulalzia, 

chifrelan-attziay kdwMan aUzia, 
Calginer, v. a., r^duire en chaux. — Khisu 
billakatzia. \\ Reduireencendres : Erret- 
zia. II Cuire outre-mesure : Khichkiltzia, 
kdzkailizia. || Briile par le soleil : IHz- 
pillzia. 
Gale, s. f., lieu le plus bas d'un vaisseau. — 

Unlciaren zdla, kdla. 
CALEgoN, s. m., sorle de culoUe. — Barne- 

ko-gaUza-rndtchaCy gdlzona. 
Calendrier, s. ni., table des jours de Tan- 
nee. — lldoroa. 
Calice, s. m., vase sacre ou se fait la conse- 
cration du vin a la raesse. — Kdliza. 
Calicot, s. m., toile de colon. — Kalikod. 
Califourghon (a), loc. adv. , a cheval. — 

— Hichtapeka, 
Calleux, euse, adj., ou il y a des cals. — 
Bdbdduna, kaluliay largortia, kolutsua, 
kaltuluna. 
Callosity, s. f., calus. — Bdba. 
Calmamt, s. m., qui caliine. — Gdzagarria^ 

eztitzekiia, eztigarria* 
Calme, adj., tranquille. — Eziia, upakea, 

ugheraldia, 
dkLTAty tEy part., apais6. — Eziiiua^ Upa- 

ketua, ugheraldua. 
Calmer, v. a., apaiser. — Eziiizea, gozat- 
zeUy khalmalzea , upakctzia, ugheralt- 
zia. 
Calomniateur, trige, s., qui calomnie. — 
Salgailztariay phensakallaria^ kdlomniat- 
zmlea, 
Calomnie, s. f., fausse imputation. — Sal- 
gait za, phensakallua, kdlomnia. 
Calomnie, ie:e, part., qu'on a attaque par 
calomnie. — SatgaUztatua, phetisakallu- 
ttui, kdlofnniaiua. 
Calohnier, v. a. , altaquer par des calomnies. 
— Salgaiztatzia, penmkallntzeaj kdlom- 
nialzea. 



— CAN 

Calomnieusement, adv., avec calomnie. <^- 
Salgaizkiy salgaiztard, pensakallvizki, 
kdlomniozki. 
Calomnieux, euse, adj., qui contient de la 
calomnie. — Salgaitzkia, pensakallugar- 
riay kdlomniosa. 
Calotte, s. f., petit bonnet qui ne couvre 

que la moili^ de la t^te. — Kdlota. 
Calvaire, s. m. , elevation plantee d'une 

croix. — Galbariod. 
Camard, de, adj. et s., nez plat. — Sudur 

zdbala. 
Camarade, s., compagnon. — Laguna. 
Camomille, s. f., planle. — Kdmamilia. 
Camp, s. m., la oij une armee se loge en 

ordre. — Diandea. 
Campagnard , DE , s. , qui demeure aux 
champs. — Kampanarra, kampanesa, rt- 
chekotakiHt, baztertarra^ baserritarra, 
Campagne, s. f., champs, prairies, bois, etc. 
— Bazterra, \\ Campagne (la) : Basterrak. 
II Action de troupes : Kdmpana. 
Camp£gue, s. m., bois de teinlure. — Kdm- 

pitcha. 
Campement , s. m. , action de camper. — 

DiaiidemendtM. 
Camper, v. a. el h., reslefdans un camp. — 

Dianckatzea. 
Campure, s. m., gomme, principe vegetal.— 

Kdnfrm. 
Camphr^, £e, adj., ou Ton a mis du cam- 

phre : Kdmfratua, 
Camus, se, adj. et s., qui a le nez court. — 

SMur-motcha. 
Canaille, s. f., vile populace. — KdnalUa. 
Canal, s. m., conduit de Teau. — Iztuna. 
Canap^, s. m., grand si^ge a dossier. — 

KdnapM. 
Canard, s. m., oiseau aquatique. — Afmiedy 

ahatia. 
Canari, s. m., serin des Canaries. — Kana- 

dia, 
Canger, s. m., tumeur maligne. — Minbi- 
cia, minjaka. \\ Le quatri^me des douze 
signes du zodiaque : Izdrpilkiy arghia- 
marra, , 

Cancereux, euse, adj., de la maladie du can- 
cer. — Minbicikua, minjalekua. 
Candeur, s. f., puret6. — Inocentda. 
Camgulaire, adj., (jour) de la canicule. — 

Izdrkareghina. 
Canigule, s. f., constellation, temps de Tan- 
ner durant lequel on croit qu^elle donne. 
— Izdrkarra. 



CAP 



— 37 — 



CAP 



Cai^if, s. m. , instrument pour tailler les 

plumes. — Kdnifa. 
Canine, s. f., race canine, du chien. —Cha- 
kurrezkiMy chakurlarra. \\ Canine (faim): 
G6sebelharra. 
Cajmne, s. f., roseau. — Khdnabera. || B4ton 
pour se promener : Khdna. || Mesure : 
Kdna. 
Cannelle , s. f. , icorce du cannelier. — 

KdneUi, 
Cannelier, s. m., arbre qui produit lacan- 

nelle. — KdneV-hdndod. 
Canon, s. m. , pi^ce d'artillerie. — Kdnoyiiy 

sUtumpa. II R^gle, decision : NeiUarlea. 
Canonicat, 8. m., prebende, tilre a'un bcne- 
iice de chanoine. — Aphez nagucieren 
goyendea. 
Canonique, adj.^ qui est selon les canons. — 

Neurtartekiia, 
Canoniquement, adv., selun les canons. — 

Neurtarlero. 
Canonisable, adj., qui pent ^tre canonist. — 

Doneghingarria. 
Canonisation, s. f., action de canoniser. — 

Doneghilea. 
Canonise, 6e, part., qu'on a canonise. — 

Dotieghitua. 
Canoniser , v. a. , mettre au nombre des 

saints. — DoneracUzea^ doneraghilzea. 
Canonnade, v. a., coups de canon tir^s coup 
sur coup. — PSza tiruac, kation tiruac, 
kafioimzuae. 
Canonner, v. a., tirer le canon. — Kdnoyaz 

liroka a'Uzera. 
Canonmer, s. m.,soldatqui sert le canon. — 

Kdnoniera, 
Canot, s. ra., petite chaloupe. — kdnola. || 
Embarcation d'lndien : Kama , znba- 
ionizia, 
Cantatrice, s. f. , chanteuse. — Khanlat- 

zaillea, 
Cantharide, s. f., mouche officinale. — Er- 

raiilia. 
Cantine, s. f., cabaret militaire. — Kdnlina. 
Cantimer, ere, s., qui tient une cantine. — 

Kdnliniera. 
Cantique, s. m., chant reiigieux. — Kan- 

(ika. 
Canton, s. m., ^tendue d'un pays, subdivi- 
sion d'un d^parlement. — KMnldina , 
khantoia. 
Canule, s. f., tuyau au bout d'une seringue. 

— Khaneta. 
Cap, s. m.,sorte de promontoire. — JUdnod. 



Capable J s. m. , habile. — Yakinsunaj 

yakina. 
Capacity, s. f.^ habilet^. — Yakintasuna. 

gattasuna. 
Cape, s. f., v^tement, manteau k capuchon. 

— Khdpa. 

Capitaine, s. m., chef militaire, comman- 
dant d'un vaisseau. — Kapitatna, 

Capitainerie, s. f., charge d'un capitaine 
d'une maison royale, d'un chateau, etc., 
r^tendue de sa juridiction. — Kdpitatne- 
ria. 

Capital, s. m., somme d'argent, avoir. — 
Izaliay khdpitala. || Le premier, le prin- 
cipal : Lehena. || Le plus grand : Handiena, 

Capiteux, euse, adj., qui porte k la t^te. — 
Bttrtia yoizcn dvena , bi^ma hartzen 
duena. 

Capitulation, s. f., traits, convention. — 
Balduidea, balindea, elkargod. \\ Reddi- 
tion : Errendamendua. 

Capituler, v. n., venir a un accoinmode- 
inent. — BMimktzea, elkargotzea. \\ Se 
rendre a I'ennemi : Errendatzia. 

Capon, s. m., poUron. — Putruna/ 

Caporal, s. m., chef d'escouade. —ifd/^od/d. 

Capot, s. m.,rig. et fam., Stre confus. — 
Konfma. 

Capote, s. f., redingote. — Kdpotia. 

Caprice, s. m., fantaisie. — KapriciUa^ kd- 
priza, burkoiiasuna. 

Capricieux, euse, adj., fantasque, qui a des 
caprices. — Kdpriciutxua, bnrkoxlxud. 

Capsule, s. f., enveloppe, amorce d'une 
arme 4 feu. — Kapstila, pistdna. 

Capter, v. a., gagfier adroitement. — £fcar- 
razterat bdre ganat. 

Captik, ve, adj., prisonnier, esclave. — Es- 
klabod, khdiibUj gdtibna. 

Captiver, v. a., assujettir, se rendre maitre 
de la bienveillance. — Gdtibatzea^ khdti- 
butzea, esklabotzea. 

Captive, ee, part. , qu'on a rendu captif. — 
EsklabotuOy khdUbuiuay gdlibutua. 

Captivite, s.^ f., privation de liberty, escla- 
vage, sujelion. — Esklabotasund , khdti- 
butastina, gdtibutasuna. 

Capture, s. f., prise, saisie. — Kainra^ Ian- 
zuya^ harzapena, sesidn. 

Capturer, v. a., faire une capture, une prise. 

— Harlzia, kdturalzia , shitzeoy Ian- 
ZHlzea. 

Capucin, s. m. , sorte de religieux. — Khd- 
pulchinod. 



CAR 



— 88 — 



CAS 



Caquet, s. m.yhobW.—Hitzkundea, kdlaka. 
Caqitetage, s. f., action decaqueter. — El- 

hekela. 
Caqueter, v. n., babiller. — FAheketatzia. 
Caqueterie, s. f., action de babiller. — El-- 

hvkeria. 
Car, conj., marque la raison. — Ecni^ c^ren, 
Cakabike, s. f., fusil un peu court. — Khd- 

rabina. 
Cabactere, s. m., nature!, qualite distinc- 
tive. — Kdralera. 
Carafe, s. f., vase de verre tres-Iar^'e parte 

bas et elroil par le haut. — Gdrafla, 
Caramel, s. m., sucre fjudu el durci. -*- 

Khdramf*hm. 
Caravane, s. f., troupe de marchands ou de 

voyageurs qui vont eh coinpa^nie. -— Bi- 

dezkodia, anddna, 
Carbomser, v. a., reduire en charbon. — 

Ikhatzez billakaztea. 
Carcasse , s. f. , ossemenis decharru's ct 

joints, charpente d'un navire. — Knvknaa. 
Carde, s. f., peigne de cardeur. — Kardn. 
Carder, v. a., peigner avec la carde. — 

Kardatzia, 
Cardeur, euse, s., 'qui carde. — Kardat- 

zatUa, 
Cardinal, s. m., prelat. — Knrdinala. 
Car^me, s. m., abstinence avanl Paques. — 

Gaizuma. 
Caresse, s. f., temoignage d'afTeclion. — 

Karem, 
Caresser, v. a., faire des caresses. — Kare- 

salzia. 
Cargaison, s. f., cliarge de navire. — Kar- 

gadia, hekardia^ kargamcmlua. 
Carillon, s. m., haltemcnt de cloches en 

mesure. — IzkilVvrrepika, || Bruit : /ir- 

rnbolra, 
Cahillon'ner, v. a., sonner le carillon. — 

Izkiirprvf'pikalzi'a. 
Carillonneur, s. m., celui (|ni carillonne. — 

JzkiUa yutzailca, izkilV ervcpiknizd lea. 
Carnage, s. in., massacre. — Sdrva^kia^ 

masagrin. 
Carnassier, adj., qui ne vil que de chair. — 

Araghi-yalea, araghiz ba'lvik biciczdena. 
Carnassiere, s. f., sac de chasse. — IhizikO" 

zakua. 
Carnation, s. f., teinl d'une personne. ~ 

— KholorecL 
Carnaval, s. m. , lemps de divertissements 

qui commence le jour des Rois et (init le 

rnercredi des Cendres. — IhaiUeria. 



' I 



Carnivore, adj., qui vil de chair. — Araghiz 
bid dena. 

Carotte, s. f., raciue legumineuse. — Kar- 
rota^ pdstmagria. 

Carpe, s. f., poisson d'eau douce. — Karpa. 

Carr£, s. m., k quatre angles. — Lau-kdn- 
toinektia. 

Carreau, s. m., coussin. — BHrkua, bur- 
neda, burnpea^ lumalcha^ buurdia, [ 
Torre cuite qui scrl k paver : Adrilhta, 
buztinerchoa. || Carreau qui sert aux fem- 
nies pour travailler la dentelle : Sara- 
woya. II Un des quatre poials au jeu de 
carles : kajm, \\ Arme de trait : Ghecia, \\ 
Caneau de couturi^re : Yoskune^i barkot- 
choa. II Carreau de jardin : Alhorra. 

Carrele, ee, part. , convert de carreaux. — 
Aihiliuzlaiua. 

Carreler, v. a., meltre des carreaux. — 
Adrillatzca. 

Carreleur, s. m., qui pose les briques a car- 
reler. — Adriilaiia. 

Carriere, s. f., lieu ou Ton exlrait des pier- 
res. — Armbifi, anobia. 

Caurosse, s. m., voilure suspendue. — Kar- 
mm, 

Carrure, s. m., fergeur des epaules. — Biz- 
ka rami zdbaUat;una. 

Carte, s. f. , representation d'un pays. — 
Maphd, dazaUiea, \\ Carte pour jouer : 
Knrla, ^ 

Cartel, s. m., deti de combat. — Desafiaa, 
II Reglement entre deux parties pour la 
ran^un des prisonniers, celui qui ailiche 
les joure de fete pour les joules et lour- 
mus, courses de bague, etc. , celui qui 
alliche un ecrit diffaujatoire que i'on met 
secr^tementaux coins des rues : Chartehi. 

Carton, s. m., grosse carte fjiilc de papier 
reniis en pate, batlu et coile. — Khar- 
toina, 

Cartonner, v. a., faire des ouvrages en car- 
ton. — Khartoinatzca, 

Cartonmer, s. m., qui fait du carton, qui 
carlonne. — Kharid nt'ghilea. 

Cartouche, s. f. , charge d'arme a feu. — 
Khavtvlchu, 

Cas, s. m., desinences des noms qui se de- 
clinenl. — Khdsua, \\ Cas, issue, fin: 
Suerla&a^ gherta^rajaso^ray eslropM, P 

' Cas, casualit6 : Oarkabea , Mekabea. || 
Cas, occasion : Suertaera^ snertaldia, 
gherUildia. \\ Cas, qui consulte : Ekigal- 
dea, II Cas (en), que : Enkas, || Cas, pour 



CAS 



— 3d — 



CAU 



1e inline : Bergalik. || Cas, probability : 

Ditaketia, || Cas , propos deliber6 : Arr^- 

taZy bdrariaz. 
Casamer, ere, adj., qui aime k rester chez 

lui. — Etchekoya, etcheko ahkmaUednenay 

etchian ^goUia. 
Casaque, s.f.,v6lement,d6shabill^defemnne. 

— K^rdo^ay kdmka^ arropoya, jasakia, 

jaka, jakea, 
Casaquin, deshabille de famines. — Kam- 

kiiiay puUirda, jt^sta, ezanza. 
Cascade, s. f., chute d'eau. — Uryantsia, 

urabnildea. 
Casbr, v. n. el p., s'^tablir, caser. — Kokat- 

zia. 
Caserne, s. f., logemenl des soldats. — Kd- 

zerna. 
Caserne, 6e, part., miseiucaserne.—^dj^- 

natua. 
Caseriser, v. a,, mettre en caserne. — Kd^ 

zernatzm. 
Casque, s. m.,armurede l^le. — Buranlza. 
Cassant, te, adj., fragile. — Hausleko erre- 

r/m. 
Casse-gou, s. m., lieu glissant, dangereux, 

individu trop aventureux. — Jj'pho-aus- 

tailea, 
CAssE-NoiSETTEs,s.m., instrument pourcas- 

ser les noisetles. — Vrr'amiekna. 
Casse-noix, 5. m., instrument. — Eltzanr^- 

auslekua. 
Casser, v. a., briser, rompre. — Aiistea, 

chedtzea. 
Casserole, s. f. , ustensile de cuisine. — 

Kdsola. 
Cassis, s. m.,sorte de groseiller, liqueur. — 

Kdciza. 
Cassolette, s. f., vase ou petite butte ipar- 

fum. — Lurrnnkaya, 
Cassonade, s. f., Sucre non raffine. — Azu- 

kre-gorria. 
Cassure, s. f., fracture. — Arraildura, 

arlesia. 
Castagnette, s. f., instrument de musique. 

— KastahetaCy krisketac. 
Caste, s. f., tribu, classe. — Khdsta. 
Castillan, ne, s., habitant de la Castille. — 

Kasiillanody gaztelara, gaztelarra. 
Castor, s. m. , quadrup^de amphibie. — 

CAsuALiTfi, s. f., etal de ce qui est casuel. — 

Menhira. 
Casuel, le, adj. et s., fortuit. — Ustegabe- 

*Mfl, oarkabektia^ mmturokm. 



Casuellement, adv. , fortuitemenl. — Men- 

turalkiy menluraz. 
Catalogue, s. m., lisle. — ErrHnka, lisUiy 

cekidora. 
Cataplasme, s. m., emplatre propre k fomen- 

ler, k fortifier, a r^soudre, etc. — Kdta- 

plasmay implastua. 
Catapuge ou igpuRGE, s. f., plante dont le 
• fruit purge violemment. — Tortika, 
Catarrhe, s.' m., fluxion qui tombe sur 

quelque parlie du corps, gros rhume. — 

Kdlarnta. 
Catastrophe, s. f., ivenement funesle. - 

Jpuiondod, 
Categhisme, s. m., instruction religieuse. — 

KdiecJiirna^ katicismda, katicfiimdj jakin- 

bidm^ doklrina. 
Categorie, s. f., classe. — BerezlUza. 
Categorique, adj., dans I'ordre. — Derez- 

titzki, 
CatiSgoriquement, adv., k propos. — Berez- 

tilzekua. 
Cath^drale, s. f., dglise principale d'un dio- 
cese. — Katedrala, eleiznagmia, eliza- 

naUsia. 
Catholique, s. m., la foi deFEglise romaine. 

— Kdtolikoa. 

Catin, s. f., prosliluee. — P,Ha, fildd. 

Caton, s. m., sage. — Perestua. 

Caughemar, s. m., r^ve qui produit une op- 
pression si grande qu'on ne peut ni respi- 
rer, ni crier, et durant lequel il semble ' 
qu*on ait un poids sur la poitrine. — 11- 
gnnu, hildmna, 

Caus£, s. f., principe, sujet. — Kaiisa. 

Causer , v. a. , conversation. — Elhe*ghi- 
tea. II Eire cause : Kausatzia. 

Causerie, s. f., babil. — EUieketa. 

Causeur, euse, s., qui aime a parler. — El- 
heketaria. 

Caustique, adj., corrosif, qui a la vertu de 
briiler. — Errakaya, errekaya. 

Cautere, s. ra., ulcere artificiel. — Sdalea. 

Cauterise, ^e, part., qui a subi Taction de 
la caut<^risation. — Errekayaz erria, 

Cauteriser, v. a. , bruler les chairs. — Er- 
rekal gorricz crreizea , bUrdin gorriz 
erreizea. 

Caution, s. f., rcpondant. —Fio^fora, fianza, 
bermia^ berwea, setiausta, 

Cautionneuent, s. m., acte pour cautionner. 

— En^aijamendua, bermegoa^ fiadorgoa. 
Cautionner, v. a., se rendre caution. — 

Engayatcen, bermelzea^ fiador sartcea. 



CEL 



- 40 — 



CER 



Cavalcade, s. f., marche de gens a cheval. 

— Kabalkaday zaldizko an^^nat. 
Cavale, s. f., jumeut. — Behorra. 

Ca VALERIE, s. f., troupe^ cheval. -JTafralerta. 
Cavalier, 6re, s., personne k cheval, soldat 

de la cavalerie. — Zaldizkua , kabaliera. 
Cavalierement, adv., d'une fagonhardie. — 

AusartasunekiUy ausartziarekin. 
Cave, s. f., lieu soulerrain pour serrer le vin. 

Kdba, Mrruzpea^ arnoteghia. 
Caveau, s. m., petite cave, lieu souterrain 

dans les ^glises, o^ Ton met les morts. — 

Mrruzpelchoa. 
Ca VERNE, s. f., antre. — Limpocildayarzuloa, 
Caverneux, se, adj., plein .de cavernes. — 

Lurruzpekoay arzuluduna. 
Cavit6 , s. f . , creux , vide. — Utsundea , 

cilda. 
Ce, get, ra., GETTE, f . , CES, pi., prou. d^m. 

— Hart (singulier), haUky h6kj hok (plu- 
riel). 

Ceci, pron. d^m. — HaH. 

C£der, v. a., laisser. — Uztia. || n., seren- 
dre, se soumeltre : Sumelitzia. \\ Lftcher : 
Atnor-emaUia, 

Ceindre, v. a., entourer, environner. — in- 
guralzia. 

Ceinture, s. f., ruban, cordon, tissu d'une 
certaine largeur et long, dont les hommes 
entourent leur taille. — CintGy gherikod, 
II Endroit du corps oil Ton attache la cein- 
ture : Gherria. 

Ceinturon, s. m., ceinture pourTep^e oule 
sabre : Gherrikod, gherrikcHuhala, 

Cela, pron. dim. — Hori^ hura. 

C]£l6bre, adj. , fameux. — Fdmatuay ospa- 
koya, ddandikaya. 

C^L^BRER, V. a. , exaller, solenniser la messe. 

— C^lebratzea^ ospatzea^ ddanditzea. 
CthtvRnty s. f., renom. — Fdma. \\ Solen- 

nit^ : OspoH-a, ddandigoa. || C^lebrit^ (qui 

a de la) : Fdmaduna. 
Ciller, v. a., taire. — khiltzia. |j Cacher ; 

Gordetzea. 
C^LERi, s. m., plante potagire. — Celeria, 

peregil-ecea. 
C^LfiRiT^, s. f., Vitesse. — - Arindea, laster- 

rera. 
CELESTE, adj., du ciel. — Cerukua. 
C^LiBATAiRE, s. m., Rou Riari^. ~ Donadua, 

II s. f., non marine : Mutchurdina. 
Celui, celle^ pron. dem. — Nor, cetn, \] 

Celui, celle qui : Norc eta ere. \\ Celui-ci ? 

celle-ci ? (qui est) : Nor da ? cetn da ? 



Celui-ci , celle-ci , pron. d^m. — Hau. 

hunec, 
Celui-la, celle-la, pron. d^m. — Hon, 

hauy horrec, harreCy djfc, hura, arck^\ 

arrechec. 
Cendre, s. f., r^sidu de la combustion. — 

HaHixa. 
Cendr^, £e, adj., couleur de cendre.— 

Haulx'-kholorea. 
C^ne, s. f., dernier souperdu Christ avecs«s 

ap6tres. — Apairua, 
Cens£, £e, adj., r^put^, paraltre. — Iduri. 

II Une loi cens^e abolie par l^usage : 

Legfiebat usaiyaz iduri khendua. 
Censeur, s. m., qui critique. — Kriiikal- 

zailea. 
Censure, s. f., reprehension. — Krilika. 
Censur£, tEy pact., qui a encouru un h\kaie. 

— Kritikatua. 

Censurer, v. a., burner. — Kritikatzia, 
Cent, adj. numeral, m. et f., nombre con- 
tenant dix fois dix. — EhUn, || II estquel- 

quefois s. m., un cent : Eh^n bat, 
Centaine, s. f., nombre coUectif qui ren- 

ferme cent unites. — £At2fui. 
Centaur£e, s. f., plante m^dicinale. — Lti- 

beazuna, 
Centenaire, adj., qui a cent ans, qui con- 

tient cent ans. — Ehun urtekda. 
Centi^me, adj., nombre ordinal de cent. — 

Ehungarrena, 
Centime, s. m., centi^me partie du franc — 

Centima. 
Centimetre, s. m., mesure de longueur, la 

centi^me partie du mfetre. — Cenlimetra. 
Central, adj. , du centre. — Erdikoarra. 
Centre, s. m., milieu. — Erdia^ cfntroa^ 

erdiyoa. 
Cep, s. m., pied de yigae.—MahatZ'hdndoa. 
Cependant, adv., iouiehis. — Bizkitartian, 

hargatik. 
C£rat, s. m., sorte d'onguent. — C^ata. 
Cergeau, s. m., cercle de tonneau. — Cz- 

taiya, ustaia. 
Cercle, s. m., cercle de barrique. — Uz- 

taiya, uztaia. D CirconKrence : Arrund^i, 

bollesiay boHagira, ingurua. 
Cercler , v. a. , mettre des cerceaux. — 

Usiaiyatzia. 
Cercueil, s. m., coffre oA Ton met un mort. 

— Hilkutchay kdtabiMy AttoAi. 
C^rEale, adj. f. ets.,graine farineusc-.Mid. 
C6r6monie, s. f., forme ext^rieure d'unculle, 

formality, d6Krence. — Ceremonia. 



CHA 



— 41 — 



CHA 



C£r£monieux, se, adj., qui fait trop de c^- 

r^monies. — Ceremoniarra, ceremoniosa. 

II C^r^nionieux, formaliste , fa^onnier : 

FazotntxiM. 

C^RigMONiEusEHENT, adv., a¥ec c^r^monie. 

— Cerenwniaz^ ceremoniozki. 
Cerf, s. m., quadrup^de. — OrHna, 
Cerf-volawt, s. m., insecle. — Arkdlua, 
arkambelia. || Dragon volant en .papier, 
jouet d*enfanl : Milocha, 
Cerisaie, s. f., lieu plants de cerisiers. — 

Khereiztdj gherecidiay ghe^zidia. 
Cerise, s. f., fruit du cerisier. — Ghizidy 

kMre'iza^ gMricia, 
Cerisier , s. in., arbre fruitier. — Ghereci 

Mndod^ ghezi hdndod. 
Cern^, fiE, part., entour^. — Inguratua. \\ 

adj. (yeux) battus : Beghi ehuac, 
Cerner, v. a., entourer. — Inguratzia. 
Certain, ne, adj. , sAr. — Seguray eghia^ 

kalakoa. || Quelque : Cembett. 
Certainement, adv., en v6riti. — EghidZy 

s^gur. 
Certes, adv., certainement, sans doute, in- 
dubitablement : Segtirki, egiaz. || Cerles 
(oui) : Bd'fj eghidz. || Certes (oui, avec 
exclamation) : Bdiya f 
Certificat, s. in., 6crit faisantfoi. — San- 

tificata. 
Certifier, v. a., assurer. — Seguratzia. 
Certitude, s. f., assurance. — Segurantza. 
Cerveau, s. m. ; cervelle, s. f., substance 
moUe renfermie dans le cr^e. — Btlru- 
mmna. 
Cervelet, s. m., la partie post^rieure du 
cerveau. — Bdru ghibel azpiko fttlrft- 
mutnac. 
Cervelle, s. f., la partie blanche, moUe et 

spongieuse du cerveau. — BHirumuina. 
Cesse, s. f. II n'est employ^ qu'avec la pro- 
position sans et il signifie toujours. — 
Bethi. 
Cessant, te, adj. , qui cesse. — Gheldi- 
' kuntzaj barakunlza. 
Cesser, v. a. et n., discontinuer. — Ghel- 

ditzioy baratzia. 
Cession, s. f., abandon. — Vtziera, Idr- 

gaera. 
Cet. — Voyez Ce. 
C^TfiRAc, s. m., plante. — Charranghilla, 

ormabelharra. 
Ceux, pron. dOm., pi. de cklui. — Cemec, 
CiiACDN, NE, pron. distribulif, sans pi. — 
Bakotcha. \\ Chacun un : Bam. || Chacun 



une fois : Banatan* \\ Chacun deux : Bina, 

bira, || Chacun deux fois : Binatan. || 

Chacun trois : Irurna. || Chacun trois 

fois : Irurnatan. \\ Chacun quatre : 

Lauma, || Chacun quatre fois : Bakotchac 

laurnatan. 
Chagrin, s. m., afiliction. — Changrina, 

errea^ sutsua. 
Chagrinant, te, adj.,quichagrine.— CAfln- 

gringarria. 
Chagriner, v. a., attrister. — Changrintzia. 
ChaIne, s. f., anneaux entrelacOs. — Ghatia, 

gdtea. \\ Chaine de rnontagnes : Mendi 

seghida bat. 
ChaInette , s. f. , petite chaine. — Gdte- 

tchikiaj ghdte-ttipia. 
ChaInon, s. m., anneau de chatne. — Erres- 

tuna. 
Chair, s. f., substance molle et sanguine qui 

est entre la peau et les os de Tanimal. — 

Araghia. . 

Chaire, s. f., tribune. — Mintzalekm. D 

Tribune religieuse : PrMikakkua. 
Chaise, s. f., siOge k dos. — Khadiray silla. 
Chaland, s. rn. , bateau allongO. — Cha- 

lanta. 
Chale. — Voyez Schall. 
Chaleur, s. f., Otat de ce qui est chaud au 

physique et au moral. — Berotasuna. 
Chaloupe, s. r, petit bfttiment de mer fort 

lOger. — Chalupa. 
Chamailler, v. n., disputer. — Disputan 

aiizia. II Se battre : Borrokan aiizia. 
Chamarrer, v. a., omer sans goiii de galons, 

etc. — GaloUzea. 
Chaharrure, s. m., maniire de chamarrer. 

Galo'iaduray galotdura, 
Chambranle, s. m., omement qui horde les 

cheminOes. — Chimini'gaina. 
Chambre, s. f., piice d'une maison. — Gam- 

bdra, gamberaj ghela. 
Chambrette, s. f., petite chambre. — Gam- 

bdratchua, gheMchua. 
Chameau^ s. m., animal qui a une esp6ce de 

bosse sur le dos. — Khamelua. 
Chamois, s. m., espOce de daim ou d'isard. 

— Orkdtza, orkhatzd. \\ Chamois (fe- 

melle) : Orkhatz'emea. 
Champ, s. m., terre cultivOe. — Landa. \\ 

Espace , extension d'un objet : Barrutia, 

zabaUia. || Champ de manoeuvre : Dian- 

dea. II Champ de balaille : Gudatokia. 
CHAMPfiTRE, adj., des champs. — Basaliat 

kampotaria. 

6 



CHA 



— 42 



CHA 



Champignon, s. m., plante spongieuse de la 

famille des cryptogames. — Onjtut, onyuay 

ontoay ontyoa. 
Chance, s. m., hasard. — Zortia. 
Changelant, te, adj., irresolu, e. — Zaiat- 

zaUy kolokan. || Ne pas se (enir ferme sur 

ses pieds : Bambakan, kordekan, ba- 

lantzan. 
Changeler, v. n., filre irresolu. — Zalant- 

zatzea, kohkatzea. || N'^lre plus ferme 

sur les pieds : Bambaleatzeay kordekat- 

zeay balantzatzea. 
Changeux, euse, adj., en bonheur. — Zorio- 

nekua. || En incertitude : Diidakua. 
Chancir, v. n., moisir. — Vrdintzia, lizunt- 

zia. 
Changre, s. m., ulcere malin. ^ Minbicia^ 

minjalea. 
Chandeleur, s. f.,ftle catholique. — Khan- 

derailUy kdndeleguna, kdn/ieraillu. 
Chandelier, s. m., qui fait la chandelle. — 

Khandeleghilea. || Ustensile ou Ton met la 

chandelle : Khandelera^ khandeleroa, 

zutarghia, 
Chandelle , s. f. , flambeau de suif. — 

Khandelas^gua. \\ Flambeau de cire : 

Chiriua. \\ Flambeau de r^sine : CAtrt- 

bita^ arrochina. 
Change, s. m., troc. — Truka. 
Changeant, te, adj., qui change facilement. 

— Aldakorra, kambiakorra. 
Change, £e, part, et adj., n'Stre plus la m^me 

chose. — Kdmbiatua. 
Changement, s. m., action de changer. — 

Aldakuntza^ aldatray aldamena, kambia- 

mendua. 
Changer, v. a., faire un ^change. ~ Kam- 

biatzea, trukatzea. || Changer de lieu : 

Aldatzeaj kambiatzea. \\ Changer delinge, 

de v^tements : Mttdatzea^ aldatzeay kam- 
biatzea, chanyatzea. 
Chanoine, s. m., qui a un canonicat. —Ka- 

nonigoay apheznagusia. 
Chanson, s. f. , couplets que Ton chante. || 

Fig., somette, discours frivole. — iTAanfa, 

aheriay otsaldia, jakarra. 
Chansonnette , s. f., petite chanson. — Ot- 

salditchoay kantatchua, aheriichua, ja- 

kartchua. 
Chansonnier, s. m., faiseur de chansons. — 

Rdplaria, otsahlighilea, kantaghilca, ahe- 

righilea, jakarghilea. || Recueil, livre de 

chansons : OtsaldHeghia, kantatoghia , 

kdplateghia. 



Chant, s. m., inflexion de \oix prolongee 

avec modulation. — Kantuay otsaltia, Q 

Mani^re de chanter : Otsaldeay kdnia. 
Chanter, v. a., former des sons moilules. — 

Kantalzea, kantutzea. 
Chanteur, euse, s. , qui chante. — Kantai- 

zailea, jakartzailea^ olsaldilzallea, ahe- 

rilzailea. || Chanteur, qui a de la voix pour 

chanter : Kantaria. 
Chantier, s. m., atelier ou Ton travaille le 

bois de charpente, de charronnage. — 

Chantiera. 
Chantre, s. m., celui dont la fonction est de 

chanter k Tdglise. -—Kantariay otsastaria. 
Chanvre, s. m., plante filamenteuse , sa 

filasse. — Khalamna. 
Chaos, s. m., confusion de toutes choses. — 

Naspilla, nastapilla. 
Chape, s. f., v6tement d'eglise. — Kdpa. 
Chapeau, s. m. , coiffure. — CMpela, Ara- 

pela, sombrellua. 
Chapelet, s. m., certain nombre de grains 

enfil^s, sur lesquels on dit des prieres. — 

Arrosariiiay kondera. 
Chapelier, s. m., qui fait des chapeaux. — 

Chupelkina, kdpelkina, sombrelukitta. || 

Qui fait commerce de chapeaux : Chdpel- 

saltzaileay kdpelsaizailea, sombrellusali' 

zaillea. 
Chapelle, s. f., petite 6glise. — Khdpera. 
Chapellerie, s. f., fabrique de chapeaux. — 

Kdpelkindeghia , chdpelkindeghia , som- 

brelluteghia. 
Chapitre, s. m., partie d'un livre. — Burua, 

berecita. \\ Assembl^e de quelques com- 

munautes : Bilguma, batzarrea. 
Chapon, s. m., coq ch4tr6. — Kdpo'na. 
Chaponner, v. a., chfttrer un coq. — Kdpm- 

natzea. 
Chaque, pron. distributif, sans pi. — Bakot- 

cha. 
Char, s. m., voiture k deux roues. — Orga. 
Charbon, s. m., bois coup6 par tronfons a 

demi-brClles et qu'on ^teint pour le rallu- 

mer. — Ikhatza. \\ Espece de furoncle 

pestilentiel. — Ikhatza. 
Charbon-de-terre, s. m., fossile combusti- 
ble. — Lur'-ikhatza. 
Charbonneux, adj., du furoncle pestilentiel. 

— Ikhatx\m, 

Charbonnier, s. m., qui fait ou vend du 

charbon. — Ikhatzkim. 
Charbonniere, s. f., qui vend* du charbon. 

— Ikhatzkina, || Lieu ou se fait le char- 



CHA 



— 48 



CHA 



bon, bois empil^ mis en combustion et 
destine a ^tre carbonise : Ikhatzioya. 

CiiARCUTiER, s. m., qui vend et prepare de 
la chair de pore. — CherrihiUzatlea. 

Chardon, s. m. , plante dont la t^te est cou- 
verte de pi^uants. — Astokdrlda. 

Chardonneret, s. m., oiseau. — Kdrdinala, 
kardamirua. 

Chargers, f., faix. — Zdma, kdrga. \\ Office: 
Kargua, ekintzay ekindea, goyendea. || 
Charge sur Tenuemi : Erailnsia, ^rasod. 

Charge, 6e, part., mis en charge. — Kdr- 
gatuay bekarttm, bekarriziua^ zdmatxia. 
II Fig. 9 qui a trop de quelque chose : 
Soberakina. || Le temps est charg^ , 
couvert de nuages : Dembora estalia da, 
detiibora ilhUm. || Avoir les yeux charges, 
enfl^s, remplis d'humeurs : Beghiac kdr- 
galuaCy beghiac antu<ic. \\ Couleur char- 
g^e, trop forte : Kholore ilhilna. 

Charger, v. a., mettre une charge. — Kdr- 
gatzeay bekartzea, bekarritzea, zdmat- 
zea. II AttaquesurTennemi :£raiV.n«i7zm, 
erasotzea. 

Chargement, s. m., cargaison. — ifdrg^a- 
mendua. 

CuARGEUR, euse, s., qui charge un navire. — 
Kdrgatzailleay kargaria, \\ Qui porte ou 
conduit des charges : Kdrgaeremailea, 

Charitarle, adj., qui a de la charite. -r- 
KdritdtosOy amoineilia. 

Charitarlement, adv., d'unemani^re chari- 
table. — Kdritablekiy ammnki. 

Charite, s. f., amour de Dieu, du prochain. 
— Kdritatea. \\ Aumdne : Kdritatea, 
amolna. 

Charivari, s. m., Kte ironique et tumul- 
tueuse, accompagnee de bruit de chau- 
drons, potions, cornes, sifllets, couplets 
nialseants, qui se fait contre une personne 
dont on est mecontent ou que Ton vcut 
ridiculiser pour un second mariage qu'elle 
conlracte ou sa conduite qui deplait. — 
Zinlzarrotzay zintzarrotxacy tdberac. \\ 
£n basque, charivari ne se dit dans les 
deux sens suivants qu*au pluriel : faire un 
charivari : Zintzarrolxac eghitia, zint- 
^arrotzac eghitea, idberac eghitea, \\ Bon- 
ner un charivari : Zintzarrolxac ematiay 
zinizarroizac ematia, Idberac ematia. 
Charivariser, v. a., donner, faire un chari- 
vari — Zintzarrotxtiay tdberakatzia. 
CflARivARisEUR , s. m., qui charivarise. — 
^^ntzarroixakaria^ tdberaria. 



Charlatan, s. m., vendeur de drogues. || 

Fig., homme qui cherche a en imposer, 

faisant valoir par ses paroles ou ses ac- 
tions. — Operdturra. 
Charmant, te, s., qui plait, qui charme. — 

Chdrtnagarria. 
Charme, s. m., sortilege, attrait. — Chdrma. 
Charmer, v. a., enchanter, plaire. — Chdr- 

matzia. 
Charnel, le, adj. (de la chair), sensuel. — 

Araghikoya. 
Charnier, s. m. , cimetiere. — Elizailhar-- 

ghia, ilherria. 
Charni^re, s. f. , deux pieces de metal en- 

clavdes et mobiles. -Huntza^phartadura. 
Charnu, ue, adj., bien fourni de chair. — 

Araghitxua, 
Charpente , s. f., assemblage de grosses 

pieces de bois taill^es et ^quarries. — 

Zureria. 
Charpenterie, 's. f., art du charpeutier. — 

Znrlana. 
Charpentier, s. f., qui charpente. — Cham- 

partera, mayestera, znrghina, || Atelier 

de charpentier : Zurghinteghia, egtlrola, 

zudla, 
Charpie, s. f. , filaments de linge. — Zau- 

rallzia. 
Charretee, s. f. , plcni une charrette. — 

Orgaldia, gdrdialdia, orgalrat. 
Cuarretier, s. f., celui qui conduit la char- 
rette. — Itzaina, giirdizayay orgaza'ina, 
Charrette, s..f., chariot a deux roues. — 

Orga^ gUrdiskd, orgaska. 
Charrier, v. a. , voiturer , transporter. — 

Kdrreiyatzea, garrayatzea^ kdrreatzea, 

^reniattea. 
Chai\ron, s. m., qui fait des chariots, char- 

rettes, etc. — Orgheilea. 
Charroyeh, v. a., cliarrier. — Kdrreiyatzea, 

garrayatzeay kdrreatzea, 4remaitea. 
Charrue, s. f., machine a labourer. — Gol- 

dea, gdldia^ gdldenabarra. 
Chasse, s. f., action de chasser. — Ihizia. 
Chasse-mar^e, s. m., esp^ce de petit navire. 

— Kdchamarea. 

Chass^, tEy part., poursuivi par le chasseur. 

— Ihiztatua. \\ Mis dehors , cong^die , 
renvoye : Egorria. \\ Pouss^ en avant : 
PAsattia, 

ChasseRj v. a., poursuivre le gibier, le tuer. 

— Ihizlaizia. \\ Mettre dehors, congedier, 
renvoyer : Egortzea, jj Pousser en avant : 
Pikalzia. 



GHA 



— 44 



CHA 



Chasseur, eresse, s., qui chasse. — Ihiz^ 

iaria. 
Chassie, 8. f. , humeur des yeux. — Pista, 

beteriay bekdrreay makdn^a. 
Chassiew, EU8E, s., qui a de la chassie. — 

PistatxtMy beteritxuay bekdrtxmj ma- 

kdrtxua. 
Chassis, s. m., cadre k plusieurs comparti- 

ments, le plus ordinairement en bois. — 

Oldabilla. 
Chaste, adj., pudique. — Gdrbia. 
Chastement, adv., avec chastel6. — Gdrbiki. 
Chastete, s. f., ctat chaste. — Gdrbita- 

8una. 
Chasuble , s. f. , ornement de pr^lre. — 

Khasola. 
Chat, te, s. , quadnip^de domestique. — 

Gdtuay gdtia. || Chat entier : Kdlarnta, 
Chataigne , 8. f. , fruit du ch&taignier. — 

Gaztaina. 
Chataigneraie , 8. f., lieu plante de ch&tai- 

gniers. — Gazta'india. 
Chataignier, 8. m., arbre produisant lachft- 

taigne. — Gaztain hdndoGy gazten hdndoa. 
Chatain, adj. m. , couleur de ch&taigne. — 

Gaztain-kkolorea. 
Chateau, s. m., forteresse, maison seigneu- 

riale. — Gdzteluay yaureghia. 
Chatelain, ne, s., seigneur ou dame d'un 

chateau. — Gdzteluzaya. 
Chatellenie, s. f., juridiction d*un ch&teau. 

— Gdzteluzaida. 

Chat-huant , s. m. , oiseau de nuit. — 
HUrUza. 

Chatier, v. a., corriger. — Kdrrettzia , 
gaztigatzia. 

Chati^re, s. f., passage pour les chats. — 
Gdtuzilday katuzulday ulsumboilla. 

Chatiment, 8. m. , punition. — GazHgfUi, 
k^rreimendua. 

Chatouillement , s. m., action de chatouil- 
ler. — Khilika. 

Chatouiller, v. a., causer un tressaillement 
nerveux par un attouchement leger. — 
Kkilikatzia. 

Chatouilleux, euse, adj., sensible au cha- 
touillement. — Khilika. 

Chatoyant, adj., dont la couleur eblouit ou 
devient changeante aux rayons de la lu- 
mi^re. — Dirdiray dirdiranta. 

Chatoyer, v. n., briller ou changer de cou- 
leur k la lumi^re. — Dirdiratzia. 

Chatr£, adj. et a. m., privi de testicules. 

— Chikiratuay zikirattia. 



Chatrer, v. a., 6ter les testicules. — Chi- 
kiratzea^ zikiratzea. 

Chatreur, s. m., hongreur, quichAtre. — 
Ckikiratzallea, zikiratztHlea. || Au Cg., 
dans le Pays Basque, pour designer une 
mauvaise femroe qui, par ruse, salt se faire 
livrer peu k pen, par Fhomme qui la cour- 
tise, Targent qu'il poss^de. Ton dit aussi : 
Chikiratzattea. 

Chattemite, s. f., se dit d*une personne qui 
affecte une contenance douce et flatteuse 
pour tromper; fam. — MdUzurra. |I 
Yeux hypocrites, prunelle feline : Beghi 
mdltzurra, 

Chaud, adj., qui a de la chaleur, au propre 
el au fig. — Berua, b^oa. || s. m., cha- 
leur : Berotasuna. 

Chaudement, adv., avec chaleur. — Beroki. 

Chaudiere, 5. f. , grand vaisseau de cuivre 
qui sert k faire cuire ou bouillir quelque 
chose. — Panyerua, bertzOj phertza, 
panjerua, galda4ra, maskeltMy pacta. i| 
Tr^s-grande chaudiere : Tulumbida. 

Chaudron, s. m., petite chaudidre. — Pan- 
yeriM, phertza. 

Chaudronn^e, s. f., contenu d'un chaudron. 

— Galdaraday phertzaday bertzada. 
Chaudronmer, s. m., qui fait, qui vend des 

chaudrous ou autres ustensiles de cuisine. 

— KhaUlera, galdaerakina, paciaghiUfay 
panjertighilleay pacinghillea, pherizaghil- 
lea, bertzaghilleay maskeltighilea. 

Chauffage, s. m., provision de bois pour se 

chauffer. —B^roizeko egurra. 
Chauffer, v. a. et n., donner ourecevoirde 

la chaleur. — Berotzia, berotcea. 
Chaufferette, s. f., ustensile pour chauffer 

les pieds. — Zango-berotzeMa. 
Chauffeur, s. f., qui fait chauffer, qui entre- 

tient la chaleur de la chaudiere sur un 

bateau k vapeur ou sur un chemin de fer. 

— B^rotzalleay b^rotzailea. 
Chaumi^re, 8. f., maison couverteenchaume. 

— Elchdlay bdrdachka. 

Chaumine, s. f., petite chaumi^re. — Etchd- 

latchua. 
Chausser, v. a., mettre des has, des sou- 

liers. — Galzerdiac yaiislia , zapatac 

yaHstia. 
Chausses, 8. f., culottes. — Galtza-motchac^ 
Chaussettes, s. f. pi., has courts. — Gali- 

zerdi-motchac. 
Chausson, s. m., sorte de cbaussure. — 

Zurichah. 



CHE 



— 45 — 



CHfi 



Chaussure, s. f., ce qui chausse le pied. — 

Zdngotakuac. 
Chauve, adj., qui est sans cheveux. — Kdl- 

bun. 
Chacve-souris, s. f., sorle d'oiseau noc- 
turne. — Gauaynara, gayayn^ra, sagu- 
siarra, gaUaynada. 
Chauvir, v. n., devenir chauve. — Kdklotzea, 
CiiAux, s. f., pierre ou roche calcin^e par le 

feu. — Khisua, ghisua. 
CiiAViRER, V. a., renverser. — Hzultzia. 
Chef, s. m., celui qui est a la t6te d'un corps, 
d*une assemblee, etc., enfin celui qui com- 
mande. -— Ch^fa, hamcindnria, burn- 
zaghia. 
Chef- LIEU, s. m. , lieu principal. — Tdki 

principala. 
CHfiMER (se), v. n., maigrir beaucoup. — 

— P&riizea, afigalzea. 
CiiEMiN, s. m., voie, route. — Bidia, bidea. 
II Chemin de traverse : Zehiar bidea. \\ 
Fig., sur mon chemin : N4re bidean, neure 
bidian, hie bidean. \\ Suivez le chemin : 
Bidia seghizazUy bided seghizu. \\ Suivez 
ce chemin : Bide hau seghizazu, bide haH 
seghizu. \\ Ne vous 6cartez point du che- 
min : Bideticezaphartiiy bidelic ez dldara. 
II S'arrfiter en chemin : Bidean gheldi- 
tzea^ bidian ghehlitzia. \\ Chemin creux : 
Inta. II Chemin convert : Bide estalia. \\ 
Parcourir, 6lre toujours sur les routes, 
aller, courir par tout chemin, par monts 
et par vaux : Bethi bidez bide, 
CuEMiN^E, s. f., Tendroil ou Ton fail le feu 
dans les maisons et ou il y a un tuyau par 
ou passe la fum^e. — Chitmieya. 
Cheminer, v. n., marcher, aller, faire du 

chemin. — Ibiltzia, 
Chemise, s. f. , vfilement de toile. — Pour 
homme : Athorra ; pour femme : Man- 
tharra^ athorra^ kamisa. 
Ch£naie, s. f. , lieu plante de chfines. — 

Ahitztidia, aritztidia, 
Chenal, s. m., courant d'eau. — Izaka, 
Chenapan, s. m., vaurien, bandit. — Zar- 

pail, charpalL 
Ch£ke, s. m., arbre qui porte le gland. — 

Aritztty ametza, halza. 
Che>et, s. m., ustensile dechemin^e; en 
basque ne seditqu'auplur. — Suburdinac. 
Cheneviere, s. f., champ oili croit le chan- 

vre. — Khalamupiza, 
Chenevis , s. m. , graine de chanvre. — 
Khalamu azia. 



Chenil, s. m., logement des chiens. — Cha- 
kur'-etchola. chakur'-kurtchila. 

Chenille, s. f., insecle rampant. — Erreghen- 
chaktirra. 

Cheptel, s. m.j bail de besliaux. — Abant- 

zua. 

Cher, fiRE, adj., ch6ri. — Ma tea, || Qui est 
aim^ : Maitattia, || Qui ccii*e boaucoup : 
Kdrio, 

Cher, adv., a haul prix. — Kdrio. 

Ch^re, s. f., quanlite, qualite de mets. — 
Ydna. \\ ChcVe (bonne) : Ydn'onn. \\ 
Ch^re (mauvaise) : Ydn Izarra, 

Cherement, adv., lendrement. — Tendrcki, 
awodiozki. |] A haul prix : Kdrioki, 

Cherir, v. a., aimer lendrement. — il/ai- 
tatzia, 

Chervis, s. m., paslonade, panais. — Chi- 
riria. 

Cherts, s. f., prix excessif. — Kdriotasuna, 

Ch^tif, ve, adj., mauvais, faible. — Mm- 
dria, 

CHfiTiVEMENT, adv., d'uuc manierc chi'livc. 
— Mendreki. 

Cheval, s. m., animal k qnatrc pieds qui 
hennit. — Zdmaria , zdldia. || A cheval : 
Zdldiz. II Aller a cheval : Zdldiz yvaitia. 
II Porter a cheval. — Zdldiz eremaXtea. 

Chevalier, s. m., autrefois qui avail T^lat, 
la dignile de chevalier. — Zdnialduna. 

Chevelu, ue, adj., qui a beaucoup de che- 
veux. — Ilhetxtta, iUetxua, bilotxua. 

Chevelure, s. f., les cheveux qu* couvrent 
la tele. — Ilhea, tUea, biloa. 

Chevet, s. m., long Iraversin. — Buhurdia. 
II La t^le du.lit : Ohd-burua, 

Cheveu, s. m., poil de la t^te. II ne se dit 
quepourrhommeenfran(ais,mais en bas- 
que indistinclement pour les poils qui re- 
couvreiit n'imporle quelle partie du corps 
de rhomme ou des animaux. — flftm, 
ilhia^ bilda, tllca, (Ilea, [| Separation, raie 
aux cheveux : llheartea, ilhiariea, ttlear- 
tea J biloartea, 

Cheville, s. m., morceau de bois ou de m^- 
tal que Ton fait enlrer dans un trou. — 
Kdbilkty chiria. \\ Cheville du pied, mal- 
16ole : Achioinay churmiyila. 

Cheviller, v. a., joindre, assembler avec 
des chevilles. — Kdbillatzea, ziriztdtzea, 
chiriztdtzea. 

Ch^vre, s. f., femelle du bouc. — Ahuntza. 
II Chevre sauvage, espece de chamois : 
BasaUntza. 



CHI 



— 46 — 



GHR 






Chevre-feuille, s. m., plante grimpante.— 

Ama biryin'-azlaparra. 
Chevreau, s. m., petit de la ch6vre. — Pi- 
Una, anchtimea, 
C jevrette, s. f., femelle du chevreuil. — 

Orkhalziinieay bamhuntzHmea. 
Chevreuil, s. m., b^te fauve plus petite que 

le cerf et qui a quelque chose de la figure 

de la ch6vre. — Orkhalza. 
Chevrier, s. m., pMre des chevres.-— ilAim^- 

zdlna. 
Chevron, s. m., pi^ce de bois equarrie, qui 

sert k la construction des maisons. - Sdliba. 
Chez, pr6p., au logis de, parmi. — Zdrian* 
Chicane, s. f., subtilite captieuse. — Chi- 

kana. 
Chicaner, v. a. etn., user de chicane. — 

Chikanatzia, 
Chicanerie, s. f., tour de chicane. — Chi- 

kan'keriay chikanakeria. 
Chicaneur, euse, s., qui chicane. — Chika- 

natzallea. 
Chiche, adj., avare. — Cikoitzay abariciom. 
Chichement, adv., d'une mani^re avare. — 

CikMzkij^abaricioski. 
Chigoree, s. f., plante potagere. ~CAtA:oria. 
Chicot, s. m. , reste d'une dent rompue.— 

Aghinerrua. 
Chien, s. m., animal domestique qui aboie. 

— Chakurra, pdtzua. || Chien de berger : 
Arzan-hora y arizatn-hora. \\ Chien 
dogue : Ahnoa. \\ Chien couraut : Erbi- 
chakurra, \\ Chien d*arr6t ou couchant : 

* lAma-chakurra. 

Chienne, s. f., femelle du chien. — Cha- 
kur'-etnea. 

Chiendent, s. m., herbe qui jetle en terre 
de lungues racines. — Chiendana. 

Chier, v. n., se d^charger le venire de gros 
excrements. — Kdkdghilea. 

Chiffon, s. m., mauvais morceau de linge 
ou d'6loffe. — Charpillay trapu-lzarra, 

Chiffonner, v. a., froisser. — Chimurtzia, 

Chiffonnier, s. m., qui ramasse des chif- 
fons. — Trdpu billzadea, || Qui achete 
des chiffons : Tr&pu erozlea, trdpu eros- 
tailea. 

CniFFRE, s. m., caract^re dont on se sert 
pour marquer Ics nombres. — Chifra, 

Chiffrer, v. n., marquer par des chiffres. 

— Chifratziay chifretan aitzia. 
CmFFREUR, s. m., celui qui compte bien 

avec les chiffres. — Chifratzailea , kal- 
kulatzaika. 



Chignon, s. m., cheveux que les femmes re- 
troussent sur le derriere de la t^le. — 

Mothika, 
Chipoter, v. n., v6tiller. — NahasUkatzia. 
Chipotier, tKE, s., qui chipote. — Xahas- 

tnria. 
Chique, s. f., tabac 4 rancher. — Chika. 
Chiquer, v. n., manger ou boire. — Yafia. 

II v. a., m^cher du tabac : Chikaizia. 
Chiquet-a-ghiquet , adv. , peu k peu. — 

Emeki-emeki. 
Chirurgie, s. f., art d'operer sur le corps 

humain pour son soulagemenl. — Bur- 

bergda. 
CuiRURGiEN, s. m., qui exerce la chirurgie.— 

Barbera. 
Chiure, s. f., excrement de mouche. — I7f- 

kdkd. 
Choc, s. ra., heurt de deux corps. — Vnkia, 

yda. 
Chocolat, s. m., p4te de cacao, de sucre et 

de cannelle. — Chdkolata. 
Chocolatiere, s. f., cafetiere pour faire le 

chocolat. — Chdkolatwra. 
Ch(£URj s. m., musiciens qui chantent en- 
semble. — K6rn<iy kantaridia. 
Choir, v. n., tomber. — Erorizia. 
Choisir, v. a., ^lire, pr^fcrer. — Uaulatzia. 
Choix, s. m., action de choisir. — Hauta, 
Cu6mer, v. a. et n., ne rien faire, C^ter. — 

Bere lanac utziric dembora pasalzeay ai- 

ferki egotea, 
Chopine, s. f., demi-pinte. — Kukhola. 
Choquant, te, adj., offensant, deplaisaat.— 

Pikanta, 
Choquer, v. a., heurter. — Ydlzea. \\ Fig., 

offenser : Ofematzea. 
Chose, s. f., ce qui est, bien, affaire. — 

Gauza. 
Chou, s. m. , plante potagere. — Aza, \\ 

Chou vert : Aza-ferdia. \\ Chuu-cdve : 

Aza-kdba. \\ Chou-fleur: Aza-hratiia, 
Chouette, s. f. , oiseau nocturne. — Md- 

zolloa. 
Choyer, v. a., s'occuper de ses aises, filter. 

— Bestatzea. 
Chrome, s. m., huile sacree. — Khristm 

saindua. 
Chretien, ne, adj., qui adore J.-C. — Ghi- 

richtinoa. 
Chr^tiennement, adv., en chretien. — CAi- 

richlimkiy ghirichtino bezala. 
Chr6tient6, s. f., pays chretien. — Ghirich' 

tino-tokia. 



CIG 



- 47 



cm 



Christ ou Jfisus-CHRiST, s. in., le Messie.— 

Khristd, Khristda. 
Cbristiamisme, s. m., religion du Christ. — 

Ghiristinoktta. 
Chronique, s. f., hislolre. — khtoria. 
Chroniqueur, s. m., auleur de chroniques. 

— Ichtorio gondatzatlea, 
Chuchoter, v. a., parler bas. — Ahopeka- 

mintzatzia, 
Chuchoteur, euse, s., qui chuchote. — Aho- 

pekatzaileay ahopeka-mintzalzailea. 
Chut ! inlerj., silence. — Tschut. 
Chute, s. f., action de iomber,— Erorikua. 
Ci, adv. de lieu qui nes'emploie jamais seul. 
II se met apr^s les noms, les pronoms et 
dt^signe la personne ou la chose la plus 
proche. || Ici : Emen. R Viens ici : Aftghi 
hvnat. II Venez ici : Zdlo hnnat. \\ Celui- 
ci, celle-ci : Hatt. || Ci-joint : Emen yun- 
ialua. II Ci-contre 1 Hunm kontra. || 
Ci-apr^s : Hunen ondoHc. \\ Ci-dessous : 
P^ huntan. \\ Ci-dessus : Ga^n hiintan. \\ 
Ici et \k : Emen eta hor. \\ Par-ci, par-1^ : 
Emendic edo handle. || Toujours ici : Bethi 
emen, 
CiBLE, s. f.j'butou Ton tire. — De«parra- 

teghia. 
CiBoiRE, s. m., vase sacr^ des hosties. — 

Kopogay donontzia. 
Cicatrice, s. f., marque de plaie. — Cika- 

triza, arradiza. 
Cicatriser, v. a., gu^rir une plaie. — Cika- 

trizatzeOy arradizatzea. 
Cidre, s. m., boisson de jus de pommes. — 
SagardnOy sagarnua, bustinua. \\ Cidre 
m^le d*eau, piqitette de pommes. — Phi- 
tarra. 
CiEL, s. m., ciEUX pi., espace oil se meuvent 
les astres. (En basque ne se dit qu'au sin- 
glilier). — C&ua. \\ Ciel d'un tableau : 
KiMdro baten c^rua. || Ciel de lit : OM- 
chm. II Ciel serein : C^ru arghia. \\ Ga- 
gner le ciel : CH^a irabaztea, || Graces 
au ciel : CH'uari esker. \\ Ciel orageux : 
Chu kakrnatxua. || Ciel sombre (temps 
sombre) : C^rt* ilhuna. || Ciel convert : 
C^ru entalia. 
CiERGE, s. m., bougie d'iglise. — Chiriyna, 

CiGALE, 8. f., insecte. — Chichdrray chi- 

richka. 
CiGARE, s. m., feuilles de fahac ruul^espour 
' burner. — Ct^arrda. 
CiCOGNE, s. f., oiseau de passage.— Zijfonna. 



CiL, s. m., poll des paupi^res. — Bephurua. 

CiME, s. f., sommet. — Punta. 

Ciment, s. m., mortier qui devient extrdme- 

ment dur. — Citnenla. 
CiMETERRE , s. f . , sabro recourbd d'une 

trempe sup^rieure. — Alfanghea. 
CiMETi^RE, s. m., lieu pour enterrer. — Hi- 

lerria, eliza-ilharghia. 
Cinq, adj. num. s. m., chiffre (4 plus 1). — 

Bortz. 
CinquantaiNe, s. f., nombre de cinquante 

(une). — Berrogoi'V-amar bat. 
Cinquante, adj. num., cinq dixaines. — 

Berrogoi'V-amar. 
CiNQUANTii&ME, adj., uombrc ordinal.— Ber- 

rogoi-V-amargarrena. 
CiNQUit:ME, adj., nombre ordinal. — Bortz- 

garrena. 
Cinqui£:mement, adv., en cinqui^me lieu. — 

Bartzgarrenian. 
Cintre, s. m., arcade. — Arkua. 
CiRAGE, s. m., action de cirer, composition 

pour cirer. — Ciraiya. 
CiRCONCiRE, V. a., couper le prepuce. — 

Epairatzea. 
CiRCONCis, s. ro., celui k qui on a coup^ le 

prepuce. — Epalratua. 
CiRCONCisiON, s. f., action de circoncire. — 

Epalra. 
CmcoNFERENCE, s. f., tour d'un cercle. — 

Arrunda, itzulingnrua, icherza, bollezia. 
CiRCONFLEXE, adj., (accont). — Hitzera- 

goibea. 
Circonlocution, s. f., periphrase. — Hit- 

zingurua. 
CiRcoNSCRiPTioN, s. f., limito. — Bollezia. 
CiRCONSCRiRE, V. a., limitor autour. — Bol- 

lezitzeay bollartetzea. 
CiRCONSCRiT, TE, adj., qui fait partie d'une 

circonscription. — Bollesituay bollartetua. 
CiRCONSPECT, adj., prudent. — Prudentay 

sensudy bealditsud. 
CiRCONSPECTiON, s. f., prudeuce, retenue. — 

Prudentciay sensudreay bealdiera. 
CiRCONSTANCE, s. f., particularity qui accora- 

pagne un fait. — Cirkontztentziay aide- 

koya, darraikoya. 
CiRcoNSTANCiER , V. a., d^tailler. — Alde^ 

kMzeay darraikotzeay cheheki erraxtea. 
CiRcoNVALLATioN, s. f., foss^ avoc redoutes 

autour d'un camp, fortifications. — £o/- 

laezieray icherzaera, ingurtindea. 
CiRCONVENu, UE, part., tromp6 par ruse. -^ 

Enganatua, 



CIT 



— 48 — 



CLA 



CiRGONVEmR, V. a., tromper artificieuse- 

menl. — Enganatzea. 
CiRGONvoisiNS , adj. pi. , environnants. — 

Ingurutan , bolleziondokua , nrbillian , 

icherzaondokoa. 
Circuit, s. in., enceinte, tour. — Ingurua, 

arrnmlaj icherza. 
CiRCULAiREMENT, adv., en rond. — Inguruka, 

arrundan^ icherzan. 
Circulation, s. f., action de circuler. — 

Inguraldea. 
Circuler, v. n., se mouvoir. — Ibillziay 

kurriizia. 
CiRE, s. f., Tun des produits des abeilles. — 

Ezkuayezkoa. || Cire(acacheter):Lafcr<?fl. 
CiRER, V. a., mellre de la cire, du cirage : 

Ciratzea. \\ Cirer un apparlemenl : Apar- 

tamendu baf ciratzea. \\ Cirer la chaus- 

sure : Zangotakodc ciratzea, 
CiRiER, s. m., ouvrier, fabricant de cire. — 

Ezkoghilea. || Cire (fabrique de) : Ezko- 

teghia. 
CiRON, s. m., petit ver rond et blanc qui 

s*attaque principalement aux mains et qui 

cause une grande demangeaison. — Ct- 

garra, cildarra. 
Cirque, s. m., lieu destin^ chez les anciens 

Romains pour les jeux publics ; aujour- 

d'hui ils servent aux jeux ^questres. — 

Bollesia. 
Ciseau, s. m., instrument de fer pour tra- 

vailler le bois, la pierre, les inetaux. — 

Zizela. 
CisEAUX, s. m. pi., instrument de fer com- 
pose de deux branches tranchantes. II est 

quelquefois au singulier. — Echturrac^ 

hainzturrac, goraiziak, \\ Ciseaui (forces 

& tondre) : Mochallea. || Ciseaux (forces k 

tondre les brebis : Ardi-achturrac. 
CiTADELLE, s. f., fortcresse qui commando 

une ville. — Citadela. 
Citation, s. f. , assignation. — Betray olse- 

ghiera. 
Cit6, s. f., ville. — Iria. 
CiTifi, £e, part., assign^. — Dettuay ots^- 

ghina. 
CiTER, V. a., ajoumer, appeler pour com- 

paraitre devant un magistral, all^guer, ci- 

ler un passage, nommer. — Deitzia. 
CiTERNE, s. f., reservoir sous terre pour re- 

cevoir el garder Teau de la pluie. — Ur- 

peteghia. 
Citron, s. m., fruit que porte le citronnier. 

— Citrnay zidroina. 



CiTRONNiERj s. m., arbre des pays chaods 

qui porte le citron. — Zidroin Mndoa, 

citru h&ndoa. 
CiTRouiLLE, s. f., plante rampante avec de 

grandes feuilles, son fruit. — Khuyd. 
Civet, s. m., ragoOt de li^vre. — Erbiyaha. 
CiVETTE, s. f. , animal qui ressemble a one 

grosse fouine. — Kataurina. 
CiviERE, s. f., esp^ce de brancard. — Kdl6 

bota. 
Civil, ile, adj., qui regarde les eitoyens. — 

Irikua,erriktMy errikod. || Civil, honnete, 

affectueux : Beghiruntia , dnestay beghi- 

tarte-dnekiM, 
CiviLEMENT, adv., en mati6re civile. — Gih 

zandekua. |j Civilement, honn^teraent, 

affectueusement : Beghirunea^ dfieski, 
CiviLiSER, V. a., rendre civil, sociable, polir 

les moeurs. — Arzondetzea. 
Civilisation, s. f., ^tatde ce qui est civilise. 

— Arzofyletasuna. 

Civility, s. f., courtoisie, politesse, sociabi- 
lity. — Oneztasdna, arzondea. 

Clabaudage, s. m., criaillerie.— Bdrtn^^fd, 
erdsia, 

Clabauder, v. a., crier, faire du bruit mali 
propos. — Bdcingleriatzea. 

Clabaudeur, euse, s., criailleur, se. — - ^ 
cingleriatzatlea, 

Claie, s. f., ouvrage d*osier k claire-voie en 
forme de carre long. — Losarra^ zAmer- 
ghela. 

Clair, adj., Matant, lumineux, net,luisant, 
pen fonc6 (liquide), pen ^pais, aigu (son). 

— Kldray ocena. || Clair de lune ; Argbi- 
zatlCy ilharghi-churi. 

Clairement, adv., d'une mani^re claire. — 
KIdrki, ocenki. 

Clairi^re, s. f.,vide d'un bois. — Sdrropilla' 

Clairon, s. m. , trompette. -^ Trtlnpeia, 
kldrina, tHrunta. 

Clair-semi^, tEy adj., qui n'est pas seme 
pres k pr6s. — Argaly bakdn. || On ditau 
fig. d'un livre ou il y a quelques beaui 
traits, mais de loin en loin, que les beau- 
t^s y sont clair-sem^es : GaUza ederrac 
argal dircy gauza ederrac bakdn dire. 

Clairvoyance, s. f., sagacity, penetration, 
discernement. -— Ciurtea , ciurrera , 
cidriea. 

Clairvoyant, te, adj., qui pendtre, quidis- 
ceme. — Ciurray ciarta. 

ClameuRj s. f., grand bruit produit par des 

voix. — Brmta, arrabotxa. 



CLI 



— 49 



COC 



Clanbestdy, ine, adj., secret, cach6.— Gdr- 

deriCy khilic. 
Clandestinement , adv. , en cachette. — 

Ichilkay gdrdeka. 
Clapigr, s. m., lieu sous terre ou les lapins 

se retirent. — Ezkutauntza, ziiluped, 

unckiteghia. 
Claque, s. f., coup du plat de la main. — 

Chdplada, zdplada. 
Claquement , s. m. , bruit des dents. — 

Uortz-gdrrazkolza. \\ Bruit des mains : 

EskiUada^ bld$tiula, || Bruit du fouet : 

Zdplakua. 
Claquer, v. n., faire du bruit avec les dents. 

— Hortz-gdrrazkotzea. || Avec les mains : 

EskiUadatzea , hldstadatzea, || Avec le 

fouet : Kldkatzea. 
Claquet, s. m., latte qui bat sur la trcmie 

du moulin. — Kldka, kdlaka^ citold^ ar- 

kold. 
Clarine, s. f., sonnette. — Bulumba. || Cla- 

rine (g^rande) : Bilmba. 
Clart6, 8. f., lumi^re. || Fig., nettet6. — 

Klartasuna, arghitasnna, arghiera, || 

Claris dans le discours, dans les paroles, 

clart^ indiscr(!;te el ind^cente dans la con- 
versation : Hilzaunketa. 
Classe, s. f . , ordre, rang. — Errenkuay 

gradua, klaza. || Legon : Kldza^ eskdla. 
Classehent, s. m., classification; s. f., ac- 
tion de classer^ ordre. — Ordena. 
Classer, v. a., ranger par classes. — Anto- 

latzia, ordenan ezartzia^ ordenanemmlea. 
Clause, s. f., condition. — Hilzazkena, 

hitzerosa. 
Glavicule, s. f. On appelle ainsi chacun des 

deux OS qui ferment la poitrine par le 

haut. — LephO'UZtaiya. 
Clayon, s. m., petite claie sur laquelle on 

fait ordinairement ^gouter les fromages. — 

Maichola. 
Clef, s. f., instrument pour ouvrir et fermer 

une serrure. || de voCite, pierre qui la 

ferme. — Ghiliza, gdktm, gdkoa, 
Cl£hence, s. f., verlu qui porte k pardon- 

ner. — Barkamendua, gdgdzadea. 
Clement, te, adj., mis^ricordieux, doux. — 

Barkatzaillea, gdgdztia, 
C.LERC, s. m., celui qui <^crit outravaille sous 

un homme pratique. — Berrettherra. 
Clerge, s. m., Tordre eccl^siastique. — 

Aphezgua, aphezgOa. 
CuENT, TE, s., qui a un avocat. — Mempe- 

km. \\ Pratique : Prdtikd. 



Clientele, s. f., les clients. — Mempea. || 

Les pratiques : Prdtikak. 
Clignement, s. m., action de cligner. — 

Eskela. 
Cligner, v. a., fermer Toeil k demi. — 

Eskeltzia. 
Climat, s. m., pays, temperature. — Ake- 

torkia. 
Clinquant, s. m., faux brillant. — Urreria- 

yarian. 
Clique, s. f., gens qui cabalent. — Klikd, 
Cliquetis, s. m., bniit d'armes qui se cho- 

quent. — Arrabolxa. 
Cloaque, s. m., ^gout, voirie. — Labana. 
Cloche, s. f., instrument de m£tal pourson- 

ner. — Izkilla, izkila. 
Clogher, s. m., b&tiraent pour les cloches. 

— Izkilla-dorea. 

Clochette, s. f., petite cloche que Ton met 
au cou des bestiaux. — Pampalina, pam- 
palina^ chilintcha. 

Cloison, s. f., separation d*un appartement. 
Argamasa. 

CloItre, s. m., monast^re, convent, ser- 
vant aux hommes. — Kombentua. \\ ser- 
vant aux femmes : S^rorateghia. 

Clopin-clopant, adv., en clopinant : Cfttw- 
ghili-changalaka ibiltzea. 

Clore, v. a., fermer, achever. — Cerra/a?ta, 
elxliay etxitzia. 

Clos, s. m., lieu ferm^. — Cerralua, etxia. 

Cl6tur£, s. f., enceinte. — Cerradura, it- 
chidura^ itxidira, |j 'Action de clore: 
Etxidura. 

Clou, s. m.; pi. Clous, cheville de m^tal. — 
Itzia. II Clou de girofle : Kldvoa, urrill- 
zea, girofla. 

Clouer, v. a., fixer avec des clous. — Uzez- 
talzia. 

Cloutier, s. m., fabricant et marchand de 
clous. — Itze'ghileaj iize^ghillea, ultza- 
kina. 

Clyst^re, s. m., lavement. — Aydta, 

CoAGULER (pour la graisse), v. a., figer (pour 
le sang). — Gdgdrtzia, kaUlatziOy kail- 
lalzea. 

CoALiSER (se), v. p., se rdunir pour une 

cause. — Elkarkidalzea, 
.Coalition, s. f., union, ligue. — Elkarkida, 

CoASSEMENT, s. m., cH dcs grenouilles. — 
Karaka. 

CoASSER, V. n., crier (sedit des grenouilles). 

— Karakatzea. 

CocARDE, s, f.^nceud derubans. — Kdkarda. 

7 



COI 



- 50 — 



COL 



CocASSE, adj., plaisanl. — BUchia, drdlia. 
CocHE, s. f., entaillurefaile k un corps solide. 

— Ozka, dchka. 

CoGHEMLLE, s. f., insccte donl on fail une 
couleur rouge. — Ezakotcha. 

CoGUER, s. in., qui m6ne un carrosse. — 
Postillitna, nianurgarria. 

CocHON, s. m. , pore (chtiri). — Urdia, 
cherria, bilobetza. || Cochonenlier(verat): 
Akhetcha , dpotea. \\ Cochon de lail : 
Cherri emekun, \\ Cochon sevre : Bar- 
gochta. \\ Cochon d^ji grand (de 6 mois ou 
un pen plus) : BargiJM. \\ Cochon (pro- 
nonce en guise de m^pris ou d'insulte : 
Z^ria (rendre les r tr^s-durs). 

CoGHONNERiE, s. f . , Hialproprel^ , pop. — 
Urdekeria^ zerrikeria. 

Coco, s.m., fruit du cocolier. -^Kachumbea. 

Cocu, s. m., dont la femrae est infidele. — 
Adarduna^ adartuay adartxiM. 

Code, s. m., recueil, compilation de lois, 
constitutions, etc. — K6da. 

CofiTERNEL, qui est de loute duree avec un 
autre. — BHhiraUnbidea, bethikokidea. 

CcEUR, s. m., organe musculeux. — Bihotza. 
g Sentiment : Bihotza. \\ Courage : Bi- 
holza^ kdraya^ kdrajia, kdragia. || Coeur 
(par) : Gdgdz. \\ Coeur, une des quatre 
couleurs des cartes : Arrdsa. \\ Milieu : 
Bihotza, erdia. \\ Choeur (sanctuaire) : 
KhordOj aldar'hatntzina. 

CoFFRE, s. m., sorle de boite k couvercle. — 
KUtcha. 

CoFFRETiER, s. m., bahutier, qui fait et vend 
des coffres. — KiUch'eghilea. 

CoGNASSiER, s. m., arbre qui porte les coings. 

— Irasagar'-hdndoa. 

CoGN^E, s. f., sorte de hache. — Haizkora^ 

haizkorea. 
CoGNER, V. a., frapper. — Ydtzea. 
CoHORTE, s. f., troupe arm6e. — Gherrari- 

dia. 
CoHUE, s. f., juridiction, asserobl^e tumul- 

tueuse. — Sorka. 
CoiFFE, s. f., couverlure de lete. — Kdfia. 
CoiFFER, V. a., parer, orner la I6te. — Bit- 

ruztatzeaj apaindilletzea , koifatzca. || 

Se couvrir la tfite : Estaltzea. 
Coiffeur, euse, s., qui coiffe. — Apalndil- 

Ictzallea. 
Coiffure, s. f., couverture de tfite. — Koi- 

furayburtislalkia, izarachoa, kurbitcheta. 

II Coiffure de femme : Apamdillm, *ot- 

fura. 



Coin, s. m., angle. — Kdntmnaj i^hkinay 

angula. jj Recoin : Chokita^ chokoa. 
CoiNG, s. m., fruit. — Irdsdgarra. 
Coignier, s. m., arbre fruitier. — Irdidgar- 

hOndoa. 
CoL, s. m., collet de chemise. — Fdla. |] Col 

ou cou : Lephda. 
CoLERE, s. f., irritation morale. — Kdlera^ 

irakHindea, hizkAndea, natkundea, 
CoL^RiQUE, adj., emportd. — Irdsia, irdHOj 

irakHfidetxua, 
CoLiN-MAiLLARD, s. m., jeu. — Itxuman- 

doka, II Colin-maillard (d) : llxumandokan. 
CoLiQUE, s. f., douleurs dans le has- ventre. — 

Kolika. 
CoLis^E, s. m., amphitheatre k Rome. — 

B6lle$ia. 
Collation, s. f., l^ger repas que Ton fail 

entre les principaux. — Krdkada, 
CoLLE, s. f., mati^re gluante. — K6la. 
CoLLECTiF, IVE, adj., torme de gram, qui 

pr^sente Tid^e d'un tout. — ElkarrikSa, 

bilgmlia. 
Collection, s. f., reunion. — Bilgoa^ batu- 

nea. 
CoLLECTivEHENT, adv., eusomble. — Elkdr- 

rekilany bilgdra. 
College, s. m., corps de personnes notables, 

lieu d*enseignement. — Dakireghiay kd- 

kiyua. 
CoLLER, V. a., joindre, enduire de colle. — 

Kdlatzia. 
CoLLERETTE, s. f., petit collot do Huge, etc., 

dont les femmes se couvrent la gorge et 

les ^paules. — Cherrd. 
Collet, s. m., d'un manteau, etc. — Fdia, 

euskarria. \\ De chemise, blouse, etc. : 

Fdbi. 
Collier, s. m., ornementdu cou. — Kdliera. 
CoLLiNE , s. f., petite montagne. — Men- 

dichka, bizkarra, larrechka. 
Collision, s. f., choc de deux corps. — 

Ydbatea. 
CoLLOQUE, s. m., dialogue. — Erashia. 
CoLLOQUER, V. a., placer. — Pdralzea, ifi- 

fiilzea, erefiitzea, \\ Arranger, disposer, 

mettre en bon ordre : Antoldtzea. \\ Faire 

entrer : Kolokatzea. 
CoLOMBE, s. f., pigeon. — Usua^ m6a. 
CoLOMBiER, s. m., pigeonnier. — Usdteghia, 
Colonel, s. m., qui commande un regiment. 

— Kdronela, 
CoLONiE, s. f., peuplade d'eraigres. — Kdlo^ 

nia, erddUria, 



COM 



- 51 — 



COM 



CoLONNE, s. f., pilier rond. — Kdlonuiy hd- 

bea, abea. \\ Colonne (en pienre): i4rrw«a, 

ni^tarria. \\ Culonne (en bois) : MHola* 
II Cuionne (d'un livre) : Orribeireiza. 
CoLORER, V. a., donner de la couleurl — 

Kdloratzea, kdlorczlatzia, koloretzia, 

gainchuritzeay galnchuriz katzea. 
CoLoniER, V. a., employer les couleurs. — 

Kdhratzea, kdlorestalzia, gatnckuritzeay 

koloranztetzia, 
CoLORiSTE, s. m., qui entend le coloris. — 

Kdloreizallea, kdloreztazailleay kdloranz- 

lea, gamchurizlea. 
Colossal, ale, adj., de grandeur demesu- 

r^^e. — Handitasun gatlzekua. 
Colosse, s. m, de grandeur gigantesque. — 

Tailla gattza duena^ aUura hanfJikua, 

handitasun gattza dmn presuna* 
CoLPORTER, V. a., transporter. — Erematea. 
II Fig., colporter une nouvelle, la repan- 

dre : Berri bat Matzea. 
Colporteur, s. ra., qui colporle. — Karga- 

ketaria. 
Combat , s. m. , action de combattre. — 

Gdmbatay gMua^ gMa, jazarra^ g6m- 

batea. 
CoMBATTANT, s. HI., qui coHibat. — Guddt- 

zatlea , gdmbatzaillea , jazarratzaillea, 

jazarraria. || Assaillant : Jazavraria^ 

gMaria, gdmbataria, 
CouBATTRE, V. a., attaquer ou se dcfendre. 

— GUdalzea, gudakatzeUy jazartzea. 
CoxBiEN, adv., quelle quantite. — Cembdt. 

II Combien de fois : Cembdtaldiz, 
CoMBiNAisoN, s. f., disposition. — Binakideay 

bimkidea. 
Combiner, v. a., arranj^^er. — Binakidatzeay 

binakidatzea. 
Comble, s. m., le haul d'un bdtiment. — 

TatdrrHtaay mukilrriia. || Ce qui pent 

tenir par dessus une mesure dej^ pleine : 

Mukilrrua. || Comble, le plus haut point 

d*une chose, comble d*^loges, de riches- 

ses, de malheurs : Gaindigaillua, 
Combler, v. a. , remplir. — Bethetzea, be- 

thetzia. || Combler (par dessus) : Murral- 

zia^ mukdrrukatzea. \\ Combler (debor- 

der) : Gatndigallutzea. 
Combustible, adj. et s., qui pent brAler. ~ 

Errekorray errakorray eirekayOy erra- 

kaya. || Combustible (a bruler) : Erretze- 

kda, erretzekda. 
CoMEDiE, s. f., pi^ce de the&tre. — Kdmediay 

dostirddia. 



CoM^DiEN, NE, s., qui joue lacomMie. — 
Kdmedianta, kdmediantea, dmtirddidnla. 

Comestible, adj. el s., bon k manger. — 
Ydnariay yakia, yankia. 

CoM^TE, s. f., m6t6ore. — Izdrkea. 

CoMiQUE, adj., de la com6die, plaisant. — 
Drdliay bitchia, dostirdditxua. 

CoMiQUEMENT, adv., d'uuo mauiere comique. 

— Drdlekiy bilchikiy dostirddiki. 
Commandant, s. m., qui commande. — Jfd- 

natzaUeOy gomendatzaUeay aghintaria, 

kdmandantay g&mandania. 
Commande, s. f., ce qui a ete commis ou 

command^. — Gomendida. 
CoMMANDEMENT, s. m., ordro. — Manamen- 

duay drdena. 
Commander, v. a., ordonner. — Manatzeay 

gdmendatzea, k&mendalzea. 
CoMMANDEUR, s. m., pourvu de commande- 

ment. — Manatzailea, gdmendatzatka, 

ggmendaria. 
CoMME, adv. de temps, de compar. et couj. 

— Bezala, 

CoMM^MORATiF, iVE, adj., qui rappelle un 
^vcnement. — Ovhoitze, orhmtza. [| Com- 
m^moratif (d'anniversaire) : Urte-mdga. 

(OMMEMORATION, s. f., mcmoire d*un sainl. 

— Orhoikida. 

CoMMENgANT, TE, s., qui Commence. — Asleay 
dslia, dsk. 

Commencement, s. m., principe. — Astiay 
dslapenay dspen, dste, || s. m. pi., pre- 
miere instruction en quelque art ou en 
quelque science : Asteac» 

CoMMENCER, V. a., entrepreudrc. — Aslea, 
astia. 

Commensal au pi. Commensaux, s., qui man- 
gent k la mSme table. — MatkidekiMy 
mainkindekua. 

Comment, adv., de quelle sorte, interroga- 
tion. — N6la ? cer moldez ? celan? 

Commentaire, s. m., explication ou interpre- 
tation de quelque chose de difficile. — 
Azdldagda^ Marghindea, 

CoMMENTATEUR, s. m., celui qui explique ce 
qu*il y a de plus difficile dans un auteur. 

— Azdldariay Marghilaria. 
CoMMENTER, V. a., faire des commentaires. 

— Azdldzia, Marghitzea. 
CoMM^RAGE, s. m., propos et conduite de 

comm^re. (En basque ne se dit qu'au plu- 
riel). — Elhekelac. 
CoMMERgANT, s. m., qui commerce. — Trd- 
taghileay tratulariay tratantia, negocianta. 



COM 



— 52 — 



COM 



Commerce, s. m., n^goce, traGc. — TratuCy 

gomerciilaj haremann. \\ Commerce char- 

nei : Araghizkobatzea. 
CoMMERGER, V. n., trafiquer. — Tratnan 

attzea, gomerdikin aitzea, tratutzia. 
CoMMERCiABLE, adj., dc commerce. — Safe- 

rosgarria. \\ Sociable , dou\ , affable : 

Elkargarria, eskugarria, 
Comm£:re, s. f., celle qui tient un enfant sur 

les fonts baptismaux. — Amakidea, fto- 

maia. 
Commettre, v. a., faire. — Eghitea. 
Commis, s. m., charge d'un raSme emploi.— 

Komisa, b^^ordaina. 
Commiseration, s. f., piti6. — Urrikalmen- 

diMy kupid4xkideay crrukikida. 
CoMMissAmE, s. m., officier. — Kdmisarma^ 

zatgoraria, zaikundaria. \\ Commissaire- 

gendral : Kdmisario y^nerdla.y zaigorari 

gikierakda. 
Commission, s. f., charge. — Kdrguay man- 

datua, II Brevet : Br^beta. \\ Message : 

M^zMy mandatiia. 
CoMMissioNNAiRE, s. m., charg6 de commis- 
sion. — Mandataria, kargwhina. 
Commode, adj., aise. — Alsia, era, emgod. 

II Qui donne du repos : Egokia. || Utile : 

Beharra. Facile : Errecha. 
Commodement, adv., d'une manifere aisee. — 

AUian, eragodn. 
Commodity, s. f., 6lal aise. — Era, eragod, 

egokia, aisia. \\ Hoyen qui facilite : Oka- 

sionea. \\ Commodity, occasion pour faire 

quelque chose : Adrkera. 
Commotion, s. f., secousse. — MUghidakida, 

inghintzakida. 
CoMMUN, adj. , ordinaire , vulgaire. — Kd- 

mi^na, berdina, igdala, || Abondant, de 

peu de prix : KOmufm. \\ Appartenant k 

beaucoup de roonde : Gunennj kdmuna, 
CoMMUNAUTfi, s. f. , socict^. — Baktdargoa, 
. anizkidargoa. 

CoMMUNAux, s. m. pi., biens d'une com- 
mune. ^— Herriko-lurraCy herrikuac. 
Commune, s. f. , appartenant k plusieurs : 

Kdmuna, || Circonscription territoriale : 

K6muna. 
Commun6ment , adv. , or.linairement. — 

Kdmuzki, arraiikiro, alaUriro, bdkidaro, 

kdmunkirOy ainizkidaro. 
CoMMUNiANT, TE, adj., qui communie.— Ko- 

muniatzaileay kdmuniatzallea. 
CoMMUNiCATiF , iVE, adj. , expausif. — - Ba- 

kidakorra, anizkidargiia, bakidakoya. 



Communication, s. f. , action de communiquer, 
frequentation. — Bakidandea, anizkidan- 
dea. II Communiquer un mal : Kutxua. 

CoAfMUNiER, V. n., recevoir rEucharistie. — 
K&muniatzeay kdmulgaceaj Christoren- 
artzea. 

Communion, s. f., sacrement de rEucharis- 
tie. — Kdmunionea, kdmulgacioa. 

Communiquer, v. a. , frequenter. — Baki- 
datUj komunikatu. \\ Donner un mal : 
Kutxatzea. 

Compagne, s. f.,quiaccompagne. — Laguna. 
II Epouse par rapport au mari : Laguna. 

Compagnie, s. m., assemblee de plusieurs 
personnes, nombre de gens de guerre sous 
un capitaine : Kompa%ma. 

CoMPAGNON, s. m., camarade. — Laguna, 
soinkidea, 

CoMPARAisoN, s. f., acliou de comparer. — 
Komparacionea, bardinkunza, bekaldea, 
anzufidiay anzoera. 

Comparativement, adv., par comparaison. 

— Bar dint asunki, bekaldeki, anzundeki, 
anzoki. 

Comparer, v. a., examiner les rapports. — 
Komparalziay bardinkatzea, auznnzea, 
bekaltzea, anzozea. 

CoMPARAiTRE, V. n., SO presenter. — Aghert- 
cea, aghertzia. 

CoMPARUTiON^ s. f., actioR dc comparaltre. 

— Agherdura. 

CoMPAS, s. m., instrument pour mcsurer. — 

Kdmpasay otnkida, ciakidd. 
CoMPASSER, V. a., mesurer au compas. — 

Kdmpasatzea, otnkidatzeay ciakidalzea. 
Compassion, s. f., pilie. — Lflsfiiwa, kUtpida, 

errukia, urrikia, urrikalmendua. 
Compatibility, s. f., ^tat compatible. — Ba- 

tetanghea, elkarghea. 
Compatible, adj., qui pent s'accorder. — 

Elkargda, batetangda. 
CoMPATiR, V. n., avoir pitie. — Batetangol- 

zea, elkargdtzea, || IVendre part a une 

peine : Urricaltzea. 
CoMPATRioTE, s. m., du in^mc pays. — Erri- 

tarra, erritarkidea. 
Compensation , s. f. , di^dommagement. 

— Zdrrotzikna, zdrrotzikay ordaina. 
Compenser, v. a., di^dommager. — Zdrrot- 

zikidatzea, ordaintzea. 
CoMPfeRAGE, s. m., quality de compare. — 

Aitakidarea, aftakigoay k&mpaytastma. 
Compere, s. m., qui tient un enfant sur les 

fonts bapti^maux. — Attakidea, kdmpaya. 



COM 



53 — 



COM 



Competence, s. f., droit de pouvoir juger. 

— Eskakida , naikida , kontrestalgda , 
ielosgda. 

Competent, te, adj., qui a droit de juger. 

— Ddgokanaj cegokana. 
CoMPETiTEUR, s. m., Concurrent. — Esaki- 

daria, nahikidariay konlrestatzailea, bil" 

golzeilea, 
CoMPiLATEUR, s. HI., qui coHipile. — BilgO' 

taria. 
Compilation, s. f., recueil. — Bilgda. || 

Amas : Multzua, 
Compiler, v. a., recueillir. — Bilgdlzea. 
CoMPLAiNTE , s. f., chanson plaintive. — 

Kanlua. 
CoMPLAiRE, V. n. et p., plairc. — Pdzki- 

datzea. 
CoMPLAiSAHMENT, adv., avec complaisance. 

— Komplesenki, pdzkidakiro. 
Complaisance, s. f., facilitc k se confonner 

aux goAls d'autrui. — Pdzkida^ kofnple- 

sentcia. || Obligeance : Cerbitzna. 
Complaisant, te, adj., obligeant. — Komple- 

sent a , yaUskorra , amiUsua , pdzkida-- 

qnrria. [| s. m., flatteur: Lausengatza^lea, 
Complement, s. m., ce qui complete. — 

Gainekua^ usbelaro, osandero, bHanderOy 

komptikagarriro. 
Complex, ete, adj. et s., entier, acheve, 

parfait. — Osandea. 
Completer, v. a., rendre complet. — Osan- 

detzea, bHandelzeay b^takidatzea, usbe- 

latzea. 
Complexion, s. f., temperament : Tempera^ 

niendua. || Constitution du corps : Korpu-- 

rantza. 
Complice, adj. et s., qui a part au crime, — 

Gatztakidea. 
Complicity, s. f., etat de complice, -r Gaiz- 

takidelastma. 
Compliment, s. m., paroles civiles. — Kom- 

plimmdtia, || Envoyer des compliments, 

faire dire des compliments : Goramtziac 

^gortzia. 
Complimexter, v. a., faire compliment. - 

K6mpUmenialzia, kdmpUmentac eghitia, 
CoMPLiMENTEUR, EUSE, adj. et s., qui com- 

pHmente. — KdmplimmVeghilea, 
CoMPLOT, s. m., mauvais dessein formd enlre 

plusieurs. — Kdmplota, 
CoMPLOTER, V. a., faire un complot. —Kdm- 

plotatzea. 
CoMPORTER, V. a. et n., souflrir. — Super- 

^alzea. \\ Se dinger, se conduire : Ibiltzia, 



Compose, s., corps mixte. — Eghindnra, 
CoHPOSjg, fiE, part.,form6. — Eghina. 
Composer, t. a. et n., former un tout de 

diverses choses. — Eghitea, mendtzea. 
Compositeur, s. m., qui compose. — Eghil- 

lia, eghillea, fnoldatzatllea, perkitzatllea, 

perkidaria. || Compositeur (de musique) : 

Antolaria, kompontzallea. 
Composition, s. f., action de composer : 

Eghindw^a, k6mpondea,pirkida. \\ Agen- 

cement : Antolaiiiendua. 
Comprehensible, adj., concevable. — Adi- 

garria , enlelagarria , endeglagarria , 

izkidagarria, ersikidagarria, k&mpreni- 

garria, k&mprenitzcn ahaldem. 
Comprehension , s. f. , enteridement. — 

Adimendtiaj endeglera, izkida, erskida, 

entelegamenduu. 
CoMPRENDRE, V. a., concevoir. — Aditzca^ 

aUna, entclegalzia , izkidatzea , erski- 

dalzea, kdinprenitzea , endeglalzia. \\ 

Contenir, renfermer : KOkalzed. \\ Join- 

dre : Yunlalzia. \\ Compter : Ktyndat- 

zea. 
Compression, s. f., action de comprimer. — 

Eztuera, esiugda^ ersiera, ersugday ert- 

chidnra. 
ComprimE, Ee, part., que Ton comprime. — 

Eztudy estua, zerrahMy ertchiiaa. 
CoMPRiMER, V. a., pressor, resserrer. — 

Eztutzcdy ersitzedy ertchilzedy ersutzed, 

z^ratzed, 
CoMPRis, part. , entendu. — Komprenituay 

attuayOditiMy entelegatuay erskituay ende- 

glatutty izkidatua. \\ Loc. adv., ajoute: 

BerlzaMe. \\ Compt6 (y compris) : Kdnda- 

tuz, II Sansy comprendre : Kdndaln gabe, 
CoMPROMETTRE, V. a., SO mcttrc ou metlre 

quelqu'un dans une mauvaise affaire. — 

Uzkidatzea. 
CoMPROMis, s. m., elre ou avoir mis quel- 

qu'un dans une mauvaise affaire. — Izki- 

datua. 
CoMPTE, s. m., calcul. ^ Kdntua, eraiis- 

kida, II Salaire : Pdga. 
Compter, V. a. (en calcul). — K&ndalzeay 

erauskidatzea , eghiztatzea. \\ Compter, 

reciter, racunter : Kdndatzea, 
(Compulse, ee, part., ce que Ton compulse. 

— Erabesiatua. 
CoMPULSER, V. a., parcourir un livre, un re- 

gistre. — Erabestatzea, 
CoMTE, ESSE, s., dignitaire : m,y K&ndea ; 

f., K&iidesa. 



CON 



— 54 - 



CON 



Concave, adj., creux. — Utmneluay kdba- 

lua, zdkatiay zokona, kdsadua. 
Concavity, s. f., elat concave. — Utsuneay 

kdsadura, zakonera^ zokonera, koba- 

dura. 
CoNCEDER, V. a., accorder. — Uzteay emat- 

lea, utzikidatzea, etnakidatzea. 
CoNCENTRER, V. a., Fcunir au centre. — Bilt- 

zea, erdiratzea. 
Conception, s. f., enlendemenl. — Adimen- 

dua, endeglera, izkida, erskida, entelega- 

mendua. \\ Action de mettre au monde : 

Izdrramendua, asidored. 
CoNCERNANT, prep., qui concerne. — Dago- 

kana, cegokana. 
CoNGERNER, V. a., avoif rapport k, — Ddgin 

kilzea, cegokilzea. 
CoNCERTER (se), V. a., conferer ensemble. — 

Elkar adit zea. 
Concession, s. f., don. — Utzikidd, Hna- 

kida. 
CoNCEVABLE, adj., qui pent se coniprendre. 

— Adilzen afml den gauza, adilzeii ahal- 

detia, komprenitzen ahaldena. 
CoNCEVOiR, V. a., comprendre. — Aditzea, 

ait zea, entelegatzea, koniprenitzea, izki- 

datzea, erskitzea , endeglatzea. \\ Mettre 

au monde : Sortuzed, sortutzedj asidorat- 

zed. II Congu, mis au monde : Sortua, 

asidoretva. 
CoNCiLiANT, TE, adj., qui met d'accord. — 

Ongundarekda, bakezkod. 
CoNCiLiATEUR, TRICE, celui qui met d'accord. 

— Ongundaria, kdmundaria, baketzailea. 

II Attractif, induisant : Ekardaria. 
Conciliation, s. f., accord. — Ongundea, 

k&mundeay baked. \\ Attraction : Ekar- 

kida. 
CoNCiUER (se), v. p., faire la paix.— Adich- 

kidatzed, baketzed. || v. a. , faire faire la 

paix : Adichkidaztidy bakeaztea. 
CoNCis, se, adj. (style), court, resserr^, — 

Laburra. 
Concision, s. f., 6tat concis. - La6«/7(wwfia, 

laburkera. 
CoNCiTOYEN , s. m., citoycn d'une meme 

ville, d'un m^me lieu. — Erritarra, erri" 

tarkidea, urritarkidea. 
Concluant, te, adj., qui prouve. — Loki- 

dazkda, l6kidavo. 
CoNCLURE, V. a., finir. — Finitzea, akdbat- 

zea^ bukatzia, atzendutzia, azkenzia. \\ 

Determiner, resoudre, decider : Delibe- 

ratzea. 



CoNCLUsiF, ivE, adj., qui Onit. — Akdbat$un. 
II Qui determine : Lokidakiro, 

Conclusion, s. f., terminaison. — .4ild- 
bantza, akdbera, bukaera, atsetulera. \ 
Argumentation logique : Lokida , argki- 
mendea. 

Concordance, s. f., rapport. — Araukida, 
'ber ghisan den gauza. 

Concorde , s. f., union , bonne inteUigenc^. 
— Unionea, bakcajakortasuna, araukida. 
II Entre ennemis : Ongundea. 

CoNcoRDER, V. u., fitre d'un meme senti- 
ment, d'une meme volonte. — Akordal- 
zea, araiikidatzea. || Concorder entre en- 
nemis : Akordatzea, ongnndetzia. 

CoNCOURiR, V. n., se joindrea quelque chose 
pour produire un effet. — Bakidatzea, 
bilkid^tzia. \\ Assister, contribuer a la 
reussite d'une affaire : Taldikidatzia, am- 
batkidatzea, laguntzea. 

CoNcouRS, s. m., aide, assistance. — La- 
guutzaylakuntza. || Concours, foule, mul- 
titude de gens qui s'assemblent dans m 
m6me Wen.— Yendedia, bilkida, bakidagOa. 

Concubinage^ s. m., action de vivre avec 
quelqu'uu sansStre marie.— .4wioraw</M</, 
odkidea. 

Concubinaire, s. m., qui a une ou plusieurs 
concubines. - AmorantzaJllea, odkidaria. 

Concubine, s. f., qui vit en commerce illegi- 
tiine avec un homme. — Amorantea, 
odkida. 

Concupiscence, s. f., desir sensuel. — lYaf- 
reghillea. 

Concurremment, adv., ensemble. — Batinn 
k&nkurrentki. 

Concurrence, s. f., pretention de plusieurs. 

— Kdnkurrentcia. 

Concurrent, s., celui qui concourt pour 
avoir le m^me honneur ou la m^me charge 
qu'un autre pretend. — Bakidea, bilkidva, 
konkurrenta. 

Concussion , s. f. , exaction. — Emazkin, 
ema'itzagda, enutzpia. 

CoNCUssiONNAiRE, s. m., exaclcur. — Emaz- 
pitzallea. 

Condamnable, adj., qui doit dtre condamne. 

— Kdndenagarria, .eripegarria. 
CoNDAMNATiON, s. f . , jugemeut qui con- 
damne. — Kdndenamendva, &ipea. 

CoNDAMNER, v. a. , reudrc un jugement con- 
tre. — Kdndenatzea, ^riprtz a. 

Condense, ee, part. , rendu plus dense. — 
Ciakidatua. 



CON 



55 



CON 



Condenser, v. a., rendre plus dense. — Cia- 
kidalzea, 

CoNDESCENDANCE , s. f . , complaisance. — 
JaUkida. 

CoNDESCENDANT, TE, adj., qui condescend. 
— Jatskideay konisentitzen duena. 

CoNDESGENDRE, V. n., se rendre aux senti- 
ments de quelqu*un. — Kantsentitzea , 
jaiskidatzea, 

CoNDisciPLE, s. ra., compagnon d'^tude. — 
Ikaslekidetiy eskoletako laguna. 

Condition, s. f.,humeurnaturelled'uneper- 
sonne. — Kondicionea , ekarraya , etor- 
A'la, funtsa. \\ Parti , ofTre que I'on fait : 
Bafnandea. || Qualit<^ , naissance : Kondi- 
cionea, 

CoNDiTiONN^, ]^E,adj. (bien oumal), qui reu- 
nitounon les qualitesrequiscs. — Eghina, 
II part. : Antolatua, arrimatua, 

CoNDiTiONNEL, LE, adj., qui a une cause. — 
Batnandekda. 

CoNDiTiONNELLEMENT, adv., avec cause. — 
Bainanderdy bainandekird. 

CoNDiTiONNER , V. a., mettre en otat, donner 
les conditions requises. — Eghitea, \\ 
Arranger : Antolatzea, arrimatzea. 

CoNDUCTEUR, TRICE, s. , qui guide. — GAt- 
datzatlea, ghidaria, kidaria, aitzinkida- 
ria. 

CoNDUiRE, V. a., guider. — Ghidatzea, A:i- 
datzea, aitzinghidatzeay irimtzea, irion- 
kidatzea. || Conduire, emmener : Eretna- 
tea, eremakidatzea, eroakidatzea. 

Conduit, s. m., canal. — Izaka estalia. \\ 
Conduit pour les immondices : Labam, 

CoNDUiTE, s. f., action de conduire. — Koip- 
duta, konditay ghidandea. 

Confection, s. f., composition.— ^jAiitda. 

C0NFECTIONN6, £e, part., fait, fabriqu^. — 
Eghifia, eghikidatua. \\ Arrange : ylrrt- 
mattia. \\ Fini : Finitua. 

CoNFECTioNNER, V. a., achever. — Finitzea. 
II Faire : Eghitea. || Arranger : Arrimat- 
zea. II Fabriquer : Eghitea, eghitia, eghi- 
kidatzea. 

Confederation, s. f., liguc, alliance. — Bit- 
gumakida, ballerakida. 

ConfEdErE, Ee, part., faisant partie de la 
confi^deration. — Bilgumakidotua, balle- 
rakidatua. 

ConfedErer, v. p., se liguer, faire alliance. 

— Bilgumakidatzea, balUrakidatzea. 
Conference, s. f. , comparaison, discussion. 

— Hitzerakida. 



ConfErer, V. a., avoir conference, d^libdrer. 

— Hitzerakidatzea. \\ Donner ouaccorder 
quelque chose : Ematea, emalteajeniaitiay 
emakidatzea. \\ Laisser : Uztea. 

Confesse, s. f., confession au pr^tre. — 
Attorgda, altoikuna, atVorkuna, aUtor- 
gda, aitorra, abodldea. 

CoNFESSER, V. a., faire avouer, entendre en 
confession. — Konfesatzea, gofesatzea, 
attorkidaztea y attorkiztea, antorkidaz- 
tea. 11 V. p., dire ses p^ch^s k un autre : 
Kanfesatzeay gofemtziay aUorkiizea, at- 
torkitzia, aUtorkidatzea. 

CoNFESSEUR, s. m. , prfitro qui confesse. — 
Konfesortty gofesora, aitorkidaleay erai- 
torleay attorkidaleay aUtorkidalea. 

Confession, s. f., aveu de ses fautes. — 
Aitorgday kanfesiday gofesida, aJtorkuna, 
autargda, attorra, aboaldea. 

CoNFESSioNNAL, 8. m., si^ge du confesseur. — 
Konfesalekm, gofesalekuay attorgoteghia, 
aitorteghiay attorgunteghiay attorrarava. 

CoNFiANCE, s. f., esp^rance ferme. — Kon- 
fidanciay konfidanchay fidandeay fidancia. 
II Je mets ma confiance en vous : Emat" 
ten dut nM konfidantcia zure battan. \\ 
Je n'ai point de confiance en lui : Ez dut 
konfidantziaric haren battan. || En con- 
fiance : Konfianzan, kanfidanchan, fidan- 
dean, fidantzian. 

CoNFiANT, TE, adj., dispos^ k la confiance. 

— Pidatzaileay f^de onekHa. 
CoNFiDEMMENT, adv. , cn confiaucc. — JEbw- 

fidentcian, konfidanchan, konfidenki, fi- 
dandeki, fidanki. 

Confidence, s. f., communication d'un se- 
cret. — Konfidentciay fidancia, fidandeay 
fidancha. || Je vous le dis en confidence, 
en secret : Konfidantcian , erratenzattut, 
segretki erraUen zaituty fidancian, fidan- 
dean, fidanchan erraten zattut. \\ Je vous 
le dis secrfelement : Segretuan erraUen 
zaltut. 

Confident, te, s., A qui Ton confie.— Jton/S- 
dentay onetsiay kutuna. 

CONFIDENTIEL, LE, adj., SOUS IC SBCTCt. — 

Segretukday fidakda, kanfidakda. 
CoNFiDENTiELLEMENT, adv., CD Confidence. — 

Segretukiy segreki, onetzikiy konfidenki. 
CoNFiER, V. a., faire une confidence. — JSTow- 

fidatzeay tistakidalzia, fidatzia. || Sefier: 

Fidalzia, fidatzeay sonduztatzea. 
Configuration, s. f., forme ext6rieure ; 

ordre, disposition des surfaces. — Forma. 



CON 



— 56 — 



CON 



CoNFiNER, V. n., toucher aux confins d'un 
pays, — Cedarriizea, unkitzca. \\ v. a., 
rel^guer. On Ta confine dans une ile : 
Irbatera ezarri dute^ irlabatera bidali 
dute. 

Coffins, s. m. pi., limites. — MugaCy mu- 
gakidac, marrakidac. 

CoNFiRE, V. a., assaisonner et faire cuire au 
Sucre. — Gozagainghillatzea. 

Confirm ATiF, ive, adj., qui confirme une 
chose. — Seguratuki. 

Confirmation, s. f., qui assure. — Segu-- 
rantzay seguranlzia. |] Sacrament : Kan- 
firmalionea. 

CoNFiRMER, V. a., assurer. — Seguratziay 
seguratzea. \\ Sacrement : Konfirmatzea. 

Confiscation, s. f., action de confisquer. — 
Ongabekida. 

CoNFisEUR, EUSB, s. , qui confit. — Goza- 
gamghillea. 

Confisquer, y. a., adjuger au ilsc. ~ Onga- 
bekidatzea. 

CoNFiTEOR, s. m., priire catbolique.—Aon- 
fiteora. 

Confiture, s. f., fruits confits.—£i9;i/!/r<ra. 

CoNFLiT, s. m., choix, combat, contestation, 
vif d^bat. — Ersiura. 

Confluent, s. m., I'endroit oAsejoignent 
deux rivieres. — Bi ibat biltcendiren 
tokiaj bi iba'% yUntatzen den tokia. 

CoNFONDRE, V. a., mdlor, brouiller plusieurs 
choses ensemble. — Nahastea, nahaste^ 

' katzea. |) Effrayer : Lotxatzea^ iziaztea. 
II Prendre une personne ou une chose 
pour une autre, se meprendre : Trumpat- 
zea, II Rendre confus (se) : Lotxatzeay 
ahalkeizeGf ahalketzia. \\ Rendre confus, 
pleindehonte : Ahalkehasiea. \\ Confondu, 
miUiNahcLstekatuajnahasia. jj Confondu, 
rendu confus, plein de honte : Lotxatua^ 
dhcUketua, \\ Effray^ : Lotxatua. 

Conformation, s. f., forme. — Erakida. 

CoNFORME, adj., semblable. — Berdina. || 
adv., suivant, selon : Erara, erakidera, 
araUra, araiikid^a. 

Comform^ment, adv., d'une mani^re con- 
forme. — Igwxlki. II Selon : Araberan. 

CoNFORMER , V. a. , rendre conforme. — 
Igualzea, bardintzea. || Conformer (se) 
an desir, k un ordre : OnesUa. 

Go*nformit6, s. f., rapport. — Erakida^ 
araukida. 

Confort, s. m., secours. — Akikida, tndar- 
kida. 



CoNFORTATiF, IVE, adj., qui fortifie. — Atot- 

kidaria^ indarkidaria. 
CoNFORTER, V. a., fortifier. — Bdrthiztea, 

alalHidaizea, indarkidalzea. 
Confr£:re, s. m., membre d'une confrerit. 

— Anaikideay ballerd, 

Confr£rie, s. f., association religiense. — 

Kdnfardia. 
Confrontation, s. f., action de confironter. 

— Aw^kandea, aurkakidn , betandea, 
betakiday bekaldehm. 

Confronter, V. a., comparer. — Aurkedal- 
zea, aiirkakidatzeay betandetzea, betaki- 
dalzeay bekaldetzea, 

Confus, adj., confondu. — Ahakeitta. ,\ 
Brouill^ : Nahastekatuay nahasia. || Hun- 
teux : Ahalke. || Confus (quelque chose 
qui n'est pas distinct) : //Atma, ilhun. 

CoNFUSEMENT, adv., d'uue mani^re confuse, 
qu'on ne peut pas bien distinguer. — U- 
hunki. — D'une mani^re embrouillee : 
Nahaski. 

Confusion, s. f., honte. — Ahalkea^ ahal- 
ghea, ahalkeria, || Confusion, d^sordre * 
NalMskeritty fwstegday nahaskida. 

Cong£, s. m., permission. — Kdnyta. 

CoNG^DiER, V. a., renvoyer. — K6nyV^mateii, 

— Egortzeay kamporatzea. 
Congelation, s. f., action par laquelle le 

froid durcit les liquides. — Hormay khar- 

rcHna. 
Congregation, s. ft, soci^t^ religieuse. — 

Kongregadonea. 
CoNGRu, UE, adj., convenable. — Ethorgoz- 

k6a, egdkidezkddy egdkindezkda. 
Congruit£,s. f., convenance. — Ethargoa, 

egdkindea. 
CoNGRUMENT, adv., d'une maniere congrue. 

— EgdkirOy ethorghiro. 
CoNJECTURALEMENT, adv., par conjecture.— 

Dudankiy destunki, payerkiy igherruski 
Conjecture, s. f., doute.* — DMa, destua, 

payeruay igherrusia, 
Conjecturer, v. a. , douter. — Dtldaizea, 

destulzeGy payertUzeay igherrxmlzea. 
Conjoint, te, adj.; pi., Conjoints, 6poux.— 

Ichkia, ilsatsia. 
CoNjoiNTEMENT, adv., ensemblc. — Elkar, 

elkarrekin, bdtaro, bdtean. 
CoNjONCTiON, s. f., jonction de deux choses 

ensemble. -^—Bakida, || Particule qui joint 

les mots : Hitsaskida. 
CoNJUGAisoN, s. f., maniere de conjuguer.— 

Erabidea. 



CON 



— 57 — 



CON 



Conjugal, adj., du mariage. — Ezkondakda. 
CoNjuGALEMENT, adv., comme ^poux. — Ez- 

kondukij ezkondukiro, 
CoNJUGCER, V. a., dire lesdiverses lenninai- 

sons d'un verbe. — Erahid^lzea, 
Conjuration, s. f. , conspiration. — Cinaz- 

kid a. 
Conjurer, v. a., frier. ^Kdnyuratcea, kdn- 

tfurafzia^ kdnjuralzea. || Exorciser : Bi- 

rautnendntzea. \\ Conspirer : Cinazkidat- 

zea, 
CoNJURfe, s. m. pi., conspirateurs. — Cinaz- 

kidatzallea. 
Connaissable, adj., qui est ais6 k connailre. 

— EzaUtgarria, azagutzen ahaldma, 
CoNNAissANCE, s. f., notion, savoir. — Yakin- 

tasuna. || Personne que Ton connait : 

Ezaguna. || Connaissance (il a perdu), il 

ou elle a une Taiblesse : Ezagulza galdu 

du, flakatu da, 
CoNNAissEUR, SE, s., qui se connait a.... — 

EzaCUzalleay ezagulzaUea. 
CoNNAiTRE,v. a., avoir quelque liaison avec. 

— Ezantzeay ezagtitzea. 
CoNNEXE, adj., qui a de la liaison. — Liga- 

tua, ichektay itsatsia. 
Connexion, s. f., liaison. — Jchekigdaj it- 

sasmma. 
Connivence, s. f., complicite. — Gaizlaki- 

delasuna, gatstakidetasuna. 
CoNQufiRANT, s. m., qui a conquis. — Kdn- 

kesiatzallea, irabazkidaria. 
CoNQU^RiR, V. a., acqu^rir par les armes. — 

KdnkestatzeGj irabazkidatzea. 
CoNQufiTE , s. f. , action de conquerir. — 

Kdnkesttty kenkida, irabazkida. \] Chose 

conquise : K6nkeslaiwiy kmkidatua, tra- 

bazkidatua. 
CoNSAGRER, V. a., d^dicr. — Kdntsekratzeay 

konsegratzeoy donekidalzea, donakidat- 

zea, konsagratzea. \\ Desliner : Desti- 

natzea. 
CoNSANGUiN, adj. (fr^re) de p6re. — Odol- 

kidakua, odolkidea, aurkideakua. 
Consanguinity, s. f. , parents. — Odolkida, 

aurkidm. 
Conscience , s. f. , lumi^re int^rieuro. — 

KikicietUcia, barjakindea. 
CoNSCiENCiEUSEMENT, adv., en conscience. 

KdndenlciaZy barjakinkiro. 
CoNsciENCiEUx , EUSE, adj., scnipulcux. — 

Koncientciakuaj barjakintsua. 
Conscription, s. f., enrdlement militaire. — 

Sorteaj zarlia. 



i 



CoNscRiT, s. m., compris dans la conscrip- 
tion. — Komkrita, kosgrita. 

Consecration, s. f., action de consacrer. — 
Donekida , konsagracida , komegra- 
cionea, 

CoNsEcuTiF, ivE, adj., de suite. — Bethiy 
seghidauy ondorozkoa, jarraiezkda, gheU 
ditn gabe. 

CoNsficuTivEMENT , adv. , toul dc suite. — 
Kdntinokiy ondorerd, jarraikiro. 

CoNSEiL, s. m., avis, assembli^e. — Kont- 
seilua, kontsellua, koiisejnay esondea. 

CoNSEiLLER, V. a. , celui qui donne des con- 
seils. — Kdntzeilatzaka, kdntsellutzalka, 
kdmejatzalka, esondalzaUea. || Donner 
des conseils : Rontsetlatzeay kontsellutzeay 
konsejatzeay konseltatzeay esondatzea. 

CoNSENTANT, adj., qui consent. — Konsen- 
titzian, bay a dmna. 

CoNSENTEMENT , s. m. , acquiesccmeut. — 
Haya, nayOy kansentimendua. 

CoNSENTiR, V. n., trouver bon. — Konsen- 
ditzea, onhatzea. 

Cons£quemment, adv., d'apr^s les principes. 

— Orhez gheroz, ondereroy ondorekirOy 
jarratkirOy berazgoro. 

CoNsi^QUENCE, s. f., conclusiou. — Kmtse- 

kentzia. || Resultat : Ondoreayjarratkiday 

berazgda. 
Consequent, te, adj., qui agit cons^quem- 

ment. — Kontsekentki. 
CoNSERVATEUR, TRICE, s., qui conscrvc. — 

ZaUiraUnzalka, kontzerbatzatlm, konh 

serbatzallea. 
Conservation, s. f., action de conserver. — 

ZattiraHndea, kontserbacionea. 
Conserver, v. a., garder avec soin. — KonX- 

serbatzeay zattirannizea. 
Considerable, adj., important. — Impor- 

tanta. || Beaucoup : HainitZy atnilZy 

anitz, II Digne de deference, de respect : 

Konsideragarria, belmtcgarria. 
ConsidErablement, adv., beaucoup. — - Le- 

hery hatnitz, atnitZy anitz. 
Consideration, s. f. , action de consid^rer. 

— Kdntsideracionea , komidaradda, || 
Deference, respect : Kontsideracionon , 
betmlea, konsideraciday estimua, 

ConsidErer, v. a. , remarquer. — K6mide~ 
ratzeay kdntsideratzea, \\ Regarder : Bet" 
ratzea, \\ Avoir du respect : Kdntsiderat- 
zea, betuztea, kdnsideratzea, 

CoNsiGNATAiRE, s. m., depositaire. — Kdnt- 
sinatzatkaj kdntsinatsaUca. 



CON 



— 58 — 



CON 



Consignation , s. f. , d^pdt juridique. — 

Kdntsina. 
CoNsiGNE, s. f., ordre d une sentinelle. — 

Ordena, 
Consigner, v. a., d^poser. — Kdntsinalzea. 

II Donner une consigne : Ordenatzea. 
Consist ANCE, s. f., vigueur. — Suporlua. \\ 

Epaississement : Loditasuna. \\ Stability : 

Iraukida. 
CoNSiSTER, V. n. , &{re compost. — Izatea, 

izatia. 
CoNSOLABLE, adj., qui console. — Kontsola- 

garriay kontsolaghilea , kontsolaghillea^ 

bozkarioghilea, pozghillea. 
CoNSOLANT, TE, adj., quiconsole. — Kantsola- 

garriay kontsolantaj kontsolaghilea, poz- 
ghillea, bozkarioghika. 
CoNSOLATEUR, TRICE, s.^ celui ou celle qui 

console. — Kontsolatzatlea, kontsolatsal- 

leay pozkidatzatleay pozkidatzaUea. 
Consolation, s. f., ce qui console. — Kont- 

solamendtmj atzekidea, pozkida^ kon- 

suelda. 
Console, s. f., meuble. — Kdnsola. 
Consoler, v. a., adoucir Tafniction. — Kont- 

solaizeay bozkariotzea, pozkidalzea. 
CoNSOLiDANT, adj., qui affermil. — S^gurat- 

zian. 
Consolider, v. a. , affermir. — Seguratzea, 
Consommateur, s. m. , qui consomme en nour- 

riture solide. — Yalea. \\ Qui consomme 

en boisson : Edalea. || Qui emploie : Gas- 

tatzailea, gastalzallea. 
CoNSOMMATiON, s. f., action de consommer. 

— Gastua. 
CoNsoMM^, £e, part., accompli, ex^cut^. — 

Eghina. 
Consommer, v. a.,achever, finir. — Finitzea, 

akhabatzea. || Absorber en solide : Yatea. 

Absorber en liquide : Edatea. || Accom- 

plir, ex^cuter : Eghitea. 
CoNSPiRANT, adj., qui conspire. — Cinaz- 

kidan. 
Conspirateur, s. m., qui conspire, qui con- 
jure. — Cinazkidatzallea. 
Conspiration, s. f. , conjuration.- Cinazkida. 
Conspirer, v. n. et a., concourir, complo- 

ter. — Cinazkidatzia, 
CoNSTAMMENT, ad?., avec Constance. — Fi- 

delki. 11 Toujours : Bethi. 
Constance, s. f., fermet^, perseverance. — 

Egokida. \\ Fidelity : Fidelitatia. 
Constant, te, fiddle. — Fidila. \\ Pers^ve- 

rant, fi^rme : Egokidea, 



Const ATER, v. a., prouver. — Frogatzea, 
progatzea. || Noler : Notatzea. 

Constellation, s. f., assemblage d'etoiles. 
— Izazkidea, zoardia, izarkia. 

CoNSTELLfi, adj., etoiie. — Izarkitua, zoar- 
ditua. 

Consternation , s. f. , 6tal constem^. — 
Ldstima. 

Consterner, v. a., etonner el abattre. — 
Ldstimatzea. 

Constiper, v. a., resserrer le ventre. — Go- 
gortzea. 

CoNSTiTUER, V. a., composcT. — Eghitea, I 
Elablir : Ezartzea. 

Constitution, s. f., formation. — Ekida. 
Corps de lois fondamentales qui constituent 
le gouvemement d'un peuple : K&nstilu- 
cionea. \\ Temperament , complexion du 
corps humain : Temp^ramendua. 

Constructeur, s. m., qui construit. — Eki- 
daria. 

Construction, s. f., action de constniiro.— 
Ekida, 

CoNSTRUiRE, V. a., b&tir, faireunvaisseau.— 
Ekidalzea' \\ Fig., faire : Eghitea. \\ Ar- 
ranger : Antolatzea. 

Consul, s. m., premier magistral de'ja r^pu- 
blique roinaine. — Bakarkidea. \\ Repre- 
sentant, officier, envoys en divers ports, 
echelles et autres lieux de commerce : 
Kdntsula. 

CoNSULAT, s. m., dignite de consul. — Ba- 
karkidea. II Emploi dans un port, etc. : 
K&nt$ulg6a. 

Consultation, s. f., action de consulter. — 
Itzerdkided, ustenkided, kdntsulta. 

Consulter, v. a., prendre conseil. — Itze- 
rdkidatzea, ustenkidatzed^ kdntsuUatzea. 

CoNSUMANT, adj., qui detruit. — Baghez- 
garria. 

Consumer, v. a., dissiper, detruire. — Kdn- 
sumitzea. || BrCder : Erretzea. || User : 
Higatzeaj lichigatzea. \\ Ruiner : Dese- 
ghitea. 

Contact, s. m., attouchement. — Unkia. 

CoNTAGiEUX, EUSE, adj., mal qui se commu- 
nique. — Kutxutxuay nkeritsua. 

Contagion, s. f., communication du mal. — 
Kutxua, ukeria. || La contagion elle- 
mSme : Izurritia. 

CoNTE, s. m., recit fabuleux. — Alheghia. 

CoNTEMPLATEUR, s. m., qui COR temple. — 
Bdondaztaria , admiratzatlea , mirat- 
mllea. 



zt 



CON 



— 59 — 



CON 



CoNTEMPLATiF, iVE, adj. dc conlemplation. 

— Beondaztarigarria. 
Contemplation, s. f., action de conlempler. 

— B^ondaztea , admiracionea , mirez- 
kuna. 

CoNTEMPLER, V. a., consid^Fcr. — B^ondah 

zea. II V. n., m^diler : Admiratzedy k6n~ 

templatzea, gdgdtzea. 
CoNTEMPORAiN, NE, adj., du m^mo temps.— 

Demborakua. 
CoNTENANCE, s. f., capacitc. — N^gurria. \\ 

Maintien, posture : Postura, egokia. 
CoNTENANT, adj., qui conlient. — Atchikit- 

zeUy kdkdtzen. \\ Qui mesure : N^gurtzen. 
CoNTENiR, V. a., renfermer. — Atchikitzia, 

kdkdtzea. || Mesurer : Ncgurtzia, \\ Rete- 

nir : Atchikitziay ghelditzia, baratzia. 
Content, adj., satisfait. — K6ntenty kdntenta^ 

bdzUy alheghera. \\ Je suis joyeux : Alhe- 

ghera natz^ bdzkario dut. || Content (je 

suis) : Kontent natz. 
CoNTENTEMENT, s. m., Satisfaction. — Kon- 

tentamendua. || Joie : Bdza alagrantcia , 

alhegherantzia , konieniamendua. 
CoNTENTER, V. a., satisfaire. — Kontentatzea, 

H Egayer . Alhegheratzea, bdz'ghitea, || 

Rendre content : Kontentaizia. 
CoNTENU, s. m., ce qui est renferm^. — 

Kdkdtua. || Enonc^ dans une chose quel- 

conque : Errana. 
CoNTER, V. a., narrer. — Gondatzea, kdn- 

tatzea. 
Contestable, adj., qui pent se disputer. — 

Talaskiddgarria , jdkirasdagarrird. || 

Qui suppose le faux , invraisemblable : 

Ghezurtagarria, \\ Qui pent se contester, 

qui est douteux : Duddgarria. 
Contestation, s. f*, dispute. — Ahara, 

jdkiraskiday talaskida. || D^bat, diff^- 

rend : Ichurduka. 
CoNTESTE, s. f., proems. — Aikcta, || DifTe- 

rend : Diferentcia. 
Contester, v. a., disputer. —>lftaraUm, 

talazkidatzea^ jdkirazkidatzea, \\ Nier la 

yixiii : Ghezurtatzea. \\ D6battre : Ichur- 

kidatzea. || Etre en proems : Aucitan 

attzea. 
CoNTEUR, euse, s. , qui conte. — Gondat- 

zallea, gonddrid, kdntatzaUea. 
CoNTiGU, UE, adj., qui touche. — Elkarren 

kontray alde-aldian. 
CoNTiGUiTfi, s. f. , 6tat contigu. — Elkarren 

kontra diren gauzac, alde-aldian diren 

gaUzac. 



Continence, s. f., vertu qui modire les pas- 
sions. — - Eukidagda. \\ JeAne : Barura. 
Continent, adj., qui a de la coutinence. — 
EHkidea, eukidazkda, || Modestie, circons- 
pection : Manurka, || Terre ferme : Lti- 
tughea. 
Contingent , adj. , casuel. — Lizakeana , 
leikeana. || C6t^, part : Phartea, taldia. 
CoNTiNU, adj. et s., perpituel. — Bethiy be- 
thiro, II Etendue continue : Eremu k&n- 
tinok6a,edatzend€na. || adv., contiuuelle- 
ment : Ghelditu gabe, atirranderdj pU- 
gukird, kdntinoki. 
CoNTiNUATEUR, s. in., qui continue Fouvrage 
d'un autre. — S^ghidalzallea, seghitzat- 
leay kdntinatzatlea. 
Continuation, s. f., suivre ce qui est com- 
mence. — K6ntinacionea y aUrrandea, 
plegua. \\ Permanence : Bethiraiina. \\ 
A la continue, adv., k la longue^ k force 
de continuer. — Seghituric, 
Continue, s. f. , duree sans interruption. — 

Bethikda, bethi iraUten dikna. 
CoNTiNUEL, LE, adj., qui n*a pas de fin. — 

Ghelditu gabe, kdntinokiy bethik(ki. 
CoNTiNUELLEMENT, adv., sausccsse. — Gliel" 
dilu gabey aurranderdy plegukirdy kdn- 
tinoki. 
Continuer, v. a. , suivre ce qui est com- 
mence. — Kontinatziay seghitzia. \\ Aller 
en avant : Attzin^it yUaitia. \\ Rendre per- 
manent : Iraiintzea, 
CoNTiNUiTE, s. f.^ suite, liaison des parties. 
— Pleghichekaren .bata^ra, || Dur^e con- 
tinue : Konlinacioneay aurrandea, plegua. 
CoNTiNUMENT, adv. , saus interruption. — 

Seghituz. 

CoNTORsioN, s. f., mouvement violent des 

muscles. — Gozanen kiskurtea, zainen 

dttakada. 

Contour, s. m., circuit. — Ingurua, icherza. 

Contourn£, tEy part, et adj., de travers. — 

Inguratua, icherzatmi. 
Contourner, v. a., marquerle contour. — 
Ingiiratzea, icherzalzea. \\ Par des con- 
tours : Ingurakan. 
CoNTRAcjER, V. a., s'cngager. — Engayat- 
zea. II Prendre : Hartzea. \\ Resserre- 
ment, retr^cissement, convulsion : Bar- 
billatzea. 
Contraction, s. f. , retr^cissement, etc. — 

Barbillea. 
CoNTRADiCTEUR, s. m., qui contredit.— ^dn- 
trestatzallea, kontraesalleaj kdntraerral- 



CON 



— 60 — 



CON 



Im, cedalUzallea. \\ Qui aime h contredire, 
mauvais esprit, esprit mal tourn^ : Izpi- 
ritu gatchtdaj izpiritu itzulia. 
Contradiction, s. f., aclion de contredire. 

— Kdntrestay cedalitza, kontrakOa, 
CoNTRADiCTOiRE, adj., qui contredit. — Ezez- 

taria, kdnlrahalea, ezezgarriay cedalit- 
zallea, cedalizgarria^ k&iitragarria, 

CoNTRAbiCTOiREMENT , adv., d'une maniere 
oppos^e.— Kdntrarriki, ezeziakiro^kdn- 
trahalkirOy cedalizkiroy kdnlraki. 

CoNTRAiNDRE, V. a., forcer. — Bortchaizeay 
erazoghilzca y eiacighitzea, eraghitzea, 
bortchaz eghinazlea. \\ Celui qui con- 
traint, qui force : Bortchatzallea, crazo- 
ghilleOy craghillea^ eracighilleay bortcha- 
ghillea. 

CoNTRAiNT , TE , part. , oblig6 , force. — 
BortchaJtua. || adj., g:^n6 : Ycituilua, 

CoNTRAiNTE, s. f . , violeiice. — Erazgda, 
eracigoa , eraghigda , erazkidea, eraz- 
kida. II Acte judiciaire : K&n(refita, \\ 
G^ne : Bereatsian ez-dena^yetnamendua. 

CoNTRAiRE, adj., oppose. — Kdntrakmiy di- 
ferenta. \\ Ennerni : Etsaya, areriday 
k6ntr€sta, phdrtida. 

CoNTRAiREMENT, adv., opposement. — Kdn- 
traarirdy diferentki, kdntragarriki, 

CoNTRARiANT, TE, adj., qui aime acontrarier. 

— Kontrariatzatlea. 

CoNTRARiER , V. a. , contrcdire , traverser 

quelqu'un dans ses desseins. — Kdntra- 

riatzea. 
CoNTRARifiTt, s. f., opposition. -- Kdntra- 

riOa, k6ntraarig6a. ' 
CoNTRASTE, s. H)., difference. — Diferent- 

ciUy kontraganza. 
CoNTRASTER, V. n., 6tre en opposition. — 

K&ntragauzatzea, 
CoNTRAT, s. m., convention. — KOfUratua. 
Contravention, s. f., infraction. — Kdn- 

iradlorkird, 
CoNTRAYERVA,' s. f., plauto m^dicinale. — 

K&fUrdhelharra, 
CoNTRE, pr^p. el s. m., le conlraire. — 

Kontra. j| Pr6s : Ondoan, aldian. 
CoNTREBANDE, s. f., Commerce d^fendu. — 

— Kdntrabanday frdda, kdntrabandda. 
CoNTREBANDiER^ s. m., qui fait la contre- 

bande.. — KdntrabandistUy k&ntrabanda- 
ria, frdda'ghilea. 
CoNTRE-CGEUR (a), s. m., A regrct, avec re- 
pugnance. — Bihotzen-kdnlrd , gdgd- 
kontra. 



CoNTRE-couP, s. m., impression d*un coup 
faite k une partie oppose ik celle qui est 
frappee. — Gdlpe-itxiiay kdlpe-itxua, 

CoNTRE-DANSE, s. f., dause a figures. — 
K6ntradantza 

Contredire, v. a., dire le contraire. — Km- 
traesatia, ezeztuizeay ezeztzea, ceda- 
litzea, 

CoNTREDiSANT, adj., qui conlredit. — Kon- 
tragarriay ezeztzallea. 

Contredit , s. m. , r^ponse contraire. — 

— Ezeziua, cedalitua, ezeztatua. 
Contr6e, s. f., region. — Aldiria. 
Contrefaire, v. a., imiter. — 1gika¥^ghUea, 

berdin'-ghiteay ihankighiieay bezaghitzea. 

imkintzea. \\ Feindre, faire semblant : 

Ezteracilzea,desenkiisatzea. || Contrefaire 

par derision : Eskarniatzea. 
Contrefaiseur, s. m. , imitateur. — Beza- 

ghintzallea, inakintzallea. 
CoNTREFAiT , adj. , difforme. — Gmzki- 

^ghina , ^barria. \\ Imite : Bazaghitm, 

inakinay inakindtm, \\ Feint : Ezleracidy 

desetikmatua. 
Contre-maItre, s. m.,officierde marine. — 

Kontramamia, 
CoNTREMANDER, V. a., T^voqucr uu ordrc. — 

Kdntr'aghintzeay kontramafuUzeay kdn- 

tramezutzeay desmanatzea. 
CoNTRE-HARGHE, s. f., marchc contraire. — 

Kdnirajdiara, 
CoNTRE-MAR^E, s. f., mar^o opposee a la 

mar^e ordinaire. — Kdntramar^. 
CoNTRE-MiNER, v. a., fairc des contre-niines. 

— Kdnlralupobitzea. 

CoNTRE-MUR, s. m., douxi^me mur. — K6n- 

tramurrna. 
CoNTRE-ORDRE, s. m., revocation d'ordre.— 

Desmanuay kdntraghindea. 
CoNTRE-PARTiE , s. f., partie opposee.— 

Kdntrapariida^ 
CoNTRE-PESER , V. a., coutre-balanccr. — 

SaUatzeGy kdntrapisatzea y k&ntraber- 

dintzea. 
CoNTRE-poiDS, s. m , poids qui contre-ba- 

lance. — Sdtayay konlrapmiay pistiber- 

dindea, 
CoNTRE-poiL, s. m., rebours du poil. — 7Hc- 

kantray ulekontra. 
CoNTRE-poisoN, s. m., remade du poison. — 

Jrasendedeay kdntrapos&la. 
CoNTRESCARPE, s. f., glacis. — Kdntrosifpal- 

datsa. 
CoNTRE-TEMPs, s. m., obstacle k contre- 



CON 



— 61 — 



CON 



temps. — KdntraSra , kdntrakaUza. || 

adv., mal k propos : Kontra^akiy kdn- 

irakattzki. 
Contreve:*ant, TE, adj., qui conlrevienl. — 

KdntraHhorria. 
GoNTREVENiR, V. R., agif coRtre uue loi. — 

Kdntra^thortzea, 
CoNTREVENT, s. m., volcl BR dchoFS. — Lciyoa. 
CoMTRiBUABLE , s. , qui paie ur impdt. — 

Talkidea, ambalkiilea, zergaria. 
CoNTRiBUER, V. R., payer ur irop6t. — Zer^ 

gatzeUj talkidaizea, ambatkidatzea. || 

Aider : Laguntzea^ 
Contribution, s. f., iiRp6t, levee d'argeut. 

— Zerga, talkida^ ambatkida. 
CoNTRisTER, V. a., aHliger. — Trislakidat- 

zea, pozgabelzeOj Idstimatzea, 
CoNTRiT, adj., tr^s-afllige. — Tristaina, 

jmzgabetua , \4siimatua. || RepeRtaRt : 

Vrrikitna. 
Contrition, s. f., douleur du repeutir. — 

UrrikiQj onef-damua. || CoRlrilioR (acle 

de) : Kontricionezko akta. 
CoNTRdLE, s. iR., v^rificatioR. — Eghizta- 

deaj eghiaztadea, berifikacionea. \\ CeR- 

sure : Irizpendy lUseind. 
CoNTRiiLER, V. a.. Verifier. — Eghiztalzea, 

eghiaztatzea, b^ifikatzea. || Ceusurer , 

critiquer, repreudre : Irizpentzeay nt- 

seintzea. 
CoNTRdLEUR, s. Ri., qui coRtrdle. — Kdn- 

trol Array ikmtaria, 
CoNTROVERSE, s. f., d^iR^l^, querelle. — 

Ezpaita, lelkilza. 
Controversy, £e, adj., dispute, debattu. — 

EzpaUiMy Mkizatna. 
CoNTROVERSER, V. a., disputer, d^baltre, 

quereller. — EzpaUzea, ezpaUatzea^ 

leikizatzea. 
CoNTUMACE, s. f., seuteRce. — Hisitia, bur- 

koya, fur/itiay burkoUiea. 
CoNTUS, SE, adj., lerme de chirurgie, meur- 

tri, froiss^ saiis 6tre eutam^. — Maliatuay 

niallattia. 
Contusion, s. f., meurlrissure. — Maliatza, 

mallatza, 
CoNTUSiONNER, V. a., Hieurtrir. — Malialzea, 

mallatzea. 
CoNVAiNCRE , V. a.', persuader. — Gamki- 

datzea. 
Convalescence, s. f., ^lat coRvalesceRt. — 

SendakidOy sendabitartea. 
Convalescent, te, adj., qui relive de mala- 

die. — Sendakideay sendabitarteduna. 



Convenance, s. f., bieRs^aucc. — Eragday 

eihorkida, helkida, elkida. 
CoNVENiR, V. R.,'demeurer d'accord sur ur 

prix, sur diffdreRtes afiaires, suruR debat. 

— KdnbenitziOy kdmundutzeay kdrnpont- 
' zea. II S*eRteRdre, coRveRir, cboisir, ddsi- 

gReruRJour:flrtjar/;r^a. || Couveuir (se) : 
Elkartzeay bateratzea, kdnbenitzea. 

Convention, s. f., accord. — Antolamm- 
dua. 

Conversation, s. f., enlrelieH familier. — 
Konberzazionea, elhesta, sholasha, zolasa, 
aharanza , aharauza , jolasa, hizketa, 
goyea. 

Converser, v. r., parler, s'eRlretcflir. — 
Elhestatzia , aharanztea , aharaUztea , 
$hola$Vghilea, jolas'ghitea , hitzkelaizeay 
goyetzea. 

Conversion, s. f., chaRgeRieut de religioR. 

— Kdmberciday bittrrondeay aldondea. || 
ChaRgemeRt d'uue forme eR uue autre : 
Chanyatzea. 

CoNVERTi, IE, adj. et s.,les iulid^les. -JTdm- 

beriituay bitkrrundua, aldondetuay itzA' 

Ha, \\ ChaRgd de forme : Chanyatua, ber- 

cetuay bestetua, 
CoNVERTiR, V. a., les iRfuleles. — Kofuber- 

Htzea^ biArruntzeay aldontzeay itzttUzea. 
II Chaflger de forme : Chanyatzeay bestet- 

ccUy beirctzea. 
CoNVEXE, adj., a surface bombde. — Zdko- 

gam, zdkongana, kdfagana. 
CoNVEXiTE , s. f., courbure exterieure. — 

Zdkonganatsunay zdkonganatswui , kdfa- 

ganduna. 
Conviction, s. f., preuve dvideRle. — Segt^- 

rantciay segurtasuna. 
C0NV16, s. m., pri6 k UR fesliu. — Besta- 

zaU y kdmbidatna , gdmbid^itua y dettna y 

otseghina. 
CoNviER, V. a., iRviter. — Kdmbidatzea, 

gdtnbidalzeay ddtzea, otseghintzea. 
Convive, adj., iRvile. — BeziazaU, kdmbi- 

datutty g&mbidattMy deituay otseghina. 
Convocation, s. f., aclioR de convoquer. — 

De%kid<iy detra, oskida. 
CoNvoi (fuuebre), s. m. — Zalkiday.aukuay 

p6rogiiay ahulkia. 
Convoiter, v. a. , ddsirer. — Desiratzeay 

guticiatzeay irriizaizea. 
CoNvoiTiSE, s. f., cupidity. — Dhira, guti- 

cia, irritza. 
CoNvoLER, v. R., se remaricr. — -Beffu- 

ezkontzea. 



COQ 



— 62 — 



COR 



CoNvoQUER, V. a., assembler juridiquement. 

— Deitzea, ayornalzea. || Invitation a se 
reunir : Dettzea. 

CoNvoYER, V. a., escorter. — Eskortatzea^ 

eskoUatzea, zaikidatzea, 
CoNvuLSioir, s. f., contraction dcs muscles. 

— Oozanen kiskurtea, zatn attakada. 

COOPERATEUR, TRICE, S., qui COOp^FC. — 

Eghinkidaria, laguntzallea, lagunLzatlea. 
Cooperation, s. f., action de deux agents 

joints ensemble. — Lagtinlzamena. 
CoopErer, v. n., joindre son action ik celle j 

d'un autre. — Eghikidatzea, lagunizea. 
Coordination, s. f., disposition, arrange- 
ment. — Zucenkiday antolametidna. 
CooRDONATEUR, s. m., qui coordonne. — Zu- 

cenkidatzallea, anlolalzmlea. 
CooRDONNER, V. a., arranger, disposer, met- 

Ire en bon ordre. — Antolaizea, zucen- 

kidatzea. 
CoPEAu, s. m., eclat, morceau de bois tombe 

sous la hache. — Ezpdla. 
CopiE, s. f., travail fait d*apres un autre. — 

Kdpia, ^abezta. 
Copier, v. a., faire d'apres un autre. — K&- 

piatzea, ^rabeztatzeay kopiatzia. 
Copieusement, adv.,beaucoup. — Ausarkij 

hamitZy hatidiki, ioriroj Ugariro, wdrord. 
CopiEUx, euse, adj., abondant. — Leher, 

Hr, idria, %aria, tidroa, anitZy atnilZy 

hainitz, 
Copiste, s. m., qui copie. — Kopiatzaileay 

erabeztariay kdpialzailia. 
Copulatif, ive, adj., ce qui attache, lie, 

joint Tun a Tautre. — Lokarriktlay lokar- 

rid. 
Copulation, s. f., conjonction de Thomme 

avec la fcmme pour la generation. — Chi- 

kdka. 
CopuLATiVEMENT, adv., d'uuo manicrc copu- 
lative. — Lokharriro. 
CoQ, s. m., oiseau domestique, mMe de la 

poule. — Oilliarrd. 
Coq-a-l'ane, s. m., discours sans suite. — 

Ezkaidea, disparaiea. 
CoQUE, s. f., enveloppe d'tcuf. — KoskiHui, 

arroUze kdskda, || Coque de noix : Elt- 

zanrachala. 
CoQUELUGHE, s. f., sortc dc rhumc. — Kokd- 

lotcha. 
CoQUERico, 8. m., chant du coq. — £f}M- 

ruku. 
Coquet, te, adj., qui cherche a plaire. — 

Atrom. 



Coquettement , adv., d'une mani^re co- 
quette. — Atroski. 
Coquetterie, s. f., man. de coquette. — 

Atroskeria. 
CoQuiLLAGE, s. m., tcstacc. — Mazkurra, 

machkttrra. 
CoQuiLLE, s. f., coque. — Kdskfiia. 
CoQUiN, s. m., trifon. -^ Frikunay kokifla, 

filusa. 
CoQUiNERiE, s. f., action de coquin. — Eri- 

ktinkeriay kokinkeria, filuskeria. 
Cor, s. m., trompe de chasse. — Aiitazaioa. 

charambela. 
CoRAiL, s. m. ; pi., CoRAux, polypier. — 

KOratlha, urondatka. 
CoRBEAU, s. m., oiseau. — Belea, || Corbeau 

marin : lixasbelea. 
CoRBEiLLE, s. f., panicr. — Saskia. 
Cordage, s. m., plusieurs cordes. — Esgarri 

gnciaCy esgarria, 
CoRDE, s. f.,tortisde chanvre, coton, etc. 

— Sdkay esgarria, kdrdela. 
CoRDEAU, s. m , corde pour aligner. — Kor- 

dela. II Ligne de charpentier : Ynntera. 
Cordelette, s. f., petite corde. — Kdrdil- 

Juna, kOrdelatchua. 
CoRDERiE, s. f., ou OR fail la corde. — Sdka- 

te^iiay esgarrileghiay kdrdelateghia. 
Cordial, ale, adj., qui conforle. — Biholz- 

tarra, bihotzekiuiy edari bOrthizteko. (j 

s., fig., afTeclueux : Beghi-tarte onekua^ 

lahua. 
CoRDiALEHENT , adv. , affectucusement. — 

Beghi'hon-ekiny»bthotz gucitiCy biolztar- 

kirOy bihotzgarriki, lanoki. 
Cordiality, s. f., affection sincere. — Bihot- 

zekua, bihotzgarritasuna. 
CoRDiER, s. m., qui fait des cordes. — Soka- 

ghilea, esgarri'ghilea, kord'eghilea. 
Cordon, s. m.,brin de corde. — Khdrdmna. 
CoRDONNET, s. m., petit cordon. — Khdr- 

dotntchua. 
CoRDONNiER, s. m., qui fait des souliers. — 

Zapattainay oski'ghileay zapataghina, 
CoRiACE, adj., dur comme du cuir. — ZdUa. 
CoRis, s. m., coquillage. — Pdncelaya, 
CoRNALiNE, s. f., pierrc precieuse.. — Zain- 

iistea. 
CoRNARD, s. m,y cocu.'-AdardunayOdartxmh 
CoRNE, s. f., excroissance dure qui surmonte 

la t^te de quelques animaux. — Adarra. 
CoRNEiLLE, s. f., oiscau Roir. — Belachta, 
CoRNiCHON, s. m., petit concombre propre a 

confire au vinaigre. — K6rnichiUij, 



COR 



— 63 — 



COT 



CoRNouiLLE, s. f., fruil du cornouiller. — 

Bamghereciay basakeretza, ghereci-bdsa- 

lia. 
Cornouiller , s. m. , cerisier sauvage. — 

Basaghereci-dndoay basakereizondoa. 
CoRPOREL, adj., du corps. — Gorphutzekda. 
CoRPORELLEMENT, adv., d*une mani^re cor- 

porelle. — Garphutzki , gorphutztaro , 

gorphulzkiro. 
Corps, s. ra., substance. — Gorpulza. \\ 

Corps inanime : Gorputz-hila. 
Corps de garde^ s. m., poste militaire. — 

Kordeguardia y zaUzateghia, zantzate- 

ghia, zamtzateghia. 
Corps de logis, s. m., parlie de maison. — 

Apartamendua, 
Corpulence, s. f., volume de la taille de 

Fhomme. — Gorphutzandigda. 
Corpulent, te, adj., qui a de la corpulence. 

— Gorphulzandiktia. 

Correct, adj., sans faute, courant. — Lichtaj 

okarteztuay utzenduay cenzatua. 
Correctement, adv., sans faute, sans erreur. 

— Lichtoki, ohartki, utzenduki. 
Correctif, ive, s. m., quicorrige ce qui est 

mal. — Okartezlea^ utzkendaria, || Fig., 
adoucissement dans le discours : EztU- 
zekAa. 

Correction, s. f., r^primande. — Erreport- 
chua. Q Punition : GastigtkL, || Punition 
selon les lois : Kdndenamendiia. || Arran- 
ger ce qui est mal fait : Centzadura, ut- 
zendea. \\ Adoucir les termes : Eztimen" 
dm, 

Correctionnel, le, adj., qui r^prime. — 
Korreiytzekua. || Peine coucernant les 
drills : Kdndenanienduk^. 

Correspondance, s. f., relation. — Eranz- 
kida^ t beanzkida , korrespondantzia. \\ 
Conformity : Jgualitatiay onghi yuatlia 
bi gauzm artian. 

CoRRESPONDANT, TE, adj., qui Correspond, qui 
enlrelient correspondance. — Eranzkidea. 

Correspondre, v. n., repondre. — Izkiri- 
batzea , ichkiribaizia , eranzkidatzea , 
beanzkidatzea. \\ Se rapporter ensemble, 
se joindre : Yuntatzea, \\ Se ressembler : 
Idurilzia. 

Corridor, s. m., galerie ^troite pour aller in 
plusieurs appartements. — Kdrridord , 
bdrandd. 

CoRRiGER, V. a., 6ter les defauts. — iSTor- 
reiytzia. [| Des fautes : Cenzaizea, okar- 
U^tea^ utzentzea. 



CoRRiGreLE, adj., qui pent se corriger. — 

Korreiyditakma. 
CoRROMPRE, V. a., gAter. — Galtcea, kdr- 

rompitzea. || Dc^praver : KdrrompUzea , 

gaizkincea , galkidatzea , gatzkitzea , 

godztatzea, gatzkidatz^a. 
CoRROMPU, UE, part, el adj., gftt^. — Gal- 

dxta, kdrrompitua. D^prav^ : Galdua , 

gatztutty gatzkidatua, galkidattuiy Ardr- 

rompitiiay godztatua. 
CoRROYEH, V. a., apprdter le cuir. — Zur- 

ratzea. 
CoRROYEUR, s. m., qui corroie. — Znrrat- 

zailea. 
CoRRUPTEUR, TRICE, adj., qui corrompt. — 

GaUzaUedy kdrrompilzallea, kdrrompit- 

zatlea , gatzkidaria , gaizkidatzailea , 

godztalzallea. 
Corruptible, adj., qui pent se corrompre. 

— GalgarriGy galkidakorrCy godzlakorra. 
Corruptibility, s. f., 6tat corruptible. — 

Galkidakortasuna. 
CoRRLTTiON , s. f., all(5ralion. - Galkida. 

H Depravation : Gatzkunza , gaizkida , 

go&slagda. 
Corsage, s. m., taille du corps. — Tatla, 

talUiy tallea. 
Corset, s. ra., corps de jupe. — Gorontzay 

kortzeta. 
Cort£:ge, s. m., suite qui accompagne. — 

S^ghida. 
CoRv^E, s. f., travail de vassal. — Malobra. 
Corvette, s. f., navire liger. — Korbetay 

gherlako untci mdta bat. 
CossE, s. f., gousse. — Leka. 
Cossu, UE, adj. , riche. — Ederki emano 

dena. 
Costume, s. m., habinemeni.'— Habillamen- 

dtia, besHmendua. 
CosTUMER, V. a., v^tir suivant le costume. — 

Bestitzia, bestitzea. 
C6te, s. f., me.-'-Hxas'eghiay kdsta. \\ Pente : 

K6sta,indlda. || C6te, penchant d^unemon- 

tagne : Aldapay trrtpa, aldatza. || Cdte, 

penchant tr^s-rapide d'une montagne : 

Apitd. II Cdte, montie : Patarra, pelarra. 

II Cdte , OS : Sahetx'ezurra , alboko 

ezurra. 
C6Tty s. m., partie lat^rale. — Sahetxa^ 

aldeUy alday albda, aldamenay ayerdy en- 

drecera. \\ Cdt^, ce qui est k droite ou k 

gauche : Cedrra. \\ A cdt^ : Aldeariy al- 

bdatiy ondoauy aldameneany cearrean^ 

onjuanf onymn, aldian. || C6ii i cOti, 



cou 



— 64 — 



COU 



Tun pr^s de I'autre : Aldez aide. || Cdt^ 

(regarder de) : Cedzka beghiratzeOy baz- 

terka behatzea. 
CoTEAU, s. m., petite colline. — Mendichka. 

II Penchant d'une montagne : Malday aU 

derdia, aldalsa, 
C6TELETTE, s. f., petite c6te de veau, de 

mouton, elc_. — Kdstelela, saketzkia. 
C6te, 6e, part., marqu^. — Markahm. 
CoTER, V. a., marquer suivant Tordre des 

lettres ou des nombres, ou simpleraent 

marquer. — Markatzea. • 
CoTHURME, s. m.y chaussure dont les acteurs 

anciens se servaient pour jouer la tragedie, 

sandale dont les anciens se servaient. — 

Onancia, gordotnkia, abarka. 
CdTiER, £:re, adj., pilote des c6tes. — Kdsta 

eghitako ptio/a, kdsta eghitako ghidaria. 
Cotillon, s. m., jupe de dessous. — Zaf- 

azpikua, kdtilluna. 
CoTi, IE, part, et adj., se dit du fruit meur- 

tri par la gr^le. — Vmakattm, 
Cotir, part, et adj., se dit des fruits cotis 

par la gr§le. — Umakatzea, \\ v. a., meur- 

trir. II est populaire et ne se dit que des 

fruits : Umakatzea, 
CoTisATioN, s. f., action de cotiser. — ^urti- 

kotiztea. 
CoTiSER, V. a., taxer par cote. — Buruko- 

titzea, 
CoTissuRE, s. f., meurtrissure de fruits. — 

Umakadura. 
CoTON, s. m., sortede laine du cotonnier. — 

Liiiaberaztia. 
CoTONNiER, s. m., arbuste qui produit du 

coton. — Linabera. 
CdTOYER, V. a., aller c6te k cdte. — Eghitic 

ibiltzia. || C6toyer la mer : Ilxasod eghi- 
tic seghitzia, || Cdtoyer une montagne : 

Mendi bat eghisi-eghi seghitzia. 
CoTTE DE MATLLES, s. f., chemise faite de mail- 

les ou petits anneaux de fer. — AUzatrim. 
Cou, s. m., partie du corps qui joint la t^te 

aux epaules. — Lephda. 
CouARD, adj., poltron.— Pti/rtt»flj kdbardaj 

kdbardiosa. 
CouARDEUENT, adv., \kchemeni. ^PHUrunki, 

kdbartki. 
GoucHANT, adj., I'endroitou lesoleil se cou- 

che, Occident. — SartaUeay irnzki sart- 

zeko phartea, 
CoucHE, s. f., lit (que Ton met par). — Ar- 

randa, \\ Couches, enfanteroetit : Erdit- 

zia, erditzephena. 



