Google
This is a digital copy of a book thaï was prcscrvod for générations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's bocks discoverablc online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose légal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other maiginalia présent in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we hâve taken steps to
prcvcnt abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automatcd qucrying.
We also ask that you:
+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use thèse files for
Personal, non-commercial purposes.
+ Refrain fivm automated querying Do nol send aulomated queries of any sort to Google's System: If you are conducting research on machine
translation, optical character récognition or other areas where access to a laige amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for thèse purposes and may be able to help.
+ Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this project andhelping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep il légal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensuring that what you are doing is légal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any spécifie use of
any spécifie book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search mcans it can bc used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite seveie.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps rcaders
discover the world's books while hclping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full icxi of ihis book on the web
at |http : //books . google . com/|
Google
A propos de ce livre
Ceci est une copie numérique d'un ouvrage conservé depuis des générations dans les rayonnages d'une bibliothèque avant d'être numérisé avec
précaution par Google dans le cadre d'un projet visant à permettre aux internautes de découvrir l'ensemble du patrimoine littéraire mondial en
ligne.
Ce livre étant relativement ancien, il n'est plus protégé par la loi sur les droits d'auteur et appartient à présent au domaine public. L'expression
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n'a jamais été soumis aux droits d'auteur ou que ses droits légaux sont arrivés à
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays à l'autre. Les livres libres de droit sont
autant de liens avec le passé. Ils sont les témoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont
trop souvent difficilement accessibles au public.
Les notes de bas de page et autres annotations en maige du texte présentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir
du long chemin parcouru par l'ouvrage depuis la maison d'édition en passant par la bibliothèque pour finalement se retrouver entre vos mains.
Consignes d'utilisation
Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliothèques à la numérisation des ouvrages apparienani au domaine public cl de les rendre
ainsi accessibles à tous. Ces livres sont en effet la propriété de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine.
Il s'agit toutefois d'un projet coûteux. Par conséquent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inépuisables, nous avons pris les
dispositions nécessaires afin de prévenir les éventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des
contraintes techniques relatives aux requêtes automatisées.
Nous vous demandons également de:
+ Ne pas utiliser les fichiers à des fins commerciales Nous avons conçu le programme Google Recherche de Livres à l'usage des particuliers.
Nous vous demandons donc d'utiliser uniquement ces fichiers à des fins personnelles. Ils ne sauraient en effet être employés dans un
quelconque but commercial.
+ Ne pas procéder à des requêtes automatisées N'envoyez aucune requête automatisée quelle qu'elle soit au système Google. Si vous effectuez
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caractères ou tout autre domaine nécessitant de disposer
d'importantes quantités de texte, n'hésitez pas à nous contacter Nous encourageons pour la réalisation de ce type de travaux l'utilisation des
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous être utile.
+ Ne pas supprimer l'attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet
et leur permettre d'accéder à davantage de documents par l'intermédiaire du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en
aucun cas.
+ Rester dans la légalité Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilité de
veiller à respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public américain, n'en déduisez pas pour autant qu'il en va de même dans
les autres pays. La durée légale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays à l'autre. Nous ne sommes donc pas en mesure de répertorier
les ouvrages dont l'utilisation est autorisée et ceux dont elle ne l'est pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut être utilisé de quelque façon que ce soit dans le monde entier. La condamnation à laquelle vous
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut être sévère.
A propos du service Google Recherche de Livres
En favorisant la recherche et l'accès à un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le français, Google souhaite
contribuer à promouvoir la diversité culturelle grâce à Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet
aux internautes de découvrir le patrimoine littéraire mondial, tout en aidant les auteurs et les éditeurs à élargir leur public. Vous pouvez effectuer
des recherches en ligne dans le texte intégral de cet ouvrage à l'adresse fhttp: //books .google. com|
• V
^._J
GRAMMAIRE ET DICTIONNAIRE
l'K I A
jAISraUE MAORIK
\ ■ ■ ■ - •-
GRAMMAIRE
ET
DICTIONNAIRE
DE LA
ANGUE MAORIE
DIALECTE TAHITIEN
PAR
H«" TEPANO JAUSSEN
VICXiRE APOSTOLIQUE DE TAHITI
I
;
f
-1
ir
PARIS
NEIA I TE mmi RAA Î^O Ml\^
1898
T^RE U\y YORK
PUBLIC imiAur
448843fJ
TUmks il- • •
PRELIMINAIRES
LANGUE MAORIE OU GRAND POLYNÉSIEN
Celle langue est parlée par la race Maorie, qui est
fépandue dans les divers archipels de la Polynésie.
Elle a plusieurs dialecles, dont les variations con-
sistent : i° dans le non usage en tel arcbipel de cerlains
mots usités dans tel autre ; — 2° dans la différence du
sens atlaché au même mol; — 3° ou dans le change-
ment des voyelles dans le môme mol ; — 4° ou dans le
changement des consonnes dans le même mot ; — 5** ou
dans le remplacement des consonnes par un coup de
glotte. Il est peu de dialectes qui ne retranchent quelques
consonnes; dans ce cas la consonne supprimée se fait
sentir en accentuant gutturalement la voyelle suivante.
Cette langue a des caractères spécifiques, dont voici
les principaux :
1® Jamais un mot maori ne finit par une consonne.
2** Dans le même mot, il n*y a jamais deux consonnes
de suite.
3** Toutes les lettres qui composent un mol se pro-
noncent.
4** Dans leur alphabet, les Maoris n'emploient pas les
lettres B, C, D, J, Q, X, Y. Ils ne conservent que dix-sept
Btttres, dont cinq voyelles : A, E, I, 0, U; et de huit à
^xxze consonnes, selon les dialectes : F, G, H, K, L, M,
^ P, R, S, T, V.
oo
— 6 —
5** D'ordinaire les mots sont invariables; on excepte
les pronoms, le verbe auxiliaire êtrCf et quelques adjec-
tifs ou verbes qui prennent un redoublement : mo, iino;
koroy hohorOf horohoro; haere^ hahaere,
6° Pour l'article, on met te au singulier : te moa, la
poule; au pluriel, on retranche te ou on le fait suivre de
mau, tau, ati, etc., suivant les dialectes : teinau moa^
les poules.
V L'adjectif qualificatif se place toujours après le
substantif : moa iti, poule petite ; et le sujet après le
verbe être exprimé ou sous-entendu, ou après le verbe
qui marque l'action du sujet : o ratou tel riri, ce sont
eux qui se fâchèrent ; ua riri oia, il s'est fâché.
8** Les Maoris ne reconnaissent un genre qu'aux êtres
qui par nature en ont un, et ils le désignent par les mots
suivants : pour les hommes : tarte, homme ou époux;
vahiné, femme ou épouse; pour les animaux : ont, maie;
ufa, femelle; pour les végétaux : otane, mâle; ovakine,
femelle.
9° Dans les pronoms il y a un duel pour les trois per-
sonnes. Pour la première personne du pluriel et du duel
il y a un double pronom ; l'un comprend et l'autre exclut,
pour l'action, les personnes à qui l'on parle : tatou, nous
tous; taua, nous deux; matou, nous (pas vous); maua,
nous deux (lui et moi).
. 10° En fait d'arithmétique, il y a le système décimal,
ainsi exprimé : ahuni, dix ; rau, cent; mano, mille ; rehu^
cent mille; iu, million. Les Maoris comptent aussi par
vingtaines les objets pris par paires avec les deux mains ;
ils se servent pour cela du mot tadu, vingtaine ; alors dix
taâu font deux cents.
«
11° n y a des mots partout usités pour indiquer les
principales directions ou positions de lieu : i tai, vers la
mer; i uta, vers l'intérieur de l'île; i nia^ au vent ou au
levant ; i raro, sous le vent ou au couchant.
12° Aux verbes, les Maoris adjoignent souvent des
adverbes de temps ou de lieu : nei, présentement, ou ici ;
na, naguère, ou là près; ra, là, plus loin; — ou de di-
- 7 —
m soil horizontale : maif vers ici ; atu, vers là; soil
;ale : ae, de bas en haul; Mo, de haut en bas.
' Dans la langue maorie, Tordre ordinaire dans
l se trouvent rangés les mots est le suivant : on met
rd un temps du verbe étre^ ensuite le verbe, puis
îrbe qualificatif, ou de direction, ou de temps, ou
Hi; ensuite le sujet; enfin les régimes. Ex. : ua
ahi roa o loane ia Mareko i te ôé.
Enfin cette langue a comme cheville ouvrière le
être, employé devant les noms propres et les noms
luns, devant les pronoms personnels, devant les
s dont il sert à former les divers temps.
GRAMMAIRE
DE LA
LANGUE MAORIE
\,
GRAMMAIRE TAHITIENNE
La grammaire est Fart de parler et d'écrire correc-
tement.
Parmi les divers idiomes de la langue maorie, nous ne
nous occupons dans ce livre que du dialecte tahitien,
importé dans divers archipels de l'océan Pacifique par
les Tahitiens, lors de leurs migrations successives au
nord ou au sud.
L'alphabet tahitien se compose de treize lettres, dont
huit consonnes : f* b* m* n, p* r» t* w^ et cinq voyelles :
a, e« i* o, u.
1» Les voyelles sont parfois surmontées d'un accent
aigu pour indiquer la suppression d'une consonne qui
précède immédiatement cette voyelle dans l'idiome pri-
mitif. — Les voyelles ainsi accentuées se prononcent
différemment des autres, au moyen d'un coup de glotte
par lequel on aspire l'air : taâta, pour tagata.
— Les voyelles brèves sont sans accent ; les longues
sont désignées par l'accent circonflexe : maro^ sec; wdro,
obstiné.
A est muet dans paeau, rapaeau^ etc. ; parce que a
suivi de e se prononce très souvent comme è ouvert :
maitai ae.
A, au commencement d'un mot, s'élide quand le mot
précédent finit par un a : oio! toa^ taata' toa pour oin
atoa, etc.
E se prononce d'ordinaire comme é fermé ; et comme
è ouvert, quand il est précédé de a formant une môme
syllabe : taeae se prononce taeè. E est presque muet
dans le verbe haere^ où il se prononce faiblement ou pas
du tout.
— 12 —
U se prononce toujours ou : fatu devient fatou,
2** Quant aux consonnes, F et H se prononcent souvent
de la même manière : aroha et arofa^ iuhaa et tiifaa;
souvent aussi différemment.
H est toujours aspirée ; tantôt faiblement : paraki, et
tantôt fortement : uki, oke. L'usage seul peut apprendre
les divers degrés de cette aspiration. H, précédé de i^ o,
w, se prononce comme lej espagnol.
F, P et R* se prononcent d'une manière plus adoucie
qu'en français.
Dans les mots tirés des langues étrangères on conserve
les consonnes qu'ils renferment et qui ne se trouvent pas
dans l'alphabet tahitien. Ce sont : l»* c, cl» 99 J» k, l,
ph, s. — Ces consonnes se prononcent comme en fran-
çais, ou bien de la manière suivante : 6 a la prononcia-
tion de p; c, d, Qj k, s, celle de t;j\ celle de i; /, celle de
r; phy celle de /*.
3° Outre les voyelles et les consonnes, il y a en tahi-
tien les diphtongues suivantes :
Ae se prononce comme è : maitai ae.
Ai se prononce comme ai dans corail : raiti.
Ao se prononce comme ao : aorai.
Au se prononce tantôt comme en latin : faufaa; tan-
tôt en faisant entendre faiblement l'a et Vu : âdu.
Ei se prononce comme ei dans soleil : farerei.
Eu se prononce comme cou : euhe ; ou comme eu :
Euhari,
la se prononce comme ia : tiaia.
le se prononce comme ié : faaieie.
10 se prononce comme io : ionei,
lu se prononce comme iou : iuhili,
Oi se prononce comme oi : mutoi.
Ou se prononce comme oou : mouraa.
11 y a en tahitien neuf espèces de mots : l'article, le
nom, le pronom, l'adjectif, le verbe, l'adverbe, la prépo-
sition, la conjonction et l'interjection.
PREMIÈRE PARTIE
LEXICOLOGIE
CHAPITRE PREMIER
ARTICLE
\J article est un mot qui se met (levant le nom pour le
déterminer.
Le verbe être sert à déterminer tous les substantifs,
propres ou communs : Maria, e ua.
L'article ne détermine que les noms communs : te
taata. Pour le singulier on met te : te reo; pour le duel
et un nombre assez restreint, c'est na ou tau : ua haere
mai na taata, tau mahana. Pour le pluriel, on met te
mau : te mau metita. Devant les noms collectifs pue, kiii,
au, feia, tino, etc., on met te seulement, et Ton supprime
mau : te pue arii, te au tahua, te hui raatira, te feia
toroa, te tino apotoro. Devant les pronoms personnels
on met o : o vau, o oe, o oia; devant les pronoms pos-
sessifs et relatifs, a, na, ta, ou to, no, o : taû rima, toû
fenua, ta na i rave; devant les pronoms démonstratifs
ou indéfinis : tena, te taata.
-14 —
CHAPITRE II
NOM ou SUBSTANTIF
Le nom est un mot qui désigne les êtres animés, ina-
nimés, spirituels, matériels, idéaux.
Le nom propre est celui qui ne convient qu'à une seule
personne ou chose : Josepka, Nazaretha; le nom com-
mun est celui qui convient à plusieurs : ahu, peni, taata.
Est nom propre avec o, ou nom commun avec e, tout
mot tahitien devant lequel Tusage repousse le présent
te. . . nei du verbe être, el veut le présent o ou e : o Tahiti^
e varua.
Les adjectifs et les verbes deviennent substantifs si on
leur ajoute la terminaison 7'aa : uouoj iioiioraa; amu,
amuraa. — Il en est de même de plusieurs adverbes et
interjections : aore, aoreraa; aue ! aueraa ! — et du verbe
à l'infinitif précédé de l'article : te taio^ te taioraa.
Dans les noms il y a le genre, le nombre, le cas et la
déclinaison.
Article premier. — CSenre.
Le Tahitien ne donne un genre, masculin ou féminin,
qu'aux êtres qui l'ont par nature; ce sont : les personnes,
les animaux, les plantes ou fleurs.
Pour les personnes, le genre s'exprime par fane pour
le masculin, vahiné pour le féminin : metua tane, metua
vahiné, — Exceptions : taravahine, homme marié ; (ara-
tane, femme mariée; tuane ou iaeae ou taetaeae, frère des
sœurs; tuahine, sœur des frères; tamaroa, garçon; ta-
mahine, fille ; pamo, père ; pateaino, mère. -— Les mots
suivants servent pour les deux genres : taata, ruau, teina,
tuaana, motua, matahiapoy maehaay huaai.
— 15 —
Pour les animaiixle genre masculin s'exprime par ow/,
paka^ pae : uri oni; le féminin par ufa : mon ufn. La
femelle devenue mère se dit mieux maiaa; pour les pelils
mâles ou femelles on met pinia ou fanaxia.
Pour les plantes ou fleurs, le genre masculin se rend
par otane, et le féminin par ovahine : iita otane; iila
ovahine.
Article 2. — ivombre.
Le nombre est ou singulier, et s'exprime par (c devant
un nom commun, par o devant un nom propre : (e ta-
muta, o Luis; — ou pluriel, et se rend par te mau devant
les noms communs : te mau manu. Devant les noms
propres on met après te mau un nom commun suivi de
ces mots : i parau hia e o avec le nom propre; ou bien
suivi de ces mots : o (avec un nom propre) tn rntnu ioa:
te mau taata i parau hia e o Baranaba, ou te mau oire o
Valentia to raton ioa.
Article 3. — Ca«.
A cause de l'invariabilité du substantif, les cas se
forment, pour les noms communs, au moyen de l'article
te et des prépositions no, i, ^, na mises avant l'article.
Pour les noms propres, le nominatif est formé par le
verbe être; les autres cas le sont par les prépositions no,
na, i, ia, o, e, sans l'article.
Article 4. — Déclinaison •
Noms communs.
SINGULIER
Nom. te ro, la fourmi.
Gén. no te ro, de la fourmi.
Dat. i te ro, à la fourmi.
Ace. i te (ou te) ro, la fourmi.
Voc. e te ro e, ô fourmi I
Abl. na te ro, par la fourmi.
plurifx
te mau ro, les fourmis.
no te mau ro, des fourmis.
i te mau ro, aux fourmis.
i te (ou te) mau ro, les fourmis.
e te mau ro e, ô fourmis.
e te iiiau ro\ des fourmis.
— 16 —
Noms propres.
i^ de personnes.
Nom. Toma, c'est Thomas.
GRn. 7X0 ou na Toma, de Tho-
mas.
Dat. ia Toma, à Thomas.
Ace. ia Toma, Thomas.
Voc. e Toma e, ô Thomas.
Abl. e ou na Toma, par Tho-
mas.
2° de localités.
Nom. Roma, c'est Rome.
Gén. 710 ou na Roma, de Rome.
Dat. i ou ia Roma, à Rome.
Ace. ia Roma, Rome.
Voc. e Rama e, ô Rome.
Abl. na Roma, par Rome.
Remarques. — 1** Les noms propres d'homme et les
pronoms personnels o Mea, o val se déclinent comme
Toma.
2° Les noms prjopres d'étoile, de rivière, de ville ou
région, de lac, etc., ainsi que les mots o nia, o raro^ o (ai,
uta, qui désignent les quatre points cardinaux, se dé-
clinent comme Roma, excepté au datif et à l'accusatif
où ces mots sont précédés de i et non pas de ia,
3° Les noms communs se déclinent tous comme ro.
Au génitif, le de se traduit par a ou o, na ou no, ta ou to ;
il est important de savoir les cas où il convient de mettre
a, na, ta, et ceux où o, no, to^ convient mieux.
4" A l'accusatif, on peut exprimer la préposition i et
l'article te dans les noms communs : taata tupai i te
auri; ou parfois supprimer les deux : taata tupai aiiri;
ou supprimer la préposition i et laisser l'article te pour
plus de rapidité et de clarté, quand le régime direct
avec i est suivi d'un régime indirect avec i également :
amu te mad i te poipoi, au lieu de i te maà i te poipoi.
5° A l'ablatif, on met e te, si l'agent est un être vi-
vant : taparahi hia e te taata; i te, si l'agent est ina-
nimé : tapu Ma i te ôé.
La désinence est nulle dans les noms propres. Dans les
noms communs simples, elle est nulle aussi : vamn^
matai, ro; dans ceux lires des adjectifs, des verbes et dt»s
adverbes, elle se rend par raa .• tiaturiraa, na reiraraa,
quand le nom est identique avec le verbe ou l'adjeclif :
tiaturi^ liaturiraa; dans ceux qui prennent la fonne
passive, elle s'exprime par a ou /*/«, en mettant a avant
raa, et hia après raa : ilearaa ou iteran Ma,
Ma suivant immédiatement un nom de personne in-
dique la suite ou escorte, les adliérenls ou proches pa-
rents de cette personne : Boo ma.
Ma te devant un nom ou un verbe se met pour signi-
fier avec : ma te tipi i te rima.
CHAPITRE III
PRONOM
"Le pronom est un mot qui tient la place du nom.
Le pronom Q%i personnel^ ou possessif, ou dénonstratif,
ou relatif, ou indéfini,
ARTICLE PREMIER. — Pronoms personnels.
En tahitien il y a non seulement un pronom pour cha-
cune des trois personnes, mais un duel pour chacune
d'elles. De plus, pour la première personne du pluriel et
du duel il y a quatre pronoms, savoir : maua, maton,
taua, tatou; les deux premiers excluent les personnes à
qui Ton parle, les deux derniers ne les excluent pas mais
les englobent. Maua et taua s'emploient quand il n'y a
que deux personnes désignées; mulou et tatou, quand il
y en a plusieurs.
— i8 —
SINGULIER
Nom. vau.
Gén. noû.
Dat. iad.
Ace. iaû.
AbL. eau ou naiL
Première personne.
DUEL
maua, laua,
no niaua, no laua.
ia manOy ia taua.
ta maua^ ia taua,
na mauay na taua.
PLURIEL
malou, tatou
no matou j no ta
ia matoUj ia la
ia matou, ia ta
na matou, na ta
La première personne et la troisième n'ont pas
vocatif.
Au prend un v au commencement, quand le mol j
cèdent finit par a, o, u: e taala vau; ua faaroo v
e tuu vau.
Par euphonie, l'ablatif de au prend un a entre e et
eau.
Deuxième personne.
SINGULIER
Nom. oe,
Gén. no oe,
Dat. ia oe.
Ace. ia oe.
Voe. e oe e.
Abl. e oe, na oe.
DUEL
orua,
no orua.
ia orua,
ia orua,
e orua e.
e orua, na orua.
PLURIEL
ou ton,
no oulou.
ia outou.
ia outou.
e outou e.
e outou ^ na ouk
Troisième personne.
SINGULIER
Nom. oia, ona.
Gén. nona.
Dat. iana.
Ace. iana.
Abl. e ana, nana.
DUEL
raua,
no raua.
ia raua,
ia raua,
e raua, na raua.
PLURIEL
ratou.
no ratou.
ia ratou.
ia ratou,
e ratou, na raioi
Par euphonie, oia met à l'ablatif un a entre e^ina : ea
— Il n'en est pas de même pour le pronom interrog
val, lequel à l'ablatif s'exprime par na vai; e vai m
I
I
— 19 ^
il que dans la locution suivante : ua pii hia o Paura
e vai?
Le pronom de la troisième personne est fréquemment
remplacé Tpar ïa, lequel est des deux genres et des deux
nombres et signifie : il, elle, eux, ce, cela : ua revd tu te
feia mana e e hoi vave mai ïa.
Fera, eux, ils, elles, s'emploie pour rauùy ratou.
Article 2. — Pronoms ponmemmitm.
Le mien, les miens : toû ou tau.
Le lien, les tiens : to ôe, ta 6e.
Le sien, les siens : tonay tana.
Lé nôtre, les nôtres : to maua, to taua, to matou^ to tatou.
Le vôtre, les vôtres : to de, to orua^ to outou, ta outou,
na orua, no ou na outou.
Le leur, les leurs : to raua^ to ratou, ta vera.
Le mot 6e se supprime quand il ne peut y avoir am-
phibologie : to mata, au lieu de to 6e mata.
Article 3. — Pronoms démonstratifs.
Ce, celui, celle, ceux, celles se traduisent par te, o te.
Celui, celui-ci, celle-ci, ceux-ci, celles-ci, par teie,
teienei, eie, eienei.
Cela, celui-là, celle-là, ceux-là, celles-là, par tena^ tera,
tenana, ena, era.
Pour exprimer ce qui est tout près ou entre les mains
de celui qui parle, on met l'adverbe nei après teie; on
met na après te pour ce qui est près de celui à qui l'on
parle; ra après te pour ce qui est plus ou moins éloigné :
teienei buka,4eievm parahiraa, tera moua.
ARTICLE 4. — Pronoms relatifs.
Qui, lequel, laquelle, lesquels, lesquelles : ote^o vai? te.
Que, lequel, laquelle, lesquels, lesquelles: /a, to.
Dont, duquel, de laquelle, desquels, desquelles : ta, to.
D'ordinaire ta et to sont employés comme régimes; et
— 20 —
te comme sujet: te vine ta Naa i inu; o te A tua tei
poiete i te taata»
Article 5. — Pronoms indéfinis.
On se traduit par te taata : ua parau mai te taata; ou
par le verbe au passif : ua parau Ma e.
L'un : te koe, te tahi; — Tautre : te tahi; — Tun et
l'autre : raua^ te tahi e te tahi; — l'un l'autre (sans réci-
procité) : te tahi i te tahi, (avec réciprocité) : raua raua
iho; — les uns les autres (sans réciprocité) : te tahi pae
i te tahi pae, (avec réciprocité) : ratou ratou iho.
Autre : taata é(pour personne), mea è (pour chose) ; --
autrui : vetahi è; — un tel : o mea; — chacun : ta-
taihoCj tataitahi; — quelqu'un : vetahi; — quelques-
uns : vetahi mau; — plusieurs : raverahi; — quiconque,
tel qui : ote, ote taata tei, te taata oie; — nul, personne,
a^icun : aita ou aore e taata; — rien : aoi^e e mea e hoe
iti ae, aita.
Même : iho; — le même : hoe «, tena iho.
Qui, lequel, laquelle? pour les personnes : o vai,
no val, ia vai, e vai, na vai; pour les choses : e aha?;
pour les personnes et les choses : te hea?, teihea?
Pourquoi : no te aha?
CHAPITRE IV
ADJECTIF
V adjectif est un mot que l'on ajoute au nom pour le
qualifier ou lé déterminer. Il y a donc des adjectifs quali-
ficatifs et des adjectifs déterminatifs.
Article premier. — Atljeclifs qualiflcaf ifs.
Les adjectifs sont invariables; quelques-uns cependant
admettent un redoublement pour exprimer le pluriel :
maitaiy maitatai; ino, iino; é, éé; rahi, rarahi.
— 21 —
Dans les adjectifs qualificatifs on distingue trois degrés
de signification : 1° le positif ^ 2** le comparatif, 3' le su-
perlatif.
Le positif se rend par Tadjeclif simple : e moua teitei.
Le comparatif d'égalité s'exprime par iia au i /(?...,
hoe d, atoa après l'adjectif répété : ua au o Petero raita
Pauro i te paari, hoe d iie to Iakobo e to loane, ua
maildi o Luka ua maitai atoa o Mareko, — Le comparatif
de supériorité se rend au moyen des adverbes atu, ae
mis après Tadjectif : e toetoc teauri, e toetoe atu te hiona;
I emaru teie ahu, e mai^ ae tena; au moyen aussi des
I prépositions ia devant un nom propre, et i te devant un
I nom commun : ua itoito o JUateo ia Totna, ua rahi to te
I metua i to tamaiti taoa; au moyen encore des expres-
■ siens ua hau^ ore, ua iti et ua rahi en opposition :
ua hau oe iaû i te faaor ornai; e taata vitiviti o Maratino,
e taata vitiviti ore o Fareroi; ua iti to William mata-
kiti, ua rahi to Roo.
Le superlatif absolu s'exprime en mettant le mot iti
devant l'adjectif : e fare iti rahi teie; ou bien après
l'adjectif l'un de ces mots roa, roa ino, rahi roa, rahi roa
atu, hau é, hau è atu. — Pour le superlatif relatif, outre
les mots ci-dessus mis avant le régime, on met après le
régime le mot atoa : ua paari rahi o Agutino i te mau
taata'loa, e taata ite hau è atu o Toma i te mau taataHoa;
ou bien on met le positif pour le meilleur : no Iakoba
raiia o Esaû, ua maitai o Iakoba.
Article 2. — Adjeclifs déterminalifs.
Les adjectifs déterminafifs se divisent en quatre es-
pèces : les adjectifs possessifs, les adjectifs démonstratifs,
les adjectifs indéfinis et les adjectifs numéraux.
§ l°^ — Adjectifs possessifs.
Mon, ma, mes : ton tau.
Ton, ta, tes : to 6e, ta oe.
Son, sa, ses : tona, tana.
Notre, nos : to maua, to taua, to matou, to tatou.
49
Voire, vos : ^i ontay na ortia, ia ouiou, na ouiou.
Leur, leurs ; ta ntwi, ta ratou.
§ i. — Adjectifs démonstratifs.
Ce, cette, ces, s'exprime selon leur degré de proximité
par teiey teienei; /er/Ki, tenana; fera, taua... ra, en met-
tant le substantif entre taua et ra : e rave mai oe i taua
anani ra.
§ 3. — Adjectifs indéfinis.
rny dans le sens de unique, se traduit par hoe mis
avant le nom : hoe faarov^ hoe mettia; par te hoe en
mettant te avant le nom et hoe après le nom : te tiai hoê,
te Etaretia hoe. — Dans le sens indéfini de certain, il se
rend par te hoe : te hoe uri.
Chaque, chacun : tiitafho*\ tataitahi mis après le nom*
On se rend par taata ou par le verbe mis au passif:
^la paysan te taata. ou ua parau hia.
Des: tnau, na, tau. — Plusieurs: raverahi. — Maintsi
maay fanu, — Quelque (au singulier) : vetahi, maâ (dans
le sens de un peu) : vetahi fare ou taata, inaà pape; au
pluriel (pour personnes et objets) : vetahi mauy pue, na^
tau; pour objets : e fanu; pour personnes : toofanu.
Ve se met pour e ou too suivi de fanu : vefami, vetoo^
fanu, quelques.
Tel, tout : o /e, te suivi du nom. — Même : iho. — L^ t
mcme, hoe a, tena iho, — Nul, aucun : aore ou aitd e
suivi du nom : aore ou aita e taata ou tamuta. — Per-
sonne, rien, d'une manière absolue : aore ou aita e avant
le nom et e hoe iti ae après le nom : aore e.mnd e hoe iti
ae^ aita e taata e hoe iti ae.
Combien? : e hia pour les choses, toohia pour les per-
sonnes; en répondant on met pour les personnes too de-
vant les unités, et a ou ^ au delà du chiffre ; pour les
choses eona.
Les adjectifs indéfinis se conjuguent en mettant de-
-â3 ~
Tanl eux ua pour le passé, e pour le présent el le futur,
a pour rimpératif, ta pour le subjonctif.
§ 4. — Adjectifs numéraux,
11 y a deux sortes d'adjectifs numéraux : les cardinaux
et les ordinaux. Les cardinaux expriment le nombre, el
les ordinaux marquent Tordre, le rang.
Voici les adjectifs numéraux cardinaux :
un, hoe^ lahi;
deux, piiiy rua,
trois, toru,
quatre, maha^ lui,
cinq, poe, rima v,
six, ono, fene v.
sept, hiiu,
huit, vaû^ varu v,
neuf, iva,
dix, ahuruy hoe ahuru,
onze, ahuru ma hoe.
douze, ahuru ma pitL
treize, ahuru ma toru,
quatorze, ahuru ma maha,
quinze, ahuru ma pae,
seize, hoe ahuru ma ono.
dix-sepl, ahuru ma hitu.
dix-huil, ahuru ma vaû,
dix-neuf, ahuru ma iva.
vingt, piii ahuru, tadu.
vingt et un, piti ahuru ma hoe.
trente deux, toru ahuru ma
piti,
trenle-lrois, (orw ahuru ma
toru,
trente-quatre, toru ahuru ma
maha,
quarante-cinq, viaha ahuru
ma pae,
cinquante-six, pae ahuru ma
ono.
cinquante-sept, pae ahuru
ma hitu,
soixante-huit, ono ahut*u ma
vaû,
soixante-neuf, ono ahuru ma
iva,
soixante et dix, hitu ahuru,
soixante et onze, hitu ahuru
ma hoe,
soixante-douze, hitu ahuru
ma pili.
soixante-treize, hitu ahui^
ma toru,
soixante-quatorze, hitu ahuru
ma maha.
soixante-quinze, hilu ahuru
ma pae,
soixante-seize, hitu ahuru ma
ono,
soixante-dix-sept, hitu ahuru
ma hiiu,
soixaute-dix-neuf, hitu ahuru
ma iva,
quatre-vingts, vaû ahuru.
quatre-vingt-un, vau ahuru
ma hoe.
quatre-vingt-deux, vaû ahuru
ma piti,
quatre-vingt-trois, vaû ahuru
ma *toru.
quatre-viDgl-qualre, va/i a/iur«
ma maha,
quatre-vingt-dix, iva ahuru.
quatre-vingt-onze, iva ahuru
ma hoe.
quatrc-vingt-douzo, iva ahuru
ma pi H.
quatre-vingt-treize, iva ahuru
ma toru,
quatre-vingt-seize, iva ahuru
ma ono.
cent, hanere, hoe hanere, rau.
cent un, hoe hanere ma hoe.
I
— 24 --
cent treize, hoe hanere hœ •
ahuru ma toru, —
doux cents, pili hanere, tiaope^ g
hoe ahuru tadu, S
deux cent un, piti hanere ma "S
hoe. H
cinq cents, pae hanere. j
mille, tauatini, hoe tauatinij
tautani. j
dix mille, hoe ahuru tauatini,
cent mille, hoehanere tauatini
million, mirioni»
milliard, miriare.
Le mot ma sert à lier les dizaines avec les unités.
Les neuf premiers chiffres ont des noms particuliers,
savoir : 1, hoe, tahi; — 2, pili^ rua; — 3, toru\ — 4,
maha, ha; — 5, pae, rima; — 6, ono, fene; — 7, hitu;
— 8, vaû, varu; — 9, iva.
Dix se rend par : ahuru; — cent, par hanere; mille,
par tauatini; — million, par mirioni; — milliaî'd, par
miriare.
Pour former les dizaines, centaines, milliers, et leurs
divisions et subdivisions, on met d'abord le chiffre expri-
mant le nombre des dizaines, centaines, etc., puis le nom
qui signifie dix, cent, etc., ensuite ma devant le nom du
dernier chiffre : lioe ahuru ma ono, pae hanere vau ahuru
ma piti, toru tauatini ma hoe, piti ahuru tauatini iva
hanere vau ahuru ma toru toata.
Voici le système décimal lahitien qui remonte à une
haute antiquité : 10, ahuru; 100, rau; 1000, mano;
10000 manotini; 100000 reku ; 1000000, iu. On
comptait par vingtaine, taàu, si les objets étaient pris
par paires à deux mains; d'après ce compte, 10 taâu
font 200 unités, e piti rau.
Les adjectifs numéraux ordinaux sont les mêmes que
les numéraux cardinaux précédés de te : te piti, te hanere,
te ahuru, te tauatini. — Pour exprimer les dizaines, cen-
taines, milliers, multiples, fracUotvs divisionnaires, on
.1
ajoute raa à Tadjeclif numéral ordinal, qui devient par
là substantif : te ahururaa, le hanereraa, le launthùrna,
le tataipUwatty te toruraa. Cette règle ordinaire est loin
d'être invariable.
Ainsi on peut exprimer la vingtaine par taâu, la cen-
taine par raw, le millier par mano, le double et le triple
par tataipili^ tataitoi'ii, la moitié par le a fa, une fraction
par vaekaa, lape : piti vaehaa no roto i na vachaa a
pae. Par centaines se rend par hwu rau ; innombrable,
par tinitini. Doubler, tripler, etc., s'exprime en mettant
tatai devant le chiffre cardinal : talaipiti, tatainno,
tataimaha, etc.
Le nombre de fois se rend par lai mis devant l'adjectif
numéral cardinal : taiiva, lailoru. Primo, secundo, ter-
tio, etc., se traduit par a mis devant le chiffre cardinal :
a piti^ a toim, a tahi. fUn gros se traduit par Infini. On
peut mettre au ou rau devant ahuru.
CHAPITRE V
VERBE
Le verbe est le mot qui énonce et affirme l'existence ;
dans une phrase, c'est le mol qui a le plus d'importance
pour bien rendre la pensée.
En tahitien, il y a un verbe auxiliaire^ des verbes
actifs, ou passifs ou neutres.
Article premier. ~ Verbe auxiliaire.
Le verbe e/re est le seul verbe auxiliaire du dialecte
tahitien. Il aide les autres verbes pour la composition de
leurs temps et modes. Le verbe avoir manque absolu-
ment comme verbe actif et comme verbe auxiliaire.
Le verbe être est impersonnel. Il est le seul N^vb^ q>^\
/ 1
— 26 —
change de forme selon les temps. Au moyen des
mots suivants a, e, i, o, te, ua, ia, hia, dont il se (
pose, il change le rôle des substantifs, des pronoms
noms de nombre, des négations, de quelques adje
indéfinis ou qualificatifs, et des verbes auxquels i
joint.
Le verbe être intervient partout d'une manière n(
saire ; sans son secours, aucun mot ne peut prend
forme du passé, du présent ou du futur. Il imporle
d'en bien savoir la conjugaison, pour ne pas s'expo!
émetire les autres mots à l'aventure. Il s'exprime d
sèment selon les mots qu'il précède.
§ !•'. — Devant les verbes.
L'auxiliaire être, aidé de quelques adverbes, déten
par les formes variées qu'il prend les temps et les m
des verbes qu'il précède. — Il ne s'emploie jamais
en tahitien.
Conjugaison du verbe être.
Indicatif,
Présent : le (verbe) net, est.
Imparfait : te (verbe) ra, était.
Passé défini : i ou ua (verbe),
a été.
Passé indéfini : i (verbe) na,
ou ua (verbe) na, fut.
Plus-que-parfaït : ua (verbe)
ra, avait été.
Futur ; e (verbe) sera, e (verbe)
ai, sera donc.
Futur antérieur : e (verbe)
ra, j'aurai été.
Conditionnel,
Présent: e (verbe) a/ttW,sera...
si.
Passé : ua (verbe) ahiri, aura
été... si.
Subjonctif.
Présent : ia (verbe), qu'il
Imparfait : ia (verbe) i
na, qu'il fût.
Passé : ia (verbe) i reira e
qu'il eût été.
Infinitif.
Te (verbe), être.
Impératif,
a ow e (verbe), qu'il
Participes.
Actif : e (verbe) étant.
Passif : hia (après verbe^
— 27 —
§.2. — Devant les substantifs.
Le verbe être est exprimé par o (c'est) devant les noms
propres : o Farani^ o Tahiti, et par e devant les noms
communs indéterminés : e taata, e vajma.
§ 3. — Devant les pronoms.
Le verbe être se rend par o (c'est) devant des pronoms
personnels : o vau^ o vai? o Mea; par e devant les pro-
noms indéfinis interrogatifs : e aha? e hia?
§ 4. — Devant les adjectifs.
Le verbe être se traduit par e devant les adjectifs indé-
finis ou numéraux : e hia taata?e torii; devant les adjec-
tifs qualificatifs par e; mais il faut mettre un substantif
avant l'adjectif : e mea ino te tamai. 11 serait fautif de
dire simplerocnt e ino,
§ 5. — Devant les noms de nombre.
Le verbe être se sous-entend devant les dizaines, cen-
taines, milliers : hoe ahuruy toru hanere, piti taualini ;
niais il s'exprime devant les unités simples : e maha,
^pae, et devant quelques mots indéfinis se rapportant
aux nombres : combien, e hia? quelques-uns, too fanu.
devant des personnes à compter on met too suivi du
chiffre unique : too iva; ou de hia : toohia? ou de fanu :
^oofanu. Devant des objets à compter, on met a pour le
passé : a toru matahiti; on met e pour le présent et pour
le futur : e hia hohoa i teienei? e hia moni (a oe e aufau ai?
§ 6. — Devant les négations.
Le verbe être se rend par a pour le passé : aila^ aore;
P^i* e pour le présent et le futur : eita; e ore.
— 28 —
Article 2. — Verlie actif.
Le verbe aca/ ajoute au mol qu'il qualifie l'idée d'
action faite par le sujet : te taio nei au. Il est invaric
et s'unit pour sa conjugaison à tous les temps du ve
auxiliaire, comme il suit :
Indicatif présent.
te rave nei au, je prends.
te rave nei oe^ tu prends.
te rave nei oia, il prend.
te rave nei tatou, nous pre-
nons.
te rave nei outouy vous prenez.
te rave nei ratou, ils prennent.
Imparfait.
te rave ra vau, je prenais.
te rave ra oe, tu prenais.
te rave ra oia, il prenait.
te rave ra matou, nous pre-
nions.
te rave ra oulou, vous preniez.
le rave ra ratou, ils prenaient.
Passé,
ua ou i rave at«, je pris.
ua ou i rave oe, tu pris.
uci ou i rave oia, il prit.
ua ou irave taua, nous prîmes
(deux).
ua ou i rave orua, vous prîtes
(deux).
ua ou i l'ave raua, ils prirent
(deux).
Passé indéfini.
ua ou i rave na vau, j'ai pris.
ua ou i rave na oe, lu as pris.
ua ou i rave na oia, il a pris.
ua ou i rave na matou, i
avons pris.
ua ou i rave na oulou, >
avez pris.
ua ou i rave na raton, ils
pris.
Plus-que-par fait.
ua rave ra vau, j'avais pri
ua rave ra 03, tu avais pri:
ua rave ra oia, il avait prii
ua rave ra maua, nous av
pris.
ua rave ra orua, vous a
pris.
uaraveraraua, ils avaient]
Futur.
e rave au, je prendrai.
e rave oe, tu prendras.
e rave oia, il prendra.
e rave tatou, nous prendre
e rave outou, vous prendre
e rave ratou, ils prendront
Futur antérieur,
ua rave au {i i^eîra), ya
pris (alors), etc.
Conditionnel.
e rave au (ahiri), je prend
(si).
ua rave au {ahiri), j'aurais
(si), etc.
Impératif.
a rave oe, prends.
araveoia, qu'il prenne.
a rave tatou^ prenons.
araveoutou, prenez.
*araveratou, qu'ils prennent.
Subjonctif présent,
h rave au, que je prenne.
iarave oe, que tu prennes.
id rave oia, qu'il prenne.
krave tatou, que nous pre-
nions.
»a rave outou, que vous pre-
niez.
iarave ratou, qu'ils prennent.
29 —
Imparfait,
iarave ravau, que je prisse, etc.
Parfait.
Plus-que-parfait.
ia rave au i reira e tia ai, il
faut que j'aie pris alors, il
faudro ou riii, po (m. ap.), )ia rui.
Nullement : aita roa, aore roa.
Où : i hea? te i hea? i reira; par où : na hea ; d'où : mai
hea mai, no hea.
Oui : ê, oia mxiu, oia ïa» oia tena.
Par-ci, par-là : i tera vahi i tera vahi, haere (m. ap.).
JE^rfois, quelquefois : rii (m. ap.) ; i te tahi mau mahana; i
tona mahana, i tona mahxina; pinepine ; i tona tau, i tona tau.
Part (à) : i te vahi è, taa è, i te tahi pae.
Part (de) en part : maiha.
Partout : i te mau vahi atoa, e ati noa'e te..., atitia.
Pêle-mêle : nane, huenane.
Pertinemment ; ma te ite.
Peu : aita rea, mea iti, iti ou rii (m. ap.).
Peu à peu : rii (m. ap.), riirii, rii maite (m. ap.), maite
noa (m. ap.).
Peut-être : paha^ peneiae, e riro paha.
Pic (à) : tahoni orai, vahi mato, e pari mau.
Pis : ino ae, ino rahi.
Plus (de) : teie tetahi, mea è atura.
Plus : ae (m. ap.), hau, hau ae. e rahi,.. i te..., atu â.
Plus loin : atea â, pihai atu.
Plus près : pihai mai, fatata.
Plus tôt : i mua ae, na mua ae, na mua.
Plus tard : i mûri ae, na mûri.
Plutôt : e au ae, e mea maitai ae, maori, hau ae.
Poliment : ma te vitiviti, ma te maitai.
Près : i pihai iho, fatata.
Près (à peu) : huru fatata, huru taea, e riro paha e.
Presque : oi, ô, fatata, mai ore mai.
Probablement : peneiae, e riro mau â.
-40- \
Prorala (au) : ma te au.
Puis ; i mûri, i mûri i/w, teie te tahi.
Quand : i na hea, i na fea (pour le passé) ; ahea, a fea, na»
hea? (pour le fulur).
Quasi ; oi ou huru (m. ap.), mai te mea e.
Héciproquement : tetahi i tetahi, matou matou iho^ outou
oulou iho, ratou ratou iho.
Reculons (à) : otohe noa, oto/ietohe noa.
Regret (à) : ma te au ore o te ddu, ma te hinaaro ore.
Renverse (à la) : tu fer a (m. ap.).
Reste (au) ; tera râ, atira noa'tu te reira.
Ronde (à la) : e ati noa'e.
Sans doute : ma te feaa ore, aîta e feaarad.
Sens dessus dessous : huanane noa, titapou, tuperetii.
Scieuiraent : ma te ite; ma te opua, ma te hinaaro.
Seulement ; anae (m. ap.), noa ou noa iho (m. ap.).
Soit : ua tia, ua au, aità e parau.
Sorte (en quelque) : mai te reira te huru.
' Soudain : e inaha, i reira iho, aita i mahia, taue (m. ap.),
tupu oioi noa.
Souvent ipinepine.
Spontanément : ma te ddu tae, noa (m. ap.).
Suite (de) : mu te tuutuu ore, ma te mono maite tetahi i
tetahi.
Surtout : maori, hau. {1 hau rà te pure.)
Sus (en) : tiahapa, i mûri ae, atoa (m. ap.).
Tant : ra/ii, eau, e faito, mai teie te rahi.
Tant mieux : aitoa, e mea maitai atura.
Tant pis : aitoa, atira noa' tu.
Tantôt : inauaneiy arauae, auanei.
Tantôt... taulôt : arauae, arauae; i te tahi [hora), i te tahi
è atu.
Tard : tupetupe, roroa, na mûri.
Tardivement : roroa, na mûri, tarue, maine.
Tellement : e, puai...e, roa...e.
Tort (à) : ma te tia ore, hape (m. ap.).
Tort (à) et à travers : ma te haapao ore, ma te hio ou ara ore.
Tôt : oioi, na mua, vave, haapeepee, hitahita.
Toujours (pour) : e a mûri noa'tu, e a tau e a tau a hiii
noa' tu.
Toujours (tous les jours) : i te mau tau ou maliana'toa, yna
te tuutuu ore.
— 41 ^
Tout : anae (m. ap.).
Tout à fait : roa (m. ap.).
Toutefois : râ, teie ra, area.
Travers (à) : na ropu, na roto.
Travers (en) ; tarava, opea.
Travers (de) : hapehape.
Très : iti rahi^ rahi roa, roa (m. ap).
Trop : rahi roa ino rahi, au ove, roa (m. ap.).
UnanimemeDt : ma te rotahi te ddu, tahi ou hoe[m. np.).
Vice veriîâ : tetahi i tetahi, mai te reira'loa te huru.
Vite : vave, oioi noa, haapeepee.
Volontiers ; ma te hinaaro mau.
Vraiment : oia ïa, par au mau.
Vu : no, i te hioraa e..., mai le au i te,..
Y : i reira.
Observations. — l*.Le signe d'abréviation (m. av.)
signifie que l'adverbe se met devant le mot qualifié; (m.
ap.) veut dire qu'il se met après.
2" Voir le dictionnaire pour avoir le sens particulier
des mots qui traduisent le môme adverbe.
3" Voir dans le dictionnaire les nombreux adverbes
formés d'un adjectif ou d'un verbe.
CHAPITRE VII
PRÉPOSITION
La préposition est un mot invariable qui sert à ex-
primer le rapport qu'ont entre eux plusieurs mois dont
iin est son complément : te mau oire no Farani.
Dans la liste ci-dessous des principales prépositions,
les abréviations signifient: m. av., rais avant le nom ou
le verbe, m. ap,, mis après. Le chiffre 1 veut dire que le
cas régi par la préposition ainsi chiffrée, c'est le nomi-
natif; 2, le génitif; 3, le datif; 4, l'accusatif; 5, l'ablatif.
— 42
Par là on verra aisément à quel cas il faut mellre le nom
ou pronom qui suit la préposition.
Liste des prépositions
A propos de ; no te ture, i te hlorad i te..,
4
Après ; i mûri i, aéra (m. ap.)-
4
Auprès de : i ou napihai iho i...
Autour de : e ati noa'e.
4 4
Avant : liou, i mua ae, i mua i.
4 1
Avec ; ma te, e, atoa (m. ap.).
4
Bas (au) de ; i raro ae i.
1 4 1
Comme : mal o ou ia devant nom propre, mai te devant
un nom commun.
4
Cliez : io.
Compris (y) : c te..,
4 4 4
Contre : t, ia, i te,
4 4 4
Dans : i, ia, i roto i...
2 2 2 2 2 1
Do : (appartenance) no, na, o, a, to, ta.
4
(parmi) i te.
1
(choix) e,
4
(nombre) mai.
(par) na.
4 2 4
(point de départ) mai, no..., mai, no o mal i..,
4
Dedans : iroto i...
4 i
Deçà (on) : i piliai mai, i te tahi pae mai.
4 2
Delà (au) : i plliai atu, i tera pac.
4 4
Depuis ; maiâ, mai.., a.
4
Derrière (en) de : i mûri i...
— 43 —
Dès : mai.
Devant : i muai^ na mua i...
4 4 9
Durant : i te.,, i ropu i, i te anotau o, i te tau i ou a.
4 4
En : t, ïrt, i roto i, a... (verbe...) ai.
4 4 4
Entre : ia, i rop\t i, i rotopu i.
4 4
Envers : ia, i te...
Hormis : maori ra, eiaha, auaa.
4 4
Hors : i rapae t, i vaho i...
4 1
Instar (à I') de : mai te au «, mai te... (nom) te fiuru.
4 4
Insu (à 1') de : 7na te itea ore, ma te ite ore te,
4 4
Jusque : e tae noa'tu, e tae atu.
4 1
Nonobstant : ma te au ore, atira noa'tu.
6 3 5 4 4
Par : na, i ou za, e, ma te^ na ropu, na roto.
4 '4
Par-dessus : na nia i, i nia i.
4 4
Par-dessous ou en bas : na raro ae, i na raro.
4 4
Parmi : t ropu, i rotopu
3 4
Pendant : i te (nom), i ropu i, a (av. v.).
4 4 5 2
Pour : e, ei, i, ia, na, no, a (m. av.).
4 4
Près : fatata, iâ na, i pihai iho.
s 3
Quant à : area, râ, no te,.- i te (nom) rd.
1
Sans : ore (m. ap.), aita ou aore (av. pron. possessif)
1
Sauf : maori ra.
. Selon : mai to au i te...
4 4
Sous : * raro, i raro ae.
2 4
Suite (par) de : fio, i.
4 s
Sur : i nia i, i te (nom).
4
Sus : i te... i nia.
— 44 —
s
Touchant : no.
4 4 6
Travers (au) de : na ropu i) na roto i, na.
4 4
Vers ; t, la, i te.., paha, liuru fatata.
2 4 4
Vis-à-vis ; i le aro o, i mua i, ia ou i te,..
\ 1
Voici ; inaha, tele, na,
1 1
Voilà ; tera^ na, inaha.
CHAPITRE VIII
CONJONCTION
La conjonction est un mot invariable qui sert à joindre
un membre de phrase à un autpe : o Petero e 'j» loane. i
Voici les principales conjonctions :
Afin de ou que, pour que : m, a, ei.
Ainsi que : maiy atoa ou hoi{m. ap.).
AUendu que : 7io te mea hoi, i te hiorad e...
Car : hoi (m. a p.), no te mea.
Comme : no te mea, no te,,.
D'autant plus que : rahi roa'tura, e ia rahlatu a, papu^ roa.
De crainte ou de peur que : o te, oi.
Comment? (pourquoi?) : no te alia? e aha te tumu i.., ai?
Dès que : ia.
Donc : maoti (m. ap.), no reira^ i.,. ai, a ou e... ai.
Entendu (bien) que : mai te mea e.
Et : e ma, e, ma te, aéra ou atura, e [toru) tiahapa, e ma
(en comptant les unités).
Est-ce que? : anei? (m. ap.).
Est-ce que... ne : aore anei?
Est-ce pas (n') : e ère anei?
Est-ce (qu'l que ; e aha? no te aha? e aha te tumu?
Kt C^® : ma (m. ap.).
Lorsque : ia, a... ai, i te (nom), te i te (nom), a.
— 4o —
Mais : area^ rây Uie^râ, area.., ra.
Moins (à) que : maori ra.
Ni... ni : e ère... e ère lioi, aita... e aita, aore... aore aioi
Or : hoi (m. ap.), râ (m. ap.), area.
Ou, ou bien : e aore ra.
Parce que ; no te mea, i te mea.
Pendant que : oi, a... ai, a, ia.
Pourquoi? : e aha? no te alia? e alia te tumu?
Pourtant : teie rd, râ, area ra.
Pourvu que : ta, mai te mea e.
Puisque : no te mea (puisque peut se sous-entendre).
Quand même : alira noa'tu, rd (m. ap.), noa'tu (m. ap.
Que : ia, a, e.
Quoique : rd (m. ap.), atira noa'tu, noa'tu (m. ap).
Sans que : ore (m. ap.), ia (m. av.), e aore roa.
Si : (condition) se sous-entend ou s'exprime pur ahiri i
commencement d'une piirase, avec i avant le deuxième verbt
par anei après verbe précédé de ua ou e.
'. Si : (incertitude) mai te mea e (pour le p;issé), mai te mi
(pour le futur), avec e, avec ua et le verbe.
Sinon : mai te mea aita, e aore ra, e aita d.
Savoir (à) : oia hoi.
Sorte (en ou de) que : ta, i... ai, e... ai.
Tandis que : oivai ae, a, oi.
Vu que : no, no te mea.
CHAPITRE IX
INTERJECTION
Uinterjection est un mol invariable qui exprime pj
un cri un sentiment vif et animé : aue! hélas !
Liste des principales interjections
Adieu! : a haere, e haere oc? Iiaere, ia ora na, a parah
[Maevat s'il s'agit d'un f^rand personnage), outou, e revai
matou; te ionei {oe), e haere au.
A Dieu ne* plaise! : eiaha roa l'a.
— 46 —
Ah ! (joie) : aiie te (nom e I aue, aiae.
Aie! : aue, ahi^ atae, ai.
Allons, courage! : a rahi ! a faaitoito.
A propos : e homa ! e hoa !
Arrière ! : ia atea è, a haere è.
Atlendez! : ciàha e rn^ a tiai rii.
Bail I : aue ! alira ! la !
Bienvenu (soyez le) : a haere mai, a haere mai, maeva
(p. roi).
Bonjour, bonsoir! : ia ora na! ionei oe! haere oe!
Chut! : mamu! manianial
Combien! : aueî ote,., !
Comme! : aue e... e! e aha?
CommiMït! : e aha rd?
Dame! : a!
Debout! : a lia i nia.
Eh ! : e aha ra I
Ëh bien! : atae hoi, e aha ra, aiira noa'tu.
Eh quoi! : e aha rai inaha e! point de remède! e ahal
aiia e ravea.
Gare! : e ara!
Fi donc! : hie!
Feu! : a pupuhil
Hélas! : aue, atae, aue atura e!
Hem! : mai, et
Ho! : û, aue!
Hola! hé! : e, mai, ô, û !
Hosanna! : hotana.
Hourra! : huro!
Oh! : aue i te... ! atae hoi e, ahe, ho! ai ta' tu.
Ouf! : atae!
Partons! : maihaere!
Paix donc ! : ei hau !
Plaise à Dieu que... ! : ia tia i te Atua e, ahiri i lia i teAtua^
Présent! : o!
Que ne.. I : 710 ie aha?, ia... e tia'i.
Qu'il y en a! ; e ère te tiatial
Qui vive ! : o vai tera ?
Sus! : tamau, a rohii
Vivat! : huro, iaoral
Voyons ! ; inaha, ahiri, na ! a hio.
DEUXIÈME PARTIE
LA SYNTAXE
La syntaxe est la partie de la grammaire qui traite de
la manière d'assembler les mots.
La syntaxe se divise en trois parties : syntaxe d'ac-
cord, syntaxe de régime et syntaxe de subordination.
L'accord est une convenance de forme entre deux mots
qui se rapportent au même objet : homme actif : Umta
itoito; femme active : vahiné iloito.
Le régime, ou complément, est la dépendance d'un
Dom ou d'un pronom par rapport à un autre mot de la
même phrase : Il a lu la loi, ua taio oui I te fuve; j'obéis
aux lois, te aurai^o nei au i te inre.
La subordination et la dépendance d'un verbe par
rapport à un autre mot de la môme phrase : Je vous
défends de partir, te opani nei an in oe, eiahn oe e hnere.
Observations importantes
1° Quiconque voudra s'exprimer clairement on tahi-
tien devra s'étudier à ne faire que des phrases très
courtes. S'il écrit,^qu'il multiplie les signes de ponctua-
tion.
2** Il faut qu'il pense en tahitien, voyant en son ima-
gination d'abord l'action, ensuite le sujet, enfin les
régimes : Ua taparahi o Kaina ia A bêla i te ?'flrrtu;Caïn
tua Abel avec un bâton.
47
48 —
î^ Le tahilien possède un grand nombre de verbes
neutres. Celle langue aime le neulre el Taclif. Le passif
la rend pesanlc el embarrassée.
SYNTAXE D'ACCORD ET DE RÉGIME
CHAPITRE PREMIER
a
ARTICLE
D'ordinaire l'arlicle est placé avant le substantif : te
taupoo. Parfois on intercale, entre l'article composé et -
le nom possédé, le substantif possesseur, pour plus d'âé-
gance : to loane avae; to te A tua hinaaro, »
On met te précédé de la conjonction e devant cbacuii
des adjectifs excepté le premier, qui qualifient le même
substantif : ua noaa mai iau te peni uouo, e te iiteute^ é ■;
te ninamu.
Pour les articles composés du, de la, des, on melr
devant un nom de personne ve ou vetoofanu, toofanu, te
nau, na : toofanu pipi, te mau mataro, na perepitero;
devant un nom indéterminé on met maa ou e, ou e maa
que la quantité soit grande ou petite : maa pape, e maa
ua lit rahi, e painapo.
L'article peut se mettre devant un verbe : te aha nei
oia? ou devant une interjection : e mea rahi tana aue!
ou devant un adverbe : te i hea? na fea?
Devant les adjectifs précédés d'un substantif, l'article
se met toujours avant le nom; on met te pour le singu-
lier : te fare nekenehe; te mau pour le pluriel : te mau
moua teitei, te sans mau, si le pluriel de l'adjectif est
formé par un redoublement : te aua maitatai, te paero
il, te peu iino. '.
— 49 —
CHAPITRE II
SUBSTANTIF
ARTICLE PREMIER. — AccorcI du sulislaiilir.
' Quand deux noms communs, joints ensemble, dési-
'' gnent la même chose, on les unit sous le même article et
i la même préposition : On a coupé le pied du vitier ; 7tn
>. tapu te taata (ojà) i te tumu vL
\ Si l'un de ces noms est propre, chacun prend l'article
qui lui convient; pour que l'article o ne soit pas confondu
avec la préposition o (de), on met le mot ra entre les
deux substantifs, quand le nom commun précède le nom
propre : te oire ra o Papeete,
Si le premier nom est complément, le second prend la
même préposition que le premier. Mais si le second est
un nom propre, après le mot ?•«, il peut se mettre au
nominatif, ou en complément. Ua parau mai ratou i te
Tamaiti a te Atua ra o lesu, ou ta lesu. Ils parlèrent au
Fils de Dieu, à Jésus.
11 en est de même quand raua, eux deux, sert à unir
deux noms propres : Iakoàa raua o loanc, Jacques et
Jean.
Les noms propres d'hommes et de lieux en complé-
ments directs prennent la préposition \a : mais en
compléments indirects, les noms propres de personnes
prennent ia, et ceux de localités ?'. Hère ia Lui; liere ia
Tahiti; aimer Louis, aimer Tahiti. Donner à Louis,
horoa ia Lui. Aller en France, haere i Farani.
Les substantifs tirés des verbes ont des compléments
et deviennent passifs avec hia : te haapao raà i te ture^
l'observation de la loi. Te taparahi rad hia, le meurtre.
I
— 50 —
S'il y a un adverbe, il se joint au verbe : papetito ore rem
Ida, manque ou faute de baptême.
Les noms de temps atmosphérique remplacent uj
grand nombre de verbes impersonnels : e ua, e patir^
e uira. Pour exprimer les phénomènes atmosphériques
on met le substantif et non le verbe, s'il s'agit de leu
énonciation : e uira, et non pas te uira nei ; s'il s'ag-i
d'exprimer le phénomène en action, on met le verix
exprimant cette action, précédé du verbe être, et suivi
du nom énonçant le phénomène : ua farara te matai; on
ne peut exprimer cette action par le verbe être joint au
verl3e mis pour le nom du phénomène : on ne peut pas
dire : ua matai, ua uira, ua patiri.
Pour former le pluriel des noms de divers phénomènes
atmosphériques, on se sert de leur nom au singulier;
na pu te mahu, ua mairi te ua rahi, — Pour exprimer
les différents temps de ces phénomènes, on fait précéder
leur nom soit du verbe être au présent, au passé ou au
futur : e patiri, uapo, e ua; soit d'un adjectif : ua rahi
te uira; soit d'un verbe combiné avec le verbe êti^e.-ua
mairi te ua. Avec la forme négative on met aita e pour
le présent : aita e ua, aore i pour le passé : aita ou aore
i ua; e ore pour le futur : e ore e ua; eiaha, pour le sub-
jonctif : eiaha e ua. Pratiquement il faut s'en rapporter
à l'usage, lequel veut e devant ua, et ua devant raumai
pour passé ou présent, e raumai pour le futur.
Article 2. — Régime du substantif.
Pour marquer qu'un substantif est la possession d'un
autre, on met, o, no, to, a, na, ta, (de) entre les deux.
La maison du chef : te fare no te tavana.
En règle générale, on exprime la préposition o, ?îo, ^»
na (de), devant les noms d'objets déterminés, et on \^
supprime devant les objets indéterminés. Te auru no te
rima iti, l'extrémité du petit doigt ; te auru rima, l'ex-
trémité des (ou d'un) doigts.
--SI -
§ 1". — Règles pour les objets déterminés.
Voici les règles de la possession des objets déterminés,
•pour les êtres raisonnables; et, par similitude, pour les
êtres animés privés de raison.
1" Règle. — Exprimez la possession des objets déter-
minés par a, wrt, de, du, des, si Tobjet possédé provient
du travail, du choix, d'une mise en mouvement, d'une
détermination active de la volonté du possesseur : un
ouvrage, la progéniture, un ami, un époux.
2« RÈGLE. — Exprimez la possession par o, )w, de, du,
des, si les objets possédés ne proviennent pas d'une dé-
termination : les parents, les héritages.
Ma maison, tau fare ou tau fare, suivant que j'ai tra-
vaillé à la faire ou non.
3^ Règle. — Si l'objet possédé est précédé de Tarlicle
^^, on peut contracter te avec les prépositions o, «o, en
'0;eta, na, en ta; et en appliquant Tune des deux règles
précédentes, on met immédiatement après ta ou ta^ sui-
i^anl le cas, le nom possesseur suivi du nom possédé. Ta
^'iïïiona Metua, le père de Simon ; to loane mau ff*tii^ les
parents de Jean.
Si te ou le a, sont suivis de oe, toi, on peut mettre to
înleur place, et sous-entendre oe : ta tôte, to upoo; ton
îiari, to tarte.
Le mot habitants ou de nationalité se sous-entend
^ussi devant un nom de localité : to Tahiti j to Lonedona,
^s Tahitiens, les habitants de Londres. On peut dire
lussi : te taata Roma, te Peretane.
§ 2. — Règles pour les objets indéterminés.
Règle générale. — A, na, ta et o, no^ to, ne s'expri-
ment pas :
1° Quand la personne qui possède est indéterminée :
Ae de femme, ahu vahiné; maison de chef, fare tavana.
2^ Quand le nom précédé de la préposition de, du^ des,
— 52 —
au lieu de marquer le possesseur d'un objet, en désigi
la matière, le genre, la forme, l'usage, etc. Maison (
pierre, fare ofai; maison de justice, fare haavarai
comète, fetia ave; draps de lit, ahu taoto,
3° Quand deux noms expriment le contenant et le coi
tenu; verre d'eau, aûà pape; assiette de soupe, mère
tihopu,
4** Quand le second sert comme d'adjectif au premiei
habit de soie, ahu tirita; cocotier, tumu haari; rosie
tumu rôti,
5° Quand le premier objet est une partie du second
pied de porc, avae puaa; porte de maison, uputa far^
6° Quand de deux noms réunis le second spécifie '.
premier : canon, pupuhi ferma; cuisine, fare tutu; ]
femme de Huro, Huro vahiné; ou bien quand les deu
noms désignent un poids, une mesure : un mètre d'étoffi
hoe mêlera ahu. — Exception, Quand les deux non
juxtaposés sont suivis d'un adjectif qui qualifie le secon
des noms, on met devant ce dernier l'article au génitif
te auru no te rima iti. Si l'adjectif ajouté qualifie le pn
mier des deux noms, on l'ajoute simplement, sans article
au second des deux noms : fare pureraa nehenehe.
Par analogie, on n'exprime pas la préposition et l'ai
ticle : 'i^e en des substantifs composés d'un verbe acti
ou d'un substantif qui en est dérivé et a un complémei
direct.
!•* En des substantifs de deux mots : tapuraa raâi
coupe de bois.
2° Dans le nom, à trois mots, des diverses professior
où entre presque toujours le mot taata : cultivateu:
taata faaapu fenua : forgeron, taata tupai auri; mai
chand, taata hoô taod, etc.
Les substantifs, actifs ou passifs, dérivés de verbi
actifs, ont les mêmes compléments qu'eux : 7'e inuraa
te ava Tahiti^ la boisson du kava ; to Opuhaia taparai
raa hia i te omore e te taata no Pomare, la mort d'Opi
fara à coups de lance par les gens de Pomare.
Le nom exprimant la qualification de dame se met toi
^ 53 -^
de suite après le nom de la personne ou de remploi de
son mari : Miller vahiné y te arii vahiné. Dans le sens
d*ëpouse on met vahiné avant le nom de l'emploi : te
hahine no Roo, te vahiné a te tavana.
Pour exprimer l'abondance, concours nombreux, fré-
quence, on met le mot huru entre le même substantif mis
deux fois ; maâ huru maà^ hape huru hape, faatn huru
taaia; on peut mettre aussi e ère te tiafia (ou fuatua)
avant le substantif : e ère te tiatia taata, mad, raau, etc.
* Devant un substantif on ne peut jamais exprimer im-
toédiatement Tune après Taulre les deux relations qui
l'affectent ; e pure i mua e i mûri i te amurad mnd est
une construction fautive. Régulièrement on met une
relation avant le substantif dans le premier membre de
phrase; dans le second membre de phrase on met l'aulre
relation avec ou sans le substantif : e pure i mua / /*»
àmuraa maa^ e i mûri ae.
D'ordinaire, le substantif qui est sujet d'un verbe se
©et après le verbe et avant les régimes : ua mai ri te aa
î nia i te fenua. Si le verbe est précédé d'un temps du
verbe être et suivi d'un ou plusieurs adverbes, le nom
sujet se met après tous ces adverbes : ua haapîi oioi mai
^e tamarii i te taio.
Le nom sujet peut se placer avant le verbe dans les cas
Suivants : si ce nom est répété dans un second membre
de phrase ; — te vine ta oe i horoa net, e vine mai (ai roa ;
7- s'il y est rendu par un pronom : (e mau faehau, (a oe
* itCy ua rêva' tu ratou i nanahi; — s'il y est remplacé
par ia : te feia faaroo^ e auraro maite ia i te para a a ie
Aiua; — si le nom sujet est précédé de la préposition
^ausative na : na te Atua i poiete i te mau mca' tna; si le
^om est précédé de (e devant les noms communs, ou
de devant les noms propres : te tavana tel faaterc l
^aua ohipa ra,..,^ lesu tel faaora mai ia tatou atoa; —
s'il y a une particule négative à mettre avant le verbe :
^hha outou e haavare; aita te metua i tae mai ; — si no
^^ira commence le membre de phrase : no reira te arii i
fdaue
-. 54 -
Le suh^ianiU régime est d'ordinaire accompagné de
nOf tOy a na, ta, o te, no te, ta te, to te, selon le cas, s'
est régime d'un autre nom : te poheraâ o ou no lesu;
metua oia noû; te tamaiti a ou na 'Leone ; e rata teie naik
te upoo te taata; te fare no te mutoi ; e peu iino to te a
nei; e viretu rahi ta teie taata maritiri. — Si le nom es
régime d'un verbe, il est précédé de ia, pour le régira
soit direct soit indirect, devant un nom propre de par
sonne : a aratai mai oe ia Luka, a tuu atu oe i teie huk
ia Luka; — de i te pour le régime soit direct soit indi
rect devant les noms communs : ua papai atu vau i t
hoe rata i taua raatira ra; — de /, pour le régime indi
rect devant un nom propre de localité : e tere teienei pal
i Raiatea; — à^i te devant le premier nom commun o
de ia devant le premier nom propre qui est régime direcl
devant les autres noms communs et régimes directs o
met te ou e te, et e ia devant les noms propres : Ua hef
au ia Peter 0, e ia Pauro, e ia loane; e amu vau i te vi,
te meia, e te anani, e hoo oe i te arenio, te mamoe e
puaa ni ko.
Qu'il soit sujet ou régime, le substantif au duel se rer
ainsi : au sujet on met e o ou rauào, entre les deux noms
ua parau o Simona e o Loane, ua rêva' tu o Tomci raua
Pauro; au régime on met raua o ou e la : ua ite malt
oia ia Tadeo e ia Mateo; ou bien : ia Tadeo raua o Mat^
La préposition ore se met entre le nom et la désinea
raa: haapao ore raa.
Devant le nom d'un agent vivant, la préposition p -
se traduit par na si le nom a la forme active : na te €
muta te hamaniraa i te fare. Si le nom a la forme pr»
sive, par se traduit par e : te taparahirad hia e te taa
ino.
oo —
CHAPITRE III
PRONOM
§ l*''. — Pronoms personnels.
Le pronom personnel doit ôtre du môme nombre que
le nom dont il lient la place : un parau oe, un pnmu rntott.
Le pronom qui remplace deux noms de personnes dif-
férentes se met au duol de la première personne, s'il s*a<ril
d'une première et d'une deuxième personne : itn puro
iaua (vous et moi); ou d'une première et troisième per-
sonne : ua fnaroo maua (lui et moi) ; — et au duel de la
deuxième personne, s'il s'agit d'une deuxième et troi-
sième personne : e haere mai orna (lui et vous) ou ouiou
(eux et vous).
Le pronom qui représente un nom collectif se met au
pluriel : tia putuputu te feia mana, e rêva raton.
Pour éviter toute équivoque, il est bon d'exprimer le
pronom personnel, à cause de l'invariabililé du verbe :
dafai mai oe i tena raau^ e ko ratou i te vhie.
S'il n'est question que de deux personnes, on met le
pronom au duel, et non au pluriel : ua liiopoa tnua i te
^^ero api.
Le pronom personnel à l'accusatif se met comme sujet
^Hnt le verbe, pour rendre l'ablatif absolu, ou pour
^ï'aiduire ces mots lorsque, au moment où : iaû i rêva tu,
[^ohia taata i pee mai iaû? ; ua na reira ai o lesu, ia na
*- faarafii i na pane e pae.
Le pronom personnel prend la préposition ia, s'il est
^^gime direct ou indirect d'un verbe : a nratai oe iaû
^ana.
— 56 —
§ 2. — Pronoms possessifs.
Les divers pronoms possessifs s'accordent en nombre
el en personne avec le nom représenté #par eux : te mau
iaata, to raton ioa o Tahiti,
§ 3. — Pronoms démonsti^atifs.
Quand les pronoms en tahitien représentent un sub-
stantif collectif, ils se mettent au pluriel : te haere mai
nei teienei feia^ e rêva tu vave ratou.
§ 4. — Pronoms relatifs,
(c'est), ote (c'est le) combinés avec ia s'emploie
comme il suit : quand il n'y a pas inversion d'un membre
de phrase, on met au commencement o devant un nom
propre, sans employer la : o lehova tei hamani i te rai e
te fenua nei. On met o te ou te simplement sans ia, devant
un nom commun : o te ora mure ore to ratou hopea; ou
bien : te ora mure ore to ratou hopea. S'il y a inversion,
on met te ou o te devant le premier membre de phrase ;
et te au commencement du second avec la à la fin : to
ratou hopea ou bien o to ratou hopea, o te ora mure ore ia.
Dans le pronom relatif qui : o te, on se sert de o tei, tei, ,
pour le passé, o te pour le présent, te pour le futur : te
nril tei parau, te taata o te inu nei, te mau vakine te
parau. Si on veut insister ou faire ressortir le sujet,
alors on emploie o tei plutôt que tei, o vai te taata aomau? jt
tei haapao ïa i ta te Atua mau hinaaro.
Le pronom relatif, quand il est sujet, se met avant le
verbe : te Atua otei poiete ia tatou nei.
Les pronoms relatifs, comme les autres pronoms, s'ac-
cordent en nombre et en personne avec le nom qu'ils
représentent : te taata o tei parau.
Souvent les pronoms relatifs ne sont pas exprimés
autrement que par le verbe être mis au passé, ou au pré-
— 57 -*-
sent, ou au futur : te taata tei tae tnai, le taafa ** mi nrt,
te taata te parau,
§ 5. — Pronoms hidt^finis,
D n'y a rien de particulier à ajouter, pour les pronoms
indéfinis, aux règles données ci-dessus.
CHAPITRE IV
ADJECTIF
Tous les adjectifs se transforment en subslanlils en
prenant la désinence raa .- inai^o, maroraa.
Les adjectifs qui ne se rapportent à aucun nom déter-
miné sont des deux genres : e taata maltai feic, r nom
ino teie.
L'adjectif, s'il est précédé du verbe impersonnel rVs/,
il est, se traduit par e mea suivi de l'adjectif: e mod nmi-
tai eiaha e haavare.
Pour le régime de l'adjectif, on met i te, si ce régime
présente un sens non passif: paero i i te vme, taata liiaai
i te arueraa. On met ia, quand le régime a le sens passif :
taata au ia fdatura hia.
Article premier. — AOiecîktm quallflcatlfs.
Les adjectifs qualificatifs se mettent toujours après le
substantif : éd maoro, fare nehenehe.
Leur superlatif relatif prend no devant le régime, si
celui-ci n'exprime pas l'objet de la comparaison : te ta-
înaiti haapao roa no te haapiiraa; si le régime exprime
cet objet, on met i devant : te tamaiti i te hau è i te mau
tàmarii atoa.
Dans leur conjugaison les adjectifs qualificatifs prennent
3.
^ 58 —
ua ou i pour le passé et le présent, e pour le futur, a poi
l'impératif, la pour le subjonctif.
Si un adjectif qualificatif est précédé du prononn ce c
il et du verbe être, on met e mea suivi de l'adjectif :
mea maitai te pure. Dans les propositions où cet adjecl
précède le substantif, on peut mettre un temps du ver]
être suivi de l'adjectif devenu verbe dans ce cas-là :
maital nei te mereni, ua maitai te meia, e maitai ai
taofe ia na reira.
Article 2. — Adjectifs délermlnatifs.
§ P^. — Adjectifs possessifs.
Les adjectifs possessifs se mettent d'ordinaire avant
nom : toû metua. Mais si l'on se sert du verbe avoir, c
si l'adjectif est suivi du mot teie, dans ces deux cas c
met l'adjectif possessif après le nom : e toru taupoo ta
e tarnaiti ta oe teie.
On met ta, quand la possession est le résultat d'ui
détermination active, d'une action, d'un choix : taûrat>
ta oe vaa, tana puaa, ta matou faatiaraa, ta outou hoa, -
raton liaapiiraa. — On met to, quand la possession n'e
pas le résultat d'une active détermination : to ratt
fenua aia,
§ 2. — Adjectifs démonstratifs.
Ces adjectifs se placent avant le nom : tera taata, -
Ils se mettent après le nom, si celui-ci est précédé c
c'est, ce sont : o na liotu tera o toû fenua.
§ 3. — Adjectifs indéfinis.
Les adjectifs indéfinis se mettent avant le nom : e ma
pape, e toofanu tamarii.
Ces adjectifs se conjuguent en mettant devant eux
ua pour le passé, e pour le présent et le futur, « pour Vin
pératif, ia pour le subjonctif.
— 59 —
Raurahi se place avant comme après le nom, mais il
esl toujours précédé du verbe être : e raveraki ir tantn,
eiaataparauda e raverahi. De plus, si cet adjectif pré-
cède le nom, on met l'article te avant le substantif; s'il
suit le nom, on omet l'article te,
§ 4. — Adjectifs numéraux.
Les adjectifs numéraux cardinaux, et souvent les adjec-
tifs à forme interrogative, se placent devant le nom et
sont précédés, même après une préposition, du verbe
être exprimé par e ou a ; e aha te liora? a toru hnnri; e
onomoa; ua haru te mutoi i e toopiti taata eia.
Les adjectifs numéraux ordinaux se placent après le
Dom : te taata toru; ou après l'article, s'il y a un sub-
stantif au génitif : te toru o te taata.
CHAPITRE V
VERBE
Article premier. — Terbe auxiliaire.
Le dialecte tahitien a deux verbes être ; — 1° L'un se
traduit par vai combiné avec les divers temps du verbe
auxiliaire. Il signifie : exister, durer. D se dit des êtres
animés ou inanimés, matériels ou spirituels, mais du-
rables, ainsi que des lois, états, situations, etc. : te vai
neite haapiiraa ; e vai te Etaretia e a mûri noa' tu. Dans
les cas où le verbe être est seul en français, il est traduit
en tahitien par vai^ exister : te vai nei au, — 2° L'autre
esl le véritable auxiliaire de la langue tahitienne. Avec
ses divers modes il aide à former les temps variés des
autres verbes, lesquels sont invariables par eux-mêmes.
— 60 —
Les formes variées prises par le verbe être et cerlî
adverbes auxiliaires lui servent à déterminer les tei
des au 1res verbes.
§ 1er — Formes variées.
Les formes variées du verbe être sont les suivan
devant les autres verbes, savoir : o, te, e, pour le prés
— ua, /', 0, pour le passé; — e, o, a, pour le futur
a, <?, pour rimpéralif ; — /a, pour le subjonctif; —
pour le passif.
7e seul ou avec net s'emploie 1* pour le présent de
les verbes, les adverbes de lieu, les adjectifs ou prou
interrogatifs, les noms servant de régime ou de rép
à une question : to pure nei au; te i hea oia? te i te j
fe hra, te nha ? — 2° pour rendre le verbe avoir, ap
lcnh\ etc. : te i fe Atiui te hanahana, — Te avec ra s
ploie à l'imparfait de l'indicatif: te taio ra vau; ei
duit, sans l'exprimer, la conjonction pendant que : te
m raton, un tue mai au,
E peut presque toujours remplacer te : e pure ne
e i hea oia? e i te fare, e taio ra vau; mais il a un er
bien plus étendu. Il s'emploie, en outre, pour le f
e haere au; devant les négations ore, ita, ère po
présent et le futur : e ore oia e faaroo^ eita oe e hoi
e ère o Paulo; — devant un nom dans le sens de (
e vi; — devant les adjectifs numéraux : e toru fai
— devant Timpératif : e haere mai oe,
s'emploie pour le présent, le passé, le futur, dr
sens de c'est, ce fut, ce sera: o vai tei fafa i toû r
Toma la; o Maria ta tatou e ariie nei; o vai tau e
atu? teie au, o vau ta oe e tono; — devant les pro
personnels ou relatifs employés comme sujets: o<
tei pohe i te mai, o tei ore i papetito hia; — devai
noms propres : o losepha p. — Si o est employé pc
passé, il est toujours accompagné de i à la place d<
tei faatura hia, o loane ia, — ne se joint pas .
négation, mais la supporte dans\a m^rc\fe ^^o^çy^vOs
A marque l'impératif: a faaamu oc i te mon; parfois
le futur, surtout devant les adverbes de temps futur :
dnapo, ahea? ananahi ; — et le passé devant les noms
(le nombre : a toru, a pifiy et les négations ore, ito : ai fa
mu i ite, aore oe i faaroo,
Ua s'emploie pour le passé, et veut être placé au com-
mencement d'un membre de phrase: te père ra ratoa, ua
tae mai te mutoi. — On ne l'emploie pas après une né-
gation : aore ratou i pure; — ni à propos d'un autre ad-
verbe de temps passé : oia tei rêva' tu inanahi; — ni
après une interrogation : o vai tei oto ? — mais bien avant
elle: ua paia anei? — Il est remplacé tantôt par /,
tantôt par i^a mis après le verbe au passé : o oia tei tae
mai, rave ihora i tona ôé, — Ua remplace c au présent
devant un adjectif exprimant une qualit-é déjà acquise :
«a maitai to oe metua, ou devant les verbes au présent
qui expriment un désir, un résolution, un espoir, etc.:
wa hinaaro vau, ua opua oe, ua tiaturi otta. — La est
employé devant un adverbe de négation devenu verbe :
«a ore au (je me suis abstenu), ua ère oe (tu as été privé) ;
et non pas devant un substantif employé comme verbe
exprimant l'action d'un phénomène atmosphérique : ua
matai est fautif, il faut alors mettre un verbe entre ua et
le nom du phénomène: ua farara te matai, — Ua avec
'•« exprime le plus-que-parfait, ua rêva ra vau. Ua ne
veut pas être précédé de ahiri, ia, «, oi, o.
/marque le passé : o tei tamata i te ia; — est rem-
placé par ra mis après le verbe au passé, rêva' tu ra oia;
— remplace ua devant ore, o tei ore i faaroo ; — après
les négations : aita ratou i tano; — devant les adverbes
de temps passé, inanahi, inapo; ou. de lieu / hea; ou
d'interrogation, ou de mode d'agir : i nafea te fatu ? no
te aha i na reira ai oe? après les mots ahiri, ia, a, oi, o;
et devant ai, i.,. ai,
• la exprime le subjonctif, ua ani atu vau ia na ia haere
mai oia. Il ne faut pas le confondre avec ia, qui précédé
de signifie c'est, o te fatu ia.
Mta marque le passif. D'ordinaire, il se rcveV vav«\^$!S5Vr
— 62 —
iemenl après le verbe : ua tapai km te puaa. — Si le
verbe est accompagné d'un adverbe, kia se met après cet
adverbe : iia haapao ore hia te tare; — hki se met aussi
après la désinence rad qui suit un verbe devenu substan-
tif : te kamanirad hia.
§ i2. — Adverbes auxiliaires.
Les adverbes qui d'ordinaire accompagnent comme
auxiliaires le verbe être sont les adverbes suivants :
1° De direction : mai, vers ici; atu, vers là; ae, de bas
en haut, au-dessus; ?Ao, de haut en bas : e haere mai oe;
e haere ai a van; ua haere ae oia i wa; mai ri ihora
outoii.
2" De temps ei de lieu : nei, présentement, ici; wa,
naguère, là ; ra, alors, là plus loin : te papai nei oia; te
parahi na outou; te vai ra tona fare,
3° De conséquence : «/, donc : e na reira^i o/\
4° D'interrogation: anei? ua tauto anei oia?
5° De négation : ore, ita, eiaha, ère: o te ore e faaroo,
ai ta vau i taio, eiaha oe e faaino.
6"^ Ahiri, qui est conjonction se combine aussi avec le
verbe Hre, comme les adverbes ci-dessus : ahiri tatou i
haapao.
Nei avec te s'emploie pour le présent : te papai nei au;
et pour exprimer la présence immédiate de l'objet : teie
nei fare,
Na avec te vai exprime le présent ; avec i le passé in-
défini; et indique la présence de l'objet non immédiate
mais prochaine : te vai na te faraoa, aita oe i amu na i
te uru.
Ra accompagne très souvent mai, atu, ae, iho; marque
le passé du verbe -^soW l'auxiliaire être; et exprime
l'action avec plus de vivacité qu'avec le verbe être mis
auparavant : tae maira oia, rave ihora i tona omore, ta-
parahi atura i te titi. Il rend avec te l'imparfait : te inu
ra oia; avec ua le plus-que-parfait : ua rave ra vau i te
re/ra/ a vec la rimparfaii du subjoncVil ; la ta\o ra -oau*
— 63 —
Anei indique seulement l'inlerrogalion et s'unit à
divers temps du verbe être: e tihopu anei? ua taoto
anei oe?
Ahiri sert à exprimer le conditionnel présent avec e,
et avec ua le conditionnel passé. Si e et ua se mettent
avant le premier membre de phrase, ahiri commence le
second membre : e amu o/«, ahiri e maà. Ahiri peut
aussi se placer au commencement d'un membre de
phrase; alors e ou ua se met au commencement de l'autre
membre de phrase, selon les cas : ahiri o vau fei rave
i teienei mau meia^ e noaa mai te tahi pae ia oe, Ahiri va
toujours accompagné de i au passé, et jamais de ua:
ahiri i noaa mai te toroa.
Ai indique la conséquence d'un raisonnement, le ré-
sultat d'une nécessité, décision, etc. Il est précédé de i
pour le passé, de e pour le futur : i na reira i o/a, e na
reira ai oe, / et e se mettent au commencement du
membre de phrase, et ai après le verbe ou l'adverbe
accompagnant celui-ci : i faaroo ai ratou; ua parau atu
vau ia oe, e auraro maite ai oe. Ai est un mot bien apte
à exprimer le conditionnel présent : c faartto ai au i te
parau aamu.
Ere ne s'emploie qu'au présent. Il se met quand la
négation porte sur le nom ou sujet du verbe : e ère taua
puaa va i te puaahorofenua, quand en français il y a ce
n'est pas, ce ne sont pas; et alors pour exprimer l'action
faite par le sujet il faut mettre oie, ou te, ou otei, ou tei
avant le verbe : e ère te taata iino te ô i roto i te rai,
Eiaha est employé quand l'action du sujet est refusée,
empêchée, ce qu'on exprime en se servant du verbe :
e rave anei au i te ohipa? eiaha; eita se met quand il
n'y aura pas d'action à faire : e ohipa anei i te ahiahi?
eita e ohipa, ce qu'on exprime en se servant du substantif.
Ore et ita. Devant ore on met te, e, a, i; e ou a précè-
dent toujours ita, — Avec les verbes on emploie ore pré-
cédé de a pour le passé, de e pour le présent et le futur,
de ia pour Je suhjonciïï; ita peut êlre \iuv ^w^ \îv^\SNfô^
verbes précédé de a ou de e^ mais pas de ia. — '^Qxxt &x<6
— 64 —
simplement non, on emploie aoi^e, aita, eita, mis seuls.
— Ore mis seul s'emploie après les substantifs, les
adjectifs, les verbes : upea ore, maitaiore, rave ore hia^
Il se place dans les verbes passifs après le verbe et avant
/lin : no te papeiiio ore hia.
Plusieurs adverbes : hea, aha, mûri, mua, nanahi, etc.,
ne vont pas sans un temps du verbe être.
Articlk 2. — Verbe actif.
Excepté pour hahaere,parahi, parahirahi,\Q redouble-
ment dans les verbes indique le duel, s'il tombe sur la
première syllabe du mot : horo, courir, hohoro, courir à
deux; le pluriel ou la répétition de la môme action, s'il
tombe sur une autre syllabe : horohoro.
Les verbes se transforment en substantifs en prenant
la désinence raa: amii, amurad.
Pour adverbiser un verbe on met ma te devant le nom
dérivé du verbe ou l'adjectif après le verbe : rave ma te
puai ou 7'ave puai.
Tout verbe va d'ordinaire accompagné d'un sujet et
d'un régime. Quelle est leur place respective? la voici :
§ 1". — Le sujet.
La place du sujet des verbes est variable; il se met
tantôt avant, et tantôt après le verbe, et tantôt avec in-
terrogation ou négation.
1° Après. — L'ordre naturel est d'exprimer: 1** le
verbe e/re; 2° le verbe et les adverbes, surtout auxiliaires
du verbe e/re ; nei, na, ra, mai, atu, ae, iho; 3** le sujet;
4° les régimes. Dieu est puissant, ua mana te Atua; les
hommes meurent, te pohe nei te mau taata; le ciel a été
créé, ua poiete hia te rai; nous lisons l'Évangile, te taio
nei tatou i te Evanelia.
A cause de l'invariabilité du verbe, il faut toujours
exprimer le pronom sujet, afin d'éviter les amphibologies :
Donaez celte fleur, a tuu oe tena tiare; donnons du pain^
a Ao a/u ^atou i te faraoa.
■M D faut mettre le pronom au duel, s'il n'est qu(?slion
■ que de deux objets : vous et moi nous savons, fp îtp nri
I taua,
F la, il, elle, eux, ce, cela, est très souvent employé
■ pour remplacer les pronoms de la troisième personm? et
se met à la place qu'ils occupaient : ia étant des deux
genres et des deux nombres. C'est lui, oia, tiia ta; ce
sont eux, o ratou ta; o ratou mau (vraiment) ta.
Quand le sujet n'est pas répété, dans un second membre
de phrase, par le nom ou le pronom, il est remplacé par
ïaj mis après le verbe. Les hommes demeurés vivants
seront amenés, te mau iaata ra tei toe, e aratai hia
mai îa.
S'il y a plusieurs sujets, on les met à la suile les uns
des autres, en mettant te ou e te entre chacun d'eux : tia
poiete hia te rai y te fenun, e te mau mca' ttta.
Quand il s'agit de plusieurs personnes, le pronom
sujet se met au pluriel; mais à la première personne de
préférence à la deuxième, ou à la deuxième préféra-
blement à la troisième : ua pure mal ou, e haere mai
outou atoa.
Si le pronom sujet est précédé de c'est, ce sont^ etc., il
se met après le verbe être o, et avant ia qui signifie ce et
rend la pensée plus expressive : o mat(ai mau ia.
2° Avant. — 0, c'est, o te, c'est le, fournit un moyen
facile de mettre le sujet avant le verbe. Dieu a créé le
ciel, ua hamani te Atua i te rai, ou o te A tua tei (le-
quel a) hamani i te rai.
Le sujet commençant par o te, sïl n'y a pas inversion,
on peut retrancher o; s'il y a inversion, on met ia à la fin :
Leur destinée est la vie éternelle, o te ora mure orc to
raiou ïa hopea, ou te ora mure ore to ratou hopea; avec
inversion, to ratou hopea, o te ora mure ore ia, ou: o to
ratou hopea, o te ora mure ore ia.
On peut encore mettre le sujet avant le verbe à la con-
dition de le répéter après : Le vin que but Noé était bon,
o te ou te vine ta Noa i inu, e vine mnltai ta.
Quand le sujet est long on peut agir de m^V£\^,\\^
— 66 —
condilion de représenter, après le verbe, le sujet par un
pronom; ce que l'on observe surtout quand le sujet est
mis entre deux verbes : Les savants et les ignorants, les
courageux et les lâches meurent et disparaissent de ce
monde : te mnu tnata ite e te ite ore^ te feia aito e te vi
noa, te pohe nei ratou e te revn atu net no roto i teienei ao.
Il est h noter que le sujet mis avant le verbe vient
après le verbe être, o, e, etc., exprimé ou sous-entendu :
Jehova a créé tout, o fehova tei poiete, ou lehova tei
poiete i te mau mea' toa.
Lorsque le sujet est la cause, le principe de l'action du
verbe, on peut le mettre avant ce verbe, avec la préposi-
tion na : Un charpentier a fait ce canot, na (par) te tamuta
i hamani i teienei potiy ou : 7ia te tamuta teienei poti i
hamani. Par un idiotisme singulier, le sujet est à l'ablatif.
De môme, le sujet d'un verbe, dépendant d'un autre,
peut se mettre à l'accusatif, pour traduire: lorsque, au
moînent où et ce qu'en latin nous nommons ablatif
absolu. Quand je distribuai cinq pains, combien de cor-
beilles pleines avez- vous recueillies 1 la u i opère i na
pane e pae^ e hia ete rarahi ta outou i rave ra? Ainsi
parla le lion, les parts étant faites par lui, o te par au ïa
iparau ai te liona, iana i faataa i te mau tufaa,
3° Avec interrogation ou négation, — Le mot anei,
est-ce que, est très usité pour les interrogations. Anei
suit le verbe, et le sujet suit anei : Eve a-t-elle mangé le
fruit défendu? Ua amu anei o Eva i te maa i rahui hia?
Si anei est accompagné d'une négation, on place suc-
cessivement la négation, anei et'le sujet avant le verbe :
Est-ce qu'il n'a pas planté des bananiers? Aore anei oia
i tanu i te tumu meia?
Le sujet se place après la négation, si elle est seule :
ne le tuez pas, eiaha oe e taparahi atu iana.
Le sujet, si c'est un pronom relatif ou interrogatif, se
met avant le verbe : Quel est cet arbre qui pousse? eaAa
teie raau e tupu nei?
Si le verbe est précédé d'une condition : ahiri oe i tae
ma// ou d'une négation : aita oia i papai ; ow ^ww^ ç.qiv-
— 67 —
clusion : no reira raua rêva' tu; d'une inlerropalion :
e aha te raau i tanu hia? le sujet se met enlre la coiidi-
lion, ou la négation, ou la conclusion, ou l'interrogation
et le verbe.
Après une interrogation, il est bon de répondre au
moins par le verbe de la demande, et souvent on répète
■tous les mots : Viendrez-vous? — Oui. E tan mai anei
oe? ae, e tae au, Irez-vous? — Non. E ftacre anei (te i
reira? Eita vau e haere.
Eitaj aitaj non, servent à nier; elaha, à défendre, à
empêcher, à remercier, à refuser poliment.
§ 2. — Régime.
Le régime est direct ou indirect. Le verbe actif a seul
le régime direct; il peut aussi avoir le rép:ime indirect :
e amu vau i te meia, a tuu atu oe i te reira i tu famaifi.
Le régime direct est précédé de ia devant un pronom :
ua aratai mai oe iana; ou devant un nom propre : a
faaara oe ia Pauro, Devant un nom commun, il est
d'ordinaire précédé de i te : ua taio vau i te papairaa;
parfois on omet la préposition i et on laisse rarliclo /(?,
Tusage admet cela : ua taio vau te papairaa. — Il se
place avant le régime indirect : c horoa mai oia i te monl
ia oe; si le régime direct est beaucoup plus Ion?:, on peut
le mettre après l'indirect; pupu atu vau iana i te uru, e
te meia, e te oopa^ en plaçant te ou e te devant chacun
des noms (excepté le premier qui prend i te) qui composent
le régime direct. — Il se met d'ordinaire après le sujet
qui suit de près le verbe; ua papai oia i te pai^au faaau.
— Quant au régime direct, il n'y a que deux personnes,
on met entre les deux noms propres e ia ou raua n : ua
faaamu oe ia Iakobo e ia loane^ e liaapii maitai oe ia
Âfateo raua o Luka. — Le que relatif, employé comme
régime direct, se traduit par l'article composé ta placé
devant le sujet et le verbe : te ati ta oe i faaoromai. — Il
en est de même pour ce cjue, c'est cela que^ traduit car o
/e, répété : o ia 7'epano e parau mai^ o ta outou ia evax^ft
— 58 —
— Parfois on n'exprime pas le régime direct, quand le
môme verbe a pour régimes (direct et indirect) deux pro-
noms ; c'est pour éviter toute amphibologie ou longueur
inutile : te ho atu nei au ia oe (je vous les donne), e aralai
atii oe inna (vous le lui amènerez), au lieu de e aralai
atu oe iann iana.
Lorsqu'un verbe a plusieurs noms comme régime di-
rect, il est bi(m en tahitien de répéter devant chacun
d'eux la conjonction et la préposition ; il en est de même
devant ces noms employés comme sujets pour la con-
jonction et l'article : Tipi, Tuane et Fatou ont mangédes
bananes, des maiorés et du poisson, o Tipi e o Tuane e
Juitu un amu ratou i te meia, i te uni, i te ia. On met
aussi la préposition devant le premier régime direct, et
on la supprime, ainsi que la conjonction, devant les
autres; le dernier seul est précédé de la conjonction. A la
place de la conjonction et' de la préposition on se contente
de mettre l'article : tia amu ratou i te meia, e te uru, ^
(e 1(1.
Le régime indirect prend i te devant les noms com-
muns : lia faaî hia te paero i te vine; et ia devant l^s
pronoms et les noms propres |le personne : a hopoi oi^
oe i teie pute iana, ua faaite mai oia i te reira ia Teofi*'^
Devant les noms propres de lieu précédés d'un verbe ^
mouvement, on met i au lieu de ia : te tere nei tauap^
ra i Papeete. — Le régime indirect se place d'ordina^^
après le direct : ua pari oia ia oe i te eia; cependant, ^
est bien plus court, il se met avant le régime direct ^
tuu mai oe iaû i te buka tana i afai mal. — Si dans
régime indirect il n'est question que de deux personne
on met entre les deux noms propres de personnes e i
ou roua o, e papal atu vau i te rata ia Nicola e ia F
sep ha, lia hapono atu vau i te moni ia Cirilo raua o Isaf
— Entre les divers noms communs d'un régime indire
on met e te : ua i te aua i te one, e te raau e te ofai. — ■
On met e i au lieu de e ia entre les noms propres de lie
du régime indirect : e haere au i Papetoai e l Haapiti e
Farar/. — Si deux pronoms formeuV. \e?> y^^y«\^^ V^\xvi.ç
«l indirect), le régime indirect est parfois non exprimé :
teaô atu nei au i te faaoromai (sous-enlendu ta oe).
En et y formant le régime indirect se tra(iuisent par
îmVfl, itena ohipa, etc. : ua rave maitai oe i tena ohipa
(vous vous^êtes bien acquitté), un faatia ona i tona fnre
ireira (il y a construit sa maison). Souvent le contexte
dispense de les exprimer : ua faaite atu vau ia (te (je t'en
td averti), ia faaoromai oe c tia' i (il faut vous y rési-
gner).
Dont, régime indirect, se Iraduit par l'article composé
to ou ia : te 6é to te vehi ereere, te tipi tana i rave et ta^
pupu i te maâ. Parfois il se sous-entend : te afata rii
^ehi uteute tau i kopoi mai. D'autres fois il se traduit par
le passé du verbe à l'actif ou au passif : te taupoo i ino
ievaki^ te aku ta oe i ahu ou i ahu Ida e oe. S'il s'agit de
la nourriture, d'un instrument, d'un objet dont on s'est
servi ou dont on se servira, on met i... «/, /... hia'i,
^Q... i pour le passé : te umara i amuai tatou, ou / amu
^^a^i e tatou, ou ta tatou i amu; pour le futur on met :
^•.. ai, e... hia' i, ta,., e : te tamarii e faatere ai oe ou
^ faatere hia' i e oe, ou ta oe e faatere, — Le régime indi-
'"^ct est précédé de no, si le verbe est suivi de ces mots
^ cause de, pour, touchant : ua horoa mai te Atua i tana
■'a.maiti no tona aroha hope. 11 en est de même si le
^Brbe indique origine, séparation, extraction, obtention,
^^ception, blâme, désir, crainte, espoir, attente, louange,
^Gcusation : ua farii mai au i te hoe rata no Tuamotu,
^ce iriti tumu hia te raau no te repo. Si l'objet esl lire
^'un récipient, d'une multitude, on met no roto, no roto
^^2, mai roto mai : ua faataa è oia ia oe no roio mai
* ^6 feia iino, Ua huti au i te pape no rolo i te apoo.
Article 3. — Verbe passif.
§ 1". — Sujet,
. Au sujet du verbe passif sont applicables les règles
^^àjguées pour le sujet du verbe acVit.
— 70 —
Si le verbe passif est terminé en actif, il est plus élé-
gant de mettre na avant le sujet, et celui-ci avant le
verbe : ua rave Ida tereira e raton j mieux : wa ratou i
rave i te reira.
§ 2. — Régime,
Le régime du verbe passif n'est jamais direct ; les règles
du régime indirect du verbe actif peuvent lui être ap^-
pliquées.
En outre, on met e te devant les noms communs, e
devant les noms propres, e ou ia devant les pronoms
quand le régime est un être vivant : ua amu hia te mau
nmara e te puaay e taio hia te papairaa e Simona, ua
haaputa hia vau e ana ou iana. Si le régime est un être
inanimé, on le fait précéder de i te, ua taparahi hia i
te (k\
Article 4. — Verlie neutre.
Certains verbes neutres, comme manuia^ naupa, pâ^
nonn, roaa, fatata, etc., prennent pour sujet le régime
français, et pour régime le sujet français : ua noaa ia na
te re; e fatata ra lerusalema ia ratou. Les verbes mairiy
moe, riro, aramoinay moina, perdre, oublier, suivent la
môme règle : ua moe te tapea iana. Mais ère, être privé,
suit la règle ordinaire : ua ère oia i tona fenua.
Le verbe avoir, n'existant pas en tahitien, se traduit
par le verbe être, dans le sens impersonnel de il y a ; on
met e s'il y a un attribut, e maa pape anei? On met vaiy
s'il n'y ft pas d'attribut : te vai ra (il y en a). — Dans le
sens de posséder, avoir s'exprime par o ou a devant un
pronom ou un nom possesseur : aore a ratou mana, aita
o outou e otoherad; ou par e, puis le nom, et ensuite
l'article composé to : e poti to oe, ou bien par o Mea te
fatu, no Mea, — Dans le sens de gagner, obtenir, il se
traduit par e riro ia, e noaa ou roaa mai : e riro te re
iana, e noaa mai ia tatou te ora mure ore. — Parfois il
se traduit par le verbe dont avoir accompagne le sub-
stantif : te faaroo papu nei oe (tu as la foi), ua hape oia
— 71 —
(il a commis une erreur). — S'il s'agit de l'état physique
ou moral d'une personne, avoir se traduit par le verbe
être combiné avec l'article composé /^, ou avec peapra^
hinaaro rahi : e mauiui tau tipoo, j*ai mal h la ttHe; e
peapea vau i tera ohipa i tera olûpa/]d\ toujours à faire
ceci, à faire cela; te hinaaro rahi oia r o maniun, il a
grand désir de réussir. Dans le sens de // appartient à..,
de, il s'exprime par te i te devant un nom commun, ou
par ia suivi d'un pronom, ou par o te tonm no... : te i te
arii te faatiaraa e te faaueraâ; te iana te parau; o te
toroa ia no te perepitero te pupu i te pure tutia. On peut
mettre aussi i ou na : e mea au i te tavana, e mea tia nu
te tavana.
Pour exprimer l'habitude ou fréquence de l'action, on
met haere ou noa après le verbe : e taata papai noa oe,
ua aô haere ratou i te parau mau.
Pour traduire des actions opposées, on met rà après
le sujet du second membre de phrase; ou bien le sujet
après le verbe : te ionei outou, o matou rà te haere; ionei
outou, e haere matou.
Le verbe qui dépend d'un substantif se traduit par le
substantif dérivé du verbe précédé de no te ou uni immé-
diatement au premier substantif : te tau no te taioraà, te
tau taioraâ; ou par le verbe au subjonctif ia : te tau ia
taio. — Si le substantif qui régit le verbe est spécifié,
alors pour le verbe régi on met le substantif précédé de
no te, ou bien le verbe au subjonctif ia : te tau teie no te
papairaa, te tau teie ia papai.
Le verbe régi par un adjectif ^Çi met au subjonctif:
taata au ia faatere. Si l'adjectif est employé imperson-
nellement, on le fait précéder de e mea : e mea haama te
haavare (il est honteux de mentir), et l'on met le verbe à
l'infinitif.
Le verbe régime d'un autre verbe est précédé de e, si
le premier verbe est un verbe de mouvement, et de i te
s'il ne l'est pas ; te haere nei au e taoto, ua hope te mahana
iana i te taio noa. Dans les deux cas, le verbe régime se
met à l'infinitif.
72
Si lo v(?rl)e est régime d'un aulre verbe qui marq
tendanco ou refforl, h désir ou conseil ou excitalioi
le met au subjonctif : n onoono outou ia tomo. —
marqur le motif ou la cause, il est mieux de mettre i.
pour le passr», t*... ni pour le futur : e aha te iumu it
fil ou r ffifft ni nin i teiencl buka?
Si le verbe ré^qme est accompagné d'une négation,
exprime cette négation par naha e, eiaha ia, quand
premier verbe (craindre, prendre garde, détourne
prohiber;, exprime le but d'empôcher l'action ou efft
du second verbe : /• nra ne eiaha e topa, a faaitoito ot
cin/tn (n! in nnitdu.
Après le verbe déclaratif (dire, croire, penser, pro-
mettre, espérer, savoir) le ywf? retranché se traduit par
: te fnnron nei au e : te val nei te A tua; te manao «et
nu r : e hnrro nu i Mnnren.
Après le verbe de doute, (/ue ou si se traduit par ahiri
pour exprimer une condition, par mai te mea e s'il y a
une incertitude : nitiri i tue mai oe, e tae atoa mai au; te
fonn nei an nnii te men /' e tac mai oia. Le doute s'exprime
aussi par le futur suivi de anei : tefeaa nei au e e tournai
foiri oia? L'hésitation entre deux suppositions ou deux
parties se rend par 7uni te vtea e ou ahiri mis au comr
mencement du second membre de phrase et par e aore ra
mis h la fin : tp fena nei au ahiri oia i tae mai, e aore ra;
nitn i tnn mnitni inû mai te men e e ao atu oe, e aore ra e
himeno.
Entre deux verbes, de ce que, parce que se traduisent
par no te men, i te mea : un mauruuru vau no te mea
ua hnerr mni oe, na mnere oia i te mea o vau i parau
puai.
Il fnnt, H est nécessaire, se rendent par e lia' i à la fin
de la plirase; ia race oe tnna ohipa ra e tia' i; ou pare
7nea tin au commencement de la proposition, e mea tia
ia imi tn/on i te orn vnrun.
Il semble que, il s'imagine que, se rendent par e hape
h in e. ou ^' hnpe e : e hnpe te taata e o taua ofai ra e
— 73 —
Jl importe à... se rend par o te faufaa no, ou bien e
^^afaufaaij e mea au i^o te f au fan ta un tr hau, ou e mt*a
faufaa ia Thoma.
CHAPITRE VI
ADVERBE
L'adverbe se place d'ordinaire après le mol qualifié ua
(aio oioi oe.
On met devant le sujet les adverbes négatifs précédés
de fl ou de e ; aore te maa i paUy e ita vau e faarue iana.
Oi (presque) et no (lout récemment) se mettent aussi
avanl le mot qualifié.
Après tous les adverbes inlerrogatifs on met immé-
diatement le sujet, puis le verbe suivi de ses régimes :
i hea oe i te tamaraà inanahi? L'adverbe interrogatif
û«^« se place, dans une phrase négative, après la néga-
tion et avant le sujet : ao7'e anei oe i ite iana? Dans une
phrase positive, anei se met après le verbe immédiat qui
l'accompagne, mais avant le sujet : ua taio oioi anei oe i
te rata?
Les adverbes de simple négation ou affirmation peuvent
s'employer seuls : aita (non), ae ou ê (oui) ; mais l'usage
trouve bon qu'on réponde à une interrogation par le verbe
de la question au moins, ou bien par tous les mots : etar
mai anei oe? ê, e tae mai au; e haere anei oia i te fenua
faaapu? eita oia e haere. Ore se met après le verbe : tupu
ore hia, et avant 7'aà dans un nom composé : haapao ore
raâ.
Les adverbes de lien prennent i devant leur régime :
ie i hea tona parahiraâ i teienei ao?
Les adverbes de quantité se transforment en adjectifs:
pape iti (peu d'eau), viiie rahi (beaucoup de vm^ c ra^je-
rahi te laata (bien des gensjL-
k
— 74 —
CHAPITRE VII
PRÉPOSITION
La préposition se rapporte à une question d
temps, de circonstances diverses.
S'il s'agit de lieu, on met la préposition i pc
où Ton est et celui où Ton va ; no ou jnai pour
Ton vient ; no pour celui par où Ton passe et poi
de transport : i hea oe inanaki? i kaere au i
mm hea mai ou no hea mai oia? na uta anei o
anoi? na nia i te pereoOy na raro.
Quant au temps, on met i pour Fépoque préci
chose se fait : ua fanau oia i teienei iho matahit
pour Tépoque où la chose a commencé : mai te h
kia te ao nei; i ou ta devant le temps jusqu
prolonge : e tae noatu i to tatou poheraà, e ta
ia tatou nei; «... aenei ou aéra pour le temps
compté : a ono aenei matahiti ua tae mai oe; —
exprimer la durée d'une chose : ua faatere oi
iaeinaa i na avae e hitu.
Pour les circonstances, na roto i exprime 1î
dont une chose est faite : na roto i te ravea pai
exprime cette manière et aussi ce par quoi on
personne ou un objet : na te ravea paari, ua m
na te taria. — /rend la mesure, la distance
l'instrument : e ma ha metera i te aano, e toru
maoro Oxiroa; ua hoo hia te reira i na tara e v
ua taparahi hia oia i te ôé; ua haapao oe i te
matdu. — Maie, ou le nom devenu adverbe e
verbe, rend la manière ou l'instrument mis
ua eia haru oia; ua pahono mai oia ma te mai
pupu vau i te maà ma te tipi, — L'adjectif joii
sans préposition sert à exprimer la matière don
est fait : auapiru, moni veom
— 75 —
CHAPITRE VIII
CONJONCTION
La conjonction n'a pas de régime comme la préposi-
tion, parce qu'elle n'agit que sur le verbe suivant, et non
séries noms et pronoms.
CHAPITRE IX
INTERJECTION
L'interjection ne régit d'ordinaire aucun cas.
Suivie d'un nom, Tinlerjeclion se rend par le vocatif
^ôce nom : e te auahi rahi e !
Presque toutes les interjections sentimentales peuvent
'tfe remplacées par le mot aue! en variant le ton.
CHAPITRE X
IDIOTISMES
Voir la page des préliminaires.
Le passé du verbe mis pour le présent est un autre
idiotisme. Il a lieu pour les verbes qui expriment de nos
sens ou facultés les opérations aussitôt terminées que
formées : ua Mo vau, ua faaroo oe, — On emploie le pré-
sent quand l'action dure encore quand on parle : te haere
mai nei oia.
Les noms dephénomèDes atmosphériques s»oxvV X.qx^^xsx's»
— Te-
rnis au singulier, même quand ils sont au pluriel en
français ; les vents sont déchaînés, ua farara roa te ma-
tal. Es remplacent beaucoup de verbes impersonnels :
(t un, e patlrij e uhaj e matai, ua .po, ua raumai.
Il est certains noms qui ont un sens plutôt générique
que spécifié, et servent pour exprimer bien des choses.
En voici quelques-uns :
Fa7'e, accompagné du nom de la matière ou de l'usage,
sert h exprimer toute sorte de bâtiments terrestres dont
le nom n'est pas tiré d'une langue étrangère, comme
hieroy naô : fare ofni, fare-niau, fnre-tutu, fare-auri.
Pi lui, avec le nom de Tusage déterminé, exprime tout
bureau, toute espèce d'appartements : piha taotOy piha
caimâ ahu, pihn mnuraa maâ^ piha papairaà, piha
hoorad, etc.
Buru, entre le même nom répété exprime Y abondance,
le nombreux concours, la fréquence : e taata huru taata^
e meia hwni meia; — répété avec a intercalé il veut dire
la continuation du même état physique ou moral : te huru
a te huru; — avec l'article il exprime la position sociale,
le genre spécial d'une personne, la similitude ou proxi-
mité de deux êtres animés ou inanimés : ua noaa mai te
huru faufaa rahi ta oe, e aha tona huru mau? e taata
maru oia, e huru fntata tena aire i fera, e huru faito to
06 fanua e tona.
Pu sert à désigner tout ce qui est instrument de mu-
sique, et qui n'a la forme ni de violon, ni de clarinette,
ni de piano.
Puu exprime tout ce qui est enflure, tumeur, abcès.
Raau, avec le nom distinctif, désigne en général tout
arbre, toute plante, tout remède.
Taata, joint au nom du métier ou de la manière de le
faire, s'emploie pour tous les métiers ou professions :
taata tapai auri, taata iiai mamoe taata papaiparau, etc.
Tumu, avec le nom du fruit, désigne le tronc d'arbre
ou l'arbre lui-même : tumu vi, tumu anani, tumu haari.
Le pronom personnel, sujet d'un verbe, se met parfois
à J accusatif et avant le verbe; el aiotç^W-Tcwv^X^siÇftWcon-
— 77 —
jonclioD lorsque^ laquelle ne s'exprime pas : inà i revatUf
au lieu de ia rem iu vau. — De même on place avanl le
verbe le substantif à Tablatif qui est sujet : na te Atua
i poiete,,.
Tout adjectif se change en substantif en prenant la
désinence raà: ahuru, te ahururad; tiama, te tiamarad;
et même assez souvent sans autre changement que Tar-
licle ajouté au nom : maitaij te maitai, pnari^ te paaru
En tahitien, le verbe être joue un rôle prépondérant.
Aidé de quelques adverbes, il détermine les divers temps
des autres verbes au moyen des formes variées qu*il
prend.
Le verbe auxiliaire avoir n'existe pas en tahitien; il est
suppléé tantôt par le verbe être, tantôt d'une autre
manière.
Certains verbes neutres, comme nona, roaay fatata,
manuiaj pa, raupa, etc., prennent pour sujet le régime
français et pour régime le sujet français : il a obtenu la
palme, na noaa mai te re iana.
E riro parfois exprime simplement le futur ; alors on
met ite entre riro et le verbe en question : p riro oia i te
haere; et parfois l'obtention d'une chose: ua riro te
re iana.
Par élégance, on met le régime au nominatif et sans
aucune préposition après le sujet h l'ablatif et avant le
verbe : na te tamuta teie fare i hamani.
L'ablatif /aa'n du verbe se rend en tahitien par le verbe
mis à l'imparfait : dicente Paido, te paraxi ra o Paiiro,
— Cet imparfait de l'indicatif remplace aussi le mot
lorsque et le verbe : lorsque je dînais il est arrivé: tamaa
ra vau, ua tae mai oia.
Le tahitien change facilement un verbe neutre en verbe
actif : horoj faahoro, maitai, haamaitai, piri, tapiri, en
mettant ta ou faa avant le verbe. — Avec la môme faci-
lité un verbe est changé en nom en lui. donnant la dési-
nence raa. On lui joint hia à tous les temps pour rendre
passif un verbe : hamani, hamani hia.
Toute prépositio7} est supprimée daïi& Vvew ^fe'Si ^^^'
— as-
savoir : entre les noms exprimant le contenant et le con-
tenu : farii'pape, aua hohoa; — entre les noms d'artisan
et (le métier : taata rave ohipa, taata tamuta; — entre
deux noms juxtaposés dont le second spécifie le premier :
farc'tulu^ puan-toro^ fare-purerna^ entre le nom des
denrées et leur mesure ou poids : e toru faito tihota^
e hitxi kilo raiti; — entre un objet et son usage ordi-
naire : icie le pumi tihopu; entre deux noms pas déter-
minés : nhii vahinCy toroa mutoi.
L'interjection de surprise ou de désagrément se traduit
parfois par une antiphrase : nitae veavea! maniania!
ail a (' parmi ! accordé !
ANALYSE GRAMMATICALE
V analyse grammaticale est la décomposition du dis-
cours en ses diverses parties, avec indication de leur
nature et de leurs rapports.
Ainsi l'analyse grammaticale comprend : i* l'analyse
élémentaire des mots ; S» l'indication des rapports des
mots entre eux, et l'explication de leur emploi d'après les
règles d'accord, de régime et de subordination.
A amu na outou taatoa i te mad ta û i tunv,
A, impér, du i\ être, 2" pers. plur. soyez.
Amu, pa. mangeant, complétant le v, a.
Na, adv. là, près, modifiaDt amu.
Outou, pron, pi. 2® pers. suj. du v. a. amu, vous.
Taatoa, adj, pi. tous qualiûant outou.
I, prép, à, marquant le rég. dir. de amu.
Te, art. sing. se rapportant à mad.
Mad, s. sing. rég. direct de amu.
Te, pron. relat. rég. direct de tunu.
A, prép. par, régissant w.
U, pron. i*^ pers. à Vahlat. par idiotisme, parce qu'il a caus^
l'action du verbe i tunu dont il est le sujet.
/, V. être, au passé, l'« pers. sing., fus.
Tunu, pa. cuisant, complétant le v. i.
— 79 —
E e riri Ma mai outou e te tanta Uon i to u nei ioa; o
? mau maite ra e tae noa*tu i te hopen ra^ o te ora tn.
£, conj, et.
Ej V. être, 2® pers. pL futur, serez.
Riri, pn. étant en colère.
Hitty V. être au passif, mettant au passif riri, riri hia, dé-
lestés.
Mai, adv. vers, signifiant que l'action du verbe se dirige vers
le sujet.
Owtcm, pron, 2® pers. pi. sujet de e riri hia, serez détestés.
£, prép. par, régit taata.
Te, art, pL se rapportant à taata.
Taata, s. pL régime du passif riri hia.
K^oa, adj, détermin, pi, se rapportant à taata,
hp'ép. à cause de, régit ioa.
Te, art, s. se rapportant à ioa.
0,prép. de régit u,
j Uypron. 1" pers. génit. régi par ioa,
^«, adv, ci, niodiGant u moi.
^a, s. sing. rég. indir. de riri.
0,v. êlre, prés, indic. 3® pers. sing, est.
Tt^pron. relat. qui, le, suj. de o mau, est forme.
^«u, pn. étant ferme.
^a/fe, adv. bien modifiant mau,
^ conj. mais.
^» u. être employé impers., /uiu?', sera.
Tac, pn. arrivant.
^oa, adv. spontanément, modifie tae.
^^ adv. loin modifiant tae.
fjprép. à, régit hopea.
Te, art. sing. se rapport, à hopea.
Hopea, s. sing. régime indirect de tae.
^<i,adv. modifiant /io/)<?a fin là.
0, V, être, 3® pers, sing, futur sera.
Te, pron. relat, le.
^''fl, pn. vivant.
^ pron. celui-là, sujet de ora.
DICTIONNAIRE
TAHITIEN-FRANÇAIS
\.
LISTE DES SIGNES ABRÉVIATIFS
a.
art.
adv.
ronj.
int.
pn'.
pro,
K.
M m,
nf.
adjeclif.
article,
adverbe,
conjonction,
interjection,
préposition.
I)ronom.
Hubutanlif.
Hubilantif mascu-
lin.
Hubstonlif féminin.
spr.
V.
va.
vp.
vn.
vs,
vgr.
H-
substantif propr
verbe,
▼erbe actif,
verbe passif,
verbe neutre,
verbe substantif,
verbi gratift.
aa fi^ré.
ce signe indiqc
les mots les pli
usuel».
DICTIOMAmE
TAHITIEN- FRANÇAIS
A. !• A (ka), V. étre,\ l'impér. a
(jfca), soit: a ;>apat oe, sois écrivant.
— 2* y. étre^ sa passé devant
les noms de nombre et les néga-
tions : a (ka\ toru^ sont trois ; a ita,
a ore, a été non. — 3» V. être, — A
(Ica), tahi nei au i faaroOy c^est main-
tenant qoe je l'apprends ; a iU nei
au ta œ^ c'est la première fois que
je vous vois. — 4* Adv. encore,
quoique, lorsque, quand, comme,
.rfcnème, a tae mai au^ ua tae mai oia
(a, répété), quand j'arrive, il arrive.
Maru a nohUy doux comme un nohu
(poisson très venimeux) ; née a Aee,
ramper comme une chenille; i teienei
â, encore en ce moment même ; rave
noa à oia, quoi qu'il entreprenne;
ore à oia i rave^ quoi qu'il n'entre-
prenne pas. -^^ Prép. (œuvre de),
tamaiti a Joane, fils de Jean ; ohipa
a te tamuta, ouvrage d^nn char-
pentier. — 6* Conj. de peur que,
sur le point de ; eiaha e amu orua i
taua maà ra, a pohe orua, ne
mangez pas de ce fruit, de peur
que vous ne mourriez ; e taata a
pohe, c'est un homme sur le point
de mourir. — 7* Jnterj. surprise;
a, ah ! à / à / à / à / que faites- vous
là? — 8* A euphonique; e au, e
ojui, par moi, par lui. — 9* A,
s, . «lôture. — 10* il (ka), va.
entourer et prendre; a (ka), vn.
"brûler; a, {ka), adfsc\xii,
Aa, s. mcine des arbres; pouvoir,
droit, soutien, situation, établisse-
ment dans un pays, maladie de
peau chez les enfants; cosse de
canne à sucre ^enveloppe de jeunes
branches de l'arbre à pain, du
bambou, crible pour passer le pia,
râpe pour le pia; — va. ^mesurer,
mesure de loogueur^ provocatioD,
insulte, provocateur, provoquer, in-
^sulter, tenter : — vn. lire tout à fait
éveillé après le sommeil,^lre cuit,
brûler.
Aaa, int. marque de surprise. — s. sub-
stance fibreuse dans toute espèce
de fruit ou de légume ; insulte pro-
vocatrice.
Aaaa, int. de rire, de ridicule, de mo-
qneric.
Aabu, s. coquille de poisson, de mol-
lusque, de graine, de noix.
Aàhaari, s. sorte de toile de cocotier.
Aahi, s. chiflun, mèche, charpie, petit
morceau d'étoffe, dorade (poisson
roufl^e).
Aàhiata, s. le point du jour, Taurorc.
Aahu, s. maladie spasmodique, pièce
d'étoffe, vêtement de toute espèce.
Aahutu, s. péricarde.
Aai, s. glouton; voy. aamw, — adj,
glouton, vorace, rongeur, on en-
vahissant en parlant d un ulcère ou
de la rouille; «.-«li^istoire qu nar-
ration fabuleuse, conte, historiette.
Aata, s. fruit à pain vert tombé ; ap-
pelé aussi Aaiore, fruit non mûr,
abortif, enfant avorton. Etoile du
matin.
Aata, s. Lepinia Tahitensis.
Aata, aaina, s. émotion agréable ; —
vn. éprouver cette émotion.
Aaià, s. eau de ruisseau.
Aainu. s, appât pour le poisson. —
adj. content, satisfait.
Aafore, s. voy. aaia.
rAaihere, s. herbes, taillis, brpussailles.
Aama, «.\nom d'un petit crabe ; braise ;
— vn. brûler, flamber;— adj. cuit,
brillant, éclatant.
Aamau, s. l'habitant du lieu de sa nais-
sance ; vn. habiter ce lieu.
Aamoa, s. grand eiido%\À^Ti %^\^w^.
Aamu, s. hisloire, îaVAt*, — a. NVi-
83
AAU
84
AEN
raoo, glouton, envahissant nnal ou
rouille^.
Aana, a. aggravant io péché), accu-
mulé, ajçgravé.
Aano, Jî. \largeur, étendue, ampleur;
vase lait d'une noix de coco ;*graine8
de melon, de citrouille ou de con-
combre; —»»urt. élargir, étendre, am-
plifier; — ^a. large, étendu, ample.
Aao. a. ehétif, amaigri par la ma-
ladie.
\Aaoa, i'. chauler en parlant du coq;
— s. le chant du coq.
-«. Aaoaoa, s. bruit an lever d'une assem-
blée.
Aaoaraa-moa, s. l'heure du chant du
coq, le matin.
Aaone, s. offre au roi ou aux chefs de
VfUemcnls et mets du pays.
Aapitl, n. uni ou joint ensemble en
parlant d'un cours d'eau qui a deux
sources.
Aapo, a. apte, habile à comprendre.
Aapu, s. coquilles de crabe, de graine
ou de noix ; — va. tirer en haut avec
la main.
'• AàPa, s. bonne odeur ; — «. odorifé-
rant.
Aarau,s. charbon.
Aarauaua, s. myriapode (insecte).
AaPJ, a. irrégulier, inégal en sa gros-
seur (arbre ou corde).
AaPla, s. joue; — va. réprimer, ar-
rêter; — «. déchu.
Aaro, s. écope, cuiller à pot, espèce de
pelle creuse à rebords ; — va. râ-
per, creuser, vider, raturer, effacer,
épurer.
Aararu, a. vert, non mûr.
•AaPU, a- inspiré par l'esprit d'un en-
fant.
AaPUPU, S- charbon. Voy. Aaran.
Aata s. tige ou queue des plantes et
• des feuilles ; jeunes plantes dé taro
ou de patates ; — vn. rire on sourire
fréquemment (duel de ata, rire); —
a. rieur, gai.
Aati, s. étoffe indigène, douleur aiguë
d'entrailles, couple ; — va. mordre.
Aati te poa, grincer des dents;
joindre, unir.
♦Aau, s récif de corail; cœur, Ame,
conscience, esprit, pensée, affection,
passion, sentiment ;vmanche d'un
outil. Mai (idu, maladie de contra-
riété; — fati, irrésolu ; — ra/*î,gros
ventre; — iti, petit ventre; — mai-
rohe, épris de femmes; — tuaa,
effronté, impudent; — tuai, insa-
tiable, gourmand; — vraeua, ser-
viable, hospitalier^ se priv.mt pour
7es autres ; — vairaa maà, estomac ;
ûjou va/raà maà, esiomae.
Aau, 5. décembre de marae, ^pédicule
d'un fruit, poisson du pays, bois
d'une statue.
Aauaau, s. débris de toute espèce.
Aauhaoaoa, s. récif plein d'excava-
tions.
AaupitJ, a. double, indécis, faux; — ^.
i. duplicité.
Aàutae, adv. volontiers, de bon cœtir,
avec attention.
Aaval, va. lancer avec la fronde.
Aavao, s. l'espace entre chaque côté.
Aavepe, vn. aller avec rapidité ; — s.
nom d'un poisson.
Ae, vn.\être échoué en parlant d'une
embarcation ou d'un navire; mon-
ter, gravir-Slleren haut ; — adv. là,
près, sous la main. Employé avec
les adJQctifs de comparaison, il ex-
prime quelquefois un degré de plus
ou de moins : Ex. raAi, grand ; raki
ae, un peu plus grand ; - i7i, petit ;
iti ae, un peu plus petit. Quelque-
fois le mot iti accompagne ae. Ex. :
rahi, grand; rahi iti ae, un peu
plus grand; maitai, bon; maitai
ae, un peu meilleur; — adv. oài,
vraiment, sûrement, certainement.
-^Employé généralement en réponse
à une question ou à un appel, pré-
cisément; — int. indiquant la sur-
prise, l'étonnement : te tia ae aneir
est-il possible?
Aea, a. creux et rond,
Aeae, s. un, but, point, co.iclusion,
résultat, sommité : ua pu te aeae^
le but est atteint.
Aeae, s. matahyba, — sapind.
^eàe, s. respiration courte, précipitée '
' comme d'un moribond.
Aeaea, s. mal de bouche.
Aèaëo, vn. perdre haleine.
Aeaeo, a. pâle,, livide.
Aehaa, s. travail, la haute mer, océan ;
— vn. aller au travail.
Aehai, a. lointain, d'un difficile accès.
Aeho, a. profond, haut, difûciJe à at-
teindre, inconstant, léger.
Aeho, s. roseau [Erianthus Flonda-
lm\ — Gramin.
Aehuenu, s. mouvement, agitation, ru-
meur, bruit de personnes qui parient
ensemble, vocifération ; — a. agité,
ému, troublé, criard, tapageur, tur-
bulent, tracassier,
Aehuenu, a. ennuyer, tracassant, tour-
mentant.
Aena, adv. un peu de côté ou en ar-
rière ; précisément là proche; — aena
mis après un verbe indique une ac-
tion déjà passée.
Aenei, w. aua:. répondant à avoir, tu
a?, el exTpTXTOwiV wtvç. WiWçkXi "^^«ic^.
ÂFÂ
85
AH A
Ex. : Aéra aenei, est-il passé? —
Ahia aenei, pendaDt combien de
temps, à l'instant même, à peine;
aenei ra, après un verbo, marque
le passé.
Aeo, a. maladif, mal»ain, valétudi-
naire, se dit généralement des en-
fants; enfantio, puéril.
Aepau, s. dernier souffle ; le^s d'un père
à son fils, sagesse, connaissance.
Aepa, s. certaines prières du pays.
Aepaarii, s. prière pour le roi.
Aéra, o.dv. Là, alors, mais, là-bas, un
peu de côté, à peu de dislance, un
peu plus, un peu après (après les
sabs.) ; après le verbe, aéra marque
le passé.
Aéfe, 8. troupeau, réunion d'animaux,
grand rassemblement de poissons.
On remploie aussi quelquefois en
parlant des choses insondables ou
' inconnues. Ex. : de la mer, du fir-
' marnent, de Tétat inconnu des êtres
• après leur mort, d'une épaisse forêt,
d an grand lac, d'un terrain maré-
cageux et vaste.
Aer6, '. haut d'une montagne, sans
noarriture.ic i».^ ■ ^
Aère, *. Sponia discolor. — Coltid.
Aerc. a. en plaine, large ; — s. éten-
due vaste.
Aereere, s. fond marécageux; — vn.
vibrer, être agité ou troublé devant
un danger.
Aerere, s. consternation, inquiétude,
chagrin causé par mauvaise nou-
velle. •
Aeri, s. conseil, assemblée, trou.
^ Aero, s. queue des animaux, fin d'une
conversation, nom du fei : e ua tai-
rioii i te aero, agitait la queue.
Aerofai, sph . A chtjran thés aspera ( A m a-
ran\.
Aerouri {Bimarimatafai), s. Lycopo-
^ dium cernuum — [Lyeop.).
Aetai, a. comme un homme au com-
bat.
*AetO, 8. aigle.
Aetoerail, «. situation agréable de l'Ame.
Afa, ».^ fente, \îrevasse,'^division, dis-
pute, querelle, révolte.
Afa, »îi.>fendre>€éler, déchirer; se pré-
cipiter (torrent), de là ce terme de
guerre : ua afa tevai,
Afa, «..demi, moitié.
AfiBl, a. divisé, fendu, fêlé, ouvert.
AflUl, 8, trou ; — va. casser, déchirer.
Afàfa, va, diviser, mettre en pièces,
• fendre ; — vti, se gercer, s'entr'ou-
vrir; — a. fendu, partagé, divisé en!
y I>lusiedrs parties.
^Afai, va. prendre, porter une chose, la
ir^naporter. À/aiatu, offrir; a/ai
i te ftaii, |irrtiK)s«'r la paix: taadt
afai paraît, rapporteur.
Afaia, ». fanlpau, charge, fnix.
Jlfafai, a., ra. «'n]tabi(' ili' porter on i|i>
^ lever un f.irdeau ]Hfsant : porter «'ji
et U.
AfaifaI, ra. souprsor. transporter, lo
prendre à ])iusieurs rp|>ri!««*s.
Afara, ». espère d»» fruit à pain, ospr.'c
de fei.
Afaralna, x. terme d'aniour.
Afarefare. «. vide, ventre vide.
Afaro, (i, «Iroil, ajusté, en ligne direole.
juste, sineère.
Afani, s. calebasse, vase à eau.
Afata, a. caisse, boite, tronc, tronc do
bois, radeau. échaTaud. construction
temporaire en bois, malle ; — pa-
pairaa parait, pupitre ; — tarioe^
cotTre chinois; — urne, tiroir. —
Afata. — Faufaa, Arche «ralliance.
«Afea, adr. quand, dans quel temps
^pour le futur;.
Afeafe, a. de grande taille, lonjr, éloi-
gné.
Afearefeare, a, atramé.
Afene, a. mim. six.
Afera, adv. toujours, éfernelleinent.
'Anfi, ra. lier.
ïAfiri, «. VOIP Taftfi, plante.
Aflj, s. tète d'animaux de toute esjjèiîe.
Aha (afa) .«. fente, éclat; — pr. iiit.
•quoi, pourquoi, quelle, quel. K aha '.*■
qu'est-ce que? — ado. no te aha?
pourquoi ? e aha e are ai ? pourquoi
pas?
Ahaa, înt. expiimant le plaisir; — a,
Ntresse en coton ; fosse, fossé.
Ahaahaa, x. vites-^e, rapidité,
^haaha, «, orgueilleux, lier.
Ahaana, a. gros, large,
•^hae, vn. être déchiré, se déchirer.
Ahaehae, a. doux, modéré; — vn. être
déchiré en plusieurs endroits (étoffe).
Ahafirituatua, oa. poussera la sédition;
— adr. maladroitement, malpro-
prement, de mauvai.se grâce.
Ahaha, s. arbre indigène; — vr.. se
vanter, se glorifier, se faire impor-
tant, s'exalter, parler haut.
Ahàha, a. propre, net, vif, actif (en
parlant aesper.sonnes), petit mai ire.
Ahal, adv. pourquoi ?
AhamatatinI, a. séditieux.
Ahamatarau, a. séditieux.
Ahata, s. caisse. Voy. Afata.
Ahataaria, s. échec*
Ahataina, a. obstiné, dur, empressé; —
s. tumulte, bruit.
Ahatatarloe, s. cofi're chinois.
Ahataume, s. tiroir.
Ahatea, s. arbre indigène (variété du.
Nauclea Forsterx).
AHI
8G
AHO
Ahe, int. indiquant la >ur|i:i«(> cl la
hyiii|j.'it)iio.
xAheâ ittfi'fi . wic. quand '{iauv Iv fu-
tur .
Aheahe, n. vidi- ^enti-e,.
Ahec,'/*. fuivr*', vpiiir nprrs H'uin|iloif
•TiiliMiH'nt <'n détaillant uni; chovc
roimiif: font lo» naturrli*,. Kx. : aht:e
I U tua fanna ïitaira o mea. après
<>ii 1.1 l'.'lN' <:l telle chosp où advint
li:ll«' iiutift ••hnf«<». — llffluer (r«e dit
lie l.'i mer.; ^lifMcr d'nnn liauteur;
int. (|iii fxprinie la joie, le con
li'iiloiiiciit ; c'r-t hicn.
Aheehee, -*• refouler. rotln<'r en parlant
(l«{ la iiwr.
V AhehC. s. liruilî»ounl,frôleiiieut, bruii?-
»«»;iii«:iif ; -■ lit. fain* un bruit Hourd.
AheiS iffinht'ia;^ s. élut de sotistfaetinn
(l'iilif Iiuiiim; i-IkiHI'.
Ahctna, 'itr. «luand. ilans quel temps.
Ahena.
Ahers. n II-, tiiiijiiiitx. (li'soi-iuiiifl.
AhfU, <>• poiHxiiii iii<li;r(>nt'.
Atlii'V^'- '•aiulal, sniitnhnn iiisiitari'.
-Ahi,\/f«"i, nu'clie, [licrre à fusil, four;
rn. «M)uv»;r, arriver, en parlant
fin vpiit ; — int. fl»' ronirariété.
xAhiâ Kafiika),^. framboi:«ier. pommer
riiu;.'fs riu bl::nfhf;s. ICnf/t'nia
Ma tniTHiisix.- ( M yrt .)Ah in pnpaa ,
jHiiiiiiM-K ronei*.
AhJahl, ."f. Poir, «oiré<'1poispon <lu pays.
Iilrssiire, meurtri'.
Ahialiirumarutna,*. soinV nébuleuse; -
a. <[•• uinuvaist! humi.'ur.
Ahiata, ■«■ aurore.
Ahifa, s. Mibslance ilu curail.
Ahihi, > Il toujouTH employé avec une
in'«;,'.ilMin , joindre, unir, se nïou-
\ (lii- : /• nrn i: nfii/ii, il ne veut pas
!>(• iiHiiivoir.
Ahihl-OrP. n. immobile, imiinssiblc.
Atlimaa, ''. f>>iir indigrue, fournée de
mi'lf*.
Ahinavai, V. brume, brouillard, distance
rendant le» «dijet» imperceptibles.
Ahlona, ra. voy. hio, v<»yoz, rejjardez.
Ahipa, tv/. détourner les yeux, le visage
jMHi!' n«; point voir.
Ahipihepihe, s. remède aiuvs les cou-
l'bes.
Ahiplhapiha «'l ahipihepihe, va. préparer
ou prendre un bam de va|>eur. —
."f. bain do vapeur au moyen de
pierres chautlen.
AhJPi, fonj. fil, quand même: — !nt.
niions, voyons, ai cela était, conti-
nuez :
Ahirlpa, s. fléau, dévastation.
Ahltahita, a. vif, impétueux, violent,
furieux (employé en général négati-
leifKfiit pour exprimer la. palioncf .
Ex. : tr ui'€ oia e ahitakita^ il veut
patienter, ne pas se presser.
AhitahuM, «. feu conservé sous la
Rendre, feu mis secrètement.
AhttaOi '. lison. feu employé comme
signal, four.
Ahltarahu,
Ahltea, vu. être au soleil.
Ahltiri, $. feu d'arlitiee.
Ahltopi, a. vigoureux, soudain.
Ahitu, a.iiHm. sept.
Ahitututu, s. fumée sentant mauvais.
AhO, s. souffle, respiration, air aspiré
ou expiré ;\soliveau d'une maison
indienne; ;/fiI. /corde, chevrons;»
tuitui ra'a aho^ agonie ; — rn. res-
pircr.
Ahoa, tf, pi-émices, premiers fruits; —
mal de tète ; ahoa hurifenua., cura»
gan.
Ahoaho, A. trouble, ennui, calamité,
déti-csse, misère, embarras, per-
nlexilé : jeûne ; — n. perplexe, eni-
narrasse, troublé ; — un, s'inqniéler,
se troubler, ieùner, ne saToir que
penser. E Mareta e, ua ahoaho oe^
Marthe, vous vous inquiétez (Lnc,
X, -il); ahoaho aeraoia/û ne savait
3ue penser ; — s. jour de jeûne, de
étresse, tnahana ahoaho.
Ahoahoa, s. mal de tête, migraine; —
a, bruyant, turbulent, incommode,
tumultueux.
Ahoahoahurifenua, s. ouragan.
Ahoanave, «. ligne de pèche, fi], solive,
baleine.
Ahoe, -v. l>Âte du fruit à pain.
Ahoea, vn. fuir, échapper.
Ahomaiv, s. longue vie, persévérance.
Ahomui^, 8. courte haleine, manque de
persévérance, suite d'une action,
inconstance.
Ahonui, s. i)ersévérance, longae ha-
leine.
Ahopapaa, a. heureux à la pèche.
Ahopau, n. asthme, abattement.
Ahopoto, s. voy. ahomure,
Ahoro, n. raide, escarpé, presque per-
]>endieulaire, long et droit ^en par-
lant d'une pièce de bois), bois tordu
<-t puis redressé.
AhciH)a, s. longue haleine, persévé-
rance, persistance.
Ahoi^a, vn, sortir brusquement, pa-
raître tout à coup.
Ahoi^, vn. être glissant en parlant de
la terre sur la {jcnte escarpée d^une
montagne.
AhOfDhoiV, s. éclat de la foudre; — a,
soudain.
Ahoru, vn, plier comme une planche
faible, refuser des présents an chef.
K\\cruVvoru, vn. (^toÀxvd-c^^ ivce inquiel.
ABU
87
AIA
Abu, J.Vloffe en géiiéral,'^èleinenl,
>toat ce qai sert à s'habiller; —
aku tuwrtL, poncho ; a/cii oomo^ che-
inMe;aAH piritoti^ jupe; oAu pa-
rûiteie, coaverture; ahu faarari,
sortoat, manteau ; ohn tipete,
écharpe; ahu taoto, drap de lit;
ahu uaiteté, gilet; ahu vahiné,
robe, etc.
* AtM, I. fièvre, braise, chaleur; — vn.
être brûlé, échaudé ; — va. entasser
la (erre en faisant les sillon» de
pommes de terrexlConstroire une
fortificatioD, vider, crémer, puiser
de Teao, jeter avec une pelle.
Mi (/oAtt), Tider, crémer.
Aliia, ê. odeur, odorat, creux, bois at-
taelié i une solive, traits caracté-
ristiques, fleur de canne à sucre, en-
droit rempli de corail, forêt impé-
nétrable, garde-malade, chose inu-
tile bagatelle, paroles niaises ou
ridicules.
AbÉI, va. maudire, avoir soin de quel-
qu'un.
Atam, «. Gèvre, chaleur, écuelle; —
ra. vider ou jeter Teau ; — a. chaud,
brûlant, étouffant, fiévreux,
AMahii, s. chaleur excessive,
AbllàllU, s. racloir ; — a. écossc.
AiwaiMinia, s. armées en présence l'une
l'autre.
Ahiiapi, s. pièce ou morceau d'étoffe
plié.
Ahôarii, s. étoffe indigène.
Aiwtvalia, va. faire des promesse» et
ne point les tenir.
Aime, va. amonceler, réunir dans un
même endroit ou simplement jeter.
AlNMfclie, s. confusion, désordre, alarme
résultant d'une surprise; — vn. être
dans un état de confusion, de dé-
sordre, d'alarme.
Ahuena, s. collection de divers objets.
Ahui, «.\ ramassis d'objets pour les
imettre à part; — va. percer un
abcès, relever vivement la ligne
(quand le poisson mord).
AiWiavae, «. trace des pieds.
AtaUlhui, va. rassembler, réunir, voir,
examiner.
AtaU-fnaolli, s. étoffe indigène.
AhuHnOua, «. fort dans la montagne.
Ahu-papaa, s. étoffe étrangère.
Ahuoomo, s. chemise, blouse, robe.
Alw-horoi, s. tenaille, mouchoir, ser-
viette.
AhliOtO, s. fort dans la montagne, habit
de cérémonie pour recevoir le roi
ou la reine, habit de deuil.
Ahoptre, #• lieu fortifié, fort, défense,
étoffe indigène.
Kkupu, s. babil, pardessus.
Ahure, rn. être arraché en gramlo
quantité (se dit des branches d'un
arbre) par un grand vent; — rn.
retourner des vtHemcnts on les la-
vant.
Ahuni, a. num. dix : — gâté : — s. i>oift-
son à barbe.
Alwruhurua,a. sale, laid, vilaine mine,
indolent.
Ahurupe, s. habits, linges sus|>endu}i
au masque.
Ahutti, s. étoffe pour la ]ihiie.
Ahtttapae, s. étranger.
Ahutau, s. étoffe indigène.
Ahuti, a. taquin, trnrassiur, turbulent ;
— i'«. tourmenter.
Ahuvai, s. nourricier ou nourrisson.
Ahuvava, s. étoffe à jour.
^Al, 9. cou.
Al, adr\iion (réponse fuite en colère);
— t^dVmanger^recevoir, s'emparer,
^ô rendre maitre ; — .». copula, en-
jeu, gageure, pari, ternie de jeu
(chez les naturels) ; -^nt. de dé-
sapprobation. ^
k\,v.imp. marque le futur :a/'f>a haere
mai ai? quan<l viendra-t-il? auenei
e tae mai ai, il arrive aujourd'hui ;
inarque une con^ueiiee ou une
interrogation : »... ai, c'est pour-
quoi, e aha e ore ai, e ahai un reira
i? pourquoi pas? pourquoi cela?
Aià, a.Vneprisablc, dépouillé de ses
terres, réfugié, ouvrir, s'épanouir,
hériter; — s. héritage, taata nùf,
hérilierMieu ou pays où l'on réside.
Aià-ttiptina, s. champs paternels, pa-
trie, tout ce qui provient d'un hé-
ritage.
Siiaa, s. faute, péché.
^Aiaha, s. jeune guerrier valeureux. —
Id., aiahoto.
Aiahu, va. saisir avec avidité (ali-
ments, objets).
Aiai, t'fl. manger peu; — a.^ petit,
\menu, parfumé, blanc, joli; — s,
beauté , e aiai rahi to oe, e tau
hère e, vous êtes toute belle, ô ma •
bien-aimée.
Alaai. s. crime, mauvaise odeur.
Aiaiami, va. vanter, louangcr.
Alaifaa, va. manger des choses im-
propres.
Aiaihaa, va. manger avidement. — Voy.
aiahu,
Aiama, a. ladre, avare.
AianI, a. mendiant; — va. demander,
prier, supplier, solliciter instam-
ment, mendier.
Aiapuu,
vengeur; — va. venger.
punir.
Aiaro, vn. manger en présence les uns
des autres.
ÂlO
88
kUL
Aianiru, rn. manger en&emble.
Aiata, ca. maDger furlivemcut le bien
d'aulrui.
Aiati. va. mesurer d'un pas.
AiâtO, va. extirper, consommer.
Aiava, vn. avoir la gorge prise; s'éle-
ver, monter dans le gosier (nourri-
ture).
Aie, s. marque au tatouage sur le dos ;
sur le devant ce tatouage s'appelle
Ip aie aro.
Aie, gagie, spl. Pemphis acidula —
\Lythrar).
Alfa rotia, a. régulier.
Aifatu, .V. serviteur d'un chef, domes-
tique quelconque.
Aifenua, va. prendre, convoiter la terre
d'autrui.
Aiha, s. dt'bris do toute espèce, débris
entraînés par les rivières; a. chaud,
brûlant, étouffant; — vn. être brû-
lant, éciiauffé.
Aihamu, aihamumu, va. manger le bien,
la récolte d'autrui, manger des
restes.
AJharumaa, va. voler la nourriture pré-
1)arée (chat ou chien), voler, déro-
)er des vivres.
Aiharumaa, a. voleur de nourriture,
- glouton.
Aihau, vn. jouir de la paix, l'aimer,
être en paix.
Alhere, s. herbes, épines, buissons,
désert, désolé, broussailles ; pu ai-
here, buisson touffu.
Aihuaa, 5. généalogie.
Alhuaraau, s. colonie, colon, terre con-
quise; — va, conquérir.
AI io, s. ulcère qui mange (dévore) les
chairs.
Aima, adv. non, ne pas (terme de refus
mis avec le passé du verbe).
Aimamau, va. consommer les vivres.
Aimatua, va. persister à faire un tra-
vail.
Aimaunu, s. tcton, poisson qui sert
d'amorce.
Almaure, va. voler souvent les vivres
non mûrs, les manger.
Almautu, va. manger en cachette.
Aina, adv. non, ne pas, terme de refus.
Ainaina, a. fâché, vexé, en colère, con-
trarié.
Ainanu, s. nom des deux étoiles Pipiri
et ilehia ; déplaisir, mécontente-
ment résultant d'un mal fait; — vn.
être lésé, mécontent au sujet des
vivres mal partagés.
Aine, s. vent d'ouest^vent qui revient.
Ajnu, ft. amorce, app&t.
Aiolo, a. changeant, inconstant.
^Aiota, a. cru, mal cuit (rare, se dit des
rjrres).
Ai-ore, a, avorté (frail).
Aipa, adv. non ^lerme de refus;, ne pas.
Aipai, «. sodomie; — vn. la commettre.
Ai-parita, a. personne qui mange trop
vite ; -^ vn. manger trop vite.
Aipu, «, écorce. do la noir de coco,
coupe faite de cette écorce, vase en
noix de coco.
Airahui, va. manger ce qui est défendu ;
mangeur de nourriture interdite.
Alraa, s. coït. Voy. Ai.
Airoiro, ». ver.
Airuma, va. manger sans inviter quel-
qu'un, y^
Alla, advfxioïi, ne pas (terme de re-
fus] ; — int. exprimant In surprise,
l'acimiration : aita te maoro! que de
temps! Aita te màro! quelle obsti-
nation.
Altahaa, a. sans modestie, nu.
Ai-tairi, va. manger vite el indécem-
ment (comme un chien).
Aitamal, va, armer, exciter, causer la
guerre ou quelque trouble, conspi-
rer.
Attarahu.a. débiteur; aitarahuraa, s.
devoir ; — va, devoir.
Aitaua, a. vengeur ; — va. venger.
Aite, s. écorce de la noix de coco,
coque.
Aitete, s. cravate noire.
^Aito, s. guerrier, brave, bravoure,
courage, valeur.
Aito {toa), s. bois de fer : casuarina
eqiiisetifolia — {na^uar).
«.Aito, a. courageux, brave, belliqueux»
hardi, noble, antique : aito rahi,
intrépide, bon guerrier, héros.
NAitoa, int. exclamation de contente-
ment, de joie (que cause le malheur
arrivé à un autre), tant mieux.
Aitomoua, s. Veinmannia paruiflora
— Cyathodes Tameiameix.
Altuhitufll, va. maudire, blasphémer,
souhaiter du mal à plusieurs re-
prises.
VAiu, s. petit enfant, nourrisson (man-
geur de lait).
Aluiu, s. longueur; — a. long.
Aluraa, s. enfance.
Aiuu, s. ongle du doigt ou de l'oileil ;
sabot des animatm
Aiva, a. num. neuf. ^
Aivanaa, a. savant, érudit.
Aivaiva, a. abondant, considérable.
Alvi, 8. éminence, petite hauteur, col-
line : ia hope te moua e te aivi i te
haapapu hia (Luc, m, 5).
Akarlte, s. sauterelle.
Ama, s, agrès extérieur d'un canot,
balancier d'une pirogua; état de
combustion; — vn. être en com-
busUon -, cml, V>\^u -çt^^wé (se dit
ÂMO
80
ANA
de la nourriture), allume, embrasé.
Amara, s. première pierre d'un ina-
rae, etc.
Amaa, «Nbranche>f)etit rameau ; divi-
sion d'un sujet ou partie d'un
discours.
Amaamaa, s. rejetons, pousses, bran-
ches, fourré.
Amae, ». bois de miro. — Voy. miro.
^Aaiaratll,amaliatu, «.femme laborieuse,
dextérité; —a. adroit.
Amaha, X. fente, crevasse, division; —
rn. fendre, percer un abcès, se pré-
cipiter dans la mer (rivière i ; s ou-
vrir (porteh — va. percer un abcès,
fendre du Dois.
Aaaliae, va. tirer par Tbabil.
ARnhunaha, va. diviser, rompre en plu-
sieurs parties, ouvrir, fendre ; — a.
éclaté, ouvert, fendu en plusieurs
endroits (comme le bois), divisé en
■ plusieurs parties.
"Wrapa, ». ombrelle, fare amavara,
parapluie.
AiWPirau, adv. lentement; — a. lent.
Alttfu, î. chasse.
""^taauahi, x. étincelle ou premières
bûchettes du feu (au propre et au
. figuré).
jl^ftu, ». «ai, dix brasses (mesure).
j '^i a. ignorant, maladroit.
i^J^Ufa, a. ignorant ; — s. ignorance.
Anî^' '■ ^®'''^®'* ^**^® ^"^^^ ^® coco.
Am^' *' *^°*^ soit-il.
^' 1 ».Vrai aux œufs d'écrovisse, ap-
l^réhension ; — rn. craindre, avoir
l^ur, cesser, partir, abandonner les
^eux,\absorber (rivière presque à
^^ia, ». Siegesbeckia 07'ientalis. —
j^j^Vojr. Amiami
^"^îaini, \êi Siegesb e ckia orianlaliv ^^'
"" ^omp o ê) i — I vn. craindre, avoir
■iiiniii, va. boucler, friser, cntortil-
*«1llïa, vn. désirer ce qu'un autre
1^ mançe, ou ce dont il jouit.
^iwmina, vn. désirer ce qu'un autre
jk mange, le désirer avidement.
^^. s. cliçnement des yeux, signe
^ fait en clignant les yeux.
^ WO, oatl>orter quelque chose sur l'é-
^ pauleScourber, cligner les yeux.
AlBOa, 8. espèce de fougère. Nephrole-
pis exaltata (Fougères).
Amoaino, ». scintillement dos étoiles,
clignement des yeux; tic; — rn.
faire signe, se moquer.
Jifflooinoa, a. pâle, maladif.
Amoomoo, a. bleu, pâle, blême.
■Amoraamata, s. chn d'œil, moment,
seconde, action très brève.
Amou, s. S'immrt d'un nrbn>. tnmn
des arbres uu des piauler*: rani«*aux
où il y a des fruits.
Amu, rrt."^ manger; — ». enjeu, ga-
geure, jeu dos natun'lrt.
Amu, va. rn. railler, se moquer, |ilai-
santer.
Amua, a. m.'uigé.
Amuamu, va. nuirniurer, ap|)el(M- quel-
qu'un par des noms grussiers. mal
parler d'une itersonne uu a une |ier-
sonne, manger souvent, railler
unièreiuent; — s. reproehes .'iniers.
Amuarlu, ». i>i>mi>o.
Amuhau, (v«. élroen paix.
Amui, ». coeos unis ensemble. ^Tuppc
ou régime de fruits : — r(4/asso(Mer,^
réunip.'additionner/ajouter.^oiudre.
/ lier dos fruits en paquet, suivie en
foule.
AnHJJraa, ». collecllnn, assemblée, ad-
dition ui'arilhmétiuue), temps ou
lieu d'une as.Hemhlce. d'une réu-
nion.
Amuriatu, adr. désormais, dans l'ave-
nir; — ». mnn<'lie d'une lanee.
Amuraa, ». roi)as, souper, dîner ; —
amuraa maa, repas ; — poipni. dé-
jeuner; — acatca. dîner: — ahiahi.
souper; — amuraa maa ra/ii. fes-
tin, banquet.
Amurahi, a. gourmand.
Amura te Atuaavae, ». éclipse de lune.
Amura te atua 1 te ra, ». éclipse de
soleil.
Amurinoa'tu, f'f'\ éternellement, pour
toujours.
Amutapahu, ». débiteur.
Ana, ».Vave. oavilé, caverne, antre,
repaire, endroit creux, lit d'une ri-
vière, râpe, ralissoire, instrument
servant à râper les cocos ; — va.
râper, frotter doucement; — pron.
lui, elle, son (marque du présent
avec e ^ e ana).
Ana, ado. tout ré;^emment ; il vient
de... ; voy. na ; — «o ?'era ana, il
vient de partir.
Anaana, a.'^ brillant, ^lumineux, clair,
■ éclatant ; — *«. lustre'; éclat, splen-
deur; petites pierres, coquilles,
morceaux de corail qu'on trouve
sur le rivage.
Anaanaea, rn. être rafraîchi, rendu à
la santé, réjoui, renouvelé, restau-
ré; — a. ranimé, convalescent, ra-
fraîchi, ranimé.
Anaanaora, a. vif.
Anaanatae, ». ardeur, désir violent
d'une chose; —a. ranimé, dési-
reux, avide; — va. convoiter ar-
demment.
Anne, aMous, c\\tv^i\3i\\, %ç:>a\^ \vtC\^<îi,
ÂNI
90
AO
Mnquiel, rêveur, pensif .préoccupé;
-\ adv. à la fois ea même temps,
entièrement, \ absolument, \ seule-
ment; — «^ poisson du pays, toux,
anxiété, inquiétude.
Anae, s. Astelia richardi.
.^ Anaenae, vn. être inquiet, préoccupé,
pensif, ri'^veur, chagrin.
Anaeo, a. expression de doute, ce
n*est pas bien vrai.
Anahero, anafero, a. libertin, glou-
ton.
Anai, s. rang, rangée, frugalité, éco-
nomie, part, portion; — a.^soi-
gneux,'^prévoyant.
Anaiho, adv. seulement.
% Ananahi, adv. demain ; — atu. après-
demain.
•^Anani, s. oranger, orange.
"^Anapa, s. éclair, — vn. ^ briller."^ lan-
cer des éclairs, éclairer, étince-
ler.
Anapanapa, vn. éclairer fréquemment.
Anapape, s. petite rivière, ruisseau.
Anapo, s. la nuit prochaine.
Anau, s. chagrin, ennui, troublo.
peine, langueur, peine des enfant.s
pour les parents et réciproquement;
— vn. se chagriner, se lamenter,
pleurer, porter le deuil ; — va. re-
gretter.
Anauru, s. vent violent.
^ Anavai, s. rivière, ruisseau.
* Anave, «.^air,vsouffle,\vie,' respiration,
couple, paire, corde, ûcelle, persé-
vérance; — anave îa. ligne de pê-
che ; — matai anave, vent de longue
durée; — a. obstiné, persistant,
..Kloué d'une longue haleine pour
plonger.
Anave uru, s. paquet, fruits liés en-
semble.
Aneane, a. pur, clair, limpide ; — au
fig. clair et trompeur.
Aneania, a. importun, ennuyeux.
Anee, s. ductilité; — a, ductile, mal-
léable ; — vn . s'étendre, se déve-
lopper.
Ane), adv. d'interrogation affirmative,
est-ce que ? est-il ? — Anei se met
après le verbe ou après le sujet :
ehaere anei oe ? est-ce que vous vous
en allez? — o Paulo anei, est-ce
Paul?
Anei, s. Fitehia nutans (compos.).
• Anl, va. demander, prier, implorer,
supplier, conjurer, tenter quelqu'un.
Ania, a. superficiel, frivole; — s. frivo-
lité ; — adv. sans fondement.
Aninia, s. étourdissement, tournoie-
ment de tète, vertige.
Anini, s. étourdissement, étourderie;
— /7. étourdi, /n constant.
Aniranira, vn. avoir des vertiges, aller
en zigzag. -
Aniraa, s. demande, pétition, prière.
Ano, a. désolé, solitaire, inhabité; —
s. espace, vide, horizon de la mer;
— vn. être dévasté : ua ano te te-
nua, la terre a été désolée, est de-
venue un désert.
Anoa, s. aspect d'un pays.
Anoano, s. gourde de noix de coco;
\graine de citrouille, de concombre,
de melon ; hautear d'un lieu ; dis-
tance d'un objet ;^bime, profon-
deur; — a. élancé, haut, grand,
distant, éloigné, paraissant petit à
cause de l'éloignement.
Anoanomarie, a. avisé, in^telligent, sage.
Anoanomatie, a. indigène.
Anoanotupu, a. natif du lieu même, in-
digène.
Anoauri, a. fidèle.
Anoe, anoenoe, x. curiosité; — on.
être curieux de voir, d'ouïr, ete.,
avoir envie de...
Anoe^ a. curieux.
Anohi, s. hameçon.
Anoi, va. mêler, mélanger, confondre;
— a. mêlé, mélangé ; — s. mélange.
Anoi, s, caquet, bavardage.
Anoinoi, va, mêler, mélanger à plu-
sieurs reprises.
Anoninoni, va. idem.
Anoano, s. abîme, profondeur (c'est
plutôt hanohano).
Anoparau, a. qui connaît les hommes
et les choses.
*4notau, s. saison, temps, époaue ; ono-
tauua, hiver, saison de la pluie ;
anotau aHhune,époqu& d'abondance,
des récoltes ; anotau poaif saison de
sécheresse.
vAnu, a. froid, frais, frileux ; — s. temps
froid, frisson..
Anua, s.pl. Neliti'is frncticosa. — MyrU
aranna.
Anuanei, adv. aujourd'hui, voy. aua-
nei.
Anuanu, a. frais, froid, voy. anu.
^nuanua, s. arc-en-ciel.
jAnuhe, s. fougère commune : Gleiehe-
^ nia Dichotoma (Fougères).
Anuhenuhe, s. grandeur trompeuse.
Aô, s. avis, conseil, instruction; ->-
^a. prêcher, exhorter,instruire, dpn-
ner des avis, gronder ; passer un li-
quide.
^0, «,'^nuage,^nuée, ciel,^monde, ^uni-
vers ; i te ao amnri atUj dans Tautre
monde ; t teienei ao^ ici-bas.
Ao, s. jour, racine, héros (oi^au),
'«.graisse des volailles,^ tortues.'^ois- «
sons; bourgeon; — a.^ dévasté, ^
, aTOa\gT\/ âLè>\iT\ttvM\V. ^^x la. maladie^
APA
91
API
Ko, S' paradis, ^bonheur, principe,
eeatre oa cteor des choses, Tangle.
Ao,moaao, 9. oie. .
Am, s. nom d^an arbre, voy. ora.
Aoa, vn. aboyer ; — s. aboiement ; —
a. habité, peuplé.
loahe, vn, prendre carde à soi.
Aoaia, va. recueillir avec soin; —
l^aisir du pécheur.
AolO, <. côté, flanc, belle taille; —
a. svelte, haut, bien formé; ioi
ao4o, côtes.
AOHW, s. brait confus, délire, extrava-
gance; — a, sot, simple, imbécile,
extravagant, qui erre comme un
' foti; — vn. parler ou agir comme
un foQ, délirer, dire des extrava-
gances.
lomehaa, s. lieu resserré; — adj.
• étroit.
Anotlhlj. s. grosse c6te, intrépide
goerrier.
Amolli, a. -droit et élevé (on parlant
d'un arbre) ; grand; svelte (en par-
lant d'ane pers^mne).
Aoft, aoAa, vn. pencher, incliner vers
le bas.
Aohareia, s. raies peintes sur une ^pë, .v.N'acino liulhciise. Apre, à !ar-
étoffe.
Aoheohe, a. droit et élevé (arbre);
grand et svelte (homme), voy. ao-
faofà.
\ Aoloi, aoû vn. être remué, ébranlé
(comme un arbre mince) par le
ven»; — a> mobile, instable.
AOM, 8. anse favorable pour la péi'.hc
(p. ex. oûma).
Aorai, s. palais, demeure du souve-
rain, cour royale.
\idf6, ado. non, ne pas (au passé on au
présent).
tonrava-noa, a. inconstant, changeant
(ciel).
terpa,<. ciel, flrmament.
loti, 8. perruquier, ciseaux; — va.
couper les cheveux.
A|M, oa. jeter un roseau contre terre,
lancer un cerf-volant.
A|Ma. s. étoffe indigène, hameçon.
