(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Magazinu istoricu pentru Dacia"

This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the file s We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrainfrom automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
any where in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's Information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 



at |http : //books . google . corn/ 










l)'t-\^ 






I 

 






- Aflu» Ati ',f?>^ Mfl,;?y^ 







MAGAZINU ISTORICU 



PEKTRli 



DACIA 

SuPTU Redacţia 

lui 

A. TREB. L\URIA.NU 

Pi'ofessoi" de Filosofic in CoUegiul National, 

* si 

NIGOL. BALCESCU. 




Tomul III. 

B L C U R E S C I. 
Cu tîpariul Collegiului National. 

1846. 



ih 



..4 
f 



[y 






EJ105IKA 

UIKII MOLDOBEI 



KÂfl 1. ^ 

DomniA 1 v 2 £ ys t r a t i e Dabixt ooav 
tu rnutl 7170. 

Dsinb juaom hi Stehanţ-k BixK iMorslit IU 
Bisîlk ^Boă^f năăMt% n trimis boHiril are Kiriţ\ Dn^ 
kootiy la Boarta îmmnţ^ kt rtn>mmt« s% \t det 
iSomni de ţan», nre vne'ml Bor alege el dinlre SIM» 
nfi emindi nsnvnsi de la Kzinvl^ ka s^ aie toţi 
bourii ţinJ la noarti», mi nre ^ne^ml Bor alege 
akolo Domni, nre Boie si» le fie. Illi mem»ndli toţi 
boHiril la ţ^arirradi d%a% normka BiainvUt, tiitrt 
kare era nd Dabisa Bomiktl, zik k% tri^get nideiif 
de altil de Domnie atinqea kv mersil boiarilor la 
noarti», ni fiindv kinanvl qel bitnbn la Uarirrady at 



* ) A^eastk krooik-b te nresia? im dt D. Korklnht iOf k^ mtt dt U tail 
iiTmit M f 1 1 e a Diikl de eistierie. Bl a ikriif a«itaitii kroniki»» dîttk 
kiinf mM'tTriscinte tntimT tn Note, de la Entratit Dabima nn. HtA^ U 
BAixaFi BB. RakoBiţi», 1669—17041 dinb noaeţile mat niltorV AfllMlt 
aleml, iar de akolo otirb la 1730, a tkritV de la tioe toiiHl.-— Iltlitfflff 
kronikarBlil se aflb tn dote lokiri iibikrul nat! Nota» dark ittll dfl 
fttkirkatf, tnkiif di t kf nitinţ^ de a'l dei^ifra. Mal tirciV aomV IiUIIib 
tdI fae-simile litorrafitV de a<iestY srme. 

1. 




X4)( ■• 
lokniit hkriril^ domniei nentr^ Dabincea Bornikil ; 
mi daki ai mersY boHiril în ţXarirrad mi ai emit 
înaintea Bizirn^hY, îndată ai întrebat Bizirnd, karele 
""Tsje DiibriKea Bornikiil ? Uli aritindvl lewlalţ! boHirl, 
v% kaftan- de Domnie^ Hiri qeni ^e 
de Domnie ai nmas n^mal k^ m>^ 
^ neutra avensta niql intrm nren^s 

TT^' la&AJffa^icsti Domnv, kt mi Ui neste Boe taî 
foşti a (i Domni, n^mal kemindi «re boHirl ]a noar« 
Vhf kism s'ai zis mal i^s, ai tokmit trebile ktnarnd, 
81 nî se faki Bre o îmnirekeare între botarl, nentrs 
alesul dentre dînmil la Domniei mi fiindi om bi»trin 
mi boHir de .ţari>| Dabincea Bornikiili ori k^ Boe ori 
fx^iboe HIV foştii ai emiţi Domni ţiril* 

Benit'ai DabiHcea Bodi Domni ţtrili mi era tst^ror 
k^ nireare de bine, nentrs DomnS de ţari, mi nime 
den boHirI nv era ni^I întrtn nren^Sy la aqesti Domni; 
niql ţara nv era îmnressrati k% dxrile. 

Ere a«ele Bi^ml , aemdi Branibi Txrk^I kv Neam- 
ţsl| Benit'aţ norsnki» la Dahincea Bodi>, de s'ai rbtit 
de oaste, mi. ai mersi la ^luar în ţara Nemţeaski», 
ţnmre^n'b kv Frirorie Bodi Domnul Mvnteneskiy mi 
imurem^nd^se k^ Bizir^nd, ai b'btvt qetatea ^iBar^l, 
mi o ai dobi>n«lit, mi s'ai întorşi kv dobindi, ad»- 
%'ai MoldoBenil kari» înkirkate de borfe mi de xer. 

I^a an^l dvni> a«ieasti> omtire, mv ai aenit norvn** 
Tk'k de oaste Dabi)KiI Bodi, mi Iv! Frirorie Bodi> Dom- 
mhl Msnteneski, mi rbtindise ai mersi Hiri ±u ţ^ra 
Nemţeaskt, trekindi Dunărea nre la RvmaBa, mi îm- 
nre'snindtse k« BizirFKl, ai mersi la qetatea Lesa k% 
omtile Turiemtl, ai Ksat BizirFul nre «n Saraskerii 
kt omtl; mi k^ vn S^dtan kv pr o trezenl de mii de 



)(»)( 

Titarl SI bati cetatea Lena si o dobmdeaski, Hir 
sinnr BizirFsl k^ alte omtT, aY mersv la altii cetate 
mal în lontrs, s*b o bati, vnde întil nre BizirHtl Ta'S 
bitvt NeamţiI de akolo de la aqea qetate, mi dxndvse 
Bizirnd «ntr'o narte k^ ointile sale, av trimisY la 
SaraskerHfl qe'l lisase la Leaa , mi kY Titarbl, mi 
kt Moldoaeanil mi kv M^nteanil, sii'l RÎe intnr agHf- 
tort%9 sil bati nre NeamţTy m mi akolo la LeBa ai 
bi>tYt Neamţit nre Tir^Iy mi ky risiniti kiit n*at 
mal auYkatf si> dea agn^topii BizinvhT. Kii niqem 
Brea si> mat meam> akolo Ynde'l kema BizirHtl, fiindft 
Breamea nre la Simedriv, tot trrgea nxdeHcde de în- 
torst qinem snre loki^rile S3ley karil mi neste bom 
BiziriYhl sil întorkv den omtl ne aqeea Breame, mi 
mal aleşi Frirorie Bodii Domnid M Snteneskv, kY Dabi- 
»cea Bodi, sjFi>tYindYse si> fvrii ±n ţara Lemeaskiy kYm 
MY loBit NeamţiI akolo la LeBa , ai mi fsgit, mi ai 
trekst D^nirea, fbri> mtirea Bizimlsl kY omtile sale* 
Biindi Dabincea Bodi> kY Frirorie Bodi> nrin ţara 
MYnteneaski) rata de hrhf iar Stamatie qe era IIo- 
stelniki mare la Dabi)Kea Bodi, ai sfîiti^it nre Dabincea 
Bodi, zikind^Iy si nY fsgt Miria ta, nY te notrisi sfa* 
t^lxl hi Frirorie Bodi DomniUl Mtnteneski, m nt« 
mal sil ne întoarqemi înanol la Diziradi, mi vh lami 
nre Frirorie Bodi, si faki el qearmti, ki netntor- 
kindite Miria ta, noate si trimiţi den irmi Bizi* 
iTvl norsnki la ţari si te nrinzi, mi'ţl Bel nme ka* 
ni[. Ai ask^ltat Dabixcea Bodi s&ttl ^el smitosi 
a \tl Stamatie Ilostelmkili mi s'ai întorşi, mi mernndi 
la BiziriYli, m'ai tokmit Ivkrvl, mi îmbrindsl kvkaf- 
tan, m ai Uat zioa bsni de ia Bizinvl, mi ai Bcnit in 
ţari, kv btkirie. 



X6)( 

Trirorie Bodi, memndi la skamtl sti «n BtkT- 
remtl, nemtiindv de întprstl Dabi»dl Bodi, m'av nor- 
nit Doamna kv toati> kasa Ivi, ni'at trektt în ţara 
Snrtreaski. At^n^ea Frirorie Bodi> ai omorbt nre 
Kostantin Kantakvzino Dostelalk^l în mi>ni>stirea Snea* 
roB. 

Benit'av Frirorie Bodi> nre ai^il nrin ţari», mine- 
aflmdY nre DabisKea Bodi, sai dis nmii la Sit^aBi», 
mi de akolo resliţindvse den oastea sa, nvma! kv Bro 
80 de oameni av hat sore Eotimeanlj temmdise si> 
m sari» dtwh dmsri ţara si'l nrindi, Hir de la Bo- 
tiimeanl, af loBÎt la Ilr^t la Bordinemtl, mi de la 
nr¥t aY lofiit la Nistrv, mi av trekvt nre la MobUiv. 
Ian kmdv aY emit din Botimeanf, ni>ni> ±n zioi» 
fiindv nerYriy saY ri>ti>qitY Yn kimi>ram a hi k% o 
nireke de desagi kY ralbeni, mi kxzindv nre mina 
H(oriI BornikYl în Botimeanl, aY hat banii mi kiy 
trimisY la Dabi»(ea Bodi. m Whwb a'l trimite, el av 
desne^etlritY banii, mi aY hat kiţsa ralbeni, mi ai 
dat sami» ki ama desne^ethiţl hiy risit. 

Frirorie Bodi, n'aY ziboBitY m^ItY tn ţara Lema- 
ski>, ^i aY trekYt in ţara Nemţeaski, Ynde ai vrhz^l 
natrs ani mi mal bine. 

Botaril MYntenemtl daki» ai nribegit Frirorie Bodi, 
el ai nYs Domni nre Yn n rosti, anYme Antonie, mi'l 
da nafaka ne zi kite ze^e kostande, mi era Domni 
nYmal kY nYmele. Mers'ai Kostantin, fe^ord hi Ko- 
stantin KantakYzino HpstelnikYl, la tmuirat^I Nem- 
ţeski, de ai Hcihit nre Frirorie Bodi», nentr» ki ai 
omorbt nre tatisii, m nemik n*ai strikat hi Friro- 
rie Bodi. 



)(7 X 

Frirorie Bodi sxUl de binele Neamţilor, m'av f i- 
klt nave de la Bizirnfl T^rqeskY, mi av mersv Fari> în 
ţ^arirrad, mi nriimindvl k-s bine Bizirnd, hiy dat Dom- 
nia Hir in ţara M^nteneask'b, m nini> al îmbrika kv 
kaftan de Domnie, Brindv s% nrinzi> nre bofaril Msnte- 
nemtl la mini^ai miz-st Ppiropie Bodi> ask^nsY tn l^ari* 
md^mi ai trimisv Bizirnd ±n ţara MYnteneaskii de aY ke- 
mat nre boţaril M^ntenemtl, si Bie kY avei DomnY a lor 
ia Iloarti», an^me si'l înoFaski> Domnia. DevI boHiril 
MYntenemtl, nemtiindv nimik de nenirea Ui Frirorie 
Bodii la ţXarirrad, ai mi nvrqes mi ai mersi BoiomI 
kY Domnul lor la U^arirrad, mi kxm ai intrat ioain* 
tea BizirarUl, ai mi advs nre Frirorie Bodi de Ynde 
era askvnsi, mi nre loki tmbrikindi'l kY kaftan de 
Domnie, ai nrinsi nre boHiril Mvntenemtl mi'l de- 
den> nre mi>na Ivi Frirorie Bodi, nr^ Mixai mi Ko- 
stantin mi nre lordake KantakYzinemtil, fevoril Itl Ko- 
stantin HostelnikYl, nvmal Ulirban Lorofbtvl ai ski- 
nat ameam den rloati den naintea Biziradil, nY Tai 
BizYt nime ne s'ai fî>kYt. Uli rinezindi tnainte oame- 
nii sil Frirorie Bodi>, ai nrinsi mi nre gFYnmeasa 
hi Illirban LorofbtYl, mi merrindi Frirorie Bodi 
în skaYnYl Domniei în BYkYremtl, Mi înkis nre toţi 
la noartă kvrţil domnemtl ±n tYrni, la NeamţI, ini 
h'bVhl ne ai Ivat aqel boHirI, am lisat si skrie MYn- 
teanily iar no^ ne întoarqem la. rindil nostrv* 

Dabimea Bodi, domnindi kY nave^ kY Domnie amv 
zati^nu kY ţara «ntemeiati, era om bYn mi blindi^ 
mi «nki ne nliaindi 4 ani m Domnie, fiindi mi om bi- 
Inn, at nlitit datoria nea de obmte, mi l'ai mrronat 
tn mmistirea Bimoia, ne este de dinsYl zidiţi , ntmal 
temelia o at zidit Miron Bamoiskie Bodi. 



X 8 )( 

DomniaDi(k'b]fBodi>. 

Dvka Bodi> era de momie de la Ramele den ţara 
Treqreask'by uii de konil mikv uindv ai^ea îo ţan> îo 
zilele hi Basilie Bodi, ai fostY la dirnin-b la abi^ger 
rie, anol Basilie Bodi Tat UatY în kasi, mi slv>iHiidt 
mi în zilele altor Domni la ksrte. Tai boeritY, ^rb 
în zilele Dabiwil Bodi> s'av inserat, mi a^ hat ore o 
htb a Doamnil Dabixcoae, xiastri» Dabi^hil Bod^, mi Tai 
ms Bisternik mare. Daki av mtrit DabisKea Bodi, av 
mersv Doamna Dabimoae k^ ginerisix D^ka Bisternir 
kii în Uarirrad, aBindv nre ktnanvl ^el bi>trin in 
^iri^rad n'^rtiitorii de trebile Domniei» la Bizii^fid, mi 
la alte kuietenil a Ilorţil tmoiritemtl, aţ tmbri^kat 
me Dika Bisternik y1 kv kaftan de Domnie ţ^riJt in 
loksl sokri8i»v Dabindl Bodi. 

Benit'av Dzka Bodi. Donm«!ii>nJfr'tnvpr»erab«q, 
mi fbr* nrents^rl, fiindv mi el domnit^ den botan* 
de ţariy kit nime ni^iil o 8tr%mb%tate n'av aivt de 
dinstl. m n^mal givmi>tate de an av domtnit» mi tai 
Benit mazilie, nimal nentrv miaeastea vnil ka>rţl ^e av 
fostY trimisv el la Xan^l. 

Snvn k'b avei Xanv se verka si> se tnkin^ la tm« 
ni>n>i;ia Mosk^lYl, mi siise linseaski^ delaXYrkt, ^^^ 
-M noaeaste aizind^se în Uaiirrad la tmni>rbţif)s ^'^^ 
krerst, ve Bn>ndi 8% adesereze; ai dl^Hala D^k^Po* 
d% aivi tn ţarb, n^mat si» kavte^ s'h afle kim ai;d&: If " 
krsl mal adeBirat, si> faki> mtire la fmourW^ie. J>J* 
ka Bodi Bnndx s% isniteak% . nre Xantl; sii Hoati» 



ktnoaoite adeBirsl, ai skris la Xanifl, k^m ki> mi eA 
este rob nlekat stntv n^lerea l^T, mi altele ^e ar fi 
skris. lari Xanil hind^ kartea o at trimis la tm- 
oirbţie, mi îndati ai mazilit nre Dika Bodi. Emise 
Dvka Bodi la nrimblare k% toaVh kasa hi mi k^ bo- 
laril la satvl hi, la BerexoemtT, nre >Kiea în s^s, Iv- 
i>ndYmI sama oilor qe asea den boeria sa, -snde fi>i*ii 
de Beaste hiy sosit maziliea, mi Ivindil %n An> îm« 
hinbteskY Ta* dus în IJarirrad, mi în lok^l hi ax 
Benit Domnt ţiril IliamI Bodi, feqorvl hi Aleksandrv 
Bodi IliamI. 

KAn 3. 

D GKm nia A%1 IliamI Bodi. 

Dakii ai mazilit tmm>n>ţîa nre Dxka Bodi, fiindi 
IliamI feqor de Domnit în ţXarirrad, ai hat Domnia 
n^ fbri> m^ltii kelt^fali, mi Biind^ în ska^n la Dom- 
nie în lami, în an^l 7175, k^ toafb kasa hi, oameni 
streini Tre^I. Nv asea niql o mmdrie ni^I el ni^l 
oamenii hl„ nre boKirl în mare cinste *I anea, la nrim- 
blirl, în osneaţe nre la boKirl de m^lte ori, boteza, 
mi k^nma nre m^lţl, mi'I dirSHi, n^mal limba ţiril 
si> mFaski nv n^tea, qi tot kv tilma^F^ rriia, mi 
la o sami» de botarl a kirora nirinţl ax foşti k^ bo- 
Mtril kmdv sav ridikat ţara de ai skos den Domnie 
nre tati» siy Aleksandrs Bodi>, leax fbk^t înalgiosYl, 
mi ţara în zilele hi era îmnresvrati» kv dirile , ^e 
orind^Hi dela Bistierîe. lire aqele BremI era naqe, 
mi ţara întemeHiti ; era binirie în qetatea SvqeBil, 
karea era dela Dabi>Kea Bodi>, mi fbqea malil de arami>, 

IL 



)(iox 

karil ntmal aiqea in ţai*i> îmbla, 4 inalil la ^n ban 
bsn. I^ avestv Domn^ ^ineml mergea k% ^leBani no- 
klon si'l inkine, tittiror da bant. lUi av domnit de 
altreilea an^ mi Tai mazilit, iui ^ar av Benit Domnv 
Dska Bodi, kt a doa domnie. 

KAn 4. 
Adoa Domnie a D^k'bYBod^. 

♦n an*»! 7177, ai Benit Domnv ţ^r^I D«ka Bodi» 
aldoilea rindii. tntr'aqestv an av înuen^t a zidi mi»- 
nistjrea ^etiţvia ^e este în deal la laml, mi domnia 
,D^ka Bodi» k^ na^e, Hir în altreilea an a Domniei \%î 
s'av ridikat OrxeianiY mi Lm'smneanit k^ oaste nre 
Dska Bodi» nentrv i^riqnfnea Trejilor y mal ales nen- 
tri Kiun>remUr. 

Cmtindvse kineteniile âqelor ţinT^ti^rl, X'bnk'sl mi 
DvraB âl>rdarHr mi k% alţii, ai Benit k% oaste în lami, 
strinndv nre Freql si>*I nrinzi si>'l omoare. Fvgi- 
t'av toţi boiaril în ţara MTOteneaski, Kir D«ka Bodi 
Bizmdv ki> s'aY ridikat atita ţari> as^nril, ai emit 
k^ toati> kasa IyI den k^srte mi av n^rqes în gios, tar 
Xmkvl mi k% alţii de al sil a$ întrât în ki^rtea Dom- 
neaski», mi nrin kasele boeremtl, mi npin tirri nrin 
d^renele neir^ţitoremtl }K'bkYindY mi strikmdi tot qe 
m*a* . risît. 

Dîka Bodiy a* trek^t de o dati neste D^nire, 
dmdY kale aqel advnitYrl nebvne, mi de akolo dmdi 
mtîre la tmniriţie, tai Benit nor^nki de ai hat Tă- 
tari k^ţI tai trebwt, mi trimeţindi D«ka BodT> la 
Aleksandrs Bsxi^m Sirdartîîl de ai Benit den ţara M^n- 



)("X 

teneaski» de înde era fvgit kv alţ! boHir7y iui Irime* 
ţindi*l kv Ti>tari>I, at loBit ne oastea Xin^eintilor, 
la EnireanY, mi kiy bitst, mi hiv risinit, nn>dafai 
Titani ţinvttrile aveale, mi nre milţr hiv mi robit, 
Hiri> nre kiţY hiy nrins den kanete nre toţi Kit smn- 
zYrat, mi kiy înţenat Dska Bodi», dakii sai întorşi 
de neste Dsnire ; tarni» mare era kh amam iarna s'aY 
fbkit Mea zarjBi». m de Domnv nv s'ai nitst anrO'- 
niea si'l faki> Bre vn r%i. Ian» nre Imrb ^el Bino- 
Baţi iav nerit miltY norod nesinoBat, nd ama sav no* 
tolii H^ea zarai», ntmal de noBeaste av nbmas de atvn^ 
^ea întrl nomenirea oamenilor , nYmele XmiKmtilor 
aiqea în ţanb, nini astiizl. 

tntr'aveslam an TISO, daki s'av desBirat, fnm^« 
n>ţia Tirkvlil s^av ratit kv omtl vb Bie asinra ţi»n>I 
Lememtl, si dobindeaski Bestita cetate Kameniţa, mi 
întiFY av trimis noruki la Dika Bodi, sil trimiţii 
kinil mi starea petiţii KameniţiI, sii Bazi> ^elok, mi 
ne VhTil ar aBea. 

Dika Bodi| den norinka tmninţiel, av trimis m'e 
in neamem den ţiuitil Xotinvhl, anime Frirorie Kor« 
neskil, kare era foarte memter de skrisoare^ mi de 
sinitirl la niatrb de zidit mi la alte likrlrl, de aft 
fbkit kinil petiţii KameniţiI de ^n>, mi starea loki- 
lll den a£iri> mi den lontri , ki toate tokmelele el, 
minvnat likn , mi o ai trimis la tmuiriţie, karea 
daki o av Bmt f mniratil Stltan Mexmet, mvltv s'ai 
mirat, de tbrie ^e are den sinnn» starea lokiltl ki 
ana Smotri^Hd mi ki stbnqrl înalte de niatn» îmnre- 
givr, mi mal mtlti aqasla av klitit nre Tirkil a Beni 
la qetatea Kameniţa. 



X ia X 

K4n 5. 

De sen ir ea l^X Sultan Mexmet Ia 

Kameniţi». 

» 

Tsrkil ntindtse de a^easti kale, n'ai dşt seaste 
Leamilor, dini ksm ai obiqei% Krai! mi tmoiraţil, 
4e dai seaste kindv se ridiki k^ omtX ^n^l asYnra 
altiHif si se nteaski»*kY n¥teare de ointY, ni fbrb 
de Beaste av mr^es den Uarirrad, mi sosindi la Obh* 
nitf% epa jiodYp rata neste Dsnxre, mi ne fi>ki>iKi$ zi- 
baai a$ trekYt ne nod merei neste JDinire. Learnil 
nearbndi Beaste de Benirea TirkislsYy ninl o rotire de 
omtl n'av fbk^t, nivX mikar iietatea KameniţiI k:s ni- 
skal aedestrime si> se anere de niBala Ttrk^hl, n'ai 
întemeiat. 

' Dvka Bodi ritindi kona^ie nentrv tmnin>liiey mi 
noduri neste toate Biile kite ai trebuit ki mare rri* 
nrbf orbndiBndi nrela konane oameni de isnraBi>y mi 
kn izBod de kite ar trebui si ni lioseask^, 

' IIirHes'ai f miHrxijia mi ai senit însis ne Imn» 
Unt* ki omtl nit ki armaţi^ mi sosindi la ţJ^oţora 
ai hktt otjrak(— -)zile. l^ara era be»eniti> nimat den 
kalea^ dmtil, wrb nimeni de Tir<il n'ai aBYt neBoe, 
mnt la mersul în SIS, niql kindi s'ai întorşi, m tot 
kv bani ai k^mnirat bikate, noame, mi orzi de kalf. 
Era într'a^esti an bilmvr în toati roadă, în mine, în 
miere mi în noame, ^ine ai fikit nenţitorie, s'ai 
îmnht de bani, dikmdi orzv, fiini>, intv, miere mi 
noame în tabira tir^easki, Bindea tot k% nreţi, mi 
de nime niql m Bal ni aBea. 



Dela Uoţorâ sy Benit tmniiraUl ki kirlea aa ib 
nrimblare ni>ni> în lanily ne \%Dr% muiiâlirea lll Mi» 
kcriţi» norbrbndise in Balea Kikalna, mi.s'ât siit 
npin Hrrsl boilor, mi av emit în kionni mi Bi deskv* 
likat sYotY saeaantv dela deal dela tirrYl boilor» 
DTfka Bodi kv bofari ne gios kxt nitea mal tare 
mergea, mi kiţesa* bikiţl de atlaz intinziindv ore îmi» 
be ni>rţl de drtm nre rade tre^iea tmniiratll. 

Daki av deskilikat tmmrattl sintv saeBant, nA 
înkinat darirl dela Dvka Bodi, kal tirvemtl ki 
nodoabe skimne, lirean k^ ibrik de arginta, mi alte 
darvrl skvmne, anol s'av întorsv immratil Hir la ordit 
la Uoţora^ mi atreta zi iar av mal Benit #mniiratsl mi av 
mersv in deal la ^etiţte, nriaindv lokvli mi iar s'ai 
intorsv la ^oţora• 

Denl nrek^m ţirile birni^e dea niBrirea vhnt «n«> 
ţriHcbitoare, amea mi boHiril DvkilBodi» atingea ai 
rbsit Breame de »alobii la tmniriţie asinra Dikil 
Bodi>y ini era ntmal si»1 mazileaski» la Uoţorâ, nvmal 
BizirjEvl $!av nys mi av mit nentri dibnsil la tmnii* 
ratitl si> ni'l mazileaski» de nre kale, k% anol s% ia 
(ane sminteali nentrv kona^e mi ftodtri, mi de alte» 
le ne suit orind^ite ai» le mmentk'h nentrv treaba 
tmnirb^iel moii» la Mistra, mi amea înrbdiindt tm* 
nuatvl, n% Fav mazilit de ai«il den UoţcH«« 

Ilvrqea'av f mniirattl dela Uoţora nre Ilrf t in au^ 
ian j|re la konave era rriifdt tot ne trebvft, mlne^ 
orzYy faloBiţiy berbeql, miere, f ntl, leamne, Hurb-kf 
ţirimly mi tot He trebvia, n ni fie lin» mm de 
mele. 

Aqestv fmnirat era kiliref,! bm mi vbtrhlon^- 



XM)( 
jnei^a lot nre kxmov kv n^tţiiitel de kirtea lil mm 
mde era konaktl de deskilikat. 

fatp'avesti an, nenoaestit'h minine s'av aritat, în 
mfuiMtioara den giosv de cetatea Xotiniltf, av Hkn»! 
mat ikoana mal«iil flreakirate, kit s% rbstima lakrik- 
mile nre ikoam, mi nika într*o tinsie ne era smtt 
ikoan%| titiror ki mare mirare era auriei hkn ne- 
ste fire ka avela, kare adeaii^t ai fostx semni mi 
arbtara de nerire a mislţl kremtini in ţara Lemask!» 
mi de ioveni»tYri> dverîlor noastre, ki> de atsn^! den 
««a In an tot rh% ud amar mi ntstiirl lokitriţor de 
■re akoloy ni>n% în zioa de astizl. 

KiAdv av sosit tmni>riijia la Nistrv , era nodil 
rata neate Niatrt, la Dsrbbaţil den gios de Xotin, mi 
trekindi tmuir^ţia nre nod, sta Dika Bodi la ka>» 
nvl nodvlil în ^eea narte de Nistrv, nemtiindt de ma- 
anlie, amtenta si'l îmbrace ki kaftan nentrv slMcbi, 
ka nre ta Domni, iar tmni>ratvl kim av trekvtnpe 
nod y at fni . fikvt semnv de'l Uan> mi Tav dis 
la , mi Tal nva în xear%, mi îndati» avemit 

nsntnsi boHirilor, nre vinemi bot alege dentre di>n« 
mii, si> mearn» ai»'l îmbrace kv kaftan de Domnie în 
lokil Dokiir Bod%. La a^eastb mazilie a Dvki»! Bo- 
d%, zik s% fie fo^tir niiriin Krsakie Bislernikvl, nentrv kă- 
re fanti» anol Dika Bodit Biindt Domnv ţin>I alfreilea 
rMidv, *m'av nbsnliitit asnrv desnre Krsakie, inkis 
în lemnil!i> kv tikaril, lerat la nvm^Y, bitvt la tah 
ne, tt*bni» aft dat mann>rYl ^el de anoT, ai dat MÎe 
at aavt tot mni> ki>ndv n'av nsit ne mal Im dela 
dmsvl, den aaiţia qea mvlti ; ama faqe nizma mi za- 
vistia. 



Xis)( 

BoHirîl saif ankat de Stefim Ilefriqelko we eri 
KUver» mare^ fiindi bi>tnkn mi boHin% de ţarib nv^ 
mal 5i>'l rbdive Domov, el ain»ri>ndYse s% ni fie, mi 
Birkndv sitfirii noantea, tî Tav iii>2it si nt ftri», mi 
adoazi îmbnkmdYl kt to kcntim altYl boMiri^, lai 
Uat între dînmil mi meiTindi la Bizirn^l ai strirat 
kt toţir, acesta si> ne fie Domnv, mi Tai îmbnkat 
kt kaftan de Domnie. lari» nre Dtka Bodl>| qela qe 
ai Dtrtat rrÎHCb itiindv tmnir*iţia sinVl afle Bioii ni^ 
^e de tna, mi ai di^rtit miile darsrl sklTmne tn lok| 
de cinste mi de mîH, Tai h%t^t Ini xean>, mi Taf 
trimis mazil la ţXarirrad. larimf Hetre^telko Bodl^ 
^e lai alea bofaril ţirLl Domni, ledcaeiţl aii6I la 
k%ti> stingere mi nenre ai adia ţara kt fiinţele lil^ 
kim se aa akrte nre rxndi^ MfB si» fie luat nre D^ 
ka Bod% 6% ddmneaskiiy niqY tnele de actele nt s'ai* 
fi fi»kit asmra a<iemlil ţ^r! ^ k% era Domni am'aaat 
mi întemeHiti mi xarnik de Domnie^ nre a4eale Bremt 

lire Dika Bodi> Tai nornit de akolo kt vn ari 
îmnl>r'bteBki, mi aiindi iipin lami 8*ai r^dikat kt tot 
qeaiaait dd a'ai dia la kasele Itl in IXarirrad, 

Leamil neaaindi rriiKi> de eenirea Ttrktlil la Ka^ 
menita, niql o rbtire de omtf n'ai aBtl, ktm i*ai zii 
mal SIS, ki» niql satele de nre margine n^al anikat 
81» se beanneaski» si> intre nrin mHrml^ sta sate* 
le nline de oamenf, mi le sninea qemtl dinkoa^e, mi 
strira, fugiţi, fi^giţf, k^ ain Ttr4il s% tt^k*B In ţara 
Boastn», Hir el sta nre lok. 

Tir^ kim ai trekil Piistril, ai kmemî a nmbda 
mi A da fok, k%t ai nitit amoge nrin ţara Ii6iMask%, 
neaBi^ndi iiivl o rrinth de Ijeaml^ io Kanieiiiţ% eni 
nimal oamctnl nel de lok ai Br*o 7000 de Drxr 



X16)( 
h norţty mi kvm at tiibi>ri>t T^mir Imn» cetatea Ka- 
meniţiY, n'av zi>boBit zeaqe zile bitiindv den nvm^Y, 
t'aY mi inkinat, ^ine era in cetate gHfrtindvle slobo- 
zenie t^Uror, înkinind-sse de bini Boie, mi amea de* 
skizi>ndv oorţile av intrat Ttrqil, mi ai emit toţ! oame- 
nii ^er de lok afari> kt tot ^e av asvt ^Ml den ^eta- 
te, larb BolodioBskie starostele de Kameniţi» Bizindv 
ki» te inkini» toţi nel den cetate, el a^ întrat în er- 
biriei mi av dat fok de s'av anrinsv erbi>riay de av 
arsv mi el kt Hirba qea de nvmk'b, nentrv si nt în- 
kani» Biv în minele Ttrqilor, m'at fbkvt moartea sin- 
rvrv 4v miinile sale. 

Tirqil întirindv cetatea Kameniţa kt utrnq! kt 
zaxarea, mi kv oaste av amizat Ilame, mi nrbdindv 
mi robindv kit av ntttt agnmge oastea ttrq[easki> nen 
ţara Lemaskiy sav intorsv tmni>ri>ţia înanol dela Ka- 
meniţi», mi at trekvt Dvnirea la Oblvqiţi», ki izbm- 
di, kv mvltv nlean de robi, larb Iletre^elko Bodi» 
av ri^mas în Xotin. 

' I^rorie Bodi» Domntl Mvnteneskv^ s'av intorsv kv 
oastea sa ^e av aBtt mi s'av dvs nrela Kotnariv, în 
ţara aa. Aveastea sav fbkvt în anvl 7180; ^Brvst 17, 
«t dobândit Ttrqil Kameniţa. 

K\n 6. 

D o m n ia Ivi HetrenelkoBodi. 

Iletreqelko Bodi» rimiindv den nortnka tmnir'b- 
ţiel la 'Xotin, alt ziibosit wbivb în larni» tot nentrv 
rri»ea KameniţiI mi a nodtltl de neste Nistrt, s% nv 
se 8tri«ie, si» noati» treve zaxarea den ţari>^ uii den 



ţam MTOteneaski» la Kameniii'b^Hir'b ia nostul kii^ivu^hY 
av Benit Ilf^tţe^elko Bodi> In laiut la ska^^nil dooiiţeskv. 

Iari> de primiiBajrţy av mersv Il.eţreqelko ţlodi» tar la 
Xotiu. Biei|it'9V mi tniniriţia la ObU^iţi, mi a> tri- 
mis nre Xis^ip Ha^piea ky SOOOO de Tţril la Xotin, 
mers'aY mi ţYirQrje Bodi> den ţara MYnteneaski» kv 
oastea sa Ifţ Xotin, wt h U^ţora ai stiUt Kanlan 
Ilapiea k^ o sfiţa'b de oaste ţ9r9^s.ki« Le^niil ri>tin- 
d^se kv omţf, a$ Benit aşl^ra TYrqilor la ^pţiqy Şo- 
beţkil ^ţ^ţman Korpniit, mi Şineaţskil Xatm^n pplkiil 
k% ţen^elniki» oaste, Kraţ^l Lemeşki Mixail.era la 
ţuioB kv alti oaste. 

Tvrvil f^k%ndţ manţvrl, nreg^r% Xo^^ţli ai îq- 
trat în mapţxrjfy MoldoBeani! mi {MEiţnteanil pşebl, în- 
kugfvraţ! lar^Ymanţvrl. AtBn^ea Iletr^Yţ^lko Bodi> 
mi ki Frirorie Bodi , s'av sfbtvit si» se inkine la 
lieamT) si» stea k^ toţii, si bati> nre Tirqf, si> t\% se 
ameaze name în cetatea Xotinţlsl, uţi agn^nrţndYse 
kv Lieamil ws kemat si> BÎe mal kiriindv. 

XYsein Pauţea Saraskernd înţţlpr'bndY ki> şine 
oaste Lemeaskx, ^v kemat nre Frirorie Sodi> la sfat, 
kitm ar sfi>tii nentr¥ oaste, k^ ne tokmali s% stea 
în manţi^rl; utri Frirorie Bodi» ai sfbtvit, ki oastea 
nţternjqil îmnxrxţili este tare mi neînfrbnti la lok larrv, 
k^ nedeaHcde de izbândi, Htri den manţ^^rl este kv 
rri»ee a se Ivnta kv nenrieatenvl ^el den afarb, nrek^m 
de mvlte ori s% nrile»camte velor den affţri înkf ngfv- 
ri^dS nre vel den lontrs, îl ţin înkimi nuii» ^e flimin- 
zeski, mi anol de neaoie se inkini» qel d^ lontrs 
mi kad în minvle nenrieatenilor siJf, fi>ri> de niql o 
linti sav n»zboiv j devl ev sfbtveskv si> emim de 

IU. 



X18X 

aivea ki oastea, si lisim Xotin^l, mi si» ne nororim 
la llrtt mde Bom sokoti un lok de biti>Iie, niv de 
Bom Bedea ki» ni Bom nttea sta îmnrotiBa Leaniilor, 
Bel trimite la Kanlanv Ilauiea ne este lâ U^oţora de 
Ba Beni ki oastea ^e are, mi'! Bom*bate nre LeainV; 

Ilamea daki» av avzit a^el sJTat a Iit Frirorie 6odi>> 
s'a'i miniat ki>t s'av iTboezit' k¥ angearivl sl> gFvnre 
ni"^ Frirorie Bodii, ^ikihdv^ kii marele mi ntterni^ 
ktl intrat, neai trimis la aqeasf'b qetatei, k^i oastea 
niteril sale . ^el nebiruite, si» ţinem lokv} mi Cetatea 
a«tasta, de mde si> nirti>m rriHci» liii si>' âm de snri- 
Hcinealiy mi vetxţi! KameniţiX de'kit'inâif Ivatv de 
norocita nrimblare a .tmni>rat1fhf nosirv ^e âf thk'it 
mnii aiqea, kim mi ţi>n>Y Moldosel - raililif ^Aanîrx- 
temYy si» fim aret desnre nenriea tenii tihn^brxţiel den- 
tr'a^rastb narte» kii^ ti zi^I si) Hs^m -lokvl. Ev nt 
Botv da lokil aqesta niq! o daţi. 

Emit'av Frirorie Bodi dela (lamea^ mi indâti» av 
trimis înaintea omtil Leinemtl nimat si» Bie mai ki- 
rbndv, Benit'aY oaste Lemask!», mi s'aS tibirit anroa- 
ne de Xotin, mi s'aY tokmit diai> ri>ndiHila «ie av el 
'de r-bzboi*, emit'aî mi kili^rimea Tirqilor den raan- 
ţxr!, mi MoldoBeanil, mi Mmteanil, mi înqenxnd^ 
rbzboHd; mergea Tirqil kt niBali» asirira nolkirilor 
Lememtl, HirT> LeamiY înqet nimindS, înainte snrewi- 
niea niBala Tirqilor, ni>ni în mauţ^rile Tirqilor, mi 
sti>ndv LeamiY tare, mi neînfrxtjţr ai nlekat MvnteanîY 
mi s'av înaintat la LeamY , mii*i> k^lbrimea Tvrqilor 
neaB*Lndi si mai dea niBali ai întrat toţr în mânţtrY, 
mi se aaira kiktnitea. lari stearirile Xisiremtl qe 
era înainte ai rizbit în liianţirile Tirqildr/ mi toati 
.alti oaste Lemaski, mi amea ai nrinsi a tiKi mi a 



XWX 

snoni nre Tir^I^ > kit m sav mal nittt hidreiita Tti*- 
^il Hi av .nlekat îarxsiai»y mii nre linjrb cetate nre 
nod^l TO ejra.neste Nistr¥ de smti Hetate, k% ntmal 
inkinea ncf nod, h\ at dat mi nen Nistru, alţi! nre 
dinaintea i^etiţll av kizst din sti>nki» de s'av zdro- 
bit ki kal kv tot» rsntYs'aY mi nodd nre Nistrv de 
nMalx; kiţl ai aniskat in qela kani>t de nod aqeM 
av x^i»^Yit fsgindi Ia Kameniţi, Kir mal milţl sav 
în^kat in PiistrSi mi.av ^irit den ^tinki. Ilerit'av 
lâOOQ 4e T^rqf, ^inahtYs'av Leamil de bani mi de xal- 
Mibii de kaly uu'fle arme. 

. .1 fcţiiprie Bodi, mm» a ntr^ieade într'aHeast'b oaste, 
el fli)rj|/ trimis Doamna mi toati kaaa IkI in Uarirrad, 
mi mdTiindf leaste ia "tmnirxţie ki s'ai xainit Fri* 
Forie Bodiy mi av bitYt nre TiBrql Ia Xotin, av: mi 
li^at nre Doamna hi Trirorie Bod^ kv toafb kasa mi 
aserea in.saraele imniritemtl, sil tvr<iea8ki>. 

Leamil dvni» izbindi» ki norok, s'ăi sfbtiit s% ie 
noroare k^ omtile in gios, si> treakii neste Disnirc 
in ţara T^r^easki». Kemat'av nre Trirorie Bodit la 
sfiit, s% sfi»tieask'by nre vine Bor orindii si trimiţi 
înainte de stream'b kv ki»tiBa sami de oaste, soko- 
tindv, \l% de akim este izbinda la dinarii, kfm ai 
bitvt nre oastea Tiraeaski» la Xotin, amea fior infnn- 
ge :jni nre toati nvterea Tirkthl, nindi în trmi mi 
Krand lor. Trirorie Bodi fiindi în rriMTb nentrf kaia 
lil «eei^ in mina Tvnrilor, kim s'av zis mal sta, si- 
lea ai mam mal kirindv la Obh^ţi ai'ml tok« 
maaki likrsl deb Kzinvl, av liat assnra sa dela 
Leami ki el aa merge strea»i înainte ki oastea sa, 
mi Ba otrta de rrum nentrt xraoa omtile 



)(wx 

karil ntmal aiqea ia ţai^ îmbla, 4 malil la ^n ban 
bsn« Laa^estv Domn^ qineiiil mergea k% ^eBani no- 
klon 81>'I înkine, tYUror da banY. lUi av domnit de 
altreilea an, mi Tai mazilit, mi har ai senit Domnv 
Dika Bodi, kt a doa domnie. 

KAO 4. 
Adoa Domnie a D^kilBodi». 

♦n anii 7177, ai Benit Domni ţiril Dxka Bod* 
aldoilea rindl. tntr'aqestî an ai înqen"8t a zidi mi- 
nistirea qetxţvHi ne este în deal la lami, mi domnia 
.Dika Bodi» kv naqe, Hir în altreilea an a Domniei Ui 
s'ai ridikat Orxeianit mi Lmimneanil ki oaste nre 
Dîka Bodi nentr¥ iriqHfnea Trejilor , mal ales nen- 
trt KstiiremtL 

Omtindvse kineteniile âqelor ţinit-sr!, Xinkil mi 
DiraB S'brdariv mi k% alţii, ai aenit kt oaste în lami, 
strirandi nre Freql si'l nrinzi st»*I omoare. Fugi- 
t*av toţi boiaril în ţara Mi^nteneaski», Kir D^ka BodT> 
Bizmdi ki s'ai ridikat atita ţari asinril, ai emit 
kz toati kasa Ivi den kirte mi ai nirqes în gios, tar 
Xmkil mi kt alţii de al sil ai întrat în ki^rtea Dom- 
heask!), mi nrin kasele boeremtl, mi npin ti^rri nrin 
dtrenele neiriţitoremtl Hrbkiindi mi strikindi tot qe 
m'a% nsit. 

D»ka Bodi, ai trekit de o dati nes te Dimire, 
dmdi kale aqel admitYrl nebine, mi de akolo dmdi 
mtire la tmairiţie, tai Benit norinki de ai hat Ti>- 
tarl kxţl tai treb^t, mi trimeţindS D«ka Bodi la 
Aleksandri 6»Ym Sirdart^l de ai Benit den ţara Mvn- 



XnX 

teneask!) de ^nde era fygit kv alţlf bonirl, mi trime* 
ţ'bndv*! kv Titarif, af loBit ne oastea Xin^emtilor, 
la EnisreanYy mi tai bit^t, mi Hii risinit, nridat'at 
Txtar%][ ţin-sltrile aveale, mi nre mislţl hiv mi robit, 
tari» nre kiţ! hiv nrins den kanete nre toţi hi% snm- 
ZYrat, mi lav înţenat Dika Bodi, daki> sa^ întorşi 
de neste Dintre; farni> mare era ki>amam iarna s'aY 
hii%t Mea zarBi». m de Domnv n^ s'av nitit anro- 
niea si'l faki» Bre vn n>Y. Ian nre li>nrb nel Bino- 
BBţl ^Y nerit milti norod neBinoBat, mi ama sav no* 
tolil ti^ea zarB'i>, ntmaX de noBeaste ai nmas de atvn- 
^ea intrs nomenirea oamenilor , nomele Xin^emtilor 
ai^ea în ţanb, n>ni» astizY. 

fntravestam an 7180, dak% s'av desBirat, tmni»«* 
n>ţia TirkvlYl s^av n»tit kY omtl si» sie asYnra t^%r%t. 
LememtYy si dobindeask!» Bestita qetate Kameniţa, mi 
întâii aY trimis norinki» la D^ka Bodi, si>I trimiţi» 
kinil mi starea petiţii Kameniţi!, si Bazi» nelok, mi 
ve tirîl ar aBea. 

PYka Bodii, den norwka tmnirbţiel, ai trimis nre 
Yn neamem den ţiuYt^l XotinYhl, anYme Frirorie Kor« 
neakYl, kare era foarte memter de skrisoare, mi de 
siiniitYr! la niatri> de zidit mi la alte likrtri, de a:S 
fbkYt kinYl iietiţil KameniţiI de qari>, mi starea lokY- 
lll den a&ri» mi den lontrY , kY toate tokmelele ef, 
minYnat likrY , mi* o ai trimis la l'mni>ri>ljiey karea 
daki> o ai Bint tmnirratil Stl(an Mexmet^ mvlti s'ai 
mirat, de tisfie ne are den sinrYn» starea lokilYl kY 
ana Smotri^FYl mi kY stinql înalte de niatn» îmnre- 
gf¥r, mi mal mtlli aqasta ai klitit nre TirkYl a Beni 
la qetatea Kameniţa. 



X w X 

K4n 5. 

De sen ir ea l%î Sultan Mexmet Ia 
Kameniţi». 

Tirkil ntindsse de a^easti> kale, n'ai dşt seaste 
Leamilor, duii» ksm ai obiqei% Krai! mi tmoiraţil, 
4e dai seaste kindv se ridiki k^ omtX "snil asYnra 
altiHif s% se n>teaskii*kii n¥teare de ointY, ^i fbrv 
de Beaste au mr^es den Uarirrad, mi sosindi la Obh* 
^ţ% epa «dd^l^rafa neste Dsnxre, mi ne fbkiiKit zi- 
baBi» ai trek^t ne nod merei neste J[>ini>re. Leannl 
nearbndi Beaste de Benirea TirkislsYy ninl o rotire de 
omtl n'ai fbk'st, nivX mikar cetatea KameniţiI k% ni- 
skal aedestrime si» se anere de niBala Ttrk^ltif, n'ai 
întemeiat. 

' Dvka Bodi ritindi konaqe nentrv tmnin>liiey mi 
noduri neste toate Biile kite ai trebuit ki mare rri* 
mshş orbndiindi nre la konane oameni de isorasL^ mi 
kn izBod de kite ar trebii si» nY lioseaskii, 

' ntrqes'ai tmiil>n>ijia mi ai Benit îns^s ne Imn» 
Ilr^t* ks omtl nit kv armaţi», mi sosiindi la ţl^oţora 
ai f'hk'it otvrak(<-— ) zile. U^ara era bex^nitb nvmal den 
haleai omtil, Htn» nimeni de T^r^il n'ai asYt neBoe, 
lii«il la mersul în^s^s, niql kindi s'ai întorşi, m tot 
kv bani ai k^mnirat bikate, noame, mi orzi de kalf. 
Era într'a^esti an bilmvr in toati roadă, in mine, în 
miere mi in noame, ^ine ai fbk^t nenţitorie, s'ai 
îmnht de bani, dikindi orzY, fbini>, vntY, miere mi 
noame în tabira t^rqeask'b, fiindea tot k^ nreţi, mi 
^ nime niql i^n Bal n^ asea. 



Dek Uoiort » seut fmK^ratd kt ktHM M te 
nrimblare nirk în hnt, ne lMir% mvriâlirai Ui NU 
koriţ% ■onmidKe în BiJeai R%k«taMi, mi s*ât stit 
iifnn timl boilor, mi ⥠«nit în k vnnt mi tt dMkv» 
likat sntir saeiantv deU deal dek l%rrYl boibi^ 
D^ka Bodi» k¥ bofari ne gios k^t nitoa mal tâni 
mergea, mi ki^teBa- bikiţl de atlas intina^ndft nre tm» 
be ni^rţl de dnm nre tnde trecea tmniiratll. 

Daki av deskilikat tmnxrattl sinti^ saeMlit» Mftt 
iokinal danrl dela Dika Bod%, kal tirvemtl kt 
nodoabe skimne, lirean ki ibrik de arginlt^ mi alte 
darvrl skvmne, anols'ai întorav Imni>ratll itrlaordif 
la Uoţon^ mi atreta zi iar av mal Beuit #m&%ritll nii a# 
mersv în deal la ^etiţte, nriaindi lokvli mi Hir i^ali 
întorsv la ^oţora• 

De^ nrekvm ţirile birni^fe dea nvrvrea nnt in* 
ţrbHcbitoare, amea mi boHiril DYk%lBodib atin^tea at 
FbMt Breame de audobi» la fam%r%t,i0 anvifra Dlk^l 
Bodi>, mi era ntmal §%! mazileaaki la Ucrţora^ fi«mal 
Bizinvl a'av nis mi av rriiit nentrv d^m^vl la tmn v 
ratil s% nil mazileaski de nre kale^ k% âuot wy Wâ 
£ne wninteaH nentrv konam mi auydf rf, mi de altiM 
le ne nnt onndiite t^ le rr»fieaik% imitrv ttmbâ 
tnunr^ţiei mirb la Niatrv^ m amea iurhâfAtM im* 
BUailvly Dv Fav mazilit de ai^l den Uc^ora^ 

Uwm^m tnmfattl dda JioMyra nre ffrtt i» m§f 
vae% Bre la kooa^ie era rnmt tei 4e tffi>%făf mumţ 
oizi^ laloiiiţ'^ berbe^ miere, tiMf leamne^ Mrfcn^ 
ţvimlf mi tot ^ trebvia, wh W ftt hnn mm 4» 
JDeie. 

A«^v tmmrat era k%l%ret:i b-v» mi wimUftiAf 



XM)( 

jnergea lot nre kxmnv kv n^tţintel de ksrtea lil nmi» 
nde era konaktl de deskilikat. 

fntr'avesti an, nenoBeatit'h minme s'av aritat, în 
mfuiMtioara den giosv de netatea Xotinvltf, av likr^l 
mat ikoana mal«iil Ilreakirate, kit si» rbstima lakrik- 
mile nre ikoani>, mi nika într*o tinsie ne era sintt 
ikoan%| titiror ki mare mirare era a nriei hkri ne- 
ste fire ka avela, kare adeBirat av fostY semni mi 
arbtarB de nerire a miBlţl kremtini în ţara Lemaski» 
mi de îo^eni^tiri» direrilor noastre, ki de ati^nvY den 
.an în an tot rbf, ud amar mi ntstiirl lok^rilor de 
nre akolo» irhn% în zioa de astizl. 

KiAdv ai floiit fmmriţia la Nistrv , era nodsl 
rata neste Nistrt, la D%n»banl den gios de Xotin, mi 
trekudv tmni>n>l|ia nre nod, sta Dika Bodi» la ka-* 
nul nodilil în neeti narte de Nistrv, nemtiindt dema- 
zilie, amtenta ai»'l îmbrace k% kaftan nentrv slv)Kb%, 
ka nre ta Domni, iar tmni>rattl kim av trekvt npe 
nod f at mi . fikvt semni de'l han» mi Vai dis 
la y mi Fat n'ss în xear%, mi îndati» av emit 

risntnsi bomrilor, nre vinemi Bor alege dentre din* 
niil^ SI» mearrb ai»'l îmbrace kv kaftan de Domnie în 
lokil Dokiil Bod%. La aveastb mazilie a Dvki»! Bo- 
d%y zik s% fie fostv n-briin Krsakie Biste rnikvl, nentrv ka- 
re fanti» anol Dska Bodi» Biindt Domnv ţin>I alfreilea 
rMidi, 'm'av rbsnl'btit asnrv desnre Ursakie, înkis 
10 lemnilii» kr tilzarif, lerat la n^m^Y, bitvt la tal* 
ne, tt«iini» ai dat mann>rvl ^el de anoT, ai dat Mfe 
ai aBit tot n%ni> kmdi n'ai nsit ne mal l«a dela 
dmsYly den aaiţia ^ea mdti»; ama faqe nizma mi za- 
vistia. 



X15)( 

Botaril ai airakat de Siete Ilelmelko «e en 
Kli«ieni nure; fiindfi bwrui «i boMnw de ţtrm uv^ 
mal sil rvii^e Domot, el un^ruidise s% ni fie, n 
BiTkDdv srhhr% noantet, tî Yn u%iit s% nt ffn>, mi 
adoazi îiiibnkki>ndYl kv xa kootvn altit bonni, Tai 
Itat iatre dumil uri iiK'm>iidt k Bizin^l ai strirat 
kt toţîTi acesta si> ne fie Domni, nri Tav mibn>kat 
kv kâftan de Domnie. larb ore Dvka Bod%| ^eh ne 
ai Dtrtat rrixn» MÎndv froninţia s%n%i aflenink ni^ 
^e de vna, ud av d^rtit malte danii skvmne tb lok, 
de HÎnate mi de mîl-^ Tai b^At in xean», nri Tăf 
trimis mazil la ţXarirrad. larbml nelre«Rlko Bodl»| 
ne lai ales bofaril ţhvU Domnv, nedeâatţf anol la 
kUi> stingere mi nerire av adis ţara kt fiinţele Itl» 
ksm se aa skrie nre rLndv, larB si» fie luatnreD^ 
ka^ Bod% 6'b domneaskiiy niql tnele de aitele nt 8*ai^ 
fi fi»ktt asmra a^iemlii ţ^rl^ ki» era Domni atti%aat 
mi intemefat^ mi xarnik de Domnie^ nre a^eale BreoiL 

lire Dika Bodi> Tai nornit de akolo kt tn ari 
îmnl>r'bteâk&, mi Bîindi npin lami s'ai r^dikat kt tot 
qeaiaatt itri a'ai dts la kasele Itl în Uarirrâd. 

Leamil neatlndv rriiKi» de eenirea Ttrkthl la Kâ«« 
menita, niql o ritire de omtl n'at attl, ktM s*ai zii 
mal stSy ki> niql satele de nre margine n*al antkat 
81» se bean>neaski> si> intre nriri n^Hnqr, sta sate- 
le nline de oamenT, mi le sninea qemtl dinkoaqe, mi 
strira, fugiţi, fi^glţf, k^ tin Ttr4il $% tftnk^ In ţara 
Boaştn», Hir el sta ore lok. 

Ttr^il ktm at trektt Mistrii, ai Inventl a nrida 
mt A da £okj k%t ai ntttt awtnge nrin ţsrft Lenask'i, 
neaBi^ndi nivl o iriun» de Leaml^ in Kameoiţ^ era 
ntmal oamenii nel de lok ai Br*o 7000 de Driii 



X16)( 
h norţty ipi kvm at tibin^t Timir li>nr% qetatea Ka- 
meniţily n'ai zi>boBit zeaqe zile bitiindY den nvm^Y, 
t'âv mi inkinat, Mine era in cetate gHfrtindvle slobo- 
zenie t^Uror, înkinindise de bini> soie^mi amea de* 
skizi>ndY oorţile a^ intrat T^rqil, mi ai emit toţ! oame- 
nii vel de lok afara kt tot ne av asvt «let den ceta- 
te, Kin> BolodioBskie starostele de Kameniţi Bizindv 
ki» te inkini toţi ^el den cetate, el a^ intrat in er- 
birie, mi av dat fok de s'ay anrinsv erbi>riay de av 
arsv mi el kt Kirba nea de nimki», nentrt si> nt in- 
lunii» Biv în minele Ttrqilor, m'at fbkvt moartea sin- 
rwv 4v miinile sale. 

TYrqil întirindv cetatea Kameniţa kt tnmnt kt 
ssatarea, mi kt oaste av amizat Ilame, mi nndindv 
mi robindv ki^t av ntttt agnmge oastea ttrqeaski» nen 
ţara Lemaski, sav întorsv tmniri>ţia inanol dela Ka- 
meniţa, mi at trektt Dtnirea la Obltqiţi>, kt izbm- 
di, kv mvltv nlean de robi, larb Iletreqelko Bodi» 
at rifihas în Xotin. 

' IVirorie Bodi» Domntl Mvnteneskv, s'av intorsv kt 
oastea sa ne av aBtt mi s'av dts nrela KotnarFv, in 
ţara aa. A^eastea sav fbktt în anvl 7180; ^Brvst 17, 
«t dobândit Ttrqil Kameniţa. 

K\n 6. 

D o m n ia Ivi HetreqelkoBodi. 

Iletreqelko Bodi» rimiiindv dennortnka tmniri- 
ţiel la^Xotifii ai ziJ>oBit ni>ni> in larni» tot nentrt 
rri»ea Kameniţil mi a nodtltl de neste Nistrt, s% nt 
se strice, si> noati» treve zaxarea den ţari>^ uii den 



ţarn MTOteneask*!» la Kameniţ^^ţari» ia nostul Uri^ivn^ht 
ai Bexiit n^tife^elko Bodi» în laiul la şk^^n^l domqeskv. 

Ian de primiBai^ţ, ai mersY Ilejtreqelko ^odi» tar U 
Xotiu. Bţeiiit'av w tnuiiriţla la Obhqiţi^ mi ai^ tri- 
mis ure Xisşip Qaţuea kv SOOOO de Ţirnl la Xotin, 
mers'aY mi ţViro^jie Bodi> den ţara Mifnteneaski k-g 
oastea sa Ift Xotin, ^at h UQţora ai stitvt Kaalaa 
namea k'ş o şţ^ni» de oaste ţir^easki. Le^miţ ri>tin-* 
dţşe kY omţli ai Benit aşipra TYrqiloţ* Is^ ^pţuţ» Şo- 
beţkil ^^man Korpnîl:, iui Şineaaskil Xatoaşin PplkxX 
k% ţenlelniki paste , Kraţ^l Leiueşki Mix^l era la 
ţjioB kv alti oaste. 

Tvrvil ţ^k'hndţ mapţ^rl, nrega^rY Xq^Hifl^ ai îp- 
trat îa mapţxrly Moldoşeanil mi ţUEijnteanil oşebi, in- 
kiDg»raţl (ar ţ:Y luanţvrL Atrocea netrgfi^lko Bodf» 
mi ki Frirorie Bodi> , s'av sfbtvit si} se înkine la 
lieamT, si stea k^ toţii, si bati nre T^rq!, si q^ se 
ameaze naiue ia cetatea Xotinţlsr, uii agţvnriiidYse 
k^ Lieamil hiv kemat si aţe mal kirindţ. 

XYseio jlauiea Saraskernd inţil^rindv ki Bine 
oaste Lemeaskii ai kemat nre Trirorie Bodi La sfat^ 
kim ar sfit^i nentrs oasţe^^ ki ^e tokmali si stea 
în manţKTl; Min Frirorie Bodi ai sfitvit, ki oaste^i 
nţternţHil îmninţili este tare mi neînfnnti la lok larrv, 
ki nedeaxcde de izbmdi, Hin den manţvrl este kv 
rrixce a se Ivnta kv nenrieatenvl qel denafan, ttrekim 
de rovlte ori si nrilewauite ^elor den afari înkţngHf- 
nndi nre ^el den lontrs, îl ţin înkiml nini ne flimin- 
zeskf, mi anol de neaoie se inkini «el d^ lontrs 
mi kad in mmvle nenrieatenilor sil, fin de ni^I o 
linti sav nzboiv ; deql ei sfitveskv si emim de 

IIL 



X18)( 
aivea ki oastea^ si lisim Xotin-sl^ mi si> ne nororim 
la Ilrtt vnde Bom sokoti yd lok de bitilie, mi de 
lom Bedea ki> m Bom nttea sta imorotiBai Leamilor 
Bel trimite la KanlaDV Ilamea qe este la U,oţora de 
sa Beiii kY oastea ^e are, mi'l Bombate nre Leamr. 

Ilamea daki> av avzit aqel sfat a hi Trirorie 6odi>, 
8*ai maniat ki>t s'ai iTbnezit kt angieanvl si gFvnre 
«1*4 rrirorîfe Bodi, ^ikindv, ki marele mi nsterni^ 
ktl tmlilrat, neai trimis la a^easti qetate, k^ oastea 
niteril sale vel nebiruite, st> ţinem lok*l ini qetatea 
aqasta, de mde si> n^rtim rri»cii mi si âm de sori- 
H(inealiy mi qetiţi! Kameniţil de k^rindv liatib^ de 
norocita nrimblare a .tmairat^hl nostrv qe av fbkit 
nim aiqea, k^m mi ţ^ril Moldosel rauiliY l'iteniri- 
teuiif si> fim aret desnre neiirieatenîl tmn*Lrit,ier den- 
tr'aqastb narte, Hiri> tY ziql s% lisîm lokvl. E^ nt 
BOiv da lokisl aqesta niq! o daţi. 

Emlt'aY Frirorie Bodi dela (lamea, mi îndăti aS 
trimis înaintea omtil Lememtl n^mal si Bie mal k^- 
rLndi, Benit'ax oaste Lemask!», mi s'aS tibirlt anroa- 
iie de Xotin, mi s'ax tokmit dvni» rindvKila qe av el 
(de rizboFK, emit'a* mi kilirimea Tîrqilor den man- 
ţvrl, mi MoldoBeanil, mi M^nteanil, mi înqenxndv 
rbzboHfly mergea T^r^il kt niBâli asYiira nolk arilor 
LememtY, wvh Leami! înqet nimindS, înainte snresKÎ- 
lîiea niBala Tirqilor, nini> în mauţ^rile TYrqilor, mi 
stmdv Leamil tare, mi neînfrxijţî ai nlekat Mvnteanil 
mi s'av înaintat la Leaml , Hiri kilbrimea Tvrqilor 
neaBindv si mai dea niBali ai întrat foţr în manţtit, 
mi se aaira kit nYtea. Ian steartrile X^siremtl qe 
era înainte av rizbit în ilianl;«rile Tvrqilor/ mi toati 
.alti oaste Lemaski^ mi amea av nrinsi a tiHi mi a 



XMX 

snoni nre Twni, k%t u% sai nudf ni:st îndrenU Tsr- 
^ Hi at nlekit mrwHiiy vnil m^e lum» tratate xre 
nodvl <» ennestc Mistn de svati vetate, kik nYmal 
inkviea ne nod, m ai dat mi sen Nistrş, alţii are 
dinaintsea «eCy;îl ai ksut din sti^nk^ de s'ai zdro- 
bit k¥ kaA kv tot, rntss*ai ud nodil nre Nistnr de 
nMali; kiiţl ai ankat în vela kan%t de nod aveu 
ai xiili4^t figindi la Kameniţii, Htr nud! milţl sai 
înekat în Mistn, nu ai (siiit den sti»nki>, Ileiit'af 
18000 de Tir^ ^nlitBs'ai Leamil de baid mi de xtf- 
nef jm de kal, mi de arme. 

. J*ii|t>rie Bod^ nun» a nir^eade într^a^eastb oaste^ 
el iliVt/ trimis Doamna mi toatii kaaa lif in JlarimMi» 
mi melttuidi aeaste la fmmr^ţie k% s'ai xainit Fri- 
Forie Bodi», mi ai bitit nre Tiral la Xotin, ai mi 
Ivat nre Doamna lil Trirorie Bodi» kv toat^ kasa nd 
aaerea în.saraele imnirbtemtl, sil tvrqeaski». 

Leamil dnn» izbi>ndi> k% norok^ s'ai sfbtiit si> se 
noroare kY omtile în gîos, si> treaki> neste Dinire 
în ţara Tir^eask'k. Kemat'ai nre Trirorie Bodi» la 
sfiit, s% sfitteaski», nre ^ine Bor orindii si» trimiţ'b 
^înainte de strea»i> kv kiti^Ba sarni» de oaste, soko- 
tindi, ki de ak^m este izbinda la duimif, ktm ai 
bi>t«t nre oastea Ti^rveaski» la Xotin, amea Bor înfrân- 
ge > mi nre toatb nvterea Twkthl, aiindi în irmi> mi 
Klrand lor. TrironeBodi fiindi în rri»i nentrt kasa 
Itt'teei^ îki mina Tvr^lor, ki^m s'ai zis malsis, si- 
lea 61 marnb mal kirindi la Oblvqiţi ai'ml tok- 
mask!» Ukril dela Bizirfvly ai liat asanra sa dela 
Leanxl ki el sa merge streaxci înainte k% oastea sa, 
mi na nsrta de rtm'h nentrt xrana omtiL 



' Mti't/hi triiiMe Badi> lâi av fitektt fIrYtiţ Dk« lâi 
ZălYtfy M ioki» tii>kii> n tte^^e îimt\ V^% ăgt«nM %lt 
hytmistr^ ks k%i^ d^ XsiXmaxAi Leifl^H, skHiWjil k% 
Ml kiiea Are ak0|([>, ni iire (^iorl» IDrn ik-gitlâ k%m 
a« ^t^ttit ki {o\iti M^ii friii^orie Bod> ii1( ci^t ţ%tiit14pisti 
k^i» k^t av ntttt ai siţlt, tie ^ ftkîrt s^aBi» XafaiaAS^ 
tor h^tmh s% tnimilf^'h^ ^ M| îhYţtv de^lVbi 
A« nfa^fe^ ^ Si>^ trte, s* itiat^rii Mde"^) ah HW ^as* 
âiî IsoniiL Illi k^ a^^esftt ri>Mi;M6 a*^ hitoM âw} 
rbliiâsti^ Făl'frfrOrt^Bdidlîi ai iilMeaV/ iaiintf» ftM^ 
bl, uii trekipdx Dmir^a Wţ^itl lS>lli!ţl, ă^it^ikiâderM 
dat ttitife ffiziri^itl, ki> el h« s^^t i^ai^it, nt A^iţ inţ^i- 
nat la Leaidr, ^ tletrivitico Bmh» OoMnil Mirfdotti 
a'ai i^aţţiţţ^ Hir el lai Jhenît ţa ^ila ţf^arbţ^irţiei; fcs lţai| 
Wek^. •<..:':■■.•■ 

Kzrrivţ, <^k% aţ' aifcit de idDiMa ţ«[ riirorie ilOH* 
di>y ni se îâkred^a de unitate l>to^'9 ni tii%l dmnt 
altil QBp[iea! tie al 1«I frifmitea în^tfY 4kiti>fqiiiiiareli hi 
rrii^rie Bodi>, n aie mal de sîtiri. Sositfd^ fXrorîe 
in €lţ>l^iţ*b at lAersY la Bieînvţi mde dakrbţaivtkzvt 
«iii ţitimli s'af mitiat, mi întrebiindv |^M| at fdsti 
ttOBeasite& mi Ivknt^ile l«l Xtsein liaivedi de av ţ%mst 
mstea bkolo la Xclti^ H^t^i rfitx>ite Bodi» aâibdv lşai> 
ie k^Bid^dor sate Itiirnitei Bizin^ţvl^ ai snas ^tm ^ 
^B#i>fttî!t eV^î^ Xtbeiii Rattiea, $%> «i atea kY'OA^tea i» 
isiai^ţ^Ii ^i m ţas^ 3a ki>ma¥^ n iak% rmsbtei^t 
Lei^l, ki> ^asteii nriternikvl^ tmiiirat, Şa lok ^aifrt 
«ste Iks QiGk»Mde <de iziţiind'b asflwra netţrveieiivhl^ 
4\ s'at iQiMniăt nre imne mi $y sv*it ^ iisfh o^ţn6ăi^ 
)ev «t^earFkly i$â «leai fbkvt nre noi de^m rntitat hi 
uţanţ«r|, u^i BiiqdS pastei^ Lefuţ@aski>^ tieaţ kYfiţi>^ 



xttx 

de trâte n%n|i)«| dii «bma at i^»ftf liincjft^eil^ ^^^ 
itff 'kt H%<l^' ^^ ataiskaft' ite w^ăi taţt» '««v'/miMt adM 
ki*kti 3a tainele HtbrbA ţaţe. Oii aniiea tokmnchini Is^ 
krtl fiTbt IViroMe B0d% deţa Sieiti^l^ bitii kf ^cttii Ti^l^ 
rortei fiodb }a bizini), tkit ^okti iffi|)fi^t âre I^tt 

M M Pf^lroirie ^fiottii^ âiiMlv 'MÂăfe- ^% Prit6t4!6 IM 
d% ^'a« tîildMt Jft teăml. Mi BîeiM dă}(i ati^ăiiMt 
mie rţ#orie B0di>, d^ 4i%t^af^ tiMA», ^ÂOma^'i^ 
Imbraqe kt kaftan de Domnie }n ţara Minteneask^, 
mi s-b intoarki nre O^M >¥|pdi de nre kale. Hi n'av 
nriimit Trirorie Bodi, riruidise Sî^iir^hli sil lase 
si> marlrb' âkasiiiri fD : ^«idrrsid sl>8e odisncasl^i^ den 
mila tmiTbriţieli an si> se kvfvţasklbdeave} nime de 
xain qe'I eniise» mi îndaii> av trimis Biziriv} de wi 
d|(9a. Doamna rki tQai:% Itâsa 4*1^ fev «M >8ei liase' den 
ai^winile immFiteititli mi dit iţţer^ mi iFHl^rie ;Bo^ 
d^ tto Uânrrad^ Jiii4ra%MMleai n'at mtf leimţ t)omi|¥ 
rrihKTie Bbd%f nţîkmindme'Bkitntâre sierţil den i^smea 
Hteita» lari» IIetri<iftkQ Bodv ^y i^itaaa ŞnkioAt j* 
LeamI kt Tiiroiie Xi^iiJm^Y} Xatftanl} m^ d^ 
ţKmrl mal de ţ[iaa « era de kaaai lii^ i ' 

$ilţi»YsMe Xatmam^ attwiea fdelh Xotin^ kv fo M^ 
mt >de oaste Leuaski, «'av. vororlt hii gioa^ miat 
m^Y wkm» den gios de ^J^vnil, amnieiktil na ianalie^ 
ni oaste den trmi, si traricb hi ţara Ttrveaskiif'aar 
Oetrîiiilkd Qod», w meţst ţa StiiaB%» ^lii^ola ii e^a 
Doamna. 

TtrHil nrinzindv aeaate ide «toma onitilor .Le^f 
^miţO, av orindait nm Kanliin. flamea kt (oastelTYf* 
^leaski/ mi fu Saltan kv 3tt00Q de T%taM; Leamilrdaîlda 
av simţit de TtUarli a'av iatorsv neaaiindy owiea w al 



XJ«)( 

amtentat si» Bie;dea imn., mi fitiildv «araa, n'aviinal 
«intentat; sT>*flir Htko»a>aw dela Tsbtarl, <«: s'av îatorsf 
măr .de4îvrif me Ilrvt înanol; AUn^ea Detreqelko Bo* 
d*^ ;S*aiS Tidikat den Si^aBi, mi. a'ax dvs în ţara Le- 
^â8kl>, kz Xlti^%mtsk%l Xatmanil , de botari. Ian m 
lokil l:M.netre^e}kQ iBodi^a^Miiit: Domni! ţiFiIy Di? 
miţramko Kantakizinoy, Ye<ay foţt Kaoikimei Ut Qe^r 
tre^^lko Bodti la Bo^tti^ 1. 7183, anikiQdise el $ib 
ftriqţ wuţUe tir*!, ST> m.iîntte.LeamUiîntnbnselBi 

; Domnia A'sI Dimilframkfo Badtb 
' r [ K'anta.k'TziBo.' .s^j.'rr- 
.-... : !^ •:.'.''• . ^ '■ "... ,«r: /■"•*;/. .'■ .• ■ .. 

A^estY DimitrâmdiQ KailtftKizino av fostv Bi^enifk 
in ţaraMrateneaski» la IVirorie Bodi, Hiri ne irmi> 
el ăv foşti Kanikîxae lYtiletre^elkoBodi, min^fiindv 
Bre tn Domnia mazil 4â Ilpartia tmnirxţa^ Vii îinbri»* 
kat nre dinsaLki'^kaftah de Domnia* ţi>ri» în lokid 
Iii Eletre^eîko Bodii, fiindt tmniriiţîa ilaOblt^iţ!», 
mi HiY dat normki 8i> strice toate netxţile de aiul 
den ţari», 5% ni leani^e Leamirks omtL AniiHcde- 
rea^at orindvit kitesa mii' de Ti>tarf, si^ erneaze în 
ţarbi den^ NistrY &iini> in Ilrkt, nentrs si> nv între 
oafite* Lanaski si istriqe -ţara. r 
»• r StBt^t'av Di^itraniko Bodii, ki boHirâf fiindv toţi 
akolo în Obliciţi, si> anere ţara, si ni intre TitarUf 
si> ' ei^neaze, Miri» Bizirivl av permit zanis dela Dimi- 
tramko Bodi», kim ki> de ar faqe Br'o striki^ivne Lea- 
mii în ţari^ el si» dea^sâiA la "j^mairiţie , mi iini 
marri» TiitariJf 81 erneaze în ţan>. Ian> Dimitramko 



X «ă X 

Bodi>, ai «ermit zanis la nii>na IyI dela boierit si m 
boHiril asurâ kaifetelot* sale a^asfb rriHfi>, ktm Lea^ 
inii 7q ţan> m sbr toal întră, mi el Ba faqe zanis la 
m'bna Bizirivlvf, iui amea Bor tokmi hkr^l s% ut înş- 
ire Ti>tari>t în ţari. ' lai^i boMiril, mi mal ales Miroh 
Lorofittly n^ Brvt siy' dea zaiiis ka aqila la m*fcnl4^ 
)vl Dimitrâmkd Bodi, HÎ av-zis k'b^ ţkra «iste nlini 
dci oaiiienY^ tai dfcf oi* erha k-bte 5, 7 ■ Imitări intr'^â 
sat, niqe si Ba kinoamte nre irma lor striki»4Hrtf<*, 
kl> ttii îri ţara Lemeaslcb erneazi> - >K<^lnii^I ilrîn sate, 
iiil niqe tn rl>i nt ncjti^ek dămenil de nrin sate. De 
nre aqel sfat hesokotit, aS n>mas de aS Benit Ti^tinil 
în ţarfi, n'âv sokotit ki^ TKdloiril îhţaraliemasfkiy^e 
iti^iiikik'L' rdsilodarFvl 'kasi^ -ml>i^i>hk9> mi el- , mi ai^ 
slrinsoare' de 'mal mani lor. Mir Tl>tari>lsintf 'IfDl 
TfnikiitorT, nra#ir, robeskv^bttt mi''fc%zne&k* nre-kre- 
•nitinl mi' nre ^ine'l nedeirsemte I>«mnezeS^ de kad in 
*ni*bna lor. ' j: ..> ..] » 

fntrat'ai Ti>tarisl în ţari, kă Unii în tihna dd ol, 
kînrins'aţ nre toţif nre akasi, d^n Nistrf nini în 
ilrtt, mi hi>h'b în îKiaHîa, ' nîmirif niqe o mill> fiindţ 
de biata ţari. Domîivl era in Fi^ek streini, botaril 
nimal ^neml nentn sine rriiKia; i^r neutri binele 
Viei de obmte 'nime ifii kitta, kim area fi ţT^n»! fbrb 
de Domni, nemiril trebiindv^ kim Brea fi sira«iil 
nri«rini>n>itxţiy, si (ie sfbtiit el urle LeamI si sie 
în ţarb? Nhniril aminte ii*ai fosti si le dea mtire, 
ernat'ai Titan! nini în nostul mare, hil nitea si- 
tira ki xrani de kaf, aaktl de orzv îl tiie în doai 
miI kal într'd zi, mi kit ni mal biriKi si minin«ie, 
îl stringea de osebi, mi daki sfmnia orzil denrroa- 
ni, fi^ea nre om de ktmnira orzv de a«iel n 



XHX 

dieu ti^«|^le tM^or, Mi; 4aH> nvmal irbsiiea orz^^^saiiF 
bwî, m\ dobjitok, U jera la get, mi'l x^^kj an-fc, m*ţ 
idţii ii b%n in nvhdfx fui'l şkptea nre alţv nridvift 
ii biteiţ, ÎI ki|ţzniea k^t il lisa morţi; mink^fat mi aţ 
jMnJetit tot mi nr^ m^dţ! av mî robit, kanil, feate nre 
fsrtmlt RimM's^^ bieţii oaţaeni nima M sofletiFlf.bv 
%h\}j strirfi^i^iţaţl, kT>t n% pe noate nî^e kv şkrisqaneiţ, 
lii«ie k^ limba p ^Beşti kaznele, mi i^^is^tprile lor 
,de Tmrl. 

PvHi» )>xtaia Tţrqiţpr dela Xotin, ai înfrat» o ^-^ 
mi» 4e Neţimţl tp*ietat^ Sovesil, i|ii în cetatea Neam**- 
ţfţll, faPif Xoţi^D^ av T>fn^ n^U»ţt ^^^tea ŞoqţşiI 
ctra plini» de ^9^şarţ, i^rg^nţi^riţ, xalpe, o4pari>y bi^k^te 
boeremtl mi nervţivtQremir,. ifii ,^tor .oaqifnl iş ţforkf 
mistvite in ureaiqe dş bje^fţenif^ JVferş'fiv oaste de;ţs|ţi> 
4v Bv»m Xatmanid ipi Kaplan Ilaiiwa kv oaste TWt- 
iieteki», de av înkvngHOfat Mieţatea Sp^eBil, mi îq dpl 
ani nY hiy nitst skoate nre NeamţI ni>ni> n'av sfi^r* 
mit b^katele, HU*% da^i» ai 0>mi>nut ei ş'ai întinat. 

Iar?» iiel den iietaţeţ rfeamţţlY} n'av zibomt mvltv 
akolo ii| «letate, iii ai eniit, mi ai fnersi iţii a^eHi in 
Hetatea SoveivI la iietfJalţl NeanţţlkY tabăra l^ati>, 
9re kariX Mi Ipaiţ IŞvxţm Xatnţanţl ki oastea sa. la 
nodimoari aiiroane de ŞovaBi, mi di>ndi nuali» la ta- 
bira NeaoE^ţilor la lok larri, ai %^ kahl de svnti 
Xatmanfl, ipi kizipdi Xatman^l într'Yn n>zor kt &tfl 
io sKy amea |ii niBilit NeşmţiI ntmal si>l ia, hu:i> De- 
kisari Ki>nitan>l, s'ai slobozit asmra Xaţpiaiudtly nţi 
a'ai anikat Xatman^l de koada kahlţl Itl Dekvsar, îşi 
Tai denibrtat dela ni>Bala Neamţilor^ mi ÎDk]Jekfbndi 
ore ulti kal ai mal dat nibBal>, mi ai riuiJti ^tabira 
Neamţilor în doi» mi ai pierit kiţl^aa Neaipţ)f> mi bîI 



nre m^lţr xi liar, aii miv trimis la Didiitniniko BoiIi, 
nentrs kare izbindi» în inat^e mnste era Xatman^l la 
Dîmitramko Bodi», nli Bestii n'sme aeea iaTirql. Iar 
ki>ţf av rbma$ av intrat in cetate So^efiiT. lari» daki 
n sfirnrit b^katele den Cetate, e! s'ai îukinat. De 
mtlte ori eoria Ni^amţil den reiate mi da rbzboiv 
MoidoBeaniloty mi*! înfringea vhn'b in ti>rr^, Hiri anol 
setmbirbita nedestrimea noastn», Kînmlingeani, X%n- 
^ani ^e era k^ sineaţe mi kY tonoa^b hng! în koadi, 
mi Ixa nre NearoţI mi't dtqea whwh la qetat^, nre mtlţl 
Neamţl nrindea ai! , mi nre all,i în rizboiv omorea^ 
mi Hin>ml se îmn'bka mi da narola, mi mergea vnil 
la alţii, nini> kmdS se ţinea de naroll», mi Hir emia 
la rizboi^ a tk*em zi, a natra zi, Hiri» dak*i» av sfbr- 
mit xfana el s'ax înkinat mi av emit, -snîl av Benit 
la Dîmitramko Bodi, alţii s'av dis în ţara lot slobozi. 
Daki» a$ emit NeamţiI den cetate, ai rimas tot 
qe av fostf în qetate hkrvtl boeremll' mi nervţito- 
l*emtl, lizly sinetei mi maxle, mi av întlat vn kvh a 
Bizirivli) k% Ilanaiotake S'mearHd, u)i ai dei^kt^at si- 
kriile, sinetele, mi aS hat milte afgintxVir, mi odoa- 
fh ne a* risit, mi nre linn> T»i-kt s'av imnht mi 
Tlanaiotaki de afgintirl mi de IvkrTrI bsne, ^^r ne av 
mal rimas, mi lea^ hat a ks! ai fost, ne ax ri»sit ne- 
Itat, (ar mvlţl av rimas nirvbaml de tot 4e av aBYt 
akolo in qetate. Iafi> Biindv Bvxim Xatmanil atin- 
gea dela So^aBi în lami la Dimitt*amko Bodi, fbki- 
t'af alaiv kf toţi sliHcitoiHl kirţil, k% trimbiţe, k% 
dobe, ka inil Xatman Bestit de izbmde, shncindi 
Domnilor mi ţiril nre atvhqea. 

IV. 



)(26)( 

Aqesti Dimitramko Bodi> ai skos nrlif nre (ea'- 
ţile oamenilor, kare anririe nibn attnnl n'av mal fostv 
in ţan» ni^ la o Domnie, filndi ţara amestekati, oame- 
nii strimYtaţY dela lokirile lor dvni» ernat«l Ti>tarilor, 
ki ameam de atonul av rimas ţaria nntie den llrit 
nini> Nistrs ni>ni> asti>zl, av dat xxrtil nre feaţe toi 
ai strinsv bani la BÎstierie. tn an$l 7183, ai foâti 
omor de qivm'b în ţari nre mvlte lokvrt mi mal ma- 
re în thrri în lami, den Una Ut bnie nini> la Ok- 
tomBrie, milţl oameni ai mvrit k^ feqorl ka tot, mi 
leai rimas kastle nistil, Domnia ai emit d%irb mi- 
nistirea Filată, kt boHiril, mi akolo nuzmdi atnti 
kort^rl de rri^ea omor^dil. Era Kaqlan namiea Ja 
ţ^oţora kv oaste, de netre^ea xaznale imniritemU ^e 
le dYqea la Kameniţi, a^ela ai maziUt jire D^unitram- 
ko Bodi, Biind^I ferman d^ mazilit fire Dvmitramko 
Bodi, mi kemmdil, ai mer$i dela Ţţlata U Uoţora 
Tai mazilit, mi nt Tai mal lisat si) file în lami, ki 
doamni ni aBea, ni dela Uoţora ai trimis de m'ai 
ridikat anrlîktl, mi s'ai d^s la {Xarirrad. Aqesti Pv- 
mitramko Bodi, nentrv si între în Boea ŢYrqilor, fie 
în ne zi de nosti mmka karne k's T^sr^il ^e Benia oas- 
ncţl la dmsid , mi deiilma legea kreţatineaski mi 
nostirile, mi ni( nvmal si între în boia Tvrqilor fi- 
vea adastă, ^i nentrv ki'l erak]sirît.a nosti, nrekvn 
toţi Freqil ai aqeasti erese, de okiriski nre Hei ne 
ai tokmit miaiamizat sfinte nostirl si le ţie kremti- 
nil. (Ztqe Domnul Xs. «line se leanidi de mine înain- 
tea oamenilor mi ei mi bo» lenida de aqe;la înain- 
tea tatihl mei velvl den ^erH^rl, ) devi nime, nentrv 
Hinstea den Ivmea a^easti trekitoare, si nv indnz- 
neaski a kilka leagea mi sfintele nosttri qe smt date 



XarX 

de sfinijil aaostoll un de sfintele i taat% limea siJMt- 
n», mi ales Dvmitramko Bodi>y fiindi om biitrui mi 
anitMOie de sfirmit 

Ai^I insaţi» nre Domnii mi oamenii vel 

marl^ ki k'btîmb'btri>ne8kv deanl^ ki 

atiitamalmiltY der%Yti»ţl8i>8elase. 

^ntrs nraailele sav legile kare ai dat Lakedem6- 
neanilori ai amizat LikYrrY, vel bi>tn>nl trekindv si» 
se vimteaski k% mare vinste de vel tineri ori înde 
ar BoroBi h€L bi»tn>nly akolo si> taki> vel tineri. De 
s'ar nrileflKi den nenorovire, si> n>m%e vel bitran la 
linsa vea de nre iriii^ si» albi» xranii den keltti»» 
la ţ%r.iil|vnu; nv nimal xrani» ve lear fi de trai# &% 
li K dea^ve nu de desfitirl înki> sh le agivnrb. 

tntra anoflermatele sale snine niitarxi, ki> Kato 
^aniorhlYly fbkindt kittare sateloriRimiltl, den afa- 
ra inil.kase^ ai vbz%t nre m b'btrbii svsniniindi mi 
B%ră>%ndi > mite lakn»ml den okl^ mi întreb%ndtl Kato^ 
v^ ni. i sar fi tirfnnlat de nl'bnge ama kv amar, n fie 
zis bitrinil : Dumnezei te bikire Kato, hitrt toate 
vele kt irimâr karele la Breame de întristivivne W-al 
foşti oilArbere. Ki minn»erile karele le kinoamte^ 
aoma staţi inimii^ ka leaktrile trimtlsl, karele fbk un- 
dite de sirri, s%ni>tate advk, Min» vele tfcrzil boa* 
li adaor. Kmdi îmi BezI m%nYle mele zr%n>iate ka 
ki kentenile, nivoarele înfiate, nra fi»n» dinţi, faţa 
bigediiy barba afimati ,. kaml kînnti, mi ki> emtl 
bărbat inţelenti» nentn ki» al nitit vk mi» tntrebr^ 
nentrs ve aml nluige, dan» vine si> afli» intr'aveasti» B%r« 
st^ in kare m» aflv ei, mikar de n'ar nlwge nentrv 



)(28)( 

Htţîh qe ar asea, ihari> nenlrv tiidelYbrâtYl tpatvl loi> 
ii s'ir^iiikdea s'b nlînri, mi s% geami» de nvrvrea. 

Ki qine este inrrei^iat de au!, âvela este deboale 
msuqit, de nenrieteţil Bitiniat, de nrieteni dat tlVb-^ 
rir, da 'iienoroqire asvnrit^ de tn> mi de si>n/iie tmv 
iiresimlţ kare este aqela^ve nofiemte^Bieai,'!»' Imx^V i^< 
sokoleamte ]ii>'ili«ie ki %n hkrv mal^ mape q^rlare^ 
DsmnezeY as^nţ^a otkatelor noastre kare leam fbk^t, 
nv noate a âritaţ^ de kit, k^ndv ne vlti> în mitlţime 
mi in' Itngîme de zil^, kare ne di tsovhy întrt kar^ 
zile m« affo ev aiiiY biitr'Mi, k% de am fi amea li>trbr) mr 
aiU fi svmrat de Br^m tiiiW^ n« liiotart^ hi, qi BiliţV 
Ivnrb delâ Dvmnezei Himl «eare, ki» «ehf qe BieţSMimte 
miltfi, kv irit este a âskilta qele trekste^' 
«î IHî^si> mtil Katb, ki> sMt kv mrsia de 76 de aV, 
mi' intr^^mtk an! nre tat%ibiei oh om iMmamea, mi 
nre-amoamii., iiiiidoai>^ EpvttmI mi qinql inkl, ami»- 
deiea 9 sironi, ? 11 fraţi, mi 3^ niiierl kt riraBilib liafe, 
uii 5 siisKiiqe, karele miav foşti kitrv deafitare^ mi 
14 fe^erl rsoniqi am înrvonat, mi qie este mal trbti^ de 
aveastea^ doi imietenl «mi astPikat^ den* kanl^'uvl la 
Kaua trua, . aii vi aiqea !în R%m aaea : ka^, a kiroiv 
moantede ik;ht ; ai. toate rudenii t meale'ipii Melar d«' 
aivroane al «ftielivad atnar mjai . fo&li, ki xdnl oski>»f 
deseiiia bisteimalî rr^invleste^ ^dei k%t a: ni^irde nre 
qela'.nre: bapele delaiinimi^ il ifvbema, mi karele dei 
slinv.teiHfbemte. ) >! - . i • • i 

« ; larb ki> Dimnezcv ki atita a se îndestila- a^ sid« 
kotit, ktb Mir fi k% Bitinare,. k*b at%tea B^deiise ii 
rriroi»dit asiara kasel.meale, mi aqeasta mai mare fr^* 
madi> de k%t altele aX adaos^ ki» mi tn Benot bh»*» 
şti^mal sţ fie mie, karele tar fi meititenitorHr' bvnelor 



)(a»X 

meale, mi ore mine sinnr kare si> nlmrv Beata mea 
^ea nenoroqitii In'at lisat, mi amea kredinţi)! tale mir-i 
tiriseskv KatQy mi nentn Dumnezeii ud nemiritonv 
te roriy de sreame ki> mi on>man emtl ki kidestilati» 
bvnitate, mianorodvlYl ^easor, ka dentr'aveate doa% 
m hkri: si'ml ai?i>ţl k% sbi aqestv nenot si mi askil- 
teiiFemine, sax kit.de kirindv ail lal Beata, aii; 
Avi nesoinţi, ki nimik Hi'l mal amar de kit ai fiv 
suYs roanelor ^elor BiT, karele anndv ami 76 de 
asI ntmal nentrv si nlmrv nre qel morţi al tiliel. 

Katotaui&dv Hcâloba bitrinilvl dvni iie af aflat 
ki aY sniă direntv, kemuidv nre qel tinir, amM 
MV 2is : de al faqe ti fiivle slYwba tâ mi nre mine 
de direarie.mi nre tine sinFYr den irivrae tealn» 
dika; Hiri deBreame ^e amea este hknd^ kt nbdhu 
re bri ne boI normai Bel nriimi, nemikv nv boi# no- 
rmai hkrt strein dela direnţatei adesipat ţie zik, ki 
^elor tineri nlnrekim emtl t%^ mal mare-rimine nen* 
Xvt rremealele fikit^ de kit nentrs certarea insi>m«* 
nati, dator» este si hi direare, mi amea noronqi in* 
tai Kişali 81 fie bitft kt beate, kiql în rtboae 
mi în nvtoare tă nre raomttif^ anol denarte de xo* 
tanle Rimiiit nortnveskv si fii izronit, de Brearae 
>ne ewtr tmir nv, nre trmi de toate btnek kile al 
Itajt silfii strein, de areame Hb nt asktlţr nremomt-^ 
tiv^ a kirtia nirere amea de tare sokoteali este, amea 
neiltrt «lel tineri, si nt îodnzneaski a fi îmndtriBa 
qelor bitrml newistemi mi neasktltitorl, kim mi nem 
Mie le BÎne.momtenire de agivnsv^ si nt sbkoteaski, 
ki li se kade a fi de kit alţii mal ni. 

Filarin skriindv la oare kare nrieten bitrin, zive 
ktm-ki mal miltv skrisoarea aredniki este de filosof de 



kM de tiran; ki» ar â skrirt ki-aiieaste kuinte. 
Uli mi^ mir mi mi» MUm ni^ietine^ ki» m>zi>ndnede 
aidr îlirrefSMt, ki jEsiiitele Mhir, k% te t^\tf mi mn^ 
8tte tt îa:;|iikoa]e mîkmonoidvse^ rvl imi mure^ mi 
mal' mvltii direre am, k%iidi k^etwf neţi sevă nri-- 
ieMd kv Bimiţr, kare anktiadv mintea ta^ onierdi ner 
IntrMili kane denrindv a ae ^nea «n ţara Freqeaaki^ 
adek% tot! tUzarili fsril, givriitoril atnmbv, 'rairamif 
de dămenly mal fbrb rrurb era ftioidi alerra la nel 
kirssţl^,j«e anvka de d^nmil^ ka ki>ndi ar fi skinat 
la altsunvl ibiaearinilor. Ax^ JeMi bsni>tatey denlinire^ 
înţelenqivne mi ncBinoB^ţia^ bitruiilor velor bAX ar 
tmbii sh fie, kindS ^inatindsn kv Damnezeil lorki 
Romani^ mi «I kirmţ! ki ţara rreveaskm, ka bîseri* 
viieineatiiimt sil sokotea.^^ 

IHtnie Fabaiiy akrîiiid<$ zi^e : nrektm h hitrebac; 
oare kare filoaof de lUra^ KraHrl Enirotilor^ întrv a 
k%ril ţar» ise aila anei filosof , kare oram ar fi mar 
bvn nre ni>iaruitv ? S% fie-zis filosofii, ki^ ar fi. Mo^ 
lerdă maY ban oraui nre svnuitx^ kare t%rrmor al Axair 
are 100 kase kafakiii^uii zidsrile litif rbnt'de nietre 
nearre zidite^ utrii efattl iotrx d%nsxl tot de oam^it 
k^rtni^, k^ kan^ele albe; nre Unrb^avastea sii fie 
adaoB ;' Bal Bbmil, aal Kartarenil, aal N«mantier, aaf 
Atenelyf aali El^eldvl, kare "«inql brame in toati» 1y- 
meai'ni>tirbnt«lxl ft% sokoteski a fi, «ar eH sokotindfi 
într'altii kiii de areame ne le ntak lor zidirile albe,' 
in: disaD' sfetnicii tiberl^ na Iii rimine. FoaHe bin^ 
aa .rrbit filosofsly mi aokofieski ki> nime nx seBa de^ 
nirta de sokoteala mea^ kiii Bomid qel intiX imnirat 
BAm:tl;d^i av ales< lOftde bitrudfy neiittv^ kirnra reni- 



bli^, MTB «leeaUlti tinerime toţi la Itkrd ooitiriT 
MV n¥ft. 

D9Mi% «e «m armtal ve wBte da in Bakil «el m« 
kiv «elor bitrul, araţii liLrsl ka s% ne laBt^ţim 
den kare an a aieţil, s% ae ţie bi>tri>n nentrv s% ae 
«însteask^ de b^tn^n, kii amuciitoril legilor nrekm 
at amuat «dnstea «clor b^tnnl, amea den kare ci 
mi an a^ea wiste s'ar fi înMienYt, ai xotikri>L 

Milţl den filosofii «el aekf, sokotia den anii «el 
de namtere a fiekYl, nn-b la moarte 6 Bf»r8le, av 
amuzat. Ilrm^ia ni>n în 6 ani, konil*bria irhirh la al 
16-le an, tinereaeţle mirb în 30 al, statal b^rb^teskt 
nuii> în 55 de al, bitriineţiJe nm ib 80 al, mi B%r» 
sta imbitrbnitib mm» la moarte. Uli amea den 65 ani 
înainte, se nimia bi»triai, mi ami mtim den «e avn- 
sti» sii'l ţinem drentv biitnknl; mi s%*l «instim. lark 
mi bi»truiil trebie fh mtie snre «e «inste mi bin%« 
tate sint si^nawl, ka ka direanti, n% skornttii «in* 
ste si se «insteask«b. Kii de Bom nvbrttriai adeBenl, 
de se Bor notriai a«ele «e ai datorie intre sine, mal 
roiltv snre bxnitate «el bitrinl de kit snre sliw- 
bi «el tineri sint leraţl, nime n% se aa aitima. 
K%«I den toate orandielele, mi den toate neamarile 
nai SIS, înt%I «el bitnfil mi «el tineri snre neBoiii* 
ţa btniitkţil s%nt leraţTi larii nimal «elor bi>tr%nt 
intr'a«asta mal mare-faina Ba ti, k% mal de nmlte ori 
de rremeamte tininl^^den nemtiinţi» sai den neisni- 
t%. Ian» de rremeamte bitrinili dan roalţimea r%%» 
tkţii lai Bine * ). 

*) Ba n fie frimotf « fb fi* ai bktrfBl tntBte doăo oofM bv m tokm«<(kty 
4t ■dr fi brklrMi, Bf ttf fi frtliat. 

Ainatin. S2. 



)(32X 

Sen^a tn oare kare Icarte ziqe, s-b uitil Likle^ 
ktm milli îm binieskv mi m'bHcelieskv, n% de nrie- 
teal sav de nenrietenl i «ii de mine sinnr nentrv 
iiri«iini> ka a^ieasta, ki mi> Bizi întrv ani bi>tri»n mi 
tntri riivtxţl tinir m% rimtif amea kit likn înţin 
ar fi| ve am askmsif desnre Dtmnezel, mi de narte 
mal oiţin kv kare ar fi fostv de folos oamenilor, mi 
amea zi^ie, ^ine se laidi a fi bitrxn, mi qinste de bitnn 
noftemte, întrv minkare k% m-bsiri», intri imbri>ki>min- 
te qinstem, într^ biYtil Iriaz, întrT Boroasi adeai.^ 
rat| întrt sfatvrl îoţelentv, întrv direr! qe ar netre-> 
me ribditoriv, mi de mtxţile qel isniteskv, nrea 
ksrat a fi ÎI trebie. AdeBirat mare lavdi aronisea*- 
mte mie Seneka zikmdv aqeaste kninte : Hirb mal 
mare Bor aronisi bitnnil de' ml Bor iadirenta hkrvri'- 
le sale snre acelea. Kii de Him Bedea iire înmii streini 
de qele qe nv li se kade, mi îmnotriBi mi îmnodo* 
biţi întrs bvnitxţl: ar fi avasta, ki> mrisindine ale 
slvnlor^ am însene a ne înkina lor. 

Kv Birsta anilor, trebve si fie mi nortil xalnelbr, de 
Breame qe alte felivrl de îmbrikiminte featele, alta 
«iele miritate, mi alta BidiBele noarti» , într'aqestY 
kin zik k% s'ar kidea a fi, îmbrbki>mintea kooiilory 
alta a qelor tineri, alta a qelor bitrbnl, karea mal 
kt qinste aqea bi>trineaskii se kade a fi. K% oame- 
nii karil smt ami kv kanti k^rsatv, nv în xaine 
sktmn, qe în fante qinstemi -sii^ml sokoteaski qinstea 
sa, Bredniqia sa. 

Sav ev minţVy s'ai a rru noqiVy ki> aqea neBo- 
inţi demarti karea o bk ma bitrbnl, ka si mear- 
r% neatezly isteţi îmnodobiţl, kiraţl mi gin>ţly nv 
nentrt alti> a», qe ka si li se nari» ki> nis bitrinl 



X33X 
«ie tineri^). 4e likrs este mal neBrediiik, de kit a 
nriBi nre bi>tn>nl, inkinvl smokinelor den smokin 
kizindv de koaate, vel mal de mirat de ki»t a nriai 
nre qela «ie s% £a«ie kt Birsta tmr, mi el este bii- 
trbiiy amea dan> ma! de milte ori un! sine ia kiget 
al nofti n>itiţile în kare s% afli, si> le leanede, nv 
de anii karil ît av, si'l anere **). Ian ei nre Domni 
mi nre vel mari, kirora den bvni Boinţa Ui Dum- 
nezei soseski la bitrineaţi» îl rori, le adik aminte, 
ka niql si se rnnineazi, niqe si> le nae n»Y ki's bi- 
tn>nl. Ki SI mirtirisim adesirvl, avela n% Ba si se 
Bazi bitnn karele la tinereaţi intrv demertirl irL- 
Mmte. 

KfLtl B. 
Domnia ayI AntonieRYset. 

Daki aY mazilit Kanlan Ilamea nre Dimitramko 
Bodi la lloţora, ai senit Domnv ţiril Antonie Rv- 
seţy Hin Frek ţarirradeanY- Avesta era btn mi milo- 
stiB, daki av Benit în skainil domniei , s'av anvkat a 
zidi mi a hkra la domnezeemtile biseariql ka sil ri- 
mii^ nomenire mi nvme bin în ţari, af dires klono- 
niţa la bisearika St Nikolae, mi o ai mindrilit neste tot 
mi ai ztrriBit nridBortl, mi zid îmnregtvr av zidit 



* ) Aoia este de iredniki» bibtn»B«ţf a de n? nt% ka bmna de se<iere. 

nhtarx. 8. 

**) Bianneaţele toţi le aoflctkv wk»k a ta aeni, iar daki> sotvskf, \o\t 
kirtcftkT. 

Atrfstin. 
■ V. 



X34)( 
firektm se Beade, ad-ss'aY mi ami nre oale mni» în 
Eidi;l aqemtil biseariql. Zidit'av mi îmnregH^rvl -m%ni>* 
sliri! Itt St/SaBt zid de niatrb, iie n'av afiikat 8i>'l 
îsnriBeaski. larii îd aldoilea an a Domniei liT, vkH 
ftenit norvnki de av merev ki oaste la cetatea ^^e* 
xrinil în ţira K'bzi^âask'by Hirii den ţara Mi;oten6a»ki» 
av mersi D^ka 6odi> Domnii Minteneski ks oaste 
mi îmnreYMindvse Bizirivl ki oastea Tir«ask%, mibihrt 
tindv cetatea Qexrinlly avBenit oaste Modu^askl», ki 
"Sn Nii^ianvme RaiiiadanoBskil mi av bitst nrii J%ml 
de svntv Weirin, mde m^lţl Tvrqi s'by înnekat in 
Tismen. 

La an'sl dvni» aqasta. Far av mersi Tvrqil ki omtl 
la Hexrin mi Domnia aqestor ţirT, mi ni>ni> a aenit 
oastea Moskiqaski, av dobândit T^rqil Hexrin^l kv 
Biklemir, zik ki> si fie kizit în robie la Tsrql, xn 
feqor a hi KamadanoBskie Knea^tl dentrsh IIohiz, de 
mal nainte de qe ai mersi Tirqil la ^exrin , mi Tai 
foşti tirqît, wrfc înţ^lerbndv el k* este tafB-sii Ra- 
madanoBskil ki omtile Moskiqemtl la ^extin, ai snis 
Tirqilor sil dikT> mi nre dmsil lă ^eirîn, k% daki 
11 Ba mti tatx-si>iy noate si'l riskymnere^ deqr iriefr- 
rxndi Tsrqîl adoaora la Hexrin, ai dis rte âqel fe- 
^or a Itl RamadanoBskil kY dmmil, u!ki sl> fie ekris 
la tati-sii si> mtie ki> este mi el akolo. si> silefaski 
si>'l skoaţi» den robie, agn^nrindi tini Tirqil kv daf^ 
rsrl la RamadanoBskil, mi dmdil feqor^l, ai fbkit 
memterm-nr mi ai dat qetatea Uexrinil/ mi întrindi 
Tvrqil în qetate ai tXHit mi ai robit nre toţi kiţl 
era în qetate, mi ăi dat tok veliţii de ai arşi nin 
Sti nimi^ntiy k> era de lemnt mi de mminti, Rama- 
danoBskie s'ai fbkit a ft^i k% oaste, mi timninindtse 



X35X 
kt oâslea Moskiqaskx Hd Benia agH(loi>i la Mexrinv 
leai soYs k% ai dobândii Tvral cetatea ^lexriuvlily 
mi s'ai intorsi indemertVy Htrb nre irm'k fmn%rat¥l 
Moskiqeski, înţideruidi de Bikleinirsl Itl Ramadanot- 
skie. Tai jits la inink%, mi ai. tonit banii ^.t ai; Itat 
dela Ttnil nentrY qetatea MeaxriiiYl, mi my tirnat îa 
TVThf s-b'l satvre de bani. 

La Antonie Bodi>^ era Xatman FaBrila Kostakie, tari 
dal^i» aţ mersv ki oastea la Mexriu,^ mtitt luiuiv Ui- 
XIV Xatmanil deBizirHd, nentrv rizboHd «lealîfostv 
aait kv Leamil, dikindi zaxarea iu Kamenii,i| Xalil 
nauea mi Bmm kv sh^citoril ţiril fbkindt nodil 
neste Nistrv, senise Leamil de sta kt oaste si nt lase 
SI treaki zaxareaoa la Kameniţi, mi stmdv Bite)Kca« 
mte av bitYt nre Leaml. Aqel [lame intrebindv nre 
Antonie Bodi, xnde este Bixism Xatmautl l^y. Anto- 
nie. Bodi> av snYs ki s'aY bolniait mi n av uvtil ae** 
ni în oaste, mi ladati ăi norinqit Ui Antonie Bodi^ 
8i> trimiţi la Btxim Xatman)d mikar bolnas k^iu ar 
ii nimal si'l adyki, mi nimal qe >a¥ kittat a trimi- 
te hi Antonie Bodi mal kirmdv la livxfm de av 
mersv tokma la Meaxrin^ Hin mernudi nre kmuil 
nsstil ks kiţl-Ba slixdtorl; at dat neste nimte HbtahI 
ne ţinea mlieaBtl Ttrqslor den nemte stiuvl de uiatri, 
Bu nime nVl ntlea dobmdi, daki anika de îiitra iu 
stiawle awale, fan loBÎndsl lisxSiu k« vine era kv 
diBsil den aliaKitorl. mm a agivnge el la atenql^ nre 
tot,! HiY liat de mmazl, mi mernodi la adinare Miii 
înkinat la Ilamea, nentri kare shmh'h, oi'av f i^k it aita* 
ste mi mme bvn dela Ilamea, mi av norsnvit Ui An* 
fonie Bodi de Tav nw Xatman, mi si nv mtie k 
ftkimbi den Xitminie, mikai* ki mi Dtka Bc 



X36X 
Domml Mvnteneskv deakolo den oaste era îndemni»-' 
tonv nentri kvmnati-siY BvxYui Xatmantl la Ilamea, 
se trimiţi» si>'l adiki, si'l nte Xatman, dan> mi xir- 
nima IvX ii anta la stioml, kvm mi atsnql i s'ai ori- 
leHiit a merge n% k% mina roalii la adunare. 

lire atvnqea la Iloarta imniriţieV, Dimitramko Bo- 
di> Kantakozino imbla nentrs Domnia ţiri^, si> mazi- 
leaski» nre Antonie Bodi^ ian» lUirban Kantakozino 
Lorofbttl den ţara Minteneaski, nentrt Domnia ţi- 
ril Mtntenemt! si mazileaski» nre Difka Bodi. lire 
nierban Lorofktvl lai foşti li>sat Dika Bodi> Kaîma- 
kam în B^k^remtl mi isnrasnik^ si nteaski kisrţile 
Domnemtl akolo în B^k'sremtl, kmdv a^ nirrqes Dt- 
ka Bddi> kt oastea la Hexrin, mi daki ai nlit kvr- 
ţile domnemtY, el ii'av amtentat nre Dska Bodi^ fiin- 
dvl de m^ltv aminte de Domnie ktm ar nvtea si» hisi 
Domnit at nribegit, mi aeindv nrieteni lanoartaîm- 
]n>riţîel, av keltvit mi ai emit Domni în ţara Mtn- 
teneaski^ skimbmdi nre Dvka Bodi den skavnti 
Domniei ţiril Mvntenemtl în Domnia ţiri>I Moldo- 
Bit De^I Antonie Bodi întorkindYse ki oastea dela 
Mexrin ai Benit nini» la Soroka, mi akolo Biindtl 
mazilia^ Fai Isat Ari» îmninteski mi l'ai d^s în Iţa- 
rirrady akolo 'I era doamna mi fe^orix la kasa IyL 

Dvka Bodi> întorkindise dela ^exrin ai mersi în 
skatnvl s%i în Bikiremtl, mi akolo Biindil skinbare 
Domniei, mi ai Benit Domni ţiril MoldoBil, în nostsl 
Kri^ivnvUl; în anii 7186; DekemBr. 6. 



)(37X 

K^n 9. 

Domnia Dvlcil Bodi al treilea rindv. 



Benit'av Domnv \%rhl Dika Bodi kt atreia Dom* 
nie den Domnia ţirţi Mintenemtl, Mnit'av ks dinsYl 
mi kiţNBa boHirI Mintenemtl, nribegindv de rriHcea 
Itl Illerban Bpdi qe Benia Domnv ţiril MintenemU, 
ki> a^emU boHurl m se notriaea în sfatvl Ui Ulerhan 
Lorofiitil» m ns Tav niUt amtenta sî'l sazi «Domn^ 
^e av emit toţr kz Dika Bodi. 

Ore a^eale BremI era rrev ţi>n>I noastre nentrv 
zaxarale, mi menzilirl la drsmil Kameniţil, mi kY 
keltYfala ^e trebiHi la skimbatil Ilamilor de Kame^ 
niţi, era loktrile tot ntstil den lami ni>ni> in NistrY, 
inkiiden ematil Ti>tan>lor ktm s'av nomenit la Dom- 
nia Ui Dimitramko Bodi. 

Amezase Antonie Bodi> slisidtori in tabiri» mi in 
Stefbnemtl de ţinea drsmtl de kal de olak mi de xra- 
ni iTbni» in Kameniţi kt mvlti» neBoe de Tirql ne 
irdina in s^s mi in gios, mi senia nodtazYrl de neste 
Nistry, mi losea nre Ţtrql mi nre nensţitorl la drs- 
mil Kameniţil de milte ort Ian» Dska Bodi> ame-r 
zmdţ slvHâtorl de agivnsY mi în Stefbnemtl mi in 
nerireta, mi osebit trimitea stear^rl de lefegii de na** 
z'b nre kimni, mi linkanil ^e asea^ deti s'av auiezat 
uri s'av notolit, mi era naqe. 

Iari> 1q aldoilea an a Domniei Ul^ av ti>Kit nre 
trei boiarl. anvme nre Basilie Tetka sel Bisternik^ mi 
nre Bordan )Kikiiiqer»l, mi nre Lvnil Sidgeanvl^ 



X3»X 

ani>iiJYl Bikleanfy av fikitt karte fiikleani ki iskili- 
tvra Ui Dimitraaiko Bodi> Kantakozino, karele era 
mazilit in ţjarirrad, skriindv la o sami de kineteni! 
dela ţinitvl Orxeivltl mi a L'iiiYninel^ ka dela smrTir 
Dimitramko Bodi, ktm den mila hi D^mnezev Tav 
iniltit imirkriţia kz Domnia ţiril, ne îndati ne or 
Bedai kartea hi si mafpii si nrinrh nre Dvka Bbdi, 
mi kv toati> krfâW hi, mi nre o sâith> de boHvrl ant-^ 
me nre Miron Lorofbti!, mi nre fiintras! Xalmant); tai 
ifl kaffteft a^eea era izsozit kir ^e moarte or omo^b 
nre Dika Bdd%y mi kt «<e moarte nre Doamna mi nre 
kokoiilfy fiii ne saim% or faqe Ivi E^xsm Xa^man^hl^ 
mi hi Miron Lorof^t^l, sokotindi kt kioeteniile mi 
•hMiitoril dela a^eale ţinvttrl «rea l^ne s^ nleaki> la 
hkrYH Qoaoy mitrim^indv kartea aiveia Tei^ka Bi^er* 
nlkvl mi Bordan ^itm^eml, nre L^^nvl Sslgearfvţ aie^ 
Io la k'bnitanil de Orxei^ mi de^Liinismns,^ ksAiîi vuindS^ 
k«rtea hi Dinntramko Bodi^ amea skfnnd& lachntniyy 
nre o narte s^av fik^t a nriimi norMkă ^e le skrie. 
Bir 0e de alt% narte'sn kinitan anime De^i^ar, hindv 
kimea anttHiy «V bkiblikat mi kMi tuM â» silr^î av Be^ 
nit de «Y dat mlire ikifby hi B«xvm Xattnanil, i^vrea^ 
mea de amia8« ii, mi skYhndvse 6»vm den $omnv 
af meraf la kvrie mi dlMl4 mtire Dvki^ 66€h> înĂs- 
tb af trhnis nreTfeopril;i> <ft«dil SirdarwP d0 a^n>rinsr9 
mre LmuI SYl^rHCt mi la'S ad& kt liâiMr^ karele M- 
Snâ% m snvs k% fa^ trimis Basiliei Tevka^ Sisterniktl 
fiii k% Bordim Htitniqaml kv aqea karteakolola k%<^ 
nitanil de Orxeiv mi de L'&nsmnar mi îndati> trimi« 
ţindi nre Bambdikiiamea kv Seimeni la razdele bota- 
rilor aqelora de miv adis mi kiv svs la na2% man» w 
iikit Dinan kildţl boiartl mi ki MitfoaolitYl Dositev, 



mi adYk%nds]f ore tvstril la DÎBaa in orrada; Kirţil^ 
iui întrebindil, n'av mal tir%da(it BiklemvDl lor, ^i 
ai suts difentt ki el si>nti BÎnoBaţr, mi araea Dika 
Bodi» ^erea gnrdes dela boHirI, boKirI dimneasoasirv 
miror ^i mi gHfdekaţl k% aneintl boHirl. lUidYipit 
Disaii Hii jskps la £bDti>ni mi mv tiiaL 

Dvka Bodi iatr'aqestam an av mersv la Uarirrad> 
aaindl mirh kt Ştefan Bodi fe«iorYl Radvlsl Bodit, 
oentrt lorodna fitkisa Katrinif, w olt>rpdise kv $te^ 
fan Bodii fevort RadvliI Bodi> inki» de koniH mi-* 
ki», Mt* dak'b ai agiYnsv la Barata k'bMtoTiel, nt se 
ţinea Dika Bodi» de tbkmeal'ht mi emindi fata de fă* 
ţi» Ia DJBanvl BizirHshl av n»ma$ fevon^l RadvliI Ba* 
di> nre Dfvka :Bodi> dela Diaan, mi ni^mal m i^i k-hi^ 
tat Dykil Bodi^ a.fave tokmali 3i> «ie în ţari» ai nvn* 
teaski> fe^orsl Bad^H Bodi. 