GoucH^E, s. f., ou Ton couche en voyage. ~ 

Pamada, gau-pamldia, 
CouGHER, V. a., mettre au lit. — Etzatia. || 

S'allonger, s'etendre : LuzcUzea. || Cou- 

cher (se), se mettre au lit : Ldtzea^ okeat- 

zea. II Coucher (se) k plat ventre : lachH- 

zea, gachitzea, lurreratzea ahoz-behera, 

sabelen gatnian elzatea. 
Couchette, s. f., petit lit. — Ohe-ktichela. 

ohetchua. 
CouGHEUR^ ECSE, s., qui couche avec on 

autre. — Oheko-laguna. 
Couci-GOUGi, adj., terme familier, tellement, 

quellement, k peu pr6s. — IgualxUj dh- 

ndla. 
CouGOU, s. m., oiseau. — KUktia. 
CouDE, s. m., plis du bras. — Vkhondoa^ 

bechango, ukalondoay bemkoskoa. 
Coud£e, s. f., mesure d'un pied et demi. — 

Besaka. 
CouDE-piED, s. m., la partie superieure qui 

se joint a la jambe. — Achoina, 
CouDOYER, v. a. , heurter du coude. — Ukhdn- 

doz ydtzeay ukhondoz unkitxea. 
CouDRAiE, s. f., lieu plants de coudriers. — 

Urritzadia, 
CouDRE ou CouDRiER, s. m., noiseiler. — 

Urritza. 
CouDRE, V. a., joindre avec du fil. — Yostea. 
CouDRiER, s. m. — Voyez coudre. 
CouENNE, s. f. , peau du pourceau. — Kai- 

lua^ chingar achala. 
CouLAGE, s. m., perte de liquide.— /cAtir/zw. 
CouLAMMENT, adv., d'uue mani^re coulante. 

— Naturalki. 

CouLANT, TE, adj., qui coule ais^ment, style 

coulant. — Izkiribu nalurala. || Nceud 

coulant : Sdka-lasterra. 
CouLER, V. n., verser. — Ichurtzea. 
CouLEUR, s. f. , mati^re colorante. — Kho- 

lorea, 
CouLEUvRE, s. f., reptile. — SAgheH^rdina. 
CouLEUvRiNE, s. f., pi^co d'artillerfe plus lon- 

gue que les canons ordinaires. — Kdncj/- 

lucea. 
Coulisse, s. f. , rainure. — Killiza, 
Couloir, s. m. , ustensile pour couler le lait 

en le tirant. — Iradzkia. || Passage de 

d6gagement d'un appartement k un autre : 

Pasaiya. 
CouLPE, s. f., faute. — Killpa^ hogheiM, 

hobena. 
Coup, s. m., choc, impression qui en r^sulle. 

— G6lpea^ kdlpea. 



ecu 



— 65 — 



COU 



CoupABLBy adj., qui a commis une faute. — 

Faltoituna, hoghendurua, hobenduna. 
Coupe, s. f., tasse. — Kikera. || Coupe d'ar- 

bres : Garraxtzay hoillosta. 
CoDPER, V. a., trancher. — Pikatzea, \\ S^- 

parer : AUstea. 
CouPERET, s. m., couteau de boucher. — 

PMa, matchitia. 
CoupERosB, s. f., vitriol. — Kaparosay me- 

naslora. 
CouPEUR, EUSE, s., qui coufe.' Pikatzailea. 
Couple, s. m., deux choses de m6me esp^ce 

assemblies. — Pdrea, paria. 
Couplet, s. m., certain nombre de vers. — 

Bertxua. 
CoupuRE, s. f., division en coupant. — Pt- 

kadura. 
CouR, s. f., maison d'un prince. — Kdrtea. 
Courage, s. ni.,hardiesse, audace.-ir()ratVa. 
CouRAGEUSEMENT, adv., avoc courago. — Kd- 

raiki. 
CouRAGEUX, KUSE, a^j., qui a du courage. — 

kdraiyosa. 
CouRAMMENT, adv., rapidemcnt, avec agiliti. 

--Fits. 
CoDRANT, adj., qui court. — Lasterkan. \\ 

s. m., Gl de Teau : Ur-kHirrida^ tir-ttir- 

rientia. 
CouRBATURE, s. f., maladio. — Erreinetako 

krakaktia. 
Courb£, £e, part., penchi. — Makurtua. 
CouRBER, V. a., rendre courbe. — Makhurt- 

zea. 
Gourbettes, s. f., bassesse. — Agurrac, 
CouRbure, adj., itat d'une chose courbie. 

— Makurra^ makurtasuna. 
CouREUR, s. m., qui court. — Lasterkaria. 
CouREUSE, s. f., fille ou femme prostitute. — 

Pilda. 

CouRGE , s. m. , planle cucurbitacie. — 

Khilya. 
CocRiR, V. n. et a., aller vite. — Lasterkai- 

2ia, kurritzia. 
CouRLis ou CouRLiEu, 8. HI., oisoRu aquBti- 

que. — hxc^choria, kurlinka. 
CouRONNE, s. f., omemenl de t6te.— JSMrtia. 
CouRONN^, fiE, adj., tite couronnte, lesem- 

pereurs et les rois. — Kdrutua. 
CoDRONNEMENT , s. HI., action de couronner. 

"~ ^drumendua. 
Couronner, v. a., mettre une couronne. — 

f^drutzia. 
CouRRiER, s. m., qui court la poste. — Mr- 

riera. 



CouRROiE, s. f., lien de cuir. — I^Aata, edea, 

tkita, uvald. \\ Courroie pour attacher les 

boeufs ensemble : Edia. 
CouRROucER, V. a., mettre en courroux. — 

Kdkratzeay sHipiiatzeay erracitzea, ira- 

kuntzeay iraziatzea. 
CouRROux, s. m., colore. — Kdlera^ xtlptto, 

erracita, irakundeay ird. 
CouRs, s. m., flux de Teau. — KHrsa. 
Course, s. f., action de courir. — Lasterra. 
CouRSiER, s. m., beau cheval. — ZaUtia. 
Courtage, s. m., salaire du courtier. — 

Merkazaygda. 
Court, adj., qui u'est pas long. — Laburra. 
Courte-haleine, s. f., asthme. — Artx'- 

laburra. 
Courte-paille, s. f., maniire de tirer le 

sort. — Chortia, 
Courte-pointe, s. f., couverture de lit. — 

Kdntra-'pinla. 
Courtier, s. m., entremetteur de ventes et 

achats. — Merkazaya. 
CouRTiSAN, s. m., attach^ i la cour. — JTor^^- 

ghileay beondaria. 
CouRTiSANE, 8. f., femmo publiaue chez les 

anciens. On les appelle encore ainsi en 

Italie. — Ghizon-chikiratzatlea. 
CouRTiSER, V. a., faire la cour. — Korte^ghi- 

teay beondatzea. 
CouRTOis, SE, adj., civil. — Galantay art- 

zontiay kortesa. 
CouRTOiSEMEMT, adv., d*une maniire cour- 

toise. — Galantki, artzontkij kortetxki. 
GouRToisiE, s. f., civility. — Galantkeriay 

arizontkeriay korteskeria. 
CouRu, adj., recherche. — Billatua. 
Cousin, ine, s., parent. — KiUia. || Cousin 

germain : Lehen kHsia. || Second cousin : 

Kusi tchipia. \\ Cousin, Jnsecte : Ulit^ 

chd. 
CoussiN, s. m., sac rembourr6. — LfUmat' 

cha, II Coussin garni de plumes : Kdsna^ 

Mmakiay Ittmatcha. 
CouT, s. m., ce qu'une chose coAte. — Balida. 
Couteau, s. m. (de poche). — Nabala. \\ 

Couteau (de table) : Ganibeta^ kanibeta^ 

atztua. 
Coutelas, s. m., ifie large. — Ganibef^ 

handiay alfangheay ganibetzarra. 
CouTELiER, s. m., qui fait et venddes cou- 

t^aux, ciseaux, etc. — Ganibetghika , na- 

balghilea. 
CouTELLERiE, s. f., metier de coutelier. — 

Ganibetg^i nabalgda. 

9 



CRA 



— 66 — 



GR£ 



CocJTER, V. n., Aire achete un prix. — Gii$^ 
tatzea. || Causer des soins, aes peines. — 

Gdstatzea. 
CouTEUXy EUSE, adj., qui cause de la d^pense. 

Gdstaya, 
CouTiL, s. m., loile forte. — Terlizay en- 

tarra, 
CouTRE, s. m., fer de chamie. — Pikoyd, 

nabarra. 
• CouTUME, s. f., habitude. — Vsaya, kdstuma, 

bereghitea. 
CouTUMiER, fiRE, adj., qui a coutume. — 

Usayaduna, kdstumaduna. 
Couture, s. f., action de coudre. — Yostura. 
CouTURifiRE, s. f., qui iravaiile en couture. — 

Dendaria. 
Couv^E, s. f., (Bufs couvis 4 la fois. — Chi- 

tdldia, 
CouvENT, s. m., monastire. — Kombentuaj 

gombenitia. || Convent de femmes : Sero- 

rateghia. 
CouvER, V. a., se dit des oiseaux qui setien- 

nent sur les oeufs pour les faire ^clore. — 

ChilcUzea. 
CouvERCLE, s. m., ce qui sert k couvrir un 

vase, une boite. — Estalkia. 
CouvERT, s. m., ce qui couvre la table. — 

Mahaineko-zerbilchiM, \\ A Tabri : Lei- 

yorrian. 
CouvERTURE, s. f., ce qui sert k couvrir. — 

Esltalkiaj estalghia, || Gouverture de lit : 

Chaloinay estalkia, estalghia. Couver- 

ture de lit en laine : Banicha. || Couver- 

ture d*un livre : Estalkia^ liburu estalkia. 
CouvEusE, s. f.,poulequi couve. — Kdloka. 
CouvRE-PiED, s. m., petite couverture. — 

Koltchoina. 
CouYREUR, s. ra., qui couvre. — Estaltzax- 

lea. n Artisan dont le metier est de couvrir 

les maisons : IchagMaria , atarbetaria, 

barrumbetariay teillaiaria. 
Couvrir, v. a., mettre dessus. — Estaltzea. 
II Revitir, couvrir un toit : Ichagoitzea, 

atarbetzea^ barrumbetzeay tellatzea. 
Crabe , s. m. , crustac^. — ChangArruay 

amarralza, jLtnarrdy karamarrua, cha- 

marra. 
Crag! inteij., intention soudaine. — Ear- 

raskotsa, garraskolsa. 
Crachat, s. m., expectoration. — ThUa. 
Crachement, s. m., action de cradiei^.-TM. 
Cracher, v. a., expectorer. — Thti'ghitea. 
Cracheur, EUSE, s., qui crache souvent. — 

ThU^ghilea. 



Craie, 8. f., pierre tendre ei blanche. — 

KUra. 
CRAUiDREy V. a., avoir peur. — BeldurtzeOt 

icitzea, 
Crainte, s. f., peur. — BeldurrQy icialdura. 
Craintif, ive, adj., timide. — Beldurtiay 

icikorra, icikoia. . 
Craintivement, adv., avec crainte. — -BW- 

durkiy icikotki. 
Cramoisi, IE, adj., rouge fonc4. -^ Gorri- 

gorria. 
Crampe, s. f., contraction d'un muscle. — 

Arpdy arrampay inhuria. 
Crampon, s. in., pi^ce de fer recourb^. — 

lUzakotia. 
Cramponner, v. a., attacher avec un crann 

pon. — lltzakotitzea. 
Cran, 6. m., entaille. — Ochka. 
Crane, s. m., os du cerveaw. — Btiru-ka^' 

kda, bUrU'kaskikL. 
Cranerie, s. -f. , bravade , fanfaronade, — 

Ldrderia. 
Crapaud, s. -m., reptile. — AphOa, aphud. 
Crapule, s. f., d^bauche. — Zarpaila. 
Crapuleux, euse, adj., qui crapule. -^ Zar- 

patUxna. 
Craquement, s. ro., son de ce qui craque.— 

Kraskakuay karraskotsay garraskotsa. 
Craquer, v. n., reudre un son par le flrotte- 

ment ou en ^clatant. — Kraskatzeay kar- 

raskotzea^ garraskotzea. 
Craqueur, euse, 8., menteur. — Ghezurtia. 
Crasse, s. f., ordure. — Zikinay zikinOy 

zdlda* 
Crasseux, euse, adj., sale. -^ ZikitUsm j 

zikifUsua, zdldatsua. 
Cray ATE, s. f., morceau d'^tofie qui se met 

autour du cou. — Kdrbata, 
Crayon, s. m., mineral pour dessiner. — 

KrdyuMy lapitzd. 
Crayonner, V. a., dessiner, tracer au crayon, 

^baucher. -^ Krdyumtzea, lapitzez tror 

zatzia. 
Cr^ance, s. f., dette. —Hartcekua. 
Cr^ancier, itRE, s., 4 qui Ton doit. --Hart- 

zaiUa. 
Cr]£ateur, s. m., Dieu. — Kreatzalka. \ 

Inventeur dans quelque genre que ce soit : 

Eghileay phentxatzatlea. 
Creation, s. f., election. — Eghinduray 

aUkeractda^aHkerandea. || Pomiation d'un 

emploi, d'un sujet : Eghindura, aAkerC" 

ciday aukerandea. || Creation du monde : 

Munduko kreacioneaj utsetic eghimt icu- 



cnR£ 



— «7 — 



cm 



seticeghina. || Vroiat^dn: Deikselicelhar- 

ria, etharkuntza. 
CKtATVRKy s. f., celui qui a M cviif toutce 

que Dieu a fait. — KrMuray kriatura. 

II Creation (parlant d'un enfant) : AUrra, 

sena, hUmea. \\ Creature, celle qui a ^t^ 

avanc^e, 61evee : Aiikerra. 
CaficHE, s. r., mangeoire des bestiaux. — 

Banyatera. 
Credit,, s. m. , crtance. — KrMitOf maiUe- 

gna, zorrnstd. J Foi: Sinestea.ilnestea. \\ 

R^putation^ pouToir : Menandea, podor^. 
Credo, s. m., s;fnibo]e de la foi. -^.Kredoay 

fedaghia. 
CaiBULE, adj., qai croitfeeilement^qui ajoute 

foi. — Sinetxkarray siniskorra, siniskoya, 

siliesberad, sinketshem. 
Ca£DULtT£, 8. f., eroyance facile. — Sinelxtiay 

sinistia , sinetsbertasuna , siniskorgda , 

iillesberatcimna, siniskorla. 
Ga£fi, adj., ^let^ k quelque emploi ou di- 
gnity. — Kriatua. || Produite : KrMua, 

I Nee : Sartua, 
Cr£er, v. a., produire.— iTrAif^^. Ij Crter, 

mettre au monde : Kr^aizta, sartaztea, 

ekaraztea. \\ Inventor : Eghitea , phent- 

xatzea. || Cr^er (un emploi, un sujet) : 

A^keratzea. 
Cr^maill^e, s. f., instrument de cuisine. 

— LagatzOj hratza. 
Cr£iie, s. f., partie gra&se du \mX,^Kr^tna. 
Cr£neau, s. m., sorte de dent au haut d'rni 

mur. — Almend, almenea, 
CafoiELER, T. a., ftdre des crineaux. — Al- 

menatzeaj 4}Llnieneatzea. 
Cr£me, b. m., sorte d'6loffe. — Kr^. \\ s. 

f., pMe frite : Krikhpeta 
CafiPER, V. a., flriser. — Kiskurtzeay iznrt- 

zeUj arrotzea, 
Catpi, IE, 8. m. et part. — Zartai^ny em&o- 

ktUfla, 
CRfipiR, V. a., enduire de moitier. — Ear- 

tatzmy embokatzea. 
Catpt, tE, adj., fris^. — ftsJtfirra, izurta, 

arrotza. \\ Cheveux frisks : like kiskur- 

tuacy ilhe izwtuac, ilhe arrotuae. 
CriSpuscule, s. m., clartd qui pr£c6de et 

suit le soleil. ~~ Oztarghia. fj Cr^puscule 

du matin : Go^ztabarr^. {] Gr6puscule du 

soir : llhunabarra. 
Cresson, s. m., plante. — Hhurribelharra. 
Cr£te, s. f . , chair rouge sur la tite du coq 
on d*un autre oisean. — Knkurusta^ 
gandorra. 



Cr£te ms coQ, 8. f., herbe. — Ocndollam. 

n Cr^te, cime : Punta. 
Creuser, v. a., rendre creux. — Cilkdtzay 

cilhdkatzea^ 
Creux, euse, adj., vide. — Visa, [j s. m., 

cavit6 : Cilhda, 
Crevasse, s. f., fente.— -4rrafMttra,arraffci. 
Crevasser, v. a., fkire des crevasses. — 

Arratttzea. 
Crever, v. a., rompre; v. n., mourir, fbm. 

— Lehertzea, leher^ghUea. 
Cri, s. m., voix haute. — (Hhua. || Cri de 

secours : Ueldura. \\ Cri d'alarme : Jlfar- 

raska. \\ Cri d'appel : Oihua, deadarra, 

eyagorray zanzoa, || Cri de souffirance : 

Eyagorra. \\ Cri de joie (que font les Bas- 
ques) : Zinka, irrintzina. 
Criailler, v. n., faire beaucoup de bruit 

pour pen de chose. — Liadarratzea , 

ojukatzeGj ahuenatziay eydgorratzia. 
Criaillerie, s. f., crierie r^p^tie, fam. — 

Deddarra, eydgorra, ahuenarra, 
Criailleur, euse, s., qui criaille, fern. — 

Olhularia, deadarriay eyagorrariay ahue- 

naria. 
Criant, te, adj., qui fait crier. — Olhuaz- 

laria. || Injuste : Injustua, inyustua, pla- 

nikorray plafinkorra. 
Criard, de, adj., qui crie beaucoup. — Oi- 

hulariay deadarriay eyagorrariay ahue- 

naria. 
Crible, s. m., instrument pour cribler. — 

Bahia. 
Cribler, v. a., nettoyer avec un crible. — 

Bahitzea. 
Cribleur, euse, s., qui crible. — BahiU 

zaUka. 
CRmLURE, s. f., ordure de grains cribl^s. — 

Bahi buhukda, 
Crig-Crag, s. m., bruit d'une fracture. — 

KriC'krac. 
Crier, t. n., jeter des cris. — (Hhughitea, 

deadaratzeay eyagoratzed , ahumenatzea. 

II Gronder : Mdkokatzeay erreportcMtzea. 
Crieur^ euse, s., qui crie. •— Oxhularia. 
Crime, s. m.^ mauvaise action. — Hoghena, 

legaUtsia. || Crime de l&se-majest6 : Erre- 

ghen kontrako hoghena, erreghen kon- 

trako kgaHtsia. y Chambre criminelle ou 

Ton juge les causes du crime : Oghensala. 
CRiMiNALiTifi, s. f., quality de ce qui est cri- 

fliinel. — Oghenkia, obenkiay kgaUtsikia. 
Criminel, le, adj., du crime, coupable. — 

Oghendundy obendunay kgaUtsitia. 



CRO 



-68 — 



CRU 



CROiiNKLLEifENT , adT. , 6n criminel. — 

Oghenkiy oghenkird, obenkirdf legaiUski. 

Crin, s. m., poll long et rude. — ZampelUy 

zuria. 
Cmm^RE, s. r.9 tout le crin du cou d'une 

monture, du lion. -^ Zurdilleay zurdulea, 
Crise^ s. f., effort violent, moment dicisif et 

p^rilleux. — Erizmatea, 
Cristal, s. m., pierretransparente.-Brtdtda^ 

kriztala, leyarrd. || Cristal de roche : Ar- 

rokak(hleyarraj meatzeka-krisidlA. 
Cristallin, ine, adj., de cristal. — Bridid- 

kdaj kristalMia, leyarkHa. || Transparence 

de cristal : Brididko-klartamna , krista* 

kkO'klartasunaj leyarko-klartasuna. 
Crist ALLis£, adj., r^duit en cristal. — Bri- 

didtua, krUtaldaa^ leyartua, 
Cristalliser, v. a., r^dnire en cristal. — 

Brididtzea, krisialtzeay leyartzea. 
Critique, s. f., censure. — Errankisuna. 
Critiquer, v. a., bl&mer. — Errakistatzea. 
Critiqueur, euse, adj., qui critique. — £r- 

rakisiatzallea. 
C^OASSEMENT, s. m., cri du corbeau.-^JJTar- 

ranka. 
Croasser, t. n., faire des croassements. — 

Karrankaz'ghitea, karrankatzea. 
Croc, s. m., instrument pour accrocher. — 

Makiki. 
Crocbet, s. m., petit croc. — MakHichua. 
Crochu, ue, adj., recourb6. — MakurrOy 

tnakurtua. 
Crocodile, s. m., esp&ce de grand 16zard 

amphibie. — Krokodilda. 
Croire, v. a., estimer vrai. — Sinetxtea. 
Croisade, s. f., ligue de catholiques. — Gn- 

rutzadea. 
Crois£, s. m., guerrier qui fit la guerre 

sainte. — Gurutzetua. 
Crois^e, s. f., feu^tre. — Leiyoa. 
Croisement, s. m., action de croiser. — 

Gurutzeka ^ izattia , gurutzamena. || 

Union de deux esp^ces diff6rentes : Na- 

hastekamendua. 
Croiser, v. a., mettre en croix. — Gurul- 

zatzea, kArutzatzea. 
Croiseur, s. m., capitaine de croise. — Unt- 

citako kapUainaj tokibatian dabillana 

dembora batez, zamtzekd edo celeicAzeko 

cer pamtzen den yakiteko. 
Croisi^re, s. f., action de croiser. -—Ghh'' 

lako untci bat tdki batzutanibiltzen dena 

zatntzekOy cektalzeko, edo bertce untci 

batzuen arrapatzeko. 



Croissancb, s. f., action decroltre, angmen- 
tation. — Handitasuna. || Croissance (de 
la mer, regorgement de la mer, de la ma- 
r^e) : Itxas-igandea. y Croissance (de la 
lune) : Bgora. || Croissance (des rivieres, 
d^bordement) : Dbeldea, ugoldea, ujola, 
uhaldea. 

CroIt, 8. m., multiplication du bdtail. — 
Estaltcia. 

CroItre, ▼. n., devenlJT grand. — HandU- 
zeaj larritzea. Croltre k vue d'oeil, aug- 
menter : Arraka handitzea. 

Croix, s. f., lignes formant quatre angles.— 
Gurutcea^ gunUzea. 

Croquant, te, adj., qui croque sous la dent. 

— Krokanta. 
Croquer, t. n., faire du bruit sous la dent. 

— Kurruskatzea. \\ v. a., manger en cro- 
quant : Krokatzea. 

Crosse, s. f., couche.de mousquet. — Krdza^ 

II Bdquille : Bekilla. || BMon pastoral de 

r^v^que : Zagaya, zaimakilla. 
Crotte, s. f., boue. — BdM, %a, Ukia, 

parlha, ligUy bdlsa. 
Crottin, s. m., excrement de cheval. — 

Pikorra, 
Croulement, s. m., ^boulement. — Amilka, 
Crouler, v. n., tomber en s'afEadssant. — 

Erortzea, amilkatzea. 
Croupe, s. f., derri^re du corps. — Hanka. 

II En croupe : Enketan. 
Croupion, s. m., partie ou tient la plume de 

laqueuedeToiseau.— ^()ftorra, kdnkarra, 
Croupir, v. n., se corrompre faute de mou- 

vement. — Galtzea^ korrompitzea. 
Croute, s. f., partie ext^rieure du pain ou 

d'un fkiL — Azala, achala. 
Crouton, s. m., grosse croAte de pain. — • 

Kochkorra. 
Croyable, adj., digne de foi. — Sinetxgar- 

ria^ sinetsgarria, sinesgarriay sinetxgar- 

ria, siniskisunaj sinistakisuna. 
Croyance, s. f., foi en quelque chose. — 

Sinetsteay sinestea, sinetxtia, sinetxtia, 

sinistia. 
Croyant, te, s.^ qui croit, qui ajoute foi.— 

Sinetxtkorra, sinetxtkorray sinetstkorray 

sinestkorrQy sini$tkorra. 
Cru, ue, adj., k qui Ton ajoute foi. — Si- 

netxia, sinetsia, sinesia, sinisia. \\ Non 

cuit : Gordinay gordim. 
Cruaut^, s. f., fSrocit^, action cruelle. — 

Krudelitatiay bihotzgortasunay larrabre- 

tea, odolgirodoa. 



CUL 



— 69 — 



CUV 



Cruche, 8. f., vase de terre k ansc. — Pe- 

garra. 
CRUCinEMENT, s. ID., action de crucifier. — 

Gurutzefikamenduay kuruicefikamendtM. 
Crucifier, y. a., attacher k une croix. — 

Gurutzefikatzea, kunUcefikaicea, 
Crucifix, s. m., J.-C. en croix. — Gurut- 

zefika, kurutcefika. 
Crudity, s. f., quality de ce qui est cru. — 

Gordintasuna. 
Crue , s. f . , augmentation des eaux. — 

Uhaldea. 
Cruel, le, adj., inhumain. — JTrtittela, 

bihotzgorray odolghiroa. 
Cruellement, adv., d'une maniftre cruelle. 

— Krtidelkij bihotzgorkij odolghiroki. 
Crument, adv., d'une roaniferc dure. — 06- 

gorki, gdhorki, aspreki. 
CuEiLLiR, V. a., detacher de la lige. — Bill- 

zea, biUzia. 
Cuiller ou Cuillere, s. f. , ustensile pour 

manger. — Jfotlfera, kollira. \\ Cuiller k 

pot : ZdlhiOy btirrunlzaliay chalia. 
CuillerjIe, s. f., plein une cuillere. — Kdil- 

leratraty kdlliratraty kdllira baten bethe. 
CuiR, s. m., peau corroyie. — Larrua. 
CuiRAssE, 8. f., armure du corps. — Sot- 

bumia. 
Cuirassier, s. m., cavalier portant cuirasse. 

— Kulaciera, sotburni ekdrizailea, zal- 
dizko Mldado sotbumi duena. 

CuiRE, V. a. et n., preparer par le feu, gril- 

ler dans la poile, casserole, etc. — Erret- 

zea. II Cuire k I'eau : Egostea. 
CuisART, TE, adj., kfVBy axgix.— Err esumtna. 
Cuisine, s. f. , lieu oi Ton cuit les mets. — 

Sukhaldea. \\ Preparation de mets : Kd- 

zina, 
CuisiNiER, tRE, s., qui fait la cuisine. — ITd- 

zinera. 
CuisiNER, V. n., appr^ter les mets. — Kdzi- 

natzeay kdzina'ghitea. 
CuissE, s. f., partie du corps. — Ichterra. 
II Cuisse de boeuf, vache, mouton, etc. : 

Azpia, II Cuisse (viande de la) : Azpikia. 
II Cuisse de volaille, de volatile : Ich- 
terra. 
CuissoN, s. f., action de cuire. — Egostia. 
CuivRE, s. m., m^tal. — K6brea. 
CuiVREUx, EUSE, adj., couleur de cuivre. — 

Kdbrekholorekua. \\ Ayant la quality de 

cuivre : Kdbretxua. 
CuL, s. m., derri^re de Thomme et de quel- 

ques animaux. — Iphurdiay uzkia. 



CuLAssE, 8. f., fond d*une arme k feu. — 

KulazGy krdsa. 
CuLBUTE, s. f., sorte de ssmU—ttzulipurdia. 
Culbut£, fiE, part., renvers6. — Itzulipur" 

dikattia. 
CuLBUTER, V. a., renverser. — Itzulipurdi" 

katzea. \\ v. n., tomber : Erortzea. 
CuLOTTE, s. f., vfitement des cuisses. — 

Galtza-motchac. En basque ne se dit qu'au 

pluriel. 
CuLTE, s. m., religion. — Erreligionea. 
Cultivable, adj., propre k la culture. — 

Laboragarria, laborantzan ^aten ahal 

den Mrra. 
CuLTivATEUR, s. m., qui cultive. — Labara- 

ria. 
CuLTivER, V. a., travailler la terre. — Labo- 

ratzeay laborantzan attzea. 
Culture, s. f., action de cultiver. — Labo- 

rantza, lurlana. 
CuMULER, V. a., assembler, r^unir plusieurs 

objets. — Biltzea. 
CupiDE, adj., avide d'argent. — Karusa, ar- 

rapaillu. 
CupiDiTfi , s. f . , convoitise. — Nattagda , 

nateraghilka. 
Curable, adj., qui pent ^tre gu6ri. — Sen- 

dagarriay senda ahal ditakena, sendatzen 

ahal dena. 
CuRATELLE, s. f., charge de curaleur. — 

Zattagda. 
CuRATEUR, s. m.,administrateurde biens. — 

Z attar ia. 
CuRATiF, IVE, adj., pour gu^rir. — Senrfa- 

garria. 
CuRATiON, 8. f., terme de midecine, traite- 

ment d'une maladie. — Tratamendua. 
Cure, s. f., gu^rison. — Sendakuntza. || 

Emploi eccl6siastique. — Erretoria. 
Cvfity s. m., pr6tre. — Erretora. 
Cure-dents, s. m., instrument aveclequel on 

se nettoie les ienis.—'HortZ'garbitzekiki. 
Curer, v. a., nettoyer ce qui est creux. — 

Garbitzea. 
CuRiEUSEMENT, adv., avec curiosity. — Jfu- 

rioski. 
CuRiEUX, EUSE, adj., qui a de la curiosity. — 

Kuriostty birrighina. \\ Chose rare, ex- 
traordinaire : Kuriosay arrarda. 
Curiosity, s. f. , d^sir de connaitre. — Ku- 

riostamnay birringitasuna. || Chose rare : 

Mriosiasuna, gaUza arrarda, 
CuTAN^, i^E, adj., qui appartient a la peau. 

— Ldrrufctki. 



DAN 



-70- 



D'At 



Cuv£, s. f., vaisseau en bois. — Jfdto. 
CuvEAu, s. m., petite cuve. — Kdbat^ 

chud, 
CuYiBR, s. m., cuve pour la lesftive. — KUbay 

bokateray bocha. 
Cyclope, s. m., qui n'a qu'un OBil. — Beghi- 

bakotchay beghibakocha, beghibatektia. 
Cygne, s. m., oiseau. — Bekhargd. 
CvLTNDHE, s. tn., gTos Fouleau de bois pour 



ecraser les mottes d*une terre labour^e.— 

MarHn-mullOy mokhor-matlua. 
Cynosure, s. f.^ constellation, petite ourse. 

ArtZ'tchikia. 
Cynique, adj. et s., impudeur obscene. — 

Ahalkegdbea. 
Cyprus, s. m., arbre toojours vert. — Ci- 

prestty nekostd. \\ Lieu plants de cypres : 

Cipresdiay nekosdia. 



D 



Dy s. ni., quatri^me lettre de I'alphabet. — 
Alfabeteko laUgarren letera. 

Da, particule, oui-da. — Baiyd. 

Dadais, s. m., niais, nigaud, fam,— Zdztid. 

D'abord^ loc. adv., pretniSrement. — Lehe- 
nic. II Aussitdt, tout de suite : Bereala. 

Daigner, v. n., avoir pour agr^able, s*abais- 
ser jusqu'^ vouloir bien. II est toujours 
suivi d'un iniinitif. Daignez m'i^couter. . . 
en basque Ton dira : Hail fUzazn dlhoy. 

Dais, s. ra., po^le en ciei de lit. — Fabil-- 
hlna. 

Dalle, s. f. , tablette de pierre. — Arri^ 
zdbala. 

Dalhatique, s. f., tunique que portent les 
diacres et sousr-diacres quand ils servent 
la messe au pr^tre. — Eliz'athorra, 

Dam, s. m., dommage. — Damn, 

Dahe, s. f., tilre de ferame. — And^y an- 
drda, andridy madatna. \\ Devenue dame : 
And&e ethorria, andr^ethorria. || Deve- 
nir dame : AtuUre ethortziOy andre'ethort- 
ziaydumatzeayiinderetzea, \\ Dame(agr^a- 
ble, gracieuse, aimable, jolie, embellie) : 
And^e agradablia, gmciosay mMagar- 
riUy poillitay ederttm. 

Dame-jean:(E , s. f. , grosse boiiteille. — 
Chichterazk(hboM{a. 

Damnable, adj., detestable.*— JTamna^orm. 

Damth*ablement, adv., d*une maniere damna- 
ble. — Damnagarriku 

Damnation , s. f., peine des damn^s. — 
Daviriiicionea, 

DAMNt, *E, s., qui est en enfer. — Ikimrni" 
tua. 

Damner, v. a., punir de Tenfer. — Dam- 
natzea. 

Dandinement, s. tn., anlion de dandiner. — 
Bdlanza. 

DANDiNm, V. n. , bsdancer son corps. — Ba- 
lantzatzia. 



Danger, s. m. , p6ril. — La/nyera. || Danger 
(il est en) : Lanyerian da. 

Dangereusement, adv., avec danger.— Lan- 
yeroski, 

Dangereux, euse, adj., p^rilleux. — Lan- 
yerosa. 

Dans, pr^p. de lieu et de temps. Cette pre- 
position^ dans la langne basque, s*incor- 
pore aux mots. Exemple : Dans le voisi- 
nage : Atifzo-an, atlnzoan. |J Dans la terre: 
Lur'-ean, lurrean. J Dans les pajs, les 
lieux : £rrt-fan, erritan. || Dans les mon- 
tagnes : Mendi-tany menditan. || Dans les 
livres : lAburu-lany liburutan. || Dans le 
mois : IllMbef-iariy ilhabeiian. \\ Dans nn 
moment : Mfanf-uin^ ichtantian. { Ainsi: 
AUyeaUy tan, tan,sontdespr^positionsqui 
s'unissent aux mots. Dans (pour dedans), 
dedans la chambre : Gambar'^ny gam- 
baran, gambararen bam'-Mny gambara- 
ren barnian, {I Dedans Tarmoire : Arma- 
rid-an, armaridany armarioaren bam*- 
iany armaridafen bamian. Les proposi- 
tions auy iany jouent le mdme r61e que 
celles ci-dessus. 

Danse, 5. f., action dedanser. — DatUza. 

Danser, v. n., se mouvoir en cadence. — 
Dantzatzea, 

Danseur, euse, s., qui danse. — Dantzaria, 

Dard, s. m., arme k lance. — Eztena. 

Dartre, s. f., maladie de la peau. — Ne- 
gheln. 

Dartreux, euse, adj., qui a des dartres. — 
Negheltxua. 

Date, s. f., Opoque, son indication. — Ddta. 

Dater, v. a., mettre la date.^ — DaHaizea. 

Daube, s. f., sorte de ragotit. — Ddga. 

Dauphin, s. m., gros poisson de mer. — 
Itxas'urdia. 

D'AUfANT , adv. , de ga de plus. — flcwi 
bericez. 



d£b 



- 74 



dtB 



OAVANTi^E, adv,, plus. — Gheiyogo, aboro- 
n Plus longtemps : Dembora gheiyago. 

Oe, pr^p. servant k marquer plusieurs rap- 
ports divers. Cette proposition s'iacorpore. 
L'odeur dela rose : Arrosa-ren C<irro9a'' 
ren) usaina. U L'ami d^ mon cceur : NH;e 
bthotzor^en (bihotzaren) maitia. \\ Qui 
parle de toi? Nor mintzo da hi-taz (hi- 
taz) ? II J'ai re^u une lettre de lui : Haren^ 
ganic (harenganic) errecibUu dut letera 
bat, II Je viens de remettre I'objet : GaUzu 
ura emaUe-tic (emaHetic) heldu na%z. |j 
Ainsi reUj, taz, hareuy tic^ ferment la fi- 
nale et en sont les propositions. || De, est 
encore Tarticle du gOnitif. Le plaisir de la 
table : Maha%ne-ko placera (mahatneko) 
placerd. Ko rempiace de la. || De, pen-* 
dant. Rest arrive de nuit : GaUhaz ethorri 
da. II Sur. Parlons de cette affaire : Afera 
hartaz mintza ghiten. \\ A cause. Je suis 
charmO de sa fortune : Haren fortunaz 
charmataa na%z> Q Depuis. De Paris 4 
Rome : Erromatic Pariserat. J De^par. 
De par le roi : Erreghearen phartez. 13 

D£, s. m., instrument pour coudre- — Di- 
tharea, 

D^BALLfe, tE, part, et adj. — Vrratua (bdUh 
taz mintzatuz). 

D^BALLERy V. a., dOfaire un ballot, -^ Ur- 
ratzea ballot bat^ kicha bat deseghiteay 
urratzea* 

DtBANPADE (k u), adv., confusOmenl, sans 
ordre. — Bakotcha biri aldetic 

DtBA^ER, V. a., dOtendre. — Anm ^mai-- 
tia, lachatzea, 

Debabgadi^r^ , s. m., lieu de debarquement. 

— Uorteghia^ itxasgheteghia' 
Di^BARQUEMENT, s. m., action de dObarquer* 

— Itxasotic leiyorreat ytiattea, untcitic 
hilkitzea leiyorreat, debarkamendua, feor- 
rerat jatstia^ leorrerat jaUstea. 

B^ARQUER, V. n., faire sortir d'un vaisseau. 

— Deiarkatzea, untcitic leiyorrerat ema- 

mzterat. || v. a., eu sortir : Debar katzea, 

untcitic leiyorrerat yuattea. 
D^ARRASSEMEMT, s. m., action de dObarras- 

ser. — Arazogheroj desaragozkiro, lasai 

nasaikiro. || DObrouillement : Deskar- 

trambillay desekinaspilla, 
D]5babras3EB, v. a., 6ter d'embarras. — U-' 

bratzia, arazoghetzea, desarazotzea^ de»^ 

katibatzea, desaragoj^ifzea* 
^tUT , s, ro. , contestation. — liskarra, 

kya. 



D£battr£, v. a., contester, s'agiter. — Ui^ 

kartzea^ leyatzea, 
D£bauche, s. f., excOs dans le boire et le 

manger. — BMmha^ bambochkeriac. \\ 

Incontinence outrOe : l^ibertinkeria. 
DiBAUGH£, s., m., libertin. — DebockatWj 

bdmbochurra. 
D£baugher, v. a., Jeter dans la dObaucbe.— 

Bambochkeriitany Ubertinkerietan galaz^ 

tea. 
DfiBiLE, adj., faible. — Jfwdria, hahitua, 

erbaUty ebatna, 
D^BiuTATioii, s. f., affaiblissement. ^Hahi- 

tasunaj erbaldea, erbaltasum^ ^bafnta-- 

suna, mendreta»tma' 
D£bilit£, 6. f. , faiblesse. <^ Bahiiatia, er- 

balded. 
DfiBiLiTEB, V. a. , affaiblir, — Mendretzei^ 

hahitzedy erbaltzea^ ibattzea. 
D£bit, s. m., vente, trafic. — Sdlera. 
DiSbitant, tg, s. , marchand en detail. — 

Sdltzailea. 
D6BITER, V. a., vendre, — Sdltzea^ 
D£biteur, euse, s., qui dObite. — Sdltzai^ 

lea. 
D£biteur, trice, s., qui doit. — Z6rduna. 
D^BLAi, 8. m., enlevement des terros. — Lur 

emenda. 
D^BLAYER, V, a., dObarrasser. — Lur emen^ 

datzia. 
DjgRoiTER, V. a., disloquer un os, le faire 

sortir de sa place. — Ez^r bat atherat-- 

zeay eziir bat yalkitzea. 
D^BORDEMENT, s. m., eaux qui sortent de 

leur lit. -^ Gaindia^ uhaldea, ttfoto, ujolr 

dea^ ubeldea, ur$obernac. 
DISORDER, V. a., n.et'p., rOpandre. — Gain^ 

ditzeoy uhaltzeayUJoKzeay ubeltzea, urso- 

bernatzea. \\ Oter le bord : Bazlerra 

khentzea. 
D^BOUcn^, i^E, part. , dont (e boucbon est 

dtO. — Tdpa, biXchmna khendua^ deMpa- 

tua. 
DfiBODCHER, V, a., 6ier ce qui bouche. —Des- 

tapatzea, tapa kentzea, bwhoHna kmtzea. 
D£bourr£, £e, part., dont labourrea Ote 

enlevee. — Tipa, b^chotnay bUrra khen^ 

dua, desburratua. 
D^BouRRieR, V. a*, dter labourre. — DesbW'^ 

ratzea. 
D^BOURS^, DjgBOURS, s. m., argent deboursO. 

— Gdstda. 

D£b6urseme^, 9, m., action de dObpun^r. 

— Gd$tua, desiskudea. 



ntc 



— 72 — 



DtG 



BtBOVhStj tEj part., somme employee. — 

Gdstatu, 
Debourser, y. a.y tirerde la bourse. — Gds- 

tatzea, desizkutzea, || Payer : Pdgatzea. 
Debogt, adv., sur pied. — Chutic. 
D£boutonner, v. a., sortir les boutons des 

boutonni^res. — Desbotmnatzea^ detbo- 

toitzea. 
D^BRiDER, V. a., dter la bride. — Desbridod- 

zeCy brida khentzea. 
DEBRIS, s. m., reste de repas. — Erresiant" 

zac, II Debris (restes d'un objet ^croul^, 

bris£, etc.) : Porroskac. || Debris (de quel- 

que objet cassd) : Autxi4urac. 
DfiBROuiLLER, V. a., deiD^ler. — Berechtea^ 

deskatrampibillatzea , desekinaspiltzea , 

aleratzea. \\ D^velopper : EsplakcUzea. 
D^BUSQUER, V. a., chasser d'un poste. — 

Embuskadagda ihesUzea , gorde-lekulic 

bidallzia. 
DthVTy s. m., commencement. — Astia^ 

dstapena, dspen, dste, 
DEBUTANT, TE, s., qul debute. — Askd. 
D^BUTER, ▼. a., commencer. — Astea. 
DEgx (en), adv. — Hunatago. \\ Au del^ : 

Haratago, || De-fA, de-li : Horiic eta han-- 

die, II Par-deg^, de Ae^k'.AUe hun- 

tatic. 
D^GACHETER, V. a., ouvrir cc qui est cachet^. 

— Deskachetalzea. 
D^GAMPER, V. a., s'enfuir. ~ Ihesi yuattea, 

eskapatzea. 
Decapiter, V. a., couperla t6le. — Bi^ru 

kentzea. 
D^GEDER, V. n.y mourir. — Hiltzea. 
D^celer, v. a., d^couvrir. — Sdlalzea, 
D^CEMBRE, s. m., douzi^me mois de Fannie. 

Abendwiy ilbats, abendda^ ilbeltz. 
D£cEMMENT, adv., avec d^cence. — Honeskiy 

modeskij onirudiro. 
D^CENCE , s. f. , biens^ance. — Mddestiaj 

mdldesia. 
DfiGENT, TE, adj., selonla d^cence. — M6- 

desta-y moldesiakijia, onirudia. 
DECEPTION, s. f., tromperie. — Enganua. 
Dtcts, s. m., mort naturelle. — Heriotcea. 
D^GHAiNjfi, tEy part., k qui Ton a enlev^ les 

chaines. — Desburdindua. 
D^GHAiMER, V. a., diferrer, dter les fers des 

prisonniers. — Desburdintzea, burdinac 

kentzea, gatiac libralzea. 
D^GHARGE, s. f., plusieurs coups de feu. — 

Deskarga, tiro aldea. || D^charge (garan- 

tie) : Deskargua, 



D£cHARGEMENT, s. m., action de d^charger. 

— Deskargamendua. 

D^GHARGER, V. a., oter la charge. — Deskar- 

gatzea. 
D^CHARGEUR, s. m., qui d^cbarge les mar- 

chandises. — Deskargatzatlea, 
D£charn£, tEy part., trop amaigri. — Ara- 

ghiztatua. 
D6GHARNER, V. a., amaigrir. — Araghizez- 

tatzea. 
D£cHAUSSER, V. a., dter lachaussure. — Vr- 

tuztea. II Oter la terre qui est autour des 

pieds des arbres : Agorlantzatzia. 
D^GHET, s. m., diminution. — Galkuntza. 
DEGmFFRig, £e, part., qu'on a pu lire. | 

Deseistalia. 
Di^CHiFFRER, V. a., lire une mauvaise ecri- 

ture. — Deseistalitzeay deseistatzea. 
D£ghirant, te, adj., qui d^chire le coeur.— 

Lastimagarria. 
D^GflmER, V. a., mettre en pieces. — Aus- 

tea,urratzeaf iarratatzca, phorrokatzea, 

ethencea. 
D^ghirure; s. f., rupture en d^chirant. — 

Tarrata, urradura. 
D^GHom, V. n., s'appauvrir. — Errekarat- 

yotzea. 
D£gid£, ady., r^solu, hardi. — AtrebituQy 

ardiiay erabakia, deliberatua, debidia. Q 

Decision prise : Deliberacione artua. 
Dj^gid^ment, adv., d'une maniire d^cidie, 

bardie. — Atrebitukiy arditkiy erabaki, 

ddiberatuki, d6bidiki. 
DECIDER, V. a. et n. , determiner. — Delibe- 

ratzeajrenkatzeaydebeditzeaj atrebitzeCy 

erabakitzea. || Decider (dans un conseil) : 

DMiberatzea. 
D£gime, s. m., dixi^me partie des revenus 

eccl^siastiques, lev^e pour une affaire im- 

portante. — Amargarrena. 
D^GisiF, ivE, adj., qui decide. — DebedileOj 

erabaklea. 
DfiGisioN, s. f., resolution. — Ikliberado- 

nea, debedea^ erabakdH. 
DfiGisivEMENT, adv., d'une mani^re decisive. 

— DHiberatuki, debederOy erabakdero. 
D^GLAMATEUR, s. m., haraugueur. — ffu- 

tuna. \\ Orateur : Hizttma. 
DjfeCLAMATiON, s. f., harauguc. — fii^lwMfefl. 
DfiGLAMER, V. a., haranguer. — UiztzeaMn 
DECLARATION, s. f., actiou de declarer. — 

Deklaradoneay azaldea, azalgod, arpetzd. 
DECLARER, V. a., manifester, faire connaitre. 

V. pron. , s'expUquer. — Deklaratzea , 



DfiC 



— 73 — 



DfiC 



azaltzea, arpelzea, ezplikatzea, || Se de- 
clarer, se manifester, paraitre : Aghert- 
zea. II Prendre part pour : Alde-deklarai^ 
zea. II Conire • KdtUra-deklaratzea. 
D£cLiN, s. ID., declination. — Makurtea. \\ 

Decadence : Erortea, 
DECLINABLE, adj., terine de grammaire. — 

Maillezgapi. 
D^GLiNAisoN, s. f., terme de grammaire. — 

Mailleztea. 
DtcLiyt, ££, pari., pench^. ^ Makurtua. 

II Terme de grammaire : MailleztattM, 
DficLi.NER, V. a., pencher: — Makurtzea. \\ 
Dcperir : Higatzm. \\ En decadence : 
Erorlzea. || Terme de grammaire : Mail- 
leztatzea. 
DficLOLER, ▼. a., dler les clous. — llzeac 

khentzea. 
D£coiFFER, V. a., dter la coiffure d*une 
femme, dter sa coiffure. — Deskoifalzea, 
koifdra khentzea^ bftrukiia khenlzm. 
Decollation, s. f., Irancher la t^le. — />- 
phoepatza, lephdapikalzeay lephoa khmt- 
zeity 6batiea, idunepaUea. 
D^coLLE, adj., qui a la t^te tranch^e. — 
Lephogabelua , lephobaghetua , lei)h6a 
pikatua^ lephda khenduGy lephoepahia, \\ 
Detach^ (ce qui etait colle) : Deskdlalua. 
D£coLLER, Y. a., d^capiter, trancher la t6te. 
— - Lephoppatzea , idunepailzeay ebaUzea, 
leplnki pikalzea, lephda khenlzeu. \\ Deta- 
cher une chose qui etait collee : Deskd- 
lot zea. 
D£coMPOS]£, £e, part., partie s^par^e d'un 
iouL^ Berechi, || Change : figure chang^e 
par une Amotion : Kambiaiua. \\ Defait : 
D^eghina. 
DECOMPOSER, V. a., sdparer les parlies dont 
un corps est compose. — B^rechtea. || 
Changer : Kambialzea. |j Defaire : Dt^se- 
ghilea. 
DECOMPOSITION, s.f., dissolution, resolution, 

disorganisation. — D^seghina. 

tecoRATiON, s. f., marque de dignity.— 

Gurulzea. || Embellissement : Edertzat- 

luay edergayay apatngarriaj apatngoya. 

DEcorer, v. a., conferer la marque d'une 

dignity. — Gurutzea Hnatea. || Embellir, 

omer : Ederlcea^ apatntzea. 

DficoucHER, V. n., coucher hors dechez soi. 

— Elchetic kdmpo Wghiiea. 
DEcoudre, v. a., defaire une couture. — 

VrraUea. 
D^couLEMENT, s. m., quid^coule.— Mttfia. 



1 1 



1 1 



I , 



;i 



DEgouler, v. n., couler de suite, -khiirizia, 
Decouper, v. a. , couper en morceaux. — 

Pikatzea. 
DEcoukageant, te, adj., qui decourage. — 

Koraya galkorra^ alimu galkorra, desa- 

laxkia, 
DEcouuagement, s. m., abattement — /)esa- 

latlza, 
DEcouragE, Ee, part., qui a perdu courage. 

— Desaktiluaj alimu galdiia, koraya gal'- 

dua. 
Decourager, v. a., dterle couraji^e. — Desa^ 

la7izea, alimua khentzea, koraya khent* 

zea. 
DEcours, s. m., decroissement de la iune. — 

Beherapena. 
DEcouvert (a), adv. et part., sans 6tre cou* 

vert. — Estalki gabea. \\ Trouv6 : A/c/w- 

mana. || Invent^ : Phenltalua. 
DficouvERTE, s. f., invention. — Phentxa* 

mendtM, \\ Action de decouvrir : Aiche* 

malia. 
DEgouvrir, v. a., dler ce qui couvre. — 

DesestaUzeay estalgda ktutzea. \\ Qui 

trouve : Achenilhtea. \\ Faire voir : Ira-- 

kutxtea. || Mettre en evidence : Agher* 

razlca. || Invenler : Phentxatxea. || D^ 

couvrir un secret : Salalzea, iragarritzea. 

II Decouvrir un ddit : Salatzea. 
DEcrasser, v. a., 6ter la crasse. — Garbii- 

zea, zikhina khentzea. 
DEcrEditer, v. a., 6ter le credit. — Kredila 

galazlea. 
Decrepit, te, adj., vieux, cass^. — Au mas- 

culin : Sentona , agurida. \\ Au feminin : 

Atsoriod, zagarlea. 
Decrepitude, s. f., &ge d^cr^pit, extreme 

vieillesse. — Au masculin : Sentomnza , 

agurioghea. || Au feminin : Atsoriogheaj 

zagarlanza. 
DEcret, s. m., loi, ordonnance. —Naidarra, 

bHezarra, erabakdea. 
DEcretE, Ee, part., paru par d^cret.— Aaf- 

dartua, betezartua, eratfakittia. 
DEcrEter, v. a. et n., Taire un decret. — 

Natdartzeay bitezartzeay erabaki/zea. 
DEcrire, v. a., peindre par le dis^cours. — 

Ciazaltzea. 
DEcrocher, v. a., detacher une chose qui 

etait accrochee. — Deskrocheiatzi'a. 
DEcRoiTRE , v. n. , diminuer. — Gntitz ^a, 

tchipiiz'a. 

Decrotter, v. a., 6ler la crotle. — /?dsa, 

Idya, lohia, partha, liga, bdlsa khentzea. 

to 



DfiF 



-74 — 



d6f 



D^CROTTEUR, s. m., qui dicrotte et cire la 
chaussure. — Zangotakuac ciratzatlea. 

Ii^DAiGNER, V. a., marquer de dedahi. — 
Desdimtzeay ekoizkatzea, begatzletzea, 

Drdaigneusement , adv. , avec dedain. — 
Desflinaki, ekolski, begatzki. 

D^DAiGNEUX, EUSE, adj., orgueilleux.- Ekoiz- 
karia , hegaiztaria^ desdimlstM. \\ Qui 
fait pilie : Xardagarria. 

D£dain, s. m., sorle de inepris. —DesdinUy 
ekmkda, begaizlen. 

DivDALE, s. m., labyrinlhe. — Nahasknntza, 

Dedans, s. m., inlerieur. — Barnea. \\ De- 
dans (en avanl) : Barnerat, || Dedans (let : 
Barnia. || Dedans, adv. de lieu : Bar- 
uean, \\ Fig., n'^tre ni dedans ni dehors : 
Ez barn i an, ez kampdan izatia. 

D^DiCACE, s. f., fonsecralion d'une c'jjlise, 
adresse d'un livre. — Donkida, 

Dkdicatoire, adj., epilre, d^dicace. — Don^ 
kitekua. 

Dkdie , EE, pari., consar ri*. — /)anto7mi, 
donekidaUki. 

Dedier, v. a., consacrer, adresser. — Don- 
kitzia^ donckidalzea. 

DedIre, v. a., d^savouer. — Hilza yatia^ 
ukhalzea. 

D^dit, s. m., revocation d'une parole don- 
nee. — Ukhaa crrbeiten galnian, " 

Dedomuagement, s. m., indemnity. — Kdiie 
balen pagamenlua. 

D^dohmager, V. a., indemniser.-A1ti/(«$fa6^/- 
zea, kdltebaghetzea, kdltearm pagatzea. 

Deduction, narration, recit d^taill^. — Bp- 
karteCy bejeislea, || Soustraction, rabais : 
Klientzea. \\ niminuer :Vrrilzea,gutUzea 

Di^duire, v. a., raconter en detail. •— Bekart- 
zeOy bejeistzea. || Oter, rabattre : Khenl- 
zea. II Diminuer : Urritzea, gntitzea. 

D^duit, te, part. , rabattu. — Khendu. || 
Diminu^ : (rritu, gutitu. || Racont^ : 
Bekartu. 

D^faillakce, s. r., faiblesse, ^vanouisse- 
ment : Flakadura. 

D^FAiRE, v. a., d^truire. — Deseghileay tir- 
ralzea, || D<^faire une chose convenue : 
Deseghilea. || D^livrer : Libralzea. 

D£fair£ (se), v. pr., d*un domestique, le con- 
gedier : Egorlzea. || De son ennemi, le 
faire mourir : Zango haintcinaz egorlzea, 
II D*un animal, d*une chose, la vendre : 
Saltzea, || D'un importun, le renvoyer : 
Eyortxea. || Fig., deses chaines, les rom- 
pre : Libralzea, 



I 



. I 



' I 



â– | 



D^PAiT, TE, part, et adj., amaigri, extenae. 

— Ahitua. 

Defaite^ s. f., d^route. — Deseigda. 
DEFALCATION, s. f., deduction. — UrriH'a. 
Defalquer, v. a., deduire. — Khenlzea. 
Defaut, s. tn., vice, imperfection. — D^- 

faulay baya. || Defaut (manque d'un objeti: 

Fdlla. 
Defaveur, s. f., cessation de faveur. — 

Desgracia, desagrameMlua^ andikdCy ma- 

churrea, ddankailza, ddakabea. 
Defavorarle, adj., non favorable. — Gatsto, 

kdnlra, gaicklo. 
D£favorablement , adv. , d'une mani^re 

f;kheuse, d^favorable. — Gahloki^ gaich- 

loki. • 

D£fectueusement, adv., avec defaut. — Es- 

kaski. 
, DfiFECTUEUX, EUSE, adj., im};arfait. — Eskas, 

fdlliary fdltiurkiro , gabemuro , nlsai- 

diro. 
Defectuosite, s. f., defaut. — Gnbendu, ul- 

saldia^ t/ena, enkasOy fdlta^ baia^ baya, 
D^FENDRE , V. a. , prot^ger quelqu*un. — 

Difendalzea , spslengalzea. || Probiber . 

D^bekalzea^ esendatzea. 
D^PENDU, part, et adj., protege. — - Defen- 

datna. || Prohib^ : Ikbakatua. 
Defense, s. f., protection, soutien. — Sus- 

leng%Ui. \\ Prohibition : D4bekAa. 
D^fenseur, s. m., celui qui defend, qui pro- 
tege. — Defensor a, 
D^FENSiF, IVE, adj., fait pour la defense. — 

D^fendatzekilUi, 
D^FERRER, V. a., 6terles fers d'une monture. 

— Desferralzea. 

Defi, s. m., provocation. — Desafida, dechi- 

dua. 
DEFIANCE, s. f., manque de conflance. — 

Mezfidanlchay mesfidaiitcia, 
DEFIANT, TE, acy., soup^onneux. — Mezfi- 

danla, mesfidanta. 
Defier, v. a. et n., provoquer. — Desafial- 

zea, dechidalzea, \\ H^fier : Mezfidalzea, 

mesfidatzea. 
D^Figurer, v. a., rendre diffonne. — Uchus- 

lia. II Changer : Kambialzea. || Donner le 

change : ItzuUcea. 
DEFILE, s. m., passage ^Iroitou I'ou ne peut 

passer que quelques personnes de front : 

Pasaiya erichi bat. 
Defiler, v. a., dter les flls. — - Firlatzia. \\ 

Alter Tun apr^s Tautre, terme militaire : 

Errunkan yuaUia. 



d£6 



— 75 - 



DfiG 



Dbfimr, v. a., expUquer. — Esplikaizeay 

arpetzia , arghii}ezi2ea. || Determiner, 

faire connaitre : Irakustea. 
Definiteur, s. m. , titre caustral. — Arpes- 

tariaj arghipetza^ka. 
Definitit, ive, adj., qui decide. -— Azkena, 

erabakduna^ azhn errana. 
Definition, s. f.,ex\Mcdiiion.^Esplikacionea> 
DignNiTivEiiENT, adv., en jugemeiU deiinilir. 

Azkenic. En definitive : Azkenian. 
D^FLOR^y BE, part., qui a perdu sa vir^inite. 

— Deslorahta. '^ 
Defloration, s. f., action par laquelle on dte 

a une fille sa vir^nit^. — Desloradura. 
Deflorer, v. a., 6ter la virginite k une fille. 

— Deslaratzea. 

Defoncer, v. a., 6ler le fund. — Urratzea. 
Deformer, v. a., 6ler la forme. — Desfor- 

matzeOy erakaiztva. 
D^frichement, s. m., action de defricher. — 

Lt$r aiheratceko Una, 

m 

Defricher, v. a., mettre en culture. — Lur 
alheraicea, landelatzia, larre ha^nizur- 
zia, btulortzatzedj fiaUaztuizea. 
Defricheur, s. m. , qui d6frichc. -- Lur 

atheratzatlea. 
D^funt, TE,adj. et s., qui est mort. — ZHi, 

zHia. 

Degag£, ee, adj., deli£. — Ighiiiarkatztua^ 

ighinargheiua. || Taille degag^e, corps 

d6gag4 : Gherrij gorphutz lerdena. \\ 

D'une obligation, de sa parole : Desegoka. 

II D^barrassi : Arazgketuay desarosottia. 

Degagement, s. m., action de d^gager. — 

Jghinargheay desighinartar 
Degager, v. a., duller. — Ighinarkaiziea, 
ighinarghelzea. || D^gagcr (se) d*une obli- 
gation, de sa parole, etc. : Desegokatzea. 
II Debarrasser : Arasoghetzea^ desarazot- 
zeoy deskatibatzea, deseragositzea. 
DegaIne, s. f., fagon. — Tornura. 
DegaIner, v. a. , tirer une arme blanche de 

son fourreau. — FurreUtic khentzea. 
Degarnir, v. a., Ater la garniture. — D«- 

garnitzea, 
Degat, s. m. , dommage. — Gastua, kdllea, 

galkuntzay bidegabea. 
D^GEL,8. m., action de d^geler.— D^^Aorma, 

horma hurtcen den dembora. 
Degeler, v. a. et n., fondre la glace. — 
Horma hurtzea, kharrua hurtzea^ deshor- 
matzeay desizotzea^ desleyatzea. 
D6ge5(eration, s. f., dtat de d^^ncre. — 
EtausUiy asliiirunday azturritza. 



I . 



1 1 



.1 



li 



D^G^N^RE, EE, part., ab&tardi. -- EtaUlsia, 
asturrundua, aztnrrUua. 

D£g£n£rer, v. n., s*ab4tardir. — EtaUslzea, 
asturrnnlzeay azturritzea. 

Di^GOURDi^ V. a., r^chauffer. — Bm'otzera, 
II Faconner : Air osier a. 

DUGOUT, s. m., manque de goiil. — Uesgif^- 
tua. II Aversion : Desgustua, igiUntza. \\ 
Insipiditd, sansgotlkt : GhezandeOy lelatda, 
MUy gheza. || Pilie ridicule : Aur'a. 

D6G0UTANT, IE, adj., qui degoAle. — Des- 
gustagarria , nakaizgarria, nagagarria. 
II Degoutante (d'une maniere) : Nakaiz- 
garrikiy naskardy nagard. \\ Qui produit 
de Taversion : IgUingarria, \\ Qui pro- 
duit une fWii ridicule : Nardagarria. 

Degouter, v. a., donner du degoilt. — Des- 
gustatzeay naskatzeay nakaitztzeUy na- 
kaiztea, nagagarriizea. \\ Produire de 
Taversion : IgitUiaztea. || Produire une 
pitie ridicule : Nardaizea. 

DEGRADATION, s. f., destitution. — Degrada- 
mendua. || Abaissement : Aphaltasvna. || 
S'avilir : OhorS jaltzeOy matllespeay ohor^ 
galtzea, || Ddg&t : Kallea. 

Degrade, ee, part., desiiiui.— Dcgradatuay 
kargua galdua. || Abaissd : Aphaldua. || 
Avili : Ohor^ galdua, \\ Gkli : Funditua. 

Degrader, v. a., destituer. — Degradatieay 

kargva gallzea. || S'abaisscr : Aphallzca, 

II Avilir : OhorejaHlsilzeay maUlczpelzea. 

II Faire du ddgoAt : Nardatzea. \\ Galer : 

Funditzea. 

Degrafer, v. a., dcljirher une agrafe. — 
D^krocheldtzea. 

Degraisser, v. a.^ 6ter la graissc ou les ta- 
ches de graisse. — Desko^palzeay desganl- 
zaizea, urina khenlzea, urina khentzia. 

Degre, s. m., escalier, marche.— f^A^alfra, 
maila. || Au fig., grade : Gradua. \\ Divi- 
sion : Gradua. 

D^GRiNGOLER, V. a. , dcsccndre trop vite. — 
Ilzulipurdikalzea. 

D^GROSSiR, V. a., oter le plus gros. — Me^ 
hatzea, 

DigGUEKiLL^, EE, adj., v^lu dc guemlles. — 
Puchkac-yarian. 

D^GUERPi, IE, part., ichappe. — Ythina. 

D^GUERPiR, V. a., s*en aller, dchapper. — 
Yiiaitea, eskapatzea. 

D£gueuler, v. n., vomir. — Goxlikatzcay 
gottika-ghitea. 

D^GvisER, V. a. , Iravestir. - Masknlzm , 
iduria kambialzea. 



D£L 



— 76 



D£L 



DAcrsTER, T. a., goAter uneboisson pour en 
connaltre la quality. — Yastaizea. 
^Dehors, adv., hors de; s. m., ext^rieur. — 

Kampoa. fl Apparence : Itchnra. 
D£iPiEn, y. a., admettre au nombre des 

dieux. — Ynkotzea. ^ 
UtiTtj s. f., dieu ou d^esse de la Table.. II 
n'est d'usage qu'en poesie. — Ynkolasiina. 
D£jA, lidv. , d^s cetle heure. — Yadanic , 

yadan^ gargoro, angoro, 
UtiEU^tj s. m.y repas du matin. — Gosaria, 

aakari'Chumia. 
Dejeuner, v. n., manger le matin. — Go- 

sallzea, askari^chumea'ghitea. 
Dbjoder, v. a., empAcher I'effet. — Empe- 

chalzea. 
Dela« prep., de cet endroit. — Hortikan. || 

Dela (au) : Aratago. 
Delager, v. a., defaire un lacet. — Kordoi- 

nac lachatzea. 
D£LAi, 8. m., retardement. — Delayda, tcr- 

fniniMy ep^a. 
D^laissement, s. m., abandon. — Abaudona, 

demmpara^ desamparda. 
Delaisse, ee, part., abandonn^. — Itziay 
abandonalua, kitatttay lajatua, largatua, 
desamparatua, 
Delaisser , v. a. , abandonner. — Uztea, 
abandwialzea, kitatzeaj lajatzeaj largal- 
zea, desamparatzea, 
Dblassement, s. m., repus. — Deskanlsua, 

pamada. 
Delasse, ee, part., repos6. — Deskanisatuay 

paUsatua. 
D^lasser, v. a., 61er la lassitude. — Des- 

kanlsalzeoy pamatzea. 
D^lateur, trice, s., d^nonciateur. — Salat- 

zaileay salatzajleay gattzgkertaria. 
Delation, s. f. , denonciatiun. — Salakela, 
gaitzgherhia, || Faire une d^noncialion : 
SalatziQy gaitzghertafzea. 
Delayer, v. a., detremper. — Ligatzia. 
Delectable, adj., agr^able, qui plait.— 

D^lidosOy pdzmagarriay gdzagarria. 
Delect ablement, adv., d'une manifere delec- 
table. — Gdzokiy gdzoro, gdzokiroy gd- 
zarokirOy gdzanderd, pdzmatzuro. 
Delectation, s. f. , plaisir savoure. — Gd- 
zande gheldiay naghiay gdzandea, pdz-- 
madeHy gdzotasuna. 
Delecter, v. a., rejouir. — Gdzaizca. g6- 
zaroliUzea, ydzandetntceay pdzmatulcea. 
Delegation, s. f., commission pour agir. — 
Ordegda, wd6. 



• I 



1 1 

1 1 



It 



1 1 



li 



DEL^Gci, s. m., d6put^. — Ordeiua. 
Deleguer, v. a., deputer. — Ordetzea. I 

Celui qui depute : Ordetzailea. 
Delib^rant, te, adj.,quidelibfere.— Bi^/i6«- 

ratziaUy betuztean. 
Deliberatif, ive, adj., qui d^libire. — JW- 

liberagarriay betuztekda. 
Deliberation, s. f., action de deliberer. — 

Ddiberacioneay beiuzlea, || D^lib^ratioD 

(avoir en projet) : DMdua. 
DbLiBERE, Ee, adj., determine.- Ddibpraiua, 

II Resullat d'une deliberation : Delibera- 

tuay betuztaiua. 
Deliberement, adv., hardiment. — IkUbe- 

ratuki, 
Deliberer, v. a., r^soudre. — Deliberatzea , 

betuztetzea. || Deliberer (se decider 4) : 

DHiberatzea^ 
DiiLiCAT, TE, adj., scrupuleux, exquis, fai- 

ble. — Delikatua, delikatia. 
DelicatemenTj adv. , avec d^licatesse. — 

Delikatuki. 
Delicatesse, s. f., etat delicat. — Ddikata- 

suna, erbaldedy ebauided. j| Suavite : Go- 

chotasuna. 
Delices, plaisir, s. m. au sing., s. f. au pi. 

Gdzandea, placera^ Idria. |j Delices 'avec) : 

G6zankiyl6rian,placerian, || Delices (sen- 

snalit^) : Araghizdea, Hmuriac. 
DElicieusement, adv., avec delices. — Gd- 

zankiy IdriaUy placeriany amoltsur6y gd- 

zanderoy gdzaUird, pdzaldiro. 
Delicieux, euse, adj., exirdmement agreable. 

— Gdrolxuay idrtaAtJa, gdzandekua, g6^ 

zarokiay pdzmatzua. 
DElie, Ee, adj., mince, corps degage.— D^ 

gaiyahtay me^aytnedrray segailkiy lerdena. 

II Delie d'une parole : Libratua. 
Delier, v. a. , degager, detacher.— Liftra/ZM. 
Dklinquant, s. m., coupable d'un delit. — 

Fdlla dnenay M/pa dtiena. 
DElinquer, v. n., faillir. — Fdlta bai eghi- 

leOy kiVpa bat ^ghiieOy fdltalzeay Mi- 

patzea. \\ Contrevenir k la loi : Leghedren 

kdntra yuaitia. 
D^LiRE, s. m., ^garement d*esprit. — Errr- 

brida, d^smorida, hitzergda. 
Deliuer, v. n., 6lre en d^lire. — Erreberid-' 

tan izateay Pirebmatzeay deHmoriatzea, 

hitzerotzea. 
Delit , s. m., contravention aux lois. — 

Knlpa, fdlta, arauztea. 
DElivrakce, ?. f., action de delivrer. — Ii- 

branza. 



DfiM 



~ 77 — 



DEM 



DcLiYBB, 8. m., arri^re-faix. — Ondokdac. 
Delivrer, v. a., mettre en liberty. — Li- 

bratzea. || Affrancbir : Libratzea. \\ Ac- 

coucher : Erditzea. 
D^LOGCR, y. n. , quitter un logement. — 

Kdmporatcea. 
Deloyal, adj., sans loyaute. — FMe gdbe- 

Jrtia, desleyala, zitria, zdknrra. 
Delotalement, adv., d'une maniere deloyale. 

— Fede gdbeki^ desleyalki, zUriki^ zd- 

kurki. 

m 

D£lotadt£, s. r., manque de foi. — Fede 

gdbeaj zArikeria, zdkurkeria. 
Deluge, s. ro., grande inondation. — Vhal- 

dia, Mubida. 
Delustrer, v. a., 6ter le lustre. — Dhar^ 
ghUzea^ distiakaitzeay d^gamrghitzca. 
Demaillot^, ee, part., in qui i*on a dtd le 

maillot. — D^strockattM , lr6cha kheti- 
dm, 
D^MAiLLOTER, V. a., 6ter du maillot. — Dei- 

trdchatzia, trdcha khentzia. 
Demain, adv. ; s. m., le jour apr^s cehii-ci. 

^ Bihar. 
Dexanch£, be, part., doiit on a 6tele man- 

che. — Ghiderra khcndna. 
D^mancher, v. a., dter le manche d*un ins- 
trument. — Ghiderra khentzea, 
Dbna^de, s. f., action de demande^. — Gui- 
ded, galdidj esked, 
Demander, v. a., solliciter. — Qaid'eghitea, 

eskatzea, galdetzea. || Interroger : Gdl- 

detzea. || Exiger : Grinaytzea. 
Demandeur, euse, s. qui de^nande. — Gal^ 

dekaria, eskalia. 
DfiMANGEAisoN, s. f., picotemeiit. — Atzdnra^ 
Oemanger, v. n. et imp., eprouver une de- 

mangeaison. — Atz'eghitea, 
Demanteli^, £f, part., demolir en pnvlant 

d'un fort, d'une place. — Arrasatua, fur- 

reratua, 
Demanteler, v. a., demolir une place. — 

Arrasatzea, lurreratzea. 
DEMARCATION, s. f., limitc. — Mugho. 
Dj^jiakcue, s. Y, allure, maniere d'aller. — 

Eraria, joaiia. \\ Fig., proc^de, maniere 

d'agir : EnsayAa. * 

D^marquer, v. a., 6ler la marque. — /)^«- 

markatzea. 
DiiMARRER, v. a., detacher. — Lachatzm. 
Demasquer, v. a., dterle masque. — Dh- 

mazkatzea, 
Demaxer, v. a., abailre ; v. n., dter les mats. 

— Mthiac behettitzeay mdslac khenlzea. 



ii 






D£m£l£, s. m., querelle. — Ezpaitzd, e«- 
katimaj leikitza^ egarghia. \\ Contesta- 
tion : Aharajaktrazkida, talazkida. 

D£m£ler, v. a., contester, quereller, debat- 
tre. — EzpaUalzeay eskatimatzea, jarda- 
kitzeaj leikidatzea, egarkidatzea. jj Di- 
m^ler, ^claircir, d(^brouiller : Billakin' 
detzea, jakindetzeaj ihardttkitzea. || Oter 
et s^parer les choses m61^es ensemble : 
Berechtea, 

DtuthoiR, s. m., peigne k demdler. ^ Or* 
raze-Uirgita. 

Demembrement, s. m., action de d^membrer. 

— S^aradea. 

Denembrer, v. a., depiecer. — S^raizea^ 

bizahdJghetzea, desbizakattzea. 
D^Mi^NAGEMENT, s. m., actiou de dem^nager. 

— Aldara, aldamena, 

D£h£nager, v. a. ct n., transporter ses meu- 

bles ailleurs. — AMaratzia. 
D^MENCE, s. f., folie. — Erhotasuna, erho- 

keria. 
Di^MENER (sE), V. pr., sc d^batti"©. — Ara^ 

zotzea^ asaldatzea, autsitzea, dbartzat- 

zea. II S'agiter, se remuer violemment : 

Sallatzia. 
DEMENTI, s. m., action de dementir. — Ghe- 

zurtadeUy ghezurlamendua. 
Di£mexti!i, v. a., contredire. — Gliezurtat- 

lia, ghezurtaztea. 
D£MEr.iTE> s. m., ce qui rend digne de bitoe 

ou de punilioii. — DSs^mef^ecia, 
IWMfiRiTER, V. n., cesser de m^riter. — On- 

kaighetzea, deaonkdUzea. 
Demesure, fiE, adj., excessif, tres-grand. — 

Neflrri gabe, neurghea. 
I)^mesur£ment, adv. , avec exces. - Neiir- 

riric gabe, neurghekiro. 
DfiMETTRE, V. a., disloquer. — Imrtaizea. || 

Renoncer : Uztc9, 
DfiMEUBLEHENT, s. ui., action de d^meubler. 

— Mdbliac khentzea. 

UBiiEt'BLER, \. a., dter les meubles. — D^s- 

mobhitzea, 
Demeurant, adj., qui est log^ en tel ou tel 

%fiATo\i,—Eg6len. || Demeurant (au), adv., 

au reste, au surplus : Galneateki!u%n. 
Demeure, s. f., domicile. — Egoitza, ^gtm- 

lekda. 
Deueurer, v. n., habiter, rester. ^Egolea, 

egoitea. 
Demi, ie, adj. sing., qui contient la moitid 

du tout. — Erdiy erdia. \\ Apres le subs- 

tantif il en prend le genre. Une aune et 



d£m 



— 78 — 



DEN 



demie : Beiga bat eta erdi. f| Lorsqu'il 
precede le substantir, il est toujours inde- 
clinable. Demi-Uvre : Libera erdia. || 
Demi-plein : Erdi bethea. || II se raet 
encore devant plusieurs substantifs qui 
d^notent quelque quality, et alors il signi- 
fie ; qui participe k cette quality. Demi- 
Dieu : Jinktnerdia, || Devant plusieurs ad- 
jectirs, il signifie presque : II est k demi- 
fou : Erdi erhda da. 

Demie, s. f., s*emploie pour signifier une 
demi-heure. Alors il revolt un pluriel. 
Cette horloge sonne les heures et les de- 
mies. — Horen hilnec ydtzentu horenac 
Ma erdiac. || A deini, adv., k nioitie : 
Erdizka. 

Demission, s. f., acle pour se demettre. — 
Kargu bat utztea, demicione ematea. 

D^MOCRATE, s. m., partisan de la democratic. 

— Vritarrajjerriiarra. 
Democratie, 8. f., gouvemement pupulaire. 

— Uritarmenea, errilarmema. , 
D^NOCRATiQUE , adj., de la democratie. — 

Uritarmenekday erritamienekAa. 

Democratiquement, adv., d'une maniired^- 
mocratique. — Erritarki, urritarki. 

Demoiselle, s. f., fille honn6te. — ^n^- 
rea, dnderiay danceila. 

Demolir, v. a., d^tmire. — D^sekidatiea, 
bilakitzea. || Abattre, d^manteler : Ero- 
raztea^ diseghUea,' lurreratzea, arrasa- 
tutzea. 

Demolition, s. f., action de demolir. — De- 
seghina. 

D£mon, s. m., diable. — DebrUa, deniofiiua. 

Demomaque, s. et adj., poss6d^ du malin 
esprit. II Fig., col&re, emport^, malin , 
ruse. — Pdsedilua. 

D^MOKSTRATiF, IVE, adj., qui demontre, qui 
t^moigne.-> IrakutxzaiUea, aghertzallea. 

Demonstration, s. f., preuve. — Frdghaj 
agheria. || Marque, temoignage : Agheria. 
II Faux temoignage d'amiti^, d*attaclie- 
ment : Maltzurkeria. 

D^monstratiyement , adv., d*une maniere 
demonstrative. — Agheric. || Faux temoi- 
gnage d'amitie, d*attachement : Maltzurki. 

Demonter, v. a., disassembler. — Urrat^ 
zeaj d^seghitea. 

D^MONTRER, V. »., prouvcr, enseigner. — 
IrakiUxtea, 

Demoraliser, v. a., pervertir. — Galtzea. 

D^MUNi, IE, part., a qui Ton a dteles muni- 
tions. — Gabeltia, 



1 1 



• I 



:i 



D^HUNiR, V. a. , 6ter les rounilions d*uoe 

place. — Khentzia, gabetzea. 
D£natvr£, £e, adj., contraire 4 la nature.— 

Erbeztatua , atzerritua. || Inhunuun : 

Odolghirodia, bihotzgohorra. 
D^.NATURER, V. a., cbaugcr de nature. — 
. Erbeztetzeay atzerritzea, 
Den£6ation, s. f., action par laquelle onde- 

nie quelque chose en justice. — Ukamen" 

dua. 
D^Ni, s. m., refus d'une chose due. Vkha- 

mendwi, 
D£nich£, £e, part., 6te du nid. — Ohantze 

atchemanay rafi atchetnana. 
Deniguer, s. m., Ater du nid. — Ohantze 

atchematiay kafiatchemattia. 
-Denichecr, s. m., qui deniche les petits oi- 

seaux. — Ohantzeketaria, kdfikeiaria. p 

Fig. et fam., chevalier d'industrie : Alche- 

mattea. 
Denier, v. a., nier. — Ukh4itzea. 
D^NiGRER, V. a. , noircir la reputation. — 

Gatzkika erreputacionea galaztea. 
D^NOMBREHENT, s. m., compte ct detail de 

personnes ou de choses. — Kdndu chekia, 

yendez Mo gavzez. 
D^NOMBRER, V. a., tenxie d*arithmetique. — 

Kdndatzeay gdndatzea, cembaietzea. jj 

Coroptqjr en detail plusieurs corps : ken- 

datzea, 
D^NOML^ATiON, s. f., designation. — keni(^ 

gda- 
Denommer, v. a., uommer. — Icendatzea, 
Denoncer, v. a., declarer, deferer. — Sa- 

laiceoy salatziOy saliskindatzea. 
Denonciateur, s. in., qui denonce. — Sak- 

tariay saliskina. 
Di^nonciation, s. r., delation. — Salaketa^ 

saliskindea. 
D^NOCER, V. a:, defaire un iioeud. — Deiko- 

pillatzea. 
DENOUEMENT, s. m., fin d'une action.— 

Finay akabanlza. 
DenrEe, s. r., ce qui se vend pour la nour- 

riture. — Yanaria. 
Dense, adj.,terme didactique. — Ldrfi. 
Dent, s. f., os enclave dans la mftchoire. — 

Hortza. || Dents canines : Lethaghinac. || 

Grosses dents : Haghinac. || Pointe de 

certains oulils : Hortza. 
Dentelle, s. f., ouvrage de fil k jours. — 

Dentela. 
Dentiste, s. ni., qui soigne les dents. - 

DantisiOy aghinaieratzatkay aghinidokH- 



DfiP 



— 79 — 



DfiP 



zattea, || Instrument dont se sert le den- 
tiste pour arracher les dents : Aghinsa- 
kayay aghinateratzekika. 

Dentition , s. T. , naissance des dents. — 
Iloriz sorlzeko dembdra. 

Denub, tEy part.) priv^. — Gabetua. 

Dbnuer, t. a., priver totalement. ~ Gabeat'- 
zna^ gabeizea, 

DeNUMENTy s. in., privation totale. — DeHsic 
gabe izaiia. 

Depareiller, v. a., desaparier, desaccuu- 
pier. — Dfiigdaltzea^ berdinkaUtea. 

Depart, s. m., action de partir. — PAar- 
titziay yoairay ydated, jtiana. || Sur le de- 
part : Abian, phartitze meniefituan. \\ D^ 
part (en parlance) : Abian. 

DiPARTEMENT, s. HI., division de pays, dis- 
trict, d^troit, juridiction, ressort. — Z)^- 
partamenduaj barrutia. 
Departemental, ALE, adj., qui a rapport au 

d^partcinent. — DepartamendukAa. 

Departir, v. a., se d^ister. — LargaizeOj 

hiiza yatea, larghestalzea, barghetsitzea. 

Depasser, v. a., devancer. — HmncitUzea. 

Depaver, v. a., 6ter le pav6 qui est en oeuvre. 

— Dngdlzaratzeay desgdlzadiitzea. 
Depayse, £e, part., tir^ de son pays. -— Er- 

ritickdmporatua. 
D^PAYSER, V. a., tirer quelqu*un de son pays. 

— Errilic kdmpofaizerat. || Cette famille 
est d^paysee : Familia ori erritic kdmpo- 
ratua da. 

D^PtoR, V, a., mettre en morceaux. — Pi- 

katzea, urratzeay ailslea. 
DipficHER, V. a., hater. — Laslertzea. 
DiPEiNDRE, V. a., d^crire. — Ciazaltea. 
DfePESDAMMENT, adv., avec d^pendance. — 

Meneki, 
DgPENDANCE, s. f., suj^tion. — Menea. 
Dkpesdakt, adj., qui depend. — Menian. 
toERDRE, V. a., detacher, dler une chose 

de Tendroit oA elle itait pendue. — DtKn- 

dan ziigan tokitic zerbail khentzia. \\ 

v- n. , Mre subordonn^ : Menetzea. \\ 

y- imp., il depend de moi de : Nitaz 

^f^eatzm da. 
toEss, s. m. pi., frais. - Gastm. 
•^PWSE, 8. f., argent d^pens(i. - Gastm, 

d^spendiim. 
"*PE»SER , V. a. , employer. — Gastatzea, 

fwpfejotzea, dispetidiatzea. 

^PtL^siER, fcRE, adj., qui aime la d^pense. 
D^jpendiolzattea , emplegaizaflea ^ gas- 



I , 



1 1 



Dkp£rir , V. n., dechoir. — Erorizea. \\ 

Se d^t^riorer : Peritziay chart zea, igat- 

zea, fiinditzea^ galtzea. 
D£p£rissement, s. m., decadence, degrada- 
tion. — Erarpena. || Sant^ en souShmce : 

Tchartasuna, igatnendua. 
D£peuplement, s. m., action de d^peupler. 

— Diaghea, desdia, yende^ gutiteiac. 
DfiPEUPLBR, V. a., ddgamir d'habitaiits. — 

Diaghetzeay desdiatzeay yendeac gutitzea. 
Htpitct, £e, part., Aimemhr6.— P^katua^ 

pfAskakatua. 
D£pi£cer, v. a., d^membrer. — PiUkatzea, 

piUkakatzea. 
0£pister, v. a., d^couvrir k la piste. — As- 

matzia. 
D^pit, 8. m., Acherie. — Despita. 
DfipLAC^, adj. , inconvenant. — Ofentsa. \\ 

part., change de place : Aldaratua. 
D^placement, s. ro. , action de d^placer. — 

Aldatza, aldamena. 
D^PLACER, V. a., 6ter de sa place. — Chan- 

yatzeay aldatzea. 
D^PLAiRE, V. n., 6tre desagr^able. — Ezgu$- 

tatzia. II V. p., s*ennuyer : Unatzia. 
DtiPLAisANT, te, adj., d^sagreable. — IgUin- 

garria. 
D£pLAisiR, s. m., chagrin. — ChangritM. 

atsekabea. 
Dt?ut, tE , part. , et^ndu. — Edatiki. || 

Elargi : Zabaldua. || Allonge : Luzatua. 
D£pLiER, V. a., eteudre ce quiestplie. — 

Edatzea. || Elargir : Zabaltzea. || AUon- 

ger : Luzatzea. 
DEPLORABLE, adj., digne de piti^. — Lasti- 

magarria. 
D^plorablene^t, adv., d'une maiaire de- 
plorable.— Lastimagarriki. 
D£ploy£, ttj part., etendu. — EdatHia. \\ 

Elargi : Zabaldua, \\ Allonge : Luzattta. 
D^PLOYER, V. a., etendre. — Edatzea. \\ 

Elargir : Zdbaltzea. \\ Allonger : Luzat- 
zea- 
DtPLVuty tEy part., 6te les plumes. — Lt2- 

matuaj biphildua. 
D£PLUMER, V. a., 6ter les plumes. — L^lmat^ 

zea, biphiltzea. 
DApoli, IE, part., qui n'est plus uni. — 

LigAna gaUuay UgHneztatua. 
D^poLiR, v. a., 6ter le poli. — LegHna gait- 

zeay UgHneztatzea. 
D£P0PULARis£, £e, part., qui a perdu sa po- 

pularite. — Populuaren amodi^ galdu 

dikfM, 



btp 



- 80 ~ 



d£r 



D^POPULARiSER , V. a., 6ter la popularity. — 

Papulmren amodida galazteM. |j Perdre 

sa popularity : Populuaren anwdida gait- 

zea. 
Dtpos£, £e, part., pos^, r^uni enun lieu.— 

PluiiksaUui^ 6ittana. 
D£posERy V. a., poser, remetlre. — Phaii- 

saizeay &matea. 
DEPOSIT AIRE, s., qui a un d^p6t. — GHar- 

diatzaika^ zainzattea^ alchikitzailea , 

Uchikitzalleay ipigdndaria, ipigdnde zdya. 
DEPOSITION, s. r., t^moignage. — Ddkiram, 

cinoldea, erramj sdlaketa. || Action de 

laisser : Utziera. Action de priver : 

Katzlea, bagketzea^ gabetzea, 
UtPosstDtf tEy part., qui iie poss^de plus.— 

GabettM. 
D6poss£der, v. a., 6ter la possession. — Qa- 

betzea. 
D£postE, ££, part., chass^ d'un poste. — 

Den tokitic khendua, zen (okitic khcndua. 
D^posTER, V. a., chasser d'un postn. — T6ki 

bdtefic khentzea, pdsta bdtetic egorlzea. 
DEPOT, s. m., action de d^poser. — Ipigan- 

dea, 
DEpouille, s. f., butin. — Billmh\L zotl- 

dea, 
DEpouillE, Ee, part., a qui on a dte Ics v^te- 

inents. — Biluzia, bdluzia. HLes biens : 

Biluzia, buluzia^ gabeiu^i^ Ho%Uua. 
DEpouiller, v. a., dler les vfilemeuls. — 

BilAzteay btlluztea, eraucifzeny t'laUttdt- 

zea J desjancitzea , hUaviizea. !l Oler les 

biens '\(rdbetzia, bilmU'a, bnlvztca, soVt- 

zea. 
DEpourvoir, v. a., dogarnir de ce qui elait 

necessaire. — Gabelzea. 
DEpourvu, ue, ady., degarni. — Gabetua, 
DEpravateur, s. , celui qui deprave. —- 

GaUzaillea, gaistozallea, deUngatzallea. 
depravation, s. f., corruption. — GaUtodea^ 

deugadea. 
DEPRAVER, V. a., corrompre. — Grtt/jea, 

gaistotzea^ deungatzea. 
DEprEciateur, s., qui depr^cie. — Urruna- 

ria, mesprezaria, mespresatzaUeay tUsas- 

taria. 
DEprEqation, s. f., action de dcprecier. — 

Mespreddaj mespr^za, mtsasa^ aUkosa. 
DEprEciE^ Ee, part., rabaisse. — Gti/tfua, 

mendretm^ tchipitiui, mespreciatua. 
DEprEgier , v. a. , rabaisser. — Gutitzea, 

mendretzea^ IchipUzeaj mespreciatzea. 
DEpucelE, Ee, part., deflori. — DM&riJAua. 



I . 



I > 



i 



j I 



Depuceler, v. a., deflorer. — DMAralzfa. 

donzella baii bire Idrea khentzea. 
Depuis, pr^p. de temps, de lieu. — Ght- 

roztic, II Depuis que , de depuis : Ghe- 

roztikariy ezkerOy ezgherozy ezgheroziu. 

ezgheroianic, || Depuis quand : Naizdic, 

naiztiCy noizUkanj mizezghero. D Depuis 

alors : Ordtulanic, gkeroziank, gkeroj- 

danir^ azkero. 
DEPUTATION, s. f., envoi d'une ou plusieors 

personnes avec commission, corps des de- 
putes. — Bt^puiacioneay ikalUa. 
DEputE, s. ro., envoyd par un corps. — Ik- 

pHtatea^ ckaiUuay matidataria. 
DEputeiv, v. a. , d^l^guer. — D^pMatzea, 

ekautzea, enkargatzea. 
DEraciner, v. a., arracher la racine. — £r- 

rhotic khentzeay errhotic atleratzea. 
DEraison, s. f., d^faut de raison. — i4fTo- 

zoigabeay arrazoibagkea. 
Deraisonnarle, adj., contraire A la raison. 

An^azotngabekiki. 
D^raisonnablehent, adv., sans raison. — 

Arrazo^ngabeki. 
DEraisonner, v. n., i*aisonner faux. — Zo- 

zoki minUalzia, arrazoln gabeki mini- 

zatzea. 
derangement, s. ra., d^rdre. — fttor- 

di*tia, 
DErangE, ee, part., en desordre. — Dhor- 

dian. Ote de place ; Aldaralua. || In- 

dispose, malade : Ez ought tza/ia. b&e 

aisian ez izalia^ eritua, 
DEranger, v. a. , deplacer. — Aldaratzea. 

II Mettre en desordre : Nahastekalzea. I 

Se d^ranger, devenir indispose : Eritsea. 
DERATE, Ee, part., & qui Ton a enleve la rate. 

D^sbarituay baria khendua. 
DErater, v. a., dter la rate. — Desbaritzea, 

baria khentzea. 
Derechef, adv., de nouveau. — Berriz. 
DErEglE, adj., contraire aux regies. — Ma- 

kurra. 
DErEglement, adv., sansr^gle. -* Makur- 

dura. 
DErEgler, v. a., mettre en desordre. — 

Makhurtzea. 
DEridE , Ee, part. , rejoui. — AlhegherQ- 

tua. 
DErider, v. a., r^jouir. — AlhegheratifH' 
DErision, s. f. , moquerie. — Tr^fa. 8 De- 
rision (avec) : TrU faker iarekin, 
DERisomE, ady., avec derision. — Jnl/b- 

gar ria. 



nts 



- 81 — 



DfiS 



Di^RiVATiF, ivE, adj., qui d^tourne , t. de 
ra^d. — Aldaratzen dtieTia, aldarakorra. 

Derivation, s. f., origine d'un mot. —Ethot*- 
kuntza. 

D^RivER, V. n., s'ecarter du bord. — Leiyo- 
relic apharlatzia, urac erema'itea. [| Tirer 
sa source : Ethorlzra, hHlzea. 

Dernier, fiuE, adj., apn'^s les autres. — Az^ 
kma. P Le restant : Hondarra. \\ Der- 
ni^re fuis (la) : Azken aldian. 

Dernierement, adv., depuis peu. — Hamh 
cinhorlan. 

DcROBE, fiE, part.,vol^.— £6(i/.na. || Cache: 
Gorifin. || Soustrail : Kendiia. [| Echappe : 
Eskapatua^ yilana. 

Derober, v. a., voler. — Ebastea. || Cacher: 
Gardetzea. \\ Souslraire : Khentzea. || 
Echapper : Eskapatzea, yilattea. 

Derogation, s. f. , action de d^rojfer. — 
Bere errenktUic aphalmendua, 

Deroger, v. n., agir en contradiction h, di- 
choir de la noblesse : H^re errefik^tic 
yaustea. 

Derouiller, v. a., dler la rouille. — Erdoxla 
khentzea. 

Derouler, v. a., ^tendre ce qui est rould. 
— Ltizatzea, idaizea, 

Deroute, s. f., fuite de troupes. — DHei- 
g6a, galtzendea. \\ Mettre en deroute: Di- 
seghitea. || Mis en deroute : D^seghittM. 

Derriere, pr^p. , adv. , apres. — Ghero, \\ 
s. m. , partie post^rieure des Tesses : 
Iphurdia, uzkia, ghibela. 

Des, part., pour de les ; quand il est employ^ 
dans le sens partitif et que le substantif 
pluriel est pr^c^de d'un adjectif, on ne dit 
pas des, mais de, Ainsi il faut dire : de sa- 
vants auteurs : Adiore yakinac, quoiqu'on 
dise des auteurs savants, qui en basque se 
rend de la mSme mani^re : AUtore yaki- 
nac. 

Des (au g6n)., des hommes : Ghizonen. 
il Des femmes : Emaztekim, || A Tabla- 

. lif, des hommes : Ghizonez, || Des fem- 
mes : Emazlekiez, 

Des, pr^p. de temps et de lieu, depuis, d^s 

que : Ordutic. \\ D^s k present : OrniliCy 

oraUanic. \\ D6s hier lAizotic, atzodanic. 

II D^s aujourd'hui : Egundic, gaurdanir. 

II D^s demain : Bihartic, bihardanic. || 

Des Fan passd: Gandm urietic, ydzdanic, 

I] D6s cette ann^e : Aurtendic, nurlenda- 

nic, II D^s et quand : Noizdic^ noizdanic. 

II D4s alors : Ordutic, ordudanic. 



Des, conj., aussitdt que; aussitdt que le soleil 
fut lev6 : Iruzkia yeikizen pdntutic. \\ II 
signifieaussi,puisque. D^squevous le d^- 
sirez : Dhiratzen duzunez gheroztic. 

Des ou vts s'incorpore et forme la finale, la 
demi^re ou les dernieres syllabes. Ainsi : 
AUtore yaki-nac (aUtore yakitiac). || Des 
(gen)., des hommes : Ghizon-en (gkizo- 
nen). \\ Des femmes : Eynazteki-en (emaz.^ 
tekien). \\ Des (abl.), des hommes : Ghi- 
zon-ez (ghizanez). \\ Des femmes :J?iiiaz- 
teki-ez (emazlekiez). \\ D^s que : Ordu- 
tic (ardutic). \\ Des k present : Orat-tic 
(or attic), oratda-nic (oratdanic). \\ D6s 
hier : Atzo-tic (atzotic), atzo-danic (at- 
zodanic). \\ Des aujourd'hui : Egun-dic 
(egundic), egun-dnnic (egundanic). j| Des 
demain : Bihar-tic (bihartic), bihar-danic 
(bihardanic). \\ D^s Tan passe : Ganden 
urle-tic (gandeti urtetic), ydz rfan-tc 
(ydzdanic). \\ D^s et quand : Noiz-liCy 
(iw%ztic)y noiz-danic (noizdanic). \\ D^s 
alors : Ordu-tic (ordutic) y ordu-danic 
(ordudnnic). |j D^s, aussitdt que. D6s que 
le soleil fut lev^ : Iruzkia yeikizen pUntUr 
tic. (Iruzkia yeikizen pAntutic). || Puis- 
que, d^s que vous le d^sirez : D^siratzen 
dttzunez gheroz-tic (d^siralzen dHzunez 
gheroztic). Ainsi les part, oc, en, ez , les 
pr^p. /tc, ic, danic , les conj. tic, sont les 
finales ; la syllabe ou les syllabes qui finis- 
sent les mots, s'incorporent avec eux et 
compl<^tent leur signification. 

Desabusement, s. m., action de d^sabuser. 
— D^senganun. 

Desabuser, v. a., d^tromper. — D^senga- 
natzea. 

Desaccord, s. m., desunion. — D^serakidea, 
dSsaraUkiday dHaraukidea^d^sarakida. |j 
Disaccord dans les voix : D^sbatosgda. || 
Desaccord en la musique : Batsokea. \\ 
Desaccord dans les volont^s : Dhongun- 
dea, dharakida. 

Desaccorder, v. a., d^truire I'accord, desu- 

nir. — Disarakidatzea^ d^sarankidatzea. 

II Opposition devolont^s: D^sogiindutzea. 

Dcsaccoupler, v. a., detacher des choses 
accoupl^es : Despariatzea. 

Desacgoutumer, v. a., d6shabituer. — Oi- 
ghetzeaj deso'itutzea, otkaztutzea. 

DESAGREABLE,adj.,quideplait. — Igutngar- 
ria. 

Dksagreablement , adv. , d'une mani^re 

desagr^able. — Igutngarriki. 

11 



DES 



— 82 — 



d6s 



iMsAGiiEMENT, s. m., d6goAl. -— Desgtistita. 

II Chagrin : Ckangrina. 
MsALT^RER, V. a., Aler la soif. ~ Egarria 

hiltzea, 
Desaivcher, v. a., lever Tancre. — Desatn- 

guratzea. 
MsAPPABTER, ▼. a., s^parer une pairc. — 

Despariatzea. 
DfiSiippoiPfTEMETfT, s. m., esp6rance ddpue.— 

— Vstegahekikt. 

D16SAPPREMDRE, v. a., oublier ce qu*on a 

appris. — Ahanztea. 
DiiSAPPROBATEUR, TRICE, s., qui d^sapprouve. 

— Desontzalzallea. 
DISAPPROBATION, s. T., action de d^sapprou- 

ver. — Desontzatea. 
Di^SAPPROUVER , V. a. , bl&mer. — Desont- 

zatzea. 
D^SARgoNNER, V. a., mettre hors des arsons. 

tstribntic (Uheratzea. 
Dbsarhehent, s. m., action de d^sarmer.— 

D^sarmamendua. 
DfiSARMER, V. a., dter les armes^ — Ddsar- 

matzea. 
Desastre, s. m., grand malheur. — Dda&^'a, 

d6akabea, zdrigaitza. 
DiiSASTREUSEMENT, adv., dans le sens de 

pr^udice. —Ddakabeki, zdrigaftzki. 
MsASTRETJx, EUSE, adj., tunesie.-Doakabero. 
DiisAVANTAGE, s. m., inf^riorite. — Desa- 

bantoila. H Prejudice : Damtiay bide 

gabeay kdltea. 
D^SAVAMTAGEnsEMENT, adv., d'onc maniere 

desavantageuse. — DamUki, bidegabekiy 

kdUekorki. 
DESAYAttTAGEUX, ECSE, adj., qui cause ou 

peut causer du prejudice, du dommage. 

— DamUgarria , bidegabegarriaj kdlte- 
garria. 

Desaveu, 8. m., d^n^gation.— TO/ww^wdutf. 

Di^sAvouER, V. n. , nier, m^connattre. — 
Ukdlzia. 

Descendance, s f., extraction. — Arrakd, 
Idnua. 

Descendant, te, afdj., qui descend, s. m.— 
YiiHstmdena. \\ pi. posl^rit^, fig.— Sor- 
gaUtsia, ondokda, ethorkikday leinukda. 

Descendre, V. n. , aller en bas. — Beheltit- 
zeay yaUztMy eraitxilzia, || Tirer son ori- 
gine : SorgaUtsitzeay ethortzfa. |j Extrac- 
tion : Elhorlzeay yitea, jitea. \\ Descendre 
bas : Behcilitzea, 

Descente, s. f., pente. — Patarra, malda. 
yaiishmtzay eraiUpena, jatspena. 



Descriptif, ivE, adj., par lequel on decrit. 

— Ciazaldnna. 

Description, s. f., discours qui peinl — 
Ciazaldm. 

D^seuballer, v. a. , d^faire une balle el en 
tirer le contenu. - Idekilziay urrcttzia, 

DitsEMBARQUEMENT, s. 111., action dc dfeem- 
barquer, tirer hors du vaisseau. — I>^«- 
barkametidua. 

D^sembarqdb, ee, part., tir^, sorti du vais- 
seau. -- D^sembarkatua. 

D^sembarquer, v. a., tirer hors du vaisseau. 

— Desembarkatzeay bornutic hilkitzea^ 
bornuHc atheratzerat. 

DesEMPAREM ENT , s. HI., acliou dc desempa- 

rer, degrdement. — D^semparuGy mastac, 

heyen sokac eta Iresnac eroraztea, khetit- 

zea. 
D^SEHPARER, V. a., d^gr^cr. — D^seniparat- 

zea II Domftter ; D^smastatzea. 
Desempli, IE, part. , 6t^, sorti en partie. — 

Pharte bat atheraiua, 
Desemplir, v. a., dter en partie. — Desbe- 

tetzea. \\ II est aussi neutre, et alors il 

n*est gu^re d'usage qu'avec la particule 

negative. Sa maison ne d^sempUt pas : 

Haren etchia ez da mten. 
DifiSEMPRisoNNER, V. a., tiroT de prison. — 

Presondeghitic khentzeay presondeghiiic 

atheratzea edo atherazfea. 
Desencuainer, v. a., 6ter la chalne. — D^^ 

gatetzeay gdtea khentzeay kddena athe- 
ratzea. 
DfeSENCHANTEMENT, s. HI., action de desen- 

chanter. — D^scharmatuay d^sorghindea, 

d^sgaltzkindea, 
Desenchanter, v. a., rompre Tenchante- 

ment. — D^charmatzeay dSsorghintzeay 

d^sgaitzkinzea. 
Desenfler, v. a. , 6ter Fenflure. — Ddsam- 

patzea, d^santzeUy sekatzea. 
D6SENIVRER, V. a., Ater I'ivresse. — D^or- 

diaztea. [| v. n., cesser d'fitre ivre : f)^- 

sorditzea. 
DfiSENNCYER, V. a., disslpcr Tennui. — D^- 

sertoitzeay lamUzeay d^sumintzea. 
Desenrou^, £e, part., n'ayant plus d'enroue- 

ment. — Desmarranttia, marranta khen- 

dua. 
DfeSENRouER, V. a., 6ter I'enroueraent. — 

Dhmarrantzea, marranta khentzea. 
DfisENSORCELi^, EE, part., d^livr^ de Tensor- 

cellement. — Disorghindnu, zdrte gakh- 

tna khendiM, 



Dfe 



— 83 — 



d£s 



Desensorgeler, v. a., d^Hvrer de Tensor- 
cellemenl. — Dhorghintzeay zdrte gaxch- 
tua khenizea. 
Desensorcellement, s. m., aclion de desen- 

sorceler. — Desorghinlza. 
Desert, adj., inhabite. --Z)^.s^rl(ia, ermuga, 
errimuga. || s. ro., lieu desert, lieu soli- 
taire : Toki deserta, toki basatia, toki er- 
mugatxua. 
Deserter, v, a., fuir. — D^sertatzea, ihesi 
\ftta%tea, eskapatzea. || Abandonner son 
drapeau : Bandera Hziea, banderatic ihes'- 
ghUea. 
Deserteur, s. m., qui deserte. -r D^er- 

toray bdtider'mleay bdtideralic %h:$lea. 
Desertion, s. f., aclion de deserter. — JSan- 

dera usleay banderatic ihesa. 
Desesperant, te, adj., qui desesp6re. — 

D^sesp^anta, eirikorra. 
Desesper^, £e, adj. el subs., sansespoir. — 

Etxitua^ d^sachendetua. 
Desesperement, adv., avec exc^s, — Elxiy 

eUiki, etsian^ etsigord, 
Desesp^rer, v. n., perdrc Tespei-ance. — 
Etstutzea, etxitzea, desechendalzea^ dha- 
chendatzea. 
Desespoir, 8. ro., perte d'esperance. — 
Eisimenduay eUimenduay etsiay etsigda, 
gogakida. 
Deshabille, ee, part., qui n*a point de v^te- 
ment. — Biluzia. || Enlierenient nu : 
Bilazgorria. 
Deshabiller, v. a., dlerles habits. — Bi- 
luztea. I] Mettre tout nu : Bilnzgarritzea. 
D^SHABiTER, V. R., abandouncr une maison. 
— Echakaiztea. || Un pays : Irikaxziea. 
D^SHABiTU^, £e, part., qui a perdu I'habi- 

lude. — DesoUua. 
D^SHABiTUER, V. a., 6ler Thabitude. — D^- 

toxtzea, 
DeshiSrite, fiE, part., prive d'herudite. — 

l^^^primutua. 
Deshi&riter , v. a. , priver dMieredite. — 
Bisprimutalzeay primezd khentzeu, pri- 
mmghetzea. 
DfisHONNfiTE, adj., contre la pudeur. — De- 
Mnesiay aragheya, enraketa^ andrezalea, 
Deshonn£tement, adv., d'une maniere dtis- 
honnAte. — Disonestki, aragheijki, enra- 
fceyfci, andrezaleki. 
Di:sHONNfiTETE, 8. f., action deshonn^le. — 
I^honeslkeriay aragheykeriay enrakeyria, 
(iiidrezalekeria. 
D^SHONNEUR, s. Ml., houle, opprobre. —De- 



sdrea, dMhareay disdhoria, laiUoa, dA- 

honrea. 
Deshonorable ou D^shonorant, adj., qui 

deshonore. — Disdragarriay d4»6hor$- 

garriOy laidogarriay d^shonragarria. 
DISHONORER, V. a., perdre Thonneur. — 

DMralzeay dis6horatzea^ d^skonretzea, 

laidotzea. 
Designatif, ive, adj., qui disi^^ne. — Senal- 

garria. 
DESIGNATION, 8. f., action de designer un ob- 

jet ou lieu d'un rendez-l^ous. — SenaU 

pena, margotzadea. 
DESIGNER, V. a., indiquer, nommer, marquer, 

ordonner— Senaipe/^ea^ aemUzea^ mar- 

gotzea, gochedatzea, 
DesintEressi^, tEy adj., sans inter^t. — 04* 

sonkarkay desmalzurra. 
D^siNT^RESSEMENT ,8. m. , gen^rosit^. — 

Molalauiea, ekarghinza, d^sirabada^ di- 

sonkaria. || adv., sansintdr^t: DMrabaz- 

kirOy d^sonkarriroy dodny dodrk. 
DEsiNT^RESSEK, V. a., mettre bors d'int^r^t. 

— D^sirabacitzeay dhcnkarritzea. 
Desir, s. m., souhait. — Nalmenay nahi- 

kundea, gdloskiay d^siray autokay d^eda, 
D^swable, adj., digne d*6tre d^sir^. — iVat- 

mengarria, nahikundagarriay gMaskaridy 

d^siragarriay aUtokariay dSsedgarria. 
D^siRER, V. a., souhaiter. — Nahikunlzea, 

gdlaskilzeay desiratzeay aulokaizeay d^- 

sedtzea, naunenetzea. 
DMisireux, euse, adj., qui desire. — Nahi- 

karia, natkariay gdloskorra, d^irakorra, 

autokorra, d^sedkorra, 
DEsiSTEHENT, s. m., action de se desisier. — 

Bdrakdntztty larghesta. 
Di^siSTER (se), V. p., renoncer. — BdralzeCy 

largheziatzeay larghetsitzea. 
Des lors, adv., d^sce temps-li. — Gheroz- 

licy ordutiCy dewbora hartaric gheroz. 
DesobEir, v. n., refuser d' oh&iv. -D^obeitzea. 
DEsobEissange, 8. f., refus d'ob^ir. — J)4$(h 

bedienlzia. 
Di^soB^issANT, IE, adj., qui d^sob^it. — 04- 

sobedienia. 
Dj^sobligeance, s. f., disposition 4 d^bli- 

ger. — DamdttASuna. 
DEsobligeant , TE, adj., qui disoblige. — 

DdmHtzalka. 
DEsobliger, v. a., causer du diplaisir. — 

Damiitzea. 
D£s<euvr£, £e, adj., qui ne fait rien. — ill- 

ferray alperra. 



DES 



— 84 — 



DES 



D£s(EUVREMENT, s. m., etat d6soeuvre. — Al- 

ferkeria, alperkeria, 
D^SOLANT, TE, adj., qui d^sule. — Ldsti^ 

magarriay d^solagarria, 
DESOLATION , s. f. , affliction. — Ldstima^ 

disolamendua. 
Dtsoht, tEy adj., afflige. — Ldstitnalaa, 

d(^8olatua. 
D^soLER, V. a., affliger. — Ldstimatzea, d^- 

solatzea. 
DEsoRDONNfi, fiE, adj., deregl^. — D^sorde- 

natua. 
DEsordre, s. m., (rouble, vice. — D^sor- 

denay araukea. j| Objets en desordre, ob- 

jels mal ordonnes, in^l^s : Desordia, d^- 

sordena, d^arawlea, tropela^ nasdia. 
Desorganisation, s. f., action de desorgani- 

ser. — D^seghintza. 
DesorganisE, j^e, part., ^lui n'a plus d*orga- 

nisation. — D^seghina. 
DEsorganiser, v. a., detruire les organes, un 

corps politique, ce qui est arrange, en 

ordre : D^seghitea, 
DEsorientE, £e, part., ne plus connaitre le 

point oii le soleil se leve. — Iruzkiaren 

phartea, yatkitzen den tokia ez ezagui- 

zitty errebelatua, \\ Fig., ^gare dans ce 

que Ton pense ou ce que Ton fait : Erre- 

beUitua. 
Di^soRiENTER, V. a., empSchcr desavoirou est 

rOrient, le point ou le soleil se leve. — 

Iruzki yaikitzen den puntua galtzea, er- 

rebelatzea, \\ Fig., ne plus savoir ou Ton 

en est de sa pensie ou de son action : 

Errebelatzea. 
D^soRMAis, adv., ^Tavenir. — Oraklanic. 
D£sossER, V. a., 6ter les og. — EzurghetzoOy 

d^sezurgheizeay desazurlzea. 
Despote, s. m., qui gouverne despotique- 

menl, tyran. — Bidaghea, tiranda. 
Despotique, adj., arbitraire. — Tiramtxua, 

bidaghelxxta. 
Despotiquement, adv., avec despotisme. — 

Tiranoki, bidaglieki, 
Despotisme, s. m., pouvoir absolu. — Tira- 

nokeria, naimenu^ bidaghea. 
Dessaisir (se), v. p., abandonner. — Uztea, 

Idrgatzeay Idjatzea, ilzitzea, 
Dessaisissement, s. m., abandon. — Viziera, 

ilzierOy Idjadeaj Idrgadea. 
DessalE, tE, adj., moins sale. — Gacighe- 

tua, desgacitu<i, ghezatxia. 
Dessaler, v. a., 6ler la salure. — Gacighet- 

zeQy d^gacitzeay ghezatzea. 



Dessangl£, £e, part. , k qui on a 6t^ la san- 
gle. — D^sanglatua, sabeleko uhald lar- 
gatua. 

Dessangler, v. a., dter les sangles. — Uhala 
lachatzeay sabeleko fihaid largaizea, 

Dessechant, Tfi, adj.,quidesseche. — Idorl- 
zallea, sikatzallea. \\ Qui desseche ane 
source, un ruisseau, une riviere par la 
chaleur : Agortzalka. \\ Qui desseche un 
vegetal, un corps : IhartzaUea. 

Dessechement, s. m., action de dess^cher. 

— Sikatze^ agortze, idortze. 
DessechE, £e, part., qui a seche la mouil- 

lure. — Idortu, idorttia. || Tari : Agortu, 
II Tari (le sein d'une ferome) : Anzuiu, || 

Durci : G6gortu. 
Dessecher, v. a., rendre sec. -- IdatTaziea. 
II Se s^cher : Idortzea. \\ Dessecher ( se) , 

un arbre, un vegetal : Ihartzea^ yartzea, 

eyartzea. Q Dessecher (se), un ruisseau, 

une riviere, une source : Agorizea, || En 

parlant du sein d'une femme : Antzulzea, 
II Dessecher, durcir : Gogortzea, elkort- 

zea. II Dessecher (se), en parlant d*un 

corps : Ihartzea, 
Dessein, s. m., intention. — Gogda^ chedea, 

oldea , gochedea, intenlcione^y desenua, 

gogarld. \\ Projet : Duenna, itUencionea^ 

guticia. \\ Plan : Pkna. \\ Dessein (^) 

Berariez, nahiz. . 
Dessele, £e, part., dte hseWe.—DeseUUuu. 
Desseller, v. a. , 6ler la selle. — D^seUU- 

zea^ z^la khentzea. 
Desserre, £e, part., 14che. — Lachntua^ 

largaltia. 
Desserrer, v. a., lecher ce qui est serr^. — 

Ldrgaizea^ Idchaizea, amor ^mattea. 
Dessert, s. in., dernier senice du repas. — 

D6sei^la. 
Desservi, IE, part., dte les mets d'une table. 

— Maliain'alchatua, 

Desservir, v. a.^ dter les mets de dessus la 

table. — Mahatna altchatzea. || Nuire : 

Bidegabe'ghitea, 
DessillE, fiE, part., ouvert les yeux. — Ar- 

ghiiu. 
Dessiller, v. a., ouvrir les yeux, faire aper- 

cevoir, d^sabuser. — Arghilzea, 
Dessin, s. in., representation au crayun. — 

Ciamartea. 
Dessinateur, s. m., quidessine. — Ciamar- 

taria^ lapitzaria. 
Dessink, 6e, part., Irac^ un dessin. — Cia- 

martua, lapitztua. 



DJfiT 



— 85 — 



DfiT 



Dessiner, v. a., faire un dessin. — Ciamart- 

zea, lapitzatzea. 
Dessouler, v. a, elii., d^senivrer. — D^sor- 

ditzea, ordighetzea. 
DESsous,adv.,suus; s. m., partie inferieure. 

— .4 zpia^ pia, pea. || Dessous (de) : A zpitiCj 
pHic. II Dessous ^au) : Azpian, pian,pMn. 
II Dessous d'une otoffe : Alderanlcia k&ntra. 

Desscs, adv. ^ sur; s. m., partie sup<^rieure. 

— Gatna, goya, || Dessus (de) : Gaineiic, 
goijetic. Q Dessus (au) : tfafnian, gatnean, 
goyan, \\ Dessus d'une ^toffe : Aldegana, 
aldedy gaina. 

Destix, s. m., fatalite, sort. — Sortea, zortea. 
Destination , s. f., emploi determine. — 

Dhiiniki. 
Destin^e, s. f., deslin. — Zuriedy zoria. 
Destiner, v. a., fixer la destination. — Des- 

iinalzea. 
Destituable, adj., qu'on peut destituer. — 
Kargna khentzen alial didlenari , errebo^ 

kagarria. 
Destithe, ee, adj., mis hors d'emploi. — 

ErrebokattM, kargua galdua. 
Destituer, v. a., 6ler I'emploi. — Errebo- 

kaizea, kargtui khenlzea. 
Destitution, s. f., privation d'une char(i;e, 

d un emploi. — Errebokacionea, 
Destructeur, trice, s., qui d^truit, qui 

mine. — Arrasatzallea, soUlaria. sotth 

zallea, galgarria^ d^sekidariUj lurremt- 

zalka, dMruilzallea^ galgan ilzallea. 
Destructif, ivE, adj., qui d^truit. — Arra- 

satzaUea^ sotllaria, smltzalleay galjurria^ 

d^sekidaria, lurreratzalleay dhtrtiitzallea. 
Destruction, s. f. , ruine totale. — D^strd- 

cioneay sottamena, smllamena, galmendea^ 

dheghinay d^sekida. 
Desumon, s. f., dcfaut d'uuion. — Asar- 

rera. || Separation : Balegheaj d^sbatagda, 

s^racionea. \\ Separation, eloignement : 

Aphartadura. 
Desunir, v. a. , disjoindre. — Separatzea. 

— Eloigner : Aphartalzea, urrunizea. \\ 

Rompre Tunion : Asarralzea. 
Detachement, s. m., troupe de soldats. — 

D^aiakatfiendua. 
DETACHER, V. a., di^gager, defaire. — La- 

chatzeCy largatzeOy deseghitea. \\ Envoyer 

(^ans un lieu un detachement de troupes, 

de marins, de douaniers : Destakalzca. \\ 

Oler des taches, des souillures : Garbilzea. 
II D^marrer : iMrgatzeUy d^suiarralzea, 

dhhizea. 



DETAIL, s. m., en A^\z\\. — Chehetasnnay 

cherokiy hedatuki. 
D6TAILLER, V. a., narrer, vendre en detail. 

— Berechkiy cheheki godatzea. 
DfiTAiLLEUR, s. m., marchand en detail. — 

Pichkeria saltzatlea. 
D6TALE, EE, part., plie la marchandise. — 

Plegatmy biUtm. R Fig., fui : EskapattMy 

ytiana. 
Detaler, v. a., resserrer la marchandise 

qu'on avait 6talee. — Plegatzea , bilizea. 
II V. n., fig., se retirer promptement mal- 

gr6 soi : EspakatzeOy yuMia. 
D6TEINDRE, V. a., 6ter la coulcur. — Ichtea. 
D6tel6, 6e, part., detache les montures. — 

Lachatu, destelatu. \\ Les boeufs : Uzlar- 

relic khendu, 
D^teler, v. a. , detacher les chevaux. - Deste- 

latzea. || Les boeufs : Vziarrelk khenlzea. 
D£tendre, v. a., relftcher ce qui est tendu. 

— Lachatzea, amor emaUea, 
D^tendu, ue, part., donn^moinsde tension. 

— iMchalUy amor ^nan. 

Detenir, v. a., retenir ce qui n'est pas a soi, 
garder quelqu'un en prison. — Atchikit- 
zea, gHardatzea, 

DETENU, s. m., prisonnier. — Presoniera. 

Deterioration, s. f., action de det^riorer. 

— Galkuntza. 

DEteriorE, ee, part., degrade, abinie. — 

FiinditHa. 
DetEriorer, v. a. , digrader, g^ter. — Fiin- 

ditzea, gait zea. 
determination, s. f., qui determine. — Df^- 

liberamendua. \\ Action de se hasarder, 

resolution : Cevbitetat deliberaizea , gd- 

goan ccrbU arizerat, txaUarray betezarra, 

erabakdea. 
DETERMINE, EE, adj. et s. , liardi, resulu. — 

Ddiberalua. 
Determiner, v. a., decider, r^soudre. — 

DHiberatzea. || Determiner (se), prendre 

une resolution : DMiberatzen, gogdan cer- 

bett artzeraty dHerminatzea. 
DEterre, ee, part., dte de lerre. — Lur 

pelic khetidua, lur petic aiheralua. 
Deterrer , v. a. , exhumer. ' — Lurrelic 

khenizeUy lur pelic atheralzea. 
detestable, adj., execrable (une personne). 

— Igiliingarria. || Hauvais en ce qui con- 
cerne le gout : Gatslda, gachlda. 

Detestablement, adv., tr^s-mal. — Gaizki. 
II Horrriblement, quientralneled^goikt ou 
la haine. — IgUtngarriki. 



DET 



— 86 — 



DfiV 



DETESTATION, s. f., haine, horreur. — IgUtn^ 

keria. 
DtTESTtj £e, part., qui n'est pas aiin^. — 

Igtiindiui, 
DETESTEn, V. a., avoir en horreur. —Igulnt' 

zea, 
DETONATION, s. f., action de detonner. -r.4r- 

rabolra. 
DEtonner, v. n., s'enflammer avec bruit.— 

Arrabolxtea, 
DEtordre, v. a., defaire ce qui est tordu. — 

Desbihurtzea. 
DEtordu, ue, part., defait ce qui est tordu. 

— hhbihurlua. 
DEtors, se, adj., detordu. Dcsbiliurlua. 

Detortiller, v. a., dc^faire ce qui est tor- 

lille. — Desbiribilkalzea, 
DEtour, s. m., sinuosite. Fii!., susceplibi- 

lite. — Ingtlrua, 
Detourner, v. a., ccarkjr. — Urruntzea^ 

bazlertzea. |j Changer de cours : Uzult- 

zea, II Quitter le droit chemin : Ma- 

kurizea. || v. a., soustraire : Khenlzea. 
II S'approprier (voler) : Elnistea, \\ Dis- 

suader : Kambiaztea, itzulaztea, gogdz- 

tatzea. 
DetrempE, ee, part., delaye. — Tretupatua. 

II Perdu sa trempe : Destrempalua. 
Detremper, v. a., dtjlayer. — Trempatzea. 

II Faire perdre la trempe a un morceau de 

fer : Destrempatzea. 
Detresse, s. f., danger. — Lanijera, irris- 

km, II Detresse (en) : Lanyeriatiy irris- 

kuan. 
Detriment, s. m., prejudice. — Gdslu. 
Detroit, s. m., bras de raer resserre. — 

Itxas-esliMy chulorray pnsavjn, \\ Pas- 

saji^e resserre enlre deux raontaj^nes : 

BiUf'-estnay bide-ertchiay bide-ertsia, pa- 

saiya. 
DEtromper, v. a., tirer d'erreur. — Arghil- 

zed, 
Detrjner, v. a., dcpusseder du tr6ne. — 

Deslronaizea. 
DEtrousser, v. a., defaire ce qui est trouss^. 

— Largatzeay dheghitea. || Fig., voler par 
la force : Borichakan ebastea, 

DEtruire, v. a., d(^.molir, renverser. — D^x- 
truitzea, d^sekidatzeay arrasalutzeaj fci- 
lakitzeay hirreratzea, dheghitea. 

DEtruit, te, part.,qu'onaden[ioli, renvers^. 

— Disirmtwky d^sekidatua^ arrjusahMy 
bilakatua^ lurrerahM, deseghiwi. 

Dette, s. f., ce qu'on doit. — Zorha. 



, I 



I , 
1 1 



Deuil, s. in., aflliction, habits fun^bres. — 
Ddluay doliaj Mtuay luldOy ddlkaya, dol- 
gam. 

Deux, adj. num., unit^ double. — Bij bia. 
II Lorsque Tarticle nuroerique basque bat 
(un) accompagne un nom, il prend place 
apr^s lui. Exemple : Un oiseau*: Chori 
bat; un cheval : Zamari bat; roais les au- 
tres se placent corome en francais devant 
le substantif. Exemple : Deux hoinmes : 
IHghizon;iTois femmes : Hiruemasieki^ 
etc. II Deux par deux, deux k deux : Bi- 
razkay binaka, biftazka, biikka. \\ Deux 
(les) : Bihac. || Deux fois : Bi aldiz, U 
Deux fois en) : BietaUy bi alditan, || Deux 
cents : Berrehun. 

Deuxieme, adj., nombre ordinal, second. — 

V Bvjarrm, || Le deuxieme : Bigarrena, [| 
Au deuxieme (k ce qui vient, qui suit en 
premier lieu) : lUgarrenian. || Au deu- 
xieme (i I'endroit du second) : Bigarrene- 
knan. \\ Au deuxieme (a celui qui est apres 
le premier) : Bigarrenari. || Dans le deu- 
xieme (dans celui qui suit le premier) : 
Bigarrenian. \\ Deuxieme (pour le) : Bi- 
garrmarentzal. 

Deuxieuement, adv., en deuxieme ligne. — 
BigarrenkL 

DfiVALiSER, V. a., voler, d^pouiller. — Arra- 
batzi'aj ebastea, ohmntz'eghitea. 

Devancer, v. a., gagner le devant. — Hatnt- 
zintzea. 

Devangier, adj., predecesseur. — Haiut- 
zinekiia, lelu'tigua. \\ pi. m., aieux : Uatnt" 
ziiiekuac. 

Devant , prep, de lieu. — IJa'mtcinean. || 
s. in., partie anterieure : Hamtzina. >j 
Devant (ci) : Leheti. || Le ci-devant mar- 
cliand d'avant : Lehenyo marchanl izan 
ura. 

DEVA^T1ERE, s. f.^ sorte de long tablier. ~ 
Dabantieraj daranlala. 

Devanture, s. f., devant de la boutique. — 
Trampa. 

Devastateur, trice, s., qui devaste. — 
ArroFatzailea. 

Devastation, s. f., ruine d'un pays. — Ar- 
rasadea. 

DfevASTER, V. a., ravager, miner. — Arra- 
sntzea denac erematia. 

Developpement, s. m., action ded^velopper. 
— Zabatkuntza, 

D6vEL0PP£, tR, part., a qui on 6te Tenve- 
veloppe. — Gaina khendua, || Etendu : 



D^ 



- 87 — 



DIA 



ZabaUhia, || Grandi : Handittia. \\ Expli- 

que : EspUkatua, chcheki errana, 
DfevELOPPER, V. a., 6ler renveloppc— ffama 

khenlzea. || Grandir : Handitzca. || Eten- 

dre : Zaballzea, (| Fig., expliquer : Espli- 

katzea, cheheki erraUea, 
Devemr, v. n., changer de mani^re d'etre. 

— Ethortzea. 
Devergonde, adj., sans honte. — Ahalke^ 

gdbea. 
Deyergonder, v. p., perdre loute pudeur.— 

Ahalkea galtzea. 
Deverrouiller, v. a., dler le verron. — 

Dpsmorroiltzea. 
Devers, prep., vers. — HaVe, \\ Par devers 

lui : B^re eskutan. 
Deviation, s. f., action de devier. — Ma- 

kurdurac. 
Devidage, s. m., action de devider. — Baf- 

kadea, harilgadea, arilkadea, arildea, 
DIVIDE, tE y part., mis en 6cheveau. — 

Hailkalua, harilgatua, arilkatna, ariltna, 
Devider, v. a., metlre en^cheveau. —Hail- 

katzea, harilgatzea, arilkatzca, arittzpa. 
Devidecr, ErsE, s., qui d«5vide. — flai/- 

katzailea, harigatzalleay aritzallea, aril- 

taria. 
DfiviDoiR, s. m., instniment pour drvid^r.- 

HaUkayaCj artlkaya. 
Devier, v. n., se d^tourner de la route. — 

Maknrlzea , aider ajhilea , dhbidetzea , 

irebes ytiattia, 
Devin, eresse, s., qui devine, qui predit.— 

Azlitzallea, asmalzalka, igherlea^ phent- 

Jiatzalleay aztinatzaUea. 
Devination, s. f., action de de\lner.— As- 

m6a, ighermena, aztia, aztinay phenlxa- 

memlna, 
Deviner, v. a., prddire, d^couvrir. —Phent- 

ziUzea^ aztialzea, aztiniatzea, asmalzeay 

ighertzea. 
Devineresse, s. f., femme qui se m6le de 

prWire les choses a venir. — Aztizalleaj 

(^ztinatzalleay azfrntzalleOy igherlzallea, 

phentxatsallea, 
Devineur, s. m., de\[n, {dim. — AztitzaUea, 

02tinatzallea, asmatzalkaj ighertzallea, 

phentjcazallea. 
Devisager, v. a., d^figurer. — Kambiatzea. 
I^EvisER, V. n., convcTser. — Elheketatzea 
Dj^voiEMENT, s. ra., flux de ventre. — Hehet 

'tto, ichtvria, nehara. 
'^voiler, v. a., fig., d^couvrir ce qui est 

each*. ^ Samzea. 



1 1 



Devoir, v. n., obligation, dette. — Zorh'- 

izaiea, || s. m., obligation impos^e : Im- 

bidia. 
D^voLU, adj., echu par droit — Ethof- 

kizay berastun. \\ s. in., bin6fice : Ira- 

bacia. 
DifevoLUTioN, s. f. , droit d^volu. — Ethor- 

kimondua, bet^astea, 
D^voRANT, te, adj., qui ddvore, qui avale, 

qui engloutit. — hetxzallea, I| Fig., soif 

ddvorante : Egarriac iihda izdtia. 
DfivoRER, v. a., manger avidement. — Ithoka 

iretxtea, 
Devot, adj. et subs., pieux. — Bedta, 
Devotenent, adv., avec devotion. — Bedtki. 
DEVOTION, s. f., piel6. — Debocionea, debo- 

dm J jaiera, devocida, 
D^vouE, £e, part., dc^di^, consacr^. — Do- 

nekihM. \\ Donn^ sans reserve : Ekar- 

ria, 
Devouer, v. a., dedier, consacrer. — Done- 

kitzea. || Donner sans reserve : Ekarria 

izaUia. 
Dexterit]£ , s. f . , adresse des mains. — 

Adrezia. 
Dextre, 8. f., adroite. — Adreta, 
Dextrement, adv., avec dexterity— Arfr^^W. 
DiABLE, s. m., d^mon. — D^brud, d6mo- 

nida. 
DiABLEMENT , adv. , cxccssivement. — De- 

brUki, 
Diablerie, s. f., action mechanic. — D^brd- 

keria, d^moniokeria. 
DiABLESSE, s. f., femme m^chante. — Df^- 

brdsa, dMimiosa, 
DuBLOTiN, INE, s.^ mechant petit enfant, es- 

pi^gle. — D^brmtchna. 
DiABOLiQUE, adj. du diable, mechant. — D^- 

brmkoki, ddmoniokoki, d^abrilliaj d^a- 

brMana. 
DiABOLiQUEMENT, adv., par une m^chancet^ 

diabolique. — D^brdkij d&inonioki. 
DiAGONAT, s. m., office de diacre. — Diakch 

natua. 
DiACRE, s. m. , promu au diaconat. — Dia- 

kotiarra. 
DiADi^ME, s. m., bandeau royal. — Boillan- 

dea, boillersia. 
DiAGNosTiQUE , adj. et s. , symptcmes. — 

Sennlea. 
DiALECTE, s. m., langue particuli^re. — Len^ 

g^iya, minlzua, hitzcra. 
Dialogue, s. m., conversation. — DiskursOf 

htzketa^ biizekaera. 



DIF 



— 88 — 



DIG 



D1AI4PGUER , V. a. , mellre en dialogue. — 

Hizketatzea^ hitzketatzea^ diskursiighitea 
DiAMANT, 6. m., pierre precieusc. — Dia- 

manta, diamatea, arturghia. \\ Diamant 

brut : Diamanta, laneztalu gabea. 
iDiAM^TRAL, LE, adj., qui est opfos^, — K&n- 

trakHa. 
DiAMETRALEMENT, adv., directeiuent, tout k 

fail oppose. — K&ntra. 
Diam£:tre, s. m., lig^ie droite qui passe par 

le centre d'un cercle ou d'une autre figure 

ronde et qui en marque la largeur. — Mar- 

rerdia. 
Diane, s. f., batterie de tambour. — Diana. 
DiANTRE, s. m., diable, fam. — Demontriaf 

diamuchuay d^morren. 
DiAPHANE , adj. , transparent. — Klara, 

igharghilua. 
DiAPHAN^iTE, s. f., transparence. — Klarla- 

suna, igarghia. ^ 

DiAPRfi, adj., vari^ de couleurs. — Kholore 

diferentez bethea. 
DiAPRURE, s. f. , vari6l6 de couleurs. — Di- 

f^rentki khdloreztattia. 
DiARRHEE, s. f. , flux de ventre. — Ichuriay 

beheitikdaj kdkermy beronzkoa, uchara. 
DiGTATEUR, s. m., souveraiu. — Bakhar- 

manatzailea. || Magistral parmi les Ro- 

mains : Erromataren goyendea. 
DiCTATURE, s. f., dignit(^. — Bakhar baicc 

manatzeko pddored, 
DiCT^E, s. f., ce qu'on dicle. — Izkiribat- 

zeko erraltm diren hilzac. 
DiGTER, V. a., prononcer pour faire ^crire. 

— Hitzez erraitiay izkiribus ^an behar 

diren gauzac. 
DiGTioN,s. f., locution. — Hilza^ erranza, 

ezakia. 
DiGTiOMNAiRE, s. m., vocabulaire. — Hitz- 

teghia, 
DiGTON, s. m., proverbe. — Errana. 
OiETE, s. f., regime. — Dieta, 
/ DiEU, s. m., 6tre supreme, divinity. — Yin- 

kda, jinkiiay jarnkda, yamkOa. 
DiFFAMANT, TE, adj., qui diflame. — Galet- 

sagarria, kalomniagarria, 
DiFFAMATEUR, ^. m., celui qui diffame. — 

Kalamniatzaileay galotsaria. 
DiFFAMATioN, s. f., action de diflamer. — 

Kalomniila, galotsidea. 
DjFFAMATOiRE, adj., qui diffame. — Kdlom- 

nialxuaj galitsilxua. 
DiFFAMER, V. a., d6crire, calomnier. — Ka- 

lomniatzeoj galotsitzea. 



Diff;:remment, adv., d'une mani^re diffe- 

rente. — Diferenki, diferenlki. 
Difference , s. f. , dissemblance. — Dife- 

rentcia. 
DiFF^RENGiER, V. a., distiugucr, mettre dela 

difference. — Distingatzia. 
DiFF^REND, 8. m., d^bat. — Eskatifna^ ezta- 

bofla, II Contestation :i4/^ara9JaJttra^A'i(ia, 

ialazkid^i. 
Different, adj., disseinblable. — Dift^enia. 
DiFFERER, V. a., retarder. — Erretardatzeay 

gkibelatzea, luzatzea, \\ v. n., 6tre diffe- 
rent : Diferent izatea. 
Difficile, adj., malais^. — Dificilaj gaitza, 

gacha, nekeza, errazkea. 
DiFFiGiLEMENT, adv., avec difficult^. — Difi- 

cilki, gaitzeki, gaxtzki^ nekezy errazkez. 
DiFFiGOLTK, s. f., ce qui rend difficile. — 

DifikuUaleay gaUza, nekea^ errazkea. 
DiFFiGULTUEUX, EUSE, adj., qui fait des diffi- 

cultes. — DifikuUosa, galtza, gacha, tie- 

keza^ errazkea. 
DiFFORME, adj., laid; malfaitau pr. et au 

fig. — Gatzki-eghinay chit-itsusia. H De- 
form^ : Erazaka, erakaitza, nwldakoMlza, 

erabaghea, moldegabea. 
DiFFORMiTE, s. f., etat de ce qui est difforme. 

— Eratzdeay erakailzdea. 
DiFFDS, SE, adj., prolixe. — Nahasia, bar- 

nisuria. 
DiFFUSKMENT,adv., d'une maniere difluse. — 

NahasikiCy barnisurirdy hedakiro. 
Diffusion, s. f., action de s'^tendre. — Na- 

hasdura, barnisurteay hedadnra. 
DiGKRER, V. a., faire la digestion. — Dyerih 

zea, ehoiteay chegositzeay eranjatzea, 

ichiritzitzeay ehoiMzea. 
Digestif, ive, adj., qui fait digerer. — Dye- 

rilzalleay chegosagarria, eranjakiUy ichi- 

ritzgarria, ehmkarria. 
Digestion, s. f. , coclion dans Testomac. — 

Dyesticionea, chegosketa, chegoskeray era- 

jaieOy ichiriizilzea, ehoiiza. 
Digitals, s. f., plante. — KMiU}elharra. 
DiGNE, adj., qui nitrite. — Meheda, gaya, 

dinay doyaya. 
DiGNEMENT, adv., d'uno maniere digne. — 

Mechimenduki , gayki, dinokiy dinaro, 

dogatrOy dogaikiro. 
DiGNiTAiRE, s. m., celui qui jouit de digni- 

t6s. — KarguduHy gatlasun. 
DiGNiTE, s. f . , raerite. — Mechimefidua y 

gaitasuntty dinadiay dogaUea. Q Charge 

61ev6e : Goyendea. 



DIR 



— 89 — 



DIS 



Digression, s. f., ce qui est hors de sujet. 

— Esiskina. 

Digue, s. f., reinpart contre les eaux.^Kdya. 
DiLAPiDER, V. a. , d^penser follement. — 

Malaproposki gastatzea. 
Dilatation , s. f. , action de dilater. — 

Zdbaldura, hedaduraj berretdj Idrgadura^ 

amorra, 
Dilater, v. a. et p., ^tendre, ^largir. — 

Zdhaltzea, hedatzea^ berreizea^ Idrgat- 

zea, amor'^niaUea. 
DiLiGEMUENT, adv. , proiTiptement. — Fit^, 

bMan, prt^tuki, bMhala. 
Diligence, s. f., cfl6rit6, vitesse. — Arin- 

dedy lasterra. \\ Yoiture publique : Dili- 

jencia^ kdrrosa. 
Diligent, te, adj., prompt. — Bizia. || 

Laborieux : Langhileay lanari lothuay 

yarrikia. 
DiLUviEN, ne, adj., du deluge. — TulubuH 

kua. Pluie diiuvienne : Phesia. 
DiMANGHE, s. m., jour de la semaine. — 

Dime, s. f., tribut du dixiime des produits 

de la terre. — DHchima, detch^maj amar- 

garrena. 
Dimension, s. f., ^tendue. — Andilasuna. 
DiMiNu£, £e, part., amoindri. — GViHtiMy 

erkindmiy tchipitua. 
DiMiNUER, V. a. et n., amoindrir. — GUtit- 

zea, erkintzea, tchipitzea. 
DiMiNUTiF, IVE, adj. et s. m., qui diminue. 

— GiUikorra, keghe%kda. 
DiMimiTiON, s. f., rabais, amoindrissement. 

— GiUimendtia, kegheya. 
DiNDE, s. f., poule d'Inde. — Indioilud. 
DiNDON, s. m., coq d'Inde. — IndMlud. 
DiN£, s. m., le diner, repas au milieu du 

jour. — Bdzkaria. 
Diner, V. a., prendre le diner. — Bdzkaltzea. 
DiNEUR, s. m., celui dont le repas principal 

est le diner, grand mangeur. — BazkaU- 

zatlea. 
DiocfesAiN, s. m., qui est du diocfese. — 

Diosesakuay aphezpiknaren barruiidkua. 
Diocese, s. m., ^tendue de juridiction d'un 

^v6ch6. — Diosesay aphezpiknaren bar- 

rutid. 
DiPHTHONGUE, s. f., junction de deux voyel- 

les qui ne font qu'un son. — Bibechada. 
DiPLdME, s. m., acte public. — Dipldma. 
Dire, v. a., exprimer ; v. p., se pr^tendre. 

— Erraltia. || s. m., ce qu'on avance, 

pal. : Errand. || Dit, dite : Erran^ erram. 



♦#»'! 



Direct, adj., qui va droit. — Chuchen. 
DiRECTEMENT, adv., eu ligne directe. — Chu- 

ckenki. 
DiRECTEUR, TRICE, s., qui dirigc. — Diretora. 
Direction, s. f., conduite. — Konduta, ghi- 

gandea. || Emploi du directeur : Direcio- 

nea. \\ Tendance : Ekarria. 
DmiGER, V. a., conduire, dinger vers. — 

Ghidatzea. 
Discernehent, s. m., action de discemer. — 

EzaUtzay ezagutza, 
DiscERNER, V. a., distinguer. — Ezagutzea. 

ezatttzea. 
Disciple, s. m. , icolier, sectateur. — Diet- 

pulua, ikaslea. 
Disciplinarle, adj., docile. — Irakaskorra, 

irdkaskoya. 
Discipline, s. f., riglement. — Irakasdea. 
II Fouet : Azote kdlpiac. j] Donner le 

fouet {k un enfant) : Iphurdian, iphurdi- 

tan. II Peine du fouet (donner des coups 

de fouet) : Azotatzea. 
Discipline, iSe, adj., tenu dans Tordre. — 

Irakasia. 
Discipliner, v. a., r^gler. — Irakastea. 
Discontinuation, s. f., acte de discontinuer. 

— Gheldiay baragda^ gheradea. 
Discontinuer, v. a. et n., cesser. — Ghel- 

ditzeaj baratzea^ gheratzea. 
Disconvenance, s. f., acte de disconvenir. — 

D4serag6a. 
Disconvenir, v. n., ne pas tomber d'accord. 

— D^serakidatzeay d^selkidatzea. 
Discord, adj., discordant, terme de musi- 

que. — Bdtsokea. 
Discordance, s. f., sans harmonie dans la 

voix. — Bdtsoketasuna. 
Discordant, te, adj., qui n'est point d'ac- 

cord, instrument discordant. — Edtsokea, 

instrument faltxoa. \\ Voix discordante : 

Bdza faltxoa. \\ Fig., humeurs discordan- 

tes, incompatibles : Elkarrekilan ecin 

ethorriac. 
Discorde, s. f., dissension. — D^songundea, 

dSserakida. asarrea. 
Discoureur, euse, 8. , grand parleur. — El- 

hekataria. ilkmkaria. 
DiSGOURiR, V. n. , parler longuement. — £1- 

heketatzea, ilkustetzea, ilktisitzea. 
DiscouRS, s. m., assemblage de paroles. -— 

DiskHrsay sdlasa, jdlasa^ gdyea. \\ Faculty 

rationnelle : Bkmkaya. 
DiscouRTOis, adj., sans courtoisie. — D^- 

Bartzoniia^ diskortesa. 

19 



DIS 



— 90 — 



DIS 



DiSGOURTOisiE, s. f., Hianque de courtoisie. 
— D^sarlzontea* d^skorlesia, (Usbaghi- 
runea. 

Discredit, s. m., perte de credit, d'estime , 
de pouvoir, d'autoritc. — D^smendea, me- 
nandeajOmendagheaj krediiic gated. || Ne 
plus trouver a empninter : D^mallegtieay 
d^zorustay krediiic gabea. 

DischtDirty tEy adj., en discredit.— iirre(2i7a.3: 
gabettuiy d^smendatuay menandetua, omen- 
daghetua. || Qui ne trouve plus k empnin- 
ter : D^smalleghetna, d^zormtahiay kre- 
ditaz gabetuQy kredihia galdua, 

DiSGRi^DiTER, V. a., nuire au credit. — Dis- 
nimdatzeay menandetzea, amendaghelzeay 
kredita gahztea. 

DiSGRET, £:te, adj., prudent, reteuu dans les 
paroles et les actions. — Diskreta , be- 
reistay zdghieray zurrdy zuhurray ichila. 

DiscR^TEMENT, advl, avec discretion. — Be- 
reiskiy zoghierki, zurkiy zuhurki, ichilki, 
ichiliCy diskretki. 

Discretion, s. f., circonspectioii. — Diskre- 
cioneay zurtasunay zuburtasnnay bereis- 
tasunGy zdghiertasuna, \\ A discretion, k 
volonte : AUsarkij nahi bezembat. 

DiSGULPATioN, s. f., actiou de disculper ou 
se disculper. — EskiUa. 

Disculper, v. a. , justiiier. — Yustificatzea, 
obmkentzeay atlzakidatzea. 

Discussion , s. f. , contestation. — AharOy 
talazkidOy jakiraskida. 

DiSGUTER, V. a., contester. — Aharatzeay 
talazkidalzeay jakiraskidatzea. 

DiSERT, TE, adj., qui parle ais^ment et avec 
quelque ^l^gance. — Erratle Merra. 

DiSETTE, s. f., manque du nicessaire. — 
Gosetia. 

DisEUR, EUSE, s., qui dit, fam. — Elheke- 
taria. 

Disgrace, s. f., d^faveur, malheur. — D^- 
gracia, d^sagradamendua, ondikday ma- 
churretty dCatnkaUzay ddakabeay z6ri- 
gaiztoay malhurra. 

DiSGRAciER, V. a., priver de ses graces, de 
ses faveurs. —D^sgraciaizeay ondikotzeay 
machurtzeay dOainkatzeay dCakabelzea, 
zdrigaiztea. 

DiSGRAciEusEMENT, adv., d'uue mani^re dis- 

gracieuse. — Graciaric gabe, disgracioski. 

II D'une maniere malheureuse : D^sgra- 

ciaz, ondikdkiy machurki, ddamkattzki, 

ddakabekiy z6riga%ztokiy malhuruski. 

DisGRAGiEUX, EU3E; adj.^ d^agr^able^ sans 



gr^e. — Desgraciastxua, graciaric gabe. 
II Malheureux : MalhurusOy ondikoisuay 
machurtxuay ddainkaiUua, ddakabeijcua, 
z6rigaU8ua. 

DisGR^GATiON, s. f., diffusion. — D^^biliea. 

Disgr£ger, v. a., s^parer, Eloigner. — D^- 
biltzea. 

DisjoiNDRE, V. a., s^parer. — Aphartaizea^ 
s^aralzetty paraghetzeay partagheisea^ 
b^ecitzea, beretztea. 

Dislocation, s. f., d^boitement d'an os. — 
Ihartadura. 

DisloquE, tEy part., debolti. — Inartaiua. 

DisLOQUER , V. a. , ddmettre , d^boiter. — 
Inartalzea. 

DisPARAiTRE, V. n., cesscr de paraltre. — 
D^saghertzea, gordetzeoy kUkAUzea. 

Disparate, s. f. et adj., manque de rapport. 
— Diferenta, disparatea, ezkatda^ elkar- 
rekilan gaizki ddadn gauzac. 

Disparity, s. f., difference. — D6$bekaldeay 
diferentcia. 

Disparition, s. f., action de disparaitre. — 
Desagheria, d^saghiria, 

DisPENDiEUX, adj., tr^s-coiiteux. — G<uln 
handikikiy hainitz gostaya. 

Dispense, s. f., exemption, permission. — 
Legaskeay dispenlsa. \\ Liberation, afiiran- 
chissement : Lokabea. 

Dispenser, v. a., exempter, ^viter. — Dts- 
pentsatzea, legasketzea. || Lib&^r , af- 
franchir : Lokabetzea. 

DisPERSER, V. a., r^pandre, dissiper. — Bar- 
reiyatzeay ga$tatzeay darheiatzeay franii* 
citzea, banatzeay banakazkalzea. 

Dispersion, s. f. , action de disperser. — BoT" 
reiyamenduay banazkadeay banaddea. 

DispONmLE, adj., dont on peut disposer. — 
Libro. 

Dispos, 8. m., agile. — TrempuaUy arin 
arina, arina, isialgaratua. 

Disposer, v. a. el n., preparer, arranger. — 
AniolatzeGy arritnatzea, komponlzeay 
aphamtzeay arrenyatzea. || Hettre en bon 
ordre : Maneratzea. || Transfer t de pro- 
priety : Seguntatzea, onorditzea. || Deter- 
miner : Desegobitzea. \\ Decider : Eraha- 
kitzeay trenkatzea. || Se preparer : Pres- 
taizea, || Se disposer ^nn acte : Abiatzea. 

DisposiTiF, EVE, adj., qui dispose. — Ma$^ 
rakUM, 

Disposition, s. f.^ arrangement. — Ant6la'^ 
mendua, kamponduray aphaindura. Q Dis- 
position^ mandat^ d^cr^l : NaUdarra^ k- 



DIS 



-- 91 — 



DIS 



tezarrd, erabakdea, \\ Action de dispo- 
ser, aptitude : Erabilktintza. || Disposi- 
tion, pouvoir : Menea, mendeGj boterea^ 
podorea. || De cette mani^re : Prestaera, 
manayda. \\ Force : Almena. |] Pouvoir 
qui s'aecorde pour quelque objet : Alor- 
dea. II Arbitrage : Eskukoera, aUtakifia, 
erabakia. 

Disproportion, s. f., inigaliti. — Dingheaj 
dmgkeaj dindekabeay doMekabea, d^si- 
goldeOy berdinesay bardinkaUza, desce- 
latda. 

Disproportionn£, £e, part., sans proportion. 
Dinghettm, d&ighetuay dindekabetnay doi- 
dekabetuGj d^sigoldettlay bardinestua^ bar- 
dinkaiiztuu, discelaitua. 

Disproportionn£ment, adv., sans proportion. 
— DingherOy do^ghero, dindekabero, doi- 
dekabero. 

DispROPORTioNNER, V. a., s'eloigiier des pro- 
portions. — Dinghetzea^ doighetzeUj din- 
dekabetzeay doidekabeizea , descelattzea. 

Dispute, s. f., d^bat, contestation. — Eska- 
(itna, ezpattay kikitza, aUciabartzea, \\ 
Querelle : MOkoka^ asarrera, ateld^ er- 
rierta, gatazka^ ahara. \\ Violente dis- 
pute : Aharra. 

DispuTER, V. n., contester, d^battre. — Es- 

katimatzea, espaUzea, Mkitzeaj ancitzea. 

U Quereller : Mdkolotzea, ateldtzea^ er- 

riertzea, aharaizea, gatazkatzea. \\ Se 

disputer violeinment : Aharratzea. 

DispuTEUR, 8. m., qui dispute. — JUdkoka- 
ria, ahararta, egarkitzallea, ezpaUaria, 
eskatimakay letkiizallea. 

DisQUE, s. in., du soleil. — Ekiaren bollafi" 
dm, iruzkiaren bollandea, iguzkiaren 
hoUandea. || De la lune : Ilharghiaren 
bollandea, arghizaghiaren bollandea. 

Dissection, s. f., action de dissdquer. — Er- 
deroj epaMra. 

DissEMBLABLE, adj., qui n'est point sembla- 
ble. — Dif^enla. 

Dissemblance, s. f., diflKrence. — Dt/i?r^f- 
cia, irtmdighea, anzketasunOy anzokatia- 
sutMy disirunditasuna. 
Dissemblant, te, adj., different. —Irundit- 
sua, disimnditsuaj anzkea^ anzokaxtza, 
difH-enta. 
DissfiMiNER, V. a., r^pandre c* et 1^. - Har- 

reiyalzea^ banadtzea. 
Dissension, s. f., discorde, querelle. -— Nas- 
keria, nahaskeriay kontrestea^ ezpaxta^ 
ktnitrarigda. 



Diss^quer, v. a., anatomiser un corps. — 
Ereiatzea, epakitzea. 

Diss^queur, s. m., celui qui dissique. — 
Ereiatzailea, ^akitzatlea, \\ II ne se dit 
gu6re >qu'avec un adjectif. Un bon, un 
habile diss6queur : ErreiatzaU dna, ^a- 
kitzalle 6na, habilay an/cta, malnusa. 

Dissert ATEUR, s. m., qui disserte. — Eral- 
gutzailea. || D ne se prend guire qu'en 

' mauvaise part. Un ennuyeux dissertateur : 
Eratgutzatle onagarria. 

Dissertation, s. f., examen, discussion. — 
Eralgudea. 

DissERTER, v. n., faire une dissertation. — 
Eralgudetzea. 

DissiMiTLATEUR, s. m., qui dissimule.— Gor- 
dia, faltxda. 

Dissimulation, s. f., action de dissimuler. — 
Gordetasuna. 

DissiMUL^, £e, adj. et s. , artificieux. — 
Gordea, gordia, kheritzatna, d^senkusa- 
tua, ezteraciaj zakurra. || Ruse, fin, sub- 
til : Kheritzatia, ezierazlea. || Feint : Di- 
simulatuay labam, sabelzuriay zuhurra. 

Dissimuler, v. a., cacher sa pens^e. — JDt- 
simulatzea, kherizatzeay ezteradtzea, 
d^senkusatzea. 

DissiPATEUR, trice, s., d^pensior. — Gas- 
tat zalka, irioUea, pillatzalleay eriatzal- 
lea, fundibitaillu. 