Apaanoe, vn. être uni, réuni, jo'int.
ApailMJllOa, a. étranger.
Apsapa, s. oiseau, vol rapide, côté d'une
maison, moitié d'un cochon (coupé
en deux); — &/i.^> battre des ailes,
battre au vent (voiles),
i Apaapaa, «. éclats de bois, fragments,
rapports, récit d'une chose mal con-
naei apaapaa raau, copeaux.
Apaapia, «. sacriflce en l'honneur de la
paix.
Apa6, s. perchoir pour les oiseaux ;
— vn. se percher (volailles); virer
de bord; — a. num. cinq.
Apai, va. briser la coque d'un coco
avec une pierre ;^pporlur; — s. jeu
en lançant des bois frappés sur la
terre.
Apaia, s. jeu.
Apapa, s. lot, parcelle, porlitm.
Apapafara, a. violent en paroles.
Apapapape, s. eau calme, dormant'' ;
mer calme.
Apape, 5. Hhns Tahitensis {XnsLCtLvij;
— Panax Tahitense (Aral).
Aparai, a. clair, sans nuage.
Aparau, a. bavard, plaisant; — s. \tW\-
santerie.
Apari, aparipari, s. ro(*hcrs, lieu pli.-iu
de roches
Apatahi, va. regarder de travers : voy,
ttpetahi.
Apatoa, s. sud.
Apatoerau, s, nord.
Apaupoo, va. écraser la té'.e ave-> une
pierre.
Apaveo, s. boudin.
Ape, ». pied tordu ; — ape. hapt\ lé-
gume indigène; — vn. s'éi'hapjtcr,
évit
jet.
iter un coup, s'écarter <i'un sa-
ges feuilles. (^(lUicaxia macrorrhixa
{Azoîd); arum costatum.
Apèape, vu. s'étrhapper à plusioms re-
prises.
Apeau, a. retenu, réservé.
Apoe, a. suivant : pahi api!t\ inouoîie
(naviroj ; — s. suit»'.
Apei, va. soupeser.
Apepe, t'a. prendre plus vile quil ne
revient dans un partage ; faire de Ira-
vers; rapiéf^er, raccommoder.
Apepepepe, va. entasser; — r/(. niuler
sur.
Apere, 5. jeu qui consiste à lancer un
roseau en ricochet.
Apereraa, s. temps et Heu où Toa joue
à Vapere.
Apetahi, va. regarder do cùlé ou do
travers, regarder avec colère.
Api, s. feuille d'un livre, pièce d'étoffe,
morceau mince d'un bordag»». ordre
de bataille navale; — paruu-api,
nouvelle; — uaS joindre, mêler, mé-
langer, unir.
Api, a. jeune, neuf, nouveau, o'-cupé
j[siège)>plein."^rempli,^re8sc.
Apiapj, a. étroit, rétréci (espace);
apiapi rahi, très étroit; apiapi ore,
être à son aise, à sa commodité.
Apli, va. appeler, voy. pii.
Apio, vn. baisse ; voy. pic.
^pi-pârau, ». feuille d'un livre, valve
des nacres.
/Apiplti, adc, maVvieWem^TvX.^ vS.v\ <>fNm-
i pagnie, tov\s0l»îux, eu%ûTCv\iV..
APU
92
ARA
Apipiti-haere,i*</. marcher deux à deux,
ensemble.
Apiraa, s. jounosse ; vai apiraa, jeu-
nesse.
ApiPi, *. arbre, Dodonea Viscosa (Sa-
pind).
Apiti, va. doubler, poser l'un sur
i'aulre,^ joindre) unir,^ ajouter ; —
af'j. à. deux, deuxièmement.
Apitipiti, va. joindre, unir ensemble.
Apltiti, a. doublé.
Apito, s. paquets de fruits liés en-
semble.
Apiu, s. feuilles qui couvrent le four
indigène, nappe en feuilles.
Apo, va. attaquer à In volée, appré-
hender ; — a. vide, trou rocheux
vidé.
Apoi, s. cintre.
Apoo, «.Hrou,"- fosse, tombe, antre, ca-
verne, source, conseil, s'assembler,
se réunir pour délibérer : apoo ihu,
narines ; — apoo pîtopito, bouton-
nière ; — apoo taria, trou de To-
reille; — apoo kokonu, abime; —
apoo pape, puits; — apoo matai.
riimb de vent; — vn. s'assembler,
se réunir pour délibérer.
Apooraa, s. assemblée, réunion en dé-
libération, lieu ou époque d'une
assemblée.
Apoopoo, vn. se consulter, délibérer
sur qq. chose.
'^Apopo, adv. demain ; apopo atv, tan-
tôt, voy. po.
Aporo, s. petits fruits qui terminent
une grappe de fruits, charge, far-
deau.
Apotata, s. apostat; — vn. aposta-
sier.
Apotoro, S. (nouv.) apôtre.
Apu, v.^écailles d'huître, de poisson;
V coquille de noix ; coques de graines ;
-concavité, parenté, cavité, enve-
loppe, écorce, encre, mouvement du
poisson qui nage ; — apu mata^ ca-
vité de l'œil ; — apn rima, paume
de la main ; — apu upoo ou apu
roro, crâne de la tête humaine ; —
apu pape ou apu vai ou apu pivai,
cervelle des animaux; — vn. s'é-
lancer sur quelqu'un ; manger glou-
tonnement.
Apua, s. manche d'une lance indigène,
pierre des sorciers pour découvrir
les voleurs.
Apuapua, s. baguette.
Apuapu, va. manger vite; -^ a. flexi-
ble; — s. flexibilité.
Apuaria, a. étouffant, brûlant.
Apuhaari, s. vieux coco.
Apuaroa, s. brise agréable.
Mpumata, s. orbite de l'œil.
ApttHMa, a. hospitalier.
Apura, s, taro sauTage : Apura Em
tenta (Aroid).
Apurapura, a. pourri, remoula.
^purima, 8. paume de la main.
Apuroro, <. crâne de la tète hamaine
cerveau humain.
Apvrua, a. parent par mariage.
Aputa, 8. petite ouverture par laqaelU
passe la lumière ; vn. être à peioe
perceptible, apparaître à travers les
nuages, percer, percer à traven
(lumière) ; entrer dans l'esprit
(sciencr).
Aputaputa, ado. légèrement.
Apuô, 8. cri à la vue d'un navire ou
canot à la haute iper.
Apuùpoo, s. cr&ne humain.
Ara, 8. pierre, roche très dure,Toate,
"entier, ^fthemin,>f>assage, >*Dlrée;
— araroay long chemin ; — w>
•«veiller, vètre veillé,**» être sur Be<
gardes, «prendre garde, être averti
'un danger, être circonspect, tnA'
spirer, être connu; — a. évrillé
vigilant, en garde, — int. e^i
holà! attention.
N^rà, s. espèce de silex noir.
Araa, a. léger, allégé; — vn. s'éle\ei
se relever, se remettre sur l'eau
nager; être soulevé ou remué (e
parlant de quelque chose de Inard'
— », messager.
Ara ààu, s. insomnie, veille.
Ara aau, s. sentier sur les récifs.
Araaniho, 8. les deux rangées de dent
Araara, s. commencement, origine d'i
sujet, tranchant d'un instruméi)
brillant des yeux (des animaus
sommet d'un ulcère ; — vn* brilli
étinceler. fixer le regard, veille
s'ouvrir (yeux); — a. luisant, br
lant.
Araaraa, vn. être convalescent, revei
à la santé ; — a. léger, léger (p
vire), mobile, joli, gentil, bè
(étoffe).
Araaraaivao, a. sauvage, féroce,
rouche, étourdi.
Araaravi, vn. être vaincu, conquis.
Araatia, s. poleaux extérieurs d'u
maison (indienne).
Araau, s. torrent.
vAraea, .ç.Herre rouge, >argile,^ briqm
terre cuile^ claie; — araea poier
Herre de potier ; — vn. s'étouflfer <
mangeant.
Arafenua, 8. brise de terre, vent d'oaei
Arafera, s. maladie de l'estomac.
Araharaha, s. chemin qui serpente.
Arahl, vn. demeurer, habiter, reste
s'asseoir; — a. beaucoup, pi usieui
en gVOTv tVOTîV>û\ft.
ARA
93
ARB
Irahiraa, s. siège, chaise, temps et
• liea pour s'asseoir, demeurer; ha-
biter ; voy. parahiraa.
Mm, s. pointe.
àrahi, «.\ charbon ; — arahutoreoa^
• charbon de terre; — vn. entasser
eolre le tronc d*un arbre des pierres,
de la boue ; — couvert de feuilles
(terrain).
InburaJlll, s. petit oiseau gris.
Mita, vn. se hâter, s'empresser de
maneer. .
IndHeillini, s. grand coup, fort athlèle.
Ini, <. médiateur, intercesseur,^ bar-
neade,^obstacle, empêchement, dé-
filé, sentier, diaphragme ; -r- vn. in-
* tcrcéder, s'entremettre, vs'interpo-
• ser, empêcher.
âraia, s. foie, demeure, lieu de nais-
sance, chenal, détroit.
Ank, s. ocre rouge.
Aniea,s. obstacle: sur la route, per-
soone qui s'interpose.
Vltàiia, s. aigreur d'estomac.
MltA, s. Procris peduneulata.
AnJN, «>amorce,Vappùt, deux partis
qm se disputent.
inijOre, s. failière.
Anireva, s. grande hauteur, profon-
dear, distance,
iniiaiao, s. médiateur, intercesseur,
ininihi, s. sorte de crabes.
*'8lllli, ». déplaisir; — vn. être en
peine.
Al'UlOia,vn. oublier; — ». oubli. Ara-
"totf, aramoi, même signification.
li^ina, vn. oublier; — ». oubli.
wStt, ». nid d'oiseau.
*nuiui, oranoa, ». grand* route, chemin
PuWic.
^'Souanua, ». arc-en-ciel.
I^BOa, ». gosier, orbite de l'œil.
^■Wlpae, ». sorte de brise de terre.
*Wiiiai, ». sablière.
•'•iMÛa, ». foie;
'•^^••pe, ». petit rabot; — va. plier
1 étoffe (en la faisant).
^ ^'Spapa, ». pommier indigène,
"'ftpoa, a^gourmand^glouton ; — ara-
jpoa rtihi ou mmi, gourmand ; — ara-
JMa piropiro^ qui avale ce qui n'est
pas propre,
^■"apoa paia ore, gosier qu'on ne peut
^•lisfaire; — arapoa puii, goitre;
- "^ ». gosier, gorge, gloutonnerie.
"'Spofiil va. exciter à la guerre; —
■ •*• Séditieux.
■^^Hio^ g^ maçonnerie ou pierres laté-
'*le8 sur lesquelles reposent les
- soliygg d'une maison.
jlJJPUo, ». moelle, cœur d'un arbre.
^'*^, o. 'enrouéj'^rauque (voix); —
*• eoToaemeat, ascension d'une flè-
che; — moo^ lézard; — vn. ùlrc
enroué.
Ararahoa, a. bruyant, turhiilont. tu-
multueux, ennuvé, incommoilc; —
vn. avoir mal à la tête.
Arere, a. indistinct (voix).
Araroa, ». huile odorante, in(lig«''nu:
route longue et fatigante.
Aretai, ». guitic, direi>teur, conduc-
teur; — va. guider, oondniro. di-
riger, emmener, entraîner.
Aretaio, ». sentier sur des rocher?.
Arataura, ». échelle de cordc!«.
Aratea, a. pAlo de frayeur.
Arateita, ». ailuvion.
Aratia, aratu. ». route, sentier, rho-
min, échelle; — aratia aano, grand
chemin ; — aratia oaoa, chemin
étroit.
AratO, l'a. draguer, trahier, tirer aprè»
soi (le long du rivage); — tvi. se
traîner.
Aratuaririi, a. long, ennujeux. désa-
gréable (travail, voyage, chemin).
AratulU, ». pont sur piquet; — vn.
grimper.
Aratutu, a. ennuyeux, fatigant, ma-
lade, dégoûté (de manger).
Arau, ». les deux bouts d'un grand li-
let; — conj. mais si, mai.} tant; -
long, vert.
Araua, ». bon pilote; — a. raboteux.
Araurau, ». longue vague sur la mer.
Arauaua, va. chercher pnr terre; —
arauae. tantôt.
Araue, a/r. bionlùt.
Arauni, ». lo fniic, le bout, le com-
mencomcnt d'une chose, le début
d'un sujet, ]>ointe. ,
Arava, .v.cnntusion, coup, beau, blanc.
Aravaa, à', petite passe (pou^ un ca-
not).
Aravaitaio, a. de gracieuse apparence.
Aravarava, ». raies sur la peau (résul-
tant d'une blessure ou do coup de
fouet); contusions.
Aravei, ». espèce de maioro.
Aravi, vn. être subjugué, vaincu, con-
quis, abattu, intimidé, amaigri,
avoir peur ; — s. abattement ; — «.
faible, inégal, mince de taille.
AravihJ,». connaissance, entendement,
habileté, jugement, sagesse; — a.
savant, expérimenté, habile, adroit,
rusé, sage, subtil.
<Are, ». vague, flot, lame de la mer.
Area, s.'^lace^*espace ; — vn. suppo-
ser, penser, conclure; — araa ra
van ua tunu hia, je pense que
cela est cuit; — conj. mais, cepen- \
dant, quant à; — adv. actuelle-
ment, présentement, bientôt, si,
jamais.
ARI
94
ARO
Areare, 5> maladie d'esprit uu de corps;
— a. de dirticilc accès, réRcmmenl
noiipé.
^ Areàreâ, s. plaisir, réjouissance ; — a.
/rai, amusant, agréable, joyeux, en-
joué ; — en. être joyeux, content,
gai.
Arearea, ronj. mais, mais si.
Arefatumoana, s. vague, oncupani toute
la mer.
Arehareha, a. obscur.
Arehurehu, arehu, s. crépuscule, soir,
iin du jour, aurore; — a. sombre,
lirant sur le noir, foncé.
Arehurehu, ado. obscurément, incer-
tain, non clair.
Arematua, s. vagae longue à se former.
Aretnu, ••<. épine dorsale.
AreniO, s. agneau.
^Arepu, l'a. agiter, trouM<M- (IVau, la
bonnn harmonie).
* Arepurepu, vn. être agité, troublé par
«les bruits do guerre, troublé (eau),
renuii-r; — s. anarchie, troubles.
Arerarera, m. bégayer, balbutier; —
s. brgayement.
^'Arere, s. uiessager.
Arerea, «. gai, — s. gaieté.
Arerèfare, s. maison d'assemblée pour
s'amuser.
Arero, .«?. Mangue ; — ar/fro hohou i te
parau. polyglotte ; — arero jmrao-
rao. médisante.
Aret^, v. vague blanchis.sante.
Arefu, s. herbe pour couvrir le haut
dos toitures ou le sol dans les mai-
sons. — Andropt^gon Tahitenais.
* Areu, *. pagne, ceinture, voy. jmrcn.
Areue, s. Vague qui brise sur le ca-
not.
Arevareva, s. nom d'un oiseau (espèce
do coucou) ; — a. léger, rapide,
prompt.
Arl, s. marais profond, présent fait an
roi ; profondeur, flot ; — a. profond,
vide; — va. vider un trou plein de
terre.
Aria, adi\ actuellement, promptement,
'^ bientôt ; — s. détroit, intervalle :
iut. cessez! tenez! aria a<?, ariae.
^ Ariana, adv. bientôt, dans peu de
temps.
Ariari, s. transparence, clarté; — a.
clair, brillant, poli, maigre, mince,
léger, petit inégal, irrégulier,
mince dans le milieu.
■ Arii, .?. roi, prince, chef principal; —
arii vahiné, reine.
Arii taehae, •«. tyran.
Arii ae. adc, tant soit peu; — a. petit.
exigu.
Ariirea, n. petite quantité.
Arima, a. num. cinq.
Ario, s. argent (métal),
yjlriol, «. société de joueurs, de danr
seurs, do comédiens ambulants;
secte païenne de célibataires sans
enfants.
Ariomata [tao mata), s. la vue, le cris-
tallin.
Aripuripu, adc clopin-clopant.
Aripiripi, v. n, branler, être secoué
(planche mince, voile au vent), mis
en pièce ; — *. faiblesse.
Aripo, ariporipo, vn. être agité par na -
tourbillon de vent.
Ariri-parau, va. compromettre.
Arita, s. espèce d'osier.
Aritu, va. faire une prise (pendant la
jçuerre).
Ariva, arivariva, a. mince, faible; —
8. faiblesse ; — vn. se replier.
Arivarivatao, a. superQciel, facile à
voir, peu profond.
Aro, 5.^1a face, front, présence, vue;
— ra. "^combatlre,^ lutter, oublier,
négliger; — V'«. être perdu, incoi^
nu, oublié ; — aroraa, guerre, com-
bat; — a.N>nblié,>4Dconnu,\i>erdat
profond; — parau aro^ mvstere.
Aroa, s. faite ou sommet des liautenrs,
le meilleur côté d'une chose, route,
rue, place, endroit public, passage,
vallée; — aroahufa^ dedans de
l'avant-bas. r:,
Aroaro, .<:. doublure d'habit, mystère :
— "Ni. caché, mvslérieux, obscur;
— vn. être désolé.^perdUf'KOublîé,
^négligé, Nolitaire, ''^ isolé, affreux»
-'retiré, surlevée (pensée); — pûravi
aroaro. secret : — vahi aroaro^ lieu
solitaire.
Aroaroa, a. obscur, indistinct.
Aroeroe, a. indistinct (vue), mince.
%Aroha, f. amour, compassion, intérêt,
bonté, miséricorde, merci, attache-
ment, tendresse, sympathie, pitié;
— l'a. visiter, avoir pitié, aimer,
épargner; — a. pitoyable; aroha
ore, cruel ; — e haere e aroha^ vi-
■* siter.
^Aroharoha, va. avoir pitié (terme de
comparaison} : aroharoha ae teiia
i te tahi nei. celui-ci no peut pas
être comparé à l'autre.
Aroharohae, aroharoha ae, vn. être
bien mieux.
Aroha tae, s. vaine compassion.
Arohi, a. vigilant, ferme, enjoué, animé»
vif; — vn. veiller ; — int. courage!
allons I voy. rohi.
Aromoirta, a. perdu, oublié, impercep-
tible.
Aronee, v. attaque pour embûche.
Aroraa, s. bai aille, lieu cl époque
d'une bataille.
ARU
95
ATA
Aro^, I. erreur, quiproquo; — vn.
H loumer, dôtourner les yeux ; —
aropëropa, adv. en chancelant.
Anrj, on. s'aller, chanceler, vaciller ;
~ a. mobile, indécis.
IfOlif, s. duel ; — vn. se faire faca
Van à l'autre.
arracher en secouant ; — x. mouve
ment.
inm, s. seeond dans un duel.
llWO, {Cueurbita nuiltiffora) x. pe-
tites calebasses pour l'huile odo-
rante des indigènes; — vn. être
éteint, perdu de vue, hors d'usage.
KfBMi, oit. combattre ensemble, on
corps,
trotapiipu, vn. combattre épars ; — s.
combat malheureux.
Antarere, va. renvover un ami sans
motif.
Ante, a. savant ; — va. labourer
{Job, I. 4i) ; — s. charrue.
AfitI, a. enjoué, aniniô, vif, vigi-
lant.
Anrtla, en. résister; — s. bataille in-
décise.
AfWiïl,«. avant-garde d'une armée.
An, »Kame>\'ague,>flot,\>nde. brouil-
lard, ténèbres, buisson, forAt, bois
tooffa, corde tenant à un Glct.
^» va. poursuivre.
Afn, a. num. deux.
^lIMaiMre, s. broussailles du pays.
Wipi, s. jeune enfant.
AflBfl, s.>chasser, nouveau-né, petit
enbnt; — e haerc matou ma to
maiou aruaru rii, nous irons avec
w>a petits enfants ; — va. porter
««■ les bras, renvoyer, chasser,
PWBraivre ; — vn. tomber dans un
In» de corail.
WW»» 0. ému, inégal ; — s. con-
Jenialion (après défaite); — vn.
^» sans énergie.
"•Wii ». alarme d'un combat de
ont.
WBf ». louange, estime, renom, hon-
Mor, gloire ; — va. louer, estimer,
fMommander, >ipplaudir,\ glorifier,
honorer; — vn. se louer plus qu'on
ne veut.
Y /eApca to'ù puai e ta'u arueraa.
w oeigneiir est ma foree et ma louange.
{W WOro, *. vent du sud-ouest.
AnijB FM, *. vent du sud-ouest, brise
déterre.
^ W, va. louer plusieurs fois et à
f flâneurs reprises; — s. bruit do
écho.
ArnfiMbema, arufaaipaea, s. pan»les
conciliantes avec nuihibl<! iiiti:n-
tioD.
ArufètOltOif X. nwr très mauvaise, nipr
houleuse, grosses vagui's ^'ontri'-
choquant.
Antj, s. nuit, ténèbres, obsciiriiô.
Aiuliui, s. crépuscule.
Arorirori, on. se mouvoir de nouveau ; jAnimata, s. pnupièiv sii|>éniMir<' il<;
l'œil.
Arumaruma, n. sombre, noir.
Aru miti, s. tlots impétueux. ;rriiss«*!<
vague:».
Aruna, s. an'he <ralliance.
Arure, t- douoo bouillie du fiM <'t de
maiorc. •
Arupopore, vn. poursuivre vivement.
Aniporepoi^, va. enfreindre».
Aruri, ntiv. indistinctement onii*>. oh*
scurèment (vue ou pensée.: — a.
négligent,'» gauche, maladr.ut; —
va. ne pas comprendre, omettre
des parties du discours.
AlUlU, ad P. collectivement, en «'u.-ps.
\ ensemble, a la fois; — \.v. hniri-
cadc.
Arunia, a. nuit hM.
AlUta, va. accuser, charger pré'ipi-
tamment et sanM cause; snisir la
nourriture avant qu'elle no soit
servie, avoir grande h;ile du faire
quelnue chose.
AlUtaruta, a. vorace.
Arutaïuta, va. comploter ou parl<:r en-
semble tout bas pour faire ou ca-
cher quelque chose.
Arutiraorao, s. flots ou intérêts qui se
combattent.
Ata, a. difficile, obstiné, rude, à l'onlre-
cœur, durable; — haapao atti,
accomplir une chose k contre-cœur ;
— faai'oo ata, incrédule qui croit
difûcilcment.
Ata, ». nuage, nuée, paquet de fruit.<)
à pain, ^^ ombre, ombrage. Sa^)pa-
rcncc,<»forme,Nropré8eolatifm d une
chose, queue d un fruit.\cr>>pns-
cule.
^ta, 5. et vn. rire, sourire.
Jlta, s. tige, pieds de taro, do pa-
tate, etc.
Ataa, vn. se séparer, se diviser. ?«
fendre.
Ataàta, s. émotion, transe; — a> ri-
sible,N plaisant, terrible, épouvan-
table, choquant, repoussant, rebu-
tant; — vn. être dégoûté.
Ataataa, vn. avoir du loii^ir, être inoc-
cupé, libre, dégagé.
Ataataroa, ». pluie continuelle.
sAtae {gatac), s. arbre indigène. —
Erythrina Tndlca (Compos).
Atae, i/)^ hélas! oh ! ouf! malheur!
(indiquant la surprise, le dégoût
ATI
96
ATO
r»u I.i menace, suivant le ton de la
Voix) ; -- a tae hoi e! oh 1 a tae
ra, iiKiiqiio la jnie éprouvée à la
visite «l'un ami.
Ataetal, s. agilité, activité.
Atahataha, '(. (léburraflsé, vide, décou-
v«irt et uni.
Ataha, ni. se tourner de côté.
Atahe, a. Alstonia costata.
Ataheva, s. songe.
Atahi, a. nuni. un.
Atama, a. intelligent, instruit, habile.
Ataniho, n. sourire.
AtaraioiO, a. de bonne mine.
Atari, ». régime de cooos.
Atari mêla, s. régime de bananes.
Ataritari, a. inconstant, changeant.
Atata, va. haïr, tromper.
Atàta, a. périlleux, dangereux; — ».
danger.
Atatia, a. «Iroit, intègre, juste, frais
'cauj.
Atatu, vu. être agité.
• Atati, a. droit; — rima niait, maiu
droite.
Atavai, «. nuages, petit courant, adop-
tion; — a. élégant.
Atave, ». régime ou paquet de fruits;
— atave aura, manière spéciale de
lier.
Ate, ».Voie ; — atc rima, chair de la
main et de l'avant-bras ; — aie ace,
gras de la jambe.
"* Atea, ». "^clarté, ouverture; — a, di-
stinct, large, étendu, distant, éloi-
gné, Hransparent.Njerein, vide, dé-
brousse; — mi atea, ciel serein;
— vahi atea, lieu dégagé, grand
espace.
Ateate, a. clair, pur, net, propre,
sincère; — ». limpidité, pureté,
sincérité.
Ateatea, a. clair, ouvert, large, uni,
clair semé.
Ateavae, s. gras de la jambe, mollet.
Ateau, o. courageux ; — s. chefs guer-
riers.
û, Atepaa, ». foie, voy. par}^ia.
Atepau, ». foie.
Atepititliri, a. sourd, oreilles bouchées.
Atere, un." s'étendre/* se répandre,
grandir vile (j)ersonnc).
Aterima, ». gras du bras.
Ateroa, ». rate, spleen.
Atete, atetetete, ». grand bruit, fracas,
querelles; {nouv.) mois d'août;
tintement ; — vn. faire du bruit,
tinter, parler beaucoup.
Ateuteu, vn. pousser.
AU, ». trouble, ennui, perplexité,
peine, embarras, épreuves, dilfi-
cullés, accident, malheur, tenta-
tion.
Ati, ». tanianu, Calophyllam, In»"
phylitm. (Clusiac.]
Ati, va .Nn ordre, unir, habiter, peler,
entourer, environner, jeûner, >U*
fliger; — v». foule, ^triba.'^eee»-
dants, peuple, grande maltito^
partisan ; — vn. être embrouDft,
enfermé, enlacé, entoaré, adhénr,
s'attacher, gémir, jeûner, s'aCfiifVi
AtJà, ». limite, clôture, palissade, ê»
min ; — vn. faites-moi place, 6te«»
vous de mon chemin ; — orfv.aM^
suftisamment.
Atiara, vn. supposer, coigceturer; —
conj. cependant, néanmoins.
Atiati, va. déchirer ; — ». espèce 4e
gazon.
Atlatia, ». nom d'un poisson.
Atie, ado. assez.
Atihuta, ». nom d'un poisson.
Atii, ». nom d'un poisson d'eaadooMf
— va^ a ta na, apporter.
Atinaea, ». voile.
Atini, ». une.
Ati noa ae, aJo. aux environs, tool
au tour.
Atiparl, vn. retourner.
AtipI, vn. lancer une pierre (à lasor*^
face de l'eau).
Atira, ado. assez, ça suffit.
Atlra noa'tu, ado. peu importe.
Atiraa, ». affliction, tentation.
Atlre, ado. assez, ça suffit.
Atiretire, ». reste.
AtitI, a. ferme, fort sûr; — ». pi*''*
plate, rudiments, éléments.
Atita, atitatita, ». agitation; - »■•
être agité. ^_
Atltla, ado. autour, à Tentour, eat***
rement, partout.
Atitipau, a. personne bien iofbnne*
Atluaea, ». Luffa Insularum. (Gaes<
bit.)
Atiuaea, a. mort (en parlant desy*»*
d'une personne mourante).
Ato, wa.^àlir,>construire,«<eouvrir U*
maison, \arracher des feuilles ou Of
fruits, pencher la tète en sommai
lant.
Atoa, arfo.stout, ^aussij^entièremoï
pareillement, également; — tt4*
hoi. de plus ; — atoa^ arraol»
cueilli ; — a. audacieux, fort, pl^
de rocs.
Atoatoa, ». {ovoppoia), vont impélaeHj
Atoatoa, ». les testicules, œufs de po*
son, graines.
Atoauru, va. rompre de petites bra
ches, connaître imparfaitement
Atohatoha, a. plaisant, charmant, agré'
ble, satisfaisant.
Atohel, va. cueillir des fleurs pourav
couronne.
AUA
9'
AU H
întrer, arracher les en-
er un animal.
n.
\, vn. cire dévoué aux
V.} octobre. , ^
m;. *. Geniostenmia ru-
un).
perche qui lermiue le
liaison indienne.
idem.
monter vers le ciel ; —
l.
ni, tombé (mer).
Euphorbia Atoto, Ku-
hitensia.
'un ])oisson, chemin; —
l'ici, i)his, encore plus;
larque le passé.
d'avertissement, iujpré-
vinilé.
)mme d'ordre, gestion
[ircté; — a.'^raugé, i)ro-
1 ordre.
rre sans hauteurs.
d'un poisson; — vn. si-
lum Patens (Portul;.
li. soutien, étai, support,
antard, étourdi, incen-
lulte, bruit, fracas, agi-
ige, nom d'un arbre ; —
iiis un état de trouble;
m.
t dangereux, il blesse en
)n de mer ; vn. gravir,
ager, classer,
noi, le mien, à moi, mon,
fuméf. vapenr,>bile,Hii-
Bser," fiel ; — a. agréable,
ibarniaut, \ convenable,
fi. et vn. adopter, coudre,
, amonceler, amasser, se
is;, ajuster, assortir, con-
rouver; — au auahi, fu-
H, se n^et devant un cer-
re de noms au pluriel ;
le corps sacerdotal,
moi (par contraction de
re,"^ palissade, entourage,
lamp clos, couple (plal,
eau, fragments de bois;
re une palissade ; — a.
de, excei)tè.
s. badamier. Teruùnalia
zatalpa (Conibret).
plat, tasse, bol.
nioin? que, oxceii!»:.
Auaa, COHJ. non, ne pas ;iiiul réiHiu-
danl à eiaha).
'vAuae, X. ])artie intérieure de la mâ-
choire inférieure.
Auaerea, a. délicat, difti<>.ilo pour le
manger, iiuperlincnl.
Auahl, .s^eu ; — pahi auahi, le va-
peur ; — piiti* auahi, lo briquet.
Auafa, a. inlrépido ; — auafa on',
crainlir.
Auahuni, a. num. dix ; — hoe taau
ma auahuru, trente.
AuahO, ''''• pêcher à la ligne.
^Auai, auati, .t. petit bois dont les indi-
gènes se servaient pour avoir du feu
par le frottement.
Auanei, aJr. aujourd'hui (s'emploie
pour le futur), tantôt, auenei,
Auarii roa, x. arbrisseau indigène.
■Auaù, va. poursuivre, suivre; — fa
auati mai m ratou, aûn qu'il le»
poursuivi».
Auau, va. et vn. l'hasscr, poursuivre,
bégaytr, bredouiller, balbutier,
hésiter en parlant, ^ruminer,^broyer,
Ihàcher. grincer des dents; — au-
auraa uiko, grincement des dents.
Auaua, s. débris, décombres, co(»eaux,
— nuha, poisson couvert de pi-
quants : — auauraa, chasse; — adv,
salement fait.
Auau mahana, adi\ promptement.
Aue, .«. bruit, tumulte, fracas, cris; —
vn. se lamenter, faire du bruit,
crier; — j/»f. (indiquant la méprise),
^h ! hélas !
Auenei, ado. bientôt, tantôt, tout à
l'heure.
Aueraa, ■^. lamentation; — auea, va.
exorciser.
Aueha, s. maille d'un Glet.
vAueue, s. agitation, désordre, mouve-
ment, embarras, discorde, guerre
civile; — a, mobile, instable, agité,
troublé, embarrassé, tremblant; —
aueun ore, inébranlable.
Aufata, t'a. pincer des bois en croix,
se coucher les bras croisés sur le
front.
Aufau, ff' manche d'un outil, vtruilé,
testament. im})ôt, taxe; — muni
aufau, une taxe ou dette. — va.
payer, ])rétcndre à la parenté d'un
grand personnage, souscrire, con-
tribuer à quelque chose.
Aufaufetll, va. faire la généalogie
d'tine fanùlle; — s. généalogie.
Aufenua, s. Ophioglossum Jteticula-
tum (Fougères).
Auha, H. soif ; — a. altéré, chaud, bril-
lant, étouffant, suffocant.
Auhopu, s. poisson du pays [bonite).
Auhune, s. récolte, moisson, tan an-
mue, époque Jo queliiue
lamanàta, s. isr
ne de lendr
t-mana, «a. «âol-a
de U nourr
tumea, j. nules d'u
lumll. ajinlliiii . a. :.
.idc, dd.irc.li
i>H. désirei' arde
inenl, mubs
lu inm,Bumltbii{
vn. taire tia
lumoa, 1. pJIwadH
enolog bien
jonrd'hui (ag futur),
lunu,'«. appli, Yoy. urainu.
lunuu, ddu. et m. aller lentement.
iupaiia, f. plsutilion de iam (Igut ce
d'un tour in^Kéno poar eiipèchpt
'"&,■'■.!:
'OU d'ètotle «a. e
i:S/i;.î:S;.fe™d
Si. d'uSe pali^aJ...
lupapu, m- BO liguer, lelever euco
lupuni, t. irine ; - oa. reiavcir a
lupuni,'«u|iar), «.jaune (fenilles);
lupunit, I. les parenlï de deui n
•■=5.;
'ur/fiir«>igne"riio
hin.'M. trs
9,VigniBi:alion, oxpli
pointe 1 —
fl. l*s«
«upe^SciBl
unini, m. *
'tii^r«
ssemeot.
plainte, «(
? "a"n''g
nl«, sOuJ
RTOganr, ir
UtU, »0. !>'!
iLaller p
ur une nu
repostr 11
iBslant
camper ;
uUtoe,"™"
«■unir, t
liBU«; -
(pour allumer im grond teu)
itai, t>>i, paestr en moi'.
ancriflca'lBur; — aalahudriùi. a
lUlsrs, en. aFubr ud bumbou.
lUtari, àutarllafi, v». enivra qnelqi
pvri/îre (Mnréa), êloffa iodij
lUWrlpo, "11. pirouoilBr.
'■Tli,J. feiiilles de la plante sp]
E
!)9
K
AltU, en. uagcr sur le dus.
Ailfthà, t. orateur, régent, agent, en-
trée, ouverture, nriflce, interprète,
commissaire.
• Aia, 8. Piper Methyxticinn (Piperac).
1 lia, f. toute liqueur forte, plante
doDt le jus enivre ; —\a. aigre,
amer, d'un goût dcsagréablo, salô,
acre, piquant.
^Ava, ». passe, chenal.
'Aia&va, *.Habac; -\a. acide, aigre,
amer, sale, désagréable au gnùt ;
— thiiavaiti, cigare ; — afata
araara, tabatière; — duâdvnraa^
aigreur.
llMlYalrai, ». Piper LatifoUum Pipe-
rac).
Ane, «.\picd, \ambc, V)rlnil,xliino,
vmois, espèce de canne ii sucre ; —
arae api. nouvelle lune ; — arae
fiti, pleine lune.
Avié, ». membrure du canot.
Avaè fafiM), ». pied droit en avant.
Anetere, s. personne qui marche,
pas imprudent, démarche.
Aneiae, a. clair, joli, brillant.
Avahapiti, s. fourche à deux poioleH.
Aiai, s. rafale de veut, nom tic l'ar-
bre apape.
Aiao, voy. oocao.
^Avapuhi, s. une plante odorante {nmo-
ntum eecuga).
Avarea, a. délicat, difficile pour le
manger.
Iiari, tn. flnir, cesser, êlr«; conva-
lescent.
Avariraa, s. convalescence.
^Ivarivari, vn. être convalescent.
Aiaro, 8. gras de porc, coque de
coco.
Aïaro, «. Premna Tahitensis (Vorben).
ilvatea, <. midi* (de 10 h. à 3 h.), ver-
tical : ua avatta, il est midi.
Avatua, «. mal de mer.
Avaturature, s. Piumbago Zelanica
— - PlomÎMig (Denlelaire).
Avatufti, s. temps calme et chaud.
«Âvau, a¥auvau, ra.*^ronder,^quereller,
'scensurer,N blâmer, 'sréprimander,
*Ni'j»ro<'lier. piuniiandrr, nienaciT,
criailler, ii-ppouver, ilèMpproiiver.
Ave, *. queiH' d'une c<in»i*li*,\ turouii
d'un cnnln;?»». liL'nr, liranchf>: -^
fftiii-ni-i', coiiirtc.
Aveave, *. Inn;?»!"* juiltos du f»'C ["•i'«-
siiii . Iitii<;ii«' qut'Uij d'uni* r<>|ii',
btiut d'utile l'iirdc, d'un iiinui'huir.
d'uni' l'InlK'. •
AveavefetJJ, «. hrani'lit's d'uni* fautilli*.
Aveaverau, a. uiultipli>, nniiihi-fiix.
qui a licauiMiup tlf rrjctMn**.
Avel, s. divi^inn. sectinu. i-liaiiitri',
bra>si*. i">|ir<'r d<; iiiainM*.
Avel, «.Nliiiiissoli*, ;;iiidf : — <i. furt
bii-n fiirnié.
Avela, .«'. hiiussole. i>om|)as de marin,
modè.ii». jruide. iv|fl»\ din'i-tion
spiriluflh'. aslri' ; — hirti nri'irn.
bou«PoI»».
Aveivei, ». tiMups de l'niinre m'i li*
mai(»ré est rare: — m. f-liv lirùli'.
desséclii'î par !♦■ sulril i terrain): —
a. hrûli', d»'î»fi'ché.
Averavera, avéra, m. «*tre tri'-s liniU*
nu rn pluHii'iirs endioit;).
Avère,». coilTi* d'un linnm-t. dinililure
d'un habit. inti'>riiMir di* la paiipir-ri' :
— arrre tmitti, puinl rr»iijri; au cujn
de l'œil, dent lacrimalr, puiji-iM's;
— t'^. relever h' parfit.
Aveu, s. cral)»' qui ouvre les cocos.
AvI, *. bruit iHTçant, tnjiatjre; bruit
dos souliers ; - 'ni. parler beaucoup,
grincer des dents, montrer les
dents; — n. bruyant.
Aviavi, a. svelte. mince de taille, di'-iié,
mal venu, inégal, irrégulier.
Aviavia, s. vert, non mûr.
Avii, s. coinuiencement, première
parliu.
Aviri, o. fertile, ayant beaucoup de
fruits; -- e/j.Ns'associer, tresser un
lilct en feuilles.
Aviri haari, ». réiriuie de cocos.
Avili, s. hameeoii do nacre.
Aviu, s. bruit 'd'un bAton agile vi\e-
ment ; — m. faire du bruil.
Avivi, <i. turbulent, bruyant.
E
E. ^ V. iubst. je suis, etc.; je se-
rai, etc.; sols, etc. (marque le pré-/
sent, le futur, l'impératif) : »' pahi.
c'est un navire ; — e taoto ait, je se-
rai dormant; c haere otf, sois allant;
a toru, il y en avait trois ; — e torn,
il y en a trois, ou ils seront trois. —
~ Int. ô (marque du vocatif, avant,
après le substantif) : e te Atun e, A
Dieu. -^^* Prrp. par, de (marque
du régime du verbe passif) : Aroha
fiia e. te Atna. aimé de Dieu. — H^
H^oiij. et : te rai e te fenua. Le ciel
et la terre. (On prononce aussi : e^^
oui, en tabitien; mais cet e étant
très ouvert, il est probable que c'est
\'V;«i^
KAA
100
FAA
fn\ oui, ado. Ainsi tue aiu, aller
plus loin, 80 prçnonce tê tu.) —
5" Pn. être incommodé par l'humi-
dité, ûlro rntlé.
*\É, tt. a(/i\diflerent, étranger, étrange;
ailleurs : f harre. é. allez ailleurs
(on trouve écrit : inin p, plus haut;
c'est sans doute i nia ae qu'il fau-
drait écrire).
E, ronj. que (retranchée devant les
propres paroles de quelqu'un) : Ua
porau oia e : e ftaerp outou; il a
dit : allez-VDUS-cn.
^Èâ (keka), éàtià, èâtu, s. sentier, che-
min, /^atipi, sentier escarpé. JUd-
turu^ pont.
Ea, .S', pn. santé, liberté, sauveur : jouir
de la santé, de la liberté.
Ea, s. ap/ite, chancre dans la bouche.
Eaea, s. pn. être sauvé, rétabli, croûte
sur une blessure.
Ea tu, V. art. tenter.
E aha, voy. aha.
EÔ, a. pn' g. (^voy. «'), différents, otc. ;
Nscier ; officier d'ordonnance.
Ee, pfi. pn. 5. \ aisselle; Vfrottcr des
feuilles, frapper main contre main;
y-inonter sur un cheval/un canot, sur
la terre (navire qui s'échoue).
Eeao, s. passager.
Eéne, eére, voy. éne, ère.
Eero, pn. monter (un astre).
Eetuouta, voy. eeao.
Eeva, voy. eero.
Eha, -v. antennes, tentacules.
Ehaeha, a. puant.
Ehla, voy. hia.
Ehu, s. a.Vouge,\rougeàtro ; dévasté,
dévastation.
iT^huehu, s.pn. être agité; agitation.
^- El, pn'j). pour. Ei vai, pour avoir de
l'eau.
- Éia, s.pa. voleur ; dérober.
Eiaha, conj. de peur que, que, ne, ne
pas, ne faites pas.
vEle, eie nei, pron. a. ceci, celui-ci.
Eieie, eieiere, pn. être consterné.
Einaa, s. suivantes d'une reine.
Einamoa, s. a. moisi, moisissure.
Eipa, 8. coupe.
EitO, 8. égalité, égal (ito).
Eitoa, a. meurtri, gâté.
Ekalesia, s. (nouv.) église,
rfna, a'ic. pr. voilà, ceci, cela.
Enaena, aao. promptement.
Ene, pn. pa. réparer, raccommoder,
s'approcher.
Ene, adu. non, ce n'est pas; n'est-ce
pas?
Eneene, *. a. fort pressant ; Ndouble
menton, graisse du cou.
Eneml, s. (nom\) ennemi.
Epikopo, 8. {nonv.) évéque.
Epitole, s. (nouii.) épître.
Era, ad. pi\ voilà, cela, celui-là.
Ere, ad. non, ce n'est pas {e ère),
rfre, pn. être frustré, destitué,
^reere, a. noir. — Tape moana^ noir,
bleu Comme la mer.
Erchuru, a. encombré.
Erepurii,;)a. s. nombreux voyageurs;
met Ire en sûreté les reste» d'une
ann«''e.
's£rj, 8. pn. mine, miner.
Eru, pa. creuser la terre.
^Etaèta, ad. fort, ferme, dur, obstiné.
Eté, .v.'vorbeille^Tpanier,'vsac ; — ad,
ce n'est pas [e été).
^teete, pn. être choqué, dégoûté.
Etene, s. [nouo.) païen.
^Etu, pn. a. fouir la terre; foui.
Eu, èuéu, pn. pn. cuire au four. —
Mady cuisinier.
Eual, pn. céder en bataille.
Euea, 8. fournée pour visitears; -^ a.
fort, musculeux.
^ueu, pn. remuer, s'agiter.
Euhari, 8. {nouv.) eucharistie.
Euhe, 8, {nouv.) vœu.
Eunuha, s. {nouv.) eunuque.
Evanelia, s. (nouv.) Evangile,
^ve, 8. arrière-faix.
Eveeve, s. pn. lambeaux, être déchiré.
Evehoe, s. jumeaux.
F
Fa, 8. but où l'on lire, où l'on tond ;
tige; — pn. apparaître.
Faâ, 8. vallée, — Devant nn mol,
équivaut aux verbes fnirr, ci user,
nom mer.
Faa-aa, pa. tracasser; allumer, enflam-
inrM- ; faire bien cuire.
Faa-aàno, pa. élargir.
Faaaau, 8. pa. suicide, se suicider.
Faa-aâ, pn. faire monter.
Faa-aea, pn. rendre courbe.
Faa-aeae, pn. èlre moribond.
Faa-aereere, pa. secouer.
Faa-ahaaha, pn. s'enorgueillir, se van-
ter.
Faa-ahehe, pti. faire du bruit.
Faa-ahoahoa, pn. troubler, ennnyer.
Faa-àhu, pa. vêtir.
Faa-ai, pa. x./ nourrir : accoupler,
^nourricier.
FAA
101
FAA
Faa-aj, pa. parer, détourDer.
Fai-aftO, pa, sois un homme encou-
ragé.
Fai-ainj, pa. intimider.
Faa-ana, pa, nourrir.
Fo-inaana, pn. rendre brillant.
Fai-anaanaea, pa. se re:*taurer, s< li-
gner.
Fti-aoeane, pa. orner.
Fiaaili, pa. donner.
f^Uno,pa. rendre déflcrt.
FusMi, pa. X. conseiller.
Fuapi, pu. remplir, rendre nenr.
Faaapo. p^'. rendre creux.
Faaajw, s. pa. RultivAtcur, cultiver.
Fttara, pa. éveiller, faire veiller.
Faft-araa, pa. nlh'jrer, relever.
Faft-araara, pa. commencer ; ouvrir.
Faa-arataJ, pa. h. guide, conduire.
Fia-arauru, pa. appointer.
Ftt-areare, pa. rendre clair; donner
le mil de cœur.
Faa-arearea, pa. épayer.
Faarire|NirepU, pa. troubler, ngiler.
Fiairian, p/i. rendre clair.
Faa^i.po. faire roi.
Faa-aro, pa. cùler, faii-c un nivstère.
Fsa-afoha, p/7. exciter la pili<:. Vaniour.
Faa-arue, pa. faire louer.
Ftt-ita, a. pa. faire rire; i-isible.
FaiHltaata, pa. a. dégoiUer, choquant.
ftt-atea, pa. faire place.
Fsa-atete, po. faire craquer, résonner.
ta-àti, pa. persécuter.
Mua, pa. déiricr.
^tvatu, pa. bien arranger.
Ftt-èH. pa. faire nager. — Faa-auy.
pn- rendre agréable, convenable,
digne, régulier. — l'arau faa-a",
contrat. — Faorauraa, .». agrément;
comparaison, signi'ication.
JJ^Kue, pa. troubler, agiter.
^Mvaâva, pa. rendre amer, acide.
™Hi»arl, pa. révoquer; rendre à la
«Mté.
2^iarivari, pn. rendre flexible.
'■•i, pn. pa. délivrer; cesser,^ se
reposer.
'WlHM, pa. suspendre; transporter par
eau.
fÎMku, 8. soldat.
iraa, X. service militaire.
Fiaeho, pa. séporer.
I Finehu, pa. exciter autrui et puis l'n-
[ bandonner, causer un débat ; trou-
bler l'eau,
^aaenaena, pn. se hÀter.
FaaMe, pn. empiéter, usurper.
Fiaeo, pn. perdre Tappétit de poiue.
Fia ère, pa. priver, frustrer.
Faa-èreère, pa. noircir.
Faaero, a. pourri {œuf).
Faa6ta6ta,pa. rendre ferme : s'obstiner.
Faaeva, pu. l'tre vamliMjx hnbtl* .
Faafaa, *. ravm, pi'hte valli-e.
FaafaarOO, pa. fain* ••loirr. fa m- tili#*:r.
Faafàl, pu. finre» av..uiT, lain' ^\*"^
conte".
Faafaite, p'i. n-'inciiiiT.
FaafaitO, //'/■ iih"«iih'1". •j:ali''»T.
Faafana, p'i. »« di»nn»M- la jrM!'-»' part.
Faafanau, pu. ac>-oiii*iitM-.
Faafano, *. />"• «iép»it «if r.im«' » !•■»
mort; cliaisi-r l«'»l«"inMii. f.iiii" p:ii lir.
Faa-fao, pa. oppritiPT. .'i-!-<MMi-.
Faa-farara, p". f-»'r»' p»'n<'in'r; r.<iio
silufth'r.
Faa-farCPel, ji". faii»? reni-nuInT.
Faafariu, P'i. f-»'» ban^'iM- <!•■ «lu
lion ; convj'ilir.
Faa-faro, pn. bai^siT ; fairi' m -liiii'i-.
Faa-fatata, pu. s'apprucluT. fain- ap-
pru'hi'r.
Faa-fati, pa. brider, dcciiura^rt'r.
Faa-faufaa, pa- n-n'ln* utilf.
Faafaufau, pa. ahliorriT: liir-' ili'ti-i »-
lil.-. ■
Faafaura, pii. incthi' un ti>;iiiii i-n ^a
mortaisi' : n|ipar:iitri'.
Faa-fefe, pa. fiioyrr.
Faafenc, pn. brisrr.
Faaflfi, Jtii. iMiil)i'oiiil!cr. ii'iiilri" ililti-
cilo.
FaafetJI, pn. «lire pannl.
Faahaahaa, faahachaa, p". s'iniinirM-r.
Faa-haama, pu. /"i- lain* inmtr.
•Faahaehac, pu. pr..v,..nn r.
Faahacrea, »«. n't-'it', cnnduiir.
Faa-hahao, faa-haliau, t"'- ^*' «IfionriM-r.
Faahahi, p". iii'iMi..r.
Faahamama, p". fai.- oivrlr. «'nire-
bà-llrr.
Faa-hamarirau, pn. i.iardJT.
Faa-hana, pn. s^i vanii-r.
Faahanahana. pa. ^'Ii>iiii«r.
Faa-haorea, pn. ni arme i-.
Faahapa, pn. limupi'i ; cunilnmntT.
Faahape, pi. I»I.\ihim-; induire vn er-
reur.
Faa-hara, pn. pécher.
Faa-haramaau. pu. diviser les pens.
Faahau, v. ptf. faire la pai\; snidnt :
dire qu'une chose l'eniporle.
Faa-hauti, pa. dissiper, npiler.
Faa-he, pn. aec.nser d'crnuir; «lévoyer.
Faa-hee, pa. i)urf;er, «luiller en *co-
h're : faire plisser.
Faa-IlChe, pn. n. «liviserdes uniis, snu-
vape.
Faa-heJ, pn. cf»nn>niier : n'Iirer avan-
ta;:o : capturer.
Faa-hcla, pp. couronné.
Faa-hclmoe, pn. donner un rêve, n::e
vision.
Faahelpo, faahcirui, pa. accuser avec
niauv.tise foi.
Faahepeliepe, pn. ^pirgner favi
faa-hi,/.n. «i-ringuar poinpor.
Faahia, pa. am^tift
FMhOPB, ;u. rnire rnurir.
Faihgtu, pa. /lire h'uclîfliT.
FmIim. ;ifi. Hmnun'Ier ; ■
fUhujHliupe, ptt' asIlT, )i
F«a-huni £,70- Innaro»
fui, pa. remplir.
fÏBls, ;«. mellreàlnvi
Paa-Inains-atÔB, *■ hlarpblme.
FU-llB, TOf. /hit «iCk.
Fulnelne, pn. disposer, prépon
FM-iû'ï, pu. ïarm'illon; coloi
Fu-lpaupau, pu. railler, re mar
* FuiDbîpD, pa. se HHiriM'.
Fu-lravaran, ^ut.rnewtFir. hir
Faa-'Pi, pa. pLpnohéi
F8«-ltL.
• FulU, p
on. fair
» grrinDoeii.
Fwitolto, ini
'Aamshu, pn.
Fu-malùi, p
'^aa-nanea, on. ftuvniepler» criici1iv«r
(ce qu'nn Ji), sîionger (le o«M).
j. iij, s, poli, proprament,
ui. rendre suFiIhuI, gup.
l'nire vugaer. glieaer.
L-msISÙ, p-i. effrayer.
Faa-noniia,;i<i, m'ipri!'!
■U-flaita, po. réjnnir.
'aB-4à6t, p". rendra polnlu.
"ao-ofaa, p" («i™ oonver.
'aa-oha, ;i>i.pii. nulinâr. être inclïi
-aa-ohu, pt- logrnoyer. (lilanner.
-upurara,
jupurarD,
igmenter. nmplillcr.
FAA
103
FA A
Fai-rao, pa. mellrc sur riiulcaux.
Faa-rapu, faa-rare, pn. méUnfçcr.
Faa-rari, pa. moiuller^ arroser.
Ria-rata, pa. apprivoi^^cr, familiarisiT.
Faa-rau,/>({. centupler.
Faa-ravai, p<i- suppléer.
Faa-reâPea, pa. égayer; jaunir.
fUffWne, pu. fournir sa part, l'oii-
tribuer.
Fu-repo, pu. salir.
Faa-repu, pa. troubler, irriter.
Faarere, pa. faire fuir ou envi)l»T.
Ftareureu, pn. être enjoué, lihnai.
Faarlaria, pa. pn. dégoûter. «*'lre l'iio-
qué.
Faa-rirerire, pa. applaudir, vanli-r.
»Faa-riri, pa. mettre en oolrrc.
>Faa-riro, ;mi. faire, faire devenir.
Faa roa, pa. allonger, différer.
Faa-rohlrohi, pa. fatiguer, lassi.'r.
FaadtW, *. pa. foi, croyance, obrir.
écouter, entendre.
Faft-rori, pa. remuer, ébranler.
Faa-rourou, pn. être calme, silencieux.
Faa-ni, pa. presser. liAtcr.
Faa-rual, pa. faire vomir.
FtSHIlè, pa. rejeter, délaisser.
Faft-rumaruma, pn. être uinrnc, bourru.
Faa-ruol, pn. feindre le maladroit.
Fu-roperupe, pa. exciter la végétation.
Faaninj, pa. braver le danger, vaincre
les difficultés, affronter.
Faa-taà, pa. séparer, divorcer.
Fia-tae, pa. atteindre, faire aller.
Ftt-taeae, pa. dire frère.
Faa-taero, pa. enivrer, empoisounor.
Faa-tabe, pa. faire couler.
Faa-tahlnu, pa. oindre.
Faa-taboa, pn. pa. ennuyer, être ini- ^Faatli, p"- frustrer, désappointer
patienté.
FÙ-tahuÂ, pa. constituer prêtre,
naitre.
Fll-tai, pa. faire pleurer.
FUl-taia, pa. décourager.
Fla-taiva, pn. faire abandonner.
te-tano, pn. viser, pointer.
ftt-taoâ, pa. rémunérer, enrichir.
Fia-taotao, pa. faire des imprt'cationi*.
^MaotO, pa. coucher, endormir.
ftt-tapiri, pa. coller, joindre.
^tapu, pa. adjurer.
Faa-tapuni, pa. cacher.
ftt-tai^, pu. armer.
Fn-taratara, pa. dire reloge.
Ma-tai^va, pa. mettre iiorizoutalc-
ffient.
fi*"taro, a. paresseux, indolent.
Faa-tate, pn. a. être recherché ; faa
taenx.
Faa-tatauro, pa. (nouv.) crucifier.
fta-tati, pa. repousser, réfuter.
iFaa-tau, s. a. paresse, être oi^if ; pro-
longer.
Faa-tauà, p". fain^ ri ilir«> auii; diM-mi-
rager.
Faa-tauaroha, x. un souvenir.
Faa-taufafau, p». cssaviT If uiaiiitim
d«' la paix.
Faa-taura, p". faire uni' curd*'.
Faa-tautau, /'". ap|iV<'iidri'. iliffrnM-.
Faa-tavaha, /j". brnbr.
Faa-tavai, jm. niiidri*, ailuplrr un m
Tant.
Faa-te, p». tiMin'. ••xlrain'.
Faa-tca, ;>". placer uur ^dlivi*: iiiptiri'
une fiMiillo «iir mu- pliir; consiilcr.
Faateatea, />". Man-iiir.
Faa-tefatcfa, pa. nrm-r.
Faateiaha, p". alnurdir.
Faateitci, p». exalter.
Faa-temu, pa. mmitrcr un jirést'nt et
le garder.
Faa-tenl, pa. druiandiT. supplier;
lourr.
Faa-teÔteÔ, pn. être urgneilU'tix.
Faa-tere, p". gouv».Tuer, guid«'r; l'im-
tinucr.
Faa-tià, r«MlresH'r, tlressiM-, in>lifupr.
juHtitii.'r. aiM'iinh'r. établir.
Faa-tiala, p». toucbiM'.
Faa-tiama, p^t. atrrauchir.
Faa-tlamu, pa. ênums>er.
Faa-tianiani, pa. jnucr rpirliprun [lar
otfres.
Faa-tiara, pn. n'sisli.'r au vi'iil.
Faatiatia, pu. oimv«'rsor; apaist'r un
enfant.
Faatletie, p». lom-r. gloritior.
Faa-tifai, pn. rapi/'ccr.
Faa-tihae, ;>"• f'ITaniuchcr, [)rovuipicr.
Faa-tlho, /'". déprécier.
Faatina, pc remplir, soûler.
^FaatlO; pu. mépriser, détier.
Faatioi, pa. se détourner.
Faatiopa, pn. mettre sur lo e.ôté.
Faatlotioo, pa. o.xoiter la colère ; voy.
faa tin.
Faatlpaupau, pa. irriter, vexer.
Faa-tirava, faatitarava, pa. mettre ho-
rizoululoment.
Faa-tirl, ". fécond.
Faa-tltapou, pu. m<:tlro sens dessus
dessous.
Faa-tltea-mata, p. porter lunettes.
*Faa-titi, p<i. faire esclave.
Faa-tltjahemo, pn. s'efforcer de vaincre.
Faa-tltialfaro, pa. roctitier, redresser.
Faa-titlaua, voy. faaUtiahemo.
Faa-titina, p. s'efforcer de fairn trop.
Faa-tltO, pu. faire battre des coqs;
transvaser.
FaatO, pa. remplir un vase.
Faa-toa, faa-toatoa, pa. rendre coura-
geux, être intrépide.
Faa-toe, pa. lais.sor, faire laissePt
Fu-turu, p". I
•■ F»a-tumiTB, VI
FM-u»apàrla, p'i. faiin
FuMiicul'', fu-irïora, l'i- nu
'-- *i. pu. griiu**r <<rH
Fahuraro,
Fa(, m
FaiBts,
; aODdn h
; moiUrcr
tmietmtr. T&TéIsr itéoctoir.
FiilU. BU, -ooncilifTwnrïir.
FaifUa, 'I. l'iucil. ronoi^ienble.
FllblÉpD. tv Fnn»!.
FiitB, /-". mounoilier,
Ftino, pn. l'IniâKil.
Falpin, 1. fhuiatlomii mpalre.
tiin, >. (nDdfnH} «Bicr^
Failli, ^1. snlir|>nFIUr«piil.
t,jr
^aflM, ". pu. pa.
FaiiBUl, s. lU'liL f I
), xfPnniiiiniu Oifon
Fariiiatt, ■. nppnnii,
FïrapefD, K. fi-rstineila di
Twm,pa. sauriler (-vent);
' querîwnEh*.
■fïràli, I. hu^Ér.
Farauru, ", IniiiTu; [situsui
PAU
105
FHH
aJtu, ftwe ttntn, lente ; — funton,
boalangerie: — fanehau^ caserne;
— inuraa ara, cabaret ; — tupfa-
raa, prison ; — vninia tupupnii.
tombeau; — amitraa unnî, hùtel:
— kanraraa, tribunal ; — ofoi.
maison en pierres; — pihn, mai-
son avec chambres : — potnn. inai-
s<jn ronde; — tnnuran tmni, cui-
sine; — tnhuiif maison avec plan-
cher ; — haa, asile, cachette ; —
kaupnru, maison carrée ; — hait-
pape, maison à quatre eaux ; —
mtinati, maison inncocssibh»; --
ohu, maison portative ; — pora.
tente sur un c^not ; — rau <ipi',
ombrelle; — turumn. maison vidée
pour en faire un déjjôt; — i//m,
gaérite.
Fareorai, s. détresse, misère.
/Firerel, pn. rencontrer.
Farero, «. vis.
Faretoiv, t. éponge.
FtfNreu, pii. disposer les mets avc<.^
grâce.
Farii, i. pn. pa. vase, récipient ; con-
tenir, recevoir.
^Jfiu, pn. se tourner, se convertir.
' Fifo, pn. s'abaisser, se pencher.
Faruwo, pa. vider, tirer peu à peu.
Faru, pa. déflorer, violer.
Fata, pa. entasser du bois; — s^aha-
faud; autel; — rau. autel sur
lequel des feuilles reçoivent la vic-
lime; — rua, autel pour deux fa-
milles.
Fltafirta, a. /)overt, vidft,vinsouciaiit.
FataiM, a. fixé, prémédité.
'I^itata, I. a. ad. proximité, pro:;lie,
bientôt.
Fltii lirtifilti, «. a. pa. pu. i^upture,
^inco ^briser ; — fati te feia, gens
dispersés, en fuite, assemblée dis-
Mote; — fnti ore, entêté, no pas
«caler, tenir bon.
Wa, pa. chauffer avec des pierres,
^ntia. «.replis d'habit chifTonné.
^ftdUalri, s. lèg«'jrc blessure.
fttifetJrara, pa. couper sans arracher.
rltHRanava, s. crainte.
- ftiHnauu, s. pn. être impatient de.
^jRa, pn. aller sournoisement.
fïtiDapa, ft. cuisse rompue.
Fatin), pa. couper en petits mor-
ceaux.
RltNie, a. abattu sans être brisé.
fitu, s. ^seigneur, " maître ; pus ; —
l ^. tresser.
fADipehe, 8. chansonnier.
*MI|, *. Paritium tiliar.fium.
Fin, X. chef, tête, principal.
FMfaa, «. gain, profil, utilité.
fttfiui, a. vil, bas, dégoûtant.
Faufaua, p". dresser l'n li^'iic.
Fau-af, f. enfant trAti'.
Faupapa, ». l'uritimn Irirunpt'.
Faupara inoa, ». (''ti' niiifi- il<> |iliiini<>:.
Faupare, ». rriiiiiiN]iii-i>.
FaupOÔ, ». chapf.lil. liutliirl.
Faura, pn. aiiparailrr.
FauraO, ». m* liil <li* tmil fc qui scrl ■•
transprirtcr niir iiht, iia>iii-. crulir
cntlmi. p]aiii'||i> iii> «alut. -- .1 tnnn
I tf' fiiurtui t' nu /■• iiui'tiii.
Faurori, pn. Iravailln- saii*» i-»--*»'.
Faurourou, «. «'[ifaui ^àté.
Fautarafare, ». \u-u\r du toit.
Fautia, ». Âbf/mosi'/ms inosrufiii.
Fautua, ». travail l'oiisich'rahlc.
J^auurumaa, ». chapeau d«> ^'urir.*.
vFca, rt'/. (piand ?
Feaa, pw. penser, hésilrr, douter.
Feaa-pltj, pn. hésili-r entn* <li'U\ par-
tis.
Feafeau, 7>'i. douter, hésiU-r.
Féal, s.pn. débat. s'i'ntn'-ch'Kjtiei .
Feao, ». foc.
Feau, pn. p»'n!«er, hé.'«iN'r
^ecfoe, ». élt'phaiiliasis.
Feetere, ". inciuisiaui.
Feetono, n. uhstinc. iutlexililc.
FefO. s. it. cIdu. hdutiMi ; tDi-ilu.
Fefeia, pn. cherchiT. e^uiniruT un «lis-
cours.
FefetU, ». pa. rouler uui' «'IntTc.
Fefeu, pti. <lév('lt»p|)«M-. uuwilr»:!'.
,Fei, s. hanaui* îles ui-mla^rurs Mu»n-
ffi ■ .
Fêla, ». p»Mi]»le, gens.
Feifelapo, ». soujre..
,^cii, •"*. a. pn. jal<uisic, élre envieux.
FelOPO, p<i. i)rolon«;er.
Felra, pn. examiner, ehercjior.
Felutu, a. pu. inquiet ; envieux ; se
mnrdre.
Fenaç, voy. fnmip.
Fenafena, a. pas assez cuit.
Fene, ». a. pu. fracture, être brisi'î : six.
Fenefcnea, ». lassitude, fatigue. . .
Fenoi, ». saleté d'un vase, etc ; — " h.
sale.
Fenia, s. Cammbium nutan».
Fenofeno, "• pas assez cuit.
^Fenua, ». len-e, sol. pays. ,
Fenuu, ». /)«/>toron, tordre' une. corde
— mot II, l'orde rompue; ahand<m
d'un auïi. . . '
Feo, a. ruile, raboteux.
Feofeo, ". abondant.
FeOPJ, pa. chauirer de retraite, incon-
stint.
FeOPO, pn- scruter un discour.".
• Fepuare, ». Inmir.) février.
Fera, n. indistinct, louche.
Ferafera,- pa. effacer les plis d'une
étoile.
HAA
100
HAA
Feraorao, s. aube du jour.
FePO, po,- lacer, atlacher.
FerUPi, pu. peser, examiner, délibérer,
réfléchir.
Fetafetau, p<i. se battre deux à deux.
Fetau, pa. combattre.
Fetee, pn. crever, s'ouvrir.
t^ Fetia, s. étoile ; — ave^ comète ; —
Poipoi^ Vénus; — Ura, Mars; —
iaiao, étoile du matin.
Fetli, s. pa. parents, famille; Mie r,
vjoindrtf> attacher; — te hui fetii, les
parents; — hui metua, père et
mère ; — metua tane, père, oncle ;
— metua vahiné, mère, tante ; —
tamaiti, fils, neveu; — tamahine,
fille, nièce; — huilupttnn, aïeux;
— tupitna-tane, grand-père ; — tn-
puna vahiné, grand'inère; — vioo-
tua tamaroa, petit-fils; — mootua
tamahine, pelitc-fiUe; — tamaiti
hinarere, arrière-pelit-fils; — ta-
mahine hinarere, arrière-petile-ûlle ;
— huaai, descendants; — taeae,
frères; — matahiapo, fils aîné; —
iuaana, sœur ou frère aîné; —
teina, sœur ou frère ca<let ; — tudne,
frère (pour la sœur); — tuahine,
sœur (pour le frère); — pa ino,^
oncle ; — patea ino, tante ; — me-
tua hoovai tane, beau-père ; — me-
tua hoooai vahiné, belle-mère; —
hunoa tane, gendre; — hunoa va-
hiné, belle-UUo ; — metua faamu,
tamaiti fad
père nourricier;
enfant adoptif.
Fetlti, pn. crever, s'ouvrir.
Fetofeto, pn. être ému de colère.
Fetoitoi, pn. être agité, soulevé.
Fétu, s. yoy.\/fetia ; — pa. roi
plier.
Fetua, pn. rouler suceessiver
(vagues).
Fetuartim, pn. s'efforcer ensemble
Fetue, a. épuisé (terre).
Fetui, s. temps après minuit; —
enfiler.
Fetuna, pn. être agité, soulevé.
Feturanunui, s. héros.
Fetuverovero, s. étoile brillante; a
teur de batailles.
Feu, feufeu.pn. grogner, gronder,
couer un habit.
Feui, pa. considérer, se rappeler.
Feume, voy. feii.
Feura, feuraura, pn. se rallumer, r
raître.
Feuti, feutu, pn. en vouloir à aul
Flfl, fifififl, s. a. pn. chaîne ; être
gagé, difficile.
Flfiu, a. sauvage (animal).
Fira, s. {nouv.) violon.
Flri, pa. tresser.
Flrla, s. convention entre partis.
Flrlfirlaufau, pa. tracer une gêné
Çie.
Fltli, voy. fetii.
/Fiu, a. rassasié, fatigué, dégoûté.
H
N- Haa, s. pa. ouvrage, travailler, faire,
— comme faa, haa, devant un mot
signifie : faire, causer, dire.
Haa-âàno, pa. élargir.
Haa-ati, pa. assiéger, environner, en-
tourer, tourner.
Haaaruaru, a. faible, peu solide.
Haaàua, pa. clôturer.
Haaava, s. flèche; homme sage.
Haae, s. salive.
Haaeae, s. respiration de mori-
bond, etc.
Haehae, a. bas, humble.
Haaeho, pn. être en peine d'indiges-
tion.
HaafaitO, pa. égaliser, unir.
Haafao, pa. opprimer.
Haafana, pa. mettre les vergues.
Haafarapa^ pa. incliner.
Haafarerei, pa. faire rencontrer.
Haafarero, pn. mettre une vis.
HaafariUfPt/. faire tourner, convertir.
Haafata, pu. é:'hafauder, amonceler.
Haafatafata, ;)'< . ouvrir.
Haafatata, pa. rapprocher.
Haafaufau, pa. détester, dire dég
tant.
Haafefe, pa. courber, plier.
Haafene, pa. rompre, briser.
Haafetee, pa. faire crever.
HaafetoltOl, pa. faire rouler, ballot
Haafeufeu, faire grogner.
Haafifi, pa. entrelacer, rendre diffic
Haafiu, pa. dégoûter, ennuyer.
>^aahaa, a. humble, bas.
Haa hapa, pa. condamner.
Haa hapc, s. Cyrtanâra biflora.
Haa-hara, pa. offenser.
Haal, pa. remplir.
HaaJvl, pa. se dire veuf.
Haama, s. a. pn. honte, timidité, in
cent ; être confus ; — haama c
impudent.
Haa maà, pa. faire manger.
Haamaàmaâ, pa. rendre fou, fair<
fou.
sna,°»i'.'^biiuff«' :Tnp«iiirr.
rendre li0Dl(jui;ni-
^1, «pliquf f. lifllaii
WMtall ia, alinnor.
■"■Ihutau, (pniMw) I. paroli
lapaq, p". i<'9]>|>li<|>iar, nbMrvi-i'
filiéir; Ittin arc4;|ilii)ii;Jirnl<^liiipt
HsapBDtO, pn. mettre «1 colore.
Haspapa, pu. ei;lasier>i'aeouler, 'tJier-
Kaapapu, ;"i- aplup r; peftacLloniicr.
HaaparAi, i-"- foire onaoïF. foire ron-
llaap«rahurahu, pa. élargir.
Ha^rti, pi', l'ii"- b.irliouillcr, pfTeocr.
HasparaPC, i.n. ii^liiinrlre, romlro pu-
Miapaupau, ;"'. ^' ni'
Hiîpre. "p".'^ii™'iii"
lltapCliio.'f>i. iji'l'iiirn-'
Kufemit. p'i- rniri' im
Huiwti, pi. miiiiî"
-■Hsaiwu rsahAihaa, pi-
iM^i, &•!. eiiH-iiçiicr. s'inulriil
MupirI, pii. fïiri! o.lhiir^T, joindre.
Mupiti, hurua, s. vi^nl ,iu ni.rd-M
Hoapill». p". lis |ir-f;-iiT.
HSBpitqpIla, pu. i'iem et boutonner.
Hsapo 1 te mU.p'i. nvciKier
JUa DOhe, /■■I. rcud.v ninUdi;,
Maapo'i, p«. mpllrp un i^oii.-ci
MMiraiâ, pi., niftmar. ^
4laa|iaihB, pu. don.ier lu -oif.
Hiapolri, p... rendre ob.c.t.
JlMpOOpcul, p". ,:r"ii.er.
H»8()0ff0U, pri. nrii.ùrrr, nppln
Maaporaliau, ... purdicnicur.
Haaporl, hasporls. /"■, fagnif
«aapoforF, p>.. ji^ùncr.
HaapOTOlaa, i"-. «"dre aruuk
ll»apDrutiJ,p.r. lilûurdirpar.n
«aapoto, p:- ..hrÛRcr.
Hupou, p.i. feifi: dMocnilrc
un phtcau.
Haapwri, .ly. A<i'./.«i>|-.
Haapu, p". M r.'tiiKier,
tlupuat, pi', truiliide roi-lio
Ha.pi,Bi,y,. ri.i,.(,-o/„ri.-'=ifc
HaBpu<!. ,ln. .nj.ifw,.
Haapupa, ;,i. v..iMi;i'i-pour ja
. , a. élDudrc pour y iltipnse]
' NaataviO, pn. procurer un nrbllre.
Huieàltà, pa. chauffer.
p'h. délrnûter, laHr.
IttAnu, pa. Mpu-jiliBT appauviir.
Iaaïlll('lfî^'"somîl'ir?poîluor"'
Haavini, pu. tuins du brail ea m»
Haaiiri, on. milcr cnuinble de> meti
Haaiitiiilf, pu. p..Tfeclii>nDer, embellti
■■■■ iïo.jM. HBO.rlerdu BujM.
«. ,,r,,-.J>ioi,MB,->j8ionn. Mre ii
raValivp. Miner, Tife! ■Ilonir
MsapaiHire. pit. M^liPlcr.
I, I. Vindcllia
■pu. >llf r [« m
m libili, />". «lier pur
ir«til,|ia..iiUariiirf«r.mc
tr; — liahu I
■*lmrt. 1. Yil.in,
WlWïii, 1. fBtiguo, grand travoil.
KUHIU, pj>, èlru déguiaô.
*»™iiia, pn, hjillEC, «« oiifiTl.
-^'iiilfl/, obliger, bien Imiter.
taMniw,'». ptnneat, inrâïen!.
la Dunl. pa. rûdar rivet lu i>i-é-
M, Do.dooliîMr. rcmpre. .._^ .
- BU. sllet uQDLinuelleini'iit. kîjspe, <i. sS\'U"\ hul ; rhi-nilk. l'rn-nr.
i,rude, non jioli. Faulu,
■HBiB.iflliB*, néoliKenl. ■- - - '-- ■ — ■
hUruinu, ad. négUgBmni.'nt. >nn
Uuo,a. etTrayant.
Haponn, ;,
iapilf, hâtvpiti. I
Hum, ti'i. Tili<«r, Il
NaupBpg, Mupsfti, i.
Baunu, /'".Ir^ynillu
Hjlupiniparu, p-' *"'
lt»IB,pH.'a. «lOi-JtMMÙ.
Heblhetu! pa. rouler (vifitie).
Ma, ». a.' elienïlle iVirrvuF, erroné.
Ki'SÏ;«„'rS!';-^-
Usa, •. jm. Èlre ea petiiu, en <le>ii1 ;
dRMre) iMDa; - ™to, diirlre iiiLé-
(BiBO, dBuUpour unfinl! -/kf
riuur.,, »i>i>iHi lie cmiecr ; - pUo-ia.
ilirlni E'itliuiiiiui n nonibri iea
He», o'.ftcrcd'uue chaleur «liuiit
•inrnnl» p<t« p-u>(f. d.rlre «U-
«int ane snllnrii muj^ — (apn.
artra à petiu baalOM qui rrivCDl ;
Hii,.<.yn.VholeMo!i.beF JWip
(llwt*,J.dniKH.
Hea, -tSo. i7«™. î-naAm?
reo (a. 11. fli4.(. éld (nurq;
Ju p™il aprt. lin vert. ; -^J*
il'ûft? ■ - aJif«! q.w.i.l? - Hfl *M?
aJ, aimbl.». -tt Ain. > W>, f<
A"n.' 11111111(1?
ftia combiBB jMHta.'«Bbi'
HeUdOM, >. :«'o-lfr«f) «nulne.
de liiuilx) ioui».
Hee, po- pa.--\mipi'i; Bliwer; otser
Hiu, ;<n. pa. n'eDConur dui l'w
sur <inii ïnBue, ftrcliomii; _ m(.
.l^rober.
niir|>rîse, ali : — h-v Hum, uaget aiir
HHputUWi te ri, •.■••. beau coucher do
Hiafaifti, p'i. ■■Ire mvaçi (Wrre).
Hen»'. pn- fuir dOTont lo «enl ou
!!i*™'"';r;."réi^srd-a,,«.u«a
J^iiiintiii.
Hiaota, hiala). .. pn. i-upirer de ;<
HeepaeiNl. p«. ri™ «m,, ouseo.
MeafuM, ?!«. ngpétr; - p». «0 lonir
lili^liU.
Hiuu, pn ilre Ifoubli.
.■te«-oi.
Hiala, '. branobaB, tip».
Mewri.pfl. Mroflorisjant.
Hiatumu, p«. tooiher ei.tiiranieiil.
Hsb, r"i- H' loiicher; abliiiue.
H(ifWwtï,n. ûonfu., lr...ibl= (yiMiï),
Hiaumitl, !<. pa. longdèiir: «ouhtilt
HehO, «. pn. froid, réKtvi; ri™ .lo
HiehiB, a faiouoho, furieux.
[;le™t««.p«.«uUor„|,.ardeJai
nir, pa. aToir porilu lei eb^s.
ÇllWf.
leaf, •'. («
ihspo, MO,
raiiicu: s'eohuHi
■reaneabké,faltp»
i^-
•Hera, benihani, sa. graltar U lem .
Heta, I. rosemLlance.
Hetenoto, *. poil, cPicveai. piuon-
HotOhetO, pn. èlra Iroubli de m*]
»IT i, lit
iio» de uoM) 1 - a ..wt.: ]«<;-
«, pn. jetec <iv*
I. j«. (moJM'ii'). canlû|".
i.ilèfir.dMirar.co
«H,o. BBlélé, ii.i»Knil.;r.
I. boàlp, CToiMe.
iM, : a. U\rt. fMr^. i-
>f*l; — apahi, regarllfr ilo rn
Iftimd'aulrui;— |'ntW,lDrgnetlc
•flllu,'*. ". «■!''•
/.liǰ"'-p"TvTn«,
- ibrarrer.
^Hinr.VrppoMr sur.
)kb, s. mol fondé.
WlpM. piroueller.
JnWpUil.pttr degré». nïBi' jito'li-n.'c.
W»l,pn l'iTiulouir, clctnilli.-.
WnISloriHv, broder ^fïiiuDrcr.
Italiiiii, t.'/i, nd. viïa^ié, Il
I ^i'aitoitii). Ole,
Hohoa, '.
Kohoiq, /"
.*Of«miV«.|ir"f"nd.
-HolMirBi /'''- \-<-\<T. •■ri.rivr.
HOMlti^J. pol.- Il"
iHni,
lUHIIIIVni, ra. iMiii'iiv.
1. pa. hra'A-i-i^»iii<lrc; unir.
HOT
112
HUH
^HOÔ, •«. /^".'^échon;re,"^prix : Nioheter,
^('inln-, Hroquer : — hoôriui. mar-
ché ; — hoôna, {«alisraire. s'otisfac-
tiuii ; — hnon. «cIu'Uî.
^ Hooai, hoovai, x. hoaii-|M'ro,helle-niùre.
Hopara, pn. pous:*»*!*. l'Irnsscr.
Hope, A'. />/»\«(n<in' : T'irc Uni.
Hopeà, s. tiii: utilité; conKÔquence;
— Iiopfn oi»'. sans lin, Hans ulililé;
— hojf'fi td/iorf, «lontla lin, l'uli-
lit«'i m* vii-nl jauinis.
^ Hoperemu, ■'. «Tonpion.
^Hopii, «. ipili'psio.
Hopiipii, jiii. avtiir ^^^»^ crampes.
Hopiri, pli. «f» tniir f.)i.
«r^Hopoi, nopohopoi, y^i'. Iransporlor.
Hopoia, s. pp. fanU'nii, porln.
Hopu, pn. />a.vplonj:er;Ve baigner;
I>ri<M- ; implorer la paix.
Hopuc, s. pu. liyilntpisie; forment,
ffriiH'nlfir.
Hopuna, s. eau profonde.
Hopupu, pa. f-nfler.
Hora, 7)^'. empoisonner; — s. {nniic),
lieurc.
Hora, s. Tf'phrosia piscaloiin.
/HOPa, /K/. éuntlrc le niaia pour ilonner.
/Horahora, pa. a. déployer ;^ amer,
acide.
/Hore, pa. peler; — horea. pelé.
Horco, s. pu. serment, jurer.
Horl, .s. pa. dissipation, vagabonder.
• HopIpI, pii. friss(»nner; rire troublé.
HOPO, pn. scourir ; — hohoro, hoi'oro,
courir, pi. — horo apuu, pn. a. se
précii)iler, impétueux ; — horo felo,
s'éloulfer en mangeant sans boire :
— horohoro^ ad. activement, vite;
horohororere, être incertain ; —
horo 7/iaa nui, horo maa rahi, glou-
ton; — horo poipoi, étoile du ma-
lin; -X. horo puiipuu, avaler sans
inAcher; — horo riri, courir en
c.oli'M-e ; grandir vite ; — horo tne-
ta(*, aller nu ; être dans le besoin ;
— horo toroto, pleurer; -\ horo-
raii to, moulin àsufre; — horo
otuitui, aller au trot.
HOPOà, ç. a. pa. don ; généreux ; don-
ner; — horoa ino^ avare; — ho-
roa toitua, généreux en paroles.
^■HOPOi, a. /;a. ■ mouchoir ; iaver, Hiet-
toyer; — horoi iitn, mouchoir; —
horoimatn^ serviolle; — horohoroi,
va laver, pi.
'^Horomli, pa. avaler, dévorer.
>-HoPUhOPU, pu. ùlre troublé.
' Hota, hotanota, s. pn. toux ; tousser.
Hotao, pn. parler en sommeil, délirer.
'*' Hotapatapa, pn. frémir, se redresser
(cheveux).
Hotate^ .*. fiôvre de frisson.
Hotato, Vit. niniterio !
Note. a. |>elit, coarl; gêné.
HotellOte, a. peu abondant; court, io-
ûme.
•HotOi i- lance, aiguillon.
HotOhOtO, a. passionné, colère.
Hotu, »• /ï/z.M'ruit; fructiOer; s'élever
Tcfil^re, nier).
Hotuhotu, pn. se soulever (la colère);
— hotutait, saison des fruits; -
hotu «mM, sol riche ; — hotu iqto,
hota mata., attaque soudaine; —
hotutn, cnéé; flatulent.
Hotua, X. force, bravoure, persévé-
rance.
Hotuoi, s. second rang de guerriers.
Hou, J». a. ad. pn. pa. sueur, soeri
Nlarière^peroer;>de nouveair;N«ecm-,
menl^sirant.
Houa, pr. être en sueur.
HouhOU, s. a. pa. migraine; bieneoUi
irriter.
Hou patia, s. alêne.
HouUi n. intimidé.
HouvaPU, s. trou, excavation.
Houvanavana, s. soulèvement de cole^
J^u, s. vent du ventre. ^
Hua, s. atome, grain ; particule : '^
hua ahif étincelle ; — huah'^^
^boutons sur la peau ; être polvéri^*
hua miri, petites particules: "^
hua vanitty étincelle qui tomb^^
d'une torche.
Huà, «.vtesticules ; parents faibles t"^
fugiés au fort ; — huaa^ ancêtre
lignage; — huaai, descendants;-'
huaa rua. de deux parentés; -^
huaa aehOy duvet du roseau ; -—
huainiario, huairio, né avant %
temps, avorton ; — huà àdu, herni^
Hua, s. ad. corde, beaucoup, enlièî
rement.
Huà, a. coagulé.
'^Huai, pa. découvrir le four.
HuaJPa, a. intrépide.
Huamati, s. Balanophora fangosa.
Huanane, pa. pn. mélanger; être mêlé
Huaraau, s. terre conquise, sciure.
Huare, s. crachat, salive.
»4<ue, s. /)rt.^ gourde, bouteille ;^-amas-
scr.
Hue, s. Lagenaria vulgaris,
Hueavai, a. prodigue.
Huehue, s, Knriwia samoensis,
Huehue, pn, avoir peur.
«Huehue, s. poisson dont la chair es^
bonne, mais les œufs sont empoi-
sonnés.
HuePO, s. graine, œuf.
**HuFa, s. cuisse.
Hufapapai, a. provocateur.
Huhu, «. pn. mouche noire ;Ncorde;
volet, faire glisser un voletf<la cordé
d'une bouTOft.
it:
113
IIll
. d'une laonlugiic.
es«er.
ir le fruit en cassant
ler plumes, cheveux.
s"» ; — hui mftnn, l«'s
/ arii, les rois.
lîei". '»^)iquer, ouvrir,
r . veine).
)itali')n. baltro; poli,
/// înatau, pulir une
grund calme sanit
'lêganl, gontil.
lor ; faire avorter,
hles et inermes.
ivrir, révéler.
t
•
liondance. abondant.
L de meurtre.
Itunalinna.
' bdle-ûUe.
, canot déserfeur.
).
ro?ée de nuit ; vent
kupeuao, roȎe dans
', méprisable, laid,
dû joie.
»rgé.
linclion, extirpation,
er.. tourner,
rc renvei"sc par lem-
arner le dos k qnel-
Hurlea,j9'<. déliliéror.
Hurifau, ". non lile»i<é.
Hurifenua, x. tenipr>t(?. HMlitieux.
Hurihuri tiaraa, s nscii pulitniui».
Hurire, pn. vaini-n' les vairnpienn*.
Huritaere, p»t. renvj-rMM- le giniv»*rno-
ment : nieltru 1rs tnlnns rn liaiil.
Huri tumu, pa. renverser jij«iiu"anx
racines.
Huro, ittt. hoiirra:
HUPU, <.\'SpiVi'>ress«'ml)lani'e. — fin-
rnft'iiiitt. pissajre; — hitrumaii^
biiniii' ri-s;»(!nib1ani*i>, bien portier
sou Agfl; — hnru patuutai^ jnt,
feindri" il«> durniir ; — hnru rau. a,
iniilli]>lié, en grand nombre ; —
/luni m. pu. être prjîsné; - hnru
toi, être convalesiM'nt ; paquet do
diilnires; artisan; — hnru i/iaiYaf,
être mieux.
Hum é, a. étrange,
ytturuhuru, t. rheveux, laine, plume.
Hurui, p't. liorder.
Humpa, pu. èlre l'.iinsterné; bos«|iiet.
Hutenute, c. du basse extraetion.
Huti, pu. pn.^irrti''\u'r pliimi-t*. etc.:
traîner, tirer; respirer; — fiiiti *
te nh't. ])ri'ndre lialeine: — fmtintn
tiiittiii,('.ii\ui<[im; — /im/iA'i/i, liisser,
arraclier en tirant.
Hutlavere, a. m. gluant ; grimaeer.
Hutitoro, pu- presser de question?.
HutO, s. colère, <lé|>laisir.
Hutti, .'». pn. ea-ur d'animal ; faire jail-
lir leau: fruit du hutn; — hutu
pann tai. étranger, ?ans feu ni lieu;
— huluhutu, pn. s'élever (colère).
Hutu, s. liarrinytonia spechsa.
I
dans.^our, marque
nt un verbe,
•empli ;*^dire.
cela, lui , c'est,
and, lorsque ; si, que,
dans, pour (devant
;t les noms propres;.
ur que. ne.
) janvier.
ard (mesure anglaise
propriétaire.
d'une flotte.
vire ; — *> fana ropii,
)quet; — ie fana raki,
'eao rahi, grand foc ;
• \>i feao itiy pet il foc ; — ie pa, flèche ;
— ie ropuj misaine; — ie paruru^
bonnette do hune ; — ie tautea,
bonnette basse,
leie, s. nom d'une liane qui i^ort de
corde. {FreycinetiiL demism.)
bléic, a. élégaui, gracieux, vain,
ieicere, s. consternation.
leSU-KIrltO, *. (nonv.) Jésus-Christ.
Iha, s.pa. déplaisir, le sentir.
Ihaiha, pn. a. palpiter de **h«tid^, '
puant.
Ihata, s. boite, caisse.
Ihe, «. trait, lance,
ihelhere, p». rùder, vagabonder.
Ihl,".-?. a. châtaigne; sagesse, science;
adroit; — pa. enlever, arracher.
ihi, s. a. wioilotû^^^ ViQw Qï4t^\
adroil.
I, ihipechl». pa. dcinnlir.
ihilumj ]»'■ vDï ihipapt
îto ;. **'^i«, n.t«r= - p«. r..ve.
Ijiti.pa.pelBr un irait.
I,a, i.favori:gùu..u;faireqn|iàl.
^iniku lui-mÈms -^«dr. (««li..»
.le-liaul eu II»); -- AnsWHi .Aom
m, dartre.
le ^(UH. Uien lll. — Ici, \\. pn'-s ;
Irai», 4. verjcl. tlluét ; cdupure.
ihoHtUih^m. ik« », i«n!(;n.«.
Iranaraiï, t. coupure. meiirinMun
lânifmc.
Ireire.i. p.rtWe..
IhM, ■. uruii'l.! «..Ileaioii.
Jf), J. p.i. uuir, peau, èsquii- lilsi'^
IhMPit. J. -liKiil" "iy»!'-
bordas») iWDger,-* Ht logé.
IhDihd, ihDhM, >. «>!'■'"''. '■^''W, rc..-
Irlaa, t. pou daMèchéo. irrliée.
hSÏESr'nU'irrfnir'""^'"
riamipa, lrl»puta,*.pMle
riaïai, *. homoa, -^arfoi^f} de li n
tt.'i:r;::;^^t...,..
rlaeo, -. F/™ja iHiompla.
rlhaa, IrihM, J-^". ooBSlernation.
hotatau. ». rff.pi-nrt-ii,l.
Pltoa, .. p~. paioe lubila ri«
hObipU, «. ilKl^priiP.
hu, ». ;.nï.nanncMn"-Enu.-J.c^ra.
Jrliri, a. o. grayicr ; pierreui ; g"
vmi .luncnaot te pcTilru .liiiii U'H
boit,Vonscr.
IhuilHl. ..p«. éloiiffunéluHlTant.
Plmtfien), «. m^ unique perdu.
IhÏTOnT'-'oi'd^arr''*"'^ ■
fimatoru, fl. n.da«u»Mi»r.i,.-, a.
lilll?armii^, p.,UKPilre.
rtpa, (. a. pélaliLDi, iniaifoce.
Hptla, a. d™.. uni (peau).
Iiii.n. dnnMUHtWïïUïwvert».
ppiti... ourlai.
r po, r poa, i. gouffre. toarblUiin.
Iri; 'liri, i: ipm>. tonuM. '
rlraùmiC «^ 'e°«ble .u rruid.
lilî, >. i>upnyor
rllaihu, ". louioum vSIu.
Nlml, iini, pa. cliorcUer
Ini m, J. imnt Ja va i
^ Inelm, o. wêl, pr^sré.
kll, '. le Jastug do u(.
Inilif, rsalsa dca nela
Inila, <.uu«rai farltinita, ei
W, 1. pn. (
•JJW^ >.»!)■ linÎHunn, lioii
Incnu, •. pn. Dffunao. disgnn ; il
° '?. linÎHunn, lioi
[■pr*;, "U fui.;.
Itari,». qiioiie dun fruil.
Ile, llta, (.pa.wcjeiirtCf>p''Dn*l«ni
SaavoiiT^oniprendpa i raan'oir b
llM, ita hlï, pp. cDDnii, Dompria.
Ilert, s, quïDB de poinon.
■1(1, itllti,, ». ]>*'^l,i — FuI. Ir^ ilei
'JtlM'Vprprise! ''" '
Itlltl, '. Jin. ilaulsur» d'enrnnli; é
•l{|, I. pa. rA|H]r, lime. rfip« ^IDilliai
UiH
•ti.mtqae, but; — m. hivi-, iii-oprr,
f*»; — piV;ï,S»vci:: ^ ma t-' ttpi
>rNluleur;~y;.'i-
iWè - M". j"iir
I; — pinm/n, jniir
brAhnt; — loaiu, imir dloniniiil.
mardi; — fanf.nuircimli; - ■ wi "
Jeadl; — par, yeinlmiti 'fi"'"'
■ateu' f.iwl'.Ï.Vuiirr'ri. |>n-« •IVlr» il'-
'"»!«'"' ftWoriioi
Huri, pu. TMloi' ta arrière,
■stni (. Polypmtiitm pialulalirm.
Kairal, I. Byronia Tahitttait.
•atrinnra, pi. emilec dn iKuible.
■alrahs, 1. ilAtir inuliBble, roantn!
JWW, I. B. ad. filX.bitn, boa^liny.
eonvalBâ!
■allautlu, I.
mit», ad.
•""■^ Oei Fét do U IroislÈm per-^ IiiitloPero. nuRIparaii, ^a. déiibéiw^^
1 (e A(i Jmfa ia Je>«. Ih
m aaa oppaai o/k ; Aori, cclini
vendre Aîuirr. sUer
«ala, «- MgB-tBmii
R«lM, i.<iu Tnii
Ibâ, ad. diligcminPDl.iinrfnUeintnl. lanawi',fl. inconeii
IM, pi. tiimber, coulrr. JhnBia,i\vGiiliv>l
ni, pn. rechenth
UiiOA .r- pu- I
Msmau, s. Cgalhea mnltillnri!
■amaiie,pii. s'envoler deux.
iaol, ruaidi.
PhgilantkKi matmiio.
Hapumlpu, ji
ijaranursina, i
jin. Usilada; Urcfnli
Binflâ/CiA' cTuuB
■aratofe, <. UFi"ir.i im'lnwf.
ï. ;in. pn\rhuma ^cuMBP ; je
'CD, <i, jMi. Jauno, nmlailir.
jrenu, -t- nrèpitaïuil <! milin
D, ". liiin; *iins fondemanl.
^. Mjn (pntolej; bonli
>JfariB, ai(. bie1l,^cn^e'cn«^v,M.^:n>«I^•
«àmal li. il»
»»rSS\,' ail.
cl!t intér
I
ade.
e . HAT
iisjiii.- injlit, étroit: — /
i.l.«Btin; - Aoiief. Dgur
de laohet ds postults; -
lé (UIQO
■-
oir 9«urnois. bourrui -
«grénblB;- Biaru, «ir.ff
. pCMévé
»nl.
,„WbellB Ogure; -m«
un, I. Idsni le seni nguratil
son «nti- JlatahiapD, ». premier-né. sin*.
■alBhlti, s. sQD«a,
Awe qu'on iatï hoB, a. faorgna.
ilaUl, I. veol ■ — /flBino noi
lonrnnt U tempêté; -
>t froid aa. Jirloe f<
■éihlo; — pspu M, vanl
it de pluBiearinâléi; —
I. crJpiiKule du
,'ïiM''o''aTm/pBoil
goamant d^etii nra. ligllut.
tillinl», brillnn»; — s, ëlpongot! —
/oro. regard aixBtnot^ — hahe, a^
iurQunhé i -^ Aahi, jm. h troiflpr~
ÏMndre l'un paiiï I antre; — 4e;
tiefa, hafe, a. Icaobi
regard froid; hiâ. :
S:
A'^B.regnrd oc
UïOUglB, horgna; noopoo, yeux
CBTaHj— refa, regard de travers;
— n. aso^ipl ; — rua. a. de deui ■ilauam, '■ a:ire d'gllaque.
mWw, — la/ieil, Inhiri, regard a -iste, t. en. ninri, maUàle, I
côtô; - aoaoa, «1001110,1. niouion,V«aleVi, s, v\U\é™.
ino, a. chéri, qai
iieoiroaillé. liAtaltai, pu. niîr, rei
MalPilalahDvl, po. boIIî
Mslamsla, <. ^. air d<
Malamataiore, ;
■elamatalaus,
t. earps d'arme.
KataDuBi.
((latira, j
tiétau, ;i
■alauani, -r
:;£%■
1. ani et rond; cCUl'iii.
Pseiidamariit Branouh
3 diiappointé, ïiîxc. i-er.
iflinuidea'iiDl voyajH'. .BetUII,
iR>aj>l>ït; [lii hta^"-'
ious ([MX «eux à ii<ii l'un
Mshau. ., ^--«•.. Mf.:
Mcheu, mehU, pu. d.ii^o.iyrir le Ioi.r.
1, Tieui,\)i»hiUicl,\ohro-
MhD, >. ;.». ùnnliellf. Ke r«futrii'r.
Ilahoi,^.: ,.uuvnlr L-t digniti d'un
i'Mî'xaà'iSnf.'"' '"'"'""'■
Iherclier, eiiniinor.
■el, pi'^u>d« ; — n. i>>cin. gni.
gieià. ., Wnanl*r, Uin.ne. (Mua {«•-
l-aaDiËhue Jst>.
fl «g,, riBi.ki.
ï6riliit.(e, ciact.
mW,\XVo"''-) "««■
■cinee.1, djjeU. réi»Gi.
■emha,J)>i-»ci>l^r.
Q.Jre,vsiiL«ir,*leiiir, rtiirpr.
llermi,i.V''>l>: «m^"s«*. «I.'"-
lODlBgap. igiwronl.
■e"a."''rhoae.
ru gilé, riiiii^. dévasté.
Mens, ntano,-!. deux mille .cdruA
■entjic. .. («o«...) i.uiui'niisu..
îSïêui'iiimoril.
■e«™listi™;;n;i,'"i'ï''^l'î'"«.
■eneu, J>ll. *frunii[-'iii'iil.-
■cnure, '. (na"".l '•iinm!'"".
j rage, flolèfe.
lore...dm,lEurri-,..>r..W.
■omnwro, 6". èlio éloQtté, *ein«.
i*™"",''^™^!'^''"''""'
IKcroti, ■. '«oir-i «wî"!!*. plil- ,
a«!ard,eireui.i«m.<Li.m.
■(Pffli. 1. pli. ïifaniolvltc; »c ImIud
1>r'roq»1 t^tD uncartn'li - ^laf,
MOE
120
MOR
Metuaao, a. frugal, puPMiaouiuiix,
|iny<inii.
Metuârimu, «. Pobfpod'nim angu.statuui.
Meu, s. a. iniaiileiiifnt, gros.
ieumeu, a. pn. gros, épai»; ùlru en-
gourdi.
Mi haere, *"/• allons! partons:
- Mihi, J». pn. peine, douleur; être cha-
grin.
MihOOrie, s. hrisc agréa})lc.
Mihumihu, pu. cliuclioter.
"iiimlj, s. pu. envie, rancune: èUo ja-
loux.
"-Mimi, s. pn. urine, uriner.
- Mimiô, miômiô, «. pliswé, ride.
Mira, mire, pn. gommer, polir, pom-
mader.
N Miri, .t. ;jrt.vhasilic;N embaumer un
corps.
«Mirimtri, pc. toucher et examiner.
( Tlu'spi'Kui pojtii/nea.)
Miro, .«.'^^ois de rose; enfant, fils.
Mirotumae, pa. s'exen'.er aux armes.
Nllrotumarae, ». am'.ion résident.
Mitamita, p>i. murmurer.
Mitaro, voy. matam.
Miti, -f. sel. eau salée, mer, sauce.
S,Mitl, s. (uonr.j monsieur; — pa. !<;-
cher.
Mitinare, <• (nouo.) missionnaire.
Mo, s. rejeton.
MoÂ, 8. sacré, saint, consacré.
Moa, s. toupie.
Moa, .ç.^îoulcSîoq ; — fanaim. pou-
let; — Il fa, poule; — oui. vari,
co(| ; — faatito, coq hatailletu",
par peur ; — l'uiu, sommeil profond;
— nanu, rurua, parler, marcher es
dormant; somnambule; — orh^
rêver; — oru, dormir sans mesarej ,
— tuo, dormir avec peine désirut
le jour.
Moeapa, s. prisonnier de guerre.
Moeapapa, pn. poursuivre en seonl
ses projets.
Moemoe, s. Phyllanthus simplex.
Moemoe, s. a. embûche; solitaire,
isolé.
Sioemoea, s. pn, rêve; songe; rèTcr^
Moere, s. a, hameçon; clair, sau
nuage.
Mohea, s. a. pn. mince; jaunisse, être
pâle.
Monemohe, a. pn. obscur ; mal édai-
dressc
hnrurau, personne lo-
rer; convalescent.
gcre, originale; — opapa, volaille
.sans queue ; — of^ri, poule sauvage ;
— pateatalo, intrépide guerrier;
— puvn/ii. lài'he ; — tarai ua, coq
à long éperon, hardi, guerrier; —
taare, poule attachée; — taiitini,
corj toujours vaimjueur.
Moana, s. ahiuje on hauteur et profon-
deur,, mer;, océan, ciel; afa,pu-
itfto, mer j»rofonde, à gouffres; —
faa aro, mer sans terre en vue ;
— farere, tafnrere, mer insondable ;
— faoïioa, mer trouble, émotion in-
lérioure ; — furoaroa, t'eva, mer
insondable; — tern are hia, mer
inconnue; — fif/. vierge; — haau-
liuri, timathna. tnmatiuna. mer
azurée; — topato, profondeur à
pic.
Moa raoro, s. dinde.
Moè, a. pn. perdu; être perdu, oublié.
Moe, s. /jH.^eommoil; dormir; -^^nocn,
couche ; — anae, anwi nae, ara
aau, orau, sommeil plein d'anxiété;
— aitna, réfléchir, ruminer en sou
m -f — t'Airea, ,s éveiller en sursaul
Mohi, pn. s'obscurcir ; s^embasqoer.
Mohimohi, 9. p». obscurité ;^ètreébIo1Ù.
Mohina, s. bois arrondi ; bouteille; —
raÂi, taieie. dame-jeanne; — rq»i
jatte en terre.
Moi, 8. cœur du bois.
Moia, a. oublié.
Moiheha, s. obstruction du nez.
Moiheuo, pn. {nouo.) forniquer.
Moiho, s. mèche de lamue.
Molmoi, a. âgé, vieillard.
Moina, va. égarer, oublier.
Molriiri, pn. avaler sans màoher.
Moltaa, s. jointure des deux màcboim.
Momea, s. Lomaria proeera,
Momi, pa. avaler.
Momoa, a. cheville, jointure ; — f*.
V épouser.
Momoà, pa. consacrer, interdire.
Momoa, s. ûgure longue et étroite.
vMomomo, pa. mettre en pièces,
^omona, mona, monamona, a. doux, sa
cré, délicieux au goût.
Mon!, s. (noHi\) monnaie, argent, ci
Moninival, 5. gouffre d'eau.
Monire, «. ^»o//r.) lundi.
^Mono, 8. pn. substitut, succéder; s*ai
rèter.
MMonoi, s. huile parfumée, parfum.
•4ilOÔ, s. Ié7:ard.
Moo, s. moelle épinière, épine ; -
nioo hono, fort, vigoureux ; — moi
po, être éteint (famille) r — mo
uiu^ cœur du cocotier.
Mool, a. portable.
^Moora, moot^, ■«. can&rd ; — papat
canard d'espèce étrangère; — ùâ
oie.
Mootaifaire, moôpuapua, s. lézard, sooit
Mootua, s. petit-QIs, petit-neveu, pi
titc-ûlle; — mootuatinitinit truH
tnarau, arrière-petit-fils.
.Mootuaio, «. moelle épinière. ^
NA
\n
NAR
a. sn.^éeorce de fau; coort,
omber.
1. noir» sombre,
boachon.
, a. uni, poli, san» branches,
uile ; lampe ; — matais fanal.
yossostWs biflora.
prière, offrande après gué-
ri, dépérir, se dissoudre.
971. être bien lié.
s. but, blanc.
pa. essayer.
être limité, borné, terminé ;
l'a, s. limite, borne.
pa. coup de poing; boxer ; —
ano^ coup bien dirigé.
s. grande douleur au foie.
, pa. guetter, essayer de sur-
e.
. pn. froid; ramper.
pa. radeau, joindre, unir ;
Lfer, réfuter.
m. ramer, faire évader.
pn. être chétif, indolent, se
a. pn.Nilot bas ; coupure ;
impu, déchiré, cassé.
motilfemi, «. pn, patience:
re.
s, a. fini, accompli, parfait.
8. pa. ligne de démarcation ;
B, se séparer de.
;. vol de nuit.
I. coupé court.
H), a. conquis.
Melastoma Tahitense.
I. a. être épuisé, fatigué.
s. chose ag^able,
ru, a. grossièrement coupé.
, 8. a. pn. crampe; être bles-
lom générique des Cypéra-
. 5.^2 'éteindre, Va'anéan tir ;
herbe à fil; — mouran^ anéantis-
sèment.
Mouhaari, ». Cyperus pennatu»,
sHoua, «. montagne.
Mouupooillii, ». KyUingia monocephala.
Mouea, s, refu^, médecin habile.
Mu, 8. pn. bruit confus ; tapager.
Mua, 8. capitalo ; — a. Vfiremier ; —
pre.Navnnt.
Muaarai, pn. bruit de babils.
Muemue, a. grand de la base au som-
met.
\Muhu, a. pn. habiller: hahil.
Mui. s. pa. régime ; lier des fruits.
Mulnere, t. gr&ce.
Mumu, voy. niuhu, muaarai.
MunaJho, àd. jadis.
NMunamuna, pn. murmurer.
Muofal, a. pn. être patient.
Muofare, s. consécration d'un logis.
Muohau, 8. commencement de la paix.
MuOO, 8. ;)N.N.rejcton ; plein de dépit.
Mura, 8. (nouv.) mytrrhe.
Muraa, pré. avant ; — vniraa Mo, ait.
jadis.
Muraro, pu. persuader, lâcher; mur-
mar«'r.
<Jlure, ^. /'".^ court, bief ;^ cesser; —
ore, sans fin.
Mureavae, 7)«. s'évanouir; être saisi.
'kiluPi, pre. viprcs; — mûri iko^ arf.
après, i>ltistard, depuis; — a mûri
noa'tu, toujours, à jamais.
Muriahoe, />». rester en arrière (canot).
Muriaroha, s. pa. moindre affection,
soigner.
Muriavai, murlapape, s. embouchure.
Murihere, s. affection, soin.
Mutaa, pré. avant; — aenei^iho, ad,
vjadis.
VMutamuta, pn. murmurer, grommeler.
Mute, pn. cesser.
Mute avae, pn. être tous partis.
^Mutoi, s. garde, gendarme.
Mutu, pn. être passé (personne).
N
ies (indique un pluriel indé-
,é oa de quelques personnes) ;
taatai des hommes, quelques
es.
lai, à tous les cas ; — o îa,
ui, il, au nominatif; — nana,
i.
Vde;^par^»pour; -• na wa,
i, par lui, pour lui; na o,
là pîés (marque an temps, un
'oe place plus proche que ra,
plus éloignée que net) ; — i amu na
van, j'ai mangé ; — naere mai na,
viens là près ; — ovau net, oe na,
oia ra, moi aussi, toi là près, lui là
(souvent employé euphoniquement
après une longue sui'e de repos) ;
— ia ora na, soyez sain, salut; —
tnai na, viens.
Na, int. voici, voilà, voyez.
Na, pa. offrir, préftenVeT.
Nà, pn. se taire, «e «aVt(v«t V<kiil\«».V>\.
Naero, 9. (nouv.) 6\o\x.
Ci
Iraupe, rumpngnie.
lans, pu, pu. pélrir; Muiner ï fnuï;
miuigïT
\llapeiuiK, s. n. pli. vigilsnfo;
taperaira, ml. e.unniu «tin, ainsi. virtc-, — hou. bmÎ \diat; —'Un
ta po, .'.; — i na po, liiïr Boii; — o 1 iiioa,-"il»i(,f,e!.»ifc.
larito. n. oJorif6r»nt.
I>ll, a. 0. po. Iribu, cl.ssei^itrlV^
lallmot, <- rimilli. pkrenU.
UtiiUli, pn ]!«-. don.
■atipato. pu. ddlralre, Lnet lutroaL
litiiaehu, I. partioii de Irihu,
lltamto, /'"- *lre bien poony.
MtU, s. po- pn.> pniaçonrs pipi*'
illi, J. I^pidiiBH piseiiim.
taaa, pa. nVaoquériri gagner; ca^
NBUmil, po. réniler. répéter.
RBunau, J. p«. Bouhnit; oonïoiltr.
RaunauKKÏ, i. dèngeoeat. panncu^
HaupiU, i. Se«ro/a X^nnipri. ^»
Hâve, pN. 'Ure rcjoaï, dolecti; — "■"
Km, «. pn- voyage, aoeiélé ae«ij«Ci
ilwnee, pn vamper Toguer;— a**'
famper earnme Is chEDlUt — <'■•
miir^hw comme la tQuridl -•»
Aff. le gliuer ur la dos 1
M, te glisier iir(« da four.
1- çr6t k.
Il, joli, aigtaL
HftJB, pp. prei
iiagréaUc (adei)
11. étendu, liaae; calmo.
.'aJ. hier (aven f),' dam»
123
mu, a. bien niùr, tendre.
s. a. paanleur, infect.
[nouv.) jeûne.
. au-dessus, dessus, ni'at...
Ile de cocotier,
bigarré, tacheté.
. nehenehe.
nt>. corne ; — afa, fene^
s cassées ; — ereere^ mori,
res ; — hue, qui avancent
)uche; — manumanu, mal
— parau^ dents blanches ;
înts gÀtées; — poa, ma-
; — ritantaj grincement ;
ients grandes; — roroa^
i ; — toa^ dents bien
— varavara^ dents sépa-
»lerrcr,> couvrir de terre;
ne triste idée.
nanahi.
a. moisissure.
leu, vert. .
être couvert d'eau.
rser, répandre.
payer, papaye.
tendre les branches, tour-
. promener autour.
rdre, filer.
iescription, relation de
accora, opinions.
!. sentiment, opinion.
a retourner, s'éviter.
IV.) aiguille.
ouv.) nilre.
vare.
cocotier; fondement, fon-
lillago d'un canot; l'em-
. Leucas decemdentata,
de fer; racines fibreuses.
>y. neneva.
; — no hea ? d'où ?
Sloa, A* commun, sinipli*.
Noa, ad. simplement, ^<ponlanément.
sans cause, r^uoique.
Noaa, pn. obtenir, acquérir.
^No&noa, a. odorant.
Nohoau, s. Peperomia h'ptostachya.
Noho, X. pn. arriôre-garae;Memcurer.
Ni'asseoir,S'estcr; — taheut, rester
garçon, être nu ; — ma, siôge,
selle, chaise, logis.
"Nohu, s. poisson à dard dont la piqûre
est très dangereuse ; — maruru a
nohu, hypocrite.
Noi, s. a. pn. nœud du bois; sauvage ;
surpassé, réduit au silenrc, obstiné,
dur, raboteux.
Noinoi, a. petit, mince.
None, pn. Mre en désordre.
Nonenone, a. abondant.
NoninonI, a. voy. noinoi.
Hlono, a. A/orinda citrifolia.
Nonoa, p't. repousser, répudier.
Nonoha, x. fom, herbes sèches. {Pas-
palinn scorbiculatum.)
Nonoue, pn. rciuiler.
NOO, s. arrit>rt> d'un canot.
NOU, ^. tien, votre; — ^.jiom, do moi.
Nounou, s. pa. désir ; convoiter.
Novema, s. [nouv.) novembre.
4lua, pré. dessus, sur.
Rjuanua, a, beau, élégant.
'Hiul, a. grand, considérable.
Nuna, s. Nephrodium patens.
Runa, a. mêlé.
Runaa, »>nation,Mribu,*^famille; dis-
cours ; propriété ; — nunaa rautea^
cultivateur.
Runu, s. enfant bien élevé, obéissant,
^unul, a. pn. être grand.
Rupa, s. fourré impénétrable.
Nupanupa, s. a. obscurité, agitation,
somore, inquiet, troublé.
Nuu, pn. glisser, couler.
r-Nuù, s. armée, flotte.
O
(au mémo temps que le
recèdent ou suivant) ; —
ce sont eux, ce seront eux,
kt eux (souvent avec ïa
mot avec le mémo sens) :
l'a (m ce, ô sont), ce sont
f. oia, ad.
si, presque Centre dans la
tion des mots comme en
: uteute, rouge; — ou-
lasi rouge, rougeàtre. Tane,
oahinff, femelle (homme);
ff màje; — nvahinp. fe-
melle (arbres), (^s'emploie seul de-
vant un verbe : o i pohe^ il périt
quasi, il fut près de périr; voy. oi, ad).
0, art. devant les noms propres et
les prénoms : a Tahiti, ô vau^ moi.
0, s. bêc-he, pieu, jardin, enclos, pré-
^ sent, cadeau, viatique, provisions.
0, pa. entrer, pénétrer dans, creuser,
fouiller ; dépouiller un coco.
,0, ad. ici, là ; — i o nei, ici ', — i 6 ra^
Va.
%P, pré. de; c\iw, — i o tatou, Ooftx
eux; — ratou, à'<i\xTL.
:hk
■>i
iZi
OLR
Câ
Cd .♦ .-• - -:-••
Cacd : -:•..• t.
Oa.'e « :> A ■
c :■«<■• nu»:
fer. irt\
/•■ r. imnsoaj'V fii;>*elo .
C<3 ■
C<"1 • .
Oe»vaw i
Oehaj ;- :
Oene .*.
Oeo. ':. ôirT-Kmo.
OCOC. '1. aii:.i. .i'.e'i.«i:r.
Oeoeo. 5. a. orgue. i: iior. haj'.d:a.
Ocre. a. nuiicro. m:nce: — pn. ri'.lcr.
Oereére. i7. n «i;:\:re.
Ofa. P'i. rt'.:ji!r. r.inia*.<or.
Ofaa. «. p'i. fiiurrê : nid. nùMier.
Ofafa. <i. na!0<se'jx : po.irrj.
Ofai, Ofaiai. .<. l'.orro: — ara. pit-rre
trt'S dure: — ata. pierpt* laiii-ee.
ni>u%'eaii venu : — paiaia, |» erre
très juilii* : — Ofaifai. plein île
pien-os : — ti'r/; pierre poniv» : —
taputt\ iiiitruillf ; — pupithi, balle,
hiiuiet.
i Ofai. X. Aijuti tr,iiu^nt<x<a.
Ofao, s. premier au i*>iinbal :^u:l■''>!e
li'hydropisie.
Ofaotuna, s. trou d'HJpiiiîio.
Ofara, p«. orrcr. rùder.
Orata, s. tl-iiuosiit}.
V Ofati. s. pitSvhuinaVmmot, briser.
Ofatlài, -"i. rhiiuu'ilisnie du l'uu.
Ofatitu, 8. coup de soleil, mort subite.
Ofe, *. voy. oht;,
Ofera, a. vain, alticr.
Ofene, v(»y. ofati.
OfCO, *. Pittosporum tahitcnsr.
Ofeofeo, pu. inndin.'.
Ofepara, s. Mary ta lancfolata.
OfCPa, p(i. lounH-r, rolourntjr b>s pau-
pii'r(;s.
on, s. {houv.) serpent.
Oflri, s. VII. vis; entortiller, tourner,
ruibrouillcr ;
^0/M, n. pn. oblique; être penché,
rourlir.
Ohêpa, olmra, va, /"ciidrc, séparer.
' OlUii. '2. fauiear de troubles.
One <> Bambusa arundinoua.) Bun-
c : ^ : dard, trait : — moépiAa. flèche
, ' z rvéerve : {personne réputée ; —
' ::;-.. !!rr:ho qui vole maI;homiiM
•:.:: '.•nimeoce et ne finit pas.
I OR<NRe. i. C-mtKoleca lappae^a.
' OttfOtie. a. fADis branches, poli, long.
Oli 1. pa. pn .N-dysenterie ; rejeU»
d? p'.acre i^laner.^cucillir : jaillir;
i — ptip-». jet' d'eau ; — tapere^ cm-
Cdie: — teitei. haute cascade.
, Qhit. c. ai. facile : aisément.
• Or.;i. i. irte.
I Ohimi. />■!. pn. médire: murmurer.
M)h na. oliinahina. a. frri!>Atre.
! ÔdiOll.O. «. regard sinistre.
I On.ohioa, <■ vertige.
i Ohipa. s. p'i. ouvrage: travailler.
.' Ofiiti. pa. arracher, tirer.
I Ohitimataura. s. VanJeilia erastace*.
, Oh'tiporaorao. jm. examiner avec soin.
Ofiit<roaroa. pa. rappeler d'anciens
tvrts.
Ohui. s. e'.iniinencemenl d'une chose.
Oho. <■ prémices, excellence.
NOhorehore. a. i^elé. .«ans poil.
Ohou. s. nou\el enclos. ,
Chu. <■ p't. tas de terre nue sur les
c>'.:iii>::: montagnes: être courtié,
pen.-he: tourner, rouler; lier en pa-
quet?.
Ohua. pa. diviser en 2>arcelle8.
\Ohumu. pn. médire, calomnier, mur-
m:rer.
Ohupe. < anus.
Ohutu. s. mets liés en paquet.
01. '/. aiguisé, aigu,^Bgile, 6i.
01. t/'.'.Viin^sqne7>sur le point de; pen-
il.-int que, tant que : — oipohe oia,
il faillit périr (presque il périt).
01. conj. ntin qiio ne, de peur que ; ^
cl l'at'f ni pohe, obéissez de peur de
m.iurir.
Oi, pa. p»»lrir; mêler, tourner, virer.
M)ia, pru. lui. elle, cela.
Oïa, fid. c'est cela, oui ; — oîa'toa, de
même {'i. c'est, ia, cela).
Oia, a. pn. aiguisé; embarqué (eau)';
déborder : piquer une tète (canot).
Oieie, a. épais.
OJha, int. oui! c'est cela! dérision.
Oihc, s. bâton pour creuser.
Oihi, pn. dévier; — ad. négligem-
ment.
Oimo, pa. raser quelques places (deuil).
Oimoimo, a. pn. échovelc; être mouil-
e.
Olnelne, pn. s. s'a])prôter, voltiger.
Oini, s. corbeille.
Oio, s. bout aigu d'un canot.
0'\6\, a. ad. tv^xd^*^ ai^u ; vite.
O'vre, s. ^notte.^NV^^^^■lû^%:^sft,
\
ONI
125
oou
n. pa. sac à charbon (ciel) ;
; .avoir peur ; attacher une
•
assage étroit.
pa. attacher les cheveux;
;s.
orps.
!> hache; tombant.
pn. urine; uriner,
boisson ; afin d'avaler.
a. pa. pn. méprisable ; rail-
jurier.
, a. bruyant.
mailles.
a. doubler une corde; pren-
meilleure part.
ie, n. pn. rond, sphérique;
, arrondir.
10, a. pn. être dégoûtant,
démangeaison aux orteils.
:o, pn. avoir du dégoût,
.été.
2. pn. bouclé ; être vexé.
i. ad. pa. aller en rond; cir-
iment ; frustrer.
0, a. courbé, en cercle; per-
(. bouclé, frisé.
a. plissé, ridé.
. caresser de la main.
pa. traiter aflTectucusemont.
mécontentement.
renfermer.
. en secret.
tison ; guerrier actif. j
»a. mettre dans; substituer,
noro, s. lance, massue.
charbon.
:ii, a. bigarré,
sommet d'une plante,
tête, ^uide.
s. pointe d'une lance.
»muimi, omutamuta, pn. chu-
, murmurer.
1. lui, elle; — a. riche; —
reuir ; — s. petite brise.
a. pn. rêveur, être peni«if.
». a. pn.v moustaches; Nacre,
éable; revenir (pensée, ma-
a, orné, bariolé.
ravier, ^«able,Vpoussicre; —
1er.
pn. ramper, se traîner.
'. sablonneux; mal môle.
l, 8. vertige.
s. mâle ; — pa> grimper.
{nouv.) oignon.
. pn. vertige ; se lever (brise).
. pa. glisser, couler; délier.
petite vérole.
, *. a. picotement; presque
OnionI, pn. a. se vanter ; grumeleux,
^inl, s. fruit qui se forme.
Onino, oninonino, pa. a. tordre ; inégal.
Onivanlva, pn. être vertigineux ; ébloui.
Ono, 8. a. paVsix : vengeur; substitut,
successeur; échanger, substituer;
^unir, affectionner.
Onohe, a. pn. languir, mourir sans
maladie.
^Onohl, s. p»? suicide,^ se tuer : rouler
à terre.
Onoono, a. ad. pn. pa, désireux, pres-
sant ; iustamment. de suite; msis-
ter, s'efforcer ; convoiter ; affection-
ner.
Onounou, s. pa. convoitise, désirer.
Onunu, pn. se retirer.
00, £• P'iA grand trou ;\ cri des en-
trailles ; glousser, bouillonner,
crier; creux de vagues.
^Ooa, s. crique, baie ; tournant de
vallée.
Ooaha, s. pa. séditieux ; semer le
trouble.
Ooao, ». Wiestrfiinia Forsteri.
Oohi, pa. recueillir.
Oohioa, s. pn. vertige; être étourdi;
tanguer.
Oohu, s. paquet de vivres.
001, «. afûlc ; prompt.
Oota, OOina, a. ad, rapide, avec furie.
M)oma. s. cœur ; joie ; inc'lination.
Oomansre, s. vive sntisfaftion.
Oomi, pa. froncer les sourcils; saisir,
^ presser.
Oomo, pa. enfiler, endosser, introduire.
Qomu, pa. cuire ; presser, serrer.
Oona, a. pn. s'accumulant, s'aggra-
vanl, s'étendant; prédire, prophé-
tiser.
OonI, a. sans fruit, infécond; — a\
Viardi, provocateur, contester.
Oono, pn. être pressant, s'efforcer.
OOO, s. a. pn. colère, mécontentement ;
toupie ; rayons brûlants ; int^isif,
brûlant, mielleux ; être irrité; pi-
rouetter.
Oopa, «. pn. resserré; être sur le oùté.
Oopape, n. ouvert, fendu.
Oopi, a. pa. fermé, avare; fermer.
Oopiriati, pa. ramasser ; recueillir des
bruits.
Oopu, a. noir.
Oore, a. pn. défiguré; tomber, b*é-
leindrc.
Oori, pn. danser; errer..
■OOPO, ^«. ronfler; gargouiller.
'' Ooroaia, a. triste, affligé.
Ooroo, pn. se courber; être honteux.
Ooru, pu. être enflé," gonflé.
Ootea, a. légèrement coloré.
' ►(Wti, pa. couper, VraucVieT,
Oom, a. forlemoul co\oTt«
OPl
i26
ORl
Oourumatape, s. enflure du vidage nu
di;s yuux.
Oovi, *' a. nerveux; avare; tonion
uu cootraction nerveuse.
Opa, i. a. pn. angle; méchant: fali-
frué >€tro sur le côté 7>>incliDé sous
e vent.
Opaa, 9. coco plein et bien mûr.
Opae, pn. s'écarter, se détourner, dé-
river.
Opaero, s. a. jonc; disgracieux.
Opaetaria, pu. se tourner pour en-
tendre.
^Opahi, s> ccrouellesMiache ; — niato^
cognée ; — peue, large hache.
Opai, s. a. pn. fatiçue, douleur de
jambes ; jeune qui peut se passer
de mère; rcjetnn hou à planter; se
tourner de côté, ne détourner ; dé-
river.
Opana, pa. retourner des pierreo ; cher-
cher : déposséder ; rapiieler des
griefs.
Opani, 8. p(i' porte, fenêtre (bois) ;
fin -y^ fermer ; ^ terminer ; — matai
cils.
Opaopa, a. pn. instable ; rouli.s, rouler
d'un autre côte sur l'autre; être
fatigue.
Opapa, 8. pn. pièce d étoffe; poule
sans queue ; l'emporter ; couché à
plat.
OpaiM, 8. ondée a%-ec vent ; courant de
l^au.
^ Opata, s. tache, marque.
^Opatapata, a. tacheté.
Ope, 8. pa, fruit abortif; réunir.
vOpea, ". pa. transversal, treillage;
mettre en travers, en croix.
Openu, a. pa. sphéroîdal ; ramasser.
Opeope, 8. pa. feuilles; ramasser.
M)pere, «. pa. distribuer ; portion.
Operea, «. portion, division.
Opete, a. bigarré, moucheté.
Opeti, 8. présage.
OpI, a, pn. s. nouveau ^fermc^; réten-
tion.
Opio, s. immense,M'our.
Opiopi, pa. fermer, clore.
Oplopio, ad. en maraude.
Opipiri, 8. pn. honte; être confus; mo-
oeste ; marcher les genoux serrés.
Opiri, a. pesant, de mauvaise tour-
nure ; — pa. ramasser de la colle.
Opirioa, a. pn. étroit (voie) ; ôlre dé-
bile.
OpIripJPi, a. ad. dégouttant ; goutte à
goutte.
OpiPOpJPO, a. puant.
Opitl, pro. vous deux ; — pa. rouler.
Opito, 8. gouffre.
Opitopito, 8. nœuds du bois; principe
de colère.
Opoe.p». être arrêté d&os son crùU
Opohe.
Opoepoe, p»' être mort, flétri.
^Oporo, 8. Solanum anthrcpopkagormj
Porohiti.
Opu, pa. pn. lever ; se lever (soleU).
Oporovaimii, «. Eryihrina tahitemi.
Opu, ». ventre,*^ntrailIes,NiDte8tini;
>e8prit,^ntelligence ; race, tribu; -'
àpu harura, bien informé ; — M'
raniarama, ^avant, éclairé;— jMTf :
para^ qui mange sans rien laisser;
— taroao^ femme enceinte; —
moemoe èè, étranger, en qui obbs
se fie pas; — vairaa peuroMi qù
parle beaucoup ; — taua, peureux !
tu, énorme ventre.
^Opua, pa. résoudre, décider, arrêter;
— opua ore^ sans préméditatioi>
Opuopv, pa. laver.
Opuopu, 8. Vaccinium cereum.
Opapu, 8. vessie; petite voile; &»*
poule.
Opura, opurapura, pn. briller an pea.
Opure, opurepure, a. moucheté.
^Opurei, ». météore, étoile filante. .
Opuroa, 8. centre, milien.
Opuvera, pa. planter à la surface.
Ora, s.pn. oa.Nyie,\9alut,\santét'i'^
"lètre délivré,'Wîonvalescent ; com;
crochet ;Vtordre/»«errer enseaibb
les pièces d'un canot.
Oraa, 8. discours, affaire embronillée>
Oraa, s. Uro8tigma prolixum,
Oraerae, a. peu profond.
Orai, pn. reculer, s'évader; — v^
horoi a. écartant.
Orairai, pn. a. s'évader; mince.
Orama, «. {nouv.) vision.
^Orapa, 8. a. carré.
''Oraparapa, a. équarri à pi. pans.
Orairai, a. mince.
Orare, s. pa, provocation ; exciter.
Oravarava, a. pn. grand et svellAi
clapoter.
isDre, ad. pré, non, ne pas, sans (•<•
devant, pré, après le motU "".
malaû ore^ sans crainte. Y< *
ôre i mataûf qui n'a pas ea peac*
(L'ad. ôre devient comme verbti)
Orei, s. pa. bouchon, tampon; bo**-
cher.
Oreore, s. a. ad. dents du requin ;titi^
petit ; non, point du tout.
Orepe,, 8. arête, cimo.
vOrero, s. pn. orateur, discours ; p*''
1er; — ynoo, méditer, se parler »,
soi-même; — nui, bavard; ■**
W/rii, parler à voix basM; "^
tauaroa, bavard, Uche.
Orerareva, a. sans ressources,
^ri, 8. pn. danse, promenade ; daiii6î1
— oriKaere^^e promencE. -
, rni; fugitif.
ininelle de l'œil ; nœud du
<linr. ds l'sil.
i.vie fimer. n flélrir i .'■lir
I, avoir peur.
pn, ^^parer ; w qiiiltpr,
)U!, repns d« K-le.
ndf. ' " " ""'■
nveloppe de li Oear in co-
». erloe d"un p»teOL; A»|)rit
I. Bull'rfl b an., èa acien.
. Bufllaeria lahilei
gratter, fToiflaer.
. dMer, irriter ; aa révaitir.
M. bronillon, rérolU.
Dlc^, pu, l'adminr.
fAimii.a.aJ. pn. u retirer; Inn
»(mi, Tolage; i oonlte-eœur.
Oteni, >. (nom.) acsurd^oD.
OlU, n. Jin. faalgCUi* germer, il
Ointe, '. a. pn, Uii'iinn !iur la jil
pcr A'nir"'r.'auier,-rEboBdip. ' '
OtJiialé. pi., murctirr eu tel*.
DliatlB, p». t\re déruDgé.
Dtimo. pa, mcdire, calaplnicr.
«16(1, pn. rouper menu.
Otltl.pii.pa. eaiilor; ooltaler.
(■Hd,*. p». «h.Kim, jriB, pleurs, inn,
IoIim" J. oônd"i'6?ii"'. ' '''""^'
tOtolie, pn. p.. ae nlitff ; Vcicnur.
Otolleru, ». préleita.
Otopi, J. (»<....,.) MloLre.
llMor«, pu. ■évenlrof,
Otul)ituill, o^gralûn.
Olui, pn. p". limer, liourler, pounMTi
Otulgls, I. r"i-1»leler: palpitation.
Otuitui-ru-abo, •>. og'inie.
1, pnilr\w;-, — pno,^!!!-
PAK
128
PAH
Ouo, f. coo.hc, i*ntaill(?.
OÛOÙO, n. hlanchâtrf*.
>.Oura, .VS-lioinanl,V»('rRvis8P.>iîriîVPUe ;
papp, rr»îVfltiî d'eau «louco ; —
toi, rri'volti' ili* iiirr : — «»'/», lio-
iiinid hlanc ; — ou, grand limnard ;
— rarrn, lioiiinid.
Otiraùa, a. roiig«;âlrc. Outt'iitc.
Ouru, s. «ïTlrùiiiitf*. )»iiii)lc.
NOuru, X. Suriaua tnaritiiita.
OutOU, jno. VI) I lit.
^Outu, v. cap. iiiiinl>>.
Ouu, pn. >M>(ii-i*rr; appliquer la tAte
d'mi a<lviM"saii'<i ii terr»*.
Ovae, n. ({lii liait IcH pit>di> tes pru-
mii'r<.
Ovai, pron, qui? lequel ? — x. gob-
rant; crerette.
Ovaivai, «. porc nui telle.
Ovarevare, a. viUi; ; peu peuplé.
Ovarivari, a. on. iNiresseux, èlre dé-
tendu, lAche.
Ovaru, a. plein d'herbes.
Ovava, a. négligent.
Oveoveo, a. babillard, querelleur.
Overe, a. Mile, malpropre.
Ovi, a. vigoureux, dur.
^viri, a. pa.\8auvage;\iiler,'Hordte;
faire tourner le coco ; — eovcliqipfl
contournée.
Ovivi, a. pn. lùclic ; être abatla, ub-
j'igné.
."Ji
1
à
là
c
Pa, .s. Nîir)lure,^f()rtifn'ation, sépara-
li(»n,».pali.ssade,'wiur,"**'haie; — pa.
donner, accorder ; — <K stérile; —
in t. père 1
Paa, .v.^rroùte ;Nécîiillo8 delà peau;
cercle do barrique.
Paaa, pa. pn. suivre et haler une ra-
ciue pour avoir le fruit; arriver à
nriaturité; — motu, plante rompue.
accord rompu ; — ara, racine
bonne à man<;er.
Psaara, a. sec, seiche au soleil.
Paae, s. pa. crime, châtiment; racler,
ratisser, haler; — repo, s. râteau.
Paahi, pa. |>eler, racler un fruit.
Paahu,/)a. fouir la terre.
Paahue. *?. b»*'clie.
Paaiea, a. mùr, par.'^ait 'fruit, pomme).
Paaiu, pn. bruire.
Paana, a. vigoureux, bien portant.
Paaoao, a. maigre, mince,
y Paâora, a. vainqueur.
Paaoroa, pn. consommé {pan roa).
Paapaa, a. »h;sséché ; brûlé (mets) ; —
vinehfi, sec ; — mai'o, terre sèche.
Paapo, pa. prendre des mouches.
'■ Paapa, /)rtt. heurter, frapper contre.
Paare, .s*, mal d'estomac ; mal de mer.
Paareare, s. a. mal de mor, calme.
/ Paâri, s. a. sagesse ; mûr, vieux, sage,
rude, dur, Agé.
PaaPO, pa. creuser, évider.
Paàta, pn. rire, faire rire; — hm-a,
farce.
•* PaatO, pa. cueillir, émonder,
Paatoa, a. ad. tout, universel, entier,
Paau, s. pa. habit grossier ; peigne,
râteau ; écumer, effleurer.
^ Paave, pa. porter sur le dos; sus-
poiifJm; — ph'/poUf bretelles.
Pse, a. s. pn. cinq, division, yarl\
vcôté ; mâle, dériver,VoulieIl^«a^l i
lambourde, sablière ; — avae, ntf- |
chepied. 1
Paearua, a. de deux partis.
Paeau, s. parti, côté.
Paee, pa. écumer, racler, brossWt
peigner (surfaces;.
Pae hère, a. favori.
Pae hoe, a. partial.
Paenapu, a. pn. sec, être séché.
Pae piti, voy. paearua.
"^aepae, s. \>avér^ radeau ;^échar«ud.r
Paepaea, a. étroit.
Paepaealiutae, ». pavé uni.
Paere, a. maigre, fluet.
Paero, s. [nouv.) baril, seau ; — fOiie,
foudre.
Paetahl, ad. partialement.
Paete, pn. être. irrité; se retirer.
Paeteete, ad. lentement.
Pae vahiné, a. efféminé.
Pafai, pa. cueillir.
Pafao, s. pa. hameçon ; faire des sor-
tilèges.
Pafata, s. cage, caisse, radeau.
Pafeo, a. flâneur, indolent.
Pafeoféo» s. a. abondance, copieux,
Paha, s. ai/\verrat sauTage ; peut-être.
'Pahae, /7a. déchirer. PaAoAae.
Pahahl, s. pn. erreur; se méprendra.
Paha hoi, ad. sûrement, certainement.
Pahara, s. châtiment.
Paheahea, ad. inefficacement.
^Pahee. ;/)2.>gIisser, baisser, refluer.
Paheenee, a. glissant.
Paheheru, pa. chercher avec soin.
Pahemo, pn. glisser, tomber.
Paheo, a. désœuvré; favori.
rPalvere. s. paN^teigne, peigner ^ peler.
\
e, p., .m..wr.
Pfliliiiialu.". i-ipuku,.
MiïTin, canoti fcome de
éelabouBBT «™ (mit,
Pairai.. '.. iJi'.Kf.i'iiilnU.
™ (ira pUi, BO*l.lte
Pa ifia, ., ■■iii*ro tuu>lainr.
(iraforo, trois in*l<; -
Pa lia, .. fowur; — failaila, ngvx.
<! ; - «««KO. i..vir*
- AMBBMi(.«p««. wr-
mtiiiif.
- piO lunai pi.p.«i. fr*.
'"'•'■!"■"' P"Pi'*', v.i,i-
Mloitg. «. nibu-ii..
l>atunH, p.i. ">':'•';»;■ «tiniper; - p«i.
Mpir^ éi™ *n Mnâ ' '
»>i>i.n«,p» .nâl<.n»^r,>^MU«e.
ptMr'tM"^nîroruVre 1. iniin.
Puan.f'.éltB Iroublé.
, cplÉre toudgiiie.
Hne, <. ulc^m deWn.Indvr. MJin.
1. jniadrr. iiDir; i^poadn ;
PSMW. u. ^^iïlojr, ilpn .oui.
■ ol.iwgn..
P.ni, ,..r. Imncr, dur.-; - «. inoar.)
écnillo do l..rUie.
Bfl. peign... rilMu; |*i-
Panlanis. ;. i-iiriUi-c huiniiD.
Hure douLonniiH.
Panina. pu. 'nl.'riBr.
ù. pirtBiMrpuw, jeune.
Panina. pa. fliw. lordw.
*lrebog«hc. «miliicgn-
Panitutut, I. iirlAro i^imtro tel rave.
(Iiondanl.
«OH/.'^adDmJe ; pli'ic
Paniuni.'i. oofpu'l, arglie'
'ParaiMOO, j. ;in. uniMi: AIra agilâ.
Panu, pFi. aller ail dirl*< OaUar.
Paaaoa, d.;». âlroil ; imrrer h».
PaoaoM. a.viï=nl.pro.|.ère(f»millf).
Psaa pMe, ramills ■iti' .a do> marti.
•Paafïi. pi. lont^er dca \ienvi.
fsatD.s.p)!. rira bniyinl aller har-
PboI, (pa%JiDi), Q<r, uectiineiDeiit.
Paorae, a, ;
Paoroso, /"'
Paotanta, i
>c; oinopWrw bnwuV-Hà^
p>|IMfarB, u. querelleur, gronde
Mpumaro, a. >ec, mile.
Papaatl, ji". i-Hm inUc liitué.
PanI, 1. pa. ïtrgt, «niie; nhàliei
une ■■»l..irei hire un niel, un hi
H'ftmief», PapamaiM Papamaro, •
PirahlKhf, p*. a'trrèler .
Pirahom, pn. élro trup mile
hrabu, a. tirn, aiieU. ^
PaMî.pa. enduite, or'"
Paraloro, pu. pu. idt
Pfraara, pu. polir, rcpauer le llôge.
Partpiu, l'i. eùinptoniia. perdu,
iParara, p". pn. nrgtMttfjUit. ma,-
PapBonao, '■ fiioU'
pB[HiOra,((..i.i.d,'tlrilc
Fapapae, papipanu, ~. j
- PopapO, «. biiurrBji|Ob
Fapapa, i. Audrof}i>i/oa
Pipali, a. petit
Papalf, I. Ypoii
PaJHlia, I. poic
PapatuelHta. a
Papa upea, s. n
Fapaurae. vuv.
fipauPl.j.jBuni
Papauni, s- jou
Pajuvaha, i. vi
' '■ ^^ diicourir. ■feon» ,
jasU,iiM-
Parai), paraùrao, p't. guiior. JgnU-
gner.
Paraunirii, a. pi. murmure, ehaolialer.
Pare, i. forl, iilaue de refuge. — ora.
Parelenit, i. (ioue.) vierge.
Pari<na,pi(. dëebarger, rouvoyer.
Parirï, nn. rager.
Parltarlla, (.fureur,
Paroe, >. plm en boli, Irona creiut,
ParuEre, pu. n. dira ibioui,
Parao, II, pn. taineui. être nilèbre.
Paroopll, s
PAT
131
PBE
(.Nj)oi88on, jeter à manger
maux.
irupape, <. calicot, étoffe
; — oomOf chemise ; — rai-
jsseline.
i, infirme, faible; flexible,
nou ; — roa^ moribond.
. pétrir des fruits.
pa. bouclier, abri, rideau;
protéger.
nuageux, sombre.
réparer une clôture.
i.Vscorpion ;Niouillure ; fro-
)€urre; battre ;^incer.
outte, particule.
a. insatiable.
iroy. Pata^ pp. tacheté.
proéminent.
Dioscorea pentaphylla,
. bêcher et aplanir.
capable, habile ; ferme.
, rusé, subtil.
considérable.
mou, doux, cotonneux.
a. habile, adroit.
a. chef du chant ; entonner
. à l'ouvrage.
m. sonner, tinter, heurter,
r, vibrer.
îa Ino, int. mère!
a, a. couard, coq lâche. ■
fl. brave coq de combat.
pn. fracasser; ad. négli-
it.
;. châtrer.
f. légèrement, pn. aller au
I la bataille.
[nouo.) baquet. Voy. Pale.
n. chaîne de montagnes ;
d'hommes ; sauter, tres-
rouper. A paii outou ia na.
lance, flèche; fourchette,
; clôtura ; pa. lancer ; pcr-
igner ; — patia puad,, s.
•
. •
jeu à la lance,
imoa, ad. superûciellemenl.
a. voy. Patia, s. éperons,
at, large. Patiitii.
, a. abondant, nombreux,
pn. "^tonnerre ; '^tonner ; --
hoainia, tonnerre sur la
- tuiiraro, tonnerre à dis-
. pa. éclabousser, s'agiter,
ficher.
. mordre à l'hameçon.
pn. pousser, bourgeonner,
me coquille, éclore.
cesser, unir.
Cardamine sarmentosa.
pn» objectioûf oppoailioai
contradiction ; protester, résister.
PatOO, s. pa. livarde de vnile; forcer
avec une perche, avec le doigt,
cogner à une porte.
Patote, Uypn. prompt, glisser.
PatotO,/)^. heurter à la porte.
Patu, s. pa. pn. vil uraille en pierres;
xmaillet en bois ; subdivision de
district ;^âtir ; refuser, Vejeter,'^e-
pousser; nourrir, soigner.sfrapper
avec un maillet; cesser de couler
(flux de sang), famille, tribu, classe,
état.
Patua, s. raffale avant la pluie.
Patuatini, pa. environner.
Patuhi. a. ennuyeux (discours).
Patunini, s. poupe, chambre du capi-
taine.
Patupiti, fMturua, s. deux branches de
famille, état à deux tètes.
Paturu, s. pa. appui, support, pilier;
supporter, soutenir.
Patutaata, s. classe, rang, ordre.
Patutu, 8. classe des pécheurs.
Pau, s. II. pn. pa. écailles de la tète ;
haut, fond ; conquis ; être ron-
soniiné ; »'!lie conquis, achevé, an-
nihilé, s'uiToser mutuellement.
Paua, s. natte de niau.
Pauaua. «. vigoureux; âgé.
Pauhia, pauhaia, s. tas do cadavre.
Pauhoro, pn. être tué en fuyant.
Pau-huhu, a. mangé des vers, etc.
^auma, s. cerf-volant.
yPauma, pn. paiuma^ iaunia, grimper,
monter.
Paumu, pn. se mettre en retraite.
Paunu, s. [nouv.) poids, livre.
Paupau, a. pn. peu profond, être fini;
\ — te aho, être hors d*haleine.
Paura, s. fin de la récolte; famine,
(nouv.) poudre.
Paurae, a. peu profond.
Pauru, pa. claquer, frapper l'eau.
Pauri, fl. noir.
Pauturu, a. nu, dépouillé.
Pavaha, s. reliefs; faux rapport.
Pavai, s. rafale avant l'ondée*
Pavare, s. fausse sécurité.
Pavera, pn. être enflammé de colère.
Pe, n. p7i^pourri>gâtc ; mûr ; meuble ;
être passé, terminé.
Peà, 5.IÉoi»f ^^^'f ^° croix, se croi-
sant ^ctre en peine; — peâpeà^ a.
\pn. être inquiet; ennuyé, vexé.
Pee, a. pa. pn. rapide, prompt ,Npui-
vre ; monter, s'envoler ; -Aan^ ca-
marade, compagnon ; — hau^ cour-
tisan, fidèle à 1 Etat; — nevaneva,
voler irrégulièrement (flèche) ; —
haerCf escorter ; -\- utari, s*attacher
à la suite de; — peépeé, pn, a.
être agile, rap\àe, aé^^etiX.^ ^\^^%»\..
PER
in
PII
Peeraif. p<?€ta«e «.
r.
Il-
■ ■ »•■■.*■
Peha. *. fa:*: -n. p»:*".-.
Pehao. p-i. •îr^it.. >e •:■:•-•■' J.'cer.
Pe*iapeha. /i'. impl-^rtr:. éjpp--'-'-
Pehau, «>r. i/to;:«î^ ; l;::e j» j»ru|>:n:io.
* Pehe. *. P'«. •:har.«t.»:i. c:iai.îer.
-* Pehea, CfiJ. c 'ïninent / «a pi hn ?
Pehepehe. />••. éi:* réjuai.
Pehepehea, i. i^'oorant.
Pehe pupjti. pH. chanter a'.tei-Qativv-
riK'n!.
Pehi, P'f. lap-ilrr. <i.-ir>ler.
PehO. S' v.i!ir:e é'.fvée ;
angle, coin.
\Peiha. peihaha. t. ov.e*.
^ Peinae, vu y. peneût*.
PHaneta. *'. 'nom-, chasuble.
Pena, ff". "•ouvrir. f»rot»^gt:r. il»*fen«ire.
PCnC. <• injiir.^ cluil»itrf. pi'iU.
Penciae. ad. i»cu!-/-liv. par hasar-l.
Pcni, J». tiour. plume, crayon, pin-
«••au.
Penitara, s. 'noMr.) «.'rayon d'arduise.
Penitenia, ■>■ 'nouv.', péiiilcDce.
Penu, s. pil'iH de pierre.
Pe Ô. /"OMy. ainsi, comme «'cla.
Pepa. .<. [noiir.) jioivre.
Pepc, «. /)".^«papillun; n;lroiis.*fr un
habit; prendre des risses.
' Pcpee. o. instable, changeant de pla-e.
Pepehl, voy. ;W//.
'Pepeiaha, s. mâchoire du poisson.
Pepeiau, s. oreille.
vPeperehu, x. p/i. papillon noir-, crever.
se rompre.
Peperu, .«. pw. pu. paquet, rouleau ;
voile de navire; rouler; emballer;
virer do bord.
Pera, «. cadavre ; ordures, boue.
Père, pn. jouer aux cartes.
Pcreau, po, «Miercher, examiner.
Percha, pn. «Hro fatijrué de chercher.
Pcrehaha, pa. chercher a lAtons.
Perehainc, aita i Ile papu, pa. savoir
une chose obscurément, pas au
jlI'ilO.
PcrchaJri, a. polit, léger.
Pcrehata, yoy. porr/m.
Pcrohi, pcrchu, pn. crever, rmiiprc
(fruil).
^creoo, a. roue, brouette, voilure;
ttiupie.
Pcropcta, pn. lierlcp«*M'enicnl.
Poreperctau, pn. reloml)er vers la
lern'.
PePCpitorO, s. {nour.) prêtre.
" Pcrcrau, s. {nnuv.) aile d'oiseau.
Pcretau, pn. porter sur la hanche.
V Pcrotcl, s. n. prillon, leste. ^
POPCtote. pn. l)ronclu»r.
Porctitcni. <. [nnuv.) présiil.iil.
Perçue, »•. pn. Yo^irn de nuit ; Muibil
I l'jng: rediogole: baisser les ailei;
— fnarari. manteau ; — o«A«e,
p*ip^, habit à queue : — p«ïi, cumol.
Péritoine. ». noue.) circoncision.
Perofeta. s. noue.) prophète.
Peropero,pi. rôder.
Peru, s.pn. pa. pièce d'étoffe ; recaler;
iaper.
Peruperu, pa. gouverner un navire.
Petave, «. régime.
Petepete, p*i. frapper, heurter.
>^etipetl, a. fini, terminé.
Petou, t. 'noue.) van.
(Peu, s. oiiutume, habitude, usage.
Peue, 8. a. natte ^arge,'^lendu.
Pi, n. 8. ignorant; vert, jeune, prohi- .
bition d'un mot consacré eomme
nom du roi. Celte coutume a définie
la langue tahitienne, par ce qo^l a
fallu remplacer les mots prohibés.
J*o, est devenu rui; mare, Aoto;
tvii. pape; hou^ dpi; tu^ tià; m^tt^
poln*.
Pia, 8. //a.\arrowroot ; coller ; (noue.)
bière.
^Pia, s. Tarra pinntitifida.
Piaa, n. gi-as, dodu.
»Plahi, f. dist'ipie, écolier.
Piaoao, a. mince, maigre.
Plapa, p. i;iou6\) épcler, alphabet.
Piapla, x.Vniel (le fleur ; sang coagulé ;
jus. gomme; métal fondu.
Plarautahl, 8. Pogonia lunrvilia.
Piarorea, a. mince, défait.
Piataieve, a. prolifique, fécond.
Piavai, s. cervelle.
Plavere, n. moisi.
PIce, a. pa. gras; pur(^er.
Piehl, pa. étaler les pierrçs du four.
Pielei, p/i. être plein de tissures.
^P iere, 8. fruits secs, confiture.
Pifao, s. pa. hameçon, sortilège ; en-
sorceler.
Piha, «.vhambre, coffre, cercueil; —
«me, liroir; — tupauau^ cercueil;
— vairan watt, garoe-manger ; —
pnpairaa parar/, Dureau.
Piha, ad. près, proche. Voy. pihuiho
(peut-être).
Plhaa, pn. pa. bouillir, bouiHonner;
laver; — hoe, écume causée parla
rame.
Plhae, 8. pa. pn. lourbillou; déclùrcr,
vomir.
Pihaiho, adr. proche ; — ^ihaitiiho^
1res proche; — ptVtaJi/UM, ou de«;à;
-^pihai atu, au delà.
Plhaoto, 8. Acrostichum aureum,
Pihau, pa. déchirer.
Pjhec, 8. pn. diarrhée : êlro purgé.
Pil, pn. pa. être instruit; crier; ap*
peler, -monter.
PUa» pu, cUc évuisê.
~ViM\, I. pa. «<!lui ; nlsDLir.
^a, 'a. pn. lorlueui, Inn
r^ pu, dkoipis, *-olirr. h.ri
-«pi, i. Dom géniriiige de» l.'n
Pjpihi. pr. êlre ln.nF]iiTi'ii,
p5li.p«..vmrd«.c«n,i.e.,.|.-.
Nri, ». « P«. ■•iiri..Hir-. .•■«>: , ...1-
miralion; étroil. r'wti^iVi''»".
raiillitn. ««« {«iwr.;.
nm, ■. oioi.
HriMau. I. branche nao adUntil.s
•rrifOD, »- psoUloo ; ~ ne i
ririru, eiriali, s, junisau.
ytrtlu, ■. BiiLOM ru ii,..
I&it, «. «•rlm.chiïrD,
MtaoiM). a.blane clniiir; nir l<i>li
HtM, f. météore, lov. p..(B".
MU. n. ileui.
ntlpitlOO. I. .4&■«.f^-■".^'""■;"•.
Ht!; ». p.r.>ouiiihr.1;j«i.iilro. Iut;
;(/(, £»iv, querelleur: — An-iri
pflM. M, Mfbi-ti-.
ntOi. ». roi KisTniil'.
pit^ttO, ». p». l-ul..!]. lHHil..n>i». .
Piltm, ». J'a/jm-iiiiiM iwin*-.
!*!«""■■ luit.T. r<-lir..r l'i.iii.r.:..».
ij'.'iiU 'iiiaii'iui'': riii'lu.) d<'n1-h.',
PCHFI . pa. pa vigilMl; vrilliT;
Ih, l,ln*r. ■..|..rq.i<'' £,:..
■Polpi. '. ■'. 1"Ili*rr«; uI)kii
POT
134
PUA
Poivehi, a. fort, rubusle.
PomaJriavai, a. de mauvais caractère.
Pomaoao, n. futile, iosigoitiant : —
tuamoô, articulation du do»: — /«•
rit articuIatioD du genou.
VPona, <. nœud, attaolie; articulation.
Ponao, S- dé. étui à rasoirs, cadenas.
«'Ponapona, a. à nœudd plante*.
Ponaponao, <• appétit insatiable.
Pono, «I. pa. droit, direct; diriger,
régler: — tid, pa. faire une route
directe.
POO, P'i- frapper avec la paume de lu
main.
Pootiu, «. i>assage, détroit.
"^POÔpoô, tt. pu. creux, profond; être
creusé; — iTtii, narines.
Pope. a. {noue.) papiste, pape.
PotiRttini, s. naît obsoare; nombre
infini.
Potiti, a. pn. petit, diminué. Portu-
gais,
^to, a. court.
Pou, s. jDn.^pilierN:olonne ; descendre.
Pouanuana, pn. plonger lète premiènr,
Pouohu, 8. lo^; — ohure, rectum.
kPouri, ê. a. obscur, ténèbres ; igno^
rant.
Poutu, a. pa. lancer en rair,*\iârigéi
droit.
Pouturi, a. sourd, désobéissant.
Pu, 5. a. pn.Ncoquilta^,HrompeUe;
conclusion, fin ;Nmiliea, s centre^
térieur, fond, base,>partie moyennet
ventre, jeune, non mûr. Etre ob*
tenu, satisfait, terminé, complet.
Popo, X. pus : V boulo ;' frapper des ^à, «.^cnrail, N chaux ; clou, bd)on,
ntuins.
Popoi, s. pa. claquer des muins ; faire
siirne;>mets indigène.
PopOÔ, pn. être creusé; — torifi. ca-
nal auditif.
Popore, p/t- dissiper; courir api^s un
gain surdido ; popore tnoa.
"Popoti, «. cancrclas, ravet.
Popote, voy. poto.
PopOU, s. a. pn. joie, allégresse: être
ravi; admirable, joyeux.
Popounu, «. /);<. juie; se hàtor.
Popoura, s. chatons.
Porahu, s. tète d'animal, crâne.
Porao, s. souillure, tache.
Porehu, a. sombre.
Porl, .S", taille: gras et de bon air.
^PorJa, ". gras.
PoPO, s. pa.Miéraut, crieur; arcle do
solive; angle :Me manche ; \taluii,
■ coude ^c^ier, publier.
Poroaa, s. roue, circonférence.
^ Poroi, s. pa.vcharge; emploi, commis-
sion, discours ;nnformer, ordonner,
prendre congé, charger de...
Poropa, s. quantité de vivres.
POPOPi, s.pn. faim; avoir faim.
POPOru, fi. pn. obscur; être enfoncé,
ininlcUigiblc.
^ POPOtaa, pOPOtata, a. s. i-oue, circu-
laire.
POPOtltO, s. {nouv.) portique.
POPUtu, a. pn. parler haut, bruyant.
POPUUPUU. ^a. railler, restaurer.
"Pota, s. légumes, Unes herbes.
NPotaâ, rt. rond, ovale.
^ Potaô, «, noir, potaôtaô.
PotaPO, s. ballot, rouleau.
Potauà, s. ami refroidi.
Potée, a. rond circulaire.
Potehetehe, pa. faire une entaille.
Potl, «. {nouo.) canot.
Kpoth, X. jouno fiUc; — /oriVe, belle
cil font.
abcès.
Pua, «. Fragrea Berteriana.
Pua, s. pa. pn. Vsavon, ^laver, four,
vfleurir.
Puaâ, s.\)orc; — maohi^ mcu)ri, co-
chon; — «/7*o, chèvre; — iforo.
bœuf: — Aoro fenua^ cheval; —
tapena, nhoape. victime; — oeAa-
mu, tafetii, faipito^ fêle de famille,
repas avec porcs cuits ; — aipapati^
mangeant où il est attaché; — fa-
foi, porc mangé par tous les mem-
bres d'une famille; — initi, lard
salé.
Puaa, s. a. pn. moisissure, moui;
s'élargir.
Puaahuaipa, a. vigoureux, fort.
Puaapai, s. nuages blancs.
Puae, K. centre d'une flotte.
Puaea, s. a. obscurité, indistinct.
Puafaaina, .s. pierre à aiguiser. Faaài.
Puafaatere, s. succession d'abcès.
Puafao, pn. presser fort, se battre.
Puahaha, s. a. enflure, grosse appa-
rence.
Puahea, s. a. pn. déviation; oblique;
dévier.
Puaahema, pa. tromper par strata-
gème.
Puahi, a. chaud.
>fuahiohio, s. tourbillon ; sifflement de
vent, de balle, etc.
Puai, s. a. force, fort.
Puaiai, s. a. pn. fraîcheur, frais; ôlre
aéré.
Pualhepe, s. fourré.
Puaioio, s. belle fleur; belle personne.
Puaitu, a. pn. craintif.
PuaiOPU, s. Limnophila serrata.
Puanuanu, pn. avoir froid, être en
peine.
Puào, s, pa. cartouche, cigare, env&
lopper, rouler.
'' PUM i
(. Ittirotidem coJ'nia.
, I. pu. mal d'fitomac; éln
. I. Bfl. ûdiitei iln agile,
/t.llqaiditi', nos compact.
L. t. Cxialpiiiia bùniucella,
. Piieaia Bnutoniann.
pn. èlreagilé; MuririCOQ'
I. qui leploil >ui coinljjlB.
TDban. jibgl, cocar'dà.
ère, «.gaie: toilo d'araignée.
0, .. <fra/«a r<iii,i™.
ri, fa. a. se garer ; ohargé de
er la («rre'pour jr planter;
collecligQi — piuraa, s. Iré-
1. éln ditperaé. diuipé.
I. o, chiffon; déctaiil.
1. pu. enflure du pied; à«ur-
■ par plaaiears. ooprah.
t. p«. camp, lenie ftiûnitr.
y. p»fa, pu. «pumer (uai:hi
ri|apguille;|(guraer.
Âi. IrisMQDer.
* vo """Va
PUP
■gna, .. n. rep.iru de pol-gn.\o"f-
?ïpiV"e°ui. *'"■ ^ "'"'
VMhere, i. bonne mirg.
Punano, a. pa. oactai; garder
Punaoïwo, a.pa. voU, [innilrc
Punepunoo, a. irnre. aalu.
lilàfr'6,'-''."f°rHNL.!ii.d.
Puonoono, '. di
(■uoot, aiàiài, Il
PuDpu, po. bail
Puorl, o. rAdsi
*uoro, pu. Il
; hatlre /•oik) ; -
.itno^lamorl'dV
mAi, Iromblon 1 — (loi, pienîep ; —
pupuAi'a, (aaillide.
«Pupunl.pn. le oaober, s'abrilsr.
Pupure, I. D. pu. lépnii priita ftç-
PunUPU, o, nido, épaia.
PupufSl», a, p". dBJeiiner; se garga-.
l'UT IJO PUV
» hiri, <. o. p"- *lUi«elle iV Ife pliai- ftire blcsifi, porc*, iffet.lo, loi
tr-'![>lile. PuUllT''- t)i«n uni. compsi^l.
Ptruu, pa. «ombatlte. Putumiinu, a. tranii de [roïd.
Pana. pu. pirer des Ooapi. PulBlli, ;ki. a. solorA diffâranii
hlMtH. i. jlil. Blaraie ilrt lurprii. drcule qa'à ganohB; l'unir,
Puraha, pu- tandra Id mnin. nir.
Porahui, j. inlecdicliou, Putsi, pi. pauucr. tnlaor.
Puml, •- hiùe df ddéimdb. Putapu, a. Bonvaioen, paroé. t
■ PbMM. <. o. p», être diiporiB. Pilapula, a. pn>p1eio de troai
Purtre», i. o. pu. pileur; èlre mal»- ^ulairci (rangs).
dif. Putaraia, a. rond el uni.
Punitalau, i.pa. nbjcl de .nos déiirs; Pu'
sinployer les moyens pour obtenir Pu'
Pu ru lia, I. réaldonl tampon
»PuU, j. pn.''ouïerlurBïlfoo
iffâraniiiitnt k
s-unir, seria-
Bé. loadii.
fdtaiata, a uml joi
Puvsromanu, i
I
RAF
137
RAI
K
B. Lettre lie l'alphahct. Dniiflqii«'l(]iiC!t
mots de la langue (ahilienne li nsl
remplaRC par N : ainxi. miuut.
mmu; rapu^ napu ; roan, noan:
raupa, naiipa ; on bien retranr.hi'o :
veraeera, retlvetï.
U, s.vie 5nieil,\un jour. Tu ru f te
ma ptito. i te rua roo : voy. rua-
foiù, rua roa; — ^V*''*'- <•'* '>«" ' i'' .'
^011 de temps : alors; indiquant un
éloignement plus grand que nri al
w. — Ra peut s'ajouter aux mots
»«ï, atu^ aé, iho : nifirVa, atura,
*ér9, Ihora, pour indiquer le temps
ou le lieu, sans perdro de vue
le sens précis de chacun de rcs
«drerbes. Parfois, comme nu, ce
n'est qu'un repos euphoninue aprrs
Qoe syllabe longue et Qnnlu; ~
OMj. mais, quant à: matou rti^ mais
nous. — Rk se met apr»*s un mut
et la Toix s'y repose. Il corrcsponil
'^area, mais' celui-ci commence la
phroM : voy. area,
■i Terminaison qui suit un verbe,
on adjectif, et les transforme en
ttbataotifs iparaii^ parler; pnrau-
^, discours, entretien ; muitai,
bon, »ta/<ii'ra<l, bonté. — Elle trans-
forme un nom de nombre (^n frai^-
tioa:ono. six , onoraà, un sixièmi;
IM, adj. sacré, consacré, sancliti/: :
J*'^fio to oe l'on.
■li,M. valoir, être égal, équivaloir.
kMi, tn. rassembler, amasser des
^prof iaiona.
VHg, t. grande provision de vivri>s.
Mnà, a. sacré comme la résidonoo
4* dieux.
^Wtira, s. an chef; propriétaire en
un district: — un officier, vov.
^■fel, s. arbre, bois.
*lttr, «. plantes, médicaments ou
Amples : ratiu tapiri. onguent ; —
niu haâpihae, vomitif; rmiu imi,
fw radu^ remède à boire; — ca,
wigner, guérir une maladie.
MmiMaumai, s, médicament.
IH, t. le front; — • moamoa. frunl
proéminent; — hie/iie, front fa-
rouohe; — miomio^ front ridé; —
pcraAuraAu, front large.
Im, en. âtre échauffé, ou essouftlr.
llM, 8. n. réal, dix sous.
IMU, «< mal de tête; vny. nrnhoa.
hÊMrt, a. inconstant.
Raha, a. vrln. puiln.
Raharaha, m. ètrit cmivi'rt de dnvri
uu ili* pmls: ■- Vu. l'-ln* iitliMilif .i
MU ili!<i'uiir!i.