. Atm^ea fiindv Dnka Bodi> în U^irrady Ki^za^il 
dela Okralni k%ţl era neate Niatrs ml nesto Bix, s'a 
inkifiak la îmni>nbţia Tirk^l^Y mi ai dat DYki>I Bodi» 
mi Xitmmia de Skraena, datt^i w titi mi biizdv 
ran, mi mlik de sobpl, nrekim . nirta JCatmanil Kii^i»" 
nemUj mi Biindi den fXarirrad Domni k% trei tiivrl 
D^ka •Bad'biL.mi^^e akrîia în titsUmillBr, Domni ţi- 
ril MoldoJMl mi ^kralnil» imi dini» ^e ai nuntit ainl 
ia Uua d^ndiml titft filk%sa Katrina dtoi> fe^oril Ba-^ 
dvlsl Bodi> niBit» .Domneaski» kt soli den ^ţiriJe me^ 
giame ainindi la,amt% kv dartri sktmne ka la tn 
Pomni aeslit mi aBVt^ aimei^i I>ykaBodi,la Okraf-» 
n'hf n%mi ÎQ Neaiirw» wi ai ami^at Xatmm KiizaHi-* 
k>r nre lanfi pr^im^^ Trek £undi mtîa limba mi obi^ 
^tHh Rfsţwtl, k^ era om simt, mi nqlkoBniHl nre 
oaate K3>zT,!ieask%. aă a^ :den Kin^tenUle Ki^z.\Aft\s^^ 



:(4o-)( 

mi ai ms de ai fkktt kase domneiutr în ţii'mvrile 
BvxeUl U IIInikoBay mi alte kase inţirmtrile Nistri"» 
hi la ^ik'bB^Ykay mi daki> ai ntit kasele^ aldoilea 
an nrimifiâra, iar av mersv Dika Bodi nmi în Ne- 
iairoB ki toati kasa hl^ mi ki toţ! boMirir, nrimblm- 
dvse aBindY naqe ami>zati> de toate nirţile, fbki>ndv 
mease marV mi kemi>ndi nre Xatmanil mi nre IIol- 
koBniq! la rnasi», qinstindYl nmi» se Beselea kit ni 
nttea sta, ^i'l Iva tOBarimil de'I diraea nre la kasele 
Iot. 

Dvka Bodi>9 dYin> ^e ax Benît den ţara M^ntenea* 
ski^ av lisat ţara în 6 lini de n'av skos nl^il o da- 
nie, ririndvl boHiril ka nre w Domni aBit, si» kel-» 
tviaski» dela sine, mi daki Bor tre^e 6 hnl attnvea 
Ba skoate skrisoare mi'm! Ba Iva banii, ki> ţara era 
siraki, înki» den ernatri Titarilor , de^I nre soko*» 
teala boiarilor ai Ivatzanis dela mina boKirilor, si> al- 
bi al nlini banii dini mease hnl, Ian> nre vrmi mart 
neBoI era nre boHirl, mi nre mmistirl nu nre ţan^ 
kit itK se mal nitea nliti oamenii k^ kit aBea, mi 
k-bzi tvtsror ki vrit Dika Bodi, k% toţi rsra Dsm^ 
nezei si'l mmtSHisk'b de BrbHcmimia IvL 

Ian în a qinqilea an al Domniei hi, 1. 7191, rb- 
tindise Tsrqil de oaste si marn în ţara Memţeaski, 
Benifai nortnki mi la Dika Bodi, mi la lUerban 
Bodi Domnii Mtnteneski si marn on el ki oastea 
ţiril lor, mi nirqezmdi DvkaBodi Anril. 30, mer« 
gea în'iet, neijtrv Titari mn s'ai strekirat toţi, karil 
Biindi nrin ţan, fi^ea milti strikiqHme nre mde 
ai agHrnsi, mm ai trekit în ţara Mtnteneaski, ano! 
ai trekit mi Dvka Bodi nre la FokmanI kt milti 
boerime uri oaste rriimti; Hin KilmikamI ai lisat 



X83)( 

«ie tineri^). 4e hkrv este mal neBrednik, de kit a 
nriBi nre bitri>nr, inkinsl smokinelor den smokin 
kizindv de koaate, qel mal de mirat de kit a nriii 
nre ^ela ^e si» faqe kt Birsta tmr, mi el este bii- 
tri>ny amea dan> mar de milte ori îmi Bine în ktget 
al nofti n>Ytiţile în kare si afli, si le leanede, nv 
de anii karil îl air, si'l anere *% Ian ei nre Domni 
mi nre ^el mari, kirora den bini Boinţa lil Dvm- 
nezei soseskt la bitrineaţi îl rorv, le advk aminte, 
ka ni^ si se nmineazi, ni^e si le nae riY ki's bi- 
tnnL Ki SI mirtirisim adesirvl, a^ela ni Ba si se 
Bazi bitnn karele la tinereaţi intrv demertirl tri- 
Moite. 

KfLtt S. 
Domnia ayI AntonieRiset. 

Daki aY mazilit Kanlan Ilamea nre Dimitramko 
Bodi la t^oţora, ai senit Domnv ţiril Antonie Rv- 
set, Hin Trek ţarirradeanY- Acesta era btn mi milo- 
stiB, daki av Benit în ska^snil domniei, s'av aniskat a 
zidi mi a hkra la domnezeemtile biseariql ka sil ri- 
miie nomenire mi nvme bm în ţai^, ai dires klono- 
niţa la bisearika St Nikolae, mi o ni mindrilit neste tot 
mi av ztrriBit nridBortl, mi zid îmnregtvr av zidit 



* } Aoia este de iredniki» bibtn»Beţf a de n? nt% ka bmna de se<iere. 

nhtarx. 8. 

*') fibtr^iieaţele toţi le ooflctkv tuKk a ta Beni, uir daki» 8osi>skf, toţ¥ 
kîrteftki. 

AtrYstin^ 

y. 



)(42)( 
Iltuie k% Br'o trei mit de TYiqlT^ mly el kt toati oastea 
av irsrqes dela Enilui mi av mersv la Beqp^^ nemik 
zibaBi fbki>ndv la Eniki^. tn Benti era n^mat m 
riniran* antme Staremberr* k^ 25000 de Neamţf, 
Bosit'av Tvrqil svntY qetatea Beqad în 5 zile a hi linie, 
mi av ziboBit nini în 2 zile a Ui SentemBrie. 6i>« 
tmdv nenirisit den tlnirl, ktm mi den cetate se 
atiiira BiteHceamte, era în mare stribsoare qel den qe- 
tate mi în kimnmi de neire, neaiindvle agH(tori%y 
nViiM at Benit Sobeţkil KraHd Lemeski ki oaste mi 
ai h%t%t nre Tlrql, mi av mintsit qetatea Be^ndil, 
mi întorki>ndvse Biziri^l a$ stitith Btda kiteBa zile, 
mi noronndsse KraFsl Lemeskv kv oastea în gios, 
ne deqasta narte de Dinire, Hiri» av mersi oastea 
Tirqeaski» îmnrotÎBa omtil Lememtl mi ai fi>kit riz- 
boFS siteHceamte, mi Hir a^ înfrintv nre Tirql^ dan» 
n% ki ntţiui> kidere mi omtil Lememtl. 

Stmdv BizirHd la Bida, niqe nre Domnii aqestor 
ţirl nVl li>sa sVml Bie în ţ^^le sale, qe mi nre Dv- 
ka Bodi mi nre lUerb^n Bodi> îf ţinea ki oamenii lor 
akolo. Deql, Ulerban Bod'b, sfitiKi nre D^ka Bodi» 
ka si dea bani, si>'ml faki>. isurani si>'i sloboazi, el 
n'aK Brit si> dea, zikxndi ki> el nu Ba faqe obiqeFK, 
ki> noi kmdY Benim în oaste, smtem datori si> adv-> 
qem noklon Biziradvl, Hir kmdx ne întoarqem den 
oaste, ne îmbraki ki kaftan mi suntem slobozi si mer* 
gim în tjirile noastre ; Hirii Ulerban Bod'b ziqea, noi 
s'aY Bom agHfnge si» Benim kv Tirqil în oaste sav ba, 
qi si dim qe Bom da si skinim mal kirmdv, Hiti 
ki în MoldoBa se aide ki se noroari L^mil. Da. 
ki^ai bitit Leamil nre Tvrql la Beqţv, s'ai ridikat 
MoldoBenil qe era nribeagi în ţara Lewaski, ki fie. 



X35X 
kt Oastea Moskiqaski ^ei' Benia agFstoriY la Vexrin^ 
leai snvs ki> av dobiodiC TyrqiK cetatea ^exrinvhl, 
mi s'ali intorsf îndemertv, Hirix nre irmi tmniratvl 
Moskiqeskv^ înţilerbndt de Bikleiau^l Itl BamadanoB- 
skie, l'av nts la, minki», uii ai. tonit bani! ne av hat 
delâ Tltrql neutri qetatea MeaxrinYly mi Htv turnat în 
T%r%, siv'l satBre.de bani. 

. . La Antonie Bodi)^ em Xatman FaBrila Kostakie, tari» 
dalfi> aţ mersv ki oastea la ^exriD^ uitiBt funda By- 
xim Xatmanil deBizirH^, nenlrB r>zboHd qeaifostv 
aBBt kB LeaniiI, d^kindi zasiarea in Kameniţi», Xalil 
Oaviea mi Bbxbui kB slv^toriX ţiril fbkmdt nodsl 
neste Nisirv, senise Leamil de sta kt oaste si» nt lase 
s% treaki zaxareaoa la Kaineniţ^^ mi stmdv Bitexcea* 
mte aB bi»tBt nre Leaml. A^el [lame întrebindY nre 
Antpnie Bodi^ vnde este BixBm Xatmantl fbB, Anto*- 
nie. Bodi> av snBs ki» s'av boţni>Bit uii nai nBtBt b^ 
ni m oaste, ^i indati» a$ norxn^it Ui Antonie Bodi» 
şi> trioiiţi }a BBxBm Xatmanvl m'bkar bolnaB kxm ar 
ii nBmal si»'l advki», mi nBmal ne t&i ki>Btat a trimis 
ţe IbI Antonie Bodi> mal kirindv la BBxBm de ai 
mersi tokma la. Meaxrin^ hii*i> merriindi nre kionnl 
a.Bsti| kB kiţl-Ba slBxdtorl^ at dat neste nimte HaizMl 
ne ţinea mlieaBi;! TBrvilor den nemte sti>n«X de niatr;]^, 
MU nime nB'I ntleă dobândi,, dakib anxka de înti^ îa 
st%oNDelie aveale, Hiri» loBindBl BbxBiu kB ^ineerakB 
dii«sBl den s}B»(itorI. nini> a agFBnge el la stenvl^ Dr6 
toţT Hii hat de rrBmaz!, mi merri^ndi la adBnare Mii 
inkinat la Ilamea, nentrB kare shmbiy m'ai fbkBt nea- 
ste mi nBme bvn dela Ilamea, mi ai norxniiit hi An- 
tonie Bodi» de Tai nxs Xatman, mi si» nB mlie kil 
skimbi den Xxtmmie^ mikar ki> mi DBka Bodi> 



ka s% fie mersS âmindol la Bizirn^l khmera anii>ndof 
BOroBÎ^T^. odati» 8i>'ml hi zta bYni>y mi îl îmbia nre 
Dvka Bodi> s'h marri» Drîn ţafa MYnteneaski^ fiindv 
mi Doamna Dokil Bodi> akolo la En^ila^ av mi mersY 
nierban Bodi> la Bizinvl de a:^ nirbt nre D^ka Bo^» 
BOy nentrY SOO de Dtngt de banY^ .^e ai hat Dvka Bo* 
dl den ţara Mtnteneaski, biril ţiri! ^e era si'l tri- 
miţi la îmnirbţiei mi n% lai trimis kindi av Benit 
Pomili dett..ţft|?a MYnteneaski» aivea în ţari, mi înda* 
ti> ai întcn^jlŢlţlM^ Dika Bbdi, rai emindi la Bizirn^l 
ai n»mas Itterbap Bodi nre D«ka Bodi, si dea ba-r 
nil a^eta, m neaBindi bani, ai lisat zilori Dska Bo^ 
dl nentrv bani, nre doi boiarl al sil akolo în Beli-* 
ţrad) nre KatargiH tel Komis mi nre Tioaiae Bel Ule- 
trarii, nini Ba triiftite banii. 

Dska Bodi n^rindi ai marn nrin ţara Msnte-* 
&easki nrektm îndemna Illerban Boc^, ş'ai inmilat 
kitrv sokoteala aa^ mi ai kiztt îa nrimemâie, ki de 
ai sokotit el nre lUerbafti Bodi ki Kir fi nanneten^ 
Hin nrieteneamte îl sfitv^ ki in ţara Minteneaskii 
era mi Doamna k:g toati kasa IsI, de înde ar fi nttvt 
si'ml kaste tr^bile Domniei ; ^e trekmdi Di;ka Bodi 
ne den gies de Mitraaiţi ai loait ne den gios de Ti«^ 
mimBar, mi nriti Lorom, mi de akolo drenti m*in 
ţara ^^nrvreăski nre la Dobra ,ai senit nmi în Beli*" 
rrad, la sKaKn^l krieski. Era Kraii l^nrireski Anaii 
Mixai nrieten D'skil Bodi» lai noftit în kirţile Kri- 
emtl de al deskilîkat, mi a$ ffekat masi mare bel-^ 
ketvindi mni a treui zi, kt mare Beselie mi kv gio- 
ksrly mi sfits^a Krand nre Dika Bodi sil dea kxte* 
Ba mii da katane si'l Nnetreaki mm la skatn^ hi în 
{aml; mi n'ai nnimit D^ka Bodi sib hi oaste, sil 



X4SX 

anere de BrimeHcdia ^e i se ritise de lletri^felko Bo- 
di> kare evA Mnit în So«iaBi>, nd oastea in BYgiak, Kir- 
zaqr mi MoldoBeanf, mi ţara lirbiratii, boHiril în- 
mrekiaţr, Kilmikamil figiţl la minte k%t ar simţi 
k% Bine Dtka Bodi în skara, el si> treakx în ţara 
Vnnreaskii, Mir boiaril qe era în kale k% Dika Bodit 
daki si sosit k% Dika Bod% Ia Bramit, el se min 
kvm ar iaqe si diki de akold nre Dvka Bod% nriii 
ţara Mvnteneaski sil lase akclo, mi el si sie in ţan. 
la qeMilalţl boiaif si se inkine U lUtrivâko Bodi, 
kYgetmdv ki de akmi ar fi izbmdi la kremtinJ^ 
ki mi kasele acelora boHirI era în ţan la mante. 

Ian Miron Lorofital mi BYxim Xatmantl mi Ko- 
standin tlostelnikal, mi ais, ki daki n'ax mersi nrin 
ţara Mmteneaski de tndel nofiea merfaan Bodv dă- 
ri daki am senit nmi ai^e, m aaem ^e tmbla nren 
ţara Mmteneaski, ne Bom meai^ nre Oitsz, nn 
emindv in ţan^ atxn^ea Bom Bedea, de nom mte» 
mearge ki Domntl nostn Ia skatnil Domnidt în laml^ 
noi ne Bom sororî nre Trotsm in gios, snre margi- 
nea ţml Mvnteneamtl, mi de akolo nrekxm ne Ba an« 
ta Breamea amea Bom fii^ie, nre a«iestv sfiit ai nmflByi 
mi av Benit D:gka Bodi neste mmţl nre Oltn la Tro*" 
tam Dekemarie 6, in zva de St^ Nikohe. 

BoHiril qe sfitiia dela BramiY si mam nrin ţa- 
ra Mtnteneaski^ era raaril Kostalul Bel Bomik, mi Ion 
RakoBiţi Bel Daurnik , Teorre trete Lorofit^ Mitrea 
Kmitanvi de kodnr, mi alţii mal de gios, daki ai BI7 
zvt ki na s'av fikat Ivkrsl nre s£aital lor, el av ni- 
nsit de akolo nre Dvka Bodi, mi ai trekat în ţaraţ 
Mvnteneaski. 



)(4e)( 

Dika Bod^ daki ax eoiit la TioUai, mtiindv ore 
netri^elko Bod'b ki» este în SoqaB'b mi oastea Lenia- 
ski» mi KiiZiuskii ÎQ Bvgiak, s'ax nororl>t îa gios nre 
Trotsm mi av ulersv în sat îo Domnemtl, mi akolo 
ziboaindi doao 8i>iiti>minly. oaste neaBindi mal m%U 
t% de 80 de oameni liokanl la doao stearirl, mi 
60 de Selmeanl, Hurb oastea qe era oameni de ţari» 
toţi sav d^s qinemi nre akasi fiindS omteanl, dela 
Ivna IsI Anrilie nxni în nostil Kr^qi^nihl, 8vni>raţl 
de kale^ s'ai dss qine kvm av nvtYt si>'ml afle kase- 
Id beanenite, de rri»iea omtil qe era in ţari^ kvm s'a^ 
zis Budf ns.' 

[letriqelko Bodi> aiindv in Iam|, av mi orbnd^it 
Hre Dimidinskil mi nre Bainskil k% 3 steanri de LeamI 
mi ks 2 stearsrl de Kazaql, si> mam se Joseaski» la 
Domnemtl si> nrinzi nre D^ka Bodi, mf iiirqezî>ndY 
' nodiazil in gios ne Şiret liindv ki sîla nre piazill, 
■d nre qinemi afla dela kasele lor/ mi s'av fbkit ka 
la 500 de oameni tot kirlirime. 

Dika Bodi Inndv neaste de Benirea IvIIIetriqel- 
ko Bodi> în laml^ mi de nodtaz^ s'av sfbtvit ki bo- 
lacil qe ar faqe^ sfbtvia Bixvm Xatmanvl si m stea 
în Domnemtl qe s% se d%k% in FokmanI ki> akolo 
Benise mi Doamkia dela Eriiila, k% ar fi mal fi>n> de 
rriHfb la margine, ki> jn Domnemtl nv av oaste si> 
stea înaintea Brixcmamilor sil, far la margine este mi 
mal denarte^ mi oameni de ar trebvi ffh Bor afla kv 
leafb. lari» Miron Lorofbt^l, av sfitiit si» n% se kli>- 
teaski den Domnemtl, ki nodnizisl qe sine si>nt ne- 
mte tilxarl mi qe niteare av el si» aie asvnra iBniI 
Domnv ka Mxria ta^ si» n% di»m lok^l, ki» aqestv 



mi adik^nd^lf nre tvstri! la Dioan în orrada; K¥rt;lf» 
uii imtehi>ndiîj n'ai mar ti>rid«it Biklemvr:»! lor, ni 
ai ŞBK difentt ki> eY smtir BÎnoBaţT, jni amea Dvka 
Bodi> ^erea gjtvde$ dela foaiari, boHirl dimneaBoastr^^ 
mirpr 3i> mi gFvdeikaţl k¥ a!ieiutl boHir!» lUidvi» 
DiBan. HiY ^kps la £i»ntini> mi hik titiat 

.Vik^L Bod'ib intraqestam an av mersv la Uarirrad^ 
9iWhj^t .ni>n> kt Stefein Bodi £eqor^l Radithl Bodi», 
oentrt lorodna fiikisa Katrinir^ ne o lt)rpdîse kv Ste-^ 
fan Bodii feqors Radvlvl Bodi înki> de konili> mi- 
k'b, >ar daki av agivnsv la Bi>rata kia^toriel, dk se 
ţinea Qika Bodi» de tokmealii, mi emindi fata de fa^ 
ţi Ia DiBan^sl Bi;iît*Hd»I, av rimas fe^iond Rad^hl Ba» 
di> nre D)&ka Bodi> dela DÎBan, mi nymal newi ki>Y^ 
tat Di^kil Bodl^ a fave tokmali 3i Bie în ţari> 87> nvn^ 
tea^i» fe^orvl Badi^lil Bodi>. 

. AUn<iea fiind^ Duh^ Bodi> în ţîiirirrady Ki^za^il 
dela Okralnib k%i,I era neste NistrB mi. neste B^x, s'a 
înkifial la îmmbr^ţia Tirkvl^I mi ai dat D^kil Bodis 
mi Xitmmia de lîkraena, dattrai rn tvt^ mi h'szdt* 
TăUf mi mlik de sobol» nrekim n'srta Xatmanil Ki>2^i>- 
qemtî, mi Biiady den ţ^arirrad Domnt kx trei tit^tl 
Diska t6o<H>imi se ^riia în tit^hm^l Ibî, Domnv ţi>- 
rir MoldoBţY mi ^kralnilt mi dini» ne ai nxntit ainl 
îa <l9ioI d^ndimţ DrftfiikMa Katrioa dtuh fe^orvlRa-* 
dUsI Bodi<9 niMi% .Dooineaski kx soli den ţtbriJe me-« 
gUme iftinindi la.nxnt^ kx darxrl sktmne ka la xq 
PoQmi Bestit mi UBit^ aimei^i DvkaBodi la Oktar- 
Qii, nimi îa ]VeBaln>9» mi ^i awit^at Xatman Kiizani^ 
ţor nre lanfi Pirw'ini^^ Trek fiiindi mtia limba mi obi« 
nen^ Rfsfwti^'kţ era om sUmU mi IlcilkoBmqlnre 
oaslQ lUzTiieaskih, aă nx3 den Kipeteniile Kf>zi>qemU^ 



nv sav nitvt anYka, qeai nlekat itine inkotfo tnleă 
SI» skane, kail mi armele lor nre la razde Tuil într o 
0irte aiul îatr alti> nrekim era satil ri>mkirat , den 
kxţl s'ai mi înkilxrat, ^ine fbri arme, ^Defi>n>mi»- 
le, s'aY diss în rbsini». 

Dska Bodi» era la masi> ki Mîron Lorofbtsl mi k% 
Kostautin lIostelnikTd, uri» BvxYm Xatmanvl era Ia 
razdi deiTbrqor de kirte ma! gios, mi ksm av avzit 
n>lqaBi» la kirte, av înkxlikat ki doi trei fevorl mi 
s'av tikmmnat k% Deadivl Sirdar, mi kv 5, 6 Linkanl> 
mi slobozindise snre kirte, s'ax timriinat kt o sami» 
de LeamI mi MoldoBeanT, kari) îmbla nre la-kasi nrin 
sat, n'aY nitit nzbi Xatmanisl la kvrte xnde ntziHi^ 
ki> în k^rte era Selmeanil mi toati» rloata de kvrte^ 
boerinami mi slsgi, mi de ar fi asit mi nre Xatmanil 
între dînmil s'ar fi anxrat. He m'av trimis-givoinea- 
sa mal derrabi» la sat la Kiliminemd, vnde e^ mi 
alte rloate a lor. lari» sinnr Xatmavil k¥ vine era 
ore l%w% dmsvly av sti>tvt oarem<ie«^ttgeţR torloa^ 
Ca IxsajBtilor, ian> înrlotindtse Leamil» a'S dat dos 
Xatmanil în«iet a se snresKeni de niAala Leamilor, m»* 
ni> s'av deiTbrtat, mi nimik m miy strikat, ki> ni^ 
Leaoiil q¥ indriiznea a se denirta în roani» ne s'a^ 
inţorsv înanol. Trimis'aS Xatmantl nre Mandaki Rt- 
80t Sslgearnd la Doamna dindv mtire. Adoa zi Xatmaml 
ki nme ai mal senit dela Doamna, nvţintel Seimeni, 
mi kv slvgl a boHirîlor %e era akolo kv Doamna, av 
mersv den Z^brlYţI la Domnemtl nini» în t%%y ni 
n'ai kttezat fiind v Leamil mal milţl mi rrixiiţY, Hir kv 
Xatmanifl ns era nine 100 de oameni , mi tot fi>ri> 
arme mi £%r% îndn>znire. 



)(^1)( 

ttt*e NiKolae RikoBÎţi» Lorofbtvl, mi nrc Ililadie lte\ ^ 
SaitarHTy mi nre Toderamko K. Bel Bisternik, a«ie- 
tntea toţ! s'av sfbttit ka de 5i> Ba mal întoarqe Dtka 
fiodi» den oaste si> nVl amtente, ^e si> nribegeaski» 
qine inkitro a^ nitea, mi ks o sami» de boHirI ^e ax 
tnersv ks Dvka Bodi in oaste, era tot ia i^n kv- 
B^ntv. 

Mers'at Dirka Bodi> nfin ţara M^nteneask!» nre la 
ftvmaBa, mi de akolo aY trekvt neste minte mi at 
mersi în s'ss nHn Sebem, nrin Lorom, nrin Temim- 
Bar, nrin SafBamT, nrin Sohiok neste ana Tisa^ mi de 
akolo av tl'ekiit Dmitrea ne la Bida, mi dk(Ao neste 
D¥ni>fe aY agFYnsv nte lUerban Bodi, mi Biindv lUer- 
ban Bodi» Domnii M snteneskY, s'aS adinat k% Dika 
Bodi, tari> Bizin^i ki oastea Tvrqeaski era mal îna- 
inte la Stolhelirrad. 

BiziriYl Kara Mistafa [lauiea, nre atingea ki aqea 
M>lire de omtl ki îndemnarea h! Tivkel Trof mi kY 
altor domul Knnl'emlf, aî mersY st» mi qtetatea Enikwl 
in ţara Nem);aski> la mal^îne desnre Bsda , de kare 
n>tire Neam);il lundi Beaste, av întirit a^ea cetate 
kv oaste mi k% qe av trebiit, mi sosindv Bizirn^l kx 
omtile lînrb qetatea EnikHfl, aK nrinsi limbi, karea 
at snTs \i% «etatea EniktYl este TriHciti mi kt mare 
tbrie, karea ni o Ba nitea dobândi, ntr qetatea Be^ 
qiYl vnde este skainYl îmninteskY, este firi de niq! 
o osuste, mi nerre^xit, ki tmniriţia Neamtjihl era dY<*> 
s% k¥ oastea în alti> narte, aBindx n>zboFK ki megia<- 
mi} sil. 

Ltind'K BizirHfl Beaste nentri qetatea BeqFsl, k% 
ar & nerata de castel, ai lisat îmnotriBa Eniki^hl va 

VI. 



X80X 
kii'r Ba Iqbî k% oaste, ka doan» ar înkiJika'iaii'liaîn 
roaiTbi iui amea ar.^ n'bBali)^ iui Xatxnanil de %xida 
era svnia Vh noati» r^zbi snre kirte. We Leamil te^ 
iniindise de înni'bl'bMHrDey nî^e s'at kUtit de lok, £k# 
rob Biîaa! trei inml av îokiiefcat mi avemit îiitiflniii« 
narea a^estora^ înţrdnindBl lae oanmil sintv, mitii 
Deadad Sirdanvl risnsdea in limba ttrq^aski». £l 
av zis ai> nitim noi "line sinteţl, mal bine si> BeniţI 
«i fim tot mii, mi întork indusa a.i iirinsi^ limb3> nre 
sn Leaxiy karele a$ snvs ki»te stearvrl siinti LeauiI mi 
BazavI» de^I Xatmantl kUtindi^se kY oamenii si>I de 
akolo ingios, nentrv s%'î mal sie agFvtorfv, (an» Sel- 
ipeanil ^I den kirte s'av mi inkinat Letmilor, iui ai 
deskis nortiţa ^e era desnre biseanki, mi av iotrar, 
Leamil, Kaza^il mi MoldoBeanil în kvrte, jp^i^dindi 
mi desbrbkxndv nre toţi, mi av Ivat nre Ovka Bodi 
mi dskxndvl în ţara Lemeask>, akolQ i $'at orileaifiit 
moarte în aldc^lea an. 

AtTBD^ea mi Tiitan>r av huttt nre XieamI nii nrc 
Kiza^il ne era ţn Bvgiak k% Kweţkil, mi pre Mdl- 
doseanil bl lletriqelko Bod;^. DtsYs'ai Iletri^elko Bp- 
d% den lauil la SoneaBi», mi^nkiindY mi iKikvindi mji 
el ^ ai risit, ki»! n'av mal ri»inas nimik îa frio^ Ulf 
MoldoBeanii atmifea rata la acaktrl, ai di^iea kanl k^m 
nttea în Bvgiak deadv^a BÎte^ bol, aail, mi ol mA' 
te. lan» anol ai nliitit k^ asvin» HcakYrile ve ai advs 
den B^giak, mi nrâda mi robia ^Le ai fbkst Ti>tan>I 
n;i se Ba ilta înBe^ Rimas'^i mi fcţametc; mare în 
toati> ţara dui» ruşina ţir>I de Ileţri^lko Bodi», k^t 
în 2 ani n^ se i^^ea anika oamenii de xrani», ^e tot 
fp^pieţc era^ a^ţşti bii^e ai bii%% lletriqelko . Bodi» 



X 43 )( 
tri'ielko Bodi, mi kv kite-Bâ stearvrl de Leaml kt 
Dimidinskily mi k% K-sneţkil HolkoBni^!, mi s'ai no- 
ronţ în MoldoBa si> mam si> bati> Bigiakil, aBudv 
mi mţintel Kaz^^L Iletriqelko Bodi» av rimas în So* 
^aBiy Hir Ktneţkil ki Kaza^il mi kt MoldoBeanil» ai 
mer^Y laBtgiak Hirna. 

Doamna Diki»! Bodi, daki af simţit nentrt Leaml 
ki» se noroari» în gios, ai fsgit den lami mt at tre- 
ktt in ţara Mtnteneaski, mi s'aY jits kt toati> rloata 
^ el la Briila ; Hin» botaril ^e era kalmakaml în lamf, 
s'av dts la mtnte, mi ţara s'av besKenit den kalea 
omtil LememtYy mazilii mi breslamil silit! de Iletrivel- 
ko Bodiy de nre vnde era toţi s% înkale^e si mear- 
rb la Eigiak kt oastea, de acestea de toate av Benit 
Beaste Dikil Bodi, akolo la BevK. 

Biziml dtni» ^e av ziboBÎt la Bvda kite-Ba sm- 
t!bmi>nl ni>ni> la Simedrt, neaBindi nxdeHcde de siaţi», 
ki>^I el 8*ai fostv Htdat krbtre Imnirat^l ki Ba Ita 
cetatea Enikivl mi Be^nl, Hiri» nre trmi> at emit It- 
krvl ktm s'av nomenit mal sts, ki» av rints oastea, 
de kare hkrt îmi amtenta si'l Bie nerirea sVl dik'h 
kantl la îmnirxţie, av ntrqes dela Bvda în gios, ne 
de ^eea narte de Dtnire, memndv tot înqet kt 
oastea de kitil rbmi>sease kt Domnii aqestor ţirl, 
BremI reale, nlol, ninsori, mi sktmneate de bikate mi 
de xrani de kal. Iari> daki> sd sosit BizirHfl anroane 
de Belirrad, av kemat nre Dtka Bodi» mi lav îmbri>- 
kat kt kaftan nre dmstl mi nre boMirl nre obimiv, 
mi Ivbndîml zioa btni Dtka Bodi> dela Bizirivl, av 
mi Benit si treaki» Dtnirea kv oastea ^'e aBea. 

Ulerban^ Bodi daki av înţiles ki> Dika Bodi» m'av 
hat zta bsnir 4p}a Bizirnsl^ nu Vil ta \:^ ^^\s&^^v 



Domnie. Daki s'at âmiizat in&kainil Domniei erâ 
t¥tiror k% bine, are boHurl îl aica îa cinste, mi ma* 
ales nre râiriliţ^ Bornikil, nvmal nra lordake RYset 
nostelnikil lav înkia nentri Bdia lil Ulerhan Bodi». 
Domnilsl MntenediLVf aaiindi nizm^ seake nre Jfya 
QMmntly in Uf m mpnjst vhu'h aii dat k^te^aa mngi 
de banl^ mi doborâidil k% kiziouie; » ra hg^ den 
ţariy HinoiiI av :tFimis lUerţaft Bodia la KantemirBo* 
dl» ntmal s% omoare Qre lordake Riset^ "ie dMidiI 
Beaate m nrieUm» ti fvgît; den laml mi av skviat ia 
ţara l^nnraaakiby mr nreYrmiels^atdfs la Uarirrad,, 
mi de akolo hk%n4%ua lsnn»9l bine,, af jBenU. in ţarii, 
la. Kaotemir Bodi mi »ai ioterat banii meA l^ase» at¥«-^ 
^ea iftvţ d*t Ulkmi saft Illoiweakv pre i^reK, pii boe-t 
rindil laiK frkilt i^emik.ipaFe mi fit. fysijş iu mV9 " 
irftiai» la meatt Domnv^ /toate trel»U« ţirM m m 
BQnmiel ia sama l4[ ara. 

nre aiiele areaml aBindv n>zboFS Neamţţl k;t Tfr*: 
kvl înki de kindv av fostv Tirkil la Benii in toţi 
ani| mi tot Neamţul era.phbnditonv, ki mare aeaste 
mi nvme de laidi» la toate ţirile kremtine, attnvea 
mi Kraivl Leniiskv loan* Soîyeţkil/ aatfidfi îndemnare 
dela nana de Rim, s'ax ri>dikat mi el kis omtl si» mar- 
ţi» ^YQrH qrfIjii^r.Ţiib|r;t»iştţ în Bi8âal«* ^«^V^s'W pmW 
in J#a(v m Şl* nfliwit nrq Iţ^rt în.gioş, mi aiiner^ir 
nw%M O^rwţi ;îi»cWlJ 7lJ^ (mU'aji întorşi; nţaawidii 
m^ in; JţkfbpMk M .Ţi>faria»:im Biindi^ nfin lam)^ ,9i 
Isşt; mre Ba^liţ^ înjWş n^re Jiat^rj;^ I^r^moş, mi s'ai^ 
dis nre Şiret în ş%s, n^n ţai^ir^ ştrik^di mi mV)-: 
k^ibndY tot, ^ aik:r>^ mi. Ţ'i>t%fiane .pvltŢbi nejanre- 
S^vH Oh}^iî}l 4q4^|p<Iv9 k)fai<^m«ai;ieamil:d€<|i0b|2, 
1^ I aţţ V la, wrb*! î|i iui Iw^ TiţariJ! . de rvi^m* . 



Kantemir Badi kv MoldoBeanil mi kv T%tanil îmbla 
dea lok ia lok. Mtlţl den MoldoBenl alvgl de nre 
la boMÎ^ atvnql a'ai dts lâ ateanii Lememtl de slt- 
naa ks leBfby^mi se slobozia de nnkda nrinţara nre 
tbde nHea agEvogia» nîi mmuliril^ nre siotY minte, 
mi kaaci boereditl» k%t n'af nniaa lok nekilkat de t%l« 
x^ret, ut ntinâl den ţara Ijemaaki), ne mi den ţara 
2fnftreaaki> nenia bsdvmlil nreste mmte nre la okn% 
■re la Sose»ea mi nre alte lokarl de nn>da mi hci* 
kiea, nine noate akrîe de am^Dtil nrada' mi 8trik%«- 
vnmea ţ^r^l de ne a^o^ Breml, îmbla bvdtnil%il ue<*> 
ferindsse nrin sate, mi de friki» le trimitea oamenii bt^ 
kate de miiiikat la olaqele lor nrin nviirl, mni hiv 
orinsv nre mii ks inemlermir^, Ifiron Kostin Loro* 
fit¥l fUndi Staroste la. IlYtna» de mv omoriit^iinţi^ 
nţlytikiaţIirtMrţi, ou arml kv iok la tiirri la Fok- 
manlinde mi amv se ksnoamte BK>Bili» neste oasele 
lor. Attezat'at KantenSr Bodi» namte steanri de Le* 
femil io tbrri în Roman» de moa^^iinJI nre Sireti 
mi nre Moldoia, iui alte steanrt îo Iliatrb, mu* de na^ 
ZI» nre Bistriţi», nd aveu ţinea kalea nodMzirilor «e 
se sloboda nrin ţan», mi nre milţl ii nrindea mi 'l 
adtiea la Kantemir Bodi^ mi ksm îl adnea îndati» ii 
omora, mi nv nimal nre sratt minte, ne mi îo lami 
av ^k4M>Sdt nodMU^, mi av Itat kail lH Kantemir Bod% 
den neair de stntv kirtea^domneaiki» ki totil mi s'at 
dis hr% niil o sminteala; at înkiJekat Kantemir Bo« 
d% kv nine era nre lînrb diASsl, «e nimikii nsleat 
indrunit 

Xatman era Belinko, mi ori mde mergea ks oastea 
tot de sminteala en, emit'ax odati» înaintea msl nodHiz 
nre^ ^Kânţ^ nre Tiria, jm kvm s'ai sloboât Vh le 



X»6X 

dea . ri»zboi% ka %n om simeiiv mi: fi>t*i> de kininM ta 
trebi ka acelea ^ Tal mi leat delroani k'bt denimi^ 
k'h' n% s'av mal mtit ănika Hr% n-smnl de f<n>^' mi 
la^ ronit in>n% în laml, tot Inodil de irimail nre 
k%ţl av fofttv k% BeU^ko, mi de nimlArfiaBSt ruidit 
aqel nodiaz sisie in bml, iar rom&dv nre Belivko^ 
leat kMtat a leni în bani, mi a« antkat ^e af riait 
mi a^iea, KLrb Belivko fvrikndv^ sViYonrit ki^eteţie, 
ki» akolo era mi Kantemir Bodi. IDi s'ai întdrsv 
iiodiazvl den lami fibn» de niqe o sminteali, nimal 
nre Tn HColnir anime Firie lat nrinsv într'o nianiţi» 
beat 

tntorkindise Hrand nrin lamT^i fe^imersvkTKraivl 
mi ni>rintele Dositev Mitronolitil, 4m avliat moamte* 
le sfbntiltl Mivenik loan tioiĂj He era adise în ţa- 
ri în tetatea Sd^iesil de Aleksandrl Bodi» ^1 htu^ de 
leav dvs kv sine în ţara: Lemaski» , k% milte odoare 
•akvmne^ ^e era date la^momtile avestil sf%ntt de nra*^ 
IMabiiBni^ Donmi^ wi de Arxiereil ţ^n>l< întrs qinatea 
mi bini» nodoaba afbntdil, mi akolo av ri>tnas whWh 
în zia de âstizl. Ian> la anii dini a^a&ti dentil ae** 
nire a KraivUl Lemeskv, mal Benit*av a^estamf Krai# 
ki omU nrin ţan>, ni>ni> la timl Frimoa, mi de ako« 
Io el s'ai întorşi ante Sireti, mi av trekit n^ni» la 
cetatea Neamţilif^ vnde era oare nt nedes^ime Se!h 
meani rai nanţiri de naza petiţii, neaBindi trimb de 
senirea KraHflK nre iakolo, ai liat Kranl cetatea Nearn*^ 
ţiliYy mi av ms m Komendat mi ki kiţl-Ba driranl 
in qetatCy întirindo ki bikate mi ki nim^Y. Ilis'ai 
steari de M(olnR*I mi nrin mmxstirl, în Arania, în 
Sikil, în Neamţi mi în qetatea^ Sovemf, mi nrin toa^ 
te miUMtirile kiite a%nt tn »vs/ mî în K^mnl-1fn^i; 



X57)( 
mi în Uerni^ţl în Lenţemtl ori în OrimeânV, fik'bndv 
nilin^I mi nirkane de anirare^ deMi ki. cetatea Neam- 
Ij^l, kv qetatea. So«ieBiy, mi ks mi>ni>stirile tot an'Sme 
Krand Lemeskv îmi fbqea slaB7> mi Beaste la liana, 
mi la alte Kriil ki av dobmdit atitea netxţt den 
MoldoBa ssntY ţinearea IsI, kare era s-sntv ţinearea 
TtrkidYY. lUi ama av rimas den Neamţv în sss tot 
lokvl s^ntv ţinearea Leamilor, mi de nre akolo se slo* 
boziea nodHizYrl lâ drsmil Kameniţel mi nini» în By- 
giak, agFvngea de anika xerreltl, mi nrindea Tătari, 
mi diski>ndisl la Hrand, Iva darsrl nentr^ slvncbe*. 

Benirea a^estil KraFY Leameskf k-s omtl în Moldo- 
sa, mal m^ltv era I^y îndemnarea hi Ulerban Bodi> 
Domnul Muiteneskv nre atvnqea, karele era mi el 
rata si> se ridiqe k^ omtl asvnra T^rk^hl, qe alti) 
izbindi» n'av fbkţt hvi> n^mal strîkiqHfne mi ri>si- 
m> ţiril noastre ai adss, k^m mi akm'S nentrs Beni- 
rea Moskalilor, Mri» Msnteanil Hit adss nrin ţara noa- 
8tri> k^ omtl. Ki> M^nteanil ka nimte tirani n'smal 
nentrY norocirea lor n^rta rnaci. Far în ţara noastri> 
57> nv rimiiie niatri nre niatri» se neBOHi. K^m mi 
adease skimbi>rile Domnilor dentrinsa, BedeaBel Fsbi- 
te vetitorF^, de aiql înainte, de mare ski>dere, mi de 
tot stingerea ţiri>r, tot de zaaistniqil MsnteanI. IIi- 
ni> ktndv mi el m'av hat direanti» riisnlitire dela 
DYmnezev. Ki» av nerit kv svnet nomenirea lor. Ki> 
svsnipele sirâ^ilor nv rimin îndemirtv mikar ki>t de 
tirziv. 

Krand Leameskv at^nqea dela cetatea Neamţslvl, 
av mersv ne Siretv în svs, fiindv toamna, dat'av Dvm- 
oezet nimte nlol kv ninsoare den sts de Deron^ea, 

' vm. 



X88)( 
karea m era alti fin ntmiil sinrirb miniea hr Dsm- 
nezev sosiţi» asYnra ob^zilvl Lemeskt, karea mi zi mi 
noante av ţinvt nloaea kl^ uinsoarea. Uli kvm sta 
driranil la fokvr! îmnregFKr ttqyI imrb* alt^l, amea av 
mirm-srit nre lok, kail la kari» mi la karitele knbeiiitl 
kvm sta îd ximaţ! amea av ţinenit de ri^eâli, kv 
mare rrev av trekvt Kraivl kodril snre Qirimi^m!, ks 
bol av dvs karitele mi karile Kriemtl wbwh la Snea- 
tin. Iari> nre atYnqea ax intrat mi în cetatea Sorocii ne- 
mte Kizaqy, mi ai mersY Svtantaban Ilame Saraske- 
ml dfelar Tirinea k^ oaste^ mi "sn Sultan kx Titirb- 
meZ-ini Kantemir Bodi> k^ oastea ţiriT, mi av sti>tst 
ki>te)ia sutiminl nregn^rs cetatea Sorocii ks meterea- 
ze^ mi kv lar^m^rf^ mi nv o av nvtvt dobindi, ki> 
den qetate Kizaqi! anirmdise Bitexteamte, nre mvltjt 
Tvrql mi MoldoBeanl av tms den fok^l lor qe slobo- 
ziea de nrin zidnd qetiţil. Deql nenttmdv dobândi 
av lisat qetatea mi s'av intorsv Ilamea mi Titirimea, 
mi Kantemir Bodi. Iar anol la an^l dvni> aqasta a^ 
emit de b-sni» bomi lor, mi s*av dîs den qetate Kiza- 
qi drirant qe av fostf, mi af rimas ntmat oamenii 
qel de lok. 

tn anvl 7197, av m^rit lUerban Bod-b Domn-sl Msn- 
teneskv, mi în lok^l \%î av ridikat bofariî aqel ţirl 
Domnv nre Kostantin BrinkoBeanîl Lorofktîl ; deql 
fiindv înBri)Kbiţ! Domnii Mvntenemtl kt Kantemir Bo- 
di, întil Illerban Bodi nentrv Kvnifemtr, anoY mi 
Kostantin Bodi BrLnkoBeantl, de nre attnqea bota- 
ril ţiril noastre av înqenvt a nribegi în ţara Mvnte- 
neaski la Kostantin Bodi) BrinkoBeantl. 

tn zilele hi Kantemir Bodi ţara era ertati mi Hce- 
ti> dela tmniriţie, fiindv nridati mi strikati> de 



X59)( 

ointi k^m s'ai zis, Hin» l'bkomia KinireuitUor, ni^ie 
atKD^ea nt lingea, kr mtlte on>ndieale mi»D'8nte den 
t,ari>y daki» av stit^t lordakie R^set Bisternikv mare, 
kare Ivkrv tsUror ki>zi k% irit, fiindv nimal Bordan 
Xatman^i ginerile lil Kantenir Bodi»i mi lordakie Rv- 
set Bisternikil la toate trebile Domniei nYrti>torI de 
rrÎHTby disni» 4e ax mvrit FaBril Kostakie BornikYl, ibV 
alţt bo(arI nimal kml era la rindvl boerieL De md* 
te ori Miron Lorofbt«l, întrindi în Bistierie, zi^ea kT 
rlYmi : « Bistemi^e mal îimet k% on>ndiFalele », Kirb 
Bisternikihl de aqeste k-SBinte nVl nxrea bine^ k¥m 
mi Beliqko BorDikil daki lav nis fioroik mare Kan'> 
temir Bodi>9 mi ai dat ginerisiY Isl Bordan X^tarinia, 
m nirisia la toate measele Domnemtl a okirî nre 
Bordan Xatmanil, mi al zi^e kvsinte fbri> kale ; ne- 
nirtindv rriHCb de Kantemir Bodi, karele aizia toate, 
mi se fb^ea a n^ aizi mi toate le rbbda, ki» tot nen* 
tn Xitminie îl nirea rhi hi Beli^ko. 

JDe moartea 1^1 M i r on L orofi t y1 mi a 
1^1 Beli^iko BornikvL 

Zi«ie k% BoroaBa bli>ndi> toati nornirea îmbHnzea- 
mte, Hir vea anrerb, mi nre ^el slab aţil^i» la minie, 
mi Hinoul rremala neiertaţi» fbri> xotar denrinde a 
kreamte, Beli^ko Borniktl era om simiţ nenvrt'bndli 
rriHci» de Kantemir Bodi», karele k% Borba hi ^ea de- 
sfrânaţi m^av aronisit nerire Iviml mi friţinesiv Itl 
Miron Lorofi^til. 

Snvn ki» k% sfatul Ifl Beliqko, ai nribegit Ltnil 
feqoril lil TaBril Kostakie BomikYhl mi doi kimnaţ)( 



X«ox 

al hi bainka^ mi Kostantin, mi Aatioxte HCora^ mi 
alţii, în ţara Minteneaski» la Kostantin Bodi Domnii 
Mvnteneskv, nre karil hiv trimis la Iloarta imni>ri>ţiel 
kv n»Bam de H(alobi> nre Kantemir Bodi, neaBi.ndf 
nive o neBoe de Kantemir Bodi», ve nvmal de zaBistie 
ne asea toţi mi ales kasa^lsl TaBril Kostakie Borniktl» 
kiror le era Kantemir Bodi> tviiror ki bine. 

Kantemir Bodi» daki> av înţeles k% av mersY aqel^ 
boHirl la noarti> si'l niraskii k% miudoki^l DomnsUl 
Mvnteneskvy av trimis boMtt de ţan mi mazili oameni 
bi>trbDl la Iloarta îmniriţîel, kt bani mi k¥ danri 
la nrietenly karil emindv la Diâan înaintea Bizinvlvl, 
av dat Bizirnd de rrtmazl nre toţi nre a^eia ^e se 
>KelYHi nre Kantemir Bodi», mi nvindvl în xeari kiv advs 
leraţl la Kantemir Bodi, tarb nini a ads^e nre a^eia, 
av ti>Hit Kantemir Bodi nre Miron Lorofbtil mi nre 
fratesit Belisko Bomikvl; Beliqko era în laml, mi 
hxndsl dela kasa hi noantea, mi ad«k^nJvl la Kante- 
mir Bodi lav bitvt kt bvzdvranvl, mi lav înkis, mi 
adoa noante lav skos mi hiv ti^at kanitl, (arb Miron 
Lorofbt^I fiindv la ţan Ia kasa ht laBirboml, laţi- 
nvtvl Neamţshl, ai trimis nre Dimitramko Makrin bi>- 
tahl de m>xirniqel, kv norsnki» la Lefeqil qe era în 
tirrv în Roman, mi Ivmdsl dela kasa Ivi, mi dvkin* 
dil nini» în ti>rrv în Roman, lav îngienvke&t mi hiv ti>ial? 
kanvl, mi nv Hivskos la Disan Kantemir Bodii, 9hle 
arate BÎna sav Biklemşrvl, si sazi» limea, keameakv 
tin»nie tai omorbt, niqe kirţl BÎklene an>ti>ndv, iie 
nvmal amea ori nre Bina lor, ori kv moaşte kiv omo* 
rit. Amea av denrinsv den ^envtvl Ivmil, nizma mi 
zaBistia, mi nv nirueamte a mvmka nre toţr, mi ni- 
me de dinţii el a se feri nv ooate. 



)( " x 

Daki av nerit Miron LorofiUl mi fratesi»Y Beli^- 
ko Bornik^l de sabia Itl Kantemir Bodi>y în mare 
snalnii» era toţ! boHiril mi mal tare fe^oril hi Miron 
LorofbUly Ion Sirdarivl mi Nikolae Lorofbtil altrei« 
lea, mi Iliitramko Kiimiraorsl karele era lorodit Ry 
fata Ui Kantemir Bodiy karil ki>tta sreame si» nribe- 
geaski» îo kitr'o ar nstea, temindvse de' irgia Itl Kan-* 
temir Bodi, mi sfitiindsse k^ Basilamko Tlaxarnikdţ 
mikv fratesxv Ilie Kantakozinemtir, mi kv Dimitramko 
Srsakie, s%ftrh în ţara Mmteneaski, nv m'av ki^tat 
kalea mal îarrâbi>y qe zxboaind^se in sfatsl lor, ka 
nemte oameni tineri ^e era, av oBli^it Kantemir Bodi, 
mi îndati» av renezit nimte stear^rl de sh»(itorI Le- 
fe^ily si'l nrinzi» nre toţi si'l advki. AtYnvea trekise 
«n an mi natrS luni de kmdv nerise Miron Lorofb- 
t^l mi Beliqko Borniki»!, deql fe^oril hi Miron toţi 
trei av ski>nat la Komendatvl den qetatea Neamţ^hl, 
Hir nre Basilamko mi nre Ilie Kantakvzinemtil, nd nr6 
Bi»r«l lor nre lîrsakie wi ink^ngHcrat steanrile ^ele 
de Lefegii nre la kasele lor, mi hiv hat kt mare na*« 
zii nd rroazi, nn>di>ndide kasele ka kvm Brea fi orui^ 
dviţi de derire, hiv nomit 8i>'l adtkii în lami, Hun» nre 
kale aoroane de lami drentv Balea Liţkanilor, hiv t'bm*' 
ninat Beaste ki av mvrit Kantemir Bodi>, mialobozin-^ 
dil den nazi» Lefegii avuenit a^el boHitI în lami, kv 
nedenede de BÎaţi , mi av netrekvt mi el oasile^ hr 
Kantemir Bodi, ni>nii la kasa ^ea Bevniki»^ în biseri^' 
k% în St. Kikohe, vnde l'a^ înrronat în an^l 7199, 
Martie. 

Atsn^ea Bordan Xatman^l mi lordakie Bisternikvl 
av nvs in skaiml Domniei ne Dimitramko fe^iorvl 
«1 mal mik a hi Kantemir Bodi, kv u'bdftVBAft. V!^^cb\ 



X«o X 

al hi iBaiuko^ mi Kostantin, mi Aatioxte HCora^ mi 
alţii, in ţara MYiiteneaski> la Kostantin Bodb Domnii 
Mvnteneskv, nre karil hiy trimis la Iloarta imniriţiel 
kv n»Bam de H(alobi> nre Kantemir Bodi, neaBtndt 
ni^Fe o neBoe de Kantemir Bodi», ve nimal de zaBÎstie 
ne asea toţi mi ales kasa*lfl rashl Kostakie ik>rnikll, 
kiror le era Kantemir Bodi> tviiror ki bine. 

Kantemir Bodi> daki> av luţiles ki» av mersv aqel^ 
boHirl la noarti> si'I ni>raski> ki miudoki^l DomnsUl 
Mvnteneskvy av trimis bonzii de ţan mi mazili oameni 
bi>trbDl la Iloarta imniriţiel, kl bani mi k¥ darvri 
la nrietenly karil emindv la Diâan înaintea Bizinvlvl, 
av dat Bizirnd de mmazi nre toţi nre a^eia ^e se 
>KeliHi nre Kantemir Bodi>, mi nvindvl în xean> kiv advs 
lerăţ! la Kantemir Bodi>, Hirbniini> a ads^e nre a^eia, 
av ti>Hit Kantemir Bodi> nre Miron Lorofbtil mi nre 
fratesit Beli^ko Bomikvl ; Beliqko era în lamT, mi 
hindsl dela kasa hi noantea, mi adYk^nJvl la Kante- 
mir Bodi> lav bitvt kt bvzdvranvl, mi lav înkis, mi 
adoa noante lav skos mi hiv tuat kanil, tarb Miron 
Lorofbt^l fîindv la ţan Ia kasa ht laBirboml, laţi* 
nvtvl Neamţshiy af trimis nre Dimitramko Makrin Bi»- 
tahl de m>xirniqel, kv norsnki» la Lefegii ^e era în 
tirrv în Roman, mi Ivmdsl dela kasa hi, mi dvkm* 
dvl nini» în tirrv în Roman, lav îngienvke&t mi Hrir ti>iae 
kanvl, mi nv hi v skos la Disan Kantemir Bod^ 9hle 
arate Bina sav Biklemşrvl, si> Bazi> liokeţiy ^e amea kv 
tirlnie tai omorbt, niqe kirţl BÎklene an>ti>ndv, ve 
nvmal amea ori nre Bina lor, ori kv mnaste kiv omo* 
rit. Amea av denrinsv den qenvtvl Ivmil, nizma mi 
zamstia, mî nv ^^rl>seamte a mvmka nre toţi, mi ni- 
me de dinţii el a se feri nv ooate. 



Daki ainerit BiGroii Lorolî>til nd frates^i Beli^- 
ko Bomikil de sabia lil Kantemir Bodi», in mare 
soalmi» era toţi boMril mi mal tare feciorii lil Miron 
Lorofbtil, Ion Siordaml mi Nikolae Lorofitil alirei* 
lea, nn Ihtramko Kiimiraonl karele era lorodit kv 
fata hi Kantemir Bodi», karil kitta areame si» nribe- 
geaski» îo ki»tr'o ar nttea, tenruidise de xrgia lil Kan- 
temir Bodi», mi sfitrindise kT Basilamko Tlaxamikil, 
mi kv fratesi>Y Ilie Kaniakozinemtily mi k% Dîmitramko 
Srsakie, s%f%n» in ţara Bisnteneaskt», m n^ai ki>itat 
kalea mal iorrabi, ^e zTboaindYse în shtA lor, ka 
nemte oameni tineri ne era, av oblicit Kantemir Bodi», 
mi îndati av renezit nimte steanri de sliadtort Le- 
(emly s'b'î nrinrb nre toţi si>'l ad^ki». Atrocea trekise 
«n an mi natrS li^nl de kindv nerise fiiGron Lorofi»- 
ti\ mi Beliqko Bornikikly de^I fe^oril lil Miron toţi 
trei ai skuat la Komendatil den cetatea NeamţilvI, 
Hir nre Basilamko mi nre Ilie KantakYzinemtil, nd nre 
Bi^rvl lor nre lîrsakie hiy înkingHtrat steanrile ^e 
de Lefe^ nre la kasele lor, mi tav l^at kt mare na* 
zh mi rroazi^ nn>di>nd»le kasele ka kvm area fi onn^ 
dfiţl de aerire, hiy nomit S7»'t adiki în lami, Hun» nre 
kale anroane de lami drenti aalea Liţkanilor, hiy ti>m«« 
ninat aeaste ki av mvrit Kantemir Bodi», mi slobozin«> 
dil den nazi Lefe^^il avYenit a^elboHirl înlaml, kr 
nedeisde de BÎaţi , mi av netrekvt mi el oasile^ hr 
Kantemir Bodi, ni>ni> la kasa ^ea Bevniki»^ în biseri^' 
ki in St. Kikolae, vnde Tai inrronat în anvl 7199, 
Martie. 

Atsn^ea Bordan Xatman^l mi lordakie Bisternikvl 
av nvs in akamtl Domniei ne Dimitramko feiiorri 
^el mal mik a hi Kantemir Bodi, kv n^hd^wd^ Vw^^coX 



)(62X 
Bor tokmi trebile Domniei deU Iloarta iinni>ri>l,iel, ^e 
nmi» a agivoge el la Iloarti, ai îmbrikat kafcan d^ 
Domnie Kostandin Bodi> feqord Dikil fiodi» , kv mi)K-* 
lokvl Domntlvl Minteneskv Kostantin BrbnkoBeantl^ 
ki» era lorodit ki Doamna Măria fata aqesfU Domnv 
MinteneskY. lUi Biindif vn An îmniriteakt, ai Ivat 
nre Dimitramko Bodi» fe^ord hi Kantemir Bodi>, mi 
lav dvs in l^arirrad. Ian» Bordan mi lordakie boia- 
ril qel de kredinţi» a hi Kantemir Bodi», av hgit la 
KomendatYl dela , cetatea Neamţvhl, neamtientindi ae- 
nirea hi Kostandin Bodii. 

KAn 12. 

Domnia avI Kostantin DikaBodiJ' 

Dvin» moartea hi Kantemir Bodi, av senit Domnv 
ţin>I Kostantin Bodi fevond Dikil Bodi>, kt agivto« 
nvl sokrvsi>v Domniihl Mvnteneskv, attn^ea se uri- 
lemise ki>ţI*Ba bouirl de %9rh în Odriiv^ trimimi de 
Kantemir Bodi», la Iloarti» nentrv trebile %%rbl, mt 
domnindsse Kostantin Bodi»^ av mersv toţi la Domni 
nov, mi ziboBindv Domnia la Odriii kitesa sinti-^ 
mini milti» keltKtat^ ai fikiit, ki era mare rloatb 
de boiari, mi k% 200 de Seimeni ^el skriseaae la natrs 
steariiif, în lea£b kv îmbrxk-bminte mi kv arme t«t 
în bani kvmnirate, mi banii ki>ţl îl keltv» akolo kv 
atita rloati» de oameni tot în datorie îlilva, Kostan- 
tin Bodi> ka vn om tmir ^e era, nv mtia nvterea 
ţirily niqe din boHirl nime nv sfitVHi si> keltVHuski» 
dvni agivnsi, fbri» nimal LvhyI Kpstakie, Hei nVsea- 
se atvnvea mi Bisternik mare, zivea si keltYMtski» ki»t de 



X 63 X 
ntiltY, ki nvmal denre btkatele Isl Eordan mi a Iii 
lordakie îinl Bor întoarce banii. 

.Daki> av Benit ia Uri», s'av rbsit Dvmal 3000 deot 
a Ivf lordakie Bisternikvl, trimis'av de ai dat slri»usoa- 
re givnuieaselor acelor boiari nribeagl, k-b n a$ anv- 
kat si> se dYki> mî ele, ^e leav ankat, mi era la oa- 
z'hj s% snie ^nde ^e ar asea mituit, ni neanki» nai' 
snvsy Fari^ mâl nre irmi ai aflat nemte odoari a Itl 
Bopdan Xatmanidy mi ksm leai Ivat amea leai trimis 
la Domnvl Mmteneski, k-b ni linsiea oamenii Dom- 
nii il Mmteneski nenlri banii ^e ar fi keltiit nentrv 
Domnia ginerisli hi Kostantin Dika Bodi, mi ni se 
mal nitea oliti, ki kite dirl sfruigea den ţari, ni»- 
ni> mi Bikirit lai fbkit de ai skos în ţari, karean- 
nrie n'ai mal foşti de kmdi. este ţara, mi tot nv se 
nitea uHti, ni^e ari>ta k^ti simi» de bani este dato- 
rii si> nliteask!}, si> mtie mi el kit Ba si dea, ne 
nimal tot trimetea kirţl dini» kirţ! nentrlbanl/nen- 
tri aqeea tot rreil mi neBoia ţiril în zilele aqestil 
Domnit dela Domnii 'Mmteneski era^ tar Kostantin 
Bodi ai rimas datorai mi ki nime ni la toţi, ki» 
tot Benitil qe ar fi aeit tot Domnihl Msnteneski ai 
dat ki milte binatirl mi nonoshri. 

tn aldoilea an s'at înşirat Kostantin Dika Bodi, tri- 
mis'ai Domnii Mrateneski ilre filkisa Doamna Măria 
Doamni» lil Kostantin D^ka Bodi, ki boHirl Mmte- 
nemtl, mi ai nvntit în lami, s'ai foşti ritit si nm- 
teaski la marginea ţiril în Fokmanl, qe fiindi toam- 
ni> ki nlol, s'av lisat, mi ai nlntit în laml, 1. 7200, 
NoemBrie 5. 

tn al natrilea an al Dsmniel Itl, ai Benit m I^ne- 
gibame nentri banii bir^dil si'l nliteaski, far ncdmdi 



X64)( 

banir, sil ki si'l dvki la Iloarti, iav% el Bn>n(lv si» 
arete Tirkvhl ki ni not nlini bauii de nenrietenil 
îmnirbţieV, adeki de Leanil, karil av fostv kînrinsv 
ţara nini în Neamţv, mi slobod nodHizYrX de nradi; 
trimis'aY la NeamţY de ai Benit nodfaz în laml, ka si» 
Bazi» mi Tvrkil si albi» ne snine la îmni>n>ţie, mi 
dmdv mtire Tirkvhl si» nv mazi> la razdi, fati ki» 
am înţeles ki BÎne in nodfaz si> loBaski în lamr, ^e 
si> Bie Kanegibauiea sii între în kirtea Domneaskiiy si» 
ni kazi> la Bro nrime^cdie, un» in>n>nil simeţv mi 
anrinsf de minie nentri banr, u'at Brit si> marri» in 
kirte. Uli loBindv aqel oodHiz in laml, av înkvn- 
gFvrat razda Tirkilil noantea, alţii razda BalgibarniV^ 
Tirkil s'av anikat de arme, qe îmnresmndil lai liat 
si>l diki, ur el neBrindv si» mazi> nre kal Hti ti>- 
Hit kaoil, Hir nre Balgibamea lav liat aii, mi nre 
irmi» s'ai riskimnirat. 

Daki av nerit Kanegibamea în lamY, în mare rri- 
»ci> av intrat Kostantin Dika Bodi, fbkit'av oaste mi 
av trimis de av anrinsv tirril NeamţllU, mi ai nrinsv 
nre Kostamko Tirkileţi , karele emise den cetatea 
Neamţ ilil ki oaste, mi ai ftkit rizboiv ki oastea lll 
Kostantin D«ki>I Bodi», akolo la tirril Meamţil, ka- 
rele era Bestit de Biteaz nre a^ele Breml, Ilis'af de 
ai înrridit ki rardv tirnl lamil, ka si fie aret ki»ndv 
ar mal Beni Br'ln nodfaz, nimal toate acestea nne de 
m folos lil Kostantin Diki>I Bodi» n'ai fostif, ki» în- 
dati ne ai mersi Beaste la îmmnţie de neirea lil 
Kanegibamea, lai mazilit, mi kmdi ai Benit Beaste lil 
Kostantin Dikil Bodi> ki> ai nrinsi nre Tlrkileţi 
mi'l adlk n>nit, atingea mi mazilia Hii sosit. Tot 
j ( Ba irma. ) 



)(«5X 
intr*a«Eea zi mi in lokil hf Kostântin D^kil Bodi> a^ 
Benit Antioxie Bodi, feqortl \tî Kantemir Bodi ne\ 
mal mare, Hirb ki miHclokYl K^niremtilor -qe era în 
fjarirrady Hirb mm a nvrqeade Kostântin Bodi» den 
lamly aY mi Benit den NeamţYBordan Xatmanvl mi 
lordakie BistemikYl karif era nribegT, karil amtenta 
ma ka aceasta. 

KAn 13. 

Domnia lil Antioxie Bodi. 

tn anii 7104 av senit Domni ţiril Antioxie Bo- 
cţi» feqoril lnî Kantemir Bodi, karele era în ^ari^rad• 
lari» nini> a seni Antioxie Bodi» în skaxnxl Domnief, 
av skos rbndviali nre ţarb aqemtl boHiril qe Benise 
den nribegie dela qetatea Neamţilxl , de m'av nlinit 
narvba qe li s'av fbkit den bikate mi odoan, la uri- 
begia lor, kim s'af zis mal sis, ki» aqemtl doi boHirl 
era înaintea tsttror mi la Antioxie Bodi» ka mi la 
Kantemir Bodi» el qe Brea si> £iki», era fbkxt mi de 
Domnv. 

larii o sami» de boiari de kasa hf Kostântin Bo- 
di» af nribegit tn ţara Mxnteneaski» , anxme Nikolal 
Kostin Xatmanxl mi ki fraţii sil Ion Sirdar, mi 111»- 
tramko Lorofit al treilea, mi Basilamko Kantakxzino 
Sni>tan%, mi kx fratesi»v Ilie Komisxl , mi Antioxie 
HCora Xatmanxl, mi alţii mxlţl, nv de frika hi Antio- 
xie Bodi», ki era Domnv bra Antioxie Bodi», qi Hiri» 
de xrîtil Klniremtilor, mi Miriml kx nidiHcde la 
Domnii ţinl Mmtenemtl, ki» nx Ba li»aa nre gineri- 

IX. 



X 66 )( 
8%Y Kostantin Bodi> s% niazi mazil în U^arirrad, ^e 
iari> îl Ba skoate Domnv. Ntmal Domnul Mmteneskv 
ai fostt gfvrat hi Antioxie Bodi, kYm uii Antioxie 
Bodii av givrat Domn^hl M^nteneskv ka si n^ se 
alinrb 'Snil de altv niqe kv o fanti> rea, ^e si>'uil 
irbzeaski> qinemX trebile sale, mi si fie ne^e între 
d'bnoiily niqe 8i> a)bi.rriH<i> Antioxie Bodi de Dom- 
nişi MinteneskS ki» ar kelt« nentrt ginerisi* Kostan- 
tin Dvka Bodi si'l skoaţi DomnY^ mi adesirat Dom- 
nul Mvntenesk^ av sti>tYt la kxBi>ntY ni>ni> kmd^ av 
simţit imbletele lor îmootriBi>. Ki av Benit Dimitram- 
ko Bodi> fratele 1«I Antioxie BodT> de olak den' ordia 
TvrqeaskTb, qe era den siss de Beb'rrad îmnotriBa Neam- 
ţilor, aBindx risboi-Y, mi siindv el în lamY lafratesiY 
Antioxie Bodi> n'av ziboBit, mi Kir s'av întorsv D^mi- 
tramko Bodi akolo la ordie, de kare Benire a Hi s'av 
ssnat ki ar fi aBXt ferman Dimitramko BoJi si> (a 
20^000 de Titarl mi si marri nrin ţara M^nteneaski» 
si> treaki în ţara Snrfreaski>y mi fiind y lînr^ril rata 
si> se ridiqe mi el kx omtl îmnrevn'b kx Titani nre 
de qasta narte, mi oastea Ttrqeaski nre dinkolo de 
Dsnirei si bati nre Neniţy. 

Domnul Mxnteneskx era la ^erneţ! într'aqea Ban, 
daki ax simţit deîmbletele Ivi Dimitramko Bodi, în- 
dati at agFxnsx la noarta îmninţiel mi ax strikat 
aqele qe îmbla Dimitramko Bodi. Illi Hiri Dimitram- 
ko Brmdx SI se însoare ax trimis în Bramix la Doam- 
na hi nierban Bodi nentrv fati^ mi fiindx kx mtirea 
Domn^hl Mînteneskx kiim tar fi bohi, tar Domnişi Mxn- 
teneskx n'at nriimit si dea fata hi Illerban Bodi dx- 
ni feqorvl hi Kantemir Bodi . lan nre vrmi Doam- 
na hi Ulerban Bodi nre sxntx ki^mnit, neste bohi 



X«7)( 
Domnul ti MiDteneskv a^ dat £sita de o av adis din 
Bram'bv aivl în laml ki^t nime n'av mtivt, mi s'aif ks- 
nraat DimitramkQ Bodi kv Doamna Măria fata hi 
Ulerban Bodi, deql nentri acestea Domnid M^nte* 
neskY k% tnkil şiI Kantakozinemtil, ai învenit k^ i;n> 
asYnra lil Antioxie Bodi , ud av îmbiat si>'l mazi- 
leaski>. 

Ian> în anvl 7908, în al qinvilea an a Domniei Ui 
Antioxie Bodiy fbkvt'aY naqe Ttrktl kv Neamţ vL Obo- 
sit T^rkvl mi înfrintv Im toati niterea hi în ri>sboae 
qe asea kn Neamţul, in kiţl-Ba ani trekiKţl de kiindv 
av fostY T^rkvl svntv Be^iv în ţara Nemţaski. Nraial 
ne n ki»itat Tsrkvhl de friki» a nleka la naiie. At¥n- 
qea Tsrqil av dat mi qetatea Kameniţa Leamilor, mers'» 
ai soli dela toate Krbiile kremtinemtl nentrs leri>- 
tYrl de naqe la Karloaiţl, mde mi dela Tsrql av mersv 
solv Ibraim Ilamea, mi era Draroman Aleksandrv Skar- 
latorhy mi amiiZ'bndv naqe, av Benit soli mi în ll,ari- 
rrad dela toate Hriiiile» Hirk sohl Moskiqeskv av Be- 
nit kv ralioq nre marea Neam nini» la Jiarirrad, de 
mirat era titvror vnde av Bizvt avei ralion Benit dela 
Moskai, ki> nini> attnqea la Moskalt ralioane nv era. 
Uli am'bzmdv naqe kv toate Kriiele în Uarirrad, 
emit av Tvrqil den qetatea Kameniţel mi av dat'o Lea« 
milor, emit'av mi Leamil den. qetatea NeamţrivI mi a 
SoqeBil, mi de nrin m'bni>stirile ţi>ri>I noastre, mi ai 
rbmas ţara nlini» de oameni, ţinvtvrile de nre svntv 
mvnte. 

Domnvl Mtnteneskv sriindv s% mazileaski» nre An- 
tioxie Bodi den Domnie n'ai nvtYt si>'l mazileaski» 
ninii nv s'ai anfkat tavb de ginerisiv Kostantin Dy- 
ka Bodii* Mikar ki» Muntenii îmsla si fdkiDomnv 



X68)( 
Dre qine ar niteâ în lokYl hi Antioxie Bodi>. He ian 
at kelttit de av mazilit nre Antioxie Bodi, iui av ri>- 
dikat la Domnie iar nre ginerisiY Kostantin D^ka Bo- 
d%, în anii 7209, SenL 4. 

KAn 14. 

Adoa Domnie a ItlKoat.antin Dxka 
B o d ii. 

Daki ai vbztt Domnii Mxnteneskv ki m Ba nv- 
tea faqe altv Domnf în lokxl hi Antioxie Bodi>, ki 
ama îl emise pMnxnsvl dela Bizirivl, ki> altv Domnv 
nx sa mal h^e, ne de na keltxi nentrX Kostantin Dx- 
ka Bodi 9e era mazilit, el sa mazili nre Antioxie Bo- 
dl, qe HIV kixtat hi Kostantin Bodi Domnxlxl Mxn- 
teneskv a întoarqe mi a se anvka de ginerisiv Kostan- 
tin DiksL Bodiy nre karele nvl Brea el mxkar ki» boHi- 
ril ht era nribegl kxm s'ai zis, akolo în ţara Mxnte- 
neaski», mi se rira tot nentrv Domnii lor si> keltXHi- 
ski sil skoaţi Hir la Domnie, ne nv'l area Domnxl 
Mxnteneskt, Hiri» nre trmi nenxtmdYse mintii in* 
tr'altv kin de Kantemiremtl, av keltvit mi Tav skos 
Domnv nrakxm s'av zis mal sxs , la anvl dxni de- 
inertarea Kameniţil. 

Kostantin Dika Bodi daki av îmbrikat kaftan de 
Domnie, îndati av trimis^ xn om al siv kx Skimni 
Ara k^ kirţl la botaril qe'l fikise aiql KaTmakamI la 
skavnxl Domniei- în lami, tiindv aeste de Domnie noai, 
mi nre ^ine din boiarl ar aedea ki nv Bor amtenta 
Benirea hi, si albi al onri, ales nre Bordan Xatmanxl 
mi nre lordakie Rxset Bisternikil, ini kxm av sosit 



XWX 

firi» Beste la ktrtea domneaski, fiindv toţi boHiril 
ia ktrte, ai nrtnsv norţile ki;rţi! kz nazi, mi întn>ndv 
în kirte Skimni Ara îmniriteskv, n'av ktnoskit omii 
hi Kostantin Bodi, niqe nre Kilmikani la qine skria 
kirtiile, niqe nre boHiril qe era si»'! onreaskiy qe av 
dat kirţile la altY boieriv bilriD, anime ki» aqela 
este Kilmikan, aqela nemtiindv wti kirţile, le si 
tinsY la Bordan Xatmanil, el kvm le av hat av mi 
nrivenit hkril, mi leniid'bndif ki>rţile s'av mi ask^nsv, 
mi at emit kvm av nitst den kirte, Hir lordakie Bi- 
sternikil s'ai ask^nsv în kirte nini» ai înşirat, mi 
noantea s'av îmbrbkat intram ko»ok anxreski miTaY 
skos Ilie Kantakozino flucamik^ Kirtea era înkingiV!' 
rati» de seimeni, si> m skane aqel dcM boHirl den ktr- 
te. ^e în zidar era aqea nazi, k> boHiril av emit 
mi s'av dvs întil Bordan Xatmanil, anol mi lordakie 
BistierHd, nre karele Tav slf os Uie Kantakvzlno mi Tav 
trimis la satYl siv în Xanrs, mi de akolo Hiv dat 
oameni de Vaif treku nini în ţara Lemaski nrin 
mvnţi. Iar daki ăi Benit Kostantin Bodi în skaiin, 
aY trimis kirţl înkredinţate avelor boiari, mi ai Benit 
în ţan fin de niqe o rri}Ki, mi mv boerit Kostan- 
tin Bodii. 

Ian atraqea era naqe întemeHiti în toate ţirile, 
ntmal dirile mi neBoile în ţari era neste mtinţa li- 
kvitorilor kit ni'l mal ni;tea birii si se nliteaski, kare 
rreitiţl era tot nentri banii Domnihl Mvnteneaki. 
He nrebegindv o sami de boHirl în ţara MiQteneaski, 
av Benit mazilie hi Kostantin Dvkil Bodi, miînlokil 
hi av Benit Domnv ţinl Mixilakie Rakofiiţi qe av 
fostv Snitani, kare se Ba şkrie nre nndt kvm Tai^ 
ridikat Domnv. 



XTOX 
KAQ 15. 
Dom 11 ialYl Mixai RakoBÎţi BoeBod. 

Fiindi Kostantin Dika Bodi» k% adoa Domnie ai- 
^ea in ţari» îa kvrsil anilor 7213, kare Domnie k^m 
«ea dentiFv ama mi a doa, era nrin keItVHila soki*Y- 
B%i Domniltl Mvhleneskv Kostantin BrinkoBeanvl, 
datb dela floarti, k'S milt% svmi> de bani mi darirf, 
!ndatori>ndi ţara, de kare bani mi dari^rl n% nvtea 
fi Rirtbam Domnii MvnteneAv, «e ki milte neBOl 
mi asvnrele neste mtinţa bieţilor likiitorl a ţiril, 
nv linsea rreTti>ţiIe den ţari, kit nsmal nitea birii 
boiaril kv imnrvmifbrile mi ki dixcdile, mi ţara kv 
orindselele mi ki alte neobiqnvite ann>ril, de mde 
â% nliteaski> bănit DomnilvI Mvnteneskir, qe s'av zis, 
mi 5% iioat1> geoi mi trebuinţele Domniei sale, ki> kv 
lieBoe mi neste nitinţt» este a îmnlea Basil fbn> fnidv, 
adeki nre Ttrkv. 

Eraaqestea la anii dini demirtarea KameniţiI de 
Ttrtf, mi ţara M oldoBÎI de nre ăinti mvnte de Leanif, 
in antl 7209, kindv era ţara nlinx de oameni , ales 
ţinitsi*il6 de sis, fan» mm în al treilea an af rimas 
mstil de neBOI mi asinrell, (ki> adskitoare de mare 
^tttmb ekte hiterea, a nitea strika : ) uri {%rh de a^e* 
stea Kostantin Bodi nre nime den boHiril sil riv kre* 
dea, dekareiskri titit'or boMirilor kizi ki irît sti»- 
ninia hi, kit de %n>qFvnea hi, milţ! boHirI av nri- 
begit mii tn ţara l(nrireaski>, alţii in ţara Msntenea- 
ski>, den ^el de frsnte, - mi de vel mal de gios. Zi* 
ve^ kii ira, zasistia, mi frika, naskv Biklemvr. Ian» 



X71X 

kitre acestea, ori ksmera Ivkrvl mi îmbletele Ui Ko- 
stantin Dvk^I Bodi j aH fi>kit nre Râmi Bizirwl qe 
era nre aUn^ea, de ai kemat la floarti nre Kostan<*> 
tin Bodi» Domnul MtnteneskY, Bokotîndv ki> n^ se sa 
kiteza a merge el la Iloarti», aBindfi la T^rql mtlte 
nrenssYrt o Doinnie lndthnrati> ka aqeea, qe ^ Ba 
dsqe într'alt'b narte, sat de Ba mi merge la Floartii^ 
el ti'S se Ba mal întoarqe, rai ameă Bor anvka anvk V 
toril Domnia tini Msntenemtly karil amtenta den zi 
tn ti ina ka aqeea. Me ventrs si ni Hngîm noaestea, 
Domnvl Mvnteneskv av mersi la noarti>, mi ni>tiii a 
sosit el m'av tokmit trebik ki banl^ mi a'ai întorşi 
ki bine Mir la skatntl t%i ki Domnie, liii kinosklindi 
desnre qine'l fbks aqea kale, el af zis : Ei am mersi 
U Iloartii mi am senit, tari» bofK sl> fak si» mam» 
mi aqela la noarti, mi nv se Ba mal întoarqei nre- 
kim s'ai mi nlinit, ki> indali Beni mazilia hi Kostan- 
tin Bodi>, k% in ari» imni>riteskv anime kv 

Br'o 100 de Tirql. (Li»ţindise ri>it^ţile lafiemteka* 
re de aoro me sari, mi atinri>ndlse Batiimi» )• 

Fiindi dar irsntea boerimcl îq ţara Mmteneaski, 
Min> la mila mi agivtorYl Donmihl Mmteneskv, ani- 
me : Basilie Kostakie Bel Bornik , Linil Bordan Bel 
Bomiky Antioxie >Kora Xatman , Mixxlakie Bakoaiţ'b 
Smtant, Ion Daladie Sni>tarii9 mi alţii din qel mal 
miql qe era nribegf de n>il lil Kostantin Dska Bodi, 
lu^ndi'ml kasele mi nim'Mitil, ui dormia, qe'mt kiii- 
ta nrileani trebilor sale ki agi^tor»! Domnihl Mln- 
teneskv. 

Sosindir aqel kr% imui>rbteskv kv Tirqil in laml, 
ki mazilia lil Kostantin Dika Bodi, km sai zis, în« 
datu arinserb norţile la kirţile domneiutt ^ ^ vlx^ 



kiţl boFarX av antkat în kvrte kv âneBoe ai ski>nat, 
vnif neate zid a% sirit, alţii nre înde av irstit s'av 
whrht askiDziiiidise , dan> iui Kostantin Bodi» Bi»z'bn- 
di'm! Yrgie dela Dimnezev sosiţi astnril nentrv fan- 
teU . hi nele rele ve fiJcvse nim'bntenilory av intrat 
in mare rriiKii. Ki> daki» inţileasi» ţara de mazilia 1«I 
se strinsen» boerime mi mazili mi alte k-bnetenil den 
kite n^ nribegisi nrintr*alte ţirl, stripuidt mi rilne- 
jnndv la kiirtea Domneaski». lUi însni>Imi>nti>ndvse 
ICOBţantin D¥ka Bodi», se agnoise k^ Tirkid k'S bani 
mi k% darirl, si» ziki» ks ^I maul, m kvm îl kiami» 
imnirbţia la Iloartii, mi amea Y^H nornit den laml, 
în 34 zile a Isl Ivnie leat 7213, liindvml kt sene 
tot alaivl Domneskv, kt svrle, kv dobe, mi ks stea- 
nrl, înki» mi boHirl mari m'av nvs daki» a$ sosit în 
Talaţl, ka si ntl nrivani ki'l mazil. Lvat'aY mi nre 
o sarai de boHU'I den lami kt trgie d^kindil în na- 
zi kt sene, antme nre lordakie Rtset Borniktl, mi 
nre Manokkie Ilostelniktl fratesiv, mi nre alţii. 

Attnqea mi bouiril nribegi den ţara Mtnteneaski 
ritindtse îndati ai ntrves la Odrii%, dmdv mtire nrin 
skrisorl mi vestoralalţl boiarl den ţan si se nteaski 
mi el SI marn la OdriFK dtni Kostantin Dtka Bo« 
dif SI se »siltHMki la îmninţie nentrv nvtiţile ve 
leav fiktt. Hli amea ntrvezindi^ de aiqe den ţari, 
kiţl-Ba boHurl mi ktrteni mi ţan mtlti, mi kv toţii 
advnmdtse in Falaţl mi akolo kt toţii sfittindtse 
trektn Dtnirea nre la Falaţl boMuiI mi alţii toţi. 

Dan mi Kostantin Dtka Bodi simţindv de ada- 
stă, ki s'aif ridikat ţara mi boerimea de merrv dtni 
dinstl, tndati at agivnst la Itstf Ilamea de Tirinea 
kt bani, ian el nirintl, nentrt likomia banilor, ai 



Xs-sx 

nrinsv toate Bad^rile, si ni noali freqe nime den 
boMirY Dfnirea, sokotindi ki> kt aqea nazi» el ea 
sniria nre boMirY mi ore ţan>, mi ae Bor întoarqe. 
lanb boHiril îndaft» av agFvosi la Domnii Mmteneskv, 
uri le deade Boe s% treaki» nrin ţara 1«I neste Dmi»- 
re nre la Ritn^Fvk ; deql Ilamea de Tirinea dak% 
av BUit ame^is^av slobozit mi el sadurile, ki» m era 
iittere si»'! onreaski qinesa nre afbta ţari» ve mergea 
kf Hcalobi» la imairiţie. Atingea Kostantin Dika ii«*f 
dl» mal miltY ae înrriiKi, daki» înţileasi» ki merge 
ţara mi boerimea dvfii» di»n$il la îmnir'bţie. 

Ian» în Uarirrad a'av ndikat zorbale mari asmrâ 
Ui Siltan Mistafa imnirati fiindv el la Odrii^, mi în^ 
tr'awA i^rba, Bi^iirn^} Bami îndată av trimis pre Ko- 
ataqtin Dtka Bodi» sirrivn la Hasala, larb Eniq^ril mi 
ki alte owtl den Uarirrad, s'av ridikat mi av mersv 
la OdriiÂ, ki Siltan Ai^rnet fratele hi Şvitan Mistafa^ 
iui nre trmi însoindise omtile mi ki»neteniile d^n im- 
be ni>rţilei iml ridikan» îmnirat nre Siltan Axmet, 
mi maziliri» nre Siltan Mistafa den îmni>rxţie. 

BoHiril mi ijara la Odrii% rimasen» în mjare rri»n>, 
fiindv îmni>ri»ţia neamizati, mi zprbale în toate nir« 
ţile, dar mde Ba DBmnezeS nrea lesne se nleaki ini* 
mile t](tiror snre a tokmi hkririle, mi ales de sfinţia 
sa a se nlini , nrekim s*av nrile»(it mi boturilor de 
m'av isnriBit likrilv nre bohi lor. Ki» strinrbn- 
dise toţi la Odrirv, amtenta Breme, mi av aflat nre 
inun»r%ţie emiţi» kv kortvrile afari», mi risindl nri- 
lensii af emit ki »aloba lor înaintea îmnmţi^I, în- 
de Bizioidi mi îmain>ţîa ati>ta norod, îndati» leav 



X. 



X 74 X 
rbsn^nsY, si'uiK alean DomnY dehtre sene, nre nine 
ar Brea el. 

Lt indKiuX boHiril aqel nsnmsY , s av sfbtiit k% 
toţii, mişY ales Domnx nre Mixilahie RakoBiţi» Sni»- 
tarHfl, kv Bo» Utîror, fiindi boFar^S^ mare de ţarb, 
ini dentre toţi mal ales, de blindv, de bvn mi de 
ÎDţelentv, nerbnitv, nem'bndrv, lin mi kv drentate. 

Atsnnea mi Antioxie Bodi ax agHfnsv la Halikv 
EniqarFg Ara, gHrrvindiI kifb-Ba s)imi> de bani, tiin- 
dil mi nrieten, ka si neBOHiski» nentrv dins^l si> fie 
el DomnY, mi mvltY av nesoit, ni n'a^ nittt isnrbsiy 
kiHl ţara toafb stă mi strira,' qermindx nre Mixila- 
kie RakoBiţi> Snitan^, si> le fie DomnY. 

Ny Brea Mixilakie RakoBiţi Snxtar^^, ni^ într'xn 
kin si> nriimeaski Domnia, qe tare se anira mi se 
lenida, sokotindv k% mal bine mi mal kv odixni este 
ami ţinea momiile, satele mi ialti aBere kv îndestila^ 
re, qe aBea ka Yn boHir de qinste, de kit Domnia, 
qe este nirvrea k% rri)K%, dari» Ynde BaDvmnezef kv 
aneBoe se noate msta kt sfat^sl. Ki> hmd^l toat% 
boerimea Yai dvs la Disanil BizirndYl nre obiqeiv, mi 
kj 'toţii aY strirat : aqesta ne trebsemte Domn% , mi 
îndati Ysti îmbrikat k% kaftan de Domnie, tntr'aqestv 
kin hindy Domnia Mixai RakoBiţi Snitarnd , den- 
tbKim dati se ariti> kJ fire blmdi» kitre toţi, mi ri»« 
tindi&e aH nirqes den ţ|arirrad kv boKiril mi kv ţa« 
ra, toţi Boiomlp mvlţvmindv hi D^mnezev k% s'av mm- 
tvit de Dfka Bodi>, mi îndată av skris Mixai Bodi» 
aiqea io ţan>, dmdv Beste, ki kvagFvtonvI^hl Dvm- 
nezei s'av isnrbBit hkrvrile nre bohi ţiril, fosfai 
mare bvkvrie tvtvror, mi s'av strbusv toati boerimea, 
ui toţi kxţl era linsiţl nentr'alte ţirl av Benit Ia 



X75X 
loktrile sale fbr de niql o rriHCi , iui ritindvse ks 
toţir, boMiril mi alte kinetenil de ţan», mi aH emit 
înainte» DomnieT, mi av intrat Mixa! Bodi» în lami în 

zile a Ui leat 7213. 4tvnqea era Mitro- 

nolit Misail^ foarte om k-s kvmnit mi kv frika HV 
Dmnnezev. De^I amizindxse Mixai Bodi Domnv în 
skaŢn¥l ţiril m'at ales nre kare hix sokotit den bouri 
mi HIV boerit dxni» obiqeF^, dari mi karil n'av inki- 
nit la bveril, nre toţi îl aBea la qinste, mi toţi asea 
trecere mi Boe Beriati, mi nime den boMirl nx era 
in nrenxsxrl, sav în Br*o rri^K'by ^e era naqe mi lini- 
mte între toţi, kxm se ziqe , era o txrmi mi vn ni>- 
storHT, mi domnia ţara kx kxmnit bxn, mila givdea* 
ţe drentx, nimirsl nx'l era nonriti> vma , ne fie qine 
nx nxmal den boHirl, ne mi nrostime, ne treabi» sav 
neBoe ar fi aBXt, nrea lesne întră de'ml isnriBea tre- 
bile lor, mi nx nxmal boHirilor, qe txtxror nre nxme 
le ziqea, mi gi^deţil a fiemte kirxia îl qerka foarte 
de ammxntxl mi ne înqet, kx înndxHil'bi de'ml nx- 
tea nlmge siraqil Hcalobele lor ; txtvror era kx faţi» 
seseli». «Blmdeţele Domnilor nitrsndi inimile noro- 
dshl». lire aqele BremI era naqe în toate ţirile, nx- 
mal asXnrelele Txrkvhl nx- linsea de nre ţari», kx bi* 
rsrile mi kx altele, sxnirmdx nre kremtinl. 

Tokmit'ax Mixai Bodii beserika kxrţii domnemtl ne 
noart*b kare înVhii era ziditi> de Ştefan Bodi Tomma^ 
strbmti» mi miki, ki>t niqe boHiril qel kx boeril nt 
înki>aea si stea la rindxiala lor, Kir Mixai Bodi o 
ax mirit, mi o ax desfătat nrek¥m se Bede, era iui 
xn txrnx mal nainte în kin de klouotniţi, sxntt ka- 
re txrnx era Bisteria, mi sxntx Bisteric era xn beq>x 
in karele dcla o sreme inkidea oamenii qel BÎnoBaţlr 



X 76 X 
fsril iui mipauiil de oameni ka în temniţi, kare U* 
krt era foarte rrozaB a nrifii qineBa, smtv beteriki, 
adeki» sYdtv kasa hi Dumnezei, temniţa t^lxarilor^ ki;m 
ittititrntl a^ela abeseri^i ut era nentrv treaba bese- 
Milf ^i lariiul era semni de ^rgie Domneaski» adi« 
ki>tori% de moarte. Ki» ori qine den boHu*! se afl/ 
îa neskal fante rele, ri>kouiit asYara Domaiefi mi nrin« 
z^ndtl, ÎQtbFă ÎQtr aqel tsrni îl iakideai nvtem tne 
kb se. asemma kv Edik^la qe este la j|arirrad, mi 
kf m aqel qe înkan în Edikvla la înkisoare, nvmal av n%* 
dende de Biaţi^ amea mi ai^Le în ţan» la noi, era aneli 
tYrnY a beseriqil kvrţir, mi mi mir de aqasta, kim 
de n'aY sokotit aqel de mal nainte Domni, mal înde* 
ImraţI în Domnii, a nriei Yn hkrs rrozae ka aqesta, 
ini pYtem ziqe, mi hi Dtmnezev nenhkYt. Deql Mi- 
xai Bod% întrY aqelami an qe av Benit Domnv , s'av 
anikat de ai i*i>sinit aqel tirnv mi Bisteria, mi av 
astYnat mi temniţa, mi af mirit beserika, de aY ko^ 
nrinsv neste tot lokvl aqela, kit alta mal mare mi mal 
desf'btat'b nv este în oram nre kim se Bede mi astizl. 
FikYt'av mi alti beserikî» dentrer la Bami»^ Knn> ka- 
sele nirinţilor sil a IyI RakoBiţi>, mi o ai sfinţit in- 
tri însierea sfintei «I drentiltl Lazir. Dires*aY mi be- 
serika Mitronoliel BekV, Doamna hi Mixar Bodi), kare 
mi akxm se k^ami Mitronolia aeke, o av akonerit mi 
ai fxkvt kataneteazma, mi alti» qe aS trebui!*, mi hi 
amizat nreot, întrt nomenireă lor, ki> era nistie de 
kiţV-Baanr, mi îiiki> fiind y niBniţb sinii beseriki, ţi- 
nea mii kirqimi, misefikYS'b Kkam de kirfiirie mi 
de beţie, ^e toate aqestea le ai strikat Doamna Li- 
na a hi Mixai Bodi>, mi ai ri>mas beserika Hiriml în 
statil sxi ka Bn hkri Dsmnezeeski qinstit, nrekxm 



)(69X 
firi» Beste la ktrtea domDeaski, fiindv toţi boMkril 
la ktrte, ai nrmsv norţilie k^rţi! k^ nazi, mi intrindv 
îa kvrte Skimni Ara îmnir'bteskY, n'av ktnoskvt om^l 
liî Kostantin Bodi, niqe nre Kilmikani Ia qine skria 
kirţile, niqe nre boKiril qe era si'l onreaskiy ie ai 
dat kirţile la altv bofiariv bitriOi anime ki> aqela 
este Kilmxkan, a^ela nemtiindv iieti kirţile, le ai 
tinsv la Bordan Xatmaml, el kim le av hat av uii 
nriveuit hkril^ mi leni^dindv kirţile s'av mi ask'snsYy 
mi at emit kvm ai nitit den kirte, iar lordakie Bi- 
sternik-sl s'ai ask^^nsi în kirte ni>ni> ai înşirat ^ mi 
noantea s'ai îmbrikat într'm ko»cok anxreski mi Tai 
skos Ilie Kantakozino ni>xarnik. Kvrtea era înkmgHr^ 
rati> de seîmenl, si ni skane aqel d(^ boiari den kir- 
te. ^e în zidar era aqea nazi, ki botaril ai emit 
mi s'ai dvs întil Bordan Xatmanil, anol mi lordakie 
Bistierndi nre karele Tai skos Ilie Kantakvzino nn I'ai 
trimis la satil sii în Xanri^ mi de akolo (ai dat 
oameni de Tai trekit ni>ni> în ţara Leiiiaski> nrin 
mlnţr. Iar daki> ai senit Kostantin Bodi> în skain, 
ai trimis kirţY înkredinţate acelor boHirl^ miaiBenit 
în ţan» firi» de ni^e o rri)Ki»y mi lai boerit Kostan- 
tin Bodi>. 

Ian» atingea era na^e întemeHiti în toate ţirile, 
ntmal dirile mi neBoile în ţan> era neste mtjmţa li>r 
kiitorilor kit ni'l mal nitea birii si> se nliteask^^ kare 
rreitiţ! era tot nentrs banii Domnilil Mvnteneski. 
^e nrebegindi o sami> de botarl în ţara MiQteneaskiy 
ai Benit mazilie Iil Kostantin DvkiJ Bodi, miînlokil 
Ivi ai Benit Domni ţirbl Mixilakie RakoBiţi ie ai 
foşti Snitaniy kare se Ba şkrie nre rindf kvm I'ai 
ri»dikat Domni. 



X78)( 
zilily de mYlte ori se fak zorbale de ^eX nromU, anol 
em'bndv den xanri> av mersv kv naqe in ţari sa. 

. Atvnqea botariX kiţ! n^ era de kasa hi Antioxie 
Bodiy Bizindv mazilia hi Mixai Bodi sosiţi amea 
fin> Beaste mi firi de niql o nriqini, rimaseri» în 
nari^ rri»rb, mikar ki> mi Antioxie Bodi în Domnia 
dentibFv, titvrora av fostv b^i, nime niqe o neace 
sav xrgie dela dmsil n'air aaxt. Nxmal Mixai Bodi» 
ka xn Domnv de ţan> ^e mii alesese el Domnvdela 
Iloarţi, nre toţi îl aaea înmtiinţi den boeria sa, mi 
toţi kx btni> nide»(de era, ki> nx se sa skimba amea 
kxrbndx, Farb domnindv nxmal de aldoilea an^ k'sm s'av 
zisy kv miltb întristare era toţi, nemtiindx . el ^e'I b^ 
mal îmnresira. 

Ni^e xn Ivkrx mal ales nx kxgeti firea de ki>t nrie- 
temwYly niqe ^sn agHftori% mal mare îmnotriBa noro- 
kxlxl de kit tokmala ^ea bxni între norod, mi ni- 
miki> nx este mal kxaiost de kit a aaea în ^e rbzi»- 
ma sxnirarea. tnsi de mi era întristaţi o sami> de 
bofarl nentrs Renirea hi Antioxie Bodi, dan» nime 
n'ai dosit, ^e toţi Tav amtentat, hmdtl nre toţi kx 
bine Bordan Xatmanxl kxmnatxl 1x1 Antioxie Bodib, 
mtiindx ki> mi Antioxie Bodi> era Domnx de ţan», nx- 
mal Ilanaetakie Ilostelnikxl, mtiindvse rremit Ui An* 
iioxie Bodi, den Domnia denti>FK, axnribegit, nentrţ 
^e ax nirbt el nre. Antioxie Bodi la Hoarti kmdx 
ax emit Kostantin Dika Bodi kx a doa Domnie. 



)(7l)( 
ki>tre acestea, ori ksmera Ukril mi îmbletele hlKo- 
stantin D¥kxY Bodi , at fikvt nre Râmi Bizir»! ^e 
era nre aUn^ea^ de ai kemat la Iloarti> nre Kostan-^ 
tin Bodi» Domnul MinteneskY, sokotindv ki> ni se Ba 
klteza a merge el la Iloarti, aBi>ndfi la Tirqf mllte 
nrenisxrl o Dotnnie îndthnrati ka aveea, qe M sa 
di^e într'alti» narte, sai de Ba mi merge la Hoarti», 
el tii se Ba mal întoarqe, rai amea Bor anika anikv^ 
toril Domnia ţi>n>! Mintenemtl, karil amtenta den zi 
în zi Yna ka aqeea. ^e nentrv si» ni Imgim nosestea. 
Domnii Mmteneski av umr&i la noarti>y mi whh'h a 
sosii el m'ai tokmit tpebile ki banl> hii s'ai întorşi 
ki bine iar la skaSntl s%v k^ Domnie^ liii kmosktndv 
desare qine'l f^kl aqea kale, el av zis : Ei am mersv 
la Iloartii mi am Benit, Hin» bofk si fak si> marn» 
mi aqela la noarti, mi nv se Ba mal întoarce, nre- 
kim s'aY mi nlinit, k% tndati> Beni mazilia Ui Kostan* 
tin Bodi», ki m ari imni>ri>teskv anime kv 

Br'o 100 de Tirqf. ( L*Kţindise ri^itiţile la fiemte ka- 
re de anrome sari, mi atinri>ndsse Bati>mi>). 

Fiindv dar irsntea boerimel în ţara Mmteneaski», 
Hin> la mila mi agFvtorsl Domnllil Mmteneskv, am- 
me : Basilie Kostakie Bel Bornik , Lmil Bordan Bel 
Bomiki Antioxie >Kora Xatman , MiKOilakie BakoiHţb 
SiTbtarit, Ion Ilaladie Sirbtan%, mi alţii din Hei liial 
miql qie era nribegl de n>il lil Kostantin Dska Bodii 
lisindVml kasele mi nim'Mitil, ui dormia^ Wfltlkiii- 
ta nrilearsl trebilor sale ki agH^tonvl Domnilil Mm- 
teneskv. 

Sosmdi aqel 4ri> imnxriteskv kv Tirqil în laml^ 
ki mazilia lil Kostantin Dika Bpdi>y kim sat zis^ în« 
dat* nrinserb norţile la kirt}i>le domttft»\W ^ iki wxti 



:(«o)( 

DÎBanirly mi bvzdiran^s] anitka si dea in ^eta ore ka- 
ril se mi>nia, mi era kv rroazi tYtvror, ntmal indati» 
Hun»ml 56 întorcea. 

Domn'sl nrek'sm la toate este ^instemir, amea mi la 
ksBintv ka mal qinstemr si fie, n^ n^mal kitre bofari 
me k^tre toţY| kit nimei niqe dentrs boHirI| ni^e den 
^el mal Bromtl si> nv'l noati însimna în bf'o rivta* 
ţe, kk n% se kade de akolo si se naski> strîmbitxţl 
de ¥qde se naskv givdekiţile. 

DopQ^l într'in kin s% arate drentatea, kim qelM 
«e este nirirea l%nrk sene, amea qelvl qe sine den 
\a^ de denarte, ki> mal binel s'b'ml tmoarţi Domnii 
toat% aaiţia sa isnraBnivilor siJi de ki>t gHfdekata sa 
vh O firbdYHisk'k lor. 

Oomiud nirvrea &% fie Hfbitor adeBirtlal, mi Bia- 
ta DomniliX iskilit^n este, mi aqasta Beqniki», si se 
fo^easki> In 9oroaBi s% ni fie demirat . Ki> Dom^ 
iţil la kiBipti nest!kti>tQri%^ mi la f'brialiinţi» «entrv 
şll)^ş ki kredioţi» iaduHi», amea nrietenil ti bov uri 
mi'l 90P nibriisiy kim nenrietenil U Bor batgiokori. La 
nietrek^ml laJli^ndvi mi la mili> nentri slv»be si» 60 
si4*riitor. 

Domnilil orekim ni i se kade a.rrid likrvrl 
imoare, amuea snre askiltarea qelor imoare si> ni. fie 
umor. 

Ni intr'altS kin, ne ka nre wma de nregivr sene^ 
gîambamil mi îmbinitoril si>'l isroneaski, ki> mit ka 
aqeHi ki riltatea Bieţii lor, oramil Bor turbvra, mi 
ki îmbinitiţirile sale, Bestea mi nvmele DomnilH Bor 
astma. De acestea nemvil ki bmat sii ni fie, ki> 
nentn îoBiţtitira mi adlverea aminte s'av skris ai^ea. 



)(73X 
nrlnsY toate sadurile, si ns noati tre^e nime den 
boKirI Disnirea» sokotindi ki> kt aqea nazi el sa 
sniria nre boHirl mi ore ţari, iui ae bot întoarqe. 
Irinb boHiriy îndaU» ai agivosi la Oomn'il Msnteneskv, 
mi le deade Boe s% treaki» nrin ţara hi neste Dfnii* 
re nre la Ritu^H^k ; denl Tlaoiea de Tirinea daLb 
av M'hz^t anie^Uav slobozit mi el sadurile, ki» nY era 
libere si>'I onreaski qineaa nre atita ţari ^e mergea 
kv Hcalobi» la îoimriţie. At^n^ea Kostantin Dtka ]^t 
di> mal miltv 6e*ÎDrrnKi>> daki înţileasi ki mergp 
ţara mi bowimea dvpi> di>n$Yl la îmniriţie. 

larb ia UariDnd «'av ndikat zorbale mari astnra 
Ivi Siiltan Mistafa îmnirati fiindv el la Odrii^, mi în* 
ţr'aw^ ^^rba, Biairn^J Râmi îndati» ai trimis pre Ko- 
ataqtin Ptka Bodi avrrHfn la Kaaala, Mu**b Eni^eril mi 
k% alt^ owtl den ţiarirrad, a'ai ridikat im av mersv 
la Odriii, k¥ Svltan Ai^piet fratele hi Şeitan ]VI^stafa« 
mi nre trmi ÎQBoind¥$e omtile uii kineteniile ^m îm- 
be nirţile, îmi ri>dikan» îmnirat nre Saltan Axmet, 
mi maziliri nre Sultan Mvştafa den îmninţie. 

BoHiril mi ^ira la Odriti riraaserb în mare rri»c%, 
fiind V îmniriţia neamizati, mi zorbale în toate ni>r« 
ţile, dar tnde 9a DamnezeS nrefi lesne se nleaki ini- 
mile t^tiror snre a tokmi hkr^rile, mi i^es de s^nţia 
sa a se nlini , nrekim a'av nrilencit mi bpHurilpr de 
m'av isnriBit hkrslv nre BOHt lor. Kii atrmnn- 
dise toţi la Odriiv, amtenta areme, mi av aflat nre 
îmniriţie emiţi» kv kortvrile afari, mi risindl nri* 
le»i% at emit ki «aloba lor înaintea îmairiţifel^ Yn« 
de Bizindi mi îmain>ţia atita norod, îndati le ai 



X. 



întemeindv qeUtea s'av miitat oii namalikYl akol<]ify ki» 
n%m» atsnqea era la Baba nesie Dvnire. 

Ri¥ simnv de bietul mim'bntean al nostrs^ anro- 
niindvse Tvrk^l s'ai ţnmriţit nesoile, n^stiirea \%r%l^ 
fiindv anroane ^n Sarasker ka aqela, ne se Itkra în 
^n> toate Wa aminte ; ki>tb 9Vini> de bani emia den 
ţan»y inki mtia nre tot an^l, mi k'i mare keitvialt» 
stiti %%rbî nenvtindYl gioi k) kit îr da/ mi amea 
ai ramas ranii neiindakati) în snatele bieţii ţirf qe- 
tatea Tirlnea. De^l mi nre Antioxie Bodi» de akolo 
ai senit de l'av Isat mazil tn An> îmn%r9>t6skv^ mi 
mi trimis la lami de'm'aY hat mi Doamna, mi air 
mersY în iXarirrad , mi ai aenit Domiiv Mixai* Bod^ 
ki adoa Domnie, in loktl Itl Antioxie Bodl>. 

Oamenii It) Mixai Bodi den I^arirrad, ntxhql BÎindv 
de olak în laml, nrins'av nre o aami> deboHFrl, aoY- 
me are. Ilie Kantakxzino «e av fostv Bi^temik mâne 
la Antioxie Bodo^ mi nre Ilanaetaki Ilostelnik^], Frek 
de neamxl Ixl, om foarte aestit la Iloarta Tvr^aski, 
ki>ndip era trimis ki trebtle ţi>nbl, mi ore Basilie UaY- 
rxly ktmnat hi Antioxie Bodi>y înkiziyndxl la Selmeanl 
SI stea la nazi» nini> Ba seni Mixai Bodi> în skaiik, 
însi» nre Ilie Kantakozino ky mare vroaci den somn^ 
Tat liat desbrikat, kx Bxhkbami mi ki Seimeni, nii 
kx o slxn a hi lordakie-Rvset Bornikid, anxme Ti- 
mimt, mi amea desbn»kat Tav dxs lă klMa M lofdakie 
Bornikxl; ţiindxl akolo kx Seimeni de naizi» nre la 
norţi. 

BezI aivea tirbnie^ se temea lordakie BomikxlkVl 
Bor skinâ^ oamenii Itî Mixai Bodi kx Seimenii ^ qe av 
trimis mi nre kredinqosxl ^%i ttre Tiihxmf , de FaK 
nrinsv ; aqasfb mxlţimiti av.aritat lordakie Bornikxl 



X 83 X 
ki>lre llîe Kantakozino, karele in zilele hi Kostauliu 
D^ki>I Bodi», kindi liase a doa Domnie , nriiizuidv 
nre lordakie Borniksl, l'aY skos Uie Kantakozino nre 
sutv kYaini>t îmbrbkuidil iu xaine nroaste. Vai tri- 
mis la satvl s%i ÎQ m^nte la Xanri, askinsv ki^t 8% 
nil kznoaski nime, mi de akolo lav trekit îo ţara 
Leoiaaki ki oamenii sil netrekitorl, mintzindil de 
o nrimeaidie ka aqeea ^e i se rbtisi», wrb el k% avastii 
milţimitii s'av arătat, sure faverea de binele IyI. DevI 
mi llie av mizit la nazi, ni>ni> ai Benit den ţara 
Mmteneaski» fratele Ui Mixai Bodi mi Vav slobozit. 
Slobozit'aîv mi nre Matril , Hiri» nre Ilanaetakie Tai 
ţiott iTbni» Tav mi omont înkisoare la Seimeni.. 

Aiqe.nz nztem treve ki şederea de hkrvrile ţ'b- 
ril t^nrYremtl ^e s'aY nrilemit intrs aceste Breml. 
Dsni> mvlte n>8boae ^e asea Ttrkil kz Neamţil, inki» 
de kindv av mersv Tzrkzl kv omtile sale mi aqestor 
ţwl n'hm> szntv «letatea Be^ndvl, in anzl 7191, nre* 
ksm afil^m skris, mi dzni> ktm snin mi aqeHi ^e at 
fostY ks Dika Bodi> atzn«iea k.s oastea la Be^iv, mi 
kz Ulerban Bodi Kantakozino Domnzl Mznteneskv, 
kz Biziml Tzrqeskv Kara Mzstafa Ilama kz mzlţime 
de omtl, Tzrkzl simxţ nin'b sznti cetatea BemvliI, 
arzindi mi robind v ţara Nemţaski, dvni obiqewl lor 
Mtl ni>r'kne8kv. 

. tn qetatea EeqFzlzI era nrea nzţinii oaste Nemţa- 
ski>, neaBindz rri»ci> de seni rea Tzrkzl il nmi akolo 
la skaznzl îmai»riţiel Neamţzlzl ; oastea Kemţaskii den 
kiti» av fostv în qetate în Ee^Fv, nz emia afari» s% 
faki» ri>sboFv kz Tzrkzl^ qe nzmal den qetate da den 
tznvrl, aairindii qetatea de nizala TzrqiAor. Den 5 
zile a Isl Izlie nini> in zi intiFv a Izl Scutemiric; mi 



)( 74 X 
rbsnrasY, si'iiit alean Domni dentre sene, nre ^ine 
ar Brea el. 

Llindviu! boKiril aqel risn^nsv, s'av sf*bUit k% 
toţiTi niia^ ales Doronv nre Mixilakie RakoBiţi> Sni-^ 
tarHfl, kv BOKi tîtsror, fiindv botariv mare de ţarb, 
mi dentre toţi mal ales, de blindi, de bvn mi de 
înţelentY, nen>nitY, nemindrv, lin mi ki drentate. 

Atsnqea mi Antioxie Bodi av agtvnsY la Halikv 
Eniqari% Ara, gnrrvindisl kiti-Ba simi de bani, tiin- 
dtX mi nrieten, ka si> neBOFaski nentrv dms^l si fie 
el Domnv, mi mvltY av neBoit, ^i n'a'v nstvt isnnsiy 
k'hnl ţara toati sta mi strira/ ^ermindv nre Mixila- 
kie RakoBiţi> Snitan-v, si le fie Domnv. 

Ny Brea Mixilakie RakoBiţi> Snitarii, ni^I într'^n 
kin si> nriimeaski Domnia, ^e tare se anira mi se 
lenida, sokotindv ki tnal bine mi ma! kx odixni este 
ami ţinea momiile, satele mi al ti aBere kv îndestula-» 
re, qe aBea ka "Sn boHir de qinste, de kit Domnia, 
ne este nxrxrea kx rri»rb, dan xnde Ba Dxmnezei kv 
aneBoe se noate mxta kt sfatid. Ki hmd^l toati» 
boerimea l'a^ dxs la DiBanil Biziradvlnre obiqei%, mi 
kx 'toţiî av strjrat : aqesta ne trebxemte Domnt , mi 
îndati Fax îtnbnkat kx kaftan de Domnie, tntr aqestS 
kin hmdx Domnia Mixai RakoBiţi Saitarad , den- 
tiKim dati se anti kx fire blmdi kitre toţi, mi r%* 
tindxse ai nirqes den ^ari^rad kv boHiril mi kx ţa-* 
ra, toţi BoiomI, m-slţimindv hi D^mnezev ki> s'av mm- 
txit de D^ka Bodi», mi îndati av skris Mixai Bodi> 
aiqea în ţari, dmdv Beste, ki kxagFvtonvl'lxI Dxm- 
nezei s'av isnriBit hkrvrile nre bohi ţiril, fost'ai 
mare bvkxrie t^txror, mi s'ax stnnsx toati boerimea^ 
iui toţi kiţi era linsiţl nentr'alte ţirl ax Benit la 



X75X 
lokirile sale fi>r de ni«il o rrm% , mi n>tindise kl 
toţii, boMiril mi alte kineteiiil de uri», mi ai emit 
înaintea DomnieT, mi ai intrat Mixai Bodi». in lami în 

zile a Ui leat 7213. A^tro^ea era Mitro- 

nolit Misail^ foarte om kv kvmnit mi ki frika Ifl 
Dteinezev. De^ amizindTse Mixai Bod-b DomnY în 
skainvl ţin»l m'at ales nre kare ms sokotit den boHirI 
mi HiY boerit d^ni» obiqeiv, dan» mi karil n^av înki»- 
nit la bieril, nre toţi îl aBea la qinste, mi toţi asea 
trecere mi Boe Beriati, mi nime den boHirl nx era 
în nrenxsvrl, sax în Br'o rriHn>, «ie era naqe mi lini- 
mte între toţi, kxm se ziqe , era o txrmi mi xn ni>- 
storiv, mi domnia ţara kx kxmnxt bxn, mi la gixdea- 
ţe drentVy nimiril nx'l era nonriti> xma , qe fie qine 
nx nxmal den bonirl, «ie mi nrostime, ne treabi sax 
neBoe ar fi aBXt, nrea lesne intra de'ml isnriBea tre- 
bile lor, mi nx nxmal boHirilor, qe txtxror nre nxme 
le ziqea, mi gFxdeţvl a fiemte kirxHi îl «ierka foarte 
de ammxnttl mi ne in^et, kx înridiHili, de'ml nx- 
tea nlmge siraqil «calobele lor ; txtxror era kx faţi> 
Beseli. «Blmdeţele Domnilor nitrsndi inimile noro- 
dsHl». lire aqele BremI era nave in toate ţirile, nx- 
mal asxnrelele Txrkihl nx- linsea de nre ţari, kx bi- 
rurile mi kx altele, sYnirindx nre kremtinl. 