Dissipation, s. f., action de dissiper. — 
Eriandeay irioMea. 

Dissipg, tEj adj., livr^ k ses plaisirs. — 
Irimtstta, pilla. 

DissiPER, V. a., disperser, distraire. — Eriat- 
zeOy iri&itzeay pillatzea, gastatzea. || S'd- 
vaporer : Suntsitzm. 

DissoLU, UE,adj.,d^bauch^, lassif. - Liztma^ 
likitxa, araghikoya. 

Dissoluble, adj., qui pent ^tre dissous. — 
Urtzen ahaldena. 

DissoLUMENT, adv., licencieusement. — Lt- 
zunki, likixtku 

Dissolution, s. f., action de dissoudre. — 
Mezguchidea. \\ Der^glement : Ottazkan- 
dea, II Action de fondre : Urtua den 
gaUza, 

DissoLVANT, s. f., t. de chiin., corps propre 
k op^rer la dissolution. — Urtzatlea. 

Dissoudre, v. a., decomposer. — MezgU" 
chitzea. \\ Fondre : Urtzea. \\ Rompre : 
Aiistia. 

DissuADER, v. a., d^tourner d'un dessein. — 
Gdgaztantzea, 



DFV 



— 92 — 



DIX 



Dissuasion, s. f., action^ de dissuader. — 

Gdgaztandea. 
Distance, s. f., intervalle, difference. --Dts- 

tantcitty bidastia. 
Distant, te, adj., eloign^. — Bulos/tlua. 
DiSTENDU, UE, part., fort ^tendu,*- Largaiua. 
DisTENDRE, V. a., dtendre fort. -r- Lar^o/* 

zea^ amor emaUea. 
Distension, s. f., tension violeute. — Lar- 

ga^ray amorra. 
DiSTiLLATEUR, s. ID., qui distille. — Hot" 

ketzallea. 
Distillation, s. f., action de distiller. — 

Itotkera. 
Distiller, v. a., extraire le sue, Fesprit avec 

I'alambic; v. n., couler. — Hotketzea, 
Distillerie, s. f., lieu ou Ton fait la distilla- 
tion en grand. — limketariiia. 
Distinct, te, adj., clair. — Agheria. || S6- 

par^ : Berecha. 
Distingtehent, ady., clairement. — Kldrki, 

n S^parement : Berechki. 
Distinctif, ive, adj., qui distingue. — Be- 

rechkigarriay bdnatkagarria. 
DiSTiNCTioPt, s. f. , difference. — Berechka^ 

benaita. || Egard : Harta, attentcionea. \\ 

Merite : M^ecimendua. 
DisTiNGU^, tz^ part., vu. — Ikhusia. 
DisTiNGUER, V. a., voir. — Ikhustea. \\ Diff^- 

rencier, discemer. — Berechkatzea^ ba~ 

naUzea, bdnaitatzea. 
Distraction, s. f., inapplication. — DesodrrOy 

desarreta. \\ Oubli : Oarkabea. 
Distraire, v. a., s^parer. — Berechtea. || 

Rendre distrait : Ahantzazteay odrkabet- 

zeay disodrizeay dSsarretatzea. || Distraire 

(se) : Alhegheratzea, yostatzeay liberlit' 

zea, dembora pasatzea. 
Distrait, te, adj., inattentif. — Desodrttuiy 

odrkabetu{iy d^sarrelatua. || Part.,separe, 

choisi : Berechia. 
Distribu^, tEy part., partag^. — Phartitua. 
DiSTRiBUER, V. a., partager. — Phartitzea^ 

emaskidaizea. 
DiSTRiBUTEUR, TRICE, s., qui distribue. — 

Phartitzaillea, emaskidatzallea. 
Distribution, s. f., action de distribuer. — 

Emaskida. 
DiYAGUER, V. n., s'^carter de la question. — 

Z6roka(zea. 
Divergent, te, adj., qui s'^carte. — f/ir- 

runtzendena. 
Divers, adj., different; pi., plusieurs. — 

BatzueCy cembettec^ askoc. 



Diversement, adv., differemment. — Dif^- 

renlki. 
DiVERSiFi£, iEy part., varie, differencii. — 

Bertzeghitua. || Varii de diverses cou- 

leurs : Navartua. 
DivERSiFiER, v. a., varier, diff^rencier. — 

Bertzeghitzea. || Varier de diverses cou- 

leurs : Navartzea. 
Diversity, s. f., variety. — Banaitaj bersa- 

kea. 
Divertir, v. a. et p., se rejouir. — Alhe- 
gheratzea , Uriiazea. || S'amuser , se di- 
vertir : Yostatzea, egurastea. \\ Divertir 

(se) de quelque pens^e : Desoartzeaj de- 

sarretatzea. 
Divertissant, te, adj., qui divertit. — Y^m- 

iagarria^ liberiigarriay eguragarria. 
Divertissement, s. m., action de diverlir. — 

Yosteta, libertimenduay eguradea. 
Dividenbe, s. m., nombre k divisor. — Phar- 

titzekHai 
DiviN, iNE, adj., de Dieu. — Yatnkozkoay 

yinkoskda. || Fig., excellent : Gatnekua, 

dibinda. 
Divination, s. f., action de deviner. — As- 

mda, ighermenay aztinantza. 
Divinement, adv., d'une mani^re divine. — 

Yinkoskiy yainkoskiy yainkoskird. Q D*une 

mani^re superieure : Gainekiy dibinoki. 
DiviNisER, V. a., reconnaitre pour divin. — 

Yatnkosteay yinkostea. 
Divinity, s. f., essence divine. — Yainkota-- 

8una, yamkosdea, yinkotasuna. \\ Dieu : 

Yamkday yinkda. 
DivisER, V. a., partager. — PhartUzea. || 

Mettre la discorde, d^sunir : Barreiyalzeay 

asarraztea. 
DivisEUR, s. m., nombre qui divise. — Phar- 

iiizaUea. 
Divisible, adj., qu'on pent divisor. — Pfcir- 

litzeti ahal dena, neygarriay beredgarria. 
Division, s. f., partage. — Partayuay uzkuya, 

uzkdtty uzkurray berezdea. \\ Fig., dis- 
corde : Eskatima^ nahasda. 
Divorce, s. in., rupture de mariage. — D^- 

sezkondea. 
Divorcer, v. n., rompre le mariage. — D^ 

sezkontzea. 
Divulgation, s. f., action de divulguer. — 

Olsandeay salaketa. 
Divulguer, v. a., rendre public. — OUan- 

detzea, salatzea. 
Dix, adj. numerique. — Amar.,^' 
Dix-HUiT, adj., nombre. — Emezortzi. 



DOM 



9S 



DON 



Dixi£:me, adj. ord., s. m., dixiime partie. 

— Amargarrena. 
DixifeMEMENT , adv. , en dixifeme lieu. — 

Amargarrenian. 
Dix-NEUF, adj., norabre. — Emeretzi. 
Dix-SEPT, adj., nombre. — Amazazpi, 
DizAiNE, s. f. (une), total de dix. — Amar 

bat. 
Docile, adj. , facile k gouverner. — Obe- 

dientaj irakazkaya, umilla. 
DociLEMENT , adv., avec docility. — Oben-- 

dientki, umtIM, irakazkiro. 
Docility, s. f., disposition k obdir. — Umil- 

tasufMy obedimtasunay irakaztasuna. 
DocTE, s. m., savant. — Yakinaj yafttna, 

jakina, irakasia. 
DoGTEMENT, adv., d'une mani^re docte. — 

Yakinkiy irakasird, iraskird. 
DocTEUR, s. m., qui est promu au'plus haut 
degrd de quelque faculty. — Ddtora. \\ 
Fig., savant, habile : Yakina. 
Doctrine, s. f., savoir, enseignement. — 

Irakasdea. 
Document, s. ro., renseignement. — Peza. 
DoGME, s» m., point de doctrine. — Era^ 

kasia, 
Dogue, s. m., gros chien de boucher. — 

Alanda. 

Doigt, s. m., partie de la main. — Erria. 

DoL^ANGE, s. f.,plainte, fam. — Gatzoaldia^ 

espd, errenkuray arrenkura, arranguraj 

k^dy keisa. En Biscayen , ces deux der- 

niers mots signifient fatigue. 

DoLEMMENT, adv., d'uuo mani^re dolente. — 

Gatzoaldikiy espdkiy errenkuraki. 
DoLENT, adj., triste, fam. — Minduna, tris- 
tky trichtia^ kejatsuay kejdtiay arrenku- 
rafia, arranguratia. 
DoMAiNE , s. m. , biens-fonds. — Mempeay 

jabariay bringhia. 
DdME, s. m., voAte demi-sphirique. — Ga- 

mrbea. 
DoMESTJciTfi, s. f., 6tat domestique. — Mor- 
roytasunay sehitasuna^ seyatasum, bira- 
betasuna. 
Domestique, adj., serviteur, terme g^n^ri- 
que. — Sehiay seya, mirabeay morroya. 
II Domestique m&le : Mutill. \\ Servante : 
Neskamia. 
DoMESTiQUEMENT , adv., ou domostiquo. — 

Sehiki, seykiy mirabetki^ morroyki. 
Domicile, s. m., demeure, logis. — £jo»- 
kkm, egoitza. \\ A domicile : Egonlekuan. 
Domicilii, ee, part., restant a. ■— Egoku 



DoMiciLiER (se), v. p., fixer sa demeure. — 
Egoitea. 

Dominant, te, adj., qui domine par sa puis- 
sance. — Jabariidinay memp&luna, 6rtV»- 
gaya. \\ Qui domine par sa hauteur : Gd- 
ragd izatia^ altdago izatia. 

DoMiNATEUR , TRICE , s. , qui domiuo. — 
Jabarikaria, jabaritzalleay mempelariay 
mempetzalleay bringhillea. 

Domination, s. f. , puissance. — JabarideCy 
mempeay bringhidea. 

Dominer, v. n. et a., commander. — Manat- 
zea. II Fig., 6treau-dessusdesa puissance. 
Jabaritzea, mempetzeay bringhiaizea. || 
Dominer par sa hauteur : Gdragoy altdago 
izattia. 

Dommage, s. m., perte, prejudice. — Bide- 
gabeay khdltea, damaiya. || Quel preju- 
dice ! Cer bidegabea. 

Dompter, v. a., assujettir. — Esilzeay ez^ 
tea, cebatzeay tnaltsotzea. 

DoMPTEUR, s. m.,quidompte. — Esitzatleay 
eztelleay cebatzelleay maltsotzallea. 

Don, s. m., present. — Prisenta^ orrottza^ 
pena. \\ Talent : TalendiMy emaUza. \\ 
Dotation naturelle : Doainac (en basque 
se dit au pluriel). 

DoNATEUR, TRICE, s., qui fait donation. — 
Ematlea. 

Donation, s. f., don par acte public. — 
EmaUza. 

DoNC, conj., ainsi. — BekaZy beraz. 

DoNNER, V. a., n. et p., faire don, presen- 
ter, avoir vu heurter. — EmaUea. \\ Don- 
nez-moi cela : Ekhartzu ori, indazu ori, 
emanezazuori. || Donnez-lui cela : £m($zti 
ort. 

DoNNEUR, EUSE, s., qui donne, fam. — 
Emailea. 

DoNT, particule qu? se met au lieu de qui, 
duquel, de laquelle. Voutez-vous connai- 
tre celui dont (de qui) je suis le fils. — 
EzagtUu nahi duzu noren (nor-en de qui) 
semia naizen. jj Celui dont (duquel) vous 
parlez : Nortaz (nor-taz duquel) mintzo 
beitzaren. \\ La personne dont (de laquelle) 
vous parlez : Mintzo zaren presuna har- 
TAz (har^taz de laquelle). || II se dit aussi 
pour avec lequel, avec laquelle, avec les- 
quels, avec lesquelles. Celui ou celle dont 
(pour lequel, laquelle, lesquels, lesquelles) 
j'ai porte les meubles est ou sont ici : 
Norentzat (nor-en-tzat celui ou celle pour 
lequel), etc. (On reinarque que ndrenl^af 



DOU 



-94 



DRA 



n'a nhgenre ni pluriel), ekharri beitUtU 
mobliac emen dago (est) edo dagoci (sont). 
II se dit aussi pour de quoi. C'est selon ce 
dont (de quoi) il s'agit : Eya gauza cer^ 
den (cer-den de quoi, quelle chose). 

DoR^NAVANT, adv., k Tavenir. — Etnendic 
haintcina. 

DoRER, V. a., enduire, couvrir d'or. — Ur- 
reztfltzia. 

DoREUR, EUSE, s., qui dore. — Urreztatzai- 
lea. 

Dormant, te, adj., qui dorl. — Ld. 

DoRMEUR, EUSE, s., qui dort. — Ld'ghileay 
Idtia, Idtitzarra, IdzarraJ 

DoRMiR, Y. n., 6tre dans le sommeil ; s. m., 
le sommeil. — Ld'ghitea. 

DoRMiTiF, ivE, adj., qui fait donnir. — Ld- 
kartzatkay Idgaletzailea. 

DoRTOiR, s. ro., corridor pour dormir. — 
Etzindeghiaj etzan tokitty etznuntza. 

DoRURE, s. f., art de dorer. — Urreria. 

Dos, s. m., partie post6rieure des corps. — 
Bizkarra. 

Dose, s. f., quantity prescrile. — Phartea. 

Dossier, s. m. , dos d'un fauteuil, d'une chaise, 
d'un banc. — Aldostea. || Dossier de pa- 
piers ou d'dcrits : Aldazpia. [| Dossier 
d*un lit : Oheburuay odpurua, ohatze 
bfArua. 

Dot, s. f., bien apport^ par une fille qui se 
marie ou prend le voile. — Dothea^ ddtia, 
alagoza. 

Dotation, s. f., action de doter une fiancee. 
Doiacionea. || Don volontaire^ une eg^lise, 
etc. : OndokarteGy gozamendea. 

DoTi^, fiE, part., ayant une dol. — Dotha- 
tday ddtatikiy alagoztua. \\ D'un don vo- 
lontaire k une ^glise, etc. : OndokartiMy 
gozamendatua. || De qualit^s, de graces : 
Doatndua. 

DoTER, V. a., donner une dot i une fille, k 
un gar^on. — Dothatzeay ddtatzea^ ala-- 
gozatzea, || Doter une ^glise, etc. : Ondo- 
kartetzen, gozamentzea. \\ Doter, omer, 
de belles qualit^s, de gr&ces, de dons : 
Doatntzea. 

DouANE, s. f., lieu oA se paie le droit des 
marchandises allant ou venant de Tetran- 
ger. — AdMna. 

DouANiER, 8. ro., pr6pos6 de la douane. — 
Giiarda. 

Double, adj., qui vaut, p^se ou contient deux 
fois autant. — Ddblia. \\ Fig. , traitre : 
Zikria. || Objet compost de deux chuses. 



deux fois : Bambesteko, bidebiko, biseia- 

kua. II Double (en), en deux : Ddblian, 

bitanj bambestea, biderbia. 
DouBLEMENT, ady., en deux mani^res. — 

Ddbleki. 
DouBLER, V. a., mettre le double. — Ddblai- 

zitty ddblatzeay biderbitzea. || Mettre en 

doublure : Forralzia. |j Doubter, plier : 

Tolestatzeay plegatzea, sustatzea. || Dou- 

bler, courber : Makurtzia. 
Doublure, s. f. , ce qui double une ^toffe. 

Horradura, fdrradura. 
DoucEATRE, adj., d'une douceur fade. — 

EzlUxtM. 
DoucEMENT, adv., d*une maniire douce, peu 

k peu. — Emeki. 
DoucEREUx, EUSE, adj. et s. m., fade. — 

Eztitxua. 
DoucETTE, s. f., plante. C*est la m&che. — 

IMzetd. 
Douceur, s. f., quality de ce qui est doux, 

profits. — Ezlitasuna. 
DouiLLET, TE, adj. ct s., tendre et d^licat. 

— Beratzay manettay matnaixwi. 
DouiLLETTEMENT, adv., d'uue mani^re douil- 

lette. — Beratzkiy maneki, mainuki. 
DouLEUR, s. f., mal de corps ou d*esprit. — 

Dolor etty oinacea, onorta, patrakaria. 
DouLOUREUSEMENT, adv., avoc douleur. — 

Dolorezki, minez, somiiiery minkirdy so- 

minkird. 
Douloureux, euse, adj., qui cause douleur. 

— Doloregarriay doloretxua. 
DouTE, s. m., incertitude. — DA'fa. 
DouTER, V. n., 6tre en doute. — Dudaizea, 
DouTEUSEMENT, adv. , avoc doute. — Duda-- 

rekin, dtidaekin. 
DouTEUx, EUSE, adj., incerlain. — DMakua. 

II Personne qui doute de tout : Dudakorra, 
DouvE, s. f., planche d'un tonneau. — Pi-- 

pola, pipollay barrata. 
Doux, CE, adj., ce qui est doux. — EztiOy 

gOzua. 
DouzAiNE, s. f., nombre de douze. — Dot-- 

zena. 
Douze, adj. numirique. — Amabi. 
Douzi^HE, adj., nombre ordinal de douze, 

douziime partie. — Amabigarrena. 
Douzi^BiEMENT, adv., en douzi^me lieu. — 

Amabigarrenki. 
• Doyen, ne, s., le plus ancien d'un corps en 

reception. — Zaharrena. 
Dragee, s. f., amande couverte de sucre. — 

Grdchetty dnona. 



DRO 



— 95 — 



DUP 



Dragon, s. no., cavalier. — Drdgona^ cin- 
zaldizkda. \\ Esp^ce de serpents : Eren- 
siighia. \\ Tache qui vient k la prunella de 
I'Geil : ZUria^ beghilaHsday odeyd. 

Dragonne, s. f., noeud d'ip^e. — Ezpatd- 
lokdrria. 

Drap, s. m.j ^toffe de laine. — Landerra, 
6yala. || Drap de lit : Mihisea , mihisay 
izarea, matndireay manyria. 

Drapeau, 8. m.^ enseighe d*infanterie. — 
Bandera. || Maillot : Chatarra. 

Draperie, s. f., manufacture de drap. — 
Laiiderrateghia, 

Drapier, s. m., marchand de drap. — Lan- 
der-sallzaika. \\ Fabricant de drap : Lan- 
dertaria. 

Dresser, v. n. et p., lever, 6riger. — Chd" 
iitzea. || Rcndre droit : ChfUhentzea. \\ 
Rendre propre k quelque chose, adroit : 
Trebetzeaj duttutzea. \\ Dresser (un che- 
val) : Ezteaj eztia. \\ Celui qui le dresse : 
Eztaika. || Qui est dress^ (le cheval) : 
Ezia. 

Drille, s. do., bon compagnon. — ItsumU" 
tillaj itusuaUrrea. || Chiffon : Tcharpila. 

Drogue, s. f. roarchandise que vend I'apo- 
thicaire. — Droga, likurtay likaka. 

Droguerie, s. f., toutes sortes de drogues. 

— Drogheria, likaldea, likurtadea, 
Droguiste, s. m., marchand de drogues. — 

— Droghista, liktirtariay likaltariay dro- 
garia. 

Droit, adj., non courb6, debout. — CW- 
chetMy zucena. \\ Fig., Equitable: CA<I- 
chenay yustikiy zucena. || s. m., justice, 
loi, taxe : Dretchua. [| Droit d'exportation 
par mer : Aberia. || Droit canonique : 
Elizako dretchuaj eletzaraHdea, elkza- 
neutartea. || Droit, loi, r^le : Neurtartea, 
araudeaj dretchua, kghea, erreghela. || 
Selon le droit : AraudeZy neiitardez, dret- 
cho araberan. || Droit civil : UritaraUdeay 
iritaraudeay urinetitartea. || Droit des 
gens : Oitaraudea, Mneiurtartea. || Droit 
divin : Yinkdaren dretchua, yainkoarau- 
dea, yainkoneurtartea. y Droit humain : 
Yendearen dretchua^ ghizarandeay ghiza- 
neurtartea. || Droit naturel : Zor deret- 
chua, sortaraudea, sorneiirtea. || Droit 
positif : NattaraMea , natneUrtartea , 
fghiazko dretchu. || Droit, action : Zu- 
cendy krdenay margday deretchda. || Droit, 
solde, paye : Saria, kisaria, pdga. || Droits 
droitort : Zucentasuna, zuceniea^ artea. 



II Juste : Margodea. || Droite (mai^) : Esku 
eskiiyna. || Droite (k) : EskHyn. 

Droit, adv., directement.— CAtk:A^ zucen. 

Droitement, adv., equitablement. — ChU- 
chenki, zucenki. 

Droitier, £re, s., qui se sert de la main 
droite. — EskHyna. 

Droiture, s. f., (^quit^ ; adv., directement. 
— ChUichentasuna, zucentasuna. 

Dr6le , adj., plaisant. — Drdliay bitchia, 
dostirMitxua. 

Dr6lehent, adv., d'une maniire dr61e. — 
Drdleki, bitchikiy dostirddiki. 

Dr6lerie, s. f., chose drdle. — Drdkkeria, 
bitchikeriay ddslirMikeria. 

Du, particule, pour de le. — Aren, haren, 
dz. II Du, particule qui tient lieu de la pre- 
position de et de Tarticle le : Aren, az. 
II Du, part, du g^nitif. Du fils : Semedren 
(seme-dren). \\ AM., du SlsiSemedz, 
(seme-dz). \\ Gen. , du mien : Enedren 
(Ened-ren). || Abl.,dumien : Enedz {ene- 
dz). II G^n.yd\xi\en:Hiredren(hiredren). 
Abl., du tien : Hiredz (hire-dz). \\ G^n., 
du sien : Harendren (haren-dren). \\ Abl., 
du sien : Harendz (hare-tidz). || G^n., 
du ndtre : Gilredren (jgi&re'dren). \\ Abl. , 
du n6tre : GUredz (gUire-dz). || G6n., du 
v6tre : ZUredren (zUred-ren). || Abl., du 
y(i\rQ'.ZiJLreaz{z^re'dz). G^n., duleur: 
Heyendren (heyen-dren). || Abl., du leur: 
Heyendz (heyen-dz). 

DA, s. m., ce qui est dA, devoir. — Zdry 
zdrra. 

Due, s. m., dignity. — D4kea. 

DuGHESSE, s. f., dignity. — THkesa. 

Duch£, s. ro., seigneurie ducale. — DAkea- 
ren mempea, dUikearen barrutia. 

Duel, s. m., combat d'homme4 homme. — 
Dichiddy disida, biktia. 

DuELLiSTE, s. m., qui se bat en duel. — 
Dichidaria, disidaria, bikudaria. 

Dune, s. f.,colline sablonneuse. — Arepillaf 
ondar-mijinda. 

Dupe, s. f. , qui est tromp^. — Enganatua, 
enganatuUy cUzipetuay batratua, trumpa-^ 
tua. 

DuPER, V. a., tromper. — Enganalzeay en-- 
ganatzeuy atzipatzeay bairatzeay tram-- 
patzea. 

DuPERiE, s. f., tromperie. — Enganuay en-' 
ganua^ enganakeria , atzipekeriay baira^ 
keriay trumpakeria. 

DcpEURi s. m., troropeur. — £n^anal<)^(riH 



£bo 



— 96 



I^R 



fed, enganatzallea, atzipetzallea, gatntai" 

zallMy bairataria, trumpatzailea. 
Duplicity, s. f., ^tat de ce qui est double; 

fig., roauvaise foi. — Enganadi^ , enga- 

nida, gatnta, atzipea, baira, dliboka. 
DuR, adj., ferme ; fig., rude, inbumain, p6- 

nible. — G6g6rra. 
Durable, adj., qui doit durer. — Jraiin- 

garria. 
DuRANT, pr6p., pendant. — DiraHeno. 
DuRGiR, V. a. et n., rendre, devenir dur. — 
• Gdgdrtzeay gdgdrtzia. 
DuRCissEMENT, s. HI., itat duFci. — Gdgdr- 

tasuna. 
Dur£e, 8. f. , temps qu*une chose dure. — 

Iraupena. 
DuREMENT, adv., avoc duretS. — Gdg6rki. 
Durer, v. a., continuer d'etre. — Irauiia. 
DuRETi^ s. f., quality dure, paroles dures.— 

G6g6rta9unay gdg&rkeria. 



DuRiLLON, s. m., petit calus. — KdUda, Idr- 

gorra. 
DuTET, s. in.,menue plume. — lAmorchei^y 

lUma-chehia. || Fig., premier poil : like- 

cheiya. 
DuvETEUX, EUSE, adj., qui a du duTet (relati- 

vement k la plume). — Mma'CheiycUxwi. 

n Relativement au poil : Ilhe^heiyatxua. 
Dtnastie, s. f., succession de rois. — £r- 

reghetarsunen-seghida. i Suite de rois ou 

de princes qui ont r^gn^ dans un pays : 

Erreghea arraza bcUen seghida, erreght 

arraza baten seghida, 
Dyssenterie, s. f., sorte de diarrb^e avec 

flux de sang. — BehetUko-odolezlUkiy ku- 

riddnia, sabeltarsunay sabeUarsuna. 
Dtsscnt^rique, adj., de la dyssenterie. — 

Behettiko odolezk6tafzunek6a, kurricid- 

nezkda. 
Dtsurie, s. f., difficult^ d'uriner. — Usuria. 



E 



E, s. m. — Ed. E* } cinqui^me leltre de 

I'alphabet : Abeceko bortzgarren letra. 
Eau, s. f., element liquide. — Ura. |] Eau 

courante, fontaine courante : UrberofUziaj 

iturri jariotia. || Eau dormante : Ur Aela, 

ur ilia. O Eau-de-vie : Agordienta. 
Ebahir (s'), v. p., s'^tonner. — Arritzea. 
Ebahissement^ 8. m., itonnement. — Arri- 

tnendua. 
Ebat, Ebattement, s. ra., passe-temps. — 

Yosteta. 
Eba*ttre(s'),v. p., se divertir. — Yostatzea. 
Eb£ne, s. f., bois de I'dbdnier. — ZUrbeU 

chay zdrbeltza. 
Eb^nier, s. m., arbre. — Ztirbelch*ondoa, 

zUrbeltz-hondoa. 
Eb^niste, s. m. , qui travaille un bois pr£- 

cieux. — ZUrbelchariGy zUrbeltzaria. 
Eblouir, v. a., aveugler par trop d'^clat, de 

lumiire. — Llilloratzea, llillutzea , kan- 

dutzea. 
ElLOUissANT, ANTE, adj., qui 6blouit 

Llilloragarriay llilluragarriay kandutu^ 

garria. 
Eblouissement, s. ro., i\aX de Toeil dbloui. 

— LItKtira, lillurdj kandua. 
Eborgner, v. a., rendre borgne. — Okhert^ 

zea, okhertzia, 
Eboulement , s. m. , action d'^bouler. — 

heherdura^ amda. 



I 



Ebouler, v. n. et p., tomber en s'afiiaissant. 

— Lurreratzea^ gheldika deseghiteOj ba- 
raise lurreralzeray baratche lurreraizera. 

Eboulis, s. m., chose iboulie.—Ansodura^ 

EbourrifjS, i&e, adj., se dit des personnes 

dont le vent a mis en d^sordre la coiffare. 

— Arrdtua. \\ Les cheveux : Arrdtua^ 
fartzitua. 

Ebranch£, £e, part., qui n'a plus de bran- 
ches. — Modorttia. 

Ebrancher, v. a., 6ter les branches. — Md- 
dortzea, adarrac moziea^ abarrac pikai- 
zea. 

Ebranl^, £e, part., second. — Bdmbolatuay 
k&rdatua. H Fig., ^mu : Ighindatua, mu- 
ghindatna. Indecis : DMan. flEtonne: 
Arritua. 

Ebranlehent, s. m., secousse. — Bambo- 
lanza, kordapena. 

Ebranler, v. a., donner des secousses. — 
Bamboleatzea, kordokatzea. 

Ebr£ch£, £e, part., tranchantqui aune ou 
plusieurs briches. — Khamustuay ahas- 
tua, megatztua, mellatuaj mdketxatua. D 
Assiette, pot, etc., qui a une ou plusieurs 
br^ches : Akdstuaj ertzatuaj dntsia, md- 
ketxtua. 

Ebr£gher, v. a., faire une br^che k un ins- 
trument tranchant. — Khamusteaj akas- 
tea^ megaitzeaj mellatzea, mdketxatzia. 



I i 



EGA 



— 97 — 



ECH 



D Faire une brdche k une assiette, un pot, 
etc. : Akasteay ertza aUstea, mdkestea. 

EBRUiTfi, £e, part., divulgu6. — Barreiyatua. 

Ebruiter, v. a., dWulguer. — Barreiyatzea. 

Ebuard, s. m., coin de bois fort dur qui sert 
k fendre les bAches. — JErnal-ztrta, er- 
nal'Zdtza. 

Ebullition, s. f., actede bouillir. — Irakia^ 
idakia. 

EcAiLLE, s. f., ce qui couvre les poissons, 
testac^s, etc. — Eskdta, \\ Ecaille de tor- 
tue ou autre testae^ : Maskarra^ esta-- 
larra. || Ecaille d'oeuf : ArroUze kdskiktj 
arraikUza kdskda. || Ecaille, coquille de 
certains fruits, noix, noisette, etc. : Achala. 
II Ecaille, Eclats de pierre quand on la 
taille : Zdtarria. 

EcAiLLi, £e, adj., convert d'ecailles. — £<- 
katua. II Priv£ d'ecailles : Dhkalaiua. 

EcAiLLER, V. a., 6ter r^caille; v. p., tomber 
par ^cailles. — Diskaiatzea. 

EcAiLLEux, EUSE, adj., qui se l^ve par Ecaille. 

— Eskatatoffiia. 

EcALE, s. f., couverture ext^rieure et qui 
renferme la coque dure de certains fruits. 

— Kdzkarana. \\ Ecaille de noix : Elt- 
zafHrren kdzkarana, Onditaussienfran- 
(ais Scales d*oeufs, de pois, mais en bas- 
que kdz karana ne remplace pas ce terme ; 
pour Toeuf on dit le mot correspondant k 
Ecaille (d'oeuf ) : Kdsktla ; et pour les pois, 
on emploie le root correspondant de cosse 
(de pois) : Leka. 

EcALER, V. a., dter r^cale. — Kdzkaranatzea. 

EcANGu£, £e, part., lin dont la paille est en- 
levde. — Garbatiia. 

EcANGUER, y. a.^ faire tomber la paille du 
lin. — Garbatzia. 

EcARLATE, 8. f., coulcur. — ShkarUita, sti- 
teda. 

EcARLATiNE, adj. J. II ue se dit qu'en parlant 
d'une fifivre qui rend la peau rouge. — 
Kdbardilla. 

EcART, s. m., action de s'icarter, ^loigne- 
ment, digression, il'^cart. —BazlerreaU 
II S'^carter : Bazierkaizia:^ Ecart, car- 
tes que Ton ecarte en jouant : Kartaghea^ 
dhkariea. 

EcARTELER, V. a., mcttre en quatre quar- 
tiers, supplice qu'on faisait souffirir aux 
criminels de l^se-majestd au premier chef, 
en les tirant k quatre chevaux. — Laik 
VharkiafCghiiea^ hUgritzia, laurden- 
hatzia. 



EcARTER, V. a., Eloigner. — Urruntzea, [j 
S'ecarter : Vrrunizea^ aphartalzea^ aUor 
ratzea, \\ Ecarter une carte au jeu : Kar- 
iaghetzea, deskartalzea. 

EccLi&siASTiQUE , adj. et s. m., d'^glise. — 
ElizakHa. \\ Homme d'^glise : Elizatarray 
^IHzatarra, berelarra^ bereterra. \\ Livre 
de TEcriture': Liburu satnduay ekksiai- 
tiko liburua. 

EccL^siASTiQUEMENT, adv., cu occlesiastique. 

— Elizakoki. 
Egervel£, tE, adj., esprit l^ger, ^vapor^.^ 

Arina, buru gabia. 

EcHAFAUD, s. m., elevation en charpente 
pour supplicier. — Eriondd. || Echafaud 
de ma^ou : Aldamida. \\ Echafaud, thea- 
tre de charpenterie dress^ pour divers 
usages : Zdbaya^ sHlarua. 

EcHAFAUDAGE, s. m. , action d'^chafauder. 

— Zdbayda. 
*Eghafauder, v. n., dresser des ichafauds 

pour b&tir. — Zdbaytzea. 
EcHALAS, s. m., etai de cep. — PazotaCj 

matsolac. 
EcHALASSER, V. a., gamir d'^chalas. — Pa- 

zotalzea, matsolatzea. 
EcHALAssi^RE, s. f., Hou plants de toute es- 

p^ce d'arbres ou d'arbrisseaux que Ton 

coupe sans les laisser grandir. — Chara. 
EcHALiER, s. m., cl6ture d'un champ faite 

avec des branches d'arbres pour en former 
^ Tentr^e aux bestiaux. — Esia. 
EcHALOTE, s. f., sorte d*ail. ^ Chalota. 
EcHANCRjg, £e, part., taill^, iyiAi. ^ Chan- 

kratua. 
Eghangrer, v. a., ivider en croissant. — 

Chankratzia. 
Echangrure, s. f., action d'^chancrer. — 

Chankradura. 
Eghange, s. ro., troc. -^ Trukada. 
Echanger, v. a., troquer. — Trukalzea. 
Eguangiste, s. m., qui fait un ^change. — 

Trukatzailea. 
Echantillon, s. ro., petite portion d*une 

chose pour la faire connattre. — Echan- 

tilluna, mMra. 
Eghanvrer, v. a., 6ter les plus grosses che- 

nevottes du chanvre. — Garbatxia. 
Echapp^e, s. f., action imprudente. — £«- 

kapada. 
Eghapper, v. a., n. et p., iviter, se sau- 

ver, fuir. — Eskapatzea. 
Egharde, 8. f., petit ^clat de bois qui entre 
I dans la chaiTt — Eskallac^ eskartac. 



EGL 



— 98 — 



EGO 



EcHARPE, s. f., ^toffe en baudrier ou en 

ceinture. — Charpa. 
EcHARPER, V. a., faire une grande blessure. 

— Chinchilakatjsea. 

EcHAUD^, s. ro., esp^ce de patisserie faite de 

p4te ^chaud^e. — Arroskilla. 
Eghaud£, i^e, part. , mouill^ d'eau chaude. 

- Ugaldalm. 

EcHAUDER, V. a., mouiller d'eau chaude. — 

Ugald^itzeu. 
EcHAUFFigy s. m., odeur causae par une cha- 

leur trop forte. — Erre-usatna. 
Echauff£, i&e, part., qui a pris de la cha- 

leur. — Berotua. 
EcHAUFFEMENT, s. m., action d' ^chauffer. — 

B^rotasuna. 
EcHAUFFER, V. a. et p., rendre chaud. — 

Berotzea. 
EcHi^ANGE, 8. f., terme de paiement. — Ter- 

miiki. 
EcHEG, s. m., perte. — DesgraciOy ondikda^ 

machureay doamkaitzay ddakab^a, zori- 

gaiztday galizeOt galtzapend^ gaUra. || 

D^sagr^ment , chose d^sagr^able, sujet de 

chagrin : Ederresgheay gdzagaUza, gdza- 

ghea, 
EcHELLE, 8. f., machine pour monter et des- 

cendre. — Zurubia^ eskalera, eskallera. 

II Echelie dans les cartes g^ographiques : 

Zurubia, eskdkray eskdla. 
Echelon, s. m., degr^ d'^chelle. — Zuru- 

bietako-makhilay maHay eskdla^-maila. 
EcHEVEAu, s. m.y fil repli6 en plusieurs 

tours. ~ Astaria, 
EcHEVEL^, tE, adj., qui a les cheveux ^pars, 

^chevel^s. — Nastuletm. 
EcHiNE , s. f. , ^pine du dos. — Bizkar- 

ezurra, 
EcHiNER, V. a., rompre I'^chine. — Bizkar- 

ezurra hautxtia. || Echiner (s'), se fati- 

guer k la course ou au travail outre-me- 

sure. — Ehotzea. 
Echo, s. m., son r^fl^chi. — Eyartzuna, 

oyarzuna. 
Eghoir, v. n., arriver par le sort.-frorl^ta. 
EcHOUEMENT, s. m., choc d'un \aisseau cen- 
tre un banc de sable. — Ondarmena. 
EcHOUER, V. a., n. et p.^ donner sur un 

ecueil ou sur la cdte. — Ondarizea, gala- 

retzea, enkallatzea. 
EcLABOUSSER, Y. a., faire jaillir la bouc. — 

Lohiztatzea. 
EcLABOUSSURE, s. f., bouc qui rejaillit. — 

Lohiziakda, 



Eclair, s. m., eclat subit de lumiire. — 

Chimichtay simista, chismistia, cinacia. 
EcLAiRAGE, s. 01., action d'^clairer. — Ar^ 

ghidura. 
Eglairgie, s. f., endroit clair d'un ciel bm- 
* meux, nuageux. —Atheria. || Eclairci, ie, 

diminu^en nombre : Bakhandua. P^^m 

rendu clair : ArghUua. 
Eglairgir, v. a., rendre clair. — Arghilzea. 

11 Diminuer le nombre : 'Bakkanizea. 
Eglaircissement, s. m., explication d'one 

chose obscure, explication que Ton de- 

mande k un homme. — Arghitasuna. 
Eglair£, £e, adj., lumineux, tr^instniit. — 

ArghUua. || part., rendu ddiriArghiiua. 
Eglairer, v. a., illuminer. — ArgkUz&a. 
EcLAmEUR, s. m., qui ^claire. — Argkit- 

zaxlea. 
EcLAT, s. m., morceau brisi. — Pdska, || 

Lueur : Arghiiasuna. || Scintillement : 

Dinlira, distira. 
EcLATANT, TE, adj.,qui delate, qui a de Ve- 

clat. — Distiranta, 
EcLATER, V. n. et pr., se rompre. — Lehert" 

zea. II Briller : Arghitzea. || Faire grand 

bruit : Arrabotxkatzea. 
Eclipse, s. f., interposition d'un astre. — 

Arghea^ arghighea, argusta. 
Eglips£, £e, part., interpose par im astre. 

— Arghelua, arghighetuay argustua, |] 
Convert : Eslalia. \\ Obscurci : JMun- 
dua. 

Eclipser, v. a. et p., couvrir. — Ettaltzea. 
II Fig.,eblouir : lAilhratzea. jj Faire dis- 

paraltre : Gordeizea. || Obscurcir : 11- 

huntzea. 
Eglopp£, adj., qui marche avec peine. — 

Herbala. 
EcLORE, V. n., sortir de la coque. — Sort- 

zea. II S'^panouir : Idekitzea. [| Parallre : 

Agherlzea. 
EcLosiON, 8. f., action d'^clore. — SarUia. 
EcLusE, 8. f., porte d'un canal. — Utichia, 

ughersiaj irapa^ palanga. 
Eglusier, s. ro., celuiqui gouveme Tecluse. 

— Utichilzailed, ughersitza^Uea^ trapai-^ 
zalledy palangaizatlea: 

Egole, s. f., lieu d'^tude. — Eskola. 
Egolier, ig:RE, 8., ^tudiant peu habile. — 

Eskolieray eskolaHnay ikffaslea. 
EcoNDUiRE, V. a. ,» Eloigner, refuser. — IV- 

runtzia. 
EcoNOHE, adj., manager. — QhahArra^ xtf- 

hi^rra, inzurtaria. 



ECR 



-99 — 



ECU 



EcoNOMiB, s. f. , ordre. — ChuhArtamna, 

on2urtea. || Epargne : Esparna. 
Egonomiqde, adj. et s., de I'^conoinie. — 

Onzurrdy'onzuhurra. 
EcoNOMiQUEMENT, adv., avec dconomie. — 

ChuhiArkif onzurki, anzurkird. 
EcoNOMiSER, V. a., manager. — ChuMrki 

ibiUzea. || Mettre de c6t^ : AUaratzea. 
EconcE^ s. f., enveloppe des v^g^taux. — 

Achdlay azila. 
EcoRCER, V. a. ,^ 6ler l'6corce. — Achdla 

khentzea, azdlkaizea. 
EcoRCHE, £e, adj., sans peau. — Ldrrutua, 
EcoRCHER, Y. a., 6ter la peau. ^Ldrrulzea. 

II S'^corcher : LarrtUzea. 
EcoRGHEDR, s. m. , qui ^corche. — Ldrrut- 

zailea, 
EcoRCHURE, s. f., enlevement de peau. — 

Kdramitcha. 
EcossER, Y. a., tirer la cos&e.'—Michkortzea. 
EcossEUR^ EUSE, s., qui icosse.—Michkort- 

zaffea. 
EcoT, s. 'm., quote-part de repas. — Aim- 

badea. 
EcouLEMENT, s. 0)., action de s'^couler. — 

Iradgda, iragazgda. 
EcouLER, V. n. et p., couler dehors, passer. 

— Iracitzea, iragacitzea. 
EcouLER (s')^ fig., passer, se dissiper. || 

Pdsatzea. I Diminuer : GUtitzea. || S'^- 

chapper : Yualfea. 
EcouTE, s.f., lieu oil Ton icoute. — Chekta. 
EcouTER, Y. a., 6tre aux ^coutes, ouir. — 

Adifzea. 
EcouTEUR, EUSE, s., celui qui ^coute. — 

Chektaizallea , cheletarria, adilzatleay 

aUzaika. 
EcRAiGNES, s. f. pi., Teillies de village. — 

Tertulia. 
EcRAs£, 6e, adj., trop aplati. — Lehertua. 
EcRASER, V. a., aplatir, briser. —Lehertzea. 
EcRfiM^, tE, part., dont la cr6rae est enle- 

v^e. ^ Erne gaina khendua, 
EcRfiMER , V. a. , 6ter la crdme. — Esne 

gaim khenizea. 
EcRiig,£E, part., qui apouss^ un grand cri, 

une exclamation. — Deadartu, otsambotu. 
EcRiER (s'), V. p., faire une exclamation. — 

Deadartzea, otsambotzea. 
EcRiRE, V. a., tracer des lettres, composer 

un ouvrage d'esprit. — Ichkiribatzea^ iz- 

kribatzea, eskribatzia. 
EcRiT, s. m., ce qui est 6crit. — Ichkiribua, 

^^kiribMy eskribm. 



EcRiTOiRE, s. f., ce qui contient Fencre. — 

Ichkiribonia^ tinta-lokia. 
EcRiTURE, s. f. , mots Merits. — Eskribtui. 
II Ecriture Sainte : Eskribu sa^ndua, is- 

krilura saindua^ eskritura donatia, 
EcRiVAiN, s. m., qui 6crit, auteur. — Ichkri- 

batzailea, izkiribatzatleay eskribatzatlea. 
s, II Office, metier d'ecrivain : Eskriba^ 

kintza. || Greffier, notaire, tabellion : Es^ 

kribania. \\ Lieu ou se tient cet office : 

Eskribateghia, \\ Lieu oA Ton dcrit, comp- 

toir : Ledkadia. || Ecrivain, clerc, copiste : 

Eskribaria, eskudrdea. 
EcROUELLEs, s. f. pi., humeurs froides. — 

Humore hotzac , gUrintchuac , kdrit^t' 

chuac. 
EcROULEMENT, s. m., actiou de s'^crouler. — 

Ambilka. 
EcROULER (s*), V. p., s'^bouler. — Ambil- 

katzea^ erortzea. 
EcROUTER, Y. a., dter la croi^le. --Azalkat- 

zea. 
EcRD, UE, adj., (fil, sole, toile) non lav^s. 

— Gordina, gordina. 
Ecu, s. m., monnaie. — Lutsa, luts. 
EcuEiL, 8. m., roc en mer qui ofire du dan- 
ger ; fig., chose dangereuse pour lavertu, 

la fortune. — Ugarria. 
EcuELLE, s. f., sorte de vase en bois. — 

Gatilua , gatetlua , dphorra , kdchola, 

techka. 
EcuELL^E, s. f., plein une^cuelle. — Ophdr- 

ratratj galiluat^ kdcholatat, techkatatj 

gateilutat, 
EcuLER, V. a. II se dit des bottes et des sou- 

liers qui s'abaissent par derri^re sur le 

talon. — Bdtatzia^ makiirtzia. 
EcuMANT, ANTE, adj., qui ecume. — Arra- 

pua-yarian, ahuna-yarian. 
EcuME^ s. f., mousse de liquide. — Arra- 

pua, ahuna. , 
EcuMER, V. n., Jeter de I'^curae ; v. a., dter 

Tecume. — ArrapviA khenUea, ahunatzea. 
EciTMEUX, EUSE, adj., plein d'ecume. — Ar- 

rapolxuGy ahunatxiia. 
EcuHOiRE, s. f., ustensile de cuisine qui sert 

k 6cumer. — Arrdpo khentzekda, ahu- 

natzekikty aparkeiid bisketakda. 
EcuRER, V. a., nettoyer la vaisselle. — Gar- 

bitzea. 
EcuREuiL, s. ro., petit quadrup^de. — C/r- 

chifUcha, urchatntcha. 
EcuREUR, EUSE, s., qui ^cure. — Garbilza^- 

leay chaiUzaUleay ikhuska. 



EFF 



— 100 — 



EFF 



EcuRiEy s. f., logement des montures. — 

Zalditeghia, zamalleghia. || Logement du 

bdtail : Eyd, heyd. 
EcussoN, s. m., esp^ce de greffe. — Cher- 

tadura espes bat. 
EcussoNNER, V. a., greffer uu dcusson. — 

Chertatzia. 
EcussoNNOiR, s. m., outil pour greffer. — 

Chertatzekda. 
EcuTER, s. m., qui dresse les chevaux. — 

Ezitaria. || Qui donnelamain k une dame 

pour la mener : Eskudaria. 
Eden, s. m., paradis terrestre. — PdrabisA 

lurtarraj lurreko-pdrabisik^, 
Edent£, iSe, part, et adj., qui n'aplusde 

dents. — Hortzgabetuay hortzbaghetua, 

hortzic gabea. 
Edenter, v. a., user, enlever, rompre les 

dents. — Hortzgabetzea. 
Edifunt, ante, adj., qui porte 41a verlu. — 

Ombidagarria, ombidatzallea. 
Edificateur, s. m., qui fait un Edifice. — 

Ekidaria. H Qui ^difie : Ombidatzallea. 
EnincATiON, s. f., construction d'un b&ti- 

ment public. — Ekidaritasuna, ekided , 

ekidanded. || Sentiment, vertu que Ton 

inspire par les bons exemples : Ombida- 

garritasunay ombidedy etzandcfi. 
Edifice, s. m., b&timent public. — Ekidd. 
Edifier, v. a., b&tir. — Ekidatzea. \\ Porter 

k la Tertu : Ombidatzea, etzarUzeay edi- 

fikatzea. 
Edit, s. m., loi, ordonnance. — Natdarra, 

bitezarra. 
Editeur, s. m., qui public un livre. — Mol- 

dizkiraria. 
Edition, s. f., publication d*un livre.— Afol- 

dizkira. 
Edredon, s. m., duvet d'oiseau. — Bigarren- 

lUmay lUma-chehia, Mnia'Cheiya. 
Education, s. f., action d'instruire. — Es- 

kdUiy edukacionea, mkantzay azkera^ 

azieray azkuntza. 
Eduquer, v. a., instruire, fam. — Eskolat- 

zeay irakustea, oikatzea, azitzea, azkert- 

zea^ azkuntzea^ edukacione ematea. 
Efaufiler, v. a., tirer le fil d'une 6toffe. — 

Arikalzea. 
EFFAgABLE, adj., qu'on pent effacer.— J5^- 

ragariay ciabezgarria. || Qu'on pent ou- 

blier, effacer de la m^moire : Ahantz- 

garria, orroitzatic jaUtzgarria, orrmt- 

zalic yikingarria. 
EFFAc£y ££,part.) raje. — Borratua^ arra^ 



yatuay ciabeztua. \\ Oti la figure, I'image, 
les traits de quelque chosef: Kkendua. | 
Les couleurs : Ichtua. \\ On dit au fig. 
efface les id^es, efface de It memoire : 
Khendua. \\ Oubli^ : Ahanlzia. 

Effacer, v. a., rayer. — Bihratzea, arra- 
yatzeayCiabeztea. \\ Oterla figure, Timage, 
les traits de quelque chose : KhetUzea. | 
Les couleurs : Ichtea. || On dit au tig. 
effacer les idees, effacer de la mimoire : 
Khentzea. Q Oublier : Ahantztea. 

Effarer, v. a., troubler quelqu'un. — Bd- 
durtzea, kitzea. 

Effaroucher, v. a., efiirayer. — Beldurraz- 
teay iciaztea. 

Effectif, ive, adj., rteL — Erredlay eghiaz- 
kda. II Qui produit, qui Tail : EghiUeay 
ekarraikina. 

Effectivement , adv., r^ellement. — J?r- 
redlkiy eghiaz, eghikundeZy ekara%rOy 
ekondero. 

Effectuer, v. a., exdcuter. — Eghitea, 
ekarrattzeay ekandetzea. 

Eff£min£, £e, adj. et s., amolli. — Emaz^ 
tettMy emazlekitua, emakumetua. | Effe- 
min^, d'une mani^re effeminee : Emazte- 
kirdy emaztekirokiy emazterdy emaku- 
mero. 

Eff£miner, v. a., rendre faible. — Emaz- 
tetzea, emazteghitzeay emakumetzea. 

Effervescence, s. f., Ebullition. — Irakina, 
irakindea. |j Fig., Emotion : AlboratdOy 
arazday asaldd, cegarrega. 

Effet, s. m.,rEsultat, execution. — EfektAa. 
II En effet, adv., effectivement : Eredlkiy 
cineZy eghiaz. || Effet, ce qui est produit 
par quelque cause : Ekarrayay eghinkun- 
deay ekondea. \\ Effet, fin pour ceci, cela, 
cet effet : Orreterako, hartakOy onetarako, 
artarako. \\ Effet, avoir, possession : On- 
tasunQy izana. 

Effeciller, v. a., dEpouiller de feuilles. — 
Ostokatzea. 

Effigage, adj., qui produit son effet. — Era- 
ghilleay eraghintaria. Force, vertu pour 
produire un effet : Erakintza, eraghiera. 

Efficacement, adv., avec efficacitE. — Era- 
kintzaZy eraghiro. 

Efficagit£, s. f., vertu eflQcace. — £ra- 
kifUza, eraghiera. 

Efficient, te, adj., cause qui produit quel- 
que effet. — Eghillea. 

Effigie, s. f., figure, representation. — Uu- 
rintzay irudintzay ekanlza. 



EGA 



— 101 — 



ELA 



Effilb, s. m., liuge effil^ ; adj., menu. — 

Firlantsatuaj arikatua. 
EmLER, V. a., defaire un lissu 6H fil. — 

Pirlantsat^a^ arikatzea. 
Efflanqu£, tEy part., dont les flancs sont 

creux et abattus. Il.nesedit proprement 

que 4es chevaux maigris par I'exc^s de 

travail ou le d^faut de nourriture.^y^a/tia. 
Effledrer, v. a., dter la superficie, toucher 

legferement. — Arinki unkiizeay arrasat- 

zea. 
Efforcer (s'), v. p., employer toutes ses 

forces, toute son Industrie. — Bermatzea^ 

fermatzia. 
Effort, s. m., action faite en s'efforgant. — 

Bermaduray fermaduray ensayua, 
Effrayant , TE, a^y. , qui effiraie. — Jct- 

garria. 
Effrat£, tEy part., qui apeur. — IcUua. 
Effrayer, v. a. et p., donner, avoir de la 

frayeur. — Icitzea. 
Effr£n£, £e, adj., sans freiu. — Bridaga- 

beluay bridabaghelua. 
Effriter, v. a., ^puiser une terre, terme de 

jard. — Igalzea. 
Effroi, 8. m., ^pouvante. — iztdtira, lot- 

xadura. 
Effront^, tEy adj. et s., imprudent, hardi. 

--HaHsartay ahalkegabeay deslotsatia, 

lotsagabeay desalketia. 
Effront^ment , adv., impudemment, avec 

hardiesse. — HaUsarkiy iotsagabekiy ahalke 

gabe, desalkiy deslotsaki. 
Effronterie, s. f., impudence. — HaHsar- 

tamna, haHsartkeriay delotsa, lotsagabe- 

tasuna, loisabaghetamna. 
Effroyable^ s., ^pouvantable, tr6s-difforme, 

excessif. — Icigarriay lotxagarriay espan- 

tagarria^ ikharagarria^ izugarriay bil^ 

durgarriay beldurgarria. 
Effroyablement, adv., d'une maniire ef- 

froyable. — Idgarriki, lotxagarrikiy «5- 

patOagarrikiy ikharagarrikiy beldurgar- 

riki. 

Effusion, s. f., ^panchement. — Fidandea. 

II Effusion de sang : hurteay izurtasuna. 
Egal, le, adj., de ro6me rang, qualite ou 

quantity, uniforme, tranquille, indiff(^rent. 

— Iguahty bardina, bardim* || C'est ^gal: 

Igml da, bardin da. 
Egalement, s. m., ^galisation. — Igmlkiy 

bardinki, bardinki. 
Egaler, v. a. et n. , rendre, 6tre 6gal. — 

JgrnUzea, bardinizea. 



Egalisation, s. f., action d'^galiser. — Bar- 

dintasunay igualtasuna. 
Egaliser, v. a., rendre ^gal. — Bartintzeay 

igualtzea. 
Egalit^, s. f., parity, droits ^gaux. — i^ua- 

Utatiaj bardintasuna. 
Egard, s. m., d^f^rence, consideration. — 

Harta. || A regard, loc. adv., par rapport: 

OrrendakOy orrengatic. 
Egarement, s. m., ecart de son chemin. — 

Errebelamenrhia. || pl.,usit6, 6cart d'es- 

prit ou de conduite : Errebelamendua. 
Egarer, v. a., d^toumer du chemin. — Er- 

rebelatzea. \\ Egarer (faire) : Errebelaz- 

tea, II Egarer (s'), Errebelatzia. 
Egayer, v. a., rendre gai. — Alhegeghe^ 

ratzia. 
Eglantier, s. m., rosier sauvage. — OtxO" 

laharra, sapalarray luisalea. 
Eglantine, s. f., fleur de r^glantier.— -Sosi- 

arrosa, sapal-arrosa, luisaParrosa. 
Eglise, s. f., temple. — Elizay eletza. 
Eclogue, s. f., poesie pastorale. — Artzai- 

solasay arzaijolasay pdstorala. 
EgoTsme, s. m., amour de soi. — Berekoi- 

tasufMy berekitasuna. 
Egoiste, s., qui ade Vigoisme.— Berekaya. 
Egorger, v. a., couper la gorge. — Lephoa- 

pikatzea, sarraskitzea. . 
Egout, s. m., chute deseaux. — Kdnala. || 

Cloaque : Soma. 
Egoutter, v. n., faire ^couler; v. p., s'e- 

couler peu k fevL.--Chortakatzeay zorta- 

katzea. 
Egrapper, v. a., detacher le raisin de la 

grappe. -— Bihitzeay bihikatzea. 
Egratign£, tEy part., quiades^gratignures. 

— Aztaparkatuay karamitchatua. 
Egratigner, v. a., ddchirer l^g^rement la 

peau. — Aztaparkatzeay karamitchatzeay 

zarrapokatzia, 
Egratignure, s. f. , action d'^gratigner. — 

Kharamiicka. 
Egrain^, £e, part., dont les grains sont enle- 

v6s. — Bihilua. 
Egrener, v. a. et p., 6ter le grain de I'^pi. 

— Bihitzea. 

Egrillard, s. et a., vif, eveill6, fam.— £rn«, 
zdliay ^rnaya, esnayay iratzarria. 

Eh ! interj. de surprise. — Ah t 

Ehonti^, tEy adj., sans honte. — Ahalke^ 
gabea. 

Elaguer , v. a. , ebrancher un arbre. — 
Mdchtea. 



ELE 



— i09 



ELQ 



Elagueur, s. m., qui ilague.*— Mdchta^Uea. 
Elan, s. m., mouvemeni subit. — Bdlada, 
Elance, tEy adj., efiBl^. — Lerdena. 
Elanger, v. n., produire des elancements ; 

V. p., se laacer. — BdlaUea. 
Elargir, V. a. , n. et p., rendre, devenir 

large. — Zabalizia^ largaizia. || Hettre 

hors de prison : Libratzia. 
Elargissement, s. in., action d'elargir. — 

Zabaldura, largadura. || D^livrance de 

prison : Libramendtiaj targamendtMy %- 

brantza. 
Elargissdre, s. f., longueur ajout^e. — fjar- 

godura. 
Elasticity, s. f., quality de cequi est ^lasti- 

que. — ElasUkadura. 
Elastique, adj., qui a du ressort. — E(ai- 

tika. II Gomme : Gdtna. 
Electeur, trice, s., qui elit. — Eletura^ 

berechlariay haUtaria, berechlzatleaf haH- 

tatzallm. 
Elegtif, ive, adj., qui se fait par Election. 

— HaHtakorray ektzionetarra, berech- 
tarra. 

Election, s. f., action d'elire, tribunal. — 

HaHlakuntza. 
Electoral, le, adj. , corps d'^lecteurs. — 

Haulakua. 
Electricity, s. f., propri^t^ physique. — 

Eleirika, 
Electrique, adj., de T^lectricit^. — Eletri" 

kakda. 
Electrisable, adj., qui pent 6tre ^lectris^. 

— Eletrikagarria. 

Electrisation, s. f. , action par laquelle on 
Electrise un corps. — Eletrikagarritamna. 

Elegtriser, v. a., communiquer la faculty 
Electrique. — Eletrikatzia. 

El^gahment, adv., mis avec elegance. — 
Ekgantki, ederkiy ederl6, airoski. || Par- 
lor avec recherche : Otsekiro. 

Elegance, s. f., choix de mots. — Otsekila- 
suna, otsekia. ji Mise recherch^e : Airos- 
tasunay elegantziuy edertasuna. || Gr&ce : 
Grdcia, 

Eli^gant, te , adj., qui a une mise recher- 
ch^e. — EkgatUay ederra, airosa. \\ Qui 
a de la gr&ce : Grdcia duna, || Qui parle 
avec recherche : Otsegoduna , otsekia. jj 
Belle fagon, bonne contenance, maintien, 
bonne mine, bonne gr^ce, bon air : Gar- 
bosoa, garboay garboisua^ garboduna. 

Element, s. m., corps simple. — LSnmena. 
II Au pi., principes : L&nasteac. 



Element aire, aiQ., des elements. — I^- 
menakuay UnastekfM. 

Elephant, s. m., grand quadrup^de. ~Ek- 
fdntay ilefandia. 

Elevation, s. f., exhaussement. — AUura, 
goyay goyamendua. |j Hauteur : AUuraygo- 
ya, goyandea, || Action de s' Clever, au pr.: 
Goralzapenay alzaera. || Au fig., moment 
de la messe oA le pr^tre l^ve Thostie : 
Elebacioneay konsegracianea. Grandeur, 
souverainetE : Gatndiroay garaUza. 

Eleve, s., disciple. — EstndiatUa. 

Elevrr, v. a., hausser. — AUchaiziay all- 
chatcea, goralzeay aUotzea. || S'^Iever : 
GaUiizea. || Nourrir : Aztea. || Instniire : 
Eskolaizea. 

Elider, v. a. , faire une Elision. — Lelera 
baten plazan betsioste bat ezartzea. 

Eligibility, s. f., quality Eligible. — Hau- 
tagarritasunay berechitasuna. 

Eligible, adj., qui peut Etre elu. — Ha&a- 
garriay berechgarria. 

Elimination, s. f., action d'Eliminer. — Kdm- 
paradea, 

Eliminer, v. a., chasser, mettre dehors. ~ 
Kkentzeay atheratzeay kdmporaizea. 

Elire,' v. a., choisir, nommer. — Hautat- 
zeay berechtea. 

Elision, s. f., suppression d'une voyelle. — 
Leiruztea. 

Elite, s. f., ce qu*il y a de mieux. — H6- 
bena, hauta. 

Elixir, s. m., terme de mEdecine. — Bar- 
rizamena. 

Elle, pron. pers. fEm. k la troisi^me per- 
sonne. — fltira, harCy hunec, 

Elme (Feu Saint-), s. m., nom que Ton donne 
k certains feux qui voltigent sur la surfiice 
des eaux et qui s'atlachent quelquefbis 
aux m4ts d'un vaisseau. — Arghiac. (En 
basque se dit au pluriel). 

Elocution, s. f., maniEre de s'exprimer. — 
Mintzua, hitzlundeay hitzkunlza. 

Eloge, s. m., louange, panEgyrique. — Lau- 
dariuay ddandigday alabantzoy lau^engua. 

Eloignement, s. m., action d'Eloigner, dis- 
tance de lieu ou de temps. — Urrunta- 
mna^ aldeghita. \\ Aversion : Iguintza. 

Eloign^, £e, part., Etre loin. — Urrundva. 

Eloigner, v. a., sEparer. ^Aphartaizea. | 
V. p. , s'absenter : Uirunizeay hasiancea. 
11 S'Eloigner : UrrufUzea. 

Eloquemment, adv., avec Eloquence.— tfi/z- 
tunderoy bokanzkirdy urrutamna. 



EMB 



108 — 



EMB 



Eloquence, s. f., art de bien dire. — Hitz- 

timdea, bokanza. 
Eloquent, te, adj., qui a de I'^loquence. — 

Hiiztun ederrekuay bokaztiaf mintzat- 

zatle ederra. 
Elu, s. m., pridestin^ ; ftdj., choisi. — Be^ 

reehiaj bereciay berektua^ hautatuay ati- 

tetsia, 
Eluder, v. a., iviter avec adresse. — J«- 

kintza^ iskincho eghitea. 
Emanation, s. f., ce qui imane. — Etarkiay 

jatarria. 
Emancipation, s. f., action qui ^mancipe. — 

EniankUadea. 
Emanciper, V. a., mettre hors de tutelle. — 

Emankitatzea. |j v. p. , prendre trop de 

licence : AUsartzea^ Uzuntzea. 
Emaner, v. n., tirer son origine. — Ethort^ 

zea, yalkitziUy jalkiizeay jatortzea. 
Emargement, s. m., action d'^marger. — 

Sinakuntza, \\ Ce qui est port^ en marge 

d*un compte, d'un inventaire : Bazterra- 

dura. 
Emarger, v. a., signer un rdle d'appointe- 

ments. — Sinatzea. \\ Porter quelque 

chose en marge d'un compte, d*un inven- 
taire : Bastertzea. 
Emasculation, s. f., castration. — Chikira- 

dura, zikiradura. 
Emasguler, v. a., dter k un m41e les parties 

de la g^n^ration. — Chikiratzeay ziki- 

ralzea, 
Embabouin£, £e, part., s'eraparer d'une per- 

sonne pour obtenir d'elle ce que Ton de- 
sire. «— Eskuraiua. 
Embabouiner, v. a., engager quelqu'un par 

des caresses k faire ce que Ton souhaite de 

Itti. — Eskuratzea. 
Emballage, s. ro., enveloppe d'un ballot. — 

Charpilla. 
Emballer, y. a., faire un ballot. — Loptf* 

latzea, bilgotzea. 
Emballeur, s. m., qui emballe. — Emba- 

h&rray fajeruay lopilUazalleaj bUgot- 

zallea. 
Embarcad^re, s. f., lieu pour 8*embarquer. 

— Embarkateghia, iisasgoiteghia. 
Embarcation, s. f., barque, chaloupe, etc. 

Embarkacioneay embarkacida. 
Evbarquement, s. m. , action d'embarquer. 

Embarkamendua. 
Embarquer, v. a. etp., mettre dans une em- 

barcation, un navire, etc. — Embarkatz^, 

^^Mea^ onciratzea. 



Embarras, 8. m., obstacle, peine d'esprit. — 
Embraziki, irdba^ arazda, eragozketa^ 
echikiduray kdtibuera, debekandeay em- 
pachiMy fachelua, ekaira^ ekaya, 

Embarrassant, te, adj., qui embarrasse. — 
Trabagarriay erazogarriay kdtibugarriay 
embrazugarria y eragozgorriay echidu- 
garrhy empachugarriay fachelugarria , 
ekaizgarria, ekaygarria, pochelugarria. 

Embarrass^, £e, part., qui a de Tembarras. 

— Trabaiua. 

Embarrasser, v. a., causer de I'embarras. — 

Trabatzeay eragoziizea, kdtibutzea, fa-^ 

chelutzeay embrazatzeay erazotzea, ekatz- 

teay ekayieay eckiduratzeay pochelutzeay 

facheriotzea. 
Embater, v. a., faire, mettre un bM.— £(u- 

tatzea, 
Embauchage, 8. m., action d'embaucher. — 

Galkuntza. 
Embaucher, v. a., engager un ouvrier, enr6- 

ler par adresse. — Galaztea. 
Embaucheur, s. m., qui embauche. — Ga- 

laztailea. 
Embaumement, s. m., action d'embaumer. — 

Baliamuniendua y urrindadeay usalnda- 

dea. 
Embaumer, v. a., remplir d*aromates pour 

preserver de la corruption. — Babamut' 

zeay urrindatzea, usaindatzea. 
Embaumeur, s., m., qui embaume. —BalsQ-- 

mutzailea, urrindatzaikay usaindatzai- 

lea, 
Embellir, v. a., n. et p., rendre, devenir 

beau. — Ederlzeay galantutzea. 
Embelussable, ady ., qui pent dtre erobelli. — 

Edergarriay galantugarriay gaUmtgar" 

ria. 
Embellissement, 8. m., action d*embellir. 

— Ederezailua , edergaya , apaingaya , 
galantugaya. 

Embellisseur, euse, s., qui embellit. — 

Edertzaikay edergayleay apaingayleay 

apatnleay ederleay galanizalea. 
Emblaver, v. a., semer en bl^. — Oghi 

eratlea. 
Emblavure, s. f., terre semde en bli. — - 

Oghiz erainaden lurra, oghi landa. 
Embl^e (d'), adv., tout d'un coup. -^ JEdl- 

peZy gdlpez. 
Embl^me, s. m., figure symbolique. — Ar^ 

ghigarria. 
Embonpoint, s. m., bon itat du corps. — 

Ghizentasuna^ lodilu9umr 



EMG 



— 404- 



EltO 



Embouchure, s. f., bouche d'un fleuve, d'une 

riviere. — Sarrate^a^ barzulotzea, sar- 

rera. 
Embouer, v. a., salir, couYiir de boue. — 

Lohiztatzia. 
Embourber, v. a. et p., mettre dans la boue. 

— Lohiztatzia^ idotkatzea. 
Embrasement, s. m., grand incendie. — 

Sttdldiay iracekaldiay ecioaldia. 
Embraser, y. a., mettre en feu. — Siitan 

lotaztea, sdtan emattea, suztatzea. 
Embrassade, s. f. , action d'embrasser. — 

Bemrka. 
Embrassement, 8. m., action d'embrasser ; 

pi., conj. de rhomme et de la femroe. — 

Besarka-Hildia, laztanay arratcia, 
Embrasser, v. a., serrer dans ses bras. — 

Besarkaizeaj laziantceay arraiztea. 
Embrasure, s. f., bale d'une porte, d'une 

feu^tre, ouverture dans un mur pour le 

canon. — Cirritua. 
Embrener, v. a. , salir de matiire Cicale. — 

Kdkaziaizea, 
Embrocher, v. a. , mettre en broche. — 

Gherrenatzeay gkerrenian sarizea, 
Embrouillement, s. m., action d'embrouil- 

ler. — Nahasdura, tMhaskeria. 
Embrouiller, v. a. et p., mettre de I'era- 

barras, de la confusion. — Nahastea. 
Embruin£, £e, adj., se dit pour le froment 

gftti par un brouillard humide. — Gar- 

nitua. 
EMBRUMfi, adj. J charge de brouillard. — 
« Brdmaz estalia^ lanoztua, lanstuay gca- 

beUua. 
Embuche, s. f., ruse pour nuire. — Celata. 
EmbuscadEj s. f., embAche k couvert. — 

Embuchkada. 
Embusquer (s'), v. p., se mettre en embus- 
cade. — Embuchkatzea. 
Emerillon, s. m., oiseau de proie. — Jtft- 

ruska. 
Em£rite, adj.^ (professeur) pensionn^, per- 

sonne de premier ro^rite. — Yakintxua. 
Emerveiller, v. a. et p. , ^tonner. — JIft- 

restatzea, arriaziea, mirariztaizea. || 

S'^raerveiller : Miresteay arritzeOj mtra- 

riztea. || Qui est facile k s'^tonner, k ad- 
mirer : Mirezkorray mirezkoyay mirariz- 

koya. 
Em£tique, adj. et s. m., vomitif. — Em4- 

tika. 
Em£tiser, v. a., m^ler de Tem^tique dans 

une boi3Son. * Emetikalzea. 



Emettre, v. a., produire. — Emaiea. | Pn- 

blier : Publikatzea. 
Emeute, s. f. , sedition populaire. — Erre- 

bUeltay albarotda, arazda^ asalddy eegar- 

rerOy biahorea. 
Emier, v. a. mettre en miettes. — Berra- 

listea, mamiztatzeay papurtzeay apurt- 

zeay lipertzea. 
Emietter, v. a., imier du pain. — Mamii' 

zeay purruskatzea, porrotzea. 
Emigrant, te, adj. et s., qui Emigre. — Be- 

kitzafleay hilkitzatlea. 
Emigration , s. f. , action d'^migrer. — 

Yoa^rOy hilkia. 
Emigre, £e, adj. et s., qui a toigr^. — 

Yoana, ilkia. 
Emigrer, y. n., abandonner son pays. — 

YoaUeay hilkitzea. 
Eminemment, adv., par excellence, an plus 

haut point. — Guciz-guciz-gatneiic. 
Eminence, s. f., petite hauteur. — AUuray 

pantchoka. 
Eminent, adj., ileve. — Altday ol/lla, gdra, 
Emissaire, s. m., envoys en secret. — Es- 

prezay mesutzatlea. 
Emission, s. f., action d'dmettre. — Eman- 

kuntza, 
Emmaigri, IE, part. , Hevenu maigre. — Mf- 

hatua. 
Emmaigrir , V. a. (v. Amaigrir). — Me- 

hatzea, sekatzea. 
Emmaillotter, v. a., mettre en maillot. — 

Trochatzea. 
Emmancher, v. a., mettre en manches. — 

Ghiderreziatzea. 
Emm^nager (s'), v. p.^ ranger ses meubles 

dans un nouveau logement. — Moblez- 

taizea. 
Emmener, v. a., menerhors d'un liev. — 

Eremateay eremattia. 
Emmenotter, y. a., mettre les menottes. — 

Eskuac lotzea. 
£mmott£, £e, adj., arbre entouri d'une 

motte de terre. — Estalia. 
Emmuseler, v. a., mettre une museli^re. — 

Muturrekoztatzeay muturrekdaezartzea. 
Emoi, s. m., Amotion. — Tarritagda. 
Emollient, adj. et s., qui amoUit. — Goza- 

garriay estilzailea, guritzailea. 
Emonder, y. a., couper les imondes. — 

Ckederratzea, chichtdkackketUzeay chiclh 

tokatzea. 
Emondes , s. f. , branches superflues. — 

ChicMikac. 



EMP 



— 405 — 



EMP 



Emotion, s. f., agitation. — Tarriiagda, 

asaldura. 
Emotter, v. a., briser les moties.—Mokhor 

ydlzeay mokhor phorroskatzeoj muUlo 

yotzea. 
Emoughoir, s. m., ustensile pour ^moucher. 

— Ulikhentzekila. 

Emoudre, v. a., aiguiser. — Chorrochtia, 

zarrotzlea, chor&izteaj ezteraizeaj «-• 

meatzea. 
Emouleur, s. m.y celui qui ^mout. — Chor- 

rochtatlea, zorroztallea , choro^ztalea j 

ezteralzailea, cimeatzatlea. 
Emousser, v. a., 6terla pointe, le tranchant. 

— Khamutxtea. 

Emouvoir, v. a. et p. , mettre en inouve- 

ment. — Tarriiaizeay ighitzeay hnkitzea. 
Empailler, v. a., garnir de paille. — Las- 

totzea. 
Empan, s. m., mesure. — Zehed. 
Empanacher, v. a., garnir d'un panache. — 

Plumayatzea. 
Empaqueter, v. a., mettre en paquet. — 

Pakeiatzea. 
Emparer (s'), v. p., envahir. — Yabetzea^ 

nausiizeay hartzea. 
Empatement, s. m., ^tat p&teux. — Pasiai- 

mena. 
Empaumer, v. a., recevoir la balle et la ren- 

voyer. — Erreferatzea, errefelalzea^ bul- 

katzea, 
EHPficHEMENT, s. m., obstaclo. — Empa- 

chua, traba, debekuGy embrazua, debe- 

kandea, pochuha. 
Emp£gher, v. a., s*opposer, embarrasser. — 

Trabatzeay empechatzea, debekatzea^ em- 

brazalzeay pochulutzea. 
Empeigne, s. f., dessus du Soulier. — Gam^ 

chola. 
Empeiieur, s. m., chef d'empire. — Empe- 

radorea. 
EvPESAGE, s. vtiiy action d'empeser. — AfnU 

runtasuna. 
Empeser, v. a., mettre de I'empois. — iimi- 

ruziaizeay amiruneztalzea, almiddatzeay 

empescUzea. 
Empeseur, euse, s.^ qui emp6se. — Ami^ 

runtzalkaj almiddatzalleaj empesatzailea. 
Empester, v. a., infecter de la peste. — 

hurritiztatzea y izurritiay emaUea. || 

Fig., infecter de mauvaise odeur. — Phes- 

tia, emaUea. 

EMpfiTRER, V. a., embarrasser. — PocheltU-^ 
zea. 



Emphase, s. f., pompe affect^e dans le style 

ou dans la prononciation. — Esagheuia. 
Emphatique, adj.^ plein d*emphase. — Esa- 

getdunay fastikatia. 
Emphatiquement , adv., avec emphase. — 

Esagheigarrikij fastikagarriki, 
Empi£ter, v. a., usurper. — Oskentzea. 
Empiffrer, v. a. , faire trop manger. — 

A$eaztea. 
Empilement, s. m., action d'empiler. — 

M^tadura. 
Empiler, v. a., mettre en pile. — if ^^olzea, 

mailkcAzeay murrukcUzea. 
Empire, s. m., monarchie.— Emperadoren 

mempea. \\ Autorit6 : Podorea. || Fig. , 

domination, ascendant des passions : /ato- 

ria, aghindea^ bringhiay podoria. 
Empirer^ v. a., redevenir pire. — Gachtat" 

zeay gatztatzeay gaizkuratzea. 
Emplacement, s. m., place. — Tdkia, UkUa. 
Emplatre, s. m. , onguent ^tendu. — Em- 

plastuay chafla. 
Emplette, s. f. , achat de marchandises. — 

Erospenay ampletaj gaUzac erosiac. 
Emplir, v. a. et p., rendre plein. — Bethet" 

zea. 
Emploi , s. m. , fonction. — Kdrgua. || 

Usage : Emplegua. || Ddpense : Eroegda. 
Employ^, s. m., commis de bureau. — Ko- 

misay kdrguduna. 
Employer, v. a., mettre en usage. — £m- 

plegatzea. \\ Occuper quelqu'un : Empk'- 

gaizeayjarduracitzea, jarduerazotzea. || 

Employer le temps, son sayoir, etc. lEm- 

plegatzea. 
Empogher, v. a., mettre en poche. — Atzi^ 

patzia. 
Empoigner, y. a., serrer avec la main. — 

LoizeGy arrapatzetty itsasteay atchemateay 

atzemateoy eskukarriizea, eskuzartzea, 
Empois, s. m., colle d'amidon.— Amirunay 

empesGy almidoya. 
Empoisonnement, s. m., action d'empoi- 

sonner. — Posotnamenduay pozoinamen- 

dua. 
Empoisonn^, fiE, part., qui a pris du poison. 

— Po8&inatua, pozoinatua^ p(»zMua. 
Empoisonner, y. a., donner du poison. — 

Pos&inatzeay pozoinatzeoy posotndutzia. 
Empoisonneur, euse, s., qui empoisonne.-^ 

Posoinatzailea y poz&inatzalleay pozoin- 

daria. 
Ehport£, tEy adj. et s., colore, Yiolent. — 

SaUakorra, kdleratxm, mutiriay wkaiya^ 



ENC 



_ 10«_ 



ENC 



Emportjsment, 8. m., acc4s de colore, furie, 

Y^himence. — Bdaldd, fUlid^ sukoUea^ 

bHUzera, buUzada, mtUiridea. 
Emporter, y. a., enlever. ^ AUchaiziay 

eremaiia. || Exceller, pr^Yaloir : Erema" 

tia, II Y. p., se Ocher : Saiiaiziat idle- 

r(Uzia^ asarratzea, enfaialzea, mtirtrtl- 

zea^ sukottzea. 
Empreindre, y. a., prendre une einpreinte. 

Moldizkiratzea. 
Empreinte, s. f., impression, marque. — 

Markaj moldekira. 
Empress^, iE, adj: et s., ziM.—Aman. 
Emprbssbment, s. m., zile. — Premka^ of- 

rian Ian bol, cerheit eghitia, 
Eiipr£SSer (s'), y. p., agir aYec ardeur. — 

Presakauy laslerkay fUe cerbett eghilia, 
Emprisonnement, s. m., action d'emprison- 

ner. — PresondHkunlza, 
Emprisonner, y. a. , mettre en prison. — 

Priso HnateGy prho ezartcea. 
Emprdnt, s. m., action d'emprunter. — Mail- 

lebay prestamenaj elkuztea. 
EMPRUNTfi, tEj part., qui a fait un empnint. 

— Prestatua, elkuztua, matllebatua. 
Emprunter, y. a. , demander et recevoir un 

pr£t. — MatlkbcUzeaj matUegatzia, athe- 

ratzea^ elkuziatzea. 
Emprunteur, euse^ 8. , qui emprunte. — 

Maillebatzallea, elkuztzallea. 
Empuantir, y. a., infecter. — Uchatntzea. 
Emulation, s. m., desir d'^aler. — Leya^ 

ihakifMj bezaghila. 
Emu, ue, adj., touchy de compassion, atten- 

dri. — Mughindatua, ighindatua. 
Emdle, s., concurrent. — BezaghUsuay 

leytxua. 
En, pr^p., dans pron. de U, de cela.— Aar- 

tan, baitan. 
Encadrer, y. a., mettre en cadre. — En-- 

itkufro/zta. 
Engager, y. a., mettre en cage. — Koyolat- 

^zia, kayolan ezarizia. 
Encaissement , s. m., action d*encaisser. — 

Diruen edo paperen kdbrantza. 
Engaisser, y. a., mettre en caisse. — Dirua 

edo paperac kobralzea. 
Encan^ s. m., Yente k Tench^re.— £nian/^. 
Enganailler (s'), y. p. , hanter la canaille. 

' — Charpailzea. 
Engeinbre, v. a. , entourer. — Inguratcea. 
Enceinte, s. f. (femirie) grosse. — lz6rra, 

II s. f., circuit, cl6ture : Ingurua^ zerra- 

dnrM. 






Engens, s. m., r^ine, aromate, fig., lonange. 

— Insentxua. 

Encsnsement, 8. m., action d'encenser. — 

Insentxamendua. 
Engenser, y. a., donner de Tencens. — M- 

ientxaizia. 
Encenseur, s. ra., louangeur. — huetUxai- 

zallea, 
ENGENSom, s. m., instrument pour encens^. 

— Insentxuarraj insentxu tdkia. 
ENGHAiNjg, is, part., attachd aYec une chaine. 

— Gdteztatua. || Fig. , captif : Kdiibda, 
esklabo. 

EnghaInement, s. m., liaison. — fitlafluiicro, 

gdtednra. 
EnchaIner, y. a., attacher aYec une chaine. 

— Gdieztatzia, kdleztatzea. Q Fig., cap- 
tiYer : KdlibotzeOy esklabotzea. 

Enghantement, s. m., action d'enchanter. — 

Charmamenduay channa. 
Enchanter, y. a., ensorceler, charmer, nwir. 

— Charmatzia. 

Engh ANTEUR, ERESSE , ady . ot s. , qui enchante. 

Au pr. et au &g,^Charmcaza%lea.\\QmfMiy 

qui entraine, qui sdduit : Charmagarria. 
Engh^re, s. f. , offre supdrieure pour ache- 

ter. — Inkantia. 
Engh£rir, y. a., doYenir plus cher. — £d- 

riotzea. 
Engh^rissement, s. m., hausse de prix. — 

Gdramendua precidan. 
Engh£risseur, s. m., qui met ench^, qui 

fait enchdrir.— Cforolzaltea, kdriotzaSka, 

yotzatka. 
Englaye, s. f., limite. — MHiga. || Terre 

enclaY^e : Lur zerratua. 
Englayement, s. m. , action d'enclaYer. — 

— Mftghaztamendua. 

Englayer^ y. a., enfermer I'un dans Fautre. 

— Mugaztatzea. 

Englin, adj., portd i quelque chose.— 
Ekdrria, emdnay ydrriay kdya, iroria. 

Englore, y. a., clore de murs, enclaYer. — 
Cerratzea, || Enclore de pierres : ArresU- 
zea. II Enclore de terre : Lesdinizeaj k- 
sMzea^ lubakitzea. || Enclore de hois : 
Okiitzeay esitzea, zuresUzea. 

Enclos, s. m., enceinte, espace clos. — 
Cerraduray cerrategkia. \\ Enclos de pier* 
res : Arresia. \\ Enclos de terre : Laoga, 
luimdj lubakia. || Enclos de hois : Esia^ 
oksia, ertzaula, zuresia. 

Engloubr, y. a. et p., enfoneer un dea. ^ 
ItzeztatzMf Uz^zm. 



END 



— 407 — 



ENP 



Enclumb, 8. f., masBe de fer sur laquelle on 

bat les mitaux. — Ingudia, inguria. 
Ehcoignure, s. f.y angle de deux inurs. — 

Kantayna. 
Encoll^^ tEf part., enduit de colle. — Kd- 

laztatua. 
Encoller, v. a., enduire de coUe. — £dlaz- 

taizea. 
Engomsre, s. f., embarras. — Traba, poche- 

Itia. 
EncombrembnTi 8. m., action d'encombrer. 

— Trabamenduay iraMuj^, pocheludea. 
Engombrer, v. a., embarrasser. — Trabat^ 

zeaj pocheluizea. 
EifcoNTREy s. f.,s*avancerau devant dequel- 

qu'un. — BidercU yikiUia. 
Encore, adY. de temps. — OraUw, drano, 

ari^nic. || Encore que : Nahiz gdlic. \\ 

Conj., quoique : Halaric ^rL 
ENCOoRAGEAm*, TE, s., qui encourage. -- 

AnmiUxuay alimuUcwiy alaytxua^ kHneU 

XWJk. 

Encouragement, s. m., ce qui encourage. 

— AnimMy almtki, alayday kimea. 
Encourager, y. a., donnerdu courage, ex- 
citer. — Animuizea^ alimutzea, alayot- 
zeay kimeizea, kikraUzeay indartzeay be- 
rotzeraty suztatzea, bihotz^emattea. 

Encourir, v. a. , attirer sur soi. —Mereciizea. 
Encrasser, v. a., rendre crasseux. — Zin- 

kintzea. 
Encre , s. f., liqueur pour ecrire. -* Tinia. 
Encrier, 8. m., yase pour I'encre. — hki- 

ribaniGy Hnta tdkia^ iinta anizia. 
Endett£, £e, part., qui a des dettes. — Z^r- 

reztatuaj zdrrac dituena. 
Endetter (s'), v. p., faire des dettes. — 

Zdrreztaizeay z&rradghitea. 
EnbiablA, £e, adj., et s., furieux, enrag^. — 

J^ihrufghinQy d4bruz eghinay d^brutua. 
Emdiabler, y. n., end^ver, avoir un grand 

d6pit. — Debrutzia. 
Endiiianchbr (s'), v. a., mettre ses beaux 

babits. — Igandetan bezala emaUia, 
Endoctriner, v. a., instruire, fam. — Esko- 

latzea. 
Endolori, IE, part., qui ressent de la souf- 

irance, — Mimberatua. 
Kndolorir, y. a., rendr% douloureux, souf- 

franl. — Mimberatzia. 
Endovma6£, tEy part., d<^t^rior^. — GMa- 

<^, dainatnay khdietna. 
Endommagekent , 8. m. , deterioration. — 

^hdltea, bidegabea^ dainua. 



Endokkager, v. a. , det^riorer. — Pundit" 

zeay kdltetzeay bidegatzeay daifMzea. 

Endormeur, euse, s. ; il ne se dit qu'au 

figure, flatteur, enjdleur. — Ldharkat^ 

zatlea , Idkarraztzatteay laUsengatzattea. 

Endormi, IE, adj., lent, engourdi. — Ldhar- 

katua. 
Endormir, y. a., faire donnir, amuser pour 
tromper. — Loarkatzeay lokarradztia. \\ 
V. p. , commencer 4 dormir : Lohar- 
katzea. 
Endroit, 8. in., place. — Tdkia. || Lieu na- 
tal : Erria. || Beau c6te : Gaina. || Endroit 
(epineux) , landes couvertes d'^pines : 
Larre elharritxua. 
Endosser, v. a., mettre sur son dos. — 

Yailsieay ezartzea. 
Enduire, y. a., couvrir d'un enduit. — Ei^ 

taltzia. 
Enduit, s. m., couche de chanx, etc. — Eb- 

talkufUza. 
Endurant, te, adj., patient. — Sofrituay 

pairakorray yasaina. 
Endurer, v. a., p&tir, souffirir. — Sofrilziay 

yasaUeOy pairatzea* 
Endurcir, y. a. et p. , rendre, deyenir dur. 

— Gogorlzea. 
Endurgissement , s. m., dur de cceur. — 

Gogartasuna. 
Energie, 8. f., force d'esprit. — OUerrota^ 

stina, kdlipnay bihotzay kdlapua. 
Energique, adj., qui a de renergie. — 0(- 
serruGy kdlipudunay bihotz dutMy kdla- 
puduna. 
Energiquement, adv., ayec dnergie. — Ot^ 

ierrokiy kdlipuki, bihoizkiy kdlapuki. 
Eneryer, y. a., affaiblir. — Zatnac hiltzeay 

faUntzeay flakatzea. 
EnfaIteau, 8. m., tuile faitiire. —Bizkar- 

Unla. 
EnfaIter, y. a., couYrir le fatte. — Bizkar- 

teUatzia. 
Enfange, s. f., premier &ge de rhomme^ 
puerilite. — AUrtasuna. H Commence- 
ment : Astea. 
Enfant, s. et adj., jeune, fils, fille.—i4 Orra. 
Enfantement, s. m. , action d'enfanter. — 

Erdilzay aUrghintzay erditzapena. 
Enfanter, y. a., accoucher. — Erditzeay 

seineg'kUea, aUrgkitea. 
Enfantillage, s. m. , manifere enfantine. — 

Ai^rkeria. 
Enfantin, adj., d'enfant.— AUrrekHay ddr- 
rena. 



ENG 



108 



ENG 



EifFARiNig, tEj part., poudri de farine. — 

IrineztattM. 
Enfariner, v. a., poudrer de farine. — Iru 

neztatzea. 
Enf^er, v. a., enchanter. — Charmaizeaj 

laminaziaizia. 
Enfer, s. m., lieu oA sont punis les dam- 

n^s, les demons. — InfemtMy gaiztote- 

ghia. 
Enferm^, tEj part., mis dans un lieu. — 

Zerratua. || Mis ftous clef : Gakoztatua. 
Enfermer, v. a., mettre en un lieu qui fer- 

me, r^clure, clore, contenir : Zerratzea. 
II Mettre sous clef : Gakoztatzea. 
Enfiler, y. a., passer un fil par un trou, 

traverser; v. p., s'enferrer. — Orralzian 

aria sartzea. 
Enfin, adv., apr^s tout, bref. •— Finean^ 

azkenian^ azkenekotz, noizbeii. 
EiiFLAifif£, iE, part., en feu. — Pichtuay 

sUtan. 
Enflamker , t. a. , mettre le feu ; fig. , 

echauffer. — Pichieay gdrizea^ kdrtzea. 
Enfl£, £e, part. , gonfl^ ; fig., enorgueilli. 

— Antuay ampatua. 

Enfler, y. a. , n. et p. , remplir de vent ; 

fig., enorgueillir : Antzea , ampatzea. 
Enflure, s. f., tumeur, bouffissure, pr. et 

fig. — Antura^ ampadura. 
Enfoncement, s. m. , fond, action d'enfon- 

cer. — Barnaduray dlogiina. 
Enfoncer, y. a. et n., mettre, aller, pous- 

ser au fond. — BarnQtzea^ sartzea^ cHat- 

zea. II Rompre : Austea. 
Enfouir, y. n., cacher en terre. — Lurrian 

gardetzea. || Dirober ^lavue : Gordetzea. 
Enfouissem EMT , s. m., action d'enfouir. — 

Lur azpian gardekutUza^ lur pean gar- 

dekuntza. 
Enfourgher, y. a., monter k cheval. — Ich- 

tapekatzeaj ichtakloc ezartzea, 
Enfourner, y. a., mettre au four. — Labe- 

katzea. 
Enfreindre, y. a., violer (la loi). — Era- 

bakitzea. 
Enfuir (s'), y. p., fuir d'un lieu. — Eska- 

patzeay ihesig'hitea. 
Enfumer, y. a., noircir ou incommoder par 

la fum^e. — Kheztatzia. 
Engage, s. m., qui est engage. — Engaya- 

yatua^bahilua. \\ Engage (d*amour) , fiancd 

qui a donn6 sa foi : Fedestatua, amorattM. 
Engageant, te, adj., insinuant, qui inspire. 

— Erakardea, erakartia. 



Engagement, s. m., action d'eiigager. — 

Engayamenduay bahikundeay bahia. 
Engager, y. a., mettre engage, determiner, 

enrdler; Y. p., s'obliger. — Engayalzea, 

bahikiizea^ bakitzea. \\ Engager (d*a- 

mour), se fiancer, donner sa foi : Fedez- 

tatzea, amoratzea. 
Engeance, s. f., race. — Arraza^ kdsia, 
Engelure , s. f., enflure par le froid. — 

Odol-ga%cht6ay eskordiay ospela. 
Engendrer, y. a., produire son semblable. 

— Emartzeay emarmetzea. 
Engerrer,y. a., mettre en gerbe.--%il/zta. 
Englober, y. a., r^unir plusieurs choses 

pour en former un tout. — BiUzea. 
Engloutir, y. a ^avaler gloulonneroent. — 

Irestea, tragatzea. || S'enfoncer subite- 

ment : Erechetea , iruncUzeay irunslea, 

erberaztea, 
Englu£, tEy part., enduit de glu, pris a la 

glu. — Bizkatua. 
Engluer, y. a., enduire de glu; y. r.,se 

prendre k la glu. -- Bizkatzea. 
Engorgement, s. m., embarras dans un 

tuyau, dans un canal, enflure. — ArUura. 
Engorger, y. a., emp^cher T^coulement. — 

Antzea. 
Engouement, s. m., £tat engpue. — BerUin, 

gogdan artua. 
Engouer (s'), y. p., s'^prendre, s'ent^ter 

d'une chose. — BetHaUy gogdan artzea. 
Engouffrer (s'), y. p., se perdre dans une 

ouYerture. — BortitzH sarizia toki ideki 

batian. || Entrer dans quelque golfe ou lieu 

serre par la mer : Itxas-barrenizea^itx^- 

barrutzea. 
Engourdi, ie^ part., rendu perclus. — Go- 

gortua. 
Engourdir, y. a., rendre comme perclus de 

froid. — Gogartzea, sortatzea. 
Engourdissement, s. m., ^tat engourdi. — 

Gogorlasunay sorrera. 
Engrais, s. m., p&turage, fumier, etc. -- 

Ongarriay onkatlua. 
Engraisser, y. a., n. et p., rendre, dcYenir 

gras. — Ghicmizea. 
Engranger^ y. a., mettre en grange. — Bor* 

dan sartzea. 
Engrenage, s. m., mgrenure ; s. f., action 

d'engrener. — Hortzkuntza. 
Engrener, y. n. et p. , se dit des roues dont 

les dents s'embolieni.—Hortzaizea. j| t. 

a., remplir la Ir^mie : ChArnM, bihiz be- 

thetzea. 



ENL 



109 — 



ENQ 



Engrosser, v. a., rendre enceinte, fam. — 

— Izarratzia. 

Enhardi, IE, part., devenu audacieux. — 
Ozart'ia^ harditUGj ausarhuiy atrebitika. 

Enhardir, v. a., rendre hardi. — Hardit- 
zeay hardiazteay aUsartarazteay atrebiaz- 
tea. II S'enhacdir : Ausartatzea^ alrebii- 
zea, hardUzea. 

Enigma> QUE, adj. d*^nigme. ~ Itanasikda. 

EmGM AT'QUEMENT, adv., d'unc manifere 6nig- 
mati((iie. — Itanasikoki. 

Enigme, s. f., definition obscure. — lia^iasia. 

Eotvrant, te, adj., qui ^nivre. — Ordigarria. 

ENivREsfENT, s. m., ivrosso ; au fig., enivrer. 

— Orditasuna. 

EmvRE, EE, part., qui est ivre. — Ordia, 

ordiiuay mochkorray mozkorra, 

Enivrer, v. a. , se rendre ivre. — Hordit- 

zea^ mochkortzea. \\ Rendre ivre : Hor- 

diarazteOy mochkorazleay mozkorraztea. 

Enjamb^e, s. f., espace qu'on enjambe. — 

Ichtapi zabaltasuna. 
Enjamber, v. a. et n., faire un grand pas. — 

Ichtap^katzea. 
Enjaveler, v. a., mettre en javelle. —Ler- 

rokatzea. 
Enjeu, s. m., raise en jeu. — Yokuaj yokda. 
Enjoindre, v. a., ordonner. — Ordenatzea, 

manaizea. 
Enj6ler, v. a., s^duire, fain. —Zurikatzeaj 

lausmgatzea. 
Enjoleur, euse, s., qui enjdle. — Zurikat- 

zaikay laHsengatzailea. 
Enjolivement, s. ni., ce quisert i enjoliver. 

— Edergailuay poillitasuna. 
Enjoliver, v. a., rendre joli. — Edertzea, 

poillitzeay pollitzea. 
Enjoliveur, euse, s., qui pare, quienjolive. 

Edertzailea, poillitzaileay pollitzailea. 
Enjolivure, s. f., petits enjolivements. •— 

PoillUasuna, edergaUluay pollilasuna. 
Ewoufe, tEy adj., gai. — Alheghera, 
Ewouement, s. m., gait6 douce. — Alhe- 

gheratasnna. 
Enlacement, 8. m. , action d'enlacer. — 

khekera. 
EwLACER, V. a. (de ses bras). — Besarkaizea. 
II Passer des cordons les uns dans les au- 
^^^ : Chibiztatzea. || Joindre, entraver 
d'une autre mani^re : IchekeraUeay amar- 
ralzea. 
Enlaidi, IE, part. , qui est devenu laid, qui 
est rendu laid. — ItxusliM , narrialua, 
ilxusiiuay ^zaindtia, despislatua. 



Enlaidir, v. a. et n., rendre, devenir laid. — 

Itxmtea, narriatzea, itxmitzeay ezamh 

zeay despislaizea. 
Enlaidissement, s. m., action d'enlaidir. — 

Itxusiduray itxusdura. 
Enle:vement, s. m., action d'enlever. — Os- 

tutasunay eremankuntza. 
Enlever, v. a., d6rober, ravir une jeune 

fille. — Ereinateay ostalzea. || Lever en 

haut : A Uchatzeay atratzea, gottitzea. 
Ennehi, IE, adj. et s., qii est contraire. — 

Etxaiya^ izterbeghiay arreriday erabea. 
Ennoblir, v. a., rendre noble. --Ndbletziay 

ailhoretzea. 
Ennui, s. m., langueur d*esprit, souci. — 

Onaduray enfadda, miisluriay adorgday 

beltztriay unaduray akiduray debeyadura. 
Ennuyant, te, adj., ennuyeux. — Onagarriay 

enfadogarria, mmturigarria , odor gar- 

ritty akigarria, unagarriay debeyagarria. 
Ennuyer, v. a. et p., causer, senlir de Ten- 

nui. — Onatzea, enfadotzeay musturigar- 

rilzea , adargarritzea , musturritzea , 

adorgatzeay beltzuritzea , unatzeay debe- 

yatzea, akitzea. 
Ennuyeusement, adv. , avec ennui. — Ona- 

garrikiy enfadotirOy tnusturird. 
Ennuyeux, euse, adj. ets., qui ennuie. — 

Ofigarriay enfadoliay enfadotsiiay musiu- 

ritsuay beltzurigarria. 
Enong^, adj. et s., chose enonc^e. — Hai- 

paluu. 
Enonger, v. a. et p., exprimer sa pens^e. — 

Hatpatzea. 
Enongiatig^*, 8. f., manifere d'enoncer. — 

Ua^pamendua. 
Enorgueilli, IE, part., qui a de Torgueil. — 

Urgullmtuay anhM. 
Enorgueillir, v. a. et p., rendre orgueil- 

leux . — Urgulluztea , audusleztea, gm- 

tiaztea. \\ Devenir orgueilleux : Urgidlut- 

zea, anduslelzeoy gottiatzea. 
Enorme, adj., d^mesure, excessif. — Ikha- 

ragarria. 
Enormement, adv., excessivement. — Ikha- 

ragarriki. 
Enormity , s. f. , exc^s. — Izigarrikeriay 

terriblekeria, izigarritasunay terribkta- 

8una. 
Enouer, v. a. , 6ter les noeuds d*une etoffe. 

— Deskopillatzia, deskdropillalzea y ko6- 

pillacy kdropilluac khmlzea. 
Enquerir (s'), v. p. , s'informer. — Billa- 

kintzea. 



ENS 



— 110 — 



ENT 



ENQutTE, s. f., recherche judiciaire. — £t{- 

bakindea, billakina. 
ENQu£T£y part., enqu^ri. — Billakindua. 
ENQufiTER (s'), V. pr., s'enqudrir. — Billa- 

kintzea. 
EMQUfiTEUR, s. m., ofBcier commis pour faire 

des eiiqu^tes. — Billakindaria, 
EtiRAGi^, tEy adj.. qui a la rage. —Errebia- 

lua, II s., fougueux : Sdlxua^ oldartxuay 

bdaldUxua^ fuliatxtm. 
Enrageant, te, Acy.i qui fait enrager. — 

Errebtagarria. 
Enrager, y. n., 6tre saisi de la rage, en- 

d^ver. — Errebiatzea. 
Enray£, i^E, part., entrav^.— E^ikafapotna/tia. 
Enrayehent, s. m. , action d*enra;er. — 

Eskalapoinadura. 
Enrayer, y. a., gamir une roue de Tenrais, 

Tarr^ter. — Eskalapaind ezartzea , mar^ 

rakatzea. 
Enrayure, s. f., ce qui sert k enrayer. — 

Marrakadura. 
Enregistrement, 8. m., lieu oA Ton enre- 

gistre. — Oamarteghia, damartza. 
Ekrhum£, £e, part., qui a un rhume. — 

Mafrundilua, marranta. 
Enregistrer, y. a., inscrire dans un regis- 

tre diYerses pieces. — Oamartzea. 
Enriiumer, y. a. et p. , donner un rhume. 

— Mafrunditzeay marranlatzea. 
Enricuir, y. a., rendre riche. — Aberastea. 
Enrichissement^ s. m., omemenl. — Eder- 

gailua. 
Enr^lement, s. m. , action d'enr61er. — 

Engayamendua. 
Enr6ler, y. a., mettre sur le rdle ; y. p., se 

faire soldat. — Engayatzea. 
ENRdLEUR, s. m., celui qui enrdle. — En- 

gaiyatzailea, 
Enrouement, s. m., ^tat enroue. — Mar- 

ranta, erlatxdura, marrangd. 
ENRoujg, £e, part., qui a un enrouement. — 

MarranlahiCy erlatxtuaj marrangatua. 
Enrouer, y. a., rendre la Yoix rauque. — 

Marraniaizea, erlalxtea, marrangatzea. 
Enrouiller, y. a., rendre rouill^. — Er- 

dmllaztea. 
Ensanglant^, ee, part., souill^ de sang. — 

Odoldxia, 
Ensamglanter, y. a., souiller de sang. — 

OdoUzea. 
Enseigne,.s. f., banni^re, ^tendard. — Ban- 
derOj labardttj estandartea. || Indice, ta- 
bleau i la porte d'ua marchand : Emena. 



EitSEiGifti, tEy part., appris, inslndt — 

Ikhasia. 
Enseignembnt , 8. m. , instruction , action 

d'enseigper. — Erakasdeaj irakoikera, 

erakuspenaj erakulxpena. 
Enseigner , y. a., instruire, indiqner. — 

Irakasteay erakastea^ erakusiea, erakutx- 

tea. 
Ensemble, adY., Tun aYec Tautre ; s. m., 

r^sultat de I'union des parties. — Elkar^ 

elkarrekilan^ elkarrekin, baUxan, bo- 

lean. 
Ensemencement, 8. m., action d'ensemencer. 

— Eratndura, ereindura. 
Ensemenger , y. a. , sem^. — Ermtea , 

eretniea. 
Ensevelir, y. a., enYclopper un mort. — 

Ehortzea, meztUzea. 
Enseyelissement , s. m., action d'enseYelir. 

— Ehortztasuna, 

Ensorceler, y. a., Jeter un sort. — Ckar- 

matzea. 
Ensorceleur, euse, s. m., qui ensorc^le. — 

Charmatzailea. 
Ensorcellement, s. m., action d'ensorceler. 

— Charmaniendua. 

Ensuite, adv. et pr6p., apris. — Ghiro^ 
sharrij sarrichey gh^ochiagOy ondoa». 

Ensuiyre (s'), y. p., suiYre.— i4fTt*arfiijf«i. 
II D^riYer : Eihorkuntza. 

Entagb^, tE, part., infectc. — Kntxatua, | 
G^t^ : Galdua. 

Entacher, Y. a., infecter, g&ter. (11 est vieux 
et ne se dit gu^re qu*au participe). Infec- 
ter. — Kulxatzea , zikinlzea. |1 G4ter : 
Gallzea, 

Kntaille, s. f., coupure. — Ochkdj ozkd. 

F^NTAiLLER, Y. a., creuser Ic bois. — OcA- 
kdtzea, ozkdlzea. 

Entaillure, s. f., entaille. — Ochkddura, 
ozkddura. 

Entamer, y. a., faire une incision, 6ter une 
partie, commencer. — Astea. 

En tant que, conj. dont on se sert pour 
specifier et pour restreindre quelque id^, 
quelque proposition. — Non ezden. 

Entassement, s. m., amasentasse. — MHa- 
dura, nUla, monMna^ monlokray pi/- 
UUra^ nUla^ay murruera. 

Entasser, y. a., mettre en tas. — Monioi- 
natzeaj motoUzea, mStatzeaj ptllol^M, 
murrutzea. 

Emte, s. f., greSe.—Chertadura^ edaindwi^ 
cherlda, cheri^. 



ENT 



- Ill - 



ENT 



EfTTEiiDEMENT, s. ID. , intelligence. — Adi- 

mendm, adUzay adiera, adikihay adiatra. 
II Bon sens : Centz^. 
Emtendeur, s. m., qui entend bien. — Adii- 

latfea, enzunlea. 
Entendre, ▼. a., comprendre. — Aditzeay 

enzulea. 
Entendre (s*), y. p., 6tre d'intelligence ayec, 

ouir. ^ Aditzea. 
Entendu, ue, adj., habile, bien entendu ; 

adv. , sans doute, avec la condition. ^ 

Adilua^ yakina, enzuna, ikasiay sayalila. 
Entente, s. f., interpretation. — Iduria. \\ 

Harmonie : Akmay armonia. || InteUi- 

gence, accord, union : Akartasuna. 
Enter, v. a., peSer.- Chertatzea, edaenzea. 
Enterrement, s. m., inhumation. — £n- 

tarremenduay ehortztasuna, 
Enterrer, v. a., enfuuir, inhumer. — Ehort- 

zea, lurpetZMy obiratzea, lurperatzea^ 

ekorlzitzea. 
ENTfiT^, adj. et s., opiniMre.— Thematxuay 

isitia, burutia, buru-gdgorra, burthgach" 

tda^ burkoia, estokatxua. 
Ent£tement , s. m. , obstination. — Setdj 

s^, themaj teiya, btlrkoitasunaf isiay 

estakafneftdua. 
EntCter, v. a., n. et p., porter k la t6te, 

envover des fum^es k la t^te : Bdrua zo- 

rabiatzea. \\ S'opini^trer : Jsiatzea, burti- 

jatratzea, themtUziay esiokatzeay setdt- 

zea, sipaizea. ||Preoccuper : Burezartzea. 
Enthousiasme, ^s. m., exaltation de I'^me, 

admiration outr^e. — SUmirezkiki, ftllia. 
Enthocsusmer, v. a., ravir en admiration. 

— SiimirezkiifUzeaj fAliaizea. 
Enthoususte, s. m., visionnaire, fanatique, 

admirateuroutrd.'-Stlmir^jfea, fUliatxua. 
Entier, ere, adj., complet, ent^t^, non hon- 

ere. — O^tkr. jj Le tout : GUzia. 
Entierement, adv., totalement. — Osoku \\ 

Entiirement (pas) : Ez chottj eskachkd. 
Entonn^, t£y part., commence le chant. — 

Okam, 
Entonner, v. a., chanter le commencement. 

— Oka$lea. 

ENTONNom, s. m.j vase pour transvaser. — 

UnUlay imituay pasadera. 
Entorse, 8. f., violente et subite extension 

d*un nerf. — Inartaduray zainariadura. 

II (Prendre une) : Inariadura bat hart- 

2era, zainarladura bat liartzea, 
Entortillembnt, 8. m., action d'entortiller. 

— BiribUhtiki$ma , kurubUkaimma. 



Entortiller, v. a., envelopper en entortil- 

lant. — Biribilkatzea, burubilkatzea. 
Entour, s. m., environ ; pi., alentours. — 

Ingurinuy ingurutna. R Plur. : Inguruac, 

ingurinac. 
Entourage, s. m., ce qui entoure. -- Ingu- 

ramena, bollagira. 
Entourer, v. a. , dire autour.— 7n(/t/raUea. 
Entr' aider (s'), v. p., s'aider rdciproque- 

ment : Elkar-laguntzea. 
Entrailles, s. f. pi., intestins. — ErrayaCy 

aharac, entranac. 
Entr*aimer (s'), v. p., s'aimer rdciproque- 

ment. — Elkar-maitatzea. 
EntraInakt, te, adj., qui entratne. — Ere- 

mengarria. 
EntraInenent, s. m., action d'entrainer. — 

ArresiSra, ar raster ay arrastapena^ erres- 

taBra. 
EntraIner, v. a., trainer avec sou— Arras- 

tatzea, errestatzea, erematea. 
Entr'appeler (s'), v. p., s*appeler ricipro- 

quement. — Elkar-oyu'ghitea y ofAti- 

eghitea. 
Entraver, v. a., mettre des entraves. — 

Trabatzeay pochelutzea, 
Entr'avertir (s'), v. p., s'avertir r^ciproque- 

ment. — Elkar-abertitzeay elkar-preme" 

nitzea. 
Entraves, s. f. pi., liens aux pieds; fig., 

obstacles. — TrabaCy pocheluac, 
Entre, prep, de lieu, au milieu. — Arteatiy 

arte, 
EKTRE-BAiLLfi , adj., entr'ouvcrt. — Athe- 

tartea, 
Entre-bailler (s'), v. a.,entr'ouvrir.— J?r- 

dikidatzeay tirl idekitzia. 
Entre-choquer (s'), v. p., chequer recipro- 

quement. — Elkar-ydlzea. 
Emtre-c6te, s. m. , viande d'entre les cdtes. 

— Sahelxkia, 
Entre-couper, v. a., couper en divers en- 

droits. — Toki batzutan, cetnbett tokitan 

pikatzea, 
Entre-d£ghirer(s')9 ▼• Pm se mettre en pie- 
ces. — Elkar-porrokatzea. 
Entre-d£truire (s'), v. p., se ddtruire I'un 

I'autre. — Elkar^-hiltzeay elkar destruitu. 
' Entre-deux, s. m., ce qui est entre deux 

choses. — Bien-artian. \\ Entre deux 

eaux : Urbirm artean^ zalanzan. \\ M^- 

diocrement : A la-dlay dla-dhy alan^lauy 

wraskiroy askarkiro^ adinonghi^ odf*- 

fmdo> 



ENT 



— 412 



ENV 



Entre-dotwer (s*), v. p., se donner mutuel- 

lemenl. — Elkarri-ematea, 
Entree, s. f., lieu par oii Ton entre. — En- 

trada, sartzea, \\ Entree d'un pont, d'une 

rue : Sartzea, \\ Entree, k I'entr^e de la 

nuit, k la nuit tombante : nhunabarren, 

illimtzean, gaUtzerakdan. 
Entrefaites, s. f. (suR CEs}, durant ce 

temps. — Tarte-horlan. 
Entre-frapper (s'), v. p., se frapper rtci- 

proquement. — Elkar-ydtzea. 
Entre- fiGORGER (s'), v. p., s'^gorger Tun 

Tautre : Elkar-sarraskatzia, 
Entre-heurter (s'), V. p., seheurterrun 

Taulre. — Elkar-ydtzea. 
Entrelacement, s. m., ^tat de choses en- 

trelac4es. — Ichekartetasuna. 
Entrelacer, v. a., enlacerTun dans I'autre. 

— Ichekartetzea. 
Entre-m ANGER (s'), V. p., sc manget Tun 

I'autre. — Elkar-yalea. 
ENTREMfiLER, V. a., lu^ler parmi. — Nahas- 

tekalzeay nahastia, bakatzeay ndsar- 

tetzea. 
Entremetteur, euse, s., qui s'entrem^t, 

femme intrigante. — Entrebitartezalleay 

bitartezallea^ hitzarteduna^ hitzartekdaj 

arartekda. 
Entremettre (s'), v. p., s'eraployer pour 

entremise. — Arteizea , bitartetze(\ , sar- 

rartetzeaj arartekolzea, || S'entremettre : 

A rartekdaren-ezartzea . 
Entremise, s. f., mediation. — Entrebitar" 

tetty ararlekotasuna, 
Enti\e-N(£UD, s. m., espace de deux noeuds. 

— Bi kodpilluen arlea. 
Entre-nuire (s'), V. p., se nuire Tun k Fau- 

tre. — Elkarri gaxzki ghitea^ elkarri- 

gaizkitzea. 
Entreposer, v. a., deposer. — Pausatzea. 
Entreposeur, euse, s., commis de I'entre- 

pdt. — Guardiatzatlea. 
Entrepot, s. m. , lieu de depdt. — Entre- 

pota. 
Entreprenant, te, adj., qui entreprend. — 

Ensayatua, \\ Hardi : Atrebitua. 
Entreprendre, v. a. el n., commencer. — 

Aslea. II Se charger de Tex^cution : Dili- 

beratzea^ inellatzeay ekigolzea. \\ Se m^ler 

de : Sartzea. 
Entrepreneur, s. m., qui entreprend. ~J^n- 

treprenHrra^ mellatzalleay ekigotzallea. 
Entreprise, s. f., dessein form^. — 041%' 
beramendua. || Ce que Ton a entrepris : 



Entrepresay melladuray ekigodtra. \ 
Usurpation : Ebatxkeriay hpiiu^keria, 
ohointza. \\ Violence : Bortcholnniza, 
bortcha, mutiritasuna. || Action i ijnste : 
Eghintza inynstua. 
Entrer, v. n., passer du dehors an dedans. 

— Sartzea. 

Entre-r^pondre (s'), v. p., se r^pondre 

Tun k I'autre. — Elkarri-errespondilzea. 
Entre-secourir (s'), v. p., se secourir mu- 

tuellement. — Elkar lagunizea^ elkar 

sokorritzea. 
Entreteneur, s. m.y qui entreiient. — 'En- 

tretenitzallea. 
Entretenir, y. a., n. et p., teniren^tat, 

faire subsister. — Entretenitzea. || Parier 

avec quelqu'un : Solas'ghitea. 
Entretien, s. m. , action de s'entretenir, 

converser : Solasa, erabakia. Q Action 

d'entretenir : Manlenua. 
Entre-tuer (s'), v. r., se tuer Tun Taotre. 

— Elkar hiltzea. 

Entrevoir, v. a., voir un pen. — Idnriizia. 
II V. p., se visiter : Hantatzea. 

Entre vuE, s. f., rencontre concertee. — 
Ikmhintza. 

Entr'ouIr, v. a., ouir imparfaitement. — 
Doy-doya haitzia. 

Entr'ouvrir, v. a., ouvrir un peu, — Erdi- 
idekitzea. 

Enum^rer, v. a.,d^nonibrer. — Ktkufaisea. 

Enyahir, y. a., usurper. — AkopillatzeQy 
eraiimteaj erasotzea. 

Envahissement , s. m., action d'envahir. — 
Accopilluay eraso^a. 

Enveloppe, s. f., ce qui enveloppe. — Es- 
lalzekiUi, trocha, estalguna, estalingurua. 
II Enveloppe (de lettre) : Kdrta-ganOy le- 
tera-estalghiay enibelopa. || Mis sous enve- 
loppe (une lettre) : Embelopan einana, \\ 
Mettre sous enveloppe : Estaltzea , tro- 
chatzea. 

Enveloppe, £e, part., mis sous enveloppe. 

— Trachalua. 

Envelopper, v. a., entourer, comprendre 
dans. — Trochatzea, inguraizea. 

Envenimer, v. a., infecter de venin, rendre 
plus mauvais. — Gachlatzea, gaizkurat- 
zea. 

Envers, pr^p., k I'egardr— AUmf. || s. m., 
le cdte le moins beau d'une 6tofle : Aon- 
trd,pimpera, ifrensuay atlrkia. || A Fen- 
vers, adv., en sens contraire : Azpiz. ] 
Envers (quelqu'un) : Alderai. 



EPA 



— d43 — 



EPI 



Envi (a l'), adv., avec emphase. — Porfi- 

diaZy burfidiaz. 
Envie, s. f., d^sir. — Gii.^icui, gdna, gdgoa^ 

gdlea, ghilleay zaled, imbidia, nahikun- 

deaj trempeGy trempna, || Deplaisir 

qu'on a de voir le bonheur des autres : 

Yelosia, bekaitzay bekatzkda, andamiUi. 

I) Marque sur le corps humain : Sor'Sina" 

lea. II Petits filets de la peau autour des 

ongles : Eskarda, zatala, zatalchda, 
Envieilli, IE, part., devenu vieux. ~ Za- 

hartu, zahartua. 
EnvieIlur, v. a., paraitre vieux, faire para!- 

tre vieux. — Zaharizia. 
Ehyieu, v. a., porter envie, desirer. — G«- 

tidatzea, bekaizteOy bekatzkotzeay onda- 

mtitza, desiratzea, imbidialzea. 
Elf VIEUX, SE, adj., qui en\ie. ~ Guticiotxuay 

nahikorray guticiosa, bekaiztiay ondamu- 

tia, bekalzkotia. 
Enviaon, adj., k peu pr^s. — Olatxu. || s. 

m. pi., lieuxvoisins : Ingurtiac. 
Environner, v. a., entourer. — Inguratzea, 
Envisager, v. a., regarder en face. — Aur- 

kezteaj betaztea. || Fig., consid^rer en 

esprit : Betuztetzea, k&nsideratzea. 
Envoi, s. ra., action d'envoyer. — Egorice, 
Emvoler (s'), v. p., fuir en volant. — i4i- 

raizea, egaldatzea. 
Envoys, s. m., roinistre, depute. — Man- 
' dalaria. 
Envoyer, v. a., faire aller, faire porter. — 

Egortzeay bidaltzea. 
Epais, se, adj., quia de T^paisseur. — Lddt, 

ordangda, 
E^AissEun, s. f., profondeur d*un solide. •— 

Ldditasuna. 
EpAissiR, V. a., rendre, devenirplus ipais.— 

Ldditzea. 
Epaississemcnt, s. m., condensation. — L()- 

dimendua. 
Epamprer, v. a.^ dter les pampres.—ilj^m 

sobratxuac khentzea. 
Epanchement, s. m., action de r^pandre. — 

IchurteGy isurtea. || Effusion : Fidandea. 
Epancher , V. a., r^pandre^ — IchurtzeOy 

isurtzea. \\ Se confier : Fidaizea, konfi- 

datzea. 
Epandre, v. a., r^pandre. — Edatzea, bar- 

reiyatzeCj berduraizea. \\ Jeter ^k et 1^, 

dparpiller : Barreiyatzeay berduraizea ^ 

barbanakatzea. 
Epanouir, v. pr., s'ouvrir (se dit des fleurs). 

— Idekitzea, zaMlzea^ loraUea^ 



I 



Epanouissehent, s. m., action de s*^panouir. 

— Zabalduray loredura. 
Epargnant, TE, adj., qui use d*6pargne. — 

Chuhurra. 
Epargne, s. f., ^conomie. — Aldaracionea. 
Epargner, v. a., manager. — AUaralzea, \\ 

V. pr., s'^viter : Ilzurtzea. 
Eparpillement, s. m., action d'^parpiller. 

barraiyadura y derduradura ^ barbana- 

kadura. 
Eparpiller, v. a., jeter ^k et Ik. — Berrei- 

yatzea, berduraizea, barbanakatzea. 
Epars, adj., disperse. — Barreiyaluac, ber- 

duratuCy barbanakatuac. 
Epate, s. m., nez 6pat^, large et gros. — 

JUdbahy mdsa, 
Epaule, s. f., partie du corps. — Espalda^ 

sorbalda. 
Epaul^e, s. f., effort del'^paule. — £«paMa 

golpheay sorbalda golpia. 
Epauler, v. a., disloquer r^paule. — Espal' 

datzia. 
Epaulette, s. f., partie de certains. v6te- 

ments qui couvre F^paule, sorte de frange 

sur r^paule. — Espokta. 
Epave, adj., objetrejet^ par la mer. — Epaba. 
Ep£e, s. f., arme offensive. — Ezpaia. 
Epeler, v. a., assembler les lettres. — Epe- 

latzeay lelerac baMzea. 
Eperdu, ue, adj., trouble par une passion. 

— Galduay baldituay itxutua. 
Eperdument, adv., violemment.— £orU'/ziiri, 

baldituki^ itxuiuku 
Eperon, s. m., branche de m^tal termin^e 

par une molette pour exciter le cheval. — 

Esperotfia, esproya, orpizarra. 
Eperonn£, £e, adj., qui a des 4perons. — 

Esperoinatua. 
Eperonner (s*), v. p., mettre des ^perons. 

— Esperotnalzea. 

Epervier, s. m., oiseau de proie. — Chapa- 

latcha, mirotzay belatcka. 
EpHfiBE, s. m., jeune homme arriv^ k Vk^e 

de puberty. — Morroina. 
Epi, s. m., t6te du bl^, du niais, fleurs en 

6pi. — Bikrua. 
Epige, s. f., drogue aroniatique. — Espesia^ 

jakikaya. 
Epiger, v. a., mettre de Tdpicerie. — £5- 

pesialzea, jakikaitzea. 
Epicerie, s. f., drogue aromatique. — Espe- 

seria. 
EpiciER, s. m., marchand d'^pices. — Espe* 

sitxaikaj jakikaizalca. 

15 



EPI 



— 414 — 



EPR 



Epid^mie, s. f., maladie generate. — Elde^a, 

saleriay eldeay izuria. 
Gpid^mique, adj., de r^pid^inie. — Eldeat- 

xuay salerilxua, izurilxua. 
Epiderme, s. m., surpeau. — Frintza^ iHa. 
Epier, v. a., espionner, observer secrtte- 

menl les actions d'aulrui. — Chelelaizea^ 

guardialzea^ barrandatzea. \\ v. n.,mon- 

ter en epi : Burutzea, btirutchatzea. 
Epigramme, s. f., po^sie. — Biursuria. || 

Faiseur d*^pigrammes : Biursuritzatlea , 

bihurzurikina, 
Epilepsie, s. f., mal caduc. — Erortzeko- 

mina. 
Epileptique, adj., de Tipilepsie. — Erort-- 

zeko-min'dtienay erorlzeko minez offa- 

katxia. 
Epiler, v. a., dter le poil. — Ilheztalzeay 

sMtzia. 
Epilogue^ s. f., conclusion d'un poSme. — 

Itzaburra. 
Epiloguer, v. a. et n., censurer, fam. — 

Itzaburnlzea, 
Epinards, s. m. pi., planle polagere. — J?5- 

pinagriac. 
Epine, s. f., arbrisseau piquant. — Elhor^ 

ria, aranztty arancia. \\ Vert^bres : Biz- 

kar-ezurra. 
Epineux, euse, adj., k Opines. — Elhorrit- 

xua, aranzatxua, arancitxtm, 
EpiMifiRE, adj. f., qui appartient^ I'^pine du 

dos. — Bizkar ezurrekda. 
Epingle, s. f., pointe de laiton. — Ichki- 

lingay ichkilinaj ispilingay iskilimba, 
Epinglette, s. f., aiguille pour deboucher 

la luraifere du fusil. — Ichkilimba. 
Epini^res^ s. m. pi., terme de chasse, bois, 

fourr^s d'epines ou se retirent les bStes 

noires. — Elhorriteghia. 
Epiphanie, s. f. (jour de T). — Trufania.:^ 
Episcopal, ale, adj., qui appartient k Tev^ 

que. — AphezpikukOa. 
Episcopat, s. m., dignity de Tdvfique. — 

Aphezpikiktren gaUasuna. 
Episode, s. m., action incidente. — IchtMo 

pharte bairn ghertua. 
EpisoDiQUE,adj. det. g., qui appartient il'^pi- 

sode. 'Ichidrio pharte baten ghertakuntza. 
EpiSTOLAiRE, s. m., livre des 6pitres. — Epis- 

tolarittay gutunbilgda. 
Epitapre, s, f., inscription de tombeau. — 

Obizdea. 
Epith£te, s. m., adjectif po^tique. •— Osan- 

kia, ernnm. 



! Epitome, s. m., abr^g^ d'un livre. — La- 

burtza, hUzaburra. 
EpItre, 8. m., partie de la messe qui pr^cMe 

I'evangile. — Epistola. Q Faire des *pitres 

(letlre, missive) : Letra. 
Epizootie, 8. f., maladie contagieose des 

bestiaux. — IzurritikAa. 
Epizootique. adj. det. g., quitientde Fepi- 

zootie.— Izurritia, 
EPLon£, £e, adj., en pleurs. — D^sokUuay 

lastimatua. 
Eplucuer, v. a. , trier, examiner. — Btlbtf- 

zea. II Nettoyer : Churitzeay garbitzea. 
Epointer, y. a., 6ter la pointe. -Khamuixtea, 
Eponge, 8. f., sorte de polypier l^ger et po- 

reux. — Esponay arrokia, beloghiOy a- 

pofnta. 
Eponger, v. a., nettoyer avec une Sponge. 

— EspoOatzeay arrokitzeay beloghUzeay 

esp&initzea. 
Epoque, s. f., temps fixe de I'histoire. — 

Dembora. 
Epouiller, v. a., dter les poux. — Zdrriac 

khentzea. 
Epousailles (messe des), s. f. — Esposal- 

zeko meza. 
Epous^e, s. f., celle qui vient d'^pouser. — 

Esposa. 
Epouser, v. a., prendre en mariage. — Es- 

posatzea. 
Epouseur, s. m., qui veut se marier. — Ep- 

posatzatlea. 
Epousseter, v. a., 6ter la poussiire. — Es- 

kdbalzeay brdzatzea. 
Epoussette , s. f. , vergette. — Eskdba , 

brdza. 
Epouvantable, adj., effrayant, excessif. — 

Izigarria. 
Epouvantablehent , adv. I, d*une maniere 

epouvantable ; excessivement ^ extreme- 

ment. — Izigarriki. 
Epouvantail, s. m. pi., haillons pour ^poo- 

vanter les oiseaux. — IzitzektXa, beUurt- 

zehda. 
Epouvante, s. f., frayeur, terreur. — IziaU 

duray lazdura. 
Epouvanter, v. a., faire peur, effirayer. — 

Izitzeay lazteay larritzea. 
Epouse, s. f., conjointe par le manage.— fs-; 

posa, emazledy emaziid. 
Epoux, s. m., conjoint par le mariage. «- 

Esposay senhdrra. 
Epreindre, v. a., serrer, preisser. — Tm- 

katzea* 



EQU 



— 115 — 



ERU 



Eprendre (sO, v. pr., se passionner. — 

Agradatzea^ hartzea. 
Epreuvb, s. f., essai. — Esprobay frdga. 
Eprocver, v. a., essayer, ressentir. — Es- 

probetzeaj frdgatzeay porogatzea. 
Epucer, v. a., 6ter les puces. — Kukusuac 

hillaizeay kukuswxc khentzea. 
Epuisable, adj., qu'on peut ^puiser. — Ira- 

garria. 
Epuisi^, tEy part.y aflfaibli.— 7ra<ua, igatua. 

II Perdu sans ressources : Irana, 
EpinsEMENT, s. m., perte des forces. —Ira- 

Epuiser, V, a., tarir; v. pr., s'affaiblir. — 

Iratzea^ igalzea. 
Epurer, v. a., rendre, devenir pur. — Pdrt- 

fikatzea. 
Epurge, 8.^ f,, plante. — Torlika. 
Equarrir> v. a. , tailler i angles droits. — 

Laurkatzea. 
Equerre, s. f., instrument pour tracer un 

angle. — Cerlajoyay trebuay eskuaira. 
Equilateral, s. m., dont les c6tes sont 

^aux. — Berdimldea. 
EQuaiBRE, s. m.^ ^galit^ du poids. — Am- 

basluna. || Mis en ^quilibre : Ambastun- 

dua. D Qui mettent en ^quilibre : Atmbas^ 

tundekiki. 
Equilibrer, v. a., mettre en 6quilibre. — 

Aimbastunizea. 
Equinoxe, s. m., temps ou les jours sont 

^aux aux nuits. — GaUberdintza. 
Equinoxial, adj., de T^quinoxe. — Gauber- 

dintzakda. 
Equipage, s. m., train, suite, carrosse, gens 

d*un vaisseau , equipage de guerre. — 

Eskipaya, presbeharra. 
Equipement, *s. m., action d'equiper. — Es- 

kipamendua. 
Equiper, v. a., pourvoir un individu, un na- 

vire ou une flotte des choses n^cessaires. 

— Presbehartzea, eskipatzea. 
Equitable, adj., qui a de Fequile. — Ym- 

tm, justiMy zucena. 
Equitablement, adv., avec 6quit6. — Yus- 

tukiy justuki, zncenlki. 
Equitation, s. f., art du cavalier. — Kdba- 

liergdUy zaldizgda. 
EquitiS, s. f., justice. — Yustutagunay jm^ 

iutasuna. 
Equivalent, te, adj. et s. in., qui ^quivaut. 

— BerditMy igildlay aimbatekda. 
Equivalemment, adv.,'d'une mani^re 6qui- 

valente, — Berdinki, igikilki^ aimbateki. 



Equivaloir, v. a., Stre de la m^me valeur. 

— Aimbatetzea , berdinkatzeOy ignalkat- 
zea. 

Equivoque, adj. et s. f., A double sens. — 

EkibokOy bidauzkea, 
Equivoquer, v. n., user d' Equivoque ; v. pr., 

dire un mot pour un autre. — Ekibokat- 

zeay bidaiizkatzea. 
Erable, s. m., arbre forestier. — AstigarrOy 

astiarray gaztigarra. 
Erafler, v. a., ellleurer la peau. — Kara- 

niUchtea. 
Eraflure, s. f., legere 6corchure. — Kara- 

niitcha. 
EraillE, adj. (ceil) 4 filets rouges.— 4rrat/- 

dun. 
Eraillement/ ^ m., envers de la peau. — 

Arrailadura. 
Erailler, v. a. (une 6toffe), Teffiler, en re- 

lAcher le tissu. — Arratltzea. 
Eraillure, s. f., iioSe 6raill6e. — ArratZ" 

dura. 
Ere, s. f., point fixe pour completer les an- 
uses. — Dembora. 
Ereinter, v. a., fouler lesreins.-Z^A^^-Jca. 
ErEsipi^le, voyez Erysip^le. 
Ergot, s. m., d'animaux. — Esprona. || 

Maladie du bl^ : llhendiay illendia. 
Ergot£, adj., qui a des ergots (parlant des 

animaux). — Esproinatua. || Parlant du 

bl^, du seigle : Ilhendituay illendittla. 
Eriger, v. a. , elever un monument ; v. pr., 

s'attribuer un droit. — AltcMizeay ztitit- 

zeay zutaizea. 
Erminette, s. f.,hachecourbde. — Trebesa. 
Ermitage, s. m. , habitation d'ermite. — 

Ermita. 
Ermite, s. m., qui vit dans le desert. — £r- 

tnitamiay ermitauna, 
Erotique, adj., apparlenant i I'amour. — 

Amodiozkda. 
Errant, adj., vagabond; fig., dans Terreur. 

— ErrebelahMy erratua, 

Errer, v. n., vaguer. — Errebelatziay er- 

ratzia. \\ Fig., se tromper : Utx'ghitea. 

Erreur, s. f., fausse opinion, miprise, faute. 

— Utxay falla. 

Erron^, ee, adj., qui conticnt des erreurs. 

— Utxekday faltaktta. 

Erudit, ite, adj. et s., savant. — Jakinxua, 

jakinliay jakinay irakasia. 
Erudition, s. f., vaste savoir. — Yakinta- 

smayjakintzayjakindeay irakasdeay yaki- 

tatea. 



ESG 



446 — 



ESP 



Eruption, s. f., Evacuation subite. — Yal- 

kiltasuna. 
Ertsip^le, s. f., tumeur cuiAu^e.-Eresipela. 
EsGABEAU, s. m., si^ge de bois. — Kacheta, 

alkia. 
EsGABELLE , s. f. , escabeau. — Kdcheta , 

alkia, 
EscADRE, s. f., flolte de guerre.— £sfcfuidra. 
EsCADRONy s. m., corps de cavalerie. — Es- 

kuadruna. 
Escalade, s. f., action d*escalader.— Yga^- 

tiCy irattia, 
Esgalader, v. a., monter ^ Techelie, k un 

mur, iun rocher. — Ygattiaj iraitia. 
EsCALiER, s.m., partie du bMimentcomposEe 

de degr^s pour monter et descendre. — 

Eskalera. \\ Escalier (marche d') : Matla. 
EscAMOTER, V. a., fairo disparaitre subite- 

ment. — Operatzea. 
EscAUOTEUR, s. m., qui escamote. — Ope- 

raturra. 
Escapade, s. f., echapp^e, fam. — Ihesiaj 

eskapada. 
EsGARBOT, 8. m., scarab^o. -— Kakalordoa^ 

kakamarrda. 
EsGARBOUCLE, s. f., rubis. — Kazlislea. 
EscARCELLE, s. f., grande bourse. — Islar- 

cellita. 
EsGARGOT, s. m., lima^on. — Barakullda, 

barakulua, ffiaskulua, matkurkuthM, ka- 

rafcofta, marikorkotla. 
EsCARHoucHE, s. f., combat des parties. — 

GUdaHrrea. 
EsGARMOUCHER, V. n., combattre par escar-- 

mouche. — GMaUrraizea^ gMaizintzea. 
EsCARtfOUCHEUR, s. ID., qui va k Fescarmou- 

che. — GiidaUrratzailea, gMatzintzailea. 
EsGARp£, tEy adj., pente rapide. — ChtUa. 
EsGARPEMENT, s. HI., pente. — AMapa, al- 

datsa. 
EsGARPER, V. a., couper droit du haut enbas 

un rocher, un foss6. — Arkatzieity mur- 

kalztea. 
EsGARPiN, s. m., Soulier lEger. — Zdpata-- 

mehia, chinelay eskarpina. 
EscARPOLETTE, s. f., sicge pour se balancer. 

GhirginaCj zdbua, gdrgtrlna. 
EsGARRE, 8. f.j.crodte de plaie. — Sakharra, 

chaUrala. 
EsGLANDRE, s. m., accidout bruyant. — Es- 

kandala. 
EsGLAVAGE, s. 01., 6tat d'csclave. — Eskla- 

bolamna, kdliberia, gatibueria, katibota- 

snna. 









1 1 



I I 



! I 



EsGLAVE, adj., qui a perdu sa liberty. — £s- 

klabdGy kdiibu, galibu. 
EsGOMPTE, s. m., remise pour on paiement 

fait avant I'echeance. — Pagainendu balm 

gainiariy ham berlce HinnekOy ghibelat 

emalten den diriktj erostaUiarij Mo z6r 

diienari. 
EscoHPTER, V. a., faire de I'escompte. — 

Hain bertce ihuneko sHina bat pasatzin 

bertce bali. 
EscoPETTE, s. f., sorte de carabine. — £$- 

kopeta. 
EsGORTE, s. f., gens qui escortent. — £«- 

kolta, laguntza, 
EscoRTER, T. a., accompagner poor prote- 

ger. — Eskoltatzeay hgunlzea. 
EsGOUADE, s. f., d^tachement militaire. -^ 

Ktladray andana. 
EscouRG^E , s. f., fouet du charretier ou du 

cocher. — Azoteaydzotiay latigda, || Coup 

d*escourgee : Azote kholpea, dzote got- 

piay zarlada, zartadakoa, latigokda. 
EscoussE, s. f., action pourmieux s*Elancer. 

— Boliera. 

EsGROC, s. m., fripon. — Filusa, frikAmy 

ostapatzallea. 
EsGROQUER, V. a., vuler par fourberie. — 

Filuskeria'ghitea, frikunkeric^ghilen, o$- 

tapatzea. 
EsGROQUERiE, s. f., action d'escroc. — -R- 

luskeriUj frikunkeriCy ostapatasuna, osia- 

pakeria. 
EsGROQUEUB, EUSE, s., qui escroque. — Fi- 

Imay frikunay ostapatzallea. 
EsPACE, s. m., Etendue de lieu. — Tokia, 

erteghia, erdiyoOy epea. || De temps: 

Arlia, biterlea, artea. 
EsPAGEMENT, s. m., distance des corps. — 

Tartea, artia. 
EspAGER, V. a., ranger les chosesdeotaniere 

k laisser entr'elles les espaces n^cessaires. 

— Tartekatzea. 

EsPADON, s. m., poisson quia uneesp^ce 
d'Epte dentelEe des deux cdtia. — Ar- 
raizpata. || Large EpEe : Ezpaia largda, 

EsPAGNE, s. f. , pcninsule ibdrique. < — Es- 
patnia, Espana. 

EsPAGNOLETTE, s. f., fcmire de fen^tre. — 

— Arrasta, 

EsPARGouTTE, s. f., sorle de menue herbe. 

— Izarbelharra, 

Espi^GE, 8. f., division du genre, sorte. — 
Kdlitatia, ghisa,m6tay kdsta. [| pi. ^argent 
monnayE : Dirtw, sosac. \\ Apparence du 



ESS 



— 447 — 



EST 



pain el du vin aprte la consecration : 
Transubztanciacionea. 
EsPERANCE, s. f., attente el d&ir. — £spc- 

ranlza, pezkiza^ irritxa, mlea. 
EsPERER, V. a. el n., avoir esperance. — 
Esperatzia , igurikitzia , pezkizatzea , 
uste izatea^ irritxteay gmtatzea, 
EspiEGLE, adj. el s., sublil, eveille. — Bil" 

chia^ drdlia, donghea. 
EspiEGLERiE, s. f., malice d'espi6gle.— Bit- 

chikaria^ drdlekeriay donghetasuna, 
EspiNGOLE, s. f., fusil k canon ^vas^. — Kd- 

noy largoko chichpa. 
EspiON, s. m., qui fail le melier d'^pier. — 
Espiuna, ickpiay salaria, celataria^ guar- 
dia-ichila, barhandari, 
EspioNNAGE, s. m., action d'espionner. — 
Espionamendiia^ celefa, cheleta, ichilka 
gHardatzia, barhanda. 
EspioNNER, V. a., servir d'espion. — Espiu- 
nalzm, ichpiatzea, celetatzea, cheletcU^ 
zea, ichilic gtlardatzia^ barhantzea. 
EspoiR, s. m., esperance. — Esperantza^ 

ustea, irritxa, perkiza. 
Esprit, s. in., ^(re incorporel, ange, reve- 
nant, ^me de Thomme, ses facull^s, faci- 
lite de conception, vivacity d'imaginalion, 
essence, fiuide, subtil, chim. — Izpiritua. 
II Follet : A rghiac. \\ Lutin : Gaizkina. || 
Fort : Sinetxteric ez duena. \\ Esprit-de- 
vin : Arno-zpiritua. \\ Esprit Saint, iroi- 
si6me personne de la Trinity : Izpiritu 
samdiia, espiritu santua. || Esprit (pauvre 
(1*) : Zozolo. 
EsQuiLLE, s. f., ^clat des fractures. — Eziir 

pnska. 
EsQuiNANGiE, s. f., inflammation de gorge. 

— Eikinantcia. 
EsQuissE, 8. f., ebauche. — Magatndea. 
EsQuissER, V. a., ebaucher. — Magatntzea. 
EsQuivBR, V. a. el n., eviter adroitement. — 
Paratzea. \\ v. pr. : ViesPghiiea, eska- 
patzea. 
EssAi, 8. m., exp<5rience, premiere reproduc- 
tion, epfeuve , ^chantillon. — Emayila, 
Mhakera. 
EssAiM, s. m., vol^e de jeunes abeilies. — 

Erk-^mia. 
EssANGER, V. a., mouiller avec la lessive. — 

Lechibaz trentpatzia. 
^ssAYER, V. a., n. el pr., eprouver, faire 
i'essai.-J5;iMoi;/alJ8r^a, esayatcea, sayatzea. 
EssAYEUR, s. m., qui essaie. — Ensaiyat- 
matted. 



Esse, s. f., cheTille ou crochet en forme d*S. 
— Esa. 

Essence, s. f. , nature d'une chose, huile vo- 
latile. — Izana, izaira. 

Essentiel, le, adj., de I'essence. — Pre- 
mida. II N^cessaire, chose donl on ne peul 
se passer :' Nesesarida, izanezkday izai- 
razkoa, 

Essentiellehent, adv., d*une maniere essen- 
tielle. — Nesesaridzki, izanezkiro, iza- 
tezkiroy izairazkiro. 

Esseul^, 6e, adj., solitaire, hm.'Bakhariua 

EssEULER (s'), V. a., rendre , devenir soli- 
taire. — Bakharlzea. 

EssiEu, s. ra. , piece qui traverse le moyeu 
des roues. — Ardalza^ hacha, 

EssoR, s. m,, vol fort haul. — i4tra/j/a, 
egaldatzea, 

EssouFFLiS, fiE, part., hors d'haleine. — 
Atx-hantua. 

EssouFFLER, V. a., mcttre hors d'haleine. — 
AiX'hanizea. 

EssuiE-MAiN, s. m., linge pour essuyer les 
mains. — EskU'Chnkatzekua, chnkatzeko 
oiyalay chukadera, chvkadorra. 

Essuyer, v. a., 6ter la poussi^re, secher. — 
Chukatzea. 

Est, s. m., le levant. ~ Iruzki-phartea. 

EsTACADE, s. f. , digue de pieux. — Paso- 
tadeaj estakaday stakadura, esoladnra, 
baldadura. 

EsTAFETTE, s. f. , courricr d'une poslo. — 
Eslafela, poslakaria. 

EsTAME, s. f., tricot de laine. — Trf*o((ifcfa. 

EsTAMPE, s. f., image, gravure. — Estuam' 
pea, estampea, ezanzd. \\ Marchand d*es- 
tampes : Eslampe viarchanla , ezanzd 
niartchantay ezanzd sallzatlea. 

Estimable, adj., digne d'eslime. — Esiima- 
garria, 

EsTDfATEUR, s. ni., qui prise une chose. — 
EstimalzaUea.' 

EsTiMATiF, iVE, adj., (devis, proc^s-verbal ) 
d'estimation. — Precio-ematlea. 

Estimation, s. f., evaluation. —Eslinham- 
neayprecida, 

EsTiME, s. f., cas que Ton fait d'une per- 
sonne. — Eslimmy perechua, 

EsTiMER, V. a., priser. — Eslimalzea, pere- 
chaizea, 

EsTOBfAC, s. in., viscire pour digerer, paftie 
exterieure qui y r^pond : EsUmaka. 

EsTOMAQufi, tE, part., offense. — Estoma^ 
katwi. 



ETA 



— 118 — 



ETE 



EsTOMAQUER (s'), V. pr., s'offenser, farn. — 
Estomakatzea, 

EsTROPiE, tEy part.9 prive de Tusage d'un 
inembre. — Itnbaliera^ eslropialvuij dai^ 
iialua, makdldua, erbaldua, emblattua, 

EsTROPiER, V. a., 6ter Fusage d'un merabre. 

— Jnibaliliertzea , eslropiatzea, dainai- 
zea, mdkaltzea, erbaltzea, elbarritzera, 
emblattzea. 

EsTURGEo^, s. m., poisson de iner. — GmZ' 

kala, 
Et, conj., copulation. — Eta, 'da, enda^ 

aldiz, II Et CcPtera, s. m., et autres : Ei- 

cetera, eta ganearektM. 
Etable, 8. f. y logeroent des bestiaux. — 

Heydy eya^ establia^ ehia, abretegkia, «a- 

baya, barrokia. 
Etabler, v. a., mettre a Triable. — Ueyan 

sartzea, establian ezartzea. 
Etabli, s. m., table d*artisan. — Lan tdkia. 
Etablir, v. a., fixer y rendre stable, donner 

un 6lat, crter. — Ezartzea , paratzea^ 

emattea, bitezartzea. 
Etablisseuent, s. id., action d*^tablir. — 

Bitezardea. 
Etage, s. m., espace d*entre les planchers. 

— Estaiya. 

Etag^re, s. Ly rayons en planche. — Alasia. 
Etai, s. ni.| pi^ce de bois pour soutenir. — 

PufUchoina, puncfma^ pordotna^ tem^ 

posa. 
Etain, s. m., m^tal blanc. — EstantMy es- 

tetnua, drratda, ezteinua. 
Etal, s. in., table de boucher. — Tautapi- 

katzekila. 
Etalage, s. m.y action d*etaler.— j^ct^us/a^ 

muestra, 
Etal£, tKf part., mis en vente, deploy^. — 

Destolatnay eciemtatua. 
Etaler, V. a., exposer en vente , deployer. 

— Desbiltzea, destolesteay zabaltzea. 
Etaleur, s. m., celui qui etale. — Desto- 

latzaileaj ecieiistaria. 
Etalon, s. m., cheval entier. — Garanna. 
Etamage, s. f., action d'etamer. — Estanu- 

dura. 
Etat-major, s. m., corps des principaux of- 

ficiers. — Trdpako oficiaVmayoralen bit- 

kua, 
Etambord^ s. m. , pi^ce de bois qui soutient 

Ik chateau de poupe et le gouvernail. — 

Chokotla. 
Etamer, v. a., enduire d'6tain. — Estanut- 

zeay estanuztatzeay cerradatzea. 



!l 



Etameur, s. m, y qui etanie. — EstanutzaU 

lea, estanuztatzalleay cirradatzallea. 
Etamure, s. f., 6tain pour etamer. — Esta- 

nutzekua , estanuzialzekda , cirradat- 

zekAa. || Etain couche sur un objet : £«- 

tanudura, estanuztaduray drraidura. 
Etanghement, s. m., action d'etancher. — 

Barakuntza. 
Etancher, v. a., arr^ter Tecpuleinent. — 

BaratzeOy ghetdiaztea, gheratzec. 
ETANgoN , s. ro., etai. — Punichdinay pun- 

chcHa, pordoHnay temposa. 
Etan^onner, v. a., etayer. — Punlchmnat" 

zea, punchoizea, pordoitzea, lempostta. 
Etang, s. m. , amas d'eau sans cours. — Anta- 

paray afn/ztra, langda, ugoUza, hausim, 
Etat, s. m., situation, condition, gouveme- 

ment, liste, train, depense; pi., asseroblee 

politique. — Estatua. [| Condition : Heina. 
II Metier : 0/!ctt2a , opiciAa. Q Etat (eo 

son) : Bere estatuauy here hetnian. I Ma- 

ni^re de vivre : Bicibideay bicimodua. 
Etau, 8. m., instrument de serrurier pour 

serrer. — Bigornia, bihumia. 
Etayement, s. m., action d'dtayer, ou Fetal 

de ce qui est itayd. — Puntcboitiamen" 

duay pordoinamendua. 
Etayer, v. a., appuyer avec les etais. ^ 

Puntchotnalzea y punchouUzea^ par del- 

natzea. 
Et£, 8. m., saison la plus chaude. — Vda. 
I part.y qui a exists : Izana. 
Eteignoir, s. m. , instrument pour eteindre 

une lumiire. — Tchutcha, estenuarra. 
Eteindre, y. a., ^touffer le feu. — Ithotzea, 

hiUzea. \\ Abolir : KhetUzea. 
Eteint, te, part., qui n'a plus de feu. — 

HMay hila, itzaliay iratlnghia. 
Etendard, s. m., enseigne de g:uerre. — 

Bandera. \\ Etendard (nom de Tancien 

^tendard cantabre) : Laubtim, leabur% 

(ce qui signiiie quatre ietes, extremites 

qui ferment une croix). 
Etendre, v. a., allonger, deployer. — Za- 
baltzea, edatzea. 
Etendce, s. f., dimension. — Zabaldura, 

zabaltasunay handitasunay hedadura. | 

part., aliongi^ deploy^ : Zabaldua, edalm. 
Eternel, le, adj., sans commencement et 

sans fin. — Bethiktla, bithiraunay iiku- 

lakilay igudatnokda. 
Eternellement, adv., sans cesse. ~ Betki, 

kdntinokiy sekulakotz, etemalkiy egun- 

dainoki. 



ETO 



— 119 — 



ETR 



Eterniser, v. a., rendre iternel. — Bethi- 

raUtzea^ bethikoeratzea, sekulakotzm. 
Eternit£, s. f. , dur^e sans commencement 

ni fln. — Etemitatea. 
Eternuement, s. m., mouvement subit et 

coHYulsif des muscles du nez. — Urtzintza, 

urdnzay echun, echuja. 
Eternuer, v. n., faire un ftemuemenl. — 

Urtzintz^gkitea, urcinz'ghiteaj echun^- 

ghilea. 
ETfrTBMENT, 8. m., action d'6t6ler. — Mur- 

ritztasuna. 
EtfiTER, V. a., couper la t6te d'un arbre. — 

Mnrritztea. 
Eteup, s. m,, balle de paume. — Pilota. 
Eteule uu Estecle, s. f., chaume surpied. 

— Kdzkuta, 

Ether, s. m., fluide subtil, le ciel. — Su- 

goya, 
E-nrtRfi, fiB, adj. de I'^lher. — Sugoytarra. 
Etincelant, te, adj., qui ilincelle. — Dir- 

dirakan, tw Aarran, dUtiran^ chindarra. 
EnifCELER, v.n., Jeter des iclatsdelumifere. 

— Dirdiratzea , distiratzeay inharkorra, 
pindarkorrtty chindakorra. 

Etincelle, s. f., parcelle de feu. — Ptn- 

darra, supinta, pinda, chinda, inharra. 
Etincellehent, s. m., itat Etincelant. — 

Pindamendua, pindarmendua, inharmen- 

dm J dirdira, distira. 
ExiOLfe, fiE, part. , affaibli et pWi.— PMtHia. 
Etiolement, 8. m., Etat itiol6. — P^idt*ra, 

pH'imendua. 
EnoLER (s'), V. pr., s'afFaiblir faute d'air.— 

PMtzea. 
Etique, adj. , attaquE d'Etisie, maigre. — 

Etkika^ idorberituay sekerelua. 
Etiqueter, v. a., mettre une Etiquette. — 

— Marbetzea. \\ Mettre un Ecriteau sur un 
sac, etc, : Atirkizkeratzea. 

Etiquette, s. f., cErEmonial. — Etiketa. || 
Hurceau de papier portant certaine mar- 
que de fabrique que Ton met sur les Etof- 
fes: Marbetea. \\ Ecriteausurunsac, etc.: 
Aurkizkira. 

Etirer, v. a., Etendre, allonger.— Lfi^al^rea. 

Etisie, s. f., phthisic.— Jdorfterfd, sekerea. 

Etoffe, s. f., lissu de soie,'laine, etc. — 
Gheta, gaya^ estdfa, eke^. 

Etoff£, tEy part, et adj., bien v6tu, garni, 
meublE. — Garnitua, 

Etoffer, v. a., bien vSlir, gamir, meubler. 

— Garniizea. 

Etoile, s. f., astre. — Izirrn. 



EroiLfi, ]£e, adj., semE d'Etoiles. — Izdrrez^ 

tattMy izdrrez betkea. 
Etole, s. f., omementdu prfitre. — Estdla. 
Etonnamment, adv., d'une manifere Eton- 

nante. — Estonagarriki y arrigarrikiy 

espatUugarriki. 
Etonnant, te, adj., qui Elonne. — Estana-- 

garria, estonigarria y arrigarritty mirez- 

garria. 
Etonnement, 8. m., surprise, admiration. — 

Mireskunay arriduray estanimendua. 
Etonn£, i^e, part., surpris. — Estonituay 

arritua, 
Etonner^ v. a., surprendre; t. pr., 6tre 

etonnE : Estonitzeay arritzea, || Etouner 

(s') : Mirestea. 
Etoupfant, te, adj., qui Etouffe. — Mo- 

garria, || Chaleur Etouffante, temps lourd 

et chaud : B&o-sdpa. 
Etouffement, s. m., difficult^ derespirer. 

— ItoBray sargorriay lamberday atxezUa, 
Etouffer, v. a. et n., suffoquer.— ilftotzea, 

sargorritzeay lamberolzea, atxeztatzea. 

Etoupe, s. f., rebut de filasse. — Ichtupa. 

Etouper, t, a., mettre de Tetoupe. — icA- 
tupatzea. 

Etourderie, s. f., action d'Etourdi. — Es- 
turderiay moldegaitztasunay zdrotasuna. 

Etourdi, IE, adj. et s., inconsidErE. — £«- 
turdituay moldegaUztttay zorda. || Trou- 
ble les sens : Zdratuay durduratua, 

Etourdiment, adv., avec Etourderie. — J5«- 
turdUukiytnoldegattzkiy zdrokiy desenaroy 
s6maghero. 

Etourdir, v. a , troubler les sens. — Dur- 
duratzea, zdratzea; || Importuner : Na- 
barmenatzea. || v. pr., se distraire : Es- 
turditzeay aturaUzeay arduritzea, yoz- 
tatzea. 

Etourdissant, TE,adj., qui Etourdit. — jBs- 
turdigarria, aturaigarriay ardurigarria, 
zdragarria. 

Etourdissement, s. m., trouble. — Aturdi- 
g6a. II Vertige : Zdramendun. 

Etourneau, s. m., oiseau. — Bahar-choria. 

Etrain,s. m., litiEre, soutrage. — IhaUrkia. 

Etrange, adj., contre Tusage, surprenant. 

— Atzea, atzekda y atzerrikda. \\ Rare, 
Etonnant : Ikusgarrikiy miragarria. 