Rahau, x. JDur au liMnps |iaisihli>, vny.
ha II.
Rahl. .<. ••oin : — ^f<. •riand. iiuniiii-iMix ;
— .V. !•' tiinl. liMil i-nlier: ti-rii/n.
la |*lu|uii-t ; — "II, grandir: — »■#».
|iinr<''i, on sprr»-r la giirgf. ni r.TriiriT
IVi'uri'i» pour étotl'j» du piv-»; —
aito. trt'H bi»'n ; — mi'uim'n ru/ii,
trf-s épais.
RahJihli, a. splendidf, brillant,
^ahiraà, t. accrni.xscnu'nt, ipianliti'. la
plus grande parlii>.
^Rahlrahi, '/.p»'lit, inôj;al.niini'«'rllar^',».
sRahJrahJa, n. i*'s ii'mprs.
Rahirahimarioi. «■ adit-svc. du aciivih»
dans les .itl;Mri'>.
Rahonui, *. p-|mi-«' «r.ir.ii^rn»-!'. Vi.y.
tiitiii.
Rahu. >'. siHiili'^c. (•iii'lianlcMHiil.
^Rahui, s. dériMisi*, iiitiM'ilii'tiiui sur
jian'H. fruits, «l»*. ; -- /■", faire lu
rnhiii. prohiber.
Rahuipotuaraa, s. intcrdii*ti<in iini\«'r-
SL'lle.
Rahumate, rahupohe, .«.sorcior qui Uu\
Rahune, i. saison d'ahondanci;; vny.
iiiihtini\
Rahuora, .v. sauveur par snrtilip*;
piM'siuuic l»i«'nv<5illante; — tv/. faire
du bien, nourrir ceux qui ont faim.
Rahupohe, voy. rahuinate.
Rahurahu, ra. manprcr (h.-M choses
sacrées ou défendues; — u. saoré,
défendu ; voy. tnpu.
Rahutarla, a. insouciant, indillérent.
Rai, .«.Me ciel, voy. an. rcra: ■ - ntt'a,
beau ciel; — ynacnim'. ciel ni»ip et
menaçant; — pnia, ciel sombre et
nébuleux; être sonil)re. niaussa<h':
— tufituu, jour .sombre ot nebuleuv :
— tuatoru. troisi«>me ciel; — ta-
punrn. ciel inipcrissable; — utiiiti,
ciel arjrenlé; — tuafinû le ciel le
plus élevé; — n. rapitle, léjter.
Raimareva, n. prand, élevé.
Raine, m. être en rep«»s. prêt à
partir ; — .<?. ligne.
Ramearli, s. le.s jeunes bourgecms du
cocotier.
Raipola, e/i. être maussade ou sombre.
^Ralrai, a. mince, fluet, maigre.
raJPaia, a. vo\mu\uftV3ix, ;jîftQw\vLV\.,
voy. /"«ifnia.
RAR
138
RAT
Raita, *. e«prce do eooolier.
Raiti, {7iOHv.) s. riz.
Raitu, .«. un diou, voy. aitu; — un
en fa ni rhéri.
Raituataa, on. Hre vaste.
Raivahatete, s. bavard, poissDn avide
de sa proie.
Râmâ, s. méchante ruse, imposture,
•torche ; — va. tenter, tromper. —
, 'Nom d'une plante: Xhnenia e.lUpiu'n
— (s/acin) ; Schmidelia obovata —
[sapind).
RamefMl, s. lampe.
Rainu, «. moustiane; voy. namu; —
{nouv.) rhum (liqueur).
Ranunu, «■ guerrier puissant.
Ranuu, s. provisions, biens.
Raô, s. mouche jN'anot, }»«)ulro^solive,
Iravt'isiî; Hotte en mer; prôsont
dVlotre.
V Raoa, vn. Hre étranglé par des
arêtes, etc.
Raoere, .t. feuilles de plantes, filtU de
feuilles.
Raorao, a. de mauvaise odeur, sale,
qui engendre des mouches.
Raoro, raororaoro, s. dindon, dinde,
voy. nioa.
V Râpa, x.^lame d'aviron, planche, pierre
i)late; — a.Vert.
Rapaau, s. médicament, voy. raaii ;
— va. faire prendre une médecine,
traiter; — v. conserver comme par
la salaison, saler; — puaa rapaau,
lard salé ; — iri, corroyeur ; —
ma/, médecin.
Rapae, pré. ado. hors, dehors, en
dehors.
Rapaeau, adv. dehors; prononcez ra-
péau.
Rapafaturulnoa, vn. être inconstant, à
volonté mobile.
Rapahua, n. lourd, incommode, inva-
lide en temps do guerre.
Raparapa, a. c.irré, voy. oraparapa;
— sale, souille; an figuré^ souillé
de crimes.
Rapatanuhia, s. habitants d'un endroit.
""Râpe, -f. sablière; voy. arapai.
Rapeti, s. {nouv.) lapin.
Rapu, s. terre, boue; — vn. être em-
^ brouillé, mélanger; être confondu ;
— va. presser, pincer,, gratter.
Rara, v. n. courir, voy. horo; — s.
\branche ; voy. amaâ; — ra.Vôtir
sur le four, faire fondre la poix sur
les bateaux.
Raraa, va. natter, tisser.
Rarafarapanu, s. branche du pandanus
sur la mer; au figuré^ vagabond.
Rarara, s. teigne, croûte, gale.
Ramhi, a. grand, plur. de rahi.
Rarai, s. mnJédicti(tn.
~
1
Rarararauri, vn. être bruni par le so-
leil, voy. raurau.
Rare, a. m'ou, mûr, pourri, flétri, m.
tahuti.
Rareau, adv. dehors, voy. vaho.
Rarerare, a. mouillé, moite, mou.
Rari, rarirari, vn. être mouillé pla*
sieurs fois ou en plusieurs endrotta.
Rarilrii, vn. diminuer, se rétrécir. .
Ran), prëp^^oaH, en dessous, voy.
nia; — naere na raro noa, aller i
pied ; — adv. vers roccident oa le
couchant ; — t raro^ en bas, pir
terre; — na raro, h pied (oonà
cheval ni en voiture, etc.). — Ont»
les directions horizontales et mo- .
raies, et les directions de bant eo ■
bas et de bas en haut; indiqaées
au mot mai, et celles que noos in-
diquons au motu/a, les vents aliiéii
soufflant de Test, en ont fourni deux
autres très usitées à ces peaples
navigateurs. Le côté du vent se dit
niày dessus, et le dessous do veat
s'appelle raro. On va donc i «w «
se dirigeant à Test, et un ^4»'
alors no raro mai. On va i raro e»
se dirigeant vers l'ouest, et l'çB
vient .alors no nia mai, on iRfR*
nia mai. Les personnes, les obj^
se trouvent ainsi relativement pltN*
j nia ou i raro. — Les direclio»
au sud et au nord se désigoeat
par des expressions particalièrM ^^
chaque localité. Néanmoins on ^
généralement qu'on va t tai (toi
la mer), même en suivant le riv^i
si ce chemin prolongé devait it
perdre dans la mer ; de même, et
suivant une direction plus on moios
nord ou sud, on va t uta (à l*ini6-
rieur), si Ton suit en sens contraire
ce chemin qui, prolongé en ligne
droite, mènerait dans rintériearde&
terres, tandis que le prolongement
opposé se perdrait dans la mer«
Voy. mai, uta.
Raroraroae, a. bas, de très basse nais-
sance.
Htaru, a. mûr, trop mûr.
Rarua, s. force, vigueur.
Raruraru, s. les courbes d'un canot.
Rata, s. ch&taignier {inearpus edulU)
et son fruit; reins, rognons; —
(nojfw.) lettre, épitre; — >a. appri-
voisé, doux.
Rataa, s. jour d'assemblée.
Ratere, «. voyageur; — vn. être jM^t
à partir en voyage.
Ratlitii, s. beauté, élégance.
Rato, rn. traîner, tirer, voy. to eiputo.
RalOU, prou. ^* v^T^c^Tvci^^ vU,. ellM,'
\
RAU
139
REP
. endroit éloigné,
oleil à moitié couché,
le, voy. raoere; — a>pla-
aucoap, multiple ; —>^ent,
lihere.
Raurauo'8, vn. vire en diBcUe, affamé.
Rauru, a. long; — ahu, habit long,
toge ; — ahu tautati, habit pendant.
Rautanunu, t. fatigue, lassitude; —
vn. être la», fatigué.
3* pers. duel, ils, elles URauti, «^feuille du ti; chant de guerre ;
^v — un. exciler le courage.
abond ; jour pluvieux.
:rop cuit.
euule d'ope servant de pa-
étranger de basse nais»
feuille de pandanus, toit
indigènes, voy. rauoro.
feuilles du fau ou purau
.'assiette ; — aano^ magni-
t prodigalité,
fané, flétri; au fiy.i des-
feuille desséchée du ba-
a. saus feuille, sans em-
8. vieux bananier, vieux
; grand-père.
feuille de hutu; au fig.,
! inslgnlûante.
être obtenu, réussir,
faire beau temps après la
sser de pleuvoir.
•. délégué.
. terre longue et étroite.
1, 8. purification ; voy. ta-
on, être alarmé.
vn. cesser de pleuvoir,
iau.
branchies (de poisson),
nea.
8, brèche dans un rang,
in guerrier d'importance,
sans pierre ou galet comme
; pallie d'un corps où les
it pas sensibles au toucher.
feuille qvi se ferme,
feuilles du pandanus, voy.
aa, s. pomme de pin ; voy.
être obtenu ; voy. naupaa
obtenir.
gages, salaira, compensa-
' vn. prendre en louage ;
ses gage:», troquer,
bois horizontal d'une haie;
et aumoa.
. prendre le bien d'nutrui
aver le sien.
. gratter.
bénéfice, profit, possession,
jeton de maioré.
, a, de basse naissance.
Rauutu, s. premier à l'action, à porter
fruit.
Rauvahivaha, s. pa. fourberie, duper.
Rava, a. noir, brun&lre.
Ravaai, s. pa. pécheur, pécher.
Ravahine, .t. pa. fourbe, fausseté ;
tromp«'r avec de fausses paroles.
Bavai, ravaravai, vu. suffire.
Ravarava, a. élancé et beau.
Ravatua, pa. marcher l'arme sur l'é-
paule, maius croisées sur le dos.
Rave, s.^ travail, /opération^ circons-
tance ; — pn. ^saisir, ^recevoir,
^.''prendre, faire, entreprendre ; —
huna, clandestin; — mod, cuisi-
nier; — ohipay ouvrier, travailleur;
— auruy faire superficiellement; —
hirioro, faire tard, inutilement; —
ï7a, saisir violemment.
Raveà, s. plan, projet, opération,
nioyon.
Raverâhi, a. nombreux.
Raverave, «.serviteur; — pa. servir.
Re, «.^ prix au concours ;'*^proie, dé-
pouille ; — pn. être vaincu ; — noaa
te re (obtenir la proie), être vain-
queur; — ua re oia^ il a été (proie)
vaincu.
Rea, 5.Njauiie d'œuf; une brasse (me-
sure) ; quelquefois employé au lieu
de umi, ou dix brasses; voy. etaeta.
Rea {rea-aro, uraura^ moeruru), gin-
"^^gembre à chair jaune [curcuma ru-
bescens, — xingiber)\ gingembre à
chair blanche, curcuma longa^ —
(zingiber); — ado. parfaitement,
entièrement. Après aore ou at/a,
aita reut peu, rarement, presque
pas; — aaj. heureux, joyeux, con-
tent; voy. redred.
Reamahu, a. noirâtre, jaune.
Reamoeruru, s. zingiber, zerimbet.
Reamotutau, s. safran dont les feuilles
se flétrissent les premières.
Reara, s. nouv. réal, cinquante cen-
times, voy. raera.
Reàreà, s/joie, 'gaieté, hilarité ; — a.
jeune, gai, joyeux; — vn.'être gai
ou joyeux i — adv. gaiement^joyen-
sement ; — va. remorquer.
Reàreàao, s. aurore, couleur aurore.
Rearerea, va. lever quelque chose en
mettant la main en dessous.
Reatataupoo, s. boutons de gingem-
bre.
Refa, s. queue à'ato\iô.ft ^^% \iv:i\\a^s
k
IliilO
140
HBV
ft.x!«iii|iis<oiHCiit : illlI>^c^*sion Bur
iHofl»'", — VII. ri'ganler de «•ôl«'.
Refarefa, fr. n carronnx; — vu. avoir
rnviu <lr «Irtrinir, èlr«? aMsnii|ii.
RehC, .1. "l'Mix {iriiu'O'i on piV-sonci'.
Reherehetohe, ■'. pi-p-untiDn <.'nirc loi*
deux f(;>ssu«.
Rehirehia, s. iiicli< inanié.^ et ])nrtaf;os.
Rehiti, ■«. immsouhc téméniirc; petite
1)i»'iM5 de lirm*.
10, s>i'0(juillo. poroelninopoiirrAper
des écorcen; — vahaiti, s, bavard,
qui l)i'uuille; — vahavnhi, grand
bavard 'pris du bruit du reho]\ —
— vava, femme bavarde; — m.
gratter réeorec d'nn fruit, etc..
Rehu, *.^ri!nilre,vsiiie,N poudre quel-
conque; lOnihL rt/i/ )/»"«, eendres
du foyer: -miti, ffuna. brouillard
de rni'r. de Inn' : ra. nivch-r la
trrr»'.
> Rehurehu, ". in-pu-^fui»'.
R?hutatau, x. «•h.irbon pulvcris*' pour
tatounfTc. Voy. tatan.
Rci, s.Aq. nuque, bos»e, bout du na-
\in'; ai, derrière du cou; — pnhi
loin:, de navii-e ; — mua^ |)roue: —
mûri un, poupe; — raatira^ rutiine
du capitaine; — pcf>, bossu.
Rela, ««.prendre, saisir des vivn;s; —
ft. étranger: — n. qui est tari.
ReJamauroa, a. léger h la course.
Relamoari, .v. grand malheur..
Reimenc, s. n. limon, gros citron.
Reina, vu. être obtenu, accompli.
Reinai, vu. être prêt, voy. ineino.
Rel-pee, ». un bossu, voy. tuapti.
^ Rclra (/*}, a Iv. là. alors, à l'instant
nuuue ; — ua rcii'a, ainsi.
Reircl, o. mince, fluet, voy. rairni,
inconstant, mobile; — ni. se ciui-
sinnor par la maladie.
Reitl. s. témérnir»^, aiidac.ioux en ba-
taille: — n. l«'méniire, vu tèlo.
Reme, s. torche, voy. rn.mh.
Rcni, s. [uoiir.) craie, lign«^ n tracer.
RCO, -S", voix, ilisi'ours, mol, langue;
— - itij i tfi /v.'o perrfiini', fanmi, par-
ler anglais, français; — aiiau ou
inauuinu, voix qui bégaye; — hifoa,
qui menace ou commande; —
iiiaerc. qui ex]>rime la surprise;,—
7ii(ii'ii. voix <ionce. voix de basse;
— iiinunmoiui, voix qui flatte, qui
)»lais:inte : — /iionn, voix sé<lui-
santc: — riirii. secrets murmun-s,
mcchants cafiuets; — mm, voix
inintelligible ; — parore, voix gras-
seyante; -r air 'inusijue).
Reohe, -f. voix.
Reoreo, s. hilarité, ce qui la provoque,
j)laisanlerie, fanfaronnade; — vn.
Si! vautor. (Vu y. teoteo.)
Repa, s. bords d'un poisson plat,
\Reparepa, «. pans, bordures d'un ht«
bit.
Repf , ff/^créle de coq/Dageoire sur le
dos de requin, loupe d'arbre ou ses,
colonnes, sablière de maison^^ro'^
jcction.
Repère, s. {nouv.) lèpre, voy. lepem.'
Reperene, «. ligne entre los fesses.
Voy. reherenetohe.
^epo, 5. terre, boue, poussière, or-
dures ; — on. être souillé ; — a. pale,
souillé.
Repua, s. une grando société, con*
vives.
Repuahoe, s. nattes ou tapis du peuple.
Repu, vn. être ballotté, gorç^é.
Rcpurepu, vn. être ballotté à plusieurs
reprises, être «ibranlé ou remué par
le vent.
Rerarerauri, s. noirceur ou couleur
i)rune de la peau.
Rerau, va. remporter le re ou prix dn
concours plusieurs fois, voy. re et
rail ; — s. celui qui obtient le re
plusieurs fois.
^Rere, vn. voler, sauter, voy. marerei
mane^ mahuta.
Rereatua, s. médiateur, Hérault, mé^
' têore.
Rerehiri, vn. avoir mal au cœur; être
embarrassé.
Rerehtiel imerj. dont se servent les
enfants quand ils plongent dans
l'eau; — s. moucheron.
Rerei, a. troisième coup de Glet dans
un filet neuf; — vn. se consumer
en maladie, maigrir, -rencontrer;
Rereîoa, s. rêve, eauchemar;— ' m.
rêver, être alarmé par des cauche-
mars, des rêves.
Reremauri, en. être consterné.
Rererere, vn. se tirailler, faire des
mouvements spasmodiques ; Avoir
des émettions do rage ou do peur.
Reloue, rerehue, vn. sauter d'une hau-
teur dans l'eau.
Reru, il. pn. être bourbeux, décoloré,
trouble, ni clair, ni limpide.
Reta, s. {nouD.) rasoir.
Retaina, s. [nonv.) genièvre.
Retini, s. celui qui a rapporté beau- .
eou]> do re ou prix ; mille prix.
Reurcu, ado. confortablement; —va.
faire cuire, assaisonner.
Reureua, s. profit, bénéfice, voy. fau-
fan.
Rêva, s. le tlrmament. aimosphère,
air, abîme ;Vpavillon, «drapeau; —
a. inépuisable; — vn.\ s'en aller,
partir (les autres, pas soi); — rê-
vera, partir (deux) ; — %. nom d^une
\^\«LwV.<i •. Hcwtt Uvutar«oa^ : Cer-bern
RIO
141
ROA
Forslcri; — {Apocyn) ; — T'in-
ifhinia manghas ; — iApoeyn.)
Revapihaanui, s. nappe d eau h plu-
sieurs sourc^A,
Revareva, uw/Tloltcr comme des dra-
peaux ; — *. bourgeon», fibres, ru-
bans tiiés du cocolicr.
Ri, va. pendre, voy. tari; — vn. être
grimpant (plante);— riVcMi.poteni'c.
\Ria, s* vision nocturne, fantôme, cerf.
Voy. 4Hh-^^^ "'t..
Riai, m. être découragé, sai»i de
crainte.
^Riaria, ». horreur, dégoût ; — a. détes-
table, dégoûtant, horrible, épou-
vantable, épouvanté; — vn. rtrc
dégoûté, terrifie.
Rifll, s. cicatrice.
Riha, s^entc, œuf de pou.
RU, ta. pondre, attacher; — /fc |>p-
lits^jeunes animaux.
Rilrii, adv. peu à peu, de temps en
temps.
Riirtfai. s. mal de mer, pcrpluxilc.
trouble d'esprit.
Riiriitua, «. constemiition d'un parti
vaincu à la guerre.
RtiM, »Kf!Sain,t*ras,fc«<foigt ; — atau.
main droite: — aui, main gaucho;
— hatia, main pleine de niéchan-
«•cté; - han. qui se porte sur tout,
rapace et délovai; — hère, géné-
reux ; — io, libéral ; — tô rirr, illi-
béral ; — tôt, personne maigre ; —
Mwi, rapace; — pirt, mains jointes ;
— poa^ main rétrécie par l'oori,
qni louche à des choses dégoû-
tantes ; — puru, main mouillée ;
— pMM, illibéral, maussade ; — rii-
parupa, voleur ; — tona^ iliibérnl ;
— toto anvnui, égoïste; — tuai,
rapace, avare; — urne, attirant le»
autres ^ses intérêts; — rii, les
doigts; — roa, le plus long des
doigts ; — »/i, petit doigt ; — rahi,
pouce ; - m popo, doigt médecin ;
— Aoe, manchot; — huoha. bras;
— moiOn haamenemene. poing.
RiBariiM, rimarlmarii, s. doigtn.
I Rllltlli. 8. main de Dieu, fléau, dis-
sension, maladie mortelle.
RiMpA, «• maladie violente, épilepsie.
somme rimaatua^ action violente.
assassinat. .
Rfanrimatafki, ». Lycopodimn cprnuiim.
— {Lyeoptid)» mousse.
. Rinroa, ». longs doigts.
I^RJM, ê. éponge, herbe marine, nom
général dei<\ mousses; algues.
RiMBlNI, ». Davatlia gibberosa,
Rio, tiriO, ». racine pivotante.
Rioa, «. criqoe, petite baie ; — voy.
\RioriO, "• ombre d'un mort: — f-;i.
être po.'isédé d'un tu nu eî*pril.
Ripa, i*". '''trt* ounsunié par la ninl.iilie.
niai^rre.
vRipoa, s. tourliillon. Voy. au.
Rlpoamarae, x. eniu du niur. du mn-
rue.
RJPaa, *. potiMiee. Vi'V. ri l'I ron.
Rire, X. In poiunp' j.'iiin»'. r#; - »•»!,
e.rnindr»'.
Riri, J«/eoli''M'.d»'|iIaiï»ir. drpit, Mli-nsi».
♦engeanrt'; — i>fT. «'tre «-m rnliTi-,
niéeuutent. niriMis»'*; — fiannmn,
nnn, raneinif : lu-a, ira^filili* : —
o/'e, iiiipaî»-*!!!!!'; — /'"«'. inipla-
r.iblr,
SllPiO, vn. Hi'v des'î'éi'Iié, n'lr»''"i.
Rjpirl, a. eoliT»', jaloux ; — r»i. «'lie
eoli'Te. se disput<-r.
Rinroa, a. implai'abh'.
Ririrlri. ru. êtn* mouvimiI en i-oIimi*.
Rlrltua, ''/j. rire l'onsh-rné.
Ripiu, vu. être l'uibarras."*!' confoinlu.
\RiPO, fH.^r« iMTdii, êj;aré:\s»' tian-
former.^ovpnir. pa"*s«Ta un auli'»^;
au fnltir :SJ sna jiful rtre.
Rita, ■^. i-^pi''<*\.de foiM) : Mpassm»'; —
VII. •priniMT de> deuls; avoir iti-s
eoiiviilsion»* ou sjia^nies.
Ritamata, vn. briller .ironnne le.** vimi.v
»runi' personn»' eu «'oIi'ti' .
Ritarita, m. nianjr<*r goulùmmt ;
mordre ?n Inufrue.
RitO, s. féi'ul»' ; fléfense ; — va. dé-
femlre ; — vn. pousser drs bour-
}r«Mni«», dfs boiiliius. ilrs fi'uilles, eti*.
Rltotal, s. l'avant-vrarde d'une flotte.
Riu, s. fente, voie d'eau dans une
enilian'alion^l'eau rpn entre par là ;
• - //. (]ui fait eau ; - rn. être sufli-
f;auniienl rùli : rtre plein, rempli;
— s. Iiiaisrur. apostat.
^Riuriu, vn. tourner en eeivle.
Riurlutua, m. se retirer, retomber;
èlr«: alarmé.
Rivapiva, s. ahtuulani'e, L'rand volume.
RivarivaitBU,".nl»jii(lant. viiUnnineux.
Ro, s.Nime fourmi ; toron de corde.
Roa, ". Hong (temps, mesure, dis-
tance); — n'Iv. bien, trt'.s, fort,
i'0!ni>l«'Men»ent, entièrement; —
j>oto mil, très e.ourt; se met aussi
après li'S n«^^atioiis ; — ai ta run,
])as (lu tout, aucunement ; — e nre
l'on p (iro, ore ron utii. non plus
(pie. jamais.
'Roâ, "5. mûrier. PIptnrus argenti'ns.
(l'rficac.)
NRoka, '•/;. èiro obtenu, réussir, obte-
nir. Voy. ncmn.
Roaitiae, «'/»•. «i présent, tout à l'heure,
bientôt, sous v»cu; — roa uc^ ^Ivv?.
I long.
BmfM, I. gaine deg flsun
I croupies flbrsi
îhait gingreoée as
D». iln potelé, grii
2 ROT
norE, (.béquilles, iohuHs;
Rari. i- tripaog «u blobe dt m
Rorïrori, a. dur dirBeile ï oDi
RDrotai, J. C9up
RoriMu, TdrMi it
Roropu (i), />r«>i. entn, au milie
RarolH, '- pluia torts et tfmm
Rorovui, ranirau li u, adt, bii
RoniB, <. ligne k ptebtr es ma. Vt;,
Roniroru, ni, i^tn trèa reliehé lfft)\ .
RdU, f. (liouiT,) tettàn; ~ t»/^, ■
C-bMe de Fuiil.
I, (. ooiceatraLiaD d'sqMH; —
RotM, rn. èln prit à lonber lpU4- '
Roli, i-(«oi«-.tH»e.
" e p«rti; — Ka nlUII
nntluroj. di: l'un, LRota, tAie,, éluag, liguD* ; — m^^
, ,_,.., 'en, d«Qa, dodimii, en dediu. Ter-.
Rotominaia, i. diKet, qnelqDa ckMi
jjiiroii et luiroo.
RoorOM, a. qui reçoit des noiivellss
son oTr;""u'rriïcii"!"™'™"' "*'"
Ropipà, a. Iil«n (eil, bi^ii (nrinê.
^RdpaPOM, a. irrégolirr, difforme.
RDpU W, p«v>. enlrc ; - n« «■«p«, i
Ih^WM, I. vi»len[ cnup do veut.
forai, t. uinléilkiioa sur les untinls.
ItDfiiJ, 1. un pstit Us ou élingi'H
llu, '. Il plui forts averse d'uwj
d_e plaie -A-a. fnîPgl
lia, oueillir d
ianiat. Voj. a
Rourtiii, 1.
igcâln» ; — fatnfalu, of
houçslès, nallès ; — fiipi'
RUM
W.i
HL'U
fei, xVtmpalience, hftle; — vu. rire
creusé, b&lif, transporter.
In,«. trou, ouverture, fossé ; — hère,
endroit fréquenté; — tnanro ron,
solstice d'été; — poto, solnl>ce
d'hiver; — matais point d'où vient
lèvent; — ohure^ rectum; — u.
Meax. Voy. pîti.
InfcillC, va. cueillir les fruits de Tar-
bre à pain avec un bâton ; — a.
déesse, femme Agée; — amafa-
tu, femme adroite, — arutaruta,
déesse des rapporteurs; — autta^
déesse de la solitude ; — fanipUj
déesse de la franchise ; — orerore-
ra, déesse do Part oratoire ; — ta-
Axa, déesse des arts et des prii'r«>s ;
— ranaanaa^ déesse »le l'élo-
1Qeni*e: — nihonihororou^ di'esso
e la dissension et du meurtre,
loi, s. \omissemenl, ce qu'on vnniit ;
w. vomir. Voy. pihae.
iHfOtO, s. tropique du Cancer,
klinîo, ruairori), vn. exciter des dis-
wisions.
i, 9. tropique du Capricorne,
a. qui conte partout un
eonte.
lanroirai, a. qui produit des dissen-
Boin.
Iwu. va. calomnier.
Un, s. un vieillard, une vieille
fenme; — a. vieux.
Inp, «. les sujets appris à l'école,
htne, a. puant.
M, rwfluvfli, a. usé.
Muife, », partie de la tète du re-
faip ; quelque chose qui attire l'at-
tniion.
Uanhe, a. de peu d'importance.
Mi, «. assonpissemont ; — vn. ûlro
woopi, avoir envie de dormir.
MMiia, a. âgé, vieux.
JÉinÉiraB, «. vieillesse.
^«1, t. nuit ; — on. être sombre ou
jMtagle.
«. ténèbres, humeur maussade.
^11, a. envieux, rapace.
■M, en. être mûr prématurément.
^MnNU, «. tnstesse, humeur man.»-
■de; — on. s être obscur, triste,
^•Mabre.
taHUMM, »' ténèbres de la nuit.
Ml, M.lordre ; — vn. verser comme
iheanot ou une voiture; détour-
■tr les yeux, cligner do l'œil ; —
*■• frotter, masser les mambrr?.
Mil, «. œaf fabuleux qui flottait
- m l'abime et d*où sont sortis le
iU et la terre.
MMMUmi. faire un signe secret de
jf, mt. Jhser, 6 ter lea />//s d'un
v»''trtm''nt, fruttcr les membres k
plusieurs reprises.
Runanu, rn. flemandor à manger avci*'
iustnnompter, calculer; — mai
teie atu nei à mahana te iaio, à
compter de ce jour.
Taloeoe, s. bruit fait par des enfants.
Taloro, s. coco râpé et fermenté ; voy.
taiero.
Taipe, s. type, figure ; — a. âgé et dé<
crépit.
Taipol, vn. être couvert.
Taipu, vn. vider avec une tasse, puiser ;
— punu taipu, cuiller à pot; —
vn, être lourd, invalide.
Taira, s. corde ; voy. taura.
\Tairi, *. fouet, cravaché"; — «a'N'rap-
per, atteindre ; — >*i te raau^ bas-
tonnade; — pohue, sauter à la
corde.
Tairilrl, va. remuer, agiter (queue) ;
vn. secouer la tète en signe de dé-
eoùt, d'opposition, etc.
Tairiorio, vn. crier, faire du bruit.
Tairitea, s. jou^r dans le heiva de
Tahiti.
Taipitia, tairltu, s. coup imprévu, mort
subite.
Tairo, va. marquer, indiquer, choisir;
— a. marque, choisi.
Talroiro, «.un devin,\malice, Vven-
geance, dépit; — va,\se venger;
prédire.
Tairoroo, s. une certaine prière dans
le marae.
Tairoto, s. lagon, mer d'une lagune.
Tairupo, s. un coq courageux ; au, fig.
un brave guerrier.
Talruru, vn. s'assembler, se réunir; —
raa^ assemblée, réunion.
Talta, vn. être mécontent, raide et
colère.
Taltapu, s. mer défendue.
Taitani, a. un, quelqu'un, chacun,
chacun en particulier; un à un ; un
à la fois; voy. tataiiahi, tataihoe,
Taitai, a. salé, amer; — va. apporter.
Taitaie, vn. faire place,
Taitea, s. bas-fonds.
Taiva, vn. abandonner'; a. inconstant,
infidèle,
Tama, «/enfant ; — hère, enfant bien
aimé, nourrice qui aoiç^ue hxftjû.', —
hine, fille; -^Mx, GVa\ i^UuU^
petit enfant; — rii, ^tilwvVa^ —
u.
TAN 1
riini, petits enfants; -vroa^ gar-
çon ; -><'«. laver, purifier.
Tamaa, j^. chaussure, souliers, san-
dales; — va. manger, prendre des
vivres pour un voyage; voy. maà.
Tamahaea, «. vagabond; famille dé-
sunie.
Tamahana, «. consolateur ; — va. con-
soler, échauffer.
Tamahanahana, va. chauffer, consoler.
NTamai, «. guerre, dispute, querelle;
— vn. quereller, disputer, se bat-
tre.
Tamamai, vn. redoubler, faire la
guerre, quereller.
Tamanava, «. blessure au ventre; —
a. petit nain; — vn. avoir envie de
dormir.
\ Tamanu (ati >, ». arh. Calophyllum Ino-
phyllum (Clusiac^.
Tamanufarll, ». Pnysalis Angulata
(Solan).
Tamaomao, »• Eleusine indiea,
Tamara, su. palmes, feuilles.
tamaru, va. ombrager, abriter; — ».
ombrage, abri ; — hau tamaru,
protectorat; — va. ruminer.
Tamata, va. essayer, commencer ;
goûter.
Tamau, «.^amadou ; — va. v saisir, per-
sévérer ; — vn. se souvenir ; — aait,
apprendre par cœur; -\fiidv. d'une
manière persévérante, constante
(après le verbe) ; — vn. continuer à
brûler.
-Tamaumau, vn. persévérer, se souvenir.
Tamene, va. comprimer, rendre rond.
tamino, vn. tourner, aller en cercle.
Taminomino, ». colique, douleur dans
les intestins.
Tamoni, va. argenter, payer, moyen-
nant payement.
Tamoemoe, va. épier, préméditer, com-
ploter.
Tamoni, va. argenter, payer.
V Tamore, ». Potygonum Imberbe (Po-
lygon).
Tamoremoua, ». Ochrosia parviflora.
Tamou, ». tamis de filaments ; — va.
tamiser avec des fils, du pia, du
coco, etc.
Tamui, ». une clef; voy. taviri: — va.
tourner une clef; fermer à clef;
tordre, lier ensemble.
Tamumu, v. vbruit; — vn.'^faire du
bruit, se rassembler.
Tamuta, ». {nouv.) ouvrier, charpen-
tier.
Tamute, ra. couper court, mettre fin.
Tamutemute, va. raccourcir; — a. iu-
àéterminè.
^Tana (te a na), pro. son, sa, ses; de
////. d'elle.
48
TAO
Tanafio, vn. servir la table, se mettre
à table.
Taiiai, a. renfermé, gêné; — vn, être
renfermé, gêné; — odv. rondement.
Tane, ». mari, homme ; — a. vaillant ;
— «."^tache large sur la pean; —
». (nouv.) tonneau (mesure); —
paero tane^ grand tonneau.
Taneenee, a. grand, abondant; — vn.
marcher avec précaution, ramper.
Tanina, va. recouvrir, combler on
trou ; — tanina i te repo, couvrir
de terre ; — tanina i te auakif in-
cendier.
Tanini, ». l'ouverture ou la fente dans
un coco ; — a. vertical ; — ua /«^
nini upoo te ra., zénith.
TaninitOi vn. aller en cercle, tourner.
Tano, va. viser,Nliriger,*^raqner,^ at-
teindre; au fig. concentrer l'eiprit
sur un sujet, rencontrer, trouver,
>.Aller juste au but?» à point; -Xoa.
naviguer vers, diriger le cours d^os
vaisseau.
Tanotano, a. beau, délicat, parfait,
juste, à point.
Ta-noho, vn. s'asseoir, demeurer,
^anu, va. enterrer, planter, semer; —
t te raaUy planter ; — i te huero,
semer ; — i te ta^ta, ensevelir.
Tamiai, »• cultivateur.
Tanuinui, va. augmenter.
Tanuna, va. mettre le feu, couvrir,
ravager, dévaster.
Tanutanu, ». une manière de pécher.
Tanuu, vn. se glisser vers un côté ; —
va. créer une armée, une flotte;
camper.
Tao, ».'s.nne lance; un bois long pour
porter des fardeaux sur l'épaule;
une fente ; les feuilles et les pierres
dont un porc est couvert pour Id
faire cuire ; parole : voy. nad; —
a.^cuit, bouilli; — Nvn.> parler, or-
donner, commander.
Taoa, s. propriété, biens, richesses |
jarret, fente, creux d'un rocher; —
a. riche; — on. tomber tête pre^
micre.
Taoahi, va. cuire à la hâte.
Taoaoa, adv. légèrement, économi-
quement; — amu taoaoà^ niàagep
frugalement.
Taoau, ». grattoir.
Taoete, ». beau-frère, belle-sœur.
Taofe, ». {nouv.) café.
Taoha, va. courber, plier.
Taohaa, s. propriété, biens.
Taohe, vn. user d'un bambou, pour
récipient; mettre en ohe.
Taohi, ». guide d'un canot la nuil aTeo
uue VoccUe. ■-."
\
1
TAP
449
TAP
li. malédiction!
crevasse dans la terre; mp-
1 temps de f^oerre ; —\vn. èlre
ivisé.
on. dormir, dormir souvent
essivement.
, on. rouler, avoir des roulis,
ir, pencher; voy. tiapaopa.
a. jeter, lancer ; — nono, in-
; — tm. critiquer, censurer.
i. (terme de guerre) être sans
leur.
. série d'îles ou de cocos en-
iT la même corde ; flamme,
ent ; — vn. enfiler.
, vn. remuer, faire du bruit.
goût (sens) ; — va. goûter ;
icunata taotaraa^ manger
le chose sans le laire cuire,
i.'^très obscur, épais.
1, taotaotaa, vn. diminuer.
, va. goûter.
(notiv.) médecin.
. sorcier.
un rêve; — ©n.^lre couché,
iter^dormir; — iuiu, dormir
idément; — hauti, sommeil
é; — atoa, être fou, rêver,
r dans des embûches ; — re-
ivoir le cauchemar ; — taoto
avoir de nombreux rêves;
r des embûches,
raa, taotootoarat, s. embûches,
ces.
1. cuire avec la pelure.
fente ; voy. taoa.
\, va. faire cuire eu morceaux,
ajné ; — puu, bubons ; — va.
e ; voy. tahana.
. panier où Ton prend le fré-
îbarquer, passer chez, arriver.
a. insouciant, incapable.
. couperet, la diarrhée, hé-
ïdes, écoulement de sang^; —
idrc.
li, a. peu énergique (dis-
; — s. écoulement de sang,
; — va. fendre.
, va. fendre au milieu.
il, adv. sans ordre, confusé-
, adv. indistinctement.
a. envelopper des vivres dans
lilles.
a. sale, crapuleux.
r. princesse; femme délicate.
, s, visiteur étranger; — a.
e, détourné; — vn. glisser,
. quatre pattes.
a. paresseux, insouciant,
exigu; — adv. négligem-
sigae, marque^ figure; —
va. marquer, choisir, remarquer.
Tapaoo, va. emballer à la hàle.
Tapaopao, va. marquer pi. ; t- mar-
quer pour la vengeance. Voy. ti-
paopao.
Taptpa, va. entasser, envoyer, cher-
cher, mander.
Tapap9, 8. cuir de rasoir; — va. ar-
roser, se servir de l'eau; lisser.
Voy. tavai.
Tapara, va. fumer, mettre de Ten-
g^ais. Vuy. para.
Tapara, s. fruit du pandanus; {nouv.)
tableau ; - va. employer le fora à
mûrir les bananes.
Taparahl, «. assassin, celui qui frappe ;
— va. battre, frapper, tuer, assas-
siner.
Taparau, 9. écrivain, secrétaire. Voy.
papai;\- vn. converser.
Tapare, s. un sij^e ou signal ; — va.
appeler par signe, fsire signe d'ap-
procher, ombrager.
4'aparu, s. flatterie, flatteur; — va.
flatter, solliciter.
^Taparlri, s. jalousie rageuse.
Taparuuri, va. cajoler.
^Taparuru, s. coièro ingouvernable,
rnge.
Tapauii, a. qui ne craint ni le vent ni
fa mer.
Tapatapahl, s. écoulement de sang,
règles.
Tapatapaaha, s. grand volume.
Tapatapariri, s. grande colère, rage.
Tapataparuru, vn. être en colère.
Tapati, s. dimanche.
Tapatoà, s. fort vent du midi ; — au
fig. impétuosité des vainqueurs.
Tapau, «."ifommejVpoiXfVésine ; plomb,
métal qui se fond ; — au fig. en-
têtement.
Tape, 8. fragment, morceau, fraction,
détachement d'une armée; — raa
mahana, l'après-midi; -r- va. em-
ployer les moyens pour faire mû-
rir des fruits.
\Tapea, s. anneau, boucle, quelque
chose qui attache ; — rima^ bague ;
— taria^ pendant d'oreilles; — va.
attacher, détenir.
Tapeftnuanua, s. partie de Tarc-en-ciel.
Tapearà mahana, s. soir.
Tapemoana, s. limite de Teau profonde,
violet.
^Tapena, v5. victime, offrande; capi-
taine de navire ; vn. préparer une
victime.
Tapepe, va. raccommoder, rassembler,
rapiécer; solliciter; rouler l'un sur
l'autre (flot).
Tapere, s. une (^Ko%e fac^W^ ^ ^4»n»^«c\
«suspendu aa-de&&u%.
TAN 1
riini, petits onfants; -Vroa^ gar-
ron ; -><•«. laver, purifier.
Tamaa, *. chaussure, souliers, san-
dales; — va. manger, prendre des
vivres pour un voyage; voy. maà.
Tamahaea, &. vagabond; famille dé-
sunie.
Tamahana, x. consolateur ; — mi. con-
soler, échauffer.
Tamahanahana, vu. chauffer, consoler,
vtamai, t. guerre, dispute, querelle;
— vn. quereller, disputer, se bat-
tre.
Tamamai, vn. redoubler, faire la
guerre, quereller.
Tamanava, b. blessure au ventre; —
a. petit nain; — vn. avoir envie de
dormir.
\ Tamanu (atil, «. nrh. Calophyllum Ino-
pUyllum (Clusiac^.
Tamanufarji, «. Physalis Angulata
(Solan).
Tamaomao, s. Eleusine indiea.
Tamara, sn. palmes, feuilles.
Tamaru, va. ombrager, abriter; — s.
ombrage, abri ; — hau tamaru,
protectorat; — va, ruminer.
Tamata, va. essayer, commencer ;
goûter.
Tamau, «.^amadou ; — va.vsaisir, per-
sévérer ; — vn. se souvenir ; — aa»/,
apprendre par cœur ; —\adv. d'une
manière persévérante, constante
(après lo verbe) ; — vn. continuer à
brûler.
-Tamaumau, vn. persévérer, se souvenir.
Tamene, va. comprimer, rendre rond.
Tamino, vn. tourner, aller en cercle.
TamJnomino, s. colique, douleur dans
les intestins.
Tamoni, va. argentor, payer, moyen-
nant payement.
Tamoemoe, va. épier, préméditer, com-
ploter.
Tamoni, va. argenter, payer.
vTamoPe, s. Polygonum Imberbe (Po-
lygon).
Tamoremoua, *. Ochroxia parviflora.
Tamou, a. tamis de filaments ; — va.
tamiser avec des ûls, du pia, du
coco, etc.
Tamui, s. une clef: voy. faviri: — va.
tourner une clef; fermer à clef;
tordre, lier ensemble.
Tamumu, s. vbruit; — t'H. «-faire du
bruit, se rassembler.
Tamuta, s. Uiour.) ouvrier, charpen-
tier.
Tamute, va. couper court, mettre fin.
Tamutemute, va. raccourcir ; — a. in-
déterminé.
.«•Tana ^te a na), pro. son, sa, ses; de
lui. d'elle.
48
TAO
Tanaho, vn. servir la table, se mettre
à table.
Tanai, a. renfermé, gêné ; — vn. être
renfermé, gêné; — ado. rondement.
Tane, «. mari, homme ; — a. vaillant ;
— «.^tache large sur la peaa ; —
s. (nouv.) tonneau (mesure); —
paero tane, grand tonneau.
Taneenee, a. grand, abondant ; — on.
marcher avec précaution, ramper.
Tanina, va. recouvrir, combler an
trou ; — tanina i te repo, couvrir
de terre ; — tanina i te auakit "i^
cendier.
Tanini, s. l'ouverture ou la fente dans
un coco ; — a. vertical ; — ua ta-
nini upoo te ra, zénith.
TaninitO, vn. aller en cercle, tourner.
Tano, va. vi8er,Nliriger,'sbraquer,^ai-
teindre; au fig. concentrer l'esprit
sur un sujet, rencontrer, trouver,
>.Aller juste au but?» à point; -Ximu
naviguer vers, diriger le cours d'as
vaisseau.
Tanotano, a. beau, délicat, parfait,
juste, à point.
Ta-noho, vn. s'asseoir, demeurer,
^anu, va. enterrer, planter, semer; —
t te raau, planter ; — i te huerOj
semer ; — i le taata, ensevelir.
Tanuai, s. cultivateur.
Tanuinui, va. augmenter.
Tanuna, va. mettre le feu, couvrir,
ravager, dévaster.
Tanutanu, s. une manière de pêcher.
Tanuu, vn. se glisser vers un côté ; —
va. créer une armée, une flotta ;
camper.
Tao, s.N>nne lance; un bois long pour
porter des fardeaux sur l'épaale ;
une fente ; les feuilles et les pierres
dont un porc est couvert poor Id
faire cuire; parole : voy. naài —
a.^cuit, bouilli; — \vn.- parier, or-
donner, commander.
Tapa, 8, propriété, biens, ricbenes; -]
jarret, fente, creux d'un rocher; -^
a. riche; — vn, tomber tête pw^
mière.
Taoahi, va. cuire à la hâte.
Taoaoa, adv. légèrement, écoDonu'
quement; — amu taoaoa, mtafBf
frugalement.
Taoau, s. grattoir.
^Taoete, s. beau-frère, belle-sœur.
Taofe, s. {nouv.) café.
Taoha, va. courber, plier.
Taohaa, x. propriété, bien».
Taohe, vn. user d'un bamboo, poor
récipient; mettre en ohe.
Taohi, s. guide d'un canot la noilavee
une torche.
Taol, va. détourner; voy. tioi: ''
TAP
449
TAP
:t5
Hïi
t ■■
TaOM. tni. malédiction !
Taoo, s. crevasse dans la terre ; rnp-
lare an temps de gaerre ; — \vn. être
fêlé, divisé.
TaootDt vn, dormir, dormir souvent
et excessivement.
Ttopaopa, »n. rouler, avoir des ft>ulis,
incliner, pencher; voy. tiapaopa.
Taora, va. jeter, lancer : — nono, in-
trigue; — on. critiquer, censurer.
Tiére, en. (terme de guerre) être sans
protecteur.
Tiora, #. série d'iles on de cocos en-
■ ûlés sur la même corde ; flamme,
ornement ; — vn. enfiler.
TaofQOro, vu* remuer, faire du bruit.
^Taotl, f • goût (sens) ; — va. goûter :
voy. iamata taotaraa^ manger
quelque chose sans" le faire cuire.
TaoUo. a.Mrès obscur, épais.
TlOtaona, taotaohaa, vn. diminuer.
TMtaott, va. goûter.
TaotB, ê. (notiv.) médecin.
Twtii, 9. sorcier.
Tairto, $. un rêve; — vn.^lre couché,
cohabiter ^ dormir; — > imi'u, dormir
profondément; — hautU sommeil
troublé; — atoa^ être fuii, rêver,
tomber dans des embûches ; — re-
mo, avoir le cauchemar ; — taoto
oto, avoir de nombreux rêves;
dfMser des embûches.
TMtoitoraa, tAotootoarat, «. embûches,
Btléfices.
Tun, oa. cuire avec la pelure.
Tana, i. fente ; voy. taoa.
TlOvaiahi, va. faire cuire eu morceaux.
T>pi, éf. atné ; — puu^ bubons ; — va.
leeoire ; voy. takana.
liM, t. panier où Ton prend le fré-
UD ; débarquer, passer chez, arriver.
Wlèl, a, insouciant, incapable.
^/M^ S. couperet, la diarrhée, hé-
>u>iToldes, écoulement de sang; —
-.■Mendre.
^■plUpahi, a. peu énergique (dis-
oours); — «. écoulement de sang,
IWpe, va. fendre au milieu.
^Wuitii, adv. sans ordre, confuse-
»»ent.
HlliUllti, ado, indistinctement.
^*^IJ6, va. envelopper des vivres dans
f <!»■ feuilles.
I^piîhea, a. sale, crapuleux,
liptilti, 8. princesse ; femme délicate,
'^piaehi, ». visiteur étranger; — a.
oblique, détourné; — vn. glisser,
tUer à quatre pattes.
(IpUihi, a. paresseux, insouciant,
petit, exigu; — adu, négligem-
ment.
^Tapao, 8. signe, marque, figure; —
l'a. marquer, choi5ir, irniarqucr.
TapaoO, t'a. emballer à l.-t liAte.
Tapaopao, ra. marquer |>l. ; — mar-
quer pour la vciip-aui'»». Voy. /j-
paopao.
Tapapa, va, entasser, envoyer, rhor-
chcr, maniler.
Tapapa, '• «'uir «le rasoir; -- ta. ar-
roser, HO wrvir de l'eau; Ii!^^er.
Vtiy. tavai.
Tapara, va. fumer, mettre do l'eii-
grain. Voy. para.
Tapara, «. fruit «lu pandanus ; (nnur.
tableau ; - ra. employer le fara a
mûrir les bannnos.
Taparahl,». aflsn$i5iu. celui qui fra|i|»c;
— va. battre, fnippcr, tuer, assas-
siner.
Taparau, «. écrivain, secrétaire. Vny.
papai;\- vn. converser.
Tapare, 8. un «iguc uu signal ; — ra.
appeler par signe, foire signe d'ap-
procher, ombrager.
4'aiMru, 8. flatterie, tlntteur; — va.
flatter, solliciter.
^Tapariri, x. jnlousie rngi.niso.
Taparuuri, t'«. cajciier.
^Taparuni, s. coh-n*. ingouvernable,
rnpe.
Tapatai, a. qui no craint ni le vent ni
fa mer.
Tapatapahi, s. écoulement de sang,
règles.
Tapaiapaaha, s. grand volume.
Tapatapariri, 5. grande colère, rage.
Tapataparuru, vn. èlrc en colère.
TapatI, 8. dimanche.
Tapatoà, s. fort vent du midi ; — au
fig. impétuosité des vainqueurs.
Tapau, ■v.'gomme.^'poiXfVésine ; plomb,
métal qui se fond ; — au fig. en-
têtement.
Tape, 8. fragment, morceau, fraction,
détachement d'une armée; — raa
ma/iana, l'après-midi; — ro. em-
ployer les moyens pour faire mû-
rir des fruits.
\Tapea, s. anneau, boucle, quelque
chose qui attache ; — rima, bague ;
— farta, pendant d'oreilles; — va.
attacher, détenir.
Tapeanuanua, s. partie de l'arc-en-ciel.
Tapearà mahana, x. soir.
Tapemoana, s. limite de l'eau profonde,
violet.
*^Tapena, V». victime, offrande; capi-
taine do navire; vn. j)répnrer une
victime.
Tapepe, ra. raccommoder, rassembler,
rapiécer; solliciter; rouler l'un sur
l'autre (flot).
Tapere, 8. une chose facile à dénouer ;
«suspendu au-dessus.
TAP
150
TAR
Tapetape, s. limites entre les endroits
profonds et les endroits non pro-
fonds. Voy. tapemoana; — vn.
décliner.
Tapetepete, a. petit, léger, débile;
— faaroo, peu de foi; — ado, peu,
petitement, insufûsamment.
Tapi, va. essayer, tenter ; -V a. préoc-
cupé, embarrassé.
Tapiatâ, a. difficile à obtenir.
Tapihoo, va. échanger. Voy. hoo.
Tapil, s. cercle autour de la lune; se
cramponner.
Tapilpli, va. nouer le bout d'une
corde.
Tapineva, vn. être sans espoir.
tapipl, vn. se servir le premier.
N TapiPJ va. unir, joindre ; — huahnay
des fragments; — ahuruhuru^
joindre maladroitement; — papa-
noa, joindre deux bords de plats
ensemble; — hune, joindre lais-
sant les tètes en dessous ; — omao,
joindre angle saillant dans angle
rentrant; — raau, emplâtre.
Tapitana, s. {nouv.) capitaine.
^Tapitapl, vn. être embarrassé, préoc-
cupé.
Tapiti, va. doubler ; — ado. bis, en-
core une fois ; — a. deux à deux.
Tapoa, 8. premier guerrier tué en ba-
taille.
Tapol, -f. couvercle; — va. couvrir,
cacher.
Tapoipol, va. couvrir, cacher.
Tapoapoamurlavaa, s. fretin.
^Tapona, s. nœud; — va. nouer.
^Taponapona, idem.
Tapono, s. l'épaule. Voy. paufifi^ sub-
division d'une armée.
Taponopono, va. nouer, faire beau-
coup de nœuds.
Taporo, s. première rangée dans une
grappe de plantains ;\ citron, ci-
tronnier.
vTapotu, s. coup de massue; — va.
donner un coup do massue; — vn.
rouler successivement, ondoyer,^
Tapu, s. ; défense, \ prohibition; wér-
nienl, vœu; morceau tranché; —
.a. sacré, consacré; — va. se lier
. par serment, ^hache^^ couper.
NÎapuae, s. pas, vcsliçe du pied.
Tapuaenii, tapuaepiipii, s. pied qui
s'éloigne de sou chemin i)our faire
du mal.
Tapuahi, s. cuisine.
Tapuata, s. maison des prêtres.
Tapufaaea, vn. faire halle, se reposer.
Nlapuni, vn. se cacher: — taata ta-
puniy déserteur; fuir, prendre la
fuite.
Tapunu. va. user d'une cuiller.
Tapuohue, va. laisser faute de a*'
laire.
<Tapupii, va. découper en morceaux*
Tapure, a. tacheté, bigarré,
^tapum, va. mouiller, macérer, saisir
sans se faire mal.
TapuruoirI, ado. vigoareusement.
Tapuparahi, vn. faire halte, se reposer.
voy. tapufaaea.
Taputahi, s. (nouv.) térébenthine.
Taputea, s. l'arc-en-ciel. Voy. anua-
nua.
Taputehu, va. consacrer un lieu.
vTaputô, vn. combattre, lutter, se bai*
tre. Voy. td.
Tara, 5. viorne, »<€pine, i(^inte, lérgot
du coq, angle ou coin d^une mfei-
son; enchantement; — va. faire
usage d'enchantement; dénouer.
Voy. taiara; — s. {nouv.) (dollar),
piastre, cinq francs.
Taraehara, s. expiation, réparation
d'un péché, rédempteur.
Taraena, s. nourriture désagréable.
Tarahao, «• étranger.
Tarahea, taratiiriri, a. maigre, désa-
gréable à voir ; — vn. être délaissé,
odieux.
Tarahehea, ado. superficiellement, ti->
midement, à la légère.
^Tarahu, s. gages, salaire. Voy. viM, s
— va. louer, prendre à gages; —
Ai'a, mercenaire ; ouvrage payé.
Tarai, va. vlkçonner,v^ailler; exposer
ù l'air, au soleil et au vent. Vey-
taiiai.
Taraire, vn. durer longtemps.
Tarania, s. nageoire sur le dos.
Taranihl, s. nageoire sous le ventre ;
à la légère.
Tarao, va. mettre un rao ou rouleau
do bois sous un canot.
Tarapape, a. délayé avec de l'eaa ; ^
vn. couler, se résoudre. Voy. (ora-
fai; — vn. être découragé et mon
comme de l'eau.
Tarape, va. faire signe d'approeher*
Tarapu, va. mêler, faire du mortier.
Tarapurapu, va. mêler.
Tarare, oa. mêler, remuer; — «. b>.»'
tièrc employée pour faire, mûrir.
VTararo, s. procureur, maquereau ; ^
va. séduire.
Taratane, ». femme mariée; —tar*'
vahiné, homme marié.
Taratara, a. épineux, déguenillé, i*'
boteux ; — va. déuouer, débroail-
ler. Voy. tatara.
Taratarahuaa, va. retrouver sa généa-
logie. Voy. aufau.
Tarataramoa, s. ergots du coq.
Taratea, s. qui parait &gé.
Tarau, s. bouts d'un lilet & ^z\ii.
1
TAR
151
TAT
:a. gratter. Vov. raurau.
. ancienne manière de pré-
poisson.
raie, vergues, fente de
— vn. être couché hori-
lent, s'allonger, être à tra-
gique chose. Voy. faata-
Vadr. en travers, en croix.
8. homme marié,
rapape, a. délayé, liquide;
ivoir peur, découragé; —
œur mou comme de Teau.
gme, glaire, morve.
a. cacher.»
. obscurcir la vue.
I. avoir les sens obscurcis,
e vision.
seul qui reste d'une race;
itre presque tout parti :
déployer un filet.
i. broncher.
flotter au vent. .
, wn.^ flotter a» vent, ralin-
servir négligemment d'une
au d'un aviron ; -r pahi-
trois-màts barque.
qui sait autant que son
^rand et rustique.
)alançoire, escarpolette,
s. creux d'an rocher sail-
e, s, le vide, vacuité.
} de fruits ; grappe, régime ;
de cloche; — ^\»o. porter,
ter,^pendre; — Am, pen-
'.^te arapoa, étrangler,
•reille; — iore, agaric; —
■eille qui démange ; — ma-
n', oreille ridée; — roo,
ireille attentive; — tiiri^
isobéissant; — vava, oreille
:end pas distinctement.
. Tremella coriacea^ oreille
. favori, chéri ; personne
envieux, égointe.
populace, basse classe.
'ï, tafai, iatoai et raatira.
<.. saper, défaire.
les gencives. Voy. niho.
les tendons des entrailles.
a. enlever tout ce qui est
,ée.
s. rapporteur ; v tambour.
ïu.
. enlever, porter,
amulette,
dlée, vallon,
•«m. Colocasia escidenta
allonger, prolonger. Voy.
Taroi, â. forte pluie de longue darétf.
Taroria, tn. être tordu.
Taroto, s. purgatif, pur^e.
Tarou, tarourou, va. cueillir des fruits
avec le rou.
Taru, s. parole, discours, proverbe;
— vn. converger ; — tarutaru. Voy.
tao et parau.
Tarumau, t. {parau mau) parole vraie.
Tarue, s. apparence de pluie ; — ta-
ruerue, adv. tardivement.
Tarui, a. noir, menaçant.
Tarureva, vn. rester en arrière.
Taruri, adv. peu, légèrement, indis-
tinctement; — faaroo taruri, en-
tendre imparfaitement.
Taruru, a. de bonne odeur.
Tata, «. écuellc, tasse; — vn. relar-
der; — va. frapper, battre, rejeter
l'eau d'un canot avec une tasse.
Tataa. vn. duel de taa, être séparés.
Tataani, va. fouler aux pieds. Voy.
taahi.
Tatahi,- tataitahh, ado. un à la fois, un
à un.
Tatahl, 5. rivage, plage. Voy. tahatai :
— va. enlever des ordures, net-
toyer.
Tatanlata, ». l'aurore. Voy. aahiata.
Tatal, vn. virer de bord; expulser un
démon, exorciser ; répéter, récapi-
tuler; — va, raccommoder, renou-
veler.
Tataitahi, va. un à un ; — tatai maha^
quatre à quatre.
Tataio, s. aurore, aube.
Tatamai, va. guerroyer, combattre, se
chamailler.
Tatani, 5. {nouv.) Satan.
Tatanu, *. jardinier; — va. planter.
Tataô, s. sommet d'un cocotier.
Tataoa, va. enrichir, donner des biens.
Voy. faataoa.
"<ratapa, va. dénouer, délivrer, expli-
quer. Voy. tar)i^
Tatarara, ». explication.
TatarahaJM, s. repentir, contrition ; —
va. absoudre ; — on. se repentir.
Tatara a hiro, va. examiner soigneu-
sement (comme hio).
Tatarahea, a. de mauvaise mine.
Tataraio, vn. être ensorcelé.
Tataramoa, s. arbrisseau épineux.
(Cœsalpina bonducella.)
Taiaraohu, vn. se pencher, être flétri ;
— an fig. être abattu, défait.
Tataraù, a. à moitié cuit.
Tatari, uru^ttondre/tarder ; — at'ca,
attendre à débarquer sans danger;
— po, poi, attendre le jour, l'heure
de la mort.
Tataro, vn. être habitué. Voy. mor
iaro.
TAC
lo2
TAU
Tataru, vn. duel du verbe parler, par
exemple pararau.
Tatatau, s. opération du tatouage, ta-
touer.
^Tatau, s. N calcul, dénombrement,
compte. Voy. taio : va. tatouer.
Tataura, va. lier, attacher avec une
corde.
Tatauro, s. {nouv.) croix.
Tatauvaea, vn, attendre la fia des
fortes vagues.
Tatetu, s. cheveux en houppe.
Tati, va. rejeter, résister à, opposer;
insulter, reprocher à.
Tatia, ». ceinture. Voy. tatua ; —
panraa, giberne ; — va. mettre une
ceinture, ceindre ; — a. brusque.
Tatini, ado. en gros, par douzaine.
Tatipi, va. couper avec un couteau ;
se servir d'un couteau. Voy. tipi.
Tatiti, va. orner des étoffes de figures,
tatitia, vn. se soulever et tomber
^vagues).
Taiitone, va. user d'un pantalon,
Tatoa, adv. entièrement.
Tatohé, s. pantalon.
Tatohi, va. user d'un tohi ou ciseau
sur.
^ Tatou, pro. nous, celui qui parle et
ceux à qui ToU parle.
^ Tatua, s. ceinture, boite à cartouches.
Tatuaovero, s. grande faim.
Tatuatehea, vn. être usé par Tàge.
Tatuatua, s. nudité en se oattant.
Tatuavero, s. vêtement pour la tem-
Sète.
ji, va. transpercer.
Tatumiama, va. encenser.
^TatuPJ, s. cire de l'oreille ; — vn. -faire
le sourd.
Taturituri, vn. faire le sourd.
Tau, 5.\saison,v(emps ; — tau-vero^
saison de la pluie. Voy. anotan;
-t»Oincre. Voy. tutau; — rocher
sous l'eau; -i*!^. invoquer, prier;
—UJyi. se percher ; — pro. mon, ma,
mes, le mien, la mienne, les miens ;
— contracté de tana^ le mien, etc.
Voy. a ta na : — art. les, des (in-
déterminé), quelques ; — tau taata,
quelques hommes ; — tau ara ino,
deux mauvais ponts.
V Taua, 8. ami, camarade. Voy. hoa,
taio; — pro. démonst. cela, ce
(suivi après un nom de ra ou nei);
— taua taata ra, cet homme-là ;
lâche ; — a. lâche.
Tauahara, s. ami fidèle.
Tauaave, n. lent tardif.
Tauaha, pro. int. quoi ? qu'est-ce que
c'est ?
Tauahi, têuâhiahi, va. embrasser, c&-
reBuer. Voy. tauvahi.
\Tauai, va. étendre le linge à sécbc
au soleil au vent. Voy. tauarai.
Tauama, s. canot à balancier.
Tauana, «. rochers caverneux.
Tauanuanu, s. la saison froide.
Tauaparau, vn. babiller, dire des hû
toires, proverbe.
Tauarai, s. médiateur; — va. étendn
exposer au soleil et au vent..
Tauaro, s. branches inférieures; 1
devant ; — taiaro, espace entre 1
récif et le rivage.
Tauaruru, vn. être triste, inattentif.
Tauaruarua, a. embarrassant.
Tauatea, s. tribord ; campement avan
tageux ; — vn. être campé avan
tageuscment.
Tauatl, s. pirogue double ; — va
joindre, réunir.
TauataipitO, s. faux ami.
TauatJni, a. [nouv.) mille.
Tauau, s. un mauvais temps poai
pécher ; — va. pécher.
Tauaua, vn. babiller, jaser.
Taue, s. balançoire ; — vn, se balan-
cer et remuer; — taueue, idem.
Voy. tarere ; — va. jeter ; — ai»
nonchalamment, entièrement, subi*
tement, violemment; — pohé tatm
7ioa, mourir subitement.
vTauene, taueneene, va. raccommodai
un mât.
Tauere, va. disputer, opposer, rfi-
pousser.
Tauete, s. bout ovale d'une maison;
ganse pour attacher la voile aa màt.
Taueue, vn. balancer, chanceler ;—• a*
qui balance ; — roi taueue^ hafflW.
Taufatata, s. fruit lé plus près dB terre.
Tauha, s. les quatre étoiles appelées
croix du S. ; — quatre cocos.
Tauhaa, k. biens, instruments; voy-
taoa.
Tauhanl, taupanihani, va. caresser, ca-
joler.
TauhoanI, va. séduire par de belles pa-
roles; — vn. désirer ardemment;
— s. rencontre de différents veflW.
TauhoPahora, s. l'heureux état de p«*'
Taui, s. prix, achat, compensatioa;'^
va. échanger, acheter.
Tauma, vn. monter, grimper; '
Taumaeretei, vn. aller à quatre patté«.
Taumaha, s. croix du S., aiguillon do
crapaud de mer. ,
Taumamao, vn. n'être pas à portée de.
Taumamau, vn. rester au même endroit
Taumata, s. visière.
Taumatateatuatu, s. -coiffure des dieu»;
Taumi, s. plastron orné ; lest, polw»
— va. lester, peser sur.
TauT^^tMi, ua, étendre un vêtement.
\
TAU
153
TEA
1. baisser la télé, peocher,
r.
a. embarrassant; — va.
\ da linge moaillé.
vn. sMncliner plosiears fois.
. canot double. Voy. taurua^
blique.
qaeue du cerf volant.
., s. joneor.
ona, s. lutte.
s. chapeau, coiffure quel-
»
r •
(. petit InterTalIe.
s. géno, obstacle, empéehe-
— vn.^ différer, traîner en
ur; — Jh'lourd, gêné, chargé,
troupeau ^inspiré^prophètc ;
ficelle, ûl. .
i. voy. tauai et tauarai,
i, 8. la jeunesse.
. être mêlé.
s. Ipemea turpeihum.
i. attacher Vamarre d'un ca-
- va. distancer, tarder, ba-
étre éloigné, tauruuru.
. la planète Vénus; — canot
I
vn, se reposer un peu ; —
'iirumi, va. masser les mem-
un malade.
), 8. petite distance.
, s. longue distance,
umi, va. balancer on canot,
taiata, va. obscur.
i. débarquer, voy. uta,
. mâchoire double,
. résultat, prise de pèche, le
ou rinstrument de la pèche.
8. bâton employé par les pè-
I.
>a. pécher dans Teau douce;
suspendre, être suspendu,
lau, va. faire du mal, nuire.
•a. étendre; sauver, délivrer;
maison de délivrance, d'ac-
ement.
a, ûer et paresseux.
, vn. rougir; — s. amas de
•
n. être en arrière.
>a. .chercher ardemment, s'ef-
; — vn. tâcher de se soulever
le).
enflure des lèvres; voy. utu;
mordre.
)re, va. rire de quelque chose
arre.
8. soutien, aide, assistance ;
aider, assister,
y. hoi'uru,
8. reins.
tauvahhahi, va. supplier, em-
r; voy. tauahi.
Taiivaivail, 8. tapis d'herbe, de feaillei«.
tavae, va. préparer l'écorce pour
étoffes.
Tavaha, 8. bride, bâillon ; ~ va. bri-
der, b&illonner.
Tavai, va. oindre, adopter; — x. adu)>-
tion ; — a. adopté ; — tamaiti tavai,
fils adoptif ; voy. faatavai; — arro-
ser, laver; voy. tapape; — <. cuir
de rasoir.
Tavaimani, vn. rester tranquille à
tort.
Tavaimanlno, ». belles paroles, flatte-
ries.
Tavalrea, vn. ne pas pouvoir manger.
Tavana, s. (nonv.) gouverneur, chef;
— a. propre à la pèche ; — vaa ttiF
vana, canot de pêche.
Tavare, va. tromper, faire dupe. Voy.
haavare.
Tavari, va. rendre boueux, sale.
Tavaru, tavau, s. flotte de canols;
— réunion de huit districts.
Tavava, 8. fente au soleil; — ro.
fendre, fêler au soleil.
Tavavaa, s. ver, teigne.
Tavere, s. bateau remorqueur; — va.
remorquer, trainer par derrière.
TaveiX), s. longue lance; écho. Voy.
piriai.
Tavevo, tavevovevo, vn. retentir, ré-
sonner.
Tavi, vn. bruire, être abattu.
tavil, 5. bourdonnement, bruit sourd.
Taiini, «. {nouv.) serviteur, domes-
tique.
/Taviri, va. former ou ouvrir à clef;
tordre, tourner, taviriviri.
Tavlrlhau, vn. être négligent envers le
gouvernement.
Tavirimaa, vn. être avare.
Taviritaoa, vn. ne pas payer ses dettes.
Taviriviri, «. la colique; — vn. se
tordre; -yva. tourner, retourner;
a. tourné ; — puaa taviriviri, un
porc rôti.
Tavovovovo, 8. bruit lointain ; — vn.
se répercuter, retentir.
Te, ar^le, la (suivi de mau), les ; —
v. être au présent ou à l'imparfait
avec nei, ou ra, ou seul : te hoo
net au, je suis é-".hangeant ; te haa-
pii mai ra matou^ nous étions ap-
prenant ; — tei hea oia i nonaAt ?
Te i te f are. Où. était-il hier? Il
était à la maison ; -^ pron. tel. qui,
celui qui, lequel (souvent précédé
de o) ; — te taata o te efa, e haava
hia ; — te» pour le futur ; — te i,
])onr le passe et le présent.
Tea, 5. ^bois horizontal d'une palis-
sade;! planche en tr&veca d'ane
maison -jVÙcGYie, No^. o\ve; — xa.
TER
154
TIA
tirer, lancer une flèche ;^a. blanc,
teatea. Voy. uouo.
TeaaJ, vn. ronger.
Teaamu, a. rongeant, rongeur, corro-
dant.
Teai, s. jeu des doigts.
>Teatea, a. blanc, brillant. Voy. uouo.
\ Tefatera, va. regarder ses habita par
vanité.
Tahaite, a. incapable.
..^TehC, vn. châtrer. Way. patehe.
tehea, ado. où? tel hea; — pro. le-
quel, laquelle? (personnes .et
choses).
Tehu, a. rude ; — s. un bossu, tehutehu.
^tei, vn. sauter sur un pied.
teiaha, teimaha, a. lourd, massif, gê-
nant, alourdi par l'âge ou la ma-
ladie, grevé, obéré, surchargé.
Teial, va. apporter des vivres,
teie, teienei, pron. déin. celui-ci.
Teie au, t'if. oh! me voici! présent,
teienei, adv. à présent, à linslanl,
aujourd'hui.
^Teina, s. frère cadet, scuur cadelte.
^-Teitei, «. élevé, grand.
Temeio, s. {nouviS miracle.
Temoni, s. {nouv.) démon,
temitoro, s. (nouv.) point virgule.
/^ena, pro. dém. celui-là, cela.
tenana, pro. dém. cela à côté de vous.
Voy. na.
Tenania, prép. sur, au-dessus.
Tenari, s. {nouv.) denier.
/" Teni, «aSélever un autre, déléguer le
pouvoir; — 8. [nouo.^ dragon.
vTedteÔ, s. orgueil, ûerte, hauteur; —
a. orgueilleux, fier, hautain.
Tepaparaharaha, s. base du monde.
Tepatua, s. milieu d'une maison ovale.
tepeta, s. {nouv.) sceptre.
>TePa, pro. dém, cela, ce, celui, celui-
^ là.
Teratepa, «. sacré.
Tere, s. voyage, compagnie qui
voyage, but d un voyage; ^^eaha
te oe tere? que veux-tu? — vn.
.-voyager, voguer, naviguer, glisser,
avancer.
Terearil, s. message, ou voyage du
souverain.
Terearu, s, canot sur une mer hou-
leuse.
Teretereaurua, vn. aller deux à deux.
TeretePe, vn. voyager.
TeretePeauPua, vn. aller deux à deux.
tePetePeOPa, s. marche d'un adoles-
cent.
TePetePeOPle, s. achoppement d'un
enfant à marcher.
Teretiaau, va. chercher un ancrage.
TeretuâO, s, ah»encù proloDgéo hors
de ùbez soi.
TePitePiUPJ, vn. suivre.
TePUtePU, s. colère d'un désappointé.
Tête, vn. faire du bruit, être baoillardt'
Tetea, s. personne pâle, fantôme. •
tetei, vn. fermer les dents, par^trtf
au-dessus de Teiu.
Tetene, s. (nouv.) tabernacle.
Tetepa, s. (nouv.) septembre»
tetooa, s. côté, au bord.
Tetooa o te Pâ, s. l'occident.
Tetua, s. jeune fille noble.
Teu, teuau, teuteu, s. serviteur da chef.
Teu, vn. être nu, être méprisé.
Teutautaai, a. universel.
Teuteuapii, $. serviteur du roi.
xTeve, s. pi. Draeontium PolyphyUmm,
(Aroïd).
^Ti, s. dragonier. Dracœna termituUit
ou, Cordyline Australis (Liliao.).
Tià, ». bas-ventre : le dos; •— {tua) U
haute mer; -^a juste, droit con-
venable, possible ; — (<u}, vn, se
tenir debout ; — a tia t nia^ deboat,
levez-vous; — {tu), {nouv.) être
domicilié, rester, persister; poa*
voir, savoir faire ; — e tia iatia U
hamani, il peut le faire : . — s. ato- :
cat, médiateur; — adv. natarellQf '
ment, directement, bien, cela ae •
pourrait. — Beaucoup de mois \
commençant par tia sont syno-:
nimes d'autres mots commençant j
par tu, et dont l'autre partie da
mot est tout à fait sejnblable. ' ^
Tiaa, s.^ne société; troupeau; soo-
lier, sabot, sandale. Voy. tamâ: —
a. lascif, obscène, effronté.
Tiaa é, tia é, adv. peut-être.
Tiaaio, «. l'épine dorsale. Voy. tuaio;
Tiaati, vn. se réunir. Voy. tuati,
Tiaau, s. intendant. Voy. iuau ; — w.
attendre.
TiahuPU, s. travail inachevé; mat^*^
riaux pourris.
Tiafa, s. récif à nu, quand l'eau eat
basse. Voy. tu fa.
Tiafaa, s. pluie, brouillard. Voy. tU'
faa.
Tiafati, va. plier des vêtements.
Tiafetu, va. plier. Voy. tufetu*
TiahamI, vn, être épuisé.
Tiahapa, s. une unité, tenie; — a.«o*
à plusieurs reprises, plus que. V «Y-
tahapa.
Tjahape, a, maigre.
Tiahapa, adv. en outre, en sas, à
sieurs reprises. Voy. tuhara,
Tiahau, a. sauvage, féroce; — *'
homme ou bête féroce.
Tiahi, a. maigre; — va. expo ^ *® '
chasser.
Dla-
inU
I. moneiu pour rillDnger
r«l longer.
noTÏee, néopbyle. Vof. tm
Srdian ; -rlT pnrilpr, pr.ilé-
r. gtrdiendB deui
,. atleDdn que ■■ gnnde
grogner.
rTuninel, j. Sirnandia Pillala
«nd).
I. lacbe d« ouiunBe. Vof,
I. mirMaa, milllet; — en.
™'pfpertm!'a^flFU (Pipe,
t. Difnodium polycarpam^
TilfMM, I. «BcAIre. grind i^rr. V.ij.
liipsU, I. T^lPtnanl indiKrnr. VAy,
IIltlMt. F". eipoKr lOB \Mt\Ànm:
va. fr.pp*r rua pail«r>«nr *t Tel-
pour pour mnnlrtr ion d^dn n.
Tlft, -. b«.B. Voy. t„,p,,.
Tiirai, ra. rqiODiKr. iHioncr. Vin-,
TlWUH, 1. lorehr, lain[ic. bonniii \ —
Ba. gôldrr iTecuBi! Inrrh». A-'Uir*r.
Tlve, I- JT. «dor. fiardfHia TaMim-
tit (ttubi*c.);~ l1>Dn>. Itnraiiim,
liarcpa, l'i remuer, m^lcr,' ig\
Voy, lurrpa-
Tiarla, fi. bnllor, enil«r («•liil).
Tlarn, m. livcr. notlnyrr,
Ti«rM, i-i. M Unir ilrui i-BHinbl>
Tltnto a. [BligaDl, aaaiiyeui ; -
Tlltl, ru. pdfKt on enfiBl iiir
IMIt. tIetfB. tliatua, ■. pnrteur. por-
Ufaim. jEcrejB liatiiHtitlir.liuilM)
Tialtahau, i. lei con^srvolcurs de U
Tislttmooa, i. Davallia cli'gani.
TIei, lieie, ™. ><i détouri
TIO
156
TIP
S
Tifa, (/. rayéi — c^* joindre, unir,
tifatifa.
vTifai, ». morceaux, pièces; — va.
rapiécer, raccommoder.
Tifeirei, 9. image sculptée d'un vais-
seau, poupée.
Tifene, vn. être plié, comme les lames
d'un canif, appelé tipi tifene.
TIflfl, t'a. embrouiller. Voy. tafifi.
Tlhaa, va. rincer. Voy. horoi.
tlliae, «. partie d'arcen-ciel ; — Nt>«.
^aller en avant, /exciter (à la co-
lère).
^ Tihana, va. recuire.
Tihauhau, va. battre la mesure.
Tiherc, ». pagne, ceinture, «la' gcneris.
Vov. maro^ tahere,
Tihetihe, ». élévation dans Técorce
d'un arbre.
Tihl, s. jupon; pierre angulaire du
Alorae: tihirahi.
Tihiuru, <v. ^rand châle.
Tiho, tlhotibo, va. accuser, calommior,
médire, exciter.
TU [tiki. le sculpté )V nom du preuuer
homme, selon la tradition de Taki-
ti : celui de la ffîmme était ftiva; —
*«. sculpture, idole ; — va. appor-
ter, guérir,^aller chercher.
^Tiipa, a. stérile (femme).
Tiiahu, ». celui qui apporte du 1 otufle.
Tlima, «. beau, clair ; — va. rejeter
de l'eau d'un canot; — s. croc à un
bois pour cueillir les fruits ; chaus-
sure. Voy. tamaa: corde eu huit
aux pieds, pour grimper.
Tlmatima, vn. être bien assorti (cou-
leurs) ; — être perdu dans les té-
nèbres.
Timene, va. i)resser, arrondir.
Timui, s. clef. Voy. taviri ; — va. for-
mer à clef.
Timutimu, vn. être obscurci i^ar la
distance.
Tlnal, ua* éteindre, /faire cesser; —
au fiq. morliûer, chasser dehors ;
— séparer de l'eau en divers seus.
Tlnana, s. tronc, source, fondement.
"^Tlnao, va. metlrc la main dans une
ouverture.
Tinapi, s. [nouv.) moutarde.
tlnaitinai, va. éteindre de grands feux
sur les montagnes; faire abandon-
ner un projet.
-•Tlni, 5. {nouv.) genièvre; — a. nom-
breux.
Tino, s. le corps. Voy. oivi: ~ nom
donné à un prétendu prophète.
Tinopapa, s. le corps humain.
tinotinoatua, ». corps d'un dieu.
Tlnotinovahine, ». femme inspirée, pos-
sédée.
'<rio, s. huître.
Tioa, 8. planche aboulée sur les côtéis
d'un canot. ^
Tioe, va. terminer une cuissoD, bv a
discours à la bâte, un débat. *
vTioi, vn. se détourner ; — tioioiy toor- ^
uer.
Tiomata, va. regarder fixement,
tioo, ». pâte de fruits fermentes.
Tlopa, vn. se retourner.
Tiopao^, vn. rouler, - se retoamar à
plusieurs reprises.
Tiope, ». feuilles.
Tiopeope, tiope, ». filet fait de leaiUM.*
Voy. raoere.
Tiori, vn. cligner de l'ail. "
Tiote, a. précoce pour son fruit.
Tiotio, ». protubérance sur la pMH
d'un membre affecté d'éléphanlii-
sis.
TiotkX), vn. être mécontent ou fftehé;
— a. chaud.
Tipaa, va. faire cuire.
Tlpae, «. panier à poisson; — »*•
s'asseoir les jambes croisées; — ■
vn. débarquer. Voy. tapae.
Tlpaeama, ». cunot à balancier.
Tipaeatirua, ». canot double.
Tipai, ». sodomie. Voy. aipai et aiti'
pai.
Tipana, a. grand, vaste, nombreux.
Tlpao, ». une marque. Voy. tapao;—
règle, mesure, balance.
Tipaopao, tlpao, va. marquer, choiiir,
mesurer.
Tlpapa, va. amener, mander ; — w|î
^se prosterner^se coucher; — *.toit
de case à angle obtus.
Tipara, va. emprunter.
Tlparu, va. flatter (/aparMJ.
Tipaupau , un. être saisi d'émulaltoB*'
Tlpe, t'a. faire mûrir des fruits; de-
mander, emprunter ; - • tipee^ idem.
Tipea, ». bande, anneau. Voy. («p**"
Tlpepe, va. rapiécer. Voy. tafél — '•
morceau, pièce.
«kTIpi, ». couteau; — po^'omafl, I*''
gnard ; — peni^ canif; — tafath ^û'
fene^ couteau qui so ferme; — ^^
he, serpe.
\TipJtipi, tipi, va. couper en morceaux-
Tlpo, ». fond d'un trou, creux dune
vague; tranche de fruit cuit, ou <*•
mahi.
Tlpona, nœud. Voy. tapona; — ' **'
nouer.
Tlpono, t'a. envoyer. Voy. hapwOr
Tipoati, 5. creux d'une vague. ^**''
tiputapuia et tiaputa, , ^
Tipu, vn. se coucher sur le côt^
pliant les genoux, s'accroupi ^J '
tipu,tipupu: — t'a. trancher. "^ ^
fapu.
'W^uVOl, s. N^Veta^tiV,,
l
TIT
157
TIT
vtaputa, tiputa, va. percer, Irans-
•ercer.
BU, Toy. tipi.
a, s. mât d'un navire ; — rahi, i
•opu, grand mât ; — i mua, màt
le misaine; — i muri, màt d*arti-
noQ ; — s. canot de pèche avec un
nàt.
a, tire, ado. assez; ~ atira^ atire,
sela suffît, c'est assez,
aha, vn. se coucher sur le dos ; —
îdo. en face, contre,
abaoffiana, va. calomnier,
ao, tiraorao, va. engager à la paix,
aorao, va. mettre deux b&tons en
iroix.
va, ade. c'est tout, il ne reste plus
rien.
"atirainanava, s. nom d'une partie
du ventre.
"atira, va. élever haut (maison);
revêtir quelqu'un d'autorité,
"aurau, va. suborner» chercher à
corrompre.
reo, s. premier jour ou première
uuit de lune ; jeunes branches ;
dernier enfant d'une branche.
H) titlri, va. jeter ou lancer un pe-
tit âlet dans l'eau.
ria, 5. troupe ; — rahi, multitude :
— perUf amas de morts, cimetière,
fumier.
ripuna, s. (nouv.) tribunal.
nia, s. (nouo.) soie, soierie.
rJumu, s. pistolet.
l'ivara, s. ouragan, passion violente.
1*0, vtt.Nnarquer. choisir. Voy. ta-
pao.
tia, va. enjamber.
"Oaroa, m. s'étendre de tout son
W, s'allonger.
'Onii, va. chausser une plante ; faire
iQe pâte de taro.
tipapari, vn, être constipé.
Oria, s. petit et chélif ; — a. ébran-
DfOa, VH* dormir les jambes éten-
lues.
ïtIPO, *. reste ; — a. petit.
ivl, «. (nouv.) déluge.
la, s. parent.
Uia, a. détourné, long ; — adv. à
t détournée.
ipo, VH. virer de bord.
ipou, titafXMIpOU, vn. ballotter, taa-
uer.
1^, «. guimbarde, guitare.
irl, va. attirer, réunir, provoquer
la guerre.
Ita, «. {noue.) bouilloire.
III, va. chercher, demander, exiger.
Uia, s. gui n'a rien obtenu.
; s. étoffé â'aute. Voy. aute.
Titea, .«. livarde d'un voile; jeu d'en-
fant.
Titeamata. «. lunettes.
Titeamatahani, s. sotte complaisance
pour sa femme ; — va. jeter un re-
gard sur quelque chose.
Titema, s. (nour.) décembre.
TItl, «.Vclou,vpieu, épingle, >cheville ;
paquet de cocos contenant cinq
mui de quatre cocos chacun .^pri-
sonnier de guorre,Vcsclave ; -^'ra.
>Blouer,Vfixer. Voy. patiti; -^vn,
>adhérerKresler.
Titia, n. petits iSàtons qui amarrent
les pièces d'un canot ensemble;
planche sur laquelle se battait
l'étoffe; — vn. dégoutter; se lever;
— va. allumer du feu. Voy. ttttui;
— 8. prise de fretin {orna).
Titialfaro, a. droit, redressé, titiaa-
faro, titiahcrotia.
Tltiaifarotia, a. droit, direct.
TItiaveravera, m. être séché, desséché,
flétri (soleil); — aufiy. ôtre désolé
par la guerre.
Titlhoria, s. un réfugié, un vagabond,
^itlo, i''). aller à la st'lle.
Titipatoa, s. opercules ; — au fig. soûl,
ivre.
Titipatoa, s. Cardamine Tonicntosa
(Crucif.).
Titlpauru, s. jeu de cache-euchc. Voy.
tupaurupauru.
>TitiPl, t'a. rejeter, jeter-
TItiPimatatia, vn. regarder fixement,
avec enviu.
Titiripu, va, emballer.
Tititao, s. nom d'un jeu.
TJtltl, s. pièce» ou coins pour amarrer
les piètres d'un canot ; — t'«. faire
usage de ces coins.
Titivahaora, s. captif léger, insensible
à sa peine.
Tito, s. entonnoir, tuyau. Voy. faito ;
— va\ hoqueter, se battre ; remplir;
— en. marcher sur lu pointe des
pieds.
TItoe, s. bouvet; — va. bouveter.
Titohe, s. pantalon.
Titohi, s. douleurs de l'enfantement ;
— vn. être en douleur.
Titohu, va. indiquer du doigl. Voy.
tohu.
Titona, s. {nouv.) froment.
Titoo, s. une vergue ; — va. enverguer
une voile ; étendre le bras, le pied.
Tltooraaavae, s. une tracée de pas.
TitOPe, va. fendre des feuilles pour
faire des nattes ou chapeaux.
Tltoro, va. prendre des voleurs... en
suivant les traces; attraper un
cralïe en aow VïOvik\ yûXxx^xxwc^ ^V^xx-
dre le bras.
Dl|M)Ur »U™pord8>
TtM, ta. ieUr un BitU une JMerre. -
TiylU, .. (no"-) juin,,
Tiutlu, >. ulcbti» pDnr 1 nu, girœe
Ti«i, to. oinJra. Voy,
3003 cQtaad M
Bnir« pout'f.ii
Toi, f. pi. ÇaHfiriJin (4
'de,™! do"le™îon
f {tem(oa)(
— nKilnîm. <- ïnlrépidité, indomp-
table ; -^ il, roi- '■ "■ -" -'"■"
JOHilO. •- pi' Saccfiar
loalteate, »■ oiapoicm
cba'ud', renfflrmé.
TMIhM, t. çraisae dei
Tolihaïiia, a. piquiot ,
Tosliue, J. Irïnspiroliun après le inau
Toai, iTl. «É tenir i!roit olsnl smis.
Tmps, tiHPM«| ™. èl« agili. 010
7«n>, i)' délié, reUsh^, aooolDilBnt.
TBaniâK, va. être («m énargie, Indo-
Zen (. paresteor
m»l ipprèld: -
roBapola, 1. /roit uniquB au boul Ji
■oh», (.■ fBasesNoiBaeBi-r
' nipoo. fond d'un al
>D miliea
eeoï,- — paepte, olerle; — p-
sans latouage ; — (1(1, qai a le l
déjouer.
ati. pu.
TohM, 0. élre gorgé.
duau, 000-
ToMdllt, J.. éllmeota du diaeourS
alïiiiT-
TohetuDHi, >. GeopMIa Jlmifo'
Auri, vent
s-rohi," .'^î'^iu, oouperel. ioslrufl
traBohBntd'e»too;-Bii.user ■
Biseau, fendre ; i-Morimer à la 1»
I orgueil-
Voy. (iiraoM.
TDhii)U,>.ealn>e,dDueDur;-(i.r.a
dane les
TDhipu, on. tendre un fniit en Irai
Mnfaneun).
To|ût;'.'Con, béébe:..er
le; — a.
■TDhon, I. baleine.
s des aDi~
jDhu, t. prophétie; — pnmii (oAa
Tohua, Un. pertagcrcntrèspéllles
lies, El garder la pluj grande j
sol ; —^. pluie flne, pleuvoir A
lolMIilM, fl. nélre paa bien apjiré
TohulM, 0. êlre calme pnur un 101
TOO
/
I — faire couler les larmes, deman-
I der, solliciter.
I Tobmrra, s. partie d'arc-en-ciel ; nuages
■ rouges.
Toi, «Nhache; — (pi. Alphitonia Zi-
zypholdes) (Rhamn.).
Toiâu, a. lourd, pesant. Voy. teiaha,
toiarea, «. levier; — va. tourner ou
soulever avec un levier.
Toiaa, a.Mourd, chargé; — vn, être
chargé; — «• parasite; user d*un
levier.
Toieie. «. confusion, alarme ; — adv.
du bout des doigts.
ToihlJha, vn, être trop chargé de nour-
riture.
TiAail, va. blanchir à la rosée.
TohMlM, a. lourd, massif.
Tojaato, «• hache de pierre.
Toinosrepo, toimoetahora, s. indigène,
ingénieux.
ToiiMNilO. vn. décliner.
Toiia,.D;t. cherché, apporté; appeler
tQki na.
Tobli, a. bien fait, solide ; — on. être
%âr (tambour), être enflé de colère.
Tetenni, *. hache mal emmanchée.
To^Ne, s. large hache de charpentier.
/Toiri, va. assembler, rassembler, traî-
ner; — vn. marcher en corps.
Toiti, 0. serré, bien raide, enflé, non
mûr.
ToitaBi, 8. hache pour parfaire Tou-
vnge; extirper, enlever enlièrc-
Œent.
Toiii, s. veuve, sans enfants, maigre.
Tow, 8. (nono.) virgule, point; —
TO. être extirpé.
■Onaa, vn. être partagé (d'esprit, de
«bot).
■OMra, 8. cœur d'un arbre; — va.
bire une tasse, polir, lustrer.
|IHI, «. couleur rouge de la peau.
■Mite, t. {nouo.) enregistrement, in-
■er^on, comité ; — va. enregistrer,
«werire.
^Mitm, 8, commissaire.
y^, on. entrer, foncer, couler à fond.
t^Êt, <,Verrue?^maladie vénérienne ;
Wrefje, avarice. Voy. horoaino;
****• te «a, pro. pos., son, sa, ses.
y ^oy. iana.
W^* ^ ioég&l* raboteux,
i^tora, 8. {nouv.) consul.
"'O, tOBOtonO, »a.\ envoyer (un mes-
159
TOP
H^ii,>gaffe pour éloigner un canot du
?'*Vage; chef de danseurs; — va.
^•iner, tirer, pousser; — va. faire
^ne défense, une prohibition-, —
VH. vomir. Vuy. ruai; auelquch.
être.>6vllahe mise avant les nom>
de nombre, de personnes : foofatiu,
foohid).
OOa, s. déclin.
OOa te rà, s. l'occident, coucher du
soleil.
OOfa, s. chef qui vient en rang après
Varii.
OOmaa, s. angle, fourchu de branche,
de queue de poisson.
OOtOO, c/i. vomir un peu; — va.
pousser un canot à la gaffe; -A»,
canne, bàlon k marcher.
OOUnuhi. s. corps choisi de guerriers,
opa, *.Navorlenient,\(Dl«ule; —0^U.
4oniber à plomb. Voy. niairi ;
rester en arrière ; i^omni^ une
personne, une chose; -K^ te iow,
donner un nom.
opaapaa, s. visage déllguré, vilain.
Opaaioa, va. se réunir tous, se mettre
au travail tous ensemble.
Opahaa, va. abandonner le traviiil,
délaisser.
Opahura, vn. rester indifférent quand
les autres sont occupés ; — a. Htérilo.
Opamoto, vn. tomber d'un coup do
poing, être frappé d'alarme,
opamotoal, s. étonnement.
opaoro, (i. rabougri.
papaa, s. maïs.
Opapu, vn. tomber dru; — f/i. être
nonchalant, sans énergie ; être éta-
bli.
opara, a. décoloré, desséché,
oparere, vn. tomber d'une hauteur;
— vn. être surpris par le sommeil,
oparuru, tofiataparuru, va. faire peur
à ; — s. trénioussement d'un oiseau
qui ne sait pas voler,
opata, 8. goutte; ^ topatopatay vn.
dégoutter, tomber de l'eau.
Opatai, 3. pièce formant la poupe d'un
canot; — vn. dégoutter ou tomber
de l'eau.
Opatairite, on. être bientôt fini, ou
consommé et épuisé,
opatari, vn. tomber. Voy. tari; avoir
un accès épileptiquc ; — 8. affection
violente de l'esprit,
opataue, va. tomber d'une hauteur,
ou tout à coup.
opatie, vn. être dans une frénésie,
opato, s. profondeur entre deux bas-
fonds ; — vn. tomber à corps perdu,
opatopa, vn. tomber par avortoment,
tomber, être tombé.
Opatu, vn. tomber debout,
opaturi, vn. tomber à genoux,
opauru, vn. tomber d'un arbre,
"ope, 8. queue o\k \iov\ç\^ Aa ç,\\fcNa\i».
tombant par àwt\wç*\ — \>ja, '^^-
TOT
160
TUA
guerJ^laille^^lond^e,^couper ; tope-
tope.
TopMro, va. pousser en avant ; vn. se
rallier.
Topi, s. disposition à la conception.
TopJ€, s. disposition à la grosseur.
Tora, a. puant.
Tôraa, s. temps do conception, de
lutte.
Torahlii, s. prohibition, celui qui la
fait.
Torata, ado. négligemment, indécem-
ment.
Toratora, s, mauvaise odeur; — a.
puant continuellement.
Tore, a. ^ rayé; — vn. venir, pousser
comme la chair baveuse de plaie;
— toretore,
Torea, s. nom d'un oiseau.
Toreafiuaore, a. léger à la course.
Toreamatahere, a. rusé, prudent.
ToreataioutU, a. bruyant et malfaisant.
Toreto, s. petits œufs d'une tortue.
NÏOPetOPe, vn. être disposé en raies,
rayé.
X Torllrll, a. petit, fin; — vn. tomber
par petites gouttes eomme de la
pluie fine.
Topo, «."^let à pêche; — {nouv.) deux
points ; — timi-toro^ point-virgule ;
— vn. grimper, s'étendre, ramper.
^Toroa, 5. office, place, emploi.
Toroea, ï. Chiococca barbata.
Toroau, s. corps mince et fluet.
TOPOlre, s. Leucœna Forsteri (Mim.).
Toromaa, vn, être partagé entre deux
opinions ou sentiments.
Toromeho, ». Fitchia Tahitensis (Com-
pos.).
TOPOmJPO, *. personnage.
Tororlro, s. petit d'animal; — vn. de-
venir petit devant autrui, s'humilier.
Tororû, a. abondant, bienfaisant
(pluie).
Torotea, s. Voy. toroea.
Torotoro, vn. ramper, s'étendre. Voy.
toro; — va. choisir, rassembler.
Torotoromaa, u>f . se diviser en branches.
Topotoroù, toroù, s. un paresseux.
Torotorouaua, vn. élre gonflé.
Toroura, s. Cyathula prostrata.
•'Toni, a. trois. Voy. a<(M'M,. ««*«••«♦»
Toruaa, a. triangulaire. ^**'" ^- *'U'*'
Tota, interj. de dérision.
vTotara, ». hérisson (poisson).
Totamu, va. calfater.
Tote, ». appareil pour prendre lu
sèche ; — va. pêcher la sèche,
nouer, attacher; — V'n. sonner
comme une cloche.'Vêtre en colère.
TotePO, s. petits œufs (terme de mé-
pris).
Tolif a. lié, attaché, cimenté; — vn.
être lié deux fois; — ». {nonn^ sai
cisse.
Totlni, ». {nouv.'S bas, chaussure.
Totitotaa^vra. aller çà et là pour jase
TotO, »./8ang,^ve ; filet pour portt
la calebasse ; — vn. trembler comni
une ligne à pêcher quand les poi:
sons mordent ; être essoufflé, tan
bouriner d'un doigt.
'^TOtoa, a. '^malfaisant ; — va. faire cl
mal, empoisonner, nuire.
Totoe, ». vengeance d'un crime.
Totoee, vn, méconnaître un ami, d
vaguer.
Totomapu, ». mal. Voy. totoa; - r(
faire du mal.
Totomato, va. frapper là terre pou
trouver un bien caché.
Totono, va. duel de tono^ envoyer.
TotOO, va. augmenter.
TotOOrooro, vn. parler brusquemen
Voy. iopatairite.
Totopao, ». saignée à la tête avec ao
dent de requin.
Totoro, »• décrépit Jde; — vn. êli
flétri, usé par Tâge ,i^famper,i4nai
cher lentement ; — ra. tracer, n
tracer.
Toroaena, ». décrépitude, vieillessi
''— a. vieux, âgé.
Toroaipo, ». repas chez soi dans l'
lénèbres.
TotOPOU, ». travail restant imparfait
Tototo, ». espèce de genêt. Voy. atot
Totova, a. malfaisant ; — ». mal, W
heur. Voy. totoa; — va. eroÇ
sonner, faire du mal, nuire.
■Tou, ». Cordia subcorâata (Cardi»
*To' u (te II), jjron. pos le tien. .
Toura, a. rouge bruni par le sol®'
Touri, a. noir&tre.
Toutu, a. noir, défiguré. Voy. »'*'
Tovanuvanu, ». froideur. Voy. an***
Tu, ». avocat, défenseur. Voy. li^
vn. vse tenir debout, vètre det3
\droit; convenir.
Tua, ».\le dos, la haute mer, soir»'
sommité; -\ver blanc. Voy.
pierre plate au sommet d'un ^
V— va, couper. Voy. tapu; — ^
rester, attendre ; — ». une- soc^
Tuaa, ». une petite somme;'— a^
cif, éhonté, indécent; -^ vn, ^
meiller.
Tuaaea, ». lieu sacré.
Tuaana, ». frère aine pour les frèr0
sœur ainée pour les sœurs : cou*
ami.
Tuaaoa, vn. s'établir, commencer.
Tuae, va. faire de la place. V
faaatea,
1 IttdXaW, "on. «ivoxT TïvtiV «.u do8,t6'
TUA
161
TUE
a toutes ses plumes,
aigre, délié. Voy. tiahi.
eur (pour le frère),
brt, athlétique,
ai ; — va. chausser une
re du mal.
endre. Voy. tiai; — a.
— vn. se coucher sur le
is étendues.
&lle, gros ûl.
e dorsale, chairs voisines,
imet.
nte, coteau, cime, som-
Voy. Tuafati,
onrcils.
épine dorsale,
'.haine de montagnes,
'e (pour la sœur),
auratciir, aide, soutien.
Il ail des dents,
.'exercer (joueurs).
)i le;. oiseau qui sort de
Bsitude extrême.
ge, faveur inespérée.
iSU.
(sse ; — a. bossu,
e (navire); — va. traiter
ris ; — vn. marauder,
\q la faiblesse aux join-
I rechoquer (membres) de
— a. faible, incapable,
. s'entrechoquer de fai-
n. se mouvoir en trem-
asquer (navire).
i&lé par le soleil, noir de
il, tuahirii, s. petite con-
souvent sur des sujets
, lieu pour dormir; se-
•
i. attendre, espérer. Voy.
:. inconsistant, changeant
vent.
innir. Voy. tiicaru.
ciller. Voy. turua ; — vn.
ijours comme la marée.
oire de pierre, hache de
va. perner le poisson au
lune; — vn. être gorgé,
lets.
suite d'un personnago.
petit effort pour finir un
ï.'^>retracer l'histoire, les
énements et faits, faire
e, narrer; entasser une
fVia/re.
Tuatau, a. long, prolongé, différé
(temps d'agir), ancre.
Tuatea, «Vlame ou vague tW'fl longue;
jonction.
Tuateaea, s. place sacrée (face du ma-
rae^ dos du roi).
Tuateaeha, «. haute mer, hors de vae
de la terre.
Tuati, va. réunir, cacheter, joindre.
Voy. taati.
Tuatiâ, «. jonction. '
Tuatlii rti. se tenir comme un tii ou
sculpture, comme mort.
Tuatoa, vu. n'avoir pas. diminué, ron-
tinuer.
TuatOtO, •«■ travail d'enfant avorté.
Tuatuà. Voy. tiatia; — e ère te tuatutl,
il y en a beaucoup ; — a. raboteux
(surface); — mata tuatuà^ air cb»-
\grin,>froncemeQl de soureilf.
Tuatuaau, s. voleur ou assassin caché;
va. voler, tuer à la dérobée.
Tuatuaaiitara, vn. se tenir au large, loin.
Tuatuai, «. espèce de pédoncule ; per-
sonne très rigoureuse.
Tuatuaihu, vn. «*>tre dérouté, comme le
voyaçcur perdu.
Tuatuani, s. qui cherche à se réconci-
lier.
Tuatuaohipa, vn. être surchargé de tra-
vail.
Tuatuapoi, -Y. évanouissement, défail-
lance, ouvrage fâcheux ; — ni. s'é-
vanouir.
Tuatuarau. a. multiplié, croissant.
Tuatuarave, int. oh ! c'est, . énorme
étrangeté de la chose.
Tuau, «.\ chefs intendant; — va. nive-
ler, aplanir (terre), ravager, dévas-
ter (guerre). Voy. tuaru.
Tuauo, s. homme puissant, objet pe-
sant.
Tuaunahea, vn. être brûlé par le soleil.
tuauri, s. anciens habitants du lieu.
Tuauni, vn. être accablé d'inquiétude.
Tuaurua, s. oreiller.
Tuava, s. {nouv.) çoyave, goyavier;
— vn. être épuise de^ maladie ou de
faim.
Tuave, s. récit imparfait.
juavera, a. brûlé par le soleil.
tuè, s. balle, intérieur de la pomme
vi, chair de Tahia ; corps du crabe,
de l'étoile de mer, etc.; t— va. pous-
ser, chasser du pied, se ruer sur.
^Tuemata, s. sourcils.
Tuematafatiofe, s.œW effronté, qui fixe
avec fermeté, œil adultère.
Tuematamauru, s. cils retombant et in-
diquant de mauvais désirs,
Tuere, a. bavard, fort en paroles et
non en œuvres.
Tuerehu, s. ççrawà cc\T\t«i\ït% ^«i ^\Sl^^.
• J
TUÏ
162
TUM
Tueretahoraraa, s. calme parfnii.
tuete, s. dieu de l'adultère et de la
fornication.
Tuetue, a.\épais, fort (étofTe); irrégu-
lior en épaisseur (linbit, planche);
— a. repousser, refuser.
Tuetueavero, s. la première pirogue
qui aborde la terre ennemie.
Tueve, fa. presser, fouler; — vn. être
le premier.
Tufa, 8. récif nu à mer basse ; — vn.
se briser en grondant (mer). Voy.
tiamaha ; —fva. partager; fendre,
cracher. Voy. huare.
Tufaa, s. part, portion, division, héri*
lage.
Tufafa, a. nonchalant, inorlc.
Tufarefare, a. vide.
Tufatete, aJv. lentement.
Tufatufaee, vn. avoir chacun sa part
ou son parti.
Tufera, turerafera, vn. aller le corps
obveènement exposé, se mettre à nu
en public; être paresseux; — adv.
à la renverse.
Tufeni, l'û. gratter.
Tufetu, va. plier j — i te aA«, plier un
vêtement.
Tufetufetu, vn. quereller, plier, plis-
ser; — va. provoquer par des pa-
roles ou des actions.
Tuha, va. fendre, diviser, cracher. Voy.
tufa ; — vn. être diminué. Voy. tufa,
tiamaha.
Tuhaa, s. une part. Voy. tufaa.
Tuhapa, tuhara, s. tente, unité.
Tuhara, tuahapa, adv. en outre, en sus.
Tuhatuha, vn. cracher plusieurs fois.
Tuhatuhaee, vn. Voy. tufatufaee.
Tuhau, s. visiteur, étranger.
Tuheru, va. gratter le sol.
y^Tuhl, s. malédiction; — va. maudire.
Tuhiauira, va. accuser témérairement
et brusquement.
Tuhituhl, iv{. /maudire à plusieurs re-
j>rises; — (W' adonné à maudire;
qui rassasie, douceâtre, répugnant
(nourriture); — vn. être rassasié,
fatigué.
vTuhou, 8. novice, nouveau venu. Voy.
tiahou ; — a. Jeune, inexpérimenté.
Tuhuru, s. jeune oiseau sans plume.
Tui, 8. le hoquet. Voy. otui, otuitui;
un pilon. Voy. p£}iu; mal d'oreille;
— va. percer,\coudre, lancer; —
ï tp ofai, lapider; pousser, frapper
avec la tête;ït)attre,'.'broyer; se ré-
pandre (nouvelle) ; — ua tui te roo,
la nouvelle s'est répandue; être à
sa moitié, au milieu ; — ia tui te po.
quand il sera minuit ; — tui7'aa po,
minuit.
Tuia, s. sacriTtce humain au marae,
gorgée, bouchée ; — a. touchéj
frappé, enflammé ; maigre. Voy.
tiahi.
Tuiaaii, s. guerrier cherchant son en-
nemi partout ; pêcheur de poisson.
Tuiaha, s. porc percé avec ahk une o
ficelle.
Tuiharoa, vn. tomber en défaillance
faute de nourriture.
Tliiate, 8. mal d'estomac.
tuiau, 8. corde qui traverse les mailles
d'un filet; — va. joindre les mains,
prendre le bras, entrelacer les bras ;
— vn. être conduit.
Tuiauorero, va. mal interpréter.
TliiflBira, 8. violent coup de poing.
Tuifaro, tuiharo, vu. être fatigué d'at-
tendre.
Tuifaroa, tuiharoa, vn. être faible.
Tuihau. 8. visiteur, h&te.
Tulhe, a. maigre.
Tuihehai, s. libertin.
Tuimua, 8. partie d'un canot.
Tuina, 8. ficelle.
Tuiora, va. poser bien (canot).
TuipaaiMa, va. finir, achever.
Tuira, s. {nouv.) plume à écrire.
Tuiri, 8. cailloux, petites pierres.
"^Tuiroo, a. fameux, célèbre.
Tuiroro, 8. mal d'oreille.
tuita, vn. être bien adopté, aju.sté.
Tliitaa, vn. grincer.
Tliitaata, va. couper un homme en
morceaux à la fin d'une guerre.
Tuitaora, va. jeter une pierre.
Tuiteta, va. entourer du bras; porter
les prémices.
Tuitui, va. brûler, incendier.
Tuituiavera, va. mettre le feu aux mon-
tagnes, incendier (au propre et an
figuré).
Tultulavivo, 8. discours qui produit des
querelles.
Tultliitli, va. brûler un arbre debout.
Tuitupapau, «. prières à un mort afin
({ue son esprit ne vienne pas.
Tuiupaa, 8. b&ton pour porter un c^and
filet.
Tuma, 8. glouton, gourmand ; — ado.
^en sus, en plus; — e ono tumeurua^
six et deux en plus. Voy. ma,
Tumama, «. racine, base.
Tumaaha, vn. rester indifférent au mi-
lieu du travail ou du danger.
Tumaretei, vn. rouler, tourner.
TuniaOaOa, tumarorarora, vn. être hon-
teux.
Tumata, va. regarder sans s'opposer.
Tumatariri, .t. flgure ennemie.
sTumatatea, vn. se tenir à l'écart.
Tuniatatunia, a. vaste, grand. Voy.
hatiapiti.
TUP
163
TUR
Timiama, s. (nouv.) encens; — aua,
encensoir.
Tumiro, va. exercer aux armes.
Toinoa, 5. dix brasses. Voy. wni.
Tannarau, «. flotte. Voy. papaupea;
filet de feuilles. Vo^. raœre.
Tinu, «.«racine,\x>rigine,>> cause, fon-
deaienl,\principe,^tronc ; — hara
tumu, péché originel ; — tumu^ mis
avant le fruit signifie Tarbre qui
produit ce fruit; — vg. anani,
orange; -^ tumu anani^ oranger;
— a. émonssé ; — m. ôlre con-
fondu.
TBnwmu, vn. résonner.
TBHWtaua, s. lutte continuelle.
TMliutuilIll, s. partie rougpe de Técoree
de Yuru; — vn. s'éloigner de, di-
minuer par la distance.
Tuna, s, anguille d'eau douce. Voy.
puhi; — haavarOt ofao, turbulent
et malicieux; — toe^ qui reste à
servir après les autres.
TillU^W, 5. anguille qui vit dans les
profondeurs.
Tunatore, «. anguille de mer.
*^Toiloa, 8. taches noires sur la figure.
TiKlOO, 9. malédiction, maléfice ; —
va. maudire, jeter un maléfice.
^Thro, oa.^r6tir,V)ouillir,Ncuire ; — a.
coit; — mod, ». cuisinier; — raa
tnaa (fore), cuisine; — paa^ a. rôti,
- grillé; — vehi, cuit dans des
feuilles.
-^ Tbo, vn. crier fort.
tlÔJte, «. avant-garde.
Twi, vn. chanceler.
Twifi, a. maigre. Voy. tutoivi,
tlOO, a. rabougri; — vn. être triste.
Tmm, vn. se saluer de la tète.
Tiaro, *. cri appel ; — va. invoquer,
ai^Meler. Voy. tiaoro.
THOn, s. espèce de drap dont on fait
les tiaputa,
vTmi, tMNMM, vn. faire signe d'appro-
cher, faire signe de la tète.
TMira, a. rouge, rongeàtrc, paré.
TiOlOiVai, «. eoup de vent avec pluie.
Tin, f.Ncrabe de terre,Vtourlouroii,
Stonnelier ; — va. creuser.
Tipaata, s, rires ; — vn. rire, se mo-
quer.
Tipaetaurtia, «. cercle «u jeu.
Tipaha, s. bavard.
TipahOIIOi s. soldat remplaçant.
tlDti, ». marteau, maillet; — va.
^frapper, battre.
TapttMOri, s. forgeron.
THpaifOO, ». ouvrier en cuivre.
TipaipillHI, s. ouvrier ferblantier.
Tupaaa, «. empan, palme.
Tapao, a. trous dans les rochers; —
pa. trancher maladroitement.
Tupaonihoroa, «• qui a des dents lon-
gues.
TupaOjMO, va. tailler les cheveux en
diflerentes figures.
Tupaopaoa, s. pilote, timonier.
Tupapa, a. rapace, insatiable; — vu.
mendier, piller, rassembler.
TupafMarau, ». tas de choses entassceH
les unes sur les autres; — va. en-
tasser ; — .t. rap|>urteur.
Jupapaii, ». cadnvre, revenant; ànie
d'un mort, vieux grief suscite.
Tupapauraura, a. cuduvro entièrement
consumé.
Tupapautanuraa, ». cimetière.
Tuparu, ». gâteau; —\i'a.>:asser> dé-
truire.
Tupataf, ». flotte, bataille navale.
Tupatapatao, vn. changer de demeure.
tupatupa, a. suspect ; — vn. soupçon-
ner du mal; — va, exciter au mal.
Tupatupaahutoru, ». mendiant éhonté.
Tupatupatai, va. frapper du poiog.
Tupaurupauru, ». jeu à cache-cache.
Tlipautli, ». armée de terre.
Tupautii, ». de mauvaise mine.
Tupa, ». maladie laissant la peau
I)lan«;he et hideuse, espèce de filet.
Tupere, ». (nouv.) groseille. Phjsalis
Parviflora (Solanées) ; — vn. tré-
bucher, broncher, rouler; — Uipp-
repere, ôlre ballotté.
Tuperetete, tupepetiti, vn. chanceler,
Broncher, aller en zigzag.
'Tuperetii, adv. sens dessus dessous.
tupereua, a. insouciant.
Tupetupe, adv. tardivement, après
tous les autres.
Tuplti, a. divisé en deux.
Tupoina, va. oublier. Voy, aromoina.
tupona, ». nœud de vêtement au cou.
\Tupou, vn. baisser la tète et montrer
les fesses en signe de mépris.
Tupu, ». Calanthe Gracillima (Orchid.);
— a. voisin, prochain ; — vu.
v.roîlrej^erœer,'^ pousser ; — tupu
JHO, chctif, — tupu arii, bel
homme ; — hau, le plus grand.
«Tupua, a. grave, sournois; enchan-
teur fort contre le sorcier.
vTupuae, ». plante des pieds.
^Tupuai, ». sommet de la tète, do la
montagne.
^Tupuna, ». ancêtre, grand-père.
Tuputino, vn. grandir en volume.
Tuputu, •'. troupeau d'oiseaux ; nou-
velle mal fondée.
TuputupU, ». champignon, moisissure
ronge ; — vn. croître.
Tuputupua, ». démon, esprit, cpouvan-
tail, monstre.
VTUPa, vn. être élevé, revêtu de pou-
voir, honorer *, — s. \\QTv\i^ws.
TUR
«64
TUT
Turaa, ■«. liresscur de coq ; — va. faire
liât lie (les cuqs.
^Turaau, s. oxercine des ormes; — s.
escrimeur. Voy. tiaraatt.
^Turae, turai, va. résister, repousser.
Turahi, ru. calfater un canot.
Turaiarea, un. être coupé comme le ren.
^Turama, <• flambeau, torche-, — va.
guider avec une torche, un flam-
eau.
V Turatura, a. honoré, élevé ; — s, Plum-
àago Zelanica.
Turaû, a. prolifique, fécond ; — vn. se
tenir debout ou ensemble.
*^ure, s. loi, règle de conduite, code.
Tureia, a. communicatif, sociable.
Tureirei, tiareirei, vn. s'exposer au
danger, sur un endroit glissant;
•^ a. inquiet, turbulent.
Tureorel, s. bord d'un précipice.
"^Turepu, s. agitateur, meneur.
Turepurepu, turepu, va. agiter, susciter
des troubles.
Turepua, s. une fuulc.
tuPCPU, va. troubler (comme turepu).
turerua, vn. être en paix.
Turi, s> lu genou ; surdité, personne
sourde ; — a. sourd, être sourd.
TurJmene, s, maladie du genou.
turiOf^a, s. faiblesse des genoux.
Turin, vn. ne pas être adapté ou con-
venable ; — a, inflexible, ingouver-
nable.
^^ Turlturi, s. étourdiasement produit par
le bruit; — int. quel bruit! silence!
Turoa, vn. être faible de faim.
Turoia, a. iucapable de se mouvoir.
^Turorlrori, turori, vn. chanceler, bron-
clier, 80 scandaliser.
Turoto, ». confort, contentement; —
a. confortable, satisfaisant; — vn.
être consolé ou contenté.
Turou, ».\une malédiction; •— vn.
courber la tête, cire honteux; —
«ivr. maudire.
vTuru, «.«support, aide, as8islance;#(^ou-
tien ; — ea turu, pont ; — ¥^a. sup-
porter, -soutenir.
TuPUa, sAoreilier ; — vn. cire égal
des deux côtés. Voy. tu et rua.
Turuarll, s. sacritice humain à Oro.
Turuhe, s. léthargie, assoupissement;
— vn. être triste, assoupi.
TuPui, s. las de pierres. Voy, paepae;
appui ; — vn. s'appuyer. Voy. tu-
turi.
TuPUOPa, va. conserver la vie en temps
de guerre.
TupupI, vn. regarder à côté.
TuPUPU, s. bruit fait avec la bouche
pour effrayer; — support ou dé-
fense amic-âle; — va. remettre une
peur du bruit fait avec la bouche
être aidé par un ami.
TurutOOtOO, s. b&ton, canne, croise.
Voy. tootoo.
Turutuni, c. poteaux ou suf^rts d'oie
maison ; — a. aider.
oJjoso comme inutile ; — ru. avo\r \ uxviiiV,
Tysia, s. {noue). Voy. tanena.
Tutâi va. porter sur les hanches.
tutae, «.^ excréments^ — ^voun, roul-
lo; impies, prévaricateurs; — r9,
nielle ; — veOy vert de gris.
Tiitaee, va. porter sur les hanches,
^Tlitaepiiaa, ». Mueuna gigantea.
TutahOTOa, «. chemin des Ames lUaBt
aux enfers.
Tutai, s. nuages rouges à l'horizon,
Tutaia, s. afifaires, but Voy. tare. ^
Tutalmarohea, tutaimaroiti, tutaimaniii
8. petite partie, quantité ineaffi-
sanle.
Tutai vi, vn. paraître à Tinstant; -^
va. emporter les tuée ou bleoéi
d'une bataille.
Tutaora, a. injurieux, outrageant; —
va. reprocher, diffamer.
Tutapa, s. abcès à l'aine. Voy. («yw*
Tutaraai, s. parasite.
Tutarl, va. mener, conduire, agiter
une amorce dans l'eau, attirer, ten-
ter.
Tutaripo, tutaritaripo, va. mener pen-
dant la nuit.
Tutaro, *. ancre; — vn. jeter raneie*
Voy. tiatau.
Tutau, 8. ancre ; — va. jeter Tanere »
— vn. être trempé dans l'eau.
Tutautohe, s. paresseux, inactivité; —
vn. être à Tanore, ne rien faire,
être trempé dans l'eau.
Tutava, 8. la branche qui revient da
côté au tronc; — va. ramener un
bateau à rebours.
Tutavae, «• la guerre et ses maux.
Tute, s. (»ioMU.) figue, figuiw; — tu-
mu tute^ figuier ; -Vva. repousser.
Voy. turae; — a. presque mûr.
Tutei, vn. être mal assis, glisser de sa
place, se mettre de côte ; être gon-
flé ; — va. toucher légèrement. .
Tutena, s. {nouv.) lis.
TutePe, s.%Booiété en partance ; — on.
èlre consumé, extirpé.
Tutetute,-.^ pousser quelqu*an contre
un autre.
Tutii, 8. ancêtres. Voy. ^upuna ; eeulp-
turcs de proue.
Tutilfaaea, s. qui ne s'occupe pas de
sa maison.
Tuto, s. (nouv.) joug.
Tutoce, vn. s'écarter, faire le contraire
du devoir.
Tutoi, adv. superficiellement, légère»
UAM
165
UE
légèrement ; — puta
essé légèrement; — a.
laigre.
iDvoyer an message.
Di d'un jeu ; — va, regar-
oux opiniAtre, asthme,
•va. tirer, traîner; pous-
. Voy. Dtt^o.
revue aennemis.
irina Asiatica (Rhamn.) ;
er ; — *ca. faire cuire;
)rce pour vêtements ; ex-
jus du mati pour teindre
pécher.
s sur lequel les femmes
:orce ;Vpuce. Voy. tiatua.
vent d'est agréable.
s. nom dune grosse
iraignée.
être honteux.
M. être vers le commen-
pas être établi, fixé.
I solide, sans base.
S, vn. souiller de cra-
:her.
battre l'écorce.
iiri), noix, bancoulier.
foluccana fÉuphorb.) ; —
r, mettre le feu à...
Canavalia Littoralis
8.
).
l.
r.
s'élever.
ensembler,
va. détruire et rava-
Titllfi, s, support; — vn. s'appuyer
sur, se fier à, s'agenouiller.
Tuturoropu, s. mi-chemin ; — adv, à
mi-chemin.
Tuttini, «. support, soutien ; — ta.
supporter, soutenir; -*^»4^outter,
Idégouttcr ; — s. les nageoires d'un
requin.
Tuturumamau, va. placer le pied de
mani(>re à se bien tenir*
Tuturumautaaiore, «. pied ferme,
femme criarde.
Tuturuo, «. maussade, indifférent.
tutu tu, s. odeur dégoûtante.
Tutututu, s. odeur du porc cuit, etc.
Tutuu, «. legs, conseil d'un mourant.
tutuuraa, ». gestion d'un testament.
iliU^va. lâcher ,vnaisser aller, céder,
/flonner; — i te tutau, ancrer; —
( te turi i raro s'agenouiller.
Tuua, part. pas. avec aita ou aore
persistant continuellement; - aita
i tuua^ il ne cessait pas, il ne lâ-
chait pas.
Tuuati, 8, départ des amis, des vain-
cus.
Tuumata, s. espion.
Tuupiri, *. énigme, casse-tctc ; — vn.
poser une énigme
Tuutuu, va. relâcher un croc, céder
peu à peu.
Tuutuupin, va. proposer des énigmes.
Tuutuuvea, s. messager d'un roi au
chef.
Tuvaru, va. exiler, bannir, expulser.
Tuvirivirimanu, s. une volée d'oiseaux.
Voy. huuhiii.
U
nelle ; — vn. être humide
! ; se toucher ; prévaloir,
teur ; se heurter contre ;
- va, rencontrer, affron-
— e ua, il pleut ; der-
;ou ; crabe de terre qui
r; verbe être marquant
papai, écrire ; — ua pa-
; — ua papai hia, a été
»>pou8ser,Nîroitre,^'épa-
% braire, hennir, hurler;
/Uana, a. fort, violent, zélé; — adv.
par force, violemment.
Uanana, adv. idem.
UanatO, s, restes de repas; — vn.
être rassasié.
Uanau, vn. s'affliger, crier (lézard).
/Uara, .v. patate douce. Voy. umara.
UatI, s. (nouv.) montre; — rahit hor-
loge; — iti, montre.
Uau, s. partie, la plus près de terre;
— va. enlever la peau, la sur-
r, au-dessus.
liguer, publier; — vn
ilore, s'épanouir.
tourner.
V.) vin.
mv.) veste, camisulc.
>aeir, amoindrir.
face,
înir, i^xpulserf^hapser ; ^Uaua, s. rnevf, '^tendon, ligament,
p nii.HAaana *f '^eiue ] — tohoTC^, fanons ; — ara-
poa, veines du cou ; — aK^oriacc,
moite, visqueux, flexible.
Uauarlri a. violent, ingouvernable.
Uaufa, s. mousse.
Uaura, s. aigrette de plumes.
' Ue, «.siermer soupw*, -^<«u» ^«LH^\\«t>
.,w,x:-aHfiç.àac.fott.
Ilfenia, fi>;"
Ufeu, ifnifeu, a.
,-Tlta, Vuv. ij/Ir.
. Aluiiffô.
Ili, «.'-*(!». «aiMii, Bënératioi). Voy.
Ma; — ui Adh. jeune jéo4-»lLû
— malaKoro, jeune et Tigouceni
^- -firoffiûai booiDU dauï In rorce
lie '''Ap , — c. bmll TAmonabl dane
leinn'iliQil Eiattniri — du. gnt-
tiT, frolter;.queitionner.V*'intor-
dict; - I. (ntfie.) catteliiimo ;
_ n, dur. enlèlé. 0|iinldlR.
m'aUwn, Un d'une BÎbîin,
m, >. «imuniMil d'an objel cnJ->ir;
iii.BHlBMuilli.r!'
Ikio. ailf. •anordeiellemanl, h !■
ht le.
mm, va. griUof.
Uirea. '- ''xauicn, i]D«iilionii. inlernt-
«er : vite wtnHuliun île Ma,
r'i, adc. Donebaleaiiiieo1,i>le-
Ummirntnl, en. ■•ilae goulome
ii-r, itliFeF par perso uloD.
li, ea. penuider un IBMif.
in, être éUiurdi pur db ton
ilWPWO.on.ilTo m
- va. pécher j
M, (. pai] follM,
laD.'fleur
indigine
e porte. Vo)>. I^la,
- \aAvîi \t}\w«uta-
tJPA
\ùl
URU
- s, Tolage, sur qui on ne
fier.
.être las de cuire le poisson,
écailler le poisson.
. qui n'a qu'un beau visaj^e.
instrument de chirurgien
B.
ornement, décor, splendeur,
femmes au travail; — a. ^pea, s. filet; — ioro, seine; — tiri.
décoré, splendide.
ra, s. beauté purement ex-
)papa, s. celui qui se pare et
pien.
jj, raununui. raupaa, paa,
purement extérieure.
, s. Thonneur seul de voya-
c. un chef.
ipa, s. la beauté d'un arbre
pocher; — au fig. grandeur
dée.
. grand travail délaissé.
t.; — e ita e, insouciant de
le.
bouffi, gros; — vu. être ras-
a. mendier.
t. beau.
•ète de coq. Voy. repe: —
ouler, passer.
. se retirer furtivement ;
; tomber en défaillance ; —
ainer (épée, couteau).
vn. s'en aller.
3, unuhitaree, unuhi tarere, v»-
er entièrement.
tia, s. mort subite.
il, vn. s'en aller l'un après
. appartenir à quelqu'un,
léfense de pécher sur les ré-
a. bouffi.
f-volant ipauma) ; pelure du
îf; — \i. blanc,
éfense de mets; clarté de
clat de la lune ; — au figuré:
aturelle et paisible; — a.
li, clair.
tords tranchants du bambou,
être déplacé, dévié, tordu.
. les ligatures de l'œil,
nûr.
itorse; — vti. tomber sous
je, être déplacé, arrêté, hon-
)lane. Voy. teatea.
lanser. Voy. on; — a. affai-
B foie. Voy. paraia.
t. éclat, copeaux, ruban de
jaunâtre.
, s. porc qui rapportera bien-
tôt la valeur de sa nourriture.
Upaupa, ». nom d'un oiseau ; danses
de différentes sortes; — va. danser.
Upaupahura, s. danse avec tambour.
Upaupailiara, s. danse bruyante au son
du tambour.
Upaupa-tumu-ore, s. Dendrophtg Fors-
ti'rianux (Loranth.).
épervier; — tata, trémail; — ma-
tatini, filet h mailles fines; — oiti,
filet en tresses de coco.
Upepe, s. morceaux de graisse sur les
côtés; — va. ajouter. Voy. tapcpe ;
— a. humide, mouillé: — s. mor-
i>cau de viande dégoûtant; — (i.
sale, qui blesse la vue.
UpePU, s. petit paquet d'étoffe; — va.
plier, faire un paquet.
Upoo, ff.Ma tête humaine; chef de
parti; — tû, tia, vainqueur; — ta-
ra^ tempes; — p/o, vaincu ; — tua^
teigne.
Upooaha, <s. bureau.
Upooaura, s. tranquillité de la paix.
Upoofalto, s. gouvernement démocra-
tique.
Upoomaa, s. pillard.
Upoopua, s. turban de guerrier.
Upooiii, s. Amaranthiis (iangelicus
^Amaran.).
Slpoupo, a. vilain, à mine renfrognée.
sUpu, s. une prière ; — va. répéter une
prière.
Uputa, s. porte, entrée, ouverture; —
jnaranKtraina, fenêtre.
Uputara, s. prière et maléfice de sorcier.
Ura, «.>plumes rouges ;Kl^e flamme;
— vn. flamboyer.
Uraeva, a. fier, hautain ; — s. turbulent.
Uramarea, s. plumes jaunes.
Uramoae, s. Limodomm fasciola.
Uraraununui, s. nom donné au roi.
Urarei, a. triste, sans consolation.
Urateni, s. chef.
Urateo, s. attaque à la massue.
"4JpauPa, a. rouge.
Urea, a. jaune.
Urepuaa, a. noueux.
Ureure, s. pauvres, indigei4s.
^Ureuretumoana, ». trombe.
UrI, «.vchien; pilote (poisson); — a.
\iécoloré,'^noir,Nioir&tre ; — vn. être
bien imprimé. Voy. heeuri.
Uriaiava, s. veau marin. Voy. hutni.
Urifa, s. odeur désagréable de la plage.
Urliore, s. chat ou chien ratier; —
uripiifare, chat.
UriO, f. Triumfetta Procumbens.
Uritaata, s. singe.
Uriti, s. pierre jetée d'une fronde.
Uriuri, s. odeur de poisson aux mains.
^liPU, s. arbre ix p&Vft, ç>cs\i ^xvvxV.» kvlci-
. UTA
168
UTU
carpus Incisa (Artoc.)(il y en a de
vingt à trente espèce») ;n bosquet,
•*-forét ; pAlé de corail en vég^élalion ;
nàne numain. Voy. apu, roro: —
va. arranger les piorres dans un
four indigène; — vn. s'écouler, se
pas8er,\iébarquer,\irriver au port;
^tre inspiré.
UPua, s. oreiller, Voy. tiirua.
Uruai, vn. se réfugier près d'un autre.
Ûrualraa, s. place de refuge.
Uruana, s. amas de corail. Voy. ana;
au ûg. endroit dangereux.
Uniauhune, s. Raison d'abondani*e d'uru
(en janvier).
Urufara, s. bosquet do pandanus.
Unihi, ft. bois impénétrable; masse de
corail à branches.
Uruhla, a. inspiré. Voy. taura.
llruhoa, s. violent mal de tète.
Urumatai, s. coup de vent violent.
Urunul, s. bonne récolte de fruits à
pain.
Urupa, s. bosquet infranchissable. Voy.
nruhi; vent violent, calamités de la
guerre ; — a. qui croît rapidement.
Urupae, s. bord, ce qui est sur le bord.
Urupirlpiri, s. bosquet épais.
UrupiJpii, 8. destruction, calamité.
Urupii, (comme urupiri; —s. majore
encore vert; — a. dru; — vn. voir
la terre.
Urupua, s. masse de corail.
Urupuaa, inter. oh! le vorace.
Urupuupuu, s. troubles, dissension?.
Uruiia, va. abolir une prohibition {ra-
hui).
Uruuru, a. rude, désagréable à voir;
^ — vn. gémir, balbutier, grogner.
Urtiuruava, s. prière pour avoir des en-
fants.
Uruvao, s. bosquet au haut des vallons.
Uta, rM.\ôtre transporté par eau ; être
suspendu; — va. porter, trans-
porter par mer. Voy. /aaw^a.^Nous
terminons ici Tindicatinn des di-
rections usitées en langue maorie.
Voy. mai, raro. Uta, terre, tai, mer
entre les récifs, tua, haute mer, ne
prennent pas l'article lorsqu'ils s'em-
ploient en opposition Tun à l'autre.
Celui qui est t uta à terre, va i tai,
s'il s'avance vers la mer ; il va t uta,
vers l'intérieur, s'il s'éloigne davan-
tage de la mer. Le canot qui est
entre les récifs va i uta en se rap-
prochant de terre ou en y abor-
dant : il va i tai, en s'éloignant de
terre; mais il va i tua, h la haute
mer, en commençant à s'y diriger,
en dépassant le récif et à mesure
^ue, déjh en haute mer, il s'éloifçne
ffo la terre. On dit à la quesl\oï\
undé: no tai, no tua, on mai t»
mai, mai uta mai : {mai on no de,
uta la terre, mai vers ici). Avec M
on est libre de retrancher le dernier
m^f, mais si mei ou mai précède
le substantif, il faut mettre mat
après. A la question quâ, on em-
ploie la préposition na, par : na tefo,
par terre, na tai, par mer. A la
question ubi, on emploie la prépon-
tion I a comme à la question qta;
mais i peut être précédé de te, est:
t tua oia, en haute mer lai, ou te t
tua oia, est en haute mer lai. O9
est t tua, i toi, i uta absolument el
sans relation avec personne; oa on
y est relativement; c'eàt-à-dire pim
dans l'intérieur des terres i tita,
plus en haute mer i tu*i, qo'ut
autre.)
Utaa, 5.\cargaison ; ce qui est confié
aux soins d'un autre.
Utai, vn. être mouillé d'eau de mer.
Utari, utarti, s. suivre quelqu'un. Voy.
pee.
Utaru, va. bêcher, cultiver, remuer la
terre.
Utau, s. nourrice ; — va. allaiter.
Utautau, s, panier ou filet à a^giûlle**
Ute, *i\ chanson; -^va, chanter; — **
rouge. Voy. ura.
Utehu, a. gonflé, enflé ; — vn. être en
colère.
vUtere, uteretere, va, râper, peler aj»
fruit ; utere a iri, peler «uper6ci«'*
lement.
Ute^e, a. rouge. »^
Utiuti, s. ciel bariolé.
SJtO, s. coco germé.
Utoa, va. prendre de Teau.aVee un^
éponge.
UtoutOU, va. teindre en écarlate a«l
mati.
Utu, «:^ou;'Sèvre,Nbec,^bord"^ bouche ;
premier tué au combat ; présent li
un visiteur; — nid, lèvre sapé*
rieure; — raro^ lèvre inférleare;
— mehameha, grimaces des lèvres;
— meumeu, lèvres gesses ; — nvi^
lèvres en pointe; — pao, croules
aux lèvres; — peepee^ lèvres gron-
deuses, perverses; — pehepeke.
chanteuse ; — rairai, grondebse.
^Utua, s. paiement (bon oa mauvais)
récompense, punition, amende, g^
ges; — hia^ récompensé; — rau
cent paiements.
, ^Utuafare, s. demeure, famille, ménage
Utuafarerau, s. vagabond.
Utuaura, a. paresseux, frugal, maigre
Utuhi, va. tremper, rincer.
Ûtuitui, va. frapper, bourrer de h
VA H
169
VAH
lardiesse, perversité,
garde-malade; — va. soi-
malades; — a. fort, puis-
ule (coquille; ;Nïoateaa en
ge ^maladie rhumatismale ;
re intrépide ; — s. pi. Acros-
Uepandum,
. pigeon,
naçon.
iplaçant.
moules morailles attachées
ires et aux bois flottants,
otter, polir un canot,
étrangler, violer, violenter
lant la bouche; — uumi
infanticide.
presser, comprimer ; — on.
le poing.
)a. enlever la gomme avec
Uupa, ». tourterelle.
UupaiMiruni, «. celui qui aide.
Uuratamafaarere , «. orphelins sans
amis.
Uuratamahere, s. p<^re avec une famille
nombreuse; roi avec beaucoup do
courtisans.
4luru, vn. gémir, grogner, rugir.
Uutaina, vn. couler avec force, s'élan-
cer; — au fig.y convoiter les biens
d'un chef.
rUutu, 8. mot employé par les ivrognes ;
— uutu iti, int. un peu plus, encore
un peu.
*4Juvao, s. limaron. Voy. uuao.
Uvavi, s. imposteur qui mange en en
imposant.
Uvavla, s. fruit non mûr. Voy. va»
via.
Uvihj, s. siffler comme le vent.
Uvira, s. éclairs. Voy. uira.
rse; espace entre \q^ rnngs
les d'un toit.
)gue\canot ; — hara, grande
avec un bout arrondi ; —
tetite pirogue aiguë aux deux
— moemoe, pirogue sacrée ;
II, pirogue de guerre ; — ti-
pirogue simple ou à balan-
tauati., tipaeatit tipouati,
double.
. habitants des limites de
du district,
laa, 8. propriétaires d'un dis-
ffliction.
ivet.
8. voyageurs par terre et à
embrures d'un canot, chc-
— va. partager.
état de paix et d'abon-
sune part ou portion'>«frao-
• maha vaehaa^ quart; un
défricher, sarcler, débrous-
mouvemenls convulsifs des
ttés à la mort.
;. partager en deux,
^ambe, pied. Voy. avae; —
, clair de la lune; — va. di-
, 9. division d'armée ; pluie
ouche,Vgueule,Vbec, ouver-
ture; — ava, entrée d'un port; —
don, qui n'a rien à manger; — inOy
semant la consternation sans certi-
tude de mauvaises nouvelles; —
ioôre, qui vante beaucoup sans rien
approfondir; — iti, rapporteur, mé- *
«lisant; — l'y», titi, qui se compro-
met, se fait des ennemis; — mana^
qui piaide éloquemment; — maa-
rnaa, sot discours; — mario^ dis-
cours agréable, personne aimable;
— maîiiania, atete^ oiQîe, qui parle
beaucoup sans rien dire; — mamo,
petite bouche; — wmrïW, qui ne
cuit pas et mange chez les autres;
— mona, paroles douces calculées
avec adresse ; — navenavCy conver-
sation gaie, plaisante; — paari^
aui discute avec adresse, qui trahit
es secrets ; — puoa, qui est désap-
pointé ; — papa, qui parle indiscrè-
tement; — papee, que la colère em-
pêche de gouverner sa langue ; —
piraurau, qui se contredit, change
d'avis ; — piri, pipiri, taciturne ; —
pirnpiro, mauvaise haleine ou mau-
vais discours ; — rau, inconséquent ;
— rihonui, babillard; — rorirori,
tapau, uana, qui ne cède jamais
dans ses opinions ; — rua, qui parle
à chacun selon ses intérêts ; — taoa,
qui amasse des biens en parlant ; —
teu, ooi, qui parle à la légère, sans
savoir; — utuntu, qui parle avec
énergie ; — vai, flatterie, cajolerie ;
flatteur, flaller •, — i a\i\>ia>5\.^ %^\sv^
VAI
170
YAR
1er d'une discussion sans en coa-
natlre Tobjel.
VahaM. 8. bayonnelte.
Vahavaha, s. mépris, dédain, indiffé-
rence ; — va. mépriser, dédaigner.
Vahj, *.^€ndroitNpart,s.partie; — va.
«-ouvrir, fendre. Voy. af'a; — wioa,
sanctuaire ; — hanpao nia, rendez-
vous; — fanauà, matrice; — ta
rahi, lieu poissonneux ; — pohe,
taia, lieu dangereux ; — i te tahi
vahi é, ailleurs; — te hue vahi iti
ae, un peu plus; — atea^ espace
libre découvert.
Vahia, ». qui est haï, qui divise.
Vahiaval, ». un trouble-paix, séditieux;
— va. troubler l'eau ; — au figuré,
- commencer les hosUlités.
/'Vdbie, s. bois à brûler.
Vahiné, «> femme, épouse; — faatefa-
tefa, précieuse ; — ravnrava. brune,
belle pers«inne; — tuiata, prévari-
catrice.
Vahi upoo, s. violent mal de tète. Voy.
hon.
/Tfaho, nlo. prép. hors, dehors. Voy.
rapae.
Vai, pro/j.^qiii; — o vai? qui? — m
vax ? par qui ? avec qui ? — vn.
•^êire, rester, demeurer, être situé,
exister; — atea, être éloigné; — s.
y— eau douce,"TU8,'^ève ; — aha, afa,
irruption d'eau ; commencement
d'Iiostilités; — nta, bain du matin;
— atatia, eau en mouvement ; —
nteate,e&\.\ pureel claire; — avaàoa,
■eau amere; — «r</, qui sape et
pagne sur la terre ; — fani, mares
•d'eau apn's la pluie; — hnanro, en-
droit d'eau courante; — hanana,
Cdurs d'eau sortis de leur lit ; —
hauri ^ eau puante; — hapuna,
«tang, source ; — mato, eau de ro-
cher, cascade : — oiara, neneva, ma-
nii rapae, débordement; — ooina,
•eau rapide; — opiiua, marais; —
maàro, douceAlre; — maohi, inmu,
•eau de source; — mata, larmes; —
opiripiri, petits courants dans les
•rochers; — opuopii, peu d'eau pour
se baigner; — pararaau, torrent
•qui emporte les arbres; — pihaa,
eau qui jaillit, source ; — piharau,
•eau qui jaillit de plusieurs sources ;
— pofa, eau pourrie, bourbeuse ;
-v^pMHrt, source; — P"pu, petits
étangs d'eau dans un lit desséché;
— raherahfl, eau mêlée d'animal-
cules ; — reru, eau trouble et
épaisse ; — rêva, eau encaissée et
«•apide; — ripo, gouffre; — roiroi,
eau calme ; paix profonde ; — taitai,
eau saumàlre; — tonino, eau Ivan-
quille; — tahe^ ruisseau, rivière;
— pue^ étang.
Vtiaia, a. éloigné.
Vaianu, *. Adenostemma Viseosurr
(Compos.).
VaMva, s. coara d'eau offrant à soi
embouchure un ancrage pour le
canots.
Vaiehu, vn. être résolu à affronter 1
danger.
Vaifau, s. terre nouvellement défr
chée, sol riclie ; habitude.
VaihaiOllO, «. implacabilité.
Vaiharo, ». jns ae fruit, de viande.
Vaihoe, vn. rester seul,
^ai iho, va. poser, placée, cesser, laî
ser; — rii, -différer un peu; •
noa'tu, abandonner.
Val ihoiho, int. soit, ainsi soit-il ! qti
reste là.
Vaipa, s. chose facile à cuire ; peu po
beaucoup de cens.
Vaipoopoo, s. ruisseaux parfaiteme
encaissés.
Valraa, «. place d'une chose, site, er
placement.
Vairoa, s. Bœhmeria Platyphylla (U
tic).
Vairua, s. âme. esprit. Voy. varua.
Vaitaeae, s. cousins, parents éloigné
Valtahu, s. panier en feuilles de [ar
Vaitavae, s. nouveaux habits.
Vaite, .9. Ame ou esprit.
Vaivai, s. Gossypium religiosum.
'^Vaivai, vn. rester un peu.
/Valu, 5. lait, lait coupé d'eau.
Vanaa, 5.>Qrateur; espèce de poissai
Niiscours, >eonseil, "^vis. Voy. orei
Vanaanaa, s. paroles éloquentes;
vn. penser avec anxiété. Voy. mi*
Vanavana, s. sensation désagréabl
-\a. rude, raboteux.
Vans, s. ornement fait de plusiea
nattes.
Vanevane, s. les orteils. Voy. manim
ny^; plumes rouges; — a. clair.
Vao, s. extrémité des vallées ; du pa^,
un rustique. Voy. taevao.
Vaoa, vn. s'interposer, séparer dese
nemis.
Vaoataua, s. médiateur.
Vaoamauà, s. qui ne connait pas '.
usages de la société.
VaOPU, s. but, objet,
'^aravara, a. épars, clairsemé, trai
parent, rare.
Vare, vn. >être dupe, trompé. Vt
haavare. — N». pus, chassie.
Varea, vn. avoir envie de dormir, è
surpris par le sommeil.
Vareau, a. violet (étoffe).
Vari, .f.vterre>boue> saleté; sang t
ou écoulé du corps; — vn» ô
VAV
171
VET
• sali; — vari hia^ couvert de boae.
Varo, x,^>e8pèce de homard; piège,
nœud coulant. Voy. haatHuro. — va.
attraper le varo; prendre au nœud
coulant; — s, boucle au bout d'une
corde,
farovaro, s. vibration des sons sur
l'oreille, ou des odeurs sur les nerfs
do nez; voix entendue sans savoir
d'où elle vient.
/ïafB, aShuit; — va. raser, gratter,
/ïania (vairua, vaerua, verua, naiite),
s. âme, esprit. Fonctions de Ykme
■ BaivaDl Alcuin : !<> anima, varua,
vie;— 2' spiritus, manao^ esprit;
-• 3» sensus^ ddu, sentiment ; —
4* animus, feruri^ pensée; —
5< mens, haroa, intelligence ; —
6» ratio, ite, raison ; — ?• voluntas,
opuaroa, volonté; — 8» memoria,
■ haâmanaoraa., mémoire.
Vama-laitai, s. esprit bon : le Saint-
Esprit.
Varyaiore, s. cris des rats et des sou-
ris; — au fig. bruit fait par les en-
fants.
Harupaa, s. octave.
ïata, s. ouverture, déchirure, espace :
nt. èlre séparé par un intervalle.
/hi, pro 1" pers. sing. je, moi; —
"«. huit. Voy. varu, avaru ; — va
^wser, écorcher.
(tttiti, 5. coupure des cheveux en
figures différentes; — vn. être brù-
lé (montagnes),
^wi«u, i. récepta|>le. Voy. farii.
HIIWM, va. N étendre par terre de
l'herbe ou des feuilles, tapisser ; —
^Mapi8,*natte,Nîouverture ; — vn.
attendre Tennemi avec une lance à
la main.
wn, X. bète du bon Dieu ; bruit du
▼eut, de la pluie, de l'eau ; — va.
faire ce bruit, braire ; — a. muet.
■une, on. se frayer un chemin.
wWÉi, va. fendre, briser, démolir,
casser ; — fare, enfoncer une mai-
J^ndHnatarua, va. lutter.
WWli, ». eoton. Gogsypium religio-
*m (Malv.)
'■no, i. coco sans eau ; ^médiateur.
Voy. araivavao; — va. s'interpo-
■sr, séparer des combattants.
«tVirB, 8. argile blanche ou rouge.
^PMb, s. odeur putride.
jVtt, ado. vite, promptement.
*WI, ». ^ande vague.
>>Wrva, vn. combattre avec un suc-
cès indécis.
•^JBWve, adv. bientôt, vite, accéléré.
W, a. mal fondé; — ado. témérai-
Vafia, s. jeune fruit ; — a. vert.
VaVHnana, s. paroles tcmûrairrs.
Vavlvavi, a. visqueux, pci-sunnc libé-
rale.
Ve (pour p devant quelques adjectifs
de nombre) ; — vrtafii, un, quel-
qu'un; — vetoofnmiy quelques-uns.
Vea, ». messager. Voy. arfrr ;^incen-
die. Voy. vera; — i;j/<'lre brûlé,
éc.haudt''.
: Veavea, s. chahMir; — a. fhaud.
^VehC, vn. féparor. divi«<rr.
Vehea, >«. partie, ch')si' divisée, sépa-
rée; une cour (de maison). Voy.
mahnra.
Veheraa, séparation, partition; — vn,
être chauffe.
Vehi, s. étui, fourreau, gaino, suaire,
couveriîle; — va. mettre dans un
foiirroau, cngaiuer, emballer, en-
velopper.
Vel, a. fort, bien fait ; — vn. être dé-
pouillé, humilié, éteint.
^eÔ, ». cuivre, laiton.
Vcoveo, .s'\odour df^apiéablc, Acre.
Venu, ». lanièrps, tils dont une natte
est cfvnijiosée.
Venua, s. torre. Voy. femia.
Vera, ».\feu,Sn<'cndie frénéral; — vn,
fire brûlé, "échaudé, N'.haud, ^«uit»
fiévreux; — prou, ils, elles, eux.
Vere, ». étoupe.
Verevere, a. mince commode la gaze.
Voy. varavdia; «."^les cils; toile
d'araignée, puavervvere.
/Ver), »• cent pieds, insecte de mer.
Veriveria, ». endroit profond ou désa-
gréable à la vue ; grande abon-
daneo de vivres.
VePJvePihia, a. bigarré.
VePO, s.Mard,\lance, orage, tempête,
calamité, fléau; grande colère; —
ua."^àarder>lancer; éloigner un ca-
not du rivage; — vn. élever L&
bras et la main.
Veroftl, ». espèce de dard. Voy. fa.
VePOhuPJ, ». tenjpôte violente.
Veromatautara, ». grande (calamité.
VerOPaafa, ». exercice an dard.
VePOvePO, vn. scintiller comme le»
étoiles.
VePU, ». gain, prolit, avantage. Voy.
faiifaa.
«►VePua, ». âme ou esprit.
VePUVePU, ». profit; — >«.\ieux,"^sale,.
puant.
Vetahi, pron. rcl. un, quelqu'un,
qiielciue, les uns.
Vetahi é, pron. autre.
J/Vete, va. délier, absoudre, partager^
Vetea, a. partiel, séparé, dcnoaév «ivi,-
vert.
Vetoofanu, pvon. c\v\ft\c\\3L<b%-
VIN
^ Veii, 8. duvet, crin, frange, laine,
poils ; — vn. avoir une frange.
Veue, s. élrangcr.
Veutupu, 8. voisin, le prochain,
y Veuveu, 8. bord hérissé de poils, de
fils; bout détordu d'une corde, sur-
face laineufic; — a.Mndigne, détes-
table, dégoûtant, sale.
vVeve, a. dénué, pauvre, déguenillé;
— vn, être en oesoin, dans l'indi-
gence.
Vevete, va. sépai^r, diviser, mettre à
nu, ouvrir.
Vevetehla, a. partiel, ouvert, séparé,
absous.
Veyo, 8. écho. Voy. pinai; — vn. faire
écho, résonner. Vevovevo.
¥1, «.N pomme do Cythère : Spondieu
Dulcis (Anacard.); — bourdonne-
ment aux oreilles; — rn.vètre sub-
jugué ; avoir un bourdonnement
aux oreilles.
Vlhl, voy. vehi, 8. enveloppe.
Vihiyihi, s. jet de pierre à la fronde.
' Vllvli, s. souillure, corruption, pollu-
tion, impureté; tache; —a. souillé,
pollué, taché, impur, corrompu ;
-^ viivii ore, pur, sans tache.
Vliviital, s. écume de la mer.
Vlne, 8. [yiouv.) vin, vigne.
Vineta, 8. (nouv.) vinaigre.
'*'Vini, s. perruche ; — a.^Iein de volu-
bilité dans le discours.
Vinltunupaa {vini rôtie), mets rares et
délicieux.
172 VIV ^.
Vinivinio, *. Cardiospermum haliea^ ^
bum. -g^ ,
Vinivini, vn, souffrir, ressentir une ^^^^
leur ; — va. faire du bruit en °î* >^
géant, frapper, parler avec facili^''^
et volubilité.
Vio, a. noueux.
Vipe, 8, Beynold8ia Tahiten8i8.
ViPi, *. front d'armée ; -^va. oarguet
une yoile^ouler du drap.
Viriaa, vn. se retirer, se rejoindre ii
un autre parti, être éloigné.
Viriaro, <• front de bataille.
Viriviri, s. ornement do canot de ma-
rae,
Sfirua, 8. esprit, âme.
^iPU, »IPU»iPU, a. propre, décent.
Viruvirua, «. les éléments du discours,
parenté.
Vita, a. lié, bien lié.
Vitahi, pron. quelqu'un. Voy. vetahi,
Vltahi è, pro. un autre. Voy. vetahi e.
vVitl, vitiviti, a. bien fait, habile, alerte,
propre.
Vitiviti, vn. faire du bruit avec la
langue,
^iu, a. brûlé, trop cuit.
Vlvi, «.>sauterelle ,^commencemeQt de
la retraite d'une armée ; éolabous-
sure d'eau de mer.
Vivivivl, vn. gazouiller, pépier, grésil»
lonner,
nVIvo, s. flûte tahitienne.
Vivovlvo, vn. a, Voy. vinivini.
>yovo, s. bruit lointain.
DICTIONNAIRE
FRANÇAIS-TAHITIEN
DICTIONNAIRE
FMNGAIS-TAHITIEN
^, première lettre, a ; — prép., ia de-
vint m nom propre; — i te, deuant
«1 nom commun ; — indiquant Ves-
P^ce, e... toe ; — indiquant le
temps, a (loru avae) ; — suscrip-
t'on de lettre, na ; — résidence, i ;
— but de voyage, i.
^^, s. pr. Aarona.
^wJWtncnt, ». m. haehaa, fn iliaoliaa-
"•^itter, va. faahaehaa ; — la voix,
^Qu i te reo i raro ; — la tête, pio i
.jje apoo i raro.
•^Idon, sm. délaissement, faarueraa,
*\aapaeraa; — confiance en Dieu,
^^aluri roa raa ; — désordre, vaiibo
^oa raa.
^fldonné, a. faarue bia, haapae hia,
^aiiho noa hia; — trahir, être in-
^<ièle, taiva.
^ndonner, va. faarue, haapae, vaiiho.
^ndonncP (s'), vn. se confier à, tia-
*^Uri roa ; — se livrer à, roa {ap. m.).
"^^urdir, va. turiri, ahoaho, haruru
f ^hi, maniania, e taata ra i te turi-
^t-jour, sm. tapoi-mori.
^t-¥Oix, sm. paruru reo, taupoo o te
Pupili.
^tis, sm. mau raau tapu hia.
'^ttement, sm. raa ajouté au verbe
^battre.
'^ttoir, sm. fare tupairaa puaa.
^ttre, va. couper, lapu ; — déposer,
^aàiho ; — humilier, haavi, faahae-
^aa.
•^ttu, o. aravî, vi, taia, hepohepo,
^hoaho, fatimauu te manao.
«Hîès, sm. fefe, pua, taupo ; — chan-
Oeant de place, pua faatero; — à
^aine, tupapa; — intérieur, mariri,
.Jjatatahuna.
Wneleck, s. pr. Abedemeleka.
"WenagO; s./fr. Abedeango.
Abdias, s. pr. Ahadla.
Abdication, sf. faarueraa, faahoira* i
te toroa.
Abdiquer, va. faahoi i te toroa, faarue.
Abdomen, sm. opu.
Abdon, s. pr. AbAdona.
Abécédaire, am. te parau pi a pa.
Abeille, sf. mnnu mcli.
Aberration, sf. ihu, haerc ô raa; — er-
reur, hape.
Abêtir, v». haamau.i.
Abêtir (8*), vn. neneva, ino, mana.
Ab hoc ot ab hac, ado. ma te hape ore,
nanefnp. m.).
Abhorrer, va. faafaufau, haafaufau.
Abhorré, à. riaria, faufau.
Abhorrer (s'}, vn. riri roa.
Abiathar, ». pr. Abiatara.
Abigail, ». pr. Abigaïla.
Abîme, sm. abuso, moana, rêva, apoo
hohonu, vahi anoano.
Abimelech, ». pr. Abimeleka.
Abîmer, va. gâter, haamaua, faaino,
hamani ino; — ruiner, haapaa,
faaino roa.
Abimer (s*), vn. navire, tomo ; — tâ-
che, viivii, repo ; — mal, ino.
Abinadab, ». pr. Abinadaba.
Ab intestat, ado. ma te faaile {ou faa«
taa) ore i tona hinaaro hopea i lana
taoa.
Ab irato, adv. ma te iria noa, ma te
riri noa ra.
Abiron, ». pr. Abirona.
Abisaa, ». pr. Abisaka.
Abject, a. ino, faufau.
Abjection, sf. faufau, ino.
Abjuration, sf. faarueraa, haapacraa.
Abjurer, va. faarue, haapae.
Abléret, sm. petit filet can'é, upea iti,
upea neinei.
Ablutions, ». f- pi' horoiraa aua, ta-
maraa aua.
Abnégation, sf. l8iwv\fct^^ \^ti^Vcw^.
KboniMlkin, »f. rlirii, fiufiiu.
ItamlnuMIlt, ndc. nhi, nhi ros.
JlbOndÉFIM, If. bnrg. TRil entre U nom
ItenMrfl'L 1'. nui. hoomsi.
d(. le Tilii tiUli; — d
ade. ni mug; i te msUnUi
noFMll9, a. lieu, e nn l« tif
— Aamnif, miru.fuii maiU
MoutiMtUllB, 91
Hbrtilialion, sf. parau hupolQ, hanpo-
*tiri!">°'. î>iiruru, lam»ra; - rifuge,
Abriter, ta. ptrsonne, lamaru. paruru,
ii9''(onnei si chosfi. haamuainari
Ibragailiin, i/. taioreraa.
Ibroger, oa. fuore.
tbruti, a. inaroaLia,
Ibrallr, un. hiamaun, fuino.
(brïtif (I'), vn. h.ere i la ing ro< rg
«bruIlHemnl, im. raaiaD»B, loo m
ibiODt, a aie> é
ilwonter (i'), en.
iWlde, .f r«!ff'ù
Jkbsiiilhe, «^ api'
JkbtOlutlon, >/. talsnraa ou faaonraa-
Jlbûrber, na. avnlc-, Dinm), horomiï:
— épuiiir, finir, hnapau; — élrf-
ntiorië. mnU.
"Thê' '^
pure hope
DD t
Itntwird'}
T^Tit?;.
"hT;
ijwt*;-:
//^^-H„.p„,
Mï '
Ibui, »ffl. h
ipe.^ûhlpa «i
>B i'o.
Ibuter/on.
raari™..
«buier (!'),
totoa. r»a
ai m» faur.
tn. iiftuion,
IDO,
hape,
llirNi"nie' I
pr, /. Abilin
.«""hii
Icari'atrfl, a
JlCMblant,
«ccablè, a.
leilia, tBÎab
a.
i hin.
AGG
i77
ACC
Accaron, s. pr. Akarona.
jlccèderâ, vn. faalia, farii maitai, farii.
iccilèration, sf. faaoioiraa, baapee-
peeraa.
Accélérer, va. faaoioî, haapeepce.
Accent, tm. leo, hararuraa reo; —
•ponctuation t tapao; — accent aigu,
lapao tapu lia i mûri ; — accent
grave, lapao tapu lia i mua; —
aeeent circonflexe, tapao haamaoro
vanela; tapao no te taercraa.
Accentuer, va. faatapao, faahili i te
reo.
Acceptable, a. aulia, au ia faatia hia.
Acceptation, sf. faatiaraa; — provi-
toire, farii rii noa raà.
Accepter, va. farii mai, faatia.
Acception, */. auraa ; sans — de per-
ionne, ma te haapao ore i te huru
ote taata.
Accès, sm. abord, taeraa mai, haere-
raa mai ; — de /lèvre, roohia e te
fivera; — de colère, ua tupu taue
Doa lona ri ri.
Accessible, a. lieu, au ia haere hia,
. vahi ou parau taea ; — personne, e
ravea e ou ia faafalata lana.
Accessit, sm. parau haamauruururad.
Accessoire, a. peu rii noa, mea rii e au
mai.
Accident, sm. pcapea, ati.
Accidenté, a. terrain, fenua huru rau.
^ccidenteilenient, adv. rii [ap. v.), e
Inpu varavara.
JCClamation, sf. haapoçoraa, huroraa.
Accianer, va. patupalu i te rima, popo,
hupopô, papai i te rima; — le
f'oi, poro ei arii, faatoroa ei urii.
J^tifflaUtion, sf, haamàtauraa.
j^JBiatè, a. màtau.
JCciiflMiter, va. baam&tau.
^^Iirtance, sf. au maitai raa, piri
. ^oa raa.
*^ïCointer (s')» *''»• *" mailai, piri roa,
. au fetii.
^^^lade, sf. tapiriraa, haamauraa.
^'Hîoier, va. vigne, tapi ri, taamu, haa-
. inaa.
^^kSOnmiodant, a. taata aau maru, taa-
. ta maru mailai, taata au noa.
^^COinmodement, sm. auraa^ faatiaraa
^ kia.
^^^COfflmoder, va. faaau, faatia.
accompagner, va. pee, pee i mûri ac,
pee utari, pee haere; — en guide,
aratai; — se faire, titau ia pee
» hia.
'accompli, a. chose, tupu, tia, oti lia,
roaa; — personne, mailai roa.
accomplir, va. s haapao, rave faaoli,
ïaalia, rave faahope, rave, haapapu ;
— arriver à, roaa mai, = tac, taea.
^CMftf, sm, auraa, DÎnoa, bonoa.
Accord {d')i adv. au ^ap. t>. : — «>»-
cession, ua tia, ua lia ïa.
Accordé, a. ua tia, aita e parau.
Accordéon, sm. upaupa urne, oteni.
Accorder, va. faatm, fnaau.
Accorder (s'}, vn. au maitai te tahi i
lahi.
Accordeur, sm. faaau, faanehenehe.
Accoster, va. personne, haafatata, lae,
haere i pihai iho; — natir^, tapne,
lapiri i u(a, tapiri i te luahu.
Accouchée, sf. fa i ère.
Accouchement, sm. funauran; — mai'
son (l'accouchement, fare tautra.
Accoucher, va. faafunau : — m. fanau.
Accoucheuse, sf. vahiné faafanau, ta-
hua faatilohi.
Accouder S\ vu. turu, hirinai.
Accoudoir, am. turu rima.
Accouplement, sm. tatai piti: — liai-
son, apiti raa parau ou manao.
Accoupler, ya. tatai piti ; — lier, apiti
ou amui i te parau ou manao.
Accourcir, va. haapoto, faaiti.
Accourir, vn. horo mai, huere haopee-
pee mai.
Accoutré, u. ahu huru è hia. taata ahu
Accoutrement, sm. ahu huru è.
Accoutumance, sf. peu, honmàtauraa.
Accoutumer, va. haamAïau. haamalaro.
Accoutumer (s'), vn. Accoutumé, a. mà-
tau, malaro.
Accréditer, ta. personne, hanmana ; —
chose, haapararc.
Accroc, sm. molu.
Accrocher, va. suspendre, faataulau,
haamau, roupea ; — déchirer, haa-
pihae, haamolumolu.
Accrocher (s'), vn. tapea, mau, piri,
liti.
Accroire, s'en faire, vn. faaahaaha,
ahaaha.
Accroissement, sm. tupuraa i te rahi,
faarahiraâ.
Accroître, va. :faarahi, faananea, faa-
lupu i te rahi.
Accroupi, a. putoi.
Accroupir {S'\ vn. puloi, parahi.
Accueil, sm. bon, ito ou farii maitai
laa; — mauvais, ile ou farii ino
raa, faaruônoarda.
Accueillir, va. personne [bien], ite ou
rave maitai ; — {mal), faarue noa,
ite ou rave ino ; — demande, farii
aroha mai.
Acculer, va. ncnei maitai.
Acculer (s'), vn. tarai, turu.
Accumulation, sf. pueraa.
Accumuler, va. haapue, haaputuputa,
apiti.
Accumuler l^s'^, vn. oow«i, ^^xi^.
Accusateur, sm. ^a^n, Its^i^Yi^^^,
ACC
178
ADM
Accusation, sf. pariraa, faahaparaa.
Accusé, a. pari hia.
Accuser, va. pari, faahapa ; — à faux,
s pari haavare, haio, faaheipo, au-
pari, tiho, nane; témérairement,
adv. pari ru noa.