Tokmit'ax Mixai Bod'b beserika kxrţii domnemtl ne 
noarti» kare înti>i% era zidifb de Ştefan Bodi Tomma, 
strbmti mi miki, kit niqe botaril nel k% boeril n% 
inkinea si> stea la rindxiala lor, Kir Mixai Bodi o 
ax mirit, mi o ax dest'btat nrekim se Bede, era mi 
xn tirnx mal nainte în kin de klonotniţi, sxntS ka- 
re txrnx era Bisteria, mi sXntx Bisterie era xn beqfx 
in-karele dcla o Breme inkidea oamenii qel BinpBaţr> 



)(76X 
fsril oii mipaiiiir de oameni ka io temniţ'b, kare U* 
ki*s era foarte rrozaB a nrisi tineta, svntv be9erik%i 
adeki) SYdtv kasa hi Dtmuezeij temniţa tilxarilor^ kiin 
uiitisrnll a<iela abeseri^i îi% era nentrv treaba bese- 
ri^ily ^i (ariml era semnv de irgie Domneaski adv* 
ki>torii de moarte. K'b ori ^ine den boFarl se afli? 
ia neskal faqţefele, ri>kouiit asvara Domniei, mi nria. 
zitudilf ÎQtbiv îatraqel tsrnv îl iakidea, nvtem tine 
kb S6: asemma kn Edikvla ne este la ^arirrad, mi 
kfm ft«iel ^e inkan în Edikvla la înkisoare, nvmal av nv- 
dende de Biaţi, amea mi aive în ţarb la noi, era anelt 
tvrnY a beseriqil kirţil, mi mi> mir de aqasta, knn 
de n'av sokotit a4el de mal nainte Domni, mal înde* 
Imraţl ÎQ Domnii, a nriai ^n hkrs rrozaB ka acesta, 
uii nvtem ziqe, mi Ui DtmnezeY nenlikit. De^I Mi^ 
xal Bodi» întrs aqelami an qe av senit Domni , s'a'ţ 
an^at de ai i*i>$init aqel Urni mi Bisteria, mi ai 
astinat mi temniţa, mi ai mirit beserika, de aii ko^ 
nrînsi neste tot lokvl aqela, kit alta mal mare mi mal 
desf'btati> nY este în oram nre k^m se nede mi astizY: 
Fikvt'ai mi alti beseriki dentrer la Bami>, linn ka- 
sele nirinţilor sil a Ivi RakoBiţi>, mi o ai sfinţit îa^ 
tri înBierea sfbntshl drentvlil Lazir. Dires'ai mi be- 
serika Mitronoliel Bekl, Doamna hi Mixar Bodi, kare 
mi akvm se k(ami Mitronolia Beke, o ai akonerit mi 
ai fxkKt kataneteazma, mi altit qe ai trebvit, mi ai 
amizat nreot, întrs nomenireă lor, k% era nvstie de 
kxţl-BaanI, mi inki fiindi niBniţb ssnti beserik'b, ţi* 
nea vnil kirqimi>, misefikvs'b Kkam de k«rfi%rie mi 
de beţie. He toate aqestea le ai strikat Doamna Li- 
na a hi Mixai Bodi>, mi ai rimas besenka tariml in 
statvl fvbi ka tn hkri Dsmnezeeski qinstit, nrekvm 



)(79X 

K\n 16. 

Domnia adoaaltlAntioxieBod'b. 

tn an^l 7213 FeBrsarie 15, av Ivat Domnia Antio*» 
xie Bodi. lire a^ele BremI era uaqe amuzaţi între 
imniraţr , mi ţara noastri» kv biiuvr în toat'k roadă, 
nYmal în ţara Lemaski era mtlte zarne mi îmnerekerl 
nentrs Kraivl lor Sas^l ABrvst, karele Brindv si stri- 
ce Bolni«iia Leamilor, nVl nriimia Leamil ^i> le mal 
fie Kra¥Vy nentrv aqeea Leamil av tras nre Kraivl inse- 
zisky kv omtile Ivi intr'agivtorFv , si^'ml ridice el 
KraFS nre qine'ml Boralege, tari nre SasyI silskoa- 
ţ% mi den Krbie ini den ţara lor, ka nre "sn om strein. 
Ian» Sasil asea într'agBrton% nre Moskal, ki> mi Lea- 
mil fiindi rokomiţi asimra KraadYl, k'sm s'av zis, era 
îmnirekiâţl, vnil ţinea kv IXIsedil, alţii kY Moskalil, 
mi se fbkvse miilte omtl în ţara Lemaski, mi niBezI 
mi Moskall, de^I Ubezil kv sinr^r KraHfl lor, ai rO'» 
nit nre Sasvl nre KraHfl Lemeski den ţara Lemaski, 
mi av mersv IIlBed^l k'i omtl n%ni> în ţara hi ABPYStY 
Sasvl in Saksonia, mi mvlti nradi» av fbkit in Sakso- 
nia, mi mvlti> aBYţie ai l^at. Ian> întorkrbndxse Ilbe- 
di\ den Saksonia Mirim în ţara Lemaski, mvlte bib- 
tilil ai aBYt k% Moskalil, Isindi Moskaliior mvlte ^e- 
tkţl mari mi Bestite ki miltb aBere. Me nentrv s%nv 
îmvlţim noBeastea aive , se Ba skrie la nbndil s%if la a 
doa Domnie a hi Mixai Bodi». 

Aj^ea Antioxie Bodi domnindv kx naqe era bxn 
ţiril mi boerimel, mi la givdeaţe drenti, nxmal 
era neînri>dxitonY , mi rbstit rnbHi da mslte oct W 



X80)( 
DisaDirV, mi bvzdlran-s] aiiitka si dea în qeta ore ka- 
ril se nimia, ini era kv rroazi> tYtvror^ ntmal îndati» 
Fariiul se întorqea. 

Domn'sl nrekKm la toate este ^iDStemir, ainea mi Ia 
ktBintv ka mal qinstemY si> fie^ ni ntmat kitre boHirl 
^e kitre tot,T| kit nimei niqe dentri bOHirli niqe den 
Hei mal nrooitl si> nv'l noşti însimoa io Br'o rivta- 
te, ki» hy se kade de akolo si se naski strîmbitxţl 
de Yi|de şe naskv givdeki>ţile. 

PopqyI iQtr'ra kin s% arate drentatea, kim qeltl 
«e este mrirea l%njyh sene, «mea qelvl qe Bine den 
ţari de d^^nartet ki> mal binel s'b'ml tmoarţi Domnid 
toat% aaiţia sa isnraBniqilor siJ| de kit gHfdekata sa 
s%i d fLTbduiMki» lor. 

Pomiixl n^rvrea snb fie Hfbitor adeBirtltf, mi bul* 
ţa DomniliX isk^lit^n este, mi aqasta Beqniki», st se 
fiBdreaski> U ^oroasi s% ni fie demirat . Ki> Dom^ 
iţvl la ki9?#ti^ pest!iiti>tQri%, mi la f'briiflYiiiţi» nentrn 
ş][l)^ţ ki kredioţi» îadoHi», amea nrietenil ii Bor iri 
mii 90P nibriisiy kim nenrietenil U bof batgiokori. La 
nietrekinil 14i»ndV| mi la miH nentri slv»be si» fiia 
sirriitor. 

Domnilil orekim nt i se kade a .rriâ Ivkrvrl 
«moare, amea snre askiltarea qelor imoare si nt fie 
«mor. 

Nv într'altS kin* qe ka nre qHrma de nregivr sene, 
gîambamil mi îmbvnitoril si'l isroneaski, ki mit ka 
aqeHi ki nutatea Bieţii lor, oramil Bor tvrbvra, mi 
ki îmbTOitiţirile sale, Bestea mi nvmele DomnilH Bor 
astma. De aqestea nemiril kv bmat si nv fie, ki 
DentrY înaiţitira mi adtqerea aminte s'av skris aiqea. 



X81)( 

Antioxie Bodi» întrs aqasti a doa Domnie av zidit 
m^D-bstirea Mira nre MilkoB în minate, karea mtxi% 
era de lemnv dirati de latisrbv Kantemir Bodi>t mi'l 
nvix nune Mira, ian el o ai zidit de niatrb foarte 
frvmoasi», mi ki zid înalţi îmnregivrY. 

tn zilele aqestvl Doninv, fiindv naqe între imni»- 
r«iţl kirn s*aY zis, era mi ţiri>I îndemini» , nre lesne 
iml nUtia nesoile ^e emiar mi era linimte între toţf, 
nime den botarl s^ai den alte kanete nv era ni^ie în- 
tr^ja nrenvs desnre Domnv, ki»era sn re toţi k^bine, 
mi de milte ori nre la boHirl mergea de m'bnka b*!^ 
kate. Nvmal nre lordakie RYset Bornikvl, intr*sn rindir 
Vai înkîs nentrk erenis ne aieâ, mi tar lav slobozit 
mi l'af boerit k% Borni^ia qea mare de ţ^ra de gioa. 

larb la al treilea an a Domniei sale, BÎindvI norin- 
ki> îmnrbrbteaski» 8^ rnarn» la qetatea Tirinel» nentrv 
likril «fetiţii, tnde era SaraskerFv losnf Ilaaiea, om 
Bestit la îmniriţia Tir^iiior, mi ai vsrties de: dvo^ 
Ilamtl Antioxie Bodi la Tirinea, mi imnrexhindsse kx 
Ilamea s'ai antkat de likrx, kx mare neBoinţi mi sir- 
rxiali, miakolo ilBeni mazilia mi Ui Antioxie Bodi». 
Kaxt% kx ne miU nUteskt Txrqil qelora ne le sU- 
aMeskv, m*ekxm mi hi Antioxie Bodi, el ăv mersx la 
Iskrtl petiţii kx atita hesoinţi, ki»t mi s'bnrxr.elkx 
minxle sale mu kx xirleţil la manţvl petiţii , mi 
boHiril Ui toţi al'btxrea kx dinsvl, mi sita Ut deasx- 
nra, nentrx 8% se îndemne qel mal miqil a Itkra mal 
kx nexoinţi. Era akolo mi Imbrixor¥l îmniratxUl, 
Benit 8% Mzii ksm se Ukreazi. Fost'ai oameni de Ixkrv 
mi dela Domnii Msnteneskit mi TiUrl mxlţl akolo la 
avi hkrx, toţi suiindv la manţvrile wtxţil , xnde 

XI. 



)(8aX 

întemeindv qeUtea s'aYmYtat oii namalikYl akold, ki 
mm» atvnqea era la Baba neste Ehtnire. ' ^ 

RiY slmnv de bietul mimintean al nostrs^ anro- 
niindvse Tvrk^I s'ai ţamvlţit neBoile, nvstiirea 1;i>ri>ly 
fiindY anroane yd Sarasker ka aqela, ne se Itkra îq 
\ărb toate ha aminte ; ki>tb 9Vini> de bani emia den 
ţan»y inki> mtia nre tot an^], mi k'i mare keitviali» 
stits %%rbî nenvtindYl gioi k^ kit îr da/ mi amea 
ai ramas ranii neBindekati> în snatele bieţii ţirf qe- 
tatea Tirinea. De^l mi nre Antioxie Bodi»' de akolo 
af senit de Tav Ivat mazil tn An> 1mn%n>t6ski, ^mi 
»t trimis la lami de'm'aY hat mi Doamna^, mi air 
mersv în iXarirrad, mi at aenit Domiiv Mixai* Bod^ 
kx adoa Dombie, in lokxl hi Antioxie 6odl>. 

Oamenii It) Mixai Bodi den ţ^arirrady^ntxtiql Biindv 
de olak în lami, nrins'av nre o «ami> de boHFrl/ an x- 
me are: Ilie Kantakxziho «e av fostv Bi^temîk mâne 
la Antioxie Bodo^ mi nre Ilanaetaki Ilostelnik^], Trek 
de neamxl Ixl, om< 'foarte aestit la Iloarta Txr^aski, 
kmdir era trimis kx trebtleţinbl/uiisre Basilîe Uax- 
rxly ktmnat hi Antioxie Bodi>y tnkizitidxl la Selmeanl 
srh stea la nazi» nini> sa flieni Mixai Bodi> în ska^d, 
însi nre Ilie Kantakozino kv mare vroaci densomn^ 
Tat Ixat desbrikat, kx Bxhkbami mi kx Seimeni, oti 
ks o slxn a IvMordakie'Rxset Bomikxl^ anxme Ti- 
mxmt, mi amea deabn»kat FaY dxs la klMa M Iol*dâkie 
Boraikxl; ţiindxl akolo kx Seimeni de iiazi» nre la 
• Dorţl. ■••• 

BezI aivea tiraniei se temea lordakie Bomikxl kVl 
Bor skina^ oamenii In Mixai Bodi kx Seimenii ^ ^e av 
trimis mi nre kredinqosxl si>'S isre Timxmf, de Fa# 
nrinsx ; a^asfb mxlţimit^ av.arbtat lordakie Bornikxl 



X83X 
ki>lre Uie Kaiitakozino^ karele in zilele Ivi Kostanliti 
D^ki>I Bodi, kindv liase a doa Domnie f nrinzindt 
nre lordakie Bornikil, VsA skos Uie Kantakozino nre 
svitv kYmni>t îmbrbk'bndvl iu xaloe nroaste. Tai tri- 
mis la satvl sirv ÎQ m^nte la Xanrs, askinsv ki^t sii 
ml kYQoaski nime, mi de akolo lai trekit îo ţara 
Iiemaaki» ]l% oamenii sil netreki^torl, mintiindsl de 
o nrimeaidie ka a^eea ^e i se rbtisi, nrb el kt avastii 
milţimitii s'av arătat, snre faverea de binele hi. De^I 
mi Ilie av m'bzvt la nazi, ni>Qi> ai Benit den ţara 
Mvnteneaski» fratele Ui Miul Bodi mi l'av slQbozit.^ 
Slobozit*a!V mi nre Maorii, Hiri» nre Ilanaetakie Tai 
ţiott iTbni» l'av mi omorit înkisoare la Seimeni.. 

Aiqe nv ni tem tre^e ki Bederea de hkrvrile tig- 
rii t^nrYremtl ne s'aY nrilemit intrs aceste Breml. 
Dsni> mvlte n>8boae ^e aaea Ttrkil ki Neamţil, înki> 
de kindv ai mersv Tirkil kv omtile sale mi aqestor 
ţui ni>ni> sintv qetatea Be^ndvl, în anvl 7191^ nre- 
ksm afilim skriS| mi dvn'b ktm snm mi aqeHi ^e av 
fostY kt Dvka Bodi attnqea kt oastea la Beviv, mi 
kt Ulerban Bodi Kantakozino Domntl Mtnteneski, 
kt Bizirnl Ttrqeskv Kara Mtstafa Ilama kt mtlţime 
de omtl, Ttrktl simxţ ni>ni> stntt qetatea Bemvlsl, 
arzindv mi robindi ţara Nemţaski, dvni> obi<ie»l lor 
Mtl n'brineskv. 

, ta qetatea Be^ndil era nrea ntţini oaste Nemţa- 
ski, neaBindi rriHCb de Benirea TtrkvUl nini> akolo 
la skatntl îmniriţiel NeamţilvI ; oastea Memţaski» den 
kit'b av fostv ÎQ qetate în Be^tv^ nt emia afari s% 
faki> n>sboFv kt Tirkvl, qe ntmal den qetate da den 
ttnvrl, anirindv qetatea de nisala TirqiAor. Den 5 
zile a IsI Ivlie nini> in zi întiii a hi Scntemirie. mi 



X8^X 
zi mi noante ni ÎQ«ieta tmirile Tirkvh! ktm mi a 
Neâtnţvhl den qetate, intr*ati»tea zile, m>n% ăi sosiţv 
oastea Neinţaski de rade av fostv. Benit'av intr^agiv- 
tor mi KraHfl Lemiskv Ian Sobeţkll k% omtile sale 
Lemimtl, mi den rbsboHd dentiii ai mi înfrunţi nre 
Tvrkv, Inndvle intr'aqeeami zi toati ordia, nn» daki» 
av însifat, Tirqil skomi den ordia lor» nemik O'av 
mal 6t^tvt Tirqil^ ne îndată av fv§^t nre mIeaBil lor, 
«ine kvm nite mal de sirrv^ kit a doa zi nv 8*av bv* 
zvt nre akolo TirkH de noBeastCi fin» nvmal kortl* 
tvrile lor întinse, kvmim era toati ordia lor , amea sta, 
Bini aH Benit îmnxratvl Nemţiskv de av Bi>zvt nre 
kortvrl, k%ti> mvlţimede TvrvI av fostv, mi s'av îm- 
nlvt Leamil mi Neamţiy de aaiţie mi de kal Tvrqemtl 
mi de xalne bvne, nrekim s*a% skrts la Domnia Dv* 
kil Bodi». DTni» aqeea în toţf anii aamdv nbsboiv 
Tvrkvl kv Neamţd, tot la Nearoţv rim-bnea isbmda 
kv agivtorfvl Ivi Dimnezei, kt mare aeste mi latdi» 
Pleamţilor, lii>ndv de sintv nvterea Tirqilor mvlte 
«etiţr mi lokvrly karele de mvlţr ani, le liase Tirqil 
dela Krai! Vnnremtr, Bvda, Ostroronil, TimimBarvl, 
Belirradtly mi alte qetiţ> mvlte, karele nentri si nv in« 
m'slţim ki skrisoare, nv le am nvs toate anime, kindS 
Tirqil înfrinţ! deniterea Neamţdil Bizi»hdise,nvmal qe 
le av ki>itat a se nleka la naqe, ki> qine Kkomemte si» 
aniqe qele streinPj nierde alesale. Uli fikindi ukqe, dat- 
ai Tirqil mi' Kamenîţa Leamilor, karea iera liatb de 
Tirkv 'de mal nainte Breme dela LeamT, mi ai n>mas 
la NeamţI ţara IKnrtreaski» ki totvl, fbrb nimal Te» 
mimearil mi Belirradil era kl Tirqil, karele în ani 
de akmv, mi aqelea leavliat Neamţîl delaTirkv, kv 
milti» Bxrsare de singe, nrekim se aa skrie la n>n* 



dvi 8M. Runindi <fark tottt% ţara XurirMBkv ^^ 
iieteţile ■■ tmte loktrile finit ^nnrtmKi snti sl%* 
muia Ne^BţiliI, avanrual NcunţI wrin ^lel^ţile vw» 
Im dm obiwnrile lor. NesiferiC nd neflKkit Iv- 
krf cn anesta Domnilor m neomianlor a^el ţvrt» a 
rMBiOMO smlY 8lr%o%Bia Neimţilil» karca ut siatt 
srunmc^ «K io robie Ii ae^nrea a fi » k% fikadi de 
k%ţr n ani leraţl ks bir ni kv ookloane sinit aii%«^ 
rărea Tirkilil, in mare Inaar mi sbtrd^wne'ml ne* 
trtiiea în ţara lor, kwidt el nre Tirkt in ţara lor 
ntl aedea, ne nd Inral mt era krat la îmn%r%ţia Tir» 
kalsl, df rinnrt îl dt^ea la aremea birtlil» de nime 
ni^K o asvnreaH aaindv, mi adeairat knvitv ai lia 
oare ^ne : Bolni«nile vele mari denrindt a se înloar^ 
ne io robii; orekim mi liJiiiloril %%rhS Vnnremtl, 
imnlindv NeamţiI veti»ţile lor ki omteanl, milte asT« 
nreale mi neaol le fhnea , botarilor neamimilori mi 
ntiror, nentn-vei mal bikiroml era Vnrvril 8*b se 
aazi» sintv arme de ki>t sintv 8ti»ni>nia Neamţilil, nre- 
kim fîeml*qine nentri Bolniqta sa nT se las*b a fi sv- 
ms de aiul ki»t m'ar nitea. Agnms'av dar la Tirkv 
kv nedentde de agi^tor, si» se noati» desbate de sYnlv 
8t%n%nia Neamţilsl, kim fiemte vine kizindU în nri« 
meardie mi nenorovirci alearn» la nrietinil s%l , aav 
nentrv anirare saH n^ntrt mînriMtre. Tirkvl dindv* 
le bnrb nideiade de agfvtonţ , el s'ai mi rokomit 
aiknra Neainţilor den vetiţr^ mi ri>dikindYmI Krai< nre 
RakoţI, femnl lil RokoţI vel«l bi>tn>nv qe a« foşti 
Krait akoioy stnns'av adiniitiri de ţan, katane mi 
alt% nixoli milti ka îmbUndi omtiţi, den lok 

In lok nre la veliţi ; ne NeamţiI fiindfi inkimi nrin 
verbţi/mmiki ni le mtea sfrika katanele Ui lUkoţh 



Xsex 

alţi oaste Neinţaski» era emiţY la oaste, aBindlt riisboiv 
Dpeaqele Breml kT FranţozYli qe îiQbla Rakoţl kiavea 
adraitvi*^ a sa, fbri> deniql o ski>dere Neamţilor^ qe 
Hurbml ţara lor striJii>ndv mi minkindY .in.kiţl-Ba ani, 
neavbiidi kv qioe 5iqe nisboct^ Miri> aiindv oastea 
Nemţeaski» asvnra Hi Rakoţf, el n?ai nttit sta Imao- 
trisi» qe av dat doskY katanele di kv stri>ii8«ra IyI, 
fntrkndi nrin lokirl rrelei arin mttiţl dâniiTt'UHlvset. 
km 'înntx lokinl& aqer.ţu'lfyi demdei nime ml nttea 
didatfy ! nini» dela o sreine o skmji de anei boiei^ 
Vm^rettityi agimiruKlys'b ki:* Neaiid,il, av inundat nra 
kite^-B» «kalahe dindil In inina NeamţUor k% BMcm 
mtn Deql kiţl n'av nerii aktilo de NeamţI els'aS dva 
kiriâinv mmâ toki^tro. av oistvty ka. saK de el> vnil 
den Domnir .Snnremtl at ^^ nrin mSnţ! kv kase- 
le lor Alqe în ţari> la noi ,. Hit% alţii av eoiit in ţar« 
Mîfnţenţaski», nfiQ'k. m'av. fi>kvt nâqe dela Neamţl, ;anoI 
s'âiv dv^ in^ţara lor^Mnb.Bakoţl av fsgît la Tsrqli m« 
de Tav nriimit ki qinste ka nre to Kraiv, aoiea ai 
fostv rokooiiirea Snnrilor kv Rakoţl imnotriBa Neam- 
ţîlor. 

Aiqea trebve a*» sokoteask'b qeljnarlqesti>niineskt 
noroadele aB^ndv oUere kă aqeea ^atruiineşkv ivvIti 
ţime, ui nine al oor^ qv itot, se^k^de s%nrvr iftqQl 
mteri^ aVnl fie atbai^a boII ;Sale.t ^mi demteatat^ Ifi 
to«te Irebile sale, ka si> xaş se svaece nqrochl, .kv str>int 
bibtatei; ki demilte lOrl mvlta r^^vtaţe : i^ve nre qef 
aVBkYnil de ae r%diki> asţnra qelvfq.e'l^sti^niiqemtey qr^ 
knm mi Vnrvril^ nerib^dindi tirania Neamţiţor mi a^v* 
nreala qe le f^qea, i9lX% ne av f^k vt| ki> era nu^ }>iţn 
ktromi s%. niari^ ki^ toţil^ sav: sii ţasik de svntv sti»ţ 
Ploua Neainţflal, m inkiţl-aai-.anl l>>tin4vşei;nemîkii 



B*av isnr&iit, mime m kade ale <la ^esa Briwiii, k^tf 
■oifars KMBVitd fld natm lor %Mi b&tst, nMcnadiae 
nentrs Bobnnai lor, nnekun od iiîeţii McddoBodf, 4e 
niilte ort agmruidiae kv Leamil , wmrrndisey ksn 
«'ar nHea onotri de s¥iiftv givnl an robia Tirkaltf, 
ariwiaaşiii legii kremtiiieiiilly ^le fiîodi sivbiţi de ne^ 
Boîle mi asnralele oiruieaitly niauki^ âlt% urni mur^- 
Mt^ ivb ntme riii, de xain od de sikleaa m at ssa^ 
mutf BÎ mal mare iierire mai f%kst. 

Antknie Bbdii ai doouiit ia a doa Domnie 8 mâ 
nd givnu^tate^ nd lai mazilit dela cetatea Tirioil, ni 
s*ai dvs în ţ^^nrrad k% toăth kasa Isl kim s'ai zis 
mal na, f^r^ de mme o ak%rb% sn «igie dela Tsr^p 
4ai iD lokil l«i Antioxie Bodi> ai aeiut Mixai Bod& 

RakoBiţm k^ adoa Domnie. 

• i ' ■ 

K\n 17. 

Adoa Domnie altlMixalRakoBiţii 
B o d 1». 

Mixai Bods nrin siowpirb Osteneala sa ,. mi nrin 
jarietenil sMy âi eout Domni kv adoa Donuii^ ato- 
mii inkinil anilor 7215, toţi kv bikuie amtent^^n- 
dily mtîinâil Domni de ţarv neasiindi nimie rria^i» 
sai nremsvl, ka toţii ai endt îâaintel ka m^lti alai^ 
mi rlioali» mare de boerime^ mi de alte . kuietenil, mi 
aluntorl, «idial Ilie KanUkizino Bîsternikil ai oribe-> 
git in ţara Manteneaski», anol fbkiindaml na«e nrin 
aolil Domnxhl Mmteneski, ai aenit mi el în ţan, 
mi nv s'ai zibotity veninuil s'ai daa Uie Kantakozi^ 
no ka toan» kaaa ial |n «ţara Mniteiiea8ki>, aaindi a 



X88X 
Une mi nintii dindiml o fati» ne aiea dsni Ste£sin 
Bodi fa^oril BrmkoBeaDihl Domn^Ul Mvnteneskf. 
Mers*ii^ deaiql boMirl MoldoBeneiutI on>nd¥iţI de nvn* 
t^ mi fdl trimis de Mixai Bodi kT danri dYin» obi* 
qeivl acestor ţirl ; Hiri> dtwh qe av nmtit îa Bikv- 
remtr, alţr boiari s'av intorsv ia ţari, Hiri» Ilie Kaa- 
takozino akolo av r&mas, «ţiţindise srambi intre Dom* 
nil Mvnteneskv mi între Mixai Bodi, mi dentrv atik- 
ta nrietemir qe asea amindol^ a'af fikit neorietenl 
mi BnoKmaml mil asinra altxia. Ulide mirat liikrVi 
k% Domnii Mintenedcv indestilat mi aestit de aMt, 
k%t kv banii Isl isor^sea qel era bomi dela Iloarta 
Tvrqeaski, nxmal nre aqea Breme era fiizinv Aii Ila- 
meai foarte nrieten bm lil Mixai Bodii, mi ki^ti kd- 
tfia Bisirabv Bodi Domnii Mmteneskv, nimUi^ asY* 
nra hi Mixai Bodi ni nltea isnri>Bi, qe in zidar imK 
keltiMi banily agivns'a^ nre la toţi Ilamil dindile 
bani si>'l fie într'agivţoni si mazileaski nre Mizai 
Bodi. 

Mixai Bodi inki nt dormia, qe îmi k^butai trebi« 
le hly nizindise ka de m Briamnamv • Sfbzile mi ara»* 
bele qelor mal mari de milte ori se deskarki în smi- 
tele qelor mal miql» mi riitatea kade neste qel av- 
nimt mi neainoBaţl^ qe Bor da sami aqel qe inqen 
nltiţilei Birsindlml muia lor asmra qelor neaioo- 
Baţl. Ki» Domnii Mvnteneskv. se nesofa se mazilea- 
ski nre Mixai Bodi kim s'av zis, kare nv trebie al* 
Vh stingere mi nesoe intr'aqesle ţirt^ de kit adesele 
skimbirl a Domnilor, de mde milti neâoe mi rrei- 
tate av aait ţara Moldoael de Bnnkoaanil Domnii 
Mmteneskvy sgivtorMidi ki banii lil ore o sami den- 
Cre Domnii mazili qe era in Uarirrad, kare nre lesne 



X 89 X 
isnriBia lYkrvrile lor dela Iloartii , jni ie da Domina 
ţirbl. hr% d¥ai> ne seaofbza Domnul aqela in ska^nil 
%'hnJt iui ii¥ Brea si» olineaski» toate noftele IyI, inda- 
ti> îl lenida nrie a^ela, uii s'anvka de altil , ori ka- 
rele era niazil în ţXarirrad. Uli aiuea ni^I odati> ţa- 
ra noastrb nt aaea odisni» de rivl Bri>nkoaan«h! Doui- 
niltt Mi;nteneskY. K% nrek^m este denrinsi) firea Mol- 
doBenilor rrabniki> la hkrYrl noai^ nYmal ki>t li se 
n*brea ^esaml boMirilor MoldoBenI sdre Domniţi lor, 
se rai di;vea în nribegie în ţara MYnteneaski» la Brin*- 
koBanii Domnid MsnteneskK , mi se sk^sla kv ni>rh 
asinra Domn^hl lor, fbkindi xarzv la Iloarta Tvrqa^ 
9aski> , karele tot kv miaclpkYl . Bri>nkoBanvh! iiren 
urieteoil hi se nvrta mi ispriBiş. Kare îi^blete a 
boKirilor ii>ri> kale mi nesokotite era^ nesokotindi^ el 
ki> totv ^are. ski>dere , mi sKbiHtvne ţi>ri>I era toate 
rokomitYrile lor acelea a&itnra Domnihl lor. 

Skos'aâ Mixai Bodti înţrv a^feasti â doâ. Domnie^ 
deseatini» de strai 8% dea mi.boHiril roarl mi .miql, 
■d m%n9»stirl mieniskoni ka mi tiranii, kare . obi«iat% 
ni^e odati» n'av mal fosts, ki> mnii akmvda liitmal ţă- 
ranii *). Kv Yrît aY hbzjt aqestv lvkr¥ trstiBror boiari- 
lor, f%ki>ndYse obi^âiv nov, mi neste bohi tvtvroi* nx- 
mintemlor. Ki> toati» aronisita aqestil mm'kntv st%f 
jdl av fostVy de 'sndemi nKtia boKiril mi miniistirile, 
birrrile, âii îmi ţinea kaseie, dar k% deseatina vav 



* ) Mare nv aMe a fi tiran de sine, ur mai mare n>¥ e^lc a fi tf rbt ri^torM? 
ţVkt aale, nr kf miltv maT mare r^ţ este a rbsîui ui a f frika Ugea «ira 
bfVb a oalridf sale. Jar net*e toate maf kr a^Torb ryt tn'.e oh'tHtml %ri 
€u% «drtk adis înir^a V^n» s^l Ima traiaik oe trma sa io 9uh\î aiilorr. 

XIL 



X»ox 

skos Mixai Bodi», milte kase de boHir! mi miinulirl 
av sirb^it IlrekYin uiqe in om £10*1» rrâmali» hy 
rMn^ne, ainea mi Ivi Mixaiv Bodi>9 îl d^m nriqini» kl» 
neste bomi tiUror av fkkYt aqestv obiqaiv, ^e n'a^ 
nul fostv TkVie odati. 

lire avele ireml ne domnia Mizai Bodi» ai^ie in 
ţari», aaea risboiv mare Moskalil ki mat zii în ţara 
Lemadkl>y kvm s'av zis mal sys, fiind v agivnoil o sa* 
ini> de Domni Lememtl kv Krand lUBedvlYl, Vai tras 
k% omtile Ivi in ţara lor, Hin» alţi Domni Lememtl 
ne ţinea kv Kraivl lor AsrvstY Sasvl, era agamod k 
agFVtorivl Moskalvlvl, vnde mi oaste Moski'vask'b s'm 
txmninat kv Dlaedvly nvktsînrvr îmmkratvl, ve k'M 
ren%rari# kv oaste, kii imniratv! nv mergea kv oastea, 
mi de nvrvrea birvHi Ulaezil nre Moskall, kit dela 
o Breme nive se mal nvtea lini Morkvlil la b^tblil &y 
stea inaitea UlBedvlvIi k% ori vnde s% area ti>mnuifl9 
nodHizvrile, s'av si» loaia omtîle, tot la lUsezI n>mi>- 
nea isbinda. Lvat'av IIlBedvl Ilomerania, Rira mi alte 
vefkţl mari mi Bestite» tn»n>ndvse n%ni> în 8 ani kn^ 
bietele lor nren ţara Lenuski>| nini» la risbond '«el 
mare de svntv IIoltaBa. 

Atvnqea mi Mazena Xatmanvl Kizi>qeskv, om bc»- 
stit mi Kan atoafb ţara Kiz^qaski», arlndf S'^Biklei- 
neaski» nre Moskal , dela karele aaea mili mi cinate» 
s'ai agivnsv kv KraHil IIlBedvlvI fi>r%dvindvi 8% i sfe 
inkine kv toati oastea Ki>zi>qask% qe asea in sama Ivi, 
mi imnrevnindvse si> bat'b nre Moskall« mi fvgindv 
Mazenâ kv o sami de Kazaqj! la UlBedS, i s'av în- 
kinat 

Moskahl inki> str^nr1>ndvml omtile, a$ inqenvt a 
se klxti kv memtermvr avnţire, tri>rxndvml omtile de 



X 91 X 

Dren ţart L^ifiasH kiUe lokvrile sale» kt kare kl'bti^ 
re a sa, si> fak'h nre IIlBezI si» se hi d^ni dustli ki>T- 
tiaidunl lok mi nrileaKii kvm iar nitea sminti nre 
nilieaa. i^ttii«iea Ulsedil neknioskiindS memterinv 
ni MoakaliUly s'av nornit din-b omtile MoskaliUl, 
sokoUodi ki Moskalsl de frika niteril Itf av dat dos 
mi fii^ ani^ndv Illfiedil mi nre Maziina Xatmand K*b« 
zi>«edit îndemnitonv, mi adeaerindvl k*b se Bor ri- 
dika toati» Kuiqimea agivtor Kraivhl. Sian%ţi III96* 
4fl kt neinfruite omtile sale, s'av den*brtat de loki- 
i41e tfhriA Lememtl, merrbndv dini» omtile Moskalvlfl, 
Htni Moskalil nre înde mergea tot da fok, arzudv 
ni n^Ime tui nitreţv, k*bt nv lua nimiki» s*b nm'hp în 
trata lor, nfentrv aveea era mare neaoe niaezilor, mer« 
nndt in irma omtilor Moakiwmtii rade nive btkatei 
nive xrani de kal ni nsia^ mi ori îak^tro se area 
abAte lUaezil nre aqele loklrl, tot arst mi strikat era» 
nre vnde indelvnnoulise aremea m an mi mal bine^ 
mrtiaidll Moskalil den lok in lok nre Ubezli m'av 
ale^ lok de bi>tae sinti noltaaa, mi tibirbhdise Mo* 
skalfl akoloi m'aif întemeHit tabăra kl manţirl, mi ki 
ttnirl nre de toate nirţile. Anroane de tabira Mo* 
skilil av tibia*iit mi niaedll, miavdat narola, nre- 
kim este tokmeala omtilor temeTnive^ de'ml mn zi de 
hMâef iar nt fbn» de aeste mi ki înmilivivnei ms'* 
af Bd el len»tin>, ni>ni» în 3 zile si» albi na«ievnit 
kl alţiJ^ mi SI se riteaski»^ Hin atrem zi s% se Io* 
aeaski»» s% firiLi» n>sboi« fbţiml. De^il nn% atrea zi 
aaergta reni»FariI Moskimmtl la 5iel Ulsezxmtl de bo-* 
reaia ui se imnreina, k% amea le este obiqenrl, foar- 
te kl sdioteali» li'I bUaia lor, mi ki (romoasi» onn- 



X92)( 

diMÎi, âBÎndf tot m memterintr mi ignilf iui alf,tl Ia 
rl>sboHfl lor. 

IHBezîl Brands si» Biklenea^i> nte Moskab/iltVât* 
ţîti^t de riârala W in*av dar, ne siTriind^ k'g cmtiie 
, sale av dat în trâmbiţe iui 'în ddbe si»mn^ dinţilor sa-= 
le^ kl»ndf-erâ trei v^as^rv nini; U zTby mi av irkliiilit 
kt ttiâre ntterea* lor la lUafyţKriile Mtiskalilor, tnde H 
rtatt^^m manţv nti aldoileak^ niilti> B%rsare de siu* 
ge^ db^ "ifiri^ îtf oskaltf trezindsse ka den somni^, luda'* 
ti» st^tsn»' BitieMteamte, dindv fok nervntâ' den ttniri 
k%k ktitAivb ' liianţYrite d^: trtnirile illBezilor ^e nli^ 
Bilise/ fiii- if ' îm'uiris^ri» dela manţtrlf/ iDsi st'btt tii rbs-^ 
bopS mare mi rroafsnik, ki>t ise kttreihtra lok^l, faţi> la- 
faţi, mi milif iav nerit îmbe nirţile^ sti>ndv mi Moska-' 
Iii uii • lUaezîI siteHceamte^ ' s-bnr^r liraHf I UlBeziskv in 
frsntea nedesti^imet sale^ în ni3tamki>y ki era rinit de 
mal nainte iintr*tn âi«tor dehiHetatea IIokaBa, mideh 
P'bfamk'b îndemna nre al si>! di>tid«le< inimi de Bitev 
me^ mi în^^ntse a infringe' lire MoâkaU de'odati>, b%*' 
ni> în nolktriletniiiir^tvlsl. Attnnea stiridx tare Mo-»- 
fikalil, îndati> av îhfrmtv nrelUsezi liii snimndYly a^ 
dat dos niBeziI a hgi i fan» M oskdlfl al' fhia mi al 
gHfnrea den snigl fhVh de mili»^: îmi at^ nerit UIseAl 
miBUjI £kr3> de !sania>| k%t mi KraHd ; lor ntţin de n'av 
nerity .^le TavI n»tut d'brtbbanţil Isi, ^ an^rkndtl kit^Bai 
lok, Dleki>ndy fsra/n'bii'b s'ai.derirtat de. tiilybra JVfo«^ 
fikalilorw lUi. skia'bndv el dentr'a^el feredev, îndată 
Hi trimis nre vn ren'brarFS al stA la Moskal ka si>fie 
pata ladoa zi de . nbsboi&y Mtskaliliaxiikrezity mi^a;» 
'«tritis^ laitabira sa, HirbUIeedil ka roa} derrabii av 
nlekat a hgij 'k% bsro masi>anrezefqt mii de IUbczI ks 



di>nsil, mâiindi 1* NinriK ^ tr^k« snre Knmi, iHî 
aY anxkăt <Ie< ă^ trekit KrâFsl kt{ <^ salnib de nieezl 
neste Niifrs^ far- Moskalil d^n ^rmi agHfnr^ndY nre 
UlBezl nkolo nre lok s'ai înkinat 12000 de lUeezI; 
Hir&Kraivl at Agit Isnre Bozia i^qetatea TYrqask'by kT 
myln» frikij ini romiidsp Moskalii, f»l mai agFmsSIa 
aita BYXtli^y mi av malneriti uii akolo ki»t;¥-iBa IIlBezI»! 
Hh% Kranl av sk^uiat mi neste Bu kv 1500 ^UIseEl, 
mi aatrandS în vetate a$ skinat k^ zile la Tirtf, laril 
oastea hi ^ea ne^titi» mi neînfnntli/ kni în toate ţiri- 
I6^ii;^t1»îd6 3ite»(ia lorj â* n^rit k^ totvL ^^ î' 

• lire KrâH^l'Ta^ nrriîriiit Tsrk^l* kn mare ^nste idi 
rai d-ss în Uarirrad la'îmfil>n>ţie) d%nd«I tain-mina^ 
fakâ mî bani ki>ţf îi treb^m. 

• '^ Deqjf bi»ti>m}Y Moskalvl • nre Illiied , s'Sa^ hiFrl»ae 
Tvrkil> kif^n-a'i ziboait Bretnea^ ^e ăY^'sti^kat na^a 
ihttid Bfoskil mi între< TsrkYy'trekindY^ mi Hemte 
UbezI aliea în ţan»; de ^ver ^e ^ ^kinasi den risboFK, 
ai Benit vn ki^nitan kt a ^ami» de Moskall den \ită 
Xiemaskii la ^emi^ţl; mi 'ăi hat de rrisibazl nt^e a^el 
XDBeisI. Moskalif înki -âî erUat în ţara Lemaski'-ann- 
^ea, dini> ^e ai hat tire Mei IIlBezI. 

Atinveainfai risit iH*eirie 'mi BrbnkoBâni;! DomntI 
Bftnteheiăki de ^^'i'n^rît nre Mixai 6od% la îtaniri- 
ţie,' nrekttii s'a^ xăiriit mî S*a^ a^Hrti^i feif MdskaKJj^ 
mi Ba SI» hrb kv bbia'ril sii mi ki toăti kasâhl ta 
Modali' si ' s€f Inkine el mi ţara toati la Moskall, Este 
obiqnYit Tvrk'sl a n^ krede lesne acestea, k'sm n'ai 
krezYt de o dati ni^e nentrv Mixai Bodi| ki^il era 
nrieten bsn mi Bizirnd ^^ine era at^nqea Aii Ilamea. 
Dan» n'ai lisat lok Bri>nkoBeanil Domnul Mtnteneski 
s% nv agHmn kv mrb mi kv xarzvrl nre la toţi Ilamil, 



k% este wn Domoil MoldoBeli mi mal kf (JeadUisvV 
m'aY Ivat soţie nre losţf Ilama qe era la Tirinea, k^ 
re ini iawla ai skria la noart% nmoil, kvm adesi- 
rat eate xain Mixai Bodi den Moldoaa, mi se rtt^mte se 
fvrb la Moskall, mi de nv Bor trimite iDirabi sVl'ftriiizv 
n'l Bor aoYka. AtYoma ai trimis fer man dela îraBi>niţie 
la nirbOYl losvf Ilama kv mazilie, si» trimiţi oaste 
dela Tirinea s% nrinzi» nre Mixai Bodiii sii'l di^ki» la 
ţiarirradi iii kvm av sosit, îndati» airr^qezit aive, Ha**- 
nia de Tirinea 500 deTw«il kwQ An> imn%r»i>teskYr 
mi ai Ivat nre Mixai: hoi\% ^v toAt^kasa IyI kvmarei 
rroaz!^ 4ii dvki>ndvl; di^mti.hTirinefi k^ mare pazi», 
mi afcolo bi>rbQdvi înloQtrv kv tot ne aiaairty ainvsi 
Eniqerl Barti» del nizia, mi ai trimis Hame^t nre Tef? 
ţ^rd^n^U»! OM kv Ara qel ;îmniin»teski, taiskris tot 
ii'ai HBVt urin karUe Ivi pini î(itr vn kan de aţi, mi 
bani ^e m rb^t, pii de akplo Tai trimis la J^arirnu)*; 
Diak^ ai sosit în Uapirrad, Tai ipkis în Edikvla kv 
ţoatf» kwt Ivi, ^r% neanestiti» Breme kizindi alţi Bi«^ 
:ţirii ^dati Tal slobozit den kisoare, mi qel 1 vase bani 
la aisterla }qmi>r«iteask%9 Hii dat tot îqapioL lire vr-^ 
mi emindi Mixţl Bodi^f d$n ţpt rrevl, Vai fi^ift u^ 
fi ŞrwkpBanvWl, Bom ^r^ţa înainte la rindvl siv. 
^ Domnii/ai' Mixjil ^odiu întrv. 4^aşţi. Domnie 3 9JfJt 
ufi^ g^m^tSLte, m ^7azil^ldvşe, av Benit Donmi Nikon 
îflfi IŞodţ in loHvl }vl Mixai Bo((l^^ 

(?a vrma,) 



XKX 



DOCUMENTE ISTORICE 

desnre starea nolitik^ mireligios^ 
aRom^nilori din Tran silsa nia. 



Istoria în genere, e o tragedie, istoria Ronrbnilori 
in sneţie, e o tragenie mt' 4t^; dar¥ o tragedie în ka- 
re nersdnele n'at nivl niMir^erea de a fi nrîiite de saek* 
tatori kamUiânitort, ba nivi de soektatorl indifieritiţl. 
Noi sîuteniv inkingivraţl de nimte oment kari de loki 
nt ne Boeski binelt^, ni«I nv ni Tai Boitt mer o datv 
Stranii dih lokvri denutate ht ne kTnoskv de loki, 
sav dtkh ne kmoskv, n¥ ne kmoskY sstitv ntmeie 
nostra d4 RonAoI, ^ stntY altiI» de BlaxI, (ne ka* 
re noi nt'lv kvnomteini , ) mi d^ni kare anoi 'mi bki 
o idee, ki» mne mtie ^e nonlt sxlbatîki, asiatiki, sîn- 
temY. El kîndi a^dv ^eaa desnre noi, avdi nrin ire- 
kile Regehi Mida, kîndU se Yiti> la noi, se ilti> nrin 
okelarele «e le utni lori ne nasv se^init sai konl^kvi- 
toril noştri ^el di alţi s%nge, d^ alti» limb-b mi de al- 
ţi leg^ mikiinteresY de a ne înuerri înaintea lltinel. 
T^td avâstea ^înt adeaxrate deslire starea Romuiilori 
din t6te mroBinţel^ Da^el, dan» ks mllti mal anlika- 
bile la starea «elori din Daqia ventrali sat 
Transilaania. Noi ne Bomv sili intr'awsie nj^ 
ţine fol a nerkvrge istoria lorv atitv vea noliti" 
mi nea religioşi»,— nriiindv însi mal alest ! 



:(96x 

vrmi,«— mi snre adesirarea ziselorv, BomY ali>t¥ra Do- 
kvmentele aitenti«ie. Aceasta în adeBirv ne Ba fave 
â^ nv ntteniY obserBa Ynv k^rsv neîntrervntY, qi mal 
miltv ^nA tansodikv ; dtrib scdcrftimv k% la cetito- 
ri! Isminaţly interesul maţenal Ba face ka smiseerţe 
defektil formal. — No! snerimY k% aceastb tragedie 
ransodiki>, kare ma! are i;nv interest de a ni fi fik- 
tiBi>, ci kvratv istoriki. Ba fii de folosY cetitorilor^, 
atîtv Rominl kîti mi stninl. Rominil se Borv kiii 
de sli>bicHrQile kare le ai arbtati in k^rsil Beki;rilor1^ 
se Borv aitTra de Ivngile sYf&rinţei mi se sorv demten- 
ta snre konlskrarea la - tai siitonv mal fericitv, adv- 
kîodvml aminte de Birtiţile :kare kv tote acestea lefi 
aritatv dest^lt dîe adese orf, in miHdokil adsersitiiţi- 
lortt. Streinii karî at fostv kâTsa annis^ril mi a ne- 
fericirii lorvy seBorv rsmina 'de- barbaria sa, mi dak% 
ut s*a stinşi in nientil lorv tbtv simţimint^l de madif 
ţaţe, BorS ki>Yta SI» îndl*enteze fantele • cele neomenemlT, 
kare orin atîtea sekle isfi kilkatS kt mcorele draitv»* 
rile smanitiţir. 



E Ivkn in genere kmoskYtv ki Rotoinil ş^i 
adwv în Dacia de imneratornil ' ^Iniv Tratant ne la 
anii 106 dTai> Xr. snre a imnonora aceasti» ţeanb, 
kare ( nreknmv zice EitronÎY ) , nrin Ivnrvl resbellft 
al hi DecebâlY, se demertase de om^nl^). ^ele mal 
însemnate koloni! se amezari» în Transileania , aci fv 
-Sarmizegethosa Regia, nYmiti> ano! Ulpia Traiand, aci 



*) BezI Tomî I M«ff«iinY Iştor. naguia 19. 



X97X 

ît Apuiaikt, a4i hvh Salinae, Napoca ^ t^atavicam^ t^- 
rolissani, aqi fsri> Praetoria Augasta, Aqctae, Aurariae, 
.mi altele mal m'slte, toţi kolonril iosemnate, natrt kt 
dreatf Italiki, adeki» asseminea vetiţvlori velori din 
Italia ^ ). L^krY Brednikt de însemDjaillY este, ki» kHirv 
akolo, tilde se mtie ki ai foşti koioniile ^^ele mal re- 
nimite^ se afli qel mal rntlt,! loktîtor! Rom'LnI nini» 
ÎQ zioa de astizl, de essemaU note sersi Balea Sar- 
jţetiana , astizf Balea sai ţinytst Xa),er»U! , tade se 
Bi>di înkii rvinele ^laiel Traiane. 

InskridvHmile kare se afli de ne timn^sl hi Tk^a* 
iani nininealhl Gallieni, ne daidestili miistri de* 
snre starea qea înflori l6re a aqestel ntoBinţe. Dari 
svflti aqesti din trmi>, înqeni t^rb^ririle dinîn- 
-tri' mi înkirseie barbariloi'i din afari. Asreliani ne 
la 274y aBÎndi resb« Ui in Oi'iente , i^etrage legHfnile 
.din Daqia, ud o lasi> în mînile Goţilori. De aiu! în- 
ainte înqeni fi&talitxţile Rominilori kai'e se întindi 
• nitti» în zilele nostre. O sinr&r'b mîar'biKire îl mal ţine, 
mînn>iiarea nroBenitore din nova religivue, kremtini, 
kare din seklsl 11 înqentse a se liţi mi în Daqia, nre- 
kvmi mirttriseuite TertuUianu în kontra ^K^danilorS, a): 
« S'ai stnuYsi kiredinţel hi lirist^, Dze^hl qehl 
adeB%ratiy disersele nonlate ale Geti^lilori^ ale Ma^ri- 
lori| Soanilori mi ale Gallilori, lok^rile Eritanilori 



*) Btfi tiuai I MaraxioY Istor. nagiua 19. 

a ) bm Getulorum varietates , el Maiiroirum roulti 
finea, et Hispanorum omnes termini, et Galliarum di- 
versae nationes, et Bfitannprum inaccessa Romanis 
loca, christo vero Dec subdita, et Sarmatarum, et 

XUL 



X98X 
^ele neasKtnse de RomanF, naf,ivnile Sarooaţilori, 
Dacilor i, Germanilorv, mi ale Sk)f,ilorvf ale tfro* 
Binţelort mi insYlelorv velorv nek^noskite de noi, 
mi kare n% le niitemv niql n'sm'bra ; îo tote aceste lokvri 
domnemte nlmele Ivi KristY kare a senitK în Ivme » •— 
Aqeasti novi kredinţi, kare nrekimv amv zisY, iuve- 
nsse a se liţi intre dinmil din timii^l kîndv Romani! 
era în florea lori, se nronan» svntv rYaernri barbarî- 
lorv mi trivmfb în fine sintt Marele Kcnstantinv, ka- 
re dini 'qin'qY-zeql mi mese de annl dela retragerea 
miliţie! Ivi Avreliănv, smvlse Hin>ml Davia de svntt 
domnia barbarilorv, o alitvri> lînn» nroBinţele imne- 
rHdvI, mi o ridiki> Hiriml la florea de mal înainte. 
Stntv Kostantinty Goţii qel înainml fsri siliţi si» nri- 
m6ski> mi el kredinţa kremtini», nrekvmv mi>rtvns6- 
mte istorikvl Sokrate, b ) : « Konstantinv saerîndS an 
stervl Krvqil kare e semni^l nronriv ăl kremtinilort^ 
atitv de tare a înBinsv ne Goţi, înkîti nv nvmal lui a 
desfiinţatv tribvttl kare se da barbarilort de tmneratoril 



D a c o r u m, et Germanorum, et Scylharum et abdita- 
rum multarum gentium, et provinciarum et insularum 
multarum nobis ignotarum, et quae enumerare non pos« 
sumus ; in quibus omnibus locis Christi nomen^ qui jam 
venit , regnat. Tertutlianus contra lud. Cap. 7. 
b ) Toitov, f^r yiQ t^ tQ^ .*> ) ^am hos quidem Chn- 

, . / . 5 , tus deviciJ: adeo ut aurum, 
«t« x^aroc A.6c«. o,, x«i z. ^^ ^ ^^.^ Imperatoribu^ 
i^^osnaga c«r naXai M- H^^ comveverat Barbaris. ip 
Um »me»a, tQ^<rlop toîs posterum adiineret: et ipsi in- 
paQfidQo,e mQuho^,^ iHthove sperata cladeperculsi chrisri- 
t» htnmhffnifovs tŞ aagaU^ j^g^, religionem, cuius prae- 



mfA de mal mainfe ; v mi el, ruriţi de mirare senUrt 
inaiogerea vea ndkrezitv av oriimitv rdigivnea kre- 
mtini, ka al ki>reia «Kvtonv KoDstantui eamse neiM^ 
matv».^- Aceste noie ÎDtîmnliai in limea nolitik^ 
mi mondi>9 iodrealarb sortea Romiaiilori; darm mi 
aveastb stare na ţină miltv. Kiitre anii 376 , ant 
nov soiv de barbari se Bi>rs% neste Davia, nri sili oe 
Goţi s% trik% Dmirea. Aceştia fsn ]^nnil, wtil mal 
siilbati^I dintre toţi kîţi a ktnoskatv a6kvl de miae- 
lokv. Ka tote acestea Romi»niI na se nvtm îndanle- 
ka niql de aceste fi^re de omeni ka s^'ml n%n>s6sk% 
nalria, nrektmv mirtarisemte Snnral Tiroţiv^). 
KamY însi, mi în ne modv se afla fiomioiil vel kre« 
miini santv barbarii n^rui?, nitemv înalţă din o in- 
timnlare forte kariosi», noaestiti» de Ilriskv Retorii, c): 
<c ne timnil kindv era tîrrt intre Skiţl ( Vnnl ) 
mi între Romani, SkiţiI atakari ki oaste ne Romani 
mi iqiserb ne milţl. DevI Romanii trimisen» den* 
taţi la Skiţl ka si» se nli»nri> nentri kmrinderea ka- 
stellilal mi nentri neni»zirea traktatelon. Ian» SkiţiI 

f^ tijg ffttfjg y mtmvffai tott sidio tutus ubique erat Con- 
n(fmt09 1^ xQ^tnuafKTfioîi }&Qfi^ stantinus, tune primum am- 
«rf^ di fig xai KmfiTta9ti9oq plexi sunt. Socrates Histor. 
Ariifaro. ^^^ '^ ^^-2- 

*) Thorolz» Cbronici Hangaroram. P. I. Gapite 17. 

c) t>ri tm9 Snv^&f aatd c) Scythae quo tempore 

tor t^g nop^yvQuog uaigop kcu mercatus Scytharum et Ro« 

tMtffmtffiffattm TmfAatovQy manorum frequenti multitu- 

Hoi neXMg dpiXoftmp, ol Pod. dine celebrabatur^ Romanos 

luOoi ifiiatMiOP rsvgllxv&ag, cum exercitu sunt adorti, et 

iw aitiq, nomiavoi, r^g tov multos occiderunt. Romani 

ffWflov fdqiawg SfBKBf, xai ad Scythas miserunt, qui do 



Xioox 

nsnYnsei^ ki> el n'av f&kitv aceasta kv kiţeti de 
a imene resbcllâ^ vi ka si'ial rbsbine nentrs STnv^ 
ruîle vele fbktte de Romani. K%^ Eniskonii di» 
Marrt atrekvty în ţioitirile lorS, mi a nridatY iBor« 
mtntele mi Bistienile ^e ^askYllse ale Be^ilorv lort^ IU» 
kn dekii Romanii n% Bori da ne Eaiskoov în minile lord 
dumve^n'b kv fsraril, (karil era rnUţi la Romani),; 
nrekmnv se lOBoiserb la înkeierea traktatelorv, el s^ 
Bori anni&ka de resb<?llv» Romanii zî^ea ki aqestea 
nWi ^fi adeairate, Skiiţtl din kontva le întrbHa , mi 
aoia ni se înBoir% si >K«deiK kavsa iientrs kare erai 
disntla, qiseannkari> de reâbellv: Dreatţ aqea tre^^ 
kîodi DYnikrea ffik^rb m^)ti> oanbik qetxţilorv kara 
era liorii rîoa Diin>ril, mi între altele^ liarb Biminaţiil^ 



^ rareftiipâmp ihf&^taq. oi praesîdii expugnatione , eti 

i\ api^QlpiţPXo^ mq opx d^H^ jfoederum oantemtu. cum ei^i 

fA899t, alX ifivfofiivoi ^avra expost ularenţ. Hi vero se non, 

d^Aauftv. tw ydg tiig H/laQyov ullro bellura iuferrentes, sed 

inicxonov bîq iavtmv âfa^sfiri^ factas iniuriăs ulcisceiifes / 

xota 7?f, ^al duQBwricAuBTOP ^^^^ fecisse responderunt . 
taqnaQăGş(at ŞaaiXnlovg^.^^^^i^'^^'^ EpiSCOpum inC 

^ag.a,avXn^gvai tovg ^ttohbu suos fines tramgressum. Re- 

/ j. / , , » eum- suoram locttlos, ct re* 

- /^ /• *% > conditos thesauros mdaira-^ 

tovtov indotif. ixooaif ce xal ^ i ti • • j 

. * , ,, , tum expilasse. Hune nisi de- 

tovg f^vyadag, nata ta vnoxiL ^^^^^^ ^^^^ ^^^ transfuffis,Ut 

fifira Ot*«« r«? n^QifTcoiAaioig foederibus convenerant (esse 

nXslatovgyriv/tiXBfiopintt^itr. enim apud Romanos plures J 

Pyaimditrifalrlaf ovxăXri^ belVum jllaluros. Qiiae curii 

^ri qianifm Bifm^ iv totg <r(p8^ Romani vera esse ne^garenf, 

tigoig Xoyotg to mcTto'r oiŞaQ^ barbari vero iii eorum, qiiae 

Şaqoi d^iuBpoiy HQiGBcog fiiftdSf dicebant. tide perstarent, iir- 

â/AcpipoXayp mrooXiyioQovf, fTQog dicium quidetn de his> qtfae 



X»1X 

wtatea MesQorv din fflvrikf . tn i u mi tp i% r%nle 
stea se afla mlţr karil Mea , kii se kade mal bine 
a da ne Eoiskoiiv în mînile barbarilori. de kitt asf- 
feri ka nentrv Tui omi^ toţi statal Romani s% se nae 
în neriklY de resbeHi. Emskonl înţeleritodi k% nori 
ni dea, ftgt bi Bnsnnaml fhrh mtirea titrrori ^te- 
Ibfi ^e se afla în cetate, mi fin>d^ acelora, k% Ie 
Ba da cetatea, d^ki mi RegiT lori isori fi liberab k%- 
tre dÎDsil. Skaţil fbridYÎn» în toţi modtl k%l aori 
rekomnensay deki» aa îmnlini vele zise de dînsil. Illi 
ama dîndv*mT mînile mi înti>rindi fin»dYin^ele de amin- 
doYe nirţîle \% «inmînti , Emskoml se întorse în 
ţinitvrile Romanilori ka mare mtlţime de barbarT, nn 
aaitiBruidi aorone de cetate, ad^mse ne barbari în 



^Ifftof âi itfâfg^ffop. xal in contentione poaita erant, 
fiiQam^iHig tw tfftQov, no^ subire minime voluerun^aed 
Uig nai qiQovQut nlBtffta ini ad bellum conTersi sunL Ila- 
t^ frotafitp ixixmffop. h dg que transmisso Istro, oppidis 
^l to BiiAtfixiof «Sloy. m- etcastellisadripamsitis,plu-' 
hg âi aitfi %m h 'HXvQu^Xg rima damna intulerunt, et in- 
JUv^rw. &f 71^0/ti^rw, xai ti' tercaeteraViminacium,quae 
ff^ Xoronoiovfta^v, 6g i inL Mysorum urbs est inillyrico, 
CKonogiKdo^^ln, JSat, ^^' h6g ceperunt. His gestis , cum 
, ^ , y . w„ , miilti in sermonibus dictita- 
, , 7 ;, , \^- rent, Episcopum dedi opor« 
tc^jH tov noXii^ov ifrax^fiPai rie\xuhis hominis causa, 

xMvi^or^vnotonrjtragoap^Qio^ aniversa Romanorum respu- 
fiogiHâoâ^tntr(^m,Xa&i^Ptovg ^Uca belii periculuiD senti. 
ht^&ffw ftQog rov\ noUiiL ^^^. jn^ ^^ deditum iri suspi- 
ovg nagaylfstai. xaî avtotg catus, dam omnibu» civiU- 
nccQaâ(6(rai9 vaiaxifittai ri^p tem incolentibus, ad hoBtes 
ft6liff iiyi inuiaig tt oi W9 effiigil, et iirbem traditiinim, 
SKtt^^9 ŞoivUicamo Şaaikiig. si sibi Scytlianim Reges libe» 



X loax 

rioa mcfi de dinkolo, Hun> el iutrb ia qietate, iui ÎDtr'o 
noante dîndv semnv lotrodise ne barbari m cetate* 
mi p d^e în mînile lorf. » 

SintY tmaerator»! JYstinianv M. Daqia sav tdti», 
sav inkal ^.eă aYstrali uii qea tiiniinaDi>, Bine laniul 
sYDiv notestatea Romanilorv. Jistinianv îaalţi lokil 
namterir sale, orima Jistiniani», la ranril de Arxieni^^^ 
skoniei sav de nrimaţie dini» limba deakvmS,. mistn- 
nvne el nroBinţele : Dardania, Macedonia sekvndi>| Me- 
sia sekvndi>| Ilannonia sekindi>, .Daqia mediterani» mi 
rîniani>i mi qetiţile qele de ne stînka Diniril ( ade- 
ki» din Daqia n6stri> ) . Eaki nosella XI nrin kare 
se. amaz% aqeste Ukrirl. d ) : 

olâi tipacop nifta noi^cup F^^î^^^ «"« consulerent, pol- 
ti ir^^i. Bl nyV aitov &yo, îl^ţ*^^ ^^- . H^ ^^"^ ^^«^ 
i, SgyoP in6cimv. **Jico> di ^^^^ ^°*."; ^*^^°« repensu- 
^ €>«, ini tot, dQniOfo., ^""^ promitterent, si remad 

^dJA^, *7«/«^«^^/tris, et dictis iureiurando 
noXvnXn<^taj U ^. P^f^at^f nXvxnciXift praestito firmatis. 
inw^ttiin yj^. xal Timţf #r^o. (Episcopus) cum magnabar- 
Uryitfaq aptiHQ^ tiig ox^^f barorum multitudine, in E- 
fvxtog dtafhtfi(îif ix (tv9^^ ^^g Romanorum est reversus; 
liatog,^ Hoi ini totq a^xma^ Eam multitudinem cum ex 
Xo%q tijp noXtp notBt. adverso ripae, in insidiis cbl- 

locasset, nocte dato signo, exiliit, et urbem inimico- 
rum ditionis potestatisque fecit. Priscus Rhetor de 
legationibus. 

Nota. Margos era DTmele rtvlff MoraM «e se aarsi io dreota DiO'briyy 
sTDtîrSS* 4«\— 44« 40'; toti kf a^ettf bum se Uema mi «letatea <iea lidil» 
lionb dtosil ni Unn> Drnxre. Din vih d« dinsil, la rvra Saael, era Siogi* 
daniml ( iude e akini Belirradtl ) ; dia X09I » la nra MclaBcf, era Yimioa- 
dam; din kontra ItI, ia Baoatil Timiman?, «ra Coostaotia ( zidiţi de Kon- 
sUBihif , Brekimf se sede dioatme). Ama den», eskrrsÎTDÎIie «ie a oitTtf s% 
fskb fiwkooil,— kire se aede k» a'aaea simţimiat^f de a se faie marlirv»-* 
s*ai CkkYll io Timimana. 



X«BX 

BfmiMiitoml Jistinianv kutn IL KiteUimt fert» 
^til Aniauskoai ortinel Jntiiuaiie. 

a Dorindi în milte mi diserse modvrl a in^ri wi* 
tria nostTb în kare a aritv Dzev ka sii Benimi în 
avastb lime kare o a h>kitv el , amv otirîtY mi în 
resnektil nreoţeskv s% o adomiimv k% ^ele mal mari 
DreroratiBe, ka sintil Eniskonx ai nrimel Jtsriniane na- 
trier nostre si se înalţe la raurvl nv nvmal de Mifro- 
nolitv, ^i mi de Arxieniskonx, mi celelalte nroainţe 
81» fie stnti avtoritatea lil, adeki» Dama medileran^, 
Dama riniani>, Mesia sekindi», Dardanidi nroBÎnţa lire» 
Balitani>9 Maqedonia sekindi, mi nartea llanoniel se- 
kinde, îu kare e cetatea Basiaui». K%m in timmrile 
Beki (Irefekttra era în Sirmiv mi akolo era kanl Ulv- 
, rikihl atîtY în kavsele ^iaile kiti mi în qele eoiriio- 



d ) Imperator lustinianus A. Catelliano viro beatissimo, 
Archiepiscopo primae lustinianae. 

CC Multis et variis modis nostram patriam augere cu* 
pientes, in qua primo Deus praestitit nobis, ad hune 
mundum j quem ipse condidit, venire, et circa sacer- 
dotalem censuram eam volum us maximis incrementis 
ampliare, ut primae lustimanae patriae nostrae pro tem- 
pore sacro-sanctus Antistes, non solum Metropolitanus, 
sed etiam Archiepiscopus fiat, et caeterae provinciae 
sub eius sint auctoritate, îd est, tam ipsa mediterranea 
Dacia, quam Dacia ripensis ; nec non Mjsia secunda, 
Dardania, et Praevalitana provincia; et secunda Mace- 
donia: et pars secundae etiam Pannoniae, quae in Bacensi 
est civitate. Cum enim in antiquis temporibug Fifmi 
Prafeetura fuerit constituta, ibique oiane fuerit JUy- 



X'IM X 
nalei d1n% a«ieea ne timniriie liI Attila demettîndtse 
A^ele lokirr, Aanennit nrefektil [TretorHflvr ă (%^M 
din vietatea Sirmix îa Tessalonika, mi aUn«iI di;ni> nre- 
fekUr^ a Yrmatv mi demnitate^ nr€Oţeski>, oii EQisko'^ 
md Tesssdooikani a k^iutirati ore-kare DreroratiB^» 
M sinti a aa attoritate, «ii svatv Ymbra nre&ktfr^I» 
Akvmv fiindS ki» nrin axcitorFid Ixl DzeY, rea^blika 
noştri s'a miriti întrv atîta, îq kîiY amîadove rîaele 
Dvairil siat nonorate kv «letiţUe nostre, mi atîti Bi- 
BiinaţiVy kîtY uii :RecLdua uii Literata, kare sînt .dio« 
kolo de I)m>re, se afli HirioiI stnnise miern«l«I no^ 
«U*v, amK şokotitv de kminţ'b a aoieia îa nre-feri^U 
ta nostrb natrie aqea nre-rloriosi» nrefekt^ri kare era 
in flanoonia, de 6r7> ^e n^nnonia «ek^ndi» nv e alîti 
•de denarte de Dania mediterani. : IUI fîindv ki n% era 



rici &stigium tam in civilibus, quăm ' in episcopalibus 
causis, postea autem Attilanis ' temporibus eitk^eni l6- 
icis devastatis Appennius Praefeotus Praetorio de Fir- 
mitena ci^tate in Thessalonicaih profugus. venerat , ;taip 
ipsam Prafecturam et sacerdotalis hoDor secutus.est: 
et Thesaalonicensis Episcopus, non sua auctoritatei .tăitd 
sub umbra Praefecturae meruit aliquam praerogativam. 
Cum igttur in praesenti, Deo auctore, ita nostra* respu- 
Mica aucta est, ut utraque ripa Danubii jam nostrîs 
civitatibus frequentetur, et tam Yiminacium, quam Re- 
cidua, et Literata, quae trans Danubium sunt, nostrâe 
iterum ditioni subiectae sîut , necessarium duLximuB, 
ipsam glorioşissimam Praefecturam, quae in Pannonia 
erat^' in nostra felicissima patria coUocare ; cum nihil 
quidem magni distţt a Dacia mediterranea secunda 



XW5)( 
stite folosii renibli^et ka omenii net neîn^etatv okt- 
iia1|I kf resbellvl si» Bie la Macedonia nrimi», nrin o 
distanţi» atitY de mare ini ki rreitiţl atîtY de milte; 
de aveea ni s'a niritv nenessam de a mvta a^ea Fire- 
IdkUri în ni>rt,ile qele mal sisy, ka nroBÎnţele.ey si'l 
«imţi» mar lesne asKYtoml. DrentY a^ea Femitatea la, 
ui toţi s'bntjii EfliskonI al mal sysy nimitel nrimel 
Jsatmiahe si» aibi» nreroratiBa de Arxieniskon^, mi ^ea 
jnal înalfb nreoţie în tote nroBinţele sînraskrise, toţi 
JSaiskqiril dintrinsele si» se n^m^ski» de skavnYl tev, 
Tini s% se ordinefci» de ki>tre tine, mi si» te kvnâski» 
de sinrvrvl Anieniskonv, ne aaindă «i«! o komYniv- 
ne kY £niskon«l TessalonikanY. Hi ti însiţl mi toţi 
Eoiskonii orimel Jistiniane ş sat xcidekiitoril el , si» 



Pannonia. Etquia homines semper bellicis sudoribus 
inhaerentes ^ non erat utile Reipublicae ad primam Ma- 
cedoniam, post tot spatia, tantasque etiam diffîcultates 
venire, ideo necessarium nobis visum est ipsam Prae- 
fecturam ad superiores partes trahere, ut juxta eam 
provinciae constitutae facilius sentiant illius medicinam. 
Et ideo tua Beatitudo, et omnes praefatae primae lusli'- 
manae sacro*sa»cti Antistites , Archi^piscopi habeant 
praerogativam, et omnem licentiam, suam auctoritatem 
eis impertiri, et eos ordinare, et in omnibus supra*^ 
scriptis provinciis primam habere dignitatem, summum 
sacerdotium, summum fastigium, a tua sede creentur, 
et solum Archiepisqopum habeant, nulla communione 
«d eum Thessdonicensi Episcopo servanda : sed tu 

XIV, 



X106X 
HCYdeqe ini si» termine fier ve kaSse s'arv namte. între 
dÎDmi, mi si>'I ordineze mi si> nVl lase si» m^rn» la 
altili, m si'ml reki^noski» nre Arxieniskonvl sev tote 
nroBinţele vele mal sysy zise, mi si> simţi nvmirea Itî^ 
mi elif sai nrin sine sai nrin Autoritatea sa« sav nrin 
Klerivil trimimi si> aibi toti» ntterea in Uknrile nreo*- 
ţemtl. Assemine mi in Ane kare e cetatea nroBiodţel 
Daqiel riniane, amv BoitY ka si> se ordineze Eniskont 
de smţia ta, ka în Biitortv si> nt mal fie svntv Eni- 
skoa;»! Meridiane, cetate a Traqiel ; ni Meridiţnvl s^ 
n»mîe în Meridianv ne mal aBÎndv aer o komnime 
k^ Anele. Iari> Eniskonvl din Ane sii aibi> mal svsy 
numita cetate, mi tote kastellele eY, rai territoriele uri 
biseriqile, ka si> se ndti» stîrai de akolo eresifl Bono- 



ipse, et omnes prîmae lustinianae Antistites, sive eîus 
iudices et disceptatores , quidquid oriatur inter eps 
discrimeni ipsi hoc dirimant, et finem eis imponaht, 
et eos ordinenty et nec ad alium qaen dam eatur, sed 
suum agDoscant Archiepiscopum omnes praedictae 
provinciae, et eius sentiant creationem^ et vel per se, 
vel per suam auctoritatem, vel per Clericos mittenclos 
habeat omnem potestatem, omnemque sacerdotâl^m 
censuram^ et creationis licentiam. Sed et in Aquis, 
quae est provinciae Daciae ripensis^ ordinari volumus 
a ţua Sanctitate Episcopum, ut non in posterum sub 
M eridiano Thraciae oppido Episcopo sit constituia, sed 
Meridianus quidem maneat in Meridiano^ nulla com- 
muâione cum Aquis servanda. Aquensis autem Epi- 
scopus habeat praefatam clvitatem, et omniâ eius castel- 



XWrx 

61 anilor^, mi si» se notb reîntrodne kredinţa orto- 
dossi». nii ka si> kinomtl Feriqitatea ta dismsi^Hrnea 
Boinţel nostre, amţ trimisY a^easti lege la Benerabilsl 
tev ska^nv^ ka biserika natriel nostre si> aibi de nv- 
rvrea atare urifiilegFY întM rloria a totx nttintehi 
Dzei mi întri se^rnika rekordanţi a n^melvl nostru, 
latl» kîndv se Ba întîmnla ka mematorFsl skavni^lvl 
sinţiel tale si> âsi> din aqeasti hme , ami otiritY 
ka Arxieniskon^l si> se ordineze de kxtre Benerabi- 
Itl serv sinodv de MitronoliţY, nrektmv se k^eine si> 
86 ordineze 'zni Arxieniskdnt onoratv de tote biseri- 
cile, ne aBÎndY niql o komsnirae k^ Eniskon^lY Tessa- 
lonikanv niqlf întrs aqeasta. Iari> Feriqitatea ta si 
m înti>rziezlf a n^ne în hkrare in tote modurile qele 



la, et territoria, et Ecclesias, ut possit Bonosiacorum 
scelus ex ea Civitate et terra repellere, et in Ortho- 
doxam -fidem transformare. Ut igitur sciat Beatitudo 
tua noştri Numinis dispositionem, ideo praesentem le- 
gem ad tuiim venerabilem sedem transmisimus, ut in 
perpetuum tale beneficium habeat ^patrîae nostrae 
Ecclesia in Dei omnipotentis gloriam, et noştri Numi- 
nis sempiternam recordationem. Quando autem tuae 
ricordationis sedis Gubernatorem ab hac luce dece- 
dere contîgerit, pro tempore Archîepiscopum eius a 
venerabili suo concilio Metropolitanorum ordinari san- 
cimus, quemadmodum decet Archîepiscopum omnibus 
honoratum Ecclesiîs provehî, nulla penitus Thessalo- 
nicensi Episcopo, nec ad hoc communione servanda. 
Beatitudo igitur tua, quae nostra sanxit Aeternitas, 



Xlo»X 

^ee a otirîtY Eterniutea noslrib. Datt în 30 stutk 

KonsYlaţil Ui Belisariv. >^ 

Din timn^rile \%î J^stintanvi Bilraril ti^rbvra nrcv» 
Binţele dela D^mre, atît^ ^e de a stînra kttv mi H^le 
de a dr^nta; sYati Konstantini Horonatv» în seUd 
Ylly konrinserb amindoie Mesiile» niave narte a IVa^iel 



modis oinnibus ad efiectuin perducere non differati 
Dat XX. BeUsario V. C. Con&ule. 

Nola. Io a<iet9ti> If OBetti» ( din kare m mil aQb nimolf trad)( vrea !»• 
Im'b,) se. B>dT maf milte errate : i^, eţ pars seeondae etiam Pannoniae^ qntm 
m Baeeosi est eirltate; ar ttebii sb fie: in^qaa est Basiana dritas. St« * 
censis mitas ni se afli> in PaDnonia, iar Basiana era în o dktanţ-b de iS 
niUare Romane dela Sirmiam ki>tre Hord*— Ost. a^^ Fimri FraefieetBra, ar 
Irebii si> fie Sirmii Praeieclnra ; Firmnm era in Italia, Mr% IlrefektTra nan* 
aoBÎcdl de «osf era in Sirmiam, de a stinra SaaeY» rnde e aknni Mitroacţi 
(37*aa^—- 45^ o%), 3% Sob Meridiane Thraciae oppido Episcopo, U 
Ilrokontf se afib ( în kirtea desnre edifiţele hi Irstinianl ) .* Mendio in tern. 
lorio Aqoensî, dar^ atinvl nr note 9b âe Tbraciae oppidom, kii<i1f Aqoat 
era în Da^ia riaian»« iiv deoarte de NerotinY, ( dîn xoaS de nod vi hi TraiMiS)w 
Il6te kb Maridiannm e nraS în IM de jre<ieakil Meaembria ( de linrb mşwm 
Ilerrb ). — ^eliţile Recidaa nî Literata sal Lederada, aS fpstY în Banatrl to- 
mimanY. Afan» de aiestea zjqe IlrokoniY, ki> tot? în atiel ijinTtY a mai iot»* 
ritY imnerator»V Jistinianf ui alte mal mvlte kastelle. In Daiia aTstralb • 
inturitl Sicibida ( la ^leî }» Daphne ( «lea xiditb de KonstantlnY M, la rvm 
Argennhi), mi a ridikatl yuy kasţellr aoninaoraf din drentYl Din>$torih| 
( Dirstorihi saf Silistra ). Assemine se nare kb totY el a liditY ne rina stion^ 
mi Theodora (Unrb SeaerînY ), kr t6te kb Ilrokonil zhe ki> o a li>satY in mi« 
nile barbarilorY» «nS hkrr kare ni se nrâ oare de kreaili, de 6rb ^» a Whi^ 
stralf altele din sisy mi din asosT de a<iesta. — Dekb aTtoritatea Arxieniako- 
nilti din nrima Jistiniani se întindea mal denarte neste Da<iia n6stn>, nr 99 
mtie kv sekvritate.— nrekvml Arxieniskonvl din Sirmii se mvlb in nrima 
Irstinianb ( dini» ^e trekT oriu Tessalonika ), ama mi acesta 4Tn'b inkirsele 
Bilrarilorv, îmi mfti> skauiil la Lygnidns sav Avida, de nide fllil|nMioli\ir 
Aiu-idei^ se nTmeskv nini> astbzi ai nrimei JvstiniaDe. 



■li Macedoniei. Rominil i cel din kold de Dsnire^ 
kare lokvia mal aîrtost aceste ţerl; se miri kv dînniil 
an formari» tai reratv nronriYi în resnekt^l kredin^el 
religiose^ likrari» atîta în kîti advserb k% înceUl ne 
Bvlrarl ka si» îmbriţimeze legea kremtini»» Dari» aqea« 
stb intorvere a B^lrarilorii &i»BÎrniit% na h apnsl 805| 
fs ina din kaisele nrincioale ale desbiniril biserici- 
lorv rMiritYlvI mi anntSYhK. Likrd tipekt nrin di* 
Bo-se altematiBe nîni» kindv %\n% aceşti stalt; Min» 
d^n ce se desfiinţi» nrin Basiliv BitraroktonY/ ne ta 
încenitil sekhltf XI, biserika Bizantini» îmi întinse 
kt tottl a^oritatea asinra acestora oroBinţe. Stnmta 
leriilYn» a Rommilonr k% Btlraril, kîti îolotti advto 
kiresnektid nolitijti, atîta strikicwae ka^arb Inresitek* 
til nalţional; limba Romi»ni» se tmnla de ksBÎnte slâ« 
lene, milte familif Romane se sloBenin» k% totvl, kil« 
til bisericeski încent per. excellentiam a se swba in 
limba sloBani». Acea înfiiinţi» a sloBenismilvI asinra 
Rom^nilorit celorv dinkolo de Dvni>rey se simţi mias>T* 
nra Romi»nilort celorv dtnkdce de D9ni>Fe. 



/ 



II. 



Acemtia dvni» linimtirea tvrbvn>rilori kaisatenrin 
înkirsele barbarilorv, se adinasen» sYntv kmitanil 
lorvi mi formasen» diBerse state, tntre altele aflimv 
în Dacia centrali siaiv Transileaniai Ynv statt orrani-> 
satv, mi rvBemati de uni Dvce Rommv, Gelliu, ne 
la încemtil sekhlvl X^ kare se onnTse eroice noilori 
barbari, l^nrvrilori, ce niBiJiri» ne timnirile acelea 
asinra Transihaniel, mi miri o morte rloriosi» nentrl 
natriasa, (904). Atmcl Romi» nil E'ei.v^'I^ 



X'"ox 

mortea Domnil^I 1 or y, dederi» mina 
k% Vnr^ril d^b^n'BBOHi lorv^ml ^ml 
aleseri> Domnt ne TTSxitvm, tatbl Ivi 
Xorka.^)-^ Giala finfl a^esUX Xorka, merrîndv la 
Kostantinonolly se kremtini, ( 948 ), mi adise kv aioe 
ne Tut monaxf lerotetv^ kare se fiki Eniskonv al 
TraosilBanieY, ^. Hei mal milijL VnrtrI ( înkal Transil- 
sanl ) y nriimiri» kredinţa kremtini k% ntil oriental, 
dsni> essemnhl Domni^hl lorv. Romxnil trebviri» 8!b 
se afle înr'o stare destidv de mîiiriiHiti>| Bizimdvrse 
voiţi aksmv mi în trebile kredinţel kv iomeniX ki ka- 
ri formaserţ o vnire. nvmal nolitik'b.— Stefanv ne- 
notsl lil Giula, .nentrv . ka si dobîndeski» titlul de 
Rege ( Kraii, Kirâly ) al «^nrtrilorir, se vni kv bise- 
rika Romani>/mi nriimi korona rerali>, în 1000, dari> 
ne vnkivl si>v Giula II, Domnvl Transibaniel, nvmid 
nrin nsterea armelorv, nvts si>'l. faki> si> nriim^ski» 
mirea ; kv tote aqestea Romi>niI îmi nizirb ritvl orient 
tal| mi nv intrarb în a^ea vnire kv ^nrvril dinnret- 
ni. Dan mi l^nrvril era forte niţinl în Transilsania 
ne timnvrile aqelea, afari> de ordele qele amezate ne 
lînn mvnţii de kitre risiritv, debvni semi nentrt 
ka se annere ţeara în kontra înkvrselorî IlaqinaţiiorY 
mi ale KomanilorS, kari se afla ne atsnq! in Molda- 
Bia mi în ţinvtvrile de ne lînri marea M^m. Aqeste 
orde fiindv ki> era imnirţite în skavne, ( sedes, mezv, 
sz^k| ) se nvmiri> Sediarl, Sz^khelyek, Si^r 
k % L— Din timnvrile qelorv d'întîiv Regi ^nrvremtl^ 
înqenvri» a' Beni Germani în l^nraria mi în Transilsania. 



* ) Bezi originalele in Tom. I. Magii. Istor. nag. 33. 

**J Ceârenm, campendiqm historiat, ad annam 33 GoBStanliM VIII. 



XiuX 

ne la annil 1143, se ziqe k% Geisa 11^ ar fi kiemali 
in TransilBanîa o kolonie de Germani, mi o ar fi ame* 
zatv în ama nimitil in>mîntv Reral, ( fundus Kegius ). 
Din ann^ 1211 se afli o dinlomi> dela 4ndre($ II 
nrin kare se di» Kiilarilorv IerosolimitanI ţeara Bur- 
sei ka s% annere nroainţa de inkirsele Komanilorv» 
tn alti dinlomi din 1232, dati> totY aqelorv K^llarl, 
se zive » ki niql el niq! omenii lorY si nv nli)teski> 
ni^ YnY tribsti kîadi Bori tre^e per terram S i c u- 
1 o r u m, aut per terram Blacorum; de vnde se 
Bede ki> Rommi! Transilsanil, ne linri a^eea k% era în- 
tinml neste t6ti> Transilaania, îmi aBea mi ţinvtirile lorY 
nroaril. Samil diu Transileania arat:b o diolomi de la 
totv aqela Andreii U, ne kare el îmi intemeiozii tote 
nretensimile lori vele drente mi nedrente , mi kare 
smi» ama : e ) 

»tnnimele Smtel Trinîtiţl mi nedesnirţitel îînî- 
tiţl. Andreiv din rraţia hi Dzei Rege ^nrariel, Dal- 
maţiei, Kroaţiel, Ramei, Seraiel, Galliţiel, mi I^odome- 
riel nenlri totY dema. Ilrektmv sekuîne demnită- 
ţii Reraie de a annisa qerbi^ia qelorv mîndril , ama 
se kade bvni>tiţil Reraie de a ridika k^ mili anni>- 
sirile qelort ismiliţl, mi de a misira seraiţele ^elorv 



e ) In nomine S. Trinitatis et individuae Unitatis. 
Andreas Dei gratia Hungariae , Dalmatiae, Croatiae, 
Ramae, Serviae, Galliciae, Lodomeriaeque rex in per- 
petuam. Sicut ad rogalem pertinet dignitatem , su- 
perborum contumaciam potenter opprimertf, sic etiam 
regiam decet benignitatem, oppressiones bumilium mi- 
sericorditer sublevare^ et fidelium melvvv idxâxJAXN^sv^ 



Xiwx 

kredinwoBiIy mi dea îmniirţi rraţie fie kiriMi Avn 
«leriteia 'sale • AnnroBiindvse aaiadari kredinviomil 
noştri osneţl Germani din Transileania , mi k-bzindv 
kv tmiliuţi la niiiorele Maiestiţil nostre, mi fdînn>n- 
di-se kv riri^ivne ne ai anUtf , k^ at ^ibntv kt, 
totil din libertatea kv kare av tost$ kemaţf de nr6 
aBlaBiosvl Rege Geisa, momtl nostrv» d^ki» Maiestatea 
Rerali> ni'mf Ba deskide snre dînmi okiT kv obi^nvi- 
ta nietate ; din kart kavsi aflîndv*se kv tottl si>ra^ 
n'at nvtstv fane Maiestiţil Regale ni^I vnv seraiţi^. 
Ama dan ncrif nlekinds-ne vrekile ks obiqnvita nieta- 
te la nlÎDgerile lorv ^ele drente, Br^mY si> se &k% 
kvnoskvtv nresenţilorv mi vrmitorilvrvy ki> noi kiJy 
kîndv in kvsiosele Vrme ale ma! marilorK noştri, 
mi mimkaţl fiindf din fvndvl inimii, le dimt Hiriml 



et unicuique secundum propria merita retribiitionis 
gratiam impertiri, 

Accedentes igitur fideles noştri hospites Teutonici 
ultrasilvani universi ad pedes Maiestatis nostrae humi- 
liter nobis conquerentes» sua questione suppliciter 
nobis monstraverunt I quod penitus a sua libertate, 
qua vocati fuerant a piissimo rege Geysa, avo nostro, 
excidissenti nisi super eos Maiestas regia oculos soli- 
tae pietatis nostrae aperiret; unde prae nimia pauper- 
tatis ihopia nullum Maiestăţi regiae servitium poterai^ 
impertiri. 

Nos igitur justis eorum querimoniis aures solitae 
pietatis inclinantes» ad praesentium, posterorumque no- 
titiam volumus devenire , quod nos antecessorum no- 
sCrorum piis vestigiis inhaerentes, pietatis moţi visce- 



X113X 

libertatea ^ea de mal înainte ; insi» ama ka tolv no- 
slil inqenindv dela Baramv ( Onmtie ) nini» la Boralti, 
kY ţeara Sebus din ţeara SikYilorv', mi kv ţeara 
DarauSy si» fie mi nonhi mi si» se sokoteski stntv uy 
mde, îinetindir tote komitatele afiin» de ^ Sibiivlvl. 
{aH> Komitele Sibindtl nerl ^ine Ba fi, %% m ktteze 
ntne drerbtoriv în nrezisele komitate, de kîtii nvmal 
dintre vel ve lokveski între dînmir ; mi ne el s^'l ale- 
n nonlily dmi» ktmv li se aa in>re mal bine. lUi 
irimene în kdmitatil SibinslvI si» n% kitese kYmni>ra 
loki ( nobilitanv ) k^ banK Iari> la kamera nostn» s% 
idi>teski» ne anoY 800 de marve de argintY. Bremi 
ka ni^r tnir nronrietanv nobil sair Beri qe alţii lokv- 
itonv kare se afli între dînmil si» na fie skititY de 
«leasti» dare, afari» de vel ve Borir ase inY nriBilegtY 



ribus, pristinam eis reddimus libertatem. Ita tamen, 
quod universus populus incipiens a Yaras, usque in 
Boralth, cum terra Siculorum terrae Sebus , et terra 
Daraus, unus sit populus, et sub uno ludice censean- 
tur, omnibus comitatibus, praeter Cibiniensem, cessanti- 
bus radicitus, Comes vero quicunque fuerit Cibiniensis, 
nullum praesumat statuere in praedictis comitatibus, nisi 
sit infiti eos residens, et ipsum populi eligant, qui melius 
Yidebitur expedire. Nec etiam in comitatu Cibiniensi 
aliquis audeat comparare pecunia. 

Ad lucrum vero nostrae camerae quingentas mar* 
caa argenti dare teneantur annuatim : nullum prae- 
dialem, vel quemlibet alium volumus infra terminos 
eorundem positum ab hac exoludi redditione, nisi qui 
super boc gaudeat prîvilegio speciali.. Hoc etiam eis 

XV. 



X IM )( 
sneţial desnre aceasta. Uli aceasta le inradYimt ^ kă 
banii kare bofy ti datori si» ni'l Dlit^ski» ^ 8% ns se 
misore kx alfb mark'b de kitv kv marka de arginiv^ 
kare li o a datv lori tatbl nostru Bela, de feriqitii me- 
morie, adeki» ka natrv fertonl mi «vm'btatey dvni» luv» 
avra SibinUr, si» tran^ fbrb diferinţi kîti xttv de- 
nariv din Kolonia. Ian> la DemtaţiI noştri, ne kari 
ii Ba trimite ]!ilaiestatea ReraU ka si> kvlen» aqel bani, 
Borv nli>ti i^e fie kare zi ^e Borv netreve akolo^ kite 
trei loţi nentTY keltselile lorv. Iari> militari se Bort 
trimite ^inql svte In kamnania RegehI între marginile 
atatvhly mi afari> din statY o %%t% , deki» Regele Ba 
mei^e în nronria sa ners6ni> ; dari» deki» Ba trimite 
afari» din statv ne Ynf stnnvst al s^ij saY snre axc^tonvl 
amiktUl si>i saY în trebile sale nronril, BorY trimite 
nijmal qinql-zeql militari. Niql Regele nt Ba nTJte si. 



concedimusy quod pecuniam, quam nobis solvere te« 
nebuntur, seu dignoscuntur, cum nuUo alio pondere^ 
nisi cum marca argentea, quam piissimae recordationis 
pater noster Bela iisdem constituit, videlicet quintunt 
dimidium fertonem Cibiniensis ponderis, cum Colonien*^ 
si denario ne discrepent in statera, solvere teneantur. 
Nunciis vero, quos regia Maiestas ad dictam pecuniam 
colligendam statuerit, singulis diebus, quibus ibidem-. 
moram fecerint, tres lottones pro eorum expensis sol* 
vere non recusent. 

Milites vero quingenti infra regnum, ad Regis ez- 
peditionem servire deputentur ; extra regnum, centum^ 
siRex in propria personaiverit Si vero extra regnum 
lobagionem miserit, sive in adiutorium amici sui, sive 



van mal mvlţr, niql el dv Borv fi datori a* trimite. 
Ile nreoţii sel si> mi'l aleri> dYni> nliqere , ne net 
aleml si'l nresenteze sore întirire, mi si» le piiit^sk!» 
dîqlmele^ misi> le fie sYnnvml îii toate hkrvrile biseri- 
vemU dtni» Bekivl obiqeiv. Boimi- mi komindimi 
ka nre dinmil se n-s'Y Hcvdeve nîmene de kîti noi sav 
Komitele din Sibii%, ne kare li'l Bomi da noi ia lokid 
mi la timnvl s^y. Dan» svntv Beri qe sK^dekitorrâ se 
Borv«afla, si se )Ktdeqe nvmal diSn'b SKvdekata qea 
obiqlnviti ; mi ninvene se nv kisteze al qita înaintea 
Il6str:^ afan> de kasvl in kare kaisa lori uy s'ar nv- 
îA termina sYntY Hcsdele lorY. 

lari» a£u*i> de qele mal sysy zise, le amU datv ni>dY- 
rea Romi»nilorY mi a BissenilorY dinnreYni» kY ane- 
le, ka sil se folosăski de dînsele în komvnY kY nre- 
zimil Romml mi Bissenl» mi si» nY fie datori a fave ninl 



in propriis negotiis» quinquaginta tantummodo mili- 
tes mittere teneantur. Nec Regi ultra praefatum nu- 
merum postulare liceat , nec ipsi etiam mittere te- 
neantur. Sacerdotes vero suos libere eligant ; et ele- 
etos repraesententy et ipsis decimas persolvant, et de 
omni iure ecclesiastico secundum antiquam consvetu- 
dinem eis respondeant. 

Yolumus etiam ac firmiter praecipimus, quatenus 
ipsos nullus iudicety nisi Nos, vel Comes Cibiniensis, 
quem nos eis, loco et tempore constituemus. Si vero co- 
ram quocunque iudice remanserint, tantummodo iudi- 
cium consuetudinarium reddere teneantur. Nec eos etiam 
aliquis ad praesentiam nostram citare praesumat, nisi 
causa coram suo iudice non posset terminări. 



X«6X 
vni serBiţv nentrv acestea , bikînnds-se de mal stsi 
zisa libertate* Anol le amir mal inridisitY ka si» aibi» 
nvmal vnv sigilii kare s'b se n6ti> k^naiute hminatv 
de Noi nii de MarnaţiY noştri. 

Ian> d^ki> Beri ^uil dintre dinmil Ba Br6 si» se 
Hcisdeqe kv ^inesa în ka^sa nentrv bani, s'b nz noti^ 
întrebuinţa alţi martori înaintea HCYdehl/ de kîtv' ner- 
sone kare se afli între marginile lorv; skvtindVl nre 
el de Beri ne >Ktdekati> striini). Uli le di>mv tvtirorv^ 
drentil dealsa sare mirYnti»^ d^m» Bekea libertate, ne 
la sidbiitiâvea' [tf Si>ntY Giorg^Y ontv zile, ne la sir- 
bitorea hi S'katY Stefanv ontY, mi ne la sirlyktorea 
Ivi Suitv Mi^rtinv assemine ontv zile, mi le dimv 
drenttli afari» de vele mal svsv zise, ka nimene 6% nWi 
k¥teze a'limniedeka kv Ivarea de tribvtv kîndil seBorvi 

Praeter vero supra dicta, silvam Blacorum et Bisse» 
norum cum aquis, usus communes exercendo quţp. 
praedictis scilicet Blacis et Bissenis, eisdem contulimus,. 
ut praefata gaudentes libertate nulii inde servire ţ^- 
neantur. Insuper eisdem concessimus, quod unicuo». 
sîgiUum habeaut, quodapudNos, etMagnates nostros 
evidenter cognoscatur. Si vero aliquis eorum aliqu^im. 
convenire voluerit in causa pecuniali , coram iudicd, 
non possit uti testibus, nisi personis infra terminos 
eorum constitutis ; ipsos ab omni iurisdictione penitus 
eumentes. Salesque minutos secundum antiquam li« 
bertatem, circa festum beati Georgii octo diebus, cir- 
ca festum beati regis Stephani octo , et circa fesţum 
beati Martini similiter octo diebus, omnibus, libere 
reccipiendo^ ^oncedentes, Item praeter supra dicMi, 



XHTK 
dv^e saf sie Borv intor^e. Ian» irbdvrea k% tote ner- 
tinenţele el mi anele kt tote korssrile lorv ktre ae 
tini nvinal de drentvl Regehl, le d'bmY tvtsrorv atîtv 
aira^ilorY kîtY mi boraţilort, ka si» se folos^ki) dt- 
n% nl'bqiere. Boimv inki mi komÎDdi>mY kv avtorita- 
tea Rerali» ka nimene din s^nnviiiil noştri ( nobilf ) ki» 
nv k%t6ze a ^ere dela Maiestatea Rerali» Beri ^nv satv, 
sav Beri o nronrietate ; uurb d^ki ar iiere ^neBa, el 
s% li «se notii onnvne dini libertatea kare li o amt 
datv.. 

Afan» de acestea amv ordinatv nentn ntnuiţi} no* 
stri kredinviomi ka kîndv se Ba întiranla ka Noi in 
kilitorîe si> Benimi la dînmiJ^ el si nll&t^sk'b nsmal 
trei masYrl ( konaqe ) nentn Mol, ian kîndv se aa 
trimite Boisodd la dînmil sav nrin ţeara lori^ nentrv 



. eisdem concedimus, quod nullns tribiitariorum nec 
ascendendo nec descendendo praesumat impedire eos. 
Silvam vero cum omnibus appendiciis suiş , et 
aquarum usus cum suiş meatibus, quae ad solius Re- 
gis spectant donationem, omnibus tam pauperibus, 
quam divitibus libere concedimus exercendos. Yolu- 
mus etiam, et regia autboritate praecipimus^ ut nullus 
de lobagionibus nostris, villam vel praedium aliquod 
a regia Maiestate audeat postulare. Si vero aliquis 
postulaverity indulta. eia libertate a Nobis, contradicant. 
Statuimus insuper dictis fidelibus, ut cum ad expedi- 
tionem ad ipsos Nos venire contigerit, tres descensus 
tantum solvere ad nostros usus teneantur. Si vero 
Yaivoda ad regalem uiilitatem ad ipsos vel per terram 
ipsorum transmittitury duos descensus, unum in in» 
troitUy et alterum in exitu solvere non recusent. 



XIWX 

folosii reral, si nlit^ski dove masor!, Tnil kindv sa 
intra mi aitvl kîndv sa emi din ţeara lorit. 

Mal adaYgemv la mal sysv numitele drenUrt, kane-^ 
nţitoril lorS Beri vnde io Reraivl nostn st> nâth 
merge mi Beni liberv.mi £brii tPÎiHttv, sTsţîindY-ml dren- 
til SIV inresaekul Maiestiţir l«*ale; mikomudionvy 
ka tote tirryrile lorv si» m serbeze fbr% tribvte. 

lari» ka ^ele ne s*ai zişi mal sist si» ri»iide înti^ 
rite mi neskvtwate în Biitonv, ami tntiriti avastrb 
karte k% îndoitul nostrv sigilii Datv în annil delt 
namterea DomniUl. o mie doie svte doiezeql mi natrv» 
igrii dela in4eavt¥l a^ratiUl nostrt doteze^il mi snv.)» 

r 

Ilrekvnlit se Bede din aqeasti» dinlomi , noii koloni 
( sav osneţi ) germani, nt kimtigara altt qesa, de kîtv 
totv a^ele drentvrl kare le anea Rommi! mi Besseni! îiv 
mimîntil reral ; dari» tn vrraarea timnhl k^mv mtivrv 
omenii Bersiţ! si» trari» totY fokil la 611a lory mi si^- 
desnoie ne konlik^ilorl de tote drentvrile ! 



Adjicimus etiam supra dictis libertatibus praedicto* 
rum, quod mercatores eoram, ubicunque voluerint 
in regno nostro, libere, et sine tributo vadant, et 
revertanturr efficaciter iuş suum, regiae Serenitatis 
intuitu prosequentes. Omuia etiam fora eorum mter 
ipsos sine tributis praecipimus observări. Ut autem. 
haec, quae ante dicta sunt, firmita, et inconcussa per« 
maneant in posterum, praesentem pginam duplicis si« 
gilli noştri munimine fecimus roborari. Datum anno 
ab incamatione Domini milesimo ducentesimo vige* 
simo quarto ; regni autem noştri anno vigesimo primo. 



XM»X 

III. 

Starea religioşi» a Rominilorl din timirsrile ane^ 
stea sifferi jnal milte tiri)Yn»rI. Kvrtea din Roma, 
kv a»Yton¥l Kriqeferilorsy mi al KiJiririlorYy îmi nro» 
irsse si»'ml întinzi» autoritatea mi neste nrosinţele de 
la Dinire. Megoţiaţîvnde liI Innovenţiv III kt loan* 
niţii .tmneratorFsl RomrbnilorY mi al Bilrarilorv, sînt 
kvnoskvte Hititorilorx: noştri *). La annvl 1234 în* 
drenti liana Greroriv IX kitre Bela Regele SnraridI 
'srmi>t6rea skrisore. f }: 

» Grerorit kiitre Regele Bela întiiv nisk^lil Rege« 
Iil VnrarieL 

» Ilreksmi amv înţelest, în Eniskoaattl Komanilorv 
se afli» nimte nonli, kari se nvmeski Rominl, mi ki 
tote ki> k% nomele se sokoţeskv a fi kremtinl, însi^ 
sTntY o kredinţ'b aBÎndv diserse ritirt mi datine faky 
fiinţe kontrare a^estYl nime. Ki>ql desnreţvindl; bi- 
serika Romani» n% nriiroeskf misteriele bisericii dela 



f ) Gregorius etc. Belae Regi, Primogenito Regis 
Ungariae. 

In Cnmanorum Episcopatu, sicut accepimus, quidam 
populiy qui Valachi Tocantur eitistunt, qui et si cen- 
seantur nomine christiano, sub una tamen fide varios 
ritus habentesy et mores illa committunt, quae huic 
sunt nomini inimica. Nam Romanam ecclesiam con- 
tenmenteSy non a Tenerabili fratre nostro, Episcopo 

* ) Beii Toţni L Marazinf Istor. nagina 5o mi imn^tdrele. 



ttenerabilsl nostrt frate, Eniskon^l KomanilorS kare e 
Dieqesanvl lokYUl, ^i dela nimte IlseTdo-Eniskonr, 
karil ţin* rîrtl rreqilorS, mi mijIţ! îînrtrl mi Germani, 
mi alţ! ortodomi trekv din; ReratisI ^nrariel ka s'b lo- 
kv6ski> kt dînmil , nd ăma fbkindsse vnt nonlv kt 
Bominil, desnreţveskv neEmakonv, mi nriimeskv de- 
la dînmil nrezisele misteril întrt mare «kandal al *or- 
todomilor*, mi întrt viUVh sikiidere a kredinţeY kre-^ 
mtine. Ama dan> ka din disersitatea riUrilorv 8l> ni 
se nask*b nerikle nentrs stflete, amv srttY si> îmnie- 
dekimY ataiif neriUe, mi ka nrezituil iRominl din lin- 
sa misterielorv si> nt maf aibi> katsi de a merge la 
Eniskonil gxismatiql, komîndimv aqehi Eniskonv nrin 
skrisorea noştri» ka si le ordineze lorv ^nv Eniskon^ 
katolikv, konformY aqelel naţivnY, kare dvni» statttele 
sinodvlvY general si>'( fie ht BikăriY mi siaskvlte de 
dîdsYl întrr t6te. 

Cumanonim, qui loci Dioecesanus existit, sed a qui- 
busdam pseudo-episcopis Graecorum ritum tenendbttă 
universa recipiunt ecciesiae sacramenta, et nonnulli da- 
regno Ungariae, tam Ungari, quam Theutonici, et alii 
orthodoxi morandi causa cum ipsis transeunt ad eos- 
dem, et sic cum eis quasi populus unus factus, pum 
eisdem Yalachis, eo contemto, praemissa recipiunt sa- 
cramenta in grave prthodoxorum scandalum» et dero- 
gationem non modicam fidei christianae. Ne igitur. 
ex diversitate rituum pericula proveniant animarum^ 
nos volentes huiusmodi periculis obviare, ne praefati 
Yalachi materiam habeant pro defectu sacramentorum 
ad schismaticos Episcopos accedendi, eidem Episcopo 
nostris damus litteris in mandatis, ut catholicum eis 



■'■ nii ftindv k% tY ka niv nrin^ne kaloHkv at fi» 
^nbd^itY ttrinr «Yrbmîntv ivbitilsl nostn dsi lakobi 
aljSYl Eniskonv IlreDestinv mi arsnql Leratv al skav- 
irAjt anostolikvy ki> tY Bel întorve ne toţi neaskilti»- 
toril bisericii Romane ^lel din ţeara ta la askiltarea ave- 
le! biseri^ily nrekimv koarind ea skrisorea ta vea fkknii 
desnre aceasta, mi al f^n^dsitv kT rvra a^ielsl alesv 
EmskooY ki ael îndwe ne nrezimîl Romuii ka b% 
nriimeski» nre Eoiskonvl kare li'l aa da lorv biaerika, 
mi al ÎDtiritv ki» 1 al ordinaţi hi senitirl destile mi 
oneste din vele ne nriimemtl dela dinmil, nrekYmf 
ne a smAi avelv Lerati, rYn>mv ama dan» ne f n%lţi- 
-oiea ta Rerali» mi te îndemnionv mi'ţl komîndimv io- 



Episcopum, illi nadoni conformem, provida dilibera- 
tione constituat, sibi juxta generalis stătuta concilii 
Vicarium in praedictis, qui ei per omnia sit obediens, 
et subjectus. 

Cum autem tu tanquam Princeps catholicus ad 
commonitionem dilecti fîlii noştri lacobi Praenestini 
electi^ tune Apostolicae sedis Legaţi praestito juramen- 
to promiserisi te omnes inobedientes Romanae Eccle- 
siae in terra tua ad obedieudum eidem Ecclesiae com- 
pulsurum * prout confectae super boc tuae litterae 
continebanty ac eidem electo viva voce promiseris^ 
quod praefiitos Yalachos compeileres ad recipiendum 
Epbcopiim, quem eis Ecclesia ipsa concesserit, et assi- 
gnaste sibi de redditibus tuis, quos ab eis perei- 
pis, suiBcientes redditus, et honestos, sicut idem ele- 
ctus nobis exposuit, regalem excelientiara rogamus, 

XVI. 



Xţsex 

trt «rtareâ n^katelorv ka, de6t%. ne ut ţî se k^ine 
ţie a ţioâ îo Reratil tei atari sxisaiati^lfy mi a liM 
neîmDlinite fiele ^e al firidvitf, fiindv awţea olv 
kvte mi Iti Dzei mi omenilorvi ni s'l te silemtX a^ înr 
nlini nele ^e at nYr^esv ki aiiU lasdi» diB h^ifilp 
tale, ama în kît« ^Vl nlaql RegelvI Regilarţ^ W^ ÎŞ 
kîti sil nYlemv mi noi Uida in Domnul zel^l sinqerir 
tiţîl tale. .Oatt în flertsiv în 18 Kalende ale:lv)[ I^q- 
kdmBrid aton^LYUl «1 DontifikatYhl nostrt. » 

-.'-■.' .-.'■.■.:; .. .... -l 

Rominildin.ţitile KomanilorY ^esqrş Iţari ^J^qŢr 
bemte ia aqeasti ak^sore, se narv a fi. fostit Mqi^dA- 
-Bianlf sari ut TransUeaDl, kv tote anestea din HQirar 
mÎDt^l Regehi se înţelege ki skon^l era de aîntorqe 
în genere ne toţi sxismatiqiY ( desbinaţii , nes'snnvmil 
•aitoriliţil (teneir )y nrin irmare mi ne Romfuil Trşd- 
sâBanl. kari ki^dea totv în a^eaml katerorie*— -HCvpi»- 
mîntil Isl Bela ki» se aa sili a fkme, awasta, jiiMi» 
ama. g): J '' 



monemusy et hortamnr attent€, ac in re miasionem ti^ 
bi injuDgimus peccatorum^ quatenus/ cum te eont de- 
ceat in • regno tuo huius modi schismaticos suatinera^ 
ac ea, quae promisisti, Dec grafa, «t hpminibuB »m(t 
accepta, ne facias Inrita, quae de tuis labiiş^ tam laudar 
biliter processenmt, eaque studeas effîcaciter adinv- 
plere, ita quod ex boc pliceas regi regum, et nos 
sinceritatis tuae zelum possimus dignis ili Dominp 

laudibua commendare. ..Datum Perusii XYIIL Calend. 

I 

Decembrist Pontificatus noştri anno VIU. » Bajnaldw 
ad annum 1234. 



X»BX 

uNoI Beta dîn rraţia Isl Dzei Rege^ miiv'ii%sk>iti 
al DomtiYiYi Andreii Uminatthl Rege al ^{^nrarieit &- 
qemY kttibskYty tYtvrorv ^elori ne Borv Bede atea-» 
sti skrisore , ki> dvoi cererea BenerabihhY flirinte 
Iak<dyi ' alesilvl finiskoţi Ilf enestinY mi LeratTilU ^av- 
nvltf Aftostolikii ami «iratv ne âmta hiDzev ^bmt* 
gelie^ ifi oreseilţa Ivi mi a mal mtlţl altora , k% M 
Bpmv «li^ kr bvm> kredinţi» mi ii%a% iivtere a stw-? 
sii, din 'ţirile nostre nre toţi eretici mi alţi krţmtinli 
karifpv^sindi kredinţa kremtiDi>lt>ţil9 trekY.laisVr. 
nerşUţimeat Ismaeliţilorv, aav a Jidunilorv^ mi ne fiii 
kremţJHPl.iiel urefbkvţl, mi Bomv îadave. laaskiltarşim 
Hejtjnţi^nt askiltiiide biserika Romani în ţeara noştri» dT- 
nikilţta} fie-k%rel naţiml^kare ritini e înkontra kfediii« 



.^g ) Nos Bela Dei gratia rex, primogenitus Domi- 
ni Andreae regia Ungariae illustris : universia praesen^^ 
tes litteras inspecturis facimus manifestam^ quod ad 
petitionem Yenerabilis patris^ Domini lacobi Praene* 
stinfensis electi, Apostolicae sedis Legaţi, in ipsîus prae- 
sentia, et plurimorum aliorum juravimus ad sancta Dei 
e^angelia^ quod de terris nostrae jurisdietioni subje- 
ctiSy et quae in futurum, dante Domino subjicienturi 
universos haereticos, et alios Christianos, qui , relicta 
fid^ Chriatîanitatisy ad superstitionem Isma^litarum, vet 
ludacorum pervertuntur, quocunque nomine censeab- 
tur, et fictos filîos Christianos de terris nostris, bona 
fide studebimus pro viribus exstirpare, et eos, quf 
Romanae Ecclesiae in terra nostra sunt inobedientes 
iuxta ritum uniuscuiusque nationis, qui non sit con- 
tra fidem catholicam ; compellemus obedire Roma.w«ft. 



x»«x 

ţel katoli^e. Snre mirUria acestora imU iotiritf 
a^eastb skrisore k^ sigilhl nostrY. Datt iu Striiymii^ 
în 7 Kalende ale hi Marţiv, anntl rraţiel 1334. » 

Aqeasti> nroHessvrb a k^rţif Romane de a ÎQt6rqe 

ne kremtinl la katoliqismv^ atîtv nrin mterea ktBÎntf* 

IyI kîtv mi a armelorv* se kontinvi» de irmitoril If I- 

Grerorîi nrin tort sekhl XIII ini XIV. Nbltre^emff 

neste înUmnliirile qde mal înttnekate ale seklelorif 

acelora» mi ne nronerbmv si> Benimv la Reralil Iff^ 

LidoBÎkv svniv kare se reneţeski mal desv âmste^ 

ntelini>^ivnF^ mi esv într'Ynv modv forte komik ir. ' 

- Sktlmdvse LTdoBikv in annvl I35S in kontra Tb^' 

tarilorVy mi bitindv'! la marea N^rn», nerg dela Kle^' 

mente ka si» i se dea loie de a sYonvne ReratiUl s%f 

tote ţirile sxismatiqilorf , din kare aa ntte roni ne 

barbari. — Aiql jarb trcbte st» se înţelen» în sneţie 

MoIdaBia kt aeqinxtiţile el. — Klemenie skrie hi Lt* 

doBik^ kx aceste Borbe. h ) : 

■ ^r 
» Klemente kitre nre-ivbittl nostrs în Kristi fiiv. 

LtdoBikv, hminatvl Rege al ^nrariel. 

2> Hrektmt mtimv din mi>rtvril Bredniqe de kre»> 



Ecclesiae. In cirius rei testimonium praesentes litte* 
ras noştri sigilii munimine jussimus roborari. Datum. 
Strigoniae YII Calendas Marţii, anno gratiae MCCXXXIV* 
Rajnaldus ad anaum 1234. 

h ) Gemens etc. Charissimo in Christo filio Ludo* 
yico Regi Uungariae illustri. 