Etrangement, adv., d*une maniEre Etrange. 

— Atzeki, 

Etrangbr, adj. et s., d'une autre nation. -— 
Arrotztty estranyera, || Devenir Etranger : 
Arrotztea, 



ETU 



— 120 — 



EVA 



Etrangle-loup^ s. m., herbe v^ndneuse. | 

Olseria. 
Etranglement, s. m., resserrement. — Itho- 

dura , esiueray estugda^ ersieraj ersigda, 

barbillea. 
Etrangler, v. a., tuer en serrant, en bou- 

chaul le giisier. — Itlioizea, 
Etranguillons, s. m., glandes qui naissent 

a la gorge, qui tiennent au gros bout de 

la langue. — Gurinlchvac, gurinchac. 
Etrape, s. f., faucille pour couper le chaume. 

— Ihiteghia. 

Etre, V. a., exister, appartenir; s. m., ce 

qui est, existence. — Izatea. 
Etr£gir, v. a., rendre, devenir plus ^troit. 

— Erchitzeay mehartzea. 
Etr£gissement, s. m., action d'^tr^cir. — 

Erchiduray mehardura. 
Etreindre, y. a. , serrer fortement en liant. 

— Zerratzea, eirhitzea^ ersilzea , tin- 
katzea. 

Etreinte, s. f., action d'^treindre.— £rcW- 

dura, ersiduray estuera, ersUra^ estura, 

estutasuna, ertsigda, tinkadura, ersttira. 
Etrenne, s. f., cadeau du premier de Tan, 

premier argent que re^*oit un marchand 

dans la journc^e. — Estreiiaj urkorMay 

emaitza, urkoroUaj aghinaldda, pelanaiaj 

aurichay urtatxa. 
Etrenneb, v. a., donner ou recevoir les 

^trennes. — Estrenatzea , urkoroiltzea. 
II Hettre pour la premiere fois : Estre^ 

natzea. 
Etrier, s. m., sorte d*anneau k la selle. — 

Estribay estribua. 
Etrille, s. f., instrument pour ^triller les 

chevaux. — Karalosd, budortzd, 
Etriller, v. a., frotter avec r6lrille. — Ka- 

ratosteay budortzatzeay karatosatzea. 
Etrilleur, s. m., qui 6trille. — Karatos- 

tallea^ budortzalka. 
Etriper, v. a., 6ter les tripes. — Tripac 

khentzea, hertziac khmtzea. 
Etriqu^, tEj adj., (habit) sans ampleur. — 

Estua, erichia, ertsia, 
Etroit, te, adj., quia peu de largeur, born^, 

intime. A reU-oit, adv., resserr^. — Ert- 

ria, ertchia. 
Etroitement, adv., k I'^troil. — Ertsikiy 

ertchiku 
Etron, s. m., maliere fecale. — JSTdJSrd-inur- 

nia. 
£TimE, s. f., action d'etudier. — Estudidaj 

artik(i9dea. 



Etudiant, adj., qui ^tudie. — EshUianla, 

estudianteaj ikhaslea,jakitarray juino^, 

eskolarra. 
Etudi£, tEy adj., fait avecsoin. — E^tudic- 

tUGy artikusia. || Affect^ : Ghetrad. Im. Q 

part., appris : Jkhusia. 
Etudier, v. a., appliquer son esprit pour 

apprendre^ m^ter. — EsUidiatzea, arii- 

kastea. || Examiner avec soin pour connai- 

tre ; v. pr., s'appliquer : Arthatzea. 
Etui, s. m., bolte pour porter, conserver.— 

Ichkilimunday chickiM, khkUirUokia. 
Etymologie, 6. f., origine d'un mot. — 

Uitzen etharkuntzay hitzen jajfotzoy hit- 

zen sortzea. 
Etymologiuue , adj. , de T^tymologie. — 

Hitzen ethortzektMy hitz daganakay hit: 

jayoizari, 
EucHARiSTiE, s. f., sacrcment. — Gorp&u/z- 

mndua. 
EucHARiSTiQUE , adj. de t. g., qui appartient 

k TEucharistie. — Gorphutz mndukda, 
EucoLOGE, s. m., livre de pri^res. — Eub^ 

logia, 
EuFRAiSE, s. f., herbe. — Sendikusa. 
EcKUQUE, s. m. , homme chitr6. — Ghizm 

chikiratuay zikiratuGy trtfuhia, iranck, 

osatua, 
EupuoRBE, s. f., plante medicinale.— Ctursa. 
Europe, s. f., une des cinq parties dumonde. 

— Eropa. 

EuROP^EN, NE, adj. et s., de I'Europe. — 

Eropafioa, 
EuRus, s. m., vent d'Orient. — Egiki. 
Eux, pi. m. du pron. pers. lui. — UeCy hmCf 

urac. 
EvAcuANT, ATiF, adj. ct s., qui ^vacue. - 

Yalkiaztm dUena. 
Evacuation, s. f., action d*evacuer. —Ynl- 

kitasuna. 
EvACUER, V. a., vider. — Ustea, vstulstQj 

utsiiutzea. || Sortir : Hilkitzea, jalkUM- 
Evader (s'), v. pr., s'^chapper furtivement. 

— Ihesi'ghitea, 

Evaluation, s. f., action d'6valuer. — Esii- 

muay yoitasuna. 
EvALUER, V. a., appr^cier la valeur. — Es- 

timatzea yottea. 
EvANGfiLiQUE, adj., sclou r^vangile.— £ftfl»- 

yeli6ari dagokana. 
EvANG^LiQUEMENT, adv., d'unc maniire ^Taa- 

gi^lique. — Ebangelikoku 
EvAivG^usER, V. a. et n.,pF£cher TEvangile. 



EVE 



— 121 — 



EXA 



EvANGi^LiSTEy s. m., chacun des quatre au- 

teurs d'Evangiles. — Ebanyelista. 
EvANGiLE, s. f., loide J6sus-Christ.— JBftan- 

yeliiUi. 
EvA^ouiy IE, part., d^failli, perdu connais- 
sance. — Flakalua. || Disparu : SuntxituQj 
iraunghilua. 
EvANOUiR (s*), tomber en d^faillance, perdre 
connaissance. — Eriltzeay kordea gait- 
zea, flakatzeay desmayatzea, hilguntzeay 
desalaUzea, deslaUzea, trakiltzea. |) Se 
pl^er, perdre courage : Flakatzea. || Dis- 
paraitre : SuntxitzeCy iraUnghitzea. 
EvANomssEMBNT, s. m., d^faillance, pamoi-. 
son. — Flakamendtiay desmayoa, hilgu- 
ma, desalatdeaj erildea, erarzuna. \\ Dis- 
parition : Sunlxiduray iraiinghidura. 
Evaporation, s. f., action d'ivaporer. — C^- 

lausleoy khemearia, 
EvAPORfi, feE, part.,r£duit en vapeur. — Ce- 

lausiaiuay khameartim. 
EvAPORER (s'), V. pr.,ser^soudreenvapeur. 

— CelaUsteizeay khomearizea. 
EvASEMENT, 8. m., 6tat ivasL — ZdhaUza^ 

berrald. 
EvASER, V. a., ^largirTouverture. — Zdfca/^ 

zeoy berratzea. 
EvASiF, ivE, adj., qui serl k 61uder. —Ihes- 
korray igheskorray itzurkorray iskin- 
korra. 
Evasion, s. f., action de s'ivader. — Ihesia, 
ihesdeay ighesdeay Uzurpidea, itzurtea, 
ighesia. 
EvfiCHfi, 8. m., diocSse d'ev^que. — Aphez- 

pikuleiya. 
EvEiL, 8. m., avis interessant, fam.— Irat- 

zardea. 
EvEiLLfi, tEy adj. el s., qui ne dort plus. 
Ikatzarria, iratzarria. || Vif : Biziu. \\ 
Attentif, espi^gle : Ernea, 
EvEiLLER, V. a., tirer du sommeil ; v. pr., 
cesser de dormir ; Ihatzartzea, iratzart- 
zea, atzartzea. . 
Ev^NEMENT, 8. m., issuc d'une chose. — 
Estr^ua , mertaira , gherta^ay jasd , 
jasoH'ay acertaSray suertapena, gherta- 
pena, ghertakuntzay estrdpua, 
EvENTAiL, s. m., ce qui sert k s'^venler. — 
Ebaniatla, aUzekiHay atzeghilleay avze- 
mailed. 
EvENTAiRE, s. m., plateau d'osier que portent 

les marchandes ambulanles. — Zareta. 
KvBNrt, tEy adj. et s., ^vapori.— ilfralt«a, 



I 



E VENTER, V. a. et pr., donner de Tair. — 

Atratzeay aizaizea. \\ Un secret, le dicou- 

vrir : Saltzea, salalzeay edatzea. || La 

mine, faire ^chouer : Saltzeay galtzea. 
EvENTRER, V. a. et p., fendre le ventre. — 

Tripa urratzia. 
EvENTUEL, LE, adj., foud^ surun ivenement. 

— Ondakfta. 
EvENTUELLEMENT, adv., par ^vdnement. — 

Dud'ekilan. 
EvfiQUE, s. m., pr^lat de premier ordre. — 

Aphezpiktta. 
EviDEMMENT, adv., avec Evidence.— jnarU^ 

garbikiy agheriki. 
Evidence, s. f., action evidente. — Agher- 

tasunayugheria. 
Evident, te, adj., manifeste. — Agheriy 

agheria. 
EviDER, V. a., Schancrer. — Changratzea. 
EviER, 8. m., ^gout de cuisine. — Sulla 

tokia, araska, uraska, churruta. 
Evitable, adj., qu'on pent iviter. — Uzu- 

rigarria. 
EviTER, V. a. et pr., fuir, esquiver. — Ur- 

runtzea, ilzurtzea. 
Evocation, s. f., action d'evoquer. — Deiay 

otseghia, drnguna, de^kera. 
EvoQUER, V. a., appeler.-JMff^ea, otseghitea. 
Ex, pvif.y ci-devant, qui a 6t^. — Izana. 
Exact, te, adj., soigueux, rigulier. — Chu- 

ehena, zucenay zorrotza. 
Exactement, adv., avec exactitude. — Chu- 

chenki, zucenkiy chwhen, zorrotzki. 
Exaction^ s. f., action d'exiger plus qu'il 

n'est dA. — Eskdtera. 
Exactitude, s. f., soin, justesse. — Chu- 

chentasunay zucetitasuna. 
ExAG^RATEUR, s. m., qui exag^re. — Hdn- 

dizkariay gheMzkariay espantukaria. 
ExAGfiRATiF, IVE, adj., d'exag^ration.— flan- 

dizkorra, gueitizkarray espantukorra. 
Exag6ration, s. f., action d'exagirer. — 

Handizkada, gheltizkaday espantua. 
ExAG^nig, tE, s. et adj., qui exag^re. — Han- 

dizkatuay gheiUzkatmy espantutua. 
ExAGfiRER, V. a.-, outrer ce qu'on dit. — jffan- 

dizkatzea, gMilizkaizeay espantutzea. 
Exaltation, s. f.; fig., exageralion dans les 

sentiments. — Sentimenduen handizkaday 

asalda. 
ExALTER, V. a., vanter, animer; fig., ichauf- 

fer jusqu'^ I'enthousiasme. — Goratzeay 

altchatzea. \\ Exagirer dans ses senti- 
ments : Maldatzea, 

10 



EXC 



— i22 



EXl^ 



ExAMEN, s. in., recherche. — Etxamina. 
ExAMiNATEUR, s. ti)., qui examine. — Eixa- 

minatzaikay miratzatleay ikerlzailea. 
Examiner, v. a., faire Texamen. — Etxami- 

natzeay miratzeay ikheiHzea. 
Exasperation, s. f., action d'exasperer. — 

Gorrota, gorrotadea. 
ExASP^RER, V. a., irriler a I'exces. — Gorro- 

taizea. 
ExAUGER, V. a., accorder la deinande. — 

Goakidalzeaj nahikidatzeu, entzutea. 
Excavation (faire une), s. f., action de creu- 

ser. — UsttUzeay ulsitzia, ztdapetzea, || 

Creux dans un terrain : Uixa, riVda, chi- 

Ida^ chuMa. 
ExcAVfi, 6e, part., creux, — Cilottia, chilo- 

tuGy chulutuu. 
ExGAVER, s. m., creuser. — CUolzea, chi- 

lotzea, chuUUzea, ziilupetzea. 
Exc£dant, adj. et s. m., qui excMe. — 

Gamtikday gatneatekda, gamdiakua^ so- 

berakina, 
Exg£der, v. a. et pr., outre-passer, traitor 

avec exc^s. — Gainealzea , gaifiditzea , 

soberatzea, gatntitzea. 
ExcELLEMMENT, adv., d'uno mani^re excel- 

lente. — Etselenki, bitorkirOy gandiaro. 

hobenki. 
ExGELLENGE, s. f., perfection, litre. — Etse- 

leniziaj gamdiatia, bitorantza, || Par ex- 
cellence, adv., excellemroent . Etselen- 

koki. 
Excellent, te, adj., qui excelle.— /fofr^'na, 

etseknttty gatndikua. 
Exgellentissime , adj., trfes-excellent. — 
' Gatndikda. 
Exceller, v. n., surpasser en perfection. — 

Onghi baino hobeki. 
Except^, prep., ^la reserve — SalbOySalbu. 
ExcEPTER, V. a., ne pas comprendre dans. 

— Bastertzeay salbutziay salbotzia. 
Exception, s. f., action d'excepter. — Sal- 

btUeay erresalbtia. || A Texception, prep., 
except^ : SabOy salbUy lekat. 
Exg£:s, s. m., exc^dant, d^r^glement, ou- 
trage; a Texc^s, loc. adv., outre-mesure. 

— Sdberay soberatiaj ghetdiatiay gheie- 
ghiay gaadiatia, 

ExcESSiF, ivE, adj., qui exc6de la rfegle. — 
Sdberay soberatiay gheydiatiay gheyeghia. 

ExcESSiVEMENT, adv., avec exc6s. — Sdbe- 
raki, gheydiardy gheyeiki. 

ExciTATiF, IVE, adj., qui excite. — Gu/ict- 
korra. 



• I 



1 1 



1 1 



Excitation, s. f., action d'exciter. — Guti- 

citasnna. || Provdquer : Zirikaniendua, 
Exciter, v. a., animer. — Guliciaizea. |, 

Provoquer : Zirikalzeay subermaizea, | 

Exciter (en parlant d*un chien) : HHyatzea. 
Exclamation, s. f., cri d'admiration. — Dea- 

darra, otsamboa. || Faire une exclamation: 

DSadartzeGy otsambotzea, 
Exclu, ue, part., 6cart6, mis de cdle, ex- 
pulse. — Aphartatua, kamporatua. 
ExcLURE, V. a. , ecarler, expulser. — Kam- 

poratzea, aphartatzea, 
ExcLUSiF, ivE, adj et s. m., qui exclut. — 

Aphartakorra, kamporakorra. 
Exclusion, s. f., action d'exclure. — Ezau- 

dea. 
ExcLUSiVEMENT, adv. , en excluant. — B«- 

terlzian, kamporatzian. 
Excommunication, s. f., censure par laqueUe 

on excommunie. — Eskomiciuay eskomi- 

kacionia, 
ExcoMMUNiER, V. a., retraucher de la com- 
munion. — EskomikatzeGy eskomiciutzea. 
Excoriation, s. f., ^corchure. — Karamii- 

chUy larrtuitiray ktrridikiay narrudea, 
ExcoRiER, V. a., Scorcher la peau. — Kara- 

mitchteay larrtUzeay laiTidikitzea, nar- 

rutzea. 
Excri£ment, s. m., ce qui sort da corps. -^ 

Kdka, jakondd. 
Excr^menteux, euse, tiel,. le, adj.^ qui 

tient de YexcTimenU— Kdkdtxfla^, jakm- 

datsud. 
ExcROissANCE, s. f., tumeuT, superfluitHe 

chair qui se forme sur la chair de ranimal. 

— Goracidea. 
Excursion, s. f., course. — ErastUty abh 

m 

pillua. 

Excusable, adj., digne d'excuse. — Barka- 
garria. 

Excuse, s. f., raison pour s'excuser. — Es- 
takuru<i. \\ Excuse (faire) : Barkamendu 
eghitia. 

ExcusER, V. a. et p., se disculper. — EslQ- 
kuru bat billatzea. || Pardonner : Barkat- 
zea. 

Execrable, adj., horrible. — Izigarria* I 
Detestable : Igulngarria. 

Ex^crablement, adv., d'une maniere exe- 
crable, horrible : Izigarriki. || Wtestable- 
ment : Igumgarriki. 

Execration, s. f., horreur. — Izigarrita- 
suna. II Blaspheme : Nagay nazkd, || Ac- 
tion de d^tester : Iguintza. 



EXH 



— 123 — 



EXP 



Ei^CRER, V. a., detester. — IguHntzea, 
Executable, adj., qui peut s'effectuer. — 

Osekigarria, eghiten ahal den ijaiiza, 
Ex^cuTER, V. a., effectuer. — Eghilia. || 

Ou^Ter : Ohratzea, J v. pr., punir de 

mort, faire un sacrifice : Hiltzea, osekitzea. 
ExEGUTEUR, TRICE, s., qui exdculc. — Hill' 

zallea, osekitzailea. 
ExtcuTiF, rvE, adj., qui fail e![6cuter. — 

Otsekitzekday osekigarriktla. 
Execution, s. f. , action d'ex6culer un con- 

dainn6. — Osekia. || Une chose : Eghinlza, 
Ex^cuTOiRE, adj. et s. m., qui donne pou- 

voir d'exdeufer. — Osektgarriduna, 
ExEMPLAiRE, adj., d*exeniple. — Etxennpla- 

garria. \\ s. ra., copie, imprime : Etxem- 

plua, etxempluiya, ifiemplua. 
ExEHPLAiREMENT, adv., d'unc mani6re exem- 

plaire. — Etxemplukij ihempluki. 
ExEMPLE, s. m., modMe, chose pareille. — 

Modelay ghiza berdina, \\ Par exemple, 

loc. adv., pour citer un exemple : Etxeni- 

pliMy iheniplua. 
Exempt, te, adj., dispense, preserve. — 

Dispentsatuay cepedatua, lokabetua, aska 

biatna. 
Exempter, v. a., dispenser. — Dispenlsat- 

zea, cepedatzea, hkabetzea, askabiatzea. 
Exemption, s. f., action d'exempter. — Dis- 

pentsa^ cepeda, lokabea^ askabia, 
ExERCER, V. a. H p. , instruire. — Eskolat-- 

zia. II Pratiquer : Ekorsitzea, \\ Mettre 

en action : Ibilkalzea. 
ExERcicE, s. m., action d'exercer, pratique. 

— EtxerciciOy etxersisa, malobracida, 

ibilkxmtza, ekersia, ibilkaira. 
ExHALAisoN, s. f., ce qui s'exhale. — Khe- 

niea, khemearra. || Odeur : Usatna, ba- 

fada. 
Exhalation, s. f., action d'exhaler. — Khe- 

mearkuntza. 
ExHALER , V. a. , pousser des vapeurs. — 

Khemearlzea. || v. p., s'^vaporer : Bdpo" 

ratzea, lanotzea^ air at zea, || Fig., dissi- 

per en manifestant sa douleur : Lasii- 

niatzea. || Sa colore : Saltalzea. 
ExHAussEMENT, s. HI., ^l^vatiou, arch. — 

Ooramendua. 
ExHAussER, V- a. , Clever plus haul. — Go- 

ratzea. 
Exhiber, v. a., montrer en justice.— i4^Aerf- 

2^(1, presenlalzeay ikusauretzpa. 
Exhibition, s. f., action d'exhiber. — Iku- 
saUrrea. 



Exhortation, s. f., discours pour exhorter. 

— Etxorta , etxortaciotiia , sermoiya , 

eakinda, 
Exhorter, s. f. , exciter au bien. — Etxor- 

tatzea,etxortatzia, sernioitzea^ eakintzea. 
Exhumation, s. f., action d'exhumer. — D^- 

sobiratea^ d^sehortzimendua. 
Exhumer, v. a., d^terrer un mort. — Dt^so- 

biratzeay d^sehortzilzea. 
ExiGEANT, TE, adj., qui exige Irop. — Pr^- 

tenditua. 
Exigence, s. f., besoin. — Pr^leticiotied. 
ExiGER, T. a., demander, astreindre k, — 

PrHenilzea. 
Exigible, adj., qu'on peut exiger — Pr^e- 

nigarrid. 
ExiGU, UE, adj., petit, modique, fam. — 

Ttipia, tchipiay chumea. 
Exiguity, s. f., petitesse, modicit^. — Tli- 

pitasnnay tchipitasutuij chumetasuna. 
ExiL, s. m. , bannissement. — Desiarrtia. 
ExiLt, 6e, adj. et s., envoys en exil. — Des- 

iarrotua, 
ExiLER, V. a., bannir. — De9tarrotzea. 
ExiSTANT, TE, adj., qui est fonde sur Texpe- 

rience. — Bicidena. || Qui existe : Badena. 
Existence, s. f., etat de ce qui existe. — 

Bicimoduay bicia. 
ExisTER, V. n., vivre actuellement. — Bi- 

cUzea. 
ExoDE, s. m. , livre de I'Ecriture. — Etxodea. 
ExoRABLE, adj., qui se laisse fltehir. — f/r- 

rikalmendutxua, 
ExoRBiTAMMENT, adv., avec exces. — D^sa- 

raudekiy gheiyeghi, sobranuki. 
Exorbitance, s. f., superfluite, exc6s. — 

Sobranioay gheiyeghia, d^saraUdetasunay 

d^saraUdea. 
Exorbitant, adj., excessif. — GAWye<//ii, 

disaradday sobra, 
ExoRCiSER, V. a., chasser le d^mon. — Bi- 

radtnendatzea. 
ExoRciSME , s. m. , action d'exorciser. — 

Biraumena. 
ExoRCisTE, s. m., qui exorcise. — BiraH" 

mefiaria. 
ExoTiQUE, adj., etranger. — Kampokda, at- 

zea, atzerikda, erbestekfiki. 
Expansibility, s. f., faculty de se dilater. — 

Hedadura, amorray zabaldura. 
Expansible, adj., qui peut s'^tendre. — He- 

dagarritty amor garria, zabalgarria. 
j ExpANSiF, IVE, adj., qui s'^panche. — -R- 
' ' dantxim, ^ 



EXP — 124 

Expansion, s. f., action de se dilater. — He- 
iadura^ amorray zabaldura. |j Epanche- 
ment : Fidandea. 

Expatriation, s. f., action de s'expatrier.— 
Destarrda. 

ExpATRiER (s'), V. pr., abandonnersa patrie. 

— Destarrotzea. || v. a., forcer k s'expa- 
trier : Destarroztea. 

Expectant, te, adj. et s. m., qui attend. — 

Beirany egokiy dagoha, 
Expectatif, ive, adj., qui donne droit d'at- 

tendre. — Betrakaria, eresioj ustekaria, 

peskiza. 
Expectorant, te, adj., qui fait expectorer. 

— Krachagarria. 
Expectoration, s. f., action d'expectorer. — 

Krachamendua. 
Expectorer, v. a., cracher les humeurs. — 

Krachaizea. 
Expedient, s. m., raoyen de terminer ; adj., 

convenable. — Moyena, moyanaj tJsma. 
Exp£dier, y. a., finir promptement, envoyer. 

Despeditzeay bidalizea. 
Exp^DiTiF, iVE, adj., qui exp^die, qui agit 

promptement. — Bizia, lasterra. 
Expedition, s. f. , action d'exp^dier. — Es- 

pedicumea, egpediciua. || Entreprise mili- 

taire : Ekig6a. || Copie, pi. , ddpdches : 

IMpifl, H-abesta ; pi. : £cJptac, ^abestac. 
Exp£ditionnaire, adj. et s. m., qui exp^die. 

— Espeditzatlea. 
Exp£ditivement, adv., d'une mani^re expe- 

ditive. — Laster, fiU, biciro, Uuterkiro. 
Experience, s. f., ipreuve. — EspMientciay 

Makiay frdganza, frdga. 
Experimental, ale, adj., qui est fond^ sur 

Texp^rience de.— Ot/aWarra, espidientz- 

tarra. 
Experiment^, Ee, adj., qui a de rexp<irience. 

— EspMierUziakday otlakiduna. 
Experimenter, v. a., faire Texp^rience de. — 

Espedieniziac eghitea. 
Expert, adj. et s. m., vers^ dans un art. — 

Adreta, trehea, jakina. || Examinateur 

nomra^ : EsUmalzaileay ghizona. \\ Fin, 

rus^ : Cintzay fayatua. 
Expertise, s. f. , operation d'expert. — Es- 

timua. 
Expiation, s. f., action d'expier. -^Garbiky 

pekamendua. 
Expiatoire, adj., qui expie. — Gar*tgfarm, 

chaUgarria, pekarria. 
ExpiER, V. a., r^parer une faute. — GarbU- 

zeay chatUzeaypekatzea. 



EXP 

Expiration, s. f., dernier moment d'one 
personne qui se meurt. — Atxazkena. | 
Terme convenu ou accord^ : Termiyoa. 

Expirer, t. n., mourir. — HiUceOy azken 
atxa botazea. 

Explicable, adj., qui pent ^tre expliqu^. — 
Esplikagarria y azalgarriay azalghird, 
arpeztgarriOy arpeztghirdy erabakirdy era- 
bakigarriGy chehegarria. 

ExPLiCATiF, ive, adj., qui explique.-ili:flW^- 
ra, arpeztderay erabakid^ro, chehekorra. 

Explication, s. f., discours qui explique.— 
Explikacioneay azaldmy azalgheta, ar- 
pezttty erabakeray chehetasuna. 

Explicite, adj., clair, formel. — Azaldua, 
agheriay kldray arpeztua, 

Explicitement , adv., en termes formels. — 
Agheiikiy kldrkiy azalkiy arpezki, aghe- 
rirOy azalduro, arpezturo, arpezteOy che- 
heki, 

Expliquer, v. a., ^claircir, interpreter ; t. 
pr.,sYnoncer : Exptikatzeay esplikalzia, 
azaUzeay arpczlea, erabakUzea, chekeb 
errattea: 

Exploit, s. f., action de guerre memorable. 

— Balentria. 
Exploitable, adj., qu'on pent exploiter. — 

Baleiyakorra. 
Exploitation, s. f., action d'exploiter. — 

Baleiyadea. 
Exploiter, v. a. et n., cultiver. — Baleiyat- 

zea. II Faire valoir,,rouiller : Dabilkatzea. 
ExPLOiTEUR, s. m., celui qui fait exploiter. 

— Baleiyatzailea. 
ExPLORATEUR, s. m., qui va k la d^couverte, 

espion. — Billakinariay billakindaria, [| 
Exploration : Billakimy billakindea. 

Explorer, v. a., examiner. — BUlakinlzea. 

Explosion, s. f., mouvement subit avec de- 
tonation.— Arrabolxay dzantzGy iraixa. 

Exportation, s. f., action d'exporter. — 
Esiranyereai marchandizen eremantza. 

Exporter, v. a., transporter des marchan- 
discs hors d*un pays. — EstranyeraU 
marchandizac eremattia. 

Exposant, te, adj. et s., qui expose un fait. 

— AurbendariOy azaldariay at%bentariay 
aUrbentzalleay arpezlariay aghertaria. 

ExposER, V. a., mettre en vue. — Aurbent- 
zea, agherian emaleay aghertzea, erakm- 
tea. II Mettre en p^ril, v. pr., se hasarder: 
Irriskatzeay lanyeratzerat. 

Exposition, s. f., action d*exposer.— 4jrA<T- 

dura. 



EXT 



- 425 — 



EXT 



ExpRfes, adj., formel. — Presisda. \\ s. m., 

messaj^er: Mandatarin, || adv., k dessein : 

fierariaz, nahiz, exprh. || Exprfes (fait) : 

Esprhkiy espr^sukiy nahi Ukanez. 

ExpRESS^MENT, adv., en termes expres. — 

Esprestikiy birariazki. 
ExpRESsiF, ivE, adj., ^nergique. — Esagher- 

lea. 
Expression, s. f., maui^re d'exprimer. — 

Errantzay ezanza, hitzkuntza, 
ExPRiMABLE, adj., qui peut 6tre dit. — £r- 

ragarriUy ezangarria. 
ExpRiMER, V. a. et p., tirer le sue en pres- 
sanL—'Eslateratzeay ersateratzea. || Ren- 
dre sa pensde : Erraiteay esatea. 
Expropriation, s. f., exclusion de la pro-« 

pri6l6. — OfUamnen sakra. 
ExpROPRiER, V. a., exclure de la propri^t^. 

— Ontasuna salaztea. 
ExpuLSER, V. a. , chasser. — Kdtnporatzea, 
egortzeay iratztea, klientzeay bulkatzea. 
II Deposs^der : Gabetzea. 
ExpuLSiF, ivE, adj., qui expulse, med. — 

KAmporatzelkay iraiztzallea. 
Expulsion, s. f., action d'expulser.— /ratz(- 

menduay kdmporadea, bulkamena. 
ExQuis, SE, adj., excellent. — Honhotm. 
Extase, s. f., ravissement d'esprit. — Cent- 

zidea, kordebaghea. 
ExTASi^, tE, part., qui est en extase.— C^^l- 

ztuiay kordebaghetua, 
ExTASiER (s*), V. pr., fitre ravi, en extase. — 

Centzutzeay kordebaghetzea. 
ExTATiQUE, adj., caus6 parTextase.— Cent- 

zugarrxa. 
Extensible, adj., qui paut s*6tendre, se di- 

later. — Edagarria. 
Extension, s. f., ce qui »'etend, se dilate.— 
Edadura, edeay edarra, edamenay luzciera. 
ExTfiNCATioN, s. f., affaiblissement. — £r- 
kitasunay argaltasunay ^hdlasuna, atlgay 
faillikatasunay ahidurOj akidura. 
Ext£nui6, tEy part., affaibli, fatigu^. — £r- 
kiimy argaldua, ^hda, faUlikatua, auga- 
tm, ahitnay akitua. 
Ext^nuer, v. a., affaiblir. — Erkitzeay ar- 
Saltzea, ihdizea, faUlikatzeay aUgatzea, 
ahUzeGy akitzea. 
ExTifeRTEUR, adj., qui est au dehors. — Kdm- 
p6a, kdmpila. || s. m., le dehors : Kdm- 
p6ay hdmpi\a, Q L'apparence : Kdmpda, 
kdmpiiay trfnrta, aghirudia. 
ExTfoiEUREMENT , adv. , k rexlerieur. — 
Kdmpotic. \\ De Texterieur : Kdmpoz. \\ 



En apparence : Kdmpokdro , aghirudiro , 

iduriz. 
Exterminateur, adj. et s., qui extermine, 

d^lruit. — Ondatzallea, hiltzaUleay nm- 

gatitzalleay arrasalzaUea. 
Extermination, s. f., action d'exterminer. 

— Ondatasunay hilkuntzay mugatiza, 
ExTERMiNER, V. a., tuer, d^truire entifere- 

ment. — OndatzeUy hiltzeay mugatizah 

zea, arrasatzea. 
ExTERNE, adj. de t. g , qui est au dehors. — 

Kdmpdarra. | s. m. pi., ceux qui, dans 

les colleges et les academies, n'y sont pas 

en pension et viennent du dehors assister 

aux cours : Kdmpdarrac. 
Extinction, s. f., amorlissement d'une rente 

ou d'une pension. — Akabantza, 
Extirpation, s. f , action d'extirper. — Er- 

roUitzay smtraUitza. 
ExTiRPER, V. a., diraciner; fig., ddtruireto- 

talement. — Khenizea, atheratzeay er- 

roHizeay soustratlitzea. 
Extraction, s. f., action d'extraire. — Kdm- 

porertty athei'oera. \\ Origine : Ethor- 

kiza. 
ExTRAiRE, V. a., faire Textrait. — Khentzeay 

alheratzea, hilkitzea. 
ExTRAiT, TE, part., 6t6, sorti. — Khendaay 

atheratuay kdmporatuay hilkia, || s. m., 

ce qu'on tire d'une substance, d*un livre, 

r^sum^ : Gutistea. || Sorti : Khendua. 
Extraordinaire, adj., non ordinaire. — Es- 

traordinarioay ohiezbelzalaktM, 
Extraordinairement, adv., d'une fagon ex- 
traordinaire. — Estraordinarioki. 
Extravagamment, adv., follement. — D^sa- 

raukiy desaraiirkiro. 
Extravagance, s. f., bizaixerie, folie. — 

Disaraudeay errokeria. 
Extravagant, te, adj. et s., fou. --Z6z6a, 

errday disaram. 
ExTRAVAGCER, V. u., parlcr sans raison. — 

DharaHtzea. 
Extreme, adj., excessif. — Ghetdiay gandia. ^ 
II s. m., roppos6 de ce qui fmit : Hur- 

suna, 
ExTRfiME-ONCTiON, 8. f., sacreinont. — Olio- 

duraj anunciHa. 
ExTRfiMEMENT , adv., au dernier point. — 

Hurranian. \\ Excessivement : Sobera- 

kinay gheiyegiUy ghetdiaroy gandiaro. 
Extr£mit£, s. f., bout. - PuntOy burua. || 

Fin : Estremitatia. || Exc^s : SoberddurOy 

ghcidia, gaiidia. 



FAG 



126 — 



FAC 



ExuBi^ANGE, s. f., surabondance. — Sdbe- 

rakina^ gottia, sdberakina. 
ExuLCifiRATiON , s. f. , action d'ulc^rer. — 



Zai^rimendHUi. 
ExuLC^RER, V. a., causer des ulc^res. 
Zauritzea. 



V 



F, s. m. et f., sixieme lettre de Talphabet. 
—Abeceko seigarren letra. 

Fable, s. f., chose inventee pour instruire. 
— Kdndera^ alheghia. H Faiseur de fables : 
K&nderatzatlea , kdndera' ghillea ^ alhe- 
ghi'ghillea. 

Fablier, s. in., fabu\isie,—K6mier'ghilea. \\ 
Certain recueil de fables : Kdnderateghia, 

Fabricant, s. m., qui fabrique. — Fabri- 
kantay pabrikanta. 

Fabrication, s. f., action de fabriquer. — 
Fabrikacioneay pabrikacionea. 

Fabrigien, cier, s. m., marg^uillier. — Kla- 
berGy sankrislo. 

Fabrique, s. f., construction d*un Edifice, 
fafon, manufacture. — FabrikUy pabrika. 
II Revenus d'^glise : Errentac. || pi., Edi- 
fices : Ekiddc. 

Fabriquer, v. a., faireunouvrage.— Fabri- 
katzea^ pabrikatzea. 

Fabuleusement, adv., d*une mani^re fabu- 
leuse. — Kdnderakiy alheghiki, 

Fabuleux, euse, adj., feint, controuvE. — 
KonderatxuGy alheghitxtia. 

Fabuliste, s. m., auteur qui Ecrit des fa- 
bles. — Kdnder'ghilea. 

FAgADE, s. f., face d'un Edifice. — AUzinay 
hatntzina , aitzinaldia , hamlzinaldia , 
haiiria. 

Face, s. f., visage. — Bisaii/ay arpeghia; 
miXma, || En lerme de mEpris : MUturra 
(inuseau). || Superficie : Edadura. || Si- 
tuation : Planta. jj Face a face : Buruz 
burn. II adv.^ vis-a-vis : Bisiambi. 

Fac^tie, s. f., bouffonnerie.— Biichiknia. 
II Plaisanterie : Yosieia. 

Facetieusememt, adv. , d'une maniEre bouf- 
fonne. — Bilchiki. 

Fagetieux, euse, adj., plaisant qui fait rire. 
— BUchitxtMy pr^Huna biichia irri eghi- 
nazten dfiena, \\ Paroles, Ecrit plaisant, 
bouffon qui fait rire : Bitchikorra. 

Fagette, s. f., petite face. — AUhrditchtia, 

Fagher, v. a. et pr., causer dela colore, du 
dEplaisir, irriler. — Aserratzeit, samurt- 
zea^ damutzea, enkoniatzea, adorgatzea, 
ekatztea, k^atzeay sttminfzeay asarratzea. 



Fagherie, s. f., chagrin. -^Asarkeria, aser- 
keria, samurkeriaj damukeria, efikonia- 
keriay adorgadea, ekaitzkeria, kejakeria, 
sikminkeria. 

Fagheux, euse, adj., qui chagrine. — Asar- 
garria, asergarria , samurgarria^ damn- 
garria, enkoniagarria, adorgarriOyekaiis- 
garriay kejagarria, stifningarria. 

Facile, adj., aisE, complaisant. — ErrechHy 
arracha^ eghinkarra, facitta. 

Fagilement, adv., avec facility. — Errechki, 
arrachkiy eghinkarki, facilki. 

FAGiLiTfi, s. f., maniEre aisEe. — FacilUatia, 
errechtasuna. 

Faciliter, v. a., rendre facile. — Brrech- 
tea, facilitatzia. 

FAgoN, s. f., maniEre. — Moldea, eskuantza, 
ghisay ^a, drCj phaziikiy tornura. P Main- 
d'oeuvre ou prix, travail : PrecidQy baliOa. 
II Maintien : Mdnera. \\ De fagonque,adv., 
de maniere que : Fazom'hartan b^haz, md- 
nera hortan behaz, ghisa hortan horiaz, 
\\ Fagon d'agir (sa) : Bere eghin moUea, 
eskiMfitzay ghisGy ^ra, dra, phaziikiy lor- 
'nura. || Fagon (sans) : Phestaric gabe. 

FAgoNNER, V. a., donner de la fagon.— ifo/- 
dalzea, aphatntzea, lantzea, birrighi- 
nalzea. 

Fagteur, s. m., porteur de lettres. — Fa- 
turay pietuna. \\ Celui qui est chaise de 
quelqu«) nEgoce pour un autre, commis- 
sionnaire de marchand : Zaigoraria. 

^'AGTIGE, adj., fait par artifice. — Fallxm, 
falxiM, 

Fagtieux, euse, adj. et s. m., seditieux. — 
MugatzHa, ghenastia. 

Faction, s. f., guet. — Fakcioneay celaia. [ 
Parti : MtigaUzay ghenastea, 

Fagtionnaire, s. m., qui fait sentinelle. — 
Sentinela, sentinela. 

Factorerie, s. f., bureau ou se tiejinentles 
factures, ou les commis des grands nego- 
cianls. — Zatgda, 

Fagture, s. f., note des marchandises ven- 
dues. — Zaigokdntila, 

Fagultatif, ive, adj., qui donne la faculte. 
— Pddoregarria. 



FAI 



— 127 — 



FAL 



Faculty > s. f. , puissance. — Indarra, || 
Pouvoir : Pddorea. || Vertu nalurelle : 
Ahala. \\ Talent, facility que Ton a k bien 
faire quelque chose : Talendua, || Le pou- 
voir ou le droit de faire quelque chose : 
Dretchikt. 

Fadaise, s. f., bagatelle. — Uzkitzay ghi- 
chikeria. 

Fade, adj., insipide, sans goiit. ~ td/fd,. 
krgda^ garrastua, IM, Idlda^ 6la^ gazdy 
ghezay ydzaghetua^ gozakatztua. 

Fadeur, s. f., quality fade. — Gdzaghea, 
gdzagatztza^ gdrratza. 

Fagot, s. m. , faisceau de menu bois. — 
Zdma, fdgota^ pdgota. 

Fagot age, s. m., travail d'un faiseur de fa- 
gots. — Zdmakuntza. 

Fagoter, v. a., mettre en fagots. — Zd}nat' 
zea, zdtnaifghiteay fdgotatzeay pagotatzea. 

Fagotedr, s. m., faiseur de fagots. — Zd- 
malzalleay pdgotzatlea, fdgotzaUea. 

Faible, adj., sans force. — FlaArtla, men" 
drea, herbola, iraunghia, flucha, ftakda^ 
fUxkCMy argalQy erbala, maskela. 

Faiblehent, adv. , avec faiblesse. — FUikoki^ 
plakoki. II Doucement : Emeki. 

Faiblesse, s. f. , manque de force. — f to- 
kezUy indar gabea, flakotasunay plakota- 
sum. II Facile defaillance : Flakezia. 

Faiblir, v. a., tomber en faiblesse. — Fla- 
katzea, mendretzeay ttipitzeaj plakatzea. 
II Manquer de courage : D^salattzia. \\ 
Faibh, qui a manqu^ de ccBur : Disalait- 
zea. 

Faience, s. f., sorte de poterie. — Tdlavera, 
lilbichia^ bdchera, 

FaIencerie, s. f., commerce de faKence. — 
Tdlaveraki, MMcAtW, bdc^eraki^ salero- 
m, II Fabrique de faience : Talaverteghia, 
lUichiteghiay bdcherateghia. || Vaisselle : 
Tdlaverakiay Idbichikia, bdcherakia. 

Faiencier, fiRE, s., marchand de faience. — 
Tdlaver'ghileay Hbichi'ghileaj bachera'- 
ghika. 

Pailubilit^, s. f., possibility de setromper. 
— FaUakorlasuim. 

Failli, iei^ part., qui est seulement en usage . 
dans le sens de fini. A jour failli, i jour 
fmi. — Eguna finUuric, iguna dkhaba- 
<urtc. O II est aussi substantif en parlant 
d'un marchand qui a fait banqueroute. 
Cest un failli : Maitamtea da, wanJSrar- 
rul'eghillea da. || Failli, ie, s., qui a fait 
kanijueroute : JUaUaHstm. 



Faillible, adj., expus^ k Terreur. — Falta- 
korra, 

Faillir, v. n., faire faillite. — Mankaizea, 
maUaUstea^ niankarrdta'ghUea. \\ Man- 
quer k ses devoirs : Mankatziay uts'eghi^ 
tea. 

Faillite, s. f., cessation de paiement. — 
Mankarriita, matnaUtsia. 

Faim, s. f., besoin et d^sir de manger. — 
Amia, gdsea. \\ Fig., avoir les dents lon- 
gues : Bethiri'Sans. || Faim canine : Gose- 
belharra, janisa, yanisa. 

Faine, s. f., fruit du Mire. --'Fdgcheskurra. 

Faineant, adj. et s., paresseux. — Alferray 
alperra. 

Fain6antise, s. f., vice de faineant. — Al- 
ferkerriaj alperkeria. 

Faire, v. a., crier, fabriquer, exicuter, cau- 
ser. — Eghitia. \\ v. pr., s'habituer : Lor 
kelzia. \\ Faire apprendre : Ikasaztia. \\ 
Faire boire : Edanaztia. \\ Faire faire : 
Eghinaztia. 

Faisable, adj., qui pent dtre fait. — Egkin- 
garriay eghiten ahaldena. 

Faisan, s. m., oiseau, poule faisane, sa fe- 
melle. — NaUderra^ fesana. 

Faisances, s. f. pi., ce qu'un fermier four- 
nit. — Urtekikic. 

Faisandeau, s. m., jeune faisan. — NaU- 
dertchikky naMerkumiay fesantchiia. 

Faisander, v. a., acqu6rir du fumet. — Sd- 
murtzea. 

Faisanderie, s. f., lieu fermi oA on i\he 
les faisans. — NaUderghia, fesanghia. 

Faisandier, s. m., celui qui nourrit et i\hxe 
des faisans. — Naudergarritzaileay fai- 
sangarritzatka. 

Faisceau, s. m., amas de choses liies. — 
Machila. 

Faiseur, euse, s., qui fait. — Eghilea. 

Faisselle, s. f., moule pour faire les froma- 
ges. — Cimilza. 

Fait, s. m., ce qu'onafait. — Eghina. \\ 
De fait, adv., en effet : Ala bainan. 

FaIte, s. m. , le comble d'un Edifice. — 

Gaina. \\ Sommet d'une montagne : BiZ" 

karrapdnta. || Sommet des arbres:Ptln/a. 

II Le bout, sommet d*un objet : Kaskda. 

n Le haut d'une plante : Bilrtia. 

Faiti^re, s. f., tuile creus6e pour le faite. 
— Bizkar teila. 

Faix, s. ra., fardeau. — Zdma^ achia. 

Falaise, s. f.^ c6te escarpie.— i^(toto eghiko 
dpika. 



FAN 



— 128 



FAR 



Falaisbr, v. n., se briser sur une falaise (se 

dit de la mer). — Tiranac kdsta eghiko 

dpika balian khertzea, 
Falbala, s. m., bande d'6loffe plisste. — 

Farbala. 
Falloir, v. imp., fttre de n^cessite. — Be^ 

har, bortcha. 
Falot, s. id.^ lanterne. — Lanterna. 
Falourde, s. f., fagot de gros bois. -^ Ga- 

billa, pilla. 
Falsificateur, s. m., qui falsifie. — iVaiUw- 

tekariay fdlsariay palsaria. 
Falsification, s. f., action de falsifier. — 

Nahasduray faltsoera, pdllsoBra. 
Falsifier, v. a., contrefaire, alterer. — JVo- 

hastekatzeaj fdltsolzea, pdllsotzea. 
Fame, s. f., renomm6e. — Fdma. 
Fam£, tE (bien, mal), adj., qui a bonne ou 

niauvaise reputation. — Fdmatua. 
Fameux, euse, adj., renomm^, c^l^bre. — 

Detkatuay izendalua^ aipalua, ospetxua, 

fdmalmj Ulotsfilay famaliay ospetsHa, ot- 

sandi duna, 
Familiariser (se), v. pr., se rendre familier. 

— Trebaizeay lanotzea^ orkortzea, did- 

petzea. 
FamiliaritiS, s. f., mani^re famili^re. — 

Trebetasuna , elkar jayera, didpegda, la- 

notasunay orkorra. 
FaAilier, 6re, adj., qui vit librement. — 

Tribed, tribi. lanOy drkor^ didpearra. 
Famili^rement, adv., d*une mani^re fami- 

li6re^ — Trib6kiy htnokiy drkorkiy did- 

paki. 
Famille, s. f., tous ceux d'un m^me sang, 

race, lign^e. — Matnada, familiar echa^ 

dia, pamilia. || Classe d*animaux : Kasta. 
II Classe de plantes : Kalitatiaj espesa. 
Famine, s. f., disette de vivres. — Gosetia. 
Fanage, s. m., action de faner le foin. — 

Belhar idordea. 
Fanaison, s. m., temps de faner. — Belhar 

dembora. 
Fanal, s. m., lanterne aux m&ts, phare. — 

Lantema. 
Fanatique, s. , fou par devotion, etc. — It- 

offSujL^ UxHtxua. 
Fanatiser, v. a., rendre fanatique. — It- 

siktzteaj UxHaztea. 
Fanatishe, s. m., z^lenlu fanatique. — It- 

silkeria, itxitkeria. 
Fan£, tEy part., fl^tri (parlant du foin). — 

Idartua. (Parlant d*une personne^ d'one 

fleur, etc.) : Ichtm. 



Faner, v. a. et p., Staler Therbe. — Idor- 

raztea. || Fl^trir (une fleur, etc.) , se faner 

(une personne) : Ichtea. 
Faneur, euse, s., qui fane le foin. — EH- 

har-langhillea. 
Fanfare, s. f., air de trompette et (.'autres 

instruments de musique. — Fdnfarra, 
Fanfaron, ne, s. et adj., qui fait le brave. 

—Larderiatxuaj fArfuyatxuajpamparo^. 
Fanfaronnade, s. f., vanterie. — Larde- 

riay fUrfuytasufuiy pamparoytasuna. 
Fanfaronnerie, s. f., roaniire de fanfaroo. 

— Larderiakeriay fdrfuzkeriaj pampa- 
roykeria. 

Fange, s. f., crotte, bourbe. — Lohiay b<m, 

Kga, pMrta. 
Fangeux, eijse, adj., plein de fange. — Lo- 

hilxua, basatxnay ligatxuay phartatxm. 
Fanon, 8. m., gorge deboBuf. — Gdlda^ k- 

phdpaparda. || Barbe de baleine : Bakna. 

II Manipule que les pr^tres portent ao 

bras : Esfdla. 
Fantaisie, s. f., id^e, envie, caprice. — (H- 

dedj pdrrOy t^ma^ fantesia. || Fantaisie 

(selon ma) : Ene oldearen ardbera, nere 

pdrra, t^ma^ fatUmaren ardbera. 
Fantasier , v. a. , irriter. — ZirikalzeCy 

gutidatzia, 
Fantasque, adj., bizarre. — Otdeixiuiy pdr- 

ratxuay Umalxua, fantesitocua. 
Fantasquement, adv., d'uue mani^re {zuizs- 

que.— Oldetxukiy timatxuki, fatUmosh, 

pdrratzuki. 
Fantassin, s. m., soldat k pied. — (Knez- 

kuay hoifitariay hoikaria. 
Fantastique, adj., chim^rique. — Idurin- 

darra. 
Fant6me, s. m., spectre. — BUMtui. || Cbi- 

mire : Iduria. 
Faquin, s. m., gueux. — Fakina. 
Faquinerie, s. f. , action de faquin. -- Fa- 

kinkeria. 
Farandole, s. f., danse proven^e et danse 

basque. — Sdkordantza. 
Farce, s. f., hachis.— Farlodura. || Bouf- 

fonnerie : Bitchikeria, 
Farceur, s. m., bouffon. — BUckia. 
Farcin, s. m., gale des chevaux.— Jtfalttriii, 

gUrerday gUrichanda. 
Farcineux, euse, adj., et s.^ qui a le &rcin. 

— MalurUxuGy giirerdtUx^y gikrichant' 

Farcir, v. a., remplir de farce. —Fart" 
cUzea. 



FAT 



129 



FAU 



fkKOj s. m., couleur dont on se teint la fi- 
gure. — Edergarri, aphamgarri, ghe- 
zuriiay kholoregarria. 
Fardeau, s. m., charge, poids. — Kdrga, 

hachea, 
Fakjder, v. a., se teindre la figure avec du 

fard. — Edertzeai^kholoreztatzea. 
Farfouiller, v. a. et n., fouiller en brouil- 
lant. — Cratnazpikatzea, parfillatziay par- 
pillatzia. 
Faribole, s. f., chose fri?ole. — Friokria, 
Farine, s. f., grain r^duit en poudre. — 
IrifMy irina. || FUur de la farine : Iriii^ 
I6rea, 
Farinecx, eosb, adj., blanc de farine qui 
tient de la nature de la farine. — Irintxua. 
Farimer, s. m., marchand de farine. — Irin- 

saltzailea, irin martchanta. 
Farougqe, adj., sauvage, rude. — Hez- 

gaitza, frcua, aizia. 
FAsciNATioif, 8. r., charroe qui fascine. — 
Charmay lliUorodura, he^ratzen charmay 
llillaradura. 
Fascine, s. f., fagot de branches. — S&rtar- 

bazta. 
Fascinbr, v. a., ensorceler; tig., 6blouir.— 

Beiralzez ckarmatzeay llilloratzea. 
Faste, s. f., ostentation. — Soberbia, 
Fastidieusement, adv., avec ennui. — iViir- 

dagarrikiy unagarriki. 
Fastidieux, euse, adj., ennuyeux. -^ Nar- 

dagarriay unagarria. 
Fastuedsement, adv., avec faste. — Sober- 
biroy soberbikiroy soberbiatsurOy goitiroy 
goitusteZy antusteZy handiki, soberbiaz 
goiteriz. 
Fastuedx, euse, adj., qui adu faste.— Got- 
tustarrtty antustetiay handiarray sober- 
bioso; soberbiday soberbiotxuaj goUiay 
urgulutxuay antusteduna. 
Fat, 8. et adj. m., impertinent.— Bobatska, 

ceadigoiidy b6r6 bnruz hartua. 
Fatal, adj. sans pi. m., funeste. — Zori- 

gaitzezkdaypdiu gatztokda. 
Fatalement, adv., par fatality.— Zorigatt- 

zezkiy pdtu gatzkird. 
FATALiskE, 8. m., doctrine du fataliste. — 

Z6rigaUztasunkeriay zorigaitzkeria. 
Fataliste, s. m., qui croit au destin. — 
Odagaizkorray zorigaitzezkorrOy pdlu- 
gotzkorra. 
Fatality, s. f., hasard, malheur. — Zori- 
goUziasnna, dOakaitztasunay pAtu gtHz^ 



I Fatigant, adj. , qui fatigue. — Unagarriay 

nekhegarriay akigarria. 
Fatigue, s. f., travail, lassitude. — NekheOy 

unadnra, akia. 
Fatigu^^ 6e, adj., qui a de la fatigue. — 

Nekhaiuay unatnay akitua. 
Fatiguer, v. a. , lasser, importuner. — -Afe- 

khatzeay unalzea, akitzea. 
Fatuity, s. f., impertinence. — Bobatsketa^ 

ceddigda. 
Fauchage, s. ro., action defaucher. — Itai" 

tea, ighilattea. 
Fauchaison, s. f., temps de faucher. — Bel- 

har pikatze saso^na. , 

Fauche, s. f., produit du fauchage. — Bel- 

har haldea. 
FauchiSe, s. f., ce qu'on fauche en un jour. 

— Egun baten belhar pika haUea. 
Faucher, V. a., couperavecla faulx.-^£pat- 

iedy segatzeay belhar pikatzea. 
Fauchet, 8. m.,rateaudes faneurs. — Arras- 

talikay drastela. 
Faucheur, 8. m., qui fauche. — Epaitzatteay 

segatzattea, segariay belhar pikatzallea. 
Faucille, s. f., instrument pour scier les 

bl^s. — Ihiteghijt^ ighitatay hitayay iri- 

tata. 
Faucillon, 8. m., petite faucille. — Ihite- 

ghitchuay ighitaitchuay hitaytchuay irilait- 

ChtM. 

Faucon, 8. m., oiseau deproie. — Mirotza. 
Faufiler, v. a., coudre.^ longs points. — 

Ari fatxatzia. || v. pr. , s'introduire : 

Sartzea. 
Faussaire, qui fait de faux actes. -*- Faltxo- 

korray ichkiribu faltxda eghiten dUena. 
Faussement, adv., centre la v6rit6. — Fait- 

xokiy faltsuki. 
Fausseti^, s. f., quality de ce qui est faux. 

— Faltxokeriay fallsukeria. 
Faute, s. f., manquement, manque. — FdJ- 

ta, pdltay phaltay hoghena, kUtipay utxal- 

diay itena. || Sans faute, adv., sans faillir: 

Fdlta gabe. 
Fauteuil, 8. m., chaise k bras. — Fdlotla. 
Fauteur, trice , s., complice. — Lagunt^ 

zatleay gaiztakidea, 
Fautif, ive, adj., sujet k faillir, erron6. — 

Fdltakorray fdlta duna. 
Fauve, adj., rouss^tre ; s. m., b^tes fauves, 

les cerfs, daims, etc. — Gdrri-orikara, 

karchuria, 
Faulx, 8. f., instrument pour faucher. — 

Shegd, iiga. 

17 



FfiL 



130 — 



PER 



Faux, ausse, adj. et s. m., contraire au vrai, 

cuiilrefairey alt^r^, discordant. — Fallxda, 

faltsia, faltxitayphalsda. || Faux(homnie): 

Ghizon faltxo, ghizon z\\ria, ghizon ba%- 

raiia, j| Par allusion : ZAlria , zdhel- 

zuria, 
Faveur, s. f., gn\ce, proteclion, bienfail. — 

Faborea^ fdjorea, Iwjunlza, gheriza, al- 
• (lea, mempegda. 
Favorable, adj., propice. — Fdborel.rua , 

fagoretxtM, lagungarria, gheriztiu, al- 

detia. 
Favorablement, adv., d'une mani^re favo- 
rable. — Faboreki, fagoreki, lagungar- 

rikij aldeki. 
Favori, iTE, s., qui plait le plus, qui a les 

bonnes graces. — Maxleay faborettMj fa- 

goretua, maUena. 
Favoriser^ v. a., trailer favorablement. — 

Faboretzeaj fagoretzea, laguntzeay ghe- 

ritzea. 
FEBRIFUGE, s. m. et adj., remede qui chasse 

la lifevre. — Sdkarretakila. 
FEBRILE, adj. de t. g. II se dit de tout ce qui 

a rapport k la fi^vre. — Sttkarrekm. 
FficoND, adj., productif. — Nasaya, narda. 

II Fertile (en parlant de la terre) : Ghi- 

zena, angaria. \\ Fertile (en parlant des 

fruits) : Bethdkorra, podorosa. 
FficoNDANT, TE, adj., qui feconde. — iN'asay/- 

xua, narotxua. 
F^GONDATiON, s. f., action de feconder. — 

Nasaytasuna, tMrotasuna. 
FECONDER, V. a., rendre f^cond. — Nasayt- 

zeOy narotzea. || Feconder un terrain : 

Ugaritzeajioriizea, || Feconder les arbres 

fruiliers : Dothereztea. 
F^coNDiT^, s. f., quality productive. — Na- 

saytasuna, podorostasuna. 
Fecule, s. f., substance farineuse. — Pd- 

tdta-irina. 
YtEy s. f., divinite imaginaire. — iMmina, 
Felndre, v. a. , simuler, controuver. — A l- 

heghiaghiiea. \\ v. n., dissimuler, h^siter : 

D^senkvsatzea. 
Feinte, s. f. , dissimulation. ~ i4/A^^Aea, 

itchura, ezlerazia, dhenkusa. 
Feintise, s. f., feinte. — Alheghiu, itchuraj 

ezterazia, desenkusa. 
FfiLER, V. a., fendre unverre, etc. — Arrai^ 

latzea, artesitzea. 
FELICITATION, s. f., action de f^liciter. — 

Pdzerazkida. 
F^LiciTfi, s. f., ^tat heureux. ^ ZM&na. 



h 



I 



FfiLicwER, V. a., complimenter. — Pdzaki- 

datzea. 
Fi^LON, NE, adj., traitre, rebelle, cruel. — 

Tratdorea, bedrikeisua. 
Felonie, s. f., action de f61on. — Bedriketa, 

fradicionea. 
F6LURE, s. f., fente d'une chose fdlee. — 

Arrailduray artesidura, 
Femelle, s. f. et adj., animal qui concoit les 

petils. — Urricha, emea, urrucha, eniia. 
F^MiNiN, adj. et s., de lafamille ; t. degram. 

— Urrxchakday emekuay urruchakda^ 
Femme, s. f., femelle de Thomme. — Emaz- 

tekia, ema, emazteay emakumea. jj Epouse : 

EsposGy emaztea. || Femme (grande) : 

Emazteki handia. Femme (petite) : 

Emazteki tchipia. 
F£mur, s. m., terme d*astronomie pris du 

latin, OS de la cuisse. — Ichter-ezurra, 
Fenaison, s. f., action de couper le foin. — 

Belhar dembora, belhar epaila. 
Fendre, v. a., couper, diviser en long, se- 

parer avec force ; v. pr., s'entrouvrir. — 

ErdikatzeGy arraUtzea, urralzea, arte- 
sitzea. 
Fen£tre, s. f., ouverture pour le jour — 

Leiyoa, icharghiay rentana. 
Fenil, s. m., lieu oi Ton serre le foin. — 

Belharleghia. 
Fenouil, s. m., plante aromatique. — Mil- 

Itia, mdluay skarlata, 
Fente, s. f., ouverture en long ; pi,, gerfu- 

res. — Arrallay arraxladura, zartaduroy 

hirrikadura. 
Fenugrec, s. m., plante officinale. — Allu- 

briay allorbea. 
Fer, s. m., metal.— Burdtna, ftfimui, 6tir- 

duinay burdina. 
Fer-blanc, s. m., fer en lame ^tara^e.— - 

Burdinchuriay burnichuriay latorria. 
Ferblantier, s. m., ouvrier qui iravaille aa 

fer-blanc. ~ Ferblankiera, latarrizalUaj 

burdinchuri-apatntzallea. 
Fer-de-cheval, s. m., fer pour cbeval. — 

Ferra, 
Ferie, s. f. , jour de repos, un des jours de 

la semaine. — Asteleguna, aste^una. | 

Jour ferii : Yategunay besta, 
Fermage, s. m., loyer d'une ferme. — £r- 

renta. 
Ferme, adj., qui tient fixement, solide. — 

Borthitza, firmn, firmda, tinkia. || Fig., 

fort : SoUdHay ^aito, borthitza. || Cons- 
tant : Fidela, Q Rgidf : Fermu. i| laibran- 



FER 



— IM — 



FfiT 



lable : Fidela, || adv. , fortement : Bor- 

thitza. II Ferme (il est) : Fermu da, se- 

gura da, || Grave : SH'ios, || Mesure : 

Pausatua. 
Ferme, s. f., bien de campagne. — B6rdd, 

basterrechea. || Donner k loyer, rente, 

droit, etc. — Errenlan enialea. \\ Ferme, 

bail : Balla. 
Fermement, adv., avec fermet^ : Fermukiy 

solidoki. 
Jerment, s. m., levain. — Lemamiay lera- 

mia, legamia. jj Mettre du levain : Lema- 

mitzeay leramitzeay legamilzea. || Quifer- 

mente , terme de chiniie : Mughigxida" 

ria. 
Ferment ATiF, ive, adj., qui pent fermenter. 

— Mughigukorra. 
Fermentation, s. f., action de fermenter, 

terme de chimie. — Mtighigtida. 
Fermenter, v. n., s*agiter par le ferment.— 

Mughigudatzea. || Par le levain : Lema- 

miztatzia, kramiztatzia, legamizlalzia. 
Fermer, v. a., ne pas laisser ouvert ; v. n., 

ftlre clos. — CerratzeGf ichitzeay esitzea. 
Fermet^, s. f., ^tat ferme. — Fermutasunay 

solidolasuna. jj Fig., Anergic : Otserriia. 
Ferneture, s. f., ce qui ferme. -— Cerra- 

duray cerrateghiay Uchiduray cerrakiay 

cerrateyay cerrakia, cerraghia. 
Fermier, feRE, s., qui prend k ferme.— fior- 

dariay machlerra. 
FERMom, s. ra., agrafe d'un livre. — Amz^ 

fneUy serratzekiUiy manillay lotamua. 
FfeROCE, adj., cruel, dur, farouche. — Ez- 

galtzgogorray odolghirda, icigaUza, «d- 

mirylOa, aserrea. 
Ferocement, adv., avec ferocity, cruaut^.— 

Odolghirokiy Mgaitzdro, sihnindurOy sA- 

minkiro. 
Ferocity, s. f., caract^re Kroce. — Odol- 

ghirotasunay ezgaUzay st^minduray odol- 

ghirodmy icigailzdea. 
Ferraille, s. f., morceau de vieux fer. — 
hurdin-tchar y burni-zahary burdin-za- 
har. 
Ferrant (marechal), adj. m., qui ferre. — 
Ferralzaileaj burdineztatzaileiiy pherrat- 
ZQilea, 

Ferrer, v. a., gamir de fer. — Ferratzea, 
burdineztatzea, pherratzea. \\ Mettre des 
fers au cheval, etc. : Ferratzetty pherrat- 
zea. II Harquer d'un fer rouge le b^tail ou 
les esclaves : Bur din gorriz markatzeay 
^rraghintzea* 



I 



Ferrure, 8. f. , garniture de fer. — Burdi^ 

neria. || Action de ferrer les chevaux : 

Ferradura. • 
Fertile, adj., fecond, productif. — Nasaya, 

ghizentty lAgariay ndrda. 
Fertilement, adv., abondamment. — Nd- 

saykiy ndroki. 
Fertiliser, v. a. , rendre fertile. — Ndsayh 

zia, ndroizea. 
Fertility, s. f., quality fertile. — Nasayta- 

suna, ghizentasuna, tlgarideay ndrodndea. 
Ferule, s. f., certaine herbe. — Asiakam- 

bera, \\ Sceptre du pedant dont il se sert 

pour ch^tier les ecoliers : Paloteay naves- 

kikiy navaskiia. 
Fervemment, adv., avec ferveur. — Khart- 

xukiy eracidrOy chit b^roro. 
Fervent, te, adj., qui a de la ferveur. — 

Kharlxua, biruay stituay ecida. 
Ferveur, s. f., ardeur,z61e deplete. — Khar- 

tasunay kharlxutasnnay &raci6a, 
Fesse, s. f. , partie chamue du derriere. — 

Iphurdi'macela, iphurdi-aWrdiay tiski- 

maceld y uski-alderdia , usku-machela , 

epurmamia. 
Fess£e, 8. f., coups sur les fesses. — 7pAtir- 

kudCy azotadeay aslideay cingana, cealdea. 
Fesser, v. a., fouetter, fam. — Iphurditan 

zdflakikt enmUea, cinganatzeay iphurdi- 

tany nskitany cealtzeay astitzeay azotcU- 

zea, cedtzea. 
Fesseur, euse, s., fouetteur. II est fam. — 

Azotafzatleay iphurditan emaUea. 
Fessier, tREy adj., t. d'anat.; s. m., lesfes- 

ses. — Jphurdi alderdiaCy uski alderdiaCy 

iphurdi'tnacelaCy uski-macelac, iphurdiay 

uskia, 
Festin, s. m., banquet. — Gombidanzay 

jaketay oberaria, oinrunza, bonaza. 
Feston, s. m., faisceau de branches.- Bichur- 

gunea,loroskia,nasorlora, \\ Ornementde 

fleurs, etc. : Krdska. jj Ornement d'archi- 

tecture : Ostotriay ostongarria, orrigheya, 
Festonner, v. a., decouper en feston. — 

Bichurguntzeay festonatzea. 
Festoyer, v. a., f^ter.— Beslalzeay besia'- 

ghUea. 
F£te, s. f., jour consacr^ au culte. — Besta. 

II R^jouissance publique : Besia, phesta, 

eguzaria, \\ Fig., joie, rejouissance : Bdz- 

kalentzia, 
FfiTER, V. a., faire fftte, aceueillir. — Bes- 

tatzeUy besta'gbitea. \\ Se rcjouir : Bdzka- 

let zea. 



FIA 



m- 



FIG 



FtnvEy adj., infect. — Usaindtia, urrindia^ 

kiralsfiaf kindita^ kirutsikiy i^fntxAGj 

k^fHa. 
F^TiDiT^y s. f. ) mauvaise odeur. — Vsatn- 

tasAna, urraintasuna^ urrintasilnay ki- 

ratstasHnaj kitUasAna, kirustasAna, usain- 

tasunaj kdrtUasAna. 
Feu, s. m., principe calorique. — Sua. 
Feu-follet, s. in. , m^l^ores. — Arghiac. 

(En basque se dit au pluriel). 
Feu, eue, adj. sans pi., decide r^cemment ; 

toujours masc. devant Tarticle ou le pro- 

nom. — C^na. 
Feu Saint-Elme, s. m., feu ardent qui parait 

sur la mer aprts la tempite. — Fugosday 

gargosda. 
Feuillage, s. ro., les feuilles d'uq arbre. — 

Hostaya, ostoya, ostodia. 
Feuillaison, 8. f., pou8Si^.e des feuilles. 

— Hastaytasuna , oslaylasusa , ostodUa- 
suna. 

Feuillb, s. f., partie de la plante. — Hostda/ 
ostiki. II P<itale : lArearen hosto bakoicha. 
II Feuille (de papier) : Plamuaj pldma, pla- 
med. II Feuille (s^che) : Hosio iddrra , 
osto iddrrUy orbela^ osto iharra. \\ Feuil- 
les (pousser des) : Uostotzeaj ostotzea. 

Feuille, £e, adj., garni de feuilles. — Hoi- 
totUGy ostotiiay ostodilua. 

Feuill^e, s. f., berceau de feuillage.— fios- 
taydurOy ostaidura, ostodia. 

Feuiller, v. n., repr^senter les feuillages, 
terme de peinture, moment uA les feuilles 
paraisseut aux arbres ; s. ro. , mani^re de 
feuiller. — Ostotzia. 

Feuillet, s. m., partie d'une feuille de pa- 
pier qui contient deux pages. — Fulla. 

Feuillu, ue, adj., plein de feuilles. ^-Hos- 
totxuay ostolxua. 

Feurre, s. m. (on disait autrefois foarre), 
paUle de toute sorte de ble. — Bihi kali- 
tate gucien Idstda. 

F£vE, s. f., legume. — Bdba. jjLieu plants 
de feves : Bdbadia. \\ F^ves d'haricot, s. 
f., legume : Baberrunac^ maillarac, in- 
diabdbac. 

F^YRiER, 8. m., deuxi^me mois de I'ann^e. 

— Otxatla, otsaU. 

Fi ! interj. de m^pris. — Fu, 
FiAngAiLLES, s. f. pi., promesse de mariage 

en presence d'un pr^lre. — FMestasunOy 

fMast^a, ezkotUUza. 
Fiance, £e, adj. et part., qui a fiance. — 

Fedestatua, czkontiztmy fedastatua. 



h 



FiAifCER, V. a., promettre eu manage. — 

F^deMtalzeGy fidastatzea, ezkontUzea. 
Fibre, s. f. , filaments musculaires ou v^<- 

taux. — Aria. 
FiBREUX, EUSE, adj., qui a des fibres. — 

Ariixua. 
FicelEr, v. a., lier de ficelle. ^ Bdariz- 

tatziay liztatzia, cizelatzia, kdUmaizia. 
Ficelle, s. f., petite corde. — Liztariay 

belariay cizehy kdlona. 
FiCHE, s. f., marque que Ton donne au jea, 

et k laquelle on assigne une cerlaine ^- 

leur. — Tdntda. 
FicHER, V. a., entrer la pointe. -^ Siri^ea. 
FicHU, UE, adj., mal fait, las. — Gaizki 

^ghina. \\ s.m.,mouchoir ducou : Cherra, 

lephokday lorsque le mouchoir est en soie ; 

Mdkanesa, lorsque le mouchoir est d*une 

autre ^toffe. 
FiCTiF, IVE, adj., feint, suppose. — Iduri- 

kosay idurikorray iduritxtta. 
Fiction, s. f., invention. — Eztaraciay iduria. 
FiDELE, adj. et s., qui garde sa foi. — Ft- 

deUiy arthalxuay feyala, fUla. || Qui pro- 

fesse la vraie religion ; Fidela. j| Fiddle, 

discret : Ichila , gardiakorra. || Exact, 

ponctuel : Chuchena^ 
Fin^LEMENT, ad?., d'une maniftre fid&l^ — 

Fidelkiy arthatxkiy leyalkiy fUlkirOy fiilki. 
FiD^LiT^, s. f., foi. — FidelUatiay hihur- 

kundea, leyaltasunay fUltasunay fSdekar- 

deoy fideldadea. Exactitude : Chuchen- 

tasunay arthagunay artha. 
FiEL, s. ro., liqueur jaunfttre et ain^re coo- 

tenue dans un petit reservoir attach^ an 

foie. — Mina, kheld^irray bidachuna. jj 

Fig., haine, animosity : Herra. 
FiENTE, s. f., excrement de b^te. — Kdkd, 
FiER, V. a. et p. , commettrea la fidelity. — 

Fidalzia. |j Fier (se) : Fidatzeay airebih 

zea. 
Fier, &re, adj., hautain, altier, grand. — 

Fierra. 
Fi^REMENT , adv., d'une mani^ fiire. — 

Fierki. 
Fiert£, s. f., caract^re de ce qui est fier.— 

Fiertasuna. 
Fi£:vRE, s. f., mouvement derdgle du sang. 

— SUkhdrrd. 

Fi^VREux, EUSE, adj., qui cause la tiivre.— 

Sdkhdrtxua, 
FiGEMENT, s. m., action de se figer (segeler). 

— Hormadura. || Coagulation (parlast du 
sang) : Gatzakuntzay gatzagdHy ciag6a. 



Fn. 



-m- 



FIN 



FiGERy V. a. et p., congeler. — HomMzea. 

II Coaguler (en parlant du sang) : Gat^ 

zcUzeOj ciatzea. 
FiGDE, s. f., fruit du figuier. ^ PtMa, pt- 

FiGuiERy s. tn.j arbre fruitier. •-* Pikd^hon^ 

ddaj pikdiea. 
FiGURATiF, ivE, adj., qui repr^sente. ^Idu- 
rikda, ekanzaria. || Qui se figure : Idurit" 
zailleaj iduritzallM. 
Figure, s. f. , visage. — Bisaiyay milLsuay 
beghitarteaj ahurpeghia. \\ Figure (for- 
me) : Itchura, forma. 
Figure, £e, part., reprisenti, imagine. — 
Iduritua, iduria. || Style m^taphorique : 
Hitziduritia. 
Figur£ment, adv., d'une maniire Qgurie. — 
Idurikoki. |i Oiscours, phrase : Hitziru- 
dero. II D^une roaniire imaginaire : idvrt- 
luki. 
Figurer, v. a., repr^senter. — Iduriaztiay 
ekanziUzia. || pr., s'imaginer : Iduritzia. 
Fil, s. m., brin d^li^ de lin, de soie.— Arta^ 
ptrtla. II De m^tal : Arimea, arimeary ara- 
niea, arambr^a. \\ Fil tranchant d'un ins- 
trument qui coupe : Ahikif cimed. H Fil de 
pedes, collier de perles eafilees : Alezta- 
ria. II Fil retors : Ari bihurtuay pUIera, 
fiUera. \\ Fil de cordonnier : Aribifdrzd'' 
kea. 
Filament, s. m., filet d^li^. — Erraria. 
FaAMEVTEUX, EUSE,adj., k Olainents.— iirtf- 

xtw. 
FiLiM)i^.RE, 8. f., femroe dont le metier est 

de filer. — IrMeay irtUia. 
FiLAKDRE, s. f. pi., fils blancs en Tair. — 
Estara. \\ Fibre de la viande : Aria. || 
Filaments de sang caill^ ou vers qui sent 
dans le corps d'un oiseau de proie : Es- 
tarra. 
FiLANDREUx, EUSE, adj., ploiu de filandres. 

— Estartxua, 
FiLAssE, s. f., filaments de lin, eic.^lruna. 
File, s. f., rang6e en long.— Larrda, erren- 
kflay erronka. \\ File de soldats : Lerrda. 
Fil£, gfi, part., fil fait. — Iruna. 
Filer, v. a. et n., faire du fil. *- IruUa. 
Filet, 8. m., fil d^lie.— iirt m^hed. || Fil de 
la langue : Mihi azpiko aria. || Des plan- 
tes : Aria. || Rets : Sdria, || Petite quan- 
tity d'un liquide : Indary ihintz. 
FiLEUR, EUSE, s., qui file. — irtllea, iriilia. 
FiLUL, adj., du devoir de Tenfant. — AUr- 
• rekoa. 



i: 



I! 
I; 
h 



|| 



1 1 

II 



Filialement, adv,, d'une maniftre filiale. — 
AUrreki. 

Filiation , s. f. , descendance. — Ethor-- 
kuntza. 

Fili£re, 8. f., outil pQur filer les ro^taux.-- 
Kdrrera. 

Filipenpule, 8. f., berbe. — Burdilinda. 

FiLLE, s. f., personne du sexe f^minin. — 
Neskatcha, neskalila, nechka. || Par rap- 
port au p^re et k la m^re : Alaba. || Fille 
non marine : Neskatcha^ neskatila. || Do- 
mestique : NechkalHa. || Femme de cham- 
bre : Andere-orena. || Yieille fille non ma- 
rine : Mulchnrdina. 
'FiLLEUL, LE, s.,qu'ontient>urles fonds. ^ 
S^meaitchiay s^mebitchia. 

Filoselle, s. f., grosse soie. — Filozelay 
pilozela. 

FiLOu, s. m., Filous au pi., qui filoute. — 
Frikuna, fdllerday pMleraria. 

FiLOUTER, V. a. et n., voler avec adresse. — 
FMlerotzeUy pHlleratzea. 

FiLOUTERiE, 8. f., actioR de filou. -- ^ijrun- 
keria, f&lleriay piUkria. 

FiLS, 8. m., enfant mUe (par rapport k son 
p^re et ^ sa m6re). — SStnea, semia. || 
Fils (petit) : Ilhobasda. \\ Fils (naturel) : 
Bastarta, loiezkumea. || Fils (legitime) : 
Humea legheM arabera. \\ Fils posthume : 
Ehortzuniea. 

Filtration, s. f., action de filtrer. — Iraz- 
tasunay pdsakuntzay iracigda, iragazgda. 

FiLTRE, s. m., terme de cbiroie, ou philtre. 
— Irazdeay pdmtzekfAa, irazkaya, tra- 
gazkaya. || s. f., boisson que les femmes 
donnent aux hommes et les hommes aux 
femmes pour se faire aimer. (En basque ne 
pent se traduire que par : Amoduhbeldio- 
belharra (herbe d*amuur), amarazkitia. 

Filtrer, v. a., n. et pr., clarifier un liquide 
en le passant : Iraztea, pdsatzeay iracit^ 
zeay iragazlea. 

Fin , 8. m. , terme , but. — Chedia. || 
Mort : HMoicea. || s. m., le principal : 
Prindpala || A la fin, adv., enfin : 
FinedUy azkeniauy azkenekotz. H Adj., 
d^lie : Finay meharra. || Excellent : Oi^ 
6nay hdbena. || Subtil, rus^, habile : I/n- 
heay zarrotzay amarrulxua. || Fin, fine, 
ruse, habile : AtnarnUxua. || Terminai- 
son : Akabanlza. fl Menu : Chehia. || 
8 Limite : Mttga. || Motif : Kozka , cAe- 
deay beamAgay arrengda. \\ A fin de : 
Izatia-galic. 



FLA 



— 434 — 



FIA 



Final, ale, adj. sanspl.,quirinit.— ^^ftma. 

II s. f., derni^re syllabe : Azken cildba. 
FiNALEMENT, adv., k la fin. — Azkeneat, 

azkenian. 
FiNAUD, adj. el s., fin, ruse, fam. — Zd- 

ktirra, abilla. 
FiNEHENT, adv., avec finesse. — Amarrutxkiy 

finoki, abilki. 
Finesse, s. f., ce qui est fin, rusi. — Fitie^ 

ziaj finesiay amarruay abillezia. 
FiNi, IE, adj., liinite. — Finitua, akabataa, 

II Parrait : Ontzataa^ kdmplitua. || s. m., 

perfection : Kdmplidura. 
FiNiR, V. a. el n., achever, cesser. — Ft- 

nitzea, akdbatzea, akitzea. \\ Mourir : 

Hiltzea. 
FioLE, s. f., petite bouteille de verre. — 

Ampolla^ ampo%la» 
Firmament, s. ra., le ciel. — Cerud. 
Fisc, s. m., tr^sor public. — Dirgordai- 

rtM. 
Fiscal, ale, adj., du fisc. — Birgordairu- 

kda. 
Fissure, s. f., fenle. — Artea, arratlea. 
Fistule, s. f., sorte d'ulc^re. — Ithurria, 

Zauri zornagarioa. 
FiSTDLEUX, EUSE, adj., t. de med., qui est 

de la nature de la fistule. — ZauritxAa, 

zomaLrua. 
Fixation, s. f., action de fixer un objet. — 

Tinkadura. 
Fixe, adj. , invariable, sans mouvemenl. — 

GheUmc, \\ Regard fixe • Filva, 
Fixement, adv., d'une maniere ^\\t, — Tin- 

kokiy tinkird, || Regard fne • Fitrvki. 
Fixer, v. a. et pr., arr^ler, assurer, faire, 

tenir. — Gheldifzea, finkatzea. \\ Regar- 

der : Betratzm. 
FixiT^, s. f., etat fixed'un objet. — Ghildi- 

tasunti. II Fixil6 du regard : Fitrakuniza. 
Flacon, s. in., sorte de bouleille. — Flos- 

kda. 
Flagellation, s. f., action de flageller. — 

Azdtadea. 
Flageller, v. a., fouelter. — Azotatzca^ 

iphurditan emattea. 
Flageolet, s. m., petite flute. — Chiro- 

IdtchikL. 
Flagorner, v. n., flatter bassement, fam. — 

LaHsmgatzea. 
Flagornerie, s. f., flalterie basse. II est fa- 

inilier. — LaUsengda. 
Flagorneur, EUSE, s., qui flas^ome. — Lau- 

sefigatzaUm. 



1 ' 



Flagrant, ante, adj., d^lit pris sur le (ait. 
— Arder, ardiente. 

Flair, s. m., terme de chasse. — Asniiia. 

Flairer, v. a., sentir par I'odorat. — As- 
mutzea. 

Flambant, adj., qui jette de la flaninie. — 
Kharran, gdrran. 

Flambart, s. m., oiseau. — EgazUanka- 
lucea. 

Flambeau, s. m., bougie. — Arghia, esko- 
suyGy ezkosuzia, arghizuzia. || Chande- 
lier : Khaftdelera^ zutarghia^ ezkoztnkia, 

Flamber, v. a., passer sur le feu. — S^Ua- 
silzea. \\ Jeter de la flamme : k^kitzea, 
sdlzea^ gdrtzea, Motzea. || Faire fondre 
du lard : Koipatzea, kotpeztatzea. 

Flamboyant, te, adj., qui flamboie, qui jelte 
une vive lumiere.— Kharran, pifidarran, 
gdrran. 

Flamboyer, v. n., jeter un grand eclat. — 
Argbitzea, disliratzea^ dirdiratzea. |] 
Lancer des flammes : KharlzeOj gdrtzea^ 
pindartzea. \\ Briller, en parlant des ar- 
ines : Dirdiratzea, diztiratzea. 

Flamme, s. f., partie subtile du feu. — 
Kharra, gdrra^ Wwmi. 

Flanc, s. m., c6le. — Sahetxa. || Fig.,cdte, 
sein : Bulharra, \\ Se dit aussi du c6t^ de 
certains choses. Flanc d'un vaisseau : 
Untci baten sahelxa. \\ Un cdt6 de la mon- 
tagne ; Mendiarm alderdia. || Ce c6te de 
riviere : Ibayaren aide hau. || pi., ventre : 
Sdbela. 

Flanelle, s. f., ^tofle de laine. — Panela. 

Flandrin, s. m., homme grand, furt et mai- 
gre. — Zardaya. \\ Homme lout d'une 
venue : Luceghia. 

Flaner, v. n., niaiser, fam. — Pamyelan 
alferkerieian zdzokerielan ibiUzea. 

Flaneur, euse, s., qui flane. — Pamyelan 
alferkerieian zdzokerietan ibiUzmka , 
ibiltzen dena. 

Flasque, adj., mou et sans force. — Fadna^ 
guria, ibilikia. 

FLATTER, V. a., loner a Texc^s, cajoler. — 
TMilsengatziay balakatjsia, palakatzea. || 
Faire esp^rer ; Esperantzan tUulikaizia. 

Flatterie, s. f. , louange oulr^e. — Laii- 
sengOay balakaknntza, palaka. 

Flatteur, EUSE, adj. et s.,qui flalte. — Lau- 
sengatzaUea, balakatzaileOj palnkaria. 

Flatteusement, adv., d'une maniere flat- 
teuse. — Lamengoki, balaktmtki, pak- 
kuki. 



FLE 



— 435 — 



FOL 



Flatueux, adj., veTiie\xx.—Afretxua. || Ali- 
ments flatueux : Hazkurri airetxnac, ya- 
tiari atrelxtiac. 

FLATUOSiTfi, s. f., vents du corps. ^ Aireac. 
(En basque se dit au pluriel). 

Fl^au, s. m., inslrument pour batlre 1e bl^.- 
Trailuay treillua^ iraburra. H Ouvrier qui 
s*en sert pour battre le ble : Tratltim, 
oghi ydtzatleaj treilluria, iraburtzaUea. 
Partie de la balance : Bdlanza, hara&na. 
Ch&timeiit de Dieu : IzH^ria , gailzelea , 
mikalta^ 

Fleche, s. f., arme, trait qu*on lance a?ec 
Tare. — GMciQy istda, istorra^ sayeta. || 
Coup de fl^che : Ghicikada, istokada , so- 
yetcuia. || Tirer des filches : GhMkatzea^ 
islokatzea, say^/a^z^.||Tireurde filches : 
GMdtaria, islokaria^ sayetaria. || Faiseur 
de (laches: GHicfghilla^ istoka'ghilea, sa- 
yei'ghilea. 

Fl^chir , v. a. et n. , ployer. — Vkitzea, 
kurtzea, malgutzea. \\ Attendrir : Urri- 
kaltzea. 

Fl^ghissement, s. m., action de fl^chir. — 
Ukidura^ kurtzdura. 

Flegmatique, adj., pituiteux. — Odol-olze- 
hikiy tnukaUsua, isialsinduna. || Fig., de 
sang-froid, lent, patient, mod^r^ : Otza 
ndghiay naghi, ghibel handikda. \\ Pares- 
seux : Ndghia, alferray alpherra. 

Flegme, s. m., pituite. — Mukata, istalsia, 

II Fig.^ sang-froid : Olzlasunay naghita- 

sum. 11 Par m^laphore, lenteur, patience, 

moderation, paresse : Ndghitasuna, alfer- 

tasuna, alphertasuna. 

Fl^trir, v. a. , Ater la fraicheur. — Ichtea. \\ 
Attaquer la reputation : Ichleay tachatzea. 

Fl^trissure, s. f., etat fletri. — Ichtasuiia. 
U.Peine juridique de I'application d'un fer 
chaud, marque qui en r^sulte : Tatcha, 

Fleur, s. f., partie d*une plante oil s'op^re 
la f^condation : Ldrea, IHiay fldria. || 
Fleur (en) : Ldreauy W/tan, fUrian. 

Fleuraison, s. f., formation des fleurs. — 
Loretasunay lilUasunay fl6rela$una. 

Fleurir, v. n., mettre en fleur. — Ldraizeay 
HUtzeay fldratzea. 

Fleurissant, adj., qui pousse des fleurs. — 
Ldratzeauy lUitziany fl&ratzian. 

Fleurs blanches, s. f. Voyez Flueurs. 

Fleuve, s. m., riviere qui se jette dans la 
mer. — Uhatlza. 

FiExiBaiT^, s. f., quality flexible. — S4fle- 
toiuna^ ziifUmtoiuna, tdleskia* 



Flexible, adj., souple, ais^; au pr. etau 

fig. — Znftaniay sUflia. 
Flocon, s. m. [de neige), toufie. — Mdlda, 

mdtofa, elhur lUma. 
Floraison, s. f., fleuraison. — Ldretasunay 

lilUasunay fldretasuna. 
Plot, s. m., vague de lames. — Tirana. 
Flotte, s. f., compagnie de vaisseaux qui 

vont ensemlile. — Fldta. 
Plotter, v. n., ^tre porte surTeau, 6tre 

agit6, irr^solu. — Ur gatnian iragaUia. 
Flou, adj., tendre, doux. — Gdchua. 
Fluctuation, s. f., agitation des flots. — 

Bagarilza. 
Fluer, v. n., couler. — Jckurtzea. 
Fluet, te, adj., mince, deiicat.—JHeftarra, 

krdena, zardaya. 
Fluide, adj. et s., qui coule ais^ment. — 

Ubilla. 
Fluiditi5, s. m., quality, fluide. — Vbilta- 

suna. 
Flute, s. f., instrument de musique. — CAi- 

rdlay chilibitua, chUrukt. 
Flutiste, s. m.,qui joue de la flOte.— Cftt- 

rola-ydtzailea, chilrula-ydtzaikay chili^ 

bitu-ydtzailea, chirolaria, chirolaya. 
Flux et Reflux, s. m., mouvement r^gl^ de 

la mer. — Maredy ugotbea. \\ Flux de pa- 
roles : HUzjariday hitz yarida. || Flux de 

sang : Odolgariday odolyaUslia. || Flux de 

ventre : Kdkeriay uchadd. 
Fluxion, s. f., enflure d'une partie du corps. 

— Antura. 
Foerre ou Foarre, s. m. , paille longue de 

toute esp^ce de b\6. — Bihi kaliiate gu- 

den Idstda. 
Fox, s. f., dogme, religion, croyance. — Fe- 

deay sinhestea. ll Probite : Fedea. 
FoiE, s. m., visc^re. — Ghibela. 
FoiN, s. m., gramin^e. — Belharra. 
FoiRE, s. f., march6 public. — Firia. || Au 

pi., foires : Firiac. 
Fois, s. f., d^signe le nombre. — Aldia. 
FoisoN, s. f., qui n'a point de pi., grande 

quantity. — Leher. || 11 y en a ^ foison : 

Leher izanda. 
FoisoNNER, V. n., abonder. — Leher izatia. 
FoL, Fou ou FoLLE, adj. et s. ; Fous, pi., 

qui a perdu I'esprit, badin, bouffbn, im- 
prudent. — Errtla, z6r6a.\\f\. : ErrttaCy 

zdrdac. 
FoLATRE, adj., badin. — Erroskay zdroska. 
FoLATRER, V. n., badiner. — Erroki ydstai^ 

zia, 26rok% liberiUzea. 



J'ON 



m- 



f^ft 



FoLATB&Rilz, s. f., badinage. — Etrokeriay 

zdrokeria. 
FoLiE, s. f., d^mence, propos gais, passion, 

imprudence ; pi. , excis. — ErrotasutMy 

erancimendiMy buruja^alea. 
Folio, s. in., num^rod'unelpage.— Orm^sia. 
FoLLEMENT, adt., d'une maniire fuUe. — 

Erroki, zdroki. 
Fomentation, s. f. , remide extirieur. — 

BH'otasunay birda, &roldeay sikkaria. 
Foment^, £e, part. — Berottkij droldetiUiy 

sUkariliki. 
FoMENTEA, V. a., appUqu^r nne fomentation. 

^ Birotzea^ drollzea^ sukarUzm. \\ Fig., 

entretenir : B6rotzea. 
FoNC£, adj., cooleur charge. -^ Bellzkara, 

ilhuna^ sombria. 
FoNCER, â–¼. a. , meltre un fond, rembruniir. 

— Beltzlea^ ilhuntzeOy sombretzea. 
FoNCTiON, 8. f., action de remplir son de^ 

voir. — Kdrgttay ekersia. \\ Action des 

viscires : Errayen, haltsarrm enlranen 

eghinzac, || Fonction militaire : Kdrgikky 

gildakindea. 
FONCTiONNAiRfi, s. m., qui exerce une charge. 

— ^ K^rgHduna, diakinda dnna. 
Fond, s. m., I'^ndroit le plus bas d'une 

chose creU8e.—Z()Ia, ondday ondo. || Res- 

tant d'une chose : Ondarra. || Derriire, 

champ de tableau : Azpia. || Fond, pro- 

fondeur : Ondura^ ondda^ ondoya. \\ A 

fond, adv., jusqu'au fond : Beheraino. || 

Au fond, dans le principal : Pimlxian. 

II Fond d'un plat, etc., concavity : K6sa-' 

dura^ zdkonera, zOkonerd. 
Fondant, ante, adj., qui se fond. — J7r- 

korra. 
FoNDATEUR, TRicfi, 8., qui foude un ^tablis- 

sement. -- Ondeki(aria. 
FoNDATiON, 8. f., actiou de fonder. — Onde*- 

kida. II Travaux qui se font en terre pour 

asseoir les fondements d'un Edifice : Asen^ 

tura, cinienta. 
FoNDAMENtAL, ALB, adj., qui sert de fende- 

ment : Ondekidntxiia. 
FoNDAMENTALEMENT, adv., sur de bous fon- 
dements. — Ondekidatxuki. 
FoNDEMENT, s. m., ma^ouDerie pour fonder. 

•^ Citnenda, asentnra. || Anus : Iphur- 

chiUa. 
Fonder, v. a., commencer k bAlir. — Aseip- 

iaizia , dmendatzia. || Etablir, appuyer, 

V. pr., fiaire un fond : Asetitatzia, wideki^ 

datzea. 



Fonderie, s. f., lieu oA Ton fond. — OtbCy 

urteghia, burnikintzteghia. 
Fondeur, s. m., qui fonde les m^taax. — 

Urtzattea. 
FoNDRE, V. a., n. et p., liqu^fier. --Vrizea, 

menaztea. \\ Fondre de la graisse, da soif, 

etc. : Urtzea. 
FoNDS, s. ro., biens. — Oniasunac. || Somme 

d'argent destin^e k quelque chose : Dinki, 

suma, kddalay dirutornia. [| Fonds de 

science , de jugement, etc. : Yakitaiia, 

batundea. 
Fontaine, 8. f.^ eau sortantde terre, Edifice, 

vase pour I'eau : Uhnrria. 
FoNTE, 8. f., action de fondre.-^ Urtanma. 

[\ H6tal fondu : MHala. 
Fonts, s. m. pi. , vaissean pour baptiser. — 

Bathaio atriay bathaio kkwi. 
For, 8. ih. , tribunal. — TribuHola. || pi., 

us., fors : Fueruac, 
FoRCAT, s. m., gal^rien. — Gdleranda. 
Force, s. f., vigueur, puissance, contrainte, 

energie. — Indarra, ahala, (| pi., grands 

ciseaux : AcMurrac, molchalea. || Yiolen- 

ter : Bortcha. || Force (par) : Bortchaz. 

II Force (avec) : Finki. 
FoRGi, adj., qui n'est pas naturel. — Bwt- 

chatua, II part., oblige : Bartchaiua. 
FoRG^MENT, adv., par force. — Bartckaiukiy 

bartchazy nahiUa-ez. 
Forger, v. a., contraindre, violenter, exc^ 

der, prendre par force, rompre. — Bort- 

chtUzea, hertchaizeay behartzea. 
Forer, v. a., percer, t. d'arts. -- CttAo/rea. 
FoRESTiER , s. m. (garde) : OShan^zaina, 

o^han-zafia. 
For£t, 8. f., terre couvefte de bois. — W- 

hanaj oihan. 
FoRfAme, V. n., faire quelque chose contre 

le devoir. — Oghendatzea, 
FoRFAiT, s. m., crime. — Hagkena. 
Forge, s. f., lieu oH Ton fond le fer.^OIa, 

olea^ olhay burdinoU, bumiota. || Foq^ 

(petite) : Olhatch^ui. || Lieu ou Ton forge le 

for : Arotchteghiaj arotzteghia. 
Forger, v. a., travaillerle fer. — Btinfrti^j- 

tatz/*ay burdinesko tresnae Sgkitea. 
FoRGERON, 8. m., qui travaille aux forges.— 

Arotcha, arotza, olaghizona. \\ Foi^ron 

ordinaire : Aroichay arotza. 
FoRMALisER (se), V. pr., s*offenscr. — Cho- 

katzia, menatzea. 
FoRMALiTiS, 8. f., formule de droit. -^ Far^ 



FOR 



437 — 



FOU 



FoRVATioNy s. f.y action de former. «— Eraz- 
tea, molda^a. 

FoRME^ s. f., ce qui determine ia roatiire k 
6tre telle ou telle chose. — Forma, WJ- 
gura, era. || Figure ext^rieure : Itchura. 
II Figure (modMe) : Mddela. || Forme de 
souliers : Urkoiya, || Forme , terme g^ni- 
rique : Era. || Forme substantielle : Era, 
egopearra. || Forme accidentelle : Era 
itzurpearra. \\ Forme (maniftre de vivre) : 
Bid madua. || Forme, moule : Mdldeay 
orketa, eraghiUea. || Forme, figure : /l- 
ehura, iduria, irudia^ ekanza. 

FoRMELyLE, adj.,expr6s, excessif. — Presiso. 

FoRXELLEMENT, adv., pr^cis^meut. — Pre- 
mki, absoltUuki. 

Former, v. a., donner I'dtre k la forme. — 
Eghitea^ moldatxeaj eskualratxea. \\ Ins- 
truire : Eskolatzea. 

Formidable, adj., k craindre. — Lazgar^ 
ria, ikharagarriay gaitza. 

Formule, 8. f., module d*acte, ordonnance 
demedecine. — Errandea. 

Formuler, v. n., diriger une ordonnance 
m^dicale. — Errantzea. 

Fornication, s. f., ficM de la chair. — 
EmajaUzteay andreketa^ paillardiza, chi- 
koka. 

Forniquer, v. n., commettre la fornication ; 
pi., us. — EmajaHztetzea, paillardizat' 
zea, chikokatzea. 

ForpaItre, v. a., se dit des b^tes qui vont 
chercber leur pMure dans les lieux ^loi • 
gn6s de leur s^jour ordinaire. — Alatzea. 

Fors, pr6p., hormis. — Sdlbo, 

Fort, s. m., Tendroit le plus fort d'une 
chose, ce en quoi on excelle. — Borihitz, 
borthitza , sendda , azkarra, pizkorra, 
erskofMy fdertea, indartia. \\ adv., vigou- 
reux, solide, violent j'^^nergique : Bor- 
thitza. II Crocheteur : Borthizay azkar- 
ra ^ barthitzea, orronkalea^ orronkazlea. 
II s. m., forteresse : Fdertea^ gasteliia. 

Fortement, adv., avec force. — Azkarki, 
borthitzkiy finki, tinki. 

Forteresse, s. f., lieu fortifii. — FAertea^ 
gaztelilay citadela. 

Fortipication, s. f., action de fortifier. — 
E$indartza. 

Fortifier, v. n., rendre fort. — BarthUz- 
tea, n Terme militaire : Borthitztea, esin- 
iarlzea. \\ Donner de la vigueur : Azkarl" 
iea, atUzetzeaf kkementzea, sendoizeaj 
^tenkatzea. 



FoRTiN, s. m., diminutif, petit fort.— fVtor- 

teUhila, 
Fortuit, adj., qui arrive par hasard.— Jlfm- 

turaZy ghertuaz, ohartgabeazy kdlpeZy 

uste gabetan. 
Fortuitement , adv. , par hasard. — Uste 

gabeki. 
Fortune, s. f., hasard. — Menturay zdria. 

II Situation heureuse ou malheureuse : 

Zdria. || Richesse : Aberatxtasunay for* 

tuna. II Les bonnes gr&ces d'une femrae : 

Kdnkesta. \\ Bonne fortune : Zdriona. 

II Mauvaise fortune : Z6ri gachtua, z6ri 

gaitza. 
Fortune, Se, adj., heureux. — • Z6ri'0ne'' 

kiia. [| Riche : Aberatxa, 
Fosse, s. f., creux enterre. — Askay bezoln- 

aska. 11 Creux pour enterrer un cadavre : 

Cilhday hilobia. 
Foss£, s. m., fosse en long. — Errekay ar- 

roila, aska, bezotnaska. 
Fossette, s. f., petit creux k la joue ou au 

menton. — Childa, chulihi. 
FossoYER, V. a., clore des fosses. — Askat- 

zeay bez&in askaz inguratzea. 
Fossoyeur, s. m., qui fait des fosses pour 

enterrer.— CAiJd'jfftttea, obi'ghika, zilo*- 

ghilea, cilh6*ghilea. 
Fou, s. m. Voyez Fol, Folle. — Err6a, 

errUa, zdroa. \\ Fou (devenir) : Errotzea, 

zdratzea. 
FouACE, s. f., sorte de galette. — Ophila. 
Foudre, s. f., fluide ^lectrique qui sortde 

la nue avec detonation. — Ihurtzuria , 

ozpinay onaztarriay onazkarra, ostikar- 

ria. 
FouDRoiEMENT, s. f., actiou d'etre foudroy^. 

— Ciztadea. 
FouDROYANT, ANTE, adj., qui foudroie. — 

Ciztagarria. 
FouDROYER, V. a., frappor de la foudre. — 

Ciztatzea. 
FoDET, s. m., cordelette pour fouetter. — 

Azdtea. II Coups de verge pour ch&tier : 

Ziirra. 
Fouetter, v. a. et n. , donner le fouet. — 

Azdtatzea, iphurditan emaiteay zehatzeay 

larrutzea. 
Fouetteur, s. m., qui fouette. — i4.2rd{el- 

zaileay phurditan hnailea. 
Fougeraie, s. f., lieu plants de foug^re. — 

IralekHay iraztoya, irastorra. 
Fougere, 8. f., plante. — Iratzea, ihatzia, 

iratze, hiretcea. 

18 



FOU 



— 1S8 — 



FRA 



FouGUE, 8. f., mottvement violent avec co- 
lore. — Siki, oUarra, bdalddy fiUia. 
FouGUEUSEMENT, adv., d'une inani^re fou^ 

gdeuse. — OUarki, tiUocnU^ bdaldakiy 

pHUalkij fuliatxuki. 
FouGUEUX, EUSE, adj. , qui entre en fougue. 

— Oldartxuay sHitxuay bdaldatxua, fAliat- 

xua. 
FouiLLER, y. a. et n., creuser pour chercher, 

chercher dans les poches. — Billatzia^ 

miratziay ikartzea. 
FouiNE, s. f., petit quadrupide. — Pitocha^ 

pitosaypiztia, udda, katakuisanchdaymier- 

lea, fuina, gdtupitotcha. 
Foulard, s. m., ^toffe de soie peinte. — 

FiUarra. 
FouLE, s. f., presse, multitude de person- 

nes. — Osteay muUzuay ozpia, yendedia. 
II En foule , adv., en grand nombre : 

Multxuan, ostean, ozpian. jj Troupe de 

gens sans ordre, en confusion.: Nasdia, 

tropelia^ andana. 
FocLERy V. a., pressor. — Herchatzea, zd- 

pcUzea, zainhartatzea, behartzea. \\ Fou- 
ler du drap : Bdlatzea^ botHatzea, batant- 

zea. 
FouLON, s. m., qui foule les draps. — Bdla, 

batana. 
FouLURE^ s. f., contusion.—ZafnAarfodura. 
Four, s. m., lieu ?out^ pour cuire le pain. 

— Labea, labia. \\ Lieu pour faire la chaux : 

Khim-labea. || Lesbriques, les tuiles, etc.: 

Tetla-labea. 
FouRBE, adj., trompeur. — Enganatza^lea, 

falixHui. 
FouRBER, y. a., tromper finement. — En- 

ganatzea. 
FouRBERiE , s. f., tromperie. — Engana- 

dura. 
FouRBiR, V. a. , polir le fer. — Arghitzeaj 

leguntzea, lauatntzea. 
FouRBU, UE, adj. (cheval), qui perd Tusage 

des jambes. — Gorbera. 
FouRCHE, s. f., instrument k deux ou trois 

branches. — Sahardea^ sardia. || Fourche 

(petite) : Sahardetchua, sarditchuay pti- 

chifiac. 
FouRCHETTE, s. f., ustcusilo do table. — 

Forchetay sardeska. 
FouRCHu, adj., en fourche. — Kdkokiy sar- 

dia. 
FouRMiyS. f., insecte.— CAtwfltJma, dnaUr- 

ria, chimaurriay chingurriaj chindurria. 
FouRXiLiftRB, 8. f.; gite des fourmis. —Chi" 



naikrriteghial Hnaarritegkiay ehifMUfri- 

teghiaj chingurriteghia, chindurriieghia. 
FouRMiLLEMEMT, s. m., picotement. — CAm- 

gurteay chindurtea. 
FouRHiLLER, V. n., abonder, picoter. — Cbm- 

gurritzeay dnaHrritzeay ehimaikrriizeay 

chinaUrritzeay chindurritzea. 
FouRNAiSE, 8. f., grand four; fig., fen ardent* 

— SAteghia. 

FouRNEAU, s. m., vase pour mettrele feu. — 

FAmeba. 
FouRN^E, s. f., contenu d'un four. ^ La- 

bealdeoy labealdia, eraldia, labaldia. 
FouRNiL, s. m., lieu oA est le four. — Labe- 

teghia. 
FouRNiR, V. a., pourvoir, gamir. — fiomft- 

zia, aUzinatzeay hornitzeaf puchiizea. 
FouRNissEUR, s. m., qui foumit des mar- 

chandises. — Harnitzailea, axtzintzailea, 

puchitzatlea. 
FouRNiTURE, s. f., provision, ce qui est 

foumi. — Horniduray aUzinduray pucki- 

dura. 
FouRRAGE, s. m., herbe pour le b^tail. — 

Belharkia. 
Fourr£, adj., rempli, bois rempli d&broos- 

sailles. — Sasidia. || Y6tement garni de 

fourrure : Larruztatua. 
FouRREAU, s. m., galne. — Maghina, s&rua. 
FouRRER, V. a. et pr., gamir chaudement. 

— Larruztatzea. \\ S'introduire, s'immis- 
cer, fam. — Sartzea. || Hettre : EmaieOy 
sakalzea. 

FouRRiER, s. m., souS'OfBcier. — Fiirriera. 

Fourri£re, s. f., detention de bestiaux. — 
Bazkadeay zuhatHy zuhatna. 

Fourrure, s. f., peau k poil pour fourrer.— 
Larrudura. 

FouTEAU, s. m., h6tre, arbre. — Fagda, 
pdgila. 

FouTELAiE, s. f., lieu plants de hitres. — 
Fagddiay pdgMia. 

Foyer, s. m., kire. — Stiparela, silghibelay 
siUeghia. || Chauffoir : SvUeghia. Q Domi- 
cile : EgMza. 

Fracas, s. m., grand bruit, au pr. et aufig. 

— Arrabotxa, azantzay harratiumtza. 
Fracasser, v. a., rorapre. — Phorrokatzea, 

aUstea, erabaghitzea, zdtUzeay chedizea, 

cedtzea. 
Fraction, s. f., action de rompre. — Pkar- 

rokadura. || Partie de I'unit^ : Pkartea. 
Fracture, s. f., rupture avec effort. — AiU- 

xidura. 



FRA 



— iS9 — 



FRE 



Fracture, adj. (os), od il y a une fracture. 

— JtUart. 

Fracturer, v. a.y faire une fracture. — 

AtLtxted. 
Fragile, adj., ais6 4 se chuter. — Hanz- 

korra^ flueha^ kampecha. J A briser, 

k d^truire : AiUxkorra. 
Fragilement, ad?., d*une mani^re fragile.— 

Hanzkorkiy fluchki, kampechki. \\ Sans 

force, sans vigueur : Flakoku 
Fragility, s. f., quality fragile qui peut se 

briser : AiUxkortasuna. \\ En ce qui est 

de mal faire : Flakotasunay fluchtasuna. 
Fragment, s. m., morceau.— Pii«Aa, zdtia. 
FraIchement, ad?., avec fralcheur. — Fres^ 

koki, frechkoki. || Nouvellement : Berriki. 
FraIcheur, s. f., frais. — Freskotasuna. || 

Froideur : Freskura. 
Frais, FraIche, adj., qui tempore la cha- 

leur. — FreskiUif freskda^ frechki^. \\ 

Recent, te : Berria. || Non sale : Freskda. 

II adj., froidement : Hotza. \\ s. m., fral- 
cheur : Freskura. || pi., d^penses, d^- 

pens, frais : FresaCy gastuac, despendidac. 
Fraise, s. f., trmi.— Marrubia^ niallughia, 

morrohiay arrega, maraguria, arraga. || 

Boyau de veau : LUtpda, 
Fraisier, s. id., plante. — Marrubi-hon- 

doa, morrobi-hondoa. \\ Lieu plants de 

fraises : Marrubiteghia , morrobiteghia , 

arregaUghia, maraguriieghiaj mallughu 

dia. 
Framboise, s. f., fruit. —Moiusta, zarzal- 

dea, gortalea. 
Framboisier, s. m., arbrisseau. — Masust'- 

hondoa, zarzat'hondoa^ gortaW-hondoa. 
Franc, s. id., exempt d'aller k la guerre ou 

de quelque autre charge. — Libratua , 

kitortuay frankda. 
Franc, che, adj., libre, exempt de charge 

sincere. — Frankda, agheriay phrankua. 
Franqais, aise, adj., de la nation frangaise. 

— FratueMy pkransesa. 
Franchement, adv., avec franchise. — Fran- 

kokii agheriki, phrankoki. 
Franchir, v. a., sauter par dessus. — Sal^ 

tatzia. II Passer au deU : IragaUea, 
Franchise, s. f., sinc^rit^. — Frankotoiunaj 

agherdura. \\ Exemption : Librantzaj ftt- 

torza. 
Frangiser, v. a., donner une terminaison 

franyaise k un mot. — Fransestalzea , 

franseskatzia. 
Francolin, s. m., oiseau. — Ckdlunla. 



France, s. f., tissu et&U.—Branya, franya, 
• franjea^ lisdinda, adariay HraUsia. 
Franger, v. a., garnir de franges. — Bra^ 

nyatzia, franyatzea, franjeatzea^ lisdin- 

datzea^ adaritzeaj tirallsitzea. 
Frappant, ante, adj., qui fait impression. — 

Harrigarria. 
Frapper, v. a. et n., donner un coup ; s. m., 

batlre la mesure. — Yotzea. \\ Fig., im* 

pressiunner : Harritzea. 
Frappeur, euse, s.,quifrappe.— -Fofxaffea. 
Fraternel, le, adj., de fr6re. — Anayakilay 

anaitarra. 
Fraternellement, adv. , en fr6re. ^Anayatki^ 

anaUarkird. 
Fraterniser, v. a., vivre en tr&Tes.—Anay^ 

kidatzea. 
Fraternity, s. f., union fraternelle.— /ttiaf- 

dea, anaytasuna. 
Fratricide, s. m., qui a tu6 son frire ou sa 

soeur. — AUrridi baten hiltzeay anay'er-^ 

rallea. \\ Crime du fratricide : Anay'sra- 

y(ki, arreb'errallea, ahizp'erralleaf atJr- 

ridi'heriolcea. 
Fraude, s. f., tromperie. — Enganakuntzay* 

maUla, yakotzia. || Contrebande : KMra- 

banday frddd. 
Frauder, v. a. , tromper. — Enganatzeay 

maUlatzeaf yokotritzea. || Frustrer par la 

fraude : Kdntrabdnda^ghilea, froda'ghitea. 
Fracdeur, euse, adj., qui fraude. — £tfn- 

trabandistay kdntrabandaria, frdda'ghi- 

lea. 
Frauduleusement , adv., avec fraude. — 

Frddakokiy enganoki. 
Frauduleux, euse, adj., fait avec fraude. — 

Enganoki, frddaku 
Fraver, v. a. , tracer une route. — Librat- 

zeaj onazteay aneztatzea, ondikatzeay* 

kalkatzea. || Au prop, et au fig. : Librat- 

zea, II Frequenter : Bakidatzea. 
Frayeur, s. f., peur, crainte vive. — Bel- 

durra, icialdura^ harridura. 
Fredaine, s. f., trait de libertinage. — Tra- 

besura. 
Fredonner, v. a., faire des roulades. — Ot- 

9am zea. 
Frigate, s. f., uavire. — Frigata, azabra^ 

frdgata. 
Frein, s. m., mors , ce qui bride. — Esteka. 
Frelater, v. a., falsifier le vin, etc. — Na^ 

hasiekatzea. 
Frelaterie, s. f., action de frelater. — Na^ 

hastekadura. 



FRI 



— 140 — 



FRI 



Fr£le, adj., fragile. ^ Mendria. 

Fr£lon, 8. m., grosse mouche. — Lichtarr(\y 
Its/orra, kuruminoay hahea, eClitzarra. 

Freluquet, s. m., damoiseau. — Fakina. 

Fr^mir, y. n., trembler par un mouvement 
de crainte ou d'horreur. — Laztea^ larda- 
kitzea, ikharatzea. || Bourdonner apr6s 
avoir sonni les cloches.^ Burrumbatzea, 
dindatzeay dindaitzea^ dunduriatzea. 

Fr£missement, s. m., dansle sens de fr^mir. 

— Lazdura, lardakitza, ikhara. 
FRftNE, s.. m., arbre. — LizarrayMzarra.^ 
Fr£m£sie, 8. f., fureur aveugle. — Desmoria, 

zdruhia. 

FRtN^TiQUEy adj. et s. m., atteint de fr£n6- 
sie. — Desmoriatua^ zdrabiatua. 

Fr£quemment, adv., souvent. — MaiZy ar- 
dura J usfSi. 

Frequence, adj., qui arrive souvent. —ifat^ 
ghertatzen dena. 

Frequent, adj., qui arrive. — Malz gher- 
tatzen dena. 

Fr£quentable, adj., qu'on peut frequenter. 

— Ibilgarria* D Qu'on peut voir, banter : 
Ikhusgarria^ bakidagarria. 

Fr£quentation, s. f., action de frequenter. 

— Ibibilkuntza, || Communication : Ba- 
kindadea. 

Frequenter, v. a., banter, voir souvent. — 

Bakidatzea. || Parcourir : Ibillzea. 
Fr£quent£, £e, part., bante, vu. — Bakin- 

datua. II Parcouru : Ibillia. 
FrEre, 8. m., ni d'un mfirae p6re, etc. — 

Anaya. \\ Fr^re et soeur : AnayaUa arrcba, 

anay'arreba. ' -«>».«. ^^ ^ '»-- ^ -* - ; • . 
Fressure, s. f., partie interieure de quel- 

quesanimaux. — Ghibelarra^a. 
Fret, s. m., louage d*un vaisseau.- l/yosaria. 
>Fr£ter, v. a., louer uh.vaisseau. — Ugasa- 

ritzea. 
FrEteur, 8. m., qui fr^te. — Ugasaritzallea. 
FrEtillant, adj., qui fr6tille. — Bullaria, 

Ukambillariay trabiesda, 
Fr£tillement , 8. m., action de fr^tiller. — 

kkambilla, trabiesura, bullarisura. 
Fr£tiller, v. n., s*'agiter vivement. — Bui- 

laritzea, iskambillatzeaj trabiesotzea. 
Friability, s. f. , quality friable. — Ched^ 

kortasunay cedkortasuna. 
Friable, adj., ais6 k pulveriser. - Ched- 

garriay cedgarria. 
Friand, adj. ets., qui aime la cbair fine, les 

mets deiicats. - Frianta, gormanday gdgth 

setia. 



Friandise, 8. f., goAt de friand. — Ftiim- 

dizay garmandiza, gdgosetia. 
Fricassee, s. m., mets frits dans la potie. 

— Frighidura. 

Fricasser, v. a., cuire en morceaux dans la 
po^le avec certains assaisonnements, de la 
viande, etc. — Freilzea, frighitzea^ sar- 
taghiizeay erragoHtzea. || Fig. etpop., 
dissiper en bonne cb^re et en debauches : 

— Barreiyatzea. 

Friche, 8. m., terre inculte. — Luraiferra^ 

larreay othedia. 
Fricot, s. m., mets. — FriMta. 
Friction, s. f., frottement du corps. — Fe^ 

reka. 
Frileux, euse, adj., tris-sensible au fr^id. 

— Hozbera. 

Frimas, s. m., gresil, brouillard, froid, etc. 

— EskarchCy ^kachea, bit^uria. 
Frime, 8. f., semblant. — Alheghia. 
Fringant, adj.. Tort eveilie.-6raUar/<ki, gal- 

lardiay erneay bizia, mizkuBa, mdlaisa. 
Prion, s. m., petit fer au cdte de la char- 
rue. — Pikoya, 
Friper, v. a., cbiffonner, g^ter, user; fig., 

dissiper en debaucbes. — Funditzea. 
Fripon, adj. et s., voleur adroit.— FrtAahia, 

fiMsay pikarda, || Coquet : Airosa. 
Friponner, v. a., escroquer. — Frikdnke- 

riauy filiUkeriany pikardian ailzea. 
Friponnerie, s. f., action de fripon. — Fri- 

kilnkeria, filHskeriay pikardia. 
Frire, v. a. et n., cuire dans la friture. — 

Frighitzeaf freitzea. 
Frise, s. f., sorte d^etoffe de laine. — Orra- 

kaya. \\ Terme d*arcbitecture : Arpcem- 

dartea. 
FrisE, £e, adj., crepu. — Ktukt»$ldua, kock- 

koillatday kizkurti^y izkurtHay larroliia, 

galbartiia. 
Friser, v. a., CTipeT.—Kuskutlatzeaykock" 

koUUzeay kizkurtzea, izkurtzea^ arrot- 

zea, galbartzea. 
Frisson, s. m., tremblement. — Jkhara^ 

daldara. 
Frissonnement, 8. m., leger frisson. — Ikha- 

radurtty daldaradura. 
Frissonner, v. n., avoir le frisson. — Ikha- 

ratzera, daldaratzea. 
Frisure, s. f., fayon de friser. — Kuskml- 

duray kochkoilduray kizkurdura, arrth 

duray galbardura. 
Friture, s. f., action et maniire de frire. 

— ErragocMa, 



FRO 



— 141 — 



FUL 



Frivols, adj., vain, Ugev.—Arina^ cekaya. 
Frivolement, adv., d'une mani^re frivole. — 

Arinki, cekaih. 
TKVfOhiTtf 8. f., caraclire frivole. ^ Arin" 

tasuruiy cekaidea. 
Froc, s. IB., habit mondLCs\.—Aphezarropa. 
Froid, s. m., Toppos^ du chaud. — Hotza. 

II Fig., indiffiSrence : Hotza. || adj., sans 

chdlenr : Hotza. \\ Fig., impassible, s6- 

rieux : Hotza. 
Froidement, adv., d'une mani^re froide. — 

Holzki. 
Froidedr, s. f., quality froide, froid. — 

Hotztamna. 
Froidir, v. n. , refroidir. — Hotztea, 
Froidure, s. f., froid de Tair. — Hotzdura. 
Froissement, s. m., action de froisser. — 

Chimurdura. \\ Meurtrissure : Uspeldura. 
Froisser, v. a., nieurtrir. — Uspeltzeay mal- 

latzea, maliatzea. y Chiffunner : Chimurt- 

zea. 
Froissurb, s. f., 6tat froiss^ (meurtri). -- 

Vspela, mallay malia. !| Etat chiffonn^ : 

Ckimurra. 
Fr6lement, s. ro., action de froisser. — 

Unkidura arina. 
FRdLER, V. a., toucher l^g^rement en pas- 
sant. — Arinki unkitzea. 
Fromage, s. m., lait caili^,egoutt^. — Gasna, 

gaztd, gaztaya. || Lait presque caill^ pris 

pour faire le fromage : Matoya. 
Fromager, s. m., fabrique de fromage. —Gas- 

nadia. \\ Yase pour ^goutter : Cimitza. || 

Celui qui fait le fromage : Gasna'ghilea. 
Fromagerie, s. f., lieu oil Ton faitle fro- 
mage. — Gasnadia, 
Froment, s. m., sorte de bl^. — Oghia. 
Fromgement, s. m., action de froncer. — 

Cimurduraj chimurduraj izurdura. 
Froncer, v. a., plisser , froncer le front. — 

Cimurtzea, chimurtzea, izuria. 
Froncis, s. ro., plis a une ^toffe. — Cimurraf 

chimurraf ichurra^ bildura, izxirtzea. 
Fronde, s. f., instrument pour lancer des 

pierres. — Habala, halibarra, dafaihy 

abalarria, aballd. 
Frondeur, s. m., qui lancela pierre. — Haba- 

laria, halibarraria, dafailaria, aballaria. 
Front, s. m., le haut du visage. — Kdpeta^ 

bekokia, || Fig., audace : Kdpelay ausart- 

zia, II Impudence : K&peta. 
Frontiere, s. f., limile d'Etals. — Jlftlja, 

fnugakidia,frontera, || adj. f., limitrophe: 

Mugakidea, 



Frontispice, s. m., fagade principale d'un 

Edifice. — Aurkea, aUrrea, aiirea. 
Frottage, s. m., travail du frotteur : F^re- 

kadurat 
Frottement, s. m., action de frotter. — 

F^rekamendua. || Froissure : Murrwka. 
Frotter, v. a., toucher en passant ^plu- 

sieurs reprises. — F^rekatzea. || Battre ; 

Ydtzea. II Froisser : Murruskatzea. 
Frotteur, s. m. , celui qui frolte. — Fere- 

katzatlea, 
FROTTom, s. ra., linge, etc., pour frotter. — 

Ferekatzekda, 
Fructification, s. f., formation du fruit. — 

Pipitadura, pipitan, frdtua pipitan izatia. 
Fructifier, v. n., rapporter du fruit. — 

Friltukartzea, \\ Progresser : Erematztea. 
Fructueusement, adv., utilement. — Frtl- 

tukartasuna. \\ Avec progr^s : Eremaiz- 

tasuna. 
Fructueux, euse, adj., utile. — FrUtuekia. 

II Prufilable : Eremaiztia, erematztuna. 
Frugal, adj. sans pi. m., sohre.—Piskasea. 

II Simple : Bdknna. 
Frugalement, adv., avec frugality. — Pis- 

kir6. 
Frugality, s. f., sobri^te. — Piskasadea, \\ 

Economic : Onzurra, zuhurtasuna. 
Frugivore, adj., qui vit de v^g^taux, de 

fruits. — FrUtukdrra, 
Fruit, s. m., production vegelale. — FrU- 

tua, fruUua. || Profit: Eremaitza. \\ Fig., 

enfant dans le sein de sa m^re, fruit : Frui- 

tua, alorta. 
Fruitage, s.m., toute sorte de fruits. — FrU^ 

tukeria,, 
Fruitier, adj. , qui a du fruit. — FrUtuda, 

alortakia. \\ Arbre fruitier (sauvage) : Ba- 

satia. 
Fruitier, £re, adj., marchand de fruits. — 

Frdtu marchanta. 
Frustreh, v. a., priver d'une chose. — En- 

ganatzea. 
Fugitif, ive, adj. el s., qui fuit. — Ihes- 

laria. \\ L^ger ^Iheslaria. 
FuiR, V. n., courir pour se sauvcr ; v. a., 

^viter. — Ihesghitea. 
FuiTE, 8. f., action de fuir. — Ihesa, ihesia. 
Fulminant, ante, adj., quifulmine, qui delate 

avec bruit. — Ciztalea. 
FuLMiNEH, V. a. , publier une sentence d'ex- 

communication ; v. n., s'emporter, faire 

feu et fiamme , faire une explosion : Ciz- 

tatzea. 



FUR 



— 442 — 



FUY 



FuMANT, ANTE, adj., qui fume. — Khed da- 

riola. 
Fum£e, s. f., yapeur tir^e par le feu. — 

— Khedy khidy kM. 

FuMER, V. n., prendre du tabac en fum^e. — 

Pipatzea. \\ Faire de la fuoiee, r^pandre 

de la fum^e : KM'ghitea. || R^paudre du 

fumier : Ongarritzea. 
FuMEUR, s. m., qui fume du tabac. —Pipat- 

zaUea, 
Fumier, s. m., soutrage m^li de fiente. — 

Ongarria, satnatxa. 
Fumigation, s. f., action de fumiger. — Fr- 

rindura. 
Fumigatoire, adj., propre k fumiger. — Ur- 

rintzallea. 
Fumiger, v. a., exposer aux vapeurs. — Ur- 

rindaztia. 
Fun^bre, adj., des fun^railles. — ilorea, 

progday p6rog^, hilorea. || Lugubre : 

Ilhuna, negargarria. 
Fun£railles, s. f., obs^ques. — lloreaCy 

progtlac, pdralzuaCy hiloreac. 
FuN^RAiRE, adj., des fun^railles. — llore- 

kdcLCyprogukdaCy p6rogukilaCy hilorekmc. 
FuNESTE, adj., malheureux. — GaUzay on- 

dikorray eriozkda. 
Funestement, adv., d*une mani^re funeste. 

— Gattzkokiy eriozkirdy ondikorki. 
FuRET,s. m., animal dontonsesert pour pren- 
dre des lapins. — UddOy uncharta. || Fe- 
melle du furet : Udd'emedy uncharl'eniea. 

II Chasser le lapin avec le furet : Vddat- 

zea, unchartatzea. 
FuRETER, V. n. ; fig., fouiller. — Billalzeay 

&rahiUzea. 
Furet£, t&y part., fouill^. — Biilatua, ^ra^ 

bildda. 
FuRETEUR, s. m. , qui furette. — Billatzaileay 

^rabiltzallea. 
FuREUR, s. f. , coWre. -:- Errabia, fdliay 

fUriay irakundea, khol4ra. \\ Frenesie : 

Desmoriay zdrabia, 
FuRiBOND, s. etadj., furieux. — Errafttaftca, 

fdliatia, furiatiay sdmintiay otsarkatia. 
FuRiE, 8. f., colore. — Errabiay fdliay /B- 

ria, irakundeay khoUra, || Passion : £r- 

rabia, 
FuRiEusEMENT, adv. , ^Fexc^s. — Errabioskiy 

fdlioskiy fdrioskif sitminkirOy otsarkaliro. 



FuRiEUx, EUSB, 8. et adj. , en furie. — Er- 

rabiatuay fdliaiua^ sdminliay oisarkatia. 

II Excessif, violent, imp^tueux, prodigieox : 

Mutirikiay oUarkia. 
FuRONCLE, 8. m., flegmo'n. — AfMtxua. 
FuRTiF, iVE, adj., fail en cachette. — Gw^ 

dek'a, ichilka, eskutuka. 
FuRTivEMENT, adv:, k la d^rob^e. — Gorie- 

riCy ichilic, eskutuki, eskutuan kkilic. 
FusEAU, s. m., instrument pour filer, —^r- 

datza. 
Fus^E, s. f., fil sur le fuseau. — Ardaz- 

tarra. || Esp^ce de feu d'artifice : Ardalz^ 

larra. || adj. f. , chaux iteinte : KhisA 

trempaUia. 
FusEL^, £e,, adj., en fuseau, bias., arch. — 

Ardatz-moldea. 
Fusibility, s. f., quality fusible. — Vgarri" 

tasdna. 
Fusible, adj., qui pent se fondre.-ir^arria. 
Fusil, s. m., arme k feu. — Chichpay or- 

kafiza. 
Fusillade, s. f., plusieurs coups de fusil.— 

Chichpatadeay chichpa gdlpeae. 
Fusion, s. f., liquefaction. — Pjfam*tiii/za. 

II Reunion : Bilkday bilku. 
FusTiGATiON, s. f., action de fustiger. — Azo- 

tadea. 
Fustiger, v. a., battre k coups de fouet. — 

Azotatzea. 
FuT, s. m., bois sur lequel est mont^ un pis- 

tolet, un fusil, etc. ^ Kurena, tiralzeko 

lanabesa.kdnoyarenirozarria. QFutaille, 

barrique : Barrika. 
FuTAiE, s. f., bois de grands arbres. — Ar- 

bol handiko oihana. 
FuTAiLLE, s. f., barrique, tonneau.-fiam'ia. 
FuTE, adj., rus6. — Amarrutxua. 
Futile, adj., frivole, bagatelle. — Ezdeusa, 

telachula, eHkayay faHnay titra, vanda. 
Futility, s. f., frivolity, bagatelle. — Ez- 

deustasunay telachutasunay cekaydeay ra- 

notoiunay faHntasunay utxta$una. 
FuTUR, V. a. et 8., 4 venir. — Ethortzekuay 

ikeiay ethorkizunekday izdkizunekda, I 

Terme de grammaire : Gherokoera. 
FuYANT, ANTE, adj., qui se perd dans le loio- 

tain. — Urruntzen dena. 
FuYARD, adj., qui fuit; s. m., qui s'enfuit. 

— Ihestaria. 



GAI 



— 148 — 



GAL 



G 



G, s. m. (6£ ou Ge), septi^roe lettre de I'al- 
phabet. — Abeceko zazpigarren letra. \\ 
Excepte dansquelques mots oAla pronun- 
ciation est plus dure et plus siche, comme 
gnomoniquef gfwstique, G etN r^unis for- 
ment une pronunciation mouill^e , comme 
dans les mots : Digney signal^ agneau. Dans 
la langue basque ces deux lettres sont rem- 
plac^es par une seule N qui, surmont^e 
d*un tilde (J}) comme dans la langue espa- 
gnole, prend un son mouill^. 

Gabarb, 8. f.y bateau. — Khaharra. 

Gabarier, s. m.y conducteur de gabare. 
— Khabarra-zana. 

Gaber, v. a. et n., railler, se moquer. — 
Trufatzea. 

Gabeur, s. m., qui gabe. — Trufatzailea, 

Gabier, s. m., matelot qui fait le guet sur la 
gabie. — Gabiera. 

Gacher, v. a.y d^tremper, delayer. II ne se 
dit que du mortier ou du pUtre que Ton 
delaie. — Ligatzea. 

Gachette, s. f., pi^ce de serrure. — Klich- 
keta. II De fusil : Krichketa. 

Gaffe, s. f., perche arm^e d'un croc. — 
3/akiki. 

Gaffer, v. a., accrocher avec la gaffe. — 
Makolzia^ makozkartzea. 

Gage, s. ra., nanlissement.— fiaya.jjPreuve : 
Frogantza. \\ Assurance : Seguranicia. \\ 
Paie : Soldata. 

GAGfeR, ?. a. et n., parier. — Yokatzeay ich- 
pichotnatzea. 

Gageur, euse, adj., qui gage souvent. — 
Yokatzaileay ichpichotnariay yokaria. 

Gageure, s. f., pari. — Parilia, ichpichoinay 
paramenay temd, 

Gagnant, ante, adj., qui gagne. — Irabaz- 
tatka. 

Gagne-denier^ s. m., portefaix. — Fajerua. 
Gagne-petit, r^mouleur : Chorrochtatka. 

Gagner, y. a. et u., tirer profit, faire un 
gain, obtenir, remporter, vaincre au feu. 
— Irabaztea. || Fig., d^passer ; Aintzi- 
mtzea. || S^duire : Mainatzea, eskuratzea. 
Gai, e, adj., joyeux, qui porte k la joie ; 
adv., gaiement. — Bdza, alheghera, har- 
rdc, arraya. 
Gaiement, adv., avec gaiety. -—Bdzkiy alhe^ 
gherakiy harrokiy arrayki. 



Gaiet£, s. f., joie. — Bdzkia, alhegherata- 

tasuna^ alhegrentcia, arraykia, harrota- 

suna. 
Gaillard, arde, adj. et s., sain, dispos. — 

Trempuan. \\ Licencieux : Sastlalay bdrra- 

yaNay Hzuna. 
Gaillardement, adv., gaiement. — Alhega- 

rdki, bdzkiy harrokiy arrayki, galiar- 

ddrOy mdndro. 
Gaillardise, s. f., gaiety. --'•Alhegrentcia, 

arraykiay bdzkiay hdrrotasuna. 
Gain, s. m., profit, succis. — Irabacia. 
Galamment, adv., d*une mani^re galante. — 

Galantki, 
Galant, ante, adj. et s., probe, civil. — 

Galanta. || Amoureux : Ghizongheya, \\ 

Agr^able : Arrayay atxeghinay gdzCa, |j 

Femme qui a des intrigues d'amour : 

Airosa. || Galant amant : Amorantea. 
Galanterie, s. f., quality galante.— Galanl- 

keria. || Cadeau : OrhMzapma. 
Gale, s. f., maladie depeau. — Zdragarra. 
Galore, s. f., peine afllictive. — Gdkra. 
Galerie, s. f., chambre.-i4Mamtlla, gdkria. 
Gal^rien, 8. m., mis aux galores. — Gdk- 

rianda. 
Galet, s. m., caillou plat, jeu de palet. — 

Arri'Chabala. 
Galet AS, s. m., logement pauvre. — Teilh- 

rasa. 
Galette, s. f., gMeauplat. — Okilay ophila. 
Galeux, euse, adj. et s., qui a la gale. — 

ZdragartxAa. 
Galimatias, s. m., discours confus. — Na- 

hasduray barnisurtea. 
Galiote, s. f., galore, bateau, navire. — 

Gakdta. 
Galipot, s. m., r^sine de pin. — Arrusiiia. 
Galle, s. f. (noix de)f excroissance v^g4- 

tale. — Kdlitcha. 
Galoghe, s. f., sorte de chaussure. — Kdr 

lotcha. 
Galon, s. m., tissu en forme de rubans de 

sole, d*or, etc. — Gdluna, gdloya. 
Galonner, v. a., omer de galons. — Gdlu^ 

natziay gdloyalzia. 
Galop, s. m., allure rapide du cheval. — 

GaWpa, laurinlka, laiirazkay laUro^nka. 
Galopade, s. f., action de galoper, espace 

que Ton parcourt en galopant. — Galttpa^ 



GAR 



— 444 — 



GAR 



Galoper, v. a., aller, mettre au galop. — 

Gali^patziay laurinkatziay laUrazkatziay 

laUroinkatzia. 
Galopin, s. m., petit commissionnaire. — 

Mtitchila. 
Gambade, s". m., saut sans cadence. — Gor- 

roinka, kallardaj brinkda, gorr&inkea. 
Gambader y y. a. , faire des gambades. — 

Goroinkatzeay kallardatzea, brinkatzea. 
Gamelle, s. f., ^cuelle en bois. — Kdsola. 
Gamme, s. f., nom des notes de musique dis- 

pos^es en ordre. — Solfdj otsankidOj ol- 

sankided. 
Ganache, s. f., la ni&choire infSrieure du 

cbeval. — Zaldiaren azpiko matraUa. 
Gangrene, s. f., mortification d*une partie 

du corps. — Gangrena. 
Gangri^ner (se), v. p., se corrorapre. — 

Gangrenaizea. 
Gangr^neux, euse, adj., de la gangrene. — 

Gangrenalxua, 
Ganse, s. f., cordunnet de soie, etc. — Kor- 

doya, kdrdea, esgarria. 
Gant, s. m., partie de rhabillement qui cou- 

vre la main. — Eskularrilac, g^ndac, 

achorroacj gHanteac. (En basque se dit au 

pluriel). 
Ganter, v. a., n. et pr., mettre lesgants.^ 

Eskularruac ezartzea, eskularruac eniai- 

tea. 
Ganterie, s. f., fabrique de gants. — Esku- 

larru fabrika^ achorroyay gdatUedga. 
Gantier, s. m., marchand et fabricant de 

gants. — Eskularru'ghileaj achorro'ghi- 

tea, gHatU'eghilea. . 
Garance, s. f., plante vivace dont la racine 

teint en rouge. — Ocharra. 
Garancer , v. a. , teindre en garance. — 

Ocharraztatzea , ocharrez kholoreztai- 

zea. 
Garant, s. m., caution, autoritd. — Bermea. 
Garanti, s. m. et part., qui est garanti. — 

Bermetua. 
Garantir, v. a. et pr., se rendre garant. — 

Bermeztatzea. (I Vr^sener : Oneghilzea. 
Garbure, s. f., potage de cboux. — Heltce- 

karia, aza z6pa. 
GARgoN, s. m., enfant m^le. — Mutikua, 

mtUila. II Ouvrier, valet, serviteur dans un 

bureau : ifu/tlla, multto, mutilkia. || C^- 

libataire : Donado, donadua^ ezkon- 

gaya. 
GARgoNNi^RE, s. f., jeuuc fiUe qui hante les 

gargons, pop. — Mari'^miUilL 



Garde, s., action de seteniren observation, 
guet, action de garder, ceux qui gardent. 

— Zaina^ beghiraka. 

Garde-bois, s. m., qui garde les bois. — 

(Hhan-zaina. 
GARDE-CHAMPfiTRE, s. m., qui garde les 

champs. - — Landa zaina. 
Garde-chasse, s. m., qui surveille lachasse. 

— Jhizi'Zaina. 

Garde-c6tes, s. m., qui garde les cdtes. — 

Kdsta-zaina. 
Garde-magasim, s. m., qui garde les maga- 

sins. — Magasin'beghiraka. 
Garde-fou, s. ffl., balustrade des ponts. — 

Eskubanda. 
Garde-malade, 8., qui a soin des roalades. 

HM'Za%nzalea. 
Garde-manger, s. m., lieu poor garder la 

viande, etc. — Yangardairua. 
Garde nationale, s. f., garde de citoyens; 

s. ro., citoyens de cette garde ; pL, natio- 

naux. — GH^arda-nationala. 
Garder, v. a., conserver, retenir, veilleri la 

sAret^ , k la conservation , garantir. — 

G^rdiaizeay zaintzea. 
Garde-robe, s. f., od Ton serre les hardes. 

— Arropatokia. 

Garueur, s., quigardelesbestiaux.— Giior- 
diatzaxleay zaintzaleay azindd zaihUzakay 
beghiralea. 

Gardien, ne, s., qui est commis & la garde. 

— Gurdiatzailea , zainizalea , beghU 
relea. 

Gare I interj.,. pour avertir ou menacer. -~ 

Guardia I 
Gare, s. f., lieu d'oiJi partent et ou arrivent 

les trains des chemins de fer. — Gdra. 
Garer(se), v. pr., se preserver. — Bax- 

tertzea. 
Gargariser (se), v. pr., se laver le gosier. 

— Ugargaritzea. 

Gargarisme, s. m., action de gargariser. — 

Ugargara. 
Gargotage, s. m., repas malpropre. — Gar* 

gotheria. 
Gargote, s. f., petit cabaret. — Gargday 

bazkasotda. 
Gargotier, £re, s., qui tient gargote, qui 

prepare mal les aliments. — BazkasoUU- 

zaUea, bazkasotaria. 
Gargousse, s. f. , charge d'un canon. — 

Kdfioy kdrlulcha. 
Garigue, s. f., lande, terre inculte. — Lar- 

riay larrea. 



GAU 



— 445 — 



GfiN 



Garicement, s. m., vaurien, faro. — Lan- 

derraj dollorra, dolorra. 
Garnir, v. a., pourvoir. — Hornitzea. (| 

Remplir : Bethetzea. \\ Doubler : Doblat- 

zea. II V. pr., se munir : Hornitzea. 
Garnisaire , s. m., homme en garnison 

chez und^biteur. — Solada '6a. 
Garnison, s. f., garde d*une place militaire. 

— Zatntzeko tr6pa. 

Garniture, s. f., ce qui garnit, ornement. 

— Garnidiira. 

Garou, s. m. II n^est d*ttsage qu*avec le root 

loup : Loup-garou. — Otx(hghizana, 
Garou, s. m., laureole; s. f., pelit arbris- 

seau toujours vert. — Oilakarra. 
Garrot, s. ro., le haut da'cheval. — Soin- 
ga%nn,espald<Jhgalna. || B4tonpuurserrer: 
Garrotia. 
Garrotter, v. a., lier forlement. — Finki 

Idtzea. 
Gascon, adj. et s., de Gascogne.— ATdzio^a. 
Gaspillage, s. m., actinn de gaspiller. — 

Fundidiira. 
Gaspiluer, v. a., dissiper, g4ter, faro. -— 

Funditzea. 
Gaspilleur, euse, adj., qui gaspille. — Fun- 

dinzalleay funditzailea. 
Gaster, s. in., lebas-venlre. — Sabel-azpia. 
Gastbique, adj. de t. g., qui appartient k 

reslomac. — Sabel-azpiMa. 
Gastronome, s. m., qui pratique la gastro- 

nomie. — Zakd, zdletua. 
Gastronomie, s. f. , science de la bonne 
chere. — Zdldura. || S'adonner k la gas- 
Ironomie : Zdletzea. 
Gateau, s. m., sorte de pAlisserie. — Opftt7a. 
Gater, v. a. el pr., endommager. — Fun- 
diizea. || Trop indulgent , corroropre : 
Galtzea, 
Gauche, adj., oppos6 h droit. — Ezkerra. 
II s. f., le cdt^ gauche : Alderdi ezkerra. 
II Travers : Dazterra. \\ A gauche : Ez- 
kerreat. || adv. , du c6t6 gauche : Ezker- 
relic. 
Gauchement, adv., d'une roani^re gauche, 

maladroite. — Errebeski. 
Gaucherie, s. f., maladresse. — Errebes- 

keria. 
Gaucher, adj. el s., qui se serl de preference 
de la main gauche au lieu de la main 
ilroile. — Ezkprra, 
Gaufre, s. f., rayon de niiel. — Orrazia. 
Gaule, s. f., houssine.— C A iflforra, dgorra^ 
z^horra^ ciAdrra, 



Gaze, s. f., ^toffe tr6s-claire. — - Khaza. 
Gazer, v. a., couvrir de gaze. — Khazalzea. 
Gazette, s. f., feuille qui contient les nou- 

velles. — Kazeta. 
Gazon, s. m., terre couverte d'herbe. — 

Sdrropilla. || pi., motte de gazon : ZdloUif 

zdhia. 
Gazonnement, s. m., action de gazonner. — 

Zdtoladura, zdhiztadura. 
Gazonner, v. a., garnir de gazon. — Zdto- 

latzea^ zdhiztatzea. 
Gazouillement, s. m., chant des oiseaux. — 

BdaUsta. 
Gazouiller, v. a., faire un gazouillement. — 

Bdatlstalzea. 
Geai, s. m., oiseau. — Uzkinachtiay uch- 

kinachda, nzkinach^. 
G£ant, s., personne de grandeur colossale. 

— Gednta, jayana, diganiea. 

Gel£e, s. f., froid qui glace. — KharrHuij hdr- 

ma, iarrofna. II Gelee (blanche) : Hizotza^ 

leya^ geldy yelada. \\ Jus coagul^ : Geled. 

Geler, v. a., n., pr. et irop., glacer. — Hdr- 

matzea, kharrolzea^ karrointzea. || Geler 

(faire une gel^e blanche) : Hizotz-churia*- 

ghilea. 
G^linotte, s. f., sorte de poule sauvage. — 

Bas'otlda. 
G^meaux ou Jumeaux, s. m., des douze si- 

gnes du zodiaque. — Birichiac, 
Gemir, v. n., exprimer sa peine par des sons 

plaintifs. -^ Auheiulatzea , othuzkatzea^ 

antxUziaj plantilzia, adiakatzea, ayhuz- 

katzea. 
Gj&missant, ante, adj., qui g^mit. — AUhen- 

datzian, antxitziany planutzian, adiakat- 

ziauy oyuzkatzian, othuzkatzean. 
G^MissEHENT, s. UK, plaiute douluureuse. — 

AUhenay antxia, planuay adia, oyhuska, 

oihuzka. 
GfiNANT, ANTE, qui g6ne. — Yeinagarria. 
Gencive, s. f., chair qui entoure les dents. 

— Hobia. 

Gendarme, s. m., soldat de police. — Yan- 

darma. 
Gendarmerie, s. f., corps de gendarmes. — 

Yandarmeria. 
Gendre, s. m., qui a ^pous^la fiUe dequel- 

qu'un. — Suhia. 
G£ne, s. f., torture, situation p^nibie. — 

Ydnadura, 
Gi^xNealogie, s. f., posterity, race, rigne, li- 

gnee. — Ethorkia, sorlga^spenaj omfo- 

koeray sortorOa^ Idfntia, Mntid. 

19 



GEN 



— i46 — 



GEft 



GfiiNER, V. a., incommoder, contraiiidr* ; fig., 
embarrasser. — Ymnatzea. 

G^NJ^RAL, adj., universel; s. m., chef mili- 
laire, religieux, le grand noinbre. En ge- 
neral, adv., d'une mani^re generate ; s. f., 
batterie de tambour. — Yenerdld. 

G^NfiRALEMENT , adv. , iiniversellement. — 
Ymerdlkiy bakidaro. 

GENERALISATION, s. f., actioR de g^n^raliser. 

— Yefierallasuna. 

GEnEraliser, v. a., rendre gdniral. — Ye- 
nerdlkitzea. 

GEnEralissime, s. m., celui qui commande 
dans une arm^e, inline au gdn^ral. — Ar- 
mada batian gikim bdruzaghia dena. 

Generality, s. f., qualite gendrale.-GMena, 
bakidadea, 

GENERATION, s. f., action d'engendrer, chose 
engendr^e, posterite, filiation, production. 

— Yenerdcionea. 

GEnEreusement, adv., avec gdnerositd. — 
Yeneroski^ ekarghinez, motalatkirOj fti- 
hotzki. 

GEnEreux, euse, adj., magnanime, liberal. 

— Yenerosa, ekharghinUy motalayay fti- 
holztoya, 

GEnErositE, s.f.,lib^ralit£, magnanimity. — 
Yeneivstasuna^ ekarghintza, motalatdeaj 
bihotztasuna. 

GenEt, s. m., arbuste l^gumineux. — Zt}- 
Marika. 

GenEvrier, ou GemEvre, s. ro., arbrisseau 
et son fruit. — Likabra, ipuruay iiiibrea, 
aghinteka. || Lieu.plante de gendvriers : 
Likabradia, likabragay ipuruagay inibre- 
dta, aghintekadia, 

GEnie, s. m., esprit, talent. —Alaina, aticea. 

GeniEyre, s. m., arbuste, fruit, liqueur. — 
Likabra^ ipuruay itiibrea, aghinteka. 

GEnisse, s. f., jeune vache. — Miga. 

GENITAL, ALE, adj., qui sert k la g^niration. 

— AUr'ghitekda. 

GEniture, s. f., enfauts. — AUrrac^ kastd, 

Mfiua, arraka. 
Genou, s. m., jonction de la cuisse avec la 

jambe. — Belhauna. 
Genre, s. m., esp6ces, sorte. — KdlUatiaj 

mdta. II Maniires : Manera. 
Gent, s. f., nation, plus usit4 au sing.; ne 

s'emploie au pi. que dans cette phrase : 

le droit des gens. Gens, personnes, do- 

mestiques, n*a point de sihgulier, il est in. 

avant I'adj. et f. apr^s. — Yendeac. 
Gentiane, elle, s. f., planfe. — Errosta. 



Gentil, ille, adj., joli. — CharmatUaj poU 

lila^ galaya^ galanta, lirana. 
Gentillesse, s. f., gr^ce, agr^ment ; pi., 

tours agr^ables. — Charmanikeria^ polU- 

keria, galaykeria, gaUmtkeria^ liranke- 

ria, gallardia. 
Gentilhomme, s. m., noble. — AUorensemea. 
Gentiment, adv., jolimcnt, fam. — Char- 

mantki, polliikiy galayki, galantkiy /t- 

rantki , bizarrord, ederki, edertOj edtr- 

kiro-eraz. 
Genuflexion, s. f., action dc fl^chir le ge- 
nou. — Ukurra, b^haunikiki. 
GEOGRAPHE, s. m., qui sait la geographie. — 

Luciazaldaria. 
GEoGRAPHiE, s. f., description de la terre. — 

fMciazalda. 
GEoGRAPHiQUE, adj., de la geographie. — 

Luciazaltarf'a. \\ Geographie (carte) : Cia- 

zaldea. 
GfidLE, 8. f., prison. — Pre$ondeghiay kar- 

celaj arraUteghiaj gaiztaieghia. 
Ge^lier, s. m.,gardien de prison.- yaiUi*ray 

karcelariay karcelazayay presondeghi- 

zaxna. 
GEomangie, s. f., art de deviner par des 

points marquis au hasard sur la terre oii 

sur le papier. ^ Aztia^ asm^^ aztina, 

igherdura, ighermena, phentxamendua, 

lutikazma. 
GEoMANGiEN, s. m., qui pratique Tart de la 

giomancie. — Aztiizallea, asmiUzaUeay 

azlinatzallea, igherleay pherUxatzalUaj 

luUkazmatzallea. 
GEohEtre, s. m., qui sait la gdom^trie. — 

NeHrtarkindarra. 
GEomEtrie, s. f., science des mesures. — 

NetMakindea. 
GEomEtrique, adj., dela giomitrie. — Neur- 

takindakda. 
GEomEtriquement, adv., d*une maniireg^ 

mitrique. — NeHrlarkindeki. 
Gerbe, s. f., faisceau de h\it coupi. — Ezpa, 

ezpala, karba^ garba. 
Gerber, v. a., mettre en gerbe. — Ezpai- 

zea, ezpaUzea, karbalzea, garbaizea. 
Gercer, v. a., n. et pr., faire des ger^ures. 

— Arrallatzia. 

GERguRE, s. f., petite crevasse.-ArrolUtira. 
Gerfaut, s. m., oiseau de proie. — Arrano- 

nrdina. 
Germain, aine, adj., issu de frere ou de 

soeur, cousin g^rmain, cousine germaine. 

— Lehen kikia. 



GIR 



147 — 



6LA 



Gerhandr^e, s. f., herbe. — Acharida. 
GERMEyS. m.y embryon de graine. — BAzlana. 

II fig., semence : Asia. \\ Cause : KuUua. 

II s. m., germe d'ceuf : (Hlhar-yokadura. 

II Germe desberbespotagiresqui montent 

en ^pi : Azia. 
Germer, t. n., pousser le germe. — £t}^- 

tantzea. 
Germination, s. f., action de germer. — 

BUztandura. 
G^ier, s. m., deuxiiroe ventricule d'oi- 

seau. — BaphariAay sabulcha. 
Gestation, s. f., temps de la porlce des fe- 

melles.— iizttidd bal hernari dag on dem- 

bora gucia, 
Geste, s. m., action du corps, contenance, 

maiutien. — Egokida, \\ Fapun de faire, 

mine : MatnOy ighiramua, ademana, adic- 

mana. \\ Semblant : Kheinua, yesttia, si- 
ma, k^ua. 
Gesticulateur, s. m., qui gesticule.— A'AtHf- 

nulariay k^ulariay yestulariay sihughil- 

lea, eghiramutaria. 
Gesticulation, s. f., action de gesticuler. — 

Kheinuay ighiramiia. 
Gesticuler, v. n., faire trop de gestes en 

parlant. — Eghiramutzea. 
GiBECiERE, s. f., sac do cbasseur. — Ihiziko- 

zakna, dibiciera, deskarcela. 
Giberne, s. f., bolte aux cartouches. — Ct- 

berna. 
Gibet, s. m., potence pour pendre. — Urkdj 

urkamendia. 
GiBiER, s. m. , animaux pris a la chasse et 

bons k manger. — Ihizia, || Pieces de gi- 

bier servies k table : Ihizikia, 
GiBOULi^E, s. f., douce pluie. — Babazizkor. 
GiBOTEUR, s. m., qui cbasse beaucoup. — 

Ihizikaria. 
GiBOYEux, EUSE, adj., abondant en gibier. 

— Ihizilxua. 
GiGANTESQUE, adj. et s., de g6ant.~ Goian- 

tearra, gotantekda. 
GiGOT, s. m., cuisse de mouton. — Cikiro- 

azpia. 
GiLET, 8. m. , veste courte. — Barnekda, 

maripulisa. 
GiNGEMBRE, 8. m., plante. — Sengibre. 
GiROFLE, s. m. , fleur de giroflier. — E^e- 

iitziaj kldvda, urriltza. 
GiROFLfeB, 8. f., plante des jardins. — Yulu- 

freya, 
GiROFUER, s. m., arbre exotique.— LVrt7U'- 
tmdda. • 



GiROUETTE, s. f., banderole mobile quitoume 
au vent. — Gtrafcoita, belela, || Fig., per- 
sonne changeante : Kambiakorray arina. 

GiSANT, ANTE, adj., couch^. — Elzana. 

GisEMENT, s. m., couche de mineral. — Mia- 
tokia. 

GiT, troisicme personne du v. n. gesir ou 
gir, qui est inusit^ejquoiqu'on dise encore : 
Nous gisons, ils gisent, il gisait. Ci-glt, 
formule d'epitaphe, ici est : Egdki. || Gi- 
git : Emm ddgOy emen egdki, • 

GiTE, 8. m., lieu oii Ton couche. — Etzati" 
lekda. 

GIter, v. n. , demeurer. — Elzan lekitan 
egoieay ghelditzea, 

GivRE, s. m., espece de frimat qui s'attache 
aux arbres et aux buissons. — Ezkarl- 
choa, ekacheay bitsuria. \\ Givre plus fort 
qui fait parattre qu*il a neig^ sur les ar- 
bres : Ijinzurda. \\ Givre presque imper- 
ceptible qui se voit sur les fcuilles des ar- 
bres : Inciarra. 

GLAgANT, ANTE, adj., qui glace. — Hdrma- 
garria. 

Glace, s. f., eau durcie par la gel^e. — 
Hdrma. 

Glacer, v. a., n. et pr., congeler, causer un 
froid tr6s-vif. — Ildrmalzea, 

Glacial, ale, adj. sans pi. m., glac^ ; qui 
glace, au pr. et au fig. — Hdrmalxtta. 

