Skip to main content

Full text of "Luĭ Stefan C. Hepites manifestatiune cu ocasiunea jumătăteĭ de veac a vîrsteĭ sale 5/17 ..."

See other formats 


Google 



This is a digital copy of a book that was prcscrvod for gcncrations on library shclvcs bcforc it was carcfully scannod by Google as part of a projcct 

to make the world's books discoverablc onlinc. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 

to copyright or whose legal copyright terni has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 

are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultuie and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journcy from the 

publisher to a library and fmally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prcvcnt abuse by commercial parties, including placing lechnical restrictions on automated querying. 
We also ask that you: 

+ Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for usc by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrainfivm automated querying Do noi send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machinc 
translation, optical character recognition or other areas where access to a laige amount of text is helpful, please contact us. We encouragc the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attributionTht GoogX'S "watermark" you see on each file is essential for informingpcoplcabout this projcct and hclping them lind 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are lesponsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countiies. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can'l offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search mcans it can bc used in any manncr 
anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organizc the world's information and to make it univcrsally accessible and uscful. Google Book Search hclps rcadcrs 
discover the world's books while hclping authors and publishers rcach ncw audicnccs. You can search through the full icxi of this book on the web 

at |http: //books. google .com/l 




Uw 



Ştefan C. 

|4epites 



MANIFESTAŢIUNE 
eu oeasiunea 

Jumătăţeî de veac a vîrsleî sale 

ă/l' IFebiuioine i8âl-i5/l8 }^^blulal:ic ISOI. 



BUCURESCI 

TIPOGRAFIA CURŢU RKGALE, F. G6BL FII, STRADA REGALA 18. 
1901 



>^ 



ii. /h^'-a^^^-f- 






/^,..,_^; €. zf^-^^- 



V XVIII Fevruarie MCMI 



• . f ■ 



ŞTEFAN 



4 



I 




J 



\\l' :•.'-',..< u>- . ^ \ v.<it-t-3 ■ .t. ...:.. ^v uT^ ^" ^- <^ ^7 ' '■--: 



Jiui 



ŞTEFAN C. 



HEPITES 



MANIFEST A TIUNE 

CU ocasiunea 

^umafdfei de oeac a oÎFsfei sale 

5/17 Febijuaijie 1851 — 5/18 Febiţuaţie 1901. 



oS^^S^s^ 




• ••- . - 



- * * - r ' * • - « » 



« * 






BUCURESCI 
TIPOGRAFIA CURŢII RI-XIALK, F. G6BL FII, STRADA REGALA 19. 

1901 



:290435 






••• * 

• • • 






« 



• • 



• • • 









•• < 









• • • 



• I 












ti 



Ui 



ŞTEFAN C. 



© 



magiti 



HEPITES 

5 (18) Fevruarie 1901 



v6j 



^»^^»^ 



I. Scris6rea de asociare la Manifestaţiune O 




Hucurcscî, Ianuarie 1901. 

Acum vre-o cincî-spre cţ^ce aiiî, îndată după primele pfiblicafinnî ale 
Institutului Meteorologic al României^ nou creat, unul din cei mal as- 
cultaţi vieteorologişti din luvic^ D-l Pro/. W. Koppen din Hamburg, 
s' exprimă precwn urme4ă în Meteorologische Zeitschrift, An. V, pag, (Sj): 

Avem iardfl dinaintea ndatrd un important rolum in quartOy de aprope ffOO 
pat/ini^ eare ne dovedcsce c<1 Uomnnia a ajunsy dintr'o sărituni, Jn rindid celor d'in- 
fâiil State care cultivă Meteorolo</ia fi acesta prin fondarea unu} Jm^titut Metcoroloyic 
fi prin alegerea fericita a conducătorului aru. Ahia te încreţi ochilor când redJ acesta 
cantitate de material putdicat frumos si raţional, care prorinr dintr'o ft'ră, care, acum 
eâfl-ra ani, era rcpresintatd pentru sciinţa nostră, prinţ r un loc f/ol pe charta huropei. 
Lăsând la o parte mărimea publica ţiu ne}, a cărei text este iu dour limbi, română fi 
francesă, cea-ce provocă interesul fi ad mi raţiunea este bogăţia fi oportunitatea coprin- 
sulul. FJste învederat că nu s'a putut ajunge la acest resultat de cât printro muncă 
Circepţională. 

hivăţatul autor al celui mal recent Trăita de Meteorologie, D-l ProJ. 
A. Angot. Şef de Serviciu Î7i lii'uroul central meteorolooic al Franciel, 

*) Acesta scrisoro a fost adresata: Membrilor Acailemiel Hoiuânc; lleprcscntintilor Institu- 
ţiunilor Meteorologice cu caro Institutul nostru meteorologic este în mal strânse Ieşituri; Profe- 
sorilor celui serbătorit şi directorilor şcolclor unde d«*n3ul a profesat: în fino unor personc caro 
s^au folosit de lucrările Institutului nostru meteorologic. 



h ■ 



• • 



T 



■!l"^ 






• - • • 



• • • • • 






> •• • • 






*..• 



6 






i± 



făcând, în Annales de G^ographie din i8gg publicate la Paris, o dare- 
de-semă asupra ultimelor publicaţiunî ale Institutului nostru Meteorolo- 
gic, scria: 

Nu ne Dom opri asupra părţilor I-a. 3-a ^i i-a [din al XJII-lea volum din 
Aftalele Institutului Meteorologic al Rotnâniei), care conţine obser raţiunile anu- 
lui curent (ie cât spre a semnala^ intr'un mod cu totul special^ felul r. marcahil in 
care etite on/anisat ^i Juncţiontdti Serriciul inetcorolocfic al liomânie). 

Şi 7naî departe, ocupândii-se de Buletinul lunar: 

Nu cj-ifytd nic) o ţrni iu h'umpa rare se publice atât de repede un liuletin re- 
sumativ atât de complect ca liomânia. 

Presejitâud Academiei regale ăi?i Belgia uiti7nele publicaţiunî ale 
Institutului Meteorologic al României : i. Album climatologique de Rou- 
manie; 2, Regime pluviometrique de Roumanie; //*>». Organisation du Ser- 
vice meteorologique de Roumanie, D-l Lancaster, Meinbrti al Acaaemiei, 
învăţatul Redactor al ziarului Ciel et Terre fi directorul Serviciului 
meteorologic al Belgiei, s* exprimă în tirmâtoriî termeni publicaţi în nu- 
mărul din Deconbre igoo ^/>/ BuUetins de T Academie royale de Belgique: 

Scrrieiid Mrteorolotfic românesc, de crea iune ncentfl — a /ost fundat acum 
cincl-spre-(fece ani — dă probe de o actiritute însemnată, atât sub raportul cjctensiu- 
nel repede crcscende a reţelei ale meteorolof/ice, cât ^i sub acela al publicaţiunilor sale. 
PafrU'Spre-dece volume din Analele sale, liogate in obsercaţiuhl ^i lucrări de tot felul y 
aii apărut deja, precum ^i o serie de Buletine lunare si Buletine silnice de timp- 
Aceste publicat innl sunt necontenit ţinute la curent, adică dat/ le ce ele coprind sunt 
cu totul tecente. 

In fine , acum în ur^nâ, întrun discurs forte apreciat în Senat, in 
şedinţa de la ^ (ly) Decembre igoo^ unul din cei mai eminenţi omeni 
politici al României şi în acelaşi timp U7i înveţat, D-l D. Sturdza^ Secre- 
tarul general al Academiei Române, cj^icea : 

Acem un Institut Meteorolofiic cam este forte tjine condus, un Institut care face 
onâre 'frrel. f>pun ac('j>ta. nu pentru «'? decerne un certificat, dar pentru că inri^ţaţil 
de j>rimul ordin din sfri^inătatr au acesta opiniune despre Institutul care face onore 
sciifttel si care aduce si scrriril IVrel. 

Conferinţa 7neteorologică internaţională, compusă exclusiv de Direc- 
torii diverselor Servicii meteorologice ojiciale din hime, întrunită in i8gi 
la Milnchen, a trebuit^ negreşit^ să aprecieze în mod favorabil serviciile 
aduse Meteorologiei de către histitutul Meteorologic al României, când a 
făcut directorului şeii, onorea de a-l alege Membru în Comitetul meteo- 
rologic internaţionaL 

De nătăgăduit este că, progresele ce a făctU Meteorologia în Româ- 
nia, unde 3U7it actîialmente în funcţiu?ie aprdpe ^00 de staţiuni fneteoro- 
logice^ su7it datorite mmiai devota^neniubii învăţatului seU director, D-l 

Ştefan C. Hepites. 



— 7 - 



Mai bine ca orî-ctne, noi, care l vedem în fie-care (fi la lucru, punând, 
in serviciul studiului fisic ai Patriei 7i6stre, admirabilul seu talent şi ze- 
lul şeii neobosit, suntem în mesură de a judeca întinderea sacrificiului 
şeii. Pensionar, pentru cei j}o de ani de serviciU Statului român^ în loc 
de a trăi liniscit pe cheltuiala Statului, dînsnl continuă, cu o vigdre 
necontenit crescândă, admirabilele lucrări ce a început deja a publica 

asupra Climatologiel României. 

Născut la 5 (ly) Jevruarie iS^i, va împlini peste câte-va (ţ^le jyO 
de ani. 

Personalul Instittitultil Meteorologic al României, creat de acest în 
văţat, crede de a sa datorie de a *l pr esenţa^ cu ocasiunea jubileului şeii, 
'expresiunea admiraţiuneî sale pentru lucrările ce a făcut relativ la Me- 
teorologia României 

In numele acestui personal venim, cu cea mal mare ondre, de a aduce 
la cunoscinţa D-vdstră cele ce preced fi de a ve ruga să bine-voifî a vi 
asocia la acesta mani festaf iun e pri7itro scrisore de felicitare. 

Bine- voiţi, ve rugăm, de a primi exprcsiunea prea profundului nostru 
respect, 

Meteorologiştil-AsistenţI al Institutului Meteorologic al României: 



O. I. CORBU 

Şeful Seryiciula! Observaţiurilor 



Q. D. ELEFTERIU 

Şeful Serviciului C'limatologic 



I. ST. MURAT 

Şeful Sv*rviciuluî Magnetic. 



h" 



• ♦ 



♦ • 



— 8 — 



i± 



II. Felicitarea personalului Institutului Meteorologic 

al României 



Onorata Adunare, 
Domnule Director, 

Tovarăşii meî de slujbă mi-au dat cinstea de a spune cuvîntul lor Ia serbarea 
de cind-deci de ani a Şefului nostru, fundatorul Instituţiuneî n6stre şi pentru mine. 
mai mult, o fiinţă scumpă. 

Nu aş fi primit ac6stă sarcină, sarcină grea când e vorba de transmiterea unor 
sentimente, dacă nu aş fi fost convins de curăţenia sufletelor celor care le exprimă, 
de seninătatea fiinţei ce le primesce şi, modest fiind, de nu aşi fi găsit în mine do- 
rinţa de a le formula. 

Sarcina se uşurează mult încă, când ceea-ce transmiţi şi spui nu e imboldul 
unor formalităţi sterile, ci este manifestarea grandiosă a sufletelor ce devin mari, 
când în ele bat credinţele unor admiratiuni involuntare, căci a avut cine a le insufla. 

De unde acum i6 anî nu existau. în t6tă tara, de cât câte-va staţiuni meteoro- 
logice sub îngrijirea a diferite persone, graţie Iui s'a creat atunci această Institu- 
tiune cu menirea şi idealul ei. 

La început mai mică ca încăperi, căci idealul eî a fost tot-d'auna mare, mai 
târdiu treptat, treptat, complectându-se ceea-ce era necesar ; la început cu puţine 
instrumente şi puţin personal, mai târdiu cu mai multe şi din ce în ce mai com- 
plecte instalaţiuni, am ajuns astă-di, după muncă de i6 anî, într'o stare de înflorire 
de care dă dovadă grămada urărilor ce aci s'au adunat din t6tă lumea, cu ocasia 
acestei dile mare pentru noi. 

Şi dacă e mare pentru noi şi dacă e cineva cui să se dea cinstea, act de 
curtenire nu p6te fi, când i-o închinăm deplină aceluia ftră de care, mc îndoesc, 
că mai mult de ceea-ce era acum i6 anî, ar fi fost astă-di. 

Sunt între noi, căci eu am venit mai târdiu, cari Tau vedut la început lucrând, 
cari ştiu că pentru dansul (liua era nopte şi n6ptea era di; cari, în nopţile de iarnă, 
în jurul samovarului aprins, apr6pe ca în familie, în aceste încăperi f6rte târdiu cu 
toţii rătăceau prin mulţimea materialelor, ce rând pe rând de multe ori fclră rost se 
culesese, voind să pue ordine în t6te, făcând planuri pentru tote, având vremea să 
născoc^scă multe şi putând să hrănescă încă acel dor pe vecinicie de admirat : 
năsuinţa de a face tot mai mult şi tot maî bine. 

L'am v6dut maî în urmă lucrând, când fără îndoială multe din cele maî mari 
dificultăţi fuseseră sfărâmate, am admirat însă tot-d*a-una acel nesfârşit dor de muncă 
de a tot face şi lucra mereu, mărturisesc aşa puţin influenţat de miseriile fie-căreî 






n= 



9 — 



dile, în cât aî crede că în acostă fiinţă nu există altă dorinţă, de cât Institutiunea 
si datoria sa. 

Nu a fost chestiune să'I intereseze maî puţin, când ea se referea la Institu- 
tiunea şi sciinţa ce cu atâta ardore îmbrăţişase ; ba ! aşi putea dice că a eşit pote 
din cadrul eî ! atât au fost de nenumc^rate, variate şi îndelung cercetate tot ce ar fi 
putut să o atingă, tot ce ar fi putut să o facă să înainteze. 

Chestiunile ce le-a tratat, marele numSr de studii şi de lucrări ce a executat, 
pun în uimire mintea ce ar vrea să-şî dea s6ma într'un moment de ce pote fi acti- 
vitatea unuî om 1 

O listă prea mare numaî ar putea rcsuma măcar titlurile a tot ceca-ce dansul 
a lucrat pentru sciinţa Meteorologiei în genere, pentru Meteorologia Românieî în 
special ! 

De nu am cita, de cât cele 14 Volume de Anale pline cu un material care, 
după cum se exprimă un Meteorologist ilustru, e atât de frumos şi raţional publicat 
în cât umple, pentru Sciinţa Meteorologiei într'un mod fericit, golul ce până atuncî 
pe charta Europe! ţara n6stră representa, Buletinele Meteorologice lunare pe ultimii 9 
ani, Buletinele Meteorologice (Silnice pe ultimii 6 anî, Teoriile cometare. Teoriile 
!n Meteorologie, Meteorologia Cosmică, Meteorologia internaţională, Meteoro- 
logia şi Prevederea timpului, Clima a unui mare numer de localităţi, Regimul 
pluviometric al României, Studiile de Meteorologie Agricolă precum şi impor- 
tantele sale lucrăiî publicate în Analele Academiei Române sub titlul ContribuţiunI 
lâ Fisica Globului, lăsând la o parte o listă mai nesfârşită de o mulţime de aliC 
lucrări tot atât de importante, nc-ar fi permis totuşi a expiima admiraţiunea nostră 
pentru văpaea nestinsă a dorului de sciinţa ce continuii '1-a îndemnat la lucru şi care 
îi-a dat tăria de a face atâtea şi cu atâta succes ! 

Să maî vorbesc 6rc de ceea-ce a făcut dansul pentru al doilea serviciu, cel de 
MCsurî şi Greutăţi, pus de asemenea sub autoritatea sa !? 

Dacă în ţara nostră avem aplicat astă di sistemul metric, fără îndoială numai 
stăruinţei şi energiei luî se datorcsce. 

Serviciul de verificare, de şi încă depind^nd de comune, graţie îndelungatelor 
sale străduinţe şi necontenitei sale vegheri, s'a putut ajunge a fi maî puţin saCi apr6pe de 
loc expus fluctuaţiunilor situaţiilor locale de cât a'şi putea dice multe alte autorităţi 
puse direct chiar sub egida Statului. 

Şi acest serviciu păstredă deplină încredere şi speranţă că nu-1 va părăsi înainte 
de a-î fi căpătat complecta sa autonomie. 

In afară de acesta parte a activităţei sale, cari orî-cum s'a întins mai mult în 
marginile Regatului, nu pot trece cu vederea lucrările şi activitatea sa în afară de 
ţară, în diferite Congrese. 

Partisan convins însuşi al folosului ce resultă din gruparea la un loc al mai 
multor forţe îl găsim luând parte cu un deosebit interes la diferite întruniri sciinţifice 
internaţionale de Meteorologie şi de Masuri şi Greutăţi. 

începând de la 1889, când în calitate de delegat al Guvernului Român, a avut 
cinstea de a representa ţara la prima Conferinţă generală internaţională de Masuri şi 
Greutăţi, apr6pe ftră excepţiune în fie-care an, a luat parte ca delegat al României 
ja diferite Congrese^ Conferinţe, saiî Comitete internaţionale fie de Meteorologie, fie 



.1 



Lui Stefăn C. Hepites. 



-- 10 



-l:- 



de RKsurî şi Greutăţi; fie că se ţineau la Paris, Anvers, Miinchen. fie că se ţineau la 
Liege, Petersburg sau Upsala. 

Ceea-cc rcpresentă el în aceste întruniri ne spun onorurile ce îî s au decernat. 

Aşa la Congresul Şciinţeî Atmosferei, ţinut la 14 August 1894 la Anvers, a 
avut onorea de a fi proclamat Preşedinte de onore al primei secţiuni; în Comitetul 
de MSsurî si Greutăţi la Paris a avut onorea de a fi ales mal multl ani consecu- 
tivi Raportor al Comisiuneî de Instrumente şi Lucrări; la Congresul de la Licgc, 
ţinut la 1898 unde de asemenea a fost ales Preşedinte de onore al Secţiune! de Clima- 
tologie. a fost viu şi călduros aclamat pentru frum6sa sa comunicare, Climatologia 
litoralului român al Mărel Negre. 

Şi mal departe încă are nemărginit de frumosa cinste, invidiată de mulţi p6te, 
de a face parte din Comitetele internaţionale de Meteorologie şi de Măsuri şi Greu- 
tăţi alături de atâţia representanţî mari şi iluştrii, ca Mascart, Hann, Hildebrand- 
son, Wild sau Rykatchew în cel d'întâiii, treî-sprc-clece fiind toţi la numcr; F6rster, 
Hirsch, Mendeleeff, Bertrand saCi Cornu în cel- d'al doilea numerul lor fiind de 
patru-spre-dece. 

Corespondent al Observatorului fisic Central de la St. Petersburg, Membru în 
Comisiunea Aeronautică internaţională, are încă meritul de a fi fost printre cel mal 
tineri în t6te aceste adunări şi încă representant al unei ţări tinere şi d^nsa. 

Vă puteţi închipui realele servicii, ce a adus ţăreî nostre, când graţie numaî 
lui ea îşi potc spune cuvântul în aceste conferinţe sciinţifice internaţionale, căci In 
cele de altă natură cu toţi ş^im, cuvcntul eî nu cu aceiaşi bună-voinţă tot-d'auna e 
preţuit. 

Aceste onoruri ce aii acoperit pe Directorul nostru aiî avut darul de a ridica 
Instituţiunea sa în rangul celor d'întâiu similare din lumea întregă, iar nouă nea dat 
convincţiunea, că nu e trudă fără să aibă a sa resplată şi că numaî muncind cu tote 
forţele ndstre vom fi putut în adever merită cinstea, de a fi devotaţii săi colaboratori 

In jurul unul aşa suflet, a cărui dragoste se radia cu putere în spre tot ce era 
datorie, nu putea să nu se deştepte şi în noi voinţa şi mândria de a lucra pentru 
Instituţiunea lui şi de a nu dori din tot adâncul sufletelor ndstre, ca ea să progre- 
seze neîncetat mergând cu iuţela fulgerului pe calea cea maf scurtă până la colina, 
unde Institutiunile sunt în afara îndoelilor dilnice. unde idealul lor e realisat. 

Şi ce 6re putem ura acestei Instituţiunî ca viitorul eî să fie pentru tot-d'auna 
asigurat şi ca să fim siguri că va merge continuu pe calea propăşirel ? 

Nu cunosc conducător mal abil al unul suflet atunci când e încă fraged de cât 
acel ce numai cu adevărată iubire îl întovărăsesce precum nu cred căjpote fi geniii 
care să p6tă înlocui o pasiune, atunci când ea există în adevăr. 

Instituţiunea n6stră de tot tînără încă. e sufletul fraged, iubirea adevărată pentru 
densa ştiţi cine o păstrăză; ca ea să fie abil condusă şi ca geniul să fie unit la pa- 
siune, cunosc numai sufletul creatorului eî 1 

Să ÎI urăm deci, ca el să o conducă până când ea va împlini anii luî; atunci 
va fi făcut un termen de viaţă, va ave-i un adevărat glorios trecut şi în urmă aban- 
donând'o am convingerea deplină că stăua luî va fi conducătorea el si a celor ce-1 
vor urma. 



11 ~ 



i. L 



Onorată Adunare, 
Domnule Director, 

Profitând de prima ocasiune în care personalul Institutului Meteorologic are 
mângâerea de a 'şî putea exprima sentimentele sale, sunt fericit de a împlini o 
piosâ datorie către acei cari numaî sunt în viaţă şi cari, materialmente şi moral- 
mente, cX\ dat generosul lor concurs pentru realisarea şi înălţarea tot maî mult a 
acesteî de curând create Institutiunî. 

Voiu cita : pe repausatul Vasile Raapa, donatorul pgmuluî fond cu care sa 
putut cumpăra acesta clădire; pe ilustrul repausat I6n Câmpineanu primul titular al 
Departamentului Agricultureî, care printr'o scrisdrc, scumpă nouS, a dat Directorului 
nostru însărcinarea creăreî Institutului Meteorologic; şi în fine pe mult regretatul re- 
pausat Grigore Păucescu, care, cu căldura ce îmbrăţişa tot ce era românesc şi de 
progres, în calitate de Ministru al Agricultureî, a dat fondurile necesare construire! 
celor-l'alte localuri si a o mulţime de aice îmbunătăţiri. 

Domnule Director, 

Personalul ce a-ţî format şi pe carc'l conduceţi, respectuos vă rogă să bine-voiţî 
a primi ca amintire, consemnate pe acest simplu pergament, modestele simţăminte 
ce în adâncul sufletelor lor îsî au locul. 

