(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Istoria generala a Daciei: saŭ a Transilvanieĭ, tereĭ muntenescĭ si a Moldaveĭ"

This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the file s We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrainfrom automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's Information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 



at |http : //books . google . corn/ 



/-./ €e^^y/ 



^ m PROPtRTY OF >- 




\RTES SCIENTIA VB^ITAS 



..X-. 



w 






^^ 



^■7 



^ct 



ISTORIA GENERALA 







saO a transilvanie!, ţere! muntenesc! şi a moldove!. 



DE 






traducere de 



GEOKGE SION, 



TOMXJLU I. 



BUCURESCI. 

Imprimeria Ka^nală a lui losef Romanov el CompanU. 
1859. 



Il^llct^/^ 



Moldova si Tiera Munten^sca 

CAKir 

m mteltt ta ăn 5-2i Jatmari» <859 

AU UNITU 

TIERILE ROMANE 

ALEGANDU 

UNU SINGURU DOMinTOBIU 

PE 



L 



traducătoriulu 

dedica acesta carte. 



PREFAŢIA TRADUCĂTORÎULUÎ. 



Fi-va, saS ns, bîne venite karteanedaS la 1«- 
min^B? Eate întrebarea ne mî-amS fekfitS din kanslS 
lok^slsl, k^ndS m'amS an^skatg de d:bnsa ! 

Este o konvingere generali kt snS nonorS fora 
istorie n» n6te ajsnge la on6rea de a konstitsa, saS 
a se nsmi natţisne. 

Romanii, nsmaî dsn^b ne s'aS demtentatg mi aS 
vsz«tS ks aS avBtS snS trekstS glorîosS rai o isto- 
rie, aS rtdîkatS kan^lg mi aS simjjitS ambijji^nea de 
a se arBta ka natfisne în Isme* Str^smomil nomtriî, 
dsn:6 timnsls lor§, k^ arma îa mim îmî sssgineaS 
nsmele, jjeara, legea, limba, aneste elemente ne kon- 
stitsi o naijionalitate. Modernii, în lokS de armele 
strBmomemtî, ks istoria în mini aS eraitS înaintea 
non6relorS nivilisate, rai aS zîsS: y^Smlerm o naiţis- 
^«e, (wemS drentsri^ daiţi-ni-le.^ 

IntorkmdS nrivirile ks o jsmitate sekolS în «r- 
mi, rai vizmdS tikiloasa stare în kare Rommiî a- 
jsnsese, — vizmdS jsgslS striinilorS ns^S ne grs- 
mazBlS snsî nonorS at:btS de eroikS odinidri, — vi- 
zmdS gr6sa neratiini^i în kare fanariotismslS ne ko- 
nleraise, — vizmdS amorjgirea, st5niditatea , anatia, 
kare, ka nirate nerdele de întsnekare, sta înaintea ve- 
derilorS snci nonor» întregS de 4 milidne de s^ete, 
— vizmdS, zikS, asemine stare de lî^kr^rî, mi kom* 



u 

n^Bn&nd'o ks anea de fajj'B, im se n6te minuna de- 
st5lg de transformarea mîraksWs'b ne vede astezî. 
He felm îns^B, liiî kî^mS, aS ajsnsS Rora^Bnîî la ase- 
mine transformare? Nsmaî nrin desvoltarea simij'B- 
m^ButslsI de nagionalilate. 

^In adev^brS, anestS simii^BmiintS kare dii ssfletS, 
viag:B rai nstere nondrelorg, era nekcnoskstS Rora^- 
nîlorS. Els n« nstea veni în sniritBlS naijî«neî n6- 
stre de k^&tS nrin ksv^sntKlS adevxrslsî. Anestg ma- 
re ksvT»ntS ns nstea veni la aszslS Rom-BnilorS de 
kttS nrin vonea l^sraîneî. Sekolsl« alS 19-lea a tre- 
buită s:b ne arate asemine mînsne. Find8 k:B sîmbs- 
rile nanionalit:Biîeî Rom^Bne era înk:B nealleratS de 
nstrejfene, trebsîa s:b înkolneask^, s:b riisarB rai s:b 
nrodsk:^ nomslS anela k» frskte at:btS de strtlsqite. 
HredestinatS a fostS dar^ ka Tsm Rom:bn8 din Tran- 
silvania, George Laz^Brg, s'b vie rai s'b ksltive a^estg 
simbsre nreniosS. AnestS simbsre z'B^ea ;5îtatS în ma- 
nsskrintele kronikarilors veki aî Rom'BnilorS, kari în 
timniî lorS ks o sabie într'o m:bn:b IsaS narte la Isn- 
tele sekolsl»! rai ks kondeîslS în alta skrieag fantele 
snre a le l:&sa la memoria no8terit:Bijeî. Ilsnim, rai 
nrea nî^gini nosedag asemine mansskrinte, rai mslijî 
din n:&str:5torî ns le aveag de k:Bt» ka obiekte de 
m^seg^ f:Br:5 a fane ninî o întreb^inijare din ele. A- 
stfelîs n^smele Kostineratilorgj, Neksl^eratilorg, Mssti- 
lorg, Kog^blninenilorg, Maiori, Illinkaî, rai altor» Kro • 
uikarî, kari ka îngeri f^Bkiitorî de bine f«ndaser:B a- 
tbte monumente memorabile nentrs nagionalitatea nd- 
strt, — atiite nsme sksmne z^Bneag întrs întsnerekslg 
nemtiinjjeî. Dar Laz-Brg a venitg ka sn» anostolg 
într'o omenire rbt'hmt'bj rai, ks istoria în m:Bn:B, a 



ffl 

demtentats snîrîtslS ttmnîtS alS RomfLiiilorS, snsînds- 
le Hme stntg, ne aS fostS mi ne not» s:b fie. 

Dsn'B Laz^Brg, adenijH seî, Elîade, Kog:BlnÎHeans, A- 
ronS, Bskesks, La«rian8, nronagara Ismiiia adev^Brskî, 
kare fBk5 ne Rom^Bnî a simui în sine-le demnitatea lorS. 
A^emtia, anoî raialjgîî maî J5nî, desvollar^B istoria Rom'B- 
nilorS rai o fetera ksnoskst^B mi striiinilorS; dsn^ 
kare nsbliTiiratiî Esroneî HÎTilisate, rai semnele de 
viag^B naijional:B ale RominilorS, f'&k5r:b ne kabinete- 
le Ismeî a-mî întor^e okii k^btre nonorslS sîtatS, a se 
ok^na de drentsrile sale rai a-l8 nsne ssb garangia 
eksilibr«l8î Esroneang, în kare a ajsns§. 

Fa&kstH-s'a îns-B dre de ajsns» nentr» istoria n6- 
str^? Ns maî este 6re nimika de nrodssS saS de 
renrodssS ? 

O ! n« ! ori k-Bte k-Brgî s'ar da Romanilorg des- 
nre istoria lorg, n'ar fi de nrisosg. Orî-ne onere vekî 
aag noBî, trebse st le stringemg înnrejsrsl» nostru 
ka nimte tesasre ale nagionalit:b]geî nostre: Vedem» 
non6rele nele mal nivilisate rai maî marî oksn'snds- 
se ne înnetatg de istoria lorg. De ne darB Rom^sniî 
SI» ns aîbt rai istoria Isî Dionisig Fotino, kare a ser- 
vitg ka autoritate nentrs msljgî din skritoriî kontimns- 
ranî, ^e s'ag oksnatg ks literatura n6strB îstorik:^ ? 

O karte ka aneasta în mika bibliotekt istorik^B 
a Rom'Bnilorg, am» sokotitg, ks konvingerea maî msl- 
torg aminî, ki> va fi bine venita. De aneea sii arbtg 
în skOTtg ne este kartea rai ne a fosfg astorîslg eî. 

Kartea l«î Fotino se vede n«blikat:b la an«lg 
1818, tiniirîti» la Viena, ks konksrs^l» maî msltorS 
nren^merangi din îmbele nrin^inate. JsdektndiS dsnt 
dati, se vede ki Fotino a fostă kontimnwang ks 



nr 

nemsritorfelS Laz'&rS. Jmî nare rbS k-B ai^e ns notS 
da mai mslte uote desure biografia anestsl omS demnS 
de stima Rom^nilorS. KoujsrS ne kontinsranii sel, 
kari trseskS Jnk'B, s-B-mi komsniHe SKvenirile lorS, 
nentrs ka m^karS în tomurile yiit6re sb notS da o 
skiQ'b k^tS de nresksrtate desnre via^B sa. Dsn^B 
t<5te nrobalitatea, anestS btrbatS erea nrea virteosS 
nentrs enoka în kare a tr^itS. Stb Domnii Fana- 
riogi, kcns^ngenii Ibi, în lokS de a fane ^eea ne 
togî Greniî fe^eaS, — în lokS de a se oksna de no- 
sigisnea sa nersonal^^ se oksnB de istoria natrieî sa- 
le adontive. E18 nrefert a tr^i în neavere, ka vt- 
tafS de ksrte raifisb iiatronagisl» sn^iboer» Rom^nS 
natriot» ' rai a Iskra la o oneri» folositdre jjereî. I- 
deea Im era feriiitB. Ile timu«lS seS limba Romt- 
neaskt ns era k«ltivatB. Limba soijiet^gei de S8sg 
era limba Greneask'B. Jsniraea nobila, obub rai sek- 
sslS frumos», îraî fb4ea învBjj'Btsrile în aneasti lim- 
iyh armonidsB, ks t6te kt ssb sng regimenS atBtS 
de fatalS. Fofino dar& isbsti a nonslarisa^^ mal msltS 
saS ma! nsijing, istoria tjereî Rom^nerati într'snS 
timn§ k^ndS ea era mai neki^iioskstB. Fobks nrin 
srmare «ng servijgS realS Rom^nimei. Greni din gea- 
ra n68trB, ks ksvBntg sag fort de ksvtntg adeseori 
osindijiî nentrs n«jgina î«bire ne aratt k^tre jgerile 
Romane, notg sb se mtndreaskt ks nsmele snBl 
Grekg ka Fotino, karele întrs adev^rS a denssS sn8 
tribbtg de reksnoratinju'B ne altarslg acestei natrii dsl^I 
rai generase nentrs streini. 

Onera Isî Fotino este în treî tomsrî, kare ag sr- 
m'htdresL imn^rijire rai ksnrindere: 

1 RxnosatsIS BanS Dins Filineskv. 



V 

T0M8L ÎNTT&lS, ksnrînde Mele trei itbitbI de 
arheologie, adik^B, Ilartea saS Enoka I, istoria mi o- 
rigiuea DanilorS ks m;slgi ani înainte de KristS n:B- 
n:B la TraianS. 

riartea^ saS Enoka II, de la anslS 106 dzwb Eri- 
stis, adek^B de la TraianS n^bn^ la anslS 285, saS 
n:Bn:B la str&mstarea koloniilors romane neste D^n^B- 
re în Mesia, ssb îmn^Bratsli^ AsrelianS. 

Ilartea saS Enoka III, de la* data nsmitB n:Bn:B 
la intemeerea IlrinHinatelorS ssb Rads Negrs mi Dra- 
gomS, k^nrinz^BndS istoria Daciei nronril de dink6ie 
de Dsn^Bre, ks t6te fasele nrin kare aS trekstS, nre- 
ksm mi istoria Romanilor» din Mesia mi a imneris- 
Isî Rom^no-BslgarS kare fendasert. T6te aieste ks 
note f6rte interesante ating^bldre de geografia, dean- 
tinitigile, de monsmentele, de monetele mi de limba 
Rom7>nilorg, ne l:BngB kare mi tradsk:5torsl& a adi^ogatS 
ăsn'b slabele sale ksnomtinge, ne ini ne kolo, k^Bteva 
notige ne^nde a sokotitS k'B ale astorslsl n'aS fostS 
indestsl:Btoare, saS ne snde a krezs;tS k'B este în er6re« 

T0M5L AL DOILEA, kenrinde în Hartea saS E- 
noka IV, istoria Jgerei Msntenemtî de la anslS 1241 
n:bn:b la 1812, adiki kronologia mi fantele Rom^BnilorS 
mi ale DomnilorS de la Rads Negr» BassarabS, ns- 
wb la loan Earagea. 

TOMSL AL TREILEA, nelS mal interesantg, 
ksnrinde : 

Hartea saS Enoka IV, întokmaî dsnt nlanslS 
tomskîalS doile, istoria Moldovei ntni la 1812, adik:b 
de la domnia IsîDragomS ntn^sla aneea akî Skar- 
latS KalimakS; 

Hartea V, Deskrierea geografik^B mi uolitik:b a 



yi 

gerel Mmiteneratl, adik:B desnre m'Brimea rai întin- 
derea terîtorî«l5î, desnre msngî, metale, klimatS, rîsrî, 
nrodskte, karaktere, datîne, arte meseriî rai komernS; 

Ilartea VI, îmn^Brgîrea nolitikii a Herel Msnte- 
nemtl, interessantii din nsntslS de vedere a vekei 
organis:Bri administrative din l^sntrs. 

Ilartea VII, desnre kin;RlS momtenirel mi a gs- 
vernrfsî DomnilorS; desnre reforme rai înfrsmî>sejEi'Brî; 
desnre dek^dinga jg^reî; desnre tribstS; adunare de 
xatix5mai8m;srile Ilorjgeî Otomane miaktsrile de ka- 
nit^^lagisne ; 

Ilartea VIII desnre îmn'srjsjirea rai rBndsiala fsn- 
kgi^nilor; desnre servigislS IJiganilorS; desnre fa- 
k;sltEgile saS drentsrile rai datoriile DomnilorS; des- 
nre legiuirile Im Insilante nentrs boeri; desnre r:Bn- 
d;sirea DomnilorS, desnre autoritatea rai desnre ki- 
nslS ksmS se urlimeaS k'bndS veneaS la tronS; de- 
snre r:Bnd«irea dregttorilorS ; desnre ksrtea Domni- 
lorS, tribBnale, finange. ra. h. 1. 

Ilartea IV, îmn'Brjgirea nolitik^B rai geografik-B a 
Moldovei, dbui> nlan^l Iliirneî VI. 

Voind» cineva s:b fak:B snS kriterîs drentS ass- 
nra anestel onere, ns va nstea zi^e ki> este o isto- 
rie de nele maî komnlekte. II'Bruile întemeeate ne 
doksminte rai sorginijî klassi^e» s'BntS în adevBrS se- 
riiise rai jsste. Dar astorîslS n'a av«t8 nentrs »ne- 
le enone destule doksminte ne kare s:b se întemee- 
ze; atsnne se vede maî SîjnerfinialS rai kade în ino- 
tese, ka toni istoricii ksndS se slQi, în asemine no- 
sigîisne. Se vede îns% ki bravul» istorikS rai-a datS 
isislth Btr'bdmnu^'b^ ka ss faks IskrslS k:BtS ma! kom- 
nlektS. In tomslS als Il-lea, mai ks seam%, ks a- 



vn 

febta 8k;smnaBtate s'a oki^natS de kronologia Doranî- 
lorS, în k^Btg niteaz^ rai Xrisdvele ne aS r:Bma8S de 
lafiekare domnitori». Nefericita, enokaainvasiKneî Gre- 
HilorS în gerile ndstre, mi a DomnilorS Fanarioijî, este 
skris^B ka o adev^srat^B enonee mi ks o inimii în adev:brg 
rom:Bneaski&; mal t6te familiile înseinnate de astBzî vorS 
vedea rolurile n-Brinijilorg lor§. De rai GrekS, Foti- 
no se vede k:B a k^BlkatS ne inima sa, rai, nentrs ka 
st fie veridikS, a deskrisS ks neniirtînire rai ks kom- 
n'Btimire de inimi rom^Bneaskii, kalamit:bn,ile kite aS 
ssferitS jjerile romane din kaijsa kons'BngenilorS seî. 

IlsblikslS Hetîtorls va leti-o rai va anregsi-o. 

D^wb aceste m-B siragS datoră a da 6re kare 
seami cetitorilorS desnre tradscere. 

Aneasfeb kkrare artificiali, kare se kiami tra- 
(kkîţisne, este msltS maî ingraţi de kitS întrenrin- 
derea snei skrierî originale. KindS skrie cine- 
va ceva originală, îraî face nlanslS, raî-inî esnsne i- 
deile ks limba sa, ks stilslS seS, fin nici o îmne- 
dikare de regslile nreskrise ale artei skrisblsî: ns 
ksgeti de kitg a se face interesantă, saă nlikstă ce- 
titorilorg. Kindg tradsce însi, este datorîs maî în- 
tiî a ksgeta ka si renrod«ki k» konratiinni onera 
a5torî«l5î, rai anoî a se decide si aleagi sna din dosi 
sisteme adontateîn arta trad«cereî. Este traducerea 
libert^^ rai traducerea fidek. 

Tradscerea libers cere ka onera originali si fie 
renrodssi în întregimea sa, k» îmnirgeala mi ula- 
nslS seg mi ks tdte ideile sale, l»ind«-raî tradskito- 
rslg voe a tiea neriridele, a întdrce frasele, într'sng 
ksvmtg a se esnrima ks libertate nentrs ka si nro- 
d«ki înflelesslă skriereî astotid»! nrimitivg. . 



VIII 

Trads^erea fideh *iere ka onera original'B 8*5 fie 
renrodss^B în originalitatea sa, ks frasele mi neri6de- 
le sale, ks stilsl» rai esnresisnele sale. Trad«k'Jbto- 
rlşlS se m-Erginerate a renrods'^e din ksv^ntS în k»- 
v^bntS onera astorislg, obâerv:bndS nsmai ka k8 vin tale 
ks kare se serveuite st, fie bine alese mi s'h esnrîme 
adev^&ratelS îngelesS alS ideilor» a«torîsl5l original». 

Din aceste dos^b modsrî de Iskrare, negremitS 
ki> a^elS de ne «rm-B este neVs maî raeritosS ; nentrs 
astorii klassi^î, mai k» seam^^ este nean'&ratS, k^4î 
altfelîs n'am n«tea avea idee de modelele klassi^i- 
smelsi. xisemine l«krare este kîarS »m6r:&, k^BndS se 
sniksl^B dos:B limBî kare as afinitate între sine; este 
f6rte grea îns:B, ki&ndS se fa^e între dos'b limbi ete- 
rogene. De essemnls, este sraorS nentrb Pomrbnî a 
tradsne din limbile ssrori ks a lorg, nrek^mS fran- 
Hesa, italiana, latina, esnaniola, nortsgeza, k'bHÎ a^ieste 
limbi aS maî aneleauii forme, aneami konstrsknisne, 
rai a^eearaî nat5ri> de esnre8i«ne ; tiadsk^BndS 'îineva 
din aneste limbi, nsmaî at^nne note fa^e o rea dra- 
dsnere, k-BHî ns va mti saS Rom^snerate bine saS limba 
din kare tradsie. Este greS, din kontra, a se jjinea 
de modslS trads^ereî fidele, k^sndă «nS Romi^nS se 
va anska a tradsqe din Nemfierate, Tsr^ierate, Evre- 
erate saS Grenemle: toni aieî «ie s'aS înksm:btatS a 
o fane, vorS reksndmte k'B aS greraitg. IlotS s^ a- 
dskS de esemnls tradsnerea Isî IllstarkS, faikKt-B de 
bravslS mi doktslS Aristia, ne kare niminî n'o lete- 
inte rai ks drentS, ES, kare amS Hitif o, m^trtsriseskS 
ki de sstB de orî am§ sv:Brlifo din mi^nî, înekatS da 
întortokîarea fraselorS greHemtî (kare n» mergS ne 
Rom:Bnerate) rai de neologismiî ie ks drent» kijv^BntS, 



IX 

note, a fostS iievoîtS tradukî^torîBlS a krea, nciitr« ka 
S'B reiirodsk'b originalitatea sakr^b a astorisisl seS de 
nredilekgisne. Mare dib'B^ie, mare ostenealiB, mare 
strbdsinjj^b, trebse nentr» ka sTb rc^measki^ qineva 
la asemine ansk'BtsrB. 

Dar nentrs trads^erea ki^rgii Isî DionisiS Foti- 
tino, n'anig nst«tS mi ni^î amS voitS a adonta mo- 
d«r» tradsnereî fidele. ^elSînti>îs k5v:bnt8 îraî este 
ki astorlslS meS ns e ni^î originalS nini klassikS, 
nentrs ka s'b înf&jQimezS stitsiS seSka modelS înli- 
teratîrra Romibneaskob. Fotino a skrisS tn limba nea 
korsntt rai non5lar:B a Gre^iilorS din Faoarîs, ks ka- 
re eraS denrinmî Rom-Bnii dsne timnslS seS. Ile l^n- 
gi aceste, de msltS ne cetise letonisenele mi dok^- 
mentele vekî k» kare s'a servitS în skrierea k'brfleî 
sale, elS ajsnseue a se identifika ks stilslS kronikari- 
lorS, saS mai bine ziki&]idS ks stilslS k'Brnilorii biseri- 
Memti. AmS sokotits darb k^, daka ami fi nrodssS ks fi* 
delitate asemine stilg ast^tzî, k-Bndg Romi&niî s'aS de- 
nrinsS ks snS stilS mnî înfloritS mi mai korektS, kartea 
ar fi rBmasS mi nenitit-B ml nev^sndstt. De a^eea 
msnka mea a trebsitg s:b fie îndoiţi) : amS fostS nevoită 
a tTbea trasele, a întdrne neriddele mi a esnrima ideile 
astorslîîî k« stil^lS meS nronril fsri a altera Îns-B 
nimikS din essinga originalRlsî. 

Dar în nele de ne srniB, lobStndS Ibkrarea mea 
artifiilalB în kritika nBblik«l«î, n» amS de kttS a mal 
zi^e : amS fokutS ne amS nststg ; amS IskratS ks 
konmtiinîi:b ; faki^ algiî mal bine! 

6. SIOK. 



EPOCA I. 



ISTORIA GENERALA 



DACIEI, 

A TRANSILVANIEI, TIERM MUNTENESC! SI MOLDOVEf. 



PARTEA. PRIMA. 

Epoc'a L 



Dania din vekîme fenea narte dîn Snîtia E«-| ^ppi». 
ronean^B dsn^B zisa Elinilor^*» kariî astfelis iismiaS| ]« nir. 
-toate nonoarele ne IskseaS snre meaz^-noante^ dinkolo de 
btrs;, aaS Dsnspe^. Ssb nsmire de Dania se kvnrinde 



1 S^tia Esroneanx, kare se nsmia mi nea miki snre deosebi- [^ 

re de nea mare, este o narte din Esrona, aflitoare între Ilontsl^l Oeomt 
Esssinfty saS Marea NeagrB kitre meaz^&zi, între lakvlS Meotidel iceietifi. 
kfttre TEssritS, între Rssia kstre miazi noante, mi între iiro*l 
Tinsiile Ilodolia mi Volinia, adeki xotarble Iloloniel. 

2 IstraU^ saft Drasrea, mir^ede din Svabia, dskatslS Vîrtombergslal, mi 
de akolo se fane nlstitoare; ksrgrsndS nrin Yirtemberg, Bavaria, Ass- 
'tria, Ungaria mi nrin o narte a TsraieT, adeki Serbia mi Bslgaria ks- 
tre anssă, seara Msnteoeaskrs mi Moidofra kitre nordS, intrB nrin ^nnl 
igsfl în marea Neagrs din kare vea mal din svsX se nsmia din Tekime 
Tiagola, Iar astszl tsrwmte Kilia, dsirb cetatea ks a^estil nsme; a 
doa se nsmea Bsris, astszl Svlina ; a treia SsbBirile, astBzI 8i George 
mi Endrele Bogas; a natra se nînnea HelS BraS, ast&al Ilortîfia miKani 
Bogaz ; mi a «înnea se nsmea Noraks, ast:&zl Geui Skele. Iar mal din 

1 



2 ISTORIA DAOIXI 

Moldova* de astezî, jjeara Msnteneask-B*, Transilvania^, mi 
o narte din Snraria*. Se marginea desure NordS k» msn- 
giî Ka^^a^î^ îar desnre nartea Sarmagieî, sa?( Rssia de as- 
tezi® mi Ilodolia'', nrir rîslS Nistrs® desnre Basarabia*, k:B- 



din josS de gsra a ningea este bdS golfS al mireî Negre, vnde din veki- 
me era Istronole, nsmit^s astszl Kara-kerman. 

1 Moldova Hstbzi se dibirenite desnre uoMt ks IIoloDia, desnre nsibritil 
k9 Basarabia, desnre ssdS ks jseara Msateneask^B, mi desnre anssS ks 
ArdealulS saS Transilvania. 

2 ]geara Msntcneask^B de asHzi se otiremte desnre rBS^sritS ks Moldova, 
desnre Nord ks Transilvania mi BanatslS Timimoare!, desnre anssS nd 
meazizi k8 rîslS Dsnsrea. 

3 Transilvania se otxremte desnre nordS k8 Rssia miktB saS Ilolonia, des- 
nre rbs^sritS ks Moldova mi geara Rom:Bneaskx, desnre anssS ks Unga- 
ria mi ks BanatblS. 

4 nartea aceasta este BanatslS Timimoaref din Ungaria de josS, kare 
are desnre nordS rîslS Tissa, desnre nsiritS Transilvania, desnre ssdX 
BanatslS gereî Rominemtl, mi desnre anssS Dsn:Brea, în drentslX 
S^srbieî. 

5 Anesti rasncî stntS foarte 'naljaî, mi neî maî mari din Esrona; Virfti- 
rile «nora s^BntS mai înaljgî de kitS norii mi akonerite ks ninsoare; 
legsiui ka snS langS snii de aljijiî, ssb diverse nsmirf, desnartS Ilolonia 
de Sngaria, delimitează Transilvania, Moldova, geara Rom:Bneaskt, trekft 
nrin Ungaria, Bosnia, Silesia, mi narte din Germania. 

6 Rssia nolonleî, snit o nsmeskS blondx, mi aljgiî neagrB, snre deosebire 
de Rssia albis, sa$ Moskovia; nronris însis este Roksolania, saS narte 
din ea, dsn:B kare s'aS nsmitS Rsmiî. AneastB dar Rssie se afls între 
nolonîa nea mai din sssS kstre anssS, între Ilolesia (narte din Litisania 
nolones^E) k'Btre nordS, între Volinia nrovîngie a Ilolonieî mari, mi între 
nodolia meridioDalx ktstre rBs^britS, — îar desnre ssdS se desnarte de 
Ungaria mi de Transilvania nrin msnjijiî Earnag}. 

7 nodolia are desnre anssS Rssia blondx, desnre ssdS Moldova, desnre 
nord^ Voliaia mi desnre rBSirits Tartaria mik%; se desnarte în Ilodolia de 
sssS mi de josS, mi nea diu sssS are de kanitals Kameniga, mi ne a- 
nroane MovilxslS mi faimoasa cetate XotinslS, iar nea din josS Kioviea 
saS KîovslS. 

8 Nistrs, de Elini se nsmia Tiras; elSnsr^ede dintr*snS l^&ksmorS al^Bs- 
siei negre, sa& Galijgieî; trene ne ssb noalele msnjgilorS Eamafii, ksr- 
gBnăS k:Btre rbs^tS, desnxrgindS Ilolonia, saS Ilodolia de sss$, mi Mol- 
dova de jos mi trektsndS ne ItBngs Bassarabia, se varss în UontslS Ess* 
sinS saS marea NeagrB. 

9 Basarabia se afls la otarele Tartariei mi^ mi ale Ilolonielf, intre UnitS nd 
Nistrs mi se mtEryinemte ks Marea NeagrB desnre measEBzi. 



PABTEA I. EPOCA I, CAPS I. 3 

tre meaztzi desnre Mesia de jos» sa§ Bslgaria^ nrin Ds- 
nxre; mi kt tre anss» îar:Binî nrin Dtfii'Bre desnre Mesia de 
s»ss saSSerbia^ mi nrin rî»lS Tissa^ desnre Sngaria de jos*. 

CAPITULtJ II. 

Heî înteî oament kari a§oksnat§ mi asl-LkBitgf ^- ^ 
aneastii gear-B frsmds'B, de mslgî istopi^î se ziqe kt<je^*Abb4 
arfivenitî^* din Sarmagia Asiatikt* mi din S^itia; kiiU^^^^J^** 

1 Bulgaria se afli kstre NordslS Rsmelieî, mi se otsremte desnre fbs^b- 
rîtS ks Marea NeagrB, desnre SBdS ks Msntele Ems, desnre auBsS ks 
Serbia, mi desnre nordS k« Dsnsrea. 

2 Serbia se oteremte desnre nordS ks Dsn^srea ml Sava, desnre anssS 
ks Bosnia, desnre ssdS ks Macedonia, mi desnre rbSiritS kv Bslgaria mi 
narte ks Dsnirea. Kanitala el este BelgradslS, saS vekia Leskonole. 

3 Tissa, TÎt al Sngarieî, nsr^ede din msn]gil Kama]sî desnre otarslS Rsslel 
negre mi alS Transilvaniei; nrilmemte în elS maî mslte nîrae mi se 
varsx în Psn^sre, din joss de cetatea Iletervaradain. 

4 Ungaria se nsmemte în komsnS Magîar, mi de k:Btre NemQt angara saS 
Sngarland. Se învenineaz^B ast^bzî ks Asstria mi ks Stirîa. Desnre nordS 
se desnarte nrin Kamagî de Ilolonia, desnre rbStBrîtS de Transilvania, mi 
desnre ssdS de Slavonia nrin rîslS Drina, kare nsrqede de Ia utarele 
dinti'e Tirol mi Kai'uiolia mi nrimindS maî mslte nirae se vars:B în Ds- 
ntsre. Se îmnarte, nrin Dsnxre, în Sngaria de sssS mi de josS : nea din 
sssS se întinde din rina stinge a Dsnsrei nxn^B în Ilolonia, îar nea de 
josS din Heealalt:B rini n^bnts în Kroagia mi Slavonia. Yekea kanitaltB 
era Ilresbsrgsl^, netate în kare se nistra stemele îmnmtemtit ale Un- 
gariei; îar astBZÎ este Bsda, Imgs Dsnsre, kare Nemjjiî o nsmeskS 
Ofen. 

6 Ns se mtie înstB kxndS aS venitS, ni^ evenemintele lorS nele însem- 
nate; atbta nsmaî este nrobabilS la» aS venitS ks ms]^î anî înaintea Isl 
JRJristS, kiHî ks 510 anî maî 'nainte a veifitS assnra lorS DariS, îmKB- 
ratslS nermilorS, ks foarte mslti omiire, mi foarte nH fs resninsS; a- 
semine maă ne srmi lisimaks, ks 322 anî înainte de EristS, viindS a- 
ssnra lorS earbmî a fostS b^BtstS Eitre sekslslS înt!Bî al Isî KristS, e- 
ra atstS de nonslatS nxm^BntslS Danieî, înkstS s'aS onssS ks txrîe mi 
kîar învingitoarelorS omtirî ale KomanUorS, kare a^ fostS ssnss^ maî 
toat£ Ismea. 

6 Sarmaj^ Asîatikx se afltB kstre otarale Esroneî, Asieî, mi ale rîs- 
isî Ra saS Volga, între OneanslS Boreala desnre nord-estS, Marea Nea- 
gTB mi Marea Kasnikts desnre ssdS, între Snitia Asiatiki saS Tartaria ma- 
re desnre nsi&ritS mi între Sarmagia Esronean^B desnre anss^» snde e a- 



ISTOBU DACISI 



mer, nenotS l»î lafet, mnl. Noî îusi, ferB st intrBmS 
în aâemiâe minK^lositate de genealogii; sn»nemS 
k'Bte se vorbeskS de k^stre a»toriî vekT mi mo- 



^ 835* \^^ ^ f*^®*^ stTBnenojjî al Isl Rixad, fiislg 1»! Go- 

iBtoric. Bi- 

ro8. Con- 
timp. cu Al. 

cel mare 
Pamph.Eu' 

dernî în istoria desnire Dania. Dar fiindS k^B în se— 
kolîi nrimitivî nonoarele ne l^bksiaS snre nordS, din- 
kolo de Dsn^bre^ er«8 linsite ns nsmai de astorl^ dar mi de 
litere, W nonoarele Isminate mi nivilisate, nreksmS Elinii 
mi Romanii; ns aveas ni^î o relagisne kis ele, de aneea ninî 
snslH din skriitorii vekî ns a fibkstS vre o istorie general^B 
desore înnenstsls Danieî, ni atingS nsmai ki&te neva în trea- 
kst§ între alte m»lte istorii. 



stBzt nartea boreala a Itfosko^^eî ini Tariâria Moskovits, ale k^ref nrovia- 
jS^ sxntS Divină daSBsinâ, Kondora, Hegora, Ilennia* Samoedia, Siberia, 
Biiafka, Lonia, lioskomoria. Kanitalele el eraS, KasBanslft, AstrakanvlS, 
mi Bftlităria» kkre se adan^B de rî^lS Volga. 

Snitia Asiatiki, saS Taitaria mare, ise delimiteaz!B de k^btre Mhrea Kas- 
iiik£, de nersia, de Indiî, de imnerislS Tibefolitî, de Mongolia, mi de 
Asia Kssseasks. A^easte mare uearB koitrinde loksrî nisiaoase, mi 
kimnil se^, între kari înstB s:sntS mi loksrl mănoase. Toats este Vh- 
Isjsith de T^starY, kari noarti diverse nsmlri: vnU smbli rxta&uindS ka 
nomazii; sniî statorni^igi se oksns ks agriksltm^ ks kremterea vite- 
lorS, ks meserii de IsksS, mi ks komergS ne sskat^, avBndS mi orame 
maf¥; ns sintS ssiism! îns:B nsmal snsl gsvemS> m siutS imnirgigl în 
mslte mal mi'ti, ktBrmvite de XanI mi algl domnitori. ?ea mal însem- 
nata mi măi mare nrovingie li Tărtariel este Bskaria, ks snS minsnatft 
oramS de a^eeamî nsmire, ă kireîa jsmstăte narte desnre rbs^britS este 
ssnsstB înniratslBî Einel. Mogolia, nartea nea mare a Tartarieî, kare are 
^ele mal mslte loksri nssti'I, nisinoase, nidsroase, mi kimnil steme, es- 
te ssnssx nea mal măre iişrte la Einezî, mi o narte mal mikts la Rsml; 
Iar liksitoril sel S!&ntS KalmsHl, trbeskS ka nomaziî avîndS ^it^va ora- 
m^^faikinsite nsmal nrin gnnîezl de kortsrl saS matre. ImnerîslS Ta- 
gstslsl sts ssb imnenste Einel. Iar Snitia nordiktB, se Qine toate deîn- 
tbsa îmnirBQîtB a Rssîel, de snde se mi nsmemte Asia Bsseai^x. A- 
Heăsta se komnvne din 'db% nirjljf nringiixâliB : din nartea ^^ knal inik& 
desnre ănss^ de msngil Krall, în kare de âflt gsB^rniîte Kăs^ i^ As- 
trakan, — mi din nealalti narte mal mare, desnre nsiritslS ^raHlorS^ 
in kare se /'afls sna singsrB gean Siberia, nea mal mairb din Isme 
fiind^lsib fnb«He'kiarS ne Esrooa, Iar ne Tsnd^ Esroneans mal mzWi 
^^e do^ze^ de ok; aersl^ se^ înss ^ste fdarte rene, eiămst foarte ţâre, mi 
l^ddsra foarte ferbinte; liksitoril, afarB de semen^ia domnitoare rsseas- 



PARTEA I. EPOCA I. CAP n. 



Cosmog. 

d'Artoia. 

Appiaa 
Soph. 
la lUir. 



Strab.E 
tie, Pom. 
Melet 



AdsniBnds darB evenimentele kronologise, se 
vede nrobabilS ki- nxm'BntslS Danie! ks msl£p[ anî 
înaintea -l^ţ EristS a fost§ IxksitS de Dani^ d^e snde 
s'a nsmiţ^ nţi Dania. Vekiî seî lik»îtorî se nsmea 
totS odati» Daî mi Davî^, nonors eroikS mi rBsboi- 
tor», tot§ odat^B foarte drent», de aneeamî origine mi 
sţirne ks Gegiî^, kariî l'sksea^ nartea meridionala a Daniei» 
desnre gsrile D»n:breî, mi în insslile kare sxnt» între ele. 
Anemtia, treki^ndS mi în neealalt^ rins, s'a^ întinsei mi aS 
l'Bksit» toati Mesia de josS, dintre Msntele Ems^ Marea 
NeagrB mi DsmBrea. 

Istoria maî zine ki& Daniî eraS oameni simnli,^p ^ 
<lrengî, sobri ini i»bitorî de libertate; k:b se k:Br-^ ^rî|J* J^' 
mseas între sine k» msltB ksviinjjt ; k^ femeile, l ^* ^^*^ 
koniî, mi toate Iş ayeaS în komsni^, afarB de ksgitS mi na- 
xar§, fiindS k-B era§ mi liberî de toate viHBrile nonoarelorS 
nivî lisate ; k-B se nstriaS k» frsktele arborilorS mi ale nt- 
mG&ntslsî; nre kare f'brB otare desn^rgite îlS kdtivaS^ skim- 
b^Bnds-lS în totS anslS; smblaS însT, ka nomazi, oksn^^nds- 
se ksn^sk^itslS mi nstrinds-se ks lante, dsn:B ka-| oviă. 
re se nsmirb mi b^sstorî de lante. Eî la alta ns se{ t^^o. 
esernItaS de kttw la k^ltrie, la Isnta ks gîret»ls,^ ^^^ 
nrin kare s'a§ arstats mi foarte bsnî k-Bltrej^ mi agerî st- 



k'B, sxntS Samoge^i, Tatarî, (dsntB rîslS Tătar karele adans Mogolia mare 
mi se yarsx în O^eanslS BorealS) KalmsHî, Mogolt mi TsgsHî; Iar ka- 
tedralele orame ssntS, TobolskS mi IrksukS. 

AnesiS nouorS a emitS din Margiana, nrovingie a Ilersideî, komBnS ns- 
mitB leseba; aneasta se b&l kitre nord-estelS rîslsT Okss mi al S^tîeî 
asiatîHe, amx>ane de Marea Easniki, de laksl Mars^ mi de desertS, kare- 
le se nvmemte BigsL Liksitoriî seî se nvmiaS Derbî^ mi Daî. 

Geuiî aS fostS totS dintr o vatn ks Dana, mi totS dintr'o nrovinjc^e. £i 
ItBkseai^ ne Hngi rîsl^ nvmitS tsrnemte Geîxs, d»ni kare se nsmeaS 
Geîxî mi Gefiî. Iar rislS anesta în genere se nsmemte Okss, mi des- 
narte npovinjeia Ilersieî Xorasa de 5sbek ; elS este mare, mi nelS mal 
mare din kite a yizstS Aleksandrs nelS Mare, karele nrin Margiana a 
trekstS la Marea KasniktE. 

Anestft msnte se nsmemte tsmemte Kogea-Balkan, adeki msntele ma- 
re. El^ este o narte din Karna^î mi desnarte Trania de Mesia inferioa- 
ra, se întinde msltS în Isn^ime mi este foarte naltS. 



Yarm.Clim. 
Alex.Strom 

Ptolemen. 

Strabon. 



Melet 



ISTORIA DACIBI 

getetorî; ns aveaS alte arme de kxtg kskHre k« 
Bi^geDî înveninate la Tarfsr!^ sslige mi ksgite^ saS 
kose; era§ îmnrBrgigî sşb mal mslgl kiBnitanî mini 
dso'B nete, mi ămrb timniî anslsî f^neaS esksrsisni 
nentrs întinderea gereî lor&, kksindS 8»b kortBTÎ. 
La nevoe îns:B de an^rare, se ssnsneaS la »nS ko- 
m:Bndant§ dsntB alegere, karele se nerea s:B*£e omS simniis, 
drent§, sobra, ks ksget^rl de eroismS, nreksm a arBtat'o 
mi în fantb ^snsIS din k^snitaniî lor^, n^mitS Dromixete^ 
nreksm?^ maî înainte se va vorbi. 

jeanAbwl ^^^ ®^*^ ™ *^*® HOHoare înorejsralS gerel 

d'Artois. /Danilor^, din oriţiina S^îgilorS mi a Sarmagilorg, 

nreksm: Ilanonii, delakarii s^a fibkstS Ilanonia^ saS Sngaria 

de ast:Bzî; TirigeHÎî îmnrejsratS rî^lsî Tiras, saS Nistr»; 

strab. } Aksianii'^, Bessii^ Arimaniî, Assedonîî, Qisrgiî nomazî. 



1 nanoDiî eraS Snigî, kariî YîindS în jjeara HelgilorS, Ilortsgalia de as- 
tBz¥, mi ksHerinds-o, aS n^mifo Helto-Snitia. Ile srmi arsnkBiids- 
se asşnra Germaniei, mi svnsindS nerkslS Asstpieî, laS nsmiti^ 
ăsnrb nomele lorS Ilanonia. Dsn^B aceasta renezindv-se mi ks- 
nerind^ n^smîntslS Ungariei, TaS nsmitS mi ne anesta Ilanonia ; Iar 
Asstria a ramasS Ilanonia veke. în kontra lorS a venită maî îndi IsliS 
Hesar, dsn^s elS algiî, mi în nele din srm^s TiberiS i-a învinsă nîn^b ^e 
imnepislă RomanilorS a înnenst ss dekline. Atonn! aă venită Gogii 
kariî învingîndă aă dominat'o; ne a4emtia i-aă aisngată Xsnil, sn no- 
noră sxlbatekă ^e Itsksia ne lîng^B lakslă Meotide, mi aă venită în Ita- 
lia k8 îmnsratslă loră Atila; de akolo întorkînds-se larEmî, aă n'sstratS 
Ilanonia, nvmindso dsiFB nsmele loră; ne a^emtia I-aă alsngată Longo- 
barzii, mi earBmi ne LoDgobarzî Xsnil, mi în fine ne la an»lă 900 de la 
Krists, ne ksndă imn^Ers^Ia Amolfă, a venită în kontra loră snă nonoră 
din S^itia nsmită AvarT, ks kariî snind^-se np vrimb mi rBmamil XsnI, 
a ressltată nsmele de Sngsrl, mi geara loră Ungaria. 

2 Tirigegi!, karii Iskseaă Ilodolia de sssă mi de josă, Aksia^iî de ne lîng^ 
Tiras, dinkolo de Volinia mi de Tartaria inferiorB, «nde eraă Britolagil, 
Mesageri!, Amil, Bessil, de la kariî a Isată nsmele Bessarabia, mi algil» 
Tartarii de astibz! saă Bvgeaklil, kare ast^Bzî este narte din Bassarabia, 
snde era ks ns^inl ani maî nainte 0z9, ne din vekime se zi^ea Aksia- 
ne, aflătoare ne malsl m^srel Negre la rBvtbrsarea rî«l5î Boristene, »nde 
anroane se vars^B mi rîslă Inanis> nsmită Bsgslă astăzi. Anestă pît( 
n»r?ede din Ilodolia sententrionalts, desnsrginds-o de Yolinia, mi adsnîndă 
mal mslte orame, îmnarte ne srms Ilodolia de josă în dos nsrgl, mi 



FABTBA I. EPOCA I. CAP& n. 1 

Basilizi!, mi algiî^ din EnirslS Tai^riks; TasrosHigiî mi S^i- 
totai^iî din XersonesS, kare se nsmî mi Sqitîa rai-j 
krB,* snre deosebire de nea mare; rai dîn sssS dej 
aneratia Tanaigîî, îmnrejsrslH rîslsî Tanais*, Boristeni- 
giî ne l^ng^ rîslg Boristene^, Meogii ne lîng^ lakslS 
Meotide^ Assemenea rai Tessagegîî mi aljjiî®, lasigiî, ka- 



J Ptolom. 
Bl 



Y!Brsînd8se !n Boristene, nsgiD^ maî la vale ho varstB înnresntB ks elS 
în Marea NeagrE, ă^wB ne fane 8n$ ksrsS maî de dots aste mile. 

Tojiî aHejgia mal în ytenere se nsmeaS Bosnorianî ml KrimerianT, ns- 
migi astsfelS de kxtre Himbri Germaniei de neste OneanS, diu kariî se 
koboraS ItEksîtorir din Ileninssla Tasrikts ne se nsmea mi S^tia mikts 
snre deosebire de nea mare. ToQi astizl se nnmeskS Tatapî, mi staS 
SBb Bssia. 

XersonesslS Tasrik^ th^ea. narte din Tartaria inferiorB, snre ssd^lS Sar- 
magieî Esronene. EIS se nsmea mi Tazaria, ne kare aS stenînit'o Eli- 
nii, întemeind^ sate mi opame; ne Elini î-aS gonitS TasrosHigil ; ne a- 
nemtia I-al ssnssS anol MitridatS înm^BratsIS Ilontsl»!; ne anesta învin- 
gîndslS anol Romanii, l'aS stinînitS eî. Ile srm^s mare narte a^ st^Bnî- 
nitS Genovezil; ne anemia anol î-aS gonitS Tătarii, ne karl I-aS ssnssS 
îmn!EratBlBl tbmeskS Ssltan Maomet II; ast^Bzi însx se stiBnînemte de 
Bsml mi se nsmemte Krimsl^, sa$ Krimcea. 

TanaisBl, kare se nsroemto mi Don, nsrnede din lakslS ii«. (CţeogAdam 
mit IvanoY Legiore, din Rssia anvsans, nrovingia Rezan Osse- V GaspanL 
ra ; mi kTtrglndS kitre rbsiritsl rîslvi Ninrs^ mi srmîndsmî kin^slS totS 
ks dînsslS, se varstB în laksl^ Meotide. Acesta în yekime se sokotea 
ka rÎ8lS ne arS fi fostS între xotarele Asiei mi Em-onel. 

Boristenele, în komim se nsmemte Ninrs, elS este nelS mal frsmosS rîS 
alS Snitiel, ks sarh limnede, mi ks nemtl thrh de oase ; nsrnede din Io- 
ksrîle anssane ale Rssiel; intrxndS în Ilolonia adanx mal mvite orame 
din Lituania, mi kreskîndS nrin mal multe nxrae, nreksm Beresina, Ilri- 
netS, Sossa, Desena, mi altele, trene nrin Volinia saS Ilodolia de josS, ne 
anroane de Kiev, mi în nele de ne vrmh ds în Marea NeagrB. 

AnestS lak^ al Tartariel s*a nsmitS astfelS fiind ks klonemte nemtit de 
tot felslS. Deyeninil sel se nsmemte Temerinda, saS mimia mibrel, mi 
de Snigl Earmnalsk, saS oramsl nemţilor. EIS se afli între Sarmagia Es- 
roneans desnre nordS, între Sarmagia asiatiks desnre rBSiritS mi sBdS, 
mi între Xersonesslft Ta^nkă sa^ Erimea desnre anssS. Se snemte ks 
Marea Neagrs npin BosfopsU^ sa^ strîmtorea Kara, mi se desnarte npin 
Jakslft Bike mi crin neninssla IbI Zenone. Hirkonferinfia sa este anroane 
de 600 mile, Iar lirgimea gsrel sale de 20 stadii. 

Anemtia se nBmeaS ml TersagegT; liBksiaS ne lîngs lakslft Meotide, 
nrin lEBdBrl mi se nvtreaS ks vîntBtoarea. Ile lingi el eraS mi GelonH 
kari 'ml zsgr&yeaă fegele, nentr» ka ss se arate sii£lmint!btorI la ine- 



6 ISTORIA DACOeI 

li se nsmeaS ini Meogi^ venind^ de Ia laksK Meotide nd 
l'BksindS nartea nordik^ a Daciei; mi in nele de ne smi& 
strab. jlles^i!, mi al^iî' kitre virs^tsra D^nurel; in k^tf 
toate nonoarele acestea lanevoe se aliaS intre ele. 

capitulC iu. 

t ohr. ^ Dsn^ acestea mi Da^ia mi Ilanonia s'ail I^b- 

1500 

ksitS de natrs nonoare: Shîbîî, HelHiî, Traniî mi Ger- 
manii; în Ilanonia nele tre! dint^bl^ mi in Da^ia 
Germanii^, kare s'a§ imn^rgits, dsns ksm zikS is- 
toricii în dos: Bastamiy mi Ilesqinî^; nonoare ce e- 
raS odatb din Sarmajjia Germano-Esroneaml Iar Elinii nre 



Cosmogr. 

reaa Abh6 

d*Arois 

Terent. 
Strab. 



mi^i; anemtia beaS mi 8:snge de kalS. Mai eraS mi Nesrii, lasigiT, Kali- 
Dizii, Istrianii, ne Ifng^ gsrile rîslsi Aksis, mi ne lingi Marea Neagn; 
mi algii karii astizi se nsmeskS Zanorojeni, dintr'o firsmoasi înssltB a 
rîslsi Boristene, Zanorovia, mi Dssni, dswh rîsIS Don saS Tanais. Iar 
în komsnS se nsmeskS Kozani, dsn^B vorba kozak, ?e însemneaztB sol- 
data rBtLHitorS; mi oramBl lorS Tanais, saS Azak. 

nes^iy Troglodiiîii, mi algii, lik^iaS ambele malBri ale DsnBrei, !ntr*o 
narte a Moldovei mi a Bslgariei desnre Marea NeagrB. A^emtia se nv- 
meaS tn genere mi GrOfii ; asfcbzî îns!E în anestS lokS sînt Dobrogenii. 

Germanii zikS k% 8*aS nsmit^ astfelS de la Gromer fisift Isi lafet, al ki- 
rbî fiS Asxanas aS adss din Babilonia, ăvwb nsnîndirea neamurilor, ne 
oamenii sei mi aS likKitS irEmîntiilS Germaniei. Aluîi însi nretindS ks 
8*a nsmitS Germani de la guera, saS gera, kare însemnează resbelS mi 
de la man kare însemneazts snadi, mi dsm kommmerea acestora Gere- 
man, adekx resbelsbtorS. 

Bastarniî sîntsn nonorS al Sarmauiei EsroTrene, de ne fitBrmsrile Msrel 
Negre, ve^ni kv IlasHiniî din Ilodolia mi ks Alanii din LitBania. Ase- 
menea mi HasHinii, între Bastami kitre nordS, între Ligi ki&tre anssS, 
mi între Da^ kibtre S8dS. 
i Sarmagia, saS Sasromania nea veke din Esrona, se îmnarte în dos : 
în Sarmaflia Germanikts mi în nea ErroneantB. Ilonoarele Sarmauley 
Germane eraS: Senezii, Estieiî, HesniDii, Bastamii, mi altele; iar ale 
wlei-lalte eraS: Boksolanii, kari trieaS în ksrsfte, Alanii, mi altele. 
Vekile ei otare eraS: ktbtre anssS rîslS Vistsla*, marea Ssediks^ saă 



Anests riS nsnede din Karnaj^ desnre Sngaria, mi trekmdS nrin Yarmavia kanitaU 
noloniel, vi nrin alte nrovin^ll mi orame din nrssia, se desnarte în do% ramsre, din 
kare ^ea ărânbh nsmite Nogati se varsi în goIfsIS Frisse Xail^ Iar ^ea dinsvsSaDaa- 
nlgvlsi, deemrsinds-se nrin alte doi gsri, se varsi în golM» DansigR. 



PARTEA I. EPOCA L OAPtt m. 9 

to^î !î nsmeaS SHi^I nîn^ la ?eî de ne lîng^B kataraktele 
Dsa^ireî delaRsmava; înaintea tstsrora îns^ domneai Dsml 
ud Gegil, avîndS Domni! lorS nronriî nsmigî Ila^inagi, nster- 
ni'sî mi înfrikoms^si nentrs to]^ vecinii lors, atîtS nentrs yîr- 
tsttea lorS fisik^; kîts mi nentrs imnetsositatea lorS.| 
An^mtia interneeas^Br^a o mare qstere mi konrindea} 
tote loksrile nrin kare trene Dsn^rea : Misia de josS, ne o 
stsnuieas Ge^iî^ nîns înMsntele Ems mi în malsrile| ptoiem. 
Ilontsl^i EsssinS. AveaS mi multe sate mi orame,\ ^^^^^ 
nreksms Arnina, Ar^idava, Idasta^ mi altele. Kari îns^B eraS 
ne timnsrile anele Domnii Danilor^ mi aî Ge^ilor n? se mtie; 
atita nsmaî ktb era» nimte non6re eroine mi resbel:Bt6re. 

Nota I. Ile timnslg resbelslȔ Troiks, (karele s'aj 
ttmnlat» înainte de KristS 1209) viind Traniî în A-| ^^"^ 
sia miki^9 mi Isksind» ne lîng-B . EUesnonts, s^as înfrbgitS ks 
diverse non6re ne l'BkseaH ne akolo, nreksmS Daiî din Ir- 
kania, 6e^iî mi Messagegiî, (libksitoriî de ne lîng^ Kasnia 
se nsmea^ Messagegî;) kari eraS omogeni ks dînmii^ 
mi venim. Traniî, mai ne srm^ trekîndg EllesnontslS mii vew 845.' 
intorkîndsse în Esrona, s'aS îmnrsmtieatS, mia§ dal^jptoi. nion 
maî mslte n»mirî loksrilors în kare a^ l:Bksit§. Ilrel 
anemt! Tranî Elinii în genere îînsmeas Gegî^ ka sniî ne a- 
veaS aneleamî datine mimoravsrî; îns*B Goj^iî nronriî era» de 
la Mantele EmS; de o narte mi de alta aDsn^riî^ k^tre gs- 



Baltiks, go]f8l FinikS înBaltika, mi linia ^e merge dingolfslS anesta ks- 
tre lakslS AlbS; nrin kare OseanslS Sarm^tikS, saS Marea îngeuats, se 
desiiarte desnre NordS de Germania, desnre ns^Brit S?itia Asiatiks, aaS 
Tartaria mare ks xotarele anele ks kare se desnarte mi de Esrona, adeki: 
de la gsrile rÎBlsi Tanais, nrin o linie tras^B nîni la tîM Obio, saS dsns 
aljsii nîns la Marea Albx, nrin kare se desnarte de Asia, mi desnre ssdS 
IakBl# Meotide, IstmslS neninsslel Tamîne, saft Erimea, Marea Neagrs, 
Dsnirea mi IlrBtslS; anoi msnfiii Karna^T, karii se întindă intre 
Tissa mi D8o%r«a nîn^B tn Banatslft Timimoareî. AstfeliS darţ mrivits 
Sarmagia, saS vekea întindere a Ilolonie!, ksnrindeo narte din Moldova^ 
dintre NistrB^ Ilrst^ mi Dsn^e; o narte j^n Ungaria dintre Tissa mi 
Dsnire, adeki BanatvlS; imnerislS Iloloniel din sbs de Vistsla; IlrBsia 
Llbonia^ Litsania. Bssia alb^ saSMoskoyia, vnde astssil eate miMoskva» 
vekea kanitals a imnerislBl, mi EnirslS Tartariel mi^. 



10 I8T0BIA DACiri 



TeopM- |rîle eî. De a^ea mi ErodotS zine ki Tranîî sînt GejgL^ 

Sever! j dar dsn'B TeofilaktS Gegiî smtg Slavi ; iar Tra^ e- 

raS IlaflagonT, dsn'B StrabonS ; !ar Ilaflagonil, dsni Ilrokonis 

Hesar, eras Slavî, nreksmS miDa^i! omogeni ks Gegiîy ăs- 

WL StrabonS. Ama dar se înţelege k'B t6te nondrele aneste 

eraS slavone, mi se dinstingeaS nsmaî ks nomele. Dar fiindS 

k^B mi regele Danilor^, DornaneS, se dedsne da la zinerea 

Sarmatik^ Han, kare însemnâz'B DomUy se res8m:B k'B mi Da- 

Scoiiastn Ini! eraS Sarma^!9 adik'B Slavî, kari! se nsmeaS mi 

Enripide. jEne^ mi Sene]^! d»n^ IltolomeS, snS nonorS maî 

mare între Ilaflagonî. 

CAPITULC IV. 

Tncidid. 
C. 13. 



î. Ghr. 
730. 



Polien. 7 
Cap. 38. 

t Chr. 
678. 



SitaHis, Doransls OdrisselorS * mi alS l-Bksî- 
torilors de lîng'B msntele Ems din Rodona, mi alS 
altors TraHÎ, viindS în ajstorislS AtenenilorS în kon- 
tra Isî Ilerdika, îmnrBratslS MaHedonilor?^, a adsnatS 
omtire mslt^B din Traniî mi Gegiî ne l'BkseaS între 
Ems, Dsn'Bre mi Marea NegrB ; dar fBk'Bndsse nane 
ferB rBsboiS, omtirea anosta în nsmsrS de do^B 
miî Gegî, fe n^îmit-B de FilinS I, îmuiratslS Mane- 
donilorS, mi ssb komanda Isî Zests ^ momtenitorslS Isl 
SitalkS mi s»b a Isî KarsovlentS, fe trimisa în kontra Atine- 
nilors, kari j'BfeeaS ni&rgile Xersonessfeî [snde este Ealionole,] 
mi k» stratageme aseditnds-i î-ag rBsinit ne to]^. 
^ro^ \ Elinii fekîndg urisoniers nesn GetSansme Za- 

molksisS, mi vînzînd»-lS în insda SamosS, l'a k«m- 
ni>ratS Ilitagora, ks Karele k^Bl^BtorindS în EgintS mi 
în alte jjerî, a învtgat mslte Iskrsrî de la elS, atîtS 
desnre nele neremti, kît» mi desure kslt»!^ zeilor^, desnre 
vlaga mi datinele lonienilorS, ă^wb kare s'a întorsS în na-^ 



Suid. cu- 

ventulu. 

Zamolzes. 

1 Ohr. 



1 OramslS OdrisselorS se afla ks&tre rîBlS ISXins, saS Marina de apto&zV, saS 
fcibtre Ebrs mi AdriaDOuole. Ts^idide însi o nBne între Abdire mi Istrv. 
Iar LaonikS zine k!E Odrissil^jeraS Moldovenii de astBz! ; [Vezi Strab, K. 17.] 
dar se înmali. 

2 ZestS, îmiE&ratslă OdrissilorS, a IsatS de femee ne Stratoniza, sora Ivi 
nerdika I, îmmuratslS ManedonilorS. 



Sirab.Said. 



Phot. 
166. 

Porfir, la 
viatia lui 
Pitag. 



PARTEA I. EPOCA I. CAP© IV. 11 

trîa sa. AvstS fiindS, smors s'a fekstS îmnwatS als Gegî- 
lorS; dsn'B aneasta voindS a înkredîiiHa ne sşnsmiî seî de- 
snre nemsrirea ssfletelorS, rai nenstmds resmi^ raî-a &k8tS 
o li&kBing'B ssb n^Bmînts, s'a askBnsS în ea în ksrs§ 
de treî anî, mi în al§ natr;slea an§ arstîndsse de o- 
date, to]5î aS krezstS kt aS învî^tS din morgi. Atsnn! 
Ge]5Îî Bîmindsse, a§ krezst» t6te kîte îî învrEgase maî 
nainte, rai atîta onorare simgirt nentr» el» în kîtS i 
s'aS înkinatS mi ka 5n«î D-zeg. La aneaste întrenrin- 
dere el§ avs de ajstorg mi ne sn serv» mi elevS alg 
Isî nitagora a n^me Astre». Amtgîndsse ne srm'B Gesiî k« a- 
semine înraeltHÎîinj mi vrEJîtoriî, SBb îmntragiî ne a§ venitS 
mai tîrzi», la atîtea s^nerstigisne mi konkordie aH venit, în 
kît« m«lte mi mari Iskrsrî aS realisatS. 

Nota II. De la Zamolksis Oegiî aS ki&n!BtatS trei sek- 
te: vna a familiei îmntrttemt!; alta a nreogilor saS a k^D- 
HÎBlarilor», ka sniî ^e aveaS o deosebite kr&Hîslt nef loseph. 
kanS. Anemtia kredea§ în nemurirea s»flet»lBî, avea§\ ^^^"* 
morav«rî fr»m6se; se oksnaS ks anrikBltBra; aveaS averile 
komsne, se abgineaS de msîerî, nentr» kare se rai nB- 
meaS kreatorî, stngî, religîoraî; îar nea-l-altt a bttrînilor 
saK a komigilor, kari se nsmeas rai oktanozî fiind kt fiie- 
kare avea kîte »n karS ks doî boî : de la aneastaf stmb. 
maî ne srmt s'ag numitS tni boîerî, fiinds kt dBnt}^^®'' ^"*** 
limba sarmatikt însemneazt nronrietarî de boi^ de la boi" 
ape \ Din anemtîa a statS ne timnslS luî Anaxarsis rai s- 
dbIh Toksaris, karele a venitS în Atena rai alsngîndsf 
Hîsma nrin ratiinga medinineî, fs n«s8 în rîndslS E-\ 
roilorS. 

CAPITULIJ V. 

DarÎB, marele îmntrat» al Ilersieî, fiiBl§ Isi IstasnS, 
dsnt ne a liniratitS revolugisnea Babîlonilor, a nlekatS ks 



1 Ks mtiS dak£ avtoralS nv se înmal'B: ktsHÎ nv kredS ka a^easte sv- 
nosigisne s^s o fi {(^sitS în vre snS ăstora vekiS, m a inventat'o înssml 
snro a dedsne origina nsmels! boerS. DhWB asemene etimologie, se ndte 
zi^e ma! ksrxndS k'B ksv^BntslS este romana, k^BHl zicerile, boî mi are 
sîntS de oriţins latina. Nota tradskstopsM. 



12 IgTOAIA. DACIS! 

Herodot. Inensmirat^ ointire, mi viîndS în EUesnont a fibkstS 

Cap' 103. jnodS ne de-assnra l«î, rai trekînd a venitS nrin Trania 

nîn% in geapa Gegilorli dintre Mantele Em^» IlontslS E^sains 

miDsn:Bre4; mi£bkînds-le pisltS rbS, a nlekatS kitre partea 

Ist imiver|nordik'b ^ Qsnr&rei tp koAtra D^^ilorS, a (jegilorS mi 

cesa. "^ j a^elor-l-algi Ş^isi, f^^h nretest^ de a resb^na n^Tbli- 

rea ne a$ fekst^ str^piomil ţorli (adik^b S'aijijil din Tartaria ma* 

1 chr. Ire) k» o astt de anî maî nainte în Asia; ntvT&lîre 

^^' Jsrmat^ ne timnsiS imnl^^b^ieî Isî H^iaksar^ I, kîndS 

aS nsstiitS Asia mik'B mi aS ginst'o noste dcb-ze^î de ani. 

1 ow. \ TrekîniS dart Dsn-Brea, în demert s'a rasn^i- 

^*^' jt§ ka »% şsnse nonorele Da^ilorS mi ale GegiiorS. 

Anemţia^ dhWh ne aŞ atrasS omtirea Isl în ioksrile nele mtf 

selbate^e, între g«rile Ni^trslsî mi ale D»ntreî, mi între 

Moldova de astrBzi mi Marea N6gri^, aS trimis» la DariS nrin 

snS kraînikS (xeralds) sns kokomS, o brdski, mi nin^i s'B- 

gegî, h>rb B'b esnliqe îngelessl lorS» Dări» nel mîndrs mî 

vanitos» a krezstS ki& nrin aneste i se trimite ni^mîntslS, a«- 

na mi tote ¥ele-l-alte ka semnS de ssnBnere. Dpr sn kon- 

siliaris al se» a esnlikat anoste zikind : O IlermilorS ! daka 

n9 nstegî sbsra în aers ka n^bsibrile, daka ns vx nstegî a- 

sksnde ssb n^Bmînts ka ra6reHiî, mi daka n» yt» nst^gl ks- 

fenda în an^B ka br^mtele, ns vegî sk'Bna de sigegile n6stre. 

întrs adevăr Daris Isnttnds-se ssb sigegî neîncetat, dsn:B 

datina Snigilor (kariî lovind ne dsmmanî fsgeas, mi anoi 

Jiarbmî întorkîndB-se fsgeaiS, mi din fsgi arsnka^ S£-» 
gegî) mi iiind§ în nerikol§ s'b se nrBnideaski t6t'b o- 
mtirea de sete, (aflînds-se Isuta intr'o k^bmnie fert de an:&, ne 
era desertslS Gegilor^ din sss de netatea nsmits ast^Bzi Ki- 
lia) abia a îngelesS tik^slosa stare în kare se afla. Ile lîng^s 
anoste Pomniî Sniijilor sninds-se, aS tras8 în aliang-B mi ne 
IstioB, tiransl Miletsls!, nre karele Van rsgatS s:b arz'B nodslS 
de ne EUesnont, nentrs ka bt» sdrobdskrB t6th omtirea Isf 
Daris. El^ întîiS a nromiss, dar ne srm^b s'a resgînditS, fiindS 
kx a sokotitS k^, kizînd nsterea l»î Dări», nstea smorS s:b 
kazt mi a sa, ka sna ne era on»s£ legilor EUinilor^. Deni 
k^lkîndS nromisisnea dat'B, a dat de mtire 1»! Daris, karele, 



PARTEA X. EPOCA I. CAPÎJ VI. 13 

aszind aceste, atîtS s'a sneriat în kît^ a trekst rbnede Ds- 
n'brea mi s*a întorsS nlin de rsmine nrin EUesnontS în Assia, 
nxr^sînd ne Danî mi ne Qej^î, lininitigî tni netsrbsrai|î în 
geril^ lorS. 

Noita III. Se îngelege dar'B, k% aneste nrovingii, a- 
stBzi îmnxTgite, iar alsn^î în «na snite, kat% &:& fi fost§ ks 
m^lgî sekolî maî nainte l^ksite mi nonslate, ka b« note în 
nsmitslS sekolS b^b se on«e nHterilorg ^elorg nem^ssrate ale 
Ikî Daa-is. 

CAPITIJLU VI. 

Dsn^B învingerea rensrtatt assnra AtinenilorS înf în. chr. 
Xersoness de kiitre Filin îmn^Bratsl ManedonilorS în\ ^^^* 
aliang'b ks Zest« regele TranilorS mi k« Sital^is al Gegi- 
lor», nreksmS s'a zisS maî sss, n«terea ManedonilorS a 
înnenst s:b kr^sk^B, miatîta a kreskst, înkîtS învingînd, nre 
Ileonî *, a ksnrinsS t6t7» Trania ^ mi s-aS rene/Jt mi a- 
Bsnra Tribalilor^ * nri a GegilorS. AtFn^e Qegiî, «re l-Bks- 
eaS desnre nartea nordik^B între Msntele Ems mi Dsn'Brea, 
înfrikomînds-se, m!-aS iBatS de seam^B mi aS aflata ks kale 
8% se m^te din Messia neste DimrBre, desnre nartea nordik'B; 
mi s!B se ssnse omogenilor^ lor§ de akolo. Astfelîs s'aS a- 
mezatg în Moldova de jdsS, kâre se nsmî mi Da^ia Getik'B. 

NotH IV. Homj&nis, mi algî actori, din kari mi »niî 
Gre'îî, nresBnsind din anisfrE strămutare ki Gegiî eraS Tra^î, 
snsnS k% Danii mi Gegiî se dIddskS din Trania. Assemine 
mi G^rmanslg Bissing în tomsl^ II al Geografiei Isî zine k^ 



1 SoS nouorS din Ma^edonia^ ^e liksea desnre T^HÎa ne lîngxj Dion. 
mimtele Bodona. 

2 Trania este nroTÎngie a EsroneT, mărie mi ' îhtinss» kJăre Re 6tiremte de- 
snre nordS mi anssS ks Bs^garia, desnre tnWi *kv marea Egeel, mi d»- 
sttre ifistBritS ks Ilontsl Esssint, ks BosibrsH^ Thl^k^, ks Ilronontida 
mi ks 'EllesnontslS ; se îmnsraîA dinyekime în dos nrbvixigiî, r . 

ne srmK în natrs: în Trania nronie desnre anss, în m8ntele\ 

Ems dnsnre nordS, în Bodona desnre ssdS, mi în Bisanga desnre rs- 

RBrît». 

3 THtRÂfil, nonortf din 'Messia de j6â%, tik^ Bslgaila, kksindS deS|>re a- 
nsBsiS (ă. 



1^ IB^OBIA dacie! 

Romrbnii (Valaxiî) de ast'Bzî erais fragi l^BkBitorilorS de neste 
Dswbre, mi strBnenogî aî vekilor Tranî. Dar se înmal^b in 
aceasta: kîtSnentrs k^vînlslS fragî^ Bissing adevtbrS vorbe- 
mte, fiind^ k'b Bslgariî mi S^Brbiî se trag din Sarmagia mi 
S^itia Âssiatiki^; Bslgariî de la rî»l Bolga săli Volga, mi 
MioepiL IS£rbiî de la Midia Ilersiani^ ne se nsmea în ko- 
Grigor. JjjjgQg Serbang saS SxirbanS; de aneea Slavii togi 
sînU fragi. Iar kîtS desnre ksvîntelS strbnenogî ai vekilorS 
Trani; se înmeal^B: k^SHÎ Gegii ne s'a«i strBmstats din S^itia 
Tra^ikt (dsut Strabone,) sag dinSnitia IIontikB (dsni^IIls- 
tarks,) era§ fragi întrs adevirS k» Gegii rai Da^iiî de ne- 
ste Dsntre, n« îns^B ks Traniî. 

CAPITULU Vil. 



î. Chr. 
835. 
Gnrdcifl. 



DBWb m6rtea Isî FilinS Ma?edonsl?(, Tranii mi 
Tribalii de neste Msntele £ms, revoltîndsse îmm'es- 
n:B ks regele lorS Sirms, în kontra Isî Alessandrs, 
fsrB învinmî ks totsl; anoî nersrt asils la Gegî, în inssla 
UesHe, kare este între gsrile Dsniireî, snde kredeaS kt vor 
avea sigsrangi^. Dar Alessandrs, ks t6te k^B mtiea k% avea 
a se onsne la o armat:s de 4000 kabli>regi mi 10,000 nede- 
stramî Gegi, totsmî xotobrî s'h treak^s; mi gtsinds sns lokS 
indemînatekS, aj»tat§ do nimte vase bisantine mi de nijge 
bobrHî de nesksits ale Gegilorg, aS trekstS fBrL de 
veste kH vre o 1,600 kil-Bregi mi 4,000 nedestrimi 
aS ktzsts assnra Gogilor^. A^emtia, nenBtîndBse o- 
nsne la falangele Isi Alessandrs nele regslate, a» IsatS fsga 
mi s'a§ înkis într'onetate ne era lîngt marginea Dsntrei, k» 
skoos ka g!5sinds timnS îndemînateks, st loveaskt h>rb de 
veste omtirea dismmant mi st o sil^skt a se Intorne. Vt- 
zîndS înst kt Alessandrs se gttea de assediS, mi-as Isats 
femeile mi konii, mi tesasrele «te aveaS, mi aS fsgitS în de- 
sertsri mi loksrî nesmblate. AtsnqJ aS trimis soli la Ales- 
sandrs Herînd^ nane; anosta întrebînds-i de ne se tem§ mai 
msltS? ei as rtsnsnss £brt teamt kt de nimika altt ka de 
ktderea aerisişi. Anostă rtsnsns§, de mi a înttrîtat^ ne 



Appian. 
Cartea I- 
Cap IV. 



PARTEA I. EPOCA I. CAPU Vm. 15 

Alessandrs, îns'B frika fsgarilorS, grestatea loksrilorS neum- 
blate^ mi în fine ti^rbsrarea nondrelors din Ilirik^, mi a Te- 
banilorS din Elada, îl nevoir^ s'b le nromite nanea, mslg^b- 
mindsse de odato k'B a fBksts xotars îmnT>rB]|ieî Isi D^ni- 
rea. Dsn^B aceasta 8*a întors)^ în Macedonia. 

Nota V.' Elliniî ziks k^ Sarmis, sas Sîrmos, a fostS 
îmn%ratsl§ Tra^ilorS; iarKsrgis zi^e k^B a fostS als TribaK- 
lorS ; însi Zamolskis zine k:B ne la înnensislS sekolslsi alS 
17 a vtzst în Dania sn» bans de argints atîtS de vekîs, în 
kîtS literile ellinemtî hg eras ne els eraS maî mterse^ mi ns 
se vedea alta de kîts APMI2 20ABY2, kare neî ne se oks- 
nas k8 arheologia esnlikas k% este Sarmisă Immratslă. 

kapitulC vhl 

Dsn^B ne s'a îmn^Brgit^ imn^rBgia Isî Âlessan-J t chr. 
drs nelS marO; ssb momtenitoriî seî, LisimakS a\ ^^' 
IsatS Trania îmnresn^B ks tete oramele desnre ELontidS Ess- 
sinS; iar rivalslS ses AntigonS, mi Zest^, îmni&ratsl Trani- 
lor§9 mi kolonia Galatik^B ^ a £llinilor§, s'aS aliata ks Sni- 
giî, mi ssnobraS f6rte ne LisimakS. Anesta însi^, trisfîndS a 
învinsS mi a ssnsss tote loksrile wbirh în Istrs; nss'a msl- 
g'Bmit» înk% ks at^Bta, mi trekînds rîsls, s'a rBnezitS assnra 
Danilors mi a Gogilor», neste karii domnia atsnnel Pouen. 
Dromixete ^ Anesta era sn om§ viklean», nri-\ 
nenst^, ksraglosS mi frsgals : a trimis» ne snsls din ostami^ 
nsmitS AitS, ks ksv^BntS ka s'b se nrefaki fsgarîs^ mi k!L- 
zîndS în mîînile Isi LisimakS s^b se fak^B a nere ajstorîs mi 



Galatia se afla în nartea desnre Marea Mesief ne se nsmemte astszi 
MangalS; maî era înstB sn oramS nsmiti( Galatia tn Mesia dejosS a Xer- 
sonesslsi Azilia, intr'o gsrs a Dsn^Brel anrdne de vekea Azilia, kare se 
nsmemte kalea IsI Azili^, [ast&zt Kilia] denarte ks doi mile de cetatea 
Alb!B (Akerman.) 

Alt8lS era Dromixete, anela ne a datS ajstorS îmnxrEtslsI AntiozS alS 
Sirief la assedisiS KinseleT, cetate din Traţiia, kv 262 ani înainte de 
KristS, mi altslS era alstorslS Isl Mitridati^. Anest^ Dromixete era kn 
totslS altslS. 



16 ISTORIA DACCd 

s'h'i arate drsmsrile nrin kare s'b vie în Da'iia. IHanslă ns- 
inds-se mi în Iskrare, LisimakS a nriimitS ne {«garisM ta- 
melitors, mi krezi^ndS zisele Îs!; fstrasS ^ene8im^ite inlo- 
ksrl nisindse, nesmblate mi fErB de an's, nrin kare xsrs^ 
ginds-se neînnetatS de ki&tre dsjman!, de f6me mi de sete, 
în ama tikBlomie a venitS^ în kîtS era »b se' n6rd% ks t6tK 
omtirea; mi în nele de ne srm^B nevoia 118 silise se Inki&e 

}mi s:b Be dea nrinsS. Atsn^e Lisimakă b'sndS am 
a zisS: o zei! nentrs k'&ti» miks m8lg%mire m'ansS 
'fekstS sklaeS din îmniratS «te eramS! 

Omtirea GegilorS era atîtS de nomitb assnra Îs!, neu- 
tre rBzboîriS ^e ffirs de k5vint§ a nomitS a»8nra tor^, în 
kît§ eras B'b^U omore. Lisimak^ era îngrijită mi întristatS 
forte de s6rta Isî. Iar Dromixete, ks fir^ska sa îsbire de 
6menî mi limbisi^ie^ snsnea ssnsmilorS sei k% Manedonii ns 
Yor lobsa S'b trâk'B timn^, mi rbsbsnitorlslS lorS se va sk^ila 
din osele Isî LisimakS^ în kîts dsmmmia lorS S'B ns mai 
aîb^B kan'&tS; mi k^B daka voesks sx a7b% nane ks dr^nmil, 
trebse st'î dea libertate. Astfel^ vorbindS elS QegilorS •, 
a S!Br8tat8 ne LisimakS în fag^B, nsminds-lS tatiB; mi adskîn- 
dslS la oramslS GegilorS nsmitS Hi, nentrs ka s'b-IS mi o- 
siFBteze. Akolo î-a datS zn nrBnzS la o masrB bogata mi îm- 
nodobite ks sksmne b^kate, mi ks vinsrî în vase asrite^ la 
kare a mezstS LisimakS îmiiresn^B k» Ma^edonil seine! mal 
însemnagi. Iar Dromixete ks Gegii amezstS în faga sa la o 
altB mas'B nr6stB, ks bskate ordinere mi ks talere de lemnif 
mi naxare de 6se nentrs vinS. Ks anesta a voit^ 6:b arate k% 
Gegii mtieaS mi nstea^ întrebsinna Iskssls, dar ns voeaS, mi 
hb nrin srmare Manedoniî trebse sg& aîbt amini iar ns inemini 
ne nimte omeni ama de sobri mi ksmniBtagi. <Dsn% aseasta 
eliberBndsls, s'a întorsS în Trania. 

cheiMer. \ Nota VI. Lazi^ ziae hh Valaxii neskari aS 

Kemen. jg^sitS în rîsIS SaŢgengia 40;000 bani de asrx al Isl 



1 între gsrile NisirBlvT mi ale DBnxrel desnre liarea N^grE, este deser- 
tsV6 GejsdorS, în kare s'a înkalfcatidisimakft; în a<ieate ksmniî fiirs de 
aoe, ă*a nerikslată mi Daria k!&ndS a trekstS Dvnsrea. Aive liskaeaS mi 
neasil ka 285 ani înaintea lai EristS. 



PARTEA I. EPOCA I. CAP& IX. \7 

Lisimakuy mi mai mslte bsU-B^î de asrS^ anrone dej ^^ 
g«ra Maremslsî; ks Hinnî mile denarte de remedinga| Tr*»**!^- 
Isî DenebalS. Âfli&ndS desnre aceasta Qeorgie EardinalslS^ 
a datS de mtire îmnrBrBteseî Isabele!, kare is^nd tesasrslS 
acesta de la afl'Btopî, as trimişii do% mii de ban! saS gal- 
benî; ka dars Isî AsgsstS FerdinandS II în ansi 1637 dsn'B 
EristH. Este însiB îndoeali. Gh&sits-s'a ore întrs adevrBrS a- 
semine tesasrs? mi 6re alS Isî Denebals fssese? mi anoî, 
assemine ban! s'hS gBsit mi în gara Rommeask^b; ks ki- 
nsl^ Îs! Lisimak» ne de o narte, mi de nea narte îmn^bra- 
tslS mesGiBndg ne trons, mi îmnrejsr^ ks literile aneste: Li- 
simakS immratsIM. 

CAPITULU IX. 

Dsn'B ne Seleskg a ksnerits Trania, s?igînds| în. chr. 
ne Lisimaks, mi dsnt acesta algiî, în nelede nesr-\ ^^^* 
m!B mi Ântigons^ ne atsn?î Brens îmnG&ratsl» Galilor^ ', 
ItsstndS la Istrs 15,000 nedestri mi 3,000 kabltregî, a kş- 
tezatS s'b kake Elada, mi 8!b urade temnlsl» Delfilors. Dar 
JBUiniî sninds-se, dsn^B îndemnslî^ nreogiJorS temnlsls! Del- 
fiks, s'a§ rBnezits assnra Isî mi atîtS de ksmnlitS rbsboîs 
s'a f^Bksts, în kîts nsgin! din Qalî a$ sk^Bnats. Iar omtirea 
1^ Brens l-Esatii la Istrs^ s:btsrbnds*se de amtentare, în^ens 
a ssn^ra ne Gegî mi ne Tribali, nreksmS mi Macedonia, 



1 Hei intîi l^sksitorî dsir^ delsviS fa Galii mi în alte nroTingii ale Esronef 
anssene^ ae zi^e ks ar fi fostS Helgii, nonorS foarte nrimitivS» karele se 
trage de la AsxanazS, stnBnenotS al Isi Noe. Aneastb gearB mai în ve^ 
kime se nsmea Heltos^tîa, ne srmi Oalia, de la Gali, karii eraS Helgi* 
Uortsgalia de astăzi, mi-a IsatS nsmele de la Gali, kare însemn^z^B gca- 
rh de kil'Btori; fiindS ks kindS s'a smnlBti^ Heltosnitia de dmenV s'aS 
grsbitS vb trimîg^ kolonii în diverse mi den^brtate loksri din Isme, ka 
snii ne ns-i mâl înksnea nsmmtBlS. Aneasta s'a srmatS pe timnitlS 
îmn^r&jiiiei IbI Tar^nis Hrisks. Latinii, nreftBksndS ksvLntsIS de sssS, 
i-aS nsmitS Gali, mi EUiniî Galagi. KsndS a^emtia aS emitS din Galia, 
Bsb komanda Isi Brens in n»m%rS de 300,000, snii din ei s'aS amezatS 
în Italia, algii în Germania, în insslele Britanice, în Ilîria, în Grecia, 
mi kiar în Asia. în ?ele de ne srm^B Galia s'a nsmit Franga, de la 
Franci, kitre anslS 223 dvns KristS. 

2 



18 ISTORIA dacie! 

în kîts s'a rbdikats asBnra lorS ÂntîgonS mi, în snlre ks Hd 
lalgi, ateta î-a bitstS în ko^tS nsgîn! din e! aS skioatS ks fega 
nxnQ& la lokslS snde Dsn'brea se snemte ks Sava; akolo 
s'aS amezats ssb nsmele de Skortisn!, whn'h kmdS ma! ne 
ZI orb s'aS ksnosksts de k'Btre Romani. Har Skortisni! mi 
Tribalii atîts s'aS strikats sniî ne algil urin resboîs, în ktBtS 
ktgî aS remas8 din Tribalf, a§ fsgitS la Qegî neste Istm, 
mi astfels s'a nerdstS nonorslS anesta^ atBtS de mare ne tim- 
nsls Isî FilinS mi al» Isî Alessandrs nelS mare. Iar Gegil 
aS înnensts a krenite mi în nsterl mi în nonorsHîsne. 

Nota VII. Galatia veke, astbzî iBstinonole mi Isstia- 
na^ este sns urams între Bitinia mi Eanado'sia, avrBndS de 
metronol^B Angsra. Anests nsme i s'a dat» de Brens, ka- 
rele, k-Bnds a venit», a ItksitS maî înt-^i^ fobsrgslS Bizan- 
gslsî, ne s'a nsmits Galata, mi maî ne srm^B Ilera, de la 
trecerea de neea narte a Galilor^. 

(Vezi kronika Isî Alessandrs mi Geografia Isî MeletiS.) 

CAPITULU X. 

K-End» îmn^Bratsls Manedonilor», IlerseS^ în aliangi k» 
maî mslte nonor^B nordice, nsrta resbelS RomanilorS, nofti 
mi ne Rols, domnslS Geijilors în alianii:b. Anesta n» nsti/, 
fiind§ k^B se afla în r5sboîs ks Bastarniî '. Ostamiî seî^ ne- 
nsrtînds-se destsls de vitejemte, fsrii învinraî. Atsn^e îm- 
niratsl» drents nedeanst le-a norsnnitS st se kslie noan- 
tea ks kansls la niniorele femeilors, mi s:b serveaskx b-Br- 
bajjiî ne femei, nreksm§ serveaS ele maî nainte ne birbajjî, 
n'Bn'B ktnds ear&mî nrin rbsboîs st-mî rbsksmnere desena- 
rea, kxnttatt în r^Bsboîs. 

Nota VIII. IlrobabilS este k:B Elinii nini o distink- 
gisne ns fineas între Dani mi Gegî; ktnds vedeaS în fagi 
ne Gegî, vorbindS desnre eî, înijelegeas mi ne DdHî. Dar 
dsn^B HO Manedoniî s'aS ssnssS Romanilor^, Gegiî mi Dsmiî 
ssb nsmele de Dani mi Sniiiî, trektnd» nrintre orame aSa- 



1 Bastanii! lokseaS ne snde asttBzî este Rsaia minorb. 



PABTEA I. EPOCA I. CAPU XI. 19 

jsnsS nr&nB la Marea Adriatîkt. Akolo, amez^bnds-se într'sng 
loks anirats de natsri^, eraS neînnetat^' ssntragî deRomauî 
mi de SkortîsHÎ, dîn kare kass:B smblas dintr'sn» lokS, în al- 
tsls fBkxnds nrBdrBHisnî. Il'bn^ în fine Marks DidiS î-a alsn- 
gats îngeara lor§ nronrîe, — mîanoî Livîs Drsss i-a înfirb- 
nat» maîmslt^ uii î-a onrits de a maî trene Dsntrea.f î. chr. 

\ 1 13. 

Atsnne mi Romanii înnensrB a vorbi desnre eî, ns-[ 112.* 
mînd«-î DaHÎ. 

CAPlTULtJ XI. 

StrBmtorBnds-se Gejjiî de kttre Bastamî mi Tranî, te- 
mând» -se tots odat^B mi de Roipaniî ne eras n'anrone^ lisa- 
rb ki&mniile desm*e marginile Dsmireî, mi se trasert snre 
msnijî. geara lor» se desntrgîa în doi: kitre risiritS rai 
IlontslS EsssinS era a Qesilors, iarb kitre anssH a Dani- 
lorS. De la sorgentele Istr»l»î nini la Assionole (dsne Iltol.) 
sa§ otni la katarakte (dsne Strab.) lokseaS Danii; îar de 
la katarakte nini la Ilontg, GeQiî. Dar Danii mi Gegiî, 
skirabînds-mî lok»inga, mî-a^ skimbatS mi noroksls, kmi 
îmmslginds-se mi îmnresnmds-se între sine \ s'a« aritatS a- 
tits de înfrikomaiji Romanilor^, în kit» Minsnis Rsfe, kindS 
f» stimtoratS de SkortisHî mi Dani, a trimiss ne frate-se« 
înainte ks nBginî kilire gi , ks ordins ki kmd» va vedea 
ki se înninge risboisls, si se arate de odati de neea nar- 
te mi SI komande si ssne ks trimbigele mi ks klonogeiî; 
nii astfels yset» mare fikmds-se nrin ressnetsls msngilorS, 
dsmmanii krezsn ki vin» mslgî ostamî în kontra lors, mi 
temmdsse aS întorsS dossl». Maî tirziS Gais Stri-f î. chr. 
bonis KsrÎH, ssnsinds ne Mesî mi ne Dardanî ^,\ ^* 
a venit» la Dsnire, mi s^a înaintit» assnra Danilors mai 



1 în ansIS de la KristS 108 Gaîs Marisa înyinsS ne Himbri^ s«iiz!BndS ne- 
8te 10)000 mi npiozindS 6000 ; iar neî-l-algi aS fsgitS în Dania, Ilrsaia^ 
Livonia mi Litsania. Iar kigi aS loksitS în Litsania 8'a$ nsniîtS Ge- 
nizT, desm% kari maî naînte se va vorbi. ResbelslS anesta a srmatS în 
komitatslS TirolvlBÎ, anrdne de rÎKlS Adige. 

2 Dardanî se nsroeaS loksitoriî MesieT, sa$ aT Serbiei de astbzî, kare n^Bni 
la otarble Menedonieî se nvmea Dardania. Anemtia eraS 6meniî nel mal 



30 ISTORIA DACHi 

msltS de k^btS ori karo altslS din Romaid, dar s'a temBtS sib 
mearg^B ma! denarte. Ma! ne srm% Ânis Klasdis 
a venitS assnra SarmagilorS, mi Lciksls ri!bn% la Ta- 
nais mi n'Bn'B la lakslS Meotide. Togi anemtia îns'B 
t& nreferaS s'b vazrB ne Da^I de denarte de k^btS h'B 

se Isnte ks eh 

CAPITULt XII. 



8exta Ru- 
finn. 
Cap. 7. 

mai ms! 



î. chr. 1 F'Bktnd^-se Domn^ assnra Danîlorg Berebista» 

*^^^* ja gisitS nonorsl8 f6rte strsniinatS din kassa dese- 
lorS resboe. Dar findS omS ks minte, vrednikS mi vit6zS^ 
în skiîrtâ timnS; ks konsiliele mi înv^Bgi&tsra filosofslsi egin- 
tean Di'^ineK; mi ks fir6Bka sa agerime în arta resbelsls!^ 
at'BtS mi-a înt^Brit;^ nsterca^ în ki&t^ a ssnssS mi tote non6- 
rele vecine ale GesilorS. TrektndS ne «rm^B Istrsls, a nrB- 
dat» Trania whiiit în Macedonia mi Iliria *, a nrBnrb- 
ditî5 ne belgii snigî ks Tracii mi lilirii, nreksmS mi 
ne Boi ^ mi ne TaBris^î ^, îmm'esnt k» domnsl§ lorS 
Kritasiri, în ki&t» loksl» lor^ s'a nsmits desert8l& 
Boilors. ElS mî-a întins» domnia de la Boristene mi Ilon- 



Pliniu. 
Strab. 
Dion 
Ovid. 



BilbatşHî mi maî sk:brbomf ksnosksHl ne atBiiHî: lokseaS în gronî si- 
nate îfl baligele vitelorS, în tdte Biaga lor^ de trei ori n^mal se laS, — 
odats ksnd» se nimteaS, odatb ktBodS se inssraS mi odatx dsne mdrte^ 
k^ndS ÎI skBidaS (Alian. ist. c. IV). AveaS îns!B talente deosebitS nen- 
trs mssik^B , k:BntaS nrâ ftsmosS !n flsere. jQ^ra a^^^ta se nsmea mi 
Mesia de la Mesiî ne lokseaS o narte din ea, desnre rîslS Kabrs, saS 
Hiabrs, karele desnarte Serbia de Bslgaria, mi karele se nsmemte mi 
Moreva, saS Sskava ; mi în neie dsne srmtB s'a nsinit^ Serbia de la Serbî 
nreksmS s'a zis$ la Cap. VI. nota IV, mi se va snsne mal nainte. (Or- 
telin). 

1 A^^sti^ nrovingie din vekime se nsmea mi Iliriks , mi se îmnirgîa în 
dO£ nsrgî: în Dalmagia mi Livomia, saS Kro^uia, kare astBzî se gi- 
seskS ssb imnerislS A8striel. 

2 Anemtia eraS snS nonorS GalikS, mi lokseaS Boemia, kare se xotiramte 
desnre r&S!EritS ks Silezia mi Moravia, desnre nordS ks Lssagia mi ks 
Saksonia de busH, desnre ansst ks Frankonia mi desnre ssdS ks Bava- 
ria. Dsne Boi, ueara acesta U loksite de Markomaaî, mi anol de Ba- 
imi saS Boemi. 

3 Tasris^ lokseaS nartea Danonieî de sssS, ^e se nsmemte astbz! Ştiria.. 



PABTBA I. SPOOA I. CAP& XU. 21 

tslS E^ssinS iTBn^ le NorikS ^ mi n^bn^B la otarelo Bindelini- 
lorâ , a ssnssS mi kolonia ElinilorS de ne Boristene ^ ne 
kare o îngrijeaS nr^ bine Qesiî, interes^bnds-se de nrod^ik- 
tele el^ asemine mi oramslS OdrissilorS Aîgis (vezi Cap. IV 
ssb nota a.) ne kare ne Brm^B Viţeii^ viindS din Me^ia o 
Ist de la Qegî, 

Berebista kHtrierBndS adeseori atet^ Trania mîf i chr. 
Ilirîa, ktt» mi nele-l-alte orame ale Romanii orS, aS\ **' 
adssS la mtnie ne îsli» HesarS, karele dsne ne a învins* 
ne Ilomneis, întorki&nds-se la Roma, s'a deiisS si nle^e ass- 
nra l«î mi a IlargilorS. Ama darb trimig'Bnd^ laAnolonia* 
dsne A»g«stS Okiavians, ka si-K aîbi& de ajstoriS în res- 
belslS DanîkS mi Ilartik*^ nl'bnsea emirea sa ; ns ajsnse în- 
«t a-mî îmnlini skonslS^ ktnî lovirea de m6rte a Isî Brsts 
mtntsi ne Danî , ne Ilîrî mi Ilargi * de nerdere mi rsini. 
Ks t6te aneste Berebista nrenarase doi sBte de mi! de o- 
mtire kontra Isî AsgsstS. 

Viindg în Dania mtire desnre m6rtea Isî HesarS, ia- 
rsmî s'aS skslatS Gegiî mi aS înnenstS a strika Macedonia 
ks inksrsisnile lor§. Antonis gisindS nretestS, a nerstS de 
la SenatS omtire în kontra dsmmanilorS ziki^ndS k% mi^e- 
sarS îlS gătise ka si-K trimig'B în kontra GegilorS mi a 
nargilorS, ks t6te k'B konrinssrile xotarslorS IlartiHe se stii- 
nineaS în nane înkx. Dar SenatslS, av7Bnd§ îndoele des- 
nre inksrsisnile Gogilorg în Macedonia (ktnî se binsia kt 
Antonis va întrabsinga oratirea în sfinmarea Romeî), are- 
feiatS mi a trimis* .snionî ka st vazt daka mtirea era ade- 
vtratt. 



1 NoriHii se nsmea* loksitoril msDgilorS, dintre Korintia mi Salisbvrgesia, 

dinkolo de rîslS Ins, mi se xot^Bra* ks Bindelinia, sa* Bavarla. 
H Adelei insvla Axilia, ne se afl^ în Sarmagia EBroneani, înaintea gsri- 
^ lorS BoristenslsT, saS Ninrslsl, mi kare în komsnS se nsmemto Kajjkaria. 

3 Oram* frsmosS al^ Macedoniei la malslS m^reî desnre anssS, ast^Bzi 
în rsine. « 

4 Ilartia era o nrovingie nrea mare a Ilersiel, între Midia desnre airas* 
Âssiria desnre rBsiBritS , Ilepsida desnre ssd* , mi Irkania desnre nord*. 
De snil se nsmemte Arak, mi de sniT Korasa. IIo timnslă îmniragilor* 
Bomanî, se nsmea maf ks se8m!& tdts Ilersia ssb nsme de Ilartia. 



22 ISTORIA DACCd 

între aneste, Antoni» înmekndS SenatslS; senroklams 
kommdantS omtirilorS Manedonine, misnionii întork^bnds^se 
aS snsss k^B n'aS v^zstS Geg! în Macedonia, dar k^B daks 
se ve trage omtirea de akolo, n6te s'b Snksrgi iarbmî. An- 
tenis, ne srm^B ami&ginds legisnile din Macedonia , le-a trî- 
miss în Italia mi nrin votsls nonorslsi a fbkstS ka frate-seă 
Oais Antonis^ s:b se nsmeaski gsbematorîs alS Macedoniei; 
els îns^B mal t'Brzis o n^Bgi rh^y kicî la oramslS IstrianilorS ^ 
învingT&nds-se de kttre Bastarnî aliaj^ k» Mesiî,^ s*a grbbitS 
Dion cass.W f«g^. So vode însii kt în anestS rssbols eraS 
88. Cap. lo.j^j Daci, k-BHî în cetatea Dacikt Qenskla s'aS grb- 
sitS maî t'Brzi^ mtrcî înmorm^bntate din nrbzile ce aS IsatS 
k^&nds aS învinsa ne Antonis. 

î. chr. 1 Ile. timnslS k'bth trismviratslS sgsdvea kanitala 

jRomeî,ninî o grij-B nu se Isa desnre Dacia; dar res— 
kola IlanonilorS mi a Dalmagilors îndemni ne AsgsstS Ok-> 
tavian§ st se dski assnra- lor* , nentrs ka si înfigi vultsrit 
Romani mi ne nimiintslg Daciei. AsgHsts ordoni ka si fa- 
ki tabira nsboîslsi în oramuls Segeste*, kare este în ma- 

Ilsls rîslsî Sava: a fikstS mi vase nlstitore ks kare 
SI treki omtirea neste rîs; dar nentrs ka si fi^ 
sigsrg îndirintslS siS, a lovitS eanmî ne Dalmagii 
kare înki se ginea în Sitşnia. în nsboisls acela rinind s-şe, 
a încetats de a se maî bate ks aceste nonore kstezitore, mi 
întorkmds-se la Roma, a lisate komanda Isî Marks Statilis 
Ta«rs. 

Dar nrenaratîvele cele marî ale Romanilor», mi fai- 
ma eroîsmBlsî Isî Asg«stS, a§ nssnat» în toati Dacia, mi 
atitu de tare as sniimmtatS ne Berebista, în kits a trimisS 
solî kitre Asgsst^, nromitind«-î ajstorî» în kontra Isî Anto* 
nis. Solii trimimî însi, cennds Iskrsrî nedemne de imne- 



1 Istrionole, k^Btre gsra S'Eutb saS Ssdik-b a Dsnsreî, kare ast^bzî se ns-> 
roemte Ilortijsa^ saŞ IlrostoYiga, desnre r^BstEritsl^ Bslgariei, denarte de 
malslS Msreî Negre 60 stadii, 

2 Segeste saS Sis^ia, oramS alS Ilanonieî in malsIS rÎBlsî Sava, anr6ned& 
otarele TsrHicî. Asta era cetatea Kroajsiei Hesarine , la otarslS Sklavo- 
nief, în komsnS nsmits Sisseg, saS Sissak. 



PABTBA I. EPOCA I. CAP& Xm, 23 

risl§ Romana; AsgsstS a ordonata st se întork^B h>rh nÎHî 
Bxvs ressltat^. Berebîsta^ m'Bniinds-se de acesta, s'a denisS 
sx se dea în nartea Isî Antonis, nentrs ka s^b no-f 
th smorS SI» se întinz^D în timnsls resbelslsi dintre\ 
Oktavis mi Antoni». Dar revolta kasninilorS seî mi mortea, 
fers veste Tas rsdikatS din Isme^ maî nainte de a trimete 
Romanii omtire în kontra Isî. 

CAPITUL© XIII. 

Dsne m6rtea kî Berebîsta s'a îmn-Brgitiî îmnrBrbgia sa 
la trei domnitori: Rols^ Daniga mi Ziraks. Anemtia^ din 
kassa intrigilor» interiore, de mi nerdKser^B din nsterile lorS, 
totsm! erag în stare s:b onse Romanilor^ kîar neste 60,000 
oştire. Rol», aflîndS desnre resbelsls nivilS ^e era între Ro- 
manîy mi nrevtztud^ kt n» n6te ginea înkt msltS, ns- gt- 
si ks kale st nlene în kontra lor§. Dar iîind^ kt ssosmii 
seî Herea ka nsmaî de ktt§ st nle^e,, el^ a slobozita înaintea 
lorg doî ktnî, kari aS înnenstS a se mtnka între eî, atsnne 
aS slobozit» mi »nS l»n», mi ktniî vtzînd»-lS as stat» în- 
datt de a se mtnka mi s'a§ renezit» assnra 1»!. K» ki- 
irsl^ anosta, ftktndS ne ntnorS st îngeleagt kt mi Roma- 
nii not§ st se rtneazt as»nra lor», TaS îmnedekati^ de la 
nomirea sa. 

Dar neî-l-algî domnî aî Daniei alt-fel§ soko- f i chr. 
tindS, s'a» snitS k» lasigiî \ k» Sarmagii mi k» Ba-\ 
stârnii, mi a^ nrtdatS ne Mesi, ne Tribali mi ne Dardani. 
"îelo înttî s»knese le detert k»ragi», mi trektndg m»ntele 
Em», aS ftk»tS marî da»ne Dentilegilor» s»n»mi ai Roma- 
nilor, ntnt ne StatiliS Ta»r» î-aS gonită neste Dsntre. Site, 
âomn»l8 DentiligilorS, mi al^ amini ai Romanilor^, aSvoitS 
st-mi rtsb»ne maî m»ltS nentr» striktHi»nile mi da»nele kt- 
te sM fostS s»ferit» de la ei. Atsnne Mark» Linini» Ea*ass8, 



1 lasigil mi Meofiii, odate loksitori al Sarmagiei Esronene, desnre lakslS 
Meotide» între Novarî k^Btre anKsS, mi Roksolaxil k!stre rss^ritS, sndea- 
sthzi e Tartarîa miks. Iar lasigiî mi Metanastii lokseaS Sngarîa de sssS 
dinkolo de DsntEre, avsndS Dania snre r&s:brit$. 



84 I8T0BIÂ DACIBi 

gsbernatorlslS de atsiiHe alS GreHÎeî mî al§ Macedoniei, vs- 
z^BndS mimk'Brile domnilor^ Daniei, mi nriiminâS ordinS de 
la AsgsstS, s£ nedensesk'B ne ne! ne ssntS de nartitslS Isl 
Antonîs, mi s^b anere ne ce! ne ssntS nentrs Oktavis, a nla- 
katS^ assnra BastamilorS, î-a b^tstS în Mesia, anriîne de Ds- 
nire, mi lokslS în kare el s'aS fostS întsritS Ta assediatS 
mi a nss^ stencBnire ne elî(. Atynnî Rols, domnslS Da^- 
Dion cas8.|lorS, s'a aFBtat^ nlekatS snre aminie , mi Erass8 Fa 
c. a. 20. j|;j.jjjjiQ^ \^ Hesare, karele Ta ftk^tS amikS rai aliatS 
alS RomanilorS. 

Dsne aceasta* Erasss, adski&nds-ml omtirea ne l^bngs 
Mare, attste dasne a ssferitS nrin ksrsele ce ne îenetatS i 
se nsnea, înki&tS xoterbse s'b se lase de asemine esnedigisid. 
Dar s«meijia Besîlor8, a TracîlorS mi a BastarnilorS Ta sî- 
litS s:b grtb^skt resbelslS, mi maî alesg ki'BmatS de Rols, 
no«l§ general» alS Romanilor^, ce cerea ajstori8 kontra IîjI 
Daniks. Atsncc Krasss, sfBr&mtnd^ ks totslS ne Besî, a 
intrata în Dacia ; fxk'BndS resbelS , a învinsS ne Daniks mi 
Ta nevoits si fsgi k« ramimiga dstel sale într'o cetate, în 
kare Romanii aM intrat» nrin trBdarea snsî ostamS grekS, 
ce era soldatS al§ kî Daniks. lars Dacii vrbztnds-s^e ast- 
felS s»rnrinm!, aS nrcferit^ sx se om6re între el, de k^BtS de 
sabia Roman'B* Intre eî afli&nd»-se mi domnslS lorS Daniks, 
a ordonatS amicilor^ ka si&-lS Hcigi^; îar fratele se», nrinsS 
fiind» de Krass», f» kr»gatS, mi l'BsatS liberS maî ne »rm:B. 

Dsne acesta rbsboî», Krass» a nlekatS k» omtirea sa 
a6»nra »neî SHel»nce (nemterB) kare se n»mea Keiri *; a- 
ceaBta era o snelsnk^B mare mi tare, în kare se inkisesers 
m»lgime de nonorS ks averile mi k» vitele lorS. Erasss, 
înkonJ8rBnd»*o mi înkiz'Bnd»-! tote emirile, nrin f6me a silitS 
ne înkimî a se trida. Dsne aceasta a iilekatS la Genskla, 
alt^B cetate s»n»s% 1»! Ziraks, fiindS k'B se a»zise ki& akolo 
eraS stemele resbelice mi cele-1-alte nrbzi ce a§ fostS l»at8 
Bastarniî de la Gai» Antoni» kmdS TaS invinsS la Istriono- 



1 Desnre snelsDka aceasta se zi?e, ktB Titani! învinmT flindS de zeT, ako- 
lo aS gisitS asilS. 



PASTBA I. BPOCA. I. CAp6 XIV. 35 



le. Ziraks însrB, îmnresnrB ks tote tesasrîle 1b!, se dsse Ia 
iSnigl ka 8% le H^rb ajstorS, ki^n! sim^ise nlanslS Isî Erasss. 
Anesta îns^B în sk)srt§ timns Is'b mi cetatea anea-f 
sta, dar ks mzlth osteneal^b; ne vrm'B se înt6rse 
Trania k« trismfs. 

CAPITUL© XIV. 



^ <Grater c.S. 



t Chr. 
15. 

Horat. eart 
n. cap. 20. 



Plor. 

Orat n. m 
Gap. 2 şi 8. 



Lininis a trismfatS, iar Danii în msnijî snde lokseaS 
rsdik'bndS domn^^ne EotissonS; emîaS k^bndS înge- 
ga Dsn^Brea, mi nrbdaS marginile. Desnre ssni&r'Bri 
le mi snaima ne ayisserb Romanii de la Eotisson^ 
m'brtsrisemte noetsls Oragis, kmî afli&ndHse la Mecena ^ mi 
adese ssno^ratS de snii mi de algii, era întrebata mereS da« 
ka amaî aszitS neva desnre Dani? Hesar8, gBsindS/sannon. c. 
ks kale st se k^rege de nonorslS acesta ssntrBtorS, 6. ss.* 
a trimisS ne Enei;s Lentsls assnra lor^. Anesta i-a 
înninss neva mai denarte, a rbdikatS mi Hetbg! ne 
la marginile lorS^ mi Romanii se m^BndreaS ki» aS ismsH o* 
mtirea Daniki a Isi Eotisson. înst Dania atsnne n? era în- 
vinsa; n« terziS se rsdik^B earbmi mi se întinse. 

Lentsls a stabilita miilts mi ne Sarmagi, fibk^BndS ne- 
tbgî snre sig8rang!5, desnre kare Hrokonis ama vorbemte: 
„îmn^Brajîiî Romanilors aS înttritS gsrile rîslsî Dsn^srca ks 
„kastelsri mi net'Bgi, atbtS în dr^nta k'btS mi în st^Bnga, ka 
„st onr^skt ae barbarii de neste Dsntre, mi st le înssfle 
„frikt." Mai de folosS înst de ktt» toate înttritsrile.ane- 
ste, nentrs Romani a statS mdrtea Isî Kotisson, karele Isn- 
ttnds-se ks Lentsls, a ktzstS în rtsbois, nreksmS mtrtm- 
sesne Ssetonin ziktndS kt AsgsstS a îmnedekată înksrgeri- 
le DanilorS, Bnigtndi^ trei domni mi mare mslgime din o- 
mtirea lorS. FiindS înst kt anestS rege alS DanilorS era 
viteazS mi resboîtoriS, vrednik8 atttS în timn§ dena^enen- 
trs Hele din întrs îmntrtgie! sale kttS mi în timn^ de res- 
bois în kontra dsmmanilorS sel, a 4^jskatS nlansrile mi do- 
ringele Romanilor^ mi i-a adssS la uevoe mare. 



1 SnS birbatS !nTSBat)t> amikS M M Hesare. 



26 IBTOBIA DACIEi 

De mi Eotisson a neritS, Danii totemi s'aS înssflegitS: 

î. chr. |Hnind«;-se ks Besi!, ks SarmaQÎî mi ks Ilanonil, aS 

^^' j kassatS mari tsrbsrbri RomanilorS^ ne kare abia le-a 

linimtit5 Tiberi;s. Acesta a isbstitS de a fbkstS ne Da^ vb 

stabileze ne nrbd'Btoril lorS din Ilanonia, dsne cererea hH 

A;sgsst§ mi a nonorsisi RomanS^ ka s^b ns se înkiz:b tem- 

nlslS Isl Jan;s. Dar neste k^srBnd^^ Filis Eats nriimindS 

ordina a merge assnra DanilorS^ a adsnatS 50^000 ostaml 

din loksrile anroniete de Dsn^Bre, mi »nitS k» Sever», enor- 

Iksls Mesieî; l^bS'bndK Ilanoma mi Dalmagia, a nlekatS 

jasBnra lorS. Mare dob'Bndi^ îns:b n'aS k:Bn:btatS, k^b^I 

Besil mi Sarmagil, lasigil mi Qegii Ii s'aS onssS ka snS 

Dion cas8.)zidK neînvins§ , n'Bni Ia mortea Ihî ASg^stS , forB 

14.' ja înceta ks esksrsisnile lorS nele xOQemtI. 

Nota IX. Ile timniî aceştia Ovid», (faimos»!^ noetâ alS 
RomanilorS) era essilat§ Ia oramsis Torni, karele se aâa în 
marginea îmn^Brbgieî Romane desnre IlontslS E8ssin§, între 
Istrionole mi Galatia. Anest^ oramS se nsmea mi Miiete, 
mi în nele de ne srm'B Eonstantia, saS Eonstanga, d;sne Eon- 
stangia sora marelsi EonstantinS. De aneea k'Bndă Ovid^ 
susne desnre trismfsiS IlanonilorS mi desnre ssnsnerea Dal- 
magieî, zi?e k:B Danii eras neînvinmL 

CAPITULC XV. 

Tiberis, nsind» kantt§ resbelslsî Germanikg, desnre 
kare se temea maî msItS, s'a dedats îndat'B Ia krszimi mi 
la desfrBn!BrI. Amezo&nds-se la Eanrea \ wltl'b în atleta a 
abandonata îngrijirea kani talei, în k'btS ninl deksrioniî k:B- 
l^bregilor» ns î-a komnletatS, ninî ne tribsniî saS k'srmsito- 
rii cramelor^ ns i-a nreskimbatS. Aneastb neîngrijire fBks 
k!B Armenia ^ k^Bzs ssb Hargl, Iar Mesia âsb Dani mi Sar- 



1 Kanrea saS inssla Eanri , densrtatb ks 3 mile de nromontorisIS Atenei 
mi kH 24 de alS Neanolif. în ea este sn^ oramS mik$, mi aineasevs- 
neazK de dos ori ne anS msluime de nrenelige. 

2 Armenia îm! are nsmele de la ArmeniH, tovarom^IS Isl lasson. Ea se 
îmnarte în minorB mi maiors: nea malon se zine mi Tsrkomania de la 



PABTEA I. EPOCA I. CAPU XV. 27 

magi; asemme mi Qalia se k^nrinse de Germani, snre ma- 
re rsmine mi dasn!B a imnerisisî Romana. Tiberis trimi- 
gxnds ne Drssss în Germania, acesta a îmn:BHîsit§ Maravo- 
dsiS ^ a ssn;ss§ nre Ssabî ^ mi orbndsindsle domn§ ne Be- 
nis, din seminj^ia EsazilorS, le-adatsde loksit?^ lokslS Ras- 
8S, karele este între Morava mi rislg Bags. Iar legionele 
Manedonine aS ^k^ts mi el^ ne a§ nstKt§, snre a amsra 
Mesia în kontra barbarilor»; mai ales§ a 4-a mi a 5-a s'a 
nsrtats eroinemte la Banatslb Timimoreî snde ssnts drsmsrî 
B'Bnate în malslS de n^trb als Dsn^Breî nentrs ka st f orisei. i. 
se trag-B vasele ne se neriksla» în katarakte. Anr6*\ ^' ^^' 
ne de aceste drsmsrî sa fbkstS mi inskrinHisnî în memo- 
ria Isî Tiberis de k'Etre ostamii nsmitelors legione. 

Nh se vede îns'B ka Danii s^ fi fskstS vre'o esnedi- 
mHne însemnat-B nini ssb Kaliffsla, nini ssb Klasdi». f 
niHi ssb Merone; mi ssb anemtî imn'bl'aj^î^ ka mi^ 
maî nainte, Dsn^Brea desn'Brgea n0 Romani de Danî mi Sar- 
magi.- Asemine mi Iliriî, mi loksitoriî TVhWB în Dalma]^a 
mi Dsno&re^ se an'Bras nsmaî ks do'h legione^ kare snriji- 
neas lovirile I)a^or6. 

Dar neîngelegerile interiore dintre Hesariî Gal-| d. chr. 
ba, Oton, Vitelis mi Vesnasian», mi miseriile dintre} ^^* 
eî, a§ kreskst^ nsterea Danilors. Iliriksls s*a tsrbsrats, Ga- 
liile s'aS revoltats, SarmaHÎî mi Ssabiî s'as reskslats. Ile 



Tsrkomanii kari sl6 venitS akolo din Tartaria Asiatiks. Aneasta se xo- 
ramte kn Georgla desnre nord^, kn Asia mik^ desnre anssS, ks Ilersia 
desnre rBsiritS, mi ks Diarbekir desnre ssdS; rislS eî nelS maî însem- 
nata este Araksi , mi kanitala Esrsm. Iar nea minon se nsmemte de 
Tsr^I Aladsli, mi se xot:Branite desnre anssS mi nords ks msntele Skor- 
disks, desnre rtsiritS ks Esfrats nii desnre ss(}S ks msntele Ames. 
RislS el 9el8 însemnatS este MeUis, mi kanitala Maras. 

1 MaravodslS, saS Moravia, este o narte din Boemia ayrsndS Silesia desnre 
rbssrits mi nordS, desnre anssS înssml Boemia mi desnre ssdS Asstria, 
snde din vekime era nonorslS Ksazilor$. 

2 Ssabia, saS nerkslS Ssabiks , konrinde dskatsIS VirtembergslsT, marki- 
zatsIS Baden, mi Bsrgovia. S'a nsmitS ania de la rislS Ssabs, mi este 
nrovin^e mare a Germaniei, se xot'bramte desnre rBSiritS ks Bavaria, 
desnre anss^ ks Rinsl$ , desnre ssdS ks Elvegia, mi desnre nordS ks 
Prankonia. 



28 ISTORIA dacib! 

Taci; 6. i.\l'6iig* aceasta Domnii SarmaHÎlorS mi lasigil s*aă le- 
^' *• jgatg în alianH'B de. resboî^ între eî mi avind8 mare 
mvli^me de nonorS mi de k'bl'brime, 8'a8 trasS de o narte 
atetg domnii SsabilorS k'hti mi ai K«agiiorS. Iar Sekstilis 
Feline observa k» arina Tasrik'B, mi k« ont8 regimente da 
Norinl. 

Astfelg srm'Bndg lukrBril^, s'a fekutS bitaea între O- 
sevarin. itoH mi VitcUs Ia Kremona în Italia, mi rBmiindS 
PanonSu jînvinsg Oton, s'a tsrbsratg n« n«mai Germania, dar 
mi Dania, kare s'a gititS bi» resningii legi6nele romane. 
Dar MsnianS a resistatS ks a mâsea legion^B nini^ ne a ve- 
nitS FonteniB Agrina k« oştea Isî Viteli« în Mesia, mi ast- 
felg a întimnînatS lovirile barbarilor^. Dar nelS mai mare 
aJHtorîs nentrs imneri»lg RomanS a fostS «niderea 1»! Vite- 
lis, ka snslS ne era nedemna de a domni ne Roma^ nentrs 
krszimea mi desfrsn'Brile I5Î nele nemărginite. 

Dar k'BndS se aflaS în revoltB Ilanonii, lasigii mi Sar* 
maj^ii, kariî resninseserE ne Dani WBn'h în Tissa, nre- 
ksmS mi Ssabiî, Bastarnii mi Germanii kiijî lokseaS ne a- 
kolo, atsnne mi Vesnasian» a IvatS krBrma. Atsnne Marks 
niatis lokotenentslS seS din Mesia a ssnssS neste 100,000 
de barbari îmnresn'B ks domnii lorS; a linimtitS mBl^imea 
SarmagilorS ; a ssnss^ ne nem8l^'bmi^iî de mai nainte ai Ro- 
manilorS; de la domnii BastamilorS, ai RoksolanilorS mi al 
Danilor» liberindS ne nrisonierî, i-a trimisS ne la fragii niî 
ni^ringiî lor§; aS IsatS mi ne ostatenii (z-Bloge) ne era8 în- 
hB la ineminî; iar ne domnvls SnigilorS înksuîsrindslS, Ta 
gonită din XersonesslS Tasrik§ dinkolo de Boristene, mi 
el8 nel§ întii a featS de akolo gr!BS nentr» nonorslS RomanS. 
VesnasianS nentrs aneasta Ta onorat« ks darsrî de trismfS. 
Dsnii aneasta ssb VesnasianS, nreksmS mi sub fiî5l« seg 
Tits, tote nooorele aneste a§ fostS ssnsse, smilite mi linimtite. 

CAPITULC XVI. 

Ssabii nersndg de la Domegians sn» ajstorS de 100 
ki&Uregi în kontra LigilorS^ ne l'BkseaS atsnne in Mesia, 



PARTEA I. EPOCA I. CAP& XVI. 



29 



D. Chr. 

82. 

Duras ţi 

Dnrpaneo, 

dupreDion. 

Epigr. la 
BignoUu. 

p. 242. 

Marţial. 

Bpigr V.28 

Dion Cas8. 

Marţial. 

9. 36. 
Plin. 

Epigr. n. 

10. Epigr. 

16. 



îmn'BratulS le-a îmnlinitS cererea ; dar aneasta a fostS|Dion cass. 
kassa k'B s'a înnenst^ earBmî resbelS între Ro-\ ^' 
mani mi Da?î. Ligii ssnsinds-se, 's'aS snitS ks lasigiî, mi 
s'aă.gBtitS Bl» treak^B . IstralS. Atsnne s'aS skslatS 
mi Dani!, ks domnslS lorS Dsras^ mi renezinds-se 
aS teeats tote gardele (strejile) Romanilor^, sfErR- 
m'Bndis ks totels ne Anis Sabins ks omtirea sa. 
Dsn'B aceasta Dsra, nrev^&zindS viitorslS, mi vtztn- 
ds-se nrea jsne, a abdikatS înfav6rea Isî DenebalS. 
Acesta era sn§ b^BrbatS ksnoskstS nentrs agerimea 
Isi în strategeme, esnerimentat§ nentrs ka &% le nse 
în Iskrare, m'sestrs nentrs ka s:b se norţe ks dsm- 
manii, s'b le nse ksrse, s'b se Isnte^ h'l fsg% la timnS, 
îngelentS la trismfsrî mi la nenoroqirî; desnre tote kaliti- 
îjile aceste a dat» mi dovad^B, hmi înainte de a nleka ass- 
nra Romanilor^, a fskstS konsilisrî sekrete de ăliang^ ks 
Ilaroks, domnslS IlartilorS; ks Sarmagi! mi ks Katgii. 

IlregiBtiâds-se de rtsboîs Denebals, maî înt'bîs a nro- 
mis» nrin soli Romanilors nane; ne wrm'h însi aâ^nd^ k% 
Domegians a trimisa assnra Isî ne Fssks^ generalsls armii- 
lorS nretoriane, î-a triraisS risnsnss nrin a doa solie în de- 
ridere zik^nds k'B saS s^ se grsbeasks a-î da tribstS ansalS 
kite doî obolî de fie-kare RomanS, sa§ de ns, se| Tacit n. 
va bate mi mslts rB§ va fane Romanilors. Atsn^ej 112. 
Domegians, nenst'BndS mistsi derîderea, a nreninitat» nleka- 
rea Isî Fssks. AqestS generals era snsis din militarii neî 
maî kanabilî, dar mai t'Brzig k'Bzsse mi elg la molinîsne; 
în resbelsls ks Daniî, dsn-B ne a nerdsts mslt'B 0- 
mtire, s'a nerdsts mi el§ înssmT, mi s'a înmormxn- 
tats într'o nidsre Da^ikis, nreksmS mo&rtsrisesks' 
maî mslgî istorici, între kari mi satirikslS Isvenals 
ziki&nds k% în oramS de marmsr'b els nroekteaz:b 
bxtxli], mi la vsltsriî Danî n'Bzemte dossrile. 

M'Bniinds-se DomegîanS nentrs nele ne î-aS feksts Da- 
«lii, s'a de^isS si^ se dsk'B îarsmî assnra Isî. AjsngindS 
îns:b la Messia, a înkredingatS Isî Islians esnedigisnea. A- 
Hesta a datl^ ordinS ka togî . ostamiî» a:bni& mi Hentsrioniî, 



luv. c. ra. 

Cap. 4.12.13 
Orox. Tacit 
SalnstCrisp 
Marţial. E- 

pigr. VI. 

p. 76. 



30 ISTORIA, daoib! 

si'raî înskrîe nsmele ne armele lorS, nentrs ka bi se k»- 
nosk'B anala ne ar fane vre «nS faktS strBlsnitS saS înjoBÎ- 

}torî5. Dsn'B aneasta d^BndS b'Bt'&lie dsmmanilorS, la 
Tana ^ a snisS mslgime din eî. Atsnne kizmd^ mi 
Bezias; Hel8 înteî» generalS al§ l«i DenebalS, s'a nre&kstS 
mort§, mi anoî neste ndnte a &git§ ne fsrimS. DenebalS a- 
tsnne tem:snds-se ka s:b ns rEsbat'B învingiBtoril Romani io 
îmntErBgia sa, a nssS de a teitS arborii '^el mal de anrdne, 
rai ne vi&rferîle lor8 a n«BS arme, în k^tS Romanii, krezmdS 
k'B anemtia eraS ostami, s'aS temistS de a înainta. 

Dsn:s anest^ mik§ ssknesS alS Ivi IsIianS^ DomegianS 
a kizst^ într*o gremaliB mare. Mxniinds-se assnra Eiiazi- 
lors (l'Bksitoriî din Moravia,) mi a MarkomanilorS (l-Bksito- 
ril din Boemia) fiindS ki ns î-as dats ajstorîs în Jkonff'a 
DanilorS, a snisS ks o krszime neomenos'B ne solii ne el 
trimisese ka s^b near^B nane^ mi s'a renezitS în Ilanonia ka 
st-raî r^Bsbsne asisnra lorS. Fxk:Bnds-se b'Etaea ks mare 
ferie, Markom/inil TaS învins», mi l'aS redssS la feg^; ne 
srmi^ y^z'Bnds-se f6rte strtBmtoratS, a trimisS ambasadori la 
DenebalS k» nerere de nane. Denebal», nlin« de modestie, 
Marţial. n.\de mi de m«lte orî nerase nanea mi ns o nstea k-B- 

^^* ^* jnita, nrimi ambassada ; dar ns 8*a d»s§ elS singsrS 
la lokslS de înt^Blnire, ni a trimisS ne frate-ses Diege în- 
uresnx ks ktijî-va algî Dani. Domej^ians Ta nrimitS k» 
bsksrie, mi d'Bnds-r arme, k'Bjgî-va nrisonierî, mare mslgime 
de bani, mi maî mslijî memterî trebsitorî în timn?$ de res- 
belâ mi de nane, nromijj'snds snS tribst^ ansals determinata, 

icu n. \as komnsss ks els tokmelele nineî. Dsn'b aceasta 

^' ^ ' jDomegianS a nssS diademi ne kanisls Isî Diege, ka 
k:BndS Fars fi învins», mi dirsinds ks bani mi ks onorî ne 
statiun.ra]ostamiî seî, Ta trimiss înnresm ks aî seî la Roma 

eSeL^rks o enistolt ka din nartea Isî Denebals (dar în- 

^^®' Ikinsiti), nrin kare eU se ar:Bta învingttorîs, mi k^H 

DenebalS s'a nlekats la nane ks învoeal-B ka Romanii s*b 

dea snS tribst§ ansals DaHÎlor», nentrs ka anemtia sii nn 



1 ' Tana ndte 8% âe satslS Taina de astezf din Qeara Rom^Bneaski. 



PARTBA 1. EPOCA I. CArfi XVU. 81 

maî tsrbsre gerile Romane. AneastB dare s'a mi nl^titS re- 
gslats în ksrs§ de doi-snre zene anî, de la 88 ăswh KrîstS, 
nxn'B la 100. 

De mi a fhkstn o nane atotS de smilitâre, Do-r 
me^ian§ a serbat» doi tri;smferî; assnra ELatgilors^PUn. paneg 
mi assnra Danilor». Asemene mi nfentrs Sarmagîi 
a trimisg la kanitolislS Isî Joîe dafinS trismfotorîs. Tri»m- 
ferile le adorna k» nomne de mare nrej^g, îns^B n« ks obi- 
ekte Isate de la inimini, m ks altele rBoite de la aliajul saS 
de la oraraele Romane. Ile Vbngh aceste n'a sî-f Martui. 
tatg a ad^BOga la titlsrile sale mi anela de DaHikS,\ ^^' ^* ^ 
mi si-lS tini&reask'B kîar ne monede. Dar de t6te aneaste 
Romanii rîdeaS, ki&Hî înjjeleseserB k:B nanea fesesej statiu. 
ksmni&rat'B, mi k'B ne kindg kodriî Getini mi Ds-\ ^* 
ni^rea eraS în linimte, gsbematorslS Illinis ^^ili» se arbta 
6re-kBm§ k'B le domineazi: ksnomtea§ neii«tinsa|Martiaivfi. 
sufleteaski mi kornoralii a l«î Domeijîan§, kxHî îls} ^* ^* 
vedeab k^B-î nl'BHea maî mslt» s:b se nrimble nrin orams de 
k'Bi^ nrin omtire, maîmsltS nejosS de k'Bt^ k^Blare; s!B faki& 
bi^tBliile nrin general!, îar ns el» înssmî; k'B fantele fericite 
le înssraîa Isim!, îar nele nefericite generalilor§ seî; ks ne 
Heî ferÎHigî în biit-Blii îî srîa, îar ne neî neferinigî îî înj«ra. 
Dar vikleniile l«î, krszimea, desfrsn'Brile mi ksniditatea Isî 
fisrB resnl'Btite de m!Bna sn»î sklav^ liberat», ansme StefanS, 
în an»l§ 96 d»n% EjristS. 

CAPITULtJ XVII. 

Dsn'B m6rtea Isî DomenianS n8ind§ mina ne gsvem8 
nimte birbagî înrjelengî, Nerva mi TraîanS, s aS Îndrentat8 
msltS trebile imnerisl»î. Maî k» seam'B TraîanS, nessferindS 
ka Romaniî 8!b dea tribst» an»al§ Danilor^, nlekiB a 4 d. chr. 
ssnra Isî DenebalS ^ Acesta aszindS de maissrilej ^^' 
îmn'Bratslsî, se ksnrinse de temere^ ksnoskîndS k'B maî na- 



1 Dsni monetele din an»19 anesta se vede nleksrea Îs! TraianiS. KiarS 
Ulmv6 în kartea I simne desmre nlan^l^ rBSboIsl^sî Da^ik^. 



82 ISTORIA DAClBi 

inte învinsese ne DomegianS Iar ns nre Romani^ mi k% a* 
ksma avea a se Ivnta ks snS nonorS, karele se distinge 
ns nsmal nrin drentate mi eroisroS^ dar mî nrin modestia 
Dion Casa l^^J^^l^r^ nsrterî. Intre aceste, TraianS ajsng^BndS 
jln Messia^ netreks eama akolo, amezi&ndS gamisdne 
romane ne Imgrb Dsmre. 

Esm^ a datS nrim^svara, a trek;stS omtirea neste DsnrB- 
o. chr. )re, 5nde fbk^ndS sakrifiQsrl mi konssIt^ndS orakolii, 
^^^' /merse înainte în ^eara inemik:b. Danii se assigs- 
rase nretstindenî ks n^bdsri t'bâte mi ks omtire. AjsngsndS 
la Tana, snde-mî aveaS Danii omtirea, se giti de btbtae; 
atsnne i se trimise snS diskS mare, nre kare era skrisS ks 
litere latine k!B Bsrii mi togi aliagil konsslteaz^b ne TraianS 
SI se înt6rki& îndo&rEnts mi s!b resnekteze nanea. Dar Tra- 
îanS, nels^BndS în nrivire konsilisrile aminilorg, a datS b^- 
taea, mi învingsndS ne inemini, ordon:b ka kanetele nelorS 
5Himi s:b se nse în nari înaintea taberei. 

DenebalS învinss^ dar ns de totS înfrBntS, trimise la 
TraianS soli ne nimte komigi, din klassa nea mai de josS, 
ka snre bajokora Isi TraianS', ks nerere de nane. TraianS, 
desnregsinds-i mi alsng^nds-î, dete earsmi irBsbois Dani- 
lor§ mi Sarmajjilorg 'ie le eraS aliagi. Anemtia, vizind»-8e 
earsmi învinmî^ trimiseri; o a doa ambassadiB, komnssib mi 
din mseri kare nl-Bogea» mi nereaS nanea. Dar nini anea- 
st% ambassads ns fs asksltat'b. tSrmi^ndS anoi mi alte b%- 
tblii, am'Bndo^ n'Ergile a^ fsksts nrisonieri; Romanii trBtaS 
ne ai lor§ ks omenie, iar Danii ks nea mai mare krszime 
mi lamitate, în k'bts kîar§ femeile lors îi n-BrleaS ks fEkliile. 
Astfelîs afl^Bnds-se înk'B Iskrsrile, earna sosi mi resbelslS 
ÎDneti^ din amindo^B n'Brgile. 

Trek!Bnd§ earna^ vine nrimo&vara, mi Romanii 
alergS earBmi la arme. F'BkisndS mai înt'Bi sakrifi- 
gsri la zei \ s*aS nregitit§ de bitilie k« togii. 



D. Chr, 

102. 

Pet. Patrie. 

38. 39. 



1 Romanii sakrifikaS la zeii msnjiîîlorS ka ss le ^8te a trene m5n^iî; 
sakrifikaS la zeii emirilor^, ka si le igste a nleka ks omtirile; la zeii 
trekxtorilorS, ka ss le ^Bte a trene vre-sn^ m^nte, vnt rîS mi altele. 



1 niHî ksf 
la înteMi*, 46 ppe- 

leomfişidS. 

me Tra-l 



PABTEA I. EPOCA I. CAP& ZYIl. 33 

Ac^zindS de aceasta Denebal^, mi temsnds-se^ a trimisă ea- 
FBmi ambassade de 6meni maî însemnagT, karii, lis^biidS ar- 
mele ne n'BmîntS mi îngenskindS, a§ rsgatS ne Traianii zi- 
k^bndS k% DenebalS va fa?e ne va ordona, nsmi^ si-i dea 
voe S£ vie si&-î vorb68krB în fag£, saS s-b trimig^B ne nineva 
ka s^B vorbeaskiB ks el§ desnre nane. TraianS a tri- 
misa atsnne ne Ssra Elasdis mi ne LibianS asneriorslS 
Ilretorislsî ; îns:b nimik'b n'a £bk9tS^ krbHî nini ksţ 
anemtia DsnebalS n'a kstezatS s^b vie 
nire, m a trimisS algi solî, ne.kari atsn^e Tra- 
ianS ns i-a mal nrimitS, mi a nlekatS assnra Isî. FxkrBn- 
ds-se biBtaea, DenebalS fs învinsa ks totslS; !ar rBsboIdă 
ft atetă de înverm$nat§ mi de si^ngerosS, în kxtS în omtirea 
roman'B ns ma! ajsngeaS ki&rnile nentrs ka ss se lege nls- 
gile (ranele) soldagilorS, mi kiar îmn^BratslS rsnea xlamida 
(kabanijga, xaîna nea ne deassnra) de ne d^nsslS^ ka S'b 
nrok^re legrBtsrt nentrs nel nlagagT. Dsn^ fireaska Isî îs- 
bire de omenire, ordoni ka komsrile Romanilor^ omorΣ^ 
S'B se înmorm'Bnteze ks nomni&, rBdikrBndS deassnra lorS mi 
altare^ ka S'B se fak?^ în fie-kare an§ libagisnî mi rsginisni 
nentrs ne! adormig!. 

Dsni anestS resbeK TraianS, mergtndS maî denarte, a 
ksnrinsS msngii nei fortifikafit ks kastelsrî, în kare a gisitS 
arme, mamine resbeline^ nrisonierî, nreksmS mi snS stin- 
darde IsatS maî nainte de la PsskS, k^BndS raSfostsfcap.i.p. 2. 
invinsS. Iar MassiminS a ksnrinsS o Hettgse, în kare\^**^* ^^' 
se afla mi o sorB a Isî Denebal?. Iar Lsnis Ksingis Masrs, 
karele kom^Bnda arina MasrilorS, viindă ks k^bl^Brimea smo- 
FB a NsmizilorS, a thksU atste fante eroine, în k^BtS a nni- 
mit§ lasde mi onorî, ks kare s'a îndrentBgitS nentrs imnrs- 
dengele sale de maî nainte. 

în ama strâmtorare kiBZ!BndS DenebalS, a tri-| 

misS o mslgime de barbagî mi femeî ks konii]\ 

lorS, kariî ki>Z£nd§ în gensnkî, arsnk'Bnds armele la 

n!Bm:Bnts , mi ks mo&nile legate îndtrBtS , snrefpetf.Patric 

semns de ssnsnere, se rsgaS ferbinte nentrs na-ţ ^»'^'™- 

ne. TraianS nriimi solia aneasta. Atsn^e veni mi Dene- 

.3 



Mâem. |t 
Cap. 13,59.?^ 



34 I8T0B1A dacib! 

bal» ÎQssmi, îmi arsnki armele la nxm:bntS, mi se inkinrfc 
la nÎHorele îmiiBratslsî, nromîjaxndS hb va fane ne-î va 
ordona, ns îns:b ks skonS s% n'Bzeask^b nelş nromise, ^i ks 

idem. UkonS ka ss skane de nerikolisl^ de fags. Aina 
Pagina 285.J j^^^^ nromise 81& nredea armele mi maminele, memte- 
riî netrarî mi lemnari ne Isase de la DomegianS, mi ho de- 

idem. Isertorî ^, B'L d^rbme netegile, mi 8% cedeze totS m»- 
Capituifi55.jj^^j^^gjg ne Isase TraianS din otarble sale; s:b aîbs 
a'^eîamî amin! mi inemi^ k^ nonorslS Romans; ne fsgari ss 
ns'î nrimeask'By nini &% întrebsingeze vre snS ostamS Ro- 
mana. Pesnre t6te aceste a trimisa de a înmtiingatS ne Sena- 
}tşl§ Romans nrin soli^ snre a întbri nanea. Dsirs a- 
H^ste nsnerî la kale, imn-BratelS, ks^BndS gamisdne 
ne otarble nele nose ale imnerislsi, s'aîntorsS în Italia, snde 
Hetegenil Romei îl» nrimirB k« mslt'B bsksrie mi îsbire. 
Atsnne mi solii Isî DenebalS întrarb în Senate, densindS ar- 
mele mi ks m'Bnile legate îndtBn&ntS, d«;ni& datina nrisonie- 
rilorg, mi vorbirB nsginS mi k» ;smilingi&; i^wb kare înfeB- 
rinds-se nanea, îini relsarB armele mi se înt6rBerb. în geara 
DupeChr.^lor§. D^us aioasta TraianS serb^B trîsmfslS Dani- 
MapîîÎEpig.ilor», mi se S5nran«mi DanikS, nreksmS se vede ne 
pagina 2oo.j^^^^^^ mi ne alte monsmente din timnslă seS. 

Nen8t:Bnd8 s«feri învingerea aneast^b smilitore, Dene- 
balS neste nsginS timnS se resk6l'B^ mi k^blksndS tokmelele 
n'BHeî, îarT&raî înqene a infesta nrovinjjiile romane, îndem- 
n'Bnds ne ve<iinî la aliang^B^ mi fskisndă strik:b?î8ni tstslorS 
HelorS ne i se arstase inemini, — maî alesS lasigilor^^ ka- 
riî era» aliagî ks Romanii. Lsi&ndă mtire Traians desnre 
aceasta, atxta s'a m^Bni^tS în k'Btg s'a denis^ s:b se dsk^B ea- 
FBmî înssmi assnra Isî. Âma dar:B Is^BndS ks sine npe ne- 
DupeChri8.]notsl8 se§ AdHanS, mi ne Lsni» Ksingis Ma«r», a 
spirttkn. [nlekatS la Dsn^re, snde sosindS, îmi fbks nlanslS 
Capitul 66.jj^gj^g g^ treak^b rîttlg. Atsnne as alergată la elS la- 
sigiî, mi alte nonorB revoltate assnra Isî DenebalS, mi klar 
mslgî Dani desertorî. 



1 Ssida Ia ksv^ntslS kriminalS zine ki ne a^emtia Is'snds-i îmnsratsIS i-a 



PABTEA I. EPOCA I. CAPC XVn. 35 

nregitind»-se 8i> treak'B Dsn'Erea k« nodS de birnî 

saS albii, nrev'BZ'Btorslg îmn!Brat§ bigib de s6m:B ki elS, tre- 

k^biidS ne n^m'BntslS DanikS, ineminii nsteaS sx vie ne din- 

dxrbtS s'b arz-B nodsl?^ mi s% ÎQtrersmn^b komsnikxHÎsnea 

omtirei sale kn Mesia. De aqeea a gssitS ks kalo ka mai 

bine si fak^ resbelS ks sigsrangiB mi întbrziere, de k'BtS 

k8 renejsne mi nerîkol^; mi nrin srmare s'h fak^B nod§ de 

nâtp% mi kastelsrî ks tsmsrî mi mangsrî ne la kanete. A- 

ma darb ordon'b s% treakiB at'Bta omtire în malslS Da^ik^, 

kobte trebsea snre an'srarea lokslsi snde voea s'b faki& nodslS. 

Deni, înkreding'BndS nodslS snsi faimos^ arxitekt», Anolo* 

dor§ DamasHenS, netreks în Mesia, oksn^bnds-se ajzonaradefl- 

nrimi ne Danii fsgarî, a askslta soliile lasigilorSJpiL/^^ 

mi a ksgeta la nele desnre resbel» mi naqe. 

Oksn'Bnds-se astfelS, Traian§ amtenta îmnlinirea nro- 
ektslsi seS^ iar arxitektslS AnolodorS se silea ks konstrsirea 
nodslsi Hel5î de netrB. Anesta 8*a edifikatS între tsmslS Seve- 
rinslsî miH!eme][^i, ks m^se mile Italine dinjosS de Eatarak* 
tele Dsn'Breî, kare ternemte se nsmeskS Demir-kani ^, adik:D 
norta de ferS. Ri&m'bmigele anestsî nodS vi^zxnds-le Eomitele 
Marsilis, le-a m'&sKratS mi le-a deskriss *. Iar Dion Eassis 
krede k'B nodsls Isî Traian§ este mai ssneriorS de k^t^ tote 
Hele-1-alte edifigsrî ale sale; elS zine k'B uilastriî (sttlniî) eraS 
de do^-zeni netre tetragone, avBnd§ fiekare 150 ninore în- 



1 Demir-kani este între «Ungaria desnre rESiritS mi Transilvania desnre 
anssS. 

2 Dsne Eomitele Marsilis, Dsnsrea abia are o mie de nanii Iirgime, ian 
dsue Dion 3570 ni^idre. Hli fiindS k£ net înt^l din stilnl eraS denarte 
snslS de altslS 17'/, stsnjinf, totS nodslS avea nrin armare 23 sfc&lni^ 
mi Isngimea 440 sttBuJini de Viena. Dsne anestam! aHtoris, st^Iniî era$ 
de nătTB ordinarB, amestekat^ ks kirBmizî, iar nele 22 boite mi noda- 
le de-asBura, eraS de lemnS de stejarS. Iar D. d'Amvilis ziqe, k'B ba- 
ronHlS SgelS sokotemte Isngimea nodslsi de 535 stmjenî de Viena, mi 
arats, în nIansIS ixnografikS ne a skosS, nsmal 19 stilnl ai nodslBi, a- 
farB de mvril de ne sskatS. 

ELrokonsolslS TeofilS zi^e k^ Anolodor^ a fbkstS maî întii nimte 
kivotsri Isngi de 120 ninldre, mi late de 80> nre kare le a arsnkat&^mi 
anoi a konstrsitS nodvlS. Dar ksm^ în adev3>rS s'a fbkstS anosta, nlmai 
AnolodorS arS nstea ss ne deskrie. 



86 iBTOsiA dacie! 

n^Igime mi 60 l'Bgime, mi denarte snslS de aitslS de 170 
niniore^ av^ndă între eî ksnole de n^trB^ ks kare se lega 
înnresn'B. TotS astfelS zine mi loan Qe^i^ îns^b astoril ane- 

Imtia ns deskrîs nartea de deassnra a nodslsi; de 
snde se dedsne k^ nartea aneea era de lemnS, mi 
ks doringa mi genislS Isl TraianS s'a mslgo&mitS 
nsmaî k? atsta. 

Intre a^este^ DenebalS^ y^z'Bnd^ ki» konstrsirea nods- 
Îs! înaintează, mi întristBnds-se forte de revoltarea ssnsmi- 
loi^ se!, dorea na^ea at:Bt$ nentrs nresinte ki&tS mi nentrs 
yiitoris. NenstBndS îns:b a se denide ka si> se nredea Ro- 
manilorS ka nrisonier^, fBgimS m!-a retrasa omtirea, mi a 
kiematS ne venin! la aliang'B zik^dS: k% dakr& e! îls vorS 
n^Brbsi, negremitS se vorS nerikola mi e!, !ar daki& se vor^ 
lunta ks el§ dinnresns, note mi eî s'B-mî assigsre libertatea» 
Lsi&ndS îns'b t6te m'Bssrile ksvenite nentrs resbelS, a ner- 
katS ma! înt^i^ sb aisnge în nela-l-altS malS ne Romani! 
kari n'BzeaS înt'Britsrile^ dar fs resninsS ks rsmine. D^ttb 
aneasta, y:sz!Bnd§ k'B ns ml-a nststS realisa astfelă nlanslS^ 
a sokotit^ k'B înaintea înt!Britsrilor§ romane s'b onse mi elă 
alte întiirîtsrî ; fBkiind» aceasta, mî-a adssă omtirea anrdne 
mi s'^ înkisS ks tre! rsndsr! de zidsrl, ks skonS ka de a- 
kolo B'B eas£ adesea mi ks s^geti&tBrî mi renez! lovir! b'b 
ssnere ne Roman! în IskrslS lorS, mi s-b îmnsgineze nsm^- 
rslS lor». Dar nini aneastă n« i s'a nemeritS ; ktHî Roma- 
ni! mangsrile mi zidsrile le-a§ IsatS ks asaltSj mi aS res- 
ninsS ne Dan! denarte, 

• învinsS de mslte orî, DenebialS 8*a înnerkatK în nele de 
ne wm'B si» învingB ks viklenia; a ksgetatS st n&neask^ 
viaga Îs! Traian», Iskrs ne k'ht^ ne ne era s!b-1h îmnlinea- 
fik'B ks kinslS şrmttorîs: a trimis§ kT&g!-va omenî devotagî 
mi kstez'Btor! în Mesia, &*& se nrefak^s a fi fsgitS de la el§, 
mi însînsinds-se nrîn omtire s'b gBseask'B timn§ a se anro- 
niea de imn'BratslS mi a'Is SHide. Dar viklexiia s'a desko- 
neritS, k'BH! snslg dintre eî, înssfl^BndS nrensssrî, mi fiind^ 
nssS la tortsre, arBt:b adevirsl», dsne kare togî kernulini! se 
nrinserB mi se s^iiserB. 



PABTEA I. BPOCA I. CAP8 XIII. 37 

înkeinds-se nodslS, TraianS a trekstS de neea narte, 
mi înneni&ndS esnedij^îsnea ne n^bmmtslS inemikSjDupe chr. 
8'a r^nezitS assnra Isî DenebalS ks tdt'b nsterea 8a«\ 
Bi&taea a fostg învermsnate : de la îmn^ratS wbWB la sol- 
data, Romanii aS infrsntatS nerikoliî nel mal mar! mi aS 
arbtatS eroismslS nelS maî l-B^dabilS. SnS soldatS greg rs- 
nitS, fs skos^ din k'Bmnslg bxt'Elieî ; elS v^bz'BndS k% ns ma! 
are sneranji^'b de y'iSL^hj a emitS din korcS, mi readsni^nds-mi 
nsterile, earBmi s'a y:BrBtg în bitae^ mi a shîsS înki& msljfi 
inimini whn'h i s'aS storsS de tot§ nsterile mi a k^zKtS. Ma! 
nainte de t6te îns:B se niteaz'B fanta generalslsî LonginS, 
kare merite a figsra în istoria rbsb6elorS. Acesta, fiindS 
snsls din nei kari ssnxra maî msltS ne Dani^ Denebalg fe- 
ks nlanS si-ls nrinz'B kB kinslă vrm^torls: îî trimise res- 
nsnsS k% voemte s^-lS înt'Blneaskr& ka s'b-î vorbeask'b de na- 
^e^ arstBnds-se nlekat» a i se s»nsne ; LonginS amxginds-se 
8*a dssS, dar Denebal», ki&lk'bnds-mî nromissisnea, îl§ nsse 
la onreal:B; dsn'B aneasta^ fiindS întrebatS de nlansrile Isl 
TraianS, mi nerBsnsnz^BndS nimikS, fe înkis§, ins'B trBtatS 
omenemte. Anoî DenebalS trimise rBsnsnsK I5I Traian^ k'B 
de voemte si& aîbt ne Longin§, ss i se dea îndsrEntS nt- 
mrBntslS ni&n'B în Istr», mi sii i se nli&teask^ t6te keltselele. 
TraianS îî rBsn^nse ki ns nortt ninî mslt^, ninî nsgin^B gri- 
J!B desnre Longing, mi k!B orî de-î va da drsmslS, orî de-ls 
va ginea, nsginS le nas£ Romanilor^* LonginS însi& nrin 
9ng servS alS seg gisi otravb 8Hig%t6re, mi nromiij'bndS Isî 
DenebalS kt-lS va rekonnilia ks TraianS, s'a nref^BkstS k% 
trimite ne servitorîslg se§ k» skrisorî rsgttore la TraianS, 
dar k^ndS a sokotit^ k% servitorîslS a nststs s:b ajsngtB în 
sigsrang'B, elS a b:B5tS ueste ndnte otrava^ mi a msritS. 

Dsn^b aneasta De^ebalS a nerstS de la Traian8 ne ser- 
vitorîs, nromigtndg si&-î dea în lokslS seS komslg Isî Lon- 
ginS, mi zene algî nrisonierî ; mi ks aneasti nronsnere a 
trimisS ne sn§ ^entsrionS, ne f»sese nrinsS odatob ks Lon- 
gin8. SstamslS, viindS mi snsindS t6te k-Bte s'aS înt!BmnlatS 
kî Longin8, TraianS n*a trimisS îndtrBtS nini ne el^, ninî 
ne servitoiiSy anregsindS maî mdtS libertatea »nsî Romana 



38 ISTORIA dacib! 

de krstS îmmorm'biitarea sn^f mortS. DenebalS, mi&niinds-se 
de aneasta, a sn7>Dzsrat^ kornslS Isî LonginS nrintr'snS narii 
ne neregii kanitaleî lorS Sarmisagetssa \ snde se aflaS akH« 
ma Romanii. Aneasta vrBz^ndS TraianS^ a sssninatS, iar Ro- 
manii ksnrinz'Bnds-se de fisria nsbsni&rei^ mi dsns snS res- 
belS învermsnatK, as asediatS mi a§ dat§ assaltS HetBQei. 
Danii se an^BraS kv eroism^, giinds-se ne zidsri ks snlige 
mi svr&rlindS s'Bgegi ; ks tote aneste netâtea se ia mi oramslS 
se arde ^, iar or^manii snU se snidS nrin otray%^ algii se 
£ftk§ nrisonieri. Dsn^ ksnrinderea oramslsi, se trimitS omtiri 
in tote n'Brgile, kare goneskS ne Danii ne aS mai remasS, 
ardS loksingele Ior§, mi adskS o mslgime de nrisonierî. Iar 
DenebalS v^bz^ndS neirea omtirilorS sale, skl'Bvirea mi stinge- 
rea nagisneî sale, mi ne sine anr6ne de a fi nrinsS, k^z^ 
în desnerare mi se sinsnise, nreferBnd§ a m«ri de kitS a 
trai fBrs îmni&rBgie mi a gssta deson6rea skl'Bviei. Atsnne 
Romanii aS arBtatS kanslS sinsnissbi la togi nrisonierii mi 
loksitoriî, ka s'b se înkredingeze mi h'b se ssnse; dsns a- 
neasta Tas trimis:^ la Roma, însi& n'a adssS atBta bsksrie în 



1 A^easte cetate a fostS fsndats de SarmisS în fsndslS Transilvaniei > In- 
tre MsrBmS mi OltS, mi anrdne de Ildrta de ferS, snde astszi se afli 
orBmel5l$ Barei. D»ne ks^erirea Romanilor^, s'a nsmitS^nia Traians, 
nreksmS se dovedemte din o inskringÎBne gtBsite akolo : Colon. U]p.Traian. 
Angnst. Dac. Zarmis. De aine svntS doi drsmsr!: snslS ne merge ks- 
tre str&mtorile msntelsî Slnia, nsmitu Ildrta de ferS ; altslS ne trese ne 
marginile rislsî Sargengiv, se întinde kitre Ansis*, mi este fbkstS din 
netre nitrate. Desnre acesta mi indicele geografiks M Isl KarolS Bal- 
maginS zine arbtmdS k'h, kalea M TralanS se întinde de la Braxel 
nini la netatea Xageg. S'a gisitS însi mi alts inskrimsitme. 

2 OramslS Sasmisagetssa, kanitala Îs! De^ebal^, se vede ks era de lemn)^, 
de bsns 6rb nea arsS. Ssb Marks Sksrians, smnlmds-se dekolonilBo- 
mane, s'a nsmitS Slnia Tralani; mi îmniratslS a înskrisS nsnsmains- 
mele siS mi alS familiei sele , ni mi nsmele selS vekiS de Sarmisage- 
tssa Ta adsogitS, ka si aîbs în nosteritate, mi kitre ramamil Dasi o- 
n6re mi glorie. De aneea kolonia aceasta ne inskriuBisni se nsmemte ka* 
nitHli, Iar ssb GordianS III, nsmaî metronoli; ks 240 ani dsne Kristft. 



* AnslslS este între Klasdionole nd Sibiis, aor^De de MaremS, mi se nsmemte astezl Alba 
Islia mi Alba Earolina; fiindS ki, akolo 8*a ghait» mi ma! mslte inskrinjiisni, ne dove- 
de«k84u>loniBarea AmUnilorS. 



(Dion Cass. 



PABTEA I. EPOCA I. C1P& XYH. 39 

nonorS, nre ktBtS maî înainte înssfla groz'B nsmaî aszirea 
nsmelsi seS. 

Atsnne mi konfidentelS Ivi Ds^ebalS^ nsmitS VikolS, 
nentrH ka s'b skane de sklavie, a§ snssS Isî Traiană de- 
snre tesasrslS ne asksnsese domnsIS seS înaintea resboîs- 
Ibî. Aneastă se fBksse ks, kinslS srm'BtorIs : ab^tBndS n!E- 
FBslS Sargenj^ia ^^ a ssnatS în albia sa o grdn'B mare, mi a 
nssS în ea o mBI^ime de a;sr§, dar ma! msltS ar-| 
gintS, mi alte Iskrsiî de mare nregS, kare ns B5ferS\ 
nin! se strik'B de hTnezeal^B; ne srm^b astsnrsnds gsra gro- 
nel ks netre bine notrivite, a arsnkatS deassnra ii'hrhii&, mi 
anol a îndrentatS U7.rb5l§ earBmi ne kalea sa. A mai fostS 
asksnsS mi altele mslte într'o snelsnki&; mi tote aneste le 
feksse fsrB a fi nimeni altslS de fag'B de k^btâ» sklavii ne 
IskraS la a^eastiB treab:B, ne kari anoi i-a snisS nentrs ka 
b:b ns ksmva s'b arEte ksiva nele asksnse. TraianS, dsns 
He a gTBsitS aneste tesaisre, a rbdikatS o kolsmn'B ks inskrin- 
m^sne latin^b^ al§ k:Breia îngelesS este acesta: 

DQskonerinds-se tesasrele Daniei, divinslS Nerva Tra- 
ianS Hesare AvgbStS, roslg'Bmit!B a datS zeslvi afi'Btoris, ta- 
ti&lsî avstS, terei msme. 

AneasfcB kolsmn^B s'a gtsitS la Slnia Trăiam, Belîgra- 
dslS de astăzi alS <Sngariei. 

CAPITUL© XVUI. 

Dsns aceste, TraianS îmmratslS a nlekats snre n:Br- 
gile din josS ale Daniei ks omtirile sale^ kare se sokoteaS 
la 300,000 ostami. Treksnd^ Siretisls «, HrstslS «, Ni- 



1 Sargencia saS SargeQia, nsmitS de Sngsri Strei> mi de Geimanf IstrigS, 
treksndS nrin Rarmiaagetvsa, se yarxs în Maremv, ks karele, vnindB-se, 
di^ în Dvnsre. 

2 Siretfsl^y saS Seretnd^ din vekime, nsraede din fondsIS Bskovine!, mi, 
nrimind^ irbraele Moldova, Bistrica> mi altele, se varas în Istrs. 

3 IlrstvlS de Elini se nsmea lerasos mi Iliritos, mi de S^jgL Iloreta mi 
Soreta. EIS, nsraezsndS din SannaQia esroneani veke, adiks IIolo- 
nia minors, mi adsnauid^ t6t£ Moldova, se vars% în Dsni&re, anr6ne de 
QaUfil. 



40 ISTORIA dacie! 

strs ^, Ninrsl» *, BsgsIS ^ mi DonslS *, ks eroismslS mi înge- 
lenHisnea sa, a resmitS a fane ka tote nonorble Sarmatine mi 
Snitine s'b arate ssnsnere imnerislsî RomanS. Iar snre kome- 
morisarea învingtbtorelorS sale arme, a rbdikat^ în mslte loksri 
kolsmDe, din kare »na s*a g^sitS mi la Gajagî în anslS 1693, 
ne timnslS Isî Eonstantin Dska domnslS Moldovei, mi s'a 
adssK la ksrtea domneask^B din lamî. Aneast^b neatrb are in- 
akrinnivnea OTm-Btore în latînemte : ,,Imneratorslsî Hesare 
divinS Nerva fiis Isî Nerva Traians Âsgssts Germanik^ mi 
Daniks, marelsi IIontiâHe domniei tribsnia&e XVI, gene- 
ralslsi vi, konsslslsî VII, n^Brintelsi Ilatriei, de Ilsblis Kar- 
bisnis^ Asrelis Rsf» ^" 

O alt'B inskrin^isne s'a gtBsitS la satslS OgrBdeana din 
BanatelS Transilvaniei, karele este desnre nordsl» Dvxvhrel. 
Aceasta avea o tabl^B s!Bnat%, ne kare o j^S do! demoi^ 
deassnra k^srora este vsltsrslă Romana ks arinele întinse, 
iar de dessbt» o inskrinnîsne, kare însrb e mtears'B de fe-y 
mslâ fokBlsî ?e fineai Tsriiî si$b d^Bnsa, în k'BtS nsmaî a- 
t-Bta se vede : Imp, Ca. D. Nerua. F, Neruq,. Traiges. Pont Max. 

Nota. E%gî-va din neî maî b^nî kronikarî ai Qerei 
Msntenemtî mi ai Moldovei vorbesks desnre IIIangBrile mi 
Movilele kare se v^bdS în gerile aneste, înnenxndS de la 
nodsls ?el» de iieatrB mi n£n:& la î'îslS Dons. Eî zikS k£ 
Traian§, înaînt'Bnd«-se în l'Bsntrs Daniei, a feksts aneste snre 
a îmnedeka atakvrile inemine. Dar fiind§ ko^ aceste desnre 
nartea kaimn»lsî se îndeniirteazt, în k'ht^ faks o mare di- 
stanj^'B de la Dsnisre n'sn^B la Marea NeagrB, mi de la IlrstS 
n'Bn'b la Nistru, nreksm^ mi de Nistr« n^Bn'B la Ninrs mî 
Don», resslti nedsmerire, ksm§ s'aS fbk^tS? mi nentrs ^e 
s'aS fikstS? Aceasta snn kronikarîs al§ Moldovei o deslea- 
gh astfelîs: maî de krezsts este ki» aneste TraianS le-a £&- 
kstS, sa§ nentrs eterna Isî memorisare, sa» nentrs ko&l'BSsarea 



1 VezT nartea I. Enoka I, Kan^ I, la note. 

2 Idem, Kan^ II, la note. 

3 Vezi nartea I, Enoka I, KanS II, la note. 

4 idem. 5 A^easti n^trs astosx! ns se mai gisemte. 

(TradfikztorllBlS), 



PABTBA I* BPOOA I. OAP& XIX. 41 

negsgitorilorS treki&tori mi a altora; mi k'BtS nentrs fanerea 
lor§ ns î-a fostS gre^; fiindl$ k^b avea 300,000 ostami ks sine, 
midaki^ ar§ fi nssS 100,000 în mirs sz. arsiine n^mi^ntS 
înaintea lorS ar§ fi ksnrinsS trei miliarde mari de lok$. Ile 
l%ng% aneste, marele logo£bts MironS, (karele este snslS 
din Hei maî însemnaşi kronikart) zine k^ elS singsrS a tre- 
kst§ neste sn§ asemene valS (saS manj^S) la «ns orsmelS 
Binlorasss, ImgB Kiev, ne Nistrs. Aseminc rBm'Bmige de 
antinitate se Y'LăS mi în Qeari Rom'bneask's, at'BtS desnre 
nirgile nodslsl, k^tS mi în alte n^rgî. 

CAPITUL© XIX. 

îmnsratslS TraianS, asn^ind^ ne Dani, a kon-|Eutrop. 
stitsatS Dania, ks j^instslS lasigilorS, în nrovingie\ *^' ^* 
Roman^^ mi a trimisS m^lte koloniî din totS imnerisls Ro- 
mana : înt!Bî nentrs ka s!b ns se maî resk6le Danii ^ mi a- 
noi ka s^b se mai r^snl^teask^B anei înd^Bsnauî nrin msltele 
rBsb6e. Dsni& ne a amezatS sn^ nrefekt^ din legis-L^j^^jy, 
nea XIII mi algî diregstcrî ks o garnisoni tare, s'aj g^^. 
întsmatS la Roma. Akolo ajsng^nd^, fs nrokîematS ^ p»«*°* ***. 
alB IV îmn'Brat^ k» a 9-a nstere tribsnians; iar ostaraiî aS 
nrimits lasre, kshsne mi darsrî felîsrite, nentrs eroismslg 
mi b:&rb:Bgia ks kare aS învinsS sns nonors at^BtsfApian. 
de viteazS mi belikosS, kare în mai mslte d^gi a\ ^' 
fostS însn^im'bntatS imnerislS Romana. 

CAPITULt XX. 

Ejronologia Transilvaniei, skris^B în limba german^s, vor- 
bindS desnre Dania, snsne astfelîs: îmn^ratsls TraianS, ss- 
nsindS t6fcB geara Danilor», a îmntrgit'o în trei, în Rinens^, 
AlnestrB, mi ^entral^ (Mediteram); nea Rinensi, kare maî 



1 S'a gxsitS e inskrinnivne ne zinea ama: „Cetatea Ansleusis a m^ntea.^ 
mi alta: „Kolotiiia a mâsea a fmiTBratslsI Hesare TraianS IlartikslS.^ 
Din kare se defls^e ks Traiani( a adssS mai mslte koloniî, mi ov nv- 
mai natrs, nreksmt nsmerlt nandekisU* 



42 I8T0BIÂ DAdSi 

ne srm% s'a nsmitS mi IlanodaHia de koBtre IlaiioDi, saS Sn- 
gsrî mi Da?i, este nartea din Sngaria de astezi kare se 
nsmemte mi BanatsiS Temim6re!, ksnrinde mi o narte din 
Qeara Rom^neask^, mi se atinge de Tissa iui Dsn^Bre, ka- 
re ksrgS snre ssdS ; nea Alnestrb kare se nsmemte mi Msn- 
tana, saS msntean^, este Vriaxia de astăzi ^ mi o narte din 
Moldova^ afli&târe între nea Rinensi^ mi ?ea Hentral^; mi în 
fine nea ^entrali&, sa§ MediteraniB, kare s'a nsmitS mi Ge- 
nidia, este Transilvania de astbzî mi o narte din Moldova, 
între Ungaria de dinkolo de Dsn^re desnre anssS mi ssdS» 
mi Moldova mi Valaxia desnre rBs^Brits, întinzidsse snre 
nordS, mi ka îd amfiteatrs înkisi de m;sngi! KarnagL Tra- 
laiiTs, ăsa'h aneast^B îmn'srgire; a adsnatS mslte koloni! Ro- 
mane din Italia, mi din oramele EUade! mari ^ mi le-aS a- 
mezat§ aine, înfiing^nd^ mslte orame mi net^Egi în Dania ^. 

CAPITULU XXI. 

DionCa8.n\ TrBîanS^ netreksndS la Roma, orbndsea kolo- 

pa.68,i4,i5.|j^£^j^ Romane în Dania, mi nriimea solii IndiilorS mi 
a! altorg non6re ne veneaS s-B-lS felinite nentr» ferinitslS 



1 ÂmH intrebsineatS aine ksYsntslS de Vcdeixia, nentrs ka ss m'h Ji^nt de 
terminslt astorîslsî, Tar în nele maf mslte loksrî m*amS seryifS ks kir- 
vsntsl^ de Ifeara Aomsneasfcs, nreksmS aS IsatS datina de tredskf mai 
togi skriitoril de dinkâne de Molkovft. Mollovenil înss se seireskt \f,z 
ksv!Bntă de Ileara Msnteneaskd, mi ks mal drentS ksvtBntS, ksnl el so* 
kotS mi geara lorS de RomsneasktB ; mi earaml ks drentS ksvsntS zikft 
BomsnilorS de dinkdne de MilkovS MsntenX^ kiHl aneaste numire le-o âa$ 
!nk£ de k^sndS nartea aceasta se nsmea Dania Mttnteanz, mi o konservB 
mi mm astszf, atstS ei kitS mi Ardelenii fragil lorS. (TraâakbloHHlS). 

2 AstorlBlă n8 niteazi ni?i o dovads desnre koloniile din Ellada, kare mi 
se mire fdrte gremits, kml ninî srme de elementS greneskS ns se afls 
în Dania. (ŢradttkntorUiU), 

8 a). în Qeara Bomsneaski - este o netate kare se nsmemte Tsrns, ml 
estefondats deTraian^, nreksmS m^Brtsrisemte Ilrokonis ziksndt: bsti- 
nianS nrin ambassade kstre AngI *, nonorS SlavonS, a nerst^ ka si se 
stTBmste tofil la netatea veke, nsmits Tsms, dinkolo de Dsn^sre, sidits 



* Anjsi) veki loksitori odini6rB af Sarmasiei, snS aofs de Xvni de ne lingi lakslS Meo- 
tide, nre k'ri înTingindv-l Imn. Isstinians 8*a nimitS Antikv. 



PARTBA I. EPOCA I. CAP& XXI. 43 

ssknesS alS resbelsM DanikS^ nii nentrs ssirsnerea Ârabieî 
netr6se nrin KomiK^ Ilalma. AtsiiHe îmn^sratslS TraîanS a 
edifikatS mi niaga aneea mînsnatB, ks sn» mare na- f Geun. o. n 
lat8 de marmsrt ks diferite tablouri, sng gimnasiS,}^' ^p-** 
m& temnls, o bioKotik*, Hn§ ark§ de trismfă, o galerie 
m'sreag'B ks st&lnî înalg! mi ks kanitelurî mari, în kare e- 
raS ssnate ks litere de avr§ reversele kil^bregilorS mi ale 
stemelorS ostBmemt! ks inskringisnea : „Din nrbzî.^ Iar în 
n6rta nes mare a galeriei statua Isî Traîan kal<ire ne nila- 
stri nalgf. ^ 

Dsne andsta, îmirbratslS TraîanS s'a dssS assnra Ilar- 
gilorS mi a Armenilor», a fsndatS netatea Nikonole în ma- 
IslS Istrslsf, imiti^nd^ note AkgiulS, sa$ Aleksandria, saS 
Nikouolea din Armenia -^Ilomneian^B , asemine mi Tumuli în 
malulS de dinkolo, mi kalea netrsitrB, kare însene de la Iz- 



de TraianS imnsratslS.^ A^estS tsrnS este în fags ks Nikonole^ ml de 
aîne se înnene mi kalea uetnith a Isl TraîanS. 

b). GrisellnS zi<ie ki în 'msntele Mika din BanatalS Timimdare! s'a gxsitS 
BnS tsmii, nre kare loksitoriî de akolo zikS ki arS fi alS IbI Ovidiv, 
întemeindB-se ne o inskrioHisne gisite akolo; dar dsiis tabla Ilestinge- 
rian:B se vede ks era kolonia Lederata. 

c). Caput-bovis, adiks kanslS de boS, mi dsns tabla nestingerians kanS 
de bivoli, ănwh IlrokoniB, este «nS edifijgS alS Isi TraianS karele se afls 
totS într*o liiie ks Genskla DanilorS mi ks Kayama Veterani, kstre gB« 
rile DBDsrei. Mal nrobabilS înss este ss fie lassif. 

d). Hetatea Aqua^ kz mrobabilitate se sok6te a fi fostS termele (bsile) £r- 
kslane ne ssbntS in Mexadia"^. în ntolemeS înss se nBmeskiţ ane, dB- 
ne kare latinemte aquae. Aceste terme ne timnBlS Isi Adriana eraS fal- 
m6se, dsni ksmS se vede într^o inskrinnisne a snBî gsbernatoilB alS IsI 
SeverinS. Ile Isngi aneste, vederatS ests kh ErkBle a fost$ zeslS fami- 
liei 91nia, ktBrBia> dBns Joîe, TraianS îî atribsea învingerea asBnra Da- 
HilorS. AnestBî zeS i-a înslgatS mi znH iemnlv kolonia 5Inia din Sar- 
misagetssa. 

1 Alessandrs SeverS a nBsS în galeria aneasta statsele birbaj^ilorS îlBstri, 
fokBte kB nea maf minBnatrB m^sestrie. A?east!B nia^s, v^bzsndB-o Eon- 
stantini^ nelS mare, s'a minsnatS nrea mBlt^. Asemine mi EassiodorS a zisS 
kh este mînBne nerfckts. Mal tsrziS aine se nrokIemaS legile. 



' Andrei XAmilton din ordinslS k! KaroU VI a lenetatS kv skvmnitate termele Erks- 
lane de la Mexadîa; mi afiindS mslte inskxinHisid le-a trimis» la biblioteka imneriate 
din SintOYona, snre^ omamentS. Dar Griselinv ksnrlnde t6te antlHit^nile Baiiatsls!, de* 
Bnre kare a akrisS mi naskMue Kariofllv. 



44 I8T0BJA DACIEi 

laz8 din fagrB ks Nikonoleâ mi anr6ne de Tvrms^ snde 01- 
tslS d'b în Dsnire, oii trek'sndS nrin orBmelslS R'smniks- 
Isi; desnre rssirits de 01t§, se întinde ivbn'h la m'Bn'Dstirea 
E^ozia, ne ;snde este trek^t6rea în Transilvania de la Tsr- 
nsls Rom§ (saS norta Isî TraianS). Aneast^B kale a fostS 
fBkst'o nentrs ka s^ treaks de la Nikonole în Dania \ mi 
ks t6te k£ în m^lte loksrî este astsnatib de timnS, srmele 
însiB mi astBzi se vhă^y ns nsmaî la RimnikslS V^het, Hi 
nu la Izlaz§ % mi ne aîKrea , mi are at^Bta distang^ , k.%tb 
Isngime are nea maî strimt^B narte a I|creî Msntenemt!. 

Dsne aneasta Senat^l^ mi nonorslS RomanS aS rEdi- 
kat§ o kolsmn^B ieroglifiki, snre ondrea mi gloria Isî Tra- 
îanS mi a omtirilors Romane. Ile aneast^B koluran^B, între 
altele se vede mi resbelslS DanikS, mi k'ste s'a înt'smnlatS 
în elS, kare nrin ieroglile înkinseskS tote fantele Romani- 
lorS. Ilentrs Iskrarea aceasta Anolodorb DamasnenS a sfe- 
FBmatK 5ns m^nte mare ki^tindS netrele trebsitâre. Ile 
V£rf»ls s^bS a nssS statua Isî TraîanS l8krat:B de aram^B mi 
ssflata^ ks asrs ^ Dar îmn^ratsls ns ajsnse a vedea one- 
ra aneasta, ktnî aflxndsse în resboklS Uargilorg mi al§ Ar- 
menilor^, a msritS în ansls 117 de la Krist^. 

Aneast'B kolsmns are ntljjime de 115 niHÎ6re, mi se 
komnsne din 34 bsk'Bgi de n^trB de o m'Brime ko- 
lossal'B , din kare 8 komnsnS * basea^ iar 23 înksn- 
gî8rslS, ne kare ssnts si&n'btsrile ; are 184detrente, 
nre kare se ssîe nineva în vtrfS, mi ferestre 43, nrin 
kare vine Ismina. 



BntropCas- 
sidor. altfi- 
feKiî mesd- 
ra. Pablia 
Victor, ase- 
mine. 



1 EarolS VI în anslS 1717 t^BindS ravnBÎî TsrnsM Romv, a snitS kalea 
^ea veke k? alta doS^b netrsite, snre înlesnirea trecere! de la SibiTir 
în JJeara M8nten^sk:B, nreksmS se vede într*o inskriusisne latins la Esi- 
neni (în Qeara KomineasktB) aiir6ne de 01t§, ns denai-te de Tsrns 
roms. 

2 IzlazslS este 8nS orxmelSy knr skejts de komerQ^, între Tsms mi HeleS^ 
o 6rh denarte de Tsm? mi natrs ore de HeleS, ne marginea Dsnsri!. 

3 A^easts kolsnm!B renarBnds-se în anslS 1587 ssb liana Seksts, în Io- 
ksl^ statsel îs! TraîanS, s'a nssS aneea a S:bnt8lsT AnostolS Iletrs. 



PARTEA I. BPOGA I. OAP& ZZH. 46 



CAPITULtJ XXII. 

Eoloniile iadsse din totS imnerislS RomanS, aSfE^trop. n. 
«mnlbtS Dania, mi korHinds-se între sine Romanii mi\ ^* ®* 
Danii; s'a formatS 9nS nonorS amestekatS mi diBtlnktS nre- 
ksmS 6e vede rai din inskringisni ki n6itb nsmiri bastar- 
de, nreksmS: Aia, Nandone, Andrada, Blwianus, Bricena, 
BedaruSy mi altele. AtBta mslgime de nonorS kat% s^ fia- 
v5tS mi diverse îmn^Brgirî, dsne konrinderea mi k'stimea o- 
ramelorS Romane mi Dane, kare nreksm^ s'aS g^sitS, dsne 
nrobabilitate mi dsne konstatarea adevirslsi^ s'aS însemnaţii 
la ri>ndslS lorS în nartea a doa a anestii istorii , la enoka 
II kanitslS XVIII. 

Dnne ne s^a^ statominitS atite koloniî în Dania, Ro- 
manii s'a§ n^mitB Dani , mi Danii Romani , înk^tS mi sn^ 
nsme mi altslS tot^ nna însemneze. Asemine mi ni&mi&ntslS 
lorS gearB RomaniB, saS nrovingie, k» gsbernatori mi natronî 
din Romani. Ile I:Bng% aneste, snindS mi dialektele lorS, a- 
dik!B nels Daniks saS Slavon» mi nels RomanS saS LatinS, 
aS format» o a treia limb^. 

S'a întrodssS totS odatiB mi înkinarea la zei a Roma- 
nilorS, nreksms se vede ne inskrinjjisnile monete-f 
lorS, ksm^ mi a zeslsî Aziz, adekib Marte Asirian5l§,\ 
mi a l»î Mitra alS IlermilorS , nreksmS snsnS Seivert§ mi 
Bartale. Se adoraS mi zeele Isis mi Seranis; s'a g^sitS mi 
Erk«le în marmorele Danine; mai era mi GenislS 
Daniei, nrek«m^ se vede într'o inskringiHne ksnrin- 
zstâre : ,jGeninlm Carcidonet ţi Geniului DacilorH,^ 
mi alj^ de anemtia, nentrn kari fie-kare kolonie avea 
mi teranl»ri, ks orakoli mi nreoj^. 

Eoloniile adontars mi nortsrile Danilor^, fiindS kt, viindS 
din Italia njî din alte nrovinnii snde klimatslS era 

^ ^ Tucidide. 



Seivert N. 
45, 104,105 

109. 
BartalisM. 
Hohenl. 111 



paf 



ktldsrosS, de nevoe era si nriimeask^B îmbrBktmin- 
tea Danilor», konformi& k» klimatslS lor» nel^ rene, nrek»m8 
brbne late, nedile saS onin^ ne konerS k» tot»l5 ninorele, 
kojokS mi kinisli de blaniB. Iar mserile aveaS o xaini 



46 ISTORIA DAcnâ 

ka rokia mi ks m'BniHÎ, IsngrB wbn'h la glesne, înHins:B ks 
brBS; îar ne kan« v:b1S, nreksmS se vede nii astăzi la g*- 
rannele din gerile Rom^Bnemtî, leg^nds-se ks o u'bnz'htzrB 
maî groB'h sas maî ssngire, nsmito mtergarîs, vaxramx, 
maramiB, n'btrami sa§ nemkirS. 

Nota X. Lasrengis Toneltins Mediase zi^e: „Roma- 
nii din Transilvania nort'B sn§ felîs de xalni ne smere, ka* 
re konere totS kornsl» , mi kare se vede k^B este veke na- 
gionaliB; aueasta se nsmemte de Man^alS endromid^, xid- 
ns ordinarB mi nrâste a loksitorilorS desnre nordS, bsn^b 
nentrs timnslS de eam'B. Âsemine mi koneremi&ntslS kans- 
Isî de n!BnzB de l'Bnib^ saS n'Bsli, kare se nsmemte glsg^^ 
mi o n6rt7> omenii nromtî. Iar boeriî nsrtaS sns felîs de 
kiv^rB S mi nedile saS oninHî în niniore , kare este vekea 
înk:Blg!Bminte a soldagilors Romani^ ks diferings k!B Roma- 
nii le nsrtaS ne niniorslS gols." 

Aneste le zi^e Toneltin^, adsk^BndS drent^ m^BrtSriene 
Alionijis Illasts, mi ne AngelS, istoricii kostsmelors vekî. 

CAPITULIJ XXIII. 

Dania avea gsvernatorîs 5nS kan§ din legisnea XIII, 

seiyertu. Ikarele era mi renresent&ntS als Isî AsgsatS; mi se 

128, 130 JQjjQj.g jjg mslte titlsrî , nentrs ka s^ aîbiB resnektS 

mi astoritate. Acesta resida în Sluia TraianiB, miaveanre- 

idem. U^^]^ ssbordinaijî snre essekstarea legilor^; nreksmS 

127, 122. j^^ nriimitorî aî banilors îmm&rttemtî, krirainalî (js- 

dek^torî) nentrs delikte, srm'Britorî nentrs tsrbsrstorî, n^Bzitorî 

Fabrot 242.1ne malsrile Tisseî mi ale Dsntreî, îngrijitori assnra 

BartaL i84.|jj^ j^j^j între DaHia mi Mesia '^j mi ali^ maî msljgît 



1 KiThTSL dsne timnS s'a skimbatS în kalnak^, thkstb de uele de mîelt, 
în formtB de oS, kare o u6rtb astBzî 6menii însemnau! din Qeara Roms- 
n^sks mi Moldova. Iar gl^ga este snS felIs de kansmonS, ?e»IS nsnt 
ne kan^ seraniî k:BnâS nlo^B, iar k^BndS ns nlo:b o udxth ssb ssbgiorî, în. 
trebsinamd'o ka Isdsnks saS traistB. 

9 La kanetele nodslsT TraîanS fbksse do:B kastelsrî: nelH din nartea Me- 
sieî se nsmea Ilonte; nelS din nartea Danieî, Teodora. 



PABTEA I. EPOCA I. CAPi^ XZIU. 47 

fenkgîonarî. Iar kolonîele «rmaS rBndselile Romei, mî ds- 
ne anele se konforma autoritatea lor§: aveaS konsiliî mi forS 
în Slnia TraîanrB, mi t6te amez:BminteIe ka mi în Roma. 

Ile Vhngb aneste nrofesaS mi diverse Di^seriîjL^j^^^jgg 
se oksnaS de komerB8, avea§ mi felîsrite tolegîsrîA^'^Jl 
adek'B skolî nentr» t^Bmnli&rie, strsgsrie, ferBrie mi'^ ^ •• 
alte memtemsgsrî; asemine mi amfiteatre nentrs înfrsm^sse- 
garea oramelorS, mi btî, mi fibnfcBne, întokmai du- fseivert. is. 
ne ortndselele Romeî. pioncais. 



■ i» ft » » . ^< t < tl« i > 



pa^rtej^ a. doua. 

Epoca I. 

Dsne mortea l»î TraîanS, avenitsla n«tere îmnoBratelS 
D. chr. 1 Adrîan§ fiîslS Isî Afr», v:Br§ mi fiîs adontatS alS 1^ 
117. jTraîang. Anesta, geloss de gloria nem8ritorî«l8î îmnx- 
ratS, a abandonata Siria^ Mesonotamia mi Armenia^ amez^ndS 
Butrop. Uimitele imnerislsî ne riulS EsfipatH ^ Asemine era st 
Di^cws.ifak'B mi ks Dania, dar aminii seî Tag onritS ziksndS 
^'^^'^^' jk'B în ama kazS, mt^lgi net-Bijeni Romani se vorS 
nreda la barbari. K« tote aieste, k'BltBtorindS nrin imneriS, 
snele din net'Bgi le-a renarat^, altele a fortifikatg, altele a edi- 
fikatS din noS, nreksms nerea nevoea nentrs sigsranj^a lok«ri- 
lor§. EIS a fostS atttS de b«n§ ostara§, mi atxt» a essernîtatS 
ktl'Brimea Ilatavilor^, în kitii trecea IstrslS în not§ ; Iskrs ne 
y!BZ'BndS barbarii, s*a§ smnlstS de snaims^ mi dsndsi ssns- 
nere, nentrs toate neîngelegerile lors venea» la elS, ka la 
jsdele lorS. Asemine se ssmjneas mi Daniile, dsne kare în 
inskrini^sni se zinea k!B Dania era ferine nrin virtbtea l«î 
Adrian». S'a g^BsitS mi monete k» inskringisnea 8rm:Bt6re: 



1 EsfratolS este rislS nel^ maî însemnatS alS Asie!; elS este ?elS maf de 
snre anssS, mi ksrge snre SsdS; nsrnede din Armenia minorb, de mW 
msntele Tasrs. La sorgingele Isî, e)$ se nsmemte Iliksirate, ?eva mai 
la vale nriimemte risrile Arnags mi Arsamete. Acesta desnarte Asia 
minorB de ?ea maiora, trene nrin oramele Azirim, Zimara, Melitine, mi 
anol maf nriimemte risrile Arsania mi Melans ; desnariie Siria mi Arabia 



PABTEA U. EPOCA 11. CAP& 1. 49 

„Lbî Adrians, întemeetorslB Daiieî.^ Ks tote aceste voindS 
SI mtearg'B neva din gloria Isî Traîan, a strikatS nodslS nelS 
de netrR, ssb ksvtnts kt n6te s'b se revolteze iarBinî Da- 
'liî uii st treakt D^ntrea ne nodsls acesta snre a veni în 
Mesia ; assnra kanitaleî n§oî ne el8 ftknse între Dsntre mi 
Sava \ adekt Belgradul» Strbieî ne kare Adrian§ îlg nsmi- 
se Alba-Greka, 

K-HomerS zi^e kt Adrian», striktnd» nodsls, a dtrt- 
matb' mi nilastriî seî ntnt în faga anei, mi de Hîsdt b.t^ fi 
«^iss mi ne Anolodor§ konstrsitorîslR se§. Iar D. d'Amvili» 
zine kt rsinele nilastrilorS nodslsî Isî TraîanS se vedeaS ds- 
ne anosta in ksrssls rislsî ka nimte insele mini ; îar rtmt- 
migele maiinslbi ne era snre antrare, se vtd» înkt mi as- 
ttzî: mi de ainea însene kalea netrsitt ne se întinde snre 
Ormova ^. 



de Mesonotamia , mi mai adan-b o^amele Samosa mi Zesgma. EIS se 
îronarte în maî mslte g'srle : in EsfratslS ?e ksrge nrin Babilonia^ mi 
anela ne ksrge nrin Seles^ia; între anemtî doi Esfragi ksrge mi ri^lS 
Vasilis , karele îmnresntE ks Xavora, Marsias mi altele, kade ear^mî în 
EsfratS. Maî anoî, anrdne de Ktisifonte , din josS de Seles^a, kade în 
Tigrs. Iar Tigr» s'a n»niit^ ama din kassa renejsneî sele; acesta nw- 
?ede din msntele AraratS, saS dsnre ali^iî dintr^o ksmnie a Armeniei mi- 
nore, k9 2500 de stadii denarte de sorgfnjn^elo Evfratslsî, mi înt^Bî, abs- 
tT^ndB-se, dtB în lakslS Aretssa, ne vrm^B trek^Bnd^ ne l^BngE Tasrs, ds 
într^snS gsfrs (nrBnastie) , mi anoî mergEndS msltS ne ssbS nimintS , 
cai'xmî ese în Heea4-aItB kdstb a msntelsî; anoT tre^e nrin laksIS To- 
nite saS Tosnite, mi ean&niî se ksf»ndt ne ssbS nim:BntS kale de 15 
mile ; nre Brms nriimindS alte risrî din Armenia mi Assiria, desnarte 
Assiria de Mesonotamia, mi trek^Bndb' nrin Xaldeea saS Babilonia, se 
rsmne în do!b : o girl'B trene kitre SelesHÎa , mi sna k:Btre Ktisifonte, 
formsndS o inssls notrivit^b, mi anoî akolo snde se sneskS anele, se ns- 
memte Ilasitigr» /lano! se yars:b în laksrile Xaldee, mi de akolo l:&ninds- 
se mai msltS, nrin dos gsrî se varsi în goIfslS nersikS. Se zine înss 
k:B E8frat«lS este maî mare de kitS TigrslS. 

1 Ri»lS Sava, viindS din Germania, ksrge snre n^Brgile ssdi^e ale ISngarieî, 
mi ne o mare întindere inkinsind§ otarble între Tsrnia ml Ungaria, se 
varsi în Dsnire snre rBS'BritS, la BelgradS^ oramS ks cetate tare. 

2 D«ne trecere de timnS, mi nrin fb vărsarea anelorS, s'a disrBmatS mi ka- 
stelslS nonte desnre Mesia; atsn^î din kassa rsiuelorS, rislS s'a îmne- 
nedikatS, s'a fokst nenlstitorî^^ mi nrin srmare mî-a skimbatS ksrsslS; 



60 ISTORIA DACIEI 

AtetS as«nra IlaDonilorg k-BtS nii assnra DaHÎlorîî, A- 
Seivert. IdrianS maî înt'Bî rtndîjise sn8 singsrS gsbemator!», 
Ep. 70, 18 jj^^ Mark5 Tsrbinu; maî ne srmt nsmai assnra Dar 
meî ne Eneis Ilaniris Ailians. Dar în fine anestS memora- 
bila mi înjjelentS îmn'brat§ m6re de o hdH d^rerosii, kare- 
1§ fbHea a kîema grbbirea morgef; mi ns o nstea k'bni&ta. 

CAPITCLC II. 

Dsn'B AdrianS viind» ia imnirigie Antoni», nron»mitS 

D. chr. InietosKls, oentr» m»lta l»î virtste, barbarii ks ar- 

^^^* /mele nlekaţe alerga» la jsdekata l»î, nentr» t6te ne- 

înHelegerile lor». M»lte nonore trimitea» la el» ambasade^ 

mi m»lte nerea» domni de la el»; mi n»maî k» faima n»- 



dar ktte odafcB venea earBmî în albia sa. Dar dsne ne s'a d:Bn&matS mi 
kastelslS Teodora desnre Da^a, IsstinianS , ne'ngr jinds-lS ne acesta, a 
renaratS neva ne^elilaltg, Mi n'a ainstS m»ltg timnS. Rsinele anestorS 
kastele mi ale nodsisî se y!bdS mi n:E>n:B astezî : k^BndS skade ana vara , 
loksitorii din Hernegi adeseori vhă^ nilastrii ka nimte inssle^ rsiiieleka- 
stelsrilorS înk'B se vEă^: Ilonte este IsngiregS, nreksmS s'a fostS rena- 
ratS de Isstinian^, iar Teodora are form:B whiraH. 

R:b$ ms'L zikS sniî ks nodslS ]«T TralanS era Isngx satelS HeleS* 
ks natrs ^in^i ore din sssS de gsra Oltslsi, mi din josS de Jils; ks^I 
lokslS anesta trebse s:b fie (dsne k:Bl!Btoria Isi AntoniS) între Egete mi 
Klevora desnre Mesia mi Akve desnre Dania ; desnre aneasta zlne 
Konstantin IIorfirogenit»IS ks BelgradslS Mesie! este kis trei zile denarte 
de nodS. Ama dar e bine zisS k-B nod«lS a fostS la SeverinS **, kmî 
elS se afli în marginea Rorasncasks a Dsnsrii^ mi e denarte mal trei 
zile de BelgradS mi de Ildrta de ferS. Aine de mi se vsdS earbmî nimte 
rsine de nodS, ksndS skade ana, aceste ssntS înssale altsî nodS ne fs- 
ksse EonstantinS nelS mare în anii 328 mi 331, ksndS s'a dssS înkon- 
tra Snigiloi'S mi a GotillorS, nreksmS se vede din monete mi din algi 
istorî«iî Bizantini; dar dsns kallea netrbite se vede ks TraîanS akolo a 
fostS fskstS nod»l§, d«ne ne a fskstS Da^iia nrovingie Komans. 