Ad ampliationem christianae fideii calholicorum 



dinţv tt îţi anrinzr mi aţîţi zdil t^v sune hţirea 
kredinţdf kremtine, vnmndv înnelorv Ilrinwnlorv 
katolitf din kari te tragi', mi îţi nronil ka k% axi- 
tonvl mteril lil Dzev si» ronemU ne susmati^il mi 
ne alţi nekredinqiomi ae^nl Reratilil ti»Y, din a ak^- 
rorv notate nresvmtiosi» a nitimiti Reratil thi mi 
lakYiloril Ivi mvlte şlrikiviml, mi akilîndiie asura 
kirv kv mini» tare sh'tf denrinzi mierea ta sfibmundv 
kdmele lori qiele înalte. Ama darb noi înk% antnro* 
hhmi în Domnvl aceşti nronvai^ de lavd-b al tbt mi 
adomindd ks ^aorile anostolive , iţi di>mv ţie mi 
erezilort ti>I mi Trmi»torUorv thlj kv avioritatea ano* 
stolikii^ tote nroBinţele, vetiţtle, kastellele, BiUeie, for- 
tiu:^ţeley mi aerl ve alte lokvrl kare kv aacvtorfvl Ivi 
Dzev Bel nvtâ s% le iei de svntv minile szismatiqilorv 



Principum, ex quibus trahîs originem, sequens imitanda 
veatigia, sic prout habet fide dignorum assertio, accen- 
diSf et excitas zelum tuum, ut divinae potentiae fretus 
auxilio ad propellendum schismaticos, et infideles alios, 
regno tuo finitimos, ex quorum praesumtuosa nequi- 
tia frequenter regDum ipsum et habitatores eiiis passi 
sunt detrimenta, in mânu forti proponas exurgere» et 
ad eorum elata comua conterenda tuam potentiam 
exercere. Nos igitur huiusmodi tuum laudandum in 
hac parte propositum multipliciter in Domino com- 
mendantes, iUudque fiivoribus, etrependiis apostolicis 
prosequentesy omnia et singula, provincias, civitates» 
castra, villas, fortalitia, et quaelibet alia loca, quae 
praestante Deo de manibus schismaticorum, et infide- 
lium eorumdem potentia et manibus eripere, et pete- 



XW«X 

■ti . de siotv ntterea uekredinqioinikMrv Mdlora ^ : ini 
SI» le sYniiil iiotestiţil tale, d&i>f din di>rsireâi ân<H 
stoliki» sav din alte temeivit, ni'inl m fi kîmtirftlv 
«lineBa Beri int dreott sneţial asura lor). • • • Dot^ 
io Aainione in Idele hi Idiv annil XL » i 

' Kimkii roteaţiimea IyI LidoBikv' nv îi-muM âel. 
a bate nn- de a rdiii ne TitairV, nii de a okkntui' lokv^ 
rile lorvy ^ de a okkvna în genere ţerile ^irkiîme^i^ 
ne, s«nti nreteatv ki»- ae 'ţinv • de nismatiiily se sedii 
nr^-lsininatS dili reabellil dekiâratv în kohtra Sirbi»: 
lort, ommloti sxismatiql. Eaki kuintele Itf Lido^ 
Biki in khYsa k^eaata, i ): ii 

» Noi LvdoBÎkv din rraţia hi Dzev Bege al Kn* 
rariel. Faqemv kvnoskvtS tvtYrorS nelorâ qe Borv 
Bed6 aqeasti» skrisore, k% dorindf noi ka znr Ilrni*'' 
qine kremtinv mi katolikv, nrin însiflarea mi kv aam^ 

tonvl Domnvhl, snre mirirea mi latda hi Dzev .vi, 

■ . ■' » ' 



staţi tuae'subjicere, fiivente tibi dextra Dbmini, te con-' 
tinget, dummodo ex largîtione apostolica, vel alias in, 
eis non sit alicui specialiter jus quaesitum, tibi, ac 
haeredibus et successdribus tuis auctoritate apostolica 

concedimusi et donamus Datum Avînione idibus 

lulii anno XL t^ayncidus ad annum 1352. 

i) Mqs Lttdovicus^ Dci gratia reat Hingariae. No«i 
tutni iacinus universis praesentes litteras inspecturis,; 
quod cum nos jam diu divina gratia favente, ac Do-, 
mino inspirante, et ut catholicus, et christianus Prin- 
ceps optaverimusi et affectanter optemus intuitu D^i. 



« svilcl bîserivt aia u-4el kratiMci krcmtuM^ s» m»* 
gemi Bd s% jdneiai Renmsl Sâi^ăel U kne«f:Wâ 
kremliin, oii la niutea« askvlriraK r«Krâi(Ju «a k«- 
senili onore a siiDtd matrî bi^ri^!. an U dnMtn 
sostn, de 6n ve a^ Resati a rosti, ori a stvnii $TBf> 
drentil llrede^esorilori no>tri. mi al noslri?. mi k> 
«kvmi se tine okkuiati de rehellal svnTel rai Yni«f 
matrA biseriqT, de sxifloatiir, nekredm^iioml mi desnre* 
ţiilori al kredÎDtel katolive. mi mal al^t riindt k% 
Reratvl avela se ioBe^inezi» kv Reratal nostr¥ k^rel 
nossedemi, iui nentrY a^eea ne amf nroasst s% In^mi 
si»nta krvqe mi s-k fa^emi in kiti nitemi si» se iea 
iui de sTnoYmil noştri » 



ei sanctae matris Ecdesiae, et totiiis fidei christianaOt 
et ad ipsiiis laudem et aiigmentationem, re^nuin n\in- 
cupatum Rasciae, qiiod jiiris Praedecessoruin nostro* 
riim, ac noştri fuit, tt existit, et quod de facto tcntiun 
estţ et tenetur occupatum per sanctae et unicae uiutris 
Ecclesiae rebelles, scLismaticos infulelcs, et calliolicae 
fidei coniemtoreSy atque vesanos , ipsiim i^egnum ad 
fidem ckristiauam et sanctae matris Ecclesiae iinitatonif 
obedientianiy reverentiam debitani, et honorem, c( ad 
jus nostruin trahere, et traducere, prout etiain tone- 
mur, et ad praedicta ex debito sînnus astricti, polissi- 
me cum regnum illud nostro, quod possidcnnis, con- 
tiguum existat, et propterca crucem sanclam suukmt, 
et per subditos nostros, in quantum possumu.Si siuni 

facere ineflabili affectiooe peroptemns DaIuih 

Zagrabiae Indictîone VIII niensis lunii dio qii.'ulo, v\ 
anno Domini MCXXl quinqun^csinio sex Io. Ilionahln^i 
ad annum 1336. 



X 128 X 
nana neînţelerfndv skontrile qele mni denaf te ale 
Ur LvdoBikv , anarobi ki annla-sst întrenrinderea 
amasta, mi'l dekon ks titlil de Signifer Ecclesiae 
( Sterarivl bisericii ). L'sdoBikv din resbellil ki Sîr* 
bVf Ui» okkasiYoe de a nvrqede în kontra Beneţiani- 
lori. InnoqenţiT ( liana ) si> min de aceste misvri 
ale RegehI ^elil dekoratv de sine, uii k% kitf se bi- 
kvrase mal mvltv de întor^erea axismativilorv la bi« 
serika katoliki, k% atita se Urb^ri» mal tare dea^ea- 
sti> Trmare, mi îndrenti kitre dinsvl a^easti» skriso* 
re nlînrbtore mi înfryntitore, k ) : 

» Sneramv ki> hmina kredinţel kremtine kare îa 
Sîrbia se afli> ask-snsi» s-sntv obrokY, se sa n^ne nria 
hkrarea ta ne kandelariv ( sfetnikv ) , mi Ba Ivmina 
mal ksratv , Ba hqi mal limnede ^elorv ^e sint de- 
narte mi anrone. Sneramx ki drenta ta Ba Tmili 
în Domnul qerbiqile qele neînfrînate mi rrismazil vel 
înflaţl al nekredin^iomilorVy misa sfbrma komele ^le- 
le ri>dikate ale sxismatiqilorv, mi Ba întorqe benefî- 
tflU libertiţil sYunYmilorY kredinvioml ne karfl annasi 



k ) Sperabamus in eodem regno Rasciae latentem 
sub modio lucernam ipsius fidei christianae per mini- 
sterium tuum super candelabrum eminentius reponen- 
dam, lucere clarius^ et fulgere limpidius iis, quî lon- 
ge sunty et qui prope. Sperabamus quod dextera tua 
infidelium cervices indomitas^ et tumentia colla humi- 
liaret in Domino, et elata schismaticorum contereret 
cornua, subactisque fidelibus, quos in dîcto regno Ra- 
sciae furor tyranicae potestatis angariat, beneficium red- 
deret libertatis. Sed ecce extrema gaudii moeror 



X 129 )( 
Csrta nolestî.ţft tîrărtî^e în nttnittl Reral* al Sîrbiel. 
Dan» eak'b ktlmea bxkvpiel se skiti)bi> în întristare, 
clslvimea se ni'efbk'S în amirime, mi stiîrarea de Be- 
selie se skimbi în saete de durere. Se ziqe ki ini* 
mikvl ni^il mi al kredinţel kremtine, Brind^ si> im- 
nedi^e Ivkrvrile h! Dzev, a îmnrimtiatv între tine mi 
între wbitul nostru fii*, nobihl birbat*, D^qele Bene- 
\ielf setnîn1|a diskordier, mi te a întirîtatY ama, în kîtv 
iţl nfon^Y SI intorql nvterea ta, kare o otirîseml în- 
kontra inimiqilorv krediTil,eY, mi se o înierqX asvnra 
> Helorv renisk^ţ! nrin ana bantism^hl » 

Din tote acestea se nede ki> karaktend ht Lsdo- 
Bjkv în resnekt^l katoliqism>.hl era forte îndoiosY, mi 
ki zehl k*eligiosY era mal mvltv vnv matitellv kt ka- 
re ^I akonerea el ambiţiunea nolitiki. Ky tote ace- 
stea ama iiYmit;iI sxismati^r, ( kremtini nes^nn^ml Ila- 
Hef )y s'sfierir'b mvlţe assvnrirl s-sntY rYeernvl ht, nv 



oCcupat» dulcedo in ămaritudinem versa est, et laetitiae 
jubilam doloris conversum est in clangorem, fertur 
en^m, quod pacis aemuliis, eiiisdem fîdei inimicns, 
Dei negotia satagens impedire, inter te et dilectiim fi- 
lium , n(^ilem virum, Dticem Venetiariim, discordiae 
semina spargere nititur, et te usque adeo provocavit, 
ut robur potentiae tuae, quod adversus ipsius (idei 
aemulos exercere decreveras, contra renatos fonte ba- 
ptismatis experiri, convertereque proponas. . . . Dalum 
apud Villamnovam Avinionis diaecesis IV. nonas Tulii 
anno IV. Raynaldiis ad annum 1356. 

XVII. 



)(130X 
atitv dela dinsvl, kîtv dela fanati<iil miniştri ekklesia- 
stiqy, kari era svnti dlnsU iui .înaintea kirora el se 
an>ta nir^r^ ki are de k^getx si stîrn^ski k-s tQtfl 
ne neaskvltitori! skavn^lxl anostolikii. La tote ave? 
stea sifFerinţe Ivari} narte bvni> mi Rominil sYnnnodf 
koronil l^nr^remtl. ^eî din [Irin^inatele Transalnine 
( MoldoBenil ini Munteni! ) se tirb^rari? neîncetaţi dţ 
armele cele ambiţiose ale 1^1 L'sdosikx. liana Bizindv 
ki Regele nv note isnriBi nimika k:s armelei întprse 
politika, mi se anvki Hiriml de dinlomatika sa qe|i 
obiqlnYiti». 

IV. 

La annîl 1370 îndrentii Urban* V kitre LaiotS 
Domntl ţiril Rom'bnemtry "«rmitorea skrîsore^ 1 ) : 

x> ţ^rbanf kitre nobihl birbati Ladislai BoeBodv 
ţirel RommemtY, rraţie în nresenţi nrin kare si do- 
bîndeski rlorie în siitonv. 

» kiai înţelesY dela omen! Bredniq! de kredinţi, 
ki demi mirtmsemtl kredinţa acehtaml nistorFK^ 
adeki a Domn^hl nostru lesv Krist'Sy ki tote aqestea 
te afli afari din nrezis^l statl^ adeki afari din sîn^ 



1 ) Urbanus ele: nobili vîro Ladizlao Waydae Vla- 
chiae gratiam in pra esenti, per quam obtineat gloriam 
in futurum. 

Fide dignorum relatione percepimus, quod licet 
eiusdem pastoris, videlicet Domini noştri lesu Christi» 
fidem profitearis, tamqn extra ovile praefatum, scilicet 



X131X 

iui asktlUirea smlel Romane katoliqe iui anostolive 
bîseriqîy matril mi maiestrel titirorv ki*edinqiouiilorv, 
afiiri» de kare u% e iDint^ire, fiindv înaiUitf in sxisma 
qea Beke iui în m«lte errorl kare le al Ivatv dela str^- 
bmil Vhh fns'h krezi dorb ki te afli in statil niîn- 
tYirir mi nentrS aveea ronemtl ne Tsrqil qel firi» de 
\eg€f inimiql al kredinţel katoliqe, din reBcrinţa k%- 
tre Dzef , mi kitre skavn^l mal sissS n'smitv, iiii*I so- 
kotemtl de inimiqV al VbL Dari> ne dore dininlrv 
inime)) ki» m te Hnţl d'sni» lege , de on» qe n'smal 
qehi qe se Unti» dini) lege se di» korona ui*emiYlvI 
qelil Beqlniki intri dekorarea ginl^ilori : mi kv atita 
mal ferbinte dorimv mîntiirea ta, kv kiti kredemv 
mâl tare ki de te Bel întorqe din t6t% inima la Dom- 
uyI^ Bel fi înl militarii al lil Kristv k% miltv mai 
Biktoriosv. Deql îndemnimv ne Miriea ta în Domml, 



gremium etobidientiam sacro-sanctae Romanae accatho- 
licae et apostolicae ecclesiae matris et magîstrae cuncto* 
rum fidelium, extra quam non est salus, ex antiqiio 
schismate in te a tiiis antiquis decessoribus derîvato mo« 
rarisy et multiplicibus erroribus involutus existis. Ni* 
hilominusy quia credens forte, te in stătu salutis exi- 
stere, impios Turquos catholicae fidei hostes pro Dei 
et praefatae sedis reverentia perscqueris, et tuos re- 
putas iuimicos. Sed dolemiis ab intimis, si non cer* 
tas legitime, cum nonnisi certanieu exercenti legiti« 
mum corona aeterui praemii secuiidiim decorem gen- 
tium tribuatur: tantoque ferventius tiiam saliitem hi- 
scimus, qnanto si in toto corde tiio convertaris ad 
Dominum, futurus victoriosior Cliristi puţţii vcrisiiui- 



X184X 
Rt^giniaSîrbiet^ kar6 se ftâi înkliin «ssemlne sxismi» 
mi errorly deoitentim^ karkfltea ta, te îndemtiimi k% 
deadinsvly mi te r^rim^ ka, snre ad^qerea multora la 
Domnul lesY Kfisttr, isi te silemtl aîntorqe ne nomi- 
ta Regiti*b mi ne alte nersone de ambe sessele intiiia-* 
te kY sxismi mi k:s eresYrl, la k^riţia kredinţel mat 
&isi zise, afari de kare uv e mmtisâre. Afari> de aqe- 

• ii ■ . . . 

Stea m^lţ^mim^ liberalitiţi! tale qelel Bredniqe de to- 
ţi la^df nrin kare al onorata ne fericiţii Anostoll 
IletrY mi (la^lv mi bisericile lorx, mi ne noi înminci 
k^ noţirele de auri mi k^ ornamentele nreţiose nen- 
tr^ şerBiţieJe £>zeemtr, DştS îu Roma la S. Iletr-s în XIV 
K^len^e file hî FeBruarie anavl VIII. » 

Assemine skrise mikitre Arxieniskonisl din Ilrara, 

^tlrmiiiMi II iiHii v« . -t ■ 11 ..II \ II .In I 

similibus schismate ac erroribus permanentem, chari- 
tateiş ţuam excitamusi ac hortamur attentius et roga- 
muS| quatţ&us ut muUos lucrifapias Domino lesu Chri- 
stOy dictam Reginam aliasque utriusque sexus perso- 
nas schimate ac haeresibus maculatas ad praefatae fi- 
del, iBXttîî q'uăm non est sal us, coneris convertere pu- 
ritatâtii. Câetei*utn devbtîbnem tuam exeo, qtiod bea- 
to^ Apostblos Petrutt et Paiilum, eorumque basilî- 
Căs fet nos etîkm de calieibus aur6is et păfamentii 
pro divihis obsequlis honorasti, dignae commtodatio«- 
niîs âttoUere praeconio liberalitati tuae providae gratia^ 
i*um referimus actiones. Dat. Romae apud S. Pe- 
trum XIV Cal. Februariî annO VIII. Rajnaldus ad 
anniim 1370. 



XM»X 
Eoiâkonil dm BratiskiBia mi (jLîn KrakoBÎa, iorennQk* 
txl hi I>zko Doma^l Alpldasipl^ n): 

» Ur|>anv kitre Arx^,!eniskon:sl din Hrara^ mi Eai- 
skQnil ^m ^ratislaşia oii din KrakoBÎa. 

» Nobihl.bT5rbatY Lazko Dtqele KomimIorS dîn 
iai>rţile Mbldasie!, ti^ a fbk^t^ h6i> kvnoskstv nrin F^biţil 
fii NikoH de Melsakv mi ll^ili de Ssidipiţ nrofessorl 
de ordinea fraţilorî MinorT,(o tarmi> dekilşrir| ka- 
toliiil)^ ki> el mi nonlvl ţiret Moldapiane, deipi se 
lă1(cţ'b kY Minele de kremtîiilf, k« tote acestea ei mi 
iii>rtnţil lorS av fostv nîni> akYmY mi şint sxismatiqf; 
tari akxniK kond^mjf nrin nrediqile pţi înBiţit^rile 
fraţilori Minorf^ Borî st^ lenecje Joti sxisma mi si 
mxrt^risesk'b s^nta krediuţi» kare o ţine, ioBaţi, "mi 
nrediki» bisenka Katoliki» mi Anostolik%, mi Bovi si> 

I I 1 1 H ■ H I _ J I 1 1 I ■■ ■ ■ ■ ■ I f ■ l ' I I " M i 1 ' ■ M ' I ■ I j I n 

ti) Ufbanils «te. Ârchîppiscopo Prag^nsi, et Wra- 
tislavlensî, Crdcovîenisique Episcopis. 

..Piobiiis vir L«tzko dux Moldaviensium parlium. şeu 
nationls : :Valachioa09 nobis per dilectos filk^s Nieolautn 
da Mfilsaki .^t Paulum de Swidîjaita^ ordints' firatrupi 
minoruip prQfasşprea notificare ouravit, quod ipie let 
SUU& popului ducAtu^ 9eu terrae Moldaviensjsv lioet 
Christi^nit^tis pomine gloriaptur» tamen ipsi .et ecirum 
progenitores schi^atici fuerunt hactenus et existunt, 
şed quorundain fmtruip Minoruip prafdicatjonlbuş et 
doctriniş inducti i^bueg^ra vplunt: omne âchisoi^, 
profitfrique ş^pctaiv fideiţi, qiiam catholica. ţi apostO" 
lica Ecclesia tenet^ docet, et praedicat; ac nobis et 



XiMX 

askvtle itk Biitol^ mi s% se sinote noi» itai itmitorU 
lorf noştri, Ilontefi^tt Români, mi smtel biserkY ^vio^ 
mane, oir*ekvmv askvlti» iui se s'snn'snY ^eilalţ! Ilrin- 
^tA mi oonli* Katoli^L Anol ne a t^vratY ki vmilii^- 
ţi aqel D^qe, ka noi si rbdikim^ la ^anrYl de ce- 
tate, tîrrYl Seretvlvl din eoarxia Xaliţiel qelel întinse 
neste mv mare snaţv de ţer!,( kiql în Xaliţia made mi 
Eniskonv sxismatikf , a kir«f biseriki Xaliţiani e ame^ 
zati în nirţile sxismati^ilo^v din Rvssia, mi tîrrvl Se- 
Iretvhl fiindi mare mi nlinv de loktitorl, esrednikt 
de a â dekoratv kv semnele inel qetiţl ), mi si bine 
ttoimv a ntmi într'insil ne in Eniskonv katolikv kare 
I5ii înBeţe ne l)i«iele mi ne nonli, mi si'l ţie în zîsa 
kredinţi» katoliki, mi si ^aqemv mi alte IvknrI kt^ 
fiiinqiose în resoekttl acesta* 



successoribus nostris Romanis Pontificibus, et sanctae 
llofflanae Ecclesiae humiliter obedire, ac intendere de 
caetero, prout alii catholici Principes et populi obe» 
diunt et intendunt : nobisque idem Dux humiliter 
supplicavit, qiiod oppidum suum Ceretense Halecensis 
dioecesis spatio magno terrarum diffusae ( cui praeieal 
episcopns schismaticus, cuius Ecclesia Halecensis est 
in Russiae partibus schismaticorum videlicet constitu» 
ta, utique insigne ac incolarum multitudine copiosum^ 
et alias aptum decorări insignibus civitatis, ) in civitatem 
erigere, ac civitatis insignire vocabulo, et eidem epi- 
scopum praeficere catholicum , qui ipsos ducjem et 
populum instruat et .conservat in dicta fide catholica 
et alia opportuna circa haec facere dignaremur. 



Noi ama dat% ddHndf din i6t% inima liţlrea kve* 
dinţei mi mintiirea sisUetelofi nrÂ^imilorY Dvqe mi 
nonly^ kari inl>rtiHseslLY k% se hnti» în kontra inimi- 
^ilort KnriiY mi ne kaii Boimv a*I intoi^^ce dela erro* 
tîle rai dela sxisma nrezisi, însi neasind^ kmouitinţ'b 
<nal de anrone desare mie ne ni s'aiS sn^si, însirqi*- 
STMui dKft sfattl fraţilorv noştri, se fn>t,i& Bostn» în<- 
tr'akirora fidelitate mi înţelenqHrne nentrY assemine 
l«kn ne inkredemi^ denlinY în Domnul, mi bi> komÎQ'- 
dMni orîn skrisorile anostoliqe, ka boI sa% doT, sav 
"Snil dintre boI, si» qerqetaţv ne nrezis^l Lazko, mi 
nonlvl IyI, nrin boI saf m*in alt^l, sa^ alţ! birbaţl 
kflttoliql kredinvioml mi înţelenţr, mi d<iki>'lv Beţlafla, 
Ifk Brea tare, kvratv, simolv, kv Ymilinţ'B, mi ki re^ 
Berinţ%, si> nriimeski kredinţa katoliki, ( mi d^ki» 



Nos igitur ad salutem animarum praedictof um Dii- 
4cis et populi, contra Cruciş hostes asserentium jugi- 
ter se pugnare, quos ab erroribus et schismate prae^^ 
dicto revocare cupimus, augmentumqiie praefatae fidei 
plenis effectibus aspirantes, sed de praemissis nobis 
expositis notitiam non habentes , fraternităţi vestrae, 
de quorum fidelitate et circumspectione in his et aliis 
plenim in Domino fiJuciani obtiuemiis, de fratrum no- 
strorum consilio per Apostolica scrrpta committimus 
et mandamus, quatentis vosvel duo aut unus vestrum, 
per vos vel alium seu alios vîros fideies catholicos, 
et prudentes j si praefatos Latzkonem et populum 
repereritis vellc firmiter, pure, simpllciter, humiliter, 
et reverenter fidem calholicam suscipere praelibatam 

XVIII. 



X 138 X 
se fia qere, si'! îndsnlekaţl snre aceasta orîn înBit,i« 
Urile mi nrediqete Bostre, mi si ştirbiţi si se ind^- 
nleqe mi nrin alţY birbaţl katoliql konoskitoiK de 
aqea kredinţi ), dvni qe el sax o narte <IiDtre dîn* 
mii kare se sa nirâ înţelenqpraiX Bostre a fi mal fo* 
lositore, Borv lenida toti sxisma, mi Borv nriimi k% 
^BlaBie aqea kredinţi, mi o Borv mirUrisi dini for- 
ma kare o trimitem^ boi sintv EvUa noştri ; si sko- 
^teţr, mi SI liberat,! ki toUl de anirlre nrezisil tîrri 
al Seret^liI mi toti ţeara nrezisi sav DvkaUl Molda- 
Biely de sinii toti notes tatea, dominiid, sinerioritatea 
* mi komtndfl ordinarii mi enarxikv, mi de sintv to- 
ii sinuYnerea eniskonali la nrezis^l Eniskoni din Xa» 
liţia, saY la Bikarnd Eniskonvhl mi al biseriqi! din 
Xaliţia, mi la Beri kare alti biseriki sai nersoni bise« 



(quos si oporteaty ad hoc vestris doctrinis et prae- 
dicationibus, inducatis, et per alios viros catholicos 
in ipsa fide peritos procuretis induci,) postquam ipsî, 
seu aliqua pars eorum, de qua vestrae discretioni vi- 
debitur expedire, abnegaverint omne schisma, et ean- 
dem fidem devote susceperint, et eam professi fuerint 
secundum formam, quamvobis sub bidlanestra t^ns- 
mittimus, dictum oppidum Cevetense ac. totam prae- 
dictam terram seu Ducatum Moldavieiisem ab pmni 
potestate, dominio, superioritate et jurisdiclione ordi- 
naria, et dioecesana, et subjectione episcopali praela- 
ti Episcopi Kalecensis, seu gerentis se pro Episţopo 
Halecensi, ac ecclesiae Halecensis, et cuiuislibet alte- 
riu6 personae eccle^îastiae, in ipsius oppido cţ lerra 
seu ducatu quamcuqqiie spiritualemseuecclesiasticam 



, X139X 
ri^eskiiy kare âr nretinde, ki are Beri o noIcsUle sat 
drentY siriritval sai biseri<ieski îd a<iel tirri' mi Ira* 
n» sai Dikati, amezindi mi ordiuindv ka si» fie svn- 
nvsv îa ^ele soirit^ale nimal sinnrv sintilxl skami' 
anostolikY, mi anol si> ndikaţl nrezis^l tirri la ran- 
rtl de qetate, mi si'Iy dekoraţl kv nimele de cetate, 
mi si> svnimiet,! acelei netiţl drentv Mitronolil toii» 
m*ezisa ţean» sax Dikati al Moldafiiel, în kiti se ţine 
de mal sist nvmit^l D^sqe, mi si» însemnaţi maiţinile 
idni» înde se întinde aqea enarxie ; mi deki» na fi 
akolo o biseriki» kisiin^iosi» snre aceasta, si» o fa- 
ceţi biseriki> katedrali» mi eniskonali», etc Datv 

la Msnte-Flaskone, în IX Kalende ale hi Avristi 
ann^l VIII. » 

K%mi ki> a^easti» hkrare a hi Lazko na foslY 



potestatem sive jurisdictionem praetendentis se habe- 
re, et dns ecelesiae seu dignitatis^ totaliter iu perpe- 
tuum eximatisy etetiam liberetis, constituentes et oi*" 
ţdinantes, quod solum et immediate sanctae Apostolicae 
sedi in spiritualibus subsit: et deinde praefatum oppi- 
dum in civitatem erigatis; et civitatis vocabulo deco- 
retiSy ac totam dictam terram seu ducatum Molda- 
"viensem, in quantum ad praefatum Duc^m pertinet^ 
ttdem civitati pro dioecesi assignetis et etiam depute- 
tis, et ipsam dioecesim certis terminis liniitetis, et si 
ecclesia ibidem sit ad hoc congrua , illam iu cathe- 
dralem et episcopalem etiam erigatis, etc. Datiim apud 
Montemflasconem IX Kaiendas Augusli anuo VIU. iiuj^ 
naldus.ad anmiLtn 1371. 



X140)( 
fbrb de effektv^ se Bede mi din skrisorea nanei Tri- 
rori^s XI, kare la aanvl 1372^ ama skrie kiitre toţi 
aqelaoil DomQY, o } : 

» lybit^hl nostru fÎFÎ mi nobihl birbatt Latzko, 
Domnvl Moldasiel, midli» sxnitate etc. 

X» Amv nriimitt skrisoarea nobilitxţil tak k% m\\^ 
mire, la a kirel konrinsv rbSDidemv kt acestea, k% 
nrekimY ne bvkirirai în Domnii desnre intoraerea 
ta la kredinţa kremtinii, mi la askalUrea sintel biae^- 
riql Romane, matrilmi maiestrel titvrorS kredintiomi*» 
lorv, mi de stininVi ta ^ea binin, ama ne nare r%u 
de ^erbi^a soţiei tale kare n>miae in errorile de mal 
înainte, însi snen>mY ki i% o ael ţntorqe la.nrezisa 
krediuţi mi askiltare, nrin sfaturile tale ^ele mîntii« 
tore mi nrin essemolele kredînţel tale ^elel hminate 
mi sinqere, k% kare nu Bremf si» te konstrîngemY a 



o) Dilecto filio nobili Tiro Latzkom Dnci Moldaf» 
viensi salutem etc. Litteras tuae nobilitatis gratanter 
recepiraus, ad quarum contenta praesentibus reapoQr 
demus, quod sicut de tua conversione ad catholieam 
fidem et obedientiam sacro-sanctae Komanae ecclesiae^ 
matris et magistrae cunctorum fidelium, et tua bona 
perseverantia in Domino gratulamur, ita de tuae uxo* 
ris, quae in prioribus errortbus permanet, pertinacia 
condolemiis, ^perantes quod tu salutaribns et sedulis 
monitis, tuaeque praedarae, ac sincerae fidelitatia 
exemplis ad prae&tam fidem et obedientiam oonver- 
tas eandem, te non intendimus oogere ad eam quo» 
cunque tempore dimiUendam : ■■ aed caute caveag , ne 



XMIX 

o lua in seri me timiiv, dan» te sfitiimt â% te mp 
xema ka nv kiiiiBa din kaisa konli»kviriI k% avea so* 
ţie, 81 te înmell de dinsa în Beri vnt modf mi n» tâ 
retragi dela smtil tit nromsY mi mirtirisire kare o 
al fikvtt ntmitel biserql, m si» înaintezi într^nsele snre 
mutsirea sifletiltl Ii>y, nn snre easemnlvl neanjnralv 
alaltonu Datv în Aiinione iil VIII Kalende ale lai 
Feirsarii aansl IL 

Deki» aqeasti 'snire a ţin^f mal milii timnv So 
Moldasia, nv se mtie. Le Quien sn-sne, p ) : 

» Ki în ann^l ' 1435, în MoIdaBia era Mitronolitv 
Frirorif kitre kare a skrisf liana E^geniv IV, âf%B% 
He a aizitv ki> el este disovsf a renoi -snirea blseii^eil 
Tre^emtl ki qea Romani. Raynaldu ne nrodive e*i* 
stola hi Elenii îndrentatk kitre rreporis Ar- 



propter mutuam cohabitationem ipsius uxoris ab ea 
quomodolibet seducaris, et a tuis sanctis proposito^ 
et professione, quam fecisti dictae ecclesiae, retraba* 
ris (' quod absit ), sed in eM semper proBdaa ad tuaa 
aahitem animae et exemţjdum' inevitabila alioruin. Dat. 
Avin. VIII Kal. Februarii anno secondo* Rajmaldus 
ad annum 1372. 

p) Aţmo 1436 sedebat Gi«g<mvis Mol4olrfacbiae 
ArdjiejHscopus, me Metropoliu, ad quem {li,igepUiş 
Papa IV, litteras dedit, quum audîsset eum ad eccler 
aiae Gfaecae cum Romanţ unianem initaurandam 
optime a£Eectum esse. Eugenii epistoUim Rayjpâţdus re- 
ter^ ioficriptam Gregorio Arcbiepişcopo MQldablacbJM; 



Xi«X 

xieniskonil MoldaBiel, dati» din Florenţia, 
la an ti dela namterea Domnthl 1435 , în YI Ide ale 
Isl Marţii. » 

Aqestv Etgenit IV, a fostv ^el ne a nremezstv la 
sinodsl dela Ferrara mi dela Florenţia, la kare av 
fostv de feţi» loanne Ilaleolortl tnmerbtonvl, mi Io* 
sifY II Ilatriarxil dela Konstantinonoli , mi D a m i * 
anY Mitronolitil Moldasiel, nrekimv 
skrie toti^ snel Le Quien, q): 

» La sinodsl dela Ferrara mi Florenţia, a fostv de 
fisiţi» nu a sibskrisY Damianv MitronolitŢl 
MoldaBiely ţiindv lokil MitronoliulYl din Sebar 
atiai • « ... ^nsi: kv dpi annl înainte de sinodri delş 
Florenţia, loanne ^mneratonvl komîndase Isl Darnici 
kare senise la Kostantinonoli,. ka întorkîndise la bise- 
rika sa, si stea k% tote niterile nentri likrtl sinodp- 
hi ^ jera.s'b^e adine în Italia, ba îl trimisese iţii 



datamquae Florentiae anno incarnatioQis Dom. 143$. 
Ylld. Martjaayn. ad apnum 1436, num. 27. Le Qidejh 
Oriens Christianus Tom, L pag4 12!i2, . 

q) Ferrarensi Florentînoque concilio interfuit et 
subftcrtpsit I%iimianus Metropblita Mbldoblaehiae, Io- 
cilMten^nfilMetropolitae Sebastîae. • • • . Caeterum bieii* 
nib ante coricilium Florentintim, Damiano, qui Gon«^ 
stantinbpbliiB venerat, quum âd teclesiam revertere^ 
rur/ loannes Iraperatbr mandaverat^ utSynodi, quaem 
Italia cdgehdă erat^ negotium pi*o virili suo promoveret; 



XL43X 
skrisorl în resoektvl acesta, atîtS lil kitv mi Ilriiiql-i 
nelil Moldasiel. Din a^easti» kaisi în annil triDir- 
tori% s'a întor&Y Damianv la Konstantinonolf aBÎndv 
k% sine ne uni flrotononv. »— Dari> se uitie în ge- 
neral, ki a^easti din irmi mire terminaţi în sino*^ 
d^l din Italia, enii rei în Moldasia^ 



Drai ă^easti dirressi'sne, si ne întorqemY Hifimf 
in Transileania. 

Transilfiania ne timnid l%1 Bela IV, kitre anntl 
13S0, se afla imnirţiti în Komitate, (Disrrik^- 
t e), mi S k a Y n e, a&n> de a^iestea în fuundus Regius 
( mmîntY Reral, kare mar ne "irmi ae svntîmnirţi iui 
el însiml în skatne ). Roralnil, kari deh înqenit^ efa 
toţi omen! liberi kv nronrieiiţile \oy%, se Bizin» îm^ 
înrţil,!, dimuremi kt toţi ceilalţi loKiitarl Transil* 
Bani, în Nobili, Liberi mi Omagi ( ţiranl 
smntml Nobililorv, klikami ) . Lokiitoiit Komitate- 
lori ( natrs mrţl Romml, mi tna Hnntl mi alte n^ 
mvrl ) f era îmnirţiţl în ţote aceste trei klasse , N o* 
bill, Liberi mi Omagi; al Skavnelory ( doi e 
mrţl Rominl mi trei Siktl), era Liberi ki înda- 
torirea de a mrta armele; al fidslvl Reral ( trei nirtl 



quin etiam litteras ad ipsum et ad Bloldoblachiae Prin-' 
cipem hanc in rem dedecat* Quocirca auno iuseqiietr" 
ti Constantinopolim Daniianus rediit babeu« iu coui»» 
tatu MeagogiuD sive Protopofiam. liaec SyropuiiH 
Sect« tf Hkt. CoQC. Fiorest. Cap. 18< /^ (Juieii ibidem. 



Romi»nI mi dove Samt ) era L i b e r I k% diserse tii« 
datorirl dkenti kitre Rege, kare îl fbvea si fie ko» 
sideraţi ka omeni nronril al Regehl.*-^ Dfâki» bînmi 
de s&m'bf ki qea mal mare narte a Transilsaniel era 
konrinsi» de Komitate, ama in kîtv lokiitoril lorS fhneâ, 
neste Mcvmitate din totahl lokYitorilorv ţeril tntr«gir> 
oii ki» dintre a^emtia ni^mal al do^eze^ele indlBidiv 
era Nobil, mi note al zeiţele Liberv, qeilalţl omagY : 
Bedemi ki qel maY m^lt.! RommT se afla în starea nea 
triaţii a omagi5m:slvf, staniml Nobililori, mi din ne« 
ferivitate, Nobililory Knrvr!, kari era 9ea mal nitin* 
^iont K% tote acestea, starea ţeranilorv din sekl«l 
XI-' XIV, BV treb.ve de lokv inkvrkati kv a qelcta*ft 
din şeklsl XVI, dini legea nea barban» a hi Bladislast . 
( |514 ) ; ba niql ki a qelorv din sekUi XVIII, d^n» 
wbariU Meriţi Teresiel ( 1768 )• IXiranil era mal îti^ 
tii# a V n V 9 m. I mi membri al statilif, dm 
«qeea şmHiinI al biserici I, mi al treil6 sin.* 
n^ifil a Nobilil.orv kari era dreritoril 
larif în na^e mi kondvktoril lori in resbellt* 
Da^vh aqeasti» drentorie a Nobililori^ neste ţiranl 
( omagi ), tniti» ki milţime de dreotirl ni destilv măr- 
ginite, o întrebiinţari» el snre întinderea totv mal de» 
narte a aitorititiil mi a notestiţil lort, snre mirirea ore- 
tensivnilori lori mi sare annisarea ţiranilorv, (în 
Transileania, snre a Rommilori )• Aqeasti anoisare 
kontiniati, initi> ki a biseriqil katolive, ni niti si> ni 
orodiki» îndemnirl snre mirakirl Biolente în Romv- 
nil kari'ml mal adiqea aminte deBekea lorY liberta» 
te. De aveea qitimi în istoria Transilsaniel, milţime 
de timilte de nartea Ristiqilori , ( ama se nimeskt 
ţăranii in legile ^nriremll vele skrise in limba latini). 



Mil\1 B%zîndY k* nroBinţele Transalnîne ( ţeara Rom^* 
n^kii mi Moldasia) s'ax liniintitv de iokvrsele Ti^tari- 
lorvy in>n>sir'b Transileania ini trek^rb mvnţi!, 'snii kv 
Nerri'Bod'b, alţii kv alţî kondvktorl al lorv. 

LtdoBÎkv ( s^aii kare trekv o kolonie de Romani 
din Marmirosi in MoldaBÎa, svntY kondYqerea hi Dra- 
rosv Bodi> ), birindY de semi la abss^rile ^ele neome- 
Dose ale NobililorK, uii la iirmxrile lor^ Mele rele, 
oti>rî SI le nTO o misvriy uii ordina în tnv dekretv 
din annvl ISSl, » ka tirani! ( omagi ) $!> dea nronrie- 
tarilorv lort a nova narte din tete b^katele mi Binv- 
rile lorY )». \?easti> lege fbksfb nentrs S^nraria, se în- 
tinse ÎD annil 1389 mi 1390, mi în Tran^ilsania. Toii 
aqcl Rege Kmirn starea ţiranilorir, ordinînd*, » ka ni- 
mene si nVl îmnedi^e kîndv Borv Bre si> treki de 
ne o nronrietate la alta», — Aqeste ^mifrirl în faBo- 
i*eâ ţxranilorY, se Bede ki> le a fkkvt^ LvdoBik^ ditni» 
essemnhl 'snkFshl se& , K a s i m i r i Regele Ilolo- 
niel, kare silinds-se si> annere ne ţiranl în kontra 
desfiotismvlYl Nobililorv , se nvmi Regele ţi) ră- 
nii ori, de kitre înfiaţii aristokraţi, Hirl> de kitre 
«lellalţT qetiţenl se dekori» k^ tithl de fi i r i n t e 
a 1 n a t r i e I. Ka si> maî mikoioreze n^terea Nobi- 
lilorY qelorY nr^-nvtinţr, a dotata Kasimiri ne No- 
bilii qel mal de xcosy kt diBerse nrisilegie. Assemi- 
ne mi LsdoBikv dede vnv dekretv, » ka toţi Nobilii 
konrinml între marginile Reratihl si se bvk^re de 
Yna mi totY a^eeaml libertate» , adeki, ka mi Nobilii 
neX de HcosY, ne kari'l nitmia lobagiones castri, si> al- 
bi» totY a^ele nriBÎlegie ka mi qelialţr Nobili. Acea- 
sta nradtse o nosi ^mvrinţi mi amelioranţi nent«*« 

XIX. 



X146X 
RomiDil din nirţile sYnnYşe koronil SnrYremtL ^e1 
mal mTi]\X Nobil! Rominl era omeni siraqf, Iobăgia* 
nes câstriy mi n^ k^teza si faki aqele nretensivnl ka 
Nobilii boraţi S^nr^rl. Legea qitati ii oYse totv în 
aqea linie k^ dînmil. — Din toii aqel dekretv se Be- 
de ki Nobilii l^nrariel nHtia trib^t^l nvmitv lucrum 
camerae. Dari> Nobilii Transilfianl fsri sk^tiţl de dîn- 
svl sSntY kondiţiiBnea, » ka si» fie ntrsre k^ armele îq 
mini in kontra inimiqilori de nrin nregFKrv de kite 
ori se Ba anta Regele în nersoni, sav Ba qere Boi- 
Bod^l sav Biqe-BoiBod^l ţeril ka si se skole asvnra 
aqelorY inimiql ». 

Ab^s^d attoritiţil biseriqemtl ( de nartea Ilonilorv 
katoliql ) , n^ fs mal n^ţinv svaniritort^ mi astnri- 
torFîy de kîtv al qelel aristokratiqe. Aqesta kimtn^ 

stntv Sigism^ndî "«ni Um^ltv forte înktrkatY. Eni- 

skon^l katolikv din Transileania, Giorgiv Lenem, se 
tokmisse kv Nobilii mi k^ alţi Transileanl, ka diqlme- 
le kare i se kidea d^ni legile de atisnql, în lokvde 
a 'i se da în naturi, si i se nliteski în bani. Aqea* 
sti nlati nv s'a îmnliniti de kitre 'snil, mi Enisko- 
nii se simţi îndemnata de smttl interesK nek^niariY, 
ka SI nedenseski ne debitori k^ interdictum eccl<p- 
siasticum ( onrire dela îmnirtimirea kii misteriele bi-. 
seriqemtl ). Emindi aqestea demarte, Eniskontl aler- 
n la a>KvtorFvl RegelvI. Sigism^ndi dede vnv de- 
kret* ( 1436, ) » kitre Baroni, Nobili mi kitre Beri qe 
omeni kari se afli în lok^rile vnde Eniskon^l Tran- 
sileanY are drentY de a Iva diqlmi, komîndînd^-le ka 
SI nlit^ski diqlma, mi amermţînd«-I kv^ deki n^ 
Borv Iva în birare de semi nedensele biseriqemtl 
diktate de kitre Eoiskonv, se Borv nedensi de kitre 



X W7 )( 
i;vBernY kt nedease nek^are.» Rominil mr ^nrvril, 
ileste kari Benia aqele nedense, nv se m^lţtmir'b de 
lokv^ ^i anniskar^ armele. — Brednikt de însemnata 
este akt^l Honsent^Ul MonasterHdsI de lînn KIviuy, 
în kare <[?DJ^ersitatea <[?nrtrilorY mi a Rommilort se 
nlÎDge asnrv asYnra assvnririlorS fkkYte de nirintele 
Eniskon^. Acesta svn'b ama, r ): 

» KonBentvl Monastenvhf feriqiteî feqîore Măria de 
lînri» KWmv, sinitate tutsrorx MelorS Me Borî Bede 
a^iestea, etc. BremY ka si se faki kvnoskYtv tstis- 
rorYy k% nobilii birbaţY Ladislav fiFsl hi Benediktv 
Firkaiuv , . . . . Ila^lS Marnt de Baidaza^ SterarHfl îfnî- 
Bersit'bţil îînrîrilori mi a Rominilori din Trensilaa- 
nla^ ne a^ deskoneritv mi ne aY mirtT^risitif în aqestY 
niodY, ki mal SYSY-n'smita ^niaersitate a ^nrYrilorY 
mi a RominilorY qelorv qe lokveskY în aqeste nirţ! 
ale Transilaaniel ne Ber! qe nronrietate, din ka^sa ki» 



r ) Conventiis Monasterii B. Mariae Yirginis de Clus- 

mdnostra praesentium notitiam habituris salutem 

etc. Ad universorum notitiam. . . . volumus pervenire. 
Quod nobiles viri Ladislaus filiiis Benedicti Farkas. . . 
Paulus Magniis de Vaydahaza vexillifer Universitatis 
regnicolarum Hungarorum et Valachorum. . . Transilva- 
niae . . . parili voce detexerunt, et confessi suut in hune 
'modum. Quod quamquam praedicta Universitas Hun- 
garorum et Valachorum iu his partibus Transsilvanis 
in quorumcumque possesionibus commorantium, turn 
pro eo, quia Reverendus in Christo Pater Georgius 
Lepes Episcopus Transsilvanus suas decimas ex parte 



)(«48)( 
reBerend^I Il^rinte Giorgri Lenem, Eniskoo^I Transil- 
Banf, neBrîndY s'k'ui! qearb dîvlmele sale kare i se 
kvBinY din nartea aqelel î^DieersitxţT, in moneti» mlki» 
( ban! Bckl \ s'a mmiditv aqea SYini> de bani la dîn- 
Hiil în kvrsi aarone de trei annfy mi 1^ Eniskoiiv] 
^ere ak^mi si i se nlxt^ski în moneti mare mi rrea 
( ban! noî ), mi'l înrreîez'b k« nedrenUl, mi ft>ri> ki- 
siinţi ÎI onremte dela îmoirtimirea k* misteriele bî- 

seriqemtl Datv Sîmbitii dvni» sirbitorea ^erqe- 

tbril fericitei feqioFe Mana, îo aan^l PcHun^Ut 1437» — 
Mal denarte se nlingea omeni! kariseafla nenronrie* 
tiţile Nobililor^, » ki s'ai aanisati k^ totvl de ki>- 
tre a^emtia mi s'at redvsY la starea de serBi, kauii 



eiusdem Universitatis sibi debendas, cnrrente moneta 
Tilium denarionim exigere nolens fere tribus annis ad 
ipsos acciimulando, moderno tempore cum magna et 
ponderosa maneta extorquere voluisset, in eos minu» 
juste et indebite praegravando, propter quarum deci* 
marum nonsolutionem, ecclesiasticum imposuisset in- 
terdictum etc. Datum Sabbatho proximo post festum 
Tisitationis B. Mariae Virginis, anno Domini 1437. 
j4/jud Prajr^ Dissert. 7, in Annales veteres Hun. etc. 

I7ot«. Aiqf sîat Brednhe de îosemDatv kieintele ; UniversitatU Regoico- 
larum IIuDgarorum et Yalacboniin Transsilvaniae, din kare se sede kiratv 
ki> Rombnil TraDsilsan! forma o KommTnitate de membri a! Statthi ( Re- 
gnicolae ) osrtikYlarb STntV Dvmele lor^r nronrîf, ka mi Knnri!, Si>kTÎ! mi Sa* 
mif. lUi maî kvratv se BeJe aqeasta dio Diiiloma Krgehf Andre» IU, dai» 
la aDDil 11^1, Magistratihi '^rrinY din F-briramv, in kare se zi«ie : Cam 
nos uniyersis Nobilibas, Saxonibas, Siculis et Tallacliis apod Aibam Jaliam 
pro rcfurmatione atatas eoram congrpgatiooem corn iisdem fecissemas, d» 
consilio omoiam Praelatorom et Baronam Rcgoi noştri eo tempore assisteatiniB^ 



kimi arv fi DÎmle omeni ktminrdţfy mi k% mt bs^ 
8% treki> înalte lokirf, nim kuri desnoiaţi k% toUl 
de lakririle mi averile lorv, mi ki> le ai nniti Iote 
drentirile mi 'i ai înrreYMti kv saninl mal rrele de 
kiti knqea, ne kare nv Ie mal noti nirtai».— La 
aneasti» trişti» stare redfsen» Ilonil mi AristokraţiI ne 
{lominil net liberi, însi si>raqly din Komitatele lori; 
mi kv astfeli de nro'vessvrl nrodisen» omagismirl 
desnre kare Borbisemi mal svsi. Dan omenii înk% 
nv'nil Yltaserb de Bekile lori drent^rl, de sekea lori 
libertate, de kondiţivnile de kontrakte kare le înke» 
Kiseri k^ dîninil ; el k^nointea mi legea qea dati» de 
Sigism^ndi , » ka qine Ba onri ne ţerani de a treve dela 
dînsvl ne alti> nroorietate, si se nedenseski kv trei 
marqe de arginti ». 

Nobilii kari se nlinsesen nîui» ak^mi în kommrai 
kt ţeranil , în kontra onuressivnilori [Ionilor^, bi>- 
zîndi ki» interessele lori se desnarti de ale ţerani- 
lori, — mi ki» aqemtl din vrm'b simţirb destuii de 
bine ki desnotismvl e desnotismi, onnressivnea e on- 
nressivne, Bie dela qe nersone Ba Beni , ekklesiastiqe 
sai laiqe, — se desfLkiBri> de dînmil, mi Boindi si se 



■i mal xoav ; Corn iUdem Saxonibas Sicolis et Olacbu ddigenter inqoiri fii 
ctmos. Adeki> : dTin> «ie noi kt toţi NobiliY, Saoiiî, Si.kiil mi Romanii amît 
fbkTtT adfoare la Alba-Jolia nenlrr rt formarea 8ti>rii lorv, din «aatil titirorf 
nrrla^ilorr mi EarooiloHf Reratilr! nostrv, kari ne imnregnra io a<irl timof....- 
Kr a^eHUBl Samf , Siikil mi Rom-bnî amv fi>kitl a se nerieta kr dcadin- 
ail.«- ne Hon» anestea Irebie bine îosemnatv ki> reakolla de kore norliimV» 
era o resk6Ui> amestekatii de sionimi! diHinirlorv eniskooale , nrio irmave 
Bti de Nobilt mi de ţeraoT. — Dfaii legile oonressise ale zelouiilorV katoli«ir 
trcbîHi ni aomi>oiî sb Dli>tesk> diiTma Eoiakoailil katolikV.— ' Mal (Irii^ 
ii aomi B«de nialiiţî de a<ieaatfc asiToritre. 



XWOX 

assekvreze în kontra natvrel qelel rcBoltate în nentt- 
rile assvnriţilorv, se imn^kari kv Eniskonil mi kema- 
n> ne SikisI uii ne lok^itoril liberi din nimintvl Re- 
ral ( s^ntY nvme kommYn'i de S a m I, ) într'awstonv, 
mi formari> o tnire de annirare kommSni> înkontra 
inimiqilorv interni mi esterni. No! aBemY dote 'akte 
desnre aveasti» vnire, Ynid din 17 SentemBrie 1437| 
în kare ( în forma nrek^mi ne este kKhosk^tv, ) nv 
se faqe nomenire anriati» desnre ţeranl, mi altvl re- 
netitoriv din 2 FeBr^arie 1438^ în kare i^e attinge kv 
Borbe asnre skilarea aqelora. Hak^b ^el d'întîtv, s ): 

» Noi Lorandv Lenem de Baramkezi, Biqe-BoiBodvl 
Transileanv^ faqemv k'snoskistS nrin aqeasta t^tvrorv 
qelorv de ak^m^ mi qelorx Biitorl^ ki adsnind^-ne 
Marţ! d^m» s^rbitorea înilţiril smtel krxql, k« mi- 
rîţîl Domni Mixail lakql de Kxsal mi EnrikS de Ta- 
maml Desnanil Sikvilorv dimnrevn'b ky Nobilii ţeril, 
kv Samil din qele mente mi do^e ska^ne Sisemtl mi 
k^ qel din Bistriţi, mi kv Sikvil din tote ska^nele^ 
ka SI traktimv desnre kavse rrele ale nirţilorS aqe- 
stora, amY întokmitv atare "Snire friţeski» între nrezi* 



s ) Nos Lorandus Lepes de Varaskezy, Vice-Vaî- 
voda TranssilvanuSy per praesenets omnibus tam prae* 
sentibus quam futuris recognoscimus, quomodo feria 
Il-da proxima post festum Exaltationis S. Cruciş, no- 
bis cum magnificis Michaele lach de Kusal, et Ilen- 
rico de Tamasi, una cum regni Nobilibus, 7 ac dua- 
rum sedium Saxonicalium ac Bistriciensibus Saxonibus, 
omniumque sedium Siculorum, in oppido Capolna con- 
grcgati et constituti eramus^ arduas causas harum par- 



ndl N o b i 1 y, Să ni Y mi S ^ k y JT, mi attiugindY aqe- 
mtia semnitl kri^n Donin^hl mi fi>kîndY HCYrimînty 
Beqlnikv, av H^^ratv, ki» bofy nizi totY de vna kredin- 
ţa kitre S., koroni mi k'btre neinBÎnsYl Ilrinqiiie m-i 
DomnY Sigismtndv tmnentornd Romanilorv , Rege- 
le ^rariely Boemiel, Dalmaţier, Kroaţiel etc. mi Dom- 
nul nostru qel natural mi nr^-temttv, mi k% Bori fi 
vniţ! întrY resistenţa k'btre toţi net ne Borv Boi a se 
skvla asvnra aqestY! ReratY^ mi se Borv aoaira ne« 
desmrţiţl kînd^ se Ba namte Beri o ostelitate sav seri 
mi attakvy mi o narte Ba kema ne ^ealalti» într aHcv* 
tortiy aceasta si fie datore a seni a dova zi disni ke- 
mare »• 



tîum tractaturi, inter praedictos Nohiles ac Saxones et 
Skulos^ talem fratemam disposuimus nnionem^ tacto- 
que ab his dominicae cruciş sîgno , juramento pro- 
clamatOy aevo tempore juraverunt observare, quod S. 
Coronae atqne invictissimo Principi et D. D, Sigismun- 
do, Romanorum Imperatori ac Ungariae , Bohemiae, 
Dalmatiae, Croatiae etc. Begi Domino nostro naturali 
metuendissimo, fidelitatem aeviter observandam, et ad 
resistendum omnibus hoc regnum impugnantibus ami- 
ci futuri sînt , sf que inseparabiles defendant. Exor- 
ta aliqua hostilitate et impugnatione, parte una aliam 
in subsidium vocante, iuvocanta Il-do die exire tenea- 

tur Jpud Sclddzerum^ Criiische Sammlungen zur 

Geschichte etc. pag. 46. 

Nota, Ais2 sînt Bredni^e de iosemnatf Borbele : inter praedictos N o b i* 
l«s ac Saxones etSicalos tăiem fraternam disposaimus oDionem. 
Ba 8i> uki>, se fonni o mire între Nobili, lokvitorif f rodiii! Re- 
ral uii iotre Sediarî; insb ur între Vnrîri, Sanjî mi Si»kTK 



Xwax 

tn al doile aktv se ziqe anriatK ki» » intre «lele- 
lalte s'avmitS- nentr^ stîrnirea rebellivnil ţeranilorS.» 
-^ ţXeranif n^ se îatimidar'b de loki nrin a^eastii fan- 
ţi a konsKYraţilorv assvaritotYy qi înţelenad^-se între 
sine Yni! k% alţi!, se adunări la satvl Iliretv de mosv, 
din KomitatBl Solniki, mi qer8ri> ka si» li se £iki> 
drentate, k% deki nv li se Ba faqe, uii o Borv faqe 
el kv Htterea. De qealalti narte se auiezan Nobili! 
kv BoiBodifl mi Biqe-BoiBodul uii kv Desnanil S'bkti* 
lorv. Binv la arme ammdote nartitele, midţ! kadtf 
vqiml de o narte mi de alta. tn fine, Bizîiidv Nobi- 
lii ki> nY e rlsmi> , aleseră Denotat! dintre sine, mi 
însitari» ne ţeranY ka mi el si> al^ri assemine , ka 
aqemtia înţelerindv-se si> înkeie naqe kv kondiţiviule 
qele mal kvBiinqiose. ţl^iranit denvtar'b ne Antoniv 
Marnv de Bvda, ne Ila^lv Marnv de Baidaza mi ne 
alţi!. Aqemtia ( în 6 OktomBrie 1437, în satil Anate ) 
se înţeleseră kv modvl aqesla : » Nobili! mi ţeranil 
SI trimiţi Denvtaţ! la Rege, mi nîni Ba seni resnm* 
svl, omagi! si dea NobililorS nroorietar! qele trei da- 
rvrl la zile mar! , kare s'av obiqlnvitv a se da mal 
înainte, mi si nlileski tat florinv sav o Hcvmitate, 
dvni misvra momie! mi dsni nvmirsl BitelorS ; mi 
SI Ivkreze o zi intr vnv annv la nronrietari kîndv 



Nf c Borba de na^ifiiT« <ii de desmtrţUfrT uolitiqe. Io Komitate ntmal 
Nobilii era Regnicolae (Knnrl mi Rom-bnlf fi>rb difTerinţ-b), io faodo Regie 
toţ! lokntorif liberi (Sami mi Rom-boi fbn» difierioţii}, asseoiioe mi îo skaT- 
ne ( Si>ki! mi Rom-bol fbrb difTerioţi» ). A<ieste nrmirî de Nobili ( m 
Vnrirî), S a ■ i ( pars pro toto ), miS^kf! (a potiori fit deoominatio ). se 
aflii ama io t6te aktfle offiţiile nio-b U emirea Anorobatelorx , vode iaqeov 
io lokv de desaiirţitirî noliti^ie, a se OToe naţiin! ; Vnrrrî, Si»krl mi 
Sa mi. 



X t«3 )( 

ta hImc a^estdra, mi si^ îiirriH(c>ki> de fa«tefea md- 
rilorv ; anol st» aibT> Boîe de a se m'sta oKtîn* 
dviâY terragtifl f embntikiRl ) mi datoriile. NoLihl ka- 
te Ba kilka aceste legY si> se nedenseski» de Boi nod i 
k'S nedensa kvsenit'b "sn^! kilkitorpS de HC^riniîiiti', 
Hin» omagFvl kare nu le Ba ni>zi , s% se nedenseski» 
de nronrietarHd sex kx luarea totel aBeriî sale » *) — 
Deki> merseri» a^q^emt! Den)»taţr la Sigismvndx, mi ^e 
isDriBirb, dy si mtie. Regele era ne at^nql în Boe- 
mia, mi ntţinv d^n'aqeea, în hna hi DekemBrie, mv 
ti în MoraBia. 

Dar-b fok^l ^el riS akoneriti nrin aceste kondi- 
ţivnl de naqe, sa anorins^ Hinm! în ţinistsl Klsm^- 
l%lf n^ m^ltv timnY d«n'aqeea. — tn nrotokolhl kon* 
timn^ranY al Samilori se qitemte, t ): )y tn annîl 1437, 
se sk'sli» "sn* Antonia Marn^, îînr^rx, itii trase la 
sine ne ţeranîlf qeî reBoltaţî, mi bI'î s-b bat'b mi sTb'ml 
sînn^e tot-b Transilsania, mal alesî ne Nobilî. Dan 
se nrinse de Nobili la monasterFsl de lînrt Khuix, se 
'S^ise mi si tiie în bvkiţt miql. Fie no'se sot,î el hi 



t) Nota, qiiod anno Domini 1437, quidam Antal 
Magnus, videlicet Ungarus, surrexit, et tumul tiun lai- 
corum ad se recepit, totâm Transtilvaniae* parlein cum 
iisdem volens expugnare sibi subjiciendam, et specia- 
lUer Nobiles. Idem Antonius juxta mouasteriuiu Ko- 
los a Nobilibus interfectus, in parliculas minutas se- 
caverunt ( sîc ) et mactaverunt , et in oppido Thor- 

* ) Diu skrisorT kontimnYranc ale Ivonncnlclii de liiir-b KhiiiV dTiii> KJei 
CNiserv. vrii, et pragrn. ad hislor. Transs, 

XX. 



XW4X 
li iDţeaân» ne dealS dinaintea orauivhl Tsrda. tn 6ne 
kHirv Nobilii , Dfminiki în 15 DekemBrie j nv&liirb 
oraoitl AHfdYhl din kavsa intîmnlirilorv nomenite.»— « 
Dari» mi d^ni» qe se tqiseri» aqeste kanete ale reskoU 
\ely n'aY înqetatY ţeranil de a kontinYa fanta înqens* 
Vhj nrekYini ne adeserezi) Yrm'btorea skrisore, u ) : 
» Mixail lakql de K^mal Desnanisl Sikvilori, Deuit de 
Losonţ Kinitan^l tYtYrorv Nobililor^ din Transileania, 
Ştefani tind Banvlvl de Losonţ , Giorgi^ fiEvl BanisliI 
de BaleanSy AndrerS de Telegd, Nikoii de Betlen, 
loanne Firkaui de Arinna, Lorandv Leaem Biqe-Boi'- 
Bodvl Transileanie! mi alt,! militari Nobili din ^nraria 
mi din nirţile Trânsilsaniel^ kitre toţi Samil din qe« 
le mente ska^ne, mi amiqil noştri nreziml, reserinţi 



densi novem socios suos, qui secum tenuenmt, in 
paloş super montem ante Thordam traxerunt. Tan- 
dem îpsi Nobiles Dominica Gaudete în Domino f 15 
Decenibr. ) QdiXxssK praetacti negotii oppidumEnyed de- 
vastaverunt . Ex iabbular. Cibiiu apud Ederum in 
Observ, crit. et progm. ad histor. Transs. 

u ) Micbael lakch de Kwsal Siculortim Comes, 
Desew de Losoncz universarum Nobilium partium 
Transiivanarum Capitaneus, Stephanus filius Bani de Lo- 
soncz praedicta^ Georgius consimiliter filius Bani de 
Balwanus, Andreas deThelegd, Nicolaus de Bethrlen, 
loannes Farkas de Harinna, Lorandus I^epes Vice-Vay- 
voda Transs. et alii milites tam de If ungaria, quam 
partium Transsilvan. Nobiles universis et singulis Sa- 
xonibus septem sedium Saxonicalium , amicis nostris 
praedilectis debitam reverentiam cum honore. Ecce 



XMWX 
kvBeniti» mi onore. Eaik% noi ami inirâit 9sVhzt kx 
nsterea mi ami okkvnati svbtrbitl Klimtlvl, ama îd- 
kiti Dimene nv mal note emi din a^ea cetate. ' Din 
kare kaisi» ne rvn»mv de boI, atniiiil noştri, mi vb 
komîndimY in nersona inalulvl nostrf Domnt, Alberti 
Regele, ka îndatb ^e aeţ! nriimi a^ieasti» skrisore, s% 
nroneraţi a aeni într'axitorlvl nostrir kv KiJlaril mi 
Iledestril Bostri snre a stîrai ne nekredin^iomil ţiranf; 
dik% n% Beţi Brâ si Beniţf, noi Bomv skrie la Regele. 
Deqlf SI m fa^eţ! altminteri, deki BreţT si aaeţl rraţia 
Domntlvl nostrv Rege. DatY in monasterFS de linri 
KhmY in 9 laniariv 1438.» 

Din acestea se Bede ki era în mare friki» kii^a- 
giomil Nobili, de orb qe ad^sen omtl mi din l^nra- 
ria, mi qerea kv atîta ardore asicstorad SamilorX. Ile 



nos hodie cum valida potentia invasimus suburbium 
Cluswar ita, quod de eadem civitate nullus exire po- 
test. Quapropter vestras requirimus amicitias, et in 
persona Excellentissimi Domini noştri Alberti Regis 
praecipimus et mandamus , quatenus statim receptis 
praesentibus cum peditibus et equitibus vestris ad 
extirpandos infideles rusticos in succursum nostrum 
venire et accelerare debeatis, scientes, quod si venire 
recusaveritis, nos eidem Serenissimo Domino nostro 
Kegî suo modo studebimus rescribere. Secus în prae- 
missis non facturi^ si gratiam dicti Domini noştri Re- 
gis habere volueritis. Datum in Clusmonosta quarto 
die festi Epiphaniae Domini ( 9 Januarii ), ţmno eius- 
dem 1438. , Âpad Edenim in Obscn'- cru\ ci pvogm 
ad histor. Transs. 



X 138 )( 
Sainl ÎI kema dsni. lcri>tYra de -snlre fbk^tii in annil 
trek^t^ ; kv tote aqestea Bizindă Nobilii ki> kreskv 
neriklele, nt se nnlţYniiri> k% a^ea lerit^ri, m în 9 
ţ'eBrsariTi 1348, formarii alta noYi^ al kirel kYorinsx 
ui se fa^e ksnoskYtî nrin aktid mal svsy nomenilt^ 
uii al kirsl kontesty 8Yni> ama, v ): 

» Noţ Lorand^ Leneoiv de Baramkezi Biqe-BoiBou 
diil Transiloaniel fa^emi kvnosk;(tY nrin aqeasta, k% 
tiindv a^di^Dat^t de YnizI, adeki» k'ktre si^rbitorea sm* 
tel Krs^Iy în saUl nvmilY Kanolna, imore-sni» ks Ba« 
ronil nii Kobilir, mi kis Sanril qel mal de frmte din 
Mele mente skaisne sisemtl mi ks Siki^il din n-şmita 
narte a Transilnaniel, amx traklatî între celelalte, ka srk 
stîrnimy re^tatea mi rebellixnîle blbstemaţilorî de ţe-» 
rani, mi si annirimi aqeast^ ţeari înkontra attak^- 
rilorX kr«zilorS T^rql, mi înaintea nostr* mi a Ba«» 
ronilori ai înkeiali* toţi N o b i U I, S a m i ! ( mi S i?^ 



V ) Noş Lorandus Lepes de Yavaskezy Vice-VayvO'» 
da Transilvanus memoriae commendamus per. praesen-*. 
tes, (juod cum praeteritis diebus, videUcet drca) festma 
sanctae cruciş in possessione Gapolna vocata^ una cum 
Baronibus et Nobihbus nec non Saxonibus poţioribuiţ 
septem sedium SaxonicaUum et Siculorum dictae pay*^ 
tis Ţranssilvaniae fuissemus congregati ^ inter caetern, 
tractautes, lU prolema et rebellione^ nejandissimorum 
Uusticorurn coninlione et eradicatione • , . . sicuti con-* 
tra insultos Turcorum saevissimorum has defensare 
partesy coraiu nobis et Baronibus universi Nobiles et 
Huxones • . • . inter se ipsos lalem fecerant uuionem et 



k t i I ) atare mire mi fntie între sine : kt kjndf s ar 
îotimiila ka Tn^il si» srea si» între în aveasti> tean^ 
atsnql nrezimil Nobili din n^terea Tniri! is>t^sale ini a 
frbţiel siniere st> fie datorf a seni într'a«ttorHil n^mi- 
ţilorv SamT. Assemine mi nrezimil SamI si> fie datori 
a Benî într asKStorFb' înkontra riEalilorv mi a inimici- 
lorS Nobililorv, mi mal ales^î snre stîrnîrea rb'stiţîl 
blistemaţilorS de tirani ^elorv mal s'ssi-umi. Snre 
kare hkrsrl s'av îndatorata nirţile de b^ni Bowlory, 
iarb în adunarea nostnb generali» din T^rda, în zilele 
trek^te, adeki> kitre si>rbi>t6rea înlîmnini>ril feciorii 
rloriose nea dîn îrmi, s^nraskrimil Nobili mi SamI 
ai întiritî înaintea noştri mal svsY-nomenita disn^i- 
^FKne a lorv, nrek^mx mi unirea friţeski, nrîn mir* 



fratarnitatem, quod dum et quando casu contingente 
praefali Turci has învadei^e, subîntrare conarentur . . , 
partesy tune praefati Nobiles in succursus... ante nomi- 
natorum Saxonum mutuaeque sincerae unionis frateri^ 
nit., venire et accelerare deberent et tenerentur. Prae* 
dicti etiam Saxones contra aemuloş seu inimicos No- 
bilium^ signanter autem ad contercndam praedictoiiim 
nefandi^simorum rusticoruni pinlcrviam venii'e ct acco 
lerare deberent et teneanţury.oA quod se partes sponto 
obliga. . . . juramento corani nobis, Praescripti vero 
Nobiles et Saxones praeteritis diebus Thordae in con- 
gregatione generali nostra, videlîcet în festo purifica- 
tionis Yir^inis grorioşae nune praeterito praemissaiu 
dispositionem et ordinalionem ipsorum, nec nou nuio* 
nem fraterniter confirmarunt coram nabi», liarufu tiu- 
slrarum leslimonio litcrarum. Datuin llionlaiî . . . io- 



X W8 X 

tf riâ acestei kirţl fi>kvte din nartea n6slri>. DatY in 
Tfrda in sirbitorea fericitei feqiore Darotea. Annvl 
Domnihl 1438. » 

Ile linr«b tote aqeste lentvrl de onaessivne kom- 
mtm>, tjmiltele ţeranilorv întiritaţ! s'ai stîmniratv 
nvmal dvni> ^e nrin kommindYl Regehi Albertv U 
s*a datv libertatea lorv qea de mal înainte, » ka nli»- 
tindv kidinţele lorv kitre nronrietary, sisenoti» mv« 
ta in Beri qe lokv, mi Beri klndv le Ba nliqe. » No- 
bilii nriiminb aqeasti ordiniqivne a Regehi, dari mal 
rrev se ar'bti» ni>rintele Eniskonvl katolikv , Giorgiv 
Lenem, kare kisnise ne lokvitorl din ka^sa diqlmelort, 
mi kimvnase aqeste t^rbtrirl. Aqela nv Brea de lokv 
vh dea Boie ţeranilorv de a se mvta, nini kîndv m se 
doHCbni asnrt de Regele Albertv , mi se ameninţi kt 
ntterea de BoiBodvl Demv de Losonţ, mi kv aqestv 
mody se redvse la askiltare, ( 1439 )* 

Mal mînriHiti» h starea Rommilorv Transilaanl 
dvnii qe komnatriottl lorx, loanne KorBinv de 
](^nniade, se fbkt Boisodv al Transilsaniel ( 1440 ), 
mi anol F^sbematorit al TJnrariel ( 1446^^). Aqesti 
omv Fvbitorv de vmanitate , FvbitorFS de kremtinita^ 
te, dan» mi FKbitori^ de naţiisnea sa, Bizîndv k% dv- 
ni> sistema fevdali qe domnia ne at^nql în TJnrariaf 
omagismvl nv se note desfiinţa ( demi se note "smirai 



sto B. Darotheae Yirg. Anno Domini millesimo qua- 
dringentesimo trigesimo octavo. ^pud Ederum in JVo^ 
tis ad supplicem libellum Valachorum. 

* ) Beu Tomi I, MurazioT Istor. wgina 69 iui vi'iiii>t6i ele« 



:(i59)( 

orekYiiiY tkmi BlizvtS la RegiY nre^edinţr ), înqenv 8% 
nobil^ki» ne Rom'bny, mi kv mod vi aqesta sVl skaoe 
nv nvmal de sYnt) sarqina omagism^Uî, qi si'l înalţe 
la întiovl raurv de menbri al stat^lvf. — Bredniqe de 
ÎDsemnatv sînt drentirile qele mari kare le dede el 
Knezilorv Romml din ţinvt«l Xaţer^hl qelorv nobiliţl 
de dîos^l, ka aqemtia si fie skvtiţ! nentrv nronneti- 
ţile lorv de t6te sarqinile kare sini ^nite kv stinini* 
rea nronrietiţilorY nobilitare, x ): » Bremv ( ziqe loati- 
ne în dinloma kare le o di ) , ka el mi toţi vrmitorit 
lorvy SI fie skvtiţl de tote kamnaniile militare , dekol- 
lektele sersiţielorf' mi de ser! qe d%rlj mi'l mînUimf 
nrin nuterea aqeste! kirţ!. » — Istorikisl Branqiî zi- 
^^f y)' '' 1^^ ^^ ^^ dobînditv aqeasti libertate dela 
kpmnatriotvl lorv nentr« ki av seraitv k^ dinsvl bU 
teHcemte în tote bitiliile kare leavaBYti kYTvrqil.» 
Mar anni>sal,r se nart a fi fostY Rommil s^ntv Ni- 
koli» Yiliak ( BoÎBodv al Transileanieî nvsY kHirY de 
loanne ^nniade, kitre kare s'a arbtatv nerek^noski- 
tom mi nîni> a trbitv i^nniade, dan» mal BÎrtosf dvn% 



X ) Eosdem et posteritates eorum universas ab om« 
ni exercituali expeditione, servitiorum coUectis, datiis 
quisbusvis volumus habere exemtos, imo eximimus et 
supportamus praesentium per vîgorem. /. Uuniadius 
in Utteris anni 1448, per Ederum citatis in Observ. 
crit. pag. 127. 

y) (Yalachi districtils ITatzăk ) tempore loannîs 
Hunyadi^ inde oriundi, nobilitatem, quod seroper con^ 
tra Turcas pugnanti strenue adfueriint, adepţi siint« 
Antonîus fVnmcius ibidem ciicUus. 



X 160 X 
mortea Ui), atîtv din ka:8Sa naţionâlitxl^il' kLtv.ihi a 
religixnil lori.- 'ta o skrisore arati a'iestv omi îdkikrt 
kat^ k^ tote uiţiele o b^kirie nesn^s'b » nentrs adi^-* 
^erea sxismatiqilorK la >(nitatea kredinţel mi nentrt 
stîrnirea errorilory kontrare dormatelori katoliie,» z^)* 

Dari> îmnillirile aqest^I mik^ tirana n% ţinisr'b misUv 
tininY. riorios^l Rege Matia, fip»! marel«î Snniade *^p 
mînUi n^ n'smal ne Bominli qi ne toţi kremtiuii de 
riul oriental, de onnressi^snile klersh! katoliki» uii 
intre altele, de diqTmele qele nedrente kare treb^Mt 
ST> le dea aqehi klerS, a ): 

» Sxismatiqîî si îi-r fiie datori a nKti diilmele, mi 
SI nx se konstrînri» nrîn drentoril ţînîtah ( Coinîtdi 
Parochiales ) snre nlitirea atitorX diqlme, nrekTmi 
sînt datori a nliti qeilalţl lokxitori . lUi si n^ se 



' — - I • . ■■ . i .; 

z) Atque hune hominem, arragantia , iuvidentiai^ 
rancore> implacabili sanguinariâe vindictae studio fU^ 
grantem, manifesta denique in Regem et patriam per- 
fidia contaminatum, video quibusdam in litteris incre* 
dibilem laetitiam praeferre de âchismaticis ad fîdeiiini- 
tatem reductis, deque profligatîs erroribus dogtnad 
catbolico adversis ; . . . . Quasi vero huiusmodi t^ebus 
vitae sordes eluantur. Eder în Observ, crit. pag. 138; 

a ) Schismatici ad solutionem decimat non ad* 
stringantur, et neque per Comiteş Parochiales ins tar 
aliorum ad huiusmodi decimarum solutionem compel- 
lantur. Ad christianos ( catlvolicos ), in quorum medio. 

* ) Bezi Tom. I. Magaz. Istor. Mg. 76^ vi Trnuit^rele. 



X Ml X 

taine interdiktY ekklesiastiki * ^ h katoH^nl întrp kari 
lokieskv arari sxismativl neniri ki a^ef ssisiiiâliti n% 
nltttski diqlmele. Deki> katoli^i! BorS aB^ solietate 
sat koniraktv kt nrezimil sxismatiqf, sav sori hne 
ar^tirt kt aantonv kommiiii, si» nt se ^ean» dnT- 
mde din nartea nrodiklelorv lort kare an trebvi s% 
le dea katoliqil. Dekrettl V al IsiMatia dm annil 1481, 
Artikli 3 mi 4. 

Assemine minUi mi BUdislaBY ne Bomi>nI mi ne 
ceilalţi kremtini de ritid oriental, de nli»tirea di^Ime* 
lorv, adiorîndi uri kaisa, ki nreoţilorv katoli^I se ki- 
BÎne si> iea diqfma nimal dela kredinqiYmil lort ki». 
rora leserseskv. KsBintele dekreuUl sint acestea, b): 

» Sini: milte lokirl în ni rl,ile ReraUlvI, în kare 
lokteskv Sîrbl^ BYsniaqf, Romiul mi all;I sxismatinl 



tales schismatici morantur, ratione ipsorum scliis*. 
maticorum ob non soludonem decimarăm interdictum 
Ecclessiasticam non imponatur. Si quando cliristiani 
cum praefatis talibus schismaticis societatem, si- 
ve contractam habuerint, et araturas pari auxilio fece- 
rint ; de parte fructuum christianis cedenda tales de- 
cimae non exigantur. Mathiae Corvini Regis Decret. l\ 
anni 1481. Jriic. 3 et 4. 

b) Sunt plurima loca in confîniis Regni sita, in 
quibus Rasciant, Rutheni, Valachi, et alii schismatici 

*) B«ilf miI STST oagîfla 146. 

XXL 



X 162 )( 
in mÎHdokvl Katoliqilorv, iui nini ak^mv triindv d^- 
ni rit^l lorv n*a$ nHtiti de lokv diqrmi, Hiri» ak^mY 
Domnii Ilrelaţr Bori si>'l konstrînrT) ka si nlit^ski 
di^Tmi. un fiiindi ki diqTmele kare sîiit înkinate 
intrt mooiia Ivi Kristx, se qerv n^mal dela kredinqio- 
mii \tl Kristrv , lavb n^ dela alţi omeni sxismatiql ; 
nentrt aqeasta s'a otiritY mi s'a ordinate, ka de aiql 
înainte si n^ se mal qeari diqlme dela Sîrbl, Rys- 
niaql mi Komml, mi dela alţi sxismatiql în Beri qe ni- 
mîntvrl ale Katoliqilorv Bor^ mede. Dekret^l II al hi 
BladislaBY, din ann^l 1495. Artiklx 45. j> 



în terrîs christianorum (catkolicorum) habîtant, ctde 
iisdem terris hacteniis juxta eorum ritum viventes nul» 
las penitiis decimas sblvere consveverunt, quos tamen 
îpsi Domini Praelati ad decimas solvendas cogere ni- 
terentur. Et quia ipsae decimae in patrimonium Chrî- 
sti dedicatae a Christi fidelibus, et non ab aliis schi- 
smaticis hominibus exigi solent; ob hoc ordinatum est, 
et condusum, quod a modo de caetero ab ipsis Ra- 
scianis, Ruthenis, et Yalachis, et aliis schîsmaticîs in 
quibuscunque terris christianorum residentibus nnllae 
penitus decimae exigantur. Vladislai II. Decretam II. 
anni 1495* Artic. 45. x- 

Nota. In irmarea aMestorv doTe dekrete, toţi KomliDii din t6te lokirile 
sint skTliţi de a iil-bti diqîma Honilorv katoliq?. Samiî ne timomle hi Ma- 
fia mi ale \%\ Bladislaev, era katoli<ir, mi Douiî lorv, nvmaî ka noDi kato- 
liqj, aaea drentY si> iea di*iîma, dvn-b legile oporessiae, dela Romi>iiiî kari 
lokiM amesl^kat,! kv Saiuiît. Hrin aceste Dekrele se skTlirb anei koDlbkxi- 
torî Rom-bDi ki toul de a<iea sarqio-b, mă? Birtosv dmi» kisioUle hî Bladi- 
»laBY, k-b se kiaine s-b iea diqîm'b nvoiai dela kredin<iiouiiî lory, adek-b Samii 
ftkla Sami. KrmY dt v^iTrib HoaiMUl 8i> se folosesk-b de aneste di-entirî "i 



X163X 
VI. 

Noi mal aBeuiv deia a^euiU doi RegY, adeki» delâ 
Matia iui dela BladisiaEv, natr¥ Dinlomater s^nitore de- 
snre biserika de ritid oriental în nirţile Rerati^hl, de- 
snre drentYrile Ilreoţilori^y EnmenilorY mi Eniskoni- 
lori în MarmorosYy ini desnre rel'LqH^nea aqestora kY 
Mitronolia din Transileania. Ka^sa lor^ e nartikYlan» 
în adeBirVy k^ tote aqestea fiindi ki» resnindeskv ma- 
re lsmini> neste starea biseriqel de ne atYnqî, le Bomi 
nvne aiql ama nrekimv s'av a^tentikatv de kitre Re- 
^erkitoril Arxinvlvl din Alba-Jslia. — Snre tmti*area în- 
ţelesului acestora, însemnim^ aiql. Ki» doi nronrie- 
tari de rit^l oriental din MarmorosY, B a 1 i ţ i Bodi> 
mi D r a r V Meşter fondări ( 1391 ) in aqel ţin^tS 
inv monasterJtv înkinatY suit^l^I Arxangel^ Mixail, îl 
dotarb ki mente sate, dvn'aqeea merrîndv la Konstan- 
tinonoliy se rYran» de Ilatriarxvl Antoni y II, ka si>'l 
nriimeski> SYntv nrotekţi-snea sa. Xlatriarx^l jiriimi 
k% mYltfVmire aqeasti» oiferti, nvmi ne mv Ilaxomiv 
Ervmeni al monasterFidsi, mi'l dede aitoritate nlenarii 
neiste toţi Ilreoţil mi Laiqil din lokvrile qe se ţinv de 
monasteriv ; fsudatorilorv mi Ilreoţilori mi t« terori 
omenilori din ţin^ttl monasterFvhl le dede drent^l, 
ka la mortea Erxmenihl aktval s'b'ml alen el altv 
£r¥menv kare si> rsBerneze monasternd mi loktrile 
sinaxse hi. — Dsni» legile onnressiee de ne timn^ri- 
le aqelea, Ilreoţil de riul oriental era însxrqinaţl k^ 
mvlte feUrl de tas se mi de dirl kare le nlitea dea 
drentid Regehl. Regele Malia , dyrn, qcrerea Mitro- 
nolitthl Trausiluanv; sk«temte (1479;) ne ilreoţil de 



riul oriental din MarmorosY, de tote aqeste saraiof, 
( Akul I ). — Kitre aonvl 1490, vn^ kxhnrS RYsniakv 
k^ nomele loanne din monasterHfl St INikola din Mvn* 
ka^iVy se fîbkvse Eniskoni, ( el nentrt întiHi orb în aqel 
lok^y dela kare îiul trari în^eniivl Eaiskoail Mvnka* 
HFvhly ) 8YbordinatY Mitronolitvhl din Transileania. 
Aqestv EniskonY antindv-se înaintea RegelvI Bladis« 
laBY, ini min^ndy ki made în monastertsl St Mizail 
din MarmorosY, de orb ^e niedea în monastenvl St 
Nikoli» din Mvnkaqi-Yy ^erv ka eenit^rile monastemlsl 
din Marmorosv si» i se dea 1;(I dvni» Beknd obi^ieii. 
BiadislaBi kGraîndi» ( 1491, ) ka Flreoţil mi Laîqil de 
ritil oriental din Marmorosi si nli»t£ski> kidin^ele 
Eniskon^lil ka invl kani al lorv, nrin 'Srmare mi Ilreo* 
1|il mi Laiqil din lok^rile qe se ţinea de monasterivl 
St. Mixail, ( Akt^l II ). — Hani Erimenil akt^al al mo<- 
nastenvltl St. Mixail înţelerîndv ki> Eniskonil a skosi 
nrin înmeliqFKne o astfelv de Dinlomi, alerri» laRe» 
gele, mi arbti drentirile monasterHdYl kare le a kv- 
mliratt dela IlatriarxYl Antonia. Regele BUdisiaBV m» 
kredinţîndt-se desnre drentele nretensixnl a le \ti IkU 
rHPy întiri ( 1498, ) drentvrile monasterivlvl, înskrîse ia 
Dinloma sa XrisoBvl natriarx^hl, tradxsv în limba h«i 
tini, mi'Iv întiri nrin autoritatea sa, însi ama, ka £n^ 
menvl monastenvhl si arate kisenita reserinţi mi 
stnnvnere Eniskonvlil din MvnkaqFSy mi Mitronoliln« 
Itl din Transihania, kirx» era svbordinatv aqel Eni-» 
skonv, ( Akt^l III, kv XHsobyI flatriancihl dininre^ni). 
— Eniskon^l loanne kv tote aqestea nx înqeti de a 
faqe nretensitnt asYnra senit^rilorv monastirHdvY, ri- 
zimîndx-se ne Dinloma qea mar stsv nomeniti, din kare 
^a^si Ervmenvl Ham h silitY si se nlînri denoYla 



X168X 
Regele. BladislaBv iiiti înaintea sa ne EoiskcMrt mi ne 
ErsmenY ; însi> Eniskonil ni kttesi» a se arbia înaintea 
Regehi qehi înmelatv de dînsil; mi Enmenil dobîn- 
di skitire de nretensiinile qele nedrente ale Enisko* 
mdsl, ( Aktil IV ). — Aktele aqestea, nrekimv s'ai as- 
tentikatv de Reverk'ktoril ArxiBvlsI, svni» ama, c ) : 

3> Noi Re^erkitoril skrisorilorY mi al doksmente* 
lorv literale qelorS qe se afli» densse mi amezate în 
Sakristia sav konsereatorFbl Kanitishlsl biseriqil din 
Alba-Jslia în Transileania, mi Essekstorîl tit^rori qe- 
lorf alte otirirl ihsdekitoremtl mi mandate Rerale 
nrinqinemtly faqemv ktnoskstY nrin aqestea. Ki> re- 
Berend^l flirinte Giorgii Reigai din soţietatea \%î lesY, 
Teolorsl RominilorY spiţi de ritsl rreqeskv din Tran* 
sileania, ne a an»tatv mi ne a nresentatY natrs skrisorl: 
qea d'întÎF^y skstitore, dela Matia Regele tînrariel; a 
dosa, tnY mandatv dela Bladislaav Regele Snrariel ; a 



c) Nos Requisitores Litteramm\ et LiUeraHum 
InstrumerUorum in Sacristia^ swe conservatorio Capi* 
tuli Bcclesiae Albensis Transyiwmiae repositarum^ ei 
locaiarum^ ac aUarum quarumlibet judiciariarum deli^' 
derationum, /egitinwrumque mandatorum Regio-Princi* 
/Hilium Executores. Damus pro memoria per prae^eh* 
tes: Quod Reverendus Pater Georffus Reigai Societatis 
lesuy Valojchorufn Graeci ritus in Trans/liHinia unitorum 
Theologus exhibuerit Nobis^ praesentai^erit Quatemas 
quasdam litteras ^ primas quidem^ Mathiae Regis 
Hungariae exemptionales. Secundas Vladislai simililer 
Regis Hungariae Mandatam \ Teitias itidem Vladislai 



X166)( 

treHiy intiritore dela aqelainl Rege Bladtslaev ; â nalra, 
nrotekţioiiali>9 assemine dela Regele Bladislast^ ks ks- 
nrins^l Yrmiton%, rYn>ndiBne ne not ka si» le înoii- 
riiDY mi SI le înskriemY in aqeasfb skrisore a noştri, 
mi si'l dimY o konie kredinviosi sisntY sigilhl no- 
8tr¥ kaoitvlariv. Konrins^l serbai al qelel dlntÎFS skri- 
sori adeki dela Regele Matia, este acesta: 

^*^ Noi Matia din rraţia 1^1 DzeY Rege tt^nrariel^ 
Eofmiel etc. FaqemY kvnoskitv nrin aceasta tvtirori 
qelorir He se kvsine : ki» noi atîtv d^ni» umilita rin- 
HHPne a kredinqios>hl nostru nirinte loanniţii Mitro- 
nolitil din Alba- Ji^Iia, kiti mi din sneţîala noştri» rra* 



Begis Cqfirmationales. Quartas vero iterum Vladislai 
Regis Protectionales y tenoris infranscripti y petens Nos 
quatenus easdem praesentibus nostris inserij et fnscri* 
hi facientesy Paria earuntdem^ sub Sigillo nostro Capi* 
tulariy eidem extrădare ^ et emanări facere s^ellemus. 
Quarum quidem Litterarum priorum Mathiae i^idelicet 

Regis tenorj et s^erbalis continentia kaec est. 

.V . 

Nos Mathias, Dei gratia Rex Hungariae, Bobcpiae 
etc. Memoriae commendamus tenore praesentium si« 
gnificantes quibus expedit uniyersis : Quod Nos, tum 
ad bumillimae supplicationis instantiam. tidelis noştri 
Reverendi lovanychik Metropolitani Nandor albenşis *)§ ' 

*) AÎHi tr«bie sii fie rremaU de Notam ; io IoKy de Nandor albens» 
( Bblrradtl SirbeskT ), trebie sii fie Albo-Jnliensis ( fii»lrrad<l dia Traosilaa^ 
DÎa ). Hoiskooil diu MarmYrosT era STonisT MitrooolitYi din Alba-Jolia, Min> 
DT qeliT din Alba-Graeca, nrekiniY se Bede din Diulomatele irmiitore ale UI 
BladislaBT. Omonimia in BTmele Romi>Deiui! se aede ki> a inirodisT koofişjviiea 
Ig iele barbaro Utîneiotî, 



X W7 X 
ţie^ amv. skYtitv rraţiosY nentrt tote timatrile Biito* 
re ne toţi HreoţiI Rominl de legea rreqeski» din ko» 
mitatil MarmprosYy qel de ak^mv mi qel BÎitorl, de 
nli>tirea Beri kirorii tasse ordinare mi estraordinare 
kare trebvHi el, în mi»dok«l lokKitorilorY noştri re- 
rall, s% le nHteski> Maistiţil nostre ; ba îl sk^timY mi'l 
mîntiimY nrin n^terea aqestel kirţT. Din kare kassi, 
Bi> kommîndimi serios v boi t^t^rorv kredinqiomilorv 
nostriy Dikatorl mi rierqenlorl al tvtxrori tasselorv 
nostre ordinare mi estraordinare, assemine mi Drerii- 
torilori. kamerilorv sxrilorY nostre rerale, mi Bikari* 
lori lorY qelori din nrezisYl komilatv MarmorosY, ka 
8% n% k^tezatfl niql o dafb mi niql într'tnY modv a 



nostrae propterea porrectae Maiestăţi, tum verp ex 
gratia speciali, universos, et singulos Valachos Presby- 
teros fidem Graecam tenentes, in comitatu Maromaro- 
siensi existentes, praesentes, et futuros de solutione 
quarumcunque taxaruin tain ordinariarum quam ex- 
traordinariarum, per ipsos, in medium Regnicolarum 
nostrorum solvi, Maiestatique Nostrae, ab eisdem pro- 
venire debentiuin, perpetuis futuris semper temporibus 
gratiose duximus eximendos, et supportandos. Imo 
eximimus, et supportamus praesentium per vigorem. 
Quo circa vobis fidelibus nosfris universis, et singii- 
tis Dicatoribus, et Exactoribus quarumcunque taxa- 
rum nostrarum, tam ordinariarum, quam extraordina- 
riarum. Item, Coraitibus camerarum salium nostrorum 
Kegalium in praedicto comitatu Maromarusiensi pro 
tempore constitutis, eoruiiique vices gerenlibus, hariim 
serie firmiter praecipientes mandamus, quatenus a mo- 



X168X- 
konstringe de alcsm:^ înainte ne nrezimil Ilreoţl Ro« 
mml de legea rreqeski svnniailr nomenit^hl Mitro* 
nolitVy sare nlbtirea Beri kirorv tasse ordinare mi 
estraordinare kare treb^Hi et si le nliteski» în mi»lo- 
k^l loksitorilori noştri reralf, în kontra formei skv- 
tiril nostre, mi si ni'l s^uniraţl sav si»'! tirbtraţl în 
Beri YnY modi în nersone sa^ în Ivkrisrl nentrv ne- 
nlitirea aqelora, s'sntv ameninţarea de a nerde rraţia 
noştri. Aqeast'b karte s'a reqetitY uiî s'a datY ari>t%- 
torfvhl. Datv în B^da în Simbita qea d'întîiv îna- 
inte de Dvmineka B^k^raţiBi, annil Domn^hl 1478| 
al Reratdvl nostru din IJ^nraria etc. 22, Hiri> din Boe- 
mia 11. ,9, 

» Illi era s)(bskrisY : *^^ Ilrin IS^rbani Bistiernd Re* 



do deinceps praefatos Valachos Presbyteros ut prae- 
fertur Graecam fidem tenentes» praefatoque Metropcr- 
litano subjectos, ad solutionem quarumcunque taxa* 
rum ordinariarum scilicet , et extraordinariarum, in 
medium Regnicoiarum nostrorum solvi debentium, con* 
tra formam praemissae nostrae exemptionis arctare, et 
compellere, ipsosque ratione non solutionis earundem, 
in personisy rebusque, et bonis ipsorum quibusvisJm- 
pedire, turbare, seu quovis modo damnificare nusquam, 
et nequaquam praesumatis, neque sitis ausi^ modo dj- 
qualiy gratiae nostrae sub obtentu. Praesentibus pee^ 
lectisi exhibenti restitutis. Datum Budae Sabbato pra> 
ximo ante Dominicam Laetare, Anno' Domini millesi- 
mo quadringentesimo septuagesimo nono. Regnorum 
nostrorum Hungariae etc. anno vigesimo secundo, 
Bohemiae vero undecimo. Et subscrfpium erati 



rial. 9^ mi era întiritb kv sigilhl attentiki al a^eli- 
Himlfi^e, în mixdokv ne «eari» roinie^ mi skrisii ne 
0erg«nent{r. » 

' » Konrins^l nelel de a doile, adeki al mandatvhl Re- 
gelil BladislaBY, este acesta: 

'^ BUdislaBv din rratia hJ Dteii Rege l^nrarieY, Boe<^ 
mieletc. TicUrori kredingiomilori noştri II relaţr, Ba- 
ronr, KomiljV HasteilanV, Nobili mi sibordinaţilorv lorî, 
«weminea qetxţenilorv, orainelor^ mi satelorv, mi Dre* 
ntorilorv, Jvdiqilorv mi kanetelori satelor^, mi Uit* 
rorv altiorv omeni de Beri ne stare mi konditjÎYne din 
Beri ^e lokv al ReratiUl nostrs din^nraria, kari 
mori Bed^ anestea, sinitate mi rraţie. KredinniosYl 



R* Urbani ppti Thesaurarii Regii. Erantque sigUlo 
mnsdem Domini Regis autkentico in medio loco^ super 
cem ruhra impreswe commwiîtae^ dl roboralae, pari^ 
ierque in perţfamenio confectae^ ei emanaiae. 

Secwfidarum Viadislai i>idelic€t Regis mandaii ieripr 
îaKs €sti 

Vladislaus, Dei gratia, Rex Hungariae, et Bohemiae 
etc. Fidelibus nostris universis, et singulis Praelatis, 
Baronibus^ Comitibus, Castellanis, Nobilibus, ipsorum- 
que o£Bcialibus. Item Civitatibus, Oppidis, et Villis, 
carumque Rectoribus, Judicibus scilicet, et villicis, ac 
•Iterius cuiusvis status, et conditionis hominibus in 
hoc Regno nostro Hungariae ubivis constitutis, et eoni- 
morantibus, praesentes visuris salutem et gratiam. Ex- 
posuit Ncrf)is fidelis noster Reverendus loannes Epis- 
oopus Ruthenorum inclaustro Beati Michacilis Archan- 

XXII. 



X 170 X 
nostru Ilirintele loanne Eniskon'sl R^sniamlbr^ din 
monasterHfl St. Mixail Arxangelvl in MarniYros^ deri* 
iii rreieskî, ne a aritali noi kt mare nlîtfgefe, k% 
ne nronrieti>ţiIe Bostre mi în mi>Klok7(l Bostrv se afli 
mil\X Ilreoţlf Rtssniaql mi m-slţY ţiranl de kredinţa rre* 
^6ski> mi sYoti komîndYl hi, kari nt Borv si d^â Be- 
niUrile ^e se kninY hi mi numite! biserici dtni Be^ 
kwl obiqeFv, întrs mare naobi mi striki^Hme a dren* 
UrilorY biseriqel IyI. lUi fiindt ki noi nt Bremv ai 
stfferimv ka avei arititoriv mi biserika \%l si se 
lioseski de obicinuitele mi drentele sale Benitsrl: bi 
kommiadimY boi kredinqiomilorY noştri, mi iviirorv 
celorv dintre boI, seriosY nrin aceasti karte a nostn^ 
ka de ak-sm^ înainte si faqeţY în tote modurile kanre- 



geli in Maromarus, rîtu Graecorum fundâto commb* 
rans gravi cum querela. Qualiter in bonis, et posses* 
sionibus vestris, et in medio vestri plurimi Ruthenii 
Praesbyteri, et plurimi item coloni Graecam fidein te- 
nentes, et sub jurisdictione sua existentes commoraren* 
tur, qui proventus, sibi, et dictae Ecclesiae suac, ex 
vetusta consuetudine provenire debentes reddere, et 
restituere difficiiltarent.- In grave praejudicium Jurii 
um eiusdem Ecclesiae ^ruae^ et damnum valde magnniik 
Et quia nos pati nolumus, ut idem exponens, et dîcti 
Ecclesia sua, solitis, et justis suiş proventibus destitii*^ 
tur. Mandamus idcirco fidelităţi vestrae , et vestrum 
cuiuslibet praesentium serie stricUssime, quat^nus a 
modo imposterum praefato exponenţi, et dictae Eccle- 
siae suaey per praenominatos Ruthenos Praesbyteros, 
et colonos Graecam fidem, ut praefatur, tenentes, ubi- 



X 171 )( 
zisiilll arbUtonv; mi numitei biseriql si> se n>sntnzi> 
nrin Ilreoţil Rvsniaql mi tiranii dekredinţa rreqâski» 
din nronrietbVle Bostre mi din misidokti Bostrv, tote 
Benitvrile kare se kieint hi in tote lokirile mi în to- 
te timavrile ; mi si> uts faqeţi altmintere. Aqeasti> kar- 
te s'a reqeţitv mi s^a datv arititon^hl. DatY în sv- 
bvrbid. <ijati>ţil nostre Âlba-ReraH în qea d'întiivDi- 
nuniki» înainte de sirbiitorea La lanţurile feriqitvltl 
Anostolv Iletris , annil Domnihl 1491 , al Reratvlil 
i^ostrY din Snrarta etc. 2, tavb din Boemia 21. y,, 

y> lUi era skrisY în frvntea kiirţil : ^^* Ky mina nro- 
nrie a Domnihl Rege. ,1, lUi era întiriti ks sigiUvl 
Mc^ekitoreskv ai aqelvHiml Rege, în mindokv ne 
^eari» romie, mi skrisi ne nerrament^.» 



via in praescriptiâ bonis et possessionibus vestris, et in 
medio vestri commorantes, .de omnibus proventibus, 
eţ obventionibus suiş, locis debitis et temporibus sem- 
per oppor. • • respondere, et responderi facere modis 
Qpinibus del>6atiS| et teneamini. Aliud non facturi. 
Praesentibus perlectis, Exhibenti restitutis. Datum in 
8i4)urbio Civitatis nostrae Albae Regalis die Domini- 
ca proxima ante festum ad vencula beati Petri Aposto- 
li^ anno Domini millisimo quadringentesimo nonagesi* 
mo primo. Regnorum nostrorum Hungariae etc. Anno 
«ecundo, Bohemiae vero vigesimo primo. Et seri- 
ptum erat in Jronte Utterarum. m. p. Domini Reg. 
Erantque sigjdlo eiusdem judiciaU in medio^ super cern 
rubra inipressi^e communitae^ et roboratae^ patenter-^ 
qaa in pergamine confectae ct ananatdc. 



X 190 X 
se îmnYserb sarqinV mal rrele de kiti mal înainte ki>« 
tre Rege mi kitre nronrietarirlorY. S'a onnritv ţăra- 
nii de a n^rta arme şuti nedâosi de anfl nerde mî- 
na drenti» , mideasemvtadelanronrie- 
tarii lorY în alte lokvrl, kvmv aBea 
drenti mal înaine. lUi ka s% nv skane k'smv- 
Ba de aqeste nedense, s'a ordinatv ka ^el qe av figitv 
în nroBinţele Beqine si> se noti qere înaool nrin aY- 
toritatea RegelvI. tnsfîrmitv s'a amezatv ka înfieka- 
re Komitatv si> se rbdiqe o fortir^ţi în kare si notib 
skina Nobilii kîndv s'ar mal mamte o atare reskolli»; 
înki> mi Nobililor^ nrÎBaţl s'a datY fakvltatea ka sVml 
înk^ngivre kasele k^ manţ^rl mi k^ zidari , qerîndS 
mal înainte liqenţa dela Rege. Dekrettl VII al liI 
BladislaBY din 19 NoemBrie 1514. 

Transileanil în adeBirv, ni lvan> narte la aqeastb 
reskoli, kt tote aqestea Nobilii Transileanl nvsen» 
tott aqelami hcvfy ne mmazil ţeranilori ka mi 9n- 
rvril, sintv nretestY ki> altminteri n'ar% nvte si>'l ţie 
în frîvy mi k'b dâki> n'ar ki>d6 mi Transilsania sutv 
assemine sersitite, atniql ţeranil din IJ^nraria arv 
kivta misidoqe de a fsgi în Transilsania. lUi ama ţe- 
ranil Romml din Transalsania siiferin ned^nsa qea 
diktafb lînririlorY, din'k o drentate kare nv intnb 
în kanil niql iniI omv kv mintea sini>t6si.— • Kv 
modil aqesta se rediseri> toţi ţeranil din nirţile svn^ 
nYse koronil la starea qea tristi> de serBi leraţl 
d e r 1 i e ( servi glebae adstricti )• Mal denarte nv 
ntti SI m6rri> tirania Aristokraţilorv. 

Toţi în admarea generali mal sisy nomeniti se 
intiri mi Kodiqele de legi al hi Jîerbeql, în kare 
drentirile qele Bekl ale ţeranilort stav în qel mal mare 



X m )( 

kontrastY kv legea qea u6%%f ki ţ6ranYl( omagii) 
n'are nimikaafar'b de merqedea( simbria) 
nentri ţuvnka sa, ( Rusticus praeter mercedem 
sui laboris nihil habet )• 

Ile lînn celelalte mi»cl6qe întrebiinţate de Aristo* 
kraţl de a slibi n^terea staUhl mi de a'l mbi s^n- 
. nYnerea la o notestate striini, h în adcBirv mi ace- 
sta siiyI dintre ^ele mal efUna^I. Ilonhl se simţi Io- 
Biţi în kanY, nentrv dîns^l înqet'b toţi interesul ni- 
blikţ, vra kitre assisnritorl kresk^ din zi în zi, mi in- 
differinţa de a n^rta hh^tH ssnti aerl ^e striinv se 
vrk'b la kilmea ^ea mal înalţi. 

f n ann^l 1526 y Solimani tmneratorH^l T^^rqilort 
Bizîndi starea qea înkirkati a ^nrariel stotS nreni;- 
tinţa Aristc^raţilorv mi s^nti minoria Regelui Lvdo- 
Bik$y vrm'btornd hi Bladislaei, se sksli» k^ o armati> 
nYmer6si> as^nra Rerat^hl. BitaHi qea memorabili se 
hk% la Moxaqii ( 29 Avr-sstv ), în kare Ifnraria neri 
kv Regele sei nentri totY de ^na. ^eara se nsstii 
de Tirqil înslnritorf, kanitala B^da se dede flakiril. 
^DBinrbtorHfl m^lţ^miti kv Biktoria ren^rtati se în- 
torse înkirkatY de nrade la Adrianonoll. Doi nreten- 
dinţi, loanne de Zaoolia mi Ferdinandi A^striakvl^ 
îmi disnitari k^ armele în mîni» domnia neste Rera- 
ttl Ifnrariel qel dcBastati de T^rql ; trei nretendinţi, 
loanne, Ferdinandi, mi Iletrî Bitez«l Domnul Molda- 
Biel , îmi disn^tan» nrinqinat^l neste Transilaania. 
loanne însinsv de armata hi Ferdinandi la oramid 
Tokal, ftgl la k«mnat« sei Sigism^ndi Regele Ilolo- 
niel, Iletr» Bitez^l intrb kî nîterea în Transilsania 
( 1528 ) , nrbdi skaînele Sik^ilori, htlTS BramoB^l, 
atuki armata hi Ferdinandi, o înfrînse mi a nţse în 



XW*X 

9 KanrinsYl ^elel de a treile^ adeki ÎDţi>rit6re9 este 
acesta: 

^< Nor BladisIaBv din rraţia Itl Dzev, Rege Vnra- 
riefy Boemiel etc. Faqemv kvnoskYti nrin aqeasta tv- 
tsrorv qelorY qe se k^Bine, ki> senerabilvl mi reli- 
giosd frate l\ani Ervmenil monasterivlYl biseriqil St. 
Arxangeti Mixail dîn Marmorosv, mirt^risitonv de 
kredinţa rreq^ski , senindv la fa^ Maiestăţii nostre 
ne a arbtatv mi ne a nresentatv no'b o karte nrisifi* 
giali» a BeBerendissimsUl Ilirinte Antoniv fostilvl fia- 
trianLV al qetiţir KonstaDtinonoIitane, novei Rome, mi a 
totel kmily skrisi ne neiranentv ki litere rreqemtl 
mi înti>ritii kv sigilhl sef denhmbv qel akrb'ţatv, mi 
k^ aqeasta -snv essemnlarrS tradvsv din Borb% în Borî- 



Tertiamm S€U confirmaiianaiium verbalis sindUiet 
continentia seq. in haec i^rba : 

Nos Vladislaus, Dei gratia, Rex Hungariae, et flb« 
hemiae etc. Memoriae commendamus tenore praesen- 
tium signifk^antes quibus expedit universis. QUod 
venerabilisy et Beligiosus frater Hilarius Prior Gaiistri, 
sive Monasterii Ecclesiae Beati Michaelîs Archang^li in 
Maromarus fundaţi, Graecae iîdei Professor, nostrae 
Maiestatis accedens in praesentiam, exbiboii, et pra'e» 
sentavit nobis quasdam Litteras privilegiales Reverenh- 
dissiroi Patris quondam Antonii civitatis ConatantinO-< 
politanae, Novae Romae, ac totius*orbis Patriarchae, 
in pergameno graecis litteris exaratas sigilloque sua 
plumbeo impendenti consignatas. Et cum boc, etiam 
earumdem Litterarum exemplum verbotenus in latinum 
traductum, deetsuper nonnuliis Indultis, Juribusque 



Xa73)( 

bi> hi limba latinis desnre nimte drentirl mi liber* 
t%ţl ale aqeleiami biseriql St. Mixail, date deaqel Ila- 
triarxY mi îndemnate mi sne^ifikate mal irosv îki ko- 
nrinsvl a^elnaml essemnlarii. Rvriiidv*De ne noi k» 
ffk bineBoimY rraţiosv a nriimi aqea karte natriarxa* 
1% mi tote qele koiirinse întrlnsâ^ a o înnoi lâi ai a 
iilt^ri kt mtere netitrT totf d^ma^ in faaorea aqehl 
fiMrte IlarpS mi jt ^rmitorilorf hi mi al bisericii inal 
tftof^nitnite. Konrinsvl Kirţil mi al essemnlanvltl ei 
este tntr^aqeste Bbrbe. ,,, 

*' ""'Antoni* dîri rraţia hi Dzcx IlatriartY qcttiţi* 
Kbnsfentinonolitane, notei Rome, ini â totel' Ivmil. Bt« 
lie ni>sk)ţi{ mi in Dze* onoraţii mi bvnil ki^mtim, 
dtf vntiUtatea nostrb dtni> întărirea siriritthf sintf 
ivbiţii fii mi generomil Bal iţi Bodii mi Drari 



et libertatibus eidem Eoclesiae Sanet{\MiebiEiâi^9 pei^ 
ewndem conceasis^ inferius in tenore einsdem exemplî 
denotaţia^ et specificaţia» Supplicans Maiestăţi nostrae» 
ut; Litteras huiusmodi Patriarchales, ac omnia i» eis» 
dem> contenta, rata, grata, et accepta Iţabere^ tw pro 
eodem fratre Hilario suisque successbribus iiniversis, 
Ecclesiaeque praenotatae innovantes perpetuo viilitiiras 
gr^ytiese dignaremnr confirmare.' Quşruin quideîn lit*- 
terarum^ et earundem exempli Tenor sequitur ia haec 
terba. 

» Antonius Dei gratia cîvitatis Constantinopolitanae^ 
Movae Bomae, ac totius Orbis Patriarcha. Bene, bea«^ 
teque progeniti, et in Deo bonorati, bonique Chistia* 
ni humilitati nostrae, aecundum confirmationem San- 
Gti Spîritus, dilieti filii| et gen^oai Vajwda Balicza^ et 



Xirex 

Ertmentl natomu ss aibi> avtoriute vlenan» ad re^ 
saekU de ki>tre toi,I Hreoijil mi de kitre alţi omeni 
kari se aQi în nretisil monasterii mi in nerlinenţiile 
1x1^ ama in klii âi'l {nBeţe mi aVl kondikik la fante 
bime ale si^âetiUl mi ale korntlv^ mi si» .aib% s% 
Hctde^e tote kaYsele ^e se l)in$ de ska^iYl biseri^ieskty 
în nreeisYl monasteri% mi în nertinenţiile 1%U lUi u% 
aibi» sYntv notestatea mi mînile sale tote bisericile îâ ' 
nertinenl^iile monasteriviYly mi tote BenitYrile lort mi 
ale numittUl monasteri^ mi ne tol^l Ilreoţil; mi în 
Iote seraiţiele Deeemtl si» nomen<6$ki> ne IlatriarxYl 
se^. Din kare kavsi a'amv datv boi» aceasta karle a 
nostriK IIIi.ki>.diikî> s'ar întîmnla ka si» mori» £rs«- 
Biend ( nrekYmi toţi sîntemv mvritor! ) f atvnql tolîl 
fraţii sniritYall, mi Baliţi» nd Drarv Meşter, kt toţi 



tur, velut : Zilagysag» Megyesalya , Ugotsa, Berzava^ 
Chicho, Bolvanus Âjmazigy, et in pmnibus bis nomi^ 
* natis Pachpmius Prior et Albas plenari^m autoritalem 
babeaţ, ac respectam ad omnes sacerdotes, et ad dios 
omnes homines, in dicto Monasterio, ac eiusd^m per» 
tinentiis existentibus, ita ut eos, adbona opera inidl» 
cet| et erudiat animae« et corporis, ethabeat judicare 
omnâs causasy ad sedem Ecclesiasticam spectantes, in 
dicto Monasterioy et pertinentiis eiusdem. Et quod 
omnes Ecclesias, in pertinentiis dicti Monasterii , ac 
omnes earundem, et dicti Monasterii proventus, ac sa* 
cerdotes sub potestate sua habeat, et manibus. Et 
quod in omnibus divinis officiis, pro suo Patriarcha 
faciet commemorationem. Quaroobrem vobis^ bas lit* 
teras nostras dedi, et quod si Priori mori ( ut omnes 



omenii miql mi mart din numitele nertinenţil ale mo- 
nastenvlYf, si se adine mi ama adtnaţf si> alerii inv 
ErsmenY kT autoritatea mi bineziqerea nostn». lUi 
qel qe Ba fi ama alesv si» aibi toti notes tatea neste 
tote Benitrrile monasteradil nrezisv în a^elaml roodv 
mi ki a^eleamf kondiţivnl ka mi nredeqessonvl sev, 
kimv s'a datY de ki>tre noi intrY onorea St. Arxan- 
ţelv Mixail. Illi snre mal mare kredinţi>, Beritate mi 
intirire. a lok^lsT smtv amî datî aqeastb karte a no- 
ştri, nii aqestea s'aY skrisY în 13 zile ale Imel 1«I 
Amsty, in anntl kare se skriea 6899. ,„^ 

"* Amadari noi ai;zindv aqeasti rxri^Hfne a no- 
menit^hl frate Ilarii mi nriimindi-o rraţiosY, mi bi- 
eîndv k% stnraskrisa karte a niroitilvl Hatriarxv nv 



mortales sumus ) contigerit, omnes fratres spirituales 
tunCy et Balicza, ac Dragmester cum omni^us homini- 
bus parvis, et magnis, in dictis pertinentiis residenti- 
bus, ac congregatis aperte ut ita congregati Priorem 
eligant nostra authoritate, et benedictione. Qui ita 
electus omnimodam potestatem super omnes proven- 
tus Abbatiae praedictae eodem pacto, sicut etPraede- 
cessor suus aNobis ad honorem sancti Michaelis Ar« 
changeli habeat concessimus. Et pro maiori fide, et 
veritate ac confirmatione loci sancti has litteras nostras 
dedimus • Et haec scripta sunt XIII die mensis 
Augusti anno , in quo seribebantur milionarii YI et 
CCCCCCCG ac LXXXX nono.» 