Dacă cuvinte prea puţine sunt scrise pe densul, vina e a aceluia care le-a scris; 
că simţăminte calde le străbat fiinţele, aveţi dovada admiraţiuneî unite unuî respect 
profund cu care tot-d'auna fie-care v'a inconjurat. 

Aceî cari vor continua a ve avea în frunte, se vor bucură înainte de blânda, 
înţeliSpta şi maî presus de t6te imparţiala vostră conducere ; aceî carî din diferite 
cause, vă vor părăsi vor păstra cu sfinţenie suvenirul dorului de muncă, abnegaţiunc 
şi umanitate ce cu prisosinţă la toţi ne-aţî insufiat. 

Sigur fiind că exprim dorinţa tuturor, voî termina dicend din t6tă inima: 

Să trăiţî anî mulţî încă, pentru fericirea familiei, Instituţiuneî şi a Ţerei ce atât 
a-ţî ilustrat ! 

In numele personalului Institutului Meteorologic al României 

I. ST. MURAT. 



<9}^S» 



'^^©îf*^ 



N 



Iii. Pergamentul oferit de personalul Institutului 
Meteorologic al României. 



REATORULUI 

I Institutului 



METEOROLOGIC 

AL ROMÂNIEI 

Ştefan C. Hepites 

Colaboratorii seî respectuos îî exprimă, cu prilegiul îiii- 
plinirel a cincl-cjeci de anî de vîrstS, sentimentele lor de 
profundă admiraţiune şi nesfîrşit devotament, urându-î să 
conducă, cu aceaşî rîvnă până la sevîrşiroa jubileului eî de 
•50 de aul, Instituţiunea ce atât a iubit şi pentru care a 
fost totul. 

Omagiile celor cari din aprope v'afi cunoscut la lucru, ru- 
găm a le primi ca o modestă manifestare, alătuil de ale a- 
celor ce, admirând lucrările vostre, 'şl-afi exprimat ură- 
rile lor. 

Uiiairrsijt, In .'i (It, l\rm«rir HHIl. 

O. I. CORBU O. D. ELEFTERIU I. ST. MURAT 

M. D. CALLUDl PETRU GEORGESCU 

ATH. PANDELESOU I. lONESOU AL. OEORGESOU 

M. A. VASILESCU N. I. NEDELCOVICI 

C. STĂTESOU. 



13 



IV. Răspunsul d-luî director Hepites. 



Domnilor şi iubiţi colaboratori, 

Proba de iubire ce 'ml daţ.î prin manifestaţi unea pornita din ini- 
ţiativa l)-v6stra o consider ca cea mai mare resplatri a silinţelor ce 'mî 
am dat de a face, din Institutul Meteorologic al iubitei nostre Româniî, o 
instituţiune folositore patriei nostre. Documentele ce posedă archiva 
nostră precum si numerosele scrisori ce 'mî atî presintat, sosite din tote 
părţile lumeî pentru diua de astăc}!, forte scumpă mie, sunt dovadă că 
lucrările nostre sunt apreciate de lumea specială, de meteorologiştil de 
profesiune, într'un mod atât de favorabil cum eil n'aşî fi îndrăsnit nicî 
o dată a mi '1 închipui. 

Acesta apreciare niî dă dreptul să fift mândru, nu pentru mine, a 
. cărui viată merge de acum înainte spre declin, ci pentru U-vostră care 
sunteţi speranţa Institutului nostru Meteorolojjjic. Sunt mândru că, pe 
terenul sciinţifii; al meteorologiei, România este alături cu Statele cele 
mal civilisate din lume. a<'olo adică unde dorinţa nostră a tuturora este 
ca densa să se găsescă sub tote privirile. 

Cu uu Rege înţelept ca acela ce ni Ta dat Provedinţa si cu omenii 
de ))ine, ce fără nicî o contestaţiune 'I posedăm, viitorul ţerişorel nostre 
este asigurat. Ceea-ce se cere pentru a ajunge acolo unde năzuim este 
ca fie-care din noi, în cercul mal mult safi mal puţin restrâns al atri- 
buţiunilor sale, să aibă rîvna de a face binele spre a se 'înălţa din ce 
în ce mal sus. 

Sunt fericit a constata că acesta rîvnă am găsit'o în toţi D-v6stră, 
colaboratorii mei. 

Fără de o asemenea rîvnă ar fi fost imposibil ca lucrările Institu- 
tului nostru— adică lucrările l)-vostră— să atragă atenţiunea tutulor (^elor 
cari pe suprafaţa globului se ocupă cu Meteorologia. 



14 



Diiui de astădî este un pretext. Omagiul ce lumea învăţată aduce 
Directorului D-v6stă, este nu la adresa sa, ci la aceia a I)-v6stră, căc 
toţi meteorologiştiî scirt că. fără un personal de elită, plin de abnega- 
ţiune şi de scrupulositate, nu este posi))il nici de a face observaţiunile 
meteorologice care procură materialul orî-cărei cercetări, nici de a face 
studiul lor. 

Fericirea mea constă în norocul ce am avut de a tt găsit în D-v., 
care 'mî sunteţi colaborator! neobosiţi de tote cjilele. ca şi in ceî 400 
de observatori re<spăndiţî în tote unghiurile ţ6reî, nisce omeni cari au 
înţeles sacrificiile ce li se cer şi cari 'şî ail pus în gând de a le îndeplini 
pentru binele patriei nostre. 

Ve mulţumesc deci din tot sufletul pentru concursul fără preget 
ce 'mî aţî dat în tot timpul, după cum mulţumesc celor 400 de colabo- 
ratori cari, cu o abnegaţiune de uimit, ne secundeclă în cercetarea con- 
diţiunilor climatologice ale ţereî nostre. 

Şi acum, când ţinta nostră a tuturora este de a contribui la înălţarea 

patriei nostre, să dicem din totă inima: 

S& trăiască România; 

S& trăiască Marele nostru Rege şi Dinastia Sa; 

Să trăiască Institutul Meteorologic ! 






15 



V. Scrisori şi telegrame pentru diua de 

5/18 Fevruarie 1901". 



^>y 



1 



amăniel Inixeai 




Brăila^ România 

^<J/ îă a/ ^Jorăi/eli, aeooial *)cun^ei *)i mancei rată 
jDzeae/, /âcena /a/ă (z/za^a/^il na/a/ ^c f^Jla 
ptin iniemeiezea ^l tcaica^ea C/nâiUiUu/al ^/le/eoto/oocc 
AC a QJetoiccu/ui ac f^/Cc^uzl 4}l C^tcu/ă^c /a nioe/a/ ace- 
/o ta ain & /a/c/e t^J/Cati, ac /e/icl/ăm ca ina//a ^Umă 
ocni^u Imp/initea a r50 ani de vltdiă ^l ac atăni in că 
ani ma/^c 4oenlta vine/c inAăla^iani/or^ ce a^i crcaf. 

QRr. SulioH, doctor în filosofic şi fifere, Primam f %âilci 
c^ (Bossac, J^jiifor de Primar 
(B. €^oHn, ^odor în drepU Advocat 
(B. ^udeanu, Inginer 

Consilierii comuna fi, 9^iflem5riî ^elegaliel jndefenc şi ai Camerei de 
Comerciiiy şi mnlfî celăfenî. 

(») Din ransîi proi marclnî lor nuiurT. nu se vor imprinin do cât nnolc diiitr'însole. 



— 16 



h 



Wien, Oesterreicli. 

2. 3)^ mbd^te nid^t DeraOfftumcn Sie jur Sîollciibuiig ^()vc§ 50=pen iîcbcuSjatjvcâ 

(x\\\ ba§ ()crili#c jii bcfllucîiuiinjd^cn. 

.^n bev re(Qtit) îurjcn 3^i* SO^^â ÎBivfcuS {)(\U\\ Sic Sciftuiiflcn i)ofI(u-ac()t, bic 
eiujig in i()vct î(rt baftc()cn. Sic ()abcu baâ meteorotogifc^c 23eoba(!&timgâiic^ in 3{ii 
nuinieu ge[(i^Qffcn unb baâjcibc aiiţ cine ^6ţie iDiffcnfc^aftlic^cr fieifluiigSfâOigfcit gcfira^t. 
bafe eâ mit ben uici attcvcii mcteovol. 3»ftitntioncn in ÎBcft' intb 9Jiitte(-eiivopa \\W 
OfoB cvfotgrci(!^ concuviercn faun, foubcvn bag că mQU(i^en bcv Cc^tcvcu fc^on {(ţmcv 
(jiiUt fi(ţ mit bem rumiiiufc^eii (ienttaf'^suftitutc (x\\\ glcid^cv ^8()c jii cv^altcn. 

îcr ^Mi^olt S^vev :vNCiI)reâberi^te ift Don iinfd^at}6arcm ÎBcvKk biirc?^ 3îcid) 
()attigfcit, SSiclfcitigfeit uiib 9{cu()eit bcr bariu entljaltencii miiftctgiftig beavDcitetcn SBco= 
bac^tungâ (îvgebnilfc ană bem Siibofteu uon ^uvopa, ciiiem ©ebictc, W:i uov SOvcm 
îdiftvetcn ffimatofogifd^ unb mcteoiotogifc^ im îtllgcmeiiicu îo jiemlid^ cine terra incog- 
nita \mx. 

iSer immev fi^ mit l)(etcovoIogic befd^dftigt, luivb ^fjnen batjct ben (eOfjafteftcn 
îîauf mitîcn unb Sie beg(iicfmiinî(f)cn mufjen, baB Sie îc^on Dei Sîoffcubnng fs^vc^ 
r)()-ffeu ?ebcn§ja()ve§ anf bcravtigc teltcnc îciftnugcn junicf6(irfen fonncn^). 

^Prof. îv. JULIUS HANN 

f. f. *>frtttr) 

3)îitfllicb b. ÎQiîerl. ?IcQbcmic bec îiJiîîenfcţaftcn 

3)ircctov a. î^. ber (Seiitvatauflort filr ÎJÎftcoroI. u. ©rbiuacţnctiţmiis. 






5/". Petersbourg, Rnssie. 

3. (/e m'empresse, Monsieur et tres honore Oonfrere, dejoindre mes fe- 
licitations ă cel/es que uous allez receuoir le jour de uotre SO-me anniuer- 
saire de la part de ioutes lespersonnes qui admirent uotre talent, I' energie 
et le zele infatigable que uous metiez toujours au seruice de la Science 
et a l'etude de uotre Patrie, 

Depuis bien longtemps de/â uos trauauxsoni apprecies par Ies sauants 
de tous Ies pays: ii me reste seulement â uous souhaiter de garder en- 
core durant beaucoup d'annees uos forces si necessaires ă l'organisateur 

») Nu voiu să lipsesc de a v5 felicita din t6tâ inima cu ocasia îmnlinireî anului al 50-lca al vieţeî l)v. 

In timpul relativ scurt al activitate! I)v. aţî făcut lucrări carî sunt unice in felul lor. Aţî creat re- 
ţeaua de observaţlunî meteorologice în Romftnia şi aţî adus-o la o înălţime dj putere producătOro sciin- 
ţiflcă, in cât nu numai că p6to să rivaliseze cu succes cu Instituţiunî meteorologice mult mal vechi din 
Kuropa centrală şl occidentala, dar Încă, la multe din aceste din urmă, le vine deja cam greu de a se men. 
ţine la aceaşî înălţime ca Institatul central ron.ftn. 

Coprinsal Analelor Dv. este do o val6r.^ nepreţuită prin bogăţia sa, prin variaţiunea sa şi prin 
noutatea lesultatelor observaţiunilor studiate într'un mod exemplar şl act^sta în sud-estul Europei, regiune 
care, înainte de lucrările Dv. n'a fost în genere, de cât o terţa incognita din punctul do vedere climatologic 
şi meteorologic. 

Orî-cine se ocupă de Meteorologie nu p(5te dar de cât să vă fie adânc rccunoscCtor şi a vî* felicita 
cn. deja la împlinirea anului al 501ea al vieţeî D-v., aveţi la activ asemenea lurrărî rare. 



— 17 — 



que uous âtes, car, c'est, fen suiş sQr, le deşir le plus sincăre et commun 
ă tous uos compaMotes, admirateurs de voire talent et des collaborateurs 
que uous guidez au progres de la science meteor ologique, 

Veuillez agreer. cher Confrere, l'assurance de mon respect et de ma 
consideration la plus distinguee. 

D. MENDELEEFF. 

Professeiir OmCrite de rUniverclt<5 impâriale de St. Pcîtersbourg 

Dlrecteur do la Chambro centrale des Poids et Mesures de TEmpiro do Russle 

Membre dn Comite internaţional des Poids et Mesures. 



& 




Paris, France. 



4. ^e vaus pzte de jotndze totites tes ţeHcitattons 
de notte auzeau et mes senttments de azande atnitie 



petsonnefte pom votze eminent xDizecteuz, U'lConsieuz 



^teptteSj auand vous Tete%^ aupzes de iut (a dematche 
pzojetee a icccaston de son cinau an tenatze. 



E. MASCART. 

Membru de l'Institut 
Directear du Bureau central mfitâorologiquo de France. 






Bucurescî, România. 

5. i^e când ne-am cunoscut — si este deja destul timp, apr6pe 25 ani ! — 

ne-am stimat, ne-am iubit. 

De ce ? Te-al întrebat vre-o dată ? 

Fiind-că, era ceva comun în noî doî : dorinţa de a munci; dorinţa de 
a face ca şi din ţara nostră să se producă ceva, pe calea sciinţifică. 

îndeplineşti, la 5 Februarie, 50 ani. Eil 'î am ajuns deja la 5 Septem- 
bre trecut. Exact 5 luni de diferenţă ! 

Aî marele merit de a fi inspirat maî multă iubire în jurul tgfi : aî teî 
s'ail gândit a te serbători. Te felicit. 

Ce fericit trebue să fii ! 

Dar, cum se putea 6re alt-fel ? 

Tot trecutul tSil e corect, demn şi încărcat cu fapte bune ! Ura, cri- 
tica j6snică, invidia, intriga, nu le-ai cultivat ! 



Lut Ştefan C. Hepites. ^ 



— 18 — 

j J|rizjzix:::=iz=r::- -■■:-■-: :_ ;:_:---■•-_:;___ _ ^]J- 

Aî avut un ideal, Taî urinat drept, cinstit şi cu perseveranţă. E natu- 
ral să culegi fructele : stimn, iubire si recunoscinţă. 

Onorea şi onorurile?!.. Priina te acopere deja; restul, le al în 
parte, şi puţin te importă cele ce ţi se cuvin. 

Academia?... se va cinsti avendu-te în sînul eî. 

Veî rămâne un exemplu de bun coleg, de pasionat om de sciinţă, de 
afectuos prieten. Ce vreî maî nndt?! Mergi înainte. 

Eil sunt fericit, a te felicita, pote primid, şi a 'ţî ura anî mulţi căci 
eî sunt bine întrebuinţaţi, şi a primi, pentru Domna llepites, felicitările şi 
afecţiunea nostră, cu sărutări de mană din parte-mî, iar ţie 'ţî trimet 
o bună strângere de mână ; ca tot-d'auna din inimă. 

Dr. C. I. ISTRATI 

Membru al Academloî Româno 
Foi-t Miiibtru al Instructiuneî Publlco şl al Cultelor. 



\^^ Uccie, Belgique 

g. ye suiş heureux (Vavoir, mon cJicr Collhguc, unc foh de plus, Voccasion 
de votis exprimer tonte mon admircUion potir l^ictMte incomparM 
deployee en organisant et eu developpant le Service meteorologiqtie ro2imain, 

Je vous ai vu ă Vrmvre des vos toiis premiers debuts, et mieux que personne, 
fosele dive, je ptns apprecier la somme d' energie et de travail qiiil a fallu pour 
opdrer le miracle que vons avez accompU : creer de toutes pieces un organisme ah- 
solument notiveau et, en moim de vingt am, le porter au niveau des Instilutions 
similaires Ies plus reputees. 

Votre activite, du reste^ ne şest pas hornee a doter votre patrie d^une organi- 
sation nieteorologique de premier ordre: tui grand nombre de travatix personnels, 
dont fai eti Voccasion, ii y a quelques jours ă peine, de signaler Vimportance a 
notre Academie des Sciences, ont assis votre reputation scientijique sur des bases so- 
lides, tont en enricJiissant constamment la litterature meteorolog ique et climatologique. 

Je ne dois pas oublier, non phis, de rappeler votre iniţiative feconde en ce 
qui concernela r(!.glementatimi des PovU et Mesures et Vintroduction du Cahndrier 
gregorien en Boumanie. 

Vons pouvez etre fier, mon cher CoUegue, de l'onwre que vous avez accomplie; 
votre Pays et le Science vous doivent nne grande reconnaissance, et tous ceux qui ont 
suivi vos efforts seront tinanimes, fen ai la convicHon, a par!ager cet avis. 

Je m'associe du plus profond du {cantr aux temoignages d'eHime et d-amUie 
que vous allez recevoir de tous Ies points du globe oif la Meteorologie est en honnenr, 
et je vous souhaite de longue^ annecfi encorepour le bien du progres. 



% 



rl 



19 



ii i 






Les liens d'affection (jnl hoks unissent depins si lonf/temps mautorisent a vous 
prescnter les felicitations de Vanii en meme temps que celles du Collegue; tom deux 
se confondant en ce jourpour vous assurer de leur inalterable devoiiement. 

A. LANCASTER. 

Membre de TAcadâmle royale des Sciences 
Dirccteur du Service mâtâorologiqae de Belglqae. 

^ Ztirich, Schweilz. 

7. ^mpfaufleii Sie aul(i|jlid& S^vcă 50. (Scbiirtătagcâ mii meinerfeitâ b;e ^eviti^ipcn 

©VQtnIatiouen. Sie ^aOcn jmat mit biefem g^ventage no(î& feiu (jo^eâ 3IUer mîW «Hll 
f§ ift ju ^offeit, bafe SOnen uoii^ eine longe 9îei^e Don Sebenăiafjren De)(ţiebeu fei. Sic 
feuneii ober beute fc^on oiif eiiie (oiiflift^vifle uiib erfofflrei^e loiffeuf^aftlic^e 2:(ttigfeit 
jiiriidOlicfen. 

33orer(l atâ freiiuidigev, forgfftltiţjer Seitcv eiiier meteorotogifdjeit Staţiou tătig, ^a^ 
Deu Sie bie ^o^en 33e^oybeu S^veâ SanbeS fiir bic ftaatUi^e Drflaiiifation eineS niftepro- 
(ogi[(^eu 33eo0a(ţtiu!g3nejfc§, îoîuie fiiv Kreierung ciueâ SentraUnftitută jii iuterefîire» toei- 
ftanben unb (eţjtcreS im Saufe ber S^fjt'e ju eincr miiftevgiltigeu ?Infta(t emporgeţ/oben, bie 
awii "btw bcftcn S^roefterinftitiiteu anberer europftiî^er StaQteu ebeabiirtig jur Seite ge^ 
ftcllt ttjevben faun. ®aă tuar Sfjiien nur m5ii(i^ iufotge beS Sertranen?, ît)cl(ţe3 3^^^ 
Sanbeâvegievuug in S^re umfic^tige, energiji^&e, praîtif^e nub tpifjenfc^aftfi^e 2:ătig!cit 
fc^te nub luelc^er J^^r fiaub nub 3^re 6o(Iegeu im îluălaub bie groge S^f)^ S^ver ^eruor-- 
rogcuben ^ublicotiouen ju uerbonfen ^at. lîuter ben le^teru, toel^c flctă mit na^aŞmenă- 
mevter 5prompt^eit erf(i^einen, befiubeu fi^ mii fol^e, melc^e bereitâ bie climatologif^e 
SScnDertiing bcv iu ben 'îlnnafcn cnt^ftttenen "S^ateu jum (Segenftanb i^w^m nub toetiţe 
gceignet finb, ben praftif^en 2Bert ber Dom 53eoba(ţtnng§ne^ gc(ei|îeten ?lrbeit fiir bie 
Sewo^ncr beS iîanbeS ină Cid^t ju fejjen. 

W\i bem uufricj^tiflf» 2Bnnf(i6e, Sie mo^ten S^^c 2;ătigfeit noij^ (ange Sa^re jam 
îînjjcn %ijxt^ Canbeâ unb nuferer gemeinfameu SBiffenf^aft [ortjufe^en im Stanbe fcin, 
jcid^net mit îluSbrucf uoKfommenfter ^oc^aci^tuug unb uo^ma()(igeu ®Ii\(îtuftnf(i^en. (O 

^rof. R. BILLWILLER 

director b. @cţioei)eri|cŞen SRcteotoIogtf^e (S^entra(anftâ(t. 



q 



(') Primiţi cu ocasia anlvcrsireî Dv. a 50-a şl din parte-mî folicltSriio cele maî cordiale. Cu Jubileul de 
astă-(}î, 00 e drept, tncă nu a'ţî ajuns la bătrâQeţ«j, şi avem tot dreptul de a spera că v6 este dat sâ mal 
trăiţi Încă nn lung şir do ani; insă chiar astâ-^i aveţi un trecut de activitate ştiinţifloă indelangală şi plină 
do sacces. 

Lucrând la Început ca observator benovol şl conscient ai unei staţiuni meteort^'Iogice aţi s iut să 
interesaţi pe înaltele autorităţi ale t^reî D-v. pentru organisarea oficială a urni reţele do observatorlQ 
meteorologice precum şi pentru crearea unui lastitut central, po care i'aţî ridicat In cur. ui anilor, la rangul 
unui Institut mo (el caro p6to figura ca egal cu cele mal bu* c Institute do acest lei din celoTalte 
State europene. Acdsta aţî putut să o realisiţî numai graţie încrcderei pe care guvernul TSreî a pus o în 




climatologică a datelor coprins ; In AnaJe, şi cari sune do i.alură a pune în relief pentru locuitorii ţ6reî va- 
Idrea practica a lucrărilor produse de reţeaua de ol^sorvaţ'.uriî. 

Urăn<lu-vS c;i tdtă sinccr.tatea, ca să puteţi coutimn activitatea D v. mulţi ani pcntr i iolosul ŢSral 
şi al sciinţei ndstre comune, remăn, cu (.spresiuuca celei mai înalte stime ^i a felicitărilor molo reiterate 



W JR_J .'!i.'JL- 1 J'J J. — . 



TTr 



20 



I 5^. Pâtersbourgj Russie. 

8. Je vous prie de vouloir bien accepter mes f^licitations Ies plus chaleu- 

reuses â Toccasion de votre jubile de 50 ans. 

Le monde savant admire Ies beaux travaux de Tlnstitut M^t^orologique 
cr^^ par vous et que vous continuez h diriger avec tant de zele et de talent. 