* La HeleS se vede ki era netate, kiHÎ aksma se giseskS rsine de netre tetragone ml 
kînmizi. Loksitoriv ^^^^ tradinisne, snsnS k-E aine a fostS netate Romani. 

** SeverinitlS ne este în marginea Dsnireî, lingi nodslS Isî Ti*aianS, se nsmea din veki- 
me Akmonia. Aine s*aS gisitS o inskrinuime în marmsn ks ksvintelS Imscr^ kare se 
afli la biserika din YidinS. »niî snsnS, ki dsne aknentslS sngvreskS s^a nsmitS Zeren i 
mi anoi SeverinS, mi ki ns s'ar fi ziditS de îmniratQlS anesta; dar tradinisnea komvm 
0il9 maî tare, mi inskriimivnea dovedemte^ 



PARTEA ti. EPOCA H. CApG tU, 51 

mebî se8 j^inea non6rele în ssnsnere, nrek»m8 a ginst rai 
ne Dania în nane mî în linenite, wbwh ne trekindS din via- 
grb a m8rît8 k« feriwe. 

KAPITULIJ IIL 

Lu^nds înm-BrEgia o nereke de traijî , Marksl d. chr. 
Asrelis Antonin» rai Lsni» AiK» Bir», a« m^Enteit»! ^^^* 
Roma de m«lte resbele; k-BHî ne timnsiS îmntrBHieî lor8 în 
ansl^ 169 dsne KristS s'a redîkatg resbelsl^ gelsfEutrop. 
greS alS Markomanilorg, aliagî ks Geijiî, lasigiî,} cartea vi. 
K^aziî rai Sarmai^iî. Atsme n|î alte non6re îmnînse de a- 
neratia, maî togi barbarii % de la marginile Iliriei whn'L în 
Galia s'a skslatK, mi nrsdaS k^trierbndS gerile rai oraraele 
Romane; dar sosirea îmn:Brat8l8Î Asrelis at'BtS î-a sn^Bim^Bn- 
tatS înkitg to^î s*aS retras» din loksrile Romane, rai ag ne- 
rstS tokmele de na^e în ansi» 172 dsne KristS. AtKnne le- 
nera«lg Lsqis Bir», lovit« de anonleksie ne drsmS, a muritS. 

Ile srmt îns-B se vede k% resbelsl^ MarkomanikS ^ ns 
se stinsese de tot§, kiHî d«ne ranortslS gsbernatorîslsî Ila- 
nonilorS Ailis Basss, îmn'BratslS, afl^ndS k-B barbarii îarBraî 
în^enS a se miraka ia Dsn'Bre, a nlekatg mi s'a rBnezitS 
maî întrBÎS assnra Markomanilor» mi lasigilorg, ne kari b^B- 
tends-î at-BtS ne BskatS k'BtS mî ne Dsn-Brea îngenefeB| 
î-a învmsS; anoî b^Btind» rai ne Ksazî î-a învmsg^ 
rai ne dtnraiî rai î-a gonits. 

DsTO aneast'B învingere, imn-Brat^lS A statS în Ilanonia, 
ka s:b dea rKsn^nssrî la soliile barbarilor»; k^Hî dintre eî 
sniî nereag bani nentrs ka st fie aliagi, mi st ^onreaskt în- 



1 Dsni Estronis eraS: NarisHil, Ermsndsriî, Biktofali!^ Latrigiî^ Sosivil, 
Sikovojgiîy Roksolaniî^, Bastarniî, Germanii, IlesHiî, HistOYsriî, Vandalii, 
Obiî, Longobarzil mi algif, togi barbari SHijsi, Sarmagî mi Germani. 

2 Markomania a IsatS nsmire de la Markomanî: ne snn^B aS loksit'o Boiî, 
nonorS GalikS, mi maî ne vrm'h Baimii, de la kari sa nsmitS Boemia. 
Vezi nartea I, KanS Xn la note. 



* Kedrinos zine ki Roksolaniî siutS Bsmii dinBssia blondi, kari lokseskS ne Lbiigi mar- 
ginile Tartariei minore, snde astezl este nartea meridionali a Moskoviel. 



52 ISTORIA. DACISI 

ksrgerile nelor-l-algi, — îar aljjiî nereaS banî zîk'BndS k:b de 
ns le va da, vor» intra ks resbel» în Dania; mi algiî îarBml 
f:BHeaS nane, nreksmS Ksazii mi Markomanil, ks tokmeali 
ka s'B se den:Brteze ks 38 de stadii de Ia Dsn^re; asemine 
mi lasigiî, ks diferinij'b îns^B ka s'B se densrteze ks îndoite 
dîstanjj'B, mi s'B ns aîbt ninî vase nlstitore nini inssie ne 
Osnire; nentrs kare îmn^tatsls, ssb ksvibnts de aliang^, 
a IsatS de la eî 8000 k^libregî mi 10,000 nrisonierî ne eraS 
la eî. Din aieasta se vede kî.tt nstere avea anestS nonorS 
mi k'ht'B dasn^ as f%ksts Ilanonieî mi Danieî. Mslte alte 
nendre as maî trimiss ambassade la Ântonins^ nline de în- 
kredere în karaktersls ses ; ba înk'B sniî din nrisonierî rui 
fegarî, kari as fosts maî înijelengi, as k:Bni^tats mi n^Bm^n- 
tnî în Dania, în Hanonia, în Mesia mi în Italia; mi de aine 
a venits anels kaoss de nonore în geografia Isî IltolomeS. 

AS venits mi Astigiî, sns nonorS Sarmatik«^ înnresnB 
ks domnii lors Ras mi Rants, mi as nersts n'Bm'&ntsrî în 
Dania mi banî, ks nronsnere ka s'B dea Romanilors ajstorîs 
în rBsboe; dar fiinds k-B ns le s'a dats, as Isats ks sforga 
loksrile 'îistovonilors, (uarte din ssss a Moldovei), ne kari 
învinginds-î, ssni>ras tare Dania. Dar Dakrigiî sas Latri- 
giî (sns alts nonors din Dania de sss») îngrijinds-se ka ns 
ksmva Kleraenjiis, kiirinsitorîsl» Daniei, de frik^B si& ns dea 
Astigilors mi loksrile lor^5, s'as skslats assnra lors mi î-as 
învinss. Astigiî dsa'B aneasta n'as maî kstezats a fi ssmegi 
în kontra Romanilors, ni as venits ks rsg-Bminte la Marks 
mi aS nerst» n^Bm-Bntsrî mi banî, ks ksvtnts de ajstorîs; 
îmn-Lratsls atsnne nriiminds s'a tokmits ks eî ka S'B batiB 
nonorele kare atsnne se Isntag în kontra sa, kariî as mi îm- 
nlinîtS nele nromisse. Ks astfelîs de kinsrî, Dania a remasS 
în sigsrang'B; ks tote aneste se vede k-B ribsboele aneste ag 
ijinstg nrea mslts, nreksmS se vede dintr'o inskringisne ka- 
Bartai, If© aratt k'B Marks Asreli» a onorata ks diadema 
pag. 40, 47.|ggj^j^ jj^ Kneis Rstils Koklits, generalslS legioneî 
XIII, nentrs esnedijaisnea Danik-B, kare a înkteat'o ks ferînî- 
re mi ks eroisms, 

D^wb aneasta lasigiî tartBmî as trimisS ambasiade, mi 



PABTEA n. EPOCA II. CAP& m* 53 

fek'Bnds-se konsilisrî s'a gi&sitS ks kale koB aminij^ia lorS 
este de interesa nentrs imnerislS RomanS; nrin srmare Ie 
s'a dată lokBinijala Dî^niire, ftrt îns:B a avea vase mi în- 
Bsle; ne Hng^L aceasta le s'a învoîts mi trecerea în Dania 
nentrH ka st> fakii komerrjg ks Rol^olanii, îns:B ks voia gs- 
veraatorslsî Danieî. 

în tîmnslg acesta Is-Bnds-se ratîre desnre revolta Isî 
AvidiS KassiS din Siria, a nlekat§ îmn'Bratsls într'akolo, dK- 
wh ie maî întîîs a ziditS în marginea Osn-Breî kastel«rî, mi 
le-a înt'&rits kn 20,000 ostamî. Dar Ksaziî rai Markomaniî, 
nen«t:BndS s»feri asemenea struneal'B, îarBmî neste'n^ginS aS 
alergatS la arme. 

îmn'LratslH, 8ting*Bnd§ reskola Ikî Kassî§, mi întorksn- 
dK-se la Roma, ăjswh nsgin'B netrenere akolo, s'a dssS îndats 
în nanonia, snde a raezsts treî ani ; în timn^lS acesta at^BtS 
a b'BtstS* ne Ksazi mi ne Markomanî, în k:BtS, daka arS fi 
maî ginstS resbelsl» înk'B unS anS, ars fi ajsnss de a nis se 
maî HBtea resk^sla. 

Dar anestb' vrrtKosS mi înnelentb' îmn'sratS, învenin-Bn- 
ds-se de kT>tre fiislS se«, a m«rit§, mi senatsK a onoratS 
memoria eroismskî mi a vîrtsgiî sale k» o stats^B a(Sriti&. 

Nota I. lle timnslS' anesta, în anslS 171 dsne EristS^ 
AvidiS Eassi» a f^Bk^tS r^Bsboîs Etionilors, kari, kstrierbndS 
EgintslS, aă ajunsă n^n'B la Aleksandria, snde, învinraî .fiîndS 
ks totslg, s'aS îmnrBmtiatS, Din aTiemtia se vede ki se 
trage s^minixia IlîganilorS, kare s'&ntS sklavî în Moldova mi 
în IJara Rom'Bneask'B, mî liberî în ArdealS mi dinkolo de 
Dsntre whn'B la Konstantinonole rai în Ilelononesg. Ane- 
mtîa se nsmea8 latinemte Zingari, note dsne oraraslg Etio- 
nikg din Alrika Z&ngebar, — mi Egintenî sa§ Gifgî, ka ve- 
niiiî de la EgintS. Aneasta o aratt mi aknentBlS limbeî lor», 
kare seam-Bnii ks ^ea Arabt, nreksmS mi ns i :BrT>torea lor» 
kare nxn'B la zenc se aseam-Bnii ks rostsls ElinilorS. Romanii 
adHserB maî mslte raiî din eî rai ka nrîsonierî, rai î-a» datS 
ka raerbî ne la magnajjiî Romei. KrBtS desnre originea lorS, 
sniî maî zik§ k'^ ars fi dintr'sns ol-araK als Afrineî, nsmits 
Zevgilana^ ai ksrsîa loksitorî eraS vr^BJitorţ ama nrekKin^ 



54 * ISTOBIA DACIEÎ 

In8l^î din anenitia mi n'Bii^B ast'bz! se v^BdS în Moldova mi 
în Iţeara Munteneask'B fekOîndS meseria de vrbjitorî. 

CAPITULIJ IV. 

Ajsng'BndS la îmn'Br^sîe KomodS, elS a abandonata kaste- 

D. chr. llele ne le fsndase Mark» Antonins la mantinele inemi- 
^^' j^e ale Dsni^reî, nii a înkeeats nane k» mslgî din bar- 
bari. Imn^k%nds-se mi ks Bsriî, a IsatS de 4a eî^ ns nsma! 
nre nrisonieriî romani ne k^Bzssers la d'Bnmiî, dar mi ostate?! 
(ztloge) jsragî, k'& ns vor» emi din loksingele l6r§, ki»- 
Dion cass.lt'Bnd nstrîre în Dania, rai ns vorg merge maî de- 

cap. ra. Jnarte de kiţs HÎnHÎ miliarde. Atsnne rai 12,000 
B«rî ^ voinds s^-raî skimbe lokuinga, as venit» la gsberna* 
torslS Sabians rai a» HcrstS n^Bmintg în Dania Roman'B, A- 
nesta, tem'Bnds-se ka s-b ns ksmva st se sneaskt * ks neî- 
lalgî mi s'B fakt nsoe tsrbîjrtrî, a uromisg st le dea. Maî 

Lumbrid. Wa» înst mi alte nonore nessnsse, mi maî k» sea- 
Dionc.'xvjmt Sarmaijiî, kari ns nerssert nane mi ksgetaS st 
fakt invasisnî rai nrBdtMîsnî ; as«nra anestora a trimisa Ko- 
mod» ne generalii seî Albins Dii Nigrs k» oratire, rai în- 
vingtnds'î raî-as dobtndit» mare faîmt. KomodS^ atrib»- 

D. Chr. linds-raî învingerile aneste, a voit8 st se nsraeaskt 

^^^' ■"' jîmutratS al» V mi Sarmatiks tot» odatt ; înst els 

a ktrmsits ns ka îmntrats, ni ka atleta, ka gladiatorS rai 

Wtnttorîs; ktnî, se zine kt într'o zi a snisS doî-snre- 

jzene leî. Dar nsrttnds-se tiraninerate, rai dedtnds- 

se la fante stravagante, ktzs viktimt konksbineî sale Mar- 

nia, rai msri întdsraits în bae de kttre sn» om» de kast 

alS seS, nsmitg Narniss. 

CAPITULC V. 

D. Chr. ] nrîminds îmntrtgia Ilertinane, sn» barbat§ ks 

^^^' jksnoratiiJHe târî în arta strategikt, dsnt 87, zile, fe 



1 intre sUte noiidreWliii. Dania, se v^dă mi Bsriî la ntoleme$. KabU V. 



PABTEA U. EPOCA H. CAP& TI. 5'^ 

teeat8 de k-Btre Ilretorianî. Atsnne' îmntrtgia hbkiBnds-se 
Thnz'BtoTey fs k8mn:Brat% de ko&tre Islians, karele s'a nsmitS 
mi Q6min§, fiind§ kii a k'Bn^BtatS îmn'BrBjsia k» dare de 
bani. Dar fiinds forte libertinS (tik^Blosg, desfrsnatS) în ma- 
niere mi în fante, fs osT^nditS de SenatS Ia m6rte, mi îmn'B- 
rB]$indS 66 zile, fs teeatg. 

Legîonele nrovinj^iilorg, nenstendS ssferi mortea Isî 
Hertinane, aS nrokematS mi ele îmnlra^î ne faimomii gene- 
rali, Nigr;s mi Albins. Uanoniile earBmî aS nrokîematS ne 
Sentimis SeverS ; anesta, arst'Bnds-fie ka resbsnitorîs alS Isî 
IlertinaHe, a trasg la sine ne generalii Mesieî mîaî Dalma- 
gieî nrek»rn§ rai omtirea Ilîrikt mi Germanikt; ks aneste 
nsterî a nsr^es» maî înt-Bis asunra Isî Nigrs, karele, învin- 
g^nd»-se, fs snisg în ansi» 195, ne srm^ assnra Isî Albins 
nre karele earBmî Ta sqisS în ansls 197. înnetibndi^ înss 
mi acesta de a se maî Isnta, a msrits l:bssnd§ ne fiiî sei 
momtenitorî. 

CAPITlTLtJ VI. 

Antonîns Karakala, «qig'Bndg ne Geta fratale^j^ ^^j^. 
se§ în bragele raKraeî sale, s'a f^kstS îmn^ratS, mi< E^Van. 
nsrnezmdS s^b kTilttoreask'B nrin îmn^BrBgie, a a-l ^^' ^• 
jsnsS la Eamiola ^ snde îmnresn'B k« yeninii seî Mai*komanî 
s*a dedatS la nl-B^erile vtnttorieî rai ale beijieî. între ace- 
ste, a»zind» kx Goi],iî ^ a^ intratS în imnerisls Romana, mi 
maî întT>î» în Dania, a emits la raarginele Istrslsî mi lovin- 
ds-î î-a învinsa mi î-a alsngats. AtHn<ie îmn'BratslS anesta 



1 Kaniiola eflte o nrovinnie a Asstriei, desnre s^dslă Stiriel, nsmîts de 
lok^itoriî seî Krain ; se întinde ntBni în Eroagia mi Italia, ay^BndS de- 
snre rbsxritS Kroajpa mi Sklavonia, desnre nord^ Stiria, desnre anssS 
Karintia, mi desnre ssdS Marnia Sin^lorS mi nart« din Italia. 

2 Gojijiî,n«miBÎ mi Teutoni, eraS «nS nonorS din Skania, saS dsne ntole- 
meH, din Skandia, în (3^% ks Dania Himbriki kare se nsmea mi Grotia, 
Iar de nonorslS komunS Gvtland; este nartea ssdiks a imnerislsî Sve- 
«liel, între Sve^a nronrie, Norvegia mi marea Baltiki, unde odati eraS 
Gugil. A^east^B gears se îmnsrgea în treî n:Brgî: în Gotia anusean^, 
saS Yest-Gota, kare se întinde snre anusS kxtre Norvegia; în Gotia fb- 
B^briteans, saS Ost-Gota, kare se întinde snre ris^BritS kstre marea Bal- 



56 I8T0AIA DACIEÎ 

afl^nds-se în oramsis Daniei nsmits Bsridava, din jsdej^slS 
Romanasiî ^ snde era mare kolonie Koman^B^ î-a dată no- 
mele de KarakalK dsne nsmele seb, iirekîîtn^' se zine mi 
ntnt astizî: Atsnne a fibksts mi înskrierea lokHitorilorS 
liberî Danî, mi le-a dat« mi nrivilegîsl^ de ^eti^ijeni Ro- 
mani; dsne kare în lok» de Dani s'a8 n«mit» Rora'Bnî saS 
Roman! \ mi geara lorS, IJeara Roratneask-B, adik'B Ilro- 
vinnit Romana. 

\ Iar dsnt învingerea GonilorK, ne k'bndn îmn'B- 

Kedrlnos. > , n a r^ - ^ . t i 

JratBlb se ana m Orient», sn» Hentsrion» din gsarda 
imnerialt, a nsme Margials, dsnt îndemnul» Isî MakrinS, 
gtsinds timnS îndem-BnatekK, ne dr»m«, a» skosS sabiea a- 
85nra Isî mi a zîsS : „IlrekKmS ts aî snisS ne fratele tiS, 
asseminea te snidS mi e» ne tine." 

Nota II.- ^esars Hrokoni» Snargians mi aljjiî kon- 



tikiB; mi în Svenia nronrîe, kare se nleki snre anssS k'Btre Germania 
mi Dania, de kare se desnarte nrin 8trBmt6rea OressndS. Din ii'bm^Bii- 
t8lS anesta emindS Gouii, în nelS întLλ sekoIS alS l»î KristS, aS in- 
trat» în G^lia mi anoî în Italia, snde alsng^ndS ne konsslslS Markv 
Silsan«, mi neste doî anî ne Skasr», aS dominat'o; însii neste Hinnî an!, 
viindS assnra lorg Gais Mari», î-a învinsS mi î-a gonitg. Atsnne, întor- 
k!Bndv-se, aS venitS mi s'aS amezatS ne Imgx lakslS Meotide (vezi kaoS 
Jl, la note), ne srm^b, întiiiz:Bnd«-se, abaJBQsS nsni la Nistrs mi IlretS. 
Dsns aceste, «ninds-se mi k» alte nonore, kilkaS nrovinjiiile Komane, 
nreksmS se va snsne maî înainte. 

1 AnestS oramS era anr6ne de nodslS rîslsî Olt?, snde astizî este snS 
lokS ne se nsmemte ne rom^Lnemte Giria. Akolo se vede k:B eraS gar- 
nisdne Romane, kxHÎ se V!BdS diverse movile mi raansBrî fBkste k» rate 
strie, avT&ndS îndirBt§ OltslS. Aine se gsseskS în t6te zilele mi monete 
Romane, de snde se nressnsne ki uz era nsmai garnisoue ui mi kolo- 
niî amezate; mal ks seam:B k:B jsdegbls arestai ksnrins» se nsmemte 
Romanafiiî, kare întorşi ne latinemte se zine ex nalione Romana^ adiki& 
din nagisne Roman:B. Dsne tabla Ilestingeriani, gamisdnele eraS îutre 
nod$ mi Bsridava. 

2 Kh tdte ki Valaxia (ka mi alte ijerî meridionale) n» s'a mtntsitS de 
înkslkirile barbarilor^, totsmî în ea s'a n'BStratS maî mTiltS mi maî bine 
de kitS în altele numirea mi limba Romanilor^ whxvh astbzî. K:Bnd3 ni- 
neva între^bi^ ne snS jairanS: ue emtî t»? Rom^nS, î^î resnunde, ade- 
k!B Romana. Din aceasta se demsstrB k'B loksitoriî de astszî aî Qcreî 
MvnteiiM^» ai MoldoTdi mi aî Transilvaniei, se tragS de la Romanţ 



PABTBA n. SPOCA u, caf9 vi« 67 

fends ne Qo^î ks Qegiî; îar Asrelis ViktorS zine ki Tra- 
HÎa mi Dania ssnts loksrile legitime ale GogilorS ; Iskrs He, 
rai Qragian» a limnezit^ zîkiindri k'B eraS lokurl legitime, 
fiindS k^ mai ne srm^B s*aS loksitS de k^stre Gog! mi algi!, 
rai k» anest^ ksv^ntg mi Xuniî notS 8!b se nrensmere în- 
tre Gegî. înaintea tstBrora îns'B, OroHi» maî ks drentS k«- 
vMtS dovederateî kt Romanii neî maî nosteriorî ne Go^î îi l«aS 
drent» Geijî, iiind^i krb assem'&narea nsmelsî î-a înmelatS rai 
fiind» kt vedea» kBm« kt Goijiî a» dominat» loksrile ne 
kariî Geijiî le lok»isert; în fine, fiinds kt Gogii a» domi- 
nata ne S^igi Dii ne Gejjî, mi ka învingttorî, loksiaS în- 
nre»nt k» învinmii mi Isa» mi n»mele lor§. Maî mslgî algî 
istorinî vorbesk» desnre aneasta, înst sniî »rmtresk^ fante- 
le mi algiî ani!. MarielinS maî ItmsritS desleagt konf»- 
sisnea aceasta: el» zine kt marele Teodosi» a învinsa ne 
Ala-nî, ne Xsnî, ne Snij^î, ne Go^î mi ne Gogi, ne togî în 
deosebi, »n»l§ d»ne alt»l». Âlgî istorici iartmî zik^ kt Go- 
gii loksia§ la onean», adikt : raalHrile mtreî din Ilrssia; rai 
de akolo, d»ne timn», »niî a» trek»t» în Skandia, algii în 
S^igia ne Itngt rîsrile Volga rai Tanais, ntnt ktnd» X»niî 
i-a8 alsngat» în Trania, snde s'a8 araezat» ks voia îmutra- 
tsl»! Valengi», Hcntr» aneasta MarnelinS zine kt ntnt a- 
tsnHî ei era» 8n§ nonor» neksnoskstS. 

CAPITULCr VII. 

Dane Karakala, Istnds îmntrtgia Beli» Makring, a 
trimis» îii Hanonia gsvernator^ ne Mark» Agrinaf d. chr. 
nre karele la» trimis» ne »rmt rai în Dania; iar ne\ ^^^' 
Sabin» din Ilanonia iui ne Eastin» din Dania, ka amin! ai 
Isî Karakala, î-a rekîemat§ s»b ksvtntS kt are nevoie de 
eî. Dsne aneasta sus individ», a nsme Estixian», artttndS 
ne hmi fii« b^stardS al» Isî Antonins, an»me Abit», 1-a» 
nroklamatS do îmntratS. Makrins, ftktnd?5 rtsboîs ks dtn- 
sslS la Antioxia, f» învins», rai oratirea Isî Istnd» fsga s'a 
înfsndat» în strimtorea Bizangslsi, snde îmnresnt k» fiislS 
seS f» SHi9^. 



58 ISTOBU DACISY 

capitulC viii. 

Abitel», fii»l» min^inosS al» bî Antonig, n»mit8 mi 
D. chr. lEliogabâlS, atetS de tik^BlosS omS s'aS arbtatS în k^tS 
*^®' Ja deklaratS de b'BrbatS legîbitS alS seS ne snS tB- 
n^BrS ansme lerokleS; mi ne medikslS se^ 1-aS îndatoril* ka 
nrin memtemsgslS medikals s^lS fak:E a avea dos^B sekse. 
Uentrs asseminea m^rmave mi tik^losele Isî fante fs rbsn* 
IxtitS ks sHiderea. 

CAPITULC IX. 

Ls^sndv imn-BrEgia Aleksandrx SeverS, a nlekatS asB- 
D. Chr. ]nra Ilerrailors, snde fs învinsS ; dar Baris MakrinS, 
^^ jgsbernatorslS Ilanonieî, î-a trimis» în ajstorS ne 
Markomanî mi ne Ksazî. îmn^ratslS dsne aceasta, întork^bn- 
ds-se din Ilersia, a fsndats în l-)aHia o netate kare s'a nB- 
mitS dsnt nsmele se§ Severinonole, dinkolo de rîsl^ Olt», 
în jsdegBls MexedingilorS *, Knde astăzi este anrone Her- 
neijî, kare nemgemte se zine HernigradS, 8*aS Cetatea Nea- 
grB ^ De akolo mi nele Hin4Î jiîdejje de neste OltS B*aS 
nsmits komitatslg Severintjlsî, mi maî t'Brzi§ banatslS Kra- 
ioviî. Desnregsinds-se ins^B imn^ralsls de k^tre nonorS, din 
ka»za avarigiei mi ininrsdenHilor» msmeî sale, f» snisS îm- 
nresn^ ks ea. 

Nota III. în j«dej3»ls Mexedingslsî, la satul» Baia de 



AnestS oraniS era ne o înilfiime ne marginea Dsni^reT, anr6ne de kata- 
raktele risl^î anestsia, kare tsr^emle se nsmeskS Gerdansrl. AstLZÎ în- 
si, se vhă^ n«maî movilî de ni^tre, k« tsf'BriniS nrin nrejsrS. Se vsdS 
însiB n» denarte mi raiuele nodBlsî Ui Traîang, de «nde se înnene mî 
kalea netrsite ne merge ne l:BDgi& OltS la'RimnikS. Ns denarte este mi 
Ormova saS Rsmava, »nde aS fostă «n« mangS alS RomanilorS, hre ka- 
re nrinninele EsgeniS îlS fBrtiflkase în anslS 1696, ne timnulS Ibî Ka- 
rolS VI mi alS Isî SRltang Msstafa II. 

Kolonia ^emegilorS avea Hctate, kare dsne ntolomeS se ziţiea Dierna 
iar dsne tabla Ilestingerianib Tierna; ea se afl^s în marginea JJerel Bor 
manemtî l:Bng£ nirîsiS Tonolni^a, anr6ne de DsDxre, ns denarte de Hb- 
mava mi de Eatarakte. 

AstorslS se înmali. HernigradS e slavonemte, iar ns nemgemte. 

(TradfikdtorsiS). 



PABTEA n. KPOOA U. CAF& Z. 69 

Aram^, era într^adevirS mine de aram'B, ne kare Nemgi le-aS 
fosts deskiss ne k^Bnds stenînea nele ninHi jsdejje ale Kra- 
ioviei. Dar se vede k^ ainî mi maî de nainte eraS mine, 
fiindS k^E se gsseskS mslte monete, atstS ale îmnsragiloră 
Bomani k^btv mi ale altora neksnosksgî nentrs vekime. Âs- 
seminea mi în jsdegdS Gorjs, l'BngiB satslS IIolovraHÎ, se 
y!bd§ srme de mine de fers mi de alte metale. 

CAPITULC X. 

Ls^Bnd» imnirBaiea Maksîmins-GotslS, mi înntHîsindS 
Germania, a venitS la SirmîS ^ De ai^î s'a dss§| d. chr. 
assnra SarmaHilors, kariî infesta» Mesia, Dania mi\ ^^* 
Ilanonia; în maî mnlte h'bt'hi î-a înfrîntS, mi at'bta snaîm^ 
aS înssflatS barbarilorS, în ktt§ a§ venit ks tonii f 

1 , 1 OII . A .1 Brodian. 

de sas rsgats de nane. o a shisb îns^B mi anesta^ 
de kstre soldagi în oramsl§ Akilea din Stiriea. 

CAPITULC XI. 

ViindS la îmnrBrBgie GordianS, acesta a nlekatS de la 
Roma ka s!b roearg'B în Orient»; trek:Bnd« nrin Ila- 1 d. chr. 
nonia mi Dania, în kalea sa as avstS maî mslte rs-\ 
sboie k» Sarmagiî mi k» Goijiî, kariî infestaS loksrile a- 
nestea, nreksmS mi Mesia. Se vede înst, ki» nele maî m«l- 
te rtsboe s'ab' întibmiilat» în Dania, fiind» kib din-kolo de 
OltS sa» gTbsitS m»lte monete de la anest» îmmrat»?. Gor- 
dian» dukiinds-se în Orienta dsiie aneasta, a nerd»t» mi 
viaga mi îmn:BrBgiea. 

CAPITULC XII. 

Filin8 AranslS IsmdS îmn^BFBgiea, a învinsS ne Karuî, 
sng nonorS SarmatîkS, mi a statorninit» libertateaf d. chr. 
Danîeî, Atsnnî mi Dania a» înnen«t8 sib taie mo-| *^* 



1 Sirmîs 9 fostS kolonie mi oramS alS Ilanonieî, anr6ne de nf rîslS IlakB ' 
Uja karele se vars^B în rîslS Sava. 



60 ISTOBU dacdbY 

nete, imitind^ kolonia BirainuHiblsî ^ nre ale ktriia monete 
se vede Da^ia konerit'B ks v^lsl» natriei mi stendS între 
stemele legionelorrj XIII mi V. Anest» îmniratS, nlinS de 
bsn'Btate mi de îngelenHiHne, fs oborîtS la Verona înnresns 
kîî fiiblS se», de k'Ltre Denis, Isnt-Bnds-se nentr« KremtinL 
Nota IV. La Sadova ^ se vede k-B a fostS vxrsito- 
rîe de bani. în Dania s'a» g^sit^ mi se giseskn mslte mi 
felsrite monete de la Tasis, Filiii«^ Alessandr», LisimakS, 
DiraxiS rai de la îmntragiî Romani, «nele k» litere Eline 
altele k» litere Latine: «nele din a'^iestea nortt tinsrî de 
dobitoce rai fiare ks tot»lS barbare, nreksm» dranî, kdse, 
kanete de asin^ rai a. 1. t., kare se vede k^ sKntS de ne 
timnsls Isî DenebalS saS al§ altora domnitori aî Daniei, 
Desnre aceste înkt adevi&rHl§ ns s^a deskonerit», dar se de- 
dsHe ki» în Dania aS fosts virs'btorie de banî, rai din ea se 
eksnorta felsrite nrodskte, nreksms gri^, sare, sntS, miere, 
vite rai altele. SnS istorikS îns'B zi«ie kt asrsls rai argin- 
tslb kare se skotea din Dania se trimitea în Manedonia, mi 
se da gsbernatorsl»! din Tesalonik», ^nre a se fane în mo- 
net-B nii a se întrebsinj^a în trebile nsbline ale imnerislsî. 
Aneasta se vede k'B s'a srmat§ nre ktndS Daniile eraS S8- 
nsse la Romani. 

CAPITULC XIII. 

Denib', kare a îran'&r'BijitS dane Filin«, attta faîmt 'mî-a 



1 BiminaniS este VidinslS de ast^Bzî, netate mi oramS anro^e de Dsnsre 
in Serbia. 

2 Sadova esteîujudejiHlS Roraanajii anrone deJii». Ai^ea se vede k'afd^^* 
Hetato Ronian^B, fiindS kib se gxseskS rsine de nietre n^Btrate mi msite 
moDete Romane. IJxraniî zik§ dsc-B tradigisne kt akolo aS fostS v*ţ-* 
sitorie de banî. Ns denarte de ai?T, kale ka de 5 ore, aor6ne de Bo- 
managî, se vxdS iarBmi în malslS Oltsl»! r^ine de cetate Romana fbks- 
tb din nietre nitrate ; k^nrinsslS loksisî a^iestsia se kîamt Rejjka, iar 
Hetâtea Antina saS Tiea. JJ^rani maî snsnS k^ la Antina ar fi statS o 
imniFiteas^B kare ar fl avatS rtsboîs kn iraniraiiil Romani. Adevir^lS 
însi» este k:B «lotatea aceasta a IsatS nsmirea de la Anliî, kari venisers 
de ue Itngi l?kslS Mestide în Dania, mi ne kari anoî Issiiniang, de mi 
'{-a învinsa, 'î-a l:BsatS s'h meaz^ ai<|I. 



^ABTBA n. EPOCA n. CAPU XIV. 61 

dobtBnditS, în k:Bt§ ne monete 8*a întîtslatS Restas-f d. Chr. 

.A ,1 249. 

ratorslS Daniel. Intr'adevtra, aniirate nrin el8 de^ 
înksrgerile barbarilor^, Dania a întioritS, mi vekile'^ st. 
sale koloniî s'as îndrentatS. Dar dsne ne a învinsS ne 
domn^l^ Gogilors Kniva, mi 1-a gonit» neste Dsntre, din 
neb^bgare de seam'b s'a înnekatS îmnresn'b ks fiisls ses în- 
tr*o baltTb. 

CAPITULC XIV. 

Paik-Bnds-se îmn^ratS Qals, înnresnt ks fiislS se§, a 
ksmnsratil nanea de la Gogi. Anemtia îns^B n'a»| d. cur. 
înterziat» a se alia ks Boraniî, k» Karniî mi k« B5r-\ ^^* 
gsnziî, mi a infesta Mesia mi Ilanonia. Emilians, gsverna- 
torslg Mesieî, înving:Bnd«'î mi îmnrBmtiindK-î, «nide ne Gals 
ks fiislS seS mi se nroklam^ îmn'BratB; dar mi anosta ka- 
ntt^B aneeamî sortB. 

CAPITULC XV. 

ValerianS, înnresn^B k» GalianS fsk^snds-se îmnxragî, 
generalslg omtirilor» din Trania mi Ilirikg, Asre-f d. chr. 
lians, a gonit» ne Gojjî mi ne KArnî din loksrile a-\ ^^^* 
neste, mi s'a întors» nlinS de nrBzi. Asemine favore de sor- 
te av5 mi Urobs, alsugind» ne Sarmagi mi ne KsazL Maî 
ne srm^ înst ne k'&ndS Balerian§ se Isnta în Orient» k» 
Sanor» Ilersiansl», iar Galian» se desfita în nl!Bnerî mi des- 
fr^Bntrî, ne de o narte Alaniî (anemtîa era» Lit»aniî) a?> kt- 
z»t» assnra Italiei, mi ne de alta Gogii, treki^ndS Istrsl^, a» 
k%z8t8 assnra Grenieî, Manedonieî mi Ilontslsî; ian Sar- 
magiî mi K»aziî assnra Ilanonieî; în fine tote nosesisnile 
l»î TraianS, atBt» din Esrona k^t» mi din Asia, aS înnenstS 
a se skstsra de j»g»l» Romana, mi s'a» revoltat» kîar gene- 
ralii omtirilor«. Atsnne mi Danii, kari nsrtaseriB jsgsl» în 
timnS de 160 anî, y^zsnd» kt înnene a se kl-Bti îmnxrBgia 
Romanilor» ssb Galîang, a« înqenstS a se mimka mi eî; 
gtsin^» timn» maî îndemtnatek», ne k'Bnd» se nrokiemase 
treî*zenî de îmntragî kare sitmiea» Roma, a§ kîemat» în 
aliang^B kolonîile GogilorS de ksTBudS ad»se din Skandina- 



62 I8T0BU. DACUEi 

yia, mi aS înnenstS a ssn^Bra oramele Romane din Mesia, 
Macedonia mi Uiria. Ha at^nne ValerianS, kizindS în moi- 
nele Isî SanorS în Hesarea, fs snisS în anslS 263; iar Ga~ 
lianS se snise de ko^tre soldajgiî se!, anr6ne de MediolanS 
(Milang). 

CAPITUL» XVI. 

Dsnt mortea sssS nsmigilorS, nrokîem'Bnds-se îmn^BratK 
D. chr. iKlasdis, a nlekatS assnra Gogilor^, kari k^trijeraS 
*^®* Jlliria mi Macedonia; mi fBk^nds^se tetaea în Tra- 
HÎa, la învinsa ks totsl^, dsne kare s'a nsraitii mi GotikS. 
Dsnt ne îns^B a alsngatS ne Gogi din Mesia mi din cele- 
lalte nrovingiî Romane, n'a ajsnsS si meargă mi assnra Da- 
cilorS; k'hm mortea ns Ta l'Bsats s:b ml îmnlineask^B skonslS. 
K« t6te aneste în timnsl^ îmn-BrBHieî Isî, de mi mslte no- 
nore (mi kîar§ Danii), arBta§ semne de nessnsnere mi de 
revolta, totsmî ns kstezaS s'B se radine mi s^b se skst^re 
de j»g8l« Romanilor?, temtnds-se de norok»l§ ne avea în 
ri.8b6e anest» îmn^BratS. Klasdis, viziinds-se anr6ne de 
m6rte, a kîematS ne ÂsrelianS la îmnrBrbgie, mi a msritS. 

Nota V. Istoria sniversalt fianHez-B, a 3-a edigisne, 
zine k:b Klasdis dsnt învingerea Gogilor», adsktnd» la ss- 
nsnere mi ne Dani, a maî adss» nonor» Roman», ne kare 
l'a amezat« (dsne istorikslg BisingS) ne l'Bngt Sireti» în 
Moldova; dsne kare kolonia mî-a Isats nsmele de RomanS^ 
mi a fekstS mi o netate (âKu-B ksra» zine Benks) snre an:b- 
rare în kontra GogilorS, ka sns felîs de sentinelrB nentr» n:B- 
v^Blirile barbarilors vecini. Dar oramslS iei» maî vekî» alS 
acestsî j«deg8 se n«meâ Ilretoria Asgsst'B (dsne D'Anvilîs 
mi ntolemeg), kare se vede k^B era de ne timnslS l8î Tra- 
îanS, d»ne inskrinijisnea «neî kolone ne s'a gwtS la Galag!* 

CAPITULtJ XVII. 

AsrelianS s'a nrokîematS imnirat» la Sirmi», snde s'a 

D. Chr. In'Bskbtg. Vtz^Bndg Iliria neînnetatB kilkatîB de Go]^, 

^^^' /mi Mesia nsstieat:B de eî, mi în genere t6te nond- 



PARTEA U. EPOCA 11. CAPG ZVU. 63 

rele barbare dîn n^Brgile boreale reskslate, s'a desneratS de 
a nstea jginea Dania. Ile l'Bugb aceste, a kalkslatS ki Ro- 
maniî, st'Bn'bnindS Dania, în IqkS de k^mtigS avea» dasnib 
din kassa deselor^ rbsboe ne trebsea s^ gie; mi anol se 
mai îngrijia ka ns ksmva resksl^nds-se Daniî, b^b ns near- 
z:b ne l^ngib nrovinjaia lor» mi nele-1-alte nrovingiî înveni- 
nate. Denî; deniz'Bnds-se a o n'brbsi, a trasS de akolo totş 
omtirile romane, a rsdikatS koloniile kare se aflaS maî ks 
seam^B, între Dsntre rai între rasn^î, rai trekinds-le în nartea 
dreanti^ a Dsn^Breî, le-a aniezats în Mesia de sssS rai de joaS, 
îritre msntele Em» mi rîsl» Dsn^Brea; iar nibm^nt&ls ano- 
sta 1-a îmn^rgitS în doi>; nsminds nartea nea desnre Ems 
Mediteram^ iar nea desnre Dsntrc Ripensn saă rin6s:by dar 
nrovingia întreagiB Dania Romam. Dako-Romaniî anemtia 
ma! t^Brzi» aS întemeteaS o mstere konsolidat^, kare sneorî se 
afia ssb snS general», alteori ssb mai mslgî; mi anoî s'a 
întinsa n'Bn'b în Manedonia ^ mi Enir§ ^ nreksm^ se va sns- 



1 Macedonia este o nrovinHie mare a Esronel. £a se nsmea din yekime 
Ematia, dsne înmirat^iS Emativ; ne isrmb Migdonia» dsne MigdonS ta- 
tslS Îs! Ma^edonS; mi în fine Manedonia dsne Manedon^. Aneast^B gea- 
Th se maî nsmea mi Ileonîa, mi Emonia, mi Edonia, mi Ilieria, mi Ma- 
kegia; iar dsne S^snta Skrintsri Xeteieim, saS Keteim. Xotarele sale 
sintS : snre nordS Dalmaţia, Bosnia, Serbia, B5lgaria : snre rbssritS 
Marea Egee, mi Tranîa ; snre ssdS QarBmT Marea Egee, Tesalia mi Eni- 
rslS ; snre anssS^ golfsIS AdriatikS. Msntele eî nelS maî însemnatS, este 
Atos, kare astszî se nsmemte SxntslS Msnte; kanitala eî, TesalonikB. 

2 VekîBlS KnirS se afli snre ssdslS Macedoniei; seofebramte desnre nordS 
k8 Taslantia mi Macedonia, nrin rîslS Kelidns; desnre resiBritS ks Tes- 
salia» nrin rîslS AceloS; desnre ssdS ks Etolia, îarsmî nrin AceloS; m^ 
desnre an^sS ks Marea lonik^, saS Adrlatiki. O narte drn loksitsrii de 
astszî aî Enirslsî ssntS kolonî din Qerile Rom^nemtî, nreksmS se vede 
din istoriciî Bizantinî; maî alesS dsnc kiderea imnerislBÎ Romana, s'aS 
rBsnsnditS în diferite n:Bruî. Astizî maî tojsî loksitorii acemtia se ok«- 
jTh ks n:Bstoria, netreki&ndS eama mi nrim^vara în k:Bmniî ks vitele, .îar 
vara mi tdmna în mBngî, Bnde-mî aS mi loksiDjgele. Mslgi din acemtia 
s:5ntS mi neg9g:5torl nrin orBmelele Enirslsf. Limba lorS este Koms- 
neasks kor«nfcB, dar maî tofil vorbeskS mi grenemte ; îar litsrgia lorS 
mi kîBrjaile bisericemtî s^&ntS t6te grecemtî; în kite-va b«rgade aS mi 
sk61e grenemtî. Kanitala anestsî nonorS este Voskonole, oramS avstS 



64 iSTOBiA dacieI 

ne mai înainte; îar Romanii natsralisagî în Dania saS kolo- 
nisagî, sa^ maî bine zimî Dako-Romaniî, kari l^kseaS nar- 
tea din bsss dintre Earnai^i ini Ilanonia, nrekismS mi Hei 
dintre Ilrst», Şiret» mi Dsn^re, abandonagî de autoritatea 
Romanic, a« konstitsat» între ei o domnie astonom-B, mi re- 
viindS la statsls lor» nrimitiv8, se k'Brm»eaS în nane desnre 
nartea Romanilor». Nenstmds-se însib koborî în n'Brjjiie 
din jos» kttre ktmniile Daniei, din ka»sa neînnetatelorS ni- 
vtlirî a roî»lsi de barbari ne veneaS din Snigia Âsiatiki rai 
E»ro neant ka torente, s'ag m'Brginit§ a lok»i mi a netrene 
s»b asil»ls m»niiilor» Karnagi. Asta e kassa k'B istoria ve- 
ke a Daniei n» se întinde maî denarte de sekol»l» alS trei- 
lea d»ne Kristtî, mi earsmî se înnene k^Btre sekolslS alS 
13-lea. De aine vine kt timn»l» dintre anerati doi sekoli, 
kare k»nrinde mai o mie de ani, a rtmasS obsk»r§ mi ne- 
konstatatS ; ktni d»nt diverse nrefaneri mi înttmnltrî, Dania 
se £bk»se arena de iKntt a non6relor§ Sqitine, în ktt§ ktm- 
uiile desnre D»nxre a» rbmas» maî tot8-de-a»na neloksite. 
He domnitori a» av»ts Dako-Romaniî în sekoliî anemtia aî 
liberttseî lor», n» este k»nosk8t8 ; fiind» kt Romanii ne maî 
avtnd» k» dtnmiî ninî l»ute, ninî relaijisni, n'a» l»atS k»^ 
vtntS ka st skrie desnie dtnmii nimikt. K» tote aneste 
din istoria Bizantint, rai din kroninele Serbiei, Transilvaniei 
mi Ungariei, se dedsne kt, în anest» intervale, nonor»lS anesta 
avea domnii sei nat»ralî mi a»tonomi, de mi ktte odatt sk- 
nsraî noloniei iar kt te odatt Sngariei. 

între aneste, îrantrat»ls AHrelian», la anslg 275 dsne 
Krist», se destitsi de kttre ostaraî. 



mi f6i*te nsmerosS de loksitori; invidia îns^b Ta strsnqinat^, mi mslgT 
din anemtia aS fsgitS în imnerislS Avstriei, kare '!-a nrimitS kv mvlts 
bsns-voinjii. N» de msltS în Hesta întrodsserB mi limba lor§, Iskr» ie 
skandalisase ne neî-l-algi Grenî. Ile anemtî loksitorî Greniî îî nsmesk* 
Mesiovlax!, saS Mesovlaxî, mi Ksgovlaxf. Metronola saS kanitala de a- 
Bt&zi a Enirslsî este lanina. 



PABtEA n. EPOCA U. CSAPtf XTIU. 66 

CAPITULC XVIII. 

în Dania aS fostS mslte oraaie mi netegi oksnate de 
koloniile Romane, nosigisnea tetsrora îns^B, din kasB» Ve- 
kimeî^ nis este ksnoskist^; ks t6te aneste insemn^mS ai<il 
ne nele maî nrin^inale^ a k^rora konstatare este mi mai 
nrobabils. 

1. 6lma Tratam, sa^ Sarraisegatssa ' veke, residinga 
Isî Denebal^. Vezi Ilartea I, Capa XVII, la note. 

2. Salinele, sas Oknele^ cetate în Transilvania k^trB 
sorgentele Tisseî; odiniorb orams, iar astBzI sat^, nsmitS 
Siget^; dsarb Lazib, kare se asem^ntb msltS ks cetatea Tsr- 
da sas Tera ^y mi ks cetatea ne se vede anr6ne de Torda. 
Forma ei, dsn:B ksm zine Keleseris kare a vszst'o, este te- 
tragon^ mi fhksth de k!brbmizî tetragone, din kare s'aSg^b- 
sitS mslte k» semnsl» legioneî V Maredonine; de snde se 
dedisHe k^ aneast^B legi6n:B (al ksreîa garnison^ se afla la 
Iskslg ^ Tribalilor^,) avea snS gamisonS mi la Saline \ A- 
Heasti^ legion^ a ajsnsS a se nsmi ne timnislS Isî Galian^ 
de trei ori, de natrs orî, mi kîar de mese mi de mante ori 
kredinHî6s£. 

3. Asrariîy cetatea asriferilorS, al k^Brora nsme îl§ a- 
vea§ maî mslte koloniî din Dania; fiindS k'h dsn^B inftkrin- 
ji^isnile găsite se vede k% atBtS anemtia k^tS mi al]^ meta- 
lofer! aveaS koloni!, kare se nrensne k% arS fi fostS anrone 
de Abrsd-baea, mi de Zalatra, HetBgî din Transilvania, ama 



1 SarmisS, saS Sirms dsirt Elinî) a fost$ snS îmnsratS alS Danilor^, îna- 
inte de esnedijeisnea lnî Eserkse, kare a f^ndatS anestS oramS. (Dsns 
KsrgiS). 

, 2 Torda, oramS în Transilvania, între Alba-Ivlia mi Klasdionole, anrdne de 
rÎBlS AranB. 

3 Isks, saS Jks, netate a Tribalilor^ în Mesia de josS, kare se nressusne 
k-h arS fi cetatea Blida bsM BBdeni. 

4 De la k9T!BntslS latina SaUna, b'sl nsmitS okna Da^eY Slmik^, in Jsde- 
S«IS Sskseniî'*'. 



* Aneat» JsdeAS s'a desfUmsat» în «rma Regslamentolsl OrganikS. EM era între Jsdeuele 
B«z%s mi nraxova) mi avea skamS la or&mel«18 BskowlS. 

{Nota TtadaktorUWO, 

5 



66 ISTOBIA daoieI 

nrekHm» în msnte anrdne de Abrsdg mîîn ttrgwmorBlS Bs- 
u;s s'aS g^sitS semne de oramS, mi mslte netre ks inkrîn- 
gisnile asrarilorS. Âsemine mi anr6ne de Zalatna s*a g^sitS 
snS loks nlins de anti^itog!, snde se vo&dS n^Bregl de edifi- 
g»rîy mi k-Bm^Erl ks kolsmne mi skslntsr!. Soterii; zi^e k% 
în loksis snde este Abrsd-baea ar fi fostS Ilatroisa^ fiindS 
k^ ne anone este satsls gere! Rem^Bnemt! Iletrenanil; kare, 
dsn^B ntolemeS, este anrdne de Saline *. 

4. Pisrenilj kx jsmitate orB denarte de Okna mare, 
anrone de OltS »nde se vede k:B era cetate Romani, fiindS 
k'B se giBsesk» srme de temelii de netre tetragone. Akolo 
se vede mi kalea netrsiti a Isî TralanS ; de snde se nrens- 
ne ki& ar fi fost» R»konÎ8l§ nelors vekî. 

5. TibiskS, cetate a Daniei la otarele lasigilorS mi la 
gbra rîslsî Tissa, saS dsa-B algiî la îmnresnarea Maremslsî 
k» Tissa- Dar dHnii IltoleraeS mi dsnt tabla Ilestingeria- 
n'B mi dsn!B o inskringisne gi^sit'B do Griselins, nosigisnea 
acestei netEgi este la gsra Bistreî mi a Timem«l»î. 

6. Zeagma Isî Iltolemes se vede kia fostS în fagi ks 
SistovslS, în lokiils kare se keami astizî Zemniga; fiindS 
ki nreksms la nodslS de neatn era Ilonte rai Teodora, niî 
dinkolo de Dsnire Nikonole mi Tsrn», asemine a nststS si 
fie miaine Zengma mi Sistovslg. 

7. Ilssata, în Transilvania, denarte k» nin^î mile snre 
nordS de Klasdionele, mi k» onts mile snre s«dS de Kar- 
nagî; fiindS ki la Elasdionole sa8 ElsjS s'a gisitS oinskrin- 
gisne ks nsmele kolonieî. 

8. Nanoka, în goara Msnteneaski, se nrenune ki ar 
fi fost» «nde astizî e Bszisls. 

9. Sergidava^ kare dsni SeîvertS ar fi fostS în în-^ 



1 ITIi astbzî 8:BntS Asrarî tn geara Rsmi&neask^B, ks îns^ndnarea de a a- 
dsna asrS din ArgemS, OltS mi Dimbovifii, snre ni&rjiile de mimte. 
Anemtia s^bntS Romani, mi QigaiiT mal ks seam^B^ din kare RommiT se 
nsmeskS BieamT, Tar Qiganii Asrarî ; nreksmS mi Zlatai^, ks mtiinsa de 
a Iskra metalele, asrslS, argîntslS mi nelelalte. Din vekime insi si ve- 
de k'B eraS a nsme koloniî, de la kare aS nmasŞ w^uţ» astEZi nsonele 
lQkn^torilor$. 



Păstra, n. bpoca n. OAPfi xviu. 67 

ssla Ostrov^, în OltS, din sssS de RimnikS mi de ^et^gse ; 
fiindS k:B 8'a gisitS inskringisne desnre nonorslă mi forslS 
^Sergidavansi». 

10. lassi, kare se vede k^ a fostS kanitala de astsz! 
a Moldove!: ^ind§ k'B la A^TBna gsvernatorslsi s'a gisitS 
o înskringiBne konrinzîndS aceste : ilf|SîtSnr^ Dacorum lassio- 
rum, adekt netatea mîlitarB a DanilorS lassien!. Eantemiri 
zine k^ anest^ nsme este mai modern»^ Iskr» ne nis e tok- 
maî nrobabilS, fiindS k^ nsmele lassilorS este vekfs. 

11. Uetrodava, Nentidava^ Kasidava, Eatridava^ TrifslS^ 
Arkodava, mi h. 1. kare, dsni IltolemeS, se afla desnre IlrstS 
mi se konrindg în koloniile Sarmatine, dsmB SelvertS. 

12. Pamidava, îngeara Msnteneaskrs, anrone de Mol- 
dova, snre rîriS Ramidava saS RîmnikS; snii nrensns k:B 
ar fi Slam-RîmnikH FokmanilorS. 

13. Markodava, cetate în Moldova anr6ne de Ssneava 
mi se nrensne k:E ar fi lokslS ne se kîami de nonorS Mar- 
gomemtî, dsni Lazis ^ 

14. SsHîdava, anrâne de IlrstS^ se nrensne k'B ar ti 
fostS snde astbzi este Xsmil. 

15. Ziridava, netate în j^eara Msnteneasks, Hngi rîslS 
Nanari saS lalomiga, anr6ne de Dsn^bre; se nrensne hh 
ar fi la Zigalia. 

16. Frateria^ cetate kare se krede k:b ar fi fostS la 
Frbtemtî. 

17. Zsrobaraj ^^^tZsradray %%iQ TemimtarH^ dvn^sksmS 
zine Nigrs. 

18. Sigidava, netate vekeîn Transilvania, kare senre- 
nsne ss ar fi cetatea Enied, anr6ne de Alba Islia. 

19. Ventam Ustea, adek^B o sst^ de nsgsrî. Anestea 
dsne tabla Ilestingeriaii^B se nsnS în Transilvania, într^snS 
satS la otarslS Banatslsî TeroisianS, snde se g^seskS gbsrî 



1 £S, kare ami^ smblatS mai tdte kolftBrUe Moldovei, nini ns notS gxsi 
lokalitatea aneasta. Daka nrin Margomeintl astorîslS vrea sib injjeleagi 
MogomemtiY, (s^de teksitoril zikS în adev!BrS k!B ar fi fostS netate,) a- 
noi anestS lokS ^ste f6rte denarte de Siraeava, mi anr6ne de Işml ka o 
ors, ne snft deall^ mare, sure ssdft mi anssi^. (TradMih^un^lij). 



68 ISTORIA DACIBÎ 

mi nsgsrî ale RomanilorS metalsrgî^ nreksmSzine Griselms. 
nitists îns£ este k^ mi in jgeara Rom^neaski, în jsdegele 
Stkseniî mi Ilraxova, stnts o raBlj^ime de nsgsrî de ace- 
stea, mi în tote zilale se faks în n'Brgile de ia msnte» nen- 
tr8 ka s:b skote katrans, saS nsksrB. 

20. Alba Mia, saS Alba Karolina, odini6rb Ansls^ Vez! 
nartea I, kans XVII. 

21. Amlensia VIL Vezî Ilartea I. C. XIX. la note. 

22. TsrnSi snde mal ne zvxsyb a strBinstat^ IsstinianS 
ne Angi. ^ Vezî II. I C. XX. La note. 

23. TsrmU, kolonie! Leterata; asemine. 

24. Kamt'bovis] asemine. 

25. Akse netate ; assemine. 

26. Tsrns-romS, Vezî H. I. C. XXL la note. 

27. Ilonte mi Teodora ; Vezî II. I. C. XXIII la note mi 
n. II. C. I. la note. 

28. Se'cerinSf Akmoniaveke; vezî II. II. C. 1.1a note. 

29. Veles; asemine. 

30. Bsridava, la Romana]^ mi KarakalS; asemine, C. 
VI. la note. 

31. Severinonole ; asem. C. IX. 

32. Verneuty saS Hernigrads, ks netate Dierna &a8 
Tierna ; asemine. 

33. Baea de Arams, la Mexedingî; asem. 

34. Sadova, Bnie era vtrsiitorie de banî, mi Antin« 
sas Tia netate; II. II. C. XH. 

35. Ilretoria Asgssld, Romansl» de ast'izî din Moldo- 
va; vezî Ilartea. II. C. XVI, la notş. 

36. Kolonîa IlerendanasilorS, desnre kare vorbemte 
Dion, mi satslS Hatavinisiloreţ, desnre kare se zine în Ilan- 
dekte, sinte neksnoskbte, nreksmS mi altele mslte, ne kare 
timnslS ^e mistse tote le-a nrbno^ditS mterg^bndS ks totslS 
«rn^ele lorS. 



1 Antias, iminratslS SdgilorS, IsntBnds-se ks FilinS, hngs rîslft Istrv a 
InxSf^r în e^ate maîuBltS de noss-zeni deanî, nreksmi^zise TeoncmniS. 



PARTEA- A- TREIA. 

Epoc'a ffl. 

Dsn^B str^bmKtarea koloniilorS Dako-Romane în Asia 
s«b îmn'BratBlS Abrelians, nreksmS s'a zisg la nar-j d. chr. 
tea II a acestei istorii, Dako-Ro manii ne as rBmas§( ^'** 
în Dania aS întemeetS o domnie asconom^B, rai, reviindg la 
statslS lorg nrimitivS, tneaS în nane mi în linimte, fertB s:b 
aiht ninî o ssn-Brare din nartea Remanilor^; k:BHî dsn'B de- 
stituirea Isi AsrelianS, fiBk^Bnds se îmni&rat§ al§ Romanilor^ 
TanitS, în anslS 275 dsu^B EristS, n» s'a dss§ nini de ksmS 
în kontra lorg, nreksmS ninî PlorianS d«n'B acesta, nini Uro- 
bs momtenitorîisl^ se§, nini Kars karele . a venitS d«ui& a- 
lestă; nini fiii aiestsîa, nini Karins mi NsmerianS. Ama 
dar-B mrijiimea îmntrajiilorS ne se f'BHeas la Roma, mi ne- 
or^nd^eala imnerislBi Roman« favorag fericirea Dako-Roraa- 
nilorg, mi înksrageag nonorele barbare, ne kare altS fr'B^ 
n» le onrea dekttg adsnerea aminte a trofeelor^ Romane. 

DiokliHÎanS, IssndS imn^BrEgia RomanilorS, a Isat» de 
ajstoris ne MassimianS Erksli», mi a rbdikatg la demnitatea 
de Hesari ne EonstantinS mi ne Galeris ; mi astfelis, desii'Br- 
ginds-se, îmn'&rBgia a sl-Lbits; mi dak% a rensrtatS k'Bteva 
viktoriî assnra ineminîlorS din afarB, dar în lt«ntr» a k-B- 
z8t$ în mare sl'Bbinisne mi atonii* în nele de ne srni^ Mas- 
simianSj K^iz^BndS ne SeverS ^esarslS, mi komalotBndS a- 
sBnra viejsei marelsi Kostanting ginerele seS, fs shîsS de 



70 ISTOBIA DACaA 

k^tre anesta în anslS 310; îar Galeris nentrs tik:&lomiile Isl 
ajsngindS a fi m'BnkatS de verml, a msritS în anslS 311. 

Dbwb mdrtea a^estsîa aS rBmasS MassiminS, Ronstan- 
tinS mi Li^nis, k:brmsind§ în desordine imnerislS. TotS 
odati soldagiî, nrokiem^ndS de îmn^bratS ne Ma8sen^is, a- 
Hcsta a nlekatS assnra marelisf KostantinS^ dar ks nsterea 
sakreî Krsnî învingindH-se, la trecerea snsi nod8 a k'Bzsti^ 
în an:b mi s'a înekatS la anslS 312. Âtsnne mi MassiminS 
nlek'BndS assnta Isi Linini», s'a învinsS mi elt, mi alsngtsn- 
ds-se, a msritS de o nlagiB (ran%) mortaliB în ansL^ 313; iar 
Lininis nism^indS gloria Isl EostantinS, a rBdikatS armele 
assnra Isî, îns'B de mal mslte ori KonstantinS Fa învinsS mi 
în Hele de ne «rm^B, dsm& mijlocirea sogieî sale (kare era 
sorB Isî KostantinS)^ Ta ertatS; elS îns^B n'a încetate de a-i 
face intrigi; atsnce EonstantinS Ta essilatS la TessalonikS, 
snde a mi msritS in ansli^ 323. 

B'j&m^indS astfelis Eonstatnins singsrS monarkS mi 
cel§ înteîs îmn^ratB al§ EremtinilorS^ a domnitS ks eroismS 
mi nietate, mi togî barbarii/ îlS resnektaS. In anslS 33l, dn- 
rBnd« snis ifodS neste Dsntre între Nikonole mi ^ele«, mî 
b^BtmdS ne Gogi în gerile Sarmatice, de mi a trekstS nrin 
Dacia, înss Dacilor^ ns le-a fBkstS nic! o ssn^rare, ci I-aS 
l:&sat^ în nace tratbnds-î ka ne amici. Acesta a fsndatS mi 
nosa Rom^B în Bizanijslg Traciel, ne kare nsmind'o Eon- 
stantinonole, ml-a strBmstatB tronslS îmni&rBgieî akolo \ In- 
boln^vinds-se înss l^Bng'B Nikomedia^ mi li>s%nd§ momtenitorl 



1 BizangBlS se afliB ne koasta Esronean^b nordik;B a Bosforslsi TravikS 
karele «nemte Marea NeagrB ks Ilronontida. £1^ a fostS tsnăatfi de ks» 
tre BizantS general5l$ MegareilorS» mi ano! restasrat^ SKb Ilassaiiia re- 
gele LanedemoDilorS. Marele Eonstântin^ voind^ a'ml strhmstsk tronslS 
îmni^rBgieî^ ii'a gisitS alti nBSi^îsne mai fi^moas^B mi ks mal multe 
ayănt^sri natsrale de k:btS ai^; denlztBnds-se a se ameza, a msrit& o- 
rsLmv% fnksngîsr&ndsIS ks msr! mi ksnrinztBodS 7 dealsiî, omtBndslS 
kv frumoase ediâjssrf mî dsnds-ţ nsmele de Koma-ooBs. Dar nvmirea 
de EoDstantiuonole a m*ekBmn£nitS mi a rBmasS. 3nS faimos^ skriitorS 
modernii zine ktB Konstantinoiiole nare a fi thksiS nentre ka s^b fie 
kanitala Ismel , fiindft kh ns este altS oramS karele si rivalizeze ks 
acesta în nrÎTirea nss^BcIsnel mi a klimatslBl, mi ka ss fie mal binemwtt 



PABTEA UI. BPOOA IU. 'CAPtf I. 71 

îm^x^B^ie! ne trei fiî aî seî^ Eonstangis^ EonstantinS mi 
KonstantS, a msritS bine-ksv^BiitatS de nonor^ in anslS 337 
dsns Erists. 

Nota 1. Ile Ia înnensisIS sekolsisî alS III se vede kts 
Dako-Romani as nriimitS XristianismsiS, Gind k% mifHabaream. 
Tertslian§, vorbindS desiire Isdeî sn«ne desnre a-\ ^^' ^^^' 
Heasţa. Ile l'BDgs acestea, la Eon^ilisls ne s'a adsnatS în 
Ninea la ansls 325 a fostS fai^^b mi do! £niskonî, snslS de 
la SHi^î mi altsl» de la Gog!, ansme Teofil^^ mi dsn^B acesta 
a venits Nineta EniskonslS DanilorS mi alS Bessilors, karele 
AB lsat§ titlsls de anostols al» Danie! rinense, mi a k:Bn:B- 



nentrs ka B'b domneask!E o narte a vekIsIsT emisfera. ÂHeastx narte a 
Tranie! este o nenins8]!E Îq 3 kolfisrî, a k^rela koasttb nordiki se vd!Bde 
Marea Neagn, nea oriental^s de BosforS, (a kiria lărgime este de la 12 
nîn!B la 13 lege,) mi ^ea ssdikiB de k^Btre nronontida. în nartea dreanti 
a gsrel Bosforslsî este GolfslS KeratiS, karele este mi limanS alS ora- 
msls!; golfslsî M di form^ triaDgslslS sssS zisS, ne kari se afli Kon- 
stantinonole ks trei k6ste: sna din aneste koaste, kare se 8!tb la nro- 
nontida, se întide de la ?ele 7 tsrnBr! mm la marginea snde este Sa- 
rafslS, saS nalatslS imnerialS; ^e!-alfeB koastii de la Sera!? wbWh la InS> 
o xotsramte limansl$; mi a treîa koastb se întinde de la InS, snde 
kolgulS ns este atîtS de asksfiitS, nin!E la nele 7 tsrnvri. Marele 
EonstantinS a uonslatS oramslS ks mslgî loksitorî din Roma-veke, Pa or- 
nată ks statse de ero!, ks tablosrl, kn tsmsrî, kv obelisksri mi alt.; 
dar k^BDdS s'aS ksneritS de Gali în anslS 1204, kare TaS dominatS 57 
de an!, mi mai ne vrm'h de Otoman! în anslS 1453 maiS 29, aS nerâstS 
msltS din ornamentele sale nele maf interesante. Ks toate acestea, are mi 
astsz! Iskrsrlf mirege de la deosebig! sbltanî. adikt; nalatarî îmn'BrB- 
temtl, otelsrî de marmsrB, anedsne, fsnt'BnT, b'Bî mi g!amiî, din kare în- 
6% toate ssnt seksndare ne lîng^B Sînta. Sofla, minsnata biseriki, fskst^ 
de Marele IsstinianS mi nrefskst^B în temnls otomana. Galata, karele e- 
ste în stsnga golfsls! KeratiS, mi ssbsrbiv alS kanitalei, este mi elSsnS 
oram^ minisnatS; asseminea mi Skstari saS Xrisonole. BosforsIS, adik'B, 
strsmtoarea, ale kirsia margiu! mi desnre Asia mi desnre Esrona ssntâ 
konerite ks nalatsrl ^m:BreBe mi ks sate snite snele de altele, formează 
sn9 oram^ n^ns la Marea NeagrB. BekîslS BizangS, snde smtS nala- 
tsrile imn^rbtemt!, se afl!E în nelS înt^Bls dealS alS koljjslsi asksgitSalS 
triangslsls!. Ile noalele Isi desnre mare smtS gradinl nl^Bntate ks ar- 
bor!^ înalQÎ, ks ^inarom! mi aljîT arbori vesel! mi ftrsmomT, ka în toate 
marginile Eonstantinonolil în sksrtS anestS oram^ este foarte mare, 
foarte nonslatS, frsmosS, avsjsitft, veselS, komerniantS, miselS mal bsnS 
din Isme nentrs kaoitate. 



72 fSTOBIA DACnl 

tatS landele sxntsbl naslinS Nola, nreksmS se amintemte 
în SinaksamlS LatinS la zioa de nos'B lansarie dsn^ kalen- 
darislS Gregorian. Asseminea mi Ilaggi^ în kroninele sale 
snsne k^B la anslS 32& divinslS Ni^eta aS edifikat^ natrs 
temnlsr! în ksnrinsslS kiliilorS monamilorS, mi în ^elS în- 
thlh se €B?ea rsg^SHîsnile în Elinemte, în nel^ alS doilea BeB- 
sil în limba lorS, în alS treilea Armeni^ miînalS natrslea se 
konjsras sniritele neksrate. La msseslS Baronsl^I Brsken- 
talS, la satslS AsrilS^ anr5ne de Sibifs, se vede o tabli» de 
aram^b ks semne Eremtine^ grBsit'B în Transilvania; ne a- 
noasta tabl'B este srmibtorea inskringi^ne : Zosimus ex eoto 
posuitf adik^B ZosimS ks bine-ksv^Bntare s'a înmormtsntatS. 

CAPITULtJ II. 

în timnslS anomaliei maî sssS zis'B a Imnerislsl Ro- 
D. chr. Iman», Dako-Romaniî tr:Bea« în linimte. D»n^ m6r- 
^^' jtea Isî Konstantins aS înnenstB îndafcB noî tsrbsrBrî 
în ImnerislS Romans; soldaj^iî în a k^Brora m^bn^b sta sorta îm- 
il'&ragilor§9 nentrs sigsranga Domniei nelorS tre! momtenitorî, 
aS s^ibS ne snkU mi ne veri! lorS, krs^'sndS nsma! ne Islian 
anostatslS. Ano! s'aS îmn'Brgits ImnerislS în tre!; KonstanQJiS 
a Isats orientslS mi n'Brj[sile Traniei; KonstantinS a IsatS n^r- 
le anssane desnre 0?eans, iar KonstantK Âfrika ^, IlirikslS 



. Afrika este a treia narte din Ismea veke, mai miki^ de k^tS Asia mi ne- 
sta tre! or! ma! mare de k!EtS Esrona. Se xot^Bramte: ksAsia desnre re- 
s^BritS ks istmBiS de Sslegl, ks Marea Romie mi ks OneanslS IndikS; 
desnre nordS ks Medit^rana kare o desnarte de Esroiia nrin strimtoarea 
GibraltarS; desnre anssS ks O^eansl^ AtlantikS mi EtionikS; desnre sisdl^ 
larBm! ks OneanslS EtionikS. Ma! înt^BiS se nsmia Libia, dsntB fi!ka 
îmntBratsls! EnafS, fiîslS Îs! Jo!e mi alS Memfl ; saS dsni noeQî, â!ka 
O^eansls! mi alS Ilomfoligie!. AfHka s'a nsmitS d8n:B Afrs, AîbIS Isl 
LibiS Erksle, karele a dominat'o m.H«l* 

La Roman! ns era t6th ksnosksti, afarb de ontS nrovingi!: Afrika 
nronrie, Nsmidia, Trinole, Bizanene, Hezarika, Masritanias, mi Masritania 
TengitaniB. Ks toate k!B mslte n^rj;^ mi ast^Bzî s:BntS înk!B nekvnoskste, 
totsm! se maf^ ksnoskS îmni^rBQiile Isl FesS mi ale Maroksls!, nrovingî- 
ile Dirati^e desnre Mediterana, AJgerS, TsnisS mi Trinoli ; EgintslS intre 
Bfareă Eomie mi Mediterana în kare este KairslS mare mi Aleksandria, 
oramS însemnata nentrir marele se^ komerji^; Zaxara ^IS msă mare de- 



PABTEA in. EPOCA IU. OAP& IU. 73 

mi Ereta ^; îns^B jnnele Eonstantinti nem^ljijsmindB-se^ mi 
sk5l:bnds-se assnra Isî Eostants, fs s?is§ de el§ în anslS 340 
dsnrB EristS. Atsn^ea sksli^ndsse doî no! îmn^bragl nrokla- 
mag! de k'Btre soldagi: MagnengiS în AMka mi BretanikS 
în Ilanonia; MagnengiS a »'iis§ ne EonstantS la Elena din 
nirineiî Galie! ^; darB neste nsginS, dsk^snds-se assnra lorS 



mertS (nsstls) nisinosS din Ivme; Senegambia, S8b zona ^eamal fierbinte 
mi mai morbi^Ioasi, snde loksitoriî ssntS negri; Negrijjia saS Etionia 
veke, ks iTBm^ntsIS nelS maîsternS^ aîk^rela loksitorî s^ntS negri mise 
batS nsrsrea între dmmiT; Nsbia, desnre Marea Romie, kare se otsrBmte 
ks ţ^gintsl^ mi se sdi de Nil^; Abisinia saS Xambesia snde KBntS sorgin- 
> gele Nllsls!^ ks loksitoriî arcmiî mi femei faorte frsmoase mi fokoase; 
Qsineea, desnre marginele O^eanslsi AnssanS de vnăe esse nrodsktele 
?ele mal bsne, ninerS, kafe, dingl de elefantS mi sklav! ; ImnerislS 
Eongu, desnre Gsineea snde se esergi KristianismslS ; Monomotana, ka- 
re odinioarB avea sn^ singsrS îmnt&ratS, tar astizl 7, de snde vinS lem- 
ne nregioase mi mal ks seami asrS, ks loksitoriî ne-gri; SankvebarS, 
kare se întinde desnre OneanslS IndikS nins la intrarea Msrel Romii, 
mare nimmtS bsltos$, vekea natrie a jgiganilorS; mi kanslS de Boaa- 
sneranga, marginea nea roaî ssdîki a Afrinei saS a EafHel, a ki^reîa lo- 
ksitorî sintS negri mi mal selbati^î de k!btS toate celelalte nonoare ale 
Afri^ei, mai alesS Xotentogil, din kare se tragS Qiganil Nomazi din 
Moldova, Qeara Msnteneaski ml Transilvania, kare se klami Netonî, vie- 
gsind^ în mctre, selb^ti?! mi neksragl. 

în Afrika este nsmaî snS msnte mare, nsmîtS AtlasS, ale kt&rsia vîr- 
tsri ssntS nsrsrea konerite ks ninsoare. 

Nsmal trei risrî nrin^nale s^BntS în Afrika : NilslS, kare nsr^ede din 
Abisinia mi se varsi nrin tre! gsrl în Mediterana; SenegalslS, ?e ksrge 
snre rsssritS mi di în O^eanslS AtlantikS; mi Kambia kare, snre ssdsiS Sene- 
galslsl ksrgsndS totS snre rsairits, se varsi larBmT în OneanslS AtlantikS* 

1 Kreta este o mare inssii în ArxinelagS, în formtb l8ngireas:B, întinzm- 
ds-se de la rBs:BritS snre anssS. Lsngimea el este ka de 280 mile, l^brgi- 
mea ka de 60 mi înksnglsrslS ka de 600. Desnre ras^britS se sdi de 
Marea Earnatik:B, desnre ssdS de nea Libiki, desnre anssS de ?ea lo- 
nik!B, mi desnre nordS de ?ea Kretik:B. Are maî msigl msnsl rinomi, 
din kare, nelS maî mare este Ida, snde anr6ne este snelsnka Labirintslsl 
Isî MinoS. KlimatslS este de o temneratsrB foarte ferinifeB, mi n^Bm^bn- 
tslS foarte nrodsktlvS. Kanitala el este Kandiea. 

2 nirineiî ssntS msngil nel mal însemnaşi kare desnartS ne Isnania de 
Galia. Isnaniolil ti nsmeskS Los Montes Pirineos. Anemtl msng! se în- 
tindă de la rbssritl^ snre anssi} în Isngime de 86 lege Isnaniole din li- 
manul^ sakrs M V^ner^, w este in marginea msrel Mediterane, nsns 



74 48T0B1A DAC»! 

EonstangiS, ne Bretaniks TaS bststS mi dso'B rsgiBming! l'aS 
ertatg, iar ne MagnengiS înving^ndslS în do»:b bsteî, elg 
singsrS s'a§ sins^isS. Dsn^B anestea în anslS 353 rBmiinâă 
singsrB Eonstan^is monarkS, s'aS dssS assnra Isl IslianS, 
karele se nroklamase AsgsstS; dar n'bns a ns se bate, a 
m8rit§ ne drsmS în ansls 361. 

Nota II. In ansls 1803, s'aS g^sitS anr6ne de Sibiîv 
în Transilvania roşite monete de asr», avBndS ne de o nar- 
te trei îmn'Brai}! ks SHentrsri^ mi ne de. alta EorbS ks lam'S 
în molsjs. Acestea se vede k^ s'BntS de ne timnslS momte- 
nitorilorS Marels! EonstantinS, fiindS k^s de dessbtS se de- 
stingS k'Bte-va litere din kare se dedskS nsmele lorS. 

capitulC iii. 

în mijlokslS anestorS tsrbsr'Eri ne aS sgsdsitS Imne- 
rislS Romang, Goj^i, ktz^Bnd» assnra Daniei, aS ss- f d. chr. 
nss'o mi a§ îmn:Br]5it'o în kin»lS «rmitor»: Er«liî i^| ^^^^~^'- 
mi Ostrogoiiiî* aS loksit» nartea rBs^Briteant a Daniei de- 
snre IIontsls-EsssinS, Geniziî ^ rai VizigoHil *, nartea ans- 
san^. Dbwb aneast'B ksnerire; învingătorii s'a§ amalgamata 
ks învinraiî Dako-Roraanî, kare fsseserB liberi mai la 100 
de ani. 

Islians anostatslS, de kare se temea tote nonorele bar- 



la St. Sebastian, în marginea 0<ieansl8l KantabrikS. Anemt! nisnoi, ds- 
ni diversele lokalitbgi ne snde se întindă, nriimeskS mi alte nsmirf; iar 
Elena, saS ksm$ se zi^e de nonorS Elna, este snS orbmelS amezatS ne 
snS dealS l^bngx rislS Tex$> la noalele IlirineilorS. 

1 Ervlil era snS nonorS GermanS din Vestfalia de astbzi, kare are desnre 
rbS!BritS Saksonia de josS, desnre nordS Marea Germaniki, desnre anssi^ 
Olanda mi RinslS, mi desnre ssdS RinslS de sssS. în timnil nrilmitiyl 
aini loksîaS mi Ostfaliif, nonorS ne se trage din marea semingie Gerroa- 
nik!B a SaksonilorS, dar nsmele acestora de demsltS s'a stinsS nistrsn- 
ds-se nsmal a^elS de atsz! alS VestfalilorS. 

2 Ostrogogi! era snS nonorS din nartea borealiB a Gojjiei Sve^iţie, kare de a 
dosa oarg venise în Dania. Vez! nartea a II. KanS VII, la note. 

3 Geniziî, loksitori ai Sarmagieî Esronene, se sekoteskS sna ks Ge^ii mi 
Da^î. Ei a^ IsatS aneasts nsmire de la Isnta nedestrB. 

4 Viasigofiii, sint^ nnH nonorS din GoQîa Svenlks. Vezi n. II. K. VL 



PABTBA IU. EPOCA 111. CAFC IU. 75 

bare nreksmS mi Gogi!, a voitS s-b vie assnra lorS ks t6te 
kx e! n aS fosts kbtezat^ a'î da k'bi^ de nsQinl^ ksv^LntS; ns 
anskx îns^B a-mi îmnlini skonslS, k!b<il în rBsboîslS ne avea 
k5 Sanorg îmniratslg ITermilorg ktnttend^ o nlagi de m6r- 
te, în anslS 363 a msrltS. îmn'ErBgindS dsni aneasta lo- 
vianS^ b^rbatS nlinS de bsn'Btate mi de religiositate^ s'a îm- 
nBkatS , ks SanorS, darb viindS la Konstantinonole, ne kale 
s'aS înboln'Eyită mi a msritS în ansls 364 la Dada-Stana. 

Ls'Bnds îmn'Ersgia Romana fragil ValentinianS I mi Va- 
lesS, HnslS a§ IsatS anssslS mi nelS-l-altS rBstritslS.f d. chr. 
Dar ValentinianS de mînîe k-BzmdS în anonleksie,} *^' 
a mKritS în ansl?^ 375. Dsn^B mortea anest^îa^ Romanii aS 
nrokîematg îmn;Brat§ ne fratele seS Valent8. Atsnne Xsniî \ 
sag Slavînîî Hîmeriî, viindS în Da^ia ssb regele lorg Rsa, 
a§ gonitS ne Gogi mi ne mslgi din Dako-Romani; karii ks 



Xsni! se zine k's s'a^ nsmitS ama de la rislS Xsmna ; dar to^i astoril 
se învoeskS a zi^e ks maî nainte se usmeaS XsnosHijg! mi mai 
ne srmi s'aS nvmitS nsmaî Xsnî, ks toate k!E desnre originea m) 
desnre gsyeniBlS lorS vorbeskS în msite fellsrî. Din kroni^ele kineze 
se vede ki ei eraS kolonil din nagisnea, kare dvirb amestekarea limbilor^, 
a l^BsatS kimnslS SenaarS mi, dskmdB-se în n^rjjile Âsief, aS înteme- 
âtS îmn^FBgia lorS anr6ne de EinezT înflorit6re în anslS 210 înainte de 
KristS ssh regii Taneoi; dar în anslS 49 dsn^ KristS, d^wh certele sr- 
mate între IIimBxS mi Ues, imnerislS lorS a sl^bitS, mi în ansl^ 93 în- 
ving^Bnds-se Taneoi! de kitre Kinezi mi s'aS alsngatS. Dsn^ aneasta, ma! 
întsi aS I^ksitS ne I:Bng!B sorgingele rislsi laîxS, S5b nsme de Tielel saS 
Tebegei, konrinz'BndS Bamkiria mi Bskaria; nesrmi, strEmtorbndsse de 
kstre Tătarii TonaT, a$ anskatS snre Volga mi TanaisS, mi lakslS Meo- 
tide; deakolo imarEmtiinda-se în Esrona, s'aS aventsratS în t6te n^rgile 
neste 300 de ani. Kronologia Ungariei zi^e k:B, în ansIS 374 aS ti-ekstS 
rislS TanaisS, ssb kirma generalslsi lorS Balember^, mi s'aS revBrsatS 
neste Esroiia. larB ZosimS astfelîs vorbe<i?e: „A?emtia XsnI se nzimeaS, 
„dar se ksvenea a-i nsmi S^igi imneriall, saS m*ek8m$ zi?c ErodotS k% 
„liBksea ne anr6ne de Istrs o semingie de 6menl debili nsmigl SimBsS *, 
^kare aS trekstS din Asia în Esrona kmdS 8*a snartS nosm^ntslS Bo- 
nSforslsI HimerianS." 



* ne aiemtia EedrinosS îi unnarte în albi, nestalimtif, mi Sebari, nsminds-î Slavini; iar 
kBV&ntslS TanteioS, în limba XsnilorS insomneazi fii aI8 nerslsi, kare era titlslS aie- 
storS monanni. Xvniî eraS îmnirjiiiAÎ în mai mslte kornsrf, aveaS maî mBlfti domni- 
torii mi afl%nds-s6 am'6ne de Kina feneaS adese niviliri, dsni kare Kinesiî a8 fekstS 
avfM întinsS mrete, IvngS de 400 atadli aordoe. 



76 UTOBU DACUâ 

voea îmnoBratslsî Valents s'aS BtrsmstatS în Trania. Ileste ns- 
ging înst, BsiTBrasî de generalii Romani, s'aS revoltată mi «- 
ninds-se ks Xsniî; as b^BtstS ne generalslS Lininis, mi a$ 
kilkat» nrovingiile mi netiE^ile Romane. De atsnne ssns* 
rBnds-se Valenţă, s'a dssă asBnra loră; anr6ne de Adriano- 
nole £bk:Bnds-se b'btaemi învingîndsse, BalentS s'a asksnsă 
Dupe chr. lîntr'o kast strBneaski, ktreia Gogii î-a» datS fokS 
^^^* j&rB a mtl nine era asksnsă akolo. 

Dsa-B aceasta Gogii, ka învingători, s'aS rBv^trsatS a- 
ssnra Mesiei, Traniei, Macedoniei, Tessaliei \ Axaiei % mi 
assnra Eladei întregi ^; asemenea mi Dako-Romanii fegari de 



1 Tessalia mî a IsatS nsmele de la Tessală^ fiislă Isi Emonă. Ea este de- 
sure nartea nordiki» a Grenieî nroni!, mi se desnarte de ea nrin o linie 
?e se întinde de Ia înfsnd^tsra golfslsi Ambra'dkS nasn:B la a?eea a Ma- 
liakslsi. Desnre rbstritS are Marea Egee, desnre nordS Bla^edonia, de- 
snre an»s§ Enir«15, de kare se desnarte nrin Msntele Eind», mî desnre 
S8d$ BeoQia* Msnjpî set smtS: OlimnslS, ?elS maî înaltă, mi Ossa saă 
EissavslS^ între kari este Temne, saă Bamba de astizi. Ea se îmnarte în 
Hin?î: Tessaliotida, kv kanitala Ilatra saS IlatraQikS; Ftiotida, ks kani- 
tala Zitsni saS Farsala; Estiotida, ^ks kanitala Trikala, snde ssntă mi 
monastirile de msnte; Ilelasgiotida, ks kanitala Iiarissa, mi metronola 
Tessaliei întregi ; mi Magnesia, Zagora de astizi, ks kanitala Dimitriada. 

2 Ks t6te k!B OmerS nsmemte ne togi Elinii Axaî, mi anoi Romanii nrin 
Axaia îngelegeaS Elada nronrie, Axaîa îns^ este nsmai nartea din Ilelo- 
nonesă kare se întinde în sssă snre golfslă KorintiakS mi o narte ns- 
gînă afarB din golfS. (N^aS ajsnsS îns:B Gogii whn'B akolo, ni?î n'aă in- 
trată în nelonesS). Se otBremte desnre nordS-estS ks Sinionia, mi desnre 
ssdă-vestS ks Elida mi ks golfslS EorintiakS. La intrarea a^estsi golfS 
este *oramslS . vekîS Vatra, faimosă mi în vekime mi astăzi nentrs ms'h» 
HÎsnea sa ?ea frsmdstB mi veseli, nentrs mslgimea anelorS mi kalitatea 
nrodskteloră sale, mi nentrs komergslS seă. LaonikS, în kartea a 7-ea, o 
nsmemte Axaîa ^ea ferine. Akolo este ne messlS Hâtrei, snă qînarosă bi- 
trtnă de do^ mii de an¥ mi minsnată nentrs mărimea mi întinderea ra- 
msfiloră sale. Axaiî aS statS gloriomî mi onoragi între togi Elinii ne tim- 
nslă Isi Againemnonc, mi al§ esnedigisnei Isî assnra TroeT. EI aveaă snă 
Senate, doi domnitori, mi sn$ notarîs, mi atitS^detare era gsvernslămi 
drentatea lorS, în kită Elinii de nrin alte nrovingii veneai la ei de se 
jsdekaă la neîngelegeri. KiarS mi dsn!B Aleksandrs, Axaii 8*aă distinsă 
nrin îngelen^snea nolitiki a Isî Arată mi nrin yirtsgile militare ale Isl 
FilonimenS; mi faimossiă atletă Xilon, era ntBskstS în Ilatra. 

8 Elada, nsmele ?elă mare mi faimosă în timnsrile veki, Isats în intregviă. 



PABTEA m, EPOCA UL CAPfi IV. 77 

frika Xsnilor^, s^as r'EsnxnditS ia zisele nrovin^il, oksn^Bn- 
dH-se ks viaija n^Bstorţsaskt, kare era mai komod'E nentr« 
sn« nonorS rEtenitorî». (Vezi Ilartea II, Kans XVI, la note). 
Ile timniî aneîa Dako-Bomani!, d^wb Nineta de kare 
s'a vorbita, as avstS eniskonS ne TeotimS, karele nronaga 
evangelisl^ în tote Daniile, mi se nsmea zesl^ RomanilorS 
dsn^ m'Ertsrisirea Îs! Sozomens. 



se otiremte desnre rBSiritS ks Marea £gee, desnre ssdS ks ?ea Eretiks, 
desnre anssS ks ?ea loniki, mi desnre nordS ks msnaîî Sardînî, kari o 
desnartS de DirikS, de Mesia, mi de rislS Kessv, ne o desnarte de Trania. 
în Elada se sokotea mi Ereta, mi celelalte inssle din Egeea. Mal tsrziS 
nsmele eî a trek«tS mi în Si^lia mi in Italia, snde o mare narte s'a 
nsmiiS Elada Mare; asemine mi în Asia, snde o narte s'a nsmitS Elada 
Asiatik!B. Nsmele 1 se trage de la ElenS, fiîslS l«î DeskalionS mi alS 
nireî. Esroneiî aS nsmif o Gre^a, dsnt »n3 rege, nsmitS Greks. Dsni 
Marele Eonstantină, karele mT-a mstatS tronslS în nosa Komi Eon- 
stantinonele , s'aS nsmită R^melt (saS jjeara Romei.) Ilirjiile Ela- 
del ssntS: Albania, ks kanitala Skstari saS Skondra; EnirslS, ks ka- 
nitala lanina; Etolia, ks kanitala Braxori, mi ks oramele Messolongi mi 
AnatolikS; Lokrida ks kanitala NasnaktS; Dorida, ks kanitala Lidorika; 
FoHida, ks kanitala Saloua, snde era o dats mi orakslslS de la DelfîalS 
Işl AnolonS; Dorida Onsngia, ks kanitala Zitsni; Beogia, ks kanitala 
Tebe; Atika, ks kanitala Tessalonine; mi IlolononesslS, saS Moreea, ka- 
re e o neninssl^B, itti se vnemte ks Âtika nrin snS istmS de mease mile. 
Aieasti neninssliB din înuenstS se nsmea Egealia, ne srmi Asia, ano! 
Argos urî nelasgia, mal ne srm^ IlelononesS, dsni Ilelons fiislS Îs) 
Tantal^, ks 1300 anî înainte de Erist^. Ast&zi însise nsmemte Moreea 
dsHS msl^imea moreelorS, saS a dszilorS (agszî.) Elada are în Isngime 
ka 600 iar în Isngime ka 175 mile. Se îmnirQeadin vekime în ontSre- 
gatsil mi rensbli^e: EorintslS, ks oramS deaneast^mf nsmire; Sinionia, 
snde astszî ns este oramS; Axaîa ks oramele Ilatra, Bostiga mi Ealas- 
renta; Elida, snde se fs^eaS Isntele olimnia^e, ks kanitala Gastsni; Ar- 
kadia, ks oram^ omonimS; Messinia, ks Hetis^iie Metone mi Eorone; 
La^edemonia, ks kanitala Mistres, mi ks oramS mare Ealamata; mi Ar- 
gefa, ks oramslS ArgosS, mi ks cetinile Ananli mi Monemvasia. Astăzi 
inss totS XersonesslS se îmnarte în 24 jsdege, tsrnemte kadiliksrî, ssbt 
o satranie, a k-ireia oram^ este Trinoliga, oramS alS Arkadie! mi kani- 
tala nolononesslsî întregi. * 



* AstorsIS skrie aceste înainte de restaurarea GrenieT; nrin snnare aneast^ nan astxzl are 
altB înmirisire. 

[Notă trad8k6toraM]. 



78 iSTOBU luciri 

KAPlTVLtJ IV. 

Dnpe chr.l Ls^ndS îmn'ErBgia Gragians, mi acesta învin- 

cromâr. jg^BiidS 06 Qo]fi, î-a ÎDninsS neste Dsnire. Atente mi 
dinfsgariî Dako-Romo&ni mslgî întorkînds-se în Dania, mlaS 
katS loksrile ne aveaS în natria lor§. GragianS, l^s^BndS im- 
nerislS Orientslsi ne seama marelsî TeodosiS^ a nlekatS smre 
OknidentS assnra Gogilor» mi a AlamanilorS ', kariî infes- 
tai Galia, mi în&Bngrsnds-î kstotslS, s'a renezitS assnra Isi 
Massim» karele se nrekiemase îmn^bratS în Bretania. Ako- 
Io îns%, trbdatS de înssmî omtirea sa, mi datS în mina ge- 
neralslsî Andragat^, se snise în anslS 383. Dsni acesta, 
Is'EndS îmntsrBgia fratele se§ ValentînianS II, fs mi acesta 
gonitS de MassimS în ansi 387. 

Dupe chr 1 ^^ amestekttsrile a'îeste marele Teodosis n'a 

Amţwioch.[°^*^^^ s'B vie în ajstorslS Isî Gragian» mi Valentini- 

Arseniu. Jans, kmî av8 a se bate k» Gogii, nekari isbsti a-î 

goni din tott Trania. Atsnne Xsnii aS trimisg solî ks ne- 



1 Alamania, nsmits de Gali AUetnagne, este Germania, mi se mnnemte 
nronris imnerialS Teotonik^, saS GermaniltS; ma! tirziS i s'a dat& mi 
nsmele de ImneriS Romana. Ea se oteremte kv Marea Baltikob, ks Da- 
nia, ks Marea Germaniks, ks Olanda, ks Galia» ks Elvegia, ks Italia, ks 
Marea Adriatiki, ks Ungaria, ks Galigia mi ks Ilrssia. Are mn^ risrl 
însemnate: Dsnirea; RinslS, kare nsrgede din Elvejiia, mi d£ în Marea 
Gtermaniks; YezerS, kare mr^ede din Frankonia, mi snitS ks Bera mi 
Fsnda ds în Marea Germanik^; Elba, kare nsrnede din msnfil dintre 
Boemia mi Siresia, mi se varss totS akolo; mi Oder, kare nsr^eiauidS 
din Morayia se varstB în Marea Baltiki. Germania se imnarte în nosi 
nerksri: Asstriaks kanitala Viena; Bavaria, ksluuiitala Monakis; Vlr- 
tembergS ks Icanitala StstgardS; Frankonia, ks kanitala KsrembeigS; 
KinslS de sssS, ks kanitala KasselS, mi ks oramslS FrankfortS ; BinsiS 
de josS, ks kanitala AmafenbsngrS; Vestfalia, ks kan. MinsterS; Saksonia, 
ks kan. Dresda mi ks marele oramS komergantS Linska : în anestS nerki^ 
se konrinde mi elektoratslS MagdembsrgS, ssb regele Drssiel, ali^ ks- 
rsla kanital:B este BerlinslS. Bsrgsndia se snise ks Franga ssb Nanole- 
on Bonanarte, Iar dsntB Ikiderea anestsla îarBmî s'a deslinitS, mi s'a re- 
stasratS în starea sa de mal nainte. Urovin^iile kare ns atsmS de niHi 
snS ^rkS smtS: dskatslS Boemieî, ks kanitala Draga; Moravia, kare 
ns are ni^î snS oramS înseînn^BtorS; Silesia, ks kanitala BreslaS, mi 
Lassi^S. 



PABTCA m. BPOOA IU* CAP& Y. 79 

rere de nane, ne kari nriminds-I marele Teodosi«, le-a în- 
ksviinsatg b% loksiaskt între rÎ8rile Drava \ mi Sava "; 
ks tdte aceste barbari! neste nsi^inS iarBmî a§ înnensts a 
k^lka Trania, dsn'B kare marele Teodosis^ dsktsnds-se- assnra 
lorS, î-a învinsa mi a gonitS neste Dsn^bre ne togi Xsniî, 
Snîgiî, Qo^iî, Qejjiî, rai al^ barbari kari era§ snigî k» ane- 
mtia. DsD'E aceasta, nlek'tndS mi assnra HssrnatorilorS din 
Oknidentg, a Jimsis ne MassimS mi ne Andragatii, mi a în* 
t'EritS ne Valentinians ne tronsls îmnirBgiei în anslS 388. 
Biind^ &noî la Eonstantinonole, earBmî s'a dsss assnra bar- 
barilorS kari nridaS Macedonia mi Tranîa, mi sferBmtnds-î, 
s'a renezîts îndati assnra rebelrisî ArgobastS, karele «ni- 
sese ne ValentinianS în ansls 392; mi nrekiemase îmn'Brats 
ite E^genis. AjsngrsndS akolo îmnoBrat»lS; mi fxk'BndS rBs- 
bois, ne IJsgeni» Ta is^isis, îar ArgobastS s^a sinsnisS. Dhwl 
a^east'B învingere, ^^z^bnds la grea boli^ a msritS în anslS 
345, tBs^sndS momtenitorS îmnibrBgiei ne ArkadiS mi Onoris. 

CAPITULtJ V. 

Dako-Romanii afl'Ends-se Bsbj8ga^î de kitrB Xsnî, se sa- 
nsneaS învingătorilor^; îar nonorele barbare înt'Brinds- f d. chr. 
se, a^ sekatS n«terile imneriskl RomanS. Dsnt mortea[ ^^^' 
Isî Teodosis, imniirgindR-se imnerisls, Arkadis, omS frîkosS 
mi nekanabilS, a Ivats Orientsls, îarB Onoris^ omS mik§ de 
ssfletS, nesokotitS, nrost», a IsatS Okniaentsl». De la a- 
Hestî imn-Braj^i însene ktderea mi tiktlomia imnerislsî Ro- 
manii. Xsniî, Qoijii, Vandalii ^ mi alte nonore barbare in- 
testaS Alamania mi Galia ^ în tot'B întinderea sa (kare îns^ 



1 Drava, karo se zine mi Darv, mi Drina, nsrnede dintre xotarsle Tirols- 
IbÎ, mi mriimindS maî mslte aJte nirae, se varsi în Dsn^re. 

2 Marele Gregori» ne Xsni! ânemtia !î nsmemte Slavî; se vede k^ sintS 
Kroagil de astBzI, kisn! dintrs în^enstS el stBntS neî maî vek! loksitorî 
între Dra» mi Sava. 

3 Kn^ nonorS GermanikS. 

4 Galia saS Franija 68te o nartd a Esronei) kare se întinde în Isngime de 
la rBSi^ritS snre ănssS 140 mile , îar în latS de Ia ssdS snre nordS neste 
120 mile. Se otsremte desnre restEritS ks Olanda, ks Germania, (nrin 



80 ISTORIA. DACIBI 

ns era ama nonslate ka astezî), Isnania ^, Italia % mi Afin- 



RinS) ks Elveţia mi Italia (nrin AlnT) ; desnre ssdS ks Mediterana (în 
kare smtS insslele Korsika mi Elba) mi ks Isnania (nrin Ilirioef); des- 
nre «wsB^ kv OneanslS AtlantikS; mi desnre nordS ks Marea Germanik%. 
4el maY nalui msnjgî a! Galiel sintS: desnre Italia Alniî, mi desnre Is- 
nania Uirineil. Din Aln! a^ei konerijgT nsrsrea kn nius6re fâikS narte 
din Savoîa; între anemtiea este ?eIS maî tnaltS mvnte din Ivme, kare se 
nsmemte Moni-Blanc^ karele are maî mslt^ de Jsm^Btate mils *n'Eljsuney 
saS 14,000 nindre. Galia are natrs risrî nrinHÎnale: Loara, !ie ksrge 
snre svd^ mi di în O^eanslS AtlantikS; Seîna, ?e nvr^ede din mimjiil 
se! mal din lisntrs ai Galieî mi ksrg!BndS snre nordS trene nrin Ilaris^ 
mi se varstB în Kanalsl^ AtlantikS ; Garona, ?e nsr^ede din Ilirineî mi 
dl în Onean^lS AtiantikS; KonslS, kare nsrHez'BndS din Elvefiia mi tre- 
kxndS nrin lakslS Genevei, intrB în Galia, mi anoî ksrg!BndS snre ssd^, 
d!b în Mediterana; RinslS formeaz:B limitele între Germania mi Galia, din 
Elyeflia nini la regat^lS Olandei. (Vezi Elvegia.) 

Galia din vekime, dsm timn^r! avea diverse îmnxrnirl. AstBzT îmtb 
este îmn'BruitB în 83 denertamente. Eanitala eî este UarisslS, nsmitS din 
vekime Lvtega ;* astbzî are neste sn milion mi jsmitate l^bksitorî, mi se 
sokotemte ka karitala Ismeî nivilisate. 

1 Isnania este ^elS de ne srmi regatS de la otarele Esroneî, mi maî anro- 
nieatS de Afrika, de kare se desnarte ntin strbmt6rea de GibraltarS. Se 
otG&remte desnre nordS k» Galia mi ks O^eansls AtlantikS: desnre ssdft 
ks nortvgalia*^ mi Iar ks O^eansIS AtlantikS; mi desnre SsdS mi rbSh- 
ritS ks Mediterana. între risrile Isnanieî nsgine smtS însemnst6re : l^- 
brs, ?e nsr^ede din Ilirineî mi ksrge snre nsiritS în Mediterana; Gsa- 
dalkivirS, ne ksrge snre anssS în Marca Atlantiki; Gsadiana, kare in- 
tr&ndS în Ilortsgalia se fane nlstitorîs; Tags, ?el$ maî mare, ?e ksrge 
snre anssS nrin Ilortsgalia, în OneanslS AtlantikS, anr6ne de Lisbona. 
Eanitala eî este MadritslS. 

2 Italia se komnsne din o neninssli m\ kite-va inssle. Ileninssla intn 
denarte în Marea Mediterana: desnre ris:Brit$ osdi golfslS Mirel Adri- 
aţine; desnre ssdS Marea Sinilieî, mi desnre anssS Marea Tireniks. Iar 
desare sskatS- kitre nords-vestS se ot:Bremte ks Galia mi Germania mîn 

'Aluî; de akolo se nleaki kitre rBS'britS snre Elvegia, Eroagia mi Dalma- 
fiin. Hea maî mare Isngime a sa este de 200 mile, îar ligimea ni^ !n 



* nortb'galia este nartea nea maî anssani a Esroneî, mi se oteremto ks Isnania mi ks 
OneanslS Atlantikş. Lsngimea ei se întinde de la ssdS snre nordS. Mai t6trb neant este 
tare mBntosi, dar ns are ninî snS mimte mare mi însemnatS. Rîsrile eî nele mal marî 
nsrHedS din Isnania. Se îmnarte în 6 nroyinjsiî: Mesonotamia, ks kanitala Braga; Hsn- 
teana, ks kanitala firaganjea; Beira, ks kanitala Himbra; Eatramadsra, ks kanitala lils- 
bona, kare e mi kanitala regatsls! întregS, snde vinS nele maî marî vase nlsât6re nie 
Tags; Alenfiia, ks kanitala IIort'Alegro, ne malsrile rîslsî Donai s anrone de snde d» 
in mare; mi Algarbia, ks kanitala Tabira. 



PABTEA IU. BPOCA IU. CAp9 V. 81 

ka. Atente Franniî ^ aS anskatS Galia, iar LoDgobarzil ^ 
Italia, mi Gogîî Isnania ^. AtsnHe k%Z!bnd?i rai Roma, ne 



jsm^tate. Msngîî <ie! mal însemnagT B!Biit8: Vezswl^de Iinfirs Neanole, 
mi Etna din Sinilia, kare amindo8!E sintft vtBrsxtdre de fokS. Dox rimi 
mal însenate are: Ilads saS IIo, karele nvraede din Alni mi ksrge smre 
rEBXritS în Adriatika; mi TiberslS ne trese min Roma. 

1 Vezi nartea I Kan» IX, la note. 

2 Italia, n^bntB ne timnslS Isî Onoris, era leagxnslS mare! îmmrejsil Ro- 
mane. D8n!B aceasta îns'h, ne timnslS anestsl îmn%tatS> aS venitS ass- 
nra el maî msleT barbarT, între kari se! mal înfrikomaiîl eraS Qoufl ^^^ 
TQgil lorS Radagaisft mi AlarikS; Radagaisft, Inksi^sr^ndB-se în msngil 
Tesslanf, fs sfsrbmatS ks totsl^ de generalslS StilixonS ; Iar AlarikS, In- 
kBQgsrBndft Roma, a Isafo în anslS 440, oksnisndS mi toats Italia. Db- 
wh m6rtea IsîAIarikS, aleginds-se rege AdaslfS, s^aS dvsS asBnra Galiei. 
Atsnse asmnra Italie! a venitS Atila ks Xsni!, desnre kari s'a vorbita 
mai SBsS. Dswh Xsnî, a^ venitS Vandal!!; dsm asemtia, ks ajstorslS 
SkvrilorS mi alS EnililorS, a venitS Odoakrv fmn^Bratslft TsrHiligilorS^ 
karele, s'a mimitS nrimulS îmnsratft M Italiei in ansl^ 476« mi ăvwB 
acesta alja! meante din non6re germane. Dar tojj! anemtia în âne fnyin- 
gBnd8-se de k!Bire generali! trimimi de IsstinianS îmn'^ratslS OrientBlsi, 
acesta ne srmi a trimisa imS lokotenentS de nlinS îmireteminitS nentr» 
gsvemarea imnerislsî, karele medea la Ravena, âindS ks Roma era nrB- 
datB ml ma! rsinats* Longobarzi! îns^B, nrin Isnte renetate, isbstirB a 
goni ne lokotenenfiil îmn%r&temt!, mi a ameza îmn^rBQia lor$ la anzilS 
568, a7!&nâS 22 de îmnsraQl nsntB la anslS 774. DsnrB asemtia aS statS 
îmnsratS alS Italie! TeodorS nelS întils filK alS Îs! Desideris. Dar în fine 
Karol^ nelS mare la anslS 802, nroklem^Bnds-se îmmratS de kitre Ro- 
man!, nrinae ne nelS de ne vna'h îmmbratS alS LongobarzilorS, mi-lS a- 
dvse în Galia^ desfiing^BndS astfells nsterea asestorS barbari, kare a ai- 
BBtS 211 an!. 

3 HelS înt£!9 HO a venitS în Isnania, dsns delsviS, în srma îmnrEmtierel 
nondrelorS (zise losinS) a fostS TavelS nenot^ alS Isl Noe, minei întiBÎs 
Isksitort Helfiif . Iar DiodorS mi Strabone zikS k!B nel întiBl kari aS nos- 
sedatS Isnania a§ fostS Fininiî, kari, trekbndS Marea Interioars, aS venitS 
la Helgi; dsni anemtia Elini! aS adssS koloni! nrin Marsilia la msn]^! 
nirinel, mi ne rislS IberS, nreksmS mi în loksnle toIo ma! interioare. 
DmxK Elin!, aS 8t!Bniin)tS nea ma! mare narte Karnedonif, kari ano!, în- 
vingsnds-se de kitre Romani, toate Isnania s'a fbkstS Romani wbH'B ne 
timnslS Isi Onoris. Dvwb aceasta viindS Vandali! mi Vest-GoQil, kari 
sM dominat'o irbn'h la anslS 720, sM venitS din AMka Masri! mi Sarazi- 
ni!, aS desfiingatS îmmbrBjijia kremtini a Vest-GogilorS, ssb nelS de ne 
srm!b îmnxratS Roderik^, mi aS fsndatS ne a lorS. în fine FertinandS 



d2 ISTOtUÂ dacieI 

ktndS îmntratslS era la Ravena * fs nrBdate de kttn& Gojjî 
în anslS 409, d5n!b Erîsts. 

Âtsnqe mal mslj^i tirani s'a§ ridikatS nrekîem'Bndsse 
îmnxragi al Romei: Âtali; la Roma; lovianS în Bretania ^ 
mi Galia; Eraklis în Afrika. Dar EonstantinS, karele seîn- 
ssrase ks nianidia, sora imn^ratelsi, IsxndS mi el^ narte la 
îmnisrBgie, î-a b^btstS mi î-a învinsS ; dar ns anski a-î sfBrîma 
ks tot«lS, ki»^! d^ni mortea Isî Onoris, în ansK 423, Is- 
£ndS îmnxrbgia; a trBitS nsma! m^nte IsnT, mi msrindS a 
lisatS momtenitoris ne fiislî^ seS ValentinianS III. 

Dako-Romanii ns se nsteaS skstsra de jsgslS XsnilorS 
D. ciur. IfiindS k^ nonorele barbare aj^nserb a nreksmntBiii 
*^' /n«terile imneri«l8î RomanS, afcBt§ în OrientS k'BtS 
mi în Ok^identS. Teodosis nelS mik^, fbk^ndsse îmn'BratS 
în Orienta, domnia ssb direkj^isnea sororeî sale Ilslxeria; 
dsn^b He a venitS în anii matsrit'bgeî, aavstS niaî mslterBS» 
b6e k5 Ilerraiî, Vandalii, Sarazinii ^ k« kari în fine £b- 



VI, în anvlS 1492, a gonită ne togT BlasriT mi Saramnil, nreksmS mine 
tofil Isdeii, tn nsm^srS de 124,000 familit 

1 Hine vrea si mtie maî nre largS istoria veke a RomeY^ S£ Heteasks ne 
DionisiS din AlikamasS mi ne KomslS din nistarxS. 

(Ai?ea avtorîBiS, în o note fdrte întinstB, deskrie istoria fondare! Ro- 
mei, kare fiind S ksnoskste Rom!Enilor$ din alte k'Bn;! maT bsne, am^ so- 
kotitS a o elimina.) TradbkotorhlS. 

2 Urin ksY^bntslS Bretania se îngelegS şniţele regatsr! Anglia, Skogia mi 
Irianda, kare astBzî se zi«ie Bretania Mare saS nsma! Engletera* Ea se 
komnsne din inssle, kare se nsmeskS Bretani<ie: «lea maî mare desnre 
BsdS, este Anglia, saS Eogletera; nea mai miki desnre nordS, este Sko- 
fiia; mi a treia desnre anvsS, Irlanda. Aceste inssle smtS înkHngisrate 
de anele o^eanine ; desnre nordS mi anssS de O^eanslS AtlantikS ; desnre 
FfiSiritS 4e Marea Germaniki saS- Nordik'B; mi desnre S9dS de strEmtd- 
rea, kare se kiami Kana]»lS Lamanche, Kanitala mi metronola regatslsl 
îotregS este Londra, ?elS ma! mare oramS din Esroua. Orame komer- 
giale S!bntS: IlorstmstS, Bristol^, LivernolS, MannesterS, BirmingamS, E» 
dimbsrgS, DsblinS, mi altelOc îmnrejîsrsl^ inssIilorS urin^inale, mal 
s^ntS mi altele maî mi<iî. 

3 Saraninif se nsroeaS mal nainte Agarcniî, de Ia Agar, fiîka Isî AbraamS, 
anol Ismailiuii, dsmb IsmaelS, fiisIS acesteia; mi maî la srmi Sara^nT, 
de la Baraka nrovingie a Arabiel netr6se, dsn^ Iltolemes. Anemtia, ds- 
Wh ^e a$ ksnrins^ m»lte gasrî, aS învinsS mi ne Ilermîîn anslS 651 ds- 



PAHTEA m. EPOCA Ifl. CAPfi V. 83 

ktnd» nane, a trimisa anoi snS kornS de omtire assiira Isî. 
Atila îmn'BratslS XsnilorS \ karele^ îmnresn^ ks fratele seS 
Bleda nrbda Trama; dar nensfcBnd»-!^ învinge fc» armele a 
ksmn'BratS nanea ks darg de 6000 litre de asrg rai kite 100 
litre ne an^. 

F'Lkmds-se nanea ks kinslS a?esta^ Atila s*a întorsS 
la ale sale ; dar dsni mort ea Isî Teodosî» în anslS 450 ne- 
FBndg trib«tsl§ ansalS dsai tokmeali de la noslS îmntratS 
Marnian^, anesta î-a rBsnsnsS k'B asrslS seS îlS n^bstreazi 
nentrs amini! seî îar nentrs inemi»iî are ferslS. Atsc^e trrfa- 
mslS X»n§ negremit§ k'E s*a îngrijit^^ mi a întorsS înfrikoma- 
tele sale arme ki^trB Ok^identg. Bsrgsnzii * s'aS nerkatS 
s-B le onreask^ trecerea nreste Pîn« ^ însi togi ferb t^Beaj^i. 



wh KristS. ne srmx îns^ I-aS învinsS Tvnii mi aS IsatS dio m^Boa lorS 
nersia în anslS 932*; de la Tsrnî ne ^rmi aft Isato Tartarii in anslft 
1259, mi de la a^emtia larBmî Ilermiî S8b îmniratvlft IsmaelS în a- 
nslS 1500. 

1 Atila, âîBlS l5l MBUHikS, domnsIS XsnilorS, s'a fbkstS îmn:BratS înansIS 
434 dvn!B KristS înnresn^B ks fratele seS Bleda, karil eraS nenogi aî Isi 
Bsa. Kroni^ele Ungariei snsnS k% Atila avea titlslS vrmitorîs : „Atila 
„filslS Isl Beldiksks, nenotS marelsî NembrodS, nxskstS mi kreskstS în 
„Eggad, ks mila Isî DsmnezeS rege alS l^ngsrilorS, al$ Medilor^, alS 
„GogilorS mi alS DanilorS, flagelslS Isf DsmnezeS mi snaima Isme!.^ 

2 Anemtia eraS 8nS nonorS GermanikS, kare st£n:&nea$ nea maî mare 
uurte din Galla, mi aveaS 8nS imneriS sAt lorS, nsmitS Bvrgsndia. 

3 RinslS nsrnede din Alnit Elvejsie) din do!E sorgente, ă^wb kare sna se 
nsmemte RinslS de sbsS mi alta Kinsls de josS; ambele gxrle sninds-se 
formează snS singsrS mi mare ri$, mi trekmdS nrin maî m»lte orame 
u'hn'h în Xţerile de JosS ale Olandeî, se desnarte earBml în doi girle, din 
kare, sna se nvmemte BlaxalS mi BaalS; anoî earBmî sninds-se, maî de- 
narte se desnarte iu alte dosiE girle, din kare ^elS din dreanta se kla- 



* Hea întbî natrie a TsrHilorS este Tsriistanslâ din Tartaria Mare, liii anii nretindS ki era 
lot» sna k8 TibetclS, neara vekilorS Sanî. Tbi-hIi trekmdS nrin norftile EaskasiHe în A- 
sia de dinkâne, aS adssS ks eî alte non6re : ne Komari, koboritorî de Ia GomerS ; ne 
Message^î, koboritorî din MagogS (de kitre anemtia s'a învinsS marele ^lirs); ne Tasrî, 
koboritorî din TovelS; mi ne Romi, sa8 Moshî; anemtî Mosiî likseaS înti'e Marea Kas* 
niki mi HontslS EsssinS în minimii EaskasT, în kitS nv ti'ebse bt» se konfsde ks Rsmiî 
Evroneni. Tsrqi smts koboritorî de la Togarma, mi viindâ s^a» amezat8 ne kâsta nor- 
dik% a Kaskasslsi, între lakslS Meotide mi Baltika. Tsni! îns-b s'a nsmitS mi dmh ger- 
gslS ArabS, kare însemneazi abandonat! .ka sniî ^e era abandonaşi de Alessandrs lelS 
mare; dar Arabii, Sirîî mi Isdeii smmS ki se tragâ de la GogS mi MagogS; loksitorii 
aiestsî loI^S ns aS orame mi I^kiiin^e, Hi tnesks ssb kortsrî, ka Sa^i nei vekî. 



84 istoEiA dacie! 

DswB aneea t5te nrovini^iile de ne RinS, Seina^ Mama * mi 
Moselg * aS ssferitS jaferîle anestor^ înfrikomagl barbari, în 
kstS oraniele înf^Bj^imeaS movile de rnine, iar k^mniile ni- 
mte deşerte (nsstisrl). Treki^ndS Seina, aS asediata Orlear* 
nslS ^ Atsnne generalslS omtirilorS Romane din Italia De- 
Hi5, viindS la oram»l» Arie * din Galia, mi 8nind«-Be ks 
TeodorikS îmn^bratsls VisigogilorS, mi ks BerobeS imntsratslS 
FrannilorS mi al» BsrgsnzilorS mi al altorS non6re vedne, 
al ki^rora interesS era ka s-b ^oneask'B ne Xsni, aS nlekatS 
ossnra Orleanslsî, mi aS sosita tokmai k'sndS Atila sferbma* 
se norjg^ile mi Ixsase oramslS în nrada soldagilorS se!. A» 
liagiî, intrbLdS desnre nartea Loarei, mi g^&sindS ne barbari 
în neoFBndseal'B, as sniss at^ta m8l^ime din eîy în k^tS o- 
ramz^ls era sk^Bldats de s'Lngele lorS, mi Xsniî îmî k'Esta 
m^bntsirea snii grBm'Edindsse s^ eas'B ne nor^l, alijif arsn- 
ka.ndsse în rîS ka orbiî. Atila, readsntndS ne ktgî aS n»- 
t5t§ sktna, mi nlins de m-Bnie, aS nlekat^ kttrB Belgîa *; 
îar aliagiî alsng'Endi^-l» mereS as ajsnsî în messrile Katalo- 
nine din Eamnania ^ de ast^Bzî : akolo s^a £bksts snS res- 



m!B IselS; mi anoî totS sninds-se mi desiTErginâs-se de maT mslte ori, 
mi nriimindS maT mslte alte risrf, se yars!E în Marea Germanikii. 

1 AnestS riS se nsmemte mi MaromI mi Morava; elS nsrneztBndS desnre 
rasiritS de ne li^ng^B SibiTslS Transilvaniei mi desifarfe Boemia. 

2 Anesta este risIS Bavarieî, kai-e di& în rislS Isara. 

3 Urovinjţie a GalieT kn oramS de arestam! nsme, fdrte frnmosS, în fiearb ^ 
f6rte m£n6s!E. 

4 Arelata saS ArlesS, oramS alS GalieT I^ng^B risIS RodanS, saS BonS; din 
vekime kanitaloB glorids^B a Sali^iilorS. 

6 Bel^a odafcB finea narte din Galia. Se ofcBramte desnre nordS k» Onea- 
nv\t, desnre anssS mi ssdS k^ Galia mi desnre nBSxritS ks Germania, 
în komsnS se nvmemte Niderland^, lanb IVanHesiî îî zikS Les Pays Bas; 
se mat zine mi FLindra. Aneast^B jjcarB este nea niaî minsnati narte dio 
Esrona nentrs mvlfiimea sntelorS, nentrs indestria mi komeruslS seS. A- 
8ti>zT, înnresni ks Olanda, Belgia formeaz:B snS regatS neati&rnatS, ssb 
snS singsrS rege mi ssb o kODStitigisne de nele mal liberale, 

6 nrovingia aneasta în kare se afii Roma, se nsmea din vekime Lajsiv; sd 
otBremte desnre anssS k» rislv Tiberc, mi ks Marea; drsnre nordS-estă 
k9 Marea, kx Lambsn;, mi ks Abn^zi^l^ dş afnrs; Iar desnre nordS kv 
Sabinia, 



PARTKA m. EPOCA HI. CAPG Y. 85 

belS înfrikomatSy snde barbarslS a nerdstS 180000 ostam!, 
isn'h kare a nlekatS snre Tsringia saS Saksonia ^, avsndS 
ink!B nssini omtire din 500 mii ks kare venise. Dar anea- 
stB nenorocire n*a smilitS nici deksmS eroismslS trsfamslsi 
Atila; adsn^bndK-mi no'j'B omtire din mai mslgi algi barbar!, 
g'a renezitS earBmi as»nra Italiei, nrxd^bndS Ilanonia. A- 
tsnce ValentinianSy ks t6te k^ avea destsIS ajstoriB de la 
imnerislS OrientalS din Eonstantinonole^ s'a înkisS în Roma, 
l^Bs^bndS t6te loksrile n^bn-B în Eridans ^ în nrada barbars- 
Isi. Acesta^ trekrBndS Aloii mi asedi^BntS Acileia^^ i-a datS 
fokS mi a rBsinit'o n'Bn^b în temelii, fbk^ndS nrisonieri ne 
togi Isksitori! înnresn^ ks gamisona. De akolo, trektFndS 
tâth nrovingia Venegiei *, a rBsinitS ks totslS Altina *, Ha- 



1 Tningia este o narte din Saksonia, kare se îmnarte în nea de sss^ ml 
cea de JosS : aceea de josS are desnre anvsS Vestfalia, desnre nordft 
Marea Germanlks, Danimarka mi Baltiloi, mi desnre estS-ssdS Saksonia 
de sssS. Saksonia de S8sS are desnre nordS Baltika, desnre rBSiritS Ilrs- 
sia, desnre ssdS Silesia, Boemia mlFrankonia; mi desnre an«8^ Saksonia 
de JosS. Oramele Saksoniel s^sntS admirabile nentrs komers«lS velS ma- 
re kare se âice în ele, nentrs biMsrile (ermar6cele) ml nentm mânu- 
fektarele sale. 

2 Acesta se nsmemte mi nada mi IIo; nsr^ede din Alni desnre otarele 
Galiei, ml ksrga snre rBs:EritS nrin mtJlokslS Italiei nordice, în dreanta 
AneninUorS mi în stsnga AlnilorS, n^sotB ?e ă'h în Marea Atlantiks. 

3 A^eea era vnt oramS nrea mare, mi kanitala Istriei, ne lokslS Frisl^, 
kare aksma este alS Asstriel. 

,4 Drovlngia aceasta konrlndea lokvrile Istriei mia FrlslBl«!; kanitala ei era 
Yenegia, oram^ fsndatS în nimte b-Llgi ale Mirei Adriatice. Akolo eraS 
nimte mini ins5le ks kolibe de neskarî. Ilatavii mi algi liksitori vecini, 
de frika GtogilorS, în anslS 420, a^ nonslatS una din anele inssle, nsmits 
Uinelta; d»n!B aceea în trecere lai Atila nsstiindB-se Anileea, Altins, 
Konkordia, mi alte orame, Isksitorii aS gisitS asilS în insulele a<iestca 
(ansia 453) ; mi de atsnnea, hsm'BrslS l^BksitorilorS adiogsnds-se, s^a for- 
mată vnslS din Hele mai însemnate orame, ksnrinzindS 72 de insBle, 
rBmsindS neatsmatS ssb fonns de rensbliks aristokratik'B. OramalS a- 
^esta nare a nlsti ne ane ; are neste 500 nodari de neatn^ ; aiigele sale 
muM kanalt^rî de ans nrin kare lamea se n6rti ks btBr^, namite Gk>n- 
dole. Aneast^ nrovingie astizi foce narte din îmn^&rBgia Asstriak^B. 

5 9nS oramS vekis anr6ne de Venegia. 



86 ISTORIA DACISÎ 

dsa \ Vinenga ^ Verona ^, Bresiia * mi HergamBlg *^; dsn* 
aneea koborBnds-se în Ligsria ^ a nrbdatS MediolanslS "^ mi 
Ilavia®; om*indsse anr6ne de Mantsa ^ «nde se snemte Eri- 
danslS ks MigislS ^®, a trimisS mslte kornsii de omtire din- 
kolo de EridanS, dar ne tote le-a sfer^BmatS Egis. 

Es tote aceste, Atila avea înk:b omtiri de ajsnsS^ nen- 
trs ka s'b nsstieask'B t6t'B Italia. Aieasta y%z!&ndS Valenti- 
niană, a trimişS la el/s ambassadorî ne nana Leonte, karele 
ks limbsi^ia sa a îndsnlekatS ne barbari a se înt6rHe, ks 
tokmeal'B ka s'b nriimeask'L tribstS ansal^. Âtsn^e Atila 
întork^Bnds-se în Ilanonia, mi voindS S'B se însore înk:B ks 
o femee, de mi raaî avea o mslj^me, în timnslS nvnge!^ s'a 
îmb^Btats mi Ta lovits o ksrgere de s^Bnge (de kare n^Btimea 
de maî nainte) de kare a mi m8rîtS în anslS 464. 

Ileste snS an» dunt m6rtea Isî Atila, Valentinian^i^ sil- 
nicind» ne soijia Isî Massirag Uetron» mi desonor&nd'o, fe 
8^8s de k'Btre scji^sl» eî, kare se mi nrokiem'B îmn^BratS, la 



1 nadsa saS natayîa,\raniS îii l^Bsntrs Italiei. 

2 Vinenjia saS Visenjsia, sdbIS din ?ele mal vekl orame, într'o nosifiisne 
ama de frsmoass, în kitS se nsmemte grbdina Venegiel. 

3 Verona, oramS nlinS de suvenire mi monsmente istoriţie, într'o nosiglBDe 
minsnatb. Aine e natria Isi mini». 

4 Bresm, altS oramS vekls, mare, nonslatS mi tare. 
6 liergamBlS, oramS anrdne de Venefiia. 

6 LigBTia saS Gensa, rensblik'B a Italiei, kare a jskatS mare rolS in tim- 
nslS el: stin^enea inssla Xio mi alte insele în Marea Egee, mi crame 
desnre Mare în Grecia, în IlontslS EsasinS mi ne Dsnire, mi kîar 6a- 
lata, fobsrgslS din Konstantinonole ; dar ssknesele Tsr^ilorS fiks vh le 
nearzi ne t6te. 

7 MediolanslS, saS MilanslS, mare oramS alS Italiei, kare de mi în an^lS 
1162 8*a sfBrxmatS de FriderikS Eoninogens, totsmî a ^jsnsS earEniî in 
fldre mi a fi snslS din nele maî însemnate ale Italiei. 

8 na via, oramS alS MediolanilorS, kanitali odinioarb a îmniFBfiiel Lombar- 
zilor$, bogat:b mi nonslatB, dar astbzi maî neloksits în analogie ks tre- 
k5t«l«. 

9 Mantsa, vekea kanital^B a Lombai-diel^ fsndattb ks 430 ani înainte da Bo- 
iţia, natria Isi VirgilS, însemnata nrin nalatslS yekilorS dsHl, streliraits 
nentrs IsksvlS, statsele mi tablosrile artistine ne are. 

10 MigislS, riSalS Lombardiel rBs:britene, kare nsrnededin Loco di garda, 
anr6ne de Verona. 



PABTxi m. BPOCA m. caf9 VI. 87 

anslS 456* Dsitb Massira^ a^ maî fostS k'BgIva îmu:bra^! 
nevredni^î n^n^B la Â8g8st»l§y nre kare îU destito^b Odoakrs^ 
domnslS Erslilors, în anslS 475. Dsn^B aieasta, imnerislS 
Oknidentslsî se îmn'brjsi în inslte mi diverse wbrj^. 

între aieste, ne la anulS 457, nisrindS imn^BraisU Mar- 
HÎanS la Konstantinonole, s'a ssitS ne tronS Leon I. Aqesta, 
de odate^ a rensrtatS mslte învingeri assnra barbarilor^, dar 
mai ne 8rm%; mergindS assnra VandabilorS^ sorta i se arbtt 
kontrarirb; dsn^ kare Go^iîy în timnS de doi ani, aS nrLdatS 
înnrejsrimele Eonstantinonoleî; în nele de ne srmi^ fbk^ndS 
na^e ks ei, a msritS în anslS 474. 

Ile Atila sbkned'Bnds-ls fiii seî, mi venindS la înţele- 
geri, Ilanonia a venitS în dek:Bdin^:B. Ârdarik^, re-fchronoigia 
gele GenizilorS; sniz'BndS ne nelS întBî, kare se n»-\ ungariei. 
mea ElaxS, a IsatS Da^ia. Anoî Anagast», generalslS Roma- 
nilorS, a siisS ne DeggisikS^ alS doilea fiiS alS Isî Atila 
(anslS 469), în Ilanonia, ne k^ndă acesta k^bsta si& 'mbl'sn- 
zeask^b ne Qogiî reskslajsî; mi rbm:bindS al^ treilea fiiS alS 
Isî Atila, a abandonata imnerislS mi s'a dssS în S^itia mi- 
k'by snde din fiii Isî momtenitorî a vrtnatS viga StigsrilorS 
mi a EstigsrilorS. 

CAPITULC VI. 

între lovirile at^ttorS barbari, kari sl-LbiserB imnerîslS 
RomanS, Dako-Romaniî nini kuteza» s-l se miraje, aflind»- 
se ssb sklavagi»!» Xsnilors. Dar dsn^B mortea jsnelsi Leon, 
ne timnslS îmntrBgieî kî Zenone, aS fekHtg mari IsrbsrBrî 
k» înksrgerile lorS în Trania; maî alesg kt Zenone avea a 
se Isnta mi k» doî tirani, Mar^ianS mi Vasiliskg, ne se nro- 
kiemaserb îmn'braijî, ne kari dsnrb ne i-a învinsa, a msritS 
mi el§ în ansls 491. Atsnne, £bktnds-se îmn'bratS Anasta- 
sia, s'as snit» Xsniî ks Bslgariî din gerele boreale mi, ni^in- 
ds-se ssb komanda Isi Derban§, aS n'BvtlitS în Iliria mi 
Trania; totS odatrs Danii mi Gegii, ssb domnslS lorS Mon- 
done, a§ k-BlkatS Macedonia, Tessalia mi EnirslS; în ktt§ 
Anastasis, tem-Bnds-se ka s:b ns nearz:b mi kiar kanitala, a 



88 ISTOBU DACXS! ^ 

rbdikatS snS msr^ din Marea Neagrb nm^ in Marea Âlbs, 
ka S'b se n5ts an:Bra de barbari. 

Ile la anslS 518, fbk^snds-se imn'Bratii IsslinianS I, n'aS 
BrmatS mari tsrbsrBrI din nartea barbarilorS, de ki&tS nsmal 
k^Bte-va neîngelegerî nentr» zelslS k^BldsrosS al^ imn^braislsl 
nentrs kredinga kremtineaskiB. Dar dsn:b mdrtea aiestBla, 
8'a skimbatS faga IskrsrilorS mi fericirea barbarilorS; kB^sI, 
fiskrEndsse îmn'LratS Jsstinian» II, nrin eroismslS generalilorS 
Iseî BelisariS mi NarneS, a invinsS ne barbari, mi a 
JsilitS-ne domnii lorS ka b'e i se ssnse. Atsnne Xs- 
nil ks (jeniziî, mi ks algl barbarî, treki&ndS Dsn'Brea (a- 
nslS 558) mi nrsd'BndS Trania, Belisaris le-a emitS înainte 
mi I-a silita s'b se întork'B în Dania; akolo veniserb Longo- 
barzil ^ kari sten'EneaS Uanonia, îmnresn^b ks domnsl^ lorS 
AsdsinS, mi ssb nrotekgisnea Isl IsstinianS goniserb ne To~ 
risS Domnsl§ GinizilorS. Ileste nsginS însis, venindS Ava- 
rii ^ ks general»lfs lorS Xagans Baeans, aS silita ne Longo- 
barzî S'b se dskrb, mi oksn^bndS aneaste nroviniie, aS înne- 
nstS a ssnrbra gerile Romane. Dsn'b aneea în anslS 574 tre- 
k'bndS neste Dsn^bre, aS învinsa omtirile Romane, aS oks^ 
nat§ SirmislS mi a^ nrbdatS satele mi oramele ; — mi nste- 
rea lors s*a £bkst§ at'btS de mare, în k'bt^ atbtS IsstinS Es- 
ronalatsls, îmn^bratsls Orientslsl. kttS mi TibcriS mi Mas- 
riniS din Oknident^, aS fostS sforgagi a le da tribstS ansals. 



1 Longobarzil în sekoIslS alS IlIIea lokseaS în nrovingia Brandebsrgslsl» 
între Elba mi OderS ; sninds-se ks ArminiS, domnslS BrasnilorS (nonorS 
GennanikS) din Germania, n^n^ ne ne la kan^BtBlS sekolslsl V aS i^sns^ 
în nanonia. Âkolo> ăuTCB ne s^aS risinitS momtenitoril IbI Atila, ei 8*a$ 
întinsa n:bn:B în D8n:Bre ml aS oksnatS tdte Ilanonia. GenerarslS NarneS 
în anslS 568 a noftitS în Italia ne generarsIS lorS Albins, mi dsm aneea 
Longobarzîî mî-aS întemeeatS akolo îmnsrBuia kare a ginstS mta laa- 
nslS 774 ăvwh Krist^, nreksmS s'a snesS la EanslS I. 

2 Se zi^e k-b, la anslS 310 d^wh KristS, MokolS mi âlslS seS GelozieS^ 
viJndS din desertsrile Esamstel*, de la a^emtia s*ar$ înnene origina no- 
norslsl Avarilor^, kari în Asia se ksnomteaS ssb nsmele de QesgenI, mi 



* DesertslS Rsams, saS Xams, este în urovinoia Tartarie! nuui nsmit& IvnestanS; ■• iuh 
memte mi LinS, snde se zine ki trekitoriK kilitor! sintS momiri de faime^ele voKurft 
fantasme mirak8l6se. 



PABTBA ni. BPOOA Hi. GAPG VI. 89 

.nrisksy fek^ndS rBsboIs în anslS 593 fiilorS IsI Xa^ 
ganS; a s^sS mrigime de barbar!, mi a BsbjsgatSf 
uthtii ne Slavinl, adiki Qegî mi Avari, k:BtS mi ne\ 
Gbniri mi alg! aliagl aT lorS, BHiz^sndS kiarS ne IliragastS, 
ksnetenia lorS, imnsinds-le mi kondigisnî smilitore. Dar 
non6rele Slayine, ne Ia anslS 602, aS rsntS kondigisnile mi 
aS în^enstS a fane earbmi înksrgeri nrin nrovin^iile Ro- 
mane, folosinds-se de tsrbsrbriie în kare se afla îmmrBgia^ 
kiHî ne timnslS a?ela s'a fostS revoltata snS generala n»- 
mitS Foka, karele a s^isS ne MasriniS înnresni ks konii seî. 
Par ne Ia anslS 610 £Bk:bndsse îmniratS ErakliS, gsberna- 
torsl8 Afiinel, tiranslS Foka se snise de kitre a^egta. Era- 
kliS s*a gn&biUi a îmn:bka ne Avari, mi anoî, ne la anslS 
622^ a kontin^atS jresbelslS assnra Uersieî, înnensiS de Fo- 
ka, nd avrsndS mari ssknese, a nevoitS ne Uerssls a ?ere 
na^e. îmnsratslS dsni aceasta, întork^sndsse la Eonstanti- 
nonole trismfbtorS mi învingători, aflrsndsse inki ne kale, 
a nrimitS ne MoametS, kanblS SaraninilorS, karele lerBnds'i 
lokS de loksingis, a k^BnrstatS. 

Nota Itl. MoametS era Btrenenotsl» Isî IsmaelS, din 
semingia Isî Hedar§ ^elsî înfcBî» fiî8 al seS; fiind§ krs Ni- 
zarti BtTBnenotslS Isî HedarS a n^BskstS do! fi!, ne MobdarS 
mi ne Rabia; ear MobdarS a n'BskstS natrs fiî, Kssars, Ka- 
it9, Temine mi Asoda; din kari Kssars a ni&skstS ne Ab- 
dslaxS; iar AbdslaxS a n'BskstS ne Moamet din soi^ia sa 
Emine în anslg 569 dsra Kristu, în ferinitslB oramg al A- 
rabiei Medine sa» Talnavi, adikii oramslg HrofetBlBi, kare 



eraS Bsnsml snil TaneloilorS, mi algiî XaganilorS Tona!, saS Tanerl * ; 
ne vrmh însi^ aS fostS liberi, m!-aS fostS skstsratS jsgBlS, mi aS înfloritS 
Dsni la ansIS 553, kbndS Tsrai mi Xsnil I-aS sfEnmatS, de aS fostS 
nevoifi! a se rssini nrin Esrona, ssb nsmele de Avarî. 



* Tonal, sas Tansrî, siiitS loksitorii Tartarie! deşerte, kare este nartea anssani a Tarta- 
rie! mari; se ofebremte ks Moskovia mi se întinde de la Marea Kasnlki mm în O^ea- 
ral» îngejsatS mi nmx Ia gsrile riislsî Obis; sa8 maî bine zikxndS, este lokslS dintre ri* 
«rile TanaîsS, Volga, mi lassarts mi MsnAiî Tansiî, Sebiîmi Imas, konrinzxndS narte din 
Şarmanta Asiatik'b mionarte din Snitia, «ndeeste Siberia. înaieastb narte de Iok8 smtS 
ini regatsrile KazanS mi AstrakanS, kare smtS ssnsse MsskalilorS. nxn&ile <iele din Vb- 
sntrs ale desertalsl Tartarieî se avnanS la maî maUp domnitori, ki^i de mi înmintiia 
ffte f&rte «teroS, ks toate ane^tea ne alokvrî nnt» loksitorl. 



90 ISTORIA DACIBI 

mai nainte se nsmia latribS, afl-Ltoris l'Bngib lakslS LaaHemS 
mi denarte de oramslS Mfka ks 200 mile snre nordS, saS 
zene zile de kale, iar de Marea Romie snre rBS^BritS k» 90 
mile. Âlgiî snsnS krs els s'a n'BskstS în oramslS Meka; 
dar^ dswB kritiHî^ ns e uositivS ni^I dak^b se kobdrb nrin 
linie drente de la IsmaelS fiidS Isî Âbraam din Agar, ks 
tote k'b Amnsfeda laviaga Isi MoametS, mi al^iî, se intindS 
a demsstra de adev^Brate aneastrb genealogie. IlositividS în- 
SB este k'b originea Isi este sna din nele mai nrimitive se- 
mingiî^ nsmit^ a Eorasmigilors. 

Tat^lS seS a msritS, ne k'bndS elS era nrsnkS de do!E 
Isni, dsns kare t'brziS înk's a msritS mi bsnslS seS Abds- 
lax MstalinS, karelo a trBitS, nreksm^ se ziqe 110 anî. D«- 
n^B m6rtea anestHia, a nimasS momtenitorg averilorg sale sn- 
kîsls Im MaometS Abs Talebs; iar momtenirea ls7 MoametS 
se komnsnea din nin^î k^Bmile, mi o b:Btrbns sklav^b Etions. 
SnkîslS ses nsmitS, fek^ndS kemergS în Siria, la IhaU mi 
ne el$ ks sine, ne krsndS era de treî-snre-zene ani, mi Ta 
înv^ijat8 trebile komergsl^î nreksmS mi arta resbelslsi în- 
tr'o bittlie ks Xorasmigii, ne la xotarele Siriei, Sniî zSkH 
k'b, ne k^Bnd» se afla el§ ks snkislS seS în Siria, s'arS fi 
întBlnits ks snS kremtinS eretikS, algii ks snS IsdeS, mi 
algiî ks sn§ Ilers^, îny^BijatS în ksnostinga religiei Isdaine 
mi kremtine, karele Ta instrsit». Dar neî mai mslgi voeskS 
si zik'B k'b a fostS în relagisne ks sn» monaxS minHisnosS 
nsmits Sergis (saS dawh algii Ilaxomis), essilâtS de la Kon- 
stantinonole nentrs reaoa sa kredingi, mi k'b elS ar fi as- 
torsl» Koranslsî, fiiind« k'b Moametb n» mtîea riini k^mS 
karte. Dar sektatoriî Koranslsî sssjjinS k^ originalslS aneste! 
k^rgî essista înaintea sekolilor« în ^eri», mi k'b snS îngeri 
adsnea Ilrofetsl»! lor8 în t6te zilele kite sn» kanitols. Dar 
Hei mai mblijî kritinî afl^, ki. este kîar a Isî. 

rientr» talentele sale komergiale, o rsd:B a sa, ybd^vb bo- 
gatiB, nsmit'B Xatig6, fik'Bndg komergg k5 Siria, Ta rşndsit^ 
îngrijîtorîs intereselor» mi nroneselorS sale: mi fiind kb m^Brfe- 
rile se transnorta^ de la Meka la Siria înk'Brk^snds-se ne k!B- 
mile, de la aneasta a IsatS sniî din biografii seî a zine k^B 



PABTEA 111. EPOCA IU. CApG 71. 91 

eU era kondsk^btorls de kiBiuile. La etatea de 25 ani, însogin- 
dsse ks y^bdsva nsmit'B, mi înavBjiiindsse, a ksgetat^ a înfiin- 
ga o sekt^b saS o religie nos-B. Dsh'b Âbsfelda, ne atsnne 
elS freksenta o snelsnkT», deo'Brtat^ ka trei mile de Meka, 
unde anunea hb nrimeiute insnirBiîsnile nerislsi: algii în- 
s'B snsnS k:b els a k^l-LtoritS în mai mslte nrovingiî ale 
RomanilorS mi ale IlermilorS. Ori ksmS fie, elS, ksnos- 
krEndS bine karakten>l§ konns^ionalilorS s^i, ignoranga lorS, 
Bsnerstigisnile lor§, mi anlekarea lorS la entssiasms, a'a în- 
ksm^btat^ a nimini SabaismslS, adek^b Âstrolatria (înkina- 
rea la stele), JsdaismslS, fiind» k'B eras mslgi Isdei ne a- 
toane în loksrile anelea, nrek»mS mi EristianismslS. Ane- 
BtS nlanS els îlS sokoti nrea lesne de realisat^, fiindS k^B 
mai tdte Bektele aneste eraS desbinate în diverse eresii; 
deni s'a xotBrbtK a înfiinga nosa religie a Ist AbraamS, nre- 
kismS la kanitslS III alS Koransltfî zine: „DsmnezeS a vb- 
„z9tS, iar voi ns agî vizstS : Ibraimă (AbraamS) n*a fostS 
„iiinî fodeî^, ninî kremtinS, ni era de kredinga nea adev^sra- 
^t'B, înkin'Bndsse nsmaî Ia snsis DsmnezeS, mi nrin srmare 
„n« era idololatrs." EIS anroba ne togi nrefegii, nrokîemtn- 
dsse ne sine ssneriors, mi frsntea nroteiplorS. 

MoametS, flindS IsnatekS, krBdea, tremsra mi fenea sn»- 
me; natima sa o konerea zikmds k^ atsnne vedea ne ar- 
kangelsls GabrielS deskonerindK'î evenemintele viit6re ale 
Ismei, de kare se însn'bîm'Bnta mi se înfrikomea. Dar so- 
gia mi domna luî nekrezmdS zisele sale, îl§ nisstra mi nli- 
ns de r»mine âe krbîa k'b s'a mi^ritat» ks sn^ omS s:BrakS 
mi îndr^nits. Atsnne vikleansl» Sergî« o n>ga s:b n» se 
întristeze, kist'Bnds sb o înkredingeze k'B semnele sogslsîeî 
vinS dsnB insnicagisnea nereaski mi d^nB înfigimarea în- 
gerşlsl, Iskrs ne trebsia sb o fakB a se bsksra. Xatige 
n^BnB în fine ajsnse a krede zisele Isi SergîF, mai msltS de 
kBtS ale bBrbatslsî el, anoî snsindS mi altors femei kB elS 
era într« adevBr» nrofets, nonslaritatea Isî MoametS kresk« 
nrin femei, mi ignoranjijiî mi ssnerstigiomiî se fBksrB nro- 
selijjiî seî. 

Ile kBnd^ avea natrs-zeni de ani, el^ a snssS sogieî 



92 ISTOBIA DAcnd 

sale, k^b aflrbnâs-se în snelsnka sa^ ne la mezslS nongU a 
venitS la elS din Herîsri îngerslS GabrielS^ adsk^bndsl Ko- 
randS mi zikmds'î: ^Vetemte!^ k'h elS ar fi resnuns»: „Ns- 
yjkmoskă karte.^ Uli îngerslS iar fi zisS iarBmi: f^Veiemte, 
„iiţi zikS în nsmele M DsmnezeS fdkdtorlsJM a toatty karele a 
„ssflatS ks skdnteî de timelenHÎme in ssfletslS oiwM. O Moa'^ 
^metS! eSsdntS QdbrieK, miis, vrofetsK miavosiohte M Dam- 
yyne%eă.^ Dsn:b aneasia ?elS întBîs nroselitS al seS a fostS 
sogia sa: al doile snS servS b'BtrbnS^ k^brsia î-a datS mi li<^ 
bertatea, mi al treilea ginerele seS Aii. Dsn's aceasta, ma! 
fbk^BndS înk:B mase-snre-zene nroseligi, i-a trimisS în Etionia 
ka 81 nronage akolo religisnea sa. Eon^etBgeni! se! ateune 
aS înnenstS a-lS nerseksta, ks t6te aneste elS n'a nirBsitS 
Meka. Ileste n^inS întorkiBndsse OmarS, karele avea mare 
nonslaritate în Meka^ a kontribsitS la snorirea religiei noS 
n^bsksie, ks tote k^B mai nainte ns kredea în ea. DarS ks 
k^tS nsm^br^lS nroseligilorS seî kremtea, ks ateta înverms- 
narea ineminilorS seî se mrbrea. De frika nerseksgisnilorS^ 
sektatori! s'ai^ risinitS mi s'aS dssS nea ma! mare narte la 
Medina; el§ îns^b avs ksragîslS a remrbnea înk:b în Meka, 
n:Bn% k'BndS se înkreding'B k's Pa^ osiBndit^ la m6rte. A- 
tsnne a IsatS mi elS denisisnea a fsgi la Medina. Fsga a- 
Heasta^ ne kare o nsmeskS Xegira, a ajsnsS ne srm^b a fi 
enoka grorieî sale mi a fsnd^reî îmn:brbgie! sale, din fega- 
r!» ajsnse a fi isndatorîs; kin! la Medina nrin eloksinQa 
sa a trasS totS nonorsls în nartea sa; mi ma! ne snus a 
£bk8t$ at^te Iskrsrî, la kare n'ar fi aj»nsS de ns ar fi fostS 
nersekstatS. KonHetigeniî se! aS venitS as»nra sa în n«- 
m^BrS ma! bine de o mie; elS atsune a emitK ks 113 sek- 
tatori a! Be! mi, bG&t^sndsse, aînvinss ne nersekBtori, mi ks 
a^east'b învingere, nrivite de tog! ka o min«ne, ainkredin- 
gatS ne nonor« k:B înssmî DsmnezeS se resboemte nentrs 
elS, nreksmS se Isnt'B elS nentrs DsmnezeS. Dsn^ aneasta 
el§ se feks kisnetenia IsmacligilorS. 

Ile atisn^e, întork'Bndsse mi îmu^Bratsls Eraklis trium- 
fători» mi învingător!» din Ilersia, mi trek^BndS ne anroane 
de anestS lokS, snde netre^ea MoametS, acesta s'a dssS la 



PABTBA m. BPOCA IU. CAF& VI. 93 

elS imnresni ks mai mslgî de al sel, mi i s'a înkinatS ks 
darsri de mare nreQ^. îmniratslS Ta mimi^^ mi el8, ?e- 
rbndsl o narte de lokS în Siria, i Ta datS d8n«B nerere mi 
i Ta interitS ks xrisovS îmn^srBtesk^. 

Dsm aceasta, kresk^sndS nsmiBrvls ^ro8eli^ilorS se!, mi 
sitfindS favdrea kare i-a arBtatS îmn'BratslS, îndatb a înnenstS 
n-i deBmreQseasks ordinele mi s^b se norte ka snS asto- 
kratS. KeobositS în întrenrinderea sa, întrebsing^bndS kmdS 
am^bgele, kindS nsterea săbiei, a resmitS în timnS de no% 
an! a adsne la ninldrele sale ne tog! ineminii sei, a ssnKne 
Meka domnirel sale, a se fa?e domnslS tBtsrorS Sarazini- 
lorS, ud a konrinde toth Arabia, Iskrs ?e ns nstsserb fane 
nin! Ilermil, nin! kîar Romanii, ks t6ti nnterea lorS. V^- 
zmds-se in fine în kanslS a natrs-zeii mi! de dmen! fana- 
tic!, a skrisS îmnrBratslsî IlersieT, Xosroe al II, îmn^bratslsî 
RomanilorS, Eraklis, domnsls! KongilorS, karele k'Brmsea 
atonne EgintslS, îmn'Bratsls! AbissinilorS, mi Îs! Mondar^ 
karele stbn^bnea o gearb anrone de golfislS IlersikS, îndem- 
ninds'i ka s'b nrimeask^b religia Isl. Dintre a^emtia Mon- 
dări mi îmn^ratsls AbissinilorS s'aS înkinat^ la skrisdrea sa; 
Xosroe ks mrbni'b aresnins'o; îmnxratslS Erakiîs !-a resnsnsS 
ks trimitere de darsrî; iar domnslS Ko^^ilorS !-a trimisS o 
feHidrb tr^mds'B. Moamets dsnrs aneste, simginds-se în stare 
ka S'B-mi întinz'B domniile mi religia, atBt» în îm^:Brb^ia Ro- 
manilorS k:btS mi în a IlermilorS, a înncnsts a bate Siria, 
kare se st%n:bnea atsnne de Eraklîs, mi a mi Isat» k-Bteva 
crame. IIonorelorH ne kare le ssnBnea, le nronsnea saS s'B 
nrimeask:b religia sas bt» nl^teask:b dare ansal'B, k^Bte trei- 
snre-zeHe draxme (franci) de omg. In nele de ne «rm-B, fo- 
kîndH-se domns neste tot^ Arabia, mi înfrikomats nentrs ta- 
ie non6rele înve<iinate, se ligia ks reneJHne mi înv'BS'Btsra 
dogmelor religisne! sale, dsiiB ksmS ^erea KoranslS. Ile (a 
kanit^lS yie^eî Isî, s'a^ rBdikatS algî doi sektatorî, AlasfadS 
mi Mola Zaîm», kariî nerkaS sib s«nse nimte nrovingi! veci- 
ne, ka mi MoametS, ks nronagarea snei nosî religisnl; dar 
^el§ dint^îH f» s^isS. D^hb aneste, înbolnivinds-se mi Mo- 
ametS; msri în etate de 63 animi jsmitate laMedina; nnde 



94 istoRiA dacie! 

8*a îngronatS ks mare vLomwB în Geamia zidite de elS, la 
kare mi astezi se dskS Otomanii in nerogrinagfs religios^. 
To^î astoriî se învoeskS a zi?e desnre a?est§ omS; k'B era 
ksragioss, liberala, eloksentS mi îndsnlek^ttorî». 

Momtenitoril Îs! MaometS s*aS nsmitS Eailff, adek:b 
Enitronî, îar ssnsmiîlorx Saraninî; fiindS kx neî înteî nroseligl 
al anestei religii a§ foitS Arabii din ^rovin^ia Sarazina, Hn- 
de se afliB msntele Sinaî. Hels întEls momtenitar!» al seS, 
era ks drentsl^ s:b fie ginerele seS MoamedS Âli, dar a re- 
smitS sokrslS seS Absbekir». Acesta, mergi&ndS ne srmele 
Isî MoametS, a ssnssS iţeara Isî Mola ZaimS, a IsatS de la 
Ilermî regatslS Irak^^, kare mai din vekfs se nsmea Aria, 
mi Siria n^Bnrs în DamaskS; a învinsă de mslte ori ne Era- 
klis, îmn'BratelS Eonstantinonole!, mi a adsnatS într'o karte^ 
kare se m>memte Ssnna, iele mai însemnate fante mi eni- 
sode ale Isî MaometS. 

Dar neste doi ani mi jsmttate, msrindS mi AbsbekirS, 
a luatS îmn^Brbgia Omar», saS OmerS, karele a k«HeritS res- 
tul» Siriei, mi tote oramele Fininiel, în kare a mi Irbksitii; 
dar mai ne srmi ks^erind» Egintsls, mî-a mstatS tronnlS 
akolo. DsH'B aneasta, ksnerindS mi Trinole din Afrika mi o 
mare narte din Barka, s'a dsss assara Uermilors, mi în- 
vingind»'! mi ne eî, a ok»nats Basra, KsrassanslS, Armenia 
Ilersik'B, mi alte orame niin'B la Gavata. MergxndS ano! mi 
assura Ilalestinel, a l»at^ Sakra Hetate k« tokraeal'B. Dsni 
aneasta n'a încetată de a n^v^li mi a nr'bda ijerile Roma- 
nilorg. Anesta a ars» mi faîmosa bibliotek^ din EgintS, 
ne kare o adsnase UtolemeS ks 323 an! înainte de Kristă, 
mi kare konrindea neste 700 mii de volsmine. 
D. chr. 1 îmn'Br'BgindS Ornară ze^e ani, se assassin^ de 

^^* jk'btv^ snS nrisonierS, mi se alese în lokslă seS Os- 
man». Acesta, ksierind§ înkt mslte gerî de la Ilerml mi de 
la Romani, mi ajsng'sndS la sn» desnotismS nessferitS^ fe- 
meea Isi MoametS^ Esai; a rBdikats sns komnrot^ assnra Îs!, 
kare isbsti a-l§ «lide. 

D. €hr. I Atsnne Saraninil aS nrokîamatS ne Aii, karele 

^^' jaksma îmbrBtrtnise, mi karele era ginere Isî Moa*- 



PASTBA m. EFOCA III. CAPG TI. 96 

metS. Dar Essai; voindS s% nrokieme de KalifS ne sn^ js- 
ne^ nsmitS Telxe, a venitS de la Meka, snde netrenea, ks 
ointire msltb assnra Isi Aii, ssb nretestS ka s-b rBsbsne 
mdrtea Isl Osmană; dar fsk^bnds-se b'BtTblie mare, Telxe fs 
s^sS, Iar Essai iirinz«Bnd5se, fs înkisis, îns'b irstalB ksres- 
nektS ka iemeea snBî asemine bărbate, ka sna qe se nsmea 
mi msma kredînHiomilorS. Dsnrb aceasta s'a sk^lată asBura 
1^ Aii gsvematorslS Damaskslsî, MoabitS, karele era strB- 
nenotS Isi OmiS snkîs Isî MoametS, ssb ksvintS ka s'b rbs- 
bsne mi elS mârtea Isî Osmană, mi nrokemrsndsse Eali^ ală 
Sine!. Atente resbelslS nivilS a înienstS, mi Moabits a do- 
minata Egintelă. Dar kalamitatea anestei resbelS nefemitS 
a fiskstS ne do! fanatin! S£ se xotsrask'B ka st^ assasineze 
ne am^bndo! tiranii: amadarB snslS a rănită, darns de mor- 
te, ne Moabits la DamaskS, îar nela-l-alt^ a tieată ne Aii 
în Geamia de la Esfa. Ilermi], uii k^teva alte nonore, re- 
ksnoskS de legisită momtenitorîs al Isî Maomet» ne Aii, îar 
ne ?ei-l-alg! tre! îî nriveskă ka sssrnrbtorî. 

ne Aii Fa momtenitS nelS înt^îB fiÎK al se» As-f d. chr. 
sanS, karele, nessferindS vărsarea de s'bnge a-\ ^^' 
resbelsl»! nivilS, în ksr^&ndS a demissionat» în fav6rea Isl 
Moabită iel§ înt^B!. Acesta, rBm'sind^ singsrS ok^nantă al§ 
tronbls!, fo ferinitS în tote între nrinderile sale. Ile timn^lS 
seS aS venitS komsrile Sarazinii oră wbwh anrone de Kon- 
stanti nonele. 

Ilermiî mî-a» nerdstS îmn'BrBiiia în ansi» 661, ks^e- 
rind»-se de kttrB Saranin! sub Osmană momtenîtorîslă 1»! 
Omară. Ma! ne smiB amalgami>nd8se ks Sarazinii, aS a^ 
dontată k» înnetulS mi kîar religia loră, Ile «rmt, desn^r- 
^indsse imnerislă KalifilorS, s'aă rtdikatg multe monarxîî 
nrîn momtenire în llersia, kare în fine ne la anulS 933 s'a 
stT&m&nită t6tT> de Tsrniî Selgsnizî saă Tsrkomanî. Anemtia 
se trBgeafi din Xsnî, kari veniseră din Snitia, mi eraă îm- 
n^rgig! în multe triburî, numite fie kare dun^ numele ko- 
m^bndanteluî seă; tojjî însB ne timnulă anela domneau în A- 
sia. A^emtia darB, kunerindă o mare narte mi din imne- 



96 ISTOBU dacib! 

TÎBlt KalifilorS, nre kare-lS fsndase MoametS, aS înbrsgiinatS 
mi religia sa. 

D. chr. \ D&i* ne la înnenstelS sekolsls! XIII; Gengis- 
1225. |Xan§, faîmosS generală al§ TartarilorS, din stirnea 
Mongolilor» Snigî, karele a amezatS nea ma! mare im- 
nirbgie din Isme, a kHnrinsS mare narte din Ilersia. A- 
noi fiislS aei Esli-XanH, ksnrinzmds'o t6t:b ne la andS 
1259; to^î Snigiî a§ înbrbgimatS MoametÎBmslS, karele a- 
noi s'a adontatS mi în nele-l-alte trei imneriî ale S^tie!; 
snde domneaS firagiî Isî Ksli-XanS. Snre mai bsn^ l^bms- 
rire vomS snsne k:b nsmitslS Gengis-XanS nsginS înaintea 
morgei sale, a îm^'Br^itS îmn:brbgia ^ea mare la natrs fii aî 
se!, ne kari îî avea generali în zilele sale: ne ^elS înteis 
n^skBtS; OktaenS; Ta fbksts mare XanS al Tartarilor»; ai 
kiirsia stTEnenoHÎ a« domnitg neste nartea boreak a Ki- 
nei n^Bn^B la sekolsls XIII mi jsmitatO; mi anoi neste" t6tb 
Kina; nelsî al§ doilea, nnmitS Tst^S; i-a datS Tsr^esta- 
n«l^; Baktriana; ÂstraxanslS mi Ssbenia: nelă als treilea, 
Kbli-Xan^; a iKatS Ilersia, Xorasa; mi narte din Indii; iar 
^elS al natrslea^ Togat^s, a Isat» Transoksana din Indîile 
boreale mi Tibote. Ama darrb de la înienstslS sekolslsi 
VII dsn:b KristS^ ne krsnd» s'a ar^btatS MoametS, nrsn^B k7V« 
trb kao'LtslH sekolslsî XIII, adek^B in knrsă de 700 ani;.a- 
t^tea nrogrese a f^sksts aneastB religie; ks nrenentele ei e- 
galitare mi liberale, în k'stă a konvertisat» do^B treimi din 
Ismea atsn^î ksnoskst'b, adekrs Afrika; Arabia, Ilersia^ In- 
dia, Tartaria mi Kina, mi a dob^ndit^ atrbgi defensori mi 
îmn^BraHî mari mi nsterni^iî. Maî anoî deleterislS (veninslS, 
otravb de m6rte) acestei religii s%i riiv:&rsat» mi în Esrona; 
d»n:B ^e Moametaniî stjs ksnrinsS o mure narte din ea; m»!-* 
te non6re kremtine^ mi mai alesS din inssiele M:Brei Me- 
diterana; a» îmbrBgimatS religia Isi Osman», nreksmS se 
va snsne maî înainte. 

Dar înv^bg'btsra religiei Isi MoametS ajsnse a se alte* 
ra mi a se nreskimba de k^Btr^B sektatori. Aii, ginerele Ibî 
MoametS o nrofessa într'sns felis, mi OmarS în altfelis. A- 
^ests de ne srm'B avea mai mslgi nroseligi, fiindS ktB în£b« 



PABTBA ni. FOCA Ui. OAP& YU. 97 

gima religia maî klarB mi maî nreferabil'B. Es t6te aceste 
în ansiS 1350 dBWb KrîstS, sn» nrinu§ de yi^'B îmnirBtea- 
skB, nBniit§ Şefi, , karele-mî deds^ea genealogia de la Aii, 
a'a înksm'BtatS b% nrenoeask'B înv^bgiBtsra a^estsîa, înnen^b^dS 
o DOB!B sekte în înv^g'btsra Isi Maomets. ÂnestS Şefi avea 
snS fii9 nsmitS Osine, karele nre&k'&ndsse ka s^bntS^ ono- 
ratS ks distinkgisne de krbtre marele XanS TimsrlenS mi 
algiî, nronagi msltS nrenentele Isî Aii. Asemenea mi Si- 
kaidare, fiiîslă Isî Gsine, nenots!» I5Î Sefi^ mi ginere Isî A- 
ssmbei SzsnS XasanS, s'a fi>kst§ an^Br'btoris mi nronagatorîs 
a^egtsi kaltS, f'bkmds o m»lgime de nroseligî; mi ks tote 
h'B RsstanSy îmn^bratslS UersieT, Ta snisS înnresn^ ks mslgi 
din sektatoriî se!, maî ne urm'B îns's fiîslS seS Sefi-IsmaelS, 
nrin kstezarea mi energia sa, a resmitS a întemeea sekta mi a 
o întinde ns nsmai assura Ilersieî^ m mi assnra altora geii, 
mi a o nernetsa n'Bn'b ast^Bzî. 

CAPITULIJ VII. 

Dsn^b He s'aS linimtitS invasisnile barbarilorS, ale Go- 
gilorS mi Vandalilor» , ale Snilorg mi Longobarzi-f d. chr. 
lorS, ale GenizilorS mi Avarilor§, kari aS 88ferit«\ cedriic». 
mslte strik'BHîsne, at'BtS la assedislS Eon stan tinonoleî, k^Bts 
mi de la nonorele Slavone, în ansl^ 626 s'aS amezatS mi 
Slavinii Serbî * dinkolo de Dintre. Aneasta s'a fost» în- 
YoitS din kass^B k:B imnerisls Orientslsî se afla în înksrk:b- 
tsrî dsn^b evenemintele ssknessive kare TaS sgsdsitS; mi a- 
tetS îmn'sratsl^ Erakli^, k^tS mi fiisls seS Eonstantin^, mi 
Erakleong, mi Tiberis, mi Eonsta karele era ne la anslfi 641, 



1 A^emtia eraS vnS nonorS din Sarmagia Asiatiks, kari din vekime ai$lo- 
ksitS maî întei ne VBng^ Marea Kasniks între Irkania, ITartia mi Iler- 
aida, nsmitS ServanS. (Vezi Ilartea I. KanS VI.) De akolo ne vrms 
g*aS amezatS ne l^Bngx laksIS Meotide, mi de akolo ano!, treksndS Ds- 
narea, nrBdaS cerile Romane, nin'B ksndS, la timnS îndemsnatek^, a$ 
oksnatS Mesia de sssS, amez:Bnds-mI tronslS în Snendegovia, saS Semen- 
dra de astizT, o dat& kanitali a Bestiei. Bes^da era o dats narte din 
Mesia, kare astezi se nsmemte Sklayonia. 



d8 tSTdllIA DAC»! 

nenstends'î aknga, aS fostS nevoî^! bt» fak'b tokmele ks 
dr&nmil. Ama dar ameztBnds-se în Mesia de sssS, Serbii s'aS 
snit» ks Dako-Romaniî strBmstasî de AsrelianS în n^Brgile 
anelea^ nreksmS mi ks anei kari as mai venitS din Dania 
emigTG&nds, mi iţeara kare o lokseskS îmbeld nondre s*a ns- 
mitS Slav-Rumunensis , nreksmS se vede în istorikslS lor- 
nande. Atsnne anemtl Dako-Bomanî saS Dako-Latini s*aS 
nsmîtS Vlaxt de krstre Slavî ^ voinds ks aneasta s* arate 
ma! înt'Bi originea lor§, krb sxntS Romani, Latini sa8 Ita- 
lieni^, mi alS doilea nrofessisnea lors de nrBstori; fiindS ks 
în limba IIolon'B n^Bstorsls mi omslS fbrb amezare se sine 
YlakaHjj iar în nea Rsseask'B Vlaxita. Dbwb aceasta, Iv&n- 
ds-se mi nele-1-alte nonore, î-as nsmits, sniî Olax, algiî 
Anna comA Fate, mi alniî Valox; asemenea mi Greniî ks ks- 

Capit.Vm.| ,1 1 A w 

Kiiumis. W:&ntsi§ aiesta kemaS ne n'Bstorî, k'BHÎ Ana Komne- 
c. vm, I 1 » ^ 

pagina 118. j na zi^IC astfcls : » ^^Aa xara fii^oq veokiittovq xaxaUyatv, 
jyOTtodoi £x BovXyd^o)v tuv vofidâa 6 iov uXovto (BXd/ovg tovrovg naXelv 

„oîâev // xoivij âidXextoqy de snde se dedsne k:& în genere se 
nsmeaS Vlaxî. Se nsmeas îns^B mi Di*^!, k^BHî Xalfcokon- 
dila mi alijî istoriMÎ ama le zine. Dar desnre urobabilitatea 
anesteî nsmiri maî la vale se va snsne ^. 



1 KsvintslS Slavu ăEWh limba Sarmatiks însemnez^b gloria. Ilondrele Sar- 
magiei Asiatice sau SaBromagieT, koboritore de la str&nenogil \bÎ kfetS, 
s'aS nsmitS Sklavj, SlavinT, Slavoni ini Slavî, din kasss ks înmBloindK- 
86 mi sO^ngiiidS Ia mare nstere, se sokoteaS sltBvl^î (gloriom!) mi fante- 
le lorS slsvite saS gloridse. 

2 GermanslS BissingS zine k& tdte nondrele Slavoni<ie, adiki Bslgari!, Ser- 
bii, EroagiT, Dalmagii, Rsmil, mi aljiiî, nsmeaS ne Eomani, Latini mi I- 
talienl, VlaxI, latioemte Valakî, mi nemuemte Yalax; k!ar whia astizl 
^ngsriî ÎI nBroe8*<S FlakS mi Tbi-^îî 1- flakw. 

3 LasreniiiS Gonente zi^e ki Da^iî s'aS nsmitS Vlaxî, dsni FlakS voevo- 
dslS lor&*. D»n:B acesta mi EniasS adii^e snre msrtsrie ne klassikslă 
noetS alS Latinilor» Xlsbliv Ovidis Nas^one, (niskstS k» 43 ani inaiate 
de ErîstS, mi essilatS in aoslS 50 alB vlegel sale de kstre A'^gs.stS ?e- 
sare la Torni,) kanitila MesieT desnre Mare, r»nde astăzi este Konstan- 
Ba)> karele, între msltele Isl onere ne a skrisS,' în nele natra libri, de 



* Danii deni limba Sannatik'B nsmeaS ne DomnS Voerodă, ka mi in>m> astizi ; iar dsm 
limba Slavoni se nsmcaS gosnodari. Dar Romanii de la Konatantinonole ssbjsginds*! ii 
HsmeaS Desnojţţi, nreksmS nsmeaS mi ne Domnii nelononeeitlsl. 



PARTEA. UI. EPOCA IU. CApG Vn. 99 

Ile la ani! anestia se vede k:B Dako-Romanii k-Bn^^ta- 
serB Heva autoritate, ne kare aS n'Bstrat'o whiii» la an;slS 678, 
fiindS k-B în ksrsslS timnslBl anestsîa mslgî din Dako-Ro- 
maniîy kari eraS neste Dsn'sre ssbsjgai^! de Slavinî, s'aS în- 
torsS in natria lorS Dania. Âneasta se vede din Istoria Bi- 
serineask'B kare snsne k^ ki^tre înnenstsls sekolslsî VII, 
rps]ţgi Dako-Romanî s'as întorsS în Dania; rai Mar-f chionoi. 
tinS Smaingsl» adevereaz:&, k^B k^Btre înnenstslS se-\ ^' ^°*' 
kolsl^l VII, a trekstK neste Dsn'Bre mslHÎmc de nonorS s«b 
nsme de Bslgarî, ne kari Greniî îî nsmeaS Vlaxî. Iar kro- 
nologia jjereî Msnteneuitî, nsmifeB LetoniseH«, desnre înne- 
nstslS Banatslsî Kraîoyeî zi^e k'B: din Romxniî st^Bm5ta^î 
în Mesia sub îmniiratHlS Asreliang desn^rgind«-8e kigî-va 
aS trekstS Dsnirea snre judegsl» MexedingBlui, mi oks- 
mndS n'Bm'Bntsl» dintre msnjjî, OltS rai Dsnire, Bintgenii 
mi-aS alesg dintre eî eu^ k^rmsitorîs nsmitu BassarabS, ki- 
rsîa înkredingrBnds'î k'Brma Tas numits Bans, kare în sla- 
Tonerate însemneaz-B DomnS ; de «nde anoî anele ninnî J8- 
dege aS IsatS nsmirea de Bfinats, sa» domnie. BanslS mai 
înt!Bî raî-a araezatS tronslg la TarnulS Isî SeverinS, în js- 
defiriS MexedingslBî; ne «rmii moratenitoriî Isî Vaă mstat» 
la Strexaîa (denarte anrone natrs ore de risl» Jiîul»!,) în 
anestamî jsdegS, rai mal ne «rm-B la Kraiova, în jsdejjslS 
Dolji ; iar fiîulS Banski l»a titlî>l« de BanovTbîjî^, kare însera- 
neaz'B totS sna k» tsrneskd» Beizadea, saS fiî» de Beî». 

Nota IV, Ilrobabils este k:& Banovegiî eraS strene- 
nogî aî Banilor», fiind» k'B ksvtntsl» se komn»ne din Ban 
rai veij0, kare dsn'B limba slavon:B însemnează fiî» de Ban» 
saS stTBnenots; îar Ban» însemneaz'B domn» sa» ssnerior». 
Din aneasta se învedereaz-B k'B vekiî k'Brra»itorî aî jsdege- 
lor» de iieste OU» era» neat^rnaijî, rai se nsmeaS dsiit 



Ponto^ în kare vorbemte desnre Da^iia, zi^e: „Uli «elS maî mare nreste 
„a^ieste lok«rî este FlakS." Aneasta este ^ea maî veke mi maî nrobabi- 
Vb mirtsrie, kare aratTs k'B Daniî de maî nainte maî ne «rrat s'aS ns- 
mitS Flakî saS Vlaxî, d^wh FlakS domn»!^ lor», karele se vede ki era 
kontimnsranâ ks Oridis; mi nsmirea aceasta trebsl s'o fi IsatS Danii 
tndafeB d9ifţ KristS în ^elS înfeBÎ sekolS. 



100 18T0B1A l>AGlBl 

chronoi. IdialoktslS lokalS Banî ; nreksmS mi k^rmsitoriî Ba- 
serbiei. jjj^jgigj Timimoreî din Sngaria ks mslgî sekoli mal 
nainte se nsmeaS Banî, demnitate f6rte vekîe, kare însem- 
na totS sna ks Mark-Grafsl^ Germaniei, mi ks komitele, 
krsrmMtorlslS snsî komitatS. Aneasta se srma în a^eeami 
fSftmilie dsn^b momtenire, afarB de kassrl estraordinare, mi 
era ^elS întbîs gradS dsn'B domnS, avBndS drentslS momte- 
nire!^ la nevoe, mi assnra tronslsî domniei. Dar familia 
Bassarabilor^ trebse S'b fi fostS forte veke, fiind!( ki, toj^ 
loksitori^ vekî din Dania înnresnis ks Heî ?e s*aS întorşii din 
Mesia ks votS komsnS aS alesS k'Brmsitorîs dintre el ne ns- 
mitslS BassarabS, ka din Bani, mi ka snsl» ?e era de nea 
maî veke vig'B. Ubirb ast'Bzî înk^ essist'B în Mesia snS o- 
rBmelS ks nsmirea acestei familii, kare se vede krs a lo- 
ksitS akolo în timnsls str^mstBrei srmat-B ssb îmniratslS 
AsrelianS. AnestS orBmelS se aâ:b între rîsrile Dsnirea mi 
Morava, mi între Bsmava mi Egete, sa^ Fetislamis, mi se 
nsmemte Bassarovigs. Asemenea în Da^ia, l'Bng'B malslS 
n'BrBslsi Tonolniga, desnre.anses, în faij:B ks Hemejjiî, ns 
denarte de Severins, este snS sat^ nsmitS Banoviga, kare 
se vede k:B a fostS odinior^t loksinga BanilojS, de la kari 
mi-as IsatS a^east'B nsmire. Se note înk^ ka familia Bas- 
sarabilorS st^ se tragic din vekime de la Bassarabia, de snde 
a IsatS mi nsmirea aneasta, k'BHî mslte non6re din Dania 
de sssS s'as koborîts în nrovinnia aceasta mi aS rBmasS, 
nreksmS s'a zisS mai în srm'B. 

CAPITUL© VIII. 

De mi Danii mi-a§ nerdstî^ imn^Bnigia, mi aS k^BzstX 
la merbire dsnrB nerderea nelsi de ne srm'B îmf^Bratg De- 
nebals, ka tote îmn:tr:Bijiile Ismeî de ne atsnne, mi mi-aS 
nlekatg nerbiyea înaintea armelorS trîsmf'&târe ale îmn-BrB- 
giel Romane; de mi nrîn amalgamarea lors ks Komanii f%- 
k'Bnds-se o amestek^tsr:& mî-a» nerdsts vekea lors nsmire 
mi în lokS de Dani s'as nsmits Pako-Boraan!, sas Rom^Bni 
mi Vlasj; de mi nevoigi de evenimente s'aS sţrbmstatS din 



PABTBA m* SPOOA Ol. OAP0 Ylll. 101 

vekea loră gearb mi s'a^ dssS si I'bkseaski în g6rb streini 
atiQîa sekoli; de mi nrin kornirea stirneî lorS ks liksitorii 
de akolo Mesa!, Tranl^ mi alte nonore, mî-aS korsntS ve- 
kîslS loi^ (}ialektS SlavonikS, mi nelS ma! modemS latinS, 
ks tote aceste eî ns mî-aS nerdstS karakterslS lorS resbe- 
litoiis, ni^i ksragîslS mi eroismsiS lor§ fireskiS. La ori ne 
evenemmtS, kmdS s'a întimnlats si aîbi kanS demnS de 
ksra^sIS lorS, s'aS aiitats ki eroismsiS mi isbirea de li- 
bertate a îmbelorS eleminte nrimitive tnemte înki într'mmii; 
mi mai ks seami aS dovedita aceasta în enoka Otomanilor^, 
nreksm^ se va snsne mal înainte. 

Dako-Romaniî; dsni ^e s'aS întorsS în vekea natria 
lorS, nrekvmS s'a zis§^ ns nsma! ki eraS ferinijgî ssb înge- 
leanta kfbrmsire a eroi^ilorS lorS Bani, dar din zi în zi gea- 
ra lorS se nonsla, anirati de armele lor§ mi de tiria no- 
aigisneî lorS, nessnssi atita la înksrgerile strhinilorS mi 
aflitore între msnfiiî Karnaijî, Dunire mi OltS; — mi înki 
adese ori se sneaS mi kv qeî-1-alnî Dako-Romani dinii. zon«n. 

111 1 T^ . . 1 -iw -r< <NicetaCha- 

^ele-1-alte nirj^î ale Danieî, mi trekindS Danirea^ni, ţi aiţa. 
kstrieraS nrovinjjiile Romane. 

Ile timaslS anela, viindS mi Bslgarii din Bslga-f d. chr. 
ria mare Sarmatiki, kare astizl este nrovinj^ie Rssea- Jpaui Episc. 
sks, ne linffi rislS Volfi^a \ sniî a^ oksaatS Uanonia de | Nourinm 

, . , . lanonimii al 

8»s8, adiki Sngaria, alsngmdS de akolo ne Slavinî,^^^^®^*™- 
adiki Gegl^ Xsn!, mi alj^il snre o tarele RsdinilorS (^smilor^) ^ 



4 Volga, nsmitS de Esroneî Ra, de Tartari EdelS, mi de Armeni TemarS, 
este snslS din nele mai mar! risrî din Esrona. EIS msrnede din nrovin- 
Qia Raskovia din Moskovia ansseaniB, mi se varsi în Marea Kasnîki. 

2 ImnerislS Rssiel astiszî este nelS mal mare de ne nxm^ntS. întinderea 
Isl este neste 1700 mile în Isngime mi neste 675 în l^Bipme. EIS ko- 
nzinde jsmitate din Esrona, îmnresn^E ks Ilolonia mi ks o narte din 
Tsr^îa, nxn^B îu rislŞ XXrstS; se întinde neste Rssia Esronean^s, nosse- 
dmdS t6t:B Asia nordiki mi mare narte din Amerika. nordikiB* Se soko- 
temte de trei orî mal mare de k'htS Esrona, de trel-ze^ de ori de ktstS 
Tsr^ Esroneani; nrin srmare konrinde a zenea narte din tot8 nimxn- 
tsl^, Are snS singsrS msnte însemnatS, SralslS, Iar ^ea mal mare narte 
din teritorii este mesS întinsa. Risrl însemnate are ontS: Neva, DonslS, 
NinrslS, Dsna, Volga, Dvina saS Rsba, Oka mi Kama. Laksrl mari are 



102 ISTOBIA DACU! 

Inii ale IlolonilorS, iar algiî Knindsse ks DakoRoma- 

jnii, kstriera^ nrsd^bndS fhrh temere saS îmnedekare 

îirovingiile Bomane, kare eraS deniarte de ointirî imneriale. 

D. Chr. 1 AtsnHe mergind^ as»ara lorS îmn^BratslS Konstan- 

^^' jtînS IlogonatS ne «skats, a ad«sS mi mslte vase de 

resbelg ne Dsn'Bre. Bslgaro-Dako-Romaniî, ksmS aS vizstS 

o asemine mstere viînd?i as^nra lor«, &'a?( retrasS în Dania 

mi s'aS înkisK într'o netate kare era inkenjurate de risrl mi 

lo.ksrî lybltose ^, de snde ni^î ei n» emeaS, ninî Romanii n8*î 

nsteaS bate. 

îmbe niBrijile afl-Bud^-se în ama nssiHÎsne ma! mnlte 
zile, a venita o îmnrejsrare kare a arstatS lenea mi linsa de 
ksragis a Romanilor^ mi a înssflei^itS ne Bslgaro-Dako-Ro- 
-mani. AneastB îmnrejsrare fe k'B îmn^ratsl^, ksnrinziinds- 
se de durerile atrit»l«î (bdli» la 6sele niHî6relorS), fs nevoitS 
a se dsne Ia b'Bile kalde din oramslS Mesimbria, I^sindS 
komanda generalilor» si» kombat* de denarte ne Bslgaro-Ro- 
mani, n^BniB ne-î bor trage afarB la bi^tae generala. Dar 
kt^ms a nlekatS îmniratz^lS, s'a rbsnindits iaima k'B a &- 



tref: Ladog^a înlngria, ma! mare dekţtS f6te lak»rile din Esrona, Onîga 
mi neîbssft în Lironia. Se otiremkŢ ^Bnre rssiritS ks Tartaria Klnez^B, 
ks Tartaria mare mi ks Marea KaiiţQiks; deanre nordic ks Marea Inge- 
gafeB, mi desnre o narte ks Norvegia ; desnre anssS ks GolfiilS, FinikS 
din Marea Baltiki, ks Svem^ ks Ilrssia mi ks Germania; Iar d^sore 
ssd^ ks Moldova, ks Marea Neagrb, ks Tsrnia Asiatiki mi ks Ilersia. 

(Aine astorîslS interkaleasi deskrierea imni^rgiret administrative a 
Rssiel, kare nefiindâ konforms ks nea de aksma, amS BokotitS ks kale a 
o Issa). (TradHJutortslS), 

Vekea istorie a Kssiet adne ks ^el înt:bt 6menl ne s'aS întiosS mi aS 
IsksitS în n'brgile sltraboreale ale Esroneî, ar fi fostS strenenogif Isi 
Mosox, aia measelea fiîs alS IsT lafet^/ dsns kari iCBmsntslS a«iesta s^a 
nsmitS Mosxonia. Â^emtiea, înmslginds-se mi întinzmds-se snre anssS 
mi ssdS, aS liksitS mal msite gerî; dsni a^easte imnrejsrare s'a bs- 
nsmitS mi ResinT, kare dsni limba Slavonx însemnează îmnrBmtiere 
(de snde avem^' mi noi Rom^snii ksvrbntsl^ risim) ; mi maî ne «rmi 
Roksolanî mi Rsniî. Iar a^el ^e aS li&ksitS nimmtsl^ Alania sa^ lâts- 
ania, s'aS nsmitS Alanl, dsni snS generala alS lorS nsmitS Alan^. 
A^easts netate se vede ki era nelsngB Oltenigs, sndemiastszl se^sd^ 
rsine de cetate veke. 



PAKISA tu. EPOCA 111. CAF0 IZ. 101 

gitS de frikft inemiHilo]^, dsB% kare s'a demoralisatS omtirea 
ks totstt mi soldagi! aS In^enstâ a deşerta în neorbudnea* 
Ib mi a fegi fBn. 8i>'î gcmeask^ nimeni, mi isn rmninare. 
Aceasta a înasfie^ită ne inemÎHî, mi i-a fikstS bib eass mi 
8S loveasks thrh de mtire ne Romanii ^e mai remisese, re* 
smindS a-i resini mi a-î snide mi nrinz'sndS o mslgime, ne 
kari 2-aS adssS ks demnii în Dania. Ns tbrziS^ trek'BndS 
earBml Bslgariî Dsn^brea^ mî-aS amezatS kortsrile desnre 
nartea nordiks, mi anoi s'aS statomiHitS mi aS liksitS ta 
Dania Binens^ adtki& în Mesia de josS, amez:Endis'mi| d. ciir. 
tronslS la Sofia \ (nreksmS mai înainte se amezaserb\ceâriiiot. 
mi Serbii în Mesia de sssS). Dsn'B aneasta ns înneta^ a ks 
triera mi a nrBda u'bm^bntsls Romanilor^ desnre Dsniîre, 
nintB ne imn'bratsis fe nevoita a trbta ks d^nmiî, mi a le 
da (sure rsminea îmnirbgiei Romanilor») tribstS ansal^. In 
ama tik&ldss mi t:bDgBibil% stare ajunsese anea mare îmti^B- 
n^oie Romani din kassa intrigUorS din bsntrs mi a res- 
boaelorJS niviie, în kitS trebsea si ksmnere nanea ks bani 
bfarS de la Bslgarî! 

Atsnne mi Dako*Romanii din Mesiî; mi ksQi algiîmaî 
eraă din neî ne nlekaserB din Dania, snii s'aS grBbitS 8*5 se 
881186 inyingitorilorS, algif s'aS întors» in Dania ssb nsme 
de Bslgarî. 

Nota VI. Bslgarii eraS sektatorî ai Isi Moa-L^^j^^^^ 
motS mi lokseaS ne Itngi malHrUe desnre gsra Vol-| ţ^^^ 
gbîy de unde o mare narte s'aS koborîtS ne la se-l^*®^- 
kolsU VII, mi trek:Bnd^ Dsn^Brea s'aS amezatS ne l^bngi 
Mărea NeagrB. 

CAPITULtî IX. 

Romanii avsrB mai mslte nsboe ks Bsglarii o'Bn'B 
kinds în fine s'a^ ssnşsS lorS. Ile la ansIS 705 Isstinian^ 



1 Sardika, oramS odinidrb alS Mesiel, laotarble Tra^iel, kare ast&zî sens- 
memte Triadij^a, mi se nressnsne k^ ar fi Sofia; este Ihngh rivlS Isara» 
mi s'a mbrit^ din rsinele Sardi^eî. A nriimitS asemine nsmire fiindŞ ki 
ne timnalS a^ela s'a ziditS biserika StEutel Sofii. 



104 ISTOBU DAGZri 

kBmslS, îmniratHlS Konstantixionolel, a nerstS ajstorslS Isi 
Terbeli Domnsls Bslgarilorii. in kontra sssrnatorilorS îm- 
ni&rbgiei Leonte mi AnsimarS Tiberis. Srni'btorrslS anestsia, 
Bardane Filinikslă, mi algif, nreksmS Anastasis, mi dsirs 
acesta Leodosis mi LeonS Isasr», mi filsiS acesteia Kon- 
stantinS EonronimS, karele a msritS Ia an^iS 775, toj^ ane- 
mtia avsrB neîncetate tsrbsr^rî din nartea BslgarilorS. A- 
bia ne timnsl^ înnir&giei Isl Leon Xozars nanea s'a resta- 
bilita. Atsnne BnS domnS alS Bslgariior^^ a nsme TelerikS, 
viindS la Konstandinonole, mi nrimindS kredinj^a kremtinea- 
'Bk'B, a IsatS de sogie ne o varb a îmn^retesei Irinei, kare, 
dsn^B mortea sogslsî eî Leonte, av^ndS ssb enitronie ne fi- 
fslS e! Eonstantin^, k^rmsea imnirBi^ia. Acesta, fBko&nds- 
se mare, a IsatS snentrsls de la msm^-sa; dar fibksndS kom- 
nlotS assnra Isi mi vnig^ndv'ls, la anslS 797, anmasS sin- 
gsrs domnitore. Dsu'b aceasta ksget^ndS a se însogi kx 
KarolS celS mare I ^, îmntratslS Okcident»!»!, s*a revoltatS 
Kicefors Ilatricis, mi nrinztnd'o, a trimis'o în essilS la insK- 
la Lesbos in ansls 802. NiceforS, li^^ndS îmn'Brbgia, fs f6r- 
te nefericita în resboe, în k'btS ssb timnslS seS Imu'&rB- 
Igia a k^zstS la ssnsnerea SaracinilorS, mi la nlats de ^i- 
bst^ ansalS. D^tit» assemine katastrofb, mergindS mi bbe^ 
nra BslgarilorS, generalslS lorS Krsms î-a sdrobitS tdte ns- 
terile mi nrinz'BndH-l^ Ta scisS în ansl^ 811. 

Nota VIL In ksrsvlS anilorS acestora, adeki» intre 
678 mi 812, DakoRomaniî atitS cel din Dacia kitS mi cd 
de neste D«ntre, se vede k^ eraS aliagi aî Bslgarilor8, fi- 
indS k:B ssb nsmele de Bslgarî atsncese înjgjelegeaS mi Ro- 
manii. 

CAPITULC X. 

Bslgariî, snig! ks Dako-Romani!, ssb komada Îs! Ers- 



1 ne tlmnslS anilorS acestora, Avarif se sfErîmaserB de kitre Karol^ hoK 
mare. D8ni& ontS ani de neîncetate Isnte, la anslS 799, KarolS ÎI în- 
vinse ks tot»lS în nanonîa, mi ssb kondisisnî ks jsrBminte, le invoi a 
loksi între Karnsta mi Sabarla, geara kare se nume mt astsz! Palmaftia, 
ssb autoritatea Xaganslsl lorS. 