Nos igitur huiusmodi siipplicatione memerati fr^- 
tris Hilarii exaudita, et clenieuter admissa, praescriptas 

XXIII. 



Xnsx 

e rasiy ni e skmqellati, mi ni e strikat% în Beri o 
narte a sa, inuiirimv mi înskriemv essemnlairsl el din 
Borbi» în Borbi în aqeasti» skrisore a noştri» assemine 
nriBiligiali^ mi o nriimimv mi o annrobimv ki tote 
^ele konrinse într însă, în kîtx se Bede ki> s'a datv 
drenti mi dmi» lege, mi în kîtv adeBir^l Borbemte 
nentri dînsa, mi înnoindi-o, o întirimv ki nvtere 
nentri totK de vna , în faBorea aqelvHiml monasterEK 
St. Mixail ArxangeUl, mi nrin vrniare în faBorea fra- 
tehl IlarFÎ mi a titirorK irmitorilori Itl , însi» ama 
ka aqel frate Hani mi irmitoril Ivi si dea Enlsko- 
nilsl din Mmkaqii kisenita reBerinţii, Hin> Arxieni- 
skonidil din Trausilfiania qelil de akimv mi qelorv 
Biitorly ka siaeriorilorS sel, si» le arate kiBenita sin- 
nmere mi ahkiltare. Uli întirimv aqeasta nrin ni- 



litteras dicti Patriarchae, non abrasas, non cancellatas, 
nec inaliqua sui parte viciatas conspeximus, praesen- 
tibusque litteris nosţris similer privilegialibus, earun- 
dem exemplum de verbo ad verbum inseri^ et inscri- 
bi facientesy eas, et omnia in eis contenta, eatenus, 
quatetius eaedem ritae,- et ligitimae existunt emanatae, 
viribusque earum veritas siiffragatur, acceptamus, |ip- 
probamus, et ratificamus, ac pro eodem claustro San- 
cti Michaelis Archangeli, et consequenter pro fratre 
Hilarîo suisque successoribus universis înnovantes per- 
petuo valituras confirmamiis. Ita tamen quopl ipse 
Frater Hilarius Prior, et sui successores Episcopo de 
Munkaţs sui ordinis reverentiam, Archiepiscopo vero de 
Transsilvania, modernis et futuris, veluti superioribus 
suiş debitam subjectionem, et obedientiam praestare 
debeant, et teneantur. Harum uostrarum^ quibus se- 



X179X ' 
terea mi nnrtvria aqestel kirţi alef nostre, kireia s'a 
akiţatv sigilUl uostri qel sekreti kt kare ne seraimt 
ka Rege al Snrarie!. Datv în Kassoaia nrin mtiiile 
reBerendiltl în Kristv Ilirinte Toma EniskontliV bî- 
seriqel din Javrini, mi kemat^h! Arxieniskoni în Arria^ 
sanremvlYl SekretarFv mi Kanqellari-Y alkYrţiI nostre, 
mi HrbitilYl nostrv kredinviosi. tn 14 zile ale Unii 
hi Mai%9 ann^l Domnthl 1494, Hiri al Reratilsi no- 
strs din ^nraria etc. 8, mi al Boemiel 34. 99» 

« lUi ne marginea de sysy a kirţii se qitia a^ea- 
stb stnerskriaqHfna : ^** Kt mina nronrie a Domniitl 
Rege ,^ • ini era întăriţi» kt sigili ti akiţatv al a^e- 
Itiaml Rege, mi skrisi ne nerramentv. » 

» Konrinstl qelel dea natrtl6 mi din trmi, adeki 
DTOtekţionaliy este aqesta : 



cretum sigillum nostrum, quo ut Rex Hungariae uti- 
muFi est appensum, vigore, et testimonio litterarum 
mediante. Datum Cassoviae, per manus Reverendi in 
Christo Patris Domini Thomae Episcopi Ecciesiae Iau- 
rinensis, et Postulaţi Agriensis» Aulae nostrae summi 
et Secretarii Cancellarii, ac Fidelis noştri dilecti, quar- 
ta decima die mensis Maii, anno Domini millisimo qua- 
dringentesimo nonagesimo quarto. Regnorum nostro- 
rum Hungariae etc. anno quarto, Bohemiae vero vige- 
simo quarto. El in superiori margine litterarum hacc 
superinscriptuf legebatur^ m. p. Domini Regis. Erant^ 
que sigillo eiusdem pendenti communitue^ et wboratazj 
patenierque in pergamjeno confcctae^ ct emunatae. 

Quaiiarum iamkm et ultiniarumj earumritic VW" 
iectionalis coniimnlia lincc cât. 



X18»X 
*" Nor BladislaBx din rraţia h! Dze« Rege ^nra-^ 
rid, Boemiel etc. Kredinqiomilorv noştri, Desaanv-* 
hr, Biqe-Desiianiihl uii J^deki>torilorY Nobililorv din 
Komitatil Marm^rosv qelor* de ak^mv mi qelorv BÎi* 
torl, sinitate mi rraţie. Ni se arafb Maiestiţil nostre 
în nersona religiossh! frate Ilanv Er^men^lY! de kre- 
dinţa rreqeski» din monasterFvhl St. Arxangelv Mixait 
din Marml^rosYi k% demi noi amv întiritv d^ni» rt- 
riqHfnea aqelitaml Ari>titoni o karte a reBerendissi* 
m^lvl rn KristY n*brinte, Antoniv natriarsiHi K6nstan« 
tinonolir, desare nimte dreat^rT mi libertiţl ale nre* 
zisYlvI monasterFS date de a^el Ilatriarxv : k% tote 
aqestea Benerabiisl frate loanne EoiskooYl de kredin* 
ţa rreqeski din Mrakaqi^, rizimatY ne o karte do* 
bînditi> dela Maiestatea nostn», esnlikînds-o strîmbi^ 



Yladislaus, Dei gratia, Rex Hungariae, Bohemiae eta* 
Fidelibus nostris Comiţi, vel Vice-Comiti, et Judkibus 
nobilium Comitatus Maromarusiensis , praesentibus et^ 
fiituris, salutem, et gratiam. Exponiter Maiestăţi ncl-' 
strae in persona religioşi fratris Hilarii, Graecae fidei 
professionîs, Prioris Monasterii Beati Michaelis Archan- 
geli in Maromarusio fundaţi. Quod licet nos certas 
litteras Reverendissimi in Christo Patris Fratris Anto* 
nii PatriarchaeConstantinopolitani, super certis idultis,^ 
et libertatibus ac juribus praefati monasterii, per eun- 
dem Patriarcham concessis, ad supplicationem eiusdem 
exponentis confirmaverimus. Tamen Venerabilis Fra* 
ter loannes Episcopus de Munkacs Graecae fidei Pro- 
fessor, in aestate proxime praeterita, contra huiusmo- 
di indulta praefati Palriarchae, omnes Populos, in per* 



se sili în Bara trekiti», îq kontra aqelorv drenUrl da- 
te dela nrezistl IlatriarxY, a tassa ne toţ¥ omenii ka* 
ri se afli» în nertinenţiile zis^lvl monastenY, mi se 
strid^emte a trage la sine kv nedrent^l Benit^rile mo- 
nastenvUf. Illi kv tote ki> noi ami kematt amîn- 
dove nirţile în nresenţa Maiestăţii nostre^ ka si> hcv« 
dekimY între dînmil aqeasti> kai&i : însi> n^mit^l £ni« 
skoni din M^nka^Fv, n^ s'a aritatv înaintea nostn» 
'la timn^I otirîtv. De aqeea noi, neBrîndv ka Arati'» 
tOTFsl si se svnnere în drenttrile sale s^ntY reBisiv*» 
nea a^estorS difFerinţe, wh kommîndi>mY bo'l kredin-^ 
^iomilorY noştri serios v nrin aqeastă, ka nriimindv 
a^easti> karte a nostn, si» nv lisaţi ka nrezistl An»- 
tbtorFv, si> se konstrînri> a nliti k% nedrent^I ore^ka- 
re Benit^rl nirmit^hl Eniskonv din Mvnkâ^ty, în kon-^ 



tinentiis dicti Monasterii commorantes, vigore quarun- 
dam litterarum nostrarum, ad sinistram expositionem 
eiusdem/de Aţaiestate nostra ut dicitur, impetratarum 
yellet, et niteretur taxare, et ad illegitimam receptio- 
nem proventuum dicti Monasterii inhiare, et licet Nos 
utrasque Partes, ad praesentiam Maiestatis Nostrae vo- 
cari fecerimus, ut inter ipsos, super ipso negotio ju- 
dicium faceremus. Tamen quia Praef^tus Episcppus 
de Mupkach, pro tempore deputato coram Nobis non 
comparuit. Ideo Nos, ipsum exponentem in juribus 
suiş infra revisionem huiusmodi differentiarum turbă- 
ri nolentes, mandamus fidelitalibus vestris serie prae- 
sentium firmiter , ut acceptis praesentibus praefatum 
Exponentem, contra jura, et privilegia dicti Monaste- 
rii, ad solutionem illegitimam aliquorum redf' " — 



X102X 
tra drentririlori mi nriBilegiilori nrezisiUi monaste?- 
rf¥| ^i sVlv nrotegeţl mi si'lv anniraţl nrin autori- 
tatea qe s'a datv boi nrin aqeasta de ki>tre Maiesta- 
tea n6stri>y in aqestY resnektY, mi nrin drentatea nea 
sintiy nini kîndv se Ba resede nrin noi Kavsa mi dif* 
ferinţa mal sisi-altinsi ; altmintere 8% m faqeţY. 
A«east7> karte s'a reqetitv mi s'a daţi Arititorivlil. 
Datv in Bida in axctnil sirbitoril feriqitihl Anostoli 
Andreii, kxmil DomnvhY 1498 , al Reratidtf nostrv 

din l^nraria etc. 9, Hin> din Boemia 29. a Bene» 

rabihlYl Georgi-s Sekretarnd^I Rerale etc. „f 

» lUi era întiriti» k% sigilivl avtentiki al a^el^Honl 
Rege, mi skrisi» ne nerramentf • 

» Ama dari» noi ktnoşkindv ki cererea nomenitt- 
IvI Ilirinte Georgiv Reigai, kare ni s'a f'bkntv u6%f 



praefato Episcopo de Munkacs arctari non permitta- 
tis, sed ipsdm interea quousque scilicet per Nos, 
causa, et differentia praetacta revidebitiir, Maiestafis 
nostrae in persona et authoritate, praesentibus, vobis 
in Lac parte concessa» et justiţia mediante, protegerCf 
tueri, et defendere debeatis, secusnon facturi. Prae- 
sentibus perlectis Exhibenti restitutis. Datum Budae 
in vigilia festi beati Andreae Apostoli. Anno Domini 
millesimo quadringentesimo nonagesimo octavo. Re- 
gnorum nostrorum Hungariae etc. anno hono. Bobe- 
mîae vero vigesimo nono. — Venerabilis Georgii — Se- 
cretarii Regiae — etc. Erantque sigillo eiusdem authentico 
supercera rubra impresswe commtirdtae^ et roborataej pU' 
terque in pergamine confectaej et emanatae. Nos iia • 
que petitionem memoraţi Reverenii Patris Georgii Re^ai^ 



XI8SX 
este dr^nti mi konsmxtore kt drarti!, amv sokoUti 
de kvniÎDţi» si» înmirbiiiY mi s% ttoskriemf mal stst tn* 
ndralele skrisoiir nerase, iieski»ii^eUate mi nesTsnekte 
in Beri o narte a sa, ^i kt totitl (in» srrikxinvtie uii 
ffcn» 8tsiii>iivney din sorbi» înBorbi» fbn» ski»zi>mîntţ9 
fbJTh adaisv mi fi>n> skimbare, in a^easti» skrisore a 
nostn», mi si*! dimv Ivi o konie adenrati în Iran- 
avmnttl a^estcHi sintv sîgiUil nostrv kanitvIarFK mi 
attentikv. Ilrektmi^ ne saiitemte kommtna drentate 
rai ekitate, mi înn>dte legea ReratiUl. Datv Marţi 
dani» Dtmiuika a meatea a Trinitiiţil. Ânnil Dom- 
nthl 1721. » 

» S'av reciti tv mi s'av konferitv kt o- 
riginalele, mi 8*av daţi nrin a^teKiml 
Reqerkxtorl. m. p. » 



nobisfactam^ justam^ jurique consonant esse agnoscentcs^ 
praeinsertas litteras non abrasas^ non concellataSj ncc 
in aliqua sui parte suspectas^ sed omni prorsus vitio^ 
ei suspicione carentes, de verbo ad verbum sine dinu* 
nutione^ et augmento^ mriationeque omni^ praesenti' 
bus nosUis inseri^ et inscribi facientes^ Pafia canm'' 
dem in Transwnpto praeseniiutn , sub sigillo fWMtro 
capitulări authentico^ Eidem extradanda duxitnuif ci 
concedenda^ Communi justiţia^ ei aequifaie Muadanla^ 
Legeque Regni pernuitenie. Datuni feria sttcurula pfw 
xbna posi Dominicani sepiiniam Triniialit, Antut Ihf 
mini miilesimo tepiin^ie$m$0 ^^^.HrfW prinio» 

l^sf^lu rAim $iÂLii fftifţffMtiibujf (mn* 



Aceasta 'Iv nîrî la Soliman^, kare skrîs^e nkineT delă 
Etda mi DomnilorK MoldaBÎeY tni ţerel Romineutitr, 
s*b între în TransilBania mi si> bati ne KiHn>rv. 
Abia întrart aqemtia in ţeart ( 1550 ) , mî Kihnril 
se îminki» kt Begina. Tsrqiy^ Moldafii! mi Rominil 
înqen^ri si> nrade ; Regina se bizy siliţi a rvra ne 
Kihnrî ka st> se onnve k« omtire nridi^HfnîlorS 
auestora. El Bizîndv ki s'a skimbatY starea Itkrtri* 
Iorî\ se întorsenb în ţerile lory. — i)arT> îmnikărea 
KilvnrthY nt h de kîtY nrefbktti, abia se denif- 
tasseri> omtile striine , mi el înţelerîrdt-se. ki narttta 
Isi Ferdinandi, se reBoltt de nov în kontra RegîneT. 
FerdinandS îl trimise într'awi^torFS ne Generahl Kâ- 
stalds. A^iemtia adxseri anol ne Regina nrin Borbâ 
mi nrin fante, ka si> dea Transahania mi nirţile '£Ţn-* 
rarîel Itl Ferdinahdv, ea si> nriim^^^ki o s^ti de mil 
de ralbeni drenrS zestre , mi {xvfsX stv, Dvkatsl Onol 
mî Ratibor din Silesîa mi nronrieti>1,iIe nirihtemtl din 
îîiirarîă.— Kxhribrrf d«m> ^e isnriBi ăveaslîb ^ănti, 
mi ni(rqesse k^ Kostaldif în kontra T^r^ilori din Bar 
nati , înqenY a se kii de fanta sa , mi a hkra ne 
aski;nsf înînteressvl T^r^ilorv ^elorv ^e se sk^lasen» 
ka si annere ne Regina. Kostaldv obserBÎndv nekre«* 
dinţa KilyrirxWl kare se dekorase de liana k* titlul 
de Kardinal nrin mimlo^irea hi Ferdinandi, îl omorî 
în kastellvl AlBinţ!. ( 17 Deken^B. 1551 ). 



%e\ &hTt\l\ da dÎDSvl Ift BarlamY MifronolitYh! TransihanT ( t537)» kare m 
Bistre/.^ niai akTmf îo ElaoiY ioire skillele eniskooale. — netrr zidi dia 
snoliele dise din TraDsiUaDia monaslernl nrobata, Tode se nii Soirooi». — 
Dfm» sine lisb âoX fiY, oe lliamY nii oe Stefany, amindoî se fbkTTb Domni 
îmi dfoi» altTl, ifisii fi>n> norokr mi furi» rlorie. 



tn anD^I iriDXtorii ( 1552), niBiliri» Doamil'dui 
MoldaBia mi din Rominia kv ouitile în kontra Ger* 
nunilor^i însi firi silişi si se retrari».— Kv tote 
9>|[estea Alessandrs Ilrinqiaele Moldameli abia QYmitv 
DomnYy fbk^ o doyi ink^rsi» totK îa a^el anni, nrv- 
di» ţeara Birsel, 1%% nrasmanvli mi se intorse îukir- 
kaU de snolil io Moldasia. — Militarii Ui Kastaldv ia- 
kh se resoUari». din kaisa ki n^ ii s'a nlititv leafa. 
-~ Alessandri abia anitenti nîni» în nrimiB^ra anni- 
Ifl 1553, mi iair% adoYa 6r% îp ţeara Si>kiilori, o 
işrhdik, mi nrinse mvlţl Nobili SnntrI miSxkvI, intre 
ş^il pe £^rnardv L^i>r. 

v Mioiia ^ifiini» îţkkh .hn.MHet% şmed^s^ki Tran- 
«U»a|u4. Itn larm^l lâg^^seh^ţi nrîn tpt^ii ţMra o 
«I^PII» înfrikpuiatib , mi rvni mii de omeni. — SoUaţîI 
Ivi KastoldK nirisiri» ne General neistrv nealitirea le- 
filorv mi emiri» din Transilsania. — Kv modvl aqesta 
nerdv ţeara sneranţa de a se nvte linimti o dati> svntv 
rvBernvl Avstriel. Se nede in» sortea otirîsse, si> o 
lase si> mal svifere o svti> nin^I-zeql de annl. 
. tn ^nvl 15Si6^ se adtnar}> Transilsanil la.Tsrda 
ipj. dekUrjiriii d? nov HrijD^ine ne loanne Sigis- 
Qi 1 n d V. . Din Jj^old^avi.mi Hominia niBilirb odvtii^ 
le axcvtitore , ^mi ameniţarb kv fokv mi kv sabie ne 
^Mil kari nt Brei( s% treki» in nartea Ivi loanne 
Sigismtpdl. — Regina Isahella fugise , d$ni> traktatvl 
Lokeiatif kv Ferdioandv, in lloldnia ; akvmv iomtiin*- 
ţatii desnre starea Ivkrvrilorv, nleki din Lemberra 
ki>tre Transilsania. Alessandrv kv o nvmerosi» arma- 
ţi nvrqese din Moldasia ia Ivna Ivi Avrvstv 1658^ 
3e Yni kv Detrv II Domnvl ţerel Rominemtl, ia Vi^ 
rariâ h Satvmare^ înkU)g»rarii Orademaiţe^ arserb 



XW4X 
tnânoT^hl sex mi n^ se ar'Bta dnnlekaţlf a imnlini ^e** 
rerîle de nroBishne nentn miliţie. 

loanne Zanolia trimise kitre ierni denotaţi la Ile-* 
tr"», nrrînd^-lĂ, ka st> esi din Bistriţi mi si încete- 
ze de a nrida ţeara. Iletrs resnvnse kv arroranţa 
vn^I inBÎnratoriv, ki astfel^ de qererl dela ^n^I omt 
ne kare el Ta a»(YtatY în atîtea moduri, nv se notri- 
Beskv niql k% nxsicHfnea hlf, nici kt interesele Mol- 
dasiel ; Bistriţa kare e între MoldaBia mi kastelUl sev 
din ^iqe^y trebTO nentrt folosul MpldaBÎel si.nbmîie 
si^ntv notestatea sa. Zanolia Bizîndi nersistinţa hî 
IletrY, îl ameninţi ki'lv Ba nîrî la Svltan^l^ de qe Brea 
si înr|»teze Ilrinqinatsl TransihanieL IleţrY neBrîndv 
SI se desbine ki Ilorta, k% kare înkeiase xnii trak-p 
tatv fundamental tokmal în aqele zile, fiindi înki SUr 
tan^l înaintea Biennel, îmi skimbi nron^s^l kYgetîndv 
ki înki n'a Beniti timn'slv de a'lv essektta, mi reinf 
tri în MoldaBia. Kn; tote Acestea în ann^l vrmitprrK 
( 1530 ) nleki a qinqia ori în Transibanin mi înkţn-. 
gH(ri Bistriţa. Totv în aqelv annv niBili mi Moistf 
Domnul ţereV Rommemtl în ţeara Birsel , biti( ka- 
stelhl dela Branx mi înksngHfri BramoBid, dan ne- 
ni(tîndv-lK Iva se întorse akasi k% mulţime- de Tran- 
siloanY nrinmL Assemine mi Iletrs se întorse în Mol-^ 
daBia, mi norni resbellv as'snra Iloloniel ( 1531 )| 1^%, 
Sniatin^ly Kolomia, Tismeneţvl mi toti ţeara nîni în 
Xaliţv, însi fs înfiinsY de oştea qea numeroşi a Do* 
lonilort sYnti kommanda Ut TarnoB, mi nerd^ tote 
tTO'srile kare le kimtirase dela German! în bitaHi de. , 
la Feldion. K« modsl aqesta h silită si înkeie naqe 
ki Ilolonia, mi remase trei annl în rena^SY ka si'ml 
restaureze nsterile nentr^ întrenrinderl nove; 



Xi«\ 

tn mnil ISSi, iDln Lsdoiiki Hitli kt TMt de 
Ttnt nă de ^nmi îo Transilmua, sibIy nrefestika 
si> îmmrae ^fertile între loanne Zanolia mi intre Ferdî- 
nandiy dan» in adesuY ka si>'nit sume lesura » s% 
se £aki> Boisodi sasalv Tvrviorv. Trai»ll«mif inţele* 
nndv skonYrile aveslil fiauuriotY, amnkar^ armde 
SYntv komanda lil Stefanx MailatY RomiAil ; de alt& 
narte ni»]nJi Iletrv din Moldaaia mi Radvl din Ro» 
mania, mi kx mterl miţe înkisen» ne Fritli în Me» 
diaml. Fritli se nrinse nrin înmeli>^FKne, mi se t^* 
se de SteOuiY Mailatv. — Iletrs tnkeie vnx traktatv kt 
Ferdinandv nrin kare i se assek^n» nossessivnea ka^ 
stellelora ^inet, Balsanv, cetatea de Balti» mi Bistri- 
ţa. Dvn'a^eea se întorse în natria sa , mi se skili 
Mn>ml asinra IIolonieYy bitv înfrikomatv doie arma- 
te Dolonese, în sfîrmitv înţelerindv ki S^ltanvl faqe 
nrenăratiBe astnra hi din katsa morţii Itl Trilti, în- 
keie naqe kv generalul TamoB.— ^^Stefanf Maiiatv tre« 
kindv din iiartea \tl Ferdinandv în a hi loanne Zano- 
lia, se nvmi de anesta BoiBodv al Transilsaniel ; sksrtv 
timnY dsn'aqeea nleki» în ţeara Rommeski» ka si în- 
trodtki în nrin^iinatv ne Moise Moaili, în lokvl lYI 
Iletrs L ( tn ţeara Rominâski era at^nql trei nre- 
tendinţi : Radtl alesv de hoHirl, Iletrs ntsv de TYrql, 
mi Moise întrodtsi de MailatY). Mailatv fsbitttYmi 
Hrinsii^ de Iletrvy mi datv în mînile TvrqilorY dela ka- 
ri skini abia ne fsrimi. SoYnY ki» Iletrs ar fi sti>- 
rtitY întrY reţinerea hi nentrs ka si> dobind^^sk!» fariuil 
F'brbram^l nentrY ţeara Rommeski. 

Aqesle tsrb»n>rl neîncetate, însoi,ite de nruH^nnul 
nennsYrate, în ktrsY de note annl de /ilci iiVNtiin» 
misera Transilsanie , cele mal mtlte nxri,! ale i,vret 



rempigen> nehkrate. La acestea se mal adaiise nero- 
direa annihl 1535 ^ kare kiniYn'b o fdmete neatzifb. 
Mal m^lte mii de omeni uerin> de fome. Lyby Bel« 
)e^ fa^e o deskriere înfioritore desnre miseria «leia 
mare uiî desnre întîirinHrile 9ele orribele. nîni>ako«f 
Io a»finse$e hkrvl ka muierile s'b'iul mînînqe komilt 
omenii s-b se n^treski kx karnedeomi. — EakiiSta» 
rea îo kare advserb diskordiile nretendinţilorv ne ne* 
iiinoBaţiI lok^itorl, nrin nrbdi^Hfnile ^ele kontin^e 
nu nrin neînrri)Kirea de nroBis'unI ntbliqe kare, fire- 
mte, era neste nttintji» m atari îmnregHfrirl î Sma« 
inUkea trebui s% sYfFere nentrs ambiţiunea ^ea nes-bti-i^ 
rat> a %uor% idiaidve kari nt noti si» trbiesk% dâkv 
Tn donneskY iţeşte ceilalţi semini al lorv. 

^ntre loann^ mi Ferdinandi Bem ui s&inîtY hknl 
iiin> akoloy înkîtY în ann^l 1S37, se îakeie nm trak-» 
tatY îqtr^ dînoiilr auiâ ka Ibanne k:^ tithl de Rege «b 
ţie, Tran^ilsania kv orekare nirlji; ale'Unrariel; iAum lâ 
morte, larb dte^ m<&rta tote aceste ţeil si» me stnti 
QOtestatea Ui Ferdinandx. ! 

A^e^tv traktatY ns se nT^blikii înadeBxrvi kttote 
a^sjtea n^ întirzie a nerseni la f rekile SUtaiinltf, kţH 
re se si^Dm^ri forte nentrs awasti» fanfb. TotS de6 
ddti» mi mortea hi rritti, mi nassYJiHle Ui Iletn^ «ar^ 
dereaKiliel, nîrile boHtrilor^ Moldasianl astnra Donif-! 
n^Uly nlîngerile Iloloniel nentr;^ .^rmirile. BevimUl^ 
întio-itari» ne S^ltantl ka si treki» Dtnirea^ lari^Zah 
nolia obşerBindv ^oniţrile T^riilore kari se nrefii^ioft 
kii merrv n^mal în kontra Itl IletrY înkeie k^ Domnii 
MoldaBiel mi al ţerel Rominemtl -snY traktatY de asni- 
rare.kommYn'b. IletrY Bxzîndt ki mal întitS are T^rkul 
n în^eni ks dîns^l, nv nerdv niql Yn¥ momente snre 



ai^^e nreniratiiele ne^K^re Hentrv resistinţ^ ; iq8% 
neask^ltaFea boHurilorv se nrefiikY ak^mi îq konuilote^ 
mi fletrs trebii n'inl kavte miat^irea în fYrK tn» 
ti» 'ml trimise Donma mi koniil m TraDsilaania in 
kastellYl Midiei» mal tîrziv armi» mi el k^ forte, mari 
diffîkiltiţl nintre m9n\it dintre Moldaaia mi Transil** 
Benia f jni abia aHcmse la Hinei in SO Sentemarie 1538^ 
*f-T Zanolia kare se temea nre-m^ltt de mânuirile Tir^ 
^orv, nriimi înmtiinţare dela Radii Domnii t|erdllto« 
m3>neiaa ki> Solimani are de kigeti s% intre în Tran- 
silaania. De^I în nea mal mare rrabi» admi» tote ^e» 
\e trebvin^iose nentri. aanirare^ mi trimise ne Ştefani 
Jl^ilatv s% înkizi na^sil OitizvhL Totv de o datki 
skrise ml Ivi Ferdinandv oentn aaiitoriv din ilfari» in 
iţma traktatilil înkeţatv între dîamili insi htfh ser 
inŞ effektv. ,^norpnier^ iernii sngrie ne SoUmanK 
dea intţa.niţtre mwţ)! în Transilvania.. Zanolia iuK'h 
ksb^tiŢ nrin .dÎBerşe darirl ş^Uimţia^e^ mij.ka ^'ftaraf^ 
ţe ki^^el n'a f|>kitv a^te m^enarâţia^ în kontfaTv^ 
^orv, nrotektorilorv sel» ^i în koiţtra lit (letri; Bi«^ 
t^ily înkigivri kastellil Hi^v. Ilelrv «e ann%n» «a*- 
ij^UvH de zile ki vnv forte miki niml>ry de mîiir 
tiitf în fine se svnaise de bmi» boki sa, Jkir kondi^ 
ţjiViea ka kastellil si> nmîie slntv sli>nînirea sa mi el 
s% n6t% likii într'însil ks toti £imilia sa netirbsratv 
'mi nesimnratv de nimeni, Zanolia sninu aveasti» 
kondiţime nn o mzi ki santitate. Darb Siltanil stii* 
riia ka Iletri si» se trimiţi srinsv la Ilorti. Zanolia 
se afla in o nernlessitate forte mare nemtiindt ^e se 
Ul%^ s% îmnlioâiki Bom Siltaniht un sv kalqe ms^ 
nmîntvli sav din kontnb* Iletri se olferi în sfinnitv 
n merrb el de htm boul sa la Konstantinonoll, îns% 



)(198X 
nv nrins^ ni în kalitate de denttatVi ka si'inl ânnere 
el însvniY ka^sa sa. AminrîndS Ia Konstantinonoli mtiv 
•rîtY de bine si k'knitige inimile tvtsrorv nrin geniul 
mi svffletil sev nel inaltv mi k^ragiosv, mi si'ml ân- 
nere ka^sa sa kv atîta nitere de knîntv, în kîtY ns 
nimal se snxli» de tote snsniqHmile Siltan^lsl, m re. 
dobîndi nd Domnia nea, nerd^ti» a MoldaBiel^ mi în 
nrimiBara annvhl 1541, se înt6rse ka si'ml okkvne 
MirunI tronul în Siqiaaa. 

loanne Zanolia murise fin» seste în Sassebimv in 
91 Iilii 1540. Dmrb kondiţiYnile traktatvl«I din annl 
1537, trebim ka Vnraria k% Transileania dimnretn& 
sil me akimv smtt stioiînirea Isl Ferdinandv. tn» 
fiindv ki traktatvl a^ela nv se n^likase, de aveea 
lok^ţiitoril Rerattlt}, Iletrv IlelroBiq}, mi Giorgîv Har^ 
tinimi KiJirbndy dimnrem» kv Isabella Regina, m 
nerdTTii timnY, m deklararb Rege ne loanne Sigia» 
mvndx fiivl hi Zanolia nel de ksrbndi niskitv, re> 
serstndv^ml siemi merntl ţerel nîni» Ba kremte ko- 
niltlv. Adastă dede mi noi imntlsx înkvrki»tirilori 
noUti^e, mi annki» Transilsania în altY mirv de ne- 
norowl. Ferdinandf amnrki armele ka si» dea m-j 
tere drentsrilorv sale ^elorv dobîndite nrin vni traktaţf 1 
legitimi; Isabella Regina denvti» la Solimanx ka s^Hj 
■ie într'axvtonv. Ttrkil nv linşi a seni si» îmna^ 
kv sabia fertile Kremtinilorv ; dvm» ^e okkm^ ^el 
mal midte cetiţi ale Vnrariel de seosy, 1yi> mi Evci 
nrin înmelli»qivne ( 1541 ), mi transformi» ^nraria îi^ 
«« Damalîki T^r^eskv.— Mare narte de îfnr^rl 
milţlmiţl k% stiAÎnirea tsrqeski trekvn» din î>nrarif | 
in Transilaania, mi kontribiin» ki modil a^iesta k 



X199X 
tmmlţireft Nobililorv mi la amn^sarea Rominilorv .din 
tote klassele. 

f n Transilaania ne tinunl avesta era BoiBodv Ste-» 
£anv Mailatv kare n% se milţfoii de lokv k% vrzirea 
aveşM rtBemv noi; înk% sioIy Zaoolia îmi formase 
o nartit^ nYtemikii^ mi se deklarase Rege al Ţransil- 
Baniel; akţmv Bi^zindi ki a sosita minsrsl , intens 
sVml nte în Ivkrare nroiektele sale. Dan» Solimani 
înţelerîndv aqeste Yrmirl, trimise ne Dama dela 
Mikonoliy ne Detr^ Bitezil nd ne Radii Domnii ţeril 
Hommemtyy ka sav si nrinzi ne Mailatv, sav si'lv 
skoţi» din Biet,!» • Intrarea în TransilBania se fi>kv 
nrin mstiirl mi nrbdi^Hmr. Mailatv se înkise în ka- 
stdlvl FirbramilvI ne kare îl înti^rise din nradele 
Ifate dela LidoBiki Frîtti. Iletri înkigivr'b kasteUil» 
ÎDS'h B!i»2Îodv ki» nerde unhi timnS bitindv-lv , în« 
^erki» artifiţill, mi înmaili ne Mailatv^ si» es-b afa- 
riy dîndi I nimte ostatic (ziloge) drentv raranţi 
nentrv sekiritatea sa, dan> a^emtl ostatici nx era de 
kîtv Tirql ordinari imbrikaţl în sestminte boeremti. 
— Deki ar fi foşti o bvni înţelegere ÎDtre a^emtl 
doi omeni mari, el nitea nre-lesne si skimbe faţa 
' nroBÎnţelorS Daqiane, si formeze o lentiri amikali 
Între sine , mi si faki ne striinl si le resnekteze 
nrinqinatele. tnsi Mailatv mi Hetrv era inimiql ner- 
sonall^ Iletrv se b;$kvri de okkasiinea de a'ml resbi* 
na asinra înl) omv kare a kiitatv nirire si'l stri- 
qe. — Nv se mtie din întîmnlare sav din SBatv nre- 
kvgetatv, s6ra kîndv Iletrv mi Mailatv se afla la qi- 
ni, se niskv qearti între omenii lorv. Al Itî Mai- 
latv se tqisen de kitre militarii MoldaBianI, mi Mai- 
latv insvml fv nrinsv mi trimis v la Konstantinonoll, 



Xâoox 

^gnde m'Sri în ISSl/*') — K¥ modsl acesta linimti lle- 
trs Transileania, iui redobîndi dela Isabella kastellele 
mneii mi cetatea de Balti. 

tn ann^l vrimtorii (1542), intri» Iletri^ a nova ora 
in Transilsania, insitatv de Soliraanv nentrY ki» Tran-^ 
silsanif nv nlitisen tribttsl fbndYitS, de 10 mii de 
ralbenY, ţl^eara Birsel mi skavnele Siikvemi! hrtj 
nrekvmY mi in "celelalte rîndvrr, teatral nridi^ivni* 
lort MoidaBianilori. Insfirmitv IletrY trekîndv ne la 
Bistriţa se întorse ( 1543 ) Hinbml în Ilrihqiaatvl sev. 
— ^ Transilsanil se mbiri înki>' nîni» fs Iletrv în ţea- 
n>^ a trimite trib^t^sl la ilorti. 

A^emtl annt dinirmi fvri lariml nentrY Transil*' 
sania annt de adînki miserie. Ile linirb strikiqivlii- 
le nrod^e nr|Q minile omneemtl, se vai mi natvrasni^ 
desastarea ţeril. Doi annl kontinvl, ntstiirb loktstele 



* ) StefaDY MiîlalY Rom>n^ niskTti io Homaoa iinri» Fi>rbraiiiVt îx ral, 
omY kf o fdrte mare kanaqitate mi kf tot krrag? DeiafrinlT , dan» fdrte 
ambiţioşi, mi din awast^ kavsi> oestatoraikT. Kre^TtT io kvrtea Bolaodiltl 
loaoDe Zanolia, iotre «crţild a«icstiMi kr FerdiDandY, trekv de oartei M 
Fi>rdinaudY kareUr OTmi konsiiiam ; din'aneea iiiZÎndY kii se skimb^ fortina,. 
irekT larbmi în nariea Ivî Zauolia karelv DTmi BoisodY al Trai]silBaiiieI(f534)« 
tn aDDTl i539 se dekhn» ne sine Rege al Transilsanie! ; ronilY de ZanoUi 
se înkise tn kastellil sev Ferbramlr, mi se aani»rii sitezemie. Droi» m6r- 
tea hi- Zanolia se nimi MirMul BoiaodV de Isabella. tn annil i54« se skr 
|b io kontra Isabellei nrekimv s^a arbtatv in qele din irmi». Nikolb Eonnb* 
ml ( Olabos ) ArxieniskonTl StrironiilTi, skriindi kiitre EmcrikY Kalnaify U 
nimeri» intre amicii seî intimi: 

Wajdaqoe Majlatos, referens ab origine gentil 

Romanae stirpem : hinc ta qaoqae nomen babes. 
» Intre aqemlia e mi Boisodil Mailatîf kare se trage 
din sbmîoţb Romanii^ de Ynde deriai» mi familia ta. » 
Dvn» mortea Uî, FaBriel fiiYl sev imQkkîndT-se ki loanne Sigismvndlf aa: 
intdrse in TransiUania mi redobindi t6te oŢoorie^'bţâe tati>sev dimnreTnik kr 
"lastelUl mi ţeara Fbn>ramilfî, 



tote lokliile rodîtore, nrimblindv-se nrîn ţean> într^o 
iDilţime k^Biv nx. s'ax mal Biz^Btx niql n^ s'av aYzitv 
mal îoaiate. tn sfîrniitv YnY k^tt^em^rK de ni>inîntv 
lorte mare se ni>rt ki Brea si> o red^ki» kn totvl îq 
starea xaotiki> din kare a euiitv la îotokcnirea iismir^ 
( iîqe inv Istorik* ) . -— tn mi^lok^l konsterni>qi¥ni]^ 
oibliqe niBidi mi Iletrv a zeqea ori în Transileania 
( 1544 ). IHn'h întorqerea Ui, Transileauil sokotindî 
s% nKe o <ni>svi» aqestorv înk^rse fbr% sfirmitY, de- 
molirb kastellvl ^iqev. Iletr^ se ollnse la nortb de 
aveasti» fanti, mi totv în aqel anni redobîndi tote 
aossessisnile sale din Transilsania. Dvn'aqeea se nise 
SI faki nrenaratiBe as^nra IIoloni^Y. Ilolonil din kon- 
tn> kiYtari» arin nenţiqFvn! dinlomadqe sii se nve 
tn atare de saqe kv dînsil. ^n mindok^l nreoarati- 
Belorv mi al l^kr^rilorv dinlomatiqe , mvri IIetr¥ în 
lina hr Ainstif 1546, * ) 

hx Transilsania Kxhrirti Giorgiv Martinimv, te- 
sairanvl ţerif , se reBolti în kontra Reginei Isabelle. 



*) netrf kv sTnraoTinde RareniY, kirita nosterllatea i a datv kr drenttl 
•rmde de Biteir, fr toî firif natiral al Iilf SletanV <ie1 Mare, omv formosY 
■li ioaUv la statm, kT o fisionomie rraţiosi», ager la miote mi kr o eloMÎnlj'b 
Mtiral^ Brednik-b de mirare, nvrir^ serenv rai nlinv de kfragiv. Dtn-y 
marţea tath. seîr, kare nr Bnrjse s-bUy rekvDoski» in nthlikr, axcinse la s-bri»- 
«iSe atitv de mare în kltT Irebii s-b'mî STs^e BÎeţa kr meseria de neskariT^ 
MirindT StefaoY <iel Uamt, di BoKHriî fiind v ia koofrsÎTBe ne ^inaf si» alerb 
DoniDT, mvma lii Hetri se arbti» kT tdy xrisosY dela StcranV qcl Marc, 
■rin karel? doaedi de fiw al rloriosTltl ITrin^ine. BoMril nimoT de kitv ii 
01 alesen» Domnv. — Hclrv f r inimikf inkaroal* al boMrilorf ni nrolektonf 
geoerosf al dodIiIt!. Miron îl komoar^ kT drentil kf marele Slefanv. Ni'ţ 
lipsea de kitT ioţele^^Hmea nolitiki» a a<ielvia. — Evoa ia^*'legere kare a £osIy 
tntrt dlnsil loî îoire Rom-bnii dîu TransiUania, »a kio^mle dio geBinkiarnl 

XXVI. 



X2d2X 
Aceasta '1y nîrî la Solimanv, kare skrîse tlameT dela 
Btda mi Domnilor^ Moldafiielf tni Ijerelf RommetlitYy 
ST» între în Transilnania mi st batt ne KiHnre. 
Abia întran> aqemtia in ţeart ( 1550 ) , mi Kihn>ril 
se îmnik'b kt Regina. TîrqiF, Moldasil mi RommiY 
înqen^ri> si> nrade ; Regina se bizx siliţi a rvra ne 
KxHrir^ ka si> se onave ks omtire nridi^H^nilorS 
acestora. EI Bizîndx ki» s'a skimbatY starea Iskrsri- 
lorSV se înt6rsen> în ţerile lorî. — Dan îmnikărea 
Ki>lvrirthr nt h de kîtx nrefbktti>y abia se denif* 
tasseri> omtile striine , mi el înţekrîrdl^-se k^ nartha 
Isi Ferdinandî, se reeolti de noî în kontra RegîneT. 
Ferdinandi ît trimise într*ăw«torFg ne Generahl Ka- 
staldis. A^iemtia advser'b anol ne Regina nrin boAH 
mi nrin fante, ka si dea Transaloania mi nirljile ^n« 
râriel I^I Ferdihandv, ea si nriimeşki o s^ti de mîl 
de raibeni drenrî zestre , mi fiHjV six, D^katid Onol 
mi Ratibor din Silesia mi nronrietiţile nirintemtl din 
îîdrariă.— Kihrirxl di^nt ^le isnriBi ă^easlî> ăinti, 
mi ntrqesse ks Kostaldv în kontra Tvrqilort din Ba;* 
nati f înqeniK a se kii de fanta sa , mi a hkra ne 
ask^nsi înînteressvl Tvrqilorv qelorv qe se sk^laserii 
ka SI annere ne Regina. Kostaldv obseraîndv nekref» 
dinţa Kilyrirvhî kare se dekorase de liana k* titl»! 
de Kardinal nrin miHdoqirea hi Ferdinandv, îl omori 
în kastelhl Aleinţr. ( 17 Dekeme. 1551 ). 



«el di>rfit¥ d« diostl h! Barlamv Miironolitih! Transilsanv ( t537)» kare se 
nistre/.^ ntni akiml îq ElaoiY iolre skillele eniskooale. — Hetri zidS din 
SQoliele dfse din TraDsilsabia monasteml Hrobata, tnde se mi ÎDiron-b.— 
Dfni> sioe Usk doi fiT, ne lliamY mi ne Stefanv, amîndoT se fbkTTb Dtfmnl 
vnil drai> altil, îns^ f^n» norokf ori fbr^ rlorie, 



tn aooYi iriDitorFS ( 1552 ), niBiliri» Doamil^din 
MoldaBÎa mi din Rominia kv ouitile în kontra Ger* 
QianilorYi însi hr-h silişi si se retrari.^— Kv tote 
9>)[estea Alessandrs Ilrin^inele Moldameli abia n^mitv 
DomnY, fikY o novi ink^rsi totv în a^el anni, nri* 
^i» ţeara BirseY, Ui IlfasmarHdi mi se întorse îukif- 
kacU de saolil în Moldasia. — Militarii Ivi Kastaldv în- 
kk s^ reBoltari. din kavsa ki n% li s'a nlititY leafa. 
<*— Alessandrv abia aiul;enti> nîai» în nrlmiiBara anns- 
Ifl 1553, mi intri adova :6ri> îp ţeara Siki(ilorY, o 
nn^diy nii nrinse m^lţl Mobili ^nr^rl iui Sikvl| tntre 
ştţîl pe fi^rnardv h^%r, 

/ Slifîia dii^ipi î^kh nn.M^H'h şmed^s^ki Tran- 
şîlBaRua. tn apnpl 15^^ setMţi nrin tpt^ ţ^ra o 
m^i^il înfrjkpmatT» , uii n»ni mii de omeni. — ScJdaţîI 
IyI Kastoldv nirisiri ne General iieistrv nenlitirea le* 
filorv mi emiri din Transilaania. — Ky mod;sl acesta 
nerdv ţeara sneranţa de a se nvte linimti o dati» sisntv 
r^Bernil Austriei. Se Bede ^i sortea otirîsse, si o 
• lase SI mal svffere o SYti qinql-zeql de annl. 
. tn ^ij^nvl 15$6^ se adţnari Transibanil la. Tsrda 
Hlj, deklarjirţ d|s noi Ilrin^ine ne I o a n n e S i g i s- 
01 Y n di. . Din Mold^Bvi;mi Ilom^nia niBilin amti- 
le aHntitore , ^mi ameniţari kv fokv mi kv sabie ne 
^şv6l kari nt BveşL si treki în nartea 1^1 I o a n n e 
Sigismtpdţ. — Regina Isahella fugise , dtei traktatil 
inkeut;^ kv Ferdinandv, în Iloidnia ; akvmv iamtiin*- 
ţati desare starea lykrvrilprvi nleki din Lemberra 
kitre Transilsania. Alessandrv kv o nvmerosi arma- 
ţi nvrnese din MoldaBia în hna Ivi Avrvstv 1656^ 
3e vni kv Iletrv II Domnvl ţerel BominemU, în Un-- 
raria la Satiniare, înkmgHKrâri Orademaţe^ arsari 



X2MX 
nestt 309 sate, asseksran» drsnul Reginei ini o a>KV« 
tarb SI intre în Klvniv m 22 OktomBrie 1556. Re^ 
gina inkirki k¥ diserse darirl ne amindol Domnii 
nentrv a/RvtorHfl: ^e i ai daţi, mi el se intorsen» in 
Hrin^inatele Ibri. 

tn ann^sl 1557 , nriimi Âtessandrv ordinea de a 
intra în Transilsania mi de a introdtve ne Fran^eskt 
Bebek nteernatonv alţerir, Isabella se onnvse a^estdf 
fente, din kaissa ki Bebek îf era inimiki, darb niin 
mixdoqirea amîndoY DomnilorY se rmn%ki k^ dKhssL 
Alessandrv bits anol Minka^arl , îi Wi din mînile 
Germanilor^, mi se întorse Hinbml în Tlrin^inatil sei^. 
— Regina Isabj^)la , în mimlokiil nervţi>mmik>rf ki 
Ferdinândv, mKri în 15 SentemBrie 1559, mi fipsl aeft 
loanoe Sigismindv rimase Domni hrh ser o enitro» 
Bie îa BÎrsti de 30 de annk 



VUL 

«■ . .1 

Noi ami trasY aiql ne skvrtr liniile' nrinvinale ale 
întimnlirilorY nolitiqe ^elori fatale, în kiKivv aioffolMi* 
de natr^-zeql iui HÎnql de annl ; ak^mv si ne înt6î^ 
nemi la starea religioşi. \ ■ 

Noi amY obseraati mal stsi în mal m^lte l6k:|)ri 
ki în aqeste timn^rl triste, kv strikiqHmile nVodMh 
nrin mînile qele ambiţiose ale omenilori^, se Tnise 
ore-k^mi ini mînia difiini. Aiql nvtemi si mal adav- 
gemi mi nenoroqitele disn^te religiose. Sektele neL^ 
de kYrîndi niskvte în Germania mi în Eleeţia, niBi- 
lin k^ totele în disolata Transileanie. Lsteranism^l, 
Kabinismvl, Arianism^l^ tdte 'oil aflări nalronl îii mika 



X«w)( 

ţean>. Ministrtl Isabellef, IletrY IletroBiqr nriîmi mal 
întîiv LYtnranism^I , dm'a^eea KalBinismil, ÎDsfîrmitS 
Arianisinil'( 1551) dela raedik^l Giorgiv Blandrata, 
Itălianv diti Iliemonte; tînirvl Ilrin^ine loanne Sigîs- 
mmdv se nomeni iniţiatv în a^easti ioBiţitirb , uri 
măline Yrmi se fbkz nrotektonv zelosv al el. Sainil 
nriiininb mal BÎrtosv înBiţitYra hi Lvterv ; dan> mal 
tare se I%ţi Kalainism^l între ItnnrL Bominil anoi- 
raţi narte de nemtiinţi, narte de nrra kitre assvori- 
toril konloksitorl de altv sînge, narte din adeBxrat^ 
religiositate, îmi ţîhiirl» Bekile lorv institute r^ligiose. 

fn annvl 1557^ EniskouYl katoIikY Ila^lv Borne- 
missa stîndv de nartea Ivi Ferdinandvi fv bititf de 
IletroBi^I înAlba^Jilia nri roilitv în T^nraria, nronrie» 
txţile eniskonale se konfiskarb, mi Eniskooatid kato- 
likv s6 desfiinţi». — MitronolitY Rommeskv era ne 
alvn^ Stefanv^ Ij istoria' ta^e desnre întimnliirile wb^ 
storiel ^le; însi» konkizindv din îmBregivrirf, nz ni 
se nare hh ar fi fostv tsrbvratt de. noii sektari kari 
'ml t%rsa Beninvl ntmU asYnra katoli^iismidYl ^ehl 
m*ofessati«de dînmil mal 'înainte. — Tokmal din avestt 
- l)|hr'aBţmv o djjnlomi», dda Regina Isabella nrin kare 
tivmeilite ne Kristoforv -Eniskoni în monastertvl Fel- 
^od, kare e kt atîta mal interesante, kv kîtv: nv âe 
]^|tf^^% mti îqainte de a^easta^ ^av mi dsn'a^easta ar 
fi^^tS* EoiskonatY Romineskv în avei lokv. Noi o 
ntnemit aiqf/ e ): 

yy Noi Isabella din rraţia hi Dzev Regina Vnra- 
riel/ Dalmaţiei, Kroaţiel etc. FanemY kmoskYti nrin 

e ) Nos Isabella Dei gratia Regina Iltingariae, Dai* 
matiaei Croatiae etc. Memoriae commeudftcsxvx^ Xrx^'c^ 



X206X 
aceasta tit^rori qelori ^e se kiaine^ ki noi adtv 
diai r^rb^H^nea ^norv kredin^iouil al noştri din 
nartea reBerendihl mi religiosYUl b'brbatv Kristofor:x^ 
fbkYtT> kitre Maistatea nostrii kiti uii din meritele 
mi BirUţile mi kYnomrinţele sneţîale de limba mi liu 
teratsra rre^eski kv kare amv înţelesv kt este îioe- 
strat^ ; ami otirîtv si'l dimy aqehi Kristofor^ E^ 
skojiat^ monasterwhl Fel-Diod kv t6t0 nertinenţiil^^ 
Benitvrile mi folosele kare le a aBYtv din Bekkne snel 
Eoîşkoaatv, insik ki awsţe kpndiţi¥Ql ka el; din avei 
mpnasleriv si» mirtşriseskt kredinija rre^^^. tsţi» 
rpr$ ^elor^ ne ae knine, si'l înneţe» mi ^i>;^rte 
mi şh neflenşeskl» ne «el rel : i^i If^:^^ nirtiil rele,; jm 
îi^vimir amasti» d^re prin pn^ea \ a^est^ kl>vV* Wa 



praeseMium ai|;Di6cantes quibus ei^pedJA; uniY^mif^ 
quo4 nos -cum ,ad jsupplicsation^m incHomUonâtn^flide-* 
lijULQi per eas pro parte Aeyejfendi , a0 Religjio3i viri Oiri^ 
ştopbori Maiestăţi noatrae factamii tum vero înckiebi 
nieritis, virl^tibuaque, ac gnse^^orum litteraonn. s<ăei»r 
tiae suficienţi peitîtiai quibus ipsumi picaedictiuntikmft 
gnituinq^e e^se»: intdileximuş.; Jiorum igitur inlultu 
Episcppatum Claustri FeUDiod cym omnibus eius jE^ţi-^ 
scopatus pertinentiisy ac provealibus^ et emolnlneţitUE 
quibuslibet ad eundem Episcopatum ab ftntiquo pro- 
venire solitis, eidem Christophoro duximus dandum, 
et concedendum, ita tamen, ut ipsţi fidem graecam ex 
iUo Claustro illiş, quibus interest profiteri^ et erudi- 
re, perversos vero , ac malis moribus îmbutos casti-. 
gşrei et puniie possit^ iaio damus, cpncedimus praesen- 
tiuip per vigcrem- Quo cji-ca robiş univers» M^ger. 



X«WX 

kâre katsi» bt> koihniîhdi>ni5 b6i> mwbrS flreoţilorî 
Kl>ln:rbriIorv, mi tirtiirory omenilorS de Bert ne stare 
tai kandiţisne kari nilbrt>jriseskî kredinţa rreqeskl>, 
nrekmtiv s'a zm mal stSY, ka de aiql înainte si> re- 
kirfiointf ţf ne nrezistl Kristodorv de Eniiskont al mo- 
liasfemhl Fel-Diod, si askiltaţY de dînstl mi si> Bi 
svnmneţl \tîj mi si'l daţi mi si» fa^eţT si 'i se dea to- 
te Benit^rile kare av obi^Inisiti a se da din Bekime, 
Itt saY omidtl hi kare Ba anta a^şasti karte, fi>n> 
Ber o imnotriBire ; altminteri si nv faceţi. A«ieasti> 
k^rte 8*a rcnetitS mi s^a dat* ArititdrwlTfl. DatS în 
Alba-Jvlia Binerl dTni Dvminika B^sk^raţiBi , anini 
Bomnihr 1357. IsâbeHa Regina, m. p. 

♦n tmiil 1557, se nriîmi (recepta est) nrîn legi* 
le stâttlil relîgivnea LSterani, în 1564 ^ea Kalsini, 
mi în 1571 qea Ariani. — Dvni ne kx modul acesta 



rnm Presbyterîs, ac alterîus cuîusvîs status et condi- 
tionis hominibus graecam, ut praemissum est, Fidein 
profitentibus, harum serie mandamus firmîler, quate- 
hus annotatum Christophorum a modo pro Episcopo 
daastrf Fel-Diod recognoscere, ipsique obedire, et ob- 
ti^mp^are, proventusque suos ab antiquo solitos, qua- 
lescumque sint, eidem, vei Homini suo praesentium 
ostensori sine ulla renitentia administrare et admini- 
strări facere modis omnibus debeantis, et teneamini, 
secus îgitur nullo modo facturi, praesentibus perlectis 
exhibenti restitutis. Datum Albae Juliae feria quînta 
proxima post Dominicam; Jubilate, anno Domini 1557. 
Isabella Regina m. p. 



XÎ06X 
noYele sekte ai tmmfatv de biserika katoliki», îniie* 
nsri> a attaka mi biserika. Rominilori de riul orien* 
tal. Mal mare strik'bqHfQe dintre tote avadipsi Kal- 
fiinir, kari era net mal nvmeroml îni nrin vrmare^el 
mal nttinliV dintre SnnrI. Ilrin insifflarea acestora 
loanne Sigismind^ Ui> nronrietatea Lankrimt dela 
Mitronolitid Romineskv nentri ki n'a BrvtY st nrii" 
meşki> sekta Kalaini» iui o dede EniskonilvY KalRinY. 
Mitronolit^l skirbitv de assYorirI nirisi Transilsania 
mi se d^se în ţeara Romi>neski>. M^lţl Romml ka 
SI» skane de nersekYţi^nl trek^ri la Kalfiinismv. Eau 
skon^l Kalfiini înqen^ si>'ml dea tithl de Eniskonv al 
Unrtrilorv mi alRo mi n i 1 o r v.— Snrtril 
kari dela okksnarea T^nrariel nrin TYrqT, înqentserb 
si> treki» îo Transilsania , vrmari de aiql înainte mi 
mal tare din ^ >kavsa religisnil . tn nirţile smiiY* 
se A^triel m afla nrotekţi^ne nentri; sekta lorv, aler- 
rari ama dan» în nroBinţa «lea rVBernati> de sektaril 
lorv. Mosi kontribYire la strîmtorarea Rommilor^ ! 
loanne Sigismvndi Zanolia, dlni> qe a domnitv mir 
snrezeqe annl ( dela mortea m^mel sale Isabella ), dy^ 
HYre înkYngH^ratv de kalamitiţr, — • kml între altele 
în Transileania rebellari Sikiil ( 1562 ), hr% însi bl* 
tY^ de Fabriel MailatY, mi desnotaţl de tote liberti»r 
' ţile lorY, — mîri în 14 Marţii 157L Dote ki a fostY 
ma! bvnY Dormatiki de kîtY IlolitikY. 

^rmi în TlrinqinatY Ştefani Batori kare afli Yni marţ 
riBali în Kasnar BekemS Romm^l din Karansebemţ. 
Acesta skYli ne Sikî! înKontra IyI Batori nentrY redo^ 
bîndirea libertiţil oerdYte SYnti Sigismîndi; însi 
aqemtia f»ri bitYţ! de Ilrimaril lori. Bekemi se 
-nkise în kastelUl FînramYh! mi skYti ne lokyitoril 



Xa»X 

distriKtdtf sei de tribttd îmmsv de ki>tre Balori 
nentrs noiia Oftomani». Mal ne Yrmi» înkYDs;vvrati 
de Gioi^v Banfi^ fygi U Imneratoirbl Massimilianv. fn 
adf narea generali» din 1574 se deklan» de membrii ace- 
leia InimikYalţeriî, mi se onnri toti kori-e- 
'snodinţa k% dînsil smtv nedensa de a nerde kan^l. 
Kv tote acestea m linsiri» ^e*l qeli' înmtiinţa desnre 
tote, balv inaita uii în ţan». Din kare ka^i Bekeuiv 
neaviindv dobîndi dela Messimiiianv a^cistorFbl qenttY 
în kontra Itl Batori, trimise ne Emerikv Antonii la 
Konstamtinonoli mi ^er¥ dela norl-b Boisodatvl Tran* 
iâlBaniel» SiHtv snestv timny advni> el uimiml o ar- 
maţi» destvlv de însemnaţi» komn^sx din Germani mi 
'Sur%rtf intri» în Transilsania, ( 1575 ), mi fi»i*i» îndoin- 
%% 1l% ar fi mtvtY bate ne Batori, deki> n'ar fi lisatv 
ai»'l skane okkasitnea din mml konsYltîndl^-se Ia T^r- 
dakvl^nnril Transilaanl. nini» atm^I BoiBodxl nrii- 
mi aantore dela Tiral, îl atti»ki> d^ni» ^e în^enYse- 
rb inimele instrginţilorv a se stîmnira, milv nvse în 
fin». Bekemv se d^se la KassoBÎa, anol ia S^nrsar^ 
mi îosfîrmitv trekv în Dolonia. — Transileanil kari an*» 
BYkaserb armele k^ Bekemt, se sitari» în 8 Avnstv 
înaintea ad^niril generale la Tvrda. Nb'se BekemianI 
mal însemnaţii nerd^ri» kanil mi tote nronrieti>ţile lori, 
trel-ze^l mi natrv se sDÎDz^rari» la Ferla , Sikvilorv 
li se tiiarb ni>rile mi Krekile. — Aqeasti» krsdelitate 
innerremte kY totvl ne Ştefani Batori, ne kare IIolo* 
mîj ne aflindv între sine ^ni omv în stare de a'l r«* 
Berna, îl alesei*i> llege al lorv în 14 Dekemsrie 1676. 
Starea bisericii Komiuilory ni; ne este kvnoskiti» 
sYuti rYBernil anestvl Ilrin'iinc , dan se nare a ti 

XXVII. 



fosiv nr^-tristi», de ori ^e, în adsnarea general^ a 
ţeril din annil 1577, sydIy Kristofori Batori ^rmitcr 
rivl hi Stefanvi se amezi> « Ka Rom'bnil kari Boti Brea 
81» ninseski legea rre^eski, uii siask^lte dormate* 
le kalfiine în limba lorv, si> a)bi> Boie de a'ml alege 
Eniskonv kare si> attîrne totY de^na dela Eniskonil 
kalfiin^. » 

SlibiqHfnea omeneski, mal BÎrtosv în hknrile re- 
ligiose^ este inesnlikabili>. lînrtril nîni ne tinmil 
reforini>^HfniI n'aBea de kîtv ki>rţY latinemtl în bise- 
rikii ; dwb ^e se reformări întrod^serb limba lorv 
^ea^nrvreski. Rominil, liberi de a nrofessa limba 
$a nronriei în tote offiţele biseriqemtl , se serBia ki 
tote aqestea kv qea sloBâni din kare nv înţelegea nki 
iiiika« KoiiBtriDgerea de kitre Kalsinl de a înBi^ai 
dormaţe stnine biseriqel sale, îl fbk^ si» skrie mi sii 
tioxr^ki kirţl în limba sa nronrie* Kirţile Romii*- 
nemtl biseriqemtl ( înkal qele tinirite ) din TrMMÎlBa- 
Wf <ţatezi> de ne timnil aqesta. Ilredika (sloBenCi 
mte Kâzania), kare s'a tiniritY la BramoBv în anmi 
1580, în limba Rommeski, este iînv nrod'skti al 6t%* 
rxinţelorv Reformaţrlori de a iniţia ne Romml in dor^ 
matele no^elor^ sekte. Ny se mtie kîti întKneriki a 
risinitt a^easti karte în resaektil religiosv, dari» de 
btni» 8^mi fg de mare folosv în resnektid kiU^ril 
limbel naţionale. Rbminil deskisen okil mi de nm 
înainte roniri kv înqetisl slofienism^sl din kirţile lorv^ 
mi inqen^ri» a se ^erBi ks kirţi skrise în limba nro« 
nrie. — TotS în aqesti karte ni se fa^e k^noskîti ki^ 
ne aUnql rSBerna biserika Romm^ski MitroHotittl 
GenadiY. 



XMiX 

Kristoforv Ealori miri în annil 158 1, dim» qe nt- 
mise nrin^ioe ne fiivl sev Sigismindv Baton » abia 
îo BÎrsti» de nove annL-^ Iliai» kreskvse acesta, rvaer- 
ni atatvl loanne Feţi Rominvl rvaernatonvl ţi>- 
riL Transilnania fii linimtiti» mi in«ien¥se si» nrosnere« 
— - Dan» in annil 1586 se niskY o fomete forte mare 
mi o ^iHnni» infrikomatm mal Birtosi între konil, ama 
înkîtS nv mal aarmgea lokirile destinate nentrv înrro- 
irbwwni.— Totv in aqesit annt se tirbin» statvl de 
ki^re Ihvli Ma^lkami, kare firadiindv Tir^iilorv tnv 
tribitv îndoitv se ntmi Boiaodv de kilre a^emtia; 
insi» fv rrîmninsv de StefanY Regele Iloloniel, mi tre- 
bsi si'ml kaite mîntvirea în treqerea la Maxomeda- 
niamv. ( T^nil zikf ki> mi Ilaslv Maqlkami ar fi fostv 
Bomuii )• 

tn annil 1587, loanne Teţl din kavsa bitrineţe- 
lorK denise demnitatea de Fibernaton^i milţimindi- 
se kv titlil de Konsiliarfv mi Kanitanv sînremv al ţe- 
r^; Hurb Sigismmdv In riBernil în uimele sef.-— 
Sigismindv domni ka tnv konillv tiranv. 

Aiiesty Ilrinqine nestatornikv otirî înanntl 1593, 
SI» skane Transilaania de ssntt notestatea Txrqilorf, 
mi inkeie ( 1594 ) vnt traktatY de annxrare kommt^ni» 
kv Imneratonvl Rvdolfv II, kv Mixail Bitezil Domnul 
ţeril Rommemtl mi k% Aron Domnii MoldaBiel» mi 
inaiti» totv de o dati ne Sîrbi a annika armele neutri 
redobîndirea libertăţii lori. — Kazaqil dini aqesti trak- 
tatv destronasen ne flrinvinele Aron în MolJaBia, Si* 
gtsmmdv trimise o armaţi» Transilsani» kare'Ii resta- 
bili în Ilrinqiaatv, mi tott de o dati» esnedi ne Sie- 
fanv Bekemv mi ne Miu(v Xoraatf ki 2000 deumeni 
in ţeara Romuieski». tn 13 NoemBrie 1594, se mişeii» 



toţi Ttr%\l din lamlf iui din Bikvreintl. MixafS hhtt 
mi lisi GivrgHd, «letatea de Floql/R^mqFKk^l, Dîrstonl 
— b%tv ne Titarl mi ne T? rqil kommandaţY de Mt^ 
stafa nama, arse oramele ţisr^emtl de a drenta Dvni»«' 
ril, mi se întorse in tmmfi la B^k^remlL Geaeralil 
Transilfianl se desbinan> între tine, Mixail îi trimise 
la Sigismtndv mi n^e General neate armata TransiU 
Bani» ne Albertx Kiraii. — Kirali bitv TvrtikaHi, Bnd-^ 
la, mi arse Nikonoli.^- lnsi> desbinarea între generali 
ka^si» neînţelegere mi între (Irin^nl. tu traktatvl în^ 
k eiatt de- Sîgism^ndv kv Rodolfv II, se definise lui 
si» n^ se £iki> na^e kt Tvrqil fi>rb mtirea Domn^liI Mol- 
dasiel mi al ţeril Rom%nemth tasi» SigismYndv ib 
annvl 1594, nriimi biik^rosv dela Sîrbi ka si» i se den 
tithl de Transilvaniae et Rasciae Rex, Moldaviae el 
Yalacbiae gloriosissimus Princeps. Ilroiektele sale se 
desBoltan> în anntl 1595. Domnii Moldasiel mi al 
ţeril Romi>nemtt îl firidsiserb &Ynn¥nere mal înainte 
de ^e le trimisese el aiKvtore din Traunsilsania , mi 
Sigism^ndi 1xt> titUl de Moldâvîae et Valachiae Prin- 
ceps, mal înainte de. ^e s'a skrisf akt? 1 a^ela. Snre 
a da n^tere a^estvl aktv, trimise SigismYndv vnv kornv 
de soldaţi în Moldaaia, ka si ridice ne Aron vel nU 
rîtt de boHirI fc* ar ţine kx f sr^îl , mi st> ntc în 
lok^l IsY ne Ştefani Rxseant kare firbd^i asktltare 
flHnqenelvI TransilaanY. Mixail se afla într^o stare fiN 
kYrkati>, kv Ternii se strikase, si>')ail roaYfaki> inimic 
mi ne Transilean! n:8 se înkvmita. Ama dapi> trimise 
la AlbaJxIia ne Eistirniv Milronolitîl, ne TeofilS Eni* 
skon^l RîmnikishY, ne L^ka Eniskoniil Btzi>ilttj kie 
Bomiqil Mitrea mi Kristea, ne LoroftiţiI Dimitr^, lire* 
da mi Borkv, ne Bistiaril Dani mi Teodosiv, ne 11» 



X213X 
stelnmil Radi mi Stamate, ne Kli^iaril Radi mi BiiH 
tilli, k% instrvkţiteea de a svbskrie sYnnisnerea la 
nrinqinele Transilsaniel , îusi> ks kondiţiinea ka tote 
BeniUrile Ilrin^inatvhl mi ,t6te drentirile vnite kt 
dimnitatea Ilrin^ineski, si> rimiie nrin^ienelvl Romi>- 
neskv. Intre deintaţil mal sysy nimiţl se afla Ynil 
kari era inimic sekreţl al hi Miţail , aqemtia denxr* 
tuids-se dela instnkţivnea daţi , s^skrisen» în 20 
MaFS. 1595, rav akt$ forte imiliton^ nentn Domnii 
ţeril Romineml, fbkîndv ne Sigismigndv SiBeranY k>r^ 
mal neste Ilrin^inatv. Assemine kdndiţisnl sibskrise- 
vh miboFaril MoldaBianI înnYmele noihl Domni Ste- 
&nvy în 1 Imii 1585.^ — Ki modil acesta striki Sigis* 
mtndi adeBirata inire mi konkordie între Transilsa- 
nia, Moldasia mi România, mi îmnrbmtie semînţa de 
diskordie între Rominl. 

Siltantl Mexemede seotbrî întra^veasta, sineden- 
a^ki» ^erbiqia \iA Mixail ki toti» nvterea sa. tndafb 
la înqenvtil linii lil Imii trimise o armaţi de Titarl 
in MoidaBia mi Rominia, îdsi> aqemtia se reîmninse- 
n» de armele Kazavilorv, Rommilorv mi ale TransiU 
Banilorv. Dan» ki milti mal terribil'b h annroniarea 
Hamei Sînan în tot$ a^ea aari, ki 200,000 de Tvr^L 
Mixail ki o armaţi abia de 16,000 militari biti ne 
Sinan în memorabila lint!b la Kilin>renl. Fiindv îd- 
srb k% nerdise milţl mi dintre al sel, se retrase kVi 
tre mmţl mi se amezi dinaintea fetiţii Ivi Nerrv Ba* 
di; Tirqil liari Briila, Bikiremtil mi TîrroBÎmtea^ 
7— Akvmv nleki mi Sigismlndv din Tr^nsilsania: kv 
o&tea sa, Stefanv RisBanv înki reBeni din MoidaBia 
kv o armaţi miki dar> bine disvinlinati. Mele trei 
armate se întîmninan ne maUl DîmboBiţel, nirqesen. 



iui Iun» TiiTOBimtea ; Sinan flama aidndv aqeast^ 
fiiini> 86 retrase nrin Giwgnr mi treki Dmirea; 
at*mata mirb trekv ne lînn» Bvkvremtl îa marmirl 
renezi ka s% asinrb ne Ilama, attaki> armata tvr«^ 
ski> iînrb DYDire, mare narte dintrînmil skun» nestcf 
an», milţl fsn» Y^iml ; Giviţ;iv se lii» k% assalti, mi 
toţi Ttrmi dintrlnsil se i^isen» in 27 OktomBrie 157S. 
AveasH» BÎktorie însemnaţi» fbkv sromoti în toti» Evrona. 
*— Sinan se retrase rYonnatv la Konstantinonoli , nn 
miri dt simnrare în 3 Marţiv 1596. — Sigismmdi^ nvsS 
în mirare de Biteiria lH Mixail, în^eti» de a fa^e nre-^ 
lensiYnl nroste nentn ţeara Romiineskiy mi se tntor- 
se in Transileania ; de akolo nlek% la Ilrara la Imiie« 
ratomd Ridolfv II, ka si» se inţelen» desnre a»KStor^ 
le mvtule înkontra Tvrvilorv. — Blixail b'bts iuanml 
irmitonv ( 1596 ) ne Xanvl tbtireskt kare, svnts are- 
destv de a'lv îmcbka ki Svltanvl, senise si»'lv inmâ- 
le mi si»'lv destroneze; din'aveea trekv Dwrbrea du 
demoli Nikonoli. 

Sigismvndv se întorse in nrimrbBara anntltf 1596 
dela Ilrara, m afli» Transilsania tvrbvratb de S^tL 
Mixail nleki» kitre sfîrmitil a^ehtami annx în Tram 
silsania, mi se înţelese ki Sigismind^ desnre noi 
nremiraâBe ui kontra Tirvilorv; dar toţi de o. 
afli» mi nlanil toI kiriosi al Ilrin^enelil nelU nesu;^ 
tomikt de ă se lemda de Ilrinvinatsl Transilsaniel mk 
de al >«ede hi Rodolfv II. Bizîndv ama dan» k% Si^ 
gismtndK are de ktgetv si» ibtre ki Imneratonvl im 
atari traktat^, otirî si iea narte la dînsele, mi koMemr 
fn inimi» de ase fa'qe el însiml nrin^ine al Transilsa-^ 
niel| mi kimodvl acesta vnindv nvterea Rominielks 



XM5X 
a TramilBiiiidţ n'ml întemeieze mal bine essistiiiţt sa 
vea nolitik^. 

Mijudl dede ama dan 1«I Sigismindv, kîodi a«ie- 
sta nlekii la Ilrara în ierna annYlYl 1597 , ne Eanil 
Mkalvea de soţi ka si trakteze kv Imneratonvl de^ 
snre aceste ţerf. Sigismindi se leni»di> de Ilrin^inatv 
nvili dede Ivi Rcnlolfi II . — Mizail nemtiindt înkib 
nimika de aveast^ vessiune, nriimi toţi in a^el annv 
mi ttârv romi dela Ilorti» snres^mnv deîmmkare ki 
dînsa ; dan» totv de o datk remase în bmi» înţelegere 
kw Ilrinmml kremtitaf,- nriimi a»itoriv de bani mi de 
omeni dela Ridolft, mi se întiri ki o miliţie de 15,000 
de soldaţi bine esservitaţf. — Sigismvndv dmn» %e se 
iotorse în TranulB^nia se ki>i de vessimea fbkvti» Ivi 
RvdoUv II, mi offieri Ilrin^inatil mal întÎFv Ivi Kasnar 
Komimv, anol Ivi Ştefani Boqtkal, însfîrmitv Ivi Ste- 
fiinv lomika Rom'bnvl, Kan^elarHd ţeril, mi bin» nrin 
aveasti» Ivkrare o diskordie mare între Nobilii Tran- 
silaanieK Dan» în annvl vrmitonv (1598% Benin» 
Kommissaril Ivi RvdoUv milv îndvsen» si» nve în lv« 
krare ^essivnea fikvti», mvlţvmindv-se kv svmma de 
60,000 florini ne anni, mi kv Dvkatele de Onol mi 
lUtiBoriî din Silesia. Abia nriimise Sigismvndv aceste 
kondiţivnl mi se kii de nov, — dede nrin«rinatvl Ivi 
Ste£emv lomika, mi trimise în sekretv la Ilorti» nentrv 
intirirea Ivi. Alţi KommisarI noi sosin» în Transilaa- 
nia mi konstrinsen» ne Sigismvndv si>'ml îmnlin^ski» 
fBTbdvinţele fbkvte ImneratorFvUl. lomika se nrin- 
se de KommissarI, Transilsanil Hrsrari» kredinţi ivi Rv- 
dolfv, mi ţeara rbmase svntv rvBemvl Kommissarilori. 
A<iemtia trimisen» DenVtaţl la Mixail , kv o svmi» de 
10,000 ralbeni nentrţ ţinerea miliţiei , mi inkeian» 



X 216 X 
traktatv kv dins;sl k^ kondiţivnile, ka Mixail nd vrmi>- 
toril hi SI nBerneze ţeara Rom'bn^sk'b svntY nrotek« 
Vvnea Imneratorilorv Germani^ însi fi>rb a nliti Ber 
tnt tribvtY. 

Tote aqestea se 8kimbari> kîndv nestatornikil Si* 
gismYndv nleki> în sekretY din Oaol mi se bvssv ne« 
atutentatv în Khmv^ în 20 Avn(st« 1598, mi relvi rv-^ 
BernYl Transibaniel. Dari Sigism^ndv n'aBea akimt 
SI se t6mi mimai de Tiirq!, ni mi de resbvnarea Ivi 
Rvdolfv, de a^eea kivti îndati» si se îmnretin^ki> 
lairbml kv Mixail. Mixail nriimi nrietenia ki Sigis^* 
mvndt nvmal sxntv kondiţivnea ka acesta 8*b nv lase 
ne Tvrql si între în Transilsania mni» u fi el Domnt 
al aqeleiauil ţerl, mi fbridvi ki> la Intîmnlare de oe- 
Boie îl Ba aHcvta kv 35,000 de omeni. — RvdoUS sta** 
Diratv ne Sigismvndv norvn^ de Vqise ne Ste£smi 
lomika în SatVmare. — tn timnvl aqesta bitv Mixail 
ne Ilamil dela Diiv mi dela Dîrstorv kari intra* 
sen» in ţean», anol trekv Dvnirea, bitv N^Lonoli, 
Dind, mi deaasti» Bvlraria mi se intorse înkrbrkati de 
trofee la TîrroBimte. 

Sigismvndv nvrvrâ nestatornikv, se lemdi» nnml 
de Domnie (în 21 Marţiv 1599), nvse în lokvl set 
ne Birv sev Andreiv Batori Kardinahl, mi se dvsein 
Ilolonia. Kardinalvl trimise îndati la Miuil milv ri- 
n» SI intre în lentvri de nrietenie mi de anmrare 
kommvni. Mixail nriimi aceasta svntv kondiţivnea ka 
Kardinahl si nv se desnarţi niql o dati de Imnera- 
tonvli m SI norte resbellvl în kontra Tvrqilorv kv 
nvterl vnite. De alti narte fikv Kardinalvl o len- 
tvri kv lermia Domnvl Moldaaiel în kontra Ivi Mixail, 
mi înkeie naqe kv Tvrqil. 



X21TX 
Aceste irinirl fanarioţi qe ni nitvri si nlaki hi 
Mixail ; de a^eea înveni si kigete la misiri divisise 
snre a'jnl assekira staUl uii essistinţa sa ; fiki nrena- 
ratise nentrv resistinţa mi attak^l neqessarii. Toţi de 
o dati sokoti ki a sosiţi mi timnil de a'ui! nine nla* 
ail sei în Ukrare mi de a se faqe Domnv nesteTran- 
ftilsania* fu 13 OktomBrie 1599, adini la Illoiemtl 
milita sa qea komnisi din Romml mi din mare nar- 
te de Transilsanl mi de Sîrbl, mi fiki si'l Hiire 
asktltare orbi Beri înkotrov îl Ba dvqe« Dvn'aqeasta 
iileki în frvntea omtil ki toti familia sa kare Brs si 
iea narte din tote neriklele Ilrinqinehl; a»cinrîndY 
la nolele minţilori, deklari miliţiei skonil întrenrin- 
deril sale : Armata are si merri, în ^nraria într anci- 
tonvl lil Ridoliv , mi sa treqe nrin Transil sania ki 
BOia Kardinahlvl. De kîndv Kardinal^l adunase ne re- 
nresentanljil ţeril în Alba-Jslia, mi se dedese kv tot^I 
desfrînirilorx, intri Mixail kl armata in Transilsania, 
deklan libertatea Sikvilorv, mi'l kemi ka si'ml în- 
soţ^ki mi el armele. Samilorv kari ţinea kv Ridolfi 
le nmţie ki a Benitv ka si annere ne kredinqiomi! 
sînnYml al Imneratornlvl, mi si destroneze ne Kar- 
dinahl ^el înkinatv tsrqilorv. Kardinahl aizindi de 
^aveasti intrare a Rommilori trimise denitaţl înain- 
tea lori mi infiiti ne Mixail spre naqe. Mixail ţini 
ne denltaţl la sine, mi nleki kitre Sibiri. — Kardi- 
nahl Bizîndi nerikhl ad^ni miliţia sa la Sassebemi. 
Mixail mergea înqeti kitre Sibiti fiindi ki amteuta 
ne Radi Bizeski mi ne Banvl îîdrea ki armata din 
nirţile Kraiosel kare trebiHi si intre ne la tirnvl 
Romi. Kardinahl kiiti tote miHcloqele si se îmnaqe 

XXVIII. 



foslK nre*tristi>9 de ori ^e, in adunarea generaH a 
ţ^ri! din annil 1577, s^nlv Kristoforv Batori -srmitcr 
rivl Itl Stehniy se aiuezi « Ka Romanii kari Borx srea 
SI» ni»n»şeski> legea rreqeski», iui si ask^lte dormate* 
le kalsine în limba lorv, si albi sole de a'ml alege 
Eniskonv kare si attîrne totY de isna dela Eniskonil 
kaleinf • » 

SlibiqHfnea omeneski, mal BÎrtosY in hknrile re* 
ligiose, este inesnlikabili. Snrtril nîni ne timnil 
reformiHHfnil n'asea de kitv kirţf latinemtl in bise- 
riki ; dini qe se reformări întrodvsen limba lorv 
^ea^nrvreski. Rominil, liberi de a nrofessa limba 
sa nronrie, in tote ofiiţele biseriqemtT j se sersia kv 
tote aqestea kv vea sloBani din kare nv ioţelegea ni* 
inika. Kcnstringerea de kitre Kaleinl de a înBiţa 
dormaţe stnine biseriqel sale, îl fik^ si skrie mi s% 
tiaireski kirţ! în limba sa nronrie. Kirţile Rşini- 
nemlY biseriqemtl ( înkal qele tinirite ) din Transilsa* 
nia, datezi de ne timnil aqesta. Ilredika (slunene- 
mte Kazania), kare s'a tiniritv la EramoBv in aiiml 
1680, in limba Rommeskiy este înv nrod^ktv al 6t%- 
rxinţelorv Reformaţilorv de a iniţia ne Romml in dor-* 
matele no^elorf sekte. Ni se mtie kiti intmeriki a 
risinitt a^easti karte in resaekrsi religiosY, dan de 
blni semi fs de mare folosv in resnektvi kvUiril 
limbel naţionale. Rbmmil deskisen oki! mi de a^ 
înainte roniri kv inqetsl slosenismil din kirţile lorv, 
mi inqeniri a se serai ki kirţ! skrise in limba nro- 
nrie.— Totv in aqesti karte ni se fa^e kinoskitv ki» 
ne atmql ruerna biserika Romm^ski Mitrooolitil 
Genadii. 



■artea Rom^niloiiL KardÎBalvl desnerati iea hnrai îa- 
soţtti de mi mîki koroY de militari n>niţf mi oste* 
DÎţr de bitaie. TriDsileanil Bizindv ki> generalii Ion s'a 
■rÎDsv, mi ki» Drinqenele a figitYyîtjY'^aY a se retrage ;^el 
mal însemnaţi ofiiţiari Snrvrl resistv înki», dan» Bizîn* 
dă-se ii»saţl de al sel, iiv mi el fsra. înainte de a 
însera Rommil okkioi» tolY kiran^l de biitaie ; neste 
Bonte fvrv toţi ISnrvril, mi Romi>niI konrindir fote 
Honiţi^le mi 32 de tmari ale armatei Transilnane. 
De fie kare narte kikzissenb nîni» la 2000 de militarf. 

Aveasti» Biktorie* a Rominilori fik^ ne Mixail 
Domnv neste TrainsalBania, El nleki kitre Alba-Jvlia, 
mi în l«a Noemarie 1599, intri în triimfY în a^easti» 
kanitali>. Kardinahl arindv si hrh nrin Moldasia 
îa floloma, fs omorîtv de Sekvivl Blamv Eordeor în 
inbditrile dintre Transilsania mi Moldasia , mi kanil 
hi .fs adisv în Alba-Jilia la Mixail kare se îutristi» 
forte de.a^eaşbb nenorocire a Kardinahlvl, trimise dt* 
H^ trYnvl hXf mi'U înFroni în Alba*J«lia kv toti» nom- 
Bă kieeniti» isnYl {Irinqine^ mi.nedensi kv mortea oe 
cunorîtonv. 

Indati» dvnii bităHi dela lUellinberrt Mixail tri- 
misese, denttaţl la RYdolfv în al k%rtl nvme Ckkvna* 
fe.ţeara> mi ^erv dela dîns^l r^Bern^l Transileaniel. 
HÎBii la Benitsl resnvnsYlsi îmi SYonvse tote netlţUe 
^in Transileania mi imnirţi miliţia nrin komitate mi 
nrin. skawele din fsdul Reral, kommîndY-le de a se 
nvrta omenemte kitre 1oki;itoriI. Dari> militarii ^el 
de diaerse nemsrl, mal BÎrtosY Sîrbil mi Kazavil se 
nssen a nn>da mi a mehi^ mi kiuisnari nlmgerl de 
nartea lokvitorilorv în kontra lorv. Ancasti irmare 
adsse ne Mixail in mare koufssit;ue, de o narte arca 



)(220X 
SI nedenseski ne BinonaţT, de aUi> narte n% Brea s'b'ml 
lâk'b ininiiql ne militarii de kari asea trebnolii, mal 
BÎrtosv nentrY ki generahl imnerial, Giorgii Basta, 
intrase în Transileania a ^inqia zi dYni> bita» vea 
memorabili», kis nretensivnea de a kcmrinde ţeara îa 
nomele Imneratorp^hY. Mixail trimise alţr denita^ la 
Ilrara, ne Ban^l Mixalqea mi ueLorothtil Stolka» în^^ 
sl> nriimi nsn^nsi , ki» kvrîndY Borv Beni Kommis- 
sari imneriall însirqinaţl k% risn^nsil deqisisv. Mi* 
xail Bizîndv akimv ki> kvrtea imneriall» are alte sko* 
n^rl nentrs iuteressele sale, kemi» în 20 Noemarie 

1599 o adunare generali> în Alba*Jvlia, în kare fbkv 
sis i se dea de ki>ti^ Transilsanl nroBisiisnile trebvin* 
niose neutri nvrtarea resbelhhl^). fa 9 Fearvartf 

1600 kemi alti> adunare generali», mi kommîndi»' No- 
bililory si> se nrenare snre resbellv. — Sikvilort kari 
ţinisen» kv dînsvl, le dede libertatea lori qeademal 
înainte mi'l skiiti de ask^ltarea lâ Nobili, SYmmndi'l 
nimal la Dreritoril ^el alemi dintre- dinmil, Ronii>iii** 
lorv din tote klassele , însi» mal alesv ţeranilorv le 
arxti> mari faBorl, mi'l annin> în kontra SamikHY mi 
a l^nrsrilorv. Aceste misiri fbkYn> ne VnrsrY mi ne 
Saml'si kigete la modirl de astrika IkI Mixail, kare 
în adeBirv nx kixta de kîtv libertatea vniaervalii ^ 
lokxitorilory, kiql deki» ar fi Boitv, nxtea nri-lesne 
nrin skxUarea Rominilorv s% se skane deatari rioali, 
însi> el se milţxmi kx nedensirea kanetelorx nartikv-^ 
lare ale îînnotrieitorilorS mal ^erbikoml. 

tntri aqestea, sosiri» mi Kommissaril imneriall kv 
milte Borbe formose mi kx o Dinlomi» nrin kare 



*} No! amY nibUkatv artikvUî a«KftleI aJiBirl, oagiM 585, ToMil U» 



X221X 
RYdolf^ fa^e ne Mixaîl Ilrinqine ereditartS nesteit^a* 
ra Romin^slcb, dan» mi kv ordinea ka si esi> din 
Transilsania, mi s% intre în ţeara Bomineaski> snre a 
okkiina ne T^rql în nirţile D^niril, nentrY karelm- 
neratorHd îf sa trimite bani mi omtf. Mixaii advni> 
ne boHirly ţinv SBatv kv dînmil mi resn^nse în fine 
Kommissarilorv : » Si snye ImneratorHdil ki el krede 
ki> a meritaţii denlinY IlrinqinatYl Transileaniel, mi nv 
Ba emi de lokv dintrInsYl ; kontinvarea asKYtdmhl 
anntal în bani o amt^nti kv toti sekiiranţa ^ ki dâ* 
ki nt fia TivmdLy el îiul ea întorqe armele în kontra 
Imneratorivl^ mi *I fia anta kînv'! linseskv omeni». 
Nestâtorniktl Sigismradfi Batori înderonatv de T^rql, 
de riolonl mi de Knr^ril fVgiţly se otirî si Bie larb 
mi 'si'ml iea nrinqinattl în Transilsania ; ama dari> in- 
tri ks Ilolonil mal întii% in Moldafiia mi se ini kv 
Ieremia Moaila kreatvra Ilolonilort mi inimikvl lU 
Mixaii. Aqesta^ drai sBafsI nrotektorilorv sel, fikv 
o inktrsi in ţeara Rommâsk'b mi întrod^-se ne Si* 
meon MoBÎla drentv Domni al ţeril, mde era ne tronic 
Iletramks find Ivi MixaiK Mixaii îndati qe avzi kii 
Ieremia a întratf în ţeari, nleki ( 6 MaFv 1600 ) de- 
la &lba*Jslia, k% o armaţi nYternikl^ intirb .îil^omi- 
. nia^ reni ne Simeon^ ntrqese kiti^ SvqiaBâ vnde amin-* 
•^e ne Ieremia, îl nvse în fsn mi'lv strîmton în for- 
tireţa Xotinihl, de vade'lv konstrinse si fsnînllo- 
Ibniai anol trimise armata sa si nndeze marginile Ho- 
liniei , mi el se îotorse la lami mi si svi ne tronv. 
De ak^mY înainte Isi titlsl de y> Ilrinqine al ţeril Ro« 
liimemtl , al MoldaBiel, mi Trănsilsaniel. » Moldasia- 
Bil qerea si le dea Domny ne find sei Nikoli, însi 
Mixaii sokotindi ki aqesta e nre-tîniri de a nserna 



X222X 
o ţean, lisi» rmernitl MoldaBÎel în mîaile a natnr 
GeDerall, mi el se îotorse la residinţa sa Alba^Jvlia îa 
Trafiailsania* De aiql n^mi Domn^ Moldasiel ne Mar* 
ki (ml nrinqiaehl Iletrs. 

ta Transileania aHCVDserb noii KommissarI imne* 
riali kf ordinea ka Mixail si> las^ IlrinqinaUl aqestel 
ţerl hi RvdolfiŞ (mi LoktţiitorFsUl seiBasta), mi el 
SI $e milţimeski» k^ Ilrin^iinatele Moldasiei mi al Ro- 
mi>niel. Mixail kemi> o advnare generali> (20 Ivliv 
1600)^ mi fbki ka Renresentaţil TransiUailiel sVl >ni* 
re kredinţi>. Hiniv kîadv ţinY inki advnarea seni tnv 
altv Kommissarfv imnerial, Bartolomeii Ilieţi mi a^v** 
se hi Mixail a»vtorH(l de banl^ diaerse dar«rl ,. titlil 
deKonsiliarii imnerial mi de rxBerna» 
torival Transilsanie I.— ^ Svltan^l ÎDki» trimir 
se ne vnv Ari» kare'l adise vni fermanv mi. diaerse 
semne >de distingereit Hriimirea acestora nx malţxmi 
ne Kommissaril imneriall, iosi» Mixail le resnxnjse kii 
ama nere dinlomatika ka si» se norte.— Acesta fi 
nxntll qel mal înaltv al niirimil Ixl Mixail Bit^zd; e) 
aaea sxntv sfbninirea sa qele trei nroBinţe nrin^iim|9 
ale Davel. tDsi> mrţile oqidentale ii linsea ink^, el 
qera mi acestea dela RxdoUv kx qeti>ţile KstXi Ba^a-t 
mare mi Oradeamare, afan» de acestea tithl de Urin- 
qioe.ăl ImaeriKhl. iientrx sine mi nentrx-£ivl sav«— -^ 
Dari»' norokxl înqenv a'lx lisa lie aiql înainte» 

.Ndbilil Snrxrl norniri»* intregi asxnra hi MixaiU 
mi trimiseri> ne askxnsv denttaţi lâ Regele llolonid» 
ka si> le trimiţi ne Sigismxndv, mi si» amute ne Iere* 
mia Mofiila a intra în Moldasia mi a hkra in konti*a 
hi MixaiL Amtentîndx aenirea hi Sigismwd^ el se 



Xft23X 
adTnari» Ia Torda mi kiitari mmlo^e de ase Imno- 
tribi nrinqiaeht RominY ; Bt^zindi însi k% Sigism^ndv 
intîrziez^y kiîtan» si> trari> ne Basta în nartea lori, 
ÎI offerirb liî rvBernYl teri! , mi findvin» ki> sorii 
SI» se siiiYe ImneratorH^hl deki>'l Ba skina de Mi&ail. 
Drin acestea biran> noicb didkordie între Mixail mi 
între Basta . — tn fini T^nr^ţril denlinv înkredinţaţ! 
ki> Basta le Ba sta înlr'a»cstorFK, otirîri» a se reBol- 
ta« Mixail înţelese iîrzi^ intrigile lorv; at^n^I trimi- 
se la dinmil do! denvtaţr, ne Radv Khqearil mi ne 
Ban^l Mixalqea k^ k^BÎntU ka si> se ăstîmnere.* Sn- 
TYrit însimerbiţ! sk6seri> kv larm% ne Denotat! din 
adunare* Aqeasta (}s semnahl de resbelli. Miiiail iui! 
adYni> omtile mi le amezi» ne kîniniil XoltY-Maremv . 
Basta k% Germani! mi ki ^nrtril seuYse la satslMt* 
risli>v* Mixail l«ase o nYsi>qFKne aBantagi6si> intr^ 
MaremY mi între Dealv. Basta Bizindv kiî în atare 
lokx ni note si» mituqe omtile Romi>nemt¥ snreaBeni 
la bătaie, se retrase kitre D^me. Mixail se Hsi kt 
modfl aqesta s% se trari> in laţv; el krezY ki'inîmi- 
înl se retrari de friki, mi kGromindi» k^Uirie! si aller- 
ge dim e!. Dan abia eaiiseri omtile Romlhetntî fn 
kîmniy mi Basta stitv ne dealv, mi înt6rse tinsrile 
mi nvmqile asYnra Rom^nilorv. Aqestv fek'v nvse ne 
Romi>n! îd disordine mi în f«ri, M*lţ! sirîrb în Ma- 
remvy qeilalţ! se retraseră k^mv nitYrb. Se ziqe ki 
înaqeastb zi ( 18 SentemBrie 1600 ), ari fi kizxtvnî- 
m> la 11,000 militar! de nartea Rominilor*, Mixail 
Bizindi ki> .fsrtxna i'a îutorsx dosiBl, alem la Alba- 
Jvlia, skimbi> kall^l, l^i> kv sine tesaxrele sale/ mi 
nleki» kistre BramoBV, mi de aqi intri în ţeara Romi>- 
n6$ki>. A»(«nrîndY în ţearb| avzi ki mi în MoldaBia 



X224X 
sÎDt miuikirl astnra sa. Generaltl Zimoiski intrase 
ks o armatb nolonesi» nvmerosi ; Mixail kt omtile 
kare le aflase iu ţeara Romi>ncski> la fuvl scy Iletra* 
skv, alerrb în Moldasia în kontra IIolonilorY. Dari» 
««euitia înrroiuaţf de Kazaql, întreqea kK mtltv nv- 
terile Rommilori. Rommil hvh bitiţl la TelennY 
linrii rî«l Sei^eti. Mixail alerri» în ano! kitre ţeara 
Rommeski ka sx'uil restrinn niterile^ însi fiindv ki> 
i se inkise dr^tm^l^ trekt nintre mvnţ! în Transileania. 
Zamoizki trimise dvni dinsiBl ne Moise Sekeli kt re- 
fugiţi! SnrtrI uii kv tni kornv de Ilolonl tmorv în- 
armaţfy ka sili oreroneski» kuirv mi în TraesilBama. 
Sasta ui Kommissaril imneriall se onn^seri mi le de* 
der% de mtire si> ns kal<ie în Transileania mi în Ro« 
muuay ka în nimte ţerl imneriale» kiql altmintere Borv 
ridika mtere în kontra ntteril* Zamoiski sti»rvia nen- 
trv introdvqerea IyI Sigismisndv ; Transilsanil trimise- 
r^ la dînsYl ne Stefanv ^iaki ^ kare nrin nolitika sa 
uitii si> faki ka si> se retrak^b armata Ilolonesi».— 
Mixail trekv neste mtnţl in ţeara Rominesk'by aiavnse 
la TîrroBemte, lis^b avi ne fiHfl sex Nikoli mi ne 4el 
trei fraţt Btzemtl kt oştea kare se afla în lokv, mi 
nleki» la Kraioaa ka si strînri o nov^b armaţi»* nini» 
se afli» el în KraioBa, fraţii BvzemUT' îl BÎndiri, trekv- 
ri> de nartea Ilolonilorvi mi într'o înţelegere kv a^e* 
mtia niminb Domnv ne Simeon fratele Ivi Ieremia Mo- 
Bili». Miliţia MoldoBiani> mi ^ea Floloni în^ensn» a 
fave nridi^Hfnl înfrikomate în ţearii ama în kîtv mi 
BYzemtil s^Hcvnserii si se kiieski de fanti lorf ^ mi 
trcfkvri» neste Oltv la Mixail; a^i ad^narb o oste, mi 
se întorseri în kontra osneţilorv ^elorv nriditorl ; 
se fi>ki 25 NoemBrie , lînn» Argemv ; însi» 



Rbm^nil nierd^n». Mixail nemtiindv aktfnv ^e si mal 
Mchy 86 oti>rî SI» se arsnqe în braţele Ironeratonvltl. 
Iun ana dari> ki sine ne Banri Mixalqea, trekv nrin 
Transiliania mi Snraria kiJlitorind) kitre Ilrara ; în 
85 DekemBrie axcvnse la Bienna, dan> aqi se onnri de 
a merge mal denarte. 

fn Transilsania înki» era hkrsrile knirv ama de 
înkirkate. Stefanf Miaki kemi» o adtnare generali in 
Stt OktomBrie 1600^), mi înmtiinţi ne IniaeratorHd; 
« K'bf d^ki» ni trimite ne Arxidsqele Maseimilianv în 
Transileania, et 'ml sori alege ydy Ilrinqine. Ilentri 
Mixail înki» qerin» si'lv nedensesk'b sav sik'lv dea 1n 
minile Transi^eanilorv. Tote doni>qHfnile mi ordinit»- 
wnile hi Mixail s% se desfiinţeze, 8fari> de vele fi- 
kvte \%t %aki ; toţT RommiY mi Armenii qelf de noft 
kolonitaţY si se roneski din ţean» ; Sxktil ka nar*- 
tisan! al hi Mixail s'k nerzi tote libertxţile lorv, etc». 
Imneratonvl întirzie kx n>sn$nsxl ; mi Transilsanil în- 
demnaţi deTxrqf mi de IlolonY, aleseri> Ilrinqine tari» 
ne Sigismxndv. Basta kare abia skini» kx ai^ţa din 
Transilaania, înmtiinţi> din ?^stv ne Imneratorn;] de 
tote aqesle întîmnlir). ImneratorHfi înri«dii akxmv ka 
Mixail si mârrk^dela Bienna la Ilrara, xu de mi ancxn- 
se în 23 Marţiv 1601. Mixail mtix nrin bxnele sale 
maniere s% konainrb ne ImneratorFK desnre innoqen^^ 
ţa sa. Khevenhiller snxne ki intratîta se rekommîn- 
dase la Rxdolfx, în kîtv aqesti Monarxx xrîtort^ de ki^ 
aitorie, Borbia de a se kisitori kx Florika fini Isi Mi« 
xail. Kx tote aqestea MinisterFxl se konsxlfb mxltv, 

*) Noi BOKT avblika mat Xirai ArtikTli! a«iestei aclfinirf. 

XXIX. 



)(216X 
traktatv k% dins;sl ks kondiţivnile, ka Mixail mi irmi- 
toril hi s% nBerneze ţeara Romin^sk!» sYntY nrotek* 
ţivnea Imneratorilorv Germani^ însi fbra a nliti Ber 
«nf tribvtv. 

Tote aqestea se 8kimbari> kindv nestatornikil Si- 
gismvndY nleki» în sekretY din Oaol mi se BVSsv'ne* 
amtentatv îo Khmv^ in 20 Avrisstil 1598, mi relTn» n^ 
BernYl Transihaniel. Dari> Sigism^ndv n'aBea akimv 
SI se temi niimar de Tirq!, ni mi de resbvnarea Itl 
RvdoUv, de a^eea kivfb îndati si se îmnretineski» 
lairbml ki Mixail. Mixail nriimi nrietenia ki Sigis* 
mi»id1t nvmal svntv koQdiţi^nea ka acesta 8*b ix% lase 
ne Tvrql si intre în Transilaania mm Ba fi el Donint 
al aqeleuiuil ţerl, mi fbridvi ki la întîmnlare de ne* 
Boie ii Ba a»«ta kv 35,000 de omeni. — RvdoUy sta** 
Diratv ne Sigismvndv nor^nvi de tqise ne Sta£uii 
lomika în Sattmare.-^ f n timn^d acesta bitv Mixail 
ne Ilamil dela Diiv mi dela Dîrstorv kari intra- 
sen» in ţeari, anol treki Dvnirea, bitv Nikonoli, 
Dindy mi deaasti Bilraria mi se intorse înkirkatt de 
tix>{ee la TîrroBimte. 

Sigismindi n%rtT& nestatornikv, se lenidi nnoil 
de Domnie (în 21 Marţiv 1599), nvse în lokil seţ 
ne Bin aey Andreiv Batori Kardinahl, mi se dvse în 
Ilolonia. Kardinahl trimise indati la Mixail milv rt* 
n» si intre în lentiri de nrietenie mi de anmrara 
kommxni. Mixail nriimi aceasta s%nii kondiţitnea ka 
liardinahl si nx se desnarţi niql o dati de Imnera- 
toradi qi si norte resbelhl în kontra TirqilorS kx 
nvterl xnite. De alti narte fikx Kardinahl o len^ 
txri kv Iermia Domnvl Moldaaiel in kontra hi Mixail, 
mi înkeie naqe kx Tvrqil. 



Aceste irmirir fanarioţi qe n% n^tvri si nlaki hi 
Mixail ; de aqeea înqenv si k^gete la misiri diqisiee 
snre a^I assekvra staUl iui essistinţa sa ; fikv nrena- 
ratise nentrv resistinţa mi attak^l neqessarFK. Toţi de 
odati sokotî kiasositv mi timn^l de a'm! n^ne Dla« 
n^l sey in Ukrare mi de a se faqe Domnv neste Tran- 
ftilsania. tn 13 Oktomerie 1599, ad^ni la Illoiemtl 
milita sa qea komnisi din Rominl mi din mare nar- 
te de Transilsanl mi de Sirbl, mi fbki si'I HC^re 
ask ti tare orbi Beri înkotroY îl Ba dvqe« Dvn'aqeasta 
oleki in frintea omtil ki toti familia sa kare Bn si 
iea narte din tote neriklele Ilrinqinehy; a»rsnrindY 
la nolele minţilori, deklan miliţiei skon^l întrenrin- 
deril sale : Armata are si merri, în ^nraria într'aHCY- 
tonvl hi Rvdolfv , mi Ba treqe nrin Transil sania ki 
Boia Kardinahhl. Fie kîndv Kardinahl adunase ne re- 
nresentanljil ţeril in Alba-Jslia, mi se dedese kv tottl 
desfrinirilorx, intri Mixail kt armata in Transileania, 
deklan libertatea Sik^ilorv, mi'I kemi ka si'ml în- 
soţ^ski mi el armele. Samilorv kari ţinea kv R^dolf^ 
le ntnţie ki a Benitv ka si annere ne kredinqiomi! 
sînnYml al Imneratonvhly mi si destroneze ne Kar- 
dinahl qel inkinatY Tsrqilorv. Kardinahl atzindi de 
j^aqeasti intrare a Rommilori trimise denotaţi înain- 
tea lorv mi insiti ne Mixail spre naqe. Mixail ţin¥ 
ne denttaţl la sine, mi nleki kitre Sibîi*. — Kardi- 
nahl Bizîndv nerikhl adtni miliţia sa la Sassebemv. 
Mixail mergea înqetv kitre Sibipg (lindi ki amteuta 
ne Radt Btzeskv mi ne Bantl îîdrea kt armata din 
niil,ile KraioBel kare trebtHi si intre ne la t/srnvl 
Romv. Kardinalvl kitti tote mindoqele si se îmnaqe 

XXVIII. 



X218X 
k% Mixaili insii îndemertY. Mixail îl deklarb in sfirmitY 
kYratv : » iVndreFS Batori ka nirtinitori^ al T^rnilort 
mi desertatOFFK al kreiutinil'bţil si> se lanede de Dom- 
nia Transileaniel, mi &!> îmbrace Farbml Bemtmiâtvl 
noneskvy si se d^ki> în Ilolonia de "«nde a Benitv mi 
si> faki loki Isl Sigism^ndvy saY n^terea armelori 81» 
ot'bresk'b resKltatvl ». Kardinalvl mal 'în«ierki> inkiii o 
dati» de a differi rintira, mi trimise ne LeraUl Romani 
Malasnina la Mixail, firi» Ber ynv effektv; aqesta tz 
reţiniJtX în kastre nini la tiniul bitiiL (LînriBet- 
len zi^e ki> Malasnina s'ar fi aritati mal mvltv inî<- 
miki de kilY amikv al hi AndreFv, ka si> kiiutige de 
la Rvdolfy niliria de Kardinal , mi ar fi treksti de 
biini Boia sa în kastrele hi Mi&ail ). De^I ae otirî 
bitaMi în 28 OkromBrie 1599, între Sibii% mi mellw' 
berri. Kardinal n'asea dekitY now qiil militari, Mir 
xail din kontnb, anrone trelze^F de mii mi oaţv^-surer 
zeqe tinvrl. BitaHi ţinis dela 10 ore dimin^ija: luQl» 
la 8 ore sera. Biktoria rimase mvltv timăi motv 
rîti>; Andreii Barqial, Moise Sekeli mi iletrv l^sarv 
îmninsen ne Bominil qel nvml în disordine d^. îm* 
n^smkarea tvn^rilor^i nini» în l^fim^l Hisnidiel^ mi le 
han kîteaa ttn^rl. Dan Mixail se renezi mi^iiQSV 
d^ni f^rarl, loBi kv sabia ne isnil dintre ofBţiaril 8^ 
îl fbk^ se stea dela fsri, mi attaki inki». odaţk.mc^ 
Transileanil osteniţi; o hnfb sîngerosi mi în f triaţi» 
înqens at^nql între qele doTO armate. Rominil îo* 
BinrY, Generahl Kasnar KorniuiI mi HankraţY Seqel 
se arsnki» îu f^^rie HiriuiI as^nra Rominilori, darb 
îndemertî. Kornimv se nrinde de Romml, Ilolonil 
kari kombitea k% TransilBauiI se n]ek> mi treki de 



X219X 
nartea RominiloriL Kardisalvl desneratv iea fvra, îa* 
soţîti de Tni mîki korox de militar! nniţr mi oste- 
niţi de bitaie. TrâDsilsaDil Bizindi ki generalii lori s'a 
■rinsYr mi ki» Dnnqenele a figitv^îti^i^oY a se retrage ;qel 
mal insemiiaţr o£SţiarI Ij^nrirl resistv îoki», dari> bizîq* 
di-se luaţr de al sel^ i&i ud el fsra . f nainte de a 
însera Bominil okkYoi» totx kîmnid de bi>taie ; neste 
Bonte fvrv' toţi 2?nrYrily mi Rominil konrindv tote 
HmiţiTOile mi 32 de tmirl ale armatei Transibane. 
De fie kare narte kizYsen mni» Ia 3000 de militari. 