GLAgoN, s. m., morceau de glace. — Hdrma 
pdska. 

Glai'eul, s. m., sorte de fleur et d'herbe. — 
Ezpatatna, espadana, 

Glaire, s. f., humeur visqueuse. — Omma, 
ospea. II Blanc d*oeuf : Churingna. 

Glaireux, euse, adj., plein de glaire. — 
Omenatxua, ospetxua. \\ Plein de blanc 
d*oeuf : Churingotxtia. 

Glaise, adj. et s. f., terre grasse. — Bus- 
tinua. 

Glaiseux, euse, adj., de la glaise. — Bus^ 
iinta^ia. 

Glaisiere, s. f., lieu d'ou Ton tire la glaise. 
— Bustinteghia. 

Glaive, s. m., ^p^etranchante. — Marroza. 

Glanage, 8. m., action deglaner. — Buruch- 
kada. 

Gland, s. m., fruit du chene. — Ezkurrdy 
zid. II Ornement de passementerie : Pdn- 
pdna. 

Glande, 8. f., purtie molle, tumeur. — Gu- 
rinchila. \\ Glande lacrymale, s. f., coinde 
Toeil ou coulent les larmes : Beghichokda. 



GLO 



— 148 — 



GOM 



Glanduleux, euse, adj., qui a des glandes. 

— Gurintchiitxua. 

Glane, s. f., poign^e d*dpis. — Buruchka. 
Glaner, v. a. et n., ramasser les ^pis apres 

la moisson. — Buruchkatzea, 
Glaneur, euse, s., qui glane. — Bumch- 

katzaikay buruchka biltzailea, 
Glanure, s. f., ce qu'on glane. — Buruch-- 

kac. (En basque se dit au pluriel). 
Glapir, y. n., se dit du cri durenard. — 

Samgatzea. 
Glapissant, ante, adj., qui glapil. — Soin- 

gan, 
Glapissement, s. m., cri- en glapissant. — 

Satnga. 
Glas, s. m., son fun6bre de cloche. — Hil^ 

izkila. 
Glissade, s. f., glissement involontaire. — 

Lerrada, hirrichtaki\a, lerradkHa, 
Glissant, ante, adj., surquoi Ton glisse.— 

Lerrakorra, hirrichlatxua, lerragarria. 
Glissement, s. no., action de glisser. — Ler- 

radura, lerradkuay hirrichtadura. 
Glisser, v. n., couler sur un corps uni. — 

LerratzeOj hirrichtazea, limburtzea. 
Globe, s. m. , corps spherique.' — BoiUiy 

bdla. 
Globule, s. xn., petit globe. — Uleghia^ 

HUimpulua. 
Globuleux, euse, adj., compose de globu- 
les. — BoUatxuay bdlatxua. \\ Globules 

qui se forment dans Teau : Uleghitxuay 

boilatxua. 
Gloire, s. f. , honneur, dclat, splendeur. 

— Laria, gloria, oniena, iomena. || Va- 
nite : UrguUlua. \\ Cdleste : Gloria, dda- 
^kundea, ddakuntza, 

Gloria, s. m., caf^ m^l^ d*eau-de-Yie. — 

Gloria. 
Glorieusement, adv., avec gloire. — Gto- 

rioski, gloriokird, ddatxukiro. 
Glorieux, euse, adj., qui a de la gloire. — 

Gloriosa. \\ s., orgueilleux, Taniteux : t/r- 

guilltUxiML. 
Glorification, s. f., Elevation & la gloire 

celeste. — Ddatsnghiela. 
Glorifier, v. a. et pr. (Dieu), luirendre 

gloire.— Ldria'ghileay d6atxu'ghitea, glo- 

rifikatzea. 
Gloriole, s. f., petite vanity. — Urgmllua. 
Glougouter, v. n., exprimer le cri du din- 
don. — Karrankatzea. 
Gloussement, s. m., action de glousser. -~ 

Karranka, klukakfMy kolkakha. 



Glousser, v. n., crier, se dit de la poule.— 

Karrankalzeay klukatzea, kolkatzea. 
Glouteron, s. m., herbe.— Lampaza, lapa- 

belharra. 
Glouton, s. etadj., gourmand, avide. — Ya- 

lea, triponcia, tripuntziaj sayeoymandika. 
Glqutonnement, adv., avec avidity. — /7<- 

toka, hitchoka yatia. 
Gloutonnerie, s. f., vice du glouton.— ya{^- 

keria, tripontcigda, tripuntzigtiay myekt- 

ria, tnandikadea. 
Glu, s. f., mati^re vtsqueuse. — Bizka. 
Gluant, ante, adj., visqueux. — Liska. 
Gluau, s. m., brancbe frottee de giu, -Adar 

bizkatua. 
Gluer, v. n., rendre gluant. — Bizkazlal^ 

zia. 
Glutineux, euse, adj., gluant, didaclique. — 

Liskafxua. 
Gobelet, s. m. , vase pour boire. — Bas(ki, 

basuaj gandola. 
Gober, v. a. , avaler avec avidite et sans sa- 

vourer; fig., croire legerement.— ir^s/M. 

II Pup., se saisir de quelqu'un : Harizea. 
Goeland, s. m., oiseau de mer. — Ilxascho- 

ria. 
Goelette, s. m., bMiment. — Goeleia. 
Go^MON, s. m., plante marine. — Orbt^la, 

itxasorbda. 
GoGO (a), adv., dans I'abondauce. — Atsian. 
Goguenard, adj. ets., railleur, roauvaisplai- 

sant. — Otsantzaleay irrialdizalea, aral- 

dizalea. 
GoGUENARDER, V. a., railler, fam. — Oi$an- 

detzea, irrialditzea, araldiizea. 
GoGUENARDERiE, s. m., raiUcrie. — Oisandeaj 

irrialdia, araldia. 
GoiNFRE, s. m , goulu, gourmand, pop. — 

Yalea, ttiponcia, tripunlzia, sayea, man- 
eft A^a. 
GoiNFRER, V. n., manger avidement. --hhoka, 

hitchoka yatia. 
GoiNFRERiE, s. f., gourmandise, pop. — Ya- 

lekeriOj tripoficigda, tripuntzigAa, saye^ 

ketia, mandikadea. 
GoItre, s. m., tumeur k la gorge. — KdHam^ 

beko, trunkullHa. 
GoItreux, euse, adj., de la nature du goitre. 

— Kdlambekotxuay trunkuUulxua. 
GoLFE, s. m., portion de mer qui avance 

dans les terres. — Ugolkda, ugarrada. 
GoMME, s. f., sue qui decoule de certains ar- 

bres. — G&ina, likurtay likalm, chorini" 

garra. * 



GOU 



— 149 



GOU 



GoMMER, V. a. , enduire de gomme. — Gd- 

matziGy likurlatziaj likaUtzea^ chorini- 

gartzea. 
GoMMEDX, EUSE, adj., quijettede la gomme. 

— Odmalxuay likurlalxua, likalelxtia, 

chorinigarLriki. 
GoND, s. m., fer sur lequel tourne la pen- 
lure. — Hunizay kuntzay ^rda. 
GOiNDOLE, s. f., pelil bateau plat et fort long 

qui est particulierement eu usage a Ve- 

nise. — GdnJola. 
Gondolier, s. ro., celui qui m^ne les gon- 

doles. — Gdndoliera. 
GoNFLEMENT, s. m., enflure. — Hantura. 
GoNORUH^E, s. f., maladie v^nerienne. — 

iluniekai'heria. 
Go>FLER, V. a., n. et pr., enflure. — Hantzea, 
GoRET, s. m., petit pore. — Bargochia, 
Gorge, s. f., gosier. — EztariUy samea, gu- 

6ida, cuitzunay ganjarra. || Sein de 

femme : Bulharra, liliar. (Ce dernier, en 

basque, se dit au pluriel j . H Passage res- 

serre : Mendi tar tea. 
Gorgee, s. f., plein la gorge. — Urrupa^ 

urrupakita, snrruta, surrutaktia. 
Gorger, v. a., soOler, rassasier. ~ Cintzu- 

haino ashetzia, estarrirano asketzia. 
Gorgerette, s. f., colerette. — Cherrenda, 
Gosier, s. ro., partie du cou qui sert de con- 
duit alimentaire. — Cinlzurra, eztaria. 
GouDRON, s. m., poix pour calfater. — Alka- 

terna. 
Goudromner, v. a., enduire de goudron. ^ 

Alkaternatzea. 
Gouffre, s. m., trou profond, abime.— />i*- 

ceoy letzay l^cea, ondaUceUy Mzolda, luci^ 

I6ay gatntondda. 
Gouge, s. f., ciseau & biseau concave. — Ci- 

zela-k^pa. 
Goujon, s. m., poisson. — Charbda, zdr- 

b6a, 
Goulet, s. m., entree dtroite d'un port. — 

Icherpda. 
GouLOT, s. m., cou etroit d'un vase. — />- 

phfla. 
GocLu, UE, adj. et s. in., glouton. — Man- 

dika, jaleay tripunfziay /n'poncta, sayea, 

sabeldarrayda. 
GouLUMENT, adv., aviditd.— 7^Aota, itchoka 

yatea, mandikoki, sayeki yalea. 
GoupiLLE, s. f., petite cheville. — KdbUlay 

chiria. 
GoupiLLER, V. a., mellre des goupilles. — 
Kabillatzeay chirilzea. 



GoupiLLON, s. m., brosse a manche, asper- 

soir pour I'eau benite. — Is6pa. 
Gourde, s. f., calebasse. — Myatchday fel- 

lubitchHUiy kdlabaza. 
Gourmand, ande, adj. et s., qui mange avec 

exces.- Gortwan/a, sdbelkorray tripazaya. 
GouRMANDiSE, s. f., vico du gourmand. — 

Gormantkeriay sdbddarrayotasttnay sdbel- 

darottasuna. 
GouRME, s. f., maladie. — HormUha. 
GouRMER, v. a., mettre la gourmelte a un 

cheval. — Charrantchatzm. 
Gourmet, s. in., qui se connait en bons vins, 

en mets dclicals.— 6'drma«/a, sabelkorrUy 

tripazaya. 
Gourmette, s. f. , chainetle de la bride. — 

Charrantclia. 
GoussK, s. f., legume enveloppe. — Leka, 

Ickana. \\ Gousse d'ail : Atald^ cichUrni. 
Gousset, s. m., poche. — Chichkua. 
Gout, s. m., sens des savours, saveur. — 

Gdstna, zdporea. \\ Discernement : Eza- 

gutza. Ij Penchant : Gdgoa, yaidura. \\ 

Mani^re : Moldea. 
GouTER, v. a., discerner les savours, savours. 

— Dastatzea, gtistatziUy zdporetzea, yas- 
tatzia. II Fig., essayer : Probatzia. \\ Ap- 
pruuver : Afrogatzia. \\ v. n., manger en- 
tre le diner et le souper : Krdkada'ghitea. 

II s. m., le rcpas : Krdkada, arratxaldeko 
hafikaria. 

GouTTE, ,s. f., petite partie d'un liquide. — 
Chdrta , zdrta , chincliila. \\ Goutte a 
goutte : Chdrtaka'Chdrtaka, zdrtaka-zdr- 
taka, chinchoka-chinchoka. || adv., une 
goutte apres I'autre : Chdrta bat bertcia- 
ren ondotic, zorla bat bertziaren hondo- 
tic, chincho bat berlciaren hondotic. || Au 
fig., peu A peu : Emeki-emeki. || Goutte 
(maladie de la) : K6ta. 

GouTTiERE, s. f., canal pourlapluie, eau qui 
lonibe le long des toits : Itzaxtzura, itait- 
zurQy citoytza. 

GouvERNAiL, s. m., assemblage de planches 
k Tarriere d'un navire pour le gouverner. 

— Lhnay buzlega. 

GouvERNANTE, s. f., fomme qui gouverne. — 
Gobernanta. 

GouvERNEMENT, s. m., manicure de gouver- 
ner, loi, constitution d*un Klat, autoritc 
qu'elles investisseut du pouvoir supreme, 
ville, province so'is ' : tivernement par- 
ticulier. — Goberuda^ trondea, anzaeray 
nuinatmendun,gobernamendua,giiberm'ia. 



GRA 



— 150 — 



GRA 



GouvERNER, V. a., F^gir, manager, ^conomi- 
ser. — Gobematzea, gAbernatzeay anzai- 
zea, manattzea. \\ Menager, ^conomiser : 
M^nayatzea. 

GouvERNRUR, s. HI., qui guuveme.— Gober- 
nadorea, gobernadoria, gobernaria^ eronr 
daria, anzaztaria. 

Grabat, s. m., m6chant lit. — Kdmam. 

Grace, s. f., secours divin, faveur, agr^ment. 

— Dohaina^ grdcia. \\ Pardon : Barka- 
mendva, || pl.,remerciemenliDieu : Grd- 
cia. 11 De gr^ce, adv., par bonte : Grdciaz, 
II Gr^ce (de. ..) : Olhol, .. . 

Graciable, adj., remissible. — Barkagarria. 
Gracieusememt, adv., d'une mani^re gra- 

cieuse. — Grdcioskiy grdcia onez, mdduzy 

mdUeZy 6raz. 
Gracieuset^, s. f., honn6tel6, civilite. — 

Graciostasuna, eraztasuna. 
Gracieux, euse, adj., plein de gr&ce, doux, 

civil, agrcable. — Grdciosa , nidduzkoa, 

moldatxtia^ erazkda. 
Gradation, s. f., augmentation, progression. 

— MaUleurtzea. 

Grade, s. m., dignity, degre de commande- 

menl. — Gradua. 
Gradue, tEy adj., augment^ par degr^. — 

Mailleurtna. 
Graduel, elle, adj., qui va par degr^s. — 

MailleurkatjUia. 
GraduellemEiNT, adv., par degr6. — Mail- 

leurkiy mmllcurkiro. 
Graduer, v. a., diviser en degres. — ifdil- 

leurtatzea. 
Grain, s. m., fruit. — Bihiya. \\ Seraence 

desgramindes : tfacta, aUa, garaUa, pipia. 

II Parcelles : Fitxa. \\ Bouton de chaleur 

qui vient au viss^e : Bototdj boMna, sua. 
Graine, s. f., semence d'herbes. — Hacia, 

aUa, garatia, pipia. 
Grainieu, ^re, s., qui vend au detail toutes 

sortes de graines. — Bifii salizailea, 
Graissage, s. m., action de graisser. — 

Urinduray urindura. 
Graisse, s. f., substance animate huileuseet 

fusible. — UrinayUrinajghicena. || Graisse 

de baleine : Lxlmera. || Graisse qui sur- 

nage lorsqu'cn fait bouillir de la viande. 

— Koipia. II Graisse (surnager de la) lors- 

qu'on fait bouillir de la viande : Kotpalzea. 
Graisser, v. a., oindre.— Urindafzeay uri- 

nazlatzea. 
Graisseux, euse, adj. de graisse. — Urint-- 

ji'iia, urinlxna. 



!l 



Grammaire, s. f., rigle du langage. — Le- 
trakindeay hitzekindea. 

Grammairien, enne, s., qui sait la gram- 
maire. — Hitzekindarra, letrakindarra. 

Grammatical, ale, adj., selon les regies de 
la grammaire. — Letrakindek^, hiize^ 
kindekAa. 

Grammaticalement, adv.^ selon les r%les de 
la grammaire. — Hiizkindarkiy lelrakin- 
darki. 

Grand, ande, adj., ^tendu dans les dimen- 
sions, qui surpasse les autres ; au pr. et ao 
fig., important.— /fandta. [| Grand (de lail- 
le) : Handia, larria. |i Principal : Buruza- 
ghia. || Illuslre : Bitoreay garanltk^y haa- 
dia. II En grand, adv., d*une mani^regran- 
de : Handiki. \\ Homme grand ( de taille) : 
Ghizoii larria, handia. \\ Feromegraiide 
(de taille) : Enmzteki larriay handia. 

Grandelet, ette, adj.,diminulif, de grand. 
11 est familier. — IlanditchiUi. 

Grandement, adv., avec grandeur, beaucoup. 

— Handizkiy hadsarki, andizkir6, an- 
dirdy atlndird. 

Grandeur, s. f.,grande etendue. — Handila- 
sunay aunditasuna. \\ Sublimile : GoUan- 
diera.\\Exce\lence: GaindikiyZdportki. Q 
Superiority, elevation, orgueil : Grandesa. 

Grandiose, adj., grand, t. d*arts. — Handi- 
tidy artdizkirdy andird, aundird. 

Grandir, v. n., devenir grand. — Bandit- 
zray handitziay larritzeay tarrotzea. 

Grandissime , acy. , tr^s-grand : Jdgarri 
handia, larria. 

Grange, s. f., lieu ou Ton serre le foin, la 
paille et le betail. — Borda. 

Granit, s. m., pierre dure. — Granita. 

Grappe, s. f., fruit en bouquet. — Mulkoa. 
murdtia. \\ Grappe (d^pouillte du fruit) : 
Ciztorma, 

Grappiller, v. a. et n., ramasser les resles. 

— Utxabiltzea, ulocahillatzea. 
Grappilleur, euse, s., qui grappille. — 17- 

xabiltzaileay utxabilUzallea. 
Grappin, s. m., ancre k quatre bees, crocs. 

— KrakHa. 

Gras, asse, adj., qui a beaucoup de graisse, 

d'embonpoint. — Ghketiy ghicena, gur- 

duay fezda, yoria. 
Gras-double, s. m., estomac du boeuf, du 

veau, etc. — Tripakia. 
Grassement, adv., a son aise. — Aiseki. 

Vivre grassement, faire bonne cbire. — 

Ghicenki. 



6R6 



154 — 



GRE 



Grassetement, s. m., action de grasseyer.— 
Ceceatasuna. 

Grasseter, v. a., prononcer mal les r : 
Ceceatzea. 

Gratification, s. f., don, lib^ralit^ k tilre 
de recompense. — Gratifikacioneay ddat- 
kerrOf ddhaikerra. \\ Pot de vin que I'on 
accorde en passant un marcb^ : Ddaikerraj 
ddhaikerra, saria. || Gratification en sus 
de la soldo : Gratifikacionea. 

Gratifier, y. a., favoriser par un don. 

— D6a%keriZ0a^ ddaikerray ddhatkerra 
emaUia. 

Gratis, adj. et s. m., sans frais. — Dohai- 

ntc, urririkj d^baUe, ddango^ ddaric. 
Gratitude, s. f., reconnaissance. — Eza- 

gntza, ikustateay hihurkundea, ddalkerda. 
Gratte-cul, s. m., fruit de T^glantier. — 

Sapalareuy luisaledren fru'ttita. 
Gratteleux, euse, adj., qui a de la grat- 

telle. — Chdkur zaragarra, atza, atze- 

ria duena. 
Grattelle, s. f. , petite gale. — Chakur 

zaragarra y atza, atzeria. 
Gratter, v. a., frotter, ratisser. — AWghi- 

lea. 
Grattoir, s. m., outil. --Arraskea. 
Gratuit, ite, adj., ce qu'ondonne gratis. — 

Urririk, dohalnic, dibalde, ddangd, dda- 
ric. 
Gratuitehent, adv., gratis. — Urririkan, 

dohatnikan, ddanikafiy debaldez. 
Grave, adj., s^rieux. — S^iosa. 
Grav£, ^e, adj., marqu^ de la petite verole. 

— Pikoiesa. || Part. : Bemuzalua. 
Graver, v. a., tracer. — Bemuzatzea. 
Graveleux, euse, adj., mWe de gravier. — 

Legorlxuay legarlxua. || s., sujet k la gra- 

velle : Grdbelatama. 
Gravelle, s. f., gravier dans les reins. — 

Grdbela. 
Gravement, adv., avec gravity. — Sirioski. 
Gravier, s. m., sable m^l^ de cailloux. » 

Legorray kgarray zdgorra. 
Gravir, v. n. et a., monter avec peine. — 

Hizatzia, higatziay igailzea. 
Gravity, s. f., importance, quality d*une 

personne sdrieuse : S^riostasuna. 
Gr6, s. m., bonne volont6. — Gdgda, gd- 

garra. \\ Au gr6 : Gdgdan. || De gr^ igre : 

Onezon, onez onean. \\ adj., k I'amiable : 

Adichkideki. \\ Don gre, mal gre : Nahila 

ez. II De gr6 ou de force : Bortchaz. \\ De 

bon gr^ : Gdgdtic, gdgo onez. 



Greg, Grecque, s., qui est de la Grice. — 

Greka. 
Gr£ement, s. in., ce qui sert k gr^er. — 

GredmendiM 
Griper, v.^a., dquiper un vaisseau.^ Gredt- 

zea. 
Greffe, s. m., branche entee. — Cherla- 

dura, cherlda. 
Greff£, tEy part., ent^. — Chertatua. 
Greffer, v. a., enter une branche sur un 

autre arbre. — Cherlatzia. 
Greffoir, s. m., instrument pour greffer. — 

Sdrpeta. 
GRfiLE, adj., menu, faible. — Slendriay fla^ 

kHM, tcharra. 
GrCle, s. f., pluie congelee. — Bahazuzay 

barazuztty harriay kaskarabarra, chi- 

gorrOy ifiatacia, cizarkorra, babazuza, 

abazuza, babazuka. 
GnfiLE, tEy adj., marqu6 de la petite verole. 

— Pikoiesa. 

GnfiLER, V. n., frapper de lagr^le. — Baha- 
zuzatzeay barazuzalzea, babazuzatzeay 
abazuzatzeay babazukatzea, kaskaraba- 
ratzea, harridy chigorra, inatacia'ghilea. 

Gr£lon, s. m., gros grain de gr^le. — £aAa- 
zuZy barazuz, babazuZy abazuZy haba- 
zukOy kaskarabarray harri, chigor, ina- 
tad pikorra. 

Grelot, s. m., sonnette sph^rique. — Kros- 
koilay koskarabilla, kmkuila. 

Grelotter, V. n., trembler de froid. — 
Ikharatzea. 

Grenade, s. f., fruit. — Grenada, milla- 
grana. || Petit boulet plein de poudre : 
Sdpillatuna, sdmigranaria. 

Grenadier, s. m., soldat. — Grenadera, sd- 
pillaturiay sdmigranaria. || Arbre : Gre- 
nada-hondday'tniHagrana-hondda. 

Grenadi^re, s. f., gibeci^re de grenadier. — 
Zdrrda, sdpillatunea. 

Grenat, s. m., pierre pr^cieuse fort rouge. 

— Grenata. 

Grener, v. a. , reduire en grains. — Bihiz- 
tatzea. |j v. n., produire de la graine : 
Bikikalzeay adtzea. 

Grenetier, ^re, s., qui vend des grains ou 
des graines.* — Bihi-marchanta. 

Grenier, s. m., lieu oik Ton serre les grains* 

— Bihiteghia. \\ Le plus haut etage d'uue 
maison : S^/Iariia, ahislna, alteghiay ga- 
raUleghia. 

Grenouille , s. f. , reptile aquatique. — 
Ighela. 



GRI 



— 152 — 



6R0 



GRENouiLLt:RE, s. f., relraite des grenouilles. 

— Igfiel-pfUzilaj ighelteghia. 

Grenu, ue, adj., plein de grains. — Acit- 

xua, bihitxua. 
Gr^sil, s. m. , menue grfile* — Bahazuza 

chehiaj eskarcha, eknchea, bitsuria. 
Gr^siller, v. a. raccornir. — Biltzea, koz- 

korlzea. || v. imp., loinber (en parlant du 

gresil) : Bahazuza chehia'ghitea, ezkar- 

chatzia, ekachatzia, hitsuritzea, 
Gr£:ve, s. f., plage sablonneuse. — Kdsia 

eghi'aretxua, 
Grever, v. a., l^ser. — Damu'ghUeay bide- 

gabelzea. || Surcharger : Pisutzea , az- 

tuntzea. 
Gri£ghe (Pie), adj. f., esp^ce de pie. — 

Mika, fika, mikia. 
Grief, adj., grave.— Seriasa. \\ s. m., tort : 

Khaltea , damHa, bidegabea, \\ Plainle : 

Arrangara^ auhena, \\ Injure : Eskar- 

ntda, latdda. 
Gri&vement, adv., excessivemenl. — Bor^ 

thitzki. 
Grii^vet^, s. f., ^normit^. — Neurkmzdea, 

eskergadea. 
Griffe, s. f., ongle crochu. — Aztapafra. 
Griffer, v. a. , prendre avec la griflfe. — 

Aztaparrez hartcea, aztaparkatzea. 
Grignon, s. m., croiilon de pain cuit. — 

Kochkorra. 
Gril, s. m., ustensile pour faire griller. — 

KriselUf krisetllua^ grilla. 
Grillage, s. m., garniture de fil de fer. — 

Cerroilura bat arambrez eghina. 
Grille, s. f., cloture de barreaux. — Grilla, 

balustraya. 
Grjller, v. a. et n., faire cuire de la viande 

sur le gril. — Erreizea, kriseilhian erret- 

zea. II Faire griller du pain : Chigorlzea. 
II Fermer avec une grille : Grillalzeaj ba- 

lustraytzea. 
Grillon, s. m., insecle. — Tchirritchay tir- 

rila, tirrilaria, kirkira, kiriUda. 
Grimace, s. f., contorsion du visage. — Grt- 

masay 6urla, kheinHay mughida, ihakina. 
Grihacer, v. n., faire des grimaces. — Gri- 

masacy khctniiacy mughidacy ihakinac'- 

ghitea. 
Grimagier, tBEy 8. et adj., qui grimace. — 

Grunaskariay kl^nuknria, mnghidaka^ 

ri I, iliiikiiuii ij. 
Grimpant, ante iplanle,, adj., qui grimpe. 

— AyhenariOy ayhen duna. 
Grimper, v. a., monter. — Jzatzia. 



Grincement, s. m., action de griocerdes 

dents. — Karraska. 
Grincer, v. a. et n. (les dents ou des dents\ 

les serrer de douleur ou de colore, — Kar- 

raskatzea. 
Grippe, s. f., sorte de maladie. — Gripa. 
Gris, adj., k derai-ivre. — Erdi mozkona, 

erdi fivochkorra. 
Gris, ise, adj., couleur. — Grisdy urdinar- 

rea, 
Grisatre, adj., tiranl sur le gris. — Grii- 

kdra, urdinarrelxiia. 
^Griser, v. a. etp.,rendre demi-ivre.— Erdi 

mochkorlzeay orditzeay mozkorlzea. 
Grisette, s. f.; jeune ouvri6re. — Grizetn. 
Grive, s. f., oiseau. — Billigarruay biln- 

garrda, 
Grognehent, s. m., cri du pore. — Kur- 

rinka. 
Grogner, v. n., se dit au pr. du cri du pore. 

Au fig., crier, gronder : Kurrinkalzea. 
Groln, s. m., museau duporc. — Mulhurra. 

II Anneau en fer que Ton met au bout do 

groin pour que I'animal ne fouille pas. — 

Mulhurrekda, 
Grondement, s. m., bruit sourd. — Arra- 

bolxa, sahua, 
Gronder, v. a., gourmander; v. n., mur- 

murer. — Arrabotxkatzeay errasteOy ate- 

lalzeay alelakalzea, aghirakatzeay arren- 

kuratzea, 
Grondeur, euse, adj., qui gronde. — i4 j*i- 

rakalzalleay erasleizalka y atelatzalleay 

aghiratzalleay arrenkuratzallea, ^^^' 

seau, vent, etc., qui fait du bruit. — .^r- 

rabolxkaria. 
Gros, grosse, adj., volumineux, ^pais, con- 
siderable. — LMa. II.Beaucoup : HaimU. 

II Grosse, enceinte (femme) : Izdrra. 
Groseille, s. f., fruit du groseillier. — J/a- 

hats-larra, malz-larra. 
Groseillier, s. m., arbrisseau. — Mahats- 

laf-hondoay malz-lar'-hondda. 
Grossesse, s. f., ^tat d*une femme enceinte. 

— IzdraUia. 
Grosseur, s. m., volume. — LMUasuna. 
Grossier, £re, adj., ^pais. — LddiUua, I 

Mai poli, impoli : Kdmunay grdsi^a. 
Grossi6rement, adv., avec grossieret^. — 

Grdsierki. 
GnossiR, V. a. et n., rendre, devenir gns.- 

L6!i!zea. 
Gros-temps, s. m. , orage. — Khalenuij 

oragia. 



GUjg 



— 158 — 



GUI 



Grotesque, adj., ridicule ; s. m. pL, figures 

bizarres. — DesaraUdetia, barregarria^ 

arraiidebaghek6ay farragarria. 
Grotesquement, adv., d*une maniire gro- 
tesque. — DesaraMeki, barregarrikif ar- 

ratidebaghekirdy farragarriki, 
Grottk, s. f., caveme. — Harpea, harpia, 

kceaj lamiria'CiliAa, kharba. 
Grouillant, ante, adj., qui grouille.— £ilk*- 

rukan. 
Grouillement, s. m., action de grouiller, 

mouvement et bruit de ce qui grouille. ^ 

Kfdrruka. 
Grouiller, v. n. , remuer, pop. — JWrrti- 

katzea. 
Groupe, s. in., assemblage, reunion. — JtfuM- 

chtMy multzua. 
Grouper, v. a., mettre en groupe. — Mult" 

chukalzeay muUzukaizea. 
Grue, s. f., oiseau. — Lerlchuna, kHrril- 

(tia, kurlody gMud, lertxuna. || Machine 

avec laquelleonenlive les fardeaux : Upe- 

Idy dsupeld. 
Gruger, t. a., briser ayec les dents. — KAr^ 

ruskatzia. || Fig., manger le biend'antrui: 

Irestea, iretxtea. 
Gruy^re, s. m., fromage de Suisse. — Se2t- 

zdko gama espes bat. 
Gu£, s. m., endroit de riviere qu'on passe k 

pied. — Hibia, urbidea, ondajda, uberd. 
Gu^ABLE, adj., qu*on passe k gui. — Ifibi- 

tia, urbidetia, ondajotia, uberatia. 
Gu^DBR, v. a., soAler, bas. — Mochkortzea, 

mozkorlzeay ardilzea. 
GuENiLLE, s. f., haillon, chiffon. — Zdtarra, 

zarpihy pilda. 
GuENiPE, s. f., prostitute, fam.— Pt^(a, fildd. 
GufiPE , s. f., grosse mouche k aiguillon. — 

Lichtarra, lichlafina, lichtamia, kAru- 

mtwoci, listarra. 
GufipiER, s. m., nid de guipes. — Lichtor- 

kafia, lichta-kafiiay ktlrumino-kafiay lis- 

lor-kafia. 
GufiRE, GufiRES, adv., peu. — Gdii, gUtchi. 

II Presque : Kdsiy abantzu. 
Gu£ret, s. m., terre labour^e et non ense- 

mencie. — Lur ilzulia. 
GutRiDON, s. m., petite table ronde. — Ma- 

Aoffi arrHnda tchikia. 
GufiRiR, V. a. et n., rendre, rccouvrerla 

8ant6. — Sendatzea, serUatzea. \\ Guerir 

le dessus d'une plaie, la gu6rir mal : Osa- 

galfUzea. || Gu^rison superficielle : Osa'- 

gaindird. ||Malguirie (plaie) : Osagafn/Auan 



GufiRisoN, s. f., action de guerir. — Senda^ 

kuntzaf sendotasunOy sendalla, sendagda. 
Gu£rissable, adj., qu'on pent guerir. — 

Sendagarriaj sendogarria. 
Gu£rite, s. f., loge de sentinelle. — Chd- 

cha. 
Guerre, s. f., lutte k main arm^e. — OAerfa, 

gherra, gherrea. 
GuERRiER, fiRE, adj., de la guerre; s., qui 

fait la guerre. — Gherlariaj gherrariay 

gherranaya, gkerratiay guerratzallea. 
GuERROTER, V. n., faire la guerre. — Gker- 

ratzeay gherUUzea, gherla'ghitea. 
GuERROYEUR, s. m., qui guerroie. — Gher^ 

lariay gherrariay ghernayay gherraiiay 

gherratzallea. 
GuET, s. m., action de guetter. — C6lala, 

gdaitea, barr^^f^' 
Quotable, adj., sujet au guet. — Celetat- 

xuay g6a%iaixttay barrandatxua. 
GufiTRE, s. f., partie de Thabillement qui se 

met sur la chaussure. — PdlinaCy p6la^ 

fiaCy pdloinaCy bdtinac. (En basque se dit 

au pluriel). 
GufiTRER, V. a. el p., mettre des gu^lres. — 

PdlinaCy pdlanaCy pdloinac,, bdtinac ezart- 

zia. 
GuETTER, V. a., dpier, fam. — Ctietatzeay 

gdattatzea, barrandatzea. 
GuEULARD, s. m., qui parle haul, pop. — 

Othulariay deadariay eyagorraria. 
GuEULE, s. f., bouche d'animaux. — Ahila, 

aday aba, abd, ab6a, ailba. 
GuEULi^E, s. f., grosse bouchde. —Aholaday 

abataday abotada^ aUbatada. || Paroles 

^ sales et obsc^nes : A hokada^ ahopaldia. 

GuEULER, V. n., crier. — Othu'ghitea, dea- 

dar'ghiteay eyagorra'ghitea , eyagorrat- 

zea. 
GuEUX, EUSE, adj. et s., indigent, mendiant. 

— Errumesa, niiarroina. 
Gui, s. m., plante parasite qui vient sur le 

pommier, le sapin, etc. — Miiira. 
GuiGHET, s. m., petite porte. — Chdkatzay 

dstatea. 
GuiGHETiER, s. m., valot du gedlier. — Chd* 

ka-zaina, 6state-za%nay chdkatzatleay ds- 

tatzatlea. 
Guide, s. m., qui conduit. — GMday ghi- 

dariay kidaria. \\ s. f., rdne : Brida. 
GuiDER, V. a., conduire. — Ghidatzea, ki* 

datzea. 
Guidon, s. m., petit enseigne militaire. — 

Bandere tchipi espes bat. 

to 



HAB 



— 454 — 



HAC 



(jUiGNER, V. a., regarderde c6l6. — Baz- 

terka bmatzia , k^u'ghitea , keinah 

zeiu 
GuiGNON, s. in., malheur, fam. -> Lastima. 
GuiLLEMETS, s. m., terme d'imp., double vir- 

gule placce au commencement des ligues 

pour marquer les citations. — Cigort' 

choac. 
GuiLLERET, ETTE, adj., eveille, l^ger, fam. 

— Atrosa. 
Guillotine, s. f., instrument de supplice. — 

Ghillotina. 
GuiLLOTiNER, V. a., traucher la t^te avec la 

guillotine. — GhillolhiaUia. 
GuiMAUVE, s. f., sorte de mauve. — Malba- 

bizkua. 
GuiMBARBE, s. f. , petit instrument d'acier 

compost de deux branches recourbees et 

d'une languetle au milieu. — Trumpa. 
GuiMPE, s. f., v^tement. — Cherrd, iwe?- 

chana. 
GuiND^, £e, part., affects. — Margalxuay 

ghetradittia. 



GuiNDER, V. a. et pron., au pr. et au fig., af- 
fecter dans ses mani^res. — Morgalzea, 
gheiradUzea, ampaizea. \\ v. a., bausser 
par une machine : Altcliatzea, gmliizeo. 

GuiRLANDE, s. f., couronuc. — Ghirlanda, 
kdnla. \\ Feslon de fleurs : Ghirlnnda^ 
bichvnueaj loroskia, nasof*lara. 

Guise, s. f., fa^on. — Moldea, ghisa, era, 
ara, || Mani^re : MoUlea^ eskuanlza^ ghm, 
era, a/a, anzura. || A sa fa^on, a sa ma- 
nierc : here ghisan, bere fnoldeaUj beie 
anzuran. 

GuiTARE, s. f., instrument a cordes. — Ghi- 
tarra. 

Guttural, ale, adj., du gosier. — Eziar- 
riara, ezlarrikda, sametarra, samekda. 

Gutturalement, adv., d'une maniere guUu- 
rale. — Eztaniki, eziarriaZy mmelarki, 
samekiy saweaz, 

Gypse, s. m., pierre a pl^tre. — Latxtmay 
igheltxva. 

Gypseux, euse, adj., de la naiure du pUlre. 
— iMirnntxtla, igheltxutxila. 



H 



H, s. f. (ache) ou m. (he), huiliem^ letire de 

Talphabet. — Abeceko zortzigarren letra. 
Ha ! interj. de surprise. — Ha! 
Habile, adj., capable. — Habila, yakinsnna, 

yakina, gal, cintzda, enlregu, propida, || 

Adroit : //afrtto, adreta, antcia, autcelxtU, 

matnusa, matnatxttn. || Savant : Yaki7ui. 
Habilement, adv., avec hzhWet^. — Habiiki, 

adrelkiy antcekij mamuki. 
Habilet^, s. f., capacity. — Ilahiltastma, 

yakintasunay cintzoera, adreda, antceta- 

suna^ fnama, habilitatia, ga%g6a. 
Habilissihe , adj. , sup^rieur, tr^s-habile, 

fam. — Habil'habila, habiiutxa. 
Habillement, s. m., v6tement. — Arropa, 

bestimendtiaySonekilay sotnekua, haUnlcia, 

yailnzkiay jaskaya, jancikaya. 
Habiller, v. a., n. et p., v6tir. — Beslitzea. 
Habit, s. m., v^tement. — Habitua. 
Habitable, adj., qu'on pent habiter. — 

— Egongarria. 
Habitacle, s. m., demeure, armoire pour la 

boussole. — Itsasorratzaren idkia, itxa- 

sorratzaren mdnka. 
Habitant, adj. et s. m., qui habile. — //a- 

bitanta, biztanlea. 
Habitation, s. f. , demeure. — Egonkhia, 

biztandeay bicUeghia, 



Habui^, tE, part., qui sert de demeure. — 

Habitalua, biztantna, 
Habitkh, v. a. , faire sa demeure. — Bicit- 

zea, biztantzeay habitalzea. 
Habitude, s. f., usage. — HabUura, aztnra^ 

ottura. 
Habitui^, s. m., qui vient babituellemeot en 

un lieu. — Usalda, \\ part., qui a pns 

Thabitude : Usatila. 
Habituel, elle, adj., pass6 en habitude.— 

OiVtJarrfl, maiuarra. 
Habituellement , adv. , par habitude. — 

Othlarki. 
Habituer, v. a. et pr., accoutumer. — 0«- 

liiarizeay matzea, azturalzea. 
Habler, v. n., mentir. — Ghezurtzea, eran- 

sUzea, hUzontzikeritzeay eramiaritzm. 

berriketaritzea. || Exag^rer: Handizkant- 

2ea,ghetzkalzeay espantutzea. 
Hablerie, s. f., mensonge. — Gheznriadedy 

erausiay hitzontzikeria , berritxvkeria. 
II Vanterie : Handizkeria, ghdtzkemy 

espantnkeria, 
Hableur, euse, s., qui hable. — GkzuT' 

tarifty erauslea, eranstaria, hitzontzinj 

hitzjarida, berrUsikiy cerbat!ii}a. 
Hache^ s. f., outil tranchant. — Haiztora, 

pttda. 



HAL 



— 455 — 



HAR 



Hacoer, v. a., couper en petits inorceaox. 

— Chedtzeaj atlstea. 

Hacukreau, s. ra., petite cogn^e. — Ha^z- 

koratchikt, pMalckila. 
Hachette, s. f., petite hache. — Hatzko^ 

ralchiki. 
Hachis, s. m., viande hach^e. — Chdkela. 
Hachoir, s. m., table. — Tfl/da, ziXnloya. || 

Couteau pour hacher : Ganibet'handia. 
Uagard , adj. , rude, farouche. — Lalza, 

gdgorray aserratia. 
Haie, s. f., cl6ture ile branchage. — Esia. 

II Haie vive : Derrhday sasia. 
Haie ! inter]., cri pour animer les chevaux. 

— Hitrri! \\ rrf plaintif : ^1/ alch ! 
jiijey ! 

IJaillon, s. m., vieux laifibeau d'etoffe. — 
ZatdrrGj zarpUla. piltzarray pihhu 

Haine, s. f., inimitie. — Gaitzf*(xa, gaUze- 
rizhda, vjoria, gorrofda, herra, ehiay 
ehcUy herrakundeay ayherkmulea, || A'ver- 
sion : Igumtzay hastiadea, gattzezdea. 

Haineux, euse, adj , porl6 d la haine. - 
GaiizetxHay yaitzeriztxaa y igoritxuay 
gorrotxtXay herratxiiay ehitxua, ehetxiiny 
ayherkulxiAa, 

Hair, v. a., avoir de la haine. —Gailzetzeay 
gattzeritzea, igoritzeay gorrotzeay her- 
ralzta, ehitzeay ehetzea, ayherknntzea. 

HaIssable, adj., odicux. — Gailzezgarria, 
gaitzerizgarridy igorrignrria y gorrot- 
yarria, herragarriay chigarriOy ehegar- 
ria, ayherknndagarria. || Digne d'aver- 
sion : Ijuingarria, hastiagarria, gatlzeZ" 
gar ria. 

Halage, s. m., action de haler. — KdrdaZy 
s6kaz tiratzia. 

Hale, s. m., air sec otchaud. — A%ze gaich- 
t6a. 

Haleine, s. f., air attir^ et repouss^ par les 
poumons. — Atxa, eznasia, 

Halen£e, s. f., haleine desagreable. — At- 
xada, bafada, bufaday ixkfda, 

Halener, v. a., sentirl'haleine. Atxatzea, 
bafadatzeay bufadatzeay Ulfdtzea, 

Halie, tEy part., dont le teint est noirci. — 
Berdaratchtua. 

Haler, v. a., tirer un bateau. — Bacheta 
baty chalupa bat sokazy kdrdaz erema- 
nazlia. y Noircir le teint : Berdarachlea, 

Haletant, ante, adj., action de haleter. — 
Atrantuay asperatua. 

IlALETEn, V. n., ^tre hors d'haleine, pante- 
ler. — AtratUzeay asperatzea^ itaslea. 



Haleur, s. m., qui hale un bateau. — Ba- 

chetUy chalupa kdrdaz, sdkaz Hratzafkay 

eremailea, 
Halle, s. f., place du march^. — Saleros^ 

teghia. 
Hallier, s. ni., buisson fort ipais. — Sasi- 

dia. 
Halte, s. f., pause des gens de guerre ou 

des chasseurs. — Patisaday pausa. 
Halter , v. n. , faire halte. — Pamatziay 

Uchotzia. 
Hamag, s. vn.y lit suspendu. — Kamaina. 
Hameau, s. m., quarlier d'un village. — 

Bazierretchiay herrichkay basabarren. 
HAMEgoN, s. m., crochet pour prendre le 

poisson. — Aniila. 
Hanche, s. f., partie ou tienl la cuisse. — 

Aiika. 
Hangar, s. m., espcce de remise pour les 

chariots. — BandiMy lorioa. 
Hanneton, s. m. , scarabie. — HanloUy 

kakamarlua. 
Hantk, 6e, part., fr^quent6. — Bakifulatua. 
Hanter, v. a. et n., frequenter. •— Bakin^ 

datzea. 
Hantise, s. f., action de hanter. — Bakin^ 

dadea. 
Happe, s. f., cercle d'essieu. — Buhona. 
Happkr, v. a., saisir avidement (se dit du 

chien). — Arrapalzea, lotzea. 
Harangue, s. f., discours d'apparat. — llii' 

zaldia, hiztaldia. 
Haranguer, v. a., parler en public. — Hit- 

zaldiatzea, hiztaldiatzea. 
Harangueur, s. m., qui harangue. — Hit- 

zalditzalleay hiztaldilzalkay hiztuna. 
Haras, s. in., lieu destine a propager la race 

des animaux. — Garafwdia. 
Harasser, v. a., lasser iTexcis. — Ehoi- 

zea, (ikhitzea. 
Harceler, v. a., provoquer. — Cirikatzea. 
II Fatiguer : Nekatzeay vnaizea, arikat- 

zea. 
Hardes, s. f. pi., cequisert ^ rhabillement. 

— ArropaCy hautilac. 
HAnDi,iE, adj., courageux. — Kdraiyosa, 

Entreprenant : Deliberatuay atrebUua. \\ 

D^vergonde, efiront^ : Aiisarta, ozarray 

nabarniena. ir Qui est au-dessus des re- 
gies : Ardila. 
Hardiesse, s. f. , courage. — Kdraiya. || 

Licence : Barrazaduray lizunkeria. \\ 

Impudence : AUsariziay ozarkeriay f?a- 

barmcntasuna. 



HAS 



156 — 



HAU 



Hardihent, adv., avec hardiesse. — DHibe- 
ratuki, kdraiyoskiy lotxa gabeki. 

Hareng, s. m., poisson de mer. — Sardina- 
igarray chardina-igarra. 

Hareng£re, s. f., celle qui fait m^lier.de 
vendre des harengs et autres poissons. 

— SardinHgar'sallzaileay arratn salizat- 
lea. II Fig., femme qui se plait k quereller 
et k dire des injures : Zarpaila, 

Hargneux, euse, adj., querelleur. — Jaita" 

ria, auciabartaria^ liskartariajattezaleay 

lizkarzalea , aUciabarlzaka. 
Haricot, s. m., plante l^gumineuse. — itfai- 

koUiy matlara, ilharra, leikua. 
Harmonie, s. f., accord des sens. — Alosiay 

bdzarokiayartnonia. \] Mesure: Negurriay 

izaria. || Cadence: Olsuzlea. || Accord des 

personnes : Akortasuna. 
Harmonieusement, adv., avec harmonie. — 

Armoniokiy alosiozki. 
Harmonieux, euse, adj., qui a de I'liarmo- 

nie dans la voix. — Armoniosa, alostoia, 

bdzaroki. 
Harmonique, adj., qui produit de rharmo- 

nie. — BdzarokirOy armoniotxuay alosil- 

zua. 
Harmoniquement, adv., suivant Tharmonie. 

— Bdzarokirokiy armoniokokiy aUmoz- 
koki. 

Harmonise, £e, part., mis en harmonie. — 
BdzarokUtuiy armoniaiuay alosilua. 

Harmoniser (s*), v. p., se mettre en harmo- 
nie. — Bdzarokitzeay armoniatzeay alo- 
sUzea. 

Harmoniste, s. m., savant en harmonie. — 
Alosiarra, bdzarokiarra, amwniarra. 

HarHachehent, s. m., hamais. — Zalpainay 
eskurtarma, 

Harnais, 8. m., Equipage de cheval. — Es- 
kurtarma. 

Harpe, s. f., instrument de musique. — 
Arpa, arpea, 

Harpiste, s. m., joueur de harpe. — Ar- 
pearra. 

Harpon, s. m., croc pour p^cher. — Arpoya, 
archa, archea. 

Harponner, v. a., se servir du harpon. — 
Arpoyatzea, archatzea, archeaizea. 

Harponneur, s. m., qui harponne. — Ar- 
poyalzallea , archalzatleay archeatzailea. 

Hasard, s. m. , fortune , sort, risque. — 
M^turay ghertua, zdriOy asarla, aserta, 
parada. || Hasard (par) : MerUuraz, gher- 
tuZy z6rizy asarleZy asertezy paradaz. 



Hasarder, v. a. et pr., exposer au hasard.— 

Menturatzeay ghertulzeay z&rUzea^ asar- 

tatzeOy asertatzeay paradaizeay irrukai- 

zea, alrebitzea. 
Hasardeusehent, adv., avec risque.^JffR- 

turazkiy ghertutzkiy z&riizkiy asarlaizki^ 

asertatzldy paradaizkiy irriskuzkiy aire- 

biki. 
Hasardeux, euse, adj., hardi. — Airebitm, 

aiUarlay ardUa, dHib^alua. || P^rilieux : 

Lanyerosa, p^ligrasay gtUgarria. 
Base, s. f., femelle du lapin et du liivre. — 

Konechuaren edo herbiarm etnea. 
Hate, s. f., promptitude. — HirriUra, Mm, 

lasterlasuna , agttdolasAna. y Pr^ipiU-, 

tion : Erresaka, lasterlasuna. \\ H4te (a 

la) : Ldster, ftte, dgudo, dg4ro, khi. 
Hater, v. a. et p., d^p^cher. — lAsierizea, 

fitelzeay hirrilxcUzeay khitzeay dgAroi- 

zeay dgMolzea. 
Hatier, s. m., chen^t de cuisine. — S^bw- 

dinay sUburdina. 
Hatif, ive, adj., precoce. — Goiztiarra^ 

ldster koya. 
Hativememt, adv., avec h&tivete. — Gmz. 
Hativet^, s. f., pr^cocite. — GotzHarleh 

8una. 
Haubans, s. m. pi., cordages desm^ls. — 

Obenkedc. 
Hausse, s. m., ce qui sort k hausser.^Go- 

radiaygoilidia. || Augmentation devaleur: 

Pil/a, gatnarlay gainsaUiy gatndia. 
Hausse-contre, s. f. , t. de musique. — G(4- 

totsa. 
Haussement, s. m., action dehausser. — 

GoratasufMy gaUilasunay goratzaptMy 

alzaera. 
Hausser, v. a. et n., rendre plus haut. — 

Goratzea, goitUzeay goichUzea. \\ Devenir 

haut : AUchalzea. || Ench^rir : Kdriotzfa. 
Haut, aute, adj., 61ev6. — Gdray halt^. | 

s. m. , hauteur : Hallura. || Sommet : 

Pflinla, biirua. [| Haut (de haut en has) : 

Gaindic behera. || adj., fier : Fierra. || 

Orgueilleux : UrguUlutxua. jj Haut, adv., 

hautement : HaUoki. 
Hautain, adj., fier. — Fierra, biirgoyosa^ 
Hautainement, adv., avec fiert^. — FkrU, 

bttrgayosku 
Haut-bord, s. m. (vaisseau de), grand fais- 

seau. — Gherhko unici handia. 
Haute-futaie, s. f.,bois dans sa hauteur. - 

Arbol handiac sekulan pikatUac izan ez 

dienac. 



H£L 



— i57 — 



HER 



Hautememt, adv., bardimeDt. — Fierki. || 

Avec hauteur : Gdraki, bArgoyski. \\ Pu- 

bliquement : PAblikoki, gdra. 
Hauteuh, s. m., ^tendue d'un corps en Ele- 
vation. — Goratasunaj aliura. || Colline: 

Mendichka. \\ Eminence : Altura. || Fig., 

lierte, arrogance, orgueil : Ghizadinay 

bUrgoytasufMy urguillna. || Taille d*un 

homme : Handiiasuna. 
Haut-mal, s. m. , Epilepsia. — Erortzeko- 

mina, bihotzeko-mina. 
Have, adj«, p4le. — Kdbartiki. \\ Haigre : 

Mehe^ mehia. || DEfigure : Eragaizlua. 
Havir, t. a. et pr., dessecbE, pen usite. — 

Mehatzeay eragaizlea, kizkortzea. 
Havre, s. m. , port de mer. — Baiya, ba- 

yona, pdrttkL. 
Havre-sac, s. m., sac de soldat. — Sonsch 

kea, zdkua, talega^ zdrrda. 
Hfe ! interj., pour appeler, h6 ! ici. *- Hil 

II HE ! U-bas : H6la I han, he% I han. 
M ! interj., quoi ! — Cer f 
H^BERGER, V. a., loger chez soi. — Elcheko 

bezdla tratalzea. 
VitBtTt^ £e, adj. et p., stupide. — Tonldaj 

naghiaf UUU, erailciaj bdrnjauciaj narrd^ 

ghelpea. 
H£b6ter, v. a., rendre stupide. — Tontdt- 

zeCy naghitzeay UUleizeay &aUciizeay 

bUrujaOcilzea, fiarratzea, ghelpetzea. 
H£braique, adj., des bEbreux. — Hibred^ 

kodrra. 
Hebraisme, s. m., terme particulier et pro- 

pre au langage bEbraique. — H^bredlar- 

ren hitzera. 
Hebreux, s. m., juif. — H^brod. 
Hecatombe^ s. f., sacrifice de cent bEtes que 

faisaient les Grecs et les Remains. — 

A breUndea. 
Hectare, s. m., cent ares.— /fefc/dra^ hetdra. 
Hectogramme, s. m. , cent grammes.— 

Hektogrdmay heiogrdma. 
Hectolitre, s. m., cent Htres. — Hekldli- 

IrOy hetdlilra. 
Hectometre, s. m., cent metres* — Hektd- 

nietra, hetdmelra, 
Hi^LAS ! interj. de plainte, de commiseration. 

Heler , V. a. , interroger. — Deadaralzea, 

^agoratzea. 
Heliotrope, s. m., herbe aux vermes. — 

Pika-belharra. 
R^lose, s. f., retroussement des paupiEres. 

— Bekhoskoen eritasuna. 



Hem, interj., en usage pour appeler.^ffob / 

heupl 
Hematite, s. f., sorle de pierre servant k 

brunir. — Odolkarra. 
H£matose, s. r., flux desang.— OdoPichuria. 
H^MiCYCLE, s* m., demi-cercle. — Inguru- 

erdia, uslat-^dia. 
H£mipl£gie, s. m., demi-paralysie. — £rdt- 

parelesia. 
Hemisphere, s. in., moitie du globe.— £ofI- 

lerdia. 
HEmistighe, s. in., moitiE d'un vers hEroique 

ou alexandrin. — Biurserdia. 
HEmoptyque, adj. et s., qui cracbe le sang. 

— Odola bulkdrretaric etchalzen dnena. 
HEmoptysie, s. f., cracbement de sang. — 

Odola bulhdrretaric etchatzea, 
^HEmorraghie, s. f., perte desang. — Odol- 

garida. 
HEmorroidal, ale, adj., des hemorroKdes.— 

Pikokdaj wioluzkikda. 
HEmorroIde, s. f., flux de sang 4 Tanus. — 

Pikda, odoluzkia. 
HEmorroisse , s. f., femme malade d'un 

flux de sang. — Odolezko Hbrantzaz eri 

den emaztekia. ^ 
Hennir, v. n., crier (eu parlant du cbeval). 

— Irrintzin'eghileay irrinlzin'ghitea. 
Hennissembnt, s. m., action de hennir. — 

Irrinlzinay irrintzina. 
Herbage, Ee, adj., plante non Ugneuse. — 

Belharkda. 
Herbage, s. m. , toute sorte d'herbes. — 

Belharkia, belhardia, bedardiay belhartzay 

bedartza. 
Herbe, s. f., plante k tiges faibles qui se fa- 

nent. — Belharra, bedarra. 
Herbe-au-chat, s. f., plante. — Gdlu-bel- 

karra, kdtu-bedarra. 
Herbette, s. f., I'herbe courle. — Belhar^ 

mdtza, sdro'hondoa. 
Herbeux, euse, adj., ou croit Therbe. — 

Belhartodttty bedartxda. 
Herbiere, s. f. , marchande d'herbes. — 

Belhar'martchantay bedar^sallzatka. 
Herbivore, adj., qui vit d'herbes. — Bel- 

harkorra, bedarkorra. 
Herboriste, s. m., botaniste. — Belharda-- 

zaria. 
Herbu, ue, adj., convert d'herbes. —Belhart- 

xtUiy bedartxda. 
Hercule, s. in., se dit d'un homme possE- 

dant une force supErieure. — £rJtfi(a, er- 

kuksarra. 



HfiR 



— i58 — 



HID 



Her^ditaire, adj., qui li(5rite, succession. — 

Primiiarray guruzknya, ondorezgOaz. \\ 

Her^dilaire (maladie) : KiKntkna. 
Her^ditairement, adv., par succession. — 

Prinnuki, (jurnskinjkiy omhregdazki. 
Heredite, s. f,, heritage. — Primeza^ pri- 

mautza, guruzkuya, onihregda, segunta. 
Her^siarque, s. m., auteur d'heresies. — 

FcihitzaUonn^ fcdamtcna. 
Heresie, s. f., doctrine erronee. ~ FPilai- 

ziipjda, f.'la'htca, hereghia, 
Hereticite, s. f., qualite herelique. — Fe- 

(latzattzarra , fedaustmrra , hereghit- 

zarra. 
Heretique, adj., de Theresie. — Fedatzaya, 

fedamlea, her eg hen, \\ s., son partisan . Fe- 

dHzaikorra^ fedniiskorra, hercghekorra. 
Herisser (se), v. pr., se dresser, se dit des 

cheveux, des polls. — CInifzea. 
HehissuiN, s. in., qua-.lrupede. - Sagnrrajjii. 
Heritage, s. ni., ce dont on lierite. — Pri- 

fnezayprimanlza, gnruzkoija, oudorejday 

srgtnita, 
Heriter, V, a. etn., acquerir par succession. 

— Si'guntalziay primanlzntzia, gat uz- 
koytzia, ondongolzia. 

HERrriKR, s. m., qui herili, au pr. et au fig. 

— Premm, p'riDiua, ondorea, guruzka, 
segiintaria. || Heriliere, s. f. — Prenuty 
prima, on lorco^ sr;un!nria, guruzka. 

Hermaphrodjsme, s. hi., etal hcnnaplirodile. 

Gh isand) ytas ana , an ircg h izun I as ana, 
Heumaphhoditk, adj. et s. ni., a deux sexes. 

— Gl^zandrea, andrajhizona. 
IIermetique, adj., t. d'alchimie. — Zerra- 

tan, linkda, 
Hermetiquement, adv., bien ferine. Zer- 

ratukiy tinkoki. 
Hermine, s. f. , quadrupede. — Arrniiia, 

armifioa, 
Hermine, ee, cidj., niouchete. — Armina- 

laa, armiTioldis pintcliarknlua. 
Hermitage, voyez Ermitace. — Erniila. 
Uermite, voyez Ermite. — ErmitauOa, er- 

mitamla, ermUaiina. 
Heroine, s. f., femme h^roique. — Uuniun' 

lesa, 
H^ROiQUE, adj., de heros. — Uumantekda. 
Hero'iquemeist, adv., avec hero'isine. — Hth 

manteki, humaniekoki. 
Heron, s. m., oiseau. — Garlza, kdartza, 

ngaria, amiamokoa. || Heron (jeune) : 

Garlzatcliua, kdarlzatchda, ngaritchiia, 

amiamdkdlchua. 



Herds, s. m., homme illustre par sa valeor. 

- Hiimanta. 
Hersage, s. m., action de herser. — E<ku- 

baredura, arreadura. 
Herse, s. f., instrument pour herser. — £5- 

kubarea.arrea, || Porle-couHsse ou sarra- 

sine : Keretatea, 
Herskr, v. a., passer la herse dans un champ. 

— Eskubartizea, keretatelzea, arreafzm, 
arratzea. 

ni:RSECR, s.m.,qui herse.'EskiibaretzQlfrn, 

kerelatezaileay arrealzallea, arrafz( Ufa. 
Hesitatjon, s. f., action d'hesiter. - Duh, 

dura. 
Hi:sirER, V. n., ^tre embarrassi^. a parltruu 

a»ir. — DMaizia^ diXratzia. 
Heteroclite, adj., irregulier, bizarre.— 

A'frakaitza, adrebaghea, arauba4jhiv. 
Hkterogene, adj., de differente nature. — 

IzaU' difi^renta. 
Heterogeneite, s. f., etat helerogeue. — 

Iz aliaren dif^rentasuna. 
Hr:TRE, s. m., arbre forestier. — Fag6a, 

paoaay pagda, fagna, agHay phago. 
Heuue, s. f., vingt-quatrieme partie d'unjour. 

— OrenUy ordda, || Heure indue : Peso- 
rena , desordiln, || A celte heure-ci , 
. a present) : Orai. \\ A celte heure-la : 
Oven hartan. || Heure (de bonne) : GiAZ, 
nmga ouez. || Quelle heure esl-il* 
Ccr ordn^dai Cer milga daf Ceubal 
arniac dire ? || Moment couvenable : 7>- 
noria^ muga. || Arrive a Theure coiivena- 
l)le : Tcnorcz, mugaz, 

HiirRES, s. f., livre de prieres. — Otlanl- 

zel'o Hburila, 
Hi.iRKUSEMENT, adv., par bonhcur. — //«- 

ra^ki, dohatxtikiy zdridnean. 
Hklreux, euse, adj., qui a du bouheor.— 

I/, riis, dohalJiuiy z6ri6nekua. 
Ihir.T, s. m., choc, coup en heurlanl, — 

Golpcdy kolpea. 
Hllrter, v. a. , toucher rudemenl. — .4r- 

raskalzea. \\ v. n., frapper : Yotzea, J 

Fig., chequer : Unkiizea. \\ Contrarier: 

Kdntrariatzea. 
Heurtojr, s. m., marteau ii laportepour 

heurter. — Martilliia. 
Hiijou, s. m., oiaeau de nuit. — Hunlzdi 

hontza. 
Hic, s. in., principale difficulte, fam. — £r- 

razkea, 
Hideusement, adv., d'une mani^re hideuse. 

— kigdrrlki. 



HOC 



— 459 — 



HON 



HiDEUx , EDSE, adj. , Irfes-difforme. — 7/t- 

gurria. 
HiEDLE, s. f., plaiite. — Andurd, mausd, 

oaillapikda, akdramamailiia. 
HiEn, adv., ie jour d'avant celui ou I'on est. 

— Atzo. II Hierau soir : Atzo aiTairian^ 

bard^^ barta-^rratxian^W Avanl-hier : Ere- 

urgun, || Avant-hierau soir : Erenequn- 

hiitncinean, erenegunarratxian,mendari- 

zahart. 
Ujerarchie, s. f., ordre subordin. — Batin- 

rhekia. 
HiERARCHiQUE, adj., de la hidrarchie. — JBfl- 

tinchckiarra. 
HiERARCHiQUEMENT, affv., par hierarchic. — 

Bntinchckiarkiro. 
HiLARiTifi, s. f., joie douce el calme. — Hoz- 

(asunay irrigarrikefia, par r agar rikeria, 
IIippopoTAME, s. m., cheval niarin ou de ri- 
viere. — Ibaizaldia, 
HiRONDELLE, s. f., oiseau de passage. — Ay- 

nara, ainada, enada^ elaya. 
HissER, V. a., hausser. — Hizatzia, igalzia, 

goUitzea, goratzea. 
liiSToiRE, s. f., narration de faits dignes de 

memoire, description. — Ichtorida, kdn- 

dera, kdndatra, esagar6a, lorn piz tea. 
HisTORiEX, s. m. , qui ecrit Thistoire. — 

Irhlorio'ghilea , kdnderaghilea , kdnda-- 

raVa, esagorlea, lempiztaria, 
HiSTORiER, V. a., enjoliver. — Ksagoratjsea, 

kdndaratUea, 
HisTORiETTE, s. f., petite hisloire. — khto- 

toriolch-ta, kdnderalcfnla , osagorlchua, 

l<inpizleU.hna, 
HisTORiOGRAPUE, s. HI., charge d'ecrire I'his- 

toire. — khtorio'ghilea, kdnderaUfa^ osa- 

y^raleay lempiztaria, kdndairarray esa^ 

gortarra. 
nisTORiQUE,adj.,quiapparlientArhistoire. — 

khtoriokda , kdnderakiia , esagoraktla , 

lempiztektta. 
HiSTORiQUEMENT, adv., d'unc mani^re hislo- 

rique. — Ichtdriokiy kdndrra'ikiy kdndat- 

fflfct, esagorhiy lempiztki. 
* HivER, s. m., saison la plus froide. — Ne- 

(/«a, n^ghia, ndgma. 
HiYERNAL, adj., d'hiver. — Nc^gnkua, neghi- 

kua, nigmhla. 
HivERNER, V. a., passer Thiver, t. mil., de 
marinp ; v. p., sVndurcir au froid. — AV- 
gutzea, nf^ghitsra, negn'itzoa. 
Ho ! interj. d'appel, de surprise. — Hot 

HocHE, s. f., entaiJlure. — Ochka. 



ii 



HocHEMENT, s. Ri., action de hocher la t^te. 

— Inharrosta. 

HocHER, v. a., secouer. — Infiarrostca, 
HoGNER, v. a., grognor, pop. — MurmU' 

ratzca. 
HoiiE ou IIou, mot pour faire arr^ler les che- 

vaux et aulres belesde soinme. — Chd, z6. 
lIoLA ! inlerj., appeler. — Het ! hota ! 6lcs f 

6la! hdla-hei! hiHa! \\ adv., tout beau : 

Atlentcidne. \\ Assez : Aski , frdngo, 

frdiiko, II II suffit : Aski dd. 
HoM ! inlerj., exclamation. — IJeti ! 
HoMARD, s. m., grosse (^crcvisse de mer. — 

Otarraina. \\ Petite ecrevissc : Otarramt- 

chua. 
Homicide, s. m., meurlre.-//^ rio/za, heriOl^ 

zea,\\ Meurlrier d'un homme : Ueriotztailea. 
lloMiciDER, V. a., luer. — Heriotztea. 
IIoMMAGE, s. m., devoir rendu a quelqu'un. 

— Ahoria, 

IloMMAGE, KE, adj., tenu en hommage. — 

Ahorati'a, 
lIoMMAGER, adj., qui doit Thommage. — 

Ahoralzea, 
HoMMASSE, adj., qui tient de Thomme. — 

MarV-ghizon, 
Homme, s. m., animal raisonnable. — GAf- 

zon, ghizona. \\ Homme Cgrand) : Ghizon 

handiay ghizon larria. || Homme (petit) : 

Ghizon ttipia, ghizon tchipia, ghizon- 

tna, ghizontda, 
HoMOGENE, adj., de mfime nature. — Nalxi- 

raleza berok(''a. 
HoMOG^NEiTE, s. f., qualile homogene. — 

Natmale: iaren igt'taltasuna. 
Homonym E, adj. et s. m., mot semblable c^ 

un autre pour le son, mais non pour le 

sens. — Tokayo. 
HoNGRE, adj. m., cheval chatre. — Chiki- 

ratda, zikiratua. 
HoNGRER, v. a., ch&lrer une monture, etc. 

— Chikiratzea, zikiratzea. 
HoNGREUR, s. m., celui qui chSitre. — Chi- 

kirntznUra, zikiratzaUea. 

HoNN'fiTE, adj. et s. m., conforme k la mo- 
rale. — Zurcna, pcrestua, prestuCy yus- 
Ina. II A la bienseance : Mdldekuay respe- 
tiiktia, II Civil : Kdrtesa, beghitarte'ghilea, 
II Bon : On, 6na. 

HoNNfiTEMENT, adv., d'uuc fafou honnMe. — 
Pcrcstiiki, I rcstuk\ yn^hiki. dneski. 

HuiNiNLTEi'L, s. f. , confcirmite a la morale, k 
la vertu, ila biensiiance — Prestutasuna, 
dnestasuna^ zxicenlasuna. 



HOH 



-160 — 



HOD 



HoifNEUR, s. m., estime, vertu, reputation 

des horomes, respect. — Ohoredy ohoria. 

II Au pi., charges, dignit^s : Ohoreac, oho^ 

riac. II En parlant des femnies, pudicit^, 

chastetd : Gdrbilasuna. 
HoNNiR, V. a., couvrir de honte. — D^soho- 

ralzea. 
Honorable, adj., qui fait honneur. — Oho- 

ragarriay ohoregarria. 
HoNORABLEMENT , adv. , aYec honneur. — 

Ohoragarrikiy ohorezki. 
HoNORAiRE , adj. , retribution. — Sdria^ 

pdga. 
HoNORER, V. a. , rendre honneur. — Oho- 

ratzea. 
HoNORiFiQUE, adj., d'honneur. — Ohoragar- 

rikua. 
HoNTE, s. f., confusion. — Ahalgheaj ahal- 

keay ahaleOj erabea^ akalkia, || Opprobre : 

Latdoa. || Honte (par) : Ahalghez, ahal- 

kez. 
HoNTEUSEMENT, adv., avec honte. — AhaU- 

ghekiy ahalkekiy ahaleki, erabeki. 
HoNTEUX, EUSE, adj., qui cause de la honte. 

-^ Ahalgheyarriay ahalkegarriay ahak- 

kigarriOy erabegarria. || Qui a honte : 

Ahalghekorray ahalkekorray ahalkorrOy 

erabekorra. 
H6PITAL, s. m., maison pour les malades. — 

Ospilalea, ospitaliay erileghia. \\ H6pital 

de charite : Kdritalezko ospitalea, kdrita- 

tezko eriteghia. || Hdpital des pauvres et 

des pdlerins : Arrotzteghia. 
HoQUET, s. m., sorte de inouvement convul- 

sif. — Chopinay tchokunay hokinay ho- 

pina. 
Horizon, s. m., cercle qui partage la sphere, 

bomes de la vue. — MarbotUiy orziay 

ortzia. 
Horizontal, ale, adj., parallMe k I'horizon. 

— MarbMkirOy orziara, ortziara. 
Horizontalement, adv., d'une mani^re ho- 

rizontale. — Marbailki'y ortziazkiy or- 
ziaki, 
doRLOGE, s. f., machine qui marque Theure. 

— Orena, erloyay erkjay orenlayua. * 
Horloger, s. m., qui fait ou vend des hor- 

loges. — Oren*ghilleay erloy'ghileay cr- 

k]a*ghilea, arenloyu^ghilea. 
Horlogerie, s. f., art de faire des montres, 

des horloges, etc., lieu od on les fabrique. 

— Orenaghiay erloyghiCy erlojaghiay oren^ 

loyughia. 
BormiSi frif.y hors. — Sdlbo^ $dlbu. 



HoRREUR, 8. f., monvement deTtoeavee 
indignation et terreur, detestation, enor- 
mite, abomination. — Lardazkia. 

Horrible, adj., qui fait horreur, extreme, 
excessif. — Lardazkigarria ^ laztura- 
garria. 

Horriblement, adv., d'une mani^re horri- 
ble. — Lardazki , lazturazki, laztura" 
garriki. 

Hors, pr^p., except^. — Salbu. || Dehors: 
Kdmpo. 

HoRTENSiA, s. m., bel arbrisseau du Japon. 

— Harlanzia. 

Hospice, s. m., asile drs pauvres, h6pifal. 

— Ospitaliay ospitakay arrotzteghia, 
HospiTALiER, £re, adj., qui exerce Thospi- 

talite ; hospitalier qui exerce Thospitalit^ 

envers les pauvres et les peierins. — (k- 

iatu^malleay oslatu ematlea. 
HospiTALi^REHENT, adv., d'uue maniirehos- 

pitaliere. — Ostata^ematlekiy ostatn'malt- 

zaro. 
Hospitality, s. f., action de logerles etnn- 

gers par bonte de coeur. — OstcUu-ematUa, 

lethorra enwit^a. 
HosTiE, s. f., pain pour la messe. — Mta, 

orosmea. \\ Victime , ant. — Ostia, ostuja. 
Hostile, adj., ennemi.— AT^nlra, etsattarra. 
HosTiLEUENT, adv., en ennemi. — Kdnlrakii 

etsatlkiro. 
Hostility, s. f., action d'ennemi. — Btew- 

kalta. 
H6te, ESSE, s., qui tient auberge, qui loge 

ou est loge. — Osiakra. 
H6tel, s. m., grande maison, maison gar- 

nie. — Ostalua , dlela. || Hdtel de ville, 

maison commune : Errikotchea. 
H6TELIER, Are, s., qui tient b6tellerie. — 

Ostakray dafarnaria. 
H6TELLERIE , s. f . , auborgo. — (ktaiua y 

dteUiy dafarna. 
HoTTE, s. f., sorte de panier k bretelles qu*on 

porte sur le dos. — Bizkarzariuy bizka- 

rotharria. 
HoTTfiE, s. f., plein une hotte. — Biibir 

zare baten bHhey bizkar otharre batm 

bSlhe. 
HoTTEUR, EusE, s., qui porte la hotte. — 

Bizkar zaretzatka , bizkaraiharrelial' 

ka, 
HouBLON, s. m., plante qui entre dans la 

composition de la biire. — Ezker-OMheM. 
HouE, s. f., instrument de vigneron. — Pa- 

laherra, pikua, matraza. 



HUM 



— 161 — 



HUR 



HouERy V. a. et n., labourer avec la houe. — 

Palaherratzea, pikuatzea, matrazaizea. 

HouiLLE, s. f., sorte de charbon de terre. — 

Lur ikhatza. 
HouLE, s. f., vagae apris la tempite. — 

Tyraii menaizta. 

HouLEUX, EUSE, adj. , mar., agite. — Tyran 

menatztua. || Bouillonnatit : B6rboran, 

gdlgaran. 

HouppEy 8. f., touffe de fil de duvet. — Ht^pa. 

HouppER, V. a., faire des houppes. — HA- 

patzeaj ht^pac'ghilea. 
HouppETTEy s. f., petite houppe. — HApat- 

ckua. 
HoussAiE, s. f.^ lieu oA croit le houx. — Go- 

hoslidiay goroslidia, gorostudia, 
HoussE, s. f., sorte de couverture.— FflH«a. 
HoussiNE, s. f., baguette pour battre. — 

Chigorraj ddrra, cikdray zdhorra. 
HoussiNER, V. a., battre avec la houssine. — 
Chigorraz ydlzea^ cidarraz ydtzea, cigor- 
ratzeGy cidrratzea, cihdrraz ydlzea^ zA- 
harraz ydlzea. 
Houi, s. ID., arbrisseau toujours vert. — 

Gohostia^ gorostia, gorostAa. , 

HucHE, s. f«, coffre pour le pain. — Matra- 
mahalnay fnaira-mahina^ matray aspiredy 
oramaya. 
Hu^E, s. f.y cris pour effrayer les b^tes, chas., 

cris de ddrision. — Algarada. 
HuER, V. a. 9 faire des hu^es. — Algaradat^ 
lea, deddaratzeQy algaraz oyukdy ded- 
darka ojukd, deddarkaz aUzia. 
HuiLE, s. f., liqueur grasse onctueuse. — 

OHAay olioa. 
HuiLER, V. a., oindre d'huile. — Olioztatzia, 
HuiLEUx, Eusi) adj., de nature d'huile. — 

Oliolxua. 
HuiLiER, s. m., vase k huile. — Oli(huntcta, 
HuissiER, s. m., oflicier de justice. — Sar- 

yanta, ttchera. 
HuiT, adj. numer. — Zortzi. || Huit (dix-) : 

Eniezartzi. 
HuiTAiNE, 8. f., huit jours. — Zorizian. 
Hditi^me, adj. ordin. ; s. m.^ huitiime par- 
tie. — Zortzigarrena. 
HcmfcMEMENT, adv., en huiti^me lieu. — 

Zortzigarrenekoric, 
HuiTRE, 8. f., testaci comestible. — Ostreay 

ostria, 
HuLOTTE, s. m., hibou. — Gau-beka. 
HuMAiN, AiNE, adj. de Thomme, sensible k 
Ia pitii, secourable; s. m., homme. — - 
Vmnoa. 



HuMAiNEMENT, adv., d'une maniire humaine. 

— Utnanoki. 

HuMANiSER, V. a. et pr. , rendre, devenir 

humain. — Utnanotzea, 
Humanity, s. f. , nature humaine, bonti. — 

Umanidadeay umane^^ay ghizandera. 
Humble, adj., qui a de Thumilit^. — Hu- 

millay manughinay elhorkorra. 
HuMBLEMENT, adv., avcc humility. — Hu- 

milkiy mantighiki, ethorkorki. 
HuMECTANT, ANTE, adj. et 8., qui rafralchit. 

— Bustikorra. 

HuMECTATiON, 8. f., Rction d'humecter. — 

Bustikarta9um. 
HuMEGTER, V. a., rendre humide. — Bus^ 

titzea. 
HuMER, V. a., avaler un liquide. — Urru^ 

patzeGy hurrupatzea. 
HuMEUii, s. f., sorte de fluide des corps or-* 

ganisis, disposition de Tesprit et du tern-' 

p^rament. — Umorea. \\ Humeur (bonne) : 

Umore 6na, || Humeur (mauvaise) : Umore 

gastdGy Aniore tckarra, 
HcMiDE, adj., aqueux. — Umia, eceay leka. 
HuMiDEMENT, adv., ou liou humide.— (^mtfti^ 

ecekiy lekakiy ecekiro. 
Humidity, s. f.^ 6tatiiumide. — Umitasunay 

ecetasunay lekaiasuna. 
HcMiLiANT, ANTE, adj., qui humilie.— i4p/ki{- 

kotray aphalgarriay mortifikagarria. 
Humiliation , s. f. , action d'humilier. — 

Aphaltamnay mortifikacianea, 
Humilier , v. a. , abaisser , mortifier. — 

Aphaltzeay mortifikatzea. 
Humility , s. f. , soumission modeste. — 

Umiltasuna, 
Humoral, ale, adj., terme de m^d., qui 

vient des humeurs. — Humorezkda. 
Humoriste, adj., qui a de Thuroeur, avec 

qui il est difficile de vivre. — Mokhorra. 
HuNE, 8. f., gu^rite au haut du mM. — Kdbia. 
HuNiER, 8. m., mM de hune, sa voile. — 

Kdbiko masta. 
HuppE, 8. f., touffe de plumes que certains 

oiseaux ont sur la t6te. — KAkArrina, 
HuRE, 8. f.,t6te de sanglier, de thon. -BArua, 
Hurlement, s. m., cri du chien, du loup, 

etc., cri de douleur. — Arrubiaj inciriay 

marrumay aHena, marrubiay iiAurna, 

gomUay mauria. 
Hurler, v. n., pousser des hurlements. — 

Arrubitzeay marrumatzea y aAfiatzeay 

marrubitzeay uhurritzeay goaAtutzea, 

inciratzea^ fMHritzea. 

ti 



IDE 



— im — 



IDI 



UuTT£, s. f., c^hdnxe.'Chola, itchola, etchola. 
HuTTER (se), v. n. et p., faire une hutte, s'y 

loger. — CAo/aJzm , itcholatzea, etcho^ 

latzea, || v. a., amarrer : Lotzea, aniar- 

ratzea. 
Hydraulique, adj. et s. f., art crdever les 

eaux. — Vlankaya. 
Hydre, s. f., serpent fabuleux. — Ustighea. 
Uydrographte, s. f., description des mers, 

des rivieres et des lacs, artde naviguer.— 

Uciabetzea. 
Hydrographique, adj., qui conlient Thydro- 

graphie, — Uciaheztarra. 
Hybrocephale, s. f.y hydropisie de la t£te. 

— Ura-barura, 
Hydrophobe, adj., attaqu^ de la rage. — 

Errabiatudy amUrratm. 
Hydrophobie, s. f., horreur des liquides. — 

Errabidy amArra. 
Hydropique, adj. et s., qui a de Thydropi- 

sie.^Hytropika, tigheritaui, Umtil/xiki. 
Hydropisie, s. f., enflure causae par un 

epanchement. — Hytropizia, ugheria, 

ikmina. 
Hygiene, s. f., art de conserver la sant^. — 

Osasunen-bighirakuniza, osasunen-zau- 

tiraudea, osaganien-Jconlserbakuntza. 
Hygi^nique, s. f., medecine pr^servatrice. — 

Osasunen-beghiralzekdaj omsunen-za^i^ 

ratzekAa^ dMgarrien-kontserbaizekda. 
Hymen, s. m., mariage. — Eskontza, 



Hymne, s. m., cantique. — Dokanta, turn- 

tond, kantika, himnda. 
Hyperbole, s. f., terme de geom^trie ; fig., 

de r^thorique. — Andizkadea, ghetti:- 

kadea, 
Hyperbolique, adj., qui exag&re au deU du 

yrai. En mathematique, qui tient de I'h?- 

perbole. -<- Andizkadekda, gheUizkade- 

kda, 
Hyperboliquement, adv., avec exageration. 

— Andizkadeki, ghetHzkadeki, 
Hypogondre, 8. m., t. d*anal. ; Hypocon- 

driaque, adj., affection cer3brale.—iSaya- 

periarra. 
Hypogondrib, s. et adj., maladie^ — Sm/eh 

peria. 
Hypocrisie, 8. f., vertu feinte. — Ipokrim, 

irudestea. 
Hypocrite, s. et adj., de Fhypocrisie. ^ 

Ipokrita, imdestarra, 
Hypoth^caire, adj., qui a de Thypotheqae. 

— Lotapiarra, 
Hypoth^gairement, adv., par hypoth^ue. 

— LotapeZy lotapedrki, 
Hypojh£:que, s. f., droit acquis k on aian- 

cier sur les biens de son debiteur. — Lh 

taped. 
Hypoth^quer, y. a^, soumettre k rhypotbe- 

que. — Lotapeizea. 
Hysope, 8. C, plante aromatique. — Urdin' 

garria. 



I 



I, s. m., neuviime lettre de Talpliabet. — 
Abeceko bederatzigarren letra. 

Ib£rie, s. f., nom que Ton donna a TEbre et 
qui deviut ensuite celui de I'Espagne. — 
IbMa. 

Ici, adv., en ce lieu-ci. — Hemen.^lcxl 

imperatif : Hunat ! || Ici-bas, dans ce 

monde : Mundu huntany mundu unetan. 

II Ici (d') : Hemengda. \\ Ici Cpar] : He- 

mendic. || Ici (pour) : Hemengoiz. 

Ideal, adj. sans pi. m., qui n'existe qu'en 
id<^e. — Idvridedrray irudidedrra. 

Idee, s. f., notion, pensee. — Idea, idia, 
iduria, irndia, gogda. || Vision, fausse 
imagination : Irudideay iduridea. 

Idem, adj. et s., le m6me. — Igtial, bardin. 

iDENTiFiig, £e, part., confondre deux objets 
identiques. — Bhbakii^, mmbatehXa. 



Identifier, v. a. etp., confondre deux objets 

indentiques. — BizbatetzeayaindHUetzea. 
Identique, adj., le in6me, semblableioD 

autre. — Berdin, berdina, igikila. 
Identiquement, adv., d'une mani&re identi- 
que. — Berdintkiy igMlki. 
Identity, s. f., ^tat identique, resseroblance 

de deux objets. — Berdintasuna, iguat" 

tasuna. 
Idiome, s. m., langue, dialecte. — Lenguaiga, 

hitzkuntzay hizkuntzOy hizkundeaymint- 

zoeray tnintznya. 
Idiot, adj. et s., stupide.— CAdrtto, zdz^, 

Med, cedakimy inochentGy Umida. z&rda, 

kleka. 
Idiotisme, s. m., etat d'idiot. — ChdroUH" 

suna, zdrotasuna, UkUmina, cedakinUh 

$nnn. inochentmma. 



ILL 



- 163 — 



LMA 



Idolatre, adj. et s., qui adore les idoles. — 

Cedghigurta. 
Idolatrer, v. n., adorer les idoles; v. a., 

aimer avec passion. — Cedghigurtzea, 
Idolatrie, s. f., adoration des idoles. — 

Cfdghigurtea, || Fig., amour excessif: 

Ainadio pasiofiatHa. 
Idolatrique, adj., de ridoMtrie. — Cedghi- 

gurtakda. 
Idole, s. f., figure qu'on adore, belle femme 

sans esprit. — Yainko faUxua, eedghia. 
If, s. m , arbre toujours vert. — Aghind.]^ 
Ignare, adj., sans ^tude. — Koranta, ceja- 

kina, jakineza. 
Ignoble, adj.,bas, yi\.^ Gat zdiomena, toi- 

dayay cicenda, aphah, 
Ignoblement, ad?., d*une maniire ignoble.— 

Galzdmnenez, laxdoz, cicendaz, aphalki, 
IcNOMiifiE, s. f., infamie. — Gaizdiomena, 

latdda, cicenday aphaltasuna. 
Ignomimeusehent , adv., avec ignominie, 

avec affiront, honteusement. — Gaizdio- 

menkiy Mdoki, cicendoki, abphalki. 
Ignominieux, euse, adj., d^shonorant. — 

Gaizdiamengarria , laldogarriay cicen- 

darria^ aphalgarria. 
Ignoramment, adv., avec ignorance. — .iiio- 

rantcian, cejakinderoz, jakinezkiroz. 
Ignorance, s. f., manque de savoir. — Ino* 

rantda, eqakindea, eraUcitnmidiki, jaki- 

neztea. 
Ignorant, ante, adj. et s. , ignare, qui 

ignore. — Inoranta, cejakinay jakineza. 
Ignorer, v. a., ne pas savoir. — Inoratzea, 

cejakintzea, jakineztea. 
Il, pron. m. de la troisi^me personne, lui. 

— Ori, orrec, hare, hura. || II est juste : 

Ymtua da. \\ II est mort : Hil da. || II est 

mort? : Hila da ? \\ Serait-il mort ? : Hil 

othe (bP g II est bon : Ona da. || II est 

mcchant : Gachtda da. 
Ile, s. f., terre (Utouree d*eau. — Ma, 

iigartea, uribitartea. 
Iliaque , s. m. , maladie tris-dangereuse 

qu*on appelle passion iliaque ou miserere. 

" Esterid. 
Illegal, adj. , non I6gal. — Celegarra, zu- 

cen kikitrabHa. 
IiLfiGALEMENT, adv., coulro Ics lois. — C^te- 

garki, cSlegarkiro. 
IlliSgalite, 8. f., caract^re illegal. — C^le- 
g^^rtasuna, c^tegar(ka. 

iLLfiGiTiME, adj., non legitime. -C^legarra. 
(^legaraikta. 



Ill^gitimembnt, adv., avec ill^gitirait6. — 

CikgarkirOy cikgaraHkird. 
Ill^gitimite, s. f., defaut de l^gitiroit^. — 
Cikgardea, c^kgaraUdea, c4kgartasuna. 
Illicite, adj., non licite. — D^bekatda, c^- 

eilkghia, fdriezd. 
Ilugitement, adv., d'une maai^re illicite. 
— D^bekatuki, c^cUkghiki, f&riezki. 

Illimit^, adj., sans limites. — Negurri ga- 
bea, cedarri gabea, nutgaric gabea, mil- 
garicbagheay marric eztuena, cebukadla. 

Illisible, adj., qu'on ne peut lire. — Ecin- 
irakurtilay kdlezgarria, kdtecimy edn- 
kiUta, ecin-iraknrria, irakurezgarria, 
irakurecina. 

Illuvinatif, ive, adj., qui cclaire. — Ar- 
ghigarria. 

Illumination, s. f., quantite de lumi^res. — 
Arghitza. 

Illumine, ee, part., 6clair6. — Arghitua. 

Illuminer, v. a. et n., ^clairer, faire des il- 
luminations. — Arghitzea. 

Illusion, s. f., apparence trompeuse. — /(- 
Itisionia, illnsiuay itsirttdia, irvdutza. 

Illusoire, adj., trumpeur, captieux. — Iru- 
diskarra, illusionekorray itsirudikorra. 

Illusoirement, adv., d'une inani^re illu- 
soire. — Irtidiskorki, illusioneki, itsiru- 
dikorki. 

Illustration, s. f., ce qui illustre. — At- 
ghidorea. || Qui est illustre : Omenda . 
deUamena. 

Illustre, adj. et s. m. , c^l^bre. — Fama- 
tda. II Eclatant par les m^rites ou les an- 
c6tres : OmendatM, deitatiUi, famattla, 
arghidartarra. 

Illustrer, V, a., rendre, illustre, celebre. — 
Omend4itzea, deUzea. \\ Rendre Eclatant 
par le m^rite dc ses anc6lres : Arghi- 
doratzea. 

Illustrissime, adj., tres-illustre par ses an- 
c6lres. — Chit-arghidortarra. 

Ilot, s. m., petite ile. — IrlatchtXa, irla 
chitmed. 

Image, s. f., representation. —Iduria, ifna- 
gina. || Estanipe, au pr. etaafig. : Es- 
tamped, estampd, ezunza,estuanpea. || 
Vendeur d'images : Estamparid. 

Imaginable, adj., qu'on peut imaginer. — 
IdurigarriUy irndesgarria. 

lMAGiNAiRE,adj., ideal.— /dtiftdcdfTa, irudi- 
dedrra. || Impossible : Edna, ezina, ecin- 
garria, ednkizuna, ezd^ttekeiw. pdnlita" 
kf*na. PzUz(\tPkv6na. 



IMM 



— 464 — 



IMM 



Imaginatif, ive, adj. et s., faculty, qui ima- 
gine. — IdurigarrUasuna, irudesgarrita- 

$una. 
Imagination, s. f., id^e, action dUroaginer. 

— Irudia, irudetsiay iduria. 
iMAGiNERy V. a., inventer ; pr., se figurer.— 

Iruditzia^ irudetsilzia, iduritzea. HCroire, 

supposer : PherUxatzia, iduritzia. 
Imbecile, adj. et s., faible d'esprit. — £fu#- 

chetUa, erghela, argald, z6z6a. 
Imb^cilement, adv., avec imbecility. — Eno- 

chentkiy erghelki, argalki, zdzoki. 
luBtciLiTt, s. f., ^tat imbecile. — Enochen" 

tasuna, ergheltasum, argaltasunay zdzo- 

tasuna, 
Imberbe, adj., sans barbe. — Bizar gabea. 
Imbiber, v. a. et p., mouiller. — BmtUzea. 
Imbibition, 8. f.y action d'imbiber.-£u«rt7z^. 
Imboire (s'), v. p., sUmbiber. — Bmlitzia, 

II P^nitrer : Adieraztia. 
Imbu, ue, adj. , p^nelr6 ; reropli, fig. — 

Adieratua. 
Imitable, adj., qu'on pent imiter. — Iduri- 

kagarria, irudikagarrui, bezaghigarria, 

besteragarria. 
Imitateur, trice, s. ct adj., qui imite. — 

Imitaria, imitatzallea, bezaghitaria, idu- 

rikariay besteratzallea. 
Imitatif, ive, adj., qui imite. — ImUariaj 

imitatzallea J bezaghitariay idurikariaj 

besteratzallea. 
Imitation, s. f., action d'imiter, chose imi- 

tie : Imitdldea, bezaghita, inidikantza, 

besteraldea. 
Imiter, y. a., prendre pour modele. — Idu- 

rikatzea, imitatzea, imatzea, bezaghit- 

zea, besteralzea, ihakwulatzea. 
iMMACDLfiE, s. f., pure et nette (ceci se dit 

de la Vierge). — Notaric-gabea, naturic- 

gabea, guciz-garbia, chaue, chaUba, 
Immangeable, adj., qu'on ne pent manger. 

— Ezinyanay ezinjana. 
Immanquable, adj. , infaillible. — Ezinfal- 

tatua, ezinmanka(fla, ezin huix eghina. 
Immanquablement, adv., d'une maniire im- 
manquable. — Faltaric gabe. 
Imm^dut, adj., sans intermidiaire. — B^- 

redla, bertan. 
Imm^diatement, adv., d'une maniire imme- 
diate. —Beredla, kikhian, kikhean, ordu- 

birean, ichtant-b&rian. 
Immemorial, adj., tr^s-ancien. — Orrhol- 

tezgarria, komutezgarria. oroHtezgar- 

rird, komntezgarrird. 



I . 



Immense, adj., d'une grandeur infinie, tres- 

grand. — Galnditua, ezinegnrt^, neur- 

teza, neUrgaghea, neurrigabea. 
ImmensEment, adv., sans mesure. — Gatn- 

ditadea, neHrtezkird, neHrrigabekda. 
Immensiti^,s. f., itendue immense. — Gafii- 

dia, ne&rtezdeay neUrrigabetOHuna, 
Immersion, s. f. , itat de plonger. — Crau 

sartza, urian sartza. 
Immeuble, adj. ets. m., bien-fonds. — Lur- 

rezko dntasufM, elcke, landa eta olakuac. 
Imminence, s. f., 6tat imminent. — Medkhua. 
Imminent, te, adj., menagant. — Gheria- 

korra, medlchugarria. 
Immiscer (s'j, V. pr., prendre possession, 

s'ingerer. — Sartzea. 
Immixtion, s. f., action de s'immiscer. — 

Sartkantza, 
Immobile, adj., qui ne semeut pas.— (ri^idt- 

gheldia, 
Immobiliser, V. a., rendre immobile.--6M- 

diaztia. 
Inmobilite, s. f., itat immobile. — GkeUH" 

tasuna, mughitezkisuna. 
Immoderation, s. f., action iminodirie. — 

Sobrakina, sobraniotasuna. 
Immod£r£, £e, adj., violent, excessif. — Gain- 

dMa, sobi^aniataUt, modereztfkty c^mode- 

ratHa. 
ImmodErement, adv., sans moderation.— 

Sobraniozki, moderezterd , moderezkiro, 

c^modererdy gaindiki. 
Immodeste, adj., sans modestie. — Desonez- 

ta, modesteza, fivana^rkeza, cemoldesiia, 
Imhodestement, adv., avec immodestie. — 

Desoneski, cemoldestiroy moldesibagkeroy 

cemodesturOy cemanaHzedro. 
Immodestie, s. f., manque de modestie. — 

Desonestasuna y cemoldesiaj molde$tezay 

manaHrkeza. 
Immolateur, s. m. , qui immole.- i46rtUarta, 

sqkrifikatzailea. 
Immolation, s. f., action d*immoler.— ilfrri/- 

dea, sakrificiiUi. 
Immole, £e, part., sacrifii. — AbriUmyM- 

krifikatila. • 
Immoler, v. a. et pr., sacrifier. — AbriUzea, 

sakrificatzea. 
Immonde , adj., impur. — Cegarbia^ gar- 

bieza^ likitxay t^ma, zikina, 
Ihmondige, s. f., impurete, ordure. --Ce- 

garbiera. garbieztastma, lohikeria, likitX' 

tasunay likilxkeriaj nrdekeriOy basake- 

ria, askeridy basikeria, zikinkeria. 



IMP 



— 465 — 



IMP 



Immoral, ale, adj., contraire aux moeurs. — 

DesonestGy lizuna^ likitxa. 
Immorality, s. f., ^tat immoral. — Desones- 

keriUj lizunkeria^ likitxkeriay likitxta- 

suna. 
Immortalise, ee, part., qui ne meiirt pas. 

— Hilezindaiua. 
Immortaliser, v. a., rendre immortel. — 

Hilezinddtzea, ezin-hila. 
Immortality, s. f., quality immortelle. — 

Uitezintasuna , hil^zindea^ hilezkordeaf 

kilfizkoydea , hillezkizuna , At7fectnjti- 

zuna^ ecin-hiltasuna. 
Immortel, elle, adj., non sujet k la mort ; 

s. , divinity. — Ecin^hila , hilezkorra , 
. ikzkoyay hillecina. || s. f., plante : Imor- 

tela. 
Immuable, adj., qui ne peut changer. — 

Ezinmu'faluay ezmughigarria^ aUMz- 

garriOy aUtaizkizunaf ezinmughitda. 
Immuablement, adv., d'une mani6re immua- 
ble. — Ezinmudatuki^ 'ezmugarrikiy al- 

da^zgarriroj gambiakidezgarria, gam- 

biacimy gambiezgarria. 
Imnlmt^, s. f., exemption. — Lokabea, lo* 

kabertty beretardea. 
Iumutabilit£, s: f., quality immuable. — 

Ezmughitasunay aUla^zkimna. 
Impair, adj., qui n'est pas pair. — BakantOy 

desbardinGy bakotchia, batgutiay batgut- 

ckia. 
Impalpable, adj., trop fin pour 6tre sentiau 

isicU—Ezunkiiilay ezunkigarriay azka^z- 

garria, ukitezgarriay ezinunkilday ezin- 

ttkiiila. 
lMPARDONNABLE,adj., qu'ou ue peut pardon- 

ner. — Ezinbarkaliki. 
Imparfait, adj. , non parfait. — EskakJctla. 
Inparfaitement, adv., d'une mani6re impar- 

faite. — Eskalxuki. 
Impartable, adj., qu'on ne peut partager. 

— Ezinparleyatiki y utcitezgarriay par- 
tiezgarria. 

Impartial, ale, adj., qui n'est pas partial. 

— ZucefWy pare-gabea, aldeztuna. 
Impartialement, adv., avec impartiality. — 

Zucenkiy pare-gabekiy aldezgarriki. 

IhpartiautE, 8. f., quality imparliale. — 
Zucentasunay paie-gabelasunay aldezgar- 
rilmina. ^ 

Impassibilite, s. f., qualite de ce qui est im- 
passible. — Sofrayotasuna, cemingarri- 
'««««, miMzgarriiasunay paira^zgarri- 
lasnna. 



Impassible, adj., incapable de souffrir. — 
SoraydGy cemingarriay minezgarriay pa%- 
ra4zgarria, 

Impatiemment, adv., avec impatience.— Fatito- 
korkiy kilikakiy astigabekiy mpa9ienlkiy 
leyarreki, pairatzkiro, otsartezkiro. 

Impatience, s. f., manque de patience. — 
YaUskorlasnnay kilikatasuna, astigabeta- 
stinay impasientasunay leyartasunay pat- 
ra^tasunay osarteztasuna. 

Impatient, ente, adj., non patient. — }ati^- 
korrOy ezinpairalm, kilikay astigabea, 
impatienta, sAgarra. 

Impatient^, j^e, part., qui a perdu patience. 

— Yailskortikiy yaustetilay pasUkarattkiy 
paira^zaraciiuay pami^zerazotila , osar- 
teracUtiUy osarteatila. 

Impatienter, v. a. etpr., 6ter, perdre pa- 
tience. — Yaitsteay yauzarratzeay pa«rt- 
karazteay patra^zaracitzeay imira^zera- 
zotzeay omrieraciizeay osarteatzea, 

Impayable, adj., qn'on ne peut trop payer. 

— EzinpagatHia. 

Impeccable, adj., qui ne peut p^cher. -^ 

Bekatezgarria, bekatu^zingarria. 
Impenetrable, adj., qui ne peut 6tre p^ni- 

iri. — Bamezgarria , billakindezgar' 

ria. 
ImpenEtrablement, adv., d'une maniire im- 
penetrable. — Barnezgarriki , barnez- 

garrird. 
Impenitence, s. f., ^tat impenitent. — - Da- 

muricgabetasunay bihotzgogortasunay da- 

muricbaghetasuna. 
Impenitent, te, adj. et s., eudurci dans le 

p^che. — Damuricgabeay damuricbagheay 

bihotzgogortua. 
ImpEratif, ive, adj., imp^rieux. — labariay 

aghinlariay memp^rataria. 
ImpErativement, adv., d'un ton altier. — 

labarikiy aghintakiy memp^ralatukiy ja- 

barird, tnempH'alurird. 
ImpEratrige, s. f., femme d'empereur, prin- 

cesse qui de son chef posside un Empire^. 

— Emperatrizd. 

Imperceptible, adj., qui ne peut ^re vu. — 
. EzagheriGy ikusiezgarria, bidadizganviy 
ecinikusia. \\ Qui ne peut etre eutendu : 
Adiiezgarriay ezhiaditiia. 

Impergeptiblement , adv. , pen k peu. — 
Ezagheriki y ikmiezgarrikiy adilezgar- 
rird, bidadizgarrii 0. 

Imperdable, adj., qu'on ne peut perdre. ~ 
Ezingahlna. 



IMP 



— 466 — 



IMP 



Imperfection, s. f., iitauL — Itena, ga- 

benda, baia, utsaldia. 
Imperial, adj , de rEmpire. — EmperadO" 

reMa. 
Imp^rieusement, adv., d'une maniire imp6- 

rieuse, altiSre. — Mempetird^ jabaritmrd, 

aghindetird , bringkiansurd , larderil- 

xuki. 
Imperieux, euse, adj., altier. — Larderit- 

xua^ mempetiay mempetxua, aghindetia^ 

aghindeUiia. 
Imperissable, adj., qui ne peut p^rir. — 

Ezingaldiia, ezgalgarria, ecinakabafua. 
Imp£ritie, s. f., d^faut d'habilet^. — Ton- 

tolasuna, cejakindea, jakinezteay eraUci- 

menduay cedakindea. 
Impermeable, adj., impenetrable ^ un fluide. 

— Ezinbuslia, ezinbusti dilakena. 
Impersonnel, elle, adj., tenne de gram- 

maire. — Izapebaghea. 
Impertixemment, adv., avec impertinence. 

--Ozarkiy a&sarki, atrebituki, iragokirdy 

maUkeratird, imperUnentki. 
Impertinence, s. f., action centre la poli- 

tesse, la bienseance. — Osartasuna, at2- 

sarkeria, atrebitasnna, ^rajokird, maH- 

kira, xizlitza, impertinentcia. 
Impertinent, te, adj., qui cheque la bien- 
seance. — Ozarra , ailsarta , atrebitua, 

eragokia, mailkeratia , impertinenta. || 

s., sot: Z6z6a, erghela. || Indiscret : Na-- 

barbena. 
Imperturbable, adj., qu'on ne peut trou- 

bler. — Beldurgabea, beldurricbaghea. 
Imperturbablement, adv., d*une manierc 

imperturbable. — Beldurgabekiy beldvr- 

ricbagheki, 
Imp^trer, V, n., obtenir. — Ardiestea, ar- 

destea, 
Imp^tueusement, adv., d'une maniere im- 

petueuse. — MUliriki , oldarrean, bdaU 
'dero, bdiilkiro. 
Impi^tueux, euse, adj. (des choses), violent, 
, rapide ; (des personnes) , vif , emporti. — 

Miltiria, oidarra, brkiMia, bdaldatst^a, 

ftUialiny btUtza4laiia, bdUzadatsi^a. 
ImpI^tuosite, s. f. , violence, vtvacite. — 

MfUiritasnmij ollnrUisnna, bdaldd, ftUia, 

bultzeray buUzada. 
Impie, adj. et s., qui outrage la divinite, la 

religion. — SinetxtegabekHa, sinesteric 

ez dt^ia Yinkdaren battan. 
\MVitTty s. f., vice de Timpie. — Sinetite- 

gabctiwina. 



I 



Ivpitoyable, adj. , sans piti*. — Bihotzfja- 

bek&a, bihotxgogin'reMa. 
Impitoyablement, adv., d'unc oiani^re im- 

pitoyable. — Bihotzgabekt, bihotzgo orki, 

bihotzgogorkird, \\ Sans remords : Vrri- 

kalmenduric gabe. 
Implacable, adj., qu'on ne peul apaiser. — 

Barkamenduricgabektta , ema^zgarm, 

goza^zgarria, mnho^zgarriay ftarfca^i- 

garria^ 
Implication, s. f. , complicile. — Lapizta, 

lapiztea. 
Impliquer, v. a., comprendre, cnveloppcr.— 

Lopetzea, sartzea. 
Ihplorer, v. a., demanderavecardcur. — 

Galdeizea. 
Impoli, IE, adj. , sans politesse. — Dmri- 

zontiay de$kartesa. 
Impoliment, adv., d'une maniere impolie.— 

DMrtzontkiy desdrtzorUird , deskorteski, 

dcskorteskird. 
Impolitesse, s. f., defaut de politesse.— 

DesdrtzorUea, deskarksia, desbcghirwea. 
Importance, s. f., ce qui rend considerable. 

— Preniia. 

Importance (d'), adv., trfts-fort.— Pr«»iVfffc. 
Important, adj. et s., qui ilDDporte. — Eg(h 

kidakda. 
Importation, s. f., action d'imporler. — 

Kdmpotikak6a. 
Importer, v. a., faire venir du dehors. — 

Kdmpotic ekhartzea. 
Importun, adj., f&cheux. — Unagarria, nt- 

k'Ujavria, muturia, 
Importvnement, adv., avec importunite. — 

Eragokiz, iragokiro, unagarriki, iwtar- 

riki, muturiki. 
Importuner, v. a., fatiguer par ses assidui- 

tes, ses questions. — Vnatzea, nekatzfa, 

miUuritzea, eragokitzea, 
Importunite, s. f., action d*importuner. - 

Vnagarrikeria, nekagarrikeria, muturi' 

keria, eragokeria. 
Imposant, ante, adj., qui impose du res- 
pect. — Ahalkrznna. 
Impose, i''E,part., mis un imp6t.— &Tjfll'W. 

Ugarritna. |I v. n., inspire du respect : 

bnbenitim, aknlkezuntim. \\ Imp. , impose, 

menti : Enganahia. \\ Force : BortcMw- 
Imposer, v. a. et p., mettredessus unimp^^ 

— C^gaizea, Ugarritzea. || v. n,, inspi- 
rer du respect : Ahalkezuntzen. || Imp-j 
en imposer, mentir : Enganaizea. H For- 
cer : Bortchatzea, 



IMP 



— 467 — 



IMP 



InHosiTioN, s. f., action d'imposer.— £z4r- 
dea, II Inip6t : C6rga, Ugarria, imposa. 

bi POSSIBILITY, s. f., quality de ce qui est im- 
possible. — Ezindea, ezingarria, ezin- 
kizuna. 

Impossible, adj. et s. m., qui ne se peut. — 
Ezina, ezina, ezinbertzea, ezingarria, 
ezinkizuna, ezdoUekednay ezinlitekedM, 
ezlizatekedna. || Rendre impossible : 
Ezinerazia, ezindzia. || Rendu impos- 
sible : Ezindua, ednerazda. 

Imposteur, adj. et s. m., qui en impose. — 
GhezurUa, enganalzatlea , nahastaria, 
ddgakaria. 

Imposture, s. f., action de tromper. — Ghe- 
zurra, engafiamenduay nahasdura, ddga- 
karitasuna. 

Imp6t, s. m., droit impost. — CH'ga, U- 
garriay imposa. 

Impotence, s. f., impuissance. — EziOa, 
emblaytasuna, herbaltasuna, imbalierta' 
sma, alikeza, alikabetasuna. 

Impotent, te, s. et adj., priv^ d'un mem- 
bre. — EzindiUi, emblaya, Aertoia, tm- 
bali^a, (Uikeztunay alikabea, ezintia. 

Impraticable, a4j., non praticable.— Ezin'- 
ghina. 

Imprecation, s. f., malediction. — JUadari- 
kamendiUiy hirada, birat^ba, burhda, har- 
negikty mddaricionea, 

ImprEgner, t. a., charger de parties etran- 
gferes. — Arraziia. 

Imprenable, adj., qui ne peut 6tre pris. — 
EzinhartHa. 

Imprescriptible, a^j., non prescriptible. — 
Beraulezgarria. 

Impression, s. f., action d*un corps sur un 
autre, action d'imprimer. — Moldizkira , 
molduray ekanzd. \\ Fig., effet produit 
sur les sens ou sur Fesprit. — Mdghi- 
daUd. 

Impressionn£, tHy part., qui a re^u une im- 
pression. — Mdghidaldatda. 

Impressionner, v. a., faire impression. — 
Mdghidaldaizia. 

litPR^voYANCE, 8. f., ddfaut de pr^voyance. 
— Ustegabea. 

IsiPREvoYANT, ANTE, a^j., sans privoyancc. 
-^ Ustegabekda. 

iMPRfivu, UE, adj., qu'ou n'a pas prdvu. — 

Vstegabez. 
iMPRiMfi, 8. m. et part., dcrit imprim^. — 
MoUizkiratua, ekanzalua. || Grav6 (es- 
taropes) : Estampatday eslampeMa. 



Imprimer, v. a., faire une empreinte de let- 
tres. — Moldizkiralzea, ekanzalzea^ im- 
primatzia. || Fig. , laisser des traces dans 
Tesprit ou dans le coeur : Mdghidaldatzia. 
II Imprimer, graver les estampes, les gra- 
vures. — Estampatzia, estampetzia. 

Imprimerie, s. fi, art d*imprimer. -- Mol- 
dizkira, imprimeria, || Lieu oik Von im- 
prime : Moldizkghia, imprimeria. 

Imprimeur, s. m., qui exerce Tart de Tim- 
primerie.~-ilfoMi:zfcaria, impritnaizalka. 

Inprobabiliti^, s. f., quality de ce qui est 
improbable. — Kdragabekda , itchurd^ 
gabekda, billaSzbidekHUi, frogaizbidekia. 

Improbable, adj., non probable, douteux, 
qui ne peut se prouver. — Kdragabea , 
itchurdgabea , billa4zbidea, frogaSzbidea. 

Improbation, s. f., action d'improuver. — 
D4$antzalea. 

Improbity, s. f., difaut de probite. — Ikso- 
nestkeria, infieltasuna, infideltasuna. 

Impromptu, s. m., fait sans premeditation. 
— Golpez eghina. 

Impropre, a4j., qui manque de justesse. — 
Ezagokia, egokeza. 

Improprement, adv., d'une maniire impro- 
pre. — Ezagokiro, egokezki. 

Improuyer, v. a., d^sapprouver. — Disant- 
zatzea. 

Improvisateur, trice, s., qui improvise.— 
Golpez eghin ddena kdntac ido bertxtiaCy 
Mo bertze cerbHt. 

Improviser, v. a. et n., composer sur-le* 
champ. — Golpez eghitia. 

Improviste (al'), adv., subitement.— OAar/* 
gabean, mtegabean. 

Imprudemment, adv., avec imprudence. — 
Ezacholatukiy imprudentki, zurrezkird, 
zdghiezkirdy zdhurcigherd. 

Imprudence, s. f., defaut de prudence. — 
Ezachokzia, Unprudenicia, zurrezta^ z6- 
ghezia, ezuhurcia. 

Imprudent, te, adj. et s., sans prudence.— 
Ezaholattia, imprudenta^ zurrezduna^ 
zdgheztday ezuhuriday a^tUsikabea. 

Impub^re, adj., qui n'est pas pubire. — £z- 
morrolna. 

Impudemment, adv., avec impudence. — Eza^ 
cholutuki, ahalkegabekiy Mshisatirdy lot^ 
sabaghero, lizunki, likitxki. 

Impudence, s. f., effronterie. — Ahalkega- 
belasuna, ezacholakeria, ddslotsa^ d^slot-^ 
saira, loteagheria, lotsabaghekeria, loUor 
gabetasuna^ lizunlasufM^ likitxtamian 



INA 



— i68 



INA 



Impudent, te, adj. et s., effronte, insolent. 
— Ozarra, ahalkegabeay ezacholatiAay dis- 
lotsatia , loUabaghea, d^lkatia , kdpeta 
dilna, likitxa, lizuna, 

Impudeur, s. f., d^faut de pudeur. — Deso- 
nestasuna, aragheyOy d^salkatasuna, an- 
raketa^ d^onesikeria, limuridea. 

Impudicit^, 8. f., etal de ce qui est impu- 
diqne.—Lizunkeria, limurikeria, likitx-' 
keriay lizurUasunaj d^soneslidad. 

Impudique, adj. et s., qui n'est pas chaste. 

— Lizunay limuriay likitxay aragheytiaj 
d^onesta, disonesld. 

Impudiquement, adv., avec impudicit^. — 
Lizunki, limunki, likitxkiy aragheykiy 
d^oneslki, ahalkegabeki. 

Inpugner, v. a., r^sister, 6tre contraire. — 
Kontra^teay celaditzea, 

Impuissance, s. f., ^tat de ce qui est impuis- 
sant. — Ezahalay algabetasunaj ezina^ 
ezina, B Qui ne peut engendrer : Flako- 
tamna, 

Impuissant, ante, adj. et s. m., sans pou- 
voir. — Ahalgabea. || Incapable d'engen- 
drer : Flakda. 

Impulser, v. a., inciter. — Oldartzeay bo- 
letatzeay eraghitzeaj esporlzatzeay kili- 
kalzea, cihikatzea. \\ Emouvoir : HighU-- 
zeaj hughitzea. || Pousser : Bdltzatzeay 
btAlkatzeaj bdleatzea, esporlzatzea. 

Impulsif, ive, adj., qui donne de Timpulsion. 

— Bullzakorra. 

Impulsion, s. f., mouyement communique. 

— Bdelta , oldatra , boleta , bMtzaday 
biUtza, bdlkadaj bulka, esportza. Fig^ 
instigation-: Narritza, erghidura. 

Impun^ment, adv., avec impunity. — Pdni- 

tugabelan, alferretan. 
Impuni, IE, adj., sans punition. — PUnilu- 

gabea, millanday minortia. 
Impunit£, s. f., manque de punition. — J|ft7- 

landetUy minorradeay pUnitu gabe egotlia. 
Impur, ure, adj., qui n'est pas pur. — Li- 

kitxay t^ma^ zikina, cechaUay cegarbiUy 

chaubezaj chau^za, garbUzQy lizuna. 
iMPURETig, s. f., ce qu'il y a'd'impur. — Li- 

kitxkeriay t^madeay lizunkeriay zikinke- 

riay cechauiiay cegarbUra. 
Imputable, adj., qu'on peut imputer.— Da- 

gokigarria. 
Imputation, s. f., accusation. — Dagokilza. 
Imputer, v. a., attribuer. — Dagokitzea. 
Inabordable, adj., non abordable. — Ezifi" 

hurbildila, ezinyanxia. 



Inaccessible, acy., non accessible, lieu ou 
on ne peut aller. — Ezinhuririld^Ui, aUe- 
rezgarriay nrrezgarriaj ezinuUandia, 
ezinurbildiki. 

Inaccommodable, adj., non susceptible d'ac- 
commodement.— fiztnatUoiolua, ezinmol- 
daliUi, ezinkampondikij k&npondezgarm, 

Inaccordable, adj., qu'onne peutaccorder. 

— EzinantoUU^, 

Inaccostable, adj., qu'on ne peut accoster. 

— Ezinhurbildda, ezinyanxia, ezint^- 
landikt. 

Inaccoutum^, £e, adj., inusite. — V$aeZ' 

garria, eziUdtHa. 
Inactif, ive, adj., sans activite.— GA^Uta, 

alferra, mughitzen ez dena. 
Inaction, s. f., d^faut d*action. — Alfer- 

keria, ghelditasuna. 
Inadmissible, adj., non admissible. — Ezin- 

errecibitila. 
Inadvertance, s. f., d^faut d*attention. — 

Ohartgabeaj ustegabea, estrapua, darre:- 

tea, semkestay darkabea, senikabea^ arre- 

teztea, arretabaghea. 
Inalienable, adj . , qui ne peut s'ali^ner. || Bn- 

terengarriay eztana, berceren ezinizane. 
Inalliable, adj., qu'on ne peut allier. — 

EzinjunUUfkij ezinyuntatikiy ezinetkar- 

rta, ezinbalsaifki. 
Inalterable, adj., qui ne peut s'att^r. — 

EzingaldiUiy galezgarria, ezinmMaliia. 
Inadmissible, adj., qui ne peut ^treadinis. 

^EzingaldAa. 
Inamovible, adj., nonamovible. — EzinrnfA- 

datilay mughiezgarriay bethikokda, ezm- 

kambiatiia. 
InanimE, Ee, adj., qui manque de sentiment, 

de vie. — Hila, arimateza, animaUza. 
Inanition, s. f., faibiesse causte par defattl 

de nourrilure. — Gosezflakeziay ahidura. 
iNAPERgu, ue, adj., qui n*est pas aper^u. — 

Aghertugabeaj tzinikusia. 
Inapplicable, adj., non applicable, inatten- 

tif. — Ohargabekda , odrgabebkiy ezna- 

hikiUiy hartaricgabekda. \\ QuinepeuUire 

place : Ezinezarria^ ezinegokaria, 
Inapplication, s. f., inattention. — Ofcar/- 

gabeGy darkabeay arretabaghea y ariaric- 

bageOy artaricgabea. 
InappliquE, Ee, adj., sans application. — 

Hartaric ez dtlenay ez nahia. 
Inappreciable, adj. , non appreciable. " 

Ezinestimaliiay ezinpreciaUia^ esimd- 

garriay ezinperechatiia. 



i 



INC 



— 469 — 



INC 



IxAPTiTUDE, s. f., difaut d'aptitude. — Ar- 

Uricgabeaj arretabaghea. 
bfARTicuLig, ^E, adj., non articul6. — Tren-- 

katugabea^ oguziteza. 
Inattaquable, adj., iion aUaquable.~£ztn- 
eraz&a , ezineraunuia , ezinakopilatiiaj 
ezinakometetaliia. 
Inattendu, ue, adj., non attendu. — Uste- 
gabekda , ohartgckbekda , igurikigabekda, 
artaricgabekda. 
Inattentif, ivE, adj., sans attention. — 
Oharlgabekda f dargabekda^ eznahikiJta, 
artaricgabekda. 
Inattention, s. f., difaut d'attention. — 
Oharlgabeay oargabeoy artagabea^ arrela- 
baghea^ artaricgabeay artaricbaghea. 
Incapable, adj., non capable. — EzindiMj 

ga% ez denay gayeza^ cintzoBra. 
Incapacity, s. f., d^faut de capacity. — 
Ezina, ezindura. || D^faut d'espace : Le- 
kunegabea. 
Incarceration, s. f., action d'iucarc^rer. — 
Karcelamendday arachimendiiay preson- 
deghian ezartza. 
Ingarc£rer, v. a., emprisonner. — Karce- 
latzea, arachitzea, prismideghitzeay pr^- 
wndeghian ezartzea. 
Ingarnat, adj. et s. m., sorte de rouge. — 

Gozuria. 
Incarnation, s. f., action de s'incarner, 
verbe divin. — Yinkdaren semearen ara- 
ghidura, 
IncarnE, £e, adj., qui s'est incarne. — Ara- 

ghitda. 
Incarner (s'), v. p., se revfttir de chair. — 

Araghitzea. 
Incendiaire, adj. et s. m., auteur volontaire 
d*incendie. — Erretzaikd^ sutan ematlea. 
II SMitieux : Stl^'Ail^a, iracekariay ecio- 
taria. 
Incendie , s. f. , grand embrasement. — 
Saaldiaj siihaUea. || Fig., trouble s6di- 
tieux, guerre civile : Iracekaldia, ecidal- 
dia. 
Incendier, v. a., consumer par le feu. — 

Sutzea^ sUhaltetzea, siktan emattea. 
Incertain, aine, adj., sans certitude.— Drl- 
dakda, menturakdaj s^gur ezdena^ cierto 
iztenay ikaldeztena. 
Incertainement, adv., avec incertitude. — 
Diidafiy menturan, ikaldezkiro, cterMz- 
hir6. 

Incertitude, s. f., d<faut de certitude. — 
J^i menluray ikaldezay ciertoiza. 



Incessamment, adv., au plus t6t. — Laster, 

berehalay kuchian, kttchean, fite. \\ Sans 

cesse : Baratu gabe. \\ Sans fin : Bethikda, 
Incessant, ante, adj., continuel, sans s'arr^- 

ter. — Baratugabe, baratezgarriay ghe- 

raiezgarrird. 
Inceste, s. m., conjonction illicite. — £ttf- 

xaxdeay kUtxahatdea. 
Incestueusement, adv., dans Tinceste. — 

KUkixaxdekiy kutxahatdeki, 
Incestueux, euse, adj. et s., souill^ d'in- 

cesie. -- Kutxaidekiro, bUxahatdegarria. 
Ingidemment, adv., par incident. — Bstra- 

puki, destapeki, ghertaki; ustegabeki. 
Incident, s. m., cas qui survient. — Eslra- 

piia, destapea^ ghertaera, ustegabea. 
Inciser, v. a., terme de chir., faire des en- 

tailles sur la chair. — Pikaizea. 
Incisif, IVE, propre k inciser. — Epaikorra. 

II Incisive (dent) : Hortza. . 
Incision, s. f., taillade en long. — Pikoa, 

pikaduray ^aira, epatketay epatdea. 
Incitateur, s., qui incite. — SUbermatzai" 

leay zirikatzalleay dhikaizaUeOy eraghit- 

zaikay esportzaHea, narrizariay akulla- 

taria, sukarritaria. 
Incitation, s. f., instigation. — SUberrnea, 

zirikadura, cihikaduray eraghidura, es- 

portza^ narritzay akuHd, sUkarria. 
Inciter , v. a. , exciter. — SAbennatzea , 

zirikatzea, cihikatzeay eraghitzeay e$- 

portzea, narritzatzeay akullatzeay silkar- 

ritzea. 
Incivil,ile, adj., impoli. — Nabarmena, 

dongaro acia, aztura gachtokda. 
Incivilement, adv., avec incivility. — Aa- 

barmentkiy desartzontirdy deskortezkird. 
IncivilisE, tEy adj., qui n'est pas civilis^. — 

Nabarmetikiy desartzontiUty dezkorteztHa. 
Incivility, s. f., manque de civility. — Des- 

kortesiay desartzontia, iiabarmentasunay 

nabarmenkeria. 
Incl£mence, s. f., rigueur excessive.— Gar* 

ratztasunUy zdrrotztasunay bihotzgdhor- 

tasuna, gogoezadm. \\ Rigueur du temps : 

Egunaldia g6g6rra. 
Inclement, ente, adj., rigoureux. — 06- 

horray gogorra. \\ Impitoyable : Bihotgo- 

zezay bihotzgohorra y urrikalmenduric 

gabea. 
Inclinaison, s. f., 6tat de ce qui va d'en 

haut en bas sans 6tre perpendiculaire. — 

Makurtasunay beheretasuna^ apaltasunaf 

kAr tasuna. 

n 



INC 



— 470 



INC 



Inclinant, ante, adj., incline. — JUakurt- 
zeany beher<Uzean, apaltzemj hurt- 
zean. 

Inclination, s. f., action d'ipancher.— P«»- 
dura. II Propension, penchant : Grttia, 
jarkia, Jw<la, ekarraya^ ayerra, gdgda, 
yafdtira, mughida. || Affection : Yarkiay 
jayera^ jaUgura, ayerra^ bihoizighintzay 
ekarraya, ederreizia, undrezia. \\ Salut 
que Ton fait en baissant la t£te : Agurraj 
g4rtzaj kHrtza, burupetza. 

Ingliner, v. a., n. et pr., pencher, se cour- 
ber. — Makurtzea^ okartzea, beheratzea. 
II Inciiner la t£te pour saluer ou par defe- 
rence : AgHirtzea, gArtzeay kArtzea^ bu- 
rupetzea. || Avoir un penchant pour quel- 
que chose : YarkUzeayjayertzeay jaigHrh 
zea, ayertzea^ bihotzghintzea^ ekarizea^ 
ederrelzea. || Application k un travail : 
Yarkitzea, jarkitzea, grina9zeay lisnart- 
zea. 

Inclus, use, adj., enfermi ; s. f., dans une 
letlre, dans an paquet. — Bameatij nt- 
chian. 

Inclusif, ive, adj., qui renferme. — Bflmo- 
riOf nichigarria. 

Inclusiyement, adv., y compris. — Sartu- 
rtc, nichigarrird. 

Incognito, adv. et s. in., sans fttre connu.— 
Gordeany jakineza, ezaguneza. 

Incoherence, s. f., d^faut de liaison. — &- 
ghidaric gdbe. 

Incoherent, te, adj., sans liaison. — Chd- 
rdkoki. 

Incombustible , adj. , non combustible. — 
Ezinerredj erre^zganriay erre^zkimna^ 
erreicina. 

Incommensurable, adj., qui ne pent 6tre 
mesuri. — EzinegurtHa , ezineUrtua , 
nedrrigabekday neUkidezgarria. 

Incommode , adj. , gtoant. — Unagarria , 
ezegokiay izera, izeragday narralgarriay 
irazkeay kechagarria. || F&cheux : GaUzay 
damugarria, asargarria, Mtnurgarriay 
asergarria. 

Incommode, Ee, adj. et part., indispose. — 
Ez(mghia$rian , kechatua , erichko. || 
Gtoi : TrabatHay erezUUuay yeinatHaj 
ezeraliUiy ezeragoi^, narrayatila. 

IncommodEment, adv. , avec incommodit^.— 
Fefnoluit, irabatukiy ezeratuki, nar^ 
raykif narraiokiroy ezegokiro, ezerard. fl 
Avec indisposition : Kechatukiy herich- 
koki. 



Incommoder, v. a., gtner. — Traiolxea, 
ereziatzeay yetnatzea, ezeraizeay ezerQ- 
ghetzea. \\ Indisposer : Keehaizea, erilzm. 

IncommoditE, s. f., peine. — Damua, I«- 
(ttna, Hrankuray gastigda. || Maladie: 
Eritasunay Jtecftiki, gatziea, erreceUay 
datmUiy gaUzeria. 

Incomparable, adj., iquirien ne se com- 
pare. — Pare gabea, bekalediia, bekakz- 
garria, aHzundezgarria. 

Incomparablement, adv., sans companuson. 

— Paragabekiy bekakdnkiy bekakzki, 
aHzundezkiy bekalezghird. 

IncomparabilitE, s. f., etat qui n'eslpas 
comparable. ^EzbanietangdOy ezdkargda. 

Incompatible, adj. , non compatible. — EIr 
kar ezinetharriay ueUezgarriay parliez- 

garria. 
Incompetence, s. f., d^faut de competence. 

— Eztagokea. 

Incompetent, te, adj. , non competent. — 
Eztagokana. 

Incomplet, 4te, adj., non complet. — £^o- 
5ita^ ezocMui. 

Incomplete, adj., qui n'est pas compos*. - 
Bakarra, berechay chimplia. 

Incomprehensible, adj., qu'on nepeutcom- 
prendre. — EzinkoncebitikLy ezinadUu, 
ezinkomprenitiiay ezinenielegai^. 

Inconcevable , adj., non concevable. - 
EzinkoncebitAa. 

Inconciliable, adj., non conciliable.-fo»- 
ethorriay ezinakardaiikiy ezinkonpond^- 

Inconduite, s. f., difaut de conduile.- 
Konduta gabetasuna. 

Incongru, ue, adj., terme de gram., qw 
pfeche centre la ri^le de syntaxe.— £<fcw- 
goSza. II Fig. , contraire i la biensiance : 
Nabartnena. 

IncongruitE, s. f. , faute incongrue. — A'o- 
barmmkeria. 

Incongrument, adv., d'une maniire incon- 
grue. — Nabarmenki. 

Inconnu, ue, adj., non connu. — EzagM^ 
ezdena. 

Inconsequence, s. f., d^faut de cons^ence, 
action , discours irrifldchi. — Ondoreziy 
jarraiizkiday ceberazgda, ezackolkeria, 
arinkeria* 

Inconsequent, te, adj. et s., non conse- 
quent. — Ondorebagheay berazgobagl^y 
ezacholatikty arina. 

InconsidEration, s. f., imprudence.—^rw- 
keria, betustieza, cebeUutea. 



INC 



— 471 — 



INC 



iNcoNSiD^Rigy £e, adj. et s., peu rifl^chi. — 

Arinaj IntrugabeMa » betustebaghea. 
Inconsid^r^ment, adv., sans consideration. 

— Arinki^ betustekird^ cebetuster6. 
Inconsolable, adj., qu'on ne peuf consoler. 

EzinsasegatHay ezinkontsolaiikiy kofU9(h 
MzgarriGy pozkidezgarria. 

Inconsolablement, adv., d'une maniire in- 
consolable. — EzinkatUsolatuku 

Inconstamment, adv., avec inconstance. — 
Mudakorkiy kambiakorkiy gambiakorkiy 
ezegokidardy egokibagherd y aldakorki, 
aldakorkirdy sanyakarki. 

Inconstance, s. f., facility k changer. — 
Mudakartasunay kambiakortaswiaj gam^ 
biakortasunay aldakortasunay ezegokiday 
sanyakundea. 

Inconstant, te, adj. et s., sujet k changer. 

— Mudakorra , kambiakorra , gambia- 
korray ezegokideay egokibaghea^ sanya- 
korray aldakmra. 

Ixconstitutionnel , elle, adj., qui n*est 

pas constiiutionnel. — K&nziitudone k6nr 

irakda. 
Incontestable, adj., certain. — Ezinuka- 

tfkiy Mkiizezgarria, $egura. 
Incontestablement, adv., qui nepeut^tre 

contests. — Segurki , ezinukatukiy M- 

kilzezgarrird. 
Incontest£, tEy adj., qui n'est pas contests. 

— Eghia ezagtUikiy leikitzeztaiuay eghit- 
zat hartHM. 

Incontinence, s. f., difaut de continence, 

intemperance. — Barrayadura , ezeuki-- 

dagda, eukidezagda. 
Incontinent , te, adj., qui n*est pas chaste. 

—Barreyatika, ezeUkidatH^, eHkidezatiUi. 

II adv., aussitdt : Bertan, kuchiariy bere- 

hala, ichtantiany bertatic. 
Inconyenance, s. f. , etat de ce qui est in- 

coQvenant. — Deseragda, 
Inconvenant, te, adj., sans biens^ance. — 

Deserazkda, deselkidazkAa. 
Inconvenient, s. m., incident ftcheux, re- 

sultal desagreable. — Ezera , ezeragda, 

narriotamna, erazghea, ezegokida. 
Incorporation, s. f., action d'incorporer.— 

BalUcaduray batunea. 
Incorpor£, tEy part. , m^U. — Baltxatua, 

batunetua. 
Incorporel, le, adj., qui n'a point de corps. 

^Gorphutz gabea, gorphutzic gabedetia, 
Incorporer, v. a. et p., mftler. — BallxaU" 
^% batunetzea. 



Incorrect, te, adj., qui n*est pas correct. 

— LichlaSzdenay ohartezgabea. 
Incorrection, s. f., defaut de correction. — 

— OhariezgabekAa. 

Incorrigible, adj., qui ne peut 6tre corrigi. 

— Ezinkarreit^uiy ezinkorreiytua, tUsar^ 
tezgkegarria. 

Incorruptible , adj. , non corruptible. — 
Galkidezkorra, ezingaldfk^. \\ Qui ne tran- 
sige pas avec sa conscience, intigre : Ezin^ 
galdua, ezineskuralilay ohorezkopresuna. 

Incorruption, s. f., etat de ce qui ne se cor* 
rompt pas. ^ Ezingaldula^una , cegal- 
kiddy galkidezd. 

Incouvrable, adj., qu'on ne peut couvrir.-^ 
Ezinkobratda, kobraizinay kobra^zgar- 
rta, eskaterezgarria. 

Ingr£dule, adj. et s. in., qui ne croit pas 

— Sinetxgabia , sinetxgaUz , sinetxgo- 
gorrCy sinisgarroy eziniskdrray Hniitez^ 
koya. 

Incredulity, s. f., repugnance k croire. — 

Sinetxgabeiasunay sinetxgaUztasunay st- 

netxgogortasuna y Hnisgortasunay siniS" 

tezkorgda. 
Incroyable, adj., impossible ou difficile A 

croire , extraordinaire. — Ezinsinetxia , 

sinistezgarriay sinUiecina. 
Incroyablement, adv., d'une maniere in- 
croyable. — Ezsinetxgarria, sinistezgar^ 

riro. 
Incrustation, s. f., action d'incruster. — 

EstalkufUza. 
Incruster, v. a., revetir, couvrir. — J5«- 

(ultzea. 
Inculpation, s. f., action d'inculper. — Iz- 

pirituan ezarkuntza. \\ Accusation : Obetir 

detty oghendeay gatzkilzay deugaroizay 

akusamendHuiy salakeia, 
Inculper , v. a. , accuser d'une faute. — 

ObenddtzeGy oghendatzeay ga^zkizatzea, 

deHgarozatzeGy akusatzeay gaineghitzeay 

saltzea, 
Inculquer, v. a. , graver dans Tesprit.— /z- 

pirituan sartzea. 
Inculte, adj., qui n'est pas cidtive, esprit 

inculte. — Ezikasiay inorania. || Inculte 

(terre) : LarreOy landu4zay landubaghea. 
Inculture, s. f., etat inculte, ignorance. — 

Inorantxia. \\ Etat inculte d'une terre : 

Landago^za. 
Incurable, adj., que Ton ne peut guerir. — 

Ezinsendatiiay senda^zim, sendatezgar" 

ria. 



IND 



— 472 — 



IND 



Ingurie, s. f., d^faut de soin. — Dorpeta- 

suna, arteskasa^ ardureztea, ajoleztea. 
Incursion, s. f., course k main arm^e en 

pays ennemi. — JoUnlstea, irtaldea. 
Inbegemment, adv., avecind^cence.-Desoik^s- 

ki, rnoldesibagheki, immodeski, ahalkeki. 
Indigence, s. f., action indecente. — Deso- 

nestasuna , moldesieza , ahalkegarrita- 

suna. 
Indigent, te, adj., contraire 4 la d^cence. 

-^ Desanesta, moldesibaghea, immgdesla. 
Ind^ghiffrable, adj., non dechiffrable. — 

Ezinirakurtua, jakinezgarria. 
Ind^gis, ise, adj., non d^cid^. — DMaUj 

debedebagjiea, gogoHan. 
Indecision , s. f., irresolution. — Dttia , 

gogoitamendHay debedeza. 
Indeclinable, adj., qui nc peut ^Ire decline. 

— MaUlezgaya. 
Ind^couvrable, adj., qui ne peut se decou- 

vrir, se savoir. — Ezinatchemana, ezin- 

janQy jakinezgarria . 
Indefini, IE, adj., sans homes. — Arpez^ 

tezQy neiirrigabea, neurribaghea. || Qui 

ne peut s*exp1iquer : Ezinerrafia, ezines- 

plikatila. 
iNDEFiNiMENTy adv., d'uu maniere indefinis- 

sable. — Ez yakin noiz arte. 
Indefinissable, adj., qu'on ne saurait defi- 

nir. — Ezinerrana, arpezlezgarria. 
Ind^li^bile, adj. de t. g., qui ne peut 6tre 

efface. — Ezinborratiki, ezinyOana. 
Ind£lib6ration, s. f., action de ne point d^- 

lib^rer. — Betuzteza. 
Indelibi^ri^, £e, adj., non dMib^re. ^ Be- 

tuztebagheay dMan, 
Ind£libi^r£ment, adv., d*une raani^re irre- 

fl^chie. — Betuztekiro. 
Ind^ligat, te, adj., non d^licat. — D^lika- 

tasuna gabea, ebain gabea. 
Ind^ligatesse , s. f., action de celui qui n*est 

point delicat. — Ohoren gainian falla bit 

eghitia, 
Indemnis^, £e, part., dedommag^. — Kal- 

(egabetilay kaltebaghetHa, 
Indemniser, v. a., d^dommager. — KaUe- 

gabelzea, kdltebaghetzea, kdUea pagatzea, 

damua pagatzea. 
Indemnite, s. f., dedommagement. — Kdlte 

baten pagamendua. 
Ind^pendamment, adv., d*une maniere ind^- 

pendante. — Berizalde, orrez ostean, 

orrez landan, hortaz gheroztk, hortaz 

kampOy orrez ganera. . 



I 



Ind£pendange, 8. f., itat independant. — 
Libertatia, ezekigobaghea. 

Independant, te, adj., qui ne depend de 
personne. — Libro, ezekigobagherd, 

Indes (Octidentales), c'est le nom que Ton 
donne k TAmdrique du Nord. — Norte 
pdrteko Indiac, iphar parleko Indiac. || 
Indes du Sud (Orientales) : Egnardi 
parteko Indiac. || Indien (n^ dans I'lnde) : 
Indianda. || Indien (qui est de Tlnde) : 
Indiarra. 

Indestructible, adj., impirissable. — fjin- 
finitiia, ezinakabalt\a , ezindeseghitwi, 
ezinezeztatHa. 

Ind^termination, s. f., irresolution. — Ejo- 
bia^ bibidea. 

Indetermine, ee, adj., irr^solu, indefini.— 
EgobitAOy bibidetHa. 

Indevot, te, adj. et s., non d<^vot. — Yainko 
leghe gabek'ta, jayerliezay jainkotieza, 
jawko leghe gabia. . 

Indevotement, adv. , sans devotion . -Jaffergn- 
bekiy jayergabekirdy yc^nko leghe gabeki 

Ind^votion, s. f., d^faut de devotion.— 
Jayerezay yatnkagabetasuna. 

Index, s. m., table de livre. — Cekidorea. I 
deuxi^me doigt : Andidrretut. 

Indigateur, trice, adj., qui indique.«-/ra- 
kustattea, \\ Celui qui d^couvre ou qui veod 
des complices. — Saltzailia, sahUaria. | 
s. m., doigt index : Andiikrrena. 

Indigatif, ivE, adj., quiindique. — Adie- 
razkorray irakusgarriay irakutxgarria, 
aseikariOy adierazgarria. 

Indication, s. f., action d'indiquer. --Adie- 
raztay esetkuntza. 

Indige, s. m.,signe probable ou apparent.— 
Arradiza, ayerupenay aztarnay send, se- 
nalia. || Donner un indice : Arradizatzeo, 
ayerupentzea, aztarnatzea, sendtetzea, 
senalitzea. || Donne un indice : Arradi- 
zatu, ayerupendUy aztarnalUy sendletn, 
senaletn. 

Indigible , adj., inexprimable. — Eziner- 
ranCy esaezgarria, erran^zgarria, esa- 
n^zkisuna. 

Indifferemment, adv., avec indifference. — 
Indiferenkiy egobiarkirdf bibidarkird. 

Indifference, s. f., froideur. — Indiferenl- 
cia, egobia, bibidea, 

Indiffi^rent, te, adj., qui peut se faire e^ 
lement bien de differentes raani^res sans 
importance ; subst., sans attacheroent. ^ 
Imtiferenta^ egobiarra, bibidedrra. 



IND 



— 478 — 



IND 



Indigence , s. f. , pauvret^. — Probeziay 

behartasuna, erromestasuna. 
IxDiGt:NE, s. et adj., naturel d'un pays. — 

Errikna. 
Indigent, te, adj., u^cessiteux. -^ Probea^ 

erramesa^ beharra. 
Indigeste, adj., difficile k dig^rer. — Ezin- 

diyeriiuay ichirizieza. 
Indigestion, s. f., mauvaise coction des ali- 
ments dans Testomac. — Ezindiyeriia" 

lasuna^ ichiriziezia. 
Indignation, s. f., colore qu'inspire une in- 
justice, etc. -- BekaizkOa, bekaUza, gait- 

zUa, 
Indigne, adj. et s., nun digne, m^chant. — 

Ezdina, dogayeza, dogaibeghea, bekaUz- 

tia, gaUzitia. 
Indigner, v. a. etpr.^ imier.- Ezdintzeay do- 

gaylzea, dogaUzea, beba'Zlea, gaitzitzea, 
Indignement, adv., d*une mani^re indigne. 

--Ezdinardj dogayezkird, bekaUzki^ 

gaUziki, dogaizkird. 
Indignity, s. f., quality odieuse, outrage.—- 

EzdindeGy dogayezdea, dogaiezdea, 6e- 

katzdea, gaUzidea. 
Indigo, s. in., bleu. — Indugua. 
Indiquer, v. a., montrer. — Erakustea, era- 

kiitxtea, es^tzea. || Marquer : Seinakt- 

zea, markatzea. 
Indirect, te, adj., qui n'est pas direct. — 

Artezeza, zuzeneza, ceArka. 
Indirectenent, adv., d'une maniire indi* 

recte. — Ezucenderd, ezartezterdy cedr- 

kaz, cedrkird, inguruz. 
Indiscipline, s. f., defaut de discipline. — 

Ezirakasdea, 
Indiscipline, ee, adj., non discipline.— 

Ezirakasia, ezinirakasia. 
Indiscret, fiTE, adj., sans discretion. — Na- 

barmena, berHzteza^ z6ghiezOy zuhur- 

rezeza. 
Indiscretement, adv., avec indiscretion. — 

Nabarmenlki, berelztezkird, zdghiezkirdy 

xuhurrezezkird. 
Indiscretion, s. f. , manque de discretion. 

— Nabarkeria, bereiztezay zoghierezay 

zuhurtzieza. 
Indispensable, adj., dont on ne pent se dis- 
penser. — Ezinpasatila, beharra. 
Indispensablement, adv., ce qui est indis- 
pensable. ~ Ezinpasatuki , bedrkird, 

beharki, 
Indisponible, adj., non disponible. -—Libro 

^2den gaUza. 



Indispose, £e, adj. et part., un peu ma- 
lade. — Ericlikiay ez onghiy ez onghiai- 
rian, || Peu favorable : Gogaiztaa, «tlfiitn- 
Itto, ceprestatHay cebidakaMa, cemarea- 
MMy prestabajhehta y bidakatbaghetiUi , 
maneagabeltla, 

Indisposer,v. a., mettredans une disposition 
peu favorable. — Gogaizteay s^minizea, 
ceprestatzea, cebidakailzfia, cemanealzea^ 
prestabaghetzea, bidakaibagheizea. 

Indisposition, s. f., mauvaise disposition. — 
PrestaSreza , bidakaideza, manegoeza. g 
Haladie passag^re : Tchar-aldia. 

Indissoluble, adj., qui ne peutse dissoudre. 

— Ezinurtua. || Fig., union, attachement 
indissoluble : Ezinautxiay belhikdOy beihi 
iraUna. 

Indissolublement, adv., d'une maniire in- 
dissoluble. — Belhikokiy ezinpikatOay be- 
thi iraHnkoki. 

Indistinct, te, adj., non distinct. — Ba- 
naiieza. 

Indistinctement , adv. , confusement. — 
Banattabaghea. || Sans choix : Edo cettiy 
cein nahiy berezi gabe, berechi gabe. || 
N*importe quel, quelle : Nor nahi. 

Indistinction, s. f., qui est sans distinction. 
—Bdnattasuna. 

Individu, s. m., etre particulier. —Batuda. 

Individuel, elle, adj., de Tindividu. — Bo- 
kolchkua, batudarra, || De chacun : £a- 
kotchena. 

Individuellement , adv., par individu. — 
Bakotchkiy batuciarkiro. || A chacun : 
Bakotchari. \\ Separement : Aldizkay ba- 
nazka. \\ A part : Berech. 

Indivis, ise, adj., non divisi, non partage. — 
Ucitezay ez phariittla. 

Indivisible, adj., qu'on ne pent divisor. — 
Ezins^ratila, mitezgLrriaj beredez- 
garriQj ezinparlitUta^ ezinb^rezia. 

Indivisiblement , adv. , sans division. — 
Ezins^aratukiy udlezgarrird, beredez^ 
garrirdj ezinpartituki, ezinb4reziki. 

Indocile, adj . , non Aocile.'Desobedienla, ira- 
kasezkoya^ makurrajhezgailzay bihurria. 

IndocilitE, s. f., manque de docilite. — D^- 
sobedieniasunay irakaskoyezay makurta- 
sunUy hezgaUztasutla, bihurritasuna, 

Indocte, s. m., qui n'est point savant, igno- 
rant. — Irakasieza, jakineza. 

Indogtement, adv., d*i;;;e maniire indocte. 

— IrakasezkirOy jakinezkiro, inorentki , 
ezyakinez. 



INE 



474 — 



INE 



Indolemhent, adv., avec indolence. — La- 

zokiy banoki, naghiki, faUnki. 
Indolence, s. f., nonchalance. — Banoke-- 

ria, banqtasunay fiaghikeriay naghita- 

suna, faUnkeriay faQntasuna, lazokeria^ 

lazotasuna. 
Indolent, te, adj., nonchalant. — Banda, 

naghiay faHna, lazua , sorra, mifieza. 
Indomptable, adj., non domptable. — Ezin 

ezia, ezin hezia^ hezgd'iza^ eziezkorra^ 

cebaizkorra. 
Indompt^, £e, adj., non dompti. — Eziga- 

bia, hezigabia, eziteza, cebateza, 
Indu, ue, adj., conlre la rtgle, le devoir. — 

PasatHa. 
Indubitable , adj. , assure. — Segnratila, 

ezindttdatHay dUdaizgarria. 
Inoubitablenent, adv., sans doute. — Se- 

guratukiy dUda gabe^ prefostOy dMezgar- 

rta, dMabagherd. 
Induction, s. f., consequence.— Ariida<7(to. 
Induire, v. a., exciter, inf^rer. — Arkidat^ 

zea, 
Indulgemment , adv., avec bont^. — One-- 

gkiki, endulgenki, gdzakatkiy indulgent ki. 
Indulgence, s. f., bont^. — Endulgencia, 

oneghitasunay gdzakatdea, indulyentzia. 

II Pardon : Barkamendtta y barkaciday 

barkakoidea. 
Indulgent, te, adj.,quipardonne ais^ment. 

— Barkak&iyay gdzakaikaya. 
Industrie, s. f., dext^rite, travail, commerce. 

— Antzeay ancea, maina, dtlfttna, dtif- 
kindea , asmHa. 

Industriel, le, adj., produit parrindustrie. 

— Antzearra , ancearra , matmijitaira , 
dUikindarra, astnutarra. 

Industrieusement, adv., avec industrie. — 

Antzekiy ancekiy mainuki, dtliikintzurdy 

asmutxuki. 
Industrieux, euse, adj., qui a de I'indus- 

trie. — Antzosa , anzosa , inainutxita , 

dUkinisHuiy asmutxHa. 
In^branlable , adj., ferme. — Ferm%iay 

ezinkordakatHa, || Constant : Gamble- 

zina. 
In^branlablement , adv. , fermement. — 

Fermukiy ezinkordakatuki. 
Ineffable, adj., inexprimable. — Eziner- 

ranay esaneza, erraneza. 
iNEFFAgABLE, adj., qu'on ne pent effacer. — 

EzinkendiUiy ezinborratikt. || Qu'on ne 

pent oublier : Ezinahantziay gdgdanda-- 

godna. 



Ineffigace, adj., sans effet.— Ezeraghilk, 

Inefficacit^, s. f., manque d'eiBcaciti. — 
Ezeraghiera. 

In^gal, ale, adj., qui n'est point igA. — 
Desperdinay desberdina. Q Caractire, hn- 
meur : Makurra, kdmbiakorrOy zayarra. 

In^galement, adv., d'une mani^re in^gale. 

— Desperdinkiy desbardinki. Q l^^^ 
ment (agir), par caract&re : Makurkiy kam- 
biakarki. 

Inegalit^, s. f., defaut d*6galit^. — Desper- 
dindeOy desbardinUuuna. || Inigalile de 
caractire, d'humeur : Makurlasunay km- 
biakortasunay zayarituuna. 

Ineligible, adj., non Eligible. — Ezindei- 
tOa. 

Inenarrable, adj., quioe peut 6tre racont^. 

— Ezinerranay kdnta^zkisunay kdnia^:- 
garria, 

Inepte , adj. , sans aptitude, absorde. — 
Funtsgabeay gayezay kadendea. 

Ineptie , s. f. , absurdity. — Ezd^kem. 
funtsgabetasuna. 

In^puisable, adj., qu'on ne peut ^puiser.— 
EzinahUuay ahitzen ez dena, akaba ez 
ditakena. || Qu'on ne peut tarir : Ezinagor- 

Inerme, adj., sans ^pine, bot. — Elhorri" 

gabea. 
Inerte, adj., sans ressort. — Mughiizenez 

tenay hila. || Fig., sans activity : Ttm- 

tHay tontdtty alferray alperray nagkiay be- 

nda. 
Inertie, 8. f., inaction. — Ezeghineza. I 

Fig. , inactivity : Naghiia9una y dlferta- 

sunay alpertasunay tonlokeria. 
iNESP^Rfi, £e, adj., qu'on n'esperait pas. — 

Ustegabekday disiapokday echedeneza, igu- 

rikeza. 
Inestimable, adj., qu'on ne peut assezpri- 

ser. — Ezinestimataa , onesbedezgarric, 

eslima^zgarriay ezinperechoim. 
Inevitable, adj., qu'on ne peut^viter. — 

EzinfaUatUGy ezinbertzeayitzurizgarrk. 
In£vitablement, adv., d'une mani^re ine- 
vitable. — Ezinfaltaiuki , ezinbertzekii 

itzwizgarrird. 
Inexact, te, adj., qui n'est pas exact.— £^ 

zucenOy ez bardina. 
Inexactitude, s. f., manque d'exactitude.— 

Zticentasun gabeOy ezbardintasuna. 
Inexcusable, adj., non excusable. --Ezin 

barkaluoy eskusa^zgarria y a%tzaWig(^T- 

ria. 



INP 



-475- 



INF 



Inex£cutable, a^j., ^^^ executable. |J £zift* 

eghina. 
Inexecution, s. f., d^faut d'ex^cution. — 

Ezeghintasuna. 
liNEXERCi^y i^E, adj., qui li'est point exercd.— 

Eztrebea, ezikasia. 
Inexorable, adj. , qu'on ne peut flichir. — 

Ezinurrikaldiktj gdgorra, ezinhunkihuiy 

bighintezgarria, ezinunkHHa 
bEXORABLEMENT, adv., d'uue luaniire inexo- 

rMe.—Ezinurrikalduki, gdgorki, ezin- 

hunkiiukiy bighintezgarrikij ezinunki- 

tuki. 
iNEXPtRiEMCE, 8. f., d^faut d'exp^rieuce. — 

Exp^ientziaric gabetasuna, Maki gabe^ 

taswia^ Makia ez duena. 
iNEXPigRiMBNT^, ^E, adj., saus experience. 

-^Expirienlziaric gabea^ oUneza, Ma^z- 

kindua. 
Inexpiable, adj., qu*on ne peut expier. — 

EzingarbilH^f ezinchaHa, ezinpekoMay 

ehoMezgarria. 
Inexplicable, adj., qu'on ne peut expliquer. 

-- Ezinerrana J arpeztezgarria y ezal- 

dezgarria. 
Inexprimable , adj. , non exprimable. — 

Ezinerrana. 
Inexpugnable, adj., qui ne peut 6lre force. 

— EzinhurbildikLy ezinborlchatuai ezin- 
hartikij irarpatezgarria , irarpaizgar- 
ria. 

Inextinguible, adj., qu'on ne peut eteindre. 

— Ezinhila, hit ez ditakena. 
Inextricable, adj., qui ne peut etre dem^ie. 

Ezinbmrechxay ezinktartH^a, ezinberecia. 

Infaillible, adj., certaiu. — EzinfaUatHay 
manka ez ditakena. || Non faillible : Utsic 
eghiten ez duena^ utxik eghiien ez duena. 

Infailliblement, adv., immanquablemcnt. 

— Ezinfaltatuz , ezinmankaiuZy faltaric 
gabe, mankalu gabe. 

Infaisable, adj. , non faisable. ^Ezineghina, 

ecina. 
Infamant, ante, adj., qui porte infamie. — 

Infamokiy betzizturd, galozturdy laidoki. 
Infaxation, s. f., note d'infainie. — Infa- 

ineifuunay betziztasuna y gahztasunay 

latdotasuna* 
Ikfaxe, adj. et s., diffaine, indigne. — In- 

fameaj laidotarray belziztarra, galoz- 

tarra. 
INFAM19, s. f.^ iietrissure, action inf&me. — 

Infamiay infametasunay laidda, galotzay 

l^zizta. 



Infant, ante, s., titre des enfants putnes 
des rois d'Espagne, de Portugal et de Na- 
ples. Au masc. — Infantea, || Au Km. : 
Infania. 

Infanterie, s. f., fantassins.— Hotnezkilac. 
(En basque fran^ais on traduit au pluriel 
le mot fanlassins, et non au singulier le 
mot infanterie. En basque espagnol on 
traduit infanterie et au' singulier : Otn- 
taridia. 

Infanticide , s. m. , meurtrier d'enfant , 
meurtre d'enfant. — Auriltzatleay aur" 
hitzalleay aUrelleay seiiieralleay seiniU' 
zallea. 

Infatigable, adj., qu'on ne peut fatiguer.— 
EzinuatHay ezinekatikiy nekatezgarriaj 
unatezgarriay arikatezgarria. 

Infatigablement, adv., sans se lasser. — 
Ezinunaiukiy ezinekatukiy nekalezgar- 
rirdy unatezgarriroj arikatezgarrird. 

Infatuation, s. f., pretention excessive et 
ridicule. — Bdbaizkatasuna, 

Infatu£, tEy part., tropprevenuen sa favour. 
— Bdbatzkaiua. 

Infatuer, v. a. et p., trop prevenir en fa- 
vour. — Bdbaizkatzea. 

Inf^cond , DE , adj. , sterile. — Alferra , 
idorra , ugarUza , ugaribaghea , al- 
perra. 