FABTBA m. EPOCA m. CAPfi X. 105 

ms^ nh înceta a fane ssn'LrKrî RomanilorS^ mi a k^n^ta tri- 
smfsrî assnra lor^. IllekiBnd» assnra lor§ mi MixailS Ks- 
ronalal^ \ Krsms într'o bitae denisiv^ îlS învinse mi ksne- 
li Adrianonole, desnde Isi^ndS d6:B-snre-zeHe miîdefLeon ora- 
nrisonieiiy afarb de femeî mi konii, îî dete Dako-[Monachaitt. 
BonianilorS; kari îi adsserb mî-î amezarb în Dania. Dar 
ma! ne vrm'h viindS assnra Isî Ersms Leon Armean» mi 
fiindS mal ferinitS, fek« nane k» Bslgaariî în an»lg 814. 
Dsn^ aceasta atetS Leon k^t^ mi MixaelS BegH^ mi TeofilS^ 
mi fiisiS anestsîa Mixaels IlorfirogenitslS avsr^ nane ks 
Bsigaril; mi în anslS 844, ne kmdS MixaelS Ilorfiregeni' 
tstt Be afla ssb enitronia marnei eale Teodora, ea a| Michau 
tnteritS nanea mi a întorsS isl Bogori Domn»l§ Bsl-j ^*^'*^* 
garilorj^ ne sorB-sa kare se fÎBksse kremtin'b. Aneasta ksmS 
«'a întorsă în natria sa a îndemnata Ia kredinga Isif yiadimir 
KristS ns nsraaî ne fratele eî ni mi t6te mslsimea B5l-\ ®^®**°* 
garilorS mia Dako-BomaniIor§, ?elT.k»eaSîn ambele Mesiî, 
karil nrimindS botezsl^ în ansIS 865, aS nerstS nre-f 

• • 1 1 1 XT 1 T-w <Chalcocond 

ojfi miemskonî de la liana de atsnne. uEn'h aneas-^ 
ta; na?ea ks Bslgari! n^zindsse n^Bn^ ne la kan^tsl^ îmn'E- 
rbgieî Isî Vasili» Manedons, atsnne s'a desfekstS, mi forts- 
na BslgarilorS a înnenstS a se smili. 

Nota Vni. Nineta XoniatS zine k-B barbarii 
Itbksitoii ne liingi mantele Ems, kari maî nainte se 
DsmeaS Mesî, Iar aksma Vlaxî, s'as revoltat» mi n» 
voeas 8*5 aîbT> st^bn^snirea nsmai assnra Mesieî, ni s% 
intrsneask'B dinastia nea veke a MesilorS, adeki a Vlaxilorg 
mi a Bslgarilor», ka maî nainte. De aîne se dedsne kt în- 
ainte de revolta lor§ Bslgariî mi Blaxiî aveaS »ng domni- 
tori» mi o domnie, kare se nressnsne kt a statS de la a- 
DslS 812 ntnt laanslSlOH, nrekvmis seva vedea maî jos». 



Niceta 
Honiata. 
Cartea I. 
la Isaac 
Aug. 
Cap. 4. 5. 6. 



1 în al» 14-lea an«alS îmnirBfiieî Ikî MixaelS, nrin^niî Kîov«1bî, Voskold» 
mi DerS, aS venit» ne Marea Neagra ks 200 vase raia»îukis» Konstan- 
tinonole. AtHn^e Mixael», lasnd» ikoana Maîniî DomnslBÎ, a» mers» r»- 
gTEiids-se kitre Mare, mi îndat^B B*a» radikat» o mare fbrtswh în k'Bt» 
maî t6te vasele s'a» fnekat» mi abîa crin^nil a» skiBnat». 



106 iSTOBU DÂCia! 

CAPITULC XI. 

ne timnslS îmnxrbgieî Isî Leon, fiîsls Îs! Vasilis, s'aS 
îmtemnlatS mslte nrefaierî mi tsrbsrBrî, mi faga 1»-| d. Chr. 
krsrilorS . s'a skimbatS în Ilanonia mi Bslgaria. Hei ^^' 
atente viindS Sngsriî saS Magiariî (snS nonorS XsnikS) în- 
nresD£ ks Arnad ' generalslS lorS din Asia, ne Ia mU 
Volga, s'as rsy^BrsatB assnra Ilanoiiiei mi assnra Daniei, mi 
a^ avst^ m^Ite resboe ks Bslgariî ne I^ksea^ în Ilanoma 
de sssS. 

AtsnHi în Transilvania domnea GelH^ at.:Bt§ assara Sla- 
vilorK k^tS mi assara Dako-RomanilorS. Acesta, bstendi{- 
se ks Besiî (Isk^itoriî Basarabielj mi ks Esmaniî ^, ts snisS 
de anemtia. V:Bz%nd§ Dako-Romaniî atsnne ssnirbrile ne 
ssfereaS delaanemtia aSnerst» nrotekgisnea veninilorS lorS 
Sng5rî, dan-B kare a§ statorninitS domnS ne Tsxsts^ de vi- 
fi'B <Sng8r§ ^. Iar Daniile nele-1-alte, adek'B geara Msntenea- 
ski> mi Moldova, se vede k'B ue le st%n:bneaS Esmaniî, m ki 
eraS snigî ks Dako-Romaniî de akolo mi aveaS relagisnî 
ks ne! de neste Dsn^Bre mi ks Bslgarii, avtBndS la nevoe 
mi aliangx. 

Dar din kassa venire! Tsrnilor^, adekx a XsnilorS no! 
venigi mi amezagî în Ilanonia \ nsterea BâlgarilorS a înne- 



1 ArnadS a sfcsnînitS mslte loksrî. Dar fiîslS se§ Zslta a jskatS maT ma- 
re rolS de kitS dinsnlS; ki^grî în anslS 907 avxndS resbelSks Germanii 
a învinsS ne îmirBratslS L^dovik*, mi a statomi^tă otarsle Ungariei, 
kare aS rbmasS maî tot& acelea wbwb asthzt 

2 Esmaniî eraS vekiî lasig!, kari lokseaS Dama nronrie desnre rbSiritS 
mi Transilvania desnre nordS, mi Sngaria de S9ss, snde se vsdS mi 
k:5mnil EsmanilorS. 

3 De ani datează drentsrile ^e m!-aS înssmîtS regiî Sngarieî assnra Tran- 
silvanie!, sokotinds'o ka narte din regatslS Ungarie!. Dsns aneasta ei 
a§ m:5rginitS stisninirea neatirnate a Romi^nilorS nsmat assnra Fagara- 
msbî mi a Almamslsî, îar xotarale lorS whU'h la Tissa mi MaramsrsmŞ. 

4 Istorini! Ungariei snsnS k'B Magîarii Xsni, zimi Tsra!, se tragS de la 
Xsniî Isl Atila, atbtS dsnts Stigsrî kittS mi dsn'B MoagarS generalsl^ 
lorS. A^emtia ItfckueaS dinkolo de Volga între Siberia mi AstraxanS; ne 
srmi înmBlginds-se a$ trekstS nrin Kiovia, Bolodomiria mi Gallj^ia, ssb 
generarslS Alms âîslS Îs! Sgeks în anslS 884, mi aS aj»nsS în Ungaria 



PABTEA m. XPOGA HL CAP& XL 107 

nstS a deklina. Tots odate imn^BratsIs Leon VI, dsn'b ore ka- 
re neÎDgelegerî komerijîale, a kemat« ne asksnsS în ajstorîs 
ne n^migîî Tsth!. A^emtia, rBneziudsse în Bslgaria mi k'Bl- 
kmdso ihjrb de veste, a^; fekstb' o mslgime de nriBzî mi a^ 
kat^ o mslgime de nrisonierî ue kari î-al v^ndsti; îniniira- 
tslvL Dar dsns aceasta Simeons, îmn^Bratbl^ BslgarilorS, a- 
dmsnds-mi nsterile, s'a arsnkat^ assnra 2>ngarieî mi el» mi 
aS mrsdat'o; I»kr5 ne y:bzinds îmn^ratsls Konstantinonoleî, 
a sokotitS a libera nre nrisonieriî ^e ksmn'brase de la Sngsrî, 
tbvb nerere de resksmmrare, krezmdS k'b ks aceasta ae va 
ginea navea Dar Bslgariî, dsn% ne s'as întorsS din Unga- 
ria, mî-a£ intorsS armele assnra Romanilor», mi d^ndS o hb- 
tslie mare anrone deotarcle îmnirLgiei aă rensrtatS o vik- 
torie neamtentate, în k'bts s'a fEkstS m^BHelS mare mi nea 
mal mare narte din omtirea Roman'B îmnresn'B ks generalslS 
61 er'a nerdstS. Ks a^estS kinS îmn^ratsls Leon, de mi omS 
£6rte învtBgatS, îns'B slabS nolîtîks mi neesnerimentatS ostamS, 
n'a fibksts altD de ki>t» a deskiss kalea nentns înksrgeri- 
le barbarilor» assnra imnerislzsî, întokmai nreksmS ei se a- 
mtenta^ ^ 

Dsn^B aceasta ndik'snds-se mn^ tirani kari disnstas 
tronslS îmnivrbgiei, Bslgariî aS nrofitats de timns mi s'as 
arsnkats earbmî aasnra Romanilors în ansl^ 917 mi as a- 
j^nsS n:Bn^ ssb msriî Konstantinonoleî. Asemine resbde ns 
aS înnetatS n^Bn-B la ansi» 1014, ktndg îmnMatslS Vasilis II 
într'o b-bt-Llie le-a sferLmată toti^ omtirea, mi nrinz-BndS 15,000 
nriflonierî le-a skos» okiî la toj5î, ItstndS nsmaî k-Bte 8n»l» 
la sKtib ks okî, mi astfelîs î-a trimis» la domnslS iorS. A- 
tsnne domnslS anesta at-Bta s'a întristatS la asemine vedere, 
în kttS de dsrere a msritS. Dsni aneea Bslgariî s'ag ssnss» 
k» tot«lS îmii-BratBlsî RomanilorS. 



mi Da^ia în anslS 899. De snde voeskS a sssuinea ki m se trag» din 
^ngBriî mi Xsniî de la ssdg, ureksmS zi«ie lornandes*, nreksmS întere- 
mte rai Foţi» ziktndg; „Aneratiea eraS X»n! Itksitorî de ne anr6ne do 
„nersia, k»no8k8jiî de hcî mai m^lfil ssb nsrae de TsrHî." 
1 Ile timn»!» acesta, ănwh Zslta komanda Sngarilorg a luat'o Toks» ; ano^ 
în analS 956 Giefle, tatelS lai Stefiin« regele Ungariei. 



106 ISTOBIA. DACnă 

CAPITULC XII. 

Dsn^ He s'a^ ssbjsgat^ Bsigariî mi Dako-Bomanii din 
D. chr. iMesia, atRnne mi Daniile, adiki Iţeara Msntenea^ 
*^^*' jski, Transilvania rai Moldova \ 8*aS konstîteatS ssb 
domni! nronri!; ki^î dsn^ ne Bslgarii aS trekstă neste Ds- 
n:Bre, Dako-Romaniî de dink6He se sk^teraser* de jsgslS 
nsginilor^ barbari k^Bj^I ma! rsm'Bseserb. în Transilvania 
domnea Gek, desnre kare s'a vorbitS ; nele nin^î jsdege ale 
Din chro-lQerel Romanemti de neste OltS le k^rmsea BanslS 
doveL jBassarabS, karele se statornicise ne la inHenstslS 
sekolslsî Vn ; în Moldova era snS altS domnitor!», Iskrs ne 
se nressnsne fiind^ k:B anrone de t^srgslS Romanslsl, în rsi- 
nele «ne! vekî net-Bg! (kare se nsmea Semendra), s'a gibsitS 
o moneda de aram-B, renresent^nd^ ne o narte ikdna dom- 
nsls! ks n'Bl'BrIe ne kan§ mi ks litere slavone înnreg!»rS 
ziktndS : Gt) Tata Moldovski, adik^ nirintele (tafctlS) Mol- 
dove!, îar de neea-l-alti narte, Xerezia de Moldova, adik's 
momtenireâ Moldove!. Dar loksitoriî Moldove! ne atsnce 
lokseaS ntrgile desnre msnij!, fiind§ k-B ntrjjiie de ki&mnie 
eraS mereS kiblkate de Snig!, mi ma! alesS de T^tarEÎ Bog- 
Din istoria^ don!, karf se întindea§ mi dink^ne de rîslă Ilrsts. 
mită Slavo- 1 De la anerat! Tătar! raaî ne srraB s'a nsmitS mi 
Capa V Moldova Bogdania *, îar ns, dBWh ksmS zikS «nii, 
epodarii. Jk'B s'a nsmitS dsnB domnslS Bogdana, ninî dsn^B 
ItsvBntslS tKrceskS bogda (grBslg), voind§ adik-B si arate 
nrod«ktibilitatea nT>mint8ls!. De mi. maî n« srmi Bessiî^ 



1 Kronografiî Moldove! sirenS kT& DragoraS, domnslS Transilvaniei, saS' alS 
Ardea1|{l8i, vxnmdS snS boS silbatekS, nsmitS Zimbre, a intratS din în- 
tiBmnlare ne loksrile Moldovei; akolo kmele seS de v^finatS, kare se ns- 
mea Molda» bmdS an'B mslti^ arS â kn&natS. Dsni aneasta rislS, din 
kare a bistS kinele, s'arS fi nsmitS Molda, rai geara Moldova. 

2 Anenitî Bogdonî, (d»n!B IltolomeS), eraS nonorS XsnikS din snre ssâslS 
imnerislsî Tainfs din vekea mi msItS nonslata Tartaria; lokseaiţ anrdne 
de msriî KineT, ne li^ngT» risrile AmsrS mi Sigala. Mongoli!, Kalmv^iî, 
Bsxarit mi Rsmi! î! nsmeaS Bogdanî; dar de snde mi nentrs ?e ni^I el 
ns mtiS. Anemtia m^BnkaS kame de kalS mi likseaS în kortvrl, mi 
snii se ssnsneaS snsi iXanS, algii eraS astonomi. ./«. 



PâxatĂ. ni. HPOGA iiL capC zu. 109 

Esmani! mi Sngsrîî, aS sfBrBmatS k» totslS ne Bogdonî, to- 
tsinl nsmirea lor» a ramas» assnra flirel '; nHBinî kiifil a8 
ma! r^mas^ din anemtia s'aS ssnssS Moldovenilor^ mi s'aS 
amalgamatS. 

Astonomia a^estorS Da?i! se arati> mi kiarS din isto- 
riile Sngariei. AnestS regatS s'a konstitsatS ne la anslS 
1000; atenne s'a nrokîematS de rege Ştefan?^ fiîslS Isl Gei- 
ae*; dsntB acesta a srmatS Vladislas, karele a ssnssS ne 
Boemf; a ksrsgitS Sngaria de Xsnî^ Rsm! Bslgari mi Tar- 
tari; mi a adtbOgitS la regatS Dalmagia mi Kroagia, msrindS 
la ansl^ 1095. în totS timnslS acesta, istoria ns snsne k^B 
snemU regi s:b fi stm^nitS mi Daniile aneste: nrin armare 
Dako-BomanU de dink^ne de Dsntre eraneat-Bmagi; Iar anei 
din Mesil snigi ks Bslgariî miks Serbii aveaS domn! Slavi 
88b asksltarea Romanilor^. 

Elar îmnsragil Romanilor^, dsni ne a^ SHnss^ ne Bsl- 
gar! mi ne SerbI, n'aS kstezatS s^ se întinz^B mal denarte 
de k^Bl^ whn'h în Dsn'sre. De mi Qri&elinS zine ki în a-* 
nriS 1027 EonstantinS Ilorfirogenits a^ trimisS în Italia snre 
ksnerirea Siniliel oste n^Imit'B de S-Brbî mi Vlaxo-Romanl 
de ne malsrile Dsn^rei, îranreBn^ kz desnotslS lorS NikonS, 
mi krB aveaS între el mi mslijime de Vandali, Rsml, Ilolonl, 
ManedonI, mi algil, kari eraS sBb komanda Ilrotosnatarlslsl 
lanSj — ks tote anoste ns este zis^ k^ Daqiile eraS ssnsse 
imnsragilorS Eonstantinonolel. 



1 EnistelBlS acesta Romanii ns-lS ksnoskS; l'aS tntrebsÎDgatS nsmaT Tsr- 
nil mi Grenil din FanarS, ka ksv^BntS de desnreuS nentrs Moldoveni. 

(Nota Tradshstorîsht.) 

2 Gelze a fost^ nsmaî dsne alS Ungariei, nreksmS fsseserB mal nainte 
DsrsakS, Bvgats, Ilslxrs, ne kari neî maî mslgl istorinîîl nsmeskS regf . 
Dar adeviBratS rege mi nelS înteTs a statS în lungana StefanS filfilS Isl 

' Gelze, fliindS k:B elS a fostS reksnoskstS ks ancst^ titls de îmţrBratsIS 
Germaniei mi de liana, mi niraia! dsn^b d^BnsslS nel-l-algi domnitori aî 
Sngariel saS întitslatS regi. A^estS StefanS a sforjgatS ne Sngsr! anri- 
mt KristianismslS, ne kare mi t&thlt seS SIS nrofesase, dar ns isYstise 
o-lS întemeea. 



110 ISTORIA dacie! 

CAPITULC XIII. 

Dako-Romaniî kksitorî din Dania nronrie, Ila^inagii mi 
naninatiijiî nsmi^î *, s*a§ fekstS alianî aî Romanilors ne tîm» 
nsls îmn^BrBteaeî Zoe, kare era eiiitrân-B a l«î Konstanting 
Ilorfirogenite mi s'aS IsntatS în kontra BslgarilorS în ansls 
1042. Dsn'B aceasta îns^, dsmmxninds-se ks Romani!^ aS 
trekstS mslgî Dsn-Brea, mi a§ anskatg loksrî în Trania, a- 
mestekindi^-se în tote certele kare se rbdikaS assnra îmn'B- 
rbjiieiy mi avindS totSdeasna întrs ajstor!» ne Daka^Ro- 
raaniî din Dania nronrie, ne kari Greniî îî nsmeaS Sm^ 
Dar 'în ansl§ 1118 Aleksis Komnens le-a fekstS marî 
strikiHî«nî; raaî alesS Ia ansi» 1121 loans Komnens a 5nÎ8§ 
o mslj^ime mi a fBkst» mi nrisonierî ks kari ,a8 nonslatS 
mal mslte orame. Dsn^B aneasta la ansi» 1123 sksl'BndH-se 
Dako-Romaniî din Dania nronrie rai învingindS ne genera- 
IbIk Romanilor^ Kalaman», aS fi&kst» raslte jafsrî mi s'aS 
întorsS în Dania. Maî ne »rm:& însi s'aS îmn^kat^, ktnî 
ne Ia ansis 1168 Dako-Romaniî din Basarabia mi de ne 
Ii^ngx Marea Neagr'B aS dats ajstorîs imn'Bratslsî EmanselS 
assnra SngsrilorS \ 

Din aneste se dedsne, hb ne la anii ancmtia în Dania 
era» domnitori nronriî, k'Bnî se vede ani ne Snij^î îmnresns 
ks Dako-Romaniî aj^tBnds ne Vlaxiî de neste D^nire mi 
kîar^ ne îmnirajjiî RomanilorS, ani foktnd» nivilirî, wsb 
generaliî lorg nronriî. Ilrin «rmare zisa Isî MironS, kro-f 
nografbl» Moldoveî, k'B ne la ansi» 1080 eraS în Moldora 



1 naHinanî se nsmeâS, dsns ksmS zine Strabone, generali! DanilorS.^ Ai 
HostS nsme s'a IsatS de la numirea Rsseasks saS UoIod^b a Ilnekiii- 
nigorilorS, dsrn. kamS skrie AlagiS; kG&^î LhhîS skriindS desnre îmneri- 
vis Dalmafiiei mi Eroaipel zine kts naninigii saS naninanijsiî ne srms. 
8*aS nsmitS Vlaxî. . , 

2 ne la anii anemtia alS 3-Iea rege dsnts G^eîze als Ungarie!, strimtorBii^- 
96 în bitae ks îmn^BratslS 'EonradS III mi kv EmanselS Kojnnenv, \ at 
kîematS ne Saksonî în Transilvania în anslS 1142) snde mi astral «e a- 
ftb (sBb nsmele de QassT) loksindS nele maî însemnate orame, k^sndS jSo- 
m^niî lokseskS nsma! bsrgadele mi satele. Asemine mi k:EKÎYa Genizî 
din neî fiîgarT, karo aSvekea lorS religie Arian'B, nreksmSzinei Urok^iţfS, 



PABTEA m. EPOCA IU. CApG XUl. 111 

nd în Qâra MsnteneaskiB domnitori indigeni, este nrea ade- 
y^brats; hh^l aceasta se vedereazi mi din istoria Sngsrea- 
sks; nreksmS maî ssss s'a zisS. Dar zisa Îs! k'b ne atsnne 
aS BtatS domni; Negrs în Qeara M^nteneask'B mi DragomS 
in Moldova, ns este adev^Brat'B; kxqi înaintea anestora aS 
statS algiî, mi nsmigîî ks mslgî anî maî t-BrziS aS domnitS 
mi ns a§ fostS kontimnsranî snsl^ ks altsl^: ni Kegrs în 
Qeara Msnteneask^ maî nainte de k'Lts DragomS în Mol- 
dova. 

Nota IX. Ile Romi>niî de neste Dsn'bre maî 
adese mi maî în genere Romaniî îî nsmeaS S^igi, Tar 
sneorl Dan! mi Ila^iinaT^î, maî alesS k'Lnd^ eraS 8- 
nigî ks Rom'bniî din Daiia nronrie. Maî ne srm's 
8-aS nsmitS Masro-Vlaxî dsnt nrovinijia lor«, kare 
s'a nsmitS Vlaxia mare, iiinds ki» ksnrindea Tessa- 
lia mi Macedonia, snde smtS oramele Demetriada, 
Farsala mi Larissa^ n^sn'B în msntele EEinds ^ Dar ds- 
n£ He fBFB învinmî de k'strB Aleksis Komnens, ksms maî sssS 
B'a zisă, rai s'a§ strBmstatS la Moglena (nrovingîe anrone de 
Kastoria MaHedonieî) a kireîa narte rasntos'b se nsstiise de 
RobertS GsiskarS, s'aS nsmitS Moglenigî IlaHÎnaijî; îar Qre'iiî 
anoî le aS zisS Masro-Vlaxî, ka omenî kari as ssferit^ mslte 
rele; nri în nele de ne srm'B Ksjjovlaxî, adek'B Vlaxî mkîonî, ka 
6menî ^e se trăgea» din neî ne înving^ndsse mî-aS nerdstS 
nsterile fisine. AneastB nsmire anoî s'a datS mi la Meî-l-algî 
Vlaxî, kari l'Lksesk» în Macedonia, Tessalia, Trania mi E- 
nirg, mi la leî ne s'aS r&sntndits ne malsrile Mtreî Negre 
de la Birjia n'Bni din jos» de Konstantinonole ; ne anemtia 
îmn'BragiT Romanilors î-aS întrebsînijat§ de mslte orîf Diocut. 
în esnedi^îsnile lorî? assnra Ksmanîlors, a Sngsri-l c. vm*. 
lorS mi a altora ineminî, fiinds kt eraS raslgi mi resbela- 
torî, vitezî mi nefatigabilî. îmslijirea acestora a kreskstS 



l8t.Byumt. 
Buida. Ce- 
drinos.Por- 
firogonita. 
LeonOram. 

Simeon 
Logofetnlfi. 
Âcroialitn. 
Chalcocond 

Zonaras. 
ÂnnaComn 
loanne. 
Lucia. 
Preabyt. 



1 Mantele Ilinds în komsn^ se nsmemto Mexjovs. larS Ilinds s'a numita 
dvu% Ilmds, flî»lS l»î Ma^edonS, karele invidiatS de kitre trcî fragi aî 
sei nentrs frsmssegea sa, a venita Ia BnS satS din msntele anesta snde 
vsn^btoriiidS a legatS fr:Bgie k^; snS zmeS kirsia 'î da nartea din Tina- 
tarile sale. Dar fragil seî TaS s^isS akolo. 



112 ISTORIA DACISI 

din nsm^rslS koloniilors strBmstate de Asrelians, mi alS 

AnnaComriHelorS Hc aS trckbtS din timns în timnS din Dania 

c. vn. I 
Chaicocondlnronrie în Trania, snigî k« Shîijîî, nreksmS s'aS 

p. 132.' jzisS maî ssss. Dar togianemtia aveaS a'ieeami lim- 

b!B ks Dani! ne I'Bksea^ desnre Di^nxre. 

CAPITULC XIV. 

D chr 1 Vlaxiî înaresnii ks K«maniî * oksnaS Da^le 

comSeiia. pv^^d§ domniî lorg nronriî. Heî de dinkolo de Ds- 
Honiat. Jn^re ltk«itorî în Mesia eras ssnsmî îmniragilorS 
Bomanî, n'sn^ k'BndS s'aS revoltat» assnra lor^ do! frag! Bo- 
m-Bn!, Iletrs rai Assan§, ne liksea» ne l-Bngi mantele Em« *. 
De o dat% fsrs învinm! de k'Btrb imn^bratslS Isaaiis^ rai 
trekBHB neste Dsn^Bre, dar ns ttrzis, snînds-se ks Romani! 
l^ksitor! în Moldova^ rai ks Rommii din BanatsiS de neste 
Olt?^; s'aS întorss mi a§ oksaats Mesia natria iorS, ne kare 
gisînds'o rbs organizate, a8 xotiir^tS si n« înceteze nini 
kinds ns vors konstitsa ear^rai dinastia MesilorS, adeki a 
Bom^nilorS mi a BsIgarilorS, nreksraS fesese ma! nainte. 

n-Endind» timnsls favorabila, s'a» renezits într,o nonte 
assnra Isi loan KantakozenS, ksmnatslS îmn^ratsls!, mi rb- 
sinindS omtirlle Bomane, a§ oksnatS Anxialsls, k^blk'BndS mi 
Varna (orarae de ne malsrile Mire! Negre). Dar dsn'B a- 
Heasta îmn^ratslS, nsmindS generala ne Alesis Vrana, acesta 
a gonits ne Rom^no-Bslgarî, rai alsat^ înanoî tote loksrile 
ne eî le k«nrinseser:B niin^ în msntele Em«. Atsnne As- 
san«, nrin trsdarea 8n«î Bomins, nsmit» Ivank», k'Bzs în 
m^bna Bomanilor»; îar Iletrs se «nise de kiiirs snslS din 
ostaraî. Dsn^B aneasta domnia VlaxilorS, saS a Dako-Bo- 
manilor», veni la alS treilea frate al« lor» loanS, karele fs- 
sese mslts timnS la Konstantinonole ostatek§ (z-BlogS), dar 



1 Ksmanil din vekîs se trBgeaS din Qeara Moskovits. 

2 Ems, nsmitS de Tsrnl Kogea BalkanS, desnarte Tra?ia de Mesia: elS 
sa nnmitS astfells ăbirh Isnta Isl TifonS ks Joie, kare atsnne a veroatS 
ssdorî de stbnge, (d8n:5 zicerea gre^eask!^ Emaj kare va ss ziks singe). 



PABTBA lll. EPOCA IIL CATG XV. 118 

mi-mî ' skimbase datinele sale ^ele barbare mi karakterslS 
uett BumejgSy ^i inslte rele a kassatS RomanilorS ^ 

LsradS domnia nsmitsl^ loan», n'Bvili de inaî mslte 
ori asKiira nrovianiilorS Romane, Ibx Eonstantia sa^ Kon- 
stenga (în anslS 1201)9 oksni Varna ^ sferbm^Bnds'I msri!, 
mi anoi se înt^rse în Mesia. TotS odatb Sniiiil, adiki Ro- 
manii din Dania nronrie ^ trekxndS Dbnxrea mi sninds-se 
ks Hei din Mesia aS nrbdatS oraiiiole Tracici nxnx ne 
la Messina mi Qsrsio. Atsnne mi Sti*i>mniu'B, snS RommS 
karele stensnea Xrisa, a £bkstS msite strikxnîsnî satelorS 
de ae Ihngh Serra. Astfelîs înmiratsls AlessiS AngclS în tote 
mrjgile y^sBnds-se bitstS, ns nstea si se maî onse. 

CAPITULC XV. 

EsHerînds-se Konstantinonole de Krsniata Galiiorf^ mi 
a Venegienilor^ în anslii 1204 dsni Krists, s^a nrokîematS 
tmnsratS BaldsinS komitele de Flandra ^ karele dsk'Lnds-se 
aavnra Rom'bnilorS din Mesia mi din Dania nronrie, anrone 
de Adrianonole, fs învinsS mi nrinsS în anslS 1205, mi ano! 



1 Bomsnil 4ra Dania nronrie se vede ks aS venitS în a.i»torslS RomanilorS 
fiindi^ ks iatoria Bizantin^B zneif, Aiyovrd xiva BaxâT^tiv tovftUXijv 
iti^o&ev ^^cetevfiaxa inayofievov, ăkX(av xe âv/voivi xal cfiy ig Bld/oiv 
TtoXvv OfiiXov, oi xo)v i^ IxaXlag ănoMOi Ttdkai gtoivai Xiyovxac,** VeneaS 
tnss mi tn kontra BomanilorS sniul ks Snigii, nrekvmS zi^e Ana Kom- 
nena la Kartea VII. 

S în skriitoril vekl se zine OdissosS, kare se b^nsemte a fi Varna, îarS ns 
Odessa din Hssia. 

3 Se vede kiB ne timnil anela Romxnil din Dania nronrie se nsmeaS mi 
Snigl, snre deosebire de Bommiî din Tessalia mi Macedonia» fiindS ks 
eraS sniuî kv Ksmanii mi Dako-Homaniî. 

4 Flandra este o nrovinuie mare a Belgieî ks titls de komitatS ; are desnre 
nordS OneansIS GermanikS mi Zelanda (inssltb mare a Danlmarne!,) des- 
ure nsiritS BrabantslS (nrovingio a Belgiei ?e se oteremte ks Olanda), 
desnre ssdS Anonia, (alte nrovinuie a Belgiei,) mi desnre anssS Ilikardia 
(nrovinsie a Galief Belgine). Se îmnarte în Flandra Testonikt saS Flan- 
dra nronrie, în ?ea Galiks desnre ssdS mi în nea ImnerialiB desnro rh- 
siritS. Kanitala ei este Lille, oramS mare, avstS, frsmosS, nonslatS mi 

kv cetate minsnate mi tare. 

8 



114 ISTOBIA. DACIBi 

SHisS de IcBtre loan la TsrnavS. AtsnHe Latini! în tole n^Br- 
][^ile sfiBrbmrBdsnds-se, RomrBnil aS ksnrinsS MesiH n%n% la 
Filinonole, iar Snigir^ adik'B Rom'sni! din Dania nronrie, aS 
kBnrins?^ tote Tranîa. 

Ile timnHlS acesta loan^, regele (kraîBlS) Romano-Bvl- 
garîlorS, era sten-Bnitoris mi alS nelorS nin^î jsdege din Ba- 
natslS de neste OltS din Da^a. Ssb acesta s'a fsndatS mi 
Erafova, mi s'a nsmitS ama disni nsmele IsT nronriS, fiindS 
k:B dsn'b idiotismislS valaxikS mi b^lgarS loanS se zi^ie lova^ 
saS IvanS, îar regele Krăis, mi ksv:&nt8l8 Kraî-ova însem- 
D. chr. Ineazi regatslS Isl loanS. Acesta a zidita mi bise- 
1205. jrika nea veke în anestă oramS nsmiti BsneaBa, ks 
natron«ls marelsî martirg Dîmitrie. EIS îns-L n'a fostS ste- 
^ ninitoris; rai a Daniei întregi, m aljjî domnitori eraS în Mol- 
dova, alijiî în Transilvania rai algiî în Qeara Msnteneaski; 
îar Bassarabia era st'sn'BnitB de Esmanî. Aneasta se do- 
vedemte din aneea kt Ioan§^ k-BndS era strfcratorat^, nrimea 
din ]|erile aneste ajstoris, ka de la nimte aliate, nreksmS 
zine XoniatS în istoria sa. 

loani?, fiind8 ferinitS în t6te bit^ile, a liberata' ne tofiţ 
Vlaxiî (sas Rom'Bniî) din Mesia, mi ottutnindS regatslS 
BslgarilorS, s'a nrokiematS domn» al$ Macedonie! mi alS 
Tessalieî, mi rege alg Rominilor§ rai alS BslgarilorS^ A- 
tsnne a skrisS rai l»i Inonen^i§ II!, nana de la Roma^ ^e- 
r^nds'i aminigia, mi snirea ssnsrailorS sei ks biserika La«- 
tint; dsn'B kare kardinalslS LeonS, din ordinslâ nane!, l'a 
»ns§ rege rai a n«sS diadema ne kanslS seS. Ile srm^ în- 
ST» Ioan§, v'Bz'bndS kt n*a ktnttatS konksrsslS kare nersse 
în konti'a regelsi Sngarieî, s'a lentdatS de snire ks biseri- 
ka anssslsi. 

Ilsgin?^ înst a ginstS regatsl^ Romtnilor^, ktnî dsns 
m6rtea Isi loanS, momtenitoriî sei, Borilt fiîsis ssrore! Isi^ 
mi Hei dsnt el§ s'aS ssnssS BslgarilorS. Mai ne srmt, totS 
în sekolslS anesta, mi nele-l-alte Danii adikt ]Q<§ra Msnte- 
neaskt mi Moldova, as înnenstS a Isa altt nersnektivt^ nre- 
ksmS se va snsne mai înainte. 



PAsnu UI. xpocA ni. capG xyi. 116 

CAPITULC XVI. 

Ile ksndS îmn'&rBBla la Eonstantinonole BaldsinS Esr- 
tenaia, rai în Ni^ea loanS III d»«ie Batale (in aDslSfoeorge a- 
1228), aS venita m«lsime de Tartari desnre ntrBile[ ^~p^"*^ 
boreale, mi kstriera^ iiri.d:bndS mi jifsindS Bassarabia mi 
Daniile, adil^i Qeara Msnteneask^ mi Moldova. Atsnne 
Dako-Romanii ne lokseaS k-stre k-Emniile desnre D^nire, 
ksbtKndB-mi msntisirea, »nii s'aS trasS kitre n%r]^ile de msn- 
te mi în Transivania; algil, treki>ndS D^n^rea ne nlste im- 
nrem^b ks mserile mi ks kouiiî, ssb nsme de Sqigî, aS ve- 
nitS în n^rgile Macedoniei, kiarS fhrh de voea BslgarilorS; 
Iar algil smblaS din lok§ în lokS nriBdind» mi nsstiindS 
totS ne înt:blneaS în kale, mai ks seam% ne întinderea riBlsI 
Esrs '; aS Isats înk^B ks bstae mi netBi^î, kare eraS mai 
8m6re de IsatS. Anemtia ma! ne srm^b aS fost^ întrebsin- 
gagl ka aliagi a! B^lgarilorS în kontra LatinilorS, mi kiarS 
în kontra RomanilorS. Dar k^mniile Daliilor» desnre Ds- 
n^bre, în timnsl^- anilor?^ acestora, rBm'Bseserb ks totsl» de- 
şerte; fiindS ki mi Ksmaniî desnre rbS'britS, adik^ Tartarii 
din Bassarabia, adese-orî se sneaS kv Scliji!^ mi kstreiraS 
k^mniile anssene. De aceasta Dako-Romaniî lokseaS nrsr- 
gUe îufsndate uii grele de rBsb^BtstS ale msnijilor^; se st'b- 
nîneaS însi totS-deasna de Voevoziî, sas Domnii lorS, kari 
eraS dsn'B mo rtenire. Domniile kare eraS krbtre n^Brijile de 
josS ale Moldovei mi gereî Msnteneiutî, orekKmS rai altele 
maî mici ssb n«me de k'Bneteniî, nefiind» destslS de nster- 
nice, se ssnsneaS maî ks seam^B Esmanilors mi altora; îar 
Hele dos din Transilvania, Fagaramsls mi MaramsrBmslS, 
se {jineaS neatBrnate mi astonome, anirate de ti>ria nosi- 
gisneî lors, mi de eroismslS loksitorilors, mi acestea sneori 
se întindea^ snre rBs:BritS mi ssdS nsn's în Dsnsre mi whn'B 



1 Esrs, în limba komsn^B se zi^e Mariga. EIS nriimemte mal msite irBrae 
mi este mal mare de kstS tdte risnle din Tra^a; nsrnede din msntele 
Orbils, saft Ems, mi, adsnsndft Filinonole, Adrianonole mi Traianonole* 
se vars£ în Marea Egee» între cramele Maronia mi Ens. 



116 ISTORIA dacii! 

în Marea Neagrb. Asemenea mi komitatsl^ Severinsli^î, saS 
BanatslS Kraîovel, dsn'B mortea Isl loanS; regele Vlaxiel 
mar!^ saS a MessiilorS, a remasS earbml neatBmatS. 

Nwnîtele doi& mari Domnii, Fig^ramalS mî Marams- 
rBmslS, ks t6te k'L craS neatBrnate mi autonome, aveaS tn- 
B% mar! sbsnlsm'Br! din tre! kasse nrinHÎnale: întBî nentrs 
hnrigirea nonorsk!, kare de g6nele neîncetate ale Snisiloii^ 
ksBtaS asilS mi loksr! d9 nstrire în Transilvania, la kona- 
Qionaliimi koreligionari! lorS; al doile nentrs kremterea din 
zi în zi a nstereî SngsrilorS, kari voeaS bt» loveHski nea- 
timarea lorS; mi alS treilea nentrv tsrbata manie a nanis- 
mvlv! de a konvertisa ne Rom^Bnî. Ilaiiil în adevsr^ între- 
b«înjgaS tote roijlonele, atitS nrin skrisorî konfesionale, mi 
nrin nredikatoii ansme trimimî, k'BtS mi nrîn silsinga regî- 
lorS Ungariei, nentr« ka s^b adijkt ne Romml la ritslS na- 
nismslsi, îns'B nimika n aS resmitS^ fiindS k:B acestS nonorS 
aS statS totSd'asna kredincîoss vekilorS dogme ale besere- 
Heî rBS'Britsluî. Rom'Bniî avea» eniskon! mi nreojjî atstS în 
BanatslS Timîm6reî, la Gi«la, mi în nartea Ardealriul ka- 
're o stBn'BneaS Sngsriî, k-BtS mi în neal-l-altii narte a Ar- 
dealul»!, mi în l'Bsntrs misnj^ilorS Earnag! adiki în Moldo- 
va mi *în Qeara Msntaneask'b snde eraS domn! indigen!. Iar 
Ksmani! ne l^kseaS Basarabia mi Moldova de sssS, ks t6te 
ks ns eras kremtinî, ninl idololatri, adoraS nsma! ne hk^h- 
torîslS nerîsls! mi alS n^mi^ntsls!. 

CAPITULCt XVII. 

Ns se isneskS istorici! assnra strsmstBre! Dako-Ro- 
manilorS din Transilvania în Qeara Msnteneask'B. Bissing is- 
torikslS zice k'b kolonisarea RomiinilorS saS a VlaxilorS a 
venita din Ardeal$, avtLndS de k^Bnetenie ne Rads Negrs 
Basarabs^ în ansi» 1200 dsn^B Krist§. Kronologia monastire! 
K^mnslsngsls!, ne kare a edifîkat'o DomnslS acestai nome- 
nemte deskxlekarea hi la anslS 1215. Iar dsn^B veklslS 
kronografs rommeskS alS aceste! gerl, kare se zice Lato- 



FABTBl. m. EPOCA Dl. CAPtf XYll. 117 

IIiBe^8 \ 86 vede kiB venirea Isî Rads Negrv a srmatS ne la 
anslS 1290. Aceasta negremicS k'B s'a nreskrisS nreksmS 
a'a g^bsitS, mi Dako-Romanil din Transilvania, dindS acea- 
sta mi în tinarîSy i^n nin! o observiHîsne saS Isare aminte, 
adevereskS a^easti a88cr^isne; aseminea mi astorîslS Ro- 
mâniei din noS tinirite la Linska ^, srmeaz'B ne anemtia £b* 
T% nin! o reflekîjisne. E^tS desnre nsmele hsl Rads Negrs 
mi desnre sekoblS Xm, togî se învoeskS, Iar desnre anS 
ns 86 sneskS. Dar în kronologia Moldovei, skrisi do Mi* 
ron Logof^tslS, se nressnsne k-B venirea Isl Rads ar fi sr- 
matS la 1080. 

. Mai nrobabilS îns^B se vede disa^ istorie, k^ anestS 
DomnSj ne timnslS n^v^Blirel TartaritorS în Ungaria, s'a^ 
tra8$ între Earnaj^I înnresnrb ks familia sa, ks mal mslgi 
nobili, k8 dreg'Btorî mi ostamî, mi ks kîtS nonorS a nststS s:b-1S 
srmeze, mi s'a amezatS la E^bmuslsngS, ka într'snS lokS în- 
ksnjsratS de ti»ril natsrale. Ile srm:D, dsn^ nlekarea Tar- 
tarilor^, a gxsitb ks kale 8% rEm^e mi sb se ameze în-^ea- 
ra aceasta, ka în anecaml natrie, ntBstr^nds-m! totS odatB mi 
SBVeranitatea domniei de F^gxramS mi AlmamS din Tran- 
silvania. 

Dar in istoria sniversal^ se netemte krs Qengis-XanS, 
fcbnetcnia MongolilorS, karele a statS ne la anvlS 1187, ds- 
n% ne a ssnss» tote nele-l-alte semingiî (tribsrl,) a snitS ssb 
o singWTb dini>stie ne toui SHigii. AnestS mare generala, 
ale k^rsîa fante se notS asemăna mal ks ale Isî Alessan- 
drs ^elS mare, domnindS 39 de anî, mi înving'BndS at^te 
non6re, a IsatS loksrile lorS, mi a fsndat» ^ea mai mare 
îmnirBQie din Isme, kare se întindea o mie ontS sste de ore 
distcingi de la nordS snre ssds, mi neste o mie de ore de 
la rbSBritS snre an»sS. înaintea morgel sale la ansi» 1226 
ml a îma^rgitS imnir^gia la natrs fii aî seî, nre kari ii a- 



1 KroDOg^rafll rominl, l8!Bnd8-se ăvwh nel Slavoni, aJfnsmitS kronika Leio- 
fiisaiS, kare va si ziks skriere de ard, (Tradsk^tort&lS.^ 

2 Ni^I skrierto tiasrSt^ în Transilvania, nivl kartea de la Linska, nsmite 
de avtoris, mal ns siăntS kifnoskiite ast%^ tntre RomtBuT. 

(Trafkih»iorUtl8.) 



118 I8T0BIA DACnl 

vea ne to|^ generali 8»b elS: a fskstS mare XanS alS Tar- 
tarilorS ne nelS întels n'Bskst^ Okta^s, aT k'Brsea strBneno]^ 
aS domnitS siire nartea boreal'B a Einei nini^ ne la mijlo- 
kslS sekohkî XIV ; nehl alS doilea, Tst^s, î-a dat8 Twrae- 
stanslS, Baktriaua, AstrakanslS mi SzbekslS ; nelS al8 trei- 
lea, KHli-Xan^a IsatS Hersia, Korasana, mi narte din In- 
dii; Iar alS natrslea, Tagates, a Isati^ Transoksana din In- 
dia boreali, mi Tibote. 

FiîBlS bî Tstes, nsmit» Bats-XanS, a fekstS mari în- 
ksrsiBnl, hh^l vekea kronologie a Rssiel zi4e ki în. anslS 
1240 ănwB KristS, nsmitslS Bats-XanS, trimigrbndS ambasa- 
dori la KiovS, snde era atsn^e tronvlS imnerislsl Rssieî, a 
nerstS de la kneazslS Mixail, filslS Isî Vseyolad, kasi! dea 
tribst^ mî ne fiie-sa de sogie: îar kneazslS Mixail, «^igsndS 
ne ambasadori, a k-Bstatg refegis în Ungaria. AtstiHe Bate- 
XanS, srgisîndK-se maîmsltS, ak^zstS assnra Rssief ks ma- 
re nsterc, a assediatS KiovslS, mi d^wh o mare mi eroiks 
resistings din nartea kneazslsl Dimitri, karele o anira, în 
fine îl§ Isrb: dnnrb kare sfbr^bm'BndS temnlsrile sakre, nr&« 
d'bndS oramslS mi t6te îmnrejsrbmile, sakrifik^bnd^ o mslQi* 
me de nonor^, mi Is^ndS mslgî nrisonierl, anlekatS kiire 
loksrile de maî josS. 

Iar istoria Sngariei zine, k'bînanslS 1241 dsni Eristic 
aS venita 500 mi! de S^gî, ssb komanda nsmit^lsl Bats- 
XanS, nenotS alS Isi Gengis-XanS, as j'&fsitS Be^sia nd IIo- 
lonia, s'aS koborîtS anoi în S^ngaria, mi trekmdS ssb sabie 
nea maî mare narte din l^ksitoriî se!, aS jefsit^ averile, aS 
sfaBrBinatS oramele, mi rBm'bindS akolo trei ani, aS emitS, 
ne mat grBsindS ne si jefeeaski mi S'b strine. Iar îmnsra- 
t»l§ Ungariei Bela, karele fsgise în Austria, întorkmdH-se 
dsns aneasta la remedinga sa, a înqenstâ s'b îndrente stri- 
kBHÎsnile s^lbatinilorS barbari; însi^ abia momtenitoril Isî, ds- 
jTb trecerea de mslts timns, a§ nststS si adski Iskrsrile 
Ia starea lorS nea dintâi, fiîndS ki dsn'B aceasta a§ srmatS 
mi alte inksrsisnî, nreksmS se va snsne mal înainte. 

Se dedsHe darb din aneasti nerainHÎKnosi^ istorie, ks 
Negrs ne la 1241 mî-a mstatS tronslS din Transilvania in 



FABTEA m. EPOCA HI. gapG xyu. 119 

Qeara Msnteneaskrb, mi ns maî nainte sas ma! ne srmi, 
nreksmS snsnS kronologiile uenotrivite mi neîntemeeate 
ale RominilorS. Aceasta însi n'a fostS o simnli strbmsta- 
re« Hi o fsgrb neîmnedekat^s, mi mrev^z'Btore ; mi ks tote k^B 
nsmitslS DomnS era strbmtoratS în Transilvania, din kasse- 
le de kare vorbir&mS, totsm! n'ar fi nststS s% se strbmste 
hjTB a avea ssnirare mi resbois ks S^ngsriî; ns ar fi ns- 
tstS B'h adskrb atbta m8l^ime de 6men¥ de t6te trentele în- 
nresn'E kv averile lorS mimkstore, misib lase domnia sa din 
Transilvania ks totslS desert'B, ks^! Sngsriî se aflaS în ns- 
terî mslt^ mal mari, st^nminds maî msltS de jsm^tate Tran* 
silvania, mi ksgetaS note s% o ssnse t6ti> înnresni mi ne 
Isksitorii set. NegremitS k:B Sngsriî ar fi stats s% onrea- 
8k!B, de ns ne DomnS, dar mikar mslgimea nonorslsY, kare- 
le k-Bnds a trekst^ neste msnaî era ama de mare (nreksmS 
zine kronografslS lokals) în kxts s'a întinsS din msngiî Kar- 
nagf n'bn'B în Dsn^re mi din 01t§ wBWb în Siretîs ^ Ile 
ling% aneste, aneast^ kolonisare ns se komnsnea nsmaî de 
Dako-Roroanî mi koreligionar!, ni mi de mslijî Latini mi 
Saksonî, kari ks natrs sekolî mal nainte nessnsinds-se st%- 
nsnireî Isî KarolS nelS mare, aS fosts venitS mi s'aS fostS 
amezatS în Transilvania, snde aveaS ssnremagia în mai msl- 
te orame, ka mi ntn'B astizî. He nevoe darB î-ar fi silitS a 
se nsne ssb domnirea snsî domnS eterogena, mi s^ se dsk'B 
in altB gearb, ks Romanii eterodoksî, din kari neî maî msljiî 
se întorqeag în vekea lorS natrie? Negreuiits ki inksrsis- 
nea S^ij^ilorâ, kari, ne la anslS nitats, as nevoit» mi ne în- 
Bsml regele Bela a fsgi îmnresnrb ks tots familia mi ks mag- 
nagil se! în Asstria, tsrh a se nstea îngriji de nronriiî sei 



i AtSDHe Qeara Bomsneasks se nsmi mi "Sngro-YlsaîB, dswB VhksitorW 
dio Transilvania karf s'aS strBmstatS !n ea. Iar snii din istoria], konfsn- 
âxaăH Transilvania ks Sngaria, nressnvnS mi ne nonorslS str^mstaiS 
drentS Sngrsrî, asemine mi ne DomnslS lorS k£ ar fl fostS de vigi Sn- 
fi^rS: inss se înm^ls, ks^ mBlgimea afostS de Dako-RomanI, mi Dom- 
nslS era dsns momtenire BassarabS, totS din fiimilia nea veke kare se 
stTBmstase ne limnvlS Îs! AsrelianS tn Mesia, din kare se trsgeaS mi 
Baniî, stsnsnitor! aî nelorS nin^ Jvdeije de neste OltS. 



120 18T0SIA DÂOiri 

gsnsmî ks IcBt^ ma! alesS de strBmstare Dako-RomanilorS» 
Ama âar& alrst kronologia Germanslsl Bissii^, kare ads^e 
desk^lekarea Isi Rads Negrs la anslS 1200, este gremitemi 
ibTh ni?T o dovad!b ; kitS mi kronologia Moldove! kare nsne 
anslS 1080 este nenrobabilo^ mi neîntemeeats ; ni nsmal Ta* 
klslS kronbgra^ alS Qerel Msntenemtify karele zine ktB aS sr- 
mat» la anslS 1290, este fhrh îndoeali Ismin^ de adevsri. 
Ile l'Engi& aneste s'a gssit^ la K'smnslsng.^ mi sni( nomelnikS 
de lemnS în ministirea nea vcke a 1b! Rads Vodrb, karele 
adeveremte vekea înzestrare a mrbnistire! înoresni kn sa- 
t^lS B'Bde^il; data nomelnikslsi este din anslS 1122, înss 
nreskris'B de k%trh Leon Vod'B: fîindS ks originalsU vekte 
se nerdsse ki^ndS s'a fostS d'BrbmatS m^BniBstirea, în zilele 
Isî Mâţe! Vod'B. Se vede darB k'B ancastx dat^B este gremi- 
t'b la nreskriere ne timni^lb Isi Leon Vodii. 

îns'B anslS 121dal§kronologieî monastirei KimndsngS^ 
mi anslS 1290 al§ kronografsls! ijerei, dsn'B kari s'aS IsatS 
mai toi}! f:Br5 nernetare^ aratB de şinele vederata gremal%; 
ka&^i, dak^ astorislS nrimitivs al§ kronologie! era drent8, arS 
fi trebsitS nean:Brat8 ka sa îa de baz'B saS kronologia K^bm-- 
nslsngslsî^ saS aneea a nomelnikids!, !ar ns si> sarb de la 
nea întb! 75 an! mi de la a doa 168 an!, fsrb s!B-nd dea 
seam* k» vre o dovadi ore kare. 

Ama darb vederati ini dovedit:B este gremala sstS ns- 
mi^ilorS, mi se vede k:B aceste kronologil s'aS însemnatS a$ă 
dsn^b tradiijisne saS dsn^ indskgisne, din kassa totalei ne^ 
mtiin^e de ne atbnne a liksitorilorS, saS din kassa linse! 
de skriitor!, kari; de ar fi mi fost^ s'a^ nerdstS dsn'B neîn- 
netatele resbele, jefeirî mi kstrooirî ne aS fostX în Qerile a* 
neste; k'&yî în Moldova mi geara Msnteneask'b n« se vrBdS 
ni^! skriitorî de ne atsnne, ni^î o kronologie fidel:B a dom** 
nitorilor» ns se gtBsemfe; ?i sniî ma! moderni, dsntb xritâ- 
vele date de domn! timnS din în timn^ a§ komnssS ore kftre 
kronologie, mi aneea orb^B, ferB dovez! irBn* la Mixai Vi- 
t6zs. Ile Hagh aneste, kigî-va din veki! domn! totB se mal 
gssesk^ în kronÎHele Serbie! mi ale S^ngarie!; Iar în krono* 
grafslS gere! ni?! se nomeneskS. 



FABTEA 111. BPOCA UI. GApO XVU. ISl 

In kronologia Domnilor», kare se srmeaz^b in tomsrile 
viit6re, eS mat msltS m'^am^ servita ks istoria Bizantina, kii 
kroDoiogia Tsr^eask^B a Otomanilor^, ks kroni^ele Ungariei, 
mi ks biografia desnogilorS din IlirikS mi Serbia, ne kare 
dmeni komnetmg! le-aS tradssS, — mi în nele de ne mrmii ks 
«lelft mi^ vekîB LetonisegS kare 8*a g^sitS, ks tote kiB ano- 
sta fantele msItorS din domn! le atribse altora, gremelî ka- 
re m'amă nevoit» a le îndrenta ks ajstorslS nelor-1-alte kro- 
nologH. 

CAPITUL0 XVIII. 

DEîVb ne a însetata nsmita n^Bv^lire a MogslilorS Snîjgi, 
aS innenstS mi Moldovenii a se întinde kitre loksrile de 
josS ale jgerei lorS ; îar KsDianil, kari stbni&neai$ Moldova de 
sssS, k^BzsserB în nensting^B totalrs, din kassa neînnetatelorS 
resbele mi loviri ne ssferiserb^ mi eraS ks totslS smili^!. Ue 
timmslS anela, «nS vet^z» Moldoveans, de nrosts vij^'B,! gimeon 
de kendigisne norkarîs, nsmiti Kordok«ba, d«nii nre-\ ^^p^- 
srierea im»! minHîsnosS vrBJitorîs k'B va ajsnge DomnS, m!-a 
lenfbdată toeagslS n^storeskS mi, Is^ndă armele, a adsnatS in- 
nrejsrslS seS o mslgime de {xk^torî de rele, s'a dedatS la 
xogif, mi kamarazij IhI kresk'bndă din zi în zi, a ajsnss a'ml 
&qe o omtire mare mi a se ameza Domn^ alS Moldove!. 
t)ar ki>tre mijlokslS Sekolslsl XIII, snS strbnenotS alS Isi 
Gkngis^Xană, nsmitS Noga, domnitorîs nreste Snitia miks, 
ksnitanS al^ MogislilorS mi al§ TartarilorS Nogai, nsmigî a« 
ma dsni d'BnsslS, rBnezinds-se ks mdt'B omtire în nirgile 
Ilolonief, a ssnssS mi a je&itis kanitala eî Erakovia mi alte 
loksri de mal josS ; anol nerBndS de la regele Ungariei ss^f 
dea ne fiiesa de sogie, mi regele, onritS fiindS de nana la a* 
Masta, a kizBt^ ks toati nsterea Isl assnra Sngariei, mi re* 
gele abia ks fsga a sk'BuatS. Dsn'B aneasta Noga se nerk'S 
a se fSsine DomnS neste Esmani, însms renmi; anol fskîe- 
matS în aliangrb în kontra Romanilor^ de ko&tre DomnslS 
BslgarilorS KonstantinS, £^sl§ Isî To!x8, karele avea de bo- 
Qie ne Măria fiika 1;^ TeodorS al^ II LaskarS, îmn'EratsUf 
Ninee!, ne kare o Isaae la anslS 1258. Es^ dsn^b ne Eon« 



122 IStOBIA dacibI 

stantinonole a statS în m^sna LatinilorS 57 ani, îmnsratslS 
MixaelS Komnens îls Iss înd'Er&ti^ la ansl^ 1261, mi orbi 
ne loanS Laskars fratele nsmitei Marieî ; aceasta rsgxndS ne 
so^8l$ e! ka siB-mî resbsne, EonstantinS a kiematS ne Tar- 
tarii Nogaî. Anemtia , trek^BndS Dsn'Brea nrin Moldova, 
s'aS revsrsatb ka snS torente, mi aS nrbdatS n%n% ne a- 
nrone de Konstantinonole; dsn!B aceasta, întork^nds-se k^b* 
tre Istrs, aS ssnssS Dobrogea. Âtsnne mi nşmitsls DomnS 
alS Moldovei, Kordoksba, rsnezinds-se ansnra NogailorS, i-a 
silitS ss n'bFBseask^B Dobrogea, mi goninds-i în trecere ne- 
ste DsniBre, î-a sikrbmatS ks totslS, mi anoî s'a anskatS s'h 
kstriere Bslgaria. Konstanting, DomnslS Bulgariei, nenst!BndS 
ssferi aneasta, mî-a adsnatS omtirea mi a mersS assnra Isi 
Eordoksba. Fo&k'Bnds-se o b'Btblie înfrikomatb,,EonstantinS se 
învinge mi se snide, iar Eordoksba se ime ns nsmai domnia 
assnra Bulgariei m mi sogS als Măriei. Â8zind§ desnre a- 
Heste îmnsratsl» Mixaels Komnens, s'a îngrijite tare de ssk- 
Hesele Isî Kordoksba, mi go&sindS ne l^ng^ Troea ne loanS 
Assan^, karele avea drentsii stremomemtî aşsnra Bslgariei, 
Ta kieraatS mi ia datS de sogie ne fiiesa Irena, mi ks n^tere 
tare Va, tiimisS si^ skane Bulgaria de tirania Isi Eordoksba. 
Anesta, aszindS devenirea Isi loanS Ass^nS assnra sa kso- 
mtiri Romane, mi nebizsinds-se a se onsne ks nronriele sa- 
le nsteri, treks în Bassarabia ka s% se îmnane ks Noga mi 
S£ HoarB ajiBtorîs de la el». Noga îlS nriimi ksbsni voin- 
g£ mi 'i nromise ajstorîsls nersts, dar dsni o mare begie 
la HnS bankets, îlS Huise nrin somnS (în anslS 1277.) 

Dsn^B mease ani, ne la 1283, nsmitvlă Noga, karele ko- 
nrinsese Bassarabia, snindş-se ks S^ldamsrS, Domnslă Esma- 
nilorS, karele strbntsnea n'Brijile de dinkolo de IlrstS ale Moldo- 
vei, adik^ desnre r'Bs^ritS u'hn'b în Marea NeagrB, intn tn 
{Ungaria, ks skonslS ses de mai nainte ka S!B0 ssnse. Abia 
înss înHons a strika mi a jefsi, mi fs silitS a se întor^e în 
Moldova din kassa ^ismei kare-i zenisia omtirea. Dsm a- 
Heasta, fsk'BndS nane ks 5ngsrii, mi înHenindS earbm! a 
nrsda Iloloma, se învinge de kitre Toxtags, fiislS Isi Ma- 
gs, alt§ kinitanS alS SnigilorS, mi se snide în ansl^ 1294. 



PAnTBi. m. EPOCA m. oaf9 xviii. 123 

Atenne Nogaii se îmnrbmtiarB în mslte n'Brgî, (eî eraS niî 
Moametanî mi idolatri) dar msljijî remaserb în Moldova; a* 
nemţia ae srma trecea» adesea DsnT^rea mi, sneorl singsrf, 
alte ori înmreim'B k» Bslgari! mi k» Vlaxiî, nrBdaS m'ovin- 
gîîle Romane, nrekumS feksrs în aniî 1319, 1328, 1332 mi 
1337. Moldovenii îns!B ninY o datb ns se aliarb ks Nogai!, 
?i b^tBnds-se ks eî neînnetatS, în fine îl învinserb, mi în- 
vinmil nriimirB de bun'B voe religi^nea lor^S; îar duors m<!)r- 
tea IsT Noga, Moldoveni! aS st'BninitS de la risl& TirasS 
(Nîstrs), n'Bnii în nenins^la din marginea M'treî Negre, snde 
likseaS Nogai!. Ma! tbrziS îns^, în timnsls Isî StefanS-Vodi, 
cniirte din Bassarabia se Isi de' Tevhî mi se dete Nogai- 
lorS, kari î.i brBgimasers MoametismslS ; mi nartea aceasta 
se nvmi Bsgeakfs. 

(Desnre aceasta se va vorbi maî nrelargS la tomslS II, 
în biografia Isl VladS-Vodt genelamS, domnulS gereî Msn- 
tenemtî.) 

CAPITULCt XIX. 

Ama darb, nou6rele kare veneaS ka torente de la o- 
tarele Asie! rai kG&lka^f gerile aneste, snele resininds-se, ni- 
ţele ssnsinds-se, a§ ajsnsS a se strika mi a se nerde. în 
nele de ne «rurs viindS mi Mogsliî, s'aS întorss nreksmS 
s'aS zisS dswh treî anî, în srma morgeî Isî Tagates, fiîsl» 
Isl Beugis-Xan^ d^wh ne aS jefsitS mi ⧠nsstiitS Bssia, 
Ilolonia, Dalmagia mi Sngaria, k:bztnd§ ka BnS viBrtejS fe- 
rioşS sa^ ka sn§ sragans mare, mi resn'Bndind^, în dsnere 
mi în întornere, nretstindine neire mi nenorocire. Iar Dako- 
Bomani!, k'bndS astonom!, kmds ssnsmi, sneorl sk'BnsndS 
k« fega de ntvTBlirî, sneorî sssgin'BndS k» eroismS lovirile 
dsmm!bnemtî, essistaS mi se înmslgeaS în geara lorS, între 
Tissa, Dunărea, Nistr» mi Marea NeagrB. AS ajsnsS însi a 
fi sn» nonorS amalgamată de maî mslte s!bmingil Snitine, 
nreksmS Nimeri mi Goj^, Bastamî mi Genizî, SlavinI mi 
Xsnî, Vandali mi Bslgarî, Xazarî mi Avarî, Sngsrî mi Bog- 
don!, Esman! mi Nogs^, afarB de elementslS nrimitivilorS 1'b- 
ksitorî, Slavî, Gegî, Dan! mi aaoî Roman!; fiiindS k% orî 



124 I8T0SIA dacie! 

IcBgî din noQ6reIe sssS nsmite dsn'B timnsrl aii ramasS în 
aneast'B geai%, ssnsindS saS ssnsinds-se, toHi a& adontatS 
tote ale Dako-RomanilorSj mi ne înnetnlâ togi s'aS romani* 
satS, mi nini «rm-b de origina lorS în gearE n'a rema&Ji ^ 

în fine, ann'b kotronirea KsmanilorS rbsiritenî, mi d^- 
Uh smilirea mi restringerea totalii a nelorS de la anssS, aS 
^HenstS 8% rBdine kaabl^ mi Dako-Romaniî din n^rgile 
msntose desnre rrbsirit» ale Transilvaniei; aS înnenstă a'mi 
organiss^ BistemslS nolitikS, nsminds-mi domni nagionall, ka 
ma! nainte, nrin alegere, ks gsvem» mai întBi ariatokratikS 
mi mai terziS monarxikS, ka nelS din I|eara Msntendsk^s, 
Desfiiing:Bnds-se, saS mai bine zikrbndS, desrsd'bqininds-se 
domnia KsmanilorS, Sngsriî smilinds-se mi Nogaii slrbbin- 
ds-se în resbelele k» B»]gariî^ Dako-Romaniî din Marams- 
r£mi^ de ne l'sng^B Tissa> nevoiţi mi ei de kassele de mai sssS, 
s'a^ xoter&ts a ameza Iskrsrile în Moldova^ nreksmS fBks- 
serB konfragiî lors kari treksserB ks Rad» Negrs în Qeara 
Msnten^skt. Moldova atsnne n» era deşerte, nreksmS «- 
nii nressnsns, dar Dako-Romanii mi Nogaiik'Bgi rsmxsese- 
rb în Qa eraS k» totsl» desorganisagi mi n» aveaS nini snS 
kanS. Atenţie DragomS fiîslS Isi Bogdan», domnsl» Marams- 
rBm»lsiy ne la mijlokslS sckol^lsi XIV a trek»tS ks tote a* 
le sale mi k» o omtire n6mer6s!b mi a§ intratS desnre nar- 



1 DBtrfc LaziS, Dania' odate era loksitB de 18 siminuil. în nea Riatoss, 
kare se zise mi nannodaHia, (adiktB BanatslS Timîmdrel de astăzi nd narte 
din Qeara Mtfnten^ski) lokseaS nrendanesii, Albonensii, Saldensii, Te- 
raigii, Bsiri}, mi Hig^gesii. în ?ea AlnestrB, (adikiB Qeara Manteneaaks 
de astEzT mi narte din Moldova) likseaS Iliefigir, Higiniî, Sensiii Rontesif, 
Taiftdii, Kokoensii mi Hiato1>o?ii. în ?ea Mediterans, (nsmite de Latin! 
Transilvania, kare însemnează lokS înkonjaratS ka selbe, saS inbdsrl; 
nronsmifeb de Sngari ErdelS mi de Nemgi Ziben-BsrgenS, adik:& Qeara 
ka m^nte netegl * dani «iele m^nte tirgari kare le are) likseaS Ilotala- 
tensil, BBrideensii, Biefiî, Ratanensii,. mi Tasrisnii, a kirora geara nro- 
nrle, flind^ în Ilanonia de sasS, se nsmemte StelmarkS. 



• SiUIsli M« XarmanitadslS, sa8 Xeimanonole ; BramovslS, saS KronstadslS, mi Sfteftad- 
nole; Sandana, sa8 TemimvarslS ; nirv, nS MegemvarslS; Alba Islîa, saS VaisembsrsslV, 
BngBremte GTsla SelvarS; Klasdionole, 8a8 Klsji; mi Bistriţa, sa8 Besterua, mi Nesme- 
■tte KoeseiiS. 



PARTBA UI. BPOGA UI. CAF9 ZZ. 125 

tdanordîk^B în Moldova, snde inî-a alesă lok8 de residing'B 
maî întbl la SsHcava. Ile srmi, întinz'Bnds-se mi în neea-l- 
ulth narte a Moldovei; uii ssnsindS mnlte loksrl ale Ksmă- 
niel, a atrasS ks înlesnire ne togî l'Bksitorii Rom^tnl la ss- 
nsnerea sa, iar ne Ksmaniî mi Nogaiî krbQî mal remiBBesers 
ii sili 8a8 a se ssnsne saS a u^rbsi Moldova. 

AstelîB; în sksrtS timnă, Romi^nii s'aS reintegrată în Ko- 
mania negr&; saS Moldova, statornininâs-se mi amez-^ndv-mi 
Eoiskoniî mi klerS biseri^esks, ssnssS tronvlsî natriailrxikS 
din Eonstantinonole ka maî nainte, fiindS k'b Moldovenii ka 
mi nei-l-algî Dako-Romani tdtS-deasna s*aâ ginstS neab^Btsgi 
mi kredin^iomi de dogmele beseri^ei rbsr&ritene. La Konni- 
lislS (SinodslS) de la Florenna, mergrbndS mi MetrofanS Me- 
tronolitslS 'Moldovei, înnresn'B ks losifS natriai*x8lS Konstan- 
tinonolei, mi ssbskriinds snirea ks biserika anssslsi, înnre- 
vsTb ks natriarxslS mi algiî, u'a kstezatS si se mşiî întorks; 
m donmslă Moldovei, înkredig'Bnds-se de fanta Isi mi- mrbni- 
inds-se assnrb-î, a nerstS de MetronolitS nre ArxidiakonslS 
de la EfesS, karele sa mi xirotonitS dek'Btre natriurxslS O- 
xridei. De akolo a venită k:B MetronolitslS Moldovei ki^tS- 
va timnS reksnomtea Kiriarxia natriarxslsi de la Oxrida- 
iTbn'B la Vasile-Vo 1%, kareie earBmi a ssnssS ne Mitronoli- 
tslă gerei natriarxslsi Konstantinonolei. 

CAPITULC XX. 

Ama darb într'snS sekolS Moldova mi I|eara Msnte- 
neaskt s'aS konstitsatS în gsverne astonome mi neat'brnate, 
ssb domni n^m'sntenî konaijionalî mi ortodoksi. Romanii din 
aceste gerî naU an&tatii mai nsgin^ virtste de k%U EUinii 
mi Romanii între sssginerea neatem^rii mi a libertiigei lorS; 
m nrekiitS aS avst§ domni kanabilî midrengi, arxierei ade- 
vtragî n^stori mi an'Brttorî, mi boieri ks zel§ natriotikă, ks 
nsterea arraelorS a» fostS în stare a'mi sssgine drentsrile 
kîarS înaintea iisterei kare a statS nea mai mare din Isme, 
adik^B a nstereî Otomane, nreksmS se va istorisa în biogra- 
fia domnilorS din tomsrile viit6re. Ilrin srmare essistinga 



126 I8TOBIA lULCai 

lor^ nolitiki de astBzI mi nrivelegîsrile de kare se ' bsksTB 
le-aS k'BH^tats ks karaktersls lorS ^elS eroikS. 

Rom'BDiî îns^B n'aS avstS istorici U'Bm'BDtenî ka s% în- 
semneze mslte din fantele lor^ demne de istorie; ni^! sljfi 
istorici strbinî ns era» ne atsnne în gerile aceste, kare bk fi 
sk'EnatS de sîtare t6te ^ele srmate între el mi îmnirbgia 
Otomana. Dar anele i^^Bte din întimnlare s'aS însemnatS mi 
essistB» mi anele k^Bte tradigisnea ne le-a n'BstratS, s^ntS de 
ajsn^S ka 8% karakterize nonorslS anesta ka vit^zS, isbitoriB 
de libertate, mi demnS de aorte maî bsno^. 

Simbolsrile saS devisele nelors înt'Bi strBmomî aLane- 
8teî nagi^nî, aS fostS felîsrite. AlS Gegilors era snS kraniS 
(gestS, gesti, tîgv:B) de asing .n«8S într'o sblîg'B nentrs karak- 
terslS sobr», netsrbsrats, nesfiinîosS, rbbdiitorî» mi msnni- 
toris al» 'anest»! animal». Als Danilor» era »nS felîs de 
drakS (saS zmes,) ks kofta ; dar mi als Gegilorâ mi al§ Da- 
nilorS avea» mi koz\ de kal^< nreksmS aveaS mi Bslgari! 
înainte de a se fane l<.remtinî, mi Otomanii kîar« ast'bzî. D»- 
n'b ne a§ venit» îns:& ssb dominarea îmn^rBgieî romane, aS 
IsatS simbolurile legionelorS romane, kare n'bzeaS nrovingii- 
le aneste : Moldova avea kanslS de Bo», mi Qeara Msntenea- 
«k* Vsltsrsl« k» snS kan», karele se întrebsingeaztb mi n^B- 
n'B astăzi; k» tote k'B Moldovenii zik» krb kansl» de boSUS 
aS; tiindS ks s'a gssit» kranîsl» anestsî animal» la sunarea 
temeliilorS oram»l8î lamiî, — iar Msnteniî, kt stema lorS e- 
ste KorbslK, mi n» V»lt»r8l«. Dar aneste zise ssntS maî 
m»ltS fab»le, ktnî oram»l$ sa§ netatea lassiS, s'a^ lam!, (mi 
Em! dsnrb ksm» nronsng'B Moldovenii), este mai vekis de 
k'hU desk'Blekarea Ihî DragomS-Vodt din Transilvania, nre- 
k»ni§ adeveremte Kantemir»; asemine mi VsltsrslS, se vede 
hb era simbolsl» Daniei kiar înainte de Traian»: dovad'bla 
aneasta e k'B satirik»lS I»venal» voindS a'mî bate jokS de ge- 
nerând» Romana Fssk», (kare s'a snisS de k'Btre Dani in a- 
n»l$ 88 d»^ KristS) zine ks generalsl» Fssk» nlsnsea bi- 
tbliile în oramS de marmsrs (adiks în moUnî»nile nalatsri- 
lorS Romei) mi nentr» Vsltsrii Dani n^szia dos»rile, Kb a- 
neasta satirikslS araţii stemele resbeline ale Daniei. Mal 



PABTEA m. BPOCA m. CAF& XX. 



127 



tiBrzi^y d^mb ne Dako-Romaniî s'aS £Bkst?( Eremtinî, anei din 
Qeara Msnteneask'b aS adăogit» Krsnea la nfokslS Vsltsrs» 
Isi; ka BemnS alS kredingel. 

Nota X. Dako-Romaniî, dsn^b ne mî-aS nerdstS nrimî- 
tiva lorji organisare, mî-aS strikatS mi limba nrin kontaktsli^ 
mi amalgarea ks alte naj^isnl. Ks tote aneste essistb irhrvh 
astsz! înk'B mslte rBm'Bmi^e mi nrobe de datinile Romane, 
kare ari&tS atBtS originea lorS, krBtS mi korsngisnea kareaS 
nriimitS nrin Slavinî; a k'Brora limb^ o mi întrebsingeaS, 
neav!bndS literile lorS nronriî. Asemine se v^dS mi mdte 
ksvinte Isate de la Italieni, mi maî alesS de la Genovezî, ka- 
ri kiBtre sekolsl^ XII oksnas Anxilia, adek'b Kilia, mi k^ 
kari Rom'Lniî, mimai alesS Moldoveni!, kalnveninagl, avea^ 
desso relaijisnî.* Astfelî», d«nii kttS se vede, se note zine 
k!B limba Vlaxo-MoldavB de astiFzI este maî msltb filk'B a 
limbei Italiene de k^t^ a ne! Latine. Dar întrs aneasta 
istoricii n» se sneskS, ni sniî înt^reskS k'B limba aneasta se 
derivtB maî m^lts din nea Latina, adsk'Bnd^ de mi&rtsrie mal 
tntBÎ koloniile Romane din Dania, anoî nsmirea de Romani, 
kare o întrebsingeaz'B atBts Moldovenii k-bt^ mi Muntenii, 
mi anoî msigimea ksvintelor» latine kare se grBseskS în lim- 
ba rommeaskrb, mi kare se v^sds ks totslS' altfells în nea 
italian'B. HreksmS de essemnls: 



Latineuite 


Rommemte Italienemte 


incipio . . 


înnenS 


. . . commincio 


albuş . . . 


nlbS . 


. . . bianco 


dorainas . . 


domnx 


, . . signore 


mensa . . 


masa 


. . tabula 


verbam . . 


vorba 


. . parola 


caput . . 


kans 


. . testa 


venatio . . 


v&nats , 


. . caceia 



iar aneî kari snsns din kontra k:B derivtB din nea Ita- 
lian'B, adskS de m8str:B verbiî assiliarî amS, ăî; are^ artiko- 
M8 ssbstantivilorS, mi ksvinte nronriî italiene, nreksmS: 

Italieneiute Romdnemte Latineuite 

zoppo . . . mkîonS . . clandns 

cerco . . . HerS . . . quaero. 



128 I8T0BIA PACIBi 

Dar anestora le se n6te resnsnde kh verbiî asssiliari 
ns 8int» nronril Italiani, mi k'b Romanii nsnS totS-deasna 
artikoli! în «rnia ssbstantiyilor;^, nreksmS: oms-^lS, lemnS'lS, 
fokS'lS] mi k!BtS nentrs ksvîntele kare se v^dS a fi din lim- 
ba Italiana; aceasta note k:B a veniS de la kontaktslS Ro- 
manilor^ ks GenoveziTy kari domneaS assura Mirei Negre* 
SsntS însi în limba de ast'BzY a RomiBnilorS mslte kwinte 
rBmase de la vekiî Dani nreksmS : gtejarS, vddsre, dbmhraa^ 
xelemteSy k^rare, grdeskS, nrivesMj nemereskS, mi altele msl- 
te. Maî mvlte însrb smtS în gergslS MoldoveneskS, din kare 
snele nini se în^elegS de MsntenY. 

Ks t6te aceste, limba aneasta, de mi este misers mi 
nekanonisatB, de mi nrin msltele ksvinte Ilirine, 'IVn:*?emtly 
Grenemtî mi altele kare s'as întrodssS în ea, a ajsnsă a fi 
maî sk!Brb6s% mi neîntreb5in^abil:By totsmî ns este nenrimi- 
tore de îndrentare mi înfrsmssei^are ; mi aceasta s'ar astea 
fane daks bsniî natriogS s'ar nsne s:b o rbgsleze, sib o îna- 
vsgeaskii mi s^ o îndrente, îndenlinind» liossrile eî nrin kB- 
vinte Italiane saS Latine, ks kare are msltb asemănare. A* 
tsnne s'ar§ fane mi limba aceasta iurte £r5m(3s!b, fiindS k£ 
nh este dsr^ ka limbele derivBtore din nea Slavoni, nre- 
ksmS Rsseaska, S:brbeaska, Bslgibreaska, Dalmatika mi altele. 

Ks tote k^ de kt]^-va anî snsl» din neî înthl boeri wb- 
mînteni, marele BanS loan» Vikiresks, bi^rbatS demnS, do- 
tats ks înv'hn^'hthrL mi ks nraktlki, mi înavsgitS ks geniS, a 
komnss§ o gramatiki în limba aneasta, ks regsle nentrs di- 
ftongi, k5 teknologie, k« essemnle nentrs sintakst mik» or- 
tografie; dar din kassa acelora kari a» n»tere ka s'b kkreze 
îns'B n» mi zelS natriotik», aneastt gramatik'b n'a servitS la 
nimika; mi mai toijî astezî învag'b a neţi mi a skrie nsma! 
nrin nraktikt. 

Literile acestei limbî S!bntS ale Alfabelsls! EUenikS, a^ 
diogitS mi de altele m^lte komnsse d8n:B nevoea nronsnjjiel; 
aceste t5te sxntS 43 la nsmerS; snele Rom'Bniî le-aS IsatS 
de la Bslgarî, îar Bblgariî, llliriî, mi nele-l-alte nondre Sla- 
vone le aS IsatS de la R^mî, nreksmS din istoria 6rm%t6re • 
se va vedea. 



DE.n LITERllE SLAVONE! 

HelebralS AnselmS Band5ri8 în Herneterile l«î filologi- 
ce desnre arheologia Eonstantinonole!; la nagina 62 din to- 
mslS n^ SHBne k:B în mansskrintslS kodice alS Isl Eolber- 
tinS, la kartea însemnate ks N® 4,432; a gisitS istoria în 
srmG&tdrea konrindere. 

în* Rssia de HÎniî orî s'a nredikatS s^sntslS mi sakrsU 
Evangeli8 al§ Isî I. EristS. 

A. De hbirb anostolslS^ Andreîs, karele a botezatS 
ne mslg! la Kiovg mi Novogorod. Dsn^B Andrefe, a nredi- 
katS mi anostolslS Ilavel^, mi a botezats ne mslgjt elS în- 
sumi, mi anoi a trimisa mi ne snslS din nel mânte-zenî de 
anostoll; nsmitS AndronikS; anesta, învi>g:Bnd§ mi botez!Bnd§ 
nondrele Slavone în IlirikS, în Mesia, în Bosna, în Morava, 
în Daniî, în fine s'a fekstS EniskonS în Ilanonia, dsnt mtr- 
tsria Ib! Nestore IleHerski. Dar din kassa neînnetatelorS 
resbele, a barbarie!, mi a totalei nemtinga a acestor non6re, 
kare ns aveaS urii litere nin! skrisore, ns t^BrziS s'a st^BnsS 
BBnta înviBg^stsrB a Evangelisls! ssb întsnerekriS abomina- 
bilei idololatriL 

B. în anslS 863 dsn^B KristS, ssb îmn^BratslS Eonstan- 
tînonoleî Mixael» III mi IlatriarkslS Fotig, Eneziî Rssiel Sve- 
tonolskS, IlotislavS mi Eozcl^ aS trimisa ambassadorî k^BtrB 
îmniratslS ks cerere ka s:b le trimite «n» Arxiereg, karele 
8% invege s!B katixiseze mi s% boteze dsn^s r^ndseala kre- 
mtineask^b ne nonorsls nsmerosS dş akolo. îmn^ratslS a 
nrimitS ambassada ks mare bsksrie lîii fericire, mi a trimisS 
ne snslS din Arhierei ansme Metodic, omS virtsosS, nietosS 
id înV!Bgatg, însofiitS ks algî <ioî b:Brbasî înv^gagi, Hirillg 
mi Atanasi^, bMbajgî celebri mi însrsga]^, ns nsmaî în ks- 
nomtinBa sakrelorS skrintsrl, ci mi în cele Ismemt!, nreksm8 
din skrierile lorg se dovedemte, Acemtia, merg!Bnd8 akolo, 



130 18T0B1A DACIEI ' 

fsrB nrimîgî kw radte on6re rai tngrîjîre; mi dsmi ne aS 
botezata ne msIgT, as v^BzstS k:B ns se nsteaS servi nsmaî 
ks alfabetslS EUenikS nentrs ka s:b skrie în limba loksls! 
înv^Bg'Btsrile sakrelorS skrintsrî^ fiindS ks aonorslS era ks 
totsIS barbarS ini neînv^BgatS; dsn^ kare ^rillS mi Atana- 
siS aS fostS nevoigî a ad:bogi la alfabetS înk:B zene litere 
komnsse, dsntB idiotismslS mi mronsngia ane! limbi, fek^BndS 
in totslS 34^ mi a nsme. 

Az, bske^ Vede» glagoli^ dobrs, îest; jsvite, zals. zeUol^ 
ije, i; kaks, lîsde, mislete, nam, on, noko!, i^S^^ sloinş, 
tferd», sk», firt'B, xer, o, gi, nerv», mia, mtifa, îor, Ier, 
iat, Isf, îas, ia. 

Mar ne srmi^ aS ad'Bogats mi altele, mi; nrin aceste Iv 
tere, aS tradssS în dialektslS SlayonS, sakrslS EvangeliS; fan- 
tele anostolilorS mi alte k^Brgî biserinemti. 

C. în ansi» 887, ne timnslS Isi Vasili ManedonS, iior 
^nîbratslS Konstantinonoleî, trxindS înk:B IlatriarxslS Foţis, 

s'a trimisa la Kneazsls OUeg in Rssia ne MitronolitnlS Mi-^ 
xaels. Ile aqesta Ta^ silita nsmitslS Kneazs, boeri! mi no- 
norsls ka s^ le arate o minsne mi anol vorS krede mi fnş 
vorS boteza. Hela ne kredea în kbv^ntsls nemingitoris oii 
Isî lisss» k:B „de vegi nere înnHmele meS, veg! kin^tavijoai 
jyHelsL HO krede în mine^ fantele kare le fakS mi anela ley|i 
^iane^ a zisS k%trh d'Bnmiî: de mi ns este ertat^ 8£ HşarB 
cineva nerkare de la D-ze§, k» t6te aieste Herefiî Hţ.rpi^ ^ 
Iar eî aS rxsnsns» : ,,s'b se arsnne în fok§ Evangelidlî, ka- 
rele snsne desnre atbte minsnî ale bî EristS, mi de nK.^va 
arde, vomS krede de D-zeS adev^wat^ ne Hel8 de tine ju?e- 
dikat^.^ Atsn^e ArxiereslS a r'Bdikats m'&înile mi okiî «m«e 
^erîs mi, iibk'BndS orsg^BHÎsne, aarsnkats sakra misa&ntaka^* 
te in fokSl^ kare anrinseserts, mi msltS timn§ a rBmaa$ kiUTr 
tea neatins:B de flak:Erî. Atsnnc togi s'aS sImitS, mi kreu 
z!BndS în nredik^» s'aS gr:bbitS a se boteza. ..^ 

D. în anslS 995 dsn^B KristS, marea nrinnes^ Olga, i^ , 
gia Kneazslsî Egor din Bssia, (kare^ nşginS ma! .nţ}nte yşr 
nise assnra BomanilorS ks mare nstere niarin:B) di^.jiţ^t 
tea aojjfd^i eî s'a dsi^S la Konstantinonole, fiind» atsaie fpfiy 



PABTEA nu EPOCA m. CAP& XX. Iftl 

iTEratS EonstantinS LeonS mi IlatriarkS noliesktS, mi a ?e- 
rxrtS 8% nrimeasbB botezrslS. Botez'Bnds-se înm'esn^b ks bo-* 
erit sel (afarB de iiisl^ eî Svetoslas karelc ns 8*a indsnle-* 
katif) mi m*iminds-se de k'BtrB kîar îmirBratslă din sintelX 
bantisterls, sensmi Elena. Dbttl aceasta, nrimindS nelemaf 
mari onorî de Ia îmni^ratslS, mi ls!bnd$ ks dmsa nreog! msă. 
mslg!) B^a întorsS în Rssia mi aS botezat?^ mslt^ nonorS. Ev 
tote aneste natrs uronagande, n'a f^BkstS ninî snS nrogresS 
kristianismTsl?^ în Rsâia, din kavsa neîn^etatelorS resbele mi 
înkrblk^Bil, a nekredingeî KneazilorS, mia înrfidsnin'Bre! nre- 
nentelorS idololatrieî în spetele nagisneî. 

E. Hea de ne srmii nronagand^B se feks ne la anslS 
988, ne ktndS îmn^BrBgîaS la Eonstantinonole Vasile mi 
EonstantinS fiiî Isî RomanS II, mi era natriarkS Nikola» 
Erîsovergi. Atimne marele Eneazg alS Risşieî VladimirS, 
nenotS Enegineî Olga sa^ Elenei, mi fiîs Isî SfetoslavS, 
ffetend^ esnedigisne asBnra Xersonesskî Tasrikg saS Etb- 
msIsY, kare se steninea de k^trB îmn:&ragîî Eonstantino- 
nole!, a anvkată ^^ea maî tare Hetate Eafa, anoî Xersona 
kanitala Xersonesslsî, mi nortS komergialS alS Mtreî Negre. 
ne ^srmhy nrîn ambassad'B la Eonstantinonole, a nerstâ ne 
Ana sora îmntrajjilorS de sogie, nentr» ka s-b n'srBseaskt 
Tasrika mi si fak-B na^e. Imni^ragii, rBsnsnzmdS ki^ ns-! 
earfeB legea st dea ne sora lor» dsnt snS ntg^BnS, elS s'a 
nlekatS st se boteze. At^nne viind8 Ana la Xersona hs 
stTBlsHite întovBromirî, Vladimirg s'a botezata, a Isatg no- 
mele de Vasili©-, mi s'a ksnsnatg k» ea, netindS ksnsniile 
Mitronolitsl^ de la Xersona. Dsnt aneea, memorabilslS Vla- 
dimirS; sferBmindS idolii mi temnlele n'Bgtnemti în tott jgea- 
ra sa, a rsdikatS altare kredinijeî neî adevărate; mi kîe- 
mtndS iereî mi Arxiereî, a botezatg ne doî-snre-ze'^e fii al 
seî, ne boeriî seî mi mili6ne de nonorS în nirae. De ateti- 
He s'a întemeeatS ortodoksia în Rvsia, s*a ItijitS, mi ntnt 
astBzi se Itijemte între nonorele «Itraboreale. 

Iar Seftoslavg, tafctlS nsmitslsî VladimirS, eraom8 vtr- 
sitor!» de stnge mi MerbikosS. EtndS s'a dssS ks msm'B- 
sa la Eonstantinonole, nreksmS snssertmS^ ni^i într'snS kinS 



■e* 



132 '^ I8T0BU PACISÎ 

na nrimitS s:Bnt5lg botezS, m s'a întors? nelegîsitS. Tote 
viaga sa mî o netrenea în lagirS ; mibnkarea Isî krsd:^ mi 
^sskate; karslS seS era koruslS seS; kortslS seS, nerslS; a- 
mtemstslS seS, n!bm:Bnt8lS; nerina sa^ meaoa kaMsI; xla- 
mida ?ea grdsi& Snitiki^^ amtemstsl}$ mi akonerem^Bntsl^ seS; 
yesaiia mi desfbtarea Îs!, resbelsl^ mi v^Brsarea de s^Bnge. 

La andS 966 d«mi Krists, Sngsriî, nsmigt T«rHÎ, tre- 
kmd^ în Trania mi jefsind'o, îmni^ratsls Eonstantinonoleî 
Nineforg II Foka, a skrisS domnslsî Bslgarilorg ka st leo- 
nreaskt trenerea. Acesta nessnsinds-se^ imn^ratelS a trimiaS 
ne KaloHÎTK, fiîslS domnslsî din Xersona, solS kitre nsmi- 
tslS Kneazg Svetoslav, îndemn:&nds-lg st vie assnra Bslgari- 
lorS. Acesta, trektndS Dsntrea, a Isats nensmtrate snoli! 
de la Bslgarî, maî mslte orame mi netegi, mi netrektndg a- 
kolo mi anslS lîrmttorîs, a ksnrinss tott Bslgaria^ ssnsindS 
mi ne domnii eî Borisse mi Roman». Dar vtztndS kt n» 
maî ksgeta st se întorkt în natria sa, îmntratslS de atsnne 
loan^ Qimiske a trimisa assnra Isî ne MagistslS Barda 
ks omtire. Rsmiî atsnne, aâtndS de aneasta, aS srmatS ne 
Bslgarî, mi as kîemats în aliangt ne Snigî, kari se nînneaS 
Ha^inagî, adikt Dako-Romaniî din Dania nronrie, asemine mi 
ne Sngsriî Itksitorî în Ilanonia, mi as komnssS o armatt 
dp^eî sste miî omenî. Viinds Barda assnra lorg, mi temtn- 
^^se a da btttlie generalt, fiindS kt ns avea de kttg 17 
tniî omenî, a înnenst» a se bate nsmaî ks xtrjîsirî strategi- 
ce; a trass maî înttî ne IlaHinagî în nimte ksrse asksnse, 
mi maî ne togî î-a5 ttetg mi î-a» nrinss; ne srmt dsktnds-se 
assnra nelorg-l-algî, î-a» desntrjiit§ în maî mslte nti^; mi 
ks tote kt msltS timns rtsboîsls era înkt nexottrttg, dar 
în fine barbariî, ks tott onsnerea lors nea eroikt, n'aS ns- 
tstS ginea ks sttrsinga mi taktika Romanilors. în cele din 
srmt Romaniî învingtnds, as înnenst^ a-î goni, a-î ktlka in 
nicîore, a-î ttea mi a-î nrinde, ntnt ne nontea a venits mi 
î-a onrit8 de a-î maî goni. Iar Rsmiî ktjjî ag nststS sktna 
aS gtsitS refegig la DirostslS, saS Drista (saS Drtmtiorslg, 
dsnt RomtnD (Silisti'a de asttzî) înnresnt ks Svetoslavi^ 
generanlS lorS. 



PABTEA m. BPOOA m. capC zz. 1S3 

In nrim:Byara vîitâre a nlekatS înssml îmirbratelS ass- 
nra lorS ks mal mslt'b n^tere de omtire; mi ks o mare fio-* 
tB. ViindS la Ilrestlava (oramS odiniorB între Tsl^ea mi Sak- 
Hea)^ a blokatS oramslS; dsn^B aneasta ordonindS assaltslS; 
Bsndî aS innenistS a fsgi, îar Romani!^ ssindsse ne mBri! be- 
tege!, aS tBeatS ne gsarzî mi o mslgime din ne! kari mai 
rbmiseser^B. Ile srm^s înm^BratslS, mergindS înainte la Diro- 
8tol8, SvetoslavS !-a emitS mi s'a înksrkatS în b^Btaie; dar 
Itemii, nenstbndS resista Romanilor^, ii'h^i aS nststS ski&na 
8'a% irasS earsml în cetate. între aceste, îmn^BratslS fease 
maî mslte netBgî de ne marginile Dsn'Breî, nmnaî DirostolslS 
se mal ginea inkisS. SvetoslavS s&tsemte ne at se! ka si& mai 
^erne o dati norokdg, mi Ismds-se la b^Btae k« Romanii, Rs- 
mii aS nerdsts ks totslS sneranga de a se mai ginea. Sve- 
tosIavS atHnne nere ertare mi nromite a fi nentrs totSdeas- 
na aliatslS Romanilor^, mi ori ?e Romana saS TasrosHitSya 
yeni în geara Isi, b:b notB komerga libera. îmn'BratslS atsn- 
He, nriimindS nronsnerile^ SvetoslavH a veniţii la elS de i s'a 
înkinatS mi 8*a mai rsgatS ka s's mijlo?easki& la Haninagi 
8:b-1S lase a tre^e nessni&ratS nrin Dania în natria sa. Detvb 
aneasta îmn^BratslS a rsgatS ne Ila^agi, nromigBnds-le ai 
ayea aliagi, ne kondigîsne ka nini ei s's treakib IstrsiS, mi 
8% nrade Bulgaria. Ei îns:b aS nriimitS t6te, afars de tre- 
cerea RsmilorS. 

ÂBtefelis Isi^ndS kan'Btsl^ resbelslS Rssesk^, îmn^BratslS 
a nlekatS trism&torS k.'htrh BizangS, iar SvetoslayS, ks rs- 
m^Bmigele omtirei sale, treki&nd^ în Dania, a k^bzstS de odatb 
în ksrsele IlaninagilorS, snde omtirea s'a s&rbmatS iar elS 
fiindS nrinsS yig, Domn«lS Ilaninagilorg îi thi'B kanriS, mi 
leg:Bnd8-lS ks argintS îmi fctks sn8 felis de naxarS din kare 
bea SLWh. 

Dar în ksrsslS nelorS mese ani, kitS st:En:bniserB Rs- 
mi Bslgaida, s'aS rssni&nditS mi literile, desnre kare amS 
yorbitS^ între Bslgari; fiindS ks în UlirikS mi în alte n^B^ji 
Slayone se rBsni&ndiserB de mai nainte, ka snele ?e kores- 
nsndeaS ks nronrietatea limbei lori^. De la Bslgari anoi le- 
aS Isaţţ Dako-Romanii MessilorS, mi anoi anei din Dania 



lS4 ISTOBU SlACDtY 

nroimiel, idiki' kfcBÎtoriî jgereîf Msnteriemtf nă tSl Moldovei, 
âd^ogititl îtikiB- no% litere; fl9 se mtie inss de "dtie B'a^ kotn- 
n«*r5. •' Lîtferîlfe'în tbtslS sMtS n^trs^ze'ti ud treî^ mi BoinB- 
mt Ife' iiroiiTOg* aBtielfe. ■ "^ 

fl, ăa --^ E, bske — 6, vede — F, gflagoli ^^'"^'^ 
ăobrs — @> iest — S, J5vete — S, zals — 3, zembliî 
— r ii, îj|;& — I, î — K, kaks — A, lîsde — M, misjpţe 
TTT.Mfi nani t- O, pn : — O, nokoi — P, rhji% — G, slpv^ 
-^, T, tverds — 8y «kS — oy, « — ^^^ fibrtt — X, xerS 
^^ C^y ot8 -^ Ji^ B» -^ 'îj Hervc^ — IH, ma — IJI, jga: — 
ît, îot '-^H, Ieri — h, îer — *, letS — S, îss -^ K), îs 
-^ ffl, îâki5 — A, ta — #, tîta — â, ksî — % nsî — 
ţj[; gea — 4^, tn^ — Y, insilon. 



FINiP TOliULUÎ I. 






ISTORIA GENERALA 

DACIEI, 

saC a transilvaniei, ţereI muntenesc! şi a moldovei. 



DE 



traducere de 



GEOEGE SION, 



TOMULXJ !!• 



BUGURESCV. 

Imprimeria Naţională a lui losef Romanov el Companie, 
1851K 



ISTORIA GENERALA 

A. 

TIEREl KUNTENESGl $1 A MOLDAVIEI. 



Pi^RTELA. A. PA.TRA. 
Epoc'a IV. 

Botnnii Ţerei Munienesci. 

T6t6 nirgile anroniete de Dsn^re» ks mslg! ani mal 
nainte, eraS ssnţsse la înki&lk^rile mi strik^snîsnile barbarilorS, 
ne kariî ninî vekiî Romani n'a8 nststS st-î gini 88 b domi- 
narea lorS, ni^î Romanii Orientslsî n'a» nststS st-î înving* 
ks totslS mi B*-î ssnse. Qeara Msnteneask* mi Moldova, 
ne la sekolslS XIII eraS în stare de stingere, nreksm^ în 
tomslS I alS acestei istorii s'a snssS. Dar dsn'B atxta k^bderi 
mi renvierî, dsniB ati&ta înksrgeri mi ssferinge, d^wh o a- 
nomalie de m^i mslgi sekoli, în fine gerile aceste mi-aS Is- 
atS o fagi» de organisare ssb ksrmi& de domni astoktoni: 
Qeara Mi^nteneask'B avs de<ielS întiîs DomnS ne Rads Ne- 
grs BassarabS, iar Moldova^ ks sn8 sekolS mai ti&rziS, ne 
DragomS Vod'B. # 



ISTOBIA DACIEI 



4 
1^ 



DOMNULU I. 
Radu Vodă I Negru BassarabU, 

D. chr. 1 Domnul» anesta, din kassele zise la tomslS I, 

^*^^' jnrofitend» de okasîsnea venireî Mogslilor^ SHigî în 
Sngarîa, ne laanslS 1241 dsn'BKristg s'arBdikatS din Tran- 
silvania ks tote kasa sa, ks boeriî seî, k« dreg'Btorî, ks os- 
tamî/ ks nonorS de tote trentele, ks femeî, ks koniî, neî 
maî mslgî ortodoksî, mi kţgî-va Saksonî Latinî, mi treki&ndS 
Karnagiî desnre meaz-B zi, a intratS în Qeara Msnteneaskrb; 
8*a onritS ne aiir6ne de oboirmia (sorgentele) rislsî Dimbo- 
viga, într'sns ktmn» întinsa, nsmît?? în limba giiranilorS K'hm- 
ns-lsngs, mi s'a amezat» akolo fiindS k'L lokslS acesta rai 
maî înainte era nronrietatea sa, ka snslS ne era maî mare 
mi maî tare de k-Bt» toijî neî-1-aljjî domnitori aî n'BmmtslsI 
Da^iks. Altfelîs, intrarea Isî ne loksl» anesta mi amezarea 
sa, ar fi fost» înnedekat'B; fiinds k'L în geart ne atsnne eras 
mi algî domnitori, kari, de mi eras ks nsterî maî inferioja' 
tots îns:& s'ar fi nststS alia înnresn'B sure a ouri trecerea Isî 
Rads neste Karnaijî. Dar amezarea Isî, vedemg k'L s'a fo- 
ksts ferB vărsare de siinge mi ks linimte, i'LV'L nini o ons- 
nere mi grestate, fiind^ kt era nronrietarîs lokslsî anestsîa. 
Âma dsLrb mcztnds maî mslijî anî în loksls anesta, de fri- 
ka SnigilorS, wLWh ne eî s'as întors8 din Sngaria, a rBdikat8 
mi ksrte, saS nalatS domnesks, mi bîserik'B ssb nsmele de 
Adormirea Ntsk'Bt6reî de D-zes, kare essist^B mi ntni as- 
feBzî. în aneasti bîserik'B se afl^B nortretsls se§, înfegim^Bn- 
ds-lS ks diadema ne kan8, ks vestminte kssste ks firS n'Bnt 
la ni<iî6re, ks nastsrî la nîentS, ks br^Bs asrits^ nsrt^BndS ne 
deassnra sns vestmtntS bltnits ne din Itsntrs mi ne mar- 
gini înnrejsr» ks blănii neagr:B, ks statsls înaltS, ks faga 
smeadii, ks barb:B, mi nsrt'Bnd» în m'Bnt miniatsra beseri- 
^iî. Asemine mi Domna Isî a fxkst» o bîserik'B anssani, 
^e essisti& n:Bn:B ast'Bzî, nentrs nonoi^ls katoli^ilors mi nen* 
trs di&nsa; k'L^i ea era katolikt, mi maî txrziS se zine k^s 
s'a liptezatS. 



PABTEA IV. EPOCA IT. CAp9 1. 5 

Dsni& nlekarea Snigilorg din Sngaria, s*a în-f d. Chr. 
tsmat^ mi regele Bela la remedinga sa nea deva8-\ ^^^' 
tate. Atsnne a nlekatS mi Rads-Vod^ în n^rgiie de gîoeS 
ale Qereî Msntenemt!, mi okanxiidS tote k^Btsnele, a BsnssS 
mi ne steni^nitoriî nlaisrilorS, kari ns fsserB în stare a i se 
onsne. Iar nonorslS kare venise ks dinsslS, «'a nsn^n- 
dîtŞ în t6te n-Brijile din Karnariî mm în Dsn^Bre, mi din 
01t« n-Bn^B în Siretîs. 

Dsnib aneasta, Rads îmî nsse tots silinga mistrEdiin- 
i^a ka s:b înfrsmssegeze mi s'h îmnonsleze o gears atetă de 
frsmosi, ale k^Breîa l'Btsrî desnre Dintre era» raaî deşerte; 
tot8 odat'B, ks ajstorîsl» boerilorS ne veniserB ks d^BnsslS, 
întrodsse bsna rBndseal'B mi armonia în t6te ramsrile. A 
fendatg oraiTiele Ilitemtîî, Argem», T:Brgoviratea C^are din 
vokime se zinea Trifoi», saS. Tirisks, dsn^B ksmS zine Lă- 
zi»), B»k5remtiî mi altele; asemine a ndikatS din no» ce- 
tatea Gî»rgi», kare de kiitrB Romani se n»mea Smt Geor- 
gîs, adek'B Smtsl» George ; mi strBmst'Bnds-mî tronsls de la 
Kimn»-l»ng§ la Argem8, a fBkstK mi akolo k»rte, mi bîse- 
nki domneask-B tot8 s»b n»mele de Adormirea Ntsk'Btoreî 
de D-zes, în kare se aflt n^ni ast'Bzî în neristil8 (nridvorS) 
mi statsa Isî de neatrt, îns^ sfcrBmatrB. 

Ile timn»l» acesta, BanatslS Kraîoveî era no-f nin chro- 

\ nicele 

n»latS mi bine konstit»at§ s»b gavernelS Domnilor^ [ Ţierei 
n'Bm^Bntenî din familia Bassarabilor» *. Ban»l8 de atsn^e, vb- 
z:BndS amezarea l»î Rads-Vod'B în tot'B întinderea gereîMsn- 
tenemt!, mi nrefer^ndS ka ne sns Domn» ama de tare B£- 
18 aîbt maî bine amik8 mi anirBteris de k'BtS inemikg mi 



1 Se vede k:B familia BassarabilorS se înnene ma! de la Traianv, fiindS k!B 
. ne timnslS strBmKtireî koIoniilorS de kxtrs AsrelianS în Mesii, era în- 
semnatare; k'SHî orainslS în kare e! aS IsksitS s'a nsmitS Bassaroviga, 
. kare mT-a n'BstratS niwh astezl nsmirea aueasta. Familia aceasta se vede ktB 
s'a fostS îmniBrgitS în dos: «na, kare s'afostS amezatS în Mesia, din ka- 
re s'aS trasS Baniî Ki^aTovel; mi neal-alti. kare afostS rxmasS în Tran- 
silvania, mi din kare s^aS trasS Domnii FigiramslsT, mi nrin srmare 
Rad», ssnransmitS Negrs nentrs koI6rea teu/di, ki?! era negrs. Dar mi 
Bonfinls îl8 nsmemte Bassarabft. 

(Din kroninile vekî ale Serbiei ^ngsremtî.) . ^ 



tf ISTORIA DACl^ 

veHÎn8 ameninjS'Btorî», a venitS înnresn^B k» boeriî seî mî 
înkiniBnds-se h\ Rads, i s'a ssnssS de hhwh voe mi kn kon- 
digisDl ka s!b*I fie ssnssS mî totSdeasna aliata; însi astono- 
Dift Chro.\m8, ka mi strBmomii seî, în kxnnsirea nelorS nin^ii 

Serbescu. jj^^gg^^ f^jn^ g^ gg amestene Domn^l^ în nimika. A- 
tsnne Rads-Vodi Ta onoratS ks titlslS de Velij^S, adekiB 
nremedinte alS konsilislsl DomneskS, mi ks vargi de ar- 
ginta; dsni^ anoasta BanatslS EraîoveT s'a sokotitS ka lokS 
BsnssS I|ereî MsntenemtT, mi s'a nsmitS mi România miki. 
Iar Domn^lS a ri^masS domnind^ tdt'b Iţeara Msnteneask^b, 
îmnreBnv ks nele HÎnHî jsdege ale Kraîovei, de la Dsn^sre 
n'Bns în Siretis, n'Bstr&ndS mi domnia sa nea dintLî din Tran- 
silvania, nreksmS se vede dsn's titlsrile sale în k'Brj^ile mi 
krisovele de ne timnslS se§, kare din kBvi&ntS în ksv^bnt^ 

chronoi. lastfelîs zikS : ,,In Xristo3§ DsmnezeslS nostrs drentă 
^**"^ J„kredinHÎos8, ninstitS mi îsbitorîs de XristosS, sîn- 
5,g«r8 înving-BtorîîJ, Noî Radu Negrs Voevod ks mila Işî Ds- 
„mnezeS DomnS neste t6te IJeara Romaineaskt, din Snga- 
„ria ^ venitg, mi XerHOgg Almamsl»! mi alS Fagararasls!.** 
Asemine mi Domnii srm^torî Isî nrin momtenîre msltS 
timuS aS sten^BnitS anesteami loksrt. 

Rads-Vodi&, adskiindS ks sine mi ne EniskonblS Ft- 
gi&ramsls!, Ta &k8t» arxieniskonS neste t6t'& Qeara Msnte- 
neask'B, mi a organisat^ nrin el§ mi klerslS biseriieskS. 

Cboniat \ Hq timoslS Domnieî Isî Rads era îmu^sratS la 

1263.' JEostantinonole BaldsinS II Kurtenais, mi la Ni^ea 
Mixaelă Ilaleologs, karele a IsatS Eonstantinonole din m%na 
FrannilorS, dsnt ne aS fostS stensnifo 67 anî. 

Munsteru \ Iar în Serbia era SamoderjegH, saS DesnotS, Ste- 

Serbiei. jfanS I fiîslS l»î NomanS, neurmi fiîslS aiestsla Mi- 
Iste, karele se ziiea mi StefanS 'Stb ; îar în Bslgaria era 
desnot^ EonstantinS, flîslS Isî Tixs. Ile timn»lS acesta s'a 
ni&skstS mi OtmanS, întemeetorlsl^ imni^r^giei Otomane. 



1 Ungaria îagelege Transilvania; mi skriitoril Rominl adeseori konfună'b 
Transilvania ks Sngaria, fiind^ kos ns eraS ne atsn^e desno^rgite. 



PABTBA iV. KFOCA IV. OAPfi 1. 7 

DomnindS Rads-Vod'B ani 23 în na^e mi în linimte^ 
a înfiingatS mslte orame, "^eth^i, m^Bn'Bstir!, biseriHlf chronoi. 
mi tbrgsri. K'&ndS era ne anrdne sx mdrs, a ls-\ ri«rei. 
satS ksTi^ntS kbtrh Eniskoni mi boerl ka s% nroklame nrin 
alegere de momtenitoris ne BnslS din fii! saS din fragii Îs!; 
mi mmndS s'a înmorm'BntatS în biderika fBkstE de elS la 
ÂrgemS. 

DOMNULU n. 
Michaiă I BassarabU^ 

Dbh'b m6rtea Isî Rads-Vodi, boeriî aS alesŞf d. chr. 
DomnS ne fratele seS Mixai. Desnre acesta se vor-\ ^^^' 
bemte în kronologia gerei, îns:B k^ gremeal^ de datB, ka 
mi desnre venireia firatelsi seS din Transilvania. în timnslS 
anestsia a trekstS falmosslS Kordoksba, nsmitS de kstrb 
Greni Laxanas (gag virzarislS), neste Dsnere de af i,topim 
bibtstg ne Snigii Nogai mi a oksnatS Bslgaria «Hi-\ ®***°*' 
gindS ne DesnotslS el EonstantinS fiislă Isi Tixs. (Vezi 
Tom8l8 I nartea III, Capu XVIII.) Dar Mixai, fiindS om« 
naHifikSy mi mâi msltS b'BtrBnS, s'a oksnatS de îmbsni^tsgi- 
rea mi ksrmsirea gerei, mi n'a IsatS narte la a^ele Iskrsii; 
de aneea nini ns se zine altă neva desnre elS de k^BtS k'h 
a domnitS ani 19 mi a msrită. 

în zilele a^estsia era îmn^BratS la Konstantinonole An* 
dronikS, fiislS Isi MixailS Ilaleologs. 



DoMNULU ni. 

Dan6 I BMsarabU. 

Acesta era fiîslă Iwi Rad^-Vod-B Negrs, nreksmf ©. chr. 
se arat-B mi în m^Bnibstîrea Eimns-bngslvi, «nde Be\ "®*" 
afl% nortretslS seS. Dar kronologia gerel grememte mi la 
dftta aHOstsia : kinl ne tats il8 are la anSlS 1216, iar ne 'fils 



48 * ISTORU DACIEI . 

la 1333 ; nii nrîn «rmare ns este ks oBtingt ka iswh H8 
ani de la venirea tat^lsî bt» fi domnit» iiîslS. însi din kro- 

}nika istoriei S^Brbemt! se vede k'B el6 a domnitS ue 
la kan'Btsls sekold»! XIII; în srma snkîsl»! se§ Mi- 
jţri; fc^şii se zi^e k'B ue atsnue, avtndS r^sboî» Mixail Kra- 
isIS Bslgariex ks Sisma DesnotslS Serbiei, a kematS în aii* 
ang'B ne DanS-Vod'B, rai în resbelslS anala f» bhîsh de kib- 
tr-B Serbî la ansi» 1298. DanS-Vod-B, nrek^mg maî josS se 
• va sn»ne, era sokr» Ibî Mixai KraîslS, mi a domnitS ani 16. 
Dsn^ mortea sa, boeriî a« ales» Domn» ne fiîslS seS Ste- 
fang Maîlats. 

Jile tiranb'lx a^iesta îran'BrTiriîa la Konstantinonole 
Andronik« Ilaleolog». Ile sora anestsîa ESdokia (v!b- 
dsvx), a Mersfo Mixaîs Kraîsl» desogie, nromigiindS a fi 
nsrsrea amiks EomanilorS; dar Esdokia nini într*8nS kin§ 
n!a nrimitS, nentrs kuvtntnlS k:& Mixails mai fssese de trei 
Qrî înssrats^ uii a natra înssri^toare i se n'Brea nelegisitB. 
Din chro- lintrs adev^r» Mixai Kraîsls fesese înt^i însurat» k» 
Serbiei, jfata Isi Dang Domnsl» Hereî Msntenemtî, mi ne fe- 
raeea sa, dsn^b mortea tat'Blsî ei a» len^dafo mi a trimis'o 
în natria sa: anoi l»ase ne o k»mnat'B a fratelui se»; anoî 
ntrBsind» mi ne aceasta, Isase ne fata Isî SfendoslavS, snS 
boeris din Bulgaria, ne kare o leni&dase ka stearn-B, mi vo- 
ind§ mai ales» o r»dire mai nobil'B. Ama dar ESdokia, ne- 
voind» a merge d»ns el», mi îmn:Brat»l§ dorind» aminia l»î 
Mixai Kraisl», nentr» ka s^b se linimteask'B desure sunrbrBri- 
le Hc-î fe'iea, i-a dat» de sogie ne o nendt-B a sa Simonida, 
o konil^B de mnm ani; dar fiind» k:& el§ avea vxrsta deiia- 
tr»-zeHi ani, i-a nersts ka st o resnekteze ntnt la versta 
legî»it'B; barbar »1» îns'B n'a krsgat'o de kit» wbni» la al» 
ontttlea an», din kare ka»s'B ninî n'a fek»tS koniî. Iletim- 
niils aiesta imn-Br^gia rai Otman I, sa» Osman§, întemeetorislg 
îmntrbgiei Tsrnemtî, desnre kare trebse st vorbim» neva: 
chron, 1 Tsrniî saS Tsrkomanii, derivatori din Snitia, se 

Franc». jtragS din X»niî kari Itksea^ din veki» în nartea a- 
neea. (Vezi Tom»lS L) EieraS deantrjjiHi în multe stminj^iî, 
mi fie kare îm! avea numele dunt k<Bnetenia sa. Ei, ans- 



PABTBA IV. «FOOA !▼• CAPtf 1. ' 9^ 

k:BDdS o mare narte din imnerîsl^ Kalifilori(; ne konstitsase 
MoainetS, a§ nrimitS mi religisnea 1»!. Ile srm'B, în-f 
vingiBnd^e de kiitre faîmosslS GengiskanS, ini oborBn-\ 
ds-se niax S«lelmanS Domn»!» lorg, fiîslS anestsîa Ortoglor- 
bela alergats la Aladin Ssltanbls IkonislsT, kare i-a datS 
lokS de loksît^ în Frigîa, îmnresn'B ks 6meniî kari se gî- 
neaS de els. Akolo msrindS în anslS 1278, fiîsls seS Ot- 
man, sa» Osmans, a ajsnsS s-b fie nelS întBîs înte-f Eugeniu. 
meetorîs alS imnerislsî OtomanilorS. [ ®"^*^- 

ÂHesta ar'Bta din konili&rie semne de mi&rime de s^etS. 
Fiindg dshe, generos^, mi ksragîoss, (era idolslS ama zikmdS 
alg ssnsmilor» seî), a fostS în omtire ssb AladinS Ssltansl^^ ka- 
rele l'a fostS onorat» nrea msltS ; iar dsax mortea hît AladinS 
s'a fbkst» s8kHesor8l« se??, k» titls de îmmiratS, rai mî-a a- 
mezatS tronslS la Akra^ Iltolemaida veke a Siriei. AnoT^ 5- 
ninds-se ks maim^li^î algî Emiri (astfelis se nsmea» k^Bne- 
teniile semingiilorS) rai astfelis ratrindR-se, a fBkstS ne na- 
gionalii seî s:& ns se nsmeask:B Tsrnî, k»v^nt§ HejHoniatedin 
însemna selbati'iî rai barbari; qi st-raî ziki dsn:B\^*^*""*^ 
nsmele Isî Osmanii!. Acesta ne srm% a ssnssK Bitinia mi 
mi-a m»tats îarBmT tronslS la Brsssa; în fine la anslS 1303 
s^a nsmit» stiininitorî» ales» alOtomanilorS; dsat kare, din 
kassa intrigilor» rai sfeiuierilor» din Itsntr» ale RomanilorS, 
re»rai a k»ueri k» sabia sa maî m»lte orame de ale loră din 
OrientS rai de ne Marea Neagnb, nreksmS Sinone în Qala- 
tia, Angora în Frigia, Sebastia în Kanado4ia, rai altele maî 
malte. S^a b^tstS rai k» AndronikS Elaleolog», nefcantemira. 
kare înving'&nds-lS Ta nss» ne fsg^B. în fine a m»rit5[ 1325. 
în v'Brst'B de 69 anî, kîar în zioa kmdS s'a n!bskst», îmni- 
r:B]^îndS 26 anî, mi s'a îmorm'sntat?? la Br»ssa, »nde se vede 
morm'Bnt»l» seS n^Bn'B astxzî într'o netate veke. 

Istoria sn»ne desnro elS, k-B era atBtg de ge-fEugeniudin 
nero8§ mi fok^torîs de bine, în k:BtS de mslte orî sm-\ ®"^»*^** 
bla ne Bli^ile Brssseî mi striga în gsra mare: „ksî e fo- 
„me, saS sete, saS altB nevoe are, si^ vie la kasa mea.^ 

P»n^ mortea sa Ji9 s'a g^sitS în tesaurile sale ni<ii 
asri^, m^ argintS, nvă netre sksmne. Ternii at:Bta venerare 



• 
• 



10 ^^ I8T0BIA DAOnâf 

aS nentrs memoria IsT, în k^tS totSdeasna ki&ndS se redi- 
k'b snS noS îma^ratS îlS sreaz^ ka s% aîb% virtsgile Isi 
OtmanS. 

DOMNULU IV. 

Stefann I MailaM BassaraM. 

D; chr. \ Acesta în kronologia Qereî ns se amintemte: 

^®** Jdar kronologia strbeask'B zine kt el8 a adssS ea- 
rsm! în bsniB stare domnia Fagtramslsl, renoindS mi ne- 
chronoiog.ltatea de akolo. A avstS mi resbelS ks Andrei DI, 
Serbiei. | p^g^jg Sngaricî, ks kare, dsnt ne Ta învinsS, a 
fBkstS nane. 

Ile timnslS domniei anestsla aS venitS mslgime de Snig! 
4in nirgile boreale, mi s'aS revtrsatS assnra Ilink^lsi mi 
altor nrovingiî Slavone. StefanS, Desnotsl^ Serbiei, av^BndS 
destslt nstere, mi ks ajstorslS Isl MaîlatS, s'aS dssS assnra 
SnigilorS, î-aS învinsS mi î-aS al»ngatS. Atsnne Desnotslg Ste- 
fanS a fskstS faîmosa m^BniBstire Deja în Serbia^ ssb ns- 
mele stntslsî Nikolae, anrdne de rîslS Bistrifla. 

StefanS, domnindS 27 ani, mi înt%rinds-ml geara în kon- 
tra veHÎnilor, a msrits. Ile timnSls seS domnea la Konstan- 
tinonole AndronikS Heleolog» nelS tin^rg, Iar la BrsssaOr- 
kanS, fiîslS Isl OtmanS. 

DOMNULU V. 

loanU Bassaraba L 

D. Chr. 1 Ninl acesta în kronologia jjerel n» se vede; Iar 

/dsnt kroninele SDgsrîlorS mi ale SerbilorS se vede 

kt elS, din BanS al Kraloveî, s'a rtdikatS DomnS, nrîn a- 

Munster Uegerea Mitronolitslsî mi a boerilorS. MixailS Kra- 

serbiei. ' jîglg^ Bslgariol, karele jjinea ne Simonida, sora îm- 

ntratslsî deatsnne AndronikS Ilaleologs jsnele, ssb ksvtntS ka 

st rbsbsne demiterea bttrtnslsl AndronikS, în anslS 1328 a ke« 



PÂBTEA lY. SPOCSA IT. CAF\6 1. 11 

matS tn ajstor!» ne BassarabS mi ks msltB omtire de Ro- 1 
mîBnl, (ne kari Greniî îî nsraeag S»iiijî) k^triera mi jx-\ 
fsea oramele Românilor^. Jsnele îmn%n>tS AndronikS, ks t6te 
k:B ns avea omtire kanabils de Isate, s'a denisS sib se batB; 
mi emindS din Konstantinonole, îmbele nsterî s'aS nssS fa- 
g^ 'n fagi. Atsnne Desnina, msma îmnxratslsl mi sâkra 
EraîsIsT, tem!Ends-se at^tS nentrs fiîsk^t mi nentrs ginere, 
s'a nss^ la mijlokS mi î-a imn^katS. Dsn^ aneasta fiekare 
s'a dssS la ale sale. BassarabS insi^ n'a statS msltS timnS 
în linimte: nîmte ktlsgirî fanatinî, trimimî de liana loan, 
aS* îndsniekatg ne regele S^ngarie! EarolS RobertS ka ss 
strice nanea ks BassarabS, fiindS k% acesta ns-î lisase a nro- 
naga nanismslS în geara sa. Atsnne EarolS s'a skslatS ku 
mare nstere în ansls 1330, mi fxrb niqî snS ksvbntS k'Bl- 
k^ndS tratatele, a k^slkatS nele ninHi jsdege ale Kraîoveî, 
annk^ndS mi cetatea Severinslsi. BassarabS, adsnmdS ns- 
terile sale, mi k^Bz-Bnds assnra Ibî Earol^, ks atEta tBrie Ta 
b^tst^, în k^BtS a desfiingatS omtirea Sngsreask^. învinsslS 
KarolS, skimbatS în vestminte, abia a nst8l8 sktna nrin msnaî 
de dreanta resbsnare a înving^torîslsî. Iar kilsgtBriî, kari 
se gineai de tabtra Sngsreask^, ka agîg'Btorî aî res- f simeon. 
belslsî, f8rB s^imî mi strivijgî ks ciomegele de ki-( ^^o^podar. 
tTB Romani, ka nimte Ihhî t»rbaijî. 

AnestS DomnS se g^semte mi în nomelnilksl^ m^n%- 
stireî E'Bmoslsngsls! înnresno^ kn 06mna Isî M'srgiBrita. El^ 
a domnitS 1.5 ani, dsnx kare a msritS. 



DOMNULU VI. 

Vladtslaă I BassarabA. 

Anesta era frate ks DomnslS BassarabS. Dsn'sf d. cur. 
kronologia Hereî, n»mele anestsîa ns se vede, dar\ ^^^' 
dsn^B sn§ XrisovS als Îs! Mirnea Vod's karele se atl% la M^- 
n'bstirea Tismana se arat:^; kiBHÎ zine k% no la anslsfchronoigiA 
anesta era DomnS snkfelS seS VladislaS. Totg oda-ţ ^''^"*'^' 



•^S'ţ' 



12 ISTORU DACIEÎ 

te din kronologia Ungsreaskt se vede k^B LsdoVîkS, regele 
Sngarieî, ssnsindS ne Laîote DomnslS Moldovei, s*a bitbt8 
mi ks DomnBlg Msntenesk» Vladisla», dar nerztndsf vecwa 
bttaea s'aS retrasb-. Dar ne atenne Laîote n« era\ serWaca*. 
DoranS în Moldova, ni în Maramsr^&mH ; k-B^î kronologia 
Serbiei km^rit» zine kt în ansIS 1342 nsmitslS LaîotS Vods 
din Transilvania, avtnds ssn'Brbrî din nartea isî Lsdovik8 re- 
gel»î Sngarieî mi din nartea Tartarilor» din Bassarabia^ a 
kemat» în alianjj'B ne sokrulS seg StefanS Desnotslg Bosniei, 
kare sttn'snindS maî tots* UirikslS, mi întinzmds-se n^Bntîn 
Macedonia, avea mare nstere. (Anesta, în snire k» neî 1-algî 
Domnî aî jjerilors Slavone, a» gonită mm» într'Hnsl§ ne Ib- 
deiî ne eraS ne akolo.) Ama darii desnotsl» Bosneî, viindS în- 
trs ajÎ8torsl§ ginerelsi ses, a învins» ne Tartari mi î-a go- 
nită din Transilvania «nde netrenea» de doî anî ; îar k» Sn- 
gsriî n'a» nîrtsts nimika s-l fak^b, k^HÎ, viind« L«dovikg as»- 
nra lor§ ks maî mslte nsterî, î-a« înfrBnt§, mi ne Laîott Ta 
ftkstK ssnss», îar ne Ştefană Pa alsngatS. LsdovikS ăsiih 
aneasta, renezinds-se mi as» ara l»î Vladislaă Domnul» I|ereî 
Msntenemtî, se feks b'Btelie mare la Brans, în jsdejjslS Msm- 
^lelubî, snde învingerea a rtmas» a RonrBnilor, mi LsdovikS 
s*a întorsă i'sminată. Dbu'b ninnî anî de domnie, VladislaS 
a m«rit8. 

DOMNULU VIL 

Alessandru I BassarabU. 

D. chr. 1 Acesta înk* aS fost» frate al« DomnilorS Bas- 

^^ ' jsarabs mi VlacUsla». în timnsl» Domnieî sale, v:b- 
z:BDd«-se mi els ameninijatS de Lsdoviks regele Sngarieî, 
a kemat» în alianij-B ne XandS TartarilorS din Bassarabia, 
mi în an»l5 1347, intrând» în Transilvania ne dot ntrgî, a» 
ka»satS marî striktnîsnî în Sngaria, în ktt§ aS silitS ne L»- 
chronoi. Idoviks s:b fakt na^e. în ansi» »rmitorîs a ktzstS 
Serbiei, jg^^^^^ mslijime de itksste neste Transilvania mi Sn- 
garia, în kttă aS strikatS totslS in kmS de trei anî, mi a 



-Jr 



PARTEA. IV. EPOCA IV. CAPC I. 18 

srmatS mare fjomete. Ile timnslg anesta a strxmstatS mi 
DragomS Vodi kolonia Dako Romanilor^ din MaramsrBniK 
în Ss^eava Moldovei, nrekOTiS aferea se va snsne maî nre- 
largS. Alessandrs, domnind» anî 11, a msrits. 



DOMNULU Vin. 
Nicolae I Bassarabă. 

Anesta era fiî» Isî Alessandrs Bassarabg. De| d. chr. 
mi în kronologia I|ereî ns se vede trekst8, dar la Mt-\ ^*^' 
n'Bstîrea K'Bmnslsngslsî este zsgrBvits ka ktitor§^ giindS bi- 
serika în msn'B ; de snde se îngelege k'B ssb Domnia IbI s'a 
renaratS sa8 s'a înoitS biserika. De la Domnul» acesta se 
afl:& mi xrisove, ks data veke dinansls 6860, adikt 1356. 

de timn»lS anesta, s«b imn-Br-B^ia Isî loan Kantaks- 
zen» la Konstantinonole, a trek^ts neste Elesnonti^ mi Ssl- 
tan» S«leîmanS I, mi întinz-Bnds-se în E»rona, n^Bn^B la Ma- 
cedonia mi Bslgaria, nu aBijin-B strik'BHÎsne a feksts.f chronoi. 
At«nHe Domnitorii Bslgarieî, fraj^iî Sngle mi Kraîsl»\ ^®'^*®*- 
aS Her5t§ ajstorsl» Ilî Nikolae-VodT> ; anesta a trimis» dos'B 
mii de k%l'Bre^I, kari, nesosindS la timn§ mi afl^Bnds desnre 
desfacerea Bulgarilor», s'aS întors» înd-BrBt». Ssltansf 
SsleîmanS (kare era fiîsl» Isî Orkan»,) întork:&nd»-se\ 
în Asia, a m»rit», mi în loks-î s'a fekst» îmn^Brat» SsltanS 
MsradS L 

Nikolae Vod^, domnind^ anî zece, a m«ritS mi s'a în- 
mormântata la Monastirea K'Bmnslungslsî, »nde mîfinscripţinn. 
neatra morm-Butel»! se» n^n-B astăzi se nede k» acea-\"**^""®*^*"^* 
stii înskrincîsne: „Aice zace Nikolaî Vod-B, fiisl» l»î Alek- 
„sandr»-Vod'B ; ansi» 1366." Desnre acesta vorbemte misnS 
xrisovS al Mtn'Bstîreî Ktmnslsngslsî dat» de Matei Vodi. 



i> 



14 ISTOBU DAOtt! 

DOMNULU IX. 
Radu II BassarabU. 



i 



D. chr. I Anesta era frate k» Vladisla^. în kronologîa 

1866. jijerei ns este arLtatS ; dar Mirnea Vodib într'sng xri- 
sovS He se afl'b la M^n^Bstirea Tismana, (îns'B fhrL datB) 
vorbenite desnre tatilS seS Rads Vodr. rai desnre snS frate 
alSseS Danî{-Vod:B. KitS desnre Mirnea, kronika IJereî s s- 
ne kt a domnita, în anslS 1383, Iar desnre tatslS seS Rads 
, desnre fratele seS DanS, nimika ns snsne* Dar 

Anonimn. 



}mi 
8nS 



JBnS fragmentă veki» slavoneskS ksnrinde k^B: dsn^B 
^?e a trekstS SsltanS Msrats I ElesnontslS mi k'Llka Mace- 
donia mi Hele-1-alte nrovingii, Desnot«ls Bslgarilor^ MaHro- 
krakovikes; mi KrafelS Serbie! BslkasenS, înnresn^B ks fra- 
tele se§ Sngles, nregxtindsse de resboî» în kontra TsrnilorS, 
aS nerstS ajîstorS atrBtS de la imniratslS loan Ilaleologs 
kitS mi de la Radu-Vod-B DomnslS IJereî Msntenemtî, ka- 
rele a trimisS nre înssmî fîîsl» seS kv omtire de ajsns^. A- 
nemţia toijî, adsnsnds-se în Bslgaria, mi kommsindS o ns- 
tere însemn^Etore, aS nlekatS k'stre Macedonia, ka de akolo 
6£ goneâsks ne Tsrnl; dar nenstsnds-se onsne srgieî dsm- 
nezeemti, ferB învinmî de kttre Tsrnî, mi domnitoriî Bslga- 
rilorS rai aî S^Brbilor» fsrB sniraî. Abia DanS-Vodi a skt- 
natS k^ fsga, mi întorksnds-se în QearB^ dsns moartea ta- 
t^lsi se§ (karele domnise zece an!) fe alesS DomnS. 

Acesta a înkeeats mi M'Bnxstirea Tismana, încemsti 
de tatii» seS, desnre karele, vorbindg în xrisovslS xxrtzi- 
rilorS M'Bn:B8tireî, îlS nsmemte Rads-Vod* Negr». Dsni a- 
ceasta Hnil din Domnii 8rmi>torî Isî Rads I raî-a§ înssraitS 
ksv^ntslS deNegrs katitls, sa8 ka enitetS ; de aceea înktte- 
va xrisove vekl, snde este nsmele de Rads, srmeaz^ mi ns- 
mele de Negrs. De aice a venită mi nenotrivirea kronolo- 
gieî Domnilor», k'Bcî kronografiî, iBtnds-se dsnt xris6ve, aS 
sokotitS ne Rads II drentă Rads I. Asemine mi Io al§ ve* 
kiloră Domni, kare însemneaz-B iVoîf, modernii TaS Isată drentg 



«t 



VARTiA IV. vfook nr. ciptf I. 16 

nsme nronriS de lonS, mi VaX adaos8 la în^eiretslX titl8rilor8 
domnemti jrhn'b astsz!. 

Ile timnslS acesta mi SsltanS MsratS I, filslS Isi Or- 
kanS mi fratele Isi SslelmanS^ a IsatS Adrianonole, mi O- 
tomanil, rbsn^Bndindsse neste t5te nrovingiile, stirneaS kre- 
mtiuibtatea ku fokS mi ks sabie. De aneea a nrovenitS mi 
mare fomete în Rom'Bnia mai alesS în Serbia mi Bslgaria. 
Eremtiniî kigi sk'BnaS de sklsvie mi de m6rte, msreaS de 
f6mete. Davastarea era ama de mare, în k'BtS ns se aszia 
m-în sate nini kokoraS, nini nrsnkS, nini frskt», nîni vitB, 
nÎHî ksmn-BrBţorîs, ninî v:Bnz:&torî5 ; ns se ariita nini boerîs 
nini dregători», nÎHî antrBtorîs; nonorslS îmnr'BmtieatS, ka 
tsrmele de Isnî, rstb^ea îngrozita, nrin msnjgî, nidsii rai 
rBnî, i'bT'h snrijinS mi miing^îere; inimile b^rbajiilorS se fe- 
ksserb mai debile de k^Btî^ ale mserilorS; ^eî ne trBeag fe- 
rineaS ne neî morgi, mi nei He m«reaS se bine-k8v:Bnta8. 
Ileste nsginS îmmsgin'Bnds-se ţsrgia dsmnezeeask^B, s'a rsdi- 
katS DesnotS neste Serbia mi SamoderjegS neste IlirikS, Enea* 
zslS LazarS în ansi» 1372, karele nrin eroismslS seS, ksra- 
gîslS, îngelennisnea mi nietatea sa, a mai readsnat^ mi a 
mai m:Bngtet5 nonorsU desnerat», HmsrBndS Levoile nele 
mari din Serbia mi din o narte a Bslgariei. 



DOMNULU X. 

Dana II BassarabA. 

Anesta, nreksms zisersmS, era fiis Isi Radsf d. Chr. 
Vod^B n rai frate ks viîtorîslS Mir^ea. E15 era gi-\ **'^* 
nere nrensmitslsi Lazars SamoderjegslS Uirikslsî mi alS Ser- 
biei. Istoria Serb^sk* zine ki» anests Lazars era | chronoiog. 
înssratS ks sna Miliga, din familia marelsî Samo-\ ®®'**' 
derjşgS Nemans XomilatS, din kare a ntskstS doi fii, Ste- 
fanS mi Bslks, mi ninHi fete ; fiislS seS StefanS, a rxraasS 
moratenitoris tat^lsi adiki& SamoderjegS als Albaniei, Bosnei, 
KroaQiei, Sklavoniei, mi al8 MesiilorS, iar Bslks, ne înss- 



16 I8T0BIA. DACIEI 

rbndBse, a rawitg fer:B moratenitorî ; fetele îns:B le-a m^ri-^ 
tat»: ne nea înteî ks KneazK Bslks Brankovînî generalissi- 
msls Ilirikslsî mi als Mesiilors iSngariei ; ne a doa ks KneazS 
Baos Voevodsl» Albaniei; ne a treia ks Sisman8 kralKlSBsl- 
garieî; ne a natra k» DanS DomnBiS ]5ereî Msntenemtî *; 
mi a ningea; nrinztbnd^se de k^Btr^ Tsrnî, se i'bks femee I9! 
MsratS I. 

DanS-Vod'B; dsn^B o domnie de mese ani, a m^riti^. 



DOMNULU XL 
Mircea I BassarabH. 

D. ciir. \ Anesta a fost» fiîs l«î Rads Vodi&, karele s'a 

1382. I 

Ifeksts denling domnitoiis alS jjereî Msntenemtî; a- 
Ţiereî. Jdekt at-Bt^ ueste nele 13 jsdege (înnresnt k» alS 
Brăilei) kit» mi neste nele 5 ale Banatslsî Kraîoveî de ne- 
ste 01t«. ne timn«lS domniei Isî, Ssltans MsratS I, nle- 
kiBnd^ ks mare iistere asbnra Serbiei; SamoderjegslS Lazars, 
de mi avea destslS ajstorî» de omtire mi de la Mîrnea-Vo- 
d'B, îns'B, nebizsinds-se a se m'Bssra ks mslgimea nekomna- 
rabil-B a Tsr^ilorS, a întrobsingat» o stratagema. Sn§ SxrbS, 
nsmits Mils Kombils,- dsn'B îny:Bii:Btsra Isi, se nrefBks ka 
fegarîs, intrB în tabxra tsrneaskx, fs înfegiraat» la Ssltanslw, 
mi anroniindsse de el» nentrs ka st i se înkine, Fa lovitS 
ks ksjjitslS în inim-B. Ssltansls msri ne lok8, dar mi Mils 
fe îndatt fcBetS în bsk'Bgî. Atsnne LazarS ktzs assnra 0- 



1 Istorîa Sirbesk:B ne aneBtS DomuS îlS nsraeuite Neags, k!EndS dsni ni?! 
o alt'B kronologie, ni^î ă^m» xris6ye, ns se vede si fi fostS ne anelS 
timnS vre snS Domnia ks nsmele de Neagv. Ama dar în istoria Serb^- 
skoB este vederati gremali, nrovenits saS din nreskriere, saS din alts în- 
tsmnlare. KTar sni! din lu-onografil RomoBn! s a$ IsatS dsn^B asemine erd- 
re, atribsindS anestea Isî Neags-Veds ktitorslS M!En:B8tirei Argems. A- 
devirslS îns!B este k!B ne fata I5Î Lazar§ a jginBt'o DanS Vod^, îar Nea- 
gH Vod^B a statS dsn^B vre o ssti de ani DomnS, mi anela a QinstS ne 
fata vnti altS EneazS din Serbia Sngsreasks ks nsmele Desnina^ fiindS 
kb S erbia Meiel eia atsnne ssb Tsr^, Iar 118 ssb LassarS. 



PABTBA IV. EPOCA IV. CAPO I. 17 

mtirilor^ Otomane la loksl^ hg se kîain^ EassovS, mi gtb- 
sinds-le în neoirBndseal'B d^ws întemolarea 888i^ zis^, omorî 
o mBlgime de T«rHî, kari în fine îraî aflarb m^ntsirea în 
feg%, dsk-BndS ks sine kadavrslS Isî AmsratS nentrs kasrb- 
IS îngrdne la Brsssa. Dsn^ aceasta, uro^emi^nds-se îmn%- 
ratS Baîazet»^ n»mitâ mî Ilderims, kare ne tisr^ief 
însemneacE lulgers arz-Etoris, anesta maî mt'Bλ aj 
treksts în Asia mi a linimtit» tbrbsrBrile kare se r^dikaserb 
akolo ; ne «rmi, întorkinds-se în Esrona, s^a dsss assnra 1»! 
Konstanting Markokralovinî DesnotslS Bslgarieî, ne karele 
învîng^nds-l«, Ta îJ^isS înnresn'B ks Dragam în bT>tae. Ds- 
n'B aneea, devastendS Bslgaria, s'a anronieat^ defiatoriauni- 
marginile Osn-Breî, k%trh Nikonole. Akolo î-a eniitS< j^^^'Jj^*^^ 
înainte Sigmsnd» DomnHl« Transilvaniei, mi gene-l s» «<i- 
ralissimslS regeisî 5ngarieî Sîgism»nd«, k« mslgirae de o- 
mtire komnss^t dinSngsrî, Transilvani, Germani, mido'Bmii 
nobili din Franga, kari veniserB k« komitele de NeversS în 
ajstorîs. Dar Baîazet§, neîngrozind»-se, a k^zst?^ assnra lorS, 
mi atleta vBrşare de smge a fekstS, în k'Btx a sfErBmatS 
ks totsls omtirile aliate, mi SigmsndS abia a sk^BnatS k» o 
bark:B n^skG&reask:B. ^ 

Mir'iea, vtztndg trismfel» Tarnilorg înaneasti bi^telie 
mi; tem'bnds-se ka s'b ns vie mi assnra gereî sale, s'a dsss 
de bsn-B voe la S»ltan»l5 mi înkin'snds-se î-a nromisS a-î fi 
ssnsss mi a-î da ne fie~kare an8 kite 3000 de bani romiî, 
îns* k« tokmele, ka IJeara s:b fie astonomt, Tsrm s-b ns 
9ă\yh ninî o nstere sas amesteks în ea, mi altele. Kronolo- 
gia Qereî snsne k^b kanit8l:BHîsnea Isî Mir^ea s'a fskstS în 
anslS 1383, darb^btolia la Nikonole a srmat§ la 1393 ^; nrin 
Brmare dsn-B ansis acesta Mirnea a înkinats geara la Tsrnl, 
nreksmS snsne kronologia Serbiei. 



1 AneastB bitilie, dsn^ IIIinkaT, (karele adsne o msljsime de martori) se 
vede k'b a srmatS la anslS 1396, mi k% a fostS înssiuî regele SigismsndS 
!n resbelS, karele a sk^bnatS ne o korabie la Konstantinonole. 

(Nota TratbfkatortsM.) 

2 minkai ks m^Brtsriile Isî Tsrogie, Bomfinie, Iletrs de Reva, Kalvidie mi 
flngelS, arats k^ resbelslS de Ia Nikonole. a srmatS la 1396. 

(idem). 2 



18 18T0BIA DACIEI 

ohronoiog.l D^T dnwh doî anî Bftfazetg, ktlktndS tokmele- 

Ţierei Jj^^ ^ 461*81» de la Mir^ca zene miî de galbeni mi 
Hinil sste koniî ne an». Domnsls; nenlek^nd^-se la aneastar^ 
a nreferatS a se bate. Denî BaîazetS, nlekmdS de la Adria- 
nonole ks msljsime de oste mi trekmdS Dsn^brea ne la Si- 
listra, mî-a fbkst» tabăra în jsdegslS lalomiga^ ne loksl^ ne 
se kiam'B Rovine, mi de akolo a înnenstS a strika imnrej»- 
rimile. DomnslS a trasS nonorslS la m«nijî *, mî-a adsnats 



Dintre l^Bksitoru tramî de Miraea la mBngî, kigî-va aS fsgitS în Tran- 
silvania, mi aS mgatS ne gsveniBlS de akolo (kare resida la SebemI) st, 
le dea loksrl, nromigrBndS a rem^Bnea ne totSdeasna akolo. Anentends- 
le-se nererea, le s'aS datS rai xrisovS, ne kare-lS renrodsHemS aine nen- 
trs ksriositate. 

„De la JsdegslS Magistratslsl SebemS. 

^nrin a^estS înskrisS alS nostrs, kare-I$ dsmS la milnile refsgijsi- 
„lorS stTBinl din Yalaxia ai?e în ArdealS, Vladislaif Klokogoqeans, Mateî 
„Vitejesks, Vlads SokolS, Toma Dorobinjsesks, DragomirS VorniTCl» 
„Lsns S^BboBsg^b, Onrimeans Soldsgesks, din neam^lS Baks^, mi la totS 
„nearosIS lorS, .se fane ksnosk^tS kj» din kassele msltorS ssînrBrl ale 
^ye<dnilorS de neste DsnoBre mi a deselorS urBdiHîsnî din nai*te Tarta- 
„rilors, ijsmigiî, n^brBsindS seara lorS mi ne Mirnea-Vod^b, DoninSlS lorS, 
„aS fsgitS în n^m'BntsIS nostrs, mi viîndS la jsdegslS nostrs s'aS rsgatS 
„ka 9% le d^BmS snre l^bkHing^B lokS fbrh strBmstare; NoT ÎHs^b d9n!BHe 
„le-am rssnsnsS k'b nz notS fi nriimijsî iren^b ms vorS da fsgidsinQide 
„ssnsnere yenînik^B la amezimintele mi leg^e ndstre ka nele-l-alte sate, 
„a^ venitS earbmî neste do^ zile înaintea MagistratBlsT, de bsn^ voea 
„lorS, k8 kanetele nlekate, mi SBiisind8-9e sfesn^Ânire! n6stre, aS fBkstS 
„dsn^B datini ml jsrBmrBntslS, dindS la m:bna n6strB ks legxtsrB tare, 
„mi înskrisS alkiBtBire. Asemine mi noi, în» nsterea zIsbIb! leg!Bm:BntS 
„înskrisS, le-am^ datS voie ka s^B-ml grBseaski lok$ snre l^bk^ing^B dsiTB 
,,nl!B9erea lorS ; eî k» m^lg^Bmire ml-aS alesS lokslS kare se nsmemte 
„Kslmea Dealslslsi Ksenif, anrdne de msngî; îar lokslS este neksltivatS 
„mi nlinS denidsre, ne kare dsirB ge-K vorS ksrBjgi mi-lS vorS Iskra ks 
„silinjsa mi osten^la lor§, s:Bnsn6ts alfii! s:b-î deaafarB de akolo; îarîm- 
,,nreJ8rS s^butS nsdsrî frsmdse mi noene largî nentrs irBmsne, mi fBneQe. 
„nentrs nstrirea vitelorS^ karelokS fiindS ki este domneskS, larnaboere- 
„skS, l'amS dat$ lorS ks toţii xotarslS mi ks msuQÎî Ibî ka si-lS stBirBnea- 
„sk:b în nemetsitate. Dar fiindS ki aS venitS ks totslS miserT, nsma! ks 
„kornsrile lorS, mi ne.aS rsgatS ka S£ le dsmS mi banî înursmstS, ks 
„ksvtBntS ka s'l ne-l înt6rkK rbnd»rî rBndsri, âsn:B 96 se vorS ameza mi 
„mi se vorS ksnrinde ks msnka lorS, nentrs ka ss fimS sigsri de sta- 
,,torBi9irea lorS, le-amă ^ervtS înskrisele nsmsntslBl lorS de momteiiire 



PABTEA IV. EPOCA lY. CIPG I. 19 

t6te nsterile, mi s'a nreg*Btît8, nreksmS nerea nevoea, nen- 
trs b'stae. In fine fBkrbndu-se b^Btslia, Romanii ks ateta e- 
roismS s'aS nsrtatS, în kitS aS rensrtat^i o viktorie strBls- 
HÎte mi a§ sTiisS o mslgime de Tsrnî. BaîazetS, k» rbm^mi- 
ga omtireî sale^ a trekHt^ ks rsmine Dsn'Brea, dar Mirnea 
gonindu-lS ntnt la Adrianoiiole, ns nsijin^ striko&Hîsne î-a 



„ne aveaS mi stensneaS în Qeara Msnteneaskx, mi kare mal înainte se 
„nHmea KlivslS iar aksma KlokonTogslS, anr6no de ana Oltslsî mi de 
„terguIS Slatina, nreksmS se arati din nsmitele înskrise, între kare araft 
„vszstS mi do8!b skrisorî f6rte învekite mi nstrezite, desnre neamslS ane- 
^storS 6menî, din kare n*am$ nststS 8!& ksn6mtemS nin! nenegile, ni^ 
„data (se vede ks eraS de'uaintea strBmstirei Dako-RomanilorS în Me- 
„sia ssb îmn^ratslS A«relian$), m nsmaî nvglne am^ deslegatS din nele 
„skrise, kare n^amS sokotitS de k^viing^B a Ie tB^ea; mi snsIS din aceste 
^ksnrindea srm^tdrele în limba iatins: 

^Qie-Qî dsmS t6tB nst«rea de astoritate, mi maî ks seami îgl or- 
„donimS ss lEBzemtî ksv^bntslS ?e aî datS, ka a% uv te arBgî ks mal 
„nsgins nlekare nentn< ni&miBntslS natrieî tale, de k!btS gloriomiY Ro- 
„manî strBmomiî fesT, din kare te tragî, kari s^aS trimisS ks koloniile Ro- 
„mane dintre trsnele Italiei» snre anxrarea anestsî lokS, de ki&tre Hesa- 
„rslS TralanS, a kirsia memorie nenerit5re se n^bstr^zis mi mn^B a- 
„stBzT... Rarele ks înssm! voea sa, mi ks neînvinsa nstere a îmn^brB- 
„ipeî sale, îmnxrgindS nrbmi&ntslS nentrs natria nagiel Romane, TaS l!B- 
„satSde momtenire snre semn$ nemsritorîs alS marilorS sale trofee; nre- 
„ksmS în m!Bna ndstrB a datS gloriosS ordin s ka b'l ginemS nentrs totS 
„deasna în ssnsnere mi ssb jsgS ne Ge^l mi ne Dani .... Iar aksma» 
„fiindS ks aS sl^bbitS îmn^Brajgiî nomtri, mi dsmmaniî s'a$ îmslgitS, de 
„mi ns nstemS rasista în kontra fortsneî, trebse însi ka învingători 
„nentrs natrie si rosrimS, nentrs ka s:b ns bsksrBmS dsmmaniî noştri 
„mi S!B kanete maî msltS la inims.'' 

„Iar Hela-l-alt§ înskrîsS ksnrinde otarbie momieînsmitB Klivslif Isn- 
„gi rislS OltS, mi tirgsll Slatina; ne Img^ aneste, lasdi ne ostamT, 
„kare în do!B marî nenoronfrî ale Qereî, ks vitejia lor$ aS ansratS de- 
„vasta totals a nxm:bntslsî natrieî lorS.^ 

Ama darb, fiindS k:b am$ Isatsdin msînile nsmijiţilorS înskrisele ne 
le avea$, amS g!bsitS ks kale a-î însemna ks deskrîerea nortslsî lorS, ka- 
re este deosebita de alS ^elor-I-algî 6menî, fiindS k!b în lokS de kinisls 
ndrte kivere de nele ncgrx, far xaîna de deassnra este tdt!B de Isnsnâ- 
gTB mi maî Isngs de gensnkî, ks m^bninele arsnkate înd^brBtS, kare a- 
jsngS robn!b la k^blkîe; n^Bdragiî lorS mn'L Ia gensnkî largî, mi în josS 
BtrbmjQl, dsns grosimea ni^Ioareloră; onin^ile din niql6rele lorS învsls- 
tiraite jrbmh la gensnkîs; br&ele lorS gesste de Isns, mi în&msrsndS 



SO ISTOBIA DACIBi 

ma! ţ'bkhth; mi astfelîs arbmas» Valaxia earBuiî neatimât'B 
mi liberB n'Bn'B la LaîotS - Vod:&, ksrsK de 67 -anî, în kare 
timnS, k» tote kt Otomanii n'aS în^ietatS de a tsrbsra IJea- 
ra, HerBnd« totSdeasna nKmitslS tributM, dar Domnii se Isn- 
ţaS vitezemte, f'bra a se ssnsne la asemine nererl. 



de maî mslte orî mUlokslS lorS ; îar în zile de serbitor! îmT îmnodobeskS 
kanetele ks nene Isngî alese. 

Sa ghsM ks kale ne Hngs altele 6% adiogimS mi noi aine kite 
mtimS desnre neamslS Romanilor^, kare aS i^BksitS în aceste bsne trei 
Herî, adiks ArdealslS nostr», Mojdova mi Valaxia. 

Marele TraTanS, Hesarsl^ Romeî, dsn:& învingerea mi sfBrsmarea to- 
tal!& a DanilorS, a adssS fdrte mslte kolonil din Italia în anestetrel gerf^ 
ks kare viindS singsi-S, le-a l^BsatS în deosebite loksrl, mi de aine ds- 
kmds se, a libsat^ mi mslte inskrin^isni ne netre mi ne stBnHî» din ka- 
re nele ma! mslte s^aS nistrats ai?e în ArdealS msltS timii$ ; far în Va- 
laxia a fikstS ne Dsn^re snS minsnatS nodS de neatra, kare mi kîarS 
la Roma fs admiratS; anol îmnirgindS la koloniile Romane momtenirea 
DanilorS drentS în trei nsrjgl, a amezatS mi skasnslS Bt!Bn!bnireI lorS în 
ânelaml lokS snde mal nainte era skasnsIS îmnirajgilorS Daniel, sdnea- 
nr6ne de rislS MsremS ; kare lokS, fiindS ks nrBmmtslS era maî nrodsk- 
tÎY^, din vekime ksrbQitS mi nonslatS, sta mi gsvema din nartea Ro- 
mei o ansme astoritate, kare kiirmsea mi nele-l-alte dos nsrjisi a geri- 
lorS de josS Moldova mi Valaxia. Astfells darb se stsnsneaS «iele trei 
nroYJngii de kitre Romani; mi s^aS ziditS în ele mi netsQî din temelii 
În loksrl de asil$ nentrs timnsrî de nevoe, din kare se ansraS ks sigs- 
rangs. Dar dsns <ie s^aS înteme^tS koloniile Romane, mi snite ks as- 
toktonii Dani mi Gogi, iU<inser& la mslts nstcre, sn^ tsrbsrstorls din 
nirfiile Moldovei, a înnenstS a agiga ne nonorS, mi a îndemna sniritele 
simnle la reskdls, ks ksvinte ks arâ nstea singsrl ss-ml nszeasks ns- 
msntslS, mi îndemna ks ss-mî rsdine domnie neatsrnats mi astonoms. 
Dsni kare mi s'aS fskstS tsrbsrare între dsnmif; dar a Hnimtit'o sts- 
nsnirea de aine ks nsterea omtilors, mi ks i^storlslS trimisa- de ksr- 
msitorislS Valaxieî. Dsns trenere de timnS înss, larsml s'ai^ rsdikatS 
mal mslte liii mal dese neînjgelegerl mi rsskdle, ns nsmal în Moldova» 
dar mi în nartea Oltslsl kare se intide nsns la risl$ Tissa. Ilentn^ 
«rstatele neorsndsele mi tsrbsrsrl, ksrmsitoril ne mai nstsnds-se onsne 
dsmmanilorS lorS de nrin nrcuîsr^, aS strsmstatS ne Romsnil Isksitorf 
desnre ksmnil de nea narte de Dsnsre în Mesia; no srms s'a usstiitS 
mi nartea de msnte a Moldovei, mi viindS Isksitoril aine în ArdealS, s'aS 
omezată ne Isngs rislS MsremS. Din aneasta IssndS inims Gogii, aft 
kslkatS serile aneste mi aS fskstS mari striksnisni. Ns msltS dsns a- 
Hcea, skslsnds-se Sngsril (saS 3nii; mi koborsnds-se de Ia rislS Sngre 



PARTEA TI. EPOCA TI. CAPG 1. 21 

R-Bm%ind§ dsn'B aneasta Mirnea VocI:b în nane rai în 
linirate, a zidits mi M^Bn^Bstirea Kozia în jsdeţ^slS Vslqe!, 
^Dgi rislS OltS, rai strsmst'Bnds-raî tronsl?$ de la Esrtea de 
Argera?^, vara netrenea la T-Rrgovirate, arB earna la Bsksre- 
mtî, fibk^ndîl în ara-EndoTi loksrile nalat«rî mi bîseriHÎ, Ace- 
sta s'a b:Bt8tS mi kx I»ga Vodi din Moldova, mi înving^n- 



din Snitia mare, aS gonitS ne Gogi din n^rgile rb8!Britene snre nrBrjple 
anssene ale a^estorS gerl, k^rora atBnne le s'aS kassatS' de a dosa 6r& 
8trik:b?Tsne mi devastare. Ile Brmi&, înmslQiDds-se Bslgarif l!Ek»itorT ne 
Iingx ri6l$ Bolga din Snitia, aS venitS assnra ^nilorS, devastindS mi a- 
Hestia gxrilc, mal alesS Qeara MsntcneaskGb, aî ki>rcîa lG&k«itorI se tnse- 
serB în msngiî Kariiajsî, de snde î-a^nsmitS MsDtenT, fiiudS kiin Mol- 
dova atsn^e 8*a fi>k»tS nsstiire total'B, h-ekindâ în ArdealS mi aneî ne 
maî remaseserB de la nea întBi str&m stare. Asemiae mi Msnteniî din 
kassa n^vxlireî BsIgarilorS, aS trekst» ai?e la fragif lorS Komanî din Âr- 
dealS, mi ns înnetaS de a anoBra libertatea lorS mi uim^ntBlS lorS de 
momtenire; mi sncorî se stbm&neaS de kitre îîngsrî, alteori iirofîtBndS 
âe okasisne, skvtBraS jsgslS ssnsnereî, uentrs kare totSdcauna între 
Sngsrî mi Rom^Bnî era dumm^Bnie, u^bni kindâ Bslgarii mi Si>rbir ame- 
zagî în Mesi!, sl6 nriimitS kredinga kremtineask^b ; atsnne ÎDU'5k£nd»-se 
între el, aS k:bni>tat$ din neamsIS SoBrbilor» mi domnS ne BassarabS *, 
karele resksmni^nndS de adosa 6r& k» msli:& v:brsare de s'nnge natria 
sa, afestS elS k^btft mi «rmi&toriî IbT aS smnlstS earBm! nim^nt^lS acesta 
de Itoman! mi Msntenl, snde IrskveskS n^nrs asti>zî; dar adevxragiî vekî 
lisntenlf ssntS l^bksitoriî de astBzî de dinkolo de OltS din Valaxia miks; 
nosteritatea anol îmmslgindB-se, s'aS întinsS mi în totS n:Lmi>ntslS Ar- 
4eal«l5Î, tirh ni^iî o deosebire saS esyenniKne din franiî lorS Ardeleni. 
De aneea mi ne Msnteniî veniţii aksraS la skasnslS uostrs, î>amS urii- 
mitS ka astoktonl, mi le-amS datS de momtenire nernetsi>, lokslS arbtatS 
în înskrissls nosti's, dsni ksv^bntslS de ssnsnerc kare eî ue-aS datS no^B, 
de bsni voea lorS. 

Dar daka neîncetatele amestek^btsrl lokale, mi mslta îrohilmsgare a 
snora, a fikstS ne ceî mai msljiiî din Romanii de aivî Iobagi, sa3 sklavî, 
nreksmS în Valaxia ne Rsmmî, mi în Moldova ne Ve^iini, adiki vecinii 
boarilor. Domnia n6strB însrs ns le dt anests nsme, ci îî îndatoremte 
nsmaî bt» srmeze dsni^ konrinderea înskrisslsî legim^EntS nentrs aceste. 



* Fiinds k-b seamvlS BassarabemtilorS, înnreimi ks koloniilo Dako-Romane stnmBtate de 
AsrelianS în Mesia do sbsS, nsmitK maî ne smi-B Serbia, Hksea ne lokslS kare tmtbA 
se kiam-b Bassarabijita, saS HassaroviaS, 2$ng8riî moderni mi al^ii s'aS IsatS a zive kib 
Bassarabiî se tragS din Şerbi. Dar nsmirea lorS aratb mai nrobabilS, ki ei se trsgeaS 
din Bassarabia, ki de akolo aS venitS în Dania, mi anoi s*aS strbmBtatS ks nei-I-aUil în 
MesU. 



22 ISTOBIA DACIEi 

is-U a IsatS netatea Eilîa. Dar dsn'B o domnie glorios^ de 
18 an!, a trekstS la alt^ yia^'B. 

Elroninile Bizantideî zik» k^ DomnslS acesta ar fi fostS 
înnresn^ ks SsltanS MsratS II mi assnra Konstantinonole!, 
dar gremeskS ks nsmele; k^EHî MsratS a înn^rEgitS ks 21 
ani dsn^ mortea Isî Mirnea, kare 8*a întemnlats în zilele 
Ssltanvlsî Ssleimans II. Iar anela ne a fostS aliats ks Ssl- 
tang MsratS II, a fostS Vlad-Vodt genemg. (De la DomnslS 
acesta essistB xris6ve ks vekea date 6896, 6898, 6902 
mi 6907.) 

DOMNULU Xn. 

Vlada I Tiepesiu Bassarabă \ 

D. chr. \ Acesta era fiîslsî Mir4ea-Vodt, karele nentrs 

^*^* jo insslte ne a» fekstS boeriî din Ti&rgovimte snsla 
din fragii seî, mî-a rBsbsnatS ks kinslx anesta. 

în zioa de Ilamtî, ne k^bndS neî bttrBnî se dedaS la 
veselia mtnkxreî, iar ţinerii mi tinerele la dangi^^ de odate 
înkonjsrbnds ks omtirile ne tojgî boeriî, i-a nrinsS ks gră- 
mada ; mi ne iei b^Etrbnî î-a nsss în genî înnreîsrslS orams- 
Isî, dsnt kare TaS nsmitS genemî, adekrs înîjenxtorîs; iar 
ne neî tineri, înnresn^ ks femeile rai ks fetele lorS, nre- 
ksm^ se aflaS îmnodobigî de zioa Isminat^, i-a trimisS ne 
togi la Iloenari, în jsdejjslS lalomiijei, rai i-a nss^ ss msn- 



Skrisss'a kartea aceasta nrin mtirea domniei la Magistratei^ din SeseinS 
la anslS de Ia KrlstS 1396 în Isna Noembrie. 

„Marks I, ministts. „loan^ Barons. 

„Qeorgie AleksievS. „Toma SebemS. 

,,MartinS, insnektorS domnie!. 

„Uli eS transIatorslS anestsY înskrisS Nikolae Dimitrievinf din thr- 
gvlS SidiginS*, adevereakS. 

„lerodiakonslS NasmS ElokoeoHeanv din BanatS, adeverezt ks este în- 
„tokmal konie ăimh originalslS, kare l'amS nreskrisS înssml ks msna mea.^ 



• Oare 8% ns fie SigedinS? (TradtkatarMă.) 

1 Nsmele nronris al a^estsia a fostS Mlxail; nentrs ne i 8*a zisS Vlad ns 
se mtie. 



PABTKA TU XPOCA YL CIPG 1. 23 

neaskiB la cetatea kare o zidea aton^e; nti astfelis ka ne 
kriminali î-a msnnitH nmi k^Bnds aS nstrezitS xalnele ne 
d'Enmii, de a^ rsinasS goli numaî kb kornsrile, mi nvmai ds- 
WB aneea î-a ertatS. 

Ile timnslS kmdS se ssise anestS Domns ne tronS, 
Timsrlens IlIaxslS Ilersieî a nrinss robS ne Ilderim Baîa- 
zetS, karele în anslS als treilea (snii zikS k'b dsn^b 8 Isni) 
alS robiei Isî a rai m«rît§. Ilderim», l-Ls^Bnd» LUĂse fiî, snslS 
din eî, nsmits M»sa, a trekst^ Marea NeagrB ne la Sinone 
mi a venita în Qeara Rom^neask^. Aine VladS Vodi Ta 
nrimitS ks tute onorea mi l'a lisat» în.totb libertatea ka 
8% netr^k'b nrin Qearb. Mssa, nsind»-se în îngelegere k» sa- 
traniî mi ks mai marii îmnirbgiei de neste Dsnrbre, a în- 
Hen»tâ s-B ad»ne omtirî, mi k» ajstorlsl» l»î VladS Vodi 
trekmd» Istr»lS, a mers» as»nra Adrianonoleî, mi snigrLndS 
ne Msssrmană fratele se», mî-» l»at» tron»lS n'bringesk». 

Anest» DomnS a ziditS Mosnistirea SnagovS în jsdegslS 
nfoYslsi, nreksmS se vede din xrisovslS M^Bnistireî. Anesta 
ne srmi a iiksts narte în esnedinisnea Isî Ssltan» M»radS 
II fiisl» 1»! Meemet» I assnra Konstantinonolei; în kontra 
l8î loan» Ilaleolog», snde bstBnds-se înnre»n7> k» Tsrniî 
în kontra RomanilorS, se «nise în al§ 23-lea an§ al» dom- 
niei l»î. (De la anestS domnS si>nt§ xrîsove : la SnagovS 
ksdata 6920; la Eotmana ks data 6926; mi la Eozia altslS 
ks data 6927.) 

DOMNULU XIII şi XIV. 

Dragula /, fiîulu luî Mircea BasiarahU şi 
Vlada III, fiîum lui Vlâda Ţepefî. 

AjsngBndă în Qearb mtirea desnre mortea Isî VladS 
QenemS, boeri! aS alesS Domn» ne fiisl» l»î Mirneaf ^^ ^^ 
nsmit» DragslS ^ Ile atsnne »nS fiî» bastardS al§| i^^bi- 
bî Mirnea, nsmitS mi elS DragslS; (kiHî Mirneal""*^ 



1 Istorici noştri ne a^estS Donmă îlă nvmeskft Draks, saS Drakala. 



24 ISTOBIA DACIEÎ 

tr^indS kam desfnnatS avea maî inslgi iiî) afli^ndsse Hugh 
ksrtea Isî loanS Haleolog» în servi j^bIs osteiiieskS, se adsna 
în t(3te zilele ks neî maî tineri rai maî bunî resbeli^; a- 
ili&ndsse tots odate rai k^j^î-va boerî fsgarî în Konstantino- 
nole, rai aszindS de mortea Isî VladS I|eiiew!, aS IsatS ks 
dsnmiî ne nsmitsli^ Drags, rai trek^&ndă la netatea Albi, saS 
Akermansl§ de astBzî, a§ înnenst» a adsna în tote zilele os- 
tamî vredninî, în kitS a§ f'bkstS o tab^rs mare rai tare ; fi- 
indS k^B neamsl^ Rom'Bnilor^ a fost totsdeasna nestatomikS 
mi gata a se îndsnieka sure reskol'B în kontra Domnilor^ 
lor». Intre a*ieste.rai »n» fiîs alS l»î Vlad§-Vodi jgeneraî, 
nsmit^ Dan$, karele se afla în tab:Bra Isî Amsrats, dsnx s- 
^iderea tatilsî ses în resbelslS k» Romaniî, a fsgitS de la 
T8rHÎ rai a intrat» în Konstantinonole; akolo s'a înfegiraatH 
la îmn'Bratsl^, rai fiind» bine nrimitS, a IsatS narte ks Ro- 
maniî în kontra TsrnilorS, ar'BttndS minsnî de eroismS. A- 
msratS^ rj^diktnd» assedislS în kare de treî Isnî ginea Kon- 
stantinonole, nsmîtslg I)an§ s'a rsgatS de îmn'biatsl^ ka sx'I 
dea voe a se întor^e în natria sa. Imn^Eratsls, nîjrttndsse 
k^btrb els ks nea maî mare generositate^ Pa trimiss ks o ko- 
rabie mare ne Marea Neagrt la cetatea Alb-B. Akolo ksms 
ra§ v^bzstK boeriî kari fsksserB oratire ssb stindardslS fiîs- 
Isî bastarda âlS Isî Mirnea, îndat'B TaS nrokîematS DomnS, 
mi ne Drags TaS sniss. Astfelis, ne kiBndS DragslS, fiîslS 
legitims alS Isî Mir^ea ţlomnea ne o narte a jjereî Msnte- 
neratî, ne alt:B narte domnea înnresn^b ks boerU fsgarî DanS 
fiîsl» Isî Vlads generai, (de la kare s'a gi&sit» rai snS xri- 
sov§ din ansls 1427 în satsls Biiraora de la Loviga în js- 
deijsls Argeraslsî). DanS a trimiss solS la Amsrats HerbndS 
sTb-ls anere rai st-ls ajste, Iskrs ne AmsratS a nrimîtS fi- 
inds kt era oms bsng rai bl:bnd^. Dar Drags-Vodt, ftkxndS 
rbsboîs Isî DanS rai învingindslî^ î-a tîsetS kanslS. De acea- 
sta aszindS AmsratS mi mxniindsse, a trimisS ks omtire ne 
snS altS frate al snissls! Dan§ (nre kare-lS avea ks sine) 
în Valaxia. Dar DragH-Vodi dibndsî rBsboîs rai anestsîa, a 



PABTEA IV. 8P0CA lY. CAP& 1. 86 

BfbnmatS mi onitirea mi ne el» Ta t'setS, rbîn'Bn^LndS singsrS 
DomnS al8 JJereî Rom'Bnemtî, la anslg 1427. * 

în anslă srm'BtorTs, nre ki^ndS AmsratS era s'E treak^b 
în Asia assnra domnitorislsi Karamanieî, Dragg-Vo-f igtoru 
d'By IsxndS k:Lj^-va notabili de aî seî, a trekRtS la\ '^'°^®** 
Adrianonole, mi înkin'Bnds-se Isî Amsrats, i s'a datS ss* 
nssS, îndrenfcBijinds-se nentra nele «ie fek^se, mi nromîij'Bn- 
ds-î k:B de ar^t voi s'b treak'B în Sngaria, el§ ii va fi k'B- 
l'L'ss'L mi înainte mcrgi^torîs n'Bn^ în Germania mi în Rssia. 
AxnsratS, bskvrEnds-se de asemine uromiteii^ Pa nssS la 
mas^b ks elS, anoî viniilmds-lS de darsri ne elS mi ne al 
sei, kari eraS neste trei sste^ a fbkstfi nano ks elS, mi a 
trekstS în Asia. 

Ile tironslS a^iesta a msritg mi fiîsl» l«î LazarS Ste- 
fanS Samoderjeijslg Serbiei, karele neavinJ» mo-fn. chr. 
mtenitoris, a li^sat» în loks-î ne desnotsls IIirik8lBÎ\ cronoiog. 
mi alS Serbiei Sngsremtî, George Brankovinî, kare-lungurescsL 
le-î era nenotS, din Măria sors-sa mi Brankoviqi V«lk«. Dar 
întork'Buds-se Am8rat8 din esnedi«ji«nea ^e feksse assnra 
Isi ELararaanS la Adrianonole, mi a^zindS de mortea Desno- 
tsl»! Serbiei ne a kiBrsî sorB o avea de soi^ie, a trimisa' sol! 
la DesnotulS George ner-End»-! Serbia întreaga, ka momte- 
nire a femeeî sale. BrankoviHÎ atKn^e, viiztndS kt nlanslS 
Ist AmsratS era ka s'b ksnrinz'B mi Serbia mi Bslgaria, a 
nriimitS ne soli k» onore, mi le-a nronssS. sb dea îmu'bra- 
telKî ne fiîkt-sa de sonie, k» o narte din Serbia def 

, . 1 w . 1 . ^ ^ Cantemir. 

zestre, mi k» mare ktt'Bmme de aur» mi de argintB.[ 
AmsratS a nrimitS nronsnerea mi a fekiît» nane k» kondi- 
^i8nî J8rate; mi snre mai msltt înkredingare, DesnotslS 
George î-a datg ne doi fii ai seî ka ostateuî (z'blogg), ne Şte- 
fana mi ne Laztrg, ne kari îi fxksse k» Irina, sora îmnt- 



fn totS ksrsslS domniei anestsia msljiî fii bastarzi ai Isi Mirnea s'aft 
BkalatS în deosebite loksrl din Qeara Msnteneask^B, mi aS IsatS titlalS 
de Domni, nreksmS VladislaS, de la kare este mi snS xrisov^ din anslS 
6940, la Msn:Bstirea Eozia; mi altslS Aleksandrs, ks xrisovS din 6943, 
mi Bads ks dos xris6ye, kubIS din 6962, mi altslS din 6953, mi aigii. 
Dar ne tosi l-a nerdstS adeviratalS flia al$ lai Mir?ea DragslS. 



26 ISTORIA DACM 

ratsis! Ilaleologs ; dar mi George a k'Bn'statS drentsIS s:b fak^B 
Hetatea Smedrova lingi Dsiitre. 

istori'a ) Amsrat§ anoî, nregitindK-se a merge assnra Sn- 

Bizantinajg^^gw^ a trekstS D«nirea ne la Nikonole, snde l'a 
miimits Drags-Vodi 1s.h omtîrile sale; dsni aneasta a§ tre- 
kstS Tfirnii kondsmî de Bommîîn Transilvania, ne kare aS 
gisit'o dem^rti, kiHî Sngsriî a§ strBmstatS togi l^k^itoril 
ne la Hetegî. Denî mergindS assnra Sibîîslsî, netigenii, fe- 
Th a deskide norgile, î-aS întimninat?^ ka ne dsmmanî, mi aS 
B^isS mslgî din eî. ÂmsratS atsnne, vizmdS ne ^de o nar- 
te ki omtirea sa ns era destsl» de nsmerâsi, mi ne de alta 
nefiindS tokmaî sîgsrS de kredinga Isî Drag^-Vodi, s'a în- 
torsS mi a trekstS neste Dintre. 

}în anslS srmitoris, f^kind» esnedigisne assnra 
Serbiei; mi dominmds-o^ s'a întorsS îarBmt la Â- 
drianonole, ka si erneze akolo^ adskmds ks sine mi ne 
Istoria \snj^ fiî§ al§ Desnotslsî Serbiei Qrigorie, ne kare Fa 
Bizantina.jg^gj^g la ksHerirea Smedroveî. Akolo viindS Drags- 
Vodi ka si-lS sabteze, AmsratS; kirsîa favoritelS seS Fa- 
dslaxS îî snssese ki avea de ksgetS a-lS tnda kmdS îlS 
konds^ea în Transivania, Fa trimisa la Ealisnole; akolo gi- 
inds-ls maî mslte zile în tsrnS, î-a lerstS si-î dea ostatenî 
ne fiii seî. Drags-Vodi atsnne mî-a dat§ koniiî^ kari eraS 
înki nematerl^ mi ÂmsratS î'-a trimisS la o netate din Asia, 
nsmiti KimfeS, îar Isî î-a datS libertate a se întorne în gea- 
rh, IsmdS de la el» mi jsriniinte de a fi kredin?îos§. 

La anslS dsni aneasta s'a dsss mi îmniratslS loanS 
Ilaleologs în Italia^ nentrs snirea bisericilor^. 

Desnotsl§ Serbiei George Brankovinf, vizmdS ki rai-a 
Istoria Inerdbt» domnia, nmiinds nsmaî k» nsgine netigi, 
Serbiei, j^^ j^ stininea în Italia, a venit» la Regina S^ngariei 
ks laknmî, mi a Hersts aj»torî8. Anosta, îndsnlekmds-se 
de rsgimingile Isi George, a ordonata faimossl»! Sniadg, 
DomnslS Transilvaniei mi generalissim»l8 Sngariei ka si-i 
dea ajistorslS nsntin^îosS. S^niadS^ adsnmdS ka 25 mii ki- 
liregi mi sigetitorî, ks keltselele ki George, karele era 
f6rte bogatS, mi trBgindS în aliangi mi ne Drags-Vodi, aS 



PARTEA IV. EPOCA lY. CAPG I. 27 

trekstji neste Dsn'sre; ne akolo înaitbnds-se renede arzi>ndS 
mi nrbd'BndS hbd^b anrone de Sofia, s'aS onritS între n'Bds- 
rile kare s^ntS între Filinonole mi Sofia. Akolo I-sl^ întim- 
nmatS AmsratS k» omtirile hc î-as venitS de la rss'BritSîn- 
nrevntb ks Skender-BeT, DomnslS Enir»!»! mi al^ Albanieî ^ 
Dswb mai mslte x^rgsirî miui, în fine s'a ftbkstS b^t^tlie 
general^B snde, ajstagî de deşertarea IsT SkenderS-Be!; S^n- 
gsrii aS reosrtatB oviktorie str'bls^it'B, robindS mimai mslupt 
Hami generaU tsriemtî. Atsn^ie AmsratS, stnmtoratS ane- 
re nane, a întorsS Ibî Brankoviiî tote loksrile Ihî în- f igtoria 
nresns ks Smedrova, nrek«mK mi koniiî Ikî, din ka- [ ^®^^*®*- 
ri ne Grigore mi ne StefanS îî orbise, mi ne fiii Ibî Drags- 
Vodt; nentrs kare a trimis» soli în Sngaria, mi s'a înke- 
eatS nanea la ansi» 1440 k» tokmcle ka ninl Tsrniî s'b mai 
treak^ Dsno&rea în kontra SngBrilorg, ni»iî Sngbril în kon- 
tra TBnilorS. Dar generalissinasl» SniadS n'a fbk»tS j«ri- 
m'fintSy zik^Bnd» k'B el» n» domnemte, m se domnemte. 

K'Btre anwlS 1443, Ladislag regele Sngarieî mi| istoria 
alS Ilolonieî v^BZ'Bnd» iirogresele OtomanilorS, mi în-\ ®***"**°*- 
demn'bndB-se de k^tre liana snre a n»ne stavila nekredin- 
^omilorS, a ad»nat§ k» sirg»inij'B omtire ka s^ se d»k'E a- 
ssnra ]8î Am»rat?i mi s'b restatornineask'B me George Bra- 
gOYÎH! în drentsrîle l»î assnra Serbiei. Sniade, Domn»lg 



1 A^estS mare bsrbatS s'a niskstS în oramslS Krola, kanitala do atsn^e 
a Albaniei ; anoî a fostS kreskstS în ksrtea IsI AmsratS, flindS ks tatilS 
Beft loanft KastriotBiS, ÎIS dedsse ostatekS, dsns tokmeala <ie ayssese ks 
AmsratS. Ilrin talentele mi eroismBlS seS, ajsnse a fi isbitS de AmsratS 
nd inaintitS la rangS de generali ssimS ; Isind^ nartea la mal mslte e- 
snedi^snl, T5rHi!, dsns genislS kare-lS avea, îlS nsmirb SkenderS-Beîy 
adiks Marele Aleksandrs. Dar în resbelsIS k» Sngsril el$ nroflts de 
Umn^ ka as deserteze, mi ss se tragic în Albania ks omtirea k-btb I-a 
ismasS kredin^T68is, alsngindS de akolo ne togi Tsreil mi deklarbnds- 
se singsrS steninitorS. Dvirb ani asta AmsratS, nerkisndS felisr! de ki- 
nsrl ka si-lS înna?e, n'a nststS; în fine a nlekatS ks 200 mii omtire 
asinira Isî, far George nsmal ks 18 mii 6menl a uinstS ontS-zenlf mi 
dOBS de Isnte, mi a fostS nsrsrea înyingstorîs atBtS assnra Isl AmsratS 
kstS mi assnra Îs! MeemetS, memtenitorislS seS. Nsmal dsn^B m6rtea 
un Georgie, BalazetS III a nBtstS ksHeri Albania, mi a o inkornsra ks 
imnerislS OtomanS. 



28 I8T0BIA dacie! 

Transilvaniei, a BnitS mi el» nsterile sale, nreksmS mi Ds- 
Hele Bsrgsndîeî, Venenieniî mi Genoveziî, îndemn'BndS mi ne 
SkenderS-Beî la alianij'B. Astfelî» omtirea kremtinilorS se 
kdmnBnea de 40 miî 6 meni armagî; afara de a Isî Sken- 
derS-Beî kare nromisese a veni ks 30 miî^ mi karele îns^B 
fe înnedikatS de Desnotslg Brankovinî, nelss^Bnds-lS a trene 
nrin loksrile Îs!. 

Sniade, nsmiţ^ de kître rege generalissiraS neste t6te 
cantemir Wmata, nrenioitii trecerea sa neste D«ntre, mi ks 
Honiata. jj.Qjjgjgjj0 ajHnse la ktmnia Vameî, «nde de o date 
întimnin'B omtirea Isî Amsrat^^ kare se komnsnea de 150 
miî de ostamî. Deni frBk'Bnds-se b'Btelia^ la înnenst^ în- 
vingerea n-Brea a fi a kremtinilors, dar anoî, din kassa a doî 
gtoeralî marî fcremtinî, neesnerimentajaî în arta strategik^B, 
întBmnltnd»-se o neoirBndsealt, ea s'a întors^ în nartea Oto- 
manilorS. Kremtiniî se vb^sfe de o datt înksnjsraj^î de 
msliiimea Isr^ilor» din tote ntrgile; înssmî regele Ladis- 
laS fs 8His§ din kassa imnetosit'Bjgeî sale, mi ab!a S»niade, k$ 
nsjaine remimige din ateta omtire, a sktnatg ajstatS de no- 
nte mi a trekst^ Dsntrea în IJeara Rom^Bneask^b. Ai^e Dra- 
gs Vodt, eminds-î înainte, l'a nrins» mi Ta arsnkatS în înki- 
s6re, nentrs kKVBntslS kt Sniade-î Isase ks nsgîng maî na- 
inte Almamsl, F^Bgtramsls mi alte loksrî din Transilvania, 
ne kare le avea» Domnii Rom'Bnî. Dar în fine, Sniade, nro- 
niig'BndB a i le întor^e, Ta liberata; îndat^B înst ne a in- 
tratS în Transilvania, mi-a adsnatS omtire, a venită în Qea- 
ra Rom'Bne'Bskt mi a ajsnss ntnt la Tîrmorg, în jsdegslS 
IlraxoVeî. Akolo fektndsse mare btt'blie, Sniade a învins» 
mi nrinz'Bndă ne Drags-Vodt î-a t-seat» kanslS ^ 

Anesta a domnit» 21 anî; el§ a zidita miBntstirea Tri- 
sor«l»î în j»de]^»l§ Ilraxoveî. 



1 AneBtS Sniade se nsmea lanomă mi lanks. Era de yig!i> RomsiiS, atitS 
din mamtB k'JBtS mi din tatb. TatelS ae^, karele se nsmea 
BotS, arBti&ndS tntr^o betelie mare brav^rs, SigmondS regele 
Transilvniei î-a dsrsitft o cetate nînnitB 9ned6ra. De a^ea Sn- 
gsriî ne filslS seS l'aS nvmitS BotS-Sniad-IanomS. A^estS ma- 
re omS, i^BnsS la rangslS de generalissimS mi la Domnia Transilvaniei 



Gosmogra- 

fiaMonster. 

Chonologia 

Serb^sca. 



PABTEA lY. BPOCA IV. CAP& I. 29 

DOMNULU XV. 
VladislaU II Bassaraba. 

K» tute kT> kronologîa Transilvaniei zi^e kt Sniade, 
dsirb ne a «hîsS de DragiJ-Vod^t, a auiezatS în tronSj n. chr. 
ne 8nS 6rekare DanS-Vodi, mi d^n's aneea s'a în-\ Pomfln. 
torsS în Transilvania, îns^B ninî boeriî n» TaS nrimitS, ni^ 
nsmitslS a domnita, ni nrin îngelegere general:b as alesS 
DomnS ne VladislaS, neuot? Ikî Miniea- Vod-B ; îar ne DanS 
VaS s^isS* la TîrmorS în ansib 1445. 

Ile timnslK anosta anlekatH ui Sniade assnra IsîSsl- 
ianS MBratS, dar învinginds-so mi întorktnds-se nrin f chronoi. 
Serbia în Sngaria, Qeorge Brankovi'iî Vşl nrinsS mi Taj ®®'***®** 
inkisS. KsvmtslS se» t'»se, k^ Sniade, dsn^ HelS înteîs ajs- 
torS He-îd'Edsse în kontra TsriilorS^ îmî anronriase t(>te loksrile 
Ikî George Ixate de la Tsruî. Brankovinî dar îh i^in» înkisg^ 
n:Bna& kmdS î-a nliititg tote kelteelele mi nagsbile, mi anoî 
Ta liberata. De aneast'B okasÎKne nrofite mi Domn«l§ Ro- 
m^sneskS, k'LHl atbnie nsse st'&u'Lnire ne loksrile kare le Is- 
ase Sniade dsni bitaea k» DragH-Vodi. Anest» DomnS a 
ziditS mi biserika Domneaski de la Merimoî. Dar sksl'sn- 
dsse ne srm^ Rads-Vod'B, tiîsl» l«î Drags-Vodt BassarabS, 
nsmitS nelS frsmosS', mi bitmdsse ks els în mijloksls Tîr- 
morlşls!, îlS sfiise, dsnT» ze'ie anî de domnie. 

Kronologia ]y;ereî grememte zik^snd^ k'B elS a domnitS 
ne la ansl?^ 1427; k:BHi dsii'B data snsî xrisovS als ses, grb- 
titS la satslb' Biim(')ra sa» Lovimtea, în jsdeijslS ÂrgemslKl, ks 
anslS vekîs Q959, mi dsai^ data înskrinnîsneî de ne mor- 
m^bntslS seg afl^tons la M'Bntstrea Dealslsî de l'Bng^s T^brgovi- 
mte km^itS se dovemte kt a domnitS la ansls 1445, rai k* 
la 1455 s*a suisK. In timnsl?^ domniei anestsîa s'a înt^Bm- 



nsmal nrin virtagile mi eroismslS seS, de ni^se ori a bi&tBtS ne SsltanS 
MaradS la assedislS Beligradsls! ; mi ks t6tc aneste k^ndS a msritS, la 
anslS 1457, AnisratS Panli&nsS, ziki&ndS ki» nsamal rbmasS ?inc si-lS 
fektB a-mî esseruita ksraglslS mi talentele sale ostimemtl. 



30 isTOBiA dacieI 

nlats mi l«area Konstantinonoleî de ktBtre îmn^BratslS Ota- 
maniloris Ssltansl^ MoametS II la anslS 1453 Maîs 29. 



DOMNULU XVI. 

Radu Vodă 111 BassarabU, cela Frumoşii. 

Ile timnsl?^ domniei anestsîa a venit» StefanS-Vod'E ns- 

D. chr. ImitS maî terzis Vel8 Mare, fiî«lS Isî BogdanS-Vodi 

^*^ jgonitK de Iletrs Aron» Domnslă Moldovei, mi a ne- 

rstS ajstorîs de la Rads-Vod^b. Anesta, do&nds-i omtire de a- 

JHnss, StefanS-Vod'E a intratS în Moldova, rai gonindS ne 

Iletrs s'a amezats în tronslS seS nels ntBrinjy^eskS. 

Anest» Rad8-Vodi& a zidit» rai M^n'Bstirea Tîngans în 
jsdeu^sl» Ilfovslsî; îai dsn'B o domnie denin^i ani, amsritS. 



DOMNULU XVn. 

Vladă Vodă II BassârabU^ pronumM Laiot&. 

Anesta a fost» firate ks Rad» nelS FrsmosS; fenlorslS 
D. Chr. U»î Drag» Vodt rai nenotS l»î Mirnea HelS bi^trbnS. 
chron'oiog.lKsmS s'a araezatS ne tron§, v^bz^ndS învingerile Isî 

▼echie al 

ŢereL j Ssltang MoametS II, Isarea Konstantînonolei; k^Lderea 
totala a imnerislsi RomanS^ frika mi groza EBrone! întregi, 
s'a konssltats k» MitronolitslS rai k» boierii, rai aS ghBÎt^ 

Istoria Ik» kale ka s^ înkine ju^eara de alS doilea la Uorta 

Bizantina. Jq^^j^^^^ Do^î dsnt HO fl'a întorsS MoametS din e- 
soedigisnea ne fbksse în IlelononesS, Iliria, Livadia mi alte 
nrovinijiî, rai onrinds-se la Adrianonole a sakrifikat» ne no- 
tabilii nsmitelor» nrovinijii ne kari-î adssese ks sine, atsnne 
Chronoiog. \a trimisS mi LaiotS Vodt ksgi-va din boierii mal de 

Tierei. jţjrsnte ks darsrî rai i-a8 oferitg ssnsnerea ijereî (la 
ansls 1460) ks tokmeals ka geara s£ dea, ssb nsme de tri- 
bHtă, k^te zene mii galbeni ne anS, &% fie ssb ^rotek^i8nea 



PABTBA IV. EPOCA IV. CAP9 1. 81 

Ilorgei; dar aneasta &% ns neari maî msltS niqîs'E se ame- 
stece de felis în k^Bnusirea gerei, m ea 8*5 fie ks totvlS li- 
bers mî a^onom'B. F^Bk'BndK-se aneste tokmele, ăsuj» «lere- 
rea boerîlor8 s'aS înteritS mi ks XatîraerifS, adek^B xrisov8 
îmnsr^BteskS. Atsnne mi Ssltansls a onoratS ne DomnS, tri- 
mig'EndB-î do£ tsîsrî, sa§ kode de kalS (dar are gradS de 
trei tsÎ5rî ka mi Vizirii^ fiiindS k^ are astoritate nem^Brgini- 
tb îndonmia Isî); î-a maî trimisa înk^L mi xaîn^B îmu^rbtea- 
skib, karele se nsmemte kabanîijt, (vezi la TomslS HI de- 
snre întronarea Domnilor», Ilartea VII.) SangeakS, adik-B 
stem^B^ sabie mi tonszs (bszdsganS.) 