Aqeasti» Biktorie' a Romi>nilor$ fikis ne Mixail 
Domnv neste Transaleania. £1 nleki kitre Alba-Jvlia, 
mi în l*a NoemBrie 1599, intri în triimfY în a^easti> 
kănitali>. Kardinahl Brmdv si fsri nrin Moldaeia 
ia Ilolonia, h omorîtK de Sekvivl BlamY Eordeor în 
nd'srile dintre Traiisileania mi Moldasia , uii kantl 
hi fs adtSY în Alba-Jilia la Mixail kare se întristi 
forte deaqeaşti nenoroqir6 a Kardinahlvl, trimise dY« 
Hi> trvnvl Itip milS înFroni în Alba-J«lia k^ toti nom* 
nă kYBeniti 'snvl flrinqine^ mi nedensi k% mortea ne 
omorîtbriy. 

fndati dsnii bitaia dela Ulellinberrlt Mixail tri- 
misese denotaţi la R'sdolfv în al kir^sl nvme âkk^na- 
ţe.ţeara^ mi verv dela dînsisl r^sern^l Transilsaiiiel. 
Hînii la fienitri resnvnsYhl îmi sYonvse tote qetiţile 
ţlin Transilaania mi imnirţi miliţia nrin komitate mi 
nrin skavnele, din fsdvl Reral, kommîndY-le de a $e 
nxrta omenemte kitre lokisiloril. Dan militarii ^et 
de dÎBerse nemvrl, mal BÎrtosv Sirbil mi Kazaqil se 
Diseri a nn»da mi a Hcefsi, mi kimsnari nlîngcrl de 
nartea lokvitorilorv îu kontra lorv. Aneasti vruiare 
advae ne Mixail în mare koufisilfue, de o uarte arca 



X220X 
SI nedenseski ne BinoBaţr, dealti> narte ni Brea si>'ail 
iaki> inioiiql ne militarii de kari asea trebvinţi, mal 
BÎrtosv nentrv ki general)»! imoerial, Giorgii Basta, 
intrase în Transileania a ^inqia zi dvni bitaHi vea 
memorabiH, ki nretensivnea de a konrinde ţeara în 
nvmele ImneratorivhL Mixail trimise alt,l denita^l la 
Ilrara, ne Ban^l Mixalqea mi ne Lorofitil Stotka, în* 
si> nriimi n>sninsv , ki» kvrîndY Bwi eeni Kommis* 
sari imneriall însirqinaţl k% vbsmusil deqisÎBv. MU 
xail Bizîndv akimv ki> kirtea imneriali> are alte sko« 
nirl nentrs interessele sale, kemi> în 20 NoemBrie 

1599 o adinare generali> în Alba-Jvlia» în kare fbkv 
si> i se dea de ki>tre Transilaanl nroBisiinile trebiin* 
qiose nentrv nvrtarea resbelhhl^). fn 9 FeBriarit 

1600 kemi alti» admare generali, mi kommîndi>' No- 
bililorY sT> se ni'enare snre resbellS. — Sikvilort kari 
ţinisen» kv dînsil, le dede libertatea lorv nest de mal 
înainte mi'l skiti de ask^ltarea lâ Nobili, svnnrindVi 
nimal la Drentoril qel alemi dintre dînmil, Roml>ni* 
lori din tote klassele , însi mal alesY ţeranilorv le 
ariti mari fasorl, mi'l . anuirb în kontra Samiidri vi 
a l^nrsrilorv. Aqeste misiri fbkin> ne Vnrirl ini ne 
Saml'si kigete la modirl de astrika lil Mixail, kara 
în adeBiri ni kiita de kîtY libertatea vhiaer^li» ş 
lokiitorilorv, kiql deki ar fi Boitv, oitea nri-leane 
nrin skiUarea Rominilori si se skane deatari risalty 
însi el se milţimi ki nedensirea kanetelorv nartikY<^ 
lare ale îmnotriBitorilorS mal qerbikom!* 

tntri aqestea, sosiri mi Kommissaril imneriall kv 
milte Borbd formose mi ki o Dinlomi nrin kare 



*} Noi amv nvblikatv artikvUI aveslel adiBirV, nagisa 985, Tofllii UU 



X223X 
adniari Ia Torda mi kistari miAlo^e de ase îmiiow 
IriBÎ nrînqinelYÎ RominY ; Bi>ziQdf însi> ki> Sigismirndv 
intîrzieziy kivtari> si trari» oe Basta îu iiartea lorv, 
ÎI offerirb Isl rvBernvl ţen! , ini findvirb ki> Borf 
SI» se 8'siiYe ImneratorH(hl deki'l Ba ski>na de Miiail. 
Ilrin acestea birarb novis didkordie între Mixail mi 
între Basta . — tn fini îfnnjril denlinv ÎDkrediu1,aţY 
kT> Basta le Ba sta într^awîtorFK, otT>rîri> a se reBol- 
ta. Mixail înţelese iîrziS intrigile lori; at^nq! trimi- 
se la dinuii! doi den'staţry ne Radi( KUqearvl mi ne 
Ban^l Mixalqea kii ki^eîntd ka si> se âstîmnere. Sn- 
mii însYnerbiţl skoseri kv larmi ne Denvtaţ! din 
adsnare. Aqeasta h seninahl de resbelli. Mixail îoil 
ad^ini) ouitile mi le amezi) ne kîmniil Xoltv-Maremv . 
Basta kY Germanii mi kx SnrSril senvse ]a satxlMi- 
risKx. Mixail Ivase o nvs'hqHfne aBantagiâs-b între 
MaremY mi între Dealv. Basta Bizîndx k% in atare 
lokv nx note si miiuqe omtile Rominemtl snre a Beni 
la bi>taie, se retrase kitre D^me. Mixail se lisi> ks 
mod si aqesta si se trân în laţi; el krezv ki^ inimi- 
cii se relrarx de friki, mi kommîndT> k^Uiriel ST> aller- 
ge dvai el. JDari abia emiser-b omtile RomxnefntI tn 
kîmnxy mi Basta stitx ne dealx, mi întorse txnxrile 
mi nsmqile asi^nra Rominilorv. Aqestx foki nvse ne 
Romi>nI îâ disordine mi în hr%. Mslţl sirîrT> în Ma- 
remxy ceilalţi se retraseră ksmv nvtYri>. Se ziqe kb 
înaqeastb zi ( 18 SentemBrie 1600 ), arx fi kizxtx nî- 
m> la 11,000 militari de nartea Rominilort. Mixail 
Bizîndv ki.fsrt'sna i'a întorsx dosişi, alerri la Alba- 
Jxlia, skimbb kalbl, hb kv sine tesai^rele sale/ mi 
nlekb kitre Bramoai, mi de aqi intri> în ţeara Romi», 
n^ki. A)Ksnrîndx în ţearb, axzi ki mi în MoldaBia 



X222)( 

o ţean» , li>8i> neeriDil MolcJaBiel în mtiiile a oalnr 
Generali, mi el sa iotorse ia residinţa sa Alba^Jvlia ia 
Traşsilsania. De aiql nvmi Domn^ MoldaBiel ne Mar- 
ki fml nrinqiaeht Iletrs. 

tn Transilsania a>KYnseri> noii KommissarI imne- 
riall k^ ordinea ka Mixail si> las0 Ilrin^inaUl aqestel 
ţerl hi R^dolfŞ (mi Lok^ţiitorFKUl se^Basta), mi el 
s%. $e m^lţYmeskii k^ Flrin^inatele Moldasiel mi al Ro- 
mâniei. Mixail kemi o advnare generali (20 IyUy 
160a )^ mi £bkY ka Reoresentaţii Transilaailiel sVl «y- 
re kredinţi». Ilînir kîndv ţinv înki> adunarea Beni tui 
altv Kommissarfv imnerial, Bartolomet% IHeţ, mi adv-* 
3e Itl Mixail aaKltorad de bani, diBerse dari^rl,. titlil 
deKonsiliari% imnerial mi de Fl^se r n a^ 
torival Transilsanie I.— ^ S^ltan^l inki» trimi- 
se m vni Ari» kare'l advse vnv fermanv mi. diserse 
•emne ide distingere» nriimirea acestora ni mslţimii 
ne Kommissaril imneriall, ! însi» Mixail le resninise ki» 
ama ^lere dinlomatika ka sir se n6rte.«— Acesta fs 
mnttl vel mal înaltv al nixrimil Ivi Mixail Bit^zd; eţ 
nea sintv sti>ninirea sa vele trei nroainţe nrinqipa^ 
ale Dâ^eL tnsis ni>rţile oqidentale îl linsea înk%, el 
iiers liir acestea dela Rxdolfv kv veti^ţile S^tVi BaHji-t 
mare mi Oradeamare^ afan de aqestea titht de -flrin- 
qioeiăl Imaert^hl .faentn. sine mi nentri^^^nd siSY.— ^ 
Dairift' Borokvl înqenv a'lv lisa -de aiql înainte* 

:.N6bilit Snrtrl norniri- intregi asxnra hi MixaiU 
mi trimiseri ne askxnsv denvtaţl la Regele Ilolomel» 
ka s% le trimiţi ne Sigismindv, mi si awste ne Iere* 
mia MoBila a intra în Moldasia mi a hkra in konti^ 
hi Mixail. Amtentîndă senirea-hl Sigism^nd^ el se 



Xft23X 
ad'snari» Ia Torda mi kiYtari» miAlo^e de ase tmiio- 
tritoi nrinqinehl RominY ; Bi>zÎQdf însi> ki> SigismYndv 
întîrziezi, ki>vtari> si» trari> oe Basta iu iiartea lorv, 
ÎI offerlrb hi rvBernvl ţeril , mi fbndYirb ki> Bort 
SI» se s'snve Imneratorn^hl deki'l Ba skina de Miiail. 
Ilrin aMestea biran> novis didkordie între Mixail mi 
între Basta . — tn fini î?nnjril denlinv înkrâdiuţaţl 
ki> Basta Ie Ba sta într'amstorFK, otiriri a se reBol* 
ta. Mixail înţelese iîrzÎY intrigile lorv; at^n^I trimi- 
se la dînuiil doi denYtaţr, ne Radi( Kl^qearil mi ne 
6an>»l Mixalqea kii ki^eînttl ka si> se âstîmnere.* 8n- 
r^ril însraerbiţl skoser'b kv larmi ne Denvtaţ! din 
adsnare. Aqeasta £}i semnahl de resbell^. Mixail îmi 
adYni> omtile mi le auiezi ne kîmniil Xoltv-Maremv . 
Basta kv Germanii mi k'S l^nrsril senvse la satslMî- 
risHv. Mixail Ivase o nss'hqHfne aBantagi68i> între 
IMfaremY mi intre Dealv. Basta nizindv ki> în atare 
-lokY nY note si miniqe omtile Romi>nemtif snreaBeni 
la bi>taie, se retrase kitre D^me. Mixail se ll>si> ks 
modil aqesta si> se tran in laţv; el krezv ki»' inimi- 
ci se retrari de frikT), mi kommîndi> k^lhriel si aller- 
ge dvai el. JDari» abia emiseri omtile Romlhemtl tn 
Ikimni, mi Basta stitv ne dealv, mi întorse t^înrile 
mi nYuiqile asvnra Romi^nilorv. Aqestv fek^ nvse ne 
Romi>nI în disordine mi în f«n>. M^lţl sirîn» în Ma- 
remvy qeilalţl se retraseră k^mi nvt^rb. Se zîqe kT> 
înaqeastb zi ( 18 SentemBrie 1600 ), ari fi kizît* nî- 
ni> la 11,000 militari de nartea Rominilort. Mixail 
BizîndY kx.fsrt^na i'a iutors^ dosişi , alem la Alba- 
Jvlia, skimbi» kalbl, h'h kv sine tesa^rele sale, mi 
nleki> kitre BramoBY^ mi de aqi intri> în ţeara Romi» 
n^ki>. A)KsnrindY in ţearb, aYzi ki mi în MdidaBia 



X224X 
sînt mimkirl as^nra sa. Generahl Zamoiski intrase 
kY o armaţi Tlolonesi» nvmeros'b ; Mixail kt omtile 
kare le aflase îo ţeara Rominesk'b la fiFsl sev Iletra* 
skvy alerrb în Moldasia în kontra IIolonilorY. Dari» 
a^emtia înrroiuaţl de Kazaql , întrecea kv mtltv hy- 
terile Rominilorv. Rominir Urh bitiţl la TelexdnY 
lînri rhl Seretv. Mixail alem în ano! kxtre ţeara 
Rommeski ka siW restrînn n^iterile, însi fiindv ki> 
1 se înkise dr^mvl, trek^ nintre mxnţi îu Transileania. 
Zamoizki trimise dvni» dins^l ne Moise Sekeli k^ re- 
figiţil ^nrtrl mi kv 'snY kornv de Ilolonl tmorv în- 
armaţly ka si'lv nreronâski> kmri mi în Traesilfiania. 
Basta mi Kommissariî imneriall se onnxseri> mi le de- 
den» de mtire si ni kalqe în Transilaania mi în Ro- 
minia, ka în nimte ţerl imneriale, ki>ql altmintere Borv 
ridika nvtere in kontra mteril. Zamoiski stiriia nen- 
trv introdnerea Ivi Sigismindv ; Transibanil trimise- 
n» la dînsvl ne Ştefani Hiaki ^ kare nrin nolitika sa 
mtii SI faki ka si se retraki armata Ilolonesi.-» 
Mixail treki neste mmţY in ţeara Rommeski, aiBvnse 
Ia TîrroBemte, lisi a^i ne fiad sev Nikoli mi ne nil 
trei fraţi Bizemtl kt oştea kare se afla în lokv, mi 
nleki la KraioBa ka si strinri o noti armaţi. Ilîni 
se afli el în KraioBa, fraţii Btzemtl îl BÎndtri» treki- 
ri de nartea Ilolonilorv, mi într'o înţelegere ki a^e- 
mtia ntmin Domnv ne Simeon fratele Ivi Ieremia Mo- 
Bili. Miliţia Moldoaiani mi «lea Iloloni înqenvn a 
fa^e nridi^Fvnl înfrikomate în ţeari, ama în kîtv mi 
Btzemtil s^vnsen si se kiieski de fanta lort^ mi 
trektri neste Oltv la Mixail; aqi advnari o oste, mi 
se întorseri în kontra osneţilorv qelorv nriditorl ; 
bita^ se fikt 25 INoemBrie ^ lînn Argemv ; însi» 



Xa25X 

Rbnunil nerd^n. Mixaîl nemtiindv akimv ne st» mal 
bkify se otirî si» se arm^e îo braţele Ironeratonvltl. 
LlTb ania dan k^ sine ne Ban^l Mizalvea, trekv nrin 
TransilBania mi Tînraria kiU'Ltorindt kitre Ilrara ; în 
85 Ddcemmrîe axcvnse la Bienna, dan aqi se onnri de 
a merge mal denarte. 

fn TransilBania inki» era hkrsrile kHirv ama de 
înkirkate. Ştefani Miaki kemi> o adtnare generali în 
Stt OktomBrie 1600*), mi înmtiinţi ne IniaeratorFvl: 
«c K^i d^ki» nY trimite ne Arxid^qele Maseimilianv în 
Transilaania, et 'mY Bori alege Ynv Ilrin^ine. Ilentri 
Mizail inkit ^ervn si'lv nedens^ski sax sili dea în 
mînile Transilsanilorv. Tote doni^ivnile mi ordini»« 
wnile Iii Mixail s% se desfiinţeze, afan de ^ele fv- 
kiKte l¥l %aki ; toţr Rommil mi Armenii net de noS 
koloniisaţY si» se roneski> din ţean> ; Siksi! ka nar* 
tisani al Isî Mixail &% n^rzi» tote libertxţile lorv, etc». 
ImneratorHd întîrzie kv nsn^nsil ; mi Transilsanil în- 
demnaţi de Ti^rqf mi de IlolonY, alesen Ilrin^ine Kiri» 
Mie Sigismindv. Easta kare abia skini k^ Bi^ţa din 
Transilsania, înmtiinţ'b din ?(sty ne Imneratorn;! de 
Iote aceste întimnlir). ImneratorHfl înndii akvmv ka 
Mixail SI m^rrb dela Bienna la Hrara, Yude mi a^KYn- 
se în 23 Marţiv 1601. Mixail mtix nrin bxnele sale 
maniere si» konBinr% ne ImneratorFK desnre innoqen'* 
ţa sa. Khevenhiller sn^ne ki> intratîta se rekommîn» 
dase ia Rxdolfv, în kîtv avesti MonarxY xrîtorKi de ki»- 
si»torie, Borbia de a se kisitori kx Florika fini Isi Mi- 
xail. Ky tote aqestea Ministerncl se konsvlfb m^Itv, 

*) Noi BonT dvblikt mal tirni Artikflil a«iestcT tdfntrî. 

XXIX. 



. )(226X 
qe nasswl si urmeze în resnekt^l nrin^inatelorS mi 
.al hi Mixail; dan kîndX Beni fama, ki Sigismindv 
a sositv la Kl^mv mi s'a rekYnoskiKtv de TwvI^Jka 
BoiBodă alTransUBaniel, întîînninan» ne Mixail kt dîţ 
Berse dar^rlf, k« o sMami de bani neste 100^0 W-ral- 
benl, mi 'li numiri rsBernatori* al Trenai !-> 
Banîelf însi totv de o dati mindo^irb ka si>'Ik îm- 
naqe kv Basta. Mi:^ail mi Basta îmldederi mînilela 
nrînz^ la masa general shl Fonzara, snre semnY de Ylâi-* 
Ţ^ de t6te qele trekxW mi snre lerkt^r-b de nrieteme. 
]5ă$ţa- ks tote aqestea remase mîxnitv în inimi» nentrt 
k!b nt aţi'fbkîse el F^BernatorFS al Transibaniel.— f^t^ 
mata imneriali, komnYsi de 10,000 nedestri mi 8,000 
killarl, de. German!, lînn^rl, Romml mi Kazaql, nviv 
qese în doT^e kohmne neste Tokal mi Tarkâtil^ kitre 
Trannsilfiania y s^nlv %ommînda hi Mixail iui a IkI 
Basta. ;?•.•:; 

Armata Ti^ansileani» se afla la ForosHYv tare de 
35,000 de militari/ isvnt:^ kommanda hi Moise Sekelt; 
Sekti înki se afla forte nvmeromi ănerîndi kv modvl 
acesta s'b'ml redobîndeski) libertatea; T^rqil înki»MiiiS- 
^eserb într'a»c^torFS dela Belirradi. — Se ot*brî ka lin» 
nerialil si» attaue ne Transileanl înainte de soeirM 
TtrqiloTK, mi Mixail îhmelli> ne T^qî nrin* kkrisbrf 
false în nomele hi Sigismxndv/iirin kare îl'oHnriide 
a Beni intr'a»c;itortY. Bitani se fbks în S'Axnsli 
1601 ; dYm> kîteaa înaingerl alternatÎBe, Iniiierialil 
frînserb ne Transihanl, mi Mixail roni ne hrarl ama 
de tare în kît^ 10,000 Transileanl ri>mâsenb. morţi, 
mi se han 45 de t^jnSrL Sigismi^ndi f«gi în Mol- 
daBia la leremia Mofiili; mi trimise ne Stefanv Hiaki 
la Xan^l txtireskt nentrx a>K^tor(%; mi kommîndi» ka 



Xa27X 

Damna mi koniif Itl Mixafl 8% se ad«ki> din Fi>ri- 
ramv în MoldaBÎa, ne kare anol 'l a trimisY la Xanvl 
tmni$ki. — Miliţia ÎDBinritoi^ se n^rti fkri kvm« 
nitv kitre lokYÎtorl mi nridi fbri mi>sYri. KaYsa 
nEngerilorv kare Benia de tote nxrţile o n^nea Mixail 
ne militarii German!, Easta ne ^el Romi>nr. De aiqf 
se n%skwi> disn^te între KondYktorl as'snra komman* 
det ssnreme ; Basta nretindea ki el a ki>n%tatv acea- 
sta dela ImneratorHd, Mixail i se onn^se, în fine îl 
dekiarb : . » Ki» el a s^nqYsi ţeara mal întitS sinr^rY, 
mi akvmi a asKitatt ka si se sYnnve a do^ on, mi 
ki> nrin Yrmare are mal miltY drentv astnra el de kîtv 
Easta, ba mal milti k(ary mi de kît^ Imneratornd». 
fn Yrmarea acestora, Basta otirî si'li nerzi* 

tn 19 A^nstx 1601 , kînd$ Mixail se afla in ka- 
stre lînrb Txrda, okk^natv k^ kligetvl de a stringe o 
adnare generali, mi de a n^r^ede ia Moldania snre 
a dobtndi libertatea familiei sale, se nomeni dis de di- 
mineţi înk^igivratY de mi kornY de Balonl mi de^ Ger- 
mani. Kanitantl Balonv, lakobv Beauri, intri in kor- 
tvl hi Mixail, mi'l deklan în ntmele ImneratorH^hr 
ki e nrinsv. Mixail skose sabia ml rini ne "Sni of* 
fiţiartS German^; Beauri îl loei kt allebarda în inimi; 
mi Mixail kiz^^bortY. Kansl Isi se tiie, tai m*|k^ma- 
inii snre batncokwi, îl nsseri ne unii kaoaBrs de 
kall*. Abia a treni zi se hi trxnsl de kitre kolo- 
nelhl Schneckenberger, mi se advse in Alba-Jidia in 
Katedrala Romm^ski qea zidiţi de Mixail, de ^nde 
anol s'a advsY in ţeara Rommeski ( nrek^mv se zi^e ), 
mi s'a înrronatY in biserika de ne Deal^ de liun 
TirroBimte. 



X828X 

Atna se sfiroii nrin minile iiqirbtorilorS ăqesti oaii 
mare, kare dv n%ti si se sfirmeslcb iirin armele nnt 
ini^I dintre BriHcmaiuil hi qel invlţr, kare înilţi» m- 
terea mi Damele Rominilorv, însifli» resnektv kHirv 
iiii Tvrvilorv, ne kari el ii fbkvse întiHiaiI daUi dx- 
Bi> loanne ^naiade, si tremire înaintea armelorv kre- 
intine • -r- Deki Mixail n'ar fi n%ii a faqe kv omeni 
ka Basta, ka Sigismvndi Batori^ uii ka Ieremia MoBi» 
\%, Tvrqil era si deiuerte Evrona, nroBinţele Da^iane 
era si iea kt totil altiţ, faţi, Rommil e^a si se ri- 
diqe înki de atvn^I, mi statitl lorv si nrosoereze» 
Dan sic fata tulere. 

DsQi a^estv omorv înfrikomatY^ miliţia Romiii6« 
ski Beni în konfssiYtie. ^n ^ea d'întiiv mimkare M 
nrinse Banvl Mixal^ea , soţ^l Wll nedesoirţitv al 1«I 
MixâiI, mi se "s^ise în tetnniţi ; o narte dintre mtln 
tarii Rominl se skdlan asvnra hi Basta ka si nsbK* 
ne mortea Domnihl lori, dan iB^lţimea Germamlorv 
ÎI fbkv si.se retran mi si fin înteara Romia&ki.--*^ 
Basta 'ml HCYstifiki fanta înaintea hi Rtdolfii minţindv 
ki Mixail ar fi Br^ty si svnoYe aceste nroni^^ 
Kirimi'^rqilorVy mi ki el ar fî nrinsY nimte skrisofi . 
adresate, kitre Sinan [lama dela Timimorii nriq 'kaţt|^ 
Mixa^^^âiqervtY a)K]Ktori% dela aqev inkontra Ger- 
maniloiT Rvdolff in adeBÎrY nv l^di fanta ^ea fir 
ri de lege, dan o trekx sîjnti tinere, mi Iisi^r^* 
Berntl Transilsaniel hi Basta «qintorHf]^ — Este orc- 
kare assemînare între Kastaldi mi Basta, între mortea 
hi Martinvm^ mi a hi Mixail , între Ferdinandi ou 
R^dolfi II ; kv tote ki n^ e niql vna între Martintmi^ 
Kihnrsl mi Mixail Bitez^l. 



X«»)C 

Mizail rezidite din fvndamentv liâtedrak Romane* 
ski> din Alba-Jtlia, mi senare k% înzestrase Blitrbno^ 
lia kv mal milte aseii. — Tini bastont de argipti drb* 
niti de dînsil Mitronolitihl loănne la annil 1599^ 
se mal nistr^zrb nini astizl în Blamv. 



IZ. 



Dn'aqeste întîmnliol fatale în kwst .anrone de 6 
sitb de annlfi Transilsania, kare Benise akvmv kv to^ 
t%\ staţi notestatea Imneratonvhl, era 5% se Iinitnt6^ 
ski în sfîrmitt» mi s> ise b«kvre de frvktele tntl rv-^ 
Berntt navifikY ; dan» nvrtairea ^ea tiraniki a hi Bo-^ 
sta de o narte, mi ambiţimea qea fiţi» puinte a tno-^ 
ra dintre Aristokraţl de alt'b narte, mal BÎrtost ă IvX 
Moise Sekeli, nse hkrvrile în o norb înkvrkare) mi 
ariţjh^i» ţeara in. nove nenoro^rî|— < ud a^esteiL ţiniini 
Vfat^^.^ltlt 36^1^-— * Moise Sekeli se bi>tY \de kitre IHşr* 
huMfi Bassarabi» Yrmitorad Itl Mixail, mi ţe omorî 
în ârk ( as Ivliv 1603).— Traâsibanil diirb tntfmtU 
^iQgerose ki Germanii, id}'Âiţ;;^}jg^^'^'tat 




wtfl^mMe Stefanv BaHlkal K^einil (4«â^,.dY^ 
m» kare^- Ibţl IIi^Bkiiî -a^t^ ţerl f^Kb A'^Mltstii 



' Hot nt n^temY si ne mal onnrimv la fiinţele tira^ 
ni<i6 ale a^estorv Ilrin^inl în resnektil nolitikv, m 
obserBimi în skvrti ki> in totY seklvl aqesta ( 1600-^ 
1700 ) t trm^i> minikirile din a&rb mi tirbtririle 
dinîntrv ; barbara sentenţi » Rusticus praeter merce* 
dem sui laboris nihil habetD, se renetemte în tote le« 
gile fbk^te nentrK ţerani ; Rominil se n^meskY ni^mal 



X230)( 

kv tertninil ^el mal essaverbaţl, religivhea lori niinal 
k% desnreţv. — ţl^eranil omagi si onreskv de a'uif da 
ne fiii lorv la înBilji>tYrb ; Ilreoţil Romm! se s-snmni 
la hkrirl omagiale, la diBerse kontrib^ţi-snT mi diqlifcie;; 
Mitronolitvl se srantne qensvril Eniskon^lvl KâlrinY; 
Sinodsl biseriqir de riul oriental se faqe n^mal s^ntY 
nremedinţa Eniskonxltl Kalsinv, ne kare Ilreoţil Ro- 
mani trebve sili nor te în lektiki ne smerii lort. 

Ama dan treqemi neste Domniile hi Ştefani Baql- 
kal ( 1604—1606)^ a hi Sigismmdi Rakoţi ( 1607— 
1608), a Isl Tabriel Batdri ( 1608—1613 )i a hi Fa- 
briel Betlen ( 1613—1629 ) ; mi insemni>mi nwial atitv^ 
în resnektrsl bisericii Rdmiinilori, ki» Mitronoliţil mî 
Ilreotjil Romml se silîn neiâqetatv nrin rsrbmint»sii 
dobind^sk!» dieerse YmvnrI. Ama ai dd3Îndititîto 
ănnul 1609, ^ni nrieilegFi dela Tabriel Bâtorî,. j^ Ka 
nteoţil RominI kari din omagi s'ai fi>k7ti nreoţi, di^ 
ni> qe'qoLl Bori dentne onoranvl kneniti nrora^Ietariir- 
hly'rb iiibi Boie'de a se m^ta k-s familia lori râde 
leBanliH^ » . Tabriel Betlen înki înt%ri aqesti nri* 
Bilegţ& 1614, aissemin^ mi adunarea generalii din annyl 
1615.' Toţi. dela Tabriel Betlen dobîndirb Ilrec^I^o- 
mi>nl ^^e]rdin ţeara Oltvhl nriBilefi|»l <c de a^ jKiJT'.slilI* 
nliialipiTOi> »• Aqesta se întări wKl de GiofgiY -Ra* 
koţi I, în 9 Anrilie 1633, mi de advnarea generalii 
qea din toţi ; aqelami anni, însi svnti kondiţiTnea: 
a Dekii Eniskon^l Rommeski Ba fi ask^ltitorti Eni- 
skon^hl KalBine^ki» ; — Darb la Domnia aqestsia ( Ra- 
koţi 1630-^1648 ) aBemi si> ziboBimi qeaa mal nndtl^ 
fiindi ki întîmnli>rile biseriqil de ne timnid aceste 
ne dai o Bie imagine desnre starea el în general. 



X831X 
MiţronolitiV; Romineskv Genadiv Giorgit Bradi 
kare. a .rtBematv biserika dela^aimid 1627» nini» 1639^ 
mtrise în aqesti anpY din 7rini>. tndati> dvni> mor- 
tea hi se adi^ni» Şinodv de toţr nrotononil mi Ilreo- 
ţil, mi se alese Mitrooolitv Ilie ForestY. Aqesta^ ka 
vnY anniritorFS zelosv al religi^nil sale, lenidi din 
biseriki kirţile tinirite de Kalainl ne seriia Romini- 
lori nline de înBiţi>tvrl kontrare kredinţel ortodosse, 
— mi în narte katexism^i qel reformaţi, tiniriti ne 
timn^l nrede^essorjrehl sei, — mi se stridii în totK 
mod^l ka si» onnreski» ne Rominl dela trecerea la 
Kalsinism^. A^easti» >(rmare îofvrie ne Kalnin!, mi eX 
norniri intrigi asunra Mitronolitifh}, traseri ne o s-sm- 
mi> de Ilreoţlf în nartea lorv, inBentan> mi alte nîrl 
as^nra hi, strînseri în anntl 1643 ^nv Sinodv gene- 
ral în Alba-Ji^lia , -«nde den-ssen» ne Ilie Foresti din 
Mitronolie, ba'h linsiri mi de nreoţie, mi'h dederi 
ia mînile magistratithl ^isil, ka si'h nedenseski* TotY 
in a^el anni, jalese Sinodal Mitronolitv ne Stefanv II 
Sinaonii, mi [Irinqinele Giorgii Rakoţi I, îl întiri în 
Io OktomBrie 1643, s^ntY kondiţimile qele mal ^mili- 
tore. Noi ninemv aiql aveasti Dinlomi> nentri ma« 
ai^'ele el interessv istoriki, f ): 

« Noi Giorgiv Rakoti etc. Favemv k^nofikvtv tY<« 
tiirorv qelorv ne se kvBine, ki demi noi din actori* 
^tea nostriţ mi din nlinimea notestiţil nrinninale (kare 



f) Nos Georgius Uakotzi etc. memoriae commen* 
c3amus etc. Qiiod licet Nos su|i(irionbu4 oliqiuiL fib 
lunc anuis ex AutUoritate Nostra ac L'otetitatitf l'rîuci|iiilii 



XM2X 
o esserqititnv in nBernarea avestYl Ifrin^rinatv datS 
lidi»' din Yerv nrin rraţia \tl Dzev ) , dvni mortea ini 
emirea din Bi^ţi» a onorabilvlil Giorgiv Bradi, fostt^ 
lil Arxieniskonv în Alba-Jdia al tiUrorf biseri^ilorv 
din Transilsania de rit^l Freveskvy Sîrbeski mi Ro- 
m'bneskvy sokotisen>mv si n'snerav, si inaintimv mi 
si> amizimv in drentoria aqelsî Eniskonatv^ ne mv 
an'sme Uie Forestv, ka si'Iy r^serneze in modf kwi- 
inqiosY dvni» orekare instr^kţiTnl nreskrise h! ; ktr 
tote aqesteai Ilie ForestY nebirîndv de semi la statvl 
seY Hei biseriqeskv, in 7(rma kirvia trebvHi ka Eni- 
skont al biaeriqilorv de nrezîsele ritvrY, si> stnbli«i6* 
ski> în aqele biserici nrin santitatea sieţit k'srate, nn*- 
tiril oneste mi a eBlaBieT, neste toţt qeilalţT TlreoţC 
sin^ml Drentoriel sale qelel eniskonale, mi si> nîmâ- 



( qua Divina Benignitate in hac Principatus coelitus no- 
bis concessi adminisiratione fugimur ), Plenitudine post 
decessum ac ex hac luce migrationeni honorabilis quon- 
dam Georgii Bradi Alba-Juliani universarum Graecos, 
Rascianosy ac Yalachicos Ritus observantium Ecclesia- 
rum in Transylvania Superintendentis^ in Yladicatui 
eiusdem (unctionem juxta quaedam-ftbi praescripta de- 
cenţi modo administrandam quemdam nomine Heliam 
Forest coUocandura, promovendum, et statuendum du* 
xerimus. Nihilominus tamen idem Helias Forest ratio* 
ne status sui Ecclesiastici minu$ habita, quippe qui 
tamquam in iisdem Ecclesiis praehotatorum Rituum 
Praeses qua vitae innocentis, qua morum, pietatis san« 
ctimonia caeteros Pastores officio suo Vladicali sub- 
existeutes praecellere, ac illis £siciâ instar ardentis bono 



X233X 
%k% înainte» lorv vkv htni essemnlijLa o fkklie anti»* 
tore, s'a^aflatv ki> nrin nirtirile mi natimile saleqe*- 
le rele a kiz^tv în adink^ mi s'a snvrkatv k% diaer- 
se nete irîte, nri a înnerritv Drer'btoria fia qea enisko* 
nali kv blistamiţii nesnvse de o Bi^i> desfrînati»^ 
dip kare kavsi» s'av £%ktii diaerse nlîngerT de kitre 
Ureoţil ritvlM aqeUui desnre immodestia mi desnre 
mal mvlte fi>ri de legi ale Itl ; în fine fbkindv-se Si- 
aodv general de toţi Ilrotonoaîl mi Ilreoljiy Romini- 
lori de ritvl rreqeski mi sirbeski, s'a adssY înainte 
in aqel Sinodf general d^ni» formele kniinqiose kare 
se obsera^zi in Sinodal lorv, mi aflinda-se ainoBatv 
de tote errorile mi fin» de legile bli>stemate kv kare 
şe nîrla, din mal milte mirtvril ale nersonelort ka- 



•ezemplo praeire debebat, perversorum morum suoriim 

jet affectuum praecipitatus, detrusuisque in baratrum 

variia semeţ ipsum nefandis vitae maculis implicuisse, 

«Dunusque suum Yladicale vitae dissolutionis detestan- 

dis nequitiis offuscatum fecisse , fuisset compertus, 

ob idque cum per Păstorea eiusdem sectae subinde de 

cius immodestia, ac exorbitationibus plurimis, variae 

apud Nos querelae fuissent institutae , tandem facto 

<^nventu generali universorum Seniorum et Pastorum 

Yalacbicorum Graeci , et Rasciani Rituum in eodem 

generali conventu serva tis de jure, et eorumdem Con- 

-«istorii consuetudine servandis, in Jus attractus.omnium 

«rrorum, quibus accusabatur, scelerum nefandorum ex 

certîs et plurimis fassionibus medio authenticorum Capi* 

tularium simul ac aliarum credibilium personarum colle- 

XXX. 



X B84 X 
iiîtilAre uii ale iiltorv omeDl Bredoiiil:de 'kredinţv 
kiloHO mi nrodise in faţa Sinodiltl, s'a xcvdekatv mţIu 
rliuil kommvn'S al avelorv Ilredţl si ae dein>rteze diH 
Dreritoria sa iiea eniskooaliy mi ka ai nv snisr^e ki 
aer o uati nivl dreritoria de nreott komm'snYt^ iftii 
»• deshraqe kis totul de nreoţiie mi s% se dea* Magi- 
atraţvUl ^IhU snre nedensa k^Benitb. lUifiindi bo^f* 
ha de alegerea altiV Eniskonv în lokvl hf, • mî Beni6d4 
iu rura ivi^irorS a^elorv llreoţ! ka si» se aleri> Eni^ 
akoaft onorahihl birbatv Floaa Stefanv Simoniv din 
Alba-Jvlia, ne aii rvratv îndati ne noY, ka mi noi sFh 
bine Boin^ic a*l da rratiosv auea Dreritorie biseriq^ki^ 
uii a'lv iaţ%ri in a«el Eniskonatv. f^ol kinoskîndi k% 



ctis in iarie(^onsi$torii conventiis ciusdem prodnctîs reus 
coniperlua» oiHcio suo Vladicali dimovendus, ac ne oom* 
niuii^ eliam paatoratus mimiis labf aliqT^ in^pergi per- 
imtiaturv ui ad luendam debitam poenam Magtsintiu i 
tUlnr» el extractus unanimi rolo, et suffragîo eor 
dem l^loiHun adjudicatus fnissel, unde cum de bKo 
Su|vertnlendenl«^ vulgo Vlădica vocato in locura iUins 
^unx^wdo senno inter eosdem csset , atque tandoa 
kauor;jd^dis vir lH>p« Stephanus Siemnius Alba-Julm- 
nu» in Vladioam eligendus in omnium corumdcB £n* 
atortioi^ or;i x^niss^l » supplicatum >Qkis iilico cxiilii; 
qualenus Nos <ţuoqae idem munus Ecclf^iaslicm » 
dhHtt ^«âtio6^ ewdNnrrrw eumdem officio in codemYI». 
diealus ckmenler contircaur^* acGnba Prîfâpah kar 
in |Murii» pnwv^ui şraliose TeiWfluus, quor 
calHXKiMa «N>da praemsso >ok«s £ictam jm 
iQv et \ertlati cottsemaneaan aşuoscentes^ Nes cpx^^,. 



X«35X 
cererea lori e drenti» mi koDsiniitore ki adesiril^ 
DOI vel ne dela îaveirstsl Ilrinqinatvltl nostrt, amv 
k%vtBtv mi amv înriiHcitv ka si riBernimv mi n» ţi** 
nemv în drenti> mi k^^Biinviosi ordine tote statx* 
rile Rele înkredinţate dela Dzev rvBenvlxI nostrv , mi 
n» DY lisimv ne nimeni a se linşi de Ber înv mine- 
lokv nentrt ţinerea Isl ^ amv otiritv, mal aleşi dvni> 
rtfcbmmîndarea Reaerendissimilvl Donmv Ste&ni Gelei, 
Enlskonil biseriviilorY ^nnremtl ortodosse ( Kalsi- 
neiad ) din ţeara noştri» TransilBania , mi Ilona nri«- 
mani din Alba-Islia, omv nreaereton^, mi a altorv 
kredin^iioml al noştri însemnaţf, kari ne ai rekommin* 
daţi modestia, bsna nsrtare, Bieţa :onesti> mi maniera 
ia mirtirisirea religiimir a lil Ştefani Simonii, si 



quibus a toto Prîncîpatus Regimine vel maxime corcii 
ritnul, et curae diligenţi esse consueviti universos, et 
quoslibet status nostro Begimini Divinitus concessos, 
in justo, et decenţi ordine dirigi, ac conservări, neqae 
mediis illis, quae ad illud conservandum p^rtiner^ent, 
quosvis frustrări permiltere^ eidem Stepbano Popa Si- 
monio a Rssimo etiam Domino Stepbano Gelei Eccle- 
siarum Hungaricalium Orlbodoxarum ( CahfiniamirUfn ) 
in Regno nostro Transylvaniae Episcopo, ac Albensium 
Pastore PrimariOi ac Yigilamissimo^ ac nonnullis etiam 
aliis Fidelibus Nostris praecipuis singulari quadam in- 
tercessione de eius modestia, morum probitate, vitae- 
que integritate, ac conditione in sune Religionis pro« 
fessione commendato, universarum Ecclesiarum in («o- 
mitatibus N. B. Alb. Tr.insyivantap, HrnHxnfln., S/olnnU 
Mediocr., Dobocen., Coloi., TorJeii*; otliilk IlU)., item 1>^ 



XMex 

dimi dvelvl Stefanv Simoniv mi 8i>'l întiriiiiy Eniskcv» 
iiatisl neste tote biseriqile de rîtvl rre^eskv din Ko- 
mitatele Albei din TransilBania , Hrastelf, SolnikYlvI de 
miHclokv, Dobiqil, Khm^li;!, Tvml, mi al qetiţîl de 
Balti», mi din Distriktele KioreY, BirseY^ mi al Bistri- 
%ef, mi din tote ska-snele SiikYemtl mi Si>semtly ( afari^ 
de biseriqile Alimor^hl, Orimtiel, Xa^rislvl, Vnnia-i 
dorer, Iliel, Krimxhl, mi trei rirotanoniat^rl din ţea« 
ra Fînram^hy, în kare ni Ba nvt6 si» albi> niql o 
HYtere , firb n^mal kîti i se .Ba înrbdii de kiire 
Domnul EniskonY ortodossv ( KdlBineskv ) ^nrvreskv)^ 
însi» kt aqeste kondiţivni Iradiise din limba "Surire- 
ski> în qea Latini» : 

1^. Ki Dsminika mi in qelelalte zile de si>rbi>t6re|. 
atîti în biseriql , kitY mi la înrroniqHfnl mi in alte 



strictibus Kovarien., Bartzen.^ et Bisztricien., nec nou 
universis Sedibus Siculicalibus, et Saxonicalibus exi-> 
sten. ( exceptis Ecclesiis Alamorien., S/ăsz-Yârosient 
Hatzegien. , Hunyadien. , Ulien. , K^rcKsien. , ac tribus 
Terrae Fagaras Senioratibus , in quibus nihilo plu& 
juris, ac authoritatis, quam quod a Domino Episcopa 
Orthodoxo Ungaro ( Calviniano ) ipsi induhum ftiierit^ 
sibi arrogare conceditur), Yladicatum illarum yidelicet^ 
quae Graecam sequuntur Religionem dandum, con£eren- 
dum, afque in eodem Yladicatu ipsum Benigne con^ 
firmandum duximus, bis tamen subsequentibus condi- 
tionibus ex Hiigarico idiomate in Latinum translatis^ 
descriptis, et adhibitis. 

1®. Quod sacro-sanctum Deî verbum juxta «a*^ 
cros Bibliorum codices Um Dominicis, quam aliia die- 



X239)( 

nilori) ks kiBÎnte, vnde Ba fMe trebiinţi, mi kv 
kintirl siDte, Kiri» avele svnerstiţUnl bi>beuitl nv le 
sa annroba, m^t nv le Ba taBiţa ^ mi dy Ba iMa s% 
se annrobeze uii si> se înseţe. 

8^. Ki» Ba ntblika înkal kz trei zile înainte de 
kSQinie in adisnarea koni6si> a biseriqil ne nersone* 
le kare Borv fi s% se lege kY si>nta leritvri a kv« 
niDier, mi Ba faqe s% se nvbliqe de toţr flreoţi! syd* 
nvml sieml în tote biseriqile loiit, mi deki» n% se b» 
avzi niql o ka^si nrin kare s'ar niBt6 imoedeka ki^sv» 
toria lorv, le Ba kisnina ^beri nrin xcvrbmîntY^ mi Ba 
faqe SI» se kinvne assemine de qeiialţl; ian» qele ^e 
BorY fi kvnvnate Yna kv alta^ Borv konlokvi amîndoYe 
în santitate ; mi dekii Ber vnele se Barv nirisi ne^ 
kredinqiosţ ( kţ BÎklenie \ mi Ber tna dintre ele se Ba 



{iCalifîn/anorum) morem, et consvetudinem adhibitis 
ubi necessum foret, Concionibus, ac Cantionibus sacris 
peragi &ciet, superstitioneş autem illas aniles qequa-» 
quam approbabit, vel docebit, approbarique, vel do» 
ceri faciet. 

8®. Quod personas sacrosancte matrimonii vîncu- 
Io copulandas tribus ad minimum ante copulationem 
diebus in frequenti Ecclesiae coetu publicabit, ac per 
quoslibet Pastores sibi subjectos ubilibet in quibusvis 
ipsarum Ecclesiis publicări faciet, ac si nihil viţii, quo 
copulatio earum futura impediri posset , de iisdem 
inaudiatur, copulabit libere juramenti sacra mentome* 
dîante^ ac per alios etiam perinde copulari faciet, qiiae 
vero jam'sunt iqvicem copulatae, ambae sancte ooha- 
bitent, «t siquae perfide $e invicem deseruerint, «t 



X988X 
BiUY mikv nîne, mi Ba faqe si se semi^ski» mi de ^4 
lalţT ; miiy Ba imn%rti>mi nKinal qelori kresktţY y mi 
kv ^Ydekata iotr^riy mi k% Bt^ţa k^rati», mi Ba iane 
SI» se imniirtimeski. • •;' 

5^. Ki Ba qidsti maiestatea diBini> a DonkpYltr no- 
stru lesY Krists ( kare e ^oikYl nostn rainttitdm im 
meziatonv la Tati>l ) ^ kv ktltY mi k% ienerb^Frae^ 
mi Ba faqe asseminâ si» se qinsteski» de ^eilalt,! ; tatii 
ne SinţY îf Ba întimnina k^'omSrea. kisenitl , jbâ Ba 
fa^e SI» se ÎDlîmmne de qeilali^. l i ; ' > ■.>./,'* 

B^» Ri> krtYile mi celelalte - ikohe diobiseri^d! 
nv le Ba qiiisti k% 3er %hi k^liv religioşi ^ ^ :1^ M 
sokoti nvmal de ornamente ale bisen^ilori mi'întri 
memoria DomtivlYl, mi Ba fiiqe s% se sokoteski. ' 

7^. K% Ba siiBÎrmi ceremoniile la înrroa'bcivnilQ 
morţilori dvni» ^sanţa nriimiti a Kremtinilor^ ( Kâbi- 



et per alios administi^ri faciet, idque adultis duotav 
xat^ et integri judicii, atque vitae haud profianae hon 
minibus particîpabit, participarique faciet. 

S^. QuodDiviinam Domini noştri Jesu Christi Ma- 
jestatem ( qui est noster unicus Salvator, atque^ Me-9 
diator apud Patrem) venerabiţur cultu, venerationew 
que eodem modo per alios venerări faciet, Sanctos vevd> 
ctiam debito honoiiei prosisquerur^ proseqilive facieL 

6^. Qiu>d crtKies et siaiulacra in templis coUdttai' 
ta^ ncm eultii aliqiio religioso [Colet, venim pro ottA^ 
mentis duntaxat templorum, ac memoria passionii^ Do^ 
mini habebit, haberique facîelf. * 

7®. Quod ceremonias ad tumulos, vel.sepulturas 
-• Mvls migrantium jitxta' receptam Christiaâorutti* 



}(;239)( 

iiilork)!ks knkita, tnde sa fane trebiinţi, mi kv 
kintirl s%Die,>iHir'b avele s^nerstiţiml bi>beuitl nv le 
sa annrobâ, mnt nv le Ba înfiiţa^ mi dy Ba iMa s-b 
se anarobeze mi si> se inBeţe. 

. 8^; K% Ba ntblika înkal kz trei zile înainte de 
kSDYiiie in. adisnarea koni6si> a bisericii ne nersone* 
le kare Borv fi si» se lege k^ si>nta lentvrb a kv- 
ntnielt mi Ba faqe si> se nvbliqe de toţr flreoţil s^n* 
nsml siemi în tote bisericile lorit, mi deki nz se b» 
avzi nin! o kai^si nrin kare s'ar niBt6 imnedeka ki^sir* 
toria lorx, le Ba k^nina ţiberv nrin xcvrbmîntY^ mi Ba 
fa«ie SI» se ksnue assemine de ceilalţi; huti» vele «ie 
BorY fî kvnvnate tna kv alta^ Borv konlokvi amîndoie 
in santitate; mi dekii iBer «nele se BorY.nrbrisi nei^ 
kiredinviDsţ ( kn Biklenie )^ mi Ber ttia dintre ele< se Ba 



{iCahîn/a/iorum) morem, et consvetudinem adhibitis 
ubi necessum foret, Concionibus, ac Cantionibus sacris 
peragi &ciet,. ^uperstitiones aut^n illas aniles qequa-» 
quam approbabit, vel docebit, approbarique, vel do» 
ceri faciet. ' 

8®. Quod personas sacrosancte matrimonii vîncu* 
Io copulandas tribiis ad minimum ante copulationem 
diebus in frequenti Ecclesiae coetii publicabit, ac per 
quoslibet Pastores sibi subjectos ubiiibet in quibusvis 
ipsarum Ecclesiis publicări faciet, ac si nihil viţii, quo 
copulatio earum futura iinpediri posset , de iisdem 
inaudiatur, copulabit libere juramenti sacramento me- 
diante, ac per alios etiam perinde copulari faciet^ quae 
vero jam sunt invicem copulatae, aoibae sancte ooha« 
bitent, «t siquae perfide se invicem deseruerint^ «t 



X240X 
afla k% triiemte io âveastii ţean» a Transilsâniâ sav 
în nirţile mite k% dînsa , m le sa desnirţi in niti 
-snY mbdv mi din ni«il o kaYsi; dan in kasYl aiiela 
kîndv Yna Ba lisa nekredinqiosi ( kv Biklenie ) ne vea- 
lalti>9 mi Ba kiUitori în ţerl striine mi denarte^ mi 
m se Ba aizi de dinsa Ber o fami> sekvri, în fine di-* 
ni> natrY sai ^in«il annl, sa da Boie liberi nirţil n^ 
lei nefiinoBate a se kisitori, d^ni iisanţa biseri^ilorv 
ortodosse ( Kalsinemtl ) ^nrireuitV, mi Ba faqe si i ae 
dea de ceilalţi. 

9^. Ki Ba afurisi mi Ba eskommmika din hise* 
riki mi din ^eata kommsni a kredinviomilorv, ne ome- 
nii kt Bieţa sntrkati mi blistemati io ne fikitoril 
de rev nel m^bli^I, mi Ba faqe si se eskommYnive 
de ceilalţi, mi im le Ba^ înndu îmnirtimirea ts;Ylnl«I 



utraque earum in boc Regno Transylvaniae vel Par* 
tibus eisdem annexis vlvejre coinperiatur, nuUo pacto 
nullaque de causa eaş divortiet, venim in eo casu, quo 
alter altero perfide de$erto peregre ad exteras, et longe 
distantes oraş se contulerit, nec ulius certus de eo 
rumor audiatur, tandem exacto 4. aut 5. circiter an- 
norum circulo juxta usitatum ortbodoxarum Ecclesia- 
rum Hungaricarum morem et consuetudinem, liberam 
parti innocenti, ac desertae dabit, ac dări procurabit 
potestatem. 

9^. Quod nefandae, ac profianae vitae homines» 
publicosque malefactores ab Ecclesia , et communi fi- 
delium coetu excommunicatos ac omnino exclusos ha* 
bebity haberique per alios faciet, neque illis usum cui- 
tus Divini permittet, vel permitti patietur, quoad us- 



x««x 

DseeskYi iii«il ni Ba lisa si li se înndte de veilalţf, 
hîn% klndS- el nrin o nenitinţi serioşi» nt se Bori 
tiiiin>ka kf Dzei maV intÎFv iui anol kt biserikai nli s^ 
YorS întome la kallea nea dtânti. 

10^. Kl» tae a^eia kîirî dintre Rom ini! sav bîs^ 
ri^fenit! sav laiqV B6rY fi îmbnbijiinati' din tnsifflareâ 
SnirîtvlvY sintv, kredinţa ortodossi> ( kaleineski }, mi 
flie Bory fi svnnYsv EniskonYhf ortodossv, rii Ba în- 
«lerka în ni^Y vnK modv a'l tisrbtra mi a'f sîmnira uk 
•skvnsY saY în n^sblik'Y, niq! nv eaînr'bdYt si> se în- 
^erve de qeilalţY ; qi *! Ba întîmnina ka nirint,! kvFsbire 
fri»ţ6ski>^ mi nt fia kivta si faki» ser o întriri la' nonlv 
tn kontra lor^,*" tii^! n^ Ba înridti a se faqe de qeilalţf. 

11^. Ki> în fie-kare anni Ba deskide Sinod v ge^ 
neral ttttrorS Ilreo^ilorv sYnavmf Dreritorîel sale qe- 



que iidem paenitentia seria median te Deum in primis, 
post Ecclesiaq» aibi habnerint reconciliâtam, resipue- 
«rintqaei. • v 

' 10^« Quod illos, qui ex Valachis sive Ecclesiasti- 
cis/ sive plebeis instictu Spiritus S. veram fidem Or- 
thodozam ( Cahinianam ) ampleii se se Episcopatui Or- 
thodoio adjunxerint, eos nuUo modo turbare aut mo- 
l^tare olam vel palam attentabit, vel per alios atten- 
teri permittet, quin eosdem aeque, ac parentes frater- 
lia charitate prosequetur, neque contra eosdem. apud 
populum quidquam adversi molietur, vel per alios 
quosquam moliri patietur. 

11^. Quod singulia annis universis ofticio eius 
Yladicali subexistentibus pastoribus generalem indicei 

XXXI. 



X242X 
Idt eniakotuleg mi deki 8'ar întîmnla Ber inv Iikrm 
rrev în trţbile' religitoil, aUnql sa fi datonv n koDstl<- 
.ta desnre acesta ks Ilrotononil sel mi ne ReBerendis* 
sim^l Domnv Eniskonisl ortodossv ( kalBiaeskv ) l^nri- 
reskv ^el de aktmv sav ^el Biitom^ mi a nriimi «len* 
sira mi konsentimentvl hf. 

12^. Ki ne Ilrotoaoar îr Ba alege ki rlasil kom- 
mvnY al KoDsistorivUr sev, mi Ba fave si» se alâri^ 
mi nY se Ba korrvjpe kx bani ka si> 8k6ţi> ne Ber 
untl din dreratorie, niql n% Ba ioridisi sa> se skoţi», 
ni deki» Ber vnil dintre dînmil se Borv aflakxavfb- 
kitv Ber lini esqessv, sav ki> s'at abbi»tBtY în^er mv 
«iodv dela kallea qea dr^ti a xirentoriel lori, ne 
avefa ÎI Ba skote din drentoria lori dtm» £(>i;mele 
legii, însi Ba faqe kvnoskYtv a«ielv likn mi nreziav 
hl Domnv Eoiskonv ortodossv ; mi kare se Ba nire 



Synodum, ubi si in negotio Religionis qm'ppiam wdui 
occurreret, ez tune obstrictus sit cum Senioribus auis 
Keverendissimum etiam Dominum Episcopum Ortho- 
doxum ( Ca&^mianum ) Hungaricum modernum, vel fu- 
Iurum super eo consulere, censuramque, ac consensum 
eiusdem raUim vel acceptam habere* 

12®. Quod Seniores {Arcfudiaconos swe Praio^ 
papaif ) ex unanimi voto et suffragio Consistorii eligett 
eligique faciet, neque quempiam eorum pecunia cor^ 
ruptusy vel quovis munere ofiicio privabit, vel privări 
permittet ; verum siqui eorum excessum aliquem corn- 
misisse, vel quovis modo a justo ofEcii sui tramite 
declinasse, comperti fueriut, justo Juris processu tales 
ex officio degradabit ţ rem totam praenotato etiam 



X»*3X 
Brednikf de a îumliiu drer%toria de Ilrotonoiiiy ««icllA 
se Ba alege ki tmioirea mi a IlreoţQon a^ielel Diew» 
se, sav Distrikti sav Komitatv, .mi mal alesv Tu a nre^ 
QSiliI Domnv EoiskoiiY ortodossi, mi se aa nvne in 
lok^l ^ehl demrtatv din dren»torie. 

13^. Ki> in timnil BÎsitirilort generale ale biseri« 
^orv ^elorv din Transilsania kare se afli> sTntt m* 
risdikţimea sa, aa otiri kaisele «iele mal rrele dim- 
m^TOii kv Ilrotononil, fan» d6ki» aer vna dintre mr^ 
ţfle ^ertitore nt aa aoi a se milţami kv a^iea^ arvde- 
katii atraq! aa nit6 annella la skavnal «vdek'btoreskv 
din Alba-Jidia al aqelifaml EniskooY snre a reaed^ 
kavsa mal mat^rS, mi anol Eoiskonil Ivîndir kv aine 
neto mal mtlţf IlrotonoQl y aa desbate de noii a^ea 



Domino Episcopo Orthodoxo communicandoy et qui 
tandem ad subeundum munus huiusmodt Senioratus 
dignns yisus fuerit, pastoribus etiam eiusdem Dioece« 
sisy vel Districtus , aut Comiţatus, maxime praelibato 
Domino Episcopo Orthodoxo consentienlibus eligeturi 
ac in locum ab officio remoti surrogetur. 

13°. Quod temporibus visitationum generalium 
Ecclesiarum passim in Regno Transylvaniae subjuris- 
dictione sua existentium fiendarum ac celebrandarum 
causas, siquae graviores occurrerint, una cum Senio- 
ribiis sibi adjunctis decidet, quorum judicio siquae 
partium Litigantium contenta esse noluerit, ex tune 
eamdem maturius revidendam ad sedam Judiciariam 
Albensem Yladicae eiusdem per viam appellationis pro- 
vocare valeat, ubi adhibitis Senioribus paulo piu ribus 
causas easdem denuo discutiat| ao d^cidat^ cemura 



X9UX 
kiTiVh, m o Ba otirl, îns% Ba întreba mi Ba kousitlta 
mi ne nvmitşl Doibdy Enniskont orladoşsY. 

14^. Ki» TiJi Ba ksDina ne uni lini ^DrYr^^ mi 
i^% B9L fa^e sil se ktnYDe, nWl ns sa desairţi ne ni«il 
nwtlf mi nY Ba fave &% se desnarţ^, ni^ Ba l^antisa' 
ne: ni^I/SDY konilt deSnrvr^, iţi^il nv Ba inrroim ne 
nWl ţnv mortY, ni^I n^ Ba da altora ntterea dea^ 
ne avelea^ a&n de sinnnl k^isY, adeki d^ki Ber ^il, 
dintre Rominl ar Iva în ki^siţorie Ber o m.Yiere^ sav. 
£iti 9a^ fe^ion» de ţSnr^ri , m\ a^ela ar dori şt $&. 
k^titne dellreotlt RomiReşkv. D^H^ Ber .nnvl dintre^ 
dinmiî.s» Ba afla ki» a ki>lkAt^ ţmest^. LondiţÎYjtf saH. 
în totv>si|]i în n^rţe» ne atare îl Ba nedeiisi îptÎEÎf j^t; 
iliâse Aprinl. ^nriremţj, adova pri kv doisnreze^e, ţ^rii 
d^ki Ba rremi într'adinsY mi a tre>a ori, îl Ba skote 
din dreritorie. 



quoque ^c judicio, seu consilio saepe noţninati D^mi^ 
ni Epiiscopi Orthodpxi u$u$. . 

14^. Quod nullum HuDgavdrum Matrimonii vi»-' 
culo copulahit» vel copulari faciet, neqiie quenkquam 
eorum seprajbit, vel separări faciet , infantes eofum 
baptişabit , neque d^functos şepşliet, neq^e aliifli eă' 
perageniiî dabit potegtaţem, hoc unico excepto casu sd-ţ. 
licet ai qui^pilirn ex Yakţchis aliquam ex Hungaris n^u* 
lieribus, vel puellis, ac virginibus in uxorem sibi. â^: 
sponsaverit , eiusque fer^et animusi ut per Pastprem 
Yalachicuni copuletur. Quasquidem universas etsin- 
gulaş conditiones siquis eorum vel in toto vel in par« 
ţe violasse conipertus Aierit, prima quidem vice sex. 
Qorenisj 2da autem decern, et dupbus florenis Hung4-. 



.15^. Jţ%'9&rh de acestea. Ba rbmiD^ în tote mi 
totf de VDa:MDverv mi kredinqiosY noii^ Ba fi bine- 
BoitoirS «1 bineBoitorilori noştri, mi inimiki mi rev 
a} inioii^ilori mi reilorv noştri; rari» neqtrs darea 
Q^tri» . «lea^ annvaU aa da la fiskil nostra ne fie* 
kare auDY trefze^l mi doi^ de nel de samiri mi natrY 
dş rîav, dYD> isanţaqeaobserBatinin^akîmv. 
. DimY mi konvedemv avehi Stef<iDt Hona Simoniv^ 
deDlinl» noteatate de a faqe mi de a îiQplini drwtv* 
mi legitimi tote ^ele ne şe Borv şokoti a se ţioi de 
drentoria sa în bisericile aai Dievesele s^^js numite 
sttniae itfvriadikţituil sale» de a rvaerna bisericile» de 
a .ot%rî kavsele de kisitorie, de a nedensi rrem^lele 
Dreoţilorv kv Isi^ţi» desfi*înati>, de a imalini Drerbta<* 
ria biseriq^ski kv înB'bţitYri>y k% eahaie mi kv nvr- 



ricalibus tales multabit, tertia deqique in id ips^in 
tepere impiqgentes ef, ofi^ciq d^radiibitr.. 

15^. Quod praeterea Npbis qupque.ii;i omnîbus 
aincerus et fidelis semper manebitf benevolorui^ Mo*. 
strorum benevolus, inimicorum vero ac malorum ini« 
i^icus ac m^lus ent ^ pro censu vero annuale pell^s 
ipartipianas triginta etduas, acLynceas quaţuor. jfuxta 
usum hactenus ob&ervatum Fisco Mostro şingulis ann^ 
adounistrabit. 

Dantes et concedenteş eidem Stephano PqpA Simor. 
nio plenam atque omnimodam in Eccleşiis aeu prae*. 
narmtis Dioecesibus suiş Jurisdictioni suae subjectis 
ea, quae muneris sui censebuntur esse, rite, et legiti- 
me peragendiy exequendi, Ecclesias moderandiy causas 
lifati^imonii coguoscendii erratţ Ministrorum vitae dis« 



X246X 
tare kniosi , de a nriimi nersonele ^vele destoVniqey 
mi de a denirta ne nele nedestolni^e, mi de a fave 
tote qele ^e se ţinv de kemarea sa dsai isanţa lorv, 
nYinal si uf fie kontrare înaiţiUril Dzeemtl, mi si» 
korresnfnzi k% kondiţimile mal sjsi înmiratei mi de 
a se bikira de senittrile sale nele legitime, adeki» de 
a^ele kare le si aBf tv din Bekime nrede^esoril sel Eni- 
skonil bisericilor^ rrevemtr, sîrbemtl mi Rominemtl, 
de a Isa dela fie-kare IlreotY sYnnYSY jRvrisdikţivniî 
sale kîte vnv florinv ne anv, ama îl di^mv mi IyI m^ 
terea de a Ua kîte tni florinv dela fie*kare Ilreotv al 
biseri^ilorY Rommemtl din mal sisY-nvmitele Komi- 
tate, Distrikte mi Skavne Sikfemtl mi Siseml, milv 
întbrimv nrin aceasti karte. Din kare kaYsi bi> kom^ 



solutae corrigendiy doctrina, pietate, et morum inte- 
gritate Munus Ecclesiasticum administrandi, personas 
habiles assumendi, minus vero idoneas rejiciendi, et 
alia quaecunque ad suăm pertinent vocationem ^uxta 
.morem, et consuetudinem, quae tamen doctrinae Divi-- 
nae contraria ne sint, praemissisque conditionibus bmni- 
no correspondeant, administrandi, et suiş legitimis pro- 
ventibus ac reditibus fruendi iis nimirum, quibusalii 
Ecclesiărum Graecarum, Rascianorum, et Yalachorum 
Superintendentes Praedecessores eius antiquitus intro- 
duc tis usi sunt, ut a singulis Pastoribus suae jurisdi* 
ctioni subjectis singulos florenos annuatim exigere con* 
sueverint, sic etiam ipsi a singulis Pastoribus Ecclisia- 
rum Yalachicarum in praeallegatis Cbmitatibus et Di- 
strictibus, Sedibus Siculicalibus, et Sazonicalibus sin- 
gulos florenos ezigendi potestatem damus, conferimus,- 



mindim^ b6i kredumioiidlorv noştri, onoraţUorv, m%» 
riţilorv, generomilQrv, Dpbililorv Domnii Desnanilorv, 
Biqe^Pesaanilorv, Jtdliilorv Nobilţlort, Kiiiitanilorv^ 
Bi«ie-Ki>nilâniloFV, Jsdi^ilorY BeralY, Flrefekţilori, Ilro* 
lisorilorvi KastellanilorS, nrekimS mi generomilorv, 
înţelenţilorY mi qiskvnsriekţilorv Măiestri al «Iet^ţianL- 
lort, jYdivilorY de skavnv mi de satY, mi qelorv alţi 
JtraţI qetiţHinl, din tote Komitatele, Distriktelei Skat- 
nele Siksemtl mi Si»semtl mal înainte nvmite, «lelort 
de akvmY mi velorY Biitorl kari se Borv'nimi dtni» 
timni mi kari %\m lokii lorx, mi tutori «lelorv alţi 
kiirora se kiBine sav se Ba k^Bine atitY biseriqemtl 
kitv mi Ui^Xf la kari Ba a»ynge aqeasti> karte, ka 
%% kinomteţl mi si nriimiţi ne nrezisil Ştefani Ho* 



et confirmamus praesentium per vigorem , quo circa 
vobis fidelibus Nostris Dominis Spectabilibusp Magni- 
•ficis, GenerosiSy Egregiis, Nobilibus, ComitibuSi Yîce- 
.Corni tibuSy Judicibus Nobilium, item Capitaneis, Yice* 
Capitaneis, Judicibusque Regiis, Praefectis, Provisori* 
buSt et Castellanisi nec non generosis, prudentibus, ac 
drcumspectis Magistris Civium Regiis, Sedis, ac YiUi- 
cis Judicibus, caeterisque Juratis Civibus, quorumcun- 
que Corni tatuum, Distrîctuum» Sediu m Siculicalium, 
ac Saxonicalium iam ante nominatorum modernis sci- 
licet, et futuris quoque pro tempore constituendis vel 
vices eorum geren. cunctis etiam aliis, quorum interest, 
seu intererit, tam Ecclesiasticis, quam Secularibus prae- 
sentium notitiam babituris barum serie fimiter corn- 
mittimus, et mandamus, quatenus praefatum Stephanum 
Popa Simonium dictarum Ecclesiarum Yalachicalium 



nă Simohi^ drentv Eniskon^ al kitmitelorv biseri^ 
Rom'bnenitT de ritil rreqeskY, sîrbeskv mi RonuDeskt 
din de tnulte ori nimitele Homitate, Distrikte, SkăT- 
ne SikvemtY uii SiseintY, svntY kbndiţi^nile komtnîn^ 
date, ama ka si nre&ereze neste bisericile sale, si» tti^ 
rrim^ski n^bli^e de biserici mi si» le merneze > '8i> 
nîmesk'b legitima in dren>toria sa, si indrenteze skânî- 
dale, si nedens^ski» kv nedensa kiseniti ne kilki»- 
torl, mi si> Hcvdece dini lege cele qe se ţinv de iKvdeka^ 
ta sa, mi si nriimeski Benit^rile legitime, adeki a^e^ 
lea kare Ie av avstf din sekime nrediqessoril sel Eai- 
skonil biseriqilorv rreqemtl, sîrbemtl mi Rominemtl, 
de aY liatv dela fie-kare (Ireott s^ntavsY «isrîsdikţiî^ 
nil sale kîte tnv florinv ne annv, ima sinoti Iva ui 



Graecos, Rascianos, et Yalachos ritus observâhtiutti iii 
saepe dictis Comitatibus, Districtibus et Sedibus Sibtif- 
licalibus, ac Saxonicalibus existentium Superitendentetti 
'seu Yladicam sub praeceptis conditionibus agnoscercf, 
atque eundem admittere debeatis, et teneamini, iUut 
Ecclesiis suiş invigilet, publice Ecclesias curet, et tto^ 
deretur, in suove officio legitimre procedat, scandală 
corrigat, et excedentes digna poena puniat, ac ea, quae 
ad censuram ipsius pertinebunt, jure mediante diriniaC, 
ac legitimos proventus recipiat, eos nimirum, quibns 
alii Ecclesiarum GraecorUm, Rascianorum, et Valacho- 
rum Superitendentes seu Vladîcae Praedecessores an- 
tiquitus introduetis usi sunt, et a singulis Sacerdoţi- 
bus suae jurisdictioni subjectis singulos florenos an- 
nuaţim exigere consueverunt, sric etiam ipse a singulik 
Pastoribus seu Săcerdotibus Ecclesiarum praernissâruin 



^ X249)( 
el dela fie-kare IlreotS al biseriqilorv mzt svsv zise din 
uimitele Komitate, Distrikte mi Skaine SikvemtY mi 
Sw^mtl. . Aqeasfb karte a noştri» întiriti k% sigilUl 
nostrv aitentikY akiţatv, o amv dat% graţiosv nimiU- 
hl Ştefani Ilona Simoniv. Datv io cetatea noştri Alba- 
Jilia în 10 OktomBrie annvl Domnilv! 1643 » . 

DSki konsiderimY aqeasti» Dinlomi în genere^ nv 
nvtemv si ne reţinemi mirarea , kvmv tui Ilrinqiae 
KalfiineskYy kare kist^zi fbri rvmine a se nYmi Orto- 
dossv, îmi note attribiti drent^i de a nreskrie Dorma* 
te mi Dis^inline biseriqemtl ^nel biseriql întemeiate 
ne kanonele Sinodelorv inisersale ale kremtinilorv. 
Aceasta treqe neste tote marginile Desnotism^hl. 
Kv tote acestea, nentri nintd 1-f&, are si'l m^lţ^me- 
ski toti Rominimea, mi bine ar fi fostv d6ki> aqestv 
kommîndv s'ar fi datv înkal ki mese sYte de ann! maT 
tnainte. — Din nvntvl 21^ mi al 10 16 se înţelerY 
kaisele nentri kare mal alesS s'a den^SY Uie Forestv 
din Eniskonatv. liote k% a aBttY loki mi al 12-le ; 
dan» Simonia ni e vnv hkn nov în biseriki^ ea 
domnemte de ne timnirile Anostolilorv. Noi în ade- 



\ 



in antfa dictis Comitatibus, Districtibus, et Sedibus 
-Sioulicalibus, ac Saxonicalibiis singulos florenos exige- 
Te pro seque percipere, praesentes litteras Nostras pen- 
<kntis etauthentici sigilii Noştri munîmîne roboratas, 
ac communitas memorato Stephano Popa Simonio Cle- 
menter dandas duximus et concedendas. Secus etc. Da- 
tam in Civitate Npstra Alba Julia die decima uiensis 
Octobris anno Domini 1643. 

XXXIL ^ 



XS50)( 

Vhvi m nitemv sii o annrobimv, dan> nf ni se nare 
vnv temeţi îndestiHtorF^' dinaintea vn^t Domnv Kal^ 
BÎneskv mi kvkarakterd hi Rakoţi. — IlYDtvl al ll-l^ 
faqe temend biseri^el kreoitineintl de riul oriental, 
uji e de niiratv, kvmv vnv Ilrinqine kare area si» o di>i- 
ranme, îl înti>reaite mi stirTCuite nentrv susţinerea lill* 
th resnekt^l aqesta, Eaiskoni! ^rmitor!, din sairitil 
de a domni absohti neste biserika mi klertl sev, av 
strikatY mal m'sltv de kitv a nitvtY si strice %nţ 
Desnotv de alti> lege. tn Transilaania , Rominia mi 
Moldaaia nv se mal t,inY Sinode biseriqemti.; Din 
ne ka^se? 

Bredniki» de insemnatt e restringerea EaarxieK ^le 
se &qe nrin aqeasti» Dinlomi. ţ^in^tirile Atimo^ 
rxhr, Orimtiely Xaţer^i^I^ ^nniadoreY, Uiel, Krimvlsl, 
mi trei Ilrotononiat^rl din ţeara Fi>ri>ramYUl| se skotţ 
de svntv «cvridikţiYnea Eniskon^hl RomineskY, rhm%r 
indVl nvmal atîta drentv aseară lorv ki>ts 'ise aa uip 
ndvi de kitre Eaiskonil Kalaineskv. De bini^s^arb 
nentrs ki Romanii kari trekliri» la legea Kalain^i^ 
(wh din aqele ţin^t^rl; mi din kaissa acestora s^.wt^ 
de k^ EniskoQ^l Kalaineskv îmi Ivase titivl de Eni- 
skonv al ^nr^rilorv mi al Rommilor v. — 
Dari ţinitvrile acestea se sranisenb mat in Trdl% dfc 
Giorgit II Rakoţi fariml Enarxiel Rominenitly ifre- 
kxmi Bomv Bed6 mat tirzii . — De m>rţile Knrarial 
nv se faqe niql o nomenire, .kv tote ki Eniskoiât 
aqelora se ordina de MitronoUtid Transilaaniel ^ kare 
'ml ţinea mi titUl de Eaiskoni al Marmorosihl, nre« 
k^mv se aede din Dalteria qea dati» Isl llartenii 
Eniskoaxhl MvnkaqHfhl de toii aqesti Stefanv Simo^ 
mi. Noi o nxnemviaiqV g)' 



X851X 
» Stefanv SimoDiv din rraţia \il Dzei Arxienisko- 
ul Albe-J«liel, al Bad^hl, al Marmorosvh^ mi al totel 
TraosiLsaoiel de legea katoliki uii anostoliki» de ritid 
rreveski. Fa^emv ksnoskisti nrin aqeasta tvUrorv 
Helorv — r — -7- Ki a Beniti la noi reBerendvl Ilinnte 
Iletri (larteniv, religiosul Ilreptv din ordinea St. Basilit 
de ritil rreveskY^ kv attesţaţe de qinste mi iodestilitore 

din darteşa ReBerendissimilori Eniskonl, 

ini amv «ititv attestatelei din kare amv Bizvtv ki ni(- 
miiil Dişrinte Ilarteniv s'a aleşi ki rlasv unanimi ka 
SI» "srmeze nomenitiHl ReBerendissimishl Domnv Eai- 
skonvhl din M^nkaqţVy BasiliY TaratoBiqTy kare n^ de 
miltY a emitv din Bieţi, mi si se înalţe în lokvl mi 
şkaYnvl hL Noi ama dari> qerqetîndv ka^sa mal s^sv- 
nUmit^hl, Famv nriimitY omenemte în karitatea hi 



g ) Stephanus Simonovicsius Dei gratia Archiepi* 
acopus Belegradiensis, Yadiensis, Marmarosiensis, to- 
tiusque Transylvaniae ^ Catholicae atque Apostolicae 
Beligionis graeci ritus Episcopus. Significamus per 

ţraesentessnostras omnibus Quod vene- 

Vat*ad^iio^ li. P. Petrus Parthenius, Religiosus Ordi- 
WfTD. fiasilii^l Pitus graeci Sacerdos cum honorificis et 
suffiidentibu&' testimoniis Reverendissimorum Episco- 
porum'— . — — — legimusque testimonia, ex quibus 
periţpeximuSy quod saepe fatus Reverendus Pater Par- 
Uji^nius concordibus votis, atque affectibus sit electus, 
utsuccefiat meiporato Reverendissimo Domino Episco* 
po, Muncatsiensi Basilio Tarasovicsio vita non pridem 
{uQCtOi locumque ac cathedram ipsius conscendat. 
Hune itaque toties praedictum pensata ipsiua causa. 



X 252 X 
Kristv, mî dtnjy ^e aini insitatv ne BeBerendissimiil 
DomnY Saea Eniskonisl Bistreî, mi am^ kematY la Si- 
nod* ne Kler>$l nostru, mi ami f^k^tî formele kare 
le kommînd'b sântele kanone mi sint«l Sinodf, am* 
îaqen^tY solemnitatea , mi Tam* ordinaţi Eniskonv 
nentrY nYmifsl skavnv al Mvnkaqivhl k% ceremoniile 
anostoli^ie, mi i'aniY (latv fakvltatea de a xerotoni Ilreoţt 
— - -'i Datv în Alba* Jslia ia annvl dela fa- 
cerea hmil 7139, wn, dela namterea fecîorel 1651, 
în monasterrel flre-Sintel Trinităţi din residinţa n^* 
strk Melronolitani». 

Din aceasti Dalterie sfntemv konstrînmT si> kdnkî-' 
demf, ki nirţile ţ^nrarieT, de ori ne nv sînt sk<$se 
esnressÎBY nrin dinloma hi Rakoiji de s^nt* »vrlsd!k-- 
ţicnea Mitronolitihl Transileanv, nrekimY sînt skos» 
nsmilele ţin^t^r! ale Transilsaniel, av n>masv svntv . 
aceeam! Enarxre ; altminteri k^m* ar fi kxtezatv Ste- 
fanv si> se n^meski Eniskonx al M armorosiUl ? — • ' 
Bredniki de mirare este aritar^ EaiskonYl'vr Biştftf v 



humanissime in charitate Christi excepimifţ i>j|iipiu|^ 
que Reverendissimo Domino Sava Episcopia BisztrahdSK . 
si, convocatoque Clero nostro, praemis^siV'dlmiââ^^ 
quae Sacri Canonea, Sacraque Synodus prafttifrîft^t^ " 
jnbet, salemnitatem instituimus, afque în Episcd^utth 
nominatae Muncatsiensis cathedrae cura ceremoniiă-A][>o- 
stolicis creavimus , dedimiisque ei facuhatem'---^ -^ 

Datum Belegradiannoaborbecondito 7159, 

a partu vero Virginis MDCLl. in Monasterio SancHs- 
simae Trinitatis Metropolitanae nostrae Residentiae;- 



X253X 
( de nv kvmv-Ba al Bistriţei ), de kare nv se mal fa* 
iie alti nomenire în dok^mentele istoriqe. Ny kvmi* 
Ba Eniskomcl Badvlsl medea în Bistra ( sav în Bistrit;a)? 
Saeri>m« ki» qerqeti>rile ilteriore ne Bori da desli* 
miri nentri aceasta, nrekYmv mi nentrs mal mdte 
altele. 

Ile timnvrile acestea se B'bdv a fi fostv milţl Ro^ 
muil k% adinki» ÎDBi>ţi>t9ri> în Transilsaniai de orh qe 
at tradisY Saltirea kiarv din originahl Esreeskt, ka- 
re s'a tiniritY in 1631 în tinorrafia Rommeski» qea 
findati de Rakoţu 

MitrooolitYl Stefanv a m'sriti în aonil 165 L Dv-^ 
wh dînsvl a "srmatY Daniel , kare nv se mtie din qe 
kaYSi» a nirisitY Transilsahila mi a trekitv în ţeara 
Romin^sk*b la ann^l 1656. — Totv în aqestv annv se 
alese SaBa BrankoBiql mi se întiri de Ilrinqiaele Gior* 
giv II RakotjTi nrekvmY se sede din Dinloma 'srm'k* 
tgre, h ): 

» Noi Giorgiif Rakoţi din rraţia Ivi Dzet Ilrinqî- 
*^ bfi IVansilBaniely Domnv nirţilofv ţeril «(^nrvremtl mi 
; DesoiinĂ S^t^ilorî. Fa^emv kvnoskttv nrin aceasta 
^îm Ş. ne se kKBine, K.% fiindv-ne rekom- 
^^^ i^bihl SaBa ErankoBiql mi KoreniqI| de 
l^ndlâiviim 1ji>rbatv Gioreiv Is^lai EniskoDvI tv- 




-^\lî) *No8 Georgius Racoci Dei gratia Princeps Tran- 
sylvaniae, Partium Regni Hungariae Dominus, et Sicu*' 
lorum .Comes : Memoriae commendamus tenore prae* 
sentium significantes, quibus expedit Universis. Quod 
cum Honorabilis Szai^a Brankoifitsch et Koreniisclij ab 
Admodum Reverende Yiro Georgio Isulai Universarum 



)(254X 

Urorv biseriqilorv ortodosse ( KalBinemtl ) din Tran* 
siUania iui Ilredikatori-Y in Alba-J^lia, desore mode- 
stia, interritatea sieţir^ înBxţitvra mi mirtirisirea re- 
ligisnil hlf mi dobîndindv sratY a^iestY nYme dela 
noi assekvranţa de a'l da EniskonatYl biserivilorv din 
Komitatele Albei din Transilsania^ T^nniadorel, Zorinv- 
l-Mf BixarvlvTy Zarandshl, Krasnel, Solnikvlsl de mim- 
lokv miiiel^ interiore, Dobiqil, Khmihl, Tvrzil, pe- 
tiţii de Baltb mi Marm'srosvlvl, din Distriktele Hid- 
rei, Bistriţei, mi Bei^rnish?, mi din tote Ska'snele Sii* 
ksemtl mi Sisemtl, între Freql, Sîrbl mi Rominl: amv 
etirîtY 81» di>mS a^ehl Saaa Brankosiql mi Koreniql 
mi si»'l întirimv Eniskonat^l neste tote biseriqile de 
ritil rreqeskv din nrezisele Komitate, Distrikte nd 



in Regno Transylvaniae Ecclesiarum orthodoxarum Su- 
perintendente , Albensis vero Concionatore singulari 
quadam intercessione commendatus Nobis fuerit de 
eius ;modestia, vitaeque integritate , ac eruditione, nt 
suae xeligtonis prpfessionş, eoque nomine assecuraticH 
nem a.Nobis de Episcopaţu Albensis Ţrajfcyji 
Bunyadiensis, Zoriniensis, Bihoriensis , Zar 
Ka*asnenşiS| Szolnok Mediocris, et Interi!^, *i 
sis, Colosiensis, . thordensis, de Kuktillo;;^;ţJ 
ros Comitatuum : K5variensis, Bistriciensis, et 
sienşis Pistrictuum^ nec non Univerşarum Sedium^Si* 
culicalium, et Saxonicalium inter Graecos, RascianOSy 
et Yalachos, sibi a Nobis conferendo, consecutus:ait:. 
Slidem itaque Sza^ae Brankwit et Corenit Univerşarum 
Eccleisiahim in prâedictis Regni Noştri Transylvaniae, 
Qt.partimn Huxlgariae eidem aimeurum, Comitatibus^ 





XS55X 
SkaTne S^kiemO mi Si>s€aitl ale Transileaniet minle 
nirţilori Vnrariel ^ele mite ki dinsa, între Fre^r, 
Sîrbi mi Rominl. Ama dan» dimf mi kone^edmv 
aveUl Saaa BrankoBiql mi Koreniql denlini» nstere în 
biseriqile sav dieqesele nomeDite svnoY8e mrisdikţiv- 
nil sale,' de a siBÎrmi drentv mi legîtimf tote qele qe 
se ţinv de dreri>toria • sa, de a Bisita biseriqile mi de 
ale riBema , de a sideka kaYsele de kilistorie , de a 
uedensi rremelele Ilreoţilprv kv Bieţi» desfrinati, de 
a imnlini dren»toria biseriqeski» kv îllB^ţ^ttn> , kv 
eslafiie, mi kv nvrtare kirati, de a oriimi nersone de- 
stolniqe, mi de a denirta ne qele nedestolniqe , mi 
de a (sme tote qele qe se ţinv de kemarea sa dini» 
vsanţa lori, nvmal st» ni fie kontrare înBiţitlril Dze- 



DistrictibuSy et Sedibus Siculicalibus^ ac Saxonalibus, 
inter Graecos, Rascianos^ et Yalachois existentium Epi- 
scopatum , illarum videlicet, quae Graecam sequuntur 
religionem dandum et conferendiim, atque in eodem 
Episcopatu ipsum confirmandum diiximus : Dantes 
et concedentes eidem Szas^ae Branktvit et Corenii ple- 
nam antque omnimodam in Ecclesiis, seu praenarratis 
'l)ioecesibus suiş Juridictioni suae subjectis, ea omniâ, 
quae inuneris sui fuerint, rite et legitime peragendî, 
exequendiy Ecclesias visitandi, moderandi, causas ma- 
trimonîi cognoscendi, errata ministrorum vitae disso- 
lutae corrigendi, doctrina, pietate, et morura integrita- 
te munus Ecclesiasticum administrandi, personas habi- 
jes assummendiy minus ve ro idoneas rejiciendi, et alia 
quaecunqiie ad suam pertinent vocationem, jnxtamo- 
rem et consuetudinero^.quae tamen Divinae Doctrinae 



X266X 
«mtly mi de a se b^k^ra de Benitvrile sale ^ele Iegi« 
time, adeki de acelea kare le ai aBitY din Bekime iire« 
devessoril sel, Eaiskoail biseriqilorv Freqilorxy Sirbi*- 
lorY mi Rominilorir, mi dea lisa darea obiqlnYiti ne 
annv dala fie-kare IlreotS mi Ilrotononv din biseriqi- 
le Romi>nemtI mi Freqemtl din nrezisele Komitate, 
Distrikte mi Skavne SxkYemtl mi Sisemtl : nrekvmf 
îl dimf mi îotirimY nrin aqeasti> karte. Din kare 
kavsi» Bl kommîndimv boi» kredinqiomilori noştri, 
ilhstrilor^i onoraţilorv, miriţilorS, generomilory. De- 
snanilorv, Biqe-Desaanilorv, Jvdiqilorv Nobililory ; as<- 
semine Kioitanilorv, Biqe-Ki>nitanilorVy J^diqilorv 
Berari Tlrefekţilorv, nroBisorilorv mi Kastellanilorv, 
nreksmv mi înţelenţilorv mi qirkYnsnekţilorS Măiestri 



contraria ne sint, administrandi^ et suiş legitimis pro- 
ventibuş ac reditibus fruendi, iis nimirum, quibus alii 
Ecclesiarum Graecorumy Rascianorum et Yalachorum 
Superintendentes praedecessores antiquitus introductis, 
usi sunt, a singulis item Pastoribus seu Sacerdotibus, 
ac etiam Senioribus, seu Protopopis Ecclesiarum Ya- 
lachaliumi seu Graecarum in praealiegatis Comitatibus, 
Districtibus, et Sedibus Siculicalibus, ac Saxonicali- 
bus census annuatim pendi solitos exigendi potestatem: 
prout damus, conferimus, et confimamus praesentium 
per vigorem. Quocirca vobis fidelibus Nostris, Illu- 
stribus, Spectabilibus, Magnificis, Generosis, Egregiis, 
et Nobilibusi Comitibus, ^Vice-Comitibus, Judicibus 
Nobilium ; item Capitaneis, Yice-Capitaneis, Judicibus 
Regiis, Praefectis, Provisoribus, et Castellanis, nec 
Don prudentibus, et circumspectis Magistris Civiumi 



X 257 X 
Yetiţianilorv^ Ilrimarilorv mi Reralilorî, uii Jvdiqilorv 
Skavnelorty din per qe Komitate, Bixarv, Marmorotiv, 
Het'htff Distrikte ( mal aleşi din lieFKiut ), din Skavnrle 
SikYemtl mi Sisemtl ma! înainte nvmite, qelorfi de 
akvmY mi qelorv siitor! kari se Borv nvne diiivh timnx 
sax Borx ţin6 lok»l lori ; mi tutori qelori ali,! k^ro- 
ra se kmne sav se Ba kvBinc atîtx biseriqemtl kitx mi 
laivTy la kari Ba ancvuge aqeasfb karte, ka si> kvno- 
mteţl ne nxmitxl Sasa BrankoBiqY mi Koreniqr drentx 
Eniskonf al nreziselorx bispriqT ivominemiî, rre'icMntl 
mi Sîrbemtl din nonienitele Koniitate, Distrikti;, mi 
Ska^ne SikxemtT mi SxsemtT, s^'lx nriimit,!, st'Ik lii- 
saţf 8% xmble în iote lokîrile, si merrx mi st» sc 



Primariis et Regiis, ac Scdium Jii'Jicibus, qdornmciin- 
que Comitatuum, Bihor, Maramoros, (livitaliirn, J)i- 
strictuum, (maxime Belenyesiensis),Sediiim Siculiraliiiiii, 
et Saxonicalium , iam antea nominatonim, nioileriiis 
srilicef, et futuris quoque pro temporibiis conslitu<*ri- 
dis, vel vices eorum gereiitibus ; cunctis ('tiarii aliis, 
quoriim videlicet înterest, seu intr'rerit, tam Kcdesia- 
sticis, quani saecularibus, pracspntiiim notitirini Ij^bitii- 
ris, harum serie flrmiter committirniis, el ifi.irid;iriiii«i, 
quateniis praefatum Szavam limnLos^it i*\ forrnif. dir:la- 
riim Ecclesiarum Valachical:um, Orai-corur», J^'js#i.i- 
norum in saepe dictis Comitatibiis, Distrirtibiis, ar; Sf** 
dibus Siculicalibus et Saxonicalibiis existeritiiirn SupiT- 
intendentem, si%'e Episcopum agrioscere, afqii#» iMind^^ni 
admittere, omnibus in locis lib*^re vf-rsari, irp, el ro- 
dire permitterei imo etiam ofticiis, et swbsîdiis eidirrn 

XXXIII. 



• X258)( 
tatorki», ba înki> si^'r staţr într'vaHdtonS k¥ tote mim* 
IcSqele, ka si» n6ti> nreseria nYblikf neste bisericile 
sale, 8% le noti sisita, înrri»u mi rYRerna, si> noti» 
mrcede legitima în drentoria sa^ si îndrenteze skan- 
dalele, si» nedenseski k^ nedeiisi> kYBemti> ne Ilreo* 
%iîf nrotononil mi laicii kari fakv escess'srl, si>'l addi^- 
ki> la ordine , mi si> nedenseski» d^ni lege fantele 
kare se Bori ţine de Hcvdekata sa , mi si> nriimeski» 
BenitT^rile sale cele legitime, ka si> aibi> de -snde s*b 
akkonere keltvelele nentrs tini>rirea kirţi- 
lorY în limba naţionali a bisericilor^ kare 
staY sYntY dîns^l, nentrv ţinerea skolelorf, 
mi nentrs onorarnd nostrs kare a obictn^itY din se- 
kime a se nliti Hrincinilorv Transileaniel^ adeki ace- 
lea kare le ai aBYtv din Bekime ceilalţT EniskonI al 



adesse debeatis, et teneamini, ut Ecclesiis suiş invlgî- 
let publice, eas visitet, curet, moderetur, In suoque 
officio legitime procedat , scandala corrigat, et exce- 
dentes quosque tam Pastores et Seniojr^s, quam Sae- 
culares digna poena afBciat, in ordinem redigat, atque 
ea, quae ad censum eius attinebunt, jure mediante pu- 
niat, ac legitimos Proventus suos percipiat, ut impen* 
sas, pro libris linguaEcclesiarumi quibus praeest, ^er- 
nacula excudendis, scholis sustentandis, ac honorario 
Nostro, ab antiqua consuetudine Principibus Transylva- 
niae tribui solito, sufHcientes habere possit, eos nimr- 
mirum, quibus alii Ecclesiarum Graecorum, Rasciano- 
rum, et Valachorum Superitendentes sive Episcopi an- 
tiquitus introducli, usi sunt, a singulis Pastoribus, seu 
Sacerdotibus, et Senioribus seu Protopopis Ecclesîa- 



)(269X 
rreqilorty Sirbilorv^ mi Rominilorv, si> iea dela fie- 
kare IlreotS mi IlrotononY al biseriqilorY nomenite din 
maV înainte ntmitele Komitate , Distrikte mi Skavne 
SiikYemtl mi SisemtL Snre a kirora memorie mi in- 
tirire Be^JTnikT» amY otiritY si> d%ini rraţiosv nome* 
nitYhl Sasa Brankosiql mi Koreniql aqeasti» karte a no- 
stri> intiriti ki sigilhl nostrv ne\ akiţatY mi a'Stentikv. 
DatY în Kastell^ nostrs KlvmY-MonasterpS în 28 ale 
Isnil Itl Dekemsrie ann^l Domn^lU 1656.» 

GiorgiS Rakotji m. p. (L, S.) 

Din aqeasti> Dinlomi> sedemv : 1 ) ki MitronoUttl 
RommeskY a redobînditY drenUl neste biseriqile din 
Transilfiania mi din nxrţile ţere! <^nr^emtl kare le 
lYaseri> Kalfiinil svntY Giorgiit I Rakot,!. N^mal de bi- 
sericile Fînramidvir m se faqe niql o nomenire, da- 
n> niql ns se skotY esnressisY de SYntv HCYrisdiktjiY- 
nea Mitronolitvhl , kvmY s'a fbkvtY în Dinloma hi 



rum Praemissarumi in antea dictis^ et nominatim spe- 
cificatis Comitatibus» Districtibus, ac Sedibus Siculica- 
libus, et Saxonicalibus exigere, prosequi, percipere 
valeat, ac possit. In cuiiis rei memoriam firmitatem- 
que perpetuam praesentes litteras nostras pendentis 
et authentici sigilii Noştri munimine roboratas, et com- 
munitas memorato Szauae Brankoifit et Corenit clemen- 
ter dandas duximus , et concedendas. Datum in ca- 
stro Nostro Colos-Monostor die 28 Mensis Decembris 
Anno Domini 1656. 



Georgius Rakoczy m. p. (L,S.) 



X260X 
Bakoţî I ; note ki nimat din neb^^âre de s^mii, s'aY 
trekvti tif Bederea. 2 ) Bedemi st^rsinţa Ilrm^ini- 
lorS nentrv tinirirea k^rţilori Rominenitl mi nentrs 
ÎQtenieHirea skolelorv. Skoail e toii ka si add^ki» 
ne Rominl la Kalsinismi, dan» nrodsqe alte frvkte 
formose — Enoxa Rakoţilorv din Traosilsania^ a liI 
Mateiv Bassarabi din Romi>nia mi alil Basilii Ltnvl 
din MoldaBia^ sînt Bredniqe de îaseamatY nentrY lite- 
rafsra RomfbD^ski • S^nii Basilii L^iiid se tineri nra«> 
Bila îmnir'btesk'k în laml 1646. Svnti MaterS Bassa- 
rabi se tidiri între alte kirţf , IlraBila qea marei în 
ŢîrroBiuite 1652 ; Sinodal biseriqel Roininemtl din 
Transileanila, ann^l 1675, onnremte de a se mal ţinS 
offit,ele biseriqemtl îii limba sloBam , mi kommîndi 
qea Romxn^ski. 

Sasa 11 h -sniil dintre Mitronoliţir qelrarJT^ iţi ia* 
re merit'b de a ti nvmeratY între SmţY. El nv kr»- 
ţi> niql ^ui mi»{loki de a ridika biserika Rpmi»nesk'i» 
mi de a ^m^ra starea IlreoţilorY. Hrin nebuniile IyI 
Rakoţl II, — kare fsse silitv în 1657, a se len%da de 
Domnia Transilsanie! , mi anoT înqerki> a doYa 6ri> a 
se faqe Domn* nrin niiterea armelorî, — se addvse- 
rt Txrqil mi Titari! ( însoţiţT de Rad^ Mixnea Ilrin- 
qinele Rominiel mi de Georgiî Tika Ilrinqinele Mol- 
daBiel ) în ţeari în kontra hi, mi într^ aHCitonvl IsI 
ÂkaţÎY Barqial • Aqemtia n^stiiri ( 1658 ) ţeaiia kx 
fokY mi ki sabie, strikari qetatea Alba-Jilia, mikvdîn- 
sa dimnrevn'b mi residin1,a Metronolitani. Sasa min- 
^^ie ne nenoroqiţit kv Borba mi ks fanta, nrin ne- 
obositele sale stirisinţe dobîndi dela noisl llrinqine 
AkaţÎY Barqial, ^ni nrisilegii (1659), nrin kare Ilreo- 
ţi/ liotmnl se sksteskv de iote dirile.~ Rakoţi ny se 



liniuitiy mi kaYsi» îo 1660» oalti înk^rsi aTsrmilorti 
kare nridari ţeara mi mal îafrikomatv ; 4000 de Tran* 
silsanl nrioml» mi tot^ atîtea, kanete tbHite se dYser% 
de aqemtja la \driaDonoIi • — tn sfirmitY Rakoţi mv«. 
ri rinitY în 1660; Barqial se omori de loanne Ke- 
meni în 1661 ; Kemeni se omorî în fvri» de kail Tvr- 
iiilorv în 1662 ; mi Mixall I Anafi remase Domnv^ qel. 
mal mare BriHsmamY al religimil Romi>nema.^- SaBa 
ki'Stii» k^ tote aqestea s% îmbiinz^sk!» ne tirannv, mi 
dobîndi d^la dinsid %ni nriailegi^ ( 1663 ), nrin kare 
se sk^esk^ Hreoţil Romi>nI de a nli>ti diqlma din Bi- 
nari ; mi în annil 1673, aiul, nrin kare se sk^teskv de 
4i<ilma din tote aBcrile lori. Flentrs restaurarea re* 
sidinţel Mitrooolitane qelel strikate de Titarl, nleki» 
SaBa jin R^ssia mi advni bani dela kredinqiomî. Dari» 
din kaisa zehl^ set qehi religiosY îmi fi>ks mari ini» 
ipiql ne KaLsinl mi mal BÎrtosY ne Eniskon'sl lori Mi* 
xail Tofeo, kare norni intrigi asisara hi SaBa. Flrin^ 
qinele Anafi kommîndi în annvl 1680 si> se ad^neSi- 
nodty nentrv nîrile fbkiste de Kalainl astnra Mitrono- 
lit^hl Romini. riredikatornd Kalfiini^ loanne Berem**: 
marţi ţipv nremedinţa în fryntea mesei, Saea se admise 
îqainte , mi Eniskond Kalfiinv kilki» la mimlokY ka akki*- 
satoTFS. Sinodal qel kommîndatv mi ameninţata de Kal- 
BÎnl afliBinoBatt ne Mitronoliul, mi d^ni» stirsinţele 
akk^satorilorv îl denKse din dreri>toria Eniskonali, Ana- 
fi Iv arYnkari> în nrinsore în kastelUl sei din Blamv. 

Totţ într'a^iel annv s'a ălesY Mitronolitv de Sinodv 
losifS: Ieromonax'sl, mi s'a trimîsr^ în ţeara Romin^sk!» 
ka SI se xirotoniseski. Noi ninemv aiql din kvrio« 
sitate aktvl de xirotonie nrekvmv s'a aflatY în kondi- 
ka de xirotonil diiţ BykweuiU ; 



X262X 
» 3De Breme ne nresBi»iita Mitronolie a Belrrads- 
Hi ( Alba- Jvlia ) din ţeara Ard^hlvI av n>masv fi>r de 
nistoriYy ^ei mal de nainte Mitronolitv Sasa skoţ'bn- 
d¥-se din ska'sn de nel ne domnemte akolo Kra»l 
ArdeUhl, imnre^nii kx tott ssat^l ţiril mi a Ilroto- 
nonilorv bes6ri^ noastre karil smtv akolo y nentrY 
ale Ivi ni>n*bmtl , de karde sBatil ka nimte oameni 
slobozi Tav mvdekatt akolo , nenoxtindY Hcvdekati» de 
aHcre, mi alen>ndv de akolo Kraivl kY tot SBatil ţi»* 
rlly mi ks bohi IlrotoDonilor mi kremtinilorv nraBoslas- 
niql karil smtv akolo likisitorly nre Kir losif Ieromo- 
naxdy a fi Mitrooolitf în skainTl aqesta ne este mal 
sts zis : mirtirisit a fi omv k¥ kredinţi kvratb nd 
kv Bieaţi) siflet^skT», l'av trimis ai^I la noi s*b se xiro- 
tonis6ski> d^ni» l^ge , BÎindv lînn» dînsKl martiri tri- 
memi din nraBdslaBniql Ilrotononl doi. De^ Mieria 
sa nrelvminatil mi bravi kremtin Domnii nostrv 
I» merban BoeBodv imnrevn'b ki tot SBatil Mirii 
sale mi ki noi den nretni», av sokotitv si» se xi- 
rotonis^ki aqest Kir losif leromotianl» dvm» km 
Tair alesv ţara de akolo, ka si> nv rbmîe a^ sknm 
BidvBv mi kremtinil de akolo fin» Ilistonv : nenY^ 
tîndt nel mal de nainte si'ml dobind^ki skamil, 
adeki Mitroaolitil SaBa , nentri nemitatele obiveivrt 
mi tokm^le ^e are resniblika ţiril Ard^hlvL Ilenlri 
a^ieea s'at mi skris a^KSt Iskrs in kondika ţiril kâ 
sh se mtie, mi s'av iskilit mal »osv înnrevni» kt noi 
mi altjl fraţi Arxierel karil s'av aflaţi aiql, nis : mesţa 
Aanst 23 dni, Ut 7188. 

f Blidika Teodosie. 



X263X 
losif ks mila Ivi Dsmnezet rindxitv sTnt aveasti 
8Bi>nt'b Mitronolie a ArdehlvY ki nra mea findYeskv. 
( Urmezi : KrezY intrS ydyI Dzev etc, anol : ) D^nii 
aqasta sYfertS mi nrîimeskv mi nele mante sBinte sii- 
boari>i etc. lUi hav înki mal mirUriseskv si» nizeskv 
mi naqea beseriqil : mi întrs toati> sremea Bieţii me- 
le SI ni rindeskv as^nra el niskare Hkrvrl în notri- 
Bi> niql într';(n kin. ^e kt totvl si> trmezv mi s% 
mi» nlekY iQBitji>tvrilor qelor bvne, ale nresBintilvI 
miei sti>nin mi birtitoni a loati» ţara Snrrofilaxiel 
Kir Teodosie, etc.» * ) 

Din a^estY aktt se eede ki Mttronoliţii Tratisilsa- 
niel se xirotonisia de Mitronoliţil ţerîT RominemtV, ka- 
ri se sokotia drentt Essarxl al £niskoniilorv din ţe- 
rile sYnmse koronil ^nrarieT, mi de aqeea se ntmia 
mi Mitronoliţt al ^nrroBlaxieT. 

Dan> 8i> ne intorqemY Hin>ml la SaBa. Acesta se 
afla totY in nrinsore^ mi ssfTeria bxti>I mi qele mal 
rrozaBe kinvrl din nartea tiranntlvl Anafi. Se Bede ki» 
amiqil mi nartisanil hi se adressaserb kitre Ilrinqine- 
le ţeril Rominemtl, lUerban^ Kantaktzint^ nentrt^ li- 
berarea mi restituirea IvI^ mi ki» Ulerbanv skrisese Ui 
Konstantinv Bn>nkoBeanY nleninotenţiarHd sex la Kon«- 
stantinonoliy ka aqesta si» roiHiloq^sk'k la Kvratoril 
Transilfianl kari se afla la Hort^y si>'1y restabileski ne 



* } Bezf .* Arblarea ki dosezl de treata in kare din Dekime si> sokotea 
Mitronolia HnrroBlaxiî mi în <ie Ireot-b este akTm, Ilrekiin mi k-b Arxierei Ar- 
dehlfl se xirotooisia de MitronorţiV ITorroBlaxiî nîn la aDÎî dela Xristos 1698, 
kiad ar ia«ieoyt Knia in Ardei ; adaisi» la Istoria biseriHeski» tradisb de A. 
9.LetBiodaft. Bik. 1845. 



; nrekttn iiimiiiiniMlf awaslii 

ir âbBCriuîsil Ekrami Hocstantiofi Bruikcwmr&l 
nSniTiBomitiarFii fmiţat^Ht Drizmoe al terii Roid'%- 
airartr Hlerbauri Kartfafciyrny, a ^ervti deb noi , ka 
rdrgrvaea lori s*fc aib*!. esser^iţîi iiberv dini» xsanfa 
Yelorv b^trÎQT, mi lutelentil Domni Mitronolitxl Sasa^ 
kare s'a inkfâx firb aim de ni^rnil de akvmi neli 
tirani ki al Ui Anafi, si se restabileski» în drentoria 
sa vea de mal înainte mi si» i se redinterreze vinstea 
nrostitiit^. IDi fiindv ki» «iererea Ivi e kvBiin«ii6sT>, 
Dol Tamt daţi assentîmentil nostn ; de ora ^e m^ 
storia lai Dzei este de a domni nesle sYfQete* mi n'a 
ioTMluti omenilori de a o imoedeka mi de a'l likra 
in kontn». Hine note ki^lka neste maj^inile irurinţi- 
lori ? Fsria tiraniki tarbirb religimile, mintea 8%» 
nitos'fc le redinterrezi». Ama dari» noi sintinsemnaţil 



i ) lllustrissimus Dominus Constantinus Branko* 
vany Celsissimi Principia Transylvaniensis ( leffe Transal- 
pinensis) Cantacuzeni Sorban Plenîpotentiarius expe- 
tiit a nobÎH, ut religio eonimdem liberum more anti- 
<|t]oriim baberet excercitium , circumspectus autem 
I)ominns Metropoltta Sava nuncupatus, et a modeme 
Abafio tyrannico gubernio innocenter captivatus^ pri- 
fttino reslituerelur ofiicio, cum redinlegratione prosti- 
tiiti honoris. Cumque digna petenti merito assensum 
sit ; Dei est peculium super animas dominări, nec 
humanis ea praepedire vel antevertere concessit Pa- 
trum limites quis trangredi potest ? Furor Ţyranni- 
ciis Religioiies turbat» quicta sana mens redintegrat. 



:( 265 x 

K^ratorl al navil nvbltve mi al sk^moer tiastre natrie 
Transilaanier, bmemi kYnoskvtv t^tirorv ^elort ^e se 
k^Rinp, ki dik% Bomv aHcvnge k^ a»Ytori«l hi Dzev 
doriţii skoalt, Bomv faqe ka religiraea ortodossi, de 
kommYni Romxn^ski, si se restabil^sk^ înaintea Drin- 
qinatxlsl in Bekea sa libertate ks ^eremoniele ^ele 
obiqrmite din sekimey kt esserqiţiitl liberi dvni ka- 
nanele natriel, mi kv t6te qele onorite în kontra bo- 
inţel lorv, mi ne Bomv stridsi si» restabilim^ ne Mi* 
troaolitul Sasa k% toti» cinstea mi autoritatea în dre- 
ritoria sa de mal înainte, mi îr Bomv nrotekta ne et 
in kontra tvurori assYnritorilorif atîlv in rt^ligivne, 
kîtY mi în libervl esserqiţiv mi qeremonil. lUi snre 
obserBarea acestora ne îndatorimv ne sinta kredinţi» 
kremtini» nrin aqeasti karte înti>riti> k% sigilhl nostrv 



Nos' itaque infrascripti publicae pacis ac charae patriae 
Transylvaniae Curatores damus pro memoria , quibus 
eli^dii: universis, qaod si Deo favente, ut speramus, 
optatum finem assequi poterimus , religionem Orthb- 
doxam, vulgo Yalachicam, ab antiquo solitis ceremoniis^ 
eos utiy cum libero exercitio secumclum canones pa* 
triae, et siquSie contra voluntatem eorum in suiş ter- 
minis opprţssa forent, coram Begno pristinne liber- 
tate restitiil effîciemus « Metropolitam seu Yladic^m 
Savam cum plena restitutione honoris, pristino oifi* 
cio uti cum plena authoritate, elaborabmms, et contra 
quosvis illfgitimos impertitores tam in-religione, quam 
in |lbero exercitio ac ceremoniis, iisdem patrocinabi- 
mv^r. Super qua retinenda sancta Chrlstiana fidenos 

XXXIV. 



XW«X 

Hei obi^IoYitv mi ki sibskrin^nmea nostn». Datf 
in Konstantinonoh în 31 AYrYstv, annYl 168 L » 

Ladislav qiaki (L. S.) 

Kristoforv Ilaako (L. S.) » 

Dari» aqeintl K^ratorl dt n^tin» si» nstoroe ne 
Aoafi mi rvBeml Ui vei tiranikv. — Mitronoliui si£- 
ieri kijQYrY nesnsse, din Blami fv disi la Binţl , mi 
akolo tu biseriki» înaintea oYblikYhl fv desbri>kat$ de 
Bestmintele Arxieremtl în formi> de desureoţire, di- 
n'aqeea fv larbml arvnkati în nrinsore, de mde se 
skotea in iote Binerile mi se bi^tea kv toiege ninii la 
morte. Ama se sfîrmi aqestv martira al kredinţel Ro- 
minemtll 

MitronolitYl losifv înki> msri în annil 1682, mi 
în lok^l hi se xirotonisi loasaf^, 1 Anrile 1682. Da« 
rb niql acesta n% niistori mtltv, qi mtrindi fiJki lokY 
lil SaBa m ( 1684?), mi aqesU lil Barlamv (1687?), din 
kare vrmii Teofilv în 18 SentemBiie 1693 , nrekimf 
mirtwiseskt aktele lorf dexirotoniedinBiktremtif.;^ 



obligamus hisce praesentibus , usuali sigillo ac siib* 
scriptione corroboramus. Actum Constanlinopoli die 
21 Augusti anno 1681. 

Ladislaus Csaki (L. S.) 
Christophorus Pasko (L. S.) 

* } BezI .• AnUrea k? dosezif etc. de A. If . Lesiiodas.— Bredoikf de tn- 
e k% la alegerea Irf Saaa se afl« nbskrisf ni foştii Mitroa^ ^, 
iBiel, DaDÎcl, ka Alentorrf. 



X««r)( 

\qeasti» renede mutare de mese Mitronoliţi în trei- 
snrezeiie annr,. ne di» o lie doBadi> desnre nesekYran* 
ţa Bieţii lori avnti inflsinţa Kalfiini». — AkvmY se 
skimbi svena. 



Mixail I Anafi mtrise in 13 Auriile 1690 , luindv 
ne fîivl sev Mixail II Anafi, abia în BÎrsti> de 14 annl, 
sYntv enitronia Imneratonvlvl Leonoldi. Mixail II se 
Hnidi» de Ilrinvinatv în annvl 1696, mi'lv dede hi 
Leonoldi mi «rmitorilori hi în Imneriv. De aiql 
însene a se skimba s6rtea Rom-bnilorv în tote resnek- 
tele, dan» mal alesf în qelv ekklesiastikv. Mitronoli- 
tvl Teofilv îndemnatv de Ilrimatele Tînrariel, Leonoldf 
RoUoniql , mi de Agentele hi, JesYit^l Ila^h Baranî, 
otbrî si» se Tn^ski» kv biserika Romani» ka kY mo- 
dil aqesta si» îndrenteze âtarea klerthl mi a nonhhl 
Rommv ^ehl anni»satf mi linsitv de tote drentYrile, 
ixd silv nYe intr'o katerorie kv Katoliqil de s^nti ko- 
roba Knrariel kare akvmv a Benitv kY totvl s^ntY Av- 
stria. Ama dan» advni»^ vnv Sinodv general in hna hi 
FeBrvariv 1697, în Alba-Jvlia, în kare se fikiri» des* 
baterile irmitore. 

lUedinţa întîie; 

Mitronolitvl referemte ne larrv nersekiţÎTnile bise- 
ricii Rommemtl sYntS Domnii KalsinT, k^mv s'av silitv 
Ereticii nrin arţile lorv ka si» infekteze religivnea bi- 
sericii Rominemtl k^ eresîa lorv cea nestiferb, n^me- 
r* k%rţile cele nline de eresil tim>rite în limba Ro- 
miineski» kv skoni ka si» trari» ne nesimţite ne Ro« 



X258X 
tnlorlcb, ba înki» 8i>'Y staţT într'axcYtonv kT tote misie- 
loqele, ka si> notb nreseria nvbliki neste bisericile 
sale, 81» le noti» BÎsita, înrri»! mi riBerna, sii noti 
mrqede legitimi în drerbtoria sa, si îndrenteze skan- 
dalele, si> nedenseski» kv nedensi> ktBeniti» ne Ilreo- 
ţiYi nrotononiY mi lai^iiY kari fakv esvessYrl, si>'l addv- 
ki» la ordine , mi si> nedenseski» dYni> lege fanlele 
kare se Borv ţine de Hcsdekata sa , mi si> nriimesk'b 
BenitYrile sale nele legitime, ka si> aibi> de tnde sii 
akkonere keltvelele nentrY tinirirea ki>rţi* 
lorv în limba naţionali> a biseriqilorv kare 
stai svotv dînstl, nentrY ţinerea skoleiorf, 
mi nentrs onoranvl nostrs kare a obiqln^itY din se- 
kime a se nliti IlrinqinilorY Transileaniel, adeki» ace- 
lea kare le av anvtY din Bekime ceilalţi EniskonI al 



adesse debeatis, et teneamini, ut Ecclesiis suiş iniigi- 
let publice, eas visitet, curet, moderetur, in suocpie 
ofiicio legitime procedat , scandala corrigat, et ezce- 
dentes quosque tam Pastores et Seniores, quam Sae- 
culares digna poena afBciat, in ordinem redigat, atque 
ea, quae ad censum eius attiuebunt, jure mediante pu- 
niat, aclegitimos Proventus suos percipiat, ut impen* 
sas, pro libris lingua Ecclesiarum, quibus praeest, -ver* 
nacula excudendis, scholis sustentandis , ac hoDorario 
Nostroy ab antiqua consuetudine Principibus Transylva- 
niae tribui solito, suffîcientes habere possit, eos nimi- 
minim, quibus alii Ecclesiarum Graecorum, Rasciano« 
rum, etValachorum Superitendentes siveEpiscopi an- 
tiquitus introducli, usi sunt, a singulis Pastoribus, seu 
Sacerdotibus, et Senioribus seu Protopopis Ecclesia- 



X2B9X 
rreqilor$9 SîrbilorS. mi Romi>nilorv, sii iea dela fie- 
kare Ilreotf mi Ilrotononv al biseriqilorY nonienite din 
mal înainte ntmitele Komitate , Distrikte mi Skavne 
Sikiemtl mi SisemtY. Snre a kirora memorie mi in- 
tirire Be^Yniki amv otirîtv si» dimv rraţiosv nome- 
nitYhl SaBa BrankoBi^I mi Koreniql aqeasti> karteano* 
stn» intiritb kv sigilUl nostru qel akiţatv mi aYtentikY. 
Datv in Kastellil nostrY KlvmY-Monastem în 28 ale 
Itnil hi DekemBrie annil Domnihl 1656.» 

Gioi^t Rakoţi m. p. (L.S.) 

Din aqeasti Dinlomi> Bedemi : 1 ) ki Mitronolittl 
Rommeskv a redobînditY drenUl neste bisericile din 
TransîlBania mi din nirţile ţerel ^nr^emtl kare le 
haserii Kalsinil svotY Giorgii I RakoţL N^mal de bi- 
serice Fi>riramvlvY n% se face niql o nomenire, da- 
n> i&il nt se skotv esnressÎBY de SYntv ac^rîsdikţiY- 
nea Mitronolitvhl , k^mv s'a fbkvtY în Dinloma Ivi 



rum Praemissarumi în antea dictis^ et nominatim spe- 
citicatis Comitatibus, Districtibusi ac Sedibus Siculica- 
libuSy et Saxonicalibus exigere, prosequi, percipere 
valeaty ac possit. In cuius rei memoriam firmitatem- 
que perpetuam praesentes litteras nostras pendentis 
et authentici sigilii Noştri munimine roboratas, et com- 
munitas memorato Szame Brankovit et Corenit clemen- 
ter dandas duximus , et concedendas. Datum in ca- 
stro Nostro Colos-Monostor die 28 Mensis Decembris 
Anno Domini 1656. 



Geargius Rakoczy /w. p. (L. S.) 



X260)( 
Bakoţi I ; nule ki ninial din nebirare de s^mi,, s'a* 
trekvt^ kv Dederea. 3) Bedemi stirsiDţa Ilrin^ini- 
lorv nenlrv tinirirea kirţilorv Rom'bneuitl iui nentrY 
întemeHirea skolelorv. Skoaul e totv ka si» addik'b 
ne Romxnl la KalBinismv, dan» nrodsqe alte frskte 
formose — Enoxa Rakoţilorv din Transilsania^ a liI 
Mateiv Bassarabi din Rommia mi a hi Basilit L^nvl 
din Moldasia, sînt Bredniqe de înseninaţii nentrv lite- 
ratura Romi>nââki> • S^nli Basilii Lu;d se tineri Hra- 
sila îmnirbtesk'k îu lauil 1646. Svnti Mate» Bassa- 
rabi> se tiniri între alte kirţr , rirasila ^ea mare, în 
TîrroBiiute 1652 ; Sinodal biseriqel Roininemtl din 
Transilsanila, anni$l 1675, onnreuite de a se mal ţin6 
offit,ele biseriqeuitl îu limba sloBani , mi kommîndi 
qea Romine6kT>. 

SaBa 11 h Yn^l dintre Mitronoliţil qel rar!, mi ka- 
re merit'b de a ti n^meratv între SmţY. El n» krx- 
ţi> niql Tini mi»{lokS de a ridika biserika Romi>neski> 
mi de a ^m^ra starea Flreoţilorî. Ilrin nebuniile hi 
Rakoţi II,— kare ftse silit* în 1657, a se lenida de 
Domnia Transilsaniel , mi anol înqerki> a doYa ori a 
se faqe Domni nrin o^terea armelorî, — se addvse* 
ri TTîrqil mi Titaril ( însoţiţi de Rad« Mixnea Ilrin- 
qinele României mi de GeorgiS Fika Ilrinqinele Mol- 
daBiel ) în ţeari» în kontra hi, mi întrs a-iK^tornd hi 
AkaţiY Barqial • Aqemtia nYstiiri> ( 1658 ) ţeai^ k% 
fokY mi k^ sabie^ strikari> qetatea Alba- J^lia, mi kv dîn- 
sa dimnreYn'b mi residinţa Metronolitani>. SaBa mîn- 
Tue ne nenoroqiţii kv Borba mi k^ fanta, llrin ne* 
obositele sale stirsinţe dobîndi dela no^l Ilrinqine 
AkaţÎY Barqial, yuy nriaileg^S: (1659), nrin kare Ilreo- 
ţil Romxnl se skTteskv de tote dările. ~ Rakoţi ny se 



X2ftl)( 
liniinti, ini kassi» în 166D, oalti» ink^rsi» aTwqilorf» 
kare nridari ţeara mi mal înfrikomatv ; 4000 de Tran- 
silBanY nriaml, mi totă atîtea. kanete ti>Hite se dsserb 
de aveintia la ^drianonoli • — tn sfîrmitv Rakoţi mv* 
ri nnitY în 1660; Barqiial se omori de loanne Ke« 
meni în 1661; Kemeni se omorî înfvri» de kailTvr- 
^orv în 1662 ; mi Mixall I Anafi remase Domnv, qel. 
mal mare BriHcmami al religiinil Rominemtl.-* SaBa 
kiTtib k% tote aqestea si» imblînz^ski» ne tiraunv, mi 
dobîndi dcla dînsid uy nriBilegt% ( 1663 ), nrin kare 
se skiteski Hreoţil Rominl de a nli>ti diqlma din Bi- 
nari ; mi în annvl 1673| altsl, nrin kare se skvteskv de 
di^Ima din tote aBerile lorv. Ilentrt restaurarea re* 
sidinţel Mitronolitane qelel strikate de Titarr, nleki» 
SoBa jtn Rvssia mi advni bani dela kredinqiom?. Dari» 
dm kavsa zehhl sei «lehl religioşi îmi f'hkt mari ini* 
i|iiq| ne Kalainl mi mal BÎrtosi ne Eniskontl lorv Mi* 
xaţl TofeOi kare norni intrigi asvara hi Sasa. Ilrin* 
unele Anafi kommîndi în annvl 1680 s% se advneSi- 
nodt, nentrv nîrile fbktte de Kalsinl assnra Mitrono- 
liulvl Romini. Ilredikatornd Kalfiini loanne Berem-- 
marţi ţinv nremedinţa în fryntea mesei» SaBa se adtse 
îqainte, mi Eniskon^l Kalainv kilki la miHdokv ka akk^* 
satOTFS. Sinodal «el kommîndatx mi ameninţatv de Kal- 
BÎAl a£li> BinoBati ne Mitronolitiil, mi dvni» stirsinţele 
akkisatorilorv îl den^sse din dreri>toria Eniskonali, Ana- 
fi Iv ariinkari> în nrlnsore în kastellvl sev din Blamv. 