Acéphale, a. aûi ore; — personne,
upoo ore; — bête, omii ore.
Acerbe, a. maramara, horahora ; avaa-
va; — mot, parau teiaha, parau
mauiui.
Acéré, a. oéoé, style', — parau oéoé,
parau haaputapu, parau haamauiui.
Achab, s. pr. Ahaba.
Achaîe, s. pr. Ahaia.
Achaz, s. pr. Ahaza.
Achalandé, a. aluatu, nahonaho, hatre
rahi hia.
Achalander, va. imi raven.
Acharner (s'), vn. poursuivre, ooo, riri
roa ; — s'appliquer, haapuai..
Achat, sm. hoorua; — prix d'achat,
hoo.
Acheté, a. hooa.
Acheter, va. hoo mai.
Acheteur, sm. taata hoo.
Achevé, a. parfait, nehenehe roa; —
Hni, oti, hope; — épuisé, pau.
Achèvement, sm. faaotlraa, faahope-
raa.
Achever, va. faaoti, faahope, luipaa-
paa; — l'ouvrage d'autrui, pabono.
Acheminement, sm. ravea, haamataraa.
Acheminer (s'), vn. haamala i te haere,
Achias, s. pr. Ahia.
Achimélech, s. pr. Aliimeleka.
Achitob, .V. pr. Aiiitoba.
Achoppement, sm. mahenituraa, turori-
rau ; — pierre d'achoppement, ofai
turoriraa.
Acide, a. avaava, horahora, mara-
mara.
Acidulcr, va. faaavaava, haamaramara.
Acier, sm. faira.
Acolyte, sm. ordre, toroa tauturu; —
aide, rave chipa, tauturu, tavini.
Acompte, sm. aufauraa rii, haapeeraa
maite ou rii.
Aconit, S7n. akonita.
Acoustique (cornet), sm. peu ia faaroo,
peu faarahi reo.
Acquérir, va. par achat, hoo mai ; —
par succession, :noaa mai ei aia; —
par industrie, manuia, roaa, naupa.
Acquiescer, vn. faatia, farii maitai.
Acquiescement, sm. faatiaraa.
Acauis, a. objet, • naupa, pa, raupa ; —
but, manuia.
Acquisition, sf. hooraa mai, noaaraa
inni.
Acquitter, va. accusé, faaora, faatiama,
faatia (ia haere); — dette, haapeei
ic tarahu, tuu noa.
Acquitter (s'), vn. haapao, faalura, ei^
vers quelqu'un.
Acre, a. ava, avaava, heve.
Acretè, sf. huru avaava.
Acrimonie, sf. avaava, horahora;-*
discours, parau teiaha.
Acte, sm. Action, sf. ohipa, ravea;
— contrat^ parau faaau, faaauraa,
fafauraa parau; — acte cioil de,
parau popoa, parau fanauraa ou
faaipoiporaa ou poheraa.
Actif, a. sitoito, :vitiviti, oioi.
Action, sf. titre, parau hoo, parau ta- ,
faa.
Actionner, va. en justice, tua i te haa*
va, haa va, horo i te haava.
Activer, vn. faaitoito, faaoioi.
Activité, sf. itoito.
Actuelj a. teienei, i teienei.
Actualité, sf. i teienei.
Acuité, sf. huru oeoe.
Adage, sm. parau paari, maseli.
Adam, s. pr. Atamu.
Adaptation, sf. au ou piri maiteraa.
Adapter, va. tapiri, faaau.
Adapter (s'), vn. piri mailai, au maitai*
Addition, sf. amuiraa.
Additionner, va. aroui.
Adepte, a. pipi.
Adéquat, a. papu roa, tia maitai, tia
roa.
Adhérer, on. consentir, faatia ; — ètrt
adhérent, piri, ati ; — faire adh^
rei\ taati, haapiri, tapiri, faaau.
Adhésion, sf. faatiaraa, piriraa,
Ad hoc. adv. papu ou tia (ap. v.).
Ad hominem, adv. ma te au i le taala,
lia maitai {op. v.), pono tia atu.
Adieu, int. ionei oe ou orua, outou, is
ora na i te Atua ; — faire des adiev^
aroha ratou ratou iho, aroha i t*
revaraa, parau e : ia ora na.
A Dieu ne plaise, int. eiaha roaîa. .
Adiacent, a. piri, pihai atu, tuati, p^
hai iho.
Adjectif, sm. faaite ioa.
Adjoindre, va. amui.
Adjoint, sm. mono, tauturu.
Adjonction, sf. amuiraa.
Adjudant, sm. raalira tauturu.
Adjudication, sf. tuuraa, faatiaraa.
Adjuger, va. tuu, faatia.
Adjuration, sf. faatapuraa, ani onoono»
raa.
Adjurer, va. faaue i te ioa o le Ata»;
ani onoono, faatapu (i te taata) ^
te Atua.
Ad libitum, adv. te ia oe, te i te bf
naaro.
Admettre, va. recevoir, farii, rave m**'
— accorder, faatia.
WuvvuislrateuP, sm. tavana, tiaau, l"*'
ADU
479
AFF
I, sf. faatereraa, tuuraa,
a, régir, faatere ; — pro-
, faalia.
maere, aa ia arue hia,
umere.
maere, popoa, umcre,
faahiabia.
)n. otefa, ohipahipa, hi-
au ia faatia hia, au ia
faatiaraa, fariiraa.
, sf. aûraa, faabaparaa.
a. aô, avau, faahapa.
f. apiraa, tau rcarea.
taala api, taata taurca-
V^dona.
, vn. : haapao, ru noa i,
ma [ap. u.).
Adonaï.
t'ai,
faatavai, tavai, farii ei
letua [père) faaamu, ta-
in/) faaamu.
lavairaa.
haamoriraa.
auinori.
. faaturu.
m. turu, opai, faaturu i
iru.
nal, haamaru i te maf, i
grill) ; — aspérité, haa-
aamaruhi ; — mets, haa-
i.
, sm. haamaruraa, haa-
a.
1er), adv. i te ao a mûri
. tia i le parau, lia ou
y.).
ahileté, ile, paari, ravea
de lettre, haaponoraa
iraa ta, papai tia raa.
personne, tono, faatia;
haapoDO i te rata na... ;
ns, afai i te maroraa i
iro no...
8')i ^n. horo tia, parau
. pr. Aderiatika.
latu, raravihi, :ilo, :viti-
ihi ihi, paito, patatuera.
adv. ma le paari, ma te
parau taparu, parau paa-
taparu, haapopou, faa-
ari.
Adultère, sm. faaturl, muiheuo, pore-
neia.
Adultérer, va. fausser, fnaino, faahuru
é.
Adultérin, a. enfant, tnmaiti no le p i*
rumu. motoro. motoi.
Ad unguem, adv. papu. papu roa.
Advenir, vn. riro, inahere, tupu ; —
advienne que pourra, atira noà lu
te lupu mai.
Adverbe, sm. piriparau, piriparau
lumu.
Adversaire, sm. euemi, taala le mùro
mai, taata te dro mai.
Adversité, '/". ati, pea|>ea.
Aéré, a. matai, puaiai ; — trop aéré^
matai rahi, puaiai rahi.
Affabilité, sf. maruraa, haapopouraé.
Affable, a. bere maitai, haapopou,
inaru, mata maru, mamahu.
Affaibli, a. paruparuj — amaigri, nrO'
vi.
Affaiblir, va. haaparuparu.
Affaiblir (s'), baereile paruparu, boero
i te teiaha, haavai.
Affairé, p. lapitapi ou abuahoa i te
oliipa, ohipa ruhi.
Affaire, «/". : ohipa, umaa, tutaia; —
aïoir affaire avec quelqu un, te ia(/V.)
te teie ohipa; — e'est votre affaire^
te ia ce te parau, a hio oe ibo i le
reira ; — convenue, ohipa faaau hia.
Affaires, sf. objets, tauibaa, laubaâ,
parau ; — occupations^ te mau olii-
pa ; — traiter les affaires, rave on
haapao i te mau ohipa ; — faire dp
bonnes affaires, manuia, rjpcrupe
te mau ohipa.
Affamé, a. pei'sonne, poia; — teri-e^
: tenua ôé, fenua poia.
Affamer, va. haapoia.
Affecté, a. peiné, roohia, horuhoru,
hautaua, anau ; — convaincu, pu-
tapu te manao ; — affecté «, no.
Affecter de, vn. faahua maru, i)aie-
ti, etc.
Affection, sf. aroha, bere.
Affectionner, va. -bere, : aroha.
Afférent à, a. no, au.
Affermer, va. hoo tarabu, tuu larahu,
horoa larahu.
Affermir, va. faaetaela, haamau ; —
objets, turu ; -- foi, haapapu i le
faaroo; — assertion, haapapu i le
parau.
Affermissement, sm. haamauraa, haa-
papuraa.
Affiche, sf. parau pia, paran faaite.
Afficher, va. objets, tapia, pia i te pa-
rau;— sentiments, faaite hua.
Affidé, a. tona îa taata, e taata nona,
imiroa, laalalBimofcwxo^^TWiV.'îyvaX'^xx.
Affilé, a. 001, ofeoê, o\\i\^.
AGG
180
ÀGR
Affiler, va. faaoi, faaoéoé.
Affiliation, sf, faaàraa.
Affilier, va. faaô, amui.
Affiloir, stn. ofai faaoi, ofai faaoéoé.
Affinité, sf. piritaa, felii nu to faaipo-
iporna, felii lapiri.
Affirmation, sf. parau haapapu, parau
faatia.
Affirnier, va. faatia, haaxnau.
Affliction, sf. :peapea, :ali; — affligé
de, ati, oto, laemaluu, • taia, : maui-
ui, ahoaho.
Affliger, va. faaoto, shaamauiui.
Affiuence, sf. taheraa; — au figuré,
tae noa raa mai, haere noa raà
mal ; — grande, e ère te tiatia ta-
ata.
Affluer, vn. couler, lahe ; — la mer,
. paDanii ; — f/^ns, tae uoa mai,
laere noa mai.
A fortiori, adv. a tae ae hoi.
Affranchi, a. oro, iliama.
Affranchir, vn. personne, faaora, faa-
tiama, tuu noa ; — lettre, haapee i
te moni note rata ou note afai-
raa rata.
Affranchissement, sm. tuu noa raa, faa-
tiama raa.
Affréter, va. tarahu i te pahi.
Affreux, a. riaria, mehameba ; — dé-
sert, aroaro.
Affront, sm. faainoraa, parau faaino.
Affronter, va. personne, taaro, faaruru;
— inoi't, fuaù i te pohe.
Affût, S7n. canon, paepae pupuhi ; —
guet, tamoemoe; — être à VafMit,
, tamoemoe, titaulau, hiopoa, nio
maitai.
Afin de ou que, eonj. ia, ci, a ; — que,
ne, oi ; — va. oi pohe, de peur
ou il ne ineurc.
Afrique, s. pr. Aferika.
AgaouS, s. pr. Agabo.
Agag, s.pr. Agajra.
Agacement, sm. baumani, riri, hepo-
hepo.
Agacer, va. :patiatia, faaooo, faahe-
pobepo. faariri noa, faahaumani.
Agar, s.pr. Agara.
J^gariC, sm. taria iore.
Age, sm. années, matahiti; — à l'âge
de..., i te... tona matahiti ; — âge
mûr, paariraa; — temps, tau, ano-
tau; — générations, ui.
Agé, a. personne, paari ; — vieux,
: ruau, : ruhiruhia.
Agence, sf. toroa faatereraa.
Agencement, sm. faaauraa.
Agencer, va. faaau.
Agenouiller (s')) v>^' tuu te turi i raro,
tuluri, tahopu.
Agents, sm. pi. feia. toroa.
Âffffée, s. pr, Hagai,
Agglonèratioa, sf. putupatoraa.
Aggloméré, a. putuputu.
Agglomérer, va. haaputuputa, haapae.
Aggravant, a. points parau faarabi,
tomu faateiaha.
Aggraver, va. : faateiaha, faarahi.
Agaraver (8'}t vn. oona, haere i te rahi,
haere i te teiaha.
Agile, a. :oioi, :peepee, tTitivili,
hiuao, hivarereata, itoito.
Agilité, sf. itoito, : oioiraa.
Agir, vn. rave, ohipa, haapao; —
manière d'agir^ huru ote haapao-
raa, huru ote faatereraa.
Agitateur, sm. orurehau, haufaurarOi
tiarepu, turepu, faaariporipo.
Agitation, sf. aueue, atutu.
Agité, a. aueue, aehuehu, atutu, paaa,
puaruaru, panoonoo.
Agiter, va. faaaueue ; — Veau, faare-
pu; — la mer, : fetoitoi, : toareare,
haapoopoo, vaavaa, fetuna ; — l'a-
prit, :faaaehuehu, - horiri, arepa-
• repu, :atutututu, panoonoo; — M
vent ^arbre), aoioi ; — en/an^ baalii
hautiuti ; — chevelure, étoffe, mae-
vaeva ; — la tête ou la main par
mépris, tairiiri; — la main pour
appeler, tapare, tarape.
Agiter (8'}i vn.poisson,psitiii;— enfant
sans langes, eueu.
Agneau, sm. arenio, pinia, rfanaaa
mamoe.
Agnès, s. pr. Aganeta.
Agonie, s^mauiui pohe, ati pohe,: umo^
naroraa, unuhiraa, paruparu pohe*
Agonisant, eu.
Agoniser, sn. unuhi, paruparu pohe,
ati pohe, mauiuipohe.
Agrafe, sf. lamau, pitopito tamau, ta-
mauraa.
Agrandir, va. faarahi.
Agrandissement, sm. faarahiraa.
Agréable, a. personne, au, au roa, au
maitai ; — chose, nehenehe, popou;
— extérieur, mata purotu, aiai,
nehenehe, mata ioio; — odettr^
nôanùa, nenene ; — jour, mahana
au maitai ; — au goût, navenave ;
— rendre agréable, faanehenehe,
faaau, : haapopou, haamaitaî ; —
contenter, haamauruuru, atoha*
toha.
Agréé, a. au maitai bia, faatia hia, farii
maitai hia; — à la hâte, hateta.
Agréer, va. accorder, faatia ; — accep»
ter, farii, farii aroha mai.
Agrégation, sf. toiete, amuirad.
Agréger, va. farii, faaô, amui.
Agrément, sm. consentement, auraa,
faaliaraa ; — plaisirs, arearea, peu
aTeaTfeBL,o\v\ça mauruuru, vahi po-
AIL
i8i
ALB
sm. pi. taahaa no .te pahi,
seu ou ohipa no te pahi.
sm. taata i haamata, taata
, enemi, taéla tamai.
vao.taevao.
. faaapu ; — concours, faa-
i ou tatauraa no te mau
, sm. tadta faaapu.
, sf. faaapuraa fenua, tanu-
•
ya. haapuluputu, ruru.
j'), vn. tairuru.
a. haamàtau ou baamataro
ai.
habitué, màtau, mataro,
— guerrier, ailo, aroviri.
, aue, atae, ai, aha, alii,
ààaà, (^ue te (n.J e !
>ehuehu, : horunoru, bili-
itimahuta.
auturu, turu.
np, sm. éé.
turu, tauluru.
tp'), un. tauturu le tahi i
16, atae, ahi, ai.
upuna; — aïeux, hui-tupu-
leto,
ava, : avaava, maramara,
i ; — aigre-doux {mot), pa-
ï-maru.
f. panache, huruhuru ; —
riihuru.
: avaava, mapamarn.
ersonne, riri, iria; — chose,
ramara.
toavaava, faaavaava, haa-
ra ; — irriter, faaririi, faai-
io, faalihae, faatiotion.
bjet, oi, oioi ; — pointe,
• douleur, mauiui rahi, ma-
^, aua pnpe, farii-pape.
au, nira; — d'horloge, de
haua, auri ; — grande, auri
a roa; —petite, auri poto.
to.
sf. décor, pine ; — de vo-
> ouma.
n. tara, hoto.
, va. patia; — encourager,
«
oia, faahiaaî hia.
;. faaoi,faaina; — l'appétit,
ju faatupu i te hiaai maâ,
maà.
liani haua ino, oniani piro-
rerau.
>erau hia.
/v. i te vahi è, i te tahi
vahi è, è; — d'ailleurs, note mes,
rà (op. V. ou n.).
Aimable, a. maitai, maru, au ia hero
hia, faaaroba, vabamario.
Aimant, sm. auri ovabioe, auri faaote.
Aimant, a. bere.
Aimé, a. bere hia, bere.
Aimer, va. bere, aroba; — goilter, au»
amu ou inu;— aimer à, binaaro.
Aine, sf. piria, tapa.
Aîné, a. z matabiapo, tuana ; — consa-
créy uura^^lnma faarere.
Aînesse, sf. mataliiapo ; — droit d'aï-
nesse, loroa matabiapo.
Ainsi, adv. : na reira, no reira, nao»
peo, hoe a buru, tahi â buru, a ta-
hi huru, mai te reira te buru, o
tereira ïa.
Ainsi de suite (et), adv. e na reira
noa'tu.
Ainsi que, ccnj. pour et, mai, te taata
mai te vabine; — de même, oia'toa»
aloa OM boi (après v. ou n.).
Ainsi SOit-il, amené.
Air, sm. atmosphère, revu, matai; —
haleiu(\i\m\\e. aiio; — chant, pehe,
reo ; — du visuf/e, mala ; — aooir
l'air d^, hurii, i le hioraa ; — de
bon air, pori.
Airain, sm. veo.
Aire, sf. vuhi papairaa silona.
Aisance, sf. biens, laoa, faufaa; — /a-
cililé d'élocution, parau oliie; —
agilité, raveraa ohie, ohie.
Aise [être à /'). vn. laoa hia, faufaa
hia; — mal à l'aise, veve, ali, ma-
nihinihi, peapea; — être aise de,
mauruuru, uaùa, popou.
Aisément, adc. ohie, maroati, noa (op.
V.), ma te au mailai roa, ma te OQ
ore, ma te tapilapi ore.
Aisselle, sf. ee.
Ajournement, sm. haamaororaa, taupu-
paraa.
Ajourner, va. rhaamaoro, laupupu; —
une assemblée, vaiho, faataupupu,
faanuu.
Ajouter, va. : amui, amuimui, apiti, api,
upepe; — en greffant, poi, laati.
Ajuster, va. faaau, nali, :luali, paio;
— orner, faanebenehe ; — itre
ajusté, luila.
Alambic, sm. pani tunuraa.
Alarme, sf. rmatau, :taia.
Alarmer, va. baamalau, : faataia faa-
hitimaue; — être alarmé, smatau,
: laia, rurutaina, aehuehu, bepo-
hepo, raumalea, topamoto, boriri.
Albâtre, sm. alabala.
Albatros, sm. manu no le tua.
Album, sm. puka hohoa, pukavairaa
hohoa.
Albumine, sf, uouo ^o \.^\i>\«t^ -caa^.
ALL i
tlcUi. ««. pi|» Loroi aba, (Ikali.
IICMI, ">i. >•<>.
lICMliltue, o.iva.
lIcavE, J/. vnhl «nirail rgi,
lltatDlr», B. papu nre, Ub o», Ib i te
hur» («r(l
liera, i/. aufi paLia.
iMlMn (IH), im. eoûiaage. le mau
T«bi i rei» Iho ; — inlourage, taola
tNB. loi (aala.
Itota. !/'■ aui».
lllinalion, tf. meutalf, neneviraa.
mUlar, ra. [aàale, ulau
HlltehBP, ca. iHporu.lia
Allée, >f. puruinu, ouon
lll«r (l'M), DD. r«*i. hava è. )uM
Ji,iyoi„s, ii,„i}ii larere «!< [iMM
tlll«r, la. tu;iti, raonu, labu i
JIIISCatiM, l/. boroa'ta, lau d.
tllMutiM, >/. B^rsa, orenrat,' fM
W [!■), B«.
a taal
tlluner <n. lampe, lutui; ~ /H, t»
taaurar -/^ur, [aa^ina. ^^
Mumetlt, tf. mali. [alupen,
paiir».
mure, lA hum, peu. haru npae,
lllusiDn, '>{■ purin (flaUmo, —
llluvion, >f. repo i haapue bia i la
tlOèS, îm. npDli.aloe.
HlnanicA, im. kalaooUrio, i
fasHs mabiTn.
Moi. I«. huru.hloraa.
Uan, ado. i «ira ra; iho n et
[up. r.).
Ilwtdir, ra. failaiaha, faaialt
llounfir [*'), çn. haere i le U
Alphabet, nm. piapa, à.
lilè ration. lA inaria, hum è, ti
. piba bia, tpba liu
hr II'), m. biUnh.|iii, rutiliu-
ir Ta. ami, j,r.'uini.i ;-«(,,,
Itè. if. niaru. hagniiHiii,
refroidi. poUua; — fii(»-ewi<, ii
m Jm tintiavea
«mlltt, s'r. hoiraa, auna.
i.atinoiiae, ïebi.haati.
g, n. Uhirua.
«mmoaltM, i-;»'. Amona.
*mnlltle,J/. /anlJamama,
,f. aiir» piti.
iMMver, m. r«nore i te utuB. laa-
a. tiioU leotco, laata nou-
ai.'.;. S—...
«A «mbiliMinr, «11. liiouto.
Imollir, va. adouci.; baainaru taMrU
, ]/. fare mni rnrr nuls qd-
~ affaiblir, hnaparuparu.
HnwlHrll'j, Bn. limlll, a. maru, |.ar«-
pul. gu poba niDi.
pru.
a. toiiUi hahu», len haere,
amMiMKr, ça. amoimoi. haapue, haa-
raruB, »irua, verun, vaila-
(mont "(M], i le P'-ie i nia.
wl.îlupapan. maarii-dW
Inor, J. „r. Aniora.
ittu, rs«l«d«d«<(Mr<
tmrcB, i{. ippM, «rnlnu, aainu ; —
m. million leurdoni-
.h ta pf««i<»ii^û»?(,
«■(Offliieit. ».»r,'Amori.
çuf /e< ji odiiHf OH rejette,
JlmirligMiMnt, «th. faailma.
Jlmos, «. pr. Amu-D.
«''^ATa^ailoira.
heré iana ibô; ontour d» 7H8.|
hère alun; amour du yrocAnin,
tnè". la na «iri bla ; „ dire
hete LaaU lup«. .
ItmotltHe, a. an ia lahuri hia, au i>
/. uloa, hoonaraa; — Aono-
Im'^lbië, à*' > ara 1 la fanoa e 1 IB
,vi|.e.enraiol.«i raroiletai.
ntt. ion,-)(«-. 1, m,,iwi;_
tmphithoilre.«"i. tare vMfM, li«..
llWhOrc, »r. tatu, aua.
Inathèmatlur, -
jtnathèiM, <ni. ■
knBtluith, 1. pi'.
locJtrei, (Ut.
ktiri.'f.P'- Ane
M|IH, If. mm arajwù.
Inglalg, u. «ngfetern, <A T^reUme.
;•)!(. *nij.ûf6,- op., i,ri.,.o.peho
Anguille, 3f. puhi, lun».
UfaU^ - piavf,
tf. [■■h(mU.
appripoUé. pumk niA; -
iito/reniif, pgiis oviri (pair
IniMu, (m. :Lap»:— paiirdsM.1
pes riun; — pour orsjfln. lÉ
liineÛ, u. poni, poDippni.
(KBlii), oiro i ruo i (Papeeto), '
ili na (PapeeU).
tiinlhili;d.'piiu. m
■
ai m
lahili
Unonc», <A purau
faailo
tnnoiiMr, i^u. fn.ii
. tob
tnnonciBilDn, >/. r.
tapi
han
ÎZd^.^i.pS"
a par
ta)
InnuBi, ô. Dialiiia
tnmiilû, J/. tufpa
1.UI1
^1
.
Annulaira, o. do
l'clipir atiBufai
urira*
AiHiubllQn, if.'lno
CMI-
JlMUler. va. (aami
Xaao
ilnalidr, td. faaba
.'rauj»«
teilai
•|
Inonulle, n^- l»pe
1
AnDnner, un. lapit
pi i le p«
aa.J
'Tna"'"^"""'"'
r.,„,»^
Itnrmal, a. bapc.
Inse, nf. de ms^
J'oije!, ispea. d
(n^^gonliM. ««. e
oeniii
». p
loiiM
inbàgotilL?'^.
ho» tnatiliabem
intapdlijuo, a. pôi
au.
aatitiah«a«|
.'i l<
PM
rs
ântteÈdent, a. o m
a, la
(Uitichpist, .«.'jui
etl'metla, AnauU-'
ÂPO
485
APP
, a. i mua i te dilarî.
'. hihi, eha.
. o mua, i maa nei.
ge, xm. taata taehae.
(par), aàt). ru noa (ap. v.)t
noa i te moni [anticiper
lent).
a. ru noa {ap. v. ou n.),
loa.
va. papai i te mahana i
t. paruru raau taero.
' ira va himene.
pr. Anctiohia.
. pr. Ânetioko.
$/. auore raa.
i, a. au ore roa.
;, sm. puka vepere, puka
nene.
n. vahi i raro ae i te fenua,
iti o le fenua.
tahilo.
f. tau tahito, mea tahito.
ana, apoo.
lure, pou ohure, rua ohure.
»r. Anver.
mainaina, taia, hepohepo,
ha, matau rahi.
Aoda.
Vtete.
nfanty nâ ; — mal ou colère,
maru, maha.
. haamaru, haamaha, : faa>
cris d'enfant, faànâ.
m. terre, fenua farii hau ;
té, vahi hau è, vahi taa è.
faatau noa, maroia.
1. maroia, faatau noa.
va. ite, hio.
(8'), ite e, ua itea ia na e,
a N. te...
. ua pirL tereo.
ea.
), vn. aroha mai, hiaoto, ua
te âàu.
. tet^rain, haamanina, : haa-
laapatiitii, tuau; — diffi-
aore i te mau vahi haatau-
. faarairai, haaparahurahu.
. tia maitai o te farc.
sf. Apokalupo.
a. apokariû, puka ou pa-
lore te taata papai.
t. hau ae raa, vahi teitci
^ haamaitairaa, arueraa.
m. parau faaau, parabole.
if. mai patia.
va. apotnta, faaruc i te
oraihoro i te faaroo.
n. apotata.
X. tuu, toao.
ApOttiller, va. haatapao, tapao, paraa
faatia.
Apostolat, sm. toroa apotoro.
ApOStOliolie, a. apotoro.
Apostrophe, sf. écrit, apolarafi, tapao
mono letera ; reproche, faahapa-
raa.
Apostropher, va. avau, faahapa taue.
Apothéose, sf. faahanahana roa, faa-
teniteni.
Apothicaire, sm. taata hoo raau, ra-
paau. hoo raau mai.
Apparaître, vn. : fà mai. itea mai. tapae
mai. faura, piiooi, puoioi, faafAura.
Apparat, sm. hanahana, faaahaaha.
Appareil, sm. peu, ohipa.
Appareiller, va. navire, faaineine, faa-
nehcnehe; — assortir, faaau.
Apparence, sf. :hio noa raa, hoahoa,
hiiru rapae, huru, hioraa; — de
terre, puo; — trompeuse ^ anuhe-
nuhe, faea ; — bonne, papai; —
grosse, puahaha ; — prendre les
apparences de, faahua (paieti, ma-
ru, etc.); — en évidence, ia itea
maitai hia ; — en apparence, ia hio
noa, i te hi-» noaraa.
Apparent, a. il<M. itea hin.
Apparition, sf. filraamai, ilcaraamai.
Appartement, sm. pihn.
Appartenir, vn. uimma, no Mea, na
Mea, Mea te ftitn.
Appartient à (il), imp. te i le N. te N.,
te i te arii te hau ; na te N. te N.,
na te metna te faaueraa ; o te toroa
no te N. te N., o te toroa no te pe-
repilero te pure i te pore-tutia.
Appât, sm. amorce, aainu, arainu,
araunu, maunu; — attrait, arainu.
Appauvri, a. veve.
Appauvrir, va. haavevo.
Appel, sm. de noms, piiraa ioa ; -- en
grâce, lahiora, tahitia ; — de juge'
ment, hororaa; — invocation, tiao-
roraa ; — faire venir, piiraa, tutau ;
— sans appel, ma te tia ore ia horo
i te tahi vahi atu.
Appelé, a. o (loane) tona ioa, i mairi
hia ou topa hia tona ioa o (Pauro).
Appeler, va. mander, : pli, tii, parau
util, loino ; — donner un nom, haamai-
ri on topai te ioa; — avoir recours
à un juge supérieur, horo ; — sup-
plier, tiaro, horo tia, taù, tatau.
Appendre, va. faaiautau, haamau.
Appentis, sm. puoi, pnoiraà, taupe.
Appesantir, va. faateiaha, faateimaha.
Appesantir (s') sur {insister), onoono,
nenei, faateiaha.
Appétit, sm. poia, hiaai maà, hiaamn;
— insatiable, ponaponao.
Appétissant, a. hioraa momona, faatu*
pu i le Uiaa\.
AppliUlIlMI, 1/;. dgJoJ,huiiiaDaru;-.
ippllqyer, en. ïôi, hMin«o«i — mmM»
ON Dftjïrt, tnpiri, iiKipao ; — collfr,
Intlper If), m. fiwilôito. himpapu,
hiiapi..i,bB.{(ip.ii.). iloilo (op. B.).
puni ou papa (ap. b.).
.ttftrUr, I
IppmfMil
; — poHjîej-,
wemwr, hanp
kpprovitkjiner,
ImDxlmtif, n
Ipni. a. joill, «isav». mwan
ijirBUirii; — lurae'érff, iria.
iBPèt, »p^. i mari aa, 1 mûri
ihri.amuri.M™ («p. t.];
1 priori, adn. du, Ù^ uuï. u w
» propOl, iii. -8 homa e, a bm «!
kfijs, a. BU, au msilai.
iptitMa, •/. Hciuifui.
lllMlIqua, a. t,o Is pape.
tl)lieihe, >m. (aalahsTH [«)»-
kquMX. a, pape, buru vai.
Iqullon, tm. toarau, apilocran.
knUt. ipr. Arabia ; — dàlrle, Al
m?df tara ; —pétrie, Acabfa ol
Iraignâo, a/', tialiarabaauï, tnll
ktWfim, am. faaauraa. laTawi
jtrbilralre, a. halfpna nie.
;,S3
ÂRR
i87
ARR
adv. ma le puai, puai
— au fig. ma te aau tae.
feu, ara, ama; — cœur,
lanatae; — activité, itoito,
ii.
ura, puai.
ofai papai.
carpe, paoa, launa, taue;
ile, teiaha, ûfi.
•e.
irca, tahua.
m. areopago.
le poissorif ivi ia; — crête
•epe; — de rocher, orepe;
live, poro.
ario; — monnayé, moni.
3. tamoni.
sf. puou ou patia moni.
épublique), spr. Ra-Parata.
: araea, s vavara, maraea,
•
. araea, vavara.
Aragoba.
(m. faaileraa, parau faatia,
utumu.
, va. faatia, haapapu.
lison, poai; — mont, moua
loua papamaro ; — terrain,
amaro, fenua papamaro.
poai, toetoe, maro, maehe.
e, sf. numera.
m. fatu pahi.
\r. Aramenia.
re, sf. mauhaa tamai, haa-
; — « feu, pupuhi.
înuu, pitotai, tupautu; —
tanuu.
faatara.
m. mains, rave i te mauhaa
- cœur, faaitoilo, haapuai,
sm. faaearaa rii, faaearaa
'. afala rahi ; — à tiroir,
le ; — à buffet, afata vairaa
\f. titilo, tapao.
m. taata hamani mauhaa-
aranica.
Aranona.
va. faanôanôa.
nate, sm. raau noànod, ra-
>aDÔa.
afa ou afata o te ta.
sm. faite fenua.
2. taniuniu, faite i te fenua.
sm. taata taniuniu.
pr. Araphaxada.
m. ôter, iriti ; — entière-
ti tumo, iliipapn ; — i/azot),
)u cheveux, :huti, huhuU,
; — fruits, ohiii; — un
régime, souche, uitari ; — fleurs^
feuilles, ato.
Arrangé, a. bien, :atuatu, maitai, naho*
nano; — mal, hue noa, papaipatu-
tua, haapao ore hia ; — bien aligné^
honohono.
Arrangement, sm. : faanahonahoraa ,
faaatualuraa.
Arranger, va. :faaatuatu, tfaaau, sfaa-
nahonaho, pain, faanehenehc ; — li-
vres, faaanai, faanoho ; — cheveux^
hao ; — affaires, poroi ; — raccom-
modtr, tnhua raraa,
Arrérages, sm. te toea (tarahu ou obi-
pa).
Arrestation, sf. haruraa, lapearaa.
Arrêté, sm. faaueraa.
Arrêté, a. hia {ap. v. ou «.).
Arrêter, va. personne, baru ; — chose^
tapea ; — l'eau, haapahu ; — yeuXy
nana te mala; — projet, opua.
Arrêter (s'), vn. personne, :faaea, :pa-
rahirahi, punao; — chose, faea^
pee, mono; — eau, pahu.
Arrhes, sf. piri, moni piri.
Arrière, sm. mûri, o mûri ; — de canota
noo ; — en nrrii're, i mûri, na mûri ;
— rester en, nmiri i mari, lautia,
muria hoe, hemo ; — retourner en^
hoi na mûri.
Arrière, int. ia atea é, a faalaa atu (oe),
a haere è.
Arrière-bouche, sf. arapoa, aratona.
Arrière-boutique, sf piha i mûri.
Arrière-faix, sm. evo, pufenua.
Arrière-garde, sf. mm paruru na mûri..
Arrière-goût, sm. hana, avaava.
Arrière-pensée, sf. manao moe, auraa
moe.
Arrière-petit-fils, sm. bina; — le fils de
celui-ci, binarere.
Arriéré, sm. te loea (larabu ou obi-
Arriéré, a. i muH, te i mûri; — resté
en arrière, bemo, mairi i mûri.
Arrimer, va. apapa i te taoa ou utaa.
Arriser, va. rifi i te ie.
Arrivé, a. taea.
Arrivée, sf. taeraa mai, baeroraa mai*
Arriver, un. personnes, tae mai, haere
mai; — navire, tipae, : lapae mai,
uru ; — fait, tupu ; — il arrive (fuCy
riro. roohia ; — cela arrive amsiy.
e tia ïa, e tupu ïa, e noaa ïa, e na
reira hia ïa.
Arrogance, sf. teoteo, mata teitei^
faaahaaharaa.
Arrogant, o. mata teilei, teoteo, ote-
fatefa, ahaaha; — faire V—, faaa-
bnaha.
Arroger is), »'"• rave nona i!io, harUy
rave tia oie.
Arrondi, a. omeaemetve^ttteii^xùWift.
ASP
188
AfTOldir, rc. • hument. • Lumeneme-
ue : Uor.cne.
Arroaditteaett, rm. forme. Laamene-
T^H : — prtf€tnre. La^meDemenena.
krmt, a. fjiamri.
ArroieiBett. 5 m. {'ipiraa p«pe, f«an-
ri:ar:niA P«pc:.
Arroser, ta. :Ur>«p<. spipi, sfaarari,
tav^i. f«4r*rArirari.
kmttr t' , /'un Cautre. paa, papi.
Arrosoir, «m. aua ou fahi pipiraa pape.
Arrowroot, tm. pia.
ArseaaJ, tm. atena.
Arsfiic, «m. raau taero.
Art, %ni. ravea, obipa paari. pea paari.
Ariaxerxès, *pr. Aretebasaseta.
Artère, «/. uaua.
Artésien puit»,. a. apoo faahi pape.
a(>oo taohiraa pa[f«.
Article, srn. inva: — de foi, irara
f'-i'iioo; — grammatical, parau faa-
Articulation, »f. pona, faliraa; — des
doif/ts. faliraa rimarima; — des
genoux, pona tu ri ; — du dos, pona
tiiaio, pona tuamoo.
Articuler, va. faahiti i te paraa, baa-
papii i te parau.
Articuler (%'), vn. tîaati (te ivi,.
Artifice, »m. Imavare. raabema, ravea
baavare, |>eu baavare; — dresser
des artifices, taotoolo, faabema; —
feu d'artificf, ahi tiri.
Artificieux, a. Iiaavare.
Artillerie, sf. pupuhi fenua, pupa fae-
hnu pupubi fenua.
Artisan, sm. tahua, tahua ati.
Artiste, «m. aravibi, tabaa ite, taata
pH/iri,i,te.ali.
Arum, sm. apc, taro.
Asapha, xpr. Asapha,
Ascendant, sm. mana i nia i le..., baa-
vinui.
Ascendant, a. tauma, baere i nia, pono
lia i nia.
Ascendants, sm. tupuna, hui lupuna.
Ascension, sf. oerua; — de N.-S., Oroa
Maiioraa, mabona revaraa o I. K.
1 nia i lo rai.
Aser, spr. Aflera.
Asie, spr. Alia.
Asile, sm. banpuraa, pare ora, fare
liaapuraa.
Aspect, sm. d'homme, mata, biroa; —
bon, hioraa niaitai ; — mauvais,
iiioraa ino; — de pays, anoa.
Asperge, sf. aporoga.
Asperaer, va. pipi.
Aspérité, sf. laralara.
Aspersoir, sm. olupa pipiraa pape-moà.
Asphyxie, sf. iimlburaa.
Asphyxier (s*), iliuihu i te pape ou
aimbi. \
ASS
aaepi.
lipirilt. sm. nalin tapao hoe, nalini
aaro taatau.
Iipift, a. hoti mai.
Aipirer, ta. air, hati i te aho; — âft-
sir. hinaaro. noanoa. «ft if j
AmuHî, a. haali hia, roohia i to (nul,-
Tero, ali^.
A«ullir, râ. aro paat.
~ lir, ta. haamaitai.
sm. faanôanûaraa, ha*-
amonamonaraa.
tâOOÊÊttt, ta. baamomoiia, fasBoi*-
nôa, reura.
sm. taparahi poheroa.
, sm. taata taparahi.
Asianiier, ta. taparahi poheroa; -«^j
en secret, taparahi hana, toatuaM*
Astaot, sm. aroraa; — donner f-y'
aro, haro.
AsteilUage, sf. amairaa, pueraa.
A ww i b iée, sf. conseil, apooraa;.-'
réunion, z amuiraaf potupataru;. .
—jour d'assemblée, rà-taa, mahaiia'*'
taîrururaa.
Asteariïler, ta. amoi, haapotapato.
Astenbler (s*;, tn. tairuru, aamnii
s putupuîu, : ruru, oahenabe, :apoo;
— s'unir à, tahoe, amui-tabi.
Asséner, ta. tairi, tapai.
Assentlnent, sm. parau faatia, fattii'
raa.
Asseoir, ta. fonder sur, faalia, faatii'
mu ; — prouter, faatuma, haapapik
Asseoir (s'), vn. parabi, nobo, paiaU
i raro ; — en croisant les jambm,
lifene te avae, lîpae ; — faire Ur
seoir, haaparabi, baanobo.
Assermenté, a. faahoreo hia.
Assermenter, va. faahoreo.
Asservir, va. faatiti, faafao.
Asservissement, sm. vaitiliraa, vaitavir
niraa, faafaoraà.
Assesseur, sm. haava tauturu.
Assez, adv. atira, atire, tirara, aUa;
— c'est assez, alira'tuai; — Uyt»
a assez, e navai, e ravai; — oictf
bien, e mea maitai ; — assez ma/i
e mea ino, e mea maitai ore;-'
a^sez d'eau, atira pape; — oMtf
parlé, tirara parau ; — a^sex trêr
vaille, ua oti, tirara ohipa ; — 4UM<
{ordre donné), atira na, a fàaotii
— pas assez de, ai ta e (miti).
Assidu, a. Assiduité, sf. tamau, main
ore, faatau ore.
Assiéger, va. : haapuni, : atipoDλ
haati, heipuni ; — être assiégé^ ati»
haati hia.
Assiette, sf, vaisselle, mereti,' raufao»
— situation, huru.
Assignation, sf. titauraa, parau iitaa-
ATB
189
ATT
a.paraa, litau, poroi,faaae,
Taalia, tapapa.
fi, sf. faaauraé.
va. faaaa.
anai ofai.
. te haavaraa rahi, te tiri-
hi.
sf. présence, taata i tae
secours, tautura.
a. prendre soin, tautura,
utuutu, poihero, purutaa;
présent à, tae, tairuru,
haapao; — ne pas assister
lohe paparu.
, sf. toiete, pupuraa, amui-
■iraa.
a. amui, tahoe.
î'}, vn. aviri, amui tahi,
. mono i te faaapu.
va. haaparutu, faarumaru-
(s'), vn. rumaruma, faatu-
latuatua.
va. tupai, taparahi.
, sf. afairaa hia, revaraa
de Marie, Oroa no te afai-
hia o Maria P.
I. faaau.
ent, sm. faaau raà.
1. faataoto, faaluruhe.
'), vn. : taoto, itiaruhe, tu-
ita refa, ruhi, refarefa, refa.
a. haamaru.
•), vn. maru.
. ua turi te laria.
m. faaturituri.
maha.
t. faaî, haamaha, haapaia.
9r. Ahasneru.
va. faafao, faatiti, haamau.
i. haapao, te i nia la (oe).
Asura.
sf. fermeté, matau ore, lie
- garantie, faatiaraa, haa-
)apu, vi ore.
. dire que, faaite mau e,
ipu e ; — garantir, faatia,
»r. Aseterota.
. ahopan, tutoo.
:. faaanaaoa, faaneheneke;
haamoremore.
elia, turama, tiarama, fétu.
va. Voy. Assujettir,
a. tumau, faatumau.
sm. taata hio fetia.
sf. te hio fetia, te ite hio
baavare, ravea haavare.
:. taata haavare.
fare raveraa ohipa, hnepini.
Atermoiement, sm. parau faaau no te
haapeeraa m oui.
Atiialie, spr. Atalia.
Athée, sm. taata faaroo ore.
Athènes, spr. Ateno.
Athlète, sm. maona, atoa, atoatoa.
Atlantique, sm. moana Atalanitika.
Atlas, sm. puka hohoa fenua.
Atome, sm. hua.
Atre, stn. tahuraa auahi.
Atrium, sm. mahora, aumoa.
Atrocité, sf. ohipa riaria.
Atrophie, sf. araviraa, maroraa.
Atrophier (s), vn. maro noa, aravi,
harre i le maro.
Attache, sf nona, lapea.
Attaché (mal), taamu ino; — au /ig.^
-^HH^^ uamere; — légèrement, pere-
pereia» ' va4a.' ^A w- i i-j. «l. ^^ » v^c
Attachement, sm. aroha, hère rahi, hi*
naaro etaeta.
Attacher, va. : taamu, : tapea, taai, : fe*
tii, tiamu, ruuruu ; — à ia croiXf
patiti i nia i te tatauro.
Attacher (s') à, hiaai raiii, hinaaro
etaela; — s'obstiner, faatamau hia.
Attaque, sf. aroraa, haamataraa; —
soudaine, holuapo, holumata.
Attaquer, va. haamata, aro, haru, haa-
pa, iiamani ino.
Attarder, va. haamariran, haamaoro,
haalaupupu.
Attarder (s'), vn. taupupu, mairi, olea-
tea.
Atteindre, va. lae, faalae; — cible^
tano ; — but désiré, roaa mai, noaa
mai ; — difficile à atteindre, aeho.
Atteint, a. rencontré, roohia; — âge^
taea; — but visé, tano hia; — 06-
tenu. roaa ; — d'une maladie, roohia
i to pohe mai.
Atteinte, «A »»a/, roohiàraa; — succès^.
noaaraâ.
Attelage, sm. puaa faahoro pereoo.
Atteler, va. faanehenehe i te pereoo,
taamu ou haamau i le puaa i te pe-^
reoo.
Attenant, a. piri mai, tuati, pihai mai.
Attendant (en), adv. a. {av. v.).
Attendez ! elaha e ru, a tiai rii.
Attendre, va. tiai, tatari, lua, tuaroa>
roa ; — à l'instant de la mort, tiai
poi, tatari poi ; — la dernière vague^
tatari vavea.
Attendu que, no te mea hoi, i te hio-
raa e,...
Attendrir, va. personne, :haaputanu i
te aau, haamaru, faatai, faaoto, nia-
tai, hiaoto ; — chose, haamaru,
hiaoto, hiatai.
Attentat, sm. faainoraa, taparahîpaa»
Attente, sf. tiairaa ; — anxieuse, ««-
■ItIUl V^l UU4 _-- - _^ .V », fc » -, » w
AUC
190
Attenter à, vn. faaîno, taparahi.
Attention, sf. ara maile, feruri maitai ;
aorc attention, ma te ara matte,
inatlai ou maite {ap. v. ou n.).
Atténuer, va. : faaiti, faarairai.
Atterrer, va. ruiner, huri i raro, haa<
pau ; — affliger, haapcapea roa,
ua nti roa (vau; i tona parau ; —
accoster, tapiri i te fenua, haere i
ula.
Attestation, sf. parau faaite, paraa
haainau, parau faatia.
Attester, va. sfaalia, faaite, haaman.
Attiédir, va. chose, haapumahana ; —
personne, haaparupara.
Attifer (s'), faaîeîe, otefatefa.
Attirail, sm. pueraa tauhaa, te mau
pou no te.
Attirer, va. ume, aratai mai, faatae,
tulari, haaputupulu ; — autrui à
non intérêts^ rima ume.
Attiser, va. feu, lahu i te auahi ; —
discorde, tiliaehuo, patiatia i te pa-
rau. faatupu i le amahamaha,
Attitré, a. mâtau hia.
Attitude, sf. physique, huru tiaraa,
liuru taravaraa ; — morale, huru
enemi, huru hoa, huru au.
Attouchement, sm. fafa, faatuiaraa,
faalialiaraa, tuia.
Attraction, sf. umeraa.
Attrait, sm. peu vitivitl, umeraa, peu
nclienehe, peu haapopou, navenave
o l«i reo.
Attraper, va. saisir, roohia, noaa,
niaa; — au piège, marei; — trom-
pfr, liaavare.
Attribut, sm. ateribuli, taipe.
Attributions, sf. ohipa toroa, mana to-
roa.
Attribuer, va. rave, luu, pari.
Attribuer (s';, «ù. Voy. arroger {s').
Attrister, va, :faaoto, faatai, taimatnu.
Attrister (s'), vn. turuho, olo, tai, hi-
anlo, mata oto, poapoa.
Attrition, sf tatarahapa rii, mihiraa
rii.
Attrouper, va. amui, haaputuputu.
Attrouper (s'). «"». tairuru, ruru, putu-
ittitu, aururu.
Aubaine, sf. faufaa ; — bonne, faufaa
rnhi.
Aube, sf. du prêtre, alapa, ahu mod
roa ; — du jour, mamao, taiaroraa,
feraorao, tatai ao, ua feraorao te
po; — première lueur, ua huru ta-
taîao.
Auberge, sf. faro tipae, fare tamaraa,
faro inuraa ava, fare amuraa maâ.
Aubier, sm. mamatea, maea, haeaea.
Aucun, a. aoro roa te hoe iti ae, aita
roa lotahi, e hoe iti noaae (ap. v.).
Aucunsment, a-lv. uila roa, aore toa.
AUT
I, sf. Ti ore, tai a ore.
Aildacie», a. taata faai i te ali.
Au delà, adv. i pihai ata.
Au deiant, adv. i mua, o maa, i
mai.
AudieiCe, sf. judiciaire, potapatoai
no le maa haava ; — admissio»f '
rii raa hia.
Auditoire, <m. taala i faaroo ; — f/mi^
feia rahi, taala rahi, tlaa rahi.
Auge, sf. farii maâ, parce.
Augmeilter, va. faarahi, faananea, tn-^
nui, tanuinui.
Auoure, ^. parau tohu ; de bon avf[\
nioraa maitai; — mauvais^ ^"
manaonao.
Augurer, va. manao.
Auguste, t. pr. Aguseto.
Auguste, a. hanahana, hinuhina. , ^:
Aujourd'hui, adv. i leienei mahana;-^^
heure passée, i nauaoei, i naanei}^
— présente, i leienei hora, i tei^;
nei ; — future, auanei, ara^ae.
Aumône, sf. eleemosina, taoa aroha».-^
taoa horoa noa; — faire VaumâMf^
aroha noa i le moni ou taoa. -^
Aumônier, sm. omonie, perepitero st!^
le fare mai, ou no te pahi, ou M^
te haapiiraa. ^
Auparavant, adv. i mua, na maa, iou^
taaiho.
Auprès, pré. adv. i pihai iho i, i Pr
naiibo ; i, io.
Auréole, sf. hei, hînuhinu.
Auriculaire, a. faaroo taria ; — té*-
moin, ite faaroo taria.
Aurifère, a. auro, pîru.
Aurore, sf. :aahiata, taiaaro, taUhift>
ta, feraorao, reareaao.
Ausculter, va. hiopoa ou- paimi i t»
huru o te mai. ,
Auspices, sf. hnumaru, maru, paran^
Aussi, adv. atoa ou hoi {ap. v. oun.)',
— c'est pourquoi, no reira; — ;
comme, mai, faito, au; — «W
bien que, oia'toa.
Aussitôt, a.dv. i reira mau, i mari liwi
iho, i reira ihora, aita e mahîâf
aita e macro, i te amoraa mata, ■
leienei iho.
Austère, a. ramaruma, etaeta, toraO)*t
haavi la na iho, mata tuatua.
Australj a. pae apatoa, fenua apatoa»
Australie, s. pr. Auleralia,
Autant, adv. faito, au, hoe à îa, bot
à i te rahiraa, mai le reira le (rato^
faito), mai tereira te huru o ^
(nehenehe, paari), o te rahiraa U»
Autel, sm. : fa ta, fa ta rau ; marae (oit"
telpayen).
Auteur, sm. tumu, hamani, fata.
Authenticité, sf. lia mauraa.
\ K\\\.\vt.tvW^\Ji^, a. \.v\k». Ua maitai.
AVA
191
AVI
*, va. haamana.
a, ihotupu, taata tuma
.ua oei.
sf. hau arii paruru ore
tare.
a. papai hia e tona iho
. anotau auhune.
sf. hau fenua.
'. atoreraà o le tino.
a. haamana, faatia, haapa-
. mana.
;s), sf. hui mana, feia mï-
. atiti'i ; e ati noa ae.
le, pré. na ropu, na rot6.
hi, vetahi, è. éè, vetahi è;
itres, te lahi pae.
dv. i te matamua, i te tau
mutaaiho, i ^un^aiho, i
jnei.
ado. e aore ra, è, aita ra,
a ra. mai te mea aita; e
a.
ado. i te tahi vahi è.
pr. Auteteria.
vetahi è. tetahi è, totahi.
paruru matai, paruru ua.
t. tauturu.
Ava.
dv. hnere i te pneau i raro.
sf. hceraa fenua, ua horo
horomii, apuapu, momi ;
liment, umamimami ; —
:A(?r, tahoro, mairiiri, horo-
i mua; — démarche faite,
la.
adi.\ na mua, atea.
2. tere. faaene, faafutata,
haere rii : — une prnposi-
nuu, parau, f^alia, faaite;
r OH réussir, noaa mai.
), vn. manuu, haere i mua,
te oti.
faahamaraa. parau faaha-
i mua. i mua i, hou; —
lot, ihu; — en avant, na
avant que, a.
m. z faufua, taoa, napo.
a. faufaa rahi, mailai rahi.
sm. paeau i mua i te rima,
ur, sm. te vea, to mua, te
er, a. i mua i te mea hopea.
!, sf. aro viri, rilotai, tuo-
sm. te haamataraa, te itea
adv. i nanahi alu.
Avant-poste, *>n. arovlri.
Avant-qutrt, sm. tairaa faaaraa.
Avant-toit, *m. totoroiore.
Avant-veille, sf, i na po atu.
Avare, a. rima puu, shoroa inn, piri
taoa, rima tona, pipiri taoa, ihipo-
rooi, rima ioore, rima tuai, oopi,
oovi, ufene, nitiniti, punapunao,
liomee.
Avarice, sf. piri taoa, lioroa ino, rima
puu, nounou taoa, lona.
Avarie, sf. ino o te taoa.
Avarié, a. ua ino le taoa.
Avec, pré. ma, o, atua ; — être avec
{pour) quelqu'un, e... i to ; e au i
to (oe).
Ave laria, sm. te pure : la ora na, e
Maria e.
Avenant, a. farii-maitai.
Avènement, sm. taeraa, tupuraa.
Avenir, sm, te tau a mûri ; — d l'ave-
nir, a mûri, a mûri atu.
Avent, sm. Avenete.
Aventure, if. ati ; — à l'aventure^ ta-
mata noa.
Aventurer, va. faatureirei.
Aventurer .s' , tn. tumala. faaû.
Avenu {non;. II. mai tu mna o aila i
tupu, mai lu mea e aila i lae luai.
Avenue, sf. aroa, puruinti, anairaa
raau; — les ave}tues,lti mau eatia,
te mau ara.
Avéré {il est) que^ e parau mau, e pa-
rau taa, e parau papu.
Averse, sf. ua rahi, papapc, vero.
Aversion, sf. au ore roa ; — avoir en
aversion, au ore.
Avertir, ra. faaile, faaara, aô.
Avertissement, «m. parau faaara, pa-
rau faaile ; — judiciaire, paruu li-
(auraa.
Aveu, sm. fairaa, faaiteraa.
Aveugle, a. matapo, matarui.
Aveuglement, sm. po, rui.
Aveugler, vu. haamatapo.
Avide, a. zhinaaro rahi, : nounou, au-
mii, aumiimii, àâu anaanatae, ami-
na, mataroa.
Avidité, sf. hiaai rahi, nounou, aumii,
aminamina.
Avilir, va. :faafaufau, faaino.
Avilir 1 8'), vn. ino, faufau.
Aviron, sm, hoe; — à l'aviron, poli
hoe noa, poti ta hoe.
Avis, sm. manao, fcrnriraa, parau faa-
ite; — être d'avis de, manao e,
opua e ; — donner son avis, faaite
i tona manao; — avis partagés, ua
a fa te parau.
Avisé, a. ipaari, maramarama, irima*
toru.
Aviser, va. faaite, haamaramarama.
Aviser (s*), vn. tamala.
BAO
192
BAL
Aviver, vu. hanpuni, fanrnlii.
Avocat, xm. friitt, avota ; — pernonne^
taata paniru, arui, araivavuo, navao,
lia, lu.
Avoir, sm. fan fan, laon.
Avoir, va. posséder, lo 01/ ta {av. »».),
o ou a (av. n.). c inoni to oc, «ila
a ralnu mana; — obtenir, gagner,
noaa mai. c i-jro ïa : e riro on noaa
mai to ro ia na ; — dans disposi-
tions physiques ou morales avoir se
traduit parfois par le verbe dont
il accompagne le substantif : v. g.,
nvoir fou confiance, le fnaroo nei,
te tiaturi nei ; — d'autres fois par
ta, pcapoa, ôaôa, liinnnro rahi, etc.,
— V. g., j'ai mal au pied, e maui-
ni tau avao ; — j'ai de la peine, e
pf'apoa v.iu ; — i7 n A? désir de, te
liiriaaro ralii nei oin ; — n'avoir
(/ne, noa, anae; e Inre âdii anae to
ratou.
Avoir, r. impers, c, te vai nei, ua mai-
ri, ua oli, n... aenei, c pape ionei,
te vai Doi te Atua mau, ua mairi
na tom mahana, ua oti na mattUli
i tona haapiiraa mai. 1
Avoisiner, va. e fatata, e hara piri, • 1
pihai iho. ^
Avortement, sm. mairi, topa. 1
Avorter, vn. topa, mairi.
Avorton, «m. mahemo, puara, haairia, .
huaimario.
Avoué, sm. Voy. Avocat.
Avouer, va. faî, faaite, faatia, faaiUl
papu ; — faire avouer, faafai. "
Avril, sm. eperira, aperira.
Axa, s. pr. Akesa.
Axe, «m. poro.
Axiome, tm. parau tumu.
Azarias, s. pr. Azaria.
Azeea, s. pr. Azeka.
Azor, s. pr. Azura.
Azot, s. pr. Azota.
Azur, sm, ninamu ; — du ciel, rera.
Azurer, va. faaninamu.
Azyme, sm. hopne ore; — /«i»
azyme, pane faahopue ore.
B
B, deuxième lettre, se traduit par la
lettre P.
Baat, s. pr. Baaia.
Baasa, s. pr. Ban sa.
Babel, s. pr. Babela.
Babillage, sm. paraparauraa, — avec
bruit, muhu.
Babillard, «. mu. mumu.
Babiller, vn. paraparau, muhu, mumu ;
— plusieurs à la fois, omaômaù,
tauaparau, paraparau, lauaua.
Babiole, sf. peu tnmnrii, mea ou taoa
faufan oro, maimoa, mea rii noa.
Bâbord, sm. paeau arui no te pahi.
Babvlone, s. pr. Babulonia.
Bâche, sf. alm tapoi.
Badaud, a. maua, neneva, pouri.
Badigeonner, va. tauouo, parai i te
pua.
Badinage, sm. ])eu fa.iata, peu hoata.
Badiner, vn. : faaâta, houta, paala,
faaalaata.
'Bafouer, ra. vahavalia, tahitohito,
faaipaupau, faaino.
Baaage, sm. taoa. chipa, tauiliaa, tau-
haa, utaa.
Bagarre, sf. tinrepuraa, poapoa, ma-
niania.
Bagatelh, sf. ohipa faufaa ore.
Bagne, sm. vahi tapearaa i te feia hara
rahi.
Bayue, sf. rtapea, lapca rima, tlpea.
Biquette, sf. fafirare, raau iti, raau
rai rai, raau tairi ; — à tatouer, ta.
Bah I int. aae ! atira ! ta !
Baie, sf. golfe, ooa, rioa ; — fruit, hoe-
ro, huero maà.
Baigner, va. hopu, tabamare, paopui
vn. upepe; — vg. ua upepe ton»
roi i le roimata.
Baignoire, sf. aua hopuraa, farii hopa*
raa.
Bail, sm. parau larahu, hooraa tui;,
hu ; — tenir ««. bailr mau tarahu 1
le (fenua); — fini le bail, mure,o»
mure te parau tarahu fare.
Bâillement, sm. ha^mamaraa. ^
Bâiller, vn. hamama.
Bâillon, sm. lavaha.
Bâillonner, va. tavaha.
Bain, sm. hopuraa.
Baïonnette, sf. ôépupuhi, vaha ôé.
Baiser, va. Baiser, sm. hoi.
Baisse, sf. hoo mama.
Baisser, va. luu i raro, haafarara, fw-
laupe, faafaro, faro, pabee; — **
tête, haapio ou taupe i te opooi
raro ; — prix, hoo mama; — fl»*»
pereue ; — voix, tuu i te reo i nxo't
vn. il baisse, homme, ua parupara-
eau, roroma, roma, ua iti; — vent,
ua maru, ua mairi, ua mania;-;
prix, ua mairi ou haere te hoo i
raro.
Bal, sm. oriraa.
Bala, s. pr. Bala.
T. ». failn, Inihlti'.
il, o(Bi miirahi; — jeu,
î(«, ;n pirahiraii, [Mpji
w,tlriB;-((of*.tMmu
rc. Iu«laett;— lier, U
\n,if. wv».
Mirapoe. u.'. ■
Bapttme,' im. piipel
ftapllier, ca. pipiii
BaracAlu, >. pr. Barakli.
Bar*qini, jf fin rii, (tr
Barbùfln», i^. borahulliii
Bap»re, i«. Inclioe. uïi
Btriwnc. sf- peu linnbïi
Barbe, .<. pr. Bnrabi».
barbe, lAlinrutiutiiUil,
Baromèl'ra, >
Baraque, n. huiu é.
ttnvt, >[. poti, lulii iBrepa.
Barrage, «m apanirno, pamru.
Barre, t[. aan pïUh, raou pururu.
BAT
194
BEA
Bartimèe, s. pr. Barelimaio.
Baruch, s. pr. Barukn.
Bas, sm. tolini.
Bas, tf. haehaa, haahaa; — ici-bas, i
raro nei; — an bas de, i raro ae ;
— par en bas, na raro ae ; — à bas!
Bascule, sf. raau pana, raau taucue.
Base, sf. niu, :tumu.
Baser, va. fnaniu, faatumu, turu.
Bas-fond, sm, taitea.
Basilic, sm. plante, miri ; — bête, ba-
tilika.
Basilique, sf. fare pureraa rahi.
Bas-relief, sm. peu faaunauna.
Basse, sf. voix, reo mani ; — instru-
ment, fira rahi roa.
Basse-cour, sf. aumoa, valii faaaniu-
raapuaa ou moa.
Bassesse, */". faufnu, ino, raroraroae.
Bassin, sm. farii rahi, niereti rahi poo-
poo; — pièce d'eau, aua, hopuna;
— source de ruisseaux, fa ; — de
raioub, vairaa tatairaa pahi.
Bassiner, va. cAauyTVr, tamahanahana;
— arro'ii'r, pipi, faarari rii, taauri.
Bastingage, sm. te parum i nia i te
p.'ilii .
Bastonnade, sf. tairi raa i te raau.
Bastion, stn. pa, pare.
Bas-ventre, sm. lia.
Bât, sm. parahiraa.
Bâter, va. tuu i te parahiraa.
Bataille, sf. aroraa, tatnai, tupalai.
Batailler, va. tamai, aro, maro.
Batailleur, sm. taata maro, laata ta-
mai. taata motomoto ou maroro,
taala fetuverovero.
Bataillon, sm. pu pu faehau.
Bâtard, a. tama motoro lûa, tamaiti
raattiri.
Bateau, sm. pahi, poti : — à voiles,
pahi ie; — rt vapeur, pahi auahi.
Batelier, sm. taata faatere poli ou pahi.
Bath, sm. poids, pat».
Bathuel, s. pr. Batuela.
Bâtiment, sm. élifice, fare, paturaa,
fiirojmturna; — navire, pahi ; — de
querre, pahi manua.
Bâtir, va. patu,faatia.
Bâtisse, sf. paturaa, fare.
Bâton, •?/«. :raau, :turutootoo, tootoo ;
— à porter, mau raau ; — à lier
canot, tilia ; — à croc, rou; — à
creuser, oihe ; — lancer un bâton,
tiea.
Bâtonnier, sm. lavana, peretilcni.
Battant, sm. tari oe.
Battant, a. porte, te upula i tairiiri ;
— pluie, ua ralii, ua meumeu.
Battement, sm. de cœur, otui ; — de
fenêtre, tairiraa, tairiiriraa.
Batterie, sf. lutte, taputoraa, tamai;
— {/e cuisine, te mau peu o le fare
tutu ; — d'artillerie^ te mau papa-
lii fenua ; — en dresser^ faaaa mai'
tai, faatia i te mau pupuhi fenua.
Battoir, sm. raau tairi ahu.
Battre, va. tairi, s tupai, : papai, toi,]»'
ta, tata ; — en saisissant, moto; —
en écrasant, papahia; — des mains,
popo ou paipai i te rima, patupata
i te rima ; — en retraite, hoi na
mûri, horo noa, tapuni, olohe na
mûri; — Vétoffe, titia, tutu, tata-
haa, pahoa ; — faire — des coqs,
faatito.
Battre ou se iiattre, vn. gens, tamai,
taputo, faaene, moto ; — deux à
deux, fetau, felafetau ; — en duel,
tia oc ; — coqs, tito, puafao, tamai;
— voiles, pupa, apaapa ; — pouls,
otui, huihui, hui, maheirava.
Battu, a. tairi hia ; — chemin, ea baera
hia ; — c^ti^e, tairi hia e le mataare.
Battue, sf. chajtse, auauraa.
Baudet, sm. asini ; — au fig., taata
maua.
Baudrier, sm. paave ôé, hatua ôé.
Baume, sm. balatamo, raau nôanôa.
Bavard, a. taata paraparau ; — /"«•
cond, orero nui.
Bavarder, vn. paraparau.
Bave, sf. hae, huare.
Baver, vn. tahe te liae ou huare.
Baveux, a. abcès, tore.
Bavière, s. pr. Bavaria.
Bayer, vn. tulonu noa.
Bazar, sm. fare hooraa taoa. .,
Béant, s. haamak^a, amaha rahi. M
Béatitude, sf. ao, aoraa, popou,oâoâ;
— les huit — , te mau haamaitai-
raa e vau.
Béatification, sf. haapeataraa.
Béatifier, va. haapcafa.
Beau, a. lustré, huihui, unaana ; "
visage, purotu, maohe ; — <«»lWi
raumai, maitai ; — cheveux, Wfl';
son, ville, nchenehe*; — disffOti'
lions, maitai; — propre, virutiro»
— clair, tima.
Beaucoup, adv. grandement, haa(^'
V.) ; — nombreux, e mea rahi, rave-
rahi, e ère te tiatia, rau, :raW'
Beau-fils, sm. hunoa tane. — BeHc-WWi
st. hunoa vahiné.
Beau-frère, sm. taoete, lauete. —
Belle-sœur, sf. tauete, s taoete.
Beau-père, sm. hoovai, hooai, melo*
hoovai tane, aupuru ou purua iaW'
— Belle-mère, sf. hoovai, hoo«>»
metua hoovai valiine, aupuru o»
purua vahiné.
Beaupré {mât de), sm. tira faataape
hia, tira feao.
Beauté, sf. mehenehe, maitai, unaana,
\ a\a\^ Vauotano,
1
I
BSR
195
BIB
u, vaha.
3hî repo, ope.
Qtaru.
m. titOf titotito.
. mutoi farepureraa, liai
•aa.
pr. Betebara.
s. pr. Baalopeora.
. pr. Belezebuka.
fare vairaa ou pateraa oe.
. auau, otuif arerarera.
taata reo maumaUr ua,
. faracMi momona, faraoa
^ela.
mee [brebii),
m. teoteo, faaieie.
Belegika.
mamoe odî ou pae; —
de guerre y otuiraa.
. BeliaU.
f. raau totara.
dv. maite, rii maile.
sm. tamai.
(. aito, tamai.
m. pure haamaitairaa mad,
ja i te amuraa mai.
sf. haamaitairaa.
. : faufaa, reureua.
n. faufaa hia.
. pr. BenehiDona.
ivaneva.
âéu moru.
"". niaru.
aru.
aamoà, haamaitai.
1 ora, ia maitai, ia haa-
a.
oé.
ollusçue, pahua; — voie,
i moi.
pr. Beniamîna.
r*. Benioni.
lire), sm. peka.
'. rore.
— Bergerie, sf. aua mamoe.
i. roi lamaril; — voûte,
taueue.
'. Bera.
aupoo.
Iiiti snavai, hili apoo ou
tiai mamoe.
'. Beroline.
mohimoliiraamata.
laavare, vahavaharaa, faa-
- pavillon en berne, ua olo
ntauraa rêvai ropu.
sauter, faaoua ; — tromper,
— railler, vahuvahu.
pr. Bereseba.
Besace, sf. pâte.
BèsiClet, sf. titia mata.
Bea09ae, sf. ohipa, peu.
Besoin, sm. Teveraa; — embarras,
ati ; — être dans le — , e au ia
tauturu hia, e veve, e ati, e erc^
— avoir — de^ ei... e liai, e au ia
(oe), e mea faufaa roa <,ia na) ; —
a n'est pas — de, ai ta è faufaa ïa.
Bestialité, sf. ohipa puaa.
Bestiaux, sm. pi. puaa.
Béta, sm. taata pouri, taata taetae>
vao.
Bétail, sm. puaa.
Béte, sf. puaa, berne ; — sot, maa-
maa.
Bèthaaie, s. pr. Betania.
Béthaven, s. pr. Beteavena.
Béthdagon, s. pr. Betedagona.
Béthel, s. pr. Betela.
Bèther, s. pr. Betera.
Bethléem, s. pr. Betelehema.
Bethphagé, s.pr. B^^tcphage.
Bethphaaor, s. pr. Bele]>eora.
Bethsabee, s. pr. Betescba.
Bethsaîde, s. pr. Bete^nïda.
Bethsames, s. pr. Butt>t(emc»a.
Bèthulie, s. pr. Betulia.
Bésac, s. pr. BeKeka.
Bêtise, sf. nevaneva, parau nevaneva ;
— int. hotato.
Béton, sm. lahua pua.
Beugler, vn. umù {bœuf).
Beurre, sm. pato, pata rurerare.
Bévue, sf. hape.
Biais, a. oblique, farura; — sm. deX'
tèrité, ravea paari.
Biaiser, vn. far ara ; — être fin, imi i
te ravea paari, tamata na roto i te
ravea paari.
Bibelot, sm. maimoa.
Bibliothécaire, sm. tiai fare vairaa ba-
kn. tiai buka.
Bibliothèque, sf. paepae buka ou puka,
vairîy pulca.
Biche, «A aili ufa, lea ufn.
Bicolore, a. e piti huru ])eni.
Bicoque, sf. fare îti ou neinei ; — peur
peu de jours, fare au la.
Bidon, sm. aua, farii.
Bien, sm. : maitai^faufaa ; -<- faire du
— . hamani maitai, ralm ora; —
homme de — , taata parautia; —
adv. accordé, ua tia ; — bien vrai,
oia ïu, oia tena, oia mao ; — c'est
bien, oia ïa, ua tia roa, e mea mai-
tai, e mea au ; — grandement, rahi»
roa, hua {apr. v.); — très bien, e
au roa, e maitai roa; — c'est juste ^
oia maoli ou maori.
Bien-aimé, a. hère rahi Iiia.
Bien que, conj. atira noa'tu, noa'ta
(apr. Tn.^
0'
BIL
196
blb:
Bien-être, sm. vai maitairaû, te mai-
tai, te )iuru maitai
Bienfaisance, sf. — Bienfait, sm. te ha-
munimaitai, terahuora.
Bienfaisant, a. — Bienfaiteur, sm. haa-
mailai, hamani maitai.
Bienheureux, a. ao, ùa6a; — sainte
peala.
Biennal, a. e piti matahiti.
Biens, sm. pi. :taoa, faufaa.
Bienséance, sf. raâ {apr. adj.).
Bienséant, a. gens, au, aumaitai,
atuatu ; — objet, nehenehe, vitiviti.
Biens-fonds, taoa maraa ore.
Biens-meubles, sm. faufaa maraa noa ;
communauté de —, te tahoeraa
faufaa; — séparation de —, te faa-
taa è raa i te taoa.
Bientôt, adv. zarauae, :auanei, :aria,
lariana, fatala, aita i maoro ou ma-
hia, e ore e roroa, aore e roaroa,
roroau iti ae, roroau, rorovau, ro-
auiti ae; — pas encore mais — ,
aitn, ua fatata roa rà.
Bienveillance, sf. maru, auraa, liamani
maitai.
Bienveillant, a. au maitai, maru, aro-
ha, hamani maitai.
Bienvenu {soyez le), int. a haere mai,
a haere mai, mai, a mai ; — pour
les grands, maeva, manava ; — vg.
maeva te arii.
Bienvenue, sf. laeraa mai.
Bière, */. boisson, pia ; — cercueil,
pi ha, piha tupapau.
Biffer, va. horoi, tinai, faaore, lapu.
Bifurcation, sf. tuatiraa.
Bifurquer (se), vn. maa, amaha.
Bigame, sm. tiupoorua.
Bigarré, a. :purepure, tore, opeta, ni-
haniha, omotumotu.
Bigarrer, va. tapure, :tafetafeta.
Bigot, a. pnieti hape.
Bigoterie, sf. paieti hape, paieti huru
hape.
Bijou, sm. maimoa, ofai taoa, tapea,
taoa rii nehenehe.
Bijouterie, sf. taoa rii nehenehe.
Bijoutier, sm. taata hamani tapea.
Bilan, 5m. parau faaite no te laoahoo.
Bilatéral, a. tahapiti, taharua.
Bile, sf. au.
Bilieux, a. taata au rahi.
Billard, sm. père poro papaa.
Bille, sf. poro ; — jouer aux billes,
père poro.
Billet, sm. parau iti, parau papai ; —
carte, titeti ; — valeurs, moui
pai-au.
Bilibris, sm. paunu e piti.
Billion, sm. bilioni, hoe milia.
BWo/f, sm. moni veo.
Bt/fot, sm. tuma raau.
Binaae, sm. taipiti te pare-tutia.
Binefte, sf. tapu iti.
Biner, va. façon, utaru faahoii, faa^
nehenehe faahou ; — messe, pure i
e piti pure tutia.
Binocle, sm. titia mata.
Biographe, sm. taata tuatapapa i te
parau.
Bis, adv. tapiti, laipili ; — brun, a»
huru ereere.
Bisaïeul, sm. tupuna rahi.
Bisannuel, a. e piti matahiti.
Biscaîen, sm. ofai pupuhi; — »iom<-
quet, pupuhi vaha rahi.
Biscornu, a. huru è.
Biscuit, sm. faraoa nôanoa.
Bise, sf. matai lootoe.
Bisquer, vn. haumani, riri.
Bissac, sm. pute.
Bissextile, a. matahiti ouaraa.
Bistouri, sm, tipi patia.
Bithynie, s. pr. Betania.
Bitume, sm. tapau uâuà.
Bivouac, sm. puhaparaa.
Bivouaquer, vn. patia 1 te puhaparaa.
Bizarre, a. huru è.
Bizarrerie, sf. huru è raa.
Blafard, a. marai rea, puraurea.
Blague, sf. à tabac, pute avaava;;-
entretien, paraparau ; — tromperie,
parau haavare.
Blâmable, a. au ia faahapa hia.
Blâme, sm. avauraa, faahaparaa, avau-
vau ; — ^ parole de blâme, par*"
faahapa.
Blâmer, va. : avau, : faahapa, :faahap«'
Blanc, sm. couleur, :uouo, rlealea,
uo, lea ; — grisonnant, ohinahio»;
hinahina; — à viser^ fa, motaii»»
— blanc d'Espagne, reni uoao; "*
blanc-bec, taata api. |
Blanchâtre, a.^ouo, oteatea, putea. °;
Blanchir, vn. hmahina, ohinahina ; -"
va. faauouo, faateatea; — li^9^'
pua i te ahu ; — à la rosée, lahup*»
tahau, toihau.
Blanchisseuse, sf. vahiné pua ahu.
Blanc-seing, sm.^le ioa i rare ae, P*' "'
rau Qouo ou ioa i papai hia.
Blasé, a. haorea, maroaroa.
Blason, sm. titito.
Blasphème, sm.faainaina atua,tabi>
Blasphémer, va. stuhi, faainaina atuar
aituhituhi.
Blé, sm. sitona.
Blême, a. puraurea, maheaheatemata'
Blesser, va. haamamae, haamauiu^
faairavarava ; — léyèrement, P'
hure, pahure rii, fatifatiairi, p»"*
rehere a iri.
Blesser (se), vn. pula, haamauiui i»^*
iho, pone, paraa; — non blessa*
)a-
je-
'■*'"■>
BDS
. pr. BonDTcnetur*.
liira, ■/. Farii niuntmoni.
r. iM. baimalU
Sonjouf ' Somoirl
BODK fol, (/, OMniiu trero, Ua bu-
■aua fdrIuiM. >/. uUijis ou pnnu in*i-
Bonnette, V ius'«i »! i"
de iiitr, UhnUI '. — d> rtcièn, talti,
tuhors! dî<Aap«Bii hUi — ii-
kaiâ. pire tlif ii bord, onipae.
Bor*.«.V. d'*"*.
rBparep..hili"hili
- de (nftfeau,
u.^ - d-objif ii-
«m. biti;-
<.« /r8«ff«, veu
eDrèal, d.'ii'^iiJ?
bî'SÏÏXr"-
Bnrgi», « mnti t
tr.po. malariii.
«firnage, jhi- fiLu
BDrfM, «/^ oti«, m
oUa. Dhi o(i* ; —
,(^ PD^iî, ifl of.
Borne, 0. moU Tn
li eipril, m»
^o polo, man
" ["Mi-, Udu i te
BOU 1(
n^lrablt, urups; — de pomionui,
mm! »/ li>pua, uinpqii, teha, puu,
IMmW. l'O. Iiiapiiu, baipoopiio.
Sonu, d. L>in[iLin, liopuu, luhu.
floUnilte. sm laata ila rasu, nrsvibi
BotU,)/'- tii>puti,tiospuiUl — 0«-ir,
Bottmlwl, ravfiitelia.puli.
BottSiar, va. hamini I l* rurD.
BottiM, >/. UaB poli, tiaa puili.
ewi«, ifli.puDaDlho nni.
toudie, i/. yeui el Aaid'uuz, laha;
BÔÛoInria, if. lare oa vshl lupairaa
■oïûhon, lit. de filet, putlo: de réci-
d'oreiÛe, lepea tarin; — di cAe-
l.m,\:,i;- fumée, R«
ilOUlAl, <in, ofai pupuhi /«lua, oCai
Bouleivd, >'». purumu atini i rapaa
BWile«rMr, va. «repurapu, oro[«li»ii,
BMIer, OH. complcKi; puen* paroi
Bouquet, ««-
■ouqvin, m. pnka tahïlo.
BHirlieilI, a. reru. inri,reiiu.
Bourbier, 141. vahi k|ia. talii nr&
BMrbMillei, if. hei. hea tapa, bi-î
BlWrton, aui. c/oeAi, oe rahi liaa I^
ai parapu, papap«.
Bourse, s/, imlfl-
Bousculer, m, tu
Ir*>«4e. 'f. pinu (laliipii. |>inu M.
pi mu Uta-m.
Im>», n. : nilo. |iiitalrilii. |Hln, tll.
g»»: Fnso-in. M. nulupo.
par.ii leitthd, ptrau
moioi 'rfauffr. YinA, fiinin.
•riN l>u» uro ait-a:
Vhahit pitoplto - de
IrMMPe, */. ilo io, hi.tim.
«HfbijtMll.liuliai;
tnta, lA mamot.
(';iaiioiii, oleoi — pa»
■rtche, ./. ronlii. ra.i molu. tahi p»-
«oî; - pré. de .ypa.
»ri : — [nin- hr:-h'. Ii<iii|»nri.
laleu.
(ndMiUer, ra. ..miMiiu, a.iaii.
ia^r;:c- ........
•f. .pno pilopitu, piilB
Brer!"".* "in manu a le Pop«.
SrahMiu«, V- mai,no«. |>cu rai«><.
»1«, ohi. «venve.
BpWT '. P'- Haralira.
sbu i;t«e, hahii tilne.
BrtUgM,*.!»-. I-crcUnc 111.
BrotellB, -/■. paiTe.
BreHv>««, im. iD«. d..i m-illal u mu
trtnK.tm.aipiêmii parail haamana
ui, moto.
piriu ffilia paniO rwilB i la il"
- ilHteulion, [uimu raaito no le
HpM ri m s.
t. U«U X1.X. h.in«.
Br*ritiPe. «"<- pul-|Mite. I.aka purt
i';to!1fif"«r').'
Brick?'"'», pol.i lirapiti.
ha »nu.
Brille, </■. I,i-"l.i..
li. oto (Offl-/';.
Brider, i-.<. I..|..^-i, I-iibv„h™.
SBinu, amn, rïiipen.
B?îe!îîé^V-"i''.'>i"'i'".'."'''' '""''
jeMNî, auni. linio ; —
Brisafle, ../■- |,.,|„i r..Dlmu. pi.|.u mulol
UIMW!- fttilt. lilli-
tu adh^ms. pi taliu
Mn J, inm. toUvk
de* 4ra»cftM, HhelBhB-
ïrlgîillttgs, "n. fi» l'ntu ""■
BrioiHr, DO. iniieaoaiio,llti"ii«D'>
BrillaiTl, sm. Bnapa, snapanapa, (
rn, nnnBliJi. — BrHte«l, ". *B»
BRO
200
BUC
reo ili, matai fanao ; — sifflante^
uihi ; — faible, onn ; — forte, ma-
tai oa, arapai, arapae ; — d'Ouest,
arafenna ; — donner la brise, haa-
puaini.
Brisé, a. parti ou flot, fene ; — objet,
parari ; — courage, fati ; — demi-
brisé, paruparu ; — canot, mariua-
vaa.
Briser, va. Iinamotu, haaparari, fati-
fati, haafone, harahara; — mettre
en pièces, faahuahua, huahua ; —
caractère, faariro ei mea maitai;
— bois ou valeur, ofali, faafati; —
objets, haaparari ; — vague ou co-
teri«\ haafene, ofene.
Briser ^se), vn. parari, fati, pauru, fa-
fati.'
Brocanteur, sm. tuata hoi i te mau
taoa il II ru rau.
Broche, sf. pine unauna ; — en fer,
pa.
Brocher, va. livre, au i te puka; —
ornement, faaunuuna i te (moni,
auro, lirila).
Brodequin, vv/. llaa puti, tiaa puiti.
Broder, r« hiio; — amp/j/ie>', faarahi.
Broderie, sf. liiro.
Bronches, sf. d'homme ou d'animal,
vahi haereraa matai ; — de poissons,
oumea.
Broncher, vn. :tareirei. tiaia, tupere;
— comme l'ivrogne. : lurori, : pere-
lete; —faire broncher, faaturori,
faaturorirori, pnrore.
Bronchite, sf. mariri.
Bronze, sm. veo.
Bronzer, va. taveo, peni i te peni veo-
Brosse, sf. purumu (ao. m.); — vg.
purumn ahu, purumu fare, puru-
mu peni, purumu liaa.
Brossée, sf. purumu ; — coups reçus,
tairiraa hia; — coups donnés, tai-
riraa.
Brosser, va. purumu ; — avec la main,
taliilahi.
Brouette, sf. pereoo rima, pereoo iti,
pereoo huiraa hoe.
Brouillard, sm. rupehu, mahu, hau,
hupe meumeu ; — de vague, pu-
hiaru ; — de poussière, rehu fenua ;
— avec pluie sur hauteurs, tufaa,
tiafaa.
Brouiller, vn. mêler, faarepu, faanane ;
— désunir, amahamaha.
Brouiller (se), repu, amahamaha. nane;
vg. ua nane tou mau manao.
Brouillerie, sf. amahamaha.
Brouillon, sm. taatahaapeapea, orure-
hau ; — écrit, parau matamua, pa-
rau hape rau.
BnfUSSâi))es, sf. ai hère, aaihere.
Brouter, va. amu ; — faire, fnaamvi.
Broyé, a. papa hia.
Broyer, va. tui, papahia ; — nourri'
tur^, haamaru.
Bru, sf. hunoa vahiné.
Brume, sf. hau, toriirii; — il bruine,
6 hau, e toriirii.
Bruire, vn. ahelie, paina, vavovavo,
mu, paaiu, tavihi, ahoaho.
Bruissement, sm. ahehe.
Bruit, sm. rharuru, alutu, tamu-
mu, aoàoA ; — confus, ma ; — d'é-
clat de bois, paiua ; — grand,
ahehe, faaahehe ; — sourd, tavii;
— lointain, lavovovovo, vovovoto;
— d'enfants, varua iore, taioeoc;
— de babils, mumu, muhu; — pe»
vrai, apaapaa ; — faire du bruit,
haruru, tôle, aviuviu ; — en criant,
tairiorio. tamumu, taorooro, haa-
maniania; — en avalant, vinirloi,
vivovivo ; — sans bruit, huna(fll>.
V.), ma te faahehe ore, ma te ma-
niania ore; — quel bruit ! turiluri!
maniania !
Brâlant, a. veavea, ahuahu, aihaa, au-
ha, ahu, ooo.
Brûle-pourpoint (à), ado, fatata roa ;
— inopinément, taue {ap. m.).
Brûlé, a. par fièvre, ahu ; — feu, vera,
vea, ama, avéra, titiavera, ura; —
vivres, viu, paapaa; — de soif,
puha; — du soleil, avéra, veavea,
a vera vera ; — sur pied, tutui j —
herbes, rautiti ; — desséché, titiave-
ravera, tiaria, tonutonu, tuavera,
tuaumahea: — consumé, paa ou
tutui liia i te aualii.
Brûler, va. taauahi ; — vn. ama, ura,
aama.
Brûlure, sf. vea auahi, ura auahi< .
Brume, sf. rehu fenua, aru, ahinavai.
Brun, a. paopao, hiri, ravarava.
Brunâtre, a. rêva, revareva.
Bruni, a. par le soleil, rarararauri*
Brunir, va. haapaopao, faaninamu*
Bruno, s. pr. Buroni.
Brusque, a. riri ru noa, tatia, taae*
Brusquer, va. faairia.
Brut, a. faanehenehe ore hia ; — ^"'
raau hahu ore hia.
Brutal, a. taata tria.
Brutaliser, va. hamani ino.
Brute, sf. bête, puaa ; — homme, ta»'
ta oviri.
Bruxelles, s. pr. Borutale.
Bruyant, a. maniania, porutu, turilu"'
avi, maomao, ararahoa.
Buanderie, sf. vahi pua ahu.
Bubon, sm. pua.
Bûche, sf. bois, raau vahie ; — P***'
sonne, taata pouri^
Bûcher, sm. fare raau vahie; — *"^'
\ plice, \,a\\vw;iLaL auiahi.
CAG
20 1
CAD
n. taata tapu ou oUt raau.
parau faaite no te moni e
e ie pau.
afata vairaa maâ.
luaatoro oriri.
. puaibere, aru, aaihere,
ipa.
nea lupu,tupu.
liquide, nfa, uha; — du
a mana no te Pope.
. de vote, parau maiti, reo ;
is, puka vairaa ture.
m. chef de bureau^ raatira
le...
I. pi ha papal raa parau,
; — employés de bureau,
a papai parau.
farii vine ou pape,
luri pao.
. pao.
Buste, *m. Iioboa.
But, f wi. de tir, fa : — de voyage, l<»re ;
— de désir, liopea, tuiiiu ; — rf'ar-
rioér, vahi faaearaa; — en gé-
néral, hopea, vaoru, tutaia, ma,
aeae.
Buter, va. y\, liai a.
Buter (te), taman, inAro, onoom».
Butin, «m. taoa harii, taoa pau.
Butiner, pn. Imru i te taoa; — fwr
fleurs, rave ule i te inonamona u te
tiare.
Butte, sf. nivi ili, puu.
Butter, t'a. huapue i le re}M>; — on,
heurter, tururi noa, turnriruri, hia
haere.
Buvard, xm. papairaa haamaro.
Buvette, sf. fare i nu raa ava.
Buveur, sm. taata inu hua, laata taero
ava.
? lettre, se traduit par T,
u //.
dv. ionei e i reira, i tera
îra vahi, haere {ap. v.) iù
Inairaa parau.
rore i te parau, taai i te
'. Koala.
'are ili.
?sure, kaba.
. fare inuraa ava.
sm. laata hoo ava.
ele, oini, araiui.
■m. huliraa tutau ou tia-
piha no te pahi.
. piha ili.
laura taamu pahi.
m. faatereraà pahi.
t. tere ou faatere i te mau
ata.
n. taata faatere pahi.
, vn, animal, tu noa, oua i
'. oua, ouaraa.
m. pereoo ili, pcreoo hui-
iolola, kakao.
>i. te fana ropu.
n. lohorn.
5m. tahei, ahu tamahana-
)ersonne, tapuni, puni, pu-
— chose, huna, moe ; —
ux, aro, faaaro; — cotn-
aao; — jeu de cache-cache y
punipuni arca, tilipauru, tupauru»
pauru.
Cacher, va. f/ens, faninpuni, ta|mni,
puni. piHitpuni; — chose, : huna,
haamoe, tahuna, tapoipoi ; — véri»
te, : Inpoipoi, sopipiri, opiopi.
Cacher (se), m. tapum, meho.
Cachet, sm. lililo.
Cachette, sf. valii tapunirad ; — pren"
dre en cachette, rave huna.
Cacheter, va. pia, tuati ; — pain à
cacheter, uefa.
Cachot, sm. piha tapearaa.
Cacochyme, a. taata mnî.
Cacophonie, sf. maniania, himene tu-
rituri.
Cactus, «m. raau taratara, raocre meu-
ineu.
Cadastre, sm. puka tomlte, puka lo-
miteraa fenua.
Cadavéreux ou Cadavérique, a. iiuru
tino pohe, huru tupapau. ,
Cadavre, «m.rtino S^poheroa, itupa- <
pau, :pera, haia; — à enterrer,
mai ; — consumé, tupapauraura ;
— ta^ de cadavres, pauhia.
Cadeau, sm. ho, o, horoa.
Cadenas, sm. ponao
Cadence, sf. faite ; -- la marquer par
danse, tihauhau.
Cadencer, va. faafaito.
CadèS, s. pr. Kadesa.
Cadet, sm. leioa.
Cadran, sm. taio hora.
Cadre, sm. aua hohoa.
Cadrer, «n. avi*, — faire cadrer ^t^^v;x«
Caduc,. a. iuo, litoiVo, xtv^m XkCi^^xw^
CAL
202
GAN
rohi non, mure noa, paruparu ; —
mal caduc, hopit, hoptipii.
Cafard, a. haavare.
Gafè, sm. laofe ; — fort, taofc puai ;
— filiale, taofe isape; — au lait,
taoïe taû.
Caféier, sm. lumu taofe.
Cafetier, sm. taata hoo taofe.
Cafetière, sf. farii taofe, tipaoli.
Cape, sf. faro manu ou puaa.
Ganier, sm. parau papai.
Cahot» sm. oua, ouarad.
Cahoter, va. oua noa.
Cahute, sf. fare iti.
Caille, sfi salu.
Caillé, a. putua.
Cailler, va. haaputua.
Caillot, sm. loto putua.
Caillou, sm. aratavai, taavai, tuii'i,
iriiri, ofai maohi ; — pour paver,
tiairi.
Caïn, spr. Kaina.
Caïnan, spr. Kaïnuna.
Caisse, sf. aruta, pafala, ihala-
Caissier, sm. taata Iiaapao i te afala
moni.
Caïus, spr. Halo.
Cajoler, va. taparu ; — en paroles, va-
ha vai ; —en chien, taparu uri ; —
jeu de mains, hanihani, hoani.
Cal, sm. Calleux, a. Callosité, sf. voir
Durillon.
Calaison, sf. fniio.
Calamité, sf. Calamiteux, a. : ati, : vero,
ahoalio , urupiipii, ahiripa ; —
grande, vero malautara; — de la
guerre, urupa.
Calciner, va. faaama.
Calciner (se), vn. ama i te auahi.
Calcul, sm. numera, tatau.
Calculer, va. taio i te numera.
Cale, sf. bois, raau turu; — à caler,
rahi. râ ; — de navire, vahi i raro
roa i le pahi, tohe pahi.
Caleb, spr. Kaleba.
Calebasse, sf. • ipu, fafaru, afaru,
av.iro, tiuliu.
Caleçon, sm. piripou no roto.
Caléoonie (Nouvelle-), spr. Niu-Kale-
donla.
Calembour, sm. parau tilo.
Calendes, 5/. mahana matamua o te
avae.
Calendrier, sm. taio mahana, kalene-
dario.
Calepin, sm. puka iti.
Caler, va. oraro i te pahi, tuu i te
raau turu, oomo i te r& ou rahi;
— vn. haapapu, turu; — navire,
e ô
Calfater, va. otili, lurahi ; — nawiVc,
toLama.
Ca/feutrer, va. opani maitai roa.
Calibre, sm. de boulet ^ teiaba, rahi ; —
gens, huru.
Calice, sm. aua inoà.
Calicot, sm. paroai.
Californie, spr. Kalifornia.
Câlin, a. taata taparu, taata vaha
vai.
Câliner, va.. taparu.
Calligraphie, sf. papai Deheneheraa.
Calmant, sm. raau haamara.
Calme, sm. mer, mania, manioo; —
cœur, hau; — vent, pohe, rurua;
— eau, apapavai ; — maladie, marq ;
— ciel, pays, roiroi.
Calmé, a. adouci, huru maru; — pf-
ci fié, mahoru, maha, topa, mara,
hau, maruuru.
Calmer, va. mer, haamanino ; —colère,
faahau, faatopa; — douleur, haa-
maru.
Calomel, sm. tara mêla.
Calomnie, sf. pari haavare raà.
Calomnier, va. : faaino ma te haavare,
pari haavare, liho, s tihotiho, ohu-
mu, ohimu, olimo, maora, ruarua,
tirahaomama.
Calorifère, sm. umu papaa.
Calorique, sm. tumu o te veavea.
Calotte, sf. taupoo iti ; — coup, poa-
rnran.
Galotter, va. poara.
Calque, sf. hohoa. , .
Calquer, va. papai i te hohoa na nia 1
te tabi hohoa.
Calvaire, spr. Kalnvari.
Calvin, spr. Kalavina.
Calviniste, sm. taata kalavina, la^^'
vinn.
Gamaii, sm. torota.
Camarade, sm. hoa, taua, peeao.
Cambodge, spr. Kamabodegia.
Cambuse, sf. valu opereraa roaà.
CamelOtte, sf. ohipa rave ino hia; -*
objet, taoa ino.
Camion, sm. pereoo faauta taoa.
Camisole, sf. vaitete, abu nati.
Camouflet, sm. parau faahama, parao
faaino.
Camp, sm. pofaapa, pufara ; — retran-
CM, puhapa aua hia.
Campagnard, sm. taata faaapu.
Campagne, sf. fenua aihere, fenua atea,
te vao; — cultivée, fenua faaapa
hia ; — en ra^e campagne, i te fenua
atea ; — d'armée, raveraa nuu, ha€-
reraa lamai.
Campement, sm. autaa.
Camper, vu. patia i te puhapa, ianua-
nuu, tiahapa, puhapa, pufara.
Camphre, sm. tamafora.
Gana, spr. Kana.
^aittA^L, «pr . V.«A«L^^.
\'
Capillaire, a.
•in ; — Mcki, iMta p>>
Cipol, ùXamS
Cspote, If. laar.
Gappaifoce, ip''.
'Caritias, if. o
UI, i/. pa. (pu;
liOii/'.taoïauWi
CiKM7v'îô'"e'"
tarfiJnn, if. uiso.
emuw, BO, -ïlrl.
torùlh-ïipmp, j;w- Kiriale-Sepliers.
■fiariittarlm, «pr. KiriMliorimu.
CaricElurer '". bamunr i le liolio
- ran-ée. h.up.pe-,
ê-r," laa'ttnoi, («notio;
oe; — grand (
Casque, S'il, taupo
. Casquette, tf. Isun
io. ur»pnrn|>ii; — fl'iin-
ftrffSre, ff.yiM Jt
Cdrtalllfli -fol- TB*-n!
pore : — r^eitrèi
'i^ (.««Kl,!,-), r«i»— "■
CasSB-téle, sdi. raBUpororohi.oni» *■",'
— truif, ahehe, ipenUoi.; — CT^» "'
[aligne, ohipa Ishoa ralii, fui»'*'''
CasMiude, i/. li
8, papu 1
Caais belli, im. lumu e tupu ai
, Gtlldy'lmc, un. pau ralii. ili r>
Cauralque, 'sir. Iiatioa pilu ote
pohe.
Catalogue, im. laaiLema ioa,
CtUplainKi, >ni. rasu piri, raaii I
Catarrhe, sm. hola, mare.
li«t;hdiiviT, VI. t&lara i te ui, 1
CEI
205
CER
sm, ui ; — son explication^
. ui, haapiiraa ui.
1, sm. pipi faaroo.
/. pupu, huru, nanairaa,
A.
a. papu, tano, taa-maitai.
sf. haapaoraa katorika,
I.
i. Kalorika.
. tope.
5m. rereioa; — en avoir j
eio, moerurua.
ima; — sans cause, tumu
{ap. m.); — à cause de,
i cause que^ no te mea,
faatupu, faatia; — parler,
u, faaliatia.
:. taata aparau, taata para-
livahatete.
2. remède, raau faatulai,
a, raau veavea; — parole
% parau ueùe, parau haa-
. raau faaopupu.
va. faaopupu, tapiri i te
)pupu.
. Cautionnement, sm. piri,
va. tuu ou horoa ei piri.
f. pupu taata faahoro puaa
a.
^. nuu puaahorofenun.
. faehau punahorofenua.
oo vairaa vinc, piha i raro
)poo, nana.
:apoo, apu, tafare.
ana.
Dette, ces, a. tele, leienei,
a, taua... ra, taua... nei.
ionei, i roto i teienei fare
îl, cela, celui-là, pro. teie,
Lera, tara, tera mea tera
eira; — c'est cela, oia ia;
^rision, oiha.
lalaporaa hia, malaruirau,
u mataporaâ.
Têtard.
uu, faalia, auraro, taliaru-
iru.
ati, auraro ; — en bataille,
ne pas céder, tiamo.
Kedesa.
apao faahiuraa.
irezi.
. Kiderona.
tatia, tatua, haati. Ceindre
talua ou haati iana iho.
Ceinturon, sm. tatua, tatia;
•ne, maroura, tiiiere, maro,
CèlMrant, sm. perepilero ou epikopo
pure i te purcraà.
Célèbre, a. tuiroo, paroo.
Célébrer, va. faahanahana.
Célébrité, sf. parooraa, tuirooraa.
Celer, ra. huna, tahuna, faaoro; —
«Il partie^ purulahuna.
Céleri, sm. teleri.
Célérité, sf. oioi.
Céleste, a. no te rai.
Célibataire, sm. taata taa ooa, taalu
paraiii noa.
Cellier, sm. piha vairaa vinc.
Cellule, sf. piha.
CelluleuX, a. piha hia.
Celui, celui-ci, celui-là, pro, o te, ta,
eie, teie, teienei, ona, era, tena^
lenana, tera, taua-nei, taua-ra.
Celle, celle-ci, celle-là, pro. {item).
Cénacle, sm. tenakulo.
Cenchrée, spr. Keneherea.
Cendre, sf. : rehu auahi, rehu, ahimaa.
Cendré, a. rehu auahi.
Cendrée, sf. ofai pnpuhi ncinei, ofai rii
hua no te pupuhi.
Cène, sf. Orua Euhari.
Cénobite, 5m. taata nionahi.
Cénotaphe, 5m. menema nehenehc.
Cens, sm. taioraa taala.
Censé, a. ilea hia ci..., inanao hia.
Censeur, sm. taata liiopoa.
Censure, sf. faahaparau, utua opaniraa
i te luroa moà.
Censurer, va. ao, avau, faahapa, opani
i te toroa moâ.
Cent, centaine, centuple, s. rau, hanere.
Centenaire, sm. tenetere, hanereraa.
Centenier, centurion, sm. Kcneturio,
raatira hanere.
Centime, sm. tenetima.
Centimètre, sm. tenetimetcra.
Cent-pieds, sm. veri.
Central, a. i ropu ; — principal, hau
ae, rahi.
Centraliser, va. faahope, amuitahi.
Centre, 5m. spu, :ropu mau, opuroa^
— de V oreille, pu tari a.
Centupler, va. faarau.
Cependant, adv. teie ra, inaha, : area
ra, rà, tera ra.
Céphalalgie, sf. mai upoo.
Cèrat, 5m. raau hinu.
Cerceau, 5m. paa, pcreoo.
Cercle, sm. paa; — réunion, amuiraaf
piiia amuiraa ; — autour de la lune.,
lapii ; — en cercle, ominomino ; —
an jeu, tupaetaurua; — tourner en
cercle, tamino, taminomino.
Cercueil, sm. piha, pihatupapau.
Cérébrale (fièvre), a. fivera roro.
Cérémonies, sf. peu faatura, peu haa-
pao, peu moâ ; — en faire, haapeu.
Cerf, sm.. a\\\, \\«l.
CBS
2m
CHA
-- queue
Cerf-VOiant, «m. pauma, uo
de cerf-volant, iaupiri.
Cerise, sf. terise.
Cerisier, sm. tumu terise.
Cerné, haali hia.
Cerner, va. haaii.
Certain, a. papu, mau. — Certain, pro.
vetahl, te hoe taata. — Certains, te
vetahi mau taata, te tahi pae taata.
Certainement, certes, adv. oia mau, pa-
ha hoi, pai, poi, paoi, mau (a/>. m.}.
Certificat, sm. parau faaite, parau
faatia.
Certifier, va. faatia roa, haapapu roa,
haamau.
Certitude, sf. ite papu raû, papuraà.
Cerveau, sm. Cervelle, sf. roro ; — gens,
apu roro; — bêtes, apu vai, pivai,
piavai, apupivai, apupape; — mal
de cervelle, puroro.
César, spr. Kaisara.
Cèsarée, spr. Kaisarea.
Cesse (sans), adv. tuutuu ore.
Cesser, va. valiho; — vn. faaea; —
travail fini, oli, :mure; — pluie,
raumai, mahea, mao ; — vent,po\\e ;
— mal, pee atu ; — liquide {de cou-
ler), mahu, mao ; — s'arrêter, mono.
Cession^ sf. raà {ap. le v.).
Cétura, spr. Ketura.
C'est-à-dire, oia hoi, leie hoi te auraà.
C'est à... à, te i te... to parau; na ou
no te... te parau ; — vg. te i te arii
te parau, na te ou no te Epikopo
te faatiaraa; — ce n'est pas à... à,
e ère i te... te..., e ère te ia... te...
Ce n'est rien, aita ïa te relra.
Ce n'est pas seulement... mais encore.
e ère te... anae, o te... atoa rà; —
vg. e ère te metua anae, o te tamaili
atoa rà.
C'est cela, oia mau, oia tena, ua tia,
ua au roa, oia iho d ïa, parau mau ;
— par dérision, oiha, tiha ; — ce
n'est pas du tout cela, e ère mau
à ïa.
C'est lui, c'est lui dont..., oia ïa, oia hoi
teie nona te (parau i papai hia).
C'est... ce qui..., o te... tei; o te... ïa
lei; te... o lei... ïa; — vg. o le
hère tei taati ia'ù i te Atua ; ote
aroha ïa tei taati ia oe i te Kirito;
te hère o tei taati ïa i te mafatu ia
iesu.
Ce qui... c'est..., te mea i... ai, o te...
ïa; le... te... ïa; — vg. te mea i
viivii ai le ààu, o te hara ïa; o te
pobe mure ore to ratou hopea ïa
ou hopea.
C'est assez, tirara, atira, a faaoli, ua
■ oti.
C'est parce que, no, o te mea ia, o te
tuma maa ïa.
C'est pourquoi, no reira, no reira n.
C'est pour ia (2'"*, 3"«) fois que, o le
(pili, toru) îa no te (parauraé).
C'est tout, n'est-ce pas? tirara anei.aa
hope anei, ua oti anei? — oui, il •
n'y en a plus, é, tirara, ua oti, aa
hope.
C'est vraiment..., o te... mau te...; —
vg. o te Atua mau ta ralou e htt-
mori.
Chacun, pron. tataitabi, tataiboe, ttr
tahi, tailahi, atoa (op. m.);— •««
à un, aloa, tataitahi ; — toute cAotf»
atoa ; — chacun de nous deuje (t(»
et moi), taua atoa ; — lui et moi,
maua atoa ; — chacun de nous tmtt
{toi et nous), tatou tataihoe, tatoa
atoa ; — {eux et nous), matou atoa;
— chacun de vous deux, orua atoa*»
— chacun de vous tous, outouatMi
— chacun d'eux {deux), raua atot»
— chacun d'eux [tous), ratou atoa;
— tout le monde, te taata' toa.
Chagrin, sm. s oto, peapea, taïa, tai'
matuuraa.
Chagrin, a. mata tualua, tuatua, au-
riri, aramii.
Chagriné, a. peiné, peapea, oto, anai^f
: inoino ; - vexé, inoino ; — malade*
pohe ; — enrayé, taia ; — repentant-»
latarahapa, mihi.
Chagriner, va. faaoto, haapeapea, haa*
pohe.
Chagriner (se), vn. oto, taimatau, tai-
maluu, anau.
Chaîne, sf. de fer, ûû ; — dfe montagnes,
pati, anai moua, pueraa moua.
Chair, sf. fruit, tue, maa ; — gens (m
bêtes, (6.
Chaire, sf. katedera, terouo, pupiti.
Chaise, sf. parahiraa, nohoraa.
Châle, sm. tahei, tihi uru.
Chaldée, spr. Kaladaio.
Chaleur, sf. sveavea, smahana, aha,
ahuahu, pufa, pumaha, auha, au-
maha ; — étouffante, toahu ; — être
en — , pupn.
Chaleureux, a. itoito.
Chaloupe, sf. poli, poli rahi.
Chalumeau, sm. flàte, vivo.
Cham, spr. Hama.
Chamailler (se), vn. tamai noa te tahi
i te tahi.
Chamarré, a. faaunauna hia.
Chambranle, sm. aua.
Chambre, sf. piha ; — à coucher, pih«
taotoraa ; — saïon, piba tairururaa ;
— de capitaine, patunihi; — a«-
semblée, apooraa ; — son local, vabi
apooraé.
Chameau, sm. kamela, tamera.
% Champ, sm. fenua faaapu ; — d'écusion^
\ de tableau, oax^l-, — de bo.tqL\ll^^ Ia-
I
SaMpétre, a- '»»"P."i î»^
{tanplgnoii, im. laria iore.
cAoneaJanl, aroparopi.
nwipiliKiBr-. hagmaDo. lnui.mabsn
- eonvirlir, fanJmriu ; — ^8 im
rgrï. rufi é ; — I« ''Ji'iH. Jmlmru
I <« mauo : - mnin- u'f/atfri, af.
tkntèr, DB. Iiimena; — di''e, parsu
ChântEiir. clunsonnicr, tn- finlupehe.
it anocaî;— dêtor,
Oiipiire, jo(. I
CMr. cWiot, 1
CtMTiUblt, a. ïurilt, >f. i.<
OuriatanianK. u
Oumunt, H' "
Charmé, " popuii, niaùru oioâ.
Chapnel, n, liao, Uaapao du au î to If
Charponle, if. (e c
(hirsentlnr, im. li
CUrpte, i/. auhj,
ChspwtM, !/■. ppti
r, puvero-
ChMla, '!.ChBilolt,<A peu
Ctowbw! •/*. peliDeU.
Chat, .,«. |.Li[«r<,^-«a. .
Chilaiens, i^' iliU °i>Pb-
CUtaignur,!"!. mnpe.
Chef-d'œuire, i;
Cteiftpie, !/■. f=
Chcffesie, >/. h
CtieWieu, J'". c
ttar. Inluùi ij«hn (par rnn-),Ub^
, >/.d-komme, »i.ii oomo; -
«iMe, pirïsto; — di flanelle,
CHO
pu, ifli. latta ino. Uala laafu.
i, sni. M .iind rahîs.
bi*, tm. Kerubi.
I, àm. puaahorafcn
TicdecActaux, faal
.rofenua.
Torenua.
CIlBfOlu, a. -as rii liuruLuru.
Chcieluni, >/. roiA-u iiurehuru. -
dietCl, »™, urunas ; _ if« K(, ninpM
u 11 roi — d'êffliie, te rahi mol.
■'""/ui/ie'-ï (»u paiJ '/oiieÔ,"h^
/iJfMn.roufulani — nwffnKra^
i-Wru eb /rji^i, rooru aflriSri.
fatafalu ; — fraucAt, roiim nahija*
ralu ; — rpBi'i f ( baacUM, Foura pii-
Chèvre, i/. puaa niho, puas niho nfa.
Cbenron.'jtni, aho.-vna.
CbifflHintr, vu. fraiuer, araoro ; — ht-
UiiffOnnier, mt. laalaahi' iha puTeu-
V ChWT t KHl^ OLIutéUqu^t ^^ 1ï
thoqiM(À«l,puudïBo,ii
OwVMr, m. heirirr, fia
Bhon» (?^"). rfanMr, 1
Ckrlit, i.pp.KmIo
air)r»alll)e, «/. purBlli
mu oa le popp.
Ctluchoter, nn. omuli
Ci-wntpe, t
:igrM, ..». mor
. mûri muli.
S^pe^'4a^.lD^^;.^pn.j.. (.^..
ailMri«.''»h'g
mr va. mo,
CilM, ->^ 'H po
pil*l IDDUJI.
ffiBMt, «M. |>u
iKpa.. ..«. M.M.
- uniV», U
ilmeMl'ifon/i
U jiu.i *l>elit; —
°i#™
linaler',"!)™. fann
Ifr.-.
!ii.q,<i. :;..■..■,■,
',j''5)!it'iiliiinirria.
Cinquicme.^fi,
c p(l.l.
ïinfre, s'i- npo
spnu.
Kntror, m. r»n
pol. luii i ).• apn».
Cirage, >;n.ene
™ 11»».
Clpe(inoi™,na.«rilome.
■«0, fl. li.|uio n
drcantaoutton, >/. pinn rmrnrna.
rsï reo olabeloliE.
CifEOBUrlfllon, if. hanllrat liia, t
CIrcoiiDieetiM, lA ■
CircaMlancicr, va. tniu i
G LA
2i0
GLO
ominoniino ; — rendre circulaire,
hanporolaa.
Circuler, vn. hahaero noa, on liaere;
— nouvelles, parare.
CiPC, «/"• •»inu; — d'oreille, laturi ; —
à cacheter, uefa.
Cirer, va. tnhinn, purumu, faaanaann,
faaerecre i te lina.
Cirque, sm. talma faaarearen.
Cis, s. pr. Kisa.
Cisailles, ciseau, s. paoti ; — s'en servir^
paoli ; — d'artuan, lohi.
-Ciseler, va. lalohi, tolii, toltitohi.
Citadin, sm. laata no le oire.
Citadelle, sf. pa, pare.
Citation, sf. faaileraa, faalaaraa, ra-
vcraa ; — en justice, lilauraa.
Cité, sf. oire.
Citer, va. faataa, faaite, rave i te irava,
litan.
Citerne, sf. apoo pape.
Cithare, sf. kimira.
Citoyen, sm. huiraalira.
Citron, .sm. taporo.
Citronnier, sm. tumu taporo.
Citrouille, sf. mautoni.
Civet, sm. rapeti faraipani hia.
Civière, sf. parahi hopohopoi.
Civil, a. poli, peu maru, peu faatura ;
— code, pueraa ture tivira; — fête,
taupili; — autorités, feia mana no
te liau.
Civiliser, va. haamaramarama.
Civilité, sf. peu maru, peu faalura.
Civique, a. huiraalira.
Civisme, sm. iloilo ou hère huiraa-
lira.
Clabauder, vu. faaino noa.
Claie, sf. au il varavara.
Clair, a. />'»', limpide, :aleale, vane-
vane, ariari, aneane; — ouvert,
aléa: — prouvé, laa, papu, mara-
mnrama; — ciel, aparai, moere,
paiari ; — de lune, maramarama o
te nvae, vaevae; — tirer au clair,
fualna mailai, haapapu.
Clair-semâ, a. : varavara, atea; — le
rendre tel, haavaravara.
Claire-voie, sf. uputa haavaravara.
Clairière, sf. vahi raau ore, vahi aléa
i rolo i le uru raau.
Clairon, sm. pu.
Clairvoyant, a. laala maramarama.
Clameur, sf. maniania, aueraa; — in-
jure, parau maniania, parau faai-
noraa.
Clandestin, a. rave huna.
Clandestinité, sf. raveraa huna.
Clapir, vn. (lapin), lai; — vg. ua tai
le rapeli.
Capoter, vn. pauru, toaheahe.
Clapotis, sm. toaheahe, oravarava.
pauru.
Claque, sf. poara, talriraa; — chapeau
à claque, taupoo arape.
Claquer, vn. mains, pauru ; — langue,
vitiviti; — dents, hihihihi, haroiii;
— lèvres, aumili, aumitinnili.
Claquoir, sm» raaa faatai, raau paaiaa.
Clarifier, va. faalaravai, faatarapape;
— l'eauy faaateate.
Clarté, sf. maramarama, anaana, ari- -
ari ; — de style, taa mailai raa,
papu, maramarama; — de /une,
uoa.
Classe, sf. haapiirad; — assoeiatUm,
: pupu, palu, ati, nati.
Classes sociales, sf. roi, arii; — chef,
tavana, tuau ; — propriétaires, rit»
tira; — populace, taribau.
Classer, va. nanai, anai, tapupa.
Classique, a. exercice, no le baapiiru;
— auteur, falu parau i riro 6i
avcia, falu parau titiaifaro.
ClaudiuS, s. pr. Kalaudio.
Clause, sf. édit. parau taa o, vahi taa
é; — contrat, irava.
Clavicule, sf. ivi tuatiraa tapono.
C'avier, sm. faatai raa piana.
Clayonnage, sm. raau ofiriâri ; — mai»
son en — , fare parai pua.
Clef, sf. laviri; — ferme?' à — , tavîri
i le fare ; — entrée procurée, upuU,
puta.
Clémence, sf. — Clément, a. mara, faa-
hereherc, aroha.
Clément, *. pr. Keremeno.
Oléophas, s. pr. Keienpa, Keleopha.
Clerc, sm. tonsuré, pipi perepilero; —
employé, taata papal parau nota
(avota).
Clergé, sm. autahuaraa, pupu tahaa«
auperepilero ; — séculier, perepitflW
noa; — r^^'u/ier, perepilero eohe.
Clet, s. pr. Kalelo.
Client, a. — Clientèle, sf. protégé,
laala paru ru hia ; — d'un négociant,
feia e haere e hoo mai, e fare tasr
nuia rahi lo...
Cligner, va. amoamo, amo, amiami,
rurimata, hapa, rurimalahuna; —
d'un œil, liori, mata amoamo.
Climat, sm. huru matai.
Clin d'œil, sm. amoraà mata.
Clinquant, sm. unaunaraa haavare.
Clique, sf. manahune, laata faufaa ore.
Cliquetis, sm. haruru, maniania.
Cloaque, sm. apoo faataheraa paps
ino.
Cloche, clochette, sf. oe, oe iti ; — am*
poule, opupu.
Cloche-pied, clopin-clopant, ado. aripa-
ripu.
Clocher, sm. fare oe, fare paleraa oe.
Clocher, vn. pirioi haerc, tel.
^ Cloison, sf. en pierre, aua ofai ; — en
cos
211
COL
a raaa ; — iéparant eAam>
harai.
'. fare monabi.
urer, va. s aua^ hamani i te
tani, opi, opiopi, paoi ; pa-
- avec piquets, patia; — une
opani i le parau, faaoti i te
i; — un travail t faahope,
f» d*enclo9, aua, opaniraa;
iunion, hoperaa; — de fête.,
a i te oroa ou taupiti.
laero, titi ; — maU pua, fefe.
. patiti, haatamau.
apooraa, puluputur«à.
oercitif, a. (mana) haavi,
faaulua.
nercition, «/*. ravea haapuai,
•uai, faautuaraa.
, sm. epikopo tauturu. '
. Coaguler (se), vn. :putua,
.hu.
sf. tahocraa, opua apipili-
)a. Coaliser (se), vn. amui,
Dpua apipiti.
1. torain.
sm. hoa hoo laoa, hoa rave
mui.
f. taupiti ; - màt de — , lira
laarearearaa, tira taumaraû,
aiumarad; — pays de — ,
upcrupe roa.
f. puava.
. paata, huru é.
. pereoo.
tapuraa, tapu, ouo, aure.
sf. ripine uteute.
1. laata faatere pereoo, fua-
3reoo.
[. rahi (uputa).
e, s. pr. Tolaina.
n. puaa, puaa maohi ; — de
aivai ; — traiter de —, liaa-
ie, sf. ohipa puaa, peu fau-
malpropreté, ohipa reuveu.
haari ; — régime, tari haari ;
met de —, peta haari; —
ie — , apu haari ; eau de — ,
ari ; — bourre de — , puru
— sans eau, vavao ; — vide,
— plein et mùr, opaa; —
ulo.
sm. haari, tumu haari, niu;
I* du — , moo niu, puo haari;
lie du — , niau.
(. fare lirila no le he.
ture, pneraa ture, puka ture.
sm. pnruu taatiraa.
a. amuilahi ou haapuc i te
are.
, sf. kelesuria.
Cœur, sm. smafalu, :iéu, oomt; —
d'animal, batu ; — de chou, ao pota ;
— d'arbre, puo (vi. haari); — Jeu
de cartes, hâta ; — à eoHtre-eœttr,
ma te au ore o te idu, otemu ; —
bon, dâu mailai; — mauvais, àâu
ino; — avoir mal au — , toareare,
rerehiri, ua mauiui ou oto te éâu ;
— de grand cœur, ma te ùaùa rahi
o te mafatu.
Coffre, sm. afata. piha.
Coffre-fort, sm. arata auri, afata vairaa
moni.
Cognac, sm. toniatl. ava.
Cognée, sf. opahi mato, opahi.
Cogner, va. sur, patiti ; — contre, ]>a-
toto, patoo.
Cooner (se), vn. ù, pâte, otui.
Cohabiter, vn. parahi amui, noho amui^
pnralii te (ahi i te tahi.
Cohésion, cohérence, sf. auraa. amairaa,
taatiraa.
Cohorte, sf. pupu faehau.
Cohue, sf. puluputuraa maniania.
Coi {se tenir), a. hopiri, faaea noii,
mnmu noa.
Coiffer, va. tnupoo i te taupoo: —
cheveux, fatu i te rouru, Qriliri ou
firi i te rouru.
Coiffure, sf. laupoo.
Coin, sm. hiti, poro, pche; — d'un
marne, ripoa marao ; — fendant
bois, rahi; — de maison, hiti fare;
— quatre coins de l'univers, naapuo
matai e mahn.
Coïncidence, sf. farereiraa, hoc à tupu-
rau.
Coïncider, vn. arriver, tupu apipili ;
s'ajuster, tano, au te tahi i te tahi.
Coke, sm. arahu.
Col, sin. tnrola, ai ahu.
Cqlant {habit}, a. ahu piri, ahu air
mnitai.
Colère, sf. :riri, iria ; — être en — ,
icia, : riri.pariri, ooo,umumu, ute-
liu, toto, mahita, taita; — la pro-
voquer, sfaariri, faairia; — Fapai-
ser, haamaha i te riri : — soudaine,
pairia ; — furieuse, pioi, pahoatia ;
— indomptable, vaha pape, tapa-
ruru.
Colifichet, -fm. maimoa, peu faaunauna
rii, peu rii faaieie.
Colique, sf. taviriviri, tamino, mauiui
o te opu, aali opu, taviri te opu.
Collaborateur, sm. taata rave ohipa
nmui, hoa toroa.
Collaborer, vn. rave apipiti ou amui t
le ohipa. ^jii,^.t ^l^
Collation, sf. repa«, amuràa'itï, tama-
^rau rii ; — des grades, faatoroaraa;
'— écrits, hiopoaraa o na parau e
pili.
r .
GOM
âl2
COM
Qollationner, va. faaau i na parau e
pili telahi i tetahi; — manger^ ta-
maa rii.
Colle, «A pia ; — forte, pia raau ; —
en ramasser, opiri
Coller, va. haapia, faatapiri.
Coller (se), vn. taipiri, spipiri, piriila.
Collectif, a. amui {ap. n.).
Collection, sf. pueraa, amuiraa, puea,
ihda, ahueraa.
Collectionner, va. umui, haapuluputu,
amuimui,
Collectivement, adv. aruru, ma te amui,
amui {ap. v.).
Collège, sm. fare iamarii liaapii.
Collègue, sm. hoa toroa, taua rave ohi-
pu amui.
Colleter, va. haru i te arapoa.
Colleter (se), vn. taputo, momoto.
Collier, sm. tahere, poe, poepoe.
Colline, sf. aivl, pu moua.
Collision, sf. chose, ûraa; — lutte, ta-
mai, aroraa.
Colloque, sm. paraparau.
Colloquer, va. faaloroa, tuu i le toroa
iaN.
Collyre, sm. raau mata.
Colombe, sf. uupa.
Colombier, sm. fare uupa.
Colon, sm. taata faaapu.
Colonel, sm. porole.
Colonial, a. no te aihuaraau.
Colonie, sf. fenua aihuaraau.
Coloniser, va. faatia i te aihuaraau.
Colonne, sf. pou, turu; — militaire,
pupu faehau, hihi.
Colore, a. peni hia ; — fortement,
oauri ; — légèrement, ootea.
Colorer, va. rtapeni, :peni, parai i te
peni, faahuru ; — en noir, ta ereere ;
— en rouge, ta utcute ; — en chair,
faaiô.
Coloris, sm. huru peni.
Colossal, a, iti rahi.
Colosse, sm. taala ou hohoa ilt rahi.
Colosses, s. pr. Kolosa.
Colporter, va. : hopoi, : afai haere,
afai, :faauta, hopoi haere, haapa-
rare.
Combat, sm. :lamai, : aroraa; — na-
val, aroraa tua, aroraa i tua, otai ;
— malheureux, aro tavae, ureroa ;
— indécis, ahuahurua, vaverua; —
qui se plaît aux puauru.
Combattre, va. :aro, :tamai, :taputo,
fetau ; — corps à corps, arotahi ; —
épars, arotapupu; — pour, aro...
\?y, no, tauloqrr^ na, vgr. ua aro oe no
matou. ^-'*^-^
Combien, ado. gens, too hia ; — bêtes,
objets, e hia; — pour passé, a hia;
— pour présent et futur, e hia ; —
pour combien de temps? mai le
aha te maoro? — . combien de fais?
lai hia ia ; — vgr. e taie van, it
hitu anei? — Combien, int. aue?o
le; — vgr. o te faaô ata te fei»
taoa... !
Combinaison, sf. faaauraa.
Combiné, a. limatima, faaau maitai
hia.
Combiner, va. faau maitai, haamailai.
Comble, sm. faite, lahuhu ; -^ plént"
tude, îraa ; — suprême degré, hope-
raa ; — de fond en — , adv. taatoa,
mai raro i nia roa ; — ruiner UM
ville, taihi lumu, huri laere, hnri'.
tumu.
Combler, va. faai ; — couvrir, taoina.
Combustible, sm. vahie, arahu toreTa,.
mea e ama.
Combustion, sf. ama.
Comédie, sf. teala, peu faaarearea,.
ohipa haavare.
Comédien, sm, taata teala, taata baa»
vare.
Comestible, sm. maà, mea maa, mea
au ia amu hia.
Comète, sf. fetia ave, fétu ave.
Comique, a. huru è, faaala noa.
Comité, sm. lomile.
Commandant, sm. lomana..
Commande, sf. aniraa laoa ; — de com-
mande, haapeu, haavare.
Commander, va. faaue ; — impérieuse-
ment, faahepo, faauaua; — lama»
nœuvre, faatere.
Comme, ado. mai, mai te... te haro,
mai le au i te ture ; — p' /e/np», a,
i le... raà; — conj. no te..., no te* ■
mea ra; — int. aue... é! e aha!
Comme cela, na reira, oaô, mai le reira
te huru.
Comme si..., mai le mea e, mai te me»
ra e, hoe à îa e ahiri, a lahi ma»'
ïa huru e ahiri.
Commémoralson, sf. haamanaorai.
Commémoratif, a. ei manaoraa, ei baa*
manaoraa.
Commencement, sm. :matamua, :haa»
malaraa, malameha.
Commencer, va. shaamala, tlamata,
mata; — le chant, faaaraara; —
sans finir, ohe tapu ; — vn. tupOi
: haamata.
Commensal, sm. hoa maà, hoa i roto-
i te amuraa.
Commensurable, a. au ia faiio.
Gomment, adv. s nafea. nahea, na pe^
hea, : e aha, mai le aha le huru ; —
faire ? e aha ra le ravea ? — dirtr
e aha le luuraà reo? — ComiMAt
se fuit-il que..., e aha ra le meai»
ai ; — comment I int. aria ! e aha ra!
Commentaire, sm. parau faataa, lala-
raraa.
Cou âl3 COH
Commettra, co. faire, rave, liopc;
nwwKn.(se), rnvc hi..
^«milion, 3f. komunio. tariirai Eu-
■Im"' lit ~. a
<^|MtiHe, à. an,
<iaiiiliileri fit. huapalopul
Complainte, tf. Irïmeae olo.
Complaire IM', iiupuu, msuruuru,
Complsisancf, sf. inveraa nhie. /onaa-
Cnnplalssnt, n. haspopau, [aatia obio,
Comptèment .
Complâlflr, r''T- fnooU, raabope-
Compleie, a.lmru lau.
Compleiion, >/. huru, tupurna,
Complicallnn, af. QU, p«ap«a, lapitn
GON i
pou i le parau, Fifiili; i le parau
BonpIMar, va. laai, iiimmu, aururu,
ComponctiOB, «Alnlorahnpa^— l'auriir.
Gwnpotier, tin. tu furj
Comprend™, t'ii. If li
primar, l'a. : nanci iimmu, noïnel :
- empteher, hMvi. tinai i ta (riri).
I!«n|irii, n. ilEii, ile h'n, ino maUsi.
ComproiMttpg, ca. Iiaalia.
Ida, tm. pamo linapoti
CoNèder, va. U
Conctnlraition, i
Concile, <"i. nporn» apiknpo! —gM- 4
ra', dpAAt-Ba (antoii ^parttâHr, j
1 Is natïu, — mariait. laiipoipi).
Conclusl», tf. sLopea, tiaoling, pin*
hDpee,[aaliiipgarni; — d'KUMiu*',
Concsmltuee, if- siiuiioéms.
Concard(UK«, i/. saras.
Concordit, m. puriu taatB, aalnàiM-
"i
— B(;i*ni(,lBloon
ConotiprenM.j/.lulaurHs, raali
Concuulon, af. Imnpno ord m
ConJamnation, sf. fajiatuarBa.
Condamner, ra. ■- atabnf». lu
Coiidensation, i/. pur froid, p
GondtnHr, ca. ha'apaari; —
GDÎt 21
3 COK
, •,!>. pDlDi, hun i le
CoiriInRer, va. «firmir, hailo
lia. ,ha.p,pu.-^r,V«,
r|m>, raalia 1 Is Dr..* no In
. mti latBOàaoii. ma^
ian'SX moT»(n<« hia.
». hosbaapiim.
«,i«r, ™.l,.ru i,.a.,v
CortlJl7''"'.'i"'''"'î'l' Il '.'"""
inf flud non, parau tilnu
ConHuPllt,.r,..:,,.,n,rj:,.,„-,n.., «
'^"[''"■^'^.-.■'" '""■''''; ■ "!"V„"
UrctMr, a. ni.a «fai;
Oonformc, «......- /jo»r ™,„!.
.1. aiia penilcniT.i
milê, ./. .iirnroran.
1, connirMWP, lin. tiiroto. n
COfifuiion, nf.ian ore,
Congàdior, "(
iKx; — prsndrt rougi.
Congestion, 'f- puetsa (t
ConSO, I. pf- Konego.
Congratuler, va. luamali
Congrèfltlnn, if. amnlm.
CongréfUlsh, mi. laali
CanJtD^ure, s/; Conjecturer, ca. ma
Conjoint, )«- lioa taeipoipo.
Conjonction, «/. pamu Ualiati ;
Coxj^ratiD*, »/.aoiraa, llnvorura».
Conjurer,' ca. prier, t lau, «ni. soDot
:tBp»ni; — «i rfanser, parum
CON
216
CON
paruru é, faataa ; — comploter,
opua ino.
Connaissance, sf. :ite, iite, raravihi;
— ami, laaUi tupu ; — faire con-
naissance, ite farerei, faaite, haa-
mabeu.
Connaisseur, sm. taata ile, :aravihi,
taata ite t te hio.
Connaître, va. ite; — imparfaitement,
atoauru.
Connexe, a. au.
Connivence, sf apitiraa, faaauraa.
Gonriiver, vn. faaau, apiti.
Connu, a. itea, ite hia.
Conquérir, va. haru, haavl.
Conquête, sf. aihuaraau, huaraau.
Conquis, a. mututootoo ; — extei'-miné.
pau ; — vaincu, vi, aravi, araaravi;
— territoire, pitotai.
Consacra, a. moà, raa.
Consacrer, va. haamoâ, sfaaraa, tui-
aha. inomoa ; — un lieu, taputehu.
Consanguin, a. fetii toto.
Conscience, s/*, manava, manao haava,
ââu, manao.
Conscription, sf maitiraa faehau.
Conscrit, a. malti hia ai faehau.
Consécration, sf. haamoaraa; — d'un
logis, rauofare.
Consécutif, a. mono.
Consécutivement, adv. ma te mono
maite, ma te tuutuu ore.
Conseil, sm. avis, aoraa ; — assemblée,
apooraa.
Conseiller, va. aô, faaao; — tenir con-
seil, tahua, feruri i te ravea.
Conseiller, sm. auvaha, toopae, loohilu ;
— à élire, taata ia maiti hia.
Consentement, sm. faatiaraa.
Consentir, vn. farii i te auiran, faatia,
au.
Conséquence, sf hopea; — sans — ,
hopea ore; — en — , no reira, maoti
{ap. m.).
Conservation, sf. vai malteraa, faao-
raran.
Conserve, sf. de fruits, momona punu;
— viande, puaa ou ia punu : — lu-
nettes, titia-mata, paruru mata ; —
aller de — , tereteré aurua.
Conserver, va. tlai maite, paruru, haa-
pao maite; — garder, tapea.
Conserver (se), vn. faaora ia na iho,
vai roa, vai maite, tia i le vairaa.
Considérable, a. palatu, aivaiva, : rahi ;
— très — , iti rahi; — nombreux,
raverahi; — distingué, :nui, nunui.
Considérant, sm. parau i faaite hia.
Considérant que, i te hioraa.
Considération, sf feruriraa; — forme
épistolaire, faatura ; — en — , i te
hioraa ; — agir sans — , ma te feruri
ore ; — faire des, faaite i tona ma-
nao; — homme de —, taata aa ia
faatura hia; — homme sans — ,
taata faufaa ore, faatura ore hia.
Considérer, va. s hio, shiopoa; — h/h
norer, faatura, haapao ; — de trèi
près en maniant, mirimiri.
Consigne, sf. ordre, faaueraa ; — peiMt
utua.
Consigner, va. fait, papai ; — valeurs^
tuu ; — retenir, tapea, opani, fa-
autua.
Consistance, sf. paari; — durée, maa-
raa, papuraa.
Consister, vn. vai, e.
Consistoire, sm. apooraa karatino; —
protestant, apooraa orometua po-
roletani.
Consolation, sf. tamahanaraa ; — MM
— . urarei.
Console, sf tiaraa.
Consoler, va. tamahana, shaamahana-
hana, faatea.
Consolider, va. faaetaeta, haapaari.
Consommation, sf. pauraa, oti, hope.
Consommer, va. achever, faaoti, faa-
hope ; — absorber, haapau,haamoa,
amu haapau, aimamau.
Consommé, a. fini, hope, oti ; — détruit,
spau, pau roa; — parfait, mailai
roa.
Consomption, sf. tutoivi, tutao, hotate,
rerei, ripa.
Consonance, sf. auraa reo.
Consonant, a. au, reo au.
Consorts, -sm. ma {ap. m.).
Conspiration, sf. Conspirer, vn. Conspira'
teur, sm. orurehau.
Conspuer, va. faahupehupe.
Constance, sf tamauraa, vai mail©-
raa.
Constant, a. tamau.
Constantin, s. pr. Kotatino.
Constantinople, s. pr. Kotatlnopoli.
Constater, va. faataa i te parau maa.
Constellation, sf. pueraa fetia.
Conster, vn. il çonste que, e mea taa, «
mea papu, e parau mau.
Consternation, sf. ahoaho, taia, hepo*
hepo.
Consterné, a. ahoaho, taia. ua t;irap»pA
te âàa, horuhoru.
Consterner, va. faataia, faahepohepo;
— à tort, vaha ino ; — avec raisW^
faatupu i te taia ou ahoaho.
Constipation, sf. tumau, tiropapari.
Constipé, a. tumau hia, aita e titio,
alla e haumati.
Constiper, va. faatumau.
Constituer, va. faatia ; — en fonctions,
faatoroa.
Constitution, sf ture, faaueraa ; — («*'
pérament, tupuraa tino, huru lino-
Constitutionnel, a. acte, au i te ture;
CON
217
CON
— gouvernement ^ hau paniru hia e
' te ture e te hui maoa.
COMtruire, va. faatia, hamani : — f.n
• pierres^ palu ; — en boU ou feuilles,
ato; -^ une phrase^ faaau i te pa-
rau; — un navire^ hamani.
COMlbstantiel. a. natora hoe« hoe à
natara.
Gonul, sm. tonitera.
Qonulat, sm. fore ou toroa, tonitera.
Consulter, va. liore, hiopoa; — gens,
ni, ni haere, ui i te manao.
Conalter (se), vn. feruri.
Cominer, va. haapau, aiato ; — vivres^
aimamau..
Comnier (se), vn. apoopoo; — de ma-
' ladie, ripa, rerei, reirei.
Coitact, sm. farereiraa : — choc, ûraa.
CoBtifion, sf. Contagieux {mal), a, mai
. maue, mai riro.
fints, sf, aai, aamu ; — en faire, faa-
. (ai.
(!Mtai|lier, va. hiotutonu, liiopoa, lûo-
maite; — méditer j feruri.
tMtsuporallI, a. hoe à tau, no te tau
• boe,no te ui hoe, i ora i te tan no...
tetMance, sf. capacité^ 6 ; — inain-
Hen, huru, haapaoraa ; — perdre,
' qiaheaitu, ua moe tona huru ; —
faire bonne —, itoito, amiami ore,
Ti «re.
^Mteoir (se), vn. haavi ia na iho, ha-
flaaha lana iho.
«Htnir, va. réprimer, tinai, patoi
ala; —.renfermer, farii, te i reira
maa, 6, e, vgr. e hia pêne e ô i
roio i te...? e vau ta i roto i taua
fenua.ra.
l>0Rt8nt, a. :mauruuru, turoto, :area-
rea.
lÎMtMter, va. - haamauruuru, faaa-
rearea.
■^Mtentement, sm, aain.i, : arearea,
6a6a.
"Mteotieux, a. au ia patoi hia, au ia
màro hia ; — sm. pueraa o le mau
lOhipa m&ro hia.
vHtMtion, sf. application, puairaa o
te manao ; -r- débat, màroraa.
*nteiM, a. à, haavi ia na iho.
^ter, va. tuatapapa, faatia i te pa-
fto; -- en conter, haavare.
"BUtflStation, sf. patoiraa, farapai, mât-
roraa.
z^QStable, a. au ia patoi hia.
^''Illtestor, ija. :m&ro, : patoi, matai-
taiaheva, ooni.
^'^r, sm. ruamano, taata faatia pa-
'^exte, sm. parau tumu, auraa pa-
A^JQU, a. piri mai, ati, tu^ti, taati.
^Qtinent, a, taata peu ma.
GDtltimi, GDtltilMel, a. tamau. luuluu
ore.
Gontimielleinefit, adv. tuuiuu ore .
GDtltilMer, va. s tamau noa, mau tua*
toa, faatere non (tip. v.). — Goflti-
Buezl a rohi, a fnaitoito.
Contorsion, sf. oovi.
Contour, sm. (aallran, aliran.
Contourner, ta. hnam<-ne, faa.iti, li.icra
e ati noa ae.
Contourner (se), vn. tnviriviri.
Contractants, sm. fcia fafau parau.
Contracter, va. faanu ou faf.iu 1 tn pa-
rau ; — maladif, f>ohe i te mai ; —
resserrer, haavi, pipii.
Contradiction, sf. faahaparaa, patoi.
Contraindre, va. faaucue, ctaeta.
Contraindre (se), vn. haavi ia na ihn,
tiaamaliu ia na iho.
Contrainte, sf. raveraa puai.
Contraire, a. mea e, motoi. rave è, au
ore, i>atoi, tutoee. mea faahapa ou
ofati i (e ture.
Contrairement, a</t). ma te au ore i te...;
— au contraire, e mea è roa ra.
Contrarié, a. Contrariété, sf. peapea,
haumani. ainaina.
Contrarier, va. haapoapea, tnimatuu,
faahaoïeii.
Contraster, vn. taa é, huru é ; — faire
un contraste, faaite i to huru è roa.
Contrat, sm. fafauraa, parau faaau.
Contravention, sf. faahaparaa i te ture
iti.
Contre, pré. i, ia, i te; — auprès, i
pihai iho; — ci-contre, i mua ae, i
mua atu nei ; — être contre, no ô
atu ; — parler pour et contre, faatia
e te faahapa i te...
Contrebalancer, va. faafailo, faito, ho-
ona.
Contrebande, sf. Iiooraa huna.
Contrebandier, sm. taata hoo huna.
Contrecarrer, va. haapoapea, haaûfi,
mâro, patoi.
Contre-cœur (à), ata, haapao ala, ma
te au oro o te dâu, ma le haumani.
Contredire, va. màro, pnloi, faahapa;
— qui se contredit, vaha parau rau ;
— sans contredit, mau {ap. v.), ma
te patoi ore hia.
Contrée, sf. fenua, hau, malacinaa.
Contrefaire, va. faahua, haapeu ^paieti,
maru).
Contrefait, a. tupu ino.
Contrefort, sm. turu.
Contre-jour (à), i te vahi pouri.
Contremaître, sm. raalira no te feia
rave ohipa ; — sous-officier, raatira
potini.
Contremander, va. faaora i te parau
matamua. faaorc i te parau i faaue
hia.
10
CON
Si8
COQ
COfltremarclM, »f. hoiraa mai, faahura
è raa i te baereraa.
Contr&-mur, sm, patu turu.
Contre-ordre, sm. parau faaore i te
faaaeraà.
Contre-|)artie, sf. parau patoi, parau
motoi.
Contre-pied, sm. parau è roa.
Contre-poids, «m. taumiumi.
Contrepoison, sm. taraau i te raau
taero.
Contreseing, sm. papairaa ioa faatia.
Contresens, sm. parau è, manao è.
Contretemps, sm. tau au ore, ohipa
peapea ; — à — , i te tau au ure.
Contrevenir, vn. ofati i te ture, faahapa
i le ture.
Contrevent, sm. upula paruru.
Contribuable! sm. feia ou taata aufau.
Contribuer, vn. :tauturu, aufau atoa,
apiii, faareeree.
Contribution, sf. moni aufau, moni
avae; — indirectes^ moni aufau,
moni avae; — co<t5a^ton, moni tau-
turu, chipa tauturu.
Contrit, a. Contrition, sf. statarahapa,
mihi.
Contristé, a. taia, nenei hia le dàu i te
mauiui.
Contrister, va. faaoto, faatai, haama-
uiui.
Contrôle, sm. hiopoaraa ; registre du — ,
puka hiopoaraa.
Contrôler, va. hiopoa.
Controverse, sf. matutu, màro; — en
faire, maimi i te parau mau, màro
i te parau mau.
Contumace, sm. taata tapuni, taata
tae ore ; — par — , no te tae ore raa.
Contusion, sf. pahure, pohe, arava,
aravarava, uri, paraa, mai tatitati;
— fruits, pitoi.
Convaincre, va. haaputa ou haapapu i
te manao; — condamner, faahapa-
hua.
Convaincu, a. ua taa te manao, ua pu-
tapu ou papu le manao.
Convalescence, «A : h uru maitai, huru
avari te mai, araaraa.
Convalescent, a. :ora, avari, maitai,
matiatia, avarivari, anaanaea, mo-
hemohe.
Convenable, a. - au, tia.
Convenance, sf. auraa.
Convenir, v;*. faatia, fafau, faaau; —
plaire, au maitai ; — il convient
que, e au, ei... e liai, ua tia roa.
Conventicule, sm. apoo raa iti e te
huna ou tia ore.
COilvention, sf. : parau faaau, fafauraa,
faaauraa, tiria ; — peu solide, ruu-
ruu iri a more, — pour vivres^, ta-
huaraa maâ.
Converger, vn, fariu tia, toro tia.
Cwivers, sm, taeae tautum, taeae rave
ohipa.
Conversation, sf. paraparau, parau ; *-
plaisante f aparau, parau Davenave,
vaha navenave.
Converser, vn. paraparau, faatiatii, ta«
parau.
Conversion, sf, fariuraa, faafariuraa.
Convertir, va. faafariu.
Convertir (se), vn. fariu.
Conviction, sf. te taa ou papa o te
manao.
Convié, a. poroi hia, parau hia.
Convier, va, poroi, parau.
Convive, sm. manihini.
Convocation, sf. pororaa, haaputopo*
turaa.
Convoi, sm. faautaraa, hopoiraa; -^
funèbre^ feia apee i te taata pohab
Convoiter, va. shinaaro, snowroni,
onoono, aumii, hiaai, aumiimil,
mateono, naunau, onounon; —
vivres, : hiaai, mateai, ainana,
pohe, nanau ; — une terre, aifenot.
Convoitise, sf. pirititau, nounou, onoo->
no, mateonb.
Convoquer, va. haaputuputu, porc.
Convulsion, sf. rita, iriti, mai taviriviri 7
— à la mort, vaero.
Cook, s. pr, Manitia, Mangiama.
Coopérer, vn. rave amui, tauturu.
Coordonner, va. faaau, faanahonahOi
faanehenehe, faaanai, apapa.
Copartageant, a. taata tufaa.
CopaKager, vn. tufaa.
Copeau, sm. : apaapaa, : hua raaa.
Copenhague, s. pr. Kopenahea.
Copie, sf. hohoa.
Copier, va. papai i te hohoa.
Copieux, a. repas, màà huru mai;-'
foule, rahi roa, e ère te tiatiatatts;
— en général, pafeofeo, taifaratato»
Coproprietaijjv sm. fatu. . u
Coq, sm. ^oa ^s)oni, moa vari; -• '^
chant du — , aaôa, totereo; —
combat, sfaatito, tuoaa ; — irtt*
seur de — , turaa ; — vailkMt
pateatoto, tairupo ; — lâche, mol
puruhi, moa patearaupaa ; — vé^
queur toujours, taulini ; — à JoNf
éperon, moa taralua.
Coq-à-l'âne, sm. parau auraa ore, pt^
rau oua noa, parau taatiraa ore.
Coque, sf, apu, aua.
Coqueluche, sf. hola papaa.
Coquet, a. faieie, viliviti.
Coquetterie, sf. peu rii, peu faieie.
Coquillage, sm. Coquille, sf, pu, oe^e*
pupu, apu, porelio; — eoUéaubcm
uuhiva.
Coquin, sm. taata ino mau.
Coquinerie, sf. peu ino, raveraa ino* I
I
iap.v.)
pus; — dur, to»; —
— franc de —, loi
— pdté rond, ton pu ;
mamtide—, arnpo»,
de boit. Uni* *Blii* ; —
. laora pahL
: ptur lu^eadre, hett-
n de<:hapea«,
a hunaal ou au
CDrolliirc, mi. pana fj
COfOMIffl, ». pr. Koronin,
Corporal, lin. Koreporsk',
Corporallon. if. loietc, ni
Coi^rcl, 0. no lu tino, li
LO, liDd {apr. m.),
«mail,, lino (upaj
tDooniilil; — diiniWB, pupu lu.
mitonlïu; — de lagii, llnd I
h.pa,
orroborer
à'd'/'«T,'linafTw
ComiMrer. va. bgapapu, fantia
— forlifier, raailoila. haamai
Corrompre, ve, lanina, iinunu,
Cairompii, a.ifeiii, Tsiatn. iHvii,
Corrogir, sii. namu,
GorroyoP, iw- fnpnan i le iri pua*
CorrD)cur, tm, laata rapsau iri.
CurniptEur, sm. taala rashama, ta
Corruptible, a. lahuU noai ~
Corniption, i/. iod, «livii, taLnl!
Corearre, ffîi, pahlbarn, pahl eia :
COPWt. im. papo, aho Dali, hatni
CortèsB, sra. loa laaU.tlaaUata.
CofiM. Tf- n'h^ h.T" bip. ta
cou
220
COU
Coryphée, sm. upoo, tavana.
Coryza, sm. hota.
Cosoi, 8. pr. Kosibi.
Cosmétique, sm. monoi.
Cosmopolite, s, taata no te maa Tahi
atoa.
Cosse, sf. de légumes, paa, paa riirii ;
— de canne, aa,
Cossu, a. légume, paa ; — homme, ona,
taoa.
Costume, sm. ahu toroa, ahu.
Côte, sf. os, àoào, ivi âoâo ; — rivage,
tahatai.
Côte à côte, adv. pihai iho mau.
Côté, sm. paeau, pae; — flanc, àoâo;
— aspect, taha, pae, paeau; —
sous le bras, taha àoào; — être sur
le —, opa, oopa ; se tourner de —,
fariu è ; — se tourner du côté de,
fariu lia i... ; — aller de — ; opai;
— rouler d'un côté et d'autre, opao-
pa ; — mettre de — , faaatea ; —
- point ou mal de — mai âouo ; — à
côté de, i pihaiho i ou i te..., i pi-
haiiho ïa... ; — de tous côtés, no te
mau vahi atoa ; — du côté du corps,
i te pae tino ; — du côté de la mer,
i tai ; — de l'intérieur, i uta ; — de
l'est, i nia ; — de Vouest, i raro ; —
d'un côté, ite tahi pae ; — de l'çutre,
i tera pae, i te tahi pae (moua) ; —
d'un côté et d'autre, i te tahi pae e
te tabi pae ; — de côté, paparia.
Coteau, sm. aivi.
Côtelette, sf. doÂo.
Coter, va. numéroter, tanumera; —
prix, faataa i te hoo.
Cotillon, sm. piritoti.
Cotisation, sf. tufàa, aufau.
Cotiser (se), vn. aufau i te moni.
Coton, sm. :vavai, papepape.
Cotonnier, sm. tumu vavai.
Côtoyer, va. pee na tahatai.
Cotre, sm. poti rahi tira hoe, pahi
tira hoe.
Cou, sm. &i ; — du pied, fatia avae.
Couard, a. vi non, paruparu, patearau-
paa, taia.
Couchant, sm. tooa o te ra.
Couche, sf. roi ; — rang, anai, nanai,
opapa, pauai.
Couché, a. : tnoto, tarava, te i nia i
te roi ; — malade, vai.noa i te roi,
pohe i te mai, papa ; — sur le dos,
tiraha, otua; — sur le ventre, tipa-
pa; — sur le côté avec genoux
repliés, tipu ; — de son long, tiroa-
roa, tiroroa, luoi; — horizontale-
ment, tarava.
Coucher, va. faataoto, faatarava; —
en joue, faatano, tano ; — sur le
côté, faatiopa, faaopa; — courber,
haafeefee, haapio.
Coucher (se), vn, haere e taoio.; — dit-
paraître, mairi; — sur, tipapa i
nia. .
Coucher, sm. du soleil, mairiraa iqa->
hana ; — de la lune, mairiraa avae.
Coude, sm. poro, poro rima.
Coudée, sf.Kuhilu
Couder, va. tafati.
Couder (se), vn. pio.
Coudre, va. :au, tui, autina.
Couenne, sf, iri puaa.
Coulage, sm, tahcraa ; — perte, pauraa.
Coulant, a. tahe noa ; — facile, faati4
ohie, faatia noa.
Coulée, sf. taheraa, lïtaniiraa.
Couler, va. faalàhe; — transvH^ser, c
niinii; — verser, manii. — dNltofi
vn. tahe; — par trou, maina; —
fruits, maihi ; — navire^ tomo.
Couler (se), vn.. être ruiné, pau ; — dé'
considéré, ua ino le roo ; — canot ,
société, mariua vaà.
Couleur, sf, peni, huru peni, haru.
Couleuvre, sf. où.
Coulis, sm. faalaheraa.
Coulisse, sf. huhu.
Coulpe, sf. hara, viivii o te hara.
Coulure, sf. taheraa, maniiraa.
Coup, sm. arava, irava ; — de poing,
moto ; — de pied, tue ; — de che-
val, paturaa ; — bien dirigé, molo
tano, — a^ectif, ali, peapea; —
événement, tupuraa ; — donner dos
coups, faairavarava, moto, tapai ,
poara : — coup sous main, puraro ;
imprévu, taîritu.
Coup d'air, sm, mariri.
Coup de langue, faainoraa, parau faaino.
Coup de main, tauturu.
Coup d'œil, sm. hioraa.
Coup de soleil, patia mahana.
Coup de tête, ohipa ru Qoa, ru net.
Coup (après), ia oli, ia hope.
Coup sur coup, ma te tuutuu ore, ma
te mono maite.
Coup (tout à), i reira ihora, laue (opr. v.)
Coup (tout d'un), i te raveraa hoe,i te
faaiteraa hoe.
Coupable, a. hara, taata hara.
Coupant, a. oi.
Coupant, sm. te vahi oi, te vaha o te
ôé.
Coupe, sf, aua, hapaina ; — division
parau tufaa ; — taille d'ambre, top«-
raa ; — de plaie, tapuraa.
Coupé, n. motu ; — court, hiutia, x»o*
tuto ; — en boutures, hehéi ^ "
branche séparée, tope hia, pirift-
tau; — fraîchement, areare; —
grossièrement, motu uruuru. ^ .^
Couper, va. oli, ooti, :lapu, otiotil
— avec outil, ooti, oti, otioti, top«»'
tapu ; — ,avec couteau, - tipi, tatipU
\
cou
22!
cotr
— avec ciseaux,, paoti; — menu^
tipîtipi ; — rtueovarcir^ tope, tope-
ctope i te (roura, mmaa); — court,,
tamute; — bois vert,, ota ou aara
i te raaa; — en morceaux^ fatito,
■ tipitipi ; — satis arracher ^ fatifati-
rara; — liquide [méler)^ anoit baa-
■ parupara ; — parole ^ tapa ; —
fièvre,, faaore, pararu è; — mal
dans sa racine^ haamoa tama î te
ino.
Couper, vn. oi ; — vgr. e tipi oi tau ;
— nepaSf mania (e mea).
Couper ^te), vn. mota, tupa; — se ira-
hiry faaite mate hînaaro ore.
Couperet, sm. tipi rahi, tapahi.
Couperose, sf, miti veo, miti auri.
Couple, sm. apiti, aati, pea.
Couplet, sm. irava.
Coupon, sm, d'étoffe^ hopea peru, loea
pern ; — de titre ^ moni parau, mo-
- ni taime.
Coupure, sf. motu, irava, iravarava.
Cour, s/!, aamoa, mahora, Tehea; —
• palais royaly aorai ; — hommages
assidus^ taparu noa, taparuraa; —
tribunal f tiribana, haavaraa; —
d'assises f haavaraa bara rahi; —
Rappel, haavaraa hororaa ; — de
cassation^ haavaraa bopea.
Curage, «m. sitoito, :ailo;. — int.
a rohi, a faaitoito ; — avec — , ma
' te vi ore, ma te itoito rahi, ma te
mataû ore.
orageux, a. itoito, faatoa, ito ; —
^ans guerre, aito,. toa, ateau.
^niiwnent, adv. ma te fifi ore, ma
telapitapi ore.
(waRt, sm. d'eau,, aa, ovai, puau ;
— faiblCf alavai ; — fort„ au puai ;
'- à travers rochers, opiripiri; —
viarée, opape.
•^iraiit, a. horo; — au trot, horo
• nri ; — au galop, horo taoa ;
"- compte — , parau no te taoa i
fave bia ; — monnaie — , moni mai-
tai ; — année, matahiti nei.
r^^fwite (auoir la), sf. hi.
''"'"Iiature, sf. fatiraa tua, mananu-
^rtie, courbure, sf. tafiferaa, pioran,
j^eferaa.
"^BPbé, a. Courber (se), vn. fefe, oha,
Pio, ohu; — se tenir — , parahi
«Jefe, pio noa.
'^••rber, va. haafefe, tafefe, tacha,
- baapio.
^rbettiBS, sf. pîoraa, tahopuraa ; --
A e» faire, pio noa.
z^rpe, sf. mauteni.
''Hirir, vn* s horo, hohoro, hororo,
rara, puau ; — trotiner, boro uri ;
— à toutes- jambes, horo taoa, horo
abo-paa; — faire —, rfaahoro,'
faahoboro.
Couronne, sf. hei, korona : — diadème,
tarauQU, tarauuu arii.
Couronnement, sm. hei. fnakoronaraa.
Couronner, va. faahei. faakorona, faa-
beia.
Couronner (se), vn. \u\ : — de fleurs,
poe i te tiare, hei i te bei tiure.
Courrier, sm. vea. tiatia vea, tuutuo-
vea, arere ; — navire, pabi vea ; —
facteur, taata ufai ^ea. taata api
ven.
Courroie, sf. iri tnpea.
Courroucer, va. faam-i. faaiiia, patia-
tia, tihacbae.
Courroucer (se), vn. riri ; — vent, fa-
rara puai; — mer, arufetoitoi.
Courroux, sm. riri, umuumu.
Cours, sm. d'eau, taheraa (pape) ; —
rapide, taheraa puai : — lent, tahe-
raa rii noa; — d'affaires, peeraa;
— d'astres, taniniloraa, ohiiraa; —
leçons, haapiiran : — crédit, farii-
raa hia; — avoir cours, farii ; —
prix, hoo, moni.
Course, sf. hororaa, liohoio'; — champ
de — tahun hororaa.
Court, rt. :poto, i)Otopoto, popoto;
— concis, hjutia; — durée, :mure,
poto.
Court (pester), adv. mamu noa; —
couper — , haapoto i le parau.
Courte haleine, sf. aho poto.
Courte pointe, sf. vauvau roi.
Courtier, sm. tomi hoorau, taata failo
i te hoo.
Courtisan, S)n. taata apec, pcehaii,
apee no le arii, aifatu, aria ri.
Gourtisanne, sf vahiné faaturi.
Courtois, a. Courtoisie, sf. peu nehe-
nehe, vitiviti.
Cousin, sm. taeae ; — insecte, naonao.
Coussin, sm. parahiraamaru ; — oreil-
ler, lurua.
Coût, sm. hoo, moni ; — cher, moni
rnlii ; — pas cher, hoo iti, hoo
marna.
Couteau, 5m. : tipi, tipi paramaa ; —
poignard, tipi mata pili ; — qui se
ferme, tipi lafene ; — de boiSf tipi
raau ; — setpette, tipi tafati ; — se
servir d'un — , tatipl.
Coutelas, sm. tipi rahi.
Coutelier, sm. taata hnmani tipi.
Coûter, sm. hoo, hoohoo; — frais à
faire, moni, taime ; — chagrin, e
peapea.
Coutume, sf. peu ; — de coutume, pine-
pine, mAtau.
Coutumier, a. màtau i te... o tona ïa
peu.
Couture, sf auraa.
GRA
222
GRE
Couturière, sf. vahiné ahu au.
Couvée, sf. ahiraa, haapaloraa hucro,
ofaraa.
Couvent, fm. fore monahi, pupu taata-
euhe.
Couver, va. ahi, ofaa,haapato ; faire — ,
faaofaa, faaahi.
Couvercle, sm. topoi ; — le mettre^ ta-
poi, haapoi, tuu i te tapoi.
Couvert, a. taipoi, tapoia, moe noa i
te... ; — four^ poi, topoi ; — temps,
mahana ala, mahana rumaruma;
— tête et objets divers, tapoi hia,
moe noa; — mot —, parau tapoi-
poi ; — vêtu, ahu maitai ou ino
nia; — boisé, fenua raau rahi; —
ombragé, ahiria ; — inondé, nina-
vai ; — être à couvert, ora.
Couverture, sf. de lit, parailcte, vau-
vau roi ; — toit en feuilles, rauoro,
raurara; — du faite, uiau; — à
carreai/ar, ahu lifaifai ; — en petits
carrés, liono.
Couvreur, sm. ato.
Couvrir, va. haanina, haapoi, lanina,
tanuna, pena, nina; — /oiir, haa-
poi ; — tête, tapoi ; — de terre,
d'eau, etc., haamoe; — toit, ato;
table, vauvau ; — tableau, paruru.
Crabe, sm. tupa, ua, paapaa.
Crachat, sm. huare.
Cracher, vn. tufo, tutuha, tuha.
Crachoir, sm. au a lutufara huare.
Craie, sf. reni uouo, reni papairaa,
reni.
Craindre, va. malaû, rire, huehue,
ami ami ; — que, mataû o te...
Crainte, sf. mataù ; alarme, ahoruho-
ru ; — trembler de — , rurutaina ;
— inspirer — , haamatau, faataia.
Craintif, a. matau, orovi, puvauvau,
laia; — qui ne craint rien, tapatai.
Cramoisi, sm. uteute.
Crampe, sf. hopiipii, pipii, -motuutuu,
hopii.
Crampon, sm. ponao, auri tamau, rou
tamau.
Cramponner (se), vn. tapca, tapea puai,
tapii.
Cran, sm. aure.
Crâne, sm. apu roro, apu upoo ; —
d'homme, uru; — d'animal, pora-
hu ; — d'un parent, oromotua.
Crâne, a. {hardi), taia ore, maniania,
atoaloa, tapatai.
Crapuleux, a. tapaihea.
Craque, sf. parau haavare.
Craquement, sm. avi, paina.
Craquer, vn. avi, papâina, paina, ma-
toe ; — faire — , faaatete, faaatete-
tete,
Ù'âsse, sf. repo, veuvou.
Crasser, va. faarepo.
\
Crasser (se), va. repo.
Crasseux, a. faufau, veuveu.
Cratère, sm. auvaha no te moua ama^
vaba no te moua auahi.
Cravache, sf. tairi.
Cravate, sf. taài, aitete, taamu ara-
poa, tairi.
Crayon, sm. peni, penitara; — d'ar-
doise, peni ofai.
Crayonner, va. reni.
Créance, sf. parau moni tarahu.
Créancier, sm. taata fatu tarahu, taata
titau tarahu, taata i amu tarahu
hia.
Créateur, sm. te Tumu, lei poiele; —
chez les Maoris, Taaroa; génie — ,
taata faatupu ravea.
Création, sf. poieteraa.
Créature, sm. te mea i poiete hia.
Crécelle, sf. raau faaharuru.
Crèche, sf. fatene, vairaa maâ.
Crédence, sf. vairaa au a rii no te pu*
retutia.
Crédibilité, sf. tumu la faaroo hia.
Crédit, sm. tiaturiraa ; — influence^
mana, faatura; — prendre à —,
rave tarahu, ani tarahu ; faire — ,
tuu tarahu.
Credo, sm. karedo, pure faaroo.
Crédule, a. faaroo ohie noa.
Créer, va. poiete, hamani no roto i te
aore; — inventer, faatupu i te ra-
vea ; — nommer, faatoroa ; — ë/o-
blir, faatupu.
Crémaillère, sf. faatatauraa pani.
Crème, sf. û paari.
Créneau, sm. puia pa, puta ei papa*
hiraa.
Créneler, va. hamani i le puta, ba«-
puta, faataratara.
Créole, taata i fanau i te fenua aibat»
raau.
Crêpe, sm. funèbre, heva, ahu h«»»» i
— sf. galette, pai, faraoa faraipani»
Crépi, sm. parairan.
Crépi, a, parai hia.
Crépir, va. parai, parai i te pua.
Crépu, a. rouru o&rifiri, rouru oitoitOt
Crépuscule, sm, srehurehu, maraorMi
arehu, ala, aruirui, arehurehu; —
du matin, marehurehn, maroBi»'
ruao ; — du soir, marumarupOrpM-
vaiva.
Cresson, sm. patoa papaa.
Crète, s.pr. Kereta.
Crète, sf. repe ; — cime, orepe, toi
moua, lupuai.
Crétin, sm. maau; — stupidSy ta«t»
maamaa, taata neneva.
Creuser, va. shaapoopoo, paaro, p>*
rahoro, tupa; - roche ou bois, pâo»
— terre, ^«Êtu, erj, etu.
CRO
223
CRU
Creax, »m. apoo, rua ; — de oague^ tipo.
Creux, a. poopoo, popoo, farcfare.
Crevasse, sf. amaha, parari, apoo.
Crevasser (se), vn. amaha.
Crève-CONr, sm. maaiai éiu, peapea
rahi.
Crever, va. haafetee ; — vn. fctee ; —
eorps<, amaha; — mort^ pohe roa;
— fruits., sperebu, perehi, pepe-
rehu; — par pression ^ fetiti, parari.
Crevette, sf. oura; — de mer^ oura
tai; — d'eau douce, oura pape,
ovai.
Cri, m. i tai, pii, : oto, aoe, : tuom ;
— forty lao ; — des entrailles, oo ;
— des rats, nnfant», varua iore ; —
de lézard, uA, uaoaa ; — à eor et à
en, pii ma te reo rahi ; — cri public,
le roo.
Orialller, on. maniaDia, tao, tao haere,
mauriori, avau.