Mes coUaborateurs â TObservatoire physique central Nicolas, qui ont eu 
le plaisir de faire votre connaissance, se joignent â moi pour vous exprimer 
nos vceux pour que vous continuiez longtemps encore vos travaux si utiles 
â la Science. Votre reseau mdt^orologique nous int^resse tout particulifere- 
ment parcequ'il aboutit au nâtre. Voilâ pourquoi nous sommes si heureux 
de vous voir â sa t^te. 

Ma femme et mes enfants se joignent â moi pour vous presenter nos 
felicitations ainsi qu'â Madame Hepites â Toccasion de cette fete qui est 
en meme temps une fete de familie. Nous vous souhaitons bonne sânte et 
bonheur dans la seconde moitie du siecle de votre vie. 

Veuillez accepter aussi, cher Collegue, mon portrait ci-joint en ^change 
de celui que vous m'avez donn^ en 1899 ^) et comme souvenir des heures 
agr^ables que nous avons passe ensemble â St. Pdtersbourg et â Paris. 

G6n6ral M. RYKACHEW 

Membre de rAcad(îmie Imp<?rlale des Sciences 
Directeur de l'Observatolre physique central Nicolaa de St. Putersbourg. 

Q BucurescL România 

q ^iarea sănătăfei mele, ilustre domn coleg, via împedical de a veni să 

7/ aduc felicilările mele de aniversarea 2)-lale semi-secularâ. Trimesce-le in scris. 

^'ta, care ţii socotela vremurilor nasfafornioe si le ispilescî să le 
surprind! secrelul şi legile fiinlăreî lor, vei islmli, şi vet ajunge scopul ur- 
mării Vai! nu acesla vom isSuli noi, cari căulăm să ne explicăm tainica 
filiatiune a furfun&lor omenesci, prin studiul istoriei ei. 

^e aceia, noi care aSia sUaBim cartea omenire!, te pi^muim pe S)'ta, 
care a! descifrat deja şi citit fără de greutate atâtea pag ine din cartea mân- 
dre! Tlatur!. 

Să trăesc! pană la adânc! Sătrânefe şi să ne ilustrezi tara, ilustrândirte. 

V. A. URECHIA 

Vice-preşedinte al Academiei Române 
Profesor la Universitate, fost Ministru. 



*) Cu ocasiunca jubileului de ;')() de anî al Observatorului iisic central Nicolao şi a întruni- 
re! Comitetului internaţional Meteorologic la f^ft. Petersburg. în Septenibre 1890, s'a oferit Gene- 
ralului Rykachew un album cu fotografiile membrilor acestui Comitet. 



— 21 — 

— ±J: 

^ Hamburg. Deutschland. 

1^ JJcm ^otţDcrbieuten ©egriinber rumaniMer aReteorologic 
iDttnf(3^en %\M nnb uo(ţ Dieî 3iajre frutS^tbriugenbcr î^ptigfeit. O 

5l?rot î:v. ®. 9leitlttAt)er, îiiveclov bcr Î)eutî4c Seewartc 

^jjvof. SBB«3[«t)an!Beibibe¥| *?l01()ci(un9§uovft(iiibe bcv Î)cutf4e Seeiuarte. 

^rof. ®vo^ittann j 

<^ Roma, Italia. 

11 y^aieei, fnes feftcitaltotis cotdiaies pom vas eminenta setvîces 

tenatts d fa Science meleotolcaiaue el au &omiie intetnaticnai aes 

Joias el JÎCesuxes ciue ie suiş fteuteuoe ae hcuvoit atpteciet naute^ 

nient, 

Professeur P. BLASERNA. 

Vlce-Prdsident de Ia Real& Academia dei Lincei 
Membre du Comitâ internaţional des Poids etMesures 

^ Kristiania, Norge. 

12. ILe 1 7 F6vrier je penserai â vous et je vous gratulerai dans 
nion âme. J'ai la plus grande admiration pour votre cr6ation du 
Service met6orologique de Roumanie et pour Ies travaux qui en 
ont et6 la cons6quence. Je vous pr^sente mes plus chaleureux re- 
mercîments pour lamiti^ que vous m avez toujours montre dans 
nes reunions internationales. Mes compliments Ies plus respectueux 
a Madame Hepites. 

H. MOHN 

Direcţi ur de I'Institut Mcîtf^jrolog'qne norvCgien 
Professeur de Meteorologie k j'UniveisitC de Kribtlania. 




I Bucuresci, România 

13. cs<Dr(>/câ cu oiccurce c)e aniiret^a^tea^ cU^-âate c^e o-JumoUa.âe de 

:>eca/, Â>enâtdi/ a-^i^ ura Se âvdeâ^utcci mucţo ane^ cu â^dnaâ.xâe, cu je-^ 

auci^ ai>eru cu£ niui^ aed>^arâe cu^ ucela^ âtt^cceâ- cu ^^ penă acum» o^- 

ceste i^u ri âi>te aîaele âl a/toreu Gerîi^ ^l cu /aLi>âul QJcccnâeî^, ^^^o 

^»JJ'âa/e cici^aluâ a/n/c 

SP.. HARET 

Membru al Academiei Româno 
Fcst Min'stru al Instrucţiuncî Publice şl al Cultelor. 

*) Mult merituosului creator al Meteorologiei române dorim fericire şi încă mulţi ani de ac- 
tivitate fertilă. 



i± 



22 



@ Strassbiirg, Deutsrhland. 

14. (j;mpfQUfleu Sic, fc^r (jcc^vter §cvr (iodcflc, juv ăîoflenbimg bcâ SO-ftcn SeOciic-ialircă 

niciiic ^evjdcţiflcn ©(iicfiuiinf^c. ?J{5flcu \\ii nod) Uicte ^aOrc iu ®eîiinbf)cit iinb ©(iicf an 
bicfc ^etle aiiveic^cn juiii lo^itcven 2c(jeH bcv 'JUictcorofagie 9îunuinieuă im 5pejief(cu unb 
bev 3)ietcoroIogic im 'JUIflcmeincii. 

Sie flvoBeu mertuonen 'îieiifte, luelc^e Sie f^^rem îţulcrlaube iiub bor flanjeii gc-- 
bilbcteu meteovo(ogifd^en 2Be(t geleiftct ^abeii, finb Oefaunt iiiib (jaOen bereits liberali bic 
iuo()li)evbicute ÎBiirbiguug geţuubeii. et^on ein piic^tigev 33licfin bie inf)a(tSrciiteii ^oiţintc- 
veffanlcu Sînmanift^eii metcoroIogii(î)en 3!af)vbu(l6er Ic^vt jebem '?Jieteoto(ogen, xoai fiiv 
cine Siiffc tucrtvoîleu ilKatcvialâ bavin entOaltcn ift imb luelc^' cine Şiitte uou W\\[)t unb 
'Jlrbeit iintet jicIbeiDuiJtcv Ceitniig Daviu aufgcipcic^crt ift. Sic OaOciţ ()iecbiit(ţ firf) unb 
vN^rcii •îJiilavbcitcvu |e(Oft cin bfciOciibeă î^enfmat in bea '^îlniialeii bcv 9Jicteovo(ogic ge[c^t. 

SOîit i tciibcn DcgviiBc ic^ bei bicfcv ©elegcii^eit 3f)ve fciucrjelt funb gct^anc ?(bfi(^t, 
\\ii an bcn intcrnalionalcn iuiffcnf(^atl(id)en 5?afIonfa()vtcn t^atig 6cfciUgen jn luolîcn^ ba 
(jicibnicO cine cnipfinblii^e Siicfc in bem Slnbimn ber ^5()even atmo5pl)dritc(}en 3"ftfti^be 
iiOcr gnropa an*?gefii(ît luirb. Sie merben bnnţ 'J(n*itiif)iung ăOvcv 'Jlbfic^t fic^ cin nenea 
9în()meă()(att in ^\)Xî\\ Dhi^meâfianj einveiben. ^) 

^^Jrof. 35r. HERGESELL 

2)ircctov beo meteo. ofoQtj^cu 2anbc»bicuftc§ @(în6*"i?otl)uinrtoiio 
''^.dfil)nU b. intfvnationnl. 3lcronant. (îoînmiffion. 



Upsala, Suede. 

15. Âverti que vons accomplirez §o aunees le ly de ce moiSy je 

m-empresse de vous pr eseu fer mes compHmenfs Ies plus stnceres. 
Je vous felicite pour le demisie ele bien rempli et fespere que vous 
aurez la force de continuer vos cxccllents travaux au service 
de la scietice pendant encore un demi-siecle / 

Vivat, vigeat, floreat mon clier colic gue, AL Hepites ! 
Prâsentez mes compliments Ies plus empresses ă Madame Hepi- 
tes et croyez a tamitie de votre bien devoue, 

H. HILDEBRAND HILDEBRANDSSON 

Professoir â, rL'niversito d'Unfaîa 
Directeur de l'Jbccrvatoiro McHfiOiologiqucj ele rCJnivcrsiti^ royalc. 




») Primiţi felicitările mole cele maî cordiale cu ocasia îndeplinii d anului al EO-lca al vieţeî Dv. Fie 
ca multî anî, cu sănătate şl fericire, să se maî înşire la acest lanţ, pentru binele viitor al Meteorologiei Ro- 
m&nicî In si)ccial şl a Meteorologiei In gineral. 

Servicii 
sunt cunoscute 

meteorologice a^e R. mâniei aşa de bogate şi . 

rial bogat şi preţios se copiindo acolo, şi ce muncă şi ostcndlă s\i condensat Intr'însele subto conducer»* con- 
scientă de scopul ci. Aţi rid cat prin ac(îsla, atât D-v. cât şi colabora' orilor D-v., un monument neperilor în 
analele meteorologiei 

Cu acâat'i ocasiuno sa'ut cu bucurie intenţiunoa ce 'mî-aţi exprimat de a lua parte activă la călăto- 
riile scilnţitioe internaţionale cu baldno, de 6re-i.o prin acCsta se va umple o lacună sl'i.ţltdre în studiul re- 
giunilor superiOio ale atmosferei în r.uropa. PunCnd în pracllcă iutcnţ.unea D-v. veţi adăoia o f6le nouă în 
cordna D-v. atât de gloridsă. 



FF 



i± 



— 23 — 

^ W/'en, OesteiTeicli. 

16. pem 'iScgruubcr luib 'gSattncilraQer iinferet ^^^ijTcnfc^ttft in 
'^ttmdnicu, bon fnrd)iljaten ŞorfcŞer ^nm Ocnti^en ŞfcUd nnb fiii 
alic BnRnnft bic Dejîc '^ncrftcnnnng nnb bte wâtmilcn ^fiMiuiinfcţe ')■ 

5|?vof. tv. I. M." PERNTER, f. l ^ofiatt) 

3Rit{)(ifb b. Slfabrmic btr 9Bif;rnf((aftcn SBirn 
î2)i»ctoc bet f. (. ^(ntradiiiflalt filr Wcteorolooir u.'Crbmugnrtiiinuâ. 



London, England. 

17. v/ unaexsland inal on Ine fJ^in yotî rvilt nave teacuea tiout SO^Ui 
miinaati. CAUcm mc to join mii canaiatuiaticns fuiln Ihose ol atnets 
ana Io ejcStime mu ac/cnowieaaement ot /ne aooa fvatH uou nave done 
roz STCeteotowati ou tne otaanisation of /ne Snoumanian wVeatnet Office K 

W. N. SHAW, F. R. S., 

Socrctary of thc Meteorologica! Oflfice, Loî don. 

^. Paris, France. 

18. Je massocie, Messieurs, de grafid coetir ă la pensie dont vous avez 
bien voulu me faire part. 

Les services eminent s que Air, le prof. Ştefan C, Hepites a rendus 
ă la science mdteorologique, sânt de cenx qui miritent au plus haut de- 
gre la reconnaissance et U admiration des geographes. Cest ;/« sentiment 
que les gdographes de langue franfaise sont partimlierement disposes ă 
partager; par tine sympathie toufe naturelle d'abord pour votre pays, et 
puis parcequ^ils retrouvent souvent leur propre langue dans les documents 
pubties par l' Institut Meteorologique de Bucarest, 

Veuillez donc, Messieurs, me regarder comme un des vâtres dans 
Niommage que vous proposez de rendre a Mr, Hepites ă Foccasion de son 
jubiU, Je vous serais tris obtigd de voulair bien vous faire, aupres de 
votre savant Directeur, l* interprete de mes sdntimenis de sincere admiration. 

* P. VIDAL de la BLACHE 

Professeur & runlvorsîtfi de Paris. 



1) Crcatoraluî şl Portdrapel ui aî sciinţel ndstre In Romftn'a, esploatomlul fertil deplină apreciare 91 
f-.>liclt1rl căldardse pentra serbarea de azi şl pentru viitorul cel mai dep&rtat. 

2) Aflu cS. la 17 veţ! ajunge a 50 aniversare. Permlto^ml de a uni felicitările mele la acele a celor 
al i şl de a vu ixprima recnnoscinţa mea pentru frum6ua operă ce aţi făcut pjntru Meteorologie prin orga. 
nil arca Serviciului meteorologic romftn. 



PT 



— 24 



i± 



'Jjr^ Budapesta Hongrie. 

L^e personnel de Tlnstitut Met^orologique de la Hongrie 
s'empresse de vous Idiciter â loccasion du cinquant^me anniver- 
saire de votre naissance en vous souhaitant que la science jouisse en- 
core bien des anndes des travaux scientifiques d'un savant aussi illus- 
tre et dont Ies excellentes preuvent sont renommt^es et estim6es 
partout. 

Dr. NICOLAUS de KONKOLY 

DIrecteur de 1' Institut MotCorologlque royal do la Hongrie. 



@ Cernăuţi, Austria. 

20. Dintre variile miscnrh sub a cărora hiriurinţă necontenită .s74 omul^ 

f-aă atras atenţiunea mal ales mişcările soţiale omeneşti si mişcările aeriane 
lume.^tl. Ca să se ferescă de hmurinţele lor stricăcioase si să se folosescă de 
ceU priincioase, a început, de timpuriii, a se interesa de dînsele, a le studia 
fi a\fî da sama de căuşele ce le pntduc. Acest interes a limpedit si a lărgit 
neîncetat vederile omului sil-a necesitat ca să creede lumea simţirilor si a cu- 
getărilor, scrise si nescrise, si a lăsa urmaşilor o sumă întreagă de esperienţă 
si de inteligenţă. 

La această creaţiune intelectuală omenească au concurs si liomânil de 
când aCi început a se manifeMa ca popor printre celealalte popoare ale pă- 
mhitulul, dar observările lor sau măr(/init pană nu demult, mal cu samă asu- 
pra mişcărilor soţiale omoie.ştî sfiindu-se de a păfi sistematic la studiarea si 
pătrunderea mişcărilor aeriene lumc^tL 

Domnia-Ia, stimate colegule, al făcut cu bărbăţie acest pas cutedătorin 
si al pus în regatul României o temelie solidă la observările si a acestor miş- 
cări atit dehi^emnate şi determinante în multe privinţl pentru bunul si plă- 
cutul traitf al locuitorilor Iul. 

Fentru acest merit al DomniehTale. pentru perseverenţa arătată în a- 
ceastă direcţiune puţin călcată dt Români şi pentru activitatea cea at/U de 
rodnică pe acest teren, binevoieşte a primi şi din parte ml ^ la împlinirea se- 
misecolulul de viaţă spornică şi binecuvîntatu, admiraţiunea mm si felicitările 
melc cele maî bune şi mal cordiale, împreunate cu urările mele cele mal căl- 
duroase pentru o viaţă îndelungată şi fericită. 

Dr. I. G. SBIERA 

Memi'/ru al Academiei Române. 



25 — 




Bruxelles, Belgîque. 

21. Je suiş heureux de joindre mes vives et bien cordiales felicitations 
a toutes celles que vous recevrez de vos nombreux amis et admirateurs 
a roccasion de votre jubile. 

Les services inappreciables que vous avez rendus k la Roumanie en 
y creant la belle institution que vous dirigez avec tant d'autorite, de 
talent et de succes, ne restent pas bornes aux frontieres de votre patrie ; 
tous ceux qui dans le monde scientifique s'interessent aux progres de la 
Meteorologie doivent vous en etre reconnaissants, et je vous prie de voîr 
tout d'abord dans les lignes que je vous adresse Texpression de cette 
unanime gratitude ; mais j'obeis encore en vous les envoyant â un autre 
sentiment non moins profond, mais plus personnel : Teclat qui entoure 
votre nom rejaillit en effet quelque peu sur notre Ecole polytechnique ; vous 
avez ete son premier elăve ; vous avez assiste â ses modestes et cou- 
rageux debuts. En acquerant dans la science un nom universallement 
honore, vous avez contribue â, assurer la reputation et la prosp^rite de 
cette Ecole et je vous en remercie pour mes coUfegues et pour moi. 

Recevez, cher Monsieur Hepites, Texpression de mes sentiments de 
haute estime et de sincere sympathie. 

E. ROUSSEAU 

Prâsldent do la Facultâ des Sciences appliquâes de rUniversitâ de BruxelleR 
Pr6sident de la Commission de VObservatoirc royal de Belgiqae. 



Madrid^ Espagne. 



I. (Oluant eu connaissance, man cnez et nonoie coiie^ 
aue, aue dans auelaues Jouzs vous alte^ accoippUz oin^ 
cfuante ans, ie m empzesse de vous temoianez mes pvus 
sumbatmques senîtments; ie vous sounaite dans faveniz 
te mente succes dans vos impoitants tzavauoo cfue vous avez 
ovtenus lusqu ici ei dont €e azand meztte est zeconnu pat 
tous ves meteotofoaîstes du aCove. 



AUGUSTO ARCIMIS 

Direct J«.r de l'Insti tai Central McJtdorologique d'Espagnc. 



Lui Ştefan C. Hepites. 



V 



— 26 — 




Bucuresci, România. 

23. Am primit cu o vie plăcere, iubite Domnule Ilepites, ultimele şi prea 
interesantele Domnieî-vostre publicaţiunî întocmite cu ocasia Exposiţiei 
internaţionale din 1900; ve mulţumesc cu recunoştiinţă. 

Planul intocmireî acestor publicaţiunî, face să resară cu o escep- 
ţională putere de sintesă, din Albumul Climatologic şi Regimul 
pluviometric al României, cunoştiinţe de cea maî mare valdre şi 
pentru ridicarea economică a Ţării şi pentru serviciul ştiinţei în dome- 
niul caria învăţaţii din capul atâtor Institute Meteorologice din streină- 

tate, ve recunosc măgulitoare titluri. 

Ve felicit încă de nemerita idee ce aţi avut de a complecta aceste 

publicaţiunî cu Organisarea Serviciului meteorologic al Românii 

acesta fiind instrumentul cu care aţi cules atît de frumdse roade^ fiind 

ştiut că artistul de vocaţiune, caută înainte de t6te în alegerea uneltei 

de lucru, garanţia expresiunel adevărate a concepţiuniî sale. 

On6rea ce ve revine este cu atît mal mare, cu cat pe lîngă sarcina 
d*a conduce lucrul, aţi avut şi pe aceea d'a ve confecţiona personal a- 
ceastă unealtă, făcendu-ve autorul zelos şi inteligent al întemeeril şi or- 
ganisăril Serviciului nostru meteorologic, operă de care, cu drept cuvînt, 
puteţi fi mândru. 

Reiterîndu-ve mulţumirile mele pentru delicata D-stră atenţiune, ve 
rog a crede în sentimentele mele afectuase şi în sinceritatea urărilor ce 
ve fac, d'a putea se duceţi, cu acelaş zelos devotament şi luminată in- 
teligenţă mal departe şi mult timp încă, complectarea desăvîrşită a ope- 

ril ce aţi întemeeat. 

General C. BAROZZI 

Fost Ministru de Resbel, Şef al Statuluî Major general şi 
Director al Institutului geogratlc al Armatei. 

@ London, England. 

24. oî^> ^^^ rejoice to learn that on the occasion of the celebra- 

tion of your fiftieth birthday it will not be considered inappro- 

priate for your fellow-workers in Meteorology in other lands to 

associate themselves with your personal friends in their felicitations. 
The iounder of the British Rainfall Organisation and of 

Symonss Meteorologicul Magazine, our honoured friend and chief 

the late Mr. G. I. Symons — the first anniversary of whose death is 

approaching — would have valued this opportunity, had be lived; and 



- 27' 



he could have expressed better than we can the admiration in 
which your work is held in this country. 

We deşire to congratulate you on the signal ability and suc- 
cess with which you have organized the Meteorological System of 
Roumania, and to wish for you in the future many years of happy 
and prosperous work^). 

H. SOWERBY WALLIS 
HUQH ROBERT MILL 

Editors of the Symons's MetooralogIcaJ Magazine, London, 



Bran^ Ungaria. 

25. II esu /tutele cele importante, ce aţi reportat prin conducerea Insti- 
tutului Meteorologic in România, cucerind admiraţiunea tuturor naţiunilor 
ciuilisate dm lume, şi colosala mun^ă sciinţifică ce o aţi manifestat pe 
terenul literar al Academiei Române prin publicaţiunile cele excelente în 
sfera Chmatologiel din România, ce cu plăcere şi deplină sat is facţiune le 
am citit iote: mă îndemnă plăcut, a'a vă felicita cordial la jubileul de 
50 ani al etăţel D-uostră, dorindu-uă, ca Atot-p uter n icul să vă dea viaţă 
şi putere pe o durată încă pe atâta, spre fala şi gloria naţiunel române. 
Pe lângă aceste sentimente vă rog din noQ, domnule coleg, să pri- 
miţi asigurarea repeţi tă a profundei mele stime, şi a respectului cu care 
vă datoresce. 

lOAN CAVALER DE PUSCARIU 

Membru al Academiei Romane. 




Catania, Itaba. 

26. J'ai rhonneur, Messiears, de vous pr^senter mes remerciments 
pour m'avoir communiqu^ la bonne nouvelle que Fillustre Directeur 
de rinstitut M^t^orologique de Roumanie, M. le pro! Ştefan C. He- 
pites.. va bientdt accomplir sa 50-me ann^e et que votre intention 
est de lui pr^senter, â Toccasion de son jubila, Texpression de vo- 
tre admiration en vous associant aux ^trangers pui sont animâs 
des mâmes sentiments pour la grande oeuvre que M. Hepites a ac- 
compli, avec tant de savoir et de devouement, comme fondateur 

^) Suntem fericiţi de a afla că, cu ocasiunea celei d'a cinci <ţecea aniversare, nu ar fi insolit din 
partea colaboratorilor voştri de Meteorologie din cele-alte ţSrî, asociftndu-se amicilor D-vdstr& personali la a 
lor lelicitărî. 