Infi^condit^, 8. f., sterilite. — Alfertasunay 
idartasuna, alpertoiunay ngarribagheta- 
mna. 

Infect, te, adj., puant, corrompu.— (/«ain- 
duay urrindua. 

Infegt£, £e, part., qui a de la corruption. — 
VsalndiMLy urrindua, || Qui infecte : Kui- 
xakorra. 

Infecter, v. a., rendre infect. — I7«afn(- 
zedy urrinlzea. || Communiquer : Kut- 
xaizea. 

Infection, s. f., puanteur, corruption. — 
UrrinCj usatnay hirdGj phestia. \\ Commu- 
nication : ^utxila. 

Inf£r£, ee, part., conclu. -- Bilgnraitlay 
berazgotiUiy andoretila. 

Inf£rer, v. a., conclure de. . . — Bilgnrat^ 
zea, b^razgolzeay ondoreizea, 

Inf£rieur, eure, adj. et subs., place au- 
dessous. — Azpikda, beheragokday 6^- 
g(iay biragda. 

Infi^rieurehent, adv., au-dessous. — AZ" 
pianj piany peany aphaliany biherian. 

Inferiority, s. f., rang inCerieur. — Bike' 
VQku^za^ azpUasunCg beragoniza. 



INF 



476 



INF 



Infernal, ale, adj. , d'enfer. — Infemalay 

infemuMa. || Pierre iafemale caustique : 

Arri'infernala. 
Infertile, adj., sterile au pr. et au fig. — 

Agorra, alferra, alperra, idorra. 
Infertility, s. f., st^rilili. — Agorlamnaj 

alfertasunay alpertasttna, idortasufM. 
Infester, v. a., piiler, incommoder. — Et- 

seratzea. 
Infeuill^, £e, adj., sans feuilles. — Osto- 

gabea. 
Infibulation, s. f., operation sur les femel- 

les pour einpftcher le coit. — Errestuna- 

kuntza, 
Infibdler, v. a., faire I'infibulation. — Er- 

restunatzea. 
Infid^le, adj., d^loyal. — Fedegabea^ kitz- 

gabea, fed€baghea,fedekarleza. \\ Inexact: 

Ez bardina, ez zueena. || Qui n'est pas 

dans la vraie religion : Infidela, infielay 

fedegabea, fedebagea. 
Infid^lement, adv., d'une mani^re infidile. 

— Infidelki, infielki, fedegabeki, fedeba- 

gheki. 
Infid^lit^, s. f., manque de fid^lit^. — In- 

fidelitatia, infieliiatia, fedegabetasuna , 

fedekarlezkird. 
Infiltrer (s'), y. p., passer dans les pores, 

pinetrer. — Sartzia. pasatzea. 
Infime, adj., dernier. — Azkena, (chipiena, 

chfUifnena. || Bas : Biherena, beina^ be^- 

rena. 
Infini, IE, adj. ets. m., sans commencement 

ni fin, k I'infini, sans homes. — Eremttga- 
. beOy (mdobaghea, bukabegkea, atzenba- 

ghea, asleric ez finitzeric ez dnen gaUza. 
Infiniment, adv., k Tinfini, sans homes et 

sans mesure. — Eremugabeki , bukabe- 

gherd, cmdobagherd, atzenbagherd. || Ex- 

tr^mement : Arras , hatnitz, soberakifiay 

gkeigeghiy ghetdiaro, gatuiiard. 
Infinite, s. f., quality infinie, grand nom- 

hre. — Ezingheiyagokda, 
Infirmatif, ive, adj., terme de palais, qui 

infirme, qui rend nul. — Indargabetzek^, 

indarbaghetzekHa. 
Infirme, adj. et s., malade, faible. — Eria, 

gaizkitua, ecindtXa, herbala, 
Infirmer, v. a., declarer nul, pal. — /ndar- 

gabetzea, indarbaghetzea. 
Infirmerie, s. f., lieu pour les malades. — 

Ospitaleay eriteghia, 
Infirmier, £re, s. , chef d'infirmerie. — 

Erizaina^ erizoi/a. 



I 



Infirmity, s. f«, maladie, faiblesse. — £dih 

dura, eritasunay eritarsunay errecelua, 

datnikty herbaUamna. 
Inflammable, adj., qui peul s*enflammer.— 

Kargarria, g&rgarriay rdigarriay pindar- 

garriay idogarria, 
Inflammateur, adj., qui enflamme.— I%ar- 

tasunay stkiMia, gdrtasunOy sOgaridea, 
^ pindartasuna, icida emaitenduena. 
Inflammation, adj.,^cret^ etardeurquisur- 

viennent aux parties du corps qui sont 

^chauff^es. — Inflamamneay sikmdigda. 

II Action de s'enflammer : Inflamatzea, 

sdumdigoizea, 
Inflammatoire, adj., qui enflamme. — h- 

flamagarriay silgarria, birogarria. 
Inflexibility ,. s. f., quality inflexible.— 

Tolese$tamna. || Qui ne se plie pas : Biur- 

reztasuna. 
Inflexible, adj., inexorable. — Ezinurri- 

kaldfMy gdgdray ezinunkitHa, ezinhmki' 

tua^ barkatzen ez dnena. || Qui ne plie 

point : Biurtzen ez denaj plegalzen, zu- 

flatezen ez dena. 
Inflexiblement, adv., d*une n>ani&re infle- 
xible. — EzinurrikaUukiy gdgdrki, ezin 

hunkituki. 
Inflexion, s. f., changement de ton dans h 

voix. — Bihurgumay plegura, tdeza, to- 

lezia. II Terme de grammaire : Ma^llezUa. 
Infliction^ s. f., condamnation iune peine . 

afflictive et corporelle. — Eripea, g^i- 

gday kdndanacioneaj k&ndenamend^. 
Infliger, v. a., imposer une peine. — fid> 

tigu bat ema^tiay kastigu bat emaUiaj 

phena bat ezartzea. 
Influence, s. f., vertu des astres; fig-,^^' 

tion d'une cause. — Podoriay eghinkam. 
Influencer, v. a.; aufig., faire usage de sou 

influence sur quelqn^nn. —Eghinkaritzea^ 
Influer, v. n., agir par influence.— J?S*w- 

karitzea. 
Information, s. f., action d'infonner ^ 

Arghiduray infarmacwneay informad^j 

billakindea, 
Informe, adj., non conforme, imparfait. - 
• Eragabea, erabagheay formagabea. 
Inform^, ^e, s. m. el part., pal. — Arghi- 

tuay yakifMy jakinay informaiitay adiera • 

z6a. * 

Informer, v. a. , n. et p., avertir. — Yah- 

nazteay jakinazteOy adieraztea, i»{^' 

matzea. || Faire une enqufite : ArgM^^i 

billakintzea. 



ING 



— 477 — 



INI 



Infortune, s. f., malheur. — D^akabeta- 
suna, ddctgabetasuna, fortunabaghetasu- 
na, ddakabea, zdrigaiztda, zdrigachtiia. 
Infortun6, £e, adj., malheureux. — D6a- 
gabekda , doakabekikay fortunagabekda , 
zdrigatztokday zdrigactok^. 
Infracteur, s. m., qui a enfreint. -r- Aus- 

lea, zatitzalka. 
Infraction, s. f., transgression. — AUstc^ 

suna, zatitasuna. 
Infructueusement, adv., sans profit. —Pro- 
betchuricgabe, frutuezkird, eretnalztiez' 
kir6. 
Infructueux, euse, adj., sans fruit. — Pro- 
betchugabekda , frutngabekdaj eremalt- 
ziera. 
Ixfus, use, adj., donn^ par la nature. — 

Barrisuria. 
Lnfuser, v. a.,fairetreraper.— Tr^wipazt^a. 
Infusible, adj., qu'on ne peut fondre. — 

Ezinurti^a. 
Infusion, s. f., action d'infuser. — Trempa- 

kuntza. 
Ingambe, adj., dispos, faroilier. — Zalua, 

osasunian. 
Ing^nier (s*), v. p., tAcher de trouver dans 
son esprit quelque moyen de r^ussir. — 
Ciadiztea, ciadiz arkitzea, antzosea. 
Ing^nieur, s. m., qui invenle, trace et con- 
duit des fortifications, desponts, des chaus- 
s^es, etc. — InghiOadorea. 
Ing^nieusement, adv., d'une raanifere ing6- 
meuse.— Ant zoskiytnainatxuki, ciadiz ki, 
ciaditirOy ciadilsurd. 
Iiwenieux, euse, adj., quiaTesprit d'inven- 
tion, qui est fait ou trouv6 avec esprit. — 
Inghina, anti^osa, matnatxHa, ciaditiay 
ciadiisua. 
IngiSnu, ue, adj., naif. — iVatttrala, bakuna, 

tolezgabea, tokzbaghea. 
Ingenuity, s. f., naivete. — Naiuraltasuna, 
bakundeuj tolezgabetasunay tolezbaghe- 
dea. 
Ing^nument, adv., naivement. ^Naturalkty 

bakunkirdy tolezgaberOj tolezbaghero. 
iNGiRER(s'), v. p., s'enlreraettre i tort. — 
Artetzeay bitartetzea^sarartetzeay sartzea. 
Ingrat, ate, adj. et s., sans reconnaissance. 
— Ingrata, eskergabea, ezagutzagabea^ 
ikustaiegabea. \\ Terrain, metier ingrat, 
sterile, infructueux : Ingrata, ezemaguria. 
Ingratitude, s. f., manque de reconnais- 
sance. — Eskerghea , eskerbeltza , eza- 
gutzgabetasum, eskergabeiasum. 



Ingouvernable, adj., qui ne peut £tre gou- 

vern^. —Ezingobernatita, erondezgarria, 

gubernezgarria. 
Ingredient, s. ra., partie d'un mdlangc. — 

Nahastnra baten phartea, 
Ingu^rissable, adj., incurable. — Ezinsen" 

datda, 
Inhabile, adj. , incapable. — Gayeza, ce- 

gayay cintzo^a, eztrebea^ entreghezay 

ecindiUi. 
iNHABiLETig, s. f., incapacity. — Gayezia- 

tasunay cegakaytasuna, cinizoSztasunay 

etUregheziasuna. 
Inhabitable, adj., non habitable. — Bid- 

tezgarriay ezinegongarria. 
Inhabit£, £e, adj., que personne n'habite. 

— Bicitezd. 

Inhabitude, s. f., defautd'habitude.— irxaf- 

yaricgabetasufM. 
Inherence, s. f., etat inherent. — Elkar- 

yuntay ichekadea. 
Inherent, te, adj., joint par nature. — El- 

karyuniattMy ichekana, 
Inhiber, v. a., d^fendre, prohiber. — D^be- 

katzea, eragotzea, esendatzea. 
Inhibition, s. f., terme de prat., d^ense, 

prohibition. — Dibekda, eragoa, esendCy 

defentsa. 
Inhospitalier, £re, adj., non hospitalier. — 

Ostatuezemaileay ostatezmallea. 
Inhospitalit£, s. f., d^faut d'bospitalit^. — 

Ostatuezmatea, ostatezmatea, 
Inhumain, aine, adj. et s., cruel, dur. — 

Umanezay umano ez dena. 
Inhumainement, adv., avec inhumanite. — 

UmanezkirOy utnanotatericgabe. 
Inhumanity, s. f., cruaute, durete. — Uma- 

notasunic gabetasuna. 
Inhumation , s. f. , action d'inhumer. — 

Eliortzkuntza. 
Inhumer, v. a., enterrer un mort. — Ehortz- 

tea. 
Inimaginable, adj., qui passe Firoagination. 

— Ezinpensatda, izpiriiu baino goragday 
ezinasmatJUa. 

Inimitable, adj., qui ne peut fitre imit6. — 
Imita^zgarriay ezinimitatikiy bezaghiiz- 
garria, beztera^zgarria. 

Inimiti^, s. f., haine , aversion. — /jforia, 
herray exatgda, etxaUasnnay hudigday 
areriotasimay gorotday ehia, ehea, \\ Aver- 
sion : Igwntzay hastiadea, galtzezdea. 

Inintelligible, adj., incomprehensible. — 
EzinaditHia i adiezgarriay aditecina. 



INN 



— 178 — 



INQ 



Inique, adj., injuste, sans equit6. ~ GaiN 

zakina, gaiztaghirda. 
Iniquevent, adv., d'une mani^re inique. — 

Galtzakinki, gatztakiroy ddngard. 
Iniquity, s. f., injustice, mechancete. — 

Gaiztakeria , izigarrikeria. || Peche : 

Bekatila. 
Initial, ale, adj., qui commence. — Asie^ 

rakda. 
Initiation, s. f., action dMnitier. — Yakin- 

tasuna, segretu batian sarkuniza. 
Initiative, s. f., liberie de commencer. — 

Asteko Ubertatia. 
Initio, £e, subs, et adj., qui est initio. — 

Yakinaj ikhasL || Admis : SarlHa. 
Initier, v. a., admettre k la participation de 

certaines ceremonies secretes. — Segretu 

batian sarraztea. 
Injecter, v. a., iutroduire un liquide.— Cir- 

rizlatzia. 
Injecteur, trice,, adj., instrument qui in- 

jecte. — Cirrizta. \\ Celui qui injecte : 

Cirriztalzallea. 
Injection, s. f., action d'injecter. — Cir- 

riztadea. 
Injonction, s. f., commandement. — Ma- 

naMendilay manila. 
Injure, s. f., insulte, outrage. — Eskarniday 

laidda, tiuftiria, inyurUkiy tratna, betzi- 

gda, erasoay akapilla. 
Injurier, v. a., dire des injures. — Eskar- 

nidtzeay latdoztalzeay iraintzea, betzU- 

zeay induriatzeay inyuriatzea, erasotzea, 

akopillatzea. 
Injurieusement , adv., avec outrage. — Es- 

karnidkiy laidoki, iratnkiy irainez, bet-- 

zikiy betzigoz, indurikiy inynriaskiy bet- 

zigotsnrdy erasoki, akopiUaki. 
Injurieux, else, adj., d*uneroani6re inju- 

rieuse. — Eskamiotxila , laidotxHM^ in- 

duritsiUiy inyuriolvHay iraintsday betzi- 

gotsiMy erasotXHa, akopillatxHa. 
Injuste, adj., contraire k la justice. — /n- 

yustUn, ekardoyezay zucen-kontrakda. 
lNJusTEifENT,adv., d*une roaniere injuste. — 

Ynyuslukiy ekardoyezkird y ezekardoi^ 

kird. 
Injustice, s. f., action injuste. — Inyusti- 

day ekardoibaghea. 
Innavigable^ adj., non navigable. — Ugarez^ 

garria, ufjarotezgarria, ugaroMm. 
Inn^, i£e, adj., n6 avec nous. — Gurekin 

sartHay gurekin elhorria, gurekin ekar^ 

ruty berezkdn. 



Innocemment, adv., avec innocence. — Aio- 
cenkiy gattzicgabekiy bilaztez^ gaitzibc- 
gherd. 

Innocence, s. f., ^lat de celui qui est inno- 
cent. — Inocenlcia. || Trop grande am- 
plicite : Gatzotasuna, zdzdkeriOy UUUh 
suna. 

Innocent, ente, adj., non coupable.^/jio- 
centa, faltagabeay gattzicbaghea. || Saos 
malice : GatzSa, zdzday Ul^a. 

InnoIibrable, aciy., qu'on ne peut nombrer. 

— Lehery ezink&ndaiHay kdntaizgarria, 
kdnta^dnay cembaiecina. 

iNNOMMig, tEy adj., sans nom. — Iceni^ahe, 

icenicgabea, 
iNNOVATkuR, s. m., cclui qui ioiiove. — Ber- 

ritzallea. 
Innovation, s. f., action d'innover. — Ber- 
. rikvntzay berritasuna. 
Innover, v. a., induire de nouveautes. — 

Berritzea. 
Inobservation, s. f., inobservance, inex^co- 

tion. — Seghitzen ez dena, beghiratzen 

ez denGy eghiten ez dena. || Inadver- 

tance : Ustegabekda. 
iNoccuPife, tEy adj., non occupy, vacant. — 

Utxa. II Sans travail : Lanicgabeay langa- 

bea. 
Inoculation, s. f., communication artificielle 

d'un virus. — Chertiia. 
Inoguler, v. a., communiquer le virus, mii* 

— Chertaizea. 

Inodore, adj., sans odeur. — Vsatngabe^y 

usaingabekda. 
Inondation, s. f., action d*inonder.— CJfl/- 

dea. 
Inonder, v. a., submerger. — Uhaldeizea* 
iNOPiNjg, tEy adj., impr^vu. — Ustegabek6a, 
Inopinement; adv., d*une mani^re inopioee. 

— Ustegabekiy ustegabeany ohartgabean, 
Inorganique, adj., non organist. '—Orga- 

nizatugabea. 

Inoui, IE, adj., tel qu'on n*a jamais rien ooi 
de semblable. — Ezaditiiay adittUztam, 
enzuneza. 

Inquiet, i^TE, adj., qui a de Tinquietade, 
tourmenie sans repos. — /ntte/a, kecMa, 
batziatuay grinatua. Turbulent : fie- 
kalts^ay kejaltsilay ghelkaUsda. fl S^di- 
tieux : Ezinegonay ghelkaitzay naskari&j 
iskambillariay s^minlxiAay biahozkatxua, 

iNQUifiTANT, ANTE, adj., qui inquictc. — /»' 
kietantay grinagarriay kechagarrid} W- 
ziakirdy kejakUrd^ asabhgarrin. 



INS 



— 479 — 



INS 



Inqui^ter, v. a. el p., rendre inquiet. — 
Inkietaztia, kechaztiaj batziaztea, gri^ 
naztea. || Devenir inquiet : Inkietatzea, 
kechalzea, batzialzeay grinatzea. 

Inquietude, s. f . , trouble, agitation. — 
Grina, inkietamendua, kechaduray kdro- 
midGy g&rrotHa, irakidura, hughigda, 
hudigda. || pi., petites douleurs : Kechon 
kttndea, (Amcetchtia. Q Inquietude va- 
gue, confuse : Naspilla. 

Inquisiteur^ s. m., juge de Tlnquisition. — 
Fedezatnay fedezaya. || Regard : Bdratze- 
billaria, sdabillaria. || Discours, etc. : 
Solasbillaria. 

iNQUisinoN, 8. f., enquftte, tribunal eccl£- 
siBsiiqfie.'FedaUzleteghia, inkisicUmia. || 
Prison eccl^iastique : Fedazayen batunea. 

bsAisissABLE, adj., qu'on ne peut saisir. — 
EzinaichematM, ecinharttla, ezinldlua, 

Insalubre, adj., malsain. --Osasun kdntra. 

Insalubrity, 6. f., qualite insalubre. — Osa- 
snn kontrakila. 

Insatiable, adj., qu'on ne peut rassasier.— 
Ezinasea, ase^zgarria, ase^citki. 

Inscription, s. f., action d'inscrire. — hki- 
roialliki. tl Ce qu*on grave sur cuivre, 
marbre, etc. : Bernuzta. 

Inscribe, v. a., ^crire sur. . . . — Izkiro- 
tallutzea. || Graver : Bernnztatzea. 

Inscrutable , adj. , impenetrable, qui ne 
peut etre confu par I'esprit humain. — 
EzinezaUlila, bamezgarria, billakindez- 
garria, ezinasmaliUi. 

Insecte, s. et adj., petit animal articule. — 
Arbiskd, mamutcha, fnarmaliia. 

Insens£, £e, adj. et si, fou, qui n' est pas 
conforme k la raisoii. — Errda , e/T«a, 
eraHciay eraHcitday bUrujaUcfay z6r6a. 

Insensibility, s. f , defaut de sensibilite. — 
Sorrerd, kordebaghetasunay bihotzgabe- 
tasuna, sorrhayotasuna. 

Insensible, adj. ets., non sensible k la vue. 

* — Ekinikhusia y ezinapercebitva, || Au 

toucher : Ezinhunkitda. \\ Au fig. : Sarray 

kordebagheay bihotzgdgorra , ezinhunki- 

^tto, sorrhayday narreratxua, 

Insensiblement, adv., peu k pen. — Etneki 
^fneki,pichkakapichkaka,bidadiezgarriro. 

Inseparable, adj. et s., non separable. — 
Ezinutziay udtednay ucitezgarria, ezin- 
feparatila. 

Ins^parablement, adv., d'uneroaniere inse- 
parable. — Ezinseparatuki , ucitocinezy 
ezinutziz, tnitezgarrird. 



iNsigRER, V. a. , mettre parmi. — Bzartzeay 
sarraztetzea. 

Insertion, s. f. , action d'inserer. — Esar-- 
kuntza, sarrartea. 

Insidieusement, adv., par surprise. — Uste- 
gabeaUy celaidz, celatezkirdy amarrut- 
xuki. 

Insidieux, euse, adj., qui tend d surprendre. 
— Ustegabckaria, celatariay amarrutxiia. 

Insigne, adj. , signaie, notable. — Ddagar- 
raya. \\ Remarquable : Ikusgarriay betra- 
garria, || Marque que Ton porte pour etre 
distingue d*avec les autres. —Ddakurtza. 

Insignifiance, s. f., etat insignifiant.~D^- 
seztasuna. 

Insignifiant, ante, adj., quine signifie rien, 
sans caractere. — Deusezbat. 

Insinuant, ante, adj., qui s'insinue. — Sar- 
korra , narlzaxlia. || Qui fait partager sa 
pensee : Adieraztzaxlea, adiarazizal- 
lea. 

Insinuation, s. f., action d'insinuer, d'inlro- 
duire. — Sarkoriasuna. \\ Faire compren- 
dre : Adieraztasuna. 

Insinuer, v. a. et pr., introduire, euregis- 
trer. — Bururatzea, sinetxaraztea, sart- 
ziOy sarraztiay adieraztiay adiaraztia. 

Insipide, adj., sans goilt. — Leld, IdUkiy 
ghezd, ati/a, gazd. 

Insipidevent, adv., d'une maniere insipide. 
•— LeldrOy leldkiy I6l6kiy Idldkiro, ghe- 
zakiy ghezdkiroy aUlaki, aHlarkirdy ga- 
zdkiy gazdkird. 

Insipidity, s. f., qualite insipide. — LeUta- 
suna, Idldiasunay ghezdtasunay adiato- * 
8una, gazdtasuna. 

Insister, v. n., insislance. — Lekintzea. 

Insogiable, adj., avec qui on ne peut vivre. 
— Lagnnezgarriay lagundezgarriay i7- 
kartez garria. 

Insolation, s. f., terme de chimie, exposi- 
tion au soleil des matieres contenues dans 
un vaisseau. — Iguzkiztadea. 

Insolemvent, adv., avec insolence. — iiti- 
sartkiy ozarkiy insolmtkiy lekmiiroy ahal- 
kegabeki. 

Insolence, s. f. , eflronterie. — Aikarike-' 
ria, ozarkeria, insolentkeriay ahalkegabe- 
tasuna. \\ Injure : Erasod, akopilla. \\ Fierte 
arrogante : Larderia, arrotasunUy fdkay 
anlmtea. || line chose etrange, inaccoutu- 
mee : OUezkim. || Devei^ondee, deshon- 
nete : Laldotasuna, lizuntasunay likitX" 
tasuna, deslotsdy desloisaPra, 



INS 



— 480 — 



INS 



Insolent, ente, adj. el s., effront*. — Au- 
sarta, ozarra, insoknta, akalkegabea. \\ 
Injurieux : Erasotxiijf akopillaria, || Ar- 
rogant : Larderitxila. || Qui faitune chose 
Strange, inaccoutum^e : OitezkitxikL. || 
D6vergond6, ddshonnite : LatdotxHa, li- 
zuna^ likitxa, deslotsatiaf ahalkegdbea, 
lotsabaghea. 

Insoler, v. a., exposer au soleil. — Ignz- 
kiztatzea. 

Insoluble, adj., qui ne peut Stre fondu. — 
EzinurtiUi. || Qui ne peut ^tre expliqu^ : 
Ezinerrana. 

Insolvable, adj., qui ne peut payer. — So- 
rezinpagaliia. 

Insomme, s. f., privation de sommeil. — 
Ldeskasa. 

Insouciance, s. f., etat de Tinsouciant. — 
EzacfwUasuna. 

Insouciant, ante, adj., qui ne se soucie de 
rieu/ — Ezacholatiki. 

Insoumis, ise, adj., non soumis. — Cebaitla 
' ez dena, \\ Qui n*adinet pas, qui n'est pas 
consent : Eskuperatu ez dena, || Qui n'est 
point vaincu : Bmzuttla ez dena. 

Insoutenable, adj., non soutenable. — Ezin- 

supartatikky ezinalchikiaj ezinsustengattla. 

' Inspegter, v. a., faire I'inspection. — BH^i- 

fikatzea^ espetatzea, betratzea, beghirat^ 

zea^ ikustea. 

Inspecteur, s. m., qui a inspection. — B^- 
rifikalzatlea, espeturra, behalzallea^ bet- 
ratzalleaj beghiraizallea^ ikuslea. 

Inspection, s. f., action d'examiner. — B^- 
rifikacionea^ espekcionea, behakuntzay 
beghirakunlza. || Division sous la surveil- 
lance d*un inspecteur : Espekcionea. 

Inspirateur, trice, adj., qui inspire. — 
Gdgdatzaika, gdgarghidatzalleay bihotZ" 
mughitzalleaf bururatzaUea^ gdgarghit- 
zallea. 

Inspiration, s. f., action d'inspirer. — Has- 
perena, hatxperena. || Conseil : Bitzarra, 
esondea. \\ Suggestion : Gdgdakida^ g6- 
garghia^ bihoizmughida. 

Inspirer, v. a. , respirer. — Hasperatzea^ 
hatxperatzea, hatx hartzea. || Sugg^rer : 
Odgdakidatzea^ gogarghilzea^ biholzmu- 
ghitzea, bururatzea. || Conseiller : Bit- 
zarlzeUy esonizea. 

Instability , s. f., defaut de stability. — 
Ezinirauna^ irafipeneza, iraundeza. 

Instable, adj., qui n'a point de stability. — 
Eziraukorra, eziraukaya. 



Installation, s. f., action d'installer. — 
Sartzedy sarrerazda. 

Installer, v. a. et pr., metlre en posses- 
sion. — Ezarlzea, sarrerazoizea. 

Instamment , adv. , avec instance. — 
Othottzkaj kkindez, eragokiz. 

Instance, ^dj., sollicitation pressante. — 
Othoitzay kkindeaj eragokia. 

Instant, ante, adj., pressant. — Presa/ufl, 
beharra. || s. m., moment : Mementua, 
ichlanta, liparray ergaya^ istanlea, y adv., 
k I'in^tant, k Fheure ni^me : Bertan y Jru- 
cAian, ichlatU beriaUf sost, sUpUuro^ sot- 
taghirOj bat batean, ordu beredn. y Dans 
un instant : Mement 6cU, ichtampaty lipar 
baty ergay balen biirvan. 

Instantane, tEy adj., qui dure ud instant 

— Ichtantian^ bertan, berehalay imianie- 
kday sHipitoki. 

Instantaneit^, s. f., existence d*un moment 

— MementutasunQj ichtantasuna. 
Instant AN^MENT, adv., sur Tbeure, sans de- 

lai. — Bertany berehah, stlpUoki. 

Instar (a lM, adv., k la mani^re.— Bfzala^ 
manerazy maneretan'y bezalakda. 

Instigateur, trice, s., qui incite. — Nar- 
ritzarriay akullatariay sHrikataria, $uri- 
katzatka, zirikatzaleay sUbermelzalka, 
zirikatzailea , sAbermatzatkay eraghU- 
zatka, esportzailea. 

Instigation, s. f., suggestion. - Zirikamen- 
duay narritzamenduay sdbermea, zirika" 
durOy eraghidura, esporlzay narritza, 
akulkiy sUkarria. 

Instiguer, v. a., exciter a. . . . — Zirikatzea, 
narritzeay akuUatatzeay surikaizeoy sA- 
bermetzeay eraghitzeay esportzeay aM- 
latzeay sAkarritzea. 

Instinct, s. m., sentiment naturel desani- 
maux. — Usma, asmikiy gOgakidaria. 

InstitujS , £e , part. , ^tabli. — Ezarria, 
emanay bitezartuay bitezarria. 

Instituer, v. a., ilahlir. — Ezartzeayemo- 
teay bitezartzea. || Nommer : Icmdatzea, 

Instituteur, trice, s., qui institue. — 
Ezartzaikay emaika, bitezarka. || Pr^- 
cepteur : Erreyenta, maestro, \\ Institu- 
trice, qui enseignc les pr^ceptes : Maestro, 

Institution, s. f., action d'instituer. — jBi- 
tezardea. || Action d'eduquer : Eskck , 
kdleiyuay dakireghia, irakasdea. 

Instructeur, s. m.,quiin8truit-/faihufeo. 

Instructif, ive, adj., qui instruit. — Inh 
kasgarria, eskolagarria. 



INS 



— 481 — 



INT. 



Instruction, s. f., action dMnstruire. — Ira- 
kaskuntzeay eskola^ irakasdea. || Savoir : 
Yakiialea. || pL, ordres : Manamenddac. 
Sans instruction, qui ne sait ni lire ni 
dcrire : Eskolagabeay jakineza. 
Instruire, v. a., enseigner. — Erakastea, 
eskolaizia. || Informer : Yakinaztia. || 
S'infonner : Arghiizea. 
Instruit, ite, adj. , qui a du savoir. — Fa- 
kinsuna , ikasia , %raka$ia. || Eclairi : 
Arghitua. Q Inform^, pr^venu : Yukina, 
prebenitik^. 
brsTRUMENT, s. HI., outil (instruments Iran- 
chants). — Arma'^, |j Outils qui nesontpas 
tranchants (pour les ouvriers ou le labou- 
rage) : ApareilluaCj tresnac^ lanabezac, 
lankayac. || Machine harmonieuse : Inch^ 
trumenta. 
Insu (a l'), sans qu'on le sache. — Ichilic, 

garderiCj yakingabean. 
Insubordination, s. f., d^faut de subordina- 
tion. — D^sobedientciaj ezobediencia. 
iNSUBORDONNjg, EE, adj., Rou subordouu^. — 

lUsobedienla. ezobedienta. 
Insuffisamment, adv. , avec iusuflisance. — 
Ez askij eskaski^ laburskiy giUichkd, gut- 
chichd. 
Insuffisamce, s. f., manque de suffisance, 
incapacity. — Eskastasuna ^ dayezkia ^ 
gayezkia. 
Insuffisant, ANTE, adj., qui ne sufBt pas. — 

Eskasa^ laburra, zobera doy^ ez aski. 
Insulaire, adj. et s., habitant d'une Ue. — 
Ugatetarra, ugartedrrQj urbiiartedrra. 
Insultant, ante, adj., qui insulte. — Eras* 
fcorra, akopillaria, eskamidkorraf latdo- 
korra^ indurikorraj inyuridsay irain- 
korray betzigarraj lizkarra. 
Insulte, s. f., injure. — Erasda^ aJroptlta, 
eskamiday laidday induriay inyuriday 
iraina, betzigdGy lizkardea. 
Insultir, v. a. et n., faire insulte, attaquer. 
— Erasoizeay dkopillalzeay eskarnidtzea^ 
laidozlatzea, iraintzeay betzUzeay indu- 
riatzeay inyuriatzea, Hzkartzea. 
Insupportable, adj., qu'on ne pent suppor- 
ter. — Unagarria. || Haissad>le, detesta- 
ble : Igmngarria. 
Insupportablement , adv., d'une mani^re 
insupportable. — Unagarriki, || D*une 
mani^re qui fait hair, detester : Iguingar- 
Tiki. 
iNsuRGfi, £e, adj. etpart., qui est en r^volte. 
— ErrebikUany errebiUltatHay altchatiAa. 



Insurger (s*), v. pr., se soulever centre. — 

ErrebAeltazia, altchatzia. 
Insurmontable, adj., non surmontable. — 

Eziniraganay ezingarrattiki. 
Insurrection, s. f., soulftvement. — Erre- 

bielta. 
Insurrectionnel, le, adj., quitient de Tin- 

surrection. — Erreb^ltakAa. 
Intact, agte, adj., auquel on n*a pas tou- 

chi. — UnkilngabeGy ostla, osCay unkilU" 

gabia. 
Intarissable, adj.^ qu'on ne pent tarir. — 

EziiMgortda, agortezgarriOy ledrtedna. 
Integral, ale, adj., probe. — Parkidaria. 
Int^graleuent, adv., avec probite. — Par- 

kidariki. || ComfXhtemeni iKabalkiyOsoki. 

I Justement : Ydstuki , zucenki, ekar- 
dayki. 

Int&gre, s., probe. — ParkidaritxiMy par- 

kidaya. \\ Complet : Kabaldy osda || Juste : 

Yiktua, ekardoy array zucena. 
Int£grit£, s. f., etat d'un tout complet. — 

Kabaldea. || Probitd : Parkiday parkidot" 

dea. II Justice : YMiciay ekardoyay zucen- 

tasuna. 
Intellect, s. m., entendement. — CentzHa, 

cerUzufMy bidadia^ adimendiia. 
Intellectif, ive, adj., qui appartient ^Ten- 

tendement. — CerUzudrra, adialduna. 
Intellection, s. f., action de comprendre. 

— Adia, aditzay adiera^ gosarta. 
Intellectuel , LE, adj., de I'intellect. — 

Adimeniarray gosarkiarra. 
Intellegtuellement, adv., d'une mani^re 

intellectuelle. — AdimenduZy admentuz, 

sentsukiy adieraz, gosartaz. 
Intelligemment, adv., d'une mani^re intel- 

ligente. — Sentsuki, adierard, gosartdro. 
Intelligence, s. f., perfection netteet facile. 

— Adimendilay hedaduray adiera, gosarta. 

II Bon accord, accord secret : Ekipea. || 
Substance spirituelle : Megapea, 

Intelligent, ente^ adj., quicomprend faci- 
lement. — Ernea, erniay aditzalleay go- 
sartiarra. \\ Savant : Yakinsunay ikasia, 
iraka&iay eskola handikfki, jakina. 

Intelligible, adj., facile k comprendre. — 
Adigarriay k6mprmigarriay adikisuna. 

Intelligiblement, adv., d'une mani^re intel- 
ligible. — Adigarriki, serUsukiy adieraro. 

Intemperance, s. f., vice oppose k la tem- 
perance. — Barratjadura , soriestasuna. 

Intemperant, ante, adj. et s. m., qui n'est 
pas tempdrant. — Sariesa. 



INT 



184 — 



INT 



iNTEMP^Rf, tKy adj., d^r^gl^. •— Barraya- 

tda, sorietxua. 
Intemp^rie, s. f. , d^r^gleroent dans Fair, 

etc. — D^rdGj desghirda, gozatattzOj 

desaraiidea. 
Intempestif, ivE, adj., contre-temps. — 

Saso^n iorUrakAay erabaghea, mugaiz- 

tarra. 
Imtendance^ 8. f., administration.— Eifcaf la, 

benaita. 
Intendant, s. m., administrateur. — Ekai- 

iariOy benattaria. 
Intense, adj., grand. -iTaytd/. I Epais :L6di, 
II Vif : Btzta. || Fort : Azkar^ azkarra. 
Intensity, s. f., d gr^ de grandeur.— Han-- 

dUamna, \\ Degr^ d'^paisseur : LddUa-- 

suna. II Degr^ de vivacity : Bizilaswio. \\ 

Degr^ de force : Azkartasuna. 
IntenteRj v. a., faire un proems. — Auzi" 

taizia. 
Intention, s. f., volont^. — Chedea^ gogda^ 

intentcionea. 
Intentionn^, tEy adj., qui a une intention. 

Chedeatda^ gogdaliiay intentciofMttia, 
Intergalaire, adj., quiestins^r^ ouajout^. 

— BarnekiXa^ artekAa^ emendakda. 
Intercaler, v. a., insurer. — Arlekatzea, 

ibinartetzea, artian, ezartzea, bame(zeay 

emendatzia. 
Interc^der, v. n., prier pour quelqu*un. — 

Othotztea, ararteko yartzea. || Enlremel- 

tre : Artel zea, arartetzea, bitarietzeay 

sarartelzea. 
Intercepter, v. a., arriter par surprise. — 

Baratzea, alzartetzea. 
Interception, s. f., action d'intercepter. — 

BarakurUza, 
Intercesseur , s. m. , qui intercede. — 

Othottzallea, othMzla%lea,galdetzellea. || 

Entremetteur : Artekda, bitartekda, arar- 

tekda, entrebitarfezalleaf bilatiezallea. 
Intercession, s. f., action d*entremise. — 

Arartedeaj bitartedea, ariekoiamna, arar- 

tekdtasuna. jj Act. d'interceder : OtfwUza, 

galdea. 
Interdiction, s. f. , action d'interdire. — 

Debekua. 
Interdire, v. a., prohiber. — Debekatzea, 

interditzea. \\ D^concerter : Harrilzea , 

balditza. 
Interdit, ite, part, et adj., trouble, 6tonn^, 

deconcerte. — Arritua. \\ En pariant d'un 

ecclisiastique k qui I'exercice des ordres 

sacr^sest d^fendu : Ekerritic khendiUx. 



Inti^ressant, ante, adj., qui int^resse.— 

Int^resanta. 
Interess^, tEy part., qui a int^r^t, qui aun 

inl(^r6t. — Intresaida, yaramanay mkar- 

ritHa, sarrerasda. 
Interesser, v. a. et pr., donner, prendre 

int^r^t. — Itresatzea^ yaramanizea^ on- 

karritzea, sarrerazlea. 
iNTjgRfiT, s. m., ce qui iinporte, profit — 

Inlresa^ int^esay c^fmki, profeUia, tra- 

bacia^ ankaria. 
Inti^rieur, adj. et s. m., qui est au dedans. 

— Barnea, barrengda, bdrrukda^ bama- 
k6a. jjDel'intdrieur : BdrnetiCy barrengolic, 

Int^rieurement, adv., au dedans. — Bar- 
nedn, barrengord, bdrrukord, barrewnj 
barrAan. 

Intehligne, s. m., entre deux lignes.— 
MarrarieUy marrarlekda. 

Interlocuteur, s. m., persotinage de dialo- 
gue. — HUzarieghillea. 

Interlocution, s. f., jugement par IcqucI 
on interloque. — Hitzartea. 

Interlocctoire, s. et adj. II sc dit d'une 
sentence qui interloque. — HitzarUkda. 

Interloquer, v. a. et n., ordonner parjuge- 
ment Tinstruction d*une cause ; fig. , em- 
barrasser. — Hitzartetzea. 

Inteumede, 8. m., divertissement entre deiu 
actes. — Erdiartea. 

Intervediaire, adj. , qui est entre deux. — 
EntrebitartekAa, arartehki. 

Interminable, adj., qu'onne peut terminer. 
Ezinfinitila , ezinakatila, Ihtkatezgarria, 
aiiutezgarriay akabailUc ez duena. 

Intermittent, ente, adj. (fiAvre), qui dis- 
continue et reprend par intervalle. — tfrf- 
gattza. 

Interne , adj. , au dedans. — Bamek^y 
barrenekila. 

Interne, ee, part., envoyearintirieur. — 

Barnatt\ay barrentiAay barrui^. 
Interner, v. a.,envoyerirint6rieur.— Bflr- 

natzea, barrentzea, barrutzea. 
Interpellation, s. f., action d*interpcller. 
' Galdekunizeaj detartea. 
Interpell^, tEj part., sommi de r^pondre. 

— GaldetHtay ({dfarftia, interrogcMa* 
Interpeller, v. a., sommer de r^pondre.- 

Galdetzea, deiartzea^ interrogatziaj Jfl'- 
dettea. 
iNTERPOsig, EE, part., pos£ entre deux, em- 
ployer Tautorit^, etc. — Parattlay tWwr- 
tHa, bitartet^. 



INT 



— 48S- 



INT 



Interposer, v. a., poser entre deux, em- 
ployer rautoritd^ etc. — Paralzea^ ibi- 
nartzea^ bitarteizea. 

Interposition, s. f., action d'interposer. — 
Par ar tea. 

Interpretation, s. f., explication. — Azal" 
deay arpelza^ arpetzea. 

InterprEte, s., celui qui rend les mots d'une 
lan^e par ceux d'une autre langue. --Adich 
razlea^ endeglatzaleaj iskidaleay ersiki- 
dalea^ azaldaUea, arpeztaria, arpeztallea. 

Interpret^, £e, part., traduit, expliqud. 

— Adiaratiiaj endegUUiki , azaUUa , ar- 
peztiki. n Fait interpr^t^ : Adieraztua , 
endeglaztua, adiaztua, azaUHa, arpeztiki. 

Interpreter, v. a., traduire. — Adiarat- 
zea, endeglatziaj azaltzeaj arpetzea. || 
Expliquer : AzaUzea^ arpetzea. || Faire 
interpreter : Adiaraztea^ endeglatzea, 
adiazteay azalztea, arpeztea. 

Interrogation, s. f. , question. — Galdea. 

Interrogatoire, s. m., question d*unjuge 
qui interroge, qui questionne. — Galde- 
kuntzaj galdetaldia, itanaldia. 

Interroger, v. a., questionner avec autorit^. 

— Galdetzea, itantzea, interrogatzea. 
Interrompre, t. a., faire discontinuer. — 

Ghelditzea, baratzea^ artaUstea. || Inter- 
rompre un discours : Ichilastiaj gheldiaz- 
tia. II Embrouiller : Nahastea. 

Interruption, s. f., action d'interrompre. — 
Gheldialdiaj artaustea. 

Intervalle, s. m., distance d'un lieu & un 
autre. — Arteka, aldartea, aindna, artia^ 
dichtantcia. || Moment ^coul^ : Buelta , 
ichtantay mementa, artea. 

Intervenant, ante, s. etadj., qui intervient. 

— Etorartekda. 

Intervemr, v. n., entrer dans une affaire, 

s'int^resser. — Sartzia , ethorraztia. \\ 

Subvenir : Hornitzia. 
Intervention, s. f., action d'intervenir. — 

Etorartea. 
Intervertir, v. a. , changer Tordre. — It- 

zuUzeay barraiUzea. || Embrouiller, m£- 

ler : Nahastea. 
Intestins, s. m. pL, boyaux. — Hertzea^ 

mord, estea^ ertzea. 
Intestinal, ale, adj., terme d'anat., qui 

appartient aux intestins. — ffertzetakday 

, estetakda, mdrdkHa. 

Intestine, adj., interieure, guerre civile. — 

BarnekAa, barnakda , barrukia. barren^ 
g6a. 



Intimation,'s. r., action d'intimer.—Ordena, 

fnanafnendtia, besartea, sarpeta. 
Intive, adj. et s., ami particulier. — - Chi- 

tezkoay adichkidia. || Qui tient de pr6s 

(int^r^t) : Barnekda^ mina. 
Intimement, adv., d*une inani^re intime. — 

ChitezkoZy adichkideki^ bihotzetic. 
Intimer, v. a., ordonner. — Ordenatzea^ 

manatzea^ besartzea, sarpetzea. 
Intimidation, s f., crainte. — Lotxa, bel- 

durra^ idaUura. 
IntividE, ee, part., rendu craintif. — Lot- 

xatikLj beldurttlaj icitda. 
Intimider, v. a., inspirer de la crainte. — 

Lotxatzid, beldurtzia, icitzea. 
IntimitE, s. f., liaison intime. — Adichki- 

detamnay bihotzurkadea. 
Intitulation, s. f., Finscription, le titre et 

le nom qu'on donne k un livre. — Icena^ 

gatcenda. 
Intitule, s. m. et part., titre d'un livre, d*un 

acte. — Irendatda, gaicendattki. 
Intituler, v. a., donner un titre k un livre. 

— Icmdatzeia, gatcendaizea. 
Intolerable, adj., qu'on ne pent tol^rer. — 

Ezinsuportatiiay eramezgarria, eramez- 

kisuna^ erampezgarriaj erampezkisuna. 
Intolerance, s. f., d^faut de tolerance. — 

EzinsuportHaj erameza, erampeza. 
Intolerant, ante, adj., qui n*est point to- 
lerant. — Ezimuportatzalka , eramezt- 

zallea, erampeztzallea. 
Intraduisible , adj. , non traduisible. — 

Ezinerrana^ ezinesplikatAa^ ezinirakur- 

tda, ezinitzulia. 
Intraitable, adj., qui n*est pas traitable. — 

Eskutezgarria y ezineskuratiia y ukitez- 

garria. 
IntrEpide, adj., qui affronte le danger. — 

Atrebittla, kdraiyosay beldurgabea^ bil- 

durbaghea, egotzia, lotxagabea. 
IntrEpidement, adv., d*une mani^re intri- 

pide. — Atrebitukiy k^^aiyoski, beldur- 

gaberic, bildubagherd, egotziktrd^ lotxa- 

gaberky kdratki. 
IntrEpiditE, s. f., fermete dans le p^ril. — 

Atrebitasuna, k&raiya, beldurgabetasunay 

bildurbagheay lolxagabea^ ^gotzikia. 
Intrigant, ante, adj. et s., qui se mfile d*in- 

trigues. — Naspiltzallea, kdtrambillaria, 

intriganta. 
Intrigue, s. f., pratique secrete pour reus- 

sir. — Naspiltza^ kdtrambilla, kdiram^ 

biltza, intriga. 



J 



INV 



— 484 — 



INV 



Intriguer, v. a., embarrasser ; v. n. et pr., 

faire des mingvLes.—Naspiltzea, kdtratn- 

biltzea, irUrigatzia. 
Intrinseque, adj., qui est en soi, viel. — 

Barnekddj birena^ barrukda, barrengda. 
iNTRiNSjgQUEtfENT, adv., d'une mani^re in- 

trins^ue. — Barnekdkiy bdrenkoki, bar- 

rukdkiybarrengoki. 
Introducteur, trice, s., celui qui intro- 

duit. — Sararielzallea, bamatzallea. 
Introduction, s. f., action d'introduire. — 

Sararteoj bamartea. 
Introduire, y. a., donner entree, faire en- 

trer. — Sarraztea^ barneizea. 
Introuvable, adj., qui ne pent se trouver. 

— Ezinalchemanaj ezinaizemana, ezinar- 

rapattla. 
Inusit^, £e, adj., qui n*est pas usit^. — - 

Ezusaliiay oitzakea, nsatua ez den gaUza. 
Inutile, adj., qui ne sert k rien. — AlferrijL^ 

ezdeusa^ gayeza, gaUzezOy kddenay inu- 

iila. 
Inutilevent, ad?., sans utiliti. — Alferki^ 

ezdeuskiy gayezkirOy gauzezkiro, ezdeHs- 

kirdy kidenderdy inulilkiy alferretan. 
Inutilite, s. f., non utile, chose inutile. — 

EzdeiisCy alfertasunay deusezgCay gayeztOy 

gaUzeztay kddendeay inutilla. 
Invalide, adj. et s., personne estropi^e. — 

EzindtMy emblattHay herbaldikiy elbarri- 

tiUi y tnakaldua. || Non valable : Ez dna^ 

ezin baleiyaliia. 
Invalidement, adv., sans validity. — Ezin- 

dukiy embtatkiy kerbalkiy elbarritukiy ^na- 

kalduki. 
Invalider, v. a., estropier. — Ezintzea y 

emblaitzeay kerbaltzeay elbarritzeay ma- 

kaltzea. || Rendre nul : Deusazteay ant- 

sazteay ez baleiyaztea. 
Invalidity, s. f., position d'une personne 

estropi^e. — Imbaliertasunay baliokatz- 

tasuruty baliogabetasuna. || Manque de va- 

lidite : DeUsaztasunay aUtsaztasunay ezin 

baleiyatu den gaUza. 
Invariable, adj., qui ne varie point. — 

EzinkambiatHay ezinaldagarriay aldaez- 

garriay ezimudatiJ^. 
Inv'arublement, adv. , d*une maniire inva- 
riable. -• Ezinkambiatukiy ezinaUagar- 

riiukiy aldaezgarrikiy ezinmudaluku 
Invasion, s. f., incursion. — Erasday ako- 

pHltMy eraunsia. 
Invective, s. f., injure. — Suiazerrea, cs- 

karnio, lizkarra. 



Invectiver, v. a., dire des invectives. — 

Suiazerretzea y lizkartzeay eskamiatzea. 
Invendable, adj. , qu'on ne peut vendre. — 

Ezimalduay MlduiciMy salduizgarria, 
Invendd, ue, adj., qui n'est pas vendu. — 

Ez saMfki, saUtugabeay sMubaghea, 
Inventaire, s. m., ^tat de biens, etc. — 

Ekidora, 
Inventer, v. a., trouver par son iinagini- 

tion. — Phenlxatzeay gdgdratzeay amat- 

zeay idirettea. 
Inventeur, trice, s., qui invente. — Phini- 

xatzatleay gdgdraizallea y asmatzuXkHy 

Miretzailea , sortakitzaUea , wrtakiia- 

ria. 
Inventif, rvE, adj., qui a leg^nie, le talent 

d'inventer. —G6g&rakorray phentxakorray 

asmalxHay idiretxtlay sartakitx^. 
Invention, s. f., action d'inventer, chose 

suppos^e. — Phentxamendua , gdg&rth 

menduGy asmilay MireUasunay torta- 

kita. 
Inventorier, v. a., faire un inventaire. — 

Ekidoratzea. 
Inversable, adj., qui ne peut verser. - 

Ezinitzuliay ezinuzkailia. || Qui ne peat 

se r^pandre (du liquide) : Ezinichuria. 
Inverse, adj., dans un ordre renverse. — 

KdntrakHay ifrentzilay aurkia. 
Inversion, s. f. , transposition. — BegoUea^ 

beg&itza. 
Invertir, v. a. , transposer. — Begcitzea* 
Investigateur, trice, adj., qui cherche.- 

Billnizailleay billatzalleay biUakiniam, 

billakinlleay jakinkidaria, jakinkillea. 
Investigation, s. f., recherche exacte. — 

Billakindaj billakindeay billakuntza, jo- 

kinkindea. 
Investir, v. a., corner. — Inguratz&iy bi- 

ratzia. \\ Installer : Ezartzeay janctrnt- 

zea. 
Investissement, s. m., action de cemer. — 

Inguramendua y biramendua. R Action 

d*installer : Ezarkunizayjanciorea. 
Investiture, s. f., mise en possession. — 

Janciora. 
Inv£t£r£, £e, adj., mal enracin^.-ZaAorrfl, 

aspalditiUiy ancintUda. afndnolda. 
Inv£t£rer, v. n. et pr., s'enraciner, devenir 

vieux et difficile^ gu^rir. II ne se dit qoe 

des malades. — Zaharlzeay aspalditJ^} 

ancinatzeoy zabartzea. || Au fig., des vi^ 

ces et des mauvaises habitudes : Zahorl' 

zeGj ancinatzeOf aindnatzea. 



mo 



— 185 



IRR 



iNvmciBLE, adj., qu'on ne peut vaincre. — 
EzingarraUHuiy garraUezgarria , venzu- 
tezgarria, ezinberUzuttia. 

Invinciblement, adv., d*une maniire invin- 
cible. — EzingarraUuki , garraitezgar- 
rirdy venzutezgarrird, ezinbentzutuki. 

Inviolable, adj., qa*on ne viole pas.— AtSf- 
siezbedrra, ezinbortchaiiki. 

Inviolablement, adv., d'une maniftre invio- 
lable. — AHUiezbeirkiro , ezinbortcha- 
tuki. 

Invisible, ^j., qu'on ne peut voir. — Ezin 
ikhusia, ezagheria, ikusedn, ikusesgar- 
ria', ikusezkizuna. 

Invisiblement, adv., sans £tre vu. — Ikt^ 
seninez, ikusezgarriki, ikusezkizuneZj 
ezagherikif ihuezgarrird. 

Invitation, s. f. , action d'inviter. — Gom- 
bitasunay gombidHa. 

Inviter, v. a., prior d'assister, exciter &. . . 

— Gombidatzea. 

Invocation, s. f., action d'invoquer. — Ar- 

rendea, othoitzaf deia, dHya. 
Involontaire , adj., sans volont^. — Uste 

gabe^ nahi ez duelariCy naibaghea. 
Involontairement, adv., sans le vouloir. — 

Uste gabetan , nahigabez , nahibaghean, 

g^rabagany naieskird^ nahi gabean, 
Invoquer, v. a., appeler k son aide. — Ar- 

rentzea, arrendetzeay deitzea, otseghitea, 
' deiytzea. 
Invraisemblable, adj., non vraisemblable. 

— Itchuragabea, idurigabea, kdragabea. 
Invraisemblablement, adv. , d'une maniire 

invraisemblable. — Ilchuragabeki, iduri- 

gabeki, kdragabeki. 
Invraisemblance, s. f., d^faut devraisem- 

blance. — Itchuragabetasuna, idurigabe^ 

UfiunQf itchuragabekda , idurigabekda, 

kdragabetamna, kardgabebla. 
IinruLN^RABLE , adj. , non vulnerable. — 

EzinhunkitOa, Mtezgarria, ezinkdlpa^ 

^tto, zaiQritezgarria. 
Irascible , adj. , qui excite, col^rique. — 

Kilikakorray irak6rra, irdsa, iratia, sal- 

takorraj sukoiya. 
Ire, 8. f., colJre. — Irdy Wrd, kdlera. 
Iris, s. m., partie de Foeil. — Beghi-^inia. 

IIFleur: Ustarghibelharra. || Arc-en-ciel: 

Vstarghiay oUzadarra, ostrelaka. 
Ironie, 8. m. , raillerie fine.-Trtl/a, ezierada. 
Ironique, adj., d*ironie. — Ezleracida. 
Ironiquement, adv. , par ironie. — Eztera- 

(ik^(u 



Irraisonnable, adj., non doui de raison. — 

Raz&ingabea, razoigabea, iraldeza, eraU 

degabea, eraldebaghea. 
Irraisonnablement , adv., d'une inani&re 

irraisonnable. — Arraz&ingabeki , arra- 

zo^gabeki, iraldezkird, arraz&igaberd, 

arrazaibaghero. 
Irrationnel, le, adj., qui n'est pas ration- 

nel. — Razoigabea y razoibaghea, fraf- 

deza, iraldebagheay iraldegabea. 
Irrationnellement , adv., d'une maniire 

irrationnelle. — Arraz&ingabeki , arra- 

zMagherd, iraldezkiro, razotngabeki. 
Irr^conciliable, adj., qui ne peut se ricon- 

ciUev. -^ EzinadickkidetHa y baketeciOay 

paketecina, ongundezgarria. 
Irrecusable, adj., non recusable. — Ezin- 

ukhatHa, iraitezgarria , ukaSzgarria, 

ukatezgarria, ukaiediia. 
Irr£ductible, adj., non riductible.— J^ztiU- 

chipitiki. 
1rr£fl£chi, 'ie, ac^., qui n'est pas r^fl^chi. 

-—Phentxugabea, gdgdratugabea. 
Irr£flexion, s. f. , manque de reflexion. — 

PhetUxamendugabelasunaj phentxaiu fair 

tan, gdgiratu faUan, 
Irrefragable, adj., qu'on ne peut contre- 

dire. — Ceddlezgarria y kdntrakila ezin 

errana. 
IrrEgularitE^ 8. f., manque de r^ulariti. 

— Makurtasuna f adrakaizteay adreba- 

ghea, ara^baghea. 
IrrEgulier, Ere, adj., non rigulier. — Jfo- 

kurra , adrakaitza, adrebaghea, araUba-- 

ghea. 
IrrEguliErement, adv., d'une maniire irri- 

guliire. — ifaiurtt, adrakaizkirdy adre- 

bagherdy araHbagherd. 
IrrEugieusememt, adv., d'une mani^re irri- 

ligieuse. — Doneghekird. 
IrrEligieux, euse, adj., contraire k la reli- 
gion. — Doneghea. 
IrrEligion , s. f., manque de religion. — 

Donegherd. 
Irremediable , adj., auquel on ne peut re- 

midier. — Ezinerremediatiiui , oskaitez- 

garriay ozkaitezkizkvna. 
IrrEmEdiablement, adv. , sans remide. — 

Ezinerremidiatukiy oskaUezgarriro. 
IrrEmissible, adj., impardonnaJile. — Ezin- 

barkatikiy bareatezgarriay barkatezcinay 

barkatezkisuna. 

IrrEmissiblement, adv., sans remission. — 

Ezinzarbatukiy barkatezgarrird. 

u 



IRR 



- 486 — 



IVO 



Irreparable, adj., qu'on ne peut riparer. 

— EzinerrevMiatHa, onghitezgarria, 
Irr£parablement, adv., d'une mani^re irre- 
parable. — Ezinerremediatiikiy onghitez- 
garrird. 

iRR^PRfiHENSiBLE , adj. , iiT^prochable. — 
Aserrezgarriay asarrezjarria, ezinerre- 
portchattia. 

Irr£pr£hensibleuent, adv., d'une mani(^re 
irr^prochable. — Ezinerreportchatuki, 
aserrezgarrirdy aserrezgarriki. 

IrrEprochable , adj. , sans reproche. — 
Ezinerreportchatiiay aserezgarria , asar- 
rezgarria. 

IrrEprochablement, adv., d'une manifere 
irreprochable. — Ezinerreportchatuki , 
aserrezgarrird, aserrezgarriki. 

iRRigsiSTiBLE, adj., non resistible. -£2 miAar- 
dukittla^ ezinenferraUla, cemniezgarria. 

IrrEsistiblement, adv., d'une maniere irre- 
sistible. — Ezinihardukituki, ezinmfer- 
ratuki, cemmezgarriki. 

Irr£solu, ue, adj. , non r^solu. — Egobi- 
tiki, bibidat^. || Indecis : DMan, gdgde- 
taixikij debedeza, debedebaghea, erabaki- 
gabea. \\ Sans courage : Kdraiy gabea , 
atrebitu gabea, bihotz gabea. 

IrrEsolument, adv. , avec irresolution. — 
Egobituki, bibid^tuki, dUdarekin. || In- 
decision : IMdatuki, gdgdetatxukiy ddbe- 
deafly erabakian. || Sans courage : Kdraiy- 
gabekij ezinatrebituki. 

Irresolution, s. f., eiat irresolu. — Egobia, 
bibidadea. || Indecis : DUida, gdgdeta, d^- 
bedea, erabakia. \\ Manque de courage : 
Atrebigabetasuna, bihotzgabetasuna. 

IrrEvEremment, adv., avec irreverence. — 
Ozarkiy beghirunbaghekirdy bSghirun- 
gabeki. 

IrrEvErence, s. f., manque de respect — 
Ozarkeria^ bighirunbaghea, bighirun- 
gabea. 

Irreverent, ente, adj., contre le respect. 

— B^ghirunbaghekila, beghirungabekua. 
Irrevocable, adj., qui ne peut se revoquer. 

— Ezinegorriay ceghedetgarriay urratez- 
kisunayurratezgarria. \\ Qui ne peut s'an- 
nuler : EzinurratOia. 

IrrEvocablement, adv., d'une maniere irre- 
vocable. — Ezinegorriay ceghede%garrir6, 
urratezgarrird. 

Irrigation, s. f., arrosemcnt par rigoles. — 
Urbidea, izakac, arrmlac eghitia vrtal- 
zeko. 



IrritabilitE, s. f., qualite de ce qui est ir- 
ritable. — Samurgarritasuna, irdtasum, 
iratasunOy yauskortasiina. \\ Facile aen- 
venimer : Gattzkuragarritasuna. 

Irritable, adj., qui s'irrite aisement. — 
Samurgarria, asarregarria, irdsa, iratia, 
irakHnaeizuay yaUskorra. || Qui s'enve- 
nirae facilement : Gaitzkuragarria, gach- 
tagarria. 

Irritant, ante, adj., qui irrite, qui met en 
coiere. — Samurtzallea, aserretzalka y 
narrikaria , despitagarria , iretzalka , 
iratzallea. \\ Qui envenime : Gachtaizai- 
lea, gaizkuratzailea. 

Irritation, s. f., etat irrite, coiere. — fd- 
leray irakundea, hizkundeay samirta- 
suna, asarreiasuna. || Augmentation de 
roal : Gachtaldea, gatzkura. 

IrritE, ee, part., mis en coiere. — Kdlera- 
ttla, samur, samurtua, narriUiay irdtua^ 
irat^a, aserretun. \\ Envenime : Gachta- 
t^a, gatzkuratHa. 

Irriter, v. a. et pr., mettre en coiere. — 
Kdleratzeay samurtzea, irdtzea, iraizea^ 
narritzea , aserretzea. || Envenimer : 
Gachtatzea, gatzkuratzea. 

Irruption, s f., invasion d'ennemis. —Era- 
soera, akdpillua. 

IsARD, s. m., chamois, chevre sauvage. — 
Basahunzd. 

IsolE, Ee, adj. et part., qui ne tient k rien. 
— Bakarra. || Bien isoie, solitaire : Ba- 
kar-bakarra. 

IsoLEMENT, s. m., etat isoie. — Bakarta- 
sunay aphartasunay askantzay soledadea. 

IsoLEMENT, adv., d'uuc maniere isolec. — 
BakarriCy aphart, askantzki, soledakird, 

IsoLER, V. a. et pr., separer de tout, faire 
eloigner, separer I'un de I'autre. — Ba- 
kartzea, aphartatzeay askantzea. 

Israelite, s., juif. — YtldHa. 

Issu, adj., descendu d'une race. — Ethor- 
ria, yina, jinn. 

Issue, s. f., sortie. — AtheralekM, hil- 
kilza, hilkice. || Fig., conclusion : Aid- 
bantza, fina. 

Isthme, s. m. , langue de terre entre deux 
mers. — Lubesa. 

Item, adv., de plus.— ilr^, arercy gheijtagO' 

ItinEraire, s. m., note des lieux ouTon 
passe en voyageaut; adj., colonne indica- 
tive de loutes Ics distances. — Bidekayd- 

IvoiRE, s. m., morfil, dent d'eiephant. — 
JUarfila. 



JAL 



— 487 — 



JAR 



IvRAiE , s. f. , mauvaise herbe. — Irdka^ 
lolldOy zdragarria, 

IvR£, adj.^ trouble par le vin, par la pas- 
sion, etc. — Hordia, mozkorra, moch- 
korra. Q Ivre-mort : Arratla. 

IvRESSE, adj. et s., ^tat de celui qui est 
ivre. — Uordizlasuna y mozkortasuna , 
mochkortasuna. 

IvROGNE, adj., et s., sujet 4 s*enivrer. —Moz- 
korlzailea, mochkortzaUlea, horditzatlea. 



IvROGNER, V. a., s'enivrer souvent. — Hor- 

ditzea, nwzkortzea, mochkortzea. 
IvROGNERiE, s. f. , actioD dc s'enivTer. 

— Hordikeria, mozkorkeria, mochkor- 

keria. 
IvROGNESSE, s. f., femme ivrogne. — Hor- 

difzaHlea, mozkortzatlea, mochkorlzai" 

lea. 
IxoDE , s. m. , tique des chiens. — La- 

kasta. 



J 



J, s. m. (ji ou je], dixi^me lettre de Talpha- 

bet. — Abeceko hamargarren letra. 
Ja, adv., d^jk. — Yadanic, yadan^ gargoro, 

angoro. 
Jabot, s. m., poche d'oiseau. — Baparda. 

II Ornement de chemise : Yabola. 
Jachere, s. f., lerre en repos. — Paiisiian 

dm lurra, 
Jacinthe ou Hyacinthe, s. f., plunte Hacee. 

— Mdredina. \\ Pierre pricieuse : Mdrdi- 

narria, 
Jactance, s. f., forfanterie. — Baneloria^ 

aUdiakaj otsarrda, arrutia. 
Jadis, adv., autrefois, le temps pass^. — 

Lehen, aspaldi, lehemgoy bertceorduz, 

besteorduz. 
Jaillir, v. n., s'elancer avec impetuosity; 

se dit de Teau, etc. — Jalkitzea^ yalkih 

zea, hilkiizea, surruziatzea, purruztat- 

zea. 
Jaillissam, ante, adj., qui jaillil.— /aJfctl- 

ziauy yalkitziaUy hilkitzian, surruztan, 

purruztan. ^ 
Jaillissement, s. m., action de jaillir. — 

Jalkitza, yalkitza, hilkitze, surruztay 

purruzta. 
Jale, s. f., grande jatte. — Tirrina, tirrina, 

tirrim. \\ Baquet : Tina^ kdbela. 
Jalon, s. m., perche que Ton plante pour 

prendre des alignements. — Agd, haga. 
Jalonner, v. n. et a., planter des jalons de 

distance en distance. — Distantciatic dis- 

tantciarat dgdc sartzea, distantcia bale- 
tic distantcia baterat hagac sari zea. 
Jalouser, v. a., avoir de la jalousie centre 
quelqu'un. — Yelostea, beka%ztea» || En- 
vier : Guliciatzea, ondamuizea^ fiahi iza- 
Ha. 
Jalousie, s. f., chagrin, inquietudes, angois- 
ses, d*un ^poux, d'un amant soupconneux. 



— Yelosiay bekatzgda^ bekaUzgda. \\ Es- 
p6ce de contrevent a jour : Leyakereta^ 
Uyasared. || Envie : Imbiria, gutiziay imr 
bidia, ondamua. 

Jaloux, ouse, adj. et s., qui a de la jalou- 
sie. — Yeloskorraj bekaUza. \\ Envieux : 
Guticiatxtia, guticiosa, ondamutiay nahi- 
karia. 

Jamais, adv., en aucun temps. — SdkulaUy 
behin^^, ^gmidaino, nihoiz, inoZj inoZy 
yagottu, 

Jambage, s. ra., ligne droite des lettres. — 
Lctra-zangoa, 

Jambe, s. f., partie du genou au pied. — 
Aziala zankday aslala, ezlala. 

Jamb£, ^e, adj., quia la jambe bien faite. — 
Astal, aztaly eztal, zanko ederrelakda. 

Jambon, s. m., cuisse ou ^paule du pore sal^. 
—Azpikia, urdaya, chingarray zingarray 
lirdaiazpia, ankurdaia, \\ Viande de jam- 
bon : Chingarra, zingarra. 

Jante, s. f., partie en hois de la circonK- 
rence d'une roue. — Sdlia^ zdtiay paldda. 

Janvier, s. m., premier mois deTann^e. — 
Urtharrillay urtharila. 

Jappement , s. m. , action de japper. — 
Zanga, satngd, champa, erausia, tnaHba. 

Japper, v. n., se dit des petits chiens. — 
Saingatzea , zangatzea , champaizea , 
erausitzea, maubatzea, 

Jardin, s. m., lieu pour cultiver des legu- 
mes. — Bahalzia, baratzia, baratcea. 

Jardinage, s. m., produit du jardin.-/?aAat- 
zekaria , baratzekaria y baratzezaig6a. 

Jardinier, ere, s., cultivateur de jardin. — 
Bahatzezatna, baratzeza%na. 

Jargon, s. m., langage corrompu. — Lett- 
gUayay lenguaiya. 

Jarre, s. f., grand vase de gr^s, de cristal, 
Tirrina, 



JAV 



188 



JOA 



jARRETy s. m.y endroit od se plie la jambe. 

— Belhaunazpia. 

jARRETifiRE, 8. f., lieu pouT retenir les bas. 

— Galzerdilokarria. 

Jas, s. m., bois de I'ancre. — - Atnguraren, 

dnguraren egur trebesa. 
Jaser, y. n.y babiller, causer. — Eleketat- 
zea^ eroiUzeaj aharaHztea^ hitzketcUzea, 
erastea. 
Jaserie, s. f., babily caquet, fam. — Eras-^ 
keriay eleketaj aharaCkeriay hUzketaj hit- 
zuntzkeria. 
Jaseur, EUSEy s., causeur. — Efasiketaria, 
eleketariaj aharaukerUariaj hitzketariay 

hUzuntziay eletxua. 
Jasmin, s. m. , plante. — Krachminaj kras- 

mina, 
jASPEy s. ill., sorte d'agate. — Navarria. 
jASP£f £e, part., bigarri en jaspe. — Na- 

varriMa. 
Jasper, v. a., bigarreren jaspe. — Navar- 

ritzea. 
Jaspure, s. f., action de jasper ou Teffet de 

cette action. — Navarridura. 
Jatte, s. f., vase rond sans rebord. — Ga- 

teWui, Hrrina, tirrina. 
Jatt£e, s. f., piein une jatte. —Gatelutaraj 

tirrinatray Hrrinatra. 
Jauge, 8. f., juste contenu d'un vaisseau, 

etc. — NeUriay negurria. 
Jaugeage, s. m., action de jauger. — NeUrt- 

zeQj negurtzea. 
Jauger, y. a., mesurer un vaisseau pour en 

connaltre la contenance. — NeUrtzeay 

negurtzea. 
Jau.geur, s. m., celui dont Temploi est de- 

jauger. — NeUrtzalleay negurtzailka. 
Jaunatre, adj., tirant sur le jaune: — Ort- 

kara. 
Jaune, s. m., couleur d'or. — Oria. 
Jaunir, v. a. et n., rendre, devenir jaune. — 

Oritzea. 
Jaunissant,ante, adj., quijaunit-Orifzian. 
Jaunisse, s. f., sorte de maladie. — Yonisia. 
Javeler, v. a.^ mettre en javelle. — JlfaU- 

chotzia. 
Javeleur, euse , 8. , qui javelle. — Malt- 

chotzailea. 
Javeune, s. f., espicededard long et menu. 

— Jabalind. 
Javelle, s. f., poignee de ble sci^. — Malt-- 

chUa, agnrray eskiki. 
Javelot, s. m., dard, arme de trait. — Ez- 

tena. 



Je, pron. pers. de la premiire personne. — 

Niy flic. 
J^suiTE, s. gi., religieux. — Yesusa, jesutay 

jesuiUiy jesuistd. 
J£suiTiQUE, adj., de jtenite. *- Yetuietakday 

jesusenay jesuitena. 
J^suiTisME, 8. m., syst&me de conduite des 
j^suites. n se dit en mauvaise part. — 

Yesustamnay jesuitasuna. 
J^sus-Christ, s. m., fils de Dieu. — Ye9tu, 

JesuSy Yesu-ChristOy Jesu^hriito. 
Jet, 8. m., action de jeter. — Besana, ur- 

tukiay artikiay aUrdikia. || Jet de f\em : 

Harri'be$(hgaina. 
Jet-d'eau, s. m., qui jaillit d*un tajan. — 

Vr-surrusta. 
Jetee, s. f., digue de pierres. — Kdyay ndza, 

antaperay pdchera. 
Jeter, v. a. et pr. , lancer. — Etehaizeay 

etchatziOy botatzeay aUrdikUzeay uriukU- 

ziay artikUzia, egartzea. 
Jeton, s. m., piice pour compter. — Ton* 

tdOy tantHa. 
Jeu, 8. m., ricrdation. — Ydkoa^ ydkuOy 

jdhMy jdkoa. II Jeu de bei^ers : Arizaim^ 

ydkoa. || Jeu d'amusement, moquerie : 

Ydstaeta. || Jeu de correspondance : Be- 

hantza. B Jeu de pretention : Iriska^. | 

Jeu de mots : HilzjostaSta. || Jeu de main : 

Esku--y6koa. Q Jeu d'enfant : Aurbmi^. 
Jeudi, s. m., quatriftme jour de la semaine. 

— Ortzeguna , osteguna y orcegtma , 

eguSna. || Jeudi-Saint : Aizarda, arize- 

gun-saindUy ostegunrsatUda. 
Jeun (a), adv., sans avoir mangi. — JBomr, 

barurk. 
Jeune, adj. et s. m., pen &g6. — Gailui^ 

gaztea, nirabea. 
Jeune, s. m., abstinence. — Barura. 
Jeuner, v. n* , faire abstinence. — Barur'' 

ghitea. 
Jeunesse, s. f. , &ge entre I'enfance et V^ 

viril. — Gaztetastina. || Les jeunes gens : 

Gazteria. 
Jeunet, te, adj., fort jeune. — GazMcMa. 
Jeuneur, euse, s., qui jeAne. — Aimr'- 

ghilea. 
Joaillerie, s. f., art, metier et fabriqoe de 

joaillier.* — Cilharteghiay joyaUghiay yo- 

yaUghia, 
Joaillier, s. m., qui travaille la pierrefine, 

etc. — Cilharghinay joyariay yoyaria. | 

Boutique de joaillier : Cilharghin-batikay 

cilhargin^botigay jaytUeghia, 



JOD 



— 489 — 



JOY 



JoiE, s. f.y pession causae par le plaisir. — 

Loria, bozkarida^ bozkalentzia^ bozta- 

suna, 
JoiGNANT, ANTE, adj., contigu. — Konira. \\ 

Reanissant : Yuntatzian. || prip., tout 

proche : OnyHan, aldian. 
JoiNDRE, V. a. et n., approcher deux choses 

de sorte qu'elles se touchent. — Yuntat- 

zia. II Ajouter : Emendatzea, berhatzea, 

II Unir : ErachikitzeOf yutUatzea. || H6- 

ler : Balsatzia. || v. p., se rencoBtrer : 

BiUzea, batatzia. 
Joint, s. m., articulation, point de jonction. 

— Yuniadura. 
Jointure, s. f., joint du corps. — Ftmla- 

duray batokiay ghilza. 
JoLi, IE, adj. et s., qui plait i I'oeil par sa 

grice et sa gentillesse. — Pollity poUitaj 

ederra. 
JoLiET, TE, adj., diminutif de joli. — PollU" 

chUa^ poUilHaj edertchikt. 
JouHENT, adv., d'une maniire jolie. — Pol- 

likiy ederki. 
JolivetA, s. f., babiole. — PoUftJkeria, eder- 

gailila. g Gentillesse : Chartnantkeria, 

galaykeriay lirankeria. 
Jong, s. m., plante. — Ihiat ya, ia. || Jonc 

des Indes : Yndiarriya. 
JoNCHAiE, s. f., lieu ou viennent les joncs ou 

rempli de joncs. ^ Ihiteghiaj yteghiaj 

iteghia, izayay icetd^ ikiztoka. 
JoNCH^E, 8. f., herbe dont on jonche. — 

Berdura, J Sorte de petit fromage : Gat- 

zatik^. 
JoNCHEux, adj., lieu plein de joncs. — Ihii- 

xila, ytsAa^ itziki. 
JoNGHER, V. a., parsemer de joncs, de fleurs, 
de branchages verts pour une cirimonie. 
-- Berdwratzeay ihaHrtzea. 
JoNCTioN, s. f., action de joindre. — Yun- 

tadura, biUzeko puntila. 
JoNGLERiE, s.*f., charlatanorie. — Charlaia- 
neria, operator lana. 

Jongleur , s. m. , bateleur, charlatan. — 
Charlataria, berritsAay parrerda. 

JoNQuiLLE, s. f., fleur. — nora, ihrea. 

JouE, 8. r., partie lat^rale du visage. — Ma- 
cehy matela, masalla^ fnolrai'Ia, aiUza. 

JouER, V. a., n. et p., se divertir, repr^sen- 
ter, tromper, railler, contrefaire, se servir 
d'un instrument. — Ydkatzea. 

JouET, 8. m., ce qui sert k amuser les en- 
fants. — Ydstailiia. 

JouEUR, EUSE, s., qui joue. — Yokolaria, 



JouFFLU, UE, adj. et s., grosses joues. — 
Macelhandi, matelhandiy fnasaUhandiy 
macelatxua, mateUUxua, masallatxua, 
aiUzantxua. 

JouG, s. m., pi6ce pour atteler les boeufs. — 
Usiarria. || Esclavage : Esklabotasuna, 
esklavotamtM, J Morceau de bois carri de 
la longueur du joug ordinaire, muni de 
quatre anneaux : Ghezur-ustarria. 

JouiR, V. n. , avoir Tusage, la possession 
d'une chose. — Gozatzia. || Prendre plai- 
sir : AtseiuHj^rtzia, placer artzea^^ Idriat- 
zea. 

JouissANGE, s. f., action de jouir. — Als^nay 
placera. || Possession : Gozamenay Idria. 

JouissANT, ANTE, adj., qui jouit, qui pos- 
s6de. — Gozaizian. || Qui prend plaisir: 
Ldriatziany placer artzian. 

Joujou, s. m., jouet ; pi., joujoux. — YaS' 
(aUtki, jostallila. 

Jour, s. m., clarti dusoleil, espace de vingt- 
quatre heures. — Eguna. || Jusqu'i ce 
jour-ci : Egun ariey egun artio. || Chute 
du jour : Egun finitzea. 

Journal, s. m., relation jour par jour. — 
Egunarray egun gucietako kdntaria. \\ 
Feuille p^riodique, gazette iKdzeta. H 
Hesure agraire : Gdldea* 

JouRNALiER, £re, adj., ouvrier k la joum^e. 

— Langkilea, yornafertki, alogherariay 
alokaceray lakuntariay aillatairutaria , 
pe6na, egunorozkda. \\ De chaque jour : 
Egunian-^guneko. 

JouRNALiSTE, s. m., qui fait un journal. — 
Kdzetaria. 

JouRN^E, s. f., gain d'un jour. — Irabacia, 
yomalay alogheray allakairikty Ukanderd. 
D Travail d'un jour : Yornada. || Dur^e 
d'un jour : Eguna. \\ Joum^e se dit aussi 
pour un voyage, pour une entreprise de 
plusieurs jours, pour une bataille : Egu- 
naldiay Jornada^ jH^taldia. 

JOURNELLEMENT , adv., tOUS lOS jOUrS. — 

EgunoroZy egu/n gucietauy egun guciz. 
JouvENCE, s. f. , jeunesse. — Gaztetaeuna. 
JouvENCEAu, s. m^, adolesccut, {^m.—Mut- 

chiUiy garbotxa. 
JouvENCELLE, 8. f., adolesceuto. — Nech" 

kalchay nechkatilay garbotxa. 
Jovial, ale, adj. sans pi. m., gai,joyeux. 

— Alheghera^ bdzay harrda, arraya. 
JoYAU, s. m., pierre precieuse. — Goyd, 
JoYEUSEMENT, adv., gaiemont. — Alheghe^ 

rakiy bdzkiy harrdkiy arrays. 



JUG 



— 490 



JUS 



JoYEUSETE, s. f., plaisaiiterie, fam. — Alhe- 

ghertasunay bdztasunay harrdtasuna, ar- 
ray tasnna. 
JoYEUX^ EUSE, adj., qui a, donne, procure 

la joie. — Alheghera, bdza, harrda, ar- 

raya, bozkariosa. 
JuBfi, s. m., tribune d'^glise. — Predikato- 

Aria, predikalkia, sermoilehla. 
Jubilation, s. f., rcjouissance, fam. — B6za, 

bozkarida, alhegherantzia, 
JuBiLjg, s. m., indulgence pl^ni^re ; adj., qui 

exerce depuis 50 ans. — Barkado osi\a, 

jubileda, 
Juc, s. ni., lieu pour jucher. — Padsatokia. 

II Lieu ou se couchent les poules : OtHo- 

teghia, ollnteghia^ ollatokia. 
Jucher, V. n., perciier pour dormir (se dit 

des oiseaux). — Pausatzea. 
JucHOiR, s. m. Voyez Juc. 
JuDA, s. m., petite ouverture a un plancher 

pour voir. — Yildasa. 
JuDEE, s. f., contree de TAsie. — YMea. 
JuDAiQUE, adj., des juifs. — Ytiduarra. 
JuDAisfiR, V. n., vivre en juif. — Yuduerat- 

zea. 
JuDAisME, s. m., religion. — Yuduera. 
Judas, s. m., trallre. — YMas. 
Judicature, s. f., dignite, emploi de juge. 

— Ekadoitea, 
Judiciaire, adj., fait en justice ; s. f., faculty 

de juger. — Ekadoikua, ekadoyarra, yds- 

ticiakda. 
JuDiciAiREMENT, adv., cnforme judiciairc.— 

Eka'lotkiro, ydsticiazki. 
JuDiciEUSEMENT , adv., avec jugement. — 

Centzukij centznkiroy centzuturd, 
JuDiciEux, EUSE, adj., qui a du jugement. — 

Ceutzutia, ccntzutua, tlmoVi. 
Juge, s. m., magistrat invest! du droit de 

juger. — Fiiyd, ^kadoya,jikza, jj Arbi- 

Ire : Erabakitzallea, ^stimatzaHea, \\ Juge 

de paix : Bakezko-yiiyd. 
Jugement, s. m., decision en justice.- Frtj/rf- 

mendua. || Faculte intellectuelle : Cent- 

ZiMjutcida, dkadoya, jj Faculte de juger : 

Ekadoikia, 
Juger, v. a. el n., rendre la justice. — YtXi- 

jatzea. || Penser : Yiiyatzea, jj Juger par 

arbitre : Erabakitzm, 
JuGULAiRE, adj. el s. f., de la gorge. — Es- 

tarikoa, saffwkda, gnbikda, cintziirrokda, 

gangarrakda. \\ Veine jugulaire : Esta- 

riko, sameko, gxibiko, cintztirreko, gan- 

garrako zainn. 



JuGULER, v. a., ^trangler. — lihotzea. 
JuiF, s. et adj.^ qui professe ie judaisme; 

fig., usurier. — Ytldua. 
JuiLLET, s. m., septi^me moisde Tann^.— 

Uztaila, garilla. 
JuiN, s. ro., sixi^me mois de Tannee. — 

Er^arCOy garagarilUiy vaghilla, 
JuMEAU, ELLE, s. et adj., n^ d'une ro^me 

couche. — Bibitchitty bikia, bizkia, bi- 

rokia, biritchia, 
JuMENT, s. f., femelle du cheval. —BeAorra, 

bohorra, bigorra, bidarra, behorka. 
JuNTE, s. f., conseil en Espagne. — Bat- 

zarrea, biltzarra, bilguna, bilduma. 
JuPE, s. f., v6tement de femme. — Zaya, 

kdlilluruiy ghdna, k6ta. 
Jupiter, s. m., nom d'une des sept plaoe- 

tes. — " Yilpiter. \\ En terme de chimie, 

retain : Estanua. 
JUPON, s. m., jupe. — Kdtillun-azpibk, 

gh6na-i)€kiki^ kdtapilota. 
Jure, s. f., officier de communaut^, membre 

dejury. — YUrddtlay jttrddua. || adj., qui 

pr^te serment, jure d'un melier : Behar- 

giiyen ikuslea. 
Jurement, s. m., serment fait sans n^essite. 

— YUramentiiay dnd, ekideitza. 
JuRER, v. a. et n., affirmer, ratifier par 

serment. — Ytlrdtzeay cina'gkiteOj fki- 

deitzea. \\ Blasphemer : Arnegalzea. j| 

Cuntraster trop : Yilralzea. 
JuREUR, s. m., qui jure sans necessite. — 

Yuramentu'ghilleay cina'ghilleay ekidaria. 

II Blasphdmateur : Arnegatzailea. 
JuRi ou Jury, s. m., commission de citoyens 

appeles pour constater Texistence d'uu 

(^dit. — Yilradikiren, jdradiiaren bilkuiCj 

aldimattza. 
JuRiDiCTioN, s. f., pouvoir, ressort d'uu jage. 

— Arrautald. || Territoire : Barrulia. J 
Pouvoir supcrieur : Menped, ikuspea, me- 
nea, mendea. 

JuRiDiQUE, adj. , de droit. — EkadmkOa, 

dkadmkarra, 
JuRiDiQUEMENT, adv., d'unc maniire juridi- 

que. — Ekaddtki, 
JuRiscoNSULTE, s. m. , homme entendu 

dans les lois. — Araukaraya , arQUfi' 

kifia. 
Jurisprudence, s. f., science du droit. — 

Arraujarraidea , araujakintza. 
JuRON, s. m., fa^on de jurer, fam.— Wftf- 

mmttlUy cindy ekide^ttza. 
Jus, s. m., sue exprime. — Yusa, ezfiden. 



LA 



— 191 — 



LA 



JusANT, s. m., reflux de la mar^e. — Ma- 
redran beheratziac, maredren be^^at- 
zea. 

JusQUE, prep, de lieu, de temps. — Artio, 
arie^ ino, dino, artino, ganatno. || Jus- 
qu'^ aujourd'hui, jusqu'a ce jour : Egun- 
arlio, egnnarte, egundino, egunartino. || 
Jusques k moi : Niarlio, niganaino. || Jus- 
ques^ vous : ZuartiOj zuganatno. \\ Jus- 
ques & toi ou k eile : HiriartiOj hiriga- 
nainOy hiartio, higanamo. \\ Jusques k 
lui ou k elle : Oriartio, origanatno, \\ Jus- 
qu'^ present : Ormartio, oraiarle. || Jus- 
qu'ici : Unuino, \\ Jusqu'alors : OrduarliOy 
ordtiartCy orduartino, 

JtsTAucoRPS , s. m., vfttement. — Pd- 
Itirda. 

Juste, adj., dtroit. — Ertchia, \\ adv., avec 
justesse : Doya, dina^ dmkira, din-dim^ 
doUdoiy yusbta. || s. m. et adj., religieux : 
Debola. || Yertueux : Birtutosd. || Equita- 
ble : YnsttMy jitstuay bidesk '(7, bidedaiiay 
ikadayarra^ zucena. || Exact : Zucena. 

JusTEMENT, adv., avec justice. — Yuslnkij 
^kadoyeZy bidezki, zucenki, juslnki. \\ 
Avec justesse : Doyaj dina^ dotkirOj din- 
dinOy dot-doiy yustuki. 



Justesse, s. f., precision, exactitude. — 

Ytislutasuna, zucentasuna, \\ Trop 6lri- 

que : Ertchitasuna, 
Justice, s. f., vertu morale. — Yusiicia, \\ 

Lesjuges : Yusliciaj^kadoya. \\ Droilure : 

Yuslulasxina, zucentasuna, ^kadoya, jm- 

tutasuna. 
Justiciable, adj., qui doit r^pondre devant 

certains juges. — Ekadoyarra, yusticiarra. 
JusTiciER, s. m., celui qui fait justice. — 

Yuyd, 6kad(nlarra, ekadoighillea. 
Justifiable, adj., qu'on peut justifier. — 

Yustifikagarria, bitoregarria, 
JusTiFiANT, ANTE, adj.', qui rend justo. — 

Yustifikanla, bilorean. 
JusTiFiCATiF, IVE, adj., qui scTt a justificT. 

— Yustifikatxila, bUoretsila, bedoxtsua. 
Justification , s. f. , action de justifier, 

preuve, decharge. — Yustifikacionea, bi- 
torea, bedoya, bedmtza, 

Justifier , v. a., prouver I'innocence. — 
Yustifikatzea, bitoretzea, ftedoi'U^a. || Rec- 
tifier: Chiichentzea. 

JuTEUX, EUSE, adj., qui a beaucoup de jus. 

— Yustxua, ezaisua. 

Juv^NiL, iLE, adj., de jeunesse. — Gazteta- 
sunekda. 



K 



K, s. m. (ka), onzi^me leltre de Talphabet. — 

Abeceko amekagarren Ictra, 
Kakato6s, s. m., perroquet a ccuronne. — 

KdrodkO'perruketa, 
Kaolin (feld-spalh), s. m., mati6re pierreuse 

quiserl k faire de la porcelaine. — Kdolina, 
Kermes, s. m., excroissance du chfine. — 

Kdlitcha, 
Kilogramme, s. m.,mille grammes. — Kilo- 

grama. 
Kilolitre, s. m., mille litres. — ift/oWra. 



Kilometre, s. m., miliem^t. — Kilomdtra. 

KiL0STi!:RE, s. m., mille stores. — Kiloz- 
Ura, 

KiosQUE, s. m., mot cmprunlc du lure, qui 
se dit de certains pavilions qui sont dans 
les jardins, sur les lerrasses. — Kidzka, 

Kyrielle, s. f., litanie, longue liste. — Ky- 
riela. 

Kyste, s. m., terme d'analomie, membrane 
en forme de vessie qui renferme des hu- 
mours liquides. — Bichika esp^s bat. 



L 



L, s.m. (fiLE) douzifeme lettre de I'alphabet. 
— Abeceko amabigarren ktra. 

La, art. pron. fem. de le. En fran^ais Tarti- 
cle precede le nom; en basque, c'esl I'op- 
P<>s6, il est postpose ou ajoute k sa terrai- 
'^aison et dlablit la difKrence du singulier 



au pluriel. — La fleur : L&re-a (Idrea). (f 
La giroflee : Krabelin-a (krabelina). || 
L'homme : Ghizon-a (ghizona). || Les 
hommes : Ghizan-ac ighizonac), || Dans 
les montagnes : Mendi-elah (mendieian). 
II Avec les chevaux : Zaldi-ekin (zal- 



LAG 



492 — 



LAI 



diekin. Sans les femmes : Emazteki' 

gate (emaztekigabe). || Par la parole : 

Hitz-etic {hilzetic). || Ainsi a, ac, itan, 

ekifif gabBy etic, sont les articles qui fer- 
ment les terminaisons. 
La, adv.y demonstration de lieu : Hor. || 

Restez, demeurez 14 : EgarUzite hor. || 

L4-bas : Han. 
Lky LA, adv., tout beau. — Yd^ yd, emekiy 
â–  emeki. [| L4, 14, rassurez-vous : Fd, yd, 

izan zite segHr. |J L4, 14, tout doux : Emeki 

emeki. || M^diocrement : Artekoki, hold 

hold. I Comme (4 : Artekoki, hold. || 

Est-il savant ? 14 14 : Hold hold. 
Labeur , s. m. , travail. — Lana. || Grand 

ouvrage : Lan handia. 
Labial, ale, adj., qui se prononce des 16- 

vres. — Ezpatnetak, ezpanetaric. 
Labile, adj. (m^moire), infidile. — Orrho^ 

teza. 
Laborieusement, adv., avec travail. — Lo- 

nekilan nekatuz, nekatuki. 
LABORiEtx, Eusp, adj., qui fait. — Langhil- 

fea, langhilea. \\ Qui exige beaucoup de 

travail : Nekagarria. 
Labour, s. m., fa^on donnie en labourant. 

— Goldedldia. 
Labourable, adj., propre 4 labourer. — 

IraHligarria. 
Labourage, s. m., art de labourer. ^ Irtir- 

lanaj laborantzaj iraHldia. 
Labour£,£e, part., unir la terre. — /ratilui. 
Labourer, v. a., remuerla terre. — IraHU' 

zeoy lurra hitzuUzea. 
Laboureur, s. m.y qui laboure.- £a(orarta. 
Labyrinthe, s. m. , lieu coup6 de detours. 

—IrteciRa. || Cavity de Toreille : f^Aarri 

ciUa. 
Lag, s. m., grand amas d'eau dormante. — 

Lagda^ a%fUzira, 09ina. 
Lager, v. a., serrer avec un lacet. — Aghil- 

ktatzia. 
Laceration, s. f. , action de lacer. — Sar- 

raska. 
LacErer, v. a., d^chirer, pal. — SarraS" 

katzia. ^ 

Lacet, s. m., cordon ferr^. — AguiUetay 
.abukla. II Lacets pour lachasse : Segada^ 

chedera, fakalasterra. 
Lache, adj., non tendu. — LaziUiy UchOj 

Idchda. II s. m., poltron, qui n'anuUement 

de point d'honneur : PAtruna, atrUzin- 

kabed, bihotzgabeay ainsikhabea. \\ Sans 

activity : LazHa, bdnda. 



Lachement, adv., avec 14chet^.— PMnmh', 
aintzinkabeki, bihotzgabekiy aUnzikabeb. 

Lagher, v. a., diminuer de tension. —It- 
bratzea, lachatzia^ kchaiziay akatizia, 
lasaUzeay largatzea, amor ^maitoa. 
Echapper : Eskapalzea. 

LachetE^ s. f., poltronnerie. — PiUrtoAe- 
rta, aMzingabeiatunay bihotzgabeUttim, 
almikhabetasuna. \\ Paresse, fain^Use : 
Lazokeria, bdnokeria. 

Laconique, adj., concis. — Laburra. 

Lagoniquement, adv., d'une maniire laGooi- 
que. — Laburzki. 

Lagonisme, s. m., fa^on de parler laconique. 

— Laburtasuna. 

Lacrimal, ale, adj., terme d'anatomie, qui 
appartient aux vaisseaux d'oA conlent les 
larmes. — Beghietako zainekda. 

Lags, s. m., esp^ce de noeud coolant pour 
prendre le gibier. — Lakida^ Uzda, orUa. 
II Pi^ge : Artea^ artia. 

LactEe, ady. f., voie lactfe, terme d'asfroo., 
blancheur qui paratt au ciel et qui est for- 
mie, suivant plusieurs astronomes, par on 
nombre infini d'^toiles trfts-^loigntes. — 
Yondoni-yakubako-bidea. 

Lagune, s. f., vide dans un texte. — Vtxa, 

Ladre, ^dj.) I^preux. — Leghenariia, Itghe- 
nartxua. 

Ladre, ESSE,s.,avare.-Ciziofl^d, dkMzij 
abaricioidyyrdmanaygupideayldkharam. 

Ladrerie , s. f. , lipre. — Leghenarra. || 
Avarice : Cizko^tzkeria, cikoUkma^ yrir 
manza^ abaridoskeria, lUkharantza, gth 
pidetasuna. 

Lagophtalmie, s. f., maladie des paupiires. 

— BetachalekOy bekhosko suharra. 
Lagre, 8. f., sillage. — Ur^erroit^, loM. 
Lagune, s. f., petit lac, flaque d'eau dans 

les lieux mar^cageux. — Osina, a^nlzira. 
Laid, adj., disagr^able 4 voir. — lUhuckiaj 

itxusia. II Contraire 4 la bienfaisance : 

Itxusi. II Faire quelque chose de laid : It- 

xuskeria bat eghitea. 
Laideur, s. f., itat de ce qui est laid. — U- 

xustasuna. 
Lads, s. f.,femelle dusanglier.-Aininb^m^ 
Lainage, s. m., marchandise de laine. — 

niekeria. 
Laine, s. f., poll de mouton, cheveoxden^ 

gres. — nUa, ilea^ iUea. 
Laineux, euse, adj., foumi de laine. — A" 

letxiUiyiletxda,iUet9da. || Quia de la laine: 

llledund, Ueduna, iUeduna. 



LAM 



493 — 



LAN 



Lainier, s. m., qui vend des laines. — Hie 
marichantaj illezaleay ille saltzatka^ tlfe- 
zalea, illeketaria. 

Laique, adj. et s. , ni eccl^siastique, ni reli- 
gieux. — Arrontera. 

Laisse, s. f., cordon pour mener les chiens. 

— S6ka, II Cordon de chapeau : Cliapel 
Idkarria. Q pl.^terres laiss^espar la mer : 
Lef^tzda, 

Laisser, v. a., quitter^ ne pas emporter, 

metire en d^p6t, pennettre. — Uziea, 
Lait, s. m.y liqueur blanche des mamelles. 

— Esnea, e$nia, eznia, 

Laitage, s. m., aliment fait de lait. — Es- 

nekiay eznekia, 
Laite ou Laitance, s. f., sperme de poisson. 

— Arrainesma^ 

Laiterie, s. f., lieu oil se conserve le lait. 

— Esneleghia, esnetokia^ esneteya, ezne- 
teiya. 

Laiteux, euse, adj., qui a un sue blanc. — 

EsnetocHa, eznetsila. 
Laiti^re, s. f., marchande de lait. -— Esm 

marichanta, ezne saltzatlea, \\ adj. f., va- 

che qui a beaucoup de lait : Esneduna, 

esnaduna. 
Laiton, s. m., cuivre jaune. — Leloina, le- 

tonay mmastoria. 
Laitue, s. f., plante potag^re. — Litchuba, 
Laize, s. f., iargeur d'une ^tofle, toile, etc., 

enlre deux lisi^res. — Largotastma. 
Lamameur, s. m., pilote cdtier. — Piloida, 

untciyhidariay oncikidaria. 
Lamantin, s. m., animal amphibie. — Ur- 

lurrekda, 
Lahbeau, s. m., morceau dichir^.— Puska. 
Lambin, ine, adj. et s., qui lambine.— GAel- 

dia, aslitsikiy zaharra, langhia, likea, 

banda. 
Lambiner, v. n., agir lentement. ~ Mzat- 

zeay berantzeay zabartzeay banokerian 

egotea. 
Lambris, s. m., rev^tement d'un mur ^hau- 
teur d'appui. — Bobeda, choladuray as- 

pilldy askea. 
Lambrissage, s. m.^ ouvrage du roagon et 

du menuisier qui a lambrisse. — Bobeda- 

dura, choladurtasunay aspiUtasuna, aske- 

tasuna. 
Lambrisser, v. a., couvrir de lambris. — Bo- 

bedatzea, cholatza, aspilldtzeay asketzea. 
Lame, s. f., fer d'un instrument tranchant. 

— Ahday mihia. \\ Terme de marine, va- 
gue de la mer : Tirana. 



I 



Lameau, s. m., poisson. — Ibarta. 

Lamentable, adj., digne de piti^, deplora- 
ble. — AUhengarriay aUbengarria, fefeft- 
rmigarria, k^jatsikt, kejatia, arrenkuratia. 

Lamentablement, adv., d*un ton lamentable. 
— AUhengarriki, aubengarriki, Idstima" 
garriki, k^atsuki, arrenkuratxukiy au- 
hendagarria. 

Lamentation, s. f., cris plaintifs. — Auhenay 
aubena, ^royua, marraskay auhenda. 

Lamenter, v. a., deplorer. — Ldstimatzea, 
planitzea, || v. pr., se plaindre : Auhent- 
zeay aubentzea, droyutzea, marraskatzea, 
aiihendaizea, 

Lampe, s. f., vase k huile pour ^clairer. — 
Kriselda, krUselua, Idmpdy Idrnparrd, ar- 
ghizaghiay arghiontzia. 

Lamperon, s. m. , bee de lampe. — Mokda. 

Lampion, s. m., sorte de lampe pour les illu- 
minations. — Lampiiina, arghidria, 

Lamproie, s. f., poisson de mer. — Lam- 
pardd. 

Lance, s. f., arme k long bois et^ fer pointu. 
— Lantza,lanlzarra. \\ Instrument dechi- 
rurgie : Lantzeta, || Defense de la main 
droite qui s*attache au gros bout de la 
lance et est faite en forme d'entonnoir : 
Eskugordaya. 

Lancer, v. a. et pr., jeter avec force. — Et- 
chatzeay botatzea, aurtikitzea, iraUcitzeay 
iraUzitzeay egotchilzea, egotzitzea. 

Lancette, s. f., instrument de chirurgie. — 
Lantzeta, chista, zatnda. || Coup de lan- 
cette : Lantzetada, chistakda, zaincikadea. 

LANCiEfR, s. m., cavalier armd de lance. — 
Lantziera, lancerda, 

Lanqoir, s. m., pale qui arrdte I'eau du mou- 
lin et qu'on eleve lorsqu'on veut le faire 
moudre. — Trampa. 

Lande, s. f., terre inculte et infertile. — 
Larrea. 

Landier, s. m., chen^t de cuisine. — Stl- 
burdina, sdburdinay sdburnia. 

Landit, s. m., foire. — FMa, 

Langage, s. m., idiome. — Lenguaiya, mint- 
zaya, minzaikay mintzatda. \\ Style : 
Mintzaera. \\ Mani^re de parler : Len- 
guaiya, mintzaya. 

Lange, s. m., morceau d'^toffe pour maillot. 
— Chatarra. 

Langoureusement, adv., avec langueur: — 
Bfilenkanioski. 

Langoureux, euse, adj., qui a de la lan- 
gueur. — Balenkoniosa. 



LAP 



— 494 — 



LAS 



Langouste , s. f. , cnistace. — Langrosta, 

otarraina. 
Cangve, s. f., organe du goilit et de la parole. 

— Mihid. II Idiome, langoge : Letiguaiya, 
mintzaya, minzaika, mintza%da. \\ Lan- 
gue mere : Aniizkuntza , bnrizkunfza. 

Langueur, s. f., abattement. — Ahuhj Ian- 
ghiaduray erbartasuna, ebaintasuna, ahi- 
dura, iraHghidura. || Ennui : On^utura, 
enfadda^ musturiay adorgda^ beltzuria. 

Langueyer, v. a., visiter la langue d'un 
pore. — Mihid ikustia. 

Langueteur, s. m., commis pour langueyer. 

— Mihid ikuslea. 

Lamguier, s. in., la langue et la gorge d'un 

pore quand elles sont fum^es. — Lepho- 

sagarra. 
Languir, v. n., Atre consume peu k peu par 

une maladie.— ilfttU^a, hiralz^a, || Souf- 

frir un supplice lent : Irailnghitzea, || 

Fig., se dit de Teflel de Tennui et de la 

lenteur : Onatzea, cnfadolzen, mastnrit' 

zea, adorgarritzea, beUzurilzeOy unat- 

zea, 
Languissamment, adv., d'une mani^re Ian- 

guissante. — Ahitukiy hiratuki, langhi- 

duki. 
Langdissant, ante, adj., qui languil. — 

AhitHia, hiratiia^ langhiatxtta, iraunghia. 
Lani6re , s. f. , courroie 6lroite. — Edia, 

eria. 
Lanterne, s. f., ustensile pour renfenner 

une lumiftre. — Ldnterna , gdbarghia , 

gaUarghia. 
Lantiponage, s. m., discours frivole et im- 

portun (populaire). — Hitzuntzikeria, 
Lantiponner, v. n., dire des riens. — Hit- 

zuntzikiac errattea. 
Lapereau, s. m., jeune lapin. — Ldpinat- 

chiia, k&n^utchda, k&nechutchiki. 
Lapidaire, s. m.,joaillier qui vend des pier- 
res. — Artisjakim. \\ Art du lapidaire : 

Artiskendca. 
Lapidation, 8. f., action de lapider. — Ar^ 

rikamendiUL. 
Lapider, y. a., tuer i coups de pierre. — 

Arrikaizea. 
Lapin, s. m., quadrup^de. ~ Ldpina^ kdne- 

jikt^ kdnechiHa. 
Lapine, s. f., femelle du lapin. —Z4pm emea, 

kdneju emea^ kdnechu etnea. 
Lapis, s. m. , pierre precieuse. — C^ruar^ 

ria. 
Laps, s. m., espac^ de temps. — £ra;()atr(i. 



Laquais, s. m., valet de pied. — Lakatfdn. 
Larcin, s. ni., action de derober.-OAotnl^a^ 

ohotnkeriay lapurtza, ohoingda. 
Lard, s. m., graisse de pore. — Urdafa, 

chingar-ghicetia. 
Larder, v. a., mettre deslardons a la viande. 

— Gantzvtzea. 

Lares, s. m.,dieuxdomestiquesdesGentils. 

— Echea. 

Large, adj., qui a de la largeur. — Largda, 

zabala, lasata, nasaya. || s. ra., largeor : 

Largda. 
Largement, adv., abondamment. — Ausarki^ 

handiki, amis, opard, nasaiki, ekarghi- 

nez, motalaikirOj bihozki. 
Largesse, s. f., lib^ralite. — Lt6er<i{/(i5fiiui, 

etnailza, emainahitasunay onghillamnay 

ekarghinlza, motalatdeay bihotziasuna. 
Largeur, s. f., etendue d'une chose consi- 

deree enlre ses cdtes. — Largoiamna, 

zabaltasuna, 
Larme, s. f., eau qui sort de I'oeil, goutle ou 

petite quantity de vin ou de quelqu*autre 

liqueur, sue qui decoule de quelques ve- 

g^taux. — Nigarra, negarra. 
Larmovant, ante, adj., qui pleure. — Ni- 

gartxiUiy negartxda. 
Larmoyer, v. n. , pleurer. — Nigar etchat- 

zeOy nigar'ghitea. 
Larron, nesse, s., qui vole. — Olioinaj la- 

purra, ebaslea. 
Larronneau, s. m., petit voleur. — Ohoml- 

chUa, lapurtchf\ay ebasktchita. 
Larynx, s. m., terme d'anatomie, partie su- 

perieure de la trach^e-artere. — Asbida^ 

haixbidea. 
Las ! interj., hilas. — Hatt 
Las, se, adj., qui est fatigu^, ennuyd de 

quelque chose. — Akitua, uruUita, neka- 

tuay mmturii^. 
Lascif, ive, adj., enclin k la luxure. — Ara- 

gheytiay lizunay likitxa. 
Lascivement, adv. , avec lascivet^. — Ara- 

gheykiy lizunkiy likitxki. 
Lasgiveti^, s. f., luxure, plaisirjouissance. 

— Aragheytasnna , lizunkeria , lihttx- 
keria. 

Lassant, a^te, adj., qui lasse. — Akigar- 
ria, nekagarriay unagarria. 

Lasser, y. a. et pr., affaiblir par la peine.^ 
Akitzeay nekatzeay nnatzea. I Ennuyer : 
Unatzeay musluritzeay adorgaizea, mm- 
turritzeay beltzuritzeaj enfadaizea^ ador^ 
gar r it zea, > 



LAV 



— 195 — 



l£g 



Lassitud]^ y s. f., etat de rhomme las. — - 
Nekadura, nnadura, eneduray enotdura, 
akiilura. 
Latent, ente, adj., cach6, inconnu.^Gor- 

diaj gordea. 
Lateral, ale, adj., qui apparlicnt au c6le. 
— Sahetxa, sahietmy albokdaj aldckdUy 
aldenuxnekda. 
LatMiralement, adv., de c6iL — SahelxeZy 

sakietveZy albokoz, aldekoz. 
Latin, ine, adj. , qui concerne la langue.la- 
tine. — Latinay latina. || s. m., qui parle 
latin ou n^ en pays latin : Latitiarray la- 
tifiarray latitularra. || Du pays latin , du 
latin : Latinezhda, latihezkda. || En latin : 
IjitineZy ladtiez. 
Latiniser, v. a., donnerune terminaison la- 
tine k iin mot d*une autre langue. — La- 
tintzeay latiiiizea. 
Latikiste, s. m., qui enfend et qui parle 

bien la langue latine. — Lntwistn, 
Latitude^ s. f. , distance dc I'cqualeur. — 
Botlaren erdiko inguriU edo uztaiya. || 
Etcndue dans le moral : Demhorn. 
Latrie (culte de), s. f., rendu a Dicu soul. 

— Jalnkurtea. 
Latrines, s. f. pi. , lieux privds. — Preds- 

ieiyacy priasieghiaCy zerbUzilac. 
Latte, 8. f., piece de bois long, morceau 

etroit et mince. — Latta» 
Latter, v. a., garnir de laltes. — LtUtatzea. 
Laur^ole, s. f., arbrisseau loujours vert. — 

Ariday saradona, oilakarra. 
Laurier, s. m., arbre to\ijours vert, symbole 
de triomphe. — ErrenuUiy erramilay ere- 
nozkda. || Co«ronn6 de laurlers : Erra^ 
muz kdroaiilMy erremuz kdroatila. || Cou- 
ronner de lauriers : Erretntiz , erramuz 
kdroatzea. 
Laurier-Rose , s. m., rosagine. — ErroU- 

zorria. 
Lavage, s. ra., action de laver le Huge. — 
Churiketa. Pour tout autre objet : Gar- 
biketa. 
Lavanche, s. f., neige d6tach^e des monts. 

— AUsda. 

Lavande, s. f., aspic. — Belharchuta. 
Lavandi^re, s. f., blanchisseuse. — Chu- 

ritzailea. 
Lavatere, s. f., plante malvac^e. — Malba 

etph bat. 
Lavement, s. m., clyst^re. -~ Aynta. 
Layer, v. a. et pr., nettoyeravec un liquide. 

— Cfttm/zf a ( pour le linge), gar bit zm 



(pour tout autre Qbjet). || Nettoyer avec le 

balais, etc., rendre propre ; au fig., se rc- 

habiliter : Garbitzeay chahutzea. 
Layeur, euse, s., qui hve.-- Garbitza'ilea, 

churitzailea. 
Lavoir, s. m., lieu k laver. — IthurriUy 

garbitokia. 
Lavure, s. f., eau qui a servi k laver. — 

SalboiHia. \\ Eau de vaisselle : Ichurkina. 
Laxatif, ive, adj., qui Uche le ventre. — 

Lasaigarria, namgarria. 
Layette, s. f., maillot. — Trocha, trocheta. 
Lazaret, s. m., lieu ou Ton fait quarantaine. 

— Eriteghia. 
Le^ la, les, art. et pr. relatifs. On a dH voir 

a Tarticle la que les articles, dans la lan- 
gue basque , ferment les terminaisons. 

Voir au commencement de la lettre L les 

observations et les exemples y relatifs. 
Le, s. m., largeur d'etoffe. — Larguray or- 

razea. 
LfiANS, adv., li-dedans. — Horren barniany 

barne hortan, barne horretan. 
Leciie, s. m., tranche mince. -- Ucha. 
Lechefrite, s. f., ustensile de cuisine. — 

Chifrita, 
Lecher, v. a., passer la langue sur. . . . — 

MUikatzea, mUlikatziay limikaUea. 
Lecon, s. f., instruction, chose d apprendre. 

—Letcioniay letcioneay lekciua, irakurlza. 

II Ropriniande : Erreporlchila. 
Lecteur, trice, s., qui lit. — Irakurtzat- 

leay lehitzatlea. 
Lecture, s. f., action de lire. — Irakur- 

kvntzay lehikuntza. 
L^GAL, ale, adj., selon la loi. — Zurena, fe- 

ghiaren arabera, dretchdaren araberay W- 

garray l^gatarra, Ugaraukda. 
Legalement, adv., d'une mani^re legale. — 

Zucenkiy leghiaren araberan, dretchdaren 

araberafiy Ugarkird, UgaraUkird. 
Legalisation, s. f., certification d*acte. — 

Ugarantza, 
L^galiser, v. a., rendre authentiqu*^ — U- 

garaUtztea, 
Legat, s. m., ambassadeiir. — BialkinCy 

embajadorea, embachadorea. 
Legataire, s., k qui on fait un legs. — Es- 

letmendua unkilubehar dtiena, unkitzen 

zaiyonari, 
L^GER, ERE, adj., qui p^se peu.— i4rma. || 

Agile : Arina , zalua. || Fii;. , volage : 

Arina , mtidakorra. || adv. , k la leg^re, 

legerement : Arinki. 



LfiN 



— 496 



LES 



Li^GtREMENT, adv., avec l^g^rete. — ArinkL 
II Avec agility : Arinkiy zaluki. || Cliargi 
l^g^rement : Arinki, achiki, 

L^G^RET^y s. f., qualite de ce qui est leger, 
qui a peu de reflexion. — Arintasuna, \\ 
Qui a commis une l^g^rete : Arinkeria. \\ 
Qui a peu de poids : Arintasuna. \\ Qui a 
de Tagiliti : Arintasuna, zalutasuna. 

Legion, s. f., corps militaire. — Diantd. 

LEGIONNAIRE, s. m., soldat dans une legion. 

— Dianldrra. || Qui a la croix de la Le- 
gion d*honneur : Ohorezko gurutzia 
duena, 

L^GiSLATEUR, s., m., qui fait les lois. — he 

gMmaillea, 
L£giste, 8. ra., savant en droit. — Leg he- 

jarraya, leghetan ikhasia. 
LEGITIMATION, s. f., aclion de Icgitimcr. — 

EzaMkuntza. 
LEGITIME, adj., l^gal, equitable. Zvcena, 

leghiaren araberan, dretchdaren arabe- 

ran, legarra, l^garaiikda, zucenbidekda, 

legitimdOy ekadoyarra. 
Legitime, s. m., part hereditaire accord^e 

aux enfants par la loi. — Legitimda, lego- 

kia. 
LEgitimement, adv., d'nne mani^re legitime. 

— Legitimoki, zucenki, zucenbidez, fe- 
garki, UgaraUki, ekadoyki. 

Legitimer, v. a., rendre legitime. — fjcgiti- 

motzea, zuceinbidetzea, I4garautzeay U- 

garaMetzea. 
LEgitimitE, s. f., qualite legitime. — Legi- 

timotasuna^ zucembidea, l^garaudea. 
Legs, s. m., ce qui est legu^.-Eslemendda, 
Leguer, v. a., donner par testament. — 

Esleitzea, 
LEgdme, s. m., gousse, herbe potag^re. — 

Bahatzekaria^ baratzekaria, belharona, 

lekaciay barazkia, baratzalda. 
LEgumineux, euse, adj., de legume. — Ba- 

hatzekarikda, baratzekarikOa, belharone- 

ktjia, lekacikda, barazkikda, baratza- 

dakda. 
Lendemain, s. m., le jour suivant. — Biha- 

ramuna, bihardamu. 
Lendore, s., lent. — Lucea, lucia, tonttia, 

fterabea,\\rriayastitxilay gheldia, niakoa, 

zdbarra^ langhia. \\ Assoupi : L6fjaletua. 

II Paresseux : Alferra, alperra, 
LEnifier, v. a.', adoucir, terme de in^d. — 

Eztitzea. 
LEnitif, s. m., adoucissant, t. de med. — 

Eztitxila. 



1 1 



Lent, ente, adj., tardif, sans ▼itesse. — 
LuceOy lucia, tontHia, herabea, Hrria, as- 
titxua , gheldia , mals6ay zdbarray Ian- 
ghia. 

Lente, s. f., ceuf de pou.—Fdrtza, pdrtza, 

Lentement, adv., avec lenteur. — Luceki, 
tontokij herabekiy lirriki^ astiixuki, ghel- 
dikiy malsoki, zdbarki, langhiki. 

Lenteur, s. f., manque d'activile. — Luce- 
tasuna, astilasuna, gheldief^ay herabea, 
Hrritasunay inalsotasuna, zdbartasvnay 
langhitasuna. 

Lentille, s. f., legume. — Lentilla. 

Lentilles, s. f. pi. J rousseurs. — Laniimc. 

Lentilleux, euse, adj., tache de rousseurs. 

— Ijantiiiatxua, 

Lentisque, s. m., arbre. — L^kelchorra. 
Leopard, s. m., animal feroce. — Lemna- 

barra, Uotnavarray l^oynabarra. 
Lepre, s. ro., maladie de lapeau. — Leghe- 

narray sorrayda. 
Lkpreux, euse, adj. et s., personne qui a la 

lepre. — Leghenartstia, leghenartia, «or- 

rayotxiui, 
Leproserie, s. f.^ h6pital pour les l^preux. 

— Leghenarteghia, sorrayoteghia. 
Lequel, pron, rel., qui, que, etc. — Cein. 

II Laquelle : Cetna, 
Les, art. etpron.^ pi. de le,la. (Voir les art. 

pr. la au commencement de la letlre et 

ensuite le, la, les), 
Leber, v. a. , faire tort. — Bidegabe'ghiieay 

danrnghitea, kalte^ghitea. 
LEsine, s. f., ^pargne sordide. — CikotU- 

keria, zakurkeria. 
LEsiner, v. a., user de lysine. — CikoUztea, 

zakurtzea, 
LEsiNERiE, s. f., acte de lysine. — CikoUz- 

lasuna, zakurtasuna. 
Lesion, s. f., tort. — Kaltea. || Dommage : 

Bidegabea, damua. || Blessure : Kolpea, 

gdlp^a, zailria. || Coupure, dechirure: 

Sarraskia. 
Lessive, s. f., eau de cendre pour laver, lo- 
tion. — Bdkata, gdbada, lichiba, lisibCy 

lisibea. 
Lessiver, v. a., blanchir, faire la lessive.— 

Bdhata, gdbada, lichiba'ghitea. 
Lest, s. m., poids qu'un met au fond d'un 

navire. — Lastd, lastred, 
Leste, adj., l^ger. — Arina, zalua, zalic, 

II Adroit : Atrebitua, adreta, matnii/jrtki. 
Lestement, adv., d'une maniire lesle. — 

Arinkiy zaluki, zaliki, chotilki. 



LfiZ 



— 107 — 



LIB 



Lester, v. a., garnir de lest. — Lastatzea, 

lastratzea. 
Lethargie, s. f., assoupissement morbifique. 

— Ldasmayldlarkia. 
Li^THARGiQUE, adj., de l^thargie. — Ldas- 

makikiy Idtarkikda, 
Lettre, s. f., figure de Talphabet, missive. 

— Letra, letera, gfti/ima, izkira, bechia. 
II Leitre pour leltre : Hitzetic hitZj be- 

chiz bechi. || Leitre de change : Gambiz- 
kira^ mmbioko letra, || Caract^re d'impri- 
merie : Moldizkiral 

Lettr^, £e, adj. et s., instniit, erudit. — 
Eskolatua, yakina, izkiraduna, bechi- 
dttnay yakintsiiaf jakina. 

Leur, pr. pers. el adj. pos. des deux gen- 
res. — Heiyena, hoiyena. 

Leurre, ee, part., tromp^. — Enganattia, 

Leurrer, v. a., attirer par une apparence 
trompeuse. — Enganatzea. 

Levain, s. m., substance qui facilite la fer- 
mentation. — Lemamia^ legamia, allcha- 
garria^ hargarria, oranza, atlisa, be- 
rauzgarriaj azkagarria. 

LevanTi adj., qui se Ihe. — Altchatzen 
dena, || s. m., VOrieni : Iruzkiphartea, 
sortaldea, |j Levant (du) : Iruzki pharle- 
liCj sortaldetic, iruzki aiheraizetic. 

Levee, s. f., action de lever, terme de jeu. 

— Altchaldia, || Recrutement d'hommes 
pour la guerre : Diaghettia, 

Lever, v. a., hausser. — Altchatzea, go^ 
ralzea^ goititzea, || Prendre : Hartzea, || 
Oter de dessus : Khentzea, \\ Recueillir : 
Biltzea. [| v. pr., se mettre : Ezartzea. \\ 
Se mettre debout : Chutitzea. \\ Sortir du 
lit : Yeikitzea. [| Lever du soleil : Iruzki, 
atheratzea, iguzki atheratzea, iguski 
yalghilzea. 

Levi^r, s. m., b&ton, barreen fer pour sou- 
lever. — Barra, pelenka, 

L^viTE, s. f., habit. — Chelina, 

Levraut, s. m., jeune li^vre. — Lebrosta. 

L£:VRE, s. f., partie de la bouche. — Ezpaina. 

Levrette, s. f., femelle du l^vrier. — Fal-' 
daraka emea^ lebrala emea, charlango 
emea. 

Levrier, s. ro., race de chien de chasse. — 
Faldaraka, lebrala, charlangda. 

Lexique, s. m. et adj., dictionnaire.— //u- 
teghia, hitzteghia. 

Lez, adv., k c6t6 de. . . — Aldian, ondoan. 

Lezard, s. m., reptile (gros lizard). — Sul- 
matidilla, muskerra. 



L^zarde, s. f., petit Idzard gris&tre. — SA^ 
ranghilla, sUgalinda. \\ Fente de mur : 
Arraila. 

Liaison, s. f., union^ ce qui lie. — Yuntada, 
liatura, lotura. 

LiANT, ANTE, adj., souplo. — LuHsengat- 
zatlea, balakatzaika, sartzatlea. \\ Fig., 
doux : Eztia. || Affable : Solastiarra, la- 
ntia, arraiya. 

LiARD, s. m., petite monnaie. — Ardita. 

LiASSE, s. m., papierscot^setli^s ensemble. 

— Paper lothura. 

Libera, s. m., pri^re pour les morts.- Libera. 
Liberal, ale, adj., qui aime a donner. — 

Yenerosa, emankorra, bizarra, 
Lib^ralement, adv., d'unemani^re liberate. 

— Yeneroski. 

Liberality, s. f., vertulib^rale.-yiwi^ros/a- 
suna, emakintza,ddakintza^ largotasuna, 
ekarghintza, motalatdea, || Don : Prisenta. 
I) Souvenir: Orroitzapenay orrhoitzapena. 

Liberateur, trice, s., qui d^livre. — Lt- 
braizaiiea. 

Liberation, s. f., action de lib^rer.— Ltftra- 
mendua, librantza. 

LibErer, v. a. et p., se decharger d'obliga- 
tions. — Libratzea. 

Liberty, s. f., pouvoir d*agir ou de ne pas 
agir, indcpendance , mani^re famili^re, 
facility ; pi. , franchise , imminut^s. — 
Atrebencia, cepeda, eskukoera, libertatia^ 
lokabea, eskudencia, autakiiiay orradea, 
kitadea, libertalea. \\ Liberte (il est en) : 
Libertatian du, lachodn da, eskukotna, 
auiakindHa, lokabetila. 

LiBERTiciDE, s. f . , destructeur de la liberte. 

— Libertatia khentzailea, 

LiBERTiN, iNE, adj. ot s., d^r6gl6. — Barra- 
yatua, \\ Incr^dule : Sinetxgabea , sinetx- 
gaitza. 

LiBERTiNAGE, s. m., d^bauchc. — Barraya- 
dura. 

LiBiDiNEUX , EUSE, adj., dissolu. — Lizuna, 
likitxa , araghikoya. || Crapuleux : Zar-- 
patUxua. 

LiBRAiRE, s. m., marchand de livres. — Li- 
buru nmrtchanta^ liburu saUzaika, libu- 
rukina. 

LiBRAiRiE, s. f., magasin de livres. — Ltbfi- 
ruteghia, liburvtokia. 

Libre, adj., ind^pendant, qui use de la li- 
berty, qui pent disposer de son temps, 
employer ses moments. — Libro, aUu. jj 
Qui est l^che en libert<^. : Libro, lacho. 



LIE 



- 498 — 



UM 



LiBREMENT, adv., sans contrainte.— Ltfrroftt^ 

librekiro. 
Lice, s. f., liea pr^par^ pour les combats, 

les courses, les toumois, lieu pour cou- 

rir. — BMlesia, biltokia. 
Licence, s. f., permission. — Licencia, pre- 

misionea, eskudancia, oniritza. \\ Libert^ 

trop grande : Barrayadura, 
LiCEXCiE, s. m., qui a fait sa licence soit en 

th^ologie, soit en droit, soit en m^decine. 

— Licentciadtia. 

LiGENCi^, ^E, part., cong^di^. — Eskudandi- 

tua, oniriztatikt, kdnyca. \\ Licenci^ d'une 

faculty : Licentciadila. 
LiCENCiEMENT (dc troupcs), s. m., cong^ 

lorsqu'elles sont inutiles. — Kdnyta. 
LiGENCiER, V. a., dissoudre. — Diseghilea. 

n Renvoyer : Eskudanlzia^ oniriztalzea] 

kdnyit'emaitea. 
LiCENCiEUSEMENT, adv., avec licence. —flar- 

rayatukiy lizunki, likitxku 
LiCENCiEUx, EUSE, adj., d^r^gle, d^sordonne.. 

— Barrayat(Ui, lizuna, likiixa: 
Lichen, s. m., plante parasite. — 6oro{- 

diua. 

LiGiTE, adj., permis par la loi. — Cilegiia, 
sdria, libro, cileiya, cilleghia, bidezkda, 
bidedatMy haiiziia, legaratikda. 

LiciTEMENT, adv., d*une mani^re licite. — 
Cileyki, cilkghirdy bidezkord, haUzukirdy 
sdrird, sdriki, legaraUki, legarailkird, 
Hbrokf, 

LiGou, s. ro, (LicoL en po^sie devant une 
voyelle ou a la fin d'un vers), lien de cuir, 
de corde, que Ton met k la tdte d'un che- 
val. — KaprestHa. 

LiE^ s. f., d^pdt d'une liqueur. — Liga, Idpa. 
II Ruban de fil : Ldkarria. 

Liege , s. m. , arbre. — Torjolcha. || Son 
6corce : Tortotch'azala. - • ' '-^ ^ * >.♦ 

LiEGER (un filet), V. a., le gamir de mor- 
ceaux de- liege qui le tiennent suspendu 
dans Teau. — Tortotck'azalaztatzea. 

LiKN, 8. m., ce qui lie. — Ij)kuda, ldkarria. 
II Liaison : Yuntaday liatura. f| Conjonc- 
tion : Bakida. \\ s. f., accouplement : Ara- 
ghilotura. || Attachement : Atchitasuna, 
estakura, amodida, adichkidefasttna. 

LiER, V. a. et pr., serrer avec une corde, 
etc. — Estakatzea, lotzea. \\ Fig., join- 
dre : Ytrntatzea, atchikaztea» \\ Faire une 
liaison : Yuntatzea. || Arranger : Kdm- 
poizeay antolatzea, arrimatzea, arren- 
yatzea. \\ Contracter : Engayaizea. 



LiERRE, s. m., plante grimpante. — Chira, 
chida, huntzostda. 

LiESSE, s. f., joie, gaiety. — Alhegheranlza, 
bdzkia, arraykia. 

Lieu, s. m., espace qu'occupe un corps, en- 
droit. — Lekiia, lekia, iokia. || Lieu de 
dire (au) : Err an behar lekikin, erran 
behar plazaiiy erran beharrean, erraiteko 
plazan, \\ Extension : Edadura , edea^ 
edaira, edatnena. || Latrines : Priaste- 
ghiacy predsteghiac, predsteiyacy serbit- 
zuac. II En dernier lieu : Azk^ian, az- 
kenean. ondarrean. 

LiEUE, s. f., mesure itineraire.-Lei(to, iekiia. 

Lieutenant, s. m., ofticier qui remplace le 
chef. — Ldtinenta. 

LiEVRE, s. m., quadrup^de. — Erbia. 

Ligament, s. m., tout ce qui lie, attache les 
parties. — Billura. \\ Ligament des chairs : 
Ghid. 

LiGAMENTEUX, EUSE, adj., raciue turtillec— 
Billurlxua. 

Ligature, s. f., bande pour lier dans la sai- 
[•nee. — Ldtura, 

LiGXE, s. f., rang militaire. — CUuza, ler- 
rda, errenka, errenkiki. ||Raiig6e de mots : 
TjerriHL ||Ligne de charpentier : Yuntera. 
II Cordeau pour tracer : Kdrdela. || Ficelle 
Gu crin pour packer : Lina. || Trail sim- 
ple : Marka, arraya. 

LiGNEE, s, f., race. — Letnua, 

LiGNEUL, s. ra., fil cir^ de cordonnier. — 
Zdpatain-aria. 

LiGNEUX, EUSE, adj., de la nature du bois.— 
Egur kastakda. 

LiGUE, s. f., union d'Etats, faction. — Bat- 
zundea, balzaHndea, bigulmakiday balle- 
rakida, elkarkida. 

LiGUER, V. a. et pr,, coaliser. — Batza&nh 
zetty bilgumatzea, balkrakidatzeay elkar- 
kidatzea. 

LiLAS, s. m. , arbre. — Lila-^hdndodj Jonw- 
tunkia. || Sa fleur : Lt(a, loraslunkia. 
Couleur : Lila, 

LiMACE, s. f., lima^on. — Bareay baria. 

LiMAgoN, s. m., limace. — Barea, baria. 

LiMAiLLE, s. f. , partie de m^tal que la lime 
fait tomber. — ErratUxa, || Limaille de 
fer : Burdin erraUtxa. \\ Limaille d'acier : 
Alzeira erraiUxa. || Limaille de cuivre : 
Kobre errautxa, \\ Limaille d'un metal : 
Metal batch erraiitxa. 

Lime, s. f., outil pour limer. — Lima, kar- 
rnka, arraspa. 



UN 



— 499 - 



LIT 



LiMER, V. a., pelir avecla lime. — Limatzea^ 

karrakatzeGj arraspatzea. 
LiHiER, s. m., chien de chhsse. — Potingda. 
LiMiTATiF, IVE, adj., quilimite. — Muga- 

korra, cedarrikorra. 
Limitation, s. f., action de limiter. — Mii- 

gaiza, cedaritza. 
LiMiTE, s. f., borne. — Mugarriay ced^ria. 

I] Ce qui separe deux pays : Muga. \\ Li- 
mites : Miigac, cedarriac, 
Limiter , v. a., borner. — Mugakidalzea, 

tnugatzea, cedarriziatzen, chedatzea. 
Limitrophe, adj., sur les limites. — Mnga- 

kideUy cedarrikidea. 
LiMON, s. m., boue, terre detremp<^e. — 

fjga, loyay Idhia, pdrtha, bdlsa^ bdsa, \\ 

Sorte de citron : Litnond, 
LiMONADfi, s. f., jus de limon ou citron. — 

Limondda, 
LiMONADiER, £:re, s., celui , celle qui fait 

de la Hmonade. — Limonadd'ghilea. || 

Qui vend : Limondda martchanta. 
LiMONEUX, EUSE, adj., bourbeux. — Ligat- 

aniOj loyaixday l6hUxiUi,pdrthatxilay 6d{- 

satxita, bdsatxda. 
LiMPiDEy adj., clair, net (eau). — Arghia, 

garbiay kldra^ arra^da, zdkarra. 
Limpidity, s. f., qualite Hmpide. — Arghi^ 

tasiinay garbilasuna, kldrtasnna, arraso- 

tasuna, zdhartasuna. 
Lin, s. m., plante, ses filaments. — Lihda, 

lihtVi, limla. 
LiNGEUL, s. m., drap pour ensevelir les 

morts. — Hil-mihisea, hil-mihizia, ma' 

nyiria, 
LiNGE, s. m., toile pour le manage. — Linja, 

linya, eunay ehund, lieUta, linenla, lin- 

teda. II Linge (de corps) : Linya. 
Linger, s. m., marchand de linge.— Ltnya- 

martchanta, linya saltzaUea. 
Lingerie, s. f., ouvrage de io\\e.—0%yalezko 

ga^zac. || Hagasin de linge : Linyazko 

fnagasina, eunazko, ehundzko^ liutazkOj 

lineutzkOy lintedzkd magasina. 
Lingual, ale, adj., qui a rapport a la lan- 

gue, terroe de gmin. '— Lengnaiyakda , 

lengnaiykda , mintzayakda , mintzatO" 

kda. 
Liniment, s. m, topique onctueux. — Goza- 

garria. 
LiNTEAu, s. m., pi^ce de bois qui se met en 

travers au-dessus d*une porte ou d*une 

fen^tre pour soutenir la magonnerie. — 

Afadriga. 



Lion, s. m., le cinquiime signe des douze 

rtu zodiaque, signe celeste. — Izarl^oyd. 

11 Quadrup6de : Uoyd, leho^na. 
LioNGEAU, s. m., petit lion. — Uoytchday 

lehmntchila, 
LiONNE, s. f., femelle du lion. — Uoy emeay 

lehoin emea. 
Liquefaction, s. f., action de liqu^fier. — 

Urlkuniza. 
LiQUEFiER, V. a. et p., rendre liquide. — 

Urtzea. 
Liqueur, s. f., substance liquide, sorte de 

boisson. — Likdrra. 
Liquidation, s. f . , action de liquider. — 

Garbitzea, kdntunc chuclientzea. 
Liquide, adj. et s. m., qui coule. — Likd- 

ratia. \\ Net et clair : Garbia. 
Liquidity, s. f., quantity liquide. — Urta- 

suna, likatsuna. 
Liquoreux, euse, adj. (vinj, qui aune dou- 
ceur particuli6re. — Likurtxua, 
LiQUORiSTE, s. m., celui qui fait des liqueurs. 

— Liktir'ghilea. 
Lire, v. a. et n., parcourir des yeux ce qui 

est ^crit; fig., lire dans les yeux, dans 

Tavenir. — Irakurtzea. 
Lis, s. m., plante, sa fleur. — Andre-Maria- 

lorea, Ama-Biq/ina-lorea. 
LisErE, s. m., bordure sur une etofie. — 

Bordura. 
LiSET ou LiSERON, s. m., herbeaux cloches. 

— Eskilluntza, ezkartiay ezkerayena. 
LiSEUR, EUSE, s., qui lit beaucoup. — Ira- 

kurtzailea. 

LisiRLE, adj., facile i lire. — Irakurgarria, 
irakurkisunay leagarria, leakisuna. 

LisiRLEMENT, adv., d'uRO maui^re lisible.— 
Irakurgarriki, irakurgarriro^ leagarriro. 

LisiERE, s. f., bord d'^toffe. — Ertzay albe- 
nia, ezpatna. \\ Cordon pour soutenir nn 
enfant : Bracieray b^sopekda. \\ Limites 
d'un pays. — Mvga. || D'un bois, etc. : 
Ehufipazterray cerrengay e'ghia. 

LissE, adj., uniet poli. — Legunay leUnay 
lisday berdina. 

LissER, y. a., rendre lisse. — LeguntzeOy 
kuntzeGy lisotzeay berdintzea. \\ Repas- 
ser : Lisatzia, 

LiSTE, s. f., catalogue de noms. — Lista, 
cekidordy errunkd. 

Lit, s. m., meuble pour coucher. — Ohia, 
ohea^ etzantza. || Canal de fleave, etc. : 
Ohia J ohea. || Chose ^tendue pour cou- 
cher : Andana^ errenkda. 



LOG 



— 200 — 



LON 



LiTANiE, s. f., longue et ennuyeuse Enume- 
ration famili^re. — Litania. Q Au pi. , 
pri^res : Litaniac. 

LiTEAUx, s. ra. p!., raies au linge. — Marra. 

LiTHOGRAPHE, s. m., dessinateur sur pierre. 

— Arrianciartzallea , arrianlapiztaria. 
LiTHOGRAPHiE, s. f., art d*imprimer sur la 

pierre. — Arrianciamartza. 
LiTHOGRAPHiQUE, adj., dc la lithographie. — 

Arrianciamarzeh^a. 
LiTiERE, s. f., paille dans les 6curies. — 

Ihaurkiaj ihaurkhea, anda, lit^a bida- 

koya^ bidekamlza, etzantza. 
Litre, s. m., mesure. — Litra. 
LiTTERAiRE, adj., des belles-lellres. — Izki- 

razkda. 
Littoral, ale, adj., selon la lellre. — IzkU 

rarra. 
LiTTERALEMENT, adv., k la lellrc, —Izki- 

rarkiro. 
Litterateur, s. m., homme de letlres. — 

YakintxAa, jakintsAc, izkiralitay izkira- 

jarrayq. 
LittErature, s. f., belles-lettres. — Izki- 

rakunlza. 
Littoral, ale, adj., qui baigne une rive 

parliculidre. — Kdste-eghia. 
Livide, adj., de couleur plomb^e et noir4tre. 

— Uhelay ubela^ zurpila. 

LiviDiTfe, s. f. , Etat livide. — Uheltasuna, 

ubeltasuna, zurpiltasuna. 
LiVRAisoN, s. f., action de livrer. — Lt- 

brantza. 
LiyrEj s. m., volume reliE ou brochd, ou- 
trage d'esprit. — Librtia, liburua. \\ Re- 

gistre : ErregistrHa. [| s. f., poids : Libera. 
Livrer, v. a. et p., donner, abandonner. — 

Libratzea. 
LivRET, s. ra., petit livre. — LiburuchiUiy 

librutcMa. 
Local, s. m., disposition des lieux. — To- 

kia. II Endroit : Tokia. \\ adj., dulieu : 

Tokikila. 
Locality, s. f., circonstance locale, lieu. — 

Tokia, epaitza, aiirkintza. 
LocATAiRE, s., qui tient a louage. — Elche- 

tiarray machterra. 
LocATiF, IVE, adj., qui regarde le locataire. 

— Etchetiarkda, machtergda. 
Location, s. f., action de donner k loyer. — 

AlokaciHa. 
Locomotion, s. f., faculte de changer de 
place. — Mughitza , mtigantza , ibil- 
kuntza. 



Locution, s. f., fagon de parler. — Mint- 

z6a, solasa. 
LoDiER, s. m., couverlure de lit bite delaine 

entre deux toiles piquees. — KMclu^na. 
LoGE, s. f., petite hulle, reduit. — Egmtza, 

etchdUiy tokia, itchdla, chdla, gordeleghia. 
Logeable, adj., oA Ton peut loger.— £jon- 

garriay bidgarria. 
Logehent, s. m., lieu oii on loge. — Alo^- 

mendHa, egonkkUM, bicit^Oy kramesia, 

biciteghia, egoHtza. 
Loger, v. n. et p., habiter. — Egotia, bi- 

citzia, kramestea. \\ v. a., donner a loger: 

Alokatzia, ostatutzea. 
Logeur, euse, s., qui donne k loger.— ih)- 

katzailea, 
LoGiQUE, s. f. et adj., art de raisonner. — 

Dialektikay bilkghidea. 
LoGiQUEMENT, adv., suivant la logique. — 

Dialektikokiy billeghikoki. 
LoGis, s. m., habitation. — Egonkk^jOlo- 

yamendua, biciteghia, kramestay egcntza, 

II Maison : Elchin, etchea. 
Loi, s. f., r^gle, autorite, obligation de la 

vie civile. — Leghia, kghea. 
Loin, adv. prEp. de lieu et de temps, a 

grande distance. — Urrutiy urnUi, || Au 

loin : Urrttneat, || De loin : UrrundiCj ur- 

rutic. II De.loin (Etre) : Urrundic,nrruii' 

tic, urrundanikak6a. \\ EcartE : ApharU 
LoiNTAiN, adj. et s. m., qui est loin. — LV- 

runa. \\ En peinture : Vrrutirudia, 
Loir, s. m., animal approchaiH du rat. — 

Basaktla, lumisarra. 
LoisiBLE, adj., permis. — CikghiOy cikiya, 

cilkghia, bidezkda, bidedanny haunlOi 

sdria, kgaraukda. 
LoisiR, s. m., temps disponible. — AsM'a, 

artea, ckoiara. || Loisir (4 son) : Bere 

atsian. \\ Loisir {k mon) : Nere aisiany ene 

aisian. || Loisir (4) : AhiaUy aslian. 
Long, gue, adj. et s., qui a de la longueur, 

se dit de TEtendue d*un corps consid^ree 

entre deux bouts. — Liicta, lucea^ luzea. 
Longanimity, s. f., clEmence. — Barkamen- 

dfla, gdgdzadeay onextasuna, bih(4zberd. 

II Patience : Padentciay paJramena, osf^f- 

tea. 
LoNGE, s. f., laniire de cuir. — Edia, edea, 

eria, uah, uhakt, wra/a. || Partie du quar- 

tier du derri6re d'une tfite : Gherunl:<^} 

bizkarra. 
Longer, v. a., aller le long de, . .— Eghi^' 

eghi. 



LOU 



— 301 — 



LOU 



LoNG^viTi&y s. f., longue dur^e de la vie. — 
Bid lucekda. 

Longitude^ s. f., distance d'une lieue au 
miridien. — Lucetasuna. 

Longitudinal, ale, adj., ^lendueen long. — 
Luc^arra. 

LoNGiTUDiNALEMENT, adv., en long. — Ltl(^ 
karan. 

LoNGTEMPS, adv., durant un temps. — Hau 
niiz dembora, lucez. || Longtemps (il y a) : 
Aspaldi da, dembora dUu. 

LoNGUEMENT, adv., longteuips. — Luceki. 

LoNGUET, a(iy., un pen long. — Lucetchtia, 

Longueur, s. f., ^tendue d*un bout k I'au- 
tre. — Luzetasuna, lucetasuna. || Duree : 
Iraup^na. || Leuteur dans ce qu'on fait : 
LucelBtunay asiitasunaj herabeay urrita- 
sunay malsotamnay langhiiasuna. 

LoNGUE-vuE, s. f., lunette d*approche. — 
Largabkhta^ kdtalucha. 

LopiN, s. m., morceau. — Ptiska, 

LoQUACE, adj., bavard. — Eletxua. 

Loquagit£, s. f.,babil. — Erasia, hitzkun- 
dea, hizkundea, 

LoQUET, s. m., sorte .de fenneture. — Ma- 
raliUay Uichkela, krisketa. 

LoRGNER, V. a., regarder de c6t^. — Baz- 
terka beiratzea, beghiratzea. 

Lorgnette, s. f., petite lunette. — Eskuko 
beghiordea, eskuko beghirateghia, eskuko 
begaUoghia, eskuko behatokia. 

Lorgneur, euse, s., eelui, celle qui lorgne. 
— Betratzaileay beghiratzailea, 

Lorgnon, s. m., sorte de lorgnette. — Es- 
kuko beghiordea, eskuko beghirateghioy 
eskuko begaUoghia, eskuko behatokia^ 
bedtokihia, 

LoRS, adv. , alors. — Orduan. || Dis lors 
(done ainsi) : B^haz^ beraz. || Pour lors 
(d^ja) : Yadamc. || Pour lors (depuis) : 
Gheroztic. \\ prip., dans le temps, alors, 
dans ce temps-14 : Orduan, dembora har- 
tan. II Lors de (pendant) : BUartean. || 
conj., quand : Notz. 

Lot, s. ro., portion, gain k la loterie. — 
Ldtiia. 

Loterie, s. f.^ espice de banque od les lots 
sont tir^s au sort. — Loteria. \\ Fig. , af- 
faire de hasard : Loteria. 

Loto, s. ra., jeu en forme de loterie. -- L<J- 
tda. 

LouABLE, adj., digne de louange. — Lail- 
dagarria, ddangarria, ddandigarria, ala- 
bagarria. 



LouABLEMENT, adv., avcc louange. — £at7- 

dagarriki. 
Louage, s. m., cession de I'usage. — AlO' 

karida. 
Louager, s. m. , locataire. — Etcheliarray 

machterra. 
Louange, s. f., eloge. — Laudortiki, laUdo- 

rida, ddandia, alabantza. 
Louanger, v. a., donner des ^loges. — Lat2- 

datziay ddantzia^ alabantzia. 
Louangeur, euse, s., qui louange. — Laiii- 

. datza%kay ddanlzaUeay alabantzaika. 
Louche, adj., qui a la vue de travers. — 

Ezkela. \\ Fig. , Equivoque : Ekiboka^ bi- 

dauzka. || Trouble : Nahasia. || Qui est 

confus, pas clair : Ilhun. 
LouGHER, V. n., regarder de travers. — Ez- 

keltzea. 
LouER, V. a. et p. , donner ou prendre k 

louage. — Alokatzea. || Donner des louan- 

ges : LaHdatzidy laudatzea, latlsengatzeay 

f^rekatzea. 
LouEUR, EusE, s., qui donne ^ louage. — 

Alokatzatlea. 
L0UIS3 s. m., monnaie d'or. — Urrea. 
Loup, s. m. , quadrupide carnassier. — Ot- 

xod, olxud. II Constellation : Izarotxda. || 

Loup-cervier, esp^ce de linx : Lincea. \\ 

Loupnnarin : Ugotxda. 
Loupe, s. f., tumeur. — OtxHa. 
LouPEUx, euse, adj., qui a des loupes. — 

Otxotxua. 
Loup-garou, s. m., bomme que le peuple 

suppose 6tre sorcier et courir les rues et 

les champs transform^ en loup. — Otxo- 

ghizona, ghis-^otxod. 
LouRD, adj., pesant. — PtsAa, dorpea^ fer- 

d6a. II Fig., stugide : Zc^tto, z6z6ay ton- 

tda. 
LouRDAUD, adj., grossier. — LettsAa, dor- 

pea. II Maladroit : Moldegattza. 
LouRDEMENT, adv., d*une maui^rc lourdc. — 

Letisuki, pisuki, lerdoki. 
LouRBERiE, s. f., faute grossi^re. — Leilsu^ 

keria, pisukeria, lerdokeria. 
LouRDEUR, s. f., pesanteur. — Pisutasnna. 
LouTRE, s. f., quadrupide aquatique. — 

Vdagarra. 
LouvE, s. f., quadrup^de, femelle du loup. 

— Otx6 tmea. 
LouvETEAu, s. m. , petit de louve. — Oix6 

umeay otx6*kdmia. 
LouVETER, V. n., se dit d'une louve qui fait 

les petits. — Erditzea. 



LUM 



— 202 — 



LUT 



LouvoYER, V. n., aller ^ et \k pour mieux 
proliler du vent, lenne maritime. — Ghi- 
ratzea, ghiraka ibilllzea. 

Loyal, ale, adj., suivant laloyaut^^ fiddle. 

— Ledla, leyald. || pi., loyaux : Ledhtc, 
leyalac. 

LoYALEMENT, adv. , avcc loyaut^. — Ledlki, 

leyalki. 
LoYAUTE, s. f., fid^lil6, probity. — Ledlta-- 

suria, leyallasuna, 
LoYER, s. m., prix dulouage. — Alokarida. 

II Salaire : Sdria. 
LuBRiciTE, s. f., lascivet^ excessive. — Lt- 

zuntasuna, aragheytasunaj anraketa, 

limuridia^ labantasuna. 
LuBRiQLE , adj., impudique. — Lizuna^ 

aragheUia, anrakelia, labanaj andretia, 

limtiria. 
LuDRiQUEMENT, adv., d'une mani6re lubri- 

qiie. — Lizunki, arghe'iki, anrakeki, la-- 

banki, limuriki. ]| Danser lubriquement : 

Lizunkij aragheiki^ anrakeki, labanki, 

limuriki, desonesM, andrezaleki dantzat- 

zia. 
LucARNE, s. f., petite fendtre au toit. — JTo- 

hmucilda. 
LuciDE, adj., qui jette de lalumi^re ; fig., 

.moment de raison. — Arhigarria. 
Lucidity, s. f., quality de ce qui est lucide. 

— Arghigarritasiina. 
Lucifer, s. f., demon. — DebrHa. 
LucRATiF, IVE, adj., qui apporte du h^ni- 

fice. — Irabasduna, irabazosa. 

Lucre, s. m., gain, profit. — Irabacia. 

LuETTE^ s. f., sorte de glande du gosier. — 
Ganga. 

LuEUR, s. f., faible clart^ ; fig., I^g^re appa- 
rency — Arghi-atrii^ dislira. 

LuGUBRE, adj., fun^bre. — Ilhuna, sombria. 

LuGUBREMENT, adv., d'une maui^re lugubre. 

— llhunki, sotnbreki. 

Lui, pr. pers. de la troisi^me personne. — 

Harrec, hare. 
LuiRE, v. n , ^clairer, briller au pr. et au 

iig. — Arghitzea, arghiratzia, dirdirat- 

zia. H Faire luire : Dirdiraztia. \\ Faire 

^clairer : Arghiraztia. 
LuiSANT, ANTE, adj., qui luit; s. m., 6clat. 

— Arghia, dirdiranta. 

LuMiERE, s. f., ce qui ^claire, fluide subtil; 

pi., le jour; fig., intelligence. — Arghia. 

[I Eclaircissement : Arghitasuna. 
LuMiNAiRE, s. m., cierges. — Arghiac. (En 

basque se dit au pluriel). 



LuMiNEUX, EUSE, adj., qui a de la lumi^re. 

— Arghitxiia. " 

LuNAiRE, adj., de la lune. — Ilharghidrria, 
LuxAisoN, s. f., dur^e d'une lune. — Ilbe- 

tetzea. 
LuNATiQUE, adj. (cheval), sojet aux fluxions. 

— Liinatika. || Fig., capricieux, fantas- 
que : Mnatikaj alditxAa. 

LuNDi, s. m., deuxi^me jour de la sem^ne. 

— Astelehena. 

Lune, s. f., satellite de la terre. — Ilhar- 

ghia, || Nouvelle lune : Ilharghi berria, 

II Premier quartier : Lehen laHrdena. \ 

Pleine lune : Ilharghi bethea. [| Dernier 

quartier de lune : Azken laUrdena, I 

Croissance de la lune : Gorapena^ ilgora, 

II Declin de la lune : Beherapena^ ilbera. 

II Lever de la lune : Ilharghi atheralzea. 

II Coucher de la lune : Ilharghi sartzea. 

II Lune (clair de) : Arghizaria^ ilharghi 

churi. 

LuNETiER, s. m., marcband et fabricantde 
lunettes. — Luneta martchatUa , nUsern 
marlchanta. 

Lunette, s. f., verre qui fortifie la vue. — 
LanetaCy miserac, (En basque se dit aa 
pluriel). II Lunette servant aux myopes : 
Beghiordolucea^ miseraurrutierakdac. |j 
Lunette d'approcbe, longue-vue : Larga- 
bichta, kdtahichay katalogkia. 

LuRON, adj., bon vivant, fam. — KapiratUwi, 

Lustre, s. m., brillant £clat, au pr. etao 
fig. — Distiadura, briUadura. || Giran- 
dole de cristal, chandelier k plusieurs 
branches que .I'on suspend au plafond on 
k la voilite : Arghi-armiarma. 

LusTRER, V. a., donner le lustre. — Pirrf«- 
raztia, distiraztea. 

Lustrine, s. f., 6toffe. — Perkalina. 

LuTH, s. ra., instrument k cordes. — Chiri- 
bika, 

LuTHERiEN, adj. et s. m., sectateur de Lu- 
ther. — Lutherianda. 

LuTiN, s. m., esprit foUet. — Mendea, nas- 
pecha, icechea. 

LuTiNER, V. n. , faire le lutin. — Wendet- 
zea, naspechatzea, icechetzea. 

LuTRiN, s. m., pupitre d*i^ise.--K(tntorea, 

librai'ZiUd, libraya. 
LuTTE, s. f., combat corps* k corps. •— B^' 

roka, gMa, burruka. 
LuTTER, V. n., combattre k la lutte; flg-> ^^ 

sister. — Bdrrokatzea, burrukals^f 9^' 

datzea. 



MAC 



— 203 — 



MAG 



LuTTEun, s. m., qui lutle. — Bdrrokaizai- 

leOy burrukatzatlea, gddatzaila. 
Luxation, s. f., d^boitement d'un os. — 

Inartaduraj desteghia. 
Luxe, s. m., somptuosit^. — Gh^Ha, 
LuxER, V. a. el pr., deboiter un os. — liiar- 

tatzedf desieghilzea. 
LuxuRE, s. f., incouUnence. — Lizunkeriay 

aragheya, Ukitxkeria, 
LuxuRiEUSEMENT, adv., d*une maniire iinpu- 

dique. — Lizunkiy aragheikiy likitjcki. 



LuxuRiEux, EUSE, adj., icnpudique.- Li'zuna, 

araghdtiay emakhma^ andrekhma, likitxa. 
Luzerne^ s. f., planle l^gumineuse.-LtU^rna. 
LuzERNi^RE, s. f., terre de luzerne. — Ltl- 

zernasatlla. 
Lygee, s, in., college. — Kdleyda. 
Lynx, s. m., animal sauvage qui, dit-on^ a 

la vue lr6s-per^anle. — Lincea. 
Lyre, s. f. , instrument de musique a cor- 

des, qui 6lait en usage chezles anciens. — 

Arabita, 



M 



H, s. f. (&me) et m. (me), treizi^me leltrede 

ralphabet. — Abeceko amahirurgarren 

lelra. 

Ma, adj. pron. pes. f^m. sing. — Eney n^6. 

Maceration, s. f., action de mac^rer, mor- 

tiiler.— Samiir/o^fina. || Treniper : Urian 

trempan emaiia. 

Magerer, v. a. et p., roortiiier. — Samur- 

raziia. \\ Tremper i.Trempaztea. 
Maguefer, s. m., scoriedufer. — Ugherra, 
Machelii^re, adj. et s. f. (dent^molaires. — 

Aghinay aghina. 
Maciier, v. a., broyer avec les dents. — 

Cheat zea, cheat zia. 
Hacheur, euse, s., celui ou celle qui mange 

beaucoup. — Cheatzatlea. 
Machinal, ale, adj., mouvement naturel ou 
la volenti n'a point de part. — MachitM- 
darra. 
Maghinalement, adv., d*une maniire ma- 

chinale. — Machinakoku 
Maguinateur, s. m., qui machine. — Ma- 
chinatzaikay billatzailea , ciarkidariay 
cinazkidariay ekarkidariay kdinplot'ghi- 
lea. 
Machination, s. f., action de machiner. — 

Ciarkida^ ekarkida^ kdmplota. 
Machine, s. f., instrument pour muuvoir, 
assemblage de ressorts. — Machina, Ian- 
kayuy lanabezay tresna. 
Machiner, v. a., completer. — Ciarkidat- 
zea, dnazlUdalzeay ekarkidatzea, Wm- 
plotatzea. 
Hachiniste, 8. m., qui fait des machines. — 
Machiniztay lankay'ghileay tresruvghileay 
kmbez'ghilea. 
Machoire, s. f., OS ou sont les dents. — 
Matraila, mairaUlay aghintopday maceV- 
f^zurra. 