Dar ăTSWb doî anî, la 1462, a trimisa SsltanslS ordinS 
Domnslsi ka s:b meargă ksr^ndS la elS snre înkinare mi 
b:b-! dsk'E înnresn^ ks tribstslS ansal^ mi muni sste kooil, 
nre kari S»ltaniî maî de m«lte orî îî nersserB de la nrece- 
desoriî Isî Vlads mi ns-î ktnitaserB. Atsnne Domnvl^ a rs- 
snsnsS; k^ banii este gata a-î rbsnsnde, îar koniiî ks nens- 
ting^B, mi ki mai ks nensting^ înk^B-î este ka srB meargă în- 
88mî &% i se înkine. Aceste risnsnssrî a^ întBrîtatS f6rte tare 
ne StfltanslS, dar domin^Bnds-mî m'&nia nentrs kassa ernel ne 
se anronia, a trimis» st»-! ceara nsmaî tribstslS an^^alS, trimi- 
giBnds-î resnsnsS k:L nentrs cele-1-alte se va gindi maî tBrziS. 
Trimimiî Sbltanslsî aJ8ngT>ndg în IJearB, a« snssS Domnslsî 
cele ce le se ordonase ; dar Domnols a ossS îndatB de î-a 
tras$ ne geant, mi fer'B a nerde timnS s'aS skslat» ks omtirea 
k.'htb avea, a trekstS DHniirea mi a jefsitS n'Brgile Dristeî, de 
«nde nrinzind» maî m»lgî robî de uonor« nrost», le-a anli- 
katS aceeamî nedens'b, dsn'B ce s'a» înt«rnatS în gearx. 

Dar snS generalS alS S8ltan«lsî nsmit» XadimSJ chronoiog. 
Ilama, aflinds-se desnre miriiîle Dsn'Breî, mi voindS\ ®®'^^*®*- 
a-mî arsta vitejia, a trekstg ks zece miî de Tsrcî în Qeara 
Msrtenesk^B. Vlad» atsnce î-a emit» înainte, mi, dtnd«-îrB- 
sboî«, a 8cisg o mslgime de Tsrcî, mi ne ktgî a§ iirinsS 
viî înnreant ks komandatslS lor», ne togî î-a »cisS nrin 
^ea^!B. 

Ksm» a a»zit§ de aceasta SsltanslS, a adsnatS neste 
o SBt£ cincî zecî de miî de omtire, mi emind§ din Adriano- 



82 I8TOBIA DACISi 

nole, a ajsnsS la DsDire snde a fbkst^ tab^Brb, amten* 
tbndS s:b-î yi:B tote trsnele. Iar DomDslS a strEmstatS t6tB 
mslgîmea Isksitorilors kitre msnijiî Karnagî nrin n-Bdsr! 
IDÎ loksrî grele de r:Bsb'&t8t§, liBstBndS kiBmniile ks totslS 
nsstiî de omeni mi vite. 

între aneste, trek'snd» mi Ssltan^l?^ Dsn'Brea, a fbkstS 
kale de mente zîle fort s^ înt-Blneaskt ninî om^, niqî viti, 
fbJTB s'B giseask^ nini de m^nkats, niii de b^bstS; dar aj?m- 
ghndt la o k'Bmnie mi v^BZ'sndH miî de ju^enî nline ks tr^snsri 
de morj^î, în mijlokrlS k^rora sta ne o ju^ean'b mai nalt^b Xa- 
dim-IIama îmbr^bkatS ks rom», s*a smnlstS de întristare la 
vederea «neî snene at'Bt» de tragice mi neamtentate, mi a 
rsmasS în citare. Vlad^, folosinds-se de o nonte întsnek6s'B, 
a emits în linimte din ni^d»rî ks omtirea sa, mi k^zmdS ne 
arina dreantt a omtireî Otomane, a fibkstS «nS mtieU înfri- 
komats, k-B^î dsn'B înkberare, kîarS Tsrniî se snidea» eîîn- 
tr«î eî, neksnosk'Bnd» iie dsmmaniî lorS. Dbui ^e s*a fe- 
kstS zio£, Rom'Bniî s'a^ retrasa îarBmî la stsnile lor^, Iar 
Ssltannls Moamets, ksnrinzxndîj-se de snaîmt, s'a întsrnatS 
ks rsmine neste Dsm&re, mi s'a« dss» drent» la Adrianonole. 

Dsn^ aceasta, Domnsls înnresnt ks nonorslS, kobo- 
FBnds-se earBmî la loksrile sale, j^eara a venitS în starea sa 
de maî nainte, bsksrinds-se de nane mi neat^bmare. VladS a 
msrits in alS 8-lea ans als domniei sale. 

De la Domnsl» acesta se sA'b dos^ xris6ve: snslS la 
Mtn'Bstirea Kozia ks data veke din anslS 6974, mi altslS din 
anslă 6975. 

DoMNULU XVI!L 

Vlada Vodă II Ţiepelufiu Bassarabn. 

Anesta a fosts fiîs Isî Dană Vodt IV mi stranenotS Isî 
D. chr. ţVlad« Vodii Iţenems. Dsu'b ne s'a aless DomnS^ elS 

Chronoiog. r* dssS în nersoni la Ssltansls Moamet8, karele se 
ficrbieL j întorsese la Adrianonole înving'Btorîs din esnediijis- 

nea ne fbksse assnra EnegilorS în Esrine, mi înkinmds-se 



PARTEA IV. EPOCA IV. CAP& I. 33 

!-a oferi tS ssnKnerea Iţereî mi alianga sa, în unsls 1470. 
SsltanHl^, bsksrBnds-se forte de aceasta, a d^rsitS mi alte 
mivelegîsrî ijereî nrîn al^ doilea XatixsmaîsmS îmn'BrBteskS. 
Dar StefanS, DomnslS Moldovei, aszindS de legrbtsra lȔ Vlad8 
ks SsltanslS mi, nrensindS ka ns ksmva bt» vie assnra Isf^ 
B*a B^BkotitS a Isa m^Bssrî de Bigsraniţ^b ; den! sksl-bnds-se ks 
destslrB nstere de ostauii, a intrata în l|eara MKntenc^skiB, 
HTBdmdS mi jet»indS o mare nartc de lokîî. Aladg Vodi, 
adsnrbnds-m! mi els omtirile, I-a emitS înainte mi întilnin- 
ds-l^ în J8de][^8lS Slam-RîmnikS, ue valea rislsî de asemine 
nsmirC; s*a fBki>tS o bst-tlie învermsnafct mi k» mslt^B v^Br- 
sare de ssnge. Dbwb aceasta, fBk'Bnds-se înk'B mal mslte 
bstili! între anemtl Domn!, în fine StefanS a învinsS mi nrin- 
zsndS ne Qenelsmi Vod'b î-a tieatii kansll^, dsn'B o domnie 
de m^ntc an!. Atsn^e Ştefan», nsinds stLn'snire mi ne ka- 
mtala Bnksremtilor^, a amezatl< DomnS ne snS VladS nsmitS 
ErslsgTBnd^, mi s'a întors» la Moldova. Dar Rads, fiî«ls Isî 
QenelBmT, karele dsn's sfirBmarea tatălui scS aflase azilS 
neste DsnT>re la TsrHÎ, ktntt'Bndîî aj«torÎ8 de la SsltanslS, 
a intratS în ijearB, snde aj«tBnd»-se mi k« k-Bte-va omtirî 
DKmintemtt, s'a b'BtstJ mi a învinsa ne Rads^ goninds-lS a- 
farB din jjearb dsni o f6rte skwrfcB domnie. 

AnestS VladS Vod'b IJenelsm! a în^enstS a zidi M-tn-B* 
ştirea GlavanîokslS în j«deijKlS Vlamka, kareînst s'a termi- 
nai^ S5b fiislS ses Rads Vod'b, în anslS 1496. 



DOMNULU XIX. 

Radu Vodă IV ^ numită celU mare. 

Aqesta, ksmS s'a ssitS ne tronslS ntrînjjeskg, a voită 
8:b FBsbsne mortea tafrbl«î seS. Denî ad^n'sndS o-f d. chr. 
mtire krbts a nststS, kiBn'bti^ndS mi ajstorîs de la( 
TwPHî, a avKtS neîn^etatS resbel» k» StefanS Donin«lg Mol- 
dove!, mi abîa dsn^B msltB v^Lrsare de srBnge mi dasne uen- 

trs ambe nrbi^ile (nreksmS mai nre largS se va snsne la 

3 



34 ISTORIA DACIEI 

biografia Isî StefanS Domnul» Moldovei) s'aS îmn'BkatS, k- 
G&ndS Ştefan» Vodi mi de soijie ne fata Rad« Măria, ne ka- 
re o nrinsese robt maî nainte. 

lnt:bmnl'Bnd8se amHri Ssltan»!^ MoametS II, mi fektn- 
ds-se îmnT>rat« Ssltians Baîazet» II, Rad» Voda& s'a dssS 
în nerson^B la Konstantinonole, ka bt» se înkine Ssltanslsî, 
mi 81» înoeask^ Xatixsmaîsmsrile nentr« nriveligî»rile jjereî. 
Dar între aceste Hatriarxsls NifonS, aflmdsse în înkisorea de 
la Adrianonole ă^wh srgîa îmn'Brbteaski&, mi istoria anestsîa 
refer:Bnd«-se msltS k» domnia Isî Rads Vod^B, nreksmS mi 
k» aneea a «rmam^lsi seS Negrs-Vodt, amg g^BsitS ks kale 
8% o deskri» aive. 

AnestS NifonS era nativ§ din IlelononesS, din ntringî 
av»gî, kKviomî mi din familie striilsHitt. Dorindg a îmbrB- 
j[jima viaga monakal:&, mî-a l'Bsat§ ntringii mi, dsk^ndsse la 
msntele Atos, în ksriindS.s'a foksts mi nreotS în mtm&sti- 
rea ELantokratorg. Inttmnltndsse st mort eniskonsls din 
Tessalonik» Itksitoriî de akolo, ksnosktnd§ virt»gile mi în- 
jjelenHÎsnea l«î NifonS, s'as dss§ la elS mi k» mari rsgt- 
minijî l'aS îndsnlekat» st nrîmeaskt enîskonatKlS lor§, Aooî 
dsnt mortea IlatriarxKkî SimeonS, ftktndsse konHilîs de 
Arxiereî rBstritenî mi anssenî nentrs kassrî eklisiatine în 
Konstantinonole, nrin vot» snanimn mi nrin XatimerifS im- 
nerialS, Nifon« se fek» al» zenelea IlatriarxS dsnt Isarea 
Konstantinonole!. NifonS, karele fort de voe nrimise ase- 
mine demnitate, nredika ks neobosire l«mina adevtrslsî ka 
«nsls ne era din neî maî învtjiaHx omeni de ne timnsrile 
anele. Dar fiind» kt onrea ne nimte klerini de la fantele 
mi n»rttrile nele neksviiniîose mi rele, anemtia isb»tirt nes- 
te k»rtnd8 a-lS destitsa ftrt ksvttitS nrin fîrmanS îmntrt- 
teskS. Nifong, ftrt ninî o ntrere de rt», retrtgtnd»se într'o 
ins»lt din Marea Neagrt în fagt k» Sozonole, îmi netrenea 
Yîaga în linimte. N» ttrzi» înst, rekematS de kttre kon- 
niliS, a venits eartmî ks ordinS imoerialS la tronslS natri- 
arkal^, mi în fiekare zi se ftnea maî folositorîs tsrme! sale 
nrin înyj>gttsrile Isi nele îngelente mi ksvioase. 

într^o zi, dsnt ^e a ftksts letsrgia la o biserikt de- 



PABTEA lY. EPOCA lY. CAP& I. 35 

narte de Ilatriarae, întork'Bnd8-se akas^B k^lare, s'a îtBlnit 
fbrb de veste mi f^brB a avea timns s% deskalene k» Sslta- 
DslS; karele av^BDdS natim£ assnra Isî din alte kasse de mal 
nainte, grbsi nretekstS kG& ns mi-a n'BzitS datoria^ mi detron^n- 
ds-lS ks firmanS, Pa os^bnditS a sta înkis^ la Adrianonole 
ne t6t% vlaga. 

Faima virtsjjilorS mi învi^g^Btsreî a^estsî biirbatS rs- 
SQ'bndindBse whwb mi în Iţeara Msnteneask^B^ k'Bndb a tre- 
kvtS Rads Vod's la Konstantinonolo^ iireksmS s'a zisS, a 
isbstitS, m*in darsrî kitre niizitorî a se întblni ks Uatriar* 
xdS Îunre8na& ks bocriî ^e avea ks elS. Kad8 înkin^Bnds-se 
ks smilinga^ mi sirKti^nds'î m'Bna, î-a zisS : „Ilreasiinte, ll^s- 
rintel de msltS doream^ s^ m-B învrednineskS a k^Bn'Bta bi- 
neksv^bntarea vostrb. Mblij'bmeskS IsI DsmrezeS k'B mî-a 
imnlinitS doringa dsn'B ksmS l'am^ fostS rsgat^-; dar msltS 
îmi narerbS de natimile ne te îmnresors.^ IlatriarxslS, mslgs- 
minds% î-a siissS niblte ksvinte ni'BntKitore mi folositore. Atsn- 
^e DomDslS î-a nroDHsS k'B de voemte a veni în IJeara Romi- 
neask'E ka sb orBndsTaskB kanonele mi legile kredingeî la Ro- 
mani, elSva ^erka sb kanete liberarea sa de la îmn'BratslS; nro- 
mig^nds'î tote onoriie mi îndemBn'Brile iientrs Imimtea viegei. 
Ind»nlek'Ends-se IlatriarxslS ksvintelorS Domnsl»!, mi 
Rads, isbstindS a kiii^ta graijiarea sa^ l'a adb'sS ks sine în 
Qeara Romineask^. Atsnne nriminds-lS toHî, ka ne anosto- 

' Islg IsîKrists, ks resnektS mi ks bsksrie, Domnsls î-a zisS: 
„llreasfinte Iltrinte! de ast-Bzî înainte te avemS învBrjttorîs 
mi n^storis ka sb îngrijemtî nentrs mBntsirea nostrB ssfler- 
teask'E; îgî d^ms nstere mi astoritate assnra totS" klerslS 
Domniei nostre, mi ne vomS ssnsne la tote n&ndselele v6- 
stre sniritsale *." Iar Ilatrîarxsl» î-a resnsnsS: „Di'nd msA 
înfcBî Mwia Ta ksv^Lnts înaintea Isî DsmnezeS kj» veî ntzi ks 
neabatere kanonele biseri^eî, mi ki de se vorS ktlka kîar 
Miiria Ta s-b fii ssusss la nedensele sniritsale, Hrh onsne- 
re, mi atsnne nromitS mi eS s'b îmnlineskŞ nele nerste de 



1 Se vede ks Metronolia jsereî ne atsnne era vidBvs, fiindS ks desnro 
MetronolitS nimiks ns se zi^e. 



86 ISTORIA DACIBÎ 

kreding'B mi de bîseriks; k^qî dakt DomnslS se va onsne 
la legile kredingeî; toi^î ssnbuiiî se strik'B, fiind^ k'B ome- 
nii maî lesne se abat§ la rele, k-End?? vorS avea esemnlslS 
Domnslsî." 

Domnsls, nromig'sndS a se ssnsne la t6te aneste, a 
ordonatH îndate sib se faki& adsnare generali de klerinî mi 
lainl. Dsn^ ne s'a» adsnatS togi biserikamii mi boerii, de 
fagx ks Domnslu, a în^ensts Ilatriarxslg ss fak'B sn^ ks- 
v^nts de moral'b kare a înd»îomat§ ne toiii nsn% la lakrami '; 
ne srm'B, întork^nds ksvsntslS k'Btrb DomnslS azisS; „Fi* 
ii$le Radsle ! ts kare ai nsterea în m'Bnî, ts trebse s£ dai es- 
gemnls la togi ssnsmiî t'Bi: teme-te de D-ze^, resnekteaZ'B 
nele sakre, ni&zemte s^Lntele ordine, gine legile kredingeî, 
milsemte ne s'Bra^i, mzemte ne Mei tsrbsrbtori, i^bemţe no- 
norsl» th^ mi jsdekt fhrh konsiderare de norson^b drenta- 
tea, k-BHî j»dekş.ta este a.lsi D-ze§, dsni sintslS Evan- 
gelis." 

D^n-B aneasta des&k^Bnds adsnarea, a onritB l^ngrb si- 
ne ne arximandrigii, egumenii mi nreogii venigi de denarte, 
nentrs ka s-b'î învege rindselele biseriqeî mi kan6nele nele 
drente ale kredingeî. Togi mblgimeaS l»i D-zeS k'B le-aS 
trimis» asemine înv^g'Ltoris mi nistorîs, ka ne snS altS Gs- 
rb-de-asrs, nentrs ka sil Ismineze mi sil dski la mmts* 
îrea sufletslsî. 

El?s finea iitsrgie în t6te sirbitorele mi dsminenele^ 
mi nredika neînnetatS în kontra relelorS natimi mi denrin- 
deri kare eraS înndininate în nonorS. £1b a xirotonitS mi 
ne Eniskoniî de B^ziS mi BîmnikS : ne Imgi acestea a kon- 
dsBs mi ne Domn§ ka si ameze fsnkgisnile domniei dsm^ 
onndseala îmniragilor^ Konstantinonolei, dmdS lasnele mi 
nsmiri, kare essisti mi nmi astizi, nreksmS SnatarislS, Ve- 
stiarislS, LogotetslS, EomisslS, mi altele. 



1 E ksriosS ks astoriBlS ns ne snsne !n ?e limbs aS nststS ss vorbeas- 
ks IlatriarxslS, nentrs ka si fie îngeleAS de îiBblîkft; ks<ii este mtîBtS 
ks ne timnvlS acesta limba gre^ieaski ns nrea era ksnoskBtK Romi- 
ailorS. 

(Noia Trad8k9i^rMa.) 



PABTEA IV. EPOCA IT. CAPC 1. 87 

Ile timnslS anela, snS boerîs desfrBnatS de la Moldova 
venise în jjera Msnteneask'B, alsngatS de StefanS Vodi de 
akolo din kassa msltelorS sale skandalsrî. El§ îmi l'Bsase a- 
kolo sogia ini koniiî, k» tote aceste Rads Vod^B voi a-! da 
ne sorB-sa c!e sogie în kontra kanonelorS biserinei; ks kare- 
18 mi ksnsn^. Sogia Moldoveanslsî^ aszindS de aceasta, a 
skris^ MitronoUtslsî tingsindb-se desnre nelegiuirea barbat»<* 
seS. Mitronolitsls atsn^ie îlS kiemi mi esnsinds-î m'Biimea 
n'bkatslvl, îl§ îndemnT» st» vie în nok^ing'B mi s'b se înt6rk'B 
la Bogia nea legîsitb. Ânesta îns'B alergb la DotnnS^ în a 
k^rsla favore mi intimitate era întBrits. Ilatriarxsl» irerse 
mi elS la Domn» ; îî araţii skrisorea ne nrimise de la ^ea în- 
tbî sojpe a numit»!»!, mi-lS konjsrs s-b n» se onse kandne- 
lorS biserineî. Domn»l?^, arsnk'BndS tot'B maska niet'Bgef ka- 
re maî nainte îî ariBtase, îî zise k» fsrie. „Ns eratî în drentS, 
mBrinte, a mi te on»ne m>n'L la at'Bta; ar treb»i s'b aibî ne- 
va maî msltS resnekt» nentr» Domnia mea. De demsttS 
voeamS s!B-gî snsn^ k'B n» maî nota s»ferî skimbarea rBn- 
dselelorS mi a datinelor» nostre, kare le-aî întrodssS d»n'B 
ksmS jjî-a nl'bkstîJ. Dar de astiizî înainte ninî învTig-Btsrile 
tale ns maî voimîJ, ninî rBndselele tale ns maî nrimimS, kmî 
BO&ntemS omeni de l»me mi n» maî n»tem» ssferi missrile 
kare n» le imn»î.^ 

Ilatriarx»!», ne amtent'Dnds-se S'B askslte asemine lim- 
bagî», îî resnsnde ks amtrBHÎHne; „Aceste amtentamS s'as- 
ksltS^ nrea în^Blj^^ate Domne; acesta s-Bnt» iiromisi»nile ne 
mî-aî dat» ktnd» aî venitS de do'B mi de treî orî în înki- 
aore r»gBndB-mt sb vi» aine nentr» 8»fletesk»l8 vostrs fo- 
losS? aratB-mî kare datine mi rBndsele b»ne le-am» nrefe- 
k»t§ eS, d»n'B voea mea, înrele? Vaî! aksraa k»noskS k^ 
are st» vie mare »rgie D-zeeask-B assnra v6strT&: mi întriS'- 
tez» nentr» ssfletele vostre îar n» nentr» mine, k:BHÎ sne- 
ranga mea este în anela ne kare amS i»bit» din konilirie 
mi nentr» a k%r»îa dragoste, de va treb»i, V!Brs» k» bKksrie 
mi kîar sângele me§. Âfl^, Doamne, k^B n»terea mea stB 
în kredin^a biserineî, nentr» kare Domn»lg meS a virsatS 
xurea sintS sângele seS; ka sb o ksr^ge mi sb o sfingâskii 



38 iSTOBiA dacie! 

mi ka s^ o wbzesLskL ksrat'B mi neîntinata n^n^ la kantB- 
tsl8 sekolilorS." 

Aneste ssnsind^, a emitS din nalatS', s'a dssS la biseri- 
k!b mi a zisS si tragi> klonotele ka 8% adsne nonorsli^; a- 
noî nsindS vestmintele arxieremtî, raaî înt'Bî a nredikatS mo- 
rala Ia togi, ne ururB a afsrisitS ne nelegîsitslS Moldoveana 
karele se afla akolo înnresn'B ks konksbina Is!^ ne kariî a 
ordonats s'b-î dea afarb din biseriko^, ka kilk^btori de lege 
mi anostaijî k^tre kredinijx. Dsn^ aceasta nrezik^bndS re- 
lele kare as st vie neste geart, nrek«mS mi stermitelS nelS 
FB» ne-o ss aîbT& Domn«l§ mi Moldoveanul^, s'a dezbrBkat8, 
a denssB vestmintele ne stnta mas'B, ne kare a strstat'o, 
mi a emit«. Domnsls, aflând» aneste, a datS ordin» asnrs 
în tot» oramsls, ka nimene nini s'b-IS nsmeaski, niqî s:l-î 
dea onorea de arxîereS ; nîmene ninî st-lS îngrijeaskt, ni^î 
s^B-ls nrimeask^L în kasă sa; mi nine se va afla kt î-aS dats 
ntîne sas altneva de nevoe, st se nedenseskt k« morte, mi 
averea sa st se konfisne în favorea doranieî. Iar Ilatriar- 
xbIs dtnds lok» srgieî, a emit» din oram8 mi s'a dssS în- 
tr'Knb' sats, nertndS mi ktntttndS asilS la o kast nr6stt; 
akolo «n» fii» de boîerîs din seminijia BassarabilorS, ans- 
me. Neag», îî adsnea ne anksnsS în tote zilele, elS singsr», 
mtnkare mi nele de nevoe ale viej^eî. 

Rads Vodt raaî ttrziS, viinds-mî în ksnomtingt mi în- 
grozind»- se de blestemele Ilatriarxslsî kare ar fi nststS a- 
d»He vre o srgie nereaskt assnra sa, a trimis» mi Fa aflatS 
mi ks onore l'a^ ad«sK la sine, ziktnd«î: „Iltrinte nrea 
sfinte mi nrea îngelente! earttmt de ktte ka om§ HÎ-amS 
gremit», nentr» ka st kanegi mi sfiingia ta de la mine er- 
tare nentrs ktte aî Iskrat» în kontra mea. Te rog», n»-mî 
voi rt»l», mi-jiî voi» da bani, vesminte, orî ne-gî va treb»i; 
mi te voîK trimite k» ouore »nde veî nofti mi nor»n^i, rai 
orî 8nde te veî d»He îjgî voî» trimite nele trebsitore. Iar 
ktt§ desnre femeea Moldoveanslg, n» te raaî s»ntra, ktnî 
el» a nrimit» karte de ertare de la Sinod»l§ din Konstanti- 
nonole: eartt-o mi Ilreastnj^ia ta aksma." IlatFiarxslS sss- 
nintndS din adtnk»lg 8»flet»l8î, î-a rBsn»nB8 : ^Badsle ! Ba- 



PARTEA IV. EPOCA lY. CAPG I* 39 

drfe! N» amU^nevoe nÎHî de banii ttî, ni^î de vestmintele 
tale, nÎHî de onorile tale. Ads-gî aminte înst ks ne kinsrl 
m'aî îndunlekatS ka 8*6 vi§ aîqe st învtgS ne nonorS k«vsn- 
tslS l«î D-zeS. Arat!b-mî ne învtgttsrî amS fbksts e« în kon- 
tra legeî mi a kredingeî ? Dak'B amS învtgatS rb^j snsne-ml 
rbvlS; e§ de D-zeS am§ fostS rbndsitS ka s% fsgS de &rB 
de lege, mi ast'Bzî 8i& kazS în nelegîsire? Tb singsrS m^al 
adssS aî'ie^ mi t^sakxma mt gonemtî. Mt dskS, dar stmtil 
ki în marî ssferinije rai dsrerî veîmsri; rai m«lte nevoî aS 
s'B kazt assnra jjereî tale; mi atsnne m'B veî k'Bsta, rai np 
veînstea afla sndem'B gBseskS." 

Aqeste ziktndS IlatriarxslS a nlekatS. Neags, fiîslii seS 
HelS ssfleteskS, a»zind« de aceste, s*a d«sS la elS, dar Ila- 
triarxslS î-a zisS: „Fiîslg me§, aflt k-B mare srgie are sb 
kaz'B assnra gereî acesteia, rai veî s«feri rai t» mslte înnre- 
snt k» toti s^Bmingia ta. Dar t» dakt veî srma nele ne 
te-am» învBgatg, D-zeS n» nsmaî te va feri mi te va sksti 
de orî ne înt-Bmnlare kontrarit, ni te va întlija mi la mare 
treantB, mi numele ttS se va fane faîmosS în tute îmnrejs- 
rimile. At^n^e kastiB si-gî ads^î aminte mi de mine, n'brin- 
tele t'B§ ssfleteskS^ mi eS voîs kuteza a m'B rsga nentrs ti- 
ne k'BtrB Domnsls.^ Aneste snsinds-î Fa binek»v!Bntat» mi 
Pa Itsat» tn nl'Bnsete nem^BngBete. Dsn'B aceasta Istnds kş 
sine ne doî dis^enolî aî seî MakariS mi loasafifi, atrekstsîn 
Macedonia, mi de akolo la Iletolia, iiredik'BndS ksv^Bntsls di- 
vin», mi înfcBrindS ne kredinioraî la aietate. He srmt aJ8n- 
g!Bnd§ la mantele Atos, fe nrimitS de kttre ntringiî de la 
Mtntstîrea Vatonedslsî ks mare bsksrie mi venerare. 

Dso'B nlekarea Ilatriarxslsî din IJeara Rommeask'B, 
s'a întBmnlat^ mslt'B neorBndneal'B rai neînijelegere între 
klerS mi boferi : îar în anslS acesta a srmatS mnlte enidemiî, 
mare senetB mi mare fomete, ka nimte adevărate flagele 
(bine) Dsmnezeeralâf, întokmaî dsn'B nrezinerea HatriarxBlsî. 
DomnslS atsnne a trimisa în tote n-Brgile st kaste ne o- 
msl^, din ale k^Brsîa blesteme ksnomtea kt aS venita ace- 
ste rele; dar î-a fostS în demertS, kt?i IlatriarxslS irtind^ 
ka eremijgiî în muntele Atos, mi ajsngtndS la kslmea yir- 



40 ^ ISTORIA DACIEf 

tsHeî, trekuse k Itkauiele nele eterne. lar^^î Rads Vodii 
l-a venits o iiatim'B ksmnlit'B mi nevindekabili&^ grbsrindsi- 
se tot» kornsls iui kai{s:bnd5i-se o nstore nessferitb în k:bt§ 
nimeni ns se nstea , anroniea de els; în fine^ d8n:B ksmnlite 
dsrerî mi ssferinHe, mî-a dat» ssfletsl». El§ a donmitS 33 
anî; mi f» înmorm:bntat» în m^bn^bstirea Dealslsi de l:bng:b 
T:brgovimtea, kare s'a terminatS de k'htrh els înssmî. 

A^estK Domn», ka m»ljaî din Domnii vekî, mî-a l»atS 
nsmele de Rad» ka titl»; îar din botez» se n»mea VladS^ 
ini dintr» înHen»t8 stB nsmea Vlad§ sin (adektB fiîsl») VladS 
genelsmî, nreksmS se vede în xrisovele r^bmase de la elS 
din anii 6986, 6987, 6991, 6996, 6997, 6998 mi 7000; îar 
d8n:b anii anemtia se nsmea Rad» sin VlâdS Qenel»m!; nre- 
k»m§ ae vede în Xrisovele din anii 70H, 7012, 7013, 7014 
mi 7016; mi se krede k:B tot» el» a fost?^, fiindS kt IJene- 
Ismî Vodib n»maî »n5 fiîs a fost» av»t». 



D. Chr. 
1508. 
Din mai 
multe chro- 
nologii lo- 
cale. 



DOMNULU XX. 

Michnea Vodd I cela reU. 

Aiesta era fiîsl» Isî Drazi Armamsl» de la M:bnemti 
din jsdegsl^ S'Bk»eniî. D»nt m6rtea Isi Rad» Vo- 
dt, el§ a n»s» m'bna ne tronS fBrs alegere din nar- 
tea ]^ere!, ^ nrin nsterea omtireî kare o trbsese în 
favoarea sa. Acesta anersekstat» mi a suisS o msl- 
gime de boier!, mai ales» ne Bassarabemtî ; nsmaî Neags^ fiislS 
ssfletesk» al» Ilatrîarx»!»! NifonS, k» mare gre» a sk^bnat^ 
de siidere mi a trekstS neste D»n:bre în Serbia »nde s'a în- 
sşrat^ k» Desnina^ fiîka kneaz»l»î Lazar», nenots Desnogi- 
lor» Serbiei. Asemine mi familia II'Brvslemtilor^y trek:BndS 
neste D»n'bre, a» Isat» k» ei ne Rad», fii»l^ Isî Rad» Yodt 
^e in»rise, mi ne kare îlS n»mea§ mi Vl:Bd8g:b, ka nenotS 
marel»î VladS Vodt genekmi. Anemtia trekmdâ la Kon- 
stantinonole uri mijlonindS ka Il^rta S!b nşmeaskt ne VltE- 
dsgtE Domn», s'a» întorsS la Eraîova mi akolo ad^nindS o- 



PABTEA lY. EPOCA IV. CAP& I. 41 

mtirf aS venită assnra Îs! Mixnea Vod:b mi l'aS alsngatS din 
tron», dsn^B o domniede snS anS mi k'Bteva Isnî. Mixnea dsn:b 
Aceasta a^ fsgitS la Sibiî în Transilvania, snde întelninds-lS. 
într'o zi, într'o biserilcB katolik:b, snS fiîH bastarda alS Isl 
Qenelsmî VodtE nsmitS D'bnnfsks, akomnaniatS de snS 5n- 
gsrS Dsmitrs laaki^, Ta^ assasinatS; dar ne! ne se aflaS de 
fag:b î-aS s^isS mi ne anemtia ks aneeami morte. 



DOMNULU XXI. 

Radu Vodă K, numită Vlăduţă. 

Acesta abia nsts domni sn§ an§ în nane ne tronslS 
m^ringeskS. Sn§ fiS alS Ikî Mixnea Vodi nsmitsf d. chr. 
MirHea» karele umblase maî mslts timnS fsgarîs in\ ^^^^' 
mBUj^I Transilvaniei, tr^inds neksnosk»t§ între n^bstorî, (ds- 
Wb kare se nsmi mi Hîobansl»), mergând» la ^ngsrî mi k^- 
U'bţ'Bnd^ ajstoiîSy a venit» assnra Isî Vli^dsg'b. Anesta Ta 
întimninat^ ks omtirea sa la Gergiga, în jsdeg^lS Ilfovslsî 
mi fsk^Bnds-so o b'Bt'blie îrvermsnat^, nrin ksragîslS mi e- 
roismslS n^rvslemilorg, Romi^niî învinserB mi Sngsriî se 
sferBmarb ks totslS, în ki^t§ abia nsginî a» ski^nats kv fe- 
ga ; îar Miriea^ trek^ndS neste Dsnire^ s'a dssS la Konstan- 
tinonole. Vlid«gTb Vodt ks tote aceste n'a8 r^masS m^lts 
timns în linimte, k:&Hî boeriî din Txrgovimte, desnressijp 
fiindS de Domn» ka skandalomî mi inmel'btorî, nisrtaS nati- 
m» asşnra \m mi ksgetas s-B-mî rBsbsne. Domnsl^, sim- 
gindS nlansrile lor^, mnbla s:b-! nedenseask'B ; dar eî aS l^ati^ 
înainte mi aS fsgits neste Dsn^re, snde găsind» ne Neags 
Bassarab» în Serbia, tem:Bnds-se a intra în jjearb, l'aS nro- 
iiemats de Domnia. Fi&ki&nd§ aliang'B atsnne ks OtomanvlS 
MixailS-beî saS Mixalogls, (karele se afla ks omtirile ne 
malsrile DsntEreî), aS trekstS la Eraîova, snde aS adsnatS 
mi altB omtire rom:bneask!b ; ^ninds-se ks ei mi BanslS Era- 
îovei; aŞ venitS la Bsksremtif, snde s'aS fEkstS b'oti&lie ma- 
re ks mBlt:b vărsare de smge. JQrin trbdarea şnora din 



42 IBTOBIA DAcneî 

boerî, înssmî Vl'bdsg'B Vodt f» nrinsS vi§ mijdeski^n'EgmatS, 
d^n^b o domnie de doî ani mi k^eva Isnî. Atsnne kn bs- 
ksrie general'B, mi ks alegerea tetsrora, se nrokiem:B Dom- 
nS Neags Yoă'h BassarabS. 

De la Vl'Bd^g'b Vodrb essiste «nS xrîsovg din ansi 7020. 



DOMNULU XXn. 

Neagu Vodă I BassarabH. 

ÂHests DomnS a fosts din natsra sa generos», filantron§ 
D. chr. mi miserikordiosS. In zilele I5Î a§ linsîtS din gearB 
DmpSchro-iresboele mi intrigile boerilors. Ksms s'a foksts 
cale. JDomn», elS mî-a adss» aminte de konsilisrile sniri- 
tsalslsi se8 nxrintele Nifon, mi de nrezi^erile kare-î snssese, 
kare tote se realizasers; de aneea el8 s'a întirits în teme- 
rea de Dsmnezes mi s'a de^isS s'b ad^ko) momtele anestsi 
om s^BntH, ka S'B kanete nooorslS bine ksvtEntarea sa mi s'b 
near^b mi ertare nentrs Rads Vod'B, karele era ssb aferise- 
nia Isî. Âma dar-B a trimis» doî din egsmeni mi doî din 
boerî la Mm-Bstirea l«î Dionisis din Mantele Atos, k» skri- 
sorî Domnemtî, ks darsrî mî ks rsgxmingî k^tre n^Brîngi! 
de akolo ka s'b le d^&rseask'B ribmi&migile anestsî om8 sfîn- 
gitS nentrs ka s'b le adsk^ în Qeara Rom^neaskib. Trimî- 
miî; ajsngi&nds la stntsls Msnte, ntringiî le-aS arbtatS ktB 
ns ksteaz'B st nse mtna ne morm-Bnisls snsî om§ at'Bta de 
ksvioss. Atsnne snsls din trimimî, ktutt^BndS voe a s'Bna, 
a înnensts mi de odat'B s'a§ rBsntnditS o ressâare de mi- 
rosi nrofsmttorîs, kare a sîmitS ne togi. Dsni^ aneea sko- 
gindS kornslS; TaS nsss într sni^ sikriS, karele as stats msă 
mslte zile afarB nentrs mslgimea noHorslsî ne venea st i 
se'nkine. Atsniî monaxiî de akolo n'a§ voitS st dea sakre- 
le rtmtmîge de ktt§ ne nromisisne kt le vorS adsne ea- 
rtmî înderttg; dsnt kare doî din ntringii de akolo le- 
aS akomnaniats mile-aS adssSîn Qeara Romtneaskt. Dom- 
nslS înmtiingtnds-se, a^ emits înainte în marginea Ttrgo- 



PABTBA IV, BPOCA IV. CAP© I. 48 

viratei înnre«iM& k» nonorslS, k« boierii ini ks înaltslg kler§, 
tnii af$ nriimitS sakrele rBmtraijje ks t6H on6rea kKvenite, 
ansii ortTi nds-le la M'bn'Bstirea Dealslsi mi amez^Bnds-le ne 
mormmtslK Ibî Rads Vod*. 

In nea dinteî nonte, fek'bnd»-se njg^nisnî rai nrevegîe- 
re nentrs mibncsirea rai ertarea l«î Rads Vod-B, DomnslS a 
adormitS în tronsls se^. în somnsls se» atsnne a VBzstS k'b 
s'arS fi deskisS mormtntslS mi ar fi emit§ Rads Vodii gol§, 
rbnitS mi ks kornsl» negrs mi nstsross; rai dsu'/i rsg^HÎs- 
nile Domnslsî atsnne s'ars fi deskisîî sikrislg s'sntslsî, kare 
eraindS a^ sn^Blat^ ks mâinile sale kornslS Isî Rads yod:^, 
jrbn'h V& ksr&^it§ rai Ta fokstS sm-Btess; dsn-B aneea sm- 
tslS s'arS fi întors8 rai k-Btre Neags Vodi rai î-ar fi zisS : ea- 
• tB, fBtslS mieSy amg asksltats rsg'B^îsnea ta, rai amS ertatS 
ne Rads; îar ts ntzerate s^Bntele norsnnî rai fiî în nane ks 
nonorslS t:B§ ; kornsls raes îns'B trimite-lS la M^ni^stirea raea 
snre nwbngBerea konfra]ailor8 meî, k-BHÎ akolo îmî nlanemie. 
Aneste ziki&nd^, ar fi intrats eanraî singsrS în sikrislS seS. 
Doinnsls atKnne deratent'&nds-se, a fiksts senmS ka s^ 
încete nsalmodiile ; dsn^ aneasta a snsss în aszsls tstsrora 
visslS se^, rai tots nonorslS a datS lasdB Isî Dsmnezes mi 
B^Bntslsî fekBtors de mînsnî. Istoria zine kt a'ieste sakre fb- 
m^Braige aS foksts mslte minsnî, vindek'Bndî^ felîsrite bole mi 
natim! Ia aqeî kari veneai ks kredingB ka s'b i se înkine. Dom- 
nslg aordonats s-b se serbeze memoria Isî în zioade 15 As- 
gsstS^ k'BndS afostS adormitS S^ntsls; anoî .f'Bk'Bnds sns sikri^ 
ie arginta, b'Btsts ks netre urejjiâse, a zsgrBvitx ne Si^nts dea- 
âsnra, rai ano! ks voea n^Brinj^jilors a Isat^ kansls rai mi^na 
Sintslsî, d-Bnds-le în skimbs kansls s^ntslsî loans Botez^- 
torîsIS, ks kare ni^rin]^iî s'as întsrnats la s'BntslS Msnte, 
snde anoî Domnsl^ a trimisS mi a fBkstS o biserik^ ne ns- 
mele Stntslsî Nifons, xtrBztnds-î tote înzestr:Brile rai ve- 
nitsrî însemnate, trimiî^tndS tots o dat-B mari mile rai nelor- 
1-aIte Monastirî de akolo. 

Anests Domns ftinea în t6te zilele kiite o fant'B gene- 
r6B!B, ajstBnd^ ne ssranl mi ne orfani; a feksti^ maî msltei 
Monastirî, skitsrî rai biseri^ ; a renaratS m'Bn:Bstirea Eozia, m 



44 iSTOBU DXcaS. 

Tismana ne kare a maî iri'Brit'o mi a akonerit*o ks nlsmbS: 
asemine mi m%n:bstirea s'Bntelsi George tle la MsnHels,. k:b- 
reîa î-a xi&rbzit§ mi fBkxtorea de minsnî ikoni a Ilanto- 
kratorslsî (giitorslS a tote), ne kare VBzxnds-o nrin visS a 
trimisa mi aS adss'o de la Eonstantinonole ; a ma! fBkslS 
biserika s^bntslsl George de la Trbigovimtea; a înoitS din 
temelii Metronolia din T:Brgovemtea5 «nde a stn&m^tatS tro- 
nsl» Metronolieî, kare whwb atsnne era la Ksrtea de ArgeraS. 
ÂtsnHe, ks voea natriarkulsî eksmenikS IlaxomiH, a xiro- 
tonits ne Makarls MetronolitS Sngro-Vlaxieî,' fîindS kt ds- 
n!B mortea si&ntslsî Nifons, Metronolia rBm'Bsese vrbdsvs. A 
maî zidits mi nea maî frsm6s£ beserik'B a Mi^ni^stiret E^rtea 
de ArgemS, snik'B în geara Esmineask^i nentr« stilslS mi 
eleganga sa nea minsnat^. AnestS edifigi^ Ta terminata la 
anslS 1518, mi nentrs s'sngirea sa a noftitS ne arximandri- 
giî mi egsmenîî Monastîrilor» de la StntslS Msnte, ne Ila- 
triarxslS Teolint» de la lanina rai ne Metronoligiî de Vama, 
Seri, Vizie rai Elenonole, în k'Bt§ a^emtia mi ks klerslg din 
gearB se ridika la nsm'Brs de 1000. Dsn'B ne s'a termi- 
nat» ceremonia s^Bngireî, kare a nrel«ngit§ treî zile rai treî 
nougi, la 17 ale Isî Asgssts, £)omn8lS a trbkst^ o mslgime 
de darsrî la Monastirile din gearfi mi la nele de la s^ntsl^ 
Msiite, la arxiereî mi la kleriqî; a îmn:Brgit§ mile la s-Br- 
manî, vrbdsve mi orfani ; a gratifikatS ne boierii mari mi mini 
ks dreg'Btoriî rai ks darsrî, mi a n&sn^&tditS assnra tstsrora 
gragiimi generosit'Bgi. 

Atsnne a x:brBzit8 kanslS mi mi&na s'Bntslsi NifonS i/li»' 
ntbstirei de la Ksrtea de ArgemS, »nde se afl-B mi n'Bn^ a- 
stbzi. Aiest^ DomnS jsdeka drentS mi dwTB legî, rai k'sr- 
msea geara ka nirinte adeviiratS. K'BzsndS la bol'B grea, mi 
nrevi&z'Bnds k'B i se anronie kan^tslS viegei, a noftitS ne 
Metronolitsl^, ne Eniskonî mi ne boieri, mi a nsmitS de mo- 
mtenitoris tronslsi ne fiislS seS Teodosis, karele fiindS înk'B 
nevirstnikS l'a liisat^ ssb tHtela fratelui seS Ilreda. Dnwb 
o domnie de ontS ani B'a§ dsss k^btre DomnslS, rai s'a în- 
morm^bntatS în faimosa M^bn^stirea Argemslsi, Hnde se vecte 
zsgrbvitS mi weitl astBzi, în l^bsntrs beseri^ii desnre sm^' 



PABTEA lY. EPOCA IV. CAPtf 1. 45 

giind^ M^bn^bstirea innresn'o ks Domna sa Desnîna. Dsn^ 
nortretslS se8 se vede kt era bi^rbats bine koiistit«at§, în- 
naltS la stat§, ks aerS belikoss mi vigsrosS, k» nirsls blondS 
mi k» nletele liisate ninx ne smeri; îmbrBkats ks vest- 
mititS militar» SngsreskS^ ks xlamid^b sa§ manta ne deass- 
nra ksssti ks fir§^ mi ne kans ks stem'b de asr§. 

De la DomnslS anesta esistt ontS xris6ye din anii 
7021, 7022, 7023, 7024, 7025, 7026, 7027, 7028 rai 7029. 

Dsn^ mortea sa ns s'a gtsitS în kassa sa ninî 8n§ banS 
de asrS saS de arginta, ninî o n^trB nregiosib, k^bn! tot» ne 
avssese aă keltsitH ks facerea M'bn'Bstirilor?^ mi a biserini- 
lor8, atBtS aine kitS mi la 8:bnt8lSM8nte, ks înzestrările ne 
le-a datS, rai ks fanerile de bine kare le rBsn'Bndea kttre 
tOQÎ. Se zi?e ki^ la atita nevoe ajsnsese k'BndS zidea M:b« 
ii!bBtirea Ârgemslsî, în kT>t§ Domna mi-a vtndstS ns nsmai 
toaleta sa ?ea nreijiost dar kîar» mi HerneiT. 



DoMNULU XXnL 

Teodosiu Vodă^ cu unchiulU seU Preda. 

Dsnii mortea Isî Neags Vod'b, r^miind» fratele seS 
Ilreda kirmsitor§ al« domniei mi enîtron§ als ne-r d. chr. 
^rstnikslsî Teodosis, boierii da la Bsz's^, 'aviindg< Din diverse 

__ I chronice 

natimt în kontra Isî as nrokîematS ne Rads Vodti locaie. 
nsmitS K'blsgBrslS. Ilreda a nerstS snrijinslS Isi. Ştefană 
Vod^B ^elS febniirS de la Moldova mi x Isi MeemetS-Bei k'sr- 
msitorslS de la Nikonole^ dar neviinds-i ajstorislS la timnS, 
mi av%nd§ nrea nsgine omtirî ne k^bndS Rads Vod'b avea 
mai mslte, b'btblia se xotirb în favorea aqestsi din srm:b. 
Rads, nrinz'bnd^ ne Ilreda, îî t&i^b kanslă înnresn'b ks snslS 
din boieri nsmitS Datks; iar Teodosis a fsgitS la Konstan- 
tinonole, snde înbolu'bvinds-se, neste nsginS a mi msritS. 



46 ISTOBIA DACIEÎ 

DOMNULU XXIV. 

Radu Vodă F/, numita CălugărulU. 

Aniez'bndK-se Rads Vodt ne tronS, n'a trekstS mslt^ 
jj ^^ mi a venitS assnra Isî MeemetS-bel de la Nikonole, 

1521. Idsns kare feksnds-se b'Btiilie la Tirgoverate, ne 
^^^^®fRads Tas nrînsg vi8. AtsnHC, d^nt îndemnslS snorg 

locale. Jboerî nartisanî rtabantreî shîssIsî Ilreda, MeemetS- 
bei a trimis» omtire la Bsz'bS ks ordina s'b nrade totb 
nartea aneea. ^ Târlii ateme nriusen o mblgime de 6menl 
în robie, Isar'b o mslgime de vite mi se întorserB la Tibr- 
govimte. TotS atsnne a venits mi de la Moldova StefanS 
Vod'b u'hn'h la Tîrmors, snde afl'BndS desnre nele întemnlate, 
n^a kstezatS s-b mearg^B înainte la Ţ:&rgovimte si bati ne 
Meemet«-beî; maî ales» ki se resnindise vorba ks el» ve- 
nise nrin mtirea Horj^eî în IJeara RommeaskTi, fiind§ k'B 
amezase mi s«mbamî, adik'B enistaijî otoman! în tote satele. 
Ama dar Ştefan» Vod'B, întork-Bnds-se în Moldova, a jefeitg 
mi elw loksrile nrin kare a trekst». Iar Meemet8-beî neste 
nsi^in» s'a întors» la Nikonole, dskmdS k» sine mi ne Ra- 
d» Vod:&, ne kare »n8 boerî» an»me B'bdika, viirS nrimarî» 
l»î Ilreda, Pa Her»t» de i-a tT>6tS kan»l§ snre rssbsnare. 

Meemets-beî d»n:B aneea s'a gr:BbitS a skrie la Kon- 
stantinonole k'btre aî s'b! ka s:b mijloneask'B 8!B-1§ n»meask:B 
ne dsnssl^ Domn», 8»b k5vint§ ktB Par nere j^eara. Atsnne 
înss aflind»-se la Konstantinonole kanskexaea, saS agentS 
alS gereî, »nx boerî» ansme Stoîka Mare Logofeţi, ne din 
isLji'b a datS s»nlik!B la Ilârti^ din nartea gereî^ nerBndS ki 
Domn»ls 6:b se aleagB de boerî, d»n'B ksnrinderea firman»- 
rilorS ; îar ne s»b asksns» a krissS boerilor^ din gearB ka srB 
nrokîeme ktBt» maî k»rBnd§ de DomnS ne Rad» de la Afe- 
magî, maî înainte de a anska a xotBri DevletslS neva. Bo- 
eriî din j^earB nrimind^ înmtiinjjarea, s'aS grBbitS a nrokle- 
ma ne DomnS, mi a lere înt-Brire de la Horfes. 



PABTEA IV. EPOCA IV. CApG 1. 47 

DOMNULU XXV. 

Radu Vodd VII de la Afumaţi 

Acesta a fostS ginere Isî Neugs Vodx BassarabS. Ds- 
ICB ^e s'a orokiematS DomnS, n6rta ne de o nartef j^ ^^ 
a trimişii înt'brirea sa d^wh nererea boerilorS, îar ne\^/^^î- . 
de alta a skris§ ne asksnsS Ikî Meemel-beî ka sil®*^® *®***«- 
meargB assnra Ibî ks omtire. Rad» Vodt, eminds-î înainte 
ks omtirile lokale mi d'Bndb-î rBzboîs Ia satslS LsmbavI; 
Ta învinsS; dar Meemet-beî a venit» de a doa drB ks omti- 
re msâ msitx, mi fibk^ndsse mare b'Btilie la satsl^ Klejani^ 
dsnii mdtB vărsare de siinge, Rads Vods îarBmî Ta învinsS. 
Meemet-beî era în retragere; dar dsnt ne a U!brbsits k^m- 
ubIb Isnteî, simgind^ k% Rads a nlekatS k^Btre residinga sa, 
s'a întorsg nontea mi a k^lkatS fors de veste tab'Bra romi- 
neask'b k» fsrie, snigEnds o mslijime de ostamî mi kîar ne 
BnslS din boerî nsmitS Benga. Rads Vod^ atsnne B!BZ!bn- 
dsse fert omtire, a trekstS în Transilvania ks o narte din 
boerî; îar:& Meemet-beî, rtmxind^ singsrs sttntnitorîs, mi 
amezrbnd8 în tote satele mi cramele ssmbamî, a treksts'la 
Nikonole. Rads Vod's îns:b ns s'a desksragîat?^, m adsn'sndS 
omtirî în Transilvania, a intrat?» în ijarB mi a trekstS ssb 
sabie ne togî ssmbamiî Otomanî. Aszînd^ Meemet-beî de- 
snre aceasta, a trekstK eartmî k« omtire în jgeara Romt- 
neasktb mi lovindsse ks Rads Vodi la satslS Girsmagiî^ s^a 
fibkstS o b^Bt'blie învermsnatB ks mslt:b vărsare de s^bnge din 
ambe n^brj^ile mi în fine viktoria a rBmasS a Romi^nilorS. 
Atsnne Meemet-beî a alergat» la stratagema sa nea dintsî, 
s'a ftEksts k'b fsge mi se retrage, dar ne srmtE întork^bndsse 
fKTh veste, a ki^zsts ks totB nsterea assnra kremtinilorS mi 
le-a fakstS mare strik'BHÎsne ; atsnne s'asnisSmi NeagsSn^- 
tarîslS mi St'bnil^b nortarsls. Rads Vods, n^BFBsindS geara 
a trekstS în Sngaria mi a nersts ajstorîs de la regele Lsdo- 
vik^. Acesta, komnitimindS de sorta kremtinilorS, a rbdi- 
katS treî zenî de miî de omtire mi nsindsse înssmî în frsn- 
tea eî, ks Rads VodtE din nresn^B, a trekstS în Qeara Msn- 



48 ISTORIA DACIBÎ 

teueask^ ne la msntele Rskalş, mi a ti&b'BrîtS la oramslS 
nitemtî. Meemet bei, ksmS a aszitS kt vine atBta nBte- 
re assnra sa, s'a grBbitS a trene Dsnxrear mi a l'ssa geara 
în nane. 

Diiwb anasta, regele LsdoyikS^ nrimindS m^brtmile de 
aminie din nartea Isî Rads Vod'B^ s'a întorsS la ale sale. Iar 
DomnslS k» boeriî, întorkiindK-se ks veselie la Tirgovimtea 
mi kibzsinds'se ksmS st sksteaskt geara desnre ntvtlirile 
viitore ale Tsr^ilorg, as gtsitS ks kale st se dskt la Kon- 
stantinonole^ ka st arate ssnsnere mi st se înkine Ssltans- 
I5L DeHÎ dsktnds-se mi dtndS ssnlikt îmntratsls! , ns 
nsmaî kt mvlts na nrim.tS resnsnsS, ni de o datt aflt kt 
SsltanslS, dsnt intrigile \bI Meemet-bei, a dskreţatS destitu- 
irea sa mi rtndsirea la domnie a snsî YladislaS Vodt; ka* 
re se afla la Knstantinonole netrektnds de mi^ msltS timnS. 



DOMNULU XXVI. 

VladislaH Vodă. 

Anesta, dsnt ne a venitS de la Eonstantinonole» boeriî 
D Ghr 1™^ BanslS Eraîoveî; k^ tăie kt ma! nainte aveaS de 
DimTihro-i'^^S®^^ ^'^ ns-lS nrimeaskt, temtnds-se ka ns ksm- 
nic locaiejya st-mî n6rzt nrivilegî«rile, dar de o kamdatt s'aS 
nre&kstS kt-ls nrimesk» ks bsksrie, mi aS venitS ks togii 
st i se'nkine. Bansl^ Iltrvs, viinds ks sns nsmtrS de os- 
tamî alemî, î-a ItsatS afart de oramS, mi elS a intrata ns- 
mai ks boierii. DomnslS nrimindS mi vtztndS kinsl^ mi 
nortslS seS nels osttmesk^^ a în^eiistS st-i zikt în bttae 
de jokS kt ns i se medo Isî asemin& dregttorie mi kt vo- 
emte a-l§ întrebsinga în trebsingele kasei sale^ dsnt kare » 
mi norsnnitS ka st se ameze in kasa sa mi st rtndseasks 
BanS ne snS altslS. Dar BanslS Iltrvs» nessferindS Şi»emine 
inssltty ksmS a înoutatS; a emitS afart din oramS mi Istnds-m! 
ostamil s'a întorsS renede assnra Isî VladislaS. Acesta, ne- 
avtndS destslt nstere nentrs ka st se mtsore, abia a skt- 



PABTEA IV. BFOOA IV. CJkF& 1. 49 

imtS ks fega neste Dsn^re, mi a trekstS la Konstantiuonale, 
iieansksndS a domni ninî mi^kar snS an§ întregS. Dsntb a- 
neea boeril aS trimişii la Il6rtb rai a§ nerbt^ de DomnS ea- 
rBmi ne Rads Vod:b. Ilârta s'aS îndsnlekt^; mi Rads^ ka- 
rele ma! nainte domnise abia snS anS, a venita ks a doa 
domnie. 



A doa domnie a lut Radu Vodă de la Afumaţi. 

Osn-B ssirea anesMa de a doa orb ue domneskslS seS 
tronS, geara s'a bsksrat» de nane în ksrsS de iiie-f ^ ^^ 
se anî. Dbwl aneasta^ doi boerî ansme Neag» Vor-\jj^^|^^ 
nîks rai DrBgan§ IlostelnikslS, nrin îngelegere ksl^<*®i<*«*'«- 
VladîslaS Vod^ de la Eonstantinonole, înkinsinds-raî o orati- 
re^ s'aS skslatS assnra Isî Rads Vodrb. Anesta, nefiindS. ga- 
ta de IxBtae, a nlekatS s:b feg'B îtînresnis ks fiîslS seS VladS 
la Banv II^Brvs din Eraiova; dar la Eniskonia Rîmnikslsi, 
mnnigiî konsniratorî I-a§ ajsnsS rai le-a§ tseU kanetele la 
amândoi, rai anoî î-aS înmorm:Bntat§ la m'bn'bstirea Arge- 
nmlsf. 

Rads Vodi^j nentrs a doa 6r% a domnit» ra^se ani. De 
la el« esiste xrisove din anii 7034, 7035, 7036 mi 7037.. 
£18 a zsgrbvitS mi min'Bstirea Esrgiî de ArgemS a sokrs- 
l«î seS, în anslS 1529, kare fssese nezKgr&vite n-Bn'atsnne. 



DOMNULU XXVII 

Moise Vodă. 

Dsni mortea bî Rads Vodx, Ilorta a rBndsitS domnS, 

fxn alegerea boerilorS, ne Moise fifslS Isî Vladisla^r,^ ^^ 

Vod*, karele se aâa la Konstantinonole. A^esta<jj^j^-jy^_ 

ksmi a venitS în geart, a te^tg kanetele l«î Nea-l*^'®«^®«^®- 

g8 VomikslS mi Isi DrbganS HostelnikslS, ssb ksrrbntS de 

rbsbsnare nentrs «^iderea nrede^esorsls! se^, ks totc ks el 

feseserb îndemnagi la aneasta de tat:blS aneBtsia, VladislaS 

4 



50 ISTORIA dacie! 

Vodt. Dar Hei-l-aljgî boerî, îngrijindHse st n» nearzi nrî- 
vilegî8rile aereî, s^as skslats în mare nsm'br» mi âsk^iids- 
ae la Konstantinonole, as fekstS cerere la Ilorte ka stB le 
dea domn^ ne Vlad§ Vodt, kare le s'a mî akordat». 

Moise Vodx, dsnt o domnie abia de «nS anS, vizrbn- 
ds-se destitsatg, a fsgits în Sngaria. 

De la el» essîste snS xrisov§ din anslS 7038. 



DOMNULU XXVIII. 

Vlada Vodă III. 

Abia se amezase Vlad« Vod* ne tronS, mi neste doT& 

D. chr. \l8nî a venits Moise Vod:B assnra Isî k« omtire sn- 

DupeChro-lgsreask'B. Fik'Bnd»-se biitelie la Viimt.ara, Moise 

Ţierei ^Vod-B f» SHisS, îar Sng«riî învînmî mi fsg^briîjî. Dar 

dsn'B als treilea ans de domnie VladS se înneki din întem- 

nlare în Dimbovij^'B. 

De la Domnsls anesta essiste doi xrisove: snslS din 
ansi» 7039 mi ansls din 7040. 



DOMNULU XXIX, 

Vintilâ Vodă de la Slatina^ 

înnekinds-se VladS Vodi, boerii as alesS DomnS ne 
D. Chr. IVintil'B Vodi de la Slatina. Atestă DomnS s*a arB- 
^ jtats forte asnr» mî virsitorîs de s'Bnge, kinî a «- 

His^ mslgî boerî. Dar ne la al§ treilea anS alS donmiei sa- 
la, mergsndS la Ersufova; mi eminds. într'o zi la vrbni&târe 
ks boerii în nirgile de ssss a nirBslsî Jils, se nssese la 
vorbi ks instrsmentele nstigei sale ka si mai om6re o 
seami de boerî. Dar boerii, nenstindS wb mid ssfere krs- 
zimele sale, aS gisitS okasisne a-l§ ncmeri mi a-lS s^de ne 
malsrile Jiîslsî. 



PAHTEA IV. EPOCA IV. CAPtf I. 61 

A^estS DomnS a zidita mi mi^ni&stirea, kare se^eam^B 
Vintil'b Vod^, 

DOMNULU XXX. 
Petru Vodă /, numM fi Radu Paisie BassarabU. 

Dsns «Hiderea Isî Vintil'B Vodt, viindS boeriî la Ksr- 
tea de ArgemS, aS ales» Domn§ ne stariij«l« mi&ni- r d. chr. 
stireî, arximandritslS Uaisie, ka bi»rbatS ks minte mi<Din vechile 
de familie însemnaţi, skimbxnds-î nsmele nelS ki-l locaie. 
IsgireskS mi nsmind»-!» Rads. Anesta, ksms a l«at8 frB- 
nele gBvernslsî, a desk^n^BginatS ne bans Toma de la Bora- 
lova mi ne marele Logofet» Vlaîks, ka revolBjjionarî mi 
*t5rb»rBtorî. N*a treksts îns^b msltS mi nimte boerî fsgarî 
în Transilvania din zilele l»î Moise Vodt, ansme Stroe, Ma- 
noli mi Mixalnea, aleg'bndS DomnS ne snS Laîots Bassa- 
rabS, aS venitg ks oste de Sngsrî XaîdbHî assnra Isî Rads 
Vod'B. Denî fek'Bnd»-se b:&tBlie, LaîotS Yod'h a învinsa mi 
a ksnrinsS Ttrgovimtea, îar Rads Vod'B îmnresn'B ks boe- 
rii aS fsgitS la Nikonole, snde, adsn'Bnds maî mslt'B omtire 
tBrneaskrB, neste do'B Isnî a venitS asvura Isî Laiot^ Vod^b, 
mi d^bnds-î rbsboîs la F^nt^Bna Qiganslsî în jsdegsls Di&m- 
bovigeî, Ta învinsS mi Fa sniss înnresn^b ks boeriî seî Stroe, 
Manoli mi Mixalnea. 

O kronik'B maî nos:& a Qereî Msntenemtî zine ki a- 
Hests Domns a domnita sns ans, dsn:b kare ar§ fi domnita 
snS Iletrs Vod^B mente anî; mi snre dovad^B adsie diutinele 
mTbn'Bstireî Misla^ kare ziks k:B nsmitsls Uetrs Vodib a zi- 
ditS m'Bn'Bstirea aceasta înnresnii ks fiîsl» 8e8 Marks la a- 
nslS 1537. Asemenea mi la Mitronolia T^rgovimteî este 
skrisS, k'h aneasta rBm^Binds negata de la Neags Vodi, s'a 
terminats ssb Iletrs Vod'B mi fii»l^ seS Marks la anslS 1538. 
Dar alfcB kronîk^ maî veke, zine ki Rads Vodt a domnita 
nin^î anî; k'B els era boerîs, înssratS mi se nsmea Iletrs, 
mi ka& dsn^ moartea sogieî sale k^lsg^rinds-se la m'Bni&stirea 
Argemslsî s'a nsmitS Ilaiâie, ajsngi&nd8 mi egsmenS alS 



52 ISTORIA DAOIS! 

m'Bno&stireî ka snsl^ ne se trBgea din familia strBls'rit^ a 
ktitorilorS Bassarabî, oii era nenotS l«î Mirnea Vodi. Iar 
desnre alt» Iletrs Vodi, nimik^ ns se vede ninî în «na din 
kron'Hele nele vekî ale jjereî MsntenemU. Din aneasta dar 
se vede kii anestS Iletr» era rai Iletrs Vods rai Ilaisie, rai 
Bads, mi ktitorS alS miniistireî Misia rai terminttorîs al§ 
Mitronolieî din Ti&rgovirate, ktnî enitetslK de Rads i s'a a- 
ârbogatS nsmaî ka nronsme. D«ns ne a domnita Hin^î ani 
mi ki^te-va Ib'uî, ks drentate rai na«ie, Ilorta kl^bm'bnds-lS Ta 
destitsatS rai Ta essilatS la EginetS, snde a rai mmtS. 



DOMNULU XXXI. 

Radu Vodă VIII, fimlU lui Radu de la Afumaţi, 

Anesta, viindS de la Konstanttnonole, dsn'b cererea bo- 
D Chr )®rilorS la domnia gereî, dsni trecere de «ns anS, 
DuM^ihro-r*^ înnenstS a trene de neste Dsnxre Tsrniî'în geara 
nioe locale. jjjgjitQneagttB ssb felTsiîte nreteste, (sniîzikSk'K ds* 
ICB norsnka sekrete a normei) rai oksn'bndS neto&gile Brbila, 
Tsrn« rai Qîsrgî», le-a§ smsltS de ssb stem&nîrea Domni- 
lorS gereî. Rad« Vod'b, nenstBnds-se onsne, din kassa in» 
trigilor§ boerilor§, s'a nlekatS rai feri de voe a se desn'Br- 
gi ksnrinsslS nsmitelorS net^gi mi s'b rbffl'Ee ne viitorS ssb 
steninirea imnerislsi OtomanS. K'b se sten'BneaS aceste ne- 
tbjgi TVbn'h atsnne de k^btre domni, este snS adevtrS netegi- 
didtS: aneasta se vede kîarS dintr'snS xrisovS alS nsmitelsl 
domns ne este în eniskouia Bsz'bsIsY, kareld zi?e k^b ano- 
sta d<Brserate jsdegblS Brbilel Eniskoniel BszisM; în anostă 
xrisovS se aratB mi nsmele boerilorS de at^nne^ marele Ban^ 
al8 Eralovel Teodosio mi marele VomikS K6d'b; kari aS de- 
«mi^itS înksnjsrBrile netBgilorS rai aSnssS netrele xotarB,^» 



1 ndrta Otofluuis de de mvltS avea okil ne net^nile aneste, mi asts dat%^ 
din kavsa intrigilorS boeremtl mi a slxbinisnel domnemtt, m!-a îmnlinitft 
skonslt. Atsnne TsraT oksmndt netatea Bnileî kv o mare narte de 
lokt îmm*esfvră, nea-1-aMs narte de JvdeaS 8*a lini» kstre Jsdecslă d» 



PAmiBA IV. EPOCA IV. CAPG 1. 58 

DEWb o domnie de natrs ani, Rads Vod:b se destitsi^ nrin 
konlskrarea Isi Mirnea. De Ia el§ se grsseskS xrîs6ve din 
aniî 7060, 7051, 7052 mi 7053. 



DOMNULU XXXIL 

Mircea Vodă II. 

Anesta era fiîslS Isî Mixnea Vod'b Dragi. Ksm a ve-»^ 
nitS de la Konstantinonole ks domnia, neste dostf d. Chr. 

I 1545. 

s:bnttEmi&nî as «nisS ne K6dt Vornik^lg, ne frateIe<Dupe chro- 
seS KomîsslS, ne Drag» Stolnîk», ne Stroe Snita-l caie. 
risl?^, ne Vintil-B K^minarislS, mi ne algî mslgî boîerî, ne 
karî maî întei î-a kînsit8 k» diverse kasne ka st le îea a- 
verile, mi anoî le-a te6t8 kanetele. K/Egi-va din boîerî aS 
sk:bnat§ în Transilvania, mi akolo, adsn^Bnds-mî omtire Sn- 
g8reaski>, neste doi anî aS intratS ne la Ilraxova în geara 
Msnteneaski, mi bitBnd«-se k» Mirnea Vodib la satslS Ile- 
limiî, dsn'B mslts v:brsare de singe din amindos:b n'Brgile, 
a învinsa Mirnea Vod*. Ia anea bibtelie a k%zi>t» <5drimtea 
marele Vistieri» mi Teodosie marele BanS. Boeriî rebeli aS 
fegit^ earBmî în Transilvania, a?{ nrokîematS DomnS ne »nă 
Rads nsmitg Iliamk«, mi l»tndS ajstorîs de omtirî îîngs- 
remtit aS intri&tS eai*!bmT în gearos. Âtsnne bit'Bnds se la satslS 
Mmemtî ks dest^H vărsare de stnge, în fine a învins» Bad5 
Iliamk» Vod's, iar Mirnea a sktnat» la cetatea Gisrgîs. 

Aiesta a domnita ninHî anî; de la elS essisfcB xris^ve 
din aniî 7054, 7055, 7056, 7359 mi 7060. 



DoMNULU XXXIII. 
RQdu Vodă IX Hiafw. 
D»n:b fsga IbI Mîrnea Vodt, Rad», înnre»n% k» boerif 



BlamS-RimDikS. Asemine oksiCEndS GTsrgîslS mi TsrnslS, jsdeAslS s^aS 
mikmoratS f6rte. 



54 ISTOBIA DACIEÎ ' 

D. Chr. ifegarî a8 nss§ stTbn'Biiire ne geart, Dar Mirnea Vo- 
Dupe ihro-idt, adsii^TidS omtîrî TsrHemtî, kîem'sndS totS o date 
cale. ° jîn ajstorî» mi ne XanslS Knbmulsî, aS venitS assnra 
Isî Badis Vod'b, mi nrinzindB-ls Ta snisS. EIS domnise a- 
bîa Bn§ an§; îar boierii, nartisaniî sei, a§ fegitg earBmî în 
Transilvania. 

ii doiia domnie a lut Mircea Vodă, 

faupe Chr. | MirHoa Vodt, domnind» nentrs a doa orB în na- 

Dupechro.>He trei anî, sedestitst forB ni^IsnS k«vint§ de kt- 

caie. Jtre Ilorte; dsn^ kare s^a dsss la Konstantinonole. 



DOMNULU XXXIV. 

Pâtrafcu Vodă cela buna. 

D^nt destituirea Isî Mircea Vod'B, Ilorta, dsn% cererea 
D. Chr. ^boerilorS, a trimisa DomnS ne n:btramks Vodt Hel8 

1554. I 

Dnpe ihro-JbsnS, karele se afla la Konstantinonole agent» re- 

nicele Io- I _, . ^ 

cale. jnrezentat» din nartea ijereî. Acesta a fostS tat:B a 
treî domni : Ştefan» Vod^B II; Aleksandrs Vodt HI mi Mixa! 
Vodii Viteaz5l8. în an»I» al» treilea al» domniei sale, Amrh 
norsnk^b îmn'Brsteask^B, s'a». d»s§ în Transilvania ka st» in- 
staleze ne regina Elisabeta, saS Isabela, 4n sten^nirea ane- 
steî nrovinj^iî. D»n'B m6rtea regel»î Sngarieî loanne Zano- 
lia, sa§ Sigism»ndS, Sngaria venise s»b steninirea I»î Fer- 
dinandS I arxidsnele Asstrieî, îar Transilvania rEmisese d»- 
jvb testament» reginei Isabeleî soijieî Isî Zanolia, kare era 
fiîk:B regel»î Ilolonieî Zigmond»; dar Zanolia, din kassane- 
îngelegereî ie avea k» arxid»Hele FerdinandS, wbxyL stB vie 
£î»l§ sogieT sale in vxrst^, l^Bsase enitronS ne Ssltan^ Ssleî- 
manS, karele din ka»sâ aneasta ^av»se ma! mslte bitislii k» 
Nemgiî. Dar FerdinandS isb»tise a îndsnleka ne Isabela ka 
B1B-I lase lȔ Transilvania, mi ea s% meaz^ mi sjb se lini- 
mteaslcB în dskatslS Silesieî, kari i-lS dase. 



PABTBâ lY. EPOCA IV. CAPG I. 65 

Dar SsltanS SsleimanS oksn'Bndx maî ne srmrB mare 
narte din Sngaria, a norsnHÎtg Domnslsî g'Breî Msnteneinil 
s:b intre in Transilvania mi st» restasreze ne Isabela în dom- 
nia eî. Atsn^e II'Btramks Vodi, intrtndS mi oksn'sndS ELlas- 
sembsrgsl^, saS Kla«dionole, a trimisg soli la Leonoldtf, (Li- 
ovS, sa§ LembergS) noftindS ne Isabela de akolo, snde ne- 
trecea hînreuni ks fiîslS eî, (nre karele Sngsriî Pag nsmitS 
Stefans.) Dsn'B ^e a venits regina, mi a amezafo la Elas- 
dionole^ s'a intsmatS în gearB, mi a msritS în alS natrslea 
anS alS donmieî ^ 

De la anest^ DomnS essiste xrisove din aniî 7063, 
7064 mi 7066. 



A treia domnie a lui Mircea Vodă IL 

D»nt mortea l«î IlitramkH Vodii, Ilorta a trimisS 
Domn^ ear^mî ne Mirnea Vodt. Aceasta ksmS a ve-/ d, Chr, 

I 1558. 

nitS la Domnie, a trimisS resnsnsS boerilor§ emi-inupe chro- 
gragî dm Transilvania, ka s:b se întork^b m natrial coie, 
lorS, nromigiindu-le ks jsrsminte amnistie totala. Boeriî se 
inkrezsrb Domnulsî, karele le feks bsn'B nriimire, ks tote 
k^B în SHfletdx se§ nstrea nlansrî ksmnlite. Afl'Bnds-se ear- 
na la BHksremtî, DomnslS a norsn^tS s:b se fak^b adsnare 
de boerî mi de kleri^î nentr» ka s:b kibzseaskt ore-kare 
misarB general^B. în zioa de 3 Martie, Stbnikt VornikBini 



1 La biografia anestsî Domn$, astorîslS are kiteva erorî saS nei^snger!. 
1°. Ns 8U5ne al^ ksî fiîs este este nstramks; lUinkaî dovedemte 
k:B elS a fostS fiîs Isî Rad? Vod^ Ilaisie. 

2 lâ. K^ la esnedi^isnea fikst^B în Transilvania a IsatS narte mi 
DomnslS Moldovei Aleksandrs Linsmneans ks 12000 ostam!^ k^ndSIItB- 
tramk» Isase nsmaî 8000 6inenT. 

3-16. înaintea regineî, la LembergS, aS fostă trimisS solS YornikslS 
SokolS, karele ma! ne srmtB ar fi otrBTitS wl nxtraiuks Vods> ks skonS 
ka 6'L se faki elS domnS. 

4-liâ. K% n^Btramks Yods a aTstS doî fii; ne Iletrs Her^elS mi ne 
Mixai ViteazslS. Ilrin srmare ns mtiS de snde skdte ne Ste&nS II m^ 
ne AleBsandrs III. 

iNota ŢradslUtortBM). 



56 ISTOBIA DACIEI 

ks toiiî 4eî-l-algî boerî din emigraijî, doî eniskonî, tojgî e- 
gsineniî, arximandrigiî mi o mBliiime de k'Blsgrbrî se adsna- 
^rB Ia nalats. AtsiiHe de odat^b intrări sbiriî tiransisî kss:&- 
biile gole mi a» m'^^elat» ne to]^ mari mi mini, vinovagi 
mi nevinovaDî, ferB deosebire ^ Mirnea Vodt dsn^b aceasta 
a nlekatS a ssnra Im Ştefana Tomma DomnslS Moldovei, ks 
skonS ka s:b îa mi tronul» Moldovei. StefanS î-a emitS înainte 
k» omtirile ne avea la îndemT&nii, mi diinds-î rxsbois, dsni o 
bi&tiblie s^bngeros^ ne malsrile Milkovslsî, Ta învinsS ks to- 
tnVs, Mir^ea, d^m asemine kataştrofx, se întorse, nii ns t:BrziS 
msri. în intervalsls acesta, Mir^ea numaî «n§ an» a domnit§. 
MsrindS, se înmormiint^B în biserika Kurtea veke, kare fe- 
sese zidit'B de dtns^lS^ 



DOMNULU XXXV. 

Petru Vodă II SchiopulU, numită fi Petrutiu^ tnpreună 
cu mumă sa Kiarina. 



Dbwl trecerea din viajjs a Isî Mirnea Vod!&, as rs- 
mas^ la momtenirea domniei fiisls se^ Iletrs înnre* 
sn'B Kis msm'B-sa Domna Kiarina, sas Kiajna. Us' 
gini boerî ne ag fostS skinatS ks isga neste Kar- 
nagf, ksmS a§ aszits desnre, aceasta, aS venitS din ArdealS 
ks 6ste uri b'stibnds-se la satslS Rom:Bnemti ks boierii tei 



D. Chr. 
1562. 
Dnpe chro- 
nologia 
locală şi 
HerbX. 



1 Dbitb EngelS, ms toijl boierii emigragl s'a întorsS în geari, ni o seami 
s'aS â»sS la Eonstantinonole 8s nearB 8ek5ritate în kontra knszimelorS 
Isî Miraea. S^ltanslS În6i& !-a arBnkatS în mare. Se maf însemn^zib ks 
sbiriî kari aS fbkstS ms^selslS anela înfrikomatS> eraS Tînrti; ks^t Miraea 
Yods se vede ks avea o gardi» de Tsr^î nsimijsî. 

(Nota TradsksiorhUa). 

2 La enisodşlS bstslieî IbI Mirnea ks StefanS Tomma, avtorIsIS de sîgsxH 
ks se înmeals. Mai ints! ks în Moldova, ne timnBlS Isl Miraea, era 
Domn^ Aleksandrs Lisn^mneans ; mi Tomma, karecivns kronologia dom- 
nilorS Moldove! skriss de Fotino, aS domnitS la 1564, adiks kv m^ 
ani dvns m6rtea l8î Mirnea, Ile Isngs aceste, minkaT, karele a snns- 
rltS tojsl istorici ^e aS BkrisS desnre Romsnî, nv snnie nimika desnre 
a^easts bstslie. (Noia TradaJuiortalaih 



PARTEA IV. BP0C4 IV. CApG I. A7 

Mirnea Yod'h, î-aS învinsS. Ânemtia as skrsnatS la Gfsrgîs 
mi s'aS înkisS, !ar Donma ks âislS ei Iletrs a§ trek»tS la 
SsmHÎskS, do snde, hhWbthnă^ nstere t8rHea8k:b, s'aS întorsS 
mi s'aS bo&tstS ks boîeriî emigrai^i la IIIerb'BQeintT, Emigra- 
gii aste dsktb ferb învinmî: Badea Klsnerisls mi algî boerî 
fiirB 8«dm!, !ar nei maî msl]^ aS sk'BnatS k» fega. D6mna 
ks Iletr» Vod:B dsut aneasta s'aS întorsS în B^k^remtl. 

Dar n'a trek^t» o s:Bnt'Bm'Bn'B5 mi aljjiî din boîeriî emî- 
graj^, ay^ndS în frsnte ne Stenik's Bengea, Mate! Moge, Ra- 
ds Logo£bte mi VslkanS, a§ venită deneste OltSks omtire; 
dar IletrB Vodt, avBndS omtire de ajsnsS TsrHeaskos, le-a 
emitS înainte la satsls Iloeana, mi akolo b'st'snds-se ks în- 
vermsnare, le-a «nisS o mslgime de omenî mi î-a gonit». A- 
tsnne aS venitS Isî Iletrs Vod% de la Konstatinonole mi sem- 
nele Domniei, kare le-a adsss Marele Logofets Ştefan?^, r'sn- 
dsitS de II6rt% a-î fi mi enitronS n:Bn:B va veni în v^BrstB. 
Atsnne s'a maî mi^ritS mi tribstsls ne se da la Ilort'b; mal 
ad!Bogind»-8e ks ninHÎ miî galbeni. Dsn'B o domnie de 9 
ani mi k^Bteva Isnî, Iletrs Vod:B se destits:B de ki&tre Ilorfcb 
mi se essil^ dinkolo de Marea Neagrb în Asia înoresnos ks 
maik^-sa, kare a mi msrits akolo. Mai tbrzis, k^n^tbndS 
ertare, se dsse la Eonstantinonole. Iar la Domnie^ dsn^b ce- 
rerea boerilor§, se rtndsi fratele seS, Aleksandrs Vod:B. 

De la aqest§ DompS essistis xrîs6ve din anii 7069, 
7070, 7071, 7073, 7073, 7074, 7076 mi 7076. 



Domnul XXXVI. 

Alessandru Vodă II. 

Aqesta, ksm§ s'a rsndsitS DomnS, a skrisS boerilorS 
emigrajjî în Transilvania st se întorki în natrialorSr d, chr. 
nromij5'Bnds-le amnisti'B totalT>. Boeriî, înkreztnds-se<Dnpe chro- 
B*a8 întorsS la Bsksremtî, s'aS înkînatS domnslslmil locaie. 
aS fostg în na^e. Dar neste dot Isnî, Alesandrs Vodt a s- 
hîbS snsnreze^e boerî marî ; ne Rads Logofsts de la Drsgo- 



58 ISTORIA dacie! 

eratî, ne Mix-Bili de la B'&demtî, fiîsl§ vornik»l8î Sdrirate, 
ne TsdorS BskoBK, ne Vlad» Kani, ne n-Btramks, ne Ka- 
lote, ne StanS fiîsls l»î DrBgslesks de la Bolderatî, ne Ra- 
ds fiîsl§ vornikblsî Sokols, mi ne alj^iî din boeriî maîmÎHÎ. 

Ile la al§ nînnelea ang alS domniei Ikî, k'BratendS fra- 
tele se» Iletrs domnia Moldovei, mi trek'BndS nrin ijeara 
M«nteneaskt, î-a emit» Alessandrs Vodi înainte la satsl» Ko- 
ni&^eniî, snde aS mezstS înnxesnii la mas:B mi 8*a8 veselită. 
Dar fiindg k-B ks k^bteva zile maî nainte StefanS Vodt a 
fost§ trimis» resusnsK boerilors din Moldova ka s* vie la 
Fokmanî sii-ls nrimeask'B, a nlekatS VornikHlS D»mbrav!B 
k» togi boeriî domniei mi ks oste de ajsns^, mi sosind^ la 
Fokmanî as trek«t§ înainte ssb ksv-BntS kt vorS st nrimea- 
ski ne Domn?i; dar anroniindK-se de Kont^enî mi g^Bsind» 
ne jEumbndoî domnii în veselie, a« kiizstS de odatt as»iira 
lor» mi le-a» «nisS o msljaime de omeni. Ile Iletrs TaS go- 
nite niin'B la Brxâla, snde a8 sk-Bnats în cetatea tsrHeaskt; 
îar Alesandr» Vodi a» skinatg la orarariS de FIohî în js- 
deHslS lalomiijeî. Intork'Bnds-se anoî la Fokmanî, Moldove- 
nii as alesb domnS ne sns boîerîs ansme lonamks, Ânesta 
atsn^e a trimis» în geara Msnteneask» Domn§ ne snS Mol- 
doveanîi ansme Vintil-B Vorniks, karele, însogitŞ de omtire 
nsmerost, a intrat» în Bsksremtî. Dar Alessandr» Vodt, în- 
nresnt ks boeriî seî DragomirS V.omiksl8, Mitrea komi?sl§, 
Brad» HaxarnikslS, mi loanS U'BrktlabslS, adbnmdă omtire 
aS mers» as»nra Isî Vintilt Vorniksl§ Moldovean»l», mi d'tn- 
d»^i r:&sboî» Ta învins» mi Ta snis» ; îar ne boeriî Moldoveni 
rBsioind»^, s'a restatorninits ne tronslS domniei. AiestS 
Domn» a skosS o dare ne se n»mea Oaea-seak'B. 

Dsnii o domnie de ont» ani mi k-Bteva Isnî ^, Alesan- 
dr» Vodt a m»ritK, l^sind» raomtenitorîs ne fiîslS se» Mix- 
nea. Acesta a nre£Bk»t8 din no8 Min'Bstirea Rad» Vodi 



1 MîronS LogofiBtolS nsne domnia Îs! Alessandrs de nos ani mi o Isns. 
AnoDimslS Rom^BneskS înktB zi^ie kt elS s'a fiskstS DomnS in 5168; 
asemene zi?e mi EngelS, însemn^BndS kîar zioa de 7 malv. 

Noia TradueHortulvX, 



PABTEA IV. EPOCA IV. CAPC I. 59 

din Bsksremti în ansls lo74 ; rai a araezatS o kr«He de 
neatrE ne dealslS IlitemtilorS. 

De la a^est» DomnS esiste do:& xrîs6ve din anîî 7077 
mi 7079. 

DOMNULU XXXVII. 

Michnea Vodă Ily TurcitulU. 

RsmsindS moratenitorî» tronsl»! Mixnea fiîslS Isî Ale- 
sandrs, a trimiss la Konstantinonole ne marele Vîs-r d, chr. 

. ' ' , I 1677. 

tîerîs Mitrea rai î-aS ktnBtatS insigniile (8teag8lS)<Dupe chro- 
domniei. Ânesta a skornit» în gearB o dare karel locaie, 
se nsmea G:Bleata« Boeriî Mexedingenî, nevoindS a-lS reks- 
n6mte, a« nrokîemat» »ns alt« Domn», ansme JRad»- lia- 
na, assnra k'Bruîa viind» Mixnea Vodi k« oratire rai bt- 
tsnds-se la Eraiova, a eraitS învingi&torîs : neî maî mslgî din 
boerî aS fost« «niraî, îar domnslS ales» a fsgitS la Timira6- 
ra. Dar dhwb o domnie de mese anî, Ilorta destits^B ne 
Mixnea Vodi, mi-lS essil'B la Trinole. Acesta a £Bkst» rai 
m^Bno&stirea Tstana. De la elS essisti xrisove din anii 7087 
7088, 7089, rai 7090. 

DOMNULU XXXVIII. 

Petru Vodă II CercelU. 

Dsn-B Hererea boerilors, s'a rRndsit§ Domn§ Iletr» Vo- 
d^b ternei» ^ Anesta a tteats kanetele a trei boerî f d. ctr. 

I 1583. 

xnarî: alS l»î DragomirS BanslS Kraîoveî, al8 l»î Mi-<Dupe chro- 
xailă VornikslS, rai als Isî Konija Haxarniksl^. Elsl locaie 
a skosS rai o dare noş's rai grea nsmite Qoratin^B^ k'ste 



1 Tojiî istoricii ne aneatg IletrB Bodt Î15 nsnS ka alS IV. Fotino gre- 
memte, ki^I ?elS I Iletru a fostS Kads Ilaisie BassarabS; ?elS alS II 
natramks nel* b»nS; neW al» III Iletra mkioire, mi alS IV-lea HeraeW. 
Ai^e astoiislS earBinî grememte ziksndS ks s'a nndsitS dsns cererea 



60 ISTOBIA DAOISI 

O oae din zene : a zidita ini biserika domneask'B din 
T'Brgoviintea. Dar nenotslîJ se§ Mixnea, fektnds-î intrigi 
la Konstantinonole, Ta destiteatfi dsnT» doi an! de domnie ; 
dsn^B kare el§ înnresn^B ks nartisanii mi ks kasnÎHiî şei s'a 
retrasa în Transilvania. 

A doua domnie a lui Michnea Vodă^ TurcitulU. 

ViindS earBmî Mixnea Vod^b la domnia gereî, a nsss 
D. chr.. ^ne gearB o mslgime de d^rî grele : a îndoită Dej- 
zhipeohro-im^ritslS^ Is^End» de la stsnî kste doi la ze^e în 
loeAie. Jloks desnslS; ansssla dare treanta ostauiilors, ns- 
nug! Romi], mi o alt% dare assnra nlsgarilorS nsmitB Q:b- 
leata, mi altele. Ile l^ngrb aceste a t^BeatS kanslv mi Ma- 
relsî LogofibtS StanHÎi$l«. Boeriî, ne mai nbt'sndă ssferi a- 
tBt6 rele, 8*a8 dssg ks nlingeri la Ildrts, d»ni kare desti- 
tiTBnds-se s'a dssS la Konstantinonole. Akolo, tem^nds-se 
ka ns ksmva Tsrniî s:b-1S omore, nentrs ka s'b-î tea avs- 
giile, a n'srBsitS de bsn'B voe legea Kremtimb mi a îmbr:B- 
jţimatS ne nea MoaraetantB. Voind» înst a koneri k^Btrb Tsr^ 
skonslS nentrs kare a nreferits a-mî skimba kredinga, a 
in^enst» a snsne k^B vede visisni noktsme, în kare înssmî 
MoametS îî vorbemte. De aceasta Tsrniî se bsksra forte, 
mi maî alesă SsltanslS Msrată UI ns; nsmaî k'B l'a îmbr^- 
kată ks kabaniga sa (adek'B xlamida, saS xaîna nea de a- 
Bsnra), dar a skoss kiară xangerslă nelS b^tstS ks netre 
sksmne de la brBsl^ seS, mi Ta n«s§ la brBslS renegatskî 
nentrs ka sos-ls onoreze; dsn^B aneasta Fa fbkstă mi Ilam'B 
de Xalenă. 

De la atestă Domnă essist^b xrisdve din anU 7095, 
7096, 8097, 7098 mi 7099. 



boeriloră. HeraelS era âlslă IsI n:Btranik8; servise mal msltS timnă in 
armia firan'sezs, mi dsm mizlonirea regelsl Franviei» Ildrta destitiRB ne 
MixDea mi-lS rsoâsi ne el«. (Vezi niiokaî pag* 237.) 

fiota TraducâtoriuluK. 



PARTBA IV. EPOCA IV. CAP© 1. 61 

DOMNULU XXXIX. 

Stefann Yodâ II Surdulă. 

Destitbîndsse Mixnea Vod'B, dsnt nererea boerîlorSs'a 
rBndsitS Ştefan» Vodii SsrdslS, fiî«lg hî nitramkKr d, chr. 
Vodi. De la anesta Hurta a nerstS mare k-BtimeKDupe chro- 
de banî mia adaosS la tribKtslS gereî, nreksmS ne-l i*<»ie. 
rsse mi de la DomnalS Moldovei netr« Vod'B mkîo- 
nsl^. Dar ni^! «nsl» diu Domnii anemtia ns s'a ssnssS la 
asemine cerere. Dsa-L aceasta riistiigile mi ssn'BrBrile din 
nartea Tfirnilor» as înnenst» a se îmmslgi, ferB st n^feB 
DomnslS a se nsne vre o stavil'B, fiindS k'B de natsra sa 
era bl'Bnds mi lînimtit«. De aneea boeriî, nerBndS ne fra- 
tele seS Alesandrs, ne acesta Ilorta Ta destitsat^, d8n:B o 
domnie de sn^ anS. 

DoMNULU XL. 
Alesandru Vodă III fluM lut Pâtrascu. 

Domnsl§ acesta, ka mi frateseS, n'a nbtstS st îmnede- 
^e neoFBndselele Tbrnilorg, kari din zi în zi se fe- ( d. chr. 
neag maî ssutritorî. Atsnne boeriî, kons8lt'Bnd«-se<Dnpe ihro- 
ne st fakt, a» triraisS rsgtmmte ka st le deal locaie. 
DomnS ne Mixaî ViteazslS, karele ne at«nHe se afla la 
Konstantinonole ; dsnt kare Âlessandrs Vodt ui^iT a ans- 
katS st domneaskt snS anS, mi s'a destitsatS. 



DOMNULU XLI. 

Michatu Yodă II YiteazulU. 

Mixaîs ViteazslS a fostS filslS Îs! IlttramksfDnpe chr. 
Vodt Hels bsng «. Ile ktndS s'a fekbtS el8 Domn8,l ^*^- 



1 Astfellv afirm^B kroniHîle lokale mi streine; dar anS istorikS streinS si^o 
ks ne timnslS domniei la! Ustrainka VbdtB o femee framdss vsdav^ a- 
vindt la kasa sa ne anS grekS bogatS, karele era beilik^ia (ama se na- 



02 ISTORIA dacie! 



Dape chro- 
nic. lo^le, 
Moldovene, 
Polone, 
Ungare, 
şi Turcesci. 



geara se afla înglodat'B în nevoi: Tsr^iî de ne Itng^B 
D»n:&re o înlcBrkase de datorit, finea neînnetate ne- 
or:&ndsele, ini într« ateta se întinseseră în k:Bt§ se 
g'BteaH s'b zideaski mi Moskele, adik% temnlsrî 
moametane în ijearB. , • 

Mixais Vod'B mai înt^T a trimis» rsgxmingî la Ilort^ 
ka ST. fakii st înceteze asemine neortndsele; ne «rmt, vt- 
ztndS kh n» kan'Bt:b nînî sns ressltatS, a adsnats ne togi 
boeriî mi s'a§ konssltatS no s'b fak'B. Atsnne s'a gtsitS ks 
kale k:B nentr» ka st skane neara de tirania T»riilor§, tre- 
bsea S'B alerge la arme. Dar fiindS kt nsterîle RomtniIor§ 



meaS 6meDiî kari eraS îns^brmnagî 8!b stringi oî din Moldova mi Qeara 
MButeneask^b neiitrs îmn^rbjiia Tsrneask^B) s'a îsbitS ks elS mi a rB- 
masS grea. Beilik^islS, SLVbnăi a se dsne Ia Eonstantinonole> î-a ă'b- 
rsitS snS inelS de o S5t:B de galbeni, mi !-a snssS k'B de va namte fiTs, 
k^bnds va veni în v:brstL si-lS trimigi Ia Konstantinonole ss kaste ne 
tate-seS, mi drentS semns si-î anste inelslS. Nbmita lemee a niiSkstS 
bi^eatS, karele kresk'BndS, s'a linitS în servfgslS ^nsî boerls mare, ne 
lingi kare în sksrtS a mtistS a se însinsi mi a sgsnge la felîsrite dre- 
grbtorii Hivile. DomnslS ITetrs Her^elS, dant ne a tseatS kansl^ l»! Do- 
bromirS Bansis KraloveT, a trimisS ne MixaTs lokotenentS alS B^bnieî. 
Akolo dsktndH-se, s'a ItijitiS vorba kt elS era fiîslS Ikî n!Btramk5 Vodi; 
de aceasta aszindS DomnslS mi intrBndS în felsri de b^nsele, a trimisa 
Indatb k» srgie Arm^meî de la nsmkirie ka S!B-1S adsktB mi si-lS 8* 
Hîz'h. Arm'Bmeii, adsktbndslS în Bsksremti kîar tn zioa sf&ntslsT Niko- 
lae, mi trck:bndS ne Vhng^ biserika nsmits!»! BtbutH ne »e nsmemte bi- 
serika Albi ne nodslS Ealigii, Mixaî5 s'a rsgatS de Armimeî ka s^-i 
dea voe stb se înkine; aqemtia îndsnlek^bnds-se, elS intri în biseriktB mi 
ks inim'B înfnnts mi ks okil IskrBmxtorl se rsgt înainte s^Bntel ik6ne, 
gisrindS k'B de-lS va sk!Bna de n^nastea în kare se afla', va sddi o m^B- 
neştire în nsmele IsT. Dsn^B. aceasta, înfBjîiiii^BndBse înaintea Domnvlsî 
mi întreb^Bnds'I^ daka era fiislS Isi n^Btramks Vods, elS a negatS ks J5- 
FBmintS k^B ni^T este, ni^î a vorbitS, ninT mtie de 5nde a emitS aseme- 
ne vorbe; anoî dmdS mi înskrisS în fa^a J)omnBl8i mi a adsnxril bo- 
erilorS, fs liberatS. Ile.srm^B de frik^B xot^BFBndS s!b nlene din eears, 
msm^-sa î-a snssS sekretslS namteriî sale, mi î-a datS inelslS ks kare si 
kaste ne tatslS seS. Atsnne mergxndS la Konstantinonole, a ghsiiă ne 
tat£-seS în stare nstinte mi k6 inflsin^^B ne l^ngs n6rta Otomani. Ta- 
tBlS seS Ta nrimitS ks bsksrie, mi kmdS boerii din jţean a& ^erstS 
8k6terea Isl Alessandrs III, a isbstitS nrin agentslă serei lenakakî, 
kare>i era amikS intimS, ss foks a-lS nere mi a -ÎS jrsndsi DonwS. 



PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ 1. 63 

DH erag în stare s^b se m'ssore ks nsterea îmnrBrBHÎeî, Mi- 
xai» Vodt a trimîsS soli oii la domniile vecine HertndS a- 
lianija lors; ElsHerîsls Rads B'Brk'Bnesks fe trimisa la Si- 
giămsndS Batori Domnul» Transilvaniei, kare atenne era ssb 
suzeranitatea Ilolonieî: îar ;Stolnik«l« Stroe Bszesk» la Aa- 
ron^ Vod:B Domnsl» Moldovei. De4î &ki>nds-se tratata de 
alian^:b între tsstreî Domnii ka s% âe ks jsrsm'BntS nede- 
sno&rgigî in tot'B înti^mnlarea^ Batori a trimis» sn» kornS de 
omtire Transilvan'b ssb kom^Bndsl» Isi Srban^ Mixaîls mi a 
Ikî Istvanfi, îar Aarons Vod'B «n§altS kornS ssb kom'sndslS 
Xatmanslsi Moldovei. Aneste kornbTÎ, 8nind»-se ks omtirile 
rom:bnemtî, a» k^Bzsti^ de odat:B assnra Tsr^ilorS ^e se aflaS 
în Bsksremtt mi X-slH «nisS ne togî. Acesta a srmatS în zi- 
oa de 5 Noemvrie 1594. Atsnne s'a rBnitS mi Stroe Bsze- 
sk» la m'Bna dreantb. Dsn'b ne s'a» «nisS mi s'as gonitS 
togi Tsr^iî din gears, Mixaîs a trimisS o narte din omtire 
mi assnra nettgiî GîKrgulsî, ne kare înksngîsrBnd'o mi bi- 
tbnd'o ks t«nHrile mslte zile, n'aS n»tst'o Isa, fiindS k^B se 
nrovisiona neîncetat» ks omtire mi k» nrodskte ne la Rs- 
mnsk» ne Dsn^Bre. Ssltan» Mvrads III, aszinds desnre re- 
skslarea Isî Mixaî« Vod:&, a trimisă fort întârziere ne Fe- 
rata Msstafa Ilama ks o mHli^ime de omtire mi ks Âlesan- 
drs VodrB HI k'B si-ls nse în loksls Isî Mixaîs. Anemtia, 
sosindă la Esm^îsk^, as înnenstS a se nreg^ti s'b treak^B neste 
Dsnxre. Mixais Vodi, adsn^&nds-mî tote nsterile, a nlekatS 
k'Btre Dsn'Bre în zioa de 8 lansariS; dar sosinds la satslS 
Iletrimsls snde se nregi^tea S'B treak^ Dsn:Brea ka s!b batB ne 
Msstafa Ilama kîar în i^ara sa, a Isats mtire k:B omtirea Tq&- 
ttraskiB de la Krîms a intrats în uears ne la Galagî mi a în- 
nenstS a nreda mi a robi. Atsnne s'a întorsS din drsmblS 
Dsm&rîî mi mî-a amezatS tabira la satsls Xslibemtiî; de a- 
kolo a trimisS, ka avangard;B, snS kornS de omtire aleasos 
ssb kom'sndslS Isi Rads Bszesks, a fratels! ses Ilreda Stol- 
niksl^, a stolnikslsî Stroe, mi a Isî Uads Ealofiresks. Ane- 
mtia, înt'blnindsse ks avan-garda T:BtarilorS la satsls Ilsti- 
neiî, aS k^BzstS assnra eî ks fsrie mi a§ nimi^t'o ks totslS, 
fibko&ndS mi o msluime de nrisonieii. 



64 iSTOBJA dacie! 

XanslS KrBmskî, karele era «nit» k» FeratS Msstafa 
Ilama; a trimis» Kn» alt^ kornâ- de omtire maî mare ssb ko- 
m^ndslS nenotslsT se», kare, înaint%nH»-se whnit la BatslS 
St'Bnemtiî, s'a» înt-BlnitS k» tab^sra B»zemtilorS. Anemtia a- 
tsnne îî nriimirt k» tote nsterile lorS, mi isbstirB a sferB- 
ma t^ti m»li|imea Tătarilor» mi a desk:Bnsgina kîarS ne ne- 
not»I§ Xanjflsî. In interval» Iw aiesta M»stafa Ilama.k» Xa- 
nsl8 mi ks Alessandr» Vod'B trek»serB Dsn^rea mi tBbtr&- 
serB la sat»l» IQerb'Bnemtiî. MixaTs a trimisa snă altS kornS 
de omtire s»b komanda IkT Mixal^ea Ban»l^ Eraiovel^ kare 
a strikatS' mare narte din omtirea tsrneaskrB. însn'sfm^n- 
tbnd»-se Mssfrtfa Ilama de nsterile RomrBnilorS, a trekstS D»- 
nsrea înd'BrBt» la E»SHλk?$^ »nde XanslS Erbmslsî, aszindS 
de sferEmarea omtiref sale^ s*a desn^rgitS de M»stafa Ilama 
mi s'a întsrnat» la ale sale. La 21 lansariS a an»lKî, 1595^ 
Mîxaî Vod^b trene Dsn'Brea, kalki omtirea inemikt, o sfBra- 
mi, mi Mssiafa Ilama ks Alessandrs Vod:B imîkatb sktna- 
reâ în f»gi&. Dsni» ne a arsS EssHiskslS, Mixa!» Vods de- 
snarte omtirea sa: o narte ssb banslS Mixalnea o trimite a- 
B8nra Silistreî, mi o alt^b narte ssb marele Sni>tarf» Ilreda 
assnra X'Brsove!. Aneste do'b net^gî, ssferindS s6rta Rsshîs- 
kslsî, Mixai» Vod:b, dsn^B ne a jefsitS marginele Tarneratl 
desnre D»ni.re 8*a întorsS trisrafetorî» în Bsksremtif la ska- 
snslS seS. Atsnie, ssnirBnds-se ne komandagii Transilvani 
Srban» mi Istfanvi, î-a trimisS înanofla Baton, karele a tri- 
misa în lok»l^ lor$ ne KelerS Benda. Ile anesta, înnresniE 
ks BanslS Manta, Mixaîs Voda& i-a trimisă assnra HetBgeî 
Brbila, kare înk'B se ginea, mi trek^BndS Bsb sabie o mslgi- 
me de Tsrqî, aS ssrnat'o n^n^ la temelif. 

SigismsdS Batori, v^Bz-find^ ssknesele 1«I Mixa!» în fo- 
los»lS kremtin'bt^gel, a înnenstS a-lX invidia mi a ksgeta 
ksmS s^-lS îmnedine mi ksm» srs faks ka srB-lS smileaskiE mi 
8!B-1§ B»n»e ordinelorS sale. Mixa!» Vod% î-a îngelesft ako- 
nslS mi k» tote krs ari( fi nststS s:B-mT rbsbsne; îns^s, anre- 
QsindS îmnreJBTBrile timnslsi mi interesele gerel, a sokotitS 
B'B snikbleze tinmslS. De aneea a trimisS la elS ne Mitrono-? 
litslS Efdmi, înner8ni> k» do! din eniskon!, ks VomikvlS Mi- 



PARTEA VI. EPOCA VI. CAPU 1. 65 

trea, k» Logofetel» IsarS, k» Vornik» Dîinitrie, ks Rads 
B^zesks mi al^î boerî^ ka s^-î înkine ijeara^ ks aceasta ka 
Mixa!» Vod'B s% fie lokotenentslS se§. Batorî nriimiDdS am- 
bassada ks bsksrie, s'a arBtats mrea msli^smit^, mi a riua- 
dsitS doî-snre-ze^e din boerîka enitronî k^rm^itorî aî Dom- 
nie!, mi ssnsmî ordinelor» sale. 

în timnBlS acesta Arons Yodîi, dsnt alianjja kare kon- 
traktase ks Mixaîs Vodii, ne de o narte î a trimisa omtirî 
în IJeara Msnteneaskt ssb AndriemS IlerJB, î-ar ne de alta 
se b:Btea neîn^etatS mi ks b'brb:Bgie ks Kazans Gireî Xa- 
nsls KrBmslsî. Dar inemiiii seî Tas intrigat» k^tre Baton 
ks n^Bra k:B voemte s^ se sneask^B ks Tsriiî, în kontra Isi ; 
dsnt kare Batori a trimis» h»rh de veste în Moldova snS 
kornS de omtire, kare ssrnrizinds-ls, Ta rbdikats înnresn'B ks 
Demna mi ks t6ti^ kasa sa, mi Tas nsss la înkis6re; totS 
odat'B SMiz:Bnd§ mslgî din boerî, a nsmits Domns ne IvanS^ 
karele era Agi als Isî Arons Vodi. Acestea aszinds-le 
Mixals Vodt, s'a întristats forte. 

între aneste msrind» SsltanS MsradS III, fiîsl» seg Me- 
emetS III, ssinds-se ne tronS, a aless ne Sînans Ilama Se- 
raskerslg mi ks maî mslgî algî Hanii, mi î-a trimisă assnra 
Isî Mixals Vod'B, ks o omtire de 80 miî omeni *. A<iemtia, 
trek'Bndă Dsnirea ne la Rss^îsks, a^ tibiriits la satslS Kt- 
Isg^Breniî, în jsdegslS Vlamk'Bi, de snde aS înnensts a nnda 
latsrîle. Mixaîs Vodt, karele înmtiingase ne Batori mi ne 
DomnslS Moldovei desnre venirea Tsrnilors, vtz^sndS kt a- 
jstorsl» de la anemtia ns mal sosemte, a adsnatS omtirea kos- 
tb o avea mi k'hth a maî nststS rekrsta, mi la 13 AsgsstS 
1595 le-a emits înainte la Vadsls KilsgBrenilor», no rislă 
Neajlovs. Akolo înHinginds-se o btttlie înfrikomati, kare 
a gin^ts de dimineaga ni^n'b seara, Mixat Vod'B a ar'btatS 
fante de snS eroisms estraordinarîs; v:Brsarea de s:Bnge a 
fostS at'Bta de mai*e, în kitg ana ntr'bslsî ksrgea amesteka- 
Vb ks si^nge. 



4el mal msl]gî iatorinl snsn* k» omtirea tvraeaski era dfe 180 de mii; 
ns notS krede de k^BtS o gremali de tinails saS o sk'snare din vedere 
în testslfi astorîslBi. (TradnlwtorUilS.) 



66 ISTORIA DACIEI 

Atsnne Sinan» Ilama, v^Bz-Bodg k£ ns n6te nron'smi 
mi kt trebsîa st se întdrkt ks rsmine, a adsnati^ nre to]|^ 
Ilaiiiiî mi generalii de shh dtnsslS, mi le- a ftkstS ksvtntS 
kt ne a dosa zi st se fakt btttlie generalt^ ks ottrtre kt 
saS st învingt sa§ st se nîarzt mi eK. Mixaîs Vodt ase- 
menea, afltndg de ottrtrea TsrHilorS, a adsnatS nre togi bo- 
eriî mi ktnitaniî seî, mi konsBlttnds-se, a nlekatS elS nelS 
din ttî assnra ineminilorS ks tott omtirea sa; fsria sa a 
fostS ama de mare, înkttS nele dinttîs mirsrî ternemti le-a 
s&rtmats ks totslS, sniztnds ks înssmî mtna sa kîar^ nre 
ViteazslS EarimanS Ilama. lart Romtnii, Isnttnds-se ks mi^ 
eroism» neastmtnatS, snidea» ne Tsr^î ka nre vrtbiî, sa^ 
îî înekaS în noroi», nre ktndS sniî din eî se îneka§ singsrî 
în ntrt». Sinan» Ilama. vtztnd» attta striktHÎsne în ar- 
mata sa, a ntrtsit» ktmn»l.^ de bttae mi s'a retrasa k» rs- 
mine; iart Mixai» Vodt a dobtnditS o mslgime de tsnsrî, 
stindarde mi nrovizisnî de resbelS. Mixa!» ks tote aste, vt- 
ztnd» nBginttatea omtireî sale, înttrzierea ajstorelorS ne a- 
mtenta de la aliagiî stî, mi m»lijîmea ineminilorS kare din 
zi în zi se înmlsi^ea» k» omtirî nrosnete, neste nonte, dsnt 
învingerea anesta, aS ftk»t^ konsili^ ks boeriî seî, mi a gt- 
sitS k» kale st se retragt ntnt-î vorS sosi aj»t6rele. Âma 
dart s'aS tras» kttre lok»rile de sssS din jsdeg»l$ Ilraxo- 
veî, trimigtnd» nre Dcimna mi nre fiîslS seS în Transilvania. 
Sinan» Ilama, a do»a zi vtztnds nlekarea RomtnilorS mi 
afltnd» kt eras nsginî, a nrinsS la inimt mi mergtndS în- 
nainte aau»kat8 ftrt onsnere Ttrgovimtea, trimijitndS totS 
d'odatt mi o narte din omtîre, kare a ok»nat>^ B»k»remtiî 
mi a ftk»ts înttritsrî de sigsrangt, anoî s*a întinsa neste 
tot» ntmtnt»l5 gereî. 

Mix^8 n» înceta ks tote acestea a lovi în tote zilele 
tabtra ^ea mare a ineminilorg. într'sna din zile, Romtnii 
trtgtndS nreTsrnî ks înmeJtnîsne într'snS lok» smedosSmi 
btltosg, s'aK renezit§ assnrt-le k» f»rie, ag ttîatS o mslgime, 
aS IsatS mi natr» tsnsrî ks ktteva stindarde. în înksikt- 
tsra a^eea, SinanS Ilama, ktsttndS a îmnedika nre Tsrnl 
de la fsgt, mi btttndS nre mslgî ks tonszslS, a ktzstS de 



PARTEA IV. EPOCA IV. CAP& I. 67 

ne kalS în noroîs, în kitS ks mare greS TaS skosS ne! ne 
era^ nre l'Bng'B d'BnsslS, dar în k:Bderea a^ieea loI-aS nerdstS 
doî dingî. * Atsniî, b^n^idS de trădare nre Âlessandrs Vo- 
di& III, karele se afla întab^bra ter^isk^b ka rBndsîtS nentrs 
domnia i^ereî, Ta sn^snzsratS kiarS'în vemmintele domnemtif, 
ks kare se îrabrska la zile mari. 

MixaiH, retTEg^nds-se îairEmî la msngî^ a trimisă de a- 
kolo îarBmî mtire la aliagî ka st grBbeaskrB a-î trimite a- 
jstore. Sigismsnd» Batori^ ks tote k^ se ksnsnase kîarS a- 
tsnne ks sora îmntratslsî Asstrieî, a ntrBsit§ nl^nerile n«n- 
îjeî mi sa oterît^ st nlene în ajstorlslă kremtinilorS. L»- 
tnd§ k» sine 2000 de kaliregi, 32000 de infanterie mi 54 
de tsnsrî, a venit» mi s'a snitS ks omtirea Isî Mixals, kare 
ns nsmtra mai msltS de 8000 6menî. în întervalslS aie- 
sta Ştefan» Vodt, domnslS Moldovei, a nlekat« mi el5 ks 
omtirea sa în ajîstorslS Isî Mixaîs, trekmds în IJeara Msn- 
. teneaskîi nrin Transilvania; ks tote k^B, nre k^snâS elS se 
snea ks aliagiî, Ieremia Movila ks omtirî Ilolone oksna tro- 
nsl« ses în lamî. 

Tsstreî Domnii sninds-se, as nlekats assnra Tsrgilorg 
înnresnt la 7 Oktomb, a anslsî 1596. Tsrniî, aszindg ki. 
vine atiBta nstere assnra lor^, n'as avsts ksragislS a sta ne 
loks': Sinans Flama, l'Bss:&nd^ ne Ali-Ilama ks o narte din 
omtire ka s-b n:Bzeaskt Ttrgovimtea, s'a trasS ks *ieea-l-alt5 
omtire la Bsksremtî. Aliasiî, viindg maî întbî la Ttrgovi- 
mte, s'as nsss a o bate, mi dsn-h maî mslte n-BVtlirî în fine 
aS Isat'o kb armele în mxnii, nrinzTindS kîars ne Ali-IIama, 
nre kare raî> trimis» la Klsjs. Aneast'B mtire a înfrikomatS 
ne Sinan-IIama, mi Tas f'Bksts si& n'BrT&seaskTs r:&nede Bsks- 
remtiî ka st se retragi în netatea Gîsrgîslsî; îar ne kale 
înt'Bmnl'Bnds-se si se striie rotele de la kiteva tsnsrî, le-a 
lisats ne kimns. 

Aliagii, vizindg fsga Isî Sinan-IIaiua, s'a§ nss8 a-lă 



1 Nemsritorîsl^ N. B^Blneskv, kare a deskrisS enisodslS acesta ks m^Brts- 
riele ma! msltorS astorî, snsne k:B b:Et!Blia asta s'a întsmnlatS totS la K^b- 
tegirenî, îarS n» dans ne Tsrail a& IsatS Ttrgovimtea ini BskHresHil. 



68 ISTORIA dacieI 

^îrm'Brî: dar fiind» kt nea maî mare narte din omtire trek» 
se DHnT»rea la RnsnîHkS, eî a§ ktzstS assnra gardeî din sr- 
vrhy kare era de vre o 15 mîî omenî mi kare transnorta ja- 
fsrile din gear^B mi nrovisisnîle omtireî, mi î-aS l:Bk8ts o 
Strik'BHÎsne nedeskrintibili ; k^nî, strikinds-le nod«lS desnre 
Dsn^Bre, bniî ktde.a§ ssb săbiile kremtinilor^, îar algiî de- 
snera^ se arşnkas ka orbi! în flsvi?; de se înekaS. Âstfelîs 
s^aS nerdstg k« totslS 16 miî Tsrnî, s*a§ nrinsS mese mij de 
kare ks nrovisîsnî, maî tote tsnsrile, 'mi 8*aS liberat» vr'o 
HÎnHî miî de kremtinî nrisonierî. Dsnt aneasta^ s'a dată 
SnS assalts general» ^et^bseî GîHrgslsî, kare s'a mi IsatS, 
trek%nd»-8e ssb sabie 1400 de Tsr^î, karîo n^bzeaS. Atsn- 
ne Batori, v^BZ'sndS mi reksnosktndx eroismslS mi genislă 
Isî Mixa[s Vodt, î-a fokst» konHesisne de drentsrile de ss- 
veranitate ^e-mî înssmise assnra Qereî Msntenemti, mi s'a 
întorsg în ijeara sa. Asemine mi SteianS Vodt, nriimindS 
<n»lgiBmirile Isî Mixaîs Vodt, s'a întorsS în Moldova. 

în aiest-B b:&frBlie5 Mm^Bstirea Isî Rads Vod^B din Bs- 
ksremtî, ne kare Sinăn-Uama o feksse magazin^ de urtfe- 
rie, Istnds fokg, s*a ferBmats n^Bn^ în temelii. 

Dar dsn-B nlekarea aliagilor», Mixaîs Vodt n'a rBmas^ 
in nelskrare. Ile o narte a trimisa ne Aga FarkamS ^ ks o 
narte din omtirea rom:Bneask:B la Vidin^;y îar ne de alta a 
treksts el» înssmî Dsnirea la Nikonole, mi de akolo jefe- 
îndS tote latsrile Dsni&reî mi HefcBt|ile nin'B la Vidins, s'as 
întorsS îarBmî în gearB. în ansl§ viitorîs 1597 maîs 4, îa- 
FBmî a trimisS ne Velitks ks omtire la Toba-badî (Babadai 
de ast!Bzî), karele sferBmtnds-lS se întorcea învingitorîs ks 
o msljîime de jafsrî. Dar astB dati Tsrniî, adsn'Bnds-se 
de nrin t6te n^rgile^ aS ajsnsS ne Velitks la lokslS kare se 
klamo^ EomisSy î-âS tieatS treki^torile, mi dsn^B o IsntB de 



1 Acesta fBsese nreotS mirean^ mi se nsmea Ilona Stolka, din satslS Far- 
kamS, jsdegBlS Romanafiil; dar Is^bodS narte în resb6e debsns voe, mi 
antendS talente ostsmemtl, MIxais yod:B Ta tsnsS, Ta nvmită Ag^h mi 
Taft fbkstS kt&mtaoS neste nedestrime. A^estt^ Domnt a arstată ma! 
mslte aseminea essemnle, fiindS ki era amiki^lS eroismslsT» mi înainta, 
ne ori mi sine Hn a întreba de ^e nrofessisne saS fiunilie este. 



PABTEA IV. EPOCA lY. CAPtt 1. 60 

treî zîle omtirea romi^ueask^ s'a s&rEmatS; Valitk» s'a 5- 
HÎs^y mi jaisrile s'aS IsătS. Aneast'B katastrofb a îndemnatS 
ne Mixaîs Vod^b ka 8:e trlmit'B îariinî ne Aga FarkamS la 
VidinS ks bd^ kornS de omtire aleas^B, snre a rBsbsna ner- 
derîle kî Velitk». Aga FarkamS, trek:&nd» Danirea neîm- 
nedekatS ne Ia loksls ne se kîam^b Zdegla, dar de odatb 
ktz5 în ksrsele Tsrdlorg, kari, înksngîBrBnds-ls în mare 
nsm:ErK, aS sf&rbmatS ks totslS omtirea Rom^n^B, în ki&tS 
abîa a§ sk'BnatS nsginî k» fsga. Aneaste întomnlare a în- 
trîstatS forte ne Mixaîs mi Ta fiBk»ts ka s'b îa mrbssii maî 
seriose nentrs asemîne întreninderî ne viitori». De aneea a 
înnensts s:b adsne din no§ omtirî mi a înfiinţa legione de 
Ilolonî mi de Kazanî, nentr» ka st nott întimnina ori-^e e- 
ventsalitate. între aneste, 6re-kare intriganijî îlS ntnirB la. 
Batori kt elS ar§ fi nekredinnîoss alianj^eî mi kt s'ar fi s- 
nitS în sekretS ks Tfir^iî în kontra Isî. Assemine ntrt în- 
sbflt Isî Batori nele maî marî îngrijiri, mi elg înnen» a se 
konsslta ks baronii seî ne st fakt. ţ)ar Mixaîs Vodt, a«-> 
zindS de aneasta, î-a trimiss resnsnss kt are st vie la el§ 
ks ktgî-va din boierii seî ka st-î vorbeaskt în narte, Ba- 
tori s'a bsksratS f6rte, mi dsnt ne a trimisa întrs întimnina- 
rea sa ne togî baronii mi boerîî seî, l'a nriimitS la Beligra- 
dslă Ungariei ks mare nomnt mi onore. Akolo aS netre- 
kstS înnresnt ze^e zile mi aS înttrits alianga lors maî msltS 
de ktts era ntnt atb'nne. Dsnt a^eea, fiindv kt Batori e- 
ra st se dskt snre înttmuinarea îmntratslsî Austriei» a trî- 
miss mi Mixaîs Vodt înnresnt ks elS ne BansI^ Mixahea 
ka st-î ssnse omagîsrile din nartea gereî, mi s'a întors^ în 
ijeart ks msltt bsksrie mi veselie. 

N'a trekstS mslts, mi Ssltansl^ Moamets III, rtdiktndS 
tote omtirile sale rtstritene mi aussene, nreksms mi nre 
Tttariî de la KrtmS, a nlekats assnra Isî Rodolfs îmntra- 
tsl§ Asstrieî. AjsngtndS la Belgradsl§ Serbiei, î-aS emitX 
înainte omtirile Asstrieî mi ale Sngarieî, ssb komtndsls Ar- 
Hidsnelsî Massimilians, fratele îmntratslsî, mi als Isî Sigis— 
msnd» Batori, mi s'a itksts btttlie mare mi stnger6st ka« 
re a jjinstS ^in^i zile mi huxbî nongi, dsnt kare Tsrniî fe- 



70 isTOBiA dacie! 

TL învinmî. Atente Tbrniî risinij^î, aS trekutî? D«mrea ini 
aS înnenstH a jefsi marginile J5ereî Romtnemtî. Mixaîs Vo- 
d:B, adsnrBnds-mî omtirile, a nlekat§ kttre T8rn8, ka de a- 
kolo s!B treaks la Nikonole. Avangarda RominrE, întelnindS 
HnS korns de Tsr^î ne tibVs Teleorman^, karele jefeîa mi 
nrindea l^BksitoriS, k» o lovire rtnede Ta sforo&matS mi Ta 
nrinsS k» totslS. Mixaîs Vodt k« nea-l-alte oratire a k»- 
nrinsS cetatea Tbrndsî mi a ars'o. Dar ne kmdg se gt- 
tea s'B treaks la Nikonole, a nrimitS mtire k^B THrniî s aS 
fskstS învingători ; k:bHi, de mi maî nainte fssese bxtsgi, dar 
dsnB a^eea Germanii, dsn:B fireaska lor§ l^komie nes'Bijios^B^ 
s'aS nssă a nrsda loksrile Tsr^emtî mi a se rrBsntndi fibr^B 
s:b maî askslte de kaniî lor§. T«rHiî atenne s'aS întors», as 
k^BzstS assnralorS mimî-aS rBsksmiiiratH nerderile ; în krstg 
generalii asstrianî abia aS nststS sk^Bna ks k^Bteva r:Bm:Bmi- 
* ge din omtirea lor§, mi atrbtS MassimilianS k^Bts mi Batori, 
s'aS întprs» snsls în S»ngarla mi nela-l-altS în Transilvania. 

De aceste IsindS mtire Mixaîs Vodt, s'a întristatS f6- 
rte mi sa ksnrinss de mare temere mi îngrijire. Dar ferB 
a se retrage, a statS ne lokS mi a înnensts a trBta desnre 
nane ks Tsrniî nrin mijlocirea Ilameî de la Nikonole. In 
timnS de cincî zile^ a mi isbstitS s:b fik^B nane, k» mare 
mslH'Bmire din nartea TsrcilorS, înkeind§ la 7 oktomvrie 
a anislsî 1598 mi tratatsl^, ăswh kare trimigrBnd^ îmnrBrats- 
M maî m»lte darsii, s'a întorsS linimtitS la skasnsl^ seS. 

între aceste, SigismsndS Batori, obositS de neînnetatele 
esnedigiisnî mi resb6e în kontra TsrqilorS, a înkinatS nrin- 
^natslS se§ înnrBratslsî Aisstrieî. îmnrBratslS, trimigsndS în 
Transilvania doî komisarî mi treî Eniskonî înnresni k» fi- 
îbIS Isî Istvanfi, aS nrimitS krBrma gsvemslsî mi jurămintele 
de ssnsnere ale Baronilor^. Iar Batori s'a retrasa la o ce- 
tate kare î-o dase îmn^ratslS snre linimtea sa. 

SsltanS MeemetS, neobositS nentrs întinderea ksceri- 
rilorS sale, a trimisS earBmî ne Meemet Ilama Vezirazim ks 
xi9mer6sa& omtire de Tsrci mi T^Btarî assnra Asstrlei. Atsn- 
ce Batori, resgindindsse de abdikarea sa, a emitS într^o n6n- 
te din cetatea în kare se afla, mi viindS hi Transilvania, aS 



PARTEA Yl. EPOCA Yl. CAP& 1* 71 

kematS ne Baronii serei, mî a^enitia ks bsksrie TaS rek«- 
noskstS earbniî de nrin^ine. D^wl aneasta, nrinzrBndS ne 
EomisarU îmH^BrBtemti mi leg^ndK'î, !-a trimisa I3T Mixaîs 
Vod:b mi Fa noftits ka s:b se sie d^ alianga mi aminia de 
ma! nainte. MixaÎK Vodi& a nrimitS ks bsksrie nronsnerea, 
mi dswL nererea Isî Batori, î-a trimis» 3600 de ostamî a- 
lemî ssb kom^ndslS Isî Aga Lska, de ajstorîs în kontra i- 
nemikBlni seS. 

între aceste, Ildrta a trimis» gsvematorîs la VidînS mi 
ne t6tB marginea Dsn^Brei ne Xadim Ilama. Anesta, ay7>ndS 
natim^B ne Mixaîs Vod:B, ksms a sosita, a skrisS Isi Mee- 
met-Uama de la Silistra b:b nlene k» omtire în Qeara Msn- 
teneask^ mi s:b oksne Bsksremtiî. Meemets trene Dsn'Brea 
mi înnene a jefsi loksrile nrin kare se arat'b. Dar Mixaîs 
Vodt trimite assnrB-î ne VomikslS Dsmitr», karele înttm- 
nin-EnâS k» omtirea rom'Bneaskt ne T«rqî la satslS. Kasele- 
mtii, s'a nKsS a-! bate mi a isbstitS a-î în&bnge ks totslă 
mi a-î înninge îndtrBntS neste D»nrBre. VomikslS Dsmi- 
tr» atsnne a IsatS mi do:b stindarde de la Tsrnî^ ne kare 
le-a trimis» la Mixai» Bod^B, karele atsnne se afla la Rara- 
kal». Mixai» Vodi, îmb:Brb'BtatS de învingerea aqeasta, se 
g^temte a nleka înssmî k» omtirea assnra l»î Xadims-IIama. 
Denî trekrBnd§ D»n:Brea, s'a lovitS k» Tsrniî anr6ne de Ni- 
konole^ snde rensrtxndg o viktorie komnletB, a nrinsS t6te 
tsnsrile t»r?emtî. Xadim-IIana afl'B skrBnare nrin fsg^ mi 
mi intrb la Nikonole în cetate. Mixai» Vod^B jefeemte în- 
nrejsrimile, anoî assedieazi^ cetatea: o bate mai m»lte zile, 
îî dt maî mslte assalt»rî ; dai* n» o note l»a, fiindS ki T»rHiî 
neste nonte dregea tote snxrtsrile kare se feneaS neste zi. 
In fine Mixai» n^BrBsesmte assedislS mi nleaki assnra Vi- 
dinslsî. Bei»l§, karele n^Bzia cetatea aceasta, a»zind§ deve- 
nirea 1»! Mixai»; ad»n:b omtirile disnonibile de nrin nrejsrS 
mi ese înaintea Bomo&nilorS. B^tblia gine maî m»lte zile, 
dar în fine omtirea romrBna& învinge neT»rHî mi-î rbsinemte 
în t6te n:BiTaîle. Mixaîs Vod*, karele în ama hinrej»rBri se 
v!Bra mi eh singsr» în fokă, Ismd^ narie mi în b^btblia a- 
Heasta, intr*»nS lokS se întâlni ks »nS TsrkS fanatikS, ka- 



72 ISTORIA dacie! 

rele se renezi assnrB-î ss4S strBnsngi ks ssliga; Mixals 
ansk^B ssliga ks m'BDa mi o abate, dar o rej^ine ks ateta 
terie în kttS Tsrksl§ n» nstea ninî st& o trags ni^î st o 
înning^B. In ama nss'BHTsne aS statS ammdoi maî msltS timnS 
£BrB a se nstea bate. Atsnne fragi! Bszemtif, Ilreda mi Stroe, 
YitZ'hndh ne DomnslS lorS în nerikolS, s'aS renezitS ka fsl- 
gerslS mi a§ mrBHeiatS ne TsrkS în klini. Mixais Vodis, 
ne îjrmt, tot§ de «na le mirtbrisîa acestora kt le era da- 
toris ks viaga. IletrektndS mal msltS de ze?e zile în asse- 
dislS Vidinskî, dsnt ne a arsS mi a jefsitS t6te lok«rile de- 
snre Dsh:Bre, Mixa!» Vod'B înnresni k» omtirea mi ks togi 
boerîî, la 5 noemvri 1599, s'aS întorsS ks veselie la Ttr- 
goviratea. 

Sigismsnds Batori, ktindsse earo&mî ki aS IsatS Dom- 
nia ArdealslsT, a skriss fratelsî ses Andrei Batori, karele se 
atla în Ilolonia, nronsinds-î st abdice în favorea sa. An- 
drei, nrimindg nronsnerea a venitS în Transilvania mi a nri- 
mit§ jsrBmintele BaronilorS mi ale nobililor» kt-î vor» fi 
kredinHîomî; iar Sigisrasnd» s'a retras» într'o cetate în IIo- 
lonia ka st, se odixneask'B. Atsnne fiind» DomnS în Mol- 
dova Ieremia Movila, a skrisS Isî Andrei Batori noftind»-lS 
ka st se lege în aliangt mi st skott ne Mixaîs Vodt din 
domnia IJereî M»ntenemtî. Urimindsse nrom»nerea, aS tri- 
misa amtndoî domnii ktte »nS boeils la Mixidfs Vodt k» 
nron»nerea kt st se tragt de b»nt voie din domnie, mi kt de 
n» va voi; ei îlS nrinde ka mi-lS vor» da ne mtna Tar^ulor^. 

Mixai» Vodt s'a întristatS, vtztndsse ameringat» ast- * 
felî» de doi inemini veninî; k» tote aneste^ adsntnd» boe- 
rif, s'aS kibz»it§ k»mS st naraliseze nlan»rile lorS. Ama 
dart; r.e de o narte a înnenstS a ad»na omitre mi a se gt- 
ti de rtsbois, îar ne de alta a skris» l»î Rodolf;!^ îmntrats- 
Isî Asstrieî kt Andrei Batori s'a »nitS k» T»rqiî ka st le 
dea Iţeara Romtneaskt, mi kt nentr» ama skonS voemte st- 
la 8k6tt din domnie; nentr» kare a r»gat$ ne BodolfS ka 
st-i dea ajstoiis mi »n^ îmnr»m8tS de bani; nromigtndS st 
ok»ne Transilvania in n»mele îmntrat»lsY. RodolfS s'^a b»- 
ksratS de aceasta, mi, trimigtnds'i bani, I-a resmnisS kt se 



FABTKA IV. EPOCA IV. CAPfi 1. 78 

mslgsmemte ks orî ne ar fa^e; tots odal/E Ta nsmitS mare- 
inalS. Mixai» Vodt, k« banii ne krBnttase, adwi'B renede omtire 
mi komnsne snS kornS de 30 mii 6meiii; ks asemine ns- 
tere, mi k» 18 tsnsrî, a nlekatS fon înterziere mi a tre- 
kstS neste m^ngi în Transilvania, snde a teb^BrîtS anr6ne 
de cetatea Stefemonole, saS BramovS. Akolo, înainte de a 
însene vre-o onerBHîune, notabilii Hetî>Heî mi astoritBgile, te- 
mmds-se de vre-o ssrnrindere, aS venitg ks darsrî mi s'aS 
sHnvsS. MixaTs Vods, vBzxnd^ înkinarea netBgel ks atiBta 
înlesnire^ s'a bsksratS forte, mi îndat^B askrisS Isi RadsBK- 
zeskn mi Banslsi Sdrea, ka s:b nlene mi eî k» omtirile de 
la Kraiova mi Mexedingi^ mi s^ intre în Transilvania ne de 
?eea-l-altB narte, ka s:b se înti>lneas'^'& ks el§ la Sibiîs. 

Andrei Baton, aszindS mi el§ desnre intrarea Isi Mi- 
xai» ks omtiri, mi-a adsnat§ mi els omtirea, mi a nlekatS 
ks grab^B ko&tre Sibii», snde sosindS mi a amezatS tabi^ra a- 
farb de netate înksnjsrinds'o ks mangsri. N» trBrziS s'a a- 
dsnat§ mi omtirea romrbneaskx^ amez^ndsse în r^ndsealx de 
bi^t^Blie. Andrei Batori, tem:Bndsse a se m'sssra Jfes erois- 
msls Isi MixaiS; a trimiss la els soli, înnresn:B ks NsnHÎsl* 
lianei, ka st trateze desnre nane. Solii, viind§ la Mixais, 
i-as sn»s§ k^B mi voinga îmntratslsi era ka st ns se ba- 
tt; ne Itngt aceste Nsnnisl» nromitea kt va îndsnleka ne 
Batori st se dasnartt de Tsr^î. Mixaîs, îngelegtndS kta- 
Hcste eraS nsmaî nimte vorbe amtgitore, aonritg ueNsn^is 
la sine, mi ne soli ia trimiss st snse Isi Batori kt, de va 
abdika de la ssveranitatea Transilvaniei, va mijloci st ka- 
nete erttnisne de la îmntratsls. Andrei Batori, nessnsin* 
dsse la aneasta, Mixais fs silitS a-i fane rtsboîs. Ama da- 
rt în^ingtndsse btttlia, îmbe ntrgile s'aS bttstS mslts timnS 
ks sns eroismS neasemtnats; în fine, învingerea xottrtn- 
ds-se în nartea Romtnilor^, Sngsrii mi Transilvanii aS în- 
torsS dosslS snre fsgt, ItstndS ne ktmnsl» btttlieî tote 
nrovisisnile lors, natrs-zeni mi nin^î tsnsri, mi natrs mii 
de SHimi. 

Andrei Batori, dsnt sftrtmarea omtirei sale, a Isafo 
la fsgt snre Ilolonia. înonttndS, a intratS într'o ntdsre ma* 



74 iSTOBiA dacie! 

re, nsmit^ KodrslS Nskrisî, în kare nerz'Ends kalea, s'a rB- 
tbmiS, iar de la snS timnS, de f<3me mi de sete^ a k'BzstS, 
iTbrbsitS ks totulS de nsterî. A treîa zi, doî v^Bnttorî, «nstt 
SngsrS mi Hel:B-l-altS Romi^nS, d'BndS neste els,. mi afl^BndS 
kîar de la el» kt era Andrei Batori Domnslg Transilvaniei, TaS 
dssS lakasa lor§; dar, în lokS s-B-i dea de mtnkare, FaS bhIsS 
mi, IsrBnds-i kansls, TaS dsss la Mixai Vod'h. DomnslS s'a 
întristat» forte de aneasta, mi a trimisa îndată de i-a§ adssS 
mi kornslS ne kare FaS trimisa la BeligradS, de TaS îngro- 
natS k» mare nomnrB mi onore în biserika Regilor^; iar ne 
SHigami i-a rBsnl:Btit§ ks mortea. Dsnt aneasta Mixais Vo- 
A'h a IsatS Alba Regal^b^ mi anoi KlaSdionole (ElsjslS), Ba- 
de a arBtats mare asnrime d'BndS morgeî o samt de Baroni 
mari, nentrs kare mî-a atrass sra nonor^lsi; ne srmt a 
IsatS Ssts, Knde eraS av^giile Isi Andrei Batori; în fine a 
ksnrinsS Transilvania tott, mi a intratS în kanitala Belgra* 
dslsi, snde s'a întronatS. 

Intre aneste Sigismsnd» Batori, karele se afla în IIo- 
lonia, îndemnată ne de o narte de Tsrni, iar ne de alta de 
Baronii Transilvani kas'B vie s:b-mi ia earo&mi domnia, aa- 
dsnatS ktteva omtirî Ilolone mi a venitS la Moldova, îndem- 
n!BndS ne Ieremia Vodt si-mi întrsneask^B nsterile ka 8*6 
bat:b ne Mixais. Anesta, ksm^ a aflatei de mimk'brile ace- 
ste, s'a skslatK ks o mare narte de omtire mi, trekrBndS min- 
gii, a intrată în Moldova, înst ks msltB grestate din kabsa 
linsei nstrej^slsi. Fobr' a nerde timnS s'a renezitS assnra IIo- 
loniloră mi a Moldovenilor^, mi k» attta ferie î-a lovită, în 
k*t§ Batori a sk^snată k» fega în Qolonia, iar Ieremia Vo- 
d'By ks nerdere de ontS mii de ostami, s'a înkisă în netatea 
Xotinslsi. Mixais Vodt, b'Btsndă cetatea trei zile mi ne 
nstBnd'o Isa, a IrBsată o narte de omtire ka st o ^ie în as- 
sedis, iar elă a venită în lami, isnde era skasnslă Donmi- 
loră. Dar Ieremia Vodt din XotinS, nrofittndă de întsne* 
rekslă snei nongi mi de nebtgarea de seamt a înksnjsrBto- 
riloră, a fi^gită ks togi boerii sei mi a trekstS în Ilolonia. 
DşiTB ne a ssnssă mi Moldova, Mixais a în^enstS a se in- 
titsla Donmă a trei geii, adekt ală Qere! Mintenemli; al& 



PARTEA IV, EPOCA IV. CAP© I. 76 

Moldovei mi Ârdealslni. îmn'BratelS Rodolf^ î-a trimîsS ns- 
nsnsS ki învoemte domnia Moldove! filslsi se§ ^els! ma! 
mare Nikolae; dar MixaTs VodrB, sokotinds nematsritatea 
fiîstel seS, mi amening^Btile ineminilorS sei, a rsndsitS ne 
Sdrea Xatmansl^, ne VistierislS Ândronaki^ ne ÂrmamslS 
Sava, mi ne Snatnrîsl» nelS mare lokoteneng! aî domniei. 
Dsn'& aceasta Mixaîs 8*a întorsS în Transilvania, ne sneran- 
g'B k:B va ro&m'Bnea ssb st'Bn^nirea sa mi geara aneasta, ka 
frsktS alS eroismslsî seS. Dar înniratslS a trimisS ne ge- 
neralissimsl^ omtirilors asstriane George Easta, ka s!B Ia Tran- 
silvania în nossesisne. Aqesta viîndS, a fortifikatS netegile 
Sîvar, Sste, Linka, mi altele. Mixaîs Vodt s'a ssniBrat» i6rte 
de o asemine nsrtare a îmn'Bratslsî k^trb dînsslS mi krBndS 
trimisslS îmn'BrbteskS îi arxta norsnka ka s'b tridea geara 
generalisimskî Basta, els ssb diverse nreteste înterziea. 

Basta, voind* a nrofita de sra nonorslsî Transilvana 
assnra Isî Mixaîs, a ot^brbtS s:b îa geara din st^n'Bnire ks 
nsterea. Ama dars, skslsndsse ks omtire, a înt^slnits ne Mi- 
xids Vod:B anrone de KlsjS, mi fbrB a-î da timnS ka s^b se 
nregiteaskrB de bttae, a kxzstg ks ateta stlb^Btenisne ass- 
ura Isî, în ka&t§ î-a sfbrBmatS la mnm miî de ostamî. Mi- 
xaîs Yod'Lf n^BFbsindS nrovisisnile mi dot-snre ze^e tsnsrî, 
a nlekatS s:b treak% în I|eara Msnteneask'B ; dar în kalea sa 
se întelnemte ks SigismsndS Batori, ks nsgin'b omtire ue 
mai avea, se bate mi ks acesta, dar norokslS mi ast'B dat£ 
îl§ nrBrbsemte. AtsuHî, amirBtS de atBte kalamitBgî, se în- 
t6r?e la Basta mi se rogB ka s^b-î kanete graj^ia îmn^rats- 
Isî. Osn-B aneasta, nrin mijlocirea Isî Basta, i s'aS dată voe 
SI se întBlneask'E ks Arnidscele MassimilianS, mi s^b se ds- 
ka& kîar la Ilraga S'B se în&gimeze la îmnrBratslS Asstrieî 
Kodolf». 

Transilvani!, karinicî o dati^ n'a§ nststS ssferi ssverani- 
tatea OermanrB, aS konvokat^ la Elasdionole adsnare, mi^ des- 
lininds-se de ssnsnerea k:Btre îmniBratsl^, aS alesS de a treîa 
6rB de domn« ne SigismsndS Batori, karele se gBsia în Moldo- 
va. Basta a k^BstatS s*-î onreask^; dar Transilvanii aS trimisS 
Sol! k:Btre îmn^BratslS ka s* se jsstifine de aneast^B nrefane- 



76 iSTOBiA dacibY 

re; îar îmn'BratslS na voitS nÎHî s^-î nrimeask^. Mixa!^ 
Vodt, d»ni> t6te intrigile mi aksstrile kî Basta, avs dibi- 
Hia a se nsne at^BtS de bine k^tre îmn^Bratsl?^, în k:bt§ ane- 
sta î-a datS isn§ nrin^inat» în Silesia în drentslS Transilva- 
niei; îar fiîsl§ se§ Nikolae netrenea la ksrtea îmnir^teask^B 
înnresn^B ks Domna sogia sa, kare se aflase în Transilvania. 
D'hTi'h aneasta^ v:Ezi>nd§ kx Bas ta ns n»tea înk^ s^ goneask^ 
ne Bateri din Transilvania, îmn^BratslS a datS Isî Mixaîs o- 
mtirî mi bani ka srB se dsk^ s^ ia narte la onerbHisnele 
resboislsî. Denî sosindg Mixais în Transilvania mi «nin- 
d5^e k» Basta, as nlekatS am'Bndoî mimi-aS amezats tabe- 
rile la Moitirs. Batori, avtnd^ în ajbtorTslS seS Tsrnî, Tă- 
tari mi Moldoveni; era în kauslS sneî omtirî de treî-zeni mii 
de omeni; ks tote aceste, rivalii sei^ nrin taktika mi erois- 
msl« lor§, de mi ks o omtîro mslts mai mik^B^ lovinds-ls 
ks ferie, ÎJS învinserB ks totslS mi treksrB ssb sabie neste 
onts mii de ostamî ; în kits abia ks o r:BmimisrB de omtire 
a g'Bsits ski^narea în fsgB, n^r^BsindS ne k'smnsls de b!Bt:Elie 
nrovisisnile mi tsnsrile. 

Dsn:B aneasti viktorie strtlsHitt, s'a rbdikatS între Ba- 
sta mi Mixais o gelosie, kare a ajsnsS la dsmm:bnie. Basta, 
dsn:B ne a u-BrţBtS ne Mixais k-B avea îngelegerî sekrete ks 
Tsriiî, a xot:Br:Bt5 ka s-B-lS mi aresteze; deiî trimifiiiidS s:b- 
IS nofteaskrB la konsilis, mi Mixais nevoîndS a veni, a no- 
rsn^itS la k'B^l-yB. Nemgî ka »% înkonjore kortslSseS, mi 
st-l» nrinzii vi§, saS st-lS omore. Mixais Vodrs, viztnds- 
se astfelis ssrnrinsS, a skosS sabia mi a rbnits ne snslS din 
sbiriî Isî Basta/dar snâ altsls str^asng^nds-lS ks ssliga in 
nsntene, Fa trBntitS la n^m^nt^^ mi i-a trBeatS kanslS. 

Aneast^ snidere infam^B a Isi Mixais Vod:b ns fs anro- 
bati de nimene la ksrtea îmn'hratslsi Rodolfg ; kini Mixais, 
întrs adev^r^, fiksse servigsri reale îmn^ErBgiei mi-i arstase 
atbtea nrobe de devotament^ rai de kreding'B. Ks t6te ace- 
stea, mortea sa fs în ksrBndS sîtati, mi kassa neptrs kare se 
Isntase remase ks totsl^ nerdst'B. 

Mixais Vod:b a domnita ontS ani. în timnslS domniei 



PARTEA IV. EPOCA IV. CAP© I. 77 

l8î a fBkstS M^Bnistirea kare se kfam'b MixaTs Vod^B în Bh- 
ksremt!. 

PsD'B HG s'a aszitS de sniderea Isi Mixais Vod^B, s'a 
sk«lat§ SimeonS Vod'B Movilt karele domnea în Moldova, 
rai trek-Lnds ks omtîrea în Qeara Msnteneask'B, a oksnatS 
kanitala mi a gonitS ue lokotenengi! Isl Mixafs; totS odatb 
a m:rBdatS MrEnistirile mi a jefsitS tote geara k« mare kr»- 
zime mi neomenie. Atsn^e fragi! Bszemtî, nenstendS s% 
8»fere ateta îmnilare, aS trekstS neste OltS, mi ridikindă 
omtirile Mexodings!»!, s'a§ întorsS ka si» kaz^ assnra Isî 
SimeonS Vodi. Anesta, Is'bndS mtire, mi nebizsinds-se ase 
onsne k» nsterile ne avea, a emîtS din Ttrgovimtea, mi raî- 
a l»atS drsmslS . k^tre Moldova \ Dar Bszemtiî, Is-Bnds-se 
ks Ib'ijealrB dsni el§, l'aS aJKnss dink6He de Fokmanî la snS 
lok§ ne se kîami Valea mare 8a§ Krsnea Komisoeaî-, akolo 
lovindS ne Moldoveni ks furie, le-a§ fekutS marî striktHΫnî, 
mi le-aS l^atS tote nrBzile kare le ad»naserB din Qeara 
Msnteneask'B; îar Simeon?5 Movil:B, fsg^nd^ ks nrea nsgini 
omeni, abia a sk'BnatS în Moldova. De atsnne valea nsmi- 
tb în kare a srmat» br^telia, Msnteni! a^ nsmit'o mi K'bkata. 

între aceste, mi boeriî Isî Mixaîs Vodii, d«ni& mortea 
Domnslsî lorS, s'a» întsmată din Transilvania k« treî kor- 
nsrî de omtirî, mi intrtnd§ ne la Kiînenî în ijearB, ml-aS 
amezatS tab-Bra la satslS St'Bnemti! din S8s§ de M'Bn^Bstirea 
Argemslsî. Atbnne întork'Lnd»-se mi Bszemtiî învingători, 
s'aS snitS mt a§ ii^kstS adunare generalrb nentrs alegerea 8- 
ns! DomnS ks minte mi kanabilS. AstfelTs konssltrBnds-se 
ks toijiî, ka din isnirare dsmnezeeask'B, a§ alesS într'snă 
vot§ ne snsls din boerl ansme DlerbanS, din familia Bas- 
sarabilorg, ne karele Fa^ adssS la T:Brgovimtea mi l'aS în- 
tronata ks mare bsksrie mi fericire. 



1 De la anesta essists snS xrisov^ din anslS 7110. 



78 IBTOBIA DACISÎ 

DOMNULU XLII. 
ŞierbanU Vodă I Bassarabâ. 



D. Chr. 

1601. 
Din diverse 
ehronice 
locale şi 
altele. . 



Acesta era ginere l«î Mîxaîs Vod^B VîteazslS, mi băr- 
bat» ks mţ^lte îngelen^isne, bl^ndege mi mărinimie. 
îndat'B ne s'a ssît^ ne tron», el» a trimisS k^gî-va 
boerî la Konstatinonole ka s^b dskt ssnsnerea gereî 
larBml la Ilorta Otomana, nromiîj^ndS s'b dea tribstelS a- 
nsalS ka maî nainte, nsmaî st se resuekteze nrivelegîsrile eî. 
îmntratids de atsnHe^ S^ltanS Msradă III; a nriimitS k^ ma- 
re bskbrie ambassada mi a assigsrats Mererile e!. Dsni a- 
ceasta Illerbans a k'BStats de s'a îmntkatS ks toj^î veninil, 
mi s'a» internat» la «rraa lor« togi boeriî emigrangî; îarB 
^eara a înnenst» a se ferici mi a gssta dslneaga «tHei 
mi a linimteî. Dar aneast'B stare de Iskrsrî n'a ginsiS 
rasltS. SekjBli, nrin^inele Transilvaniei, a nornit^ mi a- 
ssnra jjereî M«ntenemtî feriB nini «n§ k8v:Bnt§. nier- 
bans, dsn'B ne în demert» s'a înnerkatS a se teri de res- 
boîs, a adsnatK omtire mi, înainte de a l:Bsa ne inemikS 
st-î kake otartle a trekst» în Transilvania mi a sdrobit^ 
omtirea Isî Sekeli, «Biztnds-ls mi klar^ ne drBnsslS ; în- 
torktndb-se anoî în gearb, n» s'a bsk«rat§ larrBmî msltS 
timnS de nane mi a trebsits st întimnine ne Simeong Mo- 
vilt DomnslS Moldovei, mi ne XanslS Krtmulsî, kari intra- 
seră kK omtirî în gear'B. Ast-B datt resbelsls ts înfrikomat^: 
btttlia g^neralt se foks ne valea Teleajtnel»! mi gins trei 
zile ks msltt vtrsare de stnge. Ilreda Bszesks arBtt mi- 
nsnî de eroism»; ks mtna sa t^ît ne înssmî nenotelS Xa- 
nslsî; dar mi el§ ktnttt o nlagt neriksl6st la kan^, nen- 
trs a ktreîa vindekare s'a dsssla BramovS; dar medi'iiîne- 
nsttnds-ls sktna, a msrits. în fine DlerbanS Vodt a în- 
vinsS mi a gonits ne inemiMiî seî ntnt ne as emitS dinxo- 
tartle gereî, foktnds-le mare striktnîsne. 

Dsnt aneasta s'a skslatS îartmî DomnsIS Transilva- 
niei Batori Gabor§ mi a intrata forb de veste în geart. 
Ulerbans Vod-B, afltndş-se nenregttitS mi nebizsinds-se a 



PABTEA IV. EPOCA IT. OAPl^ I. 79 

sta la batae ks oiutirea kit'B o avea, a trekstS în Moldova, 
d^wb o domnie de norb an!. Anesta a fBksts mi MrBn!Bstirea 
Eotmeniî mi Kombirs. Batori GaborS^ dsnrs emirea Isî Iller- 
bauS din gearE, a oksnatS TrBrgovimtea mi tot'b geara; iar 
omtirile bî aS nrbdat^ mi aS jefsits ne l'bkmtorî mai fbS de 
k%t^ or! k'Ends. Boeri! îns^ aS fbksts, ne ssb m'Bn^B, ksno- 
skstb Ilorgeî mi s'a» rsgatS s'b le trimig'B kit^ mai ksTBndS 
DomnS ne Rads fiîslS l«î Mixnea Vod-B TsrnitslS. 

De la nierbanS Vodi eseiste xrisove din anii 7112,- 
7113, 7116, 7117 mi 7118. 



D. Chr. 

1610. 
DapS ehro- 
nologii lo- 
cale, Unga- 
resci şi 
altele. 



DOMNULU XLIII. 
Radu Vodă I Mixnea. 

Anesta a venit» în ijears k» omtire TsT^eask^B mi a- 
dsn'BndS mi omtirile n^m^ntene, a dat» rbsboîs Im 
Batori Gabor§, l'a învinsS mi l'a gonits k» rsmine.^ 
Atsnne IIIerban« Vod^, karele se afla în Moldova, 
aszindS k^ Batori fs învinsa, a adsnat^ k» grab^ o- 
mtirî din Moldova mi din Ilolonia, mi intr^BndS în Transil- 
vania, a tbh'srbi^ mi elS assnra Isî Gabors, ne kare b^bten- 
ds-lS anrone de Bramovs mi înving'Bnds-lS, m!-a IsatS D6m- 
na mi koniiî, (ne kari Batori îî feksse nrisonieri k^Bnds ktl- 
kase ferB veste geara M»nteneaskT..) Dhtvl aceasta lUer- 
bang, voindS st intre ear^mî în ijears mi înkredig'Bnds-se 
kt Rads Vodi avea ne Itngt sine omtire msltt de Tttarî 
mi TsrHî, a trekst^ k» tott kasa sa în Asstria la Viena, 
snde îmntr&tslg RodolfS Ta nriimits nrea bine, rBndsinds-î 
mi nensisne ansalt, de kare s'a bskşrats ntnt la morte. 

Rads Vddt, dsnt qe a veniţii în Ttrgovimte mi mî-a 
IsatS tronslS, a trimisa îndtrtts omtirea tsrneaskt mi nea 
ttttraskt. Dswb aneasta adsntnds omtirea ntmtnteaskt mi 
ne boerî, le-a ^ersts st dense jsrtm'BntB kt-î vorS fi k» 
kredingt mi kt vor^ trti In snire. Aceasta a ftk»f o din 
kasst kt era mare neîngelegere între diversele klase ale 



SO I8T0B1A DAaEÎ 

S0Hiet!E^eî. N^a trekst» m^ItS timnS însi mi snslS din boerî 
ansme Berka, StolnikS mare, din satslS Merimaniî, jsdegidS 
Teleorman^', a fibkst» »nS komniots ks aljjî ontS boerî ka 
sa& omore ne Bads Vod'b mi s'b nrokîeme DomnS ne snslS 
Mixa!» KrBm'BramslS. Konjsragiî veniserB ia aneaste xote- 
rire, din kassi^ k-B Bad» Vod:B rbndsise în dregTbtoriile sta- 
tekî mslgî GreHî strBinî. Dar Rads Vod'B, simgxndS desnre 
komnlotS, îndati& i-a nrinsS mi le-a tB^tS kanetele în nor- 
ta ksrjsei^ snre essemnls tstorora ; dsn'B kare a în^enstS s:b 
domneask:E în nane. 

Ile timnsls acesta se afla în mare neor^ndseal'B Tran- 
silvania, din ka«sa intrigilors nobililor» de akolo. Din ka«- 
sa isreî ne aveaS n'Bm'Bnteniî assnra NemijilorS, a^ ajsns» kţ 
5niî nereaS ajstorsls Ilolonilorg, algiî al§ Ttt tarilor mi algiî 
als Tsrnilors. Aceasta adsnea îndesite fikimb:Brî în k^rms- 
irea anesteî geri. Tot« odat^B, fiindg k'B Domnii jjereî Msn- 
tenemtî adese eraS în d«mm!Bnie ks gsvemslS de akolo, n5 
înnetaS la nea maî mik^ okasisne a se rBdika ks rBsboIs 
assnra lorS. Astfelîs mi Rads-Vodi, nrinz:Bnd§ demtire k^B 
Batori Gabors adsn'B omtirî ka si vie earBmî în I|eara 
Msnteneask'B, s'a îngeleşS în sekret§ ksBasta generalisimsls 
AsstriakS, mi a n:BrBts la IIort'B ne Batori k:B voemte si>*l§ 
kal^e ; dsn'B kare Ilorta ia ordonata atrBtS l&î k^tS mi Dom- 
nslsî Moldovei ka sib intre în Transilvania. Dar Baroniî mi 
boeriî Transilvaniei, ksmS ax v:BZ8tS k:B Domnii Rom'Bnî a^ 
nsrnesS assnra gereî lors mi k:B totS odat% se mimk^B mi o- 
mtirile asstriaHemtî • a§ snisS ne Batori Gaborg, mi astfelîs 
aS înlttsratjj kassa rBsboîslsi; dsnt kare Domniîs'aS întorsS 
fie-kare în geara sa. 

Intre aceste, nemslg'Bminds-se Tsrniî de nrogresele Isî 
Basta, as intratS în Transilvania mi înksngîsrBndfi cetatea 
Alba Islia, dsn'B mslt^B vBrsare de s'Biige mi nerdere din 
nartea kremtiniloră, aS Isat'o. Atsnne ks ajstorîslS Tsrni- 
lorS miks snrijinslS BaronîbrS, Moise Sekelise nsmi Ilrin- 
^ine ; îar Basta, âindS k% ns avea nstere de ajsnsS, mi fiindS 
k'b Transilvani! în genere detestai ssveranitatea Asstrikt, 
s'a silitS S'b se retragi la Zegmar^. Moise Sekeli; în linsa 



PABTEA IV. EPOCA IV. CAP& I. 81 

Isl, niinz'bnd^ la inimi, avindS mi ajstorîs de la Tsr^î mi 
Tătari, a svnvsS Klsj^l^i, mi anoî a înk^njsrats BramovslS. 

în intervablS anesta, Rads Vod:B, dsn'B îndemnslS Isî 
Basta, s'a skHlatS fbrb vsets ks o omtire minsnatb mi a 
trekstS în TrAnsilvania. Âkolo, într'o nonte a kizst?^ ass- 
nra TatarilorS; a^emtia, nenstendS ssferi fsria Romi^nilor^, 
s'as întorsS st fagii mi as datS neste T8r4î, kariî sneriin- 
ds-se, a§ înnenst» a se rBsîni rai a fagi fer:B a; se maî n»- 
tea n«ne în rsndseal^B. • AtKnne Rads Vodi», s*a renezitS a- 
ssnra Isî MoTse Sekeli, karele, ks tote kt se onsse nster- 
nik§, dar în fine fe învinsS mi 84is8 înnresni^ k« vreo na- 
trs mii de ostamî. Âstfelîs Rads Vod'B, a anskatS tote 
nrovisisnea, rai a nrînss vre-o sste nin^î-zeni de stindarde, 
ne kare le>a trimisa la Ilraga Ar^ldsHelsî de akolo ka semnS 
de viktorie. AszindS de a^ieasta Basta, a nlekatS ks omti- 
rea sa de la Zekmar mi, intrsnds în Transilvania, a bitstS 
ne Tsr^iî mi TrBtariî ne maî rem'BseserT&, rai ssnsindS tote 
oraraele a adssS eartraî totiB Transilvania ssb stinrBnirea 
îmniratslsî Asstriaks. Iar Rads Vodos, s'a întorsS la skas- 
nslS domnie! sale. 

AnestS DomnS a nrenoit^ rai mTbm&stirea Rads Vod'B 
din Bsksreratî în ansls 1614, kare se sferBmase din kassa 
ardere! nriBfBrie! Isi Sinans Ilaraa, ne timnslS Îs! Mixa!s 
Viteazs, rai ne kare o fbksse strtmorasls seS Alessandrs 
Vodt în ansl§ 1575. Dsnt o domnie de raese anî, elS a 
abdikatS în fav6rea fiîslsî se§ Alessandrs, mi s^a dssS la 
KonstantinoHole. 

De la acesta essiste xris6ve ks data din ani! 7120, 
7121, 7122, 7123 rai 7124. 



DpMNULU XLIV. 

Alessandru Vodă IV. 

Dsns ^e s'a fbkstS acesta Domn§, n'a tre-/D. chr. 
kstS msltS rai SsltanslS Meemet§ III, î-a ordonat^JDu^'^chn). 
8S adsne omtî mi st mearg* înoresni ks Skender("**^ ^***^** 



82 ISTOBIA DACIEÎ 

Ilaina asssnra Ilolonie!. Domnsl^, norsnnindS s'b bh adsne 
ointirea afarB din T^brgovimtea în tabo&rs, a înnensiS S'B se 
nreg^teask'B. Dar boeriî din j^earB, ne maî nsto&ndS ssfer 
libkomia mi absssrile boerilors Grenî, aS komnlotatS ka si-i 
SHid'b. DonmslS, simgindS, se g^tea s^b î înfirBngi. Dar mi 
eî, simjgindS niansrile Domnsls!, aS fsgîtS în Transilvania, 
ay^ndS în kanS ne Ilaxamiksl^ Lsns Mexedingeans ; iar 
k%^î as mal rbmass as nlekats nerbinea mi s'aS înkinatS 
Domnslsî. 

Âlessandrs Yod^B, ăjswh aceasta, a nlekatS ks Skender 
Ilama, mi trekrBndS NistrslS, aS tbbxr^BtS înaintea Eame- 
niugei. Âkolo, dsn^B ne s'as h'htst^ k^teva zile fhrh ninl 
sni^ ressltats definitiva, s'a fBkstS nane între Ilolonia mi 
Ilorta Otoman'B, mi s'a intors^^ fiekare la ale sale. Aies- 
sandrs Vodt, întorktnds-se la T^BrgrBvimtea, a tx^tS kansl^ 
marelsî VornikS Xristea ; voia s£ maî tae kanslS mi altora, 
dar se temea de Skender Ilama karele se afla înk^B ne wb-- 
^msntslS gereî Rominemti. N'a trekstS msltS însi, mi î-a 
venit« Ditire k-B ^axarnik8l^( Lsns, ks neî-l-al^î boerî emî- 
grangi, a intrat» în iţearb ks mslt^ omtire ^^ngsreask^B mi 
k'B vine assnra Isî Alessandrs Yoda&. Atsnne a kîemat^ k^B- 
lo&rimea mi infanteria kare era maî anr6ne, mi a nromisS 
ostamilorS k^ de se vorS bate ks kredin^'B mi ks inimos, 
le va nkti leafa îndoits. Ostamiî îns:B a^ rBsnsnsS, k'b fi- 
indS ki^ le mikmorase maî denainte leafa, mi fssese siligî 
a-mî vinde armele ka s%-mî ksnrinz:B trebsingele mi nevoi- 
le kornorale, ns aveaS ks ne se bate; în fine, arBtsndS 
Domnslsl k% iniminiî seî se anroniaS, îl§ îndemnaS sa&-mi 
kaste m^Bntsirea în fsg^B. DomnslS atsnqe le-a mslg'sniitS 
de sinceritate, mi dsnds-le banî ka sa& îmnarg^B între e!, a 
nlekatS &:& fsg%. Ileste ksrbnd» a sosită mi IlaxamikslS 
Lsns mi a înnenstă S'B scizo^ ne boril Greci ks mare krs* 
zime, nekrsgxnds nici ne serviî lorS. Abia ksgl-va ks ma- 
re nevoe aS nststS neste nonte s^b fsgi. Iar Alessandrs 
VodrB, feg^BndS înnresn'B ks D6mna, mi temiuds-se 8:b ns-18 
ajsngii dsmmanii, de la snS lokS a no&rBsit'o .mi a fsgitS k%- 
lare kiitre BrBila, snde ks mare greS a ska&nat^; far Dom- 



PABTJBA IV. BPOOA lY. CAPtf I. 88 

DA a sk^BnatS la Gisrgfs, mi de akolo a trekstS la RsnnîskS, 
»nde neste ksrbndS g!Esind*o Alessandrs Voda&, a Isat'o mi 
s'a dssS la Eonstantinonole, dsn'B o domnie de tre! ani. 

IlaxarnikSlS Lsns, înkreding'siids-se k:B Tsr?ii se ads* 
n'B ka ss treaka în geara Msnteneaski ks noslS nsmitS 
DomnS de k:Btre Ilorte, totS odatB neavindS bani ka vb 
nl^teăsk'B lefele omtirei S^ngsremtif, kare o adssese ks do&n- 
Bsl^, a venitS la o mo&ssrb estrem'B: ne de o narte a nssS 
o dare assnra negs^itorllorS din TiBrgovimtea mi Bsksremtl 
ka S1B nla&teaska& o însemnata k^Btime ue bani; Iar ne de alta 
a însxr^inatS ne snS k^nitanS Bszdsgan^, omS krsdS mia- 
snrs, ka sa& snids ne togi neg8^itorii Grenl ka&^I va ghsi 
mi s:b le konfisne averile. Dar între aceste, a sositS mi Dom- 
nvlS nsmitS de Ilârtb GavrilS Vod'B Movila^. 



DOMNULU XLV. 

GavrM Vodă Movilă, 

ÂHesta era originarS boerîs din Moldova. Ilrin mijlo- 
cirea 6menilorS însemnagi de la îmnrbr'Bgie, k^Bn^B-/ d. chr. 
tbndS domnia nereî Msntenemtif, a venită k» omtire< Di» ciro- 
tşrceaskii rai a intratS k« nKtere în Ttrgovimtea.l locai*. 
IlaxamikslS Lsub, nesokotinds-se în stare a se onsne, s'a re- 
trasS ks omtirea cea Srgsreask^b k'btre msngl. Dar GavrilS^ 
VodrB, înkrcdingend«-lS *ki n«-î va face nîmika, elS a dat$ 
drsmslS SngsrilorS mi a veniţii de s'a ssnssS DomnslsL 
între aneste, nrimindS ordinS de la ll6vth ka s:5 nlece ks 
SkenderS'IIama earsnd assnra Iloloniei^ mi av!bnd§ ks omti- 
rea Bom%nea8ka& ne IlaxamikslS Lsns, mi ne ErBuitanslS 
BszdsganS, GavrilS Vods s'a îngelesS ks Ilama TsrkS mi 
nrinz'Bnds-I I-a trasS în geans. Dar în ksrsslS linsireî Isî 
GavrilS Vodo^ din gearB^ boeril aS trimisă arzS (nkngere, 
doleangiB) assnra IsT la Ildris, kare Fa mi skimbatS dsn:& o 
domnie abia de zece Isn!. Gavrilă Vodi n'a voitS s^ se 



84 ISTORIA DAcnd 

inaî întork^B 1% Konstantinonole, ^i s'a dssS în S»ngaria> sn- 
de a mi mmtS. 

De la dsnsislS esiste mi§ xisov^ din anslS 7127. 



A doua domnie a luî Radu Vodă I Mixnea. 

DestitwBndS ne Gavril§ Vod^B Movilrs, Udrta a trimisS 
!>• Chr. |nentrs a doa 6rh DomnS ne Rads Vod^B Mixnea, ta- 
J>«p« 2|f*^pBlS Isî Alessandra Vodt. Anesta, aste date, a dom- 
!«»**• ^nîtS în nane ks bl^ndege. mi ks drentate. La 1621 
me^rse ks omtirea Rom^Bneask^ în srma Isî SsltanS Osmana 
I assnra Ilolonie!. Dimi aneasta, în alS natrslea an§ alS 
domniei sale, s'a 8trBm«tatS la domnia Moldovei; Tarîn^ea- 
ra Msnteneaski^ s'a rBndsit^ DomnS earBmî de alS doilea 
fiîsls seS Alessandrs Vodi.. 



D. Chr. 

1683. 
nape chro- 



locale fi 
Moldave. 



A doua domnie a luî Alessandru Vodă IV. 

Anestg DomnS, ks tote ki înkiB era nrea ten^BrS, îns's 
kista trebile Domnie! ks mslte x^Brni^e mi sksm- 
n-state. Iar nronesele mi neîngelegerilti dintre no- 
norS mi boerî le j^deka ks mare drentate mi ne* 
n!Brtinire, nentrs kare mî-a atrass isbirea nsblik'B. Domnia 
Isi fs linimtite mi uaninik^B, dar ks t5te anesfea avs k^te- 
va sgsdsirî tari. Ki&lîBramiî din Tirgovirate, nenstendS ss- 
ieri disninlina la kare as voitS a*-! simsne, s'aS skslatS din 
Gergiga, Illoemt! mi RsmiY de Vede, mi adsnsnds-se la 
M^Bnemtr, s'as xotirBtS s^Bvie assnra Domnslsi mi sa&-lSgo* 
neask^B din tronS. Boeril, ksmS aS ^zitii desnre aMeasta» 
B'aS adsnatS togî îmnrejsrslă Domnslsi. Anesta, Isinds-I ne 
kngB elS înnresn'B ks ostamiî ne eraS ne kngi Esrtea Dom- 
neaski mi ks dreg^Btorif, s'aS dssS la M^Bnemtî mi tX k^BzstS 
HvB de veste assnra rebelîlorS. K^Blo&rami! fsTB în mare 
nsm^Bri^ s^imi mi risimBÎ, iar DonmslS se intdrse î&vingi- 
toiis la T^Brgovimtea. N'a trekstS msltiS timnS dsn^B acea- 
sta, mi s'aS skslatS liksitorîf de ne lings rislS Lotrs de 



PASTKA lY. EPOCA IV. CAPG 1. 85 

neste OltS, nrokîem^BndS DomnS ne snS 6re kare Ilaisie. 
DomnslS îndat'B a trimisa omtire assnra lorS, kare I-a bx- 
t8t& mi i-a rbs^bnitS, B^zsndS kîarS ne DomnslS lorS. 

In intervaMS acesta Domnsl/(, fiind^ yi&dsvS^ a voitS 
8:b se Îns6re ks ii!ka vubI omS inflsentS din Konstantinonole, 
a n»me SkarlatS Beîlik^islS. Tate-seS, din Moldova, Fa nof- 
tits &% vie B^b faki nsnta la Teks^î. DomnslS sa dssS kv 
mare nomn'B mi s'as serbatS ksnsniele de fag^b k» to]^ Ar- 
xiereiî mi boeriî din Moldova mi geara Msnteneask'B mi aS 
nrelsngits veseliile mai mslte zile; dsni kare s'a întorsSfie- 
kare la ale sale. 

Alessandrs Vod'B a terminata de Iskrs mi min'BStirea 
Ilads Vodi^ ne kare în^ensse a o nrenoi tafeB-seS. în anea- 
8t£ biserikrb a adssS el§ kornsl§ tatelsi seS, dsn'b ne a ms- 
ritS în domnia Moldovei. în zilele Ibî aS venitS fert de ve- 
ste o mslgime de Tătari, kare nrBd-Bnd» mi jefsind» geara 
n^n'b în OltS, s'aS întors^, Is'Bnd^ kji eî mi o mslgime de nri- 
sonierî. ElS a domnitS m^nte anî^ mi msrindS, fs înmor- 
m'sntatS în min^bstirea Radb' Vod^b a tat%lsî se§ din Bsks- 
reratî. 

De la el§ se giseskS xrisove din ani! 7133; 7134, 
7137 mi 7138. 



DOMNULU XLVI. 

LeonU Vodă Tomfa. 

D^wh strbrsingele 6menilorS inâsingi din Eonstandnolo^ 
în srma morgeî lui Alessandrs Vodi, a ksn^btatSr d. ohr. 
Domnia LeonS, fiislS Isî StefanS Vodt Tomraa dimnupe ihro- 

I nicele 

Moldova. Acesta a arsnkatS assnra gereî mal mslte^ ioc«ie. 
dsrl, nentrs kare boeruf, fbrb de ni^î sn§ ressltatS, se tongseaă 
la IIort'B. Ne mai nstbndS blegii liksitori s'b întimnine a» 
tbta greistate de d'bri, s'aS îmnrBmtieats în j»degele de ne- 
ste OltS, fsgindS fie-kare înkotro nstea. Iar DomnslS, nrin 
Anrozî, silîa ne boerl si nl:Bteask:B denling dw'ile fKgarilorS, 
in kitS strbmbstatea ajsnsese revolt'Btâre. 



86 ISTOBl^ DAcmi 

Atenne snslS din boer! 'ansme Matei, ks rangslS de 
Agi, fifelS Vornik«l8î Dan^îs, koborBtorIs din familia strB- 
IsHite a Bassarabilor^, din satelS BrBnkovenîî, j«degHlS Ro- 
mana][|ii, neste kare elS era kosrmsitorîs, ne mai nstind^ ss- 
feri atâtea abssHrî mi îmnil'srî, 8*a rsdikatS înnresn'B ks 
AslanS VornikslS, DorganS SnatarlslS, Barbs Ilredesks Ha- 
xarnikslS, Mixais Eogofan'S Sn'&tarîslS, Dimîtrie Filimans 
SlsgerlslS, Mitrea VistierîslS mi algî boer!, mi aS trekstSîn 
Transilvania nrin nlaTslS VslkanS. Domn«l8 Ardealslsî Qeor- 
ge Rakogi, Baronii mi Nememi!, I-a^ nriimitS ks mare on5- 
re mi le-aS datS osnilitatea ^ea maî kordial'S. LeonS Vodi 
le-a skrisS de ăo% mi de treî ori ka si se întorki mi si 
se linimteask'E ne la kasele lorS, înkredingmds-î nrin jsn- 
minte ki ns va ssnira ne nimini într» nimika. Boerii n'aS 
voit» si-l§ kreazi mi aS stat§ ne lokg. LeonS •Vod'B a tri- 
mis» de a natra ofb la ei ne TeofilS EniskonslS Bimniksl»! 
mi ne Vornik»l§ Xrizea, ka si-î îndemne si se înt5rki în 
natria lorS; dar strirsinga aceasta aSfostS în demertS. Emi- 
gratei!, kinitmd^ snS kom§ de omtire Sngsreaski de Ia 
Rakoiji, a§ emitS din Transilvania totS ne la nlaislS Vslka- 
ns, mi s'aS kobont^ la Tirgsl» Jiisbi. AkolO; adsnmdS mi 
alti omtire de geari din treanta RomiorilorS, aS nsrnesS 
snre B8k«remti, nsindg avangarda ssb Barbs Ilredesk» Ila- 
xamiksl», mi Mixa!» Eogofanţ* LeonS Vodi, k»m§ s'a în- 
mtiingatS de aceasta, ne de o narte a trimisa ka avangardi 
înaintea lorS ne Mix» SnitarislS k» o narte de omtire, îar^ 
ne de alta mî-a trimisS Domna k» t6te kok6nele la Gîsr- 
gi» ; dHni aneasta^ k» omtirile ne maî avea, a mersS nini la 
satslS IlersiHeni!. Akolo, fbkindS konsiliS generslS k» bo- 
eriî mi k» kanii omtire!, maî înti! a trekstS armata în re- 
visti, anoî a nlititg lefile tstsror^ DorobangilorS, mi d»ns 
aneasta s'a întors^ ear&mî la Bsksremtî, amezind»-mî tabi- 
ra din josS de Ministirea Mixa!» Vodi.. 

Mix» Snitarislg, fBra a mti de mimkirile I»! LeonS 
Vodi, s'a întilnitS t» avan-garda rebeliloiii la satsll^ 5ng»- 
rei!, mi stmdS la bitae se învinse mi abia skins k» fsga. 
Dsni aceasta, viindS mi Aga Matei» ks ?el4-al]5i boeii snre 



PABTBA IV. BPOGA lY. GAP9 I. 87 

Bsksreiiiti, s'aS lovitS ks L'eonS Vod-B nelS firikosS. B'BtBlia 
fe s^EngerosoB, gins ontS ore, mi se sniserB rasl^î mi drintr^o 
narte mi din alta ; dar in fine viktoria rBmase în nartea Isi 
LeonS Vodi. Dintre rebeli se nrinser-B vii Hreda Bnnko- 
veanslS, snkîslS l^î Âga Mateîs mi Rads Logof'BtH, kare 
ne 9rm£ "ks dare de mslg! bani ml-a§ ksmno^ratS libertatea 
mi-vîajsa. AdamS BanslS mi Ilreda PlorikoîslS se tsearB în 
mijlokslS taberei; IlrensmorS ArmamslS fs trasS ne geam; 
îar natrBzeHÎ de Sngsrî din neî nrinraî se trimiserB la Kon- 
stantinonole. D^wb aceasta se fsks o gr6n£ mare LBngi 
drsmS în kare se arsnkarb kornsrile nelorS kBzsgî în b^B- 
tae, mi de assnra se fbks o movil'B mare. Aga Matels, mi 
boeriX k^gî a§ nststS sktna k« rDmtmiga omtireî, s'a re- 
trasS dinkolo de Oltg. Dar Leon^ Vod'B, a ' trimisa d^nt 
dsnmii ne k^mnatsl^ ses BanslS Bo8 mi Nedelks Boteans ks 
omtîre. A^emtia, goninds-î mi ajsng^nd^-î Ia m^bno&stirea 
Tismana, snde se îukiseserB^ s*aS IsntatS trei zile, dar nens- 
tBnd^ isnrBvi nimika, s'as întors». Aga Mateî»^ aszindS hh 
yine omtîre mal mslt'B assnra Isî, a emitS din Tisraana mi 
s'a trasS în m»ngî ; în fine^ grBmtBdits de omtire SKb komo^n- 
dslg Isî KtnitanS Qîorma, a trekstg eariimî în Transilvania, 
în intervalsK acesta, aflindu-se gsbematorî« margini- 
lorS Dini'Breî MeemetS Abaza Ilama, mi a^zindS de ^eleîn- 
temnlate în gearB din kassa l«î LeonS VodrB mi a Grenilorg, 
s'a întristata f6rte. Ilentrs aceasta s'a xotErBt^ s'B statornicea- 
sk^B ne Aga Mateis DomnS, ka ne snsjS ce-Is ksnomţea de 
omS kanabilS mi virtsoss. De aceea ne de o narte a ra- 
nortatS la îmm&rBgie desnre cele întBmnlate, iar ne de alta 
a trimisS ne nrotoîereriS din Silistra Ignat8 în Transilvania 
kstre Aga Matei ks skrisorî, ka sb vie ksts maî ksrBndS 
fhrb de team'B la d^nssls. Tot» odati mi LeonS Vod^ a tri- 
misa ne MitronolitslS Grigorie, ne Ivamk^ Vomik« mi ne 
Grigori KomisslS k« skrisorî atBtS k^Btre boerî noftinds-î s:b 
vie mi nromigrBnds-le amnistie mi favorî, ki>t8, mi k'Btre Ra- 
kogi noftînd8-lg sii-î îndemne a se întdrce în natria lorS. 
Aga Mateîs mi kxj^-va din boer! nu s'aS îndsnlekatS; Iar 
Filiman», Eogofan^; Ilredekss, Iletre SkgerîslS, Barbs de 



88 18TQBU DAeiBl 

Ia Iloeâna, mi lonamks de la Gaea, s'aS întorsS în gearB 
nii s^ab înkinatS Domnsleî, karele î-a înaintata îndat'B în 
dregătorii. Dsn'B a^emtia a venitS iniAslanS Vorniksl», ne 
kare LeonS Vod'B Ta fsksts BanS la Kraîova. 

în intervalHlS anesta nriimindS mi ilorta ranortsl^ l«î 
Abaza Ilama, a destitsats ne LeonS Vod'B mi Ta adsas la 
Konstantinonole nrin sn» Kansgis îmntbrbteskS, rbndsindS 
Domn§ ne Rads Vodi fiîslg l»î Alessandrs IliemS karele e- 
ra atiinHe DomnS în Moldova. Dar boeriî din ][}eara aS skrisS 
îndate Isî Aga Mateîs ka s-b gr^beaskt a veni ferB întâr- 
ziere. Acesta îndatB mî-a IsatS zioa bsn^B de la Rakogi, 
karele a orBndsitS s^-lS netreakB ks onorî mi ks nomns 
n'hVi'h la marginile îjereî, arBt'sndK-î nrin aceasta reksno- 
mtinjjB nentrs servigsrile ne-î f'Bksse k^ndS veniserB Nem- 
giî assnra Îs! Tokai. Ksm^ a ajsnss Aga Mateîs la Roma- 
nagi, s'a» adsnat» înnrejsrsl» seS toijî boeriî mi omtirea mi, 
îhk'bnăi^ Adsnare generala, a8 xot-BrT&ts într'snS k«vtntS sîb 
ns nriimeaskB ne Rads Vod'B; k'BHî a« jsdekatS k'B Rads* 
Vod'B, IsBndx domnia ks dare de bani, nuadskrBndă earBmî 
mslgime de Oreni ne l'&ng'B el§, va ads^e earBm! geara în 
datorii mi în nevoi. Ama dans nrokîemindg DomnS ne A- 
ga Mateîs, milsosnds-l^ {"BrB devoe, TaS dssS laNikonole la 
Meemets Abaza Ilama. Anesta, nriiminds-lS ks mare on5re 
mi ks Meterxan^; eaS mszik^ domneitskrB, Ta îmbrBkatS ks 
blan'B domneask^ mi Ta felinitatS de DomnS. Ano! IssndS 
anafora din nartea boerilors ks nerere de a se înksviinga 
alegerea, mi trimigmds'o la Konstantinonole ks skrisoii din 
nartea sa, a trimisa ne Matei Vod^ la tronsIS seS în Bsks- 
remtî ks o nsmerosB omtii*e Tsrneask'B snre ajstoris. 

De la Leont^ VodB essistB do% xris6ve ks data din a- 
niî 7139 mi 7140. 



PARTEA IV. EPOCA lY. CAPU I. 89 

DOMNULU XLVII. 
Mateiu Vodă Bassarabn. 



D. Chr. 

1683. 
Din diverse 

chronice 
loc fi altele 



Anesta era b'Brbat^ nlinS de esneriing'B, îngelen^îsne 
mi ksragîs; ne l'&ngi aneste era drentS, miserikor- 
dio8», nietosS, mi dotatS ks mslte alte virtsgî ^ivine^ 
mi morale. 

K'Bgî-va din boerî, nreksmS Nikolae Vistierîslg, Dimi- 
trie Dsdesks, Ilanna Logo&tsls de la Greni, Mixs Snita- 
rislS, Eatargii; StolnikslS, Vasilaki Aga mi algi!, abzindS k'B 
la Nikonole se nrokîema DomnS Aga Matei», s'a» dssS la 
Moldova nentrs ka srb se întork'B ks Rads Vod^ ne venea 
de la Kontstantinonole. Rads VodoB, axzîndS desele înt:Bm- 
nlate în geari^ ne drsmîî, a trekstS Dsn'Brea la Oblu^iga mi 
B^a snitS ks nartisaniî sei, kariî adsnaser^b k'BtBva omtire 
nilmit'B la SlamS-Ri.mnik». Matei Vodi, aszinds desnre a- 
Hcste, a trimis» snS korn^ de omtire la Bsz^bS ks Mixaîs 
Eogofant mi Rad» DademS. Boeri), kn Rad» Vod-B, at»me 
8*ag retrasS la Movili, în marginea Siretisl»!. De akolo doî 
boerî, skimbmds-se în xaine nroste, s'a? d»B» în tab'Bra bIh- 
jitorilorS Msntenî mi s'a^ nerkatS a-î îndemna S'b deserteze 
de la Mate!» Vodi. Sl»jitoriî, denarte de a le da a8k»lta- 
re, i-a^ nrinsS mi î-aS adKsS la Mateî» Vodii. Acesta î-a li- 
berat» mi î-a trimisS îndirbt» si» sn»e kamarazilor» ka s% se 
întork'b în ^earb, nromig:BndS k'B n» le fane ninî o s»nirare. 
Dar Rad» Vodi mi k» boeriî emigra][p, k'su'BtBndS aj»toii» 
de omtire de la DomnslS Moldovei, rai de la Tttariî din 
fi»geak$, kari eraS s»b kom%nd»l§ 1»! SkiemnS Agasi, a 
intratS în jjearB, n»rfeBnd8 înainte T»î»rî rai steme tsr^emtî, 
mi an»k'Bnd» dr»m»lS k'Btre B»k»remtî nrsda rai jet»îa ne- 
fericita ^GBjrh k» nea maî mare kr»zime mi neomenie. 

Mateî» Vodo^ a ad»natS mi elS omtirea sa, mi îmnir- 
gind»-o în do'B korn»rî, ne »n»l§ Ta amezaţS în marginea Bs- 
k»remtilor§ desnre D»demtî, mi ne nea-l-alti^ în kare se afla 
elS ins»mî k» boeriî seî, l'Bngs Dod»lS ObilemtilorS la Ko- 
lintina, din josS de m'Bn'Bstirea Vomik»l»î DanS. Ama da- 



90 ISTOIOA DACIBi 

TBy la 25 Oktombre îu anslS 1633; înt^Blninds-se avan-gar- 
dele îtnbelorH ntr^î dîn josS de monastirea Illsmbsita, mi 
înk-BerBndx-se în Isnt^ k« mare învermsnare, se învinse 
aneea a Isî Rad^s Vodi rai se retrase k« mari nerderî. A- 
doa zi de dimineag'B, omtirile îmbilorS Domn! se nsserB în 
rBndsealtb de b^tae: Matei Vodo^ a amezatS în dreanta ne 
Tsdosi SnitarîHlS fiîslS Îs! Lsns Ilaxamiks ks nsterea ka- 
valerîeî, komnss'B de kornslS K'Bl'Bramîlor?*, al§ Skstelni^- 
lorS, rai alS S'srBgeilorS ; în stânga a nsss ne Ivamk« Vor- 
niksls rai ne B'sleanK, ks kornslS K'Bl'bregilors Romiorl mi 
k» snS komS tsr^esk» s»b kom'BndslS »n8î Agt, al8 lorS; îar în 
mizlokS «ta tot-B nsterea nedestrb, în kare se afla sn» ko- 
Ionela al§ Isî Abaza Ilama ks Tsrnî, IlaxamikslS Ilredesks 
ks Dorobangî, Aga Onrea k» Tilniî rai KrbzaHÎi, saSlIede- 
stramii, rai ks KiinitanS Lsns ks Seimenii rai Vtn'Btoriî; în 
dosslS acestora anoî, s'a8 araezat» rai arierS-garde, îmna»r- 
jjite în diverse kornHrî ^ Iar stindardele, kare sta înaintea 
oratireî, avea zsgrBvits ne ArxangelslS MixailS ks sabia 
gol-B întihs'B. Rad« VodoB asemine în dreauta a nssS ne T*- 
tnrî s»b kom-Bndbls a doi MirzaHî*; în sti^nga kxl'Brimea 
Moldovei s«b kom'Bndsls XatmanelsT Moldovenilor^ mi a doi 
boerî Msntenî, Mixs Sn'Btarîsls rai Xrizea Vomikslg; iar în 
mijlok^ totB infanteria Moldovenilor^ Seimeni, mi a Slejito- 
torilors ks kinitaniî lors, ssb kom'Bndsls boerilorS Menteni, 
Dimitrie Vistierîsls Dsdeske, Nikolae VomikslS, liana Lo- 
gofbts, Aga Vasilaki rai Katargis Stolniksl^. lai* în firsnte 
sta stindardele îmn'srtBteskS rai Tsîsrile ks Skiemn-Agasi. 