Cel care a creat Britiah Raînfall Organisation precum şl Symona's Meteorological Magazine^ onoratu 
nostru amic şi şef. regretatul G. I. Symons — a cărui primă aniversare a morţcl sale este apropiată — 8*ar 
fl folosit do acesta ocasiune, dacă ar trăi, pentru a ve exprima, mai bine de cât noi, admiraţiunea ce opora 
D*v6stră inspiră tn ţara n6stră. 

V6 felicităm de succesul şi marea abilitate cu care aţi organisat Serviciul meteorologic al României 
şl vS dorim pentru viitor mulţi ani de lacru, fericire şl prosperitate. 



kătUMmmut^ n rmi m ,mmmm0mMm 



- 28 



de la Meteorologie de la Roumanie qui a tant d'interât et d'impor- 
tance sous plusieurs points de vue. 

Je suiş tras honorâ et tras heereux de participer â cette belle 
fâte, en envoyant k M. Hepites l'expression de mon admiration et 
mes feiicitations Ies plus visres et Ies plus sincâres et aussi de vous 
fâliciter de cet acte qui est une preuve de Fentente cordiale et tras 
louable qui existe entre le personnel de cet Institut. 

Prof. A. RICC6 

Directeur de TObservatoire royal de Catania et de l'Eina. 

Q PIoGSCÎy România. 

27. Fiind în plăcuta posiţiune de a afla câ mâine^ la 5 Februarie 1901, veţi 

sărbători Jubileul de 50 de anî, doresc, ^i vă rog a 'mî permite, de a pai ti- 
cipa işi eu la bucuria d-v., amintindu-mî de dilele copilăriei d-vostiă de pe 
când locuiaţî în Pioescî la fratele d-vostra mai maro, intimul meu amic, 
răposatul doctor Grigore Hepites Pe acea vreme eraţi în clasele primare 
unul dintre elevii mei cel mai talentoşî şi eminenţi. 

Simt o bucurie indescriptibilă că eu, astădî în etate de 75 anî, ca fost 
profesor al d-vostră, trăesc încă spre a lua parte la jubilelul de 50 anî al 
scumpului meă elev Ştefan C Hepites, când a ajuns etatea de 50 anî. 

Celebrul autor Novalis dice in Aphorismele sale: „A fi un anunciător 
al Natureî este o frumâsă şi sacră misiune". 

In adevăr, sublimă misiune v'aţî ales în lume! 

Am urmărit şi am admirat interesantele şi eruditele D-tale lucrări 
meteorologice la care v' aţi devotat cu o muncă titanică. Cu drept cuvînt ce- 
lebrii meteorologiştî din Germania^ Francia, Belgia, ctc. au recunoscut că : 
„Nu există nici o ţară în Europa care să publice atât de repede un Bule- 
tin meteorologic resumativ atât de complect ca România^. 

Acesta o recunosc şi totî Românii din tâte părţile pe unde sunt îm- 
prăştiaţi, privind în Institutul nostru meteorologic Cultuiă, Consciinţă şi 
Activitate care face onâre României, Onârea se resfrunge direct asupra neo- 
bositului şi eminentului Director al acestui savant Institut. 

Ca Român sunt mîndru când scriu aceste rîndurî unui fost elev distins 
al meu, admirând munca asiduă a anilor jumătăţei sale şi astădî viă a 
aduce omagia sciinţeî căreia s'a devotat. 

lot-dodată maî viu astădî, prea stimatul meu Domn, de a vă felicita 
cordial, în acăstă di festivă a D-iale, urându-vă a petrece şi viitdrea cinci- 
decime anuală cu sănătate şi fericire. 

Ca suvenir pentru jubileul D-vdstră, vă rog să bine-voiţi a primi din 
parte-mi cu aceiaşi dragoste, trei broşuri, modeste lucrări din operile mele 
literare din urmă, rămânând tot-d*auna devotatul şi admiratorul D-vdstră 

Z. ANTINESCU 

Profesor — pensionar. 



^ 



— 29 



Bucuresci, România, 

28. iyctaq^n^iriu^ a^-iuCe pt^a/eâari^ aciicce cele mal âuioere f^liclrârl p^fiinc 

punerea uiieluunătâ(i cie secattie in^fd iiei>atatâ acunfet ^nraare^uud. J^ 

claredo auiâdlâ uunia cct ^U/umae^eă tXâ t^e âânila^că a filată Iriâelunaatâ ^ 

ntuCţu^nită aâC-Ţel ca &e i>^(i potâ ră^puiiC }^e uit, âea^e alta adu^Uaie ^nutrete 

paCo^ ce aâiu^ţl QJoiUetâţel, L^a acMâ (rcaăuuie ant plăcere ăe a i^e reniile 

atenta ca ^ âeaâsoîta niea coft^uierapLiine, 

lOS. ANT. LIMBURG. 

Profesor-pensionar. 

^ Wien^ Oesterreich. 

29. ^le ăSoUeiibiutfl 3^ve8 juitfjiflfleit I^cDcnSia^rcă fliOt S^ren Sreunbcn mtb 23c^ 
tuuiibercvu bic au§cre SSeranlaffuiig, S^ncn i^rc ^erjUtJ^ften SBunftJ^c ouSjuJpved^cu. î)ic-- 
fclben î6uHcn nur nnîuiipfen an bcn î)anî, mclti^en S^nen bic toifîcnfti^aftlitj^c 2Bc(t ftj^iil- 
bet fiir bic Drflanifatiou unb ftvcngc î)iir(]&fii^rMiig bcâ mctcorologiftj^cii î)icnfteS in 3îu* 
mdnicn, nnb î5unen nnr lanten, bofe Sic bcr ÎBiffcn|(!6aft nnb S^vcm JBotcrlanbc nod^ 
rcc^t longc in S^rcr feflenSveid^cn Sd^nffnngSîraft cr()atlcn btcibcn mfitj^tcn. 

9}(it bicfcm 2Sunî(]^c fei oax^ mir flcflaltct, Sic ju 3^v^"t ©^rcntagc jn kgriiScn^ 

inbcm id^ S^ncn 5ug(ci(i& bic ©cfii^lc nicincr ^o(i^n(]&tunfl nnb JBcrc^rnng onâbriirfc, in 

bcncn i^ jciti^nc olă %%x fc^r crgcbcncr ^) 

î)r. A. PENCK 

2)ireclor b. ©eoflrapţ. ânftilut ber f. f. Unioerfitât ăBien 
^rofcffor ber ®eograţ)§tc on ber Unipcrptăt. 

^-v-K Ronm^ Italia. 

30. ^O en aoconltezi mi uniâco uua iczQ QJ cano tec net 

tenctetc onia<iala ac caiieaa ^^of. c)/ ^Cenileă in acea- 
^co/te ael SO urina ac acla clei oenemetUa ^ctellate aelt 



tZ/dlclalo x^/CeleotacQacco di K^lomania. 



PIETRO TACCHINI 

Direttore del R. Oaservatorio di-1 Collegio Romano 
Giâ, l irettoro del Uffldo centrale di Meteorologia o Geodinamica di Roma. 



') împlinirea celal deal cinci-^ecilea an al vieţe! D-vdstrj dă prietenilor şi admiratorilor D-v. prilegiu 
accidental a v8 exprima ur&rile lor cele mai cordiale. Ele nu pot do c&t %% se asocieze cu mulţumirea pe 
care v'o datorâză lumea sciintiflcă pentrn organisarea şl aplicarea strictă a serviciului meteorologic în Ro- 
mânia. Aceste urărî nu pot fl alt-ceva de cât ca să răiţî înră mult timp, cu marea D-v. forţi de lucru, 
pentru binele sci Intel şi a patriei D-v. 

Cu ac6stâ urare fle-mî permis a vC salula şi eîi la c^iua D-v. jubilară şi a vo exprima în acelaşi timp 
sentimentele înaltei mele stime şi consideroţiuni, cu carî Runt al D-vdstră f6rte devotat 



30 — 



-\- 



^JlvC 



Rocina- Veche. 

31. ^\n incidentul împlinitei unei jutnătăţi de ^ecd al vieţex, 

viu pzin cice:>ta a ve peticita din totă inima poftiii9 deodată, 

ca induzatul ^'Z>eu od vc dătuiaocă incă nvuţi, fnulţi ani in de- 

yyiină ^dviatcite, inde:>tulate ^i jeticite, ca dd aj^UMaefî a oez^ătoii 

^i al doilea iuvnătaKe de oecol. 

FLOR. PORCIUS 

Membra al Academiei RomSno. 

'®" -Saw Fernando, Espagne. 

32. Les astionomes de r Observ atoire de la IuBLa- 
rine de San Fernando,ă l'occasion de votre jubilă, 
ont rhonneur de vous prăsenter leur telicitations 
Ies plus sincdres et l'expression de leur admira- 
Hon pour vos admirables travaux mătăorolo- 
criques. 

I. VINIEQRA 

Dirocteur de l'Observatoire do la Marine de San Fernando, Espagne. 

^ AI ton a, Deutschland. 

33. ^ci 95oncnbuug eineS ţalku Sacudim^ fanit i(ţ ni(ţt unter- 

laffen, ^i)mn meineu ^erjli^ften ©liidtDunfd^ augjttfpretl^en. aWit 
93efriebig«ug unb getDiffermaţen @to(j fomieu @ie auf ^ţr 
^(^affen unb SSirîeu jurudfi^auen. ^aum ein anberer îonttte bag 
îeiften roa^ (Sie geleiftet ţaBen. (Sic IjaBen cin ^nftitut erftcn 0lan^ 
(ţcS flcfi^affcn, bcffcn nmfaffcnbc ^nBlifationcn mnftcrgiltig finb. 
SWogcii (Sie nod^ langc bem ^nftitntc nnb unfcrcr 2Biffcnf(i^aft 
crţaltcn Mcibcn, "baS ifl mcin innicţftcr ăSnnfc!^^ 

Dr. W. I. van BEBBER. 

'2l(t0ci(un;§uorftanD ber 3)eiilfcŞen ©ccttjavte, Şamburg. 

@ Insî. România. 

34. Am primit Albumul CUmatologic cu Organisarca servicinhă meteorologic 

si Ilegmid pluvi metric al llominiel, ultimele D-tale publicaţiunî. 

Distinsa onore ce 'mî al făcut, trimiţ;\ndu-mî aceste lucrări sub is- 



La împlinirea uno juraăt.îtî de secol nu pot lipsi de a vt? exprimi felicitările mole cele maî cordiale. 
Cu mulţumire, ba chiar cu mândrie ve puteai înt6rce privirile îndărăt asupra lucrărilor D-v. Cu greu s'ar 
găal un altul care să p6tâ face ceâ-ce aţî făcut D v. Aţî creat an Institut de primul rang, ale cări^î publica- 
ţiunî întinse sunt adevorato mod.'k*. Ve urez din 16tă inima ca să mii trăiţ-i mult timp îi profitul Institu- 
tului D-v. şi al Sciintei nOstre. 



l77 



31 



călitura D-tale, îmî dail încă o dovadă de prietenie, şi să 'mî dai voe 
să mă mândresc de acesta, căcî nu e puţin lucru să aibă cine-va ca 
prieten un om de valore. 

Mi se presintă o ocasie fericită ca să-ţî pot da şi eil o mică do- 
vadă de prietenia mea. 

Peste câte-va dile, împlineşti 50 de anî. Personalul Institutului 
D-tale— clic al D-tale, fiind-că D-ta laî înfiinţat şi condus cu distincţiune — 
se pregătesce să v6 sărbătorescă. 

Eâ, regretând că nu pot fi în diua de 5 Februarie acolo, te rog să 
primeşti, prin acesta, căldurosele mele felicitări, dorind să conduci încă 
timp îndelungat. Institutul care face fala ţSreî nostre. 

Ultimile D-tale publicaţiuni, să se producă, încolo târdiii, peste 

cAte-va decenii. 

O strângere de mână prietenescă 

C. CLIMESCU 

^ embru corespondent al Academiei Romane 
Profesor ia Universitatea din laşî. 



Bucuresciy România. 

35. re mulţumesc. Domnule Corhu, pentru disiinsa onâre ce'mî aţi J<1cut învitându-me ca sti me 

asociez la serbarea ce împreună cu colegit DsirtX o pregătiţi pentru înreţatul Director al Institutu- 
lui Meteorologic— D'lil Sieian Hepites— cu ocasiunea implinirel anului al 50-lea al rieţei D-sile, 

Nu noi câţl-ra dintre admiratorii scumpului nostru Ştefan Hepites, adunaţi la o-l-alta, vom 
putea adăoga ceva la neperitorul monument ce-şl a făurit în ogorul progresului ţirel prin o muncă 
demnă de tată lauda; totufiy va trebui să recunoscem că meritatele manifestări de laudă fi de oma- 
gia public ce de câţl-va ani în urmă s'aU început şi la noi a se aduce bărbaţilor noştri de bine, 
cum s' aii făcut pentru distinfilD-nil HâsdăU, Maior eseu, Urechiă^ Gr, locilescu fi alţii, fi cum încercăm 
fi noi acuma ca să aducem valorosului nostru meteor ologist, Domnului Ştefan Hepites, trebue (ţic^ 
să recunofcem că acest început este un pas fericit, nu atât pentru că ast-fel avem ocasiunea de a ne 
împlini o datorie de recunoscinţă, ci mal cu simă^ fiind-că celebrând pe bărbaţii cari s*ait distitis 
prin lucrări neobosite pentru binele ţirel^ li-se prepară succesorii; fi pentru un bărbat al sciinţel 
atât de superior ca învăţatul meteorologist Ştefan Hepites^ cea mal nmre mulţumire sufletească pote 
fi când va vedea sporindu-se mal cu-semă numărul adepţilor sciinţel meteorologice ce a ttisufleţifo 
în ţSră fi căreia i s'a devotat cu trupul fi cu sufletul. 

In progresul modern al umanităţii^ naţiunile civilisate sunt nevoite a săpa, în scorţa globului 
ce locuim^ canalurile necesare pentru transif; a scormăni în rănuchil pământului pentru u extrage 
avuţiile sale miniere; a despoia suprafacia solului de podoha sea silvică, pentru a lărgi pămm- 
tul agrar; a ridica în văzduh guri de foc necesare industriei manufactoriale; fi a vîntura atmosfera, 
prin trenurile căilor ferate. Incontestabil, aceste evoluţiunl pămentefcl ait avut înrîurirl însetnnate 
asupra fenomenelor meteorologice ale globului ce locuim. 

Daceia, nu este de mirat, ca arta meteorologistulul ca fi seiinţa însăfl, în veacul nostru a 
suferit mari evoluţinnl. Totufl, orl-carl ar fl aceste înrîurirl accidentale, bine-facerile sciinţel me- 
teorologice sunt incontestabile; fi va veni un timp, când munca fără preget a zelosului nostru me- 
teorologist, D-nu Ştefan llepites, va da radele sile bine-făcătore nu numai pe căile de pro^iăfire eco- 
nomică, ci fi pentru aperarea nâstră naţională. Marii Căpitani, în combinat iunile lor strategice 
tot-de-una aii ţinut compt de elementele atmosferice. O pUie, un ger, o c^ţă pote să facă ca să cadă 
cele mal formidabile armate si combinat iunile cele mal bine concepute ! 



V 



— 32 



Napoleon la Sânta-Helena, fiind întrebat de nobilii set fideli la ce atribue nesuccesul expedi- 
ţiunel s^le in Jiusia, rcsputise: „Au froid primature et a Vincendie de Moacou. Tâtais de quelques 
yjours en arritTe; facuis calcule le froid qu'il avait fait depuis cinquante annees et V extreme froid 
„n'arait jamais commen^e arant le 20 Decembre. rinf/t joura plus tard qu'il ne commenca", {OMEliA, 
NapoUon dans Texil), 

Şi mal înainte, în antd iHOi)^ Napoleon^ rf^înd c(Vl scapă din mânif victoria de la Esslinţţ 
prin un capriciii al nafureU — prin cre^cerea Jără reste a apelor THinăreX care în mijlocul bdfdlii^ a 
rupt podul ce unea o mică insulă la malul drept al Dunărei fi la insula Inder-Lobau fi astjel frac- 
ţionase armata — strigă în indignarea sea : ^^ Dunărea era cel mal bun ofiţer al Austriei, fi eii am 
„pcidul bătălia, pentru că am nesocotiCo {THlEliS, Hist. da consul, et de VEmpire) 

In 17!)i}y un ger de 20^-22 îngheţă apele Holandel, fi astfel numerosele sele cetăţi remaseră 
dezarmate de forţa lor principală; acesta circumstanţă atmosferică prece(fută deja, permise Iul Pi- 
chegru a fi gata la ti mp fi n pătrunde în Amsterdam fi Jtota holandesă fu cucerită de un escadron 
de Husari. 

Pentru cel cari aii cunoscut rigorea excepţională a ernel din timpul ri^sboiulul J'ranco-Ger- 
man (1H70 ^71), se fcie că imensele succese ce Germanii — acest popor al Nordului, obicinuit a 
braea asprimea fi gerul timpului --le datorefce în parte acestui capriciu al timpului. Este incontes- 
tabil^ că bătrânul general Moltke. prerCdând din nainte cursul fi schimbările inevitabile ale acestui 
timp le a făcut să între în soluţiunea planului ce'l urmerea, cu acea exactitate ce comportă o ase- 
menea importantă problemă fi cu acea rigurositate ce caracteriza pe German. 

Să sperăm, mult stimate Domnule Corbu, că la trebuinţă, fi conducătorii destinelor iubitei 
nostre patrii, se vor folosi cu succes, nu numai in măsurile pentru sporirea avuţiilor naturale ale 
ţerel dar fi în cestiunile apărărel naţionale, de nepreţuitele resultate ale Oberrsatorulul Meteorolo- 
gic ce a organisat valorosul nostru meteorolog ist. D-nu Jfepites. — Acesta, pentru fericirea ţerel cum 
si pentru marea mulţumire suffetescă a mult stimatului nostru amic, Domnul Stejan Jlepites căruia-l 
presint cele mal sincere felicitări. 

Qenerălu C. I. BRATIANU 

Sub Şef de Stat Major general 

Directorul Institutului Geografic al Armoteî 

Membru corespondent la Academiei Româ.nc. 

Wien, Oesterreich. 

36. ^§ ift mir jur ffcuntni§ o^^foinmcn, bafe ©ie am 17. tVebrimr 3^rcn 50. ®cburt8- 

tog fcieru. 34 mfi^tc bicfc ©elegcn^cit nitj^t uoriibergc^en tafîen, oŞnc ^^m\\ meiuc ^crj* 
U^jlfcn ©liicîtDiinf^c auSjufpred&en. 

^i) beflIiidfn)Unî(6c Sie ober ană) ju beit ©rfotfleu, mlă)t Sie olâ uielja^rifler di- 
rector beâ mcteorol. i^nftîtuteâ bur(ţ et^offiing eineS QuSgebreiteten StotionSne^că luib bur^ 
5;bre unermiiMid&e tDiffenîfJbaflIi^e Sdtigîeit ernntgen ^aUw. S)er "^anl oller SDÎeteoroIogeu 
ift ^i)\mx fid&er î 34 mo^te nur no4 bem 2Buuf4e, ?Iu§brucî geben, bofe eâ Sbnen uo4 
iQuge geflbuut feiu mbfle, ^ijxt unermiibli^e ^IrOeitSîraft bem S)ieufte ber ăBifîeuf^aft 

tucibeu JU louueu, ju if)rem ^)h\^t\\ uub jur 6bte S^reâ SBaterlaubeă ^). 

I. LIZNAR 

Şrofcffor an b. l t §oc§J(ţuIc fiir Sobencultur, 95>ien. 



Bacurescî, Romknia, 

37. ^uni mai Sine de 22 de ani de când, cet ctintăia in JJ^omănia, şi cu propriefe d-{a[^ 

mijCoce, ai începui să Jad oSservafiunî meieorotogice. D^Cuncifor fiarnic şi priceput ai mers tot 

>) Sunt informat câ la 17 Fevruarie serbaţi aniversarea a 50a a nascereî D-v. Nu voifi să las să tr6c& 
ac(^&tă ocaslune, !îră a vS exprima felicitările mele cele maî cordiale. Ve felicit însă si pentru succesele pe 
cari le-aţî dobândit într'un şir lung de anî ca Director al'Institutuluî meteorologic prin crearea unei reţele 
întinse de staţiuni şl prin neobosita D v. activitate scilnţiflcă. Mulţumirea tuturor m-teorologiatilor vu est<î 
asigurată. Aşi vrea numai sâ maî exprim urarea ca să ve fie dat încă mult timp a putea sacrifica neobosita 
Dv. forţă de lucru serviciului sciinţeî, pentru folosul D-v. şi on6rea patrie! D-v. 



33 



mai departe şi, în scurt timp, at fundat în tară înstitutiune de fată sciinfiftcă şi de cea 

mai mare fofosinfă practică. 

Ca şi toţi aceia cari te-au cunoscut şi te^au vedut îndeplinind, cu O egată modestie, atât 

sarcina de simplu [ucrător, cât şi sarcina de adeverat maistru, am avut pentru 2)'ta o deO' 

seSită stimă şi admiratiune. ^stădi, cănd serSej^i a 60 aniversare a vietei, dă-mi voe să 

te f eticii din adăncut inimei şi să-fi doresc viaţă tungă şi fericită pentru Bineţe ferei şi a 

cetor car! te înconjoră, Vechiii prieten şi camarad, 

N. N. HERJEU 

Inginer Inspector general 
Secretar General al Ministerului Agric. Industr. Corn. şi Domeniilor. 




Săvres^ France. 