Criard, sm. hitoa, aehuehu.
-Criilie, sm. aeae.
Cribler, va. ueue.
Cric, im. auri taviriraa, taviri afai i
nia.
Criée,'*/', hoopateraa.
Crier, vn. :pii, :oto, stai, aiie, tairio-
rio; — invoquer, tiaoro, tuuro; —
enfants, ioio; — de joie, umere;
— de peur, aue (oia) i te mal au ;
—se plaindre, maniania, paraparau
ooa, ohamu noa ; — blamet\ faa-
hapa; — porte, paina.
^eur, «m. poro, taata orero.
^jne, sm. hara, paae, aiaia.
«riaiiiel, a. code, pueraa ture no te
mau haavaraa; — homme, tau ta
hara.
vTillj «m. huruhura.
"''•mère, «A huruhuru,svea; — cheve-
tj^^i rouru roroa.
Sue, sf. petite baie, rioa, ooa.
™et, sm. peretei.
ffit *f- tapa puairaa, tau ati.
PH^tîon, sf. iritiraa.
•'«Iper (se), vn, hopiipii; — main*,
|. Uumu.
*''ttal, sm. kerehe, bapaina rairai ; —
«de roche, kerehe ofai.
^ïStallln, a. taomata; — limpide, ate-
^istalllser (se), on. paari.
r'^lterium, sm. tapao papu.
'*itique, sf. faahaparaa ; — apprécia-
. tion, faaiteraa i te manao.
^itiquer, va. faahapahapa, faaino,
taora.
*roc, sm. rou, tina; — en user, taroa.
H*OC-en-jambe, sm. taâfi avae.
M^het, sm. auri tamau ; — pour cueil-
lir les fruits, rou.
^^rOCheter, va. tamaa i te auri.
Crodw, a. tafefe hia.
Crocodile, sm. mao pape.
Croire, va. faaroo; — présumer, ma»
nao e; — faire — , faafaaroo; — on
croirait que, e mahcrc e, e hape
hia e.
Croisée, sf. uputa haamaramarama,
pula hio, haamaramarama.
Croiser, va. objets, pea, tarara; —
membres, tifi'uc ; — être bras croisés,
parahi oliipa oro, tia uliipa ore.
Croiser •se), vn. farorei.
Croissance, sf, tupuraa.
Croissant, sm. lune, avac api ; — serpe,
lipi tnfati; — drapeau, rêva.
Croissant, a. tupu i te ralii.
Croître, vn. rtupu, liaere i te rahi,
ua ; — mal, tupu ino ; — vite, hi-
nutere; — et tomber vite, hinureoe;
— rapidement, aamu, urupa; —
qui a cessé de — , opoe, tamaili ta-
pu faai ; — faire — , faatupu, haa-
lupu.
Croix, sf. :latauro, pea; — mettre en
croix (objets), aufata, npea ; —
hommes, faalataurn ; — chose en
croix, tarava, pra ; — croix du Sud,
lauliu.
Croquant, a. paina.
Croquemitaine, sm. orom^tua nihoniho
rnron, oromVIua aiap«fu.
Croquer, va. linhonl, amu atete, amu
liaru m noa.
Croquet, sm. monamona paari ou paina.
Croquis, sm. liolioa.
Crosse, sf. lurulootoo no lo epikopo.
Crotte, sf repo.
Crotter, r«. faarepo.
Crotter (se), vn. repo, vari.
Crottin, sm. para.
Crouler, vn. :mairi, :marua.
Croup, sm. mai arapoa, liota rahi.
Croupe, sf. hoperemu.
Croupière, sf. iri hoperemu, iri tapea.
Croupion, sm. hoperemu.
Croupir, vn. noho i te vari, pe; —
dans le vice, vai tamau ou pe i roto
i te ino.
Croûte, sf. de pain, paa; — de mal,
rarara; — de blessure, paaeaea.
Croyable, a. au ia faaroo.
Croyance, sf. faaroo ; — opinion^ ma*
nao.
Cru, a. trop libre, parau tiaa, faa»
herehcre ore; — pas cuit, ota; —
manger cru, aiota ; — l'aimer cru,
e ota (vau); — admis, faaroo hia,
farii hia.
Cruauté, sf. peu taehae, raveraa tae-
hac, ohipa taehaa
Cruche, sf. faril pape, mohina, afaru,
hue pape ofai, aua ou farii repo ; —
gourde., hue.
CUL
224
cxs
Crucifier, va. faatalaUro ; — vexer, haa-
peapea.
•Crue, *f. tapuraa; — d'eau, pape pue,
pape tahe.
Cruel, a. :tael)ae, riaria rahi.
Crypte, sf. ana, aua moâ.
.CuDa, s. pr. Kuba.
Cube, sm. orapa.
•Cuber, va. faaorapa.
Cubique, a. orapa.
Cubitus, 5m. ivi rima.
Cueillir, va. :Qhi. haaputu; — coton,
ohiti ; — blé, huhuti ; — fleurs pour
, couronne, ato hei; — fruits, pofai,
:pafai, faifai; — avec un croc, rou;
— avec une perche, ruahiae ; — en
' cauant, huhure.
Cuiller, cuillère, sf. punu; — à soupe,
puDU tiliopu, punu taipu; — à pot,
aaro; — s'en servir, tapuau, taipu.
•Cuir, sm. iri; — à rasoir, tapape,
lavai.
Cuirasse, sf. ahu poa tapiri, ahu tapoi
ouma. -
Cuirassé, a. navire, pahi aari ; — béie,
apu ; — a/ft^rmi, paari, etaela, aueue
ore.
Cuire, va. faaluau, tuou; — au four,
:eu, eueu ; — dans feuilles, tanu
vehi; — rôtir, tunu paa; — en
pierres chaulées, tutu ; — dans la
: poêle, faraipani ; — sur la braise,
tunu paa, tunu parara; — avec la
. pelure, taonu ; — en morceaux, lao-
vavahi.
Cuisine, sf. fare tutu, fare umu, fare
tunuraà maa, tapuahi.
Cuisinier, stn. taata tunu maà, rave
maâ, eu maà, : taata tutu.
Cuisse, sf. humaha, hufa, tohe; —
rompue, fat! papa; — l'agiter, tuai.
Cuistre, sm. taata oopi, piri taoa, ri-
ma puu.
.Cuit, a. chaud, ama; — froid, tao; —
trop — , raualia, umam^a, vera, viu ;
. — - oieii — , liouhou ; — mal — , aiota.
orire, orouto, olaota; — à demi,
paotaota, latarau.
Cuivre, sm. veo.
Culasse, sf. oomoraa ofaf, valii i mûri
i te pupuhi.
•Culbute, sf. tilapou.
Culbuter, va. Imri i raro, faatiopa,
. faatitapou.
Xulminamt, a. tel hau; —point, vahi i
hau.
Culot, sm. toea no te rehu avaava.
Culotte, sf. piripou iti.
-Culotter, va. hamani ou ahu i te piri-
pou.
Culpabilité, sf, hara, hape.
CuUe, sm. haapaoraa pure.
Cultivable, a. faaapu, au no te faaapa,
au ia faaapu hia.
Cultivateur, sm. taata ou auri faaapu,
nuhaa rautea.
Cultivé, a. faaapu hia ; — prêt à rétre,
marari; — esprit^ taata i te, ara-
vihi.
Cultiver, va. faaapu, tanu; — en bê-
chant, utaru.
Cumul, sm. toroa rau, toroa piti, pe-
reue piti.
Cumuler, va. rave amui, e piti ooa to-
roa, e pereue piti (tona).
Cupide, a. : nounou, ufene.
Cupidité, sf. nounou taoa.
Curaçao, sm. ava momona.
Cure-dent, sm. pana-niho.
Cure-oreille, sm. pana taria.
Curé, sm. perepitero, perepitero pare-
hia.
Cure, sm. faaoraraa;. — paroùftf, pi*
rehia.
Curer, va. faanehenehe, faarue i dB
repo ; — les dents, ptnapana i te
ni ho ; — les oreilles, panapana i ti
taria.
Curieux, a. ui maere, anoe, aaoejioei
:piri, hinaaro ; — curieux rf«, W*
naaro ia (hio, faaroo), uiui haen
noa.
Curiosité, hinaaro maimiraa.
Gursif, a. {currente calamo), oioi.
Custode, sf. aua valraa Euhari; pA'
ruru aua Euhari.
Cutanée {maladie), a. mai iri, taoe;-^
l'avoir, manehenehe.
Cuve, sf. paero, pateto.
Cuver, on. hopue ; — son vin, haap*
i te taero.
Cuvette, sf. aua horoi mata.
Cycle,, sm. tau no te ohuraa; — **•
laire, tau no te ohuraa. mahaca;"
lunaire, tau no te ohuraa avite.
Cyclone, sm.{f.) matai, vero, matai ro;
rofai, matai rahi. taninito, matai
parapu.
Cymbale, sf. Kumebulo.
Cynique, a. mata uri, haama ore.
Cynisme, sm. peu haama ore.
Cyprès, sm. berusi.
Cyprien, s. pr'. Kipiriano.
Cyrène, s. pr. Kurene,
Cyrénéen, a. pr. Kurenaio.
Cyrille, s. pr. Kirilo.
Cyrus, s.pr. Kuro.
Cystite, sf. opi (rétention) ;. ahu o»
veavea (inflammation) no te oma-
ha.
OÂN
tlH
DÈB
D
le lettre, se traduit par T. D,
v. na mua, i mua.
dv. ua tia.
Lipi mata pili.
'per, va. ncnei i te hohoa.
r. Dagona.
. faatia mai, e mea maitai
î oe).
adv. no te vetahi ou: tumu
teie hoi, rà (ap. m.).
aruru no te afai raa Euhari.
<•. Dalila.
. tahua.
fai tahua.
faatahua.
. pr. Dalamatia.
sf. Dalematika, aha toroa
ou tauturu diakono,
)r. Damaseko.
ahn tirita.
5. pr. Damasenio.
. ahu huru tirita.
rahine, vgr. te tomana va-
- de charité, vahiné horoa
3 taoa aroha.
â!
le, sf. mohina rahi, mohina
faadame; — le pion, faa-
aavare.
. père dame.
a. au ia faahapa hïa.
faahapa hia.
), vn. faahapa iana iho.
sm. taata faaieie.
Uana.
;e), V)i. tahoro, tahuriburi
a, ohipahipa.
i. ati ; — être en —, ua ati
lia e te ati, pueu; — fuir
taratara; — braver le —
i te ati ; — s'exposer au —
e ati, au i te ati.
a. atâta, ataata, pohe, taia
oit — , uruana, vahi tureirei
iirei, vahi atÀta, valii pohe
mgereux de, e mea ataata
)r. Daniera.
i, ia, i roto i... i roto ; —
I moment, arauae ; — dans
iours, e (piti) mahana toe,
piti^ ra.
upaupa, ori.
..cri, upaupa, oori, upa; —
mser, faaori.
ai.
pr. Danuba.
Dard, sm. ohe, ofe, vem, tea; — exer-
cice au —, verora fa, patiaraa fa;
r- gui va au but, vero fa ; — gui
vole mnl^ ohe iapu ; — en réserve,
ohe moe piha.
Darder, ra. tea i te tea. veto i te ohe
DM tea; — but, patiafa.
Darius, s. pr. Dariun.
Dartre, sf. Dartreux. a. hea, ana, ira.
Date, sf. mahana, tau, matahiti; —
d'ancienne — , e mea tahito, e mea
matutua ou matua ; — de récettte—f
e mea api.
Dater, va. papai i te maliana ou tao.
Dathan, s. pr. Dataoe.
Datte, sf. haari papaa.
Dattier, sm. tumu haari papaa.
Dauphin, sm. aahi.
Daïantage, adv. rahi ae, rahi atu à, te
tahi vahi iti ae; — encore, à, faa-
hou.
David, s. pr. Dnvida.
De, pré. no, ua, o, a. to, ta, mai, nci ;
— par, na, e ; — fils de, a; — point
de départ, mai, no ô mai, no (nom)
mai ; — appartenance, a ; — parmi,
i te...; — choix, e ; — nombre, mai.
Dé, sm. pour coudre, ponao ; — pour
jouer, kelero.
Débâcle, sf. parariroa; — revers, ati,
pau.
Débâcler, va. faaatea; — vn. rompre,
parari.
Déballer, va. tatara, irili, iriti no roto
mai i te afata.
Débandade (à la), adv. ma te baapao
ore raa, ma te naneraa.
Débander, va. tatara.
Débander (se), vn. purara, horo anae;
— ressort ou arc, matara te taura
(fana).
Débarbouiller, va. faanehenehe, horoi.
Débarcadère, sm, vahi tapaeraa, vahi
tipaeraa.
Débarquer, va. gens, tuu i uta; —
objets, huri (i te taoa) i uta; —
vn. tae i uta, haere i uta, tipae,
tapae.
Débarras, sm. ora, matararaa, atearaa,
mariraa.
Débarrasser, va. chemin, faaatea, haa*-
maitai; — terrain, haamarari; —
tirer les gens d'embarras, faaora ou
haamatara no roto i te...
Débat, sm. paraparau, màroraa, pa-
'. patuaraa parau ; — agitation^ hau-
i tiuti. .
10.
DÉB
226
DEC
Débattre, va. m&ro, feai.
Débattre (se), vn. hauli, hauliuli.
Débauche, sf. ino, taiata.
Débaucha, : taiata, viivii Doa, ino.
Débaucher, sm. tararo.
Débaucher, va. ume i te ino ou taiata,
haapii i le ino, faaino, tararo, haa-
mairi i roto i te ino.
Débet, xm. te moni i toe, toca moni.
Débile, a. hocne, paruparu.
Débiliter, va. haaparuparu.
Débit, sm. Iioo.
Débitant, sm. laata hoo.
Dâblter, va. hoo atu ; — pérorer y orero,
pnraparau.
Débiteur, sm. taata i amutaraliu atu,
aitaralui, ramutarahu.
Déblai, S)n. faanehenelicraa, haapa-
puraa.
Déblatérer, va. faaino.
[H^biayer, va. :iiaamarnri, sfaaatea,
taliii-ipaca ; — éclairer ^ iiaamara-
marama, faataa.
Débloquer, va. faaora, faaatea i te nuu
enemi.
Déboire, sm. ali, peapca; — boisson,
avaava.
Déboiser, va. huamou i te uru raau.
Déboîter, va. faataa é i te pona.
Déboîter (se), vn. na laa c te pona.
Débonder, va. iriti i te orei paero; —
être — , felee, perehii.
Débonnaire, a. Débonnaireté, sf. maru.
Débora, s. pr. Dcbora.
Débordement, sm. val ;;l^anu rapae, vai
nencva, liaonoraa, taninaraa.
Débordements, sm. haonoraa, tupu noa
raa o te ino i le ralii.
Déborder, vn. vase, manii noa i rapnc ;
— rivière, haono ; — mer, haanina,
taniiin.
Débotter, va. iriti i te tiaa puiti ou piiti.
Débouché, sm. de vallée, liopea ; — de
rivière, muriavai ; — a. iriti hin.
Déboucher, va. iriti i le orei; — abou-
tir, tae mai {armée), talie, tomo,
tae atu {iivière).
Déboucler, va. iriti i te tapea; — che-
veux, talara ou faaore i te tope.
Débours, Déboursé, sm. te moni i aufau
hia.
Débourser, va. aufau ou tuu i te moni.
Debout, adv. tia, titia, tia i nia; —
rester —, tia noa; — vent —, matai
no mua mai ; — objet dressé, \ le
hania, i te liiti.
Debout, int. a tia i nia.
Débouter, va. faacre.
Déboutonner, va. iriti i te pitopito.
Déboutonner (se), vn. faaite hua, parau
hua.
Débraillé, a. liaapao ore.
Débrider, va. iriti i te tavaha.
Débris, sm. toea; — mets, huahna
maà, aiha ; — ordures, para.
Débrouiller, va. éclaircir, tatara, tatara
hiro, taratara; — délier ^ haama-
tara, faataa.
Débrouiller (se;, vn. lie i te ravea.
Débusquer, va, tiahi, tiehi; — emploit
faaerc. ■
Début, sni. araraa, haamataraa.
Débuter, vn. faaaraara, haamata, ta*
mata, mata, faaae.
Deçà (en), ado. i pihai mai, i te hiti
roto, i te tahi pae mai.
Décacheter, va. tatara ou vahi i te
atia : — lettre, iriti i te rata.
Décadence, sf. mouraa, te haere i te
inoraa ou mouraa.
Décaler, va. iriti i te raau turu.
Décalogue, sm. lure morare, dekalogo^
Décalquer, va. nenei i te hohoa.
Décamper, vn. horo noa, faarue i te pa
ou puhapa.
Décanter, va. ninii maile.
Décaper, va. faaanaana, horoi i te tu-
tae auri.
Décapiter, va. tapu i te upoo.
Décapolis, s. pr. Dekapoli.
Décarreler, va. iriti i te api, faaore i te
api.
Décéder, vn. mate, pohe roa.
Déceler, va. faaite hua, e tapao ïa no..<
e tapao ïa {nom) e, e..., mahortf
mahui, maheu.
Décembre, sm. titema.
Décennal, a. ahuru, hoe ahura.
Décence, sf. peu ma, moteli, maratt
au maitai raa.
Décent, a. au maitai, peu ma, virOi
viruviru, peepee.
Décentralisation, va. fnaiti ou faaore
i te vai talioeraa ou vai amuiraa.
Déception, sf. faahemaraa, vareraa.
Décerné, a. noaa mai.
Décerner, va. horoa, tuu, faataa.
Décès, sm. poheraa.
Décevoir, va. haavare, faahema.
Déchaîner, va. tuu, faaora, haamaiii *-
te auri flO.
Déchaîner (se), vn. se fâcher, riri ha» 5
— tempête, tupu, paina.
Décharger, va. iriti i'te hopoia, tua *■
raro, haamama, faaora, parima.
Décharger (se), vn. faahoi i te loro»»
faarue ou faaore i te hopoia: — ^
s'écouler, tahe.
Décharné, a. e ivi anae, pararai, tO'
toivi, paoroao.
Décharner, va. iriti i te iô, haaparan*
faaaravi.
Déchausser, va. iriti i te tiaa.
Déchéance, sf, ereraa, mairiraa.
Déchet, sm. faaitiraa hoo ; — discréditt
roo ino.
b£g
»7
oâc.
a. )Mihere ore hia.
oa. iatan, laio, haamatara.
, va, oiiati, iipitipi.
;, sm, afa, mota.pibae ; —
maoiui rahi, peapea rahi,
) te âiu.
motu, afa, haea, pneaea,
laeliae, eveeve» :pihae.
a. sbaamotamotu, haapi-
lae, pabahae, baehae; —
n, faaino ; — avec le» dents,
. e ère i te toroa, mairi te
na.
, adv. papu roa {op. m.).
I. faaau, :faataa, sopua,
aburu.
ua rahi tel pobo, ua paa
rahi tei pau.
I. baapobe rahi, taparabi i
.0 roto i te aburu.
va. irili i te apoi ou apou.
papu, taa maitai.
'. opuaraa, faaauraa, faataa-.
m. orero, poro; — contref
>a.
1. fai, faailc, faataa.
se], pour, fai boa i tooa
ou hère) ei...
. au ore i tona pupu.
. tapelape, taiboiho, taha
Doa o te r&.
, sf. {boussole), habaperaa
îfl. charge, paruru, patoi,
otohe ; — vn. topa, : mairi ;
',s, haavai, haere i te paru-
aruparu, teiaha; — soleil,
3e, tahataha, toihoiho,
:/". tua ivi, vahi pabee.
;i. irili i te naero.
;a. vero i te tea ou ohe, lea
I, tea.
sf. tunuraa.
va. Décoiffer (se), vn, iriti i
00.
)a. iriti i te pia; — le cou,
e ai.
1. maheahea. marau.
, sm. parapara, auaua, aiha.
P, va. faataa, haape ; — al-
laino, ua puraureate (mata),
tion, sf. inoraa; — cadavre,
la.
, va. irili.
IP, va. haamaheailu.
ÎP (se), vn. maheaitu.
va. haapurara; — déconte-
haamamu.
8, sf. peapea rahi^ — ruine j
i raa.
Dècomeiller, va. pâma eiaba e.^
OèooMidèratioli, sf. roo ioo.
Déconsidérer, va. faaiupu i te roo ioo.
Déconsidérer (se), vn. roo ioo, tupu te
roo ÎDo.
Décontenancer, ra. faâaaeue.
Décontenancer (se-, vn. boni boni, ta-
rapape te aau.
Déconïenue, sf. ati, peapea.
Décor, sm. unauna.
Décoration, sf. fetia.
Décorder, va. iriti i te taura.
Décurer, va. gens, faafetia; — objet»t
faaunauna, faanaonao.
Décortiquer, ra. iriti i te pa.
Décorum, sm. banabana, tura. faatura,
DéCOUClier, vn, taoto i te vahî é oh
fare è.
Découdre, ra. baehae, iriti i te taurt
ahu, haamatara i te aaraa ou taura.
Découler, vn. X&Ue, tahe rii ; — s'en
suivre, le hopea ; — vgr. e ab« te
hopea DO taua auraa ra?
Découper, ra. tapu, tipitipi.
Découpure, sf. Inpuraa.
Décourager, va. raataia, haamaureure.
Découragé, a. Décourager (se), vn, mau-
reurn, ua tarapape te Ààu, ua tara-
vai le Ui'iu, taia, luaruaru, matae*
lae, fenefenea.
DéCOUPOnner, va, iriti i te korona, faa-
rue i te unauna.
Décousu, a. matara te auraa ; — sont
suite, laa ore, auraa ore.
Découvert, sm. pauraa moni, moni
fuahoi ore hia.
Découvert, a. atea, ato ore hia, tapoi
ore hia, maheu, mahiti, mahui,
mahura.
DécouvePte, sf. ile, ilea-
DécouvPJP, va. iriti i te tapoi, baama-
hcu, heheu; — le four, huai; —
dévoile)^ faaile, fai ; — inventer,
trouver, ite.
Découvpip (se), vn, homme, iriti i te
laupoo; — temps, raumai; — se
trahir, faî, faaite.
DécPasseP, va. boroi, faarue i te repo.
DécPèpiP, va. haamairi i te parairaa.
Décrépit, a. ruau e te paruparu, taipe,
rauliurupe, oroua, tatuatehea,
Décrépitude, sf. totoro, ruauaraa, pa-
ruparu ruau.
Décpet, sm. faaueraa mana, ture.
Décréter, va, faauc, faatia, faataa.
Décrier, va. faaino.
Décrire, va, faaite, papai, faaite i te
huru, lalara papu.
DéCPOCiier, va. iriti i te rou, iriti no
nia i te rou.
Décroître, vn. haere i te itiraa; —
jours, haere i te poto.
Déçu, a. vare.
DÉr
2â8
DÉÛ
Déculotter, va. iriti i te piripou iti.
Décupler, va. au lai ahuru, faarabi e
■ ia ahuru.
Décurioil, sm. raatira ahuru faehau.
Dédaigner, va. Dédain, sm. vahavaha,
tabitohito, tatiti.
Dédale, sm. vahi fifi, vahi tapitapi.
Dedans, adv. ï roto, i roto i te ou ia, o
roto, i rotoroa.
Dédicace, sf. fao, haamoâraa.
Dédicatoire, a. parau pupu, pupu.
Dédier, va. faatia, haamoû.
Dédire, va. patoi.
Dédire (se), vn. fai i te haavare, faa-
huru è i te parau, faahoi i tona îho
• parau ; faahopa i te parau.
Dédommager, va. Dédommagement, sm.
hoona, haamaitai î te ino.
Dédoubler, va. iriti i te aroaro ; — par-
tager, tapu ou vahi na ropu.
Déduction, sf. iritiraa.
Déduire, va. iriti,
Déesse, sf. ruahine.
Défâcher (se), vn. faaore i te riri, baa-
maha i te riri.
Défaillance, sf. taia, hautaua.
Défaillir, va. taia, hautaua, tuatuapoi,
tuifaroa; — de faim, mata pouri.
Défaire, va. gens, haavi, rave haapau;
— chose, faaore, tatara.
Défait, a. vaincu, vi, pau ; — pâle,
ripa, puraurea, ino, marearea.
Défaite, sf. pauraa, vi noa; — pré-
texte, otohe.
Défalquer, va. iriti.
Défatiçuer, va. faaore ou haamaha i te
rohirohi.
Oéfatiguer (se), vn. maha ou ore te
rohirohi.
Défaut, sm. hape, hapa; — à défaut
de, ia ore, aita, aore ra; — faire
défaut, mairi ; — défectuosité phy-
sique, ino.
Défaveur, sf. au ore hia raa.
Défavorable, a. au ore, ino.
Défection, sf. faarueraa, orure hau.
D3fectueux, a. ino.
Défendre, va. :opani, :rahui, faaore;
— protéger, paruru; — s'excuser,
otohe ianaiho.
Défense, sf. rabui, opaniraa ; — pro-
■ tection, paruru.
Défenseur, sm. auvaha, paruru, avota,
araivavao.
Déférence, sf. faatura, tura, auraro
maite raa.
Déférer, va. tuu, horoa; — dénoncer,
tuu i te rima no... ; — honorer,
faatura, auraro maite.
Déferler, vn. fetoitol, pauru. fafati.
Défeuiller, va. haamairi, iriti i te ra-
oere.
Défeuiller (se), vn. mairi te raoer^
Défi, sm. faatioraa, puaraitu.
Défiance, sf. tiaturi ore, mataû.
Déficit, sm. pau.
Défier, va. faatio, faahepo, orore,
Suaraitu.
er (se), vn. maiaû, tiaturi ore.
Défiguré, a. ripa, faahuru è hia, os
Siuraurca te (mata).
gurer, vn. faahuru è.
Défilé, sm. vahi oaoa, vahi pirihao ou
apiapi.
Défiler, va. iriti i te auraa; — m,
haere tetahi i mûri i te tahi, aouhi
tetahi i mûri i te tahi,
Définir, va. faalaa, tatara maïte,faaill
i te auraa.
Définition, sf. faataaraa, tatararaa.
Défleurir, vn. mairi te tiare.
Déflorée, a. ua ino.
Déflorer, va. hamani ino, faru.
Défoncer, va. terre, o, etuetu ; — ba'
ril, iriti i te tohe paero.
Déformé, a. ino, huruè.
Déformer, va. faahuruè.
Défourner, va. iriti no roto i te ama*
Défraîchir, va. haamabcahea, haama*
rau ; — fleurs, faaoriorio.
Défrayer, va. aufan i le taime.
Défriché, a. vaere hia, marari, vai/aOt
marae.
Défricher, va. vaere, haamarari.
Défriser, va. faaore i te omiomi ou
omiimii ; — vexer, ha&peapea. •
Défroncer, vn. tatara i'te opiopi abn;
— se dérider, ôaôa, arearea, maro.
Défroque, sf. ahu ino.
Défroqué, a. taata laiva. taiva è.
Défunt, sm. pohe, maie ; cadavre du —
mai.
, a. matara, ora,
r, va. haamatara, faaora, iriti*
Dégamer, va. unuhi.
Dégarnir, va. iriti i te unauna; — ra*
ré fier, faaiti, faavaravara.
Dégât, sm. pau.
Dégeler, vn. tarapape.
Dégénérer, vn. haere i te ino, haere i
te tupu ino.
Déglutition, sf. horomii, momiraa.
Dégommer, va. iriti i te piapia, uuoo-
piri ; — destituer, faaore i te to*
rja.
Dégonfler, va. iriti ou faaore i te or«»
Dégorger, va. faatahe.
Dégorger (se), vn. lahe.
Dégourdi, a. ara, paari, itoito, vitivitit
mama.
Dégourdir, vn. haamama, haavitivilî»
Dégoût, sm. riaria, haumani, fîu.
DéflOÛtant, a. veuveu, faufau, tuhitabit
nupehupe, omenomeno.
Dégoûté, a*: fîu, aratutu, ometometo*
riaria, haumani, pojhu; — de l<l
f. (nhilobi; — numiii.
HUiMeMM. >«. .1
„j|XSr %""*/""■
■MwMJMt,'.^.!.»
UlÉUeriM),l.i«. 1.
■he LopaU.
MutBïr. '"".'.> In ,'
a. r»»li»«n.s, ruino; —
OéWlHMI. «A fin.i.-...,.
neiiTt. «. l..r=,.™|..
ca. inliiie LIdu; ~ dila-
UUfïr, ra. 1»:
HlNter'lHt', 'n"at'
- par degréi, nulle rii,
Béièiiit, .».: .L.v.h..
P- "-■)■ „ ,
télègHr. ,a. m..ll.
a. luion; — tft t'inipàl.
ro.r. Irni.
MIMâre. a. inn, l*c^
rn, msitii «ro, lope.
Dèlibtralion, ./, t«™
f^nore leWro;-dA-
(11 OlMinilA-, npn<
plfiAtu d^ ff rfî/fi, i tfi
de di^iirl), mil relr» mai
[■éhinlter, ta,
Dèllnqutnt, ini
DèlItiKUtninti 1
K'ogftr, M. furui
DèMfal, n'
Ul0»uU, if. lisnvnre, inaraa.
Dolsnei, (. pr. Delepba.
Dslb, "m. fmuB muriivBi, Imo» l
HnangM, im. Unln oroK hiu.
Dimaniot«r, «a. inii du umra ■ u
ado. iiDaODtii,
Bmanguison, sf. i
Déminager, m. hopoi i ta msu lao» i
bèmBiurâ, a. tiiVo are.
Dèraètrlus, ». pr. Demetario.
Hnetire, ua.foiorDOU fanera
Unietlrg(H).i« faoboi te la
' io<iOtt'rii{iipr. m'.).
' P" ---
imi-nîol {Ù), ado. ni (apr. m,),
iml-pcnikui, demi-nlde, tf. afapola,
DemUiMir, «n. ni (apr. m.); - ijf, »
Déimcnilig, lA baa Tnanahune. ipai
rnilD, tuu hui Tutiraa.
Otmodè, u. tnliito, Dca hia, aran,
Dennisellc, jA Po'i>: tsmohiae.
Umolir, DU. lianpanri, :>avahi, iU-
onitratir, a. [AsitB papa; — Mb
•mllniM. iàu liera, Laœoiii maiui-
Umonslratiui, tf. {tmiteraa; hUi
Démanlsr, va. huri i j-bco. iriti, miUi
Démontrer, rn. ïanlia papu, faaila nf
Dènursr, va,
Qëinuraler, i
Dènsluré, a.
Dénaturer, v
\ le lapoi nliB'
îlf'ofaaraaî-lfrf^
BÉntgrep, va. Elènlerement, s™, isainc:»
BènomlMmMl, sni. îlaioraa. ialaar»^
Dénomination, tf. tnparaa ioa.
UtP 331 UÉ?
ni, aiho éi nibo i> ; —
dft deali di rofft. uli te
de douleur, de diêtipoir.
it. «m. tgfan fepna. lufnn
lépeniP», «1. Ijilofn i !•.... irili ao
MpenH. i^. iniinf. mnin |>nii.
UJMnter. lu. InuLpnn l u moni.
UpMil«r, tm. {prodigiie). luU Imua»
DèHrdltlon, >A fulliraa, monnu.'
Oèptrlr. vu. lupu iiio. huer* ni» i t»
Dèpjtrer, ea. lalnra. fnnnra.
HpHeF ^«1, ji™. mmiri ta roum; —
HpiqMr, tu. irili i le hm-ni.
HMttr, r». Ile L le inabirdn HTts. ito
U|»ll, «m. liti. Iiiiri.im, Jhnunrlri; -
aiMX -. m. te rlri ; - «. di'pit de,
OèpllBr{te), riri, niuooi — jwHi'rfim,
Dèplactr, vu, flfiii, lune an luu i la
tnlii vailles — iél'3, pulnnlu; —
Bl.jel>. hopoi è, iilinri. taliili.
Uplier, dépla)*P| l'n, Immalinrihonir
nona; — (e^/e(, laréi; —montrer,.
Upllt, riéplo)[â, d. mahora, altharn-
Dèlrilue'r, va. rerufem, rumiiumi.
Déplorer, ca. ato. lai.
Hpluingr, «a. hutiliuti. Jmli i te hiiru-
Iiiira i ~ dépouUlei; fanere.
Dépolir J)a.liiiBpflî«,fFialBriiliira.rB»oi«
1, i/. VnrDïùrornn o« pan-
Déporter, en. faaulg i la fanon i, lu-.
DÊR
232
haapae i le tairoiro ; — former dé-
pôt^ vai ; — témoin^ faaite.
Dépositaire, sm. taata i vniiho hia ta
vetahi è taoa.
Déposition, sf. faaiteraa.
Déposséder, va. faaere, opana.
DëpOSter, va. tiavaru, faahee, faaere i
-tona vahi.
Dépôt, sm, vaiihoraa laoa.
Dépoter, va. lahiti, tanu i te valii è.
Dépouille* if- taoa pau ou harn ; —
mortelle, tino mai ; — proie, re ; —
héritage, aia, laoa.
Dépouillé, a. ère, veve, vei; — tronc,
' maure, pauluru.
Dépouiller, va. : faaere, haaveve; —
coco, à ; — tronc, haamore.
Dépouiller (se), vn. heu, heuheu; —
de soi-même, faarue iana iho. .
Dépourvu, a. veve, ère.
Dépravé, a. ino, faufau.
Dépraver, va. faariro ei taala faufau.
Déprécier, va. gens, faaino, faaino i te
roo maitai, faatilio, rore; — choses,
faaiti, haamama i te hoc, faatupu
i te au ore, (aaino.
Déprédation, sf. haruraa, haapauraa,
. faaanoraa.
Dépression, sf. faailiraa ; — enfonce-
ment, (fenua) hee, 1ère, horo, mairi
i raro.
Déprimer, va. faaiti ; — creuser, faaa-
. poo.
De profundis, sm. pure no te feia pohe.
Depuis, adv. mai... a, i mûri, i mûri
iho, i mûri mai; — p' temps, à; —
. p' temps et distance, mai.
Depuis longtemps, e mea maoro; —
l'ancien temps, mai tahito mai à.
Depuis lors, mai reira mai &, mai taua
maliana mai à.
Depuis quand? mai te aha mai &.
Dépuratif, a. haamaitai i te toto, faahe
i te mea ino.
Député, sm. auvaha, iriti ture.
Députer, va. tono, maiti, tono i te vea,
tono i te auvaha.
Déraciner, va. îrlti tumu, iriti aa, :ihi-
tumu, ihipapa, paihi; — extirper,
haamou.
Dérailler, vn. haere i rapae i te éd.
Déraison, sf. parau maamaa.
Déraisonner, vn. aoaoa, parau maamaa.
Dérangé, a. tahurihuri, tia ore, nane;
— estomac, puarearc, manuanu te
,'opu.
Déranger, va. gens, haapeapea, faahau-
- mani; — choses, hue noa, tahuri-
huri, huenane noa, faatitapou.
Déranoer (se), vn. ua ino.
Dérate, a. itoito, vitivili.
û$Pde, s. pr. Derebe.
Dere^ef, adv. /aahou.
DES
, a. faufau, ino, tia ore.
Dérèglement, «m» haapao ore raa, hapa,
; .hara.
'Dérégler, va. faariro ci taata haapao
ore, ei taata faufau on ino.
Dérider, va. faaore i te miomio ou ta»<
tua te mata; — réjouir, faaôaô^
haapopou, faaareareà.
Dérision, sf. amuamu, tota; — tour*
ner en — , tahitohito, faaipaujpam
Dérive, dérivation, sf. panuraa, tioim.
te taheraa pape.
Dériver, va. faatioi è i te pape ; — vu,
panu, painu, mainu. pae, papae,
opae, opai, putua; — dériver de,
no ô mai, no reira mai.
Derme, sm. iri.
Dernier, a. hope, iiopea; -— r^eiU,
api, hopea ; — extrême^ roa, papD.
Dernier (le), sm. to mûri, to hopea;
l'avant — , i mua i te hopea.
Dernièrement, adv. aita e maoro. -
Dérobé, a. moemoe.
Dérobée (à la), adv. huna ou noa {ap,
m.) ; — vgr. agir à la — , rave huna.
Dérober, va. eia, tahe, hiaa, rave ha-
na; — cacher, haamoe, huna.
Dérober (se), haere titaha.
Déroger, vn. faahuru è i te (lare), faa<
tiama i te ture.
Dérouiller, va. faaanaana, haamarama-
rama.
Dérouler, va. hora, hohora, horahora
Dérouté, a. ihu, hape i le éà; nevane*
va, vi noa, horo noa.
Dérouter, va. faaihu, faahapaile éi;
déconcerter, faanevaneva, haapea-»
pea; — mettre en déroute, haavi,
faahoro.
Derrière (le), sm. to mûri; — p' êtres
vivants, ohure ; montrer —, pof"
dédain, tupou; — derrière detnai-
son, papaatuafare.
Derrière, ado. i mûri, i mûri i te ou ia ;
par — , na mûri ; — en — {rester),
nemo.
Des, art. la, lo, a, o, na; — quelques,
tau, maa, fanu, vetahi mau, tetabl
mau.
Dés, pré. mai. — Dès que, ia. — 0»
lors, mai reira mai à; — conclvixiont
no reira.
Désabonner, va. faahoi i te vea.
Désabuser, va. haamaramarama, faaite
i te vareraa, faaore i te hapa.
Désaccord, sm. mâro, au ore.
Désaccoutumer, va. faaore i te peu ta-
. hilô.
Désafectionné, a. faaea i te hère, aa
ore.
Désaffectionner, va. faatupu l te au ore,'
' fao-OTe ou faatioi è i te manao.
\
DÉd
233
DÉS
agêy apatuaririi ; — à Vodo- i
lonemo ; — au goAt^ ava, 1
>naona ; — à voir, uniaru.
désajuster, va. faaUa è i te
t, sm, peapea, ati, mea aa
va. faainu i tel poiha,
i i te poiha.
va. LritL i te tutaa.
, va. faatii, haavare, faa-
*e, va. moe, moe haere.tet
taamoe i tei haapii hia.' ■ !
sr, va. sfaahapa, avaa.
*, va. haamamu, faahaama.
a. ua pau te moni, ua ore
'oa. iriti i te mauhaa tamai.
m. rapu, huru é, peapea,
Taa.
a. fati, taa é i te hinere.
, va. faaore i te loiete ou
a. hape, au ope.
m. ati rahi roa.
a. ati rahi.
)r, va. faaere i te faafaa.
eux, a. faufaa ore, ino.
', va. faaite i te hape, faa-
vareraa.
va. faaore i te parau ; —
ouver^ faahapa.
m. iriti i te tapao, laaore i
lu pia.
, sm. huaai, ati, ihotatau.
vn. pou, haere i raro, iho,
laiho ; faire — , haapou.
, st' faa^teraa, ninoa, tatara
à.
r, va. iriti i te taoa no roto
ta.
ler, va. faauta, huri i uta,
— vn. haere i uta, faarue i
tapae.
», va. navire, haamotu i te
lieu, horo, faarue i te vahi
hia ; sans — , i reira iho,
uutuu ore, ma te taupupu
inner, va. faaore i te raau
ïahe, haapihae.
er, va. tatara i te fiQ.
é, a. mauruuru ore.
er, va. haamauruura ore.
p, va. hoo i te fenua i ropu.
p, va. iriti i te naero.
PCP, va. faaore i te taupupu,
! i te para.
faaore i te oru.
va. iriti i te taura.
, va. faaore ou haapee i te
lènmuyar, va. faaore i te haumaai.
Dètenrayer, va. taiara i te fifi.
Détenriwilier, va. faaore i te hota, faa-
ora i te hota.
DétenrouM*, va. faaore i le arara.
Désensabler, va. iriti i te one.
Désentortiller, va. tatara i tei flfl, faa-
taa i tei fiG.
Oftseetraver, va. faaore i te flû ou tau^
pupu, faaore i te peapea.
Oèsefl, *m. medebara, aihere, varu.
Disert, a. fenua ano, fenua moemoo
rendre — , faaano, vaiiho ano.
Déserter, va. faarue, vaiiho, horo.
Déserteur, sm. taata tapuni; — eanott
huoi.
Désespérer, vn. taia, tiaturi ore. tapî-
neva, hepohepo.
Désespoir, sm. fenefenea, hepohepo
rahi, tiaturi ore.
Déshabiller, va. iriti ou faarue i te aha.
Déshabituer, va. faaore i te peu tahito.
DéshèreiMM, sf. fetii ore, te hau te fatu.
Déshériter, va. faaere i te taoa, faaere
i te aia tupuna.
Déshonnéte, a. tniala, f^ufau, tiaa.
Déshonneur, sm. mea haama, roo iao.
Déshonorer, va. faaino.
Désigner, va. faataa, tapao.
Désillusionner, va. faaite i te manao
hape, faaore i te vare.
Désincorporer, va. faataa è,tuu i rapae.
Désinence, xf. parau faaoti, faaotiraa.
Désinfectant, sm. raau faaore haua ino.
Désinfecter, va. faaore i te haua ino.
Désintéressé, a. haapao ou hio ore i
tona faufaa.
Désintéressement, sm. hioraa ore i to-
na fatifaa.
Désinvolture, sf. haapao ore raa.
Désir, sm. : hinaaro ; — convoiter^
anaanatae, : nounou, shiaai.
Désistement, sm. faarueraa.
Désister (faire), vn. tinatinai.
Désister (se), faarue.
Dès lors, voy. Dès.
Désobéir, vn. auraro ore, haapao ore,
faaroo ore.
Désobéissance, sf. taria turi, auraro
ore raa, pouturi.
Désobliger, va. haamauiui, haapeapea.
Désobstruer, va. iriti i te aiha.
DéS0CCupé> désœuvré, a. faatau. ohipa
ore, parahi noa, taoto noa, paheo^
pahio.
Désolé, a. roohia e te ati, putoetoe te
aàu; — ravagé, ano, titiaveravera.
DèSJler, va. haapeapea, faahepohepo ;
— dévaster, faaano.
Désordonné, a. nane, hue, huenane;
— excessif, U&^re, au. ore.
Désordre, sm. /^ai^-^nane noa raa, haa- t;
pao ore raa, ahuehue, aueue, tahu-
OMpotlMM, m. f«>he
Denarraler, ra. tninrn i la liiluntipo.
teiitefiè, a. auunri,, orioiio, mieha,
maro ; — iriié. a.erayora ; — p""<»
du bnl.
DMlin, s»i.
Inèe, j/. lAH
-«Si!'
iOMtitalhi™
V
Lnn hii ei. il
Utnilre, va
comble,
Al mu-.
iûTu".' h^.^
isuélude (fil), ailu. un ore le twM
— drtroupet, m
., inu. hupu,A
Utiil. ■«. p
UlaiHer, »
'f™tS
T.0^
Uluèr?''»''
fiatte
fanilî"
h>(
sisS",
flètoler, ua.
Sètendp*. un
he?
faeoh
uirL
upnr
Utermlni, a.
Lia.
OèUrMlner, ■>
KttrraiMr <i
KtMlatiis, i'.
Wt(r»r (m), ni.
Utonatlon, if- hi
J)èloner, l'ii. hnr
OtlKiner, un. L
Ulountè, a
Ulourmr, v,
D£Y
lis
DU
3), vn. faahahan è, hahan
Lo, tioi, opai, pebao, ropa.
sm. taata faaino.
/. paraa faaino.
ino, parari.
ra. faaino, haaparari i tei
'a. tarapape, faara^ri, haa-
itahe i roto i te pape.
ali, heva, fareorai; — *i-
—, tapao no te ati.
m. ino.
t. toea, aiha. para.
: area, : araia, aria, pooha.
va. faaite ou faaore i te
X. faaere i te ihoarii; — le
lure ou Iiaamou roa i te
va. lou i te ahu i raro;
, eia, rave haapau, eia haru.
a. haamou, haamaua, han-
huhu, taiaia ; — remparts,
haaparari, taihitumu.
arahu ; — en avoir ^ taraha ;
as les payer, aufau ore i te
taviri taoa.
tal, anau, haotai, heva,
.; — être en —, hea.
le, sm. deuteronomi.
pili; — pour {)ens, toopili;
s, rua ; — en deux, na ropu ;
' à dfiux, lataipiti, tapiti,
— ensemble, apipiti.
a. te piti, te rua.
va. eia, rave haapau, haru
ihi è.
. hemo.
va. : hnere i mua, faahemo,
tiemo ; — l'emporter sur,
sm. taata i mua ia (oe);
r d'autrefois, te mau taata
Iv. i mua, i mua i, na mua,
i i, G mua; — au-deuant, i
liua i ; — par devant, i mua
atura, na mua mai ou atu ;
le devant, i mua, i te pae
sf. te arc fare, to mua i te
n, sf. faaanoraa.
. pau, ino, maûa.
va. faaano, : haamaua, faa-
ipau.
', va. :haamahora, fefeu; —
3arau rii, tatara, faalaa, ma-
* (se), vn. tupu i te rahi,
n. sriro, îmahere; — faire
—, faariro ei; — partitant rin^
ia P...
Dévergondé, a. haama oro.
Dévergonder (le). m. faame i te haama.
Déverser, va. shaamanii, :maaii.
Déviation, sf. pehao, puahea, taa é raa..
Dévier, -m. hahau è, opai è, pehao,
puahea; —errer, hapa. hape; — 9e
tordre, uoi ; — flèchf, arara ;— faire
dévier, haapohao, haapio è, faaha-
hau è i te (éâ).
Devin, sm. taata hiohio, tahutahu, tai-
roiro.
Deviner, va. : tahutahu, hiohio, tai-
roiro ; — penser, ite ; — chercher,
imi, tnmala.
Devis, sm. papairaa, haamaramarama.
Dévisager, va. paraû i le mata, hohooi-
i te mata.
Devise, sf. parau tumu, maseii.
Deviser, vn. paraparau.
Dévisser, vn. irili i te farcro.
De visu, adv. hio mata, ma te hio mata.
Dévoiement, sm. hi, pchce.
Dévoiler, va. fanite, fai.
Devoir, sm. aitarahu, toroa, hnapaoraa,.
parau i faaue hia: — faire son — ,
rave i tci au iana iho.
Devoir, va. tarahu; — vn. e au ia.., e-
tia ïa...
Dévolu, a. mau hia; — jeter son —
sur. maiti.
Dévorer, va. horomii, hae, stahae; —
mnnf/er avec avidité, aiaihaa; —
cancei', nfao.
Dévot, a. Dévotion, sf. paicti.
Dévoué, a. itoito, uana, puai, haapao-
mailai ; — aux dieux, atori, atori-
tori.
Dévouer (se), vn. pupu alu iana iho,.
tuu iana iho i le Atua ; •— se dé-
penser, faaiiope i te puai.
Dévoyer, va. faatioi è ; — esprit, faa-
hape, faahe; — ventre, faahee.
Dévoyer (se , vn. hahapo i te éa, faa-
tioi è i le éà; — ùme, hape, hapa.
Dextérité, sf. amafatu, amahatu, paa^
ri, maramarama, matai.
Diable, sm. tiaporo, varua ino.
Diableries, sf. ohipa varua ino, peu ta-
hutahu; — sortilège, pifao.
Diablotin, sm. tamaiti ino, tamaiti hau-
tiuti.
Diachylon, sm. ahu haamaro.
Diacre, sm. diakono, tiatono.
Diaconat, sm. toroa diakono.
Diadème, sm. korona arii.
Diagnostic, sm, tapao i taa ai, tapac^
faaite.
Dialecte, sm. reo.
Dialogue, sm. Dialoguer, vn. paraparao^
Diamant, sm. taîamani.
Diamètre, sm. tiametera.
DIL
236
DIS
Diane, s. pr. Diana.
Diapason, sm. peu faaite reo*
Diaphone, a. ateate, aneane.
DJaprer, va. purepure, opatapata.
Diarrhée, sf. s hi, pihee.
Diatribe, sf. parau faahapa puai, paraa
avau.
Dictamen, sm. manao haava.
Dictateur, sm. tavana mana rahi hau ae.
Dictée, sf. piiraa parau.
Dicter, va. pli i te parau.
Diction, sf. huru o te parau ; — ma-
nière a'exprimei\ tuuraa parau.
Dictionnaire, sm. puka vairaa ioa, puka
faaiteraa ioa, titionari.
Dictonj sm. taru.
Didactique, a. no (e haapiiraa.
Didrachme, sf. diderama.
Djdyme, s. pr. Dldimo.
Dièie, sf. haapoiaraa, faaitiraa maa;
— mettre à la — , haapoia, faaili i
te maà, horoa rii i te maà ; — as-
semblée, apooraa.
Dieu, sm. Atoa, te Atua; — O mon
Lieu, e taù Alua e!
Diffamation, faainoraa.
Diffamer, va. faaino, faaino i te roo
inaitai, tutaora.
Différence, sf. hum é, auraa taa è.
Djfférend, sm, mAro.
Différent, a. é, èè, taa è, huru è; —
variés, rau.
Différé, a. tuatau.
Différer, va. sfaaroa, shaamaoro, faa-
taupupu, faaroaroa ; — un peit,
▼aiiho rii, faatautau ; — vn. tau-
pupu.
Difficile, a. :fi6, : ala {ap. m.), rave
ata, taiata {ap. m.)\ — à ouvrir,
etaeta ; — homme, faefaea ; — ren-
dre—, haaûO.
Difficilement, adv. ata.
Difficulté, sf. ati, apiapi, peapea, haa-
fiGraa hia ; — être dans — , heipuni ;
— sans — , uatia, ohie, parau mau.
Difforme, a. tupu ino, roparopa, oeo.
Diffus, a. parau maoro, parau taa ore.
Digérer, va. haapau i te maà.
Digestion, sf. haapauraa ou pauraa
maâ.
Digne, a. au, tia ; — de compassion, au
' ia aroha hia mai.
Dignité, sf. toroa ; — la conférer, faa-
toroa ; — et pouvoir d'un Dieu, me-
hoi.
Digression, sf. parau taa è, haere è raa
parau.
Digue, sf. opaniraa, paruru ; — quai,
uahu, uapu.
Dilacérer, va. pihae, hahàe.
Dilapider, va. puhura.
Dilater, va. /aaaano, haamahoTahora,
baataupupu»
• K •%.
Dilatoire, a. shaamarirau, :taupa]
haamaoro, otohe.
Dilection, sf. hère, aroha ; —
nelle, hère taata tupu.
Diligence, sf. Diligent, a. z oioi, ht
pec, hahaa, peepee.
Diluer, va. tapape.
Diluvien, a. diluvi ; — pluie ', ua
hi roa.
Dimanche, sm. tapât i.
Dîme, sf. ahururaa.
Dimension, sf. faito, aano; —
la — , faito.
Diminuer, va. faaiti; — vn. haweil
iti, haataofaa; — liquidCt roi
roroma.
Dimjnution, sf. faaitiraa, itiraa.
Dimissoire, sm. parau faatia.
Dina, s. pr. Dina.
Dmde, sf. moa raoro, raoraoro.
Dîner, vn. tamaa i te avatea.
Dîner, sm. amuraa avatea, amaiW.^
maâ, amuraa. — '
Diocèse, sm. mataeinaa epikopo.
Diplomate, sm. auvaha, tonitera; ^]
rusé, taata ravea paari.
Diplôme, sm. parau faatia, parau faaf |
toroa.
Dire, sm. parauraa, naôraa ; — ait •*'|
de, i te parauraa a N...
Dire, va. nao, parau, tao atu; — Ç0*^i
mander^ faaue ; — à dire vrai, i»
faaite i te parau mau ; — potf
ainsi dire, e tia noa ia parau.
Dirait (on), que, e mahere paha, • Â
hape hia e, e mahere e. — Wt-fli • '
tana !a parau. — Dit-on, te pana
hia nei.
Direct, a. :tia, afaro, :(itiaifaro, :til^
horotia, titiaifarotia, pono.
Directement, adv. tia, afaro, iho (ap<
m.).
Directeur, sm. civil, faatere hau ; —
spirituel, metua varua ; — d'entre-
prise, de confrérie, tavana, pereti-
teni, faatere.
Direction, sf. faatereraa a N...
Diriger, va. aratai, faatere, faatano»
poDo, tano; — intention, faalano»
te manao.
Diriger (se), vers, faatere i...
Dirimant, a. faaore, vavahi.
Discerner, va. :faataa, :ile papu, :ba*
roaroa ; — savoir — une chose d^unt
autre, ite i te faataa i te tahi mea
i te tahi.
Disciple, sm. pipi; — faire des — ,fw*.
riro ei pipi.
Discipliner, va. haavi, haamataii, faa*
haapao i te ture, faatitiaifaro.
Discontinuer, va. vaiiho, tuutuu; -•
. vn. faaea.
r, ea. geat, (aaina î
-faire-.hapait.S,
koftatu t — dun emploi, pnrui, I
S^
^i?B.
felpril. faihsuli; — /m
psnitV» wBi.cuii«, foiru
ri.
ore;
ûa'*"'
°°*
DI89DIU, D. L<.«l.l-(i;jfO^
-, P"«
~]ii
, moiAeui-, or
■!:i
Di;^n'J,V-'o«,.„o«.
DiWWilJpe, ra. Uravai, boo'o
cjïaJ;-McW«,ai<fniùtf
|M), rn. Uh
Distinu, !?. but, aleoras, «Uio, »riii.
làngM. Bleu, msoro, ro«,
ig; — courlf, Uu poto, Unra
oa. bsere i mua. rsubeiiiD.
Disllller, ie.. hoV"i»"i < le »'"'< '<"">
DltlilKrio, >/. tir» Inngrua iva, (are
Ditlinct, o. laa *, Ua maitaJ, ataa è,
*é, hum *.
Dlitinctif, <i. Upeo faslno.
me
V38
DON
Distinguer, va. ite ; — discerner^ sé-
parer, faalaa.
Distraire, va. faaore i te haumani,
haapee i te manaonaoraa, faaarea-
rea; — l'attentioUf faanevaneva i
le manao; — séparer^ iriti, faataa.
Distrait, a, en passant, ua purara te
manao; — habituellement, ua ne-
vaneva le manao.
Distribuer, va. Distribution, sf. tufaa,
opère ; — prix, horoa i le mau lu-
haraa re.
District, sm. malaeinaa; — août — ,
mataeinaa iii.
Dit, a. parau hia.
Diurétique, a. raau omaha.
Diumal, sm. puka pure no le ao.
Diurne, a. mahana.
Divaguer, vn. tolau, aoaoa; — errer ça
et là, ori haere.
Divergent, a. Divergence, sf. huru è afa,
laa è.
Divers, a. é, éé, c rave rau.
Diversifier, va. faahuru è.
Diversion, sf. raveraa huna ; — distrac-
tion, faaoreraa i te haumani.
Diversité, sf. huru è.
Divertir, va. faaarearea.
Divertissement, sm. àrearea.
Dividende, sm. lufaa moni ; — nombre
à diviser, numera lufaa.
Divin, a. alua, huru alua, na le Âtua.
Divinité, sf. Atuaraa.
Divisé, a. vetea, vehea, svevete hia,
tufa hia ; — gens, aroaha ; — vallée,
lapupu (peho); — rompu, zafafa,
zamahamaha.
Diviser, va. : lufaa, lufa; — répartir,
opère; — séparer, lahitahi, amaha,
faataa è.
Division, sf. :lufa^, :pae, avei, operea;
— discours, boutures, afa, amaa ; —
gens, amaha.
Divorce, sm. faataaè raa; — acte de
— , te papairaa haapae.
Divorcer, vn. faataa è, haapae ou luu
è i te tane ou vahiné.
Divulgation, sf. poro haere raa, faaite
hua raa.
Divulgué, a. punau.
Divulguer, va. faaite hua, haaparare ou
poro hq.ere i le parau, uaa; — un
secret, maona.
Dix, a. ahuru.
Dixième, te ahuru.
Dix-sept, hoe ahuru ma hitu.
Dizaine, sf. ahnruraa.
Docile, a. Docilité, sf. faaroo, auraro
maite.
Dock, sm. vahi tatairaa pahi.
Docte, o. aravihi, ile.
Docteur, sm. haapii lure; — médecin,
taotc.
Doctrinal, a. no le haapiiraa, no igr
faaroo.
Doctrine, sf. parau, haapiiraa ; — reli-
gion, haapaoraa.
Document, «m. parau faalia, parau haa^
maramarama.
Dodo, sm, taoto ; — faire —, Uoto*
noa.
Dodu, a. poria, piaa, iina.
Doëg, s. pr. Doega. -,
Dogmatique, a. tooma; — définir um
dogme, faataa i te irava faaroo. 'I
Dogmatiser, va. haapii alu i le paît*
hape. ;
Dogme, sm. tooma.
Doigt, sm. rima, rimarima. rimaxtir
nmarimarii; — pouce, rima raU^
— index, rima tohu; — médiwmr
rima roa ; — annulaire, rima tapes;
— petit — , rima iti ; — bout du —,
auru rima; — phalange, pona ri'
ma ; — donner sur les doigts, tioaft
i te rima ; — giffler, poara ; — r»-
procher, faahapa ; — au bout des—,
loieie ; — doigt du pied, manimanir
vanevane, manimauiao.
Doléance, sf, aroha, ^to, ohuma ; —
offrir ses —, faaite i te aroha.
Dolent, a. olo ; — faire le —, haap«a
tai ou olo.
Dollar, sm. tara, monitara.
Domaine, sm. fenua, faturaa ; — publiCf
fenua hau.
Dôme, sm, vahi teitei.
Domestique, sm, tavini, aifatu; -^fiÊ^.
roi, teuteu arii.
Domestique, a, animal, fi^amu, raUr
— culte, haapaoraa utaafare.
Domestiquer, va. faarata.
Domicile, sm. fare, nohoraa, parahifatr
tiaraa.
Domicilié, a. e lia i..., e parahi i...
Dominer, va, faatere, maoa, vai i nia;
— opprimer, faahepo ; — l'emporter
sur, hau. hau è; — <«6; u^ uer, hat»
vi, linai i te (pea ino).
Dominical, a. repos, faaearaa tapati^
— prière, pure a te Fatu.
Domino, sm. père domino.
Dommage, sm, ino; — causer du — t
rave ino i te..., faaino ia ou i te.'^î
— souffrir du —, maau, faaino hity
— quel — / ahiri vau ionei! aae «
le peapea e !
Dompter, va, haavi, faarata.
Don, sm. Donation, sf. horoa, ho, 6,pa-
puraa.
Donc, adc. una, smaoti {ap. m.), BO
reira, i... ai, a... ai, e... ai.
Donjon, sm, pare no le pa.
Donnée, sf. horoa; — renseignementi
parau haamaramarama.
Donner, va. :ho atu, ;papa, s horoa*
i
DOU
S39
a atu... i mua i te o« ia,
te... na N.. fuani* pa; —
ras, tuiau. horoa i te rima ;
e de vt>, faaite i te ta|»ao
I. d'oà, no reira mai ; — de
.. ai; — de qyi, nona, no
.a, tei.
. Dora.
\ aahi.
pr. Doreka.
tapiru.
t, adv, mai teîenei «ta.
oa. hii, faatuta, hanihani.
sm. aaa; — «au, Tai tahe
•apavai.
sm. faanoa, taata taoto
n. r taoto, taotooto, rmoe,
te taoto, aa main le taoto;
fondements moe imi, Tarea
— $anê mesure^ taoto noa ;
Isiblementf paonooooo ; —
lement, taoto neneoe; —
'ésir du jour s moe tuo; —
ambes étendues^ tiroroa: —
lant ou marchant, moe ru-
3e nanu ; — avec le* yeux ou-
iiii ; — atyoir envie de — ,
tiaruhi, tumhi, tomanava.
a. faataoto.
[épiue)^ ivitna moo.
m. piba taoto.
f. piro, aaro.
tua, ivitua moo; — tourner
, huriaro, fariu è, fariu i te
— scier le — , faahaamani,
haapeapea.
faito.
failo.
m. tura taa; — papiers, pue-
:au, amuiraa papairaa.
aoa no te faaipoiporaa ; —
héritf-, aitaa.
no te taa è raa taoa.
sf. haafaafaaraa.
. horoa i te taoa no te faai-
la ; — assigner reoenus, ho-
3 taoa ; — douer de — , haa-
haafaufaa.
r. fare baapao taoa, moni no
raa taoa i uta.
sm. taata titaui te moni no
rna taoa.
ij. apipiti ; — au double, e ia
1 à ; — sens, auraa piti ; —
aûu piti.
a. apiti, tuati, tapiti ; — ha-
fetufetu, pifelu, tuati, apiti;
if, tapiti ; — le pas, faaoioi ;
ndation, faarahi e ia piti
^), vn. papiti, tapili.
DHB
, sf, aroaro.
DoMettre, a. tuhituhi, hura nona-
mona.
DovceMtt, <uf9. smaite. rii noa, au-
mua, maru; — de peu de durée,
poto roa: — lentement, haamari-
raa ; — 6i>n, mnitai. ma te mara ;
— mourir — . ma le hau ; — iv-
prendre, faaliapa maru.
mwOMr, sf. maru raa ; -^ mets, mona-
mona, momona.
OOiCette, sf, potn hinu.
OOMChe, sf. Iinnmainraa pape, fnabiraa
pape.
Doué. «• linamaitai hia, haufaufaa
hia.
Douillet, sm. paruparu.
Douillette, sf. ahu faarari, aliu tama-
hanahana.
Douleur, sf. :mauiui, mamae; — des
jambes, opai: — d'enftmt, maai«i
fanau, titohi, tuatoto; — causer^
haamauiui.
Doute, sm. feaaraa ; — sans — iexcuse)^
aita paha. e riri> mau à, alla oia i
ite; — affinnatitm, iina. ma (e feaa
ore, oia ui.i i {ap. i\», aita e fea-
araa.
Douter, r;>. :fi'an, fean, feafeau.
Douteux, n. :ina oro, mea fcna.
Douve, ftf. iri pnero.
Doux, a. rnrnrtèn\ : maru, àAii mam,
àâu mnitai, mahu ; — mer (Anf-
leuse), nianino; — /i7, roi mam,
maruhi. inatilii, patatue;— mets^
momona, monamooa, muna; — >
non salé, inaaro; — apprivoisé^
rata; — au touchor, iripaïa.
Douzaine, sf. hoe tatini, hoe ahuru ma
pili.
Douze, a. ahuru ma piti.
Douzième, a. te ahuru ma piti.
Doxologie, sf. pure haamaitai i te A tua
Torutahi.
Doyen, sm. tavana amuiraa, tavana
perepitero.
Drachme, sf. darekona.
Dragée, sf. momona.
Dragon, sm. teni, ophi rahi.
Drapuer, va. arato.
Drainer, va. faaô i te pape.
Dramatique, a. teata; — désastreux,
haapeapen, peapea.
Drame, sm. teata; — malheur, ali,
peapea.
Drap, sm. ahu piru ; — de lit, ahu
taoto; — étoffe de — , paraitete.
Drapeau, sm. rêva; — le hisser, huti;
— en berne, na oto te rêva.
Draper, va. faaahu ; — médire, faaino.
Draperies, sf. ahu faaunauna.
Dresser, va. faatla; — en ligne, fau-
faua ; — cheval, haapii.
EAU
240
EBA
\
Drisse, sf. taura ; — pour pavillon,
- laura iti.
Drogue, sf. raau, mea aaoi hia; —
chose mauvaise, mea ino.
Droguer, va. falsifier, faahuru è; —
médicamentfr, tuu i te raau ou ra-
paau.
Droguiste, sm. taata hoo raau.
Droit, sm. tlaraa ; — taxe, aufau ; —
• science des lois, haapiiraa ture ; —
de propriété, parau fatu fenua ; —
à bon droit, ma te tia, lia {ap. m.).
Droit, a. : lia, s afaro, titiaifarotia,
pono, tu, poutia, poutu ; — se tenir
— , tia.
Droite, sf. rima atau ; — à la — , i te
pae atan, aluro, taha.
Droiture, sf. parautia, atalia.
Drôle, a. huru è, faaataata; — «m,
taata ino.
Dromadaire, sm. bekari.
Dru, a. urupu, putuputu; — > vigou-
reux, itoito.
Drusylle, s. pr. Derusila.
Du, art. ta, to.
Dû, s. mea au, mea tia, tîtau hia; —
.sm. te moni tarahu.
Dublin, s. pr. Dubeliaa.
Duc, sm. hui mana, taata fanau tei-
tei.
Ductile, a. Ductilité, sf. anee.
Duel, sm. arorua, tia ôé raa.
Duelliste, sm. taata arorua.
Dulcifier, va. hanmomona.
Dulie, sf. faatura.
Dûment, aiv. ma te tia maitai, ma
te au.
Dune, sf. one.
Dunette, sf. rei mûri.
Duo, sm. reo piti.
Dupe, sf. hama, vare. .
Duper, m. haavare, tayare, riuvaU*
▼aha.
Duplicata, sm. hohoa parau.
Duplicité, sf. Ââu piti, faea, haea.
Dur, a. setaeta, spaarl, noi; — téU^
baapii ata, ui, ahataina; — eœwt,
dàu etaeta, iita, ita, faefaea; ->
bois, mara, taii, taijfara; —parole
parau naria ou teiaha, parau tUM|
parau haapeapea; — à adnuttrtt
farii ata, parau teiaha; — à M%
taiata {ap. m.); — à entenare,^
e itea la vai ; — oreille dure, ttif»
turl ou vava ; — coucher surladwr^'
taoto ; — nourriture, ueue, oyI. •
Dur, adv. taiata ou ata (ap> m.). I
Dura. s. pr. Dura.
Durable, a. ata, e tia i te vairaa; -^,
fruits, pe ore.
Durant, pré. i, i ropu, i te anotaa o, i
ou a.
Durcir, va. faaelaeta, faaita, rori.- -
Durée, sf. maoro; — de peu de -i
poto roa.
Durer, vn. vai tamau, vai, Dnaa, ta*
raire ; — longtemps, vai maoro.
Dureté, sf. huru etaeta, etaeta iaO|
huru paari; — rudesse, àia iit«i
ââu etaeta: — en paroles, para»
riaria ou peapea, parau teiaha.
Durillon, . sm. aux mains, tehu ; -*
épaules, tio ; — pieds, tio.
Duvet, sm. veu, vaau; — de roseMt
hua aeho.
Dynamite, sf. paura dinamita, paa»
haapupuhi i^.
Dynastie, sf. opu arii, fetii arii.
Dyscole, a. faefaea.
Dysenterie, sf. :mai' faatahe, :hi, oti>«
E
E, cinquième lettre, se traduit par E.
Eau, sf. :pape, :vai; — de mer, miti;
— de cale, riu ; — de source, vai
tumu, pape pihaa; — de coco, vai
haari, pape haari ; — de rocher,
vai mato ; — salée, tai ; — formant
sauce, miti ; — naturelle, pape ma-
ohi ; — amère, vai maramara, pape
avaava ; — saumâtre, vai taitai ; —
jaillissante, pape hi, vai pihaa ; —
puante, vai hauri; — trouble,' vai
reru ; — pure, vai ateate ; — bour^
beuse, vai poea ; — fade, vai ma-
àro ; — qui creuse, vai eru ; — ra-
pide, vai ooina, vai rêva; — cou-
■ rante, vai haaoro, vai atatia; —
calme, vai roiroi, manino; — pro-
fonde, hopuna ; — grossie, nanoraif
pape pue; — débordante, — ▼«
haoDO, vai aha; — (diminuée, romà,
roroma; — bénite, vai moà; — ,
mare d'eau, vai faai, hopina; -^
faire eau, mamâ ; — diviser le cours
d'eau, tinai ; — jeter eau sur tétei
mare.
Eau'de-vie, sf.&yiii.
Ebahi, a. Ebahir (s'), vn. hitimaue, ma*
ère, hitimahuta.
Ebal, s. pr. Ebala.
Ebats, sm. hauti, arearea.
Ebattre (s'), vn. hauti haere, faaarea-
rea.
Ebauche, sf. pureohiohi, papairaa riit
tarairaa rii. !
BGH
241
ECL
va. papai rii ; — bois, tarai
m. raau ercere ; — faux ébé-
iau ereere.
sm. tamuta raaa.
onîvaaiva, paroeroe, mohi-
a. faatupa i te mohimohi.
lent, sm. mohimohi.
va. haamatapo, faaù i le
;'), vn. hopo, horue, mairi i
ee, tere, marua.
iner, va. oteo, oteu.
a. Ebouriffer, vn. ua taralara
u ; — surpris, hitimaue.
, va. lapu i te amaa, tope,
pe, haavaravara i te amaa.
t. arori. aueue.
va. : faaarori, : taueue, aoioi.
a. fali, poa, araua.
va. faafati; — amoindrir,
f. taero.
:. parare, itea hia.
ca. haaparare, faailc hacre i
hiiaa.
sf. pihaaraa.
'. poa ; — de crabe, paa ; —
tçon, apu ; — de tortue, pa-
— de poisson, poa, paa; —
, pau.
'a. irili i te poa, ulere i te
arue i te poa, unahi i te (iû).
'), vn. mahore.
iri holu.
I. faarue i te iri hotu.
;. et a. uraura, umati, uteutc ;
îi'e en — , utoulou.
', va. faaaraara.
. hape, hara; — à V écart,
i, i te pae o te..,, i te tahi
va. tapupu.
a. haapae, faarue, faaaiea;
ambes. faahamaa i te avae.
'), vn. haere è, opac, ihu,
— du sujet, haavivo ; — de
de, hape, hapa.
, sm. hohoa no Jesu (a parau
I e : a hio na i teienei taata).
, sf. uri.
î, sni. Kohelela.
que, sm. etarelialiko.
X. manao ore, nevaneva.
sm. fata, paepae; — sup-
aepae tapu upoo.
•, va. haafata.
m. turu, raau turu.
, va. faaturu.
sf. oniani.
va. tapu, tafali, ofali.
î, sf. fatiraa, fali.
Ectalige, soi. tauiraa, onoraa, hooraa.
Echanger, va. hoo, taul, oao. tapihoo.
EdiaMOfl, «'II. hopui viDe, rave vioe.
EdUUltillOfl, sm. hohoa o te iaoa.
Ectiappatoire, sm. otoheraa.
Echappée, sf. hape ; — par —, huna,
rii {apr. m.).
Echapper, vn. ora; — bdtft, hemo,
ora ; — glisser, hemo, roahemo,
mahuli ; — laisser —, haamahemo ;
— errer, hape hacre, mairi i roto i
te hape.
Echarpe, sf. halua ; — insignes, hatua
toroa ; — tricolore, hatua rêva.
Echarper, va. laparahi taata, haamo-
tumotu taata.
Echasse, sf. rorc.
Echauder, va. haavcra.
Echauder (s'), vn. voa, vcavea, ura,
a m a, vera ; — avec des pierres, fa-
tia.
Echauffer, va, tamahanahana, haama-
hanahana; — la bile, faariri.
Echauffer (s*), vn. mahanahana; — par
exercice fait, raea ; — s'irriter, riri.
Echaufburrée, sf. uroraa mauno ora
hia.
EchéaRCe, sf. laeraa i to tau mau i
faaau hia.
Echec, sm. ati, ino, pohe, maau ; -—
tenir en —, faalaupupu.
Echecs, sm. père cchek.
Echelle, sf. éâ, éà. paiumaraa. aratia,
paiumaraa, taahiraa avae ; — de
corde, ara taura; — sociale, apapa»
raa toroa ou huru.
Echelon, sm. taahiraa avae.
Echelonner, va. anai, nanai.
EchenJller, va. iriti i te he, laparahi i
te he.
Echeveau, sm. poai taura ; — embrouil-
lé, poai fiû.
Echevelé, a. maenuenu, puhaha te rou-
ru, maheuhen, oimoimo.
Echine, sf. tua; — flexible, ivituamoo.
Echiner (s'), vn. haapaai roa.
Echo, sm. :pinai, :vevo, arue, arue-
rue, :lavevo.
Echoir, vn. {temps), tac i te tau mau ;
— à un tel, riro mai ia... noaa
mai...
Echoppe, sf. fare autaa, fare iti rave*
raa ohipa.
Echouer, vn. navire, =ae, s iri, parari;
— insuccès, aore i manuia.
Eclabousser, va. pahi, pahu, patiti.
Eclaboussure, sf. pahuraa, patitiraa;
— d'eau de mer, vivi ; — désagré-
ment, peapea.
Eclair, sm. : uira, anapa, uvira ; — fré-
quent, uira mono ; — par tout l'ho-
rizon, uira hoahoa ; — il fait des
éclairs, e uira, te anapa nei te uira.
11
ECO
242
ECU
Eclairage, sm. turamaraa, haumara-
maramaraa.
Eclaircie, sf. vahl maramarama.
Eciaircir, va. fanlaa, haamahui; —
raréfier^ haavaravara; — temps tvlm-
mai ; — clarifier, faaateate.
Eclairer, va. faaturama, haamarama-
rama. — Eclairer, vn. foudre, anapa,
anapanapa; — feu, mer, pura; —
ceit, amo ; — homme, laala marama-
rama ; — mal éclairé, mohimohi,
mohcmohe ; — bien — , hiti hia e te
maramarama.
Eclaireur, sm. taata hio, hio.
Eclat, sm. Eclatant, a. anaana, hinu-
hinu ; — de l'éclair, anapanapa ; —
de lune, uoa ; — des flammes, oaoa-
ahi; — de bois, paina, apaapaa; —
rendre éclatant, faaanaana, faahi-
nuhinu.
Eclater, vn. parari, afa, paina, pitaa ;
— au feu, papa, pitaa ; — ouragan,
fà mai, tiipu mai; — briller, anaa-
na ; — ce montrer, itea ; — de rire,
a ta rahi, nta iti rahi.
Eclipse, sf. \\ ilieraa mahana ou avae,
pDiiriraa mahana ou avae.
Eclipser, va. haapohe, haapouri; —
surpasser, hau.
Eclipser (s*), vn. morohi noa, moe è.
Ecliptique, sf. haaliraa o te mahana e
ati noa'e te fenua.
Ecloppè, a. pirioi, huru pirioi ; — es-
tropié, anapero.
Eclopper, va. faariro ei pirioi.
Eclopper (s'), vn. riro ei pirioi ou ana-
pero.
Eclore, vn. œufs, pato ; — fleurs, uaa.
Ecluse, «A opaniraa pape, paruru pape.
Ecobuer, va. vaere, haamaravi.
Ecœurant, écœuré, a, manuanu.
Ecœurer, va. faaiupu i te manuanu.
Ecole, sf. local, fare haapiiraa ; — le-
çons, haapiiraa ; — de (/arçons, haa-
piiraa tamaroa ; — de filles, haai)ii-
raa tamahinc.
Ecolier, sm. :pipi, îtamarii haapii,
piahi.
ECOnduire, va. faarue maru.
Econome, sm. tiaau, tuaau, matuao.
Economie, sf. anai, ihiihi.
Economiquement, alv. taoaoa, ma te
faaherehere.
Economiser, va. faaherehere i te (taoa),
mairolo, taii.
EC0p3, sf. aaro, haaro.
Ecoper, va. tata i te riu.
Ecorce, sf. iri raau, paa ; — de maiore,
aa ; — de burau, more ; — en géné-
ral, iri {suiui du nom); — vgr. iri
anani; — coque, apu, paa.
Ecorcer, va. rhohore, spahore, varu,
vau ; — taro ou patntes. ulere.
Ecorché, a. pahure, paha, pufa.
Ecorcher, va. : iritl i te iri, uau.
Ecorchure, s/, pahure.
Ecorner, va. haaparari.
Ecornifler, va. taparu ma&, ainanu.
Ecosse, s. pr. Ekolia.
Ecosser, va. itiiti, ahuahu.
Ecot, sm, te moni no te amuraa mai.
Ecoter, va. pihae ; — le tabac, pihae i
te avaava.
Ecoulement, sm. taheraa ; — vente,
hooraa.
Ecouler, va. {vendre), hoo atu.
Ecouler (s'), vn. rtahe, uru, :inanU,
unu ; — temps, e tau iropu ; faire^t
faatahe.
Ecourter, va. haapoto, tapu haapoto.
Ecoutes {être aux), sf. hîopoa, faoroo
haere.
Ecouter, va. faaroo ; — avec inso»*
ciance, rahu taria.
Ecouter (s'), vn. faatia ia na iho.
EcOUtille, sf. uputa pahi.
Ecran, sm. paruru auahi.
Ecrasé, a. huahua.
Ecraser, t'a. :faahuahua, papahia.
Ecrémer, va. tahahu.
Ecrêter, va. coq. tapu i te repe ; —
mur, tapu ou vavahi i te vahi teiteit
Ecrevisse, sf. cura.
Ecrier (s'), vn. pii, pii hua.
Ecrin, sm. afata vairaa taoa nehenehe.
Ecrire, va. papai, ta.
Ecrit, sm. parau papai, papairaa.
Ecriteau, sm. parau faaite.
Ecriture, sf. papairaa ; — sainte, pa*
pairaa moâ.
Ecrivain, sm. taparau, taata papai pft*
rau.
Ecrou, sm. auri taviri.
Ecrouelles, sf. taapu, opahi, tui.
Ecrouer, va. tapea, tuu i te auri.
Ecrouler (s'), vn. mairi, mou, maraa
ou mairi i raro, parari.
Ecroâter, va. faarue i te paa.
Ecru, a. ifaanehenehe ore hia.
Ecu, sm. tara; — écusson, titilo.
Ecueii, sm. toa, pau, fenua, mate, âao;
— sous Veau, tiamaha; — />' vert«^
tutori, hiaraa, hape, te tumu e ow
ai le viretu.
Ecuelle, sf. tahahu, tata.
Ecume, sf. ufa, uha, uhauha, ufaufal
— de la mer, pahi, ufaufa tai, riini
tai; — de la rame, pihaa hoe; —
sale, poea.
Ecumer, va. paau, paee; — vn. haae
hia.
Ecumeux, a. uou; — moutonnent
{océan), tiare hia.
Ecumoire, sf. tahahu.
Ecurer, va. horoi. : faadlea, faarue i
te repo.
RFF
243
EGO
Tare pnaa..
». armoiries, litilo j — greffe y
31.
', va. haapoi, haapooi.
rt. taata haapao i te ohipa
*ofenua.
. Edene.
niho ore, niho fati.
a. faaore i te niho, iriti ou
1 te niho.
z. faaue, porrâ i te faaueraa
, sf. hioraa maitai.
I. fare rahi ou teitei, fare
\e.
. patu, faalia, faatumo, ato ;
xoraly riro ei hioraa maitai.
. apooraa mataeinaa toopac.
, s. pr. Edimeburu.
faaueraa mana.
n. taala nenei parau.
. faanenei i te (puka).
''. neneiraa.
ir. E ionui.
sf. haapiiraa, faahaapaoraa.
va. haamomona.
m. faahaapao, haapii.
va. iriti i te taura.
a. parai, horoi, aaro, haa-
Linai ; — du cœur ou esprit^
no roto i te âûu.
aroucllé, a. horuhoru, meba-
horiri.
'ffaroucher, va. fantihae, faa-
le, faahoruhoru, liaameha-
. lia maa, tumu mau ; — sni.
raa.
lent, adc. oia mau }ioi, ua
'au mau.
va. haapao, ]iaamau, faaoti.
(s*), vn. tupu, tia, riro ci
au.
a. paevahine. huru vahiné,
ru taa è.
nce, sf. pihaaraa ; — vivacité,
noa raa.
hopea ; — en effet, oia mau,
mau ; — à t effet de, no ; —
ordre, parau aufauraa mont.
. taoa, tauihaa, aahu.
va. iriti i le raoere; — livre,
e api.
(s'), vn. mairi te raoere.
i. tia roa, lano, nanonano,
manuia, e mana ou puai lo
sf. puai, tanoraa, faufaa.
. hohoa.
pointu, ôéôc ; — linge, iriti
taura.
. iriti i te taura.
, vn. mahiti noa te taurn.
EflM|vé, a. aravi, hiroeroe, tiroeroe,
piào&o.
Efllevrer, va. haro, oripi, paau; ^
peau^ haapahure noa ; — /Van. ma-
tipi.
Eflhve, «m. mahu, haua.
EffOMJrer. ta. haapoopoo, haaparari.
Efroadrer(8'), m. pooi>oo, paran, pau,
mairi i raro, niarua i raro* hArue,
Efforcer (s'), en. haapuai, rave itoito,
oono, ODOoni), faaitoito, lamata,
faauana ; — de vaincre, faatiliahe-
mo, faatitiaua; — de se souirrer
{ma/ade), tautoo; — ensemble^ fe-
tuarnru; — p' selles, coucAei,fàni\'
lolii, lilohi; — de faire trop, faa-
tilina.
Effort, sm. ravea itoito, tamataraa: —
selles, fflatitohiran.
Effraction, sf. \avii\maa (are; faire —,
vavahi i te fare, haaparari i te fare.
Effrayant, a. riaria, : mehameha, h.mo-
hano, hahano.
Effrayer, va. haamatnu, h.iuririn. Iiaa-
mehameha.
Effréné, a. fait» ore.
Effroi, Shi. inatnu rahi.
Effix)nté, «. Effronterie, sf hanma ovo,
tiaa, aâu tuna, tuemata fati ore.
Effroyable, a, amiami, riaria, meha-
meha.
Effusion, sf. niniiraa, haamaniiraa.
Egal, a. :au, failo. papanai, tahi.
Egalement, adv. aloa ou hoi {apr. »».),
atoa hoi, oia'toa.
Egaler, ta. :au, faito, faaau, faafailo.
Egaliser, va. faafailo, haapatiitii, = faa-
au ; — sol. haapopu.
Egalité, sf. aifaitoroo, auraa, faito; —
à légal de, c failo lo (raua) huru, e
huru au to N... i to M... ; — ça
m'est égal, aila rca vau i iiaapao.
Egard, sm. tnia, laatura; — avoir
égard, hio, faatura, haapao i lo hu-
ru o te (laata) ; — à l'égard de, ia,
i te...
Egarement, sm. hape; — moral, liara,
hape.
Egarer, va. faaihu ; — dans l'erreur ou
vice, faahape, faahara.
Egarer (s'), vn. ihu haere, moe, liacre
è, moina. ihu, riro, moia, nevaneva ;
— au moral, hape, hara, hapa, ohi-
pa G i te (parau haavare).
Egayer, va. faaarearea, haapopou.
Egayer (s'), vn. faaore i te haumani.
Eglaie, sf. paruru.
Eglantier, sm. roli, roli faaapu ore h«a.
Eglise, .</. fare-pureraa ; — assemblée,
Etaretia.
Eglon, s. pr. Egalona.
Egolne, sf. ce ; — sciant de tra,vevs. éé
tapu ; — de long, éc vaha.
ÉLÉ
244
ÉMA
Egoîsme, sm. aroha iana iho, haapao-
raa iana iho anae.
Egoïste, sm. hère, haapao ou hio iana
iho, tariapui), rima toloa nunui.
Egorger, va. tnparahl roa.
Egorger {s'entre), vn. taparahi te tahi
i te tahi.
Egosiller (s'), vn. piri te arapoa i te tuo
noa.
Egoût, sm. laheraà pape ino.
EgOUtter, va. faalahe, faatopala.
Egratjgner, va. paràu, paraurau.
Egratignure, sf. paraù, paraurauraa.
Egrener, oa. iriLi i te huero ; — chape-
let^ pure i te pure korona.
Egrener (s'), vn. mairi te huero.
Egypte, s. pr. Aiphiti.
En ! int. e aha ra, a tae hoi !
Eh bien I ahirl na, a tae hoi, e aha ra,
atira noa'tu.
Eh quoi ! e aha ra, inaha e !
Ehontè, a. : haama ore, tuaa.
Elaborer, va. ohipa, faanehcDehe.
Elaguer, va. : tapu, tope.
Elan, sm. haapuai, faailoilo, puai; —
du cœur, itoito'o te âdu.
Elancé, a. piaoao, tupu teitei, tupu
rairai.
Elancements, sm. mai iriti, iriti.
Elancer (s'}, vn. horo puai, horo taue,
uutaina ; — sur mets, apu.
Elargir, '-'a. faaaano, haaparahurahu ;
— délicrer. faatiama /
Elargir (s'), vn. atea, puaa.
Elastique, a. uaua, boreni. ^
Elcana, s. pr. Elicana.
Elchanan, s. pr. Elehana.
Eléazar, s. pr. Eleazara.
Electeur, sm. f aata maili, feia maiti.
Election, sf. maitiraa.
Electoral, a. maiti ; — liste — , parau
no te feia maiti; — circonscription,
tufaa maitiraa.
Eligible, a. au ia maiti hia. '^
Elire, va. maiti. \
Elite, sf. hau i te maitai; troupes «T— ]
nuu maitai hau ae. ^
Electricité, sf. Electrique, a. uira.
Electriser, va. faauira ; — entraîner,
faaitoito.
Electuaire, sm. maa monamona; — ca-
taplasme, raau haamaru.
Elégance, sf. ratiitii, huru nehenehe,
huru purotu.
Elégant, a. : nehenehe, ieie, nihinihi,
faaieie, nuanua; — personne, pu-
rotu aiai, purotu hara, maobe.
Elégie, sf. pehe aroha.
Elément, sm. atiti, pioa, piirau, te
mau mea rii tumu ; — pluie, air,
vent, te mau a ; - du discours,
parau tumu, tohetohe, viruvirua;
des choses, ohipa tumu.
Elémentaire, a. tumu, matamua.
Eléphant, sm. elefana ; — troupe d'—,
ihu.
Eléphantiasis, sf. feefee.
Elévation, sf. faateiteiraa ; — êminenee,
vahi teitei; — messe, faateiteiraa,
baamoâraa; — prix, faarahiraa; —
grandettr d'âme, ââu tura.
Elève, sm. pipi, tamarii haapii.
Elevé, a. teitei, raimareva ; — honoré,
tura, turatura ; — en grade, faatei-
tci hia tona toroa.
Elever, aa. faateitei; — haut, tiratira;'
— un autre, teni; — célébrer, faa- !
teitei, faateniteni ; — qui élève bien t
ses petits, ufatu ; — écoliers, haa-
pii ; — bestiaux, faaamu; — soi-
gner, aupuru, uluutu, poihere; —
en grade, faarahi, faateitei.
Elever (s'), vn. vent, fa ou pa mai, la-
pu mai ; — mer, habehabe, tiare
hia, umiumi ; — t;^/7e7aMâ;,tupa mai-
tai ou ino ; — colère, holu, hutu-
hutu,tupu ; — subitement, iMTpa taue
noa; — successivement, aupupu.
Eliacim, s. pr. Eliakima.
Elider, va. faaore i te hoe lelera.
Elle, s. pr. Elia.
Eliézer, s. pr. Eliezera.
/ETjÂîëleck, s.pr. Elimeleka.
Eliminer, va. iriti, faaere, tuu i rapae.
Elisabeth, s. pr. EUtapcta.
Elisée, s. pr. Elitaia.
blision, sf. faaoreraa letera.
Elixir, sm. ava haamaitai.
Elle, pro. oia, ona. — Elles dCUX, raaa.
— Elles (plusieurs), rat ou.
Ellébore, sf. raau haamaamaa.
Ellipse, sf. haapotoraa parau ; — cour-
be, ohu.
EInathan, s. pr. Elcnatana.
Elocution, 5/. parau, luuraa reo; —
belle, parau faabiabia.
Eloge, sm. arue, umere; — faire J^-\i
faateilei, haamaitai, faateniteni,
faaiaratara.
Eloigné, a. :atea, laa è, vai atea.
Eloignement, s-m. atea, atea roa, vam
aléa.
Eloigner, va. faalaa è, faaalea; —prO'
longer, haamaoro.
Eloigner (8')i atea noa, taa è, anoano,
viriaa, tute, tumutumu.
Eloquence, sf. parau faabiabia.
Eloquent, a. orero, parau faabiabia,
purero.
Elucider, va. faataa, tatara, baamara-
marama.
Eluder, va. paruru, ruri, ruri è..
Email, sm. prairie, nehenehe, unauna;
— dents, tua nibo.
Emailler, va. faaunauna; — orMTy
faanehenebe.
i
a. papaiilebiU;
"Â'«hinâ, puQ
imnàffr. vn. tunu; jw^r, p«ll«.
' Lailin.' Inia, nbri.
'.rr,^'f.^Z'.
hMpB,;
EMrnida, <^. i«ti«ir«)tiia,
lsx\'"ipr™.'r::îu'r:h;.
«pohe-
EMintliler. »<. h.'»m«er<.
{wmlltor (!■). wi. niMre, umc.r
Enèteie, >/. [iiu bDopitane.
•'i' fà. UflO, Jiaa
£*mrt, ■-=■ fci"c'. l"". PU"..
a. lud ne parnhira
iniai
Emtutf, ./■. li-reptifo", orflMhM
"- ''"■■'"""' 1 '" 1'""
nii i le
le liai), fn.ilupu i la liarepurn
a bla.
Eraielter ai, l'Fi.Timele.,
Emigré, s-r uili. pufutia-^
,Jr, Lac («p, TB.).
fmi8MiM,3ni.TOa]iiiii.lii hi.jTni
fmiDBgaiinor.in.liaapaLuputu îiaaj
Emmailloter, va. -/M.
îmmanclicr, un. taoufsn. apfao
EMtkM. if. oeUuehu; -
prur. de rige. terdrere-
EmolioMEr, èimi>olr, la.
haipulipu LlBdiu; —
■ '"'" '"(!■), „«. Mh,
Emuidllcr (■'), bi. a
EmpsniBr, vu. re)i- '
Empan, i»i, lupun.
-aira'*'"-.b"im
BWKU, a.
liape, liira i la loto» ai
fmllifor, Uii.foto.Laapne;-
Empira, <ni. hau einvpera.
EapUtra, (»
Empletl*. j/!"Ù'
EMloleP, ra. h»«p»n; — tirer pn/a,
Empocber,
EmpoISMoner, ira. uni le iiintaiH
Emporte-plM». im.nuritipD; — Iotu» ,
EmpDrti, a. «fal hioj — neni, pobii,
Emporter, ta. hopôi oiu , ifii itn, &*-
aia. Dtu; — fair^ laaurif, haipobï
jooj - «iij^fl!.. ™. mai; -j«
poro in Qfl. — Eirportepin, l'u.Juo,
Empourpra, n. ut-ciufii.
Empourprer, ne. faaiit<
Empreindre, rn. iieuel
Empreint», tf. hohoa i
Empreiier (i), l'i. m, oioi, rave oiii.
Emprunt, >n^ nmuLanihu ailiralinrU'
Empninti, a. .tarabu bla.
Emprunter, en. lippp, ravs Urihu, li-
ENG
247
EXD
sf, moni pae, pueraa moai.
a. taafata hia; — rioière^
ia i te hiti.
va. taafata, tau i roto i te
:. hoo pâte; — à Vencan^ i te
teraa.
, va. faaô.
(8'), vn. ô, tuali.
je, sf. hinu.
Jer, va. ià, parai i te hinu.
va. tuu i roto i te vairaa
, va. aua, hamani i te aua,
sf. aua, vahi haati roa hia ;
me), ha pu.
71. tumiama.
va. pupu ou haapee i te tu-
, tatumiama! — flatter, ta-
aateitei lia ore.
sm. aua tumiama.
, sm. roro, pivai; — gens,
•o; — bêtes, apu pivni.
ent, sm. haamauru.i i to fiû;
ipxton, tapiriraa.
a. ûû, fîûfîfî, mau hia i te
dompté, vi.
va. stafiû, :tapea, haamau
, ruuruu ; — subjuguer, haa-
i, patoi atu.
a. popou, fanao, mauruuru.
lent, sm. tara; — merveille,
aère; — sortilège, rahu.
, va. haapopou, haamaere ;
rceler, nanatiaha.
r {opposé à sorcier), sm. ta-
- sorcier, hiohio, tahulahu.
t'fl. tuu i roto i te afata
- incruster, haamau, tuu i
e tapea rima.
r, va. tapoi, paruru.
t/'. faarahiraa hoo.
va. faahau i te hoo ; — sur-
hau ; — plus cher, faai'ahi i
}P^ va. tuu i te tavaha ; —
Hier, taûô, haapeapea.
JP (s'), vn. ÛQ, peapea, ofîri.
ment, sm. pohe i te hupe,
te tare.
f. fenua haali hia, fenua te
te tahi è.
va. tuu ou mnu i roto i...,
taati.
pio i te (ino).
a. hamani i te aua, faaaua.
.. aua, 6; — nouveau, o hou.
va. canon, cheval, tanaero,
te nacro.
/. auri tupai auri, auri lu-
va. tuu i roto i te afata.
Enoognure, sf hiti, poro.
Encolure, *f de cheval, ai ; — d'habit,
arapoa; — tournure, huru.
Ell€Ofllbre, sm. ati, arai, iraa, taopupu;
sans — , ma te arai ore, ma te pea-
pea ou Gfi ore.
Encombré, a. ati i te... t i te..., ère-
huru.
Encombrer, va. faai, faaerehurn.
Encontre (à /'), adv. patoi, matoi; —
aller à V—, haapeapea.
Encore, adc. : fnahou, maha, à [ap. m.) ;
—pas —, aore û, aila A ; — encore un
peu, a tuu iti ae, e ia riro iau ili
ae; — [icrognes), uulu ilï; —au$si
ou mais — , atoa ; — encore un peu
de temps, e vahi poto te loe ; —
durée du temps, no vaivai ae.
Encrasser, tarepo.
Encre, sf. inita.
Encrier, sm. farii inita.
Encroûter (s'), vn. paa ; — s'alourdir,
(Ifl.
Encuver, va, oomo ou tuu i roto i te
paero.
Encyclique, sf. mta mana no le Pope.
Encyclopédie, sf pueraa parau paari.
Endémie, sf. Endémique, a. no te fenua,
e au i te nunaa.
Endetter (s'), vn. larahu.
Endévé, a. riri noa.
Endêver {faire), vn. faariri, haapeapea.
Endiablé, a. ino; — possédé, taata de-
moni, lanla i uru hia e to varua
ino.
Endiabler {faire), vn. tiliaehae, faariri.
Endiguer, va. hamani i le patu.
Endimancher (s'), vn. ahu i te ahu nehe-
nehe.
Endive, sf. pota hinu roroa, pota rao-
cre roroa.
Endoctriner, va. haapii atu ; — influer,
haafifi. »
Endolori, a. mauiui, mai.
Endommagé, a. ino, maua.
Endommager, va. faaino, haamaua.
Endormir, va. faataoto, faaturuhc, haa-
moe ; — adoucir, haamaru ; — trom-
per, haavare.
Endormir (s'), vn. varea, varea i te
taoto, turuhe, moe, mata moe,
taoto, mairi te taoto.
Endossement, sm. d'un billet, parau
faatia.
Endosser, va. oomo, ahu i le...; —
se charger de, haapao ; — billet,
papai i te ioa.
Endroit, sm. vahi, vaehaa; — éloigné,
raluaririi; — d'une étoffe, pae aro,
pae matai, pae atau, pae rapae; —
d'un livre, pae atau ; — à l'endroit
de, ia, i te...
Enduire, va. parai.
EN F
218
EN G
Enduit, 5m. iâ. parairaa.
Endurant, a. haamaUu, faaoromai.
Endurci, a. iita, matoru, paari, etaela.
Endurcir, va. faaiila, :faaetaeta, haa-
paari.
Endurcissement, sm. iilaraa, etaeta.
Endurer, va. haamahu, faaoromai.
Enée, s. pr. Ainea.
Energie, sf. Energique, a. : itoito, puai,
ito; — sans — , toaruaru, aruarua,
lopapu.
Energumène, sm. taata uru bia e te va-
rua ino, taata varua ino.
Enerver, va. haaparuparu, tiaai i te
puai.
EnCPveP (s'), vn. paruparu.
Enfaîter, va. tnpol i te tahuhu, luu i
te tuiau.
Enfance, sf. :vai tamarii raa, aiuraa,
apirn.'i ; — commencement, haatna-
taraa; — imbécillité, paruparu; —
tomber en — , aoaoa.
Enfant, sm. stumalti, tama, :tama-
hine, tamarii, miro ; — chéri, tama
hère, raitii ; — petit, tamaiti iti, ta-
marii rii ; — qui tète, :aiu, mahuru ;
— bien nourri, aruaru ; — de chœur,
lama tauturu pure tutia; — des té-
nèbres, no te pouri ; — de lumière,
no te faaroo ; — des hommes, no to
le ao nei ; — des bêtes, fanaua ; —
sans — . toivi ; — douleurs d' — ,
luatoto. titohi, mauiui fanau; —
être —, e taata huru ou peu ta-
marii.
Enfantement, sm. fanauraa.
Enfanter, va. fanau; — produire, faa-
tupu, hamani.
Enfantillage, sm. peu tamarii.
Enfantin, a. aco. aruaru.
Enfer, sm. :hado, :po, auahi i le po,
gchena. airaua ; — d'enfer {exces-
sif), ili rahi; — c'est un enfer, e
valii maniania. e vahi riaria.
Enfermé, o. opani Uia, tuu hia i roto ;
— sentir i' — . liaua huru é, haua
toehaumi.
Enfermer, va. faatomo, tuu i roto,
opani; — cntoun'r, liaali; — con-
tenir, 0, farii.
Enfiler, va. fetui. taon», oomo; — une
rue, liaere na te éa.
Enfiler (8'), V». fiti.
Enfin, adv. i te liopea, i mûri roa
acra.
Enflammé, a. ama, ura, vera; — trait
— , ohe auahi ; — irrité, riri, pa-
vera.
Enflammer, ua.faaama,tutui; — ej:c<7e>',
faaitoilo.
Enflammer (s'), vn. ama. ura; — s'ir-
ri ter, riri.
Enfler, va. r/aaoru. haapuu.
\
Enfler (s'), vn. haere i te rahi, :oru;
— être fier., teoteo, ahaaha.
Enflure, sf. opapu, puu, ora ; — fierté,
teoteo.
Enfoncer, va. patia, titi, faatomo, faa6 ;
— clou, patiti.
Enfoncer \%'), vn. hiaa, pororu, mairi i
rare ; — se noyer, paremo ; — som-
brer, tomo.
Enfouir, va huna ou stanu i rare i te
repo, tanina; — talents, haamaua,
haamoe.
Enfourcher, va. oua ou ae i nia i te,
paiuma.
Enrourchure, sf. maa, amaha.
Enfourner, va. faaô ou tuu i roto i te
umu.
Enfreindre, va. faahapa, haapao ore,
: ofati i te (ture).
Enfuir (s'), vn. horo, maue è atu, ta-
puni; — passer, morohi, moe.
Eniumer, va. : faaî i le au auahi.
Engagé, a. taata i riro ei faehau.
Engageant, a. au hia, haapopou.
Engagement, sm. fafauraa ou faaaoraa
parau, parau faaau ou fafau.
Engager, va. en gage, tuu ; — exhorter,
faaitoilo, taparu ; — lier, tafifi.
Engager (s'j, vn. dans rue, haere na
le...; — s'obliger, fafau i te parau;
— s'empêtrer, fiû; — s'enrôler, tIto
ei faehau, haere i le faehau.
Engainer, va. svehi, vihi.
Engeance (mauvaise), sf. feia ino, nu-
naa ïno.
Engelure, sf. opupuraa i te toetoe.
Engendrer, va. fanau ; — bien, mal,
faatupu i te peu maitai ou ino.
Engin. 5m. peu, ohipa, tauhaa.
Englober, va. amui tahi, tuati, tahoe,
faaô i roto.
Engloutir, va. faatomo ; — avaler, ho-
romii.
Engloutir (s'), vn. tomo.
Engluer, va. tapiri i te tapau.
Engluer (s'), un. piri i te tapau; -
piège, mairi i roto i te marei.
Engorgement, sm. opaniraa hia.
Engorger, va. opani.
Engouement, sm. maere, faatura.
Engouer (s'), vn. puai, itoito.
Engouffrer, va. faatomo.
Engouffrer (s'), «r. tomo; —vent, ù.
Engourdir, va. faateiaha, faaloetoe.
Engourdir (s'), vn. moluutuu, toetoci
meumeu.
Engrais, sm. para, haamaitai repo; -"
en mettre, tapara.
Engraisser, va. zhaaporia, haapori;
— terre, tapara, haamaitai i t®
repo.
tt\^YaÀ%%^V V^'^, >ivv . ^otva ; — s'enrichir y
I. Ohaneli oi> fanii
■i, piflipu ; - la pi
rûvo È. liopoi ê, ilii, mi
ori pca», UQU; -(m
, lanpeoo; — ^frioitRi
itanniaUa; ha>m*frr.
Enregistrer, '-c
Enrhamè, a. J>
Eorichir, l'n.fi
Enricliir (l'f, r
ERrlMr, t». h
Efirtiep II'), Di
Enungitnit, n
IHiâlH, if, porio (asite, iai faiil
rMigwinUMt, tm. hupiiran: — pt
laa-
rf«< AaiiiMfi. te rtliin.1 <> te iooU
umniii. -du,
0. poJhii.
«o.
E!!SÎS!ïi%'o'''hQnlH' "mti »iri Ak
aebusbu, a
fonlomo; — eupAn-. huna.
EliH(elir(>'), U'i.Caataaroi U aa iho
EnWpeBleP, Ba.pirao.naoUi.totaraio
— chantisr, [aanavcDa'e, haapo
a"™""" '■'"'
Erditra ((■)! on. topo moi, Uhe, e
aimi, imi, ui
EfltitlMant, (m. anai' ofai hopea.
lumu, „a ma
UW
Entaille, if. laçopuTai., oai, mib.
ElrteillBr, va. Vaçaço.
EnUchar, i-a. loiiB.
EirtiBf, «. la«lM,pMlo. :-««(*«,
ii|ioD etacla ; — otAiK \paKmeiit),
hope ro» ; — « e«iier, i le Inalon-
EntièrànMt, adu. itob. âiiti», si!)»,
Enlonnoir. '111.11111 ■^riwifi'
Enlorlillè, «.ijii dwMicrj,
Mortiller, va. UËB, oBri; -
EntriillH, 1/. opu. ôdu. manau; -
jirohH on] ; — conwojiioM, ⣫ «HK
ha: — doaltur JT—, mol dpu:
in M«lii-, uU, msoiui r«i.i M opu-
Entr'ajlWP (f), m. »™ha ou hm »■
Entrain, jrm. ilgiio. pu«i; — owf -,
Ewwinèr, oa. amto, loiti : — (««,
Eoir'a(lpël(P (»'), en. poraintuoupi'
ElUrawr, va. taSfl, haipeapu.
Entr«»ei, s/L taupupu, Isflflra». ,
Entrebliller. na. Caaba
fOlfBWIlIflr (B'I, ™. h
Entrechoquer (»'). >1 ■
Entre-CAlonaa, >/'. v.
" it(,''i/-.i.i i;
Ertreôrolwr, na. oÔ'firi, HBfi.
Enlrecroiier (l'j. vn. fiD h»e«, flnuO
Entredtahi'per (*'), i»i. tapuio, hohooi ;
Entrée, if. upuli, mba. aavali*, pv
ta i)nBnl,mamuiia,iriûpnUi,ftuU;
— iL'na. por(, avn; — mtli,onà
ÉNU
251
ÉPA
— admi&K'on, fariiraa Ina ;
d* — , faatiaraa hia, noho-
déhut^ haamataraa.
{sur ces), adv. i laua hora
"eira ilio tau.
•>m. parau rii faaô noa hia,
i ropa.
va. fatu, haafîû.
[s'}, vn. fifi, fatu hia.
, va. tamei ; — entremêler,
irapu.
5m. area i ropu i na reni.
vn. haaputa rii, haamara-
rii.
va. anoi, faarapu, faaù i
5m. mad rii.
j (8*), vn. arai.
s/", arai.
, 5m. vahi i ropu i na poDa.
(s'), tolova tetahi i telahi,
iuo tetahi i te tahi.
im. tahua no te pahi.
va. faaô ou oomo i roto i
aiihoraa taoa.
'71. fare vaiihoraa taoa.
it, a. iloito, puai, malaù
e, va. opua, rave ; — corn-
haamata, tamata i te rave,
ir, 5»i. taala faatia ohipa.
%, rave hia, opua hia ; —
«^, tapitapi, aueue, tau-
îapea, ûfi.
sf. opuaraa, tamataraa.
: tomo, : o, baere i roto ;
— , sfaatomo, :faao, :tuu
- êlre admis à, ile ou farii
.ia; — commencer j haama-
ita ; — contribuer à, tau-
litoilo ; — entrer en reli-
o ei euhe, tomo i roto i te
lie ; — au service, tomo ou
i te nu u ; — en condition,
ivini ; — dans une a/faire,
sm. area ili.
va. paraparau ; — nourrir,
tapea, tamau.
(s'), vn. paraparau ; — se
ie, hoo, imi, noaa; — se
>', vai maite ma te ora.
•m. parau, paraparau ; —
araririi, tuarii, tuariirii; —
liraa; — provisions, maà.
)a. hio rii.
f. farereiraa.
, a. irili rii hia.
va. iriti rii.
I, sf. latauraa, taioraa.
ia. taio, tatau; — ancêtres,
e tupuna ; — circonstances.
f.
Envahir, vn. rave, haru ; — se répan-
dre, tahe ; — nouvelle, parare.
Enveloppe, sf. svehl. puohu; — d'ani-
mal, arbre, fruit, iri ; — de cigare,
cartouche, puao, oviri ; — de coco^
puru; — des fleurs du cocotier,
oroe; — coque, apu; — de lettre,
vchi rata, vehi parau, pute rata.
Envelopper, va. vchi, puohu; — ar-
mée, haoati, heipuni; — compren-
dre, haaflû ; — déguiser, huna, la-
poipoi; — de feuilles, faaoohu,
velii i le raocrc.
Envenimer, ra. fuataero, faaino ; —
querelle, faarahi.
Enverguer, va. haafana.
Envergure, sf. te mahoraa ou roa o te
pererau ; — navire, te roa ou aano
te ie.
Envers, pré. la, i le ; — Venvers, sm.
tua, arooro, pae roto ; — à l'envers,
i (e pae ino ou tua, i te pae aroaro
ou roto.
Envi (à I'), aJc. pupara, hua, uana
(/0M5 apr. u.).
Envie, sf. feu, nounou, hinaaro; —
dépit jaloux, miimii; — de mets,
nanu, nminn.
Envier, va. feii, miimii, nounou, hi-
naaro.
Envieux, a. fcii, rumaa, fciulu, taria-
puu, aminamina.
Environ, ado. huru taea, fatata, e riro
paha, e riro e. e mahere e.
Environs, 5m. te mauvohi fatata, eati
noa ae.
Environner, vu. haati, heipuni, taati,
patualini.
Envisager, va. iiio, hioi te mata; ■>-
considérer, féru ri.
Envol, sm. tonoraa, haponoraa; — un
envoi, taoa haapono.
Envoler (s'}» ^n. smaue, pee, rêva,
marere, mahuta, mamaue.
Envoyé (un), sm. vea.
Envoyer, va. gens, : tono, tonotono ;
— objets, :hapono, lipono; — lan-
cer, laora; — dans l éternité,'hoia'
pohe, taparahi roa.
Epacte, sm. épata.
Epais, a. smeumeu, taotao, meu ; —
caillé, pu tua j — liquide ou pats,
pupuru, iiti, litu, ufatufatu; — té-
nêores — , pouri taotao.
Epaisseur, 5/. meumeu.
Epaissir, va. haameumeu ;— vn. baa-
putua.
Epamprer, va. tope.
Epanchement, 5m. niniiraa, mairiraa;
— expansion, faaiteraa mai.
Epancher, va. haamanii, haamairi; —
cœur, faaite mai.
Epancher (,s"ij vn^ xàxijvx xû^^ \sv««\\
tu
- nu fig. Jidle roa iona ih
Cpunui, a. Euowlr («'}, en. ns, :aa
aiaï — jf»t, popoui oào/^T fanai
■ — fairr -, (oiiuaa.
ïpulettfl, on
Emue. W". iKi
olripa fogt
ïpBter. va. pi
EpmlB, a. al.
ttmniitr, m
IpMM.ini. eponia.
qilifslm, «m Eiihernîia
îphPaU, »■ pi'. Epliernl
ïphrcm, I. p''. EphÊninr
Epiglotte.'aJ'.'arulQan.
EpgrSIMIB, III. pnrau hi
Epigraphe, s/, lumn parai
tpieptie, j/. tiupii, nmo
Epilé, I. maaau. ^ .
tp^at, lia. fana hopi
de potiion, \atU
p*a.
Epine-tinetle, «/. r
Il t IQ laiipno ; - .
coup (Tepéf dam Cut
3S2 ËFD
EpIngistU, »/- pin* «h
l^mî'imiieiuî'. If. 'tD
EpipiMIllé. '(. Efilpliima.
Epncopal, a. Dpikopa. m
Epîunpat, im. loro» cpik
EpllMK, >/. pahDDon'.
Eplilatatra, n. riAa.
EplUplie, s[. papBÎraa ou
Epltkalane. sm. p«he fna
EpItMU, si. pirau (aalsi
epitre. ./■- i-pUD:?, raL..
EpiIDOtle, (/. mai pnaa.
Cplorè, a. olo ralu.
Eplucher, m. nterc i Is
Ep|[igle.i^.p
Eplidûrt, '/■)>■< i"'
EpOir>t*r, ra. /aafatî.
Epoinlir (t'}, «n. inani
Eponge, sf, t rinm, Itn
Eponge P, i'". larimo,
Epoque, iAsanoMi
poi ; — di ritalU
EpoiiHillei, if. fiaîppipDraa.
~|ini«anUlile, a. EpouTanUII, i
mi, tupo tiiria, Lapao baa
cpouvmtè, n. mEhamehn, mi
Epouvanter, va. hiamabamc
EpulMmmt, I
\l(i»rei, 'la. '
ÉRu a
orofwrapa.
1, :/*aor»|)i. Sttpsn, pifi.
lape, hapg, he.
fMarboucle, i/". ncphckn,
EKargDt, im. m Onu gmpnn
Erearpil fl.'lXni. «Iiom.
EsorJHilettei '/- =l>: liliara, larsr
Esclcnl '/i Aon), niJi'. mn le Ile pnji
ElCOmpler, '■■a. foaiti i
Escorta, !f. piipa ni.
Escorti, 1. pee lila e l.
EwoPteP, l'n- pee.
EtGOUde, s/: pugni.
-— : ... tjplié. ti
IP[»')irn.p
Espagne, j. p''- (•anioro.
Espannolette, if. poran opnnirna.
Espailop, "". pana lo]iiii hia i le pBtu,
Espèce, sf. Iionn.
EspiCCB, «f. nrfffiBi, nioni; — appa-
Uftnmx, if. Eipoir, im. Etftrer. on..
— perdre espoir, taplnem.
Eipiiflle. o. haall.
EMiigKfit, »f. pttt\i»iV\.
EST
254
ETA
Espion, fin. tuamata, smann, hiohio.
Espionner, ta. bio, hiopoa, matautau,
titautau.
Esplanade, sf. mahora, area.
Esprit, sni. ïvarua, verua, vairua,
vaile ; — revenant^ tupapau, ihoi-
ho, ihohora, riurio, oromatua, mau-
y'\ ; — démon^ varua ino, tii, lupu-
tupua ; — croque-mitaine^ oroma-
tua aiaru, oramalua nihoniho roroa ;
intelligence^ sciences, ite, ihi, ara-
vihi, opu, âdu; — bon ou saint, va-
rua mailai ; — petit — laata i apia-
pi noa i te pouri, taata pouri ; —
grand — , tauta maramarama hau
ae, paari hau ae ; — hésitant^ taata
tauruuru; — sens vrai, auraa; —
u/)^i7«(/e, ite, paari, hurue au i te...;
— caractère ou genre, huru ; — es-
sence, esprit de — , ahu (ava, rosi).
Esquif, sm. vaa, poti.
Esquinancie, «/. mai arapoo, mauiui
arapoa.
Esquisse, sf. pureohiohi.
Esquiver, va. ape, apeape.
Esquiver (s'), vn. horo Imna, tapuni,
unuhi, nio).
Essai, sm. tamataraa ; — à l'essai, ci
tamata.
Essaim, sm. faealai ; — d'abeilles, ofaa-
raa manu meli ; — de poissons, ata
là ; — foule, tiria, tiaa.
Essaimer, vn. rêva atu.
Essayer, va. : tamata, tapi ; — en vain,
parora.
Essence, sf. ihoraa, mahoi ; — de Dieu,
natura; — liquide, ahu (vi, ava,
rosi).
Essentiel, a. tumu, titau roa hia.
Essentiel (T), sm. tumn, vehi hau.
Essentiellement, adv. ili rahi, roa [ap.
m.).
Essieu, sm. auri ohu, auri ooraa huira.
Essor, sm. maueraa; — développe-
ment, tupuraa i te rahi.
Essoufflé, a. paupau te aho,iaea, toto.
Essuie-main, sm. tauera, ahu horoi
rima.
Essuyer, va. : horoi, haamaro; — en-
durer, tahitahi, haamahu ; — con-
soler, tamahana.
Est, sm. hitia, hitiraa oie ra; — veiit
d'—, maoae.
Estafette, sf. vea, tiatiavea, hopoi ra-
ta, faauta parau.
Estaminet, sm. fare hoo ava.
Est-ce que, adv. nei, sanei {apr. m.).
— Est-ce que... ne pas, aore anei, e
ore anei, aita anei, cita anei, e cre
anei.
Istampe, sf. hohoa.
Estamper, va. hamani i te hohoa, ne-
nei i te hohoa.
\
Estampille, sf. tapao.
Estampiller, va. tapao, haatapao.
Ester en Justice, vn. horo i te baava,
tia i mua i te aro o te haava, tua i
roto i te rima no to haava.
Esther, s. pr. Esetera.
Estimable, a. au ia faatura hia.
Estime, sf. faatura, arueraa.
Estimer, va. arue, : faatura; — appré-
cier, manao nui.
Estimer (s'}, heureux, vn. te maitai
(au), te fanao nei (oia).
Estomac, sm. opu, vairaa maà; — tnal
d' — , puareare, ua mauiui ou aati
te opu; — soulever T — , faaareare.
Estrade, sf. paepae.
Estragon, sm. pota bina.
Estropié, a. paruparu, anapero.
Estropier, va. haaparnparu.
Estuaire, sm. ô6a, muriavai ; petit —,
rioa.
Et, conj. e, raua {entre deux pert.);
— dans nombres, ma ; — par élé-
gance, atura, aéra, ibora.
Etable, sf. fare puaa.
Etabli, sm. tahuraa raau; — de menui-
sier, hahuraa raau.
Etabli, a. faatia hia; — admis, faaroo
hia; — marié, faaipoipo hia; —
prouvé, taa maitai, tia roa, papu
roa; — bien —, (à l'aise), topapo;
— pas fixé, parahi noa, tutuautara.
Etablir, va. faatia, haamau, haaparahi;
— emploi, tuu i te toroa ; — colonie,
haaparahi i te taata i... ; — j^reuve,
faataa, haapapa. faatia roa i le pa-
rau ; — fille ou fils, faaipoipo.
Etage, sm. tahua, nanai piha; —de
bas — , raroraroae.
Etagère, sf. paepae.
Etal, sm. turu, paturu.
Etain, sm. piura.
Etalage, sm. faaileraa, mahorahoraa,
vauvauraa.
Etale, a. (mer), tiafa ; — vgr. ua tiaf»
te mili.
Etaler, va. faaile, haamahorahora,
vauvau. tuu, apapa; — pierres du
four, piehi.
Etalon, sm. puaahorofenua pae; "
modèle, faito, aveia.
Etamine, sf. tamis, ahu tilea, upe; —
étoffe, ahu rairai ; — tamiser, titea;
passer par V— {épreuve), ueue, tar
mata hia.
Etancher, va. soif, haamaha, faaiou;
— liquide, haamaoro, uhi.
Etançonner, va. turu, paturu.
Etang, sm. :rolo, vai hopuna, vai pue)
— flaque d^eau, vai papu.
Etape, sf. faaearaa, vabi faaearaa.
tm, sm. 'profession, palu, ohipa {l^
.^
ÉTI
255
KTR
ment^ hau; — disposition, liuru
(karatia, hara) ; — être en bon —,
huru mai lai; — en mauvais — , hii-
ru peapca, ati,aroha; — en cet — ,
mai lei reira le huru; — tenir ses
affaires en bon — , liai mailai i lo-
na mail ohipa, liai ma te iiuru
roaitai i tona man ohipa.
Etat civil, sm. parau tivila.
Etat-major, sm. te mau éé o tu Lui
mana no te...; hui raatira, le mau
éé no te laala mana.
Etats-Unis, s. pr. Hau amui, hau lai-
ruru.
Etau, sm, faahohonî, rore.
Etayer, va. luru, aluru, patiiru.
Et estera, e le mau mca e loe nei, e
te vai &, e te vai alu d.
Eté, sm. anolau vcavea.
Eté, (o. être), hia.
Etetgooir, sm. linai mori.
Eteindre, va. haapolie, linni.
Eteifidre (s')* v». Eteint, a. mou, poho,
vei, lupohe ; — hors d'usage, aroro ;
— famille^ hérésie^ etc., pnu, mou.
Etendard, sm. rêva.
Etendre, va, faalarava ; — verdure,
guirlandes t vauvau, haavauvau ; —
linge mouillé-, laupepe; — inain,
faatoro ; — main pv donner, hora ;
-- habits, horahora, mahora, lau-
nena ; — 6ra.f, pied, litoo, liloro ;
— linge dehors, tauai, lauari, lau-
arai, tinai ; — jardin, faarahi.
Etendre (s'), vn. tarava, toro; — de
son long^ liroaroa ; — être ductile,
anee; — en pérorant, haamaoro.
Etendu, a. gens^ larava, toro ; — mer,
terre, aléa, roa; — objets, pcue,
nena, panena.
Etendue, sf. te aano e te roa. te rahi,
le rahiraa, le roa; — mer, nlearna,
papuraa.
Eternel, a. elereno, mure ore.
Eterneilenient, adv. e a mûri noa'tn, e
a iaaa hili noa'tu, afera.
Eternité, sf. mure ore.
Eterniser, va. haamaoro roa i te (ohi-
pa).
Etemuement, sm. Eternuer, vn. maiiihe.
Etèter, va. tapa i le omoa.
EthaM, s. pr. Elama.
Ether, «m.raau matai; — air, malai.
EtbiO^, s. pr. Eliopia.
EtMqve, sf. parau morare, ile mo-
rare.
Ethnographie, sf. lie i ic huru no te
maa nunaa.
Etiage, sm. failo no le teitei o le pape.
Etienne, s. pr. Telephano.
Etincelle, sf. hua anaana; — du feu,
para ; — d'un flambeau, iiua rama ;
— éeiair, aaapa. I
Etinceler, vn. anaann, hua. luirn, itna-
pa ; — faire — , hnapura.
Etiolé, a. tupn iiio, lioeiic, puruiirra,
niarearea, liirocroc.
EtiQUe, a. lutuivi, piaoao.
Etiquette, sf. parau faaito, tnpno; —
urbanité, p<>u neheiieho.
Etiqueter, va. tapiri ou pn])ai i te fna-
ileraa.
Etirer, va. nmo, Iiaamanr<i.
Etjrer (s'}, vn. liloo, tilootoo.
Etisie, sf. mai tiitoivi, mai piaoao.
Etoffe, sf. : aliu, aaliti ; — blanche, pa-
runi, puriipapc.
Etoile, sf. fj'Jia. Alu; — filante, paci,
opur»*i; — du matin, felia taia(»,
aaia, hornpoipoi; — brillante, fc-
tnverovcrn.
Etoile, tt. fclia hia ; — voûte — , rcva.
EtOle, sf. ctola.
Etonné, a. macre, mahcaitu, maierc,
meremere.
Etonnement, sm. macre.
Etonner, va. haamaere.
EtOulTant, ». chaleur, aoha, aiha. au-
maha ; — soleil, apuaria ; — asphy-
xie, iliuiliii.
Etouffer, IV». faaihu ; — étrangler,
uumi ; — éteindre, tupohe, huapolie;
— priver d'air (plantes), iiaapau.
haamou ; — passions, tinai, haavi;
— talents, haamaua.
Etouffer (s"), vn. ua pau to aho, ihui-
hu, ah«î aiava ; — mets, horofoto,
faai i In arapoa, punena ; — se ser-
rer ( foule- . nciuei; — plantes^
apiapi, huenc.
Etoupe, sf. vere. otamu.
Etourderie, sf. Etourdi, a. nevanevn,
maumaa.
Etourdi, a. Etourdissement, sf. mpo-
riipu, aninia, oohioa.
Etourdir, va. lalioa, faaluriluri.
Etrange, a. huru è, è, éé, maere.
Etranger, a. :papaa se, éé, mata è,
mata moe, opu moemoc, hulu pa-
nu tai, huoi, apaahui, noa, reia»
taraliao, uira vaho; — étonnant,
laa è, macre; passer à /'— , faa-
rue i tona fonua.
Etrangler, va, :taave, tari, tari i te
arapoa; — dans l'eau, faaihu; —
avec mains, uumi ; — par arjàte^
raoa.
Etre, sm. hoe mca, vairaa ; -^ vivant^
hoe mca ora, oraraa.
Etre, vs. présent et futur, c ; — passé,
i, ua ; — impératif, a ou e; — sub-
jonctif ia ; — indicatif [présent) ;
le... nei; — imparfait, te... ra; —
a été donc, i... ai ; — sera donc, e...
ai ; — ce n'est pas, e wft\ — voiid
ce qui en est.o l^Yvwtvji \;vci \fe\^\!À\
ÉVA
256
EX
parau ; — est-il chez lui ? — Devant
les noms ou pronoms, o, o N. ia.
Etr6, vn. appartenir à, riro ia..., roaa
mai ; — avoir, e {combiné avec les
pronoms), o, no, to, ia); — être
privé, e erc... i le (fare).
Etrécir, va. haapirihao.
Etrenne, sf. o, horoa, raveraa mata-
mua ; — premier coup de filet, lu-
hou.
Etrenner, va. ho atu i te ô rii, rave
matamua i te (ahu).
Etrelndre, va. tauahi puai.
Etreinte, sf. tauahiraa puai.
Etrier, sf. laahiraa avae.
Etriller, va. pàrau i te puaahorofenua ;
— maltraiter, faaino, haapeapea.
Etrille, sf. pàrau.
Etriper, va. iriti i te âàu.
Etriqué, a. ahu vi Doa.
Etrivière, sf. iri taahiraa; — donnet^
des —, lairi, popai.
Etroit, a. :apiapi, rpirihao, piri, opi-
rioa; — terrain, :oaoa, paoaoa,
peea.
Etude, sf. iiaapii mai raa.
Etudiant, sm. pipi, haapii hia.
Etudier, va. haapii mai.
Etudier (s'} à, maimi i te ravea ia...
Etui, sm. svehi, vihi; — à rasoirs,
ponao.
Etuve, sf. piha veavea, piha faatupu
hou.
Etymologie, sf. auraa, tumu, auraa
tumu.
Eubule, s. pr. Eubolo.
Eucharistie, sf. Euhari.
Eunuque, sm. eunuha.
Euphémisme, sm. parau tapoipoi, parau
oloheraa, tuuraa reo maru, tuuraa
reo faaili.
Euphrate, s. pr. Eupharate.
Europe, s.pr. Europa.
Eux, pro. pour deux, raua ; — pour
plusieurs, ratou, vera; — en —
mêmes, î roto ia ratou iho.
Evacuer, va. faarue ; — sortir, haere i
rapac.
Evader (s'), vn. ora, orai, horo, orai-
rai, tapuni, oraihoro.
Evaluation, sf. faaauraa- i te hoo e
au.
Evaluer, va. faaau 1 te hoo, faatia i te
hoo.
Evangéllque, a. au i te Evaneria.
Evangéilser, va. h&apii atu i te parau a
te Atua, poro haere i te Evaneria,
haaparare i te parau mau.
Evangéllste, sm. taata poro haere i te
Evaneria, taata haapii atu i te Eva-
neria.
£vângi/e, sm, Evaneria.
fyanoui a. fyanouir (s'), vn. ^anuYii
noa, :hautaua, matapouri, biripoi,.
tuatuapoi, mure avae.
Evanouissement, sm. matapoariraa, han-
tauaraa.
Evaporation, sf. pauraa, maroraa.
Evaporé, a. ino, pau roa; — étourdir
nevaneva, maamaa rii.
Evaporer (s*), vn. ua paa, ua ino te
(pape).
Evaser, va. faaano i te vaha, faarabii
te auvaha.
Evasif, a. Globe.
Evasion, sf. oraraa. 4
Eve, 8. pr. Eva. ^
Evéché, sm. fare noboraa o te epi- i
kopo; — dignité, toroa epikopOr
epikoporaa ; — étendue, fenua faar
tere hia e te epikopo.
Eveil, sm, araraa ; — avis donné, faai-
teraa.
Eveiller, va, faaara; — exciter^ faa-
tupu.
Eveiller (s')i vn, ara; — en sursautr
moeihirea.
Evénement, sm. z ohipa, riroraa, hopea.
Eventail, sm. Eventer, va. puhipaM, .
tahiri ; — révéler, faaite. \
Eventer (s'), vn. ua ino ; — révélé, a» 1
itea hia te (opuaraa).
Eventrer, va. satore, clore.
Eventuel, a. papu ore, taa ore, e tnpa
paha.
Evêque, sm. epikopo.
Episcopat, sm. epikoporaa, amoiiaa
epikopo.
Eviction, sf. faaereraa.
Evidence, sf. parau paçu, parau itea
roa, parau taa maitai ; — se rendre
à V — , farii ou faatia i le parau pa-
pu ; — d'une manière — , ia itea
maitai hia.
Evident, a. papu, taa maitai, marama-
rama ; — cest —, oia mau ïa, e pa-
rau mau roa, ai ta e ravea ia feaa,.
e mea itea papu roa.
Evider, va. paaro.
Evier, sm. ofai faataheraa pape.
Evincer, va. faaere.
Evitable, a. e lia ia haapae.
Eviter, va. : faarue, maue è, parurn è;
— par détour, faahahao ; — se pré-
server de, ara ia ore ia roohia e
le..., paruru i te...
Eviter (s'), vn. paruru è ou faarue le-
lahi i te tahi, ara ia ore ia farerei,
nioi.
Evoluer, vn. teretere; — à terre, ha-
haere.
Evolution, sf. haereraa, paeraa ; — na-
vire, terelereraa.
Evoquer, va. latau, tuoro; — un sou-
•ocnir, haamehara.
\ tt, pré, uo îi Tcv^A, Tjv^\ \^Aû \Bk».\ oa
£XG
2îi7
ËXB
ère i to roto ou ô mai, no.
to, taue (op. m.), ru noa, ma
iri ore.
lia, lia roa ; — homme, haa-
aitai.
8f. titauraa lia ore.
e, sf. haapao maitairaa i te
toroa).
faite, au, au maitai.
va. faarahi noa, biro, otai-
), sf. faaleileiraa, faahanaha-
— de la sainte croix , faaha-
iraa tatauro.
va. faateitei, sfaahanahana,
iteni, Uni.
B'), vn. faatielie ou faahana
ho ; — s'exaspérer, riri roa.
im. hiopoaraa; — question,
— recherche, imiraa, feru-
va. hiopoa ; — par questions,
en maniant, mirimiri ; •—'avec
taiti, ohili, poraorao; -— mé-
feruri; — discuter, malntu;
ipuleusement, iatarahiru i te
(s'), vn. imi i te mau ohipa
', va. faariri roa.
' (s'), vn. riri roa.
va. faaroo, faalia, faaroo
n, sf. spao, paaro, houvaru.
sm. hau ae, rahi hau ae.
ja. faarahi, hau ; — ses forces,
hi rahi hau ae.
î, sf. oho; — de quelqu'un,
raa o te (Pope) ; — par excel-
hau ac.
a. maitai roa.
vn. hau; — à, hau i te...
ité, sf. huru è raa.
pré. maori ra, auaa, eiaha
1 rà.
va. iriti, faaore.
, sf. faaliamaraa ; — à l'excep-
r, maori ra {suivi de eiaha ou
vant négation) ; — vgr. e rave
i taua ohipa ra maori ra o
d) eiaha e rave.
I. hau ae. rahi hau ae, ino
b; — à V — , rahi roa, hua
.).
a. hau ino i tei tia.
a. mea faaitoilo ; — un exci-
'aau haapuai.
1, 5^ orare, mahutahuta.
oa. fafau, faaehu, orare, ma-
ita, faaitoito ; — soulever,
; — causer, faatupu ; — à
n, t'iatia; — au mat, tupa-
Exclamation, sf. piiraa maere, hitire-
reraa; — point cT—, tapao maere,
tapao hilirere.
Exclamer (s'), vn. pii hua.
Exclure, va. faaerc, faaore, faarue.
Exclusion, sf. faaereraa, faarueraa ; —
• à l'exclusion de, maori ra.
Excommunication, sf. huriraa i rapae i
te Etaretia.
Excommunié, a. katara hia, anatema
hia.
Excommunier, va. katara, anatema, hu-
ri i rapae i te Etaretia.
Excrément, $m. tutae, repo.
Excroissance, sf pu.
Excursion, sf. haereraa, hacrea ; —
digression, parau è, haere è ran
parau.
Excuse, sf. oloheraa ; — en faire, pa-
rau e ; ei hau parau c ; eiaha oe e
inoino mai.
Excuser, va. otohe, paruru ; — par-
donner, faaore i te bape.
Excuser (s'), vn. otohe ; — se dispenser
de {se trainit par une négation)
vgr. aita oia i haapao i taua turera.
Exeàt, sm. parau faatia no te haereraa.
Exécrable, a. riaria, faufau.
Exécrer, va. riaria noa, faariro ei mea
riaria roa.
Exécuter, va. rave, haapao; — un dé-
biteur, haru i tona mau taoa ; — un
criminel, haapohe.
Exécuter (s'), vn. opua.
Exécuteur, sm. taata rave, taata haa-
pao ; — bouri^eau, taata tari.
Executif, a. no te haapaoraa, no te
faaraveraa.
Exécution, sf. raveraa, haapaoraa; —
supplice, taparahi roa raa.
Exégèse, sf. tatararaa, parau ta tara.
Exemplaire, sm. hoboa; — a. maitai
roa.
Exemple, sm. aveia, bioraa, orometua;
— sans — , faaroo ore hia ; — par — ,
mai teie te huru, mai teie te auraa ;
— à V — de, ma te au ou pce ia ou
i te...; — donner bon — , riro ei
hioraa maitai ; — mauvais — , riro
ei hioraa ino.
Exempt, a. faatiama hia, tuu hia i
rapae.
Exempter, va. faaore.
Exempter (s'), de, faatiama iana iho i
te (ture), aita (vau) e haapao i taua
(peu) ra.
Exemption, sf. faaoreraa, faaliamaraa.
Exercer, va. rave ; — fonctions, rave i
te ohipa toroa; — dresser, haapii,
haam&tau, tumiro.
Exercer (s*), «»• au jeu, tuaoao; —
aux armes, tï\\To\.MtcvtiÇi\ — à av^Ue
chose, mtiVau.
EXf
258
EXT
Exercice, sm. raveraa, baapaoraa; —
escrime, taraaa; — parade à V — ,
uiravaho; — faire /* — , mirolumae.
Exergue, <m. area ili, maseli, parau
maili hia.
Exhaler, va. pupu, haaa, maliu.
Exhalaison, sf. baua, mahu.
Exhausser, va. raateltei.
Exhit)er, va. faaite, pupu.
Exhortation, 5/. aùraa.
Exhorter, va. a6 alu, faaitûito.
Exhumer, va. iriti i te tino pohe ou
pera.
Exjger, va. iilau.
Exigence, sf. tltauraa.
Exiau, a. nainai, iapunilii, naval ore.
Exil, sm. :tuvaruraa, shnpararaa, tu-
auraa, tiahiraa, tiehiraa.
Exiler, va. tiavaru, tuaru, iuau, :ho-
para, tiahi ou tiehi i rapac i tona
fenua mau.
Existence, sf. vairaa, oraraa.
Exister, vn. vai.
Exode, sm. Exodo.
Exonérer, va. faaliuma, faaore.
Exorbitant, a. lia ore roa.
Exorciser, va. :talai, paipai, tiavaru i
te liaporo.
Exorcisme, sm. pure tatairaa demoni.
Exorciste, sm. taata tatai.
Exorde, sm. haamataraa, arauru, ohiu.
Exotique, a. no te fenua è.
Expansif, a. mahora, mahorahora; —
ouvert, taata huna ore i le parau,
tnala faaile ohie i tona huru.
Expansion, sf. mahoraraa; — commu-
nication, faaileraa i tona huru.
Expatrier, va. faarue i lona iho fenua.
Expectative, sf. tiairaa, lialuri.
Expectorant, sm. mau tulufa, raau faa-
lutufa.
Expectorer, va. lutufu.
Expédient, sm. et a. :ravea, faufaa.
Expédier, va. gens, tono ; — objets,
laapono; — hâter, rave oioi; —
renvoyer, faarue; — copier, papai
ou iriti i te hohoa.
Expéditif, a. oioi, rave oioi.
Expédition, sf. haaponoraa ; — copie
d'acte, hohoa; — militaire, haere-
raa tamai.
Expérience, sf. tamataraa, ite, mâtau.
Expérimenté. Expert, a. lie, paari, ara-
vihi, anoparau, mâtau.
Expérimenter, vn. tamata.
Expertiser, va. faaau i te hoo, faataa i
te pau ou i te laime.
Expiation, sf. tarachara, hoonaraa.
Expier, va. hoona, horoi i te hara,
laaorc hara.
Expiration, sf. mairiraa, hoperaa-, —
âsAéance, hope ou mure le paravi
MU.
\
Expirm*, vn. pohe roa, mate ; — finir
mairi, oti, hope ; — décéder^ anahi
roa, tua i te aho hopea.
Explication, sf. tatararaa, aaraa, taaraa.
Expliqué, a. mahora.
Expliquer, vn. faataa, tatara, faaaa,
haamahui, haamaramarama.haamt-
hora.
Expliquer (s'), vn. faataa i tana manao.
Exploit, sm. parau no te huitie; —
action d'éclat, ohipa tuiroo, ohipa
maerc.
Exploiter, va. faaapu, faafaufaa.
Explorer, va. liio haere. pofaafaa.
Explosion, sf. parariraa; — brusquerie,
fnaiteraa oioi i te (riri).
Exporter, va. faauta ata.
Exposer, va. tuu atea, tuu, apapa; —
à l'air, tarai ; — aventurer, faata-
reirei.
Exposition, sf. tuuraa atea; — local de
r — , fare no te tatauraa, fare no le
hioraa re ; — situation, vairaa ; —
explication, faataaraa, faaiteraa.
Exprès, adv. ma te ferurî, ma te opua-
raa; — sm. vea; — a. oioi roa,
taaroa.
Expression, sf. tuuraa reo ; — propre,
parau tano, ioa tano ; — sue des
plantes, neneiraa ; — manifestation,
faaileraa; — moi, parole, parau.
Exprimer, va. manifester, faaite, faa-
liiti, parau ; — sucs végétaux, tutu,
neinei, pahuhu ; — avec mains,
uumu, neinei ; — voter, tuu i te pa-
rau ei mnili, tuu i te reo maitiraa.
Exprimer (s'), vn. parau, tuu i te reo.
Ex professo, adv. ma te ite papu.
Exproprier, va. faaere i te fenua ou
fare .
Expulser, va. :tuvaru, : tiahi, tiehi.
Expurger, va. faaore i te mau tuuraa
reo au ore.
Exquis, a. raaitai roa, momona mau.
Extase, sf. Extasier (S*), un. maereroa.
Extension, sf. aano, roa; — ductilité,
anee; — agrandissement, faarahi-
raa ; — prorogation, haamaororaa.
Extenso (in), adv. c hope roa.
Exténué, a. paruparu, rohirohi, ma-
nunu; — par maladie, papaiau.
Extérieur, sm. huru rapae, mala ; — a.
to rapae, i rapae.
Exterminer, va. haamou roa, rave baa-
pau.
Externat, sm. fare haapiiraa.
Externe, a. tamaili taoto ore i roto i
te fare haapiiraa.
Extinction, sf. tupoheraa ; destruction,
pauraa, mouraa, hurepaapaa; —
voix, ua piri te reo, ua piri te ara-
FAC
250
FAI
peelue, toitama ; — détruire, taihi-
tamu, paihi, tahitahi.
Extirpation, 5/. hurepaapaa, taitiiluma,
paibi.
Extorquer, va. haro.
Extorsion, sf. haruraa.
Extra, sm. laa è raa ; — faire de V — ,
faattipu i te amuraa maà taa è ; —
f enjolivement, e peu api.
Extraction, st. iritiraa, faateraa; —
origine, fctii ; — basse — , fetii hae-
haa ou ino; — haute — , felii roo-
> nui, fanau teitei.
r EltradilfOfl, sf. tuuraa, pupuraa.
Extraire, va. iriti, faate.
Extrait, sm. paraa (fanauraa).
Extraordinaire, a. kuru è, taa è, vara-
vara, faahiahia.
Extravagant, a. taata neneva, taata
huru è.
Extrême, sm. mea taa è roa, mca ino>
toi; — a. hopea; — excessifs rahi
roa ; — parti — , hitahita, laue.
Extrémité, sf. : hopea, :hi(i, otia,
nuru, ouru; — à C — de, i le ho-
pea o te aua; — être à V — , paru-
paru roa ; — excès, ri ri ralii roa.
Extrême-onction, sf. faalahinu raa.
Extrinsèque, a. rapae.
Exubérance, sf. rahi roa, rahi faufan
ore raa.
Exubé''ant, a. Exubérer, vn. ralii roa.
Exultation, sf. hilimaueraa.
Exttiter, vn. hitimaue.
Exutoire, sm. puta faatalicraa pape
mai.
Ex-voto, sm. taoa i euhe hia.
EzéchJas, s. pr. Hezekia.
Ezéclliel, s.pr. Ezekicla.
Ezriel, s. pr, Azeriela.
F
F, sixième lettre, se traduit par F.
Fable, sf. éâmu, fabula, aai ; — sujet
de risée, paataraa.
Fabrication, sf. bamaDiraa, hororaa.
Fabriquant, sm. tabua, taata hamani
(tihota, mati).
Faorique, sf. fare raveraa ohipa, farc
hainaniraa(auri, ahu); — de sucre,
ia.re hororaa to.
Fabriquer, va. hamani ; — sucre, faa-
horo i te lo ; — inventer, faalupu.
Façade, sf. aro fare, hioraa o te fare,
o mua mai i te fare.
Face, sf. mata; — présence, aro; —
aspect, hioraa ; — faire — à, fariu
tia, te i mua mau, tope aro; —
face à face, e mata ïa e mata; i
mua mau tetahi i te lahi ; — en face,
i mua mau, i mua i le aro ; — con-
tre, tiraha, i mua ia...
Facétie, sf. parau hoata.
Facétieux, a. taata parau hoata.
Facette, sf. area.
Fâché, a. iriri, rinoino, tialioo; —
p' vivres, ainanu.
Fâcher, va. faariri, haapeapea.
Fâcher (se), in. rîri.
Fâcheux, a. rpeapea, :haumani; —
état — , ati aroha, huru peapea.
Facile, a. Facilité, sf. mama, ohie.
Faciliter, va. faaohie, haamama.
Façonner, va. srave, : hamani; — tail-
ler, tarai; — former à, haapii
. atu.
Façon, sf. huru ; — de façon que, ia,
ei, o ie mea... ai.
Fac-similé, sm. hohoa lia.
Facteur, sm. taata hamani i le pu ou
pianu; —postes, vea.
Factice, a. faahua hia, huru au noa.
Factieux, a. orure hau, taviri haii.
Faction, s. orure han raa.
Factionnaire, syn. faeliau liai.
Fac-totum, sm. taata rave taatoa.
Factum, sm. faaltcraa parau.
Facture, sf, parau faaitc te hoo,
parau pupai no te hoo.
Facultatif, a. faauc ore hia, le. i lona
hinaaro.
Faculté, sf. habileté, ravea ; — pou-
voir^ mana; — aptitude à, auraa
ia... ; — autorisation, mana, tiaraa,
te lia ; — fortune, taoa, faufaa ; —
de savants, autahua; — de profes-
seuils, toroa liaapii,
Fade, a. sel, taitai; — graisse, tnhi-
tuhi.
Fagot, sm. pue vahie, ruru vabie ; —
fable, haavare.
Fagoter, va. taamu i te vahie, ruiiruu
1 te ruru vahie; — wm^ — , rave
hupehupe.
Fagoter (se), vn. faaahu hupehupe
iana iho.
Faible, a. :paruparu, tape'epeîe, orui-
rui, roha; — vaincu, aravi ; — par
faim, luroa; — convalescent, avari,
avarivari.
Faiblesse, sf pamparu, taia, liau-
taua.
Faiblir, vn. paruparu ; — céder, laha-
rulioru, laaru.
Faïence, sf. mcYeV\.
Failli, am. manS.
FAI
260
FAN
Faillir, vn. mairi : — se tromper^ hape ;
— être près ac, falata, oi.
Faillite, sf. mairiraa.
Faim, sf. :poin, porori ; — avoir — ,
pohe i te poia; — famine, oé; —
jeûner^ hanporori ; — grande faim,
tutuaovero.
Fainéant, a. taata faatau.
Faire, va. rave, ohipa; — rien, faatau,
parahi uoa; — à la légère, tahura-
liura, rave aaru; — tard, rave hi-
rioro; — activement, tivera ; —
son devoir, rave ou haapao i te mca
e lia ia na; - son possible, rave i
lei au ia rave; — feindre, faahua,
haapeu (taata ite); — ne savoir
que — , natn, napu; — ainsi, na
reira ; — en sorte que, imi i te ravea
ia... ; — que faire ? e aha maira? e
aha ra te ravea? nafca ra? — que
faites-vous? e aha la oe ohipa, e
aha ta oe e rave nei? — qu'a-t-il à
faire? e aha le ohipa nona? —
comme un tel, e au to (oe) haapa-
oraa i tona, rave (oe) mai iana ; —
que faire de lai ? nafea atu (vau)
iana, e aha tu (vau) iana? — de
cela, nafea atu (oia) i teireira? —
qu'est-ce que cela nous fait ? e aha
la matou i teireira; — il ne fait
que de {sortir), no (rêva nei oia) ;
— faire attention, ara ; — peur,
haaniataû, haamatautau ; — l'école,
haapii ; — le lit, faanehenehe, ho-
rahora i le roi ; — tomber, haamai-
ri; — manger, faaamu.
(Note. — Faire ne s'exprime pas
dans les phénomènes atmosphériques,
il fait chaud, e mea veavea ; — du
vent, e matai ; — des éclairs, e uira ;
— de Vorage, e vero; — il se fait
tard, ua po.)
Faire (se) à, vn. màtau, mataro; —
ne faire que, tuutuu ore, faaea ore.
Faisable, a. e mea maraa ou manaa,
au ia rave hia.
Faisceau, sm. ruru, pue.
Fait, a. hamani hia ; — fini, hope ; —
convenu, faua; — habitué à, mâtau,
mataro; — mûr {gens), paari; —
fruits, para; — être — pour, e au
ia..., e haapao hia ia ; — bien -,
oti ou hope mailai, tupu maitai;
— mal — hope ou oti ino, tupu
ino ; — beau, vitiviti ; — tout à fait,
taatoa.
Fait, sm. ohipa, parau ; — événement,
mea i ou e tupu ; — de fait, parau
mau ; — aller au — , haere lia ; —
voies de —, hamani ino; — cacher
le — huna i tei rave hia ; — un —
antérieur, mea i tupu i mua nei ; —
un — présent, mea i tupu i teienei ;
— un — postérieur, mea i tapn ii
mûri atu ; faits et gestes, te m».
{)eu e te mau ohipa.
tage, sm. Faîtière, sf. tahuha, oinit
Faîte, sm. vahi leitei roa, auru; —
colline, aroa ; — montagne, tnpaai*
moua, tuaio moua.
Faix, 5m. hopoia, afaia.
Falaise, sf pari
Falbala, sm. puvaavaa.
Fallacieux, a. haavare, faahema, atàta.
Falloir, vn. e mea tia [av. phrasé), e
tia'i (à la fin) ; — il faut que, e
mea tia roa, e mea tilaa hia, ac^
titau hia ia..., ia (rave oe) e tîa'ip
— il ne faut pas (chanter), eiaha'
(oe) e himene; — ce qu'il faut^ a-
au ; — il faut du {pain), ei, ei (pane^
e tia'i; — il s'en faut peu que,e'
mea iti te toe ia..., e iti te toe a... ;
t7 s'en faut beaucoup que. e mea
rahi te toe ia..., e rahi le toe a...;:
— pourquoi faut-il que... e aha mau
e tia (iana e riri ia u.)
Falsification, sf. faainoraa, rave haa-
varoiaa.
Falsifier, ra. rave haavare, faaino.
Falot, fanal, sm. mon rahi, mori matai.r-
Famé, a. roo ; — bien, roc maitai ; —
mal, roo ino.
Famélique, a. pohe i te poia.
Fameux, a. tuiroo, paroo; — rendre^..
faatuiroo.
Familiariser, va. haamàtau, faarala.
Familiariser (se), vn. Familier, a.aufetii,.
màlan ; — doux, rata.
Familiarité, sf, mâtau, au fetiiraa.
Famille, sf. felii, aufetii ; — logi.^, utu-
afare ; — race, nunaa ; père de — ,
falu fare, metua, fatu utuafare; —
désunie, amaha te felii, tamahaea.
Famine, sf. :oé, poia, panra, tau maâ
ore, poia rahi.
Fanatique, a. paieti ino, puai ino.
Fanatiser, va. faariro ei paieti ino.
Faner, va. haamaehe.
Faner (se), vn. :oriorio, honae, hoau,
rauhairi; — gens, mabea, mahea-
hea ; — plantes, maehe.
Fanfare, sf. upaupa papaa, faaotora»
pu ; — locale, upaupa no te cire.
Fanfaron, a. mahaha, teoteo tumu ore.^
Fanfaronnade, sf. reoreo.
Fange, «^ vari, repo; — avilissement,
ino, faufau, taiata.
Fangeux, a. repo, vari.
Fanon, sm, uaua tohora; — pendants^
tautau, ripine taulau.»
Fantaisie, sf. manao neneva.
Fantasmagorie, sf, tupapau, taputu-
pua.
Fantasque, a. huru è, haamaea, manao
neneva.
FAU
261
FÉL
FttitASStn, sm. faehau na raro, piupiu.
Faitastique, a. manao noahia, huru è.
FantO e, sm. tupapau, tuputupua.
Ftqnia, a. faieie, teoleo.
HtW, sf. parau hoata ou paata, peu
hoata; — d'herbes^ tao.
FBfCeur, sm. taata hoata, taata aroa-
rea.
Farcir, va. faai i te tao ; — insérer,
faaô hape noa.
Fard, sm. raau parai mata ; — feinte,
àia hana, faahuru è raa ; — sans — ,
mate ààa huna ore.
Fardeau, sm. shopoia, afaia.
FardW (se), rn. parai i te mata.
Fiir%Ole, sf. parau faufaa orc.
Fariie, sf. faraoa ota, faraoa.
Farouciie, a. taehae; — gens, hichic,
taehae, rae hiehie; — bêtes, mata
bahe, taehae, araaraaivao.
Fascicule, sm. pueraa ili; — livrai-
son , puka ili, otaa parau.
Fasciser, va. haavi ; — charmer, taûfi
i te manao.
Fashionable, a. faieie.
Faste, sm. teoteo, faaahaaha.
Fastes, sm. puka tuatapapa.
Fastidieux, a. shaumam, haaûu.
Fastueux, a. getis, : teoteo, faaahaaha,
oteo, oteoteo; — objets, hinuhinu.
Fat, sm. taata neneva.
Fatal, a. ino roa, ino e ore e lia ia
haapae.
Fatalité, sf. lupu noa raa.
Fatigue, sf. Fatigué, a. :rohirolii, rau-
tanunu, opai, rmanunu, motuu; —
ennuyeux, :haumani, fenefenea; —
ennuyé, : fiu, mahatea j — d'at-
tendre, tuifaro.
Fatiguer, va. Fatigant, a. faarohirohi,
haaûu.
Fatras, sm. puea; — style, parau taa
ore.
Fatuité, sf. ahaaha, teoleo.
FauJMNirg, sm. oire ili i piri mai.
Faucher, va. tapu i te matie ; — armée,
haamou, haapau.
Faucille, sf. tlpi fcfe tapu malle.
Faufiler, va. au.
Faufiler (se), vn. à, faaô.
Faune, sf. pueraa puaa i te hoe fenua.
Faussaire, sm. taata faahuru è, laata
haavare.
Fausse alerte, sf. hllimauc tumu ore.
Fausse attaque, sf. aroraa haavare.
Fausse clef, sf. taviri haavare.
Fausse couche, sf. fanau mahcmo, fa-
nau pohe.
Fausses démarches, sf. haerea pio, hae-
rea hape, hororaa hape.
Faussement, adv. ma te hape rahi, haa-
vare (ap. m.).
Fausse monnaie, m oui haavare.
Fausse position, sf. faaearaa hape
Fausser, va. rave haavare, hnavaro;
— aoimer, faai no.
Fausseté, f/. : parau haavare, : parau
hape, ravahine.
Faute, sf. ;hape, :liara, hapa; — de,
no te (moni) ore, nu te ore o te...;
— sans — , ma te mairi orc, ma Ir
hape orc.
Fauteuil, sm. parahirna menemene.
Fauteur, sm. taata faailoilo, taata tuu-
turu.
Fautif, a. hape, lia ore, pio. tatiuUi.
Faux, sf. tlpi rahi tapu matie.
Faux, a. hape, haavare; — c'est —, e
mea hape, haavare [ap. m.); — ser-
ment — , horeo haavare; — ù faux,
ma te lia ore; — faux-frère, Ina
haavare.
Faux bond (faire), faahapa i toiia pa-
rau, haapao ore i lona parmi.
Faux frais, sm. lai me rli.
Faux-fuyant, sm. oiohe.
Faux pas, sm. maoia; — fautr, hape.
Faux pli, sm. opiraa hape.
Faux témoin, sm. ite haavnre.
Faveur, sf. :mailai, : faufaa: — »•« —
de, ci faufaa no...: — incsjiérée,
tua])0.
Favorable, a, au maitai; — vent, ma-
tai maitai.
Favori, a. :hoa hore, :here, pae licrc,
lariapuu; — enfant, pahio.
Favoris, sm. hihi. huruhuru papaiia.
Favoriser, va. faaherehere; — protéger.
parnru ; — aider, tauluru.
Fébrifuge, a. raau faaorc i te ahii.
Fébrile, a. ahuahu, ahu ; — ardeur,
iloiloraa, iloilo lia ore.
Fécond, a. :puna, lurau, pinlnicvo,
punapuna rau.
Féconder, va. faahotu, faaapu.
Fécondité, sf. holu, faahotu.
Fécule, sf. pia, rito, faraoa.
Fédération, sf. amuiraa hau, aulahoe-
raa hau.
Fédéraliser (se), vn. amui, aulahoe, ta-
hoe.
Fée, sf. vahiné laulau.
Féerique, a. faaliiahïa, nehenoho roa.
Fel, sm. fei.
Feindre, va. faahuru è, faaluia ; — le
maladroit, faaruoi.
Fêlé, a. parari, afa, vava; — icte —.
laata maamaa rii.
Fêler, va. tarava, haaparuri, afa.
Félicitallon, sf. arueraa, haap^pou-
raa.
Félicité, sf. ao. maitai.
Féliciter, va. arue, rhaamaitai, haapo-
pou.
Félon, a. haavare, huna.
Félonie, sf. haavare, papavaha, Ijuna,
FER
262
FEU
Femelle, sf. bêtes., : ufa, uha ; —planiez,
ovaliine.
Féminin, a. ovahine.
Femme, sf. vahiné, hoa ; — précieuse^
vahiné faatefatefa; — criarde, lu-
turumau. taaiore; — infidèle^ va-
hiné faaluri ou taiaia ; — âgée,
ruahine ; — adroite, laborieuse,
ruahine amafalu; — de chambre,
tavini vohine, vahinc lavini ; —
maîtresse de maison, vahiné utua-
fare ; — femmes an travail, uiui,
unauna.
Femmelette, sf. vahiné huru paruparu ;
— homme, taala huru paruparu, e
vahiné (ona).
Fémur, sm. ivi lohe.
Fenaison, sf. tapuraa matie, tau tapu-
raa malle.
Fendiller (se), vn. parai haere, afafa
noa, afafa haere.
Fendre, va. ivavahi, :vahi, lufa, tuha,
tohi, oohapa, ohapa, ohara, ohara-
hara. hahara, :lapu, tapahi, tapa-
liipahi; — des pailles, feuilles, ti-
lore ; — au milieu, tapahipu ; — un
fruit en travers, tohipu.
Fendre (se), vn. Fendu, a. : amaha,
afafa, amahamaha, afa, maloe, itoe,
maa ; — de douleur, ua putapu te
âdu i te mauiui, ua amaha te àâu
no te mauiui rahi roa.
Fenêtre, sf. uputa haamaramarama ;
— en bois plein, opani; — en verre,
uputa hio ; — en persienne, uputa
varavara.
Féodalité, sf. hau matatia.
Fer, sm. auri ; — bois de — , aito, toa,
amuito ; — à repasser, ouri ahu ; —
de cheval, auri avae, tiaa puaaho-
rofenua; — chaîne, prison, fiû, fare
auri ; — briser ses —, ora i te hepo,
faatiama; — tête ou cœur de — ,
ctaet.1, paari roa.
Fer-blanc, sm. punu.
Ferblantier, sm. taata tupai punn.
Férié, sf. mahana noa.
Férié (Jour), a. mahana tapati, ma-
hana oron.
Férir, va. tairi, tupai, papai, taparahi ;
— sans coup — , ma te tamai ore.
Ferme, a. retaeta, mau, itoito, fati
ore, vi ore, aueue ore ; — tenez — ,
tamau.
Ferme, sf. fare faaapu.
Ferment, sm. hopue.
Fermenter, vn. faahopue.
Fermer, va. : opani, pani, papani, opi,
opiopi, oopi, faaoopi ; — à clef, la-
viri; — les yeux, tapiri i te mata.
Fermeté, sf. aueueore raa, fati ore
ma, tamauraa; — avec — , ma te
ahthi ore te manao.
Fermeture, sf. opani.
Fermier, sm. taala faaapu.
Fermoir, sm. opani.
Féroce, a. taehae, tiahau, araaruvao.
Férocité, sf. hura taehae, peu tiâiaa.
Ferraille, sf. auri tahito.
Ferrant (maréchal), sm. taata taaori.-
Ferrer, va. taauri.
Ferrugineux, a. (pape) auri.
Ferrure, sf. auri.
Fertile, a. : botu, ruperupe, pana,
aviri ; — en expédients, taata raveà,
taata ravea rau.
Fertiliser, va. faahotu, faatupu.
Fertilité, sf. hotu, ruperupe ; — ojmA
de —, tau auhune, tau maâ rahi.
Férule, sf. tairi; — être sous la^i»
quelqu'un, vai i raro ae i toaa
mana.
Fervent, a. Ferveur, sf. : itoito, paleti
rahi.
Fesses, sf. tohe.
Festin, &m. amuraa rahi, oroa.
Festoyer, va. oehamu, faahanahana,
faatupu i te amuraa maa.
Feston, sm. unauna tautau, hei iaa«
tau.
Festus, s. pr. Fesito.
Fête-Dieu, mahana moâ rahi no ta .
Euhari, mahana no te arueraa £ii-
hari.
Fête, sf. Oroa ; — jour de — , mahana
oroa; — civile, rarearea, laupili;
— nationale, taupili o le fenua la-
puna, arearea rahi a te Hau; —
religieuse, oroa rahi, oroa no l«
Etaretia; — de famille, punaho,
puaa tafetii.
Fêter, va. faatupu i te oroa, faaoroa,
faahanahana; — quelqu'un, aroe,
haapopou.
Fétiche, sm. lii, idolo.
Fétichisme, sm. haumoriraa idole.
Fétide, a. haua ino, neoneo, pipiro*
piropiro.
Feu, sm. zauahi, :ahi, vera; — d'^
tifice, ahi tiri ; — secret, ahi ta-
huna; — centre du — , pu auahi; —
aans — ni lieu, hutu panutai, oere;
— faire le —, tahu ; — allmxr
le — , tutui, tanuna, tuituiavera; -"
aux broussailles, tanina i te aihere;
— produire — avec un bois, Wi»
aurima; — prendre — {gens), riri;
— choses, ama ; — être entre deux
—, aro hia i te tahi pae e i le tabi;
— arme à — , pupuhi; — un —{un
ménage), utuafare; — ardeur, viva-
cité, itoito, faailoito, hilahita; —
défunt, taala i mal^, i pohe; —
feu! a pupuhi.
Feuillage, sm. Feuilles, sf. :rau, :rao-
cre, tiopo, nanaihere ; — sèches dt
FIO
263
FIN
et\ raaham ; — depandanuê^
, raafara; — de ourao (At-
, raafau; — de /i, rauli; —
pc {arum)f rauape; — d'un
ipi : — sems feuilles, rauhara
- flétries, raupaa; — nou-
fermées, raaopî ; — en filets,
ère, raoere ; — ttnt en feuilles f
aufara, ato hia i te niau o»
; — rangée de — sur toit
•m. a;ti.
, va. huri noa i te api.
, sm. parau aamu.
, sf. paero.
pipi.
m. fepuare.
i, sf. Fiancer, va. momoa.
. Fiancer (se), vn. taata i mo-
ia.
lire), vn. manuia ore, mana.
ua tia, ia na reira.
des racines, roherohe ; — du
uaua.
a. taamu, tataura.
'. taura, aho; — de lin, tuai-
de pêche, anave.
titi. mauraa.
2. haamaa, patlli.
. taamu arapoa.
Fiction, sf. haavare, tupa ore.
(lis, sm. pupuraa ou fariitaoa
)a ia vetahi è.
pr. Viii ma, Fiti ma.
haapao mail ai, hère, haa-
laroo ; — à l'Etat, peehau.
if. hère, faaroo, haapao mai-
i.
ail.
^. repo, tufae.
:leoteo, faaieie, faahipn. po-
>a i te (loroa).
tuu atu.
vn. tiaturi, tuturi; — en qui
se fie pas, opu moemoe, éé.
'". teoteo, faahipa.
^. avec simple chaleur, ahu ;
?c frisson, pupa, hotate, fe-
ihuahu, vera.
a. hotate, ahuahu, pupa.
vivo, ohe.
. haaputua.
), vn. putua.
. Figuier, sm. suke.
f. mata ; — blême, mata tea,
rea; —belle — ,mata uiui; —
aches, mata hoihoi ; — étroite
tue, momoa ; — comparaison,
; — symbole, tapao, laipe ;
er de fir/ures, tatiti.
. haatapao hia.
L'a. faahohoa, faaau.
îe) Que, vn. manao noa e...
Fil, sm. (aura, (aura au ahu; — r/f
fer, niuniu ; — de l'èpée, vali.i «'m*;
— de VeaUj au. ovai, a(avai.
FilaiHMt, sm. (aura, aa, more.
Fjlatte, sf. pueraa taura raau.
FHatire, sf. fare raraa. Tare ninoiaa.
File, sf. nanai, anai, panai.
FitoP, va. nino, paninn, oviri, aCri ; —
tisser, raraa: — s'en aller, haero
atu, haero è; — navire, horo. tere.
Filet, sm. supea; — long, am; — <i
mailles fines, ui>ea malatini ; — en
tressi^ de coco. u|>ea aiti ; — qu'on
traîne, up<'a toro; — épervier, upoa
tiri; — trémnil, u|»ca tala ; — en
f'utlles, raoero, tnmnarau, mau-
rau ; — bouts de —, tarau : — d'eau,
pape rii tahe ; — de voix, reo iti ;
— jeter le —, tuu i te upea ; — p'
la !"• fois, tuhou, faarari i te upca.
Filial, a. tamarii.
Filiation, sf. iholatauroa.