Astfelîs araez'Bnds-se oratirile ammdo^ ne ki^mnelS De- 
deratilorg, Domnii aS datS semnalslg de bstae. Atsnne s'a^ 
renezite TT&tariî ks mar! strigate assnra RomiorilorS mi a 
TsrHiloi-g. Romioriî, desn'srginds-se în dot, a§ nssS ne Tîb- 
tari la raijlokS rai i-a§ Isats între dotb foksri. Dar kili- 
rimea MoldovenilorS, sosindS în ajstorislS Tstarilor^, mi aneea 



1 Desnre kornsrile aaeste de omtîre, vezi în tonislS alS II deskrierea ne 
86 fa^e neDtrs organisarea lorS. 

2 M!BrzaHi se nsmea beerii TstarllorS kari eraS koborstorl din familia Xs- 
nilorft. 



PARTEA IV. BPOCA IV. CAP9 I. 91 

a E'Bl'bramilorS. în ajstorislS RomiorilorS^ s'a fbkstS o ame- 
stek-BterF înfirikomat'B mi nedeskrintibil'B. Asemine omtirile 
nedestre, viind^ nentS la nentS, ks ateta m'Bnie mi înver- 
msTiare se Isntas^ în k'ht^ orî ne kom'Bndb de retragere saS 
încetare, ar fi fostS ks nenstin^B de a fi asksltatS. Era în- 
trs adey!br9 sns snektatolS strania s'b vaz's nincva snS res- 
belîJ nivilS între Msntenî mi Moldoveni, între Romani de a- 
Heeamî familie, nreksmS mi între Tsrnî mi Titarî, kondssS 
de o ambiijisne mi sn§ entnsiasm^ ferB essemnls. Ile k'sndS 
snS kornS de omtîre înksnjsra ne altslS, karele de o dafcB 
era î:BksnJ5rat8 de kttre altslg, se vedeaS kîar Domnii aler- 
g'BndS ks neobosire în tote n:Erj$ile mi Is^ndS narte în IsntiB 
kîar în ^entrslS bitiliei, în nerikolslS Hel8 maî mare. T'b- 
tariî, ks renezile lor« ataksrî, a8 fBkstS m^lti strik^B^îsne 
RomiorilorS mi T^rnilorS ; dar mi aiemtia, ajstagî de Ktli- 
ramî mi alijiî, mî-a§ resbsnatS maî ks aneeamî misisrB. O- 
mtirea Rom'sneask'B earBmî de nin^î orî a întorss dosslS, ne- 
nstrbnd^ suferi nornirile Moldovenilor^, mi de mnHÎ orî ea- 
rsmî s'a întors^ la biitae. în fine, dso'B o l^^btae neîntreru- 
ntB de ont« 6re, de dimineaja^B mi wbm» în searB, învinge- 
rea s'a nronsnxiat» în nartea Isî Matei Vod:B. Msnteniî, vtb- 
zo&nds-se înving^torî, de mi obosigî forte, gonin kîar în sea- 
ra aneea ne Ta&tarî mi Moldoveni wbvrh la Stefxnemtî. Ra- 
ds-Vod'B, nlinS de snaîm'B, mi fsgînd» k« kau^ls golS, abîa 
a sk^nats ks îsjiieala kalslsî se§ ia Âf8ma^î; de akolo, k^ 
nsgine r'^m^bmiiţe din omtirea Moldoveneask'b mi T^tbraskx^ 
a trekstS în Moldova. Dsni d'Bns^ls s'a§ dssS mi boe- 
riî rebeli, din kari Nikolae Vistierislg mi liana Logof:Bt«l* 
a» rbmass morj^î ne ko&mnslS rBsboîsIsî. Mateib Vod'B îns^b 
nrinzi>nds ne k'Lgî va din eî, î-a trimiss ne la kasele lorS^ 
ftrB s;b le fakt ninî o ssntrare; asemine ne Skiemn-Agasi 
ks stindardslS îmn'&rbteskS l'a adssS ks ksviing'B în Bsks- 
remti. în aneast'B btt^lie aS ko^zsts neî doî Mtrzanî Tttt- 
remtif, maî mslgî k^bnitanî însemnagî Moldoveni mi Msntenî, 
mi a$ rBmasS din îmbe n^brgile ne ktBmnsls b'btBlieî neste nin^l 
miî de kadavre; îar rBnigî, din ne! maî însemnagî, aS fostS 
Ivamks Vorniks, Ilredesks IlaxamikslS mi B'sleanslS. 



92 ISTOBIl. DAqiBÎ 

Dsn'E aceasta, viindS Mate! VodiB în Bsksremt!, a fe- 
k»tS ragi^îsnî de mslgsmit'B Ibî DsmnezeS nentrs învinge- 
rea str'Blsqite 46 a rensrtat». AtBnne a sosit» mî de lallor- 
to» »ns ImbroxorS îmu'Brbtesks^ ansme Soliman» Aga, ka- 
rele i-a adssS firman» mi stemele de domnie, d^wb mijlocirea 
l»i Abaza-IIama. Dar Matei-Vodii, înkinuipdsmî kx Ales- 
sandrs Vod'B din Moldova, ks fiîsls ses Rads, ks boeriî fs- 
garî mi k« Grenii, vor« »rma a-î fa^e intrigi mi jiîrî la 
Ildrt'B, a g^sitS ks kale s'S se dskx în nerson^s la Konstan- 
tinonole. Deci, Its-BndS la tron» ne Domna Isî Elena, a 
IvatS ks sine ne Imbroxorsl^ îmn'BrBtesk», ne Mitronolitsls 
Grigorie, ne Teofil^ EniskonslS Bîmnikslsî ks mal mslg! 
nreogî, boerî mi k:Bnitanî de K'Bl'Bramî, Romiorî mi Doro- 
banjjî; kn anemtia, trek'Bnd» ne la Silistra ne la Abasa-IIa- 
ma, s'a d»s» la Konstantinonole, snde sosind» a tras» la na- 
latsls nronriX al» gereî Rom^Bnemtî nşmitx Vlax-Seraî. Ile- 
ste trei zile s'a înfeijimat» la marele Vizir», karele Ta nri- 
mitS k» onore, mi îmbr%k'Bnd»-l» k» Kaftan», l'a trimisB la 
kasa sa. Atsnne a§ sositS mi boeriî emigraijî de la Mol- 
doAa^ înnresn-B k» k'Bgîva boerî Moldovenî, adskjtnd» ki- 
tTB IIorfcB skrisorî de rekomibndT&4î»ne de la Alesandr»-Vo- 
d*. Anemtia, »nind»-se mi k» boe»iî Greiî din Konstantino- 
nole, aS dat§ nltngere la îmntratslS assnra Isi Matei Vod'B, 
arsLk:Bnd» as»nra l»î o mslgime de înkriminGsrî. îmn'Lrat»l§ 
a ordonatS s^ se j»de?e in ners6n:B k» DomnslS la IXvansl» 
îmniii*:btesk» înaintea Vizirslsi. Astfelî» »rm'Bnd8-se, Mateî- 
Vodi 8*a j»stifikat§ înaintea Divan»l»î, îar ak»satoriî l»î a» 
emitS k» rsmine. 

Dsn^ aceasta, Mitronolit»l§ Grigori k» Eniskonsl;^ Rîm- 
nik»l»I mi k» boeriî Romin!, aS f'bkstS nl'&ngere k^trb 8»1* 
tanslS în kontra boerilors Grenî, ziktnd» k-B eî aS nrbn^b- 
ditS ^eara k» strtbmbBtBjjile, k» kor8nQi»nea mi k» intrigi- 
le lor». AtBce S»ltan»l§ a înfcBritS din noS domnia l»î Ma- 
tei Vod'B, mi noftind8-lS s* i se înkine în nerson^B, Ta o- 
noratS k» semnele domnemti dsoB datina, iar ne boeriî seî 
i-a îmbrskatS ne togi k9 kafiane mi astfelî» i-a trimisS a 



PABTEA. IV. EPOCA IV. CAP6 1. 93 

kast ks o nomn'B kare ns s'a inaî fbkstS alteî DoinnJ^ '. 
AtsDHî Moldovenii mi Gie^iî boerî s'a» fokstS ney:bZ8i|î de 
frik'b mi de rsmine; îar boeriî Msntenî, viindS kB togii la 
DomnS, a« k'Bzst» la ni^îdrele luî, HerBndsl ertare. Dom- 
n»l§, ks generositatea sa nea fireask'b îî ert% mi îi trimise 
îndatB înnresii'B k» Arxiereiî rai k« Heî-1-aljji boerî în gea- 
rB. Ileste treî-zeiî de zile, ne la 1 marte 1634 a venitS 
mi Matei Vod'B. O mslijime de nonorS, mi togi boeriî, aS 
emitS într« întimninarea sa la mal«lS Danirii; mi drentS 
semn» de bsksrie mi fericire, nonorslS îmi desbrxka xaînele 
mi le amternea la n'BmintH, de a venitS DomnslS nreste e- 
le ntn'B în B»k»remtî ki.lare. 

Ns ti>rziK Ssltanb' Msradîî IV, deklarBndS resbell^ IIo- 
lonîeî, a ordonats Ibî Mateî» Vod'B mi Ibî Moîse Vod'B din 
Moldova ka s^b îa narte în esnediiii»ne, înnrebni> k» Âbaza- 
Ilama mi ks T:Btarii de la Bxgeak». Aceste nBterî într»- 
nite, trek'Bndn Nistrsls, aS înienst» s-b batt netatea Kame- 
nigeî ; dar. înainte de a o Isa, s'a rBsn'&ndit» o mtîre rainni- 
nosrB k'B vine mnlgime de <^ste k'BZ'B^easki^ assnra lor», ăhWB 
kare, însn'Bîmi&nt^BndB-se Abaza-IIama, s'a retras» înnresn'B ks 
Domnii Rom-Bnî. Dar k^z^nd» btn«eala assnra l«î Moise 
Vod'B k^B mtirea a«iea min^isnosii ar fi fost» o stratagem'B 
trtd'Btore din nartea sa, Ilorta l'a destitsatg mi a rBn- 
psitS în loku-î ue Vasile Vod'B. Acesta, ksm» a sositS în 
Moldova, krez'Bnd» kii va nstea nsne ne fiî»l» seS Domn8 
în geara Msnteneask'B, a g'Bsit^ nretestS mi a nlekats ks o- 
mtire as«nra Isî Mateî Vod'B. K'Bn'Bt'BndS mtire k'B aS aJBnsS 



1 De atsnqe sa fbkstS' datina kastB îmbrace Ia ndrte ne 12 boer! kskaf- 
tane Ia fiekare domnie np8!B: mi fiindS k:B boeriT l8î Mateîv yod!B eral^ 
k!Bnitani de omtire, din kare ?el$ înteis era k!Bnitan$ de Dorobang!, de 
aneea ne tcî înteî boerî aî domnieî Ildrta îî nsmemte boerî de Doro- 
b'Bnjsie. 

De atsn^e s'a ncmetsatS mi datina k!B, k'BndS este ssse înfbHime- 
ze DomnslS la Ssltansl^, în zioa a^eea de dimineag^B se dsqe la nala- 
tslS îmntBrBteskS ks boeriî mi gsstb din kazanslS ks niorb-B a Ieniceri- 
lorS, Iskrs ne însemnează k:B se înskrie în nvm^BrslS lor$ ka kom^n- 
dantS alS omtirilorS. D8n!B aceasta se fane ceremonia înf&gim^BreT, nre- 
kvmS se va arBta nre largS în tomslS alS in-lea. 



94 ISTORIA dacie! 

n.'hn'h în jsdegslS Bsz'sslt^, Matei Vod'E ns nerde timnS mi 
nleak^ assnra 1»! ks 161% omtirea ?e avea mi ks o neatB de 
Sngsrî, kare-î trimesese Rakogi în ajstorî». Vasile Vod^B, vi- 
zT^ndS nsterile Isî Matei, mi nebizsinds-se a se msssra k? 
el^9 s'a întsrnatS înd^rBnt?^ ks mare rsmine, alsngats whirb 
la Ilstna. Dswh asista, de akolo a dat^ drsmslS SngsrilorS, 
karîl a trekstS în ArdealS nrin Trotsmî, nrbdtndS tote Io- 
ksrile nrin kare s'aS streksratS, dar Matei- Vodt s'a întorsS 
la Tiirgovimtea. 

Vasile-Vod:B mi de a doa 6rB a intrat8 în geara M»n- 
teneask^B ks T^btarî mi Moldoveni; dar Matei- Vod'&y ks îs<- 
geala Isî Mea natsralrb eminds-! înainte la satslS NenimorS 
ne Irbng^ I^lomig'B, mi loyinds-l§ ks fsrie, I-a s&rBmatS ma! 
t6ti» omtirea, în k^tS Vasile Vod:b abia a sk:&nats ks kiBgî- 
ya omeni Ia Bri^ila. ţ)ar dsni aneasta, nsindsse la mijlokS 
nimte aminî, s'a§ îmnikatS Domnii ; mi în memoria anestei 
îmn-BHîsirî, Mateis Vodt a fekstS la Ti^rgovimtea, ks kelts- 
elele Isî Vasile Vods o biserik'B kare esist'E mi ni^n'B ast:Ez!, 
nsmit'B Stelea, în kare se vede marka Moldovei; iar Vasile 
Vod^B a fbksts asemine în Moldova ks keltseala Isî Mateis 
Vodt, m^En'Bstirea Soveja. 

Ilanea înt'Briti^ între anemti doi Domni a înnenstS a fi 
rb^ vizst^b de IIort'E ; mai ales^ noroksls Isi Mateis Vodi^, 
în bi^t:blii, îi înssfla marî îngrijiri. Ama darB, ulmsindS 
sfbrBmarea nsterilorâ Isi, Ildrta a ordonaits în asksnsS ti^- 
n^rslsi Sinan-IIama de la Isaknea ka ss intre ks omtiremi 
8*8 loveaskii ne Matei Bod'B. Sinan-IIama intrb fhrh deves- 
ste^ mi anroniindsse de Bsksremtif, mi-a desn^rgitS omtirea 
in dcb tabere, amez^bndS ne sna deassnra EotronenilorS, mi 
ne Hea-1-alfcB dinjosS deV^tkiremti laVitani. Mateis Vodt, 
adsnmdsmi omtirea ks isgeal^b la Bsksremtif mi înarm^ndS 
nonorslS, a înksnj)>rat§ ka ks sn§ nirete totS oramslS ; dar 
în ama nosigisne, 8*a msrginitS a se ginea în defensiv^s mi 
a observa zi mi n6nte mimkirile Isi Sinan-IIama Ânesta, 
krezi&ndS note kx nsterile sale ns si&ntS îndestsltBtâre, s'a 
temstS a Isa ofensiva; m a trimisS resnsnsS in sekretS Isi 
Mateis Vod:b k^b elS a venitS dsns indemnsrile Isi Vasile 



PABTEA. lY. EPOCA IV. CApG 1. 96 

Vod!B, dar k^b, kHnosk^ndS nedrentatea, se întorne fbrB a-î 
fane nini o strik^b^îsne. Sinan-IIania, în adevir^, nrimindS 
dar«i:î de la Mateîs Vodi, a trekstS înd:BrBntS neste Dsni^- 
re. Ilorta, dsntb aneasta, a intrebsingatb in sekretS o alt'B 
strategemos : a ordonatS Isi Sinan-IIama s'b adsne omtiri mi 
s'B stea la Obls^iga, ne de altb narte askrisS atbtS IsI Ma- 
teîs Vod'B k^tS mi Isî Vasile Vod'B ka s'b vie ks omtirile lor$ 
la Akerman», sas cetatea Alb%, mi s% stea akolo wbh'b la 
alS doilea ordina. Mateîs Vodi atsn^e, b^bnsinds ktb într^ 
adev^rS trebse b^b fie vre snS nlanH asksnsS din nartea Isi 
Vasile Vodt, mi temtBnds-se ka n» ksmva st vie între doi 
foksri; a refszatS de a emi din gearB, mi a trimis?^ la n6r- 
tB j«8tîfiktrile sale. TotS odafcB, snre a-mî resbsna ne Va- 
sile Vodib, s'a n»s» în aliang-B ks Georgi Rakogi, k» karele 
se afla în relagisni intime, mis'a îngelesS ka st-lS deajosS 
din tronS. Ilentrs aceasta s'as adresata k'BtrB snS boeris 
din Moldova, a nbme Logo&tslS George de la Btk'BHîsnî, mi 
nrouBinds-i domnia, Tas îndemnata &% îa narte în komnlotS. 
Dun'b aceasta, omtirile DomnîlorS aliaijî, întrBndS forB de 
veste în gearB mi avtndb în kanslS lorS ne nsmitslS boe«- 
r!5, karele se mi nrokîemase DomnS, as ki^lkat» kanitala 
lamiî. Dar Vasile Vodt^ de maî nainte g^EsindS timnS a-mî 
rbdika kasa mi a se retrage la ginerele se§ TimsmS, fiislS 
Isî Xmelniski XatmanslS KazanilorS, Itstndsmî akolo Dam- 
na ks koniiî, s'a întorsS îndat:b ks ginerele se§ mi k« msl- 
gime de KazaHî, mi d'bndS resbois Im George StefanS Vod:b 
îlS goni din gearb mi-mî Is'b earBmî tronsl^. George Ste- 
fanS Vod'B atsnne se retrase în Transilvania, Jar omtirea Msn- 
teneaskt se întorse în gearB. 

Vasile VodtBy dsn'E aceasta, a voitS a-mî rBsbsna ne 
Mateîs Vodi>, nentrs kare a mi intrat» în geara Msntenea- 
sk'E ks omtirea ^e o avea mi ks ginerele ses Timsms. Ma- 
tei» Vodt a trimisa înaintea bi ne Deîks Sni&tarisls ks snS 
kornS de kavalerie, karele, bstBndsse la Fokmanî, fs în- 
vinsa mi rbsinits. D8n:b aceasta a mai trimisS snS kornS 
de Seimeni nedestri ks tsnsri mi xaîdsni ki^l'Bri, kari earBml 
fsTb învinmi la IQonlea ne Teleaji^nS. AtBnne Matei Vod:b 



96 6IT0RTA DACIEI 

se skslrb înssiiil ka toii,î boeriî iiii omtirea kare-î mal rBm%- 
seso mi emi în kalea Isî Vasile Vod:b la satslS Finta, ne ana 
lalomiijeî, snde se întxri ks manjijsrî mi k« alte înterirî de a- 
n:trare. Amez'&nds-mî tab'Bra, a kIematS ne boeriî mi ne k'sni- 
taniî de omtire mi le-a zisS: „O bravii mi vitejiî meîostami! 
^rsgagî ne DsranezeS s^b vb întT&reask^t în bo^tolia aceasta, ka 
„în at'Bte altele de maî nainte. Ilreg'BtÎHi-v^B, k'bHl eaka dsm- 
^mansl» vine. Vi rog^ îns^b s'B n» kare ksmva din voi s'b se 
^afle k« xot-Brire mi ks ksgetS îndoita ; m tojgî într'o kre- 
„diniji, într'sng k8get«, într'o xotirîre, într'o singsrB dra- 
^goste k'btrB lisbss DsmnezeslŞ nostrs^ k:Etrb geara nea vâslii 
„isbit-B mi kiitri mine Domnul» vostr», s'B stajjî ku armele 
„în m'&nî înaîntoa dsmmanîlorg ks statominie mi k» ksra- 
„gîs, nreksms adeseori aijî stats mi voî, mi niiringiî voştri. 
„Lsagî seama ka s'B ns înraorm'Bntaii! ne nimmtsl^ acesta 
„faima vea stnls^itii a nsmelsî vostrs, ktnî atsn^e k» nimi- 
„ka ns VB veijî folosi.^ Aceste zik'Bndî>, a datS fokS snsî 
tsnă ka semn^ de b^stae, fiindS k:B îu momentsls anela se 
vedea anroniinds-se Vasile Vod'B ks ginerele seS mi ks o- 
fntirea, kare se sokotea de do-Bze^l de miî de omen!/ ne 
kindS anea Msnteneask-B abîa nsm'Bra ontS miî. 

Amez'Bnds-se îmbele omtirî în linie de bitae, a înne- 
nst§ b'Bt'Blia iirin fokslS tsnsrilors mi a nsmtilorS, ks ma- 
re isijeal'B din am-Bndot nirgie. Dîntr'snS. kan'BtS al^ ta- 
berei Isî Mateîs. rsmnindsse snS kornă de omtire, a trekstS 
lalomiiţa mi a t'sgit». Atsn^e Mateî Vodot, VizT»rid8 k*B o- 
mtirea sa s'a înfrikomatS mi s'a îmnsginatS, s'a îngrijitS ka 
ns ksmva s'B fie învinsS, mi a înnenstS s-b alerge nrin t6te 
mirsrile îmb:Brbi>tiaids-le mi zik'Bnd^: „Bravif mei ostamî! 
„6^^ ks inimt, k'bHl vizs k-B darslS Isî DsmnezeS este dea- 
„ssnra noştri. AraS statorniki kredingi ki o si învingem* 
„în ksnnd», mi o S'B gonimS ne dsmmanS ks rsmine.** 
Ksvintele Domnslsî aK înssflegitS inimile tstsrora: Bo- 
minil dsn-B aceasta aS înnensts a fane ataksrî înfrikoma- 
te; dsuT» ^e-mî sloboziaS armele nele de fok^, îmî sfco- 
teaS sibiile^ se arsnkaS assnra dsmmanilorS, mi se bitea^ 
nents la nentS. Maî ks seami boeriî nei niaî marî ks fiiî 



PABTBA lY. SP0C4 IT. CApG I« 97 

k>rl ^ef de alX doilea ^ im ks trentele servi torilorS mi ale 
ftimsmilorS lorS % arsnk^&nds-se k^ entosiasmS fa nentrslS 
dsmmanilorS, îl teeaS ks săbiile gdle mi-I gonea» în t6te wbt- 
gile. Atsnne mi Matefe Vod^b, virsnds-se în desimea nea 
tna! mare a bit&liel, a krbnitatâ o nlagi la gensnkîslS ni^îo- 
rsls! dreatS de la o lovire de nsmki ; dar ks tote IxBtnne- 
gele sale, ns s*a înfrikomatS^ ni a srmatS a se bate k}i în* 
SBflegire tinereasks nii ks o bravsrb neasem'Bnat'B. L»nta 
se înnenuse de dimineag^, mi wbirh la nos-B 6re^ înktb mt 
se xotibrîse yiktoria. AtsnHe snS evenimente neamtentatS a 
assigsratS învingerea în nartea MsntenilorS. Ile k'bndS b%~ 
taea se afla în ferbingeala nea mai mare, s'a rBdikatS de 
odat% desore aoKsS snS norS negrs mi desS ks o fsrtsn^B 
înfrikomat:&^ kare, adsk^bndS «nS nrafS teribila, a silita ne 
tmbele nirgl ss se retrage mi st» se desnarij'B, fiindS ki» ns se 
mai vedea omS ks omS. Dsns aceasta norslS, viindS neste o- 
mtirea Moldo-k!B«%Heask'B, a înnenstS a se rsmne mi, dsni 
o grindina deas'B mi gr6s%, a rBvsrsa o nloe înfîrikomatB, 
în kitS tTbira hî Vasile Vod'B se nrefoks într*«n§ elemteă 
de norois, în kare soldagii staS în niniore fsrB a se ns- 
tea mimka. Dar aneastB nl6e delsviâs'B a trekstS ne l'Bn- 
gb tabăra Msnteneask'b, tKTh a se rBvi^rsa de felîs asK- 
nra el. AneastB înt^mnlare Mate! Vodi a renresentat'o ka 
o minsn^b nereask'B kstrb ostamil sef, kari atsnne înssfie- 
gindsse s*aS renezitS assnra dsmnianilorS ka nimte Isnî tsr- 
bagî, mi gBsinds-! sdajjî, tremBr-storî mi fers nstere, aS în- 
nensl^ a-î tbea k« nekrsgare mi a-î nrinde. Tri^mfel» Msn- 
tenilorS a fostS atbtS de mare, în k'btS Vasile Vod^ mi ks 
TimsmS XatmanslS, ks nrea nsginî kil^regi abia aS sk'B- 
natS ks fsga, ajstagî de întsnerekslS nongeî, mi aS trekstS 
în Moldova. Iar Mateîs Vod'B, rbmBindS stbni^nS ne tab'sra 



1 He vede k% boeril «el mari ne atsiiTO ns IsaS la bit^Blie ne fiii lorS «ei 
ÎDtii nisksgT, Hi ne «ei mal mi^T. 

2 Avemtia eraS Subtirelf , VistiereiT, IIoBlelnîseif , Komhiieti, IIIitrBreil, Kr&- 
mi»r&meii mi alfiii, desnre a ksrora ordine se va vedea la tomBlS III. 

8 Aâek!B ka trei dre înaintea anvsalai, ănn'h ^easomikal^ tsrseskS. 

(Trmd»k$torhl8J, 



f 

08 ISTORIA DACIEÎ 

inemiki, ne nrovisisn! mi ne armele el, s'a întorsS adoa zi 
în T^rgovimtea învingători» mi trismf^torîB, «nde a» fbkstS 
rsgl de mslg'bmit'B Isî DsmnezeS. Ile 8rmi& a ordonată wb 
adsne kadavrele morgilor^, dsn'B kare, ne ale MoldovenilorS, 
în nsmi&rS ka de trei miî, le-a arsnkatS înVo gr6nfB de a- 
ssnra k^reia aă fibkstS o movili ks o krsne de neatrB, ka- 
re ae vede mi astăzi lingx satslS Finta; !ar ne ale Kazani- 
lorS, kare er㧠maî n9mer6se, le-a^ arsnkats în alt'S groni 
mi aS r'bdikatS o alti movil-B din josS de Tirgovimtea în 
drsmsIS mare. Dsni aceasta, ne touî neî nrinmi în b^Btilie 
saS fegari, adsn'Lnds^î din diferite n:Erg7, î-a skosS afarB din 
Tirgovimtea, mi trbindsle kanete-le, î-a îngronatS ssb o 
alti movili, 

Mateîs Vodi, din kassa nlageî ne nrimise la niHÎorS, 
zik» msltS timng în natg, mi ssferi mslte d»rerî. Suferin- 
gele sale se adiogarB mi ks o nskoli neamtentati din nar- 
tea ostamilorH. El^, dsni fireaski sa bsnitate, fsksse de 
demslts gremeala de a§ nrimitS în nsmirslb ostamilorS mai 
mslgi Sirbî rai stnini kari venisers si se înskrie, ne so- 
koteali ki n6te si aîbi odati nevoe de dmmiî. Anestî a- 
ventsrarî, îin»liiind»-se mirsdindsse ks Dorobangiî, ks Sei- 
menii mi k» Romîoriî, se dedesen la totS felîslS de riH- 
tBijî mi ajsnseseri a fi k« totslS nessbordinagî. Adeseori 
intraS în ksrtea domneaski, mi IsmdS tsnsrile, Ie skoteaă 
afan la kimns. Sneorî intraS nini mi în anartamentele 
Domnulsî, mî-î snsneas ks ubnzninie ki eî aS învinsa ne 
KazaHî mi Moldoveni, rai ki nrîn srmare treb«ea si le în- 
treeaski leafa, saîi de ns, ameringaă ki vor^ kilka kîarS 
kamara . sa mi vors nni banii din ea. Alteori îi zineaS fin 
rsminare ki, fiindă ki a§ ajsnsă bitnnS mi în doga ko- 
niilorK, era bine si-mî lase tronslS mi si se faki kilsgirS. 
Aneste tote a» ressItatS din kassa a doî omeni înristigigi, 
an»me VistierîslS Ginea * n^mitS mi OlarîslS saS Hikali, mi 



1 Anesta era din Bsinelia, omS nrostS mi neîDsemnatS, de meserie ieraris. 
YeniiS de fdrte jsne in uearB, mi fikmdB-mi avere» seÎMsrs la satslS 
ErBtimenii, l!BDgs Oltee^, în jsdegBlS Bomanauii. Ks Tiklenla sa neae 
iskssite, aj8ng!BiidS a se înaiati în dregrBtoriile ?iyile,- mi anroniinds-s 



TAJELTEk IV. EPOCA IV. CAPtf I. 99 

Rads Armams nsmîtS mi VarzarîslS ^. Anemtia; avibnds în 
in%ni kirma statslsi mi îukrederea absolste a Domnsbi, fs- 
HeaS ab8s«rile nele maî revoltante. Boeril, ajsngindS fors 
n«tere mi vtzmdB-mî viejjele în m-Bînile anestor doî tîkt- 
loml, ssfereas t6te în t-Bnere; bniî din eî îns^B^ nrofitxndS 
de bitrbnejiiele mi sl^bbiHÎsnea Domnslsî, aj^gaS ne asksnsS 
sniritele ostamilorS mi ajsnserb a-! fane ks totsl» nessnsm! 
mi a fane, ssb ksvBnts de an^rarea dentsrilors nsbline, fe- 
lîsrite uretensi^nî. Intrs «na din zile Dorobangiî înnresntB 
kH Seimenii, dsk^bnds-se în neorxndseal^B Ia ksrtea domnea* 
sk^, aj^'înnensts sb-î ^earb ks strigoii mi ks srlete s% 
le dea îndate ne Hikali mi ne VtrzarîslS, ziktndS kt eî 
stnt» fentsitoriî tstsrorS relelors din gean mi kt eî onresk» 
ne Domns de a le mtri lefele. Dsnt aneasta a» ntvtlitS 
ka fiarele în satt-Brie mi în nalatS, mi în fiâe, gtsind«-î 
asksnmî în kamera în kare Domnbls zinea boluavS, î-aS skosS 
afar&, î-as desbr&kats în nîele, î-aS b-Btetg ; anoî, akca^nd»'! 
afart din oram§, «nde era§ t6te omtirile ad»nate, î-as snisS 
k» morte teribila. Ile «rrat, întork'Bnds-se la kasele lorS, le- 



adese de DomnS, îî zinea totSâeasna ss-lS faki ne elS Vistierii;, mi-î 
nromitea k:B va afla mijl6?e S!B-î snoreaski veniturile, în k!Bt$ btb u6tB 
ksnrinde mi alte gerî. Matei» Vodi, s^sngxndS Ia bitrBnege a se do- 
mina de ideea înavsgire! mi de îsbirea de argintS, Ta krezvtS mi la fib- 
kstS Vistieris nleninotentS. A<iesta îndată a len!BdatS nelea mîelslsî, mi 
se arate în adevirS l»nS : trimitea în t6te nwuile rai desbraka 6meniî 
k» felurite k»vinte; inventa felîsrî de dirî rai de absssrî, kare ajsnse- 
sera a înegri faima mi nsmele nelS gloriosS alS Domnslsî, tokma! lazi> 
lele de b^Btranege. 

Acesta en Rom!BnS din IIloemtT^ fiîslS snsi gradinarîs karele kvitiva. 
Varza, de a^eea îlS mi nsmira V!BrzarîslS. AjsngsndS din tiaerege a 
înainti în dregxtoriile nivije, se fbks mi ArmamS mare, odat:B ks Hi- 
kal:B, kmdS 8*a fbkst^ Vistierîv. înzestrata ks snS ssfletS rastenlosS 
mi neomenosS, îndate ne a ajsnsS la nostBlS acesta, a înnenst^ a revărsa 
assora tstsrora veninslft rbstefieî sale; ninî boerîs, ni?î nreotS, ns skina 
nessiTbrâtS mi nejeftsitS de-nsterea Isî. Omorîa 6meniî nrin kasele lorS, 
nsnea de4 îngrona în loksrî neksrate. Altora le teea srekile mi iiass- 
rile, mi-î nsrta astfelîs ne sline, mi anoI 1î trimitea Ia Okne. în 
sksrtS ns lisa omS nejefoitS de dinsvlS, mi neameaingatS în fie kare 
zi k» nerderea viejaeî. 



100 IStoiUA DAClri 

aS jefsitS mi le-aS IsatS t6te avsgiile. Âtsn^ie a8 mieii mi 
ne marele kls^erîs Koms^eans karele se afla înki bol- 
narS, jefsinds'i mi kasa. 

Ileste kitS va timns însin'Btominds-se Domnsl^, a e- 
mit$ în k'bl'btorie la Argem§« De akolo întorktbndsse lal>Br- 
govimtea; Doroban^i! mi Seimeni! aS înkisS norgile HetigU 
mi I-aS refezatS intrarea, zik'EndS k^ ns vorS s!b-lS mal ai- 
h'h Domn», mi k%, saS s% se demissioneze de bsni voe, sail 
s'B se dsk'E la o m'Ln'sstire s'b se kilsgi^reaski snre a se 
linimtî. Treî zile aS statS Mateîs Vod'B ks boeril sel, îm- 
aedekatS de a intra în netate, de snde nin! makar de mm- 
kare ns l'bsa ka sx-I adskiB de la nalatslS seS; în fine, nro- 
mig'Dnds-le ban! mi snorire de lefSf, i-aS datS drsmslS. Atsn- 
HO s'a trekstS din yia^'E mi Domna li$! Elena, în anslS 1653 
mi s'a îmormxntat^ ks mare nomn'B mi neremonie în bise- 
rika domneaskiB dîn T-Ergovimtea. Dar DorobanHil mi Sei- 
menii, ks tote k'B DomnslS le murise lefele, ns se astBm- 
niraS: ni jefseaS mtbnistirl, i^nideaS boerî, mi &?eaS felu- 
rite nst^sî în tote zilele. Domn«l8, nemtiindS ne s* mai 
fak'b nentrs ka sx-i înfrâneze, a adi$nat§ boerimea în kon- 
silis sekretS, mi a g^sitS ks kale ka de nrim-Evarb si» ads- 
Kt ne asksnsS treî-ze^î mii de Titarî miSngsrî, misisnar- 
g% ksibslS rebelilor;^. K'a ajsnsS îns'b si-mî nse nlanslS 
în Iskrare, kini de m«ltB întristare mi amirs^ii^ue ssâe- 
teask'B, a msritS. Astfelis, dsnt 21 an! de Domnie mi în 
vtrsta& neste 70 anî, trekmds-se din viaHi, se înmormtntt 
în biserika domneaski& f'bk^t'B de d'BnsslS în anslă 1654. 

Mate!» Vod'B, în ki^rsslS Domnie! sale, mslte ameze- 
minte mi fante £ram6se a fbkstS. Anesta a tradusa în lim- 
bsk Komineaskt mi Ilravila. Mslte m'Bnistir! mi biseri?! a 
fbkstS din no§ mi a. nrenoitS. A nref'BkstS din temelii m%> 
D'bstirea Isi Rads Negrs de la E'Bmntf-lsngS. A fskstS o bi- 
seriki la Ilitemti. A fBkstS minBstirea Sinj^ilorS Arxangt>l! 
la Slobozie, a kireia biserika ks snS tsmS o fbksse snS 
QirigTBdeans Enake Earagea^ ne kare elS îlii avsse Ilostel- 
nik^. A piai fbkstS o biserika la nodslS KslsgErenilorS, 
alta la Gergiga, mxn'bstirea Sadova de neste OltS, niinis- 



PABTBA IV. BPOGA lY. CAP0 1. 101 

ţireiţ Motro la gsra Moirslsl, m^Bn'Bstirea Eilsgo&rilor^ Din- 
tr'snS-LemnS la V'bkea, m%n!bstirea Amota, biserika dom- 
neaski laExalova, obeseriks laEarakalS, mmsstirea BrBn- 
koyeQil, m'bn'bstirea Negoemtiî ling^b ArgemS, mini^stirea 
ni^bttBremtiî, m:bn:b8tirea Brebs, m%Q:bstirea Ki&ld:bi*8iiianii, 
iD^bntbstirea Tîrmors. o biserik'b la Illoemtî, ministirea Mak- 
sineniî anrone de Siretîs, ministirea Eniskonieî Bsz'bslbî, mi 
alte m'bnrBstir! mi biserini, în nsmobrS de 39, asemine mi 
m'BD'bstirea S'brindaril din Bsksremtif, ks serbarea Ador- 
mire^! Mâine! Domnslsl. Ile Imgi aceste a dedikatS micite 
amez-Bminte m:bn%stirilorS de la IerssalimS, de la msntele 
Atos, mi altora. Anesta a renaratS din temelii mi cetatea 
T^Brgovimteî în anulS 1634. 

Ile timnslS domniei anestsia, MelS întbîs EantakszenS, 
Eo^liantinS IlostelnikslS, s'a înssratS ks Domnipa Elena, ne- 
notb a Isî Mateis Vodi, mi flîki a IsT UlerbanS Vod'L I 
BassarabS, karele avssese m6se fii: Drigini SnatarlslS, 
UlerbanS Vodx, EonstantinS VornikslS (tatB alS Isl Ştefană 
kare ne STmi 8*a f&kstS Domn»), Mixais SnatarislS, Matei» 
Aga (msĂ ne »rm% DomnS), mi George SnatarislS. 

De la Mateîs Vod^b esist-B ^risove de la anslS 7141 
n'bWb la anslS 7162. 



DOMNULU XLVIU. 

CoHitantinU Vodă I BassarabU^ CămvlU. 

Dsn:B inmorm:bntarea Îs! Mateis Vod:&, la kare a cele- 
brat» mi IlatriarxslS Antioxiei, s'aS adsnatS Mitro- 
nolitslS (IgnaţiS), Eniskonii, boerii mi ostamiî, mi 
konssltmds-se aS alesS, k» ni^rerea mi voinii^a ge- 
neral:B, DomnS ne Eonstantinî^ S^brdarîsl», fiî»lS Isi 
nierbani^ Vodi I BassarabS^ nenotS rbnosatslsî Mateîs Vo- 
d%, mi frate alS Donmigei Elene, soj^ieilsî EonstantinS Ean- 
JtakszinS. Dsns aceasta aS fbkstS îndattB ksnosk^tS la Hor— 
tb Ssltanslsl MeemetS IV mi Vizirsl»! DervimS-MeemetS 



D. Chr. 

1654. 
Dape isto- 
ricii pimîn- 
teni şi alţii. 



102 ISTORIA DÂCIBÎ 

Ilama, rsgsnds-se ka st se trimigt stemele Domniei aless- 
sslsî gereî. 

S«ltansl§, nrîimîndS Arz-MagzarîslS (anaforaoa, netiijî- 
snea saS ranortslS) gereî, k« kare aS fostS trimîmî ktgî-va 
din boerî mi din kinitanii de Roraîorî rai klerinî, a înterit» 
domnia IsT KonstantinS; mi trimigmdS ne snS fonk|^onar!s 
tsrkS Msstafaga Skîemnî^-Agasi ks stemele Domniei Asirs 
datini, î-a emit» Konstantin» Vodt înainte la nodb'lS m!B- 
nistireî Illsmbsita, ks toijî boeriî mi ks omtirile. Akolo 
Konstanting Vod'B, nrîimind^ stemele îmntrBtemtî, a întratS 
în Bsksremtî k;s mare nereraonie mi s'a amezatS ne tronS» 
Dsn'B aceasta, nreg^Btind^ tribi^slS ansalS mi darsrî k'Btre 
SsltanslS mi kitre omenii inflsengî de ne ItngrB Hârtii, le-a 
trimisg ks n»mitslS SkîemnS-Agasi. Ile srm'B, legindS a- 
minie k» Domnitorii veninî, nreksmS ks XanriS ElrbmBls!, 
ks Rakogi Domnsls Ardealslsî mi ks StefanS Vodi alS Mol- 
dovei, a assîgsratS naneă mi linimtea serei. 

Domnia Isi KonstantinS Vodt a fost§ întrs adev!Br5 
nirinseask'B. A nsblikatS amnistie general* nentrs togi. A 
nlitît» îndatt lefile ostamilorS. A ertatS darea ijerei ne o 
triknie. A dtrsitS DorobangilorS mi Kil-BrarailorS sksteâli 
de dejm'brits mi oeritS, nreksmS mi de zeniseala din stsni, 
masksri mi oi. A îmbrbkats oratirea ks xaine bsne; iar ne 
kinitani (adiki koloneli) mi ne Isz*bami (sstami) ks xaine 
de m^Btase, onorBnds-î a medea mi kiars la masa sa. 

Konstanting Vodt era snS omg forte drentS la jsde- 
kiîjî, forte dshe la vorbi, f6rte komnitimitorîs kitre neî 
siraqi, mi f6rte blmdS nentrs togi. ElS nsksgeta de kitS 
la fericirea mi la binele komsnS. De aneea vizmdS ki Sei- 
menii ajsnseserB a fi îngrozitori în gearb nentrs neorBnds- 
elele lor§, a ksgetatS si ksrege kornslS lor§ de 6menii în- 
Tistigigi mi SI goneaski ne Sirbii, kari eraS kassa ness- 
bordinxHisnei lorS. Denî, adsnindă nekmitanii Dorobangi- 
lorS mi ai SlsjitorilorS^ le-a komsnikatS ideea sa. Anemti^ 
d'aS arbtatS ki se sneskS ks nirerea Domnslsî; dar anoi, 
emindSde laelS, as deskoneritS nlanslSkitre Seimeni, kini 
era8 rsdigi în felisrite kinsri ks ei. A dosa zi, sninds-se 



PARTEA IT. BPOOA IT«,CAp6 I. 103 

ammdoK kornsrile SeîmenilorS, s'aS skslată în revolte de- 
clarate, mi aS înnenst^ a S4ide ne boed, ne kare ksn^ îi 
gssîa, ssb ksYi&ntă k% ei n^nS la kale ne DomnS nentrs a- 
semine xoterirî. Dssrs aceasta s'aS revirsatS, ka nimte Isni 
tsrbagi în t6te n^Brgile: a§ k^lkatS Vistieria domneaski, de 
aS IsatS to^i banii k'b]^ aS aflatS; aS jefsit?^ kasele boeremtil, 
mănăstirile mi beseri^ele, rBnindS sakrele odore, kandelele, 
vestmintele nreogemti mi ornamentele nregi6se de ne la i- 
k6ne, nekrs^:bnd§ nini obiektele de ne sakrele mese dinal- 
tarîe; aS snisS ne marele Bang Gîorma, ne Dr&ganS fifalS 
Isî nana VistierislS Grenean», ne George Karida VistierîslS, 
ne nana fiisl^ bi Ilreda Vorniks BrBnkovans, ne Xristea 
fiisl8 ElsHerîslHÎ SokolS KorniHelS, ne Sdrea Slsgerîslg 
Doînesks^ ne Ilreda Benga de la Maia, ne Sava IQi^fari Ks- 
Hlvreans, ne Dşmitramks Frizsreans^ ne Dsmitrs Eosma fi- 
islS nitarlslsi Mitra St'bnesks, ne Mixaîs HioxodarslS, ne 
k^BnitanS Gida, ne k^BuitanS IvanS, ne ki^nitanS lanks K^&li- 
nesks, mi algii mai msl^î; în k:Et§, kari din boeri nstea 
skina, fsgea sa§ neste Dsn^sre la RssHîskS, saS neste msngi 
în Ardeal», saS în Moldova. 

Domnsls» rbm:bind§ singsrS, mi aJHng^ndâ de bajokora 
rebelilorS, a k'BttttS mijlâne, de a 8k:Bnats fsgindS neste Ds- 
nire la RbmniSkS. De akolo a datS ratire la SdtanslS Me- 
emetS IV mi Vezirslsî Meemetg Kîsnrsli. S»ltan»lS a or- 
donat» Domnslsî Transilvaniei Rakosi mi Domnslsi Moldo- 
vei de a$ intratS în gearb ks omtirî. Anemti Domni, nimindS 
de am'bndo^b ntsi^ile totS odat^, s'a^ înt!BlnitS la satslS Hio- 
nlea, snde viindS mi EonstantinS Vodi& ks omtire t8r?easki&, 
s'aS îonresnatS ks togii mi aS în^ienstg a srm^bri ne Dorobangi 
mi ne Seimeni. In sksrtS timnS omtirile aliate a» isbstitS 
a sfBrbma tote bandele, a le rBsini, a le nimini, mi a resta- 
tomi^i ne EonstantînS Vodi în tronslS seg. Dar, dsn^b ne 
aliagiî aS emitS din gears, s'a întors^ mi§ korns, kare în 
timnslS nerseksterii fsgiae în ArdealS^ mi sninds-se ks rb- 
mimigele rebelilorS, sM în^enstS earsmî a se fa^ie amening^- 
teri linimtii nsbli^e. EonstantinS Vodtb atsnne a trimisa ass- 
nrft lorS ne VomikslS Ilreda Br^nkoveans mi ne Stolnlkslă 



104 V^TORIA. DACXMa 

Bads Fo^rk^mans, karil, ssrarinz^&nds-I la T'brffAt Beogît 
mi dmds-le r&sbols, a8 5?is8 o mBlgime din ei, nrinzindi 
mi klarS ne SnitarinlS Xrizea ne era în frsntea iorS, ne k«- 
rele dsn^B mslte kinsr! VajL snisS înnresni ks togi komnli-» 
"sii sel. Ks tdte aceste, akiBnindS înki kij^ va din rebeli, 
ns innetaS de a &9e tsrbsrBrî mi reskdle. O asemineitare 
de Iskrsri skandalose ajsngrbndS la ksnomtinQa IIoiii;eiy a-* 
Heasta a destiteatS ne EonstantinS Vodi mi a trimisa DomnS 
ne Mixnea Vod% III; !ar DommdS k:bZ8t8 treks ks i6th fa- 
milia sa în Transilvania. 

EonstantinS Vod^b a £&k8tS Mitronolia din Bttksremti, 
ne o movil:B mare, ks S!brb'bt6rea S^&ngilorS EonstantinS mi 
Elena, ks stirsinga marelsî Logof'btS Rads Dsdesks. Iar 
D6mna bî BiBlama a fbkstS Mi^ni&stirea Zetreans, din joai 
de Eralova anrone de riisl^ Jiisl^i; asemine mi rakla md- 
DTtelorS S^Bntsls! Grigori Dekanolits, ne se afli la M'Bnistirea 
Bistriga de la jsdegslS V^blne!; a mal trimis» mimslte od6- 
re nregi6se mi mile bxnemti la mănăstirile de la ÂtosS. 

De la anestS DomnS essisfeb .xrisdve din aniî 7163, 
7164, 7166 mi 7166. 

DOMNULU XLIX. 

Mixnea Yodă IIL 

Acesta era fifslS unşi BomsnS ansme lene Ssrds. Fi- 
D. chr. ^indS înki nrea jsne, s'a dssS ta Eonstantinonole, 
Dnpe chro-Unde, nrin relagisnt infame ks TsrHil, se lini dej«- 
locaie Inele Sinan-IIama arstBnds-se ka fiiS alS Isl Rads 
Vodi I mi nenotS Isi Mixnea Vodi II. SinanS-IIama, gfB- 
flindS okasisnea destitsireî Iht EonstantinS Vodi BassarabS, 
mijloci s^b i se dea domnia Qerei Msntenemtif. Venirea bA 
se însemntb nrin kalamitibgî de totS felislS; k%Hl addnb&dl^ 
ks sine mslgime de Tsrnî mi Tătari, anemtia s'ai snitS ks 
Dorobangiî mi ks Seimenii mi ns nsma! ks bM urBiMiX t6th 
^eara fbrb krsgare, dar aS mi robitS o msigime de liksi- 
tori nevinovagl. Mixnea Vods, ka sndS ^e nstrea in safle- 



PASTSA TVp SFOCA lY. CAPfi I. 106 

tslă seS niansrî de anostaaie, ns nsmal k'B ns k^Bsta si-i 
iofnuiese, ni înk^B statornic ear&in! ordinxlS Dorobangilori 
ÎO asterea sa de mai nainte. Ile li&ngi aneste a în^enKtS ss 
se anrovizione ne asksnsS k6 tsiiBrî, iiraf)( mi bombe, a mal 
kiema omen! S9b arme, mi a în^blg;» intg&iitxrî înnrejbrslS 
msn^bstire! Rads Yod'B, d'bnds-i nstere de re8i8tin^s ka snel 

în deksrs^lS anesta, Ildrta destitsrbndS ne GeorgeSte* 
fanS VodîB din Moldova, a trimisS în lok«-î ne GeorgieVo- 
d'h Gika I. DestitsatslS DomnS treks în Transilvania, niils- 
sbndS ajstoris de iSngsrî de la Georgi Rakogi, a intratS în 
Moldova ks xoto^rbre s:b goneaski ne Gika Vods. Dar a- 
^esta a trimisS ne fifslS seS Grigori ks omtire, mi întblnin- 
ds-lS s'a b^tetS mi Ta învinsS la lokslS kare se kîams Strun- 
ga; în k:bt$ StefanS Vodob, ks nrea nsj^ini Sngsrl, a n»tst^ 
ffh se întork^b în ArdealS. Dsnts aneasta Kakogi, deklarbndl^ 
ki voemte a se skstera de sssseranitatea Uorgei Otomane, 
îmn^bratolS a trimisS as9nrb-i ne VizirslS MeemetS-Kisnrsli, 
ordontbndS totS o datb Xanslsî de la Krbm^ mi DomnilorS 
Rom:bnî ka 8!b ia narte în esnedigisne. Atsnne Mixnea Vodi^ a 
kiematS ne boerî mi le-a deskoneritS nlansl^ seS ziksnds-le 
k:B era timnS si se sneaski ks Bakogi mi s^b skstsre jsgslS 
torneskS. Boeriî, mtiindS nsterea nea mare a Tsr^lorS ns s'sii 
snitS ks DomnsiS. Mixnea Vodi dşni> aceasta adsn!b ne k'b- 
nitani mi ne Iss-bamii (xiliarxiî, kolonelil), mi dsno^ ne îl 
l»snsne la jsrbm^bntS, le deskonere nlansls se§ ; dar mi a^e- 
mtia ns s'aâ nrimită. Ks tote anoste, fhrb a divslga ninl 
refszsU boerilorS, ninî alS ktbnitanilorS, elS komand:B nleka* 
rea neste Earnagl^ ks ksvintS de a merge assura Isî Ra- 
kogi în akord^ ks Tsrqiî» Iar ks nlanS ka, trek^sndS akolo, 
ffh se sneask^b ks elS mi s:b întork^s armele în kontra TsrnilorS. 
Dar ajsngindâ la satslS Hirems, de snde trebse s% înnean^B 
a ssi msntele Eraîslsl, de odatB snil din boerî îlS ni&rb* 
seskS mi se întorkS la Bsksremtl, Iar algiîks omtirea seîn- 
torkS la SatslS Tonlea ne ana Teleaj^bnsls!, snde era anrone 
tabi^ra tsrneask^b ssb EadirS-IIama* 

Mixnea Vod!B, v^zsbndS ktb a rbmasS nsmal ks o mi^ 



106 ISTORIA DACIBi 

n!b de dmenî, mi kh nlanslS seS era bib se deskonere, &'a 
întorşii mi a k:Ez;^ Ia ninfârele Isl Kadiră-IIaina, mi dtbn- 
ds-î darsrl ^re^i6se, Pa ^Bk^tS. a krede k:E boeriî sel îlS în- 
demnai la anostasie. Âtsnne îndată aS teeat§ kanslS ma- 
reteî SniEtarIs Ilisrvs BiBrksnesks, marelsî Ilo&telnîkS ktrati 
Gîndesks, Ag^î Bads Berseks, kinitanslsî de Romi Vintils, 
mi Isî Badea VitafelS de IlBmk^brie. TotS odată triraigtBndS 
ne DînkiB SirbblS ArmamslS nelS mare k» nosta, a snisS ne 
inoHcntslS Bans Ilreda Brbnkovans, ne kare-IS l'bsase loko- 
tenentS la Tirgovimtea. 

ne timnsl^ anela b^tr'BnslS IIoBtelnikS KonstantinS 
Kantakszen^, ks iotB kasa sa mi ks ginerile seS Sni&tar!sll( 
Ilani Fîlinesks, netreqea ks astorisarea formali a Domns- 
l»î la momia sa Mig^renii anr6ne de mun^¥ ne valea Ilra- 
xoveî. E18 dtdsse n«maî ne doî din fiii seî ne l'Bng:B dom- 
nie: ne DrBgan^ Logof'BtslS mi ne IIIerban§ IIostelmkBlS ; 
dintre kari ne DrBganis îl§ trimisoBe solS în Transilvania, 
iar ne IlIerbanS îlS avea ne l'Bngi sine ka IlostelnikS mare. 
Mixnea Vodi^ determinids-se a nerde ne to^! boerii kari 
mtieaS nlanslS ses de anostasie, mi nrensindS k% KantakszenS 
rai ginerile se8 trebsea si mtie aieasta de la DriganS mi Iller- 
ban^^ a ordonat» Isi K'bnitanS TsdorS s:e se dsk'b ks ostami! de 
la Tirgovimte rai ks Illieamiî de la laloiniga mi st-Inrinz'B 
ferB de veste. La 13 Anrilîe 1658 kibnitanS TsdorS nlea- 
hh; dar WBWh a ns sosi, b'BtrinslS EantakszenS, simgindS^ 
se rbdiki ks t6trB kasa sa, ks ginerile seS, ks femei mi ks 
konii, mi, dsn'B ne a netrekstS doi zile mi doi npngi nrin 
mdsrile nele dese ale BsHenislsi, nrin notî^î litsrame mi 
nesmblate, a trekstS în fine la BramovS. De akolo^ IsmdS. 
ne fiislS seS DnganS, karele se afla solS (saS agentS,) a 
trekstS ks toti kasa la Moldova; anoi, skriindS mi fiislsi 
seS nierbanS, Ta adssS mi ne eVi akolo. Fsga anestor^ bo- 
erî a ssniratS forte ne Mixnea Vodi; dar kiinga sa era 
nrea întirziati. 

Tsrqiî, trekmdS în Transilvania mi smnlmds-se de 
jafsri, s'a§ intors'i în geara lorS neste Dsnire. Ks ei s'a 
intorsS mi Mixnea Vodi. Ks t6te aceste elS totS nstrea 



PARTEA VI. EPOCA VI. CApC 1. 107 

nlanslî!l anostasiel, mi ne de o narte avea îngeleger! sekrete 
ks Rakogi, far ne de alta se arBta f6rte ssnssS norgei. A 
înnenstă ne înnetBlS aadsna om tir!, înnrKmstBnds-se ksban! 
de la Tsrniî neî bogagî din Konstantinonole mi de la neî de 
ne l!bng% D«nire. între volsntiriî ne kî^ma 8«b arme, eraS 
rai klarS THrnî, kirora le arBta konsiderare mai deosebita, 
snsindis-le kt el» ne asknnsS este adoratori» al8 religi«nel 
Isî MoametS. Atsnne nea maî mare narte din boeriî emi- 
gragî, obosigl de nevo le striiuit'Bgeî, a venitS de i s'aS în- 
kinatS; mi elS le-a datS ertare mi î-a IxsatS în na^e. Dar 
b^tTBnulS EantakszenS k» ginerile mi k« fiiî seî nevoindS a 
se întorne în gearb, Mixnea Vodt a trimisa la Ilorti de î-a 
TTBirbt^ kt s'aS xainitS rai k-B k'ssta st tsrbsre am:Endoi& ge- 
rile. Vizirîslg Meemet^î-Kîsnrsli a trimisa doî Kansgi-bami 
la Moldova, rai, l»tndS ne KantakszenS, Uă adss^ la Kon- 
stantinonole. Mixnea Vod'B a trimisa totS odatb ne klsne- 
rî»l8 Kolga Doînesk», ne NikKlaî Sofiali» mi aljgl boerî k» 
darsri de banî la Vizirsl», ka s'b mijlo^easkiB s%-1S kondar- 
ne mi s£-l§ shîz'b. Eantakuzen^ hks anelS la Iubirea de 
drentate a J-)ivan8l5î, «nde înfBj[}im:End»-se de fag'B mi ks 
VizirslS se desksln^B zik'bndS k:E elS a fostS snsli^ din Hei 
întBî karele a nriimit^ rai s'a arbtatS s»nss§ 1»! Mixnea Vo- 
dit kmdS a venitS în gears; kt Domnul» Ta fostS onoratS 
k» rangslS do mare LogofetS mi ne fiiî seî ks alte rangsrî; 
k%, £brb a da nelS maî mikS semnS de xainie, a f»gitS la 
Moldova n»maî nentr» ka st-raî skane viaga, ne raî-o vedea 
ameningatt ka a altorS boerî. Atsnne agengiî Isî Mixnea 
Vodi se konfendarB de tot§ mi se retraseră din DivanS ks 
rsmine, îar EantakszenS' erai k» onore rai libera de orî ne 
îngrijire. 

Dsnt n»ginS timnS ssfletslS nelS înrtstBgitS alS Isî 
Mixnea Vodt osindi la neire o mslgime de boerî ; elS s^ise 
ne VomikslS Rad» Gindesk», k» doî fragî al seî Negoigt 
rai Moise, ne marele Snttarî» ^drimtea, rie KlsnerîslS Diî- 
ks, ne marele StolnikS Rad» Ftrktman», ne marele Ilostel- 
nikg Ftrktraan», ne marele Hostelnîkg Dtnilt n^rBian», 
înnresnt k» fiî»lS seS Ilreda LogofetslS» ne marele EomisS 



10$ 18T0BU DA.CXA 

Bftdea Eora^neanslS, ne ElisMerîslS Stroe Bersesks, ne ma- 
rele KinitanS Vasilie E'smnineâns, mi al^î mai m^lgi 
din boeii. Eadavrele acestora se arsnkaS de ne fere- 
strele SsrQei Domnemtî afarB în sligi^ iar Dorobangii, Îs- 
!Bnd8-le, le teraS ne strade, le kilkaS în ni^iore, mi, refe- 
zibndS de a le da rsdelolS sare înmorm^bntare^ le arsnkaS în 
loksii neksrate. Anemti sbiri violai n'Bn'b mi femeile boe- 
rilorS, ssnsinds-le la felîsrî de kinsrî mi nrBdmds-lo fhrb 
ni^i o omenie. Aneste krszimî Mixnea le îndesi k^bndS se 
determini a nsne in Iskrare nlanslS seS de auostasie. A* 
tsmey nemslgimitS kş si&ngele kitS v^brsase, îmi adsni o- 
mtirea, mi kv koblirimea inkonjsrb Tobrgovimtea, iar nede- 
fttrimea b nsse s^b dea nival'b în oramS mi sa& treak'b ssb sabie 
ne to][^ liksitoriî kigî mai remi&seserB. D»na& a^eastiB tra- 
giki vitejie» îmi îmnobrQi omtirea în doi kornsrî, ne karele 
trimise de bitsra, arserb mi nrbdars Braila, QisrgslS mi to- 
te raarginele Dsnirei, trekmdS ssb sabie ns nsmaî ne Tsr^i, 
dar mi ne kremtim, fhrh nini o jsdekatB sa§ mi$strare de 
ksgetS. Iar nentrs asemine braysri inilija la rangsri de 
kinitani mi de boeri ne Dorobangii nei nromtif, kirora le 
dete mi kostsmslS SnaxiilorS snre a-i fane mal îngrozitori. 

AszindS de aneste SsltanslS se smrils de mmie; iar 
VizirslS Kisnrsli mi neî-l-algi Tsrni mari se mira§ ksmS 
de s'a revoltată omslă acesta, fin . si â sbferitS kits de 
nsgini ssnirare din nartea Ilorgei. De^i aS trimisS ne Ei- 
nitanS Ilama SeraskierslS ks omtiri as2$nra gereî Romi- 
nemtif. Anesta, sosindS fin întirziere la RsmnîskSy a fi- 
kstS nodS neste Dsnire mi, trekmdS, mi-a amezat^ tabira 
afan de Gisrgis, întirind'o ks mangsri, Mixnea Vodi; a- 
dsnmds-mi omtirea, înainte de a nimi asbnra Tsr^ilori^, s'a 
nnezitS mai întii nini la xotarslS Transilvaniei la RskirS, 
snde s'a întilnitS ks Rakogi mi 8*a legată ks jsnmmtS în 
aliangi nedesnirgiti. Xotinnds-se între altele^ ka si go- 
neaski mi ne Georgi Gika din Moldova mi si ase în loks'i 
ne EonstantinS Vodi BassarabS, karele se afla emigrantă 
în Ardeal^, aS IsatS missrile 8rmit6re: Eonstantină Vodi, 
Bl meargi si ksnrinzi Moldova, Bakogi si meargi assnra 



PABTSA It. BPOCA IT. CAP6 I. 109 

TsrailorS ne intraserb mi ne la BinatS, iar Mixnea B!b ni^- 
meask'E aasnra nelora ?e tiBb'brtserb la Glsrgîs. Ama darB, 
EonstantinS Vod'b, nlek'BndS ks m^se mii de omtire Sngs- 
' reask% ssb kom'sndslS snsi kmitanS, rai intrBndS în Mol- 
dova; a b'btstS mi a învinsS ne Gika Vodtb; dar acesta, a- 
lergindS la KrsmS, avenitS ks omtire tEt^breaski, mi atbtS 
de tare a bxtstS ne Sngsrî, în k'btS Konstantin'B Vodi, ks 
nrea n8^inl omeni, s*a întorsS în Transilvania. Atsnne T&* 
tarii aS nrinsS ne VornikslS Qeorge BileanslS mi l'aS dssS 
skavS la ErBraS. de snde skiBnindS mal tirzi^, s'a inter- 
nat» în geara Msiiteneaskt. Iar George Gika Vodi, d«ns 
HO ml-a IsatS domnia nerdst^, a nrimitS ordin» 8T< n^mask^B 
înnresn^ k» Titariî assnra l»î Mixnea. 

Rakogi, ne l'EngrB omtirea ie dedese Isl Eonstandin» 
Vodi, dete mî Isî Mixnea bn» kornS de omtire ssb kom^&n- 
dslg 1«I E'BnitanS Ga«tS. Acesta, nlekmdg din Ttrgovi- 
mtea înnresn'b ks Rom'Bnil assnra TsrnilorS, întimnini snS 
korn» de Tsr^î la satsl» FrBtemtii, assnra kirora rbnezin- 
dK-se ks ferie, I-a sfenimat» k« totsl» mi a gonit» ne ktgî 
sk^BnaserB n:Bn:B în tab'Bra lor» lea mare. 

în nontea a^eea^ Mixnea Vodi nriimi mtire ki^ Rakogi 
f» b:Bt»t» în Banat» de kttre Tsriî, ki Eonstantin» Vod^B 
f» asemine învinsS de Txtarî în Moldova, mi k^B Gika Vodi 
vine înnreBnt k« Ssltan» Galga assnra l»i. Aceste l'aS In- 
sntîm'BntatS forte mî Ta» fekst» s-b 8e retragi^ la T-Brgovi- 
mtea mi si se înkiz'B în netatc snre a se ansra. Dar Do- 
robangil se vorbirb s'b-I» nrinzi mi s'b-I» dea ne m'Bna Tsr- 
HÎlor». Mixnea, simgind» koranlotsl», trase nrin bani ktgl 
va Dorobangî în fav6rea sa rai emind» nontea din Txrgo- 
vimtea, treks în Ttransilvania, snde neste ksrBnd» mi msri. 
Iar THrnil mi Titariî, revirsi^nde-se ka torente assnra ge- 
rel, a» jefsit'o mi a» nrbdat'o fer* krsgare; dunt kare, Is- 
%nd» în robie mi o mslgime de kremtinî, se întorserB. 

Mixnea Vod-B domnise abia doi ani; de la el» se gi- 
seskS xrisove din anii 7167 mi 7168. 



110 I8T0BU DAaSÎ 

DOMNULU L. 

George Vodă Gica I. 

Dsn'B fsga \m Mixnea Vodt, a venitS George Vod:B 
D. Ghr: iGika ks nstere de TrBtarî mi s'a instalatS la 20 
1660. jNoemvrie. D«mi araezarea sa, a kongediatS jie Ssl- 
tanS Galga, kslminiBndi^-lS ks darsrl mi ki$ raslgimiri. Qika 
Vodii, g^bsîndS jjeara într*o stare miserabil'B mi maî deser- 
thy a trimisS în t6te n%r];ple mi a adsnat^ ne Ia vetrele lorS 
ne loksitoriî fsgarî. Ânoî a în^enstă ks generositate a se 
îngriji de interesele generale, a organisa omtirile, mi a mrbn- 
gibea familiile nelors miserî, sa^ k^Bzs^l în b^tiliî, skstinds- 
le de darea ânsali& k:Etre stats. Dar linimtea sa ns d:Eini 
nrea m^lts. Konstantins Vod's BassarabS karele se afla în 
Transilvania, înj^eleginds-se ne asksns)^ ks Dorobangiî, ks 
Seimenii mi ks Heî-l-alj^ ostamî, s'a rsdikats ks nsgin:B o- 
mtire de Sngsrî mi a trekstS forB de veste în gearib ne la 
E^îneni. Qika VodrB, înnresn^E ks boeriî se!, abia avs timnS 
st fsgt mi s:b se retrage la Gîsrgîs în cetatea tsr^easkt. 
Konstantins Vodt intra& în Bsksremtî la 1 Maî» mi nrimi 
ssn«nerea lokHitorilorS mi a omtirilorS. Dar Dorobangiî, 
Seimenii mi Romioriî as înnenstS ear^^mî a ssno&ra geara ks 
rjbsttgile mi ks nrtdiHÎBnîle lor»: strika?? mi nneaS nro- 
dsktele semintt8rilorS de ne momiile boerilor^, mi fiinea^ 
în tute zilele eknessrî kriminale. întrs 8na din zile, ne 
ktnds boerii fsgigî k» Gika Vodo^, se aflaS k» femeile mi 
k« koniiî lor§ în înnrejsrimile Gîsrgîslsî, o neat'B din a- 
^emtî (Imenî înrBsttijiijî s'a renezitg assnra \oH ka fiare tur- 
bate mi ne »niî a§ nrBdat», ne algiî as nrinsS, ne algiî a§ 
fsgtritg ntM l-a» înekatS în Dsni>re, — dsn'B kare anoî s'a8 
întorsS eanmî la Bsksremtî. 

Ilorta, aszindS de aceste neorBndsele, a xoHrht^ s:b 
trimis^ omtirî de Tsr^î mi de Ta&tarî, 8:b nearzt ne tog! Ro- 
mxniî mi s's dekîare geara de IlamalikS. Dar Gika Vod:B, 
k» boeriî kigî avea ne l-Bngt sine, aB f'bkstS rsgtminte la 
îmniBratslS ka s'b nsse îndsre de dsrerile nevinovatslsî no- 



PABTEA Yl. KPOCA VI. CAPtf 1. 111 

norS kremtin», ni sib le dea ajstoris ka nsma! 8% goneasktb 
ne EoDstantin?! Vod^ Bassarab». Ssltansls, viîndS la kom- 
nitimire, a trimisK ue Aslan-Uama mi ne Sinan-IIania ks 
omtire tsrneaskt nreksmS, mi ne At-Mtrza k» Titarî, ka 
9h statorni^easkt ne Gika Vod^B în domnie. Aneuitia, vi- 
indS mi innresni&nds-se la Qisrgîs, aS nlekatS la 21 maîs 
anre Bsksremtî. Eonstantins Vod:B, nebizsindsse a se ons- 
ne, a fsgits înnresn^ k^ k'b}^ va 6n)enî de kreding'b neste 
m»ng! mi a treksts în geara EazanilorS, l^si&nds-mî sogia 
în Transilvania. 

Astfelîs statomiîindu-se eartmî ne tron§ Gika Voda&, 
TsrHiî mi T^b tarii ne venisen ks el» treksrB la Rsmava, 
snde, înnresntnds-se ks Bsda-IIamasi mi ks Sesdi Ali-IIama, 
nlekarb assnra Isî George Rakoj^i în Transilvania. Akolo 
din joss de KlsjS, ne ana Samomslsî, se fsks o bxt'Llie în- 
frikomato, ns însrs ks arme de foks, ni ks sabia în mintb 
ini nents la nent§« învingerea însT* ramase a Tsr^ilorS, 
kiHî eras maî mslts de 40 miî, ki&nds Sngsriî era§ abia 8 
miî. Atsnne mi Rakojy[i, arsnk'Bnds-se ks sabia în m:Ens 
în mijlokslS Tsr^ilorg, nrîimi o lovitsrt de m6rte la kanS; 
ns k^zs îns^B în m'Bnile inemi^ilors, m fsgi la Oradia ma- 
re, snde z^ks mi msri dsn:B o domnie de 29 an!. 

George Gika Vodi, domnindg în geara Msnteneaski&, 
ordoni st adsne dările snre a trimite la Ilorfcb tribstslS 
dsni. datini. Dar loksitoriî, sas din neavere, saS din vi- 
klenie, se onssert ks xotTbrîre; sniî se asksndeag ne tbks- 
te; algiî se adsnaS grrBmezî mi deklaras ks strigate kt ns 
se BsnsnS ; iar algiî înnensrt a komnlota kiar assnra viegeî 
Domnslsî. Sosind s înst mi trektndi^ terminslS trimitere! 
tribstslsî, s'a mtnieats Vizirîsls Kîsnrsli mi a ordonats gi- 
nerelsi se» Msstafa-IIama de la Silistra de s'a dsss fsrB de 
veste ks dot miî de Tsrnî la BsksremtK mi rtdiktndS ne 
VodtB Gika, TaS adssS la Konstantinonole st-mî dea seamt 
nentrs neregslaritatea saS nekananitatea sa. 

înnresn'b ks Vodt Gika itdikarB mi ne IlostelnikslS 
KonstantinS KantakszenS, ne kare-lS adsserb la Andriano- 
nole, snde se aâa Vizirsls netrektndS înaresni ks Sslta- 



114 I8T0BIA DAOnI 

întemnl^bnds-se si raors MeemetS Kîsnrsli VîzirslS, 
SsltanslS a nsmitS în loks'I ne fiîvIS seS Âxmet-Eîsorsli- 
ZadC; mi neste ksrBndS îlS trimise ks omtirî assnra Unga- 
rie!, astorizxnds-lS a Isa ks sine mi ne Domnii din Moldo- 
va mi din geâra Msnteneaski. Âma darB, nlekrsndS mi 
Grigori Gika ks omtirea Kom^neaski, Ist» ne ImgB sine 
rai ne treî fiî al Isî KantakszenS: ne DrEgini IlaxarnikulS, 
ne nierbanS Logofi^tslS aU doile, mi ne KonstantinS Ilostel- 
niksl^ alS doile, kari! serveaS ne Domns ks kredingo^ mi 
ks dragoste. Iar IxBtrbnslS EantakszenS rbmase akas^^ o- 
ksn^nds-se ks fante ksvidse» nentrs kare se sokotea sin- 
gsrslS omS ferinitS în geara Romo&neask-^, mi kasa Îs! se 
nsmea kasa Isi AvraamS. 

Dar invidia, kare ns note ssferi virtstea, n&diki ne 
doi boeri assnra virtsosslsi EantakszenS : snslS nsmitS Vor- 
niks Stroil^ Lesi'deans Rom'BnS, mi altslS VistierislS Db- 
mitiramks KonstantinonolitanS. Anemtia am^Endoi; rBm:bindS 
k'Eim^bkamî în linsa Domnslsi, isbstirB a fa^e ne D6mna 
Mana a se snî ks ei snre a nerde ne KantakszenS, karele 
era ka o stăvili în kontra anlek:BrilorK lorS snre ab«z«rî. 
Ilentrs aceasta skriserb Domnslsî k% a^iesta îlS nîr&mte ks- 
tre Tkthî ka inemikS al^ îmn'Brbgieî, k:B ns resnekteazi ninî 
de k$m§ ne Domna Mana, k'B'mi bate jokS de ea, ki» în- 
t'srît'B ne nonorS a ns nliti diurile, mi altele de aceste, de 
kare inonentslS EantakszenS ni$ avea nini p idee. 

întorkmdsse Grigori Vodi din esnedigisnea assnra Sn- 
gariei, nsmigii intriganţi ii emirb înainte^ mi, ne IrBngs^ele 
He-i skriseserB; îi mai «n»serB p mslgime de alte min^isni. 
Domnslg Gika, sitindă jsrBmtntslS înskrişS ne deduse Ikî 
EantakszenS, sitBndS datoria de rekBnomtingi ne avi a k%- 
tTB eU, siti&ndS kiar resnektsls ne trebisea s:b aîb:B k'Btrs 
isnS b-BrbatS kare- fbksse atbte servigsri serei, fbrb a fane 
kitS de nsginiB H6flraetare snre a se înkredinga de adevirS, 
trimise Dorobanţi, kare-l$ rBţlikarB ne la measlS nongeidin 
kasa sa, mi la 20 Dekem. a ani^lsi 1662 tlS dsserb la Mi« 
n!B8tirea ZnagovslsL în zioa aneea, fiindS dBmineka si^nts- 
Isî IgnatS, venerebilsl* \yhtrbnS se dwe Ia biseriki mi, d«- 



PABTKA lY. EPOCA lY. CAPS I. 118 

geara Rom^neask^b. Iar IlostelnikslS KantakszeneS rBmase 
la Konstantinonole. 

DOMNULU LI. 

Grigore Vodă I Gica II. 

IJcara se afla în starea nea ma! tingsibil'b. Din kas- 
sa rbstBgilorS omenemt!, klar srgia Isl DsmnezeS ser d. chr. 
koborî assnra el: maî hiteîs robirea, nreksmS 8'a<Din vechu* 

I c]iro]iic6 

zisS mal în srmiB; anol boliB de Hfsm'B în trei an!i locaie. 
dearsndslS; ano! doi anî de f6mete înfrikomati, în k'btS 
omenii se gineaS k» nbdi.qinele arbsrilorS; anoî enidemiî de 
morte, dintre kare snS felîs de bsbe ks flogosis, kare ads- 
HeaS m6rtea ma! renede de kit^ nisma, mi kare eraS în- 
knîbate ma! msltS în Bsksremt! mi în T^rgovimtea mi mal 
ks seamii între Dorobanij! mi Seîmenî. Ile Imgi aceste, 
neferiniijiî lok«itorî ssfereaS nele ma! ksmniite sîni*BrBrî din 
nartea TsrnilorS desnre Dim^Bre : i$niî se îmnrsmstaserB de 
la e! ks ban!, algîî ks nrodskte în timnslă f6metel, mi, ne- 
fiindft în stare a le înt^rne, se svnsneaS la t6te jaferile mi 
maltratările. 

Grigori Vodi Qika, viindS în gearB la 6 Dekemvrie a 
ansls! 1660, în ama neferinitii stare a grBsitS Romtnia. He- 
le înti^îv îngrijiri ale sale aS fostS nentrH ka s*b 8ra»reze 
datoriile loksitorilorS k-Bire Turn!; nentni aceasta a între- 
bsinjjatS ns nsma! venitsrile Vistieriei, dar Uar mi ne ale 
sale. Di$n*B asemine m^ssri generase, înssml DsmnezeS a 
trimisa bine*k8V%ntarea sa assnra gerel: nrBm^BntslS a de- 
skis^ tesasrele sale; frsktele mi nrodsktele s'a^ fbk»tS ks 
îmbilmsgare; vitele s'aS înm^lgitS k« feriiire. Toijî lok«i- 
tori! într*8nS ksvmtS aS înnenstS a resnira nl^Bnerile viegef 
în nane, în linimte mi în fericire. Iar Ilostelnikblg Kon- 
BtantinS KantakszenS, întorkrbnds-se în j^earBy nrimi de la 
DomnS mslte m«ls'Bmîri mi gratifitBrî, nreksmS se vede din 
xrisâvele ne aS rimasS rvhiffb astiBz!; refesi îns:B ori ne dre- 
gitorie ^vils ?e !-a nromssS DomnslS. 



114 I8T0BIA DAOIBI 

întemnlrbnds-se s% raors MeemetS Kîsnrsli VizirslS, 
SsltanslS a nsmitS în loks'I ne fiivlS seS Âxmet-Eîsarsli- 
ZadO; mi neste k^rBtidS îlS trimise ks omtirî assnra Unga- 
riei, astorizmds-lS a Isa ks sine mi ne Domnii din Moldo- 
va mi din geâra M^snteneask'B. Âma darb, nlek'bndS mi 
Grigori Gika ks omtirea Bomineask:b, Is's ne l'sngB sine 
mi ne treî fiî aî 1»! KantakszenS: ne Dnginî IlaxarnikidS, 
ne IQerbanS LogofetslS aI^ doile, mi ne KonstantinS Ilostel- 
niksl^ als doile, kari! serveaS ne Domns ks kredingi mi 
ks dragoste. Iar b^btrbnslS KantakszenS rbmase akasi^ o- 
ksn^Bnds-se ks fante ksvidse, nentrs kare se sokotea sin- 
gsrslS omS ferinitS în geara Rommeask-^, mi kasa Isî se 
nsmea kasa Isi AvraamS. 

Dar invidia, kare ns n6te ssferi virtstea, r^Bdiks ne 
doi boeri assnra virtsosslsi Kantak»zenS : snslS nsmitS Vor- 
nik» Stroîlt Lesi*dean5 Romtn», mi altslă VistierîslS D»- 
mitiramks EonstantinonolitanS. Anemtia am^Endoi, nmiiadS 
k^bimo&kamî în linsa Domnslsi, isbstirB a fa^e ne D6mna 
Mana a se snî ks ei snre a nerde ne KantakszenS, karele 
era ka o stavilrB în kontra anlek:brilor^ lorS snre abszsrî. 
Ilentrs aceasta skriserb Domnslsî k% a«iesta îl§ nîr&mte ks- 
tre Tsrnî ka inemikS alg îmntrBgieî, kt nu resnekteaz* ninî 
de ksm^ ne Domna Măria, k-B'mi bate jokS de ea, kt în- 
ttrîtt ne nonorS a n9 nltti diuriie, mi altele de aceste, de 
kare inonentslS EantakszenS ni$ avea nini p idee. 

Intorktndsse Grigori Vodt din esnedigisnea assni'a Sn- 
garieî, n^mi^iî intriganţi îî emirb înainte, mi, ne Itng» ^ele 
He-i skriseserB, îî mai snssert o mslgime de alte mianisni. 
Domnslg Gika, sittndS jsTEm'bntslS înskrisS ne dedsse 1^ 
EantakszenS, sittndS datoria de rekBnomtingt hq avra kt- 
irh eUy sittndS kiar resnektsls ?e trebsea st aîbt kttrs 
png btrbatS kare«£bksse attte servijisrî gerei, fort a £ftne 
kttS de nsgint H6flr?etare snre a se înkredinga de adevtrS, 
trimise Dorobanţi, kare-l$ rtdikart ne la messlS nongeidin 
kasa sa^ mi la 20 Dekem. a anb'lsi 1662 îlS dsserb la Mt- 
ntstirea Znagovslsi. în zioa aneea, fiindS dsmineka stnts- 
Isi IgnatS, venerebilslS bttrtnS se dwe la biserikt mi, ds- 



PABTBA IV. BPOCA IT. CApC I. 115 

ir& asksltarea sintei litsrgiî, se kom&nik'b ks sakrele taine; 
dsn:B aneasta^ seara, ne la mîezslă nongel, Doroban^ii îlS 
ad6serB în TranezarTslS Mrbn^bstire!, mi akolo îlS B^iserB. 
Domnsl^» aszindS de aceasta, s'a demtentatS ka dintr'o le* 
targie mi a în^enstS a nl^bnge amar^ zik'bnd^ Mitronolitb'ls! 
Ştefan» mi boerilorS kT> m6rtea hsî KantakszenS s'a fBkst^ 
ferB de mtirea sa, mi blestema neînnetat» ne Vomik»lS Stro- 
H'B Le^rdeanB mi ne Vistierului Pimitramks, kari aS sneltitS 
asemine nele^sire. 

Elena, sogia neferinitslsî Eantakszen^, înnresn^ ks fii 
seî DrBginl, nierbanS, EonstantinS, Mixais, Matels mi Geor- 
ge, ko^nitBndS komslTi rbnosatidsl, îl» d»serB la Msn'Bstirea 
lors M:brginenil mi-lS înmorm'bntarb ks tote onorile k»venite. 
TotB geara în adev^Er» a nli&nsS desnre nerderea snsi stblnS 
ati^tS de nreijios^, kare f'bksse at'Bta seryigsil nsbline mi in* 
timnini atlete nevoi generale. Ill'bngeaS nevoemil mi s!Br- 
manil de nerderea natronslsl mi a bine&k^btorslsl lorS ; nlsn- 
geaS v^bdsvele mi orfanii de nerderea nrotektorHlBl mi a nt- 
rintel»! lorS; nltngeaS mi înssmî Tsr^iî de la Konstantino- 
nole kari kicsnosksserB nersonalS ne anestS b^rbatv mentosS 
mi nlinS de virt^gl. TotB Ismea osindea nsrtarea ^ea in- 
grat^B a Domnsl»! mi infamia anelor^ doi înrssti^gigl boeri ; 
mtiind» mal ks seam'b k'b ne Lesrdeans îlS mi&ntsise Ean- 
takszenS de la morte, mi-î era kîar r«d'B, kt^î ne fiika Isî 
Lesrdeans o ginea Ulerbans, fiislS Isî Kantakszens : Iar Dl- 
mitramks Vistierîsls era nenotS de sorb Im Kantakszens, mi 
anesta-ls kresksse de mikS konils în kasa sa mi-lS înainta- 
se în trentele drego^toriilorS statslsî. 

în ansIS 1664 Ilorta, xot:Brbnds-se a faneonosi^ esne- 
digisne assnra Sngarieî, nrimirB ordine atbtS XanslS de la 
ErBm^ k'bt» mi Domnii Romi&nî ka s:b Ia narte. Ama da- 
rB Esstratie Dabija DomnslS Moldove! mi Grigori Vod^B 
Gika, se snirb ks VizirslS mi ks Xszeim^IIama de la Vi- 
din^, mi intrBndS în Sngacia^ înnenSTB a bate cetatea Le- 
viz. Dar Sngsril, ktBnitBndS ajstorîs mare de aste Nem- 
geask'B ssb komrBndslă generalslsi ŞoSkem, înfrinserB ks 
totslS ne Tsr^L le Isart tote tsnsrile, tote kortsrile, neate 



116 8IT0RIA OAcni 

natrs miî de kars ks nronsisn! mi msnigisnf; în kitSTsr- 
hH mi Bomibnil abia fsgeaS ks kornsrile lorS, alsngagi mi 
bfttsgl neîncetaţi de k^Btr^ S>ng9rî. în bi&tblia aceea Gri- 
gori Vod^B nerds mslti omtire, mi din boerl ne KonBtantinS 
KaxarnikslŞy filslS Isl Rads Armams VarzaiislS, ne marele 
JliOgo&tS Ilreda BskmineanSy ne Ivamks ^enarlslS, mi ne 
algii mslQl. 

Omtirile înirsntey întorki»nd8-8e ne n'BmsntslS tsrceskS, 
Domnii Bom'bnî nrimirB ordine ^ka s:b se oureasks la Bel- 
gradislS S^BrbeşkS. Esstrati Dabija ramase, dar Drigori Gi» 
ka s'a skslatS fibrB de voe mi a venitS la skasnslS seS; a- 
koloy îndatB hq sosi^ snâ fiîs alS se$ î^bit^ k^ss bolnavS mi 
msri. DsiTB aceasta se bolni&vi mi eUy mi abîa se îns^En^B- 
tomB fisicemte; moralicemte îns'b «era msncitS de dos rele 
înfrikomate: întEîs mustrarea de ksgetS nentrs omorbrealsi 
E^antakiszenS, mi alS doilea temerea de a ns-mi atrage si^a 
îmn^brsteasks nentrs ki a§ fogitS de la BelgradS ks omti- 
rea, fibrb voea Vizirslsl Dominat» mai tare de aceasta te- 
mere, în fine mî-a IsatS Domna ks koniii mi ks totb kasa 
mi a treksts în Transilvania; de akolo a trekstS în Âs- 
atria, mi neste nsgins s'a koborbtS la Venegia. 

Grigori Gika a doronitS trei ani mi ksteva knî. De 
la elS se gi&seskS xrisâve din anii 7171, 7172 mi 7173. 



DOMNULU LII. 

Radu Vodă Xl^ prenumiM Stridas. 

Dtwb nlekarea Isî Grigore Vod'fr Gika, ksgi va boerî 
s'a§ dsdS la Eonstantinonole, k» cerere din nartea 
gorel ka 8% le dea Domn» ne Rads fiislS Isl LeonS 
Vod:& Tomma. Uorta akords cererea gereL Leonă 
Vod'F, ksmS veni, arsnks asşnra gerei nsnamai kel» 
tselele domniei dar mi datoriile sale urivatej. ne luig^b ace- 
ste ad^se ks sine mi mal mdj^ boerl Greci, kacriy ksorin-* 
WbvM dregi^torîile nsblice £bcea8. nr&dsclsnilie mi ekces^ri- 



B. Chr. 

1665. 

I>iq;»eChro- 

Dicele 

locale şi 

altele. 



PARTEA IT. KPOCA IT. CAPtf 1. 117 

le Hele ma! nesuferite. Astfells tn terminisM de trei ani ne 
kare i se dase domnia, Rads Vod'B n8 nsma! Icb se nl'sti 
de datorii, dar se mi înavsgi f6rte, mi ne Hng^ elS togi 
Grecii se îmbsîban& de rBnirl mi jefsirî. înkeinds-se termi- 
nslS Domniei; RadK Vodi a IcbsstS ks nsg^bminiţf la boerl 
ka s% vie k8 el& la Konstantinonole rai si-lS ^ears earBml 
ne dtnsslS DomnS, — nromifi^ndă k« JKTBmînte ki în vii- 
torîîf n» va fane nÎHÎ BnS nasS în kontra voingel mi n'Brere! 
lor^, k'b va îndestula ne to^I boeril dKn!B karaktersl^ lorS, ks 
va fi bsnS mi drentS ki&trB si&ra^il, k^B va smsra kiBtS se va 
nstea d'brile din gars, mi ki va goni ne togî Qrenil afar« 
de k'bm^Bramslii ^el§ mare mi Hîoxodaril sei. Ks asemine nro- 
miterî mi momele, a îndsnlekatS ne boerî ka s:b-1§ near^b ea- 
rBmi DomnS; Ilentr» aceasta, înainte dea nleka kitreKon- 
atantinonole, aS trimisa înainte ne Vel SnatarlslS Drigi^I 
KantakszenS, ka s% nse la. kale Iskrsrile nrin Ilamil mi 6- 
meniî inflsengl de ne Imgţ Udrth, ks kari elS era ksnos- 
kst^ înk^b de k^sndS fssese ks tatilS se§. Acesta, în ade- 
vsrS, nsse Iskrsrile la kale nreksmS fsse îns'BrHinatS, mi 
k'BndS venirB boeriî ks Rads Vodi>, t6te eraS gata, — în k'Btg 
a HinHea zi se înfbgimarB mi la îmn^ratslS ks t6t'b r^Ends- 
«ala mi nomna ksvenitB. 

Dsns ne s'aS terminata t6te neremoniile^ DrBgi?! Sna- 
tarlsU mi ks neî-l-al]^ boerl aS adssS Domnslcâf aminte de 
' nromisisnea datb k'b ns va adsne Gre^I ks sine în geara, mi 
mal ks seami ne Nikolae Sofiali mi ne Balasaki IlaxarnikslS, 
kari se feksserb nessferigi în gears kv sra mi ' natima ne 
aveaS în kontra Bom^BnilorS. A^emtl niiserabilT îns'B, ksmS 
aS îngeiesS nrigonirea ?e Ie se faqe, afiarb mijlokS mi în* 
veninan ne neferinitslS Kantakszeni$, al^ k'srsla kornS se 
adsse în garb de kitre fratele seS Ulerban^ SnatarislS mi 
se înmorm'EntB în mi&mstirea KomanilorS. 

Dsn-B aneasfa Rads Vod'B veni în gearB, adskrBndS ks 
«ine mi ne SHÎgamii IsT KantakseenS, kari înnensrB earbml 
a se n^rta dsn:& datină lorS desbrBkmdS mi jefsindS geara. 
hstb DomnslS,.în lokS %% tst îtidrente snre bine, se ksnrin- 
ae de nofta nea fsrbats a ranirel mi a îrobogigirel Snre 



118 I8T0BIA nAOZidt 

ft-mî îndestsla asemine nofVb ns nsmal k% adosga d'Brile 
generale, dar alerga mi kîar la mijloace de violare. Daks 
msria boerîs sa§ egsmenS, arximandrit» saS ki&lsgirS sim- 
nlsy neg^j^^torîs saS raeseri&iu», avstS saS miserS, b-ErbaiS 
8a§ femee, DomnslS se dcklara momtenitorls, nBnea m^na.ne 
orî HG avere remas'b, mi o vindea în folosslS s£5. Dhirb kon- 
siliKrile tniserabililorS sel sateligjf^ elS se întinse n:Bni& mi a- 
ssnra Iskrsrilor.^ sakre. Maî înti! a trimisS mi a adbnatS 
tote nrodsktele seminxtsrîlor^ m^&n'Bstiremtî, mi le-a v^Bn- 
dstS ; anoi a nssis mi a desbn^kat^ bisericile de vasele ne- 
le de arginta, din kare mî-a £bkstS vase nentns kasiB, ure- 
ksmS mese, blide, ornamente ncntrs ka!, mi altele; asemi- 
ne a IsatS mi do'B inele de asrS ks netre forte nregidse de 
la degetele m6mtelorS srbntslsl NikodimS, ne se aâi la mi- 
niBstirea Tismana. Atsnne mi VomikslS Stroil'b Lesrdeanv, 
sninds-se ks Balasaki mi Sofiali» a§ n^sS la kale ne DomntS 
ka s:b scid'B ma! mdj^i din boerî, învinov^gihds'i k^ eî kora- 
nloteazs mi adsn-B omtiri de ssb asksns^ ka s% se reskole 
asBnra Domnsls! mi a GrecilorS. 

Snre realisarea anestsl nroektS infernalS, in Isna De- 
kemvrie la anslS I.6689 aS noftitS ne toj[^ boeriî la ksrte^ 
^nde eraS nsmî Grenî mi Slsjitorî înarmagî mi ks ordinS ka 
si>-î nearz^B «e tffzt Dar boeri), ksmS a$ simgitS de acea- 
sta, aS alergatSrtks togii la Mitronolie, isnde, ks tragerea 
klonotelorS, a^ ad^natS nonorslS mi o^ltirile din oramS^ mi 
le-aS snssS nlansrile Domnslsi mi ale Grecilor^. IlonorslS 
a strigatS într'o voce k'b nu va lisa si^ nearz-B boerimeage- 
reiy mi ki-î va da ajstorîs întni alsngarea GrecilorS. Atsn- 
He emindS ks togiî din Mitronolie, boeriî mari mi micî mi 
ostamiî, s'aŞ dss^ la satsl^ Eotrocenil. AkolOy konsslt^Bnds- 
se, aS gbsitS ks kale ka ss meargă ks nl^bngere la Kon- 
stantinonole, assnra Domnslsî. Dans aceasta maîm&lgl bo- 
eri mi k^snitanl de omtire, în ijismiră ka 600, ^S . emU;^ din 
ISearB mi aâ:bndS k^ SsltanvlS se afla la Larissai snde. ae 
gTBtea ss treak'B la insula Kreta ka bt^ o ksiiriittrBy.a'aSdvsS 
akolo mi aS ar&tatS nlisngerile gerel. Sdtanstt t^dits a der 
atiţsats ne Pon^S* wi hs ordinS. a^ors a not^ritK' 4ea!Brtarea 



PABTRA nr. BPOOA IV. CAPfi 1. 119 

Q'BrigTBdenilorS din gearb; toi^ odats dsirB cererea boeri* 
lorS, aS datS domnia ^snsî boerS bitrbnS ansme VomikislS 
Antonie, de la satslS Iloneinti din jsdegslS Hra^ova, karele 
îndatB a mi venttS in gearb. 

A?est§ Rs,d^ Vodrs domnise nes te totâ natrs an! mi dos 
Isnl. De la elS se gisesk^ xrisâve din anii 7174, 7175 mi 
7176. 

DOMNULU LIIL ' 
Antonie Vodă. 

La 9 Anrilie 8*a8 instalată Antonie Vodi, îar la 11. a- 
le a?el!am! Isni fiindS zioa de Ilamtif, dsns nelebrareaf n. ohr. 
siBntei învieri, a fek«t8 isrBmi&ntS ne s'bntsU Evan-pupe diro- 
gem k'B va nistra mi va SHsijinea drentsrile Qereî,^ cmie. 
ki va fi drentS k1&treto^î ssnsmiî, fhrb distinkgisne de ma- 
re mi mikS, mi k'B va îsbi ks sinceritate ne boerî^ dsndS 
fie-ksrsîa ?e i se ksvine. Boeriî asemine s'aS jsrats ks 
vorS fi kredinqfomi Domnitorîslsi, ks vorS fi drengi în dre- 
gstoriile ne le se vorS înkredinga, ks vori^ sita tote nati- 
mile mi srile dintre el, mi togi ka natriogi mi kremtinl 
se vorS Isnta nentrs lege, natrie mi Domn&^ asns la morte 
Acests jsrv^msntS, fsksnds-se mi in skris^, a'a denssS snre 
nsstrare in ssnta Mitronolie. 

Dsns aieasta Antonie Vods a înnenstS a ksrmsi geara 
ks blsndeije mi drentate. Atsnne mi Elena, sogia mortsls! 
nostelnikS KonstantinS Kantakszenă, înnresns ks fiii seî, vs- 
zsndS ks Dsmneze^ a trimisS .gereî snS DomnS drentS, a ve- 
niţii mi a dat§ nlsngere Ia Domnie nersndS rssbsnarea assnra 
Vornikslsî Stroils Lesrdeans nentrs mortea sogsls! el. înfs- 
gimsnds-se kassa înaintea Domnslsî mi a Divanslsî generalS 
de Arxierel mi boeri, Lesrdeans a innenstS a nega, ziksndS ks 
n'& fostă eia kslaemS mi ks ns avea ninî o mtiings desnre acea- 
sta. Dar kokona Elena a înf&gimatS trei skrisorî astografe ce 
Lusrdeans adresase kottmlicelsî aeă Ilaxamikslsl EonstantinS 
fiiBlă Armamslsl Bads Vsrzarislă, mi kare arstaS ks elS a 



ISO I8T0BU. OACn! 

nssS la kale s^iderea bstrbnslsî KantakszenS. Aceste mtbiv 
terii konfsndarb ne kslneniSy k^bHÎ toi^ ksnosksn skrisorea 
sa mi nini els ns mal usts nega adev^rslS. Atonne Dom** 
nslS, konsslti>ndb-se ks totS Divansls, osindirbne Lesrdea- 
n8 la nedeansa morgeî; se ini dete ordinS marelsî ArmamS 
b\& nsmk'brieT ka «"b-IS omore. Dar kskona Elena k? fiii 
se!, înfiorbnds-se de krszimea sneî ama osinde, se rsgars 
Domnslsî ka s:b-ls erte de la morte, mi si^-l§ trimi^:B la o 
M'bn'Bstire s'bls k'blsgbreask'B, lis:bnd§ nedeansa în jsdekata 
l«î D8mneze«. Atente Domnsl8 ordoni^ mi-î legări de gitS 
skrisorile nele de dovad:&, mi nsinds-lS ne snă karS ks doi 
bo!, jsm^Btate desbrBkatS, îlS nnrtarB ne sliiţe mi anol îlS 
dssoFB la M'Bn:B8tirea Znagovslsî. Akolo îlS k'blsgirirB mi-lS 
îmbrbfearB k« rasit, nsînds-i nsmele Silvestn^; îar eW stri- 
ga: ^Domne, Domne, iirb de voia mea ekb fakS kiblsgibrS! 
„de kitS Silvestrs, mai bine Meemets'^. 

r Ks asemine essemnle de drentate, Antonie Vod:B^ k'br- 
msea ijeara, îsbindS mi trbgtBnd» îsbirea nononslsi mi abo- 
erilorS. Dar aneastx nane mi- linimte din fatalitate n» gins 
msltg. O narte dîn boeii, mi a nsme VomikdS George B:b- 
leans, ginerile se§ Xrizea VistierîslS^ Ilaxarniks Staîks de 
la Teleorman^^ Rads Illtirbe!, mialgii mai mi?I, adsn^Bnds- 
se nongile ]^ kasele Isl Bileans, komnlotaS wb nerzib ne trei 
boerî, ne marele BanS MaremS, ne marele hogofbtM Bads 
Erei^slesks mi ne SnstarîslS lUerbanS Eantakszeni^. Sr& 
konsnii'atorilorS nrovenea din kasss ks anemt! trei boerî eraS 
totSdeasna natronii nonorsls!, nrotcktorii drentbgeî mi stslnii 
neklintigY al natriei ; mi ma! ks seam'b din kasss k% anemtia 
era^ bine v^bzbqI de togi Donmii, oksnaS dregitoriile nale mal 
însemnate, mi^ îmbogi>gind8-Be, îtai b-BteaS jokS de togf ne! 
lalgT. Mal mare »rb insi avea George Bslean», fiiindă k% 
^ersse B:Bnia Kxaîovei, mi din kassa lorS ns o nstsse ksmta. 
Dar Hei trei boeri, simgind^ komnlotslS, alergarb la DtalMiă 
mi trasers ne konsniratoii înaintea jvdek'&gei Diyaaslirf^ A* 
kszagii ns aveaS drentS deskslnare de kstS kvrkktele mai 
8S88 sise. A.t8nHea DomnslS, muiiiiids-se, 11 akdse tUn dre- 
gitoriilc ^e avea^ mi le ordoiis^ an se dsk& ifi' meam ne la 



PARTEA IT. IPOOA !▼. CAp{^ I. 121 

momiile lor^, ka hi egsilS. Ileste ii8gin8 învb, îl ertbmi-! 
nsse iearbmî în nostvrile lorS de mai nainte. 

Intre aceste, innlmmds-se trei ani ai domniei Isi An- 
tonie Vodi, nlek^ înnresn^ ks togi boerii la Andrianonole 
snde se afla S^ltanSlS, nentrs ka 6% kanete earbmi domnia, 
Akolo însB se afla mi Grigori Vod;B Gika, karele se îndreots- 
gise kitre IldrtB nentr» fega sa în Asstria, mi nindea b^b ka- 
nete earBmi domnia* Atun'se, desbin^bnds-se krBgi-va din boerî 
H6 era^ ne l'hngb Antonie Vod^b, mi ansme Xrizea Vistie- 
rislS, Stoîka IlaxamikdS, Rads Ultirbei mi algi din £atria 
lorS, înnensrb a nere ne Gika, krbndS «lei-l-algl MereaB ne 
Antonie. JokslS banilorS viindS la mijlokS, isbsti a fane 
ka îmn^bratslS si aleag?^ ne Grigori- Vod'b Gîka. Atimne, 
ksmS a IsatK semnele domniei, aS mijloiîtS ne lingrb Ilorti 
de aS nrinsS ne banslS MaremS, ue VornikKlS George, so- 
krslS Ist Aga Matei8 KantakszenS, ne LogofBtslS Rads Kre- 
Qslesks, ne Ctiagi KlsnerislS mi ne Stoika KomisslS, mi i-aS 
nssS la înkisore. Nsmai Snitarlslă UlerbanS EantakszenS 
aS sk^Boatâ de Drins6re ks fega; dar Grigori Vod'B a zis^ 
de a§ nrinsS ne fragii It^î, KonstantinS, Mateis mi George^ 
mi ia adssS ks elS în gean. ' ^ 

II:Bn:B a ns veni Grigori Gika Vod'B, gi^sitimnS Mateis 
fiIsM Vornikslsi Stroil'B Lesrdean», mi morse ks ksgiva 6- 
meni de mmtsi ne tat'blS seS de la m^bnistirea Znagovslsi; 
treks kv elS în ArdealS, mi, kindS aszi de venirea Isi Gri- 
gori Gika Vod'B, se întorse în gearB nesEniratâ de nimeni^ 
iar tatBlS seS lenidi nsmele mi rasa de ki&lsgir^. 



A doua domnie a Iul Grigore Gica. 

Grigori Vods Gika intrBndS in gearB la 20 Martie a 
anslsY 1672, debvtB kv imnimere de d^Bri nosi mifn. chr. 
grele. Ile boerii ^e-i Inkisese îi kinsea HenndS na %Dap« ohro- 
trs SBte de nsngl de bani S ssb ksv^BntS k% atBta a' ^caie. 

1 Hererea ns era modeiti. Uain svte de innigl fi^eaS 200 mii de leT, 
kare acrtesi arS tae nesto 2 rnUMiie. (Traducăîm-inht.) 



122 ISTOBU DAClBl 

keltsitS din kassa lorS ne HhgB Tsthî. în fine neferi^gli 
dmen!, tem:bnds-se s% ns-m! nearz^b mi kanetele, îm! vinds* 
rB momiile ks {j^branii mi ks giganii, mi nlitirb gl6ba ne le 
se Herea. TotS odat!& boeril nartisanî i^ Domnelsl, siiînds- 
se ks Greqil ne mai veniserB ne Isngi^ elS» aniskaS ne ^eî- 
1-algI boerl ne kari-î mtieaS k'B as rBmasS ks neva avere, 
mi desbrBk^bnds-î ssb felîsrite nretekste, imn^ErgeaH banii între 
e!. Dar natima lorS nea maî mare era assnra kasei Kanta- 
kszenilorS, de aneea mi yoeaS si nearz:^ ns nsonaî ne toj|I 
fragil dar mi t6tb familia lorS; nentrs aceasta skrieaS ne 
ssb asksnsK la Tsrniî de la Adrianonole, nromig'bnds-le mvlg! 
bamt, ka si omore mi ne IlIerbanS. Acesta îns^B, simgindS 
mi ksnosk'BndS l'bkomia tsr«ieask!&, fegi la Moldova. 

nersekstarea aneasta se întinse nibn^bmi assnra Mitro- 
nolitslsî Teodojis,^ iiindS k% se trBgea din familia Eantakv- 
zenilorS. Domn^lS, dsn^ îndemnslS boerilorS, akszrsnds-lS 
ks felisrî de kalomni!, îl§ destitss ks îndestslţ bajokorB mi-l& 
trimise la înkisore la ministirea Kozia, nsindS în loks-î ne 
VarlaamS EniskonsliS Rimnikslsi, karele se snise la totene- 
legîsirile de aneasti fire. Asemine trimise la Oknele mari 
ne George VomikslS, sokrslS Îs! Mateis KantakFzenS, ne 
GHfags ElsHerîslS, sokrslS Isl IHerbanS^ mi ne b^trbnslS Lo- 
gofitS Stolka Dsdesks, kare era omS de kasi> alS Uostelni- 
ksls! EonstantinS KantakszenS; îar ne BanslS nelS mare 
ksskr»lg Isî KonstantinS KantakszenS» ks LogofBtslS Bads 
Eregslesks ginerile Ihi, rai ne Mixaîs, EonstantinS, Matei mi 
George, fii a! b-BtrEnsl»! Eantakszen^, îra^ înkisS in bapika 
snsi tsrn^; ne IIostelniHeasa Elena Eantakszenx a înkis*o în- 
tr'o m^Bn'Bstire; îar ne alte r«de din familie, globinds-le, le-a 
liberatS din înkisorî. 

în intervablS anesta Ssltan^lS Meemet§, mergindS a- 
S9nra Ilolonieî) kiems mi ne Gika ks omtirea Romxneaski. 
în. lokslS Domnebi rsm^indS kălmakami VomikstS Geoi^ 
B^bleans^ ginerile se§ Xrizea VistieridS, -mi- YoniikailS Sfro- 
ilb Lesrdeans, neferi^ta familie Eantakszexi(rftinaiie^}n86r- 
ta ^ea mai desnerat'b. ,A?emti trei misebiU tţimţsersiie Ar- 
mamslS nelS mare I^rosslă Me](e4i»SW9U 'XPi .c^^flKtdS ^^ 



PASTEA 17. EPOCA IT. CAP^ 1. 123 

înkimlf în tote zilele îl bo&tea mal întbl la taine, anoî ii 
sninzsra ks frBngi! de m'bnî mi-î kisnea ks kin^rile nele 
maî infame kare ^snS sisfletS krsdS note si-mY înkinseasks. 

Grigori Vod'B Grika, în timnslS k-BtS se afla la bistblie, 
k!bsta ks msit's îngrijire ne IHerbanS EantakszenS, dar din 
norocire ns-î nst« da de srm:B. DsntB întârnereasa înjgearb, 
aszind^ de kasnele ne dederB înkimilorS, arbti. kaîmakami- 
lor§ seî mare nemslgsmîre; eî îns^B, ka 6menl {%rb de ks- 
getS, înt'Br'btas ne DomnS ka s:B-i mi snidi, mi-i ar^BtaSns- 
rere de rbS ki ns !-aS snisS în linsa sa. 

nierbanS EantakszenS, a^zindS de krszimele ne smerea 
familia sa, a l^Bsat^ Moldova, snde tr^sea asksnsS, mi a tre- 
kstS la Ândrianonole. Âkolo, d^BndS nl^ngere imnrsratslBi, 
mijloHÎ, nrin k^nonitingele ne avea, de se trimise »nS Ka- 
nsgi-bama înadinsS ks firman^ în geara Bom^Bneaski. Origori 
Gika, VBz-Bndg ne trimisslS Si^ltanslsî viîndS ferB de veste, 
vBz^BndS mi BrmanslS îmn^rsteskS, s'a k^nrinsS de gr6zrb mi 
tsrbsrare. Dsn% aneasta, liber^nds-se arestagiî, s;sb nrotek- 
gisnea Isî EanKgi-bama treksrB ks to^iî la Eonstantinonole. 
Ks okasisnea aceasta sk'sni din înkis6re mi Giagi ElsHe* 
rîKlS mi treks înnresns ks familia Eantakszineaski neste 
Dsntre. George VomikslS mi LogofttslS Stoîka Dsdesks 
rtmaser'B totS la okn'B; îar Bansls MaremS, îmboln'Bvinds- 
se akolo, fs adssS akas:B mi neste ksrBnds msri. 

Grigori Gika, ksnrins» de teamrB, a trimisS Vizirslsl 
600 n«ngî de banî nentrK ka s^ vmz*B familia Eantakszi- 
neask-B. Vizirsl» nriimi banii, dar ns voi a-mî m^Bnji ks- 
getslS k» s-Bnge ino^entS, ni ne LogofetslS Bads Elregslesks, 
ne Eantakszinemtiî IlIerbanS mi KonstantinS» i trimise în e- 
silS la inssla Egreta; îâr ne mvma lorS Elena a li&sat'o ness- 
niratiB ]» Eonstantinonole înnresnib ks fii! se! nei maî mini 
Mixais, Mateis mi Gborge. Grigori Vod'B atsnne skose din 
Gkn^B ne George Vorniks, sokrslS Isi EantakszenS, nreksmS 
mi ne LogofBts Stoika Dsd^sks mi-i înkise la monastirea 
Tismana; dar dsn'B ne afli ks Vizirslsa nriimitS banU, ne-i 
trimisese, snise ne VomikslS George. 

Karaman8 XsseinS Ilama SaraskerslS» nlekxndS ks q- 



134 ISTORIA paoib! 

mtirile tsr^emt! în Ilolonia; a l^atS ks sine mi ne Qrigori Vo* 
ă% Gika ks omtirea Rom'bneaskrB mi a tBb^rBtS la Xotin^. 
Sobieski, regele Iloloniei, veni assnra lorS mi fekinds-Be 
imS resbeljs înfrikomat^, dstea tsrneaskrB se s&rbm'B. Kara- 
manS Ilama abia fsgi ks krBg!-va ostamf, îarS' nea mal mare 
narte de TsthI se inek> în Nistru. Grigore Gika, sk%n%ndX 
Oii elS îmnresni» ks învinmit, n'a k^tezat^ s^b ma! vi:B în gearB, 
m a fsgitS neste Dsn-Bre în Tsrnia. Atsnnt mi Il6rta, de- 
stitssnds^lS, elS trekis la Eonstantinonole snde mi msri. în 
astb a dos'B domnie elS a fostS ne tronS nsma! snS anS mi 
ontS Isnî. 

Ilostelniks Mixaîs KantakszenS, kare se aâa la cetatea 
BabadagS, îndată ne aS aszitS de destitsarea Isî Ghrigori Gi- 
ka, s'a dss^ la Eîsnrsii-Zade VizirslS, mi MeemetS Dama 
Kalmakamsl^ mi, kiz'BndS la ni46rele lorS se rsgs s% rBu-^ 
dseask'B DomnS ne Dska Vod-B, kare de ksrBndS fesesede- 
stitsatS din Moldova. RsgBmintea Isi EantakszenS se a- 
sk»lte mi VizirslS i dete ordinile imn^rstemtl mi armele 
domniei. Dska Vods, kare ni^î ns mtia de acesta, se sm- 
nls de bskmîe mi nromise KantakszenilorS k'B'va îmbrs- 
gima familia lorS^ ki va nl-Bti datoriile lorS, ^^ "^^ ^^ ^^^ 
nslS domniei Isl vorS avea totS snrijinslS ne leva nsteada. 



DOMNULU LIV. 

Duca Vodă. 

nieksndS Dska Vodi din Eonstantinonole înmresn^ ks 
D. Obr. lÂga Mateis Eantakszen^ mi ks nenotBl^ se^ Logo« 
Dnpechro-lfbtslS II'BrvH, fifslS Sn^EtarlslsI DrEgi^I EantakBzenS^ 
loeide. j trimise înainte în gearB kz firmanBlS îmilir&teskS 
ne Slsgerld^ EonstantinS, fiîsM Logofetidsl Stoika DKdeskv 
ka 8S la k!brraa gsvemdsl dsn'h datin*&. DarS KaYmaka- 
mif Isl Grigori Gika, Goorge Balean», ks gineriie sel^ Xri* 
zea, VomikslS Negoigi S^ksfans, BansK Radu NisttirelS mi 
Ilastarmks Stalks Merimians, Tai nssK la inUsdre k» lan- 



PARTEA IV. BPOOA !▼« CAP6 I. 125 

Qsrî ssiksnd^ k'b minte : anol înkredig!&nd8-se k^ in adev^rS 
vine Dska Vod% ks domnia aS înnensiS a fsgi snre nsi^ţile 
de 88s§ ale jsdegblsî ÂrgemS ; ajsngindS la Mm'bstirea Ar- 
gemrisi, aS liberata ne SlsgersU KonatantinS, nre kare-lS 
Isarb ks eî; anoi Bileans, Xrizea mi NegoigB aS trekstS 
la Sibiîs în Transilvania; îarS Rads Nistsrel^ ks Stidks 
IlaxamikslS s'as asksns§ nrin msngl. 

La 6 Dekemvrie anslS 1671, instalînds-se DskaVodrb, 
mai înt'bi^ a liberatS ne Logofbte Ştoika Dsdesks kare de 
dosi anî ssferea os!bndele Isî Grigori Gika^ mi anoi a înne* 
nstS a se oksna de interesele jj'Briî în nane mi în linimte. 
Ileste nşginS a venita mi IIostelnikH Mixaî KantakszenS k? 
semnele domniei nreksmS mi t6te nele-l-alte rsd^ esilate la 
Kreta mi la Konstantinonole înnresn^ ks msma lor^ Elena. 
DomnsltS îl nriimi ks mslt'B onâre mi le dete tstsrora dregă- 
torii dsni ksmS li se ksvinea. Dar Dska Vodi&, fiindS de 
natsra sa lakom» mi isbitorS de argintS, k^sta omeni kari 
s^-î serveask-B în asemenea nrin4inii. IndatB skrise Isi Qeor- 
ge B^leans mi ginerelsî seS Xrizea^ mi altora kari emigra* 
sen, ka SB vie în garb nromig^nds-le amnistie nentrv tu- 
te. Anemtia venirb îndată mi, kBnBtBnds în ksrandS în- 
krederea Domnslsi, înnensrB a-lS konsslta ka s'b skâtB d'brî 
no5î, nronsneri notrivite k« nrin^iniile lui Dska Vod-B. D«- 
n'L acesta, k'BnitBndS mi servigivri nsbli^e^ înHensrB a jefsi 
neferi^fta geairs mi a aisnka diverse kaloroniî assnra boeri- 
iorS He ns eraS de karaktersl» lorS, mi mai ales^ assnra 
Snrbtarislsî UlerbanS KantakszenS mi a fraj^orS Isi^ kare 
nini ns se gsndeaS la intrigele ne li se nsnea. 

între acestea, fiîndS k^E Il6rta eanmi a trimisS omtirî 
assnra Ilolonieî, se dsse mi Dska Vodi> la b^tblie ks omti- 
rea Romineask^. Dar neste ksrsndS fbkBnds-s^ nane, s'a 
întorsS în HarB mi în drsmslS se^ s'a onritS nentrs k^teva 
zile la satslS KokonmtU din OrindS la kasa komisslsi VladS* 
Akolo George B^leans ks ai ssi a îmnlistâ de minHisni ne 
Dska Vod% assara EjintakvzinemtilorS, îndemn-findB-lS ks 
tote kinsrile ka sB-i omore, 

DomnidS trimise îndatB ostami kredin^omi ks ordinS 



126 18TOB1A DACIBI 

8% mergs si nse m'bna ne familia nersekstatB. Ostamiî tri- 
miml, ajsngiDdS la DrBgsnemti kiarS înaJ8n»lS Sf. Nikolae 
kitri^ s6rB, ghsîrh ne Snitarîsl^ IlIerbanS în biserikx. snde 
se inkina, îlS nrinserb mi-1^ dsserb la monastirea Snagovs- 
Isi, snde eraS ffh-U snizs ka ne tatslS seS s^b Grigori Gi- 
ka Vodo^. Algl ostamî s'as dssS la momia M^brgineniî, mi 
nrinzmd^ ^e SnatarislS Mixais ks fragii Isî Mateis mi G^eor- 
ge, mi ne ksmnatslS lor§ Barbs VistierislS, î-a» nssS ne snS 
karS ka s'b^î dsk'b la Kokoremtl; dar, îmb'bt'bnds-se ostamiî 
ne dr8m§, arestagii nrofitan de okasisne mi sk^nan neste 
msng! la BramovS. A§ maî nrinsS ne StolnikslS Konstan- 
tinS KantakszenS^ ne VistierslS Barbi; F^rk^mans ginere 
.Snatarishd MixaîS; ne Rads Eregriesks ginere Îs! Konstan- 
tinS Kregslesks , — kari togi se aâaS la KokorBmtî ; anoî a- 
dsk^ndS mi ne Snatarisl^ UlerbanS de la ZnagovS; î-aj$ în- 
kisS ne togî într*o kamers la Eokoremt!. Dar înainte de 
a nronede la vre o nernetare saS la rostirea vre »neî sen- 
tinjje, DoranslS, vtztndS k:& neî trei frajjî Mixals, Matels 
mi George as skr&natS, mi tem^Bnds-se de vre o resbsnare 
din nartea lorS, mî-aS skimbats de odatt n-Brerea; mi ads- 
k^&ndS ne IlIerbanS înnresnii ks neî-l-alijî arestagî Înaintea 
sa, le-a snssS k% ne viitorîs ns vorS avea ni<iî o ssnirare 
din nartea sa, dsnt kare î-a mi liberatg ne togi. 

Ile timnsl^ anela VizirslS Meemet-IIama ks totB nste- 
rea tsrneaskib a nlekat^ assnra EazanilorS. KematS fiiindS 
mi Dska Vodi, a Ixsatg ktrmsitorS în loksrî ne George 
Bileans, ne kare Ta fbkstS BanS, ne VomikslS Stroil'b Le- 
srdeans, ne Logo&tslS lUerbanS KantakszenS, ne Xrizea 
Yistierîsls!, mine Ilostelnikslg Laskarake Ksn^resks. Geor- 
ge BileanslS, ks tote k'b se ar:bta ne din fag^b înn'bkatS ks 
Eantakszinemtil, ns linsla îns'b a n^rî mereS ne Ulerban^ 
mi a-lS halomnia ks felîsrl de ksvinte nerfide; în k^tS Ds- 
ka Vodi venise la xotirire fes, îndată ne va veni în jgears, 
WB-lU nearzi. Ile IsngB DomnS însB, aflsnds-se Stolniksl^ 
KonstantinS EantakszenS^ acesta bAb de intrigile Bileans- 
Isî mi skrise fratelsi seS DlerbanS ka s£ se nuzeasks: Uler- 
banS, ksmS aszi ko» Dska Vods se întd^ne» imY In» sogia, 



PABTBA IV. BPOCA IV. CApC 1, 127 

koniii mi totB kasa mi se trase la momia sa la Iloeana; de 
akolo, Is^Bndv ne msm'b-sa^ ne fratele seS Mateî, mi ne nele- 
l^alte rsde, se koborî laGtibrgîs, de snde, trek^ndS Dsn'b- 
rea, Is'b drsmsla krbtre Adrianonole. In kale întblnemte ne 
Ssltansla Meemets, karele ks t6th ksrtea mi ssita îmn^brB- 
tea8k:B se intornea de la Silistra. Atsn^e IlIerbanS, f^rs a 
nerde timns, d's ul^Bngere de tote ssferinijele sale Vizirslsi^ 
ks karele se ksnomtea de maî nainte, mi ners komn^Btimire 
mi drentate. VizinslS îî zise s'bvie dsn^B elS la Adrianonole; 
akolo Yorbindsse ks îmntBratslb, aS xotorbtS s:b dea domnia 
Isî UlerbanS. 

Dska Vod:B, viindS în gearb mi afl^ndS desnre emi- 
grarea familiei Kantakszenilor», a trimisS îndHtB dsn^ eîne 
VomikslS Neags Sikseans,. ne Ivamks fiîslS Isi B'sleanB, 
mi ne Xrizea VistierislS, ka sgs-î Brmireask^B mi s% nearb 
nedensirea lor». Dar trimimiî, sosind» la Adrianonole, afla- 
rs k% ne Dska Vod'b VeJs strbrostats la Moldova mi k% în 
loks-î s'a Fbndsit» lUerbanS. AtisnHe as mersS de s'as în- 
kinats Domnslsî, afar5.de Staîks IlaxarnikslS mi Ivamks 
Bileans, kai*iî as fsgitS îndat^B la Moldova. 

Dsn'D m'bssra Isat^, VizirslS trimise sns fonkgionarîs 
tsrk» înnresni ks KonstantinS Brtnkoveans, nenotS Isî IHer- 
ban§ Vod^, mi rBdik^Bnd» ne Dska Vod^s din domnia gerel 
Msntenemtî, îls reiamez^ la Moldova. 

De la aneStS Domns essist^ xrisuve din anii 7183, 
7184, 7185, 7186 .. i 7187. 



DOMNULU LV. 

ŞierbaM Vodă II Cantacuz&nH. 

Venirea Isî IlIerbanS Kantakszens la domnia gereî, s'a 
nrivitS ka o întBmnkure de Hoa maî mare fericire, /j^ ^^ 
kare aadss8 bsksrie mi veselie în inimile tstsrorS.i^,^^]?- 

^ I Din diverse 

HelS întiis akt& de drentate la kare Ulerbans Vo-l c»^«»ic«- 
d% a ksgetatS, a fostS liberarea Mitronolitslsî Teodosis, ka- 
rele se afla arestatS mi sItatS in mxn^stirea Tismana. Ane- 



128 I8T0BIA DACIst 

sta, a datS îndat'b nl'Bngere la DomnS nentrs strBmlKbtatea 
ne i s'a fekstS, mi DomnslS a trimis'o la Eonstantinonole 
la IlatriarxBlS DionisiS snre xotorîre. IlatriarxslS trimise 
îndatB ne Mitronolitel^ de la Maronia mi ne Logofibtsl^ Ila- 
Iriarxieî Enaki. DomnslS atsnne adsno^ DivanS mare din 
arxiereîî, arximandrigii, eg«menil rai togi boeriî fiereî, «nde 
se înfe^îmarB aroo&ndoi Mitronoliijîî, TeodosiS mi VarlaamS* 
Dsnrb î«dekata srmatB, VarlaamS, nenstBnds-se jisstifîka^ a 
denssS înaintea Domnslsl k'Bija, saStoeagslS nthstoreskS, mi 
a nlekatS. Iar IlIerbanS Vod^, Issnd'o, odete Isî TeodosiS 
mi-lS instal'b în Mitronolie. 

Iţeara aflT^nds-se în mare miserie din kassa absBsri- 
lorg Domnilor» de mai nainte, a boerilorîS mi a TsrnilorS 
de ne l^ng^ Dsn'Bre (kari feieaS miî de ssni^rbrî loksito- 
rilorS s'bteni, îmnrz^mstxnds'î k» banî, anol skog^nds-mî ba* 
nii ks autoritatea lorS, anoi iB'Bnds-le vitele mi nrodsktele 
dsTib nreijBrile ^e le nsneaS el), nea înUîs grij's a Domn?* 
Îs! a fostS ka s-b se oksne a fane ore kare îndrentirl mi 
nsneri la kale. Ns avs îns'B timnS ka s% realiseze tote 
nroektele sale, k'bHi la ansls 1680 Il6rta, deklarbnd^ res- 
bel^ Asstrie!, Ta kematS mi ne elS înnre8n:B ks Dska Vo- 
d£ din Moldova. Dsn'B aneasta merg'bndS am-EndoI Domnii, 
steter'b ks omtirile lorS în Sngarla IskrBndS la o netate de 
n'bm'EntS; îar dsn'B terminarea anestsî Iskrs, ksn'Btarb voe 
srb se întork'B. 

Ile atsnne s'a dsss mi Ilostelnineasa Elena, msma 1^ 
nierban^ Vodi, ks filslS seS MixaTs mi kv fiîe-sa Stanka la 
lerssalimS; mi dsm, ne s'a înkinatS la s'BntslS Morm^Bnt^, 
mi la t6te m'bn^Bstirile, dsn'b ne s'a ssitS mi ne msntele Si- 
naia, mi a îmn'brgitS mslte mile mi darsrî, s'a întorsS în 
jjearB. Fiîsl?^ se§ î-a emitS înainte ks totS klerslS mi ks 
boeril, mi aS adss'o ks mare neremonie no^ni la biserika 
domneaski, snde s'a £bkstS doksologie (tedeum) mi anol 
earbmi ks nomn'b a dss*o la kasa sa. 

In anslS 1682 a nlekatS înssml Ssltan^ MeemetS a- 
ssnra Isi LeonoIdS îmm&ratslS AsstrieL Sosindt la Belgra- 
dslS SerbeskS, elS ks ksrtea sa a runasă «kolo; dar Vi-* 



PARTEA IV. KPOCA IV. CAPfi I. 129 

zirsK Eara Msstafa, ks XanslS de la de la Kr&mS ks tote 
omtirfle^ ks UlerbanS Vodi din ijeara Rom'Bneask'B ^ ks 
Dbka Vodi» din Moldova, ks Amnali Mixails din Transilva- 
nia mi ks grafslS Tekeli anostatslS Ungariei, sâi nlekatS a- 
ssnra xotartlorS Assiriane. AjsngiBndS whtvB la Viena ks 
340 mii ostamî; mi înksnglsrbnd'o, aS bitsVo in timnS de 
63 zile. Dar ne kindii cetatea era anr6ne b«b kanitsleze, 
a venitS în ajstorlslS el Sobiegki regele Ilolonie!, karele, , 
bit&nds se ks Tsrnii, ns nsmai ki I*a siliţi a nirbsi ase- 
disiS^ dar i-a învinsS ks totslS, în kitS Vizirslă s'a întorsS 
ks rsmine. Dsn:b aceasta Tsrniî, nlekmdS assnra Ilolonieî 
ka 8£-mI resbsne, aS mersS dsniB el mi Illerbani Vodi, ks 
oastea sa, dar nsma! n^Ens la lamT, kinl de akolo a kînrB- 
tatS voe s:b se întdrk'E. 

ImnsratslS Asstriel, srm'brind^ smilirile Tsr«dlor8, Ivb 
din m'Bna lorS netatea Bsda, kanitala Ssgarie! (anslS 1686) 
în kare s'aS nerdstS 40 miMeni«ierl. Dsn^B aceasta a mal 
IsatS Hetatea Segedin de Ixngi Tissa, ks mare nerdere din 
nartea TsrnilorS. La aceste Isnte se afla ks omtii*ea Ro- 
msneaskib mi SnatarlslS George Eantakszeni$, ka generalS 
aU Îs! nierbanS Yodi, dar se întdrse ks nsgine rbm'Bmige 
de 6menî. 

între aneste a msritS mi Tlostelnineasa Elena, msma 
DomnslsT. Dlerban Vod'b ks fra^iI se! mi t6tB familia, ks 
klersl^, ks boerimea mi ks ostamil, netreksn kornslS ei 
n%n'b afarb de Bsksremtl De akolo DomnslS se Înt6rse 
in kanitalx, Tar kortegîslS merse jrbn'b la m^bnistirea Mibr- 
gineni!, snde densserB komslS rbnosate! al'stsrî ks a?ela alS 
memorabilsls! el sogS. TotS în anslS a?ela a msritii mi 
. Aga Mateis, fratele DomnslsT. KomslS anestsla îlif densse* 
rh în biserika mi&nistirel Kotroneni!, ne kare o feksse din 
temeli! lUerbanS Vodrb, într'snS lokS snde e o no&dsre deasi. 
Akolo, în timni! nersekstirilorS familii^! sale, IQerbanS Vb- 
d'h mezsse asksnsS tre! adie nini gisi kinIS s% isgi mal de- 
narte; mi atsn^e, nromigsndii Malne! N:Bskîit6reî de Dism- 
nezeS k% de va skoBna de nerikott va ndika snS s^sntS Io- 



130 ISTORIA DACIEI 

kam» , . mî-a indenIinitS ksvi&Dt»lS îndat'b ?6 a ajsnsS la 
Domnie. 

în anslS 1687 Ssltang MeemetS' îarBniî a trimis» o- 
mţiri assnra îmmbratslsî Âsstrieî. Dar învingrbndB-se mi 
ast'B dat^s, Ssltan^lS nedensi ks m6rte ne SsleîmanS-IIama 
Vizirsls. Dsn'B a^^easta, revoltmdH-sc Ienicerii, aS desti- 
tsat^ ne Ssltan^ MeemetS în al» nairs-ze^elea anS alS îm- 
n^&n^gieî sale, mi aS rbdikatS la tron^ ne fratele seS Sxlei- 
mans IV. Atsnne Ilorta a trimisS, nrin snă fsnkgionarîs 
tsrkS, Isî nierbanS Vodt mskarels, sa8 înoire de domnie. 

în anslg srm'btorîs 1688 Ulerban^ Vodii a mtritatg 
ne fiîe-sa Manda ks Grigoramk», âîsis Logo&tslsî Ivamks 
Bo&leans. în a(xevi&rs rea mi demni& de osînd^ a fostS sra 
B'blenilors assnra familiei Kantakszinemtilors, dar Dsmne- 
ze» nedensise în destslS fantele lorS. Ivamk», dvn'B nsmi- 
rea Isî EQerbang Vod'B la domnie, se trBsese la Moldova; 
akolo îls şrmase mi sogia sa ks fiii mi fiînele sale; anoî, 
msrind» Ivamks, kasa sa se trase în Transilvania, mi tnea 
akolo ks mare strâmtorare. Ulerban» Vodt, srm'snds nre- 
nentelor» Evangeline de a resnli&ti k» bine nelorS «ie î-a» 
f'Bksts rtS, trimise mi adsse familia kî Ivamk», mi-î arbtB 
tot^ îmbri^gimarea ni&rinteaskrB. Ânoî, vtBZ'BndS k^ fiîşlS IsI 
Ivamks era sns jsne inteligenta mi ks kalitbgî eminente» 
rari ne timnsls a<iela, ^Ith relele tati&lsi mi ale bsnslsî seS, 
mi-ls fi&ks ginere; Iskrs de kare t6ti& Ismea se mira -mi a* 
nlasda. Ileste nsgins însi& nefericita Manda msri, în srma 
sneî bole grabnice, mi o înmormibntarB la miintstirea Ko- 
trocenii k» mare onore mi ceremonie, ks assistinj^a mi a 
natriarxslsî DionisiS de la Kenstantinonole, karele atsnce se 
inti^mnlase wb âe în Bsksremtl. 

Tot§ ne atsnce SsltanS Ssleîman» a trimisK ne laszS- 
Ilama SeraskerslS mi ne Xauslîi de la Kr:bms ks mslgime 
de omtii*î assnra îmnxratslsî Âsstrieî, mi bstsnds-se din bssS 
de BelgradslS si&rbesk», l^bngrb u'Br^BslS Driva, fsrb învinmi 
ks totslS. AsstriaHir, dsn^B aceea, aS bitstS Beligrads, uii, 
£bki&nds o viBrsare de s^&nge nedeskrisK, neste 32 de zile 
îls mi Isai^x. Anoî, la 6 AsgsstS 1688 mai Isars Kskslva* 



PARTEA IT. EPOCA !▼• CAP& 1. 131 

rRl?(, anoî SebemdS, Logoin«l§, Ornrava miKladova; ne sr- 
m'B snS korn» de AsstriaHÎ, SHb generarBli^ VeteranS trek« 
in jgeara Msntenea8kT& mi ti>hi>rî la TsrnslS Severin»!»!. A- 
tsnne nierbanS Vodi^ a trimisa îndat's ne nenotslS seS, Lo- 
gofstslS Konstantin^ BrBnkoveanvlS, ks darsrî la generalslS 
Veterana, rsg^nds-lS ka s% se retragi^ din gears nentrs kob 
ns ksmva Ildrta s'B b'Bnseask'B kr& geara s'a xainit» mi &*& 
trimi^'& Tttariî ks fokŞ mi ks sabie assnra Rom'Bnilorb'. Ge- 
neralslS Asstriaks, nriiminds darsrile, se rBdik'b de akolo, 
dar se amez^b ks tabăra sa desnre nartea msnijilors la K'Bm- 
ns-lsngs. nierbang Vod^ trimise ean&mî ne £rate-se§ Sn-B- 
tarivlS Mixaîş mi ne ginerile ses Kon stan tins Bila^neans, mi, 
g^bsii^d» ne Generalsl» Veterans la Ki&mns-IsngS, snde ne- 
treiea ks BrEnkoveans, Tas rsgat?^ earbmî ka &% eas'b ks 
totsls din gearB. GenerarslS Veterans în fine se îndsnleki 
mi treks ks tot'B 6steat neste msngî la BraraovS. Atsnne 
nierbang Vod'B ranorti la Ilorti» k^B a isbstit^ a fa^e ne 
NemHÎ sb easB din geart, mi SsltanslS s'a bsksrats forte 
mi a iBsdat?^ nsrtarea sa. 

AssigsTBnds se astfelîs desnre Tsrnî, UlerbanS Vod'B 
se konssItB ks boeriî mi xat'Bri sî trimijiB o denst-BHîs- 
ne la Viena kr&tre îran'Bratsls Leonolds, ks rsgBminte kB, 
daka ksms va DsnmezeS îî va ajsta sb învinge mi st> go- 
neaskB ne Tsrnî, anoî sb fie" ijeara ssb am&rarea sa, nentrs 
kare mi ea va fi ssnssB ordinelor^ sale. Ilentrs aceasta a 
trimi^S ne fratele ses SnBtarsls George Kantakszens, ne gi- 
nenle ses Konstantins, BBlineans^ ne nenotslS ses EomisslS 
nierbanS KantakszenS fiîslS Snitarîslsî Di'Bgiqî MBgsreans, 
rai ne Komîsbls IHerban^, fiî«I« Vistierîsisî IlBrvslS Vliide- 
sks de la Anenosa. Dar dsnB nlekarea anestora, Domnsl^ 
k%zs bolnav». Atsn^e^ simginds-mî mortea, a kîemats ne 
Arxiereî mi ne boeri de mî-a ^erst^ ertivnisne, mi le-a re- 
koraandats kB dsnB m6rte-î sb aleagB Domn» ne fiîslâ seS 
George. Astfelîs, dsn^b o domnie ferinitB de 9 anî rai 10 
Isnî, msrî EQerbans Vod», tBngsitS de totB i^eara, mi kor- 
nslS 9eS se densse în mBniBticea Kotro'seniî, fibkstB de elS 

Illerbans VodB, întrs adey^ErS, întotS timnslS domnieU 



182 ISTOSIA DAcai 

sale a statS b^BrbatS ks minte, drentSy bltBndS mi nevindika- 
tlvS. EIS a sktBnatS geara de mslte nevoi, a m^bntsitii ne 
bîegil Iiksitor! de ssn^Brbrile ne încetate ale Tsr^lorS de ne 
Vsngb Dsn:&re, mi a îmbrbgimatS ka bsnît n^rinte ne togL 
ElS HelS întBîs a fsndal^ mkola Ellineask'b in Bsksremtl. EiS 
Hei» intfiis a adssS norsmbslS (ninsmoIslS) kare mai nainfce 
nu era ksnoskstS. ElS a înfiingatS nea întBi fabriki de no- 
stavs la Afsmagl. ElS a fbkstS m:&n%8tirea KotroHenil, nre- 
ksmS s'a zisS maî în srm'b, mi metok»lS e! în oramsiS Bs-> 
k^remtiJ, nsmitS lUerbanS Vod%. II'Bn'b ne timnslS domniei 
anestsla s*a ginstS obineîslS de a ns se trimite tribstslS g%- 
rel la Jl6rtB, m de a se da în niiimirea snsi fenkgionară 
tsrkS, kare venea de-l§ Isa mi ano!^ întovi»i!&minds«se de 
k^&tre miS boeri$ nim. la Gisrgîs, da adeveringi de nrimire 
mi-lS dsHea elS la îmn'brbgie. ElS avea nrivelegîsrî mi âe 
la imn^BratslS ÂHstrieî. 

De la nierbanS V6di se giscskS xrisdve ma! mslte^ 
de la axi^U 7188 nsn^b la 7196/ 



DOMNULU LVI. 

Constantina Vodă Bassarabn Brăncoeecmn, 

D^wb mortea Isi IlIerbanS Vod^B s'aS advnatS togi bo- 
Dope chr.\eri¥ mari mi min!, înnresni ks MitronolitslS Teodo^ 
]>ape ehro-isiS mi ks eniskooiî, la Ksrtea Domneask'b, mi nof- 

nico localo 1 

fi 8tr0iiM.itindS 8% assisteze mi ne IlatriarxslS DionisiS de Ia 
Kontantinonole, karele atsnne se afla în gearb, asemine mi 
ne snS Kansgi-bama otomanS karele se afla venita nentri^ 
alte trebi îmniBrbtemti. Ile l^ngi anemtia s'aS adsnatS mi 
kraitanil mi sstamii diverselorS koriiKrl de omtirly mi frsn» 
tamii negsgitorilorS mi altorS treute. Aneast^B adimare, kon* 
ssltBnds-se nentr» alegerea DomnslsT, n'a nststS s^b se în- 
voeaskib ka s:& aleag^b ne fiislS rboosatslsi DomnS, iireksm^ 
elS rekomandase boerilorS, din kassts k% era nrea tbn^rîi 
mi ns-lS krezsrs kaoabilS nentrs nimte timni ama de grei 



PABTBA lY. BPOOA IT. CAFO 1. 188 

Toq! insib îatr'snS ksv^BntS s'aS BnItS ka 8% al6g% ne marele 
Logo£btS KonstantinS BassarabS BrBnkoveans, kareleerane- 
notS Isi Mateis Vod:B BassarabS. Atente arxiereil mi boeril 
ai HerstS mi n'&rerea îmn^Brbteskslsî Kansgi-bama, ksmS srb 
faki ka ns ksmva b'b kazi ^eara în vreo sso'Brare. Acesta 
a rBsnsnsS în aszslS tstsrora k'B treb»inga nare ka ne domnS 
ssb-lS întroneze îndată, ma! nainte de a se dsne mtirea din 
2|earb afarb, mi totS o datţ srb inmtiingeze ne Ilortb, nerand^ 
investitsra. ElS nronsnea mijlokslS anesta, nentrs ka B'B ska- 
ne geara din intrigile dnienilorS mari de la Eonstatinonole^ 
de inflsingele rsg voitire ale stninilorS, nrek»mS mi de ksr- 
sele GrenilorS nreksnegî, kari nrbndeskS tronurile HcrilorS 
rom:&nem^. 

AtHn^e to^I grbmad'B s'aS dBsS la MitronDlte, aS kie- 
matS omtîrile, mi lo-aS snssS desnre alegere. Ostamiî, mal- 
jS'Bminds-se, aS anrobatS în gsra mare nsmirea. Dsni anea- 
sta, adiski&nd$ ne EonstantinS BrBnkoveans, karele rBmtbse- 
se la Esrtea Domneask'B, ne kalS DomneskS la Mitronolie, 
i s'a^ înkinatS to^!, at^stS klerslS mi boeriî, k:Bt9 mi nonorsIS 
mi ostamiî. Ile 8rmi& emind^ de akolo, saS dsss ks orbn- 
dseah maî întiis la beserika Domneask'B i^nde dsu'B dok- 
sologie (tedenm) PaS nrokîcmatS, mi anoi la ksrte, snde 
Ta instalata Kansgi- ama nelS îmn^rbteskS între k^nte^sele 
mszikale mi între salve de nsmtif mi de tsnsr!. 

Atsnne D6mna Măria, sojjia Ibî Hlerban» Vod-B, kare 
d^dsse mslgl bani ne la snii din boerî mi ne la ostamî ka 
9% fak'b ne fiisl^ seS DomnS, vizxndS k'B ns m!-a îmnlinitS 
skonslS, a nlekatS ks t6tT^ kasa sa în Transilvania, snde 
s'a amezat8. 

Boerii îndat^B dsni aneastâaS fBkstS Arz-magzarS, săli 
ranortS k'Btre Il6rt:B, ar^tmdS maî întBi^ mortea Isi lUer- 
l)anS Vod:B, anol nevoea kare !-a silits sib aleagă DomnS f^- 
rB voea îmmrBteask'B^ anoî alegerea fekwt'B în nersona snBî 
koboritoris din familia strBlsnitB a BassarabilorS mi nenotS 
aIS kredinHÎosslsi îmntBrBQJiei Mateis Vod'B BassarabS \ înke- 

1 Familia Br&nkoveaUorft estaaltm mi a BassanibilorS alta. Kon-|p„pechro> 
•tantini^ Vod» era flia lai BnnkoTeaasr ^r, fiind» k*«r» De-t°°*^-®®^- 



184 ISTOSLA DACIsi 

indS k» rsgimintea de a-lS întEri ini ks tnkez'Baisirea de a 
fi kredin^îosS ordinelor^ înaltei Ilorjgî. Âsemine aS skrisS 
Vizirslsî rai Seraskersl»!, karele se afla dinkoio de Dşnire. 
DswB aceasta aS trimisa boerî înadins^ ks aktele aceste la 
Konstantinonole, la Âdrianonole mi la Babadags, snde se a- 
fla Seraskersl». 

Eonstantins Vod'B, d^ni^ ne a IsatS fi:*£nele gsvernslBi, 
a trimis» ksrierî ka si& intork'b ne boeriî, ne-î trimisese 
nierbans Vod^b soli k^tre îmntratslS Asstrieî. Din aneia 
treî s'a§ întorsS în ijearB; iar Aga Konstantins B^l'&'seans, 
ginerile Isî Ulerbans Vodo^, rem-Lind» în Transilvania, s'a li- 
nit§ ne lT,ngi «nS visionarîs generala asstriakS a nsme Xa- 
'slerH, karele-raî înkinsea ki ks natrs miî de ostami vans- 
tea sk'bna jjearâ Msnteneatk^B de tirania tsr^eask^B. Konstan- 



notS de sorB Isl Mateî» Bassarab^, dsm» ne s'a fbkittS DomnS, ml-a 
înssmitS mi enitetBlS deBassarabS ka sdvI^ «ie era mal knnoskstS nor- 
mei Otomane mi domniilorS vecine, nreksmi^ mi maî îsbitS de gearb; 
n'a ienidatS înss nronvmele familiei sale mriogemtî, nreksmS se vede 
at!bt5 ne sigilslS seS, k^tS mi ne monetele de ne timnslS seS iDskringi- 
snea: „KonstantinS VoevodS BassarM Brankoveans.'* Ilronsmele «lelS 
nronriS s'a IsatS dsn^b momia BrinkeTeni!, a kirsîa origintb drBteaziB de 
la S!Brbiî Brankovi^. Istoria este astfells: 

^ \ în anslS 1372 murindă Laz^urS ?elS înt^i SamoderskS (as- 

Simeonu. I 
chronoiog. >tokrat$) alS Serbieî mi ală Ilirikslsî^ a rEmasS doî fiî: Ştefana, 

Serba. )i^2^j.q\q g j^^tS tron»]S nxringeskS, mi Vilk», karele a nmasS 

fBTB konii. LazirS însi avssese mi doi fete, din kare ne nea întil o 

fiinsse DanS I BassarabS, alS treilea Oomn^ M uereX MratenemtT, far 

ne a dosa Eneazsl^ V^blks BrankoTini, generalissimsl YoevodS M Iliri- 

kslsî mi alS Serbiei ;Bng8remti[. (Vezi biografia IbI DanS Vodi 1 Baaaa- 

rabS.) Ştefana fiîslS Isi LazsrS» dsns ?e Tsrniî aS IsatS IlirikslS> a n- 

masS domnitori» nsmaî assnra Serbiei; dar dsni m6rtea sa, în ansIS 

1428, a liusatS momtenitorîs ne George Brankovî^, filslS Ist Vilk» mi 

M ssrorel sale, fiindS k» ns avea alg! srmamî. 

George Brankovi^, ÎDSosindv-se ks bina, sora îmnsratBlsMIaleolo- 

gs, a avBtS trei fit : StefonS, Grigori mi LazarS, din kari vel doi dint&i 

a^ fostS orbifil de k^Btre SsltanslS MsradS II. Bswb mdrtea IbI Geoige 

BrankoTinly la anvlS 1461, a rBmasS momtenitorîs filslsl se^ LazarS» 

Icarele, s'a însitratS k» Elena, fiika Isl Toma Ilorfirogenits Ualecrfoga, De 

isnotBlS rekei Ilatre din IlolononesS. LazarS avs dos fSm, din kare ue 

Angelia a daf o de sojpe IbI StefimS Domuslt Bosnid , Iar de Deurina IbI 



PABISA nr. nocA ir. cai€ l ISV 



Dar awaste idee ns ansln m ba 1 
mtire ki generaUssiiiislS Badens TÎne ks 
triakb, dsiTb kare Tsnil mi Tătarii s'ai imonft mk ai cns^ 
kstă aeste Dsnire. far KimstantiiU Vodft a «aai ia Ba- 
ne nd' linimte in skasnBli aeă. 

La anslS 1691, msrindS SdtaoslS ârieimaai IV m 
rsdikbnds-se la îmmn]pe SaltanA Axmctx II, 
crîm'Evara analsi 1692 s'a shdatS m% meargă ks 
nmi asmra ÂBStriei. Atommt nd jsnele Viâri 
ma Kisnndis a skrisS h^ Kooslaodnă Vod» ka 
ks omtirile sale vh nsseaakB trekttorile din msagU Xri/a^ 
Islsi. Konstantină Vodi s'a nsst Ia Boctarile sade i «aor^ 
skrisS. Iar ViarslS a nlekată ks UîtB nsterca sa k-sira Be- 
ligradS. De akolo Vizindă s'a rraenlă assara AsstriaiikKi 
ne se aflaS între Soraril nn Semlina ssb peocfaliiiiMfU Ba- 
dens; dar de la nea intel nioknire. kanndi Vinrdă. mbA-' 
rile txnemti s'aS întorsă ear^mi la BdiţnuU. Dsv» anvea 
mi KonstantinS Vodi a nrasitS naxa anaqpkc^ ori inftv* 
k'bndsse la tronslx se^ a meritată ne fifkit'Sa .Stanka ks Ba- 
ds fiisU lirif Ilie V"od% DoninsU Moldorei. karele; se irneea 
din Iletrs Vods BaremiL 

In ksrssU anslsf 1693 afi treksti o ondipnie de T-w 
târî nrin Moldova in TraLsilTania mi Antru *i^ ai liksc^ maU 
te strik'b^snf s'a< Intona ks o msigjme de rVmeal roUi^ 
Totă odatK între Donmslă Moldovei mi aw4a abl gerHl Maa- 
teneniti se înterstase o mare ^earte. kare s'ar fi teramali 
klarS ks v*&rsaie de suge. dak*» nrin serile aieslea na ir'arf 
fi streksratS neîn<ietale ooitirf tsrwarti in Isot» assm» A* 
Bstriel mi a IIolonieL 

Dar Konstantină Vod» BrMkoveaos isbacise a &ik n 
se FBndseesI» Domni in Moldova iKmsCafttmi filsli bl ^M- 
ka Vod'b, dvn'b kare logodise ne Măria fifka sa. X« amka- 
se ins'B a £aHe nanta, rai a nrimtti ordini ka si» areţM»' 
skib orimirea ViziraliA Bafojdi Mastafa-Ibaia mi a bf iiaim 
-' xanali KnmabI, kari voeai t:^ Ireak* ks ^«tirt hs 
a. Daro aceasta nnia da okam dataa numaai; 
ntn» a trimişi ne Dumna sa ks fifka sa, ifturi^ 



1S6 ISTORIA hacoS, 

asstriak'B mo avea ssb komandar sa la BramovS, trene la ?er- 
xie{|l, ae bate ks Tsrnii, dar se îhvinge mi se retrage ksrs^ 
fDi>aii][ieIe ooitireî Ia R^mava. Dar dinkolo de Dsn'bre Ba- 
dens, generalissimidS AsstriakS, înnresntB ks generalslS Vo<' 
teranS; renXrtiBnd;^ o vlktorie insemnat'b assnra TsrnilorS, ds* 
WB ne aS IsatS Kladoya mi VidinslS, aS venită la Hemegi. 
Ât8n4e KonstantinS Vod'B trimite k'bgl-va boerT s^b roge ne 
generalissimsiS ÂsstriakS ka srb treak'B în Transilvania nen- 
trs k'B ns ksmva s^ vie Tsr^i în ma! mare nsm'Brs mi wb 
trbteze ne' Romani ka aliaţi k» el&. Dar generalul» Badens 
ns s'a îndsnlekatS, 4i l:bsţndş ne Xasler ks snS mare ns**^ 
m!&rS deomtire kas'B emeze la Mexeding!, atrekstS In Sn* 
garia. 

Ileste nsj^inS a§ venit» SeraskerslS Fsndsk-IIama^ mi 
EsHîbkS XanslS EJr^bmslsî ini as t'hh'hrBt^ la satslS Ilotlogii. 
Akolo s'a^ îati*5nit§ mi Grofslb' Tekeli, anostatslS <Sngariei, 
karele avea k:&t%va omtire komnss^b din Sng9ri desertori. 
Aqemtia; kondsmî de 6menii Iv! EonstantinS VodiB, să tre<- 
ksti^ £Bn^ de sgomotS ks omtirile lorS în Transilvania nrin 
msnijiî Rsk'brslsi. Akolo să k^BzstS de o dat:B assnra Ass- 
tria^ilorS^ kari» de mi msltS maî asginS nsmeromi^ s'aS ten- 
tată ks mBlt:B b:brb:BQie. în ^ele de ne siin:& Tvrniî, aS fostS 
învingători ; nerderile lorS tns^B n'ai fostS mal nsjijinS însem- 
nate, k'BH! fnssml SeraskerslS Fsndskă-IIama a fostS s^ii^sS, 
mi ne li&ng% anesta a maî k^bzstă Tekeli (ne fssese menitS 
nentrs domma ArdealslsT) mi Aga KonstantinS Bi>li^Hean9. 
Din nartea Asstria^ilorS, îmnresn^ ks mslt^ omtire nerdsfeB, 
a k'hZEiă urinsS m'SBdrslI^ generalS XaslerS. Iar Konstan- 
tinS Vodi&, karele din vTbrfsrîle msngilorS se sfta la k%m- 
nslS resboîslsî, visi'BndS kt Ţsr^iî aă învinsă, s*a koborstS 
mi maî înttîs a ktstats kornslS Isî B'bH^eaos, mi Isxnds î ka- 
nsls, Ta trimiss în geart de TaS îngronatâ în morm^j^nitslS 
n'Brinj^ilorS seî. Dsn's aneasta s'a îndrentatS kitrb Sibiîs, sn- 
de a adsnatS ne boeriî Transilvaniei k^ vh onBndseasfeB gs- 
verm&mo&ntslă jjereî. Ardelenii, vţzmdS ksbsksrie sferima- 
rea omtirilorS Asstria^e, s'aS adsnatS ks ^ab^b înnrejsrsM 
Isl KonstantinS Vodt mi se giteaS a-lS nrokfema Demnă. 



PARTEA IV. EPOCA lY. CAPtf 1. 187 

Dar aneaste idee ns anski a Isa koneiatingSy k:B^ a venitS 
mtire hh generalissimvlS Badens vine ks msltB omtâre ass- 
triak^, dsirs kare Tsral mi T&taril s'aS întorsă uri aS tre- 
kstS neste Dsn'bre, i>ir Konstantină Vodi a rbmasS in na- 
ne mi' linimte în skasnslS seS. 

La anslS 1691, mBrindS SsltanslS SslelmanS IV mi 
rbdik^bnds-se la îmnfbrBgie SsltanS AxmetS II, acesta kitrs 
nrimtBvara anslsi 1692 8*a skslatS 8% meargib ks omtirî ea- 
FBmi aasnra Asstriel. At»uHe mi jsnele VizirS Mvstafa-IIa* 
ma Kisnrslis a skrisS Isl EonstantinS Vod'E ka vb meargi 
ks omtirile sale s!B nszeask^B trek^Btorile din msngi! Ardea- 
Islsi. EonstantinS Ved% s'a nssS la nostsrile snde i s'anre- 
skrisS, }ar Vizirsl^ a nlekatS ks toth nsterea sa kitrB Be- 
ligradS. De akolo VizirslS s'a renezitS assara AssifianilorS 
He se aflaS între SovarS mi SemlinS ssb generalissimslâ Ba- 
dens; dar de la nea întbl ^oknire, kizindS VizirslS, omti- 
rile tsTHemtil s'aS întorsS earBmt la BeligradS. Dsn^B aneea 
mi Eonstantin^ Vod'E a ntbrbsitS naza msngilorS, mi întor- 
ktbndsse la tronsl?i se^ a mi^ritatil ne fi!k:b-sa Stanka ks Ba- 
ds fiislS Îs! Ilie Vod% DomnslS Moldovei, karele se trbgea 
din Iletrs Vod'b BaremS. 

In ksrsshS anslsî 1693 aS trekstS o mslgime de Ţin- 
tar! nrin Moldova foiTraLsilvania mi dsn^neaS fbkstSmsl- 
te strik'BHÎsn! s'aS întors^ ks o mslQime de 6menl robigjf. 
TotS odatb între DomnslS Moldovei mi anela alS gerei Msn- 
tenemti se întbr&tase o mare Hoartx, kare s'ar fi terminata 
kiarS ks vărsare de s'Bnge, dak's nrin gerile acestea ns s'arS 
fi BtreksratS neîncetate omtirî tsrcemti în Isntb assnra A- 
sstrieî mi a Iloloniei. 

Dar EonstantinS Vodi Brbnkoveans isbstise a fane si 
se FBndseeskib DonmS în Moldova KonstantinS fiislS Isi Ds- 
ka Vod'E, dsn'b kare logodise ne Mana fiîka sa. Ns anska- 
se înss a fane nsnta^ rai a nrimitl^ ordinS ka 8*5 nregitea- 
sk'B nrimirea Vizirslsl Bids)(li Msstafa-IIama mi a Isi Salin 
Q^rel xansl^ Erbmslsî, kari voeaS sa; treakiB ks omtiri în 
Transilvania. Dsn^B aceasta^ nsnta de o kam dati> a rămaşii ; 
dar mai ne snn% a triroisS ne Domna sa ks fiîka sa^ înnre- 



138 ISTORIA, dacie! 

«nii ks raaî mslte kok6ne mi boerî, de a fekstK nsnta fers 
assistinjja sa. 

ne la anslS 1695 m^riiidS SsltanS Axmet» Ils'a ssitS 
ne tronS Ssltan» Msstafa II. Anesta^ nlek%nd§ ks omtiri 
assnra Asstrieî, înnresn^ ks Silau Gereî xansl^ Krbmsls!, a 
fskstS nods neste Dsn^bre în drentslS Beligradslsi mi tre- 
k^BndS în BanatS la LogomS^ a s^BrBmatS omtirile assfcrîa- 
He, «ligrBndS în bi^telie kîar ne generalîssimslS Veterana. 
KonstantinS Vod'B atsnne a nrimii^ ordinS s'b meargq^ la ^er- 
negî ks omtirea sa mi %% stea akolo nentrs ka s% n^bzeaski a 
ns se ssni&ra de kitre AsstriaHî transnortsrile ne se h^nesM 
ne Dynire snre BeligradS în trebringele omtireî TsrHemti. 
Ile l^BngtB aneasta avea ordina ka &% nroksrB mi geara nro^ 
dskte, vite, kare, mi alte îndestsl'Brî nentrs tabi&ra otoma-*- 
n^B, — Iskrs ne ads^ea mare ssn^Brare mi grestate at^bts Dom- 
nslsi k'htis mi gereî^ mai ales^ fiindS ki» în anslS aaola era 
eama forte mare. Dsn'B aneea a veniiS alt'B norsnk^B, ka 
8T> renareze netatea Kladoveî, kare fssese sferbmatB de krb- 
trB AsstriaHî. Abîa s*a terminata IskrslS anesteî net^nî» mi 
KonstantinS Vodi nrimi ordinS ka 8*5 lase k'Bgî va din bo- 
erî snre naza Hernegilor», îar elS s-b meargă ks omtirea sa 
s'B n'Bzeask^ trek^storîle msngilorS desnre Transilvania, nen- 
trs ka ns ksmva st» vie Asstrianiî ne akolo. Atsnne Dom- 
nsl^ a l^Bsats la, Hernegî ne BanslS Eornea BrBÎlois, Iar el^ 
s'a dssS la msngî nreksms A s*a nreskriss, de snde abîa k%- 
trB tomni s'a întorsg la T'Brgovimtea. 

La ansls 1696 Ssltans Msstafa, învingi^ndS omtirile 
asstria'se, se întorcea nrin geara Rom^Bneask'B, ne la Har- 
negî, k-hire Eonstantinonole. Bansls BrBÎloîs,. karele se a- 
fla la nsnktslS acesta de nazi^, tem'Bndsse de vre snS felîs 
de resnsndere, a fsgit§ de akolo nontea. DomnslS» ksmS 
a aszitK de aceasta, a trimisS maî întiîs ne IlostelnikslS 
Karamanl^BS înainte, ka snslS ^^e mtia limba tsrieask^ ; ano! 
ne Ilan^B ArmamslS, ne IlostelnikslS Mixaîs EorbeanslH, m 
ne marele E^Bnitans Iletrea Obedeans, ka si fak% nregi^tiriie - 
neani^rate nentrs trenere. Dsni aceasta 8*a dssS mi elS iii*- 
gsniî, nentrs ka 8% ns-mî atrage srgîa Ssltanslsî. Akolo^ 



PARTEA ly. BPOCA lY. CApG U 139 

infbgiin^&nds-se mai întels la Vizirslfi, fe msstratS mi ame- 
ningatS tare ; dâr anoî îndrent'Bgînds-se, a ki&nrBtat^ voe- de 
a emitS înaintea îmnsratslsi ks natrs-ze?î de k'bl'breg!. A- 
JBngsndS la korteglslS ?e mergea înaintea SaltanslBi, s'a 
datS ne josS mi a mers^ înaintea TsîsriiorS, ka k'BliBzS, 
n:&n'B in marginea Dsno&reî. Ssinds-se în bark^, îmniratslS 
a îmbrbkatS ks kaftanS ne KonstantinS Vodi, karele dsn'b 
a'seasta s'a întorsS la tronul» se» din Tirgovimtca. Atsnne 
a os'BnditS la inkisâre ne sns boerîs anvme slngerslS Kon- 
stantinS Ultirbeî, nentrs rbnirile mi abszsrile ne fsksse în 
n'Brgiie Kraîove!; eras'B-I». nedcnseask^B kîarks morteanen- 
trs aneasta, dar dsns r8g:EmingiIe sogieî sale kare era rsd^ 
ks DomnslS, Ta ertatS, dar Fa osindit^ s£ nl^bteask^b îndoită 
jefeirile ne fbksse. 

în nrim'Bvara anslsî 1697 ear'bml a nlekatS SsltanslS 
Msstafa assnra Asstrieî; trek'BndS nrin BeligradSla Temim« 
varg, s'a b-Bt^tS ks ABstrianii, dar nrin^inele EsgeniS, ka- 
rele-T korainda^ învingBnds-lS, s'a întsmat^ la Adrianonole 
ks mare nerdere mi r^mine. 

In an»lg 1698 afl-Endu-se KonstantinS VodiB earBmî ks 
omtire la Hernejjî, a venita akolo de la Eonstantînonole mi 
Skarlat^ fiîKl^ l»î Aleksandrs Dragoman»lS Horigel Otomane 
karele ks okasisnea aneea se înssrb ks fiika DomnslsT ns- 
mifcB Irina. Atsn^e s'a fek8t§ la KarloviHÎ mi nanea între 
Asstria mi Ilorta. Ns anski însi KonstantinS Vodt a se 
bsksra de terinirea nt«ieî, mi de odatB se V5z« ssmrineS 
de «nS imbroxorS îmn'BrBteskS, rbdikatS fert de veste mi 
dssS la Adrianonole^ snde se afla SsltandS Msstafa. Kassa 
totB era k'B marele MsftiS, 8a8 înv^s^torlslS religisneî oto- 
mane, fiindS favorită als îmn^bratslsT^ a verstă de la agen- 
Hiî ^ereI Rom'snemtî nin^î-zeni de nsngî de banî, ssb ks- 
vcBntg ki elS fssese nrofesorS în konil'Brie Isî KonstantinS 
Vod'B. DomnslS nrimise mtire desnre a^ieastii rekl'Bm'BHîs- 
ne, rai era 8:&*î dea banii ks t6te ki& n» se mtîa datoră, dar 
Banbls Komea BrbiloI» mi alfiî boerî ns-lS liisarB a se as- 
msne la snă ama nretekstS arbitrari»; kare ar fi servită de 
r:bă essemnls nentrs viitoris. 



140 ISTORIA DAcni 

Konstatttin^ Vod'B fs nssS la inkisdre (brb s'b aibi» voe 
a se întilni ks nimeni; nl^ti gl6ba kare i se ?erea mi £&- 
ks mi alte keltsele mHlte, dar n? nsts şk'bna de k^stS adi- 
ogindS 240 nsngi ne Hiigh tribstBlS ansalit. Ks asemine 
kondi^i8ne, k'BnitB kaftanS mî înoire de Domnie, mi ae in- 
târse în ^eara Msnteneask'B. 

în anslS 1703 revolt'EndS'Se Ienicerii, aS destitsatS ne 
SsltanS Msstafa, mi aS rsdikat^ la tronS ne fratele seSSsl- 
tanslS Axmet^ III. 

Dsni» atibte evenimente fsneste nentrs gerile Rom^sne, 
linimtinds-se Iskrsrile, KonstantinS Vod:& s'a întorsS la tro<> 
nslS seS bsksriBndsse, înnresn'B ks geara, de fericirea u'b^ef. 
întrs adev^rS nsj^inî din Domnii timnslsî seă se aflaS in 
nss^Hîsne at'BtS de frsmosi. S^ltanslS AxraetS îl dedeae 
xatimerifiS nrin kare îl întibria domnia ne viagi. Imn^brat^Iă 
Asstriei îlS krease nrinnine mi-i dedese nriyilegîsri însem* 
naite. NimikS mai bsnS ns avea ne dori : era înv^BgatS^ sni- 
ritsosS, "avsts, si&ni&tosii mi b'brbat^ bine fbkst^. Avea o fa- 
milie nBm'Brosob kare-l§ inkonjsra ks dragoste mi kreding^b; 
avea natrs fii, din kare înserase ne doî; mi mante fete ne 
kare le mtBritase ne t6te, mi kare ad'DOgea fericirea sa. 

A^estS DomnS a fost» nelS îutw karele a skosi da- 
rea Vikişritslsl; kare , imii8nea trel-zeni de bani nenti*» fie- 
kare viti. 

în anslS 1711 deklarbnds-se resboîs între T^rnia mi 
Rssia, s'a koborBtS Iletnf nel^ mare îu Moldova ks o mare 
Batere de omtire. Marele Viziri Baltagi Meemet^ Ilamatre- 
kmdS Dsn^&rea k« 100 miî de omeni, a ordonata mi Dom* 
nilorS Romani ka s% Ta narte la rbsbofs. Dimitrie Eante* 
mirS, DomnslS Moldovei, krezi>nd§ ka& aksma era timnslS 
ka ST» skane geara de Tsrni, s'a aliatS fBgimS kn îmnţra- 
tdS Iletrs ^ KonstantinS Vodi Brbnkoveans, a intrat?^ mi 



1 Kantemirft a fBkstS tratatS formala ks Iletre wlS mare. KoDâijuiniUe, 
dsiKB ksmS m^Brtsrisemte istoriksiS EngelS, aS foştS snu^tdrele: «l-iS. 
Moldova 8£ se mirgineask^B, ksmS a fostS mal de demslt^, mi s% fi*^ ssb 
nrotek^snea Rvsie!; 2-lea. DomaitlS, boerii mi togi MoMovenlt nr Jsra 
krediofi^B immBratBltff Iletrs, k:BtS vsl sta avesta ta Moldova; d*lea omti* 



PARTEA IT. KPOCA lY. CAPfi 1. 141 

el9 în sekretS în aneast^ aliangs, dar fbgimft ae arbta a fi 
kredinqiosS Ilorj^eî Otomane. De aneea kindS veni timnsIS 
luntel, EonstantinS Vod% se trase ks omtirea sa la satslS 
lîrlagil din jsdej^slS Sikseni!, anitent:bnd8 ka vb vie Rsinii 
din Moldova mi nsmal în kazS de viktorie vh se sneask^ kv 
el, saS 8% stea nestrs n'Bn'b va vedea ressltatslS. 

Atsn^e Toma EantakszenS, snklslSnii favoritslS Dom- 
nslsl mi mare Sn^Btarîs neste omtire^ în kontra voingel Îs! 
KonstantinS Vodi s'a dssS la Iletrs ^elt mare, oferinds-se a 
servi kassel sale. Imn'&ratslS îa datS ontă mii de ostami 
ssb kom^ndslS snsî generalS nsmitS Rene, k» kari! Snata«- 
rfslS Toma viindS la Brbila, a bi&tst'o mia Isat'o. A^ieast^ 
fantBy fr8m6s% nentrs KantakiizenS mi nentrs kassa kremti- 
n'b, atrase mare nenorocire ne kanslS Isi KonstantinS Vod'b 
tai ne t6tE familia BrBnkoveneask'b. 

îmn'bratslji Iletrs, niek'BndS ne valea Ilrstsls} înnresm 
ks Dsmitramks Vodi^ KantemirS, karele se deklarase rebelS 
in kontra Ilorgel, aS venitil n^n^B din josS de IlrstS. Ako- 
io TaS înksDJsratS Tsr^T din tote nirgile, mi în atbta neri- 
kolS îlS adssesers în k'biM fs nevoitS, d»n:& indemnslă Ear 
terinei sogie! sale, s:& fakiB nace ks folossU T8r<iilorS, în- 
tork-End^-le AzakslS, lakslS Taganrokslsl, Brbila mi alte 
Het!b^I. Dsn^ aceste mi generalslS Rene, ks SnataiislS 
Toma KantakszenS, s*aS trasft de la Brăila '. Atsnne mi 
EonstantinS Vod-B s'a întors^ de la Srlagi la T^Biţovimtea. 
Atsnne intrigile ini nenorocirile încensrs a se rbdika ass- 
nra l«î; înssmi snkii set SnataiislS Mixais mi SnatarlslS 
EonstantinS, frajo^t Eantakszenemti, — inssmi verii sei, Sna- 
tarisiS StefanS mi EomisdS Rads, ne kari'i avea ka ne ni- 
mte frai|i, — se nsserL a-lS intriga kitrs Tsrci, nentrs ka 



le Moldovene vh se îmitresne ks cele Rssemtf ml b% meargs assnra Tsr- 
cilorS; i-lea. Domuslfi de akama mi momtenitorii Ivi vh albx rstere 
absol8t:& îq aeara; 6-lea. Domnia Moldorel »& fie de momtenire a Kan- 
temirem'tilorS. {Nota TradMk^torhM), 

1 ExrisodslS totţiiel Tsrciloi^ ks IletrB celS mare, astorlslS tlS deakrie 
ceva mai nre lai^ la istotia Moldovei din tomslft 111. 

(Nota TradBhBknUUX). 



142 I8TOBIA DAcai 

8'b»! rense kanslS. Ânemtia sM trimisa mai înteîs la Sna* 
tarîslS MixaîB EantakszenS, karele se afla emigranta la Bra> 
mov«, mi a« fiikbtg akolo nenegile tHtsrorS boerilorS; k» 
aceste s'a f^Bkst^ Arz-magzarS k^btr^ Ilort^b aritetorîs H% 
EonstantinS Vodi& BrBnkoveans era nekredm^îosK îmwhrh - 
gieî, k:b el», fiindS îngeless ks Rsoiii, a trimisa la eî ne Sna- 
tarîsls Toma karele Isase Brbila, mi altele. Asemene aktS 
ilS Ib'b XatmanblS D»mitramkB Bakovig^^ ginerele Snatarlslsi 
Mixaîs Eantakszens, mi-l» dsse la Eonstantinonole la Mi- 
xeăs Yod'b BAkoYui'hf karele se afla akolo destitsatK din dom- 
nia * Moldovei. Acesta nrofits de okasiune, nentr» ka s* 
n6t'B k^n'Bta domnia ijereî Msntenemtif ; îarB Tsr^iî, nrimindS 
n^ra ks bsksrie, ncszirB k^Bt» se note maî sekretS,. nentrs 
ka u^ ksmva simginds Kenstantin» Vodi, &*& {sgh dingea- 
rh. Br'bnkoveanşlS îns^B, ka snsl» ne ns avea niqî o idee 
desnre asemine infernale intrigi, se nregtbtea 8i& însore ne 
fiîids se» B^dskans ks fiîka Isî Antioxt; Vodi& KantemirS, 
fostslS Domnis al§ Moldovei; nentru aceasta mi trimisese la 
Eonstantinonole ne ginerele se§ Aga Manolaki k» fiîki-sa 
P.omniga Balama ka s^b adsko^ ne mireas^B. 

ILorta, kare nrimise narile arătate maî s8sS, ag!b]}atB 
maî ks seami^ de Seit-Gin-Ali-lIama, karele avea deosebite 
natim^b assnra Isî BrBnkoveans, a trimis» ne marele Im- 
broxors ks sns Kansgi-bama nsmitS Msstafaga, k» ordinS 
sekretS ka st vie miB'h rbdine ne KonstantinS Vodt ksto- 
tb familia. A^emtia sosinds la Gî»rgîs, Kansgi-bama a nle- 
kats înainte la Bsksremti, iar ImbroxorslS a rLmasS nentrs 
ka s% vie ks omtire, kare si^-lS n6tG^ sssgine, în kasS kzindS 
Domnsls ar voi a se onsne. Eansgibama a intratS de-a 
^rentslS în k^tea Domneask^, mi înfegimi^ndsse la DomnS 
!a arbtatS firmanslS de destitsare^ mi, fbr^B a-î Ixsa timnS 
de a se nstea dosi, l'a arestatS. In zioa de Joea mare a- 
venitS mi ImbroxorslS ks 400 de Tsrqî. Boeriî î-aS emitS 
înainte ks Slsjitoriî mi TaS adssS ks mare on6re ni^nib la 
kasa ie i se nregitîse. Akolo ImbroxorslS le ordon'B ki 
adoa zi s:b se adsne tog! la elS. Eantakszin^mtii tots nu- 
ntea aS smblatS adsn^BndS banî^ nentrs ka si ksmnere n9 



PARTEA IV. EPOCA !▼. CApG I. . 148 

ImbroxorS rai ne Kansgi-bama snre a-î fane s:& dea dom- 
nia Snataiislsî StefanS Eantak»zenS, fiîslS Stolnikslsî Eon- 
stantinS, 

Adoa zi viind» înaintea Imbroxor»lsî mi a Isî Kansgi- 
bauia MitronolitslS AntimS ks Eniskoniî, BanslS Eonstan- 
tinS mtirbei^ Eantakszinemiî Mixaîs mi Ştefan;^, VistierslS 
nierbanK BujoreanH mi HeM-algi bperî, întrebarB nine estfe 
din ei Snatarîsls? SnatarîslS Mixaîs arhth ne Stefans. Â- 
tsn^e ImbroxorsI» a nerst^ kafîtan?^ ka srbAh îmbrace, dar 
neafl'bndsse, Eansgi-bama askosS kontemBlS seS mi aS îm- 
brbkatS ne Snatarîsl^ StefanS. Dhwh aceasta skog:bndS fir- 
mansls îmnrsr^teskS; treksr^s în el§ nsmele Isi Ştefana (fi- 
indS ki& lokslS nsmelsl era înadins^ deskiss) mi ano! îl^ 
HetirB în aszslS tstsrora. Ileste nsginS sosind» mi kafta- 
nslS Vizirslsî k» nele-l-alte semne ale domniei, StefanS Vo- 
d% merse la ksrtea Domneask^ k^ toth neremonia obi^ns- 
itii, mi se amez% ne tron» în zioa de 25 marte 1714. 

în zioa de Vinerea mare Eansgi-bama, r'BdikxndS ne 
EonstantinS VodiB înnre»n'B k» Domna sa, k« natrs fiî, ks 
«nS nenot^ înk-B ursnkS, k» natr» gineri mi al^î bo.erî mi 
servitori, î-a d«S8 ne togî la Eonstantinonole «nde î-a» în- 
kis^ în snsl» din «iele m^nte tsm»rî kare se nsmea £di- 
ksle. Iar tot* averea lorS deklarBnd»se de imn^rbteask-B, 
se srmiri k» attta sksmnttate în k-Bt» se k-Bato^ mi ssb vest- 
mintele Domneî; ale nurorilor» mi ale fetelor» eî, Iskr» k« 
totslS neobişnuit» la Tarni. Iar Ştefan» Vodi&, «îtindb' a- 
ttt» fenerile de bine k^Bt» rai rwdirea ^elS lega ks Eonstan- 
tins Vod:B, întrebsinij'B kinsrile nele maî estreme nentrs ka 
STB deskonere averea BrBnkoveanslşî, ne kare, ssb k»vi&ntS 
de a o da îmo'Br^Biiieî, o îmn^Brgia k» Imbroxorsl». Ile lT>n- 
gB aceste ad»iea k» sila s'Btenî de nrin gear:B; mi nrin n»- 
nerea la kale a Helor-l-algi Eanlak»zenî, ar'Bta imbroxor»- 
Isî k-B BrBnkoveanslŞ era lakom», nedrentS, jefeitorî» mi 
d»mman» înm^rB^iel, mi alte nîrî kalomniatore, k» kare 
ImbroxorslS s^aS întorsS la Eonstantinonole. Tot» odati 
Ştefan» Vodi& a trimisS ne Ban»lS EonstantinS lUtîrbeî rai 
ne ksmnatslS seS Rad» Dsdesks^ ne kare îl» fik»se mi Lo- 



144 18T0BU vacibI 

go£btS mare, ks bani mi ks nemkemsii (daruri) la Ronstan- 
tinonole, ka si» mijloneask^ întBis întorirea domniei mi ală 
doilea ka si nersekste wLWh la morte ue Konstantin Vodi 
innre8nT> ks fiii sel, nentrs ka ns ksmva, sk'EursndS Tre 
snslS din eî, si-m! rbsbsne ne srm'E assnra familie! Kaa* 
takszinemtî. 

Ajsngind nsmigii la Konstantinonole mi înji^elegind»- 
te ks omenii inflsingi ai Ilorgii mi ks VizirslS, SsltanslX 
dekret:^ m6rtea Ixi Brbnkoveans mi a fiilor sei. în zioa de 
15 AsgsstSy aflmdv-se Ssltansl» la nalatslS de Irbngi Mare, 
nsmitS Giali-Kîoski, aS adsss ne Konstantin Vodx, ne fii! 
se! EondtantinS, StefanS, Itads mi Matei, mi ne ginerele sei 
Ebraersli loanH V^bk'Bresk», mi le-a§ t'beatS kanetele; iar 
kadavrele lors, dsnis ne aS staţia asolo toti zioa, neste n6nte 
le-a8 arsnkats în mare. Iar Domna Măria, ks norbsa mi 
ks «nS* nrsnkS al» Isi Beizade EotsantinS (karele nrin di- 
binia doinei a ski&natS de morte), ks fiikx-sa Domniga Ba- 
lama, ks HÎnHî gineri ai sei, mi ks alg! boeri mi servitor!, 
se essilarb într'o într'o ^aetate a Asiei, nsmits Eîstaea, snde 
este mi kanitala Frigiei, l'Bngrb marea Egee K Trimimii Isf 
^StefanS Vodi, d8n:b asemine isnravrb, mai adtBOgrbndă Ia 



IstorikslS Delkîaro, mi aluil ne kari-¥ niteazi' Ulinkaf, deskriif mal mvl- 
te anKBnnitvrî âeiînre aneastB tra^ktb hitBinnlare, kare dffereskif «lera de 
aceste ne se vrbdS Sn istoria de fogi. Dsto aneoitia, nv natrs ^ bb- 
mal treT fii aî IsI BrBnkoveanB se tbearB: Matei, ^elft mai tfn^BrS, Ba* 
ds mirele nelS neferinitS, mi StefanS. Ile iîng!b aceste fe^TorilorS IbI Kob* 
stantinft le-aS nrouBsS s^-mi aleagtb între moavte mi tvnde ; iar tat&lS Ie 
snsnea: „Fiii mei! AmS nierdstS t6te aysijiile, s'h ns ne nerdemS tnka! 
SBfletelel Stafii tare ini bsrtK&temte, dragii mei! nv v% sYtafil la m6rte, 
ti Y% admeBi aminte de XristosS MintuitorlsIS, kare msltă nuA kBm* 
nlitB mdrte aă saferitS nentra noi; deql kredeol mi msriai în krediniga 
mringilorS rostri.^ TijnrB aceasta se adaoge k^ kanetele BtimilorS le-at 
nsrtatŞ în sslige ne stradele oramslBl; k:B kornBrile lori^ dBni& ^e s'aS 
arsnkatS Jn mare, s'aft skosS de k^Btre kremtinl, mi s'a9 tngronatS fns^j- 
kretS la M^sni&stirea Kafati. 

(Nota Traducitoriului.) 



PARTKA IV. EPOCA IV. C VPC I. 145 

trilnrtslS jiţarei ink-B 60 nHogî de bani, s'a întors^ în neara 
MsnteneaRk'B ^ 

KonstantinS Vod'B a domnitS 2d ani mi 6 l»nî. £18 
a fbkstS midte îmbsn^bt&giri în gears, biserici, ramibstirî mi 
altele. Els a fibkstâ biserika s'bntslHî George din Bsksremtif, 
ne kare a înksnîsrat'o ks msrî de netate. Âscmine mi fai- 
mdssL m'Bn'Lstire XorezS din jsdegisl» V-sl^eî. mi alte maT 
mslte biseriHÎ. 

De la el§ a» rbmasS m»Ite xrisove, de la an»l» 7198 
nin'b la 7222. 



DOMNULU LVI. 

Ştefana Vodă III Cantacufienâ. 

Acesta era fiîsll^ Stolnikslvî KonstantinS Kantakszcnil 
mi nenotă ki Iiierbanx Vod'B II. AtbtS în fante/ d. chr. 
kitS miînkisyinte, era omsl^ He)§ mal nestatomikS,<Dindiverae 
nri at^btS de anlekatS la rsnire mi nedrentate, înl locak»! 
kit§ n'a n^masS oreotS saS mireanS, boeris saS komergantS, 
mare 8*a^ mikfi, fErb a ii jefeitS saS strbmb'BtBgitS. Maî alesS 
dmeniî Isî KonstantinS BrBnkoveans s'aS stînsS k» totslă 
sub nersekstrBrile l«î ^ele terorişti ie. N*a nedensitS îns-B ne 
nimeni ks morte^ k:bii kiar de arS fi voitS n'a nBtstS mi 
nÎHf a avBtS timnS, fiindă k'b domnia sa niiî era asigsrati 
bine laUortB, mi niiî a ijin«t8 m«!t*î. Anesta nz askslta 
de konsilislS nim'&rsi, afars de kjyU de îndemn'Brile nele 
inrBstBgite ale tatBlsî seS. Elă ns se mHlgsmea wh serveaskis 
nsmaî ne Ilorta OtomaniB/ ii se koresnKndea mi k» k^rjiile 
Kssieî mi Assttîel, ne kare ks diverse intrigi le agîga la 
nsboiv în kontra Ts^ilorS, k» skon8 ka si-mî afle nrotek- 



i Istoria Bilswneasks, oftate de UUnkai adaoge: ^Fo8t*aS in domnie fe- 

rinitS (KoustantinS Vods), dar ns mi Isvdatft, nentrs k& aS adaoaS xa- 

ra^îslS mi din 250 de nsngi ( 1J25,500 leî) B*aS ssitS la 620 nangl 

(260,000 leî) mi slsjitorimea, de la kare seskotea xaraHÎ8lS,aS înntLijiiito 

nrin satele sale mi ale KantakszenilorS. mi tdt!B grestatea aS arsDkajt'o 

ae uearb.** 

10 



146 ISTOBIA DACIBÎ 

torS, Dar tote memtemsgirile Isî din noroHÎre n« servîrB 
la nimikb'. 

în interval»lg anesta Tsrîiî de la Brtila, aVtndS nati- 
jwb ne Romrbnî din kassa Sn'Btaiislsî Toma KantakszenS 
karele venise ks Rsmiî mi le Isase netatea^ aS în^enst^ b% 
se întinz'B neste xotarslS lorS n-Bni^ în jsdegslS lalomigeî la 
oramslS de FIohî, ksnrinz'BndS mat mslţe sate, rBndsindS 
neste ele sisbamî tarnemiS., nriimindS zensîala nrodsktelorS 
mi folosele nesksitslsî dia b%l^iie Di^n'sreî. StefanS Yod'B^ 
tbngsinds-se la Ilorti, s'a trimisS sn§ fonkgionars tsrkS 
ks firmanS ka s'b nerneteze mi s's m'brgineaski& otare- 
le ka maî nainte. Atsnne aS rbndbitS mi DomnsiS din 
nartea gereî treî boerî, ne Stolnik«lS Neag» Tonli'ieans, ne 
MedelninerixlS DrbganS StrBmbeans mi ne VornikslS Rads 
Ilonesks, kari, adsnrbndsse înaintea kadislsî (jsdek^BtorîslS 
tsr^esk»), ş*a^ disnHtatS forte ks Tsrniî BrBilenT. în fine 
dsQ'B strBr8in^ele boerilorS Msntenî, kariaveaSmi drenti^e in 
nartea lorS, s'aS amezatS xotarele akolo snde eraS maî nainte, 
mi s'aS den'srtatS din tote satele ssbamii tsr^emti. Atestă 
Domn« a rsdikatS ks totsiS nrin karte Domneask^b darea 
Viki&rit«kî, a MonastirilorS mi a nreogilorS. 

Ile timnslS anesta a intratS mi VizirslS Gin-Ali-nama 
în IlolononesS, saă Morea. De 24 de an! nsterile tsrnemti 
b^tea, ne mare mi ne sskată, faîmosa cetate Nasule, kare 
era în m'bna YenegianilorS mi sta înaintea OtomanilorS ka 
o kee a Ilelononesvlsl. Astb daX'b saS KorfiotS, nsmitS Sa- 
la, kârele era intendantslS forteregei, vinzindis-se Tsrnilorj^, 
a astsnatS într'o nonte tote tsnsrile mi a ssnssS la servitate 
IlelononesslS întregS. în lokslS Vizirslsl la Konstantinonole 
nm^sese lokotenentS RekelS ImbroxoridS, amik»lS intimX 
alS Isî StefanS Vod^, karele fesese in geara Msnteneaaks 
nentr» destitsarea Brbnkoveanslsî. Vizirslg, întorkrBnds se 
trism&toriB, a rsndvitS ne nsmitvlS Oami la "letatea Ben- 
dersisî mi neste nsginS l*a mi deakm^Qinată, fbt% 8% se 
ksnâsk'B kassa. Aneasta a însn^îm'bntatS fdrte ne Ştefan?^ 
Vodrb, k'B'it nrin Rekell$ se fsksse DomnS, mi in elS avea 
tot§ reazemsi^ seS. 



PARTBA VI. EPOCA Yl, CAPff 1. 147 

Sn'btarîslS Mixais KantakszenS, snklslS Domnslsî; ka 
oin.^ neast'BmnrbratS mi îsbitors de skandalsrT, atonne aS în- 
Hen«t» Si skrie hi Mixais Vod'b Rakovig-B la Konstantino- 
nole, nrin ginerile se» «jJi^atnianslS Dimitramks, karele era 
frate ks Mixais Vodi, îndemnmdK-lS s'b nerne k« dare de 
bani mi ks ori ne alt» mijlokS ka siv kanete domnia ^ereI. 
Mixaîs Vodt a nerkatS, dar n'a n8t8tS resmi, ktnî Sslta- 
nslS, avBndS a venik» omtirî la Belgrad^, ansmitS DomnS 
ne Nikolae Mavrokordat» ne era DomnS la Moldova, iar ne 
StcfanS Vodi&, dovedinds-lg ka inemikS alS îmn^srBgiel, Ta 
destitsatS mi rbdikrbnds-lS înnresnrb ks D<3mna Ilisna, ks 
koniiî mi ks tati^lS seS, Ta trimisS la Eonstantinonole, snde 
î-aS relegatS ne togi în înkisore. Sn'starslS Mixals Eanta- 
kszenS, ksmS a aflatS desnre aceasta, 8*a skslatS de la mo- 
mia sa Koslegii, ?mde se afla, mi a datS s^b fsgrb în Tran- 
silvania ; dar IUrsemiî nizitoriî msngilorS, nrinz^Bnds-lS, TaS 
adssS la Bsksremtî. Ileste nsgine zile aS vcnitS skrisorl 
de la Nikolaî Yodi, nrin kare r^bndsea ne Sn^btarîslS Mixals 
lokotenentâ als se§, n%n:b va sosi ; tot§ odats skriea mi ne- 
lor-l-algî boerl ka 8% aîb:b snerange bsne mi si se bsksre 
de venirea sa. Iar k'BndS a venitS de la Moldova, aS emitS 
înaintea sa la Fokmanî o mslgime de boerl Msnteni ks o- 
mtirea Sl«jitorilor«, mi adski&nds-lS la Bsksremti k» cere- 
monia ksveniti&, TaS amez'bts ne tronslS seS. 

VizirslS Qin-Ali-IIama, avrsndS natim^b asvnra familiei 
BrBnkovenilorS mi a EantakszenilorS^ a ordonatS de aS ss- 
grsmatS ne StefanS Vodib, mi ne tatrslS seS în înki86re, mi: 
tiinds-le kanetele, le-an nssS în norta Bax-Xsmaisnslsl, 
sa?^ a iokslsi osindei. Avsgia lorS, konfisk^nds-se în folosslS^ 
îmni.rtj|ieî, 8*a vi»nd8t8; îar D6mna II^Bsna, rbm^indS mi— 
serb mi nenoroniti, skhu'b ks doî fii ai se! Rads mi Kon-^ 
stantinS la Stasrodromi de la Qalata, snde intrsndS într'sn^ 
vass VenegianS, a trekstS la Veneţia. Ile l^bngi aneste, nrin- 
z'&ndb'-se în ji^earb SnitarslS Mixais EantakszenS mi marele 
Logof'btS Rads Dsdesks, îi adsserB mi ne anemtia la Eon* 
stantinonole, le t^ean kanetele mi le konfiskarb averile» 



148 ISTORIA DACIEÎ 

Asttelfc se hkn rBzb»nare nrovidensîalii KantakszenilorS mi 
Isî Dsdesku, nentr» s-Engele inoHentS alS BnbnkovenilorS. 

Ştefana Vod-B a domnîtS nsmaî snS anS rai noii Isnî; 
de la elS a rbmasS nsmaî sn^ xriaovS ks data din anslS 
7223. 

DOMNULU LVII. 

Nikolae Vodă I MaurocordatU. 

Anesta a fost8 nel» întiiî» DomnS din Gre^î, kareles'a 
D. Chr. xrbndsitS dsn-B voinj^a îma-Br'Bgieî, îar ns d8m& ale- 
Dnpeebro-Uerea mî voinna boerilor8 nereî. ^eă întiî fant'B de 

nicele Io- f f , , ^ ^ , 

eaie. jkare sa anskats, dsn'B ne sa statornicita ne tron^, 
ft fostS ka wb nersekste ne Ştefan» Vodi uii ne t6t'& familia 
EftntakszenilorS^ tem'biids-se ka ns ksmva aiemtia, reviindS 
la nstere, 8% se întork's a-lS nerseksta ne elS. EeltsindS 
neste o mie de nsng! de bani, a resmitS a nerde ne Ştefană 
Vod^B, ne Mixaîs EantakszenS ^li ne ginerile acestsîa Rads 
Dsdesks, nreksmS s'a zisM maî sssS. Dkh'b aceasta a ner- 
sekstatS ks o stn&mnicie krsd'B ne maî mslgl boeH, binsigf 
de nartisani a! Eantak^zeniiorS, ne kari dsiii «le-î nrindea^ 
îî ginea în înkisorî, îî globea rai îî libera. 