I 



HAgoN, s. m., ouvrier qui magonne. — Ar- 

ghinay arghina, 
Maqonnage, s. m., travail de ma^on. — Ar- 

ghin lana, arghintza, 
HAgoNNER, V. a., travailler a un bdtiment en 

pierre, plat're, etc. — Asantalzeay ar- 

ghintzea. 
MAgoNNERiE, s. f., ouvragc de magon. — 

Arghindura, 
Madame, s. f., titre des femmes. — Andria, 

andrea, anrea, madamay daniandrea, \\ 

pi., mesdaraes : AndriaCy andreacy an- 

reacy madamaCy damandreac. 
Mademoiselle, s. f., titre des filles. — An- 

drelchtta, anretchtta, \\ pi. , mesdemoisel- 

les : AndretchHaCy anretchtlac. 
Madone, s. f., image de 'a Vierge.— Btryna, 

birjina. 
MadrE, ]gE, adj., ruse, fam. — Sdmaria* || 

D'une mani^re rus^e : Sdmarikiy sdtna- 

rirdy sdmfiz, 
Madrier, s. m., planche de ch^ne tr^s- 

6paisse. — Madrilla. 
Madrigal, s. m., sorte de petite poesie. — 

Arzattieurotsa. 
Magasin, s. m., lieu ou Ton serre les mar- 

chandises. — Magasina, itsazpita, || Mai- 

tre d'un magasin ou de marchandises : 

Itsazpitaria, ffiagasina baten nausia. 
Mage, s. m., savant, antique. — Magda, 
Magigien, ne, s., qui professe la magie. — 

Astia, aztiay mirakindarra. 
Magie, s. f., art pretendu de produire des 

effets contraire a Tordre de la nature. — 

Mirakindea, || Fig., illusion produite par 

Tart : Mirakindey duikindarra. 
Magique, adj., de la magie. — Mirakinixmi, 
Magistral, ale, adj., qui (ientdu maitre. — 

bamzaghikCa, 



MAI 



— 204 



MAI 



Magistralement, adv., d*une fa^on magis- 

,trale. — Buruzaghiki, buntzaghikoki. 
Magistrat, s. m.y officier de justice, de po- 
lice. — Goyaraukina. 
Magistrature, s. f., dignity et charge de 

magistral, temps pendant lequel on est 

magistral. — Goyaraukintza. 
Magnanime, adj., qui a Ykme grande. — 

Arifnandikda, errandikda. 
Magnanimement, adv., avec magnanimile. — 

Arimandiki, errandiki. 
Magnanimity, s. f., grandeur d'4me. — ilrf- 

manditasunay erranditasuna. 
Magn^tique, adj., de Taimant, du magn^- 

tisme animal. — Imandarra. 
Magn^tiser, â–¼. a., comrouniquer ou d^ve- 

lopper, meltre en mouvement et en action 

le magnetisme animal. — Imandartzea, 
Magnetiseur, s. et adj., qui magnetise. — 

Imandartzallea, 
Hagm£tisme, s. m., propriety de Taimant, 

fluide magndtique. — Iniangokia. 
Magnificence,, s. f., quality magnifique. — 

Handigaytasiina J manificenciay ekinan- 

dikaylasuna. 
Magnifique, adj., somptueux. — ManifikHa. 
Magnifiquement, adv., avec magnificence. — . 

Manifikokij ekinanHrdj handigotrd^ han- 

dizkird. 
Mahometan, ane, adj. el s., qui professe le 

maboro6tisme.-JlfaAom^(ana, mahomarra. 
Mahom^tisme, s. m., religion de Mahomet. 

— Mahometaideay mahomarratdea. 
Mai, s. m., cinqui6me mois de Tann^e. — 

Maiyatzttj maikatza, mayatza. 
Maigre, adj. (animal), sans graisse. — Me- 

Af'a, tnehea. || s. m., chair maigre, poisson, 

etc. : Mehia , mehea. || Maigre (viande) 

d'un quadrupide : Ghinarra. 
Maigrelet, te, adj., un peu maigre. — Me^ 

hetchiia. 
Maigrement, adv., d'une fa^on maigre. — 

Meheki, \\ Mesquinement, fig. et fam. : 

Eskaski. 
Maigret, te, adj., un peu maigre. — Mehet- 

chtla. 
Maigreur, s. f., ^tat de ce qui est maigre. — 

Mehetasuna. 
Maigrir, v. n., devenir maigre.— JUieAa/^ea. 
Maille, s. f., anneau de tissu, annelel de 

fer. — Mallay ponlHa. 
Maillet, s. m.,marteaude hois.— JIfaf toifca. 
Maillot, s. m., enveloppe d*enfant. — Tro- 

chay trochalzekda. 



Main, s. m., extrimil^ du bras divis^ en 
doigts. — EsMia. || Main droite : E$ku 
eskuina. Q Main gauche : Esku ezkerra. \ 
Paume de la main : E$kvk^bamea, 

Main-chaude, 8. f., sorte dejeu. — JMola- 
tnatalokay atakataka. 

Main-d'ceuvre, s. f, travail de Touvrier. — 
Eskfir-lana. 

Main-forte, s. f., assistance k la justice. — 
Yusticiari laguntza ermUia. 

Main-levi^e, s. f., lev^e de saisie. — De- 
sampard. 

Maint, ainte, adj., plusieurs, fam. — Asko, 

Maintenant, adv., actuellement. — OraL 

Maintenir, v. a. et p., tenir en ^tal. — At- 
chikitzia, atckitzeay idnkUzeCy beghi^ 
raizea. || Soutenir : Atchikitzea. Q Affir- 
mer : Seguratzea. 

liAiNTENUE, s. f., acte qui maintient. — 
Ampardj amparda, zdfUza, zmkera^ zaU- 
zakela, beghiraera. 

Maintenu, ue, part., rest^ dans I'eUt d'ao- 
paravant. — Atchikia. 

Maintien, s. m., contenance. — Beghilar- 
tea, bekokia. 

Maire, s. m., chef d*un corps municipal.— 
ilf^ra, aHzapezay baldarnapeza, alkaiea, 

Mais, conj. adverbiale, marque^ contrariele, 
exception, diCKrence ; s. m., empiche- 
ment. — Batnan, bena^ ordiioii, ordian, 

Mais, s. m., ble de Turquie. — Arihda, 

Maison, s. f., b&timent pour habiter, les per- 
sonnes qui I'habitent, famille, ^tablisse- 
ment de commerce, communauli. — Et- 
chea. II Maison commune, hdtel de ville : 
Errikotchea. || Maison d'arr^t , prison : 
Presondeghia. 

Maisonnette, s. f., petite maison. — Eh 
chelchila. 

MaItre, s. m., de qui d'autres gens depen- 
dent, qui a des esclaves, qui enseigne, 
proprietaire, re(u dans un corps de me- 
tier. — NaUsiaj naguzia. || Savant prin- 
cipal , superieur : Buruzaghia. \\ Maiire 
de maison : Nausia, nnjjftaia, etcheko- 
yaHna. \\ Possesseur : Yabea. 

MaItresse, s. f., qui recoil presque loules 
les deceptions de maitre, maltresse de 
maison, de manage. — Etchek(h<Mdre^, 
elchekondrea y etckeandrea. || Maltresse 
(qui poss^de) : Yabea. Amante : MixUea, 
mailia, emaztegheiyay amarantea. 

Maitrise, s. f., quality du maitre. — Nath 
sUasuna, eskudantza. 



MAL 



— 205 — 



MAL 



MaItriser, v. a., goaverner en roattre. — 
IbiUzea. 

Majestic, s. f., grandeur supreme, litre de 
Tou-Mayesiatea, handiet^za, fnayestadea. 

Majestueusement, adv. , avec ^andeur. — 
Mayestukiy handientzurd, 

Hajestdeux, euse, adj., qui a de la gran- 
deur. — Mayestxua, handients^. 

Majeur, adj., en &ge de jouir de ses droits. 

— Adinetan, \\ Important : Egokidakda, 
n La plus grande partie : Gheiyena. 

Major, s. in., officier charge du detail d*un 

corps, chirurgien militaire. — Mayora. 
Majorat, s. m., droit d'atnesse en Espagne. 

— Mayoratika. 

Hajorite, s. f., 6tat majeur — Adiniamna, 
gallendea, nagusilea^ na^itea. || La plu^- 
part des voix : Gheiyen bozac izatia. 
Majuscule, s. f., grande lettre. — Letra-- 

handiay hizkiranduL 
Hal, s. id. — Minay gaUza. \\ pi., maux : 
MinaCy gaUzac. \\ Maladie locale : frtto- 
mna. || Douleur, souCBrance : Dolorea^ hoU 
nacea. || Peine : Dolorea , changrina. || 
Contraire au bien, d^faut : Gaizkia. || Im- 
perfection, vice; adv., de mauvaise ma- 
nifere : Gaizki, || Mai (vouloir du) : Ai Aer- 
izaUea. 
Malade, adj. et s., quin'est pas en sant^. — 
Eri. II Malade (le ou la) : Eria. \\ Tomber 
malade : Eritzea, 
Maladie, s. f., alteration de sant£. — Eri^ 

tasuna. 
Maladif, rvE, adj., souvent malade.--£rt<- 

xua, erikorra^ eriska. 
Maladresse, s. f., d^faut d'adresse au pr. 
etau &g.—Motdegabekeriay errebestasuna. 
Maladroit, oite, adj. et s., qui manque 
d'adresse. — Moldegabea , moldegabia , 
errebesa. 
Haladroitement , adv. , sans adresse. — 
Moldegabekiy moldegabeski, moUegaizki, 
errebeski. 
Malaise, s. m., ^tat f&cheux, incommode.— 
Gatzkitamna. || Indisposition : Ez-onghi- 
atria. 
Malaise, tE, adj., difficile. — GaUza^ ga- 
cha, nekezGy errazkea. \\ Pen riche : Ez- 
hire alsian, 
Malais^ment, adv., avec peine. — NekeZy 

gatzkirOy errazkez, 
Malavis^, tEy s. et adj., imprudent. — Ainl- 
sikabea, zdgheztua. || Indiscret : Nabar- 
mena. 



Malbati, IE, adj. et s., mal fait. — Galzki'- 
ghina. 

Malcontent, enti, adj., non satisfait. — 
Deskonlenta. 

Male, s. m. etadj., sexe oppose a la fe- 
melle. — Ordotxay ohotxay ordotchay 
arrd. || MUe (homme) : Ghizonkia. || MUe 
(enfant) : MutikAa, mulhihUa. \\ Mftle 
(jeune homme) : Mutilkia, muthikia, || 
M&le (de quadnipide) : Ordotxa. || M&le 
(oiseau) : Arra. 

MALEBfiTE, s. f., personne dangereuse. — 
Lanyerosa, asto-gachtiia, alimale-tzarra. 

Malediction, s. f., imprecation. — Bur- 
hda, madarikacioneaj madaridday aipa- 
dizQy gaizkotza. \\ Souhait du mal : At- 
her^izaUea. 

Malefaim, s. f., faim cnielle. — Goseiia. 

MalEfice, s. m., sort pr^tendu jete sur les 
hommes ou les animaux et qui les fait 
mourir. — Charma. 

UkLtFicity tEy adj., languissant, malade.— 
CharmatiUi. 

Maleheure (a la)^ adv., malbeureusement. 

— Orm-gachtiia. 

Malemort, s. f., mort funeste, fOf^-^HiUze- 
trichtia. 

Malencontre, 8. f., malheur. — Estrapiki. 

Malencontreusement, adv., par malencon- 
tre. — Estrapuki. 

Malencontreux, euse, adj., malheureux. — 
EstraputxHa, 

Malentendu , s. m., m^prise. — Gai'zfti- 
aiiila, gaizki-enzuna. 

MAL-fiTRE, s. m., 6tat delangueur. — Ez- 
alnsian. 

Malfaire, v. n., faire du mal. — Gatzki 
eghitea. 

Malfaisant, ante, s., qui fail du mal. — 
Gaistoa, gatchtda, gachtda. \\ Malfaisante 
(personne) : Gatstaghinay gaichtagina. \\ 
Malfaisante (chose) : GaUzkorra. 

Malfait, adj., qui -est fait mal. — Gaizki- 
eghina, gatzki ^ghina den gaUza. || Mau- 
vaise action : Gaizkia. 

Malfaiteur, s. m., qui commet des crimes. 

— Gaistaghina , gaxchiaghina , gatzki 
eghilea. 

Malfam£, adj., qui a mauvaise reputation, 
(em.^-Gaizki-fdmattia, fdmaizarrekila, 

Malgracieusement , adv. , d'une mani^re 
mal gracieuse. — Asifrki. 

Malgracieux, euse, adj., rude, incivil. — 
Aspria. 



MAL 



— 206 — 



MAM 



Malgr£, pr^p., contre le gr^. — Nahi eta 
eZy bortchaka, bortchaz, borlchara, hala- 
rikan ^e. 

Malhabile, adj., qui n'est point intelligent, 
qui est peu capable. — MoUegabea. 

Malhabilement, adv., d'une maniere mal- 
habile. — Moldegabeki, 

Malhabilet£, s. f., incapacity, manque d'ha- 
bilet^. — Moldegabekeria. 

Malheur, s. m., mauvaise fortune. — Zdri- 
gattza, z&rigachtila, z&rikaitza. \\ D^sas- 
tre : Ondikda, khdlteay bidegabea, bide- 
gabitty ddakea, ddakabea, ddakabelasuna. 
Il Accident fiSicheux : Slalhurra^ estrepAOy 
gherlakuntzay distentura. 

Malheureusehent , adv., par malheur. — 
EslrapuZj ghertakuntzaz , mdlhurmki, 
zdrigachtokiy ddakaberdy zdrikatzkird, 
zdrigaistord, 

Malheureux, euse, adj. et s., non heureux. 
— Mdlhurusa , ddakabea, zMkaiztiay 
z&rigachtokda, gaizkidohatt^a, ondizkoz, 

Ualhonn^te, adj., non honndte, sans pro- 
bite. — Frikuna, pikarikiy filusa, fulle- 
rda: II Contraire k la biens^ance, incivil : 
Disonesta, nabarmenay gatzki ikhasiay 
deskortesa. 

MALHONNfiTEMENT, adv., avoc malhonuiteti, 
contre la probite. — Frikunki^ pikarokiy 
filuskiy fidleroki. \\ Incivil, sans bien- 
s^ance : D4sonestki, nabarmentkiy d^S" 
korteski. 

MALiioNNfiTET^, s. f., incivilit^. — D^onest- 
keria , nubarmenkeria , deskortesia. || 
Improbity : 'Frikunkeria, pikardia, filus- 
keria, fullerokeria. 

Malice, s. f., m^chancete. — - ilmarrtkij 
galstokeria, gachtakeriay mdlecia. || Espii- 
glerie : Bitchikeria, drdlekeria, donghe- 
tasuna. 

Halicieusement, adv. avec malice, m^chan- 
cet^. — Gautokiy gachloki, amarrutxuki. 
II Avec espieglerie : Bilchikiy droleki, 
dofigheki, mdlicioski. 

Malicieux, euse, adj. et s., qui a de la ma- 
lice, qui est m^chant. — Gaistday gach" 
tday amarrulJiUi, f| Espiigle : Bilchia, 
drdlia, dongheUy mdleciosa. 

Halignement, adv., avec malignite. — Md- 
lecioskiy gaisloki, gachtoki, odrpez, odr- 
peso, atdurki. 

Malignity, s. f., inclination au mal. — Md- 
leciakeriay aidurkefia, gahlokeriay gach- 
tokeria, donghetasuna, odrpestasuna. 



Malin, igne, adj., malicieux. — Mdlecum, 

deseghilleay gaistda, gachtda^ odrpedy ax- 

durda, galzki errailea. 
Maline, s. f., temps des grandes ooarees.— 

Ur-bida. 
Malingre, adj., infirme, fam. — Mendria, 

eskasa. 
Malintentionn^, ee, adj. et s., malveillant. 

— Intentdone gachtokik^, gaizkirai ekkar- 

ria. 
Malle, s. f., coffire. — Kuicha. || Valise : 

Maleta. 
Malleable, adj., qui s'^tend soiis le mar- 

teau. — Mallu azpian Matzen den milala. 
Mall^ole, s. f., cheville du fVdd.^Achiom, 

tchurmiua. 
lliiLLETTE, s. f., petite malle. — KulcluU- 

cMa. 
Malletier, s. m., ouvrier qui fait les mal- 

les. — Kutcha^ghilea, makia'ghika. 
Malmener, v. a., maltraiter. — Gatzki era- 

bilizea. 
Malotru, ue, adj. et s., maussade. — Jftir 

rukuluna. 
Malpropre, adj., sale. — Zikhinay Una. | 

Qui n'a point de propret^ : Zikhinlxm, 
' tintsaa. 
Malproprement, adv., avec malproprel^. — 

Zikhintki. 
Malpropreti^, s. f., saletd. — Zikintkeria, 

zikhifUasuna, 
Malsain, aine, adj., qui n'est pas sain. — 

Osasun kontrakHa. 
Maltraiter, v. a., trailer durement. — 66- 

gogdrki tratatzea, gaizki erabiizea, 

gaizki trataize^i. |j Battre : Yotzeay yot- 

tea. Il Outrager : Erasotzea , eskarnidl" 

zea, laiddtzea, \\ Faire tort : Damutzea. 
Malyeillance, s. f., haine, mauvaise volonte 

pour quelqu'un. — Gaitzeria, gaiznafa, 

dongagura. 
Malveillant, ante, adj. et s., qui veut le 

mal. — Galtzerizkorra , gatznaykorray 

dangagurakorra. 
Malyoulu, ue, adj., 4 qui on veut du mal. 

— Gatzki ethorria^ gattzesitiH, gorrota- 

tAa, ga%tzezia. 
Maman, s. f., mere, terme enfantin. — ilmd. 
Mamelle, s. f., partie charnue du sein. — 

Tilia, ditia. || Mamelle d'un animal : Et- 

rapia. 
Mamelon, s. m., le bout de la mamelle. — 

THipmUa, did punta. jj Petile montagne: 

JUendichka. 



MAN 



— 207 — 



MAN 



Maxche, s. f., v^teroentdu bras.— ifaAtmta, 
niahunga. \\ s. m., poign^e ({'instrument : 
Ghiderraj ghi^a, khUrra, 
Manchette, s. f., ornement^u poignetd'une 
chemise. — Mantchetay eskutarray esku- 
muturra, eskofidda, 
Manchoih, s. m., foumire pour las mains. — 

Manaukay manghitda. 
Manchot, s., estropi^ d*une main. — Mant- 

chottty besotnotcha, besomotza. 
Handat, s, m., procuration. — Padorea. \\ 
Mission : MandatHa. m^zHay kdrgiia. \\ 
Ordre : Ordena. || Traite tirie sur un 
tiers : Gambizkira, kambioko letra. 
Handataire, s. m., charge de procuration. 
— Mandataria , m^zu'ghilea , kdrgu-- 
dunUy godadiariaj godadighillea, joairit- 
zaria. 
Handement, s. m., ordre. — Ordena, ma- 
nila, mandafnmtiia. || Ordonnance : Eka- 
rauay aghindea^ manamendiJuiy manamen-^ 
Ha, 
Makder, v. a., faire savoir. — Manatzeay 
adiaraztea, aghinaztea, mezutzea, gaz- 
lidUzia. II Faire venir : Ekarraztea, ethor- 
raztea. 
Handibule, s. f., mAchoire. — MatralUt^ 

matraUa. 
Mandragore, s. f., plante. — Urrilda, 
Manducation, s. f., action de manger. — 

Yanamena. 
Manage, s. m., exercice du cheval, ruse. — 

ManeyHa, 
Mangeable, adj., qu'on peut manger. — 

Yan ditekenay jan ditchakena. 
Mangeaille, s. f., nourrilure. — Yanaria, 

jdnariay yankia. 
Mangeant, ante, adj., qui mange. — Ya- 

tiany jdlian, 
Mangeoire, s. f., auge de cheval, etc. — 

Aska^ mahara. 
Hanger, v. a. et p., mftcher et avaler. — 
YateOy yatiajdtea. || Hanger (avecexc^s): 
Asetzeay chiflaizea. || Manger (avec goiit): 
Niaflatzea. || s. m., ce qu'on mange : Ych 
tekda, jdtekda. 
Hangeur, euse, s., qui mange beaucoup.— 

Yaliay yaka, jdlea. 
Haniable, adj., ais6 k manier. — Ibilgarriay 

eskugarria. 
Haniaque, adj. et s., poss^d^ de manie. — 

Aldiak6yay sirwtxtta, 
Hanie, s. f., alienation d'esprit sans fl^vre, 
passion port^e^ la folie. — AUUa^ sinda. 



' Maniement, s. m., action de manier. — £s- 
kumendtjla. \\ Administration : Manayday 
anlzadura. 

Manier, v. a., t4ter avec la main. — Ibilt- 
zea, maneiyatzea y ibiltzea, erabillzea. \\ 
Fig., adminislrer, conduire, gouTcmer : 
Eskutatzea, antz(Uzea, maneiyatzea. 

MANifiRE, s. f., fa^on. — Manera, era, ara. 
II Sorte : ^Gkisa. || Usage : Usaiya. || Es- 
p^ce : Ghisa. || Affection : Morgay ghei- 
radia, gheirudird, ||pl., fa^on d'agir. U a 
des manieres agr^ables : Manera gdchuac 
diiu. n adv., de sorte que : Behaz, hold, 
oreldy dlan, ovlataUy holetany horktan, 

Mani^.r£, tE y adj. , plein d*affectation. — 
Maneratxikty morgatxHay ghetraditxiAa, 
ghetrudilxtta. 

Manifestation, s. f., action de manifester. 

— Agherdura, aghertasuna, 
Manifeste, adj., noloire. —Agheriayaghi- 

n'a, kldray arpekda. 
Manifestement, adv., evidemment. — Aghe- 

rikiyaghirikiy kldrkiy arpekokiy agherian^ 

arpezkird. 
Manifester, v. a. et p., rendre manifeste. 

— Agherraztiay aghirriztiay arpekozteay 
erakutxteay irakustia, arpezazUa. 

Manigance, s. f., manoeuvre secrete. — Az- 

piko-yokda. 
Manig ANGER, v. a., tramcT URC intrigue. — 

Azpitic-yokatzea. 
Hanivelle, s. f., instrument pour faire tour- 

ner un essieu. — Ghiderra , khiSrra , 

ghi^rra. 
Manne, s. f., drogue purgative. — Lizakia. 

II Celle qui tomba miraculeusement : Ma- 

nd, cerokia. 
Manceuvre , s. m. , aide-ma^oii , etc. — 

Pi&naype6nay alogheraria, langhikOy ma- 

lobraria, alokacero , lakondaria. jj Fig., 

conduite bonne ou mauvaise que Ton tient 

dans les affaires dn monde : Malobra, era- 

bilkuntza. 
Manceuvrer, v. n., faire la manoeuvre. — 

Malobratzea. 
Man(euvrier, s. m., ouvrier k la joum^e. — 

Langhika, yoriiakra. 
Manque, s. m., d^faut^ adv., faute de. ^ 

Eskasa, fdltay utxay phalta, pdlta. 
Manquement, s. m., omission. ~ Ulxaldia, 

itenay kulpa. 
Manquer, v. n. et a., 6tre de moins, ne pas 

6tre k sa place, faillir, avoir faute de. . . , 

n^gliger, offenser, ne pas trouver, laisser 



MAR 



208 — 



MAR 



^chapper. — FaUatzia, pbaltalziay man- 
katzea, utafghitea^ eskastea^ eskas'ghitea. 

Mansu^tude, s. f., douceur, affability. — 
Laiiotasunay biguntasunay malsotasunay 
malgutMuna. 

Manteau, s. m , T^tement ample. — Kapd. 
II Saillie de chemin^e : Chimhtet-gatna, 

Mantelet, s. m., sorte de luanteau jusqu'4 
la ceinture, petit manteau violet que por- 
tent les ^v^ues. — Laburgaua. 

Hantille , s. f. , maiitelet. — MatUalinay 
mantaliwfy manleliua. 

Manuel, le, adj., qui se fait avec les mains. 

— Eskukda, eskutakda. 
Manuellevent, adv., de la main k la main. 

— Eskuz. 

Manufacture, s. f., fabrication en grand.— 

Fabrikay phabrika^ eskukinlza. \\ Manu- 
facture de laiiie : Illekintzay ulekintza. 
Manufacturer, v. a., fabriquer. — Fabri- 

katzea, phabrikalziay eskukintzea. 
Manufagturier , s. m. , qui fabrique. — 

Fabrikanta, phabrikantQ. 
Manuscrit, adj., ^crit^lamain , s. m., livre 

6crit k la main. — Eskuz-iskribatua. 
Mappemonde, s. f. , carte g^ographique des 

deux hemispheres. — Ciazaldia. 
Maquereau, 8. m., poisson. — Maka^la. 
Maquereau^ elle, s., qui debauche, prosti- 

tue les femmes, obsc. — Makaela, estalt- 

zatlea, estalghilka. 
Maquerellage, s. m., metier inAme de d^- 

baucher et prostituer, obsc. — Makaelgday 

estalkintza. 
Maquignon, s. m., marchand de chevaux, 

qui les troque. — Zalditratularia. 
Maquignonnage, s. ro., metier de maquignon, 

Tendre un cheval, etc. — Zalditralukinlza. 
Maquignonner, y« a., intriguer pour vendre 

un cheval, etc. — Zalditratukintzea, 
Marais, s. m., terres abreuvees d'eau dor- 

mante. — Aintziray umantziay ihintzukay 

ur gheldia, khtoka. \\ Saline oA se fait le 

sel avec Teau de mer : Lugacitikiy urga- 

citiUi. 
Maratre, s. f., belle-m^re. — Atnatzunay 

ugazamay gHazama. 
Maraud, s. m.,coquin, impudent. — Citalay 

dolorray ddUorra, gaiztakina. 
Maraude, s. f., vol fait par les soldals. — 

Ohointzd. 
IIarauder, v. a., allerenmaraude.-£6as^(^. 
Maraubeur, s. m., celui qui va k la maraude. 

— Ebasled. 



Marbre, 8. m., pierre calcaire. — Mdrb&la, 

mdrmola. 
Marbr£, tEy adj. , couleur de marbre. — 

Mdrbdlatiliay mdrmoUUua. Garni de mar- 
bre : Mdrbdlezialuay mdrmoUztaiiia. 
Marbrer, v. a., imiter le marbre par la 

peinture. — Mdrmolatzia , mdrtMai • 

zea. 
Marbrier, s. m., qui travaille le marbre. — 

Marbolazko langhika. 
Marbrure, s. f., imitation du marbre. — 

Marbolakuntza. Q Qui imite le mari>re : 

Marboladura. 
Marc, s. m., reste des fruits presses oo bouil - 

lis. — Ldpa. 
Margassin, s. m., petit d'une laie. — Ba- 

sailrde umia. 
Marchand, ande, s., qui vend Du achate. — 

Tratulariaj merkateriay fndrichanla. 
Marghander, v. a. , d^battre le pitL. — 

Traiu'ghiUay mdrchanialzeay merkata- 

rilzea. 
Marchandise , 8. f., denr^e, chose doni on 

fait trafic. — Mdrichandiza^ merkaderiay 

Marche, s. f., action de marcher. -:- UnU^ 
zea, urratx^ghiiea. || Fig., conduite. J*ai 
fait des pas, des demarches inutiles : l>- 
ratx alferrac eghintut. Q Degr^ qui sert a 
monter et k descendre : Matld, 

Harch£, s. m., lieu public ou Ton vend. — 
MerkatiMy merkadua. || Achete bon mar- 
che : Merke erosi. || Achete cher : Khario 
erosi. \\ Personne qui vend ou qui va au 
marche pour la vente ou I'achat. — iter- 
katuzaky merkatuzalea. \\ Vente : Tra- 
tuOy saUriosa. 

Marchepied, s. m., banquette pour poser le 
pied. — Zangopausatzekda. 

Marcher, v. n., aller d'un lieu k Tautre. — 
Ibiltzeay ibiltziay bide'ghUea. \\ s. m., 
maniere de marcher : Ibiltze. ibilkuntza, 
tj Venir : Ethortzea. \\ Arriver : Uegai- 
zia. II Marcher, !aller k quatre patles : £o- 
tikokaj polikokay oiheskukay auspekaj 
ahozpeka ibiltzea. 

Marcheur, EU9E, s., qui marche. — IbiU- 
zdilea^ hotnkariay zangokaria. 

Marcottje, s. f., branche couchee a terre 
pour s*enraciner. — Errakaixuay lakas- 
tuna, 

Marcotter, v. a., coucher les roarcoUes. — 
Errakatxtea, lakastunizeay errakalxaCy 
lakastunac lurrian ematia, ezartzea. 



MAR 



— 209 — 



MAR 



Hardi, s. m. , troisi^me jour de la semaine. 
— Asteariea. || Hardi-gras, dernier jour 
de camaval : Astearte ihaHt. 
Mare, s. f., eau stagnante et bourbeuse. — 

Ur-gheldia, altUzira, unutMzid. 
Mar^cage, s. in., terre bourbeuse. — Lint- 
zura, aintziradia, umantzidiay hinzuka^ 
cinghira, istilia, uchula, lokarda. 
Maregageux, euse, adj., de mar^cage. — 
LinzurtxikLy aintziratxHa, umantzilxiJ^y 
hinzukatxiia J cinghiratxAa, isiiUxiki, 
uchultsiiaj ICkardatxila. 
Marechal, s. in., qui ferre les chevaux. — 

Ferratzailea, perratzaileaj eraslea. 
Har^e, s. r., flux et reflux.— itfardd, tnaria. 
Harelle, s. f., jeu. — Arizatn-yokila, 
Marge, s. f., blanc autour d'une page. — 

Margina, eriza, bazterra. 
Marginal, ale, adj., qui est k la marge. — 
Marginakoa, ertzakda, bazlerrekda. || 
Au bord : Eghikda, dlbenikda, ertzakda, 
erminakda, bazterrekda. 
Marguerite, s. f. , planle et fleur. — Mar^ 

gaUa-belharra. 
Marguillier, s. m., qui r^git Tceuvre et la 
fabrique d^une paroisse. — Ocentaria , 
ghilzatnaj klabera. 
Mari, s. m., epoux. — Senhdrra. 
Mai\iable, adj., en ^tat d'etre marie. — 

Ezkangarria, eskondiirra. 
Mari AGE, s. m., union legale. — Ezkantza, 

senhdrrea, elkarlea. 
Mari^, fiE, s., qui vienl d'etre mari^. — 
Espo$a. (En basque n'a pas de genre). || 
part., qui est mari^ : Ezkondda. 
Marier, v. a. et p., unir par le manage. — 

Eskontzeay senhdrtzea. 
Marin, ine, adj., qui appartient k la mer ; s. 

ra., homme de mer. — Mariiiela. 
Marine, s. f., navigation sur mer, les ma- 

rins, les navires, etc. — Marina. 
Ma4uner, v. a. , assaisonner pour conserver. 

Mariatzia, eskabechatzea. 
Marinier, s. m., qui conduit des bateaux. 

— Mariiiela. 
Marital, ale, adj., du mari. — Senhargda. 
Maritaleii^nt, ady., en mm.—Senhargoki. 
Maritime, adj., de mer, qui en est pr6s. — 
Itxasokday itsaslarra, ichazokda^ itsaso- 
kda. 
Marmaille, s. f.,pelit8 enfants, fam.— iltir- 

reria. 
Marmelade, s. f., fniits tris-cuits. — Mar^ 
melada. 



Marmite, s. f., vase pour faire cuire. — TH^ 

pina. 
Marmot, s. m., petit garcon. — MAHUchAay 

mijilikotchiia. \\ Esp^ce de singe k longue 

queue. — Chimind espes bat. 
Marmotte, s. f. , quadrup^de. — Mannota. 

II Petite fille : Nechkatchiia. 
Marne, s. f., sorte de terre calcaire. — Td- 

parria. 
Marni^re, s. f., lieu d'oii Ton tire la marne. 

— Tdparridia. 

Marneux, euse, adj., qui a de la marne. — 

Ttlparritxda. 
Maroquin, s. m., peau de ch^vre appr^t^e. 

— Marrokina, kordubana. 
Maroquiner, v. a., faponner des peaux en 

maroquin. — Marrokintzeay kordubant-- 

zea. 
Maroquinier, s. m., qui maroquine.— ilfar- 

rokinizaileaj kordubantzatka. 
Marquant, ante, adj., qui se fait remarquer. 

— Senalaztendena. 

Marque, s. f., ce qui d^signe, empreinte, 

trace, distinction. — Marka, senakaj si- 

naleaj ezagutkuntza. 
Marqu^, £e, part., qui a une marque. — 

Markatda^ senaktda, sinaletiki. 
Marquer, v. a., mettre une marque, speci- 
fier, indiquer. — Markatzea, markatziOy 

seiiahUzeay sinalalzeay chedatzea. 
Marqueur, euse, s., qui marque. — Mar- 

katzaika, smaktzaileay chedatzalka, 

semktzalka. 
Marquis, ise, s., titre de dignity. — Mdr- 

trisa, mdrkisay mdrkesa. (En basque n'a 

pas de genre). 
Marquisat, s. m., dignity, terre de mar- 
quis.— Mdrtrisaren, mdrkisareny mdrt- 

khesaren memped. 
Marraine, s. f., celle qui tient un enfant sur 

les fonts baptismaux. — Amatchij egvr 

zama. 
Marri, IE, adj., (kchi. — Samur. 
Marron, s. m., ch4taigne. — Gaztatna. \\ 

Couleur marron ch&tain : Gaztain kho- 

larea. 
Marronnier, s. m., arbre deslndes.— Ga?- 

taiia. 
Marrube, s. m., plante labile. ^^Lekucibe- 

darra. 
Mars, s. m., troisiime mois de I'ann^e. — 

Martchoay ephaiU. \\ Planfete : Marti- 

zarra. 
Marsouin, s. m., cdtac^. — Itxasurdia. 

%7 



MAS 



21^ — 



MAt 



Martagon, s. rn., plante et fleur. — Ct/ort- 

gorria. 
Marteau, s. m., oulil pour baltre. — Jffli- 

twa, martiMa. || Heurloir de porle : Mar- 

Martrlage, s. m., marque sur les arbres k 

couper. — Markakuntza. 
Marteler, v. a., marquer les arbres. — 

Markalzea. 
Martelet, s. m., petit marteau. — Matlvt- 

dim, martilluUhua. 
Martinet, s. m., sorle d'hirondelle. — Sor- 

beliza, II Marteau de forge : Olha-matlua. 

II Discipline de cordes : Azdtea. 
Martin -PPxheur, s. m., oiseau aquatique. 

— Martiheia. 

Martingale, s. f. , courroie qui emp^che le 

cheval de se porler au vent. — Martingala. 
Martrk, s. f., quadrup^de, sa fourrure. — 

Martea, tnardrina. 
Martyr, yre, s., qui souffre la mort puurla 

foi. — Martyra. 
Hartyre, s. ra., mort, tourment de martyr. 

—Onkeriola. \\ Peine d amour: Onkerida. 
Martyriser, v. a., faire souffrir le martyre. 

— Martyrisatzia. \\ Fig. , tourmenter : 
Onkeriotzca. 

Masgarade, s. f. , d^guisement avec des 
masques. — Mdsiganga, mask'aldea. 

Masculin, ine, adj. et s. m., du m^le. — 
Ordotxeki'ia, orotxektia, argokia. 

Masque, s. m., faux visage de carton. — 
Maska, mosorrua, musija. 

Masquer, v. a., metire un masque. — Mas- 
katzea, mosorrtilzea, mtisigangatzea. || 
Cacher : Gordetzea/ estaltzea. 

Massacre, s. m. , carnage. — SarraskCa, 
sakatla, sakhatla, sarbaskia, hilkinlza^ 
eriokintza, 

Massacrer, y. a., tuer des hommes sans de- 
tense.'Sarraskitzea, sakaUizeay sakhailt- 
zeaySarbaskitzea, hilkinlzea, eriokintzea. 

Massacreur, s. m., qui massacre. — Sar- 
raskilzatlea, sakaiUzatleaj sakhailtzai- 
lea, sarbaskitzallea, hiltzaUea, eriotzai- 
leCy eriokintzallea. 

Masse, s. f., amas. — Meta, pill^, mtirrAa, 
muUcMa, nwJto, monlmna, muUzua, mul- 
z6a. II Totality, fonds d'argent, corps so- 
lide : Mdsa. || Arme dont on se servait 
autrefois en guerre : Agapurtla. || Masse 
de sang : OdoPopila. || Massue : MaMay 
mallukia, ztmalhla, znmallukia, mnkiV- 
borra. 



Massepain, s. m.y sorte de patisserie. — 

Masapina, otorea. 
Massif, ive, adj., sanscreux. — Uskabea, 
utxgabea. || Fig., epais : LMi. Lourd : 
PM. 
Hassivehent, adv., d'une mani^re massive. 

— PisnkL 
Massue, s. f., arme dont on se servait an- 
ciennement. — MaMwa, mallukia^ zumal- 
litay zumallukia, makil'borra. 
Mastic, s. m., sorte de colie. — Maslika, 
Mastication, s. ra., action de in&cher. — 
Ckeakuntzea. \\ Action de coUer avec du 
mastic : Mastikadura. 
Mastiquer, v. a., coller avec du mastic. — 

Mastikatzea. 
Masturbation, s. f., onanisme. — Eskn- 

yostadura. 
Masturber (se), v. pers., abuser de soi- 

m^me. — Eskuz-yoslatfea. 
Masure, s. f., maison en mine. — Etche- 

dese\g6a. 
Mat, te, adj., qui n'a pas d'iclal. — Dirli- 

ratzen ez dikna. 
Mat, s. m., arbre qui porte les voiles. — 

Masta. 
Matelas, s. m., enveloppe de toile reroplie 
de laine' pour un lit. — Matalaza, kolf- 
chma, kultchoha. 
Matelot, s. m., marin qui sertd la manosu- 

vre. — Marinela. 
Mater, v. a., gamir de m4ts. — Maslat- 

zea. 
Mat^riaux, s. m. pi., qui sert 4 bdtir. — 

GhetyOj materialac, ekaya^ eketa. 
Maternel, le, adj., de la mfere. — Am- 
tarra, amarena, \\ Langue de son pays : 
Erriko mintzda, erriko lenguaiya. 
Maternellement, adv., en bonne m^re. — 

Ama onez. 
Maternity, s. f., quality de mere. — Ama- 

tasuna, ammzatea, 
Mathematicien, s. m., qui sait les malhe- 

matiques. — NeHriakintsika. 
Mathematiquement, adv., selon les inath^- 
matiques. — NeHrtakind^ki , neurtakinr 
dero, 
Mathj^matiques, s. f. pi., science des gran- 
deurs, il Mathcmatique, adj., quiappar- 
tient aux math^matiques. — Ai?urtoit»- 
dea. 
Matiere, s. f., excrement, substance.— 
Zorna^ zorniay zornea, materia. D Sujet: 
Suyeta. 



MAU 



— 211 — 



UtC 



Matin, s. ni. adv., premiere parlie de la 
journee. — Goua. [J Malin (demain) : 
Bihar gotzian. \\ Demain malin (de bonne 
heure) : Bihar gotzic. 

Matin, s. m., gros chien. — Borta-zakurra. 
II Femelle du m^lin : Barta-zakur etnea. 

Hatinal, ale, adj., qui se 16ve malin. — 
Goiztiarra, 

Matinee, s. f., du poinl du jour k midi. — 
Go%zay gotzaldia, gdztiria. 

Matines, s. f. pi., premiere parlie de Toffice. 

— Matutiac. 

Matineux, euse, adj., qui se live malin. — 

Goiztiarra. 
Matinier, ^re (^loile), adj. , du matin. — 

Arghi'izdrray arhizarra. 
Matois, oise, adj., rus^. — Amarrutxua^ 

yokoiritxHta. 
Matoiserie, s. f.^ qualil^ du malois, Irom- 

perie, fourberie. — Amarrnlrnkvria ^ 

yokotrikefia. 
Matou, s. m., chal entier. — Gatou-arra, 

kdtarrua. 
Matricaire, s. f., plante. — Emambeldarra. 
Matrice, parlie ouTenfant se forme.— J?//ia- 

sadela, haur-untzia. 
Matricule, s. f., regislre, rdle de noms de 

personnes. — Cekidoria. 
Matrimonial, ale, adj., qui appartienl au 

mariage. — Ezkondarra, ezkonizakda, 
Matrone, s. f., mire de famille verlueuse. 

— Echandrea. 

Maturity, s. f., ilal de ce qui esl miir. * — 
Aldera, eltasuna, soritasuna^ sasualda. 

Matutinal, ale, adj., qui appartienl au ma- 
lin. — GmzekiXa. 

Maudire, v. a., faire des imprecalions, re- 
prouver. — ^Madarikaizia , apaldiztea, 
burhotzeay gaikotsatzea. 

Maudisson, s. m,, malediction. — /JjfrMi, 
madarikacionea, madaricionea, 

Maudit, ite, adj., execrable, deleslable; 
s. m., reprouvi. — Madarikalua^ mada- 
ricUuay apaldiztua, burhottla, gaizkoisa- 
tiki. 

Haure, esque, s., habilanl de la Mauritanie. 

— MorHa. 

Madsol^e, s. m., lombeau orni. — Anto- 

bia. 
Maussade, adj., disagriable. — Smikmlla, 

mestitsila, deskuritsiia, d^sapaintsiki, 
Maussadement, adv., de mauvaise grilce. — 

Snnkmlki, mestifsvki, desknritsuki, d^sa- 

paintsuki. 



Maussaderie, s. f., mauvaise grke, fagon 

disagriable. — Sunkmlkeria , mestitm- 

keria^ desknritstitasuna, di^sdpamtasuna. 
Mauvais, aise, adj. el s., qui n'esl pas bon, 

incommode, nuisible. — Gachtda, gaizUki, 

gattza, Izarra, || Dangereux : Lanyerosa. 
Mauve , s. f. , plante ofticinale. — Malba, 

maha, malma, cighina. 
Maxillaire, adj., lerme d'anat., qui appar- 

lienl aux mftchoires. — MatraUakda. 
Maxime, s. f., proposition qui serl de prin- 

cipe. — Esanghia, errantza, erran-za- 

harra. 
Maximum, le plus haul degri d'une grandeur. 

— Ghdymay gorena. \\ Taux : Precioa, 

balida. 
Me, pron. pers. de la premiere personne. — 

Nij niCy neii, neiic, nHir, nMre, \\ Moi, moi- 

mime : Nihoni^ ndhonec, ru^ronec, n^- 

raiL 
MtCANiciEN, s. m., qui sail la mecanique. — 

M^kanikaghilen, 
Mecamque, s. f., science des lois, du mou- 

vemcnl. — M^kanika, 
MtCANiQUEMENT, adv. , d'uue faf on micani- 

que. — M^kanikokiy lankatkird, 
Mecanisme, s. m., structure mt^canique, ac- 
tion des causes mecaniques. — AUka- 

nismay lanka keria^ lanisbekeria. 
Mechamment , adv. , avec michanceli. — 
• Gachtoki, gaUtoki, ga'istakeriaz. 
Mechancete, s. f., penchanl au mal, action 

iTK^chanle. — Gachtokeria, gaistakeria. 
MfiCHANT, ante, adj. el s., mauvais, qui fail 

LU mal : Gachlua, gaistCa^ gahtaghma. 
MjiCHE, s. f., colon de lampe, elc. — Mii- 

cha, melclia. \\ Meche de chandclle : J/^- 

cha, arghi biukaya. || M6che pour certai- 

nes armes a feu : Mkha. 
MiScoMPTE, s. m., erreur de calcul. — Kdn- 

tufalladuna, || Fig., deception : fing^a- 

nua, engafwa, gainta, atzipea, bamij ci- 

liboka. 
Meconnaissable, adj., qu'on reconr\^U avec 

peine. — Ezvnezagutda. 
MecgnnaItre, v. a., ne pas reconnallre. — 

Ez ezagutzea, ukhatzea, \\ v. p., itre in- 

gral : Ezagutzaricez izatia. 
Mecontent, ente, adj. el s., non salisfait ; 

pi., factieux. — D^sko7itmta, mUgaitza, 

ddstiaikidM, diskontahla. 
Mecontentement , s. m., ddplaisir. — Dds- 

konlentaihcmUay miiga'fkoria, milgaUzla- 

sum, demaikida. 



m£d 



— 212 — 



MEL 



M^coNTENTBR, V. .a. , rendre m^content. — 

DiskontentcUzeaj mtlgatzteay d^snaikideay 

d^serapotzea. 
M^DAiLLE, s. f., pi6ce de m^tal frapp^e en 

m^moire d*une action. — MMailaj mi^ 

dallay medalled. 
Medegin, s. nf., qui exerce la m^decine. — 

Medik^y ddtoray bdrbera, ermkina, sen- 

dakina. 
M^DECiNE, s. f., art de gu6rir. — Senda- 

kindeay eruskindea. \\ Medicament : Sen- 

dagallacj sendayac, eruskayac^ erreme- 

didac. II Purge : Pttrgd. 
Mi£diateur, trice, s., concilialeur. — Arar- 

tekday bitartekda, artekday ongundariay 

k&mundaria, bakeizatlea. 
MEDIATION, s. f., intervention. —Ararteza, 

bUartezay artetzdea, ongundea^ kdmun- 

deay baked. 
Medical, ale, adj., qui appartient k la m^- 

decine. — Sendakindarray eruskindarra. 
MEDICAMENT, s. m., remfedc intirieur ou ex- 

t^rieur. — Erremedida , sendagalhy «en- 

dagaya, ermkaya. 
M^DiCAMENTER, Y. a. et p. , administrer des 

medicaments. — Erremcdiotzea , senda- 

galtzeGy sendagaylzea, ernskaytzea. 
Mj^diginal, ale, adj., qui sert de remade. — 

Erremediokiia, sendakindarray eruskin- 

darra. 
Mediocre, adj., entre le grand et le petit, le 

bon et le mauvais. — Artekaa^ ordena- ^ 

rvAay erditsukda. 
M^diocrememt, adv., d*une fa^on mediocre. 

— Artekokiy ordenariokoki, erdilsuki. 
MfiDiocRiTfi, s. f., 6tat mediocre. — Arteta- 

suna, ordenariotasuna , erditasuna. 
M^DiRE, V. n., dire du mal sans ndcessite. — 

Gaizkika, minlzatziay akaslea, m^di- 

sentki, elheketatzea. 
M£disance , s. f., action du m^disant. — 

MMisentziay akasdea. 
Mi^DiSANT, ante, adj. et s., qui m^dit. — 

Midisenia, akastariay akastallea. 
M^DITATIF, IVE, adj. et s., porte 4 mediter. 

— Gdgartagarria. 
Meditation, s. f., application de Tesprit, 

ecrit. — MMilacioneay gdgarted. 
MEditer, v. a. etn., deiiberer en soi-mSme, 

former un plan. — MMU'itzia, gdgar- 

UUzea. 
MEditerranEe, adj. et s. f. (mer), au milieu 

des terres. — Erriarlea, lurrarleay lur 

arteko itxasday nUditerraned. 



Mefait, s. m., mauvaise action. — GaiM- 
keria, gaiztakeriay gachlokeria. 

Mefiance, s. f., soup^n en mal. — Bekaxz- 
gday idurikortasuna, mespdentziay fida- 
kaitztaiunay fidagailztasuna. 

M^FiANT, ANTE, adj., qui se mefie. — Be- 
kattzay bekaitztiay idurikorray fnesfi- 
dentay fidakattzay fidagattza. 

M^FiER (se), v. p., nepassefier. — BekaUz- 
teay iduritzeay fidakatzteay fidagaizteay 
mesfidatzeay ez fidatzea. 

MEgarde, s. f., inattention. — Vstegabea. | 
Par mdgarde : UstegabeZy ustegabetan. 

Meilleur, adj. et s., au-dessus du bon. — 
Obeay obia. \\ Le meilleur : Obena. 

M£langolie, s. f., atrabile, tristesse, habi- 
tude de la reverie. — Langhiaduray ba- 
Icfikonioskeriay gdgdtasuna. 

M^LANGOLiQUE, adj. ots., enclin k la melan- 
coiie. — Balenkoniosay langhiaiaHay go- 
gdetalxtla. || Devenu melancolique : Ba- 
lenkoniostHay langMatiUiy gdgdetaiua, 

Melangoliquement, adv., avec melancolie. 
— Balenkonioskiy langhiakiy gdgoitaiuki, 

MELANGE, s. m., resultat de choses melees. 

— Nahasdura. 

MELANGE, i^E, part., qui a fait un melange. 

— Nahasiay nahastekatuay baltxal^. 
M^LANGER, v. a., faireun melange. — Nahasr 

tea, nahastiay nahastekatzeay balixatzea. 
MfiL^E, s. f., combat; fig., bagare, dispute. 

— Gatteay autziabartzay nahasduray gu- 
dwiy jazarrOy aharra. 

MfiLER, V. a. et p., brouiller diverses choses. 
— Nahastea, nahastiay baltxatzeay nahas- 
tekatzeay nahastekatzia. Q S'entremettre : 
Sartzea, arartekotzea, bitartetzeay artet- 
zea. 

M^LESE ou M^LEZE, s. m., arbre resineux. 

— Zuciay torchda. 

M^LiLOT, s. m., sorte d'herbe. — Hirmta, 

trebola. 
Mi^LissE, s. f. , plante aromatique. — Jf^- 

liza, laraniay toronghilla. 
M^lodie, s. f., resultat harmonieux d*une 

suite "de sons, chant doux. — AbaUay oi- 

seztiOy aheria. 
Melodieusement , adv. , avec meiodie. — 

Abalekiy otsezkiy aheriki. 
MElodieux, euse, adj., plein de meiodie.— 

Abalitxtiay' otsezlitxtiay aherilxik^. 
Melon, s. m., plante cucurbitacee, son fruit. 

— Melona, meloyay moloya, ^nelokay knia- 
bam. II Melon d'eau : Angurria. 



m£n 



213 — 



MEN 



Melonni£:re, s. f., Tendroit oil^ron fait croi- 
tre les melons. — Mehyteghiay tnoloyte- 
ghiOj kalabasleghia, melonteghia^ angur- 
riieghia. 

Membrane, s. f., enveloppe, t. d'anat. — 
Tela, mebarnaj frinlza. 

Membraneux, euse, adj. , de la membrane. 

— TelakfOa, mebamekiUij frinizahla. || 
Qui a des membranes : THalxikiy inebar- 
netxtlaj frintzatiiUi. 

Membre, s. m., partie du corps. — Mem" 

brikLy bizkaya. 
Hembru, ve, adj., qui a les membres gros. 

— MembruixMy bizkaytia, goUia. 
H£MEy adj., qui n'est pas autre. — Ber. || 

Le m^me, la mime, lui-mime, elle-m6me :- 
Bera. \\ Les mimes : Berac, || Eux-m6- 
mes : Berec. \\ Vous-miftme : CehoneCy ce- 
rori. adv., plus : Gheiyago. \\ Aussi : 
BaVta ^^. II Encore : Oraino. 
HfiMEMENT, adv., de mime. — Orobat, igtial. 
Memoire, s. f., faculty de se souvenir. — 
G6g6a, ofThmtzapena. || Compte : Kdntikt. 
MEMORABLE, adj. , digne demimoire. — Orr- 
hoitgarriaj gdgdangarria, orrhoHkaria. 
M^MORATiF, ive, adj., qui se souvient, fam. 
- OrrhoitzekAa^gdgoangarrikday orrhM- 
karikikL. 
MEMORIAL, s.m., placet; pi., registres d'ins- 
criptious des letlres patentes.-Gd^artoj/a, 
orrhoitkayaj komutakaya, dichidanla. 
Mena^ant, ante, adj., qui menace. — Afe- 

hatchugarriay mehatchagarria. 
Menace, s. f. , parole ou geste pour inspirer 
de la crainte. — Mehalchikt^ hrderia, di- 
chidOa. 
Menacer, v. a., faire des menaces. — Me- 

halchaizeay larderitzea , dichidalzea. 
Manage, s. ro., gouvemement domestique, 
meubles. — M&nayiia. || Famille : Fami- 
lia, echadiay diapea , mainada, || Econo- 
mic : Onzurta. 
MANAGEMENT, s. H)., ^gard. — Menayamen- 
di(a, zaitira^ndea. || Circonspection, pru- 
dence : Beghirada, beghikada, bedday 
bedkada, behada, begaldiay behaldia. 
MANAGER, v. a. et p., dipenser peu, procu- 
rer. — Menayatzia, menayatzeay beghi- 
ratzea, zatlirauntzea. || Agir avec pru- 
dence et circonspection : Betuzlelzea, 
k&ntsideratzea. 
MANAGER, gRE, adj. ct s., iconomo, qui en- 
tend le manage. — Menayatzatk, bicito^ 
rea, zuhurray gdardiakorra. 



Menagerie, s. f., bfttiment oil Ton tient les 

animaux Strangers. — Alimakteghia. 
Mendiant, ante, s., qui mendie. — ErrcH 

mesa, eskaleaj eskatUa, eskatzaileay ndar- 

rointza. 
Mendicity, s. f., itatde mendiant. — Erro- 

meseria^ eskegda, ndarroinkA'ia, eskapre- 

mia. 
Mendier, v. a., demander Taumdne. — Es- 

katzea , ndarrcnntzea , erromeskerian 

ibiltzea. 
MenAe, s. f., intrigue. — Ekinariea. 
Mene, £e, part., conduit. — Eremana. \\ 

Voituri : Karreiyatiki, 
Mener , v. a. , conduire. — EremaUea, || 

Voilurer : Karreiyatzea. 
Mi^Ni^TRiER, s. m.,joueurd*instrument, fam. 

— Sonulariay mnularia, soinu yolzatlea. 
Heneur, euse, s., qui mine. — Ghidatzat- 

lea, ibiUzatka. 
Menotte, s. f., petite main. — Eskutchtia, 

II pi., fers aux mains : Manotac, 
Mense, s. f., table. --Mahatna, mata. 
Mensonge, s. m., discours trompeur.— GA«- 

zurra, gtizurra, ghizurra, enganiCa. 
Mensonger, ere, adj., faux, trompeur. — 

Ghezurtia, guzurtia, ghizurtia, enganor 

garria, enganakorra. 
Menstruation, s. f., flux des menstrues. — 

Illodoltasunny odoUasuna. 
Menstrues, s. f. pi., Evacuations periodi- 

ques, rigles des femmes. — OdolaCy ilbe- 

rac, illodolac, astegattzac. 
Menstruel, le, adj., des menstrues. — /^ 

lodokkiia^ illodoldarra, ilberakiro^ odol- 

kiro, illodolkirdy odolgda. 
Mensuel, le^ adj., de tous les mois. — Ilha- 

bete gudkua, illdrokda. 
Mensuellement, adv., tous les mois. — /{- 

habete guciz, illdroz. 
Mental, ale, adj., qui se fait d*esprit. — 

Aditzakda, adimentukday centzukday gd- 

gdkda. 
Mentalement , adv., dans son esprit. — 

Aditzez, adimentuZj cenUuz, gOgdz. 
Menterie, s. f., mensonge, fam. — Ghe- 

zurra, guzurra^ ghizurra, enganida. 
Menteur, euse, adj. qt s., qui ment. — 

GlhezurttGy guzurtia, ghizurtia, enga- 

nalzaika. 
Menthe, s. f., plante aromatique. — Menda, 

erremonia, ktlkmo-hrlharra, akamenda. 

II Bonbons de menthe : Arriminac, gar- 

ralchac, pikanlac. 



MER 



— ^44 



MER 



Mention, s. f., commemoration. — Atpua, 
fiaipamendua, atpamenay solasa. 

Mentionner, v. a., faire mention. — flaf- 
patzea, aipatzea, solastatzea. 

Mentir, v. n., dire un mensonge. — Ghe- 
zurtatzia, ghezur errattia, 

Menton, s. m., partie inf^rieure du visage. 
— Kokotxa. 

Mentor, s. m., guide, gouvemeur. — Ghida- 
ria, kdnlseillaria. 

Menu, adv., en petits raorceaux. — Chehe. 
II s. m., detail : Chehe-chehia. jj Detail 
(en) : Cheheki, chehe-cheheki, \\ adj., de- 
li^ : Luchittj lucia, luzitty luzea. 

Menuaille, s. f., peliteschoses.-C/^ApfcfTta. 

Menuiserie, s. f., art du menuisier. — Me^ 
nuzeriay menuceria, 

Menuisier, s. m., qui (ravaille en menu buis 
pour rintcrieur des maisons. — Menu- 
zeray benucera, maihechiera ^ matesttla , 
benocera, menucera. 

Meprendre (se), v. p., 96 trompoF. — En- 
ganatzia^ enganatzeOy trumpatzea. 

Mepris, s. m., sentiment par lequ el on juge; 
adv., sans egard.— iir^uyda, mesprecidaj 
zithal. 

M^PRiSABLE, adj., digne de mepris. — Arbu- 
yagarriGy mespredogarria, zithalgarria, 

M^PRis^^ ]6e, part., meseslira6. — Arbuya- 
tt\a, mespreciatHay zHhnlgarritiia, 

Meprisant, ante, adj., qui marque du me- 
pris. — Arbuyatxuay mespredotxtla. 

M^priser, v. a., avoir du mepris. — Arbu- 
yatzea , mespreciatzea , mespechatzea , 
zithaltzea. 

Mer, s. f., eau qui environne la terre. — 
Itxasda, 

Mercantile, adj., commercial (en mauvaise 
part). — Merkakindmra. 

Mercantille, s. f., petit n^goce. — Tra- 
tutchfla. 

Mercenaire, adj., qui se fait pour de Far- 
gent, hommc facile k currompre. — ^4/0- 
gheraria, ahkacera, alkttarularia, lakon- 
daria. 

Mercenairement, adv., d'une fa^on merce- 
naire. — Alogherariki, alokacerkiro, al- 
latarutird, lokondariki. 

Mercerie, s. f., marchandises de mercier. 
— Mercheria, 

Merci, s. m. etadv.,remerciement.— 3ft7fs- 
ker, eskarikaskiy eskarikasko. || s. f. sans 
pi., misericorde : Errukia, kHpidaj urri- 
kalmendiiay miserikordia. 



Merci (a la), adv., a la disposition. — Al- 

merUan. 
Merci (a), adv., k discretion. - Boronda- 

tera. 
Mercier, £:iie, s., marchand de fil, de ni- 
bans. — Merkherday mertcheri saltzal- 
fen. 
Mercredi, s. m., quatri^me jour de la se- 

maine. — Asteazkena. 
Mercure, s. m., vif argent. — Cilhdrbicia 

azoghe. [j Plan^te : Merkitrio-izarra. 
Mercuriale, s. f., herbe mWicinale. — Ga- 

losina. || Reprimande : Minisia. 
Mercuriel, le, adj., qui contientdu mer- 
cure. — Ci7A(fr-fttn7rtto, azogheixiia. 
Merdaille, s. f., troupe d'enfants, bas. — 

Knkatxuac, (En basque sedit au phiriel<. 
Merde, s. f., excrement. — Kdkd. 
Merdeux, euse, adj., souilie de merde. — 

Kdkdtxuc 
Mere, s. f. , femme qui a mis au monde un 

enfant. — Ama. \\ Femelle qui a un petit : 

Ama. II Grand'mere : Amaso. D P^re et 

mere : BurasdaCy burasOac. 
M^relle ou Marelle, s. m., jeu des enfants 

ou des ecoliers. — Arizatn-y^koa. 
Meridien, adj., du Midi. — Egaardikda. j] 

s. m., cercle de la sphere; s. f., ligne 

dans le plan meridien : Boilaren erdiko 

marra, || Sommeil apr^s le diner : Smta, 
Meridional, ale, adj., du Midi. — Egtuir- 

dikda. || Du Midi (du c6te) : Egnardi 

phartekda. 
MERINOS, s. m., mouton d'Espagne. — 2W- 

rinoza. || Sa laine : Ilhe^ Hie mHinoza. 
Merise, s. f., fruit du merisier. — GMzi- 

bdsntia , gMred-bdsatia , bdsa-gh^zia , 

ghM-bdsatia. 
Merisier, s. m., .cerise des bois. — Bdsa- 

gh^zihdndod, bdsa-gfUreci hondod, ghM- 

bdsati hdndod. 
Mi&RiTE, s. m., bonne quality*, pi., bonnes 

oeuvres.— Onkaya, m&edmendMy mere- 

chimendila, , 

M6RITER, V. a. et n., se rendre digne de. .. 

— Onkattzeay m^redUeay m&rechitzea, 
M^RiTOiRE, adj., digne de recompense. — 

Onkaitaria, miredlea, 
Meritoirement, adv., qui est digne d'etre 

recompense. — Onkaiki^ onkaikirdy vU- 

redki. 
Merlan, s. m., poisson. — Matrana. 
Merle, s. m., oiseau ; fig., fin, adroit : Chd- 

chudy sasizdzda, chochda. 



MI^S 



— 445 — 



Ml^T 



Merluciie, s. f., monie s^che. — Bdkail" 
lata, bakallaud. \\ Poisson qui est le in^me 
que la morue : Ldgatza^ Idbalza. 
Merovingiens, s. m. pi., race de M^rov^e, 

roi de France. — M&obenjienac. 
Merrain, s. m.^.plancheUes de ch6ne. — 

Ydballa. 
Merveille^ s. f. y chuse rare ou admirable. 
— Marabilla, mirabilla, miraria, senla- 
galla. \\ A merveille, adv., parfaitement : 
Marabilki^ mirabllki, mirariki, pspanhi- 
garriki^ senlagallki. 
Merveilleusement, adv., d merveille, admi- 
rablement. — Senlagallki, marabilki, 
mirabilki ^ miragarriki , espantugar- 
riki. 
Merveilleux, euse, adj., admirable ; s. m., 
loul ce qui ^tonne. — Miragarria, tmra- 
billagarria, espantugarria. 
Mes, particule qui change la signification 
d'un mot en raal. — Eneac, eniac, nMac. 
H£saise , s. m, malaise. — £z atsian, 

ez-onghi-atria. 
Mi^sALLiANGE, s. f., mariage avec une per- 
sonne d'une condition inKrieure. — Ez- 
kontza aphala. 
Mesallie, ^e, part., qui a fait une mesal- 
liance. — Ezkonlz'-aphaVghin duena. 
Mesange, s- f., oiseau de voli6re. — ErUen- 

galgarria. 
M^SARRiYER, v. n. et imp., avoir une issue 
ftcheuse. — Estrapu ghertatzeUy eihort- 
zaphena. 
Mesavenir, v. n. et imp., mesarriver. — 

Estrapu gherlatzeUy ethortzaphena. 
Mesaventure, s. f., accident f^cheux. — 

Eslrapua. 
Meschief, s. m.,malheur, infortune. — itfd/- 
hurra , zdrigaUza , zdrikaitza , zdri- 
gachtHa. 
H^SESTiMER, V. a., n'offrir que la valeur 

reelle. — D^spresiatzea, 
M^siNTELLiGENCE, s. f. , ddsuniou. — Khi" 

m^a, eskatima. 
M^soFFRiR, V. n., offrir moins que la valeur. 

— Iksprecioizea. 

Mesquin, ine, adj., chiche, pauvre, de mau- 

vais goAt. — Michkina, eskasa, tcharra. 

Mesquinemekt, adv., d'une fa^on sordide el 

mesquine.— JlftcA&m^Jpi, eskaski, Icharki. 

Mesquinerie, 8. f., epargne sordide. — Es- 

kaskeria, tcharkeriay michkinkeria. 
Message, s. m. , charge de dire ou de por- 
ter. — Miziiay mandatHa. 



Messager, s. m., qui fait un message. — 

M^zu*ghilea, mandataria. 
Hessagerie, s. f., emploi de messager. — 

Mandari plaza. \\ Voiture publique : Kar- 

rosa, kdtchia. 
Hesse, s. f., sacrifice divin. — Meza. ^ 

Grand'messe : Meza nausia. 
Hesseange, s. f., manque de bienseance. — 

Errespeiu gabelasuna, moldmbaghea. 
Mess^ant, ante, adj., inconvenant. — Er- 

respetu gabektUi, moldesi baghekxXa. 
Hessoir, v. n., n'fitre pas stent. — Erres-- 

pelu ez izaitea. 
Messidor, s. m., dixi^me mois de I'annee de 

la republique. — Uztaxl. 
Messie, s. m., le Christ promis. — Khris- 

Ida, misiay khrichlda. 
Messieurs, s. m. pi. de Monsieur. — Yau- 

nac, jaiinac. 
Mesurable, adj., qui pent se mesurer. — 

Negurgarriay neUrrigarriay izdrgarria. 
Mesurage, s. m., action de mesurer. —Ne- 

gurtastinay neHrlasunay izdrtasuna. 
Mesure, s. f., r6gle pour mesurer. — Ne- 

gurria, netirria, izdria, mesura. \\ Au 

fig., precaution, moyen : Negurria, neur^ 

ria, izdria. || Terme de musique : Es-- 

kuera. \\ Terme de poesie : NeUrria. 
Mesure (a), adv., k proportion. — Arab^ra. 

II A mesure que : Dembora bMan. 
Mesur£, £e, adj., prudent. — Zuhurra , 

chuhurra. || part. , dont on a pris les pro- 
portions : NeHrtHa, nigurtda, izarltiaj 

m^uratda. 
Mesurer, v. a., determiner une quantity ; 

fig., proportionner ; v. p., lutter. — N4^ 

gurlzeOy neurtzeay izartzea, ni^sural" 

zea. 
Mesureur, s. m., qui mesure. — N^gurl- 

zatleay neUrtza'ilea, izdrtzanlea. 
Misuser, v. n., abuser. — Abusatzia, 
Mi^tacarpe, s. m.y deuxiime partie de la 

main. — Eskuzabala. 
M6TAIRIE, s. f., ferme. — Borda, etchaliea. 
M^tal, s. m., sorte de substance min^rale. 

— MMatllda. 
M^TALLiQUE, adj., de metal. — MHatllukda. 
METALLISATION, s. f., formation naturelle des 

metaux. — Mitaillukunlza. 
Mi^TALLiSER, V. a., douner la forme metalli- 

que. — M6taillukintzea, m^latlluizea. 
Mi&TAMORPHosE, V. a. ct p., changemeut de 

forme. — Billakakuntzay kambiamendiiaf 

chanyametuliki. 



MfiT 



— 246 — 



MIC 



H^TAMORPHOSER, Y. a. et pr., changer de 

forme. — Billakatzea, kambiatzea, chan- 

yatzea. 
H^TAPHORE, s. f., esp^ce de comparaison ou 

d'allusion. — Egokilkida. 
M^TAPHORiQUE, adj., dc la m^taphore. — 

Egokilkidarra. 
M^TAPHORiQUEHENT , adv., d'line mani^re 

melaphorique. — Egokilkidekiy igokilki' 

derd, 
METAPHRASE, s. f., traduction litt^rale. — 

Ichkribu bat den bezala itzuUzia. 
M^TAPHYsiciEPi, s. m., qui saitla ro^taphysi- 

que. — Meicetakim, 
M^TAPHYSiQUE, s. f., partie de la philoso- 

phie qui a pour objet T^tre uniYersel. — 

Meicetakindea. 
M^TAPHYSiQUEMENT, adv., d'une mani^re m^- 

taphysique. — Meicetakindeki. 
Met AT ARSE, s. f., deuxi&me partie du pied. 

— Zangozabala. 

METAYER, Ere, s., fermier. — Bordaria, et- 
chetiarra, makhterra, fnatsterrd. 

MEteil, s. m., froment et seigle m^les. — 
Oghi'ta s^kalea nahastekattiac. 

MEtempsychose , s. f., transmigration des 
Ames. — Arimaldaera. 

MEtEore, s. m., ph^nom^ne atmosph^rique. 

— Kimeatra. 

MEtEorologie , s. f., science des met^ores. 

— K^meairakindea. 
METEoROLOGiQUEy adj., qui conceme les m^- 

teores. — K^eatrakiiideki. 
MEthode, s. f., r^gle, usage, ordre. — Ma- 

nera, ikidaraua, moWa. 
MEthodique, adj., qui a de la m^thode. :r- 

Manerak^y ikidaraUtarra, moldekda. 
MEthodiquehent, adY., avec ro^thode. — 

Manera^kin, ikidaraUrd, mold^arekin. 
MEthodishe, s. m., syst6me des m^thodes. 

— Maneratasuna, ikidarautasuna^ mol- 
detasuna, ikindaraHdea. 

METIER, s. m. , profession d'artisan. — Es- 
tatdaj oficiHa, opiciua, oficida. \\ Ma- 
chine : Machina, || Fabrique pour draps 
ou toile : Ehunteiya. 

METIS, SE, adj. et s., n^ de deux esp^ces. — 
Mulatra. \\ M^tis (en parlant d*une bre- 
bis) : Marlantxa. 

METOPE, s. f., tenne d'architecture. — Do- 
ytiskia. 

Metre, s. m., niesure de longueur. —itfi^^ra. 

MEtrique, adj., compost de metres. — jfcf^- 
irakHa. 



Mets, s. m., ce qu'on sort pour manger. — 

Yanaria, yankia. || En basque se dit au 

pluriel : Yanariac^ yankiac, 
Mettarle, adj., qu'on pent mettre. — Ezar- 

garria, emangarriay paragarria. 
Mettre, Y. a., poser; y. p., s'habiller, se 

mettre k quelque chose, s'en occuper. — 

Ezartzea, Hnatea^ paraizea, 
Meurle, s. m., ce qui sert a meubler. — 

Moblia^ alaja, alajea. 
Meurler, y. a., garnir d*ustensiles nices- 

saires.— Jfo6(a/^ui, alajatzea^ alajealzea. 
Meuglement, s. m., beuglement, cri do 

boeuf : Mdrruma. 
Meugler, y. n., beugler, mugir. — Mdrru- 

matzea, mdrruma' ghitea. 
Heule, s. f., cylindre pour aiguiser. — Ez- 

ierdy boiUeztera. || Corps solide, rond et 

plat qui sert k broyer , meule de moulin : 

Errofarriay ihar'arria. \\ Pile de foiD, 

etc : M^ta. 
MeuuEre (pierre de), s. f., doiit on fait les 

meules. — Errofarria, ihar^arria. 
Meunier, Ere, s., qui gouYeme un moulin. 

— Errotazatna , iharazatna , errata- 

zaya, 
Meurtre, s. m., homicide. — Heriotzea. 
Meurtrier, Ere, adj. et s., quiacommis 

un meurtre. — Heriotzailea. 
Meurtrir, y. a., faire une contusion, one 

meurtrissure. — Uspeltzea, limaizea. 
Meurtrissure, s. f. , contusion liyide. — 

Uspeldura^ Umadura. 
Meute, s. f., troupe de chiens. — Ckakur- 

diGy zakurdia, pdtzodia. 
MEyendre, y. a., Yendre k n\ prix. — Yen- 

sesiariy yeHsekerian saltzea. 
MEvENTE, s, f., Yente k Yil prix. — YeiUese- 

tan salkuntza. 
MEzErEon, s. m., Yoyez LaurEole. 
Hi, particule indeclinable, demi, sert k mar- 

quer partie d'une chose ; mi-car^me. . ., ^ 

mi-jambe, etc. — Erdu 
MiAULANT, ante, adj., qui miaule. — Aiaa- 

kan, miaAkan. 
MiAULEMENT, s. m., cri du chat. — Niatika, 

miatlka. 
MiAULER, V. n., se dit du chat qui crie. — 

Niaukatzeaf miailkatzea. 
MiCHE, s.f., petit pain.— OM/a, lipedy optTIa^ 

ophila. II Gros morceau de mie : Mdmi 

ptiska. 
Microscope, s. m., lunette qui grossit les 

objets. — Urriktiskaya. 



MIL 



- 247 — 



MIN 



MiCRoscopiQUE, adj., qui a rapport au mi- 
croscope, qui s'observe au microscope. — 
Urrikuskaykda. 

Midi, s. m., milieu du jour, Sni.—Eguerdi, 
egmrdu 

MiE, s. m., parlie molle du pain. — Mdmia. 

MiEL, s. m., sue doux des abeilles. — Eztia. 

MiELLAT, s. m.,mieldes feuilles. — Ostoezti, 

MiELLEUX, EUSE, adj., qui tientdumiel; 
^g., fade. — Eztitxfla, 

Mien, ne, adj. pos. , qui est k moi. — Ene, 
^w, ^nea^ n^Hj fUria. || s. ra., mon 
bien : Ene, nMontasuna. || pi., mes pro- 
ches : Ene, niri burasdac, hie, nM huror 

MiETTE, s. f., parcelle de pain, etc. —Oghi 

papurra, oghi purruchka. 
MiEux,adj. comparatif.— flbfcpfct, onghiago. 

II Plus parfaitemenl : Hobekiago. || s. m., 

meilleur : Hobiago. \\ Le mieux est : Ho- 

herena da. || II vaut mieux : Ilobe da. 
MuGNARD, DE, adj., mignou, gentil, qui se 

dorlole, — Delikaluaj and^retia, any^e- 

retia, medmetsila, manatxua. 
MiGNARDEMENT, adv., delicatement. — Deli- 

kdtukiy and^rekiy anyireki, mednietsnki, 

manatxuki. 
MiGXARDER, V. a. , dorloter. — Delikdinki, 

andh-eki, any^reki, medmetsuki , manat- 

xuki ibiltzea, tratatzea, manatxtUzia. 
MiGNARDiSE, s. f. , dclicatessc. — Delikdta- 

stina, manakeria, fnana, m^lindrea , an- 

d^rekeria, any^ekeria, medmekerid. 
MiGNON, NE, adj. et s., d^licat. — Minuna. 

11 Bien-aira* : Galaichda , galantchdaj 

mattea, amordntea. 
MiGNONNEMENT, adv. , d^licatemcnt. — Mi- 

nunkij manaz, kdperaz, manatird, kHpe- 

ratird. 
MiGNOTER, Y. a., traiter d^licatement.-ilfano^ 

zea, maiiotzia, kdperatzia, laUsengatzia. 
MiGNOTisE, s. f., flatterie, caresse. — JHrt- 

cia, bdlakda, pdlakda, mailagda, maUe- 

pern, laUsengia. 
Migraine, s. f., grand mal de t6te. — Jlfin- 

grana, btUargda. 
Migration, s. f., Emigration nombreuse. — 

Ydatra, hilkida. 
Muoter, v. a., faire cuire doucement. — 

Eziiki egostea. || Fig. , mignoter : ManoU 

zea, manotzia, kilperalzia, lausengaizia. 
Mil, Millet, s. m., plante graminee. — 

Art(hchehia^ artho-chehea , ^gazkin-ar- 

thda, chdri-artda, chdri-arlhda. 



Milan, s. m., oiseau de proie. — Miri^a. 
Milaneau, s. m., petit imhn.—Mirutchita. 
MiLicE, s. f., soldatesque, nouvelles recrues. 

— GMaria, gudartaria. 

MiLiciEN, s. m., soldat de milice. — GMar- 

tarra, gMaritarra. 
Milieu, s. m., centre d*un lieu, etc.— irdta. 
Militaire, adj., de la guerre. — Soldadiia, 

soldarda, gUartarra, gUdaritarra. 
Militairement, adv., d'une mani^re mili- 
taire. -So/darfofc«, gudmterdf gtidartekird. 
MiLLE, sans s au pi., dix fois cent. — MiUa, 

tnila. 
Mill^sime, s. m., date d'une monnaie, d*un 

livre, etc. — Ddia. 
Millet, s. m., plante. graminie. — Artho- 

chehiaj arth(hcheheay chdri-arthdaj egaz- 

kin-arthda, chdri-artda. 
Milliard, s. m., mille millions. — Milliarray 

miliarra. 
Hilli^me, adj. ets. m., milli^me partie. — 

Millagarrenaj milagarrma. 
MiLLiER, s. m. , nombre de mille, dix quin- 

taux. — Milla, mila, hamar kintal. 
Milligramme, s. m., milli^me partie du 

gramme. — Milligrama, miligrama. 
MiLLiLiTRE, 8. m., milji^mo partie du litre. 

— Millilitra. 

Millimetre, s. m., milli^me partie du m6- 

tre. — MillimHra, milim^tra. 
Million, s. m., mille fois mille. ~ MilliAfiy 

miliun. 
Millioni£:me, adj., nombre qui complete un 

million. 'Millidngarrena, milittngarrena. 
Millionnaire, adj. et s., tr^s-riche. — Mil- 

lion^ay milionera. 
MiNAUDER, V. n., affecter des mines. — Ma- 

mtxutziay mafwtzeay manotziay kdperai- 

zia. 
MiNAUDERiE, s. f., mani^ros affect^es. — ' 

JIfana, hdpera. 
MiNAUDiER, i^RE, adj. et s., qui minaude. — 

Manatxua, kdperatxua, mamedtsikiy an- 

d^retia, anyeretia. 
MiNCE, adj., de peu d'Epaisseur. — Mehia, 

mehea. 
Mine, s. f. , air de visage, apparence. — 

ttchuray atria, kara^ mdstra. || Minaude- 

rie : Mam, kupera. || Bonne mine : It- 

chur'dna. \\ De bonne mine : Itchur'dne- 

kua. II Lieu ou se ferment les mineraux dans 

la terre, minerai : Mia. || Cavity pratiquee 

pour faire sauter avec la poudre k canon : 

Mina. 

28 



MIR 



— 218 — 



MIS 



Miner, v. a., creuser une mine. — Minatzia, 

lupobitzea. 
MiNERAi, s. m., m^lal m^U a la lerre. — 

Minerala, menasta. 
Mineral, s. m., corps solide IW des mines ; 
pL, mineraux; adj., qui lient des mine- 
raux. — Mineralnrra, menastarra. || s. f., 
eau min6rale : Ugayda, 
MiNEUR, s. m., ouvrier des mines. — Arr<h 
biko-ghizonay miaria, arri-atheralzatlea, 
menastaria. \\ Soldal mineur : Litpobita- 
ria. II adj. et s., qui est en tutelle : Hume- 
rakda, hitmonek6a. 
Miniature, s. f., peinture tres-d^licale que 
Ton fait ordinairement sur de Tivoire. — 
Ciantzlea. 
MiNi^RE, s. f., terre des mines.— Jfmrfm. 
MiNiSTERE, s. m., emploi, charge, fonction.- 
Ministerida, m\ni$lMva, ekintza, lauda- 
g6a. II Action d*un agent, cntremise : En- 
trebitarlea, arartekotasuna. 
MimsTERiEL, LE, adj., qui est propre au mi- 
nistere. — Ministiriokda, ekindarra, mi- 
nuiUrioktia. 
MmiST^BiELLEMENT, adv., dans la forme mi- 
nist^rielle. — Ministerioki , ekindar- 
kird. 
MiNiSTRE, s. m., chargd d'affaires publiques, 
etc. — Ministrda, mimstnlay ekindaria. 
Minority, s. f., 6tat de personne mineure. — 

Hiimerd, hdmena. 
MiNUiT, s. m., milieu de la nuit. — Gau- 

herdi, gauerdi, gaberdL 
Minute, s. f., soixanli^me partie de Theure. 
— Minuela. |j Brouillon, original d*acte : 
Minuta. 
MmuTiE, s. f., bagatelle, chose frivole. — 

Yensezbat, chirchilkeria. 
HiNUTiEUX, EUSE, adj. et s., qui s'attache 

aux minuties. — Beirakorra. 
Mi-partie, adj.^ compost de deux parties 
^gales mais dissemblables. — Pharte- 
erdia. 
Mirabelle, s. f., sorte de fleur : Chttzendia. 

II Sorte de prune : Aran esp^s bat. 
Miracle, s. m., acte de la puissance divine 
centre Tordre naturel ; fig., chose extraor- 
dinaire. — MirakuMUy sentagalla, 
MiRACULEUSEMENT, adv., par miracle. — Jft- 
rakuluki, mirakulugarriki, sentagallki. 
MiRACULEUX, EUSE, adj., merveilleux. — 

Mirakulugarria, sentagdjlgarria . 
Mire, s. f., bouton au canon pour mirer. — 
Artzekia. 



Mirer, v. a., se regarder au miroir, etc. — 
Miratllatzia. [| Viser avec une arme k feu : 
Miralzia, 
MiRLicoTON, ONE, s., sortc de p^cbe. — 

Muisika, muxika. 
Miroir, s. m. , glace pour se mirer. — Jfi- 

raila, iniralla, ichpilltia, 
MiROiTiER, s. m., marchand de miroirs. — 
Miraiij mirall martcfianlay ickpill sail- 
za'ilea. 
MiRTiLLE, s. m., arbrisseau. — AhabtGy nror 

bia. 
MiSAiNE, s. f., mat de la poupe. — Mesana, 
MisciBiLiTE, s. f., qualite de ce qui est mis- 

cible. — Nahastasttna. 
MisGiBLE, adj., qui peut se roller. — Nahas- 

garria, 
MiSE, s. f., maniere de se mettre. — Ezar- 
dea, berreghintza. \\ Ce que Tou met ao 
jeu : Yokna. \\ Enchfere : Pr^dda. 
Miserable, adj., malheureux. — Beharra, 
erroviesa, beharixHa. \\ Fig. , mauvais : 
Gaistday gachtila, tzarra. \\ Iropitoyable : 
Bihotzgabekikiy bihotzgogorrekHa , doa- 
kabea. 
Mis^RABLEMENT, adv. , d*une maniire mise- 
rable, pauvre. — Errotneski, behnrixuku^ 
Fig. , mauvaise : Gatstoki, gachtoki, tsarki^ 
Jj Impitoyablement : Bihotzgabeki , d6a- 
gabeki. 
MiSERE, s. f., ^tat malheureux. — MisMa, 
erronieseria, hagda, laceria eskasa. { Ba- 
gatelles : Deusezac, chirchilkeriac. 
Mis6ricorde, s. f., pitie, pardon. — Pirri- 
kabfienduay mis^ikordia, irrukia, M- 
pida. 
Mis^RicoRDiEUSEMENT, adv. , avcc misiri- 
corde. — Urrikalnienduki j mis4rikor- 
dioskiy misSrikordioskird, irruki, irru- 
kirdy kupidoki, kupidokird. 
MiSERicoRDiEux , EUSE, adj., element.— 
Urrikalmentxua, misMkordiosa^ ^m- 
kitxiia, kitpidatiay miserikardiotxua. 
Mission, s. f., pr^tres pour converlir ouins- 
truire. — Misioneay mtstonta, bidaldia, Q 
Envoi, pouvoir qu'on donne k quelqu on 
pour faire quelque chose : Kdrgikty me- 
ztln, mandatua, enkargila. 
MissiONNAiRE, s. m. , celui qui est employ^ 
aux missions pour la conversion, pour 
rinstruction des peuples. — Misionisla. 
Missive, adj. et s. f.,*(letlre) pour ^Ire en- 
voyee, fam. — Letra, pdketa, ktera, gn- 
tura, izkira, bechia. 



MOD 



— 249 — 



MOI 



MiTAiXE, s. f. , gant sans doigts. — Mitena. 
Mite, s. f. , petit insecte. — Pipta, errenay 

biphu, zerren. 
MiTHRiDATE, s. IT)., antidote ou prdservatif 

contre le poison. — Irasenda. 
Mitigation, s. f., adoucissement. — EzH- 
dura, eztimendoa^ gozadura, facegaduray 
emaduray beraAincndua. 
MiTiGER, V. a., adcucir. — Eztilzea, gozal- 

zea, facegatzea, ematzea, b^radlzca, 
MiTONNER, V. n. el p. , tremper longteinps 
sur le feu. — Egostea, mitonatzea. 
II Preparer doucemenl le succ6s d'une af- 
faire : Eztiki ekirrazlea, 
MiTOYEN, NE, adj., qui est entre deux. — 

Erdikda^ artekda, 
MiTRAiLLADE, s. f., decharj^c de canon charge 

k mitraille. — Mitrallnda, melrallada, 
MiTRAiLLE, s. f., ftrraille. - Mitralld, me- 

tralla. 
MiTRAiLLER, V. a., tirer k mitraille. — Mi- 

trallatzea, metraUatzm. 
Mitre, s. f., ornementde t6ted'ev6que,elc. 

Barukia, grezd. 
Mitre, ee, adj., qui porle la mitre. — Bu- 

rukilila, grezatiln. 
Mixtb, adj., m61an^e. — Nahasia, ndstua, 

fiadsia. 
Mixtion, s. f., melange de drogues. — iVia- 

hasdurGy ndsdura, nadsdnra, 
MixTioNNE, tE, part., m^lang^, frelat^. — 

NahastekatHa, ndstekaitia^ nadstekatua. 
MixTiONNER, V. a., melanger, frelaler. — 

Nahastea, ndstea, nadstea. 
Mixture, s. f., melange de choses. — Nds- 

mena^ nahasmena. 
Mobile, adj., changeant. — Chanyakorra, 
chanjakorra. \\ Qui se meut : Ibilgarria. 
II s. m., motif : Erakaya. 
MoBiLiER, ERE, adj., de la nature des meu- 
hks.—Alajakilaymdblekua, mdblckila. \\ 
s. m., tous les meubles : Alajac, alnjea, 
mdbleaCy vidbliac. 
Mobilisation, s. f., action de mobiliser. — 

Ibilkastasuna. 
Mobiliser, v. a., rendre mobile. — Ibil^ 

katzea. 

Mobilite, s. f., etat mobile. — Ibiltasnna. 

Mode, s. m., maniere d*6lre; s. f., usage pas- 

sager ; s. pi., parures k ta mode. — Moda. 

MoDELE, s. m., essai en petit, exemple. — 

Mddda, 
MoDERATEUR, TRICE, s., qui modcTe. — 
Mdderaria, mdderalzallea. 



Moderation, s. f., retenue, diminution. — 
Mdderacionea, nidderd, patrita, mdldcrd, 
eziimendda, 

MoDERE, i^E, adj. et part., relenu, sans exces. 

— Mdderatiia^ patratila, eztia. 
MoDER^MENT, adv., avcc moderation. — Md- 

d^ratuki, pairatuki, eztiki. 
HoDERER, V. a. et p. , temp^^rer. — M6de- 

ratzea, pa'iratzeUy eztitzea. 
Modern^:, adj., nouveau (se dit des auteurs). 

— Berria, rndderndUy mddernea. 
MoDERNER, V. a., restaurcT un antiqued la 

moderne. — Berriralzia , berriratzea , 

inodernostatzea. 
MoDESTE, adj., qui a de la modeslie. — Md- 

desta, mdldatsuay rtKnlestiia , niddestitxua, 

mohlesitsiia, 
MoDESTEMEXT, adv., avecmodt'Stie.— Aforffs- 

ki,m6de$kir6, mdldeskird, manailrkdro, 
MoDESTiE, s. f., retenue, pudeur. —Modes- 
. tasnna^ viddesfia, mdldesia, manaiirka. 
MoDiciTfi, s. f.,etal modique.— Grt/ifcwM/jd, 

gMiitasmia, ghichitasuna, turitasuna, 
MoDiFiCATiF, ivE, adj. et s. m. , qui modi- 

fie. — Mildakorra, chanyakorra. 
Modification, s. f., action demodifier. — 

M udantza , ch any amend tia . 
Modifier, V. a., moderer, donnerune mode. 

— M'datzea, chanyaizea, 

MoDiQUE, adj., peu considerable. — GiUiy 

giUchia, gUchi, gliichi. 
MoDiQUEMENT, adv., avcc modicile. — GUti- 

tan, g:'chitan, ghichitan, eskaski, eskas- 

kird, urririk. 
Modiste, adj., qui fait ou vend des modes. 

— Mddista, mddaria. 

Modulation, s. f., changemenl de ton qui 

varie le chant. — Oisczlin. 
MoDULEii, V a. et n., CJiinposer, formei* un 

chant suivant les regies de la modulation. 

— Otseztitzea. 

MoELLE, s. f., substance molle et grasse dans 
les OS, les bois. — Mmna, fi\na, mmha, 

MoELLEUSEMENT, adv., d*une mani6re moel- 
leuse. — Gdzokij gdchoki. 

MoELLEUX, EUSE, adj., plein de moelle, qui 
tient de la nature de la moelle. — Afui- 
natxila, viuinatxua, fiiuatxda. \\ Fig., 
discours moelleux, (^lotTe moelleuse, con- 
tours inoelleux : Gdzda, gdchtln. 

M(EURS, s. f. pi., habitudes, verlus, etc. — 
Usayac, bici-manera, bici-mdilua. 

Moi, Je, Me, pron. pers. de la premiore per- 
sonne et s. m. — JVi, nic 



MOL 



— 220 — 



MON 



MoiGNON, s. m., reste d'un membre coup^. 

— Munuka, 

MoiNDRE, adj., plus petit. — Tlipiago, tchi- 

piagoy, tchikiago, mendriago, gdtiago. \\ 

Moins bon : Ez hatn 6na. || Le moindre : 

GUiiena, tchipiena, tchikiena^ ttipiena^ 

mendria. 
MoiNE, s. m., religieux. — Frailea, fraUea, 

fratlia. 
MoiNEAu, s. m., oiseau. — Elizachdria, et- 

checkdria, paretachdria. 
Moins, adv., Toppose de plus; s. ra., la 

moindre chose. —Gutiago, Itipiago, tchi- 

piagoy tchikiago, mendriago. 
Mois, s. m., douzi^rae partie de YdJin^e. — 

llhabetea,illabetia,hil(i,hUabetea. \\ Gage, 

salaire : IlbitantzcL \\ Menslrues : Odolac, 
Moisi, IE, adj. el s. ra., qui est moisi. — 

UrdinMa, tlrrindHa, lizundnay miitchi- 

tHaj Ziirminfhia. 
MoisiR, V. a., n. etp., alldrer, corrompre. — 

Urdinlzea, lirrintzea, lizunlzea, mOtchil- 

zea, zUrmintzea. 
MoisissuRE, s. f., alteration d'une chose 

moisie. — Urdindvm, Hrrindura, lizun- 

dura^ mHicKidura, zurmindura. 
MoissoN, s. f., recolle de grains. ■— Erre- 

kolta, itatteay ighitattea. |) Moisson (temps 

de la) : Citu biltzeko dembora. 
MoissoNNER, V. a.) faire la moisson. — Citu 

billzeay errekoltatzea, itaUzea^ ighitatlzea. 
MoissoNNEUR, EUSE, s., qui raoissonne. — 

Citu biltzatleaj oghi pikatzallea^ ighila- 

ria, iianghillea, itzundariay segaria, se- 

gatzatka. 
MoiTE , adj. , un peu humide. — Humiay 

hecea, kka. 
MoiTEUR, s. f., 16g6re humidite. — Icerdi- 

lekq. [| En moileur : Icerdi lekan. 
Uomty s. f., portion d'un tout divis6 en 

deux parties 6gales. — Erdia. || A demi, 

adv. : Erdizka. 
MoKA, s. m., caf^ qui est de Moka, ville 

d'Arabie. — M6ka. 
Mqlaire (dent), adj., qui sert i broyer. — 

Haghina^ aghiha^ hortzakia. 
MoL, LE, adj . , qui cede facilement au toucher. 

— Gtirta. 

HdLE, s. m., rempart oontre les vagues. — 
Kaya, katghifia. |) Masse de chair informe 
qui s'engendre dans la malrice des fem- 
mes : Okezorra. 

Molecule, s. f., petite partie organique d'un 
corps. — FilxOy phiixa. 



Molest^ , £e, part., tourment^, vexe. — 
ToleiyatHay ekaiztHay atsekabet^. 

Molester, v. a., tounnenter, vexer. — To- 
leiyatzea, ekalztea, atsekabetzea. 

Molette, s. f., ^toile d'^peron. — Esperdtn" 
arnldOy chichtatzektta. 

Mollasse, adj., trop mou. — QAria. 

HoLLEMENT, adv., d'uno mani^re molle et 
effemin^e. — Gdzoki, naghiki. || Faible- 
roent, l^chement, sans vigueur : Banoki, 
alferki, atntsingabeki. || Sans durete : 
Quriki. 

Mollesse, s. f., quality molle au physique et 
au moral. — Naghilasunay banotasuna, |] 
Quality de ce qui est mou : Gdrilastina. 

Mollet, te, adj., agreable au toucher parsa 
mollesse. -> Giiria , gurit^hUa, \\ s. m., 
le gras de la jambe : Aztahi, zang<hsa- 
garra, zangoa, aztaUchagarra. 

Molleton, s. m., etoffe de laine. — Jfofe- 
tona, 

MoLLiR, V. n., devenir mou au physique el 
au moral, Aire f&ch^, sans Anergic. — Bi- 
ghintzea, beradtzea, ematzea, amor-emai" 
tea, banolzea, amtzinkabetzea. { Acque- 
rir une quality molle : GAritzea. 

Moment, s. m., temps fort court. — Ichtan- 
tata, ere ay a, ^pwrra, artea, aldartea, 
anlzina, mimenlHa. 

MoMENTANE, £e, adj., qui ne dure qu*uD 
moment. — Ichtantekda, ergaykda^ apur- 
kda, artekda, aldartekda, antzink6a, me- 
mentukda. (L'on peut, si Ton veut, met- 
tre indifferemment u comme o 4 la der- 
niere syllabe k6a. 

MoMENTANEMENT, adv., pour un moment.— 
Ichantanteki, apurkiy m^mentoki, ergag- 
rd, ergaynkiro, artekokiy aldartekoki,anl- 
zinkoki, 

MoN, Ma, Mes, pron. pos. — £«e, eneOj 
n^Hy n^redy neurey neurea. 

Monacal, ale, adj., de moine. — Fraide- 
takOy fratletakda, 

Monacalement^ adv., d'unefa^on monacale. 
— Fraldekokiy fralkkoki. 

MoNACHisME, s. m., ^tat des moines.— Fran 
detasuiuiy fratUtasuna. 

MoNARCHiE, s. f., gouvemement d*un Elal 
regi par un seul chef. — Bakarondea, 

MoNARCHiQUE, adj., de la monarchie. —Ba- 
karoTidara, 

Monarchiquement, adv., d'une mani^re rao- 
narchique. — Bnkaroudarki, bakaion- 
darkiro. 



MON 



— 221 — 



MON 



HoNARCHiSME, s. ID., Opinion des partisans 
de la monarchie. — Bakarontardia, 

HoNARCHiSTE, s. o)., partisan de la monar- 
chie. — . Bakarondartaria. 

MoNARQUE,.s. m., qui a seul Tautorit^, roi. 

— Bakaronda, erreghe, erreghea, erre- 
gkia. 

HoNASTERE, s. HI., couvent. — KombentH^a^ 

kombentuya, bakarteghia. 
MoNASTiQUEy adj., qui concerne les mgines. 

— FraxdetaMay fratlelaktta. 
MoKGEAU, s. m., tas, amasen forme de petit 

mont. — MMGy monterda. 
MoNDAiNy AiNE, adj. et s., qui sent, quiaime 
le roonde. — Munduarra, mundularra^ 
mundukda. || Qui aime les plaisirs profa- 
nes, licencieux : Gamisiarra. 
MoNDAiNEMENT, adv., d'uue mani6re mon- 
daine. — Mundutarki. \\ D*une mani^re 
profane, licencieuse : Ganustarki. 
Mond.vt<it6, s. f., vanity du monde. — Mun- 

dugokia, 
Monde, s. m., Tunivers, la terre, tout ce qui 
y est compris. — Mmdila. \\ Terme de 
spirituality. — Ganutsd, 
Mo?iDE , tE , part. , nettoy^. — GarbiMa, 

chdhUti^. 
MoNDER, V. a., neltoyer. -- Garbitzea, chd- 

hiUzea. 
MoNNAiE, s. f., toute sorte de pikes d'or ou 
d*argent ou de quelque autre m^tal servant 
au commerce, etc. — Moneda. || Le lieu 
ou' Ton bat la monnaie : Monenateghia. \\ 
Menue monnaie : Moneda cfiehea. 
HoNNAYAGE, s. m., fabrication de la mon- 
naie. — Monedakintza. 
MoNNAYER, V. a., fairo de la monnaie. — 
Mmeda'ghitea J moneda fabrikatzea, pa- 
brikatzea, diru ^ghitea. 
MoMNAYEUR, s. m., qui fabrique de la mon- 
naie. — Moneda' eg hilea, moneda fabri- 
katzaileu, pabrikatzailea, diru ^ghilea. 
MoNOPOLE, s. m., commerce exclusif. — 

Ambasala. 
MoNOPOLEUR, s. m., qui fait le monopole.— 

Ambasdllea. 
MoNosYLLABE, s. m. , mot d'une syllabe. — 

Ghetbechi bakolcha. 
Monotone, adj., sur un seul ton, qui man- 
que de variety. — UUka. 
MoNOTOKiE, 8. f., conformite ennuyeuse. — 

yUkadea. 
MoNs, s. m., abreviation de Monsieur, fam. 
— MiiSj yaun. 



MoNSEiGNEUR , s. m. , titTO d'hoRueur. — 
. Yaun, yaUna. \\ pi., Messeigneurs, Nossei- 
gneurs : Yaunac. 

MoNSEiGNEURiSER, V. a., traitcr de Monsei- 
gneur. — Yauntzea. 

Monsieur, s. m., titre de civility. — MtiSj 
yadn. \\ pi.. Messieurs : Yaiinac. 

MoNSTRE, s. m., production centre la nature; 
fig., personne cruelle, d^natur^e, laide. — 
MMrtiay bidutzia, gheyurtia. 

MoNSTRUEUSEMENT , adv. , d'unc iiTani6re 
monstrueuse. — MAslruki, bidutziki, ghe- 
yurkiy bidutzirdy bidmkird, gheyurtird. 

MoNSTRUEUx, EUSE, adj., d'une conforma- 
tion centre nature. — MAstrutxua, ikha- 
ragarriay bidutziduna, gheyurtiduna, 

MoNSTRiTosiTE, s. f., chose monstrueuse. — 
MMrvkeria, gheyurtia, bidutzilia, ikha- 
ragarrikcria. 

Mont, s. m., montagne. — Mendi, mendia^ 
mUntana. 

Montage, s. m., action de monter. — Got- 
titzia, goyiilce. 

Montagnard, arde, adj. et s., habitant des 
montagnes. — Menditarra, mtiiitanesa. 

Montagne, s. f. , grande elevation de terre, 
de rochers. — Mendiy mendia, muntaiia. 

Montagneux, euse, adj., convert de monta- 
gnes. — MenditxHay muntanalxtta. 

MoNTANT, ante, adj., qui monte. — Got- 
tUzian. 

Monte, s. f., terme dont on se sert pour de- 
signer Taccouplement des chevaux et des 
cavales, le temps de cet accouplement. — 
Estalkuntza. 

MoNTfiE, s. f., escalier. — EskaUra, || Action 
de monter : Igaytia, j| Endroit par ou Ton 
monte a une montagne ou un coteau : 
Ygaytia, igan^ra^ igoera, ioeray iyoera, 

Monter, v. n., a. et p., aller en un lieu plus 
haut, s'elever. — Ygaytea, gottitzeay (got- 
zea, iotzea. \\ Lever : GoUitzea, igatzea^ 
goratzeay altchatzea. H.Hausser le prix : 
GoratzeUy altchatzea. 

Monticule, s. m., petite montagne. — Men- 
dichka, pantchoka, goihena. 

MoNToiR, s. m., le cdte gauche d*un cheval. 

— Zaldi baten ezkerreko aldia. 
MoNTRE, s. f., horloge portative. — Mt^ntra, 

orena, \\ Echantillon, ^talage : Mdestra. 
MoNTRER, V. a. et p., faire voir, enseigner. 

— Irakustea. 

MoNTUEUX, EUSE, adj., pays in^gal. — Men- 
ditxua, muntamtxday pdlarlxHa, 



MOR 



— 222 — 



MOR 



HoNTURE, s. f., bftte qu'on monte. — Abe- 
rea^ zaldid. || Bois de fusil, etc. : Arma- 
pilla. II Action de raonter un ouvrage : 
Armadura. 

Monument, s. m., marque publique pour 
transmettre k la post^rit^. — OrrhoHka- 
via. II Tombeau : Arkera. 

Mor^UMENTAL, ALE, adj., des monuments an- 
tiques. — Orrhoikariktki. 

HoQUER (se), v. p., se railler, braver. — 
Trtlfatzia, bUrlatziay ihakindalzea. 

HoQUERiE, s. f., action, parole par laquelle 
on se rooque. — Trtifa^ trUfakeriay bttrla^ 
ihakinda. 

MoQUEUR, EUSE, adj. et s., qui se moque. — 
TrtlfatzaHea, trUfantay trufaria, bdrlat- 
zaika, burlaria, ihakindatzallea, ifiakin- 
daria. 

Moral, ale, adj., qui regarde les moeurs. — 
CiUikinda. \\ s. m., disposition morale ; 
fig., les moeurs : Cilelkindarra. || Morale: 
Etxhorta. 

MoRALEMENT, adv., selou lumieresde la rai- 
son, les apparences. ~ Ciletkindeki, ci- 
leikinderd. 

MoRALisER, V. n., faire des reflexions mora- 
les.— Ciletkintzea, \\ Faire de la morale : 
Etxhorialzea. 

MoRALisEUR, s. m., qui moralise. — Cilei' 
kindaria, cileikiniznilea. \\ Qui fait de la 
morale^ qui exhorte a bien faire : Etxhor- 
tatzallea, eithortaria. 

MoRALisTE, s. m., qui ecrit sur les moeurs. 
— Ciletkindaria. |j Qui ecrit sur la mo- 
rale : Etxhorlaria. 

Morality, s. f., sens, caractire moral. — 
Cil&ikindea. 

MoRBiFiQUE, adj., qui cause la maladie. — 
Erujarria. 

MoRCEAu, s. m., partie. — Phartea, puska, 
zdtika, pdchia. || Un petit morceau : Pus- 
katc' bitty pochi bat. \\ Mettre en mor- 
ceaux : PuskatzM, zdtitzea. || Bouchee : 
Pdkadua. 

Morgeler, v. a. , divisor par morceaux. — 
Puskatzetty zdtitzea. 

Mordant, ante, adj.,quimord, satirique.— 
AtisikariCy okotariay asikaria. 

MoRDRE, V. a. et n., serrer avec les dents. — 
Asikitzeay aiisikitzeayOskatziayiitsikitzea. . 

Morelle. s. f., plante. — Kukutna. 

More, esque. — Voyez Maure. 

MoTiFiL, s. m., ce qui reste k un tranchant 
repass^. — Ahopizarra. 



MoRFONDU, UE, part., refroidi. — Hotztm. 
MoRFONDRE, v. a., refroidif. — Holzlea. 
Morgue, s. f., fiert^, arrogance. — Fdbi, 

arrotasunay antustea, sober bia. 
Morguer, v. a. , braver quelqu'un en le re- 
gardant d'un air fier et mena^ant. — Fa- 

katzeay arrotasuntzeUy antustetzeCy sober- 

bitzea. 
MoRiBOND, ONDE, adj., qui va mourlr. — 

Agoniatiy azkeneko-atxetan dena, azke- 

iieko esnasietan dena. 
MoRiGAUD, AUDE, adj. et s., qui a le teint 

brun. — Beltzaranay beltzhadna. 
Mor[lle, s. f., sorte de champignon. — 

Onyo esp^s bat, 
MoRNE, adj., triste, sombre. — Ichilkorra. 

isilkorra, isilkoyay ilhu7ia. 
Morose, adj., chagrin, bizarre. — Beran- 

koyOy gheldigotsua. 
MoRosiTE, s. f., caractire morose. — Beran- 

koidiaj gheldigda. 
MoRPioN, s. m., vermine, hzs.-Lakatzorria. 
Mors, s. m., fer de bride. -> AhoburdinOy 

adburniay aoburdina. 
MoRsuRE, s. f., plaie faite en mordant. — 

Asikia, aiisikia. 
MoRT, ORTE, adj. et s., qui a cess^ de vivre. 

— Hila. II s. f., la fin de la vie : Heriot- 

zea. II Causer la mort : Hilaztea. 
Mortality, s. f., quality mortelle, mortsimul- 

tanee causae par une m^me maladie. — 

Hiltze handia. 
MoRTE EAU, s. f., basse maree. — Mare- 

behera. 
Mortel, le, adj., sujet k la mort, qui la 

cause; s., homme, femme. — MortatOj 

hilkizunay hilkorra. 
Mortellement, adv., a mort. — Morlalki, 

hitgarriki. \\ Excessivement : Sofreraib', 

izigarriki. 
MoRTE-SAisoN, s. f., tomps saus ouvrage.— 

Alfer-dembora, alper-dembora. • 
MoRTiER, s. m., chaux d^trempie. — Jfor- 

teruay naskarilla, || Vase pour piler, en 

bois ou en pierre : Motratrila, motratMa. 

II Vase en m^tal : Amirezay menastazkoy 

motraihla. \\ Esp^ce d'artilierie : Siimot' 

ra'irHa. || Mortier qui sert k lancer les 

bombes : BombanwrtrafrHa. 
MoRTiF^RE, adj.,' qui cause la mort. — Hil- 

garria. 
MoRTiFiANT, ANTE, adj., qui chagrine. — 

Mortifikanlay damugania. da^nuztagar- 

ria, atxekabezgarria. 



MOU 



— 223 — 



MOU 



Mortification, s. f. , action de roortifier 
(son corps, ses sens). — Mortifikacionea^ \\ 
Chagrin y humiliation : Mortifikacionea, 
damiUiy alxekabezlasuna. 
MoRTiFiER, V. a. et p., reudre laviande plus 
tendre. — Samurraztia. || Fig., humilier, 
afQiger son corps : Damutzia, hildutnah 
zeaj damuztatzea, aivekabeztatzea, 
MoRTUAiRE, adj., des morts. — Hilekua, \\ 
s. m., extrait mortuaire : Paper-mor- 
tuala^ dtta-mortuala. 
MoRUE, s. f., sorte de poisson de mer. — 
BakallaUy bakallHaj bakaillaba, marluza. 
MoRVE, s. f., humeur du nez. — Mdkia, 
mtikhia. R Haladie de cheval : For mud y 
ithogarria. 
HoRVEUx, EUSR, adj., qui a la morve; fig., en- 
fant, mepris. — Mokitxua, mukhilxua. \\ 
Qui a lamorve : Formutxua, ithogdrrilxua. 
Mot, s. m., assemblage de lettres formant 
un sens. — Itza, hitza, || Terme, diction : 
Solasa, elhe, || Sentence, etc. : Errantzay 
errankizuna. || Hot k mot, adv., litterale- 
raent. — Itzez-Uz , hitzez-hitz. || Mot k 
double sens : Aurkca. || Mot, diction : 
Hitza, adskia. 
MoTEUR, TRICE, s. et adj., qui fait mouvoir. 
— Eraghillea, ighiiaria, ighindaria^ ^a- 
biltariUj uherrilzallea. \\ Provocateur : 
Subermatzailea. 
Motif, s. m., ce qui meut et porte k agir.— 
Arrazotna, khaUsa^ abnutea, arrazoya, 
arrazotnu, erakaya. 
Motion, s. f., action de mouvoir. — Ighi- 
dtira, mughidura, \\ Proposition dans une 
assemblee : Bdza. 
MoTivfi, tEy adj., all^gu6. — ErakatttM. 
MoTiVER, V. a., alleguer les motifs. — Era- 

kattzea. 
MoTTE, s. f., morceau de terre d^tach^e. — 

Mokdrra, 
MoTus ! interj., ne dites rien, fam. — Chd I 
Mou, s. ro., poumon de veau, etc. — Birika, 
Hou, MoLLE, adj., qui c6de facilement au 
toucher. — Guria, || Sans vigueur : Na- 
ghia^ hila, guria, biguna. 
MoucHARD, 8. m., espion de police. — Es- 
piuna, espia, salaria, celataria, salataria, 
guardHchila, barrandari, ichpia. 
MoucHE, s. f., insecte. — {7Ha, iMta, ehulia. 
MoucuER, V. a. et p., 6ter la morve du nez. 
— Cinlz^ghilea, mukentzea. \\ Couper le 
lumignon d'une chandelle. — ' Mitcha pt- 
katzeuy disbabillatzea, d^skuteratzea. 



MoucHERON, s. m., petite mouche. — Ulit- 

cha, elz6. 
MoucHETE, ^E, part.^ tachet^. — Titdkalua, 

pintamakatua. 
MoucHETER, V. a., faire des mouchetures, 

de petites taches. — Titdkatzeay pintar- 

nakalzea. 
MoucHET, s. m., oiseau de proie. — Mozol- 

Ida. 
MoucHETTE, s. f., sorte de ciseaux pour 

moucher la chandelle. — Mtuhetac, des- 

babillakaya, 
MoucHETiiRE, s. f. , omcment qu*on donne 

k une ^toffe en la mouchetant. — Titdka- 

dura, pintamakadura, 
MoucHoiR, s. m., linge pour se moucher. — 

MCkanesa, rndkanes, panelua, mokonasa. 

II Pour se couvrir le cou : Lephokua. 
MouDRE, V. a., broyer avec la meute. — 

Ehattea, ^hotzia, ^hotzea, ihotzia, dhotea. 
MouE, s. f., grimace. — Mutury ihalkina. 
MouETTE, s. f. , oiseau de mer. — Gaviotay 

kayda. 
MouiLLAGE, s. m., fond pour Jeter I'ancre. 

— Aingura-sariay angura-saria, ankora- 

saria. 
MouiLLER, v. a. , humecler. — Buslitzmy 

bustitzia. || v. n., jeter Tancre : illn- 

hura botatziay aingura etchatziay angura 

botatziay ankora botatzia, 
HouiLLURE, s. f., action de mouiller. — Bus- 

tidura. 
MouLE, s. f. pi., mollusque aciphale. — 

Muskoliua. \\ s. ro., mati^re creusee pour 

donner une forme : Moldea, moldia, 
HouLER, V. a.,. Jeter en moule. — Moldat- 

zetty moldatzia. jj Prendre I'empreinte : 

Moidekiratzea. ^ 
Moulin, s. m., machine k moudre, etc. — 

Errota, iharay eyhara, igdra, bdlua. || 

Moulin k vent : Aizerrotay an igdra, at- 

zabolua. 
MouLiNET (faire le), s. m., toumer rapide- 

ment un b&ton. — Mdkhila ferrutukUzidy 

mdkhilla gUrutzatzia. 
MouLU, UE, adj., pulverise. — Ehda. \\ Fig., 

meurtri : Ehda. 
MouRANT, ANTE, adj. et s., qui se meurt. — 

Iltzen dagona, hiltzen dagona, 
MouRiR, v. n., cesser de vivre (se ditdes 

6tres animus et des v^g^taux ; v. p., 6tre 

prfes de mourir. — Hiltzeay iltzeg. ^ 
MouRON, s. m. , herbe qu'on donne aux oi- 

saux. — Od^rrd. 



MOD 



— 224 — 



MUL 



MousQUET, s. ID., ancienne arme k feu. — 
Chichpa, 

MousQUETON, s. m., fusil court. — Chich- 
patchutty mdsketona. 

Mousse, s. m., jeune matelof. — Mttsa, 
aprendiz marineht, \\ s. f., plante para- 
site : GoroUida, oroldida, goroidiua. || 
Ecume : Harrapda, arrapuay ahuna , ar- 
rampua^ apharra. 

MoussELiNE, s. f., toile fine de coton. — 
Mmelina. 

MoussER, V. n., se dit des liqueurs sur les- 
quelles il se forme de la mousse. -* Ar- 
rapotzea, arrapulzea, ahuntzea, arram- 
ptUzea, aphartzea. 

MoussERON, s. m., petit champignon. — 
Chicha. 

HoussEUx, EusE, adj., qui monte. — Arro- 
putxwi, harrapolxuay ehunatxtia, arram- 
potxua, apharratxua. 

Moussu, UE, adj., couvert de mousse. — 
Gorolditxua, oroldilxua. 

Moustache, s. f., barbe de la levre supe-- 
rieure. — Muztatcha, bigdteay miistatcha. 

MouT, s. m., vin non ferments. — Arnoligay 
arneztia^ muztia, mastida, buztioa. 

MouTARDE, s. f., senev^, sa graine^ sa pou- 
dre d6lay6e. — Bostonaza , mustardd , 
cidpea, cerba. 

MouTARDiER, s. m., petit vase k mettre la 
moutarde. — Bostanaz, mmtarda, ciape 
cerba lokia^ untcia, \\ Qui fait de la mou- 
tarde : Bostanaz , mustarda dape, cerba 
eghilea. \\ Qui vend de la moutarde : Mus- 
tarda, bostanaza, cidpea^ cerba salt- 
zatlea. 

MouTON, 8. m. , holier chAtr6. — Chikiruay 
zikirua, chikila. 

MouTURE, s. f., action de moudre, quantity 
qu'on moud en une fois. — EholaUia. 

MouvANT, ANTE, adj., qui se meut. — Mu- 
ghirra^ ighinkorra, ighikorra, ^abil- 
korray mughikoyay ighikoyay 6rabil- 
koya. 

MouvEHENT, s. m., transport d'un lieu k un 
autre, passion, marche d*une arm^e, im- 
pulsion, ^meute, changement, mesure. — 
Mobemendua, mughiduray ighidura. 

MouvER, V. a., remuerla terre. — Itznltzea. 

MouvoiR, V. a., donner du mouvement. — 
Ighitzca.mughilzea, \\ Exciter: Mughiaz- 
Ha, ighiazUay ibillaztiay erabillaztiaj su- 
bermeaztea. |1 Se mouvoir : Mughitzea, 
ighitzeay ibiUzea, erabiltzea. 



MoTEN, s. m., ce qui sert k parvenir ione 
fin. — Lot'-bidea, moyena, ghisa, ghi- 
derray bidea, karia. || Pouvoir : Pddcred, 
ahala. || s. m. pi., richesses : OnlasuMy 
moyenay aberatxtasuna, izdied. J Facnl- 
t^s : Moyenay yakitateay talendtia. 

MoYEN, NE, adj., mediocre, entre deux exlre- 
mit^s. — Arlekua. 

MoYBNNANT, pr6p., k Taide de. — MMioz, 
kdriaz. 

MoYENNEMENT, adv., m^diocrement. —Ar- 
tekoki, urraskiroy askukiro, adinando, 
adinonghi, 

MoYEU, s. m., milieu de ia roue. — Kurpm- 
landea, orgadrdatzay kuppiUdrdatzOy lu- 
humay avdatza, abatza. 

MuABLE, adj., inconstant, changeant. — Mu- 
dakorray aldakorra, aldak&ya, ichulk(^y 
chanyianta, iraiilkdyay iraulkorra, kam- 
biakdrra. 

Mucilage, s. m., viscosity des v^g^taux. — 
Liska, mukilikd. 

MuciLAGiNEUx, EUSE, adj., du mucilage. — 
Liskatxuay mukilitstia. 

MuGosiT^ > s. f. , humeur visqueuse. — lis- 
katasuna. 

MuE, s. f., action de muer, changement de 
voix. — Olsalda%ray bOzaldaira. || Chan- 
gement de plumes qui arrive aux oiseaui 
quand ils muent : Lumaldatra. 

MuER, V. n., changer de plumage. — Luma 
berritzea, luma'aldatzea. || Changer de 
poil : Hie berritzea, ill^aldalzea. |1 Chan- 
ger de peau : Larru berritzeay larru'al- 
dalzea. || Changer de voix : Otsaldatzea, 
bdzaldatzea. 

MuET, TE, s. et adj., qui ne pent parler. — 
Mutuay mutchua, ahobdratua. 

MuFLE, s. m., museaude boeuf, etc. — Mtt- 
turra, musturray musturiay mustupilk, 

HuGiR, V. n., se dit des boenfs, etc. — Mdr- 
rumatzia, 6rro*ghiteay drroyd'ghitea. 

MuGissANT, ANTE, adj., qui mugit. — Mar- 
ruman, drrodn, drroyan. 

MuGissEHENT, s. m*., actiou de mugir. — 
Mdrruma, drrod, drroya. 

MuLATRE, ESSE, adj. ets., n& d'une n^gresse, 
et d'un blanc et vice-versd. — Jlfuto/ra, 
beltzuria, betzuria, beltichuria. 

Mule, s. f., mulet femelle. — Mdndo emea. 

MuLET, s. m., n^ d'un ^e et d'une jument. 
— Mdndod, 

MuLETiER, s. m., conducteur de mulels. — 
Mdndozatna, mdndozaya. 



MUR 



— 225 — 



MUS 



MuLOT, s. m., 6sp6ce de rat des champs. — 

Lursabua, sorroetako sabua, sahaxuria. 

MuLOTTE, s. f., g^sier des oiseaux de proie. 

— Pdparua, baphurua, sabulcka. 
Multiforme, s. m., de diverses formes. — 

Era askotakda. 
MuLTiPLiABLE, adj., qui peut 6tre muUipli6. 

— Biaskigarria. || Donl le nombre peut 
6lre augmente : Emendagarria, ust$garria. 

MuLTiPLiCANDE, s. m., nombre a multiplier. 

— Diaakidarra. 
MuLTiPLiCATEUR, 8. m.,nombre parlequel 

on multiplie. — Diaskitaria. 
HuLTiPLicATioN, s. f., actioD de multiplier. 

— Diaskitea, 

MuLTiPLiciTE, s. f., grand nombre. — Btas- 

kia. 
Multiplier, v. a., augmenter en nombre.— 
Diaskilzea, frangatzea^ hainiztea, dmen- 

datzea. 
Multitude (1), s. f. , grand nombre, le vul- 

gaire. — Oslea^ ospea, dia, askidea, as- 

kogda. 
Municipal, ale, adj.et s. m., oflicier de mu- 

nicipalite. — Irigokia^ mt^nicipala. 
Municipality, s. f., circonscriplion de lerri- 

toire, ofGciers municipaux. — Irigokid4*a, 

mihiicipalitatia. 
Munificence, s. f., grande lib^ralit^. — Li- 

beraliosuna, ofighillatasuna, ^aUasuna. 
MuNiR, -v. a. el p., fournir le n^cessaire. — - 

tiornUzea, furniizea. 
Munition, s. f., provisions de bouche.— Jl/ti- 

nicionia,behardia. U Provisions de guerre: 

Tirakaya. 
MuNiTioNNAiRE, s. m., qui foumitles muni- 
tions. — Hornilzailea, municionmc, be- 

hardiac, tirakayac hornitzen iuena. 
Muqueux, euse, adj.,. qui a de la mucosit^ ; 

s. m., mucilage. — Liskatxikty niukilikat- 

xAay mUkilikatsHa. 
MuR, s. m., cldture de pierre, muraille, etc. 

— MitrrUa, dsentila, dsantHaj pdreta, 

harrasia. || adj., fruit mQr, bon k cueillir : 

Hondikiy ontchtia. 
Muraille, s. f., mur. — Voyez Mur. 
Mure, s. f., fruit du mArier. — Mdrichuka, 

mdrichokaf rndsusta^ nuxrlochd. 



(1) MuLTiTUDi. — Dia s'ajoute au nom lors- 
qu'il vient avec lui : MuUUumA , multitude de 
gardens, etc., mais il se met seul devant unad- 
jectif : DiA handi bat, une grande multitude; DiA 
eder 6al, une belle multitude. 



MuREHENT, adv., avec r^flcxiou. — Pisatuz, 
umokif odrrd ^kilan. 

MuRER, V. a., entourer, fermer d'un mur. — 
Murruztalzea, asentatzea^ asanlutzeay 
pdretaz inguratzeay cerraizea. 

MuRiER, s. m., arbre fruitier. — Masmtay 
marziicera. 

HuRiR, V. n., rendre, devenir mAr. — ^on(- 
zea, hontzia, dntzea. 

MuRMURATEUR, s. m., celui quimurmure. — 
Bariullatzaileay murmur atzat lea, mar- 
fnarikatzatlea^ 

MuRMURE, s. m., bruit sourd. — Murmura^ 
marmarikUj burrumba. \\ Plainte : ArraiP- 
kura. II Paroles confuses : Barbulla, mur- 
mur a, marmarika, 

MuRMURER, V. n., faire un murmure. — 
Murmuratzctty marmarikatzea, burrum- 
batzea. || Se plaindre entre les dents : 
Barbullalzeay murmuratzea^ marmari- 
kalzea. 

MusARD, ARDE, adj. ot s., qui s'arr^te etqui 
s'amuse partout. — Yostatzailea. 

Muse, s. m., animal gros comme un che- 
vreuil.— Aa^atirrtna. || Parfum qu*il four- 
nit : Kataurrin icerdia. 

MuscADE, adj. et s. f., noix du muscadier, 
aromatique. — Muchkdda, intchaur mus" 
kdtHa^ elzaur, intchaUr muchkdda. 

Muscadier, s. m., arbre qui porte la mus- 
cade. — Muchkdda , muskdtu hdndod , 
muskdta. 

MuscADiN, s. m., fat, musqu^, pop. — Much- 
kaditia, muskadinay chanfarin. 

Muscat, ade, adj. II se dit de certaines cho- 
ses qui ont ce parfum. — Miiskatela, 
mikhkatela. || Rai^n, vin muscat : Ma- 
hatx, arno mikhkatela. || Poire muscade : 
Udare mdskelela. 

Muscle, s. m., partie charnue et fibreuse du 
corps. — Ghia, nasarkia. 

MuscLJg, tEy adj., qui a les muscles bien 
marques. — Ghiatda, nasarkitda. 

MuscuLAiRE, adj., des muscles. — Ghiakda, 
nasarkikda. 

MusGULEUX, EUSE, adj., plein de muscles. — 
Ghiatxua, nasarkitia, nasarkiUiia. 

MusEAU, s. m., la gueule et le nez de quel- 
ques animaux. — Muturra. 

MusELER, V. a., mettre lamuseli^re. — Md-- 
turrekda, mdlurrekda ezartzea. 

MusELi^RE, s. f., ce qu'on met k quelques 
animaux pour lesempdcher de mordre, de 
paltre. — Mdturrekda, miiturrekda. 

29 



NAG 



— 226 — 



NAG 



MusEROLLE, s. f., partie de la bride du che- 

val sur le nez. — Muturmispira. 
Musette, s. f., instrument de musique cham- 

p6lre. — Chdrameld. 
Musical, ale, adj., de la musique. — Milsi- 

kakda, miisikakita, otsandikday soinukikt, 

soiiukda. 
Music ALEiTENT, adv., harmonieusement. — 

Milsikakoki, otsandikoki. 
MusiciEN, NE, s., qui sait, qui professela 

musique. — Mitsikariay soiiularia^ otsan- 

kirra, somularia.* 
Musique, s. f., science du rapport et de I'ac- 

cord des sons, concert, compagnie de mu- 

siciens.-^t}5ito^ sonua, soi'nt^a, otsankida. 
MusuLMAN, ANE, adj. et s., Mahometans. — 

Jlff2^tilmana.' 
Mutability, s. f., 6tat muable. — Aldakdi- 

dea, ezegokida, kambiakiday gambian-- 

kida, aldairakida. 
Mutation, s. f. , changement. — Kambia- 

mendua, aldaira, gambiantzay ichulgda. 
Mutilation , s. f.', action de mutiler. — 

Epatra, ^akida^ ibakida. 
Mutiler, v. a. et p., couper, estropier. — 

Epakitzetty ebakitzeay mochteay rnoztea. 
Mutin, ine, adj.j et s., opini&tre, seditieux. 

— Mfjitinay tmi(tna, m^aiztia^ genastiUy 

arazotzallea. 
Mutiner (se), v. p., faire le mutin. — 

Mtitinatzea, muUnatzea, arazotzea, 
MuTiNERiE, s. f., r6volte, obstination. — 

MAtiiikeria, mutinkeria, arazda, 
MuTUEL, LE, adj.,reciproque.— £/fcardt2na, 

elkargankia. 
MuTUELLEMENT , adv. , reciproqucmeut. — 

Elkarri, elkarganderd. 
"Myope, s. f., qui a la vuecourte. — Lansda. 
Myopie, s. f., 6tat myope. — Lansotasuna. 



Myriagramme, s. m., poids nouveau de 

10,000 grammes. — Myriagrdma. 
Myrialitre, s. m.,nouvellemesurede capa- 
city ^gale k i 0,000 litres. — Myridlitra. 
Myriah^tre, s. m., nouvelle mesure itio^- 

n^raire 6gale k 10,000 metres, environ 

dix lieues. -— Myriam^tra. 
Myrrhe , s. f. , gomme odoriKrante. — 

Mirrha. 
Myrte, s. m.^ arbrisseau toujours vert, lieu 

plante de myrte. — Arrayana^ mitrea. 
Myst^re, s. m., ce qu'une religion a de plus 

cache. — Misterida^ michierida. || Secret 

de la nature, de la politique, d'un sort, 

d'une intrigue, etc. — Misl^i(kiy mich- 

Uritla, garatnstea, galndadia, esta^ea. 
Mystj^rieusehent, adv., avec mystere. — 

MisUrioki, mkhtdrioki^garalnsterdy gam- 

dadird, estalpeki. 
Mysterieux, euse, adj., secret. — Mist^- 

riosa , micht^riolxtia , garainstedum, 

galndidnnay estaltxtta. 
Mystificateur, s. m., qui mystifie. — Tru- 

fakerietan enganatzaileay trUifakan enga- 

natzen dvena. 
Mystification, s. f., action de mystifier.— 

TrUkfako enganamendda. 
Mystifier, v. a., abuser de la credulite pour 

ridiculiser. — TnAfakan enganatzia. 
Mystique, s., d6vot. — Garatnsteduna. 
Mystiquehent, adj., selon le sens mystique. 

— Garainsterd. 
Mythologie, s. f., science de la fable. — 

Hipmnkidea. 
Mythologique , adj., de la mythologie.— 

Hipmnkidakua. 
Mythologiste ou Mythologue, s. m., celui 

qui traite de la fable et qui en explique les 

allegories. — Hipumkindarra. 



N 



N, s. f. (enne), m. (ne), quatorzifeme lettre 

de I'alphabet. — Abeceko amalatigarren 

letra. 
Nacelle, s. f. , petit bateau. — Bdrkochay 

chdnela. 
Nacre, s. f., coquille lisse et argent^e, au 

dedans de laquelle se trouvent ordinaire- 

ment des perles. — Ndkra. 
Nage (a la), s. f., en nageant. — Iherikan, 

igherikan. || En nage, adv., inonde de 



sueur : kerdi-fatxetany icerdi-ohaktiki, 

icerdi-trempatua. 
Nageoire, s. f.', membrane de poisson poor 

nager. — Arratn-^galay itsdisa. 
Nager, v. n., se mouvoir sur I'eau, sumager. 

— Iherikatzea, igherikatzea. || Nager en- 

tredeuxeaux : MurghiFghitea, || Ramer : 

Ramatzea. 
Nageur, euse, s., qui nage. — IherihU" 

zatlea^ igherikatzailea, igherikaria. 



NAS 



— 227 — 



NAT 



Nagu£re, adv., il n'y a pas longtemps. — 

Dat'dotya, dodota^ ez da dembora handi- 

ric. 
Naiades, s. f., nymphes. — Uganyerusac. 
Naif, ive, adj., nalurel, sans fard. — Sen- 

cillda^ bdkuna, tdleskabea. 
Nain, ainE| adj. ets., de tr^s-petite taille.-— 

Ndnday tnant^a, humaiska. 
Naissatvce, s. f., sortie du sein de la m^re. 

— SorkuntzaySortziac. [| Fig., commence- 
ment : Asteay ethorkia. 
Naissant, ante; adj., qui nalt. — Sortzen 

dena, 
NaItre, v. n., \enir au monde. — Sorlzea, 

ydydtzea. \\ Commencer: Astea, ethorizea. 
Naivement, adv., avec naivetd. — Bdkunki^ 

bdkunkird^ tdleski, tdleskaberd, smcillki, 

sencillord. 
Naivety, s. f.,ing^nuil^, simplicite. — Sen- 

cildmy bdcundedy tdleskabea. 
Nankin, s. ra., colonnade jaune.— Ankina, 
Nankinette, s. f., 6lofife l^g^re de colon. — 

Ankiza. 
Namir, v. a. el p., donner des gages. — 

Prendatzea. 
Namissement, s. m., ce qu'on donne pour 

siirete. — Prenda. 
Nappe, s. f., linge destin^ a couvrir la table. 

— Dafaihy dafalla. 
Narcisse, s. m., fleur. — Lilipa. 
Narcotique, adj. et s. m., qui assoupit. — 

Omwrleay Idgalegarria, Idarkagarria, 
Nard, s. m., plante odoriKrante. — Akara. 
Nargue, s. f., m6pris, fam. — TrtJ/a, tir- 

ruiiaj mezpresaj utsasa, aiikesaj mespre- 

cida, zUal, arbmoa^ Wrte. 
Kargueur, v. a., qui nargue. — TrUfania, 

urrmaria, mezpresutsHa, mespreciotxtia, 

zUaltxila, arbuUxila, bUrlaria. 
Narine, s. f., ouverture du nez. — Sudur- 

ctWa, sMur-mizpira, sMurprintza, «tlr- 

zuUa. 
Narrateur, s. m., qui raconle. — Kdndat- 

zatla^ gondatzatka. 
Narration, s. f. , r6cit historique. — Kdn- 

daira, g&ndatra. 
NARRfi, s. m., recit.— iTdndotra, g&ndaira. 
Narrer, v. a., raconler. — Kdndatzea, gdn- 

datzea. 
Nasal, ale, adj. sans pi. m., du nez, son 

raodifi6 par le nez. — SAdnrrekiia, zu- 
durrekoa. 
Nasalement, adv., avec un son nasal. — 
SudurreliCy zMurretic, 



1 1 



' I 



Naseau, s. m., narine des animaux. — SU- 
dur cilday sudur mizpira. 

Nasillard, arde, adj. et s., qui nasille. — 
SMerreiiCy zddurretic, mintzaria, mint- 
zatzatlea. 

Nasiller, v. n., parler du nez. — Sildur- 
rez, zMurrez mintzatzia. 

Nasse, s. f., sorte de passage ^troit et pen- 
che d'une riviere. — iVdza, ndsa. [| Es- 
pice de iilet pour p^cher. — Ndsa^ ndsa, 
saretska. 

Natal, ale^, adj. sans pi. m., oi!i Ton estnc^. 
(I SorkkAa, sorteghia, ||Pays, endroil natal 
(oij Ton vient) : Ydyetegima. || Lieu natal 
(d'ou Ton vient) : Ydyetegunekdoa. 

Natif, ive, adj., ne en un certain lieu. — 
Sortzez,ydy6tzaz. || II est natif de : Sort- 
zeiic, ydydtzakOj ydydtzakda. || M^tal 
pur : MHal ydydtza, m^tal ndturalay ni^- 
tal b^enazkCay Hhorkikda. 

Nation, s. f., les habitants d*un pays. — 
Nacionea, nazianm, nadAa, yendakia, 
dierria. 

National, ale, adj., de la nation. — Na^ 
cionala, nazionala, yendakikda, dierri- 
tarra, dierrikda^ dierria. 

Nationalement, adv., d'une mani^re natio- 
nale. — Nadonalki, nazionalki, yendu- 
kikokiy dierriki. 

Nationality,, s. f., ^tat national. — Nacio- 
nalitatea , nazionalitalea ^ yetdakidea, 
dierritardea. 

Nativity, s. f., naissance de Jesus-Christ. — 
YesU'Christoren sortzea, ydydtza. || De la 
Vierge : Ama-Biryinaren sortzea, yd- 
ydtza. II De quelques saints : Satndu bat- 
zuen sortzea, ydydtzea. 

Natte, s. f., lissu dejonc. —ZarWa, zpart- 
zHa. II Tresse de cheveux : ZpartzHa. \\ 
Tresse (d*un lissu, de corde, cordon, etc.) : 
Trentza, zpartzi\a. 

Natter, v. a., couvrir de natles. — Zare- 
tatzea. \\ Tresser (faire des nattes) : Zaret- 
zea. II Tresser (des cheveux) : ZpartzHt- 
zea. II Tresser (des tissus, des cordes, cor- 
dons, etc. : Trentzatzea, zpartzatzea. 

Nattier, s. m., celui qui fait des nattes. — 
Zaret', zpartzu'ghilea. \\ Qui vend des 
nattes : Zarefzpartzu saltzaxlea. 

Naturalisation, s. f., action de naluraliser. 
— Sorteforrera, billakuntza. 

Naturalise, £e, part., qui a acquis les droits 
nalurels. — Sortetorria, sortirfa/ila, bil- 
lakattia. 



NAV 



— 928 — 



NfiG 



Naturaliser, y. a., donner les droits natu- 
rels. — Sortetorrereizea , billakatzea , 
sorkidatzea, 

Naturaliste, s. m., celui qui connalt la 
nature et les 6lres nalurels. — Sortiz- 
kindea. 

Nature, s. f., Tunivers, son ordre et ses 
lois. — Iceta. Q Essence de chaque 6tre, 
complexion: Naluralezay ethorkiajzara, 
izateaj sortiza^ ycitea, etkorknntza. 

Naturel, le, adj., de la nature, non alterd, 
facile sans contrainte, caract^re sans arti- 
fice. — Naturala , elhorkuniza , Aaz- 
knnza, berenazkda, ethorkizkda. 

Naturel (enfant), adj., bdtard. — Bastarta. 

Naturellement, adv., par nature. — Naiu- 
ralki, berebidez, bereghitez. || Ais6ment : 
Aiseki, 

Naufrage, s. m., submersion de navire. — 
Urikala. || Qui est en danger de p^rir par 
naufrage : Urikalian dagona. 

Naufrage, ee, adj. qui a peri par naufrage. 

— UrikaldHa. 

Naufrager, v. n., p^rir par naufrage. — 

Urikallzea. 
Naulage, s. m., t. de mar., prix de passage. 

— Pasayaren precida. 
Nausi^aronde, adj., qui cause des nausees. 

— Gottikakorra, kdmilakorra, gdragalt- 

Naus^e, s. f., envie de vomir. — Gaitika^ 

dea, kdmita, gdragaka. 
Nautique, adj., de la navigation. — Ugaro- 

kia. II Art de la navigation : Ugarokindea. 
Nautonnier, s. m., conducteur de barque. 

— Ugarokina, liar&a, uraskaj tiaska, Ian- 

cha, lanchea, barkda, nntze ibilfzailea, 

ghidaria, ghidatzaika. 
Naval, ale, adj. sans pi. m., qui eoncerne 

les vaisseaux de guerre. — Untzitarra , 

antzitarra, gherlazko untzikua. 
Navire, s. f., charge d'un bateau. --Bacheta 

balm kdrga. 
Navet, s. ra., plante potagere, sa racine. — 

Arbia. 
Navette, s. f., instrument de tisserand. — 

Marichuka-tokia, martchnka, lanzadura, 

Uxnizadera, 
Navigarle, adj., ou Ton peut naviguer. — 

Ugarojarria. 
Navigateur, s. m., qui a fait de longs voya- 
ges sur mer, qui connait la navigation. — 

Ugardtaria, ugarotzallea. 
Navigation, s. f., art de naviguer. - Ugarda. 



Naviguer, v. n. , aller sur mer, etc. — Uga- 
rotzea. || Qui a navigu6 : UjaroiiUi, iixn^ 
sotan ibillia. 

Navire, s. m., bitimenl de mer. — Unizia, 
uncin, honzia, untcia. 

Navrer, v. a., blesser; fig., aftliger. — JW/- 
patzea, eritzea, erdircUzea. 

Nayades, s. f. — Voyez NaIades. 

Ne, particule negative, qui doit toujours pre- 
c^der le verbe ; etle est souvent accompa- 
gn^e de pas ou point. — E2. || Ne diles 
pas le secret d'un autre ; Ez erran berice 
baten segrelHui. || Ne faites point le oaal : 
Ez zdznla eghin gaizkia. 

Ne, 6e, adj., venu au monde.-Soritia, yd^. 

Neanmoins , adv. , pourtant , toutefois. — 
Bizkiiariian. 

NtANT, s. m., rien, nullity. — Ezdtma. 

Neruleux, euse, adj., couverl de nuages. — 
Goibeh, hedoixfiay edoUxda, htmbrotzmiy 
erottnia, laniitaiu, latwtxtUi, 

NtCEssAiRE, adj., donl on a besuin. — Be- 
liana, prewiUy n^sesarida. \\ Ce qui doil 
etre ou arriver : Ezin-bertzeay edn-berl- 
zea, coin bestea. \\ s. m., cequi estneces- 
saire : Premiazkda, beharrezkoa. 

Necessairement , adv., infailliblemenl. — 
^4sesarioski , premiazki, premiazkird^ 
beharkird, ecin-berizez, ezin-bertzez. 

Necessity, s. f., chose necessaire, con- 
trainte excessive, indigence. — Beharra^ 
premia, n6ses%tatia. \\ pi. , besoins de la 
vie : BeharraCy premiac, n^sesitaliac. 
adv., ndcessairement : EcinpasatuZyezin 
pasattiZy ecin bertzea. || Ce qui manque : 
Kdsuay beharra, mengda. J Necessite 
grave et extreme : Apoitay premiay eslda. 

Necessiteux, euse, adj. et s., pauvre. — 
Beharlxna, preniitsiM, erromesa. 

Necessiter, v. a., avoir besoin. — Bekart- 
zea, premilzeay premiatzea. Conlrain- 
dre : Borlchaizea, eraciaztea, eraghinaz- 
tea, erazdazliay eghinaztea. 

Nef, s. f., partie de r^glise, depuis la grande 
porte jusqu'au chceur. — Oloignpea. 

Nefle , s. f. , fruit du n^flier. — Mizpira, 

N^FLiER, s. m., arbre a n^fles. — Mizpira 
hdndod. 

N^gatif, ive, adj., qui nie, qui refuse, pro- 
position negative, refus. — Ukaiia, eza. 

NEGATION, s. f., action de nier. — Ukda, 
ukaera, ezezkda, ezetza. 

Negativement, adv., d'une mani^re nega- 
tive. — Ukurdy ukakird, ezezkiro. 



NfiG 



— 229 — 



NEU 



Neglige, ee, adj., peu travaille, auquel on 
fait peu d'altenlion. — Arta gab^, arreta 
bagh^y altenlciane gabi. || s. m., manque 
de parure : Negliyatda, deslaytua. \\ Peu 
propre : Cekinattia, zikina, Idzda, 
Negligemment, adv., avec negligence, sans 
parure. — Neghiyentkiy d^slaUsuki. \\ Peu 
propremeut : CekinaUiro , zikintki, {d- 
zoki, 
Negligence, s. f., manque de soin. — iVie- 
gliijentciay d^slaytastina. \\ Manque d'al- 
tenlion : Arretabaghekeria, odrtgabeta- 
Siinn, deslaytasnna. \\ Nonchalance en soi- 
indine : Ldzotasuna, || Nonchalance en 
quelque chose : Lazokeria, 
Negligent, ente, adj., sans soin, quiade la 
negligence. — Ldz6a,negliyenta, deslaya, 
II Qui ne prend pas garde : Negliyenta , 
ohnrlgahea, odartgabea, arretabaghea, || 
Peu propre : lAz6a, cekinatlsda, zi- 
kina. 
N^gliger, y, a., ne pas soigner quelque 
chose. — Negliyatziay dislaytzea, Id- 
zolzea, I] Ne pas frequenter quelqu'un : 
Bazterrect nzlea. || v. p., se relftchcr : 
Ldzotzea, d^slaytzea. || Eire malpropre : 
, CekinaiUeay zikintki ibiltzea. 
Negoce, s. m., commerce. — Tralita, n^go- 
fi(Ja, kdinerciua, hartuHnana, saUrosgda. 
N^gociable, adj., qui peul se n^gocier. — 

Egkingarria, 
Negociant, s. m., qui fait le negoce.— Tra- 
tiilaria, n^gocianla, kdmerciantay merka- 
taria, (ratalaria, salerostaria, saUroslea^ 
hartu&mailia. 
Negociateur, trice, s., qui n{»gocie une 

affaire. — Eghillea. 
Negociation, s. f., action de nigocier. — 

BehargMfay eghinbidea, dboria. 
Negoci6, 6e, part., fail un marche. — Tra- 
tflftla, n^gociatila, komercialita, merkari- 
tm, 8alero$tua. || Traill une aflaire : N^- 
gociatikiy tratatHa, dboritda. 
N^GociER, V. a., faire un negoce. — Tra- 
tuizeaj n^gociatzea, kdm^rciatzea, mer- 
karitzea, saUrostea. \\ Trailer une affaire : 
K^gociatzeay dferac ^ghiteay tratatzia, 
beharkiaX ^ghiteay dboritzea. 
NfeGBE, N^GRBSSE, s., homme el femme de 
couleur noire, esclaves. — Mdrila, beltzd, 
bellchdy bdltza, bdlcha. 
Neguerie, s. f., lieu ou sonl les n^gres 4 
vendre.— il/()fti/^gfftia,, beltzteghiay beltch- 
teghiay bdUzteghia, bdlchkgia. 



li 



NfiGRiER, adj. m., (vaisseau), pour la Iraile 
des ndgres. — Mdru^ beltz, bdtchy bdltZy 
bdlchy tratdan atden untcia. 

N^GRILLON, NE, S., petit U^gTC, pOlitO U^- 

gresse. -— Mdrutchda , beltztchUa, belt- 

chAa, bdliztchikiy bdlchua. (En basque 

n'a pas de genre). 
Neige, s. f., vapeur gel6e en flocons. — El- 

hurra, elhur, Hur. 
Neiger, v. imp., se dit de la neige qui lombe. 

ElhurtzeOy elhur'ghiteay dur'ghiiea. 
Neigeux, euse, charge de neige. — Elhurt^ 

xutty ^lurtsua. . 
Nenni, part. n6g., non, fam. — Ez. 
N^NUFAR, s. m., lis A^^ieLn^. — lghebederra, 
Nerf, s. m. (f. rouel au pi.), tendon de 

muscles. — Zaina, sana. 
Nerveux, euse, adj., plein ilenerfs, vigueur 

musculaire. - Zamlrua, safitsOa. 
Net, te, adj., propre, sans souillure. — 

Garbiy garbiOy chdhtl, || Clair : Garbiy 

kldra. \\ Vide : Utxa, utsa, \\ adv., lout 

d'un coup : Stlpitoki. \\ Franchement : 

Frankoki. 
Nettement, adv., avec nellet^, clairement. 

— Garbikiy kldrkiy chdhdki. 
Nettete, s. f. , qualile de ce qui est net. 

— Garbiiasunay kidrtasuna. 
Nettoiement, s. m., action de nelloyer. — 

Garbikuntza, chdhiikunlza. 

Nettoyer, v. a., rendre net. — GarbitzeOy 
chdhutzea, 

Neuf, adj. num., s. m., huil plus un^— Be- 
deratziy bederelci. || Dix-neuf : Emeretziy 
hemerelcL 

Neuf, ve, adj., fail depuis peu. — Berrih. 
II Qui n'a pas ou a peu servi ; fig., inex- 
p^rimente, novice ; s. m., nouveau : Ber- 
ria. II A neuf : Berritda. \\ De neuf : 
Berri. || adv., en renouvelant : Berrit' 
zian. 

Neutralehent, adv., d'unemani^re neulre. 

— NiUreki. 

Neutralisation, s. f., action de neutralise!*. 

— Egobia, * 
Neutraliser, v. a., rendre neulre, nul. — 

Egobitzea, 

Neutrality, s. f., elal neulre. — Egobia. 

Neutre, adj., quine prend point de parti. — 
Egobiarra, 

Neuvaine, s. f., exercice de devotion qui 
dure neuf juurs. — /; l.'idtziurrena. 

Neuvieme, adj. ord., s. m., neuvieme par- 
lie. — Bederalzigarremt. 



0"* I ». M - 



' 1 



NIG 



— 230 — 



N(E 



Neuvi^nehent, adv. , en neuvieroe lieu. — 

BederatzigarrerUkoric. 
Neveu, s. m., ills du fr^re ou de la sceur ; 

fils du cousin ou de la cousine-germaine. 

— ///oM, itoto, Hhoba. 

Nez, s. m., partie saillante du visage, Todo- 
ral. — SMnrra^ sUgurray surra. 

Ni, particule conjonctive negative. — Ez, 

Niable, adj., qui pent 6lre nie. — Ukagar- 
ria, ukliagarria. 

NiAis, aise, adj., idiot. — Erghehy zozoa, 
z6r6a, Ulea, 

Niaisement, adv., d'une fa^on niaise. — Br- 
ghelki, zdzoki, zdroki, Uleku 

NiAisER, v. n., s'amuser a des riens. — /sr- 
ghelkerietan, zdzokerietan, zdrokevietan, 
Ulekerietan aiizea^ dembora pasatzea. 

NiAiSERiE, s. f., caraclere de niais, baga- 
telle. — Zdzokeria ^ zdrokeria , lele- 
keria. 

Niche, s. f., enfoncement pour une statue. 

— Nichda. || Espi^glerie : Yesttiaj chaz- 
kda, donghetasuna. 

Nich^e, s. f., petits dans un nid. — Kdbial- 

diay kdfialdia^ Ame-aldia. 
NicuER, v. a., faire son nid, placer. — Kd- 

betzea, ohatzeztalzea, ohatzea, ohautzea, 

kafitzeoy ohanizearen ^ghitea. 
NiCHOiR, s. m., cage pour faire couver. — 

Kdfi^ babe, ahaze, kdbi, ohantze lekda, 

iokia. 

» 

Nid, s. m., logement des oiseaux. — Kdbea, 

kdbia, kdfia^ ohatzea^ ohanlzea, hdbea. 
NiDOREUX, EusE, adj., qui auneodeurde 

gat6. — UsaindiUi, nrrindila. 
Ni^CE, fille du fr^re ou de la soeur. — Ulobd, 

iloba^ ilhoba. 
NiELLE, s. f., maladie des grains. — AnoOy 

ludoya, \\ Mauvaise graine qui natt parmi 

les bles : Usagarria, ikhagarria, albe- 

chea, ilhindia. 
NiELLER, v. a., gAter par la nielle. — Ilhin- 

diaz , iisagarrizy dchagarriz, albechez 

fnnditzea, galtzea. 
NiER, v. a. et%i., dire qu'une chose n'estpas. 

— Ukatzea, ukhatzea. 

NiGAUD, AUDE, adj. ct s., sot, niais. — £r- 
ghela, zdzda, zdroa, UUa, 

NiGAiiDER, v. n. , faire des nigauderies. — 
Erghelkerietan , zdzokerielan , zdroke- 
rietan, IMekerietan aitzea, dembora pa- 
satzea. 

NiGAUDERiE, 8. f., niaiscHe. -- Erghelkeria, 
zdzokeria, zdrokeria^ l^lekeria. 



I 



il 



NiLLE, s. f., petit filet rond qui sort du hois 

de la vigne en fleur. — Ayen-tchikia, al- 

hen-ttipia. 
NiPPE, s. f., habits. — Churcheria. 
Nipper, v. a. et p., foumir de nippes. — 

Churcheritzea. 
NiTOUCHE (Saikte-), s. f., hypocrite, fam. 

— Santa-mitutcha. 
Nitre, s. m., espece de sel mineral. — 

Gdtzua. 
NiTREUX, EUSE, adj., qui tienl du nitre. — 

Gatzutztla. 
NiTRiERE, s. f., lieu ou se forme le nitre.— 

Gatzudia. 
Niveau, s. m., instrument pour mesurer ho- 

rizontalement ; fig., 6tre au niveau, etc.— 

J^eruna, berdinkaya, berdina^ bardm, 

nibeld. 
Niveler, v. a., mesurer avec le niveau, apla- 

nir. — Berdintzea, bardintzea, nibeltzea. 
Niveleur, s. m. , qui s'occupe du niveile- 

inent. — Berdintzatleay bardifUzaUea, 

nibeltzallea. 
NivELLEHENT, s. m., action de niveler. — 

Berdinkuniza , bardinkuntza , niM- 

kuntza. 
Noble, ddj. et s., de haut rang, illustre, qui 

n'est point vulgaire. — Aitwr, aithord, 
NoBLEMENT, adv., avec noblesse. — AUunki, 

althorki. 
Noblesse, s. f., qualite noble, les nobles.— 

AUuriayaithon^ia. || Fig., elevation, gran- 
deur : Gaxndirday garaUza, grandesa. 
NocE, s. f., manage, festin, etc. — Ezie- 

yaCy esposaCy ezteya, eztdya. 
NocHER, s. m., celui qui gouveme un vais- 

seau. — Untd-gobematzatlea , unizi- 

ghidaria. 
NocTAHBULE, s. m., somnambule. — Atnet- 

xetan ibillzen-dena. 
NocTAHBULiSHE , s. m., somuambulisme. — 

Amettetan-ibilkuntza. 
NocTiLUQUE, adj. et s. m., qui donnedela 

lumi^re pendant la nuit. — Epurtarghia. 
Nocturne, adj., de nuit. — Gabazkda, yau- 

tarra, ghah. || Oiseau nocturne : Gau- 

chdria, gau-chihria. 
Noel, s. ra., ffite de la Nativity de J^us- 

Christ. — Eguerriy eguerria. 
N(eud, s. m. , enlacement d'un corps Heii- 

h\e, — Kdropilda, gdropilua, Wropito. 

II Esp^ce de rose qui se fait en nouant le 

ruban d*un Soulier, d'un mouchoir : Kd- 

ropiloay gdropihia, kdropila. j| Les ni- 



NOM 



— 23i — 



NON 



bans ou cordons d'un tablier, etc. : Kdro- 
pildCy gdropMa, kdropila, || Excroissance, 
botanique : Beghia, \\ Nceud courant ou 
coulant : Chibisteay saka-lusterra. 

NoiR, DIRE, adj. et s. in., de couleur obs- 
cure, livide, negre. — Beltza^ bellcha, 
bakhd, 

NoiRATRE, adj., tiranl sur le noir. -- Beltz- 
karay beltchkarra, balchkara. 

NoiRAUD, AUDE, adj., quialeteinttr6s-brun. 
-»- Beltzarana. 

NoiRCEUR, s. f., quality noire. — Bellzla- 
suna, beltchtcLsunay bakhiasuna. 

NoiRCiR, V. a., rendre noir ; fig., diffamer; 
V. a. et p., devenir noir : Beltztea, beltz- 
lia, bekhtea, bakhtea. 

NoiRcissuRE, s. f., tache de noir. — Beltz- 
duray beltchdura, bakhduray bekhatila. 

Noise, s. f., querelle, fara. — Erriertea, 
aserreray ateldy gatazka , auciabartza, 
edkatima. 

NoiSETiER, s. m., arbre qui produit la noi- 
sette. — Urritzay urr'h6ndod^ hurr'hdn- 
dod. 

Noix, s. f., fruit du noyer. — UelzaUr, 
intzaur^ inchaur. \\ Sa premiere enve- 
loppe (la coque) : Helzaur achala, inl- 
zmrdzala. \\ Sa seconde enveloppe, celle 
qui est sur la coque : Koskadna. \\ Noix 
de galle , excroissance sur la feuille du 
chene : Kdlilchay kiiskulla. 