Filière, sf. auri faarairai; — passer
par la — , faaoromai, tamata manro
hia.
Fille, sf. slamuliiue, :potii, mahine:
— adoiitive, tamahine faaanui : —
aînée, matahiapo.
Filleul, sm. tamaili papelitoraa.
Fi!on, sm. vairaa ^auro, auri, ario).
Filou, sm. eia, taata eia.
Filouter, va. eia.
Filtre, sm. peu litiaraa.
Filtrer, va. titia: — suinter, tahe rii,
hou, vgr. ua hou le patu.
Fils, sm. un, tamaiti; — plusieurs,
tamarii ; — unique, tamaiti olahi :
— adoptif, tamaiti faaamu ; —
aillé, matahiapo; — petit- fils, moo-
tua; — arrière pntit- fi 's, hina ; —
fils d'arrière-petit-fils, hinarerc.
Fin, a. rairai, toriirii, nainai ; —étoffe,
sable, etc., hua; — très fin, hua
roa.
Fin, sf. hopea, pu, aero : — d'une af'
faire, faaotiraa, uiau, hopea; — au
discow^s, opani ; — bout, auru, otue ;
— but, motif, tumu ; — terme, con-
clusion, hopea, aeae ; — queue, aero ;
— sans — , mure ore, e a tau a hiti
noa' tu; — à la — , i te hopea, i le
otia, a oti te... i te ou ia ; — jusqu'à
la — , e hope roa ae te...; — mettre
— à, faaoti, faaea.
Final, a. hopea, faaoti.
Finances, sf. moni ; — administration
des — , parau no te paeau moni.
Finaud, a. paari.
Finesse, s fi tissu, huaraa; — objets
divers, nainairaa; — sagacité, pa-
ari ; — inise, peu faahema, ravea
haavare.
Fini, a. oti, hope, mure; — consommé.
FLA
264
FLU
pau; — c'est —, tirara parau, ti-
rara pai-au iti ; — quand il eut —,
a oti te parau iana.
Fini {/ej, sm. te maitai rua; — qui a
des oorneSy mea mure.
Finir, vn. mou, mure, patoa, tuipa-
apaa.
Finir, va. sfaapti, sfaahope, opani,
:haamure; — par, e riro vau i te
(faaroo), e riro ou e hope i te mou ;
— que cela finisse, atira. atira roa;
— on n'en ^nirait pas si..., ai ta e
hope vave ia..., eita e oli ia ou
ahiri i...
Fiole, sf. molli na iLl,
Firmament, sm. rêva, ao roa.
Fisc, sm. taoa rahi no te bau.
Fissure, «/". afa, riu, parari, mavae ;
— plein de —, pieiei.
Fistule, sf. fefe iti, puu iti.
Fixé, a. gens, tia, noho, paralii, haa-
varo ; — esprit, mau, papu, faalanu ;
— objets, mau.
Fixer, va. haamau, haamaumau, fan-
noho, titi; — le prix, faataa.
Fixer (se), vn. noho, parahi; — s'ar-
rêter à, opua papu.
Flacon, sm. mohina iU.
Flagellation, sf. papairaa, tairiraa.
Flageller, va. tairi, papai.
Flageolet, sm. vivo.
Flagrant, a. i telenei; — délit, Uara
rave hia i teienei.
Flair, sm. haua, hoi, hoihoi; — apti-
tude, manao paari.
Flairer, vn. hoi, = haua, fatutu, hoihoi ;
— pressentir, ite na mua, hoi mau
i te (paloiraa).
Flambeau, sm. mori, turama ; — en
feuilles, rama.
Flambé, a. ura, purapura, aama ; —
perdu, pohe.
Flamber, flamboyer, vn. puraro te aua-
hi, ura, laoro, aama, purapura.
Flamme, sf. ama aualii, maoaoa auahi ;
— ardeur, itoito, ama, anaanatae.
Flammèche, sf. pura auahi, pura.
Flanc, sm. àoâo, taha ; — de montagne,
tauupu o te moua ; — être sur le — ,
oopa ; — prêter le — , ara ore, riro
ei tumu ia manao hia.
Flandre, sf. Falanederia.
Flanelle, sf. ahu malianahana.
Flâner, vn. pafeo, ori haere noa, para-
hi noa, :ori noa.
Flâneur, sm. taata faatau, : laata ori
noa, taata parahi noa.
Flanquer, va. paruru i te pa ; — à la
porte, faarue ; — un coup de poing,
moto, tupatupatai.
Flasque, «. paruparu, rare; — sans
énergie, taata paruparu, taata ma-
romaroa.
Flatter, va. : taparu, paraioro, tapam*
paru, tavai, vahavai.
Flatterie, sf. taparu, vahavai.
Flatteur, sm. taata taparu, taata ma-
nino, tavai.
Flatulent, a. Flatuosité, sf. hotutu, ofa-
ta.
Fléau, sm. vero, ati rahi, rima Âtua.
Flèche, sf. : tea, ohe, ofe, patia haaa-
va; — en réset*ve, ohe moe piha;
— qui vole mal, ohe tapu ; — voile,
ie pa.
Fléchir, va. haapio ; — arbre, haafefe;
— genou, tuu i te turi i raro; —
cœur, :haamaru, : haaputapu, haa-
puta.
Fléchir, vn. falî, faatia, faaroo.
Flegmatique, a. maromaroa.
Flepme, sm. tare.
Flétri, a. Flétrir (se), vn. maehe, ma-
heahea, opoepoe, hoau, oriorio,ma-
rau ; — par l'âge, toloro.
Flétrir, va. haamaheahea, haaviiTii,
faaino i te roo maitai; — fleurs,
faaoriorio, haamaehe.
Fleur, sf. : pua, : tiare; bouquet de",
pupu tiare, puohu tiare ; — de gar-
dénia, tiare; — de canne, ahua; —
de bananier, oteatea ; — de burent
puafau; — belle — pua ioio; —
naturelle f pua tau; — artificielle
en plumes, oro, orooro; — à fleur
de, ua faito, ua au i te... ; fleurs
doubles, tiare pupa.
Fleurir, vn. pua.
Fleuron, sm. tiare.
Fleuve, sm. anavai.
Flexibilité, sf. apuapu.
Flexible, a. suaua, :paruparu, apua-
pu ; — rendre — , haaparuparu,
faaavarivari.
Flore, sf. pueraa raau i te hoe fe-
nua.
Florissant, a. ruperupe, uaa, heeuri.
Flot, sm. s are, mata are, aru, : arumiti,
ari ; — qui se choquent, aru, tirarao;
— foule, tiaa rahi ; — grande quan-
tité, rahi roa, e mea rahi.
Flottant, a. panu, tere; — au vent,
revareva, torire, torepa ; — irrésolu*
aurau ; — sur l'eau, manu.
Flotte, sf. nuu, :nuu moana, tupalai,
papaupea, tumoarau, papaaha ; —
en créer une, tanuu ; — en mer, rao;
— centre de, iatomoe, puae.
Flotter, vn. :panu, tere; — au vent,
revareva ; — sur l'eau, manu ; ^
hésiter, feaa ; — entre deux partis,
feaa-piti.
Flouer, va. eia, haavare.
Fluctuation, sf. taueueraa.
Fluet, a. : rairai, reirei, : piaoao, paere,
tiroeroe, hiroeroc, iti.
FON
205
KOH
et a. tahe noa.
mapu, vivo.
maru, iti. navenave.
I. fuaoto i le vivo; — boire.y
li.
. nanumiti, nanu» panunu ;
'uj", pahee; — écoulement,
% (au, toto, hou).
/. oru, mai oru ; — de poi-
mariri, mai ouma.
feao, ie peperu ; grand —,
rahi ; — petit —, ie feao iti.
i. mahemo.
aroo ; — de bonne — , mnnan
. ma te au, manao lia ou au ;
mauvaise — , liaavare, ma le
e.
:ate, arain. nrapaia, paraia ;
leur de — , molo aie, inauiui
malie, malie maro ; — botte
ruru malie maro.
hi, pihee.
lai; — combien de — .' lai
hia? — trois fois, (ai loru;
a — , aruru, anae, apipili,
-plusieurs — pincpiue, rau.
)a'tu ; — de fois à autre, i
lahana, i lona mahnna; —
hme fois, e ere noa iho na
a.
'. :rahi roo, veriveria ; à — ,
e liatia.
vn. nanea, nenea, rahi roa.
vti. pnata, hoala.
lanemalie, maamaa,nencva;
rts, hape, hara; — à la — ,
Dr. wi.), rahi roa {apr. m.).
poil, lialiehahe; — feu — ,
»ee noa; — esprit — , mauao
•
va. haamahauahana ; —
faaitoito ; — complot, hau-
>.
maraia, arehiirehu.
sf. toroa, ohipa. haerea, le
irau toroa.
lire, sm. laata toroa, feia
IP, en. rave i te ohipa to-
pu, laere, lohe ; — d'un trou,
- de rivière, to raro ; — au
f, i le... e raro roa ; — à fond,
litai roa {apr. m.) ; — « fond
in, oioi roa, itoito roa; —
i en comble, mai raro i nia
i {apr. V.); — une ville, tai-
, huri laere. hiiri tu mu.
s/". Fondement, s^i. :tumu,
inana ; — sans — , parau va-
lu ore; — frivolité, ania; —
ions in fondées, faefae; —
rapport n'>al fondé, hirina ; — rfliii,
iiiareiao ; — supfrfirit'l. ania.
Fonder, va. haalumu: — établir, faa-
tia.
Fonderie, sf. fare faatahe.
Fondre [faire), va. fantniw : — la poix,
rnra ; — vn. être en fusion, tahe;
— enUirmex, tahe te roiniala| taho
vai pue noa le roimala.
Fondrière, sf. orovam, orovaii, iiroau.
Fonds, sm. terrais fpniia : -- argent,
moni tu mu ; — discours, affaire,
tumu.
Fontaine, <A p.ipeplhaa. pihaaraa vai.
1(1 mu vai, faatahoraa )>ape. faaoht-
laa vai: — df sourc, lumu vai:
— fraicht', pape toetoe, haumaru;
— jaillissante, vai faaohi, pape tao-
hi ; — de bonne eau, pn|)e nioniona ;
abondante, pape rahi ; — canal,
faataheraa pape; — jet d'eau, faa-
oJâiraa pape; — réservoir, farii pa-
pe ; — belle à voir, pape atcale ;
— pas abondante, pape rii.
Fonte, sf, faatahotaa; — métal, auri-
tahe, auri iicntii.
FOP, sm. intérieur, mnnao haava, ma-
nava Aau : — extérieur, haavaraa,
faafert'raa.
Forage, s m. faaapooraa.
Forçat, «m. laulu hara ralii; — libéré,
faatiama hia.
Force, sf. :puai, rarna; — d'égale — ,
purariia ; — d'un projectile, nano ;
— d'affection, pururarao ; — emplo-
yer la — , faauaiia ; — par — , aana ;
— à force de, no le pinepine ote...,
no io... ; — de gré ou de — . ma le
hinaaro e aore ni ma te hinaaro
orc; ua hinaaro, te reira ïa, e aita i
hinaaro, te reira hoi.
Forcé, a. e ere lona huru mau; —
avoir la main — , vi, rave ma le
ravea ore.
Forcément, adv. ma te haavi, ma te
ravea oro ia paruru ou ia faaore.
Forcené, a. maamaa ino.
Forcer, va. faauana, rave uana ; — In
consigne, haapao ore i te faaueraa ;
— le pas, faaoioi i te hacreraa.
Forcer (se), vn. haapnai.
Forer, i'«. faaapoo, haaputa, hou.
Foret, sf. :uru, uru raau, aru ; — ou-
til, hou.
Forfait, sm. Forfaire, vn. hara rabi.
Forge, sf. fare tupairaa auri.
Forger, va. tupai auri ; — inventer, faa-
tupu ; — s'imaginer que, manao e...
Forgeron, sm, laala tupai auri.
Formaliser (se), un. riri, nanu, inoino.
Formalité, a/- =peu, ohipa, ravea.
Format, sm. liuru.
Forme, sf. =hiroa, huru, ata, hohoa;
i2
FOU
2G6
FRA
— eiî forme, ma te au i te ture;
— pour la — , haapcu noa, peu
uoa {apr. v.).
Formé, «, tupu liia, rave liia; — bien,
aveivei, avei, ropapa; — mal — ,
ropardpa.
Formel, a. papn, falami.
Former, va. ravo, hamani; — élever,
haapii mailai ; — iin dessein , opua;
— le goût, faatupu i le manao lia.
Former (se), vn. tupu; — s'instruire,
haapii mai, tupu tona ite.
Formioable, o. riaria, mehameha, ma-
taû, rahi loa.
Formule, sf. toaraa parau.
Formuler, va. fuataa, faatia.
Fornication, sf. Forniquer, vn. z pore-
neia, faatiiri.
Fort, sm. pare, aUu pare, ahu mana.
Fort, aih. uana, roa; — ferme, papu.
Fort, a. :puai, uana, utuutu, atiti,
ctaeta, tuahoro ; — vent —, matai
puai; —par ra/a/ejf, matai rorofai,
matai huri toa; — en désirs, pu-
ruoroorn : — en paroles, luere ; —
Pli muscles afafai ; — en habileté,
paari, itc roa.aravihi.
Fortifiant, sm.faaitoito, haapuai, mad
ou inu faailoito.
Fortifications, sf. pare, pa.
Fortifier, va. a un, haapare, hamani i
te pa ; — rendre fort, puono, haa-
puni ; — encourager, faailoito.
Fortiori (à), ^io. a tae ai hoi i ou ia.
Fortuit, a. manno ore hia, falanu orc,
noa {apr. m.).
Fortune, sf. taoa, laoa rahi ; — voile,
pualiiatira ; — haut emploi, loroa
teitei; — chance heureuse, fanao ;
— malheureuse, ati ; — tenter — ,
tamala.
Fortuné, a. laala ona; — heureux, ao,
fanao.
Fosse, sf. Fcssè, sm. apoo, pouohu,
ahaa, arna, rua.
Fossile, a. et s. ivi taliito, raau tahito.
Fossoyeur, sm. taala huna mai, taata
tanu tino polie.
Fou, a. et s. maamaa, neneva, neva-
neva, aoaoa, laoto aloa.
Foudre, sf. patiri; — tonneau, paero
tane; — colère, viri; — coup de — ,
ati, peapea ralii; — vaillant^ aito;
— excommunication, anatema.
Foudroyer, vn. talri lu, huri, liaame-
liameha, tia tu. ^
Fouet, sm. lairi ; — coup de —, tairi
puaa.
Fouetter, va. tairi : — grêle, pluie,
uihi.
Fougère, sf. anulie, amoa.
Fououe, sf. Fougueux, a. ru noa.
Founler, Fouir, vf. etu, pataru. etuetu,
heru, erueru, o, paahu ; — bêcher
pataru, ularu ; — gratter, héro
paheru; — une question, paherd
imi mailai ; — quelqu'un, maimi
paheru.
Foulant, a. nenei; — pompe — , paumi
faaote e te nenei.
Foulard, sm. lahei.
Fouie, sf. :tiaa, :tiria rahi, tua, ture-
pua, pue, tua rehu ; — d'affaires,
te rahi o te mau ohipa; — d'idéss,
e raverahi te mau manao; -^ de
flatteurs, tiria laala taparu; — «n
foule, pahulini ; — de toute ^pèee,
papaonao, faeatai.
Fouler, va. :taahi, : nenei, tueve, nei-
nei ; — aux pieds, vahavaha, faa-
hepo.
Fouler (se), vn. avoir une foulure,
fati; — se presser, neinei.
Foulon, sm. taata nenei, tahupe aha.
Foulure, sf. fati, maoia, uou.
Four, sm. : umu, ahi maa ; — à chaux.
umu pua; — p' mets délicats, umâ
honu; — abondants, umu huti.
Fourbe, a. Fourberie, sf. aau piti, pu-
hiairolo, ravahine, rauvahivaiia,
haavare.
Fourbir, va. horoi, ui.
Fourche, sf. palia.
Fourchette, sf. patia maà.
Fourchu, a. maa, toomaa, naio.
Fourgon, sm. pereoo faauta taoa.
Fourmi, sf. ro.
Fourmillement, sm. maero, maeo.
Fourmiller, vn. abonder, e ère te liatiaT
— picoter, maero, maeneene, ma-
nelîcnehe; — de, î i te (iore).
Fourmilière, sf. ofaaraa ro.
Fournaise, sf. ahi rahi roa, umu rahi
e te ura rahi ; — ardente, atuna aa-
ahi ura, umu auahi ura.
Fourneau, sm. umu papaa; — hanU
fourneaux, umu faalahe auri.
Fournée, sf. ahi maà, euea.
Fourni [être), a. naponapo.
Fournir, va. tuu, horoa, faaatuatu.
Fourrage, sm. mad puaa.
Fourré, a. ofaa, spuaihere, amaamaa;
— impénétrable, nupa.
Fourreau, sm. vehi.
Fourrer, va. vehi ; — introduire, faa-
lomo, haapii mai, tuu i roto.
Fourrer (se), vn. ahu i te ahu tamaba;
nahana ; — s'immiscer, ù, faaô, arnui
i te...
Fourrière, sf. fare auri, auri.
Fourvoyer, va. faahape, haapae.
Fourvoyer (se\ vn. hape.
Foyer, ^m. nruairaa ; — domestique,
utuafare; — séjour, tuaroi ; — des
sciences, tumu.
Fracas, sm. :haruru, atutu, aue, atete.
FRA
267
FRI
t. haahaa roa, parari roa,
va. pateetee, haapararî roa,
aa roa.
if. s peha, vaehaa, tape,
:apupo ; — faire par — ,
if. feDO, sbuahua, parari
va. baafcne, haaparari roa,
•
gens, hara noa, hapefaape
objetSj parari noa, mure
sm. vaehaa, tape, afalu ; — >
apaapaa.
Vécreoitse, ami ; — depoii-
aa, oare, orie, aaDo.
sf. ïtoetoe, shaumaru.
1. vent, puaiai.
taime, pauraa moni; —
s — , aufau i te mau taime.
aiimaru, toetoe, aoa, anu-
lariri; — non gâté, maaro;
— , puaiai, maru; — nou-
icent, api ; — vgr. ia api,
pai api.
couereitey puranvaa; —
laupera papaa.
sf. maupere.
. omore.
monnaie, farune, toala.
laavare ore, opipiri ore, ta-
ire, taata faaite hua i tona
ou huru mau; — franc vo-
ata eia tumu mau ; — de
a te moni ore no le afai
Français, a. Farani.
It, aav. ma te parau mau,
la te opipiri ore ou opiopi
:a. tahiti, olili ; — sauter,
ahaere ; — surmonter, upoo-
sf. hunahuna ore, fuaore-
)n, sm. taata tupapaii.
)nnerle, sf. haapaoraa tupa-
lo. nwt te moni ore no te
T.
ir, sm. faehau pupuhi kaere.
. Frangé, a. veu.
a. tano, haaputapu ; — res-
t, tano, tia, au maitai.
du tonnerre, iri, topa hia e
i; — affecté, aehuehu, hili-
»a.
1. êtres vivants, :tairi, :pa-
paraln, tupai; — objets di-
aara, tutu, patu ; — porte,
pâte, petepete; — Veau,
pauru ; — souffleter, po u a ; — battr*-
des mainSf ee, patupalu le rima; —
cloche, pate; — avec maillet, patu.
Frapper (te), vn. pnpai i le oumn, tairi
i tona iho tino ; — s'affecter, vi noa,
taia roa, tarapape te ûùu.
Fraternel, a. liuru tacac, tacno.
Frateraiter, vn. .-lutae.-ic.
Fraternité, «/*. •lulacaeiaa. aiiran liiirii
taeae.
Fratricide, sm. t.-iimraliirn.i Inrao.
Fraode, sf. Frauder, vn. imnn, haa-
vare.
Frayer, va. chemin, l.iM'iii (tu v»iT»'
i le purumu.
Frayer (se), vn. vavac.
Frayeur, sf. nmtaiî, nar.a, niohamchn.
Fredaine, sf. hape. ino, baapao ore
raa.
Fredonner, va. et n. Jiimeno rii.
Frégate, sf. pahi manua aoai piti ou
nanai piti, pnhi pjti niinai pupuhi.
Frein, sm. lava ha , — modi ration.
tapea.
Frelater, va. ano^. tapaiif*.
Frète, a. piaoaii, l.')«'iio, liifni ino. jt.i-
ruparu.
Frelon, sm. rno ralii.
Frémir, vn. FrémissemePt. fnn. niru-
taina, liolnrat.iia.
Frêne, sm. oia.
Frénésie, sf. nia un ai iiji' : - cln' fn
— , topa tic.
Frénétique, «. maamaa iin..
Fréquemment, adv. pin»;i>iiio ('//». ;/?.^.
Fréquence, sf. i)iiiepin«'!.a n te dii-
mene).
Fréquent, a. pinepin*^.
Fréquenter, va. liaero pinepim', nia-
taitai pinepine; — e-i-J-oit —, aroa
haere hia. ruuhorc ; — recevoir,
farii pinepin<;; — t/uel(/n'un, farcrei
pinepine, matiilai pinepine.
Frère, sm. laeae, taela».'ao ; — aine,
tuana; — cadet, teina; — In Sfrnr
appelle ses frères, 1 1 1 a n c .
Fresque, sf. hoh<»a.
Fret, sm. hoo utaa.
Fréter, va. hoo taraliu i lo palii.
Fretin, sm. ia rii hua, (apoapoa mu-
riavaa, ia liirli ; — prise de — ,
titia.
Friable, a. oro, orooro.
Friand, a. taala arapoanui ; — mets —,
mad momona.
Friandise, sf. maû momoDa.
Fricasser, va. faraipani.
Friche, sf. faaapu ore; — en —, ma
te faaapu ore.
Fricot, sm. puaa faraipani hia.
Friction, «/". taurumiraa, hiaraa.
Frictionner, va.
rumi ; — bois,
membres, taurumi-
hia.
Ff{\}
268-
PUT
Frileux, a. tociue.
Frimas, sm. ua paari.
Frime, «/. faahua Doa.
Frjngant, a. vitiviti, itollo, puai.
Fripon, sm. haavare. cia.
Frire, fa. Friture, sf. faraipani.
Frisé, a. omiomio, ofiri.
Friser, va. omiimii, omiomio, oûri; —
effleurer, oripi no a.
Frisson, sm. anu ; — avec fiècre, pu-
pa.
Frissonner, vn. hauriria, hofiri, pupa,
rurutaina.
Frivole, a. neneva. ncvaneva, mare-
iao; — chose, faufaa ore; — super-
ficiel, ania.
Froc, sm. aliu monahi.
Froid, sm. Froideur, sf. toeloe, anu,
maariri, tavnnuvunu.
Froid, a. mnariri, anu, toetoe ; — con-
tenance, hehe; — flegmatique, ma-
roa ; — être de sang — , aucue ore,
arori ore, (aia ore.
Froissé, a. sinoino, riri.
Froissement, sm. oro, orooro ; — choc,
inoino, faariri.
Froisser, va. oro, orooro ; — choquer,
faariri.
Frôlement, sm. Frôler, va. ahehe.
Fromage, sm. pala paari.
Froment, sm. titona.
Froncer, va. sourcils, faatuatua i le
mala, oomi, fuatuatua i le luemala.
Fronde, sf. maa.
Fronder, va. fuahapa.
Front, sm. :rae, aro ; — large, rae
parahurahu; — découvert, rae hue;
— ridé, rae mioniio ; — presque
chauve, rae poroiiro ; — d'armée,
viri aro, aro o te nuu, aroviri; —
de front, i mua, na mua ; — sans
crainte, ma le vi ore, ma te mataû
ore ; — côte à côte, haere apipiti ;
— affaires, rave amui i na oliipa e
pîti.
Frontière, sf. otia.
Frontispice, sm. faupare.
Frottée, sf. tairiraa, moloraa hia.
Frotter, va. Frottement, sm. ui, rau-
rau, uiui, orooro, :ana, :taurumi,
hia; — tempes, orooro i te rahi-
rahia; — bois pour feu, hia; —
membre, laurumi i le vahi mai.
Frotter (se), vn. taurumirumi iana iho ;
— s'attaquer à, aro.
Fructifier, vn. hotu ; — faire — , faa-
hotu.
Fru^l, a. amu ili.
Fruit, sm. hotu; — à pain, uru; —
maioré fermenté, mahi ; — sec,
pierc ; — abortif, ope ; — avec
fruit, ma te faufaa; — résultat,
hopea, hotu. |
Frustrer, ra. sfaaere, omino, faalii;
— être frustré^ ère.
FuQlâia, «m. tiare tau tau.
Fugitif, a. laala tapuni, oere, orie ; —
passager, morohi noa.
FUIP, va. horo oioi, heepue; — éviter,
maue è i te (hara) ; — se préserver
de, paruru iana iho i te (ati).
Fuir («•), vn. lapuni; — faire —,
faarere.
Fuite, sf. hororaa, tapuniraa.
Fulminant, a. poudre, paura haapa-
rari ; — regard, mata anaana, mata
iria, mata araara.
Fulminer, va. publiei\ faaite, porc; —
vn. éclater, parari. afa.
Fumant, a. ama au auahi.
Fumée, sf. au auahi ; — nauséabonde,
ahitutntu.
Fumer, va. sol, tapara, tuu i te para;
— tabac, puhipuhi i te avaava; —
souffler, haapuhipuhi, puhipuhi.
Fumet, sm. hoaa.
Fumeux, a. au auahi ; — capiteux.
taero. i, «liu nrnpoi.
Gulmtt, a. hanpeu, roiturania.
Guinitor ;h), un. rnoleilei iana ilm.
Gulaèe, i. pr. Golnea.
Gulnie (Nourelle', PnpuB Mu Gbimi
GuirtSnM, i/*. liai, heibsi.
GuiUr«. >/'. tiUi
Guttural, n. v.n\
Gufane, s/. Gui<
illrf^ tv traduit par H.
; Hobtkuks.
ta pupu jeubi pua-
■ (feïVKrfrM(, titumiiMe.
- du diitritt, lui* ma-
■ -, li DS IB lllll IMll
1' (M). "
Ml»../'..,
.«i.li*ie(iUiiniiwi«(.nBl«,w,
HWWIPe, i.)w. lionoviii
Haiiler, ta. hun ri"i
Haram, i.pc Harmun.
Harangtie, if- Haranguer, on. orcro,
lianilarsu.
HartlH {être), a. mliiruhi iu.i.
Hvuwr, va. hsroliinihi, hj«pihi.
ItarcelW, va. Iiuepeapea, f.i.ihcpohepo,
IlEC
276
HlâU
Haricot, sm. pipi.
Harmonie, sf. teo navenave; — con-
corde, Huraa, tiarnn.
Harmonieux, a. navenave, au, lia, na-
venave mailai.
Harmoniser, t'a. faaau.
Harmoniser (s'), vn. au, Ha, raveuave
maitai.
Harmonium, sm. piana.
Harnais, sm. haneti.
Harpe, sf. kinura.
Harpon, sm. auri palia, toliitohi, pa-
tia.
Harponner, va. patia, patia i te auri.
Hasard, sm. tupu noa, itea ure, taia;
— par —, ni)a {npr. v.); — vgr, ua
farorei noa vau iana.
Hasarder, va. tamata, fnaù i te ati,
faaruru i te ati, rave ou tuu matapo
ia manuia palia, e polie paha.
Hâte, sf. ni ; — pn toute — , ru roa ;
— « la — , hitaliila, uinia.
Hâter (se), vn. ru, piu, rave ru noa,
faaoioi, haapeepee, popounu, faae-
naena.
Hâtif, a. oioi, ru noa.
Hauban, sm. taura faaetaeta tira.
Hausse, sf. faateiteiraa ; — prix, le
haereraa te hoo i'nia.
Hausser, va. faarahi, faateitei; — les
épaules^ huti i te tapono.
Haut, a. teitei ; — taille, aoao ; — en
haut, i nia, i nia ae ; — de bas en — ,
ae, aéra, — de — en bas, ilio, mai
nia mai e raro roa ; — plus —, i nia
ae ; — du haut de, no nia i le... ; —
sur le — de, i nia i te (moua).
Hautain, a. :teoteo, oeoeo, uraeva,
ahaaha.
Haute-contre, sf. perepere.
Haute-cour, f/". haavaraa rahi hopea.
Haute-futaie, sf. raau teitei.
Hautement, ado. hua, mau.
Hauteur, sf. teilel, moana. anoano ; —
à pic, araircra; — colline, aivi.
Haut-fond, sm. vahi papamaro, : pa-
pau, pau.
Haut-mai, sm. hopli. pa.
Havoth-laïr, s. pr. Havola-Iaïra.
Havre, sm. ava iti.
Havresac, sm. pute vairaa tauliaa.
Hé! int. e, mai, u.
Hèbal, s. pr. Hebala.
Hé bien! int. e aha ra, a tae hoi, atira
noa' tu.
Hebdomadaire, a. hepeloma, tapati.
Héber, s. pr. Ilebera.
Héberger, va. haaparahi, aupuru, utu-
nlu i te taata ô.
Hébété, a. huru maamaa, huru maau.
Hébreux, s. pr. Hebera, AliJuda.
Hébronr s. pr. lleberona.
Hectare, sm. ta, hela.
Hélas! int. :aue, :atae, aue atura ef
Héli, 8. pr. Heli.
Hélianthe, Héliotrope, sm. tiare ma-
hana, roahana.
Hélice, sf. huira; — de nacire, ho/ra
pahi.
Héliopolis, s. pr. Heliopoli.
Hem! int. mai, c!
Hémisphère, sm. afa o te fenua nei; —
— boréal, le paeau apatoerau o U^
fenua nei , — austral, le paeaa
apatoa o te fenua nei.
Hémorragie, sf. tahoraa toto.
Hémorroïde, sf. tapahi, mai loto, ohure
tô.
Hennir, sm, tai, ûa.
Hénoch, s. pr. Henoha.
Hépatite, sf. mai aie.
Héraut, sm. :vea, poro, taata orero»
rereatua.
Herbage, sm. Herbe, sf. rmatie, aihere,
raau ; — bonne, matie ; — mauvaise^
aihere; — à fils, mou; — légumes^
potaa ; — plein d'—, fenua aaihere,
fenua ovaru.
Herbier, sm. pueraa raau maro e le
maiti hia.
Herbivore, a. amu aihere.
Héréditaire, a. mai te tupuna mai.
Hérésie, sf. Hérétique, a. haireii.
Hérissé, a. veuveu, staratara.
Hérisson, sm. de mer., totara.
Hérjtage, sm. :aia, aia tupuna, puaro.
Hériter, vn. noaa mai te aia.
Héritier, sm. taata aia, taata iufaa;T-
seul survivant, puitaao ; — sueeeS'
seur, mono i te toroa (tavana),
taala i haapao hia ci mono; — da.
trône, mono arii.
Herminette, */. toi tarai.
Hermon, s. pr. Heremona.
Hernie, sf. hua aau, mai fati, dàu to.
Hérode, s. pr. Heroda.
Hérodiade, s. pr. Herodiada.
Héroïque, a. itoito taa è, haû ae.
Héron, sm. otuu.
Héros, sm. :aito, feturanunui.
Hésitation, sf, feaaraa, feauraa-, feaa*
pitiraa.
Hésiter, vn. feaa, tauruuru, feafeau,
haameremere, huruhaameremere;
— sans — , ma te tauruuru ore.
Hétérodoxe, a. parau taa è, faaroo è,
taata faaroo è.
Hétérogène, a. huru è.
Heure, sf hora ; — un quart d'— , Jw«
toata hora ; — demi-heure, afa o le
liora ; — heure et demie, hora e le
afa; — à l'heure, i le hora; — à
l'heure même, i teieneihora iho; —
de bonne —, oioi, vave; — i7 n'y i
pas d'heure où, aore è hora tuua.
Heures, sf. pure toroa.
I BON
- f A«mii,a. riiaaii.iiiAiitiiiir^.iia.ni
■ lii.iuùi.popou.fmilii!. —feu.
m m. paara, u, pclEpElE ; — ;10IUI
g IkMt (biirso). l'ii. (>iu. punu.
'^ lï el nu«, adr. i leleoei liia.
Ilinpalit, I. or. Hiccopnli,
ièmmllia, ^^ hienribii, ■lunaina
■UariU, if. àaùa, ïpopou, nresna,
JNtpotrtMie, jm- peliemoiu.
■InMellé, nf. opeo.
limr, m. Iiuli. huti i nii.
«Woife, i/. luatapupariui; — eonU,
..Vf-
KDlKaiilte, im. losii bouni
ixtelephora.
lofclldMlW, 1. pr. HiloiiUw
omrafli d' Jiiolil flUli™
na le
jnaa nonu'faeïs
fl«,™!,MMa.
Uala; - coup,; «. mirwo
W«. uliiiitu. poi
tatta; — hBmrsble, UaU
Hmtie, I/. lasia, oro
HOBtll», n- eneœl.
««nogènp. n.li"5f.Uura, huri
HoStIliU. -!/■. encmin
itwnoloîMr, m. b«a».«T,«.
oulTir (M -. VB
hi..al; - rfrtut
flomonjme, ". innhoe. I.Qt,a
a lainai, «ai *ba,
HoDOrer, i^a. polelie, le)i«.
ml «fa.
«onnéle; «. p.t.u lia. ,,.1. m
maniiGrl, maou-
«onnàteU, */". piMuiin, «iû
ran D«
Hetel./'j. f»re lipae
rto, f"r« amura»
Hoîîriwr™- iufnrn°uù'."'inii«
ans; —
HOumofi, «m. «aa pi
, raau no te ha-
niBiLairia ia (loooe], ei
nahana-
Houe, sf- l»pu-
irahrbni. maliealirn
Hariiont*!, u. iHrnva; — Birllre — .
HorlMe, </- u»t ri^wtitr f—. l'i-
,.Tn ; - .rhaMiii:
Houille, sf. .rahu toKva.
Humiril !.""=), -. ^ii.i
DO le put*
Houle, 1/. poopoo, ore; - .( j a de
Euhari.
Humivr, iA. bu™. m»n.
0. peu, hiy
paoran o»u; — ioBiie,
&aapaorGaàùumnilBl
huru maiM ,
- -«a««™,;
Il uni iris, liuni haum
ni, hurn ion,
haiipnor.ia iia îdd.
olùiihirama-
KMrra! <«(. huro.
Humide, N. hauoii, loeh
HMitU, «A J,' cAetn;, lapuru ; - p>
"i(k6(!, Upoi.
Kurniher, vu. fealmehao.
HDUU. ™. tohi. Upu Ura pili.
Humilité, */-.lia«haaroa.
HuHe, 3f- hinu ; - d'-lii^f. hidu olive ;
Hunier;^'"- iefdi... rahi
l.inu tolior» ; - ife (ôco.mori Jiiari ■
Pur, î. ;.-■. Huta.
- di pélrùU. mori arobii ; - « par-
Nurfl, al- iilJi ou omii a 1
pusaoui»;
^iim«>-, monai; —à briMte, moii;
— de iiatire, rei rahi
- ri meïtgef. Uim.
llHlIgr, SB. Uhiau, tnmDri, tamonai;
porulu.
ar-fiJi-a;,.».
HlMeuTo- horu bina, huromarl, hiuu.
Hriraullque, a. pape.
IliinD.
Hjdraoèts, V- moi pape.
Huilier, ï-n. vaina lilnu.
HidronKl, «m. pape meli.
HUJHler, <«. huitie, Uate an. l.rahu.
H drapmte, -."nS riari
HydraillBle, >A hopue. f.o
Haltlim, «. la Tau.
Hygiène.!/, le oratino. 11
i le ora liao.
Biinre, »/■■ «0-
Hy|«nÉe^.J.^^^Humon=
Hum«ln,a.hu™Uala,p»e.ulaaU:-
Hypertoie'!''f/'p»°tu faa
I.L1. ol.lv>'
■■sè"'"'"'- '""""■'■■'-"
Hypocpiiifl, i/. Kypocrile,
auii h.i.i'ii-e. fiaevare
a, O.I. pili.
IClHtod. .. pr. Ikabod,.
idolo.'
Ici, ad», «a, ù, io. ionei. iho. ihoDei ;
Idole, sf. Idolo, lii.
— d'iC'. no 6 oel atu ; — jiiigit'ici,
Idumâe, j-pr. Edoma, Idumcn.
Igname, if, uhi.
.1'" .™,','f u"o" U^'." "" "'' '
Snare, fl.'pouri, ile ore.
ldé«l, n. manao.
Ignt, a. ema, ura.
Iilèe, V »«"""■
Ignoille,a.faùfau,iuuro..fouf.a>e>.
Idgntihr, ra. f»»riro ei hoe, (shoe.
IgniMilBi», >f. IgniMilniew, a. Ii»iii>,
IdMtifler (!■), M. rifo et hoe. lai.oe
Identhiue, a. mem, aie. hoe à imru.
IgnonUMe, sf. polri.' ite ore, ponri.
IgiMfiRt, a. nmouni, pshepehea. ion-
Menllté, sf. Ihoteata.
ua, pourj, polri ; ~ Iraiterd'—, h»fc
IdiOfne, SI», reo, pirau.
Idial, a, me»ii, nenevo ; - sra-iii -,
loiiwer.™. ileore. ™imau».
ir. Ils, P--0. ««, oia, oDa; - dtur,
llWâi™!». «"le'ne.
■iage — . fâmpoipon
fa:,h,>ho» le(re« puka).
Immortllitj. if. InMWrtel. n. ]>dIiB on?.
Immortelle, if. linte ïni n.iQ, juMiuri.
ImniDrlillè, n. Immortinutian, i/< binn-
Imptrllsl, U' rue tnhi nre, lioiigioo
Imp&iw, éf. éll Dpani hia IF liopcjl
lmiia(i«nce, nf. ru noa, tuiar
Imutlont, a. In, sfanuromaï
Sao ru; - <Cai.o<V. fi.li
Im^uéitter (■'), m. riii non,
Imptjllbl*, a. \e on e an ia
ImpéniWnt. ... Iinpénitaice, <f. uur.-
Impotant, n. in un a. lionnbTi
it^a. h^l-a^t; - i„fl„
InpiHltlon, •f. tutit» (rima
\a^mmK -. "^ "« " 'i--> ie l>io
]fiiperfeclion, 4- ''■■'l"'. "■» "•■
?^-«/-,o'la™'«ïeD
Impérlsl, 'i.<.'ini?p.'rn.
ia rave, aiW e neheneh
(rrr un api Tbi le pili
i-i'^j/ï, aila Ù.
in^Mtt, im-tsa &aii), tes.
lUipâMur, m. laaie' iui.v.
iBFit, m roa, lU Vire in pnloi.
Impnlura, lA peu l,a»va».
kHpirlnaUe, a. morol.i .>re, Ino ore.
Im^èîm™/ «<"««, Ufl nre.
Impotent. u i.ir.n ore. p'ari
Snepero. "
Impcrtintm,^!. f.in"i>0 Inom.i.Tiuaere».
• •> ».e bia.
lapràutlDn, y. luhi. ehu»
tmpitrer, -a. no.a. m,.,,.
i.£C"ii'r°i,
Jmpèluaslli, .f. r.t.i uai... p,i»i ro»;
'iidul;ii»i-, fialamo, haa
— dw oainauFr.rj, (in otni du (wi,
ImpDimÉle. «, roai ore. le
on, fui|iaupjiu i te (aaroa, tulae
ore. c ore e au ia fnanre
(mprmiiwinor, va. liginotenl
Iraflhqatile, a. "'ol.a ore.
,,,.»,., .. ,„i ,.., ..„.;„, ,.,.
impreurôn, .r^net: - d'
Iinplanler, >'•■ fr,aiii;i, lann.
f.iiHmi- dV™p,wWf.
Implanter iS', .-„, |,Mi, ati.
- «.,.■ mffe. refa.
ImpllCllS, .<. Il^^inr,..,
l«pr«va)«iK. a. teata maaaa
impliqua t^<.-«). .. lill.
ruri are.
■■;jll|quer, «a. LuaUll, - ,appa«r, f«-
iBprèn, «. ilea ore bU e>
noo UPS hla.
lr»(itow, ««. nni. tau, lal.opu, «ha-
pelin. ani onoonu. parepnre, hopu.
Inprtmt. a. aei>. leDei liia
mpr<mi, nri; ~ 9»i. pu
Impoli, a. Inpolite^, ./■. taevao. ite
an le peu moiloi, tnelaevao.
Imprinerl oa. oene'i, nelo^^
Impolitlque. a. I.n,>r.
f'eipi'iV, ncne: liia. haapii
tmjnndtnlriB, ... « nre e au i, [.ito
Imprimerie, i[. ntnciraa par
iMportanu, sf. uW<\n. tumu, ohipa fau-
fas (> niBH rnhi, mes Icislia.
Important, a. rahi, le.dl.û. e inea f.u-
Rn; -pm -, ri,, /aurnaore.mhe-
Imilromplu [i \). ad„. oioi.
ahipa fnufaa r.ilii.
InporlillDn, sf, rouulamn.
liBlirouïB'p. f«. t.aiia ore, ,;
ImpraiiKT, ta, parau noo
Inptita II/), tn. e tantaa, e tia, oa ti-
lau hia:- »'i,flpor(e. atiro noalu;
— ça'iM/KicIf, c nhn la (matou) i
ma le leruri oro ]ii,.
(mprudencp, •/. manao pairi
Imprudent, .r. r» n»a, ara or
iMportlR, a. lapartliner, ea. faabou-
Imwdant, ""' u.l\l' s'^iuT
l«|»Pti.n«j ./. liqwriiMè, a. hnun>.ui.
'tS'I-'™'' "■; "
ING
281
im:
Impudique, n. taiatn, lioa, Tiivii, tuaa.
— Impudicitë, sf. item.
Impuissance, sf. impuissant, a. mana
ore, puai ore, paruparu.
Impulsion, sf. itoito api.
Impunément, adc. ma te faautua oh
faahapa ore hia, inn le pca]>ea ore.
Impuni, a, faautua ore liiu, fnaliapa
ore hia.
Inqiunité, sf. utua ore. peapca nre.
Impur, a. impureté, sf. viivii, tainla.
tiaa.
Iiqwter, va. pari, haamairi i nin. tuu
i nia...
Inabordable, a. t»ea ore; — d'abord
difficile^ laata maru ore.
Inacceptable, a. lia ore, e ore o au ia
farii 01/ faulia hia.
Inaccessible, a. taea ore Lia; — per-
sonne, maru ore.
Inaccoutumé, a- tupu ore, peu mÂtau
ore.
Inachevé, a. oii ore.
biactif, a. raataii, sparahi noa, mnr»n.
Inadmissible, a. te ore e au ia fan lia
iiia.
Inadvertance, sf. ara ore, feruri mai-
lai ore.
inaliénabie, a. e ore e au ia hoo hia.
e ore e tia ia riro e.
Inaltérable, a. Ino ore.
Inamissible, a. mou ore.
Inantovible, a. maraa ore, aucue ore.
Inanimé, a. pohe, mate, ora ore, va-
rua ore.
Inanité, sf. fauTaa ore.
Inanition, sf. pohe poia.
inaperçu, a. hio ore hia, manao ore
uia, itea ore.
Inuplicable, a. te ore e au haapuo ou
«aaù hia.
'•'^''tioulé, a. faahili ino hia; — démis,
Pona ore.
'"attaquable, a. e ore e aj ia hnru ou
Patoi hia ; — réputation, e oro e
. ^U ia faaino ou viivii hia.
"attendu, a. tiai ore hia, manao ore
, ^ia.
"attentif, a. ara ore, • faaroo ore ; —
, Par tristesse, tauaruru.
^Uguration, sf. haamataraa. fnaava-
ï^iraa; — d'église, tonioraa farepu-
I l^raa, haamoàraa.
'^^ugurer, va. haamata, tonio, haa-
I moâ, faaavari.
I^VOuable, a. e ore e au iafaaile ou
I fai hia.
•^calculable, a. alla e hope e taio ou
. talau hia.
' Incandescent, n. nra rahi.
'Hcapable, a- :maua. ravea ore. tapa-
hea, tehaite, aita le reira e oli ia
,'oulou). alla (oin) i ilc.
Incarcérer, i-'i. lap-'i 1 !•• .■•nri.
Incarnat, ■«"'. ur.nir.i. imn.
Incarnation, sf. nnir.i.i ri ta.itn.
Incarner (S' , fi. mu n inar».
Incartade, */". fa.nnur.ta ; — /î»/i''«. u i.
ru, liapr.
Incendiaire, 'i. tut ni fa 10 : — sé'iHwHr.
oriire haii.
Incendie, «/'. ttitnirai fan*.
Incendier, m. Intin; — /^^^/^•^, fa.itu-
pu ) ti' oriirrliaii .
Incertain, a. Incertitude, sf pipn ..rf.
feaa ; --■ l'tri' . \r:iU-:\\\. Ii<»nili i-
Incessamment, "•'» . ni<» !•• ttitiinu on*.
Incessant, ". iiniiiiti nii*.
Inceste, siii. Iiar.i tiili». faaturi fetii.
laiata fctii.
Incident, sm. <>hipa lupti taiio iioa, (u-
pii manao (»rt> hia.
Incinération, sf. ludiiraa.
Incirconcis, ". purilomr itvp.
Inciser, 0(1. alon*, tapu.
InCisir, <l. {dixr.tiirfi-. (mhi.
Incision, sf. i.i|i ir.ia.
Inciter, l^r. fa.iilDili». faalnpu.
Incivil, >t. pdiri, ))<>(iii. lai-Lirvat».
Incivilité, tf- pt^i vilivih mr.
Inclinaison, s/, aulia. piuraa. oparaa.
Inclination, sf. du nrur, ooma : — //»•
cnrit'i, haapitiraa.
incliné, "• do ror/>s, pio, laiipo: — et
éjinis. np;i. (icijtfi ; — et no)i épais.
oui. aofaofa ; -- nb/i//in', jiniia. fa-
rarn, faaolia ; — par (foi'if à. oonia :
— iiKirc/tcr --. liacrrt aafaofa.
Incliner, lui. tète (tu corps, haapio; —
faire pcnrhrr, liaafarara, faaoha,
faafaro.
inclus, a. vai i roto.
Incognito, adn, f/'irdrr V—, val itca
<»rc. haero ma le faailo oro i lehuru
niau, nioo.
Incohérent, a. luaLi ore.
incolore, a. hum ore.
Incomber, m. no..., ù i nia. iri i nia.
Incommensurable, n. faito ore.
Incommode, a. :pcapoa, bauti, mani-
liinihi.
Incommoder, rn. haamauiui, haapohe
rii, haapeapea, faatanptipu.
Incommodité, sf. manihinihi, peapeu;
— à la tête, ahoahoa, ararahoa.
Incommunicable, a. ore c tia ia faaite
hia.
Incomparable, a. fallu oro.
Incompatible, o. faaliau ore, lamai noa,
faaau oro hia.
Incompétent, a. mana ore.
Incomplet, «. = hope ore, oli ore.
Incompréhensible, Inconcevable, a. ha-
roaroa ore, laea ore i te matiao, o
te oro e lia ia imi, itca ore ia féru-
IncDiwiluienI, a. lab rnu.
iKWirderè, II. tiTiii'i oi«. pnari
laeantMtïbla. n
4iwantMti, n. f
Incorruititile, a. iibuti on, m ora.
tMirMUie, 1. iRCrMuiné, if. (airoo un.
Incruster, ua. hRi. fnuo
nulqufir. un. Luupil, fuA, rutnœ
/«tfc/ï, a, s^iH, :fcaapili, Il
IIidiurDltaUe, a. tel un
ImÛniable, a. ilea
lAMpMiteimMiil, otl
Indètendant, a. lur
llriatcrlptiMc, a. (a
iMleitniCliM», a. m
Indèiorinitis, 1, taa
m, if- 'otu, (uiterna.
bidigiubM, if. riri.
lnllignB,ii.W^Dit«,i/'.i>uare.
Indiiur, ui. laariri.
Indiicipllni, a. bssinK
INS
283
INF
iMe, a. titaa roahia, e ore e
aatia hia.
a. pohe rii, mauiui rii; —
riri rii, aa ore rii.
*, va. faatapa i te mai, an
. toma no te mai.
ion, sf. pohe rii, riri rii.
le, a. tahe ore, taa è ore,
)iiitè, sf. taa è ore raa.
émeut, «a(/o. oute^ e aoaoa te
aruri, taruri ; — vue, arehu-
fera, puaea; — voix, nrare.
a. taata, hipotati.
lemeat, adv. tataitahi.
'.. taa è ore, tufaa ore hia,
noa ; — par — , ma te taa è
e, a. tufaa ore, taa ore, te
au ia tufaa hia.
e, s. pr. Tini-Initia.
a. faaroo ore, taria turi.
!, sf. sfaatau, haumnni, ma-
'oa, maroa ; — avec — , ma te
naroa.
a. faataa, paraparu, pafeo,
la, haamarirau, faahaumani,
i.
ble, a. vi oro, toa, rata ore.
Indûment, adv. tia ore, au ore.
le, a. mau roa, feaa ore.
, sf. faaauraa, tanoraa.
va. urne; — en erreur, faa-
e, sf. faaoreraa utua, faahc-
î, hère.
, a. hère, faaherehere.
H. paran haamana, parau faa-
ana.
pr. Hodu.
, sf. Industrieux, a. amafatu.
maona, manno paari.
:ble, a. aueue ore.
. nenei ore hia.
a. aore e ravea ia parau hia.
le, a. aore e tia ia mA, mH ore.
I, a. faufaa ore, hopea ore.
tment, adv. pabenhea.
té, sf. purautuilui, faufaa ore.
. faito ore, onino, oninonino,
la, tooatona, ariari, ariavi,
, sf. faito ore; — de chemin,
m.
, a. e ore e au ia maiti hia.
le, a. e ore e au ia paruru
t fnaore hia.
Die, a. aore e au ia parau hia.
. faufaa ore, neneva, maamaa.
)le, a. :pau ore, rêva.
a. huma.
tf. Inerte, a. maroa, paruparu,
tu fa fa.
Inespéré, a. manao ure hia. tiatur
ore hia.
Inestimable, a. hau i Ir mau taoa'toa.
Inévitable, a. aore o ravea ia faarue.
aore e tia ia hnapae, aore c raven
ia paruru.
Inexact, a. hape, tia oro, haapao ure.
Inexcusable, a. ravea ore ia otohc.
Inexécutable, a. o ore e au iu rave hia.
Inexorable, a. fali ore, le ore e faahe-
rehere, iria, etacta.
Inexpérimenté, a. tuliou, ilo ore, mâ-
tau ore.
Inexplicable, a. te matnra ore in fnataa.
Inexploité, n* fnaapu ore i.i'i. faafau-
fan ore hin.
Inexploré, a. hio ore hin. i\vn ore,
haerc ore hia.
Inexpugnable, a.e ore e n<>;ia i.-i ham.
e ore e pau i te enemi,
In extenso, adv. e hope roa.
Inextinguible, a. hope ore, e ort* e lia
in tinni hia.
In extremis, ade. ï te hnpo:i. I t^ hor.i
no te poheran.
Inextricable, a. tnn ore, e ore v tia ia
tatarn ou linamatnra hia.
infaillible, a. Infaillibilité, sf. hape nro;
norc clia innn in hape.
Infamant, a. hanmn, roo ino.
Infâme, a. Infamie, <«/'. fnufau, fanfaufau.
Infanterie, sf. pupu fnehnu n«i raro,
pupu faehau hipo ore, pupu piu-
piu.
Infanticide, sm. uumi tamaili; — com-
mettre ce crime, uumi i te tamarii.
Infatigable, a. fali ore. rohirohi ore,
nia>tnnu ore, haapao oro i te rohi-
rohi.
Infatué, rt. ahahn, piri roa te .uiu, riri>
roa te manao.
Infécond, a. fanau ore, holu ore, ui ;
— fleurs, 00 ni.
Infect, a. haua ino, piropiio.
Infecter, va. faaino, neoneo, i>ii'opiro,
haapararc i te haua ino.
Infection, sf. neoneo, piro.
Inférer, va. faaau, e aha te hopea, e
aha te manao.
Inférieur, a. i raro ae, ino ae.
Infernal, a. no te po, varua ino, no te
tiaporo.
Infester, va. faai, faaino, talumiha-
miha, tuau.
Infidèle a. taiva, haapao ore, mAlaii
ore, etene.
Infidélité, sf. talvaraa, faaroo ore, ete-
ne; — entre époux, faaluri.
Infiltrer (s'), «n. e ô, uh«.
Infime, «, hutehute, hotehote, hopea,
haehaa roa, hua.
Infini, a. Infinité, sf. p' te tcmp :, muro-
ore-, — p*" ('espace, otia oro; —
I-N»
284
IN a
p^ le nombre, ralii roa ino, e ère te
tintin, tini, monoljni, aère; — pou-
voir, hope; — vgr. mana hope.
Infinitif, sm. parau tumu.
Infirme, a. paruparu, hua, hunua, po-
lie, mai, mate.
infirmer, va. faaore.
Infirmier, sm. uluulu feia mai.
Infirmité. «/". pohe, mai.
Inflammable, a. ama ohic.
Inflammation, sf. mai ahuahu.
Inflexible, a. fati orc, aueue ore.
inflexion, s/*. tauperaa,pioraa, oparaa,
farararaa.
Infliger, va. faautua, papal.
Influence, sf. influent^ a. mana, tuauo,
piolie.
Influencer, va. ume, rore. taflfi.
Information, sf. poroi, faaiteraa, uiran,
ui, lie mailai.
Informe, a. oeo, roparopa.
Informé, «. ite; — bien --, ite mailai,
opu harura.
Informer, va. faaile, poroi.
Informer (s*), vn. ui, imi.
infortune, sf. ali, mai, polie.
Infortuné, roohia e te ati, veve, pohe,
mai.
Infraction, sf. faahaparaa. ofatiraa.
Infranchissable, a. te ore e tia la tahiti
ou oua Ina.
Infructueux, a. faufua ore, hupea ore,
holu ore.
Infus, a. tim hia i roto i le pape ; —
sans travail, farii hia, lie papu.
Infuser, va. tuu i roto i te pape; —
donner, horoa noa, faaile papo.
Infusion, sf. tuuraa i roto i le pape.
Ingénier (s'), vn. imi i te ravea aa ia
mnnuia.
Ingénieur, sm. laat.i faalere ohipa.
Ingénieux, a. amafulu, paari, aravihi,
pailo.
Ingénu, a. Ingénuosité, sf. ââu mahora-
hora.
Ingérer, va. fanù, oomo.
Ingérer (s'), vn. amui noa ma te tia
ore, rave iana iho, ô, amui.
Ingouvernable, a. c ore e au ia faalere
hin.
Ingrat, a. Ingratitude, sf. ââu mehara
orc, âàu aroha ore, taahi ouma,
taata manao ore.
Ingrédient, sm. te mea c ù, te mea e
anoi hia.
Inguérissable, a. mai raau ore.
Innabile, a. Inhabileté, sf. iie ore, paari
oro, au ore, maua. ala.
Inhabité, a. taata orc, parahi ore hia
e le taala, ano. mamaooraroa^
Inhalation, sf. huii.
Inhérent, a. piri, au, laa c ore.
Inhospitalier, a. taehac.
Inhumain, a. taehae, taata dâu aroba
ore, e ore e au i te taata.
Inhumation, sf, hunaraa mai, tanuraa
taata.
Inhumer, va, lanu, huna.
Injmitié, •«/. riri, feii, enemi.
Inintelligible, a. taa ore, haroaroa orc.
Inique, a. Iniquité, sf. tia ore, ino roa,
hara.
Initier, va, faaite, haapii papa.
Injecter, va. faai, faaô^tim i te pape
i roto.
Injonction, sf. faaueraà.
Injurier, va. faaino, omaoma, amu-
amu, tahilohilo, tuhituhi.
Ityurieux, a. tutaora.
Injuste, a. Injustice, sf. tia ore.
Injustement, adv. ino {apr. m.), ma te
tia ore.
Inné, a. mai te.fanauraa mai.
Innocence, sf. viivii ore raa. hara ore.
Innocent, a. hara ore, ma, hapa ore.
Innombrable, a. tini, aère, e ore e hope |
ia tatau. <
Innovation, sf. huru api, peu api.
Innover, va. faatupu i te peu ou hara
api.
Inoccupé, a. ohipa ore;vlaata orej^^ -v*
i ê m( k m <, parahi ore Kia e te tnala. j
Inoculer, va. faaô, faai.
Inodore, a. haua ore.
InoÂTensif, a. totoa ore.
Inondation, sf. Inonder, va. tanina i te
vai ou mili, pau i te pape tahe o»
i te miti.
Inopiné, a. manao ore hia.
Inopportun, a. au ore i taua tau ra.
tnoui, a. faaroo ore hia. !
Inquiet, a. :peapea, rmanaonao, :abo-
aho, poaruaru, tuauru, tapitapi
Inquiéter, va. faahaorea, fanaonenae,
naapeapea, faahaumani.
Inquiétude, sf. peapea, . ahoaho, wa-
naonaoraa.
Insalubre, a, haamate; — lieu, rope-
rupehu.
Insatiable, a. paia ore, :ûu ore i t^
amu, patahamu, maha ore, tupapa,
aauluaï.
Inscription, sf. faaiteraa, papairaa;-;
sur reuistre, tomiteraa; — tiian-
time, tihepuraa mataro.
Inscrire, va. papai ; — enregistrer, to-
mite.
Inscrutable, a. aro roa, taea ore e te
manao.
Insecte, sm. manu, manumanu.
Insectivore, a. puaa ou manu amu
manumanu.
Insensé, a. maamaa, aoaoa, maua, ne-
ne va.
Insensible, a. âdu etaeta, vanavaua
orc, paari, taehae. .
,;"_."yà(™'T.fl;(r^, WppU.
.lniUbilllé,i|^.[>ipuare.Tn>u
P, InitituUUP, J"'. orgmeloa,
' ipportatle, a. iii:iriii;i nrr, ]
iBBiriè, (1. InMrger (i';, cn. un
patdi.
ItuurreetJiNi, if. pnlaima, onii
p«jM*ti; — rM(.T— .^vni i
,s«,Ss;""-
iteAsctuel, a. meA manoo, i
liJBBM.i/'. ipaBri.ile;-'
■«, piti mailiii (raus).
itolllgiHg, 1. Ua lioi
Intontop, ta. foalupu, haami
irrtefcaler, ra. oomo, fanù, i
lerdlnlion.a/'- >'?''»>: purah
-/■o«
INT
lnt*peil*r, on. hoiupuilofaufo»; —
InWrét, ini! fiuf».; -il'arsfFif/moDi
Hime; — oppoié. priilimorao.
Intirim. nn- mono; —par- —,â mo-
tntepjeëtiw, tf. hilirore, paMU hili-
Inttrjatsr «ppcl, lioro i te lirlbnaa
Interlocutiur, mi. iiati fiiA parau.
Interloquer, ija. latiù, fuahoeho.
IgUrmtillaln; >in. vusa tnui. vitbo.
InlermiUwt, a. luouo no», e ulie e
Inttnutioaal, a. nunm. no te mou
laterno, a. roto, paralii i rois i 1; Im»-
Inlemer, va. asmo i rolo ; — obliger
à —, opani.
InterpellBr, ua.'ui, ani. t»0. pnai.
lAMrWtr. va. (mA, tuu i ropu.
Intarpbwr ||'), un. li» i ropu, paniru,
InlerprÈlatioii, tf. fonaura» pai-aa. ii i-
Inlerprèle, uk. ainnlin, iriii psrap,
Intorprller, on. (ra^limv, iritil it jin-
lnlerrè(|ll», sm, Inii uni o«. a«a arii
InUrrogalkin, »/, uirao; — point d'—,
InUrrogSlOirt, sm. uluiraa.
Inlsrrofer, vu, ui, uiji.
Intemiplion, s/, vinilmia» liï.
Iiitertni|iical, a. i ropu i na rua e piti.
Inlenalle, .<w. amn. aren nri».
Intervenir, un. nral. apiii.Jiinui. (bp. i.
llrtefMBtiM, «/, aroi, omuiron, api-
intervertir, va. omonn, faahuru è, ta-
iNtetlhl', im. apu, lUu.
IIIteitilie(9H«n'e), a. lamai huiraaliia.
IntltUlt, lin.
dltmaidh
Inlolirance,.!!
arc, tsaherebera-
Intrtpiditt, >f. maitù on, itaito, fia-
Intrlguar, ta. Intrigue, tf- lafill. ono-
lutradDCtian, nf. f;iaàriia. faalamariB;
Introduire, va. 'faa«, oomo, nmooo,
fiaLomo, tiaao; — la Him'A, pi-
■ntroduire (s',, en. raaù on oomo iana
Invasion, i/. ffrjfi, tomoroa.
Invectiver, ta. raoïno, faahrpo.
'. iitiMéw '1'
Jnltabon, j/. m.mn.poio
^, A Jura inuinu
j«,':.5r,„,...
ïPilÈ, <A li.i|iehppo. Iidrn iV
„ij,.„.
i«i
ei«
■tu d« f/hn
». .f 1
«iîî^roV'"
H
T.!
liKOr
eA
hoc
JAS
288
JEU
J, dixième lettre, se trniuit par I.
Jabel, s. pr. labela.
Jabès, s. pr. Inbeza.
Jabot, sm.: puava, :piivnnvaa.
Jachère, sf. fcnua faaapu ore hia.
Jacob, s. pr. lakoba.
Jactance, sf. tcoteo, parau ahaha.
Jaculatoire {oraisnn), a. pure fana.
Jadis, adv. i mnlaa iho, i mutaa ae-
nei, i mutaa iho acnei, munaiho.
Jahsl, s. pr. laela.
Jaillir, vn. pihaa, maei, :hi, : ohi ; —
faire — l'eau, hutu ; — étincelle,
mahu; — avec briquet ou allumette^
pura, faaohi.
JatP, s. pr. laïin.
JaÏPe, s. pr. lairo.
Jalon, sin. raau tapao; — principales
idées, parau tu mu, amaa parau.
Jalonner, va. tanu i te raau tapao,
tapao h acre i te raau.
Jalouser, va. fcii.
Jalouser (se), vn. feli tetahi e te tahi.
Jalousie, sf. hae, feii ; — rageuse, ta-
pariri.
Jaloux, a. :feii, hae; — époux, pohe-
hae ; — femme, miimii; — du bon-
heur d'autrui, tapariri i te maitai
no vetalii è.
Jamais, ado. e ore roa, eiaha roa, aita
roa'tu, aore roa mau; — de tout
temps, mai te malamaa mai à, mai
tahito mai a; — à jamais, a mûri
noa'lu, a tau a hiti noa'tu.
Jambe, sf. :avae, vaevae, maiao, ma-
niao.
Jambon, sm. hufa hamu. puaa hamtf.
Jamin, s. pr. lamina.
Jannès, s. pr. lane.
Janvier, sm. Tenuare.
Japhet, s. pr. lapheta.
Japon, s. pr. lapona.
Japper, vn. aoa.
Jardin, 5/71. aua.
Jardiner, va. faaapu, tatanu.
Jardinier, sm. taata faaapu maà ou
tiare.
Jargon, sm, parau purumu, parau hu-
ru ino, tuuraa reo hape.
Jarre, sf. farii, umete, hue ofai.
Jarret, sm. arapoa avae, taoa.
Jarretières, sf. taura taamu lotini,
toamu totini.
Jaser, vn. paraparau.
Jasmin, sm. tiare.
Jason, s. pr. lasona.
Jaspe, sm. isephe.
Jatte, sf. mohina rcpo.
Jauge, sf. faito.
Jauger, va. faito 1 te pahi nanea.
Jaune, jaunâtre, a. rearea ; — d'œuft,
marea.
Jaunir, vn. aupara, para; — visage^
marearea, puraurearea.
Jaunisse, sf. mata rearea, mohea, hea-
tauete, purautia ; — qui paraît Far
voir, auataetae.
Java, s. pr. lava. '
Javan, s. pr.. lavana.
Javelot, sm. tea, vero, patia.
Je, pro. au, vau {apr. les lettres a,
0, m).
Jèbus, s. pr. lebusi.
Jèbuséens, s.pr. Ali-Iebusi.
Jéchonias, s. pr. lekonia.
Jèhu, s. pr. lehu.
Jéhus, s. pr. lehuza.
Jephte, s. pr. lepheta.
Jéramèel, s.pr. lerameela.
Jèrèmie, s. pr. leremia.
Jéricho, *. pr. leriko.
Jérobaal, s. pr. lerubaala.
Jéroboam, s. pr. leroboama.
JesbOC, s. pr. Iseboka.
Jessé, s. pr. lèse.
Jésus-Christ, s. pr. lesu-Kirito.
Jet, Sfu. laora, : titiri ; — jet d'eau,
faaohiraa pape, ohipape ; — de lu-
mière, hihi mahana; — du premier
jet, i te.... matamua.
Jeier, va. staora, : titiri, hamu, tea^
liue, stiri ; — en paquet, tiliripu;
— une piètre, tuitaora; — un /UH,
tuu i le upea; — une lance, mao-
afa; — avec fronde, vihivihi, maa;
— des cris, tuoro rahi, huehae,
tiaoro rahi ; — à un animal, hopol
i te mad na te puaa, tuuatu imuai
te puaa.
Jeter (se), aux pieds de, tahopu i te
avae no...
Jéthro, s. pr. letero.
Jeu, sm. faàrearea, hautiraa, père; —
de cartes, père api ; — jeux dieers,
te mau peu rii faarearea e ravera*
hi; — chercher à vaincre au jeu,
tiaipihaa.
Jeudi, sm. mahana maha, iuti.
Jeun (à), adv. porori.
Jeune, a. : api, : hou, : opi, tubou, pu,
pi, pahou; — d'animal, spinia,
sfanaua, : punua, rii; — sevrée
opav, — génération, ui api; — en-
fant, VolTcvqaW. Iwxaxv ^^\\ — f«mme,
JOU
289
JUD
Tihioe api ; — hommo, laata api,
taurearea; — nouvelle, parau api.
Jeinesse, sf. apiraa, taurearea.
Jeôfier, on. haaporori, haapae i te maâ.
ieine, sm. snetelela, haapaeraa mad,
ahoaho ; — jour de — , mahana
ahoaho.
Jizoaias, s. pr. lezonia.
Jezraël, <m. lezerahela.
Joib. s. pr. loaba.
Joacnz, s. pr. loahaza.
JOHÂim, 8. pr. loakimo.
Joadm, s. pr. loakimo.
Joahiei, s. pr. Isoaziela.
Joas, s. pr. loasa.
Joathan, s. pr. loatana.
Job, s. pr. loba.
, Jochabet, s. pr. lokabeta.
i Joël, s. pr. loela.
[ Joie, sf. fanao, : oaoa, r popou, s rea-
rea, arearea, hiamateoa, coma, po-
poUDU.
Joindre, va. :tuali, taali, faaluati,
:amui, tahoe; — épisser, :hono,
tahono; — lier, zfetii, fétu, pito,
rootoi ; — en société, api, sapili,
apilipili; — raccommoder, :tifai,
lifa; — f/reffer, :puoi, poi; — col-
ler, rtapiri, haapiri ; — des frag-
ments, tapiri buahua; — maladroi-
tement, lapiri ahuruburua; — for-
mer ligue, apaahoe ; — mal — pn-
vatavata.
^intupc, sf. tuatiraa ivi, momoa ; —
des mâchoires, moitaa ; — faililesse
aux—, tuara.
''oli, a. :nehenehe, aiai, vitiviti, pu-
Polu, nibinibi.
*00adab, s. pr. lonadaba.
"jouas, s. pr. lona.
! ^tnan, s. pr. lonatana.
•jOiC, «ïw. opaero.
*M€tion, s/, tuatiraa, amuiraa, iuhoe-
raa, taatiraa.
''OfljleuP, sm. taata tenta, taala faaa-
rearea; — imposteur, taata haa-
vare.
Joppe' *. pr. lopa.
Joram, s. 1ora)na.
Josaphat, s. pr. losnpbata.
Joseph, s. pr. losepiia.
Josias, s. pr. losia.
JOSUé, s. pr. losdc.
Joue, sf. paparia, papauru ; — mettre
en — , faatano.
Jouer, va. et n. spore, haiili; -- aux
cartes, père api ; — s'amuser, faaa-
rearea; rire, boala, boa taata; —
des instruments, faatai, faaoto ; —
quelqu'un, baavare, faatianiani ; —
feindre {douleur, pu'té), faahiia
(mauiui, paieli); — enfants. Iiauti.
inet (se), vn. de quelqu'un, faaiiema,
vahavaha: — de% obêtoclr.t. Iiaavi,
upootia. faanro.
Jouet, siu. maiiiin.i : -- rlrr If ■-■ de,
ua riro ei houtaraa, <■ panlara.i.
Joueur, sm. laata porr, taupiriten,
nai, nainai : — d'argent, i>ere nioui.
Joufflu, a. poria, paparia rniii.
JOUO, sm. tnto: — srrritud*'. titiraa.
Jouir, vn. ôhAii, faiiao. popi>u, hia-
mateoa ; — de liberté, santé, etc.,
Itaapan. te ia ou i to, vgr. te lana
te fenua. te liaapao vaii i taua fe-
nua ra.
Jouissance, sf. te (verbi*), haapaoraa;
— plaisir, poi)ou, arearea.
Joujou, sm. maimna.
Jour, sm. ao, mahana: — clarté, no;
— durée, maliaua ; — avrr cours
du soleil, ra; — p* compter h's — ,
po; — calme, ra haii; — étftuffiint,
loahu ; — d'anxiété, nialiana liri-
firi.au; — beau, mahana i«>i<» : —
bràlant, paantto; — faux jour.
vahi mohimohi, vahi huru ])i>uri ;
— /'' — venu, o ao aora ; — pfwlant
quil est — , oi vai ac te ao ; — au
point du — , i te mamaroa, i te
mariino, i te niaroao, ua liuru ta-
taiao aéra; — de — en — . i tera
mahana, i tera mahana; i le mau
maliana'toa: — dans deux — , ua
rui pili, e i>iti mahana toe e tae ai
i le...; — sous peu de — , ariana,
ua fatnta te tau ou mahana; — de
— et de nuit, i te ao e le po ; — au
milieu du — , i te avatea; — à la
chute du — , e huru tapelape roa
acra te mahana, --- un jour viendra
que, i tona tnaiiana e..., a mûri atu
e (itç ai oulon).
Jourdain, s. pr. loridana.
Journal, sm. vea.
JouPnalieP, sm. taata rave ohipa; —
a. no le mau mahana toa.
Journaliste, sm. falu vea, papal vea.
Journée, sf. mahana.
Joute, sf. Joùtep, vn. faatitiaua, faati-
tiahemo.
Jovial, a. arearea, faaarearea.
Jovialité, sf. faaarearea.
Joyau, sm. ofai laoa, poe, taoa, faau-
naiina.
Joyeux, a. ûaôa, rcarea, anaanatae.
JuDal, s. pr. lubala.
Jubilé, sm. lubili.
JubileP, vn. umere i te ôaùa, mau-
riiuru i te..., fanao, popou, are-
area.
Jucher (83), vn. tau, tauma. pauma;
— s'élever, faateitei roa iana iho.
Judas, s. pr. luda.
Jude, s. pr. luda.
I Judèî, s. pr. Iwàea.
LAB
290
LAC
Judaïser, vh. faaali luda.
Judaïsme, sm. liaapaoraa a te Ali-
luda.
Judiciaire, a. (sej'vice), te mau ohipa
haavaraa.
Judicieux, a. aapo, aravihi, manao
afaro, taata manao paari.
Juge, sm. haaya ; — de paiXy faahau
parau ; — d'instruction, uiui parau.
Jugement, sm. manao, aravihi ; — d'un
tribunal^ haavaraa.
Juger, va. haava, faataa ; — à propos
de, manao ç.
Juif, sm. Hebera, Ati-Iuda, taata ati-
luda.
Juillet, sm. tiurai.
Jum, sm. tiunu.
•tafius, s. pr. lulio.
Jumeau, a. maehaa, pirirua, piriati,
eve hoe.
Jumelles, sf. hiu fenua, hio pahi.
Jument, sf. puaahorofenua ufa, hipo
ufa.
Junie, s. pr. lunia.
Jupe, sf. Jupon, sm. piritoti, tihi.
Jupiter, s.pr. lupile, Dia.
Juré, sm. taata haapao ture; — a.
faahoreo hia.
Jurement, sm. horeo.
Jurer, va. : horeo, tapu; — blasphé-
mer, z faainaina, tuhi ; — contraster,
turirl, motoi au ore.
Juridiction, sm. mana; — ressort, te
fenua faatere hia; — compétence,
mana.
Jurisconsulte, sm. taata ile i te ture.
Jus. sni. vai, pape, papo, piapia; —
de viande, de fruits, vaiharo.
Jusque, pré. tae atu, tae roa'tu; —
jusqu ici, e inaha noa nei, e inaha
noa ionei, e tae mai ia tatou nei;
— jusqu'à — (p' personne^ temps,
espace), e tae noaUu; — étendue,
mai... i, v. gr. mai Papeete i Tau-
•tira; — jusqu'à ce que, e, e ia
{av. m.); — jusqu'au jour (lende-
main), e ia ao; — jusqu'au point
du jour, e tae roa i te maruao;
— jusqu'à quand, mai te aha te
maoro.
Justaucorps, sm. piriaro.
Juste, s. pr. luseto.
Juste, a. tia, au, paraulia, au i te
ture; — c'est — , e mea tia, o te
mea au ia; — au juste, juste à
{à minuit), mau, iho ; — i7 est —de,
e tia ia (pure tatou).
Juste, sm. taata parau tia, taata àia
lia.
Justement, ado. ma te au, ma te tia;
— précisément, mau, iho. .
Juste milieu, sm. faito au maitai.
Justesse, sf. auraa, tiaraa.
Justice, sf. parautia, atatia; — tribu-
nal, tiripuna, haavaraa.
Justification, sf. faatiaraa hia.
Justifier, va. faatia i te tiaraa, faatia i
te hape ore, faatia.
Juteux, a. papo, vaiharo.
Juxtaposé, a. ati noa, piri noa.
K
K, onzième lettre, se traduit par K
o«T.
Képi, sm. taupoo faehau.
Kilogramme, sm. e piti paunu, kilu.
Kilomètre, sm. kilometera.
Kiosque, sm. fare autaa nehenehe.
Kyrie eleison, sm. pure kyrie.
Kyrielle, sf. e ère te tiatia, tiria.
L, douzième lettre, se traduit par R
ou L.
La, art. te.
Là, adv. à, io, iona, na, ra, i reira,
ae, aena, aéra, iho, ihora.
Là (par), na, na te..., na te reira, na
reira, na ô mai, na ô alu, na ô; —
conclusion, riro ihora, na tereira,
no reira ; — par ci par — , i tera
vahi, i tera vahi, haere {ap. v.).
Laban, s. pr. Labana.
Labeur, sm. ohipa teiaha, raveraa la-
mau.
Laborieux, n. itoilo, puai i le ohipa)
— pénible, matata, hahaa.
Labourer, va. arote, faaapu, utaru.
Laboureur, sm. taata faaapu.
Lac, sm. roto, rotopa.
Lacer, va. fero, : hère, marei.
Lacer (se), vn. faaetnela i te ahu nati;
— se délacer, tatara i te natiraa.
Lacéré, a. pihae.
LAM
201
LAS
hahae, haapihae, haamo-
— la tête, pao.
marci, natiraa, fero, hère;
tSy tui, taai.
srivi, ovarivari, parupani;
courage^ vi Doa, :maroa,
, :niâtau haere noa, horo
haare ou hitu
ua, taa, mahihi.
luu, vaiiho; — desêPrrer,
paru, haaparupara; — li-
Lora; — reculer, horo, h«)i
, orai lia i mûri; — i un
iri, parau î te parau au
paruparu, v\ noa raa,
t. (langage), parau poto,
ro.
arei, hère, pala, haavaro.
'oie), maoheiata.
rahi toe, ua moe, ua ma-
rau).
jpure, lepera; — -. avare,
i. rima pu, nounou taou,
porooi, piritaoa.
ai roto, lai aro.
?), taeae rave ohipa, laeae
ehupe, tapa ino ; — choxe.
lairiiri ; — personne, pii-
hupehnpe, faufau, ino,
ja.
tupu inorna, hupehupe,
PU.
tehete mamoe, huruhuru
'eu ; — /labit de — , nhn
pièce de — , peru nhu
■ euveu.
taata noa.
tiiu noa, vaiiho, faaruc,
- permettre, faatia, tmi,
■ aller, luu, tuu ia haere ;
quelqu'un, te ionei oe, e
— coupé d'eau, vai u, u
. pota raoere taratara.
veo.
. puveuveu, pueveve, eve-
tiala faataii, (aiipnpu noa,
lU.
n. haamarirau, laupupu
m haamaoro, mamnhu.
/. pae.
. an plafond, tahua ; —
, raau papai.
pi ; — d'aviron, râpa ; —
% aru miti, are, aru, ma-
r. La m eh a.
Lamentable, a. hana.
Lamentation, «/'. auo, annu.
Lamenter (8e>, rn. aue, anau.
Lampe, sf. mori, lamepa, ramepa.
Lampion, .tm. mori iti.
Lance, sf. :omore, ihe, tao, 6é, tiatao,
maehae; — longue, lavero.
Laneer, va. taora, tiri, titiri, maoa,
haamu, teo, :patia, vero, tiue; —
une pierre, aliti ; — avec fronde,
maa ; — en l'air, poutu ; — une
lance, maoa i te fa ; — un navire,
pulo ou urne i raro i te miti; —
quelqu'un, faaite, faaô, haam&iau.
Lancette, sf. tipi palia mai, patia, tipi
palia.
Lande, sf. fenua ano, mcdehara, fcnua
hotu ore.
Langage, *»i. roo, parau, hum parau,
tuuraa reo (Tahiti).
Langes, sf. pahii.
Langoureux, a. paruparu, oriorio, mai.
Langue, sf. arero; — mauvaise, arero
ino, oarero ino ; — se mordre la — ,
ritarila.
Langueur, sf. oriurin, paruparu.
Languir, vn. paruparu, oriorio, oroici,
otioiie.
Languissant, a. oruirui, paruparu; —
d ennui, pohe i te haumani.
Lanière, sf. s laura, venu.
Lanterne, sf. mori, lamepa, mori ma-
tai ; — vénitienne, mori taparau.
Laodicée, s. pr. Laoditea.
Laper, vn. milimili, mili, peru.
Lapider, va. pehi, pepehi.
Lapin, »m. rapeli.
Laponie, s. pr. Lapnnia.
Laps de temps, sm. e tau maoro, e tau
poto.
Lapsus, sm. lingux, haperaa reo; —
cal ami, haperaa tuira.
Laquais, sm. tnvlni.
Larcin, sm. eia.
Lard, sm. puaa; — salé, puaa miti;
— grm, mei.
Large, a. aano; — étendu, atea; —
et uni, parahu, parahurahu ; — gé-
néreux, rima hère, horoa maitai ;
- au large, i te atea.
Largesse, sf. horoa.
Largeur, sf. aano.
Larguer, va. tuu atu.
Larme, sf. roimala, vaimata; — fondre
en —, faatahe i te roimala, parau
ma te roimala.
Larron, sm. taata eia.
Larve, sf. he.
Larynx, sm. aralona.
Las, a. fenefenea, :rohirohi, : manu-
nu, rautanunu; — dégoûté, :fiu,
: haumani, riarïa.
Lassitude, sf. rohirohi, manunu;
LÉG
292
LEV
extrême, lua pau; — aux jambes,
taerepa.
Lasser, va. faarohirohi ; — ennuyer,
haafiu, faahaumani.
Lascif, a. (aia(a, luaa, tiaa.
Latent, a. huna, moe, vai moe.
Latéral, a. hili, pae, paeau, aoao, 1u-
lia.
Latin, s/n. latlno.
Latitude, sf. te aano.
Latrie {culte de), sf. baamoriraa.
Latrines, «/*• fare repo, fare iti, Imu-
miti, hamuli.
Latte, sf. Inli.
Laudes, sf. ]>ure arueraa,purehaainai-
tuiraa.
Lauréat, sm. taata faahei hia, taala i
roaa te re.
Laurier, sm. tarona; — rose, larope.
Lavabo, sm. linge, nhu horoi.
Lavage, sm. horoi, horohoroi, tama-
rnn, puoro.
Lave, sf. te mea tahe no roto mai i
te moua auahi.
Lavé, a. ma ; — avec savon, pua bia ;
— rincé, uhi hia; — justifié, faatia
hia.
Lavement, sm, pamuraa.
Laver, va. tama, horoi, puoro; — le
linqe, pua i te ahu ; — nettoyer,
horoi, hurohoroi.
Laxatif, a. faahce. tahee ; — remède,
raau tahee, raau faahee.
Layette, sf. pahii.
Lazare, s. pr. Lalaro.
Le, la, les, art. te, te mau, tau, mau.
Lécher, va. mili, mitimili.
Léchi, s. pr. Lehi.
Leçon, sf. aoraa, haapiiraa. parau.
peno, pnrau tamnu, parau i haapii
ina; — étudier la — , haapii mai i
te parau ta mau.
Lecteur, sm. taio.
Lecture, sf. taloraa, taioraa parau.
Légal, a. au i te ture, haapao i te
ture.
Légaliser, va. faaau i le ture, haama-
na.
Légation, sf. tialia vea, pupu tialia
vea.
Légende, sf. parau aamu, parau aai,
parau tuatapapa.
Léger, a. mama, araa, palere, pcre-
hairi ; — vohif/e, : nevaneva, ma-
nao ore, tapefepete, faefaea ; — su-
per ficiei, tuloi, lutoia.
Légèrement, ado. lapetepete.
Légèreté, sf. araaraa, maramarama ;
— de caractère, enaena, àâu vare
h aère non.
Légion, sf. legiona.
Législateur, sm. Législatif, a. irvU lute
Législation, sf. ture.
Légitime, a. lia, au.
Légitimer, va. faaau i te ture.
Legs, sm. Léguer, va. tutuu.
Légume, sm. pota.
Lendemain, sm. ananahi, mahana i
mûri ae. ia poipoi ae, ia ao ae; —
sur — , ananahi atu.
Lénitif, a. haamaru ; — consolation,
tamahana.
Lent, a. haamarirau, taupupu, haa-
maoro, toaruaru, maroa, haatau-
pupu. noa.
Lentement, adv. maite rii, marie; —
et sans soin, tufatete.
Lenteur, sf. haamaororaa, toaruaru-
raa.
Lentille, sf. pipi nainai, pipi parahu-
rahu. pipi rii.
Léopard, sm. nemera.
Lèpre, sf. Lépreux, a. lepera, oovi.
Léproserie, sf. fare oovi.
Lequel, laquelle, lesquels, pro. te, o te ;
— pf-rsonnes, o vai? — choses, le
hea.
Les, ari. te, tau, te mau; — <7C«5,
hui ; — corps, au ; — vgr. au tahua
(corps sacerdotal).
Lésé, a. ino ; esprit ou corps, mau-
iui ; — corps, motu ; — p' vivres,
ainanu.
Léser, va. faaino, tautaumaau.
Lésinerie, sf. horoa ino, piri taoa.
Lésion, sf. motu, ino ; — dommage,
faainoraa.
Lessiver, va. pua.
Lest, sm. laumi.
Leste, a. ïvitivili, oioi, haapecpee,
peretei.
Lester, va. taumi.
Léthargie, </*. turuhe.
Lettre, sf. ta ; — correspondance, rata ;
— belles-lettres^ te mau peu ara-
vihi ; — à la — , ma te lia roa.
Lettré, sm. laata ite, aravihi.
Leur, a. to ratou, ta raiou.
Leurre, sm. appât, arainu, aainu; — '
piège, marei; — tromperie, peu
haavare.
Levain, sm. faahopue; — germe, tu- \
mu.
Levant, sm. hitia o to rk; — vent
d'est, maoae.
Levée, sf. hopoiraa; — enrôlement,
mailiraa faehau ; — perception, au-
fauraa moni avae, haaputuputuraa
moni aufau ; — digue, uahu.
Lever, va. hopol, hopoi i nia; — les
yeux, nana te mata i nia, hio lia i
nia ; — les mains, afai i te rima i
nia; — le pied, horo, maue; — le
wa'îqite, faaite hua; — la séance,
îaaoVv V Va u^ow^tv", — du soleil,
\\\W o Ve nv;i\\w\^", -^ de. \a Ixwvt^
LIÉ
293
UO
hiti o le avae, paataraa o'te avae ;
— d'un autre astre, eero, eeva ; —
du vent, tupu, farara, oniania ; --
uti objet, faatia i nia, hopoi i nia;
— une défense, faaore i te rahiii.
Lever (se), vr. debout tia i nia, titia ;
— un peu, liai la; — du lit, ara,
lia i nia; — astre, eeva, eero; —
graines, tupu; -^ vprtM tupu. : fa-
rara, fa maira.
Lèvj, s. pr. Levi.
Levier, sm. raau pana, auri pana; —
moyen, ravea fnufna rabi.
Lévite, sm. Ati Levi, taaU ati Levi.
I Lèvre, «A utu ; — supérieure, utu nia ;
l — inférieure, utu raro; — enflée,
taulu ; — avec croates, utu paa ; —
pointue, utu nui; — épaisse, utu
meameu; utu memu, utu meemee;
^perverse, utu peepee.
Levure, sf. faahopue.
Lézard, sm. moo, taifarc, moo pua-
poa, mo6.
Lézarde, sf. afa, afafa.
lizarder (se), vn. afafa.
' Lia, «. pr. Lia.
Uaiton, sf. amuiraa, hoaraa, auraa,
lapiriraa, tuatiraa, au maite raa.
Liane, sf. pohue.
Liant, a. maru, faaau, mamabu.
Liasse, sf. puohu parau, otaro parau,
peperu parau.
Liiian, s. pr. Libana.
Libation, sf. pupuraa vine ; — boisson ,
inaraa (ava, uaina).
Libéra {un), sm. pure no te feia polie.
Libéral, a. horoa, àau maitai, manao
maitai, rima iù, vavivavi, faareu-
reu; — œuvres, obipa huru manuo,
ohipa huru varua.
Libéralité, sf. borna, faaiteraa adn
maitai.
Libérer, va. faaora, faaliama, haamn-
tara.
Libérer {te), vn. baapee i te tarahu.
Liberté, sf. tiamaraa; — la donner,
faatiama; — permission, faatiaraa.
Libre, libéré, a. ora, tiama, eu ; —
dégagé, ataataa.
Libertin, sm. taata taiata, anafero,
anabero, taata rave peu tiaa, tui-
hehai.
Libertinage, sm. taiala, peu tiaa.
Licence, sf. abus, tiamaraa ino ; —
permission, parau faatia ; — p' de-
bit, patana hooraa ava, palaua.
Licencier, va. tuu ia baere, haama-
tara, faatiama, faaboi.
Licencieux, a. taiata, tuihehai.
Licite, a. tia.
■jCOU, sm. tavaha.
,1e, sf. reru, lito.
.'lége, 8m. raau orei, raau oroi.
Liens, sm. taai.
Lié, a. taamu hia ; — bien — , vita,
orovi, moroita; — mal — putehe-
tehe.
Lier, va. :laamii, taai, :tapca, -ruu-
ruu, haaûli, fetii, licre, Iiaihai, pi-
to, nali, nanali, mui ; — des fruits,
ohu ; — en double, tote ; — sans
soin, pe répéta.
Lieu, sm. valii ; — sacré, vubi moà,
luaaca, tuateaea ; — désagréable à
voir, veriveria ; — aéré, vabi puai-
ai ; — avoir lieu, e faatupu bia ; —
au — de, rà; ei nionoraâ i te...
Lieue, sf. bora, e toru niailc.
Lieutenant, sm. raatira auro piti, raa-
tira tapau piti.
Lièvre, sm. rapeti papaa, aranabala.
Ligament, sm. uaun; — de Vœil, uo
mata.
Ligature, sf. :taai, taamuran, tnpca-
rau.
Lignage, sm. buaai, iliotatnurau.
Ligne, sf. rcni, raine; — de contour,
pureoixiolii ; — de démarcation,
motupari; — de pt^cho, anave, alio,
raine.
Lignée, v/*. iliolalmi, Imnni.
Ligue, sf. atnuiraa, aululioeraa.
Ligué, a. papaati.
Liguer (se), vn. amui, aulahuo, faatu-
pu i te amuiraa, aupupu.
Lilas, sm. tumu lira ; — faux — , tu-
mu lira; — couleur, vareau.
Limaçon, sm. uuao, uuvao, iiore, he.
Limaille, sf. bua (uuri); loea (veo).
Limbes, sf. limepo, po limepo.
Lime, sf. iii. uiui.
Limer, va. uiui.
Limite, sf. alla, molia.
Limitéi a. moti.
Limiter, va. faaoti, taamoti.
Limitrophe, a. gens, banalnti ; — terres,
peea, tapiri, piri.
Limon, sm. vase, araea ; — fruit, rai-
mene.
Limpide, a. anoane, nebeneho, aleote.
Lin, s. pr. Lino.
Lin, stn. lino, ninira; — étoffe de —,
ahu lino.
Linceul, sm. ahu laolo. ahu pu, abu
purapape. ahu ou lino mai, ahu
vehi mai, ahu vehi tino, ahu viri i
te taala pohe.
Linéaire, a. dessin, papai tarcni.
Linéaments, sm. parau malamua; —
visage, huru mata.
Linge, sm. ahu, oahu ; — le faire sé-
cher, lauai, : tarai, lauarai, haama-
ro.
Liniment, sm. raau taurumi.
Linteau, sm. tea, toa upula.
Lion, sm. -V\oi\a., TaxoTvw.
LOG
294
LOQ
liquéfier, va. faatahe, faataravai, faa-
riro ei vai.
Liquéfier (se), vn. pee, tarapape, tara-
vai.
Liqueur, sf. vai, pape ; — forte, ava,
pape auahi ; — sucrée, ava momo-
na.
Liquide, a. puata, tahe; — sm. te mau
mea e tahe, te mau mea tarapape.
Liquider, va. faataa.
Lire, va. taio.
Lis. sm. lili, tutena.
Lisbonne, s. pr. Lisabonia.
Lisibie, a. taio ohie, au la taio hia,
papal maitai hia.
Liseré, sm. hîti, hiti faaunauna ahu.
Lisière, «^otia; — lanières, venu.
Lisse, a. paia, manÏDa.
Lissé, a. neua.
Lisser, va. rumirumi, laia ; — les
cheveux, haro.
Liste, sf. pueraa ioa, amuiraa ioa,
fauiteraa ioa ; — faire une — , pa-
pal 1 te ioa.
Lit, sm. roi, tuaroi ; — de camp, roi
hopohopol ; — de rivière, ana, ana-
pape, maruarua, taeraa pape ; —
oois de — , roi ; — rideau de —, pa-
niru roi ; — hamac, roi tautau, roi
taueue ; — faire son — , horahora i
te roi, hohora, nena, hamani, faa-
nehenehe i te roi.
Litanie, sf. litania.
Lithograpliie, sf. neneiraa ofai, nenei.
Litliograpliier, va. nenei.
LithostrotOS, s. pr. Litoseteroto.
Litière, sf. paille, chaise, roi hopo-
hopoi.
Litige, sm. màroraa, paloiraa.
Litre, sm. litera.
Littéral, a. mau; — sens — , auraa
mau.
Littérature, sf. te mau parau mara-
marama.
Littoral, sm. hiti, tahatai.
Liturgie, sf. pueraa ture no te mau
pure.
Livide, a. puraurea, uri.
Livraison, sf. parau, puka iti ; — d'ob-
jets, faautaraa, tuuraa, hopoiraa.
Livre, sm. parau, puka ; — poids,
paunu.
Livrées, sf. ahu lavlni no te hui mana.
Livrer, va. tuu atu.
Livrer (se), à, pupu ou tuu iana iho ;
— à l'étude, haapii puai; — aux
passions, faatia i te mau nounou
iino.
Local, sm. fare, vahi; — a. no te fe-
niia iho.
Localité, s/, oire.
Locataire, sm. orotoroto, taala paraViV
tarabu, taata. rave ou mau lara\u\
Location, sf. raveraa tarahu.
Loch, sm. faito tare.
Locomotive, sf. pereoo auahi.
Locution, sf. huruparau, tuuraa reo.
Lofer, vn. faatiara, tuu i te matai,
faatia i te matai.
Loge, sf. Logis, logement, sm. fare,
nohoraa, tiaraa, piha, parahiraa.
Logé, a. parahi, tia i te taotoraa, iri.
Loger, va. haaparahl, faanoho, faa-
laré; — vn. tia, parahi, noho.
Loi, sf. ture; — faire —, riro eiture,
faariro hia ei ture; — faire me--,
faatia i te ture, faatupu ou iriti i te
ture; — divine, ture a te Atua; —
humaine, ture taata, ture a te taa-
ta; — morale, ture morare; —pé-
nale, ture faautna.
Loin, adv. roa, atea; — au —, i le
vahi roa, e mea atea, e mearoaroa;
~ rfc — , i te atea; — plus —, i te
atea ae; — bien loin rfe,"atea roa
ia (tatou); ~ loin d\égaler),&ott
roa e au ia (faito) ; — se tenir —,
tia i le atea, parahi i le atea, tua-
tua autara.
Lointain, a. atea, aehai, ateatea; -;
sm. vahi maoro, vahi roa, vahi
afeafe.
Loisible, a. lia, au, tiama.
Loisir, sm. parahi noa raa, ohipaore;
— à — , aunuu noa {apr. m.).
Londres, s. pr. Lonedona.
Lona, a. :roa, maoro; — habit — .
anu roroa, ahu rauru, ahu haa-
mairi, ahu faapereue ; — et en-
nuyeux, aratuariirii ; — ôow — «^
poli, oheohe ; — c'est bien —, e mea
roa, e mea maoro, e mea roaroa;
— à la longue, i te anotau maoro;
— le — de, 1 te pae..., na pihai i
te..., na te hiti...; — le — de /a
mer, na tahatai.
Longanimité, sf. maru, haamahuraa
roa.
Longer, va. haere ou faatere na pib&i
ilio i te.
Longévité, sf. anave, ora maoro noa
raa.
Longitude, sf. le roa.
Longtemps, adv. maoro {apr. m.), ano-
tau maoro, mea maoro roa, mea
tahito roa, e raverahi te mahana, e
te maoro noa ra ; — après, e tau
maoro i ropu, e taime maoro tel
mairi ; — depuis — , e mea maoro
mai te... mai à, maheae, mai ta-
hito mai à, maoro {apr. v.); —pas
— , aila rea; — plus — , maoro ae,
roa ae.
Longueur, sf. roaraa, maoro.
V.OtV^Wft->l\Xft, sf. y\o ^fcT^wTv, VvvQ Tçahi.
1
LUC
295
LYS
i. auri tamau, raau tamau.
a. hio ma te hio fenua; —
r de travers, apetahi.
xf. Lorgnon, sm. kiu fenua.
i reira, ra, i te... ; — dès — ,
•a mai â; — conclusion, no
• ai ; — lors de, i te ano-
e..., i te...; — pour lors, i
onj. ia, ahema ; — avant v.
le i ; — avant nom, e te i
vec futur, ia ; — avec passé,
li, i... ra, v. gr. a rave au,
aeau, puea, numera.
. père tanumera, loteri.
". Lota.
père.
. au ia arue hia, au ia haa-
hia, maitui.
n. hoo tarahu, raupea, ta-
- prendre à — , larahu, rave
if. arueraa, haamaitairaa,
faateiteiraa.
Loucher, vn. malahefa, fera,
hefa, hohe, faarefa.
. tarahu ; — loueur, taata
ahu ; — vanter, arue, haa-
faateitei, umere.
lupo, rulo, luko.
'. verre, hio faarahi ; —
î, repe ; — tumeur, puu,
G, oru.
teiaha, tcimaha, ioiau, to-
imaha, laialia, faifaia, tau-
— par l'âge, laipua.
a. teiaha taevao, taelaevao,
oiaha, pouri.
sf. roha.
vn. pae, pae haere, faatiara.
mahorahora, paraulia, haa-
e; — ami, hoa haavare ore,
horahora.
t, adv. ma te paraulia, ma
are ore.
sf. paraulia, âdu mahora-
. louage, raupea, tarahu ; —
— , taime larahu, moni no
lU.
peu nevaneva, peu huru é.
a. Lubricité, sf. taiata, lian.
Luka.
f. uputa ili. pu ta haaiuara-
1 ili i nia.
Lucidité, sf. atea, ateate,
maramarama.
. pr. Eilela, Lucifero ; —
laurua, felia horo poipoi,
ro ahiahi.
Lucratif, a. Lucre, sm. faufaa.
Luette, sf. arapua ; — toucher la — ,
ua hape te haercraa o te mad.
Lueur, sf. maroao, maruao, maoaoa,
auahi, anaanaraa, maramarama.
Lugubre, a. iiann, urarei, mehameha.
Lui, pro. oia, ona, iana; — de lui^
tana, tona ; — lui-même, oia iho.
Luire, vn. anaana, anapa, araara,
apula te maramarama; — appa-
raître, fa mai, faura, apula.
Luisant, a. anaana, maramarama.
Lumière, sf. maramarama, ao.
Luminaire, sm. tiarama.
Lumineux, a. anaana, maramarama.
L'un, l'autre, pro. te hoe ou te lahi,
Ictahi ou e tahi ra ; — avec récipro-
cité, raua raua iho ; — sans réci-
procité, te tahi i te tahi. — Les uns,
les autres {sans réciprocité), te talii
pae i te tahi pae; na vetahi e, na
vetahi e ; — {avec réciprocité), ralou
ralou iho -y — et le reste, o telahi
atu â mau taata. e to rahiraa o le
taata. — L'un d'un côté, l'autre de
l'autre, e hoe i le tahi pae, e hoe i
le tahi; le i te lahi pae tetahi, e te
i te tahi pae lelalii.
Lunaire, a. Lunaison, sf. marama, avae.
Lundi, sm. monire.
Lune, sf. avae, maramarama.
Lunettes, sf. lilca mata; — porter
des — , faalileamala ; — longue-vue,
hio fenua.
Lunule, sf. vairaa Euhari.
Luron, sm. taata arearea, mataû ore.
Lustre, sm. anaana, hinuhinu.
Lustrer, ra. lomara, faaanaana.
Lut, sm. {enduit), p^ mu7's, parai ; —
j>' bouteilles, pia.
Luth, sm. ÙTH.
Luthérien, a. lulero, rulero.
Lutin, a. (tamaili) hauli, araara.
Lutrin, sm. vairaa puka.
Lutte, sf. aroraa, lôraa, laupirim^lg;
na; — continuelle, lumataua.
Lutter, vn. aro, lapulo, lo, one, faali-
tiaua, faatitiahemo, vavahi, mata-
rua.
Lutteur, syn. maona.
Luxe, sm. ahaha, unauna rahi, faicie,
peu ahaha.
Luxure, sf. peu liaa, luaa, laiala,
liaa.
Luxurieux, a. luihehai.
Lycaonie, s. pr. Lukaonia.
Lydie, s. pr.' Ludia.
Lyre, sf. fira.
LysaniaS, s.pr. Luzanio.
Lystres, s. pr. Luselera.
MAI
296
MAI
M
i, treizième lettre, se traduit par M.
Ma, a. où. au, noû, nail, toû, tau.
iaacha, s. pr. Maaka.
iaazias, s. pr. Maaseia.
iacadam, sm. taofairaa purumu.
iacaroni, sm. makaroni, te mad roron.
iacéda, s. pr. Makeda.
iacédoine, s.pr. MukedoDia.
iacération, sf. lapururaa, haaviraa.
iacèrer, va. tapuru ; — se mortifier,
molo iana iho, haavi iana iho.
Mâcher, va. mama, auau ; — p*" enfant,
aumama.
iachine, sf. peu, mea; — à coudre,
auraa auri; — à vapeur, hororad
aualii; — usine, pani auahi.
iachJnalement, ado. ma te feruri ore,
manao ore, noa [apr. m.).
iachination, sf. opuaraa ino.
iachiner, va. faaau huna, rore, taai,
taamu.
iâchoire, sf. taa, taa taala; — double,
tautaa; — de poisson, pepeiaha.
iaçon, sm. taata palu fare.
iaçonner, va. patu.
iaçonnene, sf. paturaa; — franc-ma-
çonnerie, haapaoraa tupapau.
iàculer, va. haaviivil.
iadagascar, s. pr. Matatala.
Madame, sf. vahiné {précédé du nom
propre on d'état), v. gr., Tatai va-
hiné, lavana vahiné.
iademoiselle, sf. {nom propre seul à
mettre), v. gr., Luisa, Maria.
iadianites, s. pr. Ati Madlana.
Madré, a. opatapata ; — rusé, paari.
iadrid, s. pr. Materita.
Madrier, sm. raau pae, rao.
Magasin, sm. fare laoa, fare hoo taoa,
fare vairaa laoa.
Magdeieine, s. pr. Magadela, Madalena.
Mage, sm. magoi.
Magicien, sm. tahutahu, hiohio.
Magie, sf. peu tahulahu, chipa hio-
hio.
Magistrat, sm. taata faalere, laata
haava.
Magistrature, sf. toroa faatereraa, ohi-
pa haavaraa.
Magnanime, a. dàu itoiio.
Magnificence, sf. hanahana, unanna.
Magnifier, va. faahanahana, faaleitei,
haamaitai.
Magnifique, a. faahiahia, nehenehe ra-
hi, iinauna, hinuhinu, hanahana.
Kahométan, a. mahometa (taala).
Kai, sm. mo.
Maie, sf. oiraa faraoa, faarapuraa fa-
raoa.
Maigre, a. piao, tutoivi, pararai, rai-
rai, tuoivi, tuahee, tuihe, aao, paa-
oaa, papaiau, tuia, paere, oere, ta-
rahea, pirarorea ; — homme—, taala
piaoao, taata tupu piaoao.
Maigri, a. araviivi.
Maigrir, vn. ivi, aravi; — faire —,
faarairai, haaparairai.
Maille, sf. oeha, omata ; — en faire,
la.
Maillet, sm. ie, patu, tupai, haroara
raau.
Maillot, sm. pahii.
Main, sf. rima; — droite, rima alaa; '
— gauche, rima aui; — mouillée,
rima puru; — jointes, rima piri;
— contractée, rima poa ; — faisant
trompette, purima; — joindre les
— , tuiau ; — introduire la —, tiaao.
nanao; — tendre la —, faatoro o«
toro i té rima, puraha ; — frapper
avec la — , poo, popo, patupatu,
paipai ; — lever la — , vero ; — se
toucher la — , apito ; — serrer la -,
aroha rima; — la lever p' jurer,
maoa te rima i nia, ôd te rima i
nia; — en venir aux — , amoamo
rua; — marcher avec mains par
derrière, ravatua ; — battre des —,
:popo, pupo, popoi, putu ; —prêter
— forte, tauturu puai, tu ru puai;
— sous — , huna, omoe ; — de
longue — , mai labito mai à; — ««
coup de —, opuaraa, itoito rahi,
tamalaraa rahi roa.
Main-d'œuvre, sf. ohipa.
Mainmorte {biens de), sf. taoa vai noa,
laoa riro ore.
Maint, a. rahi, maa, fanu, raverabi;
— fois, pinepine.
Maintenant, ado. i tcienei, i tenana.
Maintenir, va. haamau, haamaumau,
lamau, lapea mau, liai.
Maintenir (se), vn. vai tamau, hoe à
huni, le hnru à te huru.
Maintien, sm. huru, huru rapae, haa-
paoraa.
Maire, sm. lavana ; — adjoint, lavana
tauturu.
Mairie, sf. fare no te lavana, fare hau
tivila.
Mais, C071J. area, rà, teie ra, tcra ra,
\lkax%, sm. V« ^îvv«^»..
MAL
297
MAL
— tout ovale de — , taaete; — à
quatre angles, fare haupape; —
gens de la — , uluafare; — qui né-
glige sa — , tulii faaea; — d'arrêt,
fare auri, fare tapearaa; — de san-
té, fare mai, fare faautuulu ; —
commune, fare liau ; — famille,
fclii, opu, utuafare; — vgr. te opu
arii, te utuafare arii, te felii nrii
no Farani {maison de France) ; —
une maisonnette, fare ili.
laître, sm. fatu ; — de maison, fatu
fare, taala utuafare, taata fare ; —
es arts, tahua, orometua ; — ha-
bile, tahua marna ; — maître autel,
fata rahi; — d'équipage, raatira
polini; — faire —, faatahua.
laîtresse, vahiné; — de maison, fatu
vahiné; — femme, vahiné paari,
vahiné ile faatere ; — institutrice,
orometua vahiné.
laîtriser, va. haavi, faatere.
Il^esté, sf. banabana, marumana.
I^tueux, a. hinuhinu, faahiabia ra-
lajeur, a. rahi, hau ae, faufaa rahi;
— être — , paari, taea hia i te ma-
tahiti, lae i te paariraa; affaire —,
ohipa faufaa rahi.
laijor, sm. maita ; — état-major, pue
raatira éé.
lajorité, *f. absolue, te afa tia e hnc
reo i hau.
lajuscule, sm. parau rahi, letera rahi,
tiaraa rahi.
lai, sm. ino, tolova, tia ore; —de
mer, :pihae, :manuanu, avatua,
paraare, paareare, riirifai ; — de
tête, hoa te upoo; — d'estomac,
mauiui ou ;ati te opu. maniaro; —
faire du — , hamani ino, ruraeri,
:totova, totoa; — c'est —, e mea
ino, e mea tia ore; s'en trouver — ,
ua ati ou ino i teireira ; — fait —
[doigt), ua mamae te rima, ua ma-
oiai te rima; — de dents, mnnu-
mana.
laiachie, s. pr. Malaki.
laiade, a. s. pohe, mai, mate, neo,
aao, oroea; — air — , hioraa mai.
mata mai, spuraurea, pilaotau; —
vendre —, faatupu i le mai, haa-
pobe, haamate, haaparuparu; —
soigner un — , faautuulu ou • utuutu
i te mai, spoihere, :atipuru; tom-
ber — , pohe i te mai, roohia e te
mai,
laJadie, sf. pohe mai, mate, areare ;
— mortelle, mai pohe, rima atua;
— violente, rima pa; — chronique,
taetaea, taetea,maitaunu; —petite,
taetaehaamoa.
aladif, a. pobepohe noa, tino mat,
puraurea, purarea, marearca, mai.
ialadresse, sf. paari ore, pouri, ite
ore.
Maladroit, a. mmia, amaua, amaura.
ialalse, sm. mauiui rii, mate ili, pohe
rii, huru ino.
ialalsé, a. fin, rohlrohi ; — gêiié, hu-
ru veve.
ial À propos, ado. tumu ore, au ore,
tano ure.
ialavisè, a. ara oro, paari oro.
ialchus, s. pr. Malako.
iâle, sm.p'plantet, otane ; - p' bêtes,
oni, pae, paha ; — p"" homme, tane;
— énergique, itoito, puai, tane, vi
ore ; — parole — (dure), parau
tane.
ialédiction, sf. tuhi, romi.
ialéel, s. pr. Maleela.
Maléfice, sm. pifao, uputara, tunoo.
ialencontreux, a. peapcn, atl, manao-
nao.
ialentendu, «m. hapc, fanrou papu ore
hia, papu ore.
Malésie, s. pr. Mareitia ma.
Malfaire, va. faaiuo, totova.
Malfaisant, a. ino, hnmnnl ino.
Malfaiteur, sm. tnala Imm, lanta ino.
Malfamé, a. roo ino, pjiroo.
Malgracieux, a. nhntirilunlua, vilivili
ore, lupu ino, noheuehe ore, ino.
Malgré, pré. atira noa'tii, ma te au
ore; — soi, olemu, noa'tu , — l'o-
rage, vero noa'lu, alira iioa'tu te
vcro.
Malhabile, «. lie ore, maua, pouri.
Malheur, sm. ati, pohe, ino, totova ; —
à vous, alae! to outou, ane ! outou
e! — tomber dans le — , roohia e te
ali, ua tupu te ati.
Malheureux, a. atl, ueapea; rendre —,
haapeapea ; — digne de pitié, aro-
ha, mea aroha.
Malhonnête, a. faufau, faaino, tia ore,
ino; — incivil, taevao, taetaevao.
Malice, malignité, sf. opuaraa ino, ohi-
pa ino, ohipa totova.
Malicieux, malin, a. inn, talroiro, faa-
hopue, totoa.
Malle, sf. afata.
Malléable, a. anec; — docile, faaroo,
auraro.
Malmener, va. hamani ino, faatoiaha
noa.
Malpropre, a. repo, hupehupe, veuveu,
faufau. tairiiri, overe, putchetehe ;
— habit, pahuruhuru.
Malsain, a. mai, ino. haamate; — en-
droit — , vahi mai, ruperupehu ; —
aliment, mai ino, maâfaatupu
mai.
Malséant, malsonnant, a. au oro, viti-
vil\ ore, i\eV\et\ii\\Çi otft.
MAN
298
MAR
■altraiter, va. hamani ino, iâu Ino, '
totoa, manao ino, here ore.
ialveillant, a. here ore, manao ino;
— propos —, parau faaino.
ialVCPSation, sf. pnhura, eia, pan.
iaman.s/". metua vahino; grand —,
(iipuna vahiné.
■ambré, s. pr. Mamopera.
Mamelle, sf. u ; — bout de la — , oata.
Mamelon, sm. moua pu.
Manahem, s. pr. Manahema.
Manassès, s. pr. Manase.
Manche, sm. :aufaa, àâu (toi), maii-
haa; — de lance, amuri, amou,
omou, apua; — sf. poro; — d'ha-
bit, rima ahu.
Manchot, sm. rima hoe, taala rima
motu.
Mandat, sm. faaueraa ; — de paiement,
parau nioni loroa.
Mandataire, sm. auvahn, paruru.
Mandé, n. loina.
Mandement, sm. rala mana, faaueraa.
Mander, va. poroi, parau ; — prescrire,
titau, faaue.
Manducation, sf. amuraa.
Manège, sm. mahora baapii i te pua-
ahorofenua i te faahoro ; — direc-
teur d'un — , tahua faahoro puaa-
horofenua.
Mânes, sm. ihoiho, ihohoa.
Mangé, a. amu hia; — des vers, pau
huhu ; — pas mangeable, arofeto.
Manger, va. amu, ai, amuamu; — en
faisant du bruit, amu haavinivini,
haavini : — son bien {dissiper), haa-
maiia, haapuhura; — le bien d' au-
trui, aiala; — des restes, aihamu,
aihainumu ; — peu, haapcti ; — sa-
lement, impoliment, airuma; — en-
semble, aiaruru ; — en cachette, ai-
ma ulu ; — chose sacrée, défendue,
raliurahu, airahui ; — vite et mal.
papi ; — Qoulàment, ritarita, aiai-
haa, amu hairiiri, amu haapuupuu;
— sans attendre les autres, purerc ,
— demander instamment à — , ru-
nanu ; — n'avoir rien à, vaha ava ;
— et ne rien laisser, opu parapara.
Mangeable, a. maà e au ia amu hia.
Mangeaille, sf. Manger, sm. m ad.
Mangeoire, sf. vairaa mad ; — auge,
urnele.
Mangue, sf. vi papaa.
Manguier, sm. tumu vi papaa.
Maniable, a. manaa, manee, maraa;
— docile, faaroo, auraro.
Manie, sf. peu, peu huru è.
Maniement, sm, faatereraa, haapaoraa,
raveraa.
Manier, va. llaia, fafa ; — employer,
liaapao, faalere, rave.
méthode, huru; — de voir, manao;
— de — que, ia {suivi du subjonc-
tif; — de quelle — ? mai te aha te
huru?
Manifestation, sf. faaiteraa, faaatearaa.
Manifeste, sm. parau poro, parau faai-
te ; — a. itea, atea, papu, itea papu.
Manifester, va. faaile, faaatea.
Manifester (se), vn. fa mai.
Manioc, sm. maniota.
Manipule, sm. manipula.
Manipuler, va. faaau, faarapa rima,
faatere.
Manivelle, sf. faaohu.
Manne, sf. mana.
Manœuvre, sm. taata rave obipa; —
sf. ohipa pahi ; — intrigue, pararo
huna, raveraa huna.
Manœuvrer, vn. a. commander la ma-
n(puure, faatere i te huru o te ohipa,
faatere i te raveraa ohipa ; — l'exé-
cuter, rave i te ohipa, faaaa i te
ohipa, taai, taamu.
Manque, sm. {se traduit par une néga-
tion), aita, aore, ère, ore ; — vgr.
ai ta e maà, maà ore, ère i te mai;
— faute de — , no te mea aita...
Manquement, sm. hape, hara, hapa.
Manquer, vn, va. être privé de, ère; —
s'absenter, mairi, faatau ; — de res-
pect, aita (ce) i faatura (iana); —
à sa parole, faahapa i tona iho pa-
rau; -7 le but, pahiha, parara; —
pécher, se tromper, hape, hara.
Mansarde, sf. piha i nia roa.
Mansuétude, sf. mam.
Manteau, sm. faarari, pereue faarari.
Manué, s. pr. Manua.
Manuel, sm. puka; — a. (ohipa) tino
ou rima.
Manufacture, sf. fare hamaniraa (ahu,
auri, etc.).
Manuscrit, sm. parau papai.
Manutention, sf. fare hamaniraa fara-
oa, faatereraa.
Mappemonde, sf, hohoa te ao taaloa
nei.
Maraj s. pr. Mera.
Marais, sm. vari, vahi vari, vai hopo-
na ; — profond, ari.
Maraude {en), opiopio.
Marauder, vn. eia haere, tuara.
Marbre, sm. marmora.
Marc, s. pr. Mareko.
Marc, sm. ota.
Marchai ((les), s. pr. Marataraona ma.
Marchand, sm. taata hoo taoa.
Marchander, va. faaau i te hoo, tamata
i le hoo; — hésiter, feaapiti, tau-
ruru, haapao ore.
Marchandise, sf. taoa, taoa hoo.
Hlarchft, sf. liaereraa, haerea; — d'un
manière, sf. huru, peu; — manières, \ namre, Vetft, Vw^^wv-, — d'«n« af-
MAR
299
MAT
uru ; — d'escalier, tanhiraa ;
, convalescent, teretere ora.
n. aroa, matete, Tahi hoo-
prix, hoo, hooraa ; — con-
aauraa hoo; — à bon mar-
n marna, e moni iti.
I, sm. pae avae, taahiran
n. hacre; — en tête, olia-
en zigzag, peretete ; — sur
, taahi i nia i te..., tataahi ;
w traces de, pee, pee u ta ri ;
trps, toiri; — lentement, to-
- sur la plante des pieds,
sur la poitrine, taahi ouma ;
'es ordures, tuahi puaa ; —
table de — , matere.
sf. ohi, aata, papua.
mahnna piti.
s. pr. Maredekai.
rolo, hopuna; — d'eau de
il faaî, pape ua.
sm. vari, aère, fenua vari.
tm. taata taauri avae puaa-
lia.
nanumiti; — basse, pahee-
miti ; — haute, panunuraa
ti; — poissons de mer, ia
liti.
/. aua apoo, paruru apoo.
sf. matarita.
sm. taata haapao ou tîai i
lo te farepureraa.
hoa faaipoipo, tane, tara
)i. faaipoiporaa.
tien), s. pr. Marianama.
r. Maria.
aata tara vahiné, taolo i te
vahiné tara tane, taoto i te
non marié, taa, parahi noa.
. faaipoipo, faataoto i le
vahiné ; — assortir, faaaii ;
re, faataputo, faaî.
, vn. faaipoipo.
ihilai, taata horo pahi;
nde du — , marotai; — a.
riinii, rimu no raro mai i
a.
. no te moana, no le paeau
sf. pueraa tamarii iti.
sf. maâ tu^u faararerare
broyé, parari, parariraa.
^ pani.
îm. taata horoi pani.
î. tamaroa iti.
vn. paraparaa ma te tna-
r. Maroka.
lApao, poa.
■arquer, m. tapao, faaile, tohu, (a-
p.iopao, tairo, tiro.
Marqueté, a. patapala, opalapata.
Marquises (îles), s. pr. Matuita ma.
Marraine, sf. metua vahino papelito.
Marron, a. uleute huru ereere ; — sm.
(fruit) liai ri papaa.
Mars, sm. mali; — planète, felia ura,
felu ura.
Marsouin, sm. oua.
Marteau, sm. hamara; — de ckoche,
tari. '
Marteler, va. tupai, tupaipai, papabia.
Marthe, s. pr. Marcla.
Martial, a. aito.
Martial, s. pr. Maraliale.
Martinique, s. pr. Matinita.
Martyr, sm. maraliri, taata i taparahi
hia no le faaroo, taata i pohe no te
faaroo.
Martyre, sm. maratiriraa.
Martyriser, va. hamani ino ou tapara-
hi no te faaroo.
Martyrologe, sm. parau maratiri, pa-
rau tuatapapa no te maratiri.
Mascarade, sf. huru tupapau, taata
faatupapau.
Masculin, a. otane.
Maspha, sm. Mizepe.
Masque, sm. tapoi mata, opani mata;
— apparence, te huru rapae haa-
vare, te faahiaraa ; — d/er le — ,
fnaite hua.
Masquer, va. huna, tapoipoi, paruru ;
— ynarine, tuara huria.
Massacre, sm. Massacrer, va. taparahi.
Masse, sf. puea,- pueraa, rahiraa; —
considérable, e cre te tiatia, pueraa
rahi; — venir en —, haere pupara,
haere taatoa.
Masser, va. rumi, rumirumi, taurumi
ru mi ; — concentrer, amuitaatoa,
haaputuputu.
Massif, a. teiaha, teimaha, toiau, toia-
ha.
Massue, sf. raau poro rahi, omoro,
omore; — donner coup de — , ta-
potu ; — attaquer avec — , urateo;
— la lancer, tiea.
Mastic, sm. Mastiquer, va. talio, tio.
Mastication, .<;^ auauraa maa.
Masure, sf. fare parari, fare tahito.
Mat, a. moheahea.
MU, sm. tira; — d'artimon, tira i
mûri; — de misaine, tira i mua;
— grand — , tira i ropu, lira rahi ;
— de beaupré, tira feao.
Matelas, sjn. roi maru.
Matelot, sm. matero.
Mater, va. faahaehaa, haavi.
Mater, va. faatira.
Matérialiste, sm. taata faaroo ore, laa-
ta haapao \ \o Vft \i\x\Q îvxvts^^.
c.
MÊC
300
MEM
Matériaux, sm. to mau mea e an no te
OH i te...; — ouvrage, ohip^; —
chose, mea; — objets précieux,
laoa ; — pourris, varu, tialiaru.
Matériel, a. mon lino.
Maternel, a. metun, no te metua.
Maternitèi sf. meluarna ; — maison
dp — , fare tautca, lautearaa.
Mathématique, sf. malcmatika ; — a.
tano roa, papu poa.
Mathieu, 5. pr. Mataio.
Mathusal, s. pr. Melusola.
Mathusalem, s. pr. Metusalema.
Matière, sf, il no, mea.
Matin, awi. Matinée, sf. poipoi ; — de
grand — , i te poipoi roa, i te aaoa-
raa moâ ; — réoêille — , uati faaara.
Matinal, a. aahiala.
Matois, a. paari.
Matrice, sf. vnhi fanauâ; valraatama-
rii ; — reqistre, ])uka hau tumu.
Mâture, sf. le mau lira.
Maturité, sf. para, maoaraa; — dépas-
sée, pe roa ; — de jugement, paari.
Maudire, va. faaino, tuhi ; - souvent,
tiiliiluhi, aituhituhi.
Maudit, a. faaino hia, kalara hia.
Maugréer, vn. ri H, tu ri ri,
Mausolée, sm. meuema teitei e te una-
uiia, menema.
Maussade, a. ruma, haumani, rumaru-
ma. raipoia, iuluruo.
Mauvais, a. ino, faufau ; — trouver —
cela, manao e e meatia ore tercîra ;
— s'en trouver mal, ua ino (oia) i
teireira.
Mauve, sf. fautia.
Maxime, sf. pnrau tnmu.
Maximum, sm. de prix, te hoo i hau;
— de peine, le utua i hau, te rahi,
le rahiraa.
Mayotte, s.pr. Maiota.
Mazette, sf. personne, laata mau a, ile
ore, pouri ; — cheval, puaahorofe-
nua iti e te ino.
Me, pro. au, iaû.
M?a CUlpa, no tau hara; faire son — ,
faîhara, talarahapa.
Mécanicien, sm. raatira huira.
Mécanisme, sm. huira.
Méchanceté, sf. ino, ohipa totova, ru-
rao.
Méchant, a. ino, laiata, totova.
Mèche, sf aahi, moiho; — de lampe,
iiili; — p' perforer, hou; — qui
fume, moiho ama ou auahi.
Mécompte, sm. hape; — déception, tia-
luriraa faahape hia.
Méconnaître, va. ite ore ; — un ami,
totou.
Mécontent, a. Mécontentement, sm.
mauruuni ore, alla (oia) i mau-
ruuru, riri, taila, 000. omilo; —
p» viorrs mal partagés, ainanu.
Mécontenter, va. faariri, faaooo, faati-
paupau.
Mécréant, a. taata faaroo ore.
Médaille, sf. Médaillon, sm. médai;-
militaire, felia.
Médecin, sm. taote, rapaau mai, lahaa
mai, tahua rapaau ; — habile, mo-
uea.
Médecine, sf. Médicament, sm. raan,
raau mai, rapaau.
Médian, a. i ropu, ropa.
Médiateur, sm. arai, vavao, tauarai,
vaoa, tau a, lia, rereatua, araiva*
vao.
Médiciner, va. tuu i te raau ou rapaaa.
Médiciner (se), vn. rave mai ou iau i te
raau.
Médiocre, a. mea iti, huru iti noa
{apr. m.).
Médire, vn. faaino, tiho, ohumu, obi-
mu.
Médisance, sf. faainoraa, paraa faaiao,
parau ino.
Médisant, a. vaha ohimu, vaba iti,
taata faaino, taata parau ino.
Méditer, va. manao, feruri, baama-
nao, manaonao, manavanava.
Méditerranée, s. pr. Méditeranea.
Méfait, sm. hara, hapa.
Méfiance, sf. manao ino, haamanao-
raa ino.
Méfiant, a. Méfier (se), vn. ara, tupatu-
pa, manao ino, haamanao ino, ma-
naonao.
Mégarde [par), adv. no te ara ore, no
te feruri ore.
Meilleur, a. mailai ae.
Mélancolique, a. turuma, oto, ramara-
ma.
Mélange, sm. anoi, rapu, nane, pana-
ne, tarapu ; — sans — , anoi ore
hia.
Mélanger, va; anoi, faarapu, huanane,
tarapu, panane, anoinoi, rapu, t**
rare; — des vim^es, haaviri.
Mélasse, sf. maratete.
Melchias, s. pr. Melekia.
Melchisedech, s. pr. Melehisedeka.
MéIS, a. nuna, tauri, nane, anoi hii^!
mal, oneone.
Mêlée, sf. aroraa, tamai, màroraa.
Méisr, va. hiianane, faarapu, anoi, vi,
nane; — s'en —, amui, ,amui c
rave.
Mélodie, sf. pehc navenave, parau na-
wnave.
Mélodieux, a. navenave.
Melon, sm. mereni.
Membrane, sf. iri rairai, vahi rairai.
Membre, sm. melo. paeau tino; —
étendre un —, faatoro, ninito, li-
MEN
301
MER
, sf. : vae, : oa, avae, raru-
ae, paeau.
iho, tahi, hoe ; — le — , hoe
na iho ; — c'est la — cAo»e,
i, o te huruâ îa, hoe & huru,
1 à te> huru.
y. et même, atoa, oia'toa, e
a'tu; — de —, tahi mea,
huru, oia'toa, mai le reira,
reira aloa, mai le reira hoi,
eira (oe); — être à — rfe,
ma le {nom ou verbe)^ ite,
mémento, sm. haamanaoraa.
sf. haamanaoraa, ite m oc
- renommée, roo; — docu-
îarau papai; retenir de — ,
âau; — venir à la — , haa-
!, a. au ia tamau hia, lui-
rahi, au ia haamanao tamau
a. ienacer, va. malaû, alà-
ita, malaulau, avau, au hua,
, faaamiami ; — temps, larui.
f. jiarau haamalaulau.
'n. utuafare; - faire le — ,
lu i le f are ; — faire bon —,
lai le tahi i te tahi.
its, sm. faaherehereraa, faa-
•a, aupuru.
va. faahcrchere ; — ses mo-
faaherehere i te taime ; —
?r, imi i te ravea paari ; —
'es égards, faatura.
je), vn. faaherehere iana iho ;
iserver, tapea.
sm. laala ani haere, ainni,
io.
•a.faaani, ani haere, Inparu.
uneenee, lupapa; — des
mata mau ; — sans honte,
3a ahu toru.
haerea moe ; — ruse, ravea
•avea . moe.
. gens, aratai. urne, tutari ;
s, pulo: — aboutir à, lae i
; — diriger, faatere ; — à
ïn, manuia, faaoli.
n. upoo, aratai, faaiere ; —
blés, turepu.
sf. auri, auri tapea rima.
sm. haavare, oene, haavare-
, a. (récit), parau haavaro,
e.
sf. loto, vari, lapahipahi,
•ahi.
i. avae, no te avae, haapao
. àâu, roanao, no te manao,
le manao.
im. taata liaavnre.
■enton, sf lentionné, a. faabiliraa;
mahili.
ientlonner, va. faahili, haamahili.
Mentir, vn. haavan.*, oene.
ienton, 5m. taa, laapu, taapuu ; —
double, eneene.
Mentor, 5m. aratai, tiaau.
Menu, a. TU, aiai, toriirii.
Menuisier, sm. lamula raau.
Méphitique, n. haua ino, haua totova.
Méprenore (se), vn. hape, pahahi, na-
neiriiri.
Mépris, sm. laliilohilo, vahavaha ; —
au — de, alira noa'lu, noa'lu {apr.
m.), ma te vahavaha i te... ma te
hio ore i te..., ma le haapao ore i
te.
Méprise, sf. Iiape, ara ore raa.
Méprisable, a. :hupeliupe, ^fauTau,
ino, au ia vahavaha hia, pito hili,
pito haare.
Méprisé, a. leu, vahavaha hia.
Mépriser, va. tahilohito, lahilo, : va-
havaha, tuara, haavahavahn, rure,
laliti ; — part-nls, taahi aufau.
Mer, sf. miti, lai; — océan, nioana;
— ordinaire ou pi'dle, mili, lai ; —
hautfi — , tua, aehaa, tuateaeha; ^—
jiro fonde, vahi nioaiia; — fond de
ia — , hohonuraa ; — étendue, aan^,
aloaraa ; r— sur récif, vahi paparo,
niili papau ; — pntse, ava; — unie,
papu ; — calme, nianino, mania,
looue, taeahaa; — agitée, haapoo-
poo ; — grosse, avaava, feloitoi ;
— très mauvaise, arufeloiloi; —
orageu!>o, mili vero ; — mouton-
neuse, tiare hia; — écumeuse, ua
iiouo te mili ; — noire, mili ereere ;
— rouge, ulonle ; — verdàtre, mili
malie; — ridée, mili avaavau ; —
glaciale, mili paari i le toeloe; —
huileuse, manino, miti huru hinu ;
— azurée, mili hauriuri, lumalu-
ma, limatima ; — insondable, moa-
na farere, monna lafarere, maana
roaroa ou rêva ; — troublé?, moana
faoaoa ; — inconnue, 1ère ore hia ;
— 5a»s terre en vue, moana, faaa-
ro ; — rt gouffres, moana afa, moa-
na puoao; — marée haute, miti
rahi, mili pananu; — basse marée,
paheraa o le mili, nanu ; — flux,
ua nanu ou panunu le mili; — re-
flux, ua pahee atu le mili; — flots,
are, aru ; — roulis, lahurihuri, lao-
paopa ; — déferlement, feloitoi,
fafaliraa, paururoa ; — eau de mer,
pape miti; — vent de la — , matai
no lai mai.
Mercenaire, a. larahu hia ; — intéres-
sé, pipiri laoa, nounou faufaa.
Merci, sm. ua maviYUvxwx ^W^% — êl.T«.
MET
302
MIE
à la — de^ i te hinaaro o te...
iercredi, sm. mahana toru.
iercure, sm. pape moni.
ière, sf. metua vahiné, metua, melia,
patca, palea ino, titae; — mère
patrie, aia tupuna; — bonne mère,
punaiiere ; — d'animal^ maiaa, ma-
tian, malia aivi; — idée mère, ma-
uao lumu; — cause, tumu; — des
pauvres, (uni aroha.
Méridional, a. no apaloa, no te pae
apaloA.
Hérite, sm. tnoa vnrua, auraa ia roaa
mai te utiia.
Hériter, vn. Hérité, a. au, noaa, e au ia...
Méritoire, a. au ia aruc bia, au ia ho-
roa hia te ulua maitai.
Merveille, sf. ohipa faahiahia, semeio,
oiiipa maere.
Merveilleux, «. maere, umere.
Mes, a. nû, 0(1, naû, noù, taii, toû.
Mésalliance, sf. faaipoiporna huru ha-
!>« ou tuno ore, au ore.
Mésaventure, sf. peapea.
Mésestimer, va. Mésestime, sf. manao
ino, manao hape.
Mésintelligence, sf. au maitai ore raa,
màroraa, amahamaha.
Mésopotamie, s. pr. Mesopolamia.
Mesquin, a. paruparu, tutoivi; air — ,
hioraa ino ; — parcimonieux, taaia
pipiri taoa.
Messager, sm. vea, arere, araa, tialia-
vca, ata; — de chef, tuuluuvea; —
envoyer vn — tono.
Messageries, sf. pereoo ou pahi faauta-
raa eeao e te taoa.
Messe, sf. pure tutia, pure tapena.
Messéant, a. au ore, lia ore.
Messie, sm. Melia.
Messieurs, sm. homa, hoa ino ma !
Mesure, sf. faito, aa; — de farine,
faito fnraoa; — battre la —, lihau-
hau ; — avec — . riirii, ma te au.
ma to faito maitai ; ■ - sans — , aita
faito, ma le faite ore; — prendre
des —, faalaa, faaan; — mesures,
faaauraa, faatnaraa.
Mesuré, a. failo hia; — modéré, paari,
ara, manao paari.
Mesurer, va. faafaito ; — régler, faa-
laa, faaau.
Métairie, sf. fare faaapuraa.
Métal, sm. punu ; — fondu, piapia,
tapau.
Métallique, n. hnru punu.
Métamorphoser, t^a. faahuru è roa.
Métaphore, sf. parau faaau.
Météore, vm. pao, opurei, palau, pitau.
Méthode, sf. huru, ravea, naoa ; —
d'enseignement, huru ia haapii alu.
Métier, sm. ohipa, loroa.
Mètre, sm. metera.
Métrique, a. {case), (fare) mêlera,
HétropolC, sf. aia tupuna, oire no te
to ariiepikopo parahiraa.
Mets, sm, maa ; — lié» en paquet, obu
tu ; — rares et délicieux, vini tunu
paa ; — désagréables, taraena; —
les ranger avec grâce, fareurea.
Mettre, va. tau ; — dedans, oomo, fa-
fao ; — en joue, faatano ; — sens
dessus dessous, huanane ; — mettre
bas, fanau ; — renverser, haamairi,
tahuri ; — le gouvernement, burl-
taere ; — en pièces, vavahi, tapupu,
afafa ; — mettre de côté, faarue ; —
la main sur, haru, te i nia te rima
iana; — pousser, tuu, faanau.
Mettre (se], vn. parahl; — à, baama-
ta ; — dans un partit amai i te tahi
pae taala.
Meuble, a. manaa. maraa, aoeae,
aoioi, maee, manee. 1
Meublé, a- nahonaho, atuatu; —bien, J
naninani; — chambre, piba faaa-
nauna hia.
Meubler, va. faanahonaho, faaataalu,
faananinani.
Meubles, sm. peu, tauhaa do roto,
taoa faanehenehe fare.
Meule, sf. pua, pua faaoi, faaioa,
faaoi.
Meurtre, sm. taparahl raa.
Meurtri, a. pahurehure, fati, fatifali,
eitoa, faairavarava hia.
Meurtrier, sm. taparabi taata.
Meurtrir, va. pahure, uri, haapala-
puta, faaairavarava, natu.
Meurtrissure, sf. iravarava, rora, ira-
va, arava.
Meute, sf. otime.
Mexique, s. pr. Mehiko.
Mi-, ropu ; — à — jambe, i ropa i te
avae.
Miasme, sm. haua ino, mahu ino, ma*
hu.
Miauler, vn. niao, meu.
Michée, s. pr. Mika.
Michel, s. pr. Mihaera.
Michol, s. pr. Mikola.
Microscope, sm. hio faarahi.
Midi, sm. avalea; — à midi, i le ava-
tea ; — l'après-midi, taperaa malm-
na, taperaa.
Mie, sf. puo.
Miel, sm. d'abeilles, meli ; — de fleurs,
piapia.
Mielleux, a. ooo.
Mien, pro. naû, noii, tau, toû.
Miette, sf. hua rii maâ.
Mieux, adv. maitai ae, huru maitai ne;
— tant —! aitoa ! mea maitai attira,
mea maitai roa'tura ïa ; se porter^,
ua huru maitai (oia); — il. vaut —,
MIR
303
MOE
nehenehe; — le préféré,
hia.
. maiiiui upoo, hoa, ahoa,
. tauatini, tautini, mano ;
-, nianotini.
, Mileto.
3upu faehau, nuu ; — ré-
a o te rai.
pu, opuroa, ropu, rolopu,
— au — de, i roto ; — p'
topii ; — p' choses, i ropu :
— na ropu.
faehau.
aro, tamai; — en faveur
(i te tahi pae (aata).
hoe tauatini.
xm. aarau aua.
laile.
. miriare, miria.
te tauatini.
mirioni, iu.
sm. taata ona rahi roa.
airai, orairai, : huihai, ora-
oi, hocne, oere, piao, paa-
ivi, piarorea, papaiau, mo-
ri; — comme la gaze, ve-
sage, mata ; — air, huru,
ipautii, tatarahea; — de
-, tahalafiaoa ; — faire —
ua ; — mesure, miria ; —
in, apoo punu ; — évrnirr
dite i te opuaraa.
haapoopoo, heru, pao, ô.
minerai, sm. {se traduit par
u minéral); — vgr. un ilca
te ario.
. taata heru ou o i le...
taea ore hia e te matahiti.
iti roa, neinei roa.
m. te iti, te itiraa.
sm. d^Etat, faaferehau ; —
aviniraa.
m. d'Etat, faaterehau ; —
on, tahua pure, perepitero,
a; — d'école ou d'appren-
orometua ; — serviteur, tn-
'. itiraa, vai tamariiraa, pa-
■aa.
tuiraa po ; — à — , i te
0, a tut te po, e tui te iio.
sf. parau iti.
minuti; — registre, piika
pairaa tumu.
mea faufaa ore, ohipa fau-
nent, adu. macre. rii mnite.
s.pr. Miphiboseta.
1. temeio.
. illusion, manaohape, ma-
e.
■ire, sf. fa; — but moral, tumu, ho-
pea.
iireP, vn. tano ; — se — , hio iana iho,
ohipahipa, otefatefa.
ilrolr, sm. hio mata; — modèle, hio-
raa, hio.
iiroiter, r't. anaana.
iisaël, s. pr. Misaela.
iisaine, sf. in ropu.
iisanthrope, sm. taata au ore i te taa-
ta, taata taovao.
Mise, sf. tuuraa mcmi ; — mode, peu
api, liuru api ; — en liberté, faatia-
maraa.
■isérable, a. veve ; — funeste, ino ; —
digne de. compassion, aroha.
iisère, sf. oé, faroorai ; — morale,
ahoaho, peapea, ati.
iisëricorde, sf ■iséricordieux, a. aroha,
hère, âau aroha.
Missel, sm. puka puretulia.
Mission, sf. Missionnaire, sm. mitinaro.
Missive, sf. rata, tero, poroi.
Mite, sf. huliu.
Mithylène, s. pr. Mitulene.
Mitiger, va. faaiti, haamaru.
Mitoyen, a. \ ropu, ropu.
Mitraille, sf. ofai tapule.
Mitre, sf. mitera, tnupoo epikopo,
taupoo toroa (» te epikopo.
Mixte, a. Mixtion, Mixture, sf. anoi,taa
ore, anoi hia.
Moab, s. pr. Moabi.
Mobile, sm. tumu.
Mobile, a. maee, mance, maraa, manaa,
aueue, arori, manoni, maoi, maoioi,
aoioi ; — mais lourd, maraaraa; —
à volonté, rapafaturuinoa.
Mobilier, sm. tauhaa no roto.
Mobiliser, va. faariro i te fenua ei mea
maee ; — les troupes, tono i te pupu
faehau ou nuu i te haereraa tamai.
Mode, sm. ravea, huru; — c?/". peu api,
huru api.
Modèle, sm. aveia, hioraa, hioraa mai-
tai.
Modeler, va. faaau.
Modération, sf. ru ore, maru.
Modéré, a. maru, paari, ahaehac.
Modérer, va. haamaruhi, fafai.
Moderne, a. api, hou, opi.
Modestie, sf. modeti.
Modeste, a. haama, opipiri.
Modicité) sf. Modique, a. iti, nainai.
Modification, sf. huru è ni.
Modifier, va. faahuru è rii ou rahi.
Moelle, sf. puo, puo ivi, paraivi; —
épinière, mootuaio ; — d'arbre,
arapuo, tahetaheavai ; — du coco-
tier, mooniu.
Moelleux, a. maru, patatue, maruhi.
Moellon, sm. ofai paturaa.
Mœurs, sf. peu.
MON
304
MOR
ioi, pro. au, {après a, o, u, on met
vau).
ioignon, sm. loen, mero.
ioindre, », iti ae.
■oins, adiJ. i le mea iti, ua ili ; au —,
It'i ili ae; — « — que, maori ra,
mai le niea e aita e...
Mois, xm. a vue, inarama.
ioïse, .«. pr. Mose.
Moisir (se), vn. loehaumi, ninaimoa,
puavere, piavere; — habits, eina-
moa.
Moisissure, loehaumi, ninaimoa.
Moisson, sf. auhune ; temps de la — ,
tau auhune; — coupe des blés, ooti-
r.ia.
Moissonner, va. ooti.
Moissonneur, sm. taata ooti.
Moite, a. haumi, rari, loehaumi, mauu,
npepe.
Moitié, sf. le afa, vaehaa, apaapa ; —
ètm en sa — , lui ; — ne faire qu'à —,
lavo lii.
Molaire {dent), sf. poa.
Molécule, sf. huahua.
Molester, va. haapeapea.
Mollasse, a. maroa, maroaroa ; — sans
énergie, Uoilo ore, faalau noa, ma-
ruhi iiio, roru.
Mollesse, sf. sparuparu, maroaraa,
arioiraa, maru ino, roruraa, itoilo
ore ; — sensualité, liaaraa, arioiraa.
Mollet, sm. aie avae ; — a. maru ; —
rendre, liaamaru.
Mollir, vn. rou, roruroru, maru ; —
céder, fali, faalia noa.
Mollusque, sm. m ivi ore.
Moioch, s. pr. Moloka.
Molu ques {îles), s. pr. Moluka ma.
Moment, sm. hora, lau, anolau ; an
— de, ï te hora, i te tau o
le...: — pour un — , e mea polo
roa, e hoe ae hora ili, hoe minuli ;
— à tout — , i te mau hora'loa, pine-
pine, ma le luuluu ore ; — en un — ,
i le amoraa mala; — dans un — ,
arauae, aroae. hoe vaehaa iti toe;
— attendre un —, liai rii.
Momentané, a. polo, rii, poto noa, tau
lioe, morolii oioi noa, e poto te
vairaa.
Momie, sf. laata miri hia.
Mon, pi'O. au, oii, naû, noi'i, laii, toi'i.
Monarchie, sf. hau arii.
Monarque, sm. arii.
Monastère, sm. faremonahi, piipu taa-
ta euhe.
Monceau, sm. pueraa, puea.
Mondain, a. no leienci ao.
Monde, sm. ao ; — qens, feia, to le ao
nei ; — inconnu, po; — l'autre --,
to no n mûri alu.
Monder, va. tama, fannehenehe,
Monétaire, a. moni.
Moniteur, sm. taata au.
MonitiOfI, sf. aôraa,
Monnaie, sf. moni.
Monopole, sm. te iana te hoo, te iana
te haapiiraa.
Monotone, a. haumani, reo haumani,
haorea.
Monseigneur, sm. taûfatu.
Monsieur, sm. miti ; — vgr. mili Pélis-
sier.
Monstre, sm. Monstrueux, a. hiU, tae-
hae, lupulupua.
Mont, sm. Montagne, sf. moua, maaa,
chu, tauma; — sommet, tapoai
moua, tuaio moua ; — flancs, tauu-
pu o le moua; —pied, iumu moua;
— ravin, faaa, taeravai ; — éléoa-
tion, teitei ; — chaîne, pueraa
moua; — sinuosités, te mau pio;
— volcan, moua auahi ; — mont dé-
nudé, moua raau ore; — aride,
paura ; — boisé, fertile, raau rahi,
ruperupe.
Montant, «. haere i nia; — - sm. prix,
te hoo.
Monté, a. cheval, parahi hia e te tas-
la ; — cotre, hoe : — vgr. e laata
tahili le hoe i nia i te poli.
Montée, sf. aeraa.
Monter, va. :paiuma, ae, pii, pii ae,
haere i nia; — astre, eeva, eero;
— à cheval, sur navire, ee, tohu;
— faire — , faaae, haapee, faalau-
ma.
Monter (se^ vn. riri.
Monticule, sm. aivi, moua iti.
Montre, sf. uaii. .
Montrer, va. faaite, tohu; — du doigt,
faaloro, faatohu.
Montrer (se), vn. fa mai, faaite iana
iljo, haere mai.
Monture, sf. puaahorofenua.
Monument, sm. funèbre, menemamai;
— palais, fare unauna ; — colonne,
pou haamanao.
Moquer (se), vn. vahavaha, tahito.
faaipaupau, haapaupau, amuamu,
ala, tahito hilo.
Moquerie, sf. tahitohito, vahavaharaa,
latili.
Morale, moralité, sf. haapaoraa, mora-
re ; — loi — , ture morare.
Moraliser, va. haamaitai, faahaapao,
faalupu i te peu mai lai.
Morbide, a. mai, pohepohe noa, pu-
raurea, marearea.
Morceau, sm. vahi, vaehaa, apaapa,
lape, ufalu ; — coupé, tapu.
Morceler, va. lapupu, tipitipi, faahua-
hna.
Mordicus, adv. ma te etaeta roa, ma
MOU
305
MOY
. ati, hohoDi, boni, honiho-
1 ; — Vhameçon, patito.
, vn. feiutu.
. araara, mata 6é, mata
(se), vn. ohipa ou rave ma
ia ore.
iorguer, va. ahaaha, teotco
r. Moria.
(. paruparu roa, faaacae.
va. faahapa, avau, faaliti-
imnruma, tuattia ; — air — ,
maruma, mafa tuatua; —
— , rumaruma, faaruma-
latupua.
haapeapea, riaria, huru è.
tavalia; — prendre le —
ts^ horo puai roa.
'. aati, hohoniraa.
: pohe, pohe roa ; — grand
ige, mate.
3oheraa; — à Varticle de
imunaro; — subite, unuhi
tairi tia, ofatitu ; — appa-
ai maheireva.
loheroa, pohe ; — de faim,
; — comme — de surprise,
— feuillage — , maruhi,
des), oroa no to te tamaraa
'ua.
;f. aure; — faire des — ,
if. rpohe, ihopohe.
pohe noa, tahuli noa.
i. pua, tarapuraa pua, pua
a. teiaha, mauiui, haama-
ama, faahaama; — parole
a haamauiui.
n, sf. haaviraa, tinairaa
e), vn. moto iana iho, tinai
nou iino ; huavi iana iho.
. tama fanau pohe.
■orveux, a. hupe, tare.
•. Moza.
1. no Mose.
'. iarota.
)arau, reo; — en un —, i te
faaarori, fuatupu i te arori.
mea, tumu.
oaruparu, maru, palatue,
Druroru. rare; — organe,
u ; — lit, patatue ; — fruit,
- trop mou, mae ; — trop
aemae ; — caractère mou,
aroa; — rendre mou, liaa-
u, tavari {liquéfier), Jiaa-
MOUChard, sm. taata tamocmoe, (uata
mataulau.
Mouche, sf. rao ; — noire, huhu.
Moucher, ra. faatahe i te hupe.
Moucheron, sm, naonao, manumanu,
perehiie.
Moucheté, a. :opatapala, opete, pala-
pata, opure, opurcpure.
Mouchoir, sm. horoi, horoi utu, tahei,
lahema.
Moudre, va. taviri, oro.
Moue, sf. faautaraa; — faire la —,
faairia noa.
Mouillage, sm. tutauraa, tapaeraa pahi.
Mouillé, a. rai-i, puru, upepe, oimoi-
mo, rarirari ; — d'eau de mer, utai.
Mouiller, va. fa-irari, raararirari, ta-
puru, faaupepe; — l'ancre, ilulau,
: uhi, tuu i te tutau.
Moule, sm. vahi poopoo ci faataheraa
holioa.
Moule, sf. uu, ulii.
Mouler, va. faatahe i roto i te hohoa
poopoo.
Moulin, sm. taviriraa, hororaa; — à
café, Inviriraa taofc ; — à sucre,
hororaa lo.
Moulu, a. papa hia ; — brise', parari,
luialiua ; — endolori, muuiui i te tino
taatoa, fati, rohirohi roa.
Moulure, sf. raine.
Mourir, vn. pohe, mate; — de fai-
blesse seulement, onohe, unuhi ; —
subitement, mairi taue, iritu, irilia.
Mousse, sf. rimu, ufaufa, rimarima-
tafai.
Mousseline, sf. parupape, rairai.
Mousser, vn. hua, ufa; — bière, iti; —
faire valoir, arue, faateitei.
Moustache, sf. d'hommcj hnruhuru
utu, onaona; — de chat^ de rat,
hihi.
Moustiquaire, sm. paruru roi.
Moustique, sm. naonao, ramu, namu.
Moût, sm. vine api roa, vine nenei api
roa, pia tunu api hia.
Moutaroe, sf. :muta, sinapi.
Mouton, 5m. mamoe.
Moutonner, vn. ua tiare te miti, ua
umiuml te miti, ua hahehahe te
mit!.
Mouvement, sm. : anene, arori, aro-
riri. aeliuehu.
Mouvoir, va. aueue, faaaehuehu, faa-
nuu, faaarori.
Mouvoir (se), vn. arori, aroriri; —
sans cesse, hautiuti, tohe oioi,
olaralara; — incapable de se —,
turoia.
Moyen, sm. ravea, naoa ; — s'il y a —,
i tia ia (oe) te(taioraa); — il n'y a
pas — ae, a\la e taln^^^ \y.G^^ \^^\
6 mai, e ère Vft WaVivtv ^ w«^.
NAC
306
NAG
■oyen, a. ropu, i ropu.
■oyennant, adv. na, i na.
■oyens, taoa; — talents, itc ili ou
itc rnhi.
■oyeu, sm. pahii.
■Ozallam, s. pr. Mezulana.
Muable, a. hirohirouri, atari, fariu.
■ucosité, sf. lucus, sm. tare.
Muer, vn. inuiriraa o te huruhuru, tu-
purna upi o te huruhuru.
■uet, o. vava.
iugir, vn. bûtes, uuru; — vent^ nier^
haruru.
Mulâtre, a. afa ereere, afa uouo.
Mule, sf. niuru ufa.
Mulet, sm. niuru oni, niuru.
Multiple, a. liuru rau.
Multiplication, sf. faarahiraa.
Multiplié, a. liuru rau.
Multiplier, va. faarahl.
Multiplier (se), vn. nenca, nanea.
Multitude, sf. nahoa, tiaa, tiria ralii,
facatai, turcpua, repua rahi, e ère
te tiatia laata ou manu.
Municipal, a. malaeinaa, a te oire, a le
Hau oire.
Municipalité, sf. apooraa mataeinaa.
Munificence, sf. horoa rahi roa.
Munir, va. tuu i le mad, tuu i le
niauhaa.
Munir (se), vn. rave mai.
Munition, sf. mauhaa tamai.
Muqueux, a. tare.
Muraille, sf. Mur, sm. pa, patu.
Mùr, a. en se colorant, para; — en
mol.issant, i)e; — en devenant ferme,
: paari, maoa, haaveevee ; -r- à point.
nenu, nenunenu ; — màr et tombant,
parahoro, raru, rare, maemae; —
tendre et tombant, Iule ; — non mûr,
pu, pi, uvavia, avia, aviavia, toila,
orouto ; — gâté, pe roa ; — homme,
paari.
Mûrement, ado. ma le paari, ma te
feruri mailai.
Murer, va. patu, aua palu, haati i te
aua patu.
Mûrier, stn. mauperc, aule.
Mûrir, vn. maoa, haere i te maoa,
haerc i te pe, haere i te para; —
prématurément f opee, aupara, ru-
inai ; — faire — , haapaari, haapara,
haape,' tafara, tape, paaa; ^pré-
mices {fruits), paaa, rumai.
Murmure, sm. Murmurer, vn. {bruit
des éléments), ohumu, oihumu; —
plaintes, omumu, nmuhu, muna-
muna, mana, muraro, mulamata,
mitamila, omutamuta, aviu, ahehe,
vovovovo; — en secret, reo riirii.
Musc, sm. mea nûanôa.
Muscade, sf. tiairi nùanôa.
Muscadin, sm. taata faaieie.
Muscat, sm. noânoâ.
Muscle, sm. io amui, uana.
Musculeux, a. euea.
Museau, sm. utu, ihu.
Musée, muséum, sm. vabi faaiteraa i le
mau peu nehenehe, vahi hioraaite
mau chipa nehenehe.
Musique, sf. himene, faaotoraa papaa,
upaupa papaa.
Musqué, a. faanoànoâ hia; — affecté,
faahua.
Musulman, a. mahometa.
Mutation, 5/. monoraa, riroraa ia ve-
tahi c.
Mutiler, va. tapu, hamani ino.
Mutin, a. Mutinerie, sf. mâro, lamai,
orure, haufauraro.
Mutisme, sm. mama etaeta.
Mutuel, a. tetahi i te tetahi.
Mutuellement, adv. p' deux, apipiti;-
p' plusieurs, tetahi i te tahi, ralou
ratou iho, ratou ia ratou iho.
Myope, a. matapo, huru malapc
Myriade, sf. hoe ahuru tauatini.
Myrobolan, a. maere.
Myrrhe, sf. mura.
Mysie, s. pr. Misia.
Mystère, sm. Mystérieux, a. miierlo,
parau aro, parau moe, aroaro, aère,
rêva.
Mystifier, vn. faanevaneva, faaoâoâ.
Mystique, a. parau alegoria, ohipa on
parau paieli rahi.
Mythe, sm. parau aamu; — hotntne,
taata no le aamu.
N
N, quatorzième lettre, se traduitpar N.
Naama, s. pr. Naama.
Naaman, s. pr. Naamana.
Naasson, s. pr. Naasona.
Nabaî, s. pr. Nabala.
Naboth, s. pr. Nabota.
Habuchodonosor, s. pr. Nebukanesa.
Hacelle, sf. vaa, poli iti, faorao ili.
Machor, s. pr. Nahora.
\
Nacre, sf. pàrau.
Nadab, s. pr. Nadaba.
Nage, sf. au, auraa; — à la — , ma te
au noa.
Nageoire, sf. papauru, pehau; — dn
dos, repe; — du ventile, taraoihi;
— supérieure, tarania, orohema; —
du requia, VwVvwtw.
\k&<^%UT, sm. botv> \.«.».V^ ^w \£kû^w».«
NAT
307
NÉO
i. :au, hee; — sur la lame,
TU ; — sur le dos, au tia, au
— sur le ventre, au o aro ;
dadroitement, aufarere ; —
, manu, panu ; — faire glis-
ahee ; — faire nager, faaau ;
procurer en nageant, la au;
/er dans l'opulence, e taoa
an a).
idv. no, aita e maoro, i nau-
pr. Nahuma.
laavare ore, peu ore, vitivili
ore, opipiri ore.
or. Naïma.
taaia polo roa, poto roa,
ihiporo, tamanava.
, sf. fanauraa ; — de haute — ,
teitei; — de basse — , fanau
». fanau ; — plantes, tupu ;
p — le désir de, faatupu i te
0.
:, adv. ma te haayare ore.
f. haavare ore, opiopi ore.
m. mori arahu.
pr. Nenpoli.
. ahu amuraa maà, ahu vau-
auvau iri ; — d'eau, hopuna,
e ; — d'autel, yauvau fata ; —
munion, vauvau iri komunio.
e, o. (raau) faataoto ou faa-
•
. narito, raau nodnoâ.
l'a. faaooo, patiatia, faahepo,
lito.
sf. ihu, poopoo ihu, apoo
10 cl.
, sf. tuatapapa, faatiaraa pa-
', sm. taaia faatia parau,
aaile parau.
a. faatia, faatia i te paraii,
apa.
Sillard, a. (reo) fao.
Iiaapee, fa.
DO te fanauraa.
sf. auraa.
. pr. Natana.
I, s.pr. Natanaela.
f. nunaa, reo.
a. no te fenua tupuna.
:é, sf. fenua, hau, bnsileia.
fanau.
5^. fanauraa.
. peue, vane; — de cocotier,
— du peuple, repuahoe.
a. haune, natinati, raraa, firi,
/. natura, iho.
a. maohi, huru mau; — in-
», taaia tumu ; — au naturel,
aa huru mau.
Naturaliser, va. faariro ei huiraatira,
faaô i te hau (Farani).
Naturaliser (se), vn. màtau, haaraAtau.
Naufrage (faire), vn. paremo, tomo,
parari te pahi ; — dans la foi, pa-
rari to pahi i te faaroo; — n'/tre
plus, aita ra ratou, ua pau.
Nausée, sf. en avoir, manuana.
Nautonler, sm. raatira pahi, pairati,
taata faatere.
Naval, a. no tua, i tua ; — combat — ,
tamai i tua.
Navet, sm. nave.
Navette, sf. farii tumiama.
Navigable, a. moana, au la tere hia.
Navigateur, sm. ihitai, taata horo pahi,
taata tere na te moana.
Navigation, sf. tere na te moana, hno-
roraa na le moana.
Naviguer, vn. tere na te moana, horo
pahi, haere na le moana, fano, tere.
Navire, sm. pahi, vaa, faurao ; — mar-
chand, pahi taoa ; — de guerre, ma-
nua ; — trois-mâts, pahi lira toru ;
— brick, goélette, pahi tira piti; —
cotre, pahi tira hoc.
Navré, a. puta te adu.
Navrer, va. haamauiui, haaputapu,
faaoto rahi, haaputa te adu.
Nazaréen, a. Nazai-ene, Nazira.
Nazareth, s. pr. Nazareta.
Ne, adv. aore, ore, aita, ère, eiaha.
Né, a. fanau ; — premier — , mata-
hiapo; — nouveau — , fanau api,
uruaru ; — mort — , fanau polie
roa.
Néanmoins, ado. area, teie ra.
Néant, sm. to aore.
Néapolis, s.pr. Neapoli.
Nébuleux, a. rumaruma, rupehu.
Nécessaire, a. lia roa; — il est — , e
mea titau hia, tumu, e tia'i [mis à
la fin).
Nécessité, sf. ati, veveraa; — impossi-
bilité, ravea ore ; — exigence, litau-
raa, e mea titau hia.
Nécessiter, va. titau, e tia'i (mis à la
fi„).
Nécessiteux, a. ati, veve.
Nec plus ultra, aita' tu, aita i pihaiatu.
Nectar, sm. inu monamona roa, maa
rd i te maitai rahi.
Nef, sf. tino farepureraa; — grande
— , vahi parahiraa o te laata; —
petite — , te ili o te farepureraa.
Néfaste, a. ino ati.
Négatif, a. (parau) faaore; — refus,
faaorcraa, faatia ore raa.
Négation, sf. faaoreraa.
Négligemment, adw. haraini, taue, ma
te haapao ore raa.
Négligent, a. îaaVau, m«L\v\xwvtiîcvw A^'^^-
nihi, paTUTpatvx, Tt\îceo\\St.
•AiHier, w. •"« e hn.pso,^.
ÙÔali|t«, J. vlpi ((«oo. peraselulc
RcpEtall, 1. pr. NephiUli.
»erf, ini. uniio; — ina/ni(«tfe— .01
•edorer, l'O. iiuroi. tami, pun
Uihi. u>; — Mii« plaie, tara.
nuira, a. lis noi. pnmhi ni».
Ms'uh^''""''"'"'"""'
«eutroliscr, tm Vnnwf; - pnm
Keg'ïa'méi V. Ii"re i n» niab>D<i
Hcieu, «11. Um«H< frlii,
MïralglO, ./■. nmuiui unu., n
iBW-ÏSrtl, » pr. Nil. Yur^k.
«'.'nre^J-'ecro... eerahpi;
J,"^B- :.'ff".''""=™"î«'îi«n''
liDUiar,!. «A Niiumori
■lchB,./.pil..™[™h<il«>.;-
:imr"' -""■
Micher'/H)'. Cl', piralii. lai>. no
lioiié.'t/'. Ubltohilo, vahuiahu»,
Ri&e, im. niter».
«toi, «- pi-. Niomi.
lOBud, itti. liimi-«Hi. pan», lapom. li-
poni, tipona: du bail, iii>i, nng,
opilopita ; — akxpitdi p' grmpf,
pla^ÙdlUKHd,.
ponapooa; -
-MI'
Ilolp, o. isriere.
more, :oop
i
uotao, n,
1. pauri, m
Ur
i, mania,
pitao.
«S'ï"
'oan
«.""^fliù'u^'
'lia.
ri
Igircl, u. Ui
«, bupaopa
noircir, oa.
■OlU, J/. talMl, T»
«rn, peipaa.
Halietto, -/■,
li. tiairiili.
noix, ./. tut
■Dm, .;«. io»
— J
opai
loniri i te
oir -m —, W
"i.r.
(Pau
M df,
e'io» oo...;
Oï p
|=t'fi,-'*
M«-
gio». IB io
IOni»rt,'ii>>.
nama
a laUu'
,rW
-m
<!À-J. màaol
ni:-
Wi-f. poi
..in,
N^bnu'i,'"''''
ihu
raliii
— /'f" — ■
piipii
neinei.
Nommer t'a. Lapa, lapa i lo ioi. roaiil
non, rtJï- ili/fcnm, eiaiia — i^jiau^.
M», eie, non pai, ïDIul.
non àvtilu, nifii. ulLaî parau bie. gila
NOU
309
NYM
a. taupupu, faataiipupa,
natau, paruparu, toaruaru,
jfafa.
ent, adv. umairiiri, ma te
I, hofaa, tahiitu.
, sf. paruparu, faatau, toa-
aroa.
iretenia.
pré. ma te au ore, atira
îo. aila' loa hoi, aore roa
f non pa-!, e eiaha i te (tahi
h atu).
;nt, ado. eiaha... anae; —
ore, area ra ; — non seule-
a, mais même, e ere o te-
ae m, te (nom ou vei^be)
patoerau ; — nord-est, faa-
îiti ; — nord-ouest, toerau.
(liuru) mau ; — école — ,
i orometua haapii.
s. pr. Noremania.
pr. Norevegia.
pro. to tatou, no tatou, to
no matou ; to maua, no
pr. Noli-Be.
f. oto fenua.
benè, sm. parau haamaru-
parau rii laa è.
rahi, tuiroo.
. taata papai parau faaau.
e, sf. faaite, tohu, parau
ier, va. fanite, tapao, tohu,
ta.
iteraa; — avoir une — dp,
uru.
itea, vai noa.
f. itearaa hia.
taamu, tiamu, : taai, : felii,
apona.
vio, :ponapona.
pr. Numéa.