Ilentrs ka si&'trEeaski& în na<ie ks Tsjcil de ne malu- 
rile Dsn^breîy le-a dat§ voe %% se întinzB în tote înnrejsrimi- 
le ceti^gilorS mi s'b ksnrinz'B loksrl nentrs nrbmvnatsl^ mi 
ernatslă vacilorS rai a t5rmelorS lorg. De atsnnî s'aS în*B- 
FBvitg Tsrcîî a k'blka i^eara rai a face, ssb felîsrite nre- 
iteste, atrbta rele în kitS l-Bk^itoriî se aflaS într" o gr6zi neîn- 
cetate; mi nH nsma? Domnii cei maî de ne «rmii dar nîcf 
lns«mi Ilorta na fost§ în stare ka sii'î goneaskt saS s-b-î 
mirgineask'B de la nistigile lor§. 

Intre aceste deklarBnd»-se resboî» între Âsstria mî 
n6rta Otomanii, aS venitS Nemijiî rai a8 nssS domnire ne 
cele cîncî jsdege ale Kraîoveî. DomnslS se afla în inare 
anairas rai frik-B. într'sna din zilele Isî Asgsstg, viîndfi o 
mtire nrinitB k'B vin« Nemiiiî ka wi>'\t nrinz'B, a fsgit^ neste 



PABTEA lY. SPOCA. lY. CAPt^ I. 149 

nonte ksmS a nststS ks boeriî seî Grenî Ia Qîsrgîs, Dsns- 
Me a netrekstB akolo kxteva zile, mi a aflatS k% mtirea era 
neîntemeeatB, a xotbTBt^ ss se întork^B la Bsksremtl. Boeriî 
M«ntenî î-a§ emit» înainte la fibntina Isî Rad» Vod-B. Dom- 
ndf; s'a ar^BtatS forte nomit8 as»nra lorS: a tseatS kanvlS 
Vorniksl»! n:btraiDk» Brezoean», mi ^a înnenstS earbm! &•& 
arsnne ne boerî în temnige. Atsnie fiîslS Isî Dsdesks ks 
m»mrB-sa Măria Dsdeaska, fiîka Stolnikslsi KonstantinS Ean- 
tak»zenS mi sorb ks StefanS Vod'B, înnresn'B mi k<{ algî boerl 
aS fsgits în Transilvania. 

La 14 Noemvrie snS k^snitau^ A^striakS a nsme Iliov- 
da, k» o omtire smor^ de katane, avT>nd8 ks sine ne Sir- 
darîsls Barb» fiîslS l»î Kornea Br-siloi» mi algi boerî de ne- 
«te 01t§, mi kond^ss» de Sn^BtarîulS Golesk», a ktlkatS ne- 
8te nonte BskKremtiî mi, înk»nJ8r%nd» ksrtea domneaski&y 
aS nrinsS ne Nekolaî Vodi^ mi l'aS dssĂ înnreKni& k« tofljf 
kasniniî seî la Sibiîsl» Transilvaniei. D^wh aneasta, tre- 
k'bndS ne toi^î Tsr^ii din Bsis^sremtî shh sabie, s'aS întorsS; 
dar neste o B'biit'Lm'bn'h a venitS ear-Bmi snS goneralS mare 
A»striak» ks maî m»lte omtirî, mi aii mezsts treî zile în 
Bsksremti^ wbWB saS nreg^titS boeriî k:s tot^B averea lorS 
mimkxtore de ax trekst» în Transilvania. Iar AsstriaHiî, 
dsni» ne aS fokstK o msliiime de j-Bfsiri în Bsk«remtî, ka 
într'sng lokS neantrat» de nimeni, aS Isatg mi tsnsrile kste 
le-as g^sitS, mi s'aS întorsS kttre mbnjiî, «nde a« rtdikatS 
întibrit«rî în formib de net-Bjjî atit» la m-Bn^stirea M^brgineniî 
kttS mi la Ktmns-lsng«. 

în mijloksls a^estor^ fatale evenimente, afliinds-se la 
BskKremtî IIatriarx8l« Aleksandi-ieî, mi v'BZ'Bndb starea t-Bn- 
gsibib a gereî, a skrisS Ilamiî de la Gîsrgî» desnre nele 
înt'Bmnlate; dsn'B kare Ilorta a trimis» Domn» neloanS Mas- 
rokordat», karele era mare Dragoman» mi frate al» Isî Ni- 
kolae Vod-B. 

Nikolae Vodt ast^B datB a domnit* abîa «nS anS. De 
la el» se gisesk» xris6ve din anii 7226 mi 7227. 



150 ISTORIA DACIEi 

DoMNULU LVIir. 
loanU Vodă II MaurocordatH. 

loanS VodîB, viindS ks domnia, a ad»s^ ks sme mi sn§ 
^ ^^ IIIam'B k» zene miî de Tsriî ktl^brî mi o m«lgime 
^*'^'^- >de Arn:Bsuî mi T'Btarî. Dar anemtia, dum» trenere 

Dupe chro-l '^ 

Bice locale. jjg O s'Bntem^Bii'B, nr-Bd-BTids mi jef«ind8, s'a» întorşi 
îndrBrstS. Tttariî a§ Isats mi o mijiHime de robi, dsn'B da- 
tina iorS. Domnsl«, aSzindb' de aneasta, a» emit» înaintea 
lors la IIodslK de BLeatrt, mi d'EndS bani mi dararî ne la 
ktneteniile lorjs, î-a« mJintsitS. Dsnt aceasta întork'Bnds-se 
la Bsksremtî, a trimis». doîsnrezene boerîla Konstantinonole 
ka SI» dskx ssnunerea gereî k-Btre îmniirBijîe. Intre anemtî 
boerî ^ras marele Vistier» Mateîs F^lkoîans^ mi marele 
Ban§ Ilan'B, fratele Domneî l»î KonstantinS Vod*. A^iemtia 
tnfeiiimîind»-se la Ilort-B, îmn^ratslS e*a§ bsksratS t6rte, î-a 
îmbr&kat§ ne tojjî k» kaftane, mi î-a trimisS înd'Br'BtS ks 
»ng fsnkîaionarî» tsrkS karele adsse kaftansls mi firmanslS 
DomnslBÎ, loanS Vod'B. Fiind» k'& atsme era mare foraete în 
gearB, a adss» m»lt» greS de ne aî»rea mi a nstritS no- 
norslS. 

In timn»!» anesta * s'a înkeeat§ mi nanea între Asstria 
mi Tsr^ia la Hassarovig», la kare a kontribsit» mi DomnslS. 
A»striaHiî, fiind» învingători nerea» tot^b geara Manteneask* ; 
dar loanS Vod'B, de mi era nleninotentS mi nstea sb akor- 



1 nanea s'a înkeeatS la 21 Islie 1718. loanS (saS Enaki) Vods fese »- 
nslS din delegagii normei ne Isx narte la facerea tratatslsf de nave. Ds- 
iTb kondijiiiBnile anelsl tratat», s'aS liberatS nrisonieriî dintr'o narte rai 
din alta. Atun-aî eliberBiids-ae mi Nikolaî Vods ne era arestatS în Tran- 
silvania, frateseS a trimisS la marginea jiereî maî malgi boerî kariî 1 aS 
nrlimitS k» ceremonie. Nekol î Vodi dsnx ne a netrekstg maî m»lte 
zile la frateseS, a nlekatS mi 8*aS dssS la Adriauonole. TotS dsni kon- 
digisnele ni^eî a rsmasS ka ^ele nimî jsdese de neste OltS adlki Ba- 
natslS Timimdreî rai BanatslS Kraîoveî, si treak^B s»b domnirea Nemgi- 
lorS. nrin «rmare thrh de ksv^ntS a«torî8lg atribse l«î loanS Vodx me- 
TitBlS k£ a sk^nalS tdts ^eara din merbirea Nem^eask^. 

(TradskilortslSJ. 



PABTEA. IT. EPOCA lY. CAPG I. 151 

de cererea Asstrieî, isbsti a fane nanea d'snds n^maî nele 
qinHî j«dege. 

Anests Domn^ a skoss earbmî darea V'sk'britslBî (k'bte 
20 narale de vitB) kare fssese ssnrimat^ kb jsrbm^butsl^ 1»! 
Ştefana Vod'B mi al§ arxiereilorS. Ile l'Bng'B aceasta a maî 
skosS o dare ne se koma Ilenetlsita^ adik-B k^rgî ne nsinele 
fie-k'Brsî individa, kare ns eraS maf nainte. £ls a mijlonitS 
Ia n6rtB ka s:b dea mi Itlaks-firmanS, adik'B karte de gra- 
gîare, Domneî Isî KonstantinS Vodi BrBnkoveans, kare, lî- 
ber^ndb-se din esilslS de la Kîstaea, s'a întors» în gearE 
mi a intrat§ în stxn'snirea averilorS sale? nemirakT»tore K 

Dsn'B o domnie de doî ani rai natrs Isnî, loanS Vodi& 
s'a boln'Bvits greS. Atsnne, kîem'sndS ne MitronolitslS ks 
Eniskonîî mi ks boeriî, le-a nerstg maî înteî» ertare de ne- 
le ie le-ar fi gremit», ano! le-a snssS k% nine este îndsm- 
m-Bnit» ks frate-se» Nekolaî Vodi& &% se tragi din geara 
Msoteneask^B, fiiudS ki^ el» are st» vie DomnS. Dsni acea- 
sta mKrindg, îlS înmormintars în Metronolia Bsksremtilor^. 

De la anests DomnS essisfcs xrisove din anii 722G mi 
7227. 



1 Aceasta dsne mdrte a l'BsatS fetelorS sale tdts averea mimk^Etdre, îar ne- 
notslsi seg nea neminik'Btdre. Dsni a^eea, nrin momteaire, averea a 
rbmasS la familia BrBtikovenilerg, alS ki<rora koboritorîs astăzi este ve- 
nerabilblS boerî» BaoBlS Grig^ri Brsnkoveans *. 



* BansIS Brbukoyeans a msritS ne la 1882. Acesta a fostS nelS de ne snui koboritorîs din 
jEamilia aste veke mi ilusti-b hi istoria RominilorS. EI8 fssese înssrat8 ks fiîka Logo- 
fitsIS HÎBnts Balm8 din Moldova, familie earbmi f6rte veke. Ne avmdS koni! mi vo- 
ind8 a nernetoa nsmele 8e8, adontan ne D6mn'a Zoq soflia fosislsi DomnS Bibesks (ka- 
re era nenât-b de son a D6nmei Brbnkoveans, fiîka LogofLtslsî Aleks MavrokordatS 
din Moldova) dmdS nsmele de Bnnkoveans nelsT întbTs n-bskstS fiTs a18 eî. Astfelfs 
nel8 întils fils al8 Donuislsf Bibesks ae nsmi Brbnkoyeans, mi ne lingi însemnata a- 
vere ie nersonalS a momtenitS, a nmasS gerantS nleninotentS assnra averel destinatfb 
nenti-s aniezimintele de bine fanere nsbliki. Aneste amezimiute konsistB în snitalsrî 
mi M-bnistirî. Yenitsrile lorS se ndikK la 80 mU galbeni ne an8. 

{Nota TradakttoriaM). 



152 ISTORIA DACUST 



A doua domnie a lui Nicolae Vodă Maurocordată. 

Dsn-B nanea de la UasarovîjgS, liberbnds-se Nlkolaî Vo- 
D. chr. Id-B de la AsstriaHÎ, a trekstS la Konstantinonole, mi 

1719> I 

DnpechroMsn^ mortea fratelvî se^ a k:bU'Btat» eari>mî domnia, 
locale. iAste dat'B s'a ar^tat^ blrsndb k'Etre boerî, roiserikor- 
dios» k-btre hcî s'Branî mi dreiitS kitre nonors; dar a skosS 
eanbmî darea V:bkirit»l8î, a adaps^ IIogon'Briteln, a fikst» 
earBmî ki^rij! nenetlsite, mi aS nssS dare ne M'Bnistirî mi 
ne nreogi, — dibri kare s'aX fostS desfiinHat» 'ssb StetanS 
Vod'B KantakszenS. El« a fekb'tS mi faîmosa Miintstire V-b- 
k'Breiutî anrone de B«k»remtî. Dar avBiidS natim'B assiira 
Mitronolit»!»! AntimS Ta rbdikats din skaunslS Mitronolie! 
mi zik'bnds kt-l8 trimite în esilw neste DKn^bre, a datg or- 
dinx sekretb' de TaS înekat§ trek'BndS DsnrBrea, Dsn'B 11 
anî mi 2 Isnî de domnie în nane rai linirate, Nikolae . Vod* 
a msritS ne tronslS seS în anslb' 1730 mi fs înmorm^bntatS 
în Mmtstirea V^Bktremtîî. 

Ile timnslg anesta, fektndB-se o revolsjjisne la Kon- 
stantinonole, în kanslS k-Breîa era «nS AlbanezS nsmit» Ila- 
trona mi sns altsl» nsmitS Msslsxs, s'a destronats Si^ltanslS 
Axmets III mi s'a întlijat§ la imn-Erbi^ie nenot^lî» ses Sul- 
tan» Maxmb'ts V. 



DOMNULU LIXî 

ConstantiM Vodă III Maurocordată. 

M«rind§ , Nikolae ,Vod:b Mabrokordat», Ilorta, dsm& ne- 
D. Chr. Vrerea klarS a boerilorS din neai*x, a datS domnia fi- 

1730 I 

Dupeciiro-Hslsi Eon<^tantin§. Dar abia domni natrs IsnI, mids^- 
locale, ffvh întrigele Isî Mixaîs RakeTigi, se destits'B. 



FABTEA lY. KPOCA IT. CAPfi I. 158 

DOMNULU LX. 

Micham Yodd III Racomtză. 

Acesta se nsinea mi HexanH. Kh rasltB dare de bauî 

elS destitsase ne EonstantinS Yod'B: dar abia dom-rD. chr. 

I 1731. 

ni «nS anS, rai rivald» seS îî Ib^ earBiuî domnia.<i>upe ihro- 
Din timnKlS anesta a îo'ienstS a se m^Bri darea k!B-l eaie. 
tre E[<3rtB, mi domnii a se bkimba mai desS. 



A doua domnie a lut Constantină Maurocordată. 

Anesta, rek'Bn'bt^nds-mî tron»l^^ ks mslti dare de ban!, 
mi viindS în jjearB, afbkstK M^jn-Lstirea veke a sm-r d. chr. 
tslsi Sniridons în Bsk^sremtî. Dar abîa donjni snS^Dnpe chro- 
anS, mi Ilorta îlS mstB la domnia Moldo veî, trimi-l locrie. 
ij'Bnd^ în loks-î ne Grigori Vod^B (aika, Domnsls de akolo. 



DoMNULU LXI. 

Grigori Vodă II Ghica, 

Acesta ks dare de bani, a mijlonitS s-b-IS strBmste la 
domnia ijereî Msntenemtî, fiindS ki aceasta era maîr d. Chr. 
m'Bnos'b. ElS a m-trit» vLmile, kare ni>n'B atsnnî e-<Dupe chro- 
raS forte mini; din aceasta a ressltatrs mi nrefane-l caie. 
rea în venitHrile M-Bnistirilor^, kare dsnt xrisovele Domni- 
lor» de mai nainte eras skstite de vam'B. Dar dsn'b o dom- 
nie de doî ani, Harta earbmî Ta stn&mstatS la Moldova. 



A treia domnie a lut Constantinii Vodă MaurocordatH. 
DsniB strtmBtarea l«î Grigori Vod'B Gîka, Ilorta at'i- 



154 ISTORIA PACISi 

DnpeChr. ^mis§ (le a treia or^B DomnS ne KonstantinS Masro- 
Dupechro-ikordats. Atsn^e, deskiz'Bnds-se resbois între Austria 
°^e/ jrai Tîjriia a mtratS în ^eara Roni'Bneask'B snS ge- 
neral» ks sn« nsm^Brg însemnat» de ouitire. Konstantin^ 
Vodt, ksm a BT^zKtS ki» Neraj^iî s'anronie de T'Brgovemtea, 
a fegitg neste D^niire în Tsrnia; îar boeriî a» stat» ne lokS. 
Ile «rmi viind» Konstantin» Vod-B ks mare n»m'brg de Tsr^, 
AsstriaHiî, v'hzi>nd»-se în n«mrBr?î inferior», s'hk retrasS k-Btre 
msnijî. Tsrniî s'a^ l»at§ dsn-b eî, mi ajang-Enda-î î-aS bttstS 
la niteratî mi la IlîerminarS, mi î-a» învinsa. Dsnt acea- 
sta î-as maî b^tstS mi în alte lok»ri, n'BU'b ue î*a» skosS 
rai din nele nin^î jsdege de neste Olt». Ile srm'B, fBki>nd8- 
se nane la anîjl« 1739, Banat»lS Kraîoveî s'a Isat» în stt- 
nrbnirea Tsr^ilor». Aieast'B jgearB în ksrsS de 18 anî afl-Bn- 
d»-se ssb st'BQ'Bnirea A»strieî s'a gsvernats dsn'B legile ije- 
reî, k« Divan slîî mi orBndselele sale de maî nainte. Kon- 
stantinS Vodii maî adtogi&nd» 100 miî leî ne l-BngB trib»- 
tsl» i^ereî, maî d'BndS anoî mi darsrî la Tsr^î, â isb»tit8 a 
inkornora eai-^mî Banatsl» ks geara Rom'Bneask'B, i^&ndsind» 
Ban» ne Mateî» Kantakszen». Iar boeriî Msntenî, ktijî se 
aflag desnre mbnijî aS trekstS ks Asstrianiî în Tranailvania, 
îar Heî desnre k-Bmuie as venit» la KonstantînS Vodt. Dom- 
nsls maî t'Brzir; a skos» Itlaks-firman», sa§ karte de erta- 
re îmntrBteaskt, dsu'B kare toijî emigragiî, înmtiing'Bnds-se 
de k-Btre Lakoviiis komandirslS Transilvaniei, s'aS întorsSîn 
ijear'B, nes8n:Bragî mi forB îngrijire. 

Dsn^B a^eea, konsslt'Bnds-se Domnsl» ks MitronolitslS, 
ks Eniskonsl;» mi ks boeriî, nrin komsn'B îngelegere a§ fB- 
kst8 Reforma^ sa§ nrefaiere generalib în tote rBndselele ge- 
reî. A FBdikats de la M-Bn-Bstiri mi d'Brile kare le da, mi 
milele kare le nrimea» dsu'B xisuve, înfiing'Bnds mi o eni*^ 
tronie assnra lor». Boerilors ', Is^Bnds le venitsri e kare le 
avea ne din afarB, le>a regslat?^ lefi dsn'B treanta mi karak- 
tersls lorg. A regslatS rai gradsrile boerilorS, nsminds ne 



1 Ilrin k8vint»15 Boetl se înjjelegeaS fsnkflionariî în aktivitate. 

(Nota Trad»kntofittM.) 



PABTEA IV. El>OrCA lY. CAPit 1. 166 

anei ne ajsnsese la dregătorii marî mi nrimise rangsrî Ve- 
liifi, iar ne a^eî ne se trBgeaS nKmaT din boerî mi ns ajsn- 
sese la dregătorii neamsrf, ne kare î-a skHtitS mi de dtrî. 
Ile boeril mini, adeki. ne nel de starea a treia î-a n»niitS 
Mazili, skstinds-î de Vin^britS mi Dejmsritl A organisak$ 
t6te Hele-1-aIte nrofesslvni. mi a ri^dikatS tote drsrile nele 
vekî, nreksmS Birslăy Sama mikd, lllokonsW steagalsîf UenenUe, 
nogon^ritslS, VdkdritslS*^ îar în drentslă anestora tote a xotB- 
FBtg ka fie kare Rom'BnS ' sx dea kiite 2 Yg leî la VferiS 
(trilsnie) saS zene leî ne an»; a m'BritS însrB ze^îselele nro- 
dsktelor/i, afarb de OîeriiS, Vijir,rit8j mi DejmaritSy ne kare 
le-a IrssatS ka maî nainte. 

U'hXi'B ne timnsl» acesta, era§ sate întregi de Rommî 
boeremtî mi de robî [I|iganî sklavî] m'sn'Bstiremtî, kari ns 
nlrsteaS darea de o notrivTi k» Rom^nîî liberi. DomnslS î-a 
liberatS mi ne a^emtia, ne sniî ks voea ne alj^il fhr'b voea 
stBni&nilorS lorS ; îar snre m^ng'berea M^bni^stirilor» mi a boe- 
rilorg le-a datS nentrs servigS Skstelni^î mi IIosl^mniHl* 
[Vezî araezrBm'BntKl?^ anesta nre larg« la tonisl» III.] 

AnestiJ DomnS a înfiinijatS mkolî nentr» limba Elin'B, 
Italiana mi Slavon'B sa» Rsmtneask^B *. a amezat» r:Lnd«eIe 
nentrs felîsls jsdek^Bijilors mi a adssS j^eara la snorire mi 
la îmbsn'Bt^gire. Dar Domnii mazilîijî de la KonstaniinoTio- 
le, rbvnindS bsn's-starea în kare ajsnsese ijeara, aS siioritS 
darea jjereî kiitre îmni>niHie, nentrs ka s'b kanete Domnia. 
Dsn'b aneasta, flindS k'B KonstantinS n'a voitS s'b dea atita 
Bsm'B k^tS al]i^iî, Ilorta Ta destitsats^ dsn'b ne a domnitS 6 
ani mi 2 Isnî. 



1 nrin kHYintvIS RommS astorîBlS îngcleg^e ne g'BranvlS siteanS, ki^T, 
nu nsmaî ne timn^lS avtorîslBl, dar mi kîar astbzî, insl^î din boerî se 
rsniineaz^B a-mî zine Kom'bnî» nreferbndS a fi f&TB naţionalitate dekitft 
a se ktif'inda ks nronitii de Romsnf. 

(Nota TradtthdlorhM), 

2 £ ksriosg ksmS avtorislS konfond'b limba slavoxis k» nea rom'BntB. 

(TradfikfHortfilS), 



166 18T0B1A DACUC! 

A doa domnie a lui Michătu Racomţâ, 

Mixais Vod-B RakovÎHii, aflîndH-se dator§ ks bani la 
D.chr. ^Devlet« (adik'B la îmntr'Bjji'B) mi la mai m8l^î oa- 
Dupe chro-lmenî inflsinaî, mi aflîndS kt venitsrile ij'Briî 8*aS sno- 
caie. JritS, a nromis» st-mî nl'bteask'B datoriile nrin sn'Bta- 
r«lK Manolake kare era Kans-Kcxaîa, îudat-B ^e î-ar da dom- 
nia. Kh assemenea nronsnerî, snorindS totS d^odate mi tri- 
b&tslS, aS k-BnttatS ^leea ^e dorîa. VîindS în ijarB, mi v%- 
zînds k-B k» darea de zeie leî de kanS, ne era amezate de 
KonstantinS Vodii, nw nstea st ikonomiseaskt nlata datorii- 
lor^ sale, aS skos8 mai mslte sfertsrî (tril»niî) de kttS na- 
tr8, mi o dare ne vite, nbmitt Vik-BritS. Assemenea gres- 
tate de dtrî aS ftkstS kt neste 16000 de lok«itorî, atîtS de 
«este OltK kîts mi de dinko^e, a« fegits neste Dsntre. A- 
tenii Boeriî, dskîndK-se la Konstantinonole, aS dat» nlîngere 
la llortt. Aceasta, dsnt sttrsinjjele oamenilorS influinip de ne 
lîngt ea, karî aveas dara veri binemti ks domnslS, as în- 
tîrziats destitsarea Isî nint la îmnlinirea terminslsî de trei 
ani, ne kare i se dase domnia, mi nentrs kare ns avea de 
k-Bt.^ trei Isnî înkt. Din timn«l§ aiesta a» îu*ien»tS a se 
da domniile ne kîte trei anî, mi deosebit» de aceasta a se 
da ne fie-kare anS mskarel^, saS înoire de domnie, nentrs 
kare se trimitea firman» îmntrBtesk» ks 8n« fsnkgionarS 
tsrkr;, mi se srmas o mslipme de keltselî. De atsnni mi 
nsterea domnilors s^a mikmoratS^ fiindS kt eî ns se ft^eaS 
dsnt alte merite saS konsideraj^sni, de kîts nsmaî nrin ns- 
terea banilor», mi nrin mijlo'jirea KanKkexaielelorS, în raîna 
ktrora sta toatt nsterea. 



A patra domnia a lui Conşiantinii MaurorordatH. 

Acesta, ktnttînds domnia nentrs a natra oart ks msl- 
D. Chp. Ub dare de banî, a «lerkatS st srmeze a adsna dt- 

1744. I . 

Dupechrojrlle dsnt kinsl» ameztrilors Isî de reformt de maî 

nicele I . rr i • i 

locale. înainte. Ks kinsls anosta înst, nenstîndS st'mî nlt- 
teaskt datoriile, s'a întorsS la sistemele Isî Mixaîs Vodt 



PABTRA. IV. KPOOA IV. CAPC 1. 157 

BakoBÎgi^ nii dsu'b o domni'B de tref ani mî noi IsnI se 
destitsi. 



A duoa domnia a luî Grigorie Ghica, 

Anesta, tcBiii^tînd^ iarBuiI ks banT uentrs a doa 6r% 
domnia, mi viind^ la tronS, a »nnatS adsnarea d'b-f n. oiv. 

I 1748. 

rilorS d^ui sistema l8î KonstantmS MasrokordatS ; a<Dnpe dm- 
maî ad-bogat^ mi la Oeritî^ kîte »njS banS mi jum-Eta-l ioc*ie. 
te de fie-kare oai-B, nentrK kare nin-B atenni se nlitea nin^î 
narale. Anesta a fibkst^ m'bn'Bstirea sfintslsi IlanteleimonS 
afarB din Bsksremt!, în kare a fsndatS mi bnă snitalS me- 
nita- a^ se ijinea kw fondsrile Monastireî. 

IntîmnlîndK-se a m^ri Grigore Voât Ghika, boeriî aS 
trimis.; îndatt ung k^riers la Konstantinonole ks ArzS, saS 
Bsnlik'B, k'Btre Iloartrb ka si le dea domnS nre fiislS s^bS Bei- 
zadea SkarlatK. Tot« d'odat-b aS nlekatH mi kîiji-va boerl 
ka 81» se nlîngii la Ilort-B asbnra gre^tigil d-BrilorS, assnra 
keltoelilorS m^karolslbi, assnra îmnietLreî Tsr^ilorS, mi ass- 
nra altor ssbiekte v'Bt'bmttoare ^i>ti\, mi mal ks seam'B a- 
ssnra deseî skimb'Brl a domnslsî. 

Âilindb-se atKn^iî Kanskexaia al domniei snS boerS a 
nsme Bama Mixalonols, sokrslf^ Isî Beizadea Matels Gika^ ka- 
rele era mare dragomani ali{ Ilor^el, anesta, kimiS aS nri- 
imit8 ÂrzslS trimisS de boerî, a nref'bkstS nsmele din nt- 
sntrs mi a nss^ nsmele ginerelsl B'bS, mi astS felS nrin mij- 
locirea amicilor^ s'bl inâsinijî ne lîng^ Iloart^ mi nrin dare 
de bani, B*a fbkst^ domns ginerele stă Matei Gika. Acesta, 
nlek'bndS si» vie în garb, se întfini în kale kş Boeriî ceye- 
niaS ks îns'Brcinari^a arhtat'B mal sssS, mi snsinds le ki> ell8 
va îndrenta nevoile jj:Briî, î-a îndsnlekatS de s'aS întors^. 



DOMNULU LXII. 
Mat4ihi Yodă 1 Ghica IV. 
A^esta^ viindS în gearb, a fekstS mslte neajsnssrl Boe- 



168 iSTOBiA dacie! 

D. chr. ^rilorS kare nlekâserb la Konstantinonole ks alîn^eri. 
Dnpe chro-lAHemtia, ne maî nstîndS ssferi assnririle IsL aS 
locale. JtrimîsS as«nra Ikî doleanij-B lalIoart'B. Iloarta a o- 
rîndsits ne 8n» KaaBgi-bauia, ks înstrăinare ka s'B ner^e- 
teze l^krsrile la Bsksrenitî. Domnsl» a orbndsitS ni&zitor¥ 
nentrs ka s'B ns meargă nimeni la dînsslS s% se tîngseaski. 
Dar în zioa de sfînts KonstantinS^ ne kînd^i DomnslS se a- 
fla la Mitronolie la biserikis, aflîndis-se mslts nonor» adsnatS, 
s'a§ skslatS ks togii ks strigări mi ks sgomot^ mi IsîndS ne 
MitronolitslS înainte înnresn'b ks boerii, s'a» dsss la Eansgi- 
bama mi i-as datS ssnlika în kontra Domnslsi. Anesta tri- 
migînds-o la Konstantinouole, Iloarta destitst neMateisVo- 
ă'B ăbwh no:b Isni de domni'B. 



DOMNULU LXIII. 

Constantinii Vodă lY Cehanu. 

Acesta era fiîsls Isi Mixaîs Vod'E Rakovig'B. Mai na«- 
D. Chr. ^înte fssese Domn» la Moldova, mi astb dafeb duni 
i>Qp« ohro->mijloHirea Sn'Btarslsi Mixalake, kare era BamS-Kan8 
locale. JKexaîa, a ktnatatS domnia g'Brel Rsmmemti. Vi- 
ind» în garb, elS a ortnd»itS KannimalS, saS adsnitorS de 
bani, ne ginerile s:b§ nostelnikKlS GeanetS. Ddnmsl^, fiindS 
datora nosigisnea sa anestor^ dsoi omeni mi st'Bnminds-ae 
de k'Btre ei, vrma ka stro&ngerea d'BrilorS mi gsyemslS glo- 
rii S'B se faki dsni» voia mi kondsnerea lorS. Boerii, v*- 
zmdS kt Iskrsrile din ^e în ^e niergS mai rB^, s'aS kon- 
ssltatS între ei mi aS skrisS în sekretS la Eraiova. Eni- 
skonslS mi ks togi boerii de akolo aS nlekatH la Eonstan- 
tinonole. DomnslS, ksmS a simgitS de aneasta, s'a însnii- 
m'BntatS, mi kem^BndS ne boeri, a statS la învoiala ks din- 
mii mi le a nromisS ka si ns Ia din gean mai msltS de 
trei mii de nsngi de bani ne anS, S'B goneask^B nellostelni- 
kslS GeanetS din gearB mi s£ se trimig'B snS boerS rom^BnS 
ka Eaas-Eexaia la Eonstaitinonole. Boerii mvljiCTiinds-sey 



PABTBA IV. BPOCA IT. GAP& I. IM 

aj( trimişii îndats mi ajsngindS ue EniskonslS RimDikslsl 
k8 Kraîovenii la Ândrianonole, 7-aS întorsS. Kk aneste în* 
fnvotele s'aS arbtatS de odati msljjsmitS mi SnitarslS Ma- 
nolake, kare era BamS E^tns-Kexaia; darB ne sm», nrin 
dare de ban!, aS skosS firmanS înm&rBteskS, k« kare a esi- 
latS la Hinrs ne doi boerl Vibkiremtii, mi aS goaitS din 
Konstantinouole ne boernl^ rommS trimisS ka Eans-Eexala, 
nentrs ka 8*6 îngrozeaâk'B nre nei din gearb mi si-ml îmnlinea- 
8k'& skonsrile. Domn^lS, îngrijinds-se ka s^b ns se maîdea 
nl'sngerî assnra Îs! la Uorti^, a mijlonitS de s'a strBmstat^ 
lar&m! la domnia Moldovi!, dsn'b ne a domnita ani trei ani. 
In anslS 1764, adikis în alS dsoilea anS alS donmiel Isl, a 
msrit^ mi SsltanslS MaxmstS V mi în loks-I s'a nssS frate- 
le seS SbltanS OamanS III. 



A cincea domnie a luî Constantinii Vodă MaurocordatH. 

Es toate k'b anesta avea mare tronere la IIortB, dom- 
nia îns'B n'a nstvf o ksuita de k^ttS urm dare der d. chr. 
bani. ViindS ks domnia, elS a srmatS a adsna d'b-^Dnpe ehr». 

I nicelo 

rile dsni modislS adontatS de urede^esoril 8*61, nen-l loeaie. 
trs întimninarea keltselilorS sale. Dar geara, TBzindv-se 
innoy%rati&, s*a n^nsS assnra Isî la Ilortib, kare Ta mi des- 
atitsatS dsn^ dsol an! mi m^se l»nl de domniib. în ansM 
M dsoilea alft domniei anestsia a msrit^ mi SsltanvU Os- 
manS III, mi s'aS fikstS îmniratS SsltanS Hsstafa III, fiIslX 
kl ÂxmetS III mi vtrS 1»! Osmana III. 



DOMNULU LXIV. 

Scarlatn Vodă I Ghica V. 

Anesta era fiS alS Isl Ghigore Vodi Oika mi frate ka Matela 
Vodi Gika. Dani ne a fostS mnH întBia Domnii alSr d. oir. 
Moldovei, 8*a stTBmstatilla Domnia gerel Mantenemtfxnope «h»- 
tnaiB kfmsltib dare de bani. Acesta, ks t6tek:& atrBn-l loci^ 
gerea diriloră of^ks dsui onndBeala DoronilorS ne-lS nre- 



160 ISTORIA DACUBi 

Hedase, totouii a aribtats nlekare ka r'b fak'B mi bine gerei. 
A dat» ssnlik'B la liorVb as^nra absssrilorS iui a întindere! 
T^rnilorS în gearB, mi, kelt»ind8 neste natn> sRte mii leî, 
a isbsthS s-b se rtndseaski sns Msvela Efendi, snb Kansgi- 
bama^DU «n« TeftigiS, kariî a« gonitH ne Tur^î înnresn'B ks 
vitele loră neste Dsn-Bre, — i-aS m'BrginitS de a mai kslka 
geani; a ns nstea veni de k'Bt§ k'Bi^i-ya kananl7>î ksnosksg!, 
nrin întirea mi învoirea Domnslsî ka s-b kvmnere zaxerele 
k» hhn'h tokmeal'B nentrs treb»înija îmniirBjjieî, — orbndsea- 
1% kare se n'Bzemte mi iiT>n'B ast^szî. 

Es tute nsrt'brile sale Mele b»ne kitrb boei1> ks tote 
serviMîsrile ne a fBkst» yereî, ks tote k'B ns s'a dată ni^îo 
nlingere assnra \nl, Ilorta îns^B dsn'b înnlinirea de trei an! 
de domule Ta destitsatri fBrL ni^î »n^ ksvt&ntS. 



A fesea domnie a lui Constantinii Maurocordată. 

Âiest^ Domns, de mi ka oms era nrea bsnS mi bl'BndS, 

D. chr. ^dar fiind» k'B mi ast'B data^ d'Bdsse raslgi ban! ka s:b 

DopechroMa domnia, mi âindS k'B IhBkssa mslte datorii la Eon- 

nicele I 

locale, istantinonole, a fostS nevoit» s'b îns'Brsineze geara ks 
mslte felsr! de dir'. Ile li^ng^ aceste, fiindS k'B avea boe- 
riî gre^ do! Ean8-koxa!a din do^B deosebite fatrii, mi fitndS 
datori» ks bani la ami&ndoî, era» nerte neîncetate între e!, 
k.'bHi nelS ma! veki» nretindea s'b fie nl'BtitS mai nainte, mi 
qel§ ma! noS asemine. Dsmm'Bniile dintre Eans-kexaele 
fBk»rB iatri! mi între boeri! din gearB, kari în<ien»nb a se 
nerseksta mi a se m'Bnka »niî ne alijiî. Folosind»-se de as- 
semine intrig! Bama Mixaloa»!», agent»lS 1»! EonstantinS 
Vodi ^exanS, a £Bk»tS de a venitS k'Bgî-va din boerî b* 
Eonstantinonole ne f»rim§ k» nl'Bngere assnra 1»! MaSro- 
kordat?^. Ilorta, dmdS kreding'B boerilorS acestora, h voitS 
8% le falcB drentate; dar» nentr» ka s% n» simg'B Ean^-ke-^ 
xaelele 1»! MaSrokordat^, s'a an&tatS fBgimS k'B ns krede 
uli&ngerile boerilorS, mi a trimisS snS Eansgi-bama ks »nS 
firmanS de întărire mi ks snS alt» firmanS sekretii de des- 



PABTEA lY. RPOCA lY. CAPfi 1. 161 

tit8are. DomnslS a emitS inaiutea Isî KanKgi-bama iiii Ta 
nrimitS ks mare neremonie. TsrkslS veni la Ksrtea dom- 
neaak'B ; neţi mâi înt'Bîs firmansiS de intbrire ; ne srmi Bkofie 
fbrb veste ne anelS de destitsire, mi dsni netire aresti ne 
OomnS mi konfiski tote averile sale; dsnrb karorlX Ist ks 
elŞ la Konstantinonole, dsn'b vnS nnii mi ontS hmî de Dem- 
nie. 



A doua domnie a lui Constantinii Vodă Cehanu. 

Acesta, viind» ks domnia, a lisată Kans-kexafa ne 
Bama Mixalonslo; dar sn^^ Snatarîsl?^ Stavraki («lefn. chr. 
se zinea mi Stavrakogls) av!bnd§ inflsing'B la IIortbyDiB chro- 
mi la îmnsratsl^, isbstî s'b se fak'B KauH-kexi^a mi' io«*ie. 
s% essileze ne Mixalonslo. Acesta, uîrîndS la Ilort» n% 
boeri! din gear& k'B vinS adese ks nl^bngerî min^inose asv- 
nra domnilor», a trimis» «ns KanKgî-bame ks firman» de a 
arestat» în nsmk'sria de xoqî ne o mslgime de boerî, ne ka- 
ri îî kinsea, Trbwh ne k'sstas 83& skane k» dare de bani. 
Acestea le fEHea înadins» nentr» ka s'b sl'Bbeaski ne boeri, 
mi B'b'i: îngrozeaskrb, nentrs ka s'b n» mai vie k» nl-Engeri la 
Ti6rtB as»nra dirilorS mi a ab»z»rilor» Gre^ilorS fanariojp. 
Dar abia domni KonstăntinS Vod'B ze^e l»ni mi ont-finre ze^e 
zile, mi din ka»8'b k'B bea n^ltb melissib mi alte l»kn>rî 
snirtose, msri mi se înmorm^nts la Mitronolia din Bsk»- 
remtî. 

DOMNULU LXV. 

ştefana Vodă Racovitzâ. 

Acesta era frate Ibî KostantinS Vodrb Hexan». Kmi- 

t%ndS domnia nrin nrea nstemikslS Stavrakogl», »r-rD, chr. 

ma s!B ask»lte tote nsnerile 1»! la kale ka ordine.<Dape ehro- 

Stavrakogls într» altele îl§ nsse la kale kt, ka s'bI lora^e. 

îngrozeask'B ne boeri, s'b Bn'Bnzsre ne doi, nentrs kare îî mi 

skose »nS firmanS mi i-lS dete ne asksnsS. ViindS Dom- 

11 






162 ISTORIA dacie! 

nslS în gearB, kKmg intra k» 'ieremonie în Bsksreoitî, a 
dat§ ordinS îndată de aS nrins^ ne snS StolnikslS Stefanaki 
mi ne George Bi&zesk» mi 'îas sn^nzsratS ne vn»ls în nor- 
ta din sssS mi ne altslS în nea din jos§ a ksrjgeî Dom- 
nemtî. ' Aceasta s'a întemnlatS în zioa de 26 Anrilie. Dsn^b 
aneasta a înnenst^ a sk6t;e o mslgime de dxrî grele ne gea- 
rb. IlresimjsindS ins-B k'B as s:b dea nl'Bngere assnra Isî la 
IIort^B, a skrisK de î-a maî venitS Hn« firman», k» kare a 
arestata o malsîme de boerî mari. A4eî ktjjî a» rbmasS 
liberi, înfrikomibnds-se de qeea ^e s^a întemulats nelorlalg!, 
ns kstezarB a rosti ninî ksv^ntS desnre nevoile j^ereî. Dar 
nonorsls, ne mai nst^nd» ssferi grest'&gile, s'a revoltatS, nii 
înnen'BndS a trage klonotele Herea liberarea boerilorS * mi 
îmnsginarea d'brilor^. Stefans Vod'B; dsni nsnerile la kale 
ale omenilorS Ibî Stavraki ne avea ne Irbngi elS, trimise o- 
sta î înarmagî mi rrbsini nonorslS, s^iiz'bndă mi trei omenL 
Ilamiî din netxijîle tsmemtî, afl'Bnd» desnre aceste, a» skrisS 
la K^nstantinonole k'B tdte neksviinijele ancste se fakS din 
kassa Isî Stavraki. Âfl'&ndsse totS odatB la Eonstantino- 
nole mi XanslS de la ErbmS, s'a imnresionatS mi elS de 
relele j^ereî mi a sti^risit» la îmn'Brb^ie de s'a snBnzsrat^ 
Stavraki înaintea kaseî sale ; iar StefanS Vodx s'a destitsatS 
k^ mare srgie, konfisk'bndsi-se tote averile^ dsnrb o domnie 
de «ns an§ mi mese Isni. 



A dona domnie a lui Scarlaiu Vodă Ghica. 

De mi domniile ajsnseserB a se da ne bani, totsmi 

D. chr. ^k^ndS 4ea maî mik.'b nl^Bngere a ^ereT ajungea la 

Dinchonolaszsl» îmniratslsî, se fb^ea alegerea ma! bsn'b. Ast- 

locaie. jfclS astL datB, ksnoskstS fiindS SkarlatS Vodi Gi- 

ka ka omS anlikat^ la virtste, i sa datS domnia ks mal 

nsginB dare de bani. Acesta, vtbZ'BndS ki o nronrietate a 



1 Se vede kib ne atsn^e boeril eraS nrea bsni nartioBi, de se sksla no- 
norslg în fav6rea 4or«. (Tradueătariulu.) 



PABTBA lY. BFOCA lY. GAPG 1. 163 

sneî Ssltane Sofia, nsmite Odaia Vizirsls!, fiindS anr6ne 
du BrBila, adsnea ^ereî mare nagsb^B mi strik'BHÎi^ne, s'a 
tokmit» ks nsmita Ssltanrb ka s:e-î dea kite 25 mii leî ne 
an§. mi nronietatea s-b rim^e a statsl»L Âneastb tokmeal'b 
fie iTBzemte mi wbn'b ast'bzî ^. Anest» Domn» a Hkst)^ mi 
M'bn'Bstirea smtslsi Sniridon» în Bsksremtî ; dar dBn* o dom- 
nie nanniks milinimtit-B de snS anS mi m6se isnî, msrindS 
ne tron», s'a inraormîntatS în aneaste biserîkx. 



DOMNULU LXVI. 

Alessandru Vodă Ghica VI. 

Dsna^ murtea Isî Skarlats Vod'b, înainte de a se da 
nini o mtire deanre aneasta la Konstantinonole, s'afifD. chr. 

I 1766 

adsnats MitronolitelS mi boeriî , Anu-b îndemn8i8<DQpe diro- 
D6mneî, mi a» fibkst» cerere Ia nv3rti> ka 8% le deal io<»ie- 
domn» ne Aleksandrs Vod:B, fiîsiS mortslsi. Dsnib stersin-* 
ga mi a Kans-kexaelelors de la Konstantinonole^ Ilurta î-a 
trimisS semnele domniei. Qeste doî anî, îns^ Ilorta, dekla- 
rînds resboîs Rssieî (în ansi» 1768) mi bibnsindn k-B Ales- 
sandrs Vod^, fiinds nre<* jbne, n'ar nstea ko&rmsd geara k« 
vredni'îie, Ta destit»at» &rb ninî «nS ksvînts mi a rbndsitS 
ne virslS seS Grigori Vod'b Glka. 



Tsraî, în bitbliile k« IIoloniT, iiriQK:EndS adese orî robî din n:Brgile Ilo- 
loniel, aS statorniHitS o kolonie în lokslS arbtatS, kare s*a nsmitSOdaea 
Vizirslsî, iar TsrHemte Vizir-Kislasi. VizirslS a^iela, avsndS de sofiie o 
>S8ltani> nsmiti Sofia, dsn^B mdrte a lisatS nronrietatea aneasta sogiei 
sale, kare o st!bnînea ks Bostangil tsrHî. LokslS anesta, S8b nrotekgis- 
nea numitei Ssltane, se fiBksse adsnostslS tstsrorS fBkibtorilorS de rele, 
kari emiaS de akolo nii fB^eaS fellsrite înksrgerT mi nrtBdtbHîsnî în îm- 
nrejsriml. Xlentr» asemine kasse, DomnslS s'a învoita ks Ssltana, nre- 
k6mS s'a arBtatS m^â sbsS. 



164 18T0BIA oacib! 

DOMNULU LXVII. 

Grigore Yodă III Ghica VIL 

Acesta era fii»!» marel«î dragomani al Ilorgeî Alessan- 
D. cair. jdr» Qika, rai nenotS Isî Grigore Vod:B Gika. Aflîn- 
jDupe chro-ids-se mi anesta maî înainte mare dragomani mi 
loaiie. lDomn8 fn Moldova, ks inflsinga ^e avea ne lîng^ 
Horte a kibnttatS domnia gereî Msntenemtî. De timnslS a- 
Hela, a^ Isats Rsmiî netatea Xotinslid mi t6tb Moldova. La 
Fokmanî viind» un» Ilolkovnikg Nazarie Karezin» ks omtir! 
5ra6re, ădekt Kazanî, Volintirî mi legrbrî, a trimisa ne Vo- 
lintirî n'hwh în jsdegele Ilraxova mi lalomij^a ka ss onrea- 
sk'h ne loksitorî a se ssnsne Domnslsî. Atsnne boeriî ne 
era în slsjbele domniei, retrBgînds-se, DomnslS a înnemrtS 
8:b-î mustre, zik:Bnd8 kii sîntS îngelemî k» Rsmiî., mi le-a 
ordonata ssb amerinjjare de «rgie îmn'Brbteask'B kast mear- 
gă st rBsning:B ne Volontirî. Boeriî at^nne se konssltarB 
mi trimiserB ne snslS din eî Ia KolonelslS Nazarie si se ro- 
ge nentrs aceasta. Kolonelsl^ însi ns le dete ninl o askisl- 
tare, flind» k'B l«ase mtîre ksm^ k-B Srfa Valisi, karele se a- 
ila la Galagi ks 12 miî omtire, nama de la Brbilaks 15 rai! 
mi Grigori Vodt ks 5 miî, ultnseaS st vie st-lS lovensks 
de pdatt din treî n-Brijî. Ama dars, ItstndS 800 Volintirî 
ka st tae drsmsl^ Im Grigori Vodt, el» s'a »nit^ k« Eaza- 
niî mi lagtriî ne venise ssb Ilolkovnikslg Fabrici» mî-a 
nlekats sure Galagi. 

Volintiriî, înaintîndssc snre Bsksremtî, la 7 okt, a a- 
nslsî 1769 în zoii de ziot aS intratS în oramS fxrB ni^î o 
îmnedekare. Ilonorsls, kreztnds kt omtirea rsseaskt vine 
8t-î dea drentsrile nerdste, libertatea doritt mi mtntsirea 
nevoilor», se sni k« Volintiriî mi, k» nsijint Isntt, to]^ T»r- 
hH din Bsksremtî fort siimi saS fsgtrÎHî. TotS odatt aS 
nrînsS mi ne DomnS, ks tej^î boeriî Gre^î de ne lîngt elS 
(afart de Doamna ne kare o Itsase la Eonstantinonole ks 
koniiî) mi Ta» trimisa la Moldova, de «nde anoî fe trimisa 
la IletersbsrgS Dsnt aceasta MaremalslS RomiangovS rtn- 



PABTBA lY. BPOC^^IV. GAP& 1. 166 

dsi g^vernatorîs ne Snatarsl?^ II'Brys Eantakszeng. Atmine 
aS trimisS din nartea gereî la IletersbsrgS mi den»tagl ne 
VistierslS Origorie, ne VistierslS Mixaî» KantakszenS uii ne 
marele LogofetS Nikolae BrBnkoveans. 

Nazarîe mi ks Fabriqig, btttndS ne Urfa Valisi laGa- 
lag!, l'aS învinsa iini Ta» îmninsă neste Dsn'Dxe. Âkolo a$ 
Hrins§ mi ne KonstantinS Vod-B Ma8rokordatS, karele era 
de a natra orb DomnS în Moldova, mi l'as trimisS la lamî, 
»nde a mi msritx. D«n:B aceasta Nazarie, întorksnds-se la 
B»ksremtî k» Eaza^iî» snde ajunsese mi MaîorslS AndrakS 
k» 418 legirî, aS nlekatâ kttre Gîurgîs. în kale a întT»l- 
nits snS kornS de omtire T»rHi, kare nsmera neste 14 mi! 
emenî. K8 ns^ina omtire «io avea, nebizsinds^se a se bate 
k« Tsrniî, 8*â înkisS în Min-Bstirea Komana, mi a trimisS 
resnsnsB Isî Andraks mi Snatar^lsî II'Brvs KantakszenS ka 
fii-î vie întrs ajbtorS. AsediatS de Tsrjî, s'a i^inKtH trei zi- 
le. La 11 Dekeravrie k'Btr^B sear^, ar'Bt'&nds-se omtirea ne 
venea mtr« ajstorîs, Tsr^iî aS ttbtrît» assrira eî mi, ku ns- 
m-BrulS lorS nelg mare, a» s&rjimat^o, «Hizîndg uii ne Maîo- 
rsls Andrakb mi ne SnatarslS II'Brv». Atsnne a venita la 
Bskbremtî generalsls ZametinîJ, k» »n« kern» de omtire re- 
gulata, desure kare aszîndS Tur^iî, a» n'brbsit» assedisiS Ro- 
mane! mi aS fsgit^ la Gîsrgîs. Kn kînsls acesta a^ sk^natS 
IlolkovnikslS Nazarie, mi Rsmiî aS ksnrinsS nele 12 judej^e 
ale Rom-Bnie! mari. Turcii, karî i^ineag înkt Banatul» Kra- 
îoveî, a» nrokematS DomnS ne IIostelnikslK Manoiaki Ros- 
seti, karele se afla Kaîmakams akolo. Aqesta, skslîndu se ks 
omtire turHeaskt ka sb vie la Bsksremtî, s'a bi&tst?^ ku ge- 
neralulg Zaraetin», mi i'^mBÎndu învinsS, a trekutS neste Db- 
ntre. ZametînS a statS în Bsksremtî niin-B ne la înnenstul^ 
Isî Maî» 1770; mi nre kîndS se nrenara ka sl se loveask^ 
k» Turnii în b^tae gener^lt, nrimi ordinu st se retragi kw 
tote omtirile Îs! în Bassarabia. Boeriî din Bsksremtî atsnne, 
komnromimî nentrs devotamentul^ *ie as fosts arttats ki- 
tre Rsmî, a$ ktstats si. fsgi de srgia tsr^easki : sniî aS 
trekuts în Transilvania, algiis'as dss» dunţ Muskalî în Mol- 
dova. AneastB, mtire k-Bnttînd'o Manoli Vod-B, s'a skulatS 



166 ISTORIA daoibX 

Indato ks Rsmeli Valisi, mi trek'BndS ks omtire în geara 
Msnteneask^, a§ venits în Bsksremtî. 



DoMNULu LXVni. 

- Manoli Vodă Rosseti^ după muma. 

Anesta, ksm a intrats în Bsksremtî, a skrisS îndate 
D. Chr. Iboerîlor mi l'&k«itorilorîî kari era» emigragî, îndem- 
*^^®' jn'BndH-î s'B se înt6rkt la kiiminele lorS. Dar înks- 
FBnd» veni rotire kt, d»n'B viktoria rensrtat'B de Feld-ma- 
remal«lî5 Romianijov§ în Bassarabia la Gsra-Kal«lsî, snS ge* 
nerals Maior» nsmits Xleb» a IsatS Br-Bila, mi k'B Brîgadi- 
rslS GsdoviHî vine assnra BHksremtilorg. AtsnHÎ Rsmelî 
Valii'i k» omtirea a trekstS neste Dsntre, îar Manoli Vod'B 
neste OltS la Kraîova. 



DOMMIA RUŞŞILORU. 

GueernulU Dwanulut. 

Introbnds omtirile Kssemtî de a dosa bri» în Bsksremtî/ 

D. Chr. iRomiangovs a araezat» sn» DivanS, sa» adsnare de 

^^^^' jboerî mmîntenî, nentr« k'Brmuirea gereî ^. Koman- 

dirsl^ Generala Olig» s'a dsss k» o narte de omtire assnra 



Mai întiîs 8*a nctitS 9dS skasS» sa^* ordinS imnorialS, ati>tS k!btre 
klerS kitS mi kitre nonorS, kare konrindea k^B, ir&iiib ns se va fave 
na^e mi ns se va nsne geara )a bsni orBndseali», omtirile imneriale ns 
vorS linşi din gearB, mi în totS ksrsoIS avesta se va TVhzi bsna onn- 
dseali mi drentatea nentrs tog¥. TotS odat^B s'a n&dikatS darea ne kanS, 
FBmîindS a se strînge nsmai dxrile Komoreî, kare erai^ destinate dom- 
niei, adek^B Vi&mile, Oknele, OieritslS^ Vin^britBK mi Dejm!Brit8l& nor^i- 
lorS mi alS AlbinelorS. Iar DivanslS sib îngrUeaski^ nentrs tndestslarea 
omtirilorS d^ndS ^ele treb8in?I68e din cearB, nreksmS W^^^ orxS, no- 
rsmb^, fBnS, karre i/entrs transnort^rl, lemn^e nentrs kaâanniî mi Sni- 
talsrl, mi salaxori nentrs redste mi nentrs renaratsra netSQilorS Brbila 
mi Glsugfs. 



PABTEA IV. BPOGA IV. CAPC 1. 167 

I 

Qisrgislsî, mi Ta isats; dhwb kare msrinds, 8*a înmorm'Bn- 
tatil la Mitronolie. Ileste n^ginS General»lS Erigenie s'a 
dnsS la Eraiova mi a gonitS ne Manoli Vod'B, karele se afla 
akolo. DsHTb a^ieasta, retregi&ndH-se generalslg Krigenie smre 
Bsksremtî, Tîjr^iî a^ venitS earbmi ks Manoli Vodi mi aS 
oksnatS nele ninHi jisdege de neste OltS. Maî tbrzi^ rBnds- 
inds-se gencralslS IlotemkinS ks ■alt'B omtire, a trekstS 01- 
tblS mi a t'i>bBn>tS aiirone de Tsrn», «nde a» ajsnsS rai ge- 
neralsls GsdS ks o alte omtire. Ile Hng^b adoraţia a msă 

La 18 Noemvrie 1771 , s'a nsmitS BrigadirslS MederS, nreraedinte 
mi membrs al Divan»lsi, ks înstrăinare de a se koresnsnde ks Feld- 
maremalslS mi a ns se maî Isa desleg*Eri mi ordine de la KomandirslS 
omtirilorS, ^ de a drentvlS de la Feld-maremalS. Iar DivansiS erakom- 
nssS ast felîs. 

Doi Vomiţi marî, kari aveaS DenartamentS senaratS nentrs anelel^ 
nro^esseiorS jsdekate mi nentrs ka sib ns se £ak:b nedrentate în tribu- 
nalele din jsdege. 

Sn'btarîslS, ks îngrijirea assnra menzilsrilorS domnieî, asvnra ninel 
fbk^btorllorS de rele, assnra întreginereî nodisrilorS mi a drsmsrilorS. 

Marele Vistierîs, ks îngrijire de a adsna venitsrile statslsf, mi a da 
seami la înkierea anslsî de întrebuinţarea lorS. Keltselele «iele ordina- 
re se fbHeaS dsn^b ordine SBbskrise de togi boeriî Divanslsi mi de Bri- 
gadirf; îar Hcle estraordinare dsn^b deslegarea Feld-maremalslsl. 

Marele LogofitS, marele KlsHcrYs, marele IlazamikS mi aljjî boerT^ 
aveaS îns^Ernin^rî diverse nentrs servigsrile grBreî mi nrovisionarea om- 
tirilorS. Marele LogofbtS îns^ nsrta kannelaria DivanslsI. Iar ne ling!b 
Heî doî Vomiqî se rindsise mi aljiî boerî ka fgstori. 

IIontrK orî ne neîngelegere mi nedsmirire, se adsnaS tojxî boeriî Di- 
vanslsî, de fagi ks BrigadirslS mi ks MitronolitslS, ks totS klerslS e- 
klesiastikS (dsiTB datina veke) nentrs ka s^-mT dea nirerea fle-kare. 

Aga, avea îngrijirea oramslsl Bsksremtl ka maî nainte. 

hnravniniî de jsdege, fB^eaS analogia nelorS ne se nereaS din jjea- 
FB dsiFE ordine, fsr' a se abate întrs nimikS fErs mtirea boerilorS Di- 
vanslsî. 

FeldmaremalslS a datS mi rangsrl de Bani, Vomi^î, Logofeţi, Sni- 
târî, Vistieri, mi altele, !ns!b Hrh kaftansrî. RrBndsirile în nostsrî se fB- 
^eaS nrin natente timrite, saS nrin ordine kitre DivanS mi k'Btre Bri- 
gadiil; ml fie- kare fonkgionarîs avea mi venitS dsni nostslS mi gra- 
dslS s^bS. 

în Isna Noemvrie a anslsî 1773, boerii aS trimisS DenstaQl kitre 
Feld-maremalslS karele se afla la FokmanI, ks «ererea srmtbtdrelorS în- 
drentxrl în nndseala Divanslsl, adek!b: 



168 ISTOBIA DAGIEi 

yenitS mi IlrinHinele RejininS, karele s'arBndsitS koniandirS 
în lokslS Ibî OligS. Ternii de neste Dsnire, afltndS k^B Mo- 
skaliî 46 ntbzeaS GîsrgislS eras nsmaî vre o s8t'B% aS treksi^ 
în nKTnT>r6 maî mslts de 50 miî; îar Rsniiî> dsn'B 6 mik.'b 
resistinij'B, aS n'br^BsitS cetatea de bsna voe. 

Kneazsls Reunind, aszIndS de aneasta, a l-EsaiS la Tsr- 
nK nsmaî ue Ilotemkină, mi elS k» neî-l-algi generali mi 
ks omtirea nea mal mare s'aS întarss în B^ksremtî. Tsrnil 
înaintase n'Bn'B în marginea kauitaleî la M-bn^Bstirea V^sk^B- 



MitronoIitsIS mi ^eî <lo¥ Eniskonf 8% fie nelinsigi la DivanS. 

Ilentrs fie-ne kaz5 8% se faks mai tntiîs kibzseal^E între boerl, mi 
eî 81 dea seutinjga inskrisS. Iar kfnd^ va fi desbinare, kasslS ss sejs- 
dene de MitronolitslS, de Eniskonî mi de BrigadirI, âvni» kare Brigadi- 
rşlS afh-V& xotBra8k!& înnreSns ks ^msl^ sai^ dot din boerf. 

Ordinele Divanslsf s% se faki nrin Logofbt»]^ nelS mare, îar ale 
Visterieî nrin Vistierî», d5n* xotxrîrea DivanslsT. 

Hele trebsitdre omtirilorS si se dea nsmal dvn^ ordinvlS înskrisS 
al Feld-maremalBlsî, saS al ^elorS doi marî kernandan^I , ne se afli în 
jjara Rom^bneaski. 

Iar desnre sarninele boerilorS, aS Her«tS srmi>t6rele rsndsele: 

Vornicii innre«ntb ks kolegiî lorS sib observese nro^eselp la Deaar- 
tamentelS lorS, sts aîbi îngrijire de nlaî^rî, rBndvindi^ mi deiEBrtendl^ 
ne V^BtavI nrin mtirea DivanslsI. 

LogofbtslS HelS mare srs skrie xottbrîrile Divanslsi, s:b rekomande 
svniiHele ne la Denartamente dsnx k»mS se kvvine , mi alte Iskn&rî 
ksrente de atribsgisnile lâT. 

Sn^EtarsI^ s-b îngrijeask!& menzilisrile, nodsrile, drsmsrile mi altele 
ne jse ginS de fsnk^iBnea sa. 

VistiertilS 6% faks nislele, saS analogie nejsdeue nentrs «iele ne se 
^erS din ^earB, dsns otsrîrea Divanslsî; S!b adsne venitBrile, «& jpe so- 
kotelele mi srs dea semf la înkeerea anslisT. 

KlsqerslS nelS mare b'b ia însemnare de la Visterie desnre zaxereaoa 
k'Bti trebsemte, nrin mma sa s'b se dea ssb adeverin^'b, mi a'h fie ns- 
nimz'btorS nentrv strBmb'Btatea ne 8*ar fane u^branilorS la m£88rB,d%ndS 
seami Visterieî. 

Aga SI îngrijeasks de nodsrile BBksremtilori^y de rBndveala orams. 
Isî, de naza fokslsl, mi altele. 

Marele K%m:brami$ S£ nrivigeze vânzarea mi mirfsrile negs0&t(Hri- 
lorS, mi nrin eVS »h se komsnlHe ordinele^ Divanslsi la negsnitorl. 

SerdarslS ss albi sub insnekeisnea sa karele mi salaxoril, dsiTE în- 
semnarea Visterieî, mi acesta b% le trimits nevndeBe^erftkvadeyeriDssB. 



PAnTEA IT. CPOCA XV. CAPG I. 1^ 

remtil, dar lovînds-î Rsmi! ks ferie rai învingi&nd8-I, s'aS re- 
trasa. Dsn'B aceasta KneazslS RenninS, rekîem'Bnds-se în 
fissia, a rrbmasS KomandantS la Bisksremtî generalslS Es- 
eenS, îar la Eraîova IlotemkinS, karele înk'B se afla la Tsr- 
DB. GeneralslS EssenS, nlek'bndS aRsnra Oisrgîblm, se ^ear- 
ki a Isa cetatea ; dar se 'Înt6r?e &rB ssknesS la Bsksremtî. 
MsssnaglS, seraskersl^ generalS, n&m'binnd la Gîsrg!», tri- 
mite assnra BskBremtilorS ne Xagi-MeemetS-IIama. Dar 
Rsnii!, eminds-le înainte mi di^nds-le sn^ rssboîs generala. 



SlsgerslS 8% nriimeaski, vitele âsni însemnarea Visteriel mi si le 
disnse la loksrile însemnate, ssb adevering^b. 

Armainsl^ nelS mare si» adsne avr»lS de la fiiganî mi birsrile loH^, 
mi 8'h nrevegeze înkisorile kriminalilorS. 

Kl8?er8lS de arie si rrevegeze misvntdrea mi mriimirea f&n6lvi 
ssb adeverin^^b, dmdB-mî seam^ la Yisterie; mi si âe resnBnzitorls daks 
s'ar strimb^Efegi giraniî. 

IsnravnikslS de ksrte S'b îngrijf^ski de kvartire mi stb bVvb nreve- 
gerea d!brvarilor$ nentrs ka s£ dea fie-kare k^te dotb kare de lemne ne 
sibntbm!bn!b Ia fie-kare kasi snde ssntS dagi ostamî. 

9nS boeris s'b se rBndseask^ Komisari» neste snitalBrî, kisnila Sm- 
tar»lS mi Aga S£ î dea slsjitori nentrs îngnijirea snitalsrilorS. 

De do-B orî ne s^ntemiorb nesmintita si se aditne DivanslS în kom- 
nlektS nentrs ka si» orbndseaski ?ele nenessariî nentrs omtire, si aer- 
^eteze Iskririle de imnortanutb nean!brat!b, xotiririle JKdekitoremtl mi 
sentinţele krimiuale. 

T6te disuositiiboile aneste s'ag întiritS de Feld maremalslS, mi ast- 
fellB s'aS BrmatS 

ne lingi aneste s'aS orbndsitS mi 1050 skutelniHî nentrs Mitrono- 
lie, nentrv £uiskoni¥ mi Ministirî. BoerilorS le R*a$ datS în jsmitate din 
kiuf aveaS în timnS de nane; aseminea mi kokdneiorS vidsve. Iar ^el- 
l-alfi)[ skstelniHÎ s^aS îmnirjg^tS dsni analogie ne la boeriî ne eraS dsn 
rangsrî. Divan»lS, mi kari ns aveaS venitsrl, mi ne la boeriî mazilî ^e 
eraS fin de rangsr! mi fira venitBr! în serviuBrile DivanslsT. 

ne Imgi aneste s'a xotirîtS ka fie- kare likBitorS si dea kîte sn# 
HetfertS (98 oka) gni&, vnM de orz^, «nsIS de meiv mi snslS de no- 
rambS, afan de sk^telninT, nosl^mninl, slsjitorî, dirvarl, ssrBgiî mi sa- 
]axorI, kari aS ramasS skstijgî. Afan de aceasta, kare» salaxorî, fokS mi 
lemne dsni întimnlitdrele trobsiuge ale omtireT. 

Ilentr» tdte nele de maî sbsS, s^a^ fbkstS ordine din nartea Feld- 
maremalslBî RomianQOvS, kare s'aS essekstatS mm s'a fbkstS nane. 



J70 iSTOBiA dacieY 

îl învingK. T«rHiî atsnne, ntrBseskS Giergisl» mi trek^ ne- 
ste Dunăre. ManoH, viz-Bodg emek«rile TurnilorS, trene la 
Sibis în Transilvania. GeneralslS Ilotemkin», totS în anslS 
anela, bate ne Tsr^iiî din Kraîova, îî gonemte mi nune ste- 
nrBnire ne nele ^innî jsdege de neste Olt». Feld-maremalslS 
Romianjjovb' organiseazt la Kraîova sn» DivanS întokmaî 
ka nels din Bskbremtî, mi deosebita nsmaî nentr» gsverna- 
rea jsdejjelorS de neste 01t§ Astfelîs tdt-B i^eara Romobnea- 
a r^bmasS ssb st'Bn^nirea Rsmilors, afarb de cetatea Tsms- 
Ibî, kare n» se n«tea Isa din kassa tsnsrilor» de la Niko- 
nole^ kare b'Ltea» mi dinkolo de Tsrns. 

între aceste Msssnogls se fane Vizir». Ilâria, vtzindS 
atBtea învingeri din nartea RsmilorS, v^zibnd» k'B a nerdst» 
Krbmsl», Bassarabia, Moldova, Heara Msnteneask'B, mi tote 
HetBgile desnre Dsntre, a sokotitg a se nleka la nane. F:b- 
kmds-se armistiijs (încetare de bxtae), s'a nrovokatS «nS 
KongresK. Din nartea RssieT se nsmi komitele Orlof», mi 
generalsl» Obregkofg; din nartea Ilorgeî Osman-Efendi mi 
sn« altsiS. Intre anemtia venirB mi mediatori Ambassado- 
rsls Asstrieî mi anela al» Ilrssieî. Anemtîa togi, adsn^bnds- 
se la satsl» Golemtiî din jsdejjslS Slamg-Rimnik» (în ansl^ 
1772) mi nenst^nds-se sni assnra nineî, s'a» îmnrbmtiatS. 
Armistig»l?s s'a resnektat» nr&n:B la kani^tslS l»î A»g»st§. Ilor- 
ta ners de a dosa ort Kongres» rai armistig» de 6 Isnî. A- 
tsnne s'a xotirBt^ si» se adsne la Bsksremtî. Din nartea 
Rssieî a venit» general»!» Obregkof»; din nartea Dorgeî Re- 
iz-Efendin-Abd»razak». întrevorbirile s 'a» »rmat» wkd.'l la 
9 martie; dar nensttnd» veni la ninî »n» res8ltat8, Reiz-E- 
fendi a trekstS neste Danire, îar Obregkof» la lamî; mire- 
sboTslS s'a înnenstS îndatt. 

Romiangov» trene D»ntrea ne la Silistra, bate mi în- 
vinge ne T»rqî, mi assedieaziB ne Vizirsl» la ni»mla. Komi- 
tele Soltikofă asemine trene Dsn'Erea ne la GîBrgi» mi taîe 
komsnik'BHÎsnile, în kitS n» se mai n»tea dsne TsrHilor» în a- 
j»tor»l» nismleî ninî de la Nikonole, ni^î de alte n^Bi^jî. A- 
tvnne VîzîrslS; v:BZ'Bnd»-se at^stS de str&mtorat§, s'a nlekatS 
la na^e, kare s'a înkeeatg la 1774. Dsni kondigisnile sti- 



PABTBA IV. EPOCA IV. CAPC I. 171 

nslate Rssia a întors» Elorgeî Otomane geara M^teneask^B, 
Moldova, Bassarabia mi tote Het'Bgile lorS. 

In ansiS aiela a msritS mi Ssltanisls Msstafa UI mi 
ne tronslS se§ s'a în^lgatS fratele se» S^ltanS Abdslxa- 
midS I. 

DoMNULU LXrX. 

Alessandru Vodă V Ipstlante, 

Fik'Bnd«-8e nanea între T«riî mi Rsmî, s'aS adsnatS 
boeriî la Bsksremtî mi, konsslttnds-se nentr» dom- f ^ Qy. 
nie, «nil a» alesS Domn» ne sn» boerî» StefanS nii-<-,^^^*- ^ 

IDape note 

skovean», îar aljjiî a§ g-Bsit» k» kale 8*5 nesarb nel^^^*^ 
Manoli Vod^t Roset^;. Im bele n'Brgî a» trimis» rsgiminte la 
IIortB ka 8^ înttreask'B ne kandidajjiî lor8, dar ninî »na nB 
k^bnit'B aneea ne ner». Atsme afltnds-se mare Dragomani 
Alessdndrs Insilante (fiîs sn»! boerS ij'BrigrBdeanK n»niit§ A- 
ga foanS) mi av!5nd§ mare inflsinij'B ne lingi Ilortt, a is- 
bstitS de a kinitatS domnia. în Bsksremtî se adsnaseri 
togî boeriî, atit» a^eî emigraj^î în Transilvania kitS mi 
a^eî ne «mblasen ne Imgi Manole Vodi urin Tsrnia, a- 
tsuTh de snsl» sing»r^ Ban»l» Mixai» Kantakszen», karele 
se d»sese la Hetersbsrg», »nde imninteasa Ekaterina îlS 
fbksse generala Maîor«. Domnsl» nriimi ne toijî boeriî ks 
dragoste mi k» k»viinij'B, h>Yi> deosebire de simjjirile mi i- 
deile lor» nolitine, mi le dete nostsrî mi drogitoriî d»ne me- 
ritele mi kaiia^itatea lorS. Dsai aneasta stirsi si se kon- 
serve nrivelegîsrile Horeî, dsne nrinqiniile tratatslsî de nane, 
onrind» ne Tsrnî de a maî intra în jjeari, mi skizmd» din 
trib»t» 8»ma ^e se da nentr» Odaea Vizir»l»î. Maî tirziS 
veni de la neter8b»rgS Generalsl» Mixaî» Kantak»zen8, mi 
vinzmd» Domnslsî averile mimkitore mi nemirakitoje ne 
avea în ^ear'B, se d»se în Rssia. In Isna Asg»st» 1775, tre- 
kmd» urin jjean KneazslS Rennins, karele era rindsits am- 
basadori la Konstantinouole, Domnsl» î-a fik»tS marî onorf 
mi ceremonii atit» la intrare kitS rai la emîre. 



1Ţ2 ISTORIA, D4CIEÎ 

Âlessandrs Vod'B a domnita mante anî îo nane mi în 
linimte. în anest» restimnS komergslS a kreskstS, l-blesito* 
riî s'a§ ksnrînsis, mi t6te Heara a gsstatS ks ferinire, SKb sn8 
gsvern^ bl^bndS mi drcut», dslneaga ntsieî. Domnia aneasta 
a fostS ka o enokib mi snS sekolS de asrS nentrs geara a- 
Heasta, kare dsn^B j^t'btea înnrejsr&rî grele, fsse asnsas la a- 
tete grest'B^î. 

A'îestS DomnS a fbkst» mslte mi bsne întokmirî în 
jjearB. ElS a nBsg în ribnd«eal'B tribsnalele, legile mi jsde- 
ki^toriî; a amezats veniterile rangsrilor^; a £bkst§ mkoli mi 
le-a dotatS ki^ venitsri, între kare mi ne a?eea din .S^şntslS 
Sava ; a întrodssS felîsrite rBndsele de meserii; a îiifiingatS 
kstiea milelorS ; a regslatS lefele Isnare ; a organîsatS kornslS 
SlqitorijiorS ; a skimbatS nfertsrile d'BrilorS dsat alt'B sistem^b, 
kare s^a ginst^ mi de domnii ne TaS srmatS, inaî msltS saS ma! 
nsginS n^sn'D asti^zî ; a fekstS nessnsmî la dare ne nrebgl 
mi ne Mtn-Bstirî, dtndS snS xrisovS * an»me nentrS aceasta. 
Acesta a fbkstS Ksrtea nos'D, sas ualatslS domneskS mins"*- 
natS din 8«sg de M'Bn'Bstirea Isî Mixaîs Vodi; aî fek^ţŞilii 
liSLS'b BeUikS nentru fenkgionarî Tsrnî ne veneaŞ la RBk»- 
remtî; a fbkstg kase domnemtâf la Af^raagi; a fbktstS. o or^ 
fanotrofie la Mm^stirea tstsrorS Sfingilors, nsinds'Qvâsb o 
enîtronie îndatoritB a da s^m-B de venitsrî mi keltsele; a 
renaratS mi a înfrsmssegatS Ministirea de la M'Brksga^ în- 
zestTBnds-o ks «ns XanS mi nnbv^Bliî ne a§ fBkstS ne no- 
dsl Ihî Rads Vodib; a fBksts raslte qimmele (fenfeBnî) de a- 
n!b în oramS, mi alte maî mslte îmbnnKttBijirî. Donma Eka- 
terîna, sogia sa, kare era fiîkt Isî KonstantinS Vod'B Morszi 
de Ia Moldova, a thkhti «nS Xang anrone de Ministirea 
Sântei Ekaterine, metokg alS mBntelKî Sinaîs, ne kare Ta 
dedikatS ni^mitel Mtsnsstir!. 

ne la kan^tslS acestei feriiite domniî, doî fiî aî seî, 
dorindS sb vaz'B gerile Esroneî, aH fsgit» în kontra voin- 
geî tafeBlb'î lorS în Transilvania. DomnslS, karele se îngri- 
jîa ka n8 ksmva aneasta si dea btnsele Ilorgeî în kontra 



1 Vezî la Tomul» m a^est* xrisov*. 



PARTEA IV. KPOCA lY. GAPfi 1. 173 

Isi, s'a întristata f6rte. Ama darb ne de o narte a trimisa 
la Konstantinonole skrisor! fnkredingitâre desnre devota- 
mentslS seS, îar ne de alta a trimisa ne MitronolitslS mi ne 
ksQjf-va boer! dsni fiii sef in Transilvania ka ars-I Înt6rks. 
Dar £iind§ ki» Beizadelele treksse la Viena, a trimisS dsn^b 
ei ne doî boeri, între kari era snslS loanS (saS Enaki) V:b- 
ksresks, rai anemtia ks mare greS î-aS îndsnlekatS b'B-! £bi- 
kib a se întorne. Dar atsnne Ilorta» fert ninî «nS ksvintil 
ilS destitsib dsnts ne a domnita 7 an! mi 4 IsnT. Destitsa- 
tslS DomnS a trekstS ks totb kasa sa Ia Konstantinonole, 
snde neste mdse Isnî aS venitS mi fiii seî de la Viena. 



DOMNULU LXX. 

Nicolae Yodă III Caragea. 

Acesta era fiîslS Kn8î boeris girigrBdeanS, numiţii Kon- 
stantinS Karagea, Dragomansl?^ îmn'BrBiţiei. Hrinf^^p^ qi„ 
mijlocirile tat'Blsî s'bs kin'btaso domnia, dar fiindS^p^^^;,^^^ 
k-B dsnt tatil^ se« se f'bksse Dragoman» Mixaîs Ss-' ***° ^^^' 
fis, a'iesta, nrin dare de banî destits'L ne Nikolaî Vodx, d«- 
m» o domnie de snS anS mi mese Isnî. 



DOMNULU LXXI. 
Michaiu Vodă IV Suţu. 

Acesta inki era g'BrigrtbdeanH, fliblS snei boerfis ns- 
mitS Konstantinw S«s». în domnia sa s'a arBtatSr ^ ^^^ 
bl'bndS, b»ng mi drentS kttre togi mi nentr» tote, miJD^pf i^te 
geara s'a bsksratS de fericirea n-Bcei mi a linirateî.l ******** 
Dar drat doî anî mi ontS Isnî, ne la kanetslg Ikî isnie, se 
destitsB din kassa srmBtore. 

E'Bnitan-Uama do atsnce alg armiei Otomane, nimiit^ 
Gezaerli Xasan Ilama, favorită intim» alS Ssltanslsi Abdsl- 



174 ISTORIA DAcnă 

Xamid, nerea k» stxrsinij'B sii fakt DomnS în geara Msn- 
teneask'B ne DragoraanHig Mireî Albe, Nikolae Masrogenî, 
ne karele-lS îsbea nentrs diversele servigsrî ne-î fbksse. 
Dar TaranxanagislS Ilorseî, adek'E inanektorsls Moneteriel 
imneriale, nsmits Helebi Iletraki, karele era ne atun^e în 
mare nstere mi influinjat ne lîng'B Ilorte, se onsnea stram- 
niks la cererea Isî K^bnitau-IIania : zinea mi striga krb ns 
se note s'b se fak% DomnS sns T^isman^ (saS ensre; astă 
felS Q'Brigr'&deniî nBmesk» ne insslarî) ferB nsme rai fami- 
lie ^ mi s:b se fak^B strbmb'Btate la atxte beizadele de neam^ 
strblsHitS, kari se vît^B ks dor§ mare la aneste do:b domnii. 
Atsnne Gezaerli-Xasan-IIama mi VizirslS IssHf^i-IIama, se 
dsser^B la Imn^bratslS mi, ka sniî ne avea inflsingt uartiks- 
lar^B assnra sniritslKÎ ses, îlS îndsnlekar^B a da domnia Isl 
Maî^rogeni mi nentrs Helebi Iletraki a da kalte-firmans, a- 
dekt ordinS de desktntijînare. Ast8 fel^^ kîarS în zioa kîndS 
Ma«rogeni nrimi semnele domniei, mi se întorcea de la Sa- 
rais la kasa sa, dsmmansls seS ssferi t-Berea kanslsî în s- 
ligt; iar averile sale se konfiskart, r^bm^Binds-î koniii siranf 
mi l'Br^B reazsmS. 

DOMNULU LXXII. 

Nicolae Vodă IV Maurogenl 

Anesta a statS sn§ DomnS forte asnrs mi esnentrikg, 
ks karakter^ bizar» mi ks anskitsrî de tots ksrio- 
se. K-Btre nonorS se arbta nrotektor» rai generosS 
Iar k-Btre boeri desnrejjsitorîs mi tiranS. Kxtre Tsr^î 
se arBta tsrkolatrs mi Moameto-latrs, dar în narte 
îmi b'Btea joks mi de ei mi de religia lorS, In sksrtS es- 
singa^ sniritslsi se§ era o amestek'BtsrB de idei mi de fem- 
tasiî kare se konfsnda ks nrejsdegele nele mai stranii mi 
ks bigotismslS nel^ mai komsns. Adese ori snsnea kiari 



D. Chr. 

1786. 
Memoriale 
contimpu- 

rane ale 
automlui. 



1 Nikolae Masrogeni era flis sdbÎ ne^sfiitoris obsksrS, nsmitS Iletrv, dintr*o 
in8sl!B a Mtbrei Egee. 



PARTEA IV. EPOCA IV. CApC I. 175 

în DivanS ki vede ximere rai k:B a visatîS Iskrsrl estraordi- 
nare ; asemene Iskrsrî maî ks seam's Ie inventa kmdS voea 
8%-mi batb jokS de boerî saS de kxIsgiBrî, sa» kmdS voea &:& 
!a mitB de Ia cineva. AstS felîs snre a-mî bate jokS de kaf- 
tansri mi de boerî, a îmbrbkatS ks kaftan^ ne tsh^ kalS alii 
seî^, ne se nsmea Talambama, rai î-a dat» titls de Elsneris. 
Dar el» ns-mî b'Btea jokS nsmaî de boerî, dar kîar mi de 
Ilamiî Tsrnî, kari se afla în Bsksreratii ne timmsl^ resboî«- 
I«;î, nreksmH se va snsne maî denarte; rai aceste le fbnea 
fer'B ninî o teami, biznindu-se în favorile Ibî Isssf-IIaraa mi 
a Ibî Esnitan-IIaraa Gezaerli. Anests omS, nrivitS dsn^B 
esterîorS, se arxta k^B era originala sa§ nebsnS; dar nrivitS 
dsn^B interior», se vedea ki ns era omS fer& minte mi sni- 
ritS, fiindS k's era f6rte nietoss k'Btre ?ele sakre mi forte 
drentS k'Btre nonor» ; maî ales», în rBsboîslS ne a srmat)^ 
maî tbrzi», s'a ar^btats adevBratS nrotektor» mi m'Bntsitorîs 
al sjereî, kini a onritK ne Tsrnî de la nrtd'BHÎBnile, JT&fsirile 
rai robirile ne voeaS a fane în gearB. 

La 3 a8g«st§ 1787 s'a deklaratS resbelS între Ilârta 
Otomani rai Rssia; rai în nrim^vara anslsî 1788 VizirsIiJ 
Isssf-IIaraa a nlekat» k» mare n»tere assnra lok»rilor& din 
sssS. Atsn^e rai Nekslaî Vodi gisi okasisne ka si se lege 
de boerî. Ssb nretest» k-B era« xainî, sa§ nekredinnîoraî 
k'Btre n6rt'B, îî înkidea rai amering'Bnds-î ks mortea îî stor- 
cea de narale. lire fraHiî BrBnkovenî Nikolae mi ManoilS, 
ne frajiiî Giksleratî Konstantin» rai SkarlatS, ne Dimitrie Ra- 
kovîg-B, ne Ioan§ Morszi, mi ne Ioan?i V'Bktresks ks flîslă 
seS Aleksandrs î-a essilat« ks firraanS îmo'BrBteskg la inssla 
Rodos: ne b-Btrînsls mare Ban» Ilan'B Filinesk» k» doî fii 
aî seî Nikolaî rai Konstantin», î-a essilat» la Mm'Bstirile sm- 
t8l»î Msnte; îar familiile lor» ne snele le- a trimisS la Kon- 
stantinonole, mi ne altele neste Dsni&re în Bslgaria. 

Dsni ra6se Isnî s'a rxdikat?{ rai Asstria, în alianij'B k« 
Rsraiî, as»nra IlorHeî Otomane, nlek^BndS în esnediDi»ne în- 
s»raî îmntratslS losif^. Atsnnea mi Mavrogcni a adss» la 
B8k»reratî neste 30 miî de omtirî Tsr^emta k» maî msljiî 
Aîanî rai Ilamî. Ile li&ngtB Tsrqî a ad«nat8 mi volontirî de 



17^ ISTORIA DACUei 

Albanezi, S^brbl mi Bslgarî, în kitS omtirea tote se »rka 
la 100 mii on^enî în toti geara. Ileste anesie trsne elu era 
SeraskerîB, saS generalissim» nleninotent» ; mi ks tofce k% 
era kremtinS, însi Ilamiî, Âîânii mi togi TsrHiî atBta se te- 
meăS de di^nssls, în k'bt^ tremsraS k:&ndS se înfigimaS îna- 
intea l«î; îar elS adese îî maltnta. îî ginea în niqîore mi-î 
msstra. 

Asstro-Rsmiî, aj$ngiBnd§ la Moldova, DomnslS Mavro- 
geni a trimisS ne fragil Kantakszinemtî, ne fVagiî Kimni^ 
nenT, ne Kţrlova mi ne algi!, ks oratirî de Volontirî mi de 
TsrHl, ka s:b stea ka avan^gsard'b la Bsz'bS mi s£ onreasks 
trecerea dsmmanilorS în gara Rom^sneask^. Dar în anestS 
interval», la 7 anrilie 1789, msrind^ Ssltansls XamidS, s'a 
ssitS ne tronslS tsrqesk^ nenotbl» seS Ssltan^ SelimS III, 
9nS jsne în v^Brstt de 27 anî. Domnsl» Mavrogeni atsnnea 
nrin Vizirsls IssstS Ilama ns înneta de a agiga simgemin- 
tele resbeline în sniritslS jsnel»! S«ltan«, mi a-î renresenta 
k-B era smorS mi de nevoe a goni ne Asstro-Rumî din Mol- 
dova. Herkarea înst feks ne Turiî si ksnoski ku fers n»- 
terî maî mari mi fBrr. nresinga .marelsî Vizirî^, întrenrinde- 
rea ns se nstea realisa. Rsmii se întinseserb mm la rîS ^, 
mi snS kornS de 6000 ssb generaMS Eamenskoi a nlekatS 
assnra Galagilors, snde se afla snS kom§ de TsrHî, kari e- 
raS gata sţt n'Bmaski înli^sntnd^ Moldovei, dnni îndemnslS 
mi konsilisrile lȔ Mavrogeni. In omtirea tsrneaski de la 
Oalagi se afla mi Manoli Vod'b, destinat» de'IIort'b nentrs 
domnia Moldovei, mi 9n§ EniskonS trimisS de Mavrogeni ka 
%% se ameze Mitronolits în lokslS mortslsî Mitronoliti^ de 
akolo. 

între aneste generalslS Kamenskoi, sosindS la Galaj^, 
gisi tabăra tsrneaski aniratb de mangsrî mi întiritsri. 8e 
însene mi se srmeazi Isnta kK învermsnare; în nele de ne 
«rmi Rsmiî învingS, mi&^eleazi^ o mslgime de Tsrnî, nrindg 
snS Ilami AlbanezS, mi o mslgime de nrişonier!, an8k:b mro-* 



1 AstorÎBlft 05 snsne nsmele rÎBlbl; dar de sigsrS k'L era IlrstKlS. 

(lioia TradshştorhM)- 



PARTKA VI. EPOCA ▼!. CAPC 1. 177 

visisnile, tsnKrile mi totb tab'sra, mi d'EtidS oram^IS în nra- 
da BoldaBilorS^ aS datS mai înHi de mtire kremtinilorS ka wb 
ea8£, mi anoî aS datS fok§ tbrgsIsT, ka si ns maî uoth ser- 
vi de asilS TsrHilorS, kari arS maî veni de neste Dsn^bre. 
Dar înainte de a se efektsa aneast'B ks^erire, Manoli Vodt, 
nrevBzn&ndS Iskrvrile mi tem'Bndsse ka ns ksmva înoresn-t 
ks TsrHiî &% se- neriksleze mi elS, s'a ftriraafS k» nsnînl 
din kasnini! seî mi a emitS din tab'bra tST^eask^b; s'a dss^ 
la lamî mi s'a ssnssS Feld-maremalslsî RomiangovS, kare- 
le, fek'Bnds-î o nensisne ansal'B de niease mii rsble, Pa trî- 
mibS Ia XersonS ka s^b so linimteask'B. ÂstS-felîs alsatSka- 
nitfi esiiedigisnea ^ea mare a T^rnilorS, srmati d«ni kon- 
siliHrile l«î Ma8rogenî. Dsti-b a^eastB învingere, Tsriiî s*a« 
tmnrBmtiats neste DsntBre, îar Kaza^it aS oksnatS Bassara- 
bia. Ile de alfc& narte nrinqinele Asstrieî Kobsrgg amerin- 
ga din cartea sa ^eara Rom'bneaski. 

între aneste a§ venitS k%te-va kornsrî de omtirî aus- 
triade mi a§ anskatS ni>i^Ie desnre Karnagî ale ijereî Ro- 
m^nemtî. Mavrogenî, k» oratirile ne le avea, avzj norokblS 
a rensrta kt te -va învingeri assnra AbstrianilorS , atxt» la 
M^Bn'Bstirea Sinaea k'Btâ mi Ia Mtn'bstirea Kozia de neste 
OltS, mi în alte lokHrî. A^ele lovirî, de mi ns fesesert de 
kstlt nimte minî xarjje, totsmî Masrogeni k'Btre Tsrqî lere- 
nresenta ka b'st^Iiî mari; mi m-^istirile le nsmea netE^î 
înt'Britey întitisl'bnds-le Sinaia-Kalisi, Kozia^Kalesi, mi altele. 
Ilentrs asemine ssknese, SsItanulS 'î-a trimisa Kiliu«-Kaf- 
tanl^, adek'B sabie îmn^BrBteaski, mi xaîn'b ks felisrite las- 
de rai bine-k»vîntirî. 

Iar marele Vizîrw, nlekîndS din snre Bslgariea mi Ser- 
biea, a intratg în n-Bmintarile sngKremtî nînt Ia Temimear. 
Akolo biitînds-se mi învîngînd§ omtirile a^stria^e, aS robită 
neste 70,000 ssflete de oameni, aS nrbdată toate laturile, mi 
atioî s'aS trasS k^tre Serbiea, mi de akolo kn&tre Illsmla în 
^Igariea. între acestea nn înieta mi domnslS Ma«rogeni 
a'mî srma vitejiile sale, onrind^ tot-d'a-«na intrarea A?;^ÎTi- 
a?iIor§ în Heara Msnteneaskt; mi aceasta ns era snS mikS 
BerviîjS nentrs Iloarta Otomana, maî alesg fiindS k% ă^n% 

12 



178 ISTORIA DÂcnsi 

toate skrisorile ne trimitea la Konstantînonoli nB'î venea nÎHÎ 
keltsele nentrs rbsboîs, ni^î agistorsrî de omtire; m toate 
le întîmnina ks mijloacele geri!* In anestS interval» a IsatS 
mtire k'B geaeralisimsls Kobsrg intra în gearb ks natrs-zeHî 
de miî Avstriani. La o nstere ama de formidabil'b n» rbmî- 
nea isî MaSrogeni ni?! snS mijIokS de an^rare saâ de o- 
nsnere, fiind k.:b mi Iloarta ns r^Esnisndea nimikâ desnre ar- 
tikolslS banilorS. Tot odati întîmnlînds-se stb kazt din Vi- 
ziriat nrotektorslS se§ Isssf Ilama, s'a rîndsit^ în loks^i 
Vizirg ne Saxin Aii Ilama. Atsnnea doî din konsiliari^ înn^- 
rBgieî a§ trimisa ks viklenie skrisorî sekrete kitre MaSro- 
geni nrin kare iî skrieas ka s^b ns maî 8t:Br5eask:b a an^ra 
geara, fiind k'B Iloarta ns are de gîndS s:b-î trimiij^ ni^î bani, 
nici agîstorS., nici reRsnomting^ ; nentrs aceasta 1 nsneai^ 
la kale ka maî bine s'B'mî kaste mîntsirea trekîndS neste 
Dsn^Bre. Kibz8ind»-se atz^ncea MaSrogeni, a l^sat» în searB 
Kaîmakams ne snsl§ Dimitrie Ti^rnavits, om» nrost^ mi ig- 
norant»; ne kare îns^B els îl» stima mi^» întrebsinga în toate 
fiind k'B i se asem^Bna în idei mi ansk'Btsrî ; iar dnwb acea- 
sta a trek»t>s neste Dsn'Bre la R»mci»k§. 

Dsn'B aceea Generaiisimsl» Ilrincine Eobsrgs, intrînd^ 
în geara Rom^Bneask-B, a fost» nriimitS de k^tre boerii de 
la B»z:b» ce fsseserB trimimî de MaKrogeni ka avan-Gard%, 
mi a intrata ks eî în l:Bsntr» ^eriT. Anroiiiind»-se de Bs- 
ksremtf, Tsrciî kîgî er^S în oram» a§ f»git§ îndatB, earMi- 
tronolitslS k» boerii, emind» într» întîmninarea lor, mi înkre- 
dingînd»'î desnre kredinga lorS, a§ intrata mi a§ oksnatS 
kanitala în l»na Oktomvrie a an»l»î 1788. Dsn^ aceasta 
Asstriaciî a§ nlekatS assnra ţlisrgîslsî, dar nenstîndslS Isa, 
*mi a» &k»t§ tabăra în anroniere, ne kîndS Vizir»lH îraî a- 
vea tab^Bra de ceea narte la RsmcîskS. Trek:Bnd»-mi însi 
asts-felî» timn»l§ A»striaciî ne Img'b Gî»rgîs9 nii krez^sndS 
k'B omtîrea t»rciask:B din cetate era nsgin^, n» nsneaS nicî 
o îngrijire assnra mimk:BriIor§ lorS. Tsrciî, b%g!Bnd& desea- 
m'B la negligenija lor^, într» sna din zile a^ deskÎBâ. norgile 
cetibgile, mi eniindS do:B miî de omeni alemî, s'aS rbnezitS 
ks fsrie assnra taberei, rBsnîndind^ mortea mi snaîma. TotS 



1»ABTKA IV. EPOCA IV. CAP6 1. 179 

odat^ r^nezinds-se mi Tsrniî de la RsoiHîskS ks imsjgimea, 
mi nrofitendS de neorG&ndseala în kare se aflaS A^strianii, 
as ÎDHensts a*î bate mi a-î fsg^ri nîn^ ne a§ trekvtS ana 
Argemiglsî. Âkolo abia a§ nststS AsstriaHiî a se adsna mi a 
se restrînge din amegeala în kare era^ nentrcs ka 8*5 se 06- 
tb anG&ra, dar îns^B a» l^sats tute nrovisisnea mi artileria nea 
grea în mtna Tsrnilor^. Dvwh aneasta ks tote k'B T«r^ 
n'as kstezats s'l treakii Argembls, Austria^iî îns^t mi Itksi- 
toriî Bsksremtilor» îngrijinds-se de jefsirile mi rxsbsnarea 
lor», se gtteas st fegiB în genere. Din norocire înst a so- 
sit» generalsl» SovarovS k» natrs mii de ostamî B»mî mi 
aS întremat» k»ragî»lK Nemijilors. Atsnqî TsrHiî, vtz^bndS kt 
KazaHÎî se întind» nînt anrone de Gî»rgî», ka nsrtajijî de 
vmtsrî, s'as tras» ks toijiî la Gîsrgî». 

Ns tBrzi§ fek^Bnds-se armistig», Bsmiî s*a« tras» laMol- 
Moldova, TsrHÎî a» trekst» neste Dsn'Bre, îar A»8triaHii aS 
rimasS în ijeara Msnteneaskt, gsvern^bnds-o k» DivanS de 
boeri ntmîntenî. 

Domnsl» Masrogeni, aflmds-se neste Dsn'Bre, se nre- 
ismbla de la o netate la alta, ka »n» generctlissim» nrea ns- 
ternik» k» tott demnitatea sa nea domneask'B, miadKnaom- 
tire de B»lgarî mi Strbî, ka st» fakr& o irsngisne în Heara 
Msnteneask'b. Atsnnî a Isat» mtire kt Vizirsl» a ktz8t», kt 
în lok»-î s*a fekBt» nrotektorslS sex Qezaerli-Xasan-Kani- 
tan-IIama, mi kt în ksrtnd» sosemte la IQsmla. Ma»ro- 
geni s'a grtbit» a merge întrs întîmninarea sa, mi mergtndS 
la Illsmla kîar în zioa kîndS a sosit» Vizirsl», sa înftgi- 
mat» la el». Acesta ârttînd»-î mirarea kt -l» vede akolo, mi 
întrebtnd»-lB ksm» de a Itsat» geara în ama împrejsrare, 
Masrogeni a rtsn»ns» kt a fost» îndemnat» a trene neste 
Dsntre de skrisorile ne nriimise de la konsiliari» îmntrtj^ieî. 
Vizirsl», vtztndg skrisorile mi konfrsnttnds-le ks astoriî 
lorK, kari se afla» în tabtra de la in»mla, a d»s§ îndatt 
mi le-a tteat» kanetele. Masrogeni dsnţ aneasta fs ordonat» 
a trene k» omtire în ^eart, dar trektndS Dsntrea ne la Ka- 
[afatS mi btttnds-se ks A^strianii în jsdeijsl» Mexedinjjs- 
Isî în maî mslte loksrî, a foşt§ învinsS mî resnins» eartm! 



180 IBTOBIA DâCUB! 

neste Dsntre, VirirslS, avTbndS ordînS îmnrBnsteskS ka ns- 
xuai de k'BtS s:b fak'b nane ks am'Bndo'B k8r^ile însi^ fers 
nagsba mi rsminea Ilorgeî, mi vrBZ'bndS k'B ds nstea iabsti^ 
8'a otrbvitS mi neste nsginS a mi msritS. Ilorta nsmi inlo- 
kslb l«î Gezaerli de Viziri ne Helebi-Xasan-IIama-RsmHîs- 
klÎBl^. Anesta, avBndS «rB veke mi neîmn^katB assnra IkI 
Ma«rogenî, a trimisS d^n^B elS mi g^sinds-l» la satsiS Ile- 
lina, anrone de SîstovS, 'I aS frBeatS kansl» fort ni^î o j»- 
dekat^. Ast?^-felî8 de kan^t» mi rbsnlat's a aystS omslS ka* 
rele fek«sc Ilorjjeî Otomane atite servijjsrî rai-î arbtase a- 
fBta zelS mi kredinji^'B. 

Se ziie kt Masrogeni nrinsese do mtire desnre veni- 
rea sbirilorS seî mi k'B ki>giya din kasniHii seî îlS nsneaS 
la kale s'b fsgr» în vre o narte a Esroneî, snde qt» trbeaskt k» 
on6re mi konsiderLHîsne, — dar a retesatS niintrs ka ns k« a- 
Heasta st adskt desnregS assnra tstsrors EremtinilorS mi st 
btnseaskt TsrHiî în viitorS kt toEjî Domnii vorS fi nekredin- 
Hîomî mi inimÎHÎ; mi k» tote kt a nrevtz«tS mi a nrezis^ 
sfîrmit«l8 se?^, dar a nlekatf; nerbinea ka mîelslS la înjsngiere» 
Este asemine Ibkrs nessnssS la îndoealt kt firmanslS nentrs 
tterea kanslsî se» era minHîsnosS ftrt mtirea imntrtgie!» 
„fiinds kt faîmosslS Valide-Ketxsdasi [intendantslS mvme! 
DapS nots^îmntratslsî Itfssfg-KrimSj karele atsnne era Taran- 
a marelui xana-EminisS (ministrs Tesaurtrieî imneriale) ka- 
lacovachi >rele fiind» inemikS alS anest»! DomnS, a mijlonitS 
«'a oeapattt mortea sa nrin Sala MaxmsdS ^e fssese kresktto- 
istoria. JrÎHl» Ikî Srftang SelimS." Eli k» t6te kt VîzirsK a 
trimis» la Konstantinonole kan»lS 1»! Masrogeni deskri- 
indS kblna ie a nerstS mortea sa, dar SsltanKlS s'a su- 
ntratS forte; nentrs aceasta ninî averile Isî n» s*aS vtndstS 
în folosslS xaznele! îmntrttemtî, d«nt obicei», m s*a8 It- 
satS Domneî mi kouiilorS seî. 

DomnslS Masrogeni domnise tre! an! mi 8 IsnI. Dsnt 
mortea sa, de mi jieara era înkt okbnatt de Nemgl, înst 
Il6rta a rtndsitS DomnS ne Alessandrs Ma»rokordat8, ka- 
rele se zi'iea mi Deli-beî, ne kare Ta mi trimîsg la tabi»tu 
Vizirsl»!. 



PASTSA !▼• SPOCA !▼• CAPG 1. 18t 

între aceste, Ilârta v*Bzi»ndS at&tea viklori! mi ksHerirî 
din nartea RsmilorS» v^BztbndS Isarea Hetegeî ÂkermanS a 
Bassarabieî mi a Moldovei, — v^Bzinds nsterile sale sf&rb- 
mate atbts ne ^sskat?^ k'bt^ mi ne mare, — vizindS k:B Rs- 
mi! se fbksserB stsnsnî ne Marea Neagrb mi Nemgii ne Â- 
driatika, în kiBtS ameninuaS kiarS Konstandnonole, — vizindS 
in fine k'b ns ma! avea nstere a se onsne la dos'B nsterî a- 
ma de marî, s'aS nlekatS a fa^e nane mai înti>T k» A»stria. 
DeHî kîem:Bndis-se din ami^ndo8'b n^rgile M^raxamT [ambas- 
sadorî nleninotengij mi întrsninds-se neste Dsn'Bre la Sis- 
tovs, dsQ'B mslte desbaterl mi negsg'&rî, abia într suS ans s*a în- 
keîats na^ea. Dsn^b kondigisnile stinslate, la 1 Oktomvrîe a 
anslsi 1791, nrinHinele KoborgH s'aS rsdikat^ ks tute omti- 
rile sale mi a trekstS în ÂBstria, lis'sndS geara Mc^nteneask^ 
in steiTbnirea IIorQei Otomane. 

Domnsl}^ Masrogeni a fostS f'skxtS în marginea Bsks- 
remtilorS o beserik'^ înnsmele N:Bsk'&t6reî de DsmnezeS mi 
a izvorslsî d:btbtori8 de viag's, în nrejsr»I§ k'Breia a fBkstS 
kîosksiî minunate mi a adsnatfi ane de izvore, kare essist^ 
mi n'bn'b astBzT, îns'B neîngrijite mi mai în rsine \ 



A doua domnie a Iul Michaiu Vodă Sulzu. 

De mi se rBndsise Domn?i Alessandr» Mavrokordat^, 
nreksmS s'aS zisS maî în Brm'b, dar Ilorta, dsn's mi-| d. chr. 
jlonirile oraenilor.1 infl5en^î de ne l:bngii îmn:brBHie.[ ^'^^' 
mi d^n-B st'Brsingele boerilorS Rom'Bnî k«irj 'leraS ne fostslS 
DomnS Mixaîs S«ij«, Ta rBndKÎts neanesta, karele a mi ve- 
nită în geart ne la Seiitemvrie. 

Ileste HKuing s'a fBkstS na^e mi între Rssia ks Hir- 
ta, dsu^ kare rbmi&ind^ mi Moldova în st-tn-finirea Ilorjjeî, 
s'a rsndsitK îndatB mi akolo Domnă ne Alessaudrs Morszi, 
karele ne l'sngx inflsinjiîa sa nersonal'B avea mi ne aneea a &a- 



1 Aceste, de mi ns le nsmemte lok8l&^ astorÎKlS, dar siotS negremitS ane- 
le de la FilaretS, mi biserika ?e este în anroniere de ele ne kdsta dea- 
Islsî. (Nota TraducHortulul) 



182 ISTORIA DAOIEi 

telsî seS Beîzade Qeorge kare era mare DragomanS ne l'Bngrt 
Ilorte. Anesta, derindS domnia jjereî Msntenemtî, a kkratS 
mi a istetit» a skimba ne SsgK la Moldova mi a-K r'Btidrf 
ne el§ în lok§. Astfelîs Mixaîs Vod'B Ssgs, d«n:B o domnie 
de «n§ anS mi ninHî Isnî, în Isna lansări a anslsl 1793 a 
trekstg ks domnia la Moldova. 



DOMNULU LXXIII. 

Alessandru Vodă VII Moruzi. 

Acesta era fiîs Isî KonstantinS Vod'B Msrszi^ mi fesese 
D. chr. |nii mare Dragomani ne liBng^B Ilorta Otoman^B. în 
^^^^' /domnia sa a gsvemat§ geara forte bine : k'Btre boerî se 
nsrta ks dragoste mi ks înkredere, onorBnds-î ks rangsrî d»n'B 
merite mi ajst^BndS ne fie-kare dsn^B karakterslS seS ; îar k'Btre 
nonors se arBta ks bl'Bndeg'Bmi ks drentate, ka nimen! altsl^. 
Es tote k'B în timusl^ seS s*aS înt'BmnlatS do:B mari flagele 
în gears, adik^B foamete mi Hism^B, dar el§ s'a strBdi^itS ka 
s^B adskt tote umsringele nstiniîose, A f'BkstS afar^ de Bs- 
k«remtî 8n8 snitalg înk-Bnitorîs nentrs ^ismami! din oram^, 
în k^BtS a fBkst^ mi o biserik'B destinata a avea s:Brbarea 
S'Bntslsî Alessandrs. Dar în ajsnslS zilei k'BndS era s'b o 
sfingeaski, în ajsnslS s^rb'Btoreî nsmitslsî S&ntS^ k:Btre sea- 
FB, a sositS destitsarea sa. Astfells, dsn% o domnie de trei 
anî mi m^se Isn!, f:Bk%ndb' lokS alteia, s'a dssS la Konstan- 
tinonole. 

A doua domnie a lut Alessandru Ipsilante, 

DestitBiarea Isî Alessandrs Msrszi fese ka o konseks- 

D. Chr. \^W^ A destitsirei fratelş! seS din Dragomsnie, kare- 

^'^* jle ferB de ninî «nS ksvintS se mi essil^B Ia insvla 

Hinrs mi neste ksrBndS se mi snise in fldrea Thsteh dswB 

jokslS intrigilor^ de la Fanarîs. AtsnHe Alessandrs Vod^B 

Insilante, d^BndS m^lgi ban! ne la omenii înflsinQl ne Img^B 



PARTBiL lY. BPOCA !▼• CAPG I. 188 

HditBy a ksnstatS domnia gereî Rominemti. Dar astB da* 
tB ns nvte r% ikonomiseaski Iskrsrile gerei ka mai na- 
inte. NevoitS ka srb-mî nIrbteask'B datoriile ne fbksse nen- 
trs ka 8!B kanete domnia, a trebsitS s'b înmslgeask^ mi drb- 
rile tn i^earb. Ile l^BngiB aneste reskoala Îs! Ilasyantogls, Ila- 
ma de la VidinS, era fatal^B ns nsma! nentrs Ilorte, dar mi 
nentrs geara Rom^bneask^B, k-B^î Twqiî treneaS Dsn'trea nrîn 
tote n^rijile mi fb^eaS nele mal ksmnlite ekHesBrî. S^Ita- 
nslS Selimg, dsn* ne în ksrsS de treî anî se nerkase ferb 
niHî sn§ ressItatS s'b ssnse ne rebelsl^ Ilam'b, în qele de ne 
Brm'h se determîn:b a fane assnra Isî o esnedîgisne serius^b, 
rbndsînds kîarS ne favoritslS se8 ministrs de rbsboîs, K^ni- 
tanS-IIama-KsHîsk^-XsseinS. Anesta însi, ^erbndS k« stiruin- 
HT» ka ST* fak'b DomnS în geara M^nteneask^b ne DragomandS 
se§ KonstintînS Xangerli, Hurta, a destitsatS fbrb vini ne 
Alessands Vodtb Insilanie, karele dsn:b o domnie de snS anS 
mi treî l»ni, s'a întors^ la Eonstantinonole. 



DOMNULU LXXIV. 

Constantinii Vodă Hangerli. 

Anesta era fiîslg sn»î medikS George Xangerli. TatilS 
seS, fiind» favorit» al^ S«ltaneî Valide, msma îmn'brătdsl, 
^sbsti, nrin mijlonirea a^emtia, a fane ne fiîslS se» maî in- 
tbl Dragoman» înlokslslsî Stefanaki, nenotbl» l»î Masroge- 
ni, mi auoî, nrin mijlocirea Isî Emitan-IIama KsnîskS-X»- 
seinS, DomnS în ijeara Romineask^t. La domnia aceasta 
îns-b a kontribsits m^lts mi revolta Isî Ilasvantogl», k'bcî 
îmntbriiiia, voind» a-lS ssnsne, a trimisa maî de m»lte orî a- 
8»nra Isî omtirî k» Remeli*Valisi mi k» aljy^î Ilamîy kari s'aS 
întors^ învinraî mi rsmina;^^ — mi în cele de ne »rm%, Ilor- 
ta. fbk'bnd» din nevoe generositate, îlS ertase s»b k8v*bntS 
kt ar fi statg mijlocîtorî» Alessandrs Vodt M»r»zi *. Dar 

1 BsnslS IbI IIasYant(»gl8 era originarS din Bosna^ omS nrostS vi ordina- 
rts. Acesta, fiîndS nizitoris onunslsi Sofia (fisoh kare s'a mi nvmitS 



184 iSTOBiA dacie! 

Ssltanslî^ SelimS, nenstend^ ssferi msItS timnb' rsminea a* 
rhtat'by mi voind» ka ai&-mî r^Bsbsne^ a adsnatS oiutirî maî 
nsmerose mi a rbndsdtS scraskeris nentrK aneaste esnedij^i- 
Kne n^ favorit»!» seă Ministr» de marina Xssein-IIama. Ssb 
acesta era» Ilamî k» trei t»î»rî: Ali-IIama R^mcli-Valisi, 
Ali-EIama Tenelenli, Kîsrd» Osmang-IIama, mi Qîsrgî Os- 
man^i-IIama; îar Ilamî k^bte k» do'D tsîsrî maî m»lt» de ze- 
ne, mi anoî o mslijime de Beî mi Aîanî, din kari maî nriu- 



ama, fiindS ki nasvantogls va si zîki naznikS), s^a întsmnlat^ stB tn- 
tînmine «nS fokS, karele amerinjga ătrikiHîsnl mar!. At8n?î întBmnl^n- 
d8-se VizirslS akolo, din kassa reşboîslsî ne avea Il^rta kn îmwbrh 
teasa Ekaterina, Ta onoratS ks titlslS de Serden-Giei^i-Agim, kare va srb 
sdki nobilS. D'bWh a^e sta, amezinds-se la cetatea VidiDsisi, ml a £b- 
k»tS 6re-kare stare, mi se nsm^Bra între Agale. FiîslS aHestsia, dobtBii- 
dindS ks nsmele niBrinQeskS o nosigisne mi o stare maî bsniB, a fost^ 
ajsnsS s:b fie snslS din ne! fnt^T ATanî. Anesta SLVhnăiS doî ^, snslS din 
eT, a nsme OsmanS, a arBtatS din koniliBrie sniritS mare mi unii ksra- 
gîB deosebita. OsmanS, ă^wL m6rtea tat^ls! seS, ajvnghndU nrin felîs- 
rite kinitrl a se îmbog^Bgi, a trasS în nartea sa mal mBlgi Ienicer! mi 
s'aS deklaratS de nrotektorS alg drentsrilorS lor§. în nele de ne «rmi 
a HBsS stiBniBnire ne cetatea Vidinslsl, a gonitS ne Uama de akolo mi 
s*a fBkstS st^BniBnS neste t6t:B nrovingia. 

Ne îndestslatS ks atbta, a în^enstS stB batB mi latsrile venine nen- 
trK ka a'h le ssnse. lle atsn^î SsltansIS Selimft, voindS a întrodsne Ni- 
zam-OedltS adektb nndseala esroneaniB în omtire, mî a desfiinga leni- 
Herimea, a în^etatS de a da lefele ne la garnizdnele HetBQilorS. Uasvan- 
togls a nrofitatS de nemslu'&mirile Ienicerilor^, s*a deklaratS nrotektorvlS 
lorS mi onosanlS reforme! ce voea 8% fakrb îmnrbrat«l$ în omtlre. Ks a- 
HestS kinS a s^snsS a se face însnilmintstorS nentr» tmnsrBsie, k-MÎ 
Ieniceri! de la BelgradS mi de nrin alte loksrî, adsntBods se înmcijsrslă 
seS, elS s'a v^BzstS în ksr&ndS în kanblS soel omtirî alese de trel-ze^ 
mi! de dmenî mi a snei cettbu! marî mi tar!. Ildrta a trimisS assnra Îs! 
nam! ka s:b-1S s^nse, dar n*a isnrsvitS nimlka; ano! a trimisS ne Bs- 
meii Valisi ks aljj! meante Ilami, dar mi ne acemtia 'l a învinsa mi 'î 
a resninsS. 

SsItanslS 8elim)$, v^Bz^BndS k'h ns-l$ n6te învinge, a încenstS akxv- 
ta ksiTEntS ka de o kam-dat!B sx-lS erte. Atsnc! '! aS v^tS do% Arz- 
magzarsr! (netij^isnl) sna din nartea gere! Bom^snemtl tnmin de Aleka- 
sandrs Vods Msrszi , nrin kare se cerea ertarea IsT, arstiuidS k% este 
omS drentS mi folositor!» nentrs searB, — mi alta din nartea MHronoli- 
tolsT Grigorie de la VidinS, karele înnresns ks toni Kremttnil se rsga 
ss-lS erte, aratsnds-lS de omt dreotS mi ansntorls Ikifokatf M tsts- 



PABTBA IV. BPOOA IV. CAfS I. 186 

wiali era^ : Kara OsmanS-Zade^ Heaaanogls mi SarigioglK, ks 
omtirî alese de la ÂnatolS ; îar Âîanî de ne lîngiB Dsn]&re eraS: 
Tersenikli, Ilikogl», Satogls, mi algii raaî msljiî, k» omtirî din 
nsi^^ile anssene. Âsts fel§, nreksm^ mal sssS s'a ziss, Se- 
raskerslS Ksqisks Xssein-IIama, ki&nds a voitS s^b nlene ks 
esnedigisnea, a nersts si& sufb^ în domnslS ^ereî MBntenemtl 
«nS omS devotatS mi k» konfiins^B, karele 8*5-1 nroksre în- 
lesnirile ksvenite ne Dsn^bre, mi karele n« nstea s^b fie al- 
tslS de k^tS DragomanslS ses George Xangerli. 

rorS raelilorS îmmBrBgîeY. DsniB aceste ssaline, SsltansIS SelimS s'afb- 
kstS ki-lS eaitB, ks kondiuisnî k% elS s;b fie nelS tnteYS k^rmsitorTs 
alS Hetegei, dar !ns:B în netate stB vie mi snS aitâ Ilami ks snS ns- 
whrS de dmeni xotbrîtS, totS odatB elS a:B trimite mi yenitsrile ordinare 
ale îmniBrBsJel. AstS-felS, fBk^bnds-se naţie ks nasvantoglK, îmn'BratBlS 
Ta onoratS mi ks rangslS de ImbroxorS, mi s'a linimtitS. 

De aine a înnenstS neorBndseala generali mi onvnerea Tsr^'eî E»- 
ronene. Aianîî mi Jlamiî diverselor^ nrovinjjiT, v^BzinâS kon^essivnile ne 
ţ[6rta s'a îndsnlekatS a fa^e Isf llasvantoglB, aS în^enstS a-lS imita mi 
a se revolta în kontra Nizam-Geditslsi : fie-lsare se înksrosta a se fane 
indenendentS în nrovingia în kare era gsvematoris; mi mai alesS ni$mi- 
Iiiî Kirjalil (o s^Bmingie Tsrneaski) ne HkseaS d^sore msngii Traniei, 
FBdikmds-se în mal mslte miîf, bandele lorS kstrieraS mi jefseaS toati 
Trania mi latsrile ve^ne, fBrB 8% ndtb îmnirBjiia ni?T de ksm^ si-I 
strBneaskz. 

Ilasvantogls avea statslS de mijlokS, faga smolitb, okil ssri, barba 
galbentB-tukisiB; de natsra sa era î«te mi krsdS, îudiBratnikS la k>;getare, 
kvragiosS la ssfletS, sirgsitorîs la fante, imnetsosS la mimkirî, intili- 
gentS la viklenlT, nrevxzitorls nentrs fiîtorî«, gata nentr» bitslie mi «- 
^iderî, ambigiosS, liberalS mi generosS la mim, ne isbitorls de vani- 
tate, stbmniratS la ntenerl, mi miregS în t6te; mai înainte de tdte, a- 
vea minte mare mi sniritS înalta, Iskrs rarS la nagisnea tBrHeask:^. 

Dar nanea ^e fbksse ks SsltanslS n'a uinstS mitltS timnS; kinî ne 
nama ne fssese trimisS la YidinS, elft Pa îngrEditS ka într'o înkisdre, 
îar Qerel Msntenemt! a îoqenstS si-î fak% feltsrite ssnmrf fsrB deks- 
v!ButS, nerbndS în t6te zilele de la Insilante banî, zaxerele^ nrodskte 
vite, isntS, mi altele. Ile l%ng!b aneste se Isnta neînqetatS ks Aîanlîr de 
nrin ur^srS, mi mai alesS k8 Tersenikli ATanslS de la BsmHîTskS, ka- 
rele, dsn^B ordinele sekrete a le îmmBrBgieî, ÎIS x^Br^sea neînnetatS mi-lS 
înnedeka de a se întinde. Ks t6te aneste, SbltanslS SelimS, vizmdS ki 
elS din zi în zi se fB?ea ma! nerikslosS, a xotiBrît^ si trimigi as»nra 
iBi tdte nvterile de ne sskatS mi de ne mare, ssb kommdBlS Isl K9- 
tiskS XBseinS KmitanS-IIama. 



186 ISTORIA. DACIEÎ 

Acesta, viindS în Hears ne la Inna Noemvrie a anHlsî 
1797, f» nrimit^ ks mare bsksrie mi veselie de krBtre boerî 
mi nonor^, ka snsiS ne era ksiioskvtS de togi a omS bsnS, 
îng^Bdsitorîs, veselă mi dotatS k» tnslte virtsijî rari mi fr«- 
m6se. Dsn'b ue s'a amezatg în domnie, Îq adevRrS s'a a- 
rBtatS ks mslt'B blTaidege ini drentate, mi ekonomisea ksmS 
nstea trebsingele omtirllorS îmniirBtemtif ne se anronieaS de 
Vidins. Dar în nele de ne srm'B, ssb ksvîntK de a întem- 
nina kelteelele resbelslKÎ, fs îndemnată a sfcote o dare no'B 
în ijearB, nsmit'B Gomtina, dsnt kare se Isa nentrs fie-kare 
vite mai'e ktte doî leî mi nentrs Tea mikt k^bte doî zlogi. 
Boerii nxmînteni se onsserB la aneasta, arBtends Domnslsî 
k-B asemene diyrî eraS rBdikate din ^earii k» jsrBminte mi 
k^aferisenii; dar kasniqîî seî, omenî tiktlomî (Greni deFa- 
narîs I) destr'&maiiî mi feros saijîă, neksgetendă de k^Btă ns- 
maî kvm» s^b se îmbog'Bijea8k'& k» desbrbkarea siranilorS, 
inflsingar^ ssfletsls seă neiă rolsdiosS, mi-lă determinare la 
aneast-B assnrire, kare adsse mare grestate nonorslsT mi sng 
kantts f6rte tragikă Domnslsî, nreksmă se va snune maî 
naînte. Astă felS srm^bnds Iskrsrile în geara. Msnteneaske, 
aS ajsnsă mi oiiitirile îmn^trxtemtî la Vidin«. lUente snre- 
zene Ilamî, ks omtirele de ssbt eî, aă înksnjsratS cetatea 
desnre sskată, îar desnre Dsn-Bre s'a amezat^ o ilotil'B nu- 
merose de mal» ne kanoniere, ks berbaHÎ esserqitagî la ten- 
tele navale, avînd?1 între eî bombardirî mi ingineri Esroneî^ 
ssb komendsls ssb-admiralslsî Iniţem-bei. în^ensrb deni a 
bate Hetatea, mi în tote zilele a fane nevelirî ka se o îa ks 
sfor^a, înse tote eraS fere ssknesă. Ilasvantogls nrevezs- 
se Iskrsrile de ma! nainte mi se îngrijise a ameza în ceta- 
te ns maî msltS deninHÎ snre-zeie miî omenit înse togîber- 
bagî alemî mi xoterîtorî; tots odate se înkinsise ks nrovi- 
sisnî îndestsletoare^ nentrs ka se n6te ssferi assedislă nelă 
maî îndelsngats. Iar ne Ilama, karele se afla în netate ds- 
ne norsnka îmnereteaske, nentrs ksveritg de ssmegie mi 
nentrs nrenssă de tredare, Ta s^isă. 

iLtre aceste Isnta se srma în fie-kare zi mi ore ks în- 
vermsnare. Heî de afare arsnkaă ne încetată bombe anrin- 



PARTEA Yl. EPOCA Yl. CAPfi 1. 187 

z%t6re, îar Hei din lisntrs le stingeai^ îndate ks nei sdate. 
Kasvantogls a strBmstatS ne toj^ loksitoriî Vidinsls! în ss- 
teranele de ssb msrii Hetb^eî, îarb ne slige amezase o m^l- 
gime de l^zî^ nline kK am mi ks nekele (în linsi de n£- 
terî sas n^BsIe) mi ussese ma! msl]^! 6menî de nn&zeaS ne 
hiUg^B streminele kaselorS, în k'Btf^, îndate ne vedeai k% ka- 
de o bomb'B, alergai mi arsnka» assnra eî o nc^le Kdatb ka- 
re o stingea fors st ndtt nlesni. Ks kinslS acesta în totS 
ksrsslS resbelslsî n'a ars§ de k'&ts o geamie mi o kas'B. Âs- 
sediatpriî amezaserb biterii într'o inss^ de ne Dsn'Bre ne 
venea în fag'B ks netatea, nreksmg mi la EalafatS ne m- 
mtntsls gereî RomtnemtL mi ast» felîK bombardarea se fe- 
?ea mi de ne sskatS mi de ne an'b; dar assediagii se ginea 
k» eroismS, tsnsrile lor» feneaS marî strik'BHîsni rai b'bteaS 
k» nemerire n'bn'B din kolo de Oşnire. Dar dsn-B o IsntB 
ne întrersnte de ^innî Ihdî întregi, în kare mi o narte mî 
alta arbtas minsnî de eroismS, assediatoriî înnenBrb ase fit- 
ie kamS negligengî. Btgînd de seam^B la aneasta Ilasvan- 
togls, într» sna din zile aemits ferB de veste din cetate ks 
togi omenii neî maî aleniî aî seî, mi kiiz^nd^ ne omtirea 
îmu'LrBteask'B ka nimte fiare silbatine, aS înqen«tS a fane 
«nS m'B^elS înfrikomatS ; ks o renejsne nesnssii, aS snartS 
tâtiB tab'bra ^ea mare, a§ anskatS t6te nrovisisnile, tsnsrile, 
kortsrile, stindardele, n^Bn^ mi kortsl» Isî Ktnitan-IIama 
ks tote absgiile mi Iskrsrîle nregiose kare se afla în elS, 
K'bnitan-IIama fsgirits, îusn^BÎmîntatS mi maî golS, a tre- 
kstS la Raxova mi s'a nss?^ în an'brare ks nsginele mi sla- 
bele r'Bm'Bmigo de omtire ne a§ sk^Bnats de fsria Isî Ilas- 
vantogls. De akolo a skrisS îndatb îran'Bratslsî desnre ne- 
le întîmnlate, mi î-a arttatS k'B alts kin8 ns este de kitS s^ 
se trimitii ertare rebelslsî. SsltanslîJ Selims, askslt-Bnds kon- 
silislj^ favoritslsî seg, a trimisx firmanS Isî Ilasvantogls, nrin 
kare ne HngT» ertare îî da rangslS de Ilam^ ks tsîsrî treî mi 
demnitate de' Vali, saS domnS als Vidinslsî. 

K-Bts a mezsts K'bnitanllama la Raxova, avea ks sine 
mi ne Ali-IIama Rsmeli, ne kare-lS trsta ka amikS sinnerS 
mi-ls întrebsinga în t6te kassrile. Aflînds-se într'o searBds 



188 ISTOBIÂ DAcni 

n* nins amândoi sîngsrî într'o kamers, mi trbgînds-raî hî«- 
bsHele dsn'B datina tsrneask^, de odat% Xssein-IIama sare 
ks nistoiele assnra Îs! Aii, mi slobozinds-le, îl» rBnemte de 
morte. Ali-IIama, fiindS de natsra sa voînikS, sk5te xan- 
gersl^ din teaki> mi se rBoede assnra snigamslsî seS: dar 
fiindS k'b slobozitsra nistolelorS Isî Xnsein stinsese Ismn&ni- 
rile, fiind§ kt ranele Isî Aii era» grele, fiind» ki n8 avea 
ne nimeni din alseî ne anrone ka st-l§ ajste, fiindS k'b din 
kontra 6menii isl Xssein tbbsrîse as«;nra isi, n'a nststS SG&-mf 
fakt rBsbsnare. Kassa anestsî assassinatS era neksnoskstt: 
ne srm'B îns% se afl'B kt» KsHîskS Xssein-IIama^ nentrs ka 
6% se deskslneze de neisb»tirea esuedigisnei, skrisese îm» 
niratslsî kt Aii era înijeles» k» Ilasvantogl» mi kt din ka- 
88a Îs! ns s'a nststS Isa Vidinsls, — mi dsnt asemene nîrt 
ktnttase ârmanS ka st ! tae k^nslS. Dsnt aceasta Ktnitan- 
Ilama trimise kanslS Isi Aii la Konstantînonole, mi ano! 
treks la Rsmnîskb, «nde urma st se nregtteaskt de întoar- 
cere la nostd» sei^. 

Dar Rîgealsl?^, san konsilisis îmntrttesk$, ktsta st a- 
rsnne assnra Isî X»sein»-IIaiiia tote gremelele esnedigisne!^ 
kare se ftks k» attta nerdere mi rsmine. Ilentru aceasta 
snii din membrii Devletslsî as skrisS în sekretS Isî Xanger* 
li Vodt, kt Ktnitans-IIama srmeazt st kazt ssb srgia îm- 
ntrtteaskt, kt els, snie a-mi asigsra nosigîsnea, trebsea st 
ranorteze în kontra Isî. Domnsls, sittndS reksnomtinga ?e 
era datorîs nrotektorslsî se», tot» odatt mi dragostea i ce a- 
vea îmntratsl» assnra Isî XsseinS-IIama kare îl^ fbcea ne- 
ssnssS la nici »n» felî» de rtsnsndere saS nrigonire, — se a- 
Isnekt mi skrise felsrî de kalomniî assnra IsL Din înttm- 
nlare nrovindengialt înst, skrisorile Isî Xangerlî Vodt aS kt- 
zsts în mtna omenilor?^ Isi Xssein^ Ilama mi în loks st 
meargt la DevletS &'as onrits la Rsmcîsks. XsseinS-IIama, 
uriminds asemine dovezi nekontenite, jt mi nssS în Iskrare 
nlanslS rtsbsntreî sale: ftrt st fakt nici snS vsetS» furb 
st snse nimtrsT, skrîe la Konstantinonole mi cere destitsa- 
rea Isî Xangerli. Acesta, vtztnds-se ne ueamtentate ktzst^ 
fert st-mî înkinseaskt kîtj( de nsginS kas^a, s'a ksnrinsS de 



PABTBA IT. SPOCA IT. CAP0 I. 189 

grozi: atente skrie IsI XsseinS-IIama, rsginds-U s£ mijlo- 
Heaskib a-lS rrmâsi DomnS la Moldova. XsseinS-IIama îl 
nsnsnde ks nolitegi, fers k^tS de nsgini desal^nere^ k'B 
va fane ne va astea ka 8I&-! înnlineask^B nererea. Dsitb a- 
«ţeasta Xangerli amtenta ks sigsrangi domnia Moldovei. 

Liskr» de mirare este k'B gi«raniT, k» msltS timnS miJ 
inainie, nrezi^ea$ în gsra mare mi în t6te n'brgile k% assnra 
Domnslsî are 3*5 vie srgie îmn^r&teaski mi ki are si i se Uie 
kansls. DomnslS, d^ni ne s'a destitsatS, a datS gsvemslS in 
m:bna Raîmakamsls! noslsî DomnS, karele înnresn'B ks Di- 
vansiS boerilorS k'brmsea trebile gereî; Iar elâ medea înli- 
nimte la Ksrtea Domneask'b mi-mi fBHea nrenaratîvele de 
nlekare. Dar într*o zi (vineri 18 frevuarie) ne la ninHî ore 
a intrat>; la elS »nS Tsrk>5 Ilerakîrgig al8 Vizirslsl, nsmit!^ 
Xsseinb', srmatS de zsnS AranIS mi de doi servi înarmagl. 
TsrkşlS acesta avea firraang nentr» ka 8:b tae ne DomnS, 
mi mai nainte de a intra la els se înfBgimase la DivanSmi 
îi d'Bdsse skrisori din nartea Vizirslsî în felîKrite trebî, fe- 
rii 8% snse nimika desnre firnianS. DomnslS mai întil n» 
voea si-lg urimeask'B, ziktndS kt e bolnavg, dar maî ne «r- 
m'B kxinds-se, a trimisS mi Ta noftit^. Ilemkirgislg, ksmS 
intTB, îlS sakfrB, mede l'Bngii el§, mi-î drs în mint o skrî- 
sore de la XsseinS-IIama kare k«nrindea o kass'B pîmnk 
mi salsttrî amikale; îar ArabslS, înarmată, medea înaintea 
lor» în ni^îore. Ilemkirgislg, ne ktndS îmi l»a ^ÎKbukijlS 
mi kafeoa, a înneustâ 8T>-î trembre mina, st-mî skîmbe fa- 
jja mi si se site desS laArabfi. Domn«l§, observBndS fig«- 
ra nea silbateki a Arabslsî, a zis» îmetS kitre servil sel 
ka si-ls sk6ij'B atarb mi si-î dea kafea, kiHî nresenga liîi 
îlS sbn-BrB. Servil îl« nofteskS afan; elS nsnande: w/«- 
memS, adiki ns vots. Domn»l§ atsn^ie s'a t5rb«ratg la s»- 
fletS mi, arKnkinds-mî okiî kitre kirniramblS seg, îi zine 
SI vadi daki biegţl (adiki Bbkkbamii mi Amisaii) sml^ 
afarb, mi si le snne si între îndati akolo. KumS a emit^ 
kimiram«l«, ArabslS, karele îngelegea grenemte, se întor^e 
kitre nemkirgi?^, mi-î zine k» vove silbateki: ne dsrsrssnS 
saS ne amtenifi? zîkmdS a^ieasta, skote din smg o fringîe 



190 ISTOBIA DACIBÎ 

mi O arsnk^b la g^btsl^ Domaslsi; firBngia kade îns^ la ni- 
^ore... Domnsls vrea s:b se rBdi^e... ArabblS, stiîgrbndS 
datranma [adik^B- ns te onsne] îi deskark^ snS nistolS în 
nentS, mi DomuslS kade jsm^btate mortS. AtsnHe se arsnk^ 
mi IlemkirgîslS assmra sa mi înnene a-I g^sri kn xangerslS 
nentsl^, ks tote k:B Domusls era mortS de la nea înteî Io- 
viter^s de nistolS. 

Din înt^bmnlare ni^î snslS din omenii înarmagî ai Dom- 
nsls! ns fsseserB în momentele acesta ne l'bngB els, afarE 
de Eafegii mi de doi Inîoglan!^ karif, v!bz'&nd§ snena aneea 
tragik^b, a» fsgitS ks grozi». Afarb, în sala Ksrgeî, eraS o 
mslgime de omenî, adsnagi nentrs deosebite trebî ne aveaS 
la k^rmsire; mi nini omenit, ni^! boeriî^ ns mtieas nimikS 
de Hele întiBmnlate Hei doi tsrnî, servi aî Ilemkirgislsî, te- 
m^bnds-se ka ns ksmva s^b vie nonorsl^ assnra lors mi arb-i 
SHÎd^b, aS slobozit» do^B nistole în sala Esrijei, mi atsnne totS 
nonorsis a în^ensts a fsgi kare în kotro. Iar Arabsls, des- 
brBk^nds ne Domn», n^Bn^B a ns i se ri^i trsnslS, î-a t^seatS 
kanslS ka s'b-lS trimig'B dswL datin'E la Eonstantinonole. Ile 
srm:b, t^brbnds kornslS ferB de resnekt§ de niniore, Pa skosg 
din şalele Esrjgeî n^ni la skar^b, snde l'a sn:BnzsratS ka ne 
snS sttrvs de k^sne, mi anoî Ta arsnkatS în mijlokslS Ksr- 
geî ne z:Bnad'B gols mi fbr^b de kans^ snre însnxIm^Bntarea 
mi înfiorarea nsblikslsî nrivitorîs. 

Vaî! ksmS este Ismea asta krsd^ mi înmelxtoare! 

He srsit% are omsls ktte-o dat* amT&gitore! 

Fericire mi dsrere, tote sng amesteks si&ntS, 

ini de t6te se înmal^B msritorîsl^ ne niBmîntS! 

Snde este DomnslS kare n^bns erî ks m:bre{sie. 

Sta ne tronslS gereî mîndrs, ks nstere de domnie? 

Eat^Brls astbzî zâne 'n s^Bnge, fon kanS, ferB vestmxnts, 

AsvirlitS for:b 'ndsrare ka snS k^Eîne ne nimîntSI 

3nde-î kabaniga 6re? snde-î kska nea domneask^? 

5nde e meterxaneaoa ka makar s'b-lS t^bngseask^B? 

O! demartB krsd^b Isme! o destinS înmel^btorS! 

Tote 'n vxntS se dskS ka nrafslS mi ka fsmsiS sbsrEtorIs; 



PARTEA IV. EPOCA, IV. CAP© I. 191 

niî onore, m'aysgie, mi murire, mi nstere, 

De odat^E se stingS tote, kiar ka vissl^ kare nere. 

Nsmai facerea de bine mi virteijile maî stntS, 

Eare last ktte-o srm^B ne a'iests minHÎsnosS n^Bm^BntS *. 

TotiB zioa aneea a r&mas» kornsl§ IsngitS în ksrtea 
nalatslsî Domnesk^. Ileste nonte, omenii kaseî l'aS IxatS 
ne asksns» mi l'aS îninorm'BntatS în biserika nea noi> a S'bn- 
tslsi Sniridon» ; mi astS felîs, dswb o domnie de sn§ ans mi 
natr« Isni, Xangerli Ved:B a datS kaniit» viegeî sale. 

Boarii Divanul»!, atita se însn-Bîm'BntaserB de terorea 
anesteî tragedii, în ki&tS se înnrBmtiearB fsgtndS kare în- 
kotr^B mi di&nds «nsl» nes te altsl». Dar Elemkirgisl^, viind§ 
în sala Divansldî, a trimis» de î-a vestita ne tojjî ka s:b vie 
la ksrte, amerinjjtnd»-! k» «rgia îmniirbteaski. Boeriî de 
frikt a» venit». Ilemkirgîsl» atsnue le-a nititg flrmanslS 
nentr» t^terea kausl»î Isî Xangerli Vodib; dumb aceasta aîn- 
Hen»tS &!> desbra'ie nalatsls, adekt averea domnslsî. T6te 
avBjjiile kasniHilorK, rsdelor» mi tstsror» nelorS ne loksiaS 
în nalat» se konfiska» în favoarea îmn'Br^jjieî . Dom- 
na nea nenoronit-t alȔ Xangerli Vodii, ne ling* sfemierile 
inimii sale nentr» »niderea sogslsî se», a treb»it§ s^ maî 
nriveask'b mi k»m» o desbrak:t de tot» ie avea. Beizade- 
lele, s-Brind» ne ferestre, a» sUiinat» ne slijje laterale înka- 
sa 1»! Manoils Br&nkovean». Boerix Grenî se nsserb la în- 
kisore mi la tort»re nentr» ka s:b artte averea Domn»lsî, 
mi maî ales» ka s:b dea seamt desnre adsnarea banilor^ 
Gomtini,rit»l»î, de kare se kredea k'B se vor» gisi maîmsl- 
te milione. AstB datt eî îmî trBgea» m&kat»l§, adek'B rBS- 
nlttirea D»mnezeeask'L, nentr» introducerea »neî d^srî kare 
fusese desfiinjjatt k» j»rbmint6 mi afsriseniî. Harta k» ki- 
n»lK acesta ktsta s:b se desd^Hneze de 40 raiî nsngî de banî 
ce keltsise în resbelsl» k» Hasvantogl»; de aceea, ne l^Bngi 



1 Dsne aceste verssrî se n6te vedea k% mi asto^slS mi tradBktBtorslS aS 
fosts noegî. Iloesia, în originalS, este maî l^ngh. Tradsk^BtorîBlS, nens- 
tindS fane de ktBtS o imitB^îsne, a trebsitS s:b o maî sksrteze. 

(/Vom TradtkUărftM). 



192 ISTORIA DACIBi 

averea Isi Xangerli, a konfiskatS mi ue aneea a kasniHilorS 
seî mi a Eans-kex^îlor» sale de la Konstantinonole. Ns era 
tortsre mi înkisorî teribile ksnoskste, kare s^b nK se fi în- 
trebtfinnat^ nentr» atete ssflete nenorocite, nentrs ka s-b le 
îa mi aneea ne n» n«tea?> avea. 

Ile l-Bng^ aneste XHseîn-IIama adsse ne snS George 
Lanati, karele era Kaîmkamg alS Isî Xangerli la Kraîova, rai 
b^bnsinds-ls k'B a skrisg ks mina sa narile DomnKls! ass* 
nra sa, !-a tieat^ kanslS. D^n'E aceasta a nlekatS la Kon* 
stantinonole. 

A doua domnia a lut Alessandru Vodă Murw&i, 

Di^n'E m6rtea Isî Xangerli, s*a fT»k«t» DbmnS nentrs a 
D. Chr. Idoa oanb Alessandrs Vod-B MbTHzi. înainte de a i se 
^^^' jda tHîsrile mi semnele Domniei, elS nrimi ording ka 
8:b vie rBnede la skasnS, fiinds k'B Ilasvantogls ssn'Bra neînce- 
tată jgeara ks felsrite cereri HrB de ksvBntă. La intrarea sa 
în Bsksremtî, nonorsls Ta nrimitS ks bsksrie mi entssiasmS, nd 
elS sa îngrijit» a kirinsi ijeara k» bl^Bndei^e mi drentate. 

n6rta, vBz^nds nessnsnerea mi întinderile Isi Ilasvan- 
togls, mi mal alesS ssferingele j^erel Rom'Bnemtî, a trimisS 
firmanS sekretS Isî Tersenikli Aîansls de la RsmcîskS mi 
Îs! IbraimS Nazirs, ks ordinS ka s'b adsne omtirile de ne 
Img^B Dsn'Bre mi st gîe ne Hasvantogls înknnjsratS din afa- 
rB, în ktts st ns se notB întinde ma! msltS mi mal denar- 
te ka mai înainte. 

Nsmigiî, înmirBnd» o narte de omtire ne dinkolo de 
Dintre, aS adssS o altt narte ne dink6ce nrin jsdegele de 
neste OltS, nentrs ka st înkizt ne Ilasvantogls din t6te 
ntriple, mi st ns n6tt Isa de niktire nrovisisnî mi altele 
snre îndestularea omtireî sale. IIlanKlH acesta înst^ în lokS 
de a le isbsti^ fs snre nagsba nevinovate! gere! Ronianemt!. 
ITasvantogls^ vtztndS mimktrilc aceste^ a trîmisS ne snslS 
din Âgaliî seî^ ansme Eara-Msstafa^ ks o mie de ktkregî 
Vîdinliî alemî mi voînicî, de a8 trekstS Dsntrea. Acemtîa, 
gtsind^ ktile deskise (fiindS kt omtirile îmntrttemtl se de- 



FARTBA IV. KPOCâ IT. CAPt^ I. 199 

dase la netre^erî) aS sb^ra^ ka qerbii mî &*aS îndreutatS 
kiBtre Kralova, ks nlanS ka s'b iirinzi ne Kalmakamsl» de 
akolo NikolaT ZagoreslS. Ultirea ajsngindS la Kraîova, s'ai 
skslatS de îndatB AIiD%8^ii Kreiutin! ne se aflaS akolo în- 
nresn^B ks o narte din Tisr^il îmn'brbtenitTy mi aS einitS în- 
Tiaintea Ilasvantliilorrf la ana Jiî^ls!, ka si le onreask'b tre- 
cerea. Akolo în^en^nds-se Isnta ks mslt^ animositate' mi 
eroismS, Kremtinif se vtzsrB înnromkagT n» nsmaî de dsm- 
manii ^e aveaS înaintea lors, dar mi de Tsrniî îmn'brEtemtV 
^e eraâ in srma lor». Atsnnea a înnenstS a fsgi fie-kare 
în kotro nvtea g*E8i lokS de skinare, mi în nele de ne Hrmt 
ITaBvantliii îm! deskiserE drsmsls neîmnedekaQl k'btre Kraio- 
va. Loksitoriî din orâm^, ksnrinmi de grdza nenoro^iireî 
He-î amtenta, aj> înnenstă a-mî k-Bbta ra-Bnisirea viegeî nrin 
fsg^ : qeî ne aveaS trBSşrî, l«ar& ne nstsr^b ks sine mî fa- 
gii^; iar nei ne ns aveaS înkinsire de nlekare, mal alesS 
negSTjrBtorlî, îmî frângea» m^bnile de des nerare, vtzMidS ki 
ns notS rxdika nimikx mi ki* ne Hngh avsgie aveaS s'b-uif 
nearzoB mi vierile. IlaBvantlii!, viindS kv s'bbiile gole mi 
kiiZ'BndS assnra oramsl^ ks fsrie s'Bibatek'b, detcrb fokS 
kaselorS, nrbdarb. ne nstsrB mi treksrb ssb sabie tots ^e le 
kftz« la m'bTVb, Lsmina sorelsî se întsnekase de femS, ae- 
rslS FBSKfla nsma! flak^Brî mi 8k!bnteî, mi atmosfera ressna 
nsmaî jjinete mi vaete. In sksrtS, snektakolslS era atitS 
de d«reros§ mi însn'Bîm-Lntitor?^, în kiitS n« e rai&n'b kare 
8%-l§ uot'B deskrie. 

nitirea desnre nenorocirile din Kraîova s'a lij^it^ în 
tote ntrijile. Atunce IbrailS Nazars a nlekatS ks Kozarii 
Zanorogenî ' mi o narte de omtire îmn^rsteask'b ne avea sub 
dîBns8lîJ, ka s'b mearg^B assnra Vidindiilor». SosindS însi la 
Kraîova, a gtsitS intrările înkise. Kasele ne sk^daserb de 
flak'Brî, mi ntrejjiî ne maî eraS în niniore, serveaS de în- 
tBritsrî mi metereze nentrs Ilasvantliî; kariî, avindiî minro- 



1 AHemtî KozaHÎ se nvmeskS de kitre Tsrnî Glenat-Kazaklar, adeki Xâ- 
zaHÎ fsgarî, fiindS k^ aS fsg^tă maî msite mii de Ia Bsmî mi b'-aU a- 
mezat$ ne marginile imnerivlsT tsraeskS, ne Iingi& ni&rae. Tsr^il leaS 
datS nrivilegÎBTÎ, nentrs kare în timnS de rLBboIs, daS 6menî de ^ste. 



194 I . ISTORIA DACIEI 

yisisni în lisntrs, se ijînea« mi se lsnta8 eroinemte. în fine, 
Hei de afart ansk^bnds mi eî kxte-va kase, s'aS înteritîi mi 
s'aS nssK ne b'Btae. 

Ile de alte narte, ksmS a» ajsnsS mtirea laBsksremti, 
Domnşl» a alergat» la Slatina ks Arnxsijiî kremtin! ne a- 
vea în serviijslS ses. Bsksrerateniî at«nHÎ, însntîmînta^ vo- 
eas sib feg^> dar DomnHls k» amening'Brî asnre î-a înuede- 
katg, înkredinjgtndB'î kt ns vorS ajsnge dsmmaniî whm 
sA^e. Sosind» la Slatina, îndat'B a înttritS strtmtorile, mi a 
nssS gsarde ne marginea Oltslsi ka sa& ns lase s:b treakt 
nimeni. TotS odati a trimisS ne ArntBSgî la Kraîova, k« pr- 
dinS ka înnresninds-se ks Tsr^iî îmntrBtemt! de akolo bg& 
onereze în kontra Ilasvantliilorg , nromistnds-le kt le va 
FBsnltti ksmS merita, Iskrs ?e a mi fbksts ks msltt gene- 
rositate, 

Nsmiijiî ArniiKgî, ksmS a» ajsnsS la Kraîova, s'a» s- 
nit5 ks omtirea Isî Ibrails Nazirs, ks a^ieea a Isî Mssliaga 
mi a Bosniakslsî, în ktt§ as formats Bns korn» formidabil». 
Atsn^î b'Bt'blia a înnenstS a se fane serioast. Tsr^iî, Amt»- 
giî mi Kozagiî, în tote zilele feqea?^ ntvtlirî feripse, K» to- 
te aceste usgint strik'bHÎsne fi-^ieas dKmraanilor», fiind» kt 
anemtia bibtea» de la metereze k» sigsrangt, îar ^eî-1-algî 
imî demertas armele maî msltS în vtnt». Ile Itngt aneste, 
intrtndx d»mmtnie între kremtinî mi m8S8lmanî, anemti de 
ne »rmt, ktnd» se d»^ea la bttae, «nideaS ne kamaraziî 
lorS ne din dtr'Bts mimelemte. Nsmaî sing»rS Ibrail» Nazir», 
k» Kozaniî mi Amtegii Domn»lsî, se Isnta în kontra d»ra- 
manilor» k» zel» mi k» b»n'B kredingt, k» tote kt eranis- 
m»it§ de TsrHî. 

Dsnt maî m»lte zile de Isntt , înksnjsragiî, vtztnd» 
kt raî-a» isnrtvitx nrovisisnile, aS înnenst» a gtndi k»mS 
st fsgt. L»kr»l8 înst era gre» de essekstat»: înk»nj»rttoriî 
era» m»lt8 maî nsmeromî de kttS dtnmiî, At»nHÎ a» înne- 
nst?5 a se îngelege ne s»b mtnt k» »niî din ktneteniile o- 
mtirilor» îmntrttemtî, mi maî alesî^ k» Bosnîak»l$, karele 
era veki» amik» al» l»î Ilasvantogl». Ast»-felî» n»ind»-se la 
kale, mi nrofittndS de întsnereksls sneî nongi, aSemitSnîn- 



PARTEA lY. EPOCA lY. CApG 1. 195 

tre gsarde din netate; mi ajsngibndS n:Bn:B la Hîoroî», seg^B- 
teaS 8^5 se auieze rai s:b se întereaskii. Dar IbrailS Nazirs, 
IsT&nd^-se ăswL eî k» Eozanii seî, î-a fegiritS mi î-a fbkstS 
STb ans^e kalea kttre VidînS. Dsnt IbraîlS Naziru îns^B, vi- 
indS rai TsrHÎî, de mi ns nrea ks bsnt inim%, jtfseag mi 
ardea» bietele sate k-Bte skinaserB de Ilasvantliî. Â^emtia 
în fine trek»rT& de neea narte la Vidin§ ks o mslijime de 
jafuri, vite mi m'odskte. Intrs adevăr» kurnulit-B a fost» ka- 
tastrofa aneea nentr» Kraîova mi nentr« jsdegele de neste 
01t§ în ksrsS de treî l«nî. Ilasvantliiî aveaS de skonS s:b 
vit, mi kîar la B«ksremtî, dar nsmaî mtssrile nele energi- 
ce ale DomnKlsî as fbki^t» de ag skiinat§ oramslS de neirea 
nean^Bratt nel» amteiita. 

Dsn'B at^te kalamitxijî mi nekazsri ne ssferea ijeara 
din kassa Isî Ilasvantogls , Domnsl» nerds sneraDi^a de a 
îmn'Bka Iskrsrile mi a domni în linimte: k'BHî dak^ s'arS fi 
nlekats la cererile l«î Ilasvantogls, s'arg fi konsîderat« ka 
trtd'btorîs k'Btre IIort'B; îar la din-kontra, s*ar» fi aflatS ne- 
încetat» în nerikolb' ati&t» elS k'Bt» mi ijeara. De aceea a fe- 
kstS tote kinsrîle, mi klarS nrîn mare dare de banî, de s'a 
demisionat»; mi ast«-felÎK, d«nî o domnie de doî anî minoG& 
Isnî, a treksiH la Konstantinonole. 



A treia domnie a lui Michdiu Vodă Sufzu, 

Dsnt demisîonarea Im Alessandrs Vodii Msrszi, Hur- 
ta a rTind«itK nentr« a treia 6r:& Domn» ne Mixaîsf d. chr. 
Vod'B Sb'ij», îndatorînd« 1« ka ne de o narte st »rme-\ ^^'' 
ze rssboîblb' în kontra l«î Onsvantogl», îar ne de alta st e- 
konovniseaskT» geara ksmS va n«tea. Ast«-feli« Mixai» Vod'B 
Ssii» a venit» în ijoari» ne la l»na l»î Oktornvrie, nriimitb' 
k» mare entssiasmg mi bsk»rie, fiind» kt în cele dot dom- 
nii ale sale de maî nainte se n»rtase k» msltt bltndejit mi 
drentate, ka adevtrat» ntrinte mi bsn» nrotektorS nentr» torjî. 

L»T>nd» mi astt datt fir^nele g8vernsl»î, Mixa!» Vodt 
a Încen»t8 a nsne tote la kale, nrekttS îmnreJBrBrile îlSer- 



196 IBTOBIA DâCIBI 

taS. Onitirea imn'brBteask'b, kare se afla în ^earB, îmn^Brgin- 
d'o în maî multe kornsrî, aS amezat'o ne l'bnşrB malsrile Dh- 
nxre! de neste OltS nentrs ka s^b n'Bzeask'E mi s:b vegîeze 
assnra mirak-BrilorS Isl Ilaevantogls, în kontra k'brsia de 
Heea narte de Vîdin8 se b^tea neîmetatS Tersenikli AlansiS 
RsmHÎskKls! mi He!-l-algî ÂlanI DeU-ormanliî. K%t8 desnre 
^svemslS din l'Bsntrs al^ gere!, ks t6te ki DomnslS s'a ne- 
voiţi? sx ekonomiseask'B Iskrsrile sore a ns se îngreseagea- 
ra, îns:b fiind» krb els keltsise mslgî bani nentrs ka s:b ka- 
nete domnia, fiindb' k'B avea însemn'Btore keltsel! ks omti- 
rile, (nentrs kare QortB ns-i trimitea ni^î o nara de la Xas- 
neaoa sa,) — a fost» nevoits de la snS timn» a nsne raaî 
mslte d'brî ne gear^B. 

Ilasvantogls, în timnslS resbelblsî hv. î se finea, a tri- 
mîsS FBsnsnsS DomnslBî k^B dak-B voemte s^b fie în nane, si^ 
se n'Bzeask^ de a-l§ bate mi el^, mi s'b lase ne Tsrni! îm- 
ntrBtemtî s-b faki ie notf$ mi ne voesk?î. Domnsh însi, 
kalifik'BndS rBsnsnsslS anesta drents sl^binîsne, a îndemnata 
mi a ajstats ne Tsrniî ne eraS s»b ordinile sale ka s% Ia 
ofensiva. Atsn«ie Memimaga mi Taxiraga, nreksmS mi snS 
Axmet-geami, trek^Bnd» kn omtire neste Osn-Bre, a?s IsatS 
ks nsterea Fet-TslamBlS mi Kraina; dsn'B aneasta înksnjs- 
r^ndS mi b^BtiindS trei Isni de zile NegotinslS, TaS silită s:b 
kanitsleze ks kondigi»nî mi aS mi intrat» în l'Bsntrs. MixalS 
Vodt a ranortats la Oort^ desnre sskHCsele aceste, arBtBn- 
ds-î înk-B ki ks voea Isî D-zeS în ksrBnds se va Isa rai 
VidinslS. Hirta î-a trimiss nentrs aieasta firmanS îmrarB- 
tesks ks lasde mi ks o mslgime de herhudarola (adek'B a- 
ferirh mi bravo), kare aS bsksratS forte msltS ne Domn^. 
Ns tBrzis însi& aieast^B bsksrie s'a nre&kstS în lakrime mi 
întristare. Ilasvantogls, ssn-Br^Bnds-se Iurte ne geara Rom^B- 
neask'B, a trimis» rtBsnsnsS îndatis la faîmomiî xogl K'Bija- 
liî, kari se aflas desnre Traiia mi Bslgaria^ ka st vie la 
VidinS, — uotrivindg îns-B ka st ns mtie nimeni desnre a- 
neasta u'Bn'B în momentslŞ nelS de ne srm'b. KirjaliiT n*a§ 
int'BrzieatS de a veni, mi Ilasvantogls nsindS vre o mie de 
kţBl!Bregî (din eî) ssb kom^Bndslg snsîa Manaf-IbraimS^ faî- 



PABTBA lY. BPOGA IV. CApG 1. 197 

mosS nentrs rbBtate mi krszime, !*a trimisa neste Dsnxre 
in ^eara Rom^Bneaski. 

Ssb kondsHerea sns! XlotS a nbme Xristodolo, în zioa 
de 25 Ânrilie a andsî 1802, Ilasvantliiî a^ trekvtS min inij- 
loksls a do-B kornsrî de omtire îmni&rbteâsk'B, kare stagîo- 
na în do^B sate, Momei^eiT mi BaklavitS. Se krede k'b Tsr- 
mî I-ar fi v^zstS trek^ndS, dar k'b s'arS fi nref^kstS k'b nini 
vedeai ni^î ksnoruteaS ne dsmmanT, fiind^ k% eraS ssn^brag! 
assnra Domnsisî, din ka»s:E k:B le îmnsijinase lefele mi tai- 
nurile (norjjisnile de m^snkarej; mi maî alesS k:B xogiî de 
fonkgîonarî aî Domnskî rrs le dedese lefele de m^se Isnî. 
Din nenorocire .mi IbrailS Nazirs n» se gtsla în HearB, fi- 
ind^ neste Dsn'bre la LomS, mi nemtiindS nimika desnre 
trecerea E^brjaliilorS. Astg-felîK, nek^ndS era btlHî« (iarma- 
roks) la satslS ne se nsmemte KlianovS, snde era o msl- 
QÎme de l:Bksitoii mi negSQ'Btorl din maî raslte ^%r^f^ aS 
k^BzstS Krbijalii! de o datt în mijlokislS t'Brgsl»! ks s'Bbiile 
gole. Hine n6te s:e deskrie snektakolslS acela înfîrikomatS 
mi îngrozitorii kare s'a înt'^mnlatS? Ilreksm^ kxndS intrB 
Isniî în o!, gîtse, întindS mi sfBmie hs tsrbare, astS-felîs 
mi E^rjaliiî t^BeaS nassr! mi sreki, k-Blkas femei mi koniî 
în nicî6rele kailorS, mi jefseaS totS ce le k'Bdea ssb m^Bni. 
Sniî din omen! nevinovaHÎ a« i-^mas^ morjgî ne lokS, aljjiî 
cîsntîijî mi slKtîijî, ali^îî Inaj^î în robie, algii aS fsgitS knmS 
ag nststg. EvmS s*a terminata scena aceasta tragik-B, Kir- 
jaliiî aS trekstă la M'sn'bstirea StrBxaîa. Dar IbrailfS Nazirs, 
aszind» de aceste, a trekstS îndată Dsn^rea mi a trimisS 
resnsnsS boerilorS de la Txrgs-Jiîsl»! ka si se grBbeaskia 
nleka îndatB, ka n» ksm-va si^ vie dsmmaniî mi s%-I kalce. 
Li&ksitori! atsncea s'aS rbdikatS ks mare grab^, Is'BndS fie- 
cine k8 sine ce nstea; dar ab!a trekssers ne la IllaîslS Vîl- 
kanS în ArdeaJS, mi K'Brjaliii aS k'BlkatS oramslS mi î-aS 
dat§ fok§. A doa zi îns'B IbrailS Nazirs sosi k» vre o mie 
de Kozacî mi Peliî alem! ktl'Brî, k« kari s'a§ b-BtstS neîn- 
cetata în ksrss de cinci zile ks mare învermsnare. A m^- 
sea zi a emitS mi o narte mi alta la k^mn^, mi amestek^n- 
ds-se în bitblie generalx, s'aS Isntata de ne la ameaz^b zi 



198 ISTORIA DÂCIBÎ 

iKBn^ în nonte, fsrB st se xoteraski. sorta b:&txlieî. Inon- 
tBnd», s'a trasS mi o narte mi alta în l'Btsrî; dar neste non- 
te K'BTJaliiî ag fegitS ks linîmte fort st se sim^'b, în kttS 
a doa zi IbraimS Nazirslg, voindg a-î fsgtri, ns mtiea ne 
ne kale st-î «rmtreaskt. între aceste Ktrjalîiî, mergtDd8 
ntnt la StBnemtî, mi gtsinds satsls nssti^, s*aS dssS kti^i- 
va din eî în ntdsrile de ne anrone mi a» mtHelatS vr'o 
88tB ^in^î zeiî de ssflete btrbaijî, femei mi koniî, kari se 
asksnsesert akolo. Ileste n^i^mv sosind» dsnt eî IbraimS 
Nazirs, se gttea ka st-î loveaskt, dar eî neste nonte s'a8 
fctkîits nevţzsijî. D^nt aneea s'aS dssg Ia Okna mare, snde 
eartmî as f^k^tS o msljijime de esnessrî. Tots odatt sn§ 
alt» korn» de Ilasyantliî s*a arttats la KarakalS ks sn» mef^ 
vestita Kssangeali, kari as ftkst» atronittijile nele maî marî: 
a§ tteatS, as nîsntit» mi aS robits o mslijime de omeni ne- 
vinovai^î. Dsnt aneasta nrtdtnds mi ntrjolIndS kasele, a§ 
ItsatS nsmaî ktte-va, în kare s'as amezats mi s'a» înttrits, 
fiindS kt Tsrnî îmntrttemtî ns era» ka st-î îmnedene. 

între aceste Ibrails Nazirs aJHnge la Rtmnikslg Vtl- 
Heî. De akolo se renede assnra Ktrjaliilors la Okna mare, 
ks kari se bate în ksrss de Hin^î-snre-zene zile, ne înne- 
tat5. Atsnne Manaf, vtztndS kt ttrgsls Okneî, Mtntstirea 
Govora mi RtmnikslS se iisstiesert, mi viztndg kt ns se 
maî n6te jjinea, a xottrtt§ st fsgt. IbrailS Nazirs înstns-î 
sltbemte. Ile tott întinderea malslsî Oltslsî, tote satele s*a§ 
arsS mi s'aS nsstiits, ktnî în tote se srma ktte o Isntt în- 
tre fsgarî mi gonaci. în fine Manaf ajsnge la Karakal^ mi 
se snemte ks Essangeali, karele se afla înttritS akolo. I- 
brail^ Nazin^, karele aksma avea o omtire ka de ontS miî 
de omenî, (din kare treî miî Amtsi^î^ nin^î sste Eozan! mi 
Heî l'alsî Tsr^î de ne Itngt Dsntre,) sosindS dsnt eî la 
KarakalS, î-a înksnjsratS mi s'a nssS a-î bate. 

Dar omtirea kare se zinea îmntrtteaskt, ftnea ns mai 
nsgînt striktHîsne jjereî de kttS Hasvantlîiî. Anemtia, de 
mi eraS întrs adevtrS 6menî alemî mi voini^î, ks tdte ace- 
ste omtirea îmntrtteaskt eraks attt^ mal msltS nsmerâst, 
în kttS arS fi nststS nrea lesne mi nrea ksrtndS st-i în* 



PABTBA IV. SPOCÂ lY. CAPG I. 199 

vings. Dar beteliile în realitate ns se fBneaS seriosS, din 
âo7^ kasse: înt-Bî k'B Tsrnil eraS nem8l^8mi^i nentrs k% ns 
le se dase lefele de mease Isni ; al doilea, k:B Am'Bsgil eraS 
îngelem! ks IlasvantliU, mi krbndS se araestekaS înl»ntbîin2 
demertaS armele învEniS^ îarnongile se înnrevnaS mi mui- 
ka§ hînresni ka ami^î adev^bragi. Ilentrs aceasta Iskndă 
se nrelsngea f-Brb ninî «nS folosS. 

Intre aceste nîmte Taingiî (sal{ înnirgitorî de nrovi- 
sisnî aî omtireî) aS skrisS Domnslsl k% Ilasvantliii se g%- 
teskS sTi treaks OltslS mi s:b vie fort de veste s:b ssnrinziB 
Bsksremtiî. Domnsl», nrimindb asemine mtire, at^Bta de ta- 
re s'a dekonnentratS mi s'a sneriatS, în k'BtS n^Brea ki^-mi 
nerdsse kanslS. Atsnne ad^n-Endv-se boeriî la elS, ajs înne- 
nstS a-lH îndemna ka s% îa vre o m'bssrb de ani&rare nentrs 
oramS, oBnib a ns sosi devastatorii; dar la asemine ini^a- 
tiv:B ns se nstea determina din kassa diverselor» konsilisri 
ne-î da boeriî Gh*eHi, kari-]S însniîmîntaS maî msltS de k'btS 
ar fi fostS k8vînt«lS *. De anee^i îndat:B ne a aszitS k'B o- 
mtirile s'aS revoltata mi k:b nereaS lefele ne ^ele m6se Isni 
He ns le nrimiserB, as £bkstS ksnoskst^ boerilorS mi tsts- 
rora ka s-b fsga& kare în kotro va nstea mi s^B-m! assigsre- 
ze 'familiile. Dsnx aceasta a înnenstS t6t!B Ismea a se nre- 
gTbti de nlekare kitre ArdealS. 

ne la 15 MaîK s'aS ndikatS boeriî mi l'Bksîtoriî din 
Bsksremtî ks familiile lorS, în nsm'Brs neste meante-zeni mii 
ssâete. Toji^î îmî înkideaS kasele mi emîaS din ele nl%n- 
gindS mi d^nds-le adio ^elS de ne srm^B; îmî înk^rkaS ka- 
rele ksmS nsteaS, mi neea ne ns nsteaS Isa, l^BsaS în n%- 
rBsire. DomnslS m'a nomits tot'B kasa, rBm^inds nsmaîelS 
singsrS ks Beizadelele. II^Bnx în do^ zile a n&mas^ maîtotS 

1 Ai9e ns notS tinea adev!BralS, ne kare mBlgî ns-lS kimosk^ mi kritlk^B 
ne DomnS ferB de ksvfntS. ÂHestS nenoro^itS Domn^ na fsgitS Hn de 
k8Y!BntS saS de bsns yoea sa. Heea ne Ta îndemnatS la aceasta a fostS 
BkriBorile ^e-î veneaS din Konstantinonole klar de la 6meniî Iloraiî, kare 
skriaS ki de va vedea ki vinS Ilasvantliîî B'b fsgtb îndats în Transilvania. 
De l!Bng!B aneste îlS ma! îndenma mi snS GeneralS-MalorS RBsesks, Ba- 
roul, karele se afla atsnne la Bskvremtî, nentrs skonvrî kare ne a- 
tsnHe ns eraft ksnoskste. 



100 ISTOHU Uâ-GUd « 

oramslS nBstifs de omeni, mi a§ mai statS nsmgl Mitroiţp^ 
]it6U Dositeîs mi EniskonsiS Argemslsi, îar din boeriî maii 
Bansl^ Nikolae Brbnkoveans, BanslS SkarlatS Gika mi în- 
k% k'Bjgî-va^ gata mi el a fsgi la anronierea nerikolslsL Jle 
hsnffh anemtia era mi Vistierisls EonstantinS Filinesk«, fca- 
rele z'B^ea bolnavS la ksrte. O dat'B ks Hel-l-al}^. liksitor!» 
se r'bdikaserb mi konssliî nvteritorS streine ks Omiliile mi 
ks kannelariile lorîs. Era snS IskrK înfrikomats de vszstS 
a^eastB emigragie imnosants de nonoriS, kare i»gea ka ni- 
mte tsrme de ol de teama IsnilorS, ka sx skane de sfemie- 
rea dingilor» mi de m6rtea nean'bratx ne-î amtenta. Drs- 
mslS, în întindere de doi-zeni de ore, era nrfes!brat§ de a* 
^eastB mslgime de 6menly kare semiBna a omtire nss:b în 
sfaurbmare. âhî se vedea karete mi bstni, mksnJBrate - de 
Am:bisQi mi de servi, ne nr^reaS k'b mergS la uresmblare; 
ani kibte trei rbndsri de kare înkxrkate ks Iskrsri, femei mi 
koniî: a^i omeni de tote kondigisnile kxl'BrI, a^i algiî ne 
josS, nsrtxndS ne »merî sarcina Ivkrsriloră lorS. AjsngţndS 
t6t!B mslgimea la K'&nmina, s'aS adsnatS boeriî emigrangi ka 
s& se konsdte de trebsia 8:b meargb în nainte sas s:b mai 
«mtente nin% ne vor^ afla ne s'a netrekstS la Bsksi^emtif. 
Ilsrerea nea de ne srm'B is'a gxaitS admisibil'b. Dar snde 
8% se gxseask^b atiBte kase girfinemtl kare sx dea osmtalita- 
te la atibta nonorS? Ilentrs asemene nevoe se thh'bri totS 
nonondS ne messrile K9>mnineî, mi kitS n'a inkinstă s'n 
întinsS snre KomaniikS, Iloeana mi Breaza. Snii m:&- 
neaS în kan , algiî ssb karx , algiî ssb kortsrl imnro- 
visate din nxnzxtsrl de kasx. Snii dormeaS, algiî mxnkaS 
mi se veseleaS, iar algiî, mal întristagî, îmi îngigîaS ne- 
kazsl?^ în sssnine, fers s-b u6th dormi. A doa zi îns^b ciate 
k'b vine o mtire ksmS k'b Ilasvantliii s'aS desnxrgitS în trei 
koraKrî, ki snslă din aneste a anskatS snre xnsni^, altsl^ 
snre Bsksremtî, îar altslS k'b rine snre Eimnina ka vb o- 
nreaskx trecerea emigrangilorS neste msngî în ArdealS. 

Aqeast'b mtire, de mi neadevsratb, a arsnkatS snaîma 
nea mare în omeni mi ks togii s'aS skslatS ka 8:b ansne 
drsmslS Bramovslsî. DrsmslS anesta inai^ este snslS sin* 



PASTBA nr. KFOCA IT. CAP( L 201 

gînrl^ strantB, stsnkosS, neregsUtS, nrurudosS, mi ne 8iie- 
loksri msn&immtetoiiB mi nerikolosK. Ile asemine lude mer- 
gudS aoDonds de odat& se înkise dnmisiS: sfirunuids-Be 
k^teva karete mi tnssrî grei ÎDksrkate, se gcMorhăm tr%- 
ssriie Hele din srmi sna dsos. aka, mi astfelis, nemituidă 
nimenî da ni^ ne alitBii, ni^i înainte, nini indmtS, se fi- 
ks o însn^mintare generali, ka kmd î-ar fi goniţi dsmma- 
nâ ks sabia mi ks tsnslă. Risetile snora mi bocetele alto- 
ra, oinetele omenilorS mi kataraktele mbraelor^, fineai ni- 
mte nssnete fiorose ; k%^ întrs adeveri loksls era at&tS de 
nerikolosi, în k'htâ 8ni naai gremiti aii snsf animali^ ar fi urh- 
nsditi o trbssrB, sni nasi^ gremiti aii 5n8î omi Tar fi kss- 
tati viaj^ In asemine înnrejsrare era de neanirat» trebsin- 
gB si se fi întinmlati mi Demokrili ka si nd-s nni si nles* 
neaski, mi Erakliti ka si nlmgi nini si-î easi okil. 

Dsm mslti nevoe mi bitae de kani, în fine karavana 
a treksâ stnmtorea mi a ajsnsi la Ministirea Sinaea, sn- 
de a netreksti nuntea. A dosa zi dimineaţa veni ean i 
o mtire minnisnosi ki Domnsli ks Mitronolitvli mi ksbo- 
erii ne nmisesen în Bsksremti se tiean de kitre Tisnf. 
Hine note deskrie giuetele mi nlinsetele kokonelori? Ks- 
ninte de mingiere ns se nsteai gisL Qolele msni|Uori, an- 
de se afli Minstirea Sinaea, se fbkxse întrs adeviri valea 
nligerilori. Dar ns treks midti mi sosi »ni lutrieriv ina- 
dinsi da la Bsksremti, ks skrisori înkedingitore desare 
amitatea tstinrcva. Atsnnea întristarea s'a urefbksL^ în 
veselie, mi karavana, fin intirziere, mi-a IsatS dransli 
mi a ajsnss la Stefanonole sai Bramov^. Dar mi a- 
kolo, snde si se giseaski atitea kase snde ti fnkam 
sni nonori atiti de nsmerosi? Kiari^ mi «iele neanirali 
trebsitore nentrs vf egisire, ajansesen la o sksmnetB nesossi. 
Fie kare atmne kista si se stnmtoreaski uentrs medere 
ksmi ustea, mi nenlra mmkare si Cad^itoti ekononua ns- 
tin^osi. Dar na tirzii a veniţi ordini immnteski de la 
\lena, de la nrea generosali imniratt Franvski, kitre dre- 
gitoriile din Bramovi nd Sibifa ka si se dea tote înlesni- 
rile nstintiose nentrs osnitalitatif emigraiplor^, mi si se nse 



202 18TOBIA dacie! 

tarifB ne obîektele de îndestulare ka sa> ns se vBnz^ mai sksmnS 
de kttS fakb'. Atsnne emîgragiî s*aS maî HnimtitS, whn'h s^ 
vaz^b ^e se va maî fa^e în geara RomrBneaskt. 

Boeriî ne rEmiseserB la BskKremtî ks MitronolîtelS mi 
EniskonslS, trseaS ks nea ma! mare gr6zi^ din kassa înM- 
komateî nsstierî. în adevir» era sn8 ne însu^îmmtetorîs, 
Qinenîe de omS ns se vedea ne sligx ; kîarS ntreijiî ntreaS 
sslbateq! mi fioromî nentrs neî ne î vedeaS. Din ki&ndb în 
ktnd§ se aszînS nsmai «rletele snor§ ktnî însnxîm'Bntagî. 
Bisericile era» înkise; klonotele era^mste, mi n»maî kskK- 
vaele ginas ne kl^Bnotnige. Ile slige, de se vedea k^Bte snă 
omS, trebsea s-b fie vre «nx HermT&torî», saS vre «nS smin- 
tit» de minte. In nrejsrslS Ksrgeî saS în lt»ntrs, erag ns- 
maîkT&gî-va A-nrBBgî miTsrHÎ, kari voiiferaî^ Hertnd«-mî le- 
fele. Ile lungii a^iemtia maî viind» mi «n» Bimbama Sava 
[kreratin»] de la Negoting, reklama mi el» lefile omtîreî sa- 
Iş. Dar »nde eraS banî? nine nlitea? k» veki, adik'b fârie 
bine^ le se r^snsndea la togî, mi eî rbsnsndeaS ks ksvinte 
amare. Iar boeriî medeaS la kâsele lorS singsratenî, k» ini- 
mile tremHn&tore de frik-B. Vtz'BndS k^B Iskr»!» ajsnsese a- 
mering^torî», k-B-î amtenta sn» nerikolS neaiiitentatS, adese- 
ori se dsnea» ks Mitronolitsl^ la Esrte mi nerkaS s:b înds- 
nlece ne Domng ka sa» si dea lefile omtirilorS tsrbsrate, 
sas s:b fsgi înnresnt ks diinmiî; dar tote Herktrile lorS e- 
raS demerte, fiînd?i kt Grecii, konsiliariî seî, aveaS o 
mare astoritate as^^ra sniritslsî seS. în fine se xxtBrirB s!b 
se dski ka sb se Inkiz^b în Mitronolie mi în zidsrile salesi 
se anere în kontra rebelîlorS kare-î ameringaS mi ne dmmiL 
Dskinds-se akolo înzioa delSMaîs, avenitS NikolaeBrbn- 
koveans, zikmdS k^b a nriimitS o skrisore de la KarakalS kare 
snsnea k:B Ilasvantliiî, trek^BndS OltslS, a^ anskatS drsmsl^ 
snre Bsksremtî. Atsnne boeriî, însn'BîmxntBnds-se, n'aS dor- 
mitS tot'h nontea, mi a dosa zi mergxnd^ la DomnslS l-sM 
zisS: „Mxria ta, ne înmeliHîsne este aneasta? ns-gl este 
mil^B de noî, de vrei se ne sakrificî ne to]^? Daks Msria 
ta ns vrei sx nlenl, afls k'R noi ns mai medemS.^ Dom- 
nsls, aszindS aneste, măi întii a tskstă kstva timnl{, anoi 



PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I. 203 

deuitentends-se ka dîn somnS mi k« okiî nlinî de lakrBmî, 
a zîs« : „Dakt D-v6strB nlekagî ne mine k»mS de m'B li- 
sajai? E8 stntS gata a vb srma*^. DhWb aceasta toijî 8*a8 
învoită ka s:b nlene înnresni snre Moldova. 

Lu^Bnds-se asemine xot-tr-Bre, s'a n«sK la kale, ka boe- 
rii s'b eas'B la kasa Banslsî Gika de la Kolintma, mi akolo 
s-B amtente whwb va sosi mi Domn«l«, mi anoî si ansne în- 
nresn'b dr«m«l8 snre Fokmanî. AstfelîK boerîî se dssert la 
lokblS nsmitS, snde, ne k^Bndg amtetaS ne DomnS ne la ora 
de HÎni, a venit« Sn'BtarslS Anastasaki ks maî mslijî k^Bl^Brî 
zik-Bnds k-B la Ksrte s'a?( revoltats ostamiî kari nereaS lefele 
mi k'b aS mi s^'s?{ ne Domn^. Boeriî, fsr'a maî amtenta r'L 
se înkredingeze dakrb mtirea ora adev!brat:b, n'aS maî st^tstS 
st cineze, 4i s'as skslatS ks tenejsne mi aS nlekatS snre 
Gergiija. FsgtndS sniî maî tare mi alfiiî maî înnetS, s'aS resle- 
ijit» «nil de alijii mi din kassa întBnerenimeî mî-aS nerdstS 
drsmslg, a« «mblatg riit:bqind«-se tott nontea nrin nxdsrî, mi 
abîa ne la rtvtrsatsls zorilor^ s'aS adsnatS ks tonţii la Ger- 
giija. Dsnt aneea fiind§ k'b toijî sîmE^ia8 trebsinga de mtn- 
kare, se Onrir:B de nrtnzirt mi adtstart n-Ln^ doart vorS 
nriirai mi vre o mtire de la Bsksremti. Ile k-Bndb' se gttîaS 
st se nse la mast, eatt kt soseskS doî Grenî Domnemti 
ktltrî în fsga mare, kari, întrebagi fiinds de «nde vinS mi 
ne ratiS, as rtsnsnsS kt în n6ntea nrenedentt Arntsijiî mi 
ks Tsrniî, îngelegtnds-se între eî, s'as înnresnats mi asve- 
nits la Ksrtea Domneaskt, snde as înnen^tS a nere ks ma- 
re tsrbsrare mi ks amerinijare lefele ne aveas a Isa; dar 
eminds Beizadea Grigori î-a ftkstg ks Ksvtnts ka st seli- 
nimteaskt. Dsnt aneasta Domnsls, kîemtndS ne Bimbama 
Sava, îls îmbrtkt ks konttmf?, îî dtrsi sng kals minsnatS, 
îî dete trei miî leî miî zise kt-lS last lokotenents, s'a8 Kaî- 
makamg, îndatortnds-lg st ntzeaskt oramsls ne nsginS 
timnS ktt§ are st east la sns sat§ în anroniere; ne Itngt 
aneasta î-a zis» kt neste dot zile st vie mi ostamiî la Ttr- 
mor» nentrs ka st-raî nrimeaskt lefile. Dsnt aceasta Dom- 
nslw, ssinds-se în karett ks beizadelele sale Grigori mi I- 
oans^ mi srmat» de togi omenii Ksrgeî sale ktltrî, a emitS 



204 ISTORIA dâcirI 

laKoIintina. Âkolo, negBsindS ne niHîsnslS din boerl, ds- 
WB ksmS îm! dase ksva&ntslS, a ordonatS Vizitîslsl seS s'b a- 
u8He drHmslS k^&tre Viclenii de Msnte ne snde este drsmvlS 
kitre Transilvania. 

Mitronolitsls mi boeriî, k»mS a$ aszitS aneste amirsn- 
gim!, s'ab însn'blmrBntatS grozavS, diBndă ks sokoteal:b k'b 
DomnslS este srm'britS de anroue, de bsnl 6rh ne ml-a 
skimbat^ nlansls de a nlekatS snre ArdealS în iokS s'b vie 
snre Moldova, nrek»u)§ le dase ksv^ntsl^; mi nreksmSeraS 
gata ka s'b se nse s^b mi^n^n^e, aS iBsats masa ne lok§ mi 
a înnenstS fie-kare a f^igi, ansk-BndK fie-kare k'Bte snS drsmS 
deosebită. Gikslemti!» ajsnginds la Văleni, eraS si» mal stea 
ha sx mai vazB ne note sb se întBmnle, mai alesS k^B ako- 
kolo se maî aflaS neste dos'B-zenî de miî de Bsksremtenî, 
neg^ijitorî mi nonorS, ka într'«ng loks maî sigsrS mi ness- 
n«sS nerikolslsi. Dar Domnsl^, k»m§ a v^zstS hb vinS bo- 
eriî, forB a nerde timnS, intrt în trBssra sa k» beizadelele, 
IsiBndS ks sine mi ne marele Bans Dimitrie Gika (ne l^ngib 
karele înnresn'B mies, astorlslS DionisiS; m'B aâamS mima! 
nainte mi maî ne srmB nedesn'BrgitS în tote evenimentele) 
a nlekatS renede k^tre xotarsl» Transilvaniei mi a trekstS 
de leea narte. Boeriî, vBZBnd^ fega Domn^lsi, mil^ksito- 
riî ne aneea a boerilorS, s'aS skslatS mi eî ka vanele mi aS 
înHensts a fsgi k» nreuinitare. în kalea aqeea este 'snS msn- 
te mare ne se kîam% VtrfslS-Kraîslsi, ks frsntea nlerasvB 
mi sskati, koneritS ks norî, mi ne sne loksri ks ninsore. 
VoindS nineva st treaki de la SlonS în ArdealS, trebse s* 
treak^B d*a drentslS neste vrBrfslS seS, ka sb se koboare de neea 
narte. Drsmsls este forte reS, strimtS, netrosS mi nerikslos, 
avsndS ne de litsrl nrBnistii ad'Bnnî. Ilentrs ka sb meargB ni- 
neva de la SlonS n^n-B .dinkolo de Iloeana Fetii, trebse SBfakiB 
kale de zene ore. Ile lokslS a^iesta trBssrile ns notS srka f^rs 
BB se tragB ks boi. Qentrs anâsta, de mi veniserB mslgî gBrani 
ks boi (ne nlati), însB ns eraS de ajsnsS, mi mslgi fsrB nevoijji 
a-mi ssi trBSsrile ks kail lorS nrivagl, iar femeile mi koniii 
^orS a merge ne jos§. Dsn% ne mslgimea dmenilorS se ssi 
ne nodimslS msntelsi, se rbsntbndi ne earb-s verde ka sb se 



PABTBA IT. BPOOA lY. CAPfi I. 205 

odixneaski. Din în-Eljijiniea a*ieea se vedea mai t6t% întin-* 
derea ^erei Msntenenitî a Moldovei mi a Transilvaniei, ne 
kiiS note okislS s% se întinz'B. Ns anskarb bine a se odix- 
ni, mi de odatb veni o nloae rene, amestekatb ks ninsore. 
li'e fiindS nin! snS arbsre de admostS, ssferirx to^i nloaea 
ks miinile în sinS, mi din kassa aneea m8l^i konii mi 6- 
menî bolnavi m»rirB. In fine trek^ndS nloaea, karavanaîn- 
Heu» a se koborB mi, aJ8ngind;i, netreks nontea akolo ks 
toate inkomoditiijile mi nevoile înkinsite. A doua zi mslgi- 
mea treks mi ajsnse la Bramovi». Nsmai DomnslS k« bei- 
zadelele rbmaser'B la vam-B, amtciitBndS k» neastimnirit 
sosirea familiilor» lorS kare veniaS k» Sn-starslă Anastasa- 
ki. NÎHî o idee îns-R n« av6a?5 desnre Mele ne se netreneaS 
in smi-B. Bimbama Sava, karele rBm'bsese Kaimakam», ds- 
n^ ne a nlekats Domn»iS^ v'&zT>ndS k7> a fost» înmelatS mi 
k% el» a fsgitS ka si» skane de ulata lefelorS, a dosa zi se 
Isi dsnii d'bnssl» k» k^iji-va din 6menii ^eî. Dar în lokg 
81 ajsngi ne DomnS, în VirlslS Kraîsl»î dete neste familia 
domneask'B, în kare era Sn'btarihlS mi IIostelnik»lS k» fii* 
Hele Domn»l8î. Atsme Bimbama Sava ka»t'B si kanete ne 
va n»tea, mi, gisind» o liidiii'B k» sksle mi uetre sksmne 
•ie nrejs»ia» ka ninni zeuî miî lei, o Iki mi auoî le dete 
drsmsls. Astfelî» familia Domneask'B, nrbdat'b mi maltrata- 
tb, ajsnse la vama B»z'b»1»î mi înnresn'bnd»-se k» Domn»lS, 
trek» la BramovS. Akolo kreditorii Domn»l»i; avi>ndS al»a 
vre o do'b miî de n»ngî de bani^ aS datS ssnlikiB la imn-B- 
ratslS ka s'b-l§ ÎDulinea8kT>. N» tirziS îns'b veni ordinS îm- 
mrbteskS ka Domn»l» bi» meargT> la Sigensb»rg», k» învo- 
ire k'b, de va voi st treak'B în Tsrqia, st fie liberS. 



Epoc'a desperaţilor^. 

Fsgtndg G8vem8l§, nreksmS »'a zisS, a rBmasg ora- 
mslS Bsksremtî n»stiÎ8 mi fort nini sn» felî» de nincisealt. 
At»nH6 a» în^onst» a domni omenii desneraijî mi ftrt kt- 
nttîi», kari se nsmeskS în limba nonorsl»! kraî. A^emtia, 



206 ISTORIA DACIEI 

intrând» în Kurtea Domneaski, ne k'&ndS mî Bimbaraa Sa- 
va linsîa, o jtfsir'B de t6te, fors a liisa nini m-Bkar nrafsli^ 
nrin kase. G-BsîndS akolo semnele Domniei, adeki tsîsrile 
mi stindardele, se nresmbla» ks ele ne tote «liijele orara«- 
I5Î. Iar k-bnitanslS lors nsmitg Melamos, de virji Arn'BstS 
mi de nrofesisne Bokneagis, se nresmbla ks kska domnea- 
skt ne kans. Anemtia, sfBrBmtndH umile k-Br^ismelors mi 
ale nivnigelor«, intraS rai se dedea» la orgiile ^lele maî sk^Br- 
bose, {'hr'L nini sn» frB§ mi fcrB ni^î o m:BS8rt. Anemtî 
miserabilî se nrenaraS a da mi foks oram«l8î, nentrs ka si» 
însemneze memoria lor» nrin rsine. Din noronire Bemlea- 
ga Ibraim« Bosniakslsr karele se atla la KotroHenî ks k-bg!- 
va ostamî, simijinds IskrslS aiesta. veni în oramîi mi înie- 
ns a su:Bnz5ra mi a nedensi ne tik^lomî, în k'Lts se f'bksr'b 
maî togi nevizsijî. în linst de boerî el» a f&kstS Sn'btarîs 
ne sns Gsliano boerîs mikij însi desfrinalS mi kraî5, îar Agx 
ne 8n» s-Braks IIolkovni^elslK loniij'B, omS onest» mi inteli 
gentS. D«mi aneea a adssx mi&Helarî mi brstarî, rai a mai 
adsnatK neva din omenii fegii^î ne eraS ne anrone, resta- 
torniuindîj b«na ortndaealt în oram§. 



Domnirea Turciloru. 

Aszinds desnre ^ele întiiranlate Ia BHkHremtî, Xasan 
Aga Dama de la Nikonole mi Tersenikli AîanslS R«mHîsks- 
l»î, s'aS înijelesK mi as nlekatS îndatt ka st> nsnt în rxn- 
dseals l«kr»rjle din ijearB, Denî sosind» în Bskxremtî, a» 
înHen«t« a s^ide ne xoj^î mi ne fBk^Btorî de rele, mi a§ fb- 
k«t8 k'B în kKFBndS as înnensts a se adsna fegarii ne la 
kasele lors mi a se oksna fie-kare în linimte de trebile sa- 
le. N« to&rzig înst veni mtire kii Hurta ertase ne rebelsl» 
Gîsrgi Osman llaraa mi kt acesta vine Ilamt la Silistra. 
Aneast-b ratire a smulstS de grdzt ne Aîaniî de ne l-Bngt 
Dantre, fiind» kt se temea§ de elS ka de felgerslS l«î Dsm- 
neze». De a^ieea, BîtendS tote nertele dintre dtnmiî, s'a» 
adsnat» îndatt la B»k8remtî tojsî Aîaniî^ nrekbmS Ilikogl», 



PARTBA lY. XPOCA lY. CAP& I. 207 

Batalaga, Satogls, Aslanogls, Xagî Omerogk, Meemet-AU-Beî, 
GiasrS Imam», Tirnogl», Xasan Bairaktarî», mi algil maî 
TDslgî. A'îemtia, s«b nremedinga l«î Tersenikli, se konssl- 
tart mi xoterBii ka s'b se n«e ks tote n»terile lorS mi s'b 
ns nrimîaski^ ne snS asemene inemik» în kansls lorS, mi nen- 
trs aneasta s'b se Isnte n'bn'b la lea de ne srm^s nik'Btsn 
de s:bnge. Dsn's aneasta, înkinsindS snS kornS de omtire 
ka de do'b-zeHÎ miî de omeni!, as nlekats o seam:B din ei 
ka S'B-! agie kaiea ia trecerea Balkanilor». 