Toţi într'aqel annv s'a alesY Mitronolitv de Sinodv 
losifv leromonax^ly mi s'a trimisv în ţeara Romxneski» 
ka si> se xirotoniseski. Noi n^snemv aiql din k^rio- 
sitate akt^l de xirotonie nrekvmx s'a aflatv în kondi- 
ka de xirotonil din BykYremtl ; 



X262X 
» De Breme ^e nresBinta Mitronolîe a Belrrads- 
hl ( Alba-Jvlia ) din ţeara Ard^Ubl av nmasY fir de 
nistom, ^el mal de nainte Mitronolitv Sasa skoţi>n- 
dv-se din skavn de ^el ^e domneinte akolo Kraivl 
Ardeld^sl, îmnreYnii k^ totf ssaUl ţiril mi a Ilroto- 
nonilorv bes6ri^ noastre karil sintv akolo , nentrs 
ale Ivi nimmtl , de karele ssatil ka nimte oameni 
slobozi Tav xcvdekati akolo, nenoxtindY «rsdekati» de 
aFKre, mi alerbndv de akolo Kraivl k% tot SBatvl ţi- 
ril, mi ki BOHi Ilrotononilor mi kremtinilorv nraBOslas- 
ni^ karil sintv akolo li>kvitorIy nre Kir losif leromo- 
naxvl, a fi Mitronolitf în skavnvl aqesta ^e este mal 
sts zis: m-brtYrisit a fi omv k% kredinţi> kvrati» ud 
kv Bieaţi s)fleteski>, l'av trimis ai^I la noi si se xiro- 
toniseski> dini» l^ge , BÎindv lînra dînsd martiri tri- 
memi din nrasoslaBni^I Ilrotononl doi. Detf Miria 
sa nrehminatvl mi bravi kremtin Donmvl nostrv 
Io merban Boesodv îmnrevni> kv tot SBatil Mi>ril 
sale mi ki noi den nretni>, av sokotitY sii se xi- 
rotonis^i a^est Kir losif leromcmazvl, dvm km 
Fav alesv ţara de akolo» ka si> nv rbmie a^el skam 
BidiBv mi kremtinil de akolo fbrb Ilutonv : nenv- 
tindf qel mal de nainte si^'ml dobindeski» skamil, 
adekii Mitrooolitil Sasa , nentrv nemvtatele obi^eivrt 
mi tokmele ^e are resnvblika ţiril ArdelilvL Ilentn 
aqeea s'at mi skris aqest Iskra în kondika ţiril ka 
sil se mtie, mi s'axiskilit mal isosv înnrevnii kt noi 
nu alţi fraţi Arxierel karil s'av aflaţi aiql, nis : mesţa 
Airvst 33 dni, let 7188. 

-|- Bli>dika Teodosie. 
+ — — — Ntoifvtog. 



X263X 
losif k% mila Ivi Dtmnezet rbndxitv svnt aveasti 
8Bi>nti> Mitronolie a ArdehlvY k% nra mea firidYeskx. 
(<t^rmezi>: Krezv întrS %uil Dzev etc, anol : ) DYni> 
aqasta suferit mi nriimesk^ mi qele mante sBinte si>- 
boari>» etc. Uli Hir îaki> mal mi»rUriseskv si> nizeskv 
mi naqea beseriqil : mi întrs toati> sremea Bieţii me- 
le si> m randeskv as^nra el niskare Ukrvrl în notri- 
Vk niql într vn kin. ^e k^ totsl si> Yrmezv mi si> 
mi» nlekv iafiiţilvrilor qelor b^ne, ale nresBint^hl 
miex stinin mi biruitorii a toati> ţara ^nrroBlaxiel 
Kir Teodosie, etc.» * ) 

Din aqestv aktt se Bede ki> Mitronoliţi! Tratisilsa- 
niel se xirotonisia de Mitronoliţii teri! BominemtT, ka- 
ri se sokotia drenti Essarxl al Eniskontilorv din te- 
nie sYnnvse koroniy ^nrarieY, mi de aqeea se nvmia 
mi MitronoliţT al S^nrroBlaxieT. 

Dan> si> ne intorqemY Hînml la SaBa. Aqesta se 
afla totv în nrinsore, mi stfFeria bitxY mi qele mal 
rrozaBe kinvrl dip nartea tirannYUl Anafi. Se Bede ki> 
amiqil mi oartisanil lil se adressasen» kitre Drinqine- 
le ţeril Rommemtl, Ulerbani KantakvzinY, nentr^ li- 
berarea mi restituirea Ui, mi ki> Illerbani skrisese hi 
Konstantinv BnnkoBeanv nieninotenţianvl sev la Kon^ 
stantinonoli, ka aqesta si> miH»loq^ski> la Kvratoril 
Transilaanl kari se afla la Ilortiy si>1y restabileski» ne 



* ) BesY .* AriiUrea kr dosez! de treota în kare din Dekime sh sokotea 
iMitronolia HnrroBlaxii mi ia <ie treoti> este akiin, IlrekTin mi ki> Arxierei Ar- 
d^lilîl se xirotonisia de Mitronorţiî VnrroBlaxii nin la ani! dela Xristos 1698, 
ki«d av tnentt Vnia in Ardei ; adaTSi» la Istoria biseri«iesk'b tradtsb de A. 
^Letaiodat. Bik. s845. 



Xa64X 

skaCTil Mitroaolitanv ; nrekimv mi>rtvrisenite a^ieasti» 
skrisore, i): 

» llUstrissimtl Domni Honstantinv Eri>DkoBeaDYl 
nieninotenţiarrel tnilţat^hl Drinqine al ţeril Roim>- 
neuitl Ulerbanv KantakszinV| a qervti dela noi , ka 
religiraea lorY si aibiv esserqiţiv libera d«ni> Ysanţa 
YelorY bitrînT, mi înţelenUl Domn% Mitronoliul Sasia, 
kare s'a tnkisi firi> eini» de r^sern^l de ak^mv ^elv 
tiranikS al 1x1 Anafi, si» se restâbileski> în drerbtoria 
sa qea de mal înainte mi si> i se redinterreze cinstea 
nrostiuitii. Illi fiindv ki> qererea Ivi e kvsiinqiosiy 
noi i'amY datv assentimentYl nostru ; de ora qe ni>* 
storia hi Dzev este de a domni neste s^fflete, mi n'a 
înndsilY omenilori de a o imnedeka mi de a'l Iskra 
in kontri. Hine note kilka neste marginile niirinţi- 
lorS ? Fvria tiraniki» tYrbYri> religivnile, mintea, si»» 
nit6si> le redinterrezi>. Ama dari> noi s^ntînsemnaţil 



i ) lUustrissimus Dominus Constantinus Branko- 
vany Celsissimi Principis Transylvaniensis ( lege Tranşai- 
pinensis) Cantacuzeni Sorban Plenipotentiarius ezpe- 
tiit a nobis, ut relîgio eorumdem liberum more anti- 
quorum haberet excercitium , circumspectus autem 
Dominus Metropolita Sava nuncupatus, et a modemo 
Abafio tyrannico gubernio innocenter captivatus^ pri- 
stino restitueretur ofiicio, cum redintegratione prosti- 
tuti honoris. Cumque digna petenti merito assensum 
sit ; Dei est peculium super animas dominări, nec 
humanis ea praepedire vel antevertere concessit Pa- 
trum limites quiş trangredi potest ? Furor Ţyrannî- 
cus Religiones turbat, quieta sana mens redintfgrat 



X 265 X 
K^ratorl al imvil nvbliqe mi al sk^moer tiostre natrie 
Transilsanieri (a^emv kYnoskvtv t^tirorv ^elori ^e se 
kYRinp, ki dâki» Bomv aHcvnge k^ asKStorivl Isl Dzev 
doriţii skoalt, Bomi faqe ka religivnea ortodossi, de 
kommYni Romxn^ski, si» se restabîl^sk^ înaintea Elrin- 
qioatxlsl în sekea sa libertate ks qeremoniele ^ele 
obiqînYite din Bekime, kt esserqiţiitl liberv dvni ka- 
nanele natriel, mi kv t6te qele ooorite în kontra bo* 
înţel lorv, mi ne Bomv stridsi si» restabilim^ ne Mi* 
troaolitul Sasa k% toti qinstea mi aistoritatea în dre- 
rbtoria sa de mal înainte, mi îr Bomv nrotekta ne et 
in kontra tvurori assYnritorilori atîlv in rt^ltgivne, 
kîtY mi în libervl esserqiţii mî ceremonii. lUi snre 
obserBarea acestora ne îndatorimv ne sinta kredinţi» 
kremtini» nrin aqeasti karte înti>riti> k% sigilhl nostrv 



Nos' itaque infrascripti publicae pacis ac charae pătriae 
Transylvaniae Curatores damus pro memoria , quibus 
etpedit universis, qaod si Deo favente, ut speramus, 
optatum finem assequi poterimus, religionem Orthb- 
doxam, vulgo Yalachicam, ab autiquo solitis ceremoniiaţi 
eos utiy cum libero exercitio secumdum canones pa* 
triae, et siquSie contra voluntatem eorum in suiş ter- 
minis opprţssa forent, coram Regno pristinne liber- 
tate restitiil efGciemus « Metropolitam seu Yladicam 
Savam cum plena restitutione honoris, pristino oifi* 
cio uti cum plena authoritate, elaborabmms, et contra 
quosvis illfgitimos impertitores tam in reltgione, quam 
in .|lbero exercitio ac ceremoniis, iisdem patrocinabi- 
mur. Super qua retinenda sancta Christiana fidenos 

XXXIV. 



Xawx 

«lel obi^toTÎtv mi k% sYbskrinwnea ndstn». Datf 
in KonstHDtinonoll în 31 AYr^stv, aimil 168 L » 

Ladislai Mialei (L. S.) 

Kristoforv Dasko (L. S.) » 

Dan» aqeintl K^ratorl dt n^tin» si> nstoroe ne 
Aoafi mi rvBeroYl Ivi vel tiranikv. — MitronolitYl sif- 
ieri kinvrl nesnsse, din Blamv fs disi la Binţl , mi 
akolo tn biseriki> înaintea oYblikilYl fv desbr>katv de 
Bestmintele Arxieremtl în formi» de desnreoţire^ ds- 
n'aqeea h larbml arvnkaU in nrinsore, de mde se 
skotea in tote Binerile mi se bitea kv toiege nîniila 
morte. Ama se sfîrmi aqesti martira al kredinţel Ro- 
minemtll 

MitronolitYl losifv înkii msri în annd 1682 , mi 
în lokil hi se xirotonisi loasaf^, 1 Anrile 1681 Da« 
rb niql aqesta nv nistori miltv, qi msrindi fiJkY loki 
lil Saaa III ( 1684?), mi anesta hi Barlamv (1687?), din 
kare vim Teofilv in 18 SentemBrie 1693 , nrekimt 
mirtiriseskt aktele lorf de xirotonie din BikiremUL *) 



obligamus hisce praesentibus , usuali sigiUo ac snb- 
scrîptione corroboramus. Actum ConstaniinoppU die 
31 Augusti anno 1681. 

Ladislaus Csaki (L. S.) 
Chrisîophorus Pasko (L. S.) 

•) BmI.- AnUrea k? dosezif etc. de A. !f. Lesiiodas.— Bredoikf de în- 
■«•i*i« e k» li alegerea Irt Saaa se aO^ nbskrisf ni foştii Mitrondlll «| 
Tw- ', Dailel, ka Aler*torif. 



XM7X 
^qeastb reoede mitare de mese Mitronoliţi în trei- 
snrezeiie annl,. ne di> o lie doBadi> desnre neseksran* 
ţa Bieţii lori avnti inOsinţa KaUini . — Ak^mi se 
skimbi s^ena. 



Mixail I Anafi mtrise in 13 Anrilie 1690, luindv 
ne fîivl seY Mixail II Anafi, abia în BÎrsti» de 14 annl, 
SYutY enitronia Imneratonvlvl Leonoldt. Mixail II se 
Hn-bdi» de Ilrinvinatv în annvl 1696, mi'Iv dede hl 
Leonoldi mi irmitorilorf Hi in Imneriv. De aiqi 
însene a se skimba s6rtea Romi>nilorv în tote resnek- 
tele, dan» mat alesf în ^elv ekklesiastikv. Mitronoli- 
tvl Teofili îndemnatv de Ilrimatele Tînrariel, Leonoldf 
Rolloniql I mi de Agentele IyI, Jessitvl Ilarii Baranî, 
otbrî SI» se Tn^ski) kv biserika Romani ka kv mo- 
dil aqesta si> îndrenteze âtarea klertlvl mi a nonlihl 
Rommv qelvl anni>satf nd linsitv de tote drent^rile, 
tai si'lv nse într'o katerorie k% Katoliqil de sratt ko- 
roba Knrariel kare akvmv a Benitv kv totil s%aiîs Av- 
stria. Ama dan» advni>^ vnv Sinodv general în Ivna hi 
Fearvariv 1697, în Alba-Jslia, în kare se fikiri des* 
baterile irm-btore. 

lUedinţa întîie. 

Mitronolitvl referemte ne larr* nersekiţÎTnile bise- 
ricii Rom-bnemtl sYntS Domnii KalsinT, k^mv s'av siliţi 
Eretiqil nrin arţile lori ka sii infekteze relîgivnea bi- 
sericii Rominemtl ki eresia lorv cea nestiferb, n^fme- 
r* kirţile cele nline de eresil tinirite în limba Ro- 
miineski» kv skont ka si trarii ne nesimţite ne Ro- 



X268;( 
niinl in nartea lorv ; anol k^ini sa koniiiii>Ddatf ui 
ft'a imnvsv kW»lil Rom^nv ka si» niblive in bUeriql 
mi a¥ inseţa ooohl, ki» ikonele sint n'smal nimte or« 
uainente ale biaeriqilorv iui ale kaselorv, mi ki> ome- 
pil »i Mut datori a obs^raa a>Kvnil Merkvrea ini Bi- 
ueiva mi Htltrldlte a»;(uvrl ale annvlYl, ba s'a kom- 
uiindati Roiu-builorSi si» miaînqe karne Merkvrea mi 
Biuerea, iui aeutrs aceasta s'ai ordinaţi Bisitatorl ere- 
tiil kari ş-b intre în kasele tvtirori Rominilorv mi 
s'h lisiteze deki> e! nteskv bikate kv karne în zilele 
oonrite de btseriki, din kare kaYsi Rominil ferbea 
iiiakrs într'Yni BasY kare'lv askradea kindv intra BÎsi- 
tatorili mi in altd karne, kare li'U anta lorţ. Anol 
arati kv kite ameninţxrl f linrYmirl mi măiestrii se 
«iilia ka si» înd^ki ne RommY si îmbn>l,imeze inirea 
\% dormatele vele neraerse ale eresiel lorv , mi da 
a«ieea da nreroratise mal mari Ilreoţilorv Rominl mi 
altorv omeni kari îmbnţima mi ki^ta si n%e în Iv- 
krare avea înaiţ'ht^ri; d^n'aqieea nreferia ne Ilredi- 
katoril eretici Eniskonilorv Rominl, mi Eniskonvlvl 
Kalinneski il da nvtere sYnremi neste Mitronoliul mi 
Klervl Rom^^v, mi ki niql o ordine mi niqlodisny- 
şiHlvnc a Mitroa^litshl n^ anea nvtere mi tirie îna« 
inte de qe se annroba mi se înliria de Eniskonvl Kal* 
Bîneski ka de ^ni orakls ; mi în kîte alte modsrl 
ae kin-RHi mi se k^snwi llominil iei tari în kredinţi, 
mal (tlesY nersoiiele biseri^emtl, ba îuki se mi bitea, 
nrekvmv s'a întiuinlatv kv JVlitronolit^l Sasa II. ( Aqe« 
sta mezîndi o dati la masa IlrinviiieUl Anafi în Blami» 
Kalninil ka s^'li noti akkissa mi kxsni, ai J^^mniratv 
ae o ^ ' nrostitsiLi, ka si> addiiki «ni kiţelli în* 
i de %m konillv aqione de morte, ai'lv 



banteze ; Mitroaolitil simţindi iaanil%WDea lori, M 
skvli dâ oe skaiDVy se dvse la fiBinse, iui desfikY 
sk^te^iele, vhz% kiţelhl mi se intone la inas% mi tide 
o ridike din kare minka el, ( kivl era Binerl ), mi o 
dede kîaelvr, kiaele o mirosi mi ni an si» o roibin- 
ney Mitroaolitil l%% o bikati» de kame din blidil din 
kare mioka flrinvioele mi sektaril sel, mi o dede kî- 
nehi kare o îmbiki ki nofli»; atingi Mitronolitil 
nksnanse : Dăki» ar fi de legea mea , ar mînka din 
bvkatele mele, mi ev Tamv banteza ; dar fiindv k% n% 
£siqe aceasta, ni e de legea mea, sVli banteze ama 
dan» ave»a ki kari din nreini roinînki totv aqeleami 
bikate, k% se nimen» ki drenttl între al lori. Ilrinqine- 
le liindv kaisi din aqestea, kommindi» s% bati» ki 
tpipge ne Mitroooliti, dvo'aqeea 'Iv dede si'lt desnreo- 
ţ^ki in tirnlv Binţi, mi'li fbki s-bit bati> in qel 
mal krmti modv , nîni m' a daţi siffletil )• Dan 
înrreiHi mi ne qelalati Kleri kt sarqeni, seraiţe^ zile 
de klaki, tribite, Bi>ml mi alte rreitxţl ka ne nimte 
ţerani omagi. lari» aktmi de kîndi a nUkvti nr6- 
btnviil Dzei 8% restitidski aneasti ţeari» a Transilaa* 
niel riaernihl Ainstissimel kase Aistriaqe, domnilorf 
sel nrooril mi ereditari» a inqetati nersekiţimea bi- 
şeriqil Rom^bne în qea ma! mare narle, mi ni se mal 
vere nimika snre naqea doriţi, de kîti si» s^ trakteze 
mi SI» se konsvlteze desnre inirea kredinţel ki bise* 
rika Bomano-Katoliki, dini» dorinţa qea rraţiosi» a 
Airistissinnlvl Imaeratorti Leoooldi qe doronemte fe« 
riqe* lUi ki mal mvlte altele assemine îndemni» Mi- 
tronolitil ne Kleri, esnise starea de mal înainte a bi« 
seriqir, mi ariti folosii mi binele kare arres^lta din 



X270X 
Ynirea offerîti de Imneratoriv. lUi k% acestea se in- 
keie uedinţa din a^ea zi. 

Illedinţa a doia. 

A dova zi s'av adinatY MItronolitil mi ceilalţi din 
KIerY mi ai îoMeoYtY a se konsilta desnre modvl de 
a se tni, mi în sneţie s'aY konsYltatv desnre Ritv, ka 
m k)mv-Ba si» se skimbe ki iavetvl Ritil sav Dis^i- 
nlina, mi si se sYbstitvesk'b al biseriqil latine, anol fca 
kalendarivhl Bekiv si ni se sibstitieski ^el nof , qi nî- 
ni kîndY ceilalţi nevniţl de rîtsl rreveskv în ţerile kasef 
Aistriave BorS nmme în isil kalendarndYl qelvl Bekiv, 
SI rimîie mi Uniţii. Afan de acestea VniţiI si nâ- 
ti ane în tote lokvrile biseriql de rilii lorv , mi ka 
nv kimv-Ba, vnde sînt nsţinl Rominl iniţl mi n'al 
flreoţl, SI fie siliţi a nriimi misteriele dela Ilreoţil la- 
tini, qi SI noti kema ne Ilreotil de ritil lorir; în 
xcsdekiţl SI n% nirqezi dsni drentvl kanonikv al La- 
tinilorv, qi dim kanonele mi disqinlina biseriqif rre^ 
qema; la mal mvltv de kîtY qele natri ntnte, si ni 
fie konstrînsi biserika Bommeski smtv niql mv nre- 
testv. Totv felii de drentirl mi de libertiţf si se 
dea biseriqilori mi nersonelorv biseriqemtl de ritil 
rreqeskt ka mi biseriqilori mi nersonelorv biseriqemtl 
de ritil latinv; mi Rommit si nv se mal sokoteski 
de sifieriţl, qi ka fiii nriimiţi al oatriel. Dini qe av 
desbititt bine aqestea, av (indiitv ki Borv nriimi 
tnirea, dan svntv aqeasti deklaraqnme : 

1^. Biserika Romm^ski si ţie nentri tott de 
ma qele natri ninte kare konrindv smta mire, un 
lâ mal milte si ni se konstrinri svntv niql vnf nre- 



te8tv.<4ele natrY OYnte kare kcnrindv triirea sînf ^ete w* 
initore: 1^, nont<*fî«iele Romani este kăuil Biizttv al to* 
tel bisericii kreiatine ^n Iime; 3^^Dioea azimi e materie 
deshdi nentrs misterivl eixaristiel ; 3^, Afarb de qen; 
skamil feriqiţilorv, mi de Midir, nriosorea koDdemDa- 
ţilorv, mal este toy al treile lokt îu kare se %ini sif- 
fletele Mele ne kvriţite mi se kvriţi ; 4^ , Sniritvl 
s^ntY, a treHi nersoin» în Trinitate, nsrvede dela Ta- 
tiJ mi de la Fiivl. 

2^. Drentil kanonikv kare se nvmemte în limba 
Romm^ski» nraiili,' s% rimîie în nttere, afarb de Me- 
le Me se afli kontrare sântei vnirY, mi dvni» dînsa si» 
se n^rq^zi în Kvdekiţr. 

'3^. ' Ilersoiiele kare se afli în seraiţiv biseriMeskS^ 
Ilrebţil, dren>toril biseri^emtl, nrekimi Diakonif, 
Kantorir, Daskilil mi IlarakklesiariT, si se bvkire de 
a^deaml drentvrf> nrisilegie, skvtiri mi libertiţf, de 
kare se bvkvn» Ilreoţil Romano-Katoliqi sav de ritil 
latini dini smtele kan6ne mi drai statutele Regilorv 
Vnrariel. 

4^. Rommil laiql YniţY kt. biserika Romani, si 
se nriim^ski mi si se înainteze Ia tote drentoriile, 
ka mi omenii de celelalte naţisnl mi religivnl nriimi- 
te în natrie , mi fiii lorf si se nriim^ski la skolele 
)atine kaioliqe mi la fsndiqivnile skolasti^e fin di- 
stingere. 

5^. Si se înrriHc^ski oentn svbsistinţa kiBeniti 
a Mitronolitvhl bisericii Romme. — Ki aqestea se fi- 
ni medinţa acestei zile. 

niedinţa a tre». 
fn a^easti medinţi se otirî ka aktele medinţel 
din zioa din irmi si se trimiţi AsrYstissimihl Imne- 



X tTî X 

ratorfv Leonoldi, iui EminenttssiiDTUt ArueniskMit 
nriniatelYl Borariel de Kollonivr. Din'a«eea se Iva- 
rii Ia dezbatere kaisele de kiisi>torie mi de arvdekatv 
lUi în fine se îukeie SinodiL'^) 

Akul kare se trimise la lokirile nimitie» se forms- 
1% k¥ mod^l a^iesUi k ): 

» No! T«?ofiiS din rraţia Ivi Dzei Euiskooir biseri- 
qil Romxneujir din Transileania ini din nirţile STora- 
riel vele ini te ks dîusa, uii toii Klenl aqeleHiinl 
biseriqr, faqeniv ksnoskitv nrin aqeasta tvMrorf qe- 
lorv 46 se kisine , ki ţiindv nof Sînodi general în 
Una treksti a 1»! Feariarii in Alba-Jilia, amv otiriti 
kt rlasv inaniniVp ki Boimv si ne întorqemv îq si- 
nii sxnteV matri biseriqil Romano-Katoliqe, mi s-b ne 
reinimi kt dînsa, nriimindi, mirtirisindii mi krezîndi 
tote Mele qe nriimemte, mirtvrisemte mi krede aqeea. 
Illi mal BÎrtosi mxrtirisimv anele nalri nsnte, în kare 
ne auiv desbinatv nini» akimir : 



k ) Nos Theophiliis Dei gratia Ecclesiae Valachicae 
in Transilvania, partibusque Ungariae eidem anneiis 
£piscopu4, et univf rsus eiusdem Ecclesiae Clerua me- 
inoriae commfndamus tenore praesentium, quibus ex- 
pedit universiis, qiiod cum cLipso Februario Albae Juliae 
geni'ralfni Synodum celtbraremus , unanimi consensu 
couclusinius, nos redire in greuiium Sanctae Matris Ec- 
clesiae Uuinaiio Catholicae, eidemque reunire, ea omnia 
admiltentes, profitentes ac credeutes, quae illa admittit, 
profitetiirac credit. Alqiie imprimis illaquator puncta, 
in quibus hactenus dissensimus, profîtemur : 

% vnY Maavtkriil lekif Ulineikl. 



XăTâx 

1^, Rekvnomtemv ki» Ilontefiqele Romani este 
kanvl Bbzttv al totel biseriq! kremline din lime. 

2^. Mirtvrisimv ki afar-b de veri, aka^nil ferî- 
«liţilorvi oii de Hidi, nrinsorea kondeinnaljilorv, mal 
este mi al treil^ loki, în kare se tini s^fJQetele qele 
nekvnţite inki, mi se kvriţb. 

3^. Kredemv k^ nînea azimi> este mateHe destu- 
ii» nentrY vina Domnihl mi a misterHdKl LitvrgieL 

4^. Kredemv ki> Soiri tul sintv, a treta nerson'b 
in Trinitate, ovrvede dela Tatii mi dela FiHd , mi 
oriimimY» mirtirisimf mi kredemi tote celelalte, kare 
le oriimemte, le mirt^risemte mi ie krede sxnta Ma- 
tre btserika Komano-Katoliki. 



1^. Agnoscimtis Romanum Pontificem totitis £C' 
clesiae Christi per orbem diffusae caput esse visibile. 

3®. Profitemur praeter coelumi sedem Beatorumi 
ac infernum, carcerem damnatorum, terliuro dări lo- 
cum, in quo animae nondum e^^piatae detinentur ^c 
puriticantur. 

3^. Panem aţymum sufflcientem materiam coenae 
Dominicae, ac Sacrificii Missae, seu Liturgiae non du* 
bitamus. 

4^. Spiritum Sanctum, tertiam in Trinitate per- 
fonam, a Patre ot Filio procedere credimus, ac reli- 
qua omnia admittimus, profitemur, ac credimus, quae 
Sancta Mater Ecclesia Romano-Catholica admittit, pro- 
fitetur , ac credit. — Pixiemissa Fidei professione tria 
vieissim a Sacraiissinia Cajsarea Regiaque Maiestait 
posialarunt : 

XXXV. 



X274)( 

Dari> qeremY dela Maiestatea Imneriali> mi Reral% 
iele irmxtore : 

1^. Ka rireoţil mi Dreritoril biseriqemtl de rî- 
t^l rreqeskt, si>.se bik^re detotY aqele nrisilegie mi 
drent^rT, de kare se bvkYri tiy n^inal Ilreoţil Roma- 
no-Katoliql, qi mi Arianir, Luteranii mi KalBinil. 

2^. Ka în fie-kare satY -snde se afli Ilreotv, si 
albi biserika kasi> naroxiali, ka Ilreot^l si» ni fie si* 
litY a mede în kasi> sat ne loki striint. 

3^. Ka Ilreoţil si» deninzi> mi si se disnve ă& 
EniskonYy Fari» ni de I^iql ka nmi» akvmv. 

Noi, zikiy nrenimiţil Teofilv Eniskonil, mi totv 
Klerid qeremv ki imiiinţi aqestea dela Maiestatea Im* 
neriali Rerali, mi ne indatorimv la nintele mal sisif- 
nomenite, înaintea IlirinteUl Ilailf Barani, Ilaroxv bi- 



1**. Ut Sacerdotes et ritus Graeci JMonachos eo- 
rumdem privilegiorum et jurium participes faceret, 
quibus jam gaudent non solum Sacerdotes Romano* 
Catholiciy sed etiam Ariani, Lutherani, Calviniani. 

2®. Ut in qiiolibet pago, ubi Parochus est , do- 
nium babeat Ecclesia Parochialem , ne in aliena domo 
aut fundo cogatur Parochus habitare. 

3^. Ut adaequata dependentia et dispositio Paro- 
ckorum sit penes Episcopum et nuUo modo penes 
Saeculares , ut hactenus . — Quibus demum hune in 
modun subscripserunt : 

Nos inquam praenominati Theophilus Episcopus, ac 
Clerus universus haec a sua Sacratissima Caesarea 
Regiaque Maiestate humillime hic postulamus, ac ad 
/>j*aementionata puncta obligamus coram R. P. Paulo 



X375X 
sericii Romăno-Katoliqe din Albâ-Jilia. Sore al ki>. 
reia kredinţi» mi îoti>rire ami sYbskrisv ki nuna no* 
strb mi amf întbritv ki sigillsl nostrs ^el Eniskonal 
mi ks al iniBersitiţil Klerdvl. Datv în Alba-J^lia în 

21 Marţii 1697. 

Teofilv Eniskonil 
mi totY KlerYl. » 

A^easti hkrare a Klerthl RommeskY nrod^se 
mari mimkirl între Reformaţi kari kiitarb în totv 
jModvl mi stbrvirb kHirv mi la kvrtea imneriali ka 
81» o îmnedeqe. — Mitronolitvl Teofili , mvri în lina 
lil Ulii, de btni» s^mi» n^ de morte natitrali. — Si- 
nodd alese ne Atanasiv kare se lirotoni în 22 lanxa- 
riv 1698, în BvkYremll. * ) 

Previi simţisera ki» Rominil Transilaanl avdekT- 
getv SI se Yn^ski» kv biserika Romani. Ilatrîarxil 
IervsalimvUl , DosîtepS, kare se afls^ ne at^nvl îd BvkY- 
remtiy korantse tui felv de instrikţivne nentrs noii 
Mitronolitv TransUsanv, în 22 de nmte^kare însene ama: 



Baranyi Ecclesiae Romano-Catholicae Albae-Juliae Ple- 
bano. In cuius rei fidem ac robur mânu nostra sub- 
scripsimusy et turn Episcopali, tum Universitatis sigillo 
communivimus. Da tum Albae-JuIiae 1697. die 21 Marţii. 

Theophilus Episcopus ac 
Clerus universus. 

Ortus et Progressus variarum in Dacia gentium et reli-' 
gionum etc. Claudiopoli 1764. Astonvl kirţii zive ki 
'Iv nine ad verbum, kt tote acestea se aede a fi nr6-kon- 
tnsif nentrs ki> konrinde mal niţinx de kîtv desbaterile* 
*) Beif: AnbUrea kf doieil etc, de A« If. Lesiiodai. 



X876X 

» Dositeiv kY mila hi Dzet [latriani 8Bi>ntel ni 
marii ^etxţl lerisalimishl mi a toati> Ilaleatiiia, imorei^ 
11% M nre-sBintvl Mitroooliul l^DrroBlaxiel, KirTeo* 
dosie, mi kt qel ^e s'av aflatv aiql Arxierel. ||îe 
SB%nl,itthY MitronolitY al Ardehhl Kir Atanasie, kare 
aktmv te aV xirotoniti mi al fostY trimist la Enâr- 
xieV, aieasta nonnqim. 

Heă neasemănaţi a isl Dzex de noi iubire de 
oameni mi binitate, dirsit«neat kv adeairat etc. 

30^. De Breme dari» qe, d«ni> feriqittl Hetrt, in- 
tre Ilroroql av fostv Ilroroql minqinoml, mi intre 
Anostoll V av foşti Anostoll minqinomi , aînt mi intre 
Kremtial Kremtini minqinoml, mi de neBoie irnieazii 
kîudv BFiHKbr mi kindv îndoiri , kiodi la dorme mî 
luadv la ni>raBYFl, kv totv de adinsxl trebse Arxieria 
ta, d^oii kanoanele SBinţilorv Anostoll mi ale sii^nte^ 
]ori a toatb Ivmea siboar%, s% stringi într'tn an dd 
doii ori sibor de alemi mi ÎDtjelenţl mi qinstiţi 'Ilreoţl, 
saY nnikar intr'm an o dati», la kare sxbor, ânrb în* 
Biţit^ra sBintel skrint^rl, mi dvoi» kanoanele SBi»n- 
telor siboări , mi d^ni tokmirea SBinţilor nirinţl, 
SI» qerqetezl, si> iskodemtl, ka $!> risinemtl mîxnirild 
mi zitiknirile, mi si» tal îndoirile, mi ama si> atdsql 
naqea biseriqil. Iari> de se Ba tîmnla Bfe Tn likrfy 
ade^kite fireoţndoîre kt neBoie, kare Ba fi nreste nit-' 
tinţi» a An^ieriel tale mi a s'kborxhl a o deslera, atvn- 
qea av vna de fia fi îndoirea av mvlte, si» le skril 
kvratv mi si le dai în fijtire aiqea la qel dvni Brftml 
nrea-sBinţitvl Mitroaolitvl ^^nrrâBlaxiel, mi sBiAţia sa 
kv siborvl siv, mi ki qel qe si Bor afla aiql samnţl 
ArjLierely mi daskill, mi înţelenţi , si albi a qerqcta 
mi a iskodi^ mi dvai sBintele nraBile si aibi a deslera 



)(377X 
ladoirile, mi | trimitd rbsnYnairile kirat la Artî«ria ta' 
Isrh de se Bor Bedea îadoirile mal ne de asinra uii 
nreste alegerea IlirintelvI IJnrroBlaxiel mi a sxbors^ 
Ivi vhif &i> aibi a le trimite Arxieria ta la Uarirrad 
la nrea-sBint^l IlatriarxY, mi sBinţia sa kx Mei mare 
mi sBi>Dt sibor al sBinţiel sale j kn adeBirat mi fbr 
de zibaBi to deslera îndoirile, mi Ba trimite nbsnvn- 
strile kx de rrab la Arxieria ta, nrin mixdokvl (liriQ- 
tehi «fînrroBlaxiel ; mi nrilemvl ave&ta al mBiţititril 
a se deslera îndoirile biseriqilorv diqtr'akoavl, este 
ţotbrîre aleasi a sBintxUl a toati Ivmea siJ>or din 
Xalkidona la kanoanele Ivi , adekite la al noilea mjj 
la ^1 mante-snrezevelea, întru kare kanoaue fbţimatţ 
aBi>utsl sibor rniemte: Kînd se Ba întîmnla Bre o îndoi- 
re si> se kai^te la siborvl Eaarxiel, larii de n% se b^ 
^^ deslerare îndoirii la sxboril Eaarxiel, si> se ka¥- 
te la EssarxYl obli>dsiril, nrekvm este snre oblid^irea 
Eoarxiel tale , Essarxt Mitronolit^l ^nrroBlaxiel ; Hir 
de nx se Ba faqe deslerare nivi la Essârxxl oblidxirii; 
sil aibi» a si deslira îndoirile mal ne . urm'b la Ilatri- 
arxxl IlarirradYlxI. etc. 

S'av dat« în Bxkxremtl, annxl 1698, în Ixnâ hi 
Ţenarie. 

Şmeranil Atanasie Eniskoaxl ţiril Arddxhl. j^*) 

Atanasiv sxbskrise aqeste ntnte kt kKgeU kxratv^ 
mi se întorse în Transilaania iw'h Ber mi nlani de a 
koptioţa fanta oredeqessorndxl seS. "tntr'a^estea, kax« 
sa «ofiril 4e .desbi>tea la Bienna, xnde se afla mi Arxi* 



* ) Bezl: Arbiarea kx dosezl etc. de A. y^. LcsBiodas, 



X278X 
eniskoDtl KoUoniti. Imneratoml se teiq^a in adeBirv 
s% nv 86 naski» ser o mimkare molenti în ţeara ^ea 
neami>zati> inki». De a^eea adresi in 14 Ânrilie 1698, 
mi Dekretv kitre FiBeratl nroBinţial, kt înţelesvl 
irmitonvy 1): 

» Kare dintre Dreoţil Rominl de ritYl rre^eski, 
m'brtsrisindv se aa deklara ki» Ba mzi ritil rre^eskv 
dini» norma qelorv vniţi k% Katoli^il, nd Ba rekvno- 
mte ne Ppnteti^ele Roman v , a^ela se aa bs^vra de 
nriailegiele flreoţilorv Katoli^I ; Mira kare aa sokoti 
kh ni note fa^e nimita mirtirisire, sav se Ba ihi kv 
aer vna dintre celelalte religixnl nriimite, sav Ba nb^ 
min^ în statil religionil sale în kare e akimv : se aa 
bakYra de nriBilegiele religimil aveleFa nentri kare 
se aa deklara, sax se aa sokoti în statil mi drenttl re- 
ligianil tn kare se afli akvmf . » 



1 ) Qui ex Sacerdotibus Graeci ritus Yalachis edi- 
ta professione ad observantiam ritus Graeci apud Ca- 
tholicos cum agnitione Summi Pontificis se declarave- 
rit, gaudebit Priivilegiis Sacerdotum Catholiconim, si 
vero ex iisdem Graeci ritus Sacerdotibus dictam pro- 
fessionem, sibi faciendam non putaverit, vel etiam uni 
ex aliis receptis Religionibus se univerit, aut etiam in 
suae Religionis stătu quo nune est, permanendum si- 
bi duxerit , gaudebit illius Religionis Privilegiis , ad 
quam se declaraverit , aut etiam in suae Religionis 
stătu et jure, quo nune habetur , porro habebitur, 
Extractus Decreti /• LeopoUU Imperatoris de die 14 
Aprilis 1698. 



)(279X 

Irbt^ de o dât% îndrenfb mi Arxieniskonil KoUo- 
nivl -srmitorHd Manifesta ki^tre rvBernvl nroBinţial 
ini kitre Ilreoţil Rotninemtl, m): 

y> No! LeonoldY din graţia hi Dzei IlresBiterv Kar- 
dinal al sxntel biseriqY Romane k-s tithi St. leronimi 
al Illvriqilorv de KollonivT, ArxieniskouY al Strigoniv- 
hly Desnanv sYnremv mi nerneUv al lokvhl mi Ko- 
mitatithl avehnimT, nrimate al RegauUl aurăriei, Le- 
rati nisk^lY , Sekretan-Y mi KanqellarFK s^nremv^ 
Ilrior al ordinel St. loanne lerosolimitaniBl, kommîndi»- 
tori* al Errel, Maylberrîhl, KonsiliarF& intimv akttal 
al MaiesM>l;iI Imeriale Regale, tîtîrori la ale ki^rorv 
îmÎDl BorY asK^nge aqestea, ini ma! alesY DreoljilorY Ro- 
mini de rit^l rreqeskY de nrin ^nraria, Transibanta 
mi nirţile Ynite kY dînsa', mînt^ire eterni» în Domnul. 
TaqemY k^nosktti nrin aqestea t^tirorv qelori qe se 



m ) Nos Leopoldus miseratione divina Sacrae Ro- 
manae Ecclesiae tituli S. Hieronymi Ulyricorum Pres- 
byter Cardinalis a KoUonics, Archiepiscopus Strigo* 
niensisy locique et Comitatus eiusdem supremus ac 
perpetuus Comes , Primas Regni Hungariae, Legatus 
natus, Summus Secretarius et Cancellarius, S. loaunis 
Hierosolymitani ordinis Prior, et Conimendator Egrae, 
Maylbergae, Sacrae Caesareae Regiaeque Maiestatis in- 
timus Consiliarius actualis, omnium ad quorum manus 
praesentes venerint, maxime vero Graeci ritus Valachi- 
cis Sacerdotibus per HiiDgariam, Transylvaniam , par- 
tesque eidem annexas existentibus , salutem in Domi- 
no sempiternam. Notum facimus tenore praesentium, 
quibus expedit universis, quod alte libata Sacratissi- 



ffW 



eniskoirt) ^^^.^ jMjiestate Imneriali Re- 

8% nv s' ,.. ^' * ^^^Hfld Aomanilorv n'srsre A.¥- 

neiiDiz - 'J^||[|j. ^/ ,v, 23 AiJrwti 1697, mi îa 

*"* Df * Mt^rn^ori* : Kare dintre Ilreoţii 

vrmit •» p,^,.ijrisindi se Ba dekiara ki» Ba 

■"''^ ^.jj. ifart norma ^elori ijniţi ki Ka- 
^ ^jhk-rţAtfre ne Ilontefiqele Romani, Borf 
iiti^«^ de totx aqele dreaUrV, nriBilegie, 
P^' " ij,.--»ii\ de kare se bvk«ri> Ilreoţir Roma- 

™^ . . 4j^ Je ril«l latin V d«oi sântele Kanone 

ni , -*^" ,^Mvle Regilori lînrarieî. Noi îuţelerîndif 
k - 'Vj^ftHUvne rraţi6si> a MaistxţiI sale ( afari» de 
B 7^'l^»t4 amv îmuhtY de b^kiirie, nentr^ k% a^zimv 
' ^-9^ ^'^ ^' ^^ deskide kallea ne kare n^teţl si 






^ ixsaiva Regiaque Maiestas Leopoldus Primus Ro- 

f^^uui Imperator, semper Augastus , tam die 23 

.iy>l'i anni 1697, quam die 14 raensis Aprilis anni 

.i^utisy clrmentissime resolverit : Qiii e Sacerdoti- 

^Gracci ritiis edita professione ad observantiam Grae* 

, liUi^ apud (lutliolicos cum agnitione Summi Pontîfi- 

. ujfc »e declaraverit, qiiod iîsdem prorsus Juribus, Pri- 

v^rgiis, Kxeintionibus et immunitatibus frui et gaude- 

(f.Ut'beat, ({iiibiis Sacerdotes Romano-Catholicî, sive 

ifi|HiA l^atini. juxta sacrorum Canonum Sancita, et di- 

voruin Hegum Jlimg.iriae stătuta, frui et gaudere di- 

^uoscuntur. Quam lienignissimam suae Maiestatis Sa- 

cralissimao rosoluiioiiom intelligentes, ( praeterquam 

quod ingenli g.iudio perfusi siimus, quod viam vobîs 

aperiri audiamus et videauuis , quo ad avitum Eccle- 

•î«A Romano»('atholioae gremium^ unionemque solvifi- 



ft*i> întorqeţr în siri^bvn^l siD$ al biseriqil Ronnino- 
Katoliqe, mi la trhirea mîntYÎtore ) , amv sokotitv a fi 
datoria tni rriHca noştri qea nistor^skx, kareoaBem-^ 
ka Hrimate al ^nrarie! uii LeratY mftkvtv, în toti» 
Vtiraria tui în ţerile mi nroainţele -snite klr dînsâ, nre-^ 
ktmv mi din n^terea a'storitxţii nostre, ka Arxieniskon^ 
al biseri^iil Mitronolitane din Strironiv , kare ni s*a 
daţi n6i> nrin %nis nrifiilegFK sneţial dela si>nt«I skatnf 
Aoostolikv , SI Bl ofFerimY faeorea noştri mi iiro- 
tekţivnea sneţiali în tote, boi qelorv ^e bi întor^eţt 
oii qelorY qe bi Beţi întorqe la unirea kv biseHka 
Romano-Katoliki. lUi Bonii fa^B aqeasta ks atîta mai 
BtrtosY k'i kîtY BOI Btţl fi mal ferbinţl în mirtVrisi- 
rea mi ţinerea zisei vnirl, înBiţîndv, mirttri^indS kni 



cam redire possitis ) , illud pariter muneris noştri et 
pflstoralis curae, qua per Ilungariam uaiversam; utiet 
regna ăc provincias eidem annexas, ut Primas Hunga- 
riae ct Legatus natus fungimur, vîque aiictoritatis* no- 
strae Archi<^piscopalis Ecclesiae Metropolitănae Strigo* 
taiensis speciali Sacrae Seclis Apostdiicae Privilegio No- 
bîs concessae, esse diiximus, ttt Nostfinn' vbbîs omnî- 
biis ad unioneni cum Ecclesia Romano-GatHolica fede- 
-imtîbus ac reditliris, fiivorem et specîalftnl'in dntnibus 
protectionem oflfi^ramiM ; qimd etiam tanTo'efficlicius 
praeslablmu^,' qtianto vDs in drctae fitrioriî» profrsSio- 
ne ac consefvWidne ftrveritiores y ea i)in?irnin omnia, 
-quae Sancta Mater Ecdcsia Romnno-CătholfCa docet, 
profitelur et credit, privatîm ac publice docendo, pro- 
fitendo el credendo^ speciatim vero quatuor illă pun- 

XXXVI. 



X28ax 

krezÎDdv in iiartik9lari% mi în nibliki tote vele «te 
ÎDBaţiiy mirt^risemte mi krede sinta Matre biserikii 
Romano-Katolik'bt mal alesv avele natri nmte în ka« 
re se nirea ki» aţi fostv desbinaţi nîn'akYmf, adeki^ 
1^, Ki [lontefiqele Romani este kanv vniBersal al 
totel bisericii din hme ; 2^, kir ninea azi mi eate dei* 
stili materie nentrs luarea vinei Domndvl, aat a mi- 
sterivhl E^xaristiel ; 3^, ki afan» de verv, skavnvl fe-^ 
riviţilorvy mi de tadt, nrinsorea kondemnaţilorv, mal 
este vnv al treilâ lokt in kare se ţinv mi se kvriţ'b 
svffletele morţilori vele nekvriţite ioki ; 4^, ki» Soi- 
ritYl sintVy a treia nersoni» în Trinitate, nirvede deU 
Tatii mi dela ¥ml. Hli deki seţl fave aveasta, at^invl 
neţi oYtâ anera mi dela Dzev dititonvl titvrori bv* 
nvrilort, inAvinţa rraţiet sale în aveastb Bi^ţi, mi bi- 



cta, in quibus hactenus potissimum deviasse .videba- 
mini, profitendo exstiteritis. Primo nempe : Rommum 
Pontificem esse caput universale totius diffusae per 
orben]^ Ecclesiae. Secundo: Paneni azymum esse suf- 
ficientem materiam sumendae coenae Dominicae, tea 
Sacrament! Eucharistiae. Teriio : Praeter coelumi, ,ae- 
dem Beatorum , et infernum , carcerem damnatoram^ 
tertium dări locum, in quo animae defunctorum nan- 
dum expiatae, detinentur et purificantur. Quarto de- 
mum : Spiritum Sanctuar tertiam in Trinitate perso* 
nam, a Patre et Filio procedere. Quod dum facitii 
non solum a Deo bonorum omnium largitore, in prae- 
senti quidem vita, uberem suarura gratiarum iufluxum, 
ac largiorem etiam in temporalibus benedictionem, în 
futura vero aeternam feliei tatem sperare poteri tis : ve- 



X283X 
nezi^iere mal konidsi io ^ele temnvrâle, lar% io BÎi- 
torrt ferivitâtea eterni», mi toţi de odafb din fasârea 
ineţial^ a Avr^stissimvliV Imaeraton% 'mi din nlinimea 
notestiţtl Rerale, atîtv nersonele sâstre kitv mi bite- 
rivile mi celelalte ne se ţinv de dinsele, bi> BeţY bi- 
kvra de skttirea mi libertatea de kare se bvk^ri in 
tmth biseriqile, nersonele mi hkrvrile biseri^emtl de 
rittl latin Vy din kommindvl smtelorv Kanone. Ian» ^i* 
ne Ba kvteza kv temeritate a desnreţvi aqesti dekreti 
al Maiestăţi! sale Avristissime , sav na kiteza^ stntt 
Ber "snv nretestf sav svntY mantelUl Ysanţel nretinse 
mal înainte de a se ini, a se onnvne aoriatf sav ne 
askvnsi aqestel nredeklarate liber tiţl biseriqemtl a sni- 
ţilori de ritvl rreqeskv, se Ba nedensi atitY^de «vde* 
«lil for vi si biseriveskY mi ^iBil, kiti mi de Avr^stis- 



vTum etiam speciali Augustissimi Caesaris favore, ex 
Regiae potestatis plenitudine , turn personae vestrae^ 
turn Ecclesiae, reliquaque ad eamdem spectantia, Im- 
munitate ac Exemtione pari condecoramini, qua Eccle- 
siae, Personae, resque Ecclesiasticae Latini RituSi ex 
Sacrorum Canonum praescripto efifective perfruuntur; 
El siquis boc suae Sacratissimae Maiestatia Decpetum, 
•usu temerario contemnere, aut praedeclaratae-huie 
Graed Ritus unitorum Immunitati Ecclesiasticae, aper- 
Io vel occulto uUo sub praetextu, aut etiam praetanai 
usua el consuetudinis antequam unirentur sub vela* 
mine contraire praesumeret, iisdem prorsus {k>eni9y turn 
ab E cdesiastici tum a Saecularis fori Judicîbua, turn 
€tîam ab Augustissimo Caesare, si opus fuerily infli- 
gtadis obnoxius erit et subjacebit, quas fidelium L»> 



Xa84X 

sim^l Inrneratorrif, deki Ba ^lere trebvinţ^, ks a«<*leaiifdr 
nedea^e, )i% kare se nedenseski dvai> lege mi 'ssauţţ 
qel qe kalk'b libertatea biseriqesk'v a krediiţqiomilorv 
de ritil latinii. Illi aiari» de aqestea. , 19 ţ^^^rtatea 
aceasta biseri^ieri^eski} toţi Domnii, FvBemil Reţa]^ 
Maroaţir, Desoanil iui Biqe-Desnapil Komitatelorv, Iiţ- 
di%H NobilUorY, Kioitanil svorşml uii j¥diqil ^eţşlfl 
aţ skavDeloFv S^kYeaIU mi Sisemtl , mi, io fioje toj^ 
Jvd^qil fonhl biseţiqeskv mi ^iai), deki b% Beţi nlîn- 
ge înaintea lorv ki» B'aţI Bit^matY în nredeklaraţa |p^ 
bertatPy mi Beţi qere aHţstorBd lorv, bofv trţb;ii, si n% 
iajki» Kc^ekati mi drentate ka mi qeIor< alţţ kredin- 
qioml al smtel Matri biseri^iţ kari se b^kin» de 
aqeeami libertate. Ian> deki el nv Boci îmoliniawr 
9tea, mi rol ne B(;ţl înmtiviţa desnre adastă w Wl 



tini Bitus Immunitatem Ecclesiastici^m laedentes de jjlj^M 
ac consuetudine incurrunt. Ac insuper in Uuiqs Ecd^ 
siasticae Immunitatis usU| uniyersi Domini, Guberniiuia 
Jlegiiim, Xagnates, Supremi et Yice-Comit^ Comită;» 
tuum, Judices Nobilium, Supremi Capitanei, ac Judi-^ 
ces Rt-gii, SicuUcalium pariter ac Saxonicalîum Se- 
dium: omnes denique turn Ecclesiastici, turn Si^ecula^ 
ris fori ixx lices et Justiţiarii, si coram eist in praede* 
clar^ta ImmUuitate vos Uesos esse questi fufiisitis, 
eorumcţue aiixilium et assistentiam, imploraveritis, ju>« 
dicium et justitiam non secus ao abis Sanctae Matrifi 
Ecclesiae Fidelibus eadem Immunitate gaudentibus, adi* 
ministrare deb^^bunt et tenebuntur. Quodai praesta- 
re intermitterent , Nobisque ac Successoiibus nostm 
desuper relationem feceritis , ut malo tam evide«tî| 



:(S85)( 

mi se irm^toril noştri, atwql doI ne Bomi simi si> 
Bindekimi vnv vhi atîlY de însederati, kîlY mal kv- 
jnudi: mi ki mina qea mal seBer'b. Datv în K^rtea 
KommADdel nosire de Maylberrv în Bienna Aistriel 
in a Isnit asnil DomniUl 1696. 

Leonoldv Kardinalvl de Kolloni«il rr n\ 
AFxieoiskonl Strironi'slvr.x) ^ ' '^ 

MitronolitjYţ Atanasiv karţ nîni» ak^mii wl M kt-* 
getsţ^e. desore/snirei se îodYulekii atiti arin, aceste fb- 
ladvinţe kU^ ^n nrin nefatiratele stir«ii;ii;e ale Jesv 
iuUl Ila^lv Baranii ka s% sib&krie nintele %fxţrH ^e* 
Iş nriimite de^ nr^e^essornd sei. Ama d^n» a^^ţ 
ŞUiodi mi sibskrise în 7 Isliv 1698. — L^onoldv Iiq<p 
nerator»! slobozi în 16 Fesnariv 1609 Dinlpma yt- 
uitore, n ): 

» Noi Leonoldv din rraţia hi Dzei aleşi Imnera- 
%or^ Romanilorv n^vrtrâ^ AkfysIv , Rc'g^ Germaniei^ 
T^nrariely Boemief> Dalmaţiei, Kroaţiel, SklaBoniel, etc. 



severiori etiam mânu medela tempestiva adhibeaturi 
allaborabimus. Datum in Curia Commendae nostrae 
Bbylbergensi Beneficiata, Yiennae Austriae, die secun- 
da meusis lunii, Anno Domini millesimo sexcentesimo 
ndnagesimo octavo. 

Leopoldus Cardinalîs a Koilonics /t q \ 
' Archiepiscopus Strigoniensis. 

n ) Nos Leppoldus Dei gratia electus Romana- 
rum Imperatpr semper Augustus, ac Germaniae^ Hun- 
gariae, Bohemiftey Dalmatiaei Croatiae^. Sdavoailiey etc 



X286X 
Ărjcidi qe ĂvstrieV, Dsqe Bsirindiel, Brabanţiel^ Stimt» 
Karintiel, Karniolieli Markest MoraBiel, . Di qe Lnem» 
bsirvlili Silesiel de svsv mi de »(ost, Birtembergel mi 
Te«iel, nrinqiae SBeeiel, Komite Absbvrrthly Tirolt* 
Ui, KibYrnhly Foriţiel etc etc Faqemi kinoskvtt 
nrin aceasta tvtirorv qelorv ^e se kiBÎnei kik liber- 
tatea biaeriq&ki>| de kare se b^kin» bisericile mi ner* 
sonde biseriqemtl mi hkrtrile lorv , dmik drenttl 
dzeeskv mi omeneskv mal alesv in Reratil nostn Ano* 
stolikv din ^nraria mi din ţările mi nrosinţele vnite 
kv dinsa, fiindv intiriti» nrin rraţiosele nrisilegie ale 
fericiţilor V Regi nredeqessorîlori noştri debini» ma* 
morie, mi nrin konstitYţivnile Reratihl^ mikniindY-' 
se ka 8i> se ţie mi si» se annere de Maiestatea ndstnb 
Imneriali» Rerali (de 6ri> qe asemv nreroratirb siie- 



Rexy Arcbidux Austriae, Duz Burgundiae^ Brabantiae, 
Styriae, Carinthiae, Camioliaei Marchio Moraviae^ Dux 
Lucemburgi, ac Superioris etinferioris Silesiae, Wir- 
tenbergae et Thekae, Princeps Sueviae, Comes Habsburgti 
Tirolis, Ferreii Chiburgi et Goritiae, etc. etc. Memorlae 
commendamus tenore praesentium significantes, quîbţis 
expedit, universis,. quod cum immunitas Ecclesiasl^Cj^ 
qua Ecclesiae, Ecclesiasticaeque Personae, ac res Iţâţh 
rum gaudenti Jurepariter Divino achumano, siogiih- 
riter in Apostolico Nostro Regno Hungariae, ac Re- 
gniS| Provinciisque eidem junctis ac anDexis, Gratiosii 
Divorum Regum Praedecessorum videlicet Nostrorom 
Beatae recordationis Privilegiis, Regnique constitutioni- 
bus sancita sit, eamque a Gaesarea, Regiaque Majestate 
nostra ( utpote quae specialem inter Regat Cbristianos 



X287X 
ţiali c|e Rege Aoostolikv îotre Kegil Krenitint ) ^ ni 
s*a ointv drenlY, ka arieni ne kari i a vnity a^eeauil 
kredinţi mi karitate în a^eeauil mitate a St biserici 
KaColtqe, mi ne kari îl ţine ka ne nimte fii askislti- 
torl in tott aq^laml sînv al St. Matri , mi'l Bisifikii 
nntv a^ekml kanx ka membre ale avelYHiml kornVf 
ini*! bme kanabill de aqeeami fasore Dze^ki» uri ome- 
n^fiki, aqeia zikv, si> ni fie liasiţT de drentil set. Darb 
fiindi ki> ni s'a f'bkvl v kvnoskvtv kv 161% sekvranţa, k% 
naţiunea Rominilbri, Freqilorv mi Bvsniaqilorvi kare 
oin'akvmv a fostt întinaţi» ki sxismi», a înqenitv nrin 
inaiflarea Ui Dzet a se întorqe la vnirea mi in sinii 
smtel biseriqf Romane în diserse nirţl ale Reratelori 
n6stre din <[{nraria, Kroaţia, Sklaaonia, nrekim'vmiin 
Trinsilsania mi în nirţile mite ki dînsa^ mi a nriimii 



praerogativam Regis Apostolici obtinemus,) asseri, de- 
fendique condeceat ; justum videri, ut quos eadem fi* 
des, et charitas in eiusdem S. Ecclesiae Catholicae uni- 
tate eonjunxit, eiusdemque S. matris obedientes filios 
eodem in gremio fovet , eodem denique sub Capite 
eiusdem corporis commembra vivificat, exindeque Di- 
.viiii aeque ac humani favoris pariter reddit capaces, 
Jure suo non destituantur. Curo autem Nobis pro cer- 
to relatum sit, Gentem Valachorum, Graecorum, et Bu- 
thenorum, quae hactenus schismatis labe laborabat, a- 
spirante Divino Numinein variis Regnorum Nostrorum 
Ilungariae, Croatiae, Sclavoniaeque Partibus, uti et in 
Transylvania, partibusque eidem adjunctis coepisse ad 
unionem, et Gremium S. Romanae Ecclesiae redire, om- 
nîaque ea admitlere, profiteri, ac credere, quae S. IVIater 



X888X 
a m^rtfrisi mi a krede fote ^e\e ne nriimemte, ini>r« 
tirisemte iui krede smta Matre biserika Rom^^io^Kft* 
tol'iki», mi mif BÎrtosv aqele natrs ninte in kare iBed«l« 
biaasen» nîa'akYmH : 1^ Ki» (lontcfiqele Rominf V 
kanv YnÎBersal totel biseriqil Kreoitine din lime; 9^ k% 
ninea azimii e destri'b materie nentrs qina Domniltt aai 
mistenvl Evzaristiel ; S^ ki afar'b de «ierv, skaYntl 
feriviţilorvt mi de Midx, nrinsorea kondemnaţilort, mal 
este uni al teîl6 lokv în kare se tini mi se ksnţ% 
sifHetele «iele înki Uiksriţate; 4^ ki» Sairitsl smlt» 
atreta neraom în Trinitrate , nirqede dtla Tatii ml 
dela Find. Noi ama. dari> arindi si» rbsntndemv dre^ 
notoriei «iele! zelose a in^t Rege AnostolikSv deklâr%tait 
din nlinimea aitoritxţir n^stre Rerale, ki> bîseriqi^ 
neraonele biserivemtl mi hknrile <Snivlorv de tilA 



Eeclesia Romano-Cathalica admittit, profitetuf , et credS% 
ac nominanter illa quatuor puncta, in quibus hactemis 
potissimum dissenserant. Imo Romanum Pontificem esse 
Caput universale totius per orbem diflusae Ecclesiae. 
Sio Panem A.zymuin sufficientem esse materiam caenA6 
Dominicae, seu Sacramenti Eucharistiae. 3tio PraMet 
coelum, sedem beatorum, et infernum earcerem dam- 
natorum, tertium dări lorum, in (ţuo annimâe nondilAi 
ezpiatae detinentur, et punficantur. 4to Spiritum S. 
tertiam in Trinitate persbnani a Patre et Filio proee* 
dere. Kos igitur zelanti Regis Apostolici muneri res- 
pondere volentes ex Authoritatis Noslrae Regiae ple- 
nitudine, per praesentes Benigne declarare volumusi 
quatenus Graeci ritus S. Romanae Ecclesiae unitortifU, 
^>im Ecclesiae ipsae, turn Ecelesiasticae personae^ tum 



)(289X 
rreq;(eskv din ' nrezisele Rerate al ÎJnrarîeî, Kroaţioî 
mi. SklaBonieYy nrekimv mi din Transileania mi din 
morţile vnite ki dinsa, si> se bi^k^re knirY de aqeeami 
libertate biseriqeski de kare se b)kk«ri> în fanti bi- 
s^rtqile, nersonele biseriqemtl mi hkr«rile kredinqio- 
DiilorY de rit^l Latinx, dun'b kommîndYl s^ntelorv ka- 
none, mi dvai konseotimentTd, indvlginţri' mi nrisile- 
giele IlrinqinilorS ni>mîntemtT. Illi în resnektxl aqesta 
kommîndimY sceerS s'sntx ameninţarea minie! nostre 
Rerale^ ka dela n^blikarea aqestel kirţT , nimine, fie 
de qe stare, autoritate, demnitate, nreroratie'b mi nif- 
tînţi>, SI ni^k^teze a se ona^ne nredeklarateî iibert%ţY 
biseriqemtl a 'sniţilorv de rit^i Freqeski sa^ anriatt 
sai ne askmsv, savsvntv Beri vnv nretestf^ sa^ s^ntv 
mantelld vsanţe! nretinse ma! înainte de a se ^ni^ niql 



earum res in praedictis Hungariae, Croatiae, Sclavoniae- 
que Regnis, ut et in Transylvauia, Partibiisque eidem 
annexis, eadem prorsus Immunitate Ecclesiastica gau- 
dere debeant^ qua Ecclesiae Personaeque Ecciesiasticae, 
et res Fidelium S. Romanae Ecclesiae Latini Ritus ex 
Sacroruui Canonum praescripto, et Terrenorum Prin- 
cipum Consensuy Indiiltis, et Privilegiis effective per- 
frui, gaudereque dignoscuntur. Ciiius intuitu Nos eliam 
ulterius sub gravi indignatione Nostra Regia , severe, 
firmiterque mandamus, ut a praesentium infra decla« 
randa publicatione nullus cuiuscunque status, Aulho- 
ritatisy Dignitatis, et Praerogativae, Potentiaeque fue- 
rit, praedeclaratae huic Graeci Ritus unitorum Immu- 
riitati Ecciesiasticae aperte, vel occulte ulio sub prae- 
tesţu, vel eliam praetensi usus, et consuetudinis, ante. 

XXXVII. 



XWOX 

s% nv kvteze a traktt ne Ilreoţil vnit,! ki biserikt 
Romani, ka ne omagi, a^ konstrînge laklaki, la Îs-* 
kn>rl uii Ia fante omagiale, kHirS niql stntY nvmele de 
onorarii, sav a'l nrinde, sav a'l nersekita nentri nv- 
mita mire, sav a'l skote din lokv , din benefiţv sav 
din naroxie, kHiri sYntY aqele nedense din nartea fo- 
rvlvl biseriqeskY mi qÎBil, ba mi din a Maiestiţil n6« 
st re kindt Ba qere trebuinţa , ki kare se nedensesktt 
d^ni» lege qel qe kalki libertatea biseriqeski a kre* 
dinqiomilori de ritvl Latinv. lUi aqeasta kommin- 
dimv tYtsrorv kredinqiomilorv noştri , Ilrelaţilorv, 
Marnaţilorv , Nobililorv , Jvdiqilorv mi Jvstil,iarilorv 
forvlvl biseriqeskv mi qisil, mi tYtvrorv ordinilorv din 
nrezisele Rerate mi din Transilsania , mi qelorf alţt 
svnn^ml al noştri la kare Borv a»kvnge aqestea, ^elorv 



quam unirentur, sub velamine audeat contraire, nec 
Sacerdotes Romanae Ecclesiae unitos jobbagionum mo- 
re tractare, ad robotas, labores, et colonicales prae- 
stationes, etiam sub honorarii tilulo, âogere, aut în- 
carcerare, minus ob dictam unionem persequi, loco, Be- 
nefîcio, aut Parochia amovere praesumat, iisdem pror- 
sus sub poenis turn ab Ecclesiastici , turn a Saecularis 
Fori Judicibus , turn etiam si opus fuerit a Nostra 
Maiestate infligendis, quas fidelium Latini Ritus Im- 
munitatem Ecclesiasticam laedentes de Jure, et con- 
suetudine incurrunt. Et boc quidem universîs Fide- 
libus Nostris Praelatis, Magnatibus et Nobilibus, turn 
Ecclesiastici, tum Saecularis Fori Judicibus, et Justi« 
tiariis, cunctis denique praedictorumi Regnorum, utet 
Transylvaniae Statibus, et Ordinibus, aiiisque quibus- 
'*'>nque subditis Nostris praesentium notitiam habitu- 



X 29J )( 
de akvmY mi ^elory Biitorl, q^I alesY Generalilor v, 
LokvţiitorilorVy iui ^elorv alţi ofilţiarl din seri ne Io- 
k^rl, ka dekiit mal desv nvmiţil ^niţ! de riul rre- 
veskv se Borv nlînge la boI ki> s'av svnniratv în nre- 
deklarata lori libertate, rai Borv qere a»ci(torFKl Bostrv, 
SI» le staţi iatr'a)KYtoriv mi si»'! aonira!,! mi sV! nro- 
teg^ţl în kontra Beri kirorv kilkitor! al aqesttl nri- 
Bilegiv. lUi BoimY mi kommîndimv ka tote qele mal 
s¥sv zise, mi d«ni> dînsele aqeasti» Dinlomi Imneria- 
li» mi Reraliy mi aqestv Mandata al nostrs si> se ni- 
blive de Desnanl, Biqe-DesnanI, J^diqil Nobililorv, 
in tote Komitatele din ^nraria, Kroaţia, SklaBOuia mi 
din Transilsania, de Kinitanil stnremi mi de Jidiqil 
Berall din Ska^nele Sikxemtl mi Sisemtl vnde lok¥eskv 
Vniţl de ritil rreqeskv, ( si> se nvbliqe ) în ad^niri- 



riş modernis et futiiris, maxime vero Generalibus, Lo- 
cumtenentibusy aliisque quibuscunque Officialibus belli- 
cis ubicunque locorum exi&tentibtis et exstituris, hisce 
praecipimuSy et niandamus, ut si toties nominati Grae- 
ci Ritus uniţi in praecjeclarata Immunitate se laesos 
apud vos questi fuerint, vestrumque auxilium, et opem 
impioraverint, eisdem assistere, ac eos contra quosvis 
huius Privilegii impetitores tueri, protegere, ac defen- 
dere debeatis. Quae tandem praemissa omnia , ac 
juxta illa praesens etiam Caesareo-Regium Diploma, 
Mandatumque Nostrum Benignissime volumus, etjube- 
mus per Supremos, et Vice-Comites, ac Judices No- 
bilium in universis Comitatibus Hungariae , Croatiae, 
et Sclavoniae, ac etiam Transylvaniae, Sedibusque Si- 
culicisi pariter et Saxonicis per Supremos Capitaneos, 
ac Regios Judices, in quibus Graeci Ritus uniţi de« 



X 292 X 
Ie generale mi in qele skavnale, ka si» noti amvnge 
la k^nouitinţa Utvrory qtlorv qe se kvBine. D^ki» 
din koDtri) qineea s'ar ariita kx temeritate kontranv 
acestora, si> ne ranortaţ! îndată, ka $!> nstemv Binde- 
ka kîii mal timauriv mi kiti mal seserv mv ni atttit 
de înBederatVy altriminte si> nv kvteze afaqeniqtvn^ 
dintre kredinqiomil noştri. Afari» de acestea kom- 
mîndimY ka la transYmtele sa^ skrise sav tinirite ale 
aqestel Dialome, s^bskrise k^ mina ser^imel nersone 
kv avtoritate biseriqeski) sav Bervn^Y NotarfS nYblikV| 
8i> se dea a«ieeaml kredinţi» ka mi k^mv s'ar fi datv 
în originaL Uli dsni ^e se Ba qeti, Bremi si> se dea 
tot$ de Yna înanoY Ar'bt'btorH^hl. flrin niterea mi mi>r- 
t^tria aqestel kirţl alei nostre întărite k¥ îndoitul 
nostru sigilii sekreti , akiţatv , k^ kare ne sersimv 



gunt, tempore congregationum Comitialium, aut Se« 
diurn publicariy ut ad omniiim, quorum oportet, no- 
titiam valeant pervenire. Si vero quispiam ausu teme- 
rario his omnibus reluctantes apparerent, relationem 
]Nobis super inde facere debeatis , quatenus siquis 
fuerit, tam evidenţi malo severiore etiam mânu mede- 
la lempestive adhibeatur. Seciis itaqiie nuUus Fide- 
lium Mostrorum facere praesumat. Jubemus praeterea^ 
utbarum transsumtis, sive scriptis, sive impressis mânu 
alicuius in Authoritate Ecclesiaslica constituti , vt;l 
Notarii publici subscripta, eadem pronsus fîdes tribua* 
tur, ac si hae ipsae in originali exhibilae fuissent. 
Quas perlectas reddi semper volumus eîfchibeiiti. lla* 
rum Nostrarum duplici secreto sigillo Noâtro, quo ut 
Rex IIuDgariae utimur, in pendenti comumoitarum 



X293X 

ka Rege al ^nrariel. Datv nrin mina kredinHiosisUT 
noştri, Hfbitihr, ReBereadissimxlYl in Kristi Il'bnute, 
Domnihr Leonoldv [IresBiterv Kardinal al sintel bi- 
serici Romane kv titUl S. leronimi al llliriqilori; de 
KoUonicr, ArxieniskooiUl bisericii Metronolitane din 
Strironiv , Desnanihl sniremv mi nerneUi al loki- 
Ivf mi KomitatiliI aqeliHiml, IlrimateUl ^nrariel, Le- 
ratvhl niskstv, SekretarndYl mi Kanqeilarvhl sînremv 
mi Konsiliar^hî nostrv intimi, în cetatea uostri» Bien- 
na AistrieT, in 16 ale Ivnil Ivi Febriariv, ann^l Dom- 
mUl 1699, al Reratilsl noştri Romanv XLII, al ţ>n« 
rariel mi celelalte XLIV, wn» al Boemiel XLIII. 
Leonoldv. Leonoldv Kardinal>d de KoUonicI 

Arxieniskonil StrironiiliT. 

Komite Samiel Kalnoki. 



gore et Testimonio Litterarum. Datnm pev nianiis 
fidelis Noştri, Nobis sincere dilecti, Ilevercndissimi in 
Cliristo Patris Domini Leopoldi S. Komanae !'.< rlesiat» li- 
tuli S. Ilieronymi Ulyricorum Presbyleri (iardiualis a 
KoUonich Ecclesiae Metropolitauae Strigonieiisis Arclii- 
episcopi, Locique, ac Comitatus eiiisdem Sii|>ruiui i\> 
Perpetui Gomitis, Primatis Ilungariae, Li^gali uali sun. 
mi Secretarii et Cancellirii^ uti uui* *,^/ii^iM.*i pi Xoătn 
jntiiBλ în civitale Nostra Vîeiifia Atislriae, die 16 Eicnsi» 
?ebruariî| auno Domini niill» mn i»4Xi.i 




X 294 X 

tn 30 F^briariv trimise Imneratorivl vnv Dekrett 
de a drentii kitre riBernil nroBinţial totv îatr'avelv 
inţelesv. Aceste Mandate mi tendinţe ale Imnerato- 
nvUl nv nitiri si nlaki> Reforroaţilort TraDsilsanl, 
kari kivta din kontriy tote modurile de a abate ne 
Rominl dela vnirea k% biserika Romani», mi de a'i 
vni mal bine kv a lorv. Aqemtl Reformaţi se in^ier- 
kan» 8% îmnnmtie Mrbe în biIfy k% Imnin>ţia Brea 
SI»'! katoliqeski ki de a sila ; kitre Imneratonvl skri- 
sen» ki Rom^niI BdrY mvlţl si> se tnâski ks alte 
religivnli milţl si rimiie in nekea lort kredinţi».— 
ImoeratorHd reskrise în 6 Avrtstv 1699, k'bRomi>niI 
av Boie de a se vni ki Beri kare dintre vele natrv 
religi^nl nriimite, saf de a rimme în nea nrofessati 
iiini> ak^mY, mi de a se b^kira de nrinilegiele re- 
snektine , nrekvmv deklarase în 14 Anrilie 1698. — • 
Romanii steteri nemimkaţi în nronvsil lorv de a se 
tni nimal ki biserika Romani. — Puernil nroainţial 
( komnisv mal totY din Reformaţi ) , ordini ka si se 
nimeski KommissarI dintre KatolivI mi dintre Refor- 
maţi, kari si m6rri nrin sate' mi si «ierqeteze d^i 
ţeranil Borv si se Yneski kv Katoliqil sav kt alta 
dintre religi^nile nriimite, nretinzindf ki nimal kle- 
r^l a îmbriţimatv imirea kv atîta ardore. K% modvl 
aqesta nrea si snerie ne omeni, si nve nonivl în tir- 
bvrare, mi anol si noti întrebuinţa mmlo^e Biolente 
asYora lil^ d^ki nVlv Ba uYt6 faqe k% Borba si tr^ki 
la Kalainism^. 

Afari de aqestea FiBern^l nroBÎnţial komnise 
( 26 SentemBrie 1699 ) Yrmitoril Artikvll onnressiBl» 
mi'l trimise Klershl Rommeskv, ka dor don kv modvl 
aqesta ar nite si'Iy mal ţie sintY mvr^l qelv Bektv, o): 



» FvBerDYl Reral k% nlinvl konsentimîntY mi al 
Katoliqilorvy a otirîtv qele ^rm'btore in resnektil 
iniril Rominilorv, Alba-J;slia în 26 SentemBrie 1699* 

L tn Transilsania sînt desUlv doi Ilonl Romi»- 
nemtl k^arv mi în qele mal mari sate Rommemtl, 
Hin> în He\e mal mi^Y , e destilv mi vnili nentrt ser« 
BÎţisl biaeriqeskv ; ama dari> sd otiremte si» nş ţie 
mal milţ!. 

II. Eniskonvlvl si m fieM^rtatv a xirotoni ner- 
sone nedestoiniW, ni^I nrin sh}fsi niql ne bani, qi 
nvmal ne atarl sî xîrotonis^ski> kari essaminţndv-se 
se Borv arita destoinicii isnre kemarea biseriqăski. 
Darb la essamen s% nv fie nvraal Eniskon^sl Roai3>nYy 
qi mi flonl din religivnea aqeea kt kare se Bori vni. 



o ) Regium Gubernium anno 1699 die 36 Septemb. 
Albae-Juliae cum pleno consensii etiam Catbolicae re- 
ligioni addictorum de negatio unionis Yalachorum ita 
resolvit : 

I. Hogy Erd^lyben a' leg-nagyobb olah faluban 
is k^t olâh Papp, az approbbakban pedig tsak ^y is 
el^gs^ges a templomb^li szolgâlatra , szttks^es azârt 
hogy t5bb szâmukat ne tartsanak. 

II. Ne l^gyen szabad aPusp5knek arra alkalmat- 
lan Subjectumokat Pappâ tenni, per abiMum, sdt p^n- 
z^rt ne is l^gyen szabad senkit tenni, hanem a' ki ren- 
des Examen ăltal arra az hivatalra alkalmatosnak ta- 
lăltatiky tsak az olyant szentelye fel : Az az Examen 
pedig l^gyen nem tsak az olăk Pttspok el5tt, hanem a' 
melyik Religioval unialyak magakat , az- olâh Papok, 
azon Religion lev5 betsuletes Papok kOzttl isvigyenek 



X296)( 
alemi de biserika saS de Enisonil aqeleta. tnsi» mi 
ki modvl acesta si> n^ îmmYlţ^i^k'b Honil fi>rl» de 

III. Fiindv ki RominiX d'by aktmv niql o skoli» 
în adeB'krv b^n-b, amadar.'b ^ine Brea s'b se fak'b Hon'b 
Bom'bneskY , «i> loseţe in skolele acelei religUnl kt 
kare se Borv voi ; altmiatere si^ n¥ se nriimeski» la 
Ilreoţie. 

IV. Ilonil kari o'av dreri>torie in biserik^» se so' 
koteskv nersoue libere , insi deki n'ai nronrietatea 
lorv ne kare si> triiesk'b fbri» narvba nronrietarHclvIt 
&tri»in< mi a altor», at¥nql si» oiazi» în monasteriv 
larb ni în satv, iiîni> kîndv li se Ba afla o Ilaroxie. 

y tn genere, fiindv ki> mi Ilonil. de qelelalto 



kiazon Examenre, a'kiket azon Vallăson levo Eccle- 
sia vagy PQspok fog denominalni , es e^miuâlni » de 
ugy is a' Papok siâmat supra necessitatem ne soka- 
sitsa. 

Ilţ. ţlrra n^zve azert valaki olăh Pappâ akar len« 
ni, naivei hogy o nekiek most semmi valosăgos jo 
iskolăjok nintsen, tanuljon azon Religion valo idcolă- 
bon a mellyel uniălya magât, kUlomben ne assumăU 
tassek pap&agra. 

IV. Yalakik pedig Egclesiâban nem szolgâlnak az 
olyan Papok a' szabadsăggal ^lo szemelyek, 6s ha ma« 
gaknak olyJs^p oroksegok nintsen, a melyen absque Do- 
niinoruip ^jtf^rrestrium , et aliorum injuria lakhassanak, 
volamig Parochia fog vacalni a' klostroinba lakjanak, 
njţm a faluben. 

V In universum valamint hogy az mas Yallasokon 



relighnri; dek% mal ţinv niuauntirt At% de ^e w 
te ţint de kasa mroxialv s^Qt datori a nUti di^ln% 
Bronrietanvlsl, de m kvmi-aa acesta li o ieii^ de bv 
wh Boia sa ; assemine mi deki» mal st^iiiQe$ki^ ier 
mi lokv sav aeri ie altb ereditate afiuTL de iele na« 
rozialc^ sînt datori a nrta santinele iele Tiiite ki dîn* 
sa : de aieea mi Ilouil Romioiemtl s% aib% datorinţele 
de mal stsv, mi în resoektrl diilmel mi în resoektil 
lelori alte obiekte, ka mi nersonele biseriiemtl de 
lelelalte religivnl ki aerl kare se Bori vni. 

YL Findv k% bătaie niq! laiiilorv m li e ierta- 
ta, mi ki» totY omYl are oed^asa mi acvdekata sa dv- 
vh kalitatea mi kantitatea kslael sale konfbrmi legi* 
lori mitriely de aqeea Romunl s% se vn^ski» mi în 



iralo Papok isa parochialis hadio2 - - - tartozo fblde- 
ken kivttl, ha mi foldeket talâlnak, azokbol d^zmâval 
tartozzanak a Dominus terrestrisnek» ha azt 6k jo akara- 
tyokbol el nem engedik n^kik, ugy ha mi fbldeket, 
vagj akârmi niwel nevezend(5 drOks^geket birnak is a' 
|Mut>chialis hâzhoz valokon kivilly az olyanokrol szokott 
idot| vagy akâr mi onusokat supportâlni tartozzanak, 
ugy az6rt az olâh Papok is felyebb valo szabadsi^goc 
nâkiek mind a d6zma, roind az egy^b fele ăllapotok- 
bol| mint az egy6b Vallâsokon 16v5 Ecclesiai Rendek 
vagyon az hazănak t5rv6nye szereut, az kik ak6r me- 
lyik^el fogjăk magokat uniâlni. 

YI. Mivel a kttlsd vilăgi embereknek is a vereked^s 
nem szabad ^s vagyon kinek kinek, pro qualitate et 
quantitate delicti poenaja, Foruma, âs processiisa az kaza 

XXXVIII. 



)(298X 
resnektvl jKldekiţil nersonelorv biseriqemU ; mi nre- 
kvmt se Ba Trma la aveia în kontra IIonilorY fi^ki»- 
torl de rele, ama si se irmeze mi în kontra Ilonilorv 
RommVy kimv se sede în Annrobate nartea I, tit. 5> 
art. 5. Ilooil RominT kari nv se sori rai kv niql o 
religi^ne, n\ Borv rimtn^ în starea lorv de mal înain- 
te, în resnektsl aqestora si se nizeski nro^essvra 
qea de mal înainte. 

YII. Desare afsrisire înki se faqe kuoskitv Eni- 
skonlsl Rommv, ka si> nv faki abvst de a«ieasta 
niqf SI lase ne Ilonl si faki , qi si vrmeze dini 
kimY e isanţa Ia aqea religiue ki kare se Borv -nii. 
Datv în Alba-Jvia din Tuernil Reral al Transiba* 
nieL » 



torv^yeiben, es rendtartasibaDi az Ecclesia Rendek ex- 
cessusirol is magât uniâlya ; a mint ^s hol azon Re- 
ligion l&wQy ^s valami excessust pâtrâlo Pap ellen pro- 
cedâlnak Q ellenek is a szer^nt procedalyanak, uti vi- 
detur Approb. Parte I, Tit. 6, Art. 5. A kik pedig az 
olâh Papok egyik Religioval sem uniălyâk magokal^ 
hanem a r^gi âllapotjokban maradnak a regi procea- 
8US observâltassek erântok. 

YII. Az excommunicatiorol is megintetik az olâh 
Pttspdk, hogy a fele excessust ne k5vessen sem a' Pa- 
poknak ne engedje, hanem a melyik Religioval uniâ- 
lya magât , a mint az excommucatioban az a Religie 
prooedâlni szokott, 6k is a azerânt procedâlyanaL 
JDatum Albae Juliae ex Regio Transylvaniae Guber- 
trioi. . 



X 289 X 

tadati qe Mitrooslitil înţelese aceste maxini»* 
iih^dX mi restringerl onaressise ale rseernilvl, adsni» 
ne nrotonoail nii Ilreoţil ne karî ni(tY mal ki^rriadt^ 
{Qrin% %ni Sinodi, mi nrotestii k% modvl acesta io 
kontra TiTBernthry p ): 

» Noi ssntiBsemnaţil Eniskonl mi Elrotoaonil bi- 
serivil de riul rreqeakt uite kv nea RoHiano-Kato- 
Uk%y fanemv k.'SnoskYtv nrin aqeasta ti(tiroţ*v qelori^ 
qe se kuine, mal al^st ruern^lvl Reral al Transil- 
Bâniel mi orjdinilorl aneleniml ţerl qelort de aktmi 
mi ^orv BÎitorX : Ki> noi amv îmbriţimati liberv, 
de bi^ni» soiet ml kv inimi» kvrati» rraţios*»! Dekreti 
al Maiestăţii sale Imoeriale din 14 Aorilie 1698, nrer 
ktmv mi rraţiosa Dialomi» a aneleniml Maiestxţl Im« 
ntiriale din 16 Fearvarii annvl ktrrinte, assemine mi 
nelaltv noY Dekreti al a^eleniml Maiestăţi Imoeriale 
Berale din 30 Fear^ariv totv aqestv annv, kare s*a 



p) Nos infrascripti Ecclesiae Romano-Catholicae 
uniţi Ritus Graeci Episcopus et Archidiaconi memo- 
riae commendamus tenore praesentium quibus expedit 
universisy praecipue Inclyto Transylvaniae Gubernio, 
statibusque eiusdem Regni nune existentibus et post 
exstiturisy quod nos sponte, libere ac sincere ample- 
xati sumus Suae Sacratissimae Maiestatis Clementissi- 
mum Decretum anno 1698 die 14-a Aprilis eipanatum, 
nec pon eiusdem Sacratissimae Maiestatis Benignissi-^ 
mum Diploma anno currenti die 16-a mensis Februa- 
rii expeditum, pariter alterum eiusdem Caesareae ac 
Regiae Maiestatis novum Decretum hoc eodem anno 
dieque 30-a Februarii Inclyto Gubernio transmissum/ 



X800X 
trimisv FtBemilin ReraL Dan», fiindv ki> în nvmele Fy* 
Bern^hl Reral, ni s'av triinisvninite Artikill kari nv Io- 
Beskv nvmal Dekretil M aiestiţil sale, ^i kalki> mi nrosti- 
tteskv ktarv mi libertatea Religrtnil katoliqe mi a kom- 
membrelor^ el : Noi kontraziq^mv solennal Uttrorv 
a^elorv ArtikiIl rSBernialy^mi n^iUhiimimY mi n^rek^no- 
mtemY niql tni qerqetitonv mi* esnloratorFv, dekîtv 
nvmal dela Maiestatea sa ka dela vnv Rege Anostolikv 
mi dela eminentissimvl Kardinal , Ariieniskonl Stri- 
roni^ltl, nrimatele Snrariel mi Sisaremiil Ilutonv în 
ţerile qeie siKHntrse 'îJnrariel, ne kari nv nimaX i Bomi 
reikiKnomte k^ qea mal mare reBerinţi mi sinqiritate, 
^i 'l Bom^ mi nriimi mi îmbriţima. Ilrotestimv neste 
acestea , mi nrin îKSrbmîntil fkk^tY desnre aceasta, 
k*b nv Boimi si ne retragemY dela mirea ki biserika 



quia vero nomine Regii Gubernii ac Inclytorum sta* 

tuum ■' Articuli ad nos missi, qui non tan- 

tum Suae Maiestatis (Decretum?) feriunt, sed etiam 
liberlatem eiusdem Religionis Câtholicae eiusdemque 
" commembrorum prostituunt ac conculcant, nos in om» 
nibus iisdem solenniter contradicimus, nec uUos in- 
quisitores ac exploratores agnoscimus, ac admittimus, 
nisi a siia Maiestate tamquam Rege Apostolico, et Emi- 
nentissimo Cardinale, Archiepiscopo Strigoniensi, Pri- 
mate Hungariae ac Summo in ditionibus Hungariae 
subjectis Pastore exmittantur, quos summa cum reve- 
rentia et sinceritate non tantum agnoscemus, sed ad- 
mittemus et ămplectemur. Protestamur insuper eliam 
juramento de hoc emisso nos noile ab unione Ecde- 
siae Romano-Gatbolicae recedere, nec ulii Religioni 



X30IX 
Ronuiiio-Kalolikv nitf m moimi sh ne nunt kl ier 
o ReligîYne kontrarb ^elel Romano^atoli^ie. Sare 
mal mare tuie mi nitere a a^Kstora, amt sigilUti kt 
sigilii! SinodilU general, Alba-Jilia in 30 Sentem- 
Brie 1699. B 

NcM Andemskaml kt toţi Sinodal 
Bominilori din TransIlBania.» 

Toţi de o dat% asnnse la kirtea Imneriali mi md* 
rea desnre intrigile ReformaţilorY, de a sneria ne no* 
nU k% kvrtea Katoliki Brea s% &ki» ne Romani kato- 
toli*iI kY de a sila. Tote acestea indemnan ne Imne* 
ratonvl vel nolitikv s% slobozi altv Dekretv tn 19 De* 
kenurie 1699, q): 

» Leonoldir din rraţia IyI Dzei alesS Imneratorvt 
Romanilorv, nitrYrâ Avristv etc. etc. 

Illvstrilorv, onoraţilorv, nuriţilorv, generomilorv, 
inţelenţilorvi wkvnsnekţilori, kredinviomilort, ivbi» 
ţilorv! B% adraeţi aminte fir'indoinţii de rraţiosa 



Romano-Catholicae adversanti adhaerere. In cuiua 
maius robur ac firmamentum sigillum Synodi genera- 
lis apprimimus, Albae-JiUiae 1699, die 30 mensis Se« 
ptembris. 

Nos Archiepiscopus cum tota Syno-. 

do Yalachorum in Transylvania. 

q) Leopoldus Divina favente Clementia electus 
Romanorum Imperator semper Augustus etc. etc. 

Illustres, Spectabiles ac Magnifici, Generoşi, Egre- 
gii, Prudentes, Qrcumspecti Fideles Dilecti, memineris 
procul dubio Gementissimae Nostrae Reaolutionia sub 



XS02X 
nostrb resohţîme din 14 A orile 1698, ud de «ea re- 
netiti din 6 AYrvstv 1699 , nrin kare amv otiriti 
serioşi ka Rouunil s% alb'b libertate denlitii de a se 
mi kvina dintre qele natrs Religi^nl nriiiuiteîn Tran* 
sileania, saY de a rimine în statal religirail sale in 
kare se afli akunv ; mi ama ka si se bvkvre de totv 
aqeleaml arijsilegie de kare se biktri Religivnea kv ka- 
re se Borv %m el : Hiri> aktmY amv înţeleşi k% iiea 
mal mare desoK^ere ki» nt nvmaf se hkr^n» în kon- 
tra nreziselort nostre resoltţi'sni rraţiose, ^ki^nimte 
amatori de tvrbtrarea na^I n'sbli'ql kvt^zi» a finoruntia 
Borbe 9 k% intenţiinea nostru ar fi ka nrezimil Ro-^ 
mi»nt *si» se konstrînn> a se vni ki religimea Ratoli- 
ki>. Drentt a^eea Bremi si» bi> deklari>mt nrin ace- 
stea Boinţa, mintea mi intenţii^nea nostn» Imneriali, k'b 



14'-a Aprilis anni 1698. expediue^ et 6-a Augusti 
anni 1699. repedtae, qua seric decrevimus , ut Yal»^ 
chis Graeci Ritus integra libertas sit uni ex quatuor 
in Transylvania receptis Religionibus se uniendi , eţ 
etiam în suae Religionis stătu , quo nune sunt, ma« 
nendi , ita quidem, ut iisdem Privilegiis gaudeant; 
quibus illa Religio, cui se Yalachi univerint, gaudet; 
nune autem cum displicentia intelligimus, quod con- 
tra praefatas Clementissimaş Nostras Resolutiones non 
solum agătur, verum etiam quidem seditionis et tur- 
biitiooî^ quietis publicae amantes spargere audeant, 
quod intentio Nostra esset, ut praefiEiti Yalachi ad uato- 
Mau cum Religione Gatholica cogerentur; Proinde vo- 
bia hisoe constantem Nostram Caesareo-Regiam volun- 
ll ntem et'ÎAlentioiiMi clementissime declarări 



Xa«X 

iitmiţil Romvil av deuliDi» libertate de a se tni kv 
¥iia dintre «ele oatri Religiml nriimite in Tmnsilaa* 
nia, aai de a rMuînâ în stald sei %d de akioai, nd 
de a se bikira de oriailegiele acelei Religivnl kv kare 
se Borv mi» say de aqelea kare le ai Rom'bnil în sKa« 
til lorv Hd de akimi. Dli ama nîmene 8i»nv kile- 
ze a tirbfra ne Rominl sai a'l înrreiia în a^eastb 
libertate, sinti nedensa mxniel nostre; ni din kon« 
tn> onn^itoril si> se nedeasâski», kindi «el înirrenaţl 
se Borv nlîoge kt bini ordine, mi si> se faki» drenta* 
le ml satb&kţime kvBeniti» «elori sYooiraţT. Ki^I 
Boimi ka fie-kare si» noti tnd în naqe în religiitnea 
sa dinii Dinloma nostrb Reral^t kommîndîndv boi» 
Hiriml rraţiosi mi serioşi, ka ni nimal si> faqeţl fb« 
r^ «ea mal miki» înt^rzian» si> se nvbli«e nrezis* no* 



volumusy quod dictis Valachis integra libertas sit, se 
t^ii ex quatuor receptis in Transylvania Religipnibns 
luiiendi, aut insuo.mpdemo stătu, manţndi, gaudeant- 
ijue illis Privilegiist quibus Religio , cui se univ^cint 
^udety aut îpsi Yalachi in moderno :suosţatu;maneOf 
tea fruantur; ita quidemt ut nemo, sub poen#. grayig 
Mostrae indignationis, praesumat saepe dictos .Yalachos 
jkx^ hac libertate aut minimum grayarer ; Ip^o cpnitrafţ- 
^enteSy adinstantiam gravatorum bonpi ordine frctarn, 
debite puniantur, et laesis congrua satisfactio ac vluatih 
tia fiat. Yolumus enim , ut quilibet juxta Regium 
Nostrum Diploma vitam ^in Religione sua quiete de- 
gere possit ac valeaty vobis denuo Clementissime ac 
serio demandantes, ut praefâiam Nostram Regiam de^ 



X304X 
stri deklanvivne ReraK nrin t6ti> ITroeinţa, tii si> 
mi iatrebtinţaţf toti» diliginţa snre obsersarea aqestel 
resolsţivnl rraţiose dati> din nartea noştri, nrekimi 
se kade konsiliarilori zeloinl mi kredinqioml, mi. si» 
Bl» sYnasneţI el dini k^Riinţi. Dari» afari de ace- 
stea Bl» koDfirmi>mv rraţia nostn» Imaeriali Rerali». 
Datv in cetatea noştri» Bienna Avstriel în 12 Dekem- 
Brie annvl 1699, al Rerat^l^I nostrv RomanY XLIIi al 
Knrariel XLIV, al Boemîe! XLIII. 
LeonoldY» 

JyHs Friderikv Komite de'BvqelIe. 
Dvni» mandatvl nronriv al llaiest. Rer. 
loanne Teodori de Bisenberr. 3» 

f ntr'aqestea, Mitronolitil Atanasiv nv înceta de a 
kontinia bina înţelegere k'S Romanii din Ilrin^inatele 



darationem per totam Provinciam sine minima mort 
non solum publicări faciatis, verum etiam in observan- 
tiam huiusce Nostrae Clementisşimae Resolutionis om- 
ne studium et diligentiam, uti zelosos et fideles Con« 
siliarios decet, impendatis, cui etiam debitum morem 
gerere noveritis. Datum in civitate Nostra Yienna 
Austriae die 12-a Decembris, anno 1699, Regnorum 
Nostrorum Romani XLII, Hungariae XLIV^ Bohemiae 
XLHL 

Leopoldus. 

Julius Fridericus C. a Bucelleais. 

Ad mandatum suae Caes. Maiest. prop. 

loannes Theodorus a Yisenberg. 



X305X 
Tfansalmhe, nri dobîndi ( 1700 ) deU tlrinlinele Koil- 
stantini BnnkoBeaii's, nronfietatea Merimenil nentrx 
Mitrooolia TranlilBani» , nrak^mv m^^tlrriseInte Yftni- 
tonvl aklY, r ) : 

» loanne Honstantint Bassarabi diu rraţia Ui Dzei 
Ilrinvine mi Domnv tdtel SnrroBlaxieTy dai Smtel 
mi Dzeemtil Mitronolil din Alba-Jilia, mi Arxienisko- 
natihl din Transilsania ^qelvl înkinatv nre-Sxntel mi 
de ai^ţi fLkitorel Trinitiţl, a kiril residioţi kxzi- 
tb nrin Isngimea timn^hl, o zidise din fsndamentv re^ 
nosaul ÎQ Domnul ,, Drinqioele loanne Mixail , fostil 
noştri riredeqessorFv , orekYmY (dai) iui Reaerendissi- 
mvhl nirinte Atanasiv Mitronoliultf^ mi la toţi Si- 
nod^hl Stntel Mitronolil, nronrietatea din kirna^l qe 
se ziqe al Merimenilori din sKxdeţvl Argemi, kv toţi 
jumîntxly kîmnxly nid^rile, anele mi nometvl satvlxl 



r ) loannes Constantinus Bassarab Divina favente 
Qementia Princeps et Dorainus totius Ungrovlachiae 
Sanctae Divinae MetropoUae Albae-Juliae et Jrc/iiepiscO'^ 
patui Transylvaniae sub invocatione Sanctissimae et vi-> 
vîficae Trinitatisy cuius domum residentialem antiquitar 
te coUapsam ex fundamento fieri et erigi curavit in 
Domino defunctns quondara Praed^cessor noster loan- 
nes Michael Princeps, Beverendissimo item Patri Alha- 
nasio Melropolitae totique Synodo Sanctae Metropoli-> 
ae trado possessiones in campo Merisenilor dicto di-* 
strictus Argis, ex toto Territorio, ex campo, ex sylva, 
ex aquis, ex pomario pagi cum omnibiis proventibus 

XXXIX. 



X366X 
k% tote Benitirile kare sint. Din kare kam dav 
Domnia mea a^easti» karte a Domniei mele k% tote 
konlraktele fbkvte întri kimnirarea aiiestort nronrie* 
tiţr, Reaerendissimihl llirinte Atanasiv MitronolitiliI 
Transilsaniel mi la totv Sinodal Mitronoliel, ka si» ţie 
iui 61» stinîoeski kx totv dreatil aqeastb nronrieta- 
te în kîmoYl ne se zive al Merimenilorv kv tote Be- 
nitirile din margine în margine. Datv în cetatea Ilrin- 
mnatili! nostrv BikiKremti , în 15 zile ale Ivnil lH 
Iinivy annvl llrinqinatiltl Domniei mele 13, ian» de- 
la faqerea linii 7208, mi dela namterea DomnvlH no- 
strt Jesv Kristv 1700. 



Iciî Kostantini BB. 



SteEsmi Kaniakvziav 
LorotetY.» 



qui essent. Qiiapropter mea Dominatio hoc Domina- 
tionis meae scriptum tradidit simul cum omnibiis con- 
tractibus factis in emptione hanim possessionum Reve- 
rendissimo Patri Athanasio Metropalîiae Transylvamae 
et toii Synodo Metropoliae, ut jure optimo teneant, 
et possideant hanc possessionem in campo Mereseni- 
lor dicto cum omnibus proventibus a Limitibus usque 
ad Limites. Dalum in Urbe Principalus Noştri Bucu- 
reştii Mense Junio ÎS, anno Principatus Donunationis 
meae 13, a condito vero orbe 7308. a Domino autem 
noslro Jesu Christo 1700. 

Jamnes Consiantums Pnnceps. 

Sieptianus CaniakaseMo 
Cancelianus. 



X307X 

ToU dela aqestv Domnv ki>irbti» Atanasiit %ni sa- 
kosY AnieDiskonal kv firv de airt mi o nereke de 
mîuvinl kt mi»rn>ritare , kare se mal ni>6tr^i» nini 
mOiM între sk^lele Eniskonale in Blainv. 

Din aqestea se tede ki> mirea inki» u% se konsi- 
dera ka o fanţi» imnliniti». Dan» in tomna aoniltl 
1700 1 se îmolini în t6ti» forma. Mitronolittl konBo- 
ki» mv Sinodv general de toţi Ilrotononiîy Ilreoţir, 
Nobilii mi Bitrinil oramelorv mi satelorv din toti 
Transilsania uri nirţile Snrariel ^ele tnite kv dînsa. 
Sînodil se deskise in 4 Sentemarie 1700 in Monaste- 
nvl St Trinitiţl din Alba^Jdia, în kare se hkrar^ 
^e vrmi>t6re« 

lUedinţa din 4 Sentemarie. 

Mitronolitil deskide adunarea kv ydy kvBÎnti de- 
snre folosd mirii kt biserika Romani. Mea mal ma- 
re narte a Kiervhl se arifk annlekati snre a nriimi. 
Dintre laiql, boHiril din ţinttti Firiramtlsl se indt- 
nleki firi» rrettate; darii nv ama lesne mi loktito- 
ril Komitattlvl Knniadoril, al Skatnidtl Sibindvl mi al 
Distriktthl BramoBthl. Kv tote acestea, dvnii mal 
milte arrvmente nrodvse din nartea qelorv alt.l , se 
indtnleki» mi el. Kv modvl aqesta se înkide medin* 
ţa d'întîfv. 

Uledinţa din 5 Sentemsrie. 

Se desbate ka afarb de «iele natrv nvnte si> nv se 
mal nriimeski nimika ; Ritil mi Dis^inlina si> rimîie 
kvmv av fostv niD'akvmv , Iisindv dintr insele ntmal 
qele ne se tort afla a fi kontrare kredinţel Katoliqe/ 



X808X 
Se ortliDezi> ka si sYbskrie Mitronolitvl, £ie*kare Ilro- 
lononi înaintea J^ratihl sev, a doi Kommissarl Ilreoţl, 
iui a trei Denvtaţl bi>tiHnI din fie-kare satv, in nime* 
le Distriktihl. întrerv.— * Aktil ae formslăzi ks aceste 
kiBint^; s) : - 

^ No! smtînsemnaţil , EnişkoflYl , Ilrotononil m^ 
totY Klersl bisericii RomipeHitl din Transilsania mi 
din nxrţile ^nite k% dinsa , fanemv kmoskiKti nrin 
aceasta tvtvrori ^elorv ^e se Kuine, mi mal alesv or* 
dinilori. ţeril Transilvaniei ; Ki>:konsiderîndv nestator** 
ni^ia Biei;i( omeneuitl mi neiti^rirea s^fAet^ltf ( de kare 
treb^e si> aeemY ^ea lâal mare rri»ki> dintre tote % amv 
înkeHitx libeţ*! mi de b9ni> Boie din îndemnul Ivi Dzev, 
Ynirea kv bisertka Romano^Katoliki, mi ne deklanmi 
nrin aceasta kommembri al St. Matri ţ)isieri9l Roujşino- 
li^toli^e, nriimindi, mirtirisindv mi krezindv Iote 
^ele ne nriimemte, mxrtvrisemte mi krede aqeea^ n^ 



s ) Nos infra scripti Ecclesiae Valachîcae in Tran-» 
sylvania partibusque eidem annexis Episcopus» Archi- 
diaconi, ac Cleriis universus, memoriae commendamus 
tenore praesentîum, (jiiibus expedit universîs, maxime 
vero Inclytis Regni Transylvaniae Statibus, considera-f 
ta tam fluxa humanae vitae instabilitate, turn etiam 
animae ( cuius in omnibus potiar cura habenda^ ) im- 
mortalitate, libere ac sponte, impulsuqiie divini numi- 
nis cum Ecclesia RomaQO«Catholica unionem ioivimus, 
eiusdem S. Romano-Catholicae Ecclesiae commembra 
nos tenore praesentium declaramus , omnia admitten* 
ţes, profjtentes ac credeţiteS; quae illa adn^ittit| pro^ 



X869X 

Birtosv aqele natrv nsnle în kare ne nireaniY nîni» 
akvmi a fi desbinaţT , kare ni se nron^nv mi nrin 
rraţiosil Dekreti mi nrin Dinloma Maiestăţi! sale Im* 
neriale, mi nrin a Eminentissim^Ul ArxieniskooYi din 
kare kavsi» sremv ka mi noi si» ne biklrimit de totv 
aqele drenUiî mi nriBilegie de kare se bvkvrb Ilreo- 
ţii aqele»aml 8%nte Matri biseriql dini sântele Kano* 
ne mi d^ni» legile fostilort Regi al ^nrariel, ama mi 
noi dsni nrenvmitsl Dekretit al Maiestiţil sale Imne* 
riale Rerale mi al Eminentissimvlvl Arxieniskonv, s*b 
ne bik^rimv' de akimv înainte ka kommembri alaqe- 
leuml biseriql. tntrv mal mare kredinţi» mi ti»rie a 
aqestora amY< întiritv aqestv manifesta al nostrY ki 
stbskrinqnrnea minil nostre, mi ki sigilhl s^ntilvl Mo« 



fitetur ac crcidrt, praesertim vcro illa quatuor puncta, 
in quibus hactenus dissentire videbamur, quae etiam 
in Clementissimo Decreto ac Diplomate Suae Sacra- 
tissimae Maiestatis, ac Eminentissimi Archiepiscopi no* 
bis insinuantur : quapropter ' iisdem prorsus juribus 
ac privilegiisy quibus eiusdem S. Matris Ecclesiae Preş* 
byteri ex indulto Sanctorum Canonum, nec non Di- 
vorum quondam Regni Hungariae Regum' utuntur, nos 
quoque juxta praenominatum Suae Sacratissimâe Caesa- 
reo-Regiae Maiestatis Decretum, nec non Eminentissi- 
mi Archiepiscopi a modo et deinceps uti eiusdem 
commembra frui ac gaudere volumus. In cuius ma- 
iorem fidem, ac robur praesens manifestum nostntm 
propriae manus syngrapha, nec uon sigillis tam Mo- 
naşterii noştri Albensis , quam propriis usualibus 



X3WX 

nasterFK din AlbaJilia mi ks sigilkle nrooril wiale* 

Alba-Jdia io 5 SeotemBrie, aonvl 1700. 

(L. S.) Mitroaoliul Atana&ii. 

Hrotononil Daniel din lUia kf 30 Ilnoţl. 
nrotofioml Teodori din Krimv ki 20 Ilreoţl. 
niDtQaoaitl raariel din Bittra kv ISS Ilreoţl. 
nrotoaooYl Toma din Binţl kv 94 llreoţL 
nrotonoBvl loanne din Kniadorb ki 50 DreoţL 
nrotpaonl Giorgiv din Xaţerv k% 35 OreoţL 
HrotoaoaYl NikoU din SaMebimY kv 35 Ilraoţl. 
riroloQoatl Iletry din Da» k« 30 Hreoţl. 
Ilrotonoiii»! Basiliv din Armeni ks 30 Dreot,!. 
Ilpotonoo^l Saaa din S^limte ki 15 IlreoţL 
Ilrotonooid Iletrv din Sibiiv k¥ 33 Ilreoţr. 
IlrotononYl Massimi din Afirirv k^ 21 Hreoţl. 
lirotonond Stanil din Bimtx kv 40 tlreoţl. 
Ilrotonontl Rad^l din BerifioVs ry 56 HrMţl. 
[Irotonoo^l Kristia din Xaromsek ks 13 flreoţl. 
nrotonon^l Ba^iliv din Kalbora kv 35 IlreoţL 
nrotonoriKl Idomirv din Bîrriiuv kv O IlreoţY. 
(Iroionoavl Basilii^ din Braoioai^ ki 25 Ilreoţl. 
IlrotononYl GiorgÎY din Ozaba kx 40 IlreoţL 
nrotoqouYl Basili» dinSuni^dire kl 20 IlreoţL 
Hrotonond loanne din Lonandv k\ 16 IlreoţL 
Ilrotoiioavl Kostantinv din Bidra ki 9 IlreoţL 
nrotonoml Iletri din Giogiv ks 27 IlreoţL 



communiYimus. Albae-Juliae 1700, die 5*a Septem- 

bris. 

(L.S.) Archiepiscopus Athanasiua. 

( 54 Protopopqe cum 1563 Sacerdotibus. ) 



XMtX 

TTrotonontI Adamv din On»tnlte kt i5 Ilreoţr. 
Ilrotoiioiiil Foanne din Kalînv kx 30 IlreoţT. 
TTrotoiioiisl Radxl din Kolini kt 40 IlreoţT. 
Ilrotonootl Kostanrinf din Sakiţl kv 98 Ilreoţr. 
Ilrotononvl Maxabeif din Nimiţa ki 95 Ilreoţr. 
Hrotononvl loanne din Kînenftr ki 40 Ilreoţr. 
lirolononvl Matei^ din h%B%mi kv 97 Ilreoţr. 
Ilrotonon^l Teodorv din Lemi k% 56 Ilreoţr. 
Ilrotonooil Teodorv din Rhmorv ki 45 Ilreoţr. 
Tlrotononvl Simeon din Sirsadv kv IO Ilreoţr. 
Hrotooontl Andreiv din lUimlet k% 34 Ilreoţr. 
Ilrotoiioiiisl Simeon din Iliaiuv ki 40 Ilreoţr. 
nratoEonil Dametrii din B^k^v kt 37 Ilreoţr. 
nrototioniîl Mixail din Kolota ki 30 Ilreoţr. 
nrotononisl llaskxl din Ttrda kt 98 Ilreoţr. 
Oroiononil loanne din Diomatir ki 45 Ilreoţr. 
nrotODonsI Kostantinv din Xinîrta kv 94 Ilreoţr. 
nrotonotivl loanne din Singelv ki 45 Ilreoţr. 
nrotonoatl loanne din Sikallv kv 96 Ilreoţr. 
flrolononvl Simeon din Silnami kv 96 Ilreoţr. 
Ilrotonoovl Dasid din Novl kv 46 Ilreoţr. 

flrotononvl Stefiinvdin Si>nt-Mixai% kv 95 Ilreoţr. 
Ilrotonoovl Bisiliv din Sint^l kv 7 Ilreoţr. 

Ilrotononvl loanne din LazarS kt 15 Ilreoţr. 
Hrotononvl lletrv din Alba-Jvlia kv 99 Ilreoţr. 
Ilrotononvl TaBriel din Sonarf kv 40 Ilreoţr. 
Ilrotononvl Adamv din Kvgirv kv 94 Ilreoţr. 
Ilrotononvl Treroriv din Biţv kv 35 Ilreoţr. 

Hrotononir din Marmvrosv. 
Ilrotononvl Ilie din Soldobimv kv 9 Ilreoţr. 
Ilrotononvl Lvka din Silimv kv 9 Ilreoţr. 

Ilrotononvl Basiliv din Romlimv kv 41 Ilreoţr.» 



X812X 
Âi^esta fs ^el mal marţ Sinodi al RominilorY din 
TransilBauia. Afari de Ilrotoaonl mi de IlreoţŢ ff* 
ri> kemaţi kîte trei Denotaţi laiql din fie-kare satv ; 
ne lînri» . a«iemtia se aditnasenb milţime de Romi>nt 
din tote nirţile ka si Bazi» resiltatil vnirif, mi nimat 
dvni» ne se ÎDkredin^ari ki> RiUl mi Disqinlina bise- 
riqe8ki> Borv riminâ neskimbate ka mi mal înainte, 
se linimtiri» mi nriimiri Ynirea. Istoriqil snvnv ki» 
nîni la 200,000 familii Romine se %nirh iotr'aveazi. 
TotYlaaqestv SinodY, în medinţa din 14 Sentem- 
Brie, nrooYse Mitronolitsi ^rmitorele ninte disqinli- 
nare sere nriimirei kare noi le nvnemY aiql din Bor- 
bl în Borbiy nentn intţresvl lort qel istorikv. 
» Anii Domn^lvI 1700. Sentemarie 14. 
3» tntr'aqeasti Br^me fiindv Sobor mare în Mitro- 
nolia Bilrrad^lvl (Albe-Jiliel) de toti Drotononil ţiril 
ArdehUl karil sînt Rominl ; 

3» Noi Blidika Atanasie am antatv noxta noastn» 
kitre SBÎntil Sobor k^ aceste IIonktirL Uli norm- 
qim foarte tare în tot.lokil, în Barmeril, în skavne, 
în narţivm : Ilrotononilor^ Ilreoţilor, Mirenilor, karli 
sînt RomÎDl, rreql, Sirbl, qe sînt aiql în ţara ne se 
kiami Transilsanie : — Iloxta Blidiki»!. 

1^. Kind Ba rîndii BHdika mi k^ Titoril, karil 
Bor fi «uraţi Knri» Biidika, zi de Sobor din toţi Ilro- 
tononil ţirel ; ati^nql tot Ilrotpnonii ki 2 Ilreoţl bi- 
trînl si> se afle la zioa qea numiţi a SoborvliI ; mi 
si'l dea tot Dona de kelt^Hili 2 diql IlrotonoavUl ; 
Far kare n'are da, Tlrotonontl îmnrevni kv aqel clol 
bitrinl si'l trari ; uir Ilrotoaond si ni s'are rbsi 
la ziy si fie linsit de dereritorie, mi rlobit ki 66 
florinţl. 



:t fl^«)i IMaiiil ikaril bot Pi^a si> ăe nt«oţ^iif^nîn# 
ainte s% tnârri» la nrotoaon si'inT qee karte, m k^ 
hirte dela adeforat dvxoBDÎk ; mi s% întie IlsîfUîrea 
de înţeleSi mi riasTrile mi iote tainele bisemir; mi 
Wah UT Ba: fi la MitnonoUe 40 de £ilc^ ii%ni> Aihi^l 
a%dika n nvl nreoţe^ki } mi iHiDor aib't katte Utiaf^ 
tononily mi sii aibi» a da IlrotonoailYl o ni^e de 
pilae; . :.? 