38. Je viens de recevoir des M^t^orologistes-Assistants do vetre Institut ane circalaire dans la- 

qnelloj apres avoir rappcl^ Ies titres qae voas voas etes acqois a la reconnaissance de vetre pays, 
de sen Geavernement, de ses savants, par Vorganisatien — k laqaelle veos avez censacrd vetre vie— 
da Service m^t^erelogiqae en Reamanie, ces Mcssieurs m'invitent & mo joindre k vos amis en 
voas adressant ane lettre de f^licitatien k Teccasien de ves cinqaante ans. C^est de grand coDur et 
avec le plas grand plaisir qae je r^ponds & ce voBa ; et je voas envoie de loin ane bien sympa- 
thiqae et cordiale peignde de mains, en Thonnear de ce jabilâ qai coaronne— provisoirement, et 
hoarcusement sans la clotarer — ane longae et briliante carri^re scientifiqac. Aax scrvices qa^on a 
ânam^r^s, j'en ajoaterais d'aatres encore ; et voas devinez qae je veax parler de ceax qae voas 
avez rendas aassi pour rorganisatien chez voas da Service des Poids et Mesares et poar le dâ- 
veloppement da Systeme m^triqae. Voas avez d^aatrcs titres encore & recevoir do mei, dans ce 
grand joar; an mot de bon soavenir et d'affectaeax compliments poar avoir porta dâjă depais 
bien des ann^es an int^ret s^rieax et actif â netre oeavre cemmane, et enfin poar m'avoir donnd/ 
en entrant dans notre Comit<5, an tr6s aimable coll^gae, avec leqael j'ai toojoars ea Ies plas agrâa- 
bles relations. Recevez donc mes plas sinceres f^licitations poar le pass^, en mame temps qae mes 
voBux tri's chaleareax poar sa briliante centinaatien dans Tavenir. Veaillez transmettre a Madame 
Hopites Ies bons souvenirs de toas ies miens et mes respectaeox hommages, et agrder, mon cher 
colleguc ct ami, Tassarance de mes sentiments bien affectaeasement dâvea^s. 

Dr. I. REN£ BENOIT 

DIrcct.eur du Bureau internaţional des Poids et Mesures 
Correspondant du Bureau des Longitudes. 



39. 



U 




Isbşi^ România. 



fiăîcă de am, câi ^i ca cUzedc^ al tl/năiUuiulul fiăic ce 

conaace^l cu aiâfa ăciin^ă ^i conăciin^ ănx,e aineie K^ezei. 

N. GANE 

Membru corespondent al Academiei Romftnc 
Fost President al Senatului. 

Wien^ Oesterreich. 



t^*-»gffff 



I "^ 



Lui Ştefan C Hepites 



— 34 — 






'fif^ftt-^f^ 



ţ5rof. S)r. VICTOR v. LANQ 

ÎJlitfiliei) bcr t. Slfabemic ber 2Biffenf(ţaften 
ţîrof. au ber f. Unioerjitfit ăBien. 

5^ Buciiresci, România. 

41. Apreciator al munceT depuse şi roduluT ce aî obţinut pe câm- 
pul Meteorologiei mâ asociez numeroşilor tdl admiratori pentru â 
te da pildă şi a'ţl aduce la jubileul tdâ cincantenari gratulaţiunile co- 
legului şi vechiului tdD prieten 

Inginer, N. ST. CUCU, Deputat. 



Li^ge, Belgique. 

42. 1 ermettez-moi, cher Monsieur Hepites, de m associer de loin 
â la manifestation dont vous etes lobjet aujourd'hui, et de vous 
fdliciter de votre briliante carri^re. Bien que ma part.ait 6t6 petite 
dans votre dducation scientifique, j ai le droit de me souvenir 
avec plaisir d'il y a trente ans! Bien â vous 

ARMÂND ST^VART 

Ing(!iilcur en Chef honorairo au chemin de fer de l'Etat Belgc 

Professeor a l'Univeraitfi de Lltge. 




Bucurescî, România. 

43. Să irâescU scumpe prietene mulţi ani, spre 
desăvârşirea meriiâsei tale opere sciinţitice. 

DANIEL PATRULIUS 

Fost Secretar Gcneralal Ministerului Agric., Ind., Corn. şl Domeniilor. 




MuncAen, Deutschland. 

44. ^oefim erfaŞie tcţ btt| ^te in wcniflen "Sagcn bas 50. ^e- 
Bensjaţi enei(ţen. Şu jleţen an bei §px%e eines grol^en gnflifufes 

O Permiteţi ca sâ. v5 preâint şi eu felicitările melc do anivci sarea I)-v. a 50-a Fie ca şi a doua jumă- 
tate a secolului, pe care o începeţi acum, să. ve aducă numai bine şi bucurie. B'ie aceasta a doua Jumătate a 
secolului o continuare strălpcită a cscolentelor lucrări co a'ţî produc? până acuma. 



35 



I 



imb ffakn bitrd} 3§re ^rfieifen hk metcorofoflifcţen ^er§dftm|[e 
eincs Janbcs crforfdjf, ^as nod) doi ipeniflen Pecemiien in biefer 
^inftdlt ganj uncrforfdjt tpar. 

^efltttien ^tc, bai itft bre ^efegenŞeit biejes Şcjes Benuţe, 
iim gljncn mctne auftiditio^en ^fucftu)unfd)c au uBerjenben/) 



$rof. ©r. F. ERK 

iDtrecior ber !. b. meteorolugtfcţen (Seutro({itation SRitnc^n. 



Bucurescî, România. 
45. Asociându-m6 cu o deosebită plăcere la manifestaţiunea personal 
pormiteţi-mî, v6 rog, a v6 exprima, cu ocasiunea jubileului de 60 de anî, 
din cari mal mult de 30 de serviciil, sentimentele mele de admiraţiune 
pentru lucrările D-v6stre meteorologice ce ati atras atenţiunea lumel în- 
veţate din ţară şi de peste hotare, dorind însă din suflet ca, în a doua 
jumătate a sutei, să obţineţi cifre care să scotă la lumină acel mare a- 
dovSr că pădurile ati influenţă asupra climei, ploilor etc. care, chiar de 
ar fi încă puţin dubios, totuşi nu pote atinge întru nimic sciinţa me- 
teorologică, făcend însă mult bine pământului ţfirel şi prin urmare fiin- 
ţelor ce locuesc si vor locui pe el. 

ION P. CHIHAIA 



Inspector silvic 



m 
Iii 



Membru In Consiliul technic al Pădorilor. 




Bucurescî, România. 
46. ylj^ireifia moviahi ^iSarUimo sa fufă cu admir afiune erouf ser- 
Săreî jumefei de secol a unei vieţi de muncă şi studii savante. 

Comandor EUSTAŢIU, Căpitan DEMETRIAD, Sublocotenent 



^ !^ Roma, Italia. 

47. y^^ipazet^anao aiiamenie metili x^eâi ăclen^a melea' 

to/oglca aAăocio/nl eteUa ăcnieza meiea^caiăH aimoăl^a' 

zioni ăimpaăa Qcuoiieo. 

P. QIUSEPPE LAIS 

Vice-Direttore della Specola Vaticana, Roma. 

O In acest moment atlu că, in puţine ^\\q împliniţi 50 de ani. Vu aflaţi In capul unui mare Institut 
şi aţî explorat prin lucrările D-v. condiţiunilu meteorologice ale unei ţ6rî, care, abia acum puţine ^ecî de 
ani, era cu totul necunoscută în acâstă privinţă. Permiteţîmi ca să profit de ocasia acestei serbări, pentru 
a ve trimite felicitările mele cele maî sincere. 



rti 



36 ~ 




'Ev 'Aâ-y/i/atc, EX/.aSa. 

48. 'Jbiict rfy koY.OLipicf, zffi kopvffi iffi 6ţJL£t£pac icsvTrjXOVtasrr^piSoc aicsO^co 
TcpoftoţJKoc vd ooY)^apd) oţjia; olto xapStac, s'j/iţjieyoc ooŢ/povcoc, 'j^coc sop- 
xdar^ts %at Ssotspav totaOiTjV, icpic to ooţjKpspov r/jc ţoatxi^c spsâvTjc xyjc 
Pooţjiavtac xat f^c MetsopoXoYtac sv y^vst. Ot dicavtayoO âmorrjţjiovsc 
oyslXoţjiev oţjLcbv ^(dpttac oaac xat 6 toicoc £V o> âpY^CsaS-s 5td tyjv Tăpooiv 
xat dvdicto^tv too Metscopoaxoicsto'j xat xcbv Xxai^ţxcbv 6ţjL«)v, oicsp, 5ld ta>v 
copauov IpŢcov xoo, irpoa^pspst awooSatac 67:xpsotac xac Tcspticotst tt[JL'riv stc 
tTjv Poo[JLavtav.(^) 

A. EFINfTHS 

Directeur de TObservatrire royal d'Athfcnes. 

^ Bucuresci, România. 

49. Cu o deosebită plăcere am luat conoştinţă de laiidabila iniţiativă a A- 
sistenţilor Institutiduî nostru meteorologic de a sărbători, ca oameni de ştiin- 
ţă, jsituiy în care iubitul si învăţatul lor maestru împlineşte cincî-zecl de ani 
de virstă. 

Me asociez din adîncul inimii la aceasta sSrbătmr, mal ales că, de şi 
profan în secretele acestei ştiinţe aşa de importantă pentru ţara nostră, totuşi^ 
din raporturile aprope zilnice în carî m'am ajiat cu d-ta şi din comunicările 
ce al bine voit aml face la diferite ocazii, m'am încredinţat de zdul, 
de inteligenţa superioară, de cunoştinţele întinse şi sigure, ce al depus pentru 
înfiinţarea, desvoltarea şi prosperarea Institutiduî pus sub direcţia d-tale. Am 
vizut cu plăcere şi mândrie că acest Institut, modest la început, a ajuns, 
graţie neobositelor d-le străduinţe şi devotamentului d-le, a fi prenumerat prin- 
tre cele d'ântâiU de Jelui săi din lume. 

Ştiind cu ce pmictualitate şi cu ce dragoste îţi exercitezl menirea de 
profesor în Liceul St. Gheorghe, de la care mi te împedică nici depărtarea, 
nici intemperiile, sunt în măsură a induce cu ce rîvnă şi entusiasm, apanagiii 
al adevăratelor vocaţiunl, îţi îndeplineşti îndatoririle de Director al unei In- 
stituţii, care, pe Ungă o ştiinţă întinsă şi profundă, cere muncă fără preget, 
neîntreruptă şi intensivă. 

Sunt dar fericit că, la o ocazie aşa de sokmnă pentru d-ta, pot, în nu- 
mele meU, al profesorilor şi elevilor Liceului 8f. Gheorghe, pentru care eşti 
un sprijin şi o podâbă, să asociez numele med aşa de modest cu al atâtor 
ilustraţii europene^ spre aţi ura din adînctd inimii sa trăeştl cel puţin încă 



(1) Cu ocasianea Jubileului D'V. m0 grăbesc de a vS felicita din inimă, dorindu-vu de a'l ceiebra tncă 
odatS In interesul investigaţiunilor fisice ale Rom&nie! şl ale Meteorologiei !n general/ Nu numai Ţara D-v. 
dar tOtS lumea sciinţifică trebue sa vS fie recunoscStdre pentru organisarea şi desvoltarea Institutului 
Meteorologic care face servicii 8eri6se prin ftumâsele sale lucrări cari fac onoare Bomftniei. 



37 — 



cincl'Zid (h ani in deplină fericire, ca să dai Imtituttdul pe care l-al creat 
si care continuă a prospera sub intdigent<i d-tale cărmă, toată amploarea, fala 
si strălucirea la cari ţânteftl ^i la cari, fără a fi profet, pot să-ţî prezic cu 
totă încredinţarea, că ea va ajunge, avendn-te pe d-ta în frunte-l 

Primeşte iubite amice, împreună cu felicitărik mele cele maî cordiale, expre- 
siunea deosebitei afecţiuni şi stime ce-ţl port. 

Prof. ANG. DEMETRIESCU 

Directorul Liceului Sf. Gheorghe, Deputat. 

H Paria, France. 

50. J® viens do recevoir la circulairo ou vous mc faites Thonneur do m'invitor îi m'asHocicr, 

par ane lettro de fdlicitation, h Thoinmago d'admiration quo vous comptez oflfrir â rillustre 

. Directear do votre Institut meteorologique. M. le prof. Ştefan C. Hepites, a l'occasion do son jubile. 

Pormettez, Messiears, que je commence par vous feliciter vous mSmos pour cctte noblo et 
delicate pons^e; elle vous honore, vous et votre pays. Vous vous effacez pour mettrc en relief Ies 
merites assur^ment exceptionnels de votre Dirocteur; on est cliarmi* de votre modestie, mais ii 
est notoire que, si l'Institut m^teorologique de Bucurescî s'impose aujourd'hui, u l'attention des 
savants du monde ontier, on le doit bien aussi; au soin que vous avcz mia a houorer par vos 
travaux, le mattre qui vous a dirig^s et soutenns L'attachement que vous lui t^moignez en cottc 
occasion est le plus bel 6loge qu'il puisse recevoir, et ii est, en mome temps, un exemple do 
VIrIbus unitis dans la poursuite d'un noblo iddal, au profit do la Science et de la consid^ration 
de la Patrie qui ne demeurera pas inf^cond. 

Cest vous dirc h. quel point je m'associo â votre hommage, et conibien je me sens honor^ 
do votre invitation a y joindre mon nom. 

Avânt de terminer, pormettez que je relt-ve un merite tout spcîcial de M. le Prof. Hepites, 
qui ne saurait etre pass^ sous silence. S'il est uno science qui a un vrai bosoin do l'unification. 
des dates. r'est, â coup sftr, la Meteorologie. Sans cette unification, elle se trouvc commc paraly- 
sdo; aussi Ies pr^cieux secours que sos donn^es peuvent oiîrir a Tavancomont d'autres sciencos, ne 
sont presque d'aucune utilit^. Ainsi, pâr exemple, ii mo revient qu'on a dd renoncer, en Roumanie 
â des travaux qui eussent j^te uno grande lumiiTO sur Ies rapports existant entre Ies conditions 
climatologiquos et Ies maladies du pays, rien qu^â cause de T^norme besogne oxigde par la 
transcription des dates d'un Calendrier dans Tautre. 11 s'en suit qu'un Etat qui s'honore de poss6- 
der un Institut met^orologique, et met son ambition a ce que cot Institut puisse rivaliser avec Ies 
premiers du monde ontier, se place, par lă-meme, dans riieureuse n^cessite de promouvoir l'uni- 
fication des dates sous peine de soutonir et d'cncourager, chez lui, uno sommo considerablo de 
travaux profitant, plus qu'an pays lui-meme, a l'dtranger. Cost ce qu'a fort bien compris le pa- 
triotisme de votre i Ilustre dirocteur et tous savent do quclle maniere ii s'est acquitte d*uno tache, 
en v6rit6 fort rude, mais qu'il consid^rait comnie un devoir ins^parablo do la charge dont ii etait 
investi, de rehausser la considdration scientifique du pays» 

Laissez-moi cspdror, Mossicurs, que le projet de loi, relatif au Calendrier, qui vieiit d'etrc 
deposd â la Chambre, projet qui intdrosse â un si haut point la Meteorologie, sora adopte avec 
uno unanimite qui demeurera dans Tliistoiro commc le nieilleur hommage que la Roumanie recon- 
naissante pouiait offrir au Directeur de son Institut Metvorologique ă Voccssion de son jubile. 

C68. TONDINI de QUARENQHI 

Representant de rAcadOmie des Sciences de Bologne 
pour runiflcation dans la mosure du temps. 

^ Madrid, Espagne. 

51. li doit etre bien rejouissant pour un homme (Vavoir atteint la ple- 
nitude de la vie au moment merne ou ii voit heureusement accomplie 



— 38 



la tuche a laqucllc ii avait consacre toute son activiti' iiitollectuele ! 

Cette rejouissance vous Taiirez a Toccasion de votre 50-ine anni- 
versaire en constatant qu'on vous reconnait comme fondateur d'une ceu- 
vre aussi importante que le SeiTice Meteorologique auquel la Roumanie 
devra de si grands avantages de toutes sortes. 

Comnie j'ai appris a connaître et a apprecier vos talents au sein 

d'une hautc institution scientifîque internaţionale permettez-moi de m'as- 

socier aux folicita;tions que vous recevrez de toutes Ies parts pour le 

succes de vos travaux nationaux. 

F. de P. ARRILLAGA 

Membre de rAcadâmie des Sciences de Madrid 
Membre du Comite internaţional des Poids et Mesures. 



Bucuresciy Roraânia. 

52. Iubite camarade, al părăsit frumâsa carieră a armelor in care erai ia- 
tâlul printra cel d'intâi şi te-al devotat cu totul Sciinţel. 

Pe acostă cale progresele realisate de Institutul Meteorologic Bomăn, 
creaţiunea ta, adeverită de Omenii, de sciinţă din lumea Intrâgă, sunt o po- 
dâbă strălucita pentru viaţa ta de astăzi şi pentru viaţa ta de veci. 

Cu ocasiunea jubileului ina de 50 de ani te rog să primescl expre- 
siunea celei mal sincere a mele admlraţianl, pentru lucrările întreprinse 
din iniţiativa ta şi cari, prin Însemnătatea lor, ati Înscris In cartea nemu- 
rirel numele lui Ştefan C. HepitSS. Al t^tl vechitl camarad şi vecbitl prieten 

Colonel, C. CORLĂTESCU 

Comandantul garniz6ncî Bucurescî. 

@ lasi, România. 



53. •(j/^i^/a^/i'y mta/ m/'i/f yfUr/(HC, o'f f^/fV^n/ff/ rf/icef/ect ^/e ffnt t/e uiiâ/d 

Jc Afj/c /lee-f/ecc //r nnc f/e mfiNetr c/j/) ///a <)eyil6<iH€/Mfi /fe^f/m /ala, 

(^/e-tic /r/cu/ c/ji:>/c t^natn/ca /urne/ e/i/iear de^ </uÂei /aia nt^^ 
iiec/ue /ec ramaiai/c c/e i/Une <ic /Uic/r?ic. //lo/i/dm r/e eijij/ea /ajneuoâd ce 
ac aifiJica/ /ilen munca /a rUtiAia Âio?no/ie/ f/e/i eaîe a/ /dcf// //al/e Jc ^e 
cale ac c/cicrica/'O cec 

Wc /icte^cc c/al cNcd mccc/c, mcc//c a/ir) /ccm/icc a /c con/cncca o/cela 

.f 

cHce/iu/cc/ cu acecaăc macule ca âi ycrî/icc arcct??, (^U /ec /clce/e?ic c/euo/a/c- 
Colonel, A. PAVLO Intendant, N. Q. PETROVICI 

Şeful StatolQî mnjor al Corpului al 4-lea de Arniatâ. Intcndantul Corpu'.ui al 4-lea do Armată. 




39 — 



^ Giurghiy România. 

54. ^c la camaiTodul feu de pnoniofiuiie pmmesce cele maî 
coiîdiale ^elicifdri pejifim asfdtiî ca clncanfenai:, domndu'fî 
incd mulfi anî de sciin|â cu sânâfafe şi ffemcîi:e spne a ajunge 
ceiifenaiml. 

Lt.-Colonel, G. PARASCHIVESCU. 



Getra, Cotesci, România. 
55. ImplinescI 50 ani, aî fost militar şi ai cucerit inimile camaradilor 
teî ; adî, prin munca şi devotîimentul tăfi, al dat ţărel o instituţiune şi 
utilă şi respectată în lumea civilisată. 

Dă'mî voe mie, camaradul tSil de promoţiune din Şcola Militară, 
ca, în aceste împrejurări, să'mî manifest mândria de a H amicul şi ca- 
maradul t6fi şi de a 'ţî ura să trăescî ani mulţi şi fericiţi pentru binele 
şi a lor tel şi al ţfireî care te consideră ca pe o podobă. Amicul şi ca- 
maradul tsn. q p^g^,^ 

Căpitan In retragere. 

^ Aerschot^ Belgique. 

56. (s> est avec ane vten vive satisfaction et avec nezU aue ie constate inom" 

tnaae oue ies savants au monae entiet zenaent ă vatze mdtite a> toccasion ae votze 

ctnauantenaize ; pezmetiei^-moi ae tn u associet et a etivouet a mân cn$z 3tepiles, 

aussi distinatie pat son taient ane pat ies anahte de son cceuz, iesepzession des 

sentiments us ptus coidtause de son vieu^e condiscipfe 

Ingenieur ROBERT CONNEROTTE. 

^ Aachen, Deutschland. 

57. dlnldfeH^ ^^veâ 50 iQ^rigcn (SeburtStageS geftattc i$ mir Smucit, Şod^gce^rteftcr 
^err §cpite§, meine ucrbiublid&ftcii imb tDiirmftcn ©lucîiuunWc auâjufprccfecn, babei micft 
bcr ^offming ^ingcbenb, bafe Sic ^{)X 75 ja^rigcS Snbiteum iu ber Otiiftigfeit iinb 5^i|c^c 
evtcbcn mogeu. 

3[)î6(6teu Sic woii (ange, lange 3a^vc baă ăJîcteoroIogifiţc ©cntraliuftitut uou ^i\\v 
manicn, ba§ ja S^rc uceigcnftc Sd^opfiuig ift, Icitcit, unb hoîbwxii iu bcn Stanb gcfe^t tucv- 
beu, uo(]^ ujcitcr S^rc fiir bie SDÎcfeoroIogic fo bcbeutuugSUoffcu ?trbcitcu Qu8jufu()rcu^). 

Dr. P. Polis 

_ 2)ircctor beS 3Wcteorolog. Obicroatorium, 3lacţen. 

>) Cu ocasia aniverăăreî D-v. a 50-a, 'mî permit, prea onorate Domnule Hepltes, a ve exprima felici- 
tările mele cele maî căldur6se, nutrind în acelaşi timp speranţa că veţî ajunge la jubileul D-v. de 75 anî cu 
aceaşî vig6re şl sănetate. Fie ca să conduceţi încă multî . mulţî anî Institutul central meteorologic al ko- 
mănieî, care este croaţiunea D-v. esclusivâ, şl .sâ fiţi puşi ast-fel în posiţiune a maî face şi alto lucrări 
dintr'alc D-v., aşa de importante pentru Meteorologie. 



^ 



40 — 



Bucurescî, România. 

^acă KJCatuzaj pe cate şUî atât ae tine să a 
sezveştî, să trăeştt ani fnutţî şi feziciţij Sefittu în^ 
aeptinizea scopuuiî. ce cu atâta azaaoste şi pti>^ 
cepeze îl uzmăzeşU în fowsut întzeaei omenizîf 

I. P. LICHERDOPOL 

Profesor pensionar. 

^^ Bruxelles, Belgique. 

59. fious saisissons avee empressement roeeasion de votre 
einquanti^me anniversaire pour vous prier, Monsieur et eher 
eonfrere, de vouloir bien agreer, avee Ies temoignages de 
notre respeetueuse sympathie, Ies tributs de notre admiration 
pour vos eminents travaux. 

flous vous prions de vouloir bien aeeepter aussi Ies plus 
ehaleureuses felieitations que nous vous adressons au nom 
de TAssoeiation des Ingenieurs sortis de TEeole Polyteehnique 
de Bruxelles. 

flous y joignons des voeux, pour que la seienee vous 

eompte longtemps eneore parmi ses meilleurs et ses plus 

fervents diseiples. 