Rebeliunea lui Giurgi Osman Pafia. 

Anesta era din Asia, de vinii Gî«rgi», omS kanabil^ 
mi ksteziBtorS, însii mi for-B karakter». Fiind« Ha.ui'h la Si- 
listra, els se bătuse de raslte ori ks Ilasvantogls, dar nen- 
tr« multele sale absssrî mi maî alesK nentrs s^n-Br-Brile ne 
f-Bksse. serei Romi^nemtî, llorta-lS destitsase mi-lS trimise la 
sn« namalîks în Asia raiki;. Do akolo treks în T«r»iia Es- 
roneanii, îmî feks o armaţii ka de trei zem de mii deK-Br- 
jaliî mi Arn-Bsui, mi, dekIariinds-so rebel», merse S'B bat-B 
Adrianouole. Nimika însi, ns resmi, kiiHi neste 60 raiî I-b- 
ksitorî înarmaflî as emits ks armele înaintea Isî. Dsn'B a- 
^easta merse assura Filinonoleî; niiî akolo îns'B ns fbks ni- 
mika, fiindg ki or-Bmanii mi dregiitorii i s'as onsssks vred- 
nicie. De akolo înnens a kstriera Macedonia mi Tracîa 
mi a r^Bsntndi în trecerea sa, foks scidere mi nrid'BCîsne 
neste tote satele mi oramele cele maî raicî. In fine, nsr- 
tiinds-se astS-felîs ka sn« koraetS de nenorocire, ajsnseanr6- 
ue de Konstantinonole, în kale ka de mese ore, în kits în- 
ssmî Itksitoriî kauitaleî înceusrt a tremsra de frik'B. AstS- 
felîs, ne kmd» în seara Roni'Bneask'B se netrecea evenemin- 
tele fiorose de kare s'a vorbits, tots într'snS timng rai în 
imnerisls OtomanS se netrecea niaî asemine terorismS. Ile 
k-Bnds Bsksremteniî îmî k-BtaS m-Bntsirea emigrtnd« în Tran- 
silvania, jg-Brigriideniî se gBteaS st .emigreze rai sii se asi- 
gsreze de ceea narte, la Skstari. 



208 ISTORIA DACISi 

Ssltansl^ Selim norneiute assura rebelslsl ne KsMîskf^ 
Xvsein Kanetan Ilama generalissims. Ânesta ks o armate 
ka de mese zenî mii omenî, îeniHerî, GalionHij^î mi soldagt 
reg«lajjî d^nt nosa sistem-B Euronean^B, a emîtS afars din 
oramS la snS lokS ne se kema Dast-IIamă^ mi a nssS om- 
tirea în rBhdseal^ de b-Ltae. Ilin' a dh însene însiB ostiiifcB- 
gile, elS Herk'B sb adskib IskrBriie la nane, fiindS k% ne de 
o narte voea s-b înksnjbre rssboîulS nivil8, îar ne de alta 
se îngrijea de vre «nS ressltat^t nenoroMitS, AstS-felS isbsti 
a îmni&ka ne rebel8, dind»-! do-B miî de nsnijjiî de bani, ts- 
kmds-se kB-I§ eartB, mi restabilind»-!» IlamB la Silistra, 
nreksmS nerea el?(. 

Aceasta era kassa kB se însnBimBntaserB Aîaniî din- 
tre Balkani mi DunBre. Eî se îngrijîaS de rbsbsnarea anes- 
tsî omS, k« kare se IsntaserB de atBta ori mi k^tre kare 
se arBtaserB dsramanî neîmnBkaijî. Denî trimi^•BndS omtîre 
în kontra Isî, nreksmS s'a zisă maî s^sS, rai onrinds-î tre- 
kBtorile BalkanilorS, Gîsrgi Osman Ilama rensng'B de la 
IlamalîkslS Silistreî mi se întorse Ia snS alt^ IlamalîkS, des- 
nre kare vomS vorbi maî denarte. 



Urmare istoriei RomănescX. 

Tersenikli, ksm?^ a sosita în B^k^remti, îndatB a tri- 
misa vre o doB miî de omenî alemî la KarakalS, ka sb se 
sneaskB k» anei ne eraS ssb Ibrail^ Nazir» rai s'b batB n0 
Ilasvantliî. Anemtia^ sosindS akolo, se înnens bitaea malks 
nstere. Ilasvantiiiî eraS înksnjsrajjî la KarakalS de zene zile, 
mi ks tote k'B isnrBvi«erB nrovisisnile de roBnkare, însB se 
bBteaS.ks desnerare. în nele de ne «rmB, vBZBndS kBnsse 
maî nots ijinea, mî-aS iBsatS akolo ^Bni^iî, rai într*o noan- 
te s'aS rBnezitf mi as trekstS nîntre assediatorî kBstBnds-ml 
skBnarea nrin ftgt. Dsmi aneea, desnBrginds-se. Manaf I- 
braimS a anskatS snre Ealafat^ iar Kssangeali snre T»rns, 
ks nlanS ka s'b-IS îa mi sb se înkiz^ în cetate. Amindol 
însB ns mî aS skosS nlanslS la kanBtS , fiindS ki> omtirile 



PABTEA iy« BPOCA IV. CApfi 1. 209 

imairbtemt! ns le da timnS mi oii bnde sean»taSf!îmnroin- 
ka^ ks ssknes^. De aneea, v^z-Biids-se strbmtorag!, s'aS re- 
nezitS mî aS trekstS neste Dsiiire la VidinS. Dak-B gona- 
miî î-ar fi lovita ne krndS treneaS Dsn'srea , negremi^ ki 
n'ar fi akxnatS niHî «nslS mi ne to][^ !-ar fi ksfsndatS; dar 
este adevirS nrOverbalS kt korbS la korbS ns skâte oktt. 

La Bsksremti! se afla neste ontS mi! de omtîre tsr- 
Heaskt, dar nea maî bsn'B or-Bod^eali^ so stabilise. Terseni- 
kli nii ks Xasan Aga Ilama, Is'sndl^ mtiingt k% marele BanS 
Nikolae Brankoveans se afla Ia Fokman!, I-a skrisS îndatB 
de a venitS la Bsksremti. Ileste nKgînS a venitS mi Di- 
mifcrie Xangerli, trimisS ka EaîmakamS de krbtre DomnslS 
Moldoveî Alessandrs Sks«. A^emtia aS înnenstS îndatb a 
se oksna de îndrentarea ijereî mi de bsna orBndseal'b whm 
va sosi rBndsitslb DomcS de la Moldova. 



DOMNULU LXXV. 
Alessandru Vodă Sutzti. 

Anesta afi'snds-se DomnS la Moldova mi aszindS de 
fega snkîslsî se^ în Transilvania, a skrisS îndati& laf d. chr. 
DevletS, nerBndS ka st i se dea domnia ijereî M8n-\ 
teneratî. Il^rta, între aneste, dtdHse ertare Isî Ilasvantogk, 
dsnt mijlowea Îs! Xasan^ Aga Dama; dsnt aceasta, nri- 
mind^ cererea Isî Alessandrs Vodi Sstx», îl dete ktrmsirea 
îmbelorS j^trl, nreskriinds î nrin Xatix«malsm8 îmntrtteskg 
st vie îndatt în geara Msnteneaskt, st readsne nonorsIS 
emigratS, st reameze bsna orBndBealt, st rtfeeaskt mi st 
nltteaskt lefele omtirilorS tsrHeratî mi anoî st le dea dr«- 
mslS ka st se întorkt neste Disntre; îar dsnt aceste ano! 
8t aibt a-mî alege sna din nele dot Domnii mi st skrie 
Devletslsl nentrs ka st-lS înttreaskt akolo^nde-l va nltnea. 

AstS-feUs Alessandr» Vodt SsgH, ftrt a nerde timnS, 
veni în Bsksremtî, mi în^ens a îndrenta Iskrsrile dsnt ktt8 
imnrejsrtrile-lS ertaS. Mal înttlK înst 8*a strgsitS ka st 



210 ISTORIA DACIEI 

îmblmzeasktB ne îmn^rbgie mi ai» kanete snS firman^ nen- 
tr» gragiarea snkîsisî seg. Atente Mixaîs Vodi Ssgs, ndi- 
k^nds-se ks totb familia sa din Sigensbsrg, veni in geara 
Bomi&neask^. De ainea se dsse la Konstantinonole, snde fi- 
indS ordinS ka s:b nli&teasks datoriile ne avea, i se v^Bndsrb 
tote avsgiile^ atetS anele He avea ne l^sngrb sine, kstS mi a- 
Hele nemimk^stâre ne avea în geara Rom^neasktB. Ileste ms- 
ginS, strivit» de atBta nekazsrî mi nenorociri, nrbtrsnsS de 
starea de miserie în kare ajunsese, ksnrinsS mi de hrbtrh- 
nege totS odati»^ treks la l'bkamsrile nele eterne. 

între aceste Alessandr» Vod^b a skrisS Mitronolitslsl, 
Eniskonilor» mi altors boeri ce se afiaS la BramovS ka si 
se înt6rk!B în gear^ la ale lors. Acemtia îns£ se onrirb de 
a veni nentr« doi ksvinte: înt'bis, k-BMÎ kredeaS ksmt kt, 
îndată ce arS veni, Domnsl» mi ks Tersenikli Ilama, î-ar 
sili ka s'B nl'Bteask^s datoriile Îs! Mixaîs Vod:E kstre omtiri- 
le îmn'Er^Btemtî,' al§ doile, ki&cî aveaS idee ksmS ki Dom- 
nslS avea skonS stv osîndeask^s ne k'bgi-va din boerl nen- 
tr5 fega lorS, k« skon» s'B deskslne ne snkîslS se». JI'Bre- 
rile aceste îns's era» gremite, fiind» ki, ne boeriî, k'Bgî s^aS 
întors» în Transilvania, Domn»l» î-a nriimitS k» mare dra- 
goste, mi, denarte de a le face vre o s»n%rare, !-a msngx- 
eatS mi î-a onorat» k» rangsri mi dregătorii. 

La Sibiî»l§ Transilvaniei se afla» MitronolitslS Dositei» 
k» Eniskonil, Ban»l§ Dimitrie Gika k» fiii seî^ Manole Bran- 
koveans, Dimitrie Rakovig'B, Rad» Qolesk», SkarlatS Ksm- 
ninean»^ Isaak Rallet§, mi algî mal m»lgî boerî dinKraiova. 
Acemtia, kibz»ind»-se assnra IskrsrilorS gereî, a» trimisa 
Arz-Magzar (8»nlik:b) k'htre înalta Ilorte; mi arBto&nds-i d»- 
rerile mi nenorocirile karele le ssfere geara în ontS anine- 
întrersngi, aS cerstS ka B'b le dea DomnS ne j»nele Insi- 
lante Konstantin» Vodot, karele fssese mai nainte DomnX in 
Moldova mi se arătase blrbndS^ bsnS mi drentS ktstre gean. 
ne lingx aceasta se rsgarB ka s^b fie skstits geara ne vbM 
anS de tribstS, în privirea miseriei la kare ajsDseae. Ssnli- 
ka aceasta, infEgim-EndB-se imntBratslsi, d»ns stBrsingele am- 
bassadorslsi Rssiei de atsnce mi ale bitruişl»! Aiessandrs 



PABTEA IV. EPOCA lY. CApG I. 211 

Vodi Insîlante, av» res«ltat«l§ nelS maî terÎHÎtî^. Ileste ns- 
ginS boeriî din Ardeal» nriimirB «ns Xatixsmaismb' îmni* 
rbteskS, karele int'Brea n« nşmai anele ne le neraserB boe- 
riî, dar înkrb mi altele mai mslte, adek's : l'Bksitorii s'b rb- 
mi&e nessn^ra]^ în ksrsS de sd§ buts mi liber! de ori ne ser- 
yigiS îmn^rbtesks; Domnsl» s^ fie ne m^nte an!; DomnvlS 
S'B ns fak:B nimika h>jrh mtirea mi învoirea Mitronolitsls! mi 
a boerilor»; s:b n« dea fenkgisnile gerel la boeriî Gre«!iî;ve- 
^niî Ilamî, Nazirî mi Aîaniî s-b ns aîbi ninî snS araestekS. 
în gearB, mi altele, nrek^mS se va vedea la nelS de ne ^r- 
wjb tomS alS anesteî istoriî. 

Dsni aceasta îndată a venit?? mazilia (destitsirea) lai 
Alessandrs Vodi S»s», kare, domnindS abia treî Isnî, s'a 
întorsS earBmî la Moldova. Dar mi akolo ns rBmase întă- 
rită nreksmS snera mi nreksmS i se nromisese ; kiHÎ boeriî 
din Moldova, Ambassadorsl» EsseskS mi fostlî Domnî Ms- 
rszi mi Insilantc, kari se afla» la Eonstantinonole , nrigo- 
nindi^-lS ks st^rsing'B, mi akssi^nds-l^ k'h arS fi din fatria 
Frannesilorg, isbstiri^ alS destitsa mi a trimite, o datt k« 
Konstantins Insilante, ne Alessandrs Vodi Msrszi la dom- 
nia Moldove!. 



DoMNULU LXXVT. 

Constantin Vodă Ipsilante, 

Boeriî din Transilvania, d^wb ne aS v^BzstS înt'srirea 
mi înksviingarea nererilorS lorS, mi maî aless rBn-| d. chr. 
dsirea doriţii de toiji a Isî KonstantinS Vodi& Insi-\ ^^^' 
lante, s'aS smnlstîi de mare b^karie mi veselie mi s'aS sks- 
latS S'B vie în geari ka S'B arBte ferinirea lorS k'Btre noslS 
DomnS. Denî eminds-î înainte la Dsn^Bre, în zioa de 14 ok- 
tomvrie, vineri, îlS nriimirB mi îndată nlekarB ki&tre Bsks- 
remtif. Dar la satslS Radvaniî, a marelsî BanS SkarlatS Gika, 
DomnslS s.e onri nentns ka ss se odixneaskB nsginS mi ss 
faktB ksnomtingi ks boeriî gereî. Atsnne dskinds-se ks to- 
gi! la biserik% nentrs ka s^b m8lg:Bmea8k:B Ibi D-ze$, de o- 



212 I8T0BIÂ dacie! 

<lat% a înnenstS a se kbtremsra n'Bm:Bntsl§ ks o torie kare 
n8 s'a maî nomenitS *, înkttS t6te Ismea a emit^ din bese- 
rik'b, dmdS sniî neste bIj^Iî, nlinî de snalm^B mi mal fbrs 
8im^ire. A doa zi DomnslS a nlekats snre Bsksremtif. Aine, 
g!bsind^ K»rtea Domneask^ strsnHinate de kstremsrslS în- 
inkomatS 4e srmase, s'a amezatS la M'&ni&stirea Vi&k'Bremtii, 
nxns s'a renaratSnalatel» DomneskS. Dhwb ne s'a amezatS 
în tronslS se§, EonstantinS Vod% îndate se îngriji ka s'b nl^B- 
teask'B lefele omtirilors isr^emtl, nentrs ka s% le dea kon- 
gediS srb se dsk'b neste Dsn^re, snre a sk^Bna geara de ne- 
kazsrile ne ssferîa din nartea lorS. O dati ks omtirile, a 



1 Anea zi se uinea minte, era mare sirbsţdre, 

Zioa SsDteî Ilaraskeve de minsne fbktbtdre. 

S^a kBtrem»ratS n^bmtbutvlS într'snS kinS InfrikomatS; 

Dar din mare noro?ire IskrslS zioa s'a *ntemnlatS. 

Dakx se întbmnla ndntea ama mare grozăvie, 

Hine 6re era 'n stare mi&karS mintea 8*-mî o gîe? 

Khth stBngere de 6menî, atisn^î» vaî! se maî fb^ea? 

Illi kxjgl 6meni de neire viaga lorS îmi msntsea? 

Era astS-felîK de s^Elbatekâ vsetslS kare venise, 

Etb kîar fearele selbate^il ndte k^ înkremenise. 

De kstremsre n^bmintslS dese or! a fostS ţiertatS, 

Dar^atista de ksmnlite ni^î odats s^a ^ntimnlatS. 

GlobslS narktb era *n aerS, saS ne ane marî de mare, 

Ka o fnmzs, ka o nan^B, în a vtbntBlsI ssflare. 

Zidiri mar!, vekl mi mtbrege, kare sekoll înfnmtaS, 

SgBdsite nins *n base, rbstsmmds-se k^bdeaS. 

Iar nsmsntslS nretstinden! , de a sa nenorocire 

Svsninmdft ka o flinjg'B îmbnkats ks simgire, 

▲ krsnatS în mslte lokitrl m! din sînii-I a y^Brsatt, 

Laksrl, rîmi sslfor^se, ka kuidft arS fl likrBmatS. 

TsmBlft hM înaltS alS KoljueT, kare 'n Bsksreintiţ domnemte 

neste nele-l-alte tsrnBrî, mi de-o sstB ani trBemte, 

Asti dat£ nleaks kanslS, ns maî n6te resista, 

Re restogolemte, geme mwb 'n temelia sa. 

Ns mal zikl^ desnre biserici mi klonotnijsl "oA nalate, ■ 

Veki mi noi, marî mi fnmfdsA, kare se reetoraft afturmate... 
AstorîBlS mai nrelBngemte versslS, vnndS 8« demsatre ks kstre- 
msrslS era o nertare nroYidenfiialtB rentrs ijeai^ TradskabtoraU însi» 
nesnindB-se kB a^east^ Idee, trece înainte. 

(Soia TnMutorMfi). 



PARTEA lY. BPOOA !▼. CAPS I. S13 

netrekstS ks maii onorl mi neremoni! nii ne Xasan Aga 
Ilama, karele^ trekmdS neste Dsn'Bre, 6*a (IbbS la Beligrad8. 
Dbwb aceasta nefericita gearb Rom'Eneask^ rBm'bindS în li- 
nimte mi nane, mi ssb HnS DomnS ne drent» zisS ni&rinte 
alX natriei, a înnen^tS b'l simg'B k% face din zi în zi kite 
znH nasS snre îmbsn^tbQire mi snre vindekarea kbmnlite- 
lorS rane de kare s»ferîa. Iar Domnsl», d»n% Me s'a mal 
linimtitS, fbk^BndS kibzsire nrin konsilislS boerilorS gereî^ 
a fbkstS tote kinsrile de a nl'btitS datoriile, ks kare se în- 
s'Brcinase ^eara din timoii DomnilorS Ssgemtî Mixai mi A- 
lessandrs, mi nentrs kare se n^teas dob^snz! grele ne la 
Tsrniî din Eonstantinonole. 

Ile l'BngB aueste, g^Bsind^ ks kale a se n^ne bine ks 
neîmntBkatslS dsmmanS alS omenireî, Ilasvantogls; mi a-! 
st-Emn-Bra setea mi nofta ne avea ka s'b ssnere geara, a tri- 
misS la VidinS ne marele llostelnikS KonstantinS Eaiagea 
ks darsrî mi ks ban!, HerBnds-î amicia. Ilasyantogls s'a a- 
FBtatS forte mBlgimitS de tnaniera DomnvJsî, mi î-a nro- 
misS amicie sinnerB. Iar KonstantinS Earagea, întork^snds- 
se de la VidinS ks ressltatslS misi«nel sale, fs nnmitS Ka!- 
makamS la Eraîova. 

Asts felî5 de nrefanere f^k'bnds-se în geara Msntenea- 
aks, a$ înnenstS a se deda tog! Rom-Bnil la veseli! mi la 
netrecerl, mi în tote ntrgile n« se aszîa de k'btS semne de 
fericire, joksrî mi bankete. Ktte n»nijî boeremt! avea s'h 
se srmeze, mi se îmniedekase din kassa evenimentelor^ ce 
s'aS deskrisS, aknma aS încenstS a se face ks totb manifi- 
Minga dsni datinile gere!, mi la Ksrtea domneask'B se fb- 
ceaS neîncetata balsri mi ksnsni!, la kare înssm! DomnslS 
Isa uarte ks inima cea mal deskisi^. Dar linimtea Domns- 
Îs! ns gins msltS : Ilasvantogls încens earBmî a-lS ssn'bra 
ks felîsrite cerer! mi nretensisn!. NemslgsmîtS ks nre- 
sentsrile kare DomnslS din kmdS în ktndg îî ti'imetea, nre- 
ksmS karete, bstcî mi altele, dar de o datt trimite si-î mal 
cearB firs de nic! snS drentS saS ksv^sntS o mie de nsng! 
de ban!. DomnslS atsnce vede kx aceasta ns e scmnS do 
Amicie, mi kt în ksrtndS are si înceani earBm! ale sale; 



214 18TOBU dacie! 

ks tute aceste; sokotinds-se k^ms s'b întimnine nevoea, a 
fBksts t6te kinsrile de î-a trimisa o narte din ssma nerste. 
K» trimiterea banilor^ acestora a îns^rninatS -ne Divan-E- 
fendisi ^ mi î-a sn«s8 ka, mergind« la Viding, s^ stsdieze 
mimk^srile Isî Ilasvantogis mi S'B deskostB nlansrile sale. 
IlasyaDtogb, nriimind^ banii, a an&tat§ mare m^lg^mire; 
totS odatib a snss?( Isî Divan Efendisi k:b domn^lS kat:B s:b 
îngrijeask^b a-î trimite mi restsls ki&t§ de ksrsndS, fi- 
ind» k^ mai t'brziS are si^-î skrie ka ss-î mai trimig'B mi 
altele. 

Divan^-Efendisi, nrimindli mărturisirile de mslgsmire 
mi de aminie din nartea hA Ilasyantogls, se întorse, fbirh a 
nstea deskoneri ni^î sn§ semnS desnre nlansrile kare ame- 
ringa» gara. Dar abia ajsnse la Eraiova^ mi Ilasyantogls 
nsse în Iskrare skonsrile sale asksnse. 

In ansls anela, fiindS eam^s asnrs mi forte grea, Dsni- 
rea era îngiegattB. La 18 lanKarie, se yhzn i'brb de veste tre- 
ktBnbs Dsn^rea ne la Ostrovenî omtirea Isî Ilasvantogls, în 
nsm-Br^ ka de m^se miî de omenî, k» o mBlgime de tsnsrî, 
ssb kom'BndslS Faimosslsi Manaf Ibraam, Kosangeali, Xagî- 
Mimimogl«, ^ililogl» ml algî doî Beî Albanesî. Anemtia zi- 
HeaS k'b aS intrat» nentrs ka s:b treaktB ne dinko^e de Ds- 
n^Bre s'b îa Nikonole, ama nreksmS ne dinkblo trecerea e» 
ra ma! grea; dar ne brms s'a doveditS k:B skonslS lor§ în 
realitate era altslS. 

AstS fells, ne kind§ biegii. l^Bksitori kredeaS k^B mi-aS 
sn^sitS C^soi^tS) n:Bkatele urin ssferingele trekste, ne kxndS 
sneraS k^ se vors bsksra de linimtea lor» ^ea msltS doritB, 
intork^Bndsse fie-kare ne la vetrele sale mi ansk^Bndsse de 
trebile sale, v!Bz%ndS de odatB viindS atita omtire assnra 
lorS^ s'aS ksnrins» de snaîm^B generala mi a^ înnenstS a se 
imnrBmtia kare în kotro nstea. Dar eama era ama de grea^ 
ninsorea ama de mare, gerslS ama de tare, în kitS biegii 
fKgaii se ksfsndaS în troene (nemegi) ka în anele de mare. 



1 Aneata se vede ks era vre vnt boerfs notabitt din Divani^. 

(Nota TradBkMtoHML) 



PARTEA TI. XPOCA TI. CAPG 1. 216 

iar Isni!^ vslnile mi srmiî emiaS Ia drsmsrl ka orb! mi tsr- 
bagT de s&mieaS mserile mi koniii ne le k'sdeaS în kale. 

mtirea aceasta, sosind^ mi Ia Bsksremtî, a rbsn'bnditS 
ns mai n^gini^ grozi mi în oremanl. în adev^brS ns iratea 
8% ns se sniBÎm^Bnteze de o omtire de xogi^ kare ns avea 
ni^ o lege mi ni?i o rbndsealtB^ mtiindS mai ales?^ kt fiindS 
îngegate ni&raele mi neafl'snds-se omtire smre a le se onsne, 
kalea lorff era neîmnedekat'B mi nstea s^b soseaskrb k^tS de 
renede. între aceste ManafiS mi nei-I-algi kani Dasvantlii 
skrieaS Eaîmakaroslsi de la Eraîova Icl ei trekS ka amin! 
mi ka s% le trimig^ k^tâ mai ksrbnd^ zaxerele (nrovisisni) 
nentrs omtire, si le nregiteaskT. konak»rî (kase de osnita- 
litate), nreksmg mi nrovisisni de kafe, zaxarS, kanotsri mi 
blane de samsrS^ kontime mi malvari, mi telegari nentrs 
transnortsl^ tsnsrilors ; mi nentrs t6te aneste skrieaS ka ss 
se fak^B f&rb întârziere mi smintealtB, amering'bnds-lS ksne- 
deansib f'srB deskslnare. Eaimakamsl^ a ranortatS Domns- 
Isi ks deam^rsntslS desnre t6te aneste, DomnBlS, denarte 
de a se amegi, s'a arBtatS întrs aneasta k^ ksmnmirea mi 
ksra^slS sn^ korBbieri» esnerimentatS la fsrtsnele mi ta- 
lazurile m'brilorS. El§ a rBsnsnsS îndatB EaimakamslHi ka 
ss fak!B IlasYantliilorS t6te înlesnirile nHtinHose mi bt» în- 
destuleze tote Hererile lorS. TotS odat^ a înnenstS a Isa 
missri de an^rarc'nentrs kanital'b; ne onarte a n^sS strBJi 
ka Brb ns lase ne nimeni s% eastB din oramS; iar ne de al- 
t:B a trimisS în jsdegele desnre msnte mi de neste 01t§ de 
a adsnats nliBemii Qrbnineri mi Iland^i, (strBnenogii omti- 
rilorS Rom'Bnemti ne kare EonstantinS MavrokordatS le des- 
fiingase) nentnj ka si imnroviseze o omtire. în adev^BrS, re- 
krstbndS snS nsm^srS însemn'Btorîs de omeni, i-a îmbrBkatS 
ks mintene, ks notsri, ks kinisl^e Hniforme, ne snii în ks- 
lori romii ne algii în kslori verzi. Ile l'Bngi anemtia, a or- 
donata tstsrorS trentelorS de negsgitori de s'aS alesS dintre 
ei Hei mai tineri, mai kredinniomi mi mai vrednici, mi s'a 
organisatS în omtire nsmitB Orbmeniî. TotS odatba trimisS 
de a adssS mi o seam'B de Eaza^, kari se înt'BmnlaserB si 
se giseaskrb anr6ne de Moldova. A adssS tsnaii esneri- 



^1§ ISTORIA DACIEI 

mentauî; de as nreg:Btit§ tsnsrî mi tote ^ele-l-alte treb«it6re. 
într'sDS k8vint& a înfiiDgatb o oiiitire noi& ka de natrs mii 
omeni, kari, înnresn^B ks ali^î ontS mii ne fsseserB ssb arme 
de mai nainte, s'aS nssS ne ni^iîor^ de bitae la Mels înteîs 
semnai» al» Domnslsi. Dsnt tote nreg:&tirile acestea, f&kste 
maî k»rbnd« de kits în doi» sint'Bmmî, a trimis» ^inHî ss^ 
te de k'Bl^regl alemî mi voîni?î ks ordin§ ka bt» meaz^b ni- 
ti|8Î (tsnilijiO nrin satele de ne Itngt Gisrgî», mi, k'bndS 
vorS vedea ne Hasvantliî vîindS snre Bsksremtî, sii-î srmt- 
reask'b de den arte fbFB s:e se ar:bte, mi nsmai k'bnd» vorS 
vedea ki ^eî din BKksremti în^enS a-î lovi, atsn^ie. st în- 
^ean'B mi eî a-î bate ne din d'BrBnts. 

IJre k3>nd» Domnsl» Isa disnssiHîsnile aceste, Ilasvan- 
tliii înainta» îns-B forte înnet» din ka»sa gre»ti^i^eî drsmslsî 
mi asnrimeî emeî. în satele de ne l'bugb Tsm» s'a» onrît» 
ka ST» se odixneaskt ma! mslte zile. Âneastt înt^^rziere n» 
se lovîa nlHî de ksm» k» vorba lor 6 k% adikt voîaS bt» trea- 
k:B la Nikonole. Daka în adevăr» voeaS st fak:b aceasta, 
s'arS fi grtbitS st aj»ng'B maî ksrtnd^ ntm> an» se âesge- 
]3a Usn-Brea mi ntnt a n» Itsa l»i Tersenikli timnS ka s:b 
se nreg'Btcaskt k» omtirî mi k» intiritsrî. Dar în realitate, 
ulansl» lorjs era ka s:b loveask-B B»k»remtiî, s% nrade ora- 
mvlS mi anoî s^b-I dea fokS. La n ceasta înst, i-a îmnedi- 
katS deosebite înnrejsr^brî: înt'Bî ki» Isase mtire k»m» k% 
Domn»l» adsnase omtire mslt'B, k^s întărise oram»l» mi kt avea 
de gtnd» ka st se onse; al» doilea fiind» kt aflase k»m$ 
kt în omtirea Domn»l5î se afla m6se mii de Eazani, (de mi 
n» eraS de kttS vr'o natr» sste de Moldovenî îmbrtkagî kt- 
zt«iemte) de kari eî se temeaS forte; al^ treilea fiindS kt 
s*a» iskatS «ierte mi neîngelegeri între eî nentr» nsnerea în 
Iskrare a nlansrilorS lorS , mi al^ natr»lea, fiindS kt Uaa- 
vantogl» le trimise ordinS ka st se întorkt la VidinS; kt^ 
DomnslS, îndatt ne a fostS vxzstS kt Ilansvantliil intrase 
în geart, s*a grtbitS de a ranortatS la DevletS, nreksmSmi 
la ambassadoriî R»sieî mi Asstrieî, kari aS skrlsS Isi Ilas- 
vantogl» k» ameninj^trl ka st se retragt din geara Romt- 
neaskt. Ilentrs aceasta nemsritorîslS DomnS ml-a atrasS 



PABTKA IT. XPOGA If . CAPfi 1. 317 

118 nsmaî bine ksinuitarea Isî Dsmnezes dar mi m-brisiiile 
de reksnomtinQ^b din nartea gereî întregi. ' 

Dbwb trecerea emeî nei grele mi a nevoilor^ deskrise, 
yiindS timnsls nelS ăslne als nrimtbyerel, tote s'aS întors^ 
în veselie mi fericire. Msnsii mi k:bmniile aS îanenstS a 
înflori mi a înverzi în tute nirgile, în kitS n:brea k^B îns^sml 
natsra s'a înssfleQÎts. L^bksitorii aS înnenst^ a se deda ks 
mblgi&mire la oksu'bHisnile lors, b8k8rbnd»-se de na^ea mi 
linimtea doritb. DomnslS s'a anskatS de k'BrmsitS trebile 
gerei k» îngrijire, ks zels mi ks drentate ka snS adeviratS 
ntbrinte. Iar geara di&rsite ks o rekolte bogate mi m-snos^b, 
res»âa o bsksrie mi o veselie nesnss:b. Srsita gelos^b însB, 
dsni datina eî, n'a voit» sălaşe msltstimnS bsksria mi ve- 
selia general:b neatins'b de dsrerî mi de lakrime. La 28 A- 
sgsstv. în als doilea ans al§ acestei domni!, înainte ^s^inS 
deanssslS s6rel»î, Is^bnd?^ foks o anotek'B (snîgerie) kare se 
afla în mijloksU oramslsî, dintr'o klae de fbns ne avea în 
ksrte, s*a rbsn^nditS flak'brile, msrtate de vinU, assnra ora- 
mBlsî ksorenejsne înfiikomattB. InnendislS (n-BijolslS) agi- 
nstS maî do'B-snre-ze^e ore; abia a do»a zi diminea^a s'a 
stinsa ks mare ostenealtb din nartea Domnslsî mi a boeri- 
loră, mi s'aS okasionatS dasne de treî-zenl de miî de nsngî 
de bani mi maî bine. Dsirb aneast-B katastrofe nenoronitiB, 
DomnsU a nssS la kale ka s% se zideaski^ oramslS din noS, 
ks sligi maî largî mi maî regslate; dar abia neste snS şnS 
s'as koneritS ks kase loksrile nsstiite de flak^srî. 

Dsni HO a trekstS mi nlaga (rana) aceasta, în als tro- 
ilea anS als anesteî domni!, ne la Isna Isî Islie, a venita mi 
alfeB nenoroHÎre. O revărsare înfrikomarB de ane, a îne- 
katS ki&moiile mi a stBmits simsn'Btsrile mi n-EmBuile mi 
a kassats dasne nedeskrintibile. Dar fiindx ki mtB înfiio- 
rezs de a maî deskrie nenorocirile bîeteî gereî Rom:bnemtî, 
ns mx maî întinds în âmirsnte» ni srmezS a istorisa în sksrtS 
evenimentele nele maî imnortante. 



1 Aine astorîslS skrie ssb imnresisnea timnilorS; stilslSse^ seamisiitb insltS 
ks anela M nnosaj^ilorS Karkaleki mi Asaki. 

(TradtikUorifilS), 



218 ISTORII. DACI^ 

In al^ natrslea anS alS domnxeî anestsîay adik^ în anslS 
1806, s'a întemnlatu mi fega naradoksal^B a Îs! Konstantin^ 
Vodi& Insilante, kare a kassatS slmire mi t»rb»rare generala. 
în adevtrS, viiz'Bnds-se t&rB de veste kt DomnslS se gite- 
mte de fsgt ks ama nreqinitare, înnresn'B k» tote familia 
mi ks tojîî boeriî Grenî, ka kmdS îlS gonîa dsmmanîî k« 
8!BbiiIe skose, Ismea avea ksviBntS st intre în îngrijirile ne- 
le mal mari. Es k'bteva zile maî nainte faîmossls AlanSalS 
RHSHÎskslsî Terseniklî se assassinase nrin tr&dare k» mtirea 
Ilorge!. Domn»I?i, karele eraamikslS se§ intima, aszindK de 
aneasta, intrase în îngrijii^ mi nentrs kanslS seS. De aneea 
kîemi înnrejsrslB seg vre o natr« sste Xarvagi, ne kari-î în- 
trebsinga ka gan^î-de-komS ; nnse în t6te marginile oramslsl 
vedete [strBJî] kredinHîose. Ile l'bngt aneste adsse mi «ng 
komS de Eaza^î din Moldova, ne kare î-a nssS ssb komtn- 
dslg snBî 6re kare nsmitS Ksrti, originari» din Kraîova, mi 
i-a orbndsitb' s'b meaz'B în marginea oram^ls!. Nimine înst 
ns nrensnea altS-^eva din aneste, de ktts k'b DomnslS î! 
noftise nentr» maî raslti^ sigBrangt. 

în zioa de 16 Aşgsstg, în desearB, se vtz» de o dafcB 
tTBgBnds-se la skara Ksrgiî kareta Domneask'B mi maî mKl- 
te radvane mi alte trBssrî, kare arBtaS ksratS semne de fsgh. 
Domnsls în moraentslS a^ela a datS de mtire boerilorS n:B- 
mîntenî ka s:b vie la elg. Boeriî, adsn^snds-se, a§ gtsitS ne 
DomnS în ninîore. A?esta, ksmS î-a vtzstS, aS înnenstS s:b 
le snse fsrs vorbe Isngî k:b ne dtnsslS nevoea-lS kîam'B b^b 
se retrag* nentr» k'btS-va timng din Bsksremtî, rai wbtvb se va 
întor^e^ eî s-b gie k'Brma gsvemslsî gereî. D^ne aceste nsgîne 
vorbe, Domn»lS a t'bkstS mi s'a mi koborbtS ne skiii, de 
s'a ssitS ks D6mna mi k^ koniiî în karet* ; mi dsnrb elS togî 
kasniniî seî se ssirB în nele-l alte trBSSrî. Atvnne, înksnjs- 
ratS de Eaza^î ks ssligilc întinse, nrenedat^ de XarvagI ks 
S!Bbiile' g6le, av%nd§ în srm'B ne Arn^BSgî ks Tirfek<[i-bama^ 
Delibama, Gîsleraga, Bslsk-bamî mi Tonni-bama ks trei 
tsnsrî mi^î, tog! kiltrî, în n«mxrS ka mante sHte inniî, Dom- 
nslS a nlekatS în fsga mare, mi ajsng^ndS la Afemagf, s'a 
onritg TVbn'b a dosa zi. 



PAnTEA lY. EPOCA IV. CAPG I. 219 

Ileste n5nte aS sositS akolo mi boerii Otre^i, gata de 
dnsm^, nreksmS s'aS nstst^ înkinsi. larboeri! Oreni ne! mal 
mi^î kari rsm'EseserB la Ksrtea Domneask^B, neîngeleg^ndS 
kassa anesteî fegî m-inite, rai întrBnd§ în felîsrite b^nselî; 
aS venitS într'o amegîtsrB grozavB, nemtindS kare mi ksmS 
B^ fegTB jnsA ksrbndS, mi ksmS S'B-mi doseask^ IskrKrile ne 
aveaS. DomnslS a dosa zi dimineaj^^'s a nlekatS ks tog! ai 
seî; mi a ajsnsS seara la Mi&ni^stirea Sinaia. De akolo, sks- 
Itnds-se dimineaj^a, a trekutS xotarslS mî s'a kobor'BtS la 
BramovS. Es sine a IsatS nsma! ne Eazanl; iar ne Xar- 
vagi î-a întorsS la Bsksremtî kîarS de la xotarS. Iletre- 
ktBndS kiiteva zile la BramovS ka bi> se odixneask'B, s'a rb- 
dikatS ano! ks t6tb familia sa mi a trekstS de-a drentslS la 
Iletresbsrg^. Domna însi^ ks koniiî mi ks kasa a rbmasS 
la EiovS, i^nde este oramS mare, ks netate tare, kanitala 
Ilalatinatsls! Skranieî, ne marginea risl»! Boristene saS Ni- 
nrs, snde s'a amezatS. S:b revenimS îns'B la kavsa fisgel 
DomnBlsi. 

EonstantinS Vod'b Insilante, înk'B dek^BndS fssese ma- 
re DragomanS alS Ilorgei Otomane, intrase în relagisni in- 
time ks R»sia. Mal tLrziS, fiBkiBnds-se DomnS la Moldova 
mi învenin'bnds-se k^ Rsmiî, nentrs mal mslte îmnrejsrBii 
mi kasse, s'a întBrit^ în intimitatea Ior§, mi inklinirea Isl 
k^tre Rsmi ajsnsese a fi kîarS natsrali&. Es t6te aneste G- 
indS k'b era na^e între R»sia mi Tsr^ia, fiindS k% Domn^l^ 
era în mare konsidirB^îsne ne l'bngs tog! omeni! inflsingi 
de la Ilorti^ mi ksnoskstS klarS de SsltanslS SelimS, ka omS 
k» mslte talente rarî mi ka kredinnîosS servitori alS îmn'B-. 
rsgieî, Tsrniî ns aveas ni^î »n§ felS de binseals saS îngri- 
jire desnre intimitatea Isî k» Rsmil. Dar d^wh ne a IsatS 
domnia gereî M»nteneratî, întBmnl'Bnds-se a se revolta Sir- 
bil în kontra Ilorge!, s'a ligitâ vorba k% elS Iar fi agîgatS 
la aceasta, ks tute k% ni^î o nrobabilitate temelnikrb, mi ni^ 
o dovad'B nositiv^ ns era, mi ninl o imnortangi serios^b ns 
se atribsea anestorS aszirl. Ile la înnenstslS anslsl alS na- 
trslea alS domniei sale, se întBmnl'B k'b NanoleonS Bona- 
narte, îmn'sratsl^ Franyel, voindS a rxdika ne Ildrt^b în kon- 



220 ISTORIA dacie! 

tra Rssieî, a trimisa ambassador^ la Eonstantinonole nege- 
nerarblS Sebastianî. Anesta a venitS nrin geara Rommea- 
sk^B. DomnsiS Ta nriimits kB onorile nele maî deosebite. 
Generalsl^ Sebastiani, iQ][^eleg'bnd8-l?i k^ era nartisanS, ks 
kornsli^ mi k» ssfletsls^ alS Rsinilor^, s'anerkatS ks totSfe- 
lislS de nromiterî ka s'b-Ig sRote din konvikjsisnile sale mi 
s%-I§ îndsuleHe a se Uni de nolitika frannesrs. Insilante ra- 
mase statornik^ mi r^snsnse k^-î era neste nstinj^'b a se 
r^mne din nartitslg Rssieî. Atsnne Sebastiani îî snsse ks- 
rat§ kt, mergtndS la Konstantinonole, are s'bIS densnj^e la 
Devlets mi are s% se kseaskt; mi- ks tote k'B Domnul» ne 
l:bngrB onorile ne l-a fbksts^ î-a dat§ mi darsrî [în malbrî 
mi netre sksmnej ka de dobi^ sste demiî deleî, k» sneran* 
jl'b ka doarb-1^ va abate de la xotsrirea sa, Sebastiani înst 
remase nestnmstatS mi, niergtndS la Ilortt, îls deskrise ks 
kslorile ^ele mal negre, ka filo-r};s$, ka amestekatit in re- 
volta S'Brbilor», mi ka onosantS tstslorŞ intereselor» îmn'srB- 
gieî. Ilorta, dant asemine deskonerirî, a nroektatS destitK- 
irea mi sniderea sa ; dar a nrelsugit» timnsls, nentr» ka ns 
ksmva s^b aâe mi ss fsgB. 

A«ieste t6te simi^inds-le Alesasndrs Vod'b Insilante ka- 
rele se afla la Konstantinonole, a skriss fiîslsî se§ îndată, a- 
rbtBnds-î ksmS ineminii seî îl§ înegreskS ssb nrotekgisnea 
ambassadorslsi Fran^ieî, mi konsslt'BndB-ls ka s'b-mî trimitb 
demisisnea k:bt^ maî ksrBndS, nentrs k'B ks aceasta s'b înce- 
teze nrigonirile mi nrensssrile ce ssntS assora sa« Dar Eon- 
atantinS Vods n*a nrimit^ nronsnerea tat:bl8l seS, ni a stBrs- 
itS în ^%)si^i8nea sa, ne ksVibntS ki& i se dedese domnia ks 
XatixsmaîsmS îmnibrBtesks, ne termeni de meante anî, ls:bn* 
ds-mî mtssrî ka, în kasS de a se vedea în nerikols, st a- 
lerge îndatt în Rssia. De aveea a înnenstS, maî msltS de 
kofttS înttîs, a se koresnsnde ksKsrtea Rsseaskt nentrsnla- 
nsrile mi nroektele sale, mî maî ks seamt ks marele Dsce 
Konetantină Ilavlovini, ks karelt» se afla in intimitate, mi ks 
Italinski ambassadorslii RsseskS din Konstantinonole kare-lS 
m'otegea ft^iuiH ks tote nsterile sale. Ile Itngt a^ieste, ks 
t6te kb DomnslS se îngrijise tare de Ilorit, dsnt mngoni- 



PABTEA yi. EPOCA TI. CAP& 1. 2fii 

rile fsgime ale Isî Sebastîani mi ale altorS inemiHl ne avea, 
însi fiîndS k-B* ne de o narte era strbnsS legatS k« ki&nete- 
nia S-Rrbîloj» Kara-George Hernea nentr« aj»t6rele de totS 
felîslS He-Î da ne 8«b mm-B, îar ne de alta ks Tersenîklî 
AlanslS RssHîsksl»! nentr» kasse maî sekrete, — nentrs a- 
«leasta, zik^^ ns-mî nerdea defelîs ksragislS. Ilorta, afl'BndS 
desnre tote relagisnile a4e8te ale Isî Insîlante, negremitS ki 
a avstx ksvi^nts s'b intre în felsrl de b'Bnsele; de aneea a 
mi nssS la kale de a assasinatS ne Tersenikli nrin m'Bna snsi 
kasnikS al?^ seS, fbrB s'b se mtie alta de k'BtS k'B sniderea s'a 
fBkst§ din înt'Bmnlare, îar ninî de ksmS nrin mtirea saS ks- 
nomtînjga îmn'Br'Bijieî. 

Dar mortea l«î Tersenikli a adssS în ssfletKlS 1»! In- 
silante o înfrikomare nesnss'B. Mintea Isl ns avea ninf snS 
moment» de linimte: zi mi nonte nw gândea de kT>tS ksmS 
s'B'Uiî anere viaga mi ksms st» se g^teask-B de fsg'B. Ilentrs 
aneasta elS mi adssese^ nreksmS s*a zisS, ne Kazan! ka s'b-! 
fie de naz'B n'Bn'B va nstea s'b fsgB. N'a linsitS îns^B de a 
skrie mi tatBlsT seS la Konstantinonole, ki are de gindSsis 
treak'B k« tot'B familia în Rssia, koDssltBnds-ls totS o datB 
mi ne els ka s'B-mî îa familia mi rsdele mi s'h treaki& în 
vre o narte de gearB Evroneani, snde sb fie sigsrS de via- 
S'B. Dar tatBlS a r-BmasS nemimkatS la îndemnurile fiîidsL 

Dsn-B astS-felî» de îmnreJBrBrî, ajsngTbndS Iskrsrile la 
kslmea lorS, s'a xofcBrît?î destituirea luî KonstantinS Vod-B în 
Isna AsgBst^ a anslsî 1806, d»n'B o domnie de treî an! mi 
vnfinreze^e Isnî. Ile l'BngB firmanslS destit^irel îns'B, se dase 
mi snS firmanS sekretS nentrs ka srB i se tae kanslS, kv 
kare s'a înso&rqinatS sng fonkgionarS îmn'BrBtesk?;^ k« ordinS 
ka S'B vie deg»isatS (skimbatS în xalne) nentr» ka si ns 
simjs'B Insilante 8i& fsgB. Dar AmbasadorslS RsseskS Italin- 
ski, simgindS desnre firmannlS anesta, a skrisS îndatiDom- 
nsls! ks însHmî m'Bna sa, mi a trimisS skrisorea ks snSks- 
rierîs Titarg alg Kan»-Kex«d[alilorS Isî Alessandrs Vodt M»- 
rszi, karele atsnne domnia în Moldova, fiindS rBndsit» akolo 
ks domnia o dat'B ks Insilante în geara Msnteneask^B. 

Nsmitsl8 T^btarS, ajsngindS în Bsksremtl ks skrisorea 



222 ISTORIA DAcnY 

ambasador^lsî în treî zile mi tre! nong!^ a daf o în m^bna Dom- 
nslsi înainte de anssslS sorels! in zioa de 16 ÂsgsstS. Dsni> 
aneea îndats Brm:b fsga Domnslsi, nreksms 8*a zisS maî în 
srms. Se zi^e ki, ne k^ndS DomnsiS emîa ne o barierb, ne 
alte barierb intra tsrkslS ks firmanslS uentrs t'Berea kans- 
Isi; darelSy v^BZ^BndS k% î-a ski^natS nrada din mm^B, a sss- 
ninatS din ad^nkslS inimeî mi s'a întorsS îndats, fsrh a se 
mai arbta nrin Bsksremti. 

în lokslS IsI Insilante s'a rbndsitS DomnS Alessandrs 
Vodi Ssgs, îar la Moldova, în lokslS Isî Msrszi, s'a ns- 
mitS Skarlat^ Vods Ealimaxs. Dar nin^B &:& vie EaTmaka- 
msl^ noslsi DomnS, boeriî din gearb, înnresn:b ks Mitrono- 
litslS mi ks Eniskonii, s'aS oksnatS ks kxrmsirea gere! ds- 
n'h orBndseala mi legile statomi^ite. între aneste, ambassa- 
dorslS Bssesk^ la Eonstantinonole se onsnea torte msltS la 
nsmirea DomnilorS mi nerea ks stBrsing<bkassrbm!be Dom- 
nii de maî nainte, kari dsni XatixsmaismslS de mai nainte 
ii întsrise ne mante ani. Dar fiindS kj» nrerogativa imnira- 
gilorS Otomani de Spfi (sas ama yois) anreksmn^&nitSjDom- 
nibl noi rBndsigi aS mi nlekatS din Eonstantinonole, Eali- 
maxS la Moldova mi Ssgs la geara Msnteneasks. 

TotS o datb n6rta Otoman:b, ksmS a aszitS de fega Isi 
EonstantinS Vodx Insilante în Bssia, îndatb a arsnkatS în 
înkisorea kriminalilorS ne tat^blS seS Alessandrs Vod^, în- 
m-e8n:b ks ginerele seS Alessandrs Mans, karele era mare 
Logofeţii mi bamS-Eanskexaia (agentS) alS Domniei. Dsai; 
a^easta^ ne Aleksandrs VodiB dsn^B ne TaS tortsratS ks ki- 
nsrile nele mai ksmnlite mi mai tiranice mai mslte zile, în 
fine i'aS tseatS kansU, konfifiknads-i tots averea mimk^btd- 
re mi nemimkiBtore; iar ne ginerile sa8, LogofstslS Mans, 
dsn^ He TaS ginstiS msă msltS timn8 înkisS, abia î-aS ds- 
rsitS viaga, desbrbk^nds-lâ înss de avere mi lis^snds-lS in 
kalinie. 



PABTKA IT. EPOCA IT. GAP0 I. 2S8 

A doua domnie a Ivi Alessandru Vodă Sut^u. 

Acesta, viind» de a doa orb ks domnia în geara Ro- 
mtBneask'b, a statX abia snsnrezene zile mi îndate af d. ohr. 
fostS rekiemats la Ilârtb mi destitsatS. Aceasta în-\ ^^^ 
B^B s'a trbkstS dsnib îmm-ejsrxri ks totslS grave. DomnslS 
InsilantO; ksm» a ajsnsS la IletersbsrgS mi s'a întblnitS ks 
îmn'BratslS Alessandrs, atsta de msltS a agîgatS r&sbolri^ 
în kontra TsT^iei, în kstS, (hrh nini a deklara rEsboislS, a 
ordonats generalslsî MixelsonS ka sb intre în Moldova kv 
omlirile Rssemti. Mixel^ons, g^BsindS netegile XotinslS mi 
BenderslS deskise, fsrb ni^î o îngrijire saS nrovisionare, în- 
dată le a mi oksnatS. DhWb aneea o narte din omtirî a tre- 
kstS assnra Ismailslsî ssb generalslS MeendoriS, !ar alta a 
intratS în Moldova, ssb generalsl» Dolgsrski. Atsn^e Skar- 
latS Vod£ KalimakS; karele abia sosise în lam!, a fsgitSîn- 
d'BrhnU ks rosltS nekazS mi tsrbsrare. 

Mimkarea aceasta neamtentatb a Rsmilor^ a adssS tsr- 
bsrarea ^ea maî mare la Konstantinonole. Ilorta Otomani, 
V!bzmd8-8e astS-felis sxrnrins^b mi fbrb ninî o nregitire, s*a 
intorss a msgsli Iskrsrile, nriimindă nronsnerea ambassado- 
rslsi RsseskS atingit6re de domniile jj-Brilor». AstS-felis, re- 
kiemxndS ne Alessandrv Vodi Ssgs, a edatS vnS firmanS 
înoitorîs nentrs domnia Isî Konstantini^ Vod'B Insilante. A- 
Hesta, întork-Bnds-se de la JletersbsrgS la KiovS, akolo a 
nriimitS firmanslS mi a mi rmdsitS' Kaîmakami nentrs kir- 
msirea gereî nsn-s la înt6r4erea sa kîar ne sniî din boerii 
mari din gears. Ileste nsgin^, venind^ în Moldova înnresni 
ks generalslS Mikelson, boerii Moldoveni deterb ssnlik^b mi 
HersTb ka si fie totS elS Domns mi în Moldova. Genera- 
lissimslS MikelsonS, ka snslS ne avea nsterî nemărginite de 
la Îmn%rat8l§, mi krezmdS k% Konstantins Vod^b va nstea 
n&dika snS mare nsmirS de omtire din îmbele geri (nre- 
ksmS se nromitea) Ta nsmitS DomnS mi neste Moldova ds- 
JSB cererea boerilorS. 

Ks tote aneste omtirile Rssemtif nss'aS retrasa din Mol- 
dova. AmbassadorslS RsseskS înks nerea ss se nse xota- 



324 ISTORIA DACIEI 

rslS ne Dsiiire. Ildrta, ks t6t6 strimtoririle în kare se a- 
fla, nen8tT&nd§ st nriimeask-B asemine cerere, a ordonat» în- 
date Aîanilor» de ne lingi Dintre si intre kw armele în 
niini în geara Msnteneaski mi si onreaski nrogresele R«- 
niilor8. Dsni a^eea, la 30 Noemvrie, în ziba 8int«l»î Anos- 
tolS Andreî«, se vizktb intnndg în B«k8remtî o m«lj[iime 
de Tsrnî k» Aîaniî mi Bimbamalele lorS, avindS în frsnte 
ne Aidîn-IIama de la Qîsrgî» mi ne Bliosekexaîa delaRsm- 
Hîski^, mi în n^mir^ ka de zene mi! omeni; mi ks t5te ki 
avea^ asnn disiinlini mi ordine ka si ns se faki nelSmai 
mik^ esnesS în oramS, orimaniî însi se ksnrînsen de mare 
snaîmi, ma! ales>{ ki ns nstea nimeni si fsgi. Boeriî ni- 
mîntenl atsn^e, ks ssâetslS tsrbsratS mi însniîmmtatSy se 
îngrijîa» si întîmnine tote trebbinjgele omtirilorS, atet$ a- 
HelorS ne veniseri kit8 rai anelorS ne se maiamtentaS. TotS 
o date. nriimind§ ordine mi de la Insilante ka si nregi- 
teaski nrovisisnî nentp» ninii-ze^î mii oratirî Rssemtî ^e a- 
veaS în ksnnd^ si vie, biegiî boerî se vizsn în nosii^isnea 
Hea ma! kritiki mi mal nerikslosi. De aneea aS trimisS în- 
date la Fokmanl ne doi boerî, KonstantinS Varlaam miBir- 
kmesks, ssb ksvintS ka si nregiteaiki nrovisisnî nentrs 
omtirea Tsrneaski, dmds-le ordine sekrete ka si vazi de vi- 
ne în ksnndS omtirea Rsseaski. 

De Imgi aneste Aidin-IIama mi neî-l-algi generali T«rHÎ 
a^ înqenstS si ssnere ne boeri mi ks nerer! de ssme mari 
de bani. Ilentrs aneasta î! onriri la Esrtea Domneaski mi 
îi ginsn ka ssb arestS^ nini-i silin de nsnsnsen banii, 
narte kijji eraS adsnajgi în Visterie, narte îmnrKmstends** 
se, nsmai ka si n6te skma de ssnirarea ne li se fenea. 
DsQi aneasta, sko^înds-mi voe ka si easi din Bsksremtiy ks 
ksvintă ka si-mi asigsreze familiile la Oisrgis saS ne la 
momii, kare ksmS a nststS skma din oramS a^ anskati^ ks 
^abi snre xotarslS Transilvaniei. între aneste, ăS în^nstS 
nd omtirile Rssemti din Moldova si intre în gara Msntenea^ 
ski. Tsrnii, aszinds de aceasta, s'aS însniimintatl^ foarte, 
mal alesS fiindS ki aflase ki Rsmii eraă în nsmirS ie trei- 
seni mii, de mi în realitate ns eraH mai mulnide m^se mii 



PABTSA 1T. SPOCA IV. CăP^ 1. 214^ 

Ha kngTB aneste, fiindS kilsr^iî se nreg*bteaS ka 8!B se onse, 
oramsl^ kiz» într*o saaYmtb general'B. Ilentrs aneasta Mitro- 
nolitelS Dositeîs, ks boeriî mi negsgitorii ^e ma! rbmisese- 
T%j aă HerstS voe de la nama mi de la nei-l-algl kan¥ tsr- 
Hemt! ka sb easi nouorslS snre sigsrang'B ne afarB ne la 
MiBuistiri. Voea aceasta d^nds-se i^rb nM o onsnere^ a în- 
HeustS nonorsl^ a emi ks gnmada, niîtn ksrsndSa rsmasS 
oramslS mal m8lt^^ nsstiS mi tbrgslt t&kist. 

Era 13 Decemvrie. Tsrnii se nregiteaS s:b bombarde- 
zer Mm^stirea Rads-Vods, în kare se gineaS înkimî Xar- 
yagiî l»î Insilante^ în nsm'ErS ka natrs sste, mi ne kari de 
mal mslte zile TKr^il k^bstaS si-Y fak'B a emi nentrs kas'b-! 
nearz'B n'Bn^b 'ntr'sn^lS. Xarvagîî Îns-B, de mi se vedea8în- 
konjsragî de snit nsmrbrS ama de mare de dsmman!^ se gi- 
neaS ks stirbingi, ne snerang'B k'B ns vorS Întibrziea Rsmi! 
a veni. Âtsn^e se mi resn'bndemte mtirea k% Rsmii aS în* 
Hansts a se ivi ne la Kolintina. Kremtini!, kari se înkise- 
serb nrin biserinl, ssinds-se în klonotnige, ai$ zrsritS înţrs a** 
devtrS ktteva mirsrî de infanterie regslate^ kare venîa în- 
HetS, mi karil, dsnrb rbsfrxngerea razelorŞ soarelsî ne b^tea 
în kasHele mi baionetele lorît, se aritaS de zene or! mains- 
meromî. Anemtia atsnnea aS în^^enstsa tra^e kionotele, ka- 
re auzinds-le Tsrniî, s'aS skslatS ks armele în mxnrb, xotb- 
ri^ a tre^e nonorslS ssb sabie, a nrbda mi a da fokS ora- 
mslsi. Dar emindS k:bgr-ya din el atars din oramS mi yt»- 
vhndă k'h in adey^sri^ Rsmil vin^, k-B Kazaniî alergaS îmnrB- 
mtiegl ne ksmnie, mi k'b totS odatb Xarvagiî din M'bn^Bstirea 
Rads-Vod% aS rbdikatS steagsrile ne zidsrî mi aS în^enstS 
a emi ks săbiile în mini a&rs, -— vbzo&ndS anestcs, s'aS în- 
smim'EntatS grozavS mi aS înnenst^ a striga giasr^basU a- 
dek^B kdtniî ne kal/a. Ka k^bndS mi ar fl nerdsts mingile, aS 
i&HenstS atsn^ea a-mî kista fie-kare de msntsire nrin fsgs: 
smî înk'blekaS ne ki^ ftrb mele mi fîrBe, algilfbrbde arme, 
algjbf thrs de 'nkilgiminte, algil ne jumătate desbrbkagf, a- 
lergaS kare îiikotro ka s^b gxseask'B loks de emire £brb 9% 
se î^tslneask^ ks dsmmaniL Xarvagi! mi nonorslli de josS 
al kanitalei îî siidea ks ciomegele ne la toate strbmtorile 

16 



226 IBTOBIA DACIEI 

mi dossnle. în fine, ks mare greS mi nevoe isbstirB a emi 
din oramS mi a se adsna grbmads snre a-mî Isa drsmslS kstre 
Gîsrgls. Xaryajsiî mi ^^ o seam^ de Eaza^î, Isind^-se dhWB 
dsnmiî mi ajsngmds-î Ia ana Ârgemslsî; aS kizstii assnra lorS 
ks s^bbiile mi ks Isn^le mi aS fikstii nente o mie de viktime. 
Iar omtirea Bsseaski, intrBndS în kanitals ssb komrbndslS 
generalslsî de Slanî Miloradovi^î, nonorsls a nrimifo ks 
entssiasmS, nrivindS în ea nimte kremtinî de aneeami lege 
mi m:bntBitorî nentr» îmnrejsrarea de fags. Dsns a^eea s'a» 
îmnirgitS Boldagii ne la kfartire mi s'aS linimtită togi I^b- 
ksitoriî. Iar boeriî neî mari, kari amikaserb drsmslS snre 
Transilvania^ nriimindS mdre desnre fsgirea Tsr^iilorS mi 
intrarea BsmilorS nrin ksrieri înainte de a anska ss trea- 
kb xotarslS, îndatib s'as întorsS la Bsksremtî. Ns t^brziS a 
sositS mi Konstantins Vods Insilante, mi în seara zilei a- 
Heia, ilsmin^B^ds-se oramsl» d8n:b ordinslS Domnslsî, a so- 
sit» mi generalisimslS BsmilorS Mikelson ks maî mslgl algjt 
generali mi kornsrî de omtire. D^wb eneasta s'a trimisa în- 
dată la Ejraîova general»lS Isaiof ks do'& uolksrî de Eo* 
za4l mi ks mai mslt^b infanterie nentrs naza jsdegelorS de 
neste Olts.Iar dnwb venirea Isî Mikehons s'a ^etit^ în toti^ 
geara mi snS skazS (urokiemiHîsne) al§ îmnrBratslsî Alek- 
sandrs, adresată îmbelor» nrin^inate, în srm^torea ksorin- 
dere: 

„Noi Aleksandr» I imnurat» mi astokratS slU tstsrorS 
^BsssiilorS, m?L mnl. Domnslsî, Mitronoligilor», Eniskoni- 
„lors, MonaxilorS, nreogilorS tstsrorS biseri^iloră mi MiniB- 
„stirilorS, nobililor», k'snetenilorS, mi tstsroris din Moldova 
„mi geara M^nteneask^, salstape. Simgemintele n^rintemti 
„mi îngrijirea neadormita, kare nrede^esorii noştri aS ar&- 
„tatS în tote îmurejsrbrile, nentrs sigsrbtatea mi libertatea 
„biserikamilorS, a nobililorS mi a tstsrorS loksitorilorS Mol- 
„doveî mi gerei Msntenemt!, nreksmS mi interesarea ku ka- 
„re ei aS snrijinitS kondigisnile stinslate nentrs binele vo- 
„strs, aS fskstS ks drentS ksv^BnţS ne Monarxil RHsieY mro- 
„tektori a! gerilorS y6%tre. Din ora în kare ne-amS ssitS 
„ne tronS. ns amS b'nsitS a merge tie srmele nrede^esori- 



PARTEA IT. EPOCJL IT. CAP© I. 227 

„lorS noştri, îngrijind^ zi mi nonte nentrs konsolidarea lini- 
„intiî vostre, sa§ întrebsing'bndS drentvrile n6stre ki>niBtate, 
„saS Iskrbnd^ dsiTB doringa nostrB nentrs fericirea vostrt. 
^Nimeni din voî n» ne ksndmte, k'B nrivilegîsrile kare înke- 
^zsmseaS averile mi ners6nele vâslre, ne k-Bt^ erta natsra- 
„kirmsirel ssb kare agî fostS, a fostS ressltatslS neadormi- 
„tel nrevegierî a nredenesorilorS noştri, mi a nostre. Dis- 
^nosigisnile ne de kttS-va tiranS a arttatS Ministeri»lS Oto- 
^raans, fantele sale arbitrare, rensngarea de a resnekta sti- 
„nsl-EHisnile, a8 grăbit» venirea omtirilors n6stre în Moldo- 
^va mi geara MsnteneaskTi, Ilrin srmare nresenjja anestorS 
„omtirî v!B vorg anisra de tote relele, la kare jjerile vostre 
^eraS st fie ssnsse, mi vs vorS întBri în .libera întrebsin- 
„gare a religisneî voastre, mi în dobândirea drenturilorS 
„v68tre. 

„Identi^tatea kredingeî mi a datinelor8, ssvenirea a- 
„tbtorS servige reninroHe, mi dor«l§ atttorS sekolî în. fine, 
„v!B vorS fa^e a nrîvi ne eroiniî noştri ostamî ka membri 
jjeă voştri. 

„AmS nsss tdth silinga nostrB ka st» întimnintms oii 
„HB felî8 de abssiirî, kare ar» nKtea veni din nartea osta- 
^mtlor». Generalii noştri mi ^eî-l-algi Agenijî înstrHinagî k« 
^essekBtarea ordinelorS nostre, ns vorS linşi a între ginea 
„buna orEnd^eal-B, a se konsslta ky k-Bneteniile gereî, mi a 
^vt da în tote zilele nrobe kt aHeastx^esnediHîbne ns are 
„altS skonS de kttg antrarea intereselorS vostre generale. 

„Skon^lS nostrs este ka st rtmte în Iskrarea fsn- 
„kgisnilorS lor» tote astorittgile statornicite, nressusindS ks 
„ele din nartea lorS vorS înlesni mimkarea omtirilorS, nre- 
„ksmS mi Iskrbrile la kare s'a§ ortndsitS, mi kare nriveskS 
„nsma! konsolidarea nrovingiilor^ mi denlina dobtndire a 
„drentsrilors lorS. 

„Orî mi kare arS fi res«ltatele, noî vt nromitemS a vt 
„fane st vt bsksragî în t6te îmnrejsrtrile de înalta N6strb 
„nrotekgisne, mi kt întrebsingtndS mijl6Hele nostre nronriî» 
„vegî kontribsi mi voi la basa mtntsitore ne nroekttmS, 
„kare este ka st se dentrteze de la xotartle vostre ori-ne 



t28 18T0BIA DACIS! 

^înemiHî, kari ar8 voi s-b tsrbsre Unimtea vostrB, mi v-b vejjî 
„arbta între tote demni de misisnea ne vi uregitim». 

„Dsn'b ordins a nsme al§ Mirireî Sale îmniratslsî ts- 
„t«ror« K«8iilorS. lassi, 16 Dekemvri 1806. 

^Eom'Bndantele-generalissimS al^ omtiriIor6 din Moldo- 
^va mi ^ecira Msnteneask'B, Mikelson»^ 



A doua domnie a luî ConsianiH Vodă Ipsilante sub ocupa-- 
ţiunea RussilorH. 

Acesta, restatornininds-se la domnia gere! Msnteuemtî 
D. chr. \uii avsndS totS odati^ mi domnia Moldoveî, nreksmS 
^^^' Js'a zisg maî în »rmi&, a HsatS la Moldova Eidma* 
kami nentrs k^Brmsirea ]^ereî, îar în Bsksremtî a venit}^ el§ 
înssm! ne la Isna Dekemvrie, mi a IsatS ne m^bni gsver- 
nslS. Mal înteîs s'a anskat» s'b adsne ostamîdinîrabelenrin- 
HÎnate, nentrs ka s'B-mî îndenlineask'B nromisisnea date îm- 
niratslBî Aleksandrs, ne kare îmbrbk'snds^î mi înarm'snds'I 
ks mslte keltsele, T-a organisatS în felîslS EozanilorS; n'a 
nststii îns:b s% adsne nini a ninnea narte din nsmirslS 
nromis§. 

între aneste, atsta friki mi groz'B s'a FBvsrsatS în i- 
nimile TsrnilorS de ne Imgi D^wLre, în kitS daki gene- 
ralissimslS MikelsonS arS fi nlekatS assnra lor§ îndată ne a 
intratS în geara Msnteneaski, arS fi nststS s^b îa ks mare 
înlesnire netB^ile din malslS stBngS al» DsnBreî, fiindS ks 
de odatb nmiseserb mai nsstiî. ITiindi^ înss ks Bsmiî s'aS 
întsrzieatS, Tsr^ii aS ksnstat^ timnS mi ksragîs, mi 8*a& 
intoritS atstS de bine în kstS aS kassatS mslts striks- 
Hî^e atst^ latsrilorS de nrin nrejsrS, kstS mi ointirilorS 
TssemtI. 

în îmnrejsrsrile aneste, deklarsnds-se Tsrnia aliats ks 
Franga mi Rssia ks Anglia, în Isna Fevrsarie a anslsl 1807 
se ivirb fers de veste snsnreze^e vase mari de rssboiB En- 
glezemtit intn>ndS în Bosfor^, ks t6ts onsnerea nsterniks 
a Hetsgilorft din Dardanele. Aceste vase ameningsndS ss 



PABTEA nr^ spooA vr. CAP0 I. , 289 

bombardeze Eonstantinonole, dakiB SsltanslS ns se va nle- 
ka a fane nane ks Rnini!, arsnkarB totS orainsll^ într*o gr6- 
v& înfrîkomat'bv Âtsnne îmirbratnlS, voindS a se nsne în a- 
ir&rare, a kematS konksrsslS l^bksitorilorS de totft DeamslS 
mi de t6te klasele din oram^. La a^^ste kîemare s*a sks- 
latS în adevirS totS nonorslS Konstantinonolel In ni^Iore: 
Otomani! ostami mi nivii! a§ anskatS armele; kremtinil, ssb 
kirmairea IlatriarrailorS lorS rai Evreii ssb aneea a kî Xa- 
xambama, Isa^ narte zi mi nonte la facerea mangsrilorS, la 
amezarea tsnmlorS mi la totS felTsl^ de Iskrbrî nentrs întb* 
ritsra îmnrejmmilorS Konstantinonolel, sure întimninarea a- 
Hestei katastrofe. Dsnir aneste Ssltanslă, di^ndS înkredin- 
g^brî înskrise Englezilor^ ki na^ea nersti ks Rsmii a în- 
kieat'o odats ks nanea fekstB la TilsitS între Fran^esi mi 
Ri^mî, d^n^b snsnrezene zile as emitS vasele din BosforS. 
fbi'b a fane k^ts de nsgin^B strik'b^îsne oramslsf; mi astS- 
fells a sk'bnatS Eonstantinonole de nerikolS. 

n6rta, rBdik<BndS la demnitatea vizirialiB ne leni^erS 
Agasi nsmitS Xilmi-IbraimS Ilama, kmdS a voitd a-lS tri- 
mite în esnedigisne assnra RsmilorS, a nsmitS mi Domn8 
Moldove! ne Âlessandrs Xangerli, fostsls mare Dragomani. 
Anesta, nriimindS învestitsra Eaftansls! dsnx datinii; a ve- 
nita odatB ks 9rdia (tabxra) Vizirsls! n'En'b la Silistra. Iar 
Domn8li( rbndsîtS nentrs geara Msnteneaski , Alessandrs 
Yod^B Ssj}?, se trimisese mai de nainte la Illsmla. Atsnne a 
mai fskstS Ildrta Ilam^ ne Msstafa BairaktarSAianslSRsm- 
Hlskslsi, momtenitorBlS iaîroosslsî Tersenikli, k:br^a ¥-a tri- 
misS mi tslBii, nsminds-lS totS odati mi Dsna-Seraskeris^ 
JMlektb generalissimS ^snireanS. 

Dar Mixelson^ generalissim^ld omtirilorS Rssemt! din 
Holdo-Romania, nlekobndS din Bsk»remti în Isna Anrilie a-* 
ssnra Gisrgislsi, înainte de a ajsnge, mi nriimind^ ne drsmS 
inmtiingare k% omtirea Rsseasks kare se koborîse la Isma* 
ilS Bsb generalslS MeendorfS se afla în nosigisne neriksld- 
8%, a HsatS drsmslS Olsrgislsi mi a anskatS snre IsmailS. 
Atsn^e în Bşksremt! s*a rBsn'bnditS o grozi nedeskrintibil^, 
:fiindS k% Tsr^i se adsnaS neîn^etatS la marginele sere!» 



230 ISTOBIA DAOIBI 

Oii ks inksrsisnile lors de t6te zilele kassaS ssnirbri ksm-' 
nlite biegilorS Romani de nrin satele înveninate. GeneralslS 
MiloradoviHi; karele rBm'bsese lo<:otenentS alS Isî MikelsonS 
în BsksremtT, aszindS ks sns korns ka de HÎnHî-snre-zene 
miî TsrHî se adsnt la Obilemii, în anroniere de ontS ore 
de Bsksremti, s'a xotirît^ s-b mearg^B assnra lor§, ks tote 
k:B omtirea sa ns se ssîa neste natrs miî de omeni. Eons- 
tantin^ VodtB Insilante atsnne, vibzind^ ks oramslS rămâne 
fsrB ninl o sigsran^'B, s'a dsss mi a întrebata ne generalsl^ 
Miloradovi?! daki& în linsa sa elS ns r^mme în nerikolS. 
GeneralslS î-a resnsnsx k^b nevoea de a sedsneassnraTsr- 
HilorS este nean^rat?^; îar k'btS desnre nerikolS k^ note b'b 
fie nrobabil^ fiindS k^ ns se mtie ressltatsl^ rbsbofelsî; a- 
d-Bog^Bnds hb anela ne ar§ srma dsnib omtirea sa, note si 
aib^ sigsranijB, îar kare ns, sb se îngrijeask:b de an^Brarea 
sa ksms va mti. 

Generalsls Miloradovini, nlekmdS assnra ObilemtilorS 
în Isna Maîs a anslsî 1807, Domnsls a fsgitS ks toj^î aî 
seî la Fokmanî mi de akolo la BirladS; îar boeriî aS înne- 
nstS a fsgi kstre BramovS, mi în ksrsndS oramslS Bsks- 
remtilorS a rbmasS nsstîs. Dar GeneţalslS Miloradovi^î, lo- 
vind» omtirea tsrneaskrs la Obilemtl o sf!BrBm:b mi o rbsini 
Dsni^ aneasta îns% ns kstez^'a merge maî denarte, m aflt 
ks kale a se retrage, fiindS ki Isase mtire k:b BaîraktarslS 
Msstafa Ilama treksse Dsnsrea ne la Slobozia Gîsrglslsî ks 
o mslgime de omtire mi k^b venîa ks grabire assnra Bs- 
ksremtilorS« Dar ekonomia nrovidengiali £Bks k% rîslS Ar- 
gemslsî s*a smflatS maî msltS de kitS tots-deasqa mi a o- 
nritS trenerea Tsr^orS. Miloradovinî însii, întorkinds-se la 
Bsksremtî, a înnenstS nonorslS fsgitS a se adsna earBm! în 
oramS. 

în anslS acesta, mi. maî totS în intervalslS aB[esta, s*a 
intbmnlatS la Eonstantinonole o revolsgisne mare. Dsnsne- 
amtentata isbsknire a rbsboîslsî anestsîa^ mi dsu^B intrarea 
£brB de veste a vaselorS Englezemti în BosforS, în tdte zi- 
lele aS în'^enstS a se fane neorbndsele diferite* SsltanslS 
SeUmS; voindS s:b întrodsk^B nosa taktiks militarb (nsmits 



FAETEA IV. EPOCA IV. CAPG I, 281 

Niglam-GeditS) în omtirea sa, întrebsinga k<Bnd$ m^bgslele, 
kmdS amening'Erî, kinclS ban!, nentrs ka s'b îndsnlene ne 
konagionalii se! la aneasta. T6te Herk'brile sale îns'b eraS 
£brb resBltatS, mi trebsea ki saS srs amine ne altb date 
nroektelS, saS s'b-lS abandoneze ks totslS, fiindS k% în tim- 
nsrile anele kritiHe, era neanrbrat'B nevoe de konksrsslS sin- 
Herf alS nonorslsî nentrs konsolidarea îmn'srBHieî. Dar ju- 
dekmdS mai s'bn'btosS, gisi k'b tokma! era timnslS ka sn 
realiseze nroektslS. De aneea a ordonatS ka s'b se nregi- 
teask'B snS mare nsmirS de sniforme regslate mi a însem- 
nata o zi în k^u'e si se îmbrane mi elS însBm! înnresn'b kv 
tog! fenkgionari! nei maî înalg!, mi astS-fel!» S'B se arate no- 
norsls! snre întărirea voinge! sale îmntrBtemtî. 

In ksr&ndS s'a rxsnxnditS în tote n-Ergile mtirea des- 
nre aceasta, mi glotele aS înnenstS s;b m^rrasre mi si fb- 
ssfle nemslgiimir!. DmdS felîsrite intrenrefetri l«kr»rilorS, 
aS înnenst» si se vorbeaski în genere ki rbsbo!isl§ nro- 
klamatS era k}5 totslS nlismsitS, mi ki ne s»b asksnsS este 
nlanS ka si se desâingeze leninerimea, mi si se înfiingeze 
aneasti dohi omtire. Dsni aneea aS înnenstS a konsnira în 
t6te niri|ile în kontra îmningie!, mi a se nsne la kale ka 
Bl se onse ks t6te nwterile kmdS se va fane vre o mira- 
kare serioşi nentrs aceasta. 

în Hetijjile de ne Imgi Bosfor^, dsni nroklamarea 
nsboiislsî, se amezasen vre o mie doi sste de gsardimt!, 
alem! de nrin t6te mirsrile omtire! yek!. Ma! tog! anestia 
eraS Albanezi mi Laz!^ mi între alg! kani a! lorS era mi 
fostslS eforS (ministrs) alS trebilorS din lisntns Maxm^tS 
Efendi, birbatS ks minte, k^ezitorîs, nolitikS, hsnoskito- 
ii8 de limba frannesi, ka snslS ne fssese mi ambassadorS 
al6 Xlorije! Otomane lingi ksrtea Brîtaniki. Acesta, fiindS 
ki era nartisanS alS reforme! franceze în omtire, mi nentrs 
aceasta akssatS de filorssS, kista si se rekomande, stirs- 
ind8 ks energie la întrodsnerea reorganisire! anesteîa. 

în zioa de 13 Ma!s, trimiQ:i>nds-8e nsmer6se msnigi- 
val militare dsni sistema nosi, s'a datS ordina mi nsmits- 
Isl Maxmst^ £fendi nreksmS mi la ?e!-l-al]^ komandangl de 



S82 ISTORIA PACIBÎ 

O si^m^ ks el§, ka s'b sileaskii ks tote kiusrile ne Ieniceri 
wh se îmbrace. Snsl^i din komandan]^, voindS a esaeksta or« 
dinsls^ kiemi ne sniî din Ieniceri mi în^enK a-î iane ks kis- 
vint» M ss se ssnse la ordinslS îmninteskS. A^emtia ons- 
ind8-se, els a tn^ensiS a-î ameninga ks nedense. AtsnHe 
stniî din Ieniceri a^ ^erstS de odat'B timnS ka si-mî la de 
seam*^; iar algii, yiindS de a doa 6rb la vorbe ks koman- 
dantslK, aS înnenstS a-l§ maltrata, — mi in nele de ne srmob 
Tas mi s^iss. Dsni aieasta aS nlekats ka si s^izi mi ne 
Maxmsts-Efendi. Acesta ina%» ksmti simgi nomirea li)rS, se 
8si într'o bark^b mi kists si skane nrin fsgi. Rebelii se 
iaS disni d^bnsislS mi-l§ ajsng^ Ia. Bsîsk-dere, snde kista a- 
silS într'o Kasarmi de Ieniceri; akolo kadS assura l8îm},-lS 
tae în b^kigî. Osni a^eea, ks kstezarea desnerbrei, aS în- 
Heu8tS a fa^e nlansrî maî ksmnlite mi maî kstezitore. 

A^ste se srmaS în 14 Maîs. întBmnlarea aneasts tra- 
giki sa, riaai^ndit^ ka nrin elektrismS. Eoar» fbntsitoril a- 
lergaS ne slige, snsindS la totb Ismea ne aS fikstS mi nro- 
vQkmdS ne togi konagionaJU! lorSla revolts figimi. Astori- 
t;sgil^ sokotindii Iskrsl^ de laîn^en^tS nş atita de însemni- 
torîa, o'aS IsatS în nriiFB aliş mitShvi de- an^Erare saS de sta* 
viUre, d» kitS trimis^ndâ ksiHl-^va ofigerl din ordinea leni- 
HerilorS între ei, k» skonS ka b%^ linimteask'B. Insob ¥mi 
dioL an^mtia defrik^b m^i aea9»>mea^; algil se întorneţaS din 
jDijlok«l$ drymBlsî; algiî kreaS feUsrke înkinsirî snre m»i- 
gierea saneriorilorS ; algil ianiml loei^ea^ iaini la el, mi se 
toeaS k9 d:B9miI ; algjl, în lekS »%"! iadlsnlene; se kanvertisaS 
mi se tetoi^eaS^ n9 nentraka 8% deskonera adev^BrslS . k&tre 
SBneriorl, ni nentrs ka »:&-! 9Â6rm%. k». diverse mooiele. 

La. 16 Ma!s s'a& adsnatS togi rebelii îii nlaga de la 
Bsîsk-dere, mi nsindis^aii araida Ia nruaauktS aS kigenm- 
kîatii, dnwb obi^dîslî^ tsr^eskS, mi s!i4» jvratS ka s% gie k- 
udU k» altsl$. Dsn^b a^ste mi-aS datil. k«v!Lnt8lS de nleka* 
re, zih^ndS krb aS jsdekatsks SsltanslS, Iar in sekretS iir4- 
ekt'SAdS Fbstsmarea asIiont^seL FiadS îki nsmirS ka trei 
mi{, s aS !mn»i^y;itS îa d<KB kocasrî. din kare «ndS wb ko- 
manda snoi Albanes^ omi nfinsemnalS, a arakatf k»tre Me- 



PARTEA IT. XPOOA IT, CAF& X. SS8 

diterana, ks nlanS ka si gie kalea trsnelorS organisate ds- 
DK nosa disHinliniB (kare se nsmea^ LeyentS-HiftiUkS) neutra 
ka ns ksmva b^b îa DWBssrî agressive ; iar Heli»-l-altS kornS 
Bsb komanda snsi LazS, a anskatS ne lings malKlS mirel la 
vale snre ssbsrbi! (maxalale) mi sate. 

Mimkarea aceasta, avi&ndS tote anaringele snei revolte 
deklarate^ a rBsni&nditS o grozi nedeskris'b în tote kasele 
mi în ssfletele t^tsrorS liksitorilorS. în adev^BrS, v^Bz^Bnda- 
se aneste bande nedisninlinate, lem&d^bndS frbslS s^mmere! 
mi alS asksIt^Brel, tdti Ismea se am tenta bt, Ic vaz^b fik'bndS 
eknesele "iele mai înfrikomate, mi fie kare ksgeta ksm 8!b 
fakiB s:b-mî assigsreze ne are mai nregiosS mi si-mî kaste 
m'bntsirea nrin fsgB. Dar dreanta <iea gener6s!b a Isi Dnm- 
nezeS a fikstS ka tâti tsrbsrarea aneastâ s-b se redskii la 
nlmika mi bt» ns se întimnle ni^ o neorbndseal^. 

lire k'BndS rebelii smbla nreksmS s'a snssS, în frsntea 
fie-ksrei bande mergea koraandantslS seS, nrenedatS de bn^ 
kraînikS (eraldS) karele se adresa k'btre nonorS, kiemiBndS 
ne Hei în stare de alsa armele laan^brarea drentsrilorS lori, 
Iar ne b'Btrbnî, ne negsgitoii mimeseriami lasrmarea trebi- 
lorS lorS în na^e mi linimte, — înkredîns^ndS ne togi k^B 
mimkarea lor?$ ns are alţi skoni de k^tS mmtsirea mi si- 
guranga tstsrorami konservarea nrivilegisrilori lori strBmo- 
memti. De mi în adevirS ksgetBrile mi nlansrile lori se- 
krete era ks totsli altele, înss ori ne snde aS smblati mi 
B^ai nttrtati n'ai fbkst» ni^i sni rbi nim'Brvi, n'ai însnil- 
m^bntati ni^ ai înjsrati ne nimeni. Iar k^stre mezsli noD- 
gei ai veniţi ks tojjiî la kasarma de la Tonxana, sode a& 
netreksti în nane rBmimiga nongei. 

F^bk^bnds-se zios, ai veniţi în vorbii ks tsnarii de a- 
kolo mi îngelegbnds-se între ei, ai skosi kazanele ^ ordina» . 
IsI lori, mi le-a nssi la mijloki snre semni de aliang'b. Ds* 



1 Kaianele ssnti kbldsrile în kare se fb^ea ^orba leniHeiilorS. Toal a- 
«ei ne se înskrieai în ordinvli acestei omtiil, trebsea 8!b gsste din Ka- 
zane mj aneea se sokotea ka jvrBn»&nti. înssmi domnii Bommilori, 
fauidi Isa inyestitsra, gsstât mal tntbl din ^ort» lenîTerilori, mi se 
aokoteai tDSkrimI între leninerf. (Tradfikttm^MS). 



234 I8TOBIA DACIEt 

M aneasta, nlek'BndS ks stindardele ne slîgile de la Galata 
mi nrîn înnrejsrimî, as mai* adsnatS ka zene mîî de kama- 
razî. Atsnne KaîmakamslS, saS lokotenentsl» VizirKlsî, voi 
8£ intre la îmn'BratslS s:b-î snse ks rbslS se îngrom'B mi ki^ 
nentr« ka st se notole, alt§ kinS n8 este de k^btg s^b se de- 
sfiingeze omtirea din no» organisat^B. Dar Sbltansl^ ns ns- 
ma! k^ n'a voit§ st askslte, dar nini voie ka s'b se înfejji- 
meze ni; î-a dat§. AtsiiHe flaksra s'a anrins^ maî tare. Re- 
beli!^ adsnsnd^ la Galata mi maî mslte vase de ribsbol9, ks 
kare se nsseserb în înţelegere, se disnOsaS s'b treak^ de ne- 
ea narte de BosforS/ Dar aszindS k% akolo si^ntS mal mslte 
trsne de omtirea nob£ nKse snre ansrararea ^izangsls!, mi 
b%ni{inds k'B s^nts nsse nsterî sure a-î onri în trecere, ai$ 
trimisS rBsnbnsS nxzitorilorS de neea narte kt voeskS si 
treak^E. Aneuitia le-a nsn^nsS kt notS veni orî ne snde rai 
ori ktndS ^BrB a avea kttS de mikiB ssntrare. ' 

Mimktrile, manifestBrile mi îngelegerile aieste, lini- 
mtea mi orBndseala kare se nizîa, tote aneste înkredingaS 
ne togî ks revolta se fBHea ks îngelegerea nrealabili a «- 
noţ*S omeni însemnag!, îngelengî mi bsni noliti^î. 

SsltanslS, nrivinds de la BizangS ks teleskonsliS mim- 
kar6a nonorslsî nrin mirsrile omtirei, aszindS totS odats mi 
strigatele înfiorBtore kare nressnsneaS o revolts manifeste, 
B*as ksorinsS de îngrijire. Atsn^e elS n'a nststl^ srs ksgete 
mi S'b fakt de k%t§ a?eea qe nine-va n6te si fuk'B în asemine 
înnrejsrare. Ile de o narte a trimisS krbtre ei narlamentari 8%-I 
întrebe de kassa resk6leî lorS, arBtBnds*le ka ns o ksndmte, 
mi nromig:bndS k% le va îmnlini tote nronsnerile, nsmai ss 
se ast:Bmn£re mi st se linimteask'B. Ile de alfeb narte a tri- 
misS nrin oramS în tote n'brgile eralzi vestitori, kari snsneaS 
k!B Murirea Sa nrin jsrBmmts nromite ki, desfiiingeaz^b nosa 
omtire mi k^b ridikiB darea imnssib nentrs organisarea ei. Dar 
Ienicerii, kari mai nrimiserB fhrb nini snS ressltat^ asemine 
nromiteri; ns maikredeaS asti datb. Ilariamentarii s*a8 Iki- 
torsg ferB nini sng ssknesS, mi eralzii strigai fBrs a fi a- 
sksltagi. Ile Isng^E aceste îmni&ratslS^ ordonxpdS Isl Bob- 
tangi-bama ka sj, înarmeze ne gsarzii nalatabi îmnerialft mi 



PABTEA ly. KPOCA lY. CAPG I. 885 

82 intsreask'B gsardele, nrimemte rBsnsnsS k% tog! Bostan- 
giiî a§ fegitS. Atsn^e li^s^ndsse ăirmansls în voea 8<^rte! 
sa§ în xoterirea rebelilor», se resigni a sta tremsrbndS în 
nalatsls seS n'Bn'B va vedea kan'BtslS. 

Rigealsrile [konsîliariî] îmni^r^temti/ ksm aS vrbzstS k'B 
rebelii s'a§ înkis» la Tonxana, îndat^B s'aS adsnatS nlini de 
snaimGS la EaîmakamblS kă s-b se konsslteze ks HekinS arS 
nstea notolî revol^gisnea; dar akolo îndată le veni mtirek^b 
rebelii trekS din ko'ie de BosforS. Atsnne snaima lorS s'a 
îadoitS; în desnerare a^ nerdstS ori ne nlansrî de întrenin- 
dere; ii l^Bs^Bnd^ sît^Brei mi femei, mi koniî, rai kase, miori 
ie alte interese, s'aS rbsinitS kare în kotro, kxst^nds-mi si- 
gsran^a nrin fbg%. 

KiBte adsne întBmnlarea! E^bte nrefaneri ksriâse adsne 
ne neamtentate în Iskrsrile omenemti! Bogagil, mxndri!, 
nreansteminii, îmbBîbajjiî de strBlsnire mi de mtrîre, într'o 
klin'b se fak§ nev^Bzsgî, nermitorî, neînsemnaHÎ mi neksno- 
sk8^î! Âneî ne sgsdsea^ imnerislS Otomana, de odat^ se 
fak^ neritorî de f5me! Dli anei ne karî ns-î maî înktnea 
lokslii ajsng^ ka vai de d^Bnmiî de se asksndS, kare ssb 
stTBminele bordeilorS, kare în rinele n'BraelorS, kare în lo- 
k7n*ile nele mai degradate! 

A Hinnea zi mi ne la doE'h ore de zi, rebelii s'aS întrs- 
nitS la <S^n-KananS (magazinele de grbne), mi de akolo s'aS 
vir^btS ks togii în od'Bile leninerilorS. Ei mergeai ks stin- 
dardele des&msrate, av^nds ne kxnitaniî mi eralzii lorS în- 
nainte. Gl5tele lorS se îmmslgisa de o grbmad^ de nermi- 
tor! mi ayentsrari, snii înarmagi, algiî ferB arme, kare ksm^ 
se întbmnla. Mslgi din nonorsls acesta ns mtiea ni«[î ne vrea, 
nini ne fa^e, ni^i snde merge, nii! snde o si^ ajsngB. Ast- 
felln rebelii; înaiti^nd»-8e, aS aJ8ns^ nxnGS la o niagrb, snde 
eraS m^bnel^riile leni^erilorS , nsmit'B nentrs aceasta At- 
meîdanS; mi snde obi^nsiai^ Ienicerii de se adsnaS totS-dea- 
sna k^nd§ venea vre o înt^bmnlare estraordinarB, fiindS k:b 
îmnrejsrslS anestsi lokS eraS mi kasarmele lorS 

De aine a în^enstă revolsgisnea a se fane sistematiks. 
leninerii aS skosS Eazanele lorS mi le-aS nss^ în mijlok^li^ 



886 ISTORIA dacie! 

nieQel. Âneste kazane la eî se konsiderav ka sakre, misko- 
terea lorS la BnS lokS era manifestare de neIDsl^'Bmire mi 
nretengitfn!, nreksmS mi rbdikarea lorS semnS de tmu^hb- 
Hîsne mi Unim te. 

Dsn'B aceasta £Bk^nd»-se konsiliS intre reboU, s*a xo- 
tbrstS ka nonorslS nlebe^ s'b rBmte ne lokS înnresn'B ks o- 
figeriî snre naza sakrelorS Kazane; Iar kanil leninerimei^ 
IsindS ks sine ne omenii înarma^!, ks stindardele întinse 
înainte^ s'aS dssS la l'Bksinga lUeik-Islamslsi (kanslS religi- 
waeî tsr^eratî) mi a§ în^enstS s'b-î arBte nemslg'Bmirile lorS 
mi kassele nentrs kare aS rbdikat^ stindardele rebelieK E- 
snsindS ks de a m'Brsntsl^ ssferingele lorS, arbitraritsgile 
mi înmel'BHisnile esser^ate din nartea Ssltansls! mia gsver- 
nsisi seS, absssrile mi k^Blk^brile ne s'aS &kstS în datinele 
mi obi^eîsrile lor§ nagionale, TaS întrebata în nele din srms 
daka legea învoemte Ssltanvlsi a tolera asemine abssvrl, mi 
daka dsn^B tote aceste mal este el§ vrednikS ka S'B îmnira- 
geaski. nieik-IslamslS, sai$ d^n'B lege^ sa^ dsni simgirile 
inimeî sale, sa§ dso'B îmnrejsrBrire estraordinare în kare se 
afla, raî-a datS ntrere de kondamnare. Rebelii nemslQ^bmin- 
ds-se ks sentinga rostiţi, aS ^erst^ de le-a^ dat'o ks Yoe £&• 
rB voe în skrisg. 

Setinga IHeik-Islamsls! de o kamdat-B se asksnse, mi 
desnre SsltanslS nimiR-B ns se mat vorbi. Dsni aneasta re- 
belii IsarL ne IHeik-Islaraslâ mi ne Eazaskeri (jsdekitorir) 
mi mersers la Aga-Eanvsi (eforia leninerilorS) snde se £b- 
Hea adsnare generali a tribsnatels! legislatorilor^ mi a ka- 
nilorS leninerilorS. Akolo konsilislS se ieskise ssb nreme- 
dinga IQeik-Islamslsi, ssb assistingă Eazaskerilor^, a IsT Se- 
imenS-bama karele gjinea lok?>lS Isi leninerS-Agasi, mi a 
nrin^inalilorS kmitani militari. Ofigeril inferiori mi kanil 
rebelilorS staS înainte, înfBgimmâS Konsilislsl cererile mi 
nemslgimirile nonorsbl. Nimeni insi din konsilislS imne- 
rialS ns ^era fagţ, kiHl togi fegisen, mi nsmal kigl-Ya se 
aflaS la Ilama Ean«si înnresni ks EalmakamslS. 

Dsni mal mnlte antiri de absssrl mi arbitraritegi, ka- 
re 86 mronsneaS înaintea koDsilisbl mi nentrs kare se înke- 



PARTEA IT. EPOCA IV. CAPO I. S87 

eaS sentinge (nsmite fetfale), îa fine s*aS esnssS mi kestis- 
nea noSeî dîsMinlinî în onitire^ kare s'a jsdekatS de kontra- 
rie religisneî otomane. Ilentrs aceasta akss'Bnds-se ne mal 
mBljii konsiliarlf aî SsltanslsT, î-aS osinditS la nedeansa mor- 
sei mi la konfiskarea averilorS. Nsmele anestorS âmen!, 
k^bzsgî' viktirae nentrs kassa ^ivilisagisneî, istoria le-a n^s- 
tratS; eî si&ntii: 

Memim Efendi, Xalîa Eexaîa-bei, ministrsl^ afanerilorS 
interiore. 

Reiz-Efendî, ministrslS ^elorS din afarb. 

Bekir-Efendî, Zarnxana-Emini^ * roinistrslS de finange. 

Isssf-Aga, Valide Kedxsdasi, ministrslS îmu'Brbtesef 
msme. 

Omer-Âga, Ssltan-Kexaîasi, ministrslS sororeî Hei mal 
marî a Ssltansls! mi frate Isi Isssf-Âga. 
« Ibraîm Efendî, Sambika Mexaîa-beî, fostS ministrs alS 
afacerilor» din lisntrs. 

Xagi-Ibraim-Efendi, Tersana-defterdar, ministrs kbr- 
gel imneriale mi komandantS al» nsoeî omtirî. 

Fadslax-Efendi, Kaiian-Naini^ eforS alS magazinelorS. 

Sir-Eiatini, sekretarsl^ intim?^ al^ Ssltanslsl. 

Axmet-Bei Babeingi, kamardinerslS imnirat^lsl. 

Bostangibama, komandantslS gsarzilorS imnerîali. 

Din acemtia, ne iei trei dintrbt i-aS omorEtS la 16 Mals 
k^tn searB la Ilama Kanssi, iar ne He!-l-algî, gibsinds-i fs- 
garî mi asksnmi în mai raslte loksrî, i-aS scisS ks kinsri 
krsde mi neomenose, whirB la trei ore de nonte. Dsnib a- 
ceasta aS vestitS Ssltanslsî Selim nrin meik-IslamHlS, k^b 
este destitsat^y mi rbdikxnds-lS Ta^ arestatS într'snS nalatS 
ansme nentrs aceasta. Ile srmx skogîndS ne virslS seX 
SsltanS Msstaia, fiislS Isi Âbdsl-Xamid, TaS nroklaroatS îm- 
niratS^ ne la cinci ore mi jsmitate la 17 Mals. Astfelis a 
IsatS kau'bt» revolsgiBnea fsrb kitS de nsgin^b strikicisne 
nentrs kremtini. Dintre konsiliarii Ssltanslsi kizstS a sk^b- 
natS nsmaisnsUy Helebi-Efendi Klos^-kexaia, karele aTBndS 
nonslaritate între Ienicer! se hkx eforS al^ magazinelorS im- 



S38 I8T0BIA DACIZÎ 

heriale, saS Eanan-Emini ; Iar SsItanslS la 18 Ma!s Pa £b- 
kbtS Tersana-Emîni, saS ministrs ksrpeî imneriale 

TotS într'siiH tîmnS, la 19 Maîs fegîndg mi Insilante 
din Bsk^remtî la B^rladS, nreksmS amS zisS, n^ terziS se 
înt6rse la FokmanL Âkolo netrekmdS vr'o do% Isdî mi maî 
bine, skriea neîn^etatS boerilorS ne emigrase la BraraovS, 
îndemn^bnds-î s^ se înt6rk^ £brs defrik:& in natria lor§. El 
înss ns s'aS îndsnlekatS, mi aS stat§ ne lok?^. DomnslS a- 
tKnne aS trimisa lokotenent» al§ ses la BskHremtif ne Eon- 
stantîns VarlaamS. Dar totS odatx i se Iitb domnia Moldo- 
vei din m^Bn^B; dsns ne gBvemase vre o m6nte Isnî, boerii 
d^bdsserB ul'Bngere as8m*a IsKnentrs ma¥ mslte ka;sse, mi de 
aneea el§ ansk-B înainte a se demisiona de bsn'B voe. 

GeneralslS Mikelson^^ nsindS în b^n'B rbndseal^ omti- 
rea ne assedia IsmailslS, s'a întorsS la Fokman! ne la înne- 
nstsl^ Isi Asgssts. Akolo esnlik'Bnd^-se mi DomnslS Insi<« 
lante ks disnssls, ă^wB neî^^elegerea ne fssese între eî 
k^bndS s'a întors§ de la assedierea Gîsrgîslsî, aS venitS a- 
m^bndoî la Bsksremtî. Ns tsrziS îns'B, MikelsonS, k:BZ'Bud8 
greS bolnava, msri, mi ramase în lokslS seS generalslS Mi- 
loradovini, ntnt st vie feld-maremalsl^ Ilrozorovski ne se 
nsmise generalissimS în aneast^b esnedinîsne. Dar fiindS kt 
Miloradovinî era inemikS neîmn'Bkat^ al^ Isî lasilante mi se 
jsrase st ns m5rt militarS de ns-mî va rBsbsna, k»m mî-a 
dat§ ssfletslS MixelsonS, Insilante, a fsgits ks to^i aî se! la 
BtrladS. Ile Itngt Miloradovinî înst, Insilante avea inemi^ 
mi ne to^î neîl-algî generali al omtireî Rssemtil; kassa era 
mal înttî kt, GrekS fiindâ, i s'a datS sttntnirea snorS ^trI 
ksnerite ks armele lorS, mi alS doile fiindâ kt Insilante a- 
dese ori se onsnea la nererile mi nretengisnile nele essor* 
bitante ale RsmilorS, kari voeaS, ns nsmal nele trebsinnbse 
nentrs omtire, dar sttrseaS st se amestene mi în venitsrile 
gere!, kontrariS sim^imintelorS astokratslsl Alessandrs. 

Ile la kanttslS Isi Sentemvri venise ordina imnerialS 
ka st se retragt omtirile Rssemtl din Moldova nri geara 
Msnteneaskt, mi st rtmte Qerile astonome^ ssb ktrmsirea 
boerilorS ntmintenî. AnestS ordinS se dase, fiindS kt înne- 



PABTEA !▼• EPOCA IV* CAPG 1. 239 

tase rEsboîslS dintre Rssîa mi Franca, mi fiindS k^ dsns 
kcndifiisnile wb^ei srma st se retragt mi omtirile Frannese 
de la TilsitS. Ns terziS îns-B veni kontra ordinS ka ss rs- 
mse omtirile ne lokS. Atsnne DomnslS Insilante a tri- 
misa la Bsksremtif de lokotenentS als ses ne IlostelnikslS 
Antonie. 

între aneste se maî «rrat o întsmnlare tragiki, în tim- 
nsl^ îmn:&rBE;ieî Isî SsltanS Msstafa« Ilama de la RsmHîskl^ 
BaîraktarslS Msstafa Ilama, karele era mi generalissimslS 
de ne Dsn'Bre, agîgatS de sniî din kasnlHiî ]sî SsltanS Se- 
lim^ kari fsgiserb la elb-, s'aS îngelesS ks VizirslS de la 
Ulsmla Helebi Msstafa Ilama ka si& obore ne SsltanslS Mss- 
tafa mi s'b «rne ne tron» eanimî ne SsltanslS Selim^. Dsns 
asemine înijelegere, în Isna AsgsstS aanslsî 1807 a nlekatS 
Vizirsls kh toii» armata assnra Eonstantînonoleî, h>rB nin! 
o deslegare formal'b îmniBriEteaskt. Dsnt els a nlekatS mi 
BairaktarslS Msstafa Ilama ks toj^î Aianiî de ne Imgt Di- 
ntre mi kH o omtire ka ze^ie mii de omenî. AjsngtndSa- 
mtndoî anrone de Konstantinonole la Dast?{-IIama^ tot§ o- 
ramslS s'aksnrins» de grozt. Ssltansl», nevT>z:Bnd$ kinS de 
onsnere la o lovit8rT& ati»tS de renede, a fekstS nevoea dis- 
krej^isne, mi a trimisS îndată Dalegi» (nofdtorîs) ka st& in- 
viteze ne Vizirsls st» intre k« armata sa în eram». VizirslS, 
nroât'Bndi^ de deferinj^a ne i se arBta, intrt în oramS, dar 
MKstafa Ilama nmase afarii la Da^t?^ Ilama k^bteva zile. A- 
kolo în t6te zilele venîa« konsiliariî îmn-BrBHieî de-lS vizîtaS 
mi-lS feliHita^^ întrs sna din zile înk'B veni mi înssmi Ssl- 
tanslK ka st -l» vazt de ksriositate. într'o altt zi Baîrakta- 
rblâ Msstafa ortndsi ne Aîanî ka st stea ks omtirea st 
ntndeaskt ne la norgile oramslsî st ns east nimeni; dsnt 
aneea alease mese sste de ktltregî înarmagî, mi tntrtnd^ 
ne norta nsmitt Ton-Kanssi, ks sîmirea mi snaîma tstsrora 
a,S mers^ renede ntnt la nania-Eanssi, ftrt st kisteze nimeni 
a-2 sta în kale sas a-î fa?e nea ma! mikt Isare aminte. Ks 
aueasta s'a îni^elesS kt els avBsese de maî nainte îngelege- 
re ks Vizirsls mi ks nartisanii bi SsltanS Selimi^. IntrtndS 
la Ilama-Kanssi, s'a ssitS îndatt ks togî a! seî la Arz-odasî 



MO ISTOBU dacibI 

(kamera »nde fonk^ioIleaz'B Divansl^ îmntrbtesk^ sbb nre- 
medinga Vizirslsî). Akolo vLZind«-lS Vizir»l8, s'a sneriat^ 
de odat'B, dar mai ne hvwb Ta nrimitS ks noliteg'B. Msstafa- 
Ilaiua, l8iiid«-niî lokS îndate, înnens a se adresa kibtre Vizi- 
rslS k» tong asnrs rai nekuviinHîosS. VizirslS îU nofti ka 
s'B fak% semnS la aî seî s% eas^, ka st, rBm^e singsri s'sse 
îngeleagi. Msstafa-IIama, hrh a î rbsnsnde, se adres-B la 
BiislS kare sta l'bng^ Vizirsl?^ mi-lS întreb:b snde se afli si- 
gilslS (ne^etea) îmnLrsteskS. Anesta rBsnsnse k'B se afl'B la 
M'Bria Sa^ an^tends-î ne VizirS. Hsstafa II ama atsnHe se 
intorse kitre VizirslS mi HerEnds-î sigilslS kş snS tonS 
silbatekS, îlS k'B; dsa-B aceasta rbdikt ne VizirS mi- IS tri- 
mise la tnkisore. 

în intervilslS acesta aS intrat» mi Aîaniî ks tâti o- 
mtirea. Msstafa Ilama^ nsinds-se în frsntea eî, s'a dssS în- 
tinsS la nalatslS îmnirbteskS. Akolo aflând» norgile înkise 
ordoni si le dînme, zikmdS ki voemta si vazi ne Ssl- 
tunslS SelimS. Dsni nsgini onsnere, iiorgile se deskisen, 
dar în nragslg lors vizsri ne Ssltansl» SelimS snisS mi ks 
snsme înki la gsn, ssgrsmatS din ordinslS Isi SsltanS Ms- 
stafa. Msstafa Ilama^ vizmd» ne mortSa kizstS assnralsi 
mi a înHenstS a nlmge amar mi fin mmgiere. Dsni a- 
Heea ^erindS si vazi iie SsltanS MaxmsdS, ksmS Ta yi- 
z8tS, s*a arsnkats la ninorele Isî mi auoî, Isinds-l», Ta a- 
mezatS ne tron»; iar ne fratele seS, SsltanS Msstafa, des- 
troninds-lji, Ta nssS în înkis6re. Dsni aceasta, raergindS la 
ELama-Kanssi, mî-a înssmits demnitatea de VizirS, dmdS 
ordine mi Ismd» missrî ks nstere absolsti, în kitS Sid* 
tanslS era nsma! o smbn. Hea întil fanti a sa a fostSde 
a nedensi ks mortea ne s^igamil Ssltanslsl SelimS; a maî 
ssgrsmats o raslgime de Arab! mi mseri din nalatS ka nir- 
taml la s^iderea îmniratslsT, mi n'a lisatS ne nimeni Hrh 
nsbsnare; a amezatft bsna onndseali în Eonstantinonole, 
în kitS togi fibkitorit de rele B*aS ksnrinsS de friki mi 
de grozi. Ile konsiliaril Divanslsî îi tnta ks desnreQ^ mi 
ks asnrime ka miesme nefolositore mi strikiHdse îmmngiei; 
iar kitre nosa omtire disninlinati B*a «ntatS, înaresni ks 



PARTEA IT. EPOCA IV. CAPG I, 241 

SsltanslS, anirbtorls, întirind'o mai mvlU de k'btS înainte, 
nre k^bndS k'Btrb ordinsiS leninerilorS, se anta asnrs mi 
. nenirtinitoris. ^ 

Ilentrs tote aneste îns'B ml-a atrasS^ atLtS el^ kitS mi 
SsltanslS, sra generala, mi aS înnenstS msrmsre de revolta. 
TotS o dat% noslS Ssltan^ îmnre»n% ks VizirslS BairaktarS 
Msstafa Dama, aS în^enstS s'b negsjjeze desnre nane ks Rs- 
miî. în Konstantinonole înss a înnenstS rsslă din zi în zi 
8:b kreask^. leninerii nl^nseaS si se revolteze, dar se te* 
mea§ de omtirea Dsnireani^ qe era ne l^Bngi Vizirst^. Â- 
Hesta, nebigindS de seam:B msrmsrele ne se aszîaS, a în- 
HenstS a trimite ne afarB omtirea sa Tiea kredin^iosi, o- 
nrinds nrea n^gini ne Ixngi sine. lani^eril, yizmdS anea- 
sta, s*ag nssS la kale st rbdine stindardslS revoltei în Isna 
Isi Noemvri. Ilentrs aneasta^ fiindS ki, aveaS si înneani 
nontea, mî-aS nssS între sine semne de întrebări mi rBs- 
nsnssrî, ks kare S'B se îngeleag^E nrin întsnerekS ; adiki le- 
ninerslS întreba k» snS ksvTbntS de ordinS ne orî kare în- 
tilnia, mi daki a^ela resnsndea ks aielamT ksv!BntS se în- 
gelegea k-B era kamarad?$, iar de ns se «nidea, Organi- 
smds-se ast-felî», într*o nonte a§ înksnjsrat^ nalatslS Ila- 
ma-kanssi mi î-aS datS fokS în t5te n'Brgile. Vizirslh'^ a- 
flindi$-se în minstslS anela la XctremslS seS, ksmS a aszit^ 
desnre aneasta, a emitS desbnkatS afars ks nistoalele în 
m'bn'bf srmatS nsmai de nimte fete sklave mi de snS IxsetS; 
dar Y'BZ'BndS kt nini smslS din kasni^il sei ns era ne Itngt 
elS, aszindS sgomotslS leninerilorS, kari srlaS/ mi âaktrile 
kare ksnrindeaS nalatslS, s'a întorsS rbnede mi s'a kobo- 
FbfS înnresnt ks fetele mi btetslS în bolta snsi tsmS, snde 
era denositS de nrafS. 

Konssmtnds-se nalatslă de flaktrî, el$ a rBmasS ne- 
BsntratS; nimeni înst ns mtiea nimikS desnre elS; nel mai 
Tosl^ kredeaS ksmS kt a sktnatS, mi se îngrijeai tare ka 
BS ns se înt5rkt ks omtiri. 

Tott nontea oramvlS se ilsmina de fokS, mi flaktrile, 
srktnds-se ntnt la nori, konssmaS fbrt nini o onrire strt- 
Iratele mi mtregele nalatsrî ale lokslsi anelsia. Ienicerii, 



242 ISTOBIA DACIEÎ 

alergas nrin tote sligele oramslsî, snizind^ mi mi^^eKiidS 
ne Hei ^e întelneias din omenii Isî Msstafa Ilama, nreksmS 
mi ne ostamiî reforma^î. Iar a doa zi^ adsn^nds-se msl- 
gimea Ienicerilor» la Ât-Meîdan§ ks stindardele des&ms- 
rate, a^ skosS earx>mî ELazanele, dsn^ datina lor» în timnS 
de reyols^i8ne. Atsnie ÂdmiralslS Ramis-Hama^ karele era 
mi elx nartisanS alS Nizam-geditslsî, înnresn^ ks'ssbadmi- 
ralslS Ingebei, aS trass din arsenalS k^te-va korBbii în mij- 
loksltt golfslsî de la KomslS-de-asrs, mi aS înnenstă s*b 
îmnromte ks tsnsrile ne Ienicerii ad^nagi în At-MeîdanS, 
sokotindS k% înk% trbemte Msstafa Ilama. Ile de altB nar- 
te, ' snsl^ Kadir-IIama din omtirea Nizam-geditslsl, a intrata 
în Bizangs, snde eras înki vre-o zene miî din armata, mi 
s'as nsBs în an^rare. lanineriî^ ki> tote ki> a§ fiskstS mai 
m»lte m&vtliri, îns^B n'aSnststs Isa înttrit«rile. Iar îmn'Bratsl^, 
în mijloksls anestorS îmnrejsrBrî, nerz:Bnd§ orî ne snerangs 
mi nlansrî; sta înkiss în la>sntr8l$ zidsrilorb' Bizangslsi, a- 
mtent^nds ressltatslS înt:Bmnl:Breî mi alS norokslsî. 

Ile ki^nds aneast'B katastrofe înfrikomatiB se netrecea, 
a emitS Msstafa Ilama afari> de snde era asksnsS; dar, ds- 
wb cele ce a v^bzstS, k^bz^nd» în desnerare, s'a întorşii mi 
a slobozita snS nistols în denozitslS nrafslHî. Atsnce ss- 
rind§ tots tsmsls în aerS, Ramis-IIama, karele vedea de 
denarte aceasta, a sokotitS kx aceasta era imS semni^ alS 
Îs! Msstafa Ilama, nrin kare cere ajstorîs de la floti&f de 
aceea a incenstS bombardamentele ks îndoita nstere mi a 
face »trik:&cl8nî înfrikomate în mirsrile Ienicerilor^. Omti- 
rea regslat^, krez^bndS asemine, Isi îndoitS ksrag!» mi se 
reneziaS ks at^ta fsrie assnra Ienicerilor^, în ktbtS acemtia 
veniseră în desnerare. 

A treîa-zi Ienicerii, si&n^bndS rsinile de la Ilama-Ea- 
nssi, mi g^sindS ne Msstafa Ilama scisă ssb o mare bskatK 
de marmsrb, î-aS skosS komslă mi, legrbnds-lS de ni^6re, 
FaS t'br:BtS ne t6te sligele oramsls! mi anoî TaS sn^nznmtă. 
Dsn'B aceasta înbirb^Bt'bnds-se, aS reincenstS revolsgisnea 
ks mai mare învermsnare. Iar kamarazii Isl MBsti^ Ilama, 
kvmS aS aszitS de m6rtea sa, mi-aS nerdstS mi ksragiriS 



PABTEA IV. EPOCA IV. CAP6 1. 243 

mi snerangele, mi aS îii?ein>tS âe-kare s'b fsg^b ka s'B-mf 
skane viaga. Eadir-IIama a trekst» în Asia; Ramis E^b- 
nitan Ilama^ Ingebeî, »nS EolonelS din omtîrea no^'b, Eîose- 
kei:aîa, ArmeanslS Man»kS \ dragoman«l8 Isî Msstafa Ha- 
ma, — toipf anemtia, fsgindS din Eonstantinonole, snil ne hs- 
katS, sniî ne Marea NegrB, aS ajsnsS la RsmqiskS; de a- 
kolo, trek^ndS Dsn^rea, aS nerstS asilS la Rsmf, kari I-aS 
nriimits ks mare îngrijire. Dar DragomanslS ManskS, ks 
kasa sa mi ks neî-l-algi Armeni, aS rBmass în gearaRomi- 
neask^, mi maî tBrzis îmn'BratslS Aleksandrs Ta onorat» ks 
kavaleriî mi l'a înilsatS la gradslS de generală, ^eî-l-aljjl, 
ks Ramis Ilama, fsrB trimimi în Bassarabia, mi de akolo 
Remis-IIama «ingw» trek» la IletersbKrg^, d»m& deslegare 
imneriali^. 

O date ks fHgarlî nsmij^î, aS înienstS a se rBsini mi 
tog! HCî-1-algî nartisanî aî sistemslsi Isî Msstafa Ilama. Ie- 
niceri!, vsztnds-se sktnagî de ineminii lorS, aS nlekatS a- 
ssnra Bizangslsi. Akolo g-BsindS norgile înkise mi ne neî 
din l'Bsntrs gata snre au'Brare, a.^ strigată k% a§ s% nronse 
Herorî Ssltan^lbi. Anesta, b:&nsind§ k'B skonslS lorS era ka 
S!b-lS detroneze, a ordonată st snid'B ne fratele se» Mssta- 
fa (karele fssese destitsat^ mi se afla arestatS) mi anof s% 
deskiz^B norgile. Aceasta fBkindK-se, Ienicerii intrare, dar 
îndati yhzsrh kornslă Ssltansls! Msstafa scisS; atsnce mti- 
indă k^ din familia îmn'Brbteaski^ nn mal era nimeni, ne 
kare s%-lS noti nsne în lokslă Îs! SsltanS Maxmsdă, aS a- 
rnnkatK îndate armele mi s'aă înkinat^ 1»T, rensiigindă la 
ori-ce nxrerî saS nretengisnî ară fi avstă; mi emindă de la 
nalată în linimte, revokgisnea s*a stemutrată. Ssltanslă d«- 
n!B aceasta a încenst^ si> nse tote în rBndsealib ks sirgsin- 
g'B mi dreutatc; mi totă odate S'B intre în negsg'Brî de nace 
k» Rsmi!. 

Iar în Qeara Msnteneask^, ne la Una Dekemvrie a a* 



1 Acesta era kită ne ce ss se faki mi Domnă în Qeara UomsneasfeB, fl- 
indă ks era f&rte isbită de Msstafii nmna; mi era ns nvmaî Dragomană 
dar mi Kexala*Bei, mi konsiliară indină, mi TesasrarVv; era tntr^imă ks- 
vsntă cela înfeBîs nersonagîs dviTB Yizirslă. 



344 ISTORIA OACIKi 

^elsîaml anS 1807 a venitS mi Feld-maremalsls Ilrozorovski, 
dar Abwb ne a netrekstS k%te-va zile în Bsksreiutî s'a în* 
torsS la lamî, fiindS k'h ne la inHen5t8l?s anslsl 1808 s'a £b- 
kstS încetare de arme, mi la BsmnlBkS s'aS deskisS konfe- 
rin^a nentrs nane între Msraxamiî Ilorgeî Otomane mi am- 
bassadorslS Rssiei Laskarof. Dsn'B aceste lasilante, v^zin- 
' ds-se mi domng a ^ereî Msntenemtî ^ a trekstS la KiovS 
mi s'a amezatS akolo. Iar gerile Moldova mi jgeara RomtB- 
neasks as rBmasS am^ndo^ ssb administrarea Divanelor^ 
lorS nronriî, komnsse din boeriî n'hmînten!. Ileste aceste 
Divansil îns'B era IlresidentS' generalS Kssnikof, nsmitS de 
îmn^ratslS RsseskS. Anesta a institsat» în am:bndoi& Diva- 
nsrile k:Bte snS komitetS, komnss^ din MitronolitslS» «nslS 
din Euiskonî, mi natrb. saS ninHÎ boerî mari nsmigi dsn'Ba- 
legerea sa. ÂnestS komitetS avea komuetinjiîa a da xotBrî- 
rile Hele de ne srm'B, ne kare era datorîs mi IlrezidentslS 
a le kon&*ma; îar acesta ns avea ninl o u^tere în nimika 
fsrb konsimijsm^ntslS komitetslsî. ElS a mal rsndidtS mi 
ne l^ng^b Visterie snS IlresidentS ofigeris rsseskS, karele 
nrevegld înnresn'b ks Vistier!8lS intrbrile mi emirile veni- 
tsrilorS ^ereî, nreksmS mi keltselele ?e se fineaS ks om- 
tirile mi ks alte trebsinge nsbli^e. In kalitate de IlresidentS 
la Moldova a statS însumi Kssnikof; îar în ^eara Rom:bnea» 
sk% a trimisS Vi^e-IIresidentS alS Divanslsî ne generalslS 
Engelxart Qerile se administrai ks aneleamî regsle mi legî 
ka mai nainte: adsnarea d'Brilorâ, jsdekigile, nbndsirile în 
nostsrl, se srmaS ka mi în timnslS DomuilorS. Boerii komi' 
tetslsl, din kari snslS era mi VistierslS ^elS mare, se ns- 
meaS de k^tre IlresidentS de a dreniblS; iar Hei-l-alj^ fonk-^ 
j^nari, se alegeaS mai întils de MitronoUtS, de boerii Eo- 
mitetslsi mi de Vi?e-IIresidentS ^ mi aaoi se ssnsneaă ks 
Note (anaforale saS raaortsrl) Ilresidentalsi snre întiBrire. 
Marele Vistieria nsmea ne Isoraivni^ kn îngelegerea Vine- 
Ilresidentslsi, iar neî-l-algl boeri asemine ne ssbalterniilorS. 



1 în timiralt domniei sale asb Bsmi, InsUante fBvea boeriile ks lUteloRf , 
saS dekrete, Iar ns kv kaftanvrl dmn datina Tarsiloit. Dar tndafe&dsnb 
naie, s'aS skimbatS t6te. 



PARTEA VI. EPOCA Yl. CApC 1. 246 

T6te disnosigisnile în genere ating^^tore de trebsingele oniti- 
rilorS se feneaS de k'Btre komitetS. Tote nronesele kare se 
decidea la komitetS dvirb legile mi obiHeîsrile n'Bm'BntRlH!, 
se ssnsneaS nrin anafora Ilresidentslsi mi se înteriaS odate 
nentrs totS-dea»na. Tote nosterile mi drcg^toriile nsbline 
se srmas ka mal nainte; nvma! k%te-va, kare era nersonale 
ale Domnsls! mi se da mal ks seam:B la Grenl, s'aS desfi- 
inujatS, mi ansme: IIost&lnikBlS, Eamaramsls, KsnarlslS mi 
altele maî inferiore. Dar fiindS k-B aceste nostsrî avea^ mî 
6re kare venitsrî, s'aS înkredingatS nsmal snsî singsrS boe- 
rls (mi e$ amS oksnatS nostslS anesta sns anS^, karele la 
îmnlinirea ansi»! da seam-B Visteriel desnre t6te. Iar sokoite- 
lele Visterieî, revîssinds- se de krBtre ^eî-l-algî membri aî 
Eomitetsls! mi de krLtre Vine-IIresidentS, se înaintaS snre 
înterire la IlresidentS. 

între aneste, «rmmds-se neg^g-Brile nentrs uaqe Ia 
Bsm^Iski^ mi netermin-Bnds-se akolo^ s'aS trimisS la lami în 
Moldova Msraxamiî din nartea Ilorgeî Otomane, mi ansme 
Kexaîabeî Galib-Efendi , Bekirbeî HelononesiakriS, Ords- 
Eadisi (jsdele armatei) mi Beizade Dimitrie Msrszi, ka Io- 
kotenentS aii? Dragom'Bniel, ks sneranij'B ka s-b se esnli^e 
mî nersonalS ks Feld-maremalslS desnre kondigisnile n'meL 
Dar dsiii do'B Isnl de întrevorbirî s*a8 întsmatS forL nÎHÎ 
^n^ ressltakS de Înijelegere. Atsn^e înkeindB-se mi termî- 
nslS armisti|î8lsî, MaremalslS Hrozorovski a venit» la B«- 
ksremt! ka s^ în<iean'B ostilitBijile. în Isna Martie 1809, a 
nlekatS generalslS Miloradovi^î assnra GîsrgîBlsî; dar fiind* 
k'B (nentrs sgirnenia ?ea mare a Maremalslsl) ns avea ks 
sine, nÎHÎ bombe, nî^î alte instrsmente trebsitore nentrs as- 
saltli, s'a Întors* neste ksrBnd* fBFB ninî snS ressltat^, ba 
Înk-B k» marî strikiHlsnî în omtire mi ks nerderea snsî vi- 
teaza general* de Xssarî, usmit* Sabiski. 

Dsn'B a'ieasta a mers* înssm! Feld-maremalsl* la Bn&î- 
la, mi a assedîat'o ks 25 mii de omtire; dar dxnds-i as- 
salt* general* ssb Generalii Eaminski, Kstssof mialgil, n'a* 
nstsfo Isa, fiindS ki gamisona tsrneask'B de akolo, ssbko- 
m!bndsl* Îs! Axmet Ibrail* Nazirs, i-a resnsnsS ks nel-dere 



246 ISTORIA DACIEI 

de Hin^î mi! de omeni. Dsn^ aneasta, n^rbsindS assedislx 
anesta neferinitS, s'a îndrentat» la Galagî, snde^&k^ndSnodS 
neste Dsiiire, a trekstS de neea narte în Isna Islie; dar 
neste k^Bte-va zile, în zioa de 11 Âsgî^st» a msTitS anrone 
de ManinS, la 8n§ lok» ne se kîam'B Hrotokg, în vtrst'B a- 
nrâne de noi&-ze?I anî, mi din kassa aneasta mai ssrds mi 
smintit» la minte. Korosls seS s'a adsss la 6ala][^ mi de a- 
kolo s'a trimisH în B»sia. Iar în lokid§ ses rbndsinds-se ge- 
neralissims GeneralslS Ilangration, karele era de vigi din 
Georgia, anesta, îndată ne a venitS, a trekstS Dsnirea rai 
nriimindS ai*mata de la IlrotokS^ îndată a IsatS Maninsl^^, mi 
anbî Xîrsoya, kare s'a nredatS de bsn^ voe. Dsn% aneasta, 
nlek'Bnds assnra Silistreî, kare era an'Brat'B de Ilexlivan- 
Ilama, de o dat:B a rensrtatS o viktorie, dar mai ne srmx^ 
învingmds-se, s'a întors^ la Xîrsova ks nerdere de dot miî 
omeni, natrs tsnsii mi snS stindarde. 

în intervalslS acesta, a kariitslatS IsmailslS din kassa 
linsei de nrovisisnî, dsmb ne fesese «nS anS mi jsm'Btate în- 
kiss. Brbila asemine, fiindS assediat^ de generalslS Essen, 
ajsnsese la atBta lins:B de nrovisisni, în k'BtS 6menî min- 
kaS kaî mi alte dobit6He imnure. AxmetS IbrailS Nazîr», 
ksms a vszstS ki s'aS storss tote mijlânele de nstrire, a 
înnenst^ a trsta de kanitslare. GeneralslS EssenS, nriimindS 
Hetatea ks kcndigisnl, a emitS ks tot'B omtirea înarmatiB mi 
ks togi li&ksitoriî Tsrnî, femei mikoniî, kariî, IsradS ks si- 
ne t6te Hele mimkitore ale lor^, aS trek^tS neste Dsn^Bre 
mi s'aS rBsu^nditS în Tsr^ia. Generalissimsls Ilangration, 
ăsTrh He a amezat§ înk^ snS. nod^i ne Dsn'bre în fagrB ks 
Xîrsova^ a IssatS akolo omtirile ssb komanda ?elsi maf ma- 
re frate din Kamenski n^mitS Sergie. Dsns aceasta, trek^BndS 
în geara Bomsneaski, a IsatS Slobozia de Imgi GisrgîB, 
kare era fortifikats mi ginst^de Bosnaks Aga, AîanslS Rsm- 
Hîsksls!. Akolo a grbsitS la 30 mii kile (k^te 300 oka kila) 
de grbS mi orzS,.ne kare Ta arsS înadinsS, ssb ksvsntS ks 
ns HStea 8:b-l§ rbdine în sksrtS timnS mi fiindi^ k'b se ok* 
tea S£ vie earBmi Tsr^i ^'h-U ia. Dsns aceasta a venilS la 
Bsksremtif ka s^b netreaki eama; dar în Isna Martie a vii- 



PABTEA yi* EPOCA YL CâpG 1. 247 

torel nrimiver! (1810) f-a venita destituirea din komanda 
ssiiremi&, kare se zinea k'B ard fi fostS din kassrb k'h a arsS 
anea mricţime de nrodskte de la Slobozia, nrek?&nds migea- 
ra mi omtirea avea nevoe mare de n'Bne. în lokslS seS s'a 
^rBndsitS generalissimS fratele ?elS maî mikS din*Eaminski 
Kikolae \ D^wb ordinele a^estsTa, fratele seS Sergie a ^nle- 
katS ks omtirile de la Xirsova assnra Babadagslsî, nre ka- 
re l5xnd8-l§, s'a dss» îndatB as^nra Rasgradslsî mi a Eos- 
ligeî. Âkolo aflmds-se omtirea tsr*{cask% svb faîmosslS 
Ilexlivan-IIama, s'a srmatS biti&lie mare, în kare, dswh msl- 
t'b vărsare de ssnge, viktorla s'a aless în nartea Isî Eamin- 
ski. Rsmiî, s&rBmind?^ ks totslS ne inemi^î, aS Isat^ o 
msigîme de snoliî, stindarde mi nrisonierî ; între aqemtia era 
însbmî Ilexlivan Ilama, nrinsS la Kosliga dsni^ o an^Brare 
eroik'B, snS AranS Ilama, mi Domnsls SkarlatS Vodrb Ea- 
limaxS ^ karele se rănise îd b-Bt^lie mi se nrinsese de ge- 
neralslS Lantof la Rasgrad. Ile anemtia, înnresn^ ks algii, 
î-aS trimisS în Rssia. 

GeneralissimslS Nikolae Eamenski, koborsnds-se dsns 
aceasta la Silistra, a mi în?en8t§ a o bate ks tote nsterile 
sale. AîanslS Ilikogls, karele se afla într'snsa, de mi s'a a- 
n^bratS ks mslix eroismS mi s'a ginsts mai mslte zile^ dar 
în nele de ne «rm-B, vizo&nds-se forte strbmtoratS, s'a nre- 
datS ks kondigisni; mi, emind^ din netate ks omtirea mi 
ks togî loksitoril, a trekstS neste Balkanî. Atsn?e Eamen- 
ski, amezxndS înks snK nodS în drentslS Silistrei, a trekstS 
ks tote omtirile neste Dsnsre. Dswh aceasta, înnresnmds- 
se mi ks armata kare era ssb fratele se§ mi karele se în- 
torsese de la Babadag mi Rasgrad, a nlekat;^ ks natrs-zen! 
mii omeni mi, trek^BndS neste Balkanî, a ajsnsS la lUsmla. 



1 între aneste destitisiiids-se MitronolitalS Dositei», îmnsratslS Aleksandni 
a trimisS de la IleterobinrirS ne Ign&Ue MitronoUtsiS de la Arta, karele 
a fostS în kanslS biseri^eî ir&ns la înkierea nsnel. 

1 Acesta, yiindS dsiiiB Alessandrs Yods Xangerli la Dragom^nia IIorgeT, 
mi f:bk:Bnds-8e îmnsratS SsltanS Msstafa, ne Xangerli Ta destitsatS, Tar 
ne acesta nsmindslS Domn^ M Moldovei, Veţi imbrskatS ks kaftan^ 
dsns obinels mi TaS trimisa în tabsra omtirel. 



^48 ISTORIA daoib! 

Hetatea aieasta era ansrate de o omtire destslă de nsm'B- 
r6s:b, ssb komanda Vizirslsl EîorS Isssf Ilama. . Rsmii o 
assediar'B, îns^b ns din t<3te whr^île din kassa nosij^snilonf 
«ale anormale. AssedislS a j^stS mal dos Isni, în kare 
timn^ a§ fostS mslte betelii ks nerderî din îmbe n^rijile. 
Intre algi generali însemnaşi, Bsmiî a§ nerdstS mi ne snS 
generalS-maîorS, nsmitS Ilanadonslo, barbată k» talente rari 
mi de origina GrekS din Insslele M-Breî Egee, karele a fostS 
tbngsitS SithU de Rsml k'BtS mi de togT konsîngeniî seî. 

GeneralissimslS Karaenski, yxzmdS k^b ns note ksne- 
ri Hetatea dsni o ansrare atBtS de eroik'B din nartea Isl Kîor 
Isssf-IIama, mai alesS ki-i linsîa mslte din nele trebsitâre 
nentrs snS assaltH, 8*a întorsS sx> aAsedieze RsmnîskslS. Dar 
AîanslS de akolo, faîmossls BosnakS Aga, avi&nd^ o nsme- 
r68£ omtire aleasa, atbtS de bine întărise cetatea !n krbtS o 
£bks8e nelnabils. Eamenski, ambigionrbnds-se a o Isa ns- 
ma! de kstS, se determini a o lovi k8 assaltS. Ama dar, 
£sk:bnds-se tote nrenarativele mi dinds-se semnalvlă de as- 
saltS, s'aS renczitS omtirile din tote li'Brgile assnra zidsrilorS 
Hethn,e\] dar dsni gremala inginerilor^, kari fbksşe skxrile 
nrea sksrte, dsni^ diversele intrigi ne srma^ între general!, 
kari ns nsteaS ssferi manierele asnre mi barbare ale gene- 
ralissimslsl, dsiTB eroika mi neasemănata vitejie ks kare se 
ano^raS TsrHil, t6te onintirile mi sakrîfigsrile RsmilorS aS 
fostS nefirsktose. De la nea înt'BÎ nivtBlire s'a s^sS sni în- 
semnat» generalS de artilerie, ansme SiverS; dsn^b aneasta 
«S k'bzstS, ne l?&ng% zidsrl rai în man^8ri, o mnlj^ime de 
solda^T, ofij^erl mi generali; k'hni Tsr^I de ne zidsrl ns se 
serviaS nsmai ks tHnsrile, ks săbiile mi ks nsmtele, dar mi 
kn kose, ks seknri, mi alte instrumente omorbt6re. Ks t6te 
aneste generarslS Baxmetîs totS a rssbststS ks vre o ontS 
BSte de soldagi în Ixsntrs în cetate; dar, ajsngsndS muvb 
la 9nS lokS anr5ne de geamie mi yi»vbnăfi ki, nBvine dsm 
dxnsslS nimeni karele si&-lS seksndeze, ne kngi aceste ▼!&- 
zmds-se îmnromkatS de TBrni din tâte nţr^ile, abia a ns- 
tstS s£* se Înt6rki, r^nitS în doh'h loksrl ks lovitsri de 
nsmkiB. 



PAHTEÂ IT. BPOCA IV. CAPU I. 249 

,In anestS assaltS aS kizstS neste ontS mi! de soldaşi 
alem!, mal mslg! generali mi kolonell, mi o mslgime de o- 
figeri mai inferiori. GeneralissimslS, vszi&ndS k^B dsn'b atB- 
ta nerdere în armato n*a nststS Isa netatea ks assaltS, a Ix* 
«ată nsmai o narte de omtire ka s% o gie înksnjsratb: dar 
ks nea mai mare narte s'aS dssS din sssS de Rsm^iskS, la 
lokslS ne se nvmemte Batini, snde era tab^bra nea mare tsr- 
^easkrb. Akolo era neste natrv-zeHi de mii de omtire k» In- 
aalali AxmetS-IIama, ks fiii Albanezi ai Isi Ali-IIama Tene- 
lenli mi ks algii ssb SeraskerslS KssangS Aii Ilama. Rs- 
mii^ de mi mai nsginS nsmeromi, n'BV'BleskS assnra omtire! 
«nemţia mi kan-Etb o învingere strals^iti. Abia a treia nar- 
te de omtire, ssb fiiiî Isi Ali-IIama, a nstst?^ skina ks fs- 
ga; o a treia narte a r&masS ne lokS l»ntBnds se n'Bn'B la 
"lelfi de ne srm:b soldata ssb SeraskerslS Kssangg AU Ila- 
ma; iar restslS, ssb Insalali AxmetS Ilaua, ks mal mslgio- 
figeri, s'a trimisa ssb eskortB în Rsssia. Dar tote nrovisis- 
nile, tsnsrile mi strindardele aS kizstS în mâinile Rsmi- 
lorg. 

Dsn'B a^east'B strblsHÎtb viktorie, Rsmii s'a^ nssS de 
aS assediatS tote netigile de ne Imgi Dsn'Bre, mi a nsme 
RsmniskslS GisrgislS, Nikonole, mi Tsms. SingsrS VidinslS 
rbmase neassediatS, fiindî^ ks Mola Ilama, karele Isase lo- 
ksU Isi Ilasyantogls (ho msrise de m6rte fireaskx) se nsr- 
ta ks nolitegs k'btre Rsmi, mi fiind^ k% anemtia, ksnoski&ndS 
t!bria Hetsgei; kstaS ss sniksleze timnslS. Herkvrb îns'B ks 
t6te kinsrile ka 8% ia cetatea Ada-Ealesi, kare s?& afli ne 
o inssls între kataraktele Dsnirel mi este neauroniati^ ; dar 
ks t6te nromiterile ho £bksrb Isi Re?en-Aga, karele o ko- 
mxnda^ nentrs ka ss o dea, elS nini într'snS kinS us voi a 
se indsnleka. 

în intervalsll anesta. a sositS mi fiislS faimosslsi Ss- 
varovS ks nin^-sare-zene mii ostami alemi. Anesta, dsn^ 
ordinslS generalissimslsi, treks neste Dsnxre; l?x Illevna 
mi se întorse earBmi în geafa Rommeaski uentrs ka s% 
netreakş eama. Atsnne viindS mi generalissimslS Eamen- 
ski în Bsksremti, a netrekstS t6ts eama înnresn'B ks gene- 



260 ISTOBIA DAcn! 

raliî mi ks boerii n-Bminteni înjoksrî iiiî veselii neîntrersnte. 
Dar în nrim^Bvara anslsî 1811, generalissimBlS se nregiBtea a 
trene ks tote omtirile (în nsm'br» neste 70 mii) neste Dsn^re, 
ka s'B loveaskib Adrianonole mi kîarS Konstantinonole, nen* 
icB ka ks aceasta s^ sileask^ ne Ilorta a fane na^e, fiindS 
k^B Rssia era ameningate de rBsboîslS FranHesilor§. înainte 
de nlekare însi>, ne la kan^tslS IsI Fevr^arî, a datS Bn& 
banket» mare tstsrors generalilor^ mi kanilorS oratireî. Ile- 
ste trei zile xi^trbrBnds-se a nleka, nentrs nlanslS nrezisS, 
de o date se bolnavi mi se onri. Boia Isî era neksnos- 
kste nentrsj medini, mi din zi în zi se înterea. S'a bxnsit^ 
ks înkredingare ki Tar fi ad'Bnats ks otray^E, mi k^ aneaata 
î-ar fi venits de la fiisls Isî SsvarovS, karele era un^ omS 
nlinS de. r'&state mi si&lbatek§ ka 8nS «rsS neîmbl'FnzitS. 
Ilentrs a^ieasta îi mi veni nsnl^tire nrovidengiali, ktnî ns 
terziS se înek'B în ana Rimnik?(l8î, kiarn în lokslS snde ne- 
m«ritorî«l§ tatei» ses întlfiase trofeele gloriei sale. Dar ne- 
fericitul» Kamenski, birbatslS anela adorabila mi meritosS, 
faimossl^ gencrassims mi lasda îmniratBlbi mi a natrîeî sale, 
simgind» k'B i se anronie mortea, a nlekatS s^s meargă în 
Essia; dar msrind^ ne drsmS, în mijlokslS gloriei sale, mi 
în versta nea maî frsmost de natrs zeni ani, îî dsserB kor- 
TvslB snre îmmorm^Bntare la Odessa. 

în lokslS l8i Kamenski se rBndsi generalissim^ gene- 
ralslS EstBsofiS, karele sosi în geara Romi^neaskiB în Isna Isî 
Martie. QeneralslS Essnikof», d^nds-mî demissisnea din 
Ilremedinga gerei, fs înloksitS de SenatorslS Milamevini. A- 
nesta a nsmit^ Vine'IIresidentS mai intei ne generalslS Hi*- 
«lirof^, anoî ne generalslS SteterS, anoi ne generalslK Kom- 
nino, mi mai tirziS ne generalslS Renninski. 

Nanoleon», îmn^BratslS FrannesilorS, înkreding'snds-se 
k^B omtirile R^semti se întinseserB wbwb în HentrslS Tsrciei 
la nismla, a înnenst^ mi elS (kîarS înainte de a îii^ene rh- 
sboislS) a-mi mimka omtirile k'Btre nirgile Iloloniei. snre 
Tilsiti^. Rusia, vi>z£ndS mimk^brile aneste^ a înnensti mi ea 
a-mî trage omtirile din Moldova mi geara Rommeasks k%- 



PARTEA IV. BPOOA IT. CApt^ I. 251 

tre Bassarabia snre Nistrs, l'BS'&nd.^; nrea nsijine nentr» iia- 
za ^et^Bjgilors de neste Dsiiire. 

GeneralissimslS Kst«8of», trek'snds Dsn^rea, mî-a arae- 
eatS tabăra ling^ Rs iinisk^. Ointirea tsrneask'B ast'B da- 
t^-lS aratenta. IbrailS Nazîrs AxmetH-IIaiiia^ nsmîtS Vi- 
zirS îu loksl» destitsatsl»! Eiors Isssf;^ Ilama, ^eananogls 
Ilam^b ks treî teîsrî, fiii Isî Aii Ilama Tonelenli, Msxtar Ha- 
ma, Aii Ilaiua uii alţ^T Ilaai] maî ininî kom'BndaK o omtire 
aleas^B ka de natr«-zeHî miî, Anatoligî, Albanezi, Dsntrenî 
mi leHinerî. Onitirea Isî Ez^tssof^; ks tote ks ns nsrarbra 
maî mBltS de mase miî omeni, a stats îns^B afarB de Rsm- 
HiskS ma! mslte zile mi s'a bibtstS. Dar de la 8n§ timnS, 
v'bz'hnd^ hb inemikslS are nsterî maî ssneriore, soldagî en- 
tvsiastî mi komandangî esnerimentagî, s'aS trasS în Issntrsls 
netejgeî Rsm^îskslKî \ Kstszof», vizi&ndS kt ni^î akolo n'ar 
fi nststS 8% se gie, a voitS s'b strice cetatea; dar neay^snd^ 
timns, a ntrBsit'o nsstie, mi a trekst^ ks tott armata într'o 
nonte neste Dsntre în geara Msnteneaskt. Aine m!-a ame- 
zatS tab:bra anr6ne de Qîsrgis, fortifiktnds-se ks mangsil 
snre antrare. TotS odatt a datS ordinS nelorS-l-alte kor- 
nsrî, ne era« îmnrtmtîate ne la net-Egile de neste Dsntre, 
ka st le abandoneze mi st vie ksrtndS în ajslorsls se^. 
Rsuiiî He oksnaS Nikonole, Silistra mi SistovslS, sftrtmtndS 
.Hettgile mi arztns oramele, as rtdikatS de akolo nsgin! It- 
ksitorî kremtinî ks dtnniiî miaStrekstS îngeara Msntenea- 
skt. Dar ks tote kornsrile venite în ajstorsl» Isî Kstszoff, 
armata sa ns trecea neste nsmtrslS de ontS miî omenî, nre 
ktndâ ^^ea tsrneaskt de neste Dsntre în t6te zilele se a- 
dtogea. Vizirsls, gtsindS Rsmnlsksls demertS, a intratS în 
els mi de akolo îmî regsla nlansrile ks înlesnire. 

O narte din omtirea tsrneaskt, xottrtnds-se a Isa o- 
fensiva, a trekstS într o insslt ^e este între Rsmnîsks mi 
Gîsrgîs în Dsntre, nji kare era anroniatt de tabtra rssea- 
skt. înttrinds-se akolo, ns înceta a lovi ne Rsmî în tote 



1 n^ns ainî astorîsl^ n'a sanB^ tnki hitsmnlarea Is^Breî RsmHlskslsI de 
kitre RBinî. (TradiilulorUilă). 



252 ISTORIA dacibI 

zilele. Anemtia de mi se j^îneaS nsma! în defensivB. ks tote 
aneste, rBsnsnz'BndS la foksrile T^rnilor^, le fs^iea 8Îm]5it6- 
re strik'bHisnî. KstszofS, vi^z'BndK-se în nosigisne nerikslo- 
8:b, a skrisS la Moldova ka s:b se întork'B omtirea de akolo 
mi s:b-î vie în ajstoris. TotS o dat% a ordonata ka s'b se ri- 
dice snitalsrile din Bsksremtî, mi si& nle^e snre Moldova. 
L'Lksitorif kanitalel, v^z^BndS rsdikarea snitalsrilorS mi ats- 
tsror^ amezi&mintelorS militare, Iskrs ne nresmsnea retrage- 
rea total'B a Rsmilor^, aS venit» la snaîmă nea ma! mare; 
mi at'btS boeriî kţtS mi mslgimea, aj în^enst^ a se nreg^Eti 
de fsg^. Dar între aneste a sositS generalslS MarkofS din 
Moldova ks snS kornv de omtire în ajstorslS generalissims- 
l»î. Aceste înfcBrit«rî însii n» fsserB în stare ka st gotea- 
sk-B ne Tur^î din inssla nitati; mi a^emtia, antragi de ts- 
nsrile mi de bateriile din malslsl^ Rsmnîskslsî, treqeaS ne- 
înqetatS în inssl'B, în kttS nsmi^rslS lorS se svea la trei- 
zeci miî. 

VizirslS, ks t6t% omtirea ne adssese ne insslt, n« k«- 
teza «*& eas'b din ea mi $*& ntmeaskt ne ntmtntslS Rom'b- 
uesks. Eassa era nentrs k'B se temea st ns dea neste vre 
o ksrst de a RsmilorS, mai alesS kt vedea în ktteva lo- 
ksrî mai din sssfs konstnsinds-se btrc!» Iskrs ?e IS nsnea 
la btnsealt ka st ns i se tae kalea din srmt. De aneea, 
Itstnd^ ne Heananogls în insslt, a trekstS îndtrttS la Rsm- 
HiskS ka st adskt mi rtratmiga omtirei de akolo, kt ama, 
ks nsterî sigsre, st intre, în ^eara Romtneaskt. Illanslil 
seS înst se naralist: tdte nerktrile, ?e fbksse ka st înds- 
nlene ne fii! Isî Tenenleli la aceasta, fissert ftrt de folosi; 
anemtia se refesaS ks îndtrtziinie, ziktndS kt aveaS ordinS 
de la tattlS lorS ka st ns treakt Dsntrea ninX o datt, mi 
kt de ar§ trece xmi riS ama de mare se temS kt ns se 
vor» maî întorce. 

Estszof^, vtztndS nekstezarea TsrcilorS de a înainta, 
flimgindS totS o datt mi neîngelegerile dintre VizirslS ks 
fiii Isi Tenelenli, aflt ks kale kast nrofite de okasisne. A- 
ma dart ftrt a nerde timnS, komsnikt generalslsi MarkotS 
nlanslS seS, mi, în intsnerekslî^ snei nongi, acesta trece ks 



FAUTEA IV. EPOCA IV. CAp8 1. 253 

divisisnea sa ne vase de neea narte de Dsnire, neva mai 
din S8sS de RsniHîsk?^. , IllaiislS anestei esaedigi»nî era ka 
B'^ kal^e ne neamtentate tab'bra inemik^b mi s'l ansne bateriile 
kare eraS ne malS de an'BraS inssia. Lskrsls se essekstt 
de minsne: trecerea Isl MarkofS se srm^ în linîmte, mi ti- 
nere^ f^rB ka Tsrmi s'b simgi& m'bkar neva desnre o asemi- 
ne stratagema. 

Abia sefbksse zîot», mi, n'bnans rbs'bri sorele^ Tsrniî 
se nomenirb ks mirsrile RsmilorS în anroniere, viindS ks 
namt renezî, mi ne Eaza^I sbsrBndS ka inarinaj^ assnra taberil 
lorS. Snaîma mi groza f» generali : totB tabăra a k'BzstS 
într'o amegitsrB ne deskrisi: ns se aszea de kitS sberete 
mi strigBte de Glasră bize basti^ adeki hainii ne-aă kdlkată^ 
— mi fle-kare ki«ta st fegi kare în kotro ka s'b-mî afle 
m^ntsirea viegel. Rsmii atsnne, ls%ndK-î înainte ks kava- 
leria mi ks baioneta, îî m^b^elaK ţ%rh krsgare sa§ îî nrin- 
deaS fBrb onsnere, F'brb m^lt-B întârziere t6tt tabăra tsr- 
Heask^b kizsîn nsterea RsmilorS. Anemtia nrinserB totenro- 
visisnile, tsnsrile, stindardele, m^nigisnile, armele mi kor- 
tsrile, între kare era mi înssmî kortsls nelS bogatS alS Vizi- 
rslsl (ne kare Tam^ ybzni^ mi es), karele fs trimis» îndată 
înm'bratslsf Alessandrs. VizîrslS, karele nsmaî singsr sk-Enase 
de aneasti ssrnrindere, isgea snre Ulsmla ka va! de kanidS 
Isî; Iar fiii Îs! Aii Tenelenli, aS anskatS k'btre natria lorS, 
fbJTb st se mai site înd-BrEt». KttS ne ne eraS se se nrin- 
2S!b miMsraxamiî, GalibS-Efendi minel-l-algl ksBeîzade Ds- 
mitrie Msrszi. Atsnne anskEnds-se mi bateriile, s*a§ tieatS 
totS feli^lS do komsnikiHîsne dintre RsmHîskS ks inszda, mi 
Rsmiî, ks tsnsrile tsr^emtl, s'a§ nssS a bate ne Tsr^i din 
inssli». 

Tsrnii, în inssla ne oksnaS, eraS ama de bine întiri]^ 
ks mangsri mi ks kasemate (kasarmiî ne ssb ntm'bntS) în 
kţtS totS nsteaS ssferi bombardarea kare-i lovea din am'Bn- 
do'b malsrile Dsmrai. Dar a^easts stare de antrare nre- 
Iwginds-se ma! mslte zile, mi neavindS, nreksmS s'a zisS, 
xd^ snS felis de komsnikarei ţienstiEndS kinEta de nikiirî 
nfovisisni de mxnkare, desnre kare ns fssesers bine kins- 



254 I8T0BIA dacieI 

igi, aJ8nser!B Ia ama mare nevoe în kxtS îmî mi&nkaS kaîî. 
Din kassa nstrimentslsî mi a smezeleî, kare în eama acea- 
sta era înfrikomate, s'a înksibatS în tabera lorS o mortali- 
tate înfrikomat'B, kare îmnsgina nsmxrslS maî renode de 
k:&t8 r&sboîslS. 

VizirsI^, karele Issase tote în diskregîsnea Rt^înilorfi, 
dsn^B ne a ajsns» Ia Illsmla, vibzxnd» k!B ns maî note nre- 
Isngi r^Bsboîsls, a trimîsS narlamentarî de aS ?erst§ înceta- 
re de arme mi nronsnerî de nane. Ile la kawhtsH Isnel 
Koemvrie s'a ^BkstS armistigslS, mi s'aS deskisS konferinge 
în Bsksremtî snre a negogia desnre nane. Dar înainte de 
aceasta ^eananogli?, karele kom^Bnda Tsrciî din inssI'B, ds- 
WB ne a ssferitS natrs-zecî de zile linsa mi nevoile cele mat 
mari; în fine a nlekats cerbicea mi s'a nredats. Nenoroci- 
giî Tsrcî, dsns ce a» densss armele, fsseris adsmî ka nriso- 
nierî în nsmisrS anrone de cincî-snre-zece miî la BBksremtî. 
Era «n» Iskrs dsreros» de vT&zstS starea în kare aJKnsese 
aceasta omenire ssferitore: .omenii semtnaS ka k'biidS ar fi 
emitS din morminte; nalizî mi vestejii^! în k^stS ns se deo- 
sebiaS de kadavre; abîa se gineaS în nic6re de sl^biclsne 
mi abîa nsteâS artta k^ Ie e f<6me. Âcemtia fsrh trimimi 
îndatt ssb eskortB în Rssia, mi ceî maî mrij3î aS msritS ne 
drsm»; îar ^eananogls fs onritS in Bisksremtl, trbtatS ks 
ksviing^ mi libera de a netrece în bsni voe dsn^b rangslS 
mi karaktersl^ ses^ 

VizirslS Axmet-IIama, akssatS k:b înadînsg a b^BgatS 
omtîrea în insult, nentr» ka s-b o tr&dea în m^sna inemîci- 
lorg, jfe destitsatS. în loksK seS se nsmî Vizirg Xtfrmîd- 
Ilama, ks nleninstinjs'B ka stb termineze mi nacea ks Rs- 
mii. Tot's earna mi nrim'Bvara anslsî 1812 Msraxamil se 
negsgaS ks generalissimslS rssesk Estssof mi ns se nstealt 
învoi, maî ks seam^B nentrs artikolslS xotar^lsî. Rsmiî ce- 
reai gerile Rom^bnemtî mi Dsn^Brea drentS xotarS ; Tsrcil 
se onsneaS. în fine ne la Isna Anrilie se invoirs ka b'b 
desnarfeb Moldova în dos, mi si se nse xotar8 ne Ilrstă; 
astfelîs Basarabia ks; cele cincî jsdege din ea mi ks letb- 
gile tsrqemt! de ne Nistrs mi Dsnire rsinaserB RssieT, Tar 



PARTEA lY. EPOCA IV, CAP& 1. 255 

Moldova mi ^eara Msntencasko^ rimaserB ka mai naintc ssb 
domnirea normei. 

Dsn^ akordsis anestors învoelî îns^, Vizirsls, karele 
se afla la Illsmla, înterziea de a ssbskrie akti^ls de nane, 
mi, fbT% a dekîara onsnere, amxna l^krsls din zi în zi ks 
felîsrite nreteste. Kassa era k* Bonanarte îmn^ratslS Fran- 
HeslIorS, nornindS o esnedigisne teribilx assura RsmilorS, 
skrifiese mi Ilorgel îndemnisnd'o ka s^ aib^B rbbdare mi sb 
n» lase armele, nromig'hnd«-î kx, de ns se va s«n«ne stx- 
rsingelor^ Rssiei, els va mijlcai ns nsmai nemtirbirea teri- 
torislsî se§, dar înk^B va isbsti a-î întorne în ksrbndS mi 
Erbmsls* 

Dsm aneste îmureJ8r:Erî, trimiu:Bnd«-se rai Vizirsl^î skri- 
sorile Isî NanoleonS, dsa-B obineîs, els înti^rziea de a da xo- 
tirirea definitiv:& nentr» kondigiunile ntieî. Iar Rssia, viz-Bud 
esnedigisnea frannes'B viind as8uris-î, se vedea at!Bt de strBm- 
torilTb, în kobtS dak'b Ilorta ars fi st'Brsit^, arS fi f:Bk8t'o s:b re- 
nsnge mi kiarS la isarea Bassarabieî, nsmaî sb înkeie nanea. 
De a^eea, v^z-Lud^ întârzierea aneasta, R«8ia a arsnkatSto- 
th ksina assnra generalisimslsî KstHsofă, — mi destitsibnds- 
W, a trimis» în loks-î ne AdmiralslS general«lS ^^lîakoK, 
ks ordins ka s:b termine nanea ksmS va nstea mi s% se în- 
torki kttS maî ksroindS k» omtirile în Rssia. 

Kstszofâ s'a am'BTbt^ tare de insslta ^e i se f&qea; 
na lisate îns^s ka sns altsl§ ss ksleagib frskt^lS gloriei sale ; 
Hi, ksms a aszitS ks kabinetsl^ Ta destitsats, îndati a tri- 
misS la Illsmla ne generalsls Barogi k^BtrB VizirslS, skri- 
inds-i denisivs mi l'bmsrits k'B sa^ si ssbskrie kondigisnile 
n'BHeî, saS s:b rBsnsnz!b kiB ns voemte, nentrs ka s% reîn- 
Hean^b b^tblia ; . arBttnd»-î tot§ o dat* kii dak^B va trene în- 
k'b o datB Dsn^Brea, atsnne va iane ndte învoele ks totslS 
în alte kondigisn! de k^BtS aneste. 

VizirslS', neksnoski&ndS înkrB bine temerile Rssie! mi 
nerikslii ne o ameningaS dswB esnedigisnea frannesiB, nea- 
vrBndS totS odatb mtire desnre skimbarea generalissimslsî, 
v^zGbndS ne ImgtB aneste k^B a nerdstS afcBte omtirî mi at£* • 
te Het:Bgî, a sokotits k!B daki Estssof^ ar maî trene odats 



256 ISTOBIA DACIEI 

Dwa.'bresk, nstea 6'b adski tot§ imnerivlS in nerikol^; de a-* 
^eea, sîtsndS nromiterile mi înssfflejjirile Isî Nanoleon^, a 
rBsnsnss în skriss Isî Kstssof^ ki n^n^ în ninHl-sore-zene 
zile va avea fbxrL sminteal^B aktslS de na^e ssbskrisS mira- 
tifikats dsn^B tote formele; tot^ odati^ a dat^ mi nresentsrf 
însemnate generaisisî Baroj^i, k'bndS s'a întorsS. 

NoslS nsmitS generalissim^, HineakofS, viind^ în lamî» 
a nlekatS în dat% ks mare grab'B b^b vie la BsksremtL Dar 
în ajsnbld sosirei sale a sosit» mi aktslS de nane, ne la ka- 
nitsls Izsneî IsîMaîs, karele s'a dats în nrimirea fostslslge- 
neralissim^ Kutszofs. La 2 Isnie s'a fbksts skimbarea ak- 
txrilorg mi nanea a lsat§ întT,rirea definitiv^B. Intre kondi- 
gisnile stinslate era isnS artikolS adontatS, karele ksnrindea 
ka st'LH^Bnirea BvmilorS în gerile Rom'Bnemtî 9% se nrelsn» 
geask^B wbivb la Isna Oktomvrie, în kare timnS si se re- 
trage omtirile din gear:b, ss se ridice snitatele mi kanne- 
lariele, si se libereze nrisonieriî din îmbe ni&rgile, mi s^b se 
t'Bfseask'B sokotelele dintre astorifBgile Rssemtî mi nsm^Bn- 
tene, <5nS artikol» stlnsla ka Domnii în Moldova mi geara 
Msnteneask^ s'b r:Bm%e ne kite mente an!, mi întBrîa Xa- 
tixsmaîsmvlS kare se fBksse în zilele Isi SsltanS SelimS 
nentrs nrevilegîsrile am^BndsrorS gerilors. 

Dsn-B venirea AdmiralslHî ^ineakofg în geara Rom^B- 
neask'B, Estssofs s'a întors» in Rssia. Nosl^ generalissimS, 
ne raa! avindS a se oksna ks trebile militare (fiindS k^B 
naiea se înkeease) a înnenBtS a se oksna ks ^ele niyile. 
El§ adesfiingat^ missra întrodsso^ de senatonslS Milarnevini 
ka la fie-kare jsdegS s% fie nş l^Bngi^ nel doî isnravni?! ro- 
mani mi k^te snsl^ RissS. A desfiingatS mi ne IlresidentvlS 
Visterieî; îarîn lokslS Vi^e-IIreBidentslsf de DivanS, arBn- 
dsitS eforS (saS ministrs) ne marele BanS Kostaki Qika, ka- 
rele era mi GeneralS-MaîorS RsseskS^ AstfelS, regBlmdS t6* 
t:B administTBHfvnea» mi înkredingi^nds-o in mâinile boerilorS 
nrBmîntenl, în fine ne la Isna Sentemvrie a n^BrBsitS mi el& 
geara. în srma 1^ nm^sese nsmai generaliilS JaltxxinS; 
acesta a rBdikati^ ^aele de ne srm^B omtiii rsaemti mi a e* 
mitM din gearB în zioa de 2 Oktomvrie a anslsl 1812. în-« 



PARTEA IV. EPOCA IV. CApO I. 26? 

dat'B (l^n-B emirea Rsuiilor», a venîtS marele BanS, Georgie 
Argiroiiol» ka KaîmakamS als nosisî Domn?^ rBndsît^, rai 
a Isat^ ki&rma gereî. 

Innresn'b k» R«iiiiî s'a» d»s5 dî j ijcarL mi do'b fami- 
lii din boeriî maiî, nii ansme: raarelc VornikS KonstantînS 
Varlaain iui marele Vornik& Ştefan:^ B'Lrk'bnesks ; îar Mi- 
tronolitsl^ Ignatîe uii marele BanS rai GeneralS-MaîorS Kos- 
take. Gika aS trek«tg la Viena. 

Esnedigisnea asta de raese anî a Rţ^railorS în kontra 
T»r^eî, a fostS maî mslt» de nagsb'B de kttS de folos» nen- 
trs di&nsa^ sokotinds-se nerderea oratirîlorS mi keltBelele ne- 
le marî ne a av«tS. Mini odini^rs ka aste date Rssia n'a 
skos» atete oratirî afart din ijeara sa. în ksrssl» anestorg 
raese anî s'aS koborBtS neste 8na swte *iinqî-ze«iî miî de 6- 
meni, din kare «lelS n«ijînS treî-zenî miî s'aS nerdstS în a- 
sedierile rai asalturile «let'Dgilord rai în bxtiitiile tegirae ne 
aS avstS; îar neste ^imi-ze^î miî aS m»ritg în snitalsrî de 
n>nî, de tifssS rai de diverse b61e kare le s'aS kassatS din 
nenotrivirea klimatsls!. , Ilrisonierî ins'B nrea nsninî aS k'B- 
zutS în miiînile TurnilorS. Ilrin analogie, rai kelt»elele fe- 
kste ks attte oratirî rai în ateta timnS aS fostx nrea marî, 
ktndS ktratigBl^ lorS a statS neînsemnata. * 

Maro strsn'jinare însţ mi marî gre«teiiî slH ssferitS lo- 
koitoriî ijerilor» acestora, din ka«sa ab^ssrilorS fokste de 
Rsmî. Bsnslii rai filantron»lS îmntratH Aleksandr», k« t<3te 
hh vxrsa visteriile salo ftrr. krcnare, ti'imiijtndS neîn^e- 
tatS la milione nentr» keltwelele ouitirilorS, k» toto kt or- 
dona ks asnrime ka S'b ns se assnreaski^ l^kbitoriî, rai, k'B 
nentrs transnortsrî, nentr« iireg'Btirea rai îngrijirea arae- 
ztmintelorS rai nentr» nrovisionarea artikolilorS de îndest«- 
lare, s'b se nl'Bteask'B fie-k:Br»îa ks bani îmn'br'bteratî înda- 
te; k« tote aceste înst Generaliî Rb'rai, ne admînistraS gea- 
ra, rai maî alesS f»nkgionariî nivilî (iireksmS IlresidentslS 
Kssnikof, Senatorbl^ Milaraevinî, Vine-IIresidengiî rai algiî 



1 Lsarea Bassarabie! astor»lS ns o aokotemte. 

(Traducelortulu,) 



258 ISTORU &ACIKi 

de la mare iii>n'B la mikS) fiindS dedai^î la rănire mi la nesa- 
ijiS, kassas ^ele mal mari absssrl : banii îmn^rBtemtl, în lokS 
sTi sekeltseask^B nlT»tind8-8e nrodskterî mi trausnortert, tre- 
Hea§ în nsngile lorS nrivate: îar ne biegiî l'Lkuîtorî, kari-i 
nriimiserB ka kremtînî totS de o kredingii mi kari se gr^- 
bîaS al servi întrs tote ka ne nimte tragi, îl desbrbkaS ssb 
fellsrite kinsri fir'b niul o konmtiingiB, îî insa^rninaS k» d'bri 
grele, îl silîa» la Iskrsrl neste nstere, fbrh mtirea mi voea 
îmnsrbteask^B, mi kindS se nereaS nrovisisnî de indestslare 
le IsaS îndoite mi întreite, mi anol^ întrebsinjj^nds-se «iele de 
nevoe, nrisosslS îl§ vindeaS earbml la Isksitorî ne bani mi 
se înavsglaS. Fsnkgisnile nsbline ni>n% in atita se degra- 
dare, în kxts ajsnsesere ka o mar&: ie vindeaS ka Ia me- 
zat^, mi le daS ns a'ielora ^e aveaS karakterî^ mi vrednicie 
ka Q% le norte, «ii aqelora kari oferîafs mal m8lti& mitiB. E* 
nîstagiî kfartirsrîlorg fe^ieaS grozi>viî: ne de o narte isaS 
kontribsgisnc Isnarb de la nronrietariî de kase^ iar ne de 
alta grbmiideaS 8oldajj.iI îu nsm'brS mai mare de k'BtS ns- 
teaS înkenea îu kasele sira^ilor^ ue ns nsteaS nleti; ne 
Hrigh aueasta indatorcan ne gasde a nstri ne soldaţii din 
kfartiri^, nentrs ka el s'B-mi înssmeask'B nrovisisnile desti» 
nate ... mi altele de asemine kare n» se mal ginS minte K 
Ile l-Bngx A<jeste 4cT mal mBlgl dintr înmiî tritaiS ne leksi- 
ton! kremtini, boerî sax uromtl, avKgl saS. 8i>ra<il, ka nekre- 
din^omi mi nelegt»igl, numind»-! kn norekla Maldavan^ ka- 
re in limba lorS e sinonima ks barbarS mi mojikii; mi da- 
]sjh snS Rssfi înt'Linea oe sn» RommS, îlî^ sk^Iua ks des- 
nregS mi b<ijokorb, nsmindii-lS T8reiJiki''d8Xă, adikib sniritS 
iWHeskS, Iskrs <ie ni4l TsrHiî niiT Evreii n« întrobvingeaz'E 
k:&tre nel de alti> lege ks el. Dar tote aceste se fBHeaS fi- 
indS k'B ns era kinS se ajsngi» niuiike la aszslS nrea bs* 
nslsl mi drentsl»! îmneratS, k'b4i komandiriî mi Ilresidengii 
ureve^aS ks asi.rime ka ni'il se mearge cineva la Ileter- 



1 Asemine IskrarI leainS vizstS mi eă ks okanisnea oksnis^IsDilorS rs- 
89100 la 1848 Vbn'h la 1860 mi de la 1863 n:Bii% la 1864. 

(Tradi/k9iorr9lSJ. 



tAvnA !▼. BPOCA nr. capC i. 250 

sbsrg}^, nî'JÎ s-b dea vre o ssnlik'L k'Btre imn-BralslS ; ne lin- 
gi aceste, klar de fBMea «lineva sna ka aneasta^ el aveaS 
mî ne Imgi ksrtea imnerial-B, kîar dintre konsîliarl, kom- 
nli^iî la fantele lorS de rBnîre mî de abssHrî. 

In fine, fBkindK-se na^ea, aft akinat^ bietele ijerî de 
nevoî mi gre8tT»gî, întriindS săb regimHlS de maî naintc; Iar 
blegii l'bksitorl aS nmasS desbrBkaij! mi strBmb'btxgii|!« 



DoMNULU LXXXVI. 

Ioana Vodă Caragea. 

A^iesta era fiîslS Ikî George Earagea marelsl Drago- 
mani al^ IIorgeT Otomane mi nenotS Isl Nikolaîf d. chr. 
Vodt Karagea. Dant s^iderea Isî Beîzad(^ Alek»\ **^^ 
SsgK, fbk'LndR-se mî aiesta DragomanS în anulg 1708, fese 
detftitsat^ dvnT> snS an>$ de fonkgionare mi sskqedatS de Bel- 
zad6 loanS Karagea. Aiesta msrindS neste vre-o treî-zenî 
zile, s'a fbkstS în lokslli seS Beîzade Dîmitrie Msrszi, kare- 
le, în timnKl}( rBsboYsIvT, dvk'Bndsse ks Kcxaîarbe! GalibS 
Efendi mi ks Vezirslf^ la Illsmla, fe înloksitS de Sn'btarîslS 
Bibika. D^ni ne s^a înkeeatS nanea, de a dosa orb 8*a 
rbnd»it§ loanS Karagea la Dragorainia norgei. N« frBrziS 
învb Ilorta, xotir'bnds-se a nsmi ne Domnii IlrinMinatelorS, 
a rBndsitS la Moldova ne SkarlatS KalimaxS, karele fesese 
nrinsS robS în R^sia, Tar în iieara Msnteneasks ne loanS 
Karagea, karele de treî-zenî zile era DragomanS. Aiesta 8*a 
în&ilîmatS SsltanslsT, dnn'B obiieîs, la 24 AsgsstS, mi ne 
la înnenb'tslS Isî Oktomvrie a nlekatS din Konstantinonole 
ka s'B vie în gears. Atsnne s'a^ desk'BuigînatS mi nel doi 
fragî Mh'rszemtl: BeTzade Diniitrie, snslSdin MsraxaipUftnr 
d^igl nenirs facerea n-BneT, akssatS nentrs kiarS fi stBrsm 
de s'a dat§ Bassarabia Rssie!^ fe tieai^- de k'Btre VizirşU 
la Illsmla; iar frate-seS, Beîzade Ilanalotaki, fe tieatS în 
Konstantinonole, îndatB ne ad^seserb kanslS frateln! selL 
Ka»sa nrinninal'B nentrs nerderea anestoi S doi fragi, a fostS 



260 ISXpBIA DACIEÎ 

mai ks seam-B fîinds kt s^a» îngelosS a fi filorsiiiî. Ilerderea 
anestor» do:B nersone strtls^ite a fost« mare nagsb^F nentrs 
n^msl» nostrs *, fiinds kt, kîj karakter»l« ini kalit'Bjjiîe ]or« 
nele rari, as fBkstS mare onore naiiisneî nostrc; de aieea 
aă mî fostS nltnmî de tote Ismea. 

loanS Yoă-b Karagea, nlektndS din Konstantinonole, 
s'a onritg ktteva zile la Vizirslîî, ne era Ia IDurnla, nentr» 
nirate trebî nartikslare ale sale. De la kamitbls Ikî Noeravrie 
a intrata în geara Rom'Bneask'B mi în zioa S'bntslsî Sniridou»; 
la 12 Dekemvrie, a venitS în kanital'B mi s'a amezatS ue 
trong k5 toto ceremonia kHvenîtt în bsksria mi veselia ge- 
nerala. In ansi» anela a fosts.earna ama de grea, în k'stS 
de maî mnliji sekolî note ns se înf&mnlase: era «leva neste 
nater:B, în kxts semăna a srgie dsmnezeeask'b; înadins^ trimis'B 
nentrH ka s:& se înfegimeze siena nea mat tragiki» mi maî 
f'Br'B de essemnl» în nbstisrile nele întinse mi nem'Bssrate a- 
le Essiei. în earna aneasta rebelii k'^tre D»mnezeS mi im- 
nitraijî, inemi^iî komsnî aî omenireî, nerinîsnea moralit'bge! 
nubli^e, miesmele neamsrilor» kremtine, s'a^ ipaî bine zi- 
kxnds (dsn'B Teologsh mi Evangelistslă loanS) binlurile n»- 
stiireî, Isminajjî întnj tntsneriksl?{ nerzsreî, FranHesiî, mî-aS 1'b- 
satS akolo k» togii osele mi s'a» nrxni^stbits, ka în desertslS 
Sinaîslsî Evreii rebeli în kontra Isî Damneze» ^el«î orea 
înalt«2. 

Aneastb f»rt»n'& ernatek's, domnind» mi in geara Ro- 
m'Lneaskty a kassat^ o mblgime de nenoro^iirî, nerzindâ 
miî de vite mari mi mi^i mi o mslgime de uineni, ne 
kari ia anskat» timnsls ne ki^mniî mi ne drsmsrî. No»lS 
Domn» a în'ienstH st se okKuo de trebiie gerei, sirg»indi>- 
se ftrt obosire st adskt trobile în ortnd»eala lor» de . mal 
nainte. Mitronolia gereî, fiind ă vtd»vt, Domunl», nrin înge- 
ţâgerş mi k» boerif, a n»mit» MitronolitiS ne Nektarie Eni* 
i^nslS Rimnikslsl, nsmind» înlok»l» a«iost»ia neeg»meniil$ 



1 Al*to astorsl^ vorbeiute ka GrekS. 

{Traducitortulii}, 
% Dsiis aţieste enitete iui aseminirî se kBDomte kibtS de filorasS era b¥e- 
tuia astorlB. (Traducilwhti^K 



PARTEA lY. EPOOA lY. CAPfi 1. 861 

Mo^n'LStire! Govorn. Kir GaIaktion?(. Dar ne la kan'BtslS Is- 
neî Dekembri s'a sii'Lîni:Bntat^ Doron»lf> de anrinderea f%n& 
de veste a Ksrijeî Domneuitî, kare într'o nunte s*a inistsitS 
de flak'br!. Iar ne la hma Martie a anslsî 1813 s'a înt^Bm- 
nlatS mi trecerea Isî Kamiâ-IIama nrin j^eara Rom'bneaski^, 
d«niB kare s'a ini 8?is§. 

Ramis-IIama, dsnr» revolii^isiiea leni^jerilor^ ne timiislS 
IsI SvltanS MaxmsdS în kontra l»i BaIraktarS Msstafa Ilama 
mi a Nizani-G^dit»!»!, trek^se în Rssia la Iletersbsrg^. A- 
kolo îmnsratslS Aleksandr» îî dase t6te îngrijirile uii tote 
onorile ksYenite, în resnektblS meritelor» Isî nersonale. SbI- 
tansl}^ Maxm»d§ însi n« înneta de a-î skrie mi a-l§ îndem- 
na &% se int<3rk% ear&mî la Konstantinonole, nromirjind^-I 
faYori mi distinkţiitm! onorabile. In ^ele de ne srmi Ramîs- 
Ilama se îndsnlek^B, mi nleki, Ismds mi skrisâre a8tograf*b 
din nartea îmn!&rat«lbî Aleksandr» k-Ltro SbltanslS, nrin ka- 
re-lS rekomanda ka kredin^îosS mi kanabilS de a fi folosi- 
torî5 intereselorS îmm&rBiiieî. Dar tokmaî aneast'^ rekom-Bn- 
di^îsne era kentrarit nolitîieî t«r»jemtî mi fatala nentrs re- 
komfBndats: SsltanslS, kHnosk-BndS karakter«lg mi valoarea 
Isi Ramis-TIama mi mal alesS antinatia ^e avea^s în kontra 
Isî Ienicerii, ne kare el« îî r&sboise în timnsl^ revoltei lorS, 
îndat-B ne aS a«zitS de emirea l«î din Ensia, a trimisS «n§. 
fonkgionarî» Deli-bama ks kiiji-va T«r4î în ijeara Rominea- 
skii, k« ordinS ka b-b î adbkt kansl^. Ramis-llama, sosind^ 
în lamî, & tr:&tat« k» tote onorile ksvenite de Domnrfl?5 Mol- 
dovei Skarlatg Vodi> Kalimax?i; mi anoî dHn-B netrenere de 
k'bteva zile. a nlekat« sure BKk«romtî. Delirbama k« Ter- 
nii seî sta de rn>nd'B la Min-Bstiroa KotroHeniî, ssb felî«rite 
nretekste, Hri» a mti nimenjf skonsl» seS : ksmS a a«zitîi 
însTi de anrouierea l«î Ramis-llama, î-a emitS îniiinte ka snre 
întimninarea din uartea DomnKl«î. Atynne folosinds-Be- d(B 
snS momentS kT>nd§ <'»menîî 1»! Ramis-IIaiiia se aflai tn *r- 
mi^, s'a^ renezitS as»nra Ivi mi TaS «nisS kiarS în karets'ks 
k^Bteva lovit^rî de nistole; dsn'B kare IsTind»-! kamtlS, a 
nlekat». 

Intre a4este, trek^nds-se asnrimen ^ca kvroulitrB a er- 



269 ISTOBU lUClBl 

ne!, desnre kare s'a vorbitS, toti natsra s'a skimbatS nrin 
întsrnarea dshei nrim'byerl. K-bniniile mi dealsrile înverzîa^; 
arborii înfloreai; kodrii rbssna^ de msrmsra ^ea dsiie a ano- 
lorS; nrivigitorile k:BntaS kis desfbtare în krbngsr!; nndsnelele 
vesele imi kiistaj^ loksrl ka s'b se ksîb^reask'L ; ne messrile 
Hele 'nverzite sbsrdaS mîelKmeiî ^eî tineri; în riKrf mi în 
bi^lgl nemtiî se jskaS, De aneea se bsksraS mi omenii ks 
mslto veselie^ bine ksvbntsndS tte avtorislS lorS de darsrile 
natsrel; ki^î, întrs adeviri^, orî înkotro îui! întornea om»lS 
nrivirile, ăhu^b ?eea ^le ved^ sim^îa kx i se 'nveseleskS sim- 
girile: ksiorea nea verde a n^im^nt»!»!, mirosslS florilorS, 
sbsrdarea vitelorS, krbntarea n'BsirilorS, legin^btera eiethlvU 
strslifHirea sarelsî, limnezirea atmosferei, dslneaga v^Bntiiri- 
lorS^ msrmsra kadengati a anelorS, încetarea nsbcîeloriS, mi 
ne lingT^ ani^ste sigHranjja . . .-. tote aceste indisl^ci mi înve- 
selia^ sim^iriIe mi sufletele oraenilorS, mi fie kare 'mT k-bs- 
ta de ale sale k» fcrinire. TotS odatB, sk^stiads-se mi gea- 
ra in ksrsS de doT ani de trib»tS, nrekHmS se stiiisbse in 
koDdigisnile n^nel, nonorslS g^sta mi el» dsbieaga nrbHeî mi a 
odixne!, ăhn^ atBte kalamnifcb^!, nevo! mi nekazsaf. N'a fostS 
skrIsK îns% în kartea srsiteî k'B a^easti ntare de fericire si 
Spe l»ngS timnS în gerile aceste, mi aS trebsită si vie kas- 
SCS kare si adski eariml grestigî mi nenorociri. Ilorta O- 
tomani, xotirinds-se si ridine din noS mi si renareze ru- 
inele HetigilorS de ne malsrile Dsnircî, ml-a înssmiU^ drcn- 
t8l§ a se servi k» bragele Roromilor; mi ma! toti greuta- 
. tea transnortsrilorS de materiale mi mHnka Iskntorilor/i a 
treb»itS si kazi mal k» seami ne geara Mxnteneaski. Dv- 
III acest» i*iS a venitS altslS mi mal mare, b6la cismel, ka- 
re a nnîtg o mslgime de viefle. K« tote missrile feritore, 
-kare le Isase DomnslS nentn; Bsksremti, boia a nsbitHtă 
mi^AÎ^e. Atsnce aH înceiistS a se nsoindi togi în totenir- 

^ g»^.HH^a fugi ka de sabie mi de fokS: în ksnnd^ a n- 
QfiaK oramslS desertS, stindSnelokS nsmaî DomnslS ksbo- 

4-,« erit'^e ne Imgi elS mi koDsslatsrile ' ; n'a nmasS insi nici 



1 intininslă «veste DomnvlS, srgisinds se assnn a doi boerl mari, a BkosS 



I^ARTEA IV. XPOCA iV. CAPfi I. 268 

K«rtea Domneask^s neatins*, ni a8 msritS ktjjl-va, k» tote 
îngrijirile «ie eraS. Aneastb bol-B era ama de ksmnlit'B, în kttS 
misreaS k^bte o s8t* de omenî ne zi, nsmaî dintre l'Bksitoriî 
awmani aî maxalalelor» ne rbmiseserB în orauiS, tsr'a so- 
koti ne a^eî ne msrîa în snitşlsrile auiezate afarB din oraniâ. 
A^cast* srgii dsmnezeeask* a urelsngit mal un ans în oramS. 
Dso'B aceasta, înnet'BndS de Ia sine, b^ înnenstS omenii a se 
adsna ne a kasi. Dar nea ma! mare nenorocire fe ki& ea se 
întinsese nrin tote satele mi oramele din ^ear5, mi ne ako- 
lo a ginistS trei ani anrone; înkitS sekrede k:B ar fi msritS 
auroksimativS neste meante-zeni mii l'sksitori în t6t:b întin- 
derea jjereî Rommemtî. 

In fine dsni ne a trekstS mi aceasti. nedea s-b Dsm- 
nezeeask'B, nonorslS a rbmasS în iinimte mi Domnsl^ s'a o- 
kisnatS în nane ks k^rmsirea mi îmb8ni»ti&^irea ^erei. Iar& 
ki>tre al§ nincilea anS alS domniei Isî (1817) ne la kanitslS Is- 
nei Isi Martie, a essilatS mi ne marele BanS Konstantins Fi- 
liucsks '• înnresni ks tdt'b familia' sa, kn fii, nsrorî mi ne- 



firmanS tna^rbteskl mi !-a essilatS: ne marele VornikS KonstantinSBs- 
l-hueanv, la Kastoria, mi ne marele LogofBtS (mai thrzVi BanS mi DomnS) 
îu kasa sa afars din Bsksremti. N» tirziS !ns!b i-a lîber^tS ne amândoi 
mi i-a trbtatS ks on6re. 

Familia aceasta a FilinemtilorS essiste de vre o natrif sxte de ani, ssb 
felisrite n»mirl. UelS ma( vekl» karo se ksnomte, a fostS suslS Bsga, 
karele avsse »nS fils nsmitS DrBgi^î. Nenogii anestBîa, fragii Ban^lS 
Sdrimtea mi VomikslS DrBgiuî, ne se nsmeaS Drigineuiti, In anslS 
1544 In zilele Îs! Rad» Vod!B VIII flfslS Isi Rads Vod'B de la AfsmaisLii 
aS ziditS'la satslS Mirginenil Mtbni^stirea, kare d»u!b nsmele lorS aS 
nsmit'o Dragi<icmtiî. Iar nenoiiii aH<;8tora aS nsmit'o Mărginenii, dsn^ 
nsmele satslsf, kare TaS adontatS mi ei. Iar în ansK 1646, în zilele 
Isl Matei Vodtb BasarabS, învekindb-se nsmita M:bnii8tire, aS fbkvt'o din 
noS SnatarslS tlans fllinesks, karele era nenotS alS doilea alS Vorniks- 
1»! FilinS (de la kare s'a IsatS mi nsmele l^liiiemtilorS) fiiv Bandbi 
Sdrimtea, innresns kvaokrstâseS IlostelaiktflS KonstantinS KantakssenS 
(ginerele Isi Ulerbant^ Vod% I BassarabS;, mi îmnresns ks marele Stolnikit 
Dsmitramks, marele VintierS EsBtratie (fiii MtbrginenilorS), mieniskonvlg 
nartenie, egsroenBlS a^esfel Misntbstiri. SusS nsmitBlS mare Snataziv 
IlantE Filinesk» avsnenotS ne marele Kls^ris Grigori Fllinesks; a^ieata 
av8 fiîB ne marele BanS Ilanx fllineskv» tati alS marelui HanS Kon- 
stantinS Filinesks, karele a stat$ omS TenerabilS tn t6t3^ n^tere^ kvTg^n- 



264 iSTo&iA i>jiciBi 

nojiit, (karî k» servî ks tots, k» dask^lî mi aljjî 6menî de 
kas'b nsmr&ra» Ia sna sst'b uatrs-zeMî ssflete); la o momie a 
sa n>jniîtŢb BukovblS, denarte de Bsksremt» ka 12 ore. Akolo 
I'ă i^inst» arestat» în kasa sa meaate l^nî întregi; d^wb a- 
Heasta, întLmiil'Bnds-se a se boI|;i'syi b'Btrbnsl», Domnsl^ Fa 
ertats, dâ s'a întor«S k8 t6ti> familia la Bisfeiirenitif^ sndeds- 
dmi'b do»ib-ze»ji rai Hin«iî zile a mi msritS ^ ■ 



FINELE TOMULUÎ AL& DOILSA. 



tiflsî. Acesta era nalf^ nii bine fikst^, fdrte frsmosS, vesela, afabilS, ko- 
msnikativS, k» înfB]}iinaro mireags, religios^, osnitalierS, generos ml oi- 
etosS k«7 nimeuT altslS. EIS a trbitS ks strBls'sire rai ks murire; a fostS 
ferbinte anirbtorS alS natrieT mi stiblnft nekHnttti M uereî: a fostS în 
mante rsndsri mare Vistieri» k8 nvtere mare, m! în nele de ne srms 
maro BanS. TnindS mal-ze^Imi m^se anT, atrekstS la likamele eterne 
in 20 Noemvri 1817, ulmsS mi tingsitil de t6ti Ismea. E19 a IssatS 
trei fii, marele VornikS Grigoiie, marele Logof&tS George, Aga Nikolae, 
mi do-b fiilae; Iar togi anemtia aS fii mi filqe. 
1 IlortrettflS Domnslul Raragea mi alS D6mnel sale se aftBin Kanela Soi- 
talvlsl Filantronia lingi^ Bsksremtl. 

(Tradnciiortnhl), 



ISTORIA GENERALA 



DACIEI, 



SAO a TEANSILVANIEI, ŢEREI muntenesc! şi a MOLDOVii. 



DE 



traduoere de 



GEORGE SION. 



TOMXJLtîr III. 



-oooo^oooo- 



BUCURESCi. 

Imprimeria Nafionaiă a (kI losef Romanov el Companie. 
1859. 



ISTORIA GENERALA 
TIEPEl HUNTENESCi $1 A MOLDOVEI. 



PARTEA. A. PA.TRA. 
Epoc'a IV. 

Domnitorii Moldovei. 

în zilele îmn^rBgieî Isi loan VII KantakszenS la Eon- 
stantinonole, ale 1»! Orkan I îmnrEratslbi Otomanilor^ in 
Asia, ale marelsl EazimirS m regels! Ilolonie!^ ale marelsî 
LsdoYÎkS regek! <Sngarieî^ ale Isi LaîotS fislS Isî EarolS 
Domnslsî Transilvaniei, mi ale Isî Aleksandrs Vod:b I Dom- 
nslsl serei Msntenemtl ; — ne timmslS anestora, s'a srmatS 
mi deskslikarea Dako-Pomanîlor^ din MaramsrBmslS Tran- 
silvaniei în Moldova, din kassa inksrsisneî (ntvtlirel) Tt- 
tarilorS in Ungaria mi Transilvania mi din kassa violinse- 
lor§ ?e se f^neaS ortodoksilorS din nartea Krsniagilorg or- 
dinslsl nanalS. Nini snslS din istoria ns deskrie nrelargS 
istoria nelorS întBÎ Domnî aî Moldovei, m nsma! ne sksrtS 
mi ibTb eksaktitate, adsk'BndS mi mslte nenrobabilit^gl fa- 



^. 