NoLis, issEMENT, s. m., fret d*un vaisseau, 
d une barque. — Ugasaria. 

NoLisER, V. a., fr^ter. — Ugasaritzea. 

NoM, s. m., mot pour designer une personne. 
— Dettura, || Designer un objet : Icena, 
ciboid. II Fig., reputation : Fdma. 

NoMADE, adj. et s. m., peuple errant. — 
PdpMu'-erratda. 

NoMBRANT, adj., qui nombre. — Numbret- 
zaika, chifratzmka. 

NoMBRE, s. m., collection d'unitis. — Mult- 
zxXa, mMtchuay numbriaj dstea, sdstea. 

NoMBRER, V. a., compter les unites. — Num- 
bratzeay chifratzea, dstetzea^ sdsletzea. 

NoMBREux, EUSE, adj., en grand. — Hai- 
wilz, Hsu. 

NoMBRiL, s. m., petite cavite au milieu du 
ventre.— Ci/fcda, chilktla, chilborra, cih. 
II CEil du fruit : Beghia. \\ Nombril de 
V^nus, plante : Hormabelharra. 

NoMENCLATEUR, s. m., cclui qui fait une 
nomenclature, qui s'y applique. — Icen- 
datzaika. 



Nomenclature, s. f., classification. — Icen- 

dadea, cekidora. 
Nominal, ale, adj. (appel), par des noms. 

— Icenez. 

Nohinateur, s. m., qui a droit de nommer. 

— IcendatzaUea. 

Nomination, s. f., action de nommer. — 
Icendakuntza. 

Nomm^ment, adv., specialement. — Icenda- 
tuz, icendatuki. 

Nommer, v. a., donner, imposer un nom, 
designer par un nom. — Icendatzea. jj 
Choisir : Haulatzea. \\ Instituer : Ezart- 
zea, emaUea. 

NoMPAiR, adj., impair. — Bakanta, dhbar- 
ditm, batgutiy bakotchiay batgutia, bat- 
gut chia. 

Nompareil, le, adj., sans pareil. — Pare- 
ric-gabea, 

NoN, adv., particule negative. — Ez. || Non, 
monsieur : Ez yauna. \\ Non, ceta ne pent 
pas 6tre : Ez, ori ez ditake izan. 

NoNAG^NAiRE, adj., qui a quatre-viugt-dix 

• ans. — Ladrogot'ta amar urte duetia, 

NoNANTE, adj., quatre-vingt-dix. -— Larf- 
rogofta amar. 

NoNANTi^ME, s. m., qualre-vingt-dixifemc. — 
LaitrogoVta aniargarrena, 

Nonghalamment, adv., avec nonchalance. — 
Banokiy naghiki. 

Nonchalance*, s. f., negligence, lenteur. — 
Banokeria, banotasuna, naghilasuna. 

Nonchalant, ante, adj. et s. m., lent, ne- 
gligent. — Banoa, banuay naghia. 

NoN-coNFORMiTE,«.f., d^faut dc conformity. 

— EUeric-eZ'tzatia, 
NoN-JouissANCE, s. f., prfvatiou de jouis- 

sance. — Gdzamenk-ez-izatia. 
NoNNAiN, NoNNE, s. f., religieusc, fam. — 

Serora. 
NoNNETTE, s. f., diminution de nonne. — 

Seroratchfki. 
NoNOBSTANT , pr^p. , malgr6. — Argatk , 

alerdy nahiz. 
Non-ouvr£, tEy adj., se dit des mati^res et 

particuli^rement des m^taux qui ne sont 

point travaill^s, qui ne sont pas mis en 

(Buvre. — Apaindu-gabea, obratu gabea. 
NoN ou Nec plus ultra, s. m., terme qu'on 

ne peut passer. — Lehenbkikda. 
NoN-RESiDENCE, s. f., dcfaut de residence. 

— ' Egon-kku-gabe. 
Non-sens, s. m., phrase qui n'apas deseus. 

— Zenzu-gabea^ mengu-gabea. 



NOT 



33^ 



NOU 



Non-usage, s. no., cessation d*usage. — Usa- 
yaren-gheldUzea. 

NoN-VALEUR, s. f., manquo de valeur. — 
Balioric-gabe. 

NoN-vuE, s. f., impossibility de voir, t. de i 
marine. ^ Ezin-ikmia. 

NoRD, s. m., septentrion, partie du monde 
opposee au Midi. — Noriea, ipharra. || 
Nord-Est, point entre le Nord et I'Est : 
Iphar-iruzki pharle. || Nord-Ouesl, point 
entre le Nord et I'Ouest : Iphar-mendebar- 
pharle, \\ Nord (vent de) : Norte aicea, 
iphar ailcea. 

NosTALGiE, s. f., maladie du pays. — Her- 
riko-mina. 

NoTA, s. m. sans pi., remarque en marge. — 
Irazagha, adirakia^ sena. 

Notable, adj., remarquable. — Sefiagarria, 

irazagugarria, margarria, adiragarria. 

II s. m. pK, les prineipaux habitants d*un 

lieu : Printcipalac , goiyenac , lehenac. 

NoTABLEMENT,adv., beaucoup. — HatnitZy 

biciki, II Remarquablement : Senagarrirdy 

margarird, irazagugarrird, adiragarrird, 

NoTAiRE, s. m., officier qui passe les actes. 
— Ndtariay notariua, notarida. 

NoTAMMENT , adv., specialemeut. — Bere- 
ciki. 

NoTARiAT, s. m., charge de notaire. — No- 
tarikintza. 

NoTARiE, fiE, adj., passe devaQt notaire. — 
NotariltM. 

Note, s. f., marque. — Ciabiezlea, || Com- 
mentaire : AzdUagoa, Marghindea. 

Noter, v. a., marquer. — Ciabeztatzea. \\ 
Commenter : Azdltzia, edarghitzea. \\ 
Ecrire par renvoi : Aldapilzea, 

Notice, s. f., catalogue. — Cekidord. \\ Ex- 
trait : Qutitzea. 

Notification, s. f., acte pour notifier. — 
Yakinazdeay jakinerazd, ezagherazdj 
notipkacionea. 

Notifier, v. a., faire savoir juridiquement. 
— Yakinazleay jakinerazotzeay ezaghera- 
zotzeay nolifikatzea. 

Notion, s. f., connaissance. — Yakintzay 
yakitalia. \\ Id^e d'une chose : Ezaghera, 

NoTOiRE, adj. des deux genres, manifesto, qui 
se S9x\.,—Yakinay jakina^ezaguna. || Evi- 
dent : Agheriay aghiria, kldra, arpekda. 

NoTOiUEHENT, adv., manifestement, que Ton 
sait. — Yakinlki, jakinki, ezagtintki. || 
Evidemmenl : Agheriki, aghiriki, kldrkiy 
arpezki. 



NoTORitTfi, s. f., Evidence. — Yakina den 
gattza. 

NdTRE, pron. pos., qui est a nous. — Gu- 
ritty gurea. || s. m. pi., nos parents, ceux 
de notre parti, etc. : GuriaCy gureac. 

Notre-Dame, s. f., la sainte Vierge, sa fete. 

— Andredena-Maria. 

NouE, s. f., tuile en canal.— i4rrof ton eghi- 

nikako teila. 
NouE, tEy adj., rachitique. — Kdra. jj part., 

forme en nceud : Korapillattiay kdropUhh- 

tuay kdapUlalua. 
NouER, v. a., faire un noeud ; fig., lier. — 

Kdropillatzea y kdrapillalzea, kdapUlat- 

zea. II Passer de fleur en fruit : Pipiiatzea. 
NouET, s. m., drogue dans un linge noue. 

— Pilotay pHtchukina, \\ Herbes dans un 
linge ou sans linge pour un pot a soupe, 
etc. : Buketa, 

NouEux, EUSE, adj., bois k noeuds. — Ar^ 
dalxua. \\ En parlant d'un b&ton : Kas- 
halua, 

NouRRiCE, s. f., femme qui allaite. — Ama- 
nOy unideay unhide, 

NouRRiGiER, ERE, adj., qui nourrit. - Hasi- 
zatllea, astzallea, || s. m., le man d^ane 
nourrice : AUa-lekukua, aitana. 

NouRRiR, v. a. et p., susleuter, foumir d*a- 
liments, allaiter. — Asted, haziea. 

NouRRissAGE, s. m., maui^re d'elever les 
bestiaux. — Hazkunfzay askuntza. 

NouRRissANT, ANTE, adj., qui nourrit. — 
HazgarriGy asgarria. 

NouRRissoN, s. m., enfant en nourrice. — 
Bulharreko-aurray unidetako-anrray un- 
hidelako-aurra. 

NoDRRiTURE, s. f., CO qui nourrit. — Fa/n/- 
ria, janariay hazkaria, hazkuria. 

Nous, pr. dela premiere personne, pi. deje 
ou mot. — Gti. 

NouvEAU, VEL, LE, adj. (nouvel devant les 
noms masculins commen^ant par one 
voyelle ou par une h muette). — Jterri, 
berria. \\ Qui commence d'etre : Aste, 
aslea, || adv., nouvellement : Berriki. [ 
De nouveau : Berriz, \i De rechef : Ber- 
riz ^e, 

Nouveaut£, s. f., quality de ce qui est nou- 
veau, chose nouvelle. — Berintasuna. 

Nouvelle, s. f., premier avis qu'on recoil 
d'une choe arrivee r^cemment. — Berria. 
Conte : K&7itua. || pl.,renseigneroeDtssur 
Fetal des affaires ousur la sanl^ : Berriac. 

Nouvellement, adv., depuis peu. — Berriki. 



NUD 



— 233 — 



NUT 



NouvELLiSTE, s. f., curieux de nouvelles. — 

Berriketaria. 
NovALE, s. f., terre nouvelleroent defrich^e. 

— Lurra berriki atherattla. 
NovATEun, s. ra., quiinnove. — Berrizalca. 
Novation , s. f. , changement. — Berri- 

kuntza. 
NovEMBRE^ s. m., onzi^me mois de I'annee. 

— Hazild, 

Novice, adj. et s., nouveau religieux, jeune 
marin. — Frogantzakda. \\ Fig., apprenli: 
Aprendizd, ikasariay ikaslea. || Peu ha- 
bile : lUoldegabea. 

NoviciAT, s. m., 6lat de novice. — Frogantza 
denibora. 

NovissiMig, adv., mot latin, tout r^cemment. 

— Berri-berriki. 

m 

Noyau, s. m., partie dure, osseuse d*un fruit. 

— Ezurra. 

NoYE, £e, adj., s. m. et part., mort dans 
I'eau. — Itho dma^ urian itho dena. 

NoYER, s. m., arbre. — Elzaitr, eltzadr^ 
intzaiir , inchaiir hdndod. \\ Lieu plante 
de noyers : Elzatirdiay ellzaiMia, ml- 
zaUrdiaj inchaurdia, 

NoYER, V. a. et p., mourir ou faire raourir 
dans Teau. — Urian ilholzea. 

Nu, UE, adj., qui n'est pas convert. — Esta- 
ligabea. || Sans aucun v^tement : Bilhuz- 
gorriay pikdratgorria^ larrugorria, pi- 
karaya. \\ Fig., sans ornement, sans gar- 
niture : BiUticia, bUlaza, garnitu gabea, 
ornementic gabe , berreghintzic gabe , 
edergatluric gabe. || s. m., ce qui est sans 
draperie : BUlucia, biilaza. || Nu-t^te : 
BuruhaSy bUru-ntsik. \\ Nu-pieds : Or- 
thutXy ilrthutx, omutx. || Nu (4), adv., 
k ddcouverl : Agheriki. 

Nuage, s. m., amas de vapeurs dansl'air. — 
Edoya, edotya, eroia, odeia, osd, 

NuAGEUx, EUSE, adj., convert de nuages. — 
Edoiytxua^ erottxua, edottxtia, odeitsvay 
osdtsikL. 

Nuance, s. f., degr6 d'une couleur. — Ma- 
tiza. II Fig., difference delicate entre deux 
choses du m^me genre : Matiza, 

Nuancer, v. a., assortir les couleurs. — 

Matizatzea. 
Nubile, adj., en ftge de se raarier. — Mor- 

rotiaa, ezkan-adina* 
NuBiLiTfi, s. f., ilal nubile. — Morroinia- 

suna. 
Nudity, s. f. , etat d'une personne nue. — 
Eranztea^ bUuzdea. 



Nue, s. f., nuage. — Edoya, edmya, eroHa^ 

odeia, osd. 
Nuee, s. f., nuage. — Edoya, edo'iya, eroia, 

odeia, osd, odeijasa. \\ Fig., mullilude : 

Ostea, ospea, mulsuiasuna, dia, askitOy 

mold, andana, 
NuiRE, V. a., faire tort. — Gaitz'ghilea, 

kdUe'ghiteaj damu'ghitea. 
NuisiBLE, adj., qui nuil. — Gdizki'ghilea^ 

kalte'ghilea. \\ Qui peutnuire : GaUzkorra, 

kaltekorra. 
NuiT, s. f. , temps ou le soleil est sous Tho- 

rizon. — Gana, gdba, gauha, gatha, || De 

nuit, adv., nniiamtneni iGatlaz, gabaz, 

gauhaz, gathaz. 
NuiTAMMENT, adv. , pendant la nuit. —Gatiaz, 

gdbaz, gaiihaz, gaihaz. 
NuiT^E, s. f., espace de nuit. — Gau'bat, 

gdb'baty gaUh'bat, gaWbat. 
NuL, LE, adj., pas un, personne. — Nihor, 

nehor, || Point, pas aucun : Bihiric, ba- 

tere, || Sans valeur : Dens balioric gabe. |J 

Homme sans capacity ; DeUsez bat, tno- 

lazkda, ifioranta. 
NuLLEMENT, adv., cu nullo maniSre. — Bd- 

tere, inolazkird, nehola^z. 
Nullity, s. f. , d^faut qui rend un acte nul. 

— Inolazkogda, iUxa. 

Numeraire, adj., valeur fictive. — Balida, 
pdpera. \\ s. m., argent monnay^ : Di- 
rita. 

Numeral, ale, adj., qui marque un nombre. 

— Cembatetara, nhmbrelzailea. 
NuMfiRATEUR, s. m., nombro supericur d'uuo 

fraction. — Cembatetatzailea. 

Numeration, s. f., action de compter. ^ 
Cembatetasuna, mlmbremendua. 

Num6ro, s. m., nombre pour coter, — iV«l- 
m^roa, lumerda, limerda, cembatea. 

NuM^ROTER, V. a., meltre le numdro. — 
Num^ratzea , lumeratzea , Unieratzea , 
cembatetatzea, Mmbratzea. 

Nuptial, ale, adj., qui appartient aux no- 
ces. — Ezteiyakda, estaikda. 

NuQUE, s. f., creux entre la t^le et le chi- 
gnon du cou. — Lepho-g fiibela , garkot- 
zea, garondO'ChiMa, burn ghibeleko chi- 
Ida, lepachokda , garrondoa^ burughi- 
bela. 

NuTRiTiF, IVE, adj., qui nourrit. — Galor* 
degarria. 

Nutrition, s. f., fonction du sue nourricier. 

— Galardea. 



30 



OBL 



— 234 — 



OBS 







0, s. m., quinziime lettre de Talphabet. — 

Abeceko amabortzgarren klra. 
! inlerj., avec Taccent circonflexe, qui sert 

dans les exclamations. — men Dieu ! 

Q ine Yinkdaf || ma m^re : hie ama I 

II quel temps ! cer dembora f 
Obi^ir, v. n. , se soumettre A la volenti. — 

ObeditzeGy oberilzea. Plier , condescen- 

dre : Yaustea, meneghintzea. 
Ob^issance, s. f. , action d'obdir. — Obe- 

dienlzia, oberientzia. jj Condescendance : 

Etardura, menegindea. 
Ob^issant, ante, adj., qui ob^it. — Obe- 

dienta, abtTienta. \\ Fig. , souple : YaUs- 

korrn, meneghiniarra^ menghillea. || Con- 
descendant : Menghillea, 
Obelisquk, s. f., pyramide d'une seule pierre. 

— MHarria, 
Ob^rer, y. a. et p. , endelter. — Zorretan 

sartzea. 
Ob^siti^, s. f., excis d*embonpoint. — Ghi- 

centasundy ghizenlasunaj Idditasuna. 
Obit, s. m., service fond6 pour le repos de 

r^e d'un mort. — ObitHa. 
Objegter, v. a., faire une objection. — 

K&ntrezartzea, kdntrezartea. 
Objection, s. f., difficult^ oppos^e k une 

proposition. — DifikuUatea. 
Objet, 8. m., ce qu'on voil. — Gauza, gaxza. 

II But : Chedia. 
Oblation, s. f., ofiErande k Dieu. — BcrneS" 

kania. 
Obligation, s. f., devoir. — hnbidia, eghin- 

bidea, obligaciilay obligacionea, || Recon- 
naissance : Ezagulzay eskerra, ikustatea. 
II Promesse de payer : Ezagutzaj billela, 

obligacionea. || Dette : Zorra. 
Obligatoire, adj., qui contraint. — Bort^ 

chagarria. 
Oblig£, tEy adj. et s. m., redevable.— Zor- 

dunay zordurua. || part., fojrc^ : Bortchor 

tua, obligatm. || Oblig^ (bien) : Miksker, 

eskarikaskiy eskarikasko. 
Oblige amhent , adv. , avec obligeance. — 

Komplesentkiy erchatukiy amUlsuki. 
Obligeance, s. f., penchant k obliger. — 

Obligentciay erchamenduay amiUsutasuna. 
Obligeant, ante, adj., officieux, qui Bimek 

rendre service, k faire plai3ir. — Ercha- 

korra, kompletenla^ amihua. 



Obliger, v. a. et p., engager, imposer Tobli- 

gation. — Hertchatzeay behartzea. D ^^' 

cer : Bdrtchatzea. || Exciter : Subermai- 

zea. II Rendre service : Obligatzeaj obM- 

sutzea. 
Oblique J adj., inclini. — Makurray cearray 

okherray seyarra. || Fig. , fiaaduleux : 

Makurra, enganakorra. 
Obliquement, adv.;, de biais. — Bazterka, 

cearkiy seyarki. fl Fig., par fraude : En- 

gatwkiy makurtki. 
Obliquer, v. a., incliner. — Makurtzea. | 

A gauche (incliner) : Esker makurizea, 

ezkertzm. || A droite (incliner) : Eskmn^ 

tnakurtzeay eskuintzea. 
Obliquity, s. f. , inclinaison. — Makurla^ 

suna^ ceartofunay seyartasuna. 
Oblong, ue, adj., plus long que large. — 

Lucekaran. 
Obombrer, v. a. , couvrir de son ombre. — 

— Itzaltzia. || Couvrir d*ombre : BeUzUa. 
Obreptice, adj., obtenu par surprise. — 

Ghezurrez izana, enganiodn. 
Obrepticement, adv., par surprise. — Ega- 

niokoki. 
Obreption, s. f., reticence. — Gordetasuna. 
Obscene, adj., qui blesse la pudeur. — U- 

zuna, likitxay desonesta, aragheya. 
OBSCfiNiTE, s. f., impudicit^. — Lizunie- 

ria y lizuntasuna , likitxkeria , likiixta' 

fUMy desonestkeria. 
Obscdr, ure, adj., sombre. — llhuna. | 

Embrouille : IlxtM. || Fig., pea intelligi- 
ble : Aditezgarria. 
Obsgurcir, v. a. et p., rendre plusfonc^.— 

Beltztea. || Devenir obscur an pr. et an 

fig. : Beltztea , d^arghitzea. {{ Devenir 

sombre : Ilhuntzea. jj Devenir nuageux : 

Go\beltzea. 
Obscurcissement, s. m. , aCDadblissement de 

lumiire. — Ilhuntasunaj diiarghiera. 
Obscur^ment, adv., avec obscurity. — /I- 

hunkiy, d^arghiki. 
Obscurity, s. f., d6faut de clarti. — iZAim- 

tasunay illumpia. B Chose obscure au pr. 

et au fig. : Ilhuntasuna. 
Obs£der, v. a., 6lre assidu pour capter. — 

Fastikatzia. 
ObsIiques, 8. f., enterrement pompeax, ftin^ 

railles. — P^ogxwc, 



OBT 



— 235 — 



OCC 



Obs^quieusevent, adv. , d'une maniire ob- 

s^quiense. ~ Minekidki, m^kiotird. 
Obs^quieux, euse, adj., vil, complaisant. — 

M^nekiotia. 
Obs^quiosit^, s. f., complaisance vile. — 

Mhiekiotasuna, nUnekida. 
Observable, adj., qui pent Aire observe. — 
Beghiragarria , be^ragarria, ikusgarria. 
II Que Ton peul pratiquer, suivre les pr6- 
ceptes : Eghingarria. 
Observance, s. f., pratique de la rigle des 
pr^ceptes, d^f^rence, honneur.— GtJardti. 
Observateur, trice, s., qui observe, remar- 
que, suit les priceptes, les prescriptions. 
■— BeghinUzaUea, be^ratzatllea. 
Observation, s. f., action d'observer. — 
Beghiramendua, beiramenduay obserba- 
cianea. |j Remarque, suivre les prescrip- 
tions, les pr^ceptes : Gilardta, oharray 
odrra^ odrkearra, art eta. 
Observatoire, s. m., lieu pour les observa- 
tions d'astronomie. — Odrieghia , celata" 
teghia. 
Observer, v. a., suivre ce qui est prescrit. 
— Seghitzea, beghiratzea, jj Gonsid^rer 
avec application : Betratzea. || Epier : 
Chektazea, zeletatzea, celetatzea; v. p., 
6tre circonspect : BedUitzea. 
Obsession, s. f., action d'obs^der. — Fasti- 

kamendda. 
Obstacle, s. m., empAcheroent. — Trabua, 
empechila, estektla, eragozketa. || Defense : 
Debekua. 
Obstination, s. f., opini toeti. — Srf(a, bur- 

kotdeaf isia^ s^pa^ leiya, thema. 
OfiSTiNig, igE, adj. et s., ent^t^, opini&tre. — 
S^tatxua, burkottxiUij isitsda^ isitia, the- 
matxda, burkoia^ 84patsda. 
Obstin£ment, adv., avec obstination. — S^- 
taki, s^takirdy burkaikird, burkoikiy m- 
tiki, thematxuki, s^ki. 
Obstiner, V. a. etp., s'opiniAtrer. — S^tat-- 
zeay s^tzea, burk&itzea, isitzea, the- 
matzeut leiyatzea, isiatzea. 
Obstrugtif, ive, adj., qui cause des obs- 
tructions. — Bidichagarria. 
Obstruction, s. f. , engorgement. — Bidi- 

cha. 
Obstruer, v. a., causer une obstruction. — 
Bidichatzea. jj Fig., embarrasser la mar- 
che d'une affaire : Trabatzea, empechat" 
ZBGy pochelutzea. 
Obtenp£rer , v. n. , obiir. — Obeditzeay 
kdnsenditzea. 



Obtenir, v. a., se faire accorder. •— Iza^- 
tia, ardiestia, ardiestea. 

Obtention, s. f. , action d'obtenir. — Izan- 
kunay ardieskuntza. 

Obtus, use, adj., sans pointe. — Ciaghea. 

Obus, s. m., petite bombe. — Obusa. 

Obusier, 8. m., mortier pour Tobus.— 06u- 
samortrairiki. 

Obvier, v. n., pr^venir le mal.^ Itzull- 
zea. 

Occasion, s. f., conjoncture opportune pour 
dire ou faire. —Ofcastonea, otewttla, aiir- 
ghina. |j Rencontre : Ghertita , parada. \\ 
Extr^mit^, danger, p^ril : Trancea, gher- 
taya. 

OccASioNNEL, LE, adj., qui occasionne. — 
Mugaldikda, goiataldikda, okasionekiki. 

OccASioNNELLEMEN*, adv., par occasion. — 
JUugaldird , mugaldeki, goiataldird, oka^ 
sioneki. 

OcGASiONNER, V. a., causcT. — Okasionat' 
zea, bide ematia. 

Occident, s. m. , point cardinal oi le soleil 
se couche. — Mendebaleko phartea, sar- 
taldea, mendebal'aldea. jj Vent d'Occident : 
Mendebala, mendebaVatzia , sarta^zia, 
mendebaVhaicea. 

Occidental, ale, adj., de I'Occident. — 
MendebarphartekAa y sartaldearra. 

Occipital, ale, adj., terme d*anat., qui ap- 
partient 4 I'occiput. — GarandukHa. 

Occiput, s. m., derrifere de la tfile. — Ga- 
randiAa. 

OcGiRE, V. a., tuer. — Hiltzea. 

OccuLTE, adj. , cache. — Gardia, gordea^ 
tchila. ^ 

OccuLTEMENT, adv. , d'uuc mani^re occulle. 
— Gordekiy ichilkiy ichilic, eskutakird, 
estalian, eskutilan. 

Occupant, adj., qui occupe, prend posses- 
sion. — Sarartzallea, 

Occupation, s. f., cek quoi on emploie son 
temps, affaire. — Okupacioneay okupa- 
citia, ^katra, dboria, lanzarday lana. \\ 
Emploi : Emplegila, kdrgiki. 

OcGUPER, V. a. et p., reroplir. -- Bethetzea. 
II Habiter : Egottea, bidtzea. || S'emparer : 
Sarartzea, hartzea. \\ Employer : Emple- 
gatzea, ekairatzea, kdtibatzea. \\ Donner 
du travail : Emplegatzea, lana emaUea. 

Occurrence, s. f. , rencontre. — Ghertda, 
parada, ghertaldia, goaitaldiay errekon- 
ira, ustegabekda. \\ Occasion : Okasionea, 
okasiiia, aurghina. 



(EIL 



— 236 — 



OFF 



OccuRRENT, ENTE, adj., qui sunient. — 

GhertuktlOy mtegabeOy ddtorrena, datoz^ 

tena. 
Ocean, s. m., la grande mer. — Itxasda, 

itxasiia, oadna. 
OcEAMEN, adj., de I'Ocean. — Itxasokdaj 

itxasukHUiy Uxas-ocednlarra. 
Ogre, s. f., terre ou craie rouge k teindre. 

— Lugarria. 

Octant, s. m. , instrument de 4 degr^s. — 

Lail graduko tresna espes bat. 
OcTANTE, adj., qualre-vingts. — Laurogol^ 

laUetanogou 
OcTANTiEME, adj., qualre-vingtieme.-Latlen- 

tamgotgarrena, laurogo'igarrena. 
Octave, s. f., huitaine d'une fete religieuse. 

— Otaba. 

OcTOBRE, s. m., dixiemejnois de Tannde. — 

Urria. 
OcTOGENAiRE, adj. ets., &ge de 80 ans. — 

Lailirogd%-urtek -a, lailetangoi-urtekua. 
Octroi , s. m. , concession. — Uizikida , 

etnakida. || Droit sur les denrees : Chdcha. 
Octroyer, v. a., conc^der.— r/ztWrfa/^^a, 

emakidatzeay uztea, emaitea, 
OcuLAiRE, adj. (l6moin), qui a vu.-- Beghi- 

kda, beghilarra. 
OcuLAiREMENT, adv., visiblement. — Beghi- 

kdro, beghitarkird. 
OcuLiSTE, s. m., m^decin qui peut guerirles 

yeux. — Beghisendaria. 
Odeur, s. f., senteur. — Usainay urrina, 

usaia. || Bonne odeur : Usatn, urrin, usai 

6tia, II Senfeur (mauvaise) : Usain, urrifij 

usai, kiralroy tisain, urrin ^ vsat kindua, 

usatn, urrin, mat kerua, gjatstda, 
Odieusement, adv., d*une maniere odieuse. 

— Igutnki, gaitzesgarrird, igorigarrird, 
Odieux, euse, adj., haissable. — Ig\iinay 

iguvigarria, gaitzesgarria, igorigarria. 
Odorant, ante, adj., qui repand une bonne 

odeuT.-Usatngarria, usaintsua, urrintsda. 
Odorat, s. m., sens qui per^oit les odeurs. 

— Sendikila , ustid, usmd, maikina, 
usantsa. 

Odoriferant, ante, adj., odorant, qui re- 
pand une odeur. — Usaintstla, urritUsda, 
usam emaika, urrin etnallea. 

(EiL, s. m., pi. Yeux, organe de la vie. — 
Beghia. \\ Fig., trou de certains instru- 
ments : CiVda, ci7tki. !J Fig. pl.,petites 
cavit^s dans le pain : Cilda. 

<EiL-DE-B(EUF, s. m., lucame ronde. — Ko- 
lofnucildaj kolomi^a, leyakereta, bedsarea. 



(EiLLADE , s. f. , regard. — Beghi-kolpea^ 

beghi-golpea , beiratzia , beghi'tartia , 

begi-ukaldia. 
(EiLLERE, s. f. , dent qui r^pond a TcEil. — 

Utaghina, letaghina, 
(EiLLET, s. m., fleur. — Yulufreya, chili- 
prayGy yulufrea. || Petit trou pour passer 

uu lacet : AbuUlet-chilm. 
(EiLLETON, s. m., rejeton d'ceillel, etc. — 

Aldaska. 
(Enas, s. m., pigeon sauvage. — Basa-ts^uay 

basa-usda. 
(EsoPHAGE, s. m., canal de Testomac. — 

Iresbidea. 
(EuF, s. m., pi. (EuFS, corps organiqae pondu 

par des femelles. — Arroltzeaj arroUzia, 

II Blanc d'oeuf : ChuringHM. || Jaune 

d'oeuf : Gorringoa. 
(Evyty EE, adj., qui a des oeufs. — ArroU- 

zeiHa. 
(EuvRE, s. f., ouvrage, produitde Tespnt; 

pi., les Merits d'un auteur; s. m., estam- 

pes, musique. — Obra. 
Offensant, ante, adj., qui offense. — Ofent- 

sagarria, ifatfigarria, damugarria. 
Offense, s. f., injure. — Ofmlia, iraina, 

damua. \\ P^ch^ : BSkatuaj p^kalika. 
Offense, ee, adj., quia re^u une offense. — 

Ofenisatuay damutda, iraind^. 
Offenser, v. a., faire une offense. — Ofeni- 

satzea, damutzea, irainlzea. Fig., cho- 

quer : Chokatzea. \\ Blesser : Kdlpatzea, 

gdlpatzea. || v. p., se f^cher : Asarrelzea. 
Offenseur, euse, s., qui offense. — Ofent- 

satzailea, damutzatla, iratnlzailea. 
Offensif, ive, adj., qui attaque. — Ofenl- 
. sagarria, damugarria^ iraingarria. 
Offensivement, adv. , d'une maniere offen- 
sive. — Ofenlsagarriki , damugarriki , 

iraingarriki. 
Offertoire, s. m., offerte; f., partie de la 

messe. — EskeMza, aghiniza. 
Office, s. m., assistance. — Laguniza. jj 

Priferes : Othottzac. || Office divii\ ; Meza. 
11 Office, charge, fonction : KdrguOy em- 

plegua. 
Officiant, ante, adj. et s., qui officie a I'e- 

glise. — Meza emaila. 
Officiel, le, adj., declare par Tautorite. — 

Oloritatez yakina. 
Officiellement, adv., d*une maniere ufii- 

cielle. — Otorilatuki. 
Officier, v. n., dire Tofiice divin. — Meza 

cmatia, meza erraitea. 



OIS 



— 237 — 



OMO 



Officier, s. m., quia un ofSce, un grade 

militaire. — Oficieray oficiak, 
Offigieusement, adv., d*une mani^re oflli- 

cieuse. — Azpitic, ichilic, balakokiy laU' 

sengoki. 
Officieux, euse, adj., obligeant. — Cerbit- 

zazaila^erchakorra, || s., flatteur : Bala- 

kaizatlea, lausengatzailea. 
Offrande, s. f., ce qu'on offre, oblation. — 

DoneskdniGy ofrendd, olatd. || Faire une 

offirande de pain, etc., a Teglise : Ofren- 

datzea, otemattea, 
Offrant, s. m., qui offre. — Aghintzatkay 

aghinlzalleaj eskatntzallea. 
Offre^ s. f., action d'offrir, ce qu'on offre. 

— Eskaintza, aghintza. 

Offrir, v. a. et p., presenter. — Eskaint- 
zea, aghintzea , ofreitzea, || Proposer : 
Ofreitzea, proposatzea. 

Offusquer, v. a. et p., emp^cher de voir. — 
Estaltzea, ilxutzea. || Eblouir : lAillorat' 
zeayllilhitzea,kandulzea. || Fig.,troubler 
Tesprit : Chdratzea, zdratzea. || D^plaire : 
Ezgmtatzia. 

OiGNON, s. m., racine bulbeuse, plante. — 
Thipuldy tipUla. 

Oignoniere, s. f., terre sem^e d'oignons. — 

— Thipuladia, tipH^ladia. 

Ogre, esse, s. m. , monstre fabuleux. — 

Yende-yalea. 
Oh ! interj. de surprise, -r- Oh ! 
OiE, s. f., oiseau de basse-cour.— An/zara, 

anzara, \\ Jeud'oie : Antzara-yokHay an- 

zara-jokiUi. || Cri de I'oie : Antzararen 

oihila, kdrranka. 
OiNDRE, V. a., frotter d*huile. — Olioztat" 

zea, olioz fretatzea, ferekaizeay gdzatzea. 
II Oindre de graisse : Gantzutzeay urtn- 

dalzea^ gantzaz, urinaz ferekatzea, fre- 

tatzea, gdzatzea. 
OiNT, s. m., qui a re^u une onction sainte. 

— Oliozlatiki. 

OisEAU, s. m. , animal k deux piedsayant un 
bee, des plumes, des ailes. — Ch&ria, 
tcMriay hegaskinay egaskin. \\ Instrument 
pour porter le mortier : Aspila. 

OiSELET, s. m., petit oiseau. — Chdrilchiki. 

OiSELEUR, s. m., qui prend les oiseaux. — 
Chdrikiketaria , ichdkelariay hegaskinke- 
iariay egazkinketaria. 

OiSELiER, s. m., celui qui vend des oiseaux. 

— Chdri saltzatlea. 

OiSEUX, EUSE, adj., oisif, inutile.— ill/i?rra, 
alpherrOy dcusetakda. 



Oisif, ive, adj., qui ne fait rien, qui ne sert 

point. — Aroya , naghia , alferra , aJ- 

pherrQy de^etakda. 
OisiLLON, s. m., petit oiseau. — ChdritAay 

tchdritttaj hegazki ttipiaj egazkin chu- 

mea. 
OisiVEMENT, adv. , d'une maniftre oisive. — 

Alferkiy alpherkiy alferriCy arroyriky al- 

perriCy naghiki. 
OisiVETfi > s. f. , ^tat oisif. — Alferkeriay 

alpherkeria y naghitasunay arroykeriay 

aisekeria. 
OisoN, s. m. , petit de I'oie. — Pirday ant- 

zara umea. 
Ol^agineux, euse, adj.,huileux.— Oltotxua. 
Olegrane, s.m., Eminence derriire le plidu 

coude. — Ukdndda. 
Olivatre, adj., couleur olive. — Olibakaray 

oliba kholorektUi, 
Olive, s. f., fruit. — Oltba, oliva, olivoa. \\ 

couleur : Oliba kholore. 
Olivet, s. m., lieu plants d'oliviers. — OJ/- 

badiay olivadia. 
Olivier, s. ra., arbre qui produitles olives. — 

Oliba hdndody oliva hdnfody olivo'hdndod. 
Olympiade, s. f. , espace de quatre ans. — 

Laii urteko arteay olytnpiada. 
Ombilic, s. m. — Voyez Nombril. 
Ombrage, s. m., ombre desarbres. — Itzal-- 

gunea, iizala, 
Ombrager, v. a., donuer de i'ombre. — It- 

zalizeay itzaltzia. 
Ombrageux, euse, adj. (cheval), peureux ; 

fig. , defiant. — Idurikorray ghibel-bel- 

dnrtia. 
Ombre, s. f., obscurity. — Ilzala. 
Ombreux, euse, adj., qui donne de Fombre. 

— Itzallxtia. 
Ombrelle, s. f., petit parasol. — Ombrelay 

paresoUiy iruzkiko paresoUiy gdardasol 

tchikia. 
Omelette, s. f. , oeufs battus et cuits. — 

OmeletGy moletay arroltze-tortollay arroli- 

ze-dmeletay arroltze-moleta. 
Omettre , v. a. , manquer. — Faltatzea , 

utx'ghiteay gheldmkatxeay utxketatzeay 

bagtUzea, mankatzea. \\ OuhlieTiAhantz- 

tea, aztutzia. 
Omission, s. f., manquement.— Fa//a, utxa, 

uzketa, utziera, bagusleay gheUoika. 
Omnivore, adj., qui mange de iout— Gucte- 

taric-yalea, 
Omoplate, s. f., OS de T^paule. — EspaW- 

ezurra. 



ONZ 



288 — 



OPP 



On, pron. pers. indefini, qui ne se joint 
qu*^ la troisiime personne du sing, du 
verbe. — On a vu : Ikusi du-te (Ikuri 
dute), II On a su : Yakin du-te (Yakin 
izan dute). \\ On lui a dit : Erran dio-te 
(Errandiote). \\ On dit : Dw-te (Diote), |j 
On dit ainsi : Ala dio-te (Ala diote). Ainsi, 
en basque te remplace le pronom et forme 
la terminaison du mot. 

Onagre, 8. m., ine sauvage. — Asto-salbaiya, 

Once, s. f., poids. — Untza. \\ Pi^ce de 
monnaie d'Espagne : Olchinekila, nnzako 
ilrrea. || Animal quadrup^de du genre 
feles : Leoiaremea. 

Ongle, s. f., fr^re du p^re ou de la m^re ; 
grand-oncle, fr^re de Taieul. — Osaba. 

Onction, 8. f., action d'oindre. — Gatzuera, 
likayotia. 

Onctueusement, adv., avec onction. — Gat- 
zuki, likayoki. 

Onctfeux, euse, adj., huileux.— Ottofxua. 
II Fig., pieux : YaierkinHa. 

Onctuosit£ , s. f. , . quality onctueuse. — 
Oliolasuna. || Qualit^ douce au toucher : 
Gozotastina. 

Onde, 8. f., flot, Feau, la mer. -^ Tirana, 
haga. 

Ond^e, s. f., averse passag^re. — Eraunlxia, 

Ondoiement, s. m., baptdme sans c^r^mo- 
nie. — Ur'emakuntzay baiayda. 

Ondoyer, v. a.,baptiser sans ceremonies.— 
Ur'emaUea , batayalzea, j| v. n. , flotter 
par ondes ; fig., se dit de la flamme, des 
cheveux, etc. : Ibiltzea. 

Ondulation, s. f., mouvement par les on- 
des. — Bagaria. 

Onduler, v. n., avoir un mouvement d'on- 
dulalion. — Bagaritzea. 

On^reux, euse, adj., k charge. — Kalte- 
korra, bidegabegarriay pisugarria, pisu- 
tia. II Incommode : Unagarria, kechagar- 
ria. 

Ongle, s. m., come des doigts. — Behatzay 
atzazhahy azkazala, ezkezala, jj Griffe : 
Azlaparra, 

Onguent, s. m., medicament externe. — 
Tirakoloma, balsatnua. 

Onogrotale, s. m., oiseau qui ressembte au 
cygne. — Astorrda. 

Onze, adj. num., dix et un. — Ameka. 

Onzi^me , adj. num. — Amekagarren. || 
s. m., le onzi^me : Amekagarrena. 

Onzi6mement, adv., en onzi^me lieu. — Ame- 
kagarrenekoric. 



Opacity, s. f., quality opaque. — IgargU' 
ketaguna. 

Opale, s. f., pierre pricieuse. — Bilgtu- 
tarria. 

Opaque, adj., nun transparent. -ligriirgMJfcra. 

Opera, s. m., piice de the&tre en rousique 
accompagn^e de trues et de danses; 
prend s au pluriet. — Op^fl. 

Op^rateur, trice, s., qui fait des opera- 
tions de chirurgie. — Operatzw^lea. 

Operation, s. f., action d'opirer, action mi- 
lilaire , terme d*arithm6tique. — Opera- 
cionea. 

Opercule, s. ro., plaque osseuse de ronie 
des poissons. — Arrain beharrien ezur 
zabala. 

Op^rer, v. a. , produire un eflfel. — Ope- 
ratzea, eghitea^ ekartza. || Calculer : CW- 
fratzea , karkulatzea. || Faire una opera- 
tion chiruipcale : Operalzea. 

Ophite, adj., espice de marbre. — Verdari 
navar batj marbol esph bat. 

Ophtalmie, 8. f., maladie des yeux. — Be- 
ghiko mina, beghiko miiia, beghiOako 
minarghia. 

Opinant, ante, adj. et s., qui opine. —Bi- 
betaria. 

Opiner, v. n., dire son avis dans une delibe- 
ration. — Bibetatzea. 

Opiniatre, adj. et s., obstini, entAti. — 
Thematxtia, isitia^ s^tatxua^ frurjpoitrua, 
burkoia, burfiditia, 

Opiniatrement, adv., avec opini&trete. — 
Tamatxukiy isikiy s^talxuki^ burkc^ki, 
burfidiki. 

Opinia^rer, v. a., souteniravec obstinalion, 
rendre opini&tre. — Thematzea, 6i*r- 
kMzea, burfidiatzea, isUatzea, s^tatzea. 

Opiniatret^, 8. f. , entetement. — Them, 
isia, sHa, s^pa, leiya, frtir/Mia, burkmdea. 

Opinion, s. f., croyance. — Usteay sinetxUa, 
iduria, opinionea. || Avis : Abisua. || Opi- 
nion re^ue, accreditee : Irizko gdattia. 

Opium, s. m., sue de pavot. — Opiuna. 

Opportun, une, adj., k propos. — Apro- 
poski, mugontiay oriozkdaj kdrazkda. 

Opportunity, s. f., qualite opportune. — 
Apropostaiuna, mugond, arida^ pdrada, 
kdrazka, 

Opposant, ante, adj. et s., qui s'oppose.— 
Kdntrak^y oposankiy kdntrestaizcUlm, 
partida. 

Oppose, *e, adj. et s. m., conlraire. — 
Kdntra, aUrkdrayila. 



OHA 



— 839 



ORD 



OpposERy V. a.y faire obstacle, emp^cher. — 

Debekaizea. || v. p., 6tre contraire : Kdn- 

trestatzea, aUrkdraytzea. \\ Hettre vis-4- 

vis : Kdnirakatzea. 
Opposite, s. in., I'oppos^. A I'opposite, loc. 

adv., vis-^-vis. — Atkrkdra. 
Opposition, s. f., obstacle. — Debekua, Ira- 

ba, oposicianea. || Partie opposante : Kdn-^ 

trakdra J kdntresta. || Action juridique : 

BihurmandHa, oposidonea. 
Oppress^, £e, part., avoir la respiration g6- 

nee. — Atx'taburtiUi. || Opprimd : Men- 

detua, D Press^ : ZapaMa. 
Oppresser, v. a., g^ner la respiration. — 

Atx'laburtzea. || Opprimer : Mendestea. 

I) Presser fort : Zapatzea. 
Oppresseur, s. m., qui oppresse. — Men- 

deslea, mendestaria. 
Oppression, s. f., action d'oppresser. — 

Atx'Uiburra. \\ Action d'opprimer : Men- 

dersia. 
Opprim£, £e, part., rendu esclave. — Men- 

destila. 
Opprimer, v. a., accabler par abus d'auto- 

rit6. — Mendestea. 
Opprobre , s. m. , ignominie. — Latdda, 

irainOy ctcenda, gaizdiomena. 
Opter, v. a. , choisir entre plusieurs. — 

Autalzea. 
Option, s. f., action d'opter.— iliJIa, aUtua. 
Opulemment, adv., avec opulence. — Na- 

satkiy aberatxki, ondigorird, ondugarird. 
Opulencb, s. f., grande richesse. — Nasai- 

lia, aberatxtasuna^ ondigoriay ondugaria. 
Opdlent, ente, adj., tr^s-riche. — Aberatxa, 

ontsuntXfUi, ondogoritiay ondugaritia. 
Opuscule, s. m. , petit ouvrage d'esprit. — 

Obratchiki. 
Or, conj., pour Her, pour engager.— Bada. 
II Done : Behaz^ beraz. || s. m., m^tal 

jaune. — Vrrei, urria. || La inonnaie 

d'or : Urremon&ia. || Fig., richesse : On-- 

tasuna. \\ Mine d'or : Urre mina. 
Oracle, s. m., rdponse des dieux. — Ara^ 

toiza. 
Orage, s. m., temp^te. — Khalerna, ora-- 

giay zdpema^ pisia. 
Orageux, euse, adj., qui cause de I'orage. — 
Khalernatxua, z&pemaixUMy p^sialxikty 
oragiaiiUi. 
Oraison, s. f. , discours. — Hitzaldia. || 
Pri^re : OthoUza, oracida. || Prifere men- 
tale : Adimenduzko othoUza* \\ Priire vo- 
cale : Hitzezko othottza. 



Orange, s. f., fruit en' pomme, k pepins, 
jaune dori. — Laranya, laranja. 

Orang£, £e, adj. ets. m., couleur d'orange. 
-r Lanranyakholore, laranjakholore. 

Oranger, s. m., arbre qui porte les oranges. 

— Larany'hdndoa, \\ s. m. , marchand 
d*oranges : Larany'marchantay larany'- 
saltzailea. 

Orang-outang, s. m., homine des bois, es- 
pice de grand singe. — Othan-ghizonay 
chimino esp6s bat. 

Orateur, s. m., qui harangue. — Arangat- 
zatkay hitztuna. 

Oratoire, adj., qui appartient 4 Torateur. 

— Arangatzallekflay hiztunkHa. 
Oratoirement; adv., d*une maniire oratoire. 

— Arangatzatteki, hiztunki. 
Orbigulaire, adj., rond. — Arrunda. 
Orbigulairement, adv. , en rond.-Arrundan. 
Orbite, s. f., creux de Toeil. — Beghi<H6ay 

beghi'ChMa. 

Orghestre, 8. m., place des musiciens. — 
MUsika, 

Ordinaire, adj., de coutume. — Ordina- 
rifHa. 11 Mediocre, vulgaire : Komunay or^ 
dinariday ordinariua. || Qui arrive sou- 
vent : Arduray komuna. \\ s. m., repas 
accoutum^ : Yanaria. || s. m. pi., mens- 
trues : Odolac, ilberac. \\ Ordinaire {k V): 
Bethi bezala. \\ Ordinaire (d') : Kdmuzki. 
II Ordinaire (pour I*) : Gheihenian, \\ adv., 
ordinaire (le plus souvent) : Matzenic. 

Ordinairement , adv., d' ordinaire. — Ko- 
muzki. H Souvent : Matz, 

Ordonnange, s. f., disposition, arrangement, 
r^glement, ordre de payer^ ce que present 
le m^decin , uniforme. — Ordenantza , 
manakuntzay manamendiHa. 

ORDpNNANCER, V. a., donner un ordre pour 
payer, etc. — Ordenatzia. 

Oruonnateur, s. m., qui ordonne. — Manat* 
zatlea, kometidatzaUleay gomendatzailea. 

Ordonner, v. a. et p., disposer.— Amma^- 
zeay antolatzea. \\ Commander : Manat^ 
zea, komendatzeay gdmendatzeay ordenat* 
zea, ffUzutzea. \\ Conf^rer les ordres sa- 
cr^s : Ordenatzea, 

Ordre, s. m. , disposition. — Antolamen- 
dua, kompondura, apha'indura. \\ Rang : 
ErrenkHa. \\ Devoir : hnbidia. || Ihjonc- 
tiun : Manamendiiay ordena, manda. || 
Mot dtt guet : HUza. || Compagnie reli- 
gieuse assujettie aux mftmes regies da 
la vie : Ordena, erreghela. 



ORG 



— 240 — 



ORM 



Ordure, s. f., excrements, malpropret^, tur- 
pitude, obsc^nit^s. — Zinkinkeria. 

Ordurier, £re , adj. et s., qui dit, qui con- 
tient des ordures. — Zikina , likitxa. 

Or£e, s. f., bord d*un bois. — Bazterra, 
eghia, eskina. 

Oreille^ s. f., organe de Touie, se dit de 
beaucoup de choses qui ressemblent plus 
ou moins k Toreille. — Beharria. 

Oreiller, s. m., coussin de lit pour la tdte. 

— Buhurdia, buruneghia, blmatcha, bu- 
rurdia, burukia. 

Oremus, s. id., pri^re, fam. — Oremuz. 

Orfevre, s. m., marchand d'ouvrages en 
or, etc. — Cilharghina. 

ORFfiVRERiE, s. f., art de Torftvre. — Cil- 
harghintza. || Ouvrages d'argent : Cilhar- 
reria. (| Ouvrages d*or : Urreria, 

Organdi, s. id., muusseline. — Organdilla. 

Orgake, s. m., partie qui serl aux sensations, 
la Toix ; fig., mediation : Bizodia. 

Organique, adj., qui agit par les organes, 
qui concourt k Torganisation. — Bizodi^ 
ktla, bizoditarra. 

Organisation, s. f., mani^re d'etre orga- 
nist ; fig., constitution. — Bizodiera. 

Organiser, y. a., former les organes. — fit- 
zodiretzea. || Conner une forme stable et 
d^termin^e : Organisatzia. 

Organisme, s. m., organisation. — Bizo- 
diera. 

Organiste, s. m. et f., celui, celle dont la 
profession est de jouer de Torgue. — Or- 
ganista. 

Orge, s. f. , sorte de grain. — Garagarra, 

Orgeat, s. m., boisson rafraichissante. — 
Orjatck. 

Orgie, s. f., d^bauche de table. — Ordt- 
keria. 

Orgue, s. m., Orgues au pi., instrument de 
musique. — Organuac, orginac. (En bas- 
que se dit au pluriel). 

Orgueil, 8. m., grande opinion de soi. — 
Urguilluaj soberbida^ gMeria, antustea, 
urgulleria. 

Orgueilleusement, adv., d'une maniere or- 
gueilleuse, arrogante, hautaine, superbe. 

— UrguUluski , soberbioski , goileriki , 
antustekiy urgulluki, antustez y got- 
tir6. 

Orgueilleux, euse, adj., qui a de Torgueil, 
superbe, arrogant, haulain, qui Fannonce. 

— Urgulltisa, urgutllulxuay soberbiosGy 
soberbiosoy gmtia, antustea. 



Orient, s. m., point oA le soleil seleve, 

TAsie. — Irnzki-aldia , iruzkiralherat- 

zia^ iguzki-aldiay ^ki-aUtia, ^kt-phartn, 

iguzkiko-phartea, sortaldea. 
Oriental, ale, adj., de TOrient. — Sortal- 

dekda, sortaldearra, iruzki-aldekdOjiguz- 

ki-aldek6a, iki-aldekda, 
Orientaux, adj. et s. m. pt., peoples da 

Levant. — Iruzki-alde-phartektiaCy ijric- 

ki-alde^hartekuaCy iki-alde-pharl^km. 
Orienter, v. a., disposer suivant les qua- 

tre points du monde. — Sorialdetatzea. ] 

V. p. et fig., reconnaitre retativemenl ie 

lieu oil Ton se trouve : Yakitia cmmun- 

duko phartean zdren. 
Orifice, s. ra., ouverture. — Enirada. | 

Goulot : Lepda, lephoa, 
Oriflammme, s. f., etendard que les ancieos 

rois de France faisaient porter quand ils 

allaient k la guerre. — Bandera espes bat. 
Origan, s. m., plante aromatique. — Morf- 

gana, 
Originaire, adj., qui tire son origine. — 

IzaleZy jatorriz. 
Originairement , adv. , primitivemenl. -- 

HaintzinetiCy astetic, lehen bician. 
Original, ale, adj., qui est Porigine, qaina 

point de module; s. m., premier en ce 

genre. — Lehenbidea , jatorrizkda. ] 

Homme bizarre : Bitchia. \\ Modeleprimi- 

tif : Bezucendea. 
Originalement, adv., d*une maniere origi- 

nale. — Jatorriz y errotiCy suslrailk. J 

D'une maniere bizarre, bouffonae : Bit- 

chiki. 
Originality, s. f., caractire original. — Jd- 

torrizkda. K Caractire biiearre, comique : 

Bitchikeria. 
Origine, s. f., principe. — Astea, aslui. 

elhorkia. || Commencement : Aitia, d$if, 

dstapena y dspen. || Etymologie : Bitzm 

ethorkuntzay hitz dagonakay hitz japi- 

zariy jatorriGy ethorbidea. 
Originel, le, qui vient dis I'origine. —Ai- 

letic. II P^ch^ originel : Bekatu origiMlf^, 

bekhatu originala. 
Originellement, adv., iks Torigine. — il«- 

tetikan, jatorriz. 
Orin, s. m., cAble debou^e d'ancre.— Ori- 

kea. 
Oripeau, s. m. , cuivre mince et brillaot.'^ 

Menastorikia. 
Orme, s. m., arbre forestier. — Zuharro, 

ztigarra. 



OSE 



— 244 — 



OUB 



Ormeau, s. m., petit onne. — ZuhartchHia, 

zugarUhua. 
Ormille ou Ormaye, s. f., plant d'ormes. — 

Zukardia, zttgardia. 
Orne, s. m. , frtne sauvage. — Leghizar 

basatia, lizar basatia. 
Ornement, s. m., parure. — EdergaUHa^ 

berreghintza, aphaingarriy eiergaya. \\ 

Habits sacerdotaux : Elizako aphez ar- 

ropa. 
Orne, £e, part., embelli.— EderMa^opAain- 

duay galantila. 
Orner, v. a., parer. — Edergatlatzeay her- 

reghintzeay galantzeay eigertzea. || Em- 

bellir : Edertzeay e%gertzea. 
Ormi^re, s. f., trace de roue de voiture. — 

Orga-dUkiy orga-cilila, drga-zHMa. 
Oronge, s. f., sorte de champi^on. — Gor- 

ringua. 
^ Orpheun, ine, s. etadj., sans pire ni m^re. 

— Umechurtchay umezurtza. 
^ Orteil, s. m., gros doigt du pied.. — JSm- 

pototxa. 
Orthodoxe, adj. et s. m., suivant les bons 

principes. — Bibertatia. 
Orthodoxie, s. f., quality orthodoxe.— 

Biberia. 
Orthographe, s. f., art d'^crire correcte- 

ment les mots. — Artizkindea, 
Orthographier , V. a., ^crire correctement. 
• — Ariizkintzea. 
OAthographique, adj., qui traite de I'ortho- 

graphe. — Artizkitidarra. 
Orthographiste, s. m., auteurqui traite de 

Torthographe. — Artizkina. 
Ortie, s. f., plante k feuilles piquantes. — 
* Ausifuiy ausinay osina, asuna, aiisina. 
Ortolan, s. m., petit oiseau de passage. — 

Ortcholantay barazchdria. 
Os, s. m., partie dure et solide du corps. — 

Ezurra. 
Oscillation, s. f., mouvement de pendule 

ou d*un autre corps qui va et vient. — 

Balanlzaj zalantza. 
OsciLLATOiRE, adj., d'oscillation. -^Balant- 

zakHUy zalantzakikt. 
OsciLLER, V. n., se balancer. — Balantzat- 

zeay zalantzatzea. 
OsciTATioN, s. f. — Voyez Baillement. 
Osfi, tEy adj., hardi, audacieux. — Hau- 

sarla, ozarra. 
Oseille, s. f., plante. — Mineta. 
Oser, v. n. et a., avoir de la hardiesse. — 

Atrebitzea, hausartaizedf ozartzea. 



Oseraie, s. f., lieu plants d'osiers.~Zt4m^- 
dia, zumadiay zumetay zumeteghia. 

Osier, s. m., arbrisseau, ses jets.— Ziim^a, 
zumiGf zumitza. 

Osselet, s. m., petit os. — EzurtchHa. [J 
pl.,petits OS avec lesquels les enfants 
jouent : Mailac. 

Ossements , s. m. pi. , os d^charn^s. — 
Ezurrac. 

OssEux, EUSE, adj., nature d'os. — Ezurt^ 
xua. 

Ossification, s, f., conversion en os. — 
Ezurdura. 

OssiFiER, V. a. et p., changer en os. — 
Ezurtzetty ezur bilakatzia. 

OssuAiRE, s. m., lieu o^ Ton entasse les os- 
sements. — Ezurlekikiy ezurteghia. 

Ostensible, adj. , qu'on pent montrer. — 
Agheria, 

Ostensiblement, adv., d'une maniire osten- 
sible. — Agherikiy agherian, klaruan. 

Ostensoir , s. m. , vase pour Thostie. — 

— Cibdaray kopoyay donontzia. 
Ostentation, s. f., affectation de montrer. 

Balentriay espantua. 
OsT^oLOGiE, Ost£onogie, s. f., traits des 

OS. — EzurkindeGy ezurjakindea, 
Otage, s. m., personne remise pour garant. 

— Ongudariay baya, ordama. 

Oter, v. a., tirer de la place, faire cesser, 
retrancher. — Khentzea, edekilzeay ale- 
ratzea. || Hettre de cdt^ : Aldaratzea, || 
Prendre par force ou par autoriti : Ate- 
ratzeraty khentzea. 

Ou, conj. altern. — EdOy akty nahiz. 

Oi, adv. de lieu, en quel lieu, dans quel en- 
droit, etc. — iVbtt, nun. 

OuAiLLE, s. f., brebis (s'emploie au fig. en 
parlant d'un chr6tien relativement k son 
pasteur). — Ardiac. (En basque se dit au 
pluriel). 

OuAis, interj., marque la surprise, fam. — 

Baiyd. 
OuATE, s. f., coton trfes-fin pour mettre en- 

tre deux 6toffes. — Udta. 
OvATtytE, part., garni deouate, — Udtatua. 
OuATER, V. a. , doubler de ouate. — Udtatzea. 
OuBLi , s. m. , manque de souvenir. — 

Ahantzia. 
OuBLiANCE, s. f., oubli. — Ahantzta. 
OuBLiER, V. a. et p., perdre le souvenir, 

laisser, omettre par inadverlance ; v. p., 

manquer k son devoir , nigliger ses int6- 

r^ts. — Ahantztea. 

81 



OUT 



-Wi — 



OVA 



OuBLiEux, EUSE, adj., sujet k oublier, fam. — 

Ahantzkarra. 
Quest, s. m., TOccident. — Mendebala. \\ 

Quest (vent) : MendebcU'aizia. || Quest 

sud-ouesl : MendebaP-eguerdi-pharte^ 

medebaL || Quest nord-ouest : MendebaV- 

iphar-pharte-^nendebal. 
QuF, inteq. de douleur. — Uf, 
Qui, adv., particule d'aflirmation et s. m. — 

Ba, bai% 
Qui-DA, adv., volontiers, fam. — Balyd. H 

Yraimenl : Eghiaz. 
Qui-DiRE, s. f., ce qu'on entend dire. — 

EntzuneZy cnturic. 
QuiE, s. f., sens qui reyoit les sons; pi., 

organes de la respiration chei les poissons : 

Beharria. || Quie, oreille d*un poisson : 

Beharria, itsatsa, 
QuiR, V. a., recevoir les sons par I'oreille, 

recevoir les depositions. — AUzea^ ent^ 

zutea. 
OuRAGAN,'s. m., grande temp^te. — Tern* 

pestCy uholtiay tirakan, 
QuRDiR, V. a., disposer les fils pour le tissu. 

— Irazkitzia. 

OuRDissAGE, 8. HI., action d'ourdir. — Iraz- 

kidura. 
OuRDissoiR, s. m., outil pour ourdir. -- 

Irazkaya. 
QuRDissuRE, s. f., action d'ourdir la toile. 

— Irazkikuntza. 

OuRLER, V. a., faire unourlet. — Azpiltzia. 
QuRLET, 8r m., rebord fait k du linge, etc. 

— Azpiltzuna. 

QuRs, s. m., quadrupide. — Artza. 
QuRSE, s, f. , femelle de Tours. — Artz'emea. 
QuRsoN, s. m., petit d'un ours. — Arizi^ 

QuTiL, 8. m., instrument d'artisan.— < Tr^na^ 

aparalllUa, 
QuTRAGE, s. m., injure atroce. — Irauay 

aputida, lauUa. 
QuTRAGEANT, EANTE, adj., qui Outrage. — 

Irauzkarray aputiotsuaj latdagarria. 
, OuTRAGER, V. a., fairo outrage. — Irautziay 

laldotzeay aputiotzea, 
QcjTRAGEVSEMENT , adv. , avec outrage. — 

IraUtxokiy iraHtgarrird, latdogarriki^ lat- 

dogarrirdf aputiotxuki. 
QjjTRAGEUX, EUSE, adj., outragoant. — 

IrautxiUi, latdotxiiay aputiotxHa, 
QuTRANCE, a. f. (4), adv., jusqu'drexcJs.— 

Sobereghia || Combat k outrance (k mort) : 

miarteko giUUt. 



QuTRE, s. f., sac de peaa de bouc. — Chahd'^ 

k^a, chahakda, chahattUiy zahaghia. 
QuTRE, adv. pr^p., au deli. — BertziUde, 
orreZ'kdmpo. \\ Par-dessus : Orrez ga- 
fieray aregheiagOy horiaz gatnelie. | 
Qutre (d'outre en), de part en part : ill- 
dercz-aUe. 
Outr6> te, adj., exag^re. — Bandizkaiua, 
gheitizkatnay espantatua, emendatua. | 
Irrite : Mimberatday chokatiia. | Qffeus^ : 
IrainNay damuttUi^ chokatfAa. 
OuTRfiMENT, adv., d'uuo mani^re outrfe. — 

Handizkiy ghaUizki^ espantuki. 
QuTRE-MESURE, adv., avec exc^. — GA^i- 

yeghiy larreghi. 
QuTRE-PASSER, V. a., allor au del4. — Ira^ 
gatliUy chiizeay gkMiaizea, gandiaizea. 
OuTRER, V. a., accabler. — Akabalzea. 
II Exag^rer : Handizkatzea^ gheitizkai- 
zea, espantutzea. || Offenser : Irainizem, 
damulzea, chokatzea. 
QuvERTEMENT, adv., (ranchemenl. — Agke- 
riki, aghertukiy agheriauy frankoki, 
kldrki, garbiki. U Hautement : AzaUerdy 
arpeztdy arpezkirdy g&raki. 
OuvERTURE, s. f., foute. — ArraUa, arrm- 
ladura, hirrikaduray arlea. Trou : Ct- 
UUy chiUa, zilikt. || Action d'ouvrir : Idt- 
kia^ idekidura, sartzea. || Fig., commen- 
cement : Astea , (Utia. Propositioa : 
Proposicionea. 
QuvRABLE, a4J-9 jour consacre au travail. — 

Aste egufMy ast'egunay asteleguna. 
OuvRAGE, s. m., r^sultat du travail. — Lan/r. 

II Fafon : Obra. 
Ouvrag£, tiy bien travaille. — Obraiua^ 
Ouvr£, tEy adj., faQonne. — Obralnay Ian- 

t^y fiioMo/tla. 
QuvRER, V. a., travailler. — Lanizeay obrai- 
zea. II Fabriquer : Obraizeay fabri- 
. katzea. 

QuvRiER, £:re, s., qui travaille de la main. 
— Langhileay obraria. || adj., cheville 
ouvriire qui tient le train d'un carrosae : 
Kdbilla. || Jour ouvrable : Aste eguna, 
ast^eguna, asteleguna. 
QuvRiR, V. a., n. et p., faire que ce qui ^tait 
ferm^ ne le soit plus. — kkkilzea, t^- 
kitzia. [j Fig., entamer, commeocer : il#- 
tea. 
QuvRoiR, s. m., lieu oij quelques ouvriers 

travaillent. — LarUeghia, Idn tdkia. 
OvAiRE, s. m. , partie oA se forme I'eeuf. — 
ArroUze'Zdkaa. 



PAG 



— «4S — 



PAI 



Ovale, adj., rond et oblong comme un ceuf ; 

s. m., fig., ovale. — Uarkd, arrant zera, 

arroltzera. 
OviPARE, adj. et s. m., qui se reproduit par 

des oeufs. — ArroltzekiUi. 
OvoTde, adj., en forme d'oeuf. — ArroUze 

formaMay arraHtzertxHa, itarkatxtla. 
OxTDABiUT^, s. f., disposition, facility des 

m^taux k s'oxyder. — Erdotlgarritasunay 

erdotgarritasuna . 
OxYDABLE, adj., qui peul s'oxyder.— Erdotl- 

garria, erMgarria, 



OxTDATidN, s. f., combinaison de I'oxygine 

avec une autre substance. — ErdoUta- 

suna, erdoUasuna. 
OxYDE, s. m., substance oxyginde. — Er- 

dollay erddiia. 
Oxyd6, fiE, part., couvert d'oxygJne, — £r- 

doHldilay erdotdHa. 
OxYDER, V. a. , 61ever k T^lal d'oxyde. — 

Erdoiltzea, erdoitzea. 
Oyez, imp^ratif, ^coutez. — Aitzazue^ ent- 

zunzazue^ adizazue. 



P 



P, s. m., seizi^me lettre de Talphabet. — 
Abeceko ama8eigarren ktra. || Quand h 
sait le p, ces deux consonnes se pronon- 
cent comme f. Ainsi on prononce pAar- 
made , phihsophe, comme s'il y avait 
farmade, fUosofe. En basque, lorsque ces 
deux lettres se rencontrent (p et h), Ton 
appuie sur le p et Ton aspire Vh. Ainsi 
apheza (prfttre), phariea (parlie), phazka 
(pMure), se prononcent pour ainsi dire 
comme si la premiere syllabe ^tait s^par^e 
de la seconde. 

Pacage, s. m., p&turage. — Alabid4a, baz* 
kalektiaj Idrrea, phazka lekhtla. 

Pagager, v. a.,pa!tre.->il(dfz^a, bazkatzea. 

Pacificateur, trice, s., qui pacific. — Ba- 
ketza%lea, zucentaria, zucentzalka. 

PACiFiCATioif, 6. f., action de pacifier. — 
Bakekuntza. 

Pacifier, v. a., itablir la pm. — Bakelzea, 
facegatzia. 

Pacifique, adj., qui aime la paix ; fig., pai- 
sible. — Baketocikt, bakektta, baketiarra, 
trankilla. 

Pagifiquem ENT , adv., en paix. — Bakeki, 
eztikif trankilki. 

Pacotille, s. f.y marchandise embarquee 
avec SOI, pour son compte. — Pdkotilla. 

Facte, s. m., convention. — Pdtila, bat- 
nandedy balinded, baUinded. 

Pagamisme, s. m., religion paienne. — Fede- 
baghetea^ bedegabetea. 

Page, s. f., c6t6 d*un feuillet. — Pfamtla, 
plana J orria, ormeskaldiaj paja. || s. m., 
jeune gentilhomme servant aupr^s d'un 
roi, d'un prince dont il porte la livr^.e : 
Lekayda, 



Pagination, s. f., les numeros des pages. — 

Plamakuntza, planakuntza, orrekuntza, 

ormeskalditasunaf pajakuntza. 
Paien, ne, s. et adj., idoUtre. — Paganoa, 

paganHa^ faganHka, 
Paillard, arde, adj. et s., impudique. — 

Patllarta^ emakoya , andrekoya^ ara~ 

gheytia, araghdiia, emakhota, andre- 

khoia. 
Paillarder, v. n., faire le paillard. — PaU- 

lartzea, emakoytzea, andrekoytzea, ara- 

gheytzea^ emakhoitzeay andrekhottzea, 

araghettzea. 
Paillardise, s. f., d^bauche. — PaUlarke^ 

ria, emagoykeriay andrekoykeriay ara- 

gheykeria^ aragheid, emakhoiikeria, an- 

drekhoikeria. 
Paillasse, s. f., toile cousue en forme de 

matelas et remplie de paille. — LastayrUy 

lastozazuay lastunlzia, 
Paillasson, s. m., paillasse piqu^e, natte. — 

Zareta, zpartziU$. 
Paille, s. f. , tuyau de ble, etc. — Laslda, 

lastHa. 
Pailler, s. m., couri paille d'une ferme. — 

Lastoteghia. • 
Paillet, adj. (vin), rouge file, — Amo 

gorrichta. 
Paillette, s. f., parcelle de metal. — Pail- 

leta^ menasdilista. 
Pailledr, euse, s., celui qui vend ou qui 

voiture de la paille. — Lauloketaria. 
Pailleux, euse, adj. (m^tal), quia des pail- 

les. — Menasdilistxna. 
Paillon, 8. m., grosse paillette. — Paflfc/^- 

handiay menasdilisla larria. 
Pain, s. m., aliment fait de farine.— O^Ata, 



PAL 



244 — 



PAN 



II Fig., noarriture, subsistance: Yana, la- 
borea. || Pain de msufs : Arthda^ arthua, || 
Pain k cacheter : Kdcheta. 

Pair, adj. et s. ro., egal, nombre divisible 
en deux parties ^gales sans fraction. — 
Paria. \\ s. f., couple de choses assorties, 
d'animaux : Paria, parea. 

Paisible, adj., tranquille. — Trankillay ez- 
titty gheldia, emea. || Psicifique : Baketxua, 
bakekua, baketiarra, bakeixuia. 

Paisiblement, adv., sans trouble. — Tran- 
kilki, eztiki. 

PaItre, v. a. et n., brouter Therbe, donner 
k manger. — Alatzea, bazkalzea. 

Paix, s. f., 6tat hors de guerre. — Bakhea^ 
bakhia, baked. || Concorde : Unionea, ba- 
ked^ akortasuna. || Tranquillity : Deskant- 
xda, sosegua. 

Pal, s. m., pieu. — HemUlay pdzotea, pd-^ 
chota. II pi. , pieux aiguis^s par un bout : 
Hesaulac, pdsoteac, pdchoteac. 

Paladin, s. m., grand seigneur. — Aghiria, 
agherria. \\ Cbevalier brave, galant : Ez- 
kutari partita, zaldun garayda. 

Palais, s. m., maison de rui, de prince. — 
Palacida, palaciua, \\ Partie sup6rieure du 
dedans de la bouche : Adsapaya, migana, 
mingana, ahogaina. 

Palanque, s. f., fortification avancee faite de 
pieux. — Espeka. \\ Faubourgs d'une ville 
fortifiee k la turque, avec des arbres ou 
des poutres, de grandes pierres ou de la 
terre : Balenka. 

Palatin, s. m., celui qui poss^de un palati- 
nat. — Palatifwa. 

Palatinat, s. m., dignity ou ^tat d'un pala- 
tin. — Palatiiioaren goyendea'ta barutiya. 

Pale, s. f., le plat de la rame. — Araba. \\ 
Carton qui couvre le calice : Pdla. 

Pale, adj., bl^me, peu color^. — CAtJrta, 
zurpilay itxa, churi, itchurUcharra, 

Pal^e, s. f., pieux pour soutenir une digue. 
PuntanaCj pachoteri$t, hesauleria. 

Palefremer, s. m., valet qui pause lesche- 
vaux. — Trastuketaria, heydzaina. 

Paleron, s. m., le plat de I'epaule du che- 
val. — Besonda. 

Palestbe, s. f., lieu public destine auxexer- 
cices du corps. — Gttdesia, gMateghia. 

Palet, s. m., pierre plate pourjouer. — 
Arrichabala. 

Palette, s. f., sorte de raquette de bois, 
ais pour m^Ianger les couleurs. — KoM- 
cha. 



Paleur, s. f., couleur pMe (ne se ditqae 

des personnes). — ZUrilasunaj cMrUa- 

suna, zurpiltasuna^ itxtastma. 
Palier, s. ni., repos d'escalier. — Eskater- 

buriia. 
Palir, v. a. et n., rendre, devenir pMe. — 

ZUritzea, chUritzea, zurpiltzea. 
Palis, s. m., pieu. — Hesaula, pdzotea, 

pdchota. II Lieu entour^ de pieux, palis- 

sad6. — HesaUltatilay pdzotat^, pdcluh 

tattta. 
Palissade, s. f., cldture de pieux. — Esta- 

kada, estakadura, AesatlMtira, pazota- 

dura, pacfiotaduray esoladura, baUadura. 
Palissader, v. a., gamir de paiissades. — 

Hesaultzeay pazotatzea, pachoiaizea. 
Palliatif, ive, adj. el s. m., qui pallie. — 

Estalgarria. 
Palliation, s. f., action de pallier.— £«to/- 

kuntzay estalera, churiketa, ganehuriskela. 
Pallier, v. a., d^guiser, excu^er. — J2stoft- 

zea, churitzea, ganchuriskaizea. 
Palmier, s. ro., arbre qui porte un froil 

qu'on norame dattes. — Palma. 
Palombe, s. f., rainier des Pyrtotes. — Pa- 

loma. 
Palpable, adj., qu'on sent au toucher. — 

Hatzgarriay unkigarriay ukigarria. j 

Fig., Evident : Kldray agheria. 
Palpablement, adv., clairement. — Aglu- 

rikiy kldrki. 
Palper, v. a., toucher avec la main, fam.— 

Vnkitzea, 
Palpitant, ante, adj., qui palpite. — Tu- 

pozkarrian, urrugarriauy pilpiran. 
Palpitation, s. f., mouvement d^regW do 

coBur. — Tupotzd, urruyda, bihotzur- 

rugday pilpira. 
Palpiter, v. n., se mouvoir d'un mouvemeot 

in^gal et frequent. ^ Itastea, lUpotzkat' 

zea, urrugotzea, pilpiratzea. 
Palus, s. m., terme de g^ogr., marais. — 

Aintziray timan/zta, ihintzukay ur ghH- 

dia, ichtoka. 
Pamer, v. n. et p., tomber en d^faillance.— 

Kordebaghetzeay flakatzea. 
Pamoison, s. f., d^faillance. — Kardebaghea, 

flakadura. 
Pampe, s. f., feuille du bl6, dePorge, etc.— 

Zuhatna. 
Pampre, s. m., branche de si^e.— Athena, 

ayena. 
Pan, s. m. , d'un vitement. — AUerdio, 

egald. || D'un mur : Fdlda. 



PAP 



245 — 



PAR 



Panaci^e, s. f., remade universel. — Sen- 

dagai gucUarak6a. 
Panache, s. m., plume de casque. — Pd- 

nacha. 
Panache, ^e, part., qui a des panaches. — 

PdnachaMa. 
Panacuer, v. n. et p., devenir panache ou 
mettre des panaches pour ornement. — 
Panachatzea. 
Panaris, s. m., tumeur au bout du doigt. — 

Panadiza. 
Pancarte, s- f., affiche, 6crit. — Aficha. 
Pandore, s. f., instrnment de musique. — 

Bandurria, 
Pan^gtriqde, adj. et s. m., discours ^la 

louange. — Dddndigokda^ ddandigda. 
Pan^gyriste, s., auteur de pan^gyrique. — 

Ddanditaria. 
Paner, v. a., couvrir de pain ^miett^. — 

Oghi papurrez estaltzea. 
Paner£e, s. f., plein un panier. — Oihar- 
r star a J zdretara, eskusaretralj esktUarre- 
bat. 
Panicule, s. f., terme d*anat., membrane 

qui est sans la graisse. — Mebarnaria. 

Panier, s. m., ustensile en osier. — Otha- 

rea^ zdrea, dtarra, eskusariay eskutaria. 

II Panier k porter des viandes froides en 

voyageant : Otzegosien otarra, oiharreay 

zdreUy eskusaria, eskutaria. 

Pannelle, s. f., feuUle de peuplier. — Cfctir- 

churien osttla. 

Panse, s. f., ventre, pop. — ZdrrHay tripd. 

Panser, v. a. , soigner une plaie. — Khu- 

ratzea. \\ Etriller un cheval, etc. : Estril-- 

latzea. 

Pansu, ue, adj. et s. , & grosse panse, fam. 

— ZdrrotxiUiy tripatxikk. 

Pantalon, s. m., culotte longue. — Galtzd^ 
galzdj pantaluna. 
. Pantelant, ante, adj., haletant, quipalpite. 

— Itaslean, iupotzean. 

Panteler, v. n., haleter. — Hastea^ tupot" 

zea. II Palpiter : Pilpiratzea. || Hors d'ha- 

leine : Hantxhantzea. 
Pantois, adj. — Voyez Pantelant. 
Pantoufle, 8. f., chaussure de chambre. — 

Pantufla, zdpata-erresta. 
Panth^re, s. f., b^le ftroce. — • LecHarre' 

mea. 
Papa, s. m., p6re, enfantin. — AUatcho^ 

dtcha, aitta. 
Papal, ale, adj., qui appartient au Pape. — 

AU(hsa%ndukda. 



PAPAUTfi, s. f., dignity du Pape. — AUa- 
Satndutarsuna. 

Pape, s. m., 6v6que de Rome, chef de TE- 
glise universeHe. — AUa-Saindilay atchO" 
san^fta. 

Papelard, s. m. , terme d'injure, hypo- 
crite , faux d6vot. — Ipokrita y irudes-^ 
tarra. 

Papeterie, s. f., manufacture, commerce de 
papier. -^ Pdper fabrika, pdper pdbrika, 
becikatdea^ paperdia. 

Papetier, s. m., qui fabrique du papier. — 
Pdper'ghillea. || Qui vend du papier : Pd- 
per martchantaj pdper saltzaile, pdper 
tratularia, bed martchanta. 

Papier, s. m., feuille faite de vieux linge, 
lettre de change. — Pdperd, pdpela, bed- 
kaya. |j pi., titre de renseignement : Titu- 
Ma. II M^moire : Kdntm. || Gazettes : Pd- 
perac, gdzetac. 

Papillon, s. m., insecte l^pidoptire. — 
Pimpirina, pimpiriiiaj uchaketa, uli-far- 
fatla. 

Papillotage, s. m., effet de ce qui papillote. 
— Papilloteria. 

Papillote, s. f., enveloppe de cheveux rou- 
16s. — Papilhta. 

Papilloter, v. a., mettre en papillotes, 
rouler les cheveux. — Papillotatzia. 

Paquebot, s. m., b&timent servant de cour- 
rier. — Pdketa. 

Paques, s. f. pi., f6te chr6tienne. — BazkOj 
pazko. 

Paquerette, s. f., esp^ce de marguerite. — 
Margarita^ margatta. 

Paquet, s. m. , assemblage de choses li^es 
ou enveloppees ensemble. — Paketa, far- 
delay pardela. || Lettres sous enveloppe : 
Pakeia. 

Paqueter, v. a., mettre en paquet. — Pa- 
ketatzea^ fardelatzea, pardekUzea. 

Par, pr^p., qui exprime le temps, le lieu, 
Fordre, la cause, Ja maniire, le moyen. — 
TaZy az. || De par, de la part : Barren 
phartez. 

Par CI, PAR LA, loc. adv. — Heniendic eta 
handic. || Qk et \k : Hemen eta har. || Par 
devant : Hatntdnetic. || En presence : 
Haintdnian. || Par ici : Hemethdic. \\ Par 
\k : Hortic. |j Par oik : NondiCj nuntic. \\ 
Par moi : NitaZi, \\ Par toi : Hitaz. \\ Par 
hasard : Ustegabe. 

Parabole, s. f., all^gorie. — Antzesandea, 
bekalitzay parabola. 



PAR 



— 246 



PAR 



Parade, s. f. , 6talage. -^Eciemta, edakuniza. 
II Ostentation : Balentria, MpafUt2a. || 

Action At parer : Parakuniza. 
Paradigiib, 8. m.y terme do gram., qui si- 

gnifie exemple, modile. — Eixemplua y 

mddela. 
Pabadis, 8. m.y jardin d^licieux, s^jour des 

bienheureuz, paradis terrestre. — Para^ 

biiAa. 
Paradoxal, ale, adj., qui tient du para- 

doxe, qui aime le paradoxe. — Eghianz- 

karray eghianzkabearra, 
Paradoxe, s. m., proposition contraire k 

Topinion commune. — Egkianzkabea. 
Parafe ou Paraphe, s. m., marque qui est 

d'un ou de plusieurs traits de plume, qu'on 

met ordinairement aprte son nom quand 

on signe un acte. — Parrafla, seniketa. 
Parafer ou Parapher, v. a., mettre son 

paraphe. — Parraflalzea. 
Parage, s. m., espace de mer. — Tokiaj 

parajia. 
Paragraphe, s. m., petite section d'un dis- 

cours. — Berecizkira. 
ParaItre, y. u., 6tre expose k la vue, se 

faire voir. -- Aghertzea ^ aghertzia. \\ 

Ressembler : Iduritzea. 
Parall£le, adj. et s. f., ligne ^galement 

distante d'une autre dans tons les points. 

— BidMtigdala. || Comparaison : Bekal- 

dea, anzundea^ anzoera, bardinkuntza. 
Parall^lement, adv., en parall&le. ^ £t- 

dasiigdalaki. 
Paralogisme, s. m. , faux raisonnement. — 

Ciliboka. 
Paralyser, y. a., rendre paralytique; fig., 

rendre inutile. -* Paralemtzia, fame- 

siatzea. 
Paralysie, s. f. , privation d'un mouvement 

volontaire. — Paralesia, famesia. 
Paralytique, adj. et s., atteint de paralysie. 

~ Part^lesiatikay farnesioa. 
Parant, ante, adj., qui pare, qui ome. — 

Aphaingarria y apaingarriay edergarriay 

peramena. 
Parapet, s. m.,murd'appui.-i4«(m<tki.||El^- 

vation de terre : Lesonay pezom, pez&ina. 
Paraphe, s. m. — Voyez Parafe. 
Parapluie, s. m., petit pavilion portatif pour 

garantir de la pluie. — Parasola, guarde- 

solaj gambatUa. 
Parasite, s. m., qui fait metier d'aller man- 
ger k la table d'autrui. — Bertzeren gaUn 

bid denaf bertzen bizkar bid dena. 



Parasol, s. m, petit pavilion pour se garan- 
tir du soleil. — Parabola. 

Paravent, 8. m.,meuble peur se garantir du 
vent. — Biombda, salesia. 

Parc, s. m. , cloture pour les bestiaux, en- 
clos. — Korrela, JtorroKa, horralia. |j 
Bois cidturi : Esibasda. \\ Ou Ton place 
TartiUerie : Gordategkia. 

Parcage,s. m.,s^jour desmoatonsparques. 
— KorrelakufUza. 

Parcelle, s. f., petite partie. — hukat- 
ck4a^ puchkatcktla. || Petite partie de par- 
celle , diminutif infiniment petit : P»f- 
ruchkOy fitxa, papurra. 

Parcb que, conj., k cause que. — C^ai, 
csren gatie, ortako. 

Parchemin, s. m., peau de mouton pr^par^. 
— Perganida, germamiay bUloruskia. 

Parchemineris, s» f., lieu ou Ton prepare le 
parchemin, Tart de le preparer et le ne- 
goce qui 8*en fait. — PerganiUgkia, per- 
manUleghiay bilorruskiiegkia. 

Parcheminier, s. m., ouvrier qui prepare le 
parchemin. — Perganio'gkilea, /lennmai* 
ghUea, bUaruskighilea. || Qui vend le par- 
chemin : Perganio aall^aitea, permmi 
saltzaikay biloruski marckania. 

Parcimonie, s. f., ^pargne outrec. — ZfiAur- 
keria, zuhurtasunay dzkoitzkeria. 

Parcimonieux, euse, adj., ^conome^rex- 
cto. — Zt^urra, dkoUza^ abarizuM , 
dzkoitza.' 

Parcourir, v. a., courir 9& et la. — Iago»* 
tea, kurritziay ibiUzea. 

Par-deyant, prip., terme de formule, en 

presence de — Haintzinia»y MfU- 

zinean. 

Pardon, s. m., remission d*une offense, in- 
dulgence de I'Eglise. — Barkamendm, 
karkadda, ddadlla, burkamena. 

Pardornable, adj., qui mMte le pardon.— 
Barkagarria, barkakizwna, ddadigarmj 
burkagarria. 

Pardonner, v. a., accorder le pardoa. — 
BarkaizeOy ddadltzeay burkatzea. 

Par£, £e, part. , embeUi, om^, iicori^ - 
Ederlua. || Appr^ti : PreHaiua. 

Pareil^ le, adj. et s. m., semblable.— B^- 
dtna, igualay ghisa berekAa. 

Pareillement , adv. , semblablement. — 
GkiM bereafiy alaber. 

Parent, ente, s., uni par le sang. — AM- 
dea, askazia. || pi., le pire et la ni^re : 
Burasdac. 



PAR 



W7 — 



PAR 



Parentis, s. f., quality de parent. -- Ahai^ 
deiasuna, askazitoiuna^ ahaidegda. 

Parenth^se, s. t.j paroles formant an sens 
distinct et s^parri de celui de la p^iode 
ou elles sont ins^r^es, les marques dont 
on se sert dans I'^criture ou i*imprimerie 
pour enferroer les paroles d'une paren- 
tbfese. Ges marques sont ( ). — PdranteM, 
b^echia, tartekda. 

Parer, v. a. et p., d^corer. — Edertzea, 
edergalaizea, edergailatzea. || Omer : 
Edertzeaj edergt^latzea, eigertkeay ber- 
reghmizea. \\ Embellir : Edertzea, galan- 
tutzea^eigerizea. || Apprftter: Pfdslafzea. 
II Eviter, garantir : Paratzea. 

Paresse, s. f.j fainiantise. — Alfertasunay 
alpertiuuna, naghiKmma. 

Paresser, t. n., faire le paresseux. •— Al- 
ferizea, alperizeaj naghitzea. 

Paressedsement, adv., d'une mani^re pares- 
seuse. — Alferkiy alperkiy naghikiy nO'^ 
ghir6y alferiCy alperrky haga^ro. 

Paresseux, euse, adj. et s., nonchalant, qui 
n'aime pas le travadl — Alferra, alperray 
naghia, bdgaya^ alfer, ^abea, pdtza, 

Parpaire, V. a., achever quelque chose de 
sorte qu'il n*y ait rien qui y manque. — 
GoAza bat osoki finitzea. 

Parfaft, aite, adj., & qui il ne manque rien 
dans son genre. — Perfeta^ ontzatiki, 
onztiMa, kdmplitda, obetatu^a. 

Parfaitement, adv., d'une mani^re parfaite. 
— Perfetki, ontzaki^ onztakiy k&mpliki, 
obeUmdurd. 

Parfois , adv. , quelquefois. — Batzutan, 
cembHt-aldiZy notzian-'bekm, 

Parfcm, s. m., la matiire qui parfume. — 
Lurrinkaya, lurrunkayay usain ona. || 
Senteur agr£d)le : Usaln onaj lurrina^ 
lurrtma. 

Parfitm^, i^E, part., qui a de la senteur, k 
qui Ton a mis de la senteur. — iMrrin- 
dma. 

Parfdmer, v. a. et p. , r^andre une bonne 
odeur. — Vsalndatzea, urrindatzeaj 
usamtzia, lurrintzea. 

Parfumerie, s. f., fabrication et comm^ce 
de parfums, cesm^tiques, pommades, eaux 
parfum^es, etc. — Lurrinteghia. 

Parpumeur, euse, s. ro., qui fait des par* 
fums. -^ Lurrinkay , lurruniay fabric 
karUa. J Qui vend des parfums : Lurrinda- 
ria, htrrintzalkaj lurindaria^ lurrinkay j 
lurrwnkay udtzaSka, 



Pari, s. m. , gagaure. — ApicAotna, ichpi^ 

ckofftd, partda. || Somme gag^e : Yokda, 

yokHa. 
Parier, v. a. et n., faire un pari. — Yokai- 

zea, iipichointzm, iehpichointzea, pa- 

riaizea^ ichpichotnatzea. 
Parieur, euse, s., qui pane. — Ispidumt- 

zaitea, ichpichonlzaileaj yokatzalikaj pa- 

rUazailea. 
Parisien, nb, 8., de Paris. — Paristarra. 
Parity, s. f., conformity. — BardinUuunaj 

iguaUasuna, erakida. 
Parjure, s. m., faux serment et adj^, qui le 

fait. — Ghezurrezko dneghilea, ghezur- 

rezko yuramentu'ghilea. 
Parjurer, v. a., faire un parjure. — FM^*- 

ukkatzia. 
Parlant, AivTE, adj., qui parle. — Mint- 

zatziOHy elestan, elhestan. 
Parler, v. n. et a., articuler des mots, dis- 

courir, s*expliquer, plaider. — Mintzat- 

zia^ mintzalzeaj elhestatzea, min^zoizea^ 

solastatzea, hitzghiieaj verVghiUaj Ma- 

sitzea, Mastea, erastea. 
Parleur, euse, s., qui parle beaucoup. — 

Erastea^ 9olastaria, tlestatzaihy elheka- 

ria. 
PARLom, s. m., lieu destine dans une mai- 

son religieuse pour parler aux personnes 

du dehors. — Solasteghia. 
Parmi, pr^p., entre, dans le nombre. — Ar- 

tean, ertekan. || Parmi nous : Oiire ar- 

tean, gure artian^ gure artekan. || Parmi 

eux : Eyen -artean, e%hen artean, eihen 

artekan. 
Paroi, s. f., surface interne. — Pareta. 
Paroisse , s. f. , territoire d'une cure, 1'^- 

glise paroissiale, le eorps des paroissiens. 

— Premiletza. 

Paroissial, ale, adj., de la paroisse.— Pre- 
mileizkHia. 

Paroissien, EivNE, 8., habitant d*unepa* 
Tciase.—PremiMztarra. H s. m., livrede 
priires : Elizako liburiki. 

Parole, s. f., le parler, mot prononc^, fa- 
cult^ de parler, voix soutenue, promesse, 
propmition , entretien. — Hitzay minf- 
z6a, verba, sofosa, jolasa. 

Parotide, s. f.^ glande situ^e au-4es- 
sous des oreilles , la tumeur qui oc- 
cupe ces glandes. — Gurintchda , gu^ 
rintcMa. 

Parquer, v. a. et n., mettne dans un parc« 

— Korrakatzea, korrokatziUt 



PAR 



— 248 — 



PAR 



Parquet, s. m., assemblage de pieces de 

bois qui font an compartiment sur le plan- 

cher. — Taulazko zdla. \\ Salle des ofii- 

ciers du ministire public : Yiisticiako sdla. 

n Ces officiers eux-mftmes : YMicia. 

Parrain, s. m. , qui tient sur les fonts bap- 
tismaux. — AUAtchiy aUabitchia, gozaita^ 
eguzatta. 

Parricide, adj. at s., qui tue son p6re. — 
Aitaren hiltzatka. || Qui tue sa m^re : 
Amaren hiltza^lea. || s. m., crime du par-, 
ricide lAUaren hiltzatlea, heriotzaika. || 
Pour une mire Ton dit : Amaren hiltzai- 
lea, heriotzaika. . 

Parsemer, t. a., ripandre, jeter ^k et 1^. — 
Barreiyatzea. 

Part, s. f., portion. — Ziitia, phartea. |I 
Intirdt : Intresa. || Lieu, endroit : Tdkia. 
II A part : Berech. || Part (k part soi) : 
BMbaitan, || Part (desa) : Barren phar- 
tez. II Part (de la part de qui ? ) : Noren 
phariez, noren ganic ? || Part (de ma) : 
Ene phartez, nir6 phartez. || Part (de 
leur) : Eyen phartez. \\ Part (d'une) : 
Pharte batetiCy aide batetiCy aUe batetaric. 
II Part (de part en part) : Alder en aide. || 
Part (prendre en bonne) : Ontxa hartzea. 
II Part (prendre en mauvaise) : Gaizki 
hartzea. 

Partage, 8. m., division d'une chose entre 
plusieurs personnes. — Berechkuntza^ 
zdtikaj ezleghitamnay phartaillUa, phar- 
tayiia. || Portion : Phartea, zdtia. 

Partager, v. a., faire le partage, avoir part, 
prendre part k. — Partayatzea, phartal^ 
lutzea, ezkghitzea. || Mettre, diviser en 
morceaux : Puskatzea, puchkalzea, zd- 
titzea, zdtikatzea. [j Choisir : Berech^ 
tea. 

Partange, s. ro., depart d'une flotte, etc.— 
Yoa^ra^ joalra, jdatea, hilkida. 

Part ANT, adv., par consequent. — Hortaz-- 
gheroz , hartarakotzat, beraz-gheroztic, 
hartakotzat. 

Parterre, s. m., jardin k fleurs.-— Sar/tmi^ 
Urealhorra. 

Parti, s. m., reunion de personnes centre 
d'autres. •— Phartida, partida. || Resolu- 
tion : Atrebiantza, atrebitasuna. \\ Parti, 
faction : Aldedaridea. || Parti, favour : 
Partekiiia. 

Partial, ale, adj., qui favorise au prejudice 
de. — Aldekaria, aldekorra^ aldedaria^ 
phartedrra* 



Partialement, adv., avecpartialit^.-AMei^ 
kiy phartekoki, aldekorriki, aldebandaka. 

Partiality, s. f., prevention. — AUekota- 
sunay aldekorrikuntza. 

Participant, ante, adj., qui participe. — 
Partaleay parlalieraypartariayUzkuduna^ 
ucidunay beredduna. 

Participation, s. f., action de participer.— 
PartakkuntzOypartardea, uzkudea, par- 
takida. 

Participe, s. m., qui a part. — Parieduno. 

Participer, v. n., tenir de la nature, avoir 
part, prendre part k. — PartartzeOj tiz- 
kuntzeay berecidtintzea. 

Particulariser, v. a., marquer les particu- 
larites. — Partikulartzia. 

Particularity, s. f. , circonstance partieo- 
liire. — Pariikulartasuna. 

Particule, s. f., petite psfTtie. — Partet- 
chikiy phartetchCay piskay pichka, puiska. 

Particulier, adj., Toppose de general. — 
Partikularray bereghUezkda. fl s.m., per- 
sonne privie : Partikularra. || En parlicn- 
lier : Bereghitezkda , beredki. || adv., a 
part, s^par^ment : Berech, berechki. 

Particuli£:rement, adv., sp^cialement. — 
Partikularzkiy beredkiy beregc^nki. 

Partie, s. f., portion d'un tout. — Phartea. 
II Divertissement : Partidd, phartidd. g 
Jeu : Partidd. [| Plaideur : KdnirakAa. ;{ 
pi. , contractants : Partiddc. || Partie (au 
jeu) le jeu gagn^ : Partiddy yokda, jo- 
kday irabada, jokoaidia. || Partie (au jeu) 
les uns centre les autres : Partiddy yo- 
kodldekoay jokodldekika. || Partie, avantage 
que Ton donne au jeu : Yokateldea, joko- 
teldea. || Partie, district, territoire : Er- 
barrutia. 

Partir, v. a., partager. — Partiizea, pkar- 
tallutzeay eskghitzea.^^Y. n., se mettre en 
chemin : Yoaitea, abiatzeay bideari lotzea. 
II Sortir avec impetuosity : Ydlkilzea. || 
Tirer son engine : Ethortzeay atheratzea. 
II Conclure : Finitzea, bukalzea. || s. m., 
depart : Abiantza. || Partie ^1 ou elleest): 
Y6an ddy jdan dd. \\ Partir (il va) : Abiai- 
zea dCay badda. 

Partisan, s. m., attache ^un parti, dief de 
parti. — Aldekda, aldekHa. 

Partner, s. m., associe au jen.—Asosianta, 

Partout, adv., en tout lieu. — Non naki, 
horotan. 

Parure, s. f., ce qui pare. — EdergmlAa, 
aphatndura, berreghintza. 



PAS 



— 249 - 



PAS 



Parvenir, ▼• n., arriyer 4 ses fins.— £(Aor/- 

xia. 
Parvenu, ue, s., qui a fail fortune.— E/Aor- 
ria, aberatxttta. \\ Arrive k un grade, etc.: 
Ethorria, 
Parvis, s. m., place devanl une ^gHse. — 

SdtdOy aiaria, eskaratza, b^bartiki. 
Pas, s. m., niouvement pour marcher. — 
Urratxa. || Vestige du pied : Herrestda, 
harrastHa, herecha, \\ Espace entre les 
deux pieds quand on marche : PaHsita. \\ 
Mesure : N^gurria, neUrria, izaria. || 
Mouvement de danse : PaUsM. \\ Passage 
entre deux valines : Iragattza, || pi., de- 
marche : Erartay yoaUa. \\ s. m., seuil : 
Atelasa. || Pas (point) : Bihirk, || Pas (du 
lout) : Bat&e. || Pas (non) : Ez. || Pas 
(faux) : B^hatztupay urratx faltxda. 
Pascal, ale, adj. sans pi., de Piques. — 

Bazkokday pazkokda. 
Passable, adj., admissible. —Pasablia,pch 

sagarria. 
Passablement, adv., d'une roani^re passa- 
ble. — Onghitcho^ pasablekL 
Passade, s. f., action de passer. — Pasan- 

tian. 
Passage, s. m., action de passer, lieu oiji 
Ton passe. — Pasayiia, pasaieghiay pasa- 
lek^a. II Passage ^troit entre deux valines , 
droit de passer : Iragattza, \\ Passage, 
phrase, fragment d'un ^cri| : Pasariea. 
Passager, tnE, adj. et s. m. , qui ne fait 
que passer, qui s'embarque pour passer. — 
Bideaniay pasayatzailea , pasajerUta, || Qui 
passe, qui ne dure pas : Iragankorra , 
iraunghikarra. 
PAssAGfiREMEiVT, adv., en passant.— Pasan- 

lian, empasantian. 
Passant, ante, adj., fr^quent^. — tbillia, 
pamntia, pasayakha, pasakdria. || s. m., 
celui qui passe par un chemin : Empasan- 
tektMy bideania, pasakaria, iragariOy ira- 
gankorra. 
Passavant, s. m., ordre de laisser passer. 

— Pdsabana. , 

Passe, s. f., action de passer. — Pdsa, pd- 

sea. 
Pass£, £e, adj., qui n*a pas conserve son 
4tat primitif. ^^ YikMa, jUana, iragana, 
pasatHu. II Pass^ (le temps) : Hatntzineko 
deinbora. || Passi (le temps qui est): Bern- 
bora iragatM. 
Passe-droit, s. m., grftce accordie au pre- 
judice d*un autre. — Inyusiicia. 



Passement, s. m. , tissu plat de fil d'or, 6m 

soie, de laine, etc. — Khordotn-pldta. 
Passementer, v. a., chamarrer de passe- 

menls. — Khordom-plataz garnitzea. 
Passementerie, s. f., art , marchandises y 

relatives. — Khordoin^pldten hornidura, 
Passementier, fiRE, s., qui vend des passe- 

menls. — KhordtAn-pldt saltzatlea, jj Qui 

fait des passements : Khordoin-pldt eg ilea. 
Passe-partout, s. m., clef commune. — 

Ghillzadoblia, gako-doblia, 
Passe-poil, s. m., bord d'or, de soie, etc., 

que Ton met sur les coutures d'un habit. 

— Betulea, bepilda, 

Passe-port, s. m., permission de voyager. 

— Pasaportaj pasaportiay pasaportea, K- 
branza, joleitay biald. 

Passer, v. n. et a., aller d'un lieu k un au- 
tre, s*teouler, aller vers sa fin. — Pasat- 
zea, pasatzia , iragaUea. || Cesser, faire 
transition, suHire, Hre admis : PasatzeOj 
pasatzia. | Mourir : Pasatzea^ hiUzea. || 
Tamiser : Pasatzea. \\ Omettre : Pasatzea, 
ahantztea. \\ Pardonner : Pasatzea, bar* 
khatzea, || v. p., perdre son eclat : Pa- 
salzea ^ ichtea. || S'abstenir : Pasatzea, 
beghiratzea. \\ Avoir lieu : Pasatzea. 

Passereau, s. m., moiueau. — EtchechariOy 
paret'chdria, elizachoria. 

Passe-temps, s. m., divertissement. — Jos- 
taefa, yostaSta^ joslaketa, egurasdy atse- 
ghindea. 

Passibilit^, s. f., quality passible relative- 

ment k la souffrance. — Padecigarria, 

pairagarria, osarkagarria, erampegarria. 

II A la condamnation : Eripe baten mere' 

cimendtla. 

Passible, adj., capable de souffrir. — Pade- 
cikorraj patrakorra, osarkorra, erampe- 
korra. \\ Qui encourt une peine : Eripe 
bat merecitzea. 

Passion, s. f. , souffrance de J.-C, sermon 
sur ce sujet. — Pasimeaj pairamenay 
osartea, erampea. || Mouvement de I'&me : 
Pasionea, pairakuntza, lehia, bihotzukia^ 
bihotzalea, ^rmaMa. >|| Amour, affection 
violente : Yayera, kdria, ayertay pasionea. 

Passionn^ment, adv., avec passion.— Parfo- 
nekiy bihotzuki, patrakiy grinalki. \\ Avec 
amour :. Yayarki, kdrikiy ayerki. 

Passionner, v. a. et pr., int^resserfortement. 
— Pasionatzea, bihotzukiizeay bihotzalet^ 
zea, grinatzea. i| fixprimer sa passion : 
Yayerlzea, kdritzed^ agerla. 



PAT 



— 250 — 



PAT 



Passivement, adv., d'une mani^re passive. 

— Ekitarlerd. 

Passoire, s. f., ustensile de cuisine pour 
passer. — PosiUtra, irazkaya^ pasdard. 

Pastel, s. m., sorle de plante. — Urdin:- 
belharra. 

Pasteur, s. m. , berger. — Artzmna, ar- 
'saiydy arzatna. 

Pastille, s. f., composition de sucre, etc. 

— Pastilla. 

Pastoral, ale, adj., des pasteurs. — Art- 

zamekua^ arzaiyektla, arzamektla^ pas- 

torala. 
Pastoureau, elle, s. , petils bergers. — 

ArtzalntchAa, arzaitchiia. 
Pat ATE, s. f., esp^ce de pomine de terre.— 

Patata, lursagarra. 
Pate, s. f., farine p6lrie , etc. — Orhea, 

pdsta. 
Pat^, s. m., pi6ce de patisserie, tache d*en- 

cre. — Pastiza. 
Patelin, ine, adj., souple et artificieux. — 

Tramposda, trampafjhillea^ atzipakaria, 
Patelinage, s. m., mani^re de patelin. — 

Atzipekeritasuna. 
Pateliner, v. n., agir en patelin. — Enga- 

natzea, atzipetzea, batralzea^ cilibokal- 

zea. 
Patelineur, euse, adj. et s., patelin.— £n- 

ganatia, enganatzatlea, ga'intaisM, alzi- 

patia, atzipatzmlea, bairatsHUi, ciliboka- 

tia. 
Patene, s. f., vase sacr^ en forme de petite 

assiette. — Pdtena. 
pATENTE, s. f., esp^ce de brevet que toute 

personne qui veut faire un commerce ou 

exercer une industrie quelconque est te- 

nue d'acheler du Gouvernemenl. — Pei- 

tanta . 
Pater, s. ra., priere chr^tienne. — Pdterra. 
Paternel, le, adj., de p6re. — Attatsita, 

aUarena^ attar ra. 
Pateunellement , adv., en pfere. — Aila" 

rm araberan. 
Patersite, s. f., ilat, quality de p^re. — 

AUatasuna, aUagokia. 
Pateux, euse, adj., en p&te, empAte. — 

Pdstatsua, pdstatxttOy orhetxiia. 
Path^tique, adj. et s. m., qui ^meut les 

passions. — Bihotzukilea, goghintaria. 
Path^tiquement, adv., d'une manicre pa- 

th^tique. — Bihotzukikki, goghintariki. 
Pathologie, s. f. ,. traits des maladies. — 

Erjakindeay minakindeaj minjakindea. 



Pathologique, adj., qui appartient k la pa- 

thologie .—£r/o*i>kfarr(i , minakindarra, 

minjakindarra. 
Patiemment, adv., avec patience. — Paira- 

koki, pasienlki. 
Patience, s. f., verlu qui fait supporter avec 

resignation le mal. — Palrakuntzea, pat- 

rabidm, pairua. \\ s. f., plante m^dicinaie : 

Aragorria, lapaltza. 
Patient, ente, adj., douede patience; fig., 

qui souifre. — Patrakorra. || Condamne : 
, Eripetua. 
Patienter, v. n., avoir patience. — Patrat- 

zea J pasientatzeay egokitzea. 
Patiner, v. a., manier indiscr^tement. — 

Azkatzea, eskukalzea, eskuztaizea^ n- 

knaz erabillzeay unkitzea. 
Patir, v. n., souffrir. — Patratzea, pade- 

citzea, osarlzea^ erampelzea. 
Patis, s. m., pAturage.— Bazkalektia, ak- 

pidea. 
Patisser, v. n., faire de la patisserie. — 

PdstizerfeghUia,pdzlizeri'eghitea. 
Patisserie, s. f., p&te assaisonn^ et coile 

au four. — Pdstizeria, pdztizeria. 
Patissier, fiRE, s., qui fait et vend de la 

patisserie. — Pdstizera, pdztizera. 
Patissoire, s. f., table avec des rebords sar 

laquelle on p4tisse. — PdsHz'eghitfko 

mahaina. 
Patois, s. m., langue rustique. — Lmgwiiya, 
Patraque, s. f., machine us^e, sans valeur, 

personne d'une mauvaise toumure et ma- 

ladroite. — Pdlraka, 
Patre, s. m., gardien de b^tail. — Artzatna, 

artzaiyay arzaHna, abere zatna. 
Patriarcal, ale, adj., de patriarche. — 

Aitaletidarra. 
Patriarche, s. m., saint personnage. — 

Ailelena, aitaurrena, atiansilia, |i Dignite 

ecclesiastique : AUalenaren goyendea. 
Patrie, s. f., pays ou Ton est n^. — Berer- 

ria, sorherria, erria, sorterriay jayeter- 

ria, sorkktla. 
Patrimoine, s. f. , heritage de ses pires. — 

Gurasonkaria, ethorkia. 
Patrimonial, ale, adj., de patrimoine. — 

Gurasonkarray ethorkikarra. 
Patriots, adj. et s., qui aime sa patrie. — 

Erritarra, sorieritarra y jayeterriiarra, 

sortlekutarra. 
Patriotique, adj., qui appartient au patriote, 

de la patrie. — Erritarkoa^ s&rlerrikua, 

sortlekukxXa, jayeterrikda. 



PAU 



— 251 — 



PAY 



Patriotiquement, adv., en patriote. — Er- 
ritarki, sorterriki, sortlekuki, jayeter- 
riki. 
Patriotisme, s. m., caract^re palriotique. — 
Erritarlasuna, sorterritasunay strrUeku- 
tasuna, jayeterritasuna. 
Patron, ne, s., protecteur, saint dont on 
porte le nom. — Patrotiay patrona, iceti" 
kidea. || s. m., maltre de la inaison. — 
Etcheko yaiina, nausia, patrotna, || Chef 
d'une barque : Patrona. || Module : Pa- 
trona, moldekaya, erakia. 
Patronal, ale, s., du patron (Kle^. — Eliza 

besta^ erriko besta. 
Patrouille, s. f., escouade marchant de 
nuit. — Putrmla^gaubilla.gjubiUandea. 
Patrouiller, v. n., faire patrouille. — Pa- 

iruillatzea^ gaubillatzea, 

Patte, s. f., pied des animaux a quatre pat- 

tes quiont desdoigts, et m^me de tousles 

oiseaux, exceple ceux de proie, se dit aussi 

des ecrevisses, araignees, etc. — Pd/a, 

aztaparra. 

Paturage, s. m., lieu pour paitre^ pMurage 

commun qui appartient k plusieurs. — - Baz- 

kakkiia, alapidea, Idrrea^ phazkct lekiki. 

Patdre, s. f . , nourriture. — Azkurriay 

bdzka, 
Paturer, v. n., prendre la pMure. — Bdz- 

katzea, alatzea. 
Patureur, s. m., qui mene pailre. — Bdz- 

katzatleay alatzatlea. 
Paturon, s. m., le pied du cheval, mulet, 

ftne, etc. — Laugarrendzala. 
Paume, s. f., le dedans de la main.— E.sAm- 
barnea, eskubarnia, eskibarrena, \\ Jeu 
de balle, la balle dont on se sert pour ce 
jeu : Piloia. \\ Lieu ou Ton j(»ue : Pi- 
lota-plaza. 
Paupi^re, s. f., peau qui couvre Tceil, cils. 
— Bekhoskday betazahy bekhainay bekho- 
s6a. 
Pause, s. f., cessation momentanee d'une 

acQon, intervalle. — Pausada, 
Pauser, v. n., appuyer sur une syllabe en 

chantant. — Pausatzea. 
Pauvre, adj. el s., indigent, mendiant. — 
Pdbria, pdbrea, praiibia, erremesa, erro- 
mesa, eskalea. 
Pauvrement, adv., dans la pauvrete. — Pd- 

preki, praUbeki^ erraneski, erromeski, 
Pauvresse, s. f., mendiante. — Pdbria, pd- 
brea, pranbia, rrremesa, erromesa, pska- 
lea. 



Pauvret, te, s., terme de compassion. — 

Gatchila. 
Pauvret^, s. f., indigence. — Pdbretasuna, 

praiibelasuna, erremestasunay erromesla- 

8una, 
Pavage, s. m., ouvrage du paveur. — Gdlt- 

zaraknntzay gdllzadakuntza, gdlzara- 

kuntzay galzadakuntza. 
Pavane, s. ra., danse. — Parana, 
Pavaner (se), v. p., marcher iierement. — 

— Pavanafzea. 
Pave, s. m., pierre pour paver, lieu pav^. — 

GdUzara, gdltzadaj gdlzara, gdlzada. 
Pavemem, s. m., action de paver. — Gdlh 

zadeaj echompeay gdlzaradea. 
Paver, v, a. et n., couvrirdepierresunerue, 

un cliemin, une cour, eic.^ Gdllzaratzea, 

gdltzadatzeay gdlzatzea, gdlzadzea. 
Paveur, s. m. , qui pave. — GdUzadatzai^ 

lea, gdltzaratzailea. 
Pavillon, s. m., b^timent carre joint k une 

maison. — Pabilluna. || Etendard de 

marine ; Bandera. 
Pavoiser, v. a., gamir de pavilions. — Ban- 

deratziay banderatzea. 
Pavot, s. m., planle soporifique. — Lobel- 

harra y Idbedarra, Iderazlea, emalopa^ 

punpuna. 
Payable, adj., qui doit 6tre pay6. — Paga- 

g atria, 
Payant, ante, adj. ets., qui paie. — Pa^.at- 

zailea. \\ En payant : Pagaizian^ diruian. 
Pa YE, s. f., soldo des gens de guerre. — 

Pdga, soldata. 
Pavement, s. m., action de payer. — Paga- 

mendna. 
Pa YEN, NE, s. et adj. — Voyez Paien. 
Payer, v. a., n. et p., acquilter une dette, 

recompenser, 6lre puni. — Pagafzea, 

pagatzia. 
Payeur, euse, s., qui paie. — Pagalza'iled, 

pagatzatlia. 
Pays, s. m., region, patrie. — Erria, ||Con- 

tr^e : Aldiria. Ij Province : Probentzia. 
Pays, ayse, adj., compalriote, fam. — Erri- 

tarra. 
Paysage, s. m., 6tendue d'un pays vue d'un 

seul aspect. — Bista, bichta. P, Tableau 

representant un paysage : Bista, bichta. 
Paysagiste, s. m., peintre qui fait des pay- 
sages. — Bisfeghilea, bichVeghilea. 
Paysan, ne, s., gens de la campagne. — 

Peysanta, laboraria, nekazalea, nekat- 

zailea. 



PEI 



— 352 



PfiL 



P^AGE, s. ID., passage. — Oitisaria. || Droit 

qui se paie pour passer un pont. — Zubi" 

mria. 
P^AGER, s. m., fermier du p^age ; adj. (pont), 

ou Ton paie. — Otnsarizaga. 
Peau, s. f., enveloppe d'animal. — LarrHa. 
II De fruit, etc., croilkte de pain, d'arbre, 

etc. — Achala, dzala. 
Peaussier, s. m., artisan qui prc^pare les 

peaux. — Larru-aphaintzaUeay larru- 

antolatzailea. 
PfiCADiLLE, s. f. Ce mot ne se dit guere qu'en 

plaisantant pour signifier un p6che Idger. 

— Deusezbat, yeiisezbal, chirchilkeria. 
Ptcuty s. m., transgression de la loi divine. 

— Bekhdtua. 

PfiCHE, s. f., fruit. — Mucliika. peskUy tnirh 

chika. II Prendre du poisson : Anantza. 
P^CHER, V. n., Iransgresser la loi divine, 

faillir. — Bekhdlu'ghitea. 
P£cHER, s. m., arbre. — Mir t chika hdndod^ 

muchika hdndod, peska lidmlod. [\ v. a., 

prendre du poisson : Arranizatzea, ar- 

rain atchematia. 
PfiCHEUR, CHERESSE, s., sujet au peclie. — 

Bekhdtar^a, bekhdtoria. || s. m., qui pe- 

che : Arrantzalea, arrantzalia, arran- 

zailera^ arranzaria. 
Pectoral, ale, adj., qui est favorable k la 

poitrine. — Bulkardagokia, \\ s. m., or- 

neinent de i'habit du grand -pr^lre, d*un 

^v^que : Bulhargurutzea. 
PtcuLfi, s. f., argent. — Dtrrta, diyua, diai- 

yUa. 
Pecuniaire, adj., qui consiste en argent. — 

Diruzkda, diruzkda. 
Pecunieux, euse, adj., qui a de I'argent. — 

Diruttla,. (lirutia, dintztatHa, diruz be- 

thea, zuzkittia. 
Pedestrement, adv., k pied. — Hoinez. 
P^DONCULE, s. m., queue de fleur ou de fruit. 

— Chirtona, churtotndj churloyd, ghir- 

Unnd. 
Pedoncule, *e, adj., porte en pedoncule. — 

ChirtofidM, chnrtotndua , churioydt\a , 

ghiricnndHa, 
Peigne, s. m., instrument a dents pour d^- 

m^ler les cheveux. — Orrazea, orrazia, 
Peigner, v. a., d^mfiler avec un peigne. — 

Orraztalzea, orraztatzia, 
Peignier, s. m., marcliand de peignes. ~ 

Orraze saltzaileay orraze marchanla. 
Peindre, v. a. et p., reprdsentcr paries 

traits, les couleurs, par le discours, cou- 



vrir de couleur. — Pintraizia, pintr^d- 
zea, II Ecrire, former des letb^es : Ichld- 
ribatzeaj iskiribatzea, izkribatzea. 

Peine, s. f., douleur. — P^na^ dolareOj 
phena. || Souffrance : Oinacea,8ofrikari4a. 
II Affliction : Lastima, atxekabetasuna. | 
Punition : GastigtUiy gaztigda. y Fatigue : 
Nekhea, n^ked^ unadura. || Difficulle : 
DifikuUalea, n^ked, errazkea. J Repu- 
gnance^ dire oufaire : Herabetasunay na- 
kaizdnra, || Inquietude : Kechadura. p 
Chagrin : Errea, stutka. || adv., a peine : 
Doidoya. || Presque pas : Kdsic baUre. g 
Avec peine : Penaturic, nekatuz. || Diffi- 
culte (avec) : Nekhaturic. \\ Ch^timent : 
Gastigila, gaztigday mimria^ gatlzondo- 
rea, \\ Sollicitude , soin : Grim , ansitfa, 
ajohy ardnra, || Peine xle domroage, de 
perte : DamikLy khaltepena. || Peine d'af- 
front, de sensation : P4na, phena^ errea, 
sutsda,gorphutzphia. || Peine d'^motion: 
Pairakaria. || Peine du talion : Pmar- 
dam, siiifiondorea, besteanbestekopifMi. 

Peine, ee, adj. et part., fich^, qui a de la 
douleur, du chagrin. — PhMua, phena- 
ttM, chatigrind^y tninaritda. || Trop tra- 
vaille : N^kalua, nekhaiila, 

Peiner, v. a., n. et p., chagriner. — Khe- 
chatzeay minaritzea. || Fatiguer, trop tra- 
vailler : N^katzea, nekhalzea^ eneizia, 
unatzia. \\ Rdpugner : Herabeizea, na- 
kaiztea. 

Peintre, s. m., qui exerce la peinture, qui 
fait des portraits. — Pintria. 

Peinture, s. f., action de peindre. — Pin- 
tura. II Couleur : Khokrea, |j En pein- 
ture, adv., en apparence : Piniur(M. 

Pelage, s. m., couleur, poil des b^tes fau- 
ves. — Kholorea. 

Pelard, s. m. (bois) ^corc^ sur pied. — 
Arbor larriila. 

Pele, ^e, adj. etpart., sans poil, sans peau, 
etc. — Larrutila, 

P£:le-m£:le, adv., confusement. — Nahaste- 
kan, ballxan, naha^teka. 

Peler, v. a. et n, , enlever I'ecorce d'un ar- 
bre. — Larrutzea. || Oter, perdre le poil, 
la peau, oter Tecorce d'un fruit : Churit- 
zea, achala khentzea. 

Pelerin, ine, s., qui va en p^lerinage. — 
Pekgrina, beilaria. 

Pelerinage, s. m., voyage fait par devotion. 
— Bcila^ erromeriay pekgrindea. 

Pelican, s. m., oiseau. — Pelikanda. 



PEN 



— 45S - 



PfiN 



Pelisse, s. f. , sarte de robe fourr^e. — 

PMza. 
Pelle, s. f., instrument de far ou de bois, 
lai^e et plat, k long manche. •— Pdla^ 
phdld. II Pelle k feu : SAphdU. 
Pell^e, LERi&E, LETEE, s. f., pleui unepelle. 

— PdhUra, phdldtra. 
Pelletibr, ere, s., qui accommode les 
peaux. — Larrti aphatntzalea. || Qui vend 
les peaux : Larru sallzallea. 
Pellicule, s. f., peau tres-roince.— ffVinl^a. 
achala. || Pellicule defroment : Arlanlxa. 
Pelon , s. m., couverture piquanle dans 
laquelle est renferm^e la ch&taigne. — 
MorkotzOj morkola, lakatzay kharlda. 
Pelote, s. f., boule de fll, etc. — Hailkda, 
aUcida. Q Coussinet a ipingle : KdchiM^ 
pillota. n Pour jouer a la paume : Pilota. 
PELOTtn, V. n., jouer k la paume. — Ptto- 

takatzea^ pilotan aitzia. 
P£LOTON,s. m., petite ^e\oie. ^HaUkotchda, 

alcioich&a. || Petite troupe : Pilotond. 

Pelotonner, v. n., mettre en pelotons (en 

parlant du fil. — Hatlkatzea, ailcekatzea, 

Pelodse, s. f., gazon. — Artalarra, ipuriia. 

Pelu, ue, adj., g'ami de polls. — llhetxila, 

lUetxda, illelxiki, illitxila, bilotxua. 
Peluche, s. f., 6toffe k grands polls. — - Fcl- 

pea, felpa, dlepea, illepea. 
Pelure, s. f., peau dtie d'un fruit, etc. — 

Achala, dzala. 
Penal, ale, adj., quiconceme les peines le- 
gates. — Pheneknay phenatarra, minari- 
tarra, gasligukAa, gaztignMia. 
Penality, s. f., peine encourue. — Pkena, 

mimriay minaritarray gastigilUi. 
Penates, s. m. pi. et adj., dieui domesti- 

tiques. — Etcheynkdac, echajatnkdac. 
Penchant, s. m., qui penche pour le mal, le 
bien, eic—Gogda, yatdura, lehia. \\ Pen- 
chant (son) : B^r^ gogda^ yatdura, lehia, 
MH mughida. || Penchant (pente, ver- 
sant) : Ichuria, mazela, macelay eraria, 
malda. 
Penghement, s. m., action de pencher. — 

Makurkuniza. 
Pencher, v. a., n. et p., incliner. — Au pr. : 
Maknrtzea, okarlzea, beheratzea. jj Au 
fig. : YarkUzeay jayelzeay jaigurlzea. 
Pendable, adj., qui mdrite la potence. — 

Vrkagarria. 
Pendant, ante, adj., qui pend. — Dilidan. 
II pr6p., durant : Arte-hortan, artean, 



Pendants, s. m. pi. , boucles d'oreilles. — 

Pelentac, 
Pendard, s. m., vaurien, fara. — Pendarta. 
Pendeloque , s. f. , pendant d'oreilles. — 

Udaria. 
Pendre, v. a., suspendre. — Dilindatzea. || 
' Etranglef k un gibet : Urkatzea. \\ v. n., 

6tre suspendu : Dilindakan, 
Pendu, adj. et s. m., attach^ kune potence. 

■— Urkahia, 
Penbule, 8. m., balancier d'horloge; s. f., 

horloge a pendule : Oreiia, pandula. 
PfiNE, s. na., lame de serrure. — Sarrail-- 

mihid. 
Penetrability, s. f., quality de ce qui est 

penetrable. — Sargarrilasuna , barna- 

garrilasuna, barrenkaytasuna. 
Penetrable, adj., qu'on pent pen^lrer. — 

Sargarriay barnagarria, barrenkaya. 
Penetrant, ante, adj., qui p6n^tre.— ^ar- 

naria, barrenkaria, sarkorra, mina. || 

Son penetrant, voix : Zdlia, ciurra. 
PEnEtratif, ive, adj., qui p^nfetre aisimenl. 

— Zorrolzay barnagarriay barnakaya. \\ 
Sagace : Sdfnatia. 

penetration, s. f., action de pen^trer. — 
Barnadea, barrendea, barrutea, || Fig. , 
sagacity d'esprit : Sdma. 

PEnEtrer, v. a., n. et p., passer k travers. 

— Sarizea. || Fig., toucher (le coBur) : 
Ukilzea, erdiratzea. \\ Approfondir : Ba- 
matzea. 

PEnible, adj., qui donne de la peine. — iVl?- 
kagarria, akigarria, unngarria. || Qui 
fait de la peine : P^nagarria, lastmagar- 
ria, damugarria, hirgarria. 

PEniblement, adv., avec douleur. — P^na- 
tuz, damuluZy minki, || Avec effort : i\W- 
katuz, akituzy unatuz. 

PEnighe, s. f., petit b&timent de transport. 
— - Kdrgako nntcia. 

PEninsule, s. f., presqu'ile. — Oztngartea. 

Penitence, s. f., repentir. — Damua, t*frt- 
kalmetidHa, garbaya, biholzmindeay bioz- 
mindea, urrikia. |l Punition des piches 
qu'impose le confesseur : PMtentcia, mi- 
naria, gaiizondorea, \\ Mortification, cb4- 
timent du corps : Mortifikacionea. \\ Sacre- 
ment : P^nitenlciay ezkutape, miharikSa. 

PENITENT, ente, adj. et s., qui fait penitence. 

— PMlenlay p&nitenteay minarizlea, 
gattzondorekda. || F* • . nfession : P^t- 

tenta, pMitefUea, ailorgumea. \\ Austere, 

mortilie : Blerazgarria. 



pfip 



254 — 



PER 



Pensant, ante, adj., qui pense. — Pent" 
xatzatlea. || Pensant (en) : Pentxatzian^ 
phentxatzian, 

PENSfi, s. ra., imaging. — PhentxalHa. || 
M^dit^ : Meditatuay gdgarlat^. 

Pensee, s. f., operation de rintelligence, 
action de penser, chose pens^e et expri- 
mee, projel, idee, — Penlxamendaa, 
phentzafnendHa, ustekimy gdgakim, pen- 
soda, gOgoeta, adimenUia, pensamentua. 
II Action de comprendre : Aditza, usleOy 
gdgda^ peiisamentiki , phentxamendiiay 
pentxaniendtAa. || Fleur : Panzia, 

Penser, v. a. et n. , former dans son esprit 
rid^e , I'image d'une chose. — Phentxai- 
zea. II Songer, r^ver : Ametrtea. |j Croire : 
Sinetxtea. || Songer, se rappeler : Gdgo- 
ralzea. || Raisonner : Mengutzea. jj Devi- 
ner, Mre sur le point : Asmatzea. \\ Fig., 
imaginer, s'imaginer : Iduritzea, amelxtea. 

Penseur, EUSE, s. et adj., personne habituee 
a refl^chir. --Pkenlxatzailea, gdgartaria. 
II Qui devine : Asmatzaila. 

Pensif, iye, adj., occupy d'une pens^e. — 
Phentxaketaria^ gdgovtatxmi. || Dcvenu 
pensif : Gdgoetatfla, 

Pension, s. f., somme pour Tentretien. — 
Manlenday errenta, penlsumea, phenlsio- 
nea. || Rente : Errentaypentsioneayphent- 
siatiea. || Pensionnat : Pentsionea, eskoUiy 
phentsianea. 

Pensionnaire, s., qui paie, k qui Ton paie 
pension. — Phenisionera, pensionista. 

Pensionnat, s. m., maison d'education. — 
Pentsionea, phentsionea, eskola. 

Pensionner, v. a., donner une pension. — 
Errentatziay phentsionatzea. 

Pente, 8. f., ce qui va en descendant. — 
Patarra, malda, enialda, ikhea, aldatsa, 
jatspenUy yauskunlza, eraHspena. \\ Ver- 
sant, pente d'une montagne : Mazelay 
malkarray aldatzGy aldapa. 

PENTECdTE, s. f., f6te chr^lienue. — Men-' 
dekoste, 

Penture, 8. f., bande pour soutenir une 
porte. — Unza, hunlza, partadera. 

P^nulti^me, adj. et s., avant- dernier. — 
Hatntzinekda. 

Penurie, s. f., extreme disette. — Beharra, 
eskasia. 

P^piE, s. f., pellicule a la langue des oiseaux. 
— Pipita, kida. 

P6pin, s. m., semence du fruit. — Pipita, 
pepita, mina, alcia. 



I 



P^piNiERE, s. f. , plant de jeunes arbres. — 
Mindeghia, mulnteghia, landaiieghia. 

P£pini£riste, 8. ro., qui ^16ve des pepinie- 
res. — Mindeghizatna, nmnteghizaina, 
landaUeghizaina, 

Percale, s. f., toile de coton. — Perkala. 

Percant, adj., qui perce. — Zorrotza. [ 
Qui penetre : Sarkorra. \\ (Eil perrant : 
Beghi zorrotza. \\ Cri perrant : Oihn zor- 
rotza. II Regard penetrant : Beghi sar- 
korra. \\ Chagrin penetrant : Dolore mina. 

Perce (en), adv., tonneau perce. — Asidy 
chotchiafiy chotcheaUy dutchuloan, 

Perce-bois, s. m., insecle. — Pipia. 

Perc^e, s. f. ou Perc£, m., ouverture. — 
Cilhadura, cilhda. 

Percement, s. ra., action de percer. — Cil- 
hakuntza. 

Perce-pierre, s. m., herbe. — ArrahtM- 
hedarra. 

Percepteur, s. m., qui pergoit un imp6l.— 
Kdbratzallea, eskateratzalleOy presetHrn, 

Perception, s. f., action de percevoir. — 
KObrantzay kdberanza, eskatera. 

Percer, v. a. et n., faire une ouverture, pe- 
netrer au pr. el au fig. — CUhatzea. | 
Fig., s'avancer : Hatntzinalzea. 

Perceptibilite, s. f., qualite de ceqoiest 
perceptible. — Ikusgarritamna. 

Perceptible, adj., qui pent ^Ire aper^^u. — 
Ikusgarria, 

Percevoir, v. a., recevoir, recueiliir des 
revenus. — Kdbratzea, kdberatzea. eska- 
teratzeaypercebitzea. || Recevoir par les 
sens rimpression des objets (entendre : 
Aditzea, attzea, \\ Voir : Ikhustea. 

Percue, s. f., bftton fort long. — Ago, zar- 
day a. 

Perch£, eE| s. m. et part., perchd sur une 
branche ou un lieu ^lev^. — Kdkatua. 

Percher, s. m. etp., se mettre sur uneper- 
che. T- Kdkatzea. 

Perchoir, s. ra., lieu pour percber. — Ko- 
katzeko tdkia. 

Perclus, use, adj., irapotent. — Imbaliern. 
ezindtlay emblail^la. 

Percussion , s. f. , action de frapper. — 
Yokadea, nnkia. 

Perdable, adj., qui pent se perdre. — Gol- 
garria. 

Perdant, s. m., qui perdau jeu. — Gait- 
zaxlea. 

Perdition, s. f., vice. — GnUzej)ma, gdlh. 
galerd. 



p6r 



— 255 — 



PER 



Perore, v. a., n. et p., Hre ffwi de ce qu'on 
poss^dait, avoir du desavantage, ruiner, 
(lebaucher, egarer. — Gallzea , galtzia. 

Perdreau, s. m., jeune perdrix. — Epher 

Perdrix, s. f., galiinac6. — Epherrd. 
Pkre, s. m., qui a engendre, celui quitraite 
les autres comme ses eRfanls. — Aita. |j 
Pere et mfere : Bnriasdac, burasuac. 
Peregrination, s. f., p^lerinage. — Birfa- 

y6ay jorrutea. 
P^r^griner, v. n., voyager. — Bidagotzeay 

jorrutitzea, 
Peremptoire, adj., d^cisif. — Epondea. 
Peremptoirement , adv., d'une maniere pe- 
remptoire. — Eponderd, debedika, era- 
baclea. 
Perfection, s. f., quality parfaite, perfec- 
tion (avec). — Perfetcionea, belhetasuna, 
obetafidea. 
Perfectionnement, s. m., action de perfec- 
lionner. — Obetandura, perfetcionanmi- 
dtla. 
Perfectionner, v. a. el p., rendre, devenir 

parfait. — Obetantzea, perfetcionatzea, 
Perfide, adj. et s. , qui manque k sa foi. — 
Fede gachtokda, fedegabea, deslayala. \\ 
Qui s'applique aux clioses, d-marches per- 
fides : Ibiltze fallxdac, ensayti fallxuac. 
II Regard perlide : Beghi faltxua, beghi 
maltziirra. 
Perfidement, adv. , avec perfidie, — Fede- 
gabeki, fedekabekird, dMaykiy dhlagkird. 
Perfidie, s. f. , d^loyaute. — Fedegabela- 

suna, ddslaytasuna. 
Perforation, s. f. , action de perforer. — 

Cilhadura, chiladura. 
Perforer, v. a., percer, t. d'arts. — Cil- 

hatzea, chilatzea. 
Peril, s. m., risque. — Irriskda, mentura. 
II Danger : Hexutura , ateka, kdrdoka, 
lanyera. 
P^rilleusement, adv., avec pdril. — Irrus- 
kuki, menluralki, kdrdokoki^ lanyeroski, 
irriskuki. 
Perilleux, euse, adj., ou il y a du pdril.— 
Irriikosa, menturakikt, kordolsiia^ lanye- 
rosa. 

P^RiMfeTRE, s. m., termede g^omitrie, con- 
lour, circonfdrence. — IngnrH^. 

Periode, s. f., revolution d'un astre, temps 
fixe. — Arlia, bertaera, \\ Phrase k plu- 
sieurs inembres ; s. m., le plushaut point, 
t«mps vague. — Bertaera. 



P^RiODiQUE, adj., qui a ses p^riodes. — Ber- 

taerakda, 
P^RiODiQUEMENT, adv., d'uuo maui^rc pMo- 

dique. — BertaSrakoki. 
P^RiPHRASE, s. f., circuit de paroles. — 

Ghetzaldea. 
Periphraser, v. n., parler par periphrases. - 

Ghetzaltzea. 
Perir, v. n., prendre fin, faire une fin vio- 

lente, tomber en mine, naufrager. — P^- 

ritzcdy funditzea^ galtzea. 
PigRisPERME, s. m., tegument du grain. — 

— Achala. 

P^RissARLE, adj., sujet k p^rir. — Galkorra, 

pMgarria, 
PERISTYLE, s. m., galerie k colonnes. — Api- 

riko-azpia, 
Perle, s. f., globule qui se trouve dans quel- 

ques coquillages. — Perla, alHstea. 
Perl^, ee, adj., orne de perles. — Perla-- 

tiia, alliHtetHa. 
Permanence, s. f., stability. — Kdntitwkda. 

II Permanence (en) : Kdntinoki. 
Permanent, ente, adj. , stable. — KdfUino- 

kda, bethikda, beriiraunlea. 
Permettre, v. a., donnerla permission de 

dire, de faire, toierer, donner le moyen. 

— Permelitzeay permetitzia, batmenizea, 
bialustea, ciJheghUzea. 

Permis, adj., juste, non defendu.— //autta, 
cilheghi denoj cilheghia, premeliliUi, /t- 
bro. 

Permission, s. f., liberty de faire ou de dire. 

— Hatzugda, baimenena, licenicia, liber- 
tasunay premisionea, libertatia. \\ J'ai la 
permission : Libertatia duty licentcia dut, 
Aai ztki, baxmenay premisionea dut. 

Permutant, s. m., qui permute. — Gam- 

biatzallea, bizgambiatzallea. 
Permutation, s. f., action de permuter. — 

Gambida, bizgambia, biloria. 
Permuter, v. a., ^changer un emploi. — 

Gambiatzea, bizgambiatzeay bHorritzea. 
Pernicieusement, adv. , d'une maniere per^ 

nicieuse. — KdllarkitsAa , kdltekorki , 

khdltekorki. 
Permcieux, euse, adj., nuisible. — Khdlte- 

korra, kdltiarra, gachtHay galgarria. 
Peroraison, s. f., conclusion de harangue. 

— Hitzaldia. 

Perorer, v. a. , haranguer, fam. — Hitzal- 

dialzea. 
Perpendiculaire, adj. et s. f. (Hgne), qui 

tombe k angle droit. — ChiXta^ arteza. 



PER 



— «56 — 



PER 



Perpendigclairement, adv., en ligne per- 
pendiculaire. — ChUtki, artezki. 

Perpetuation, s. f., action de perp^luer. — 
IraUntasuna. 

Perpetuel, le, adj., continuel, frequent. — 
SekulaMaj bethirauna^ bethik6a, kdntino- 
kda, iraunghia, 

Perp^tuellehent, adv., sans discontinua- 
tion.— fi^^At&o&t^ bethiraunki, kdntinoki, 
iraunkoki, || Pour toujours iBethikotz. 

Perpetuer, v. a., rendre perpetual. — Be- 
thikotzea , bethiraUntzea^ iraunghilzea. 

PERPfiTDiTfi, s. f., durde continue. — Be- 
thitasuna, bethikotasnna , belhiraundea. 
y A perp^tuite, adv. , pour toujours : Be- 
thikotz^ sekulakotz. 

Perplexity, s. f., irresolution, incertitude. 

— Aspesdy diUaldia, kdnduray beigherda, 
zalantzd. 

Perquisition, s. f., recherche exacte. — Bit- 

lakunlza, billaldia. 
Perron, s. m., escalier exterieur et peu elev^. 

— Aldumiua, 

Perroquet, s. m., oiseau. — P^rroA^fa, 

perruketa, l6ro. || Petit m^t : Mastagane- 

kda, gmnekomasta. 
Perruche, s. f., femelle du perroquet. — 

Ijdro emea, perruket'emea,perroket'emea, 

II Petit perroquet : PerruketcMa, perro- 

ketckikL, Idrotchila. 
Perruque, s. f., coiffure de faux cheveux. 

— PSrrukay piluka. 
Perruquier, tREj s. , colui qui fait et vend 

des perruques, coiffe, rase. — P6rrukera, 

p^lukcra, bizarghilea. 
Pers^cutant, ante, adj. , importun.-t/najar- 

m, nekagarria, muturia,persekutaria. 
Pers^cuter, v. a., vexer, inquidter, impor- 

tuner. — Toletatzea , perseghitzea, per- 

sekutatzea, kalterailzea. x 
Pers^cuteur, trice, s., qui persecute. — 

Toleiatzaileay perseghitzatleaj perseku-- 

tatzaUeUy kalteratzailea. 
Persecution, s. f., vexation, importunity. — 

Toletatasuna, perseghitasunay persekucio- 

nea, persekuciday kaltarraya. 
PersevEramment, adv., avec perseverance. 

— Iraunkird. 

Perseverance, s. f., quality persevdrante. 

— Iraupena, iraiUza, iraundea. 
PersEvErant, ante, adj., qui persdv^re. — 

Iraunkorra, irautia, iraunlia. 
PersEvErer, v. n., persister. — Irautzea, 
iraunizeay ihardukitzea. 



Persiflage, s. f., raillerie fine. — THfi, 

bUrla. 
Persifler, v. a. et n., railler finement. — 

TrU^fatzeay MirUUzea. 
Persifleur, s. m., qui persifle. — Trufat- 

zatlea, bArlatzalleay trikfaria. 
Persil de Hacedoine. — .Vojez Celeri. 
Persil, s. m. , plante potag^re. — P&esUu, 

p^resilla^ p^etxilla. 
Persistange, s. f., action de persister. — 

SerUegoila, seniegoUiasuna. 
Persistant, ante, adj., qui persiste. — 

Sentegotlea, 
Persister, v. n., demeurer dans sa resoio- 

tion ou dans son opinion. — Sentegottzea, 
Personnage, s. in., homme. — Personagea, 

ghizanoblea, ghizon. 
PersonnalitE, s. f., caractere, quality dece 

qui est personnel.— izaf)«d^a. || Egoisme: 

Berekoilasuna. || Injure : Erasody Uui6a. 
Personne, s. f., homme ou femme. — Prf- 

sunUy yendeay izapenay khristaba. || s.m., 

nul ; Nihofy nehor. || Quelqu'un : Aor- 

beit. 11 II n'y a personne : Nihw ez da, 

nehor ez da. 
Personnel, le, adj., qui est propre et par- 

ticulier k chaque personne. — BhHia. 
Personnellement, adv., en personne^ rooi. 

— JVi. II Moi-mfime : Nefume, nikoniy ne- 

honec. \\ Lui : Bera. || Lui-mdme : B^cc. 
II Vous : Zik. || Yous-m^me : CeharreCy 

cihorrec: || Eux : Hec. \\ Eux-ra^mes : Be- 

rec. II Elles : Hec, || Elles-m^mes : Bertc. 
Perspectif, ive, adj., aspect d'objets vns 

de Xoin.—Ikusari. || En perspective, adt., 

en eloignement : Urruneat. || Art, science 

de perspective : Antaghiria. 
Perspigace , adj. , edaire, clairvoyant — 

Ciartay cieurra. 
PerspigacitE, s. f., penetration d'esprit. - 

Ciurtea, ciurreray ciarlea. 
Persuader, v. a. et n., porter A croire.— 

Seguraztia, sinetxaztea, smeixaraziea. 
I V. p., croire : Sinetxtea. 
Persuasif, ive, adj., qui persuade. — Si- 

netxeraztzailka, eragokiizaiUea. 
Persuasion, s. f., action de persuader. — 

Sinetxtea, usteay eragokia^ segurUuuna. 

[I Dans sa persuasion, sa crojance : Bert- 

sinetxtean, ustean, eragokiany bere segih 

ratitzan, bere segurtasunean. 
Perte , s. f. , privation. — GaUzapeM. \\ 

Dommage : Bidegabia , bidegabeay khU- 

tea. jj Ruine : Errekarat-y^. jjadv., k 



PES 



— 257 — 



PET 



perte de vue : Bichtaz ikusi ahala, \\ Hors 

de la vue : Bichiaz kdmpo, bichtatic 

kdmpo. 
Pertinemment y adv. , convenablement. — 

Behar den ghisan, dagokana. 
Pertinent, ente, adj., convenable, — Ego- 

kir6. 
Perturbateur, trice, s., qui cause du trou- 
ble, du desordre. — Turbakidaria^ erau- 
xileOf bakaldaria, kejdleay ghelkaiztariay 

okasione ^matka, nahastailea, asaldat- 

zailea. 
Perturbation, s. f., trouble, desordre. — 

Nahasmundtia, asaldila, nahaskeria^ tur- 

bakiday eraUciay bakalda. 
Pervers, adj. et s. m., m^chant. — Biilrrfl, 

bihurrGy galdiki, barrayatua, deiingatila. 
Perversion, s. f. , changement en mal. — 

Bidrriizay biilrlasuna, deungatasuna, bi- 

hurtasima. 
Perversite, s. f., mechancet^; depravation. 

— Bihurradeay buirradea, deiingadea. 
Pervertir, v. a., changer en raal. — Bi«ir(- 

zeGy biiirritzeay deungatzeay gallzea. 
Pervertiss able, adj., ais6 k pervertir. — 

Galgarria, 
Pervertisseur, s. m., corrupteur. — Gait- 

zatlea. 
Pesamment, adv., d'une maniire pesanle. — 

Pisuki. 
Pesant, ante, adj., quip6se ; s. m., poids ; 

adv., de tel poids. — Pistla. 
Pesanteur, s. f., quality pesante. — Pisu- 

tastma. 
Pes^, tEy part., qu'on a mis au poids. — 

Pisatila. 
Peser, v. a., juger avec des poids la pesan- 
teur, etc. ; v. n., avoir un certain poids. 

— Pisatzea. 

Peseur, s. m., qui p^se. — Pisatzatlea. 

Peste, s. f., maladie ^pid^mique; fig., per- 
sonne dont la fr^quentation est perni- 
cieuse. — Pheslia, izuria, izurritia. 

Pester, v. n. , exhaler son humeur. — iHo- 
kokatzea. 

PfiSTiFfeRE, adj., qui communique la peste. 

— Phestiagarriay iznrrigarriay izurri- 
kaya, 

PESTiF^Rfi, fiE,adj.ets., infect^ de peste.— 

Phestiatday izurrMa, 
Pestilence, s. f., peste repandue dans un 

pays. — Phestia, izuria, izurritia, 
Pestilentieux, euse, adj., infect6 de peste. 

--Phestiatxtla^ izurrigarria^ izurrikaya. 



Pet, s. m., vent qui sort du corps. — Uz- 
kerrtty uzkarra, puzkerra, phuskerra, 

P^TALE, s. m., feuille de la fleur. — Osl^, 

Peter, v. n., faire un vent, 6clater avec 
bruit. — Uzker'ghilea y uzkar^ghitea, 
puzkefghitea, phusker'ghitea. 

Peteur, euse, s., qui p6le. — Uzkerkaritty 
uzkarkariUy puzkerkariay phuzkerka- 
ria. 

PfiTiLLANT, ante, adj., qui p6tille (feu). — 
Sartakorra, pindnrkorra. 

PjStillement, s. m., action de p^tiller. — 
Sariakoriasunay pindarkortasuna. 

P^tiller, v. n., ^clater avec bruit et k plu- 
sieurs reprises. — Sartatzia , pindarkah 
zea, pifuiarnakatzea. 

Petiole, s. m., queue des feuilles. — Cfttr- 
ioifMy chirtomy chirtmay ghirtoinay chur- 
toya, churiaina. 

PETIOLE, tEy adj., port^ par un p6tioIe. — 
Chirtoindiki , chirtondHa , chirUntila , 
ghirtotndda , churtoydita , churtoin- 
dda. 

Petit, ite, adj., qui a peu d'etendue, peu 
de volume. — CAfpta^ tlipia, tchipiay chu- 
mia. II Petite chose : Gailza chumea. || 
Fort petit : Ttipi-Uipia , tchiki-tchikia , 
chipi-chipia, nimimiay churmtchday chi- 
kitcMia, chufne-chumea.\\s. m., animal 
nouvellement ne : Umea. \\ En petit : Chi- 
piZy ttipiZy tchipiZy chumeZy niminokiy 
chumeki. || En raccourci : LaburturiCy 
chikituric, HipituriCy tchipituriCy ehume- 
turic. II adv., petit 4 petit : Emeki-etnekiy 
baratche-baratche. J Peu k peu : Pick- 
kaka-pichkakdy pochika-pochika, 

Petit-fils, s. fn., fils du fils ou de la fiUe. 

— Ilobasda, semetchikia, semechikia. 
Petite-fille, s. f., fille dufils ou de lafiUe. 

— nabasda, alabatchikiay alabachikia. 
Petit-gris, s. jr., quadrup6de. — Anye- 

derra. 
Petit-homme , s. m. , de petite taille. — 

GhizontHay ghizontchila. 
Petit-lait, s. m., s^rosit^ du lait. — Ga- 

zura. II Petit-lait clarifi6 : Cirikota. 
Petit-neveu, s. m., fils du neveu ou de la 

ni6ce. — niobatchikia y illobachikia. 
PETiTE-Nit:cE, s. f., fille du neveu ou de la 

ni^ce. — Illobatchikiay illobachikia, 
Petite-femme , s. f., de petite taille. — 

Emaztekitday emaztekitchtla. 
Petitement , adv. , en petite quantite. — 

Gutiy Uhikiki^ chikikiy chumeki. 

83 



PEU 



— 258 — 



PHO 



Petitesse, s. f., peu d'&tendue. — TcAitt- 

tasuna, chikitasunaj chumetasuna. || 

Fig., bassesae, minutie : Tcharkeria, chu- 

metasuna. 
Petite- v^ROLE, s. f., nialadie dangereuse 

qui se manifeste par des Eruptions k la 

peau. — Pikota, zurrwninda. 
PETITION, 8. f.y demande 4 une autoril^. — 

Peticionea. 
P^TiTiONNAiRE, s. m., qui p^titionne. — 

Peiicumetzatka, 

PETRIFICATION, ^8. f., choSC p^tllfi^e. — Af- 

rikuntza^ arritan ethorri den gauza. \\ 

Action de pitrifier : Arridura^ arri-- 

tan bihurkuntza. 
P^TRiFifi, fiE, part.,devenupieiTe. — u4rri- 

iAa, arritan bihurtikt. 
P^TRiFiER , V. n. , changer en pierre. — 

Arritzea, arritan bihurtzea. 
PfiTRiN , 8. f. , coffre pour p^trir. — Matra, 

fnayra, aska. 
P^TRiR, V. a., (aire de la pMe. — Orratzea, 

orratzia, esiikatzia, oratzia. 
PETRISSAGE, s. m., action de p^trir. — Or- 

ratzekuntza, estikakuntza. 
PEtrisseur, euse, s.y qui p^trit. — Orrat- 

zatlea, oratzatliay estikaizatlea. 
Petro-silex, s. m.y pierre 4 fusiL-Si2-arria. 
Petto (in), loc. adv., en secret. — Bere 

battany bere gogdan. 
PEtulamment, adv., avec petulance. — Bi- 

ziki, bizikirO, baha$koki. 
petulance, s. f., vivacity immod^r^e. ^ 

Bizitasuna, bahaskatasuna. 
petulant, ante, adj., brusque, impetueux. 

— Bizia, baha^ka. 
PetunsE, 8. m. , pierre -4 porcelaine. — 

Porcelen'arria. 
Peu, adv., Toppos^ de beaucoup. — GiUi, 

y Peu (fort) : Chitichko. D Peu (tr^s-) : 

Arras gUiti, || Peu k peu, insensiblement : 

Emeki emeki. || Peu (bien peu) : Onghi 

gAti. y A peu pr^s, presque : KasiCj ur- 

ran. 
Peuplade, s. f., tribu indienne, habitants ' 

pour peupler. ^^Poptduchka. 
Peuple, s. 01., nation, populace. — Popu- 

Itta. 
Peupler, v. a. , remplir d'habitants, etc. — 

Poblalzea^ yendeztcUzea. 
Peuplier, s. m., arbre pyramidal. — Chur- 

churia, zurtckuria, burtzuntza. 
Peur, 8. f. , crainte, frayeur. — Beldurra, 

beldurkundea^ iziaUinra, lotxa. |] II a 



peur, il craint : Beldur da, izUzen da, 
loixa da, izi da, || J'ai peur : Beldur 
natz, izitzen na%z, lotxa naiz, izi Miz. 
II Nous avons peur : Beldur dugu, izit- 
zen gare, lotxa dugu, berdur ghia, izi 
ghia. B Us out peur : Beldur dire^ izit- 
zen dire, lotxa dire. 

Peureux, euse, adj., sujet k la peur. — Bel- 
durtiaj izikorra, izipera, lotxtUia. 

Peut-Etre, adv. et s. m., il se peut, (a peat 
6tre. — Behar-bada. Q II se peut : Ba- 

' ditake, balitzatey izan daUe, menturaz, 
badate, badatake, baUtzateke, izan lei. | 
II se peut que oui : Behar-bada bai, nas- 
kird baij apukan ba%. 

Phalange, s. f., os des doigts.-Errtio ^ztir 
bakotcha. 

Phare, s. m., grand fanal de mer, sa tour. 
— Dorrea, torria, goitarghia. 

Pharhacie, s. f. , lieu od Ton prepare et ou 
Ton vend les veifa^Ae&.—Erremediotegkia. 

Pharmacien, s. et adj., qui sait la pharma- 
cie, apathicaire. — BotikariikL, 

Pharynx, s. in. , orifice du gosier. — Zini- 
zur childa, estar'chulda. 

PhEnohEne, 8. m., chose extraordinaire. — 
Bertaghia. 

Philologie, s. f., Edition critique. — il^ii- 
jakindea. 

Philologique, adj., de la philologie. — ^4^ 
kijakindarra. 

Philologue, s. m., savant ^rudit. — Aski- 
jakilea. 

Philosophe, adj. et s., savant, sage, esprit 
fort et incredule, philosophe moral. — 
Egokintsua. 

Philosopher, v. n., traiter des matieres de 
philosophie. — Egokintzea. 

Philosophie, s. f., sagesse, science des can- 
ses et des effets, cours de philosophie. — 
Egokindea. 

Philosophique, adj., de la philosophie. — 
Egonkidekda. 

Philosophiquement, adv., en philosophe.— 
Egokindeki, egokinsurd. 

Phosphore, s. m., substance qui luit daas 
Tobscurit^ et s'enflamme par le contact de 
Fair. — Fosfora. 

Phosphorescence, s. f., formation du pbos- 
phore. II Fosforendea. y Lueur de cer- 
tains corps analogues an phosphore : 
Fosfor'arghitasuna, foBfor'dirdira. 

Phosphoreux, adj., acide de phosphore. — 
Fosforatxiia. 



PIC 



— 459 — 



Pifi 



Phosphorique, adj., du phosphore. — Fos- 

forakHa. * 
Phrase , s« f. , mots formant un sens. — 

Hit zero. 
Phr^n^sie. — Voyez Fr^n^sie. 

PlIRl^N^TIQUE. — Voyez FRfiNfiTlQDE. 

Physionohie, s. f., Tair, traits du visage, 

action de juger par les traits le caract^re 

des individus. — Arpeghiay aurpeghiaj 

beghitartea. 
Physique, s. f., science qui a pour objet les 

corps et leurs propri^tes. — Icetakinda. 

II s. m., constitution, apparence ext^- 

rieure d'un individu, naturel qui appar- 

tient a la physique : Sortizkoya, izakoya. 
Physiquement, adv., naturellement. — Sor- 

tizkordy izakoird, 
Piailler, v. n. II se dit proprement des en- 

fauts qui, par d^pit ou par malice, crient 

continuellement. II est fam. — Othu'ghi" 

teay eyagortzeUy ahttenatzea, 
Piailleur, euse, s. et adj., criard. — Oi- 

hularia^ ohularia, eyagorariayahuenaria. 
Piano, adv., doucement; s. m., esp^ce de 

claveoin. — Pianda. 
Piastre, s. f., monnaie. — E^pafniaAo, Tur- 

kiako y Am^iketako moiieday kdmuzki 

bortz libera balio dUena. 
PiAULER, V. n., cri des poulets. — Tiiitatzia. 
Piaulement, s. f., action de piauler. — 

Tiuta. 
Pic, s. m., instrument ac^r^, crochu eik 

pointe. — Pikoicha. || Oiseau grimpeur : 

Kdtach6ria, adtzilariay dkila, o