CH. CHARLIER, Ingenieur 

Pr6sident do l'Association des Ingânieurs sortis de l'Ecole Politechnique de Bruxelles. 




Bucurescî, România. 
60. Cincî-zecî de anî^ împliniţi astă-dî din viaţa D-tale, 'mî dau prilej să 
cuget asupra activitate! şi muncii inteligente ce aî pus în studiul meteo- 
rologic al ţereî. Aî adus un serviciu imens agricultureî nostre, prin ad- 
mirabila lucrare ce aî întreprins acum în urmă, asupra Climatologieî. 
Câte învăţăminte nu p6te trage agricultura nostră din datele precipitaţiu- 
nilor atmosferice şi ale evaporaţiuneî, dacă agronomiî noştri se vor gândi 
a le coordina la diferitele stări fisice ale solurilor nostre. 

Cu cât maî mult 'mî plac şi admir lucrările D-tale, cu atât me cu- 
prinde necazul^ de a nu avea timp, de cât a le răsfoi, dar mă măgulesc 
cu nădejdea, că se va găsi vre unul dintre aceî, ale căror grijî sunt maî 
puţin obositore, pentru a trage folosele, pe care le ascăptă agricultura 
nostră de la divulgarea misterelor atmosferice, pe care o faci cu atâta 
ştiinţă. In i6 anî, aî investigat atmosfera; acum prin Albumul Climato- 



— 41 — 



logic, ne-aî învederat repartiţia şi succesiunea fenomenelor eî în diferitele 
puncte ale ţăreî, nu'mî remâne de cât a-ţî ura, cu prilejul acestei aniver- 
sări, ca Dumnezeu să-ţî maî dăruiască tot atâţî anî, spre desăvârşirea o- 
perei meteorologice a acestei ţări prin publicarea unei Meteorognosiî, ulti- 
ma ramură a ştiinţei meteorologice. 

MARIN PETRESCU 

Fost şef al Diviziei Agricoltureî în Ministerul Agrlcuiturel. 



Roma, Italia. 

61. A rheureuse occasion de vetre jubil6 de 50 ans, je vous prie 
d'agreer, parmi Ies fâlicitations de tant de coU^gues et de savants du 
monde entier, aussi rexpression de ma haute admiration pour l'cieuvre 
remarquable que depuis quinze ann6es, vous avez accompli dans le 
champ de la Meteorologie au service de votre patrie. Je vous şouhaite 
de tout coeur que vous soyez conserva encore bien longtemps pour 
le bonheur de notre science et pour la gloire de votre pays. 

Prof. dr. LUIQI PALAZZO 

Directear râgent du Boreaa central Mâtâorologique Italian. 

5^ Brăila, România. 

62. Cu ocasiunea jubileului D.-V6stre de 50 de ani de virstă, daţi-mî voe să comemorez prin 

acesta scrisore câte-va din frum6sel9 amintiri ce ml-aţî imprimat, atât în timpul cât am lucrat 
împreuna la acesta şc61ă, cât şi în urmă, şi să mă asociez şi eu cu toţi câţi v5 vor exprima, cu 
acostă ocasiune, iubirea şi admiraţi unea lor. 

Ca fiu al Brăilei, îndată ce v'aţl întors de la studii din străinătate, în 1875, v^aţl stabilit 
aci şi aţi început cariera de profesor de matematici la gimnasiul comunal (actual N. Bălcescu), 
unde am avut fericirea să vă cunosc pentru- prima dată şi apoi să mă bucur, între alţii mal cu 
seamă eu, de preţi6sa D-Vâstră colegialitate şi prietenie. Colaborarea D-v6stră aci a contribuit mult 
la ridicarea nivelului intelectual şi moral al acestui gimnasiu, până atunci f6rte sbaciumat de ne- 
priceperea unora din 6menil ce se perindaseră la comună. 

Iml aduc aminte — sunt acum vre-o 23 de ani — cum, după ce aţi luat parte la răsboiul 
româno-rus contra Turcilor, fiind tot profesor la gimnasiu, aţi instalat în Brăila cu sacrificii proprii, 
la casa D-V6stră, primul observator meteorologic sistematic, şi cum ne ţineaţi în curent pe noi 
cel-l'alţl profesori, profani în acăstă materie, cu tot ce observaţi 4ilnic în privinţa manifestaţiunilor 
atmosferice, într'un timp când în ţara ndstră pur agricolă, mal nu se sciă de cât did cărţi ce e 
meteorologia, iar despre vre-o înregistrare sistematică a feluritelor fenomene atmosferice mal nu 
se pomeneau nici chiar începuturi. A trebuit un om, ca D-V6stră, pasionat de sciinţă, ca să facă 
acest fericit început la Brăila, oraşul D.-Vdstră natal, şi acest început v'a dat prilegiul ca să 
faceţi, maî în urmă, un studiu complect asupra Climatologiel Brăilei. 

La 1 Noembrie 1880, Statul luă pe sema sa gimnasiul comunal, transformându-1 în real. 
M'am gândit atunci la înfiinţarea unei modeste biblioteci pe lângă acest gimnasiu. Nu voiu uita 
nicl-o-dată mişcarea sufletăscă ce mi-aţi produs, când, la propunerea ce v'am făcut în privinţa 
acăsta, aţi îmbrăţişat ideia cu atâta entusiasm, în cât am putut să întrevăd din acel moment în- 
truparea el. 

In adevăr, a doua ^\ după acesta, ne-am întrunit tot corpul profesoral şi am ales un Comi- 
tet de iniţiativă, oare să aviseze la mijldcele necesare pentru o asemenea creaţiune. In fruntea 
Comitetului era neuitatul D-V6stră părinte Dr. O. O. Hepites, iar D-V6stră eraţi secretarul 
Comitetului. 

In acăstă calitate aţi format Statutele proiectatei instituţiuni, cari, împreună cu Regula- 



Luî Ştefan C Hepites ^ 



FF 



— 42 



L 



idsaM 



I aââ 






meniul Bibliotecii, după stăminţa D-V68tre, farâ peste an an, sancţionate de M. S. Regele. Pen- 
tru acostă instituţiane aţi pus în mişcare 6menl ale căror saflete na se prea mişcau pentru ase- 
menea lucruri. Ast-fel până la 1 Ianuarie aJftil 1881, adică în interval de doue luni numai, Biblio- 
teca era creată, numerănd căte-va sute de volume şi broşuri, iar Comitetul făcu chiar atunci o 
primă dare-de-seamă de activitatea sa. 

In urma acestor nobile silinţl ce dosvoltă Comitetul, sub inspiraţia D-V6stre, peste un an 
Gimnasiul avea o Bibliotecă ce numera peste 1000 volume şi ciite-va aparate sciinţifîce pentru fo- 
losinţa elevilor. 

De la 1882 Gimnasiul real n'a mal avut fericirea să vă aibă în sînul său şi să se folos^scă 
de munca inteligentă, cu care l'aţl onorat şi pentru care eu personal vă sunt recunnscStor. V'aţI 
strămutat de la acea dată centrul de activitate în Capitala ţării, unde în curând aţi creat Institu- 
tul Meteorologic, căruia 'I-aţI devotat încordata D-Vdstră muncă, făcendu-1 să devină — după 
afirmarea chiar a învăţaţilor străini — unul de cele de rangul înt-âiii în Europa. Biblioteca n68tră 
se fălesce cu mal multe lucrări ale D-V6stră în fascicule, şi cu cele 14 volume mari din Analele 
ce a'ţl publicat până a4l şi cari sunt mărturia vie a minunatei D-V6stre activităţi. 

Munca v'a fost încoronată deja de cel mal strălucit succes. Acest succes se resfrânge în 
paHe asupra Brăilei, care v^a produs, şi în genere asupra ţării, care vă va păstră recunoscinţă. 

Ca fost coleg şi ca român vă 4ic: Dea Dumne4ău să trăiţi mulţi ani, ca să fiţi pildă de 
mtincă şi să îndrumaţi tineretul ce vă înconj6ră şi vă vede (^ili^ic la lucru, ca să vă p6tă continua 
opera cu aceaiaşi perseverenţă şi demnitate, cu care a^ început^o şi o conduceţi D-V6Btră. 

Primiţi, vă rog, stimatul meii Domn, expresiunea celor mal sincere sentimente de dragoste 
şi de admiraţiune din partea singurului care a mal rămas la acăstă şc61ă, dintre foştii colegi şj 
prieteni a-I D-V6stră. 

ATHANASE POPESC U 

Directorul Liceului N. Bălcesca din BrSila. 

IS Jersey, Angleterre. 

00« V^ ea/ c/e 4Uen ^xan<l cceuK oue ^e m aeăasie 6 /aaă ao4X amiă </e /a Aonne Science, </$ 

ta KJ/Cei€<xtolou,ie ert txatiicuUet., a laUfX /că <i€un΀a/eu€ă </e l %ynAiiiui KJ/Ceiea€<xCaa,laue <ie %yi<ui' 
manie atU aouA c/aii aon eacitiictnce eS ăa ptoăaetiie, pauz aauA ^uciiet, <ut ^<uim. it^ £x%<xcn€un 
i)e oa/€e cinautuiienaite, e6 aauA Kemetxiet. cn me/ne /em^ă au nam <ie € (z/aăe€aa/al*e t3v. JLAxuîă 
tie cfe^ăeu, nI/Vn^£Ue*<e, ei auă^ au no/n <le eeCui cie oLil~A<t~iaei, ieftine, au ^ €U eu </ ai^zcl 
i nanneu€ </ en^tet en €eâstiian aaec <xoua, dea. ecceeweniă ^appo^iA <^ue aauă aae^e iau^'aute- 
aien aau/u eniteieni*. aaec mai. 

^Juiă^e ^ieu, nai^e cammun Kj/CaU€e ei ue^ %y/Cail€e <îe l<t %y Caiace, aouă eanăe^ae€ pou^ une 
naune/le ei iţea lanatie eiape tlanA ui aaie <îeă A^eenetcneA &i uiile^ pau^c aaite cAet. tJauA ei 
pau€ nai€e ^eienee £iaa*lie au aaua iică enix.e ăi aaiila/neni depuiă f6 anneeă, 

Ueui^ex aa.€eet, *y/(anăieu^ ei i*că cnet L^aice^ue, /eayateăăian <ie ma ăincete at/miicaiion 
ei ae ma pzo^nae conăidctaiian, 

MARC DECHEVRENS S. J. 

Directeur de TObsevatolre St. Louis ă Jersey. Angleterre. 

^^ Bucureacî^ România. 

04. Muncind cu o energie şi cu un devotament fără seamăn, împlinescî 
astăzi o jumătate de secol, şi continui a sta, fără oboselă, ba din contră 
plin de viaţă şi de entusiasm, în capul unul Institut sciinţific de prima 
ordine între Institutele asemeni din lume. 

Acest Institut, creat şi condus de D-ta, cu tote dificultăţile ce al 



•'•- • ■ - '• •-•'-• -^ - . ..^ ■ ..^^.^^^^^.^.m. »^.,M^„^^...^.,.^.m^^.j^..^ 



— 43 — 

J = ■..., ....■, ... . . 



■WW- 



întâmpinat, acest pom sădit şi îngrijit de D-ta cu atâta dragoste, stă 
astăcjl aşa de robust şi de trainic, în cât poţi cu linişte să priveşti exis- 
tenţa sa ca deplin asigurată. 

Şi fiind-că povara unei jumătăţi de secol — aşa de grea pentru 
omeni de altă textură — pe D-ta pare că nici nu te atinge, îţi urez din 
t6tă inima ca să continui încă mulţi, mulţi ani, alături, în plină feri- 
cire, cu demna şi iubita tovarăşă a vieţel D-tale şi înconjurat de cola- 
boratorii şi amicii D-tale devotaţi, a conduce Institutul ce al creat, spre 
a-1 menţine pe înalta treptă ce ocupă între Institutele sciinţifice. 

Să trăesci, scumpe amice, ani mulţi şi fericiţi, împreună cu D-na 
Hepites, căreia 'I presint omagiele respectu6se ale mele şi ale ficelor mele. 

B. V. VERMONT 

Şeful Staţiunel Meteoroiogice Bappre^-fM'M. 

^ Modena, Italia. 

65. Q)je^n voion^iczi mi a^^ocio a Aoro, net jc^taaa\az€ u cin- 

auantc^imo compicanno bcX cbiaiio^imo Q>ianot QnojC^^ozc ^. (p. 

cbcpi{c5 ; ct>c oiîzc ah C55cte eminente ^ciemiato e a>tuhioto in- 

jatiaalaney c pczdona coucati^dinta ^otto oani ziauaz^o^ hi mobi 

ajjaoivi c coztcti^ codi ha cattivaz^i la oimvatia hi tuîti coIqzq cpe 

vanno avuto ta joztuna hi avvîcinazio« 

Prof. CIRO CHISTONI 

Direttore del B. Oatervatorlo geofisico di Modena. 




®gis Triesty Oesterreich. 

eflatten, baţ au(ţ i(ţ |tcrbur(ţ mcinc Şcrjlitţftcn ®IM^ 
tounftţe jur greier ^îţreg 50^ften ®ctotgfcflc« bartrittgc. âBer 
OIre glănjenben Seiflungen in ber aReteorologic bcrfolgt, 3f|re 
glujflitţe ^anb in ber Organifation beg meteoroîojţifcţcn 2)ien^Ci8 
in Slumanien Bemnnbert, îann nur ben Sunftţ augbiiljfcn, ba§ 
eg ^errn Şrofeffor bergonnt mare, no(ţ retţt langc ber aWcteorp^ 
! logie 3fţre ^rafte tnibmen jn ÎSnnen'). 

ED. MAZELLE 

Seiter beS !. !. aftronomtfd^:metroroloatf(ţen D6jert)otortum8. 

1) Permiteţi ca sâ v8 aluc .kî cu prin aceştia urările mele cele mal cordiale Ia serbarea oelei de a 
50-a aniversări a nascerei U-v. Cine a urmărit strălucitele D-v. lucrări în Meteorologie, cine a adm^at mftna, 
fericită ce aţi avut în Organisarea serviciului meteorologic al Rom&niei, nu p6te de căt să eaprime urarea 
ca să v(3 fie dat, D*nule Profesor, a mal putea consacra forţele D-v. încă mult timp Meteorologei. 






-M- 



44 — 




Bucurescîy România. 

67. uă uă dea Dumnezeu sănătate şi uiaţă îndelungată ca să puteţf 
continua cu acelaşi succes interesantele şi frumosele studii Meteorologice 
al cărui fntemeitor in România eşti D-ta şi cari graţie sirguinţel şi stă- 
ruinţei continue a D-tale, au ajuns să fie aşa de bine apreciate în străinătate. 

Dr. A. ŞAABNER TUDURI, Deputat. 



Palerme, Italie 

68. Comme le hasard veut que nous soyons ensemble â Paler- 
me, 011 nous venons justement d'apprendre que vous atteindrez 
bientot votre 50-e anniversaire, nous joignons nos voeux Ies plus 
sinc6res â tous ceux de vos amis qui sont Ies amis de la 
science. 

Nous esperons que comme jusqu'ici vous serez encore pen- 
dant une longue suite d anndes le promoteur de la science et la 
gloire de votre patrie. 

Nous ajoutons que nous esp6rons bien tous Ies deux que 
Ies deux s6jours que nous avons fait ensemble a Paris ne soient 
pas Ies derniers, et que nous aurons encore bien souvent Thonneur 
et le plaisir de vous rencontrer. Agr6er Tassurance de notre haute 
considdration. 

Prof. ARTHUR W. ROCKER Prof. Dr. VAN RYCKEVORSEL 

de PObservatione do Greenwich (Angleterre) de Tlnstitut M6t6oroIogique de la HoUande ă 

Pr^sidcnt de la Commission magnâtique internaţionale Rotterdam. 




BucurescI^ România. 

69. Urez savantuluTi neobositului şi meritosuluT meteorologist 
român Ştefan Hepites să trăiască mulţi an) tncă de o viaţă rodnică. 

PETRU STROESCU 

Doctor In Sciinţe, Profesor la Liceul Şincaî. 

!^ Bucurescî, România. 

70. Ocupat în ţară, cu ancheta industriala, prea târzia am luat cunoscinţâ de mani fes- 

taţiunea ce vi s'a organisat de câţî-va iubitori de sciinţâcu ocasiunea Jubileului D-v6strâ 
de 50 ani 

Din inima mă asociez la dânsa si v8 adresez sincerile mele felicitâr). Meglio tardi 
cbe mai. 

Este timpul să, te bucuri de ceea-ce te mulţumesce ; cu cea mai vie mulţumire iau 
şi eu parte la bucuria ce vS procură succesul D-vâstrâ. 

Ţara tntrăgă se felicită, de a avea un învăţat căruia i se cuvin felicitări pentru stu- 
diul şi munca depusă în organisarea meteorologiei el D-vdstră aţi dat ţărel o reţea de 



i; 



— 45 — 



observatorii şi staţiuni meteorologice înzestrate ca aparate bane. Observaţiuniîe făcute cu 
metodă, şi sciinţâ în diferite puncte ale ţeref, le-aţî reunit în volume în cari agricultorul 
şi industrialul găsesc cunoscinţe indispensabile. 

Graţie munceî şi studiului D-vâstrâ, cum şi sprijinului acordat de Stat^ Meteorolo- 
gia a înaintat mult în România y având organisarea el proprie şi ajungând a fi o sciinţâ 
de aplicaţiune. 

Iau cu atât mat mult parte la bucuria ce ve procură succesul D-vâstră, cu cât în 
1883y pe când eram Şeful serviciului Agriculturel^ am pus în gura neuitatului L Câmpineanu, 
cel d'întâiă Ministru al departamentului Economiei naţionale, vorbele ilustrului meu pro- 
fesor Hervă Mangon, adresate D-vâstră la Dortmund prin Oficia din 22 Iulie acel an şi 
aşa de des citate de D-vdstră: „Pentru ca s& putem aprecia situaţiunea nâstrâ agricolă 
avem nevoe de un studiu climatologic aprofunzit^. 

Omul sfinţesce pământul, (fice proverbul! Dacă toţi omenii puşi în fruntea creaţiu- 
nilor răposatului ministru Câmpineanu în anii 1883 şi 1884, în trecerea sa la Ministerul 
Agricultureif s. e. cum sunt Scalele practice de Agricultură despre care la început lumea 
vorbea cu atâta cald entus/asm, ar ff depus muncă, studiu şi devotament către sciinţâ şi 
interes public, am ave» adi să ne felicităm cu toţii de progresele îndeplinite. 

S. P. RADIANU 

Inspector al Ministerului, AgricoltureT, Industriei, Comercialul şi Domeniilor. 

^ Kristiania, Norge. 

71. pn vous f^elicifonf d l'occosion de oof t? e j ubile 

ppocboin j'oi l'honneup, ttres honope monsieui: ef 
cbctr collegue, de t>ous ppesenfep l'exppession de 
mo houfe odmitrofion poup le tt?ot?ail excepfionnel 
ef pemoifquoble que oous avQz mis au seifoice de 
l'ef ude physique de voive poftrie. 

ProLA. ARNDTSEN 

Membru du Comitâ interaaUonul des Poids et Mesures 
Directeur du Service des Poids et Mesures de la Norv&ge. 

3 Sdvres, France. 

72. Je suiş heureux de joindre en ce jour, raon alTectueux hommage â ceux de vos nom- 

breux et bons amis, qui, de toutes ies parties du monde, vous diront leur amiti6 pour votre 
personne et leur admiration pour ra3uvre que vous avez accomplie dans votre pays. L'un des 
pr^curseurs parmi Ies pioniers de la liaute culture dans votre patrie, vous avez organism do 
toules pi6ces ces deux grands services de la Meteorologie et des Poids et Mesures, et, en vingt 
ann^es d'un effort soutenu, vous Ies avez amenes â un degr6 de perfection que bien des pays 
vous envient a bon droit. Par Ies bellcs publications dues â votre iniţiative, vous nous avez 
fait connaître l'organisation de ces institutions, vous nous en avez donn^ Ies heureux râsultats 
et; alors que, pour beaucoup d'entre nous le peuple Roumain, ă peine cristallisd sous sa forme 
politique definitive, semblait devoir suivre la p^nible marche des vieilles nations vers Ies institu- 
tions qui sont d'ordinaire le r^sultat d'une longue stabilite, vous nous avez montre, par un vi- 
goureux effort, combien sa marche avait ete rapide, combien ii etait preţ pour la haute culture, 
et jnsqu'â quel point ii pouvait etre compare aux grandes nations, et meme leur etre propose 

en modele. 

Cest, en general au bout d'une tres longue carriere que le regard jete sur la route sui- 

vie montre toute la distance parcourue et toute Tocuvre accomplie. Mais vous avez, mon cher 



— 46 — 



-\- 



confrcre et ami, ce rare privil6ge de pouvoir contempler ce vaste horizon alors que tout vous 
priSsage encore de longucs ann^es d'activit^ ; et, nel mezzo del cammino, et cependant tr^s haut 
vous apercevez tr6s loin, encore Ies plus hauts sommets. 

Permettez moi d'associer votre compagne si charmante â mon tribut d'admiration et de 
respectueuse afîection ; permettez aussi que je d^pouille le confrdre en restant l'ami, et que 
je vous transmette, ainsi qu'â Madame Hepites, Ies plus affectueux souhaits et Ies meilleurcs 
amiti^s de m:i femme et des p^tiots qai pensent souvent â vous. J'y joins mes vceux pour que 
votre pays puisse longtemps encore voir se dâvelopper sous votre direction Ies cBuvres qui 
sont Ies votres et vous adresse, mon cher confrcre et ami, l'expression de ma bonne et cor- 
diale affection. 

CH. ED. QUILLAUMEi Docteur && Sclences 
SouS'dlrccteur au Bareau internaţional des Poids et Mesures. 

'^ Dresdeiiy Deutschland. 

73. Veuillez bien agreer que je me trouve parmi ceux qui viendront 
vous feliciter le 17 Fevrier. Je regrette bien qu'une si grande distance 
separe BucurescI de Dresden que je ne peux vous presenter porsonnel- 
lement mes felicitations tres sinceres et cordiales. 

Ce jour-la, votre 50-me fete natale, sera, en efifet, lafifaire de tout 
le monde, partout ou Ton cultive notre grande science et ou on Tes- 
time. Car Ies merites d'un grand savant, surtout en Meteorologie, ne 
sont pas acquis pour son pays, sa nation, mais pour le monde entien 

Et, vraiment, depuis longtemps deja, sous votre direction, nous 
voyons marcher le service meteorologique de Roumanie, ă la t6te de 
Tevolution et du progres scientifique. 