ISTORIA DACIEI 



bslose. Bomfiniîi, astorisl» istoriei Sng«reaitî, în Kartea X 
kan» II alS onereî sale zine kt în zilele Isî Ludoviks rege- 
l8î Sngarieî, sn» Bogdan§ Vod'B, ntr'Lsind» Domnia sa din 
MaramHrEUib', din kassa ssnxrBreî ve^inilorii, s'a rsdikats 
de akolo ks Dako-Romanii seî iui a trekst» de s'a amezatS 
în geara Moldovei. Anestam^ skriitor» adaoge, kt mai ne 
srmt nsmitslS Lbdovik§ a ssnsss la tribstS ne Bogdana 
Vodt; ni minte vederatK snre a fi nltkstS SngsrilorS. Ks 
t6te kt, în «rma strtmsttreî Dako-Romanilors din Mara- 
msrtm», Domnii avKrt adeseori rt8b6e între sine mi-ml 
ktlka§ jjerile k» renicroHitate, ni^î odatt înst Moldova n'a 
stat^ tribstart Sngsrilor»; mi anela ne a de&ktlekat§ mai 
întti în Moldova n'a, fost« Bogdan» Vodt, m fiislS se« Dra- 
gomS. Ama o dovedemte istorik«l« Moldovei VorniksK 
Sreke, ks t6te kt mi el« snsne mslte neadevtrate desnre în- 
Henstsl» anosta. El» zine kt, viindg DragoraS Vodt k» trei 
S8te de btrbaijî în Moldova mi, vtntnds sns Zimbrs (bo§ 
stlbatek») Pa »'iis8 Itngt «n^ ntrtS; kt akolo ktnele seS 
de vtnat?j, ne se n«mea Molda, de msltt ostenealt mi sete 
btnd» msltt ant, ar fi krtnats; iar Drago m^ Vodt, nentrs 
dragostea ne a avstS kttre ktne, a nsmitS ntrtslS Molda, 
mi de la ntrt8 s'a nsmît8 tott geara Moldavia O» Kttg de- 



1). £§ krezS ktB, tdte k^te bo sasnS desnre origina Moldovei, a Yalaxiel 
mi a Ardeal»]»!, s'hnt nenrobabile. Mat de sigsrS este ks aceste 
ger! s*a^ nsmitS ama dintre înnenstS de k^tre kiarS liksitoril lorS. 
KsvtBntslS Moldava saS Moldavia s'a formatS de la SlavoneskslS ks- 
v^ntS Mals, ne înssemneaz^ lokS rsdikatS, mi de la Davt, kare (dznn^ 
Strabone) însemneaz'b nonorsIS ^e l'Bksia ai<ie; ama darB, de ia Ma" 
Ut mi Davl geUra s'aS nvmitS Mals-davia, mi nrin kcransisne Molda^ 
t>a mi Moldavia, Asemine ksvsntitlS Valaxia s'a formata de la ks- 
vîntsIS SlavoneskS Valea kare însemneas^ lokS siirBV!BlitS mi ana 
kare latineae se ziţie akua^ aqua; ama dar& de la Valea^aneX saS Va- 
lea aksay s^a f&kstS Valania saS Valakua mi nrin korsnfiivne Valakia 
mi ViUasia, saS Valaxia mi Vlaxia. TotS asemine mi Traosilvuiia 
s*a nvmit ArdealS, de la k8V!Dnt8lS Arie kare Slavonemte înaemeneaarB 
lokS netedS (fi^'h de trieratS) mi dealS, ne însemneass mimte; nrin 
srmare, fllndS kiB jgeara în mvJlokS este deskisi ka o arie mi tnksn- 
jisrati de dealsrile, saS mvnjipi KarnagilorS, s'a nsmitS Ardeal)^. 



> 



PARTBA IT. BPOCA IV. CAPÎ^ I. 5 

snre nsmirea orâmsk! lamiî; S^reke zine k%, loksindS akolo 
snS omS ne se nsnien lasks^ înnresn'B ks algî slavon!, de 
la acesta mî-a IsatS loksli nsmirea. KantemirS însi zi?e 
k% lassiî are nsmirea de la vekile kolonii Romane. Acesta 
maî zine desnre Ssneava, k-B akolo maî întti« lokseaS Safc- 
soni mi ^ngm; mi, iiindS k'B Sngsri! se nsmeaS Kojokarî 
(dsn'b kojokslS, xaîna de nele de oae ne norte loksitoriî mi 
n:bn!B astăzi) kare în sngsremte se zine SsuiS, anoî de la 
ksv^ntsls SsHiS ai. IsatH nsmirea de Ssneava mi rislS mi js- 
degslS. Dar noi, l'Bs:bndS la o narte inotesele aneste, ka 
Iskrsii nenrobabile, veîiim» s-b fanemg n»maî biografia Dom- 
nilor», kK t6te k'B mi aceasta din origina este f6rte obsks- 
rB, sksrt^ mi fer'B mirtsriî sîgsre. Ksleg'BndS nrek^tg amS 
uhtst^j asserjjÎKnile nele maî nrobabile din astorî, deskriemS 
xronologinemte fantele nele maî essenijiale, fer'B fabslismS 
mi ferB înfloritKrî. înienemS ks nelS întBiS Domn^, Dra- 
goms Vodii. Istoriksl» Ilolonieî, Strikofskî, ziqe ki a4esta 
a doranitK ne tîmn«ls îranir^&Hieî l«î Mixails Ilaleolog» îm- 
n-Bratsls Konstantînonoleî ; se înmali îns-B, k^HÎ ne timnslS 
aiesta domnea tat'Bls l»î DragomS, Bogdan» Vodii în Mara- 
msrBmS, îar n» în Moldova. 



DOMNULU I. 

Dragofia Vodă, 

Anesta^ nreksm s'a zisS maî S8s§, a fosts fiîslS Isî Bog- 
dan», Domnsl» Maramsremslsî din Transilvania. R'b-J d. chr. 
dik'Bndsse din nibmrBntslS se8 natala, înnresn'B ksţ ^^^' 
alj^î nobili mi nenogî din familia sa, a venitS ks o mik'E 
kolonie de Dako romanî în Moldova. Alegtndsmî de resi- 
denij-B Ssneăva, i 8*ag ssnssS Fbfb ni*iî o onsnere tojsî loksi- 
toriî de nrinnreJKr^-, fiind^ k'B era§ totS Dako-romanî, saS 
Slavinî ne vorbeai totS o limb-B mi aveaS totS o religisne. 
IJeara ns era, nreksm» zikS sniî, de totS demeart'B; loksi- 
torî eras, îns!B nrea nsginî din kassa neînnetatelorS inksr- 



6 ISTOBIA DACni 

8i«nî ale nondrelorS Snitine. Aneî ne se oksnaS ks agrikri- 
tsra saS ks nistoria trBeaS rBsnmdi]^ nrin msngTuii loksrî 
rin6se, gsvemrsndsse de msâ mslgi kaii! ma! mini, kari era» 
desnervajjî mi ks totslS slabi din kassa neînnetatelorS r^BS- 
b6e. NÎHÎ snslS din istorin! n» 8n«ne mai msltă desnre 
DragoraS Vodi, de k^BtS k^, domniudS doî anî, a msritS. 
Anesta a fskstS mi o biserik^ de lemnS la VoIoviqS, snde 
f» mi înmormântata ; dar meă t^brziS StefanS Vod:B V a strb- 
mstatS biserika aneasta la Ilstna, f^k^bndS akolo o altiB bi- 
serik'B totS din lemnslS anela; îar la Volov^jjS o altt bise- 
rika de neatTB. 



DOMNULU n. 

Sasu Vodă. 

Acesta a fostK fiiS Isî DragomS Vodi. Nimik^ ma! 
D. chr. ]°isltS ^^ se vorbemte desm'e acesta, de kit» ki, 
GhSog. [^^"^'^^^^^ natr» anî ne tron«lS nMÎntelsî se^. a 
locală. ' jmsritS '). 



DoMNULU in. 

///of/â Vodă. 

Vomîk»l8 Sreke zine ki^anesta a fostS fii8 Isî Sas8 

D. Chr. 1 Vod'L. Dar KantemirS mi MironS LogofetslS, snS 

^^' jaltg istorikS alS Moldovei, nretînd» ks ar« fi fost» 

vi&r» Isi SasS Vod^; elS, momtenindS IronslS, a întinsa ne 

tnHetslS marginele stBninireî sale snre Basarabia mi snre 

1). DbWh 90 dinlomatS alS re elsl Sngvresk^ LsdovikS, mtM de II. in- 
kal la leg. 326, se vede ki SasS Vods h avstS 4 flî mi anvme 
Balk, Drag, DragomirS mi SteianS. Se maî vede kh ne SasS Yodx 
ra8 oiflorîtg Bogdan Vodi ks feciorii seî, karele ^dsirs Fotino) a 
venit» dani domnia Ibî HiamS (sa» Lajjko) Vod*. 



i^- 



PABTBA IT. BPOOâ IT. GâfG 1. 7 

iTBrgile din josS ale Moldovei; tardsn^ ontS an! de domnie, 
a msritS tots într^snS timnS ks Nikolae Vod'B din geara 
MsnteneaskrB. 



DOMNULU IV. 

Bogdană L 

Ni^î snS skriitorS ns snsne alS ksi âi» este DomnBlS 
a^estR) de k-BtS ki a fostS totS din familia nsmigi-f n.trhr. 
lor8, k:B s'a ssitS ne tron8 odate ks Rads Vodi n\ ^^^* 
Bassarab^ în geara Msnteneasks , mi ki^ domnîndS m6se 
ani mi krsteva Isni, a mînritS. 



DoMNULU V. 

Petru Vodă I. 

Anesta a fostS âiSlS snsî Msmat^ Vod^, karele a fostS 
domnit§ în Maramsr^mâ înainte de Bogdana Vod'B. r jj ^j^. 
Iletrs VodtB a domni tS 16 anî, mi a msritS. Vorni-< ^j^J^J^j^^ 
kslS Sreke se min ksmS de ns snsnS nimik^ skrii-l T^^^^ 
toriî desnre DomnslS anesta, karele a domnita atrbts de 
msltS. EI5 nressnsne krb loksitoriî ns se întinseserb în k:Bm« 
nîi de teama înksrgereî T^Btarilorr;, mi, din kass^ k* n» e- 
raS în kom^Emik^B^sne ks nonorele vemne, ns eraS ksno- 
skste nini fantele Domnilor^. Dar Strikofski, snS idtorik^ 
IlolonS, tots snsne k'h a^estS DomnS a avst^ rbsbâe ks 
Iloloniî mi ks Titaxii din Bassarabia. 



DoMNULU Vi. 
Romana Vodă L 
De la anslS alS natrslea alS domniei Isl Mirnea Vod:b 



8 ISTORIA DACISlf 

D chr \^ îjeara Msnteneask^B, a domnitS în Moldova Ro- 
1388. ImanS Vodt I, karele a fostS frate kh Iletra VodiB. 

Cnronolog, I 

Ţierei. JAnesta a strBmstatS mi skasnslS domniei de la Sb- 
qeava la Romana, intinzmdsse msltH ks xotarele jjereî. Do- 
siteîS, Mitronolitslg Moldovei, vorbindS desnre Domn»!» a- 
Hesta, snsne, dsno^ m^rtsria l»i Sreke, Rgb dsn!B d'Bns»lS s'a 
nsmitS mi oramslS mi jsdeg»l8 intregS. AmrDndoI însrB se 
înmal^B; k^nl nsmirea aneasta s'a datS ks o mie de an! roai 
minte de la kolonia Romana, kare o trimisese akolo îmn:b- 
rat«lg Romei Karakala. (Vezi tomslS I Ilartea II Kang VIL) 
DomnslS anesta a avstS fiiS ne StefanS, Iletrs, Aleksandr», 
BogdanS mi aLgI doi, nreksmS se vede dintr'bnS xrisovg alg 
seS He se gBsemte în Monastirea Ilrobota, in kare se arats 
mi xotarele Moldovei, de la marginea Iloloniei mi a Unga- 
riei n£ni> la Marea Neagra, ne kare le deskrie mi fiiSlg seS 
Aleksandrs ks deamo^rsntslg. Osni trei ani de domnie, Ro- 
mana Vodrb a msrits. 



DOMNULU VIL 

Ştefana Vodă L 

Â?esta a fostg fiiSlS nelg mai mare alS Isi RomanS 

D. Chr. î Vodt. Istoricii streini nimikS n« snsnS deşnre eW, 

*^®^* jdsn^ o gremeali kare se va l^msri mai denarte la 

domnia Isi Iletrs Vod:b. îi daS înstB mese ani de domnie, 

ktsndg întrs adeviră na domniţii nini snS anS întregii, de- 

stitsată fiindS de kitre fratele seg Iletrs mi de kitre boeri '). 



1). AstorislS 8*a l»at9 dmrB kronikarii Moldoveni BlironS Kosting mi 5- 
reke. Dsni tdtfc nrobabilititatca însx, istoria este gremits. minkar, 
karele a avBtS in vedere mi ne kronikarif Moldoveni mi ne str^nT, 
n» determineass anii mi mirslS Domnilor^ astfel. — iltbntb Ia anslS 
1359 ns însemni a nsme kimdS a venitS DragomS mi kste k!BaI ani 
aS domnit Domnii; hI înmirB ne Domni în kinslS Hrmxtorig: 1. Dra- 
gomS; 2. Sas«> â^Bl» seg; 8. Bogdană, s^gi^torslS Iul SasS; 4. Ste- 
fanS I fiislS l8l BogdanS; 5. netrs I, fUM Isl Stefang I; 6. Lanko, 
(ne kare Fotino '1« nsmemte Uiamg) FilvlS Isl TLxkn I; 7, Defars Ms- 



PABTSA IV. BPOOA IV. CAPÎf I. 9 

DOMNULU VIII- 

Petru Vodă II. 

ÂHesta, ks toate k'b era mal j»ne de k'btîi fratele seS^ 
a fostg însrb nreferatS de kitre boerî mi de nonorS,| d. chr. 
nentrs bli&ndejja mi talentele sale nele rarî. De a-\ ^^^' 
HeesLy ks nsterea acestora mi ks ajbtoriS de la ^ngsii, a 
destitsatâ ne fratele &e^ StefanS mi i-a IsatS skasnslS dom* 
nieL Ştefan» Vod'B, simgindi^se stn&mb^t'SQitS dbn^B drents- 
rile sale de nrimogenitsn mi tem^&ndsse ka ns ksmva s% 
fie SHiss de k^btre fratele seS, -a ft^gitS ks ki&^I-va boeri 
din gearb mi a nerstS urotekjjisnea Isî LadislaS VI regelsi 
Ilolonie!, kv r»g%minte ka si^-1^ ajste a-mî rekinita tronslS 
domniei. Acesta, krez'Bnds raomentslS favorabili ka S'B-mf 
intinz:b xotatile regatblsî^ s'a arstats îndsîomatS de sârta 
DomnBlsi al»ngat§; mi î-a mi datS de ajstorii snS nsmi^rS 
însemnats de omtiri ka &% meargă as»nra fratelsî seS. Ile- 
trs VodtB, ks t5te k'B ns avea nsteri analoge, îns% s'a onssS 
ks b^Brlxbgie in mal mslte lovirT. Iu nele de ne srms, în- 
gelegBndsse în sekretS ks boeriî f^garî de ne ling^b StefanS 
Vod'B, a alergatS la o ^tratagem^ ingeni6s'b, kare fs fataix 
nentrs armia IIolon'B. Â nssS de a t'beat» o mslgime de 
arb^rî ks ferBStr!Bsl§, l:bs:Bnd9-i însi^ în ni'ildre mi gata a 
se rbstsrna la nea dinti! anroniere. DfsmB aHeast!^ onerb- 
Hîsne, fskst^B într'o n'Bdsre deas^ mi noroldsi^, atrase omti- 



matS. ne Isngs aceste, ks nensmsrate akte mi dove^ astentiae in 
msnx, dovedemte kb StefanS Vods I a msritS la anslS 1359. •— Ilrin 
«nnare Ştefană Vodis, anest arBtatS de Fotino ka I este fils Isl Şte- 
fană I, nrin srmare e StefanS II mi frate ks Iletrs yodi> II, desnre 
kare srmeazs istoria. — Kb îngelegă îners konfoBÎHnea dateloră : ks^, 
dsntB UJinka!, fragil StetoS II mi Iletre II în?eaS a jska rolS de la 
ansl$ 1359, iar n^ de la 1391, nreksmS skrie Fotino. £ă kreză ks 
assergisnoa IbI Qlinkal este mal adevo&rati, fiind ki niteaztb sn estraktS 
din Dlsgomă, kronikaris IlolonS, ks detallsri interesante desm^ Isnta 
dintre anemti doi frai|T kare se notriveskS ks Istoria l»i Iletre II des- 
kri85 de Fotino. 

(No la TraducetoruluX) 



10 ISTORIA nAMjă 

rea IIolon'B akolo, mi de odatb îiiHensrb arboriî a ktdea a- 
Bsnra sa. Astfel^ Iloloniî înksrk'Budsse ka într'o k8r8:b, a 
k'BZHtS mi Iletr» Vod^ ks omtirea sa assnra lors mi a £b- 
kstS o vărsare de s^nge înfrikomate. StefanS V'odt abia 
sk^Bn'fi ks o rbm:bmiiî^ de dmenl; iar Iletre Vod'B ansk^B tote 
nrovisisnile omtirei, xlo:B-8nre-ze^e stindarde, o mslgime de 
arme mi nrisonierî, maî mslg! Xatmanî mi doî Voe^ozî din 
Hodolia, ne kari maî terziS LadislaS trimise mi-î resksm- 
mrb, k» kondigisnî de nane avantagî6se nentr» Moldova. 

KromerS mi Bomfînie zikS k-B nsmitslS StefanS Vod^B 
ar fi fegits în Ilolonia ne timnslS Isî KasimirS <ielS mare 
mi k-B ITetrK Vod-B omtile anestsla ie-ar fi bststS. Aneste 
Îds:b le snsnS din gremeal'B, k^BHî Kazimiris dnnB 37 an! de 
domnie a msritS la 1870 mi^ neav^nd^ momtenitoriS de oar- 
tea b!Brb:Bteask%, a IrBsatS ne fiîsll^ Elisabetel ssrorei sale 
LsdovikS ne «ra rege al» Ungarie? ; dsn'B acesta a domnitS 
EdvigS, anoî lagelone, dsnele Litsanieî, karele a katS tro- 
nslS, dsn'B ne s'a însogitS ks Edviga fiika l»î KasimirS nelS 
mare mi dsn-B ne a nromisS Icb el§ ks ssnHmil sei vâ im- 
brBijima kristianismsl^ ; mi anesta s'a nrensmitS LadislaS VI 
in-anslS 1886. Ama darB la anenta a fsgits StefanS Vodx 
mî k» omtirile acestuia s*a b^Btsts Iletr» VodiB, 

Bonfinie ma! vorbemte (mi. dsn'B acesta se !a mi isto- 
rikslS Moldovei Sreke VornikslS) desnre «nS StefanS Vo- 
d:B I, karele ar fi fosts d»n% RomanS Vod:B~mi karele ar fi 
avBtS fiî ne StefanS He*l§ nsmemte alS Il-lea mi ne Iletr» 
Vodii UE. Este însis vederati gremealt : ki^î StefiuiS Vodt 
este totS fifelS kl RomanS Vod'B mi frate k» Iletrs Vodt, 
Tar ns tatB. Ama darB, nsmal ka s'b akonere datele, adao- 
ge KnS StefanS Vod% ma! msltS, nsinds-lS totS ne anela mi 
I, ka tatiB in zilele Isi EazimirS, mi ano! alS Il-lea ka fiis 
în zilele 1»! VladislaS, nreksmS este totS StefanS I. Asemi- 
ne gremel! se grBseskS mslte atBt» în skriitori!' Ilolon! mi 
Sngsrt, k'biX mi între a! RomrBnilorS, kari se vede k^B a^ 
skrisS ma! msltS dsn'B tradigisne; mi nsma! k'BndS nerne- 
teaz!B cineva kronologia ks sksmn'Btate mi .komnarţ Iskrs- 



PABTBA IT. SPOOâ tV. OAF0 I. 11 

rile ks alte kroniHT, deosebemte adevirslS O* Bomfinie mal 
adaoge k-B ăhu-h aneste a yenitS assnra Isl Iletrs Vodt fra- 
tele seS Ştefana ks omtir! Ilolone, dar s'a întorsS învinsS; 
mi mai snsne k'B, dmvb m6rtea Îs! Iletrs, LadislaS a ame- 
zatS DomnS în Moldova ne Iletrs VodtB, fekinds^S mi vassalS 
alS seS nentrs asemine îndatorire, dar acesta ma! t!BrziS 8*a 
len'bdatS de vasselagiS. Asemine snsne bb Mirosea DomnslS 
gerei Msntenemti, fiindS vassalS la Sngsrî, mi-a skstsratS 
jsgsl», nre k'Bnd^ Mimea învinsese ne SsltanslS BaiazetH 
Ildirim^, (karele nrBnibdîse ne Sngsrî la Nikonole) mi-l» a- 
Isngase n%n% la Andrianonole. EsmS JarB nstea s:b fie vas- 
sal§, ns la învingo&torl, ni la învinmii de k:btro neî invinml 
de elS? Din aneste tote jsdene fie-karo adevi^rslS. 
Iletrs Vods, domnindS mante anî, a msritS. 



DOMNULU IX. 

luga Vodă. 

Dsnib mortea Isî Ilelre Vod^B, boeril Moldoveni aS alesS 
DomnS ne sng Isga Vod-B, karele ns se mtie al8 ksîf j^ ^^^ 
fiiS afost^. Anesta a ^erstS de la IlatriarxslS Oxri-j^^j-^^ 
deT, de a înaintatS ne EniskonslS Moldovei Teo-l ^«"«^ 
klită la demnitatea de MitronolitS. Anosta a strbmstatS mi 
mslte orame de ale Moldovei în nosigisnl mal bsne ') înt!b- 
rindsle mi ks zidsrl, snre a servi de ani^rare în kontra in- 
ksrsisnilorS T^Btariloră. EU a fskst^ din no^ mi cetatea 
Eiliel ki&trB gsrile Dsnibrel, ne kare mal ne srmi^ a venită 



1). Ama este. Dar astorislS ns ne sirene ks ^e astoritssl kombate ne 
Bomâinie? Ns smniie m^&kari^ kx a koniatS ne HironS KostînS. Daks 
ar fi ^etiti^ ne Dlsgonrit, negremitS ki sM MU ară f! rasionată. 

(Traducetoruhi). 
2). Yomikslă Sreke adaog!B ks acesta a îti?enstS a îmnsrisi momii (kare 
se vede ki iTBns atsnnl eraS ale statsls!) ne la nel ne tb^esS vitejii 
in resboae. Ast-felă s'a înnenstă originea nromietsgil tn Moldova. 

(Tradudiorvlu) 



12 iSTOBU dacie! 

Mirnea Vodi mi o bat'o k» bttae. Atsnne Aleksandr», fi- 
îbIS Isî RomanS Vod^, nrofitendS de învingerea ne renurtase 
Mirnea assora Isî bga, s'a îngelesS k» boarii mi TaS desti- 
tsat^y dsn^b doî an! de domnie» Qeara a nrivitS ks mare 
msljs^mire mi bsksrie ssirea ne trons a Isî Âleksandrs Vo- 
d:b, fiindS k'b elS era sing&rslS ne se trsgea de-a drentsls 
din familia 8tn&ls?it!B a Domnilor^ Romani^ kari s'aS ame- 
zatS în Dania k» koloniile trimise de îmn-BratelS TraianS '). 



DOMNULU X. 
Alesandru Vodă L 



D. Chr. 

1401. 

Dnpe chro- 

nioe locale 

şi Polone. 



Acesta kK drentS ksvo&nt» s*a urensmit§ nelM Mare^) 
fiinds k'B a întrodsss mslte mi bsne n&ndsele a- 
tet» în* nartea biseriieask'B kiitS mi în nea nivil'B. 
£1§ a ssnssB iie MitronolitslS Moldovei Ilatriarxieî de la 
Konstandinonole ; iar Mitronolia a amezat'o la Ssneava, în- 
zestrîndS'O ks mslte momiî, sklavT mi diferite odore sakre; 
a fskst^ mi din eniskoni; ne nelS de Romans, a kiriea e- 
narxie a xot^srît'o în geara de josS desnre msnte; mi ne 
?elS de la R'Bd^sjjS, xot^rînd»-î de enarxie jgeara de sssS 
desnre Ilolonia. In alS doile anS alSdomnieT Îs! el8 a trimisă 
la Tranezsnta dinkolo de Marea NeagrB în Asia, mi a adssS 
ks marî keltsele momtele S'EntBlsî loans Hel8 NoS^ ne ka- 
re le-a nvs« în netatea Ssneveî. £1^ a mai hkstii mi dcB 
M'Bni^stirl marî, Bistriţa mi Moldoviga. Iar în nartea nivi- 
l'b a sistematisatS orîndseala kirmsireî mi a kiasifikati^ ie- 
rarxia boerimeî, în kinslS «rmitoriS : 



1). De arae îuainte istoria se fano mai nrenistb mi mal sigan^ Nsroele 
mi datele mergS mai konformS kv kronika seri5» a 1^ Ulinkal. 

(Traducitorulu), 
2), AstorslS mi aine grememte: ns nelS Mare^ «ii H€l8 Ban^f'a nsmitS 
Aleksandrs Vodi. — 

(TraduciUMTuia.) 



PABTEA IV. «POCA IV. CAP© I. 13 

„A. — Logofet8 mare '), jsdekitorîg rai alegitoriS de 
oTOie, mi IsnravnikS ne o trsnte de omen! de jgears ?e ssntS 
ksrteni, mi jsdek'BtoriS tntvror^ ne b'BiM ks strBmbste]^ in 
gearB, de a Isa seam'B tstsrorS IsuravninilorS ne BsntS la 
Kwtea Domneaskii. 

„B. — VornikS mare de geara de giosS, jsdek^BtorS 
tstsror^ kare a§ stramb^teg! în gearB, migiobnikS de mor- 
gT de omS mi de nrsgsbinele de josS, rai vomikS B^rla- 
dslsî. 

„C. — VornikS mare de geara* de s»s8, jsdekibtorîS 
tstsrorS din gears ks strBmb'BtBgî, mi giobnikS de moi^ 
de omS; rai de msgsbinele ne se fakS la nsrgile IbY, mi 
Vornik Doroxoî»l»î. 

„D. — n^rkrblabS de XotinS la marginea desnre gea- 
ra Lemeask^ rai KrBzineaski, jsdekitorîS tstsrorS la anelă 
ginstS. 

„E. — XatmanS mi IlsrkilabS de Ss^eava mi Isnrav** 
nikS neste t6te omtîle gereî, 

^F. — Ilostelnik^ mare mez^Btori^ înaintea Domnslsî rai 
Ilisrk^labS de lamî (ks t6te k% lami! ns era oraraS araa de 
mare) mi telmaniS al8 limbelorS strBine. 

„Q — SnitarS mare mi Staroste de. HemingS, dsn* 
obineiS înbrBkatS la zile marî ks xaln!& sksmn^ domneasks, 
mi dvorîtorg înninsS kn arme domnemtl la snatele Do- 
mnul»!. 

„H. — Haxamikg, mi algî boerf atttS aî Ein^e! Do- 
mnemt! kit mi ne la jsdege, a k^Brora demnitate abia hi sm- 
brB se maî vede ostţzl." 

întimn^lS anela regele Sngariel a redikatS ne GrisoniY 
Hrssîeî în kontra l»î lagelone regelsî Ilolonieî. Acesta f gt^coftw 
atîmne a trîmisS soli la Aleksandrs Domn8l8 Moldo- j^^^^^- 
veî st-î Hearb aj»torg. Aleksandr» î-a datS natrs mii'^®»^ ^^• 
de ostami alemi, kari, Bnindsse ks Ilolomi; aS f^kstS mari 
strik^BHisn! QrisonilorS n^BnrB i-aS silitS de aS fbkstS nane. 



i;. Aceste smtS koniate d^ns BGronS Kostin^, maT ad-literam. 

{Traduciîontlu.) 



14 18TOBU Diâonâ. 

Dswh aceasta regele nolonieî a trimisS în d^rBiitS ne os- 
tamii MoldoTenî ks mslte mslg'Bmirî mi darsri nentrs Dom- 
nslS lorS Akksandrs* Âminia kare s'a kontraktatS între a- 
Hemiă, doi ssveranl, s'a strinsS anoi mi mai tare; kibHi A- 
leksandrs Vod^b, merg^BndS în ners6n:B ka si visitese ne La- 
disla^, a înssratS ne fiislS BeS lUamS Vod:b ks sora regelsl 
nsmitob Sofia ^). 

Intra aneste^ întorkmdsse de la Viena AndronikS Ila- 
George lleologslS, fiisjS Isi MansilS îmn^ratslS Konstantino- 
^''^^* jnoliî, mi ginere al îmniratslsi Asstriel, a trekstS nrln 
Moldova. Aleksandrv, fekiBnds-i mar! onorî mi ceremonii; 
Ta netrekstS n%n:b la Galagl. Dsn'B aneasta, AndronikS a- 
ajsngBnd» a se ssi ne trdnslS îmnrbrBgieî, a trimisS Isi A- 
leksandrs Vod:b diadema (kerdm) îmn'BrBteask'b îmnresni^ ks 
alte darsri, iar Mitronolitslsî Moldovei sak?^ mi mitrb nre- 
ksmS mi ikona fisk^Etore de minsni a maî?eî Domnslsi, ka- 
re se afl^ mi ast^Bzî îmbrbkats ks argintS la Ministirea 
Neamgslsi. 

Mai t:brzi§ îns:b, în srma îngelegerilorS srmate între 
Aleksandrs Vod:b mi Sfridigels kneazslS Skrainei; karele de 
mi &ate dar era mi inemikS neîmn^bkatS ks LadislaS, Dom- 
nslS Moldovei a rsnt^ nanea ks regele Holoniei. 5n§ în- 
semnatS nsm'BrS de omtiri Moldovene, întrBndS în nolonia, aft 
jefeitS Eameniga mi maî t6t£ Hodolia; darb ne kbndS se 
întor^eaS mi voeas s% treak'b rislS Nistrs, omtile Isi Ladi- 
slaS a^ lovit5 gHarda din srm^B a omtireî mi^ sn^bi^ndso, 
aS IsatS snoliele (jafsrile) ne r:biiiser!b în Ilolonia. N'a tre- 
kfstS îns:B msltS dsn^B aceasta, mi a msritS Aleksandrs Vo- 
ă'h, dsn^ HO a domnit» trei ze?î mi doi ani, Irbs^bndă doi fii, 
ne Iliamks mi StefanS, dintre kari a nsmitS jmomtenitoris, 
TFBU'B a ns msri, ne ?elS înt^bis n'bskdtS. 



1). lUinkal zi?e kx sojsia ne a IsatS IliamS Vod^b era Mana son ks So- 
fia, 96 a fostS a natra sojtie a rogelsi Holoniei la^lone. 

(TradudtorM.) 



PABTEA IV. BPOCA IA* OAPtf I. 15 

Domnul XI şî XII. 
lUofiu Vodă II fi SlefanU Vodă 11. 

DhWb m6rtea Isi Aleksandrs Vods, iB^nd stbnînirea 
trouslsî IliamS Vodis, fratele seS StefanS s'a dssS la| ^u^* 
Drag» Vodib DomnslS gereî Msnteneintă mi î-a Her5tg\ Sm^xx 
ajstorS ka s-b goneask^ ne Uiaius. Drags Vods, îndsolekîn- 
ds-ee la aneasta, ia dats snS nBmeţS . ÎDsemnatS de omtiri 
de a intrat» ks ele in Moldova. BMDă Vodi î! emi înainte 
ks t6te nsterile salle la loksl kare ae kiam:b Lolotnla ^), mi 
akolo fbkînds-se bitilie mare mi singerâsi între nel doi 
frrtj^, s'ag alesS viktorîa în nartea Isi StefanS. AtKnne Ili- 
am§ a alergat» la VladislaS regele Iloloniei / ks rsgiminte 
ka B'b-1§ aJ8te a-mi i'ekm^bta tronslS, ama m*eksm mi dsiTB 
intîietatea namterei mi dsns alegerea tatilsi se^, se sokotea 
a avea dreutsri; nromig'bnds'î nentrs anaasta rekimomtin^ 
mi vassalitate ne toatrB viaga. 

Ştefan» Vods, k» t6te k% avea aj»tor»lS mi aliangalsi 
Drag» Vod'B, n» s^a l^satŞ însGB nsmi^ în reaz:bm»l§J Bifricoftid 
acesta- ni trimise mi el8 soli la VladislaS, de-î ar:b-ţ^*^* ^™' 
tarb k'b nonor»l§ Moldovei, dsn^ n^brerea general^b, ne dîn- 
s»1b îlS voemte de DomnS, iar ne IliamS Vod^B geara n»*lS 
ssfere, mi-l?$ »remte. VladislaS, de mi era înksnmsgitS ks 
niatuS Vodi^, a gbsitS k» kale, konsnltîndS sokotinga mi a 
tstsrorg boerilor Iloloni, ka sb rim^e totS StefanS Vodme 
tronslS Moldovei, de bsn^b oar'B ki eate isbitS de gearB. A 
nronssS îns:b l»i StefaâS Vodrb ka si& dea fi*atel»i nele de 
keltsiai^ ne anS mi »n§ ginstS (distriktS) în Moldova, »nde 
s:b tTBeask'b linimţits k» familia sa IliamS Vod'b, nemslg»- 
mitS k» aceasta, a aâ»natS omtire de Koloni mi intrînd în 
Moldova, s'a biBtstS de a doa ofb ks âratşseS la lokslS hş 
se keam!B Di&rmBnemti: dar mi asts dat^b rBmîind învinsS, 
s'a întors^ earBmi în Ilolonia. VladislaS, neînksviingîndS 



1). Illinkal zine LohmnikS, iar Letonisegele Molâovel LohnX m LonemU, 



10 1ST0BI4 DACIB!. 

fanta anasta, nreferBndg amiHiHia hi Stefan8 Vod^B nentrB 
vrednicia rai eroism«lS seg, mi v^Bzîndg k^B IliainS earBmîa- 
re de gîndS si adsne omt! ka &% meargă assnra fratelsi seS, 
a ordonat de TaS înkisS în netatea Siregstel; anroane de ri- 
slS Barta, îmnresni ks D6mna mi ks fii! 8e!, rBndsinds-Y 
mi naz-B bmi de soldagî. Ilentra aneasta Ştefan» Vodi a 
mBlgsmitS nrea msltS Isi VladislaS, mi I-a nromisS a-lS as- 
kslta mi a-î fi totS-deasna aliat» nedesn£i7|itS. Ns tîrziS a 
yenitS timmd ka si» dovedeask'B k'B alianga \si Ştefan» Vo- 
di a fost» folosit6re Oblonie!; k'bnl skslînds-se Tătarii mi 
intrînd în Ilolonia, Ştefan» Vod'B a kizst8 fsrB de veste a- 
ssnra lorS mi, fBkînds-le mari striki^nJsnY, !-a alsngat§ ne togf . 
Ile lîngi aneasta a IsatS mi netatea Brailav din stbnînirea 
Isl SfidrigelS mi a dafo IsT Vladisla». tar la ansi 1434 a 
msritS regele lagelone, dsirh 49 de an! de domnie, lissndS 
in tronS ne fiîsl» se8 VladislaS UI. Atsnne aS mersS mal 
mslgl boerl Ilolon! la regele mi Ta» rsgat» ka b!B libereze 
ne UiamS Vodt de la înkisirea.HetBgiî. Regele însK ns a- 
skBlti rsgimingele aceste, fiindS k'B sosiserB mi soli! k! Ste- 
fanS VodiB ks darsrl kitre noBl rege, mi înoirB aminia mi 
alianga ne avssese ks tatiBlS s'bS. IliamS Vodi ăsu'B aneasta, 
gTBsindă timnS indemmatek» (din nenazâ netBge!, nreksmS 
se krede) fegi din netate, mi intrînd în Moldova, atrase 
k%g!-va boer! în nartea sa mi, ks nsgini pmtire adBnats, 
s'a biststS de a tre!a 6rB ks fratele seS la loksK ne seUa- 
m% Ilodraga; rBmiindS însi învinsS mi aksma, a trekstS 
îndiFBt» in Ilolonia mi ma! adsnind kîteva nete de ostamT, 
a venit» înki odatB mi de a natra 6rB îlS învinse ') Şte- 
fan» Vod!B. Jsnele Vladisli^ atsnne, ka rsds ne era kv I- 
liam8 Vodi, veni la mijlokS ka si faleB na^e între fragi, mi 
în Hele de ne srmi isbsti de îmnirgi Moldova în doi : Ste- 
fanS Vodi onri geara de josS ks netatea Albi (Akermand»), 



1). DsiTB Sreke> In&telia aneasta s'a srmatS'la nimremtf ia 4 asgsst» 
1435, mi 8c mal vede ki» mi de a ^n^ea 6n ai^ yenitS Iliamit Vodi, 
k!B^ mmiitsl» istorik» ^iteazs ks s'al^ bststS la 8 Martie iat^o Joi a 
anBlbl 1437. (Tradueilorllvm 



^ABTEA IT. EPOCA lY. CAp6 1. it 

Eilia mi altele; Iar te! IliamS Vod^B i! dete seara de sssS ks 
Xotinri, SHHeava mi altele. Dsra aneasta IliamS Vodt mer- 
se indatii la LiovS ks boerii s^I^ mi mBlgsmindS Isî Yladî- 
slaS a fî&kstS jsrBmîntS înskrisS k'b'i va fi amikS, aliata mi 
totS deavna sun^sS ; totS odat:B a nromisS a£-I dea ne fie^- 
kare anS «na s^stB kai, natrs sste boî, natrs sste baîbara^e, 
saS xaîne romiî, mi ^in^î ^) k:Bmine de Mor«n8 nentrs b«- 
k^tBria regeaslcb C^Hesţe Îns-B nz^maî snS anS s'aS datS); ne 
lxng!B aceste a întorsS Isî VladislaS mi ginstslS [distriktslS] 
DlHeninBls! ^) in drentslS strik^BHîsnilor^ ^e feksse Aleksali- 
dr? Vod^; tat^lS seS, kînd^ urbdase Ilodolia. Dsnx aceste 
aS netrekstS fragi! în bsn^B nane^ fbkxndS tokmeal^B ks js- 
itBmîntS între dinmi!. Iar în anri 1438 ^) nrBdi^ndS Ttbtaril 
Ilodolia, în întoarcerea lorS aS yenitS n^sniB la Botomaid mi 
aS datS fokS tii^ls!. In alS doilea anS s'aS întinsS earBml 
n'BH'B în Moldova de jos^, mi aS arsS oramele B^BrladslS nd 
VasIsislS. Dar sninds'm! ani^ndo! fragi! nsterile, !-a8 alsn- 
gat din scanb. 

Ile timnslS anela^ dsniB sti^rsingele bl SsltanS MsratS 
n aS mersS sol! din nartea Eltsabete!^ regine! 3n-f cromer 
garieî, kttre Vladislaj^, ks nronsnere ka s-b o !a\^"* ^^^* 
ne dÎLsa de sogie mi S!B nriimeaski mi kor6na Ungarie!. 
VladifilaS se onsnea la aceasta, fiindS ki ea era mi bi&- 
trîn'b mi grea ks bi&rbatsl hgU din t&s AlbertS; dar fii- 
indS k% magnagi! Ilolon! aS g^BsitS ks kale ss se fsdts 
kssi&toria acasta, VladislaS a trebriti^ s!B se xotsraskB 
a o face; mi nentrs aceasta s'a n8s& kondigisne kiB, da- 
ka Elisabeta va namte fiis, VladislaS ss îngrijeasks des- 



1). 3reke smnie de SOO kamine. Dar ne ss fie dare kaminele? 

(TraditcHormitS), 

2). Aceasta se nsmea mi IIokBKia, ml fissese ssb stsnîiiirea Moldovei ka 
amanetS nentrs vn^ îmnnmviU de ban! ce fi&ksse Aleksandrs Yods 
regeteî Ilolonie!. — (traducitoruUi). 

3). Aice astorslS gremamte data, feb^ ăum Sreke se vede ks cea întil 
lovire ks Tstaril a srmatS la 28 Noemvrie 1439 Iar a dpa» tn alS 
doilea anS la 12 Dekemvrie, 1440. Aceste trebs! ss fie nositive^ de 
vreme ce le însemna ama de sigsrS. — - (TradudtarulîS). 

VOL. IIL 2 



18 18TOBIA DACIb!. 

nre elS nd s-b-IS taki& rege alS BoeipieT^ !ar Sngaria b'b-î 
rbinte de momtenire. AstfeUs VladislaS s'aS înkoronatS re- 
ge al Ungarie!; dar ns tîrziî^, nlekînd în es^edi^tene assnra 
I5Î ÂmsratS, în b:BtBlia de la Vama t» snisS. AtsnHî 5n- 
gsri! m!-aS alesS de rege ne LadislaS fiîslS Isî Voîrex Al- 
bertS, ks kare fese grea Elisabeta, nreksm s'a zis^ mal sssS. 
Par fiindS k:B anesta atsnnî era în verste nsmaC de HuiHi ani, 
a rBmasS ssb enitronia maikis-sel, kare k^rmsea regatslS Un- 
gariei. Iar în Ilolonia alegînd^ ne KazimirS Eneaz^lS Li- 
tsanief, alS doilea frate al sniaslsf VladislaS, ]*a§ inkoronatS 
rege. 

Am!bndoI Domni! Moldovei aS domnita îmoresn^ man- 
te ani; dar în nele de ne srmi^ StefanS, voindS a rBmînea 
singsrS Domnitorii, a trasS ne IliamS într'o ksrs'b mi I^a 
sko^ okil, imvb. kare a mi msritS O* Dsni^ aneasta Ste£anS 
Vods a domnitS singsrS înkiB nin^I ani, mi a msritS snis» 
de nenotslS seS RomanS, fil^ alS doile. alS Isl IliamS Vod'&. 



DOMNULU Xin. 

Romana Vodă 

DviTB mdrtea bl StefanS Vodt, a'rBmasS snS fiiS al^ 
seS nşmitS Iletrs, mi doi fi! al Isl Iliamă Vod%^ A- 
leksandrs mi RomanS. AnestS de ne nrmi (kârele 
era mi ma! inik9 de kiBţS frate-seS) nenstBndS mis- 
t8i simgirile de rBsbsnare ne nstrea nentrs mdrtea ta- 
tslsl seS, s'a snit^ ks o seamiB de boerl kari ns mal ns- 
teaS ssferi krszimile mi neomeniile Isl, ml a tseatS kanslS 
Isl StefanS Vod%. Ns domni îns!B. m^ msltă de snS anS, mi 
Y^ThU se» netre, toi» I5I Ştefan» Vod:B, Ta gonitS din 
tronS. Roman» dsni aneea a trekstS în Ilolonia ks m8- 
m!B-sa Ddmna Sofia, sofb a regelsl Vladislav», mi akolo 



D. Chr. 

105. 

Ghronolog. 

veobis a 

Ţierei 



1). ^Diî istoria B11311» k% elS ar» fi v^H mi MarS ne msms-sa. 

(trmdueiiorM,) 



PARTBA IV. «POOA IT. CAPt^ I. 19 

msri înveninatS (otrBvitg) nrm mijlocirea virsbl seS Iletra 
Vodii. 

DOMNULU XIV, 

Petru Vodă IIL celi^ Bum, . 

Iletrs Vodii, nrensmitS mi nelSBsnii, alsng^BndS de Tu- 
rela sei Romana Vod^ ks aJKtorslS boerilorS raialSr 
.l«i Sniade gsvematorslS Transilvaniei tai înveninîn-j i446. ' 
ds'lS nreksmS s'azisS^ s'a ssitS ne tronslS Moldovei. | obMiioioff. 
mi a denssS omagia ks jsnr^ma&ntS Isl EasimirS re-l 
gelsl noloniei '). Âneâta arS fi <latS Isl Iletrs Vod^ mi 
nartea de lokS kare se klamrB KfmnM Sngsreniy'ns se nitie 
iawb nentrs ne fel^de kassi^. In timnslS anesisia aft inalkd- 
katS Ţ!Btarii geara de aS £bkstS mar! striki&^snl; dar Ile- 
tn Yoă'b i-a alsngatâ ks nsterea. Dsn^ Hinni ani de do^ 
mnie îns^ a mmtS. 

DoMNULU XV. 

Stefărm Vodă tlL 

Dsn^ mdrtea Isl HetrB Vod'b, a k!Bn*btat8 tront;!^, nrin 
«Bterea IlolonilorS, Ştefan» Vod'B III, nenotste de| 0,01,. 
BoiTB al» DomtrilorS Iliamks mi Ştefan». N» domnii q^^S^ 
h»t maî mBlt» de »n« ari?$, mî «n» fii8 firefek» âi8| ^***^; 
Ibî Aleksfttidr» Vod* V ansme Bc^datiS, avehit» tttî Ta go- 
nit» dih Domnie «). . . , . ..., 



1). Aiefl<# jsnuQsnftS (^^şm» Kromer) se-vede ks Ta denşsS la ţQtinS, 
snde aS venitS natrs aott 4in naHea regelui Ilolmiiel la. mzXţ .1448. 
AHestS jsmiHuitS a* avstS de skonS desfunsarea alf angei ne Iletre fi- 
kssa kB Snţfsriî. Ks t6te a^qate ilSogel i^<e ks Iletrs Vpdi a datl{ 
5og8nlor& cetatea Kilia din Basar^lua. i^TraduoăUnuU^ .. 

2). Desnre essistinjsa anesisl DomaS este îndoealtB. Dlsgom!, nitaţS de 
Liliok^i umi^ la ansIS 1450 nrirslt DomoUorS Bogdan» mi Aleksan- 
drs, Ks tdte aneste Letonisefiele Moldovei nomenesk» de Jmest^ Ste- 



Di^eChro- 
nlee locale 
fi Polone 



20 . . I8V0BU nkobă 

DoMNULU XVI ŞI XVn. 

Bogdana Vodă al II fi Alessandru Vodă ÎL 

D. Ghr. JA^esta abia anskase Domnia, mi a venitS as^m^a 
^^^' jlsî Aleksandrs Vod-B, fiîslă M Ilîarak« Vod:B, aj«tatg 
de Ilolonî. Bogdan Vodi» însi Ta bttetS rai Pa învinsă k« 
totslS; SHigindă mi natrs Xatmani lEolonlf. Ns tensiS ds- 
jTh aneasta a vcnitS earim! Aleksandrs Vodi ks 9IU ajs- 
toriS de Ilolon!, mi astb date a învinşii neBogdanS, 
i-a IsatS raa! mslte netbg! mi kîarS kanitabu Dar 
readsnmdsmt nstarile, BogdanS a bitotS eanmî ne 
Aleksandrs Vod^B mi Pa gonit?^ din tronS. Es asemine Isa- 
te. Bogdan Vod^ a domnitS do! ani,- din kare k^BtS va timnS 
a domnitS mi Aleksandrs Vod^B, karele în nele de ne sm» 
a fegitS în Ilolonia. Dsn-B aceste skdrâdsse Iletrs Yods 
IV, nsmitS mi AaronS, s*a hhtstX ks Bogdan Vodi mi, in- 
vingtnds'lS, Pa «nisg *). 

DoMNULU XVIII. 

Petru Vodă IV numită fi Aaron. 

AnestS Iletrs VodiB a avstS Isnte neîncetate ks Alek- 
sandrs Vod^B, karele ns înceta de a se renezi din 
Oolonia ks omtiri assnra Moldove!, dar karele rs- 
'mînea totX deasna învinsS. în cele de ne snsu^ 
dsns do! an! de domnie, a veniţii din geara Msnte- 
neaskB Ştefan Vods nsmitS celS BsnS ks omtiri ce l-a datf 



D. Ohr. 

1464. 

Dttseehro- 

bIm locale 

fi Polone, 



tBoi^ Y^&B, snsfndi^ ki dsiis o Ims arS 11 domnitSttii ^sbsri-Tods, 
karde ano! a fbstS gonitS de Bogdana IL 

(TraiueiiciM».) 
1). BstiBlia a vrmatK la satslt RsssenlT, din JosK de tsrgsK Smrtf. A- 
certă Bogdana Vodi a fost tsts» Isl Stefon^ Yods cel» Haie.— 

{TradneiioriM.) 



piBTBÂ nr, EPOCA ir. cap9 x. 21 

Badsl^ Vod!B nelS FremosS; mi invingsndS ne Iletrs Vodx 
Ta gomtS din tronS, de a fegitS in Transilvania ^. 



DOMNULU XIX. 
Ştefană Vodă IV cel* Mare. 

Anesta a fostS fii8 Isî BogdanS Vodi H, nenotslS 1^ 
Aleksandrs Vod^s II, strBnenotS bî jOiamS Vod:b II, r 
mi restrenenotS Îs! Aleksandrs Vod:b I nelS B%-| use, 
tiinS. Ksn^Btbnd domnia n^Biingeaski nrin aj^torslSInipe loe^ie 
omtirilorS Msntenemtif, nreksm 8*a zisS, a arbtată,l 
de la HelS inteiS anS^ k:B era ($% fie omS rbsboînik. Ilrii- 
mindsse ks mrig^smirea generaliB miks bsksriea tstsrorS bo- 
erilorS mi a nonorslsl; se snse de kstrB TeoktistS Mitrono- 
litslS Moldovei; dsni aneasta îndatb în?enB a snori omtirea 
mi a n^ndsi k^nitanl vrednici, ks kari, ka snS adevtEratS 
eroS, a întinsS maryinele gere! mal msltS de k:btS togi nre- 
de^esoriî sel, a invinsS ne Iloloni^ ne T^starî, ne Sngsrl, ne 
Msntenl mi kîarS ne s^ltansl) MeemetS Q, Snaima Esronel 
întregi. 

In anslS 1461» al Hinneiea al domniei sale, agigatS de 
m^ mslte kasse, a trekstS ks t6t:B nsterea omtirilorS sale 
în Transilvania mi, nrEfdindn-o. s'a întorsS tnd^rbtS. Dsns 
aceasta, la anslS 1465, ad^n'Bndsmi tote nsterile, s'a dssS 
assnra netigilorŞ Eilia mi Hetatea alb'B (Akerman)^ kare in 
timnslS DomnilorS de mai naiute krbzsser^ in msnile Oto- 
manilor$9 mi b:BtBnd8le le-a IsatS nd a ksr^gitS geara de 
nig^i^^). Dsn^ aceasta a în^enstS a zidi mi Mi&ni8tirea 



1). in an^lS 1463 Issnd^ T^nr^il KouBtantliionole, «S îiraefls^ a ameniiisa 
mi serile Bomîne» netrs Yods la 1456 a trimişii boU la MoametS II 
mi a ffckstS nane, aviiBindv-se a da tribvtS de 2000 galbeni ne an^. 
Ama skrie Kromerit. {TraiueiUniulu) 

2). La anvlit 1462 s*a tn^ertuiiS tntBia 6n Wh Ia ^dtsBlle aceste, dar 
kKintsndS o !m]i«iikstsn la vnt idqlorS, n'a mal înaintaţi rssbolvli. 

in 



24 ZBTOBIA pACllă 

inte Ia BîmnikslS S'BratS. Akolo srmmdsse bxt'Blie ks ma- 
re înverrasnare în ksrsS de maî inslte zile, StefanS Vod^ 
în fine a învinşi mi nrinzmdS ne QenelsniS, î-a t'seatS ka- 
nslS. Atsnne a nrinsS mi ma! msigî boerl Msnlenî dsniB ho 
snS însemnatS n9m!&r5 a8 kxzstS în b^btislie. DsaiB aceasta 
viindS mi oksnsndS OramslS Bsksremtî, aamezatS in tronS 
ne vn^Vi VladS, karele se nbmea KoBlsgirslS, mi astfelS s'a 
întorsS în Moldova. 

Dar Bads; fiîslS Isî genekmS Vodt, karele fsgise nes- 
te Dsn^re, Iso^nd^ ajstoriS de omtirî tsrnemtif mi trBgind^ 
în nartea sa mi o seam^B .din omtirile n^bmintene, a isbstiti 
a k^ni&ta tronslS n^bringesk^ în anslS 1475. Iar DomnslS 
roindritS de StefanS Vodi, dsn:B oforte sksrte domnie, skib- 
uG^nd^ ks mare nevoe din manile Isî Rads Vodo», a fsgitS, în 
Moldova. . Nimte Tsrnî, trimiraî de Rads Vod'B, TaS fegsritS 
n^BniB la B^rkdS, de snde, nekstez^Bnd^ a merge ma! denarte, 
s'aS întors^ nrbd'DndS tdte lok^ile ne snde k'Blka^. StefanS 
Vod:B atenne, snre r&sbsnare, se sk )1:b ks omtirile sale mi, in- 
trsndS în geara Msnteneask^b, nrad^ t6te marginile mi di» fok^ 
kiarS Brbile!. ÂtsnHe a tieat^ la VaslsiS mi trei boer! de ai 
se!, b'BnBig! de trBdi^tor!, mi ansme ne Isaiea VornikslS, ne 
Negrea IlaxarnikslS mi ne Alekse Stolniksl^. Dsni aceste 
îns^B gitindsse mi Rads Vodib ks nsternikS nsmsrS de omtire, 
a intrata în Moldova; ajsngtsndS la lokslă kare se Uami 
Soni!, snde se gisea StefanS Vod'B, 8*a ii&ksiS o bitelie f6ar- 
te învermsnatiB din ami^ndo^ nirgile, kare a ginstS netntr^- 
rsnte m^nte zile. In nele de ne srmtB, ks ksragislS mi e* 
roismslS aeS, StefanS a înyinsS ne Bads VodiB mi Ta alsn- 
gatS din gearB, £BkindS mari strik'B^isn! in mirsrile oniti- 
re! Msntenem!; atente a nrinsS ma! msite kortor! mi nriso* 
nierf, ne kari ^bfb deosil^ire !*a trekstS ssb sabie, afarB de 
StanS LogofBtslS mi Mirnea EomisslS, ne kari !-a adss^ ks 
sine vi!. 

Ns tBrziS ăEiTB aceasta intorkmdsse de a doa 6rs a- 
Dnpa chro-ţm^Bndo! Domni!, StefanS Vodi m!-a amezatS tabs- 

nicole mnn- / 

teDesd Jra ne ana Milkovsls!, iar Rads Vod% ne loksU ne 
se kiam^B KsrsslS Anei. Akolo în'ieamdsBe b^^tibUa, a sr- 



PABTBA IV. BPOCA IV. CAP© I. 23 

snsnditili în totS lokslS fokS mi sabie snre rBsbsnare rege* 
l^ Matiaini; dsn^ aceasta s'a întorsS înd^rbntS ks linimte. 
Dar n» d^n-B mslt^ trecere d© tîmnS anemti doî Domnitorf, 
V!BZ!Bnd8 k^B Otomaniî, inemi^iî kremtin^Bfegiî, din zi în zi 
£bHeaS nrogrese mari mi se întindea^ asBnra gerilorS lor8, ks 
skonS ka q'b le îngig'B, aS fbkst^ între ei legbtvrL de na^e 
mi aI5an^:& ks jsrBm^BntS, d^o'b kare MatiamY a nedat^ 1^ 
Ştefana Vod'B do?B netegl în marginele Transilvaniei, nsmite 
Balta mi ^ineslS. AszindS de aceste EazimirS, regele Do- 
lonieî, mi brbn^indS ka ns ki^m va alianga anestora s^b fie 
în kontra sa, a trimisS mi elS soli in an8l8 14f)6 mi aS ino- 
it^ nanea mi alianga ks Ştefan Vod^s. TotS atsnne Eazi- 
mirS a fBkstS nane mi ks Meglîgerei XanslS KrimeeT. 

DsniB aceste koborBnd^roe o mslgime de Tstarî din snre 
ana Volgrbi mi ki^lk^ndS marginile Moldovei, a mers^ St<3- 
fanS Vodiă ks omtirea sa în kontra lorS, mi, ki&lkbnds-i în- 
tr'o nidsre nnmitE Linniga anr6ne de ana Nistrski, i-a lo- 
vită ks at^Bta fsrie înk^st^ î-a sfsrBmatS kstotslS, s^gsndS 
o mslgime din ei mi nrinz!Bnd$ kiar ne fiislS Xanslsi Mai- 
nak^, karele 'i kominda. Ilentrs aneasta tatblS seS a tri- 
iiiisS soli la StefanS Vodi k« darsri mi k» risgx- 
minte ka sis-lS libereze; dar solit, adres^ndvse ks 
sHiliegie mi k» amening^ri, StefanS Vodi a skosS 
ue fiislS Xanslsî înaintea lorS idi'i-a t^eatS kanslS; 
anoi ne soli i-a trasS ne gean!B, afarb de «nslS sihgsră, ne 
kare Ta liberat» t%inds-i nassl^ mi wekile. TD«n* a^ebte 
islKBnzi fefinit^, nfe kare ns le atribsea ni^t îngelenHiÂhei 
nini vitejiei sale, ut nsmai ajetoiislsi iirdvidengiăM, a sfin- 
gitS mi M^n^bstirea Ilstna ks' n^reîiioiiie mare,' fekrBlid^iei 
s*Bxita leturgie de k-BtrB mese zfeHÎ Arjdmtodrijji riiî Egs- 
iHenî îmnre«nt k« TeoktistS MitrionolitslS rai ks Tai^sieE- 
nîskon«W. 

Ştefan Vodi, dsra aneste, nrensindS kt Vladg Vod'S 
geneteraî^, DomnsW gerei Msntenemti, s'a 5nîtS' ka Tsrniî 
în kontra sa, a nlekatS ks oifrtirile sale mi, intr^ndS'în'gea- 
ra Msnteneaskt, a în^enstS a 6 nrbda (ansW 1474) gene- 
Istti^ Vods at8n4e aâsnrB'im ete omtitito'sale liii&il esd îna« 



Dlngoah 

Cromer şi 

MeliOTie is- 

storiei Po- 

lont 



24 ZBTOBIA DACUlă 

inte Ia RîmnikslS S'BratS. Akolo srmindsse b^Bti^lie ks ma- 
re învermsnare în ksrsS de mai mslte zile, StefanS VodaB 
în fine a învinşi mi nrinz^sndS ne QenelsniS, î-a HeaiS ka- 
nslS. Atsnne a nrinsS mi maî msigî boerl Msnienî ăsivB ho 
snS însemnatS n9m!&r5 a8 k^bzstS în b^btilie. DsaiB aceasta 
viindS mi oksmBndS Oramsl» Bsksremtl, aamezatâ in tronS 
ne vn^Vi Vlad8; karele se nsmea K:blsg:br5ls, mi astfelS s'a 
întorsS în Moldova. 

Dar Rads; fiîslS Îs! QenekmS Yoă's, karele fsgise nes- 
te Dsn'bre; Is^ndS ajstoriS de omtirî tsrnemtif mi trBgindâ 
în nartea sa mi o seam^ .din omtirile n^bmintene, a isbstitS 
a k^ni&ta tronslS n^bringeskS în ansls 1475. Iar DomnslS 
r&ndHitS de StefanS Vodi^ dsn^B oforte sksrtis domnie, sks- 
u^ndS ks mare nevoe din manile Isî Rads VodiB, a fsgitS, în 
Moldova. Nimte Tsrnî, trimiraî de Rads Vod'B, TaS fegsritS 
n'Bni^ la B^rktdS, de snde, nekstez^Bnd^ a merge ma! denarte, 
s'aS întors^ nrbd'DndS tdte lok^ile ne snde k'blka». StefanS 
Vod'B atonne, snre rBsbsnare, se sk )1gb ks omtirile sale mi, in- 
trsndS în geara Msnteneask^b, nrad^ t6te marginile mi ăi» fok^ 
kiarS Brbile!. Atente a tieatS la VaslsiS mi tre! boerl de ai 
se!^ b^nsigl de trBdi^toii^ mi ansme ne Isaiea VornikslS, ne 
Negrea IlaxarnikslS mi ne Alekse Stolniksl^. DhWb aceste 
înstB gitindsse mi Rads Vodi ks nsternikS nsmsrS de omtire, 
a intratS în Moldova; ajsngtsndS la lokslă kare se Uams 
SoHiT^ snde se gisea StefanS Vod'B, s*a ii&ksiS o b:BfeBlie f6ar- 
te învermsnatiB din am:Bndo:B n'BrgilO; kare a ginstS neîntr^- 
rsnts m^nte zile. In nele de ne srmtB^ ks ksragislS mi e-p 
roîsmslŞ aeS, StefanS a învinsS ne Bads Vods mi Ta alsn- 
gatS din gearB, fosk^BndS mari strik'B^sni in mirBrile oniti- 
rei Msntenemi; atsnne a nrinsS mai mBite kortorl mi nriso* 
nieri, ne kari ^bfb deosil^ire i-a trekstS ssb sabie, a&TB de 
StanS LogofBtslS mi Mirnea EomisslS, ne kari i-a adss^ ks 
sine vii. 

Ns tBrziS dsiTB aceasta întorkindsse de a doa drs a- 

Dopa chro-lm:Bndoi Domnii, StefanS Vod:B mi-a amezatS tabs- 

taiMMKi Jra ne ana Milkovslsi, iar Rads Vod% ne lokslt ho 

se kiam^B KsrsslS Anei. Akolo în'ieamdsBe bl^tibUa, a sr- 



PABTBA IV. SFOOA IV. GAF& X. 25 

mată treî zile ks mslts vărsare de s:Bnge ; a natra zi s'a 
&k8tS b%taea generalx, în kare amindos ni&rjple aS des* 
vtblitS mare vitejie. în fine Eads Vods se învinse mi* 
nsubsindB^m! tabiBra, fegi la BsksremtL StefanS Vod% ilS 
Ish ne srms ks nea maî mare grăbire, mi^ ajsng^bnds-U, 
înksngisrb oramslS. Bads Vods abia nste s% «kane oeste 
n.6iite singsrS, mi treks neste D^n-Bre la Tsr^, l^ss^bndS în 
mîna inemiksls! seS geara^ tron»lS mi familia. Ştefani Vo* 
ă'Bf adoazi, intr&ndS în Bsksremt!,- se fbks st:Bn'BnS neste 
tdte: lsxt6te nrovisisnile taberei^ 28 de stindarde, omslgime 
de jafsrî, i6tb averea mimkxtâre a Îs! Rads Vod^b, o msl* 
gime de nrisonierî notabili; nrinse mi kîarS ne Ddmna Vo- 
kigia, sosia.lsî Rads Vod^, mi ne filkssa Mari^ ne kare le 
trimise la Moldova; Iar ne Măria ma! tirziS o Isi de sogie, 
nreksmS se va snsne ma! înainte ^). 

Rads Vod:B, karele a fostS fegitS neste Dsm&re, IsindS 
de la SsltanslS MeemetS ajstoriS de 12000 T^r^; a in- 
tratS în geara Msnteneask^. Ste£EuiS Vod^B, neavtbndS des- 
tsli nstere ka s% se onse, a n^bresitS tronslS gere! Msnte- 
nemtil mi s'a trasS în Moldova^ ka s:b nregibteaski omtir! 
ma! mslte. în srma Îs!, Bads Vod:B a oksnatâ BsksremţU. 
mi a în^enstS a organisa omtirile din gearB» nentrs ka 8!b 
meargtb ks nsterî msâ serioase assnra inemikslsl seS. In 



1). BiBtsliile aceste dintre Rads mi Stefoni^, neste kare astort^li^ tM tre- 
kstS f6rte renede în Istoria ijsrel Msntenemtn, sinti msrtsiislte ma! 
In konglsşsire de kstre Kronikaril Moldoveni nd strsinl. Totsml ssntS 
msite laksue, desnre kare mi simftS datoria a vorbi wva. 

Mal întsîB enisodidS bsfebliel kn ficn^siid, nre kare astorlsli^ îli^, 
nsne mi în istoria s^rel Msntenemtl (TomslS IIJ miderea Isl mi nv- 
nerea IbI VladS Eslsgsnd& în loksîf ns este arBtatS ninf de kroni'd- 
le Moldove! ni^ de minkal. Se vede ks astoi^slS s'a IsatS dsm vre 
vn\i doksmentS gremit^: aneasta mal ales se iimsremte klar din as- 
sergisnea Iv! Fotiao ks Badv din botesS se nvmea Vladi^. Adoa la- 
ksni însemnats este ks Stefimit Vods, kîndS a gonitX ne RadK mi I-a 
nrinsS £Amilia, a iresS Domn8 ne vnH Lalottt Bassarab^. Fotino ns 
zinc nimika desnre aneasta; Iar minkal mi algT Istoria arats ks ne 
adastă» dsns o Isns, Rads a venitS ks Tsr^I mi Ta gonitS nsns la 
Bsrladi. (TrtiduciUni^iUU} 



26 ISTOBU DACnl 

thnnslS acesta StefianS Vod^ qere ajstorlS de Ia EazîmirS, 
regele Holonie!. Acesta, ne de o narte ds ordin* gsvema- 
torslsf Ilodolieî ka s^-mi sneaok^ omtirile ks ale Isî Şte- 
fana Vod:B, Iar ne de alta, îngelegind* interessis k^B Do- 
mnii Vommî trebse si fie avangarda sa hiaintea T^r^îlorS, 
a sokotit^ ka 8*6 fak-B kinS s-b î îmnaqe. Ilentrs aceasta 
elfi a trimisS soli la Rads Vod:B, dar nimiki n'a isnrByitS.- 
Rads Vod«^ ks t6te kb-mi înkindse o omtire destslS 
de nsmerdsi^, totii ns kstesa îns^s ka sis se misdre ks vi- 
tejia Isi StefanS Vrdi^; de aneea a nerstă de la Ssltan^Bl}^ 
MeemetS ka stb I malf dea mi altS ajstorS. SsltanslS, voindS 
ka 8% r&nse ne Ştefană Vodi, karele se fxksse sniBîm^ntB- 
tor^, a mal trimisS Îs! Rads omtir!, ordoni^ndS mi Xansls! 
de la KnmS ka s*» n'bmask^b assnra Moldovei. ^AstfelS o- 
mtirea aliaţi de Tsr?!, Titarî nn MsntenI se ssîa la mmiirS 
de 120 mi!, ne lesndS aqea a Is! StefanS Vods, ks ajstoră 
de 2000 k'Bl'BreijI ne ki^n^tase de la Kazimir8 regele Holo- 
nie! mi ks 6000 de la MateamS regele Ungarie!,' ks kava- 
lene ks infanterie ks totS ns se srklA ma! msltS dekitSla 
46 mii de^ostaml. Ştefan* Vod'B însi, ks t6te k%-mî vedea 
nsterile ama de nsjjins analoge, ns nerds ksrag^sU de fel*. 
Mal tntils a rbdikat* to^T loksitoril imi a kosit* t6te k^&m- 
niile, nentrs ka dsmmansl* H^ ns giiseaski în kaleâ sa m«d 
sn* mijlok* de nstriment*. Dsni aneasta, nrin fellsrite stra- 
tageme, ş'a îngrijit* ka si atragi ne ineminl în loksrî 
stiimte, mm din sssS de Birlad*» în kodril Rakoveî. Ksm* 
a vxEst* ne ineminl în loksrile acestea. Ştefan* Vodfb a nss* 
de a ssnaţ* din trimbige din t5te mi^^le mi a dată sem- 
nalsl* de bitae. Moldoveniî k^ Ilolonil mi ks ^ngsri! a* 
in^enst* atsn^e ks ginete mi ks vsefe a lovi ne dsmmani 
din t6te nirgile. TsrHiii Titariî mi Msntenii^ aszind* vse- 
tele a«iestea; ssnetele tnmbigelor* mi tinetele omenemti, ko- 
nlenDgl fiind* mi de o negsn ksmnliti în kitS ns se ve- 
dea* sni! ne algi!, a* kizst* înt*o snalmi grozavi, sokotind* 
ki smtă tonressragi de o omtire îndoit* mal nsnierâsi: 
aceasta adsse o konfesie mi o neonndseali, în kitS t6te 
mirsrile s'flB* amestekat*, mia* innenstS a f sgi kar^'inkotro; 



PABTBA ir. BLOCUL IT; CAPtf L 27 

s^iffBTidsBe sniî ne algil. Ştefana Vod^b atBnne se reee^ 
de ks mai msltS ksragls mi fa'ie hi inemrai o m^nelirie în- 
âîkomatb. Rads Vodi& k» Muntenii, de im s'a j^insiS k%tti^ 
va timnS ks ma! mslti birb'Bgie mi a fekstS mai mslte 
strikiiiisne Moldovenilor^, totem! n'a itststS 8S se oiFfte n^b- 
m ib fine mi a kistatâ si fegB mi ett ks ?eî-i-al|^, Ast- 
felS, iu nele de ne «nrmi, Stetan^ Vodi a i^masS învîngi- 
torS mi trismfitoriS, mi în ssioa aneea a Isat^ nesto o ssts 
de btindarde, tote nrovisisnile taberei, o mslgime de arme^ 
mai m8^3l nrisonierl ne kari ma! ne srm'B î-a traaS în gea-* 
ns, afan^ de Isa Ilama, ne kare l'a liberata, mi k%]^rva ma! 
în&emna^î, ne kari !-a trimisS nresentS aliagilorS seî Kaeî- 
rairS mi MatiamS, înnresni ks ma! mslte stindarde mi ja- 
fsri nregîose, ka frsktS alS eroisâisls! seS nri ka dovads a 
viktorie! sale. Iar ne kimnslS rEsbolHis! aS rBmas}^ neste 
50 mii de 6meni s^m! Oi ^i^ ^^ ^^^ n^A^ mnlg! s'aS 8ds8 
între sine^ mi între aqemtia mi natrs Ilam!. Ste£BuiS Vod«, 
de mi a nmadS învingrBtorS; ks t6te anoste a nerdst^ mslgl 
6menl din a! sel; dar dsni a'veasta a statS ne lok8 natrs 
zile, în kare timnS atbtă elS k^tS mi totB omtirea a oostitf 
nnnai ks nsine mi ans, mi a datS lasdi Isi Dmnnezeif nen* 
trs viktoria ne a rensrtatS. Iar Ternii imnrbmtieagl nriil 
nfBdsii abia s'aă ad^nat^ din diferite lofcsri în jsdeissi^ Ts- 
tovei, snde aS mslQimitS brsitel lorS k-B aS sk^snatâ de nei- 
rea totala, de kare fsseserb amenii^g^i. Ştefana Vods însi» 
nş î'A IssatS s'B-m! mal fakrs nlansrî, ?i a trinusS omţirî de 
i-a alsngatit rrhiKb aS trekstS ŞiretsIS ne la satslS lonimemtii, 
snde mi mn'B astssl se nimiemte VadslS Tsr^lorS. Dsnib 
aceasta, intorktBndsse viktoriosS la Ssneava, a zidit8 biserika 
sxntsis! lirokonie la satslS B:Bd:B8gii. Dar ma! înainte de 
aceasta a fekstS mi în Vasbîs o biserik^b, kare easiatb mi 



1). Strikoillki ikrie tn knmiiUe sale ks ne la anslt 1575 InlstmAndS elS 
inssni! ne Ia lokidS sade a ftwtt nsmita bst&Ue, a irszstS kS' okil se! 
trei krenl de neatrs mi movitt de dse nri tikve de j6menl, mi smme 
ks dsns tradifijhnil a wMt sînriiiâi^se ks nli 50 de mi! dar ueste 
100 mii aS kszstS akoto âbk îmbe nscgile-. Âieatt» o adeveiemte mi 
Kromer^i 



28 ' IBTOBIA PiDls! 

nsniB astezî ks serbarea s^bntste! loanS Mea'gibtorsisl-înainte, 
în ODâreia învingerilor^ ne a k^n'btatS. TotS la Vaskis a- 
tsn?! a fbkstS mi kase domnemtl în kare de mslte or! a 
loksitS *). 

Dar Ssltansli MisemetSy nenstendS ssferi atbte dasne 
mi strikibHiBn! ne a fÎBkstS StefanS Vod:b in omtirea sa^ ne-* 
nstendS suferi de a vedea netegile Eilia mi AkermanslS în 
mmUe MoldovenilorS, s'a de^S s^b nlene elS în nerson^ a- 
sHora Moldovei. De<iî, adsn^BndS o omtire nensm^uratoi s'a 
aoroniatS de DsnrBre. AtetS Sngsrii ki&tS nd Ilolonii, nis- 
mBÎndS gloria Isî StefianS Vod:by aste dats n'aS voitS bi^I dea 
niHî snă ajstoriS; ni» vsziBndS mimkarea kî SsltanS MeemetS 
mI«aS adsnatS omtirile mi le-aS nssS ne marginea gerilorS 
lorS snre observare. StefanS Vod% atente se renede nsmfi^ 
k^ omtirile Moldovene nd se nsne la D8n:bre a an^Bra tre- 
cerea Tsrciiors. Dar ne ksndS se afla eiS inani^rare^ de 
odatb se nomenemte ks mslgimea T^BtarilorS k%-lS ameringiB 
a^lS lovi ne dind^BTbntS. Atsnne se înt6r9e kş t6ts nsterea 
sa assnra lorS, mi, învinginds-î ks «mBringi, I-a gonitS n'B- 
ni i-a trekstiS neste jNistrs. în anest^ intervalS SsltanslS 
Meemets a grssitS timnS wh treaks Dsnţrea mi S!b se snea- 
sk£ ks armata Isi Rads Vodi&. 

întorkindfise atsnne Ştefani Vod!& mi vsa&sndS mBlgi- 



1). . Ai^e astor!sl8 are o mare laksns. Kronlkarll Moldovei ansni ks, dv- 
veh învingerea aceasta, Bads Yodi s*a mal tntorst aBsnra Mii Sfefiint. 
AnesU atBDHo a trimisft ne ksmnatsll^ seft.XafmansU mendrea ka 
ss-lS re8iiing!B. Dar Ulendrea ksE&ndS In bst&lie, viktcHîa a nmasă 
tel Badv Vod£. Dsns aceasta s*a dvsS înssml Stafiintt mi, btbtsndv-ae 
din BssS de HinmikS, a învinsa mi a datS voie omiilorS sale de aS 
nrsdatS treY zile seara Msnteneasks. Atsn^ea s'ăs nvsS nd xotardi^ 
ne Ifilkovtf, iEs^- seara MsnteneasfcB irsns atrage disnvta tsrsmvli^ 
nsns în ana Trotsmslsl. 

ne Isngs aceasta astorislit mai trece wb t&Hero o aUs bstolie 
ce avs Ste£Mii( Vods ks nimte Kaza^, kare venise ssb doi Xatouml 
ai lorS ka as nrade seara, Stofonft !-a bststS; a nrinsS ne Xatmaavlit 
Lobods, Iar XatmanvlS Nelivaiks 8*a înekati^ in mstiv, tmoresns ks 
maf msls! Kaza^, tn ftjgs sonifll de Moldoveni; 

(TrtfducâloHftiML) 



PĂŞTEA It. VPOdĂ lY. CAptf I. 29 

mea de Tsthî, Tstarî mi Msntenî ^evenisers assnra Irf, fcs 
o msisime nensmi&ratb de tsnnrî^ s'a konssItatS ks boeri! seT, 
mi s'a gssitS ks kale s!B se retrage Ia loksrî strimnte mi 
grele de trekstS, intsiS nentrs ka s!B n6tB ansra Moldora de 
sssS în or! ?e eventealîtate, mi al doilea ka s% n^ se ndtB 
întinde mslgimea ineminilorS mi s^ înkonj6re nsginsl^ lorS 
nsm'Br^ din t6te n^Bi^ile. Ast-fel!S, retrBg*bnd8se kitrB msngl, 
StefanS Vodt s'a agînstS la Valea Alb:B, într'snS lokS kare de 
atsn?e mi whWB astezi se nsmemte KissboeniL Sosind mi 
Ssltansl^ MeemetfS ks armata sa, la 26 Islie ^), s'a dat^ o 
b-Btilie înfrikomafcB mi s%nger6si, în kare mslto timnS în- 
vingerea ns se ksnomtea în kare narte va rBmînea. TsrnU, 
avtBndS îndxrBntdlS lorS rxrslth omtire, înoeaS neînnetal^ ne a- 
Heî ^e se osteneaS saS se snideaS în b^Bt^lie, mi ks kinslS 
acesta kTar b^tblia din orb în orB se înoea; îar biegiK Moldorenl, 
fiindS isr& alia^ mi neasemsnag! la nsmi^rS ks mslgimea 
inemÎHilorg, se IsntaS singsrî Trhix'B la nea de ne wmtB rB- 
ssflare^ mi ksdeaS mal msl^ de oboseala de k^fitS de lovi- 
tsrî. Atsnne mi StefanS Vod:B, renezindsse ka o fiartb mi 
rsrBndsse klar îfa mijlokslS rBsboiskî, nerds kalslS de ssb 
d^bnsslS mi k^BZb la n!Bmînt8 ; n^ suferi ins^B nimik^B mi sk^s- 
TL'h ka nrln minsne d8]nnezeeaski& din rainile dsmmanilorS. 
In fine k^BţrB searb StefanS Vodi, vo&z^ndS k^s ns are nerr 
snekti\ a ka s:b kanete viktoria^ s'a retrasS în loksrl mi^ ne- 
anroniatey ItBS'BndS trismfslk konmloktii ne seama Ssltanslsl 
MeemetS. TotS kimmslS b^BtBlie! rBmase koneritS de kor- 
nmle snise ale MoldovenilorS, între kari o mslgime de bo- 
eri Moldoveni din ^e! mal de firSnjte s'i^ sakrifikatS în ze- 
IslS natriotismbls! lorS, mi aS datS kanrbtS yiegeî lorS, fe- 
kindS înB!B mi mari daime în mirsrile inemidlorS. 

Tsrnil nrî Tstaril, întinz'Bndsse k^Btrx distriktsls S8?e- 
vel, a8 arsS oranrelS ks asemine nsme mi s*a8 IntsmatiSar- 
ziBndS mi jefsindS totS ne le k^Bdea în kale. StefanS YodtB 



1). AstorfslS 9lti a ?ita anit De aneea tnseninsmS ks ţ^stilla de la 
Hakova se vroa» la 17 lansarYs W5, Iar ă^ea de la Valea Albs la 
26 Ivlie 1476. (Traiiieiiotiulii.) 



30 istobU daoibI. 

aisn^e aS trimisS soli k-BtirB SsltanslS mi a fekstS nane, 
di^ndS Tin*Hilor8 nele doi& neth}^, Eilia^ mi Cetatea Albi& (saS 
AkermanslS), nreksm^ mi mai o treia narte din Moldova de 
josS, kare vine snre iSsdsiS Basarabie! mi se keamrb n^ni& 
astez! Bsgeak^, siteatţ assnra M'brei Negre ^). Dsn^B acea- 
sta Ssltansl^ MeemetS ia nlekatS; îar StefanS Vod^, viindS 
la lokslg b^bteliei; a nsss de a £bk»t§ o gr6a:B mare, in ka- 
re a arsnkatS ^omsrile kremtinilors snimî mi afBkstS dea- 
ssnra o Movil'B mare, îar în anroniere o beseriki, kare a 
nsmit'o R^sboenîi ^). Dsa-B aceasta, merg^ndH la TeksHîS, 
a statS trei zile oksn^ndKse de trebile gereî într'snS kortS 
ne o movila mare, fBkstE înadins^. Akolo I-a venitS mtire 
Isjh vine Rads Vodi k^ omtire în Moldova. Atsnne StefiEinS 
Vodt a înnenstS îndată si-mî adsne omtirea, kare era for- 
te nssini» mi st» o nse în rîndseal'B de bitae. TotS odati^ 



!)• Ainea astorlslS komite o er6re. Nvaî snft istorikă ns Forbemto de- 
snre na^ea aceasta, nini desnre darea Het^gilorS. SsltanslS Me^netS 
a nKTBsitS Moldova, k:BH! de mi învingător!» la Valea AIIhb, înss ds- 
ns aneea a fostă neîncetată xsrjssită de StefimS Vods. Iar Kronika- 
rslă Sreke smme ks la anslft 1478 a înwmrtă fiteftaS Vods a zidi 
cetatea Kiliel: vrea ss zik'b ks ns o dase TsrcilorS. 

(TraducSiortul^.) 

2). AHea8t:& biReriki^ essistb mi nm^ a8t!Bk.T. De asvnra sme! are o nea- 
trB ks iniskrirraisnea snn:Bt6re [fii limba Ssrbeask'b.] «Stefiină kv 
,mila Isi Dvranezeă Demnă nereî MoldoTel, în anidă de Ia Btdirealv- 
„mel 6d54 saă dsns XriBtosă 1476, în alS doi-Kecelea ană ală. Dom- 
„niei n6fltre, nstemikslă îmnxrată ală TsrcilQră Meemetă kn t6te 
„nsterile Asiei mi ks Rads Bassarabă Domnslă aerei Msntenemt! 
„ks t6te nsterile sale, yenii' aă ne mmmtslă Moldovei, uxd% aict la 
„Valea Albi, Iar nof Steflină IV, înnresns ks flMă nosCrv A- 
„leksandrs Vods, limtindi-ne nentrs nears, ghivfaină mare bstsMeU 
«26 ale lai Ivlie, în kare s'aă învinsă kremtîntf de k«tro dimmanii 
^tthghnX. Dreată ace^ rbdikaf amă biserika aceasta în nsmele Ar> 
„xangelslsi Mizailă, snre a se rsga Isî Dsmnezeă nentrs elă mi Ddm- 
„na Măria minentrn fii! mei Aleksandrs mi Bogfdană mi snre nomenf- 
„rea kremtiniloră ce aă kszstă aice. în anslă de la Krist 1496, la 
«20 Senf* 

în anslă acesta se vede fes s'a t^kstă sfinuîrea biseridl acesteia. 



PABTBA IV. E?OCA IT. OAP0 1. Si 

a BOsitS mi XatmanslS Illendrea, fratele msmei aale ^), ka- 
rele rbm^ssese îndsrBntS, nreksmS mi postea IlaxamikBl», 
karele fssese trimbS dsns o seam^b de Tsr^ ^e rxmi^SBese 
din arier-gsarda Ssltansls!^. BsksrBndsse StefanS Vod'D 
de sosirea anestorS ajstore, a renezitS îndate ne XatmgnslS 
niendrea ks dbqui'b omtire ka avan-gsard'B assm'a Msnte- 
nilorS. .Aneaitia îns'B fiindi^ msItS mai nsmeromi, aS sfBrB- 
mat8 mika oiiiire a MoldovenilerS mi a »<iis8 kîar ne Xat- 
manslS Illendrea. Dar StefanS Vod'B, trek'BndS îndatis Sire- 
tIdS mi întimnin'Bndsse ks omtirea Îs! Rads Vod^B, s^a în- 
4enHtS Isnta ks mare învermsnare: msltS timnS viktoria ns 
se alegea în kare narte va rBm^nea* mi se s^ideaS Moldo* 
venii ks Muntenii în ^ea mai mare ferie; dar în fine Mol- 
dovenii aS învinsă mi aS îmnrbmtiats armata Msnţeneaskis ^). 
Ati^nne Ştefana Vod^b a datS voe omtireî sale ka s:b 
nrade k'btS va nbtea în jjeara Msnteneask'b în ksrsS de trei 
zile. Dar st'Bnd^i elS akolo n-Bn^ s^ se adsne la lokS omti- 
rea, aS venită la elS mai m^lgi boeri Mşnteni^ mi algii s'aS 
adssă de ki^tre ostami ka nrisonierî; totS odati& viindS mi 
mai mslgi boerî Moldoveni, s'a?^ nssS la kale între ei ka s:b 
mijloHeask^ a se îmnska Domnii miss înceteze tentele din- 
tre d'Btimii, kare ad«HeaS strikiHi^ni amsndororS QerilorS. 
Astfelis îngelegBnd^-se, s'a^ fbki^tS nane între Domni mis'a 
amezatS xotar^lS între ammdo^ gerile ne ana Milkovslsi, in 
jsdegslS Slam-Rimniksla, urin oramsl^ Fokmanii, lsT>ndS Ste- 
fanS Vod^ «^etatea KrbHÎsna din sksS de Milkov» ks totSjs- 



1). Illendrea a fostS ksmnatS Îs! StefanS Yod». Ama msrteriseskS ICro- 
nikaril Moldoveni. {Traduciloriuia,) 

2). O kroniks Moldoyeneaski snsne ks tntorksnd«-so Svltsnslă Meemett 
din MoldoTa s'arenoBdtS BtetenX Vodx aisnra Isi nd, la tremrea Du* 
n'Eret B£Bism;Bnds-I tdts arier-garda, i-a IsatS t6te iirs2sile| dar nimeaf 
altslS ns nomenemte desnre aneaaţa. [AstorlBlSJ. 

3). N8 intiS dsn'B ne izvdre Fotino nime enisodslS acestei b^Btslif aişe; 
k£?T, ăswb kvmH arstai tn notele nrenedente, b^tablia aceasta a VbI 
8tefanS ks Bads s'a srtnatS în «rma bit^eî de la Rakoya,- iar nvln 
srma nei de la Valea Albs. Aceasta o m^Brtsrisemte mi Sreke mi Mi- 
ron$ Logo£BtBl8 mi Kronikariî IlolonI, kare ii nstem^ avea ssb oki. 



82 lâTOBU tykcaă 

d^SslS n^tneî, rientrs kare irBn^B at^nne fesese nearte neîn- 
HetatB între mal msljaj Domni. TotS odatB StefanS Vodi 
aflsnds-se v^Bd^vS de ksrEndS, a nerstS ka ss Ia de BOj^ţe 
ne Măria fata Isl Rads Vodi, ne kare o avea rdbt înnre«- 
n!B kn msm!Bsa D6mna Volkiga^ nreksmS s'a zisS mal in 
srm^B. 

AstfellH îmn^k'Bnd^-se Domnii, s'a întsrnatS fie kare la 
chronoiog.We salo. Dar atsnne StefanS Vodt nriîmemte veste de 

ŢiereL jj^ distriktiflS Sorok'Bî kt o seamt de Eaza^ ssh doi 
Xatmanî, Loboda mi Nelivalku, intrBndS hi u/^arB, s'aS nssS 
ne nrad:B. Denl, hrh a nerde timnS, s'a renezîtS ihtr*akoIo 
ks k'htb omtire s'a intBmnlatS wh aîb^B ne lingb sine mi, 
k!Bzi>ndS assnra lorS, nrekSmS eraS îmnrtBmtiesI dsn^B nnBzI, 
I-a sferBmatS ku totslS nrinztndS mi ne Xatmandft LobodtB 
robS; iar ktgl aS sk^BnatS de H'iidere, alerg!bnd8 b% treaks 
neste Nistrs ks XatmanslS Nilevalkn ml ks nnS nolkovnikS, 
s*aS inekatS în riS. D^ntaneea, întork^Bnds-se StefanS Vo- 
i'Bf s'a onritS la lamî mi- a în^enstS st zideask^B bîserika 
StBntslsI Nikolae, înaintea Ksi^el Domnemtl '). Atsnne (a* 
nslS 1477) s'a ksnvtatS mi ks Damna Măria, filka 1^ Bibds 
Vodt HelS Mare, trimig^BndS ne msmo&sa D6mna VoIkiQa ks 
mare ceremonie mi onore la sogslS el^ domnslS gerel Msn- 
tenemtif. 

Ile timnslSanela SsltanslS MeemetS, trimigiBndS armia* 

Istoria 1 ta ne Mare a gonîtS ne GenovezI din neninssla Eri- 
^^**°*™jmeeî mi a katS Eafa mi alte HefcBgî ne stsnsneaS 
el. Dar dsnt aceasta, nregttinds-se st mearg^B kso nens- 
mirats omtire ka st ksHereabkt EgintslS mi st ssnse i&ssla 
BodosS, a ktzstS la bâlt^grea mi a msritS la auslS 1481 in 
al9 53-lea anS al8 imntrtgiei sale, ItstndS momtenitoris 
ne fiIsU se9 BalazetS II. 

AKzîndg Stefiang Vodt de trecerea din vlajît a Sslta- 

GMrge \nsU MeemetS, s'a skslatS la anslS 1482 mi a IsatS 
Btricoftki. jîndtrbtS ^etţQile Eilia mi Cetatea Albt, s^iztndS o 



1). Biserika aceasta eseiste ml ntiis astszl bngsvekea Esrie Domneaskx, 
kare aatiBzI este nalatslt AâministratiT)^. (FradueiioHukS) 



PAITIA IV. RPOOA IV. 0AP9 I. 33 

nalBiniie de Tsr?!. Dar viindS maî ne srm^B SsltanslS BW- 
taaetS assnra Isl; larBmi a katS 9et:BQileţ n*a nststH îmB ss 
nieargi mal nainte, temi&iids-se de .ksrsele Isl Ste&uiS Vods, 
karele ns emia la k^BmiiS mi voea s^rlS tragi» la k>kBrI atrsm- 
te, *- Hi s'a intorsS îndsrstS, iB^udS ks aine la Koiiatanti«- 
nonole birbagU mi femeele ^e robise în HetBgl(anBl8 1484i) 
He tîmndS anela StefanS Vods a fnmnstS a ssidi mi neta^ 
tea de la RomanS, ne se Mam^ Smerodava '). Iar tu a^ 
ndă 1486, ne k^BndS se Isnta in alian^pB ks KasimirS In 
kontra TtbtarilorS, a intratS XrdMS ks oaste v^gsreask^ 
în Moldova, mi a înnenstă a nrsda t6tiB lokarile ne .k^Uca. 
StefiemS Vod^B, eminds-T înainte, sSunbmi ne Sngsrl mi,.iii!in- 
nndS kiar ne Xro!ot& viS, fl t»Ii kanslli. 

In anslS 1492 a msritS mi EoisimirS, regele IIolonieI| 
dsn^ ^e a domnitS 45 de ani mi a irsltf 64. Asemine in 
BXizU 1490 a msritS MateeamI regele Sngarielitmi loaai^, 
fiislS inuEBratslsi Moskvei, karele era nenotS Isi StefiEtn8 Vo- 
6%. Dsn^ aneasta la anslS 1496 a msritS mi AlekşandiB 
ătsU Isl Ste£aţS Vod%, întBmnlare ne a kassată mare iatris- 
tare Iki ssfletslS tatils! seS, fiindS k% avea mar! kaUt&jsL 

KasimirS, regele Iloloniel, âsseb moartea sa a IssătB 
natrs fii, .Din a^emtia loanS AlbrextS a rsmăsS lafovomeriri 
tronslS se8 mBringeskS; VladislavS s'aalesS rege alSţ^^*^ 
Ungariei ;:Kneas8lS Aleksandrs s'a fekstS Kneaz)$ alS Litua- 
niei; Iar ală natrslea frate Zigmon)$ (sa)$ SiglismondS) nrin- 
wie alS TransilvanieL AlbrextS mi KneazslS Alebsanârs, 
imseleg^ndsse ka shb ob6re ne Ste&nS Vods mi sos nse oe 
fri^e lorS Zigmon la domnia Moldovei, aS intratS înilibl» 
dova in anslS 1498, ks mânte-zesi mit oatand sikuid^^ks 
mergS în kontra OtomanilorS, mi trimiipuidS resnsnsSi^lri 
Steiană Vods ai&rmi sneaaks emtirea. sa ks a lorS; dar ttn- 
dat!b ne aS ajsnaS la Ss^nava, a8 inksngIsratS. ^etateaijniiaS 
în^enatS a o bate, sneruidS ks vorS nste^-o .tea inăâtiB. 
Gamisona din ksntin inss se onsnea ks mdite inims, itm 



1). Aieasts ?etate ns mal entels aateriL NBmal.teBMliito ti se JCBBoakS 
de abto. <]VwI»c^<mW#,) 

rOL. UL 3 



84 IBTOKU DÂCIBÎ =' 

lâoHndea la fokurile inemiHilorS ks' vitejie* ' StefanS Vod^ 
asemine, emindS din netate, mi-a adshatS nsterile din tdte 
ntt^le, nd-a nerstS mi la Rads Vods de î-a trimisS ajstoiiS 
de ostami MsntenI; ns s'a nssS Inss Ia rasboit$ ks Ilolonil 
in kimnS deskis^, ni a înkiBS toie drsmsrile mi str^mtori- 
ie, în k'BtS ineminU ns mhl nsteaS k%tn%ta nroTisisnile qe 1^. 
^a de neanirate tr«b«in]$i&. Omtirea Ilolon^b, B'bVhnă^ se esnsB^ 
a meri de fome, hinens a msrmsra la revolte în kontra 
Isî Albrextg. lat VladislavS regele Sngarieî, înki*dinB*n- 
dsse de nerikolslS fratels! seS mi a omtirei sale, a trimisS 
soli kstre StefanS Vodş mi aS stat?i de s'aS imn^ka^ ks 
AlbrextS. Psns aceasta, AlbrextS srm^ndS a nleka ks o- 
mtirea sa, n'a anskatS drsmsl^ ne kare intrase în Moldova^ 
m ne altslS. StefanS Vodi& atsnqf î-a trimisS rBsnsnsS k'B 
tokineala a fostă ka s-b easi ne snde aS intrată^ k'B drsmslS 
^e TaS anskatS este ma! bngS, grea mi nlinS de n^Bdsr! mi 
mengi, mi kb kksitoril ne s!bntS în n^Ergile a?ele, fiind j$ S8- 
ni^rag! mi îngresea;^ de krBtrs Ilolonl^ îî vorS Isa de ine- 
mvA mi vorS fa^e vre o ostilitate în kontra lorS, în kitS 
ni^l -elS singsrS nS-Y va nstea onri. Albrexl^ ns-nki skimbri 
nlanslS^ ns askslti ksvintele Domnslsl, mi srraa aniseamî ka- 
ie. StefanS Vod-B mi de a doa 6rb î! trimise ]%sn8nst$ ka 
SB se întork:^, darnimik'B nu isbsti. 

Astfelis AlbrextS, srm^ndS kalea ne a anskatS, a a^ 
jsnsS în a natra zi intr'o ni^dsre mare nsmits KodrvlS Kos- 
minslsi, karele are vBrfsii 'nalte ks rbiă mi ks nrbnMtii 
din t6te n^rgile mi este koneriti» ks n^dsTi dese mr arbsrî 
sriemî; iar drsmsls era strbmt^, nenraktikabilft ud norofosS. 
Akolo mai întBis aă intrată karele îmn'Bn&temti; anol regele 
AlbrextS ks gsarda şa, mi ne'srmi omtirea )mi6r:b dswb 
kâre venea togi generalii nobili Iloloni, karrele ke nmaigi- 
snl minrovisisni, mitdte omtirile Holone mi Rssemtl în neorsn* 
dseals^ fhrb nea mai mikx îngrijire, ka kindă sa afiaS în ksr- 
]gUe loră. Ks kinslS acesta înaintbnds-se karsle nele greS 
ink^rkate TULirb în inima anestei n^dsTl îmfrikomatd, eatb kt 
de odatb o mslgime de săteni Moldoveni, s'aă renesitS din 
toate mu^jile, înarmagi ^ei mai rnsli^ ks sekbri, • ks k6se 



PÂBTIÂ IV. BPOOÂ IA. CAP)f I. 35 

mi, ks HÎomege, mi ks rsknete înfrikomal;e, k^Bz^ndS aB8m*a 
mirsrilorS ne k:Bl*toreaS fers de nini o griji, a^ înienstS a 
snide h>rh de milt mi a rBni Iskrsrile de nrin karb^ stri- 
gindS Dii rbknindS: Snideut, snideifi nre trt^mamU nomtrUî 
lara strigatele anestora, mmsl^ind8•se nrin ressnet^lS nids- 
rilorg rai a msnijilorg, feneaS attta vsetS în ktt8 se k«tre- 
msraS kearS fearale selbatine. Sniî din Moldovenî. tteaS 
arborii, kariî ktdeaS ks mare sgomot« în tot'B întinderea 
drsmsli^î, mi kassaS mare nledeki mi ssnirare tstsrorS o- 
mtirilorS, kinf atita se înksrkase nintre arborî mi karble 
mi vitele mi 6 menii, în k'BtS ni?î ?eî din nainte ns n^eaS 
sob ajste ne nei din srm'B, imX ne! din srm'B s'b.se sneaski 
ks Hei din nainte. Atsnnea de odat-B se arbtib mi StefanS 
Vodt k» o mulgîme de omtire, kavalerie mi infanterie, re- 
nezind8-se assnra IlolonilorS ka snS leS mi kassmds-le stri- 
k:B?isni înfrikomate. între aneste, neste kitS-va timnS, n«- 
inds-se mi Dolonii în ure-kare r'Bndseak, se IsntaS ks msltS 
ksrajS mi vitejie; dar afltndH-se ferB ordine, ferB Xatmatiî, 
fBrB ofigerî komandan^l^ neasssinds-se snslS ne altslS din 
kassa rsknetelorS Moldovenilor^, din kassa vsetsisl kideri! 
arborilor^^ din kassa vsetsls! armelorS mi a ressnetslsl m- 
dsrei; kare msltinlika orî ne sgomotS, desnerrads-se de la 
sn^ timnă, a^ înnenstS a arsnka armele, mi nirbsindS ka- 
rele ks nrovisisnt mi m8ni^isnl, a^ innenstS a fsgi kare in 
kotro nstea?, kizMdS maJmKljSî ssbseksrile Moldo venilorS. 
Regele ÂlbrextS ks k^Bgî va din magna^iî seî abia aS ns- 
tstS emi din n:bdsre la Ismino^ într snS satS nsmits Kozmi- 
na. De akolo elS a trimisa gsarda sa mi kisj^î ostami vitej! 
ma! era§ ne l^Bngi dinsslS în agîstorîs ^elorS ?e remisese 
în srmib; ear el§ a statS ne lok în astentare. Dar StefanS 
Vod:b, kibZGBnds mi assnra acestora ks ferie, î-a rbsimtS £b- 
ko&ndS mare mi esemnlari striko&^sne între el, kii! ori ue 
k'B^î îi nrindeaS Moldovenii î! snideal fsrb mili. în fine 
Iloloniî mi Rsmii, k:Bgî a& nststs skma de nrin toate o'Br- 
gile, a§ agîsnsS la Kozmina, ^nde de doi zile amtenta Re- 
gele AÎbrextS, însi abia ne gîsrattate era oratirea. Astfelîs 
eminds din mdbrî, aS înnensţS a-mi srma kilitoria. dar a- 



d6 ISTOBIâ DAdri. 

Mehovie ) st!B date^ fiindS kfB kiiTbtase o lekjpBne atstS de in- 
Oramer. jfrikomatB, mergeai ks mare băgare de seâmi 'mi 
ks uazi, av!bnd8*m! kol6nele restrinse mi gata de rbsbbilS, 
Elar Moldoveni! n'aS hiHetaf^ de al ^srmfBri bntends-se kv el 
ini injsTbndsî ks reknete mi "ks strigBH înfrikomate. In a 
dosa noante Iloloni! am^BzîbdH-mi tabăra ne sn^ kiBmtifS, 
m^aS fbkst^ intoritsrf de fHk:B. 'Dar Moldoveni!, kăre liii-I 
sltBbîa din srmiB, aS datS fokj( Ia nimte kl%! de HxA ne etM 
din sBsS de iagirS, mi vintelS dski&ndii femsiS assnra Ud- 
niiorS kstS ne ^e era Q'b ie anrinzfB tabira un ss-! fnk4[e. 
De akoBO a dosa zi aS nlekatS !arbm! £:? rBndseal^B de re- 
sbols ; !ar StefanS VodrB, înmirbnds-ml omtireă ne marginea 
nîrstsls!, se aginea nentrs ka ssdea ineminiiorS lovitsraHea 
de ne srm^. AlbrextS îns^B, sosind^ lâ HemtBsgl, se onri 
tre! zile înkisS în înteritsr!, nentrs ka s^b se restasreise o- 
mtirea de osteneali^. Atsnne de odate se nsiTEndemte vor- 
ba tn tabsrb krB viindS tre! mi! de Ilolon! ksitBre]^ fn âjs- 
toris, StefieuiS Vodis !-ar fi îniiBlnitS mi !-ar fi sdrObitS, O 
smidms grozavi intrB in inimile tstsrora, mi toQ! hinenS a 
Here ka si se nse ne fsg^ AlbrextS t6tK n6ntea se nre- 
smbliB ks larane nrin kortsrile ostamilorS, Iknbţrb&ttndsY ini 
inkredinB^BndsK hb mtirea et^ min^IsnâstB, Aceasta intrs a- 
â6V!br8 a doa zi se verifiki, k^Bn! de dimineaoB se vszs vi- 
indde în ajstoris o kavalerie nsmerâsiB trimişi de EjieazslS 
Aleksandrs. Ks t6te aceste, StefianS Vod^B, n'a IdHdtatS de 
a xirgsi ne inemin! la trecerea IlnstBlsI, ks tdte'ki'n'ailB- 
tstS si-i onreask^B; dsn'B aneasta !-a ma! bitstS 'mi Ia Dli- 
ning! mi ns !-a lisate in nane iTBni ne a8 trekstS NistnslS 
Ia SneatinS, în kitS AlbreSt^ s'a întorsS Ia Krakovia ks o 
rjnnine mi o nerdere nedeskrintibiis. 

^ni! din istorici! Ilolonl snsnS ki kassa aceste! neno- 
roHÎte esnedigisn! a fostS snS 6re-kare I^UnS Ealimaz8. A- 
Hesta, fiindS originar8 ItalîanS din Floreiq^ de nrofesisne 
nr6fessorS,ve9ise în Ilolonia demidltDsltS tinmS miajsnsese 
Ia atBta favoare ne ImgrB ksrteabl'AlbreztS, tnk&tS se fs- 
ksse konsiliarsU se£ intimS ; mi fiindS ki elS Îndemnase ne 
rege si &k% nsboIslS acesta, fii gonitS din Ilolonia. A^e- 



FABTBA IV. BPOOA IŢ. GAFtf 1. 37 

sta, d^:^nd9-8e in Italia, neste ksrşndS se îmbolno&vi mi 
mşs; Iar sogia sa ks koniii sei, nenHtBndS s'h msă tneaski^ 
în ilolonia, s'a mstatS in Moldova O* 

Stefan8 Vodo&y ka si-ml rBsnli&teasks assnra IloionilorS 
neiţtre strik^Hisnile ho fBksse Moldovei, a nlekatsfohronoiog. 
m. el8, in and8 srmitorig i498, mi a intrat» în Hoţ ^^"^ 
aoiia mi în Rssia Blonda ks t6te omtirile sale, avindS ks 
sinQ aliagi T'&tarI mi Tsrni. IIr%d%ndS, do&ndS fokS mi ro- 
bindSy a kstrieratS ns nsmal gorile anostea, dar mi Litsani- 
ea in lHng8 mi în largS, agisng^ndS n%n% la rislS Vistsla. 
Mare snajfpi% mi groz^ k!B2ssse ne toats Ilolonîa^ k^b^I la 
aHoastB renede nsv^blire ns se g^Bsi nimine gata sînre a se 
onsnOy sţţS snre a înniedeka sn inemikS atibtS de nstemikt. 
De aneea nonorslS fegea ka termele snre sk^Buare nrin ne- 
tBjjI, msi^^ mi n^bdsrl; ks toate ^estea Ste£Em Vods la in- 
t&;rnerea Isi a adssS iţeşte o sste mii ssflete de lUnd mi 
Ilolpnl, ne kari I-a amezatS in Moldova; ear Tătarii un 
Ţşral, nrinzîndS aseminea msljjl rohh I-a8 dss în Bslganea 
mi MaHedoniea, snde I-aS statorninitS. 

Regele AlbrextS, Y^zfhniS atsta sţrikmisne mi neno- 
rocire ne a ssferitS {i^eara Isi, n^a stat^ în linimte; m^ ads- 
niţnd8*ml omtirile, a intrat^ iarBml în Moldova, mi a înne- 
^^U, a nrtBda mi a arde u'hn'B îa oranrslS Botomanil. Dar 
Sţşian Vod^B, ksm a IsatS ştire desnre aneasta, ml-aadsnatS 
oştirile kite le-a avst sşb nuBn^, nri emindS înaintea Isl la 
Hoţomani, l'a lovitS ks atista ferie^ în kstS indate Pa învinsS 



1). AvtorislS ne arS fl fbkstS imS mare aearviffi daka ne-arS fl antalS 
isvoralS acestei assergisiil. 

îa Moldova, întrs adevsrS, a essistată o veke fluniUe ^imamă» 
din ale ksieia rsmsrl mal ssntS tnks Ingl-ya momnenl [rus&mi] Iki 
Bsko^na. Din a^east» l)uiUle, meig&ncUf ^slS la ţoQstantinoiK^ 
ne ksndft lanario^fî JskaS mare roI8 mi-a greiisatS nsmele, zlksn- 
ds-ml KaUmaxSf Din a«ieiS KalimazS anoi s'a trâsS SkarlatS KaB- 
mazS, 96 a fostS ka Doma» GrekS in Moldova. TatsW me^ tml snv- 
nea Isb de doK ori B»-lik vttieaS momnenii seranl din Bskovina de 
vedeaS ne Domnvlă ItaWwrt ; mi acesta, (stb a se rsndnm ti trsta 
ka ne rade mi-l reţMMţdk boerOorS serei. 

(traâmeHUnMA) 



38 I8T0BIA DAOIBf 

mi Ta dsbS ne fsg'B. Ns terziS d^wh aneasta, feksndsse a- 
liangib între VladislavS, regele 5ngarîej, AlbrextS regele llo- 
lonîeî, AleKsardr» Kneazslg Liteanieî, mî Zigmond8 IlrînHi- 
uele Transilvaniei, k« skonS ka si se dbki în kontra Tsrni- 
lorg s'a ussS la mijlokS VladislavS, mi a înntkatS ne Ste- 
fanS Vod'B ks fratele seS AlbrextS. Ns treks msli^ îns% mi 
la anslS 1500, a msritS Regele Albrexts mi s'a ales8 în Io- 
kb-'i la tronsl» Iloloniel fratele seS Aleksandrs, KneazslS 
Ldtsaniei. 

în anslS 1502 Ştefan Vodi; intrbndS iarbml in IIolo- 
niea, usse stMÎnire.ne Iloksj^iea, (lokS între Nistrs mi între* 
msnQî) BBb ksvBntS k:B din învekime a?east!B narte era a 
Moldovei; dar ksm a nlekatS Ştefanii Vod^ de akolo, Iloio- 
niî a§ nssS iarbuii stsn^Bnire n^ ea. 

Dsnib aneast^ eksnedigisne, Ştefan Vod^b^ întorkmdsse 
în kanitala sa, învins» de durerile nodagrel, anf^saiS 
de anii vrBstiT mi obositS de lentele neînnetatelort 
resbâie, a ^resim^itf$ ks sosemte termindS viegil 
sale. De a^eea, ^/tz'BndS nrogresele nele mari ale Otomani- 
lorS mi sl;BbiHiHnea IlolonilorS, a KemgilorS mi a Sngsrilor^, 
mi tem'Bndsse ka ns ksmva n'bn^ în fine ss kaz'b j^eara la 
nevoie mi s'B-mî nearzii libertatea ka Greniea, a kemătS ne 
tixslB seS Bogdan», iie kare îlS Issa momtem'torîS, mi ne 
Boerî, mi le-a rekomandatS ka s-b an^ne înainte si ss- 
nse j^eara la Ilorta Otomani de b;eni voie, nerind* nrivî- 
legisrî ka geara Msnteneaski. Dsni aceasta ml-a datS tri- 
bstslS komsnŞ în al 47.-lea ans al domniei sale, fiind8 în 
vrîsti de 71 ani; Iar înmormîn tarea Isl sa fekstS la mi- 
nistirea Iletnel. 

Se înseamni ki anestS Dornul mai întei a awtS de 
sogie ne «ora Ist Simeoni^ îmniratslS Rssief* (sni! istorici 
Ilploni zikS ki rv6& fostS fiîka a^estsla) de la Eiev^, an«- 
me Esvdokiea: mi al doilea ne Mariea, fiîka Isl Rads Vodi 
4elS mare, DomnslS gerel Msntenemtî ') 



Pupe 

idironioe 
locale 
fi altele. 



1). SoiI istorici snsnS ki StefanS Yod^B a fbstS de ^mi orT insCTatS. 

(TraduoiiortM.) 



PAPTBA IV, IPOOÂ IV. CAPtt 1. 89 

DOMNULU XX. 

Bogdană Vodă III. 

Dhii'h mortea Isi Ştefana Voărb ^elS mare; a rbmasS 
momtenîtorî^ tronskî seS, ks nrimirea general^b a[ d. chr. 
boerilprS, fifelS seS BogdanS IU, karele era înzes-j i>np^ 
tratS mi k^ . kalit^gile nirintels! seS. Acesta, ă^wb^ locaie. 
testamentului mi ordinsl» tatBl^î se^, a trimisa, kigî va boerl, 
ne T'BstK Logo&tslS mi algiî, la Ssltansls BaîazetS II ks da- 
rrsrîy mi a^ înkinat» g«ara de bsn^B voie, nromig'BndS a daks- 
te z^^ensngî de bani ne anS, ne kari î-aS adssS k« ei. Ssl- 
tansls de mare bsksrie mi mslgsmire nentrs aneastib ssns* 
nere de bsn'b yoe a g'bri, a dat§ in datb XatixsmaismS^ saS 
xrîaovS îmmBrt&teskS, nrin kare a întsritS dsn'B cererea Mol- 
dovenilorS nrivilegisrile ne 8'b n'BzeskS mi nîn^ asti&zl Ear 
Domnslsi î-a trimisa semnele de domnie, nreksmS se trime- 
tea» mi Pomnslsi -MsnteneskS, adiks : xaîns îmn^BrbteaskiBy 
ne se nsmea Kabanigi, SangeakS, saS Stindard», Sabie, To- 
nszs mi dos^s ts^îsri; ear naii^y saă grad^, î-a datS de trei 
tsibri ka mi vizirilor^ snre distikngisne de gradslS Domni- 
lors Msntenemtiy fiindS k'B gara Romiineaski se ssnsse nrin. 
nstere ear§ ns de bims voe ka Moldova ^). Ssltansl^, ne lîn- 
gh aneasta, tribstslS ahslsi anelsia Fa d'&rşitS LogofrBtslsl T*b- 
stă, karele întorkînds-se în Moldova, a fbkstS o biserik'b 
ks banii anemtia la satslS B^bilemtU în ji^degslS SsHevi, ka- 
re eksistb mi n^Bnis astb-zi. 



1). AsţorelS de bsns seams ns avea IntiiniFB esakte desnre aneaste eno- 
kh a istoriei ; de aneea ninl data trimiterii LogofBtslsT TBstil la Eon- 
stantinonole ns o inseams. Deskoneririle kare is'aS fBkstft dsn^ sts- 
dil aerioage arbtS k:B ps ssb SsltanslS BaîazitS, ni «sb SsltanslS Se- 
lîm^, «rmitorisl» aneateea la anslS^ 1513 8*a înkeatS traktatg formal* 
ks Tsr^ea în 13 artikoU, între kare nelS dsne srms zine : „Jţara ns 
este îndatorata ktbtre Hoarfes de kîtS .ks sn$ dar* [nemkemS] ansalS 
de natrs mii galbeni. A^eatS traktatS ssb-skrisslS ÎIS va ad!&oga Intre 
^ele-I-^lte la kolekQisnea. Astorslsl. 

(Traducetorulu). 



40 ISTOBU DACn! 

AnestS BogdanS VodtB era sritS mi avea nsma! sn o- 
Ohronoiog.lkl8. ElS HeiindS întrs însogire ne Elisabeta sora 
şi focali, jre^els! Ilolome! Aleksandrs, ea n'a nriimifS din ka- 
8sa slngenU Isl, mi regele I-aS rssnsnBS k^B msma el ns o 
laffB a se den^srta de ea. Ns fSrziS msrindS msma el a tri- 
misS BogdanS earBmî si nearE ne Elisabeta; dar mi ateird 
1^ refssatS atîtS Aleksandrs kîtS mi sorssa, Konsiâersndif 
refesvlS ka insulte, BogdânS indat^s im! adsns emtirile, in-* 
tTB în IIoksQieay mi g^BsindS Hetsgile £BrB omtul, tndats a8 
nssS stoninire ne ea. Iloloniiy nenstîndS ssfbri asemenea 
nerdere indate aS nlekatS ks natrs mflde RsndniBimqi^; mi 
dras HQ a,i Isatf nrovingiea ind^BrBtS mi aS gonitft n^slna 
omtire MoMoveam ne rBmssese sure nazs, a8 intratf în- 
MoldoVa mi aS nrsdatS geara nîn^ la BotomanL Moldovenii 
renezindsse assnra lorS, îndate i-aS risinitt mi aS nrinaS^^ 
dSoI Generali robi, karii adnmi fiindS înaintea M Bogdanii 
Vod^B acesta ii osîndi la moarte. Â^emt! OeneralT fiindS 
Iffh era nimte nersoane foarte însemnate mi din familii strs- 
IsHÎte^ moartea lorS kassiB o întristare generals în toats nai^ 
jpsnea Ilolons. De a^ieea snre r^sbsnare; în ksifndS intr»- 
n Ilolonii in Moldova nd ajsnj^dX nîns Ia Xotin aS IsafS 
"letatea aceasta ks mari nlerderi din nartea MoIdoveniloirS mi 

MflhoTie ]^ ^^ kisa^ ne JliticrBlabslS de akolo, în kttf Xat- 
^toik^ pnişnBl^ EoraaniS abia aS sksnatS din mâoa lorS. Â^* 

^^*°^'^ itsnnea nrinzîndS mal mslfgi boer! în robie mi ads^ 
kîndsi Ia Kamen^ja, le-a9 tseatS kanetile la togţ în feriea 
resbsntbri lorS nentrs nsm^ dSoi generali Ilolonl. Jystrh a* 
Heea Bogdana Vods aS trimisS la regele Aleksandrs soli ka 
s:b £ftk£ nane, nerînâS de a treia oşrs ne Elisaveta de so- 
gie. Dar soliUI s'aS întorsS tarh de ni^ snS ressltatS, fiindS 
k^ Aleksandrs înboln^Bvindwe de naralisie a msritS, mi in 
loksY s'.a nsmitS fratele seS ZigmnoS, nrin^inele Ardeatelsl '). 



1]. Dsns anestS fiiktS, astorlvK tre^e ks v etoea a mnie td mirslt isto- 
riei vnt rs8bol9 96 mal avs BogdanS VoAfe ks Bads., DomnslS eerei 
Himteiieziifl. A^estS nslnAs este nearaMS' de kronikaril IIoloDf, dar 
m este îndoealK ks a sftnatS ; ks^ Xitmikarsli Hbldofel, 5reiDe, a- 
rats laair» data I«! Ia anstt 1607, Okt 28. Bstsl«a aceasta B*a fo~ 



PABIBA IVW VOOâlVb OAFO I. 4t 

BogdanS Vod» iritnise mi kstth Zigtooni 8« «learb ne 
sonsa; dar îattmniinBudS mi de astB dats reCMS, in ansU 
IftlO im! adsni omtirile toate, mi intr« eanuid 1& IIokH 
niea ka ss'ml resbsne: trekindS NistralS, a j%MU toaisEa- 
menina, mi a trekstS ssb fekS tdts Ilodoliea; ajmiglhdif 
nsniB la liovS, cetatea aceasta ta aS nstst'o Isa, ditur toa- 
te Hele-1-alte de nrin nrejsrS le aS rasă din fiqpi n^mintidsl. 
De akolo aS IsatX mi snS klonotS mare, ne kare adskln- 
d8-lS la Moldava k» intoar^erea sa, Ta nssS la Mi-I 
tronolia Ss^evi. TotS de odatB robindS mal mvlglV 
boeri nii nonorS de rsndS, f-a amesatS tu mal msite mrfgi ar 
le Moldove!. ZigmondS dsntB aneaiita a in^ranstS a se gsA' 
ha BS treafcb in Moldova ks omtir! Ilolone mi Rs-I 
semtf, dar fratele seS YlidislavS, r^le Sngariel, af^ 
trimisS la el8 soU ka ss-M îndemne a se imm&bi ks Bo|^ 
danS Vodft, adeksnds-î aminte strtk&Hisnile ^ea ssferiti^fra- 
tele seS AlbreztS de la Ste&n Vods mi ks interesslS mre 
ka sK se imnane, iml dak^B de asemine rssbde ar slsbi sa8 
s^ nsstii Moldova, kare este sentinela Iloloniei in kontra 
Otoni«ml(Mi^ atm^e geara sa ar rsndnejt deskiss desnreif^ 
te nsiiBile la nivdirile TsralorS mi ale TstaritorS, mi nrib 
«rmare mi Sngaria. ZikmondS insK vs uAsltB konnlisrâe 
fratebi seS, ni, fiindB ks se afla bobavii, dete ordine Mf 
Nikolae ]Eamine]gki VoevodsM Krakovidf, kttrele era Xa^- 
manS generalS «18 Ilokmiel, ka ss se nrenare nentre eşnl»* 
digisne i» kontrai Moldove!. 

Ama darB nlek&ndS Kamenenki nd trethunM" Nistnite, 
a innenstK tfb arrâ mi s:s nradis Beam, dsrinitensildi distrik- 
tele HenvBSBîI, DoroxoIslS^ Bolemani! tak Xotin^, ajsn-* 
g^Bndl^ mi Ubur rbus la Saneava. BogdfMiM; aflindme ne- 
nrenaratif, (flindS ks dsn^ tiitdrqerea sa din Ilolonia dedese 
drsmslS ostamilorS nentrs ^matekS), a edntf din kanitils 



kstS lamovila Kseata, kuigs BimnikS, ndviktoriaaftMitSâlidBQgdsatt 
BnH Kilsgsrk ţtaksimfâai âton^ a statK midcnitorts de 8*a9 tmns- 
katS Donuni! Roiiisiif. 

(IVMlMrJIonilA) 



41 ■ ISTQOUA Hâcnă 

mi a inHenstS a adsna omtire. Iur Iloloail, dsns ve iaS b^- 
tstS mal inslte zile , netatea SsHeveî ibVb a o nstea htm, 
IssndS mtiiiiisB kb BogdanS Vodi^ ns e akblo mi temsnâsae 
de vre o ksrsi^ aS abandonata assedislS mi aS innenstS ia 
se retrage' ks orEsile mi ks robi! ne nrinse^e. Dar ne ksndU 
trecea NistnslS im treksse jsnntate din omtirea- Holon^- s-a 
reneritS o neati» «de Moldoyen! assnra omtiril ne r&mMese 
dinkoa^i de rî&: s'a fbkstS o bBtisUe krsnto^ mi turbata 
din ambe oirgile, mi fiindS k% Moldovenii eraS foarte os-*. 
QÎnra'aS învinsa de k^tre Iloloni mi s'a8 nlekatS. ne âigs^ 
Atairti între ali^ nrizonîerl s aă nrinsS mikîgi-va boeiri, din** 
tnt kari nei mai însemniqsl aS fostă DLostelnikslS Kir)s,;fra*' 
teles'BS M^edelninerslS Ste&nS, E sners IlatriHi.DoroteiS/- ka- 
ri adsikînds-şe înaintea .Ui Eamenegki, acesta a ordonatS de 
le-aS. tbîat^ kanetele sikîn^S k% aât-felS fb^ea nn tatbli 'isl. 
BogdatiS Vod% ks nrisonierii Ilolpni: dajr tberea kanisteieprS 
se fşk» ks seksrea ear n^.k^ sabiea. 

întorkîndsrse Kamenegki învingători din Moldova, k« 
n^lţe nrb^î mi nrisonierî, aS găsită nerege la LîovS foaoirte 
bolnayS.^ . Atsirti aS venitiS earbmi soli de la VUdialavS ns-i 
gişle SQgaarii^ mizlo^itorî ka si se fakft.Ţiiâ^ intrO Z&knoni- 
mjt -Bogdana Vods. . Soliea ast& dati.revm^ na^e^- so v&k? 
k? koadijîisne. ka BogdanS Vodi^ n întoâtki^ to^r nriaewLer- 
cŞ, .ffB jibteaâks kelt¥elile resboislai, 'ini:atrik%W9nile:;li^iiS; 
fBkst» in Ilodolia mi Bffsiea, ear regele^ IlolonSel «leminea 
s'B întoark^b nrisonierii mi s-b nl%tea8ki>\iArik%HiBnilei ^ft th^. 
ksBe. în Moldova. ^ 

^. In anslă 1610 Betgerâ XanslS Krimeii a n:BV&Ut8 de 
a dats ks o mriBime de Tătari mi intr&ndl în Moldova nrin 
trei lok^riy a nrsdatS geară de la Orxei mi otn^ 'ta Doro* 
xoiSy mi a datS fokS mi oramBls! lami. Bogdan Vod:b., a^ 
dcm^nda-mi omtirile, ab^tstS ne T^Btari în x|^{ mslte tokerl 
uii i-a învins^i în kfBtS aS fsgitS din gearb fbrb a nstea Isa 
ni^i robîi ninî nrbzile ne tBkbse^ mi dsksndŞ ne XandŞ lorf 
foarte nH rbnîtS . de s'Bgeât^, in k:BtS neste nsQţnS i^ ipsritS. 

La anslS 1511 a msritS mi Doamna Marift mşipa Isi 
Bogdan Vod» mi fiikalsiBads Vod^nelS Mare, DonmslSg^B- 



PARTEA IT. irOOA !▼• OIfO L 49 

rl MBntenemtl, ne kare aS îmormîntafo la M^Bnistirea Ilst- 
nîî lsng£ sog«l§ eî Stefen* Vodt. 

în anestamS anSearBmi aS nsvslitS T^btari dinKrimea 
mi aS intratS în Moldova; darS ne kîndS se g«tea BogdanS 
ka s£ meargă assnralor^,* Tătari aszind^ksm^ kx algiT^B- 
tar¥ Nogal a8 nrbvslitiS în Erimeia mi o nrad-B^ aS nirbsitS 
eksnedigîsnea lor§ nri s'aS întors* O- 

La 1516 aS msrits mi Vladislav* regele Sngariel, rs-* 
mîind^ momtenitorIS filnlS seS LYdovikS^ în vîrstK de ae^te ani. 
îar în annh 1517, dsm o Domnie de dol-sure-zene ani mi 
novh Isnl, amsritS Bogdana Vod'B în'orfimslS Xsmil, devnde 
fs transnortat^ mi îmmormîntatS la MrBntBstirea Ilstne! lings' 
mormîntslS tatels! s:bS. 

DOMNIJLU XXL 
Ştefana Vodă V, prennmtă cela Tănărâ, 

ÂHesta a fost* fiisl* Isr Bogdan* Vods, ksn^btSndS tro- 
nslg nrin momtenire mi alegerea Boerilor. în alSr j^ ^^ 
doilea an« al8 domniei Ibî el8 s'a dssUk^ toate n»-<^^J: 
terile sale asBnra T!Btarilor*, kare intrasers în gea-l MoWoviBE 
tTL mi jefeea ssb9 AlbBgerel XanslS lorS mi I-a risinitS ks 
mare nagsbrB. 

Anest* StefanS Vodx fiind* Domn* ' krsd* mi yrBVtlfb^ 
tbră de singe' a tiBeat* ne Xatmansl* Arbsre tmnresns ks 
doi fii nevinovagl, Teodor* mi Nikita, ssb ksvînt* kx Tar* 
fi aflat* în yiklenie. Boerîl însKsImintînds-se de a^eastaa'a* 
ridikat* k? togi as9nrB-*I în revoltB £BQimv>. Bogdana Vods 
însi ridikind* nonorsl* assnra loi^ I-a imnrbmtiat* mi a 



1]. AvtorYsl* ainea iis tnseamns Tnt* ftuit*. Kroninele Moldovef 8iisii*Ls 
!n al* sB69etea an* al* DomnieT l«f Bogdan* la 1514 fevrsaiie 27, a 
venit* sn* ayentsrari* ansme Trifailiks oaste Sngsreask^B, ziksnâs-se 
a fi fils de Domn* mi voindS a destitb'a ne Bogdan*. Moldovenii Ta* 
!mm*es8ratS la nod* tn Jos* de VaslaYv mi nrinsEndv-l* vi* Tas das* 
înaintea Isl Bogdan* mi f-a* tieat* kanirl*. 



4A iBŢfaaA.V44!qii. 

fiigitf fierkarer iDk&tr*^ nstea- Pintre Qoţ^n rebeli. nBţqâ! nos-. 
telnikslS Illarne a fegitS în IIoloiuMi iar ^«I mai ixxsljfi 
kutadS în mÎQ» Isl SiefiţoS Vodz.» li se tBearb kanitile in 
tlirgiflS Roniaiişl^ întrie.viktiiiie se înseamn^s Kostea Ilîirkv 
labslSy Ivamks logQfbtslS nd Sima VistierslS. 

La aoslS 1536 Ste&nS Vods a intrată în geai^, Rom:b- 
neasks ks oaste in i^storidt^^ Isl Teodosie Vod^ fiislS Isl 
Neags BasarabS* mi a snkîslsl seS Ibada in kontra, sssr- 
natordsl Bads Vocb; dar i^wguidSiiiii^ la Tînnoi^ mi m- 
aindi de moartea- 1^ IIred^.']pi«de fega IsI Teodosie V,od9&, 
mi'totf de o dato de venirea bd MesmetS BeiS de la Njkoiţplţ. 
In omtiri, s^a întonsS in Moldoviif mr^u^dS loksrile ne snr 
de aS kiJkatS. 

Intorkinds-se natrs mii de Tsral din noloniea, mi ko- 
borîndsse nrin Moldova, le-a emiţŞ. StefianS Vod^B înainte 
mi lovinds'i ne Valea Ilrstslsi, alîta de tare I-a s£&rimatS 
in kM BB^s^ a?^' witstS sk^bs^ de mqş^c^ £lft> a, fekstS mi 
traktatS de nane ks ZikmonS regele Iloloniei, stinBkndS în- 
tre ei k» ELcdonii sib noato fa'fe negoftS in Moldova ks toa- 
tb libertatea, mi Moldovemi* a$eiiuiiei^ în, Qpl9^ea< 

U awlS 1636 a mtfBi» tai ŞsUimAţ Ş^eimanŞ i^ţ 
Hf fel' ^agariea, Boti ImTBnd^, ragele,: l^aviM in ţ^^^J^N^ 
Turtir aă straiaitS Bsda mi alte ^rat^st S^ri;( i^ n^ţS 
de odatib in lokslS Isi LsdovikS ne loanS Zanq^ş^ kin^ole, 
b^tmdsse ks TsrnI» «k k-ra^tfitS Bada ţn4^K]^^% 9^ ^^ 
ne sm», SnaeleguidBse 5ng«ril ks Mmi9^ ^9f^ legelsl 
ntsS, a8 aleaS rege ne Ferdipandt L Dw» şi^99^ hi^ 
Ioană Zanoliea, ks a|Btor«i8 IfT ţfaUană 8|il€|ii|ian^ Iiut^-ml 
kurEti» tronslX Sngariel» m Ferdimţnd^ f^ dş«ţît9ih 

La ansi» 1(80 StefiuiS Vod^, aflţpds^e ^ ^^|itef ^q- 
tinslid,. de odatB msTi, înveninatS de însămi Doamna sa, 
kare ns mid astea wfişri at«ta virşare d# ^^^g|^ ojţ^ţţjşşkS ^ 

în intervaklt a^ieata a msritS mi ZikmoxA regele 



1). Ns am dvn m 4ale Astotlstt Um&mum mţpiffBa )bşr SMu^ la 
1630, ksnctt kroniiele JMdaTBl ooin» la 1531, 



PABTBA'lV/lfa^A'Vr. dafO I. 1l5 

nblokd^, rsmihidS la tremste sM 'tndititteltort ABgMR 

DoMNtJLD XXII. 
PlOht VodA, prenumita Râref». 



D. Oir. 
Du 



lo- 
cale «I 



Dsn'B m6rtea IsI St^fiaAS Vods, aâmtndvHie bo«ri, M 
alesS Domn^ ne sn Ilettv ilsttntS RaremS^ kob<yri- 
torS din s'BratttQa tel Ste&nS Vods HeM măre. Qe 
atranea afl&ndsse fn Ilolonîea mi ioanS 29aii6liay ka^ 
l^ede ksrîdAS se Vfi^titsftse dnne troiiriS Sngaril, 
nreksm 8*a ziUS, a trimisS skrisorl Isl Iletre Vod^B, rsgjbi- 
ddă ka s% meargă în kontra regelsl Sngaril Ferdinandfi, îni 
nromi^KndsI ks^ de se va restabili elS ne tronS, B va da 
cetatea Bistr^el mi alte loksr! din Transilvaniea, hive^nate 
ks Mbldova. Dsitb aceste îndemn^Bri, Ile^tnf Vod« a intrată 
de AoîFh ori în Transilvanie» ferb tmnedikare mi a jefeit'o, 
fnînstndS mi mal mBlj^L din boerirob!. De mi FerdinandS 
dsn^B aceasta a trimişii akoio omtîri de «mrare, dar Detlv 
Vod'B a întratS mi tle a treia oars mi sferBmtndS omtirea 
nsmitB, a isatS netatiea Bistrigel, tn kafe a mi nssK Isiirav^ 
nikS, mi anol s'a tntorsit adsktndit ks sine msite nnA 

Ssmegiudsse Uetre Vods în viktoriile kare le-a k«- 
natatf în kontra SngsrilorS^ a sokotitS kh noroksU H va fi 
totS d'asna în ajatorS. De aneea a trimisS soli kttre AsgsstS 
ZikmonS regele Iloloni^, HertndS si'!întoarlrBn%mtnt8UfQo- 
kK]^eT, ne kare îlH vindsserB strBmomilorS s^T regiT de mal 
naînte ai Iloloniel. Soli, întorksnds^sii Htb de ni^ an8 
rBsnsnsS, Iletrs Vods, anrinUS de made^ fhrh a nerde vre- 
me, a stTBns^ oaste mi intrBndS în Iloloniea» a mn&datS mi 
a aărsS Kelomea, Sneatins, Tismeniga, mi alte oramc mi 
sate n^ntB la XaliniS; dsn^ kare, ksindS oaste de nasB tn 
IIoksQJlea, s'a intorsS îndt&rstS trismfstorS. Knm a Isatf 
mtire desnre aceasta AsgsstiB Zikmondi^, îndată a trimisSne 
XatmanslS Tamovski assura noksgţeL TotS de o datB mi 
Qetrs VodK, asnndS de venirea lEolonUorS, a irimirt îsa- 



fffi IITOBU DAOUi 



mease mi! de Moldoveni în ajstorşlţ garnizoanei din 
IIoksQiea. Se hks biBt'blîe între anemtiea mi Xatmandl^Ş 
Tamovski ; mi Moldovenii, fiindi^ mai nsgini nsmeromi, fsrB 
învinmi. Dar eate k'b IletrB Yod'h 80semte fhrb de veste 
ks doS'b-zeHi de mii de oameni mi tsnsrî. Atsnnea Ilolonii 
se ksnrindS de groaza mi vorS S!b n^n^seaskiB tab'bra îm- 
nresn'b ks tsnsrile ka b% feg^. Dar XatmanslS Tarnovski 
nrefem^ s'h moarb ks onoare de kîtS H'b trbeask'B fogindS ks 
rsmine. Dq aneea se mi întBremţe ks mangsrî Adţnnţ mi 
ks alte mizlpa^e, nsiudsHie în defensivi. Iletrs Vod;b, vi- 
ind^ «Bsnra lorS, i-a îmnressratS din toate nirgile mi a îp- 
HenstS a'oi bate neinnetatS ks ontS tsnsri. Moldoveni, se în- 
vîrteaS in totS felsl^ nentrs ka si noatiB trage ne IlolonI 
afarb din mangsri, dar anemtia staS neklintigi. Atsnnea 
Iletrs Vod'b se xotbr'Bmte a da asaltS : d'bndsse ordinsl^^ 
Moldoveni se ren:bds assnra mangsrilorS, mi se.fa^e snS 
resbelS tnfrikomatS kare gine nin^ ore. XatmanslS Tar- 
novski, k^mS a vxzsts ki» Moldoveni as anskatS luangsrile 
mi kb as isbstitS a-mi fa?e o intrare, a emitS îndată mi elS 
ne de altB narte ks kavaleriea mi a kizstS aşsora lorS ne 
dindirbtS ks toata> fsriea. Atsn^iea b'btiblîea se fane gen^ 
jrali mi în ksrsS de doS'b ore din ambe n'brgUe se fane o 
vărsare de s'snge infrikomati. . In fine Moldoveni oierz^d^ 
rindseala ks okasiea asaltslsi, mi ne mai nstinds-se îndren- 
ta^ s'aS întorss la fsg%. Iletrs Vodi, kţurele sta sssS ne o 
mo^'E, v%z%nd6 nierderea rbsbojislsi, a fsgitS mi ^1^ ks 
gralxB. £ar. Ilolonii as rbmasă st^nîni ne toat:b tabăra, ne 
nrovisisni, ne tsnsri mi ne kimnslS rBsbofslsi, snde eraă 
neste natrs mii de s^imi» XatmanslS Tarnovski dsnib a- 
«leastib viktorie s'a intorsS la rege, l%s:&nd^ narte din omti- 
rile sale în IIoksQiea sure anirare. O ^eati de o mie de 
oameni din gamizona Ilol^ni s'as înksmstatS s:bintieîn Mol- 
dova ka s!B nrbde, dar omtirile Isi. Iletrs Vod'b a& sfbrîn^it'o 
ks totsl^. Dsni aneasta o alt'b neat'b de Iloloni 8*a înain- 
tata nîni la HemssQi, a datS.fokS anestsi oramS mi a nndatS 
mai mslte sate din distriktslS BotomanilorS. Iletrs Vodi, 
ks.toatş kh era timnS de earn^ a adro^ mi elS ksmS, a 



PABTBA IT. BPOCtA IV. CAPtf I. >0i 

iiBtstS omtirt; a intrata in Ilodolia oii aS naiKEnditS iOfitU 
lokslS fokS mi sabie. Regele Iloloniei trimite îndal9&''ni^ 
meroase omtirî assnra Isl ; dar asti dati^ Uoloni! se inyingSy 
■aierdS o m»l^ime de oameni, mi Iletris Vod^b se întoarne ks 
o ihslgime de robi mi nnzT. 

Atsnnea regele Iloloniei a skrisS la Eonstantinonole 
Ssltanslsl, nl^ngtBnds-se de dasnele ne îi fb^ea Iletra Vod^. 
SsltanslS SbleimanS intr'B k» o m8l^ime de omtiri în Mol- 
dova, Iskrs HO y:bzînd$ Iletrs Vod'b mi nebizvindsse a se 
on^me, a trekstS hi Transilvania mi s*a retrasS în cetatea 
HiqesiS ^. S^ltanslS ks omtirea sa a înaintata n'bnţ Ia Ss- 



1). Hetatea HiseslS ctin TnmBryaDia, era date de reg^e MateeamS Isl 
StefonS Vods selS Mare, dvwh ne se îmnskase annMidol; mi, la orine 
fntbmnlare grea, în cetatea aceasta se retrBij^S Domnii din Moldova 
ks fiuniliile mi averile lorS. Iar deînre trecerea aceasta u l8l 
netm RaremS, aatfelis skrie KronikarslS Sreke: «VtbiuidS Detrs 
„VodK k% TaS îmnresBratS vr^mamif de toate nsnyle, mi al sel l'aS 
„nibrBaitS toj^, I^bsat'aS BlcasnslS, mi s aS datS anre msnuî, snde ks- 
„DoskibndS ki^ ni^ akolo n» ie va nstea mistsi, aS sokotitS ss treakib 
pla Aears SngsreaskB. Uli ama aftEndB-ml kalea deakissi urin tu^ 
^nrin Iliatrb, aS trekstS nre Isng^b Mvasgtirtta Bistrijitf, mi l^sindB- 
pse ka 81» noate ^evamf odizni in msnte de assm» M^natiril» f&zv- 
„V-aS ka voS roîs din toate nsriple înkoiUsmt!b M!bn!b8tire« ka s^US 
4noat!b nrinde De?! ksnosktbndS elă aceste, aS înkoblekatS nre kal^, 
„mi singsrS aS fegitS »h x!&]!bdseask%, tn 18 zile 8entemvrie, inţi!BndS 
,,ln mBnte fntr'ad:BnkS. Fktb drsmS, tbrh noTaB;B, aS dat8 la strim- 
„torl ka awle, de ns era nivi de kalS nl«il de nedeetrs; lef-aft ksB- 
,itatS a Ixaa kalvlS. im ama in m^ sile înv^slsindB-se mrin msn- 
„te, flimuidS ml trsdită aS nemeritS la hnS mhnĂ în JO0S, aS dată 
„de nimte neakarT, karil daka i-aS IsatS seama k9 dragoste/lS aSnri- 
„imitS. £arb IletrB Vod^ înfHkomsnds-ae de d s'aS BQ&ImsntatS ; 
„earE el ks Jsrsm^bntS s^aS JsratS înainte'I ksmS ki !1 vorS 4 ks dren- 
„tate, mi uimikS s% se teams. EarS elS le-aS dată lor8 mânte-ze?I de 
„galbeni bani de aară; mi v^MsndSel galbenii ks bsksrie I-aŞ IsatS 
„mi *l-aS dsst la otakslS lorS, de 'laS osn&tatS k» nzlne mi ks nemte 
„frintS, oju^aS neakueBkS de ?e msnka mi el. im dakaaS tnseratS 
„'laS îmbr!BkatS ks zaine Bţroaate de ale lorit, mi i-aS datS komtBnakS 
„în kanS, mi U-aS akosS la ArdeălS. HU fiindi oaste Sngvrşask^b de 
„streini la margine, I-aS întrebata nre duimii ^ oameni svatS; el nH 
„zisS : Smtemi neakarl. Oii ama. aS trekstS nrin atre^la bngs- 
„reaaks, mi niminea ns TaS ksnoikBtS. I>e?I aeakarii Taă dssS la 




iar nonorslS tmnrBintimdsBe tn t6te nsiiple de fri- 
4iii' IVinilorăi Ândereil mi boerii s*aS adsiuitS la snB satS 
de Isngft Ss^eava, mnnitS B^dxsi^i mi, BfiBtsindsae^ aS gft«- 
aitS kB kale ss trimqis soli la SsltansUf, ne se afla la Ss- 
Heava, ş^b'I arate ks j^eara db e vinovate k» nimika mi k% 
ae roags vb le dea altS DomnS. SsltaralS mriimindBK k« 
mare indslgiiiBB, a n&ndsttS DomnS neflialS Îs! Alekaandrs 



JkBSA mitf BoerfB HngsreskSy kare aS fiDstS avsndS mtetemBgS mare 
^ netre Vods;.9i me Domnstt nsl-aS aflatS akass, nmoal me Jb- 
«iBuieMa Isl; mi m» Wns smrsers el de Iletrs VodA, ks dragoste 
„1-a8 milmitS la kasa ti, mi I-aS hkM esnsisS. Earft bbII yolBikll 
D^re-Hiiie ^ finese anrodSla Ileirs Voâs, mrHoJiiidB-Be fnCHaveftaatlt, 
„ffindS aksnotS mi M dintr^anele rsutsBf, ti smmers lui de nesluuril 
;,a9ela ^e venise din msnte, mi mtiindS elS ks Iletrs Vods aS intratS 
,)ln msnBly mi nimika de dsnsBlS ns se mtie, nd 'ksgetsndil Mn hd- 
^ma sa, ksm6 art instea îngelege vievtL de Domnslft «Mt/ at nen8 la 
„neskari Bs*i hitrel>e; mi dsks f-aS rssoM todats a8 ksisoBkiitS nre 
«DomnidS sî^ Iletrs Vods ; mi aS IcseiitS de I^ «srstatS niwMvde. 
'viAtsn«ie yszsndS Hetrs Vods nre kredimfoasaslsga sa, msWi s'aSIm- 
JarM mi a*tM msngseatS, mi mvlte kbvinte de tains I-aS vorbitS, 
i,oii tmblsiisind8i-se inima- a^ adormitS uvninlelS. Nl9l asbsvs mBlts 
„fbksndft, nsn% a odixni Iletr» Vod^ ear a^ea jsmneass a8 gstitS 
;ieagsnS nsmal kv a^eK amiodS, mi aS mersS nre loknf fe» de 
«dnmiS, nsns at sositS la kasa imvl BoerS Sngsresklt» kare mi a^iela 
^era nrietenS Îs! Iletrs Vods, mi a^ela daka l-aS vusti^ kv dragoste 
„laS nriimitS mi l-aS osnstatS, mi tndats, !-aS gstltil leagsnS ka m^ 
«kal, ks }okS de zsbafs nv era. Ks dia Brms nrinsese de veste oa- 
„stea <ie era la Rtrei^a Sngsreasks, ksmS Iletnr Vods all treinrtS nsn- 
„tre dsamn, mi db l^aS kmioskstS, mi s'aS nomitk dans dsassIS a*tt 
i,«ierka ka vhlM noats ^ange. Hi Oanmesel^'^ela 9e*I okArmaitorS 
„tstsrorS ^dorS 9e i se roags ka kredlngs, aS akimeritS ne Iletra 
«Vods, ndl-aX dat8 kale desUss; mi mergandB ka nevolnQs aS sosifS 
»ltt ^QnieH nri nunbsta In rsssritaltt soarpinf, Bentemvrie la 98» aS 
„IntraiS Hetm Vodi to 9et« tea ^«eslS ml aS tnkisS norfiOe. Ear «lel 
„ie *li gooea din sm» vaaandft ks aS xstadsitK Iletra Vods dinain- 
«tea kMrS, sVi8 lafenrsS tnaiMrt. Akok> nlNigere mi tsngaire eta de 
„Ddmaa sa Elena ori de flff sel de Uamt mi StefeniijSy' ori de iBka 
,isa Brinanda, mi de alg! kssami, nentra malt» skstbB «e le venise 
nasanrs-te, artUadv-se de ks/th msrire aS ksaM la atoBla oedeanss. 
»1>M1lkrayckl!Baft intrat» tnBiserflB de «*a»Mhl^ andBmnindS 
»lal DamnenB ks l-a« i^tafltB dia ttaiaSs tMUnuDoti mă."" ^ 




Pajeoejl iy. xpoca iy. gafI^ !• 

Vddi Ştefana, dsnt kare s'a îutorsS. îar Iletrs Vodos 
aceasta, eniindS din Transilvanieă mi mergxndS la Konstan- 
tinonole, s*a îndrent^gitS kxfre SsltanslS mi aS k:Bn:Btat8 
ertare. 



DOMNULU XXin. 
Ştefană Vodă VI. 

Anesta nroklam^nds-se DomnS alS Moldove! totS nrln 
Ssltanslg Ssleimang, la akomnanîatS la întoarcere r \^ ^^ 
nini ne a« trekstS Dsii-Brea. Ks n»mirea sa ni!B-|^jj^Jj^^ 
rîndK-se trib«tsl^ an«alS Trhtvh la zene mîî galbenî,! ''^•'**- 
dTsn% xoterîrea Ssltansls!; a îns'br^natS ^eara ks mslte birsrî. 

He l-Bngi anestea era mi f6rte vtrsttorg de smge; a 
snisS msI^! oamen! mi a tseatS k'bi^î-va klarS ks inBna 1«I. 
în zilele anesisia a fostS mare fomete in^ears, din kassa 
liBksstelorS kare xD:Bnkar5 tote sem'Bn'Btsrile n:^'B in faga 
nxm^bntsls! ^. Dar dsn^B do! an! de domnie^ kisgl-va din 
boerî mi anume Ghbnemtîî ini Arbsremtiî, Logof!Btel8 Troto- 
man8, Mixs Xatmans, mi âlgil, ne ma! nsirbndS suferi tint"- 
niile lu!j aS komulotatS mi PaS unisu klarS în kamera sa de 
n6nte, în netatea Sunevi. 

DOMNULU XXIV. 

Alecsandru Vodă III^ Cornea. 

Duii'b sniderea IsT StefanS YodiB, boerijf adunsndu-se aS 
rBdîkatS DomnS ne ung Kornea Hortaru karele erar jy ^^ 
omg dinneamg nrostS mi serv8 nelmg^ Mixu Sut-jj^^^J^^ 
tarulS. Acesta ajung-BndS a se face nortar^ alS He-l***®® ^**^^ 
tbgiî Suceava, k^BndS s'a fbkutS DomnS s'a numitS Aleksan- 
dru Vod'B. Rxsn^Bndindu-^se mtirea kob SultanS ŞuleimanS 



!)• . Din kau8a aceasta Domnulg rzmase ks normele de Lsksste YcfdtB. 
* (TraduceiorHlu). 

VOL IU. 3 



JBW I8T0BU lyjLcaă. 

^tjiSk 8'b trim^'B Qanmt DomnS ne Iletrs Vod'b RaremS» A-» 
teksandrs Vod:B a skrîsS l«î FerdînandS regele S^ngariei re- 
ginds-se si'i dea ajstorS în kontra inemiksl^ se». Sslta- 
nslS aszindS de koresnondingele anestea ale Domnslsî k? 
regele Sngarieî, a grBbitS înterirea Isî Iletr» Vodi mi Ta 
trimisa kv snS Ibroxoi:^ mi ks omtire ka ss^lS ameze ne 
tronslS Moldoveî, Mixs Snitars mî neî-l-algT boerî, înge- 
legindS de aneasta mi îngrij%nds-se de rssbsnarea Îs! Ile- 
trs Vod^B^ aS snisS ne Âleksandrs Vod% dsniB ka&te-va lsn¥ 
de domnie, dsntb kare s'aS dssS întrs întemninarea. Dom- 
nsls! ne venea '). 

ii £{oa domnia a hă Petru Vodă RarefUp. 

Iletrs Vodt, trek'BndS DsniBrea ne la Bn&ila ka i^% vie 
D. ohr. ]^ Moldova, akolo 'î-aS emitS înainte mi boerii spre 
oJ^i^^ pntemninare. Elg, ratiind^ vikleniea uii sniritslS loră; 
•ptoroi. )^Q trsdare, mtiinds kt a<iemtiea sniseserb mat îa- 
tbfe ne StefanS Vod:B, mi anoî ne Alekaandrs Vods Kornea^, 
ă n«88 de Ier-a t^seatS kanetele *). Dsni ne aS venitS la, 
skasnslS seS în Ss^eava^ a nriimitS ordinS de la tlorti ka 
81^ intre în Sngariea, ks kare Tsr^il aveaS rBsbois. Uetrs 
Vod'b, îmnresnoB ks Rads Vodt Ilaisie din geara Rommea- 
skiB, aS trekstS în ÂrdealS mi a fibkstS mari strikKHisni; dar 
fbkxnds-se nane între TbthI mi S^ngşri, s'a întorsS hids- 
rstS în HearB. 

DsniB acestea Iletrs Vod'b a ziditS monastirea IIo*- 
brata, Moldoviga nosi, monastirea Dobrovl^3 îui monasti- 
rea Rîmka; a. IskratS mi la monastirea Einrieana mi a mai 
fbk¥tS mslte biserici de niatrB la Bae, la XîrltS mi în alte 
n'srQL ElS întrs tute a imitatiS ne tat'bl^ se8^ atbtS în blăn- 



ii. VornikslS .Sreke zive k^B Âleksandrs Vockb aS emitS ks oaste înaintea 
IsT netrs Vods, mi k^B acesta nriozrBnds-IS f-a8 tseatS kamttt Intr'o 
merksrl în Isna Isî Ferrsarie an«l« 1541. 

2]. Nsma! Mixs Xatmans, Logr&fBtsK TrotomanS, Krasnşmt mi Kozma 
fsrb fc&eaa)[ de. Iletrs Yods. 



PABTIA IV* aPOGA. IT. CAPtf I. 



dege, kfttS mi îh drentatea jsdek'bjgilor&y kiBtS mi în askşlta- 
rea strBmbstegilorS. Dar dsne mente an! din a doSa Do- 
mnie, .a msritS mi s'a îmcmnsntatg la MtbniBstirea Hobrata, 
Ifismdd doi fi!, IliamS mi StefanS. 



DOMNULU XXV- 

mata VodăllL 

în srma moi^gei Isl Iletre VodS; boerii aS rBdikatB la 
tronsl» gere! ne filslS seS IliamS, ks konfirmarea mif ^ ^^ 
a HoiTjeî Otomane. Acesta a foBtS b:Bt!biosS ka EoîjciJ^^Jfo» 
tat:biS seS, ksHî, IsnfrBndsse ks noloniî, a «nisg nel Tie^i 
XatmanslŞ Varting. Ile l:Bng!b aceasta, intrbndS in Tran- 
silvania dsni^ ordinbis Ilorgei avindS mi omtiii tsrnemtif, a 
feksti mari strik^Hisnî mi nrbd'bHîsn!. Dar, dsns trei ani 
de domnie, anleksnds-so Ia legea Isl MoametS, a leoiBdatS 
kredingfr kremtineask^B mi s'a dsfiăla Konstandinonole de b'a 
tsr^tit. AJHUgtEndS îns'B la inflsingi ne li>ng!b SsltanslS, ml-a 
fbkstS rival!, kari TaS n'&rbţS k^ ns n^Ezemte rbndselele kre* 
dingk Otomane; dxob kare SsltanslS SsleimanS a ordonaţi 
de Pag ^i8«»). 

DOMNULU XXVI. 

StefaM Vodă VIL 

Tsrqînds-se Iliam^ Vod'B, ll6i|h d«ttB cererea boeri- 
lorS, a rbndsitS DomnS ne fratele se» nelS mal js- i ^ ^^ 
ne Stefan8. A'iesta dintrs în^eiiBtS s'a arătat» for-< ^^JJJ^j^^ 
te drentg, bl'bnds mi generos^, în k*tS a mtersg dini T^erei. 
memoria BsiismilorS se! reaoa renstqbHlime a tsr^iţri^ seS 



1). O rektifikare. — KronîHele cerei, niHl nenti's IliamSVods ni^ iwntrefra- 
tde w» Steikilg^ os vorbeski Hs Kw^tfirmureă Uw-Hei, Ilsim ne tim- 
nuVi acesta alegerea Domnslsi se fs^ea de kitre boerî. 

(Fraducitortulu.) 



te ISTOBIÂ dacie! 

frate niî a înoitS memorîea nea bsn^B a fratekî seS RareinS« 
Acesta a alungats din gearB ne toHÎ eretinii, în kitS mslgjt 
din eî; nentrs ka s'e n6tB rEm^nea^ s'aS botezata. Dar naai 
terzi§ s'a dedats la mare desârbnare, strikT^nds în t6te sdlele 
fenîore, mi viol'BndS femeî miiritate. Boeriî, ne mal nstendă 
gsferi fantele Isî nele mtrmave, s'aS komnlotătS mî TaS snisS 
Bsb kortslS se$, d^n^B tre! anî de domnie. 



Domnul I şi XXVH. 
Alecsandru Yodă IV, Lăpufuecmu. 

Boeriî, kari aS snisS ne Ştefan Vodt, îndafcB aS nroMe- 
D chr. 1™**^ DomnS ne snS ore kare ^e se nwnea.Joldea* 
qJ^J- ^Dar abji boerî, emigra^î maî dedemslt» în Ildionia, 
* 7iM©i- JvîindS de akolo ks oratire, aS nrokîematS DomnS 
ne StolnikslS Iletrea, nre kare TaS nrensmitS Âleksandl^s 
L^nsmneans; îar, ne Joldea nrinz^nds-lS viS, i-aS tbeatSna- 
BslS mi TaS înkisS într'o M'LniBstire. Aleksandrs yo4^ ds-* 
ni> aneâsta a'a înssratS ks Rskşandra, fiîka Isl Hetrs VodB 
RaremS O ks kare a fbksts doî fi!, Iletrs mi BogdanS. 

EoBtTB alS ^n^elea anS alS domniei ăale snS DesnotS 
Vodt^ inţnindS k» omtirî Ilolone, a venitS assnra IbI. A- 
leksandrs Vodii, fiindS nfenregttitS nentr« rBsboîS, firs n»- 
terî analoge, nT>rbsit5 de boerî, a fi^itSmia trekstS la Eon- 
Btantinoaole. în domnia sa îns:b elS a ziditS Misnistirea Sla- 
tina mi n^Bngiragiî, . . 

DOMNULU XXVIII. 

Despotu Yodă lacobă. 
AHQstS DesnotS VodiB lakobS mai nainte sensmea^Ya-- 



1). Aceasta Arsese logodite ks Joldea Yodsb, karele tBiaHM lokBMlksndS 
se g^tea de wmth, 

(TradtieilafiM.) 



PABTEA IV. IPOCi nr. CAP0 I. 53 



D. Chr. 

1562. 

Chronolog. 

Moldovei şi 

a Serbiei. 



silie. Sni! zîkS kh era din insola Samos^ algii din 
insbla Kreta ; dar maî nrobabilS este k^B era din Ser- 
bia, snde, fiindS gramatikS ne I'Bngt «nS strBnenotS 
al§ DesnoHilorS Serbiei ne se trigea» din familia 
îmo'Bri^teask'B a Romanilor^, a fsratS dsn'b mortea anestsKa 
doksmintele familiei, Dsn'B aneasta, dsk'Bnds-se la Arxids- 
Hele Asstrîeî Ferdînand^, karele era mi ' rege alS Ungarie!, 
s*a înfBgimatH, ns ka gramatikS, m ka EneazS kobor&torîS 
din familia DesnogilorH. K» asemine înmeltHÎsne elS ki- 
nttB aJHtorîS de omtîrl mi de la îîngsrl mi de la Ilolonî, 
mi intrb în Moldova, snde b^Bttnd* ne Aleksandrs Vodi, fli5 
sili s'B fsg^B la Konstantinonole. D^n% kinsrile ks kare a 
k:Bn5tatX domnia, ast-felîs a mig«vemat'o; a înk^BrkatS gea- 
ra ks birsrî marî; a desnoeatS siRntele biserini rai, l;^ndS 
vasele sakre mi ornamentele ikonelorS, a ftkBt^ banî, ks 
kari nltBtea lefele ostamilorS ^e adsnase ne l'bng^ sine; mi 
din monetele ^e b'Btsse, a trimisa mi Ssltanslsl m^nte mii 
galbenî. Boeriî, ne maî nstind^" srferi de la «nS timnS ne- 
le^sirile mi rBBt^Hile Isî, aS organisatg ne ssb mtn'B omti- 
re mi bS trâşS în nartea lorS mi neXatmanslS Tomma, ka- 
rele se aila desnre Nistrs ks omtire. KonjsrsHfenea se H- 
k» atttS de sekreti, în k-Bt^ Desnotg Vods n» simgi nimî- 
ki& nentrs ka s% se giteask^B si 6 întimnine. Dar k'BndS 
komâlotslS se dete ne fags, DesnotS, ne de o narte ner» a- 
jstorîslS regel«î Ilolonieî, îar ne de alta se înkise ks omii- 
rea sa ntimitii în Hetatea Ssneveî. XatmanslS Tomma b%- 
ts maî întBî n0 generalslS IlolonS Vimnoveskî ne venea în 
ajstorîslS Isî Desiiots; dsn'b anesta, nrokîemmdsse DomnS, 
rn&mi assnra Ssneveî. Akolo atBta se strimntori DesnotS, 
în k'BtS emi mi k'hZB la ninidrele inemikslsl seS. Dar Tom- 
ma îlS SHise, fbrh a î da nini o asksltare, ăzm 6 domnie de 
dpî anî. 



J5^ MTOBU VACai 

DOMNULU XXIX. 

Ştefana Vodă VIU, Tomfia. 

Anestă Ste£an§ Vodi nv avB Isngh domnie. Harta, 
D. ohr. )ÎAiutiinga&nds8e desnre nele intemnlate, a rBnd»tS 

jjj^J^- ltndat!b DoranS ne Aleksaudrs Vod* L^biisnmean^, 
Tierei. jkarele se afla la Eonstantinonole, trimigsnd6-lă tu 

gearb ks omtire tsrHeasks. StefanS VodiB Tomma, n^av^bndS 

destslii nstere ka s'b se onse^ a fsgiţS în Ilolomea^ dsn^ o 

sksrtB domnie de doi'b IsnI ^). 



A doa domnia a Iul Alessandru Vodă LSpufnieann. 

Aleksandrs Vod%; viindS de a doSa 6n în Moldova 
D cb'r. )^^ domniea mi nsrt^bnd^ natimi ne boeil^entrs ne- 
^jjj^i^ /kredinga ne-I arstaser&în ^ea dinteî domnie^ anr- 
Ţierei. }^qx^ msltS S'bnge. D^wh HO s'a amezatS ne tronŞ a 
kiematS la o zi însemnats iAth boerimea la ksrte, mi akolo 
îndati se înkiser'b smile, piisbiriî Domnslsî omor&rB 47 de 
boerî mal însemnaj^^ afurt de algiî ma! mi^ ^). Din kasaa 
aceasta s*a îmnrBmtiaţ§ t6tB geara, mi an rBmasil ^etţgUo 
demerte ^), afars nsmat de XotinS.. In aneastb cetate afl!&a- 
ds-se DomnBlS mi boln^bvinds-se de morte, a nerstS |kt&-lS 
kiibg^BreaskiB , Iskrs ne s'a mi fBkstS; dar dsn'b ^e 8*a în- 
drentată neva, a în^enută &% ameninge ne nei ne TaS k^te- 



1). Tomma Vodi a trekst^ !n Ilolonia Îiuir6sn& ks trei boerl însemnai^: 
MoijokS VorDikslIi, Yeveriu^ Ilostelniksl^ mi Şaan^ObkS SnstaralS. 
Dar regele Ilolonief, dvwB cererea Îs! Lsnsinneaiis, mi ka b% ns se 

' strice ks acesta, a nssS de I-a8 shM. (tradudiatiulu,) 

2). Assnra acestei fonte, D. E. NegrsHi a BkrisS snS enisodS admirabail, 
modelS de nros!B în limba rom^Bneaski. Vezî llnkatele tinereişelord! . 

(TradudtaHuia.) 

8). Avtorî8lS ai^e e konfensS. — Aleksandrs lAnmnneans, dmis iiererea 
Tsr^orS a strikatil t6te Hetecile, nsindS în ele lemne nd dsnds-le 
fokS. De atsnve aS anvsS nsterea armelor^ Moldove! I 

(TraduciiarJMA.) 






PABTBA rr. ■(•OCA IT; OAPff I. iîf^^ 

giritS. D6mna RsksandFa, temsndisse Is^b ns înneanT» ea- 

T%6i! a Vsrsa s:Bngele omenilorS, Ta otrăvit», în ansIS al9 
^n^ea alS domniei a doa. ^ 



DOMNULU XXX, 

Bogdanii Vodă IV. 

MBrindS- Alessandrs Vod^^ dsn'B nererea boerilorS mi 
a noHordIsî, a nimasS momtenitorîs alS Domniei fi- r jj ^j^ 
î«l« 8e8 Bogdana Vod-B. Dar fiindS nevtrstnikS, se< c^J^iog. 
kisrmsea jjeara de m8mi&-&a D6mna Rsksandra, ka-l '^•'^* 
T^ era msQre vrednikrb. Aceasta însiB msrindS neete snS anS 
mi k^bteva Isni/ IlârtiBi â rBndsitS DomhS ne lonS Vodi. 
NevsriitnikKlS Bogdana Vod% atsn^e a trekstS tn Zlolonia, 
Bnde avea ăoi> ssrori m^Biitate ks Elnez! IIolonT. 



DoMNULU XXXI. 

IdnA Vodă L 

AnestS loaniî Vod^B ns se mtie bine aU ksl fiis M fostS 
iftidin tinese trage. KronikarslS Moldovei VornikvlS/ ^ ^^ 
Sreke zi^e Wh ar8 fi de vig* Armeang. 5n»l8 din istoJ (^^^^^ 
ti^î Ilolonl snsne k^ arS fi fosl^ fiis natsralS alS snsil T^*>^' 
Ştefanei Vod'B. IstorikslS Gsagni la kronologia Holoniel Kartea 
XXI «nsne k% elS e ^e vig^E Holon^ din MasoViea Ilolons mi 
ki arfi fi fostS kiarS în servinislS Voivodulst KtakoViei. Ksnos- 
ki&torS de mai mslte limbi, s'a dssS ne l£ng% ambasadorslă Ho- 
loni^ ka Dragomani la KonstantindnolL Akolo neisreksndS mai 
mslts timnS, a intratS ks înnetslS în dragostea oamenilorS infls- 
itigt lâi â ajMsS st se fak^ mkt*e DragomanS al8 tlbr^i Oto- 
mane; dar fiindS intriganţii mi amesteksnds-se in trebile Mol- 
davei^ Ta essilatS la inesla HodoaS. Mai t^rziS SşltanslS SelimS 
al§ 11^ asiindS de beksviinnoasele srm^brî ale Ini Bogdan S 



jjp 18T0BU OACDdE 

Vodii, hh m'aS . m^Brîtatg ssrorile în Ilolonîea, kt are ss se 
însojare mi els ks o ITolon!&/ k:& are nsmai Iloloni konsi- 
liarî ne l-Bngi dinssl^. întreb^îngind^-î în fonkgîsnile gereî 
mi desnrejjsînd» ne Boerîî n'Bm-Bntenî, s'a îngrîjirS ka ns 
ksmva si se Kneask'b ks regele Iloloniei mi s'b se deslinea- 
ski^ de nartea Otoman'B. De aneea Ta mi destitsat^ mi ads- 
k'bndS din inssla RodosS ne nsmitulS loan^. Ta rxndsitS 
DomnS mi k» omtîrî Tsrnemtî '1-a trimisg &^ se araeze în 
trong ^. Anesta a statS maî mare tiranS de kttS tofiî tirani! 
kigî aS fostS înaintea Îs!. Ile MitronolitslS Grigorie, fiindS 
k'B era bogata mi voea s%'! iea avsgîa. Ta înkriminatS ks 
nikatsIS sodomie! mi 1-a arsS de vis. Asemenea mi Mitrono- 
litslg ŢeofanS n'arS fi sk:bnat§ de els^ daka n'arg fi fsgitS 
neste msngî în ArdealS. înkidorile eraŞ nline de K^lsgs&r!; 
xnsl]^ fioerî onemtî î-a s^ifig k» felsrite kasne *) mi întrV 
sng ksv^ntâ a statg maî ksmniitg de k:&tg tojs! tirani!, ^e! 
maî nelegîsg! mi s^slbate^!. 

Dsnt treî ani de domnie, ELorti Otomani 1-a desti- 
tsatS mi a rBndsitS ne Iletrs Vod's nsmitS IHkionslS. loanS 
Vod!B atsn^ea adsnindg omtire msltB a b^BtstS ne Alekgan- 
drs Vod!B Domnslg gereî Msntenemti^ karele dsni ordinslS 
Iloi^ii venea ks omtirî ka si anieze ne fratele &eS Iletrs 
ne tronsls Moldovei. Bit'blia nea maî mare s'a fskstS în 
jsdegslS SlamRimniks. lUi învingindS loanS Yod^E, Iletrs 
fsge la Brbila mi de akolo la Eonstandinonoli, î^ Alek- 
sandrs Vod'B la oramslS de FIoh! din lalomigi. Dsnş aceas- 
ta anskmdS mitronslă girei Rominemt!, aam:&zatS. DomnS 
ne sng boerS MoldoveanS nsmitS Vintils, rtndsindS ma! 
mslg! boer! Moldoven! ne lingrb dinsslS; ano! a lovitS ks 
fsrie cetatea Briile!, snigindS ne tog! Tsr^i de akolo, b»r- 
bagl mi feme!, h>rh şs lase nin! ssfietS de konilS;.dsns a- 
«leasta a IsatS din mina TsrnilorS mi netigile Kiliea mi ^e- 



1)- Bogâang YodSy Isindg sOstorS de Ilobnf a voitS B%na j^e Domiiiea; 

Dar fmbolnsyindB-se de okl s'a dssS Ia Moskva sade â mi msritS. 

Elg domnise snS ang mi trei l«iiT. (TradueiUHfiiM.) 

3). A ingronati^ de vi! ne Veveriisb, ne nona Koama nd ne MdodoBS Kl- 



tatea Âlbg^.. în srma sa î&s^ Aleksaudrs Vod%, readsnsn- 
db^nă omtirile mi viinâS assxira hfi Vintil^ Vod%, TaS în* 
viosS mi l'aS snisS, Iar ne boerU Moldovenii i-aS gonitjS. 

SdtanslS SelimS alS ILleş^ y^&z^nd^ rebeliunea I5I lo- 
afii8 Vod'B^ a ţrimisS ne snS IlamiB SeraskerŞ, saS Q^aerali- 
aimS, mi iţe XanslS Krimee!, ks omtire foarte nsmeroasiE a- 
ssnra Isî. Dsndsse rtBsboiS nstemikS, loanS jl^iods mi. astB 
date învinge mi snide o mslgime de Tsrn ^). Dar îsi nele 
dsne srm^B, nenoronitelS, tr^datS fiindS dekstre Boeii^ aks- 
z8tS viS în mâinile Seraskersls! Tsrnesk^, mi ranesta a or- 
donatS de !-aS legată ninioarele de kozile a doSiB ksmijii, ne 
kare dislegindsle TaS sfîmieatS mi aS msriiS ^). 

A'^esta HelS înt^siS a str^mştatS skasnslS domnie! la 
lanţi. Domnia l^î a nrelsngitS nsmaî m^nte an!. Iar dsn% 
HO l'aS 8His$, T^Btarii aS fskstS mare nrad'B mi robie^ în 
k:Bt8 mare narte de gearB a rBmasS n;?stie. 



DoMNULu XXXn. 

Petru. Yodă VI ŞchiopuUL 

D8n:& SHÎderea Isi loanS Vods, Iloarta a trimisS DomnS 
nelletrs Vod* Skions^ karele erafiîs iB^MirneaVo-f ,>. ©iir. 
ds mi nenotg de sorg Ibî Mixnea Vpd* din Bo^aj otoSSior. 
Rom^eask-^* ViindS k» Domniea, elft a gisit» gea-f Tierei. 



1). Esfirenie Bslgarsfe la biografia te! Ssltaalt SeUin^ due ks Ioană Vo- 
ds t£tEnd«-se ks Tsr^ a amternstS la mmtBntS într'o zi neste 100 
mii. DarS n6te nreskiitorsIS din gremals a ad^BogstS o nsls Isngs 
nsmsrvlă awre. 

2). BiBtsliea aceasta kv TsndMi foitft fiMe seriâss» Ioană Yoâi^ avea 
treI-W9l mii omtire regiţlalK mi vr6 o m^ ni! de Kau'd kiare !-aă 
▼eaită la i^jfstoră. Aă fostă lovir! mtX msite în kare loa&ă. Vods aă 
arstată minsai de vit^. Dar tn fine, nmiantlă Tînr^oră însnslmsn- 
tsodă neBoerâ nekomanda omtirea, a^stiea B'aădssă de B*aă tnkinată 
Isl netrs Yods. Ioană Vodv de mi abandonată mi tradatăt totsnd 
ks nssiin^B oaste se fortifiks Isngs vnă iată Romkanit TvnSL ma! 
mslte sile 'l<aă îmnressrală ml elă de sete s'a nredată. 



Tft rmoMB ^ tntr'o stare inisaralnl'b ; te toaA^ anostea mtMi 
tiiniiS n'a rsmaBJi în nane. Ileste snS ănS 'fi*a skslatS ^nM 
KazakK ansme Ivan^ IIotkeavi& mi viitid8 asMra Isi kisbimti- 
re kszs^ieasks, Ta^ gonitS mi s'a fekstS stinsul ae Domnie. 
Iletrs Vo<h>; fsgBndX, 8^a întioraS ks snkÎBlS VbH Mîxnea Vo^ 
d^B mi ks omtirl Tsnemtif mi aS gonitS ne Eaea^. Dar kkf 
mksiM IletkeaTft îmnresni& ks fratele seS^ Aleksandrs, a Itiă! 
^enitX de doSl& trei oii mi aS anskatS SkasnsK Moldol^^ 
M kîtă Iletrs Vods în "dnnl anT ai aVstS Isnt^ neînHetiEit:& 
k« dînoii^ în nele dBtfB ismi'b Ilf^rta Otomans^ destits^ti^ 
48*1S, Ta oBBiliătS la XaleflS, mi a rsndsitii Domiiă ne vM 
Sakson ansme lanks karele era de ritslS IsteranS. 



DoMNULu XXXni. 
laJicu Vodă Sasul&. 

Anesta viindS k» domnida în Moldova mi^fiindS dena- 
D. chr. 1^^^ ^^ ^'^^ lakomS mi r^tutoM^ nh mslgî a& omo- 
^jijJJJJ^ >rît8 nentr» ka sib le ea averea; ne Imgi deosebite 
*5H«***- jâxtt grele ne a n«s8 a&snra ijeriY, a imnss* mi le* 
gaa de a Isa din ze^e boi znzVi. Asemenea rele ne mtl 
Mtbnd^-se svferi, boerii L^bnsmnen! aS nrokiematS DonmS 
ne »nS loan Vod^s nsmitS Lshgsl!^, earS ne lanks Vod^ i'a^ 
gonît«i O* ^^^ i^ intcrvalslS anosta loanS Vodi LsngsUt s'a 
iuekaM din hittmnlare trek^ndi Qret^li^ mi Sas^ YddA ea- 



1). Aceasta a fostS nimial o rerolts. loanft Lsng^ în adtvsfi m oroUa- 
Bft Domni» dar Saai Veda signnos rQFOlSQiviieaţ Lsansiteiili se re- 
flinirE mi kMttli loif as laek» fogiiutt neate BrM. Ear deame ka- 
nkterrift Ivi âaaS Vods, TocnikalS Sieke fi»e amimtearaa deahriere: 
. „IfaMe hfknni aiisikaia fasea lanks Vods ta domnlai aa; In 
-îiksti 46 nurii lai tMa «eara mi boeifl lai ae ofleila» fai tegia loe- 
«mifiisaaks m o latiea; la avere lakomi mi jnsdaMsrlS; aaata fca d^B- 
«rila 6 tagreai% mi atte lakrsri amnlEala ni aeasteifte, iMaa; te era 
„kvnrari imia aaama, kai nS «sanaf atu» «i aitf 4ia knfiea sa m se 
^f9M% te ăn Anaoaiile boeitori aşi, da la maaa Demnei aale, le 



P1BXB4 m» arM* nr» oaf& i. ii 

rsnd ikS r&mafi^ DomnS^ dsm> kai;e boeril, tmnresns kslfi- 
tronoUtelS, aS fegitSîn îloloiua. înmtiinBi^nds-Be Qârtade»- 
nre miseriea mi grestegile Q^re!, nreksmS mi desnre fiig^ 
Mitronolitslsl mi a BoerilorS, a destiisatil ne SasS Vod^ 
d&ns trei ani mi mente Isni de domnie mi a r&ndsHS e** 
nsm! ne Iletrs Vods Skionsiă^ ear SasS Vod» fisgsindif In 
Iloloniea, regele StefianS Batori Ta nrinsS mi I-a tseatS 
kanslS« 

A doa domiHă a Iul Petru Vodă Şchiopulă. 

Anesta dsn'B ne a yenitl( de a doSa oarb la Dpmniea 
Moldovei, îs nriimitS ks mare bsksrie de kstre toj^f j^ ^j^ 
boerii. Eaza^ tns^s n'aS linsitS de a &9e n<&y!i»ii]i ^J ^^ 
în ^earB» ne kare DomnslS le întbmnin» ks yitejie ^"Jţ^lS 
mi B^kHes^. în alS treilea anS alS dcMQUiiel Isl jaisoaSmi. 
însBratS ne snS nenotS alS seS VladSt fife fratelsl seS Mi- 
lomSy ks filka fostBlsI DomnS alS g^ri Bommemtl Minea 
Vod!ib. Fsk^sndsBe n^nta aceasta la TekiHliSy aS veniţii ako- 
Io mi Mixnea Vods ks togi boeri! s%rel Bom^Enemil mi s'aS 
fbkstS veselii mi netre^ri deosebite. Dsni a^eaata Ildrta 
Otomano^ a ridikatâ nretengibnea de a Bn<m darea anstls a 
g^Eril. Iletrs Vods neîngidsindâ ase sansne la o asemenea 
ktblkare de drentS alS B^ril, a nreferatf a-ml nu^si do* 
mniea mi a tre^e in Iloloniea, IsstuidS ceara mi boerii tn 
mare întristare mi îngrijire. DomnS ka acesta n'a statS al* 
tslS !n geara Moldo^ril^ ninl mal drentS, wă bl&ndS, wA mal 
generoşii; ksndS jsdeka nro^essele, el8 avea lsng% sine totX 



DSkotea mi le nnnina. Anestea tdte nenstsndi^ ssfsri boeriî^ mal rst- 
^tMi MoTilemtH j Vlsdika Georgie, leremla VoniORiW, karele mal fiar- 
^ai9 aS fiwtt mi Donmt» uri frate-ssS Sfaneoii^ Haxarniksli, mi BaH- 
„ka Xatmaaidit, 8'ai( Bfbtvitt In tain», kş vh nribegeaak»; kare intsiv 
„m'ait hAcM oril^S kv voia Isl ka m meaf|p» s» sflinAeaaki» Msqs- 
^stirea Ss^evisa, de imde mal anol aS trekvt^ tn leeara Lemeasks, al- 
„Kiî la Tsr^, alijiî la MimtenT^ alsil tntr*atte leerY. Itoitrs aueea mer- 
„gsndit Jalbs ki tmnsTBSie dv riiriaea gereî, 1-«S maailiti; rai aS datt 
»,fk>miiiM te \A Hetrv Vod» HlkloiMlI. (lV«iM«tofM^ 



-iiâsnk o nsngi^ ks bani, din kare nli&tea datoriile s^BranilorS 
^e €Ta tramî in j«d^kafeB; de aneea se ini nsmea n-Brintel^ 
tstriorg. 

Anest^ Iletrs Vod'B a f^Bkst^ M'Bţi'&stirea Gakta în a- 
nroniere de laml. EIS astB datB a8 domnita m^nte ant mi 
jsmiBtate, ear^^ în totslS doi snre-zene anii. 



D. Chr. 

1591. 

Otaronolog. 

Moldovei şi 

a ţierei 
Bosnăneşti. 



DOMNULU XXXIV. 

ArOnH Vodă 1. 

nieko&nd^ Iletrs Vod^ din gearB, Iloarta Otoiban'B a 
trimisS DpmnS' ne AronS Vod'B, karele s'a îndatoril^ 
ks niTilgî bani la Konstandinonole nentrs ka 8*5 ka> 
nete Domniea. Dsn's ne a venitS în Moldova, afia- 
rrB în garb ^snea mar! rbiiirf ks d'Brile ne imnsnea; 
earS in Issntrs în oramS netrenea totS d^asna ks joksrf* mi 
ks felsrite deifrîn^rî silniHÎndS ne sogiile nele mai oneste 
ale boerilorS. ElS a rBndsitS o dare ka fiemte-kare omS 
•81& dea k:Bte snS boS. D'Brile le adsna nrin Zan^if, saS sl^- 
bamî Tsrqî. Aneste rele ne maî nstBnds-le ssferiboeriî Li- 
nsmnenî, Orxeenî rai Soro^enî, s'âS skslatlS ks revolţi assnra 
Isî Aron^ Vodii ssb kondsnerea snsî lonainks nsmitS mi 
BogdanS, ne kare-lS nroklamase Domnia. AronS Vods tnss 
învinse ne rebeli mi s^ise o mslgime de Boerl ns nsuaî 
din Hei kslneni!, dar mi ne algiî ssb ksvint^ de îngelegere 
ks ei. Iloarta, înkreding'Bnds-se desure a^estea^ TadestitsatS 
dsne snS an^ de Domnie. 

Dar kreditorii seî de la. Konstandinonoli^ fiindâ oameni 
inflsingi, ksmS aS aszitS de destitsirea b»i, aS alergats la 
Marele VizirS mi d*aS rsgată ka sib nsU^ skoiqs'b nentrs ka 
«s ns niarz'B banii ^e'lS îmnrsmstase. Vîzirste, nentrs xa- 
tîrslS anestora, isbsti si'i înoeaskiB Domniea nrin norsnki 
îmnirBteasktB^ ne kare î-o trimise nms a ns Boşi elS la 
Eonsţantinonole. AronS VodtB, ksmS a nriitnitS inoirea Do- 
mniei, interksiids-Be de lâre dnană, «.trimiMl kiaiote ne O* 



tărtea xw, xrooA ir. caf9 i. 6t 

nrea Armams ks ordină sekretS ka bk aresteze ma! msli^ 
boerî. A^emtiea însL BimgindSy aă emigratS in Iloloniea. Ds- 
WB ne s'aS amezatS ne tronS, AronS Vodi a anibsatS yeara 
k8 mai msltB asnrime mi tiranie de k^btS mai nainte, mi in 
Hele d»ne srmrs revolt^nds-se in kontra noigpi Otomane^ s'a 
legată în aliang^b în kontra TsrailorS, ks Mixai Viteazs Do- 
mns gerii Bomsnemt!, ks Batori ZikmonS nrinninele Tran- 
silvanieîy mi ks BodolfS îmniratslS Asstriei. 

SsltanslS MsratS m a dată ordinS Isi KazanS Girel 
XanslS Erimeeî ka si intre ks toatB nsterea sa in Moldova 
mi geara Bomsneaski. AronS Vods ks Sngsri! ne avea de 
ajstorS învingsndă ne XanslS^ TaS.gonitS ks mari nierderî. 
Dsn'B aceasta AronS VodiB, fiindS bsnsitS de tr&drstorS alS 
aliagilorS, Batori Zikmon^ trimise ne XatmanslS B'BzvanS 
milS ridiks £brB de veste adsk^bnds'lS în Transilvaniea. Ako- 
lo msri in înkisoare, dsn£ tre! ai^ de Domnie. Iar in io- 
kslS seS rbndsi ne StefanS Bads Vor^ikslS. 



DOMNULU XXXV. 

Ieremiea Vodă YintUă. 

lle timnslS anela snS boeră mare din Mo] 
Ieremiea Vintili ^)y se afla emigratS tn 
Esm a aszitS de destitsirea mi arestarea hs 
Yod'hy mizloHi a krasta ajstorIi( dt 
ssb komanda Xatmanslsl ZamoiuiB i 
ka a'h ans^e Domnia. II6rta 
a ordonată IndatB Isl KazanS GSnF 
vie ks Titarl uii Ieniceri n 
SI nse DomnS în gcan nt 
ambele omtiri la ^;sB9rM (mt thhs -Spv ^ 
mare kare gins trei idk ^b 




1]. AstorlsU^ se toanh: ir MkOÂ- 



W UOOBUr 

remiea Movik, ingrijindsBe de ressltatsU re&bofslal, totS de 
o datB nreTTbZKiidă kh ks înd^Br&tiuHiea nstea s^ adsk^B t6- 
te nsterea OtomairB în kontTB-i, îoHens a trata de nane ks 
XanslS mi isbdti a o realisa. AtsnHea DonmslS anesta de- 
te în 8ten!bmrea Xansls! minte sate din Moldova, kare mi 
nsns aste-^ se kiamK satele Xinemtif, adikb ale Xansls!; 
teti^d'odate nromise ka 8&*I dea mi ncmkemsrl ansale. Dn- 
WB asemenea tokmele^ XaoslS isbsti wb adsk^ Xatixsmar^ 
imnă de la SsltanasU nentrs înt:brîrea Isl Ieremiea Vods la 
Domnie, dxiid»*i-o inkB mi demomtenire familiei side. ^ 

HrinHmele Transilvaniei Batori Zikmon^ a trimisS ear^ml 
GfcMiiioi^.We StefanS VornikslS ks Xatmansl^ B^Mvan^ mi ks o* 
uagarioi. |qj^ ^11 gţ Qse Bt:Bn!Bnire ne Moldova în nsmele Îs! 
ArosLft Yoă%. Ls'BndS mtire Ieremia Wod'h desnre aneatta, se 
skidţ îndats ks omtirea khth avs^ ka si^ întemnihe ne ine^ 
mi'il, skriindS mi starostele de la KAmeniQa ka sib^I trimi^% 
ajstorîS de IIolonL Dsas aceasta înt&lnindss-B ks StefimS nd 
ks Bibsvans XatmanslS^ s'a fiskstS o bibt'blie foarte învler- 
msnatBy din kare loremiea Vod'b a emitS trismfBtorS. Ste- 
fjEtnS mi RisvanS; nîenssndsîmi omtirea, im! k^sta skiiiarea 
nrin fsgh] dar g'branLf sibteni I-aS nrinsS mi T-aS adssS la 
Ieremiea Vod'b, kareie ne SţefăftS Ta-tcasS în geanrb, earS 
ne BssvanS XatmanslS l'a desk^nigsnatS '). Batori Zik- 
mom^ aâsndS desmre nierderea: omtiri sale, neste kdi^ndS 
intTB ks nstere mane în Moldova mi se nsse a bate ^»ta-' 
tea Ss^evi din toate n^rgiie*; Ieremiea Vodib^ nofiise ne Xa« 
nslS Esimedl ka vb% dea ajstorlîi;. ai^etata sosise ks midtK' 
oaste T^btfireaski, itd se &^ea rMbdisli^ insi^ nsks MrioK' 



1). BstkUesL aceasta a; fostS tn boM 1596 Pekemvrie Sn 5 ne valea zis- 
Isl MoldoveT desnre SiretS. Omtirea SngsreaskiB era în nsmsrS de 
dovs-snre-zeiae nill. XatmansK RszvanS, kare era de origins S^ganl^, 
ftseee destfauitS n se fakh CkHniiS, nd ns ara akomnaiileiitS der Ste- 
tuA YaraaBslt fiiad» ^ tmiU kssme tu mgnuf^ Va Batori, Ka- 
BvaaS VM» M IvBla k» B»are ereiamS; dai leieaiea Vod», . dmn- «e 
1-a înritisS, I-a tseatS kanulS mi anoY *l-a nvst^ în fisans ne o movi- 
\% ne este tn dmniilS Rssiel de tengi Filti9enl> kaie mi nwm astfel 
se kfiftttv rnofOa IsY fitonuiS: 



PABTBA Vr^ SrOMIi4 lăEic GAFff I. 6^ 

tateţ ^ nmuai ks x^srgsirî mi^ kare tmnedikaS oneraip^- 
nile de^sive a le Singsriloi^ în kontra, "setegei. Batori 2iik- 
nionS ina'B voi a jloPetî b^taea; den! l^si^ndă o narte de o- 
mtire în asedisljt net&gî!, lovi ks toate naşterile sale omii- 
rea T'btEreasks, o învinse mi o risioi. DhWb aneasta intoF- 
k!bnd8-se îarBm! la netate o biBts treî stBntsm^bnî fbrs înne- 
tare; dar ^ %z:bndS Ilt, mi-o n6te Isoa, se tntdrse îndirstS în 
Qeara sa. Mal t:BrziS leremien Vodx se sni ks Batori Andrei 
IIrin?inele Transilvaniei ka s:e goneask:b ne Mixaîfirtoru ge. 
Vod'b din geara Bomsneafibb. Dm Mixai Vods, tre-\ Moldavi 
k^nd^ mal întsIS în Transilvania, s£fcrLm:b toati nsterea Ibî 
Batori Andreiă^ mi nsse stui&nirane u^tb; dsja» aneastabs- 
tbndS mi ne Ieremiea Vod!B, nsse sti^nsnire mi ne Moldova. 
Dar Ieremiea Vod^ kacele fsgise în Ilolonieai întorksndK^se 
ks XatmamdS Zamoiski mi ks mslte omtiri Ilolonei a Io* 
vitS omtirile de gamizom ale hi Mixai Vodib mi, d^os 
msltii viursare de s:bnge din am^ndos n^uroile, le-a risimtS 
mi a acnskatS earbmi skasnslS Domniei* Dar. dsniidol ai^ 
di