. utau, vahiné faaole, ta-
f»i. faaai, ahuvai; — père
a faaamu.
. faaamu, faaai, rahuora,
istiaux, liamu i te mad i te
sm. aiu.
sf. maâ.
tatou, taua, matou, mnua.
lUVel, a. api, hou, opi ; —
au, faahou, à, hou.
lOUVelle, sf. parau api, roo;
fondée, tuputa ; — saison
roorooatau ; — qui reçoit
ies — , roorooa.
Novateur, sm. taata patoi i te parau
tumu.
lovembre, sm. novema.
Novice, s. et a. tuhou, tiahou.
Noviciat, sm. tamataraa, tau tama-
taraa.
Noyau, sm. huero, anoano.
Noyer, sm. tului, tiairi.
Noyer, t'a. fanihu.
Noyer (se), vn. paremo, ihu, ihuihu.
Nu, a. :tahaa, pauturu, teu ; — tète,
upoo tapoi orc hia ; — montagne — ,
mnua raau ore, moua paura; —
aller nu, horu taetae.
Nuage, sm. Nuée, sf. ata, mahu. ata-
yai ; — blanc, paarai ; — noir, ma-
taatao; — rougeàtrf, tohuura; —
rouge à Vhorizon, tutai ; — sur
sommets, ohu ; — annonçant le vent,
tutaivi; — à Vhorizon, maire fa-
tutu; — «on* nuage, hoopuenui,
aparai, moere.
Nuageux, a. ata. parutu, tapoi.
Nuance, sf. huru Ina è.
Nubile, a. au in fanipoipo hia.
Nudité, sf. t;ihaa; — en se battant,
lulualua.
Nue, sf. ata; — porter aux — , faa-
Icitei roa; — tntnbei' des — , 'marre
raiii roa.
Nuire, vn. faaino, totova, totoa, lia-
maoi ino, tautaumaau.
Nuisible, a. :ino, totova, faaino, e ino
ai te (varua).
Nuit, sf. po, rui, arui; — obscure, po
tinitini, po pouri. po rumaruma ;
— dernière, inapo, inarui ; — pro-
chaine, nnapo, cnarui; — de nuit,
i te po, i te rui, po {apr. m.); —
toute la —, c ao noa te rui ; — à la
tombée de la — , a po atu ai, i te
mairiraa o te mahana ; — il fait — ,
ua po.
Nul, a. aorc e taata, aore le mea e
hoc ili ae.
Nullement, adv. aita roa, aore roa.
Nullité, sf. faufaa ore, faufau.
Numéraire, sm. moni.
Numérateur, sm. taio numera.
Numération, sf. taioraa, tatauraa, pa-
paraa, numeraraa.
Numéro, sm. numera; — d'ordre, nu-
mera nanairaa.
Numéroter, va. luu i te numera, tanu-
mera.
Nue propriété, sf. fatu fenua anae.
Nuptial, a. no te faaipoiporaa.
Nuque, sf. rei, rei ai, maniuru.
Nutrition, sf. haamaaraa.
Nutritif, a. mea maâ, paia.
Nymphas, s. pr. NvimeçUa..
«Hatlan, if. popora.; - fev-t
e, himanlmiillii, [
OHIoer (*') à, faa
«liSÏ''*' '(' "["''
noi ri! ; — ob<
OllOD!!i'j°"jlr."obi
Dbuurci va.
Uièilè, k Ba.
DblâlIïP, en. ui
Obsèques, 'f. Il
— par lui-diW, a
Obatiulion. j/l inAr>
Olntiner (s'), m, nve mlro, li;
Obtlrui, n. OtatnilitiDn, <^. apani, [
Obtenir, m. roua, noaa, innnun,
rrn pi., ipa.raup»: — fin n'ont"
obtenu, tLljiD&; — prenart, ra^'
Obtus, n. tipapn,
Obue, sm. ofai hospsrirl.
Obvier, ru. pnniru i le (ati).
.. fiai
Occu|»â, n. lafaire), ohlpa; — OJ"".'
oMpa rabilono; — plaet. f»»P
Occuper, en, rave, parahi, tun I <*
Océan le,
Ochoclat,
WWVi. «f.
> (KA.OtT«. >"<■ ''^'>e". aVil
OFF
m
OMO
moni no te huriraa taoa i
ni no te faaôraa taoa ; —
m, faatiaraa, horoaraa.
a. faatia, tuu, horoa.
. mata ; — témoin — , ite
laua ; — bonne — , haua
— mauvaise — , haua ino ;
ie, vavau ; — dcre et désa-
veoveo ; — dégoûtante^
— de poisson (aux mai7is),
— de mer, toatoa; — de
papaora ; — de brâlé, ahi-
— de porc cuit, tutululu ;
bes (bonne), pumiriraira ; —
(jnauoaise), aiaia; — être
— , roo maitai ; — en mau-
roo ino.
u ore, mea riri, vahia, fau-
ae, tarahiriri, tarahea.
pr. Odolama, Adulama.
arifèrant, a. :haua, noânoà,
. te haua.
(concile), a. (apooraa),
ita ; — fatigué, mata hana ;
mer les yeux, fariu è i te
— faire signe de V — , tapao
I, amoamo i te mata, rumi
— clin d' — , amoraa mata;
feon, oleo, oteu, hilihiti;
V — ouvert, aramailai, hio-
sur quelqu'un, haapao mai-
bon pied,, bon œil, tamoe-
, :apelahi, amo, amoamo;
le coup d'œil juste, faataa
itaa oioi.
apoo ili.
/. vahi haereraa mad.
uero, huoro; — petit Aole-
<i poisson, atoatoa ; — jaune
;a, marea; — blanc a œuf,
ero mca.
ohipa, ravea; — serviles,
lo ; — mixtes, ohipa rii ; —
, ohipa huru varua ; — tner-
s, ohipa maere.
inoino, riri.
maheaitu, inoino.
a. haamauiui, faariri, faa-
.'i ; — Dieu, liara.
, vn. riri, inoino, maheaitu.
im. pupuraa pane ete vino.
toroa, umaa; — de Véglise,
ure , — p' dessert (vaisselle) ,
paa mereti.
no te hau, (ohipa) mana.
. raalira ; — de police, In-
'aatira mutoi; — d'ordou-
é.
pare, baapao i te pure.
Officieux, a. hamani maitai, maitai,
tauturu.
Offrande, sf, taoa aroha, taoa pupu, o,
ho; — apfès guérison, moria; —
avant voyage, mauifaatere; — au
retour, marotai.
Offrant (au plus), nana te moni i hau.
Offre, Sf. afairaa, pupuraa.
Offrir, va. :pupu, afai.
Offrir (s*), vn. pupu ia na iho.
Offusquer, va. opani, paruru; —
éblouir, haamohimohi; — troubler,
faahuru è, haamohimolii.
Offusquer (s'), vn. riri, turorirori.
Og, s. pr. Oga.
On I int. ho ! atae hoi e ! aue te (nom) !
Oie, *'«. moorn.
Oignon, sm. oniani.
Oindre, va. tahinu, faatahinu, tavai,
tivai, parai, Caaiavai.
Oiseau, sm. : manu, apaapa ; — domes-
tique, manu faaamu; — sauvage,
manu oviri ; — sans plumes, tahu-
ru; — sortant du nid, tuapa; —
troupe d' — , tuvirivirimanu.
Oiseleur, sm. ihumanu. taheimanu.
Oiseux, a. tutnu urc. faufaa ore, faa-
tau.
Oisiveté, sf. fantau, parahi noa raa.
Oisif, «. parahi noa, :faatau, :maro-
maroa, ohipa ore ; — rester — , tia
ohipa ore, parahi ohipa ore.
Oligarchie, sf. hau paruru hia e te turo
e le hui mana.
Oh've, sf. olive ; — huile d' — , hinu
olive.
Olivier, sm. oliveta.
Oliviers (mont des), sm. moua Oliveta.
Olographe, a. i papai hia e ana iho.
Ombelle, sf. huru fare amarara.
Ombrage, sm, maru, tamaru, tamau,
ata.
Ombragé, a. haumaru, marumaru.
Ombrager, va. tamaru, haamarumaru,
tapare ; — porter ombrage à, haa-
manaonao, haamatau.
Ombrageux, a. mataû, matautau; —
défiant, mauaonao, facfaea, riri,
rumaruma.
Ombre, sf. ata ; — de défunt, riorio ;
— de la mort, maru pohe.
Ombrelle, sf. fare amarara.
Omelette, sf. huero moa faraipani.
Omettre, va. faatau nua, vaiiho, haa-
pae, rave ore, tapea, faarue ; — un
mot, haamoe i te parau, faarue i te
paran.
Omission, sf. ohipa ore, faalau uoa
raa.
Omnibus, sm. pereoo faauta taata.
Omnipotence, sf. mana hope.
Omniscience, sf. Vife-Vio^fe.
Omoplate, sf. pa^pa, ^a\3&^.
OR
312
ORG
On, pro. Ift Inola, ratou, ua {verbe)
hiu, uu (cpi'be) ratou.
Onan, 's. pr. Onana.
Oncle, sm. meliia tane fctii, inetua
fetii, paino lanc, pnteaino tanc.
Onction, sf. faatahinuraa. — Extrême-
Onction, faalahinuraa.
Onctueux, a. tahinu ; — sermon, aùraa,
faatupu i le paicli.
Onde, i/. are, aru.
Ondée, xf. {avec vent), opape, papape.
Ondoyant, a. habit, étoffe, tairiiri,
inaevaeva.
Ondoyer, va. tapape, tavai, tapotu ; —
baptiser, papctito noa.
Onduler, vn. tapotu, haapoopoo {mer),
tafurefare.
Onéreux, a. leimaha, teiaha.
Onésime, s, pr. Oncsimo.
OnéSiphore, s. pr. Onesiphora.
Ongle, sf, maiuu.
Onguent, sm. raau Ilinn; — parfumé,
monoi
Onze, a. ahuru ma hoe.
Onzième, te ahuru ma hoe.
Opaque, a. aneane ore, ariari oro.
Opération, sf. ravea; — amputation,
tapuraa.
Opercule, sm. tapoi iti, titipatoa; —
ifc coquillage, pipito.
Opérer, va. rave, ohipa, faatupu; —
amputer ,^ tapu.
Ophir, s. pr. Ophira.
Ophnie, f. pr. Ophini, Hophinl.
Ophtalmie, sf. mai mata.
Opinion, sf. manao ; — bonne, manao
maitai ; — maucaise, manao ino.
Opiner, vn. manao.
Opium, sm. opiumu; — fumer l' — ,
puhipuhi i te avnava tinilo.
Opportun, a. au ; — au temps — , i te
tau au, i le anolau au.
Opportunité, sf. tau hcie, tau maitai.
Opposé, a. moloi, au ore.
Opposer, va. patoi, tati, motoi.
Opposition, sf. au ore raa, patoi.
Oppresser, va. nenei, neinei, faahepo,
uumi, iianfuo.
Oppression, sf. aho pau; — tyrannie,
uumi, faalieporaa.
Opprimer, va. faafao, nenei, uumi, faa-
leialia, faaleimaha.
Opprobre, sm. hoama, fnainoraa.
Opter, vn. maili.
Optimiste, vm. taata manao maitai i te
m au mea'toa.
Option, sf. maitiraa.
Opulence, sf. vai taoa raa, vai hinuhi-
luiraa.
Opulent, a. :ona, : taoa ralii, nahu-
nahuna, naJiunahu.
Or, conj. hoi, area, ra {apr. mot).
Or, sm. zpira, auro ; —monnaie^ vnouv
Oracle, sm. parau aro, parau tobu,
faaueraa, faalaaraa.
Orage, sm. Orageux, a. vero; —il fait
de f — , e mabana vero.
Oraison, sf. pure feruriraa, pure huna,
meditatione, — discours, oreroraa.
Oral, a. vaha.
Orange, sf. anani.
Oranger, sm. tumu anani.
Orateur, sm. taata orero, orero, va-
naa; — pour autrui, auvaha.
Orbite, sf. apu mata, araoa.
Orchestre, sm. himene rahi.
Ordinaire, a. màtau hia, haamataro
hia, noa {apr. mot); — c'est T— , o
te huru noa ïa teie.
Ordinaire, sm. epikopo; — se pourvoir
devant V — , horo i te epikopo.
Ordinairement, ado. pinepine.
Ordination, sf. faatoroaraa.
Ordonnateur, sm. Orotenatero, faalere
hau.
Ordonner, va. sfaaue, poroi, tao; -
sacrer, faatoroa; — disposer, faa-
nahonaho.
Ordonnance, sf. faaueraa.
Ordre, sm. faaueraa; — d'attaquer^
matanaru ; — arrangement, anai-
raa, atuatu ; — mettre de T— , faaa-
tuatu ; — homme d' — , taata atuatu ;
— en bon — , punaho, punahonaho,
ihilhi; — rang, ca^te, palulaata;
— donner V — de. faaue ; — numéro
d' — , numera nanairaa; — ordre à^
our, parau ou ohipa i te hoc raa-
ana; — sacrement de l'Ordre,
Oroa Faatoroa.
Ordure, sf. repo, para.
Ordurier, a. faufau, tiaa, taiata.
Oreb, 5. pr. Oreba.
Oreille, sf. taria; — mal d'—, tui, lu'
10 ro ; — bruit dans V—, ui ; — dé-
mangeaison à V — , taria maeo ; —
rjrfee, taria oopi, taria maopi; —
attentive, taria roo, taria roroa; —
sourde, taria turi ; — n'entendant
pas bien, taria vava ; — prêter T— ,
opae taria; — dire à V — , parau
riirii i roto i te taria.
Oreiller, sm. :turua, tuarua, urua.
Orfèvre, sm. taata tupai auro.
Organe, sm. mero; — voix, reo; —
personne, auvaha, vaha.
Organisation, sf. faanahonahoraa, faaa-
uraa.
Organiser, va. faanahonaho, faanehe-
nehe, faaau, haapao.
Organiste, sm. taata faaoto plana, faa-
oto otapa.
Orge, sm. kerite.
Or^ie, sf. in uraa a va rahi.
ou
313
ouv
a. teoteo, oteoteo, faateo-
eie, orotefa, mata ofefa.
hilia o te ra.
. DO te hitia o te ra.
a. faatano.
. auvaha.
stn. rêva iti.
a. taata tumu, taata fanau,
I tera fenua, ihotupu, no Ic-
are.
Originalité, »/'. huru è ; —
arau tumu, parau mata-
tumu, fenua, fetii.
tumu ; — péché — , hara
uatu, onaonao, unauna.
sm. unauna; — en plumes,
— de guerre, haana; — ds
ahu nioâ; — blanc, ahu
tiu orio; — rouge, uteute;
ereere ; — vert, matie ; —
noana; — jaune, d'or, aliu
ahu auro; — faiseur d'or-
, paroopii.
faaatuatu faaaneane, faau-
faaiheihe ; — polir, faaa-
'..taheraa pape ino, apoo.
>r. Graphe.
tm. tamaili olare, rolarc;
amis, urutamafuarere.
manimaniao.
a. au i te faaroo mau, taa-
mau.
e, sf. hape ore raa ou liaraa
rau papai.
notuu, raau taratara, raau
nt, sm. ivi; — du genou, o-
ri; — au-dessus, ivi hufa;
essQus, faara.
t. hautiuti.
'. Osea, Hoaea.
pota.
Loito, tamata.
ieie papaa.
ivi.
m. tiria pera.
mi, adv. faaite, hua, faaife
ïm. aua nehenehe, aua rahi,
na.
I, sf. faaile hua raa; —
.aahaaha.
piri.
riti ; — la vie, laparahi po-
— priver de, faaere, afai
•oi è.
m. haere è.
pr. Otoniela.
. Otomane, maliometa.
1 aore ra; —r ou ôien, e; —
ou non, c ère, aita ra; — ou de..»
ou de, o le.., o te.
Où, adv. i hea, lei hea, i reira; —
d'où, no hea, mai reira mai ; — par
où, na hea.
Ouaiile, sf. mamoe.
Ouate, Sf. mahanahana.
Ouater, va. tavavai,* tamahanahana i
te ahu.
Oubli, sm. aramoe, aramoia, aramoi-
na.
Oublié, a. aramoe, aramoia, aramoina,
aro. tupoina, moia.
Oublier, va. haamoe, moina.
Ouest, sm. tooa o te ra.
Ouf! int. atae!
Oui, adv. e, ae, oia mau, oia ïa, oia
tena; — oui ou non, c... e eiaha;
— par dérision, oiha!
Ouie, sf. faaroo.
Ouies, sf. aumea, raumea, peiha, pei-
haha.
Ouïr, ra. faaroo taria. faaroo.
Ouragan, sm. voro, vorohuri, toa huri
papa, parapu, matai rorofai.
Ourdir, va. Inai, laamu; — comploter,
opiia ino, tani, taamu.
Ourler, va. au i te iripiti, hamani i te
iripiti.
Ourlet, sm. iripili.
Ours, sm. pea, daba.
Outil, sm. lauhaa, tauihaa; — de me^
nuisier, lauhna tamuta.
Outrage, sm. faahaamaraa. faainoraa.
Outrager, va. faahaama, faaino. ^
Outrance (à), adv. ruhi roa, puai roa.
Outre, sf. farii, hue iri, fariivai iri.
Outre, pré. i pihai alu, na nia è, te
vai atu à; — en — a taa'tu ai te
{nom), i mûri ae, Ieie tetahi; — J^
nombres, liahapa, tiahara.
Outré, a. rahi roa ino; — exaspéré,
riri, inoino.
Outrepasser, va. mairi mai, haere 1
pihai atu.
Outrer, va. faarahi roa ino ; — irriter,
faariri, faaino.
Ouvert, a. z velea, vevete hia, fatafata,
mahiti, mavele; — fendu, déchiré,
amaha, amahamaha; — percé, pu-
ta; - découvert, atea; — bouche
—, utu hamama.
Ouverture, sf. suputa, vata, iritiraa,
apularaa, iriamuna, iriaputa; —
fente, puta, apoo, vata; — d*une
dépêche, iritiraa i te parau ; — com-
mencement, origine, haamataraa;
— faire des — faaite rii.
Ouvrage, sm. ohipa, haa; — livre, p\i-
ka ; — grand, hautua ; — fâcheux^
tuatuapoi.
Ouvrier, sm. lOLalai x«lN^ ^V\\^tj.^ V^Voci^
rii, feialoToa.
PAl
314
PAN
Ouvrir, va. :iriti, heheu, haafatafata,
hahae, faahnmama.
Ouvrir (s'), vn. bouton, plaie, fetee,
feliti, aniitlia ; — fleur, uaa ; — bras,
hohora le rima : — à quelqu'un, faai-
te i tona manao; — yeux, araara.
Ouvroir, sm. pitia raveraa ohipa.
Ovaire, *m. Tairaa htMro.
Ovale, a. : omeDemeDe, potaa.
Ovation, sf. faahanahaaaraa ; — fain
une- — , faahanahana.
Oza, s. pr. Oza, Usa.
Ozias, <.jpr. Ozia.
Oziel, 8. pr. Oziela, Uziela.
P, seizième lettre se traduit par P.
Pacage, sm. vuhi maà, yahi faaamu-
raapuaa ; — droit de — , vahi faatia
hia no te faaamuraa puaa.
PaCMer. vn. faaamu.
Pacificateur, sm. araivavao, taraehau.
Pacification, sf. hau, haaporahau.
Pacifié, a. hau, maruuru.
Pacifier, va. faafaile, faaliau, faatupu
i le hau.
Pacifique, «. hau, maru; — Océan — ,
moana palilira.
Pacotille, sf. faufaa ore, huru ino.
Pacte, sm. paraafafau.
Pactiser, v». faaau i te parau, fafau i
te parau.
Pagaie, sf. hoe; — raUnguer négli-
gemment, tarepa.
Paganisme, sm. etenerao.
Page, sf. api, aroa.
Page, sm. taata apee.
Pagne, sm. pareu.
Pagode, sf. farepuroiaa elene.
Paie, sf. Paiement, sm. taime, aufau-
raa moni, utua ; — au centuple,
utua rau.
Païen, sm. etene.
Paillasson, sm. horoi avae, peue.
Paille, sf. ota.
Paillette, «/". hua (aum, moni).
Pain, sm. faraoa. pane; — arbre à — ,
uru ; — son bois, raau uru, pu uru.
Pair, a. au, failo.
Paire, sf. talairuaraa, taipiliraa o le
(totini); — mettre par — , laloo-
pili, lalairua, haapututatairua; —
dix — , taau.
Paisible, a. maru, hau. mamahu.
Paisiblement, adv. ma te hau, ma te
pcapea ore, rii maite.
Paître, va. faaamu; — mener —, puto
atu i te nana ia amu; — envoyer
quelqu'un — faarue atu.
Paix, sf. hau ; — profonde, vai roiroi,
vai hau ; — heureux état de — , lau-
horahora ; — et d'abondance, vaea;
— en paix, ma te hau ; être en —,
Ji/iij, vai hau, lurerua ; — paix donc!
ei hau ; — troubler la —, va\\iava\,
oehau; — la conserver, iial'va\iau •,
— y engager, tirao, tiraorao; —
l'aimer, amuhau ; — en essayer le
maintien, faatau fafau.
Palais, sm. aorai ; — de justice, aorai
haavaraa ; — de la bouche, to nia i
te vaha.
Palan, sm. porotata, porotaa.
Pâle, a. Pftieiir, sf. Pâlir, vn. marearea,
mahea, puraarea, parautia, mahea-
hea.
Pale, sf. tapoi aua moà.
Palestine, s.pr. Palesetina.
Palet, sm. ofai parahurahu.
Paletot, sm. pereue.
Palette, sm. vairaa peni.
Palier, sm. tamaru, potée.
Palissade, sf. aua, pa, atia ; — devani
maison^ aumoa.
Palissader, va. aua, baati i te aua.
Palisser, va. aua i te raau.
Palliatif, a. raau faaiti, raau tapoipoi>
Pallier, va. tapoipoi) otohe, faaiti.
Palme, */. tamara; — mesure, tiapa-
na, tupana ; — petite — , auneti; 7-
remporter la — roaa mai le re i»
na.
Palmier, sm. umeume ; branche de —1
amaa tamara.
Palpable, a. e lia ia fafa hia.
Palper, va. tiaia, tuia, fafa, inirimirj'
Palpitation, sf. otuiate, hui; - »*
chaleur, ihaiha i -^ pressée, mapU'
Palpiter, vn. otuitui, huihui.
Pamphlet, sm. parau faaino.
Pamphylie, s.pr. Pamephulia.
Pan, sm. d'habit, hili ahu, reparepal
— de mur, pae patu, patu.
Panache, sm. huruhuru.
Panama, s. pr. Panama.
Panaris, sm. mai rimarima, mai ma-
iuu.
Pandanus, sm. fara ; — sans dard, pae-
ore ; — à feuilles fines, iri ; — pré-
paré p"" cigarettes, oviri, iri.
Panégyrique, sm. parau arueraa, p?raa
haamaitairaa.
Paner, va. tafaraoa i te (ma&).
Panetier, sm. laata rave faraoa.
VainÂW, sm. çA-ft., oitii, arapapepe, ara-
V
PAR
pr. Papeale.
■ P"P>». Plip«ir
Hà, ado. i Ion vi
sro («pr. m.),
H, o/d. >ud d«
parahoU, pnnu [m
n'a. raihope, rnooli.
mfniiic, fadsre Tuai
Paralleli, .«f. tai-u.r.
Paraljicr, i -.. )..,„|
— i-effel, ln|.un.
Parapet, .m. ;<a au>,
are
b.pepa.
Iiaruru
Par^'raw, .^. i,-i.«u r
Parâphi^r, .-... l,.mi,a
0«
LaaoKi-
Parapluie, j.'». r...« ami.
Paratite, >'■'■ l"ii.u. m.
ira
n"T
ParaMi, >«l. hi-: «mora
Par«Ml, 'fV. panmi i 1
Parc, il... «uii.
pal
l>Bfaii
Panll, a. au. ma le rein ta livTUi
- d'autel.
PAR
316
PAR
Parent, sm. Parenté, sf. : fetii, hui fe-
tii ; — famille, opu hoe; — père,
melua ; — cousins, vaitaeae; —
dire parent, haafelii ; — alliés, au-
purua, apurua. auraa; — proches,
fetii hum piri.
Parenthèse, sf. paruru.
Paresse, sf. Paresseux, s. faatau, haa-
marirau, hamarirau, maroa, paru-
paru, maromaroa.
Parfajre, va. fnaoti, faahope.
Parfait (le), sm. {le passé), le tau i
mairi aenei.
Parfait, a. mailai roa, parautia, pa-
pii, maori, hope {apr. m.); — com-
plet^ motunene; — pas — aila rea.
Parfaitement, adc. roa (apr. m.) ; —
guéri, ora roa ; — achevé, maitai
roa, neiienohc roa ; — réussir, ma-
nuïa roa.
Parfois, ado. rii (apr. m.), pinepine, i
te labi inati mnhann, i tona tau.
Parfum, sm. raau noanod, monoi; —
réunir les plants de — putu.
Parfumer, va. faanoànoâ, putu.
Parler, vn. Parj, s m. ai.
ParjS, *. pr. Paris.
Parité, sf. aumailairaa, aufaitoraa.
Parjure, sm. horeoraâ haavare.
Parjurer (se), vn. faahapa i te lapu,
faahapa i te horeoraâ, faahapa i te
parau i tapu ou horeo hia.
Parlement, sm. apooraa iriti ture, apoo-
raa no te mau iriti ture.
Parlementer, vn. faaau i te parau.
Parler, sm. reo, parau.
Parler, vn. : parau, :nao, :paraparaa,
:tao; — haut, porutu ; — bas à
quelqu'un, omuhu; — vite, vinivini,
vivovivo ; — en l'air, paraparau
noa, parau ma te faufaa ore, parau
ma le feruri ore ; — français, ite
ou parau i te reo farani ; — pour,
faalia; — contre, faahapa; — sans
parler de, oiaha'tu â ia, ore noa'tu i
parau hia te.... atira noa'tu vau i
parau.
Parleur, sm. taata orero, paraparau,
taata aparau, taata vaha vai.
Parloir, sm. piha paraparauraa.
Parmenas, s. pr. Paremena.
Parmi, pré. p' choses, i ropu; — p'
personnes, i rotopu i...
Parodie, sf. parau faaipaupau, chipa
faaip:iupau.
Paroi, sf. piharaa.
Paroisse, sf. parehia, mataeinaa eta-
retia, paroika, paroita.
Paroissien, sm. taata parehia, taata no
te parehia; — livre, puka pure.
Parole, sf. parau, reo, tao, laru, lua-
tua; — éloquente, vanaanaa", —
douce et calculée, vahamona-, —
\
belles — tavaimanino ; — parole de
Dieu, parau a le Alua; — homme
de, laala haapao mailai i tona pa-
rau.
Paroxysme, sm. te puai roa raa.
Parquer, va. opani, aua.
Parquet, sm. tabua iri, lahua raau;
— au tribunal, te mau haava ; —
local, piha haava, piha toroa no t&
mau haava.
Parrain, sm. metua papelito.
Parricide, sm. taparahiraa melua.
Parsemer, va. aeue, haaparare.
Part, sf. tufaa, vachaa, tuhaa, vahi,
paeau, tapu, pae, rauraua; —four-
nir sa — , faareeree ; — prendre Uc-
grosse — , faafana ; — la meilleure— y^
omene; — faire secrètement sa — »
urne raro ; — avoir chacun la sienne^
tufatufaéé, tuhatuhacc; — de pari
■en part, maiha ; — d'une part, i t
tahi pae ; — d'autre part, e i lela
hi, i te tahi pae; — à part, i le va
hi è, i te tahi pae, i le vahi laa è
— en particulier, huna {apr. m.)
— de part et d'autre, ralou ratoi
aloa ; i te tahi pae, e i telahi atoa
— prendre à part, opai, opai i t
hiti; — prendre part à, amui.
Partage, sm. veheraa, tufaa.
Partager, va. : tufaa, tapupu, vahi
vête, vevete, vehe, vae ; — partiel
per à, apili ; — partager en deux
vae rua, vahi na ropu ; — en petite,
parties, tapupu, lahua, vahi.
Partager (se), vn. Partagé, a. afafa, ama
hamaha. vehea, lomaa, toromaa.
Parterre, sm. aua tiare.
Parthes, s. pr. Parelia.
Parti, sm. pae, paeau; — homme de
deux —, malarua, paearua, umaahi
ti, umaapiti ; — avoir chacun son —
tufatufaee, tuhatuhaee; — être d>
tel —, faalia ia (maton), no (maloo)
te ia(ratou).
Partial, a. Partialité, sf. pae tahi, pa
hoe.
Partialement, adv. faalia pae tahi, faa —
hapa pae tahi.
Participation, sf. apitiraa.
Participer, vn. apili, apipili.
Particulariser, va. faaite riirii, faatao^
è.
Particularité, sf. mea laa è.
Particule, sf. ireire, palaa, hua, h\im^
mi ri.
Particulier, a. taa è ; — sm. taata no»
iho ; — chacun en son — , laa è ra-^
tou talailahi.
Particulièrement, maori ; — prendre ert
particulier, opai i te hili.
VwWfc, sf . Vai^m., -^«Aau^ vaehaa, apaa-
■pa., ^fe\i«L,>û»xow\ — uwe — d«^ te-
(
>
'mpli; -^ytumX
il ne 1< patU JMl lll' Îqh
. 4 mihinatuu. :-««■]
■il piuiii, >1U B p*pe, Ui
Past«u«: »/■■ T"«"
Pasteup, sm. Uni
PUlille. !/■. mona
Pastoral, a. no ii
Pataal ti«- "nin i
P«U4jg«r, DR. en. I
Pile, J/1 pieté, h'-ioa [inruiiu hio:
— A)ni5»e,pupuru,iiri; —m /Vbi(i
fermehiéê, tigo fb jHDIlHI't (fs
ôti ; ~ dépassé.
Paient, /aua oe
eraa lia ore.
Patent!' a. ilea
M iriti i M mou
PaUntÂ, i/. paun
Pat«nti l palao
tere, patsB fao-
PïteP, J»i. pure a
Patemal, arno le
Oirtva, riro ; —
PAteu>, a. piripir
fasen ; — aioi'-
PalhetlW, ï. haa
=m )iq«iJc.ia
Pathmoi. jr, pr. p
a>,>r^ Jiaaninc
Patience, >f. Patio
ro naa pni-
is(l'aLifo). :fa-
Patiiawriè, «/■. m
. te (pura):-
Patiisior m.loT
PÊC
318
PBL
Patois, sm. parau rii.
Patraque, a. huru ino; — personne^
huru mai, huru paruparu.
Pâtre, sm. liai manioe.
Patriarche, sm. paterinreha.
Patrie, sf. nia lupuna, fenua tupu-
nn.
Patrimoine, sm. nia.
Patriotisme, sm. hère fenua, hère.
Patron, sm. palerono ; — avocat, ta-
ata pnrurii, nuvahn ; — de canot,
laaia fanlcre, rantira pahi ou poti ;
— modèle, hioraa.
Patronner, va. pnmru, liaamailai.
Patrouille, sf. fuehau liai.
Patte, s/, avac, niaiao; — aller à
(/ualr(; —, noe, née haere, lapa-
nehi ; — faire — de velours, tapa-
ru ; — graisser la — , faanoaa mai,
unie mai.
Pâturage, 5»». Pâture, sf. maâ, maiie,
vuhi nian.
Paul, Paulus, s.pr. Pauro.
Paume, sf. {de la main), apu rima.
Paupières, sf. arumatn, hihi mata,
avère ; — les retourner, ofera.
Pause, sf. faaearaa.
Pauvre, a. veve, ureure ; — défectueux,
fauran ore ; — pauvre enfant! aue,
te taniaili aroha e!
Pauvreté, af. veveraa.
Pavaner (se), vn. otefaiefa, teoteo, fa-
nieie, hnhn, ahnaha.
Pavé, sm. : tnbua ofai, paepae; —
uni, paepae ahulae.
Paver, va. Immani i te tahua ofai, faa-
tahua i fe ofai.
Pavillon, sm. rêva; — l'arborer, huti i
te rêva, hanpee i te rêva i nia; —
le rentrer, iriti i le rcva, tua i le
rêva i raro ; — baisser — , faatia,
auraro ; — flottant, ua pee le rêva
i nia.
Pavoiser, va. huli i le rêva.
Pavot, sm. raau faahotu opiumu.
Payable, a. au in aufau hia.
Paye, sf. Paiement, sm. aufauraamoni,
taim(',ulua, moni, haapeeraa moni;
— jour de — , mahaua aufauraa
moni.
Payer, va. tamoni, aufau i te moni,
faaulua, haapee i te tarahu.
Payeur, sm. taala mau moni, aufau
moni, haapuluputu moni.
Pays, sm. fenua, hau.
Paysage, sm. huru fenua.
Paysan, sm. taata faaapu, vao ; —
rustre, taevao, taetaevao ; — fru-
gal, mcluaao.
Peau , sf. iri ; — irritée, desséchée,
iriaa; — noire, rerarerauri.
Pêche, sf. rravaai, :taia; — à la li-
gne, puto, hi ; — avec filet, laupea
,\'
tuu i te npea; — filet de femlles,
urne raoere, umeraro, urne i te
raoere ; — avec harpon, patia (i te
ia); — au flambeau, rama (i te ia);
•^ dans ruisseau, tinalinai, taatau;
— engin de — , taulai ; — coup de
filet, tuuraa upea, haroa ia.
Péché, sm. :hara, hapa; — mortelr
hara pohe ; — véniel, hora marna ;
— contre le S^-E., hara i te Varoa.
Maitai.
Pécher, vn. rave hara, hara, faaharcL '
— manquer, hape ; — faire — , hao.
mairi i roto i te hara.
Pécher, va. ravaai, laia; — la seick,^
tote.
Pécheur, sm. taata hara, feia ra^^i^
hara.
Pêcheur, sm. ravaai, taata ravaai, t». '
ta taia.
Pectoral, a. raau au i te mai ouma.
Pécule, sm. moni faaherehere hia.
Pédaoogue, sm. orometua, taata haap ^
Pédaie, sf. upaupa tataahi.
Pédant, sm. faahua i te haapeu.
Pédoncule, sm. hiala, àdu.
Peigner, va. Peigne, sf. spahere, pae
paau.
Peindre, va. peni, parai i te peni, fa
hohoa, faahuru, pnpai ; — maisi
peni i le fare ; — image, papai i t^
hohoa.
Peine, sf. travail, ohipa ; — douleur^
ati, :peapea, mauiui, mamae, mi-
hi ; — deuil, anau ; — à peine^ n(^
aila rea; — avec colère, irihoa;
ne pas s'en mettre en peine, aita
haapao, aila i auraro, aita i tata.
Peiné, a. :peapea, :ati, :inoino, h«a. ■
mauiui; — irrité, irihoa.
Peiner, va. haamamae, haapeapea -m
faariri ; — vn. ohipa puai, haapaai -«
rohirohi.
Peintre, sm. taata parai peni, taatcv
papai hohoa.
Peinture, sf. peni ; — objet peinte ho-^
hoa, huru.
Pékin, s. pr. Pekina.
Pelé, a. maaru, horea, maunn.
Pêle-mêle, adv. nane, huenane.
Peler, va. :hohore, :mahore, sutere,
paahi, pahere, pahore; — . A^^'r
ipai; — tête, pahure.
Pèlerin, sm. ratere, purutia, taata 1ère,
pererina.
Pèlerinage, sm. pererinaraa, purulia,
haereraa, tere. haereraa moâ.
Pèlerine, sf. torota.
Pélican, sm. pelikano, kata.
Pelle, sf. ope; tohi repo.
Pellicule, sf. p^v? '*'
Vft\Q\.ft, sf. VtVAîîiî^, *w, de (î/, popo,
poa\\ — dp. soldaU^^NSi^^.
1.
PEN
319
PÉR
^. vabi matie, matie, fenua
.haraha, haruhora, raha.
. iri, pa; — de bananier^
aautua; — code — , pueraa-
lutua.
haama, tapitapi.
îm. terrain, tuaivi, vahi pa-
i ; — mauoais, nonnou ino.
n. opa, opaopa, pio, farara,
liu ; — faire — . haapio, faa-
faaiaupe, faaturai, faataha.
)), vu. hirinai i nia...; pio i
z. au ia tari hia, au ia faa-
i, ino roa.
ré. i le {nom), i ropu i, a
n. d'oreilles, tapea laria ; —
tautau.
B, conj. oi, a... ai, a, îa.
n. tarere, taueue, tnorrete.
. faatautau; — <?''''. 'ari;
's, haamau i nia, u.a ila i
vn. tautau.
, vn. tari iana iho, taavo ia
tari hia; — suspendu, ri,
, uati.
auri rota.
, sf. {d'esprit), manao ho-
n. 6. tomo ; — comprendre,
1, ite ; — éniouooir, haapu-
utapu; — faire — , faaù,
, haamaiha.
(ohipa) teiaha. malata; —
iux, peapea, tapitapi, ma-
inaina.
f. fenua tuati, fenua fatata
a
sf. penilenia, oto, tatara-
- châtiment, utua ; — faire
enitenia, faautua, talara-
manao, feruriraa àâu.
, vn. manao, féru ri, haa-
— avec gratitude, mehara,
manavanava ; — avec hé-
feaa ; — avec anxiété, va-
mannonao ; — profondé-
ruri, paheru; — penser à,
opua.
lanaonao, anae, anaenae.
. moni tufaa, laoa tufaa,
m au ; — école, fare haa-
î. pr. Penetapoli, na oire e
I, sm. na puka e pae a
Pente, sf. pioraa, vahi pahee, pio,
taupe; — inclination, nounou.
Pentecdte, sf Fenetekote.
Penture, sf. hinere, auri liinere.
Pénultiène, a. o mua ae i te hopea.
Pénurie, sf. veyeraa, vevo, poia, ôé.
Pépie, sf. mai arcro manu.
Pépier, vn. {piauler), vivivivi.
Pépin^ 8m. huero, hotu.
Pépinière, sf. vahi faaapuraa raau, aua
faaapuraa raau.
Percale, percaline, sf. parual, paru-
pape.
Perçant, a. ooi, haapula; — rot>, reo
paaina; — parole —, parau haapa-
lapu.
Perce, a. pula, putapula ; — rue bien
— , purumu afaro, puriimu tia mai-
tai.
Percer, va. spatia, :haaputa, tepula,
hou, pahou; — au travers de, apu-
taputa.
Percepteur, sm. taata moni, taata mau
moni, taata haapuluputu moni.
Perception, sf. hnaputuputuraa moui
avae ; — idée, manao, liaroaroa
rua.
Percevoir, va. oohf, ha^putuputu, tii
i te moni avae; — comprendre,
haroaroa ; — indistinctement, faa-
uiui.
Perche, sf. rou, faarou.
Percher (se), vn. tau, apae.
Perchoir, sm. apae.
Perclus, a. pirioi, hapepa.
Percussion, sf. ûraa.
Perdition, sf. mocraa, mairiraa; —
état de — , huru hara, huru pohe.
Perdre, va. quelqu'un, faaino, haa-
pohc, rave polie roa; — temps,
objets, haamaua ; — bourse, ua moe
te moni (ia ù) ; — grâce, ua mairi
te karatia (iana) ; — parent, pohe
roa (oia); — chemin^ ihu, faaihu;
— emploi, e ère i te toroa ; — au
jeu, pau te moni i te pore.
Perdre (se), vn. e puhura hia te (aa-
hune).
Perdrix, sf. kera.
Perdu, a. :moe, sriro, aramoe, ara-
moina, tiamoina', ihu.
Père, sm. meluà tane; — spirituel.
metua varua, tavana varua ; —
nourricier, metua faaamu, metua
faaai; — adoptif, metua tavai; —
qui gâte ses enfants, metua puru ;
— d'enfants âgés, taimootua; —
de nombreux enfants, uuratama-
here; — appeler père, faametua,
haametua. — Père! int. pa! paino,
paiti, pateaino, papa, titae !
Pèremptoire, a. laao maU.av^ ^ Qt^ ^ ^>\
ia moloi ou \»uov Vv\»..
ter tu Et Kfii, adc. ps roto i le in
FerTMlron, >A P«rftii;lianMMii«iit, en.
maitiLi roi, Is uarnulis : ^ de Uif
te fFiniLilia-lIuiK i Le Al .11.
PirhclkHiner, ip^i, hioinaki» n,.. h.
PerMe,'». Purfklte, i/. (aàliema. Im
Pefforer, <■
Piriplirate, i/. pnrnu fo
Périr, tu. Ido. :|>bu, m
il en. failin, vniilîo!
Pirorer, tn. orero. pnrBu, i
Ptrou, ". pr. Pcru.
Perpcmjicalairt, n. snirOTo.
Perpèlfer, en. fceime), rave
PernlMe, n. hopo
nan, (eanpili.
Perpleiltè, f/. 4>ti.
Peniitflr, en. upen n
fertUBdè, n- mnnnu, inaiiao pspu.
fersuader, va. wnf., maruro, raatupa
Persuaslgn, a. manao papit.
Perte, if. de biem, «reriia. înona
le mati; — iigél, inona, hu-
Perllraciiè, r/. etaaU, niilrn.
PBrtinamnwiit, ocJo-mn le ile.
Pervers, n.'ino, ifiufau; — rfjr» — .
f erfBrtir, un. faaino, llraiiriiu. hiapi»,
Pervertir (se), cr. ino, pio, riro «i
Pesanteur, s(. Pesut, a. leiaha, Ici-
PEU
321
PIA
I
Pestilence, sf, mai; — chaire de —,
haapiiraa parau ino.
Fet, sm. hu.
^tale, sm. uaa.
Pétard, sm. ahillri.
Pétillement, sm. patapataraa, paaina-
raa.
Pétiller, vn. patapata, pura, paaina.
Petit, o. =iti, noinoi. itiiti, rii, lei)€te-
pete, :nainai, papati, ariari, pe-
rehaiai, oreore, tirotiro ; — bas^
humble^ haehan, haihai, rii; — se
faire petite faaiti, faahaehaa iaiia
iho.
'^Ctit (d'anima/), sm. grand, sevré,
opai ; — dernier né, pivai ; — jeune,
Êinia, fanaua, tororiro, punua.
tesse, sf. itiraa.
■*Ctit-fll8, sm. Petite-fille, sf. tamaroa
mootua ou tamahine moolua; —
fils de Varrière — , binarere; —
arrière-petit- fils , hina, moofcuatini-
linî, mootuarau.
'^^it-maître, sm. taata faaieie, taata
ahaaha.
'^^itfr-Vërole, sm. mai puupuu, mai
paupuu patapata.
^"étition, sf. aniraa.
pétitionner, va. ani.
gétri, a. î.
i^étrifier (se), vn. riro ei ofai.
I^étrir, va. parure, faarapu, oi, nane.
V^étrole, sm. mori arahu.
''étulant, a. : rii, iria.
i'étulance, sf, ru, iria, onoouoraa,
irîpa.
^Vàt odv. aita rea, iti, mea iti, fanu,
■ rii ^apr, wi.), maa, tapelepeto, ta-
rari; — peu à peu, riirii noa, rii
~ maite, maite noa; — sous peu, ia
roaroa iti ae, rorovau, aila e ma-
oro, i leienei pue mahana ; — de-
puis peu, e mea api, aila rea ma-
hana; — combien peu, aue! te iti
o le...; — le peu de moyens, te iti-
raa e te au ore o te mau ravea, iti
noa'ta te mau ravea ; — si peu que
{vous voudrez), iti noa'tu ta (oe i
hinaaro), alira noa'tu (e iti o ta (oe
■ \ hinaaro).
^eu (un) plus, adv. iti ae, atu d ; —
axHxnt — , i mua iti ae ; — après, i
. mari iti aéra, e macro iti aéra, e
roroa iti aéra, aita rea mahana i
. mari ae; — au-dessus, i nia iti ae ;
- . — au-dessous, i raro iti ae.
^ple, «m. Peuplade, sf. nunaa, reo,
{d;i, feia, taata rii.
Peaplé, a. taata hia, aoa; — peu —,
ovarevare, ua varavara te taata, e
■ fenuA taata ore ïa ; — bien — , e fe-
nua taata, ua rahi te taata i te
fenua nei.
Peupler, ra. faa taata.
Peupler •se), vn. haerc te taiitn i le
rahi.
Peur, sm. malaii, horiri; — avoir —,
malaû, horiri, hitimaue, laiohuo;
— avoir — de, nuinao e ; — de peur
que, o le, oi, ciaha, aiiaa.
eureux, a. nmtaû noa, hitiiimue.
eut-être, adv. paha, penciai', pihai,
riro, e riro paha.
hacée, s. pr. Feka.
halange, sf. pupu faehau ; — d'un
doigt, ri marin) a.
halène, sf. purehua.
hanuel, s- pr. Phanuela.
haran, s. pr. Parama.
haraon, s. pr. Pharao.
bare, sm. faro mori.
harès, ». pr. Phareza.
harisien, sm. pharitea.
harisaîque, a. pharitea.
harmacie, sf. fare raau, fart hooraa
raau mai.
harmacien, sm. taula hoo raau mai.
hase, sf. huru.
hasça, a. pr. l^hasega, Pise^a.
hènicie, 5. pr. Phenitia. — SyPO-Phé-
nicie, Phonilia-Suria.
hènomène, sm. peu, peu ni>i, vahi
m aère,
higelle, s. pr. Pluijçelo.
hiiadelphie, s. pr. Philadelc})liia.
hilèmon, s. pr. Philemona.
hilète, s. pr. Phileto.
hilippe, s. pr. Pliilipa.
hilippiens, to Philipi.
hilippines (iles). s. pr. Philipine ma.
hilistlns, s. pr. Phillseti.
hilOSOphe, sm. philosopho.
hilOSOphie, sf. pliilosophia.
hinèe, s. pr. Phinehasa.
hœbé, s. pr. Phebe.
hogor, 5. pr. Peora.
hosphore, sm. toferi.
hosphorescent, a. pura, maremare^
hotographe, sm. taata nenei ou ha-
mani liohoa.
hotographie, sf. hoboa.
hotographier, va. nenel i te hoboa,
hamani i te hoboa.
hrase, sf. manao parau hia, m.inao,
pereoda.
hrygie, s. pr. Pherugia.
htisie, sf. hotate, tutoo.
htisique, a. poho i te hotate, pohe i
te tutoo.
hul, s. pr. Pula.
hysionomie, sf. huru mata, huru, hi-
roa, mata,
hysique, sm. huru mata; — a. h\xT\\
mau, huru tino.
iailler, piauler, vn. vivivivi.
iano, sm. piana.
14.
PIG
322
PIS
Piastre, sf. tara.
Pic, »m. malo, vahi ôeùe, tara ; — ou-
til, loi, toi mato.
Pic (à), ado. tahoni, oroi, ahoro, vahi
mato, e pari mau, hanohano, ta-
rere, rêva, vahi tarere, vahi hano-
hano.
Picotement, s^n. maero, onihoniho.
Picoter, va. maero ; — becqueter^ tito-
tito.
Pièce, sf- fragment, lapu, vaehaa; —
d'habit, tifai, tafai, tiahono; —
d'étoffe, peru ; — chamin'e, piha ; —
d'or, moni pira ; — iustifieatioe,
parau faatia, parau haamarama-
rama; — (mets) belle —, (moa)
nehenehe ; — grasse, (puaa) poria ;
— bonne — , (moora) au maitai ; —
mettre en — , haamotumotu, haa-
pihae, puhia, haaparari, faahuahna.
Pied, sm. avae, vnevae, maiao, ma-
niao; — d'arbre, mont, tumu: —
col du — , faatia avae ; — cheville
du — , momoa avae ; — plante des
— , lupuae ; — bot, hape ; — le cent-
pieds, veii ; — doigts du — , mani-
• mani ; — à pied, na raro ; — à ses
— , i tona pae avae ; -^ lâcher — ,
hoi na mûri; — de — ferme, ma te
fati ore te manao, ma te aueue ore
te avae; — mettre — à terre {d'un
navire), haere i uta, tapae, tipae;
— de cheval, voiture, pou i raro.
Piédestal, sm. tumu, tiaraa (hohoa).
Piège, sm. imarei, varo, hère; — le
tendre, pata, haamarei ; — dresser
un — , faahema, rama, tuu i te
marei.
PjePPe, s. pr. Petero.
Pierre, sf. ofai, papa, toa, ofafai ; —
plate, râpa, ofai parahurahu ; —
très dure, ara, ofaiara ; — très
polie, ofai paiaia; — de fronde,
urili; — de mara^, tiava, tihi rahi ;
— à aiguiser, pua faaina, pua faaoi ;
— ponce, ofai tcre.; — lancée, ofai
ata; — tas de — , lurni ; — plein
de —, ofaifai; — sans —, rauone;
— fondamentale, niu ; — angu-
laire, ofai poro.
Pierreries, sf. ofai laoa, ofai nehe-
nehe.
Pierreux, a. iriiri, faoaoa, haoaoa.
Pierrier, sm. pupuhi tioi.
Piété, sf. Pieux, a. paieti.
Piétiner, va. taataahi.
Piètre, a. tutoivi, paruparu, hioraa
ino, tupu ino, pararai.
Pieu, sm. pou, patia.
Pigeon, sm, uupa, uuairao ; — sauvage,
râpe.
Pigeonnier, sm. tare uupa.
Pignon, sm. piuiû, opani farc, haupapc.
\
Pilastre, pih'er, sm. pou, patora fare.
Pilate, s. pr. Pilato.
Pile, sf. amas, fata, fata raau ; — mor-
tier, umele ofai ; — donner à quel-
qu'un une — , moto, tupai, tapara-
Piler, va. lui, papahia, papahi.
Pillage, sm. raveraa haapaa, faaano-
raa.
Pillard, sm. taata totova, taata haru
taoa.
Pillé, a. ano, pau.
Piller, va. tupapa, rave haapaa, faa*
ano, haru i te taoa.
Pilon, sm. tui, penu.
Pilote, sm. pairati, lupaopao; —pois-
son, uii.
Piloter, va. faatere, faauru.
Pilotis, sm. niu.
Pilule, sf. raau huero.
Piment, sm. opom.
Pimpant, a. faaieie.
Pin, sm. paina.
Pinade, sm. vahi teilei.
Pinceau, sm. parai peni, puramo, p^'
rumu peni.
Pincée, sf. maa (miti, tihota). , «^
Pincer, va. faahohoai, tahohoni, :i>^
pata ; — la gorge, rahi, taptri i
arapoa, hara i te arapoa. ^^^
Pioche, sf. tapu pepo, tapu, toi re/^*\
Piocher, va. utaru ; — vn. rave pa»^
te ohipa.
Pipe, sf. puhipuhi avaava.
Piquant, a. au goût, ava, avaava ; "j
au toucher, putaratara ; — offensat^^
faariri; — mouches — , palia, hoh^^
ni; — parole — , parau patia; ^
piment, toahuahu.
Piquer, va. shaaputa, : patia, puiapt^
ta, tiputa, hui ; — quelqu'un, faar^
ri ; — une tête {canot), oia. ^^
Piquer (se), vn. gens, riri ; — liquid^^
ma, ino haere.
Piquet, sm. pou ili ; — soldats, popi
iti.
Piqflre, sf. puta.
Pirate, sm. pahi cia, taata eia hara ^
nia i le moana.
Pire, a. ino ae, ino rahi; — altère ^
naoa.
Pirogue, sf. : vaa, tipne amaa, iauama ^
— double, vaa tipae ati, tahifa^
tauali, taupHi, taurua; — à balan-^
cier, vaa tipae ama ; — de guerre^
vaa tamai ; — royale, tifatifa; —
sacrée, vaa moemoe; — grande à
bouts arrondis, vaa hara ; — petite à
bouts pointus, vaa maihi j — lapw*
ter sur récifs, faauru.
Pirouetter, vn. hirioo, ooo, «atar^;
— faire — ^ faahirioo.
?\%, sm.xx.
PU
323
PLA
;, adv. ino ae, ino rahi; — au —
allert a ino rahi noaHu ; — de mal
en — , te haere noa te ino i te rahi.
(Cine, sf. apoo horoi, apoo pape
hopu.
sidie, s. pr. Pisidia.
SSer, vn. mimi, omaha.
Bte, sf. avae, taahiraa avae ; — de
brebis, pore, taiara.
BtOlet, sm. pupuhi iiriumu, tiriumu.
tance, sf. inai, inanai,
teUK, a. aroha.
tiè, sf. aroha, auraa; — par —, no
te aroha ; — exciter la — , faaaroha ;
— prendre en —, farii aroha, hio
aroha.
iton, sm. farero.
itoyable, a. ino, aroha, faaaroha.
ittomqiM, a. vahi nehenehe, vahi
faahiahia.
Itulte, sf. tare.
ivot, sm. hioere, mauraa; — soutien,
tura.
iïOter, vn. taviriviri, tahurihuri, ta-
ninito.
lacard, sm. paran pia, parau pia hia.
lacarder, va. pia, tapiri.
lace, sf. d'un objets vairaa; — pu-
blique, aroa. area, vahi taa è ; —
p* quelqu'un^ parahiraa, Tahi taa è ;
— rang, anairaa ; — emploi, toroa ;
— ouverte^ mahora, atea ; — forte,
pa, olre aua hia ; ^- commerciale,
oire ou vahi hooraa taoa ; — faire
place, faaatea.
laMT, va. tuu, faatia, faanoho, vai,
▼aiiho ; — argent à intérêt, faahotu
i tê moni, taraha ma te taime : —
établir^ faatoroa; — vendre, hoo
ata.
lacer (ae), vn. parahi ; — être placé,
vai; — mal placé, tutei.
(acide, a. maru, hau, mamahu.
lafond, sm. stahua, piriaro, aroaro.
lafonner, va, hamani i te tahua i nia,
hamani i te piriaro.
lage, sf. tahatai; — contrée, fenua.
lagiaire, sm. taata faatia noa i ta ve-
tahi è parau.
laider, vn. va. parura; — le faux,
turu i te haavare ; — qui plaide
éloquemment, vaba maoa.
Mdoierie, sf. Plaidoyer, sm. parau,
. paraparaa.
laie, sf. puo, :puta, mai, pe; — la
eùunrir, fâatea; — fléau, ali, pohe.
lUD, a, papu ; — de — pied, hoe à
haro, mea papu ; entrer de — pied,
tome noa, aita e taahiraa.
'ÙlhCiiailt, sm. himene reo latine, hi-
mené latino.
laindre, va, aroha ; — vn. gémir, oto,
ftoe, «Dta.
Plaindre (se), vn. parau fauino, riri,
f>eapcn.
Plainte, sf. ohomu, aatn, omumu ; —
porter —, pari.
Plaintif, a. uto, arohn.
Plaine, sf. vahi pnpn, fenua mahora-
hora.
Plaire, vn. au, nu mailni, faatere nu,
haapopou, haamauruura, faaarfa-
rea.
Plaire (se), vn. mauruuru, màtau, po-
pou, arcâreà, au.
Plaisant, a. taata honta, taata paata,
taata areàreà, ta.'itn paran ou vnha
navenave.
Plaisanter, vn. paatn, honln rii.
Plaisanterie, sf. pnrau hoatn, parnu
faaarearea.
Plaise à Dieu que, in tin i te Atun e,
ahiri i tia i te Atua; — que ne...!
eiaha ron ia.
Plaisir, sm. mauruuru, nreâreâ, fanao,
popou ; — de la pêche, aoaia ; —
avec — , ma le pH))on, ma to mau-
ruuru ; — quel plaisir de vous voir!
aue hoi oc!
Plan, sm. dessin, Kohoa o le (fenun),
hohon fare ; — moyen, ravea ; —
projet, opuarna ; — a. paj)u, mnni-
na, mnrnri.
Planche, sf. Iri, pap.i. puru, râpa; —
flottante, papupae, papaparu; —
circulaire, taafnre.
Planchéier, va. papai i te iii, hamani i
te tahua iri ou raan, faairi, faata-
hua.
Ptiancher, sm. tahua ranu, tnhua iri.
Planchette, sf. iri iti, raau iti.
Plane, sf. haume.
Planer, vn. haro : — par talents, Icilei
i nia'e ; i nia'e.
Planète, s/", fetia.
Planisphère, stn. porofenua, hohoa fe-
nua.
Plant, 5m. aata, raau rii, ohi.
Plantain, sm. raau faaamuraa manu.
Plante, sf. raau ; — des pieds, tapuae.
Planter, va. faaapu, tanu, tatanu, faa-
tia ; — el la surface, opuvera ; —
un drapeau, huti i te rêva; — là
quelqu'un, faarue.
Planton, sm. taata tiai.
Plantureux, a. ruperupe.
Plaque, sf. iri (veo, auri).
Plaquer, va. tapiri.
Plastron, sm. orue, taumi.
Plat, sm. aua, mereti, umete; — en
bois, parce ; — mets, maà ; bon — ,
maà maitai ; — mauvais, ino.
Plat, a. :papu, :parahurahu, uoa, pa*
tii, aupapa ; — pa.ys, fenua papu ;
— calme — mania rahv \ — cKe^iCviiX >
, rouTU Iwa*, — a plat, ^^vw^i^»
PLO
324
^OC
Plata (la), ». pr. Ra-Parata.
Platane, xm. nramuna.
Plateau, sm. vain papu, faahuhua, va-
in Icilci.
Plate-bande, sf. pal tiare.
Plate-forme, sf. mabora, au moa, vahi
teitei.
Platine, sf. rota pupuhi.
Platitude, sf. faufau, ino.
Plâtre, sm. pua papna.
Plâtras, sm. para, aiha.
Plâtrer, va. tapua.
Plausible, a. huru tia, huru au.
Plébéien, sm. manahune, taata rii, taa-
ta liaehaa.
Plébiscite, sm. parau faatiaraa no te
huiraatira.
Plein, a. î, xi, :api; — tout — , atoa,
taaloa ; — rassasié, paia-, pahunena ;
— dodu, gras, iina, moi; filet — ,
mahei ; — mer — , tua ; en — jour^
ua ao roa; ua leilei te mahuna; —
pouvoir, niana ralii, mauaHoa ; —
en — pays ennemi, i ropu i te fe-
nua enomi; — jeter à — mains,
hue noa.
Pleinement, adv. roa.
Plénier, a. laatoa; — indulgence — ,
faaoreraa utua taatoa.
Plénipotentiaire, sm. taata mana taa-
toa.
Plénitude, sf i, iraa.
Pleurer, vn. :tai, :oto, roimata; —
faire, faaolo, faatai.
Pleurésie, sf. mariri, mai aoao.
Pleureur, sm. taata tai.
Pleurs, sm. roimala, oto, tai, hautai,
anau, horotoroto.
Pleuvoir, vu. e ua; — menu, toriirii;
— aoec brouillard, tufaa ; — cesser
de — , raumai, raumati, ua ore te
ua, ua mao te ua.
Pli, sm. opiraa, miomioraa; — effacer
les — , rumirumi; — du drapeau,
opiraa hanahana o te rêva ; — du
bras, fatiraa rima, tiaatiraa rima.
Pliable, pliant, a. uaua, paruparu, roru-
roru, ahoru ; — caractère — , aura-
ro, faaroo.
Plier, va. haapio, haafefe ; — un cou-
teau, tifene; — étoffe, tufetu, tufe-
tufetu i te ahu ; — céder, fefe, au-
raro, faatia, faaroo.
PlioiP, sm. lipi raau.
Plissé, a. miomio, opiopi, omiomio,
mimio.
Plisser, va. haamio, haune, opiopi.
Plomb, sm. tapau, punu; — à plomb,
tia, tia'tu {apr. m.).
Plonger, vn. :hopu i raro, faahopu,
ihu; — d'une hauteur, naue; —
/^/6 /a première, pouanuanu. .
Pfonjeur, sm. taaia hopu.. »
Ployer, va. faafefe, faro, farofaro, haa-
pio.
Ployé, a. pio.
Pluie, sf. ua; — fine, tohua, vAevae-
aro; — longue^ alaroa, ua tamau;
— courte, ua polo ; — avec vent,
tapape ; — abondante, vero, ua ra«
hi; — épaisse, rorotea; .— avec
brouillard, tufaa, tiafaa ; — près
de tomber., rolea ; — apparence de,
tarue.
Plumeau, sm. tahiri huruhuru, labiri,
huruhuru.
Plumer, va. huhuti, hutihuti i te huru-
huru ; — duper ^ rave huna i la ve-
tahi è. I
Plumes, sm. huruhuru, hetehete; — à
écrire, tuira, peni ; — porte —, pa- \
rau tuira; — d'oiseau, hurubura; \
— fines, hetehete ; — longues, hihi
moa ; — rouges, ura, vanevane; —
jaunes, ura marea ; ornement en — »
vane ; — qui a toutes ses — tuaha.
Plumet, sm. huruhuru, uraura.
Plupart (la), sf. te rahi, le rahiraa, le
paeau rahi.
Pluriel, sm. tiniraa, rahiraa.
Plus, adv. ae {apr. adj.), ato, hau, batt
ae, rahi... iti, e rahi... i te...,-ata
â, ma ; — plus que, tiahapa; — ûm
plus, i le rahiraa, roaraia, eiaha ia
hau atn; — d'autant plus que, de
plus en plus, -e ia rahi atu à, rahi
roa^tura, roa, papu ; — il y en a
encore plus, te vai atu à, e rahi
noa'lu ; — il n'y. en a plus, lirara,
aita e toe; — vingti.et plus, piti
ahuru e tiahapa, na rahi atu à i te
taau ; — plus... plue., ua rahi... ua
rahi atu â; hau... hau; noa'tu...
noa râ ; — combien plus {vous), a
lae atu ai hoi (ia outou) ; — beau-
coup plus, encore bien plus, rahi
roa tu, e ou ia rahi noa'tura; —
plus aisément, ohie atu; — pai
plus de {cinq piastres), pae roa (ta-
ra) ; — plus d'un {disciple)^ e ère te
(pipi) hoe.
Plusieurs, a. fanu,maa,.tau, raverahi,
toofanu.
Plus loin, adv. pihai ata, atea.
Plus près, adv. pihai mai, fatata.
Plus tard, ado. i mûri ae, na mûri; -^
au plus tard^ eiaha i mûri atu i te
hora (pae).
Plus tôt, ado. i mua ae, na mua; —
au plus tôt, oioi {apr, m»).
Plutôt, adv. e au ae, e mea mailai ae,
maori, hau ae.
Pluvieux, a. Pluvial, a. ua, mahass
vero, mahana ua.
Poche, sf. pute.
?OC\\W, xto., CR\.i\%^\\x\ss^ TvckT^.tcvQ. t« faa-
-, la M ioe) H pnrai
lui>ch«, rohLpoh?.
PolimMIt, adc. ni* l<
PorictiO"'. 'f- Mtio.patiorao.
POIKtlMlitt, I?. «u mJiiL»! M», tiarM.
Ponl, J-s. éaloru, ai
Porter', «a. Iii»l«\™i
POR
326
POS
Pontife, sm. lahua rahi. Souverain — ,
Tahua rahi hau ae, Pope.
Pontificat, sm. autahuaraa, vaitahua-
raa.
Popilius, s. or. Popilio.
Populace, »f. tarihau, taata.
Populaire, a. taata rii, taata manahu-
ne ; — aimé, taata au hia, taata au
maitai roa, taata hère rahi hin ; —
gouvernement^ hau no te feia ma-
nahune, hau manahune.
Population, sf. taataraa.
Populeux, a. taata; — pays '- fenua
taata, paipaiata, orohea.
Porc, sm. puaa, puaa maohi; — de
lait, ovaivai; — sauvage^ puaa oyi-
ri ; — salé, puaa miti; — frais,
puaa miti ore.
Porcelaine, sf. mereti; — coquillage,
poreho.
Porcher, sm. liai puaa.
Pore, sm. apoo iri, puta iri.
POPt, sm. ava, tapaeraa pahi, tiatoro-
raa, vahi tiatau ; — entrée du — ,
vaha ava ; — entrer au — , uru ; —
prix à payer, taime no te afai, mo*
ni no te afai ; — maintien, haerea ;
— majestueux, haerea hanahana.
Portable, a. manee, inanaa, maraa,
maoioi; — mais lourd, maraaraa.
Portatif, a. au ia afai hia.
Porte, sf. uputa, opani, iriaputa, iri-
amunn, umuna; — à la — , i le
pae uputa.
Porte, {uni à un substantif se traduit
par), pute, aufau, paave,faalae-atu,
exemples.
Porte-épée, paave 6é.
. Porte-feuille, pute vairaa parau.
Porte-monnaie, pute moni.
Porte-plume, aufau tuira.
. Portée, sf. fanauraa; 6'/re;3/«\e tano,
e lia, e noaa; — n'être pas à —
de, taumamao.
Portement, sm. afairaa, hopoiraa, amo-
raa; — de croix, amoraa i te ta-
tauro.
Porter, va. shopoi, afai, amo, faauta,
tie, tutie, tia, tiatia, paave, tari,
laritari; — sur la hanche, tuta,
tutaee, peretau ; — à vertu, à vice,
urne, faaitoito ; — le poids du jour,
faaoromai i te veavea o le mahana.
Porter (se), vn. ora; — bien, huru
maitai ; — mal, huru ino ; — « bout
portant, ua fatata roa, ma te fata-
ta roa.
Portier, sm. liai uputa, taata iriti
uputa.
Portion, «/*. tufaa, tuhaa, operea, opère,
• opapa; — pitance, maé.
Portique, sm. porotito, poreliko.
Port/us-Festus, s. pr. Porio-Fesilo.
Portrait, sm. hohoa; — tirer un —,
faahohoa, nenei ou liamani i t« ho-
hoa.
Portugal, sm. Poputara.
Pose, a. homme, taata manao paari,
taata manao papu.
Poser, va. tuu, faatia, vaiiho, tuiora;
— un objet sur un autre, apiti; —
ia première pierre^ haamau i te
ofai matamua ; — tuie question, ui
i te parau ; — poser sur, toru.
Positif, a. tumu, taa, papu, mau.
Positivement, adv. mau ou papu {apr.
m.).
Position, sf. tiaraa, vairaa; —emploi^
huru toroa ; — état, de vie^ horu;
• — critique, huru peapea; — bdU
—. huru teitei, huru hanahana.
Possédé, a, taata demoni, riorio. Ta*
rua ino, uru hia e te tiaporo;-
dominé par, vi.
Posséder, va. savoir, ile, itepapa;-
avoir (^se traduit par le verbe tif*
si V objet possédé est spécifié) ouptf
mea no, mea na, to, ta, te f&lu;
par taoa ou huru tao/i, si l'^*^
possédé n'est pas spécifié, exemfki,
e fare tou ; e mea teie no viû? o
vau te fatu, e aha te haru o tooa
taoa? aita ana taoa.
Possesseur, sm. fatu (fare, fenaa).
Possession, sf. meubles, taoa; — u»*
meubles, fenua ; — colonie, aihua-
raau.
Possible, a. e lia, e ravea, e riro paba,
e riro mau à ; — faire son —, faai-
toito ia manuia : — il n'est pas -^
de, aita e ravea ia..., e ère te tiatia
a rave ; — c'est — {en répondant),
e parau mau paba, ua tupu mau a
paha ; — est-ce — ? e ravea anei?
Possibilité, sf. tiaraa, ravea.
Poste, sf. fare vairaa rata, te pat<
rata, afairaa rata ; — employé de
la —, taata afai rata ; — éUrêetesf
de — , faatere afairaa rata.
Poste, sm. emploi, toroa ; — militaire^
parahiraa faaehau ; — emplacement,
vahi i faataa hia; — > rang, vabi
anairaa.
Poster, va. faatoroa; — soldats, ton.
tia, faatia.
Poster (ses vn. parahi, tia, noho.
Postérieur, a. i mûri, na mûri, i mûri
ae ; — sm. tohe.
Posteriori (à), adv. na mûri.
Postérité, sf. huaai, hiaa.
Posthume, a. i mûri i te poheraa.
Postjche, a. mono, haavare.
Postillon, sm. taata faahoro pereoo.
Post-scriptum, sm. parau hopea no te
rata ; parau tuati hia.
\ ?0%\.\j\^'tv\., snx. \^^\a. î\.\vv^\Q.aia titau.
POU
327
PRÉ
}a. ani, ani onoono. onoo»
^. vairaa, parahiraa, tiaraa-,
sen/e, tiamaha.
m terre^ aua ; — en métal,
- de chambre,, aua no te po.
. au ia inu hia.
t. tihopu.
i. pota; — jardin — , aua
po(a.
I. pou, papatia, araatia ; —
'a ; — placer un — , haapou ;
?/re, tanu i le pou; — sur
pou, haamau i te pou, turu
t.
poria, roherohea.
t. riraa.
. aua potera.
. polcra, laata haamani i te
inuraa raau, raau inu.
Un.
rima rahi ; — mesure, initi.
*. rehu, repo; — à canon,
— de tatouage, rehu nanao,
nu.
3), on. faâQounoà i te rouru.
a. repo.
s/, fare vairaa paura.
rire, on. ata rahi.
a. ulu, tutua.
sin. fare moa.
t. fanaua, punua hipo, pinia
rofenua.
moa, moa ufa ; — sauvage,
ri ; — attachée, moa taave ;
queue, moa opapa.
I. moa fanaua ; — grandi,
ai.
porolaa, porolata.
. fee.
uaua.
n. ufaufa, uhauha.
rei mûri, rei oa, patunihi.
. lifeirei, bcbe.
t. raitu.
c, ci, i, ia,na, no. a {av.v.);
et le contre, te i au e tei
u, (e mea lia c te mea tia
cent — un, tai hoc hanere
cro) hoe ; — pour que, a, ei,
ourpeu que, rii {ap. m.).
sin. moni ou horoa haamau-
sm. puaa, puaa maohi.
, sni. paraparau.
un. patoa toro noa.
sm. ahu oomo ; — à brûle
te faaherehere orc.
f. :uraura, porcfura.
jm. le — , tumu.
wnj. no te aha, e aha (le
aha te tama e ou i..., e aha
i..., no hea? — ainsi? o «ha te tu-
mu i na reira ai ; — voilà ou voici
— , o te tumu îa, no reira e ou i...
ai, o te mea o ou i... ni : — pas? c
aha e ore ai ?
Pourrir, vn. Pourri, a. poe, ino, pirau;
— fruits, rarerare, pc; — flfu/jt,
faaero; — taro, ofafa; — presque
— , onihoniho.
Pourriture, sf. pirau, pe, mea ino.
Poursuivre, va. tamau, rave tamau,
aruaru, auau, au; — vivement, aru
popore; — en justice, imi i te pa-
rau ; — persister, tamau, rave ta-
mau.
Pourtant, conj. teie ra, rà, areara.
Pourtour, sm. taatiraa, hnntiraa.
Pourvoi, sm. hororaa; — en grâce,
aniraa, tiaororan.
Pourvoir, va. haapao, faanoaa ; — d'un
emploi, faatoroa.
Pourvoir (se), vn. horo i te tiripuna
bau ae.
Pourvu, tt. noaa, fe ia (na), liaapao
hia; — i7 n'y a pas été —, aila
roalu teie vahi i haapao hia.
Pourvu que, conj. mai te moa e, ia.
Pousse, sf. ata, ohi, aveavo, amaamaa,
amaa ; — jeune, papua ; — de vieilles
branches, pohiri.
Pousser, va. quelqu'un, hopara, faatu-
rai, turai ; — un objet, lui, too,
tutoo ; — un canot avec la gaffe,
tootoo, ho atu. turai; — des cris,
pii ; — cris de joie, pii ma te oâoa ;
— du pied, tue.
Pousser, vn. :tupu. hiroeroe. matiti;
— germer, mahie ; — feuilles, rito ;
— fleurs, ua; — éclore {poulet)^
palo.
Poussière, sf. repo, puehu noa, repo,
one, rehu ; — la soulever, haapuehu '
i te repo i nia; — réduire en —,
faahuahua.
Poussif, a. ahopau, tutoo.
Poussin, sm. moa opai, fanaua moa.
Poutre, sf. raofare, rao, puu, raau
meumeu.
Pouvoir, sm. mana, toroa, ravea; —
en être investi, tura, toroa, mana.
Pouvoir, va., vn. e tia, e nehenehe, e
ravea ; — il se peut que, e tia paha
e. e riro paha, e riro mau û, e riro
(oia) i te (papai).
Prairie, sf. pfé, sm. vahi malie.
Praticable, a. au ia rave hia, au ia
haapao hia, e ravea e uli.
Pratique, sf. ravea, haapaoraa ; — re-
ligieuse, peu moa; — expérience,
ite ravearaa, m&tau.
Pratiquer, va. rave, haapao.
Préalable, a. matamehai^ maiaavuL&v
I — question — , \vvc «a tCi^VMSv\»L\ —
PRÉ
328
PRÉ
au préalable, i mun, na mua, i te
matamua.
Préambule, sm. parau haamataraa, pa-
rau faaara, parau matamua.
Préau, sm. aroa, mahora, area.
Précaire, a. tapitapi, papu ore.
Précaution, sf. ara, hio atea.
Précautionner (se), vn. ara, hio alea.
Précéder, va. haei-e i mua, na mua
(oia in oe) i le haere.
Précédemment, ado. na mua, i mua, i
te matamua.
Précédent, a. omua, i mua, i mua ae,
- i mua i; — sm. parau i mua ae,
ohipa ou peu mai te reira lo. huru ;
— citer un précédent, faalia ou fa-
illie i te mau parau mai Icreira te
huru i tupu i le matamua.
Précepte, sm. ture, fnaueraa.
Précepteur, sm. orometua.
Prêcher, va. nô, poro haere i le parau
a te Âtua.
Précieux, a. laoa; — affecté, faaicie;
— chéri, aroha, hère.
Précipitation, sf. ru, rutarula; — avec
— , ru noa, pupara.
Précipiter, va. huri i raro, faaoioi,
apuu.
Précipiter (se), vn. horo ru noa, horo
oioi roa, luiri iana iho i raro, ru
noa, apuu, haapao ore.
Précis, a. faataa hia, taa, papu, mau.
Précisément, adc ae, mçiu, {apr. m.);
là, aena, iona, mau, o tei reira
mau ïa.
Préciser, va. faataa, haapapu.
Précision, sf. lano roaraa, papu, taa
maitai.
Précité, a. i fuaile hia na, i faaitc hia
i mua ae, ou i nia ae.
Précoce, a. oioi; — arbre, tiote,
Préconçu, a. manao hia aena, manao
ino aena.
Préconiser, va. ame rahi, haamaitai
rahi, faateniteni.
Précurseur, sm. vea.
Prédécesseur, sm. taata i mua'e ia
(oe); — ou bien mettre le nom de
l'emploi suivi de, i mua ia ou de
matamua ; — v. gr. te tavana i mua
ia (oe), te tavana matamua ou ta-
hito.
Prédestination, sf. faataa alearaa, maiti
atearaa, opua atearaa, haapao atea-
raa ; — prescience, ite atea roa.
Prédestiné, a- faataa ou maiti hia
aena.
Prédestiner, va. faataa i mua, maiti i
mua.
Prédicant, sm. orometua aô.
Prédicateur, sm. taata aô Evaneria,
tnata haapii parau mau.
Prédication, sf. aùraa.
Prédiction, sf. parau tohu, parau faaile
atea hia.
Prédilection, sf. hère rahi.
Prédire, va. tohu, faaite atea, tairoiro,
oona.
Prédominant, a. hau ae ; — vertu —, le
viretu i hau.
Prédominer, vn. hau, rahi ae.
Prééminence, sf. Prééminent, a. bina-
hinu hau ae, hau ae i te maitai,
hau ae i te hinuhinu.
Préexistence, sf. vai aena, vai tahi-
toraa.
Préexister, vn. vai na mua, vai i mua.
Préface, sf. parau faaara, parau haa-
maramacama ; — de la messe, pe-
refalio.
Préférable, a. hau.
Préférence, sf hau.
Préférer, va. faahau, hère hau ae, hi-
naaro ae, hau te hinaaro, hinaaro
maori.
Préjudice, sm. ino; — porter —, fa-
aino.
Préjugé, sm. favorable, le faalia pae
tahi; — défavorable, te faahapa
atea.
Prélat, sm. tahua rahi.
Préleifer, va. iriti, ri^ve na nia, rave.
Préliminaire, a. parau matamua, pa-
rau tinana.
Prélude, sm. haamataraa.
Prématuré, a. oioi.
Préméditation, sf. lopua, lamoemoe,
hume, moemoe; — sans —, opM
ore.
Prémices, sf. oho, paho, tuhou; —
porter les — , tuiteta, ahoa.
Premier, a. malamua, mua, :maU-
mehai, mehai, tahi; — mari, ton»
tane melua ; — femme , tona vahiné
metua ; — les premiers^ to mua, l®
malamehai, na mua, i mua; — a"
combaty ofao; — être le premiffs
paho, tueve.
Premièrement, ado. a tahi, na mua, i
te matamua.
Premier-né, sm. matahiapo.
Prémunir, va. faaafa.
Prémunir (se), vn. ara, hio atea.
Prendre, va. s rave, :mau, rave mai,
nao; — un remède, inu i te raau;
— prendre soin [malade), utuuta,
aupuru, poihere; — enlacer, hère;
— au panier, punanao ; — en sui-
vant traces, titoro; . — prendre et
s'enfuir, iriti horo ; — se prendre
bec à bec, mamau ni ho. — Prends!
au nati ; — prendre pour^ manao e.
Prénom,, sm. ioa papetito.
Préoccupé, a. peapea, Gû, manaonao,
. anaenae.) anae, faaturuma.
\ Vrè'^V^XÀ^, im. V^\i»^\^, sf. faainel-
■
PRÉ
329
PRÉ
- d'un remède, ravea ; —
i fea lo oe ravea i taua
, n. {réunion), tairururaa
raa no to...
ineine.
!. faaineine. faanehenehe,
anahonaho, haamaitai i te
), vn. faaineine.
t, a. hnu.
i. faatoroa, tuu i nia, faa-
lan.
sf. (e na mua ioa.
sf. faufaa taa é, vahi
itata, io na, i pihai iho ;
près, hiiru fatnta, huru
ro paha e ; — près de {ai'-
:e ati) i fatata mai i te
luru hope, huru fatata ; —
eryne, ua fa la la te (loroa) i
ua fatata (vau) i te liopoa
- il y a près de 3 lieue-*,
i e toru mai le i te tae-
- serrer de près, aru po-
!. tohn, manao, faaitc.
1. matapo, ino te mata,
îm. fare perepilero.
/. ite atea roa, ite aienraa.
, sf. faaueraa, faataaraa ;
« garder, haapaoraa; —
aitau.
ï. faaue, faataa, aitau.
sf. vahi teitei, parahiraa
l'ai), tel na mua.
*■. aro, vairaa, parahiraa.
Te), te ionei, te i reira ; —
quelqu'un, i mua, i mua i
- d'un fait, no.
. 6, ho, matai, horoaraa.
te io nei, te i reira; —
', i leienei, e ou tenana,
- présent! ol; — comme
nai te mea e te iona (vau).
a. au ia pupu hia, au ia
i, au ia tuu hia i mua i te
va. :pupu, ho atu, lio-
u atu, na, faaite.
je), vn. lia, tae, haere i
î aro, laaro ; — pensées,
tuputu.
o. faaora, paruru.
la. liai, paruru, faaora.
se), vn. mauc c, paruru
:. Président, sm. peVetiteni.
a. manao hia, (mono) ma-
, sf. manao maitai ia na
ri iana iho.
Présomptueux, a. teoleo, ahaaha.
Presque, adv. ci, o, fatata; —presque
tout, ua huru fatata i te ^pau). aita
rea e mea toe i te..., ua huru ho[)e
roa i te...
Presqu'île, sf. fenna tuati, fenaa fatata
i te taa è.
Pressant, a. ru, ru nos, ru roa, ono-
ono, oono, cnecne ; — affaire — ,
ohipa ru ; — invitation, au ono-
onoraà.
Presse, sf. nenciraa parau, tucveraa,
neooiraa, ru.
Pressé, a. ru noa, huru ru, ruta; —
serré, neia, pi ri.
Pressentiment, sm. Pressentir, va. ma-
nao, manao atea.
Presser, va. tueve. pi ri, nenei, haati,
lapiri, haavi, haapiri; — le pas,
faaoioi, ru, horo oioi, faaitoito i te
haere ; — serrer, nenei, neinei ; —
entourer quelqu'un, tueve, nenei ;
— en arronaissant, tamene ; —
exprimer, oomu, pahuhu, oomi; —
avec doigts, uumii, umu, umuumu.
Presser (se), vn. piri, tapiri, neinei.
Pression, sf. teialia, teimaha; — in-
fluence, mana.
Pressoir, sm. neneiraa; — à sucre,
hororaa.
Pressurer, va. nenei, neinei ; — oppri-
mer, faafao, faateiaha.
Prest, a. Prestement, adv. oioi, ru, vi-
tiviti.
Prestance, sf. hanahana, tino faahia-
hia.
Prestation, sf. ohipa, taime ; — de ser-
ment, faahoreoraa, horeoraa.
Prestesse, sf. paari, oioi.
Prestige, sm. peu tahutahu, scmeio
haavare; — ascendant, roo, hau,
roo rahi.
Présumé, a. manao hia acna.
Présumer, va. Présupposer, va. manao
na mua; — vn. tiaturi iana iho,
manao maitai iana iho.
Prêt, sm. tarahu, horoa tarahuraa.
Prêt, a. 5 ineine, nehenehe; — se te-
nir — , \'ai ineine, fatata i te (ta-
mai), nahonaho.
Prétendre, va. faahuahua, titau, ma-
nao e,- parau tamau e ; — que, hi-
naaro e, faaueue c.
Prétentieux, a. faefae.
Prétention, s/", titauraa, faefaeraa, ma-
uAo, parau.
Prêter, va. tarahu, tuu tarahu, horoa
tarahu ; — l'oreille, fariu mai i te
taria, opai ou opae i te taria.
Prêter (se) à, vn. faatia.
Prétexte, sm. parau tapoi, otoheraa;
— sous — de, Tvo Vft oVoV^, «i\\sv.Aè«v
e, ma le o\.o\\e ^.
PRI
330
PRO
ppétextep, va. otohe.
Prétoire, sm. parallorio, tiripuna.
Prêtre, sm. perepitero, tahua ; — éta-
blir — , faalabua, faatoroa.
Prêtrise, sf. toroa perepitero, toroa
tahua.
Preuve, sf. foailcraa, faaliaraa; —
faire ses — , faaite hua i tona ite,
ua itea tona ite ou iloito, etc.
Preux, a. aito, vi orc, itoito, mataû
ore.
Prévaloir, vn. riro te re, roaa te re,
hau, upootia i nia, haavi.
Prévaloir (se), vn. teoteo no.
Prévaricateur, sm. laata haapao ore,
parautia ore, tutae auri.
Prévarication, sf. hara, haapao ore raà.
Prévariquer, vn. hara, haapao ore.
Prévenance, sf. hamani maitai, raveraa
maitai.
•Prévenir, va. faaite, faaara, faaite na
mua ; — devancer, tae na mua,
rave na mua ; — obliger, hamani
maitai, rave mailai ; — détourne/
par des soins\ poihere.
Pré¥3nu contre, a. manao ino ; — ac-
cusé, pari hia i te (eia) ; — informé^
faaite hin.
Préventif, a. na mua, hou.
Prévention, sf. manao ino ; — accusa-
tion, puriraa.
Prévision, sf. itea atearaa, manao na
mua.
Prévoyance, sf. ara maiteraa, ara, haa-
manaoraa na mua.
Prévoyant, a. ara, feruri, manao atea.
Prévoir, va. lohu rii, manao na mua,
haamanao na mua.
Prie-Dieu, sm. luturiraa, iri tuturiraa.
Prier, vn. anl, pure, tau; — quelqu'un
de, parau maitai iana.
Prière, sf. pure, aniraa ; — livre de — ,
raanuu.
Primaire, a. matamua.
Primauté, sf. toroa hau ae, hau, mala-
mehairaa.
Prime, sf. roaraa re, re; — heure d'of-
fice, pure toroa no te poipoi; — de
prime abord, i te matamua, na
mua.
Primer, vn. hau, hau i nia, haavi.
Primevère, sf. tiare matamua.
Primitif, a. lumu, matamua, mata-
mehai.
Prince, sm. lamaiti arii ; — des apôtres,
tavana o te mau apotoro; — des té-
nèbres, arii o te po.
Princesse, sf. polii arii, tamahine arii.
Principal, a. hau ae, matamua, ao, falu.
Principalement, adv. e raiii atura, e ia
rahi aiura, rahi ou roa {apr. m.).
Principe, sm. tumu, ao ; — d'un débat,
autahu, rauupu.
Printemps, sm. anotau no te tupuraa
raau.
Priori (à), adv. na mua, aena, na.
Prioritéi fA hau, matamehairaa.
Pris, a. tiré de, rave hia ; — emprunté,
tipee hia; — coagulé, collé, putua,
paari.
Prise, sf. raveraa, haroa ; — de pois-
sons, haroa ia; — d'un fort, haru-
raa i te pa ; — d'habit, faaaharaa i
te ahu ; — d'armes, raveraa i te
mau haa tamai.
Priser, va. hoi i te avaava ; — appré-
cier, faaau i te hbo; — estimer,
hère, manao maitai.
Priseur, sm. taata hoi i te avaava; —
commissaire —, taata hoo pale.
Prisme, sm. hio.
Prison, sf. fare auri, fare tapearaa, la*
rapu; — mettre en —, tap^, hopoi
ou huri i roto i te fare auri, hta*
mau i te urn.
Prisonnier, sm. taata tapea hia, titi,
taata mau auri ; — de guêtre, mo-
eapa.
Privation, sf. ère.
Privé, a. ère, faaere hia.
Priver, va. faaere, hopoi è, hapoi è,
haamore.
Privilège, sm. faufaa taa è, vahi tàa è.
Privilégié, a. faufaa taa è hia.
Prix, sm. hoo; — d'une lutte, re; —
nombreux, re tini, re rau; — d^
grand — e hoo rabi, e faufaa rahi;
— d'un bas — , e mea hoo rii, ç
mea faufaa rii ; — à fout — rahi
noa'tu te hoo.
Probable, a. au i te parau mau, e riro
mau à, e riro oia e.
Probablement, adv. e riro mau à, pe-
neiae, paha, riro.
Probation, sf. tau tamataraa.
Probatique, a. porobatiko.
Probité, sf. Probe, a. maitai, tia, ala-
tia, parautia.
Problématique, a. papu ore, feaa, taa
ore.
Procédé, sm. ravca.
Procéder, vn. haere, pee, tahe ; — du
petit au grand, harabaraini ; —prO'
venir de, no reira mai le (riri).
Procédure, sf. raveraa ture.
Procès, sm. haavaraa; — de terre, ma-
roraa fenua, parau fenua; — Us
sont en — , ua pari ratou ia ratoa
iho.
Procession, sf. baereraa moâ, haerea;
— du S. S., afairaa Eubari.
Prochain (le), sm. taata tupu.
Prochain, a. fatata i mua nei, i mûri
nei.
Prochainement, adv, arauae, ariana, ua
fatata.
PRO
331
PRO
Proche, a. fatata, riirii; — de proche \ Progrès, sm. tupuraa i le rnhi, haere-
en proche^ e ati noa ae.
Proches, sm. fetii; — alliés, fetii huru
piri.
Prochore, s. pr. Porohoro.
ProclamatiOll, sf. faaiteraa, pororaa,
tuoro.
Proclamer, va. poro, faaite, tuoro ; —
chef, faatoroa ei tavana, poru ei
tavana.
Procuration, sf. parau haamana.
Procuré, a. noaa, roaa.
Procurer, va. imi, faanoaa, faaroaa.
Procureur, sm. auvaha, mono ; — ju-
diciaire, auvaha ture.
Prodigalité, sf, faarueraa taoa, haapu-
huraà taoa, raufau aano.
Prodige, sm. mea maare, obipa ma-
na, piri, haru semeio.
Prodigue, a. Prodiguer, va. puhura, faa-
riie, ruraeri, hueavaî.
Productif, a. (fenua) hotu; racine — ,
tuai.
Production, sf. hopea; — revenu, hotu,
faufaa, tu pu.
Produire, va. faalupu, faahotu; —
exhiber, faaite, faataa ; — engen-
drer, faafanao, fanau; — intro-
duire, faaite hua. faalomo.
Proéminence, »f. Proéminent, a. patapo.
Profanateur, sm. Profaner, va. hnavii-
vii, faanoa.
Proftmation, sf. faanoaraa, haaviivii-
raa.
Profane, sm. pupataute ; — dire — ,
faanoa.
Proférer, va. parao, faahili.
Profès, sm. taata euhe, taata tapu.
Professer, va. haapii atu; — avouer,
faî ; — exercer, rave i te ohipa to-
roa.
Professeur, sm. orometua.
Profession, sf. hura, toroa, ohipa, ra-
vea ; — religieuse, le euhe, te tapu
paretenia.
Profil, sm. hiroa, huru tupuraa.
Profit, sm. faufaa.
Profitable, a. faufaa.
Profiter, mt. noaa, manuia ; — mettre
à profit, faahotu.
Profbnd, a. hohonu, poopoo, moana,
tua, hauriuri, rahi; — mer peu —,
papau, paupau ; mer tout à coup — ,
moana; — fondrière — , ari; —
abîme — , rêva ; — esprit —, taata
manao hohonu ; — douleur — , ail
rahi, maniui rahi; — solitude — ,
vahi moemoe rahi.
Profondeur, «/. ari,hohonuraa, rahiraa.
Profusion, sf. rahi roa.
Progéniture, sf. huaai, fanau a.
Programme, sm. parau, parau faaite,
aveia, parau faataa.
raa i te rahi, noaaraa, manuiaron,
haamaramaramarna.
Progresser, vn. tnpu i te rahi, hacrc i
te rahi.
Prohibé, a. tapu hia, rahui hia, opa-
ni hia, faaure hin.
Prohiber, va. opuni, rahui, tapu, fnanrc.
Prohibition, sf. rahui, opauiraa, tnpti.
faaoreraa ; — l'abolir, urutia, iriti
i te rahui, faaore ou faanv.ui i te
rahui; — universelle, rahui potua-
raa.
Proie, sf. taoa pau. taoa haru, rc; —
être en proie, roohiu.
Projectile, sm. ofai.
Projection, sf. : taoraraa, : maoïaa, faa-
turairaa, : haapeeraa.
Projet, sm. opuaraa, ravea; — fc pour-
suivre en secret, moe apapa.
Projeter, va. opua.
Prolétaire, sm. taata manalump.
Prolifique, a. puna.
Prolixe, a. muere, macro roa o te la »
ore.
Prologue, sm. para a faaara.
Prolongation, sf Prolongement, sm. n»a-
ororaa. roaraa.
Prolonge, sf. pereoo rahi.
Prolongé, a. tuatau, faatau, :ro.i, : ma-
cro.
Prolonger, va. :haomaoro, faaroa, ta-
roa.
Prolonger (se), vn. faatau.
Promenade, sf. orl, cri hacrc taa.
Promener, va. faaori haere.
Promener (se), vn, cri hacrc, haere
nca, hahacrc.
Promesse, sf. parau faaau, paiau fa-
fau ; — convention, Gria, parau
faaau; — qui ne tient pas .<« — ,
ahua vaha.
Promettre, ra. fafau, faatia.
Promettre (se), de, opua.
Promis, a. parau fafau hia, parau
faaau hia.
Promiscuité, sf. nane noa raa, vai
amui nca raa.
Promontoire, sm. outu, otue.
Promotion, sf. faatoroaraa.
Promouvoir, va. faatoroa.
Prompt, a. oioi, ru, vave, vavevavr,
CCI, pee, enaena, patole ; colère —,
mahitahita.
Promptement, adv. liaapeepee. oioi.
Promptitude, sf. oioi, vaveraa, haapee-
peeraa.
Promu, a. faatoroa hia.
Promulgation, sf. faaileraa ture, ne-
neiraa ture.
Promulguer, va. :poro, : faaite.
Prône, sm. aùraa; — reproche, avau-
raa.
PRQ
332
PRU
Prôner, i»a. aô; — vanter^ : faateitei,
faateniteni, arue, faahanahana ; —
réprimander, avau, faahapa.
Pronom, sm. ioa mono.
Prononcer, va. faahiti.
Prononciation, sf. faahitiraa.
Pronostic, sm. tohu ; — de mort^ tohu
rêva.
Pronostiquer, va. tohu.
Propagande, propagation, sf. parareraa.
Propager, va. haaparare.
Propension, sf. ooma.
Prophète, sm. peropheta.
Prophétie, sf. parau tohu, parau faaite
aléa hia.
Prophétiser, va. tohu, faaite atea.
Propice, a. au, maitai.
Propitiation {victime de), sf. perese-
phora.
Propitiatoire, sm. parahiraa o te aro-
ha.
Proportion, sf. auraa; — en proportion,
ma te au ; — à proportion que, i
te..., a (au. v.).
Proportionné, a. au maitai, faito, tano.
Proportionner, va. faaau, faatano, faa-
faito.
Propos, sm. parau, paraparau ; — à
propos, parau tano maitai; — à
propos! e hôma ! e hoa! — à pro-
pos de, no te (ture), i te hioraa i
te... — il est à propos de, e mea
maitai ia (reva'tu) ; — à tout pro-
pos, pinepine noa ; — de propos
délibéré, ma le opua maite, ma te
hinaaro papu, ma te hinaaro mau.
Proposer, va. faaite, tuu.
Proposer (se), vn. opua.
Proposition, sf. tumu parau, parau,
aniraa ; — pain de — pane no te
aro.
Propre, a. ma, vitiviti, unauna ; —
chose, ateale; — personne, alualu;
— propre à, ineine, au i te..., lia
ei ; — sens — , auraa mau ; — or-
ner, rendre, faaunauna, faaatualu;
— nom — , ioa lupuna. ioa mau.
Propriétaire, sm. fatufenua, raatira;
— grand — , iatoai.
Propriété, sf. fenua, fenua faaapu, fa-
luraa, nunaa ; — de famille, ai-
ara a.
Prorata (au), adv. ma te au.
Proroger, va. taroa, haamaoro, haa-
maoro faahou.
Proscrire, va. faarue, :tiabi, tuvaru.
tProscrit, a. tiahi hia, faarue hia.
Prose, af. {hymne), himene mod.
Prosélyte, sm. peroseluto.
Prospectus, sm. parau faaite, parau faa-
taa.
Prospérité, sf. Prospère, a. = maitai
roa, manuia, ruperupe.
Prosterner (se), vn. tipapa :tahopa.
Prostituer, va. faaturi, tararo, liaavii-
vii, tuu i te taiata.
Prostituer (se), vn. taiata haere, faa-
turi.
Prostitution, sf. faaturi, taiataraa.
Prostration, sf. manunu roa raa, pa-
ruparu roa raa ; — génuflexion, ta-
hopuraa, tipaparaa.
Protecteur, sm. paruru, fatu, parepare-
malua, tiani.
Protection, sf. paruru.
Protectorat, sm. hau tamam.
Protéger, va. paruru, tamaru, liai, pe-
na.
Protestant, sm. porotelani.
Protestation, sf. patoi, faahaparaa.
Protester, vn. patoi, faahapa.
Protubérance, sf. puu : — de l'éléphan-
.tiasis, tiotio.
Prototype, sm. taipe, hoboa ; — guide,
aveia.
Proue, sf. de navire, rei mua ; — d£
canot, oio.
Prouesse, sf. ohipa aito ; — ridiculiié,
ohipa aoaoa, chipa nevaneva.
Prouver, va. haapapu i te parau, faa-
tia ou faataa i te parau, faaite,
faariro ei parau mau.
Provenance, sf. lupuraa; -- origine,
tumu, no hea mai? no reira mai;
— de toute — no le mau vabi atoa. j
Provenir, vn. tupu, no... mai, ehaate
tumu {d'où provient ?)
Proverbe, sm. mateli, sparaa paari^
taru.
Providence, sf. liai maitcraa. Porovida.
Provigner, va. tau mi, faataoto i raro i
te repo ; — rn.ua rahi te (vi), ua
parare haete le (malie).
Province, sf. malaeinaa.
Provincial, a. malaeinaa.
Provision, sf. 6, raanuu {nom des pro-
visions avec), e au, e rahi; — vgr.
provisions de bois, te vahie e au, ua
rahi te vahie.
Provisoire, a. mono noa, no te taoi
polo, rave rii noa, rii {apr. v.).
Provocateur, sm. taata aa, taala tihae-
hae, taata patiatia parau.
Provocation, sf. faaoooraa, aa, paraui
patiatia,
Provoouer, va. faaooo, faaipaupau,faa-
haenae, faalihae.
Proximité, sf falala ; — d — , ua falata.
Prude, a. faahua haapao maitai, faa-
hua taata paari.
Prudemment, adv. faahirioro, ma te
paari.
Prudence, sf. ara, paari, mata ara, hi-
rioro; — agir avec — , ma te paari^
Prudent, a. paari.
Prune, sf. rama papaa.
QUA
a33
QUA
, «/l sorio mata, orio.
sm. tumu rama papaa.
m. Prurigineux, a. maero, maeo.
s. pr. Porusia.
e, sm. taata papai lalamo.
ler, va. Psalmodie, sf. pure.
s m. Halamo.
, sm. puka talamo.
r, «/. Puant, a, sneoneo, spiro-
opiropiro, papaoro, otutu,
ino, sveoveo, hauri, ehaeha,
le, raorao, taialea, toratora,
namî, toromiro.
, sf. Pubère, a. paari.
lt, a. veii.
wi. taata'loa.
:. inatoa, no te mau taata toa;
ire en — , rave faaite hua, i te
taata, faaite ou hua {apr. v.).
1, sm. tclona.
ion, sf. faaiteraa, pororaa.
S7n. faaite, :haaparare, :poro
', :poro, : faaite hua, uaa, pii
■, tiaoro.
'. tutua.
, sm. tutua, otu.
sf. haama.
a. hatete, peu ma, haama
peu ore, ma.
i. haua ino ; — va. puer l'ail,
oniani.
I. aeo, tamarii, e au i te tu-
sm. motorna, taputoraa.
. fanau i mûri ae.
V. i mûri, i mûri iho.
va. huti, taipu, tii; — Veau,
)M tito i te pape.
conj. no te mea.
e, sf. Puissant, a. : mana, puai ;
jx — , utuutu ; — rendre — ,
ana ; — le Tout-Puissant, te
-Hope.
ncnt, adv. puai {apr. m.).
n. apoo pape; — de science,
ite rahi ron.
vn. tupu haere noa, tupu
loa.
Pulmonaire, a. ofaufa.
Pulmonie, sf. mai ufaufa, hotate, tu»
toc.
Pulpe, sf, aa huru menemenc.
Pulsation, sf. sotuilui, :hauti.
Pulvérisé, a. huahua.
Pulvériser, va. faahua, faahuahua.
Punaise, sf. utu raau.
Punch, sm. avaluitui hia.
Punir, va. faautuu.
Punissable, a. an ia faaulua hia.
Punition, sf. : utua, loluharn, toloe ;
— divine, rima atun.
Pupille, sm. de l'aeHy orio main; --
orphelin, olare, lamaiti tiai, tamai-
ti tiai hia e...
Pupitre, sm. afala papniraa parau ; —
p' missel, vairaa puka.
Pur, a. ma, viivii ore, mailai; — es-
prit, e varua anae îa ; — en — perte,
ma te faufaa ore.
Purée, sf. mets indigènes, poe; —
mets étrangers, maâ faarapu hia.
Pureté, sf. pureté, ateale, ma.
Purgatoire, sm. tapea tamnraa.
Purge, sf. Purgatif, «. raau faahee, liaa-
pihce, tarolo,
Purger, va. pihee, faahee ; — purifier,
tama, horoi. piee.
Purger (se), vn. tahee, hce.
Purification, sf. raumatavehi, tuma-
raa.
Purificatoire, sm. ahu horoi aua.
Purifier, va. tama; — l'air, luiamai-
tai i te rêva.
Purin, sm. pape ino.
Purulent, a. pirau.
Pus, sm. pirau, fatu.
Pusillanime, a. vi noa, taia noa, faa-
roo tapetepete.
Pustule, sf. huahua.
Putatif, a. faaamu.
Puteoles, s. pr. Puteoli.
Putiphar, s. pr. Putiphare.
Putréfaction, sf. pe, pirau.
Putréfier (se), vn. pirau. pe.
Putride, u. pirau : — odeur —, vavan.
Pyrénées, s. pr. Pirene.
Q
fptième lettre, se traduit parT.
ISime, sf. maliaalmruraa.
tsimal, a. no te mnhaahururaa.
lulaire, a. ora])nrapa ; -^ mai-
-, fare haupapo.
ide, sm. puaa ou manu avae
e, a. et s. taimnha.
7. uahu, tuahu.
Qualifier, va. parau faataa.
Qualificatif, a. parau faataa.
Qualité, sf. maitai ; — titre, toroa; —
dispositions, huru ; — talents, pea
maitatai, au mailairaa; — ensa-—
de gouverneur, i lona loroa lomana.
Quand, adv. p' passé, na hoa, nafea ;
— p' futur, ahea, aiea, nahca ; —
devant verbe, a... ai, ia.
QuçntiU, tf. nhiian; -petite, e me»
QuraitiÀne, «■ lo moh.i ^ilmru, le pu
tMli-COnirat, im. liurn fufau ou TaiiBu
Quttort*. n. nhgru ma mahi.
OMtorileme.a. le hoe obuta mn maha.
Outre, a. mniig. h>.
Oualrf-tMM, i"i. nu tau e mnh* o te
QMtre-irtàgtS, ". vnu almru.
QMtre->iMt<ème, a. U vau nhuio.
Audriém, •>. U maha.
(M, /.m. la; — (lii'Mt-M qu«7e>lu.
«lelaÙM, na, Ini., mnn, vMahlmka.
vftalii tsu, poe, tanu, niaa, poto
jio«e,- kinm.-!.
guiniains, s/'. Quinze, i. boe aburu 011
ïûiliroquo! ini- hiipe, aropa; — Âarr!
QuJlldnce, j/i porsii peeru. peeraa li-
Ouitte, à. tiama.
guitter. va. fosFue. vaiiho noa.
Qultler IM], t>». oi'ivaeJiaa ; — «n en-
I ||iMt«-ftrt, qmliU, >/. I
guotMlea, a. noie maumi
UpupM
T. hïiti. irili;-r,^<«.«-,
1« (leoteo).
«XSi, ..
.. ommeUiaAli.lBiln, r.bi.
booli l»ou.h,.
ftell'lï"''r'a.
fUbotBr «a. i,»h[i.
a UrsUro, tilupuu, llilli.v
tad^il, a.
o. Inpu ino. lioonç, tgod.
Radi», m. t
fltdlDI, »l>.
Tpr. R»bnsak.v
HarioUr, nu
JW, »n. /SW, ene;-*ni<(,
«urn 11 p
HadMber, "
RamidiiMÉitt, a. loiiian, pu
Rage, sf. pailnita; — tolère, ri
Rager, un. rfs eiilirf Uiiilnj
Hagodi, 111 ■ puno latarove.
RhuoI, t. pr. Raguel».
RÏAab, s. pr. Rahabs.
RtMir (M), en. atneU. lU ; — conirt.
lurt, vÈhersii, mifii ï«liB ; — iToù
tire farckm;U\ia».
«»E«"™.'"moindn.Tin«.
nmnao Ils. parau m»u;'— («peiu:
ilaiMniigbIlHiiBnt, nJr. maiui, ma
au e te tio, mu te an i t« mani
RaiMIlHr, e». mniiaa. [cruri, [aalia
R(|eMlir'()e), m. «pi, linare faahou
•«Jmter, ta. fnaau, taalilioitarn, Iv
, I, haoputuput , tairuru. pu-
Rsllier [se!, vn. Inpnnrn, rurg. putu-
pptu.
Isllonje, if. honmnororaa, rnaroron-
lamaSMr, va. haspue. paiti, ora. ops-
ap«, lupapa, openu; —gens, bia-
puluputu, ope; — àimit. baapiie,
huputuputu ; - eoloH. ohiti; -
namener, fa. fanliDï mai. I
Rance, a. Rancir,
Rançon, sf. :iiUia
Rançonfior, vu. tn,
Rapatrier, /i.«
RapttrlftT (aa)
piina; —
.0
i
«faite, fai
hDi 1 le f
lupunt;
faaljau.
dti 'fruiU.
îu
?-"i«
rftmw
roei"*
Ka^îmr","^
ai
?Cno'o
tliphHl, 1. pr. Rspbitla.
U|lkl«, 'a.' RwMitt, if. l'oioi, ooii.
Ilf Mlûr,' ea. lirai, Utai. (aalirai. tape-
mi loUDfjiir, haimanao laiboD.
haamehaii.
Itttart, m. liotu. rnufnn- — exposa.
Rippopler, ra. tanilp, foalio, tanlinlii;
Rturadier, ca. rufolala ; '
niJfc. huri Uare. l.iliLlumu.
biolr, an. rela. tipi bahu Ua,
lUMtii, a. paia, uanato, uaene; -
dégoûté. Ou, tuhituhi; — apaiié.
atr cotère, hasmahs.
ItMMhlt, a. (airuFu, pue, puluputn.
.-P?-'^ÎÎ.'?'L- ^„ „j„ „,„ |,jj, „g
iaf«il. liilii: — '{«I
Ftotlon, if. a™
Réaliser, l'o f.innr.-i
Réaliser (ae), en, tu|
Réalilè, </■. le maa rt
BétafiMllif, a. Jùorai
Bebâlir, va. pntu fi
RebltiP (SBl, •»!■ lup
Heteltpe, vo. pnrnu
Hetattra (se), ™. t
RtEÛtarr'Dn. raataiH. Iiaoflu, faarue,
RtcMlut, fil. luraii hnnpec.
AÏeefladB, t.«. fxrii, viiuau.
, RéoeptiDII, 1^. raverna mai; ~ gens.
REC
CùHif. aaiDu; — hMoire, toitl-
RÉOlanÙtiOli, sf. Uurau.'tiHural, p"-
Rèclamep. l'a. implorer, Ibp, nnï, lia-
R«c»«'p, PO. palili foQhou.
RMlDaiHI, if. tapeiiran hia.
RcDOlll, im. pioi rii, Tabi hoUonJ. "-
RéWllectlMl, if. ferurirno, reniri miile
r.i, pnlierii nin, faalupooinn ^ .^
Recoller [se], «a- piri roahaa.
RicoltB, »/■. nuliune, rahuiie; — ttnpf
KH. lauD fasbou. K
[iDrailerai, taabw
Inl'tnaCnilc, fanhaa, (»-
ej.'i-ii. faahaa, taiW; -
RÉD
339
RÉF
Heconnaissaiit, a. Reconnaissance, sf.
ââu mehara.
Reconnaître, va. ite, ite faahou; —
avouer^ fai.
Recompièrir, va. noaa faahou, hara
faanon.
Reconstituer, reconstruire, va. faatia
faahoQ, hamaai faahou.
Recoudre, va. au faahou.
Recourbé, a. pic, fefe.
Recourber, va. haafefe, shaapio.
Recourir, vn. horo.
Recours, »»». hororaa ; — refuge, haa-
; pnraa ; — en grâce^ tahitia, tahipo-
; tia, tahiora.
[ Recouvrement, sm. noaaraa faahou ; —
[ de l'impôt, titanraà, mauraa haa-
U pntuputuraa i te mon'i avae.
' Recouvrer, va. noaa faahou, rave faa-
hou ; — percevoir, litau ou tii i le
moni avae.
Recouvrir, va. tanina, ato faahou, ta-
lai; — cacher, tapoipoi.
Récréation, s/, hora hautlraa, faaea rii
raa.
Récréer, va. faaarearea, faarearea.
Récrier (se), vn. faahitirere, faahapa,
patoi, faahitimahuta.
Récrimination, sf. faahaparaa.
Recrudescence, sf. tupu faahou i te ra-
biraa, tupu faahou 1 te puai raa.
Recrue, sf. tanuuraa.
Recruter, va. tii i te taala no te nuu,
tanuu; — attirer dans vn parti,
faaau i te taata no tona paeau.
Recteur, sm. tavana haapiiraa, oro-
metua rahi.
Rectifier, va. Rectification, sf faatitiai-
faro, faafaro.
Rectitude, sf. afaroraa, au maitai raa.
RectlMl, sm. rua ohure; — descente
du — , ua mairi te ohure.
Reçu, sm. parau peeraa; — donner
un —, horoa i te parau peeraa ; —
a. farii hia, ua noaa.
Recueil, sm. pneraa.
Recueillement, sm. paieti, novancva
ore.
Recueillir, va. pafai, oohi, haapulu-
putu, taiimairoto; — fruits, ooli;
— orphelin, farii aroha; — esprit,
feruri; — tirer profit de, noaa mai.
Recuire, va. tapa, tihana.
Recul, sm. Reculade, sf. hoiraa, oraiho-
roraa.
Reculé, a. atea.
Reculer, va. et vn. • hoi na mûri, otohe
i mûri, orai, oraihoro, oraitia i
mûri.
Reculons (à), adv. otohctohe noa, otohe
noa.
Récuser, va. farii ore, ite ore, patoi.
Rédaction, sf. iritiraa, papairaa.
Reddition, »f. Capitulation, sf. (uuraa i
te (oire, pa) ; — de compte, fnaiteraa
i te parau.
Redenuûlder, va. ani fnahou ; — inter-
roger, ui faahou.
Rédempteur, sm. taraehara, fnnora.
Rédemption, sf. faaoraraa, taraehara.
Redevable, a. aitarahn. amutarahu no
te tumn.
Redevance, sf. aitaralni, amutarahu,
te mea titau hia.
Redevenir, vn. riro faahou ci...
Rédiger, va. papai, iriti.
Redingote, sf. pereup.
Redire, va. faahiti fnaiioii, p.trau faa-
hou, tahi à ana to par.iu, parau
pinepine i te parau lioo, hoi non i
le parau hoo ; — critif/urr. f lahapa,
patoi.
Redonner, va. faahoi: -- t'xriter, fnni-
toilo; — attaquei\ nro fa/iliou.
Redoubler, va. tapiti, :taipili; — ha-
bit, tufetu. pifetu ; — doue, bonté,
faaralii; — r«. haftro i to ralii.
Redoutable, a. mataù, linri.-i. meha-
meha.
Redoute, sf. pa iti.
Redouter, va. mataû.
Redressé, o. titiuifaro. tiliaifarotia.
Redresser, va. faatitiaifaro, af.iro, faaa-
faro, faatu, faatia.
Réduire, va. faaiti; — en autre chose,
faariro... ei ; — an silence, haaina-
mu; — à l'extrémitc, liaaparupnru
roa ; — « Vobéissance. faaiaaroo ; —
remettre en place, faahoi.
Réduit, sm. fare iti ; — refnqe, haapn-
raa, tuaroi, hororaa.
Réduit, a. ili, paruparu, lavi, vi noa,
aiiraro.
Réèdifier, va. palu faahou, laitia faa-
hou.
Rééditer, va. faanenei fnahou.
Réel, a. mau.
Réélire, va. maiti faaliou.
Refaire, va. rave faahou, haniani faa-
hou.
Refaire (se), vn. faaanaanaca, itoito
faahou, maitai faahou.
Refait, a. maitai faahou, i(oili) faahou.
Réfection, sf. hamaniraa faahou, faa-
apiraa; — repas, amuraa maâ; —
rétablissement, maitai faahou.
Réfectoire, sm. piha tamaaraa, piha
amuraa maâ.
Réfléchi, a. manao hia, foruri hia; —
action —, opua hia, feruri hia na
mua; — homme —, taata matutu
Sarau.
échir, t'a. : feruri, : Imamanao,
: manao, paio, paiti, pailiili, moe
auna, matutu parau ;— préméditer,
tamoemoe, fatanu.
RËC
t. pr. Rcbeki.
RabutMl, H. nu orp, I.uf«u, Ui.. he-
RtbUr, «n. tHBlnln, LiuBu. f*«mo,
RtCMitllM-. ca. RMtpihjllIiM, lA K
RèCqit.llin, lA rovcm» n..;
IMCCtt*, f/: te Inon on m
mai; ~ fia-miilf, panu
hgmjr, BU- ("rii, roag ii
ci»iUir,il>amJtai. rarii
MdMb, I. PC. Itebabn.
ktMiltM,>.j>r. [UknbA.
kHbMn, (ffl. m.inn.
m^[M^m,^ "" ""' ''
IIMuud,(>n m itL
■Uchaolnr, -~<t. tabnna, loli
■«Ctiet^e, if- Imifan, mair
RWtanHli, ». imi hia, ]il
^ilirtr «ifmnuK Uniaro in fnrei
ReCkatE, (/■. hinraa faah'ou, mnirii
raalioii.
toiilf. samu: - Ji'idurç, ta
-rtfrt-
lechll, À. oponi hia. lopt»
IMuilMI, i/. UPC»™, liia.
<■-
RéeoIlBCilOT.V- '""'!"•"•'•
rai. rahem ma. fnntiipu
RMOller, M. Uiiiri faaha
ruriinûW
He«iî'ier"ie). ™. piriloaho»
Récolte, V.»"l.«ne. "hu-e
de (a -, tau holu, la
'-((«1»
Récolter. ««. ooti, p»f<.i.
RocommandablF, <.. tura, au
a miu»
laaiU,
(ie),«n. faahau, f.il.;-
^a."îaahoi.ora""'pee.
, PO. taaitoito ; — «sntoW,
RÉD
339
RÉF
Reconnaissant, a. Reconnaissance, sf.
âàu mehara.
Reconnaître, va. ite, ile faahou; —
avouer, fai.
Reconquérir, va. noaa faahou, haru
faanon.
Reconstituer, reconstruire, va. faatia
faahou, hamani faahou.
Recoudre, va. au faahou.
Recourbé, a. pio, fefe.
ReCOurlier, va. haafefe, :haapio.
Recourir, vn. horo.
Recours, sm. hororaa ; — refuge, haa-
pnraa ; — en grâce, lahitia, tahipo-
tia, tahiora.
Recouvrement, sm. noaaraa faahou ; —
de l'impôt, titauraâ, mauraa haa-
pntuputuraa i te moni avae.
Recouvrer, va. noaa faahou, rave faa-
hou ; — percevoir, lilau ou tii i le
moni avae.
Recouvrir, va. tan in a, ato faahou, ta-
tai; — cachet^ tapoipoi.
Récréation, sf. hora hauliraa, faaea rii
raa.
Récréer, va. faaarearea, faarearca.
Récrier (se), vn. faahitirere, faahapa,
patoi, faahilimahuta.
Récrimination, sf. faahaparaa.
Recrudescence, sf. tupu faahou i te ra-
biraa, tupu faahou i to puai raa.
Recrue, sf. tanuuraa.
Recruter, va. tii i te taala no te nuu,
tanua; — attirer dans nn parti,
faaàu i te taata no tona paeau.
Recteur, sm. tavana haapiiraa, oro-
metua rahi.
Rectifier, va. Rectification, sf. faaiitiai-
faro, faafaro.
Rectitude, sf. afaroraa, au maitai raa.
Rectlini, sm. rua ohure; — descente
du — , ua mairi te ohure.
Reçu, sm. parau peeran; — donner
un —, horoa i te parau peeraa; —
a. farii hia, ua noaa.
Recueil, sm. paeraa.
Recueillement, sm. paieti, novaneva
ore.
Recueillir, va. pafai, oohi, haapulu-
pntu, taiimairoto; — fruits, ooti;
— orphelin, farii aroha; — espiit,
feruri; — tirer profit de, noaa mai.
Recuire, va. tapa, tihana.
Recul, sm. Reculade, sf. hoiraa, orai ho-
roraa.
Reculé, a. atea.
Reculer, va. et vn. :hoi na murî, otohe
i mûri, orai, oraihoro, oraitia i
mûri.
Reculons (à), adv, otohetohe noa, otohe
noa.
Récuser, va. farii ore, ite ore, patoi.
Rédaction, sf. Iritiraa, papairaa.
Reddition, sf. Capitulation, sf. tuuraa i
te (oire, pa) ; — de compte, faaiteraa
i te parau.
Redemander, va. ani faahou ; — inter-
roger, ui faahou.
Rédempteur, sm. taraehara, fnnora.
Rédemption, sf. faaoraraa, tnraehara.
Redevable, a. aitarahu. nmutarahu no
te tuma.
Redevance, sf. aitarahu, amutarahu,
te mea titau hia.
Redevenir, vn. riro faahou ci...
Rédiger, va. papai, irlli.
Redingote, sf. pereue.
Redire, va. faahiti faahou, parau fna-
hou, tahi à ana te parnu, parau
pinepine i te parau hoe, hoi nou i
te parau hoe ; — critiquer^ faahapa,
patoi.
Redonner, va. faahoi; — exciter, faai-
toito; — attaquer, aro faahou.
Redoubler, va. tapiti, :laipiti; — ha-
bit, tufetu. pifetu ; — dose, bonté,
faarahi; — vn. hacre i te rahi.
Redoutable, a. mataû, rinrin. meha-
meha.
Redoute, sf. pa iti.
Redouter, va. mataû.
Redre^, a. titiaifaro. tiliaifnrotia.
Redresser, va. faaliliaifai-o, afaro, faaa-
faro, faatu, faatia.
Réduire, va. faaili ; — en autre chose,
faariro... ei; — au silence, haaina-
mu; — à l'extrémité, haaparuparu
roa ; — à l'obéissance, faafaaroo ; —
remettre en place, faahoi.
Réduit, sm. fare iti; — refuge, haapu-
raa, tnaroi, hororaa.
Réduit, a. ili, paruparu, lavi, vi noa,
au rare.
Réédifier, t'a. palu faahou, faatia faa-
hou.
Rééditer, va. faanenei fanliou.
Réel, a. mau.
Réélire, va. maiti faahou.
Refaire, va. rave faahou, hamani faa-
hou.
Refaire (se), vn. faaanaanaea, iloilo
faahou, maitai faahou.
Refait, a. maitai faahou, iloilo faahou.
Réfection, sf. hamaniraa faaliou, faa-
apiraa ; — repas, amuraa maà ; —
rétablissement, maitai faahou.
Réfectoire, sm. piha lamaaraa, piha
amuraa maà.
Réfléchi, a. manao hia, feruri hia; —
action —, opna hia, feruri hia na
mua; — homme — , laala matutu
Sarau.
échir, va. : feruri, : Imamanao,
: manao, paio, paili, paitiili, moe
auna, matutu parau ; — préméditer,
tamoemoe, fatanu.
REQ
340
RÉG
Refléter, va. faahoi i te maramarama.
Refléter (se), vn. ilea te hohoa.
Refleurir, vn. pua faahou; — éclat,
anaana faahou ; — être prospère,
ruperupe faahou.
Réflexion, sf. feruriraa manao; — de
la lumière, faahoiraa i te marama-
rama.
Refluer, vn. pahec, aheehee, fenae,
fanae.
Reflux, sm. pahee ; — vicissitudes, ta-
uere, hirohirouri, haereraa huru è.
Refondre, va. faatahe faahou ; — re-
faire, faaapi, haamaitai, faahuru è.
Réforme, sf. faatiaraa, faatitiaifaroraa.
Réformé, a. faarue hia, ino; — reli-
gion, haapaoraa porotetani.
Reformer, va. faatupu faahou, rave
faahou, hamani faahou.
Réformer, va. faatia, faatitiaifaro ; —
rejeter, faarue.
Réformer (se), vn. fariu mai, faati-
tiaifaro i tona iho (huru, haerea,
peu).
Refouler, va. taahi faahou ; — repous-
ser, faarue, faahoi, turai, auau,
Réfiractaire, a. auraro ore, patoi noa.
Réfraction, sf. faahaperaa i le hihi.
Refrain, sm. faahoiraa, roru, parau 1
faahoi hia.
Refréner, va. haavi, tinai, tapea,
uumi.
Réfrigérant, a. haamaru, haumaru,
faatoetoe.
Refroçné, a. faatuatua, faarumaruma.
Refrojdissement, sm. toetoe.
Refroidir, va. faatoetoe, haamaariri.
Refroidir (se), vn. toetoe.
Refuge, sm. : haapuraa, fare faaora,
tapuniraa, pare, pare ora, pare tia,
punia; — à la mer, paretai; —
jplace de — , uruairaa.
Réfugié, a. titi, tapuni hia, titihoria.
Réfugier (se), vn. shoro, s tapuni, :horo
tia, haapu, meho ; — ■■ près d'un
autre, uruai ; — avoir recours à,
horo tia.
Refus, sm. faatiaraa ore.
Refuser, va. patu, faatia ore, faatati,
tauere, patoi ; — de faire, faaueue,
faauaua.
Réfuter, va. faahapa, motoi, faatati.
Regagner, va. noaa faahou; — re-
tourner à, hoi, haere faahou.
Regain, sm. matie tupu api.
Régal, sm. amuraà maâ rahi.
Régalant, a. arearea.
Régaler, va. faaamu muitai, faaamu
rahi.
Régaler (se), vn. amu maitai, tamaa
maitai.
Regard, sm. hioraa; — altier, mata
ofefa ; — froid, mata hehe ; —
constant, mata faro ; — colère, mata
hihira; — de travers, mata fera,
mata è ; — à côté, mata tahuri.
Regarder, va. hio, nana, mataitai; —
sournoisement, hio apa ; — constam'
ment, faatano ; — avec envie, titiri
mata tia; — les affaires d'autrui,
hioata; — de travers, hihira, hio
apahi; — de côté, apetahi, refa,
tururi ; — p' mendier, mata hio ; —
fixement, tiatonu, tutona, tiomata,
titirimatatia ; — sans s'opposer, tu-
mata; — de mauvais œil, rurima-
tahuna, rurimatahapa ; — d'un œil
sinistre, ohiohio; — avec faveur,
hio aroha ; — d'un côté et d'autre,
tioioi noa te mata; — autour de
soi, hio atu (ia ratou) e ati noa ae.
Régate, sf. faatitiauaraa poti.
Régent, sm, faatere i te hau, haapao
I te hau, auvaha.
Reggio. s. pr. Regio.
Régicide, sm. taparahi arii.
Régie, sf. faatereraa, haapaorai.
Regimber, vn. faanonoa, tue; — cheval,
patu; — résister, auraro ore.
Régime, sm. haapaoraa, faahaerea ; -;-
JKtat, hau (ani); — de fruits, tari,
atave, petave, utari, peenave, mui.
Régiment,-8m. pupu faehau.
Région, sf. fenua, mataeinaa, pae fc-
nua.
Régir, va. faatere.
Registre, sm. puka hau, pukà tomite;
— des naissances, puka fanaifraa.
Régie, sf. Règlement, sm. aveia, store,
parau, haapaoraa, faahaeraa, :faa-
taaraa ture ; — spécial, faaueraa
taa é, haapaoraa ravea; — règle
en bois, rem.
Réglé, a. faataa hia.
Régler, va. faataa, faaau, faatia, faa-
ture, pono ; — affaires, poroi, faa
au ; — montre, faatitiaifaro.
Règles, sf. z vari, : tapahi, mai toto,
tapjBihipahi, tapatapahi.
Réglisse, sf. raau haamaru hota.
Règne, sm. hau. ...
Régner, vn. faatere hau, arii j — se- .
vir, ua rahi te (ûvera).
Regorger, vn, apiroa, î tobl; — récolte,
hotuumu, rahi roa.
Regret, «m. olo, tatarahapa, an au ; —
à — , ma te au ore {ou oto) o le
aau.
Regretter, va. pleurer, anau, aita (vau)
e mauruuru; — un guerrier tué,
arua; — déplorer, tatarahapa, olo,
tai ; — de n'avoir pas réussi, mihi.
Régulariser, va. faaau, faatitiaifaro.
Régularité, sf. auraa, tiaraa.
Régulier, 'fi. au, tia, titiaifarotia, au
maitai.
REL
341
REM
Réhabilitation, sf. faatia faahoaraâ.
Rehaasser, va. faarahi, faateitei, faa>
hanabana.
Reine, tf. arii Tahine.
Reins, sm. stanupu, rata, tuabiraa ivi,
aremu; — mal de — , taafati, tua-
manuna.
Réintégrer, va. faahoi, taafaahou i le
(toroa).
Réitérer, va. faaboa {apr. v.).
Rejaillir, va. oua, hoi, ohi faahou,
pihaa, hi.
Rejet, sm. de /oi, faaoreraa, faarue-
raa; — pousse^ oteu, ohi.
Rejeter, va. sfaarue, tauere, tati, pa-
tu; — pousser, lupu.
Rejeton, 5971. :ohi, s oteu, mo, muo,
peapea, amaamaa, papua ; — bon à
planter, opai, oteo.
Rejoindre, va. puoi, toati, faatuati; —
retrouver, amai, farerei.
Rejoint, a. taati, roohia, amui, faa-
tuati.
Réjoui, a, arearea, navenave, fanao,
paye, popou.
Réjouir, va. faaôaôa, faaarearea, haa-
po^u.
Rés OUir (se), vn. ôaôa, fanao, popou
hiamateoa ; — du mal, hiaoa.
Relâche, sf. Relâchement, sm. faoearaa,
tuutuu ; — sans — , ma te tuutuu ore.
Relâché, a. toani. stoaruaru, sparupa-
ra, oru ; — rems, jointures, tuara.
Relâcher, va. :tuo, faaiti.
Relâcher (se), vn. faaea.
Relais, sm. faaearaa puaahorofenua,
tahuriraa puaahorofenua.
R^aps, sm. apotata.
Relater, va. faatia, tuatapapa.
Relatif, a. huru; — c'est —, le i te
huru.
Relation, sf. saurai, apaapaa, papaa,
paraa ; — de voyage, ninoa.
Relayer, va. mono tetahi i te tahi.
Reléguer, va. faataa è, faarue, tuvaru.
Relevailles, sf. pure haamaitai i te
faiere.
Relevé, *^' &raa ; — épicé, noânod ; —
. sm. faaiteraa.
Relever, va. faaaraa; — tour —, faa-
tia faahou; — terrain, faateitei; —
ce qui est tombé, rave, m au ; —
habits^ afai i nia ; — courage, faai-
tolto ; — qualités, arue ; — fautes,
tapao, faaite; — garde, mono ; —
voiture^ faatia i nia, faatiraha.
Relief, sm. saillant, tii; — gloire, ha-
nabana; — mets relevés, pavaha,
iniini.
Relier, va. taamu faahou ; — livre,
vehi; — route, taati.
Religieux, sm. monahi, taata eube, —
a. paieti.
Religion, sf. haapaoraa, haamoriraa,
etaretia.
Reliquaire, sm. farii, auu vairaa reli*
kia.
Relique, sf. ivi mon. loca moâ, re-
likia.
Reliure, sf. vebi, lanmu faahou raa.
Reluire, vn. :anaana. :anapa, boa,
anapanapa.
Remanier, va. :bamani faahou, tahu-
rihuri.
Remarier, va. faaipoipo faahou.
Remarquable, a. maerp, tulruu, au ia
bio hia.
Remarque, sf. tapao, bloraa.
Remarquer, va. tapao, Ite, tano. Iiio.
Rembarquer (se), vu. haerc faahou i uia
i te pahi.
Rembarrer, va. pousstr, lurai : — reje-
ter, faahapa, patoi.
Remblai, sm. faairaa, rcpo faai, ofai
faai.
Remblayer, va. faai.
Remboiter, va. oomo faahou. faaô faa-
hou.
Rembourrer, va. faai i to...
Rembourser, va. faahoi i te moni.
Rembrunir (se), vn. faarumaruma, pa-
rutu, faaturuma.
Remède, sm. ranu, raau rapaau mai,
raau mai, tara.
Remédier, vn. rapaau. par mu.
Remener, t'a. gens, aratai atu : — bes-
tiaux, puto atu.
Remerciement, sm. liaamaltairaa.
Remercier, va. haamaitai. liaamauruu-
ru, haamahoru, faaite i lo mauruu-
ru.
Remettre, va. luu atu. tuu faahou;
— guérir, faaora ; — pardonner,
faaôre i te hara, haamatara i te
hara.
Remettre (se), vn. hum maitai, ora
faahou.
Remise, sf. luuraa no te (toroa).
Rémission, sf. faaoreraa liara, faaitiraa
utua.
Remonter, va. haere faahou i nia, tau-
ma faahou, faaneheneiie faahou;
— l'horloge, taviri faahou i le ho-
ra; — le courage, faaitoito; — re-
monter à, tae roa i le ou ia.
Remmon, s. pr. Rimona.
Remontrance, sf. aôraa, avauraa, faa-
haparaa.
Remords, 5m. faahaparaa anu, tatara-
hapa, faahaparaa manava, haama-
naoraahara.
Remorquer, va. = tavere, rearea.
Remorqueur, sm. poli auahi, poli ta-
vere.
Remoudre, va. oro faahou, taviri faa-
hou.
REN
342
REN
Remous, sm. 6ô, taninito; — contre
courant, opape.
Rempart, am. pa, pare, aua.
Remplaçant, sm. mono, uuene.
Remplacer, va. gens, haomono; —
choses, mono.
Rempli, a. api, i, ii, ufene, pahonena.
Remplir, va. faai, faaapi, faatina, taii;
— un vase^ faalo, faai, faalito ; —
fonctions, haapao ; — l'emploi d'un
autre, mono ia na.
Remporter, va. afal faahou atu, hopoi
atu ; — prix, victoire, ua riro te re
ia (ne), ua pa mai, ua noaa mai.
Remuer, va. l'eau, arepu, arepurepu;
— tête, tairiiri; — mets, ipanane;
— au moral, lurepu, aueue, faaa-
rori, arori; — un auditoire, haapu-
lapu ; — soulever, haufauraro, lu-
repu, faaarori.
Remuer (se), vn. hautiuti, aueue, tia-
repu.
Rémunérateur, sm. taata fHalaoa, haa-
faufaa.
Rémunération, sf. taime, faufaa, utua
maitai, taoa.
Rémunérer, va. faaulna, faataoa, baa-
mauruuru, aufau i te taime.
Renaissance, sf. fanau faahouraa.
Renaître, vn. fanau faahou.
Renard, sm. al ope.
Renchérir, va. et vn. tua i nia iho.
faarahi i te hoo ; — surpasser, faa-
hau, faarahi.
Rencontre, .">/". farereiraa ; aller à la —,
haere e farerei.
Rencontré, a. roohia, û, rerei,
Rencontrer, va. farerei ; — choquer, û ;
— faire — , faafarerei.
Rendement, sm. hotu, faufaa.
Reitdez-VOUS, sm. vahi haapaohia, vahi
putuputuraa, vahc tairuru ai te
taata.
Rendormir (se), vn. taolo faahou, varea
faahou i le taolo, tiaruhe faahou.
Rendre, va. faahoi, hahae; — un re-
mède, pihae ; — visite, haere e aro-
ha, haere e liio; — le prêt, haapee
i te nioni tarahu ; — venger, lahoo ;
— compte, faataa i le parau, faalaa
i te ravcraa, faatia ia na iho, faî i
tona iho haapaoraa; — faire —
compte, faaau i te parau, titau i te
raveraa; — l'âme, pohe roa; —
grâces, haamaitai; — compliment,
mono i te parau mailai na roto i le
parau maitai.
Rendre (se) «, vn. tae alu i ; — céder,
faaroo ; — maître, haavi ; — deve-
nir, riro ci.
Rendurcir, va. haapaari, faactacta.
Rendurcir (se), vn. haere i te paari,
haere i te etaeta.
Renégat, sm. apotata, taata faarue i
te faaroo.
Rênes, sf. de cheval, tavaha; — de
VEtat, faatereraà haa.
Renfermé, a. vai i roto, te i roto.
Renfermer, va. tuu i roto, oomo, opa-
ni faahou.
Renfermer (se), vn. parahi i tona fare.
Renfler, vn. faarahi, haameumeu.
Renflouer, va. (navire), faaaraa, araa.
Renfoncer, va. faaô i roto, faahobonu
i roto, oomo à.
Renforcer, va. faarahi, haaj^uai.
Renfort, sm. faarahiraa, api {apr. n.),
— vgr. nuu api.
Renfrogner (se), faatuatua, fnarumaru-
ma.
Rengager, va. faaau faahou i te parau.
Rengaine, sf. parau tumu ore, parau
faufaa ore.
Rengainer, va. svehi, vihi, faahoi ou
oomo i roto i te vehi.
Rengorger (se), vn teoteo, faaahaaha.
Renier, va. Reniement, sm. huna, baa-
vare, tahitahi.
Renifler, va. uhu, uti.
Renom, sm. Renommée, sf. roc maitai,
arueraa.
Renommé, a. tuiroo, roo,paroo, rooDui.
Renoncer, va. faarue ; — renier, huna.
Renouer, va. taamu faahou, faaapi,
rave faahou, puoi.
Renouveler, va. faaapi, faahou.
Renouveler (se), vn. e na reira hia.
Renseignement, sm. parau haamarama-
rama, faailerna.
Renseigner, va. haamaramarama.
Renseigner (se), vn. m i le parau, ui
haere i te parau.
Rente, sf. moni, taime.
Renier, va. faataa i te taoa, pupu i
te taoa.
Rentrer, vn. tomo faa hou, hoi mai;
— en soi-même, feruri, haamanao;
— vn objet, faahoi, oomo faahou,
faaô, faaô faahou.
Renverse (à la), adv. tufera {apr. m.)]
— tomhei^ à la — hia tufera.
Renversé, a. coyitre ordre ou raison,
au ore, lia ore; — tombé, mairi,
mou; — sur le dos, papaiotua; —
— sur la face, papaioaro.
Renverser, va. :tahuri, rhuriiraro,
faatiopa, ihitumu, taihitumu, faa-
lilapou; — retourner, pana; — «»
canot, lahuri, ruri, rumi; — faire
tomber, haamairi ; — le gouverne-
ment, hurilaere; — sur la face,
papaioaro ; — sur le dos, papaiotua.
Renvoi, sm. faarueraa, faataa è raa;
— signe, tapao; — ajournement,
vaiihoraa.
Renvoyer, va. tono è, faaroe, tuvaru ;
r, ta. fnaapi. (iiliou, [aalaa
M|«ii<ni(H)
flitanb\t. o.
h.ni'
par
Riparattra, <,
mura, fm
«èpirw, ™.
«im'
nî'f»
BéSrttP, in. opBn.,i-ijiii|iii ipfoi..
Hfsrtltlim, tf. mtaa.
'''^do'^'fr''M"-°fn*'u'i'"ù™nu-
ItopiflSP. m. (inffï. Uniiri. pnrùoro,
hMpinopinc, pmcpino (npr. m.
Rerhttin, <
Rniql«r, I
RepréMnlalion, '(
uvilin tnnnn, l'é.
'"pXi;;;^^,
ïï:t™,s;.:
Répl^ion, .r- "1"
Rp ....,„;
' IS
RÉS
344
RES
Réprouvé, sm. feia faahapa hia.
Réprouver, va. faautua, faahapa.
Reptile, «m. manu née.
Repu, a. paia, fia.
Républicain, sm. taala au i te repupi-
rita.
République, sf. rcpupirila, hau mana-
nune.
Répudiation, sf. acte de —, le papairaa
haapae.
Répudier, va, faataa è, haapae, : faa-
ruo, nonoa, faanonoa.
Répugnance, répulsion, sf. au ore raa,
poihu.
Répugner, vn. au ore, poihu.
Réputation, sf. roo, arue; — bonne,
roo mailai ; — mauvaise, roo ino.
Réputé, a. manao hia, parauhia; —
estimé, tuiroo, ohe moe piha.
Requérir, va. ani, titau.
Requête, sf. aniraa.
Requin, sm. mao.
RequiSj a. titau hia, e au ia ou ei.
Réquisition, sf. titauraa.
Réquisitoire, sf. parau titauraa.
Rescjnder, va. faaore.
Rescission, sf, faaoreraa.
Rescrit, sm. parau pahono, parau paoi,
pahonoraa.
Réseau, sm. upea iti, pueraa éi.
Réséda, sm. miri.
Réserve, sf. haama noa; — sans — ,
haama ore; — faire des — , rave i
te mau faataaraa.
Réservé, a. ara, haama noa ; — froid,
helie
Réserver, va. tapea; — destiner à,
haapao ; — épargner nourriture,
faaherehere.
Réserver (se), vn. faataa i te..., tiai.
Réserviste, sm. faehau parahi noa.
Réservoir, sm. vairaa pape, farii pape.
Résident, sm. tavana hau ; — tempo-
raire, purutia.
Résidence, sf. faaeama, nohoraa, pa-
rahiraa ; — cicile, fare tavana
hau.
Résider, va. faaea, parahi, noho, tia,
noho tamau.
Résidu, sm. toea.
Résignation, sf. haamahuraa, faaoro-
mai. auraro i to te Atua hinaaro.
Résigner, va. tuu, faahoi.
Résigner (se), vn. faaoromai, haamahu.
Résilier, va. faaore, hoi na mûri.
Résine, sf. tapou.
Résipiscence, sf. tatarahapa.
Résister, vn. Résistance, sf. turai, tu-
rae, tati, patoi.
Résolu, a. opua papu hia; — hardi,
itoito, vi ore ; — terminé, toa, oti.
Résolument, adv. ma te tapitapi ore,
ma te matau ore, itoito {apr, m.).
Résolution, sf. opaaraa; — prendre
une — , opua.
Résonnant, a. ooto, maniania.
Résonner, vn. :haruru, oto, oolo ; —
beaucoup, atele; — cloche^ pâte,
tote ; — lance, tavero ; -- éeho, ta-
vevo, pinai, pinainai; — sourde-
ment, tavovovovo, tumumu ; —
faire — , faaoto, faaateie.
Résoudre, va. dans l'eau, tahe, tara-
vai, tarapape; — une difficulté, faa-
taa, faaoti.
Résoudre .(W)i »"»• tarapape ; — d — ,
opua.
Respect, sm. tura ; — humain, haama,
vi noa, mataû i te taata.
Respectable, a. tura, turatara, au ia
faatura hia.
Respecter, va. faatura, faaturatura.
Respha, s. pr. Rizepa.
Respiration, tf. • aho, hutiraa aho, ana-
ve ; — courte, aho pau ; — essoufflée,
paupau te aho, aeae; — d'un mO"
ribond, haaeae.
Respirer, vn. :huti, huti i te aho; —
désirer, hiaai, hiaama.
Resplendir, vn. anaana, anapaaapa,
anapa.
Responsable, a. Responsabilité, sf. pirl.
Ressac, sm, panruraa, hoiraa o te ma-
taare.
Ressaisir, va. roaa faahou, haru faa-
hou.
Ressemblance, sf. :aaraa, hoahoa, hete,
huru.
Ressembler, vn. au, s au maitai (te ma-
ta), tano maitai ou tia te hohoa.
Ressentiment, sm. riri, tairoiro.
Ressentir, vn. mauiui, mamae, puta-
pu.
Ressentir (se), vn. mauiui te (tino) ; —
être fâché, tairoiro.
Resserré, a. apiapi, piri, jpirihao,
oopa ; — serré de près^ vi, heipuai.
Resserrer, va. haapiri. laaapiapi; —
abréger, haapoto ; — constiper, ta-
mau, ai ta e faarepo; — serrer de
près {quelqu'un), heipuni, neinei,
nenei, haavi.
Ressort, sm. {serrure), faaraa ; —
montre, niuniu; — moyen, ravea;
— circonscription, tufaa, mataei-
nan ; — en dernier — , na roto i te
faaoti roa raà.
Ressortir, vn. haere faahou i rapae;
— résulter, taa maitai, itea papu ;
— dépendre de, te i raro ae, te ia
{outou) te parau.
Ressource, sf. taoa, faufaa; — expé'
dient, ravea ; — sans — , orevareva.
Ressouvenir (se), vn. haamanao faahou,
mehara, tamau àâu, feruri, haata-
mau.
RET
345
RET
RèsurrectiOll, «/• ti&faahoaraa.
Renusciter, va. faaliafaahou, faaaraa-
ra; — mode^ chant ^ faatupu faahou,
faatia faabou; — vn, tiafaahoa mai
te pohe mai.
RestaoraNt, sm. fare tamaaraa.
Restaorateur, sm. taata hoomaÂ, tuani.
Restauration, sf. faaapi faabouraa; —
de la santés araaraa ; — d'un chef,
apae; — d'une église {dédieace)^
oroa ao te faabouraa.
Restaurer (te), vn. Restauré, a. tamaa;
— santé, maitai faahoa, aaanaea.
Restaurer, va. faanehenehe faahou,
faaapi faahou, poruuruu.
RMte, restant, sm. toea, toe, tiroliro ;
— d'nn festin, uanato ; — seul de
sa race, tarei ; — an reste, tera rd.
Rester, vn. parahi, noho, arahi; —
s'arrêter, faaea; — attendre, liai,
tua; — exister, durer, e vai, e ita
e mou ; — être fixé, liti ; — en ar-
rière, hemo, tarureva, lopa, otea-
tea ; —à la même place, taumamau ;
— le même, a tahi & o (oe) huru ; —
qu'il reste là, vaiihoiho.
Restituer, va. faahoi i te mea eia hia.
Restitution, sf. faahoiraa ; — rétablis-
sement, faaapi faahou raa.
Restreindre, va. faaiti, faaapiapi.
^striction, sf. faaite ore i te manao
OH parau.
Résultat, sm. bopea.
Résulter, vn. tupu, aeae.
Résumé, sm. parau haapoto, parau
haapoto hia.
Résumer, va. haapoto, faaite poto faa-
hou.
Rétable, »m. tua o te fata, to mûri i te
fat a.
Rétabli, a. emploi, faahoi hia ; — santé,
ora, hum maitai, avari te mai.
Rétablir, va. faatia faahou; — santé,
faaora.
Rétablissement, sm. faatia faabouraa.
Retard, sm. taupupu ; — sans — , oioi
Doa, ma te taupupu ore, ait a e
roroa.
Retarder, va. haataupupu, haamaoro,
haamarirau; — une horloge, faalioi
i te hora na mûri, faataupupu i te
hora; — vn. te i mûri, taupupu.
Retenir, va. tapea, haapahu, mautori;
— noms, mau ààu, tamau ââu ; —
dans calcul, toe; — injustement,
tapea ino i te.
Retenir (se), vn. haavi ia na iho.
Rétention, sf. d'urine, opi, aita e ravea
e omaha.
Retentir, vn. pinai, pinainai, haruru;
la renommée, parare ou tui te roo.
Retentissement, sm. pinai, tuiraa roo.
Retenu, a- toe ; — réservé, apeau.
Retenue, sf. haama Doa ; — sur traite^
ment, faaitiraa; —punition, opaui-
raa, tapearaa.
Réticence, sf. hunaraa, tapoipoiraa.
Rétif, a. haataupupu, taupupu, ata;
gens, etaeta, fanaratai a' a.
Rétine, sf. orio mata.
Retiré, a. lieu, vuhi mocmoe, mede-
bara ; — vie — , parahi noa raa,
faaea noa raû.*
Retirer, va. ume faahou, huti faahou;
— un enfant, irili, lii; — Varqent,
:tii, :iriti, rave; — tver l'épée,
unuhi.
Retirer (se), vn. rêva v, liaere è, ohipa
è, haapai, tae i rapao ; — à l'écart,
faaatca «'>, opni i te hili ; opapui ; —
en arrière, hoi i mûri, onunu, sou-
nu ; — s'excuser, otohe ; — à la
maison, hacre ou hoi i te fare ; —
des affaires, faarue, haapae; — se
désunir, otemu, viriaa, paetc; —
retirez-vous, ia atea è outou.
Retomber, vn. :hia faahou, mairi faa-
hou, topa faahou; — sur, haio ou
mairi i nia, parafiba ; — responsa-
bilité, mairi i nia, ci nia: — ma-
ladie, pohe faahou, tupu faahou to
mai; — dans fautes, hia faahou,
hei faahou, no reira faahou.
Rétorqué, a. pohe, motoi hia.
Rétorquer, va. puoi, motoi.
Retors, a. pio, piopio ; — homme, fao-
faca.
Retoucher, va. fafa fuahou, faaliaia
faahou; — con'iger, faaliliaifaro,
haamaitai, faanehenehe roa.
Retour,*/», hoiraa; — sur soi-mêtne,
feruriraa, haamanaoraa; — conver-
sion, fariuraa ou hoiraa i te A tua;
payer de — , pahono ; — sans — ,
ma te hoiraa ore, roa {ap. m A.
Retourner, va. et vn. hoi, hohni; —
?m objet, tahuri, pana, opana; —
roulei\ taviriviri ; — un canot, tiopa ;
— à Dieu, hoi i le Atua; — roulis,
lahurihuri.
Retourner (se), vn. hio i mûri, fariu lia
i mûri, fariu atura ; — faire face,
uai.
Retracer, va. :tapao faahou, totoro;
— exposeï', faaito faahou, luata-
papa.
Rétracter (se), vn. faaliliaifaro i te
parau, faahapa ia na iho.
Retrait, sm. haerea i te ili ; — étoffe^
viraa ; — mise de côté, faaoro raa.
Retraite, sf. ataalaa ; — commencement
de — , vivi ; — se mettre en — , pau-
mu; — battre en — , tahoni, ma,
rari; — changer de — , feori; —
pension de — , moni tufaa; — pieux
exercices, feruriraa e te pure; —
15. _
RÉV
346
RÉV
aux flambeaux, haerea ma te apa-
upa ma te turama.
Retraité, a, faaea noa, faalufaa hia
e te...
Retranchement, «m. iriliraa ; — mise de
côté, faaoreraa; — rempart, pare,
)a.
Retrancher, va. iriti; — ôter {fête),
faaore.
Retrancher (ee), «»»•• paruru, tapuni-
puni.
Rétréci, a. vi, mee, raririi, ririo, rae-
mee.
Rétrécir, va. haavi, faaoaoa.
Rétrécir (se), vn. mee, roma, roroma.
Retremper, oa. faarlri faahou, tuu faa-
hou i te pape: — excittr, faaitoilo
faahou, faaetaeta faahou.
Retremper (se), vn. itoito faahou.
Rétribué, a. moni; — emploi bien —,
ohipa moni rahi, toroa moni rahi,
c moni rahi lei aiifau hia.
Rétribuer, va. tarahu, aufau, horoa
i te taime.
Rétribution, sf. taime, aufau, tarahu.
Rétroactif, a. hoi na mûri.
Rétrocéder, va. horoa faahou, tuu faa-
hou.
Rétrograder, vn. hoi i mûri, mario.
Rétrospectif, a. hiopoa faahou, hio
faahou.
Retrousser, va. pepe, hopoi i nia, afai
i nia.
Retrouver, va. noaa faahou.
Retrouver (se), vn. farerei faahou, ite
faahou.
Réuni, a. putuputu, ruru, patuatini;
— objets, pue, puoi hia; — joint,
taati hia, tuaii liia.
Réunion [ile de la), s. pr. Burbon.
Réunion, sf. :amuiraa, :apooraa, pu-
tuputuraa, pueraa.
Réunir, va. {êtres v/oan/s), :haaputu-
putu, :amui; — inanimés, haapue,
haapuluputu ; — joindre, :fantuati,
tuati, puoi; — aa viores, ofa; —
des bestiaux, acre.
Réunir (se), vn. tairuru, apoo, ruru,
aururu, putuputu, amui tahi; —
tout se réunit pour, te amui tahi
nei te mau mea' toa ei...
Réussir, vn. manuia, naupa, nauma,
naiia, roaa.
Revalider, va. haamana faahou, faatia
faahou.
Revanche, sf. tahoo, tahooraa.
Rêve, sm. taolo, taotooto, moemoca,
ruriapo.
Revêche, a. mâro, huru iria; — âpre,
avaava.
Réveil, sm. ara.
Réveille-matin, sm. uati faaara.
Réveiller, va. faaara, faaaraara.
Réveiller (se), vn, ara, hitimaue te
taoto.
Révélation, sf. heheuraa i te parau,
faaiteraa i te parau.
Révéler, va. faî, faaite, hehea, hanae.
Revenant, sm, tupapan, riorio, ihoiho,
ihohoa.
Revendiquer, va. titau.
Revendre, va. hoo faahou.
Revenir, on. hoi ; — d'évanouissement,
mapuhi, iho; — à la charge, ta-
mata faahou; — de son erreur, ta-
tarahapa; — tard, haamaoro i te
haereraa mai ; — coûter, e (2 tara)
te hoo o te...
Revenu, sm. hotu, faufaa, moni.
Rêver, vn. faaheitaoto, faaheimoe,
moemoea, taoto noa, taotooto, moe-
rurua, :moemoe, iruriapo.
Réverbération, sf. faahoiraa.
Réverbère, sm. mori tahio, mori ana-
ana.
Reverdir, vn. tupu faahou, ruperape
faahou ; — vigueur, itoito faahou.
Révérence, sf. faatura.
Révérend, a. faatura hia.
Révérer, va. faatura.
Rêverie, sf. anae, anaenae.
Revers, sm. ati; — côté opposé, aro-
aro, te paeau i roto, te tahi pae, te
paeau aui.
Réversible, a. au ia faahoi hia, au ia
tuu hia.
Revêtir, va. faaahu; — enduire, pa-
rai; — investir, faatoroa.
Rêveur, sm. taata moemoea, taata tao-
tootoa.
Revirement, sm. ruriraa, tioi è raa.
Revision, sf. Reviser, va. hiopoa faa-
hou, faatitiaifaro.
Revivre, vn. ora faahon, maitai faa-
hou ; — faire — , faatupu faahou ;
fantia faahou.
Révocation, sf. fnaoreraa.
Revoir, va. hio faahou, ite faahon, fa-
rerei faahou; — reviser, hiopoa
faahou, faatitiaifaro.
Révolte, sf. orurehau.
Révolter, va. faatupu i te riri, haa-
mauiui, faatupu i te inoino.
Révolter (se), vn. orurehau, orure,
nane, huanane.
Révolu, a. pau, hope, tae i te tau.
Révolution, sf. orurehau ; — des temps,
hiti.
Revolver, sm. pupuhi taviri, pupuhi
tiriumu, tiriumu.
Révoqué, a. avari, faaore hia.
Révoquer, va. faaore i te (toroa); —
un i^ahui, faaavari.
Revue, sf. hïopo&ra&'j— passer la —,
hiopoa.
Révulsif, sm, raau haaparare.
-HlcoBtr, un. lupula, raHliepobepD.
RiDia thùUf'di-). im. rmiu'hlQa.
RWT'^' " û™'iiu. miomio, mlmig.
Ridua, sm. pwTipp; — dt lil, piruro
SidBr, ,na. ]i8«mio, puiinïai, (MO-
RMiCuta,' ™. nevanon, mianm; -
Rit, tm.'RÛÂB, i/. als. alaula, Hoila
Rnuel, Êm'.paW peu moi, puï* ohip
moi, pu^a fulu i te pca moi.
ffoUr. sii 11 ler« pnh a, ■ Ut ta
nialoapD —àaicHli-iiiiHSf.lluU
:oTihaere, <
peropero, tg
RgfatiiHi), 1^- le
Rogner, un. I
Rognon, ini. mi r-
Roonure, Jf. W mau ni6
mau vidi sj>u llll
Rhodei, 1. s.»:- HoJ».
ROT
348
ROU
guerriers^ toa u, toa rolo; — avec
nombreux courtisans y uuratama-
bere.
Roide. a. Roideur. sf. elaeU, toiU,
Inita. Voir Baide.
Roidir, vn, etaela.
Rôle, sm. tabula ; — manière d'agir,
ohipa.
Romain, a. taala Roma.
Roman, sm. parau aama.
Romanesque, a. taala buru è.
Rom^, ». pr. Rome.
Rompre, va. et vn. bois, ofati, fati,
fatifati, fane; - déchirer, hahae,
haehae, haafene; — habit, corde,
motu; - fruits, perebi, perehn,
peperebu ; — plat, parari ; — traité,
faaore i te parau faaau ; — silence,
atira te mamu, afa le reo, parau ;
— se fendre, amaha, amabamaba ;
— les rangs, alira le nanairaa : —
le jeàne, e ore e baapao i te baa-
paeraa maâ; — rassemblée, ua oti
ou ore le putuputuraa ; — un mar-
ché, faaore i le booraa i faaau bia ;
— le caractère, faariro ei taala baa-
pao maitai; — l'amitié, ua ore te
hère o na boa e piti ; — les gens à...,
baamàtau i te...
Rompu, a. fati, molu, parari; — aux
affaires, mâtau.
Ronce, sf. motuu, raau laratara; —
difficulté, ati, peapea, tara.
Rond, a. circulaire, polaa, potée; —
sphérique, omeneniene, menemene ;
— et uni, putaraia, matipi; —
homme rond, baamenemene, tame-
nemcne ; — parler rond, parau
bua, faaite bu a.
Ronde (à la), adv. e ati noa e.
Rondelle, sf. iri on auri ou raau mene-
mene.
Rondement, adv. oioi, iloilo, lanai,
bua.
Ronfler, vn. ooro.
Ronger, va. aai, amu, teaai, boniboni.
Rongeur, a. aamu ; — chagrin —, ali
aamu.
Rond-point, sm. aroa menemene, éâ
menemene.
Rosaire, sm. rolario, korona.
Rose, sf. Rosier, sm. rôti ; — bois de
^ miro ; — rosier de Chine, auto.
Rose, rosé, a. outeute, buru roli.
Roseau, sm. des terrains secs, aebo;
— des marais, opaero.
Rosée, sf. bupe, bnu, au, pereue.
Rossignol, sm. omaomao.
Rot, sm. Roter, vn. ufa, uba, pibae.
Rotation, sf. oburaa, laninitoraa.
Rôti, a. lunu paa, paapaa, riu, roli.
Ilôtir, va. rara, faraipani, tunu taviri-
▼iri, parara.
Rotule, sf. opani turi.
Roturier, a. manahane, fanau hae*
baa.
Rouage, sm. buira, pereoo ; — moyens^
ravea, faaauraa.
Roucouler, vn, manumana.
Roue, sf. s buira pereoo, pereoo, po-
rotaa, porotata, poroaa; — rayons
de — , pine buira, bihi buira; —
pousser à la — , taaturu ia ma-
nuia.
Roué, a. fatifati roa, manunu roa; —
rusé, paari, paari ino roa.
Rouer, va. fatifati.
Rouge, a. :uteute, ura, aie, suraura;
— mer — , miti uteute ; — chevC'
lure, ebu ; — visage brûlé, lonuto-
nu ; — être rouge (peau, chair^ etc.)»
méa, tomea.
Rougeâtre, a. ouraura, tainoa, iihi,
outeute; — cheveux, umae.
Rougeole, sf. mai puupuu, paupuQ.
Rougir, va. tauteute, faauraura, faau-
teute ; — vn. baama.
Rouille, sf. Rouiller, vn. tutae auri.
Rouir, va. taumi i raro i te pape.
Roulage, sm. faabororaa pereoo, faaa«
taraa.
Rouleau, sm. peperu, spuobu, pereoo,
otaa, otaro, potaro; — d'étoffes,
peru, ruru ; — de bambou en rubans,
ipu obe ; — p' canot, rao.
Roulement, sm. haruru ; — de tambour,
baruru tariparau ; — de voiture,
baruru pereoo ; — de tonnerre, ha-
ruru paliri.
Rouler, va. étoffes, -tufetu, : peperu,
sviri, tumarelei; — vagues, sfetu,
betuhelu, baafeloitoi, tapotu; —
cigare, puao; — un canot, tarao»
faarao; — bois, buri, taburi; —
yeux, taviriviri ; — carrosse, horo
pereoo, horo na nia i te pereoo; —
projets, feruri, feruriruri; — ployer,
ohu.
Rouler (se), vn. taviriviri, tahuriburi,
Roulier, sm. taala faahoro pereoo,
taala faauta i te taoa.
Roulis, sm. opaopa, taopaopa.
Roupie, sf. bupe, ua tabe te ihu,
Roussâtre, a. outeute.
Roussir, fa. tunu rii; — vn. mabea-
bea, marau, uteute.
Route, sf. éà, ara, eatia, aranui; —
directe, ara ponotia'tu; — directe
en haut, ara lauma i nia ; — directe
en bas, ara pou liaHu i raro.
Routier, a. faaite éà; — homme fin,
taala ravea.
Routine, sf. màtau, mÀlau bia; —
suivre la —, baapao noa i te m&*
tau bia.
Rouvrir, va. iriti faaboa.
lOiiYrir (H), vn. pola li
Roruine, im. bm. Jiiu
HDirautè, tf. ihD irii, toroa srii, arii.
HUDBII, »n. ripint, poToaioa, pusTo;
porari
RlMlr on uurii
Ri^iu,</-.Ri>^eui, 1.
llBlM.iA..hipou,«.ll
uileÎB.
, arii.
RRilï! J."?i'v^ Ta' rp
luaTo;
"»0«-
«Ei. ..,"!,■ Zi!"
uaiiB, oruïni ili, lah^
Hulmlcr, i'». tahc
FUlBtl, .«. pu lualai, p
clianser <f< - huri,
RUMUr, If. ruD, atulu
pMri.
(■■ta, aruriniri. lehu
RimiMP, l'a. taniani. au
hn; —
lUiptuW, ./. ofMi, f.U
puai,
tBoo; — <fe fraFlil. 1
raa; — «lire jnis,
teiaha.
Rural, o. fasBiiD
Hutt.d.UaU/av^pBB
aroB.
RuïSSSê.'a.l^BBpu'''"
RiiMre, fl. taovaù. vif,
Hgth?;.'p" KÙta?""'
b, a. loua, Uoa, ani.
îik. >. pr. Seba.
bU wer —, tapula, haapuls.
bocadt. i/. uuraà,
taccag6, a. pau. nno.
Saccaotr, on. rave baapau, taa
SaDrer, va. faHlnron, fai
Sacrsmant, Euhari ;
l'a'; — d'un
SacriDer, ua, pupu nu hopoi i ta tutia ;
Saçriflor (U), vn.'pupu iàaa ilîo, tuu
SMPilèflB,,, sni. baaviiïiiraa mùi;
SacriBtain, sm. Liai fare purarBa, tôala
haapao i La le Tare pucoraa.
SaorfeliO, if. pih» 'aima ahu mo*.
Sadoc, I. 7>'-- Saûoga.
Safran, *"J, laa.
SagaM, a. SajacitÉ, y. arsuhi, paari.
Sagaie, i/. {janelol), fa ; —jeudela —,
SAL
350
SAN
oro; — rendre — , haapaari;* —
. i^tre —, haapao mailai, ara maitai,
iâu ara.
Saae-femme, sf. vahiné faafanau, ta-
hua faatitobi.
Sag6886, sf' paari, ihi, aravihi ; —
agir acec —, marie, faaihi.
Sahara, s. or. Tahara.
Saignée, sf. faataheraa toto.
Saigner, va. palia, hul tolo; — vn.
tahe te toto.
Saillant, a. roherohea, purehu.
Saillie, sf. purehu, roherohea.
Saillir, vn. te i rapae, roherohea; —
jaillir, pihaa, toro i rapae, haere i
rapae ; — le sang, ua hi te tolo ; —
le feu, ua pura te auahi.
Sain, a. ora, maitai; — jugement — ,
manao lia ; — fruit — , hotu maitai ;
— sain et sauf, peapoa ore, ino ore.
Saindoux, sm. hinu puaa.
Saint, a. inoû, raa, pcata, raaraa.
Saints (les), sm. feia moa, taata peata.
Sainteté, sf. moàraa.
Saint-Esprit, sm. Varua-Maital.
Saint-Siège, sm. nohoraa apotoro.
Saisi, a. roohia; — d'un mal, tupu
tbue noa te mai; — d'évanouisse-
ment, mureavae ; — de crainte^ ma-
taû roa, aehuchu, horiri.
Saisie, sf. haruraa laoa.
Saisir, va. : mau, : tamau, : haru, : rave ;
— vivement, pao ; — en Vair, apo ;
— violemment, rave ita ; — ensemble,
haruapu ; — vn. comprendre, haroa-
roa, taa, taa maitai, faaroo, ite.
Saisissement, sm. mataû, horiri, aehu-
chu.