Je suiş donc bien heureux de pouvoir me joindre aujourd'hui — en 
raison de notre relation scientifique — a ceux qui vous felicitent. 

Veuillez bien agreer, Monsieur, Texpression de mes souhaits Ies plus 

sinceres pour vous et pour Timportant service dirige si heureusement 

par vous. 

Prof. Dr. H. QRAVELIUS 

Professeur Ji l'Ecole Polytechnique de Dresden 
Dircctour do la Zeitschrift ftir Gewăsserkunde. 

^ Sofia, Bulgaria. 

74. Recevez sincferes felicitations occasion votre jubil6, souhaite 
longue vie pour bien de la science que vous cultivez dans votre 
pays avec un zele incomparable. 

SPAS WATZOFF 

Dirccteur de la Statlon centrale mâtâorologique de Bulgarie. 




Miinchen, Deutschland. 

75. |lnr(ţ tjoriibergeţenbe 5(btt)efenţeit t)on ÎRiin^en erfl cttDa^ 
tJerfpatet jur ^cnntniţ ^ţrc8 ^ubildumgtageg gelongt, beeilc i(ţ 



«•■?«•»■ 



i± 



— 47 — 

mi(ţ na(ţ meincr 3lu(fîeţr, ^fţnen meine |erjU(ţen @Iu(ftt)ttnf(ţe 
anîaţU(3S biefer greier ju uBermitteliu aRSge eS 3f|nen notţ retţt 
lange Dcrgonnt fein, bie SWeteoroîogie ber tmteren ^oitaugeBiete, 
beren ©runblage @ie (ţeîegt |aBen, immer toeitcr ati^juBaucn')* 

Dr. SIEGMUND QONTHER 

$rofeffor an b. lonigl. tccţn. ţ>o(ţfcŞute, SKftncţcn. 

^ Bucurescîy România. 

76. kJ zontâfn cu plăceze de anivezsazea ^O^voshâ 
spie a t^e aazesa ţeficitâzt şi muiţumtzî penttu y^- 
tositâzele şt escelente/e \J)^i}6sizâ tuczâzt atn cazt 
s a tăcut bazte şt &ezmctutut sanita/z. 

Doctor, OBREJIA. 

Director general al Servicialaî Sanitar. 

Nancy, France. 

77. y euillez pennettre a un ttls modeîtâ chargi du Service nUtiorologique d'un departament 

de I*rance, honore et reconnaissant de votre constante bienveillance, enthousiaste lecteur du superbe 
volume ou sont constgne'es Ies pricieuses oh^etvations faites dans toute la Roumanie sous votre 
savante et merveilleuse directiofi, de s'associer de tout cceur aux nombreux amis ct admirateurs 
qui vous rendent aujord'hui un hommage d'affectueux respect si parfaitement miriti et vous ex- 
primeni des veeux sinchres. 

La Commission mitiorologigue du dipartement de Meurthe et Moselle se joint tout entitre 
ă moi dans Ies mimes sentiments. 

CHARLES MILLOT 

Charg6 d*an cours de M6t6orologle â, la Facult<; deş Sciences 
de rUnlversltâ de Nancy, Membre de rAcadâmie Stanislas. 

^ Bucurescî, România. 

/ o. cHeazctand, iuvite aitnicc, că, din cauoe independente de voinţa mea^ ount 

impedicat de a iua pa^te, impzeună cu ceX^t^alţl pzietenl, la ^ez^ătozea de 
a^tă^l, ţiu, ioturi, a te levicita ^i a ţi uza încă pe ataţea ani, ca dd poţi 
duce ^ndi devatte inteze^antete iuczăzl cu caze te indetetnice^cl, 

§ă tzăe^cl daz, iiil>itc Stetane, ^i vezde cum e^cî, od ^mczal mezeu înainte, 
opze ^ucuzia atoz tel, ^v>ze mutţumizea ţzietinitoz ^i ^ze iauda ^ULeamuiul. 
GU teu vecfiiu ^i devotat pzieten 

I. vlAdoianu 

Subdirector la Regia Monopolurilor Statului. 




») Din causa lipsoî mele din MQnchen am aflat cam târziii do cjllua jubileului D-v6stră. Mo grăbesc a 
vS presinta din inimă felicitSrilc melc cu ocasiunoa acestei serbătorî. Doresc să vc fie dat IncS multă vreme 
să studiaţi maî departe Meteorologia regiiineî inferiOre a Dunărei a căreî base le-aţî stabilit deja. 



1 



I- 



— 48 — 

L 



Gendve, Suisse. 

79. j'npprends par une communication des M^iGoroIogisfes- 
Assîstants de TInstitut que vous dirigez avec tnnt de distinc- 
tion que vous allez făter dans peu de jours votre cinquantieme 
anniversaire, Je suiş tres heureux d'âtre averti de cefait, afin 
de vous pr6senter, au nom de fObservatoire de Genăve, et en 
mon nom propre, ăabord mes sincdres et cordiales f61icitations 
pour Ies beaux travaux que vous avez accomplis jusqu'iciy puis 
mes voeux Ies plus ardents pour que vous puissiez, pendant 
longtemps encore, rendre ă votre Pays et ă Ia Science en gâ- 
neral, Ies services qu'ils sont en droit dattendre encore de vous. 

R. QAUTIER 

Direct eur de l'Observatoire de GenGve. 

^ Bucurescî, România. 

80. rhitrun ^radd de meieorografiă am citii, iuSiie prieiene, că meiecro- 

logii hăind mereu în fumea meieoridifor şi meieoriielor, îndaiă ce frec cu o 
secundă pesie virsfa de 60 de ani, meteorologisce socoiifi, sunf siguri că 
devin centenari. 

Să dea ^umnedm aşa să fie şi pentru S)'{a, asia-i urarea pe care, nu 
meieoricamenie, ci cu frăfescă prietenie fi-o fac. 

Q. lONNESCU-QION 

Membru corespondant al Academiei Romftne 
Inspector General al Inveţământuluî secundar. 




Alger, Algerie. 

81 Je m'empresse de m'associcr au personnel de TInstitut m^teorolo- 

gique de Roumanie pour vous presenter mes plus sinceres felicitations, en 

raison des progres exceptionnels que, sous votre direction aussi active 

qu'eclairee, cet Institut a pu realiser et qui lui ont donne un rang 

aussi eleve parmi Ies Instituts meteorologiques du monde entier. 

Je souhaite sincerement que l'activite que vous mettez au service 

de la Science ait la plus longue duree possible, et je vous prie, Mon- 

sieur et honore Collegue, de vouloir bien agreer Texpression de macon- 

sideration la plus distinguee. 

A. TH^VENET 

Directeur du Service mfiWorologique AlgCren. 



i± 



— 49 




Focşani, România. 

82. Cu ocasiunea jubileului D-v6strâ pentru împlinirea etâţel de 
50 ani, vd urez să trâiţi ani mulţi, să vd bucuraţi de o deplină 
sănătate ca să puteţi continua cu aceiaşi rîvnă, ca ptnă acum, 
opera ce aţi întreprins spre fala D-v6stră şi a Ţdrel. 

D. A. FRUNZĂ 

Isglner-inspector general 




Toulouse, France. 

83, J'ai Vhonneur de vous prier d'agrhr â VoccoMon du einquantihne anniversaire de voire nais' 

sanee^ fnes hien vives ei bien sympaihiques fUidiations, 

11 ne m^appariieni pas^ ă moi qui n*ai faii que quelques iitnides incuraions dnns la physique 
du globe, de t^moigner hauiement de Vimporiance de Vceuvre niSidorologique ei magn^tique que vous 
acez accomplie dans voire imirie, I/autres raix, plus atUorisies que la mienne, diront combien vous 
doii la Climaiologie de la Bouman^ ei en quelle beUe posture scientifique vous avez mis voire pays 
en ce qui concerne Ies eiudes mii^orologiques. 

Mai^ ce que je puis me permeiire ei ce que je fais de toui cceur t^esi me joindre â eeux qui 
admireni voire infaiigable aciiviii scieniijique ei qui se rijouisseni avee voire familie, vos Hhes ei 
vos amis de Vexplosion de sympaihie doni le jubili de voire naissance n'a iii que le priiexie. 

A coii du savant que je respecie ei doni f admire Vopuvre colossale, je iiens aussi ă jHer 
Vhomme bon qu£ vous etes ei que je connais ei â Vassurer de mss aentiments Ies plus affeeiueux ei 
Ies plus cordiaux. 

Madame Maihias se joini ă moi pour envoyer a Madame Hepiies, doni le bonheur ne se sipare 
pas du vâire, nos respictueux hommages ei Vassurance que nous pariageons voire joie â tous d^ux 
dans ce jour de bonheur, 

Veuillez agr ier, mon cher coUegue, la nouvelle expression de mes filiciiaiions pour voire beau 

i^biU. E. MATHIAS 

Professcor iila Facnltâ des Sciences de rUnivorsitd de Tonlouse 
Chef du Service magnâtiqae de TObservatolre. 

(^ Bennes, France. 

84. Dans quelques jours vous allez atteindre vos cinquante ans; per- 
mettez-moi â cette occasion de vous adresser mes f61icitations Ies plus 
sinceres. 

Cest pour moi un vif plaisir de me joindre aux nombreux t6moig- 
nages de syrapathie que vous recevrez de tous cOtâs. Vous pouvez avee 
une legitime fierte regarder en arriere vers Ies ann6es si bien remplies 
d'un travail regulier et d'un effort conţinu popr le bien de votre pays 
et pour le developpement de la science m6t6orologique. 

A vous est du tout ce que Pon sait sur le climat de la Rounfianie. 
Et apres des publications telles que votre Album climatologique et votre 
Regime pluviometriqtie, votre activit6 nous revelera sans doute bien des 
faits int^ressants. 

Personnellement j'ai etă a meme d'appr^cier en meme temps que 
votre zele, votre intarissable obligeance â fournir des renseignements, a 




Lui Ştefan C. Hepites. 



— 50 




donner des explications utiles pour tin travail scientifique. Vous savez 

corabien je vous en suiş reconnaissant. 

Cest donc avec un sentiment particulier d'affectueuse sympathie que 

je me joins au concert d'^loges et de f^licitations qui salue Ie cinquan- 

tenaire du savant qui a Ie plus faib pour la connaissance du climat de 

la Roumanie. 

E. de MARTONNE 

Charg6 de cours k TUniversitiS de Rennes. 

Bucurescî, România. 
85. V'am fost elev şi câtă bucurie nu simt serbând, de împreună 
cu toţî ceî-ralţî admiratori aî D-v6stră, a cincî-4ecea aniversare a 
4ileî D-v. de nascere. Ziua ac6sta vă găsesce în t6tă vig6rea pu- 
terilor D-v6stră de muncă şi de la dînsa aruncându-vfi o privire îna- 
poi puteţi constata cu satisfacţiune că munca a învins ! Activitatea 
D-v6stră va fi nu numai cea mal frum6să pagină în istoria Meteo- 
rologiei în România ci ea va fi relevată şi în istoria Meteorologiei 
internaţionale. M£ asociez din inimă de împreună cu Laboratorul 
nostru la urările cele mal căldur6se ca să trăescî încă mulţi ani 
spre binele ţărel, lolosul sciinţel şi pilda n6stră a celor tineri. 

Dr. ŞTEFAN MINOVICI 

Directorul Laboratorului de Chimie Analitică 
Chimistul Legist. 



Printre forte numerosele srisorî şi telegrame ce nu s'au putut tipări 
aci, datori suntem de a menţiona pe acele a domnilor : 

W. Foerster, Directorul Observatorului regal din Berlin, Preşedintele Comitetului inter- 
naţional de Mesurî şi Greutăţi; 

W. von Bezold, Directorul Institutului Meteorologic regal prusian, la Berlin; 
A. Pauleen, Directorul Institutului Meteorologic al Danemarcei, la Copenhaga; 
Căpitan Rang, Sub-directorul aceluiaşi Institut; 

M. Snellen, Directorul Institutului Meteorologic al Olandei la De Bild, lîngă Utrecht; 
E. Leyst, Directorul Observatorului Meteorologic din Moscova; 

H. I. Chaney, Superintendent of tho Standard Department, Board of Tradc, London; 
Dr. Antonio dosSantos Vi^gas, Directorul Observatorului meteor, din Coimbra, Portugalia: 
Dr. I. Feliz, Membru al Academiei Rom^lnc, Bucurescî; 
A. Nanm, Membru al Academiei Româno^ Iaşi; 
• Al. Vitzix, Profesor la Universitate, Bucurescî; 
etc .etc. 



■«^€®i^«^ 



-SI- 



VI. Alte câte-va documente mal vechf. 



Jas/, 3 Iulie 1886. 
I. ^<Ji/n ptcma /tu/noăa/ oo/u/n ci^n Analele InstUutuluI Meteorolog/C' 

ce /ni ai IzămÎA. %^/(ii^€imliă pe^Aiăienfei ^ cicoalamenluuM â-la^ penhu 
ăcunfn, am îrUtai in Apax^îi, in puai^ea t^/Ceieazo^aiei, In cetcu/ aopa- 
te/o€ cioilcăa/e. %y^i ăan^ Idtie ^eclu^aăcăla^ că m ai impâciă^H ^i pe mine 

cu pciicluc oăieneu^jL€ d-la^. P, PONI 

Preşedintele Academiei Româ.no. 

H Utreoht, 8 Juillet 1886. 

n. Je suîs bien votre debiteur pour toutes Ies marques de bienveil- 

lance que vous m'avez donne. Soyez persuade que j 'estime beaucoup vos 

travaux et que je vous voue mes meilleurs voeux. Je vous suiş recon- 

naissant pour tous vos beaux envois et je vous remercie pour le tome I 

des Annales splendidement publiees. II faut beaucoup apprecier que vous 

avez vu couronner vos efforts par retablissement de votre Institut mc- 

teorologique dans cette pârtie orientale de TEurope ou ii se trouvait 

une grande et regrettable lacune. 

Prof. Dr. O. H. D. BUYS-BALLOT 

Dircctear gCnCral de l'Institut Mdtâorologlqae dos Pays-Bas. 




Odessa, 15 Avril 1895. 

III. je m'adressG a vous pour vous prier de me donner queU 
ques details. Votre dernîer volume me ravit par toute la somme 
des observations si bien organis6es et si scrupuleusement 6di- 

tees, qui y sont contenues 

Je vois en vous un organisateur hors ligne et je chercherai 
volontiers k proGter de texcellent exemple. 

A. KLOSSOWSKY 

Professeur ă, rUniversitâ d'Od^ssa 
Directoar de l'Observatoire magnâtique et mdtâorologique. 



^ht 



52 — 



J. 



IV. iistras din Analele Academiei Eomâne, Ser. II, Tom. XXII, Deshate- 
rile. Şedinţa din 18 Martie 1900, pag. 185 : 

„De la d-1 St. C. HepiteSi membru corespondent, se priraesce spre 
a se publica în Anale lucrarea Studii de Meteorologie Agricolă. L Candi- 
ţiunile climatologice ale vec/etaţimiel viţel de vie. 

„D-1 D. Sturdzai cu ocasiunea acestei comunicări, crede a face 
plăcere Academiei să-I aducă la cunoscinţă că la serbările Academiei din 
Berlin, doi din cel mal însemnaţi 6menl de sciinţă şi membrii al acelei 
Academii, i-ati vorbit cu cea mal mare aprobare despre lucrările a doi 
din colegii noştri. Neumayer, directorul Institutului meteorologic de la 
Hamburg, cel mal mare în Germania, a vorbit cu cea mal deplină apro- 
bare despre lucrările d-lul Hepites şi despre organisarea Institutului nostru 
meteorologic ; a spus că- lucrările colegului nostru sunt la înălţimea 
sciinţel şi că Institutul nostru este unul din cele mal bine instalate şi 
bine organisate " 



Paris, le 14 Aout 1900. 

V. Vous avez bien voala me faire p&rvenir, Monsiear et honoră CoUdgue, Ies pabUca- 

tions dans lesqaelles ii est renda compte de r Orgaaisation et des travaax da Service mă- 
tăorologiqae de Roamanie. Je m*empresse de voas en adresser toas mes renrerctments ies 
plas sincdres. Ces travaax sont remarqaabîes : iîs honorent la Science de votre beaa pays 
ils montrent ce qae peavent Ies effbrts d'an savant tel que voas qai, poarsaivant dana la 
voie indiqade par Tillastre /. Campineana, sait mettre, en premiere ligne^ V6tade de cettc 
Science atile et fâconde par oxcellence „Ia Mătăorologie*' . 

Voas apportez, Monsiear et fionoră CoUegae, ane contribution remarqaable â ces tra- 
vaax et voas travaillez atilement poar le prăsent et poar Tavenir. La Roamanie est ad- 
mirablement placăe en Earope poar observer Ies pAănomdnes m6t6orologiqaes, poar en 
6tadier Ies variations â brdve et longae p6riode, et poar râamr ane pârtie de la pr&ciease 
r6colie d'observations desqaelles, dans tavenir, se d^gageront, noas poavons Pespărer, Ies 
lois scientiffqaes qae noas cherchons. 

Voas mettez en dvidence Ies periectionnements apport^s au matâriel de nos obser- 
vatoires ; voas montrez combien la Physiqae est int6ress6e ă lear progrds ; en faisant ap- 
paraître Ies beaax râsaltats que voas avez d^'â obtenaSj voas ouvrez des borizons noa- 
veaax aax cherchears, Je peax â peine voas dire avec qael in târât f ai pris connaissanco 
de ces docaments et combien je m'estimerai heareax, en toate occasion, de Ies mettre, 
comme ii convient, et aatant qae possible en âvidence. 

Recevez donc, je voas prie, Monsiear et honorâ Colldgae, Vexpression bien vive et 
r6ităr6e de mes soahaits poar V important service qae voas dirigez avec tant datilită et 
permettez'moi d'y joindre Passarance personnelle de mea sentiments de hanţe considăra- 
tion et de dăvouement cordial, 

MAX de NANSOUTY 

Directeor de la Vie Scientlâqae, Râdacteor Scientiflque au Tvmps. 

5|j Uccle, Belgique, le 19 Aofit 1900. 

YI, Je vous prie d^accepter mes f^licitations pour Theureuse issue de 
la courageuse entreprise dont vous vous etes charg6 et qui consistait ă 



— 53 — 



etablir la Climatologie de votre patrie. Vous avez atteint votre but grâce 
â votre persev6rance. Vous pouvez etre fier de ce beau resultat et tous 
Ies amis de notre Science s'associeront de tout coeur ă la joie que vous 
devez ressentir. 

Uorganisation que vous avez creee peut servir de modele. Je ne 
pense pas qu'elle soit surpassee quelque part. Les publications nouvelles 
que vous venez demettre au jour sonttrcs claJres et reellement pratiques ; 
au point de vue de Texecution elles sont â la hauteur du fond, c'est tout dire. 

Encore une fois, veuillez agrâer mes bien vives feliei tations et l'as- 

surance de ma consid6ration distinguăe. 

I. VINCENT 

Mdt^orologisto k l'Observatoire royal de Belgiqae. 

^ JuvîsYy France, Septembre 1900. 

Vn. J/^ ^^^ ^^^''^' f^'^^ reconnaissant de Venvoi de vos belles et int<^ressantes 
puhlimtions. Elles me prociirent la satisfaction de voir que votre beau pays 
se place au point de vue rneteorologique au niveau de plus avances dans cette 
science, Vous avez eu Vamabilitd de publier dans notre longue Vun de vos vo- 
lumes et de donner une colmme de traduction dans un autre ; cet hommage a 
notre pays, dont les sentiments sont si conformes aux votres et dont Vorigi^ie 
latine nous rapproche encore, ne peut que sceller une amitie entre les deux 
penples et fen suiş personnellement trbs heureux. 

A. BOUQUET de la QRYE 

Membre de l'Instltut et du Bureau des Longitudes. 

'^ Iaşi, 31 Ianuarie 1901. 

VIII. ©ubscmsul cxpmmâ domnuluî ©fcffan ^. Jpcpifes, ^U 
pecfoir al ^nsfîfufuluî ^ÎXcfeonolagic din ^ucuircscî, t)iilc sale 
niul|umim, pcnfiru afcnţîunea bine voitoîze ce a avut de a^î 
tedniife foumosele sale publicaţiunî mefeoirologice, carî pno- 
bcxd aş:a de bine deoofamenfiil seu penf^u sciinfâ, şi nieirîftil 
seu neconfesfai de a Pi socofîf ptrinfne ffiJunfaşiî noşfm mun* 
cifom pe câmpul sciîn|eî, cam Pac on6i?e |ei?eî. 

N. CULIANU 

Membru corespondent al Academiei Române 
Profesor de Astronomie la Universitatea din laşî. 



^^®if^- 



54 — 



VIL Notă Biografică şi Bibliografică. 



— -^^^ — 

ştefan C. Hepites, este născut în Brăila la 5 il7) Fevruarie 1851. 

El este col maî mic fiu al decedatului doctor Constantin O. Hepites, om 
inveţat, fost profesor al Scoleî naţionale de medicină şi autorul maî multor opere 
sciinţifice între carî şi prima Farmacopeeă Română. Eminentele serviciî aduse 
de doctorul Hepites Bruileî, al căruia President de Magistrat a lost în curs de Io 
anî consecutivi, aii făcut ca, acum de curând, Consiliul comunal al acestui oraş 
să dea numele şeii stradeî în care locuia densul. Mamă-sa, Smaranda, era fata 
serdaruluî loan Dîmboviceanu din Bucurescî unde şi astăcjî maî există^ în Lucacî, 
casele părintesc!. 

Inveţătura a început-o la Brăila unde părintele şeii era preşedinte al Eforiei 
Scoleî. Ultimele doue clase primare le-a făcut la Ploescl unde tratele şeii cel maî 
mare, decedatul doctor Qrigore Hepites, se stabilise, ca medic al Spitalului Bol- 
descu. îndată după înţorcerea sa de la studii din Viena. Bătrânul profesor Zacha- 
ria Antinescu din Ploescî şi astădî 'şi aduce aminte cu plăcere de sirguinţa la în- 
veţătură a şcolarului şeii favorit, fratele mal mic al prieteneluî sSii dr. Grigore 
Hepites. 

După ce a făcut cu succes clasele gimnasiulul Matei Basarab din Bucurescb 
sub deaprope priveghere a părintelui seu, care ocupa în acest timp postul de Cap 
al meseî sciinţifice în direcţia Serviciului Sanitar şi acela de profesor la Scola na- 
ţională de medicină, intră în 186q, întâiul la clasificaţiune, în Scola militară şi tot 
întâiul s*a menţinut în cel 4 anî de înveţătură în acesta scolă, de unde, ca şet al 
promoţiunel din 1869, i s'a conferit gradul de sub-locotenent, în regimentul 2 de 
artileiie ce tocmai atunci se înliinţase. Trămis de Ministerul de Resbel spre a *şî 
complecta studiile în Scola specială de artilerie şi ganiii din Bruxelles, a început 
prin a studia cu multă ardore matematicele la Universitatea din acel oraş^ unde, 
după ce a lucrat la observatoriul astronomic şi în laboratoriul de fisică, a reuşit 
a lua, în 1873, cu cea maî mare distincţiune, diploma de Doctor în sciinţele fi- 
sIcG si matematice. O asemenea muncă excepţională *I a sdruncinat sănătatea 
din care causă a lost silit să 'şl dea demisiunea din armată. Dorul şeii de lucru 
nu Ta lăsat insă să se odihnescă şi urmând cu un succes strălucit cursurile Scoleî 
politechnice ce tocmai atunci se înfiinţase pe lângă Universitate, a obţinut cu mare 
succes, în 1875, diplomsi de Inginer de geniu civil El este cel d'întâiu Inginer 
ce a produs acesta scolă. In 1898, când s'a celebrat a 25 aniversare a existenţei 
eî, organisatoriî acestei serbări îl aii trămis, drept amintire, o irumosă medalie come- 
morativă. 

In timpul şederel sale in Belgia a visitat şi studiat numerosele industrii ale 



— 55 — 



acestet ţerî; în deosebt a studiat frum6sa lucrare a baraj ui uT do la Gileppe ce toc- 
mai atuneî era în construcţiune, precum şi noile instalaţiunî de cheurî la Anvers. 

întors în ţară, în Septembre 1875, a fost numit Inginer al portului Brăila^ 
undo se începuse de curând construcţinnca chourilor ; în acelaşi timp a fost numit 
profesor de matematici Ia gimnasiul din localttate unde a funcţionat pană la de- 
clararea resboiuluî în 1877, când, în calitate de locotenent miliţian de artilerie, a 
comandat, în tot timpul resboiuluî, bateria de costă care a operat la luarea Ra- 
hovel. 

Incâ înainte de începerea resboiuluî, dupii ce ajutase pe fratele s6â, mult 
regretatul doctor Alexandru HepiteS; la înfiinţarea unei staţiuni meteorologice la 
Galaţi, concepuse ideia de a crea, la Brăila, o staţiune meteorologică care să serve 
de model. In acest scop, îndată după terminarea resboiuluî, densul se duse pentru 
mal multe luni în străinătate, unde a studiat organisaţiunea următorelor servicii 
meteorologice : Institutul central de meteorologie şi de magnetism pământesc de 
la Hohe Warte lângă Viena , Biuroul central meteorologic al Franciel la Paris ; 
Observatoriul meteorologic de la Parc St. Maur şi Serviciul meteorologic din Ob- 
servatoriul regal din Bruxelles. Intr'o altă călătorie, ce a făcut în 1880, a studiat 
Met^.orological Office din Londra ; Observatoriul meteorologic şi magnetic de la 
Kevv, Observatoriul meteorologic de la Montsouris precum şi Institutele meteorolo- 
gice din Munchen şi Budapesta. 

Este lesne de înţeles cum, după atâtea pregătiri, staţiunea meteorologică în- 
fiinţată de densul, cu a sa cheltuială, la Brăila, avea dreptul să atragă atenţiunea 
omenilor înveţaţi din ţară şi străinătate. Academia Română, care urmărea cu in- 
teres comunicaţiunile ce începuse a 'I adresa, '1 alese Membru corespondent în 
sesiunea generală din primăvara anului 1880. 

Un singur lucru va fi suficient de amintit spre a invedera marea dragoste 
ce avea dînsul pentru observaţiunile meteorologice: în curs de mal bine de doi ani 
el a făcut fără nici o întrerupere, observaţiunl meteorologice orare directe căci sta- 
ţiunea meteorologică din Brăila nu poseda nici un instrument înregistrator şi pe 
vremea aceia nu eraG încă descoperite înstrumentele înregistrătore co astâcjii sunt 
cu profusiune răspândite pretutindeni. In mod regulat observaţiunile se fftceati la 
fie-care oră, de la 6 dimineţa pînă îa 10 seara. Publicaţiunile Academiei Române, 
care conţin documentele observaţiunilor de la Brăila, probează însă, că în forte 
multe (JilC; nu lipsesc observaţiunile de la aprope nici o oră din cele 21 care com- 
pun o di-noptime. Cu uimire se'ntrebă cineva când dormea acest om? In Brăila 
era cunoscut faptul că, atunci când o petrecere se prelungia mal mult în cursul 
nopţel, domnul Hepites o părăsea la fie-care oră spre a se duce se facă observa- 
ţiunile. Nici oboseala nici întemperiile nu'l puteaii opri de la acesta. 

Numit profesor de Fisică la Şcola specială de Artilerie şî Genift noti creată 
în Bucurescî, a părăsit Brăila în 1881 permutâudu-se ca Inginer în direcţia de studii 
pentru noile drumuri de fer, unde a făcut studiile şi proectele liniei Slobozia-Mur- 
goancadupă care, în 1882, a fost trămis, pentru un de dile, la Dortmund, în Ger- 
mania, pentru construcţiunea materialului de drum de fer. 

Intr'acest timp s'â 'nfiinţat noul Minister al Agriculturel al cărui titular, 
mult regretatul I. Câmpineanu 'şî propuse înfiinţarea unul Serviciu meteorologic. 



— 56 — 



Adresându-so în acost scop domnului Hepites acesta a primit cu entusiasm pro- 
punerea. 

Dintr'acest moment dînsul s'a devotat cu tot sufletul studiulut meteorologiei. 
In acest scop a întreprins o nouă călătorie de studii la dileritele Insfituţiunl me- 
teorologice pe care nu le studiase încă: Institutul regal meteorologic al Olandei, 
la Utrecht; Observatorul maritim din Haml)urg; Institutul meteorologic danez, la 
Copenhaga; Institutul regal meteorologic al Prusiei, la Berlin; Observatoriul meteo- 
rologic din Magdeburg; Institutul meteorologic central al Elveţiei laZurich şi Ob- 
servatoriul fisic şi teluric din Bern. 

întors în ţară, a demisionat din postul de Inginer fiind numit într'acela de 
Inspector general domenial la Ministerul de Agricultură cu însărcinarea specială 
a creărel Institutului Meteorologic care a'nceput să funcţioneze în luliu IHS^*^ când 
a şi fost numit Director al sefl. 

De aci încolo viaţa domnului Hepites este atât de strîns legată cu aceia a 
Institutului ce a creat în cât istoricul Institutului meteorologic de la crearea sa şi 
până acum este chiar istoricul vieţei sale. Lăsăm acesta sarcină aceluia caro se 
va ocupa vre-o dată cu descrierea desvoltăreî Serviciului meteorologic în România. 

Activitatea desiăşurată de acest om era prodigiosă. Primul volum din Ana- 
nalele Institutului Meteorologic era o dovadă de o putere de muncă extraor- 
dinar de mare şi care nici o dată n*a fost slăbită. Şi cu tote acestea dînsul găsea 
mijlocul de a duce de front îndatoririle de Director al Institutului meteorologic cu 
acelea de profesor de Fisică la Şcola specială de Artileriei şi Geniu, profesor de 
Topografie şi matematici la Şcola specială de Silvicultură şi profesor de matema- 
tici la gimnasiul Mihaiâ Bravul. In acelaş timp s'a ocupat cu crearea şi conducerea 
Liceului Sf. Gheorghe care s'a inaugurat în Septembre 1884 şi al cărui director 
a fost timp de]^4 ani. 

Spre a se putea consacră exclusiv studiilor sale, domnul Hepites a renunţat 
rând pe rând, la t6te aceste sarcini. 

Legea pentru adoptarea sistemului metric, de şi votată încă din anul 1864, 
aşteptă omul energic care 8*o pună în aplicaţiune. De la venirea domnului Hepites, 
în capul serviciului de Mesurl şi Greutăţi, la 1884, ea fost aplicată cu rigurositate. 

Activitatea desfăşurată pe terenul meteorologic şi metrologic a atras în scurt 
timp atenţiunea specialiştilor din streinătate. Ac6sta explică alegerea sa ca membru 
în Comitetul internaţional de Meteorologie şi în Comitetul internaţional de MSsurl 
şi Greutăţi. 

D. Hepites face parte dintr*un mare numer de Societăţi sciinţifice din ţară 
şi din streinătate. Vice-preşedinte al Societăţel de Sciinţe din BucurescI şi Mem- 
bru onorific al Societăţel de medici şi naturalişti din Iaşi, densul a fost ales acum 
de curând Membru corespondent al Societăţel germane de Meteorologie do la 
Berlin şi Corespondent al Observatoriulul fisic central Nicolae din St Potersburg. 
La Academia Română densul este apr6pe cel mal vechiG Membru corespondent 
din Secţiunea sciinţifică. 

Lucrările publicate de d. Hepites sunt forte numerose. La Început 
colaborator forte activ la Revista ScîwţiScâ, a domnilor P. S. Au- 



0/ 



relian şi Gr. Stefăncrscu, a devenit unul din ceî rnaî fecundl contribui- 
tori la Analele Academiei Homâne cu tote că, în ultimii 15 ani, a 
publicat, cu o punctualitate matematică, importantele lucrări ale Insti- 
tutului Meteorologic în publicaţiunile speciale ale acestei Instituj;iunl. 
Următorea listă coprinde enumerarea unora din publicaţiunile Dom- 
nului St. C. Hepites: 



*j 



1-14 
15-23 

24-29 
30 
31 
32 
33 
34 

35 
36 
37 
38 
39 
40 
41 
42 
43 
44 

H^i*«i»*p«4»»**^''t- 45 

46 
47 
48 

49 
50 

51 
52 
53 
54 
55 

56 
57 

58 
59 
60 
61 



Analele Institutului Meteorologic al României, Tom. I— XIV; Tom. XV pe punctul de a apare- 
Buletinul lunar al Obsorvaţiunilor Meteorologice din România, An. I— IX; An. X în curs de 

publicaţiune ; 
Buletinul Meteorologic 4ilnic al României, An. I— VI ; An. VII în curs de publicaţiune ; 
Notă asupra Observaţiunilor Meteorologice făcute la Brăila, Rev. Sciinţ. Tom. X, 1879 ; 
Al doilea Congres meteorologic internaţional ţinut la Roma in 1879, Rev. Se, Tom. X, 1879; 
Meteorologia şi Prevederea Timpului, Mesagerul Brăilei No. 35—36, 1879. 
Meteorologia Internaţională, Rev, Se, Tom. X, 1879 ; 
Resumatul Observaţiunilor Meteorologice făcute la Brăila în 1879, Analele Academiei 

Române, Ser. II, Tom. I, 1880 ; 
Scânteierea Stelelor. Rev. Se, X, 1880; 

Desvoltarea Meteorologiei şi al doilea Congres Internaţional, Rev. Se, X, 1880; 
Resumatul Observaţiunilor Meteorologice făcute la Brăila în 1880, Rev. Se, XI, 1881 ; 
Cometele în 1881, Rev. Se, XII,1881; 
Trăsnetul la Brăila de la 8 Iulie 188 L, Rev. Se, XII, 1881, 
Temperatura 4ileî de 26 Iulie 1881 la Brăila. An. Acad. Rom., Tom. IV, 1881; 
Resumatul Observaţiunilor Meteorologice făcute la Brăila în 1881, Rev. Se, XII, 1881; 
Termometrie şi Actinometrie, Rev. Se, XII, 1881; 

Jnstrum. pentru măsurarea radiaţiunel solare in diferitele Observatorii, Rev. Se, XI, 1S80; 
Grindina cădută înprejurul Brăilei in n6ptea de 6 Iulie 1880, Rev. Se, XI, i8»0\ Anal. 

Acad. Rom. Ser. II, Tom. III ; 
Cutremurul de pământ de la Brăila la 25 Decembre 1880. Zeitschrift der Meteorologie Bd 

XVI Wien şi An. Acad. i^oi». Ser. II Tom. III; 
Progresul Sciinţelor şi Artelor, Rev. Se, XI şi XII, 1880 şi 1881; 
P16ia şi Serviciul Meteorologic, Românul 15 Iulie 1882 ; 
Consideraţi uni asupra organisărel Serviciului meteorologic in România, An. Acad. Rom. Ser. 

II, Tom. III, 1882 ; 
Proect pentru Organ. Servic. meteorologic în România, An. Acad. Române, Tom. III, 1882; 
Neconcordanţa sub zero a indicaţiunilor termometrelor cu mercur şi cu alcool, An, Acad. Rom. 

Ser. Il,Tom. III, 1882; 
Bolidul din s^ra de 25 AUgust J881, vS^^^ ^^ Brăila, An. Acad. Rom. Tom. IV şi VII ; 
ObservaţiunI meteor, la Brăila în 1879 şi 1880, An. Acad. Romi Tom. IV. Sect. II, 1882 ; 
Curs de Fisică predat la Scola specială de Artilerie şi Genid, Autogr. 2 Voi. 1882 ; 
Utilitatea Observaţiunilor meteorologie pentru Agricultură, J&coAo/n/a i^ara/â, T. III. 1882; 
Epocile îngheţului Dunăre! în cursul s6Q inferior şi profilul patului fluviului la Brăila, 

Buletinul Soc. Geogr. Române, An. III. 1882 ; 
Meteorologia în Francia şi la no\. Românul din20 Aprilie 1884; 
Meteorologia practică şi Chartele sinoptice pentru prevederea timpului, Bul. Soc. geogr. 

rom. An. V, 1884 ; 
Serviciul meteorologic in Europa, Note de călătorie. Anal. Acad. Rom. Tom. VI, 1884 ; 
Ultimele progrese ale navigaţiunel aeriane, Bul. Soc. Geogr. Rom. An. VI, 1885; 
Instrucţiuni pentru compunerea telegramelor meteorologice, 1885 ; 
cu dr. Marcovicî. Influenţa Tirgulul de vite ce este a se înfiinţa hi Turnu-Severin, asupra 

igienei oraşului, Bul. Min. Agr., An. I, 1885; 



Lui Ştefan C Hepites 



8 



— 58 



^■■^■■■■■^M m^ 



62 

63 

64-76 
77 
78 
79 
80 
81 
82 
83 
84 
85 
86 
87 



89-91 



92 

93 

94 

95 

96 

97 

98 
99-105 

106 

107 
108- 114 

115 

116 

117 
118- 125 

126 

127 
128- 132 

133 
134- 147 



ObservaţiunI meteorologice făcute la BucurescI în 1886 ; RecensiunI climatologice lunare şi 

diagramele observaţi unilor, 1886 ; 
Instrucţiuni relative la observarea fenomenelor de vegetaţiune şi asupra animalelor pentru 

climatologia uneî regiuni, 1886; 
Rap6rte anuale asupra Lucrărilor Institutului Meteorologic, Anii 188r>--1898 ; 
istoricul studiilor meteorologice în Uomănia, 1886 ; 

Descrierea şi întrebuinţarea Instrumentelor la Institutul Meteorologic, 1886; 
Luminatul electric la teatrul naţional din BucurescI, România liberă,, 7 Martie 1887; 
Curs de Topografie predat la Sc61a specială de Silvicultură, litogr. 1887 ; 
Frigul din săptămâna Crăciunului 1887, Voinţa Naţională, 30 Dec. 1887 ; 
Instrucţiuni pentru staţiunile udometrice, 1888 ; 

Determinarea înălţimeî barometrului Institutului Meteorologic din BucurescI, 1888 : 
întocmirea staţiunilor pentru studiul climatologiel Regatului pe regiuni, 1888 ; 
Instrucţiuni pentru staţiunile termo-udometrice, 1888 : 
Clima Bucurescilor în 1885, 1888 ; 
Clîma Bucurescilor în 1886. 1889 ; 

Vremea din ^iua de H (15) Martie 1889, în Românul de la 7 (19) Martie 1889 ; 
Studiu asupra climei Bucurescilor în 1885—88 : 
I. Temperatura aerului ; 
ÎL Presiunea atmosforică . 
III. Umedela aerului . 
Raport asupra primei Conferire generale internaţionale de Mesurî şi Greutăţi ţinută la 

Paris în 1889. 1891 ; 
Temperatura ernel 1890—91 la BucurescI; îu Revista Pădurilor Tom. V, 1891; 
Mersul presiune! atmosferice la BucurescI, Bul Soc. de Sciinţe, An. I, 1892 ; 
La Mett^orologie en Roumanie, 1892 ; 

Raport asupra Conferinţei internaţionale de Meteorologie ţinută laMiinchen în 1891, 1892; 
Serviciul de M6surl şi Greutăţi în Austria , 1892 ; 

Comparator vertical pentru masurile do lungime. Bul. Soc. de Sciinţe, An. I, 1892, 
Revistă climatologică anuală. Anii 1892— 1 898; 
Temperatura luneî ianuarie 1893, An. Acad. Rom XV, 1893 ; 
Cutremurul de pământ de la 14 Octombre 1892, 1893 ; 
Registrul cutremurilor de pământ din România Anii 1892—1898; 
Determinarea îrreutăţel cerealelor, 189.S ; 

Notiţă istorică asupra Institutului Meteprologic al României, 1893 ; 
Prevederea timpului în Revista Pădurilor, 1893 ; 
P16ia în România, Anii 1891-98 ; 

Poleiul de la 11 şi 12 Noembre 1893, An. Acad. Rom. XVI, 1893; 
Udometrul Institutului Meteorologic al României, 1893; 
Din Publicaţiunile Institutului Meteorologic în An. Acad. Rom.; 
Vremea în 1893 st. n. Ateneul Român, An. I 1894 ; 
Materiale pentru Climatologia României, în Analele Acadmieî Române: 

I Clima Sulinel, T. XVI ; 

II Gerul Bobotezei, T. XVI; 

III Durata de strălucire a S6relul la BucurescI, Tom. XVIII; 

IV Clima Sinael, T. XVIII; 

V Ploia în România, T. XVIII ; 

VI Clima la Păncescl-Dragomirescî, T. XVIII; 

VII Mersul diurn al elementelor climatologic e la BucurescI, T. XVIII; 

VIII Seceta din Dobrogea în 1896, T. XVIII; 

IX P16ia la BucurescI în ultimii 36 de ani, T. XX: 

X Vîntul la BucurescI şi causa Crivăţului T. XX; 

XI Repartiţ. ploi pe distr. şi pe tasinurî în România în 1898, T. XXII, 190(>; 



-l 



— 59 



XU Clima Brăilei, T. XXII, 1900; 

XIII Regimul pluviometric al Homânieî, cu 2 fig. şi 18 charte T. XXII, 1900; 

XIV Repartiţiunea ploi pe districte şi pe basinurl in Uomânia in anul 1899 ; 

148 Vremea in 1894 st. n. Ateneul Rcmân, An. II 1895; 

149 Asupra Colonelor meteorologice, An. Acad. Rom, XVIII, 1896: 

150 Descripţiune şi Organisarea Institutului Meteorologic al României. 1896; 

151 Primele valori normale ale ploi în România, 1896; 

152 Teodolitul magnetic transportabil al D-luI Wild. Bal Soc. de Schnţe, An. V, 1899; 

153 Resultatul a 12 ani de observaţiuni meteorologice orare la BucurescI, 1885-1896; 

154 Resultatul observa^iunilor meteorologice din România pe lustrul 1891 — 95 de la 10 staţiuni ; 

155 Resultatul observaţi uni lor udometrice din România pe lustrul lb91— 95; 

156-158 Climatologia Bucuresciană, Anii 1895, 96 şi 97 în Anuarul Capitalei, pe 1895 — 97 ; 
159-165 Colecţiunea Studiilor. Notiţelor şi Observnţiunilcr meteorologice privit6ree la România 

No. 1—7; 1898; 

166 Schimbarea clime! în România, 1898; 

167 Despre clima României, 18v'8; 

168 Despre modul de vânzare al cerealelor, Econ. Naţionaiâ No. 13/97; 

169 Pluies terreuses et dMnsectes en Rounianie, Ciei et Terre, 1898; 

170 îndreptarea Calendarului din punctul de vedere economic, 1S98; 

171 Despre Calendar, în Gazet>a Sâteanuiuf No. 7/98 ; 

172 Raport asupra lucrărel Păr. C. Tondini de (^uarenghi, asupra Calendarului, An. Ac. R. T. XX ; 

173 Schimbatu-sa Clima? 1898; 

174- 179 ContribuţiunI la Pisica (ilobuluî, in Anaiele Academiei Române : 

I. Declinaţiunea magnetică la BucurescI, T. XX: 

II. Inclinaţiunea magnetică la BucurescI, T. XX: 

III. Componenta orizontală la BucurescI, T. XX; 

IV. Determinări magnetice în România în 1898, T. XX; 

V. Determinări magnetice în România în 1899, T. XXII; 

VI. Determinări magnetice în România în 1900, sub presă; 

180-181 Repartiţiunea ploi pe districte şi pe basinurî în România, An. 1896, 1897; 

182 Climatologie du littoral roumain de la Mer Noire, Ciei et Terre. 1899: 

183 Dare-de-seamă do lucrările Congresului internaţional de idrologie, de climatologie şi de 

geologie de la Litige, 1899; 

184 Tramwaiele electrice şi Observatoriile magnetice, An. Ac. Rom. T. XX; 

185 Carte du regime pluviomâtrique de la Roumanie. 1884—1898, folio, 190U; 

186 Cbarta staţiunilor meteorologice din România în 1899; 

187 Organisation du Service mi^teorologique de Roumanie, 1900; 

188 Râgime pluviometrique de Roumanie. 3 fig. et 8 Cartes, 1900; 

189 Album climatolo^rique de Roumanie, 19uO; 

190 Studii de meteorologie agricolă, I. Condiţiunile climatologice ale vegataţiunel viţel de vie, 

în An. Ac. Rom, T. XXII. 1900. 

191 Recentele cercetări ale Institutului Meteorologic din România. BuL Soc. de Se. An IX, IIKX); 

192 Grindină şi Tunul, 1900; 

193 Pluie extraordinaire en Roumanie, Cie7 et Terre, An XXI; 

194 Instrucţiuni pentru staţiunile udometrice, ediţiune complectă, 1900 ; 

etc. etc. 



BXr 



ACEST OMAGIU 
SA TIPĂRIT SUB IXGIllJIREA D-lor 

I. C. CORBU, G. D. ELEFTERIU ţi I. ST. MURAT 

IN ATELIREELE I)-lor F. OOBli FII 

IN LUNA FEVlUlAltlE linii.