Saison, sf. tau, anotau ; — froide^ tau
anuanu ; — des fruits, hotutau; —
d'abondance, auhuhe.
Salade, sf. po(a, pota hinu.
Saladier, sm. faril pota, aua pota.
Salaire, sm. taime, utua, tarahu.
Salaison, sf. maa rapaau hia.
Salamine, s. pr. Tnlamina.
Salarier, va. raupea, tarahu.
Salathiel, s. pr. Talaticla.
Sale, a. rhupehupe, veuveu, repo,
vari. repoa, piro, pahuruhuru ; —
parole — , parau faufau, parau tiaa.
Salé, s. pr. Tala.
Salé, a. rapaau hia; — non — , ma-
aro ; — saumàtre, taitai ; — amer,
avaava.
Salem, s. pr. Talema.
Saler, va. tamili, pipi i te (fa) i te
mili.
Saleté, sf. repo, hupehupe.
Sali, a. hava, vari, tahavahava.
Salière, sf. farii mlti.
Salir, va. faarepo, faahupehupe, haa-
• vari, haaveaveu; — papier^ haa-
viivii ; — par mépris ^ fairu ; — ter-
nir, faaino, vahavaha.
Salir (se), vn. repo, vari, repo hia,
vu VII,
Salissant, a. repo oioi noa.
Salive, sf. Saliver, vn. huare, haae,
hae. •
Salle, sf. Salon, stn. piha rahi, piha
farereiraa ; — « manger^ piha ta-
maaraa.
Salmanasar, s. pr. Talamanesera.
Saiomé, s. pr. Talorae.
Salomon, s.pr. Talomona; — îles Sa-
lomon, Taromona ma.
Saltimbanque, sm. taata teata.
Salubre, a. au no te ora tino, mai ore,
pohe ore, maitai no te ora tino.
Saluer, va. maeva, saroha, sfaaora.
Salut, sm. aroha, ora, ea, mataa; —
faire son — , rave faaoti i te ora;
— rendre un — aroha ; — planche
de — , faurao ; — du Saint-Sacre-
ment, pure Euhari, pure haamai-
tairaa.
Salutaire, a. maitai, faufaa, faaora.
Salve, sf. harururaa pupuhi fenua.
Samarie, s. pr. Tamaria.
Samedi, sm. mahana maa.
Samoa {iles), s. pr. Ilamoa ma.
Samos, s. pr. Tamo.
Samothrace, s. pr. Tamoteraia.
Samson, s. pr. Tumatona.
Samuel, s. pr. Tamuera.
Sanctifiant, a. Sanctifier, va. haamoa,
haamaitai, faaura.
Sanctification, sf. faamoaraa.
Sanctionner, va. haamana.
Sanctuaire, sm. vahi moà.
Sanctus, sm. te Sanctus.
Sandal, sm. ahi.
Sandale, sf. tiaa, tamaa.
Sandwich, {îles), s. pr. Havai ma,
Sang, sm. toto; — hors du corps,
vari; — coagulé, piapia, putoto ;
— rendu, ua ruai te toto, e haere
noa te tolo no le vaha ou opu.
Sangar, s. pr. Tamagara.
Sanglant, a. putoto, putotototo.
Sang-froid, sm. vi ore, aueue ore, ma-
taû ore, aehuehu ore ; — de — , ma
te hinaaro mau.
Sangle, sf Sangler, va. hatua, tatua.
Sanglier, sm. puaa oviri.
Sanglot, sm. oto, auta, anau, aue.
Sangloter, vn. aue, auta, uuru, anau.
Sangsue, sf. oluke, toe o te tote.
Sanguin, a. hnru toto.
Sanguinaire, a. taehae, taparahi taatai
faatahe tolo.
Sanhédrin, sm. Sunederi.
Sanitaire, a. liai éà, faaora.
Sannaballat, s. pr. Tanabalata.
Sans, pré. ore {apr. m.) ; — sans rien
SAU
351
SGE
. aita ana, aore roa tana; — sam
enfants^ aore ana e tamarii ; — gans
attendre t ma te liai ore ia... ; —
sans soin, taue, haapao ore ; — sans
quCj ore... ia; — sans possibilité,
ma te tia ore (ia'a) ia (amu).
Sans-cœur, sm. taata éâu ore, taata
paruparu.
Sap8 doute, ado. ma te feaa ore, alla
e feaaraa.
Sans-gêne, sm. huru au ore. peu au
ore.
Sans-souci, sm. manao ore.
Santé, sf. ora, ea ; — maison de — .
fare mai ; — boire à la — de, inu i
. te ora no te (metua), inu ei faaora
i te (atimarara).
Santiago, s. pr. Tanatiago.
Saper, va. tariirii, ù, heru i raro, 6 i
raro.
Saplian, s. pr. Tephona.
Saphat, s. pr. Taphata.
Saphir, sm. taphira.
Saphire, s, pr. Taphira.
Sapin, ^m. paina.
Sara, s. pr. Tara.
Sarcasme, sm. faaipaupauraa.
Sarcler, va. vaere.
Sarcloir, sm, tapahi repo.
.Sardes, s. pr. Tarât! .
Sardines, sf. ia punu.
Sarepta, s. pr. Tarepeta.
Sarment, sm. amaa vine.
.Saron, s. pr. Tarona.
Satan, s. pr. Tatane. Tatani.
Satanique, a. tatani, tatane.
Satellite, sm. faehau ; — astre, felia
peeutari.
Satiété, sf. fiuraa.
Satin, sm. terevele.
Satire, sf. parau fnaipaupau.
.Satisfaction, sf. hoonaraa; — joie,
i mauruuru, turoto, aetoei|iau, ooma-
/ hère, alohatoha, fanao.
Satisfactoire, a. hoona.
Satisfaire, va. Satisfaisant, a. vn. haa-
mauruuru ; — réparer, hoona.
Satisfaire (se), vu. faalia i tona iho
hinaaro, faalia ia na ilio.
Satisfait, a. mauruuru, mahu, mahoru,
pu, mauaea; — colère — , maha.
Saturé, a. paia, î ; — dégoiUé, fiu.
Saturer, va. faai, haapaia.
.Sauce, sf. miti.
Saucisse, sf. Saucisson, sm. toti, ima-
varl.
Sauf, a. ora ; — pré. maori ra.
Sauf-conduit, sm. parau paruru, parau
faatiama.
Saugrenu, a. huru è ; — impertinent,
laaooo.
Saûl, s.pr. Taula.
Saul, s. pr. Taulo.
Saumâtre, a. taital, mnrnmnra, ava
ava, mamara.
Saumon, sm. tamano.
Saumure, sf, miti, pita.
Saupoudrer, va. tamiti. tafarana, tuu i
te (mili) i nia i to..., tiliri, ueue.
Saurer, va. faahamu, tuu i roto i te
au auahi.
Saut, sm. :oua. pati. otili.
Sauter, vn. comme un poisson j oua,
otiti, pati ; — voler; gambader, ma-
hie, mahula, rare, niaue ; — dans
l'eau, rerohue, rereuc; — faire — ,
faaoua, haamahuta.
Sauterelle, sf vivi, araho. anakaride.
Sautiller, vn. maue, paoho, oua noa,
mahutn.
Sauvage, a. :oviri, toa, liahau, noi,
fifiu, hihiu, hahape; — féroce,
rtaehae, tiahau ; — rendre—, faa-
hehe.
Sauvageon, sm. amaa oviri, ohi oviri.
Sauvagerie, sf. peu oviri, peu taehae.
Sauvegarde, sf. haapuraa, paruru.
Sauvegarder, ra. paruru, liai mailai,
pa repare.
Sauvé, a. ora, eaea.
Sauver, va. fanera, Inuten.
Sauveur, sm. = Faaora, en, :ora.
Savant, a. aravihi, taata maramarama,
: taata ite, aivana.
Savetier, sm. taata au tiaa.
Saveur, sf. namurea, hoaa.
Savoir, sm. ite, iile.
Savoir, va. ite, iite ; — superficielle-
ment, ite papaii, ite rii oniou ; —
pas bien une affaire, ite haraini ;
— bien, ite papa ; — faire savoir
que, faaite e ; — à savoir, oia hoi.
Savoir-faire, sm. taata ite.
Savoir-vivre, sm. paari, taata ite.
Savon, sm. pua.
Savonner, va. pua; — corriger, avau,
faahapa.
Savourer, va. tamata.
Savoureux, a. momnna, nodnoâ.
Scabreux, a. fiû, atata, ino, taia, ma-
naonao.
Scalpel, sm. tipi tapupu.
Scandale, sm. hioraa ino.
Scandaleux, a. faufau, ino roa.
Scandalisé, a. maheaitu, turori, taiva.
Scandaliser, va. haamaheailu, faaluro-
rirori.
Scaphandre, sm. opupu.
Scapulaire, sm. kapulario.
Sceau, sm. tapao, tiliro, atia, taati-
raa.
Scélérat, sm. taata hara.
Scélératesse, sf. ohipa ino rahl.
Scellé, sm. tapao, atia.
Sceller, va. taali, tapao, litiro, pia,
haapia.
SEC
352
SEL
Scène. »f. bioraa.
Sceptique, a. faaroo ore, feaa noa.
Sceptre, sm. tepeta.
Schisme, sm. amaha, faataaraa, ama-
hamabaraa.
Schiste {huile de), sm. mori arahu.
Cie, sf. éé.
Cience, */. ite, ihi.
ciemment, adv. ma te ite, ma te opua,
ma te hinaaro.
Scier, va. éé, ooti.
Scierie, sf. fare ééraa raau, vahi éé-
raa.
Scinder, va. afa, afafa, amaha.
Scintiller, vn. anapa, anapanapa, amo-
amo ; — des yeux, rita mata, mata
araara.
Cission, sf. amahamaharaa, faataaraa.
Sciure, sf. hua raau.
Scolaire, a. nu te haapiiraa.
Scorie, sf. toea.
Scorpion, sm. manu putia, pata, ote-
repa.
Scribe, sm. papal parau.
Scrofules, sf. taapu, taapuu.
Scrofuleux, a. maimai, taapu.
Scrupule, sm. manaonaoraa, hirahira.
Scrupuleux, a. âàu taia, manaonao, he-
pohepo.
Scruter, va. paheru, maimi, imi maite,
hiopoa; — les défauts, hioniao,
fcoro.
Scrutin, sm. maitiraa.
Sculpter, va. tarai.
Sculpteur, sm. taata tarai.
Sculpture, sf. tii ; — de proue, tutii.
Se, pro. la na iho.
Ses, lona mau.
Séance, sf. putuputuraa, apooraa ; —
tenante, i reira ra.
Séant, a. au, au maitai; — siégeant
à, parahi i, tia i (Papeete).
Séant {assis sur son), sm. parahi noa.
Seau, sm. paero, patete, farii, punu
pape.
Sec, a. rmaro, :oriorio, papamaro,
papamaehe, maehe, papamaobe.
Séché, a. par lackaleur, maro, maehe,
oriorio.
Sécher, va. haamaro, tarai.
Sécheresse, sf. poai ; — il y a grande
— , e poai iti rahi.
Sécateur, sm. tipi tope, paoti tapu
amaa.
Second, a. te pili; — d'un navire,
raatira paraparau.
Seconde, sf. amoraa mata, tetoni.
Secondement, adv. a plti.
Seconder, va. tauturu, apiti, turu.
Secouer, va. tairiiri, faaaueue, faa-
arori ; — agiter, hautiuti ; — un
habit, feufeu ; — une voile, aripiri-
pi ; — le joug, ofati i te tuto, faa-
rae i te tuto, faaora i te... ; — quel-
qu'un, faaara, faaherehere ore.
Secouer (se), vn. faaitoito.
Secourir, va. tauturu.
Secours, sm. turu, tauturu.
Secousse, sf. aueueraa, ûraa.
Secret, a. moe ; — porte — , uputa
moe.
Secret, sm. parau huna, paraa itea
ore ; — qui trahit le — , vaha paari
ore, mauna; — agir sous main,
purarohuna; — en — , huna, omoe;
— donner en — , hopoi purarohu-
na.
Secrétaire, sm. taata papal parau.
Secrétariat, sm. piha papairaa paraa.
Secrète, sf. pure huna.
Sécréter, va. faatahe.
Sectaire, sectateur, sm. taata pee noa
i te parau hape.
Secte, sf. haapaoraa parau hape.
Section, sf. paeau, pupu.
Séculaire, a. tahito maoro roa, na ha-
nere te matahiti.
Séculier, a. euhe ore, taata noa, mo-
nahi ore; — prêtre —, perepitero
noa iho.
Sécurité, sf» aueue ore, ino ore ; — en
— , te i te vahi ati ore ou peapea
ore, te i le vahi aueue ore ou ino ore»
Sédatif, a. haamaru.
Sèdécias, s. pr. Tedekia.
Sédentaire, a. • faaea noa i te fare, ai-
ta i ori haere, tutau, ori haere ore.
Sédition, sf. fafauraro, orurehau.
Séditieux, a. taata tiarepu, vahiavai,
orure hau, ooaha.
Séduction, sf. taparuraa ino, faahe-
maraa, haavare.
Séduire, va. faahema, haafîû, urne i te
ààu, taparu ino.
Séduisant, a. ume mai, au maitai, vi-
iiviti; — trompeur, haavare, paia,
tararo, taparu ino.
Ségor, s. pr. Tegora, Zoara.
Senon, s. pr. Tmona.
Seiche, sf. fee.
Seigneur, sm. Fatu, taata mana.
Sein, sm. ouma, ù ; — donner le — ,
faaote i te ù ; — dans le — de l'é-
glise, i roto i te Etaretia ; — delà
terre, i raro i te fenua.
Seing, sm. ioa papai hia ; — sous —
privé, ma tona ioa anae ra i raro.
Séir, s. pr. Teira.
Seize, a. hoe ahuru ma ono.
Seizième, a. te hoe ahuru ma ono.
Séjour, sm. tuaroi, parahiraa.
Séjourner, vn. noho, parahi, aunuu,
tiahapa, pufara, puhapa, faaea.
Sel, sm. :miti, tai ; — purgatif, miii
faahee.
Seia, s. pr. Tela.
SEN
353
SBR
Sélection, sf. maitiraa.
Séleucie, s. pr. Teleukia.
SéleuCliS, s. pr. Teleako.
Selle, sf. parahiraa, nohoroa; — aller
à la — , faarepo, titio, tutae.
Seller, va. tau i te parahiraa.
Sellier, sm. taata hamanl i to parahi-
raa ou haneti.
Selliim, «. pr. Teluma, Zera.
Selon, />ré. mai ou ma te au i te...; —
c'est selon, te i te horu ; — sa cou-
tume, mai tana i màtau, ma te au
i te...
Seul, s. pr. Tem.
Semailles, sf. ueueraa haero.
Semaine, sf. hepctoma ; • - sainte, he-
petoma moâ; — prochaine, hepe-
toma i mua nei ; — dernière, hepe-
toma i mairi aenei.
Sémaphore, sm. hutiraa poro, tira faai-
tera» pahi.
Semblable, a. au, faaau, mai ia... te
huru ; — nos — , taata tupu.
Semblant, sm. peu, hioraa, hoahoa ; —
faire — , haapeu, faahua.
Sembl3r, vn. au; — il semble que, e
hape hia e, e mahere paha e; — il
me semble, i tou manao, i tou nei
hioraa, te manao nei au e...
Séméî, s. pr. Temaia.
Semelle, sf. iri i raro i te tiaa.
Semence, sf. huero, aamo.
Semer, va. • ueue i te huero, tanu i te
huero; — discorde^ faatupu i te
amahamaha.
Semestre, sm. afa matahiti, ono avae ;
— paiement, moni no na avae e
ono, moni avae e ono.
Semeur, sm. taata ueue.
Semi, a. afa, taipiti, huru; — semi-
plein, ua afa te (mohina).
Séminaire, sm. fare haapiiraa perepite-
ro.
Séminariste, sm. taata haapii toroa
pcrepitero.
Semis, sm. aua faatupuraa ohi raau.
Semonce, sf. avauraa, faahaparaa ; —
faire une — , faahapa mau.
Sempiternel, a. mure ore.
Sénat, sm. apooraa rahi, apooraa hui-
mana.
Sénégal, s. pr. Tenegala.
Sénevé, sm. tinapi.
Sennaar, s. pr. Tinara.
Sennachérib, s. pr. Tenakeriba.
Sens, sm. organe, tumu ite, uputa e
ômai te ite; — faculté, manao;
— bon — , mnnao tia, ravea e ite
ai ; — signification, auraa ; — avoir
les — o6sCMrc/5, tarehua; — mettre
sens dessus dessous, faatahuri, tu-
peretii,nane,tahurihuri ; — dimen-
sion, te roa, te poto, te aauo.
Sensation, sf. agréable, fanao ; — dé-
sagréable, vanavana.
Sensé, a. taata manao paari ou tia.
Sensible, a. iri e vanavana hatrc noa ;
— insensible, iri e ore e vanavana ;
— ému, putapu le âau ; mauniuru ;
— sans cœur, âàu toctoe ; — in-
quiet, hiaoto ; — au froid, iri rau-
mai ; — signe — , tapao itea.
Sensibilité, sf. hiauto.
Sensiblerie, sf. pohe haavare.
Sensualité, sf. nounou noa. piriraa i
te mau mea e navenave ai te tino.
Sensuel, a. tino, tuaa, tiaa, arioi; —
homme —■, taata haapao noa i to to
tino; — plaisirs — , arearea tino,
te mau mea e navenave ai te tino.
Sentence, sf. haavaraa, faataaraa o te
haava.
Senteur, sf. shaua, monoi, raau nod-
noà.
Sentier, sm. éd, ara, catia, taiara; —
escarpé, éd tipi ; — détourné, éd
rii moe; — panni rocs, taiara paoa.
Sentiment, sm. .-><-ui, : manao, nioa pa-
rau.
Sentine, sf. taiariu ; — vider la — tata
i ioi riu.
Sentinelle, sf. faohau tiai, anatiaiahu.
Sentir, va. ite, taalaa ; — un affront,
mauiui ; — sa faiblesse, ite ou faa-
taa i tona iho paruparu ; — flairer,
hoi; — vn. sentir bon, liaua mai-
tai, haua nodnod, amio; — inau-
vnis, haua ino, aiaia; — se sentir
bien, huru mnitai ; — mal, huru
ino.
S'entr'aider, voy. aider.
Séparation, sf. :taaraa. veheraa, :pa.
Séparé, a. taa è, vehea, vata, viriaa,
pitaa, pitaataa.
Séparer, va. :faataa, faataa c, vehc ;
— des combattants, :vavao, vaoa ;
— • couper, oliara, ohapa.
Séparer (se), vn. motupari, orivahea.
Sépharvaim, s. pr. Tepharavaima.
Séphora, s. pr. Tephora, Zeipora.
Sept, a. hitu.
Septième, a. te hitu.
Septante, a. hitu ahuru.
Septembre, sm. tetepa.
Septentrion, sm. apatoerau, pao apa-
toerau.
Septuagésime, sf. hitu ahururaa.
Sépulcral, a. tupapau, menema ; —
visage, mata oto, mata rumaruma.
Sépulture, sm. menema, apoo tupa-
pau, vairaa tupapau.
Sépulture, sm. hunaraa mai, tanuraa
taata.
Séquestrer, va. tapea, opani, faataa è.
Séraphin, sm. terafi.
Serein, sm. hupe.
SER
35 i
SIÈ
Serein, a. atea, paiarc, paiari ; — -
temps — , ratimai ; — ciel — , rai
atea; — paisible, hau, fanao.
Sérénité, sf. huru alca, haa, fanao.
Sérénade, sf. faatairaa pu ei faahana-
hana.
Séreux, a. Sérosité, sf. Sérum, sm. haru
pape.
Sergent, sm. taratini.
Serçius-PauiuSj s.pr. Terigio Pauro.
Série, sf. anai, anuiraà, snanai, amui-
raa, tetahi mau, papaa, taoro,
Sérieusement, ado. haapao maitai, rave
papu, rave haapapu.
Sérieux, a. manao paari, rahi, tumu;
— grave, faaturuma.
Seringue, sf. pamu.
Seringuer, va. faahi.
Serment, sm. horeo, tapu ; — prêter
— , horoo ; — faire prêter — , faa-
hnreo.
Sermon, sm. aôraa purau.
Sermoner, va. aô aiu.
Srpe, serpette, sf. : tipi tapu raau,
tipi tapu matie, tipi tafati, tipi
tohe.
Serpent, sm. ofi ; — à sonnettes, ophi
ahehe.
Serre, sf. fnre valraa tiare ; — d'oi-
seau, maiao.
Serré, a. puluputu ; — avare, piri ; —
peiné, vi noa, peapea.
Serrer, va. oomu; — pièces d'un ca-
not, ora; — de près, nenci, tapi-
ri, haavi ; — mai/i, horoa i te rima.
Serrure, sf. rota.
Serrurier, sm. laata hamani rota.
Servant, sm. tavini, rave ohipa, tau-
turu.
Servante, sf. tavini vahiné.
Serviable, a. tauturu maitai, hamani
maitai, aauuraeva.
Service, sm. : ohipa, raveraa ohipa,
raveravoraa, taviniraa; — judi-
ciaire, te mau ohipa haavaraa ; —
bons offices, haamaitairaa; — ren-
drc — , tauturu, tauturu maitai;
— militaire, le mau ohipa nuu ou
faehau.
Serviette, sf. lauora, horoi mata.
Servile, «. liti, fao; — œuvres — ,
ohipa tino.
Servir, va. poihere, tavini, raverave,
auraro ; — assister, aupuru, turu,
poihere, haapurupuru, liauparu-
paru ; — le repas, tufa i te maa,
hopoi mai i te maâ ; — qui reste à
— après la autres, tuna toe.
Servir (se), vn. faufaa hia; — le pre-
mier, tapipi ; — prendre — , rave
mai, amu, inu.
Serviteur, sm. tavini, teuau, teu, teu-
teu. taata raverave.
Servitude, sf. titiraa, haafaoraa.
Sésac, s. pr. Titaka.
Session, sf. apooraa.
Seth, s. pr. Teta.
Séthim, s. pr. Titima.
Séton, sm. uiti faataheraa pirau.
Seuil, sm. pae opani ; — début, upu-
ta.
Seul, a. hoe, tahi, taa, anae ; — uni-
que, otahi; — être —, atoa, vai
nae, taa è, oia (anae). tirara (c'est
tout).
Seulement, adv. noa (apr. m.) noa
iho, anae {apr. m.).
Sève, sf. tapau, pape, papo, toto, vai;
— vigueur, puai, itoito.
Sévère, n. paari, etaeta, faaturuma.
Sévèrement, adv. etaeta {apr. m.).
Sévir, vn. faautua, papai ; — se faire
sentir^ ua tupu etaeta ou rahi te
(veavea).
Sevrer, va. haamairi i te iî ; — priver,
faaere.
Sexagésime, sf. ono ahururaa.
Sexe, sm. huru; — gens, huru lane,
huru vahiné; — bêtes, huru oni,
huru ufa; — fleurs, huru otane,
huru ovahine.
Sextant, sm. hio mahana.
Sexte, */. pure loroa o te hora
ono.
Si, conj. ahiri ; — p' doute, mai te
mea e, ua..., e...; — p' motif, mai
te mea é; i (oto vau); e tumu; (a
ui) e(ua rêva anei) i — lorsque,iy^
— quelque... que, rahi ou roa noa'tu
te... ; — autant, mai ta ou to, e au
lo oe ite i tona ; — tellement que,
no te rahi o te... ; — oui, e, oia
mau, e parau mau ; — si ce n'est
que, maori ra ia... ; — sinon, mai
te mea ra e aila, e aila ra, e aore
ra; — si... ne pas, i ore i [verbe);
— 51 bien que, o te mea ïa i {verbe)-
Siba, s. pr. Tiba.
Sibérie, s. pr. Tiberia.
Siccatif, sm. haamaro.
Siceieg, s. pr. Tikelega.
Sichar, s. pr. Tikara.
Sichem, s. pr. Tikema, Tekema.
Sicile, s. pr. Tikilia.
Sicle, sm. tckela.
Sidon, s. pr. Tidona.
Sidrac, s. pr. Tadaraka.
Siècle, sm. tau, anotau, hanereraa o
te matahiti; — à venir, tau a mûri
atu.
Sied {il), vn. te au nei.
Siège, sm. parahiraa, nohoraa, vahi i
parahi hia, faaearaa ; — le Saint — ,
te nohoraa o te Pope, le nohoraa
apotoro; — d'une ville, haaatiraa,
hapuniraa; — déjuge, nohoraa.
IWI inart, «"■puahioliin,Hnpu,iuibi;
di !>-lig»e. mapù ^ v^i. uihî,
di'iiirjirimei; liiohio, f»ah«p«.
Signal, sign?, Km lopao fasilcUpire:
loliu, popoi; — dnyfHx, mtbb
"Cnlemeai, ma — d'aparocher,
ivape ji* Jouer, lapao nûuti.
Hjlblsr, cil Injjni), ffloile. tipon; —
JlM^ *m. [ipina Hpno, («poo.
«Iwca, "H. niBinu, psMU ore ; —
tllhNiner, sii. [<uoh
Ji; - facile à ii«pfr, l
horalmr»; — jnjij affeelnlioa,
inwnt, Rdi'. niia ('i/ir. ui.) ma le
linillMtmill, ad-: apiriiIL .
[apr.m.i
tin, >. pr.tini.
Uniping. >». i.ni,|n.
filicfn, a. psrou Kieii. Iu.a<
«ingilvbar (m;
"nilltolU, a^.
Svphlli», (.;>r. tons.
tlp)|IHI, .m. punhiolii,. n.™im. u«iin
lin',''™ o' "0 <« Imniilinnn c; -
ÏMt «H. Mnj B.
KllutlÔB, «Â Tmrt., tinroo, rohonili ;
déré, Iflpea nounûUi n
obfi*tè, If. <^«i- tipo»
SOL
356
SOM
Socialisme, <m. orure faau, tiarepuraa
fenua.
Socialiste, sm. taata tiarepu i te fenaa.
Société, sf. toiete, amuiraa taata ; —
fouie, liaa, nana; — grande, re-
pua ; — de voyage^ née ; — former
une —, faatupu i le hoe toiete ou
aviriraa.
Socle, sm. tuma, tiaraa (hohoa).
Sodome, s.pr. Toloma.
Sodomie, sf. tipai, paia, aipai, aitipai.
Sœur, sf, taeae; — belle — , taoetc
vahiné ; — aînée des autres enfants,
tuaana; — moins âgée, teina; —
en général, tuahine ; — entre frères
et sœurs, taeae ; — religieuses^ pa-
retenia.
Sofa, sm. tofa, parahiraa maru.
Soi, pro. oia iho, iana iho ; — rentrer
en —, feruri maito i rolo iana iho;
— revenir à — , iho tona hura mau.
Soie, soierie, sf. tirita; — vers à — ,
he hamani tirita.
Soif, sf. spoiha, pufa, puha; — avoir
--, poiha, auha ; — apaiser la — ,
haamaha i te poiha; — ua maha
hiaai vai; — donner la — , haa-
poiha ; — vif dènir, hiaai, hiaamu«
Soigner, va. habits, faaherehere, sbaa-
pao maitai ; — jardin, tiai maitai,
rave maitai, ara maitai ; — gens,
poihcre, haapao maitai, aupuru, au-
purupuru ; — malade, utuutu.
Soi-même, pro. oia iho, ona iho.
Soin, sm. haapao maitairaa, murihere,
muatuao, aupururaa ; — avec - ,
maile, tivera ; — sans — , haapao
ore, taue {apr. m.); — répondre
aux bons — , pahono i te haapao
maitai raa.
Soir, sm. Soirée, sf. ahiahi, taporaa
mahana; — réception, ahiahi, fa-
riiraa; — sur le — , e ahiahi aéra, e
rui iliora, ia ahiahi ra, ia tae i te
ahiahi ra.
Soit, adv. vaiihoibo, ua tia, ua au,
aita e parau ; — après discussion,
atira maoti, ia na reira noa' tu a
ra, a vaiiho i te parau i reira; —
souhait, ei; — soif... soit, e; —
soit l'un, soit l'autre, tetahi e aore
ra te tahi ; — soit que... soit que,
ia... e aore ra, ia... e; — tant soit
peu, mea iti roa.
Soixante, a. ono ahuru.
Soixantième, a. te ono ahuru.
Sol, sm. repo, fenua ; — fouillé, ma-
ruarua; — riche, hotu umu, vaifau.
Solaire, a. mahana, râ.
Soldat, sm. faehau, faahau ; — rem-
plaçant, tupa hono.
Solde, sf. taime, moni, utua, tarahu.
Solder, va. faaore i te tarahu.
Soleil, sm. mahana, rà; — couché^vè
niairi te mahana i te iriatai ; ~ v
couchant, ua toihoiho ou tapetipf
te mahana ; — baissant, marumara ;
— au soleil f i te vahi mahana; —
coup de — , ofatitu ; — sans nuag- -,
ua heepuenui te mahana.
Solennel, a. hinuhinu, hanahana.
Solenniser, va. faahanahana, faaoroa.
Solennité, sf. oroa, taurua.
Solfier, va. pii i te nota.
Solidarité, sf. faaauraà parau no ie
mono noa raa.
Solide, a. paari, putua. '/;
Solidifier, va. par chaleur, haapaati;
— par froid, haaputua ; — prci^
solidement, haapapu na roto i te
mau tumu parau.
Solidité, sf. paari, etaeta.
Soliloque, sm, te parau hoe, te parau
noa raâ ia na iho.
Solitaire, a. vahi moemoe, taata lia
hoe, fare tia hoe ; — ver —, toe
ponapona, oromatua.
Solitude, sf. medebara, ano, vabi
moemoe.
Solive, sf. Soliveau, sm. aho, pae; -
les placer, faalea, tuu i te pae,
haamau i te pae.
Solliciter, va. sani, ani onoono, tohu»
tohu, tapepepepe, tapepe, taparu,
onoono ; — au mal, faahema.
Sollicitude, sf. : utuutu, aupuroraa,
poihere; — soucis, manaoDaoraa,
Êeapea, aehuehu.
I, sm. reo hoe.
Solstice, sm. rua ; — d'Aiuer, rua poto,
— d'été, rua maoro.
Soluble, a. tahe, tarapape, taravai, ta-
rarapu ; — problème non — , matara
ore, roaa ore.
Solution, sf. faaotiraa, hopea.
Solvable, a. ravea ia aufau, au ia au-
fau.
Sombre, a. spouri, taotao; — couleur y
morehu; — ciel — , parutu; — t'*'
sage, mata rumaruma.
Sombrer, vn. tomo, mairi i roto.
Somer, s. pr. Tomera.
Sommaire, a. poto, haapoto.
Sommation, sf. titauraa.
Somme, sf. taatoaraa, pue moni.moD
rahi.
Sommeil, sm. staoto, :moe, tuaa; -
léger, taolo marna noa ; — iroubU
taoto hauti ; — profond, moe iuii
moe anae, anaenae, orau; — plet
d'anxiété, ara àâu ; — surpris pi
le — , varea i te taoto, topa rer
tiaruhe.
Sommeiller, vn. taoto varea, moe, t
ruhe, tiaruhe, taoto marna noa.
Sommer, va. titau, faaue.
SOR
337
SOU
I. taaio, topuai, tua mooa,
)oa, hubua, tahnhua.
71. roi niuniu.
;, s. et a. moe rurua, moe
a. faalaoto, faatupu taoto.
a. taoto noa, turuhe; —
f, paruparu, taoto noa, ma-
I.
}, sf. taoa, raufaa aano.
la, tana, ona, ana.
na titona.
haruru, paaina. tamumu,
to, otoraa; — glas — , tai
lU.
. paheru, pâte; — terrain,
o; — quelqu'un, fafa; —
faito i te moana ; — scruter,
imî maite, paheru.
rmoemoea, taoto, tuapo;
' un — , faahei taoto hia, aô
i te moemoea.
moemoea, taoto; — penser
LO, haamanao.
. tai, oto ; — horloge, uali
airain — , veo ooto ; — à
— , i te tairaa o te hora.
tinter, pâte i te oe ; —
% haruru, tai, oto, paina,
I, tôle, vava, uati tai, veo
— à la porte, haruru i te
f/. oe iti.
tai, tafa; — voix — , reo
^e ; — cloche — , oe tai na-
pr. Topatero.
pr. Tophara, Zophara.
i. pr. Tophonia.
, a. raau faataoto.
m. reo teitei, te teitei.
, ■?/". Sorcier, sm. tahutahu,
taotii, nanatiaha; — qui
fao ; — qui tue, rahu pohe,
late ; — qui sauve, guérit,
a ; — être — , tahu.
. repo, veuveu, faufau.
)r. Toreka.
kelero ; — sortilège, rahu,
— tirer au —, faakeiero, tuu
tu fa kelero; — jeter un — ,
ïafao..
huru; — de la —, mai te
1 huru ; — en sorte que, ia,
sm. pifao, rahu ; — faire
pifao.
. haere i rapae; — Quitter
vement, mahiti i te (haapii-
— de terre, tupu ; — pro-
e, nô 6 mai, na roto
'ace de, no te fetii
i) ; — s'échapper,
mai; —
(ona)
ora; —
s'exhaler, pupu atu : — faire — ,
iriti i rapae, tuu i r.inae, mahiti-
hiti.
Sortir, ra. haapao faaoli. rave faaoti.
SOtiMter, s.pr. Talipatera.
SostJlëfieS, s. pr. Totitena. Totitene.
Sottise, »f. Sot, a. neneva. maamaa,
peu neneva.
Sou, sm. pêne.
Soubassement, sm. niu.
Soubresaut, sm. oua taue noa raa. hi-
tirereraa.
Souche, sf, tumu.
Souci, sm. anae. aerere.
Soucier (se), vn. taia i te..., peapea,
nianaonao, tapitapi.
Soucieux, a. aerere, anae.
Soucoupe, sf. taota.
Soudain, a. Soudainement, adv. aita i
mahia, i reira iho, e inalia, ru noa
[apr. m.), taue {apr. »i...
SOMMlineté, sf. {de vent, de maladie),
ropalahi.
Souder, va. stapiri, taati, tuuti, ta-
punu.
Soudure, sf. lapiriraa.
Souffle, sni. aho, anave ; — dernier — ,
ue, aepau.
Souffler, va. vie, haapuai i te aho; —
tisons, tahirihiri arahu ; — tabac,
puhi, puhipuhi, pupuhi, haapuhi-
piihi ; — faire — , haafarara, haapu-
hipuhi; — discorde, faatupu i te
ainahamaha, tiarepu i (c tant a.
Souffler, va. puo; — êtres rivants,
piiha; — respirer, huti i te nlio; —
ar&c peine, ua paupau te aho ; —
vent fort, paaina, farara; — ofoM-
cement, puihauhau.
Soufflet, sm. puhipuhi; — au visage,
poara.
Souffleter, ra. poara, moto i le vaba,
poara i te paparia.
Souffrance, «/". mamae, pohe, mauiui.
Souffrant, a. mauiui; — air —, mata
mai, huru pohe; — Eglise —, Eta-
relia mauiui, te feia pohe.
Souffrir, va. haamahu, faaoromai ; —
vn. mauiui, pohe, mamao.
Soufre, sm. tutae pcre.
Soufi'er, va. nati tutae père.
Souhait, sm, hinaaro, hjaai, hiaumili,
nounou.
Souhaiter, va. hiaai, ani, hinaaro. hinu-
miti, naunau, nounou; — du mal,
aituhituhi.
Souillé, a. viivii, repo, faufau, tahavtt-
hava.
Souiller, va. :liaaviivii, faarrpo, hna-
vari; — la réputation, faain».
Souillure, sf. viivii, porao, pata.
Soûl, soûlé, a. taero ; — repu, ouhoohA ;
— dégoûté, Ûu, pohutu.
sou
358
SPE
Soûler, va. faataero, faatina.
SoOier (se), vn. taero, oehamu.
Soulager, va. Soulagement, tm. haa-
marn, haamama, tauturu, tamaha-
nabana.
Soulèvement, sm. mer, fetoitoiraa, ha-
ono, haere i nia, ua hotu ou hutu
te mataare; — récolte, orure hau,
panfnurnroraa.
Soulever, va. afafai, toiaraa, pana; —
un poids, hopoi i nia, afai i nia,
maee i nia, manaa ou maraa i
nia; — avec main dessous, reare-
rea ; — avec fer, pana ; — le cœur,
faalupu pihae, paareare; — gens,
haufauraro, baapio e, tiarepu i te
taata, orurehau ; — difficultés, faa-
tupu i te hanflûraa.
Soulever (se), vn. tia i nia, nane; —
et tomber {vagues), tatitia.
Soulier, xyn. tiaa, timaa, tamaa.
Souligner, va. tarent, tnpao i te pa-
raît.
Soumettre, va, haavi, tuu i rare.
Soumettre (se), vn. faaroo, auraro.
Soumission, sf. faaroo, auraro, uine-
raro ; — contrat, paraa faaau, faa-
auraà parau.
Soumissionner, va. faaau i te parau.
Soupape, sf. puta, haereraa (pape, ma-
tai, auahi.
Soupçon, sm. manao ino, manaonao.
Soupçonner, va. Soupçonneux, a. manao
ino, manao tupatupa.
Soupe, sf. tihopu.
Souper, sm. amuraa ahialii; — vn.
taman i to ahiahi.
Soupeser, va. apei, pei.
Soupière, sf. farii tihopu.
Soupir, sm. auta, uuru; — rendre le
dernier —, unuhi, ue.
Soupirail, sm, apoo matai.
Soupirer, vn. uuru, uruuru, hiaoto,
hiatai, auta; — reprendre haleine,
mapu, mapuhi, huti i le aho.
Souplesse, sf Souple, a. apuapu, paru-
paru, uaua ; — docile, faaroo, maru.
Source, sf. vai puna, vai tumu, tumu,
puna, vai pibaa, vai pihaaraa, vai
hapuna, mata puna, tinana; —
eau de —, pape pibaa ; — principe,
motif, tumu.
Sourcil, sm. z lucmata, tuamata.
Sourd, a. staria turi, turi, pouturi, ua
turi te taria ; — inflexible, fati ore,
aueue ore; — faire le — , turituri,
taturituri. faaupauparia ; — sm. {lé-
zard), mo6 tai fare, mo6 puapua.
Sourdement, adv. omumu, muhumubu,
haruru ore, tamoemoe.
Sourd-muet, sm. taata turi e te vava.
Sourdre, vn. pihaa, hi, tahe.
Sourire, sm. et un, dXa', — moqueur,
ataniho, ataata; — gracieux^ •!»
au maitai.
SouriSj sf, iore.
Souricière, sf. afata iore, kohoni SoK..
Sournois, a. smatatu, tupua, ba&vari*
pubiairoto; — aller en — , falin»-..
tamoemoe, motoro, mata buira;-
détourner visage par mécontent'-
ment, tupua, faatupua.
Sous, pré. i raro, i raro ae; — o«
temps de, i te tau no ou o (Lui); —
le vent, raro ; — devant autre nom,
tauturu, piti {mis après), tavana
tauturu, raatira piti.
Souscription, sf. faatiaraa, aufauraa.
Souscrire, va. faatia, anfau.
Sous-entendu, a. taa noa, ore noa'ta i
parau hia.
Sous-lieutenant, sm. raatira.
Sous-secrétaire d'Etat, sm. faaterehau-
tauturu.
Soussigner, va. papai i te ioa i raro
ae i...
SoustractiOl», sf. iritiraa.
Soustraire, va. iriti; — voler, rave
huna.
Sous-ventrière, sf. hatua, taïua.
Soutane, sf abu perepilero, ahu roa
no te perepitero.
SoutenaMe, a. au ia faatia bia, au ia
paturu ou turu bia.
Soutenir, va. turu, tauturu, faalWi
faaturu, paturu, tuturu.
Soutenu, a. tamau.
Soutènement, soutien, sm. turu,uuiaro,
paturu.
Souterrain, sm. ana; — a. na raro ae,
i raro ibo.
Soutirer, va. faatabe, ninii, tua; —
obtenir, taparu, ani i te (taoa).
Souvenir, sm. faatau aroha, haama-
naoraa; — rappeler le — , haama-
nao, baamehara, faatauaroba.
Souvenir (se), vn. baamanao, tamau,
manao.
Souvent, adv. pinepine, a rau te.,.; -~
fai)ie — , baapinepine.
Souverain, sm. arii ; — a. bau ae.
Souveraineté, sf. mana bau ac.
Soyeux, a. lirita, veu, bua, huru
tirita.
Spacieux, a. atea, aano.
Sparadrap, sm. abu baamaro.
Spasme, sm. aati, rita, iriti; — des
entrailles, aahu.
Spécial, a. taa é.
Spécieux, a. ufenia.
Spécifique, a. taa è.
Spécifier, va. faataa, tatara maitai.
Spécimen, sm. boboa taoa ou mea ei
liioraa.
Spectacle, sm. bioraa.
Spectateur, sm. taata mataitai.
i
f. Iphiril|lie, n. openu.
oinenemene pnpo.
[i'V. varu*™-., .
ta. hscn. U
lient, adi.
ini, aun, im. liipJi
suc
I. ttufidlU, Éf. nen
Eubdliillion, 9^, lurna. opupii. (ipLipg-
SnbtnercBP, 'O. faniumii. ninn.
SubfliEnier (ib), f'H. lomo i te pa
SubardinatlHi. if. luriror».
Subardmni, n. i rira lo: — Ao
Suborner, m. tinuMU. liihuna.
SuSrtcarjBBpini. Inata bnn[«o te
SubreptiW, o. us rolo i la hOV(
sÛlBide, lnr'm-iB"L"'lQS°umr"mDi.
SuWIrtanM, «/■- inni e Lo Inoa.
JuMlt«r, CM. val. orn, ïhi non.
Eubtlintie!, a. toinl; — alimci.
Bx.mnBo; — du Piif
_ otoherM.
SuUil, o. ckotn, liun; — gens, panri,
■ ■ pitaloï. i (. B j,i
._, if. iaiitupB, moni.
lukierilr, R. Iub««rtlr, ta. liarc[Hi.
(BC, ,m'. piopia. papo ; - de viandl.
Succéder, ï"- monn, on».
Svcceder (ee), o». mono.
SUI
360
SUP
avoir ^ manuia ; — issue heureuse^
hopea mauraura, hopea maitai; —
malheureuse, hopea mo.
Successeur, <m. mono, ODo.
Successif, a. tetabi i mûri ae i tetahi.
Succession, sf. aia, taoa.
Successivement, adv. ma le mono mai-
te te tahi i te tahi.
Succinct, a. poto, huitia.
Succomber, vn. hia, mairl i raro, pohe
roa, vi, aravi.
Succulent, a. mona, momona, mena-
mona.
Succursale, sf. parehia; — comptoir,
fare taoa.
Sucer, va. ote, oteote, faate.
Sucre, sm. tihota.
Sucrer^ va. tatihota, haamomona.
Sucrerie, sf. fare hororaa to.
Sucrier, sm, farii tihota.
Sud, sm. apatoa, toa ; — vent du sud-
est, maraamu ; — du sud-ouest,
anahoa; — croix du S., fetia ou
tatauro apatoa.
Sudorifique, a. faatahe hou.
Suède, s. pr. Tuete.
Suer, vn. hou, tahe te hou, iaii, toa-
hue; — après repas, houa.
Suez, s. pr, {canal de), arim ou area
G Tuete.
Suffire, vn. :navai, ravai, ravaravai;
— cela suffit, atira, alira ïa, atire
ïa, atira ra, atira ra ïa i reira; —
ordre, atira na.
Suffire (se), vn. ua navai tana faufaa
îana iho.
Suffisant, a. ravai, navai, nanea, faa-
nanea; — présomptueux, ahaaha,
teoteo ; — rendre — , faanavai, faa-
ravai.
Suffisamment, adv. atira ïa, atira'tu ai,
atira i teireira.
Suffit, (îV — de), e navai, e ravai, e
neiienehe noa, atira ïa i reira.
Suffocation, sf. toahu.
Suffocant, a. toahu.
Suffoqué, a. puufetu, puunena; — en
mangeant, araea ; — de peine, pu-
feto, puheto ; — plantes, apiapi.
Suffoquer, va. faaihu, uumi.
Suffrage, sm. reo, faatia, maili.
jérer, va. parau, faaite, faatupu
i te manao.
Sup^estion, sf. parau lia ore.
Suicide, sm. :onohi, faaaau.
Suicider (se), vn. :onohi, faaaau, oroio,
taparahi iana iho.
Suie, sf. rehu.
Suif, sm. hinu.
Suintement, sm. Suinter, vn. tahe ma-
rna.
Suisse, s. pr. Tuite, Helevetia.
Suisse, sm. taata tiai farepureraa.
Suite, sf. {série), taoro; — cortège,
' taata apee, tua taata, taata i pee
mai, ma {apr. m.) ; — tout de suite,
onoono, i teienei iho ; — à la —,i
mûri ae, i mûri iho; — par — de,
no, i ; — de suite, ma te tuutuu ore.
Suivant, a. taata apee; — suivante
d'une reine, einaa.
Suivi, a. ma te pee hia.
Suivre, va. :pee, pee na mari; quel-
qu'un, utari, autari, autaritari ; —
à la trace, faatoro ; — en ligne, sa-
piipii; — une bête, auau ; — la re-
ligion, haapao ; — des yeux, hio.
Suivre (se), vn. mono, pee. teriteriari;
— s'ensuivre, hopea, tupu.
Sujet à, a. au raro ; — exposé à, taata
([taero, iria).
Sujet, sm. tumu ; — homme excellent,
taata maitai hau ae ; au sujet de,
no, i te...
Sujétion, sf. auraroraa.
Summum, sm. te rahiraa, te hoperaa.
Superbe, a, teoteo; — magnifique,
faahiahia, anaana.
Supercherie, sf, s ravea haavare, haa-
vare, rauvahivaha.
Superficie, sf. iri, rahiraa; — de M
mer, iriatai ; — de la terre, fenua.
Superficiel, a. ania, umia, pomaoao,
auru ; — futile, papau.
Superficiellement, adv. papau, ru,
omou, haraini.
Superflu, a. Superfluitè, sf. faufaa.ore,
rahi roa ino, te tiahapa no te taoa.
Supérieur, a. hau, fau, i nia ; - sm.
tavana.
Supériorité, sf. hauraa.
Superlatif (le), 6e traduit par, ro^ai-
ta tu, iti, iti roa, roa ino, rahi roa,
hau ae {apr. m.).
Superposer, va. tuu i nia, apapaiQ^^i
— chambres superposées, piha i m*
ae.
Superstition, sf. parau varua ino, faa-
roo hape, faaroo lupapau.
Supplanter, va. hoioio, hohoio.
Suppléant, a. mono, tauturu, ouo.
Suppléer, va. faateni, faanavai, ono,
mono.
Supplément, sm. toea, ravairaa.
Supplice, sm. ati, mauiui, pohe; —
dernier — , utua pohe.
Supplicier, va. haapohe, haamauiui.
Supplier, va. tau, tapau. faateni, ta-
hopu, ani onoono, parau maitai
pehapeha.
Supplique, sf. aniraa, parau aniraa.
Support, sm. Supporter, va. turu, turui
— patiemment, haamahu, faaoro
mai.
Supposer, va. haamanao noa, mana
noa e ou i le.
SUR
361
SYL
e, mai te meae.
t. rave ohipa amui; — de
QO TaUne.
va. faaore.
I, sf. taheraa pirau.
;n. tahetabe.
la. taio, tataa.
, sf. haaraa, )iau ae raa, iei-
lU.
. bau roa, hau ae.
; i nia i, l nia, no nia, i
); — rer*, huru taea, fa-
idej horahora, avaava, ma-
; — certain, atiti, ite mau,
la maitai.
it, s. Surabonder, vn. rahi
mau roa, e ère te tialia ; —
—, faito manii noa.
iNnent, adv. e ia rabi ata à.
. tabito, ruau.
a. rahi, bopoi i te hopoia
tre ; — d'ouvrage, tuatua.
, va. faateiaha ino.
m. faarabiraa.
vn. faarabi.
. luri.
adv. : mau, ae, paba hoi ;
* — , tae mau, baere mau
• marcher — , baere ma te
■e, baere ma te peapea ore.
r, vn. faarabi i te boo, tuu
nia ibo.
)n, sf. faarabi noa raa, no
aro noa raâ.
^ atitiraa, sbaapuraa; —
e — , faarururaa ; — vioi^e
parahi ma te panoonoo ore,
ia le peapea ore ; — il est
te i te vahi maitai oia, ua
, te i te vabi manaonao ore ;
re en — les débris d'une ar-
epuru.
a. puai, roa {apr. m.).
^ iri, atearaa; — de la mer,
— plane, anpapa.
îurbausser, va. faarabi i le
arabi i tona (roo.<.
. tia i nia, lia'tu ; — choses,
a. tia ore i te taala nei.
unp, adv. i reira iho, aita
lin, sm. ananahi alu.
va. faateiaha ino, faarohi-
i.
, va. haere i nia roa; —
r, haavi ; — surpasser, upoo-
i i te...
vn. panu, manu; — rocher,
^ a. nianalura, rima atua.
m, ioa topa, ioa mairi.
SyiHO—è, a. i parau hia o -P.). i lo(»a
hia o N.
SmtMNMMr, va. topa i le ioa. mairi
te ioa.
Slirpftiaè, a. vi, noi. aravi.
SttrJMIter, va. ban, upootia i nia i te...
ou ia.
Surplis, sm, nbu rima raiii.
SnrplOR-tor, v». fanfare, npo.
SurplM, sm, toe, bau.
SuriN'WMt, a, maere, bilimane.
Surprendre, va. faaiiitimaue.
Surpris, a. roobia, bitimaue, maere;
— -en flagrant délit, roobia i le
raveraa bara iho.
Surprise, sf. bitimaue, roobia ; — arec
— , ma te maere.
Sursaut, sm. bitimaue, oua taueraa;
s'éveiller en — , ara taue noa, oua
taae i nia.
Surseoir, va. vaiilio, baafaaea ni.
Sursis, a. vaiiho bi:i ; — sm. taupupu-
raa, baamaororaa.
Surtout, adv. maori, bau ; — mais — .
ia bau rà.
Surveiller, va. bio, biopoa, ara, tu-
monmoe, tiai.
Survenir, vn. tae buna, tupu, to i nia
maira, roobia.
Survivre, vn. vai ora.
Sus, pré. i te,.., i nia; — en sus, i
mûri ae, atoa [apr, m.) ; — p^ nom-
bres, tiabapa, tiabara; — sus! ta-
mau ! a robi ! aunati.
Susceptible, a. riri noa, inoino noa ; —
capable de, an.
Susceptibilité, sf. boiria ; — la soule-
ver, faaaa.
Susciter, oa. faatupu.
Suscription, sf. te ioa i papai hia i ra-
pae ou i nia.
Suse, s. pr. Tutana.
Suspect, d' tupalupa, manao ino.
Suspecter, va. manaonao, manao ino,
Suspendre, va. :tari, fuatautau, paave,
taave, — travaux, tapea, vaiibo;
— quelqu'un, tapea i tona loroa.
Suspendu, a. tantau, li; — au-dessus,
lapere.
Suspens, a. tapea hia tona toroa; —
en — , ma te taa ore te manao.
Suspense, sf. tapearaa i te toroa.
Suspension, sf. vaiiboraa.
Suspicion, sf. bioraa ino, manao ino.
Sustenter, va. faaamu.
Suture, sf. tuatiraa, taatiraa.
Suzanne, s. pr. Tutana.
Svelte, a. ravarava, aravarava; — et
fort, papatuetaeta ; — comme une
perche, aobeobe, tiroeroe.
Sycomore, sm, tukamino.
Sydney, s. pr. Panipe.
Syllabe, sf. fadhitirat tiaraa, liaraa.
16
TAC
362
TA M
Syracuse, s. pr. Turakuta.
Syrie, s. pr. Turia, Arama.
Sylvestre, a. moua, no te ura raaa.
Symbole, sm. faaroo haapoto; — fi-
gure^ tapao, taipe.
Symbolisé, a. haatapao hia.
Symétrie, sf. nu mailai raa, faito mai-
tairna.
Sympathie, sf. hirinai, au mailai roa.
Sympathiser, vn. au, au jnaitai, au
inauiui, hirinai, manehenehe, ma-
nihinihi.
Symptôme, «m. lapao ; — présage, to-
buraa.
Synagogue, sf. tunago, tanato.
Syncope, sf. hautaua, matapouri.
Synode, sm. tinodi, apooraa.perepile-
ro.
Synonyme, a. parau au, ioa au, hoe'a.
Syntaxe, sf. ture no te reo, paeraa
ture no te reo.
Synthique, s. pr. Tunetuke.
Système, sm. huru, ravea, pacan tamu
ore.
T, vingtième lettre, se trainitpar T.
Ta, a. to ce, ta oc, no ce, na oe.
tabac, sm. avaava ; — étranger^ ava-
ava ri mu.
Tabatière, sf. farii avaava.
Tabernacle, sm. sekene, tetone, tapere-
nakula ; — fête des — , Oroa faatia-
rna tiahapa, oroapatiaraa tiabapa.
Tabithe, s. pr. Tabita.
Table, sf. iri ; — d manger^ iri amu-
raa maà, amuraa ; — à écrire, iri
pnpairaa; — de la Loi, na papa
ture; — de communion^ iri komu-
nio, amuraa mad a te Falu.
Tableau, sm. h(ihoa; — liste, tabula.
Tablette, sf. iri ili ; — fragments, apa-
apa, peha; — de chocolat, peha
totola.
Tablier, sm. abu faarepo, ahu paruru,
ahu tapuru ; — d'un pont, aua pa-
ruru éâ luru.
Tabouret, sm. parabiraa ; — p» pieds.
taaliiraa avae.
Tache, sf. repo, viivii, porao ; — faute,
liara, hapa, viivii ; — marque, ta-
fela, opata; — noire au visige,
tunoa; — sur la peau, ira, oteote;
— plaques, tane.
Tâche, sf. obipa ; — prendre à — de,
itoito, opua papu e.
Tacher, va. haaviivil, haamaau, faa-
repo.
Tâcher de, tamata, faailoito, muraro,
purnro.
Tacheté, a. xpurepure, :opatapata,
tafetafeta, pupure, patapata, nifa-
nifa; — de rouge, opalapala
uleuto.
Tacheter, va. haapurepure, tapure.
Tacite, a. parau ore liia.
Taciturne, a. vaha piri, vaha pipiri,
mamahu, mamu noa, parau ore.
Taciturnitè, sf. parau ore, vaha piri.
Tact, sm. liaia, luia; — finesse, ddu
paarij manao lia, aravihi.
Tactique, sf. ile i te ravea manaia, te
ravea e au, te ravea maitai.
Tafia, sm. a va to.
Tahiti, s. pr. Tahiti.
Taie, sf. d'oreiller, vebi lurua; — /«-
che, matapo, ua po te mata.
Taillade, sf. tapuraa.
Taillandier, sm. taata tupai auri.
Taillader, va. tapu.
Taillant, tranchant, sm, vaha toi, araa-
ra toi, repa toi.
Taille, sf. lino, faito, pori; — de -
élevée, lino maoro, tino faito; —
fine, tino vitiviti, tupu nehenehe;
— d'habits, tapu ; — d'arbre, tope-
raa.
Tailler, va. habit, tapu ; — pierre, ta-
rai; — vigne, arbre, tope i l*
amaa.
Tailleur, sm. taata au ahu; -- de
pierres, laala tarai ofai.
Taillis, «m^aaihere.
Tain, sm. piura.
Taire, va. huna, tapoipoi, faî ore, pa*
pani ; — faire — , haamamu, avaa
ia mamu (oia).
Taire (se), vn. mamu, mamu roa, ai-
ta'tu a na e parau ; — enfant g»i
criait, n& ; — taisex-vous, mamu,
maniania.
Talent, sm. ravea, ite, aravihi; —
monnaie, taleni.
Talion, sm, tahooraa.
Talmud, sm. puka parau tuutuu a te
Ali-Iuda, puka tatara.
Taloche, sf. poara.
Talon, sm. poro avae.
Talonner, va. peo ulari, ru noa.
Talus, sm. vahi farara, vahi pahee.
Tamarin, sm. tamareni.
Tambour, sm. tari parau, pahu; —
long, pahu toere; — battre le — i
rulu ; — d'un doigt, loto.
Tamis, sm. upe.
Tamiser, va. upe, tamouu.
TAR
363
TÉII
tm. TampORlier, va. orei.
}a. avaa maitc, faahapa,
3, conj. oi, oi vai ac, a.
;m. Tangaer, vn, titapoupou,
a, au ia fafa hia, au ia rave
ia.
îf. ana.
a. rapaau i le iri.
. rahi, rarahi, e au, e failo,
c te rahi, mai teie (parau);
( il est vrai que, mat tei rei-
1. i te papu atura e; — tous
te nous sommes^ tatou atoa
tou taatoa nei.
. mclua vahiné felii, paino
. metua fetii.
IX, adv. aitoa ! o mea maitai
adv. aitoa! atira Doa'tu.
dv. p' passée iuauanei ; — p*"
auanei, aranac; — tantôt...
araue, araue ; i te tahi (hora),
hi hora ; — tantôt à une
tantôt à une autre, i (o lahi
te tahi hora è atu.
m. maniania.
m. mu, avi, : maniania. :iia-
sm. taata maniani.T, faahe-
. tairi, papal.
»m. tapiotu.
. vauvau : — de salon, ahu
i tahua; — de cheval, lapu-
lahorofenua.
va. pia i te fare i te parau.
, sf. parau, piaraa fare.
va. Taquin, a. hauti, faahepo,
, patialia, tihachae.
va. tafarero.
a. tupetupe; — plus —, i
e, i mûri iho ; — il se fait — ,
ri aenei te hora, o huru ta-
roa te mahana ; — vous êtes
-. ua pp oe, ua ahiahi roa oe.
l'a. taupupu, haataupupu,
Dro, maoro liaamarirau, haa-
u, tatari.
toaruarii, laupnpu, hopea,
ve ; — voix — , maromaroa.
jnt, adv. tarue, maine {apr.
ino, pe ; — homme — . laata
).
sf. auri tamau, raau lamau.
se), vn. tootco, faaahaaha.
/. hou.
. tahua faaitcraa laimo, pa-
lite i te Iioo.
naro, orc, rcia, oroiUo, mo-
nû.
Tarir, va. haamaro ; — faire cesser,
faaore; — vn. source, ua marc le
piharaa pape ; — cesser, ore. faaea ;
— pleurs d'enfants, nA.
Tartarie, *. />»*. Tatari.
Tarte, sf. faraoa pai.
Tartine, sf. faraoa parai pata.
Tartre, sm. papo.
Tas, spaea, spueraa, papaatuarau,
tupapaarau ; — de terre, ohu, puo-
bu.
Tasse, sf. aua, tala, ipu ; — verre, ha-
paina; — bol, petini.
Tasser, va. haapue.
Tasmanie, «■ vr. Tetamania.
Tâter, t'a. Tâtonner, va. tamata haere,
tiaia, fafa; — chercher, paimi; —
à tâtons, perehahu.
Tatouage, sm. tatau, nanao ; — sur le
dos, aie ; — sur la face, aie aro ;
- outil ad hoc. uhi ; — sans —,
tohe père, p^patea.
Tatouer, va. tatatau, papai, la.
Taureau, sm. puaatoro oni, puaatoro
pae.
Taverne, sf. fare inu a va.
Taxe, sf. Taux, sm. taimo, hoo, moni.
Taxer, va. faaau i te hoo, faataa i le
hoo, titau ; — accuser, pari.
Te, pro. oe.
Technique, a. parau laa, ioa mau, ioa
tumu mau.
Te Oeum, sm. himene aruerad i te
Atua.
Teigne, sf. rarara, tavavaa, upoo tua.
Teindre, va. peni, parai, ta ou faa
(nom) ; — v. gr. tauouo, faauteute.
Teinte, sf. huru (ereere).
Teinter, va. faahuru, peni, parai.
Teinture, sf. parai, peni; — connais-
sance, maa le ite; ile..., huru
ile.
Tel, a, [pareil), au, lereira huru, mai
te reira te huru ; — un tel, o mea ;
— se grand, rahi ; — tel quel, ma
tona huru mau ; — tel père, tel fils,
te huru o te melua ra o te huru
atoa ïa o te tamaiti ; — tel qui, o
te, o te taata.
Télégrapiie, sm. niuniu, niuniu uira.
Téiégraptiier, va. faaite i te parau na
roto i te niuniu.
Téléplione, sm. niuniu afai reo.
Télescope, sm. hio fetia.
Tellement, ado. rahi, puai, roa... e, e;
— V. gr. ua horo oia e ua pau le
a ho.
Téméraire, a. :malau ore, :faaù i te
ali, taia ore, vi ore, rehiti, reihiti;
— parole — , vavi mama.
Témérairement, adv. pupara, vavI, ru
noa, ma te vi ore, ma te mùlau ou
taia ore.
10.
TI5X
364
TEN
Témérité, if» rciiûU, yavi, maUu ore;
— victimp de sa — , rura.
Témorgnage, sm. parau faaiterai; —
marque de — , tapao; — en — ,
ei ile.
Témoigner, vn. :faai>e, faatia.
Témoin, sm. ite; — prendre à — -, faa-
•• riro ei ite, poroi ei ile.
Tempo, sf. taraupoo, rarirahia.
Tempérament, sm. huru.
Tempérance, sf. tapea nounou, hita-
hita ore, tinai nounoa.
Tempérant, n. nmu iti, inu iti, tinai
nounou.
Température, sf. huru (toetoe, veavea),
veavea, toetoe.
Tempéré, a. huru au, au, haumaru,
pumahana.
Tempérer, va. faaiti; — adoucir, haa-
maru.
Tempête, sf. = vero, vero huri.
Tempêter, vn. riri, maniania.
Tempétueux, a. hurifenua; — vent,
matai puai roa, matai rorofai.
Temple, sm. Iiiero, nao, farepureraa;
— en pipi II 'tir, marae<
Temporaire, a. rli, polo, autaa, tau hoe.
Temporel, a. mure noa, morohi noa,
no leienoi ao.
Temporiser, vn. faalaupupu, haamari-
rau, haamaoro, vaiiho.
Temps, sm. :tau, :anotau, taime, ano-
laro ; — m peu de — , o roaroa ili
ae, aifa o maoro, oioi, e maoro iti
ae ; ~- de — en — , varavara, rii
{apr. m.), i tera mahaoa e i tera
mahana, i tera tau e i tara tau; —
profiter du — , faaherehere i te
taime; — perdre le —, haamaua i
le taime ; — de tout — , mai tahito
mai à, i le mau tau atoa ; — en
même — , apipili, amui {apr, m.), i
reira iho, i taua iiio hora ou ma-
hana; — avoir fait son — , ua oli
tona taime ou tau; — au — de, i
te anolau o (Lui); — il est temps
de, e au te tau, e au ia...
Temps, sm. (atmosphérique), mahana;
— beau — , mahana maitai ; — cou-
vert, mahana ata; — pluvieux, ma-
hana ua; — rasséréné, ua raumai;
— chaud, mahana veavea ; — froid,
mahana toetoe ; — frais, mahana
maru.
Tenable, a. ravea ia mau.
Ténacité, sf. manao etaeta, :màro,
iiri, iiru.
Tenailles, sf. Tenailler, va. faahohoni,
tahohoni.
Tenant, sm. ravea, paruru ; — les —
et aboutissants, te mau mea atoa,
le mau peu atoa; — tout d'un — ,
vai amui noa.
Tenant, a. mau, iho; — séance —, i
reira iho ra, i taoa patopataraa
iho.
Tendance, »f. hara pio, haru an, ham
puai; — propension, umeraa, ti-
tauraa.
Tendant à, titau, ame, toro.
Tendon, sm. uaua.
Tendre, va. faatoro, faaetaeta; — un
piège, faatia i le marei ; — la main,
faatoro i te rima.
Tendre, a. maru; — aimant, hère
rahi, aroha; — fruit, nenu, nenu-
nenu.
Tendrement, adv. hère, maru.
Tendresse, sf. hère rahi, aroha, maru.
Tendu, a. etaeta, toita.
Ténèbres, sf. pouri, po, poirl, rama,
rumaruma.
Ténébreux, a. pouri, rumaruma, po*
taotao, potao, ivaina. \
Teneur, sf. huru parau, parau faaite
hia.
Teneur, sm. de livres, taata haapao i
te puka.
Ténia, sm. tua, toe ponapona, oro*
matua.
Tenir, va. s tapea, mau ; — auberge, e
fare hooraa maâ tana; —àl'étaUi
rore ; — concile, faatupu i te arnoi-
raa, haapulupatu; — livres ^ parole,
haapao; — contenir, farii, ô; —^
la main à, ara, titau ia...; — à
quelqu\m, hère, au, piri; — À»
hère, hinaaro rahi, opua i te (p>'
honoraa); — bon, tamau, vi ore,
hoi ore; — de bons propos,^'
rau i te mau parau maitatai;''
à bail, mau tarahu ; — en bon état,
ma te maitai; — pour vrai, ma-
nao, — bien, mal, tapea ou mau
maitai ou ino; — retenir, tapea
maite ; — enfant au baptême, e riro
ei metua ; — la chamore, ua pobe
rii (oia) i te mai ; — la queue de /*
poêle, le ia (na) te parau; — son
rang, e au tonà haerea i tona to-
roa; — note de, haamanao; —pour
{l'autorité), parahi i te paeau o te
(feia mana) ; — de, e au tona huru
i to te (metua).
Tenir (se), vn. :tia, : parahi; — droit,
parahi lia mau ; — à l'écart, lia i
te atea, tumalatea; — au soleil,
tia tamau i te vahi mahana ; — les
bras croisés, parahi noa ma te
ohipa ore ; — s en tenir là, faaea i
reira; — tenir à {proximité), te
taati nei te (fenua) i te (cire) ; — à
Varbre, te mau noa & te hotu i te
raau ; — se tenir bien, mal, parahi
maitai, parahi ino; — debout, tia
noa.
t
TEH
365
TBX
Tenon, sm. aure ; — le battre en ta
mortaise, faafaura.
Ténor, sm. reo teitei, te teitei.
Tension, sf. etaeta, paari ; — d'esprit,
ferari paai, maoao puai.
Tentacule, sm. hihi, oha.
Tentateur, sm. Tenter, va. aà, faahe-
ma, tamata, tapi, tatari, ràma,
pita; — IHeu, &à i le Alua; —
sonder, fafa. tamata.
Tentation, sf. faahemaraa, tamataraa;
— simple désir, hinaaro.
Tentative, sf. tamataraa, ràmaraa.
Tente, sf. tiahapa, puhapa, fare aha,
fare auta, pufara.
Tenture, sf, ahu faaunauna, aha faa-
taatau.
Tenu, a. ataatu, nahonaho; —soigné,
rave roaitai hta, aupnru hia; —
obligé, tilau hia, e tia'i (à la fin).
Ténu, a. Ténuité, sf. rairai.
Tenue, sf. durée, tan, i le...; — ma-
nières, huru ; ~ de bonne —, laa-
vai ; — de mauvaise — , hupehupe.
Térébenthine, sf. lapuiai.
Tergiversation, sf. otoheraa.
Tergiverser, vn. feaapiti, feaa, otohe,
otohe Doa, imi ravea.
Terme, ^m. hopea, laa i haapao hia;
— limites, otia, molia, opani ; —
expression, tuuraa reo, parau; —
relations, au raa.
Terminaison, sf. tiaraa hopea, mau le-
tera hopea; — fin, opani, hopea.
Terminer, va. :faaoti, faahope; <— à
la hâte, lioe.
Terne, terni, a. oriorio, maheahea,
marau, maehe, ino, pohe, paru-
paru, viivii.
Ternir, va. haapohe, haamarau, haa-
maheahea, faaoriorio, faahope; —
la renommée, faaino, haaviivii.
Terrain, sm. fenua, aua; — connaître
le — , ile i te huru; — disputer
le — , màro, tuu ore, hoi ore; —
perdre du — , hoi noa, haere na
mûri j — gagne}'' du — , haere rii
maite, haere noa i mua.
Terre, </". fenua; — humus, terreau,
repo ; — rouge, araca ; — boueuse,
vari, repo; — prendre — , tapae;
— perdre — , ua moe le fenua ; —
ferme, repo raaro.
Terreux, a. repo.
Terrasse, sf. mahora teitei T area teitei,
vahi papu, faahuhua.
Terrasser, va. haapue i te repo; —
rent>erser, huri i raro, baamairi,
laora î te repo; — consterner,
haaTÎ, faatarapape i te à&u, faa-
ebuehu, faahoruhoru.
Terrestre, a. fenua, no le fenua nei,
no te ao nei.
Terreur, sf malau ; — être g lacé de —,
ua larapape te iiu i le niatnû.
Terrible, a. malaû, riaiia^inchameha,
hanohano.
Terrier, sm. apoo, an a.
Terrifié, a. riaria, mataii, nieliameha,
ua larapape te àAu.
Terrifier, terroriser, va. iiaamaïaù,
faariaria, haamehameha.
Terrine, sf aua ofai, hno ofai.
Territoire, sm. Territorial, a. fenua,
mataeinna.
Tertre, sm. aivi ili, pu iti.
Tes, pro. to oe mau (taoa;.
Test, sm. apa. pa.
Testament, sm. faufaa, faf au raâ, parau
pupuraa, parau lutuu, Innaaro ho-
pea; — Ancien — , Faufaa tahitn;
— Nouveau — , Faufaa api.
Testateur, sm. taaia piipu ou tiituu ;
— exécuteur testamentaire, taata
baapau î te mau moa o te faufnn.
Tester, vn. faataa i lo hin.iaro hopea,
faatia ou faaile i te ]iar;ui hopea;
— exécuter testament, haapao.
Testimonial, a. faaite, faatia (papairan}.
Tétanos, sm. mai iriti.
Téter, ta. oie, oleote.
Tétin, téton, sm. û, oota.
Tête, sf. gens, upoo ; — bêles, omii,
atli, pcrahu, oinii, fau, omua, ohii;
— arbres, omou, auru ; — couvrir
la —, purou ;— il a sa tête (idées),
e manao taa tona; — m faire (i
sa — , haapao i tona iho manao ;
— par tête, taata; — être à la —,
faalere, to i nia, te i mua; —
tenir —, patoi alu, vi ore, hoi ore;
— être en tête à tête, ua parahi
raua anac ; — baisser la — , haapin
i te upoo, faalaupe i te upoo i
raro ; — secouer la — , tairiiri ; —
risquer sa — pour, pupn ou luu i
tona iho ora no...; — faire tourner
la — , ua haamaamaa te (teoteo) ia
na ; — ne savoir où donner de la — ,
e tapitapi roa tona; — crier à tue-
tête, tuo noa; —mal do —, lahoa,
uruhoa, mahoahoa, vahiupoo, taa-
hoa ; — avoir la — chaude, e taata
manao oioi roa; — légère, e tau-
rearea ou nevaneva (oia); -—mau-
vaise —, e laata pour!, haapii ata,
dàu ino : — bonne — , c laata ite,
feruri rahi ; — carrée, e laata fati
ore, âdu elaeta ; — ornée de plumes,
fauparamoa; — baissée, pio i rare,
taupe, lurou le upoo.
Tétrarque, sm. lelerarehn.
Têtu, a, mAro, etaela.
Texte, sm. parau. parau liimu.
Textile, a. au ia ninohia. au ia raraa
hia.
TIlit
366
ÎIT
Texture, sf. ninoraa, raraaraa.
Thabor, «. pr. Tabora.
Thaddée, s. pr. Tadaio.
Thamar, s. pr. Tamara.
Tharé, s. pr. Tera.
Tharse, s. pr. Tareto.
Thapsis, s. pr. Taretita.
Thé, sm. ti.
Théière, sf. farii ti, tipaoli.
Thaumaturge, sm. taata rave semeio,
taala faatupu semeio.
Théâtre, sm. teala.
Thécué, s. pr. Tekua.
Thégiath-Phalasar, s. pr. Tîgelata-Phi-
lelera,
Théiste, sm. taata faaroo i te Âtua.
Thème, stn. parau.
Théocratie, sf. hau atua.
Théologales (vertus), a. (viretu) atua.
Théologie, sf. ite i te parau a te Atua.
Théophile, s. pr. Teopliilo.
Théorie, sf. te Ite anae.
Thermal, a. mahanahana, pihoa ma-
hanabana.
Thermomètre, sm. faaite veavea.
Thésauriser, vn. haapue i te taoa.
Thèse, sf. tumu parau, parau.
Thessalonique, s. pr. Tetalonia.
Thomas, s. pr. Toma.
Thon, sm. aahi.
Thorax, sm. ouma, ivi ouma.
Thraconitide, s. pr. Tekaronitia.
Thuriféraire, sm. laala haapao i te tu-
miam^.
Thyatire, s. pr. Tuatira.
Tiare, sf. tlara, taupoo toroa no te
Pope.
Tibère, s. pr. Tiberio.
Tibériade, s. pr. Tiberiado.
Tibia, sm. ivi avae.
Tic, sm. peu huru è.
Tiède, a. Tiédir, vn. pumahana.
Tiédeur, sf. paruparu, maroa.
Tien, pro. lo oe, ta oe.
Tierce, sf. hora toru.
Tiers, «. toru ; — sm. te toru o te
tufaa ; — personne, taata è, taata
tupu.
Tige, sf. obi, papua, aveave, biata,
oteoraa, fa, tie, :ata; — feuille de
cocotier, faniu ; — origine, tumu,
tupuna.
Tigre, sm. nemera.
Tigré, a. opatapata.
Timbale, sf. tunebala.
Timbre, sm. tililo, haapao mana, nlia ;
— sonorité, oto, tai.
Timbrer, va. lapao.
Timée, s. pr. Timaio.
Timidité, sf. Timide, a. baamn, imntaii
noa.
Timon, sm. raau pereoo na ropu ; —
barre, aufau on mau raa tapcaraa
no te hoe faatere; — direction, faa-
tereraa.
Timonier, sm. taata faatere, faanee.
tupaopaoa.
Timoré, a. taia noa, mataû noa, bepo-
hepo noa.
Timothée, s. pr. Timoteo.
Tine, sf. paero rahi, patete rabi : —
touque, punu.
Tintamarre, «m. maniania,tamumuraa.
Tintement, sm. ate, pateraa.
Tinter, va. pâte, tetetete.
Tir, sm. pupuhi, pupuhiraa.
Tirage, sm. umeraa, tavereraa ; — im-
primerie, neneiraa; — loterie, tufaa
Keleroraa.
Tirailler, va. tamai noa, urne noa,
mùro, maroro.
Tirailler (se), vn. rererere; — estomac,
aati.
Tirailleur, sm. faebau pupuhi.
Tirant, sm. taura ume, tri urne; —
pièce de bois, raau patoi ; — tirant
d'eau, hohonu.
Tire-bouchon, sm, hou orei.
Tirelire, «/". farii faaherehereraa moni.
Tirer, va. :ume, taere, arato, tuloo.
rato, ohiti; — de prison, faaora;
— de Veau, huti ; — dv canon, pu-
pubi ; — souliers, iriti ; — vache,
faate; — volume, nenei ; — lignes.
tareni ; — profit, manuia, faufaa,
roaa te faufaa; — lai*mes, faatahe
i te roimata, fautai ; — ia^igue, toro.
faatoro i te arero ; — son origine
de. fanau, e huaai no...; — vt-n-
geance, tahoo; — juste, tano: —
sur, pupuhi i te... ou i nia; — « lu
fin. buru oti, baere i te oti, faahopc :
— arracher, ohiti, huti; — àter
maux, iriti, faaora; — vanité, teo-
teo, faaieie ; — du néant, poiete.
Iiamani no roto mai i te aore ; —
conséquence à en tirei\ hopea i hi-
naaro hia mai no teireira.
Tirer (se), vn. faaora iana iho, haama-
tara iana iho.
Tireur, sm. taata pupuhi ; — de cartes,
taata biobio, taata taura.
Tiroir, sm. afata urne, piba umc.
Tisane, sf. ti.
Tison, sm. omoi ; — agité de nuit <'"
signal de, ahitao.
Tisser, va. raraa.
Tisserand, sm. taata raraa ahu.
Tissu, a. raraa hia; — sm. ninoraa.
Tite, s. pr. Tito.
Titiller, vn. maero, maineine, haama-
ineine.
Titre, sm. parau, : parau haamana :
— d'un livre, ioa : — d'un chapitre,
upoo parau; — dignité, ioa toroa.
mana toroa ; — à Jtfste — , tia {ap.
TOM
367
TOR
«!.); — à — de, no, ci; — de pro-
priété^ pehau.
Tituber, vn. tuperelete, arori. aropa-
ropa, taueue.
Titulaire, <• el a. mau, fata, matamua.
TOMt, sm. parau haamaitai; — porter
un — , faahanahaDa. pâte i te ha- ]
paina.
Tobie, s.pr. Tobia.
Tocsin, sm, pateraa oe ei faaiteraa i le
ati.
Tooe, sf. ahu rahi iautau, ahu rauru.
Toi, pr, oe.
Toile, sf. ahu, faraoti; — peinte, ho-i
hoa; — d'araignée, puaverevere; ;
— de cocotier^ aahaari.
Toilette, sf. faanehenchcraa ; — faire
sa — , faaDehenehe la na iho.
Toiser, va. faito ; — quelqu'un, hiopoa
maite, tutonu maite.
Toison, sf, huruharu mamoe, hete-
hete mamoe.
Toit. sm. Toiture, sf. stapoi fare, ta-
huhu fare; — en pandanus, rau-
fara, rauoro ; — en sine, punu ; —
tn bardeaux, parato; — à angle
obtus, tipapa ; — pente du — , fau-
tarafare; — toit paternel, uluafare.
Tôle, sf. puDu.
Tolérance, sf. vaiiho noa rna, faaoro-
mai.
Tolérer, va. faaoromai, vaiiho noa.
Tolet, sm. pine.
Toietiére, sf. vairaa pinc.
Tomate, sf. lomati.
Tombe, sf. Tombeau, sm. :mcnema,
apoo, npoo tupapan, nia, fare vai-
raa tupapau.
Tomber, vn, :hia, :mairi, :topa, hia-
tamu; — crouler, marua; — «;//s-
_«w, pahemo, marua; — pluie, e ua,
'ua mairi te ua ; — en cascade, bi-
rere; — feuilles, more, oore; —
larmes, lahe te roimala ; — che-
veux, iautau ; — fêle, tupu ; —
menu, loriirii; — en gouttes, mairi
topata; — rioière dans, talie i
roto i ; — à genoux, tahopu, topa
luri, tuturi; — tout à coup, hia
taue, mairi iaue; — dans malheur,
roohia e te ati ; — fia»* péché,
hara, hia ou mairi i roto i te hara;
— dans misère, veve ; — sous les
sens, ilea noa ; — d'accord, faaau i
te parau ; — par terre, hia i raro,
mairi i raro, marua i raro; — fruits
avant terme, maihi ; — fruits trop
mûrs, perehi, perehu ; — finir, mou,
morolii ; — faire — . haamairi; —
par avortement, mairi.
Tombereau, sm. pcrcoo.
Tombola, sf. tomebola, \Kre tu'a kc-
lero.
Tome, sm. puka.
Ton, a, no oe, na oc, ta ue, lo oe, lo,
ta [devant nom)»
Ton, sm. huru reo ; — bon, reo niai-
tai, peu maitai, parau maitai.
Tondre, va. :paoti, tapu, tope.
Tonique, a. faaitoito.
Tonnage, sm. Tonne, sf. lane.
Tonneau, sm. paero ; — mesure, tâne.
Tonnelier, sm. taata hamani ou tupai
paerp.
Tonner, vn. ua haruru to patiri; —
canon, ua haruru le pupuhi fenua :
— sur la télé, patiri aurai, patiri
hoainia; — au loin, patiri tuiiraro :
— gronder, avau uana, faahapa
uana.
Tonnerre, sm. patiri-, — bruit du —,
haruru; — voix de —, reo patiii;
— frappé du —, topa hia c fc pa-
tiri.
Tonsure, sf. korona; — faire la ■—,
hamani i te korona.
Topaze, sf. photado.
Topographie, sf. parau faaile i tu li-.iru
o te hoe fenna.
Toque, sf. taupoo linava.
Toqué, o.. neneva, liuru maamaa.
Torche, sf. turama, :rama, renie: -
guider avec une — . turama.
Torcher, va. horoi, parai; — faire
grossièrement, ravo liaraini, haapau
ore.
Torchis, sm. oûri, parai pua; — nuii-
son en — , fare parai pua.
Torchon, sm. taueraa horoi pani, lauor.i
horoi.
Tordre, va. ztaviil, :oviri, mahaviii,
mahavivo, tamui ; — "ne corde,
fenuu, firi, liiro ; — un filet, nmo,
oninonino, onino; — le cou, uumi
i te arapoa ; — le sens, ruri, ruii «> :
— entre les mains, umu. umuuma.
Tordre (se), vn. taviriviri.
Tordu, a. i>io, fcfo.
Toron, sm. fenu, avo.
Torpeur, sf. toaruarm-aa, iiarupanii on,
maromaroa raa.
Torpille, sf. ofai iianparari )ialn ; --
poisson, puhi nira.
Torréfier, va. :parara, rara ; — le café,
lunu i le taofo; — le tabar, parara
i le avaava.
Torrent, sm. vai pue, pape pue, nraau.,
vai para raau. .
Torrentiel, torrentueux, a. rahi rca,
pape pue, puai loa, talie puai ma.
Torride, a. veavca.
Tors, ti. fefe. pio.
Torsion, sf. laviriran.
Tort, sm. hapa, hapo. liara, valii h^pr»
jno; — avoir — , hape, hapa; —
faire — , faaino, hamani ino., lo*
TOU
368
TOU
lava ; — à tort^ ma lé haapao ore,
ma te hio ore, ma te ara ore ; — à
tort ou à raison^ ma te hio ore e
ua tia anei e ua bape anei.
TortiCOlit, <m. elaeta o te ai, rei eta-
eta, ua etaeta te aï.
Tortiller, va. laviriviri; — entortiller
quelqu'un^ oGriÛri.
Tortiller (se), vn. laviriviri. pio noa.
Tortue, «À honu; — de terre^ honu
ofaj ; — aller à pas de — , haere
rii maite, haere ni marie.
Tortueux, a. : pio, aureure, hapahapa,
piopio, puupuu pio.
Torturer, va. haamauiui, haamamae,
taparahi ; — le texte^ ruri è, faa-
hura è, laviriviri i te parau.
Tôt, ado. oioi, na mua, vave; — plus
tât, i mua ao, ua mua ae, oioi,
vave ; — au plus tôt^ haapeepee.
Total, sm. Totalité, sf. taatoaraa; —
en somme, ia amui hià.
Totalement, adv. roa, hope, atoa, paa-
toa, alla e vahi toe. — Total, taaloa,
paatoa ; — consommé, hope roa, pau
roa.
Touchant, pré. do.
Touchant, a. haaputapu &da; — exci-
tant ia pitiés aroha.
Touche, sf. faalairaa (piana); — pierre
de — , ofai tamalaraa.
Touché, a, puta, putapu.
Toucher, va. :tiaia, tuia, fafa, faatuia,
sfaatiaia; — légèrement, lutei; —
et examiner, mirirairi ; — d'un in-
strument, faatai ; — ■ une somme, rave
mai, tii.
Toucher, vn. alliés, piri ; — à la fin,
faiala i te hope ; — heurter, û, faaû
i nia i te (ofai).
Touer, va. (bateau), urne, tavere.
Touffe, sf. pu, uru, lumu (meia, anani).
Touffu, a. farauru, raoere rabi, meu-
meu.
Toujours, adv. :a mûri noa'tu, afera,
ahera, i te mau mahana toa; —
sans cesser, ma te tuuluu ore, aita
e faaea, roa ou noa (apr. wi.); —
pour — , e a mûri noa'tu, no le mau
tau atoa, a tau a hiti noa'tu ; —
toujours est-il que du moins, teie ra.
Toupet, sm. malau ore ; — avoir du —,
ahaaha.
Toupie, sf. tupi, 000, percoo moa.
Touque, sf. punu ; — de biscuit, punu
faraoa noanoa.
Tour, sf. pare, fare; — de clocher,
fare pateraa oe.
Tour, sm. pereoo, porotaa, polanraa,
taatiraa ; — manière, ravea, obipa ;
-- faire le —, taali, faaoli, taamu;
— ville d'une lieue de tour, hoe
mahana e ati noa ae te oire ; —
c'est à voire tovr de, te ia oe te, ua
tae i to tiaraa ia (paraa); — tour à
tour, tataitahi, ma te mono mail«
te tahi i mûri i tetahi ; — /air<? m»
tour sur soi-même, tioi i reira ibo.
Tourbe, «A tiaa rahi, pueraa taata*
Tourbillon, sm. puahiohio, pihae, ri-
poa; — dans gouffre, iripo; — de
vent, matai rorofai.
Tourbillonner, va. ohu, taninilo, (abu-
riburi, tiarepu fenua.
Tourtére, »f. tiai uputa.
Tourillon, sm. auri oboraa, ofai obu-
raa.
Touriste, sm. taata tere haere, ratere, j
taata mataitai haere.
TourkNirou, sm. tupa.
Tourment, sm. mauiui, ati, mamae.
Tourmenter, va. shaamauiui, faaaa,
: haamamae.
Tourmente, sf. vero, matai rahi; —
révolutionnaire, arepurepuraa fe-
nua, tiarepuraa fenua.
Tournailler, vn. bahaere noa, cri noa.
Tournant, sm. pioraa; — de vallée,
ooa ; — ruses, ravea paari ; — fl«
tournant, i te vahi tioiraa.
Tourner, va. la tête, fariu; — diffi-
cultés, paruru i te...; — en ridiew^ j
hoata, paata, faaata; — renvertv,
huri, faatahuri ; — tordre, tamui,
oflri; — le sens, ruri è; — une ma-
nivelle, taviri, laviriviri; — «"*
roue, haapereoo, faaohu ; — ^'
tourne)', pana, loiaraa ; — cotivertir,
haafariu.
Tourner, vn. en cercle, riuriu ; — terre^
ohu, opa, tumarelei; — oenf, huri,
tnhuri; — colique, laraino, lamino-
mino; — tête, ua aniania te upoo;
— boisson, avaava; — pirouetter av
vent, hirioo, faahirioo, taninilo; —
à bien, riro ei mea maitai; — de
côté, de direction, huri; — canot,
oi ; — à gloire, à confusion, e rahi
ai tona faaturaraa hia ou faahaa-
maraa hia; — se tourner, aropa,
fariu; — de côté, opai i le hiti; -^^
de côté et d'autre, laviriviri, ovir»
haere i tetahi pae e te tahi pae.
ToumeSOK sm. taviri farero.
Tourniquet, sm. uputa taviri, raau faa-
hou.
Tournoyer, vn. ninilo, laviriviri, riu-
riu.
Tournure, sf. hnru, hioraa; — de mau-
vaise — , opiri, hioraa ino.
Tourte, sf. pai (meia, vi, tuava).
Tourterelle, sf. uupa, uuairao.
Toussaint {la), sf. oroa no te mau
Peala.
Tousser, vn. hota, mare.
Tout, a. atoa, toa, paatoa, hope roa'e,
TRA
369
TRA
Ce; -' toute la nui/, e ao
e rui ; — tout ce qui nt (vrai,
le mau mea (maa, lia); —
ihosety le mau mea' loa ; —
n, sage^ mailai hope, paari
re; — À tout moment^ i te
ra e i te tahi hora.
taatoaraa ; — U tout nt de,
vahi luma mau, te ohipa
u teie ; — c'est tout, lirara ;
* le tout y no te rahi.
•. anae ; — du tout au tout
e mea è roa la, e mea taa è
— après tout, i te ho|>ea, a
mau mea i te (hiopoa) hia ; —
faity roa ; v. gr. maitai roa,
i; — tout au plus, e riro
a rahi e (20 tara) ia ; — tout
aita e mahia, i reira ihora ;
l à l'heure, araue, aenei,
— éout auprès, i pihai iho
tout de suite, i teienei iho ;
beau! eiaha! — tout doux!
ru, araue.
adv. teie ra, area rn.
hota, mare, hotahol.-i: —
'•e, tutoo.
m. laero.
t. peapea.
va. faahaumani, shaapea-
ihaorea.
, sm. hauti noa, haapeapea.
taahiraa avae, tupuae, ta-
niao.
:. papai, tapao, toloro.
tf. umeraa puai.
sf. parau vaba, parau tuu
uu.
*, sm. auvaha, taaia irili
, sf. parau iriti.
l'a. iriti ; — devant juges,
lua i te aro o te haava.
. Trafiquer, va. hoo.
'. shaavare, :huna; — la
aaite baavare ; — se trahir,
ma.
ïA papavaha, haavare.
haereraa, hororaa, tereraa,
- bruit, maniania ; — bon — ,
laitai; — mettre une chose
laamata ; — être en — , area-
boute en train, taata faaa-
m.paepae, pereoo huira ore.
i. f/ens, : urne, : arato, taere,
rato, too, tutoo ; — bêtes,
- remorquer, tavere, puto
e), vn. née, oteretere; —
ier, faalaupupunoa, haama-
aere, haamaoro noa.
. faale.
Tflit, tut. flèche, sihe, ohe; — volant
mal, ohe tapu ; — à trois pointes,
palora ; — d'union, puoi, taora
taati; — d'esprit, parau faahiahia;
— aoaler d un — , inu taue ; —
cheoal de — , puaahorofenua faa-
horo pereoo ; — avoir trait d, e au ;
— partir comme un —, rêva ru noa.
TnitUlO, a. maru, faaau ohie.
Traite, sf. des vaches, faateraa; —
des nègres, hooraa iili ; — lettre de
change, parau tauiraa moni.
Traité, sm. parau faaau, parau fafau,
auraa; — scientifique, parau tatara,
parau faataa ; — faire un — , faaau
1 te parau, fafau i te parau.
Traitement, sm. moni torna; — ma-
niéré d'agir, hamaniraa, baapao-
raa; — soins donnés, poihere, au-
pururaa.
Traiter, ra. bien, hamani maitai; —
maf, hamani ino ; — soigner, au-
puru, utuutu, poihere, haapao ; —
quelqu'un de..., parau atue e (taata
eia) oia; — un point de..., tatara,
faataa; — en étranger, en ami, faa-
riro ei manihini, ei hoa.
Traître. «>n. taata huna, taata haavare.
Trajet, sm. shacrea, :ea, marevaraa.
Trame, fif. rararaa, tarava ; — complot,
opuaraa, lionoa.
Tramer, va. raraa ; — un complot, taai,
taai faaau.
Tramway, sm. éà auri.
Tranchant, a. oi, ooi ; — décisif, papii
roa; — sm. mata, ioa, araara; —
du bambou, uoaohe.
TrailChe, sf. lapu, vabi, vaehaa,peha.
Tranchée, sf. en terre, apoo, ôraa; —
dans ventre, aatiraa opu.
Trancher, va. tapupu, ooti, aura; —
mal — , tupao ; — résoudre, faataa,
faaoti.
Tranquille, a. hau, mamahu, maitai ;
— gens, maru ; — mer — , manino,
mania; — êtj^e à tort —, tavai-
niani.
Tranquilliser, va. faahau.
Tranquillité, sf hau.
Transaction, sf. parau faaau, faaauraa
parau.
Transborder, va. faauta, huri.
Transcendant, a. teitei, hau è.
Transcrire, va. papai bohoa, iriti ou
papai faahou.
Transe, sf. mataù rahi, taia, meha-
meha, hepobcpo.
Transférer, va. : faauta, hopoi, afai,
ruri. ruriruri.
Transfiguration, sf faahuru è raa.
Transfigurer, va. transformer, faahuru
è.
Transfigurer (se), vn. huru c, riro ; —
TKA
370
TWÉ
.Vf déguise)', huna; — s'éi'iger en
{savant), faahua itc.
Transfuge, sm. Uata huro, taata la-
puni, mahamui; — d'un parti ou
couvent, taata faarue i toaa pupu.
Transfuser, va. ninii, tito, faatito i
rolo i te...
Transgresser, va. ofati, faahapa.
Transi, a. toetoe roa, otaratara te iri,
puta aniianu; — do peur^ puta,
putapu.
Transit, sm. parau fualia.
Transition, sf. oua noa raa, mono noa
paa .
Transitoire, a. rii, polo, c poto te
vairaa.
Translation, sf. Transport, sm. faauta-
raa, hopoiraa, afairaa, tuuraa.
Translucide, a. m:<ramarama, ateate,
aneane.
Transmettre, va. tun. fanuta, lono,
hapono.
Transmigration, sf. haereraa, revaraa,
teretere noa ra:*.
Transmutation, s/'.faahurLi ô raa, tahuri
raa.
Transparent, a. acate, maramarama.
Transpercé, a. plpiha, patia hia.
Transpercer, va. tatui, patia, Uputa e
maiha atura.
Transpiration, sf. hou.
Transpirer, vn. tahe te bon, houa; —
«OMye//e,parare haere, ara, itca rii.
Transplanter, va. tahili, tanu i te tahi
vahi è.
Transporter, va. :faauta, :amo, :ho-
poi, :afai, huri. hapoi, tiatia, tari.
Transsubstantiation, sf. rlroraa ci mea è,
faariro raa ei mca è.
Transsuder, vn. hou.
Transvaser, va. faatllo, faaio.
Transversal, a. larava, opea.
Trappe, sf. upufa tarava; — piège,
marci.
Trappu, a. poto puria, lupu poria,
tupu omenemene.
Traquer, va. auau.
Travail, sm. ohlpa; — publics, ohipa
hau ; — dur, ohipa teiaha; — con-
sidérable, ohipa rahi, hautua, hai-
viivi ; — inachevé, tiahui'u ; — gui
restera imparfait, totorou.
Travailler, vn. ohipa. rave, rave i te
ohipa; — rudement, haapau; —
sans nHàche, faurori, aita e faaea ;
— se donner tous au travail, topa
atoa ; — tous l'abandonner, topa
haa; — être indifférent au travail
d^s autres, topa liura; — sérieuse-
ivnnt, rave puai, rave papu; — ap-
prendre à — , l.aapii maitai : — ai-
iVf'r à, mâtau i le ohipa, hinaarô i
te oliipa.
Travailleur, sm. taata rave chipa.
Travée, «A ar«a.
Travers, sm. largeur^ aano ; — défaut ^
peu huru è ; — mettre en — , faata-
rava, faaopea, haapea; — mis en
travers, tarava, opea ; — de traoers,
hapehape ; — fah*e de — , rave ino,
apepe ; — à traven^ maiha, i repu
i te..., na repu, na roto, na; — à
tort et à — , ma te haapao ore, ma
te feruri ore.
Traverse, sf. raau tarava; — chemin,
de — purumu na ropu ; — contre-
temps, ati, peapea; — à la — ei
haapeapea.
Traversé, a, maiha, pipilia.
Traversée, sf. tere, tere na te inoaD&.
Traverser, va. mareva, haere na ropa,
haere na roto ; — transpercer, haa-
maiha; contre -carrer, haapeapea.
Traversin, .im. turua.
Travestir, va. {la pensée)^ faahura è;
— se déguiser^ haapeu (vahiné) è,
ahu i te abu è.
Trébucher, vn. tltapoa, turori, hiahae*
re, hahape te avae, tapere.
Trèfle, sf. raau raoere toru; —carie,
tarapu.
Treillage, treillis, sm. pea, aua, ofiri-
ûri, aua lati haavaravara; — ^'t
treillage, opea.
Treize, a. hoe ahuru ma toru.
Treizième, le hoe ahuru ma toru.
Tréma, sm. lapao faataaraa reo.
Tremblant, a. Trembler, vn. gens, ruru-
taina, malaù, horuhoru. horiri, tae*
pepa, hoimoimo ; — choses^ aueue,
arori ; — de fièvre, pupa ; — s'entre-
choquei\ paaraara u ; — voix, rurti ;
— terre, aueue te fenua. •
Trembloter, vn. lolo, tuara huira.
Trémousser, vn. toparuru.
Trémousser (se), vn. hilimaue ;— pren-
dre à cœur, itoito, vitivili.
Trempe, sf. haapaariraa ; — qualité,
huru puai, huru itoito.
Tremper, va. faarari, lapuru i te (ahaj.
uhj, utuhi, luu i roto i le pape:-;
les mains dans le sang, haaviivii i
te rima i roto i le loto.
Trempé, o. rari, puru ; — acier —,
faira paari maitai.
Trente, a. toru ahuru.
Trentième, te toru ahuru.
Trépas, sm. Trépassé, a. Trépasser, vn.
pohe roa, mate.
Trépied, sm. avae toru, auri.
Trépigner, vn. hautiuti noa te avae,
tutu, tutu te avae.
Très, adv. ili rahi, rahi roa, roa {ap,
m.), roa ino.
Trésor, sm. taoa rahi, taoa, pueraa
moni, pueraa taoa.
TRI
371
TRO
TrésU)rier, sm. laata uiau moni.
Tressaillir, vn. bili mnuc, hitimalmla,
pabitirere, onaua ; — dejoie^ ouaua
noa i le oaoa, — faire — , faahili-
maue.
Tresser, va. natte, nalinati, :haunc,
raraa i to peue ; — corbeille^ hau-
ne, punaho, raraa, nalioati i le oi-
ni ; — couronne, fatu i le hei, haune
i le korona; — cheoeux, nape, ûri,
pulii i te rouru; — filet de feuilles,
aviri i le upea niau ; — /*/, ficelle,
nino i le taura; — coco, oviri i te
opa; — corde, taviri i le laura.
Tréteaux, sm. paepae.
Treuil, sni. hutiraa afala.
Trêve, sf. faaearaa ; — armistice, faa-
earaa tamai.
Triage, sm. mailicaa, faalaaraa.
Triangle, sm. Triangulaire, a. tom ae.
poro toru.
Tribord, sm. pae alau, pae aléa.
Tribu, sf. ati, opu, nunaa, nali, patu;
portion de — , nativachaa.
Tribuiation, sf. ali, pohe, peapea.
Tribunal, sm. tiripnna, fare haavaraa.
Tribune, sf. pupiti, lahua leitei, para-
hiraa leitei.
Tribut, s^n. moni aufau, aufau, taoa
aufau.
Tricher, va. Tricherie, «/", haavare.
Tricolore, a. huru toru ; — drapeau,
rêva huru toru.
Tricoter, va. raraa.
Tricycle, sm. pereoo iti huira toru.
Trident, sm. palia avaha toni.
Trier, va. faataa, maili.
Trilatéral, a. hititoru.
Trimbaler, va. afaî hacre, hopoi liaere,
aralai haere, tula.
Trimer, vn. hahaere ooa.
Trimestre, sm. toru avae.
Trimestriel, a, no na avae e toru.
Tringle, sf. niuniu.
Trinité, sf. Toru-Tahi, loruraa o na lii-
potati; — fête de la Sainte, — ,
oroa no te Toru Tahi moà.
Trinquer, vn. pâte i te bapalna.
Trio, sm. toru reo, toruraa.
Triomphe, sm. Triomphal, a. upooiia-
raa, hanahana, hinuhinu.
Triompher, vn. Triomphant, a. upooiia,
riro te re, noaa te ré, tavi, hanaha-
ua, faahanahana, hinuhinu; —
église, etaretia hinuhinu; — d'une
malheur d'autrui, popoa i te pea-
pea no te..., mauruurti i te ali
no...
Tripes, sf. opu, aau.
Triple, a. laitoru.
Tripler, va. faaloru, tatalloru.
Tripoli, sm. qfai faaananna, reni faa-
anaana.
TrijWter, m. UaaûO. rave haiaiui; —
intriguer, taai, anoiino, haatiH.
Trigue, sf. raau papai, lairi, ranu tai-
n.
Triste, a. turaho, mata olo. iuo, ma-
uiui, ooionia, ncnei hia to (mafatn)
i te nnauiui, urarci, tau aruaru ; —
événement, pnina oto, parau mn-
uiui ; — chambr-; piba pouri : —
nourriture, mad ino ; — fin, hopca
aroha, hopoa ino ; — rendre - »
laiinatuu.
Tristement, ndv. ma te tai, n«a l«»
oto.
Tristesse, sf oto, tai, roha.
Trituré, a. huahua.
Triturer, va. faahu.ihua, lalaalji.
Trivial, a. huru ino, noa {apr. m.).
Trognon, sm. to vahi e ore o amu hia :
— de mnîore, bune; — df mangii»*
tahi tienne, tue.
Troie, s.pr. Teroa.
TrojS, a. toru.
Troisièmi), te toru. te tootoru ; o te... ;
— trois-màts, pahi tira toru.
Trombe, sf. puahioUio (i tua , urcun*-
lumoana.
Trompe, trompette, sf, pu.
Tromper, va. haavare, rama, oeuo,
faahapa; —par belles paroles, loi;
— moyens de. uhu marna.
Tromper (se), vn. hape, baljï, varc»
berna, tahutu, mata bahi.
Trompeur, sm. laata haavare, purora»
laata faahema.
Tronc, sm. tumu, tinana; — d'église,
afala vairaa taoa.
Tronçon, sm. paenn, vahi, vaehaa.
Trône, sm. torono.
Trôner, vn. parahi bnnabana, mann;
— faire l'important, faaieie, faan-
haaba, tcoteo noa.
Tronquer, va. iriti, tapu, faaino.
Trop, adv. rabi, rabi roa ino, au orc,
roa (apr. m.).
Trophée, sm. taoapau ; — victoire, re ;
— d'armées, pueraa mauhaa la-
mal.
Tropique, sm. rua ; — du nord, rua po-
lo ; — du sud, rua maoro.
Tropologique, a. faaau, parabole.
Troquer, va. boo, taui, raupea.
Troi, sm. hororaa uri, otui, oloitui.
Trotte, sf. baerea maoro.
Trotter, vn. otui, boro uri, otuilui,
boro rii, haere noa.
Trottoir, sm, hiti purumu.
Trou, sm. :apoo, :pula, :rua, :arua,
houvaru, afaa, aeri; — grand, oo ;
— à cône renversé, otapere ; — dans
le roc, ana, paoa, tupao ; — de coco,
bihi ; — de maille, gourde, central,
oata ; — d'avguille, ofaoluna; —
16.
■He,>in.runo,niiihei
ihu, mmiiinii.
nUe, troukli, a. rem, nu jii nu ni,
lii. horl'rl, horutu
- rie CBliri
>, rosi
~ i'etpnl, I
Oruro hiiu, linufïUMrO, fihUMto;
-- faulfur de ImoUa. trouble-file.
Tiwiét, "/- puto, oro«, apoo ; — fain
Trouer, ra. [ao, pilipu, pnta, puln-
Twupe, s/. IUb ; — d-homma, lirin,
liai; — de êolJHlt, nna fsahiu.
pupu TaeliBu ; — de pt
: de
, 'f- P-B
TrawSMf va. «Jtii i nia ; — expédier
Tromep, va. ^udqu'tm, farerei, rot
pDhe:-jW,îi.Mi;anaoB. -
«nlu' lrfupif.mr), manruuru i te ..
— de la petnl, inaaiol on peaptu
te..,; iatenler, reinuBer, ile; -
Tr<III»OP(»al, ïl. Tia*re, lac. rai, nu
mal, aninJB te'npno, mataponri
?«';,'
- ,*r«* [po;-«)
Truc, a«
'f. p"™r'jt™i
tûbil, i.pr. Tubaln.
'«baleaîn, *. pr. ■^••■
uta, ini. lito.
uberoile, i«. i
TuIhiIcex, n. hui
Tue-UW (i), ndu. 'rg
luHe, sf. ofai Inpoi.
Tuilerie, »/■. tuniira» i
TuntM, UunetcUit, a. ni
Tuniiiiie, if. n
' -ii!e, I. iw.
iiel, m. éi
TurpitudE, sf. ol
Tuniule, </■, Tu
TïWaln, a. lai
TiiW°»?î/;°iif.i
«. pr. Tihiko.
:iii. (n pBiaaraa
!iV/'i, apoo laria.
. t*ipe, bohoa,
UNI
373
UTO
sm. ahu.
)hie, •«/• neneiraa parmi.
>r. Turia.
m. arii taehae, (avana faa-
i, faatere hamani ino.
Tyrannie, sf. faalere liniiK<ni inoraa,
hau faaleiaha.
Tyrannique, a. pu ri.
Tyranniser, va, faahono, r.iatelaha,
haafao, hnm/ini ir.«>.
u
et imième leUiCy se traduit
rï«. puo, fcfe; — d'/tydropisie,
i. fefe hia; — fâché, ri ri, pea-
va. haafefe ; — irriter, fuariri.
', a. hopea, a mûri ae.
m, sm. parau hopea.
De, tahi ; — un à un, tataitahi,
I, lataiboe.
, a. rotahi.
nent, adv. tahi, hoe (apr.m.),
rotahi te aau.
é, s/ taatoaraa : — « l'unani-
ma te mairi ore te tahi, ma
loi ore te hoe.
poli, tope, moremore, paia,
a; — plan, papu, uoa, pane-
lanina ; — simple, mahora.
— point, puoi ; — ami, hoa,
i; mauho noa.
)a. tahoe, amui tahi.
I, a. hoe à huru, au roa, faito
i, papanai.
té, sf. au roa raa, rotahi, hoe
u.
if. jonction, laatiraa, amui-
la; — concorde, au maiteraa,
oeraa, otahiraa, vahi tahoe-
— fraternelle, aulaeaeraa ; —
îjon, ma te apiti atu, ma te
atu.
a. otahi; — transcendant, va-
u ae.
i. tuati, taati, tapiri, motoi,
— entrelacer, hono ; — ra-
-", tifatifa, tifai ; — greffer, poi,
— niveler, haapapu, haama-
— polir, haapaia, haamore-
•
), vn. amui tahi, tahoe, faaau,
21 hoe, apiti, ali.
sm. reo tahi.
'f. tiahara, hoeraa ; — calcul,
pa.
sm. au.
}l, a. atoa [opr. m.), (aatoa ou
paatoa {apr. m.); — rcuu'.de —,
raau i temaii mai aloa; — déluge,
diluvi no le ao aloa nci ; — pluie, e
ua i te œau vahi atoa.
Université, sf. haapiiraa teilci roa.
Ur, «. pr. Ura.
Urbain, s. pr. Urubano.
Urbain, a. no to oire.
Urbanité, sf. peu vilivili, peu maru,
peu maitai.
Urgence, sf, ru, ru noa.
Urgent, o. ru, enecno, ru noa, onoono,
Urias, s. pr. Uria.
Urine, sf. Uriner, vn. mimi, omaha.
Urne, sf. farii, afala, aun ; — cinéraire,
aua vairaa rehu.
Urticèes, sf, iriaeo.
Us, Usage, sm peu; —pour son—,
nona iho; — hors a— {mot), pi;
— chose, aroro ; pour notre — ,
no lo malou ravcraa, no to matou
haapaoraa.
Usager, Usufruitier, sm. (e iana te hutu
ou faufaa, taata rave i te faufaa.
Usé, a. ino, pau; — gens, paruparu,
ruau ; — habit, rufa, rufarufa; —
flétri, marauj — décrépit, totoro.
User, vn. et va. rave, haapao; — gâ-
ter, faaino; — le corps, haaparu-
paru ; — de vin, inu i le uaina; —
de menaces, Iiaamatautau.
User (s'), vn. pohe, ino.
Usine, sf. fare hamaniraa, fare faaho^
roraa.
Usité, usuef, a. màtau liia, parau hia,
màtau, malaro.
Ustensile, sm, peu ril, peu rii no te...,
tauihaa no te...
Usufruit, sm. hotu, faufaa.
Usure, sf. tarahu teiaha.
Usurpateur, sm. taala eia, taata haru.
Usurper, va. haru, eia, faaene, faaine;
— un terrain, aifenua.
Utile, a. Utilité, sf. faufaa, liopea, mai-
lai; — rendre — , haafaufaa.
Utiliser, va. rave maitai, haamaua ore.
Utopie, sf. chipa maamaa, peu nenev&,
manao ncneva.
VAI
374
VAR
V, vimjt-deuxiàiiie lettre, se traduit
par V.
Va-t-en, int. haere, haio.
Vacance, sf. vai noa raa, faaenran.
Vacarme, 5m. maoiania.
Vaccin, sm. pirau.
Vaccine, sf. paliaraa rima.
Vacciner, va. patia.
Vache, sf. puaatoro ufa.
Vacher, sm. taata liai puaatoro.
Vaciller, vu. aueue, arori, arorirori,
turori, paaraara ; — hésiter, feaa-
pili, papu ore, pee haere.
Vacuité, sf. vabi fatafataraa, vai noa
raa, aita e mea i roto; pufarefare,
larere vai ore, vai (laoa, moni) ore
roft.
Vade in pace, haere ma te hau.
Vade-mecum, sm. tauihaa ou puka afai
haere noa hia.
Vagabond, a. :laala ori haere, :oore,
: huoi, hori, manana, raua, rnrafa-
rapanu, iheiherc.
Vagabonder, vn. ori haere^ huoi, oere.
Vagir, vn. Vagissement, sm. iuio, oto.
Vagon, sm. pereoo.
Vague, a. laa ore, papu ore, arehu-
rehu rii.
Vague, sf. are, malaare, ari, aru, aru-
miii, araurau; — grande, vavea,
arufefe; — bien longue, tua lea;
— se brisant, fetoitoi ; — creux de
la —, tafare; — soulevée et tom-
bante, tatitia, pauru ; — attendre
la dernière et grosse —, liai va-
vea.
Vaçiuer, vn. ori haere.
Vaillance, valeur, sf. Vaillant, valeureux,
a. iloito, matau ore, vi ore, puai,
toa, amiami ore.
Vaille que vaille, adv. alira noaHu te
huru.
Vain, a. : faufaa ore, tumu ore.
Vainement, ado. ma te faufaa ore, fau-
faa ore {apr. m.).
Vaincre, va. haavl, tavi, upootia, haa-
pohe. haapau, noaate re ; — diffi-
cultés, faaruru ; — les vainqueurs,
huri re.
Vaincu, a. :vi, :hemo, pnu, pohe,
aravi, upoopio.
Vainqueur, sm. upootia, paaora; —
aux courses, te taata i hau na mua.
Vaisseau, sm. récipient, :farii, :aua;
— veines, uaua; — navire^ pahi;
— de guerre, pahi manua toru anai
pupuhi; — amiral, pahi atimarara.
Vaisselle, sf. mcrcli, te mau pou iioli<^
amuraa mad.
Valable, a. au, tia, farii hia.
Valet, sm. tavini, teo, aifatu.
Vaiètttdinaire, a. huru pohe, tino ni.ii,
aeo, pohepohe.
Valeur, sf. hoo, faufaa; — homw
sans — , rauhutu ; — courage, itoilo,
toa.
Valeureux, a. ailo, itoito, vi oie, ma-
tau ore.
Valide, a. toa, itotto, oraora; — loi-,
turc tia; — testament, e mana U>
teie faufaa.
Valider, va. faatia, baamana.
Validité, sf. tiaraa, faufaa.
Valise, sf. pute vairaa ahu.
Vallée, sf. Vallon, sm. peho, faa, faâ-
faa, larîu ; — élevée, peho ; — larfjc-
peho aano ; — profonde, peho Im-
honu ; — inculte, peho faaopa ore
hia ; — cultivée^ peho faaapu hia :
— divisée, peho tapupu ; — sèche-
peho maro ; — arrosée, peho faa-
rari; — extrémité de la —, vao;
— de larmes, peho oto.
Valoir, vn. prix, faito, au, hoc, faufaa.
— mieux ou plu.s, e hau, e mea
maitai ae; — égaler, e au, e faite;
— procurer, ua noaa mai te...; «''
faire — , faatialia ia na iho, faaif-
niteni ia na iho.
ValparaiSO, s, pr. Valapareto.
Valve, sf. api ; — de nacre, api pàrau.
Valvule, sf. piha iti.
Vanner, va. Van, sm. tahirl. pcluo.
Vanjlie, sf. vanira.
Vanité, sf. tcolco, papavaha.
Vaniteux, maoaoa, faaieie, teoleo, toa.
ahaaha; — en habits, faaeva.
Vantard, a. taata ahaaha, mnliaha,
alutoa.
Vanter, va. arue, faahanahana; — ''
la légère, vaha io ore.
Vanter (se), vn. faateitei ia na iiio.
faatilia ia na iho, umere, f.iaalia.i-
ha, faalaratara, faateniteni, fanri-
rerire.
Vapeur, sf. au, auaualii, hau ; — Oc
fumée, ata auauahi; — d'eau, ala
pape ; — 7iavire à —, pahi auahi.
Vaporeux, a. ata, paturu, pouri.
Vaporiser (se), vn. mahu, pee i te ma-
tai, tahe i te matai.
Vaquer, vn. vai noa, faaea noa : —
vaquer à, rave, haapao.
Vareuse, sf. ahu oomo.
y EL
YEN
a. hirohiroari, liuru è,Uuerc,
aère, amio, aioio ; — vcni — ,
mau ore.
S, sf.- tuaraa reo ùè.
I, sf. : huru è raa, rurl noa
tahuri noa raa, huru rau; —
. afnfa.
, sf. ouilio, puupuu.
sf. oru uaua, ua puu te uaua.
}a. faahuru è, huru ô haere,
Il te huru.
m. a tari, atarilari ; — d'opi-
afafa te manao ; — se dicev'
hum è haere, hirohirouri.
af. huru rau, na rau te huru.
Vérole (petite), sf. mai puu-
patnpata.
sf. hahu rahi.
I. aua, farii, piha, afata, fau-
laha; — sacré,, aua moâ; —
ve, farii rcpo; — de bois,
•■; — de coco, laha, avaro ; —
7M, naha vaivai; — à sauce,
inili.
vari.
a. vari.
m. faalapuhiaru.
rahi, lipana, luiualuina, rul-
i.
. pr. Vateti.
sm. taala hupehupe, taala
, taala faatau, lahara ino;
iété de jeunes — , rurepa.
sm. aie, manu taehae.
(se), vn. tavari, laviriviri i
le vari.
i. kafa, fanaua puaatoro; —
, uri niavn ; — d'or, kafa auro.
sf. faehan tiai, hio.
sm. raau.
n, sf. lupurna : — exciter la
iruperupe.
tupu.
e, sf Véhément, a. hilahila,
3a.
sm. porfioo, faauta taala,
hopoi (rata).
'. mahana i mari ae ; — être
- de, fatal a roa.
^. araraa.
i. ara, araara, poara ; —sur,
ivc mailai ; — sur une armée,
lala iorc ; — éveiller, faaara ;
lier à ce que, ara mailai ia
sf. lamcpa ili, mori ili no te
uaua
Ou cou, uaua jira-
a. tore.
. fanau.
if. hinaaro rii, opua rii noa
VélOCipè^f, sm. porcoo tataahi.
Vélocité, sf. oioi, peepee.
Velours, sm. tcrcvele.
Velu, a. hunihuru, raha, rabaraha.
Venaison, sf. no te auauraa manu on
puaa oviri.
Vénal, a. au ia lioo hia i le moni.lirio
noa i tona parau i te mon).
vendange, af- Vendanger, va. ooti i !•;
vine, haaputuputu i te vine.
Vendeur, sm. laata hoo.
Vendre, va. i>oo, iioo atu.
Vendredi, sm. mahana pac, laraire.
Vendu, a. huo hia.
Vénéneux, Venimeux, a. laero, laeo.
Vénérable, a. au ia faatura hia.
Vénérer, faalura. faatnratura.
Vénérien [mal;, a. tona.
Vengeance, sf. lahoo, aitaua ; — «///-
rer la divine —, litau i lo le Atna
tahooraa.
Venger (se), vn. lairoiro.
Vengeur, sm. tahoo, ono; — qui punit..
faautua.
Véniel, a. mama, ili.
Venin, sm. faalacro.
Venir, vu. haere mai, :lae mai;
pousser, tupu ; — acquérir, prove-
nir, noaa, no... mai, no ô mai, e
parau (paniora) Icie; — au monde,.
fanau; — en — aux mains, tamai,
taputo; — le monde à — , le ao a
mûri atu ; — en — à bout, manuia ;.
— de (partir , i leienei iho i (ro-
va'i) oia.
Vénitienne {fête), oroa liaramaraa ou
venilia.
Vent, «»J. matai, mchau; — de tetrc
(nuit), liupc; — (jour), matai n«v
uta mai ; — dt; mer, matai no lai
mai ; — nul, aita e matai ; — fort,.
matai puai ; — faible, matai raaru ;
— tombé, ua pohe te matai ; —
tourbillonnant, matai puahioliio ;
— rapide, matai oioi; — violent,.
matai uana, ua farara te matai ; —
favorable, matai fanao, malai mai-
lai ; — debout^ matai no mua noa
mai: — avoir vent de, faaroo rii,
ile rii ; — il fait du — , e mahana.
matai leic; — coup rfe— ,rofai, uni
malai, ropuce ; — rumb du — , apoo
matai, rua matai ; — dessus du — ,
pae i nia; — dessous du, pae i rare ;
— du nord, toerau ; — de nord-est,
haapiti, faarua; — de nord-ouest,
parapu ; — d'est, maoae ; — d'ouest^
aine ; — du sud, arueroa, toa, ta-
patoa ; — s'il est fort, ahuri moa-
na, arueroa ; — de sud-est, maraa-
mu, maraai; — de sud-ouest^ uni;
— s'il est fort, anahoa, urupa ; —
agréable f matai oa ; — froid, ma-
VER
376
VBR
tai horiri; — par violentes se-
noutseSy toa hori ; — de» deux eôtétt
matai pupu éé; — > gui se reneon-
trente tauboani ; — annonçant tem-
pête, matai faaino ààu; — impé-
tueux, atoa, atoatoa ; — suiot de
pluie, tuouoavai, rofaifai ; — le —
s'établit, tuaaoa ; — le — souffle,
farara te matai, tupu te matai ; •>>
faire souffler le —, faafarara; —
le — souffle doucement, puihauhaa,
tupu te matai-, — du ventre, hu.
Vente, sf, booraa ; — à Vcnean, hoo
pâte ; — en gros, hoo tatini ; — en
détail, hoo riirii ; — à crédit, hoo
larahu.
Venter, vn. haapuaial, farara te matai.
Ventilation, sf. tahiriraa, tahirihiri.
Ventiler, va. faaapi i te matai, tahiri,
tahirihiri; — estimer, faaau i te
hoo, faaau i te moni.
Ventouse, sf. faaopupuraa, faaoteraa.
Ventre, sm. opu, pu, manava; — bas
— , lia ; — énorme, opu tii ; — gros,
faere;— vide, opu aneahe; — pro-
éminent, poitopa; — relâché par
peur, manava topa.
Ventrière (80IIS-), sf. hatua paaahoro-
fenua.
Venu, a. tae, tupu; — nouveau — ,
ofai ata, tiahou, taata tae api mai;
— soyez le bienvenu, manava; —
bien —, ile maitai hia, farii maitai
hia.
Venue, sf. haereraa mai, tupuraa; —
rapide — , puna arii.
Vénus, sf. planète, fetia poipoi, tau-
rua.
Vêpres, sf. vepere, pure no te taperaa
mahana.
Ver, sm. de tei're, toe; — de corps,
tua, iro ; — de bois, huhu ; — à
soie, hamani tirita; — solitaire,
toe ponapona ; — maladie, mai toe.
Véracité, sf. parau mau, tiaraa, hina-
aro parau mau.
Véranda, sf. tamaru, taupee.
Verbal, a. parau noa hia, vaha {apr.
m.).
Verbalement, ado. vaha noa.
Verbaliser, vn. papai i le ioa, tuu i le
haava, parau tuu i roto i te rima
no te haava.
Verbe, sm. personne divine, Logo, lan-
gage, parau ; — avoir le — haut,
reo rahi.
Verbeux, a. taata faaapo parau, taala
rave auru ia parau.
Verbiage, sm. aparauraa.
Verdâtre, a. huru malie, huru nina*
mu matie.
Verdict, sm. faataaraaparau, faaiteraa
parau.
Verdoyant, a. heeori, nipernpe.
Verdure, sf, hara maiie, matie, rupe-
rupe.
Véreux, a. fruit, tutoa; — créance,
ino ; — suspect, taata ino.
Verge, «/l raau, tairi; — p» fi'apper,
papai.
Verger, sm. ara, uraraaa maâ.
Vergogne, sf. haama.
Vergue, sf. fana, tarava ; — de flèche,
tafa iti; — de brigantine, tafa
mûri; — enverguer la voile, titoo;
— mettre les — , haafana.
Véridique, a, mau, :tia mau, parau
maa.
Vérification, sf. hiopoaraa, haamaaraa,
faaiteraa i le mauraa.
Vérifier, va. hio, hiopoa, faaite i le
mauraa, haamau, fa aile e e parau
mau.
Véritable, a. mau, parau mau.
Vérité, sf» paraa maa, mau, tara mau;
— en — , amené, oia mau ; — à /a
— , oia îa, oia iho, oia mau, eparan
mau îa.
Vermeil, a. huru io, huru auro uteule.
Vermicel, sm. maà tihopu.
Vermifbge, a. raaa toe.
Vermillon, sm. faaio.
Vermine, sf» manumanu, utu, tuloa.
Vermisseau, sm. toe iti.
Vermoulu, a. pe, pau i te huhu, apura-
pura.
Vermouth, sm. Veremu.
Vernir, va. tavaneti, parai i te vaoeti.
Vernis, sm. vaneti.
Vérole, sf. puupnu patapata, oniho»
Verrat, sm. paha.
Verre, sm. à boire, hapaina, aua; —
à vitre, hio ; — de couleur (p' î//«*
miner), Iiapaina vairaa mon.
Verre [papier), a. parau taratara.
Verrerie, sf. fare hamaniraa hio.
Verrier, sm. taata hamani hio.
Verrou, sm. tamau opani ; — en bois,
tamau raau ; — en fer, tamau auri.
Verrue, sf. tona.
Vers, pr^. i, ia, lia (apr. m.); — p'
temps, i te (tapati) paha; — envi-
ron, ia fatala, huru, huru falala,
huru taea.
Versant, sm. tetahi pae, tauupu moua.
Versatile, a. feaapiti, pee noa.
Versé, a. tahe, manii ; — instruit, ite,
mâtau, maramarama; — renversé,
rumi hia, lahuri hia.
Verser, va. faatalie, haamanii, ninii ;
— renverser, rumi, tahuri ; —
payer, tuu, aufau, hopoi i le moni.
Verset, sm. irava.
Versiflcalion, sf. rohipehe.
Version, sf. siritiraa parau.
Verso, sm. tua, tetahi pae.
vie
377
VIO
1. zDinamu, nenamu ; — non
s pu, aviavia, pi, arau ; —
ard, ruhiruhia itoitoroa; —
1/ au — , puaahorofenua amu
^ •
1. malie.
-gris, sm. tutae veo.
de {colonne), a. ivitua rooo.
î, sf. ivi tua.
nt, adv. ma te puai.
, a. avatea, tahoni, tanini.
sm. :antnia, onivaniva, onia-
oohiaa, ruporupo, onevaneva.
eux, '/. aninia.
/. peu maitai, virelu, haapao-
— en — de, i te hioraa, mai
i te (turc).
(, a. baapao mailai, faaroo,
i,
/. itoito, puai, uana.
sf. maamna.
ire, sm. raau faaopupu.
, sf. opupu ili, pape.
, sm. puka vepere.
lion, sm. otelepha.
5/. opupu.
f. : perçue, unitetc.
3, sm. piha on vahi vairaa
B, sm. oumoa, hezce.
sm. tapao, looa ; — de pas,
le avao.
t, sm. ahu, aahu.
sm. faehau tahilo.
ire, sm. taotc puaa.
7. taahu, faaaliu.
;), vn. ahu i te ahu.
ahu; — /oi/;oi/7*s, irilaahu.
sf. ahuraa, faaahuraa hia.
ettre le), sm. rahui, opani.
sf. tahitoraa ino.
staata ivi, : ivi, paon, loivi;
dire — , haaivi.
, sm. vai iviran.
;. vahiné ivi.
. peapea, hepohepo. 000, riri,
nii, pahipnhi, mainaina, maui.
ui.
•a. faahepo, hnmani ino, haa-
îa, faariri, faaipaupau, faali-
au, faaooo, haamauiui.
(. au ia ora, au ia haere hia.
îm. ara tu ru.
a. no te ora, no le vai ora raa.
sf. iô puaa.
, sm. o, raanuu.
{le saint), vialiko, komunio
a.
1, sf. :ooto, varovaro.
;». pâte, oolo, aereero.
sm. vikario,auvaha,éé,mono.
sm. vikarioraa.
. hara, ino, peu ino, hauti.
Vice-roi, sm. Vioe-OMWI, Vice-amiral,.
mono {apr. nom); — vgr. arii mo-
no.
Vice versa, adc. tetahi i tctahi, mal
tereira atoa te huru.
Vicier, va. faaino.
Vicieux, a. ino, hara, rave haru, hauti,
taata peu ino.
Vicinal, a. fatal a mai, i piri mai, tuati.
ViciSSitudjB, sf. huru ë noa raa, hiro-
hirouri noa raa, tahuri noa raa.
Victime, sf. tulia, tapena, puaa tape-
na, puaa ahoapc, taata tapu; —
la préparer, tapena ; — gcjis tués,.
tci pohe i te (tamai).
Victoire, sf. re, upooliaraa, noaaraa
re.
Victorieux, a. upootia, te iana te re..
Vide (le), sm. haaro, tarerevaiore, aita
oroto, aore e peu i rolo.
Vide, a. faufaa ore, tufarefare, ovare-
vare, aita oroto, aita (pape) >
roto.
Vider, va. irlli, haapau, tata, faaoti;
— le verre, inu i te (vine) ; — un
sac, iriti i te taoa no roto i te pute;
— une affaire^ faa >li : — une place^
faarue, haapae; — verseï^ un H'
quide, ninii; — videi" un animal^.
atore.
Vider (se\ roroma, pau roa, haere i te-
pou.
Viduité, sf. vai iviraa.
Vie, sf. ora ; — future, ao a mûri atu ;
— à vie, e tae atu i te poheraa, i
tona vairaa i te ao nei ; — rendre
à la — , faaora; — donner signe
de — , fnaite i lo tapao ora ae.
Vieillard, sm. taata ruau, : taata ruhi-^
ruhia, moimoi, mauaua.
Vieillesse, sf. ruhiiuhiaraa, ruauraa.
Vieillir, vn. paari, haere i te paari,
haere i te ruauraa.
Vienne, s. pr. Viena.
Vierge, sf. paretenia. vahinc ino ore»
viivii oro, ite ore i te lane ; — terre,.
fcnua faaapu ore hia.
Vierge {la très sainte), sf. Paretenia
mod rahi roa.
Vieux, a. gens, srnau, : ruhiruhia,.
: paari roa, rtahito; — choses, ino,
mea tahito; — habits, marau; —
imœs, marua ; — habitants, matua^
Vif, a. ora ; — agi/c, ptepeo ; — tu'-
govreux, itoito; — violent, puoi»
puoioi; — grawf, puai, rahi; -—
impatient, ru non, hitahita, fati-
mauu ; — piquer au vif. haaputapu
roa, haamauiui roa ; — de vive voix^
parau hua, vaha noa ; — de vive-
force, uana.
Vil-argent, sm. pape nioni.
Vigie, sf, faehau tiai, matero tiai>
VIR
378
VIT
taala bio, taata ara -, — être en — ,
hio, ara.
Vigilance, sf. Vigilant, a. iloito, ara
mailai, mata ara, poara.
Vigile, sf. te mahana i mua'e i te oroa.
Vigne, sf. vine, raaa .vidc, tuma vine,
ô vine ; — être dans la —, laero rii.
Vigneron, sm. taala faaapu vine, taata
ù vine.
Vigoureusement, ado. ma te itoito, ma
te puai, puai noa {apr. m.).
Viooureux, a. Vigueur, ;/:: itoito, :pnai.
Vil, a. faufau, taiata; — de petite va-
lent'^ faufaa ore ; — devenir —, ma-
huruhuru.
Vilain, a. upoupo, hairiiri ; — malhon-
nête, hupehupc, faufaa.
Vilebrequin, sm. hou taviri.
Vilenie, sf. ohipa ino roa, ohipa faufau.
Vilipender, va. faaipaupau, tahilohito,
faafaufau, vahavaha.
Villa, sf. vila, fare nehenehe.
Village, sm. oirc iti.
Ville, sf. cire.
Villégiature, sf. faaearaa i te vahi alca.
Vin, sm. uaina, vine; — fort, uuina
puai ; — faible^ uaina pape ; — pur,
uaina pape ore.
Vinaigre, sm. vineta.
Vinaigrer, va. tavineta,. tuu i te vinela.
Vindicatif, a. tahoo, tairoiro.
Vingt, o. pili ahuru.
Vingtaine, sf. taau, hoe taau.
Vingtième, a. te pit; ahuru.
Viol, sm. hamani inoraa, uumi, fuau-
auaraa.
Violacé, a. huru ni|iamu moana, huru
voreau.
Violemment, adv. haru, uana, taue
{apr. m.).
Violence, sf. hilahita, puai, haaviraa;
— sans — , ma te maru, ma te puai
ore : — se faire — , haavi ia na iho,
tinai ou m&ro i te nounou iino.
Violent, a. hitahita, uana, puai; —
homme — , iria, ri ri.
Violenter, va. faauana, uumi, hamani
ino.
Violer, va. ofati, faahapa; — profaner,
haaviivii ; — faire violence, : ha-
mani ino, uumi, faro, faauana.
Violet, a. outcute, voreau, ninamu
moana, violeta.
Violon, sm. fira.
Violoniste, sm. taata faaoto fira, taata
faatai (ira.
Vipère, sf. ehidena.
Virement, sm. tahurirna, hopoi c raa.
Virer, vn. tioioi noa, oi, tioi; — de
bord, peperu, oroi, tutai, :pae.
Virginité, sf. pareteniaraa.
Virgule, sf. toma; — point — , lem\-
' toro.
Viril, a. iloito, mataû ore, taDe;-r
âge — , paariraa.
Virtuel, a. mana maa.
Virtuose, sm. taata ite rahi i le faatai
i te piana.
Virulent, a. tacro; — violent^ teiolia.
ino, faateiaha.
Virus, sm. taero, mea taero.
Vis, sf. oflri, farero ; — tournevis, ta-
viri farcro.
Visa, sm. papairaa ioa, ioa papai ei
haamana.
Visage, sm. mata; — rond^ tahitahi
mata; — beau, unamata; — petitr
étroit, aoaoa, momona, moamoa;
— à — découvert, ma te tapoipoi
ore, ma te huna ore.
Vis-à*viS, çré. i te aro, i. mua mau i
te aro, i mua i te ou ia.
Viscère, sm. melo reto.
Viser, va. tano, faatano ; — un seul
6u^.rotabi; — examiner^ hiopoa;
— mettre un. visa^ papai i te ioa i
raro ae, haamana i te parau.
Visibilité, sf. bioraa hia.
Visible, a. hio hia, itea noa, itea ia
hio.
Visière, sf. taumata.
Vision, sf. hio mata raa, hioraa, ilea-
raa i te mata; — songe, orama; —
ronfuse, natuea ; — nocturne, ria;
— avoir une — , tarehua, faahei-
laoto hia; — donner une —, faa-
heimoe, faaheitaoto.
Visionnaire, s. taata moerurua.
Visitation, sf. Oroa no to Maria aro-
haraa ia Elisabela.
Visite, sf. aroha, farereiraa, matailai-
raa; — pastorale^ 1ère toroa epi-
kopo, taamuraa epikopo ; — d*écolr.
hiopoaraa, hioraa.
Visiter, va. farerei, aroha, mataitat
haere; — /wspeciw, hiopoa*
Visiteur, sm. manihini, manuhiri, ma-
nuOri, tapanehi, tahau, tuibau; —
inspecteur, laata hiopoa, taata t.-in-
mu haere.
Visqueux, a. piripiri, piri, ucue, uann,
vavivavi, uanehuavai.
Visser, va. tafarero, haafarero, liaamau
i te farero.
Vitalité, sf. Vital, a. itoito, puai.
Vite, adv. vave, peepee, haapeepee.
oioi noa, faaoioi, haapoto noa ; —
courir —, horo oioi.
Vitesse, sf. Vite, a. oioi, enaena.
Viticulture, sf. faaapuraa vine.
Vitrail, sm. hio hohoa, hio haamarn-
marama.
Vitre, sf. hio.
Vitrer, va. hio, tuu i le hio, tahio.
YxVîCttll, a.Vvwcw Vv\ci\ — œil —, mat?»
f
\'
voi
370
VOL
Vitrine, »f. afala hio, paepae iti hio.
i'Jtupérer, va. faahapa, avau.
Kvace, a. pohe ore.
Vivacité, sf. itoito ; — emportement^
hitahita.
V/want, <i. opa ; — portrait — , hohoa la-
no roa ; — langue —, reo parau liia ;
— quartier — , vahi taata, aroa la-
ata; — bon — , taata mailai, taata
urearea.
Viveur, sm. taata peu.
Vivat! ia ora, ia ora na, huro : — vive
^ le roi! maova te arii, ia ora le arii.
Vivier, -sm. aua ia, haapee ia.
Vivifier, va. faaora, faaitoito. huamai-
^ tai, faatupu.
Vivre, vn. ora; — durer, vai noa; —
kctbiter à, lia i...; — se comporter,
haapao; — enseigner à —, haapii
alu i te (parau, ravea) ; — autour
le jour, amu noa ma te tapilapi ore
i te ananahi ; — à part, parahi taa
»•; — longtemps, ora maoro; —
dans inquiétudes, parahi i roto i te
mati peapea.
Vivres, sm. inaa; — arr.as (fe — . l ui-
teute; — quantité de — . poropa;
— retenir les — d'a^itrui, taviri
maâ.
Vocable, sm. ioa, paruru.
Vocal, a. reo vaha.
Vocatif, sm. te piiraa.
Vocation, sf. parau raa Kia. noininoraa
hia.
Vociférer, ««. pii hua, umere. »ue.
Vœu, sm. euhe, tapu ; — faire — de.
opua papu e...; — récrire, papai i
looa hinaaro.
Vogue {avoir la), sf. loo. tuiroo; —
habit en —, ahu rave hia.
Voguer, vn. fano, née, neenee; — à
pleines voiles, tere atu ma te ù
inaitai te le; •- fiure — . faanee,
1ère.
Voici, pré. inaha, leie, nu, eie, ena;
— nous y — , inaha. ua tac talon ;
— voici des..., teie vctalii mau...,
tcie na...
Voie, sf. haerea; — moyen. : ravea,
naoa, haerea na rùto; — d'eau,
riu, tatura; — chemin. é;i. aratia,
ara ; — aller en — directe, haere
lia. pono tia; — lactée, niaoroa-
heiata ; — par terre, haeic na nia ;
— par mer. na tua ; — sur rivage,
na tahatai ; — d'arcnrnmodement ,
faahau, faaau.
Voilà, pré. tera, na, in.ilu». ena. era,
tcna ; — et — que. e inaUn ; — tout,
lirara ïâ.
Voile, sm. poruru, tapo: Tint a, paruru
mata.
Voile, s/, sie, tuaca, pop':*ra ; — pelilo
—, opupu ; — mettre à la —, taie,
faaie, f.ino ; — bateau ù — , pahi
taie.
Voiler, va. tapoi, pnron : — cacher^
tapoipot, huna.
Voilier [bon), sm. née, tore : — homme ^
taata hamani ie.
Voir, va. ite, hio. nana; - visiter,
malattai, aroha: — essayer. ta<
mata: — faire — , faaile; — voir de
mauvais œil, mala è ; — facile à —,
arivarivaloa; — voyez, a liio; —
ailes voir s'il vient, a haere oc o
hio peneiae o le lae mai oia ra ; —
manière de — , mnnao.
Voire même, ndv. hoi, iho {ap. m.).
Voirie, sf. vahi vairaa para, vahi vai-
raa aiha, vahi i faarue hia te para.
Voisin, a. tupu, vculupu, hanahili, pi-
haiiho, falata, e ali noa'e; — ter^
rain — , fenua i fatata mai ; —
homme — , te taata i pihaiiho ia ou
i te, taata pi ri ; — le prochain,
taata tupu.
Voiture, sf. pn rsjo.
Voiturer, va. Iiuapcreoo, faauta na nia
i te pereoo.
Voiturier, sm. taata fnahoro pereoo.
Voix, s/", reo. parau, reohe; — douce,
reo maru ; — bégayante, reo auau ;
— changeante, puvaharau ; — basse,
piivaba iti; — haute, puvaha rahi;
— qui cajole, reo mena, reo mona-
mona; — traînante, reo lahefa;
— inintelligible, reo vava ; — ef-
frayante, laihitoa ; — entendue sans
voir personne, varovaro ; — crier,
élever la — , faateitei i te reo, pii
hua.
Vol, sm. eia. haru ; — de nuit, motupo;
— d'oiseau, mareieraa. rereraa, ha-
noraa.
Volage, a. nevaneva, nivaniva, olemu,
tafaafaa, vavivavi, raanutipao.
Volaille, sf. moa, manu ; — sans queue,
moa opapa.
Volant, sm. upula haamaramaramn ;
— garniture, puaavo.
Volatiliser, va. haamatai. '
Volatiliser (se), vn. pau i te matai.
Volcan, sm. moua auahi, père.
Volée, sf. ofaaraa manu; — bande
d'oiseaux, tiaa manu pererau: —
des cloches, pateraa puai noa i te
oe; — agir à la — , lavc ru noa»
rave haraini noa ; — société, liria,
nahoa, liaa.
Voler, ra. eia; — en secret, luatuaau;
— avec violence, haru ; — une terre,
aifenua; — des vivres, aiharumaa;
— les adieux, maoae 1ère huna ; —
s'élever, maue, rere ; — flèche, pee ;
— faire \;okv lf^\^^o,U^^. V'^^\fîccy."^N^>
YOU
380
VUL
haamahala ; — la poustièrej haa-
puehu i to repo.
Ifolét, sm. haamaramarama raau.
"Voiaur, <m. taata eia, taata rimarima.
Volièrei «A fore maniu
Volonté, sf. Volontaire, a. hinaaro.
Volontiers, ado. ma te aau tae, ohie,
ma te oaon.
Volte-face {faire), sf. hoi, paloi, hoi
ei tamai.
Voltiger, vn. maue haere, rere, ma-
huta, marere, oineine.
Volubile, a. Volubilis, sm. taûQ baere.
Volubilité, sf. oioi; — en parlant, vidî.
Volume, sm. rahiraa, rivariva, topala-
paia ; — licre, puka.
Volumineux, a. rivarivaitaa, :rahi, rai-
raia; -- grandement y :rahi roa,
meumen.
Volufrté, sf. Voluptueux, a. popoa, na-
venave.
Vomique, vomitif, a. raau haapihae.
Vomir, vn. :pihae, too, tootoo; —
faire — , faaruai, haapihae.
Vomissement, sm. ruai, pihae.
llorace, a. :arapoanui, aamu, orohea,
orofea.
Voracité, sf. aamu, arapoanui ; — man-
ger avec — , amu hairtiri, haapuupuu
i te maa.
Votant, sm. feia i maiti.
Vote, sm. reo, mailiraa.
Voter, va. maiti, faataa, faatia.
Votif, a. haamanao.
Votre, a. ta 00, na oe, to ce, no ce, no
outou, ta outou, to outou,ta orua,
no orua, na orua, to orua.
Vouer, va. pupu, faataa.
Vouer (se) a, vn. haapao puui i te...;
haapao papu i te...; pupu ou fantia
ia na iho na te...
Vouloir, va. hinaaro, opua; — exiger,
titau; — accorder, faatia, ua lia ia
(na); — rechercher, titau onoono;
— désirer, hinaaro; — eti vouloir à
quelqu'un, feuli, feutu; — s'en vou-
loir à soi-même, inoino, faahapa; —
qui ne veut pas, ata ; — que veut-il ?
e nahea oîa?
Vous, pro. outou, orua, opiti, oe, e
ikoma.
Voûte, sf. piriaro ; — clef de — , ofai
liopea: — point capital, parau i hau
Voâter, va* tapiriaro, faatahua i nia,
faamençmene.
Voyage, sm. : haerea, née ; — but du -,
tere.
Voyager, vn. shaere, hahaere, taai,
iaamu, tere, teretere; — élre prit
à — , ratere ; — p'^ sa santé, naa-
puea ; — avec quelque personnage,
unauna tere.
Voyageur, sm. ratere, feia tere; —
sur mer, eeao ; — à pied, vaayae-
▼ae ; — nombreux, erepura.
Voyant, a. éclatant, itea, anaana ; ~-
qui voit, hic, ite mata; — sm. taata
bio, perofeta, taata ite.
Voyelle, sf. vauela.
Voyons ! maha, na ; — demandant à
voir, ahiri ; — récites, a tamata oa
oe, a faaite i to oe na parau.
Voyou, sm. taata rii, taata ino, taata
f>eu.
Vrai, a. mau, parau maa ; — c'est -;,
oia ïa, e parau maa, oia tena, oia
maa, oia hoi; — est-ce vrai? oia
mau anei teie, e paraa mau anei
tera?
Vraiment, ado, oia ïa, parau mau, ûoa
{ap. m.), V. gr. i hea ûna ra e itea'i
oia.
Vraisemblable, a. Vraisenblaooe, sf. ha-
ru parau mau, e riro e parau maa
ïa, e riro mau &, huru mau ft.
Vrille, sf. hou.
Vu, a. itea, hio hia; — ado, no, l te
hioraa e..., mai te au i...
Vu que, conj. no, no te mea.
Vue, sf. iteraa, hioraa, itearaa; —
bonne — , mata maitai; — mau-
vaise — , mata ino ; — avoir en —,
opua, hinaaro ; — détourner la —,
fariu è te mata; — obscurcir la — ,
tarohu ; — rue de P„ hohoa no P.;
— en vue de, no, no te mea ; — à
simple — , i te hio noa raa ; — à
leur — , i to ratou hioraa, i to ratou
manao, i to ratou parauraa; — être
en vue de terre, uru, fa, faura, haa-
puoho.
Vulgaire, a. m&lau, mataro.
Vulgaire {le), sm. te mau taata noa iho.
Vulgariser, va. haaparare.
Vulgate, sf. bibiria tumu, vulcgata.
Vulnérable, a. puta.
i te rnbi, ohipa i hau i te faufaa. | Vulnéraire, a. raau puta, raau motu.
X
X, vingt-troisiè'ne lettre, se traluil | Xyste, sm. ea marumara, anairaa
par T. [ raau.
ZÉN
381
ZOR
Y, vingt-quatrième lettre, se traduit
par 1.
Y, fldy. i reira.
Yard, sm. iali.
Yeux, sm. mala; — saillants, rohc-
roliea ; — caves, mata poopoo ; —
ouverts, mata ara; — scintillants^
mata araara; — mourants, atiuaea ;
— clignotants, mata amoamo; —
lever les — , nana te mata i nia, hio
te mata i nia.
Yole, sf. poti rii.
z
Z, vingt-cinquième lettre, se traduit
par T.
Zàoad, s. pr. Tabada.
Zabdi, s. pr, Tabadi.
Zabuion, s. pr. Tebulona.
Zacharie, s. pr. Takaria, Zekaria.
Zachée, s. pr. Takaio, Zekario.
Zambri, s. pr. Ternira.
Zamri, *. pr. Timeri.
Zara, *. pr. Tera.
Zeb, s. pr. Tebada.
Zébëe, s. pr. Teba.
Zébédée, s. pr. Tebcdaio.
Zéiande (Nouvelle-), s. pr. Tirani (Niu).
Zélateur, sm. taata itoito.
Zèle, sm. Zélé, a. itoito, puai, uana,
rave papu.
Zelpha, s. pr. Tilipa.
Zénith, sm. tanini; — u. or. ua tanini
upoo te ra.
Zéphyr, sm. matai puaiai.
Zéro, sm. aore.
Zigzag, sm. piopio ; — aller en —, pio-
pio baere, luperelele, anivaniva,
bacre aripiripi, haere nevaneva.
Zinc, sm. punu.
Ziph, s. pr. Tipha.
Zizanie, sf. titania, aibcre ino; — dés-
union, enemi, amahamaharaa; —
semer la zizanie, faaliipu i te ama-
bamaha.
Zodiaque, sm. todiaka.
Zona, sm. bea.
Zone, sf. tatua.
Zoologie, sf. parau faaitc i le buru o te
mau animali.
Zoophage, a. amu animali, amu io
puaa.
Zoophyte, sm. maamaalai.
Zorobabel, s.pr. Terubabcla.
ir
ADDITION AUX SIGNES ABRÉVIATIFS
pcL. participe actif, mis souvent pour vn,
pn. participe neutre, mis souvent pour u«..
pp. participe passif, mis souvent pour rp.
ERRATA
Vm il A M M A I \\ E
19. arl.3. deniiorc ligne : au lieu de leicnci f/arahirau, lisez tennpa-
iO, 15« ligne : au lieu de aucun, lisez aucun.
12, § 3, 5"= alinéa, 1'- ligne : au lieu de la mcnie, lisez le niihnc.
?6. au mot çà et là : lisez / tera valu i tera vahi.
J9. au mot par ci, par là : comme à la ligne précédente.
iO, ligne 22, après spontanément : au lieu de Ina, lisez ma.
i3, au mot selon : pour mai to, lisez mai te.
îi, chap, vin, 2" ligne : o Petero e o loane, lisez o Petcroe> o Joane.
17, V alinéa, 1'" ligne : au lieu de et la dépendance, lisez est In dépeu
18, article, 3* alinéa, I""" ligne : au lieu 3c du. la, lisez de la.
19, i» ligne : au lieu de (dm), lisez (on).
>2, G» ligne 2i : au lieu de iie, lisez i te.
')4, 2" alinéa, £« ligne : au lieu de rauao. Wscz raya o.
•6, i* alinéa, 5« ligne : au lieu de aomau, lisez ao mau.
)2, dernier alinéa, 2« ligne : au lieu de sous, lisez «ans.
59, 5"= ligne : au lieu de vous vous êtes... li-sez voHs vous en ries,
•ï, C)<^ ligne ; pour maniua, lisez manuia.
'2. 11'= ligne : pour a faaitoiio oe, eia/id, lisez sans virgule.
'3, 2*^ ligne : au lieu de e mca au i o te faufaa, lisez e mca au i, o-
i.
DICTIO.WAIUE TAIIITIEX-FRAXCAIS
>iot : au lieu de: lisez:
liaul... sans nourriture, ... .sans nourril'j.'e et sanfr
oau.
uni, dix brasses. vmi dix brasses,
abandonner les yeux, abandonner les lieux.
Amiami, s. Siegesbeckia Amiami, vn. craindre.
orientalis {Compr.'i).
— int. e era, holà! — int. eara.
Areta, Aretea.
— Andropaf/on, — • Aniropofjon.
avant-bas, avant-bras.
— ate ave, -- ate ava<^.
•ÎC
S3
I
384
ERRATA.
1
Au mot i
au lieu de :
lises :
Atepu,
Voy. paroia.
Voy. paraia^
-Atoro,
(traipuû\
{Faipuû),
• Atoro,
Oentoitennua^
Geniostemma.
Aveia,
nira aceira^
nira aveia.
E-, S'prép.,
par, des,
par, de.
• Faaeatai. s.,
Faatttia,
Faoatai.
Faatautatf,
apprendre,
appendre.
Haamama,/)n.,
Haamama, b&illcr,
Hamama.
, - Hihi oura.
antennes de la chevrelle,
... de la crevellc.
' Iriiria, «.,
barbouilles,
bourbouilles.
- Uiu, ado..
Uiu,
hiiu.
* lai, 8. mal y
■ai,
■af.
' launu,
plume,
plumé.
■ene, s..
deux milles.
deux mille.
' loa, ofiri,
O/Ù'i,
oviri.
■ Nau, pro.,
— nau,
— na u.
' Nou, pro.,
0, ad.,
— nou.
— no M.
(I s'emploie seul...)>
(11 s'emploie seol..^*
uevant les pronomfl.
•0, art..
devant les prénoms :
• Ofaotuna, s..
trou d'aiguille.
trou d'anguille.
• Ohui, 5.,
Ohui,
Ohiu.
«Opu, «.,
— maramarama, avant,
— maramarama, savanU
• Purauzea,
Purauzea,
Puraurea.
Putoa,
railler.
rallier,
Raumatavehi,
Voy. tapurehu.
Voy. taputehu.
' Reherehetofe,
entre les deux fosses,
entre les deux fesses.
^Ria,
Voy. lia, tea,
... l'attension,
Voy. Tetea et cerf.
■ Rufarufa,
... l'altenlion.
Ta,
— t, écrire,
— ta, écrire.
• Tairltea, s.,
•Tapa, s..
jouer dans le heiva,
aine;
joueur dans le heioa,
aine.
' Tareparepa,
trois-mats, barque.
trois-mdls barque.
Tiapapa, s.,
Peperomia refiera.
Peperomia reflexa.
-Topaa, s.,
Toraa,
tôraa.
Toru. «.
Voy. atoru, etoru,
Voy. atoru, lettre A, 8*
page 83.
Voy. etoru, lettre E,p.W.
•Toroaena, s.,
Toroaena, décrépitude,
Totoroaena, décrépitude.
*Toroaipo, s.,
Toroaipo, repas....
Totoroaipo, repas.
•Tuatuarave,
m^oh! c'est l'énorme....
int. oh î c'est-il énorme?
-Tuiaha, s..
Tulaha, porc percé ovec
Tuiaho, porc percé avec
aha.
ako.
' Uteto,
Utete,
Uteute.
•Vanevane,
Voy. manimanî.
Voy. manimaniao.
•Vauyau,
réceptable.
réceptacle.
DICTIOWAIRE FRA\ÇAIS-TAHIT1E.\
• Abîmer (s'),
lâche.
tache.
'Adoucir, mal,
,.. i te mai,
... i te mai.
^ Affût,
être à l'afflàt.
être à Vaffàt,
• Agreste, a.,
-Ah!
vao taevao,
vao, taevao.
oue te (/») e!
aue te (n) e!
'iîné, a.,
uura, tamafaarere,
uuratamafaarerc.
■ Ancêtres,
tutu.
tulii.
• Arbitraire,
haopaoore,
haapao ore.
'Arriéré, a.,
reste en arrière.
resté en arrière.
* Arroser, wa.,
faarararirari,
faararirari.
Artiste,
laalapaanWeaU,
taata paari, ite, ali.
'Attaché (a mal).
ruru namore,
xwwx v\\x\t\^\aw:^ .
'Attente anxieuse
manaoroaraa,
TCVtt.TCiO.CiQ'C ^'ÎQ^'î^lii ,
ERRATA.
m
not :
rtM lieu de :
lisez :
farc tamaran,
fare lamaarua.
sf.,
sm.
il
araoac,
arauae.
i nunaaiho,
i munaiho.
fen/r un bail.
tenir à ou en bail.
t.
haamamaraa,
hamamaraa.
taata tahu taâ,
taAta hahu taâ.
lahu i te laa,
hahu i te taa.
cotre.
côte.
1
haamana,
haamama.
«M
àâu, maru,
ààu maru.
|UC,
vaira puka,
vairaa puka.
»
m a liai faufaa,
maitai, faufaa.
e,
uouo,
ououo.
ig.
te ioa i raro ae,
parau uouo le ioa i raro ae
r
ofai haaparavi,
ofai haaparari.
sf..
Bonaces,
Bonace.
m.,
hahu i toc,
hahu iloe.
a.,
raau i toc.
raau itoe.
tino :poheroa,
: tino poheroa.
ie couvent,
aporaa monahi,
apooraa monolu.
? halage^
tahatai , hitipnpe par
fleuve.
tahatai hitipape.
tour, parc,
Voy. lour, sm, faire le — ,
ibit,
cotant,
collant.
repas.
tamaraà rii;
tamaaraâ rii.
) pour,
aro... no, taiitoo... no,
aro no..., tautoo no...
aporaa cpikopo ;
apooraa...
n,
:parau, faaau,
: parau faaau.
moa :oni,
= moa oni.
i.,
transverser.
tvansva^ei\
aine,
orometua nihonihoroa.
oromatua...
aine,
oromelua aiapuu.
oromatua aiaru.
ent,
vai manu rapae,
vai nanu rapac.
faataa.
faataaraa.
;er,
ua ino te mono ;
ua ino te moni.
«..
deauri.
denari.
5m.,
vai :nane noaraa,
: vai nane...
aratai faatere.
aratai, faatore.
d'un bien, hooatu ;
d'un bien, hoatu.
«a..
haamani,
hamani.
sf..
tufao,
tufaa.
le, a.,
animal, faamu.
... faaamu.
agréablement, taoto, nc-
... taoto nenenc.
nene;
haufaufaa hia.
haafaufaabia.
de maiore.
de maioré.
?/•.,
[êtres aux).
(être aux).
ua..
Ecrouter.
Ecrouler.
lement,
taeroroa,
taeroraa.
"»
mai tupu i rapae,
mai pua i rapae.
tupuraa.
pupuraa.
mahorahoraa,
mahorahoraraa.
jiauuais,
huru peapea ati arolia,
huru peapea, ati, aroha.
lioraisons.
livraison.
• 1
araaraivao,
araaraaivao.
»i/,
taata i mato,
taata i mate.
de burao.
de burau.
7«ne,
manao, maitai,
manao maitai.
Fucksia,
Fuchsia.
Fuir (se),
^W V<^'«^-
383
ERRATA.
Au mot :
• Fusion, sf.,
GAche,
Garnir, renbo'irrcr,
Gens, jenues.
Gourde.
• Huileux, mer (f\
Imbu, a.,
• Implicite, a..
Infatigable, a..
Inoccupé, a.,
Instrument,
Intercéder.
Intercession,
Jambon.
Joppe, spr.,
' Jour iVanxit'té,
Joute,
Lutte,
Marmelade,
Marteau,
Mer, étendue,
Molusques, tlfn,
Mûr, a..
Naïf, a.,
Narration, sf.,
Nautonier,
None, .?/■.,
Oter la v'u\
Paoanisme,
Pellicule,
Penser, aocc anxirlr,
Percevoir, va..
Perdre (se), w.,
Portée, s/.,
Rabâcher,
Réfléchir,
Relevé,
départir,
'Repartir,
Rome, spr.
Satisfaction, Joie,
Superlatif (le),
au lieu de :
Inhocraa ; — aUinncef
nmuitahiraa,
i-ata ;
faoi to liuruhuru,
taurearea papauri,
Imo (pape vine),
luili mamioo,
«;
Implicite,
mnnnuu ore.
ohipa oro, taala ore,
... mauhaa, ohipn,
araivnvo,
araivavo,
i)aaa hamii.
loppe,
mahana firifiri an.
Joute, Jouter,
taupirimoana;
ina/i tuu fnararppnn\
de chochc,
aana,
Molusques,
en molissant,
vitiviti opiopi nie.
faatiaraa, parau.
nnutonnier,
None,
laparahi poheraa,
elenerao,
pa,
vanaanao,
haopuluputu,
o puliura hiù,
être — «,
nianiania tona paran,
matutu, parau,
sm. araa,
Repartir, va. npere...
Répartir, vn. hoi...
Rome,
netoeaau,
roa, ait.i lu,
lisez :
sf, lahcraa; — alliant
iahoeraa, amuitahirs
rota.
faai i le huruhuru.
taurearea, papauri.
hue (pape, vine).
miti manioc.
1.
implicite.
manunu ore.
ohipa ore ; — terrain, taa
ore, parahi ore hia e
taata.
... mauhaa ohipa.
araivavao.
araivavao.
puaa hamu.
Joppé.
... flrifiri dâu.
JoOte, jodter.
taupinmaona.
mad tunu faararerare.
de cloche.
aano.
Moluques.
en mollissant.
vitiviti ore, opiopi ore.
faatiaraa parau.
nautonier.
Nonne.
laparahi poheroa-
cteneraa.
paa.
vanaanaa.
haaputuputu.
e puhura hia.
être à — .
ua na nia noa toua para
matutu parau.
a. araa.
Répartir, va. opère...
Repartir, vn. hoi...
Roma.
aetoerau.
roa, aitû tu.
TABLE DES MATIÈRES
PRELIMINAIRES
Langue Maorie ou grand Polynésien
les divers, leurs caractères spécifiques.
GRAMMAIRE TAHITIENNE
— Prononciation
5
U
PREMIERE PARTIE. — Lexicologie.
I". — Article
II. — Nom ou sub-
. — Genre
— Nombre
— Cas
— Déclinaison
III. — Pronom
. — Pronoms person-
— Pronoms possessifs.
— Pronoms démons-
fs
— Pronoms relatifs...
— Pronoms indéfinis .
IV. — Adjectifs
. — Adjectifs qualiû-
3
— Adjectifs détermi-
9
Adjectifs possessifs..
• Adjectifs démonstra-
— Adjectifs indéfinis..
— Adjeatifs numéraux.
13
14
15
15
15
15
17
17
19
19
19
20
20
20
21
21
22
22
23
Chapitre V. — Verbe
Art. l*' — Verbe auxiliaire..
§ !«'. — Devant les verbes...
§ 2. — Devant les substan-
tifs
§ 3. — Devant les pronoms.
§ 4. — Devant les adjectifs.
§ 5. — Devant les noms de
nombre
§ 6. — Devant les négations.
Art. 2. — Verbe actif
Art. 3. — Verbe passif
— Verbe neutre
— Préfixes et suffixes.
— Conclusion
VI. — Adverbe. —
Art. 4.
Art. 5.
Art. 6.
Chapitre
Liste des adverbes. — Obser-
vations
Chapitre VII. — Prépositions
{Liste des)
Chapitre VIII. — Conjonctions
{Liste des)
Chapitre IX. — Interjections
{Liste des),
25
25
26
27
27
27
27
27
28
29
30
31
35
35
41
44
45
DEUXIEME PARTIE. — La syntaxe.
IONS IMPORTANTES., .,
'Accord et de Régime.
I«'. — Article
II. — Substantif,.,,
. — Accord du substan-
— Régime du sub-
Lif
Règles pour les objets
rminés
Règles pour les objets
terminés
m. — Pronom
Pronoms personnels.
47
48
48
49
49
50
51
51
55
55
§ 2. -- Pronoms possessifs. . 56
§ 3. — Pronoms démonstra-
tifs 5ô
§ 4. — Pronoms relatifs.... 56
§ 5. — Pronoms indéfinis. , 57
Chapitre IV. — Adjectif. .... 57
Art. 1«"". — Adjectifs qualifi-
catifs 57
Art. 2. — Adjectifs détermi-
natifs 58
§ 1«'. — Adjectifs possessifs. 58
§ 2. — Adjectifs démonstra-
tifs 58
§ 3. — Adjectifs indéfinis. . 58
38^
388 TABLE DKS
IS 4. — AtlJi-'cUrH niini(M'aux. 50
Chapithc V. — Verbe r*U
Arl. 1". — V«tImî aiixiliairo. W
|S 1". — Klirmi's vni-ién». ,. . 00
$ ;i. — A<ivorhu!t auxiliaires. C8
Alt. '2. - V« rbe actif G\
îj 1". — IJi siiji'l Ci
îi 5. — \ji TÙiçUnt} 07
Art. S. — Verbe iiaB^if 00
S l". — Snjol (»
îi 2. UÔKiin« 70
Art. i. — Verbe npuln* 70
MATIÈRE3.
CHAPiTRe VC. — Adverbe 73
CHAfirnE VII. — Pt^paaition, . 71
Ghapithr Vlll. — Conjonction. 75
Chapitre IX. — Interjection,, 75
Chapitre X. — Idiot ismes ,,,, 7.5
ADal ysc grammaticale, 78
Liste des signes abréviatifs du
dictionnaire 82
Dictionnaire Tahitien-Français. 83
Dîctionnaii'e Français-Tahitien. 175
Addition aux signes abréviatifs. 383
Errata :i83
Y
SALNT-CLOUD« — IMPRIMERIE DBLLN FRÈRE!»
A