9^.: noijdl karil sin dintr'alte %%t1 n:n%Be Mv^ 
m&ski nini dy Bor ad^qe karte dela Bli>dika. Amus* 
derea Ilonil karti merr intr'alte EnariLil, si m se 
nrimâsfcii» n%a% n% Bor aBea karte deU IlratiMonti 
kYm ki»'lom b¥D| mim'av fih»tit darea, »ark6rellro<» 
lODoa ni Ba £i^e ama , ai» aibi» Blidika ai biirmvril 
ki S4 de florinţl. 

4^. Hrotononil ai» ni faki deapir^mil afari» în 
Vu?i», aav în Eaarxil, fiir nimal kind bi fi Sobor ma«* 
re ÎD Belrrad ; hu» kare are fiiw , si fie sk^ait dio 
toati> qinstea Uh Illi si> dea mi a^ela birmar, 

S^. Kare Doal Bor kvntna ne karil fţr nrtntr'al^ 
te aaie, sai nonoranil altYl [Ioni, aav fr:^l;il,; wora 
ka a«ielora ai li se hi areoţia. 

6^. Kare Diaql Bor fi fost kl$VBs^1f ştii Suiş «KnY 
ae miatik nreoljL ■. . .. a. i . 

• 7^. Kare mir^ ae . Bor diM. k% iixf^ .s(ţ .ka* 
aa noniU saf nre fbmeile Ivf» aav nre tnaria b^l, :^r 
de mtirea Bli»dikiil aai a IlrotonoBalvIi vnil ka* ff eţa 
81 fie fbn> de lege, nini a'iu! da sama ; wjk aklK ^ 
fi ainu, birmarU Sobor^lvI mare, 66 de fiprinţl, 

8^. OreoţiI kfre n'av nlemv s^i notkanpki sa# 
aor imbla la kirqmit, aaS b^ţl nrin t^rr, mi na aor 



XM4X 
îmbla kv xaîne Imgl, viora kt nelora n li w hi 

99. Kiod Bt aie lege aat ii%r% lIoBa kv m mi- 
rfe, de Ba k%ita Dona nre mirăn, n>l ka¥te hi fon- 
mvl lil inainlea bir%tltfy sav a mnanilor; far kînd 
■a kivta mirenii nre Dona, sil kaite înaintea Ilro- 
toaomhl in foram, saf la Blidika. 

10^. Kare floni» aa m^i^e nre nonorvi alttl Ilreot, 
saf ii aa skirflâ limbria, sai îl aa mbri la skavn^ din 
9§ur%f avela st» se tanzi». 

11^. Sattl kare na aa înrvlai nre ^l>rkoanik db 
slsadbele sataltr, sai na aa aaea Uirkoanik, a^ela sat 
Wh fie onrit de lege, nin% na aor nane Krumk, mi 
sil îmnkdaHiski din toate keltiâele mi slvsbele sa-^ 
tilxl. 

IS^. Kare sat na aa da Ilonel de o kasi» o* klaie 
de rr^Y, mi o £&rdeli> de oaiz, mi doao sile de 1y« 
krt, aqela sat si> fie fin» noni» , Mn Ilona de'r aa 
ţine Uge si» se tinzi. 

13^. Kare Iloni» naaa fiiqe Daminemle, sai^Sir- 
bi>torile de 3 ori shiabe , mi Binerile mi Merkarilci 
de 2 ori, mi ore nost în toate zilele , anal ka anela 
SI» fie linsit de nreoţie. 

14^. [looil 51» faki» slr^aba kit aor nale ronnuie* 
mte, Eaanrelia mi noa^stea si> îoţei^rb Kremtinâr,: iar 
kare nt aa noaesti din noa^enie în toate Daminievl 
mi în to!ite Si>rbi>torI| antela Iloni» si» se rlob6sk% ka 
ÎS florinţi. 

15^. Kare oameni nt aor m^rge Damine«île mi 
mi in Sirbi>torI la biseriki» mi la lilvrrie, ttii aok* fi 
sinxtoml mi a kasi», nre anii ka a«eHt Ildoa ka bi« 
riil mi ki a^raţil, înt%vi si>'l birmlYrtKiski 1 florint, 



)(316X 
de nt Bt Beni mi a 2 oan>9 sil birmlirtHisk^ kY 3 
florinţl, SI n% Ba Beni mi a 3 oari>i atSHvI 8% fie le^ 
nidat dela bisâriki» ka m nirm, kxt m^l lamcMiFte 
lâM la inrroirb^iivoea lor Ilona s% nj mârrb ; ami»- 
darea mi karil ni kiv nafon>, mi kâril ni se isnoBe- 
dieski mi karil ni Bor mti Tattbl noştri, Kredeil, Ho** 
ruivilei fie bitnn» fietuuri ama si» naţ% mi aveni. 

16^. Karil IIonY sînt kt a 2 kisitorie, niql tn- 
tr^ili kid 81 nv slnnski litirrie; ian» s% s'are T%m 
si, SI se tlnzx de tot si fie mirân. 
. 17^. Kare Iloni aa boteza fi»r de mir, si>s«)in« 
saski de nreoţie. 

18^. Sirrbiktorile si» se ţie kare sint însemnate la 
^asloB kv sloBe romi!, mi av Ilolilev mi EBanrelil 
avâea 8% se ţie, tar kare Bor ţin^ intr'alt kin, 83b se 
Inrmliniaskii ki 12 flok*inţI. 

-■•' 19^. Kare Ilrotonoiil Bor fave Sobor de Enarzie, 
vâ kare Hora ni aa Beni la Sobor^ Orotononil ki 
^el doi nonl| b%triail mi ki,aobonl ni 8i>'l birmli- 
riMski» kt 6 florinţi, fbr nimal kind s'are intîmnla si^ 
fie bet^L 

20^. Kare lorodni se aa fiiqe firi» Iloni, aqeea 
si> ni se kvnvne nini nt Bor da în mtire Hrotono- 
mlil sav BliKlîkil. 

21^. Kare oameni ni aor ţinâ «iele 4 nostvrl, si 
ni Bor nosti kim se kadie, Binerile mi Merkirile, tn 
oost denemfe: aveni s% fie linsiţl dela.i>iseriki>,. in»- 
n% ni'ml bot «lere erti^Fsne dela IIou mi dela 
nOiior. 

22^. Karil Ilreoţl sint adeawaţl mi Bor trage %%• 
hakf miJiar in ne feli% de kin, si se birmliriHiski 
ki 12 florinţi. 



)(3iex 

S3^. lUre non% sav mir^ii Ba sidri de suflet sai 
de lege» a«iela $% se liasaski de nreoţie^ mi mirenii 
Knidat ka %n nînn. 

94^. tn kare biserikii na Ba fi ikoana lai Xs. nu 
a Drâvistel mi a lai St. INikolaei vh ae rlob^% Ucam 
ka 13 florinţVi mi aatal ka 34 de florinţi. 

95^. La kare Ilonl se aor rbsi oduşdiile biaeri<4 
vil nesnilate, saf mal skarte de rlesne, sav m>tiriley 
mi alte rroaaae ai se birmUraiaakii kv S4 de &o* 
nn\h 

36^. Kare Iloal na Bor nomeni nre Inilţatal îm- 
ni>rat IrnaţivS| mi nre Koronattl Kraivl nostra loaif 
Leonoldi mi nre Bl'Klikâ Ard^alal, avdora li ae Ba 
It^a daral Ilreoţiel. 

37^. tn kare Eoartie saf sat se bot afla oameni 
rhlf xoţi f karaarl , sav alte lakrirl fakindy nre anii 
ka aqeHi sii'l dea tn minile tiatarilor» si'l tnrmlu'aia- 
ski; mi nini» nv se Bor ima-bka ka biserika, nun 
atanvl &% nv^I nriimâski», m vh fie luiibdaţl. . ^^ . 

38^, tn kare sat se aa faqe Damine^fle mila S%t^ 
bitorl wokiirY, kim se trar nre aliţi», sat într'alC kin^ 
aqeU sat si se birmlaratesk'b ka 13 florinţl. » 

Aqeste 28 n^ntitrl sad lianone nroltaae Sinodihl 
(Te kitre MitronolitalVi se nriimiri kt doae fnddifi- 
ki^qHmTy in resnekttl nantaUl 2 mi 4.«- tn reanektal 
tielil din anmi>, âriti Sinodtl kii nv e ka natinţii 
kn nrotononil si» iaki> desnirţirl namal kîndv e Si* 
uodi mare in Alba-Jxlia , de ori ne Sinodv mare ae 
f<i«te namal o dati in ann$ ; mi kaase de desmbrţire 
se inttmnli mvlte neste annf ; mi a na se otir! atari 
kff ' kUi nvmal o dati în annt, ar oYtâ adaie 



milta neriUd sniritlak mi koraamle. nentn v%teM mi 
legile ţ%ril , av ameutt, » ka miJiari k% iial nele 
timinrl oeste aonl îo kare m e iertaţi * ţiii6 artde- 
kat% iaiti^ake kaise: k% tota acestea oentrv katJMdtf de 
kM^torle 4% m fie nrâl n» timnv aeste lott amilii^ 
omită deasadeka katsele de kiisUorie. » — Aasemine 
fa Mstfekttl nutvhl S46, anti» Simxfol ka» ae «iera 
mr^adtt dela Mandidaţil kare nt ilnt iniţiaţi iiimti^» 
inţele teologice vele adîn^ nt mtie Saltirea de ioţelesv^ 
de 6t% hb Saltirea e o kartei derare al k%rel itiţelest in 
avdtelokirfy aediaditbidniiaatui nn ni ie inaoteakt 
si<I wl mar aakiţiţl Teolc^L A&rk de aveaftat tnda- 
toiriree ka KandidaţiI 8% adak-b karte deh Soiritial 
neutra 'nredni râ aa, note nrodvve doie fhr% de ^ 1^ 
kmudile asanra mistenultl MirtarisiriJ^ adeki», sai ka 
Kandidatal si» na'ml mirtiris^kii nikatil siv, saf ka 
Sniritaahl si sme Eniskomkl ni>katri mirt^risitv, 
mi )akrt kare nt e iertatt Ilreelilfl^ni^'iDtr^nv 
kaav. — Drentt «leea >MitroBC^tt| îndrcprtv ««este 
dow mntn, km ^^roAtorele kvainle mse în erma'Ka- 
nonele citate r 

» larii «ves tea am î.iir id v it: 

i^ llrotottOdil ^% fak% desoiirţenyi k« mtirea BHdik%fc 

^'IMiplil avse nreoţ^sk-a- karil icrS^ fi nredmtf mi 

''<MHo!U ve anqszvMitronofitd' Mortrae im TMniilBa.i 
aia ki modil «mata^ ideki^ iUt;Biemia la finneratonel 
de kare fa nriÎDiitt ki <m6rea kuemn^ mi dekdratt 
kalanţi^ de aari, ka kme mi ka nprtr«tal Imnera- 
turrilflri nrekimi mfbrtiriaMnlte Dinloma de kitiirirei a); 



X318X 

» NoY Leonoldt din rraţit IyI Dzev alesv Imnera- 
tonv Romanilorv nvrvre Avnstv, etc. etc. etc. 

Faqemv kraoskitv nrin aceasta tttirori ^elort «ie 
se kYBiiie, kii not din rrisa kare o asemv nentrv ale- 
gerea Iliatorilorv safiQetelorv kredinqiorailorv noairi 
sYnnviiiI, konaiderindi meritele vele înalte misneţiale 
ale kredinviosvlvl nostrt Atanasiv EniakoovlYl de Ritid 
rreveakv din Transilnania mi din nirţile mite ki din- 
sa» nrektmf mi darvrile sYffletthli mi înBiţ'btvra mi 
BÎeţa lil vea essemnlari mi nliJcYtii titvrorv, ntrta-* 
rea mi celelalte airtYţl k% kare este înzestraţi de «lel 
nre-înaltv, nrekvmii amv înţeleşii din ranortsl Marilor y 
noştri Miniştri : amv otiritv ne avelami Emskoni ka 
ne o narsoni aredniki mi meritosi» mi noi nlikiti^ 
sii'li Mmimv Eniskonv naţivnil Romane in Transilaa» 



8 ) No6 Leopoldus Dei gratia Romanorum Impera^ 
torum aemper Augnstus etc. etc. etc. 

Memoriae commendamus tenore pnesentium signi- 
ficantes quibus expedit universis, quod Mos pro ea, 
qua in procurandis fidelium animarum subditorum 
Nostrorum Pastoribus cura et solicitudine, perpensis 
singularibus eisque eximiis fidelis Noştri Athanaaii per 
Transylvaniam et partea eidem annexas rttus Graeci 
Episcopi meritis, animique dotibus, doctrina et eru- 
ditione» ac omnibus grata , exemplarique ipsius vita, 
moribus et aliis virtatibus, quibus ipsum ab Altissi* 
mo insignitum, ex singulari Magnorum Ministrorum 
Nostrorum relatione cognovimus, Eundem itaqueEpi- 
scopum veluti personam idoneam, bene meritamp No- 
bî ^tratam in Epiaoopatum nationis Yalachicae in 



)(819X 
nia mi in mrţile mite kv dinsa, Ilretatv mi Ilistonv 
sînremv al nrezisilvl nonlv Rominf, în lokYl ruiosati- 
Isi velYl din irmi> Eaiskonv Teofilv , d^m» drentil 
IlatronatiliI nostrv Reral , kare'lv avemi mi*iv easer- 
^itimv din niterea drentilsY fostilorv Regi al Snra- 
riel nredeqe58orilorv noştri de feriiiitii memoriei întrv 
konferirea tvtirorv biseriqilorv oii benefiţelorv din 
nroainţia nostn» Tranailoania mi din nirţile ^nite kv 
dinsa, mi afari» de aneasta, sii'iv dekianmv in nami>- 
ni Konsiliarilorvy mi si^'l di»mv a«iel Eniskonatv ki to- 
te drentirile, folosele mi aenitvrile în aerl qe modv 
nimite, kare de drentv mi din Bekime se kvainv aqe- 
la)r £aiskonV| mi si'lv întrodvqemv intra stinînirea 
EniskonatYlal nrin Tesavrariatid nostra din nroainţa 



Transylvania partibusque eidem annexis, Summumque 
Praelatum ac Paatorem antelati populi Yalachicii nune 
per mortem etdecessum olim Theophili eiusdem Epi- 
scopatus ultimi Possessoria de jure et de fiicto vacan- 
tem, jure Patronatus Noştri Regii , quod generaliter 
in conferendis universis provinciae Nostrae Transylva- 
niae partiumque eidem anneiarum Ecdesiis et bene-i 
iiciis Divorum quondam Hungariae Regum, Praedeces- 
snrum videlicet Nostrorum felicissimae reminisicentiae 
optimo jure habere et ezercere dignoscimur, assumen* 
dum, nominandum, eligendum, ac insuper etivn in 
numerum Consiliariorum declarandum , eundemque 
Episcopatum cum cunctia juribus, emolumentia et fhic- 
tuositatibusi quocunque nomine vocitatis, aul eundem 
de jure et ab antiquo spectantibus et pertinere de- 
bentibus praefato Episcopo dandum et conferendumi 



X 

TtMnlsamcL Blf Bestn fdbim BMtrb vm sapţU% 
lamerukk Rcnl% kare o aieint btre vmhil Eaiskom, 
■nfrs onorea ni stima lH ■£ a iiaţÎYiril Ui, amv 
BOtti sklt dekcHnaif ari s'kls onorfeni ki lanţf de 
nrt, adbmati k% krive ah kv aortreUl nostrv Im- 
■erial Rtrriy kare si> freki» b ^eiblţl Eaiskool Yrmiy 
tort isl, iiis% ama ka a«iaia wh fie askYltitonv mi kre- 
dinqioav în tote Uknrile %tke dreote n nenuise, atitt 
rioDtefiwUr SMitdr bisiri^ Romane, kiti mi Noi, mi 
Anieniskonihf din Slrironii ne\^ de aktmi mi ve- 
lort BitlorTf »% ţie roirtirisirea kredinţel de akimv 
io aîilonv mî îoaimf EoiskooYl mi irmitoril liI, ba 
ori toţi lireoţii de a^elaml Ritv^ kari aorv are si se 



deinde ad capessendam eiusdem Episcc^tus possessio- 
neţi per Thesaurariatum Nostrom in Principatu Tran* 
aylvaniae provinciae ooQstitatam installudum esse du* 
zimna.- Imo aasumimus, nominaraus et digîmus^ prae- 
aentaunis, dambwţue et cbnlerioiiis, quin into pro pe* 
cnliâri Ko^tro Caesareo-Regio, quo ei^ antelatum Epi- 
8M(Miin ' ducimur affeetUy pro sui ac nationis suae ko- 
nbre ef eaiktiâiatiooe Torque Aureo Cniceque in eodem 
pendente, effigieque Nostra Caesareo^Regia adornato 
et denuoţin alterum condescendendo et dei^tendo con- 
decorandum et honorandum esse voluimus ; ita tamen, 
ut Idem Sacro-canctae Romanae Ecclesiae Pontifici, 
Mobis ac moderno ac pariter futuris Arctiiepscopis 
Strigoniensibiis obediens, ac in omnibus justis ac lici- 
tis rebiiM et negotiis fidelis esse debeat ac ten^atur, 
Hilei proleHsioiieiii a modo in postenim tam idem Epi- 
soopiis, qiiaiii el lîuci'eiiHoreA eiiiadein , quin imo et 



X321)( 
btkire de Eniskonatv mi de celelalte benefiţe, mi ka^ 
ri Borv nriimi ki>rţY de intirire n^mal dela doT| ka de 
la Regele Aaostolikf , qe li se Bor trimite nrin Kanqel'* 
laria noştri» Avlik'b-TransilBan'b. TI rin niterea mi mir"" 
tiria aqestel ki>rl;I din nartea noştri». Datv in ceta- 
tea nostrb Bienna Avstriel, în 19 zile ale iKnil Itl Marţv, 
ann¥l DomniUl 1701, al Reratithl nostrS Romanv XLIV^ 
al îînrariel XLVI, al Boemiel XLV. 
Leoaoldv. ( L. S. ) 

Komite Sambei Kalnoki. 
Joanne Fiat. m. p. 

tn 20 Aarile 1701 trimise Imneratoml mv Man* 
datv kiitre r^aernil nroBinţial, nrin kare kommîndi» 
ka Dekretvl din 5 Sentemarie 1699, desnre eralitatea 



alii eiusdem ritus Sacerdotes, qui nimintm Episcopa<* 
tu ac aliis beneficiis uti, frui, et gaudere voluerint, 
Litteras Donationales ac Collationales a nemine alio^ 
nisi a Nobis tamquam Rege Apostolice per Caiicella* 
riam Nostram Aulico-Transylvanicam ezpediendas im- 
plorabunt et impetrabunt. Harum Nostrarum vigore 
et testimonio Litterarum mediante. Datum in civita* 
te Nostra Vienna Austriae, die decima nona mensis 
Marţii, anno Domini millesimo septingentesimo primo, 
Regnorum Nostrorum Romani XLIV, Hungarici XLVI, 
Bohemici vero XLV. 

Leopoldus. ( L. S. ) 

Comes Samuel Kalnoky. 
Joannes Fiatli. m. p. 
XLL 



)(322X 
ReligitDilorv nriimite în Transilsânia ( nrin irmare mi 
desnre a Rommilorv) s*b se me în hkrare. 

nini kînd:î netrekv Mitronolit^l în killitoria sa, 
Reformaţii din ţeari se folosiri de okkasivne ka si» 
t^rbxre bijna înţelegere între Rommî, mi isbiBtiri> în- 
tr acestea mal BÎrtosi în KamitaUl ^niadorel, -snde mi 
trekYseri» mal înainte mal m^dţl Nobili Romi>nI la Kal- 
BinismY. — Mitronolit-sl amadari, d'sni> întârqerea sa 
dela Bienna, konBoki vnv Sinodv în 16 I^lit 1701, în 
kare se otirîri» in resnekt^l acesta, vele Yrmitore : 

» Noi din mila hi Dzev Atanasie Arxieniskonv mi 
Mitronolitf din skai^nvl Bilrraddi^I (Albe-Jdiel) mi a 
toati ţara Ardelshl, emte»ce inroql : 

)> Anii Domn^hl 1701. hlie 16. 

» Fiind Sobor mare în Bilrrad de toţi Ilrotononil 
ţirel Ard^hhly datam kartea noastrb de kredinţi în 
mîna IlrotGnonilor din Barmeria Xinidoarel likiitorl 
în Xinidoarii rirotonoa Teorne mi nrotonon loan, mi 
a toţi Ilonîl mi mirenii din sarmeria Xinidoarel, ka- 
ril ţîn l^gea Fre^^^skib mi Rommâski», k^m l^ea înil- 
ţatisUl tmnirat mi Mele natrv nonktvrl, qe le am ari»- 
taty si n^ le xvl^ski», m n-smal nrekvm aS tnit nmi» 
akvma^ d'8ni> obiq^Fsl nraBÎlil Freqemtl mi Romînemtl, 
ama si triiask!» mi de aiql înainte Biserika Xinidoa- 
rel mi ki toate bis^riqile din sarmeria Xinidoarel, mi k% 
toţi flreoţil mi mirenii , ama si tokm^ski kt toate 
tokmelelti biseriqil, neaditrînd mi neskizînd. Iar el 
înki SI fie askisltitorl de noi, nrekvm av askiltat 
mi mal înainte de Blidiql, mi de qine le av fost nvr- 
titorl de kimtiri. De aqeasta faqem înmtire tvtiror 



X323X 

kil se knine a mti^ini o înti>rim kt i8ki>litYrile iui 

neveţile noastre , de kare intirim lykril kv skrisoa- 

re ka si> se krâzi». Skris în Bi>lrrad Iilie 18 , 1701. 

( L. S. ) Blidika Atanasie m. p. 

( L. S. ) P. Ladislaus Bârânyi m. p. 

( L. S. ) Francîscus Belusi 

Societatis Jesu Residentiae 
Albensis Superior m. p. 

( L. S« ) Andreas Horvâth 

Residentiae Societatis Jesu 
Claudiopolitanae Prior m. p. 

nrek^m o fost înndvit flirintele 
Blidika, ama si fie skris 
Notaremvl Basiiie Di>Hintl m. p; 

Intr'avestea, F^Bernil nroBinţial totv sokotia si» 
kalqe ki niqîorele drentirile Rommilorv vele dobîa- 
dite dela ImneratorHcl, mi m Brea si> nibliqe resolv- 
ţivnile Imneriale în fasorea lorv. Imneratornd se bi-* 
z% în fine silitv a trimite ( 13 FeBriaris 1702 ) %ni 
Mandatt ftlgeritonv în aqesU terminî, t): 

» Noi Leonoldv din rraţia Ui Dzev alesv Imnera- 
ton% Romanilorv nvnn^ AYnstv etc. etc. etc. 

UUstrilori, onoraţilorv, miriţilorv etc. etc. Ky to- 



t) Leopolus Divina favente Clementia electus Ro- 
manorum Imperator semper Augustus etc etc. etc. 
Illustresi Spectabiles; Magnifici eţc. etc. Tametsi 



)( 384 )( 
te k% B% komiuÎDdasseiDV seriosY înki ia 30 Aurii» 
1701, ka d6ki» ni BnţY 8% înqerkaţr rreitatea rraţio- 
sel nostrcBoiuţe iui iDiilţiiDea sqenfrshl avlonlxţil no- 
stre Rerale, ai» nviieţl in Iskrare dini» kvBÎinţi» ini 
SI» niziţl akiratv ka svnnYuiY kredinqiouil mi fbn> 
Ber o imaotriBirI mi retragere, nvntele nele konrinse 
în Mandatul noştri din 5 SenteniBrie 1699, desnre li- 
bertatea mi eralitatea MelorY natrl Religiml nriimite, 
nrekimv mi Meltialte nmte konrinse intr'insil, misi> 
faqeţi si se nizesk^ de toţ! qelorv qe se kiBine : 
insi» Bol kondiml de o qerbi^ie înBederati» snre des- 
nrtţvii'ea aitorîtxţil uostre Rerale, n aţi nisv in likra- 
re nini> astial niql nintile din annil 1699, ni«il cele- 
lalte rrdţiose Resohţiinl ale nostre qele mal ne larrv 



vobis sub seria animadversione Nostra , nisi alias ex- 
seqiiendae benignae voluntatis Nostrae sphaeram sce* 
ptrigeramque llegiae authoritatis altitudinem velitis 
experiri, in Anno adbuc Domini 1701, die ¥ero 90uma 
mensis Aprilis non ita dudupi transarto comniiseramus 
et niandaveramus, qualenus vos puncta in Anno 1699» 
die vero 5 a mensis Septembris ad observandam pă- 
rem inttr qnatuor receplas Religiones bbertatem et 
aequalititem teudeutia et collimantia per Nos benignis-> 
sime resohita, ac alia etiam in eodem Mandate com- 
pn-hensa ad amiissim citra omnem tergiversationem et 
rt^nitentiam, ut fideles subJitos decet, observetis, de- 
bitarque execiitioni mancipetis, ac per eos, quorum 
iaten^st abser\'are facere non intermittatis, vos tamen 
nanUfe^ta ducii conlumacia in palpabile Regiae Kostne 
•uUMurtUtis vilipendium prostitutionemque Be^orum 



X32«X 
esnlikate mi deklarate în Mandatul noştri ^el din trmi^ 
niul n'aţi înrriadlY si> se nve în hkrare nrin aqeia kv* 
rora se kvBinia ; mi în modil aqesta ni B'aţl tem^tv 
a Bii faqe nea^kiltitorl mi neînrrimitorL Din kare 
kai6> ar fi £6rte drentv a ha înv drimv mal strînsv 
mi mal asors înkontra desnreţiitorilorv Mandatelorv 
nostre, însi> Boindv a kimnita mi airorea legii mi 
înilţimea s^entrihl aitoritiţil Rerale kv blîndeţea 
ţ*raţiel nostre, bi» kommîndimY b6i> seriosv înki» o da- 
ti> mi de nrisosv , ka îndati» ^e Beţi nriimi aqeasta, 
s% n% mal amtentaţl alţi Mandatt vlterior, qi fbn» 
întxrziare mi fbn» Ber o îmnotriBirei s% nineţl în 
likrare în tote modurile , atitv nrezi^ele ointe, kîtv 
nd celelalte Resohţiul ale nostre kaorinse mi esm:«sse 



No6trorum Mandalorum» nec puncta in anno 1699 prae* 
tacta, aed aec- alias benignas Resolutionea. Nostras iia 
rccentioh benigno Mandato Nostro fiasius dQductag,et. 
declaratasi hodiernum usque diem debito fine termină- 
ri curastis, taliter vos inobedientes et negligentes red* 
dere non formidastis. Quamobrem j.ustissimum quidem 
esset advşrsus conlemptoreâ Mandatorum Nostrorum 
StricUorem ac atrociorem procedendi modalitatem arri- 
pevet Yolentes tameo tam kgis vigorem, quam sceptrige* 
rae Regiae Nostrae authoritatis altitudinem lenitate 
Qementiae Mostrae temperare, vobis adhuc semek.cl 
ex superabundanti firmiter praectpientes committimiia 
et mandamus, quatenus acceptis praesentibus , nuUo 
expectato ulteriori Mandato Nostro, citra omnem mo- . 
ram et tergiversationem , uti fideles subditos decet, 
pro honagialis obligationis vestrae observantia, turn 



X826X 
m nreDtmitele rraţiose Dekrete ale noslre, nrekimt 
se knine svnntmilort kredinqiomfy diai obsersanţa 
sRvrbmiotihV Bostrv de svnnvnere etc. etc. Dalv 
în cetatea nostrb Bienna AvstrieT, în 13 zile ale lunii 
Ivi Febrvariv aiinvl Domnvlil 1702^ al Reratxhl no- 
strx Bomanv XLV, al îfnrariel XLVII, Mu-b al Boe- 
miel XLVL 
Leonoldv. 

Komite Samiel Kalnaki. 

Dinii MandaUl nroniiv al Maiest. Rer. 

Joanne Fiat m. p. 

Ile lînrb tote aceste Dekrete mi Mandate Imneria- 
le, riBernvl mi ordinile Transilaane mtiin^ âma de 
bine si ÎDtorki l^kr^rile, ka Romiinil si> n>mi>ie totY 
în starea de anni>sat,Y mi de desnoiaţl de drentvrile 
veti»ţiane. Drai Dekretele Imneriale trebxHi ka in- 
tre ^ele natrY Religiinl nriimite, Katolika, Lvterana, 
KalBina mi Ariana, si fie o eraUtate nerfekti, nersd^. 



prâefata puncta, turn vero alias Resolutiones Nostras 
in praementionatis benignissimis Decretis contentas et 
expressas executioni tradere modis omnibus debeatis 
et teneamini etc. etc. Datum in civitate Nostra Vien- 
na Austriae die 13-a mensis Februarii, anno Domini 
1702, Regnorum Nostrorum Romani XLV, Hungarici 
XLVII, Bohemici vero XLVI. 
Leopoldus. 

Comes Samuel Kâlnoky. 

Ad mandatum S. Caes. Reg. Maiest propr. 

Joannes Fiath« m* p. 



X3a7X 

nele biseriqemU $11 se b^k^re totY de aqeleauil sk^- 
tirl mi libertiţ^ laicii si> albi totY aneleafnl drenUrl, 
dini» starea lorv de INobill, Liberi mi Omagi. Ro^ 
minil se nsmera akvmir între Katoliql , mi treb^Hi 
atilv în resnektil biseriveskv kîtv mi Mei nolitikv si» 
se îmnirtimeskii de tote benefiţele la kare at drentY 
Katoli^ili dela Drentoriile vele mal mar! mm la ve- 
le maV miqV. Katoliqil dobindiri miltv nrin YDÎrea 
RominilorY, kiql îmi îmmilţiri nvmirsl în komnara- 
ţivne ki qelelalte sekte, ajma în kitv le întrecea ne to- 
te, — el qel qe svnt:î Ilrinqinil Kaleinl aBvseri> nv- 
mal doie biseriql nibliqe în t6li> ţeara, mi se redvse- 
seri> la int nvmi^rv atîti de mikv, în kîtv mal în Yr- 
ţn%y kîndv se restabili Eniskonatvl Katoliki sintS Karli^ 
mi se întrodţse în Alba-J^lia Eniskonil Giorgiv Mar- 
tonfi, se afla în atare linsi de Ilreoţl, înkitv Ilroto- 
nonvl Rommeskvy Iletrv din Dau, trebii si serBesk> 
offiţivl îu limba Romineski la altanvl ^ qel mare în 
biserika Katoliki. — Dari» Rommil se sokotin» nimal 
ka îmmilţitorl de nvmirv.^— * Drentoriile nolitiqe în 
Transilsania se îmnartv drai» nronortjiYneâ qelorv natrv 
Religiinl, nentri essemnli^ la FiBernil nroBinţial ude 
sint 12 Konsiliarl, se nînv kîte trei din fie-kare Re- 
ligione. tn nimele Rominilorv se n\m lînrvrl Ka- 
toliql, — de orb qe dvoi drentv, d^ki nt doi, qel nv- 
ţinv inil ar trebiii si> fie Rominf . Ama e ki no- 
stirile de SekretarI , de Konqenisti etc ; ama e la 
Kanqellaria Aiîiki», ama e la Thbvnahl Reral , ama e 
la Tesairariatv, ama e la Skole, ama e la Drerbtorii- 
le din Komitate mi din Skame, ama e la alegerea De- 
mtaţiiorv. Nimal Ynde mi rade se Bede kîte inv 
Romint, mi aqela nvsv nvmal din altekaise aqiden- 



)(828X 
tale, dan» nt din konformitatea de drentS. tn^i mi 
aceasta se ÎDtîinnli> nvmaY nrin Komitate mi ne la* Dre* 
rbtoriile rvaerniale mi kameralei dan nrÎD skainele din 
fsndsl Reraly Ynde sînt qel mal nitinţT Rominl, nr se 
afli niqt snv Rominv în Drentorie nYbliki. — Ama 
de bine, zikv, mtivri» <Snn(ril mi SamiY Transilaanl 
si>'ml bati> «cokv mi de Dek reţele Imneriale mi de 
drentvrile Rominilorf. 

Ronii>nil afari» de miqile ski^tirl ale nersonelorv bi- 
seriqeuitl , nv dobîndirb nimika nrin inire, ba înki» 
mi nerdirb. Herdiri» indenendinţa lorii ka Romml 
mi ka ReligionarV de ritid oriental» kare o aaea ti 
mal înainte ne lînn> tote assvnririle ^e întîmnina de 
nartea eterodomilorv ; nerdvn» Arxieniskonatvl, ki>tf 
aqesta dvm -snire se derradi> la starea de simnlv Eni- 
skonY svnnvsv qenstrit Jesiiţilorv mi sYnremaţiel Ar- 
xieniskonilorv Katoliql ; nerdvri> ktarv naţionalitatea. 
^el mal milţl Romi>nI kari se înilţari kv înqet^I din 
tntîmnlare — însi» d^ni» drentele nretenshnl kare le 
aaea ka Romi>nI YniţT, — la Drentorif mal înalte intre 
VnrYriV Katoliql, trekirb de la legea de ritvl oriental 
la qea de ritvl oqidental , sYutv nretestil kii acestea 
sînt akvmv totv vna, mi ki modvl aqesta se leni»dâ* 
rb mi de naţiunea lori mi se mr^riri». AtarI essemnle 
aBemv nr6 m^lte. Aqeasta striki» atîtf de miltv înkitt 
Romi>nimea nv nitY de lokv si> se ridiqe din starea 
de olebeitate, kiqf seri kare se înalţă neste dînsa, îmi 
mi ni>n>sia naţiinea. — RezY mde dsqe likrvrile in- 
trira makiaBel^ski» ! — Rommil arv trebri vh mtie 
k% el sînt Rominl ; mi ktart kindit arv fi kv totil 
Katoliql, arv trebui si se svsţie ka Romml mi si> 
^meze ka Rominl ; kiarv kîndS arv fi Katoliqf , arv 



trebli s%*itl! âibi limba lori Rominii Eniskonil lori 
Roini>ni oii bisericile lorv Romine, dÎBerse de ale 
altorY naţiml kare nv ka¥ti> de kiti sii*! îoriţi» iui 
sil"! mistvâski». Snrtril mi Samil n% le av RoitY, nv 
le lK>eskY, mi nt le sori Boi nint o dati» binele. Da-» 
n» Imnirxţia îl ivbemte ka Rominl , ea i a aHcYtati 
totv d6 Yna, ea i Ba asKVta mi in Biiton^, nYtnal el si» 
fie mal k% minte mi kv mal mUti kvragii ; s% se 
Yn6ski> intre sine, sih înBeţe a'ml kvnomte drenUrile^ 
$1 ÎnBeţe a mi le aonira, $% nmtie svnnvml kredin- 
moml al f mnirbţiely mi s% nv se iea d^ni» kînteqele 
^ele amxgitore ale Vnrvrilori^ mi ale Samilorv. 

Rominl ! toţi binele bi> aine dela tmn'Lrxţiey totv 
nbvl Bl» Bine dela Konlokvitoril Bostri qel desnotiql ! — 
Imneratornl losefi^ se fblea înaintea Bostn», ki> e Im* 
perator Romanorum . Advqeţi-BV aminte de aceştia 
omY mare ! 



n«AlrT «idf <M DT knioskT mtf de anr6ae starea TransilaaoieT, iusefnDi»tnf , 
kk aveaatk nroBii^ţb de kiodl a lenitv aiotl Aisiria, îuil are Konsiliil aef 
Admioialratîal kare se oTineiiit» Tfaeriifl Beral al nrinniaauhl 
Traasilsaniel. A<icsta e komBiA' di& idI Dremediote kare se nfmenite 
rvBernatorrif, dia iot Biie-nremedinte kare e mi nrenedinte al Adi* 
Bwil feoerale ( Dietei ) , din to% Kao^ellarHf mi din i % KomiliarF, aleml 
tfva» nronirţiToe din ^k aairf Religiini nriimite. Toţf a^emtia. se kandi* * 
Msh de Adf narea generaU, mi se Bineski de Imneratornl. D«n*a«iemtia sint 
Bif milţl SekretarI, Kon^eaistl , Direktorl mi Kanqellistf (Skriitorl). 
A^MflBtîa se rekomminden» de Kousilitl JklWnlalfitiBv ( rTaernlf ), mi te in« 
n>reskY de Imneratornl. mezil a<«estf I kOTiii • la KlimT.^ Afara dea<iestl 
KoBsilil Adminislratiai, ta! are Transilaania lUn<iellaria sa la Bienna, drentf 
minisleni nentrr trebîla oroiinţieT, komnul din in¥ ni:«medtnte« lare s« 
kiam^ Kan^eUanv, — aiesta se kandid^i^ de Adniarea general k, mi se ni- 
menite ât Imneralonvl, — din 6 K«naiiiarl* maY milţî Si^kretarf, KonqeniatI 
ele. — La Sibif e Tesanranatil ( Bislieria ) HroaieţeV^ koaniai din wnl Hre* 

XLII. 



)(330X 

medinte kare m nimeate Tesatrtriv, — kandedatv de Adr narea geoerahi» — 
din 6 KensiliarT, 6 Sekretar), ma! mTl^l Kon^enistl etc. — Le Maremi- 
Bavinel e Tribfnahl Reral» nnnitf Tabla Kerah» , komnTsY din tby Ilre- 
mediote, 3 Jrdek'biorI» nimiţ! Ilrotonoiari» din tdt nrokTratofnf, OTmitV 
Dîrektom kaTtelorT fiskale, — toţi agenţia se kandiden» de Adinarea ţene- 
ralbf — BBoY din xa AssessorX aktialî mi ia sTncroTmerarT, Kanwllistî etc. 
Dela a«iestf tribfnal se aanelirb la rfBerniI nroainţial , kare e mi el tiit 
Trlbf nai, ano! la Kan^cUaria AiLk^ dcla Bienna, kare e assaDine i&f Trî. 
binal.— Miliţia deninde de a drentsl de la Imneratoml, Imncratoml nnne- 
mte ne Hominacda torni SToreniT, ne Generali etc.« fbrb ka nroBiuţialii 8% 
aYbi> Beri mf drentf de a se amesteka ia hkrTrile Adininistri»^nnii militare. 
-^ AdTuarea generala e komoia^ din Konsiliil AdmioisiratiB?, din Tk-ibina. 
1t1 Eeral, din Desaani! Konitatelorf mî din JidivI Skiinelorf SkkTcmti, 
din kite dot DenTtaţl din fie kare Komiutr mi SkaTni SULTCskf mi SM«aki# 
mi din cramele Minivnale, anol din o STmm% de EeralistI, (Nobil! kemaţl la 
Adinare nrio litere Rerale). 

A. T. I,. 



KRONÎKA UtRII MOLDOBEI 
dela 1662— 1730, (Srmare). 



K\n 18. 



Domnia IyI NikolaeBodiMaBro- 
kordat. 

Dsirb a doa Domnie a Ivf Mixai Bodi, av Benit 
Domni ţ%n>Y Nikolae 6odi> feqorSl hi Aleksandrv 
Maarokordat Draromanvhl tmairiteskt tnan^l 7217. 
A^eslv Aleksandrv Tergiman;»! tmni>rbteskvy tatxl hi 
Nikolae fiodi, kl>ndS^ sav fikvt nave între Tvrql mi 
intre Neamţ! , a^ fostv uri el- kv sohl Tvrqeskv, kir 
Ibraim Ilama, la Karloaiţl , Ynde s'ai advnat soli! de 
nre la toate Kniele , nentrv leri>tvrile niqif, de era 
ti>lmaqF&9 mi întoritindsse din solia a«ieea, fîindv om 
de treatyb, Fat întrebata tmniratKl ne ar nofti el 
dek tmnxriţie 6i>'l dirvHiski», kiql nrin mimloktl Ivi 
s'ai aun>zat'mvlte trebl a tmnirkţiel, ne ai aBvt kv 
NeamţiI, ne el ka vn om bitrin aS noftit siseodix- 
neaski, Hiri> în lokil hi, s% faki> DraromanS nre Ni-* 
kolae fiHd s%i ; devi fiindi tn lokil ti^tmes'bv Dra* 
romani la noarta f mniriteaski, nre lesne m'av skos 
Domnia ţiril , di»ndi mi k'btiBa simi> de bani, ki» 
nrekvm fiemte qine de cinste nv se satsr»» amea mi 
Nikolae Bodi>, fiindi îndemnaţi mi de oamenii s%I 
Treqil Uirirriden! kari! sînti denrinm! kv tot! Dom« 
nil a Beni in ţarv s'b se desfiiteaze, ini! nentrv aro- 
nita, alţii nentrv imbvn'btvriley ai lisat Tergimmia Hor- 
ţii tmnxritemri, mi ai Ivat Domnia ţin»!, kv mvlti» 



keltiiHili» mi mindrie rre^easki>. Lut ai mi oaste» 
Sirbr, Amuţ! , de hiy adtti ki sine , mi av senit 
nY ka vn Domni, ^e ka %n lev, asvnra tvtYror; emi- 
ttHiv boHirir înainte la FiJaţT, dan» ni^I ki okil asi* 
nra lor nt ki»ita, nekni si» rriHiski kv dinmîl, sai 
SI» mal întrebe nre maesa Bre %n km>ntv. 

Atvn«iea mi Uie Kaotakozino Bistemikil^ Biindv 
den ţara Mvnteneaskv n emit înaintea Hi Mikolae 
Bodi» neste Dinire, era aqestY boHirin în mare vio-» 
ste la Mkolae Bodi», ky ntmal ks diiossl rr^ia Ni- 
kolae Bodi» den toţi boHiril mimiinteaid ^B era, nre 
alţii niqe în kasi» ni'l nriimea, mal m-sltt este de so- 
kotif, ki nv nentrs Boia Isl, ve nentrs bom Bnnko^ 
Beanihl DomnilvI Mvnteneski îl fi>«iea avea ^nste^ 
ki> HiS fostY skris înki> la [isrirrad kvm, ai Ivat 
Domnia, 

Bourii mi ţara daki> ai Bizvt silbitviia mi mui* 
dria Ivi Nikolae Bodi, sai snilmintat kv toţii ^ ki>t 
nime nv se mal ţinea kv zile, B'kz'biidi' Domni sire* 
ini, limbi Romineaski» nemtindt ţot kt t%lma«iFi 
rriHi, ks msiţime de FrevI ai aenit, k'bt runiisease 
FenerH(I nsstiiv în ţXarirrad, k'bt nvmal mierile lori 
rimi>sease, Hiri> Frek îmblal mslti niMh dai de Brt'- 
nsl akolp, hii*% ai«ie sosindi aiimolsti ksrtea Dam-* 
neask!», nrin toate odiile mi nrin ti>rri nre la razde 
de Frevl. Nikolae Bodi> sosxndi în laml .la akainsl 
Domniei, ai nss boiari mari, nre snil mi den MMnIai* 
teni, ve nSmal k^ql se nvmia bouri mari, dan ni^e 
o cinste nv aaea , niqe în kasi> la Domni n% intra, 
mikar! qe treabi ar fi aaindi nini» nv'ml Isa n>- 
savnsvl nre are sn Frek, sai ki»ndi îl kema nre toţi 
kv Bre o treabi» , kvm mi banii qe se strângea deiv 



X333)( 
ţari, tot Ia mina Trejilor hi s9» striogea, Hin> irs Ia 
Bîstierta %%rhh Hvs'aY indati» bani milţ! nre boiart 
de ai dat tmnrtmvti , kv zanqi! strbnntorr de bani 
Freql, mi îndati» m^ai antatf r%iidtl hV ne aBea nre 
boHiry, ki> {%rh de iii«il o itţiljiiţy.. av tnkis nre trei 
boHirI mari, laSeimeanI, kV;n&r^' nazi, anime nre 
lorraki Risetf Bornikil, nre flie fCatai^id Bisterkiikil 
mi nre Stirzea BomîkYl , ihry de ni«il o direntate 
9âi gHpdekati, fin» nimal qe hiv Isat Seimenii nre 
aqel trei boiarl mi hi^ înkis, ki>t toţi se snilminta» 
n> k'b'l dik si>'l Omoare, mi ni^e inil ni se mal ţi* 
nea ki zile, qe toţi amtenta den qas în qas qe vrgio 
le ar Beni asmn» , mi niqe a Borbi în kirte inil ki 
altil ni kiteza bqHiril, sav si» marn» inil la altil' la 
razdi», intr'ati»ta nazi» mi nr6'nis?iit qe era. 

Dela boHiril qe mv înkis at qwmnt cieaqe nvngi 
de bani, KalargiiliI mi Stirzil, nd ki mare'rroaziiîi 
strinsoare', nţni» n'at dat banii nv hiv slobozit, însi> 
ki kizimie lâY «^slobosit , nentn si» ni liosaski» den 
ţan» ; Min» Ivi lordaktl Bomikil hiy liat trel-zeql de 
nipgl de bani, mi t6t înkis l'av ţinit ki mare nazi», 
in»ni»'l Beni mazilia lil* 

' Foarte era stramnik mi nnit la m%nie, ka si> so 
kitremire toţi. Vniea lil era înkisi», tot nentrv mi»n- 
drie Treqaşki» qe o asea. Ii»ri»t mi nenlikit era li- 
tiror^ Nikolae Bodi», mi de ar fi mal domnit, toati^ 
boerimea se n»dika si» firi> den ţan, mi si» mamb 
s% faki »albi» la tmninţie, qe nimal noroqirea baia* 
rilor mi a ţi>n>I, hiy aenit mazilia fin» Beaste, nenli- 
pindv niqe m an în Domnie. 

Amea Dimnezei qartfi» kite o dati tot nenlri ka 
%% ni ae nrea Bolniqaski» nime ^ ki» uy de mţim 



X334X 
certare av fo8ti a^estv Domni iii>iii%Dtilil hostfY, ka« 
rele. neîmblinzit, mi strein de firea MoldoBeneafeki» 
era. Ki) nini» la o ereame botariX dy se 'mal si^tvra 
de. DomDl , Ynijf kf tu Doiani trigea , alţii nre altv 
Domnv si> ridiqe dea^^el Inaz^lI imbU 9 ve Hitb Ni* 
kolae Bodi neste nedeamdea lor, mi nenoftit denime 
av senic Domnt , de kare toţi se aiUrari» ; ki> mi 
ţăranilor av fo&tt dat Boe de se ri»dika kv ninas-s- 
nra boMirilor, de ni^ ir bira în samrb ^ oe ih Diaan 
ÎI a^dfia moaciqil nre boiarl^ mi kvm emia la Diaan 
dei se HcelvKi i^n ţiran nre jn boiarFS, îndati» da nre 
boHirii in mina ţiiranilsl, fbn» de ni^e o gfvdekati» 
sav direntate. Kare de ar fi fbkvt adastă kv sre o 
direntate, nVh kh s'ar kidea al li»vda , jni al ntmi 
ki> era direntv gHrdekitoriv, neaerindv s^mirvl ioe, 
aribliJidv direaţaten tvtvror , kim se )Kade; ka.vnil 
Domnv; dan> aqasta o fbvea el» nvmal tot ka ai> der« 
faţnse mis% rvmiqeaz^ neamil boereskvi i^iirvidase ^e 
ar pial fa^e şi» mal^înrro^aski» nre bomrl. 

Aaea mi sfeaţnik ni^e liinn» sene, o ar%tare de Freb^ 
an^me Snandonil, tn om vrit, nodi>rri0S9 karele ini 
de mal nainte, în zilele altor Domni av oAzvlt tot 
aive in ţari^ m bli>st%mat» mi de nimiki», fbn» de 
niiie.o mesiireae, nvmal ki^t îm! ţinea kiond kv nrin- 
^Hinil^mi kv milostenii qe'l.da, darii dvnii'«elnkii<r 
nvae ia qinste mare la Mikolae Bqdi, de IJoata dl av* 
foatt sfiitaindt . nre Nikolae Bodi», mi nre sfatsrila lit 
îmbla Nikolae Bodi, ki» mi rsâi» înki> era kt N&olao 
Bdd:k4 

ţ^ara era înrrevHifb kv dările ^e skotea Nikolae 
Bod^b^ mi era mi mare rrev de ol^kiiriiie &raFvliI 
lUieieskt, fiindv skmat la Tvrkv den bitum Mos^iIkI, 



X53B)( 

ffflbla oamenSfllâf snre ţara Lemaski), ini '^ire ^ii^i^n- 
rsrieaski) de nvrvrea, era uri aiqe în lainf k^lyţYi^M lHiB(BtYf 
nu oaste Leniaski>, de a Starostelui Xali^i^ski ne^ta mi 
aqela nribear la TvrqY; tnde en uii Rrand UlBezeaki, 
k'h tot la vn sfiit era kr di>Dstl; de erna aiqe in ţa- 
ra aqea oaste nrin sate k^ iti^lth ^vni>rare mi kelt^Mi- 
1* ţ^r-hl. ' . ^^ '. 

.M'ai ziboBit hkryrile k» nriimirea tfrkiihy^nre 
UlBed, mi s'ai sthkat naqea între Moskal k-Y Tsjhkvl; 
K'kqt la leritvrile lor qele de na4e era tokinali» 's% 
nt nriiniaski> vnvl ore neDriealenil alt<ia4o ţirile ^- 
le, niqe. s%t dea ăgFVtorEv de omtl , deqf Moskalil a^ 
î|iqen¥t tare a se r^ti de oaste^ svBÎe asiora T^rk^ 
lYJTy mi s'av. klţtit k% oaitile:«sale, snre margine nrin 
ţar« Xemaski». • 

;MYnqie|i T^rk^i ai kemat iire Xanvl T'bt'briski la 
mwa'Bereaţ adekl> la' afat, fiftidt in mare rriiin» Tv^- 
k^ly auindv de rotirea Mofekalihr. Iăn> kH kemafrâi' 
Xan^hl la Iloart^ afluidi Breame l)vmitramko Befza* 
dea, feqorsl Ivi Kantemir Bodi> , avi agHfnBi} la Xanvl, 
nentrv Domnia ţ%n>I, mi dre lesne fât iâivriiBit. Ki» 
SkTfxi» Xanvl de rnisaHie qe akmv fiindâ de oaste, tre- 
bva skimbat Docpoad den MbldoBa, Rikolae Sodi», la 
aqeaste Breml ki> ovi Mi*nik de Domnie fiindv rrek,' 
nrekvm mi adeBi>r av rnbit, nti îndaf^ av *«a»briikat 
nre Dvmitramko £eqorvl IsI Kantemir Bodikksf ka£tan 
de Doipnia tfl^nâ^ kv miHclokvI XanvIvI, «ii â% maeitil 
nna Nikolae Bod%* ..: ^ * '' * 

. Difmitramko Bodi» ind^i» Mi riineut oamenii siil kt 
tn Ar>:^n'hJ^t^v Saaîiile. aiqe io'ţarib, lui air ^ma^ 
zîlit arp :9iikiaUie Boikky nertundd la l|mffad«nretnou 



X33«X 

Nive in ruidi nv en li| Kikohe Bodk de nuzilie 
aioea ^mb% adfkr de aeaste, niqe Yn an nedmuMls- 
se Domniei lil , mi orileadndise la Diaan ÎDtrs aven 
zi Ye*l S09i mazilia, nsmal kim sosi o sltr% a lil Dnni- 
tramko Kantimir hod% înainte, av deslnlik^ tokana la 
niea msl bevi, ve este la kanvl sk%ril vel desnre ka* 
sele Doamndf in orrada kirţil domnemtl, VMie era 
inkis lorraki Rsset Bomikil , mi îndată ai strikat 
imea mi Fav skos, f%r% aeastea ninrural era, kare in* 
dat% s*av sokotit Isknl de mazilie, mi alerrar» Tre- 
vil dak% B-hzirk amea la Disan de montir^ Jil ?iiko* 
laeBod^, mi rMlik^ndise de rrab% dda Diaan ai nn»i 
în kasik. Atvnvea botaril toţt av mvlţimit Iti Dvmncnv 
ki Tai rviikat de asznrkle, n%ruid«le Jmie titYror. 

Nikolae Bod% runas^ in mare rri&%, e^ nY ae rw» 
dive Holdoaeanil asinra lil rb £Jl% zan%, ndmalnnltf 
se temea nentrs rrevil liT^ k%^ nor oori mi m^ nor 
l^sa in nave, nmul skria Dsmitramko Bod%, s% nv ae 
atinrb nime de Kikolae Bod%, nive de oamenii lil. 

Previi lil Nikolae Bod% s*av m%nJt toţi ne 
le domnemU, mi nive vnil a£m ni ktteza a¥ 
Iar% avea noribal^ snrkat^ Snandoni, sfeatniktl Itf 
Nikolae Bod%, ci s'af înnbrkkat miereamte kv tarniz 
in kan» k¥m noart% mierile IVeave, mi ai intrat in- 
tr an r%daan kv Doamna, într*Yn lok kt mierii^ nen* 
trs am nai kanoask% nime, nre kare kv okil miel fam 
mriail, antudil alţi lYek, mi amea ai eaail den 
lami kv avea vinste, avei Frdi vinstit mi afimtnik we 
era, k% intr'alti kia de ar fi eaait laiaali, des avela, 
na lok îl area omor% tlenaintea Iii Nikolae Bod%, fi- 
r% dbnîveofrik^ A^ a'ai muitiit ţara im boMrft 
de H&olae Bod%, mi ai domniţi ImL Ilfi 



X337X 
Domni ţiri>I DKmitramko Bodi» Rantemir, domnindv nii 
a^iesta, mat mare nerire mi robie avfikvt ţ^m, nre- 
kim se Ba skrie nre rindv« 

KAQ 19. 
Domnia 1^1 Dimitrie KantemirBodi. 

KTm tY domDit, mi kTin a¥ mtuh Moskalil îu ţarb ni ^^ s*aT hkrat. 

« 

Limdv Dvmitramko Bodi Domnia ţiri»!, kt mi»- 
lokil Xanthl de Kn>m, mi fiiindv Bremile Urbtrate 
de oaste, ki> Moskalir era omtiţi ntmal &% Bie asinra 
TtrkilKl nrin ţara Lemaski, n'aS ziboBit nive Dsmi- 
tramko Bod% in Uarirrad, ne k% mizil tmnxnteski 
av Benit mal derrabi» fbri rloatb , fbn» de nive o 
mmdrie. Doamna mi kokonil mi Vhs^t în Uarirrad, 
mi mal nre trmi» ai Benit mi Doamna in ţari». 

Daki se amezi> Dvmitramko' Bod'b în Domnie, s'ai 
arătat ki>tre toţi k% draroste mi k% blmdeaţi , mi 
nre toţi boMiril ii ţinea la cinste, mi ţara nv o av st- 
nirat kv banii, «ie nre imor av lisat nre âi>ra^I, ka 
s'h se noatii nlitimal nre lesne, ki»ql akmv mihkrs- 
rile se înrromasi> kt Moskalil, mi oamenii învenvse 
a se simeţi, kt nedexcde ki»*! Ba mintti Dvmnezev de 
mi»na Bn»mamtltl legii kremtinemtl, Tvrktl. 

tntr'austii Bari» av mal Benit kiteBa steartrl Le- 
mimtl, LinkanI mi Kazaql, firi» ^e IIlBezil qe era a 
Kraivltl IIlBeziskv, kâril se ţinea tot de Krand IXlBe- 
dtltl mi de StarosteaXaliqeaski. Domnv mare era avesiv 
Xaliveskv la LeamI iui *aBtt; de«II aiindf aqea oaste 

XLIII. 



X338X 
Hiriml ai«fea io ţăn^'s^lft aioizat la ţinuul K^rlinl- 
torif nre Balea Kogeaska, aBi>ndv ferman dela tmn'br'b- 
ţie SI» le dim tain dela noi , karif nrîndestYKndvse 
k'S kit Ie era ori>ndsit den ţari, îmbla HcekYindv mi 
fiţini mi fvrim k^mVl rbodnala aqelor Mii de oameni. 
Uli linri> aqeea ^e era stoi stearvrile aqelea, aY mal 
Benit adYnitvn» de a lor, si» mînm^e mi s% strice 
nrin ţari ; deqf B'bzioidi D'smitramke Bodi> at^ta Hcal- 
bi> qe'l Benia dela oamenT nentrv aqef LeamI, Linkant 
mi alfb ad«fiit¥n> dealor, ai nvs slBHcitorf de aTsi>I 
ki>lxraml nre Ia drirmirl desnre ki>mnv de nazi», mi 
nre karele il afla afart» den obvz^l lor nentrK Hcak^l, 
îlbi>tea ronindVf, nini» îf bira in obizil lor. Ian» 
Biindv Breame de Him'b , n^ le av on>ndvit sate sav 
Vhrvirl si'r xrboeaski, nentrs si> ni fie alobozl a »n>- 
kii nen ţarb, qe Hii bxrat nre toţi în ti>rr% în lami 
deaiire Aikiranv, nre la razde, di^ndile tainul qe era 
orindiit, mi -Hir nentri 8i> nv faki> nebrail nen tvrrif 
av nvs Selraeanl de nazi nre iliţi, mi nilf lisa in bohi 
lor, mi amea av ernat el, nini în nostul qel mare« 
ano! Biindiile nortnkii s'at r*btit mi av mirsv de s'si 
îmnremat kt Titani, mi s'av dîs în ţara K%zi>qa- 
sk'b anre KieBv, de av nn>dat mi av robit, mi s'ai în* 
tors* Tătari»! kv doHfm mi ki robi mvlţl hn de nhie 
o nartbi». 

Mare bskurie era aqestor ţirl mi a toţi kremtinil 
de Benirea MoskalvlYl , kvm mt Domni! Mvnteneskv 
Kostantin BriinkoBanil , de nvrvrea trimitea oamenii 
btA la tmairatvl Moskihl, iodemnindvl 8% ae r^diqe 
kv omtl asvnra Tvrkihl, fbridiindv'l k-b'l Ba da mi 
zaxarea k%î iar trebvt de xrana omtil. Dsmitramko 
Bod% înk'h af trimis arevnboMrin kredinqios al s^S, 



xsa^x 

anime Ştefan Likilelko Bisternikvl la tinni>ratil Mo- 
skvUl ki kirţf dela sene mi dela ţari}, inkinind^ise 
kv toafb ţara^ mi s'at întorşi avei boHU* ki mvlte da- 
rsrl dela tmairatil. 

Tvrkil aBindv seaste de senirea Moskahr^I asi- 
orVl, era în mare rriffcb, mtiindv ki» Moskalil ai bi» 
tit mi nre UlBed, o Kriie tare mi neînfrânţi» de ni- 
roe o'bn'b atinge, -qe Tai bitit Moskalvl» indati» s'ai 
ratit kt mdţiroe de omtr, 400,000 Tuni kxlirinie mi 
nedestrime ntmar de risboi^, fbri Titirimea, mi fib- 
n alli advnitvrii, mi ritindv nod merev neste Di- 
ntre, mde af sosit mi Biziwd kn omtile la nod, amten- 
ti»ndv nre Moskal. 

' lariiMoskalvl Biindv nren ţara Lemaski s'avnoro- 
.n»t nre Nistrv n-bni» drent Soroka, mi era kteinttl 
Vh marri MoskaUl tot nre Mistrs în gios nmi» la qe- 
tatea Tirinea mi de akolo la Dvnire, qeleav strikat 
afatsl Domnvl Mtnteneskv mi Dtmitramko Bodi, ki 
HiY îndemnat de av trektt Nistrsl nre la Soroka, mi 
ut Benit direntv la Ilrit, adeBerindtse ki Bor faqe mi 
el kiteea mii de oaste kilireaţi, mi ktm ki nre rirvt 
le este mai îndimini» si> se noroare , mi mal bine 
nentrs zrana omtiY. ^e s'av rremit în sfatil lor, kiql 
m av lisat nre Moskal aţ. se fie nororbt nre Nistrv, 
qe l'ai^ advs la Ilrit, ki> era intr'aqea sari» seaqeti ma- 
re, mi Hktsti m^lti» aiqea în ţan kit niqe Hirbx, 
niqe ani» n'av risit den Nistrv nini în Ilrvt. Oastea 
era rrea, nedestrime mi kiHrime ka la 80^000 de 
toţi. 

IImi» a sosi tabira ,hl Uleremet Felti-Marma- 
likv la nrvt, av Benit aiqe în lami vn Tiniral, anime 



X340X 
Kronoty kt kiţT-Ba Moskall kilirime, de av an^kat 
lamil mi nre Dtmitramko Bodi>. 

Tvrqil ner^ţitorl den laml, e! niqe kvm nesoko- 
tindv k'b se Ba xaini DYmitramko Bodi, mibdea în 
qetiţYe în ministire înkiml îmnrevni kv Dimitram- 
ko Bodiy Hir deaki avhat eeaste de aqel Feiurant, 
ax fvgit o samiy nre karil miy agnmsv ronamil lil 
DYmilramko Bodi, Hiri nre vnil kiy an'skat în tbrri 
mi FaY nrinst , nre alţii my omorit hisndYle tot qe 
aY aBYt. 

Ian» sosindY oastea la IlrYt, av mirst mi Dtmi- 
tramko Bodi de s'aY îmnrevnat kt Uleremet Felt- 
marmaleky saY Xatman, ki tmnirat^l înkii nY Benise 
la Ilrit y mi toţY boraril îmnreYni» kY DYmitramko 
Bodi, mi akolo av sfbtiit nentrv trebile omtiriTi Hiri 
Doamna Ui DYmitramko Bodi era în m'bnistire ÎA 
qetxţYe kt Moskall de nazi , ţara era bemeniti nre 
la mYnţI mi nrin kodri, alţii în lami nrin mmistirl 
mi în kYrtea domneaski. 

Trimis'aY tmniratYl bani kaniqe hi DYmitramko 
Bodiy ka si faki oameni de oaste kilirime, mi în* 
dafb aY fkkYt IlolkoBniql dentre feqorîl de botani 
mi den alte kmetenil, mi den al sil, dindvle bani 
tmniritemtl, waloBanie ţarskafa, adeki mili^ tmnirk- 
teaski, sx'ml strbnri> slincitorl nre la stearYrl, mi 
îmnirţia bani HolkoBniqil ki>te 8 lei mi atita de om, 
kT> amea era nortnka tmairat^Ul. AtYnqea tot,! 
se fikYse omteani, shgile lisa nre boFarl, arraţii 
lisa nre stminl, mi alti> nrostime roYlţl, mi ai^ 
mirs« de a* hat bani, mi s'aY skrîs la steapYrl, mal 
mti" ^-^r de arme, kt nY aaea niqe de Ynde'ml mal 



X 341 )( 
kYmnira, kv mi arkaril sfbriuise arqele, sigeţile.^ mi 
sixildaqele «ie avaBtt în dvreanile lor, ne îmi fkqea 
siliţi den nriminl askiţite mi nirlite la RirBY, se 
înkilira qine klm intea. Dari> «ie ointean sa si» fie 
nrostimea^ mYHcivir, ^e niqe odat% nre kal n'av înki»* 
likaty aiqe armi> în miuii n'ai nrinsv de kmdi era 
el, niqe în omtX n'av slv»nt , ne nimal kit nierdea 
banii, k% mvlţl de ameţit mi IlolkoBniq!, (nefkkindv* 
le nime kntare, si> le hi sama qine kiţl oameni ai 
strbnsY , ) fkn> nimal strira mi norraqea , mi skria 
kirţi, tot omil sib înkaliqe si> marri» în oaste nentrt 
Bolniqia lor, lari qine ms Ba askdta aveastb norsnki> 
ori boiari%, ori breslam , mi ni Ba mearge în oaste, 
bine si» mtie k% avela Ba nmmea Beqin mi nodan 
în Beaql neraskimnirat mi neBolniqit, mi tot qe Ba 
aBea se Bor da în Hcak, îdabla «ikiindv în toate nir- 
ţile, qirezile de bol de neroţv ne mergea la Mirmaroa- 
qe în SYS, tvrme milte de ol a gelenilor, nin mi de 
nen kanle bemenarilor nre vnde afla kite 3, 3 kan», 
HPkkiHi <ie nsia mi qe'ml nitea, Hiri» în paste n'av 
mirsv. 

Trimis'av bani tmnxratil la Dimitramko Bodi», mi 
nentri kitesa mii de Hilosiţi» si> kimnere den ţariy 
si> fiie omtilor de minkat. Illi nesîrrtindY 8i>'l kim- 
nere, s% fie rata tiindv Ba sosi tmmratil, si» ni fie 
linsi ; nimal qe av sosit mi tmniratil kv oastea la 
Ilrit la Uoţora » mi nefiindi HiloBiţile rata ne banii 
qe trimisease, îndati» av ranezit Dimitramko Bodii nren 
nregHrril lamilor, mi în Kirlirbtirl mi nre la Kotnan%, 
mi vnde era be»n>nil de at xn>kiit, mi af Ivat a kvl 
m'at risit. 



X 342 )( 
tn ţara Mvnteneaski» era Domni Koatantin Brin- 
koBanil Bestit de borat, mi îmbi»tri>nit in Domnia avei 
\hrlf kY fetforf însvraliV, kv gineri intemenit, nt era 
ore BOM boHirilor si»l mintenemU, mal ales Kantaks- 
zinemtilor mkilor s%l^ fiindv mi et oameni mari mi Be* 
stiţT snre nirţile kremtinemtl^ka s% rimie tot el Domni 
mi la kremtinly sokotîndi k% se BOr Isa aqeaste \%rl de 
Moskaly mi Ba ri»mi>nea tot el Domni mi dela tmoi>ral)iI 
kremtinl. Sfbtvitvs'ai dan» aqel boKirI Mvntenemtl mi ai 
trimis ore vnil dentre dînmil, an'sme Toma Kantakvzino 
ve era Sn'btarii mare, la tnma»rat^l de i s'ai inkinat, 
nre karile l'ai nrimit kit bine rai kt qmste aiqe kmdi 
ai sosit tmniratvl la Ilrit., karele dvni> sfatvl lor, 
m'ai tokmit l^kr^rile neutri Domnie , nre vine Bor 
nofti el si'l dea tmni>rat«l lor Domni, kivl el ne&iod^e 
nre BOe BrinkoBanYl Domn'sl lor, trăgea la sene dom- 
nia. Avesti Toma Kantakv^ino isnriBÎodi dela Imni»- 
ratil aqasta ve s'ai zis, nv s'ai lisat kn atita, kiit 
k^ sfatul lor ai smintit nre Moskall den kalea lor 
de nre Nistru , nre Ynde mernndi se anta foarte 
stramnik nirinilor, mi Tai tras ks omtile la Ilrvt, 
ktm s'ai nomenit mal sis , ve Tai mi mal îomilat 
nre Moskall^ dmdv'l oaste kilireaţi aleasx 12000, kt 
mn Teniral anime Reani, kt kare oaste merri>ndi To- 
ma io ţara iVItuteneask!» , ai loBit tirrtl Briilel kv 
.^tate ne este, mi intrând in qetate , mtlti aBere ai 
it«t,' mi kt avesti sfat, k% se sa ridika ki>ti>m aam*k 
dei oaate mi den ţara Mtnteneaskiiy mi bot treve Di* 
M%rM de Bor nr^da in ţara Tvrqaski» (sezil n» a&t 
ftekokottt, kt intrearb sminteali, Moskalil nemtiltonv 
rmdtl mi nitearea aqestor ţirl^ s'ai înmilat , anime 



)(343X 
ki» se Ba adefieri . Ukrd k^Km Tav sfbtvit M^nteanil 
uii DYmitramko Bodi»). 

Kostantin £odi> firinkoBanvl siniţindv hkrSrile 
iui sfatvl Kantak^zioeintilbr Ynkilor s^I imnotriBi, 
niqe oaste , niqe zaxarea k^in se firidei ki Ba da 
Moskahhly n av dat, ^e av oiizist în Ti>rroBiiiite, aiutea- 
tindi sfiruiit^l Iskrislvl. Rean^ Fenirarad daki> av 
dobândit cetatea BriileY, mi ai nriidat tot qe ai n- 
sity s'av îotorsi îoanol nre Şiretv în svs. 

tmni>rattl fiindi la IXoţora, av Bcnit mi în lami 
ks ntţintel oameni îmareYD'b k« tma^ri>teasa'm! qe aBea, 
mi aY mas în k^rţile domnemtl , mi adoa zi av îm- 
biat nre la toate beseariqile de le^v BizYt. 

Frvmos UkrY mi ks minune era t^tvror a nriBi 
atvnqea tmnirat kremtin aiqe la noi, mi {%r% de niqe 
o mmdrie rnbia k% toţi, mers'av întil la Mitronolie 
de av BizYt besearika mi kaşele, mi avmiz^t kitea 
de ti BoroBit k% MitronoUtid , Kir Fedeon eru nre 
aqeale sreml, anol av mi>rsv nre la toate beseariqile^ 
mi merrindi el nreo tirrv, emia norodul dt;l nri- 
BÎa, mvlţ^mindv IbI Dvaane^ftev kt mxlt> b?k«rie , ki» 
le av trimi$ tmfi1>rat. .kremtin , nedened^indv ki Bor 
eini de si^nti gt^nl m»r>oilor ; un i«tr aqeea zi s av 
dvs tmq^ratikl (ari> la obvz^l siov la {^oţora, mi av 
fbkYt maai> mare akolo in ^va de Sxm-HietrFb', kv Dv- 
naitramko Bodi» , mi kv toţi botaril nomtri beuketv- 
ifldv mi d^ndv den Ctnvrl mi dentr'ahî^ £okv miD^itf. 

Dsmitramko Bodi> rrabnik la Domnie neskimbati»^ 
nrekvm este obiqeHtl la kremtiul, n'av amtentat ale- 
svl omtirilor între tmniraţr, si» Bazi kxm îmi sor alea- 
ge; qe agn^nrindvse kv wl den Sfetniqil tmni>ra- 
t)(lil| anvmt Şipior SaBa, duidv'l kxţl-aa bani, av st^- 



)(344X 
tvt nre linn tmniratYl , zikmdY'l ki mi ţara, iui 
])OHiril toţ! îl nofCeskY si le fie Domni tot Dtmt- 
traoiko Bodi, mi ^eriuindv mi el dela f mniratil si>'l 
faki amizare , ka si» fie Domnv neskimbat, nre lesne 
m'ai isnriBit Domnia , dmdi'l f mniratil semnY de 
Domnie kinil siy , ^e'l vsrta Dimitramko Bodii la 
nientv denadireanta. 

Afiea rriHTb Dimitramko Bodi mi desnre boiaril 
sil, ki> dvni alesil omtirif, nil Bor nriimi nre dm- 
sil sile fie DomnY Beaqlnik , nrektm mi era auiBe 
aqasta, ki boHirit sfbtVHi kv toţir, si se roage tm- 
niratvUl se le dea Domnv nre karele ar nofitî el, Mr 
ni Dimitramko Bodi, ne acestea toate s'ar fi ales nre 
Yrmiy kmdv ar fi nmas isbmda la Moskalr; qe Dt- 
mitramko Bodi> av anvkat înainte de av qermvt la 
tmuiratil auiezare Domniei, kigetindv ki» de Ba fi 
nre Boe kremtinilor, nVml Ba mal întoarqe tmmratil 
ktBintvly qe Ba rimmea el Domnv neskimbat, mi fe- 
qoril hi. 

Dvmitramko Bodi aBindv skrise nontvrile nentrB 
obiqeiele ţinl mi a Domniei, kim se Bor aan»za si» 
se ţie, fiindv Domni dela fmnirat kremtin, atkemat 
într*o zi nre toţi boHiril, mi întnndv in besearika 
kirţii, Dimitramko Bodi» ki Sinior Sasa ai mizit în 
skavn, ka vn Domnv, mi beiaril înainte*!, mi av dat 
skrisoarea kv nontvrile aqealea la Lorofitvl sk , mi 
^etindv nre ruidv, înti»I nentri Domnv si fie neskim- 
kat, mi duch BÎaţa Ivi si> fie feqoril lH neskimbaţi, 
( de DV se Bor abate den obiqeiele qe sintv tokmite 
mi skrise), an^tindv mi Benitvl Domniei, Bama, okna 
dii t^mrik^ iar la ţarii niqe o annrie s% nv skoati, 
4^ Vk*wS ţie qineod satele, momiile kv tot Benittl, 



X5«X 
m'bn'bStireuitYy Ix^ereuitl, mi a altor likiitorl, nrektni 
este în ţara Leniaski, Bolniqf , qine kt qe ar asea ) 
iui dini qe qetia Lorofitvl %n nontv, întreba Dvmi- 
tramko Bodi» nreboHirY, bvui*IaqestY nonti? £r ziqea 
bm, Kiri kare nontv nv era nre Boia botarilor , el 
rMuindea ki> nVf bin^ mi de avii sta, nmi» amizu 
kim era mal bine. 

Domnul se n% aibi Boe a omori> nre Bre m botar» 
hrb givdekata MitronolitiUl mi acelora Uiţi Arxie*^ 
rely mi a toati> boerimea, mi altele ka aqeastea. 

Dvmitramko Bodi la titivl^misl si>$ skria : Domnv 
Beaqlnik mi obli»dviton% a toati ţara Moldoeel ; qe in 
zadar s'av trydit,ki> Beaslnikntmal sinrYr Domnvi Dim- 
nezev este, mi nrekvm este Beaqlnik amea mi hkrY- 
rile Itl sintv nekinrinse mi nexotirite de mintea 
omeneaski»* .^e kvgeta Domnii mi aneaste t'^rl» mi 
la qe av emit sfbrmitil likrvrilor 9 el si)ia am tokmi 
tr^bile mi amezarea Domniei : favh qe era mal de 
treabi nv sokotia, kv qe mi»}ok s^ sirne nre ni»rinv 
nv nriqenea. lire Mpskal îl adssen> den kalea \%f^ 
de neste Nistrv la IlrYt, kv oastea snirkiitiy frvntea 
kilirimel trimişi» la Eriila, kim s^av ^is mal svs , kv 
Toma Snitari^l, oastea flimipdi») nemtiindir n>ndYl 
lokvrilor nre aiqe, niqe nre Tvrkv mtia qe orindtKi- 
1% ar asea la risborS, s'av nisala ordelor Titirimtl, 
niqe kilirime av asit si» stea loinrotisa kilirimel 
TvrkiUl mi a Tătarilor la risboi^, lismdise Moska? 
hi în nedeaHcdea Mvntean'sisI mi a hi Dtmitr^mko 
Bodi» ki Bor faqe mi el dentr'aqeaste ţirl oaste ki-' 
likrime. 

Dimitramko Bodi kv sfatit hi, ai trekvt nre Mo^ 

XLIV. 



ikal k¥ toat% oftstet în qastâ narte de TlrYt, la loktrT 
atntnte kt nidvrl, ki kare îmblete a lor ai dat ma- 
re inimi TtrkilvY. 

BezirFvl kvm ai simţit de Moskal ki» ai trekst ne-* 
ste ana IlrstvUY , denkoaqe Ia lokvrl strimte, mi se 
z^boseamte den kalea hî, ai nri^fenit hh nt are ki- 
Iirime de notrisa omtil lor, mi ai mi Ivat indrizni- 
re de a se timnina kv Moskahl, mi îndati ai tre- 
kvt Dsnirea kv toati oastea nre nod , mi ai DYrqes 
în SYS imnotrisa Moskalilor. 

Risbowl Moskalilor ki Tisrqil la 
Stmilemtl nre Ilrit. 

Moskahl memndi nre Ilrst în glos nre devasta 
narte, aBindi înainte oaste de streaHCb k^IanimiFe- 
niral , karele timninindtse kt striftcile sai kis frun- 
tea omtil TsrqemtY, la Stinilemtr, ai dat mi de nodisrl 
fbk^e de T^rqY nre ana Ilrstihr, mi aaindv nsboii 
ks Tsmil akolo aqel Feniral, n'ai ţin^t risbond ni- 
mărfi sosit mi alti oaste, qe s'ai dat înanoT, (emi- 
se kninti kvm si fie dat T^rvir ban! aqelil Teniral 
81 nt stea se le dea nsboii ), zikmdi ki akolo nv 
era lokil larri de bitilie, mi dmdisse înanol la lok 
larri, -snde siînkani obtzil, îndati s'at fikYt snal-* 
mi 10 oastea lor, mi întorkmd^se înanol kv tot obv- 
ztI, ai dat nisali Tvrqil mi Titani in urma omtil 
Moskiqemt!, antme ki Moskalil f«r, mi mvlte kan de 
nre Yrmi ai anikat, mi InkingFvnndS kv niBala Tvr« 
qil mi Titani tabira Moskiqaski, mi ai mirsi tot 
aoirind^se, noantea mi a doa zi mm !n nnnz, ni- 
m ai agFvnsi la lok larrt mi kt am , mi akolo ai 



X 847 X 
sUUt ki obuYl, iakiml ta nirkaney aairbndtse de 
u'hBala Tirqilor, mi s'at bitYt da Dimipeki» nini» 
MierkYrly mi zi mi Doante k^ TYrqiî. 

Oastea Moskalihl fliminziti» , nedestrimea obosii 
ti, kail leminaţr, ki niqe ani, niqe Hirbi> hy aBea» 
inkim in ni>rkane, mi kvm srea emi, indat'k kidea în 
iDinde Titarilor , zaxarea den Yrmi> di oitea Beni, 
niqe de aiqe den ţar'k nv aBea nine 6% le dea, ni* 
qe kv bani si'm! kiînnere nt nsia, fiindy linsi de 
irkne, nentri UkYsti qe era rire aiqe mi mal nainte 
în 5y 6 apl mi într*aqel an» minia Ut D^mnezev, ki>t 
jniqe Kirbi> nre k^m^Y, niqe frvnz'k nre nidvre înde 
kidea likista^ nv riminea^, qe era kvmvl mal rhi; 
kiHrimea Twkiliî da nxBali mi Kir se denirta de 
obsz. 

Emit'aY Moskalil den nirkaue, mi n%mindi în rro- 
simea Tirqilor, av hat toati» armata adeki nvmqile Tir- 
^lor ki mtlti nerire în Tirql de fokil Moskalilor, mi si> 
ge mal ţinit Moskalil tot întinsY risbond , kvrmdi 
se Brea diqe în risini toati> oastea Tirqeaski». Tir* 
qil atvnqe'm! hindi Beaste nentri oastea Moskiqaski 
qe ai mirsv la Briila ki Toma Snitarnd Domnilvl 
Mvnteneskvy kim s'av zis mal si^s, în mare rrlHce mi 
snalmi era ki'l Bor înkingHjra Moskalil mi desnre 
Dinire , mi îndati av nirisit armele j mi av trimis 
sol de oaqe la Moskal, Kiri Mpskahl niqe o Beaste 
n'at aBvt de aqea oaste a hi q'ai mirsY la Briila. 

Dimitr^^mJio Bodi daki av Bizit sol de naqe de- 

la Tirkî , ai kizît ku lakriml la niqoarele tmnira- 

tihl Moskiqe&ki, r^nndiise si ni faki naqe, Bizmdv 

iufnati nitearea T^rk^hl ; mri Moskahl nemtiindi 

' rindil Tirqilor^ mi oastea hi fli>mi>ndi| ktm s\% zis 



XS48X 
mal SIS, s'av nlekat mi el la naqe, mi s'ai intorst 
de akolo inanol nre Ilrtt in sis, atvnqea s'av Bizii 
Moskahl înmilat de sfatul MYDteanilor mi a hi Dv- 
mitramko Bodi ve Vai adis dela Nistrt la [Irvt, nre 
o seaqeti» mi armiţi ka aqeea. 

KtinaY xilxdvit ţaraîntr'aqeasteri*' 
skoale, den robie. 

LyoiI Kostakie Bornikvl atingea fiindv beacenit Ia 
iniuistire la B^rs^qy, faf skris D^mitramko Bodi si» 
Bie, mi n*aY Benit, of! ki» n'av sr^t si» se afle într^a-^ 
qeale riskoale kv aiţt boHir! lînri» Dimitramko Bodi, 
ort ki anvkmdYl Breamea akolo ti.birit n'ai kvtezat 
se Hisi, de rrÎHcea qe asea de Titarl, karil îmbla nn»- 
dind^ liii robindv într'aqea narte de lok, nre la be- 
Hcenil nre "inde era nrin kodri tibin»te. 

ţari» D)(mitramkQ daki» av BizKt kii n^ Bine Lţ- 
Ţiil BornikYl^ ai mi>rsY de af sniss tmniratthl itentn 
Lintl ki nK 3a si> Bie, s% fie mi el k^ qeialalţl boHirJTp 
qe si trimiţi si'l ad^ki. 

tndati ai nnezit tmniratil nre Kireq IlolkoBnir 
k^l kv 200 de oameni la Lml nvmal si'l adtki, 
Hiri kindi av agivnsv Kireq la tabiri mde era Lv- 
iiyI I era înk^ngHfraţt de Tvrql mi de Ţitarl , mi se 
anira Linvl k% alţt beffienart qe era« kit mtea si> nt^ 
dpbmdeaskiy mi ai kţitat mi hi Kil^eq HolkoBnikYl 
a sta ipi el kv Ltnil a se ain>ra ka mal birbitemte, 
ştindţ qine'ml nentrv kanvl siv. 
^ . QezirFvţ ai fost dat ţara în nradi Titanlor atin- 
mtnii» Hin Xanil Titiriskv n*av Brvt si*! sldboaz'i», 
'iudi fennan, niqe norYliki tmmnteaski s% nra- 



• XS49X 
d^ raiaoai ne anikase o sami de Titarl mi fi>rb no- 
rinki» de s'av slobozit nre la bemeDil ^e era nre anroa- 
ne, anol mi nin'k in Sireti mi mal în svs, de av nnb->> 
daty Kir'k daki av zis Xanvl kiitre Bezinvl ki» ni ai 
fermân de nrbdat ţara» aY rinezit BezirHd la tmni>- 
riiţie nvmal si*! sie ferman ka aqela. Iari> Dvmnezev 
n'av lisat de tot în bohi nin>nilor, ki^ nezibiBindv 
aleştl hkriUl între Moskal mi între Tvrkv, s'av îm- 
niikat nii dini qe s'av îmmkat, aţ stitit Bezin%l 
de a% întrebat, doari ai rbmas in qasti ţari Bre m 
boMiri^y Bre o kinetenie, si Bie la mine, sat bofS da 
ţara în nradi. 

Atmqea den Tsrqil qe dodia la tabira mde era 
Linil Bornikil, av sms BezinvUl, ki este m boHirin 
* tntr'o tabin, mi de kite-Ba zile se anin de Tirql 
mi de TirarT, mi ni'l not dobmdi, nti îndati av tri"- 
mis de av kemat nre Lvnil, si Bie si nt se teami; 
dan kvm si nv se fie temtt fie qine la Breame ka 
atmqea ; m om si dea seami nentri o ţan. 

Mers'av Lintl ki milti friki la Bezinvl, mi ai^ 
kizit în genmkr înaintea Bezirivlif, Kin Beziml ki 
mmie mare îl mvstra, fikmdil zain mi Biklean, mi'n 
tot fealnd , ka vn niternik. Linil ÎDgeninkait, îmi 
amtenta neirea, un dmi qe Tav mistrat Bezinvl kit 
aS Bnt, atvnqea mi Llnil limdvml Boe ^i rriHiski, 
af'fnqenvt a frii mi a se anira de fanta Ivi Dimi- 
tramko Bodi, aBindv kale kiaintelor sale. 4e BinoiaţI 
'Sintem nentri Domnii ţinl qe s*at rokomit, noi )a 
noarta tmninţiel sil qearem Domni n'am BÎnit, not 
kizeami de diinsil ni smtem niqe în rokomirea lil, 
mi în ^til hi araestekaţi ni sintem, el însiml m*ai 
slţos Domnia dela Iloarti, mi ai aenfit astnra noastrij 



X350)( 

noi daki» am simţit k'k s'ai rokomit, am fsgit den na- 
intea hi ^ine kvm am nYtst, noi sinteni robii tmn'k- 
ratilvl mi a Miriel tale/ 

La aveaste. kninte imbl'bn^îodvse Bezirad, ai io* 
irebat isnde sinii alţi boHirl al Bomtri ? ki zis: vnîl 
aY fsgit în ţara TînrYreaski», alţii alntf nrin minţi mi 
prin kodriy qine nre vnde s*av DYtit mintii, de rroa- 
za robiei, mi amea hai dat ferman ka si'l keame ore 
toţi siBie Ia lokirile sale, mi s% fie ertaţi, smial- 
bi> ni^e o rriMKi» , mi nre qine Bor sokoti el aii'ml 
aleari Domni, mi av xili>dvit ţara de mare nrimesiU 
die qe i se ntise de Titarl si» nrade, kvm s'av zis 
mal SIS. 

Atmqea Lmil Bomikil indati av nomenit oentri 
Mixai Bodi, zikindv : Âsem Domni mazil la Iţoarti» 
nre Mixai Bodi, de Ba fi mila Mirii tale» aqela %% aia 
Domni, lari akolo Ia Bezirnd fiindi Draroman Ipna- 
kie fratele hi Nikolae Bodi, îl era aminte s-h fie Domni 
fratesii Nikolae Bodi>| aizindi darb sţre Lml BoT' 
nik^l înaintea Bezinvhl nomenindt nentn Mixai Bodi, 
îndati ai nis riQdi rbi asvnra Linihl, hârb si» ni 
se fie nrile»cit aqesti botarii într'aqea dati akolo la 
Beziml^ toati ţara ar fi kizit în robia f itarilor mi 
ar fi ais mi Harni si domneaski ţara* 

tntorkindise Moskalil, ai mirsi mi m Ilaiiiţ ki 
Moskahl nini» snre tabiri , de ai skos nre Tiniil 
qel robiţi de aiql den laml, karil ii nrinsease Dimî* 
tramko Bodii mi nre alţii qe kusse in nriiispare U 
Moskall, oii jmol Ilamşa inţorkipdise de dini Mo- 
skall ai BÎnit nren lami mi ai deskilekat în kvrtea 
jdomneaski, Kirti^ Hamea ki Bro 20 de Tirql. 

tn lami aUnqea alţii den bowrl ni era, (%r% mmal 



X381X 
Darie Doniql SirdarFvl, mi YsA oys Xatman aqel Fia- 
mi, (ari nre Bozaol Bamimil Vai nts Ilostelnik ma* 
re, întreba mi nre alţii si boereaski, ne n'at aBYt nre 
qine mal boeri. Trei zile av zibosit aqel Uami aiqe 
îo lami, mn fai ntit nenţitoril kx alţi oamenlf den 
lami ^n rindv de xaine de l'av îmbnkat, mi av ntr- 
qes în gios. 

DYmitrainko Bodi Biihdi den obezii Moskalilor 
nren laml, m'av Isat Doamna mi s'ai dts ki Moska- 
lily kmdv era ob^zvl imnotriea lamilor intre Ilrist mi 
intre HCimia, mers*ai mi den boHirl o sami k'S Dvmi- 
tramko Bodi , SaBin Bansl qe'l fbkvse Ilostelnik ma- 
re atmqeamly mi reorFiţi Snitar, mi Ştefan L'skYlel- 
ko qe'l fbkvse Bel Bisternik , mi IliBilamko Rugini 
Svlgeamly mi alţii milţl de qel mal de gios boerinamT, 
feqorl de bota^I, kiţl n'av kstezat a rimmea nentn; 
»akKrI qe fikvse în qirezile kv bol nerYţitoremtl, 
mi în tifrmele kv oile gealenilor , kim s'ai nomenit 
mal SYS. Karil Uindv banii, mila tmniriteaski n'ai 
mirslt la oaste, qe s'ai desfnnat la HcakYrl, qine k«m 
ti era Bota. 

Dfoi qe 8*av dvs den lami Kirtv Tlamea, av ne- 
merit mi LyoyI Bornikil k^ Bekiri Ara a Bezii-Fshl, 
Kilmikan, nini se Ba ameza DomnY în skam, mi în- 
dati ai trimis kirţi nre la botari karil nre Ynde era 
fYgiţI, 51 Bie toţi fin de niqe o rri»ci>, antmdyle no- 
rvnka dela Bezinvl; Hiri mm a Beni bofaril, ai on>n- 
dvit LyoyI Borniktl aiqe în tirrv o SYmi de bani 
nre nervţitorl, nre breasle, nre »idoBl mi nre toţT, 
kvm era strinml mi bemeniţi nren miiiistirl, si dea 
noklon BezirHdvI. 



X352X 

Kindiiavinkisnre LvnilBprnikvl 
la B a r n a. 

Nt s'ai nlinit o hni> de zile Kilmikxmiel LydV'* 
hi, av mi iiDbri>kat kaftaa de Domnie Nikoiae Bod'b 
mi rinezindv aiqe nre vn Deli Ari kv ferman , at 
Isat nre Lvnid Bornikil mi nre Antioxie }Kora XaN 
manii în obezV, mi mi dvs de laţ îfiiis la Bârna. 
Ilorinka av fostv si» hi nimal nre Lvnil, nentrv ki»ql 
ai fostv nomenit înaintea BezimivI de Mixai Bod^ 
Hiri» Antioxie Xatmanil Bizxndf ki> av Ifat nre b%- 
rYsiv Linvl, av mirsv mi el, mi av hat mi nre Ma« 
zKt Vai fostv Ilostelnik, si» le fie de tilmi^qit, nemti« 
indv ki'l dik 8i»'l înkizi» nentrv nizma mi zaBistia hi 
Nikoiae Bodi>. Dari> Jj^nvl Bornikvl kmdv Vav .dvs 
înaintea Bezirivhl într'o skirbi mi vrgie ka aqeea in 
qe rriiRi» a fi fostv, qe ri>8nYnsv se dea el Biezinvhl? 
attnqea nv de Domnia nemirsHi, ne de kanil si>i^ 
aBindv rrisKl mi snalmi» ; kmdv nentrt vn Domnv 
xain, kv toafb ţara Ui , nima! nre di^nsvl l'at r^t 
mal de sirrv si dea sarni», mi deavmi aBit tndriiz- 
nire den norinka Bezinvlvl sis'm! aleari» Domnv nre 
wine ar sokoti, nv doar dep Domnii mazili qe era la 
Xloarti», qe nre qine ar sokoti, deql mi Lvnvl Borni- 
k-s), ai de Kostantin Dska Bodi ar fi nomenit de ka- 
re nv era bikiros ni^e de nvme si>'l avzi , av de 
Nikplae Bodi, de kare era bskvromi ki s*av mmtvit 
de dmsil ; av de Antioxie Bodi, a kirvia fi:^te em 
Dvmitramko Bodi, aţvnqeami rokomit mi Biklean 1^- 
niriţiel; qe ntmat nre Mixai Bodi era datoriv sil 



)(353fX ■ 
^ari> Domni, ^e eră den boiariv de ţari ele dînmil 
ales laDomnie, kvm s-ai zismalsis, nentrv kareqea- 
rere el ai inkiiirstf lavrgie. 

I^invt'av înkiml în Bama nre aqemtl trei boHirI 
de al doile an, mi iar Nikolae Bodi lai^ şkos mi hi^i^ 
adss in ţari^p fikmdsW obraz k% hv si^ii^de din- 
svl inkinil, qe el av fiktt milţ de (av âlc-os den 
kisoare. . . ^ : • . v . ; r 

Banii q^aicstripsi. LVinl Borniktl den tirrY den 
laml^iai Ijifaţ^ ^ikolae Bod;i>,; dindi, strinsoare mi bi- 
tae^ /sniţ JDiâkr de Bisterie Wf-era nre sami nentrt 
kiţl ban] era kelttiţi in trebile ţirbh 

LVnkl. Bpmikvl kv mergerea Ui la Bezir»! > air 
mmbdt toati ţara de robia Tătarilor, lari nre sţne 
nv s'av nirst mintii de vrgia Ivi Nikolae Bodi. 
' . .■■ - \ 

A d o ă D o jDi ni ea Ivi Nikolae Bodi. 

Benit'ai Domni ţiriT Nikolae Bodi in lokil Ui 
Dtmitramko Kantemir Bodi in anvl 7220. Ilizindv 
vna ka aqasta la floarta tmninţiel loanakie fratele Ui 
Nikolae Bodi, fiindv Draroman la tmniriţie, nre le- 
sne av emit Domnt Nikolae Bodi , ales la o Breame 
ka a«eea ne se nkomise pvmitramko Bodi. 

Ian nmi a Beni Nikolae Bodi in' skavn , av tri- 
mis nre fratesiv loanakie Draromanvl aiqe în lami, 
nentri nemte bani , mi Uihdvml banii s'av întorşi 
Mnml la sU»ba Ul 

tn anii dentil a Domnidf Ui Nikolae Bodi, era 
milti neBoe in ţan de oamenii Leamilor nribeagl, 4% 

XLV. 



X384)( 
era k« UlBedil îu ţara Tsrqaski, Liokanl mi alti adv- 
niitri» onbndYÎţl la ţiD^tvl Romanishl^ a Neamţihl 
mi a SoqeBÎI si'l xrineaski^ dindvle nroBiantYrl, ^e 
dsn'k firea lor ni'l oYtea gioi bieţii oamenY, qennda 
mi Hdik^Hi kvm le era bohi, mi aqasta era den neas- 
k^Uarea hi Nikolae Bodi, kiboHiril îl sfitvMi si»'l ba- 
ge aiqe îa tirrv nre la razde, nrekYm at fikvt kmdv 
era DYmitramko Bodi>, mi si le dea niroBianiv, si ni'l 
sloboazi nrin ţarb, Hin> el n'at Brvt, w mal nre ir- 
mi ni'l nttea skoate den ţari, nmi» n'av emit el de 
bwi Bora lor. 

Nikolae Bodi tot ka mi in Domnia dentil îmi ţînea 
hkrvl, nre nime den boHirl n^ kredea, "Smea l«t înkisi; 
la gHfdeaţi» ameaml nemirvl n^ alegea , niqe limba 
ţiril mtiindv. Tvrqil slobozi kt bohi \tt a anvka 
nre tnil mi nre alţii* nentrv bol deneroţi mi nentrt 
alte Hcaktrl den riskoala Moskalilor , mi înkizmdtl, 
ii fiqea de nlitea Ttrqilor. flentrv nime nt Brea si 
se nte, mikar ki asea mi ferman tmniriteskY de 
ertat rremealele tittror den nkomirele de atuql. 
Deql Nikolae Bodi ka tn Domnv strein^, mi neutri 
SI între in bohi Tirqilor, de nime nt'l era mili, mi 
mal mtlti Ramadan Hostelniktl hi îl sfîbttfa si nii- 
neaski nartbele Ţtrqilor, 31 ni nii*l. faki nenrietinl^ 
ki anol Ţirqil îl Bor anika oare k%ndi în Uarirrad 
mi Ba aBea nlqaBi. 

tn anii 7231, adoile an a Domniei liJT Nikolae Bo- 
dl, aY Benit Tirqil de at hat Xotinil ^Mtatea mi ki 
tot ţinitvl. tntr'aqesUm kin, fiindv Kranl UlBeziskt. 
in ţara Tirqasţ^i ki Leaminskil Domnul Lenieski^ qe 
Brea si'l ridiw Kraii Lemeakv, mi ki Starostea Xa- 
liqeskSx BoeBodtl KieBitiI, ki agwtorwl Tirkihl, ki 



X855X 
toatb nUaBa IIlBedihl kv Moskahl nentrY Kiai» 
Lemaski» era, ktm s'av zis mar sys. 

Leamif aqemtia qe era kv UlBedvl in ţara Ttrqa* 
ski> 9 av tnkinat s% dea TYrkihl cetatea Kameniţa în 
ţara lor, nvmaY s% fie ore bohi lor nentrY Knie, mi 
floraindiae omtl T^rtiemtlf s% niarri> si» între in Ka- 
Btieiliţi> SI ameaze liami», mi i3i> ameaze mi Krai% în 
ţară Letnaskv» mi kt nrile»i$ de omtl Ttrqemt! si> 
marn» mi HFâed^l nren ţara Lemaski Ia ţara Itl si 
xilidvMiski» de Moskal. 

Leamil den ţara lor simţindv de senirea T^rk^Ul 
la Kameniţ'b, ai trimis sol ki kirţV în timoinarea Sa« 
raskenvlil ne era ks bmtile, sVl întreabe vnfde merge 
kv aqeale omtl , ' tui s%^ dea risnvnsv si> m mam 
la Kameniţi>y mi timninxndY solii Lememll nre Tvrkv 
nre Ilrvt la Ziriran^vea, m'av dat solia, întrebmdv 
nre Ilamea tnde merge k% atitea omtl, Ilamea le av 
rbsntnsv k% merge în ţara lor în Kameniţi», dati de 
Leamir ne era kt Ilamea akolea în oaste. Soli! av ri^ 
sn^nsv ki în ţara Lemaski» este Kraiv karele are de 
rriacea KameniţiY mi a toati ţara lor, qe s% se intoar* 
k%, ki n'av ne kivta la Kameniţi» j aaindv el naqe 
amezati ki fmniraţia, miKameniţa de hrwh Boe le 
av dato Tvrqil Leamilor, nv de mvltv* lari» Leamil 
aqemtl nribeagT, nektm si noati el a înkina Boai Ka- 
menita, kv kare el n'at niqe o treabi , qe niqe nre 
dihmil sinrtrl nVl nriimeamte reqenosnolita* Ttrktl 
Bizindv aqel riisntnsv dela solii Lememtl , si se în- 
toarki înanol, kt neqinste'l era, qe ai Ivat nre Lea- 
minskit.mi nre Starostea Xaliqeskv, mi Hit birat în 
nemte xiari mi fav întorsv la Tirinea, iari» kv oastea 
toati» av mirsv Ilamea nre Ilrit în svs, mi av mirsl 



>; 836 X 
4e ^ de^xlikat in Xotiu, iui s'wA .ânruot likrMidS 
AregHvr «etate, ^e le av trebiit» mtde ud maaob aatudf 
zidetiiki ftti iut'hi^eskţ , ki mare A^tăsuBt t;§inâL, nk 
\i% «ui #emrea Tvwk»* in 2k$itui| 'feot Jpt ludMiMMw m 

ILi^ Lewiw^kil mi sne Staraflfeea ^tUmeAi ni clo* 
Wzit T«r«il «tal «re »nmbf mi •^«v dm ^ ţin lor, 
Hu*3> Krmfl lU^ezfesky £aiakd& mi Tînon li ţ^me^ Ttndt 
]f.t m%h^ kfit«Mii>, os ideunerdbt mi moatt^ kdtii- 
u>r thv% stiDi, kibt fi¥'l BKT «rtea pot Tvnil, tai 
Baţbr^i karte 4kia i'ouoiiDatti Tirkibf 0% m ridice 
de» Tkwea i»l» «itînnu to U^ricTad, d BiU >rtt si» 
i»arr», «tnol •¥ truois de !«( Int fiur& Bon Ivi den 
Tirinea mi IVi dvs tu (|»rimd, wr% mimk allsa, el 
se jâflvkMe d« rMboii den kasele de mde nriidea el, 
6i> Uf se dea Tvr«iilor sVi dik% k U/mmd, ve in- 
kvngH^rindv 'lir^iir kata, av nunkUt s%l m den ka- 
^hf Hiri» el av 6i>rit ore o fereastra k¥ amara a mmi» 
ia ilaata Tvriilor, uii anvkindvl TvrvI Fat dis Ia 
ţiarirrad» 

Domnii blarorod iui neatit, mikar \% ar kiidea 
deu 4ii)btea aa , larii kv iuima aa tot i ae nare a fi 
iieiiirsir. Aiaea mi Ulaedtl aimiţv, ae ţinea Kraiv ne» 
iiirvit, «erea ouitl dela Torkv intr'agivtont vC\ ne« 
Irealiii ueii ţara Letuaakii tvhxvh în ţara Ivi, ka bi»zui-' 
dv'l Uinaa memndl kv rloat% mare , si»1 sl'bBeaak^ 
ka nra vn Kraiv nebirvit Ian» Moskalvl n*at nriinail 
a^ea nomni» a lllaedvhl, qe av zis si mam» niacchl 
kv rloata sa kavnomfiri nvteare mi abie skuatktK 
iWtj mi amea îl aa da kale nrin ţara I/emaski», fiindi 
omtile Moftkahivî nrn tara Trfmat^ki» u)i nre la veliţi- 
le «ie le laase dela Iftaed. 



)( 847 X 
sUUt k« obi^il, iakiml ta nirkane» aairbndtse de 
u'hBaU TYrqilor, mi s'at bitYt da Dimipeki» whu'b 
Mierkvrly oii zi mi Doante , k^ TYrqiî. 

Oastea MoskaUhl fliminziti» j nedestrimea obosU 
ti, kail leminaţl, ki niqe ani, niqe Hirbi hy aBea» 
inkim in nirkane^ mi kvm srea emi, indat'k kidea în 
iDioide Tătarilor , zaxarea den Yrmi> dy nvtea Beni, 
niqe de aiqe den ţari nv aBea nine s% le dea, ni* 
qe kv bani si'ml k^mnere nt risia, fiindi linsi de 
Dine, nentrs UkYsti» qe era rire aiqe mi mal nainte 
în 5y 6 apl mi intr*aqelan, minia hi Dumnezei, kit 
niqe Kirbi nre kimnv, niqe frvnzi nre oidvre Ynde 
kidea liktsta, ni riminea, qe era k)fmvl mal rhi; 
kilirimea Tirk^hl da niBali mi Kir se denirta de 
obSz* 

Emit'av Moskalil den nirkane, mi nimindi în rro- 
simea Tirqilor, av hat toati armata adeki nvmqile T«r- 
^lor ki mtlti nerire în Tirql de fokvl Moskalilor, mi si> 
fie mal ţinit Moskalil tot întinsY risbond , ki^rindi 
se Brea diqe în risini toati oastea Tirqeaski. Tvr* 
qil atvnqe'ml hindi Beaste nentri oastea Moskiqaski 
qe ai mirsi la Bnila kv Toma Snitarnd Domnthl 
Mvnteneskiy kvm s'av zis mal si^s, în mare rrÎHce mi 
snalmi era ki'l Bor înkvngFvra Moskalil mi desnre 
Dvnire , mi indati av nirisit armele , mi ai trimis 
sol de oaqe la Moskal, mn Mpskahl niqe o aeaste 
n*at aBvt de aqea oaste a hi q'at mirsv la Bnila. 

Dvmitr^^mko Bodi daki av Bizvt sol de naqe de- 
la Tirki , ai kiztt kv lakriml la niqoarele tmnira- 
tvhl Moskiqe&ki, rvnndvise si nv faki oaqe, Bizmdi 
iufriati nvtearea Tvrkvhl ; mri Moskahl nemtiindi 
rindvl Tvrqilor^ mi oastea hi flimindi| ktm s'ail zis 



XS48X 
mal 81S, s'av nlekat mi el la naqe, mi s'at intorst 
de akolo inanol nre Ilrtt în sis, atvn^ea s'av vi>zii 
Moskahl îniuilat de sfatil Mvoteanilor mi a hi Dv- 
mitramko Bod'k veTav advs dela Nistrt la [Irit, nre 
o seaqeti mi armiţi ka aqeea. 

Ktinav xilxdvit ţaraîntr'aqeasterii**' 
skoale, den robie. 

Lvnil Kostakie BornikYl atmqea fiindv beacenit Ia 
iniuistire la BYrsvql, faf skris Dimitramko Bodi si» 
Bie, mi n*av Benit, ofi ki n'av Brit s'k se afle într^a-^ 
qeale riskoale kvaiţt bofarl Imn Dimitramko Bodii, 
ort ki anvkmdsl Breamea akolo ti.birit n'aS kvtezat 
se Hisi, de rrÎHcea qe aBea de Titarl, karil îmbla nn»- 
dmd^ iiii i^obindv intr^aqea narte de lok, nre la be« 
Hcenit nre ijfide era nrin kodri tibirite. 

Ut'b D)(mitramkQ daki» av Bizit kii nv Bine Lt- 
ÎiyI Bornikvl^ ai mirsv de a% snis tmiiiratihl itentrj( 
Lmtl ki 1)1 4a si> Bie, s1> fie mi el ki qeialalţl boHirlp 
He SI trin^iţi) si'l adiki>. 

Undaţi) av nnezit tmniratil nre Kireq IIoIkoBni- 
kil ki 200 de oameni la Linil nimal si>'l adlki, 
Fari> kmdi av agivnsv Kireq la tabiri> mde era Lih- 
nii , era înkingHfraţr de Tvrql mi de Ţitarl , mi se 
linira Linil ki alţi besKenarl qe era, kit nitea si> nt^ 
dpbmdeaskiy mi ai kţitat mi hi Kil^eq HolkbBnikli 
a sta 9ii el kv Linil a se anira ka mal birbitemte, 
ştindv qine'ml neptri kanvl siv. 

Qeziriv} av fost dat ţara în nradi Titarilor atvii- 
qeamî, Hiri Xanvl Titir^skv n*av Brit si'I slâboazi, 
neaBindv ferman, niqe noritoki tmnxrxteaşki s% nra- 



XS49X 
cte raiaoa, ^e anikase o saini> de T'btarI mi fin» no- 
rvnki» de s*av slobozit nre la bevenil ^e era nre anroa* 
ne, anol mi n^wh în Siret% mi mal in svs, de av nn»-^ 
daty Hiri> daki av zis Xanvl k^tre Bezinvl ki» nu ai 
ferman de nrbdat ţara, xi rinezit Bezirnl la fmni»- 
nţie nimal si>'I BÎe ferman ka aqela. Iari> Dvmnezei 
n*av lisat de tot in bohi nirbuilor, ki> nezibiBindv 
ale^l l^kr^lvl între Moskal mi intre Tvrkv, s'av im. 
niikat. Illi dini» ne s'ai imal>katy af stitvt Bezin%l 
de ai intrebat^ doari» a4 nmas in qasti> ţari Bre m 
bofari^y Bre o kinetenie^ si sie la mine, sai bofS da 
ţara in nradi. 

Atinqea den Tsrqil ne dodia la tabira Ynde era 
Lvnil Bornikily av snvs BezinvhY, ki este vn boHirin 
tntr'o ta&(i>n>y mi de kite-Ba zile se anin de TirvI 
mi de TirarT» mi m'1 not dobmdi, mi indati av tri^- 
mis de av kemat nre Lvnvl, si sie si nt se teami; 
dan kvm si nv se fie temtt fie qine la Breame ka 
atvfivea ; m om si dea seami» nentrv o ţan. 

Mers'av Lvnfl kv milti» friki la Bezinvl, mi ai 
kizit in geninkl inaintea BezinvlvT, rari Beziml kv 
mmie mare ii mvstra, fikmdYl zain mi Biklean, mi*n 
tot fealivl y ka vn niternik. Lvnil ÎDgentmkait, îmi 
amtenta neirea, Hiri dvni ne Fav mistrat Bezinvl kit 
av Bnt, atvn^ea mi Ltnvl liindvml Boe t% rnHiski, 
av'în^envt a frii mi a se anira de fanta Ivi Dvmi- 
tramko Bodi, aBindv kale kiBintelor sale. 4e Binoikaţl 
sintem nentrv Domntl ţinl ^e s*ai rokomit, noi )a 
Iloarta tmninţiel sVl qearem Domnv n'am Binit, not 
kizeami de diinsil nv smtem ni^e în rokotairea Ivi, 
mi in A&tvl hi amestekaţi nv sintem, el insvml m*ai 
slţos Domnia de}a Iloarti», mi at aenit astnra noastrii 



X350)( 
noi dakii am simţit ki» s'ai rokoniit, am fygit den na- 
intea Ui ^ine ksm am nYtit, noi sintem robii tmn%« 
raUlYl mi a Miriel tale. 

La aveaste. kiBinte Imblinziodise Bezinvl, ai ia«> 
irebat ^nde ftîntv alţi boHirl al Bomtri? Avzis: /snil 
%i fsgit in ţara ^nryreaski, alţii sîuti nrin minţi mi 
Drin kodri, qine ore 'snde s'av DYtit mmtsi, de rroa* 
iSL rbbieTi mi amea ţai dat ferman ka si'l keame nre 
toţi 8i> Bie la lokvrile sale, mi s% fie ertaţi, si>QYar- 
bi> nive o rn^i , mi nre ^ine Bor sokoti el ai>'ml 
aleari Domni, mi av xili>dvit ţara de mare nrime»^- 
die qe i se ritise de Ti>tarl si» nrade, kvm s'av zis 
mal SYS. 

Atitnqea Linil Borniktl îndati av nomenit oentrv 
Mixai Bodiy zikmdv : ÂBem Domnv mazil la Hoartii 
nre Mixai Bodi, de Ba fi mila Mirii tale» anela $i sie 
Domni. lari» akolo la BezirFid fiindv Draroman lona* 
kie fratele hi Nikolae Bodi, îl era aminte si> fie Domnţ 
fratesiţ Nikolae Bodi| axzindv dan» ii^re Lva^l Bor* 
niktl înaintea Beziradil nomenindi iientrB Mixai Bodi, 
îndati av nvs rindv vhi asvnra Lxnvlil, Hirb si» nv 
se fie nrileHcit aqestv boiari^v într'aqea dati> akolo la 
Bezir«l, toati ijara ar fi kiz«t în robia Tătarilor mi 
ar fi nxs mi riami si» domneaski ţara. i , . 

tntorki>pdYse Moskalil, av mirsv mi vn .naiii:^ kv 
Mpskilsl n'^ni» snre tabin» , de av skos nre Tşrvil 
qe| robiţi de aiql den laoit, karil îl nrinsease D¥oţî« 
tramko Bpd>i mi nre alţii ^e ;k>avs6 în mînspai^ la 
Mpskalli mi jinol Damşa întork%pdYse de drai Mo- 
skall av BÎoit nrea lami mi av deskilekat ÎQ.kvrtea 
^mneaskii, Kirtv Hamea kv sro 2P de Tirql. 
,^ ^ lami at^Ynqea alţii denbpiarl uvera» fxnbiîymal 



X381X 
Darie Doniql SirdarFKli mi laf nvs Xatman aqel Tla* 
ini», Hirt» nre Eozaol Bainximl l'av nts Iloslelnîk ma- 
re, întreba mi nre alţii si> boereaski, ne n'ai aB¥t nre 
iiine mal boerL Trei zile av zxboBit aqel Ilami^ aiqe 
to lamly nxn taintit nenţ'btoril Icy alţi oamenf den 
lami in rBndi de xaine de l'av imbrbkat, miavnir- 
^es in gios. 

DYmitraml(o Bodi» BÎindi den obvzil MoskaMor 
nren lamT, m'ai liat Doamna mi s'ai dts kv Moska- 
lily kmdv era obszsl imnotrisa lamilor intre Ilritmi 
intre HCimia, mers'ai mi den boHirl o sami> ki Dvmi- 
tramko Bodi , Saain Banii qel fbkise Hostelnik ma- 
re atinqeaml, mi PeorFiţi Snitar, mi Stefiin Likvlel- 
ko qe'l fbkvse Bel Bisternik , mi HiBilamko Rigini» 
Silgearnd, mi alţii milţl de qel mâl de gios boerinamT, 
fe^orl de botarl, ki>ţl n'av kitezat a riminea nentrv 
Mcakirl ne fkkise in qirezile kv bol nenţitoremtl, 
mi în tvrmele ki oile gealenilor , kim s'ai nomenit 
mal SIS. Karil Iiindv banii, mila tmainteask!» n*av 
moirst la oaste, ne s*av desfranat la Hcakirl, qine k«m 
ti era bohl. 

Dtni» ne s*aY dis den lami Kirti Tlamea, av ne- 
merit mi Linil Bornikil ki Bekiri Ara a Bezii-ndir, 
Ki>Tmi>kany nmi» se Ba ameza Domni in skam, mi in- 
dati ai trimis kirţl nre la boiari karil nre mde era 
figiţl, si> RÎe toţi f%n> de niqe o rrixei, ar^t^nd)de no- 
rvnka dela Beziml; Hin» mm a Beni bouiriT, av on>n- 
diit Linil Bornikil aiqe în tirri o simi> de bani 
nre nenţitorl, nre breasle, nre midoBl mi nre toţT, 
kim era strinml mi bemeniţi nren miiiistirl, s% dea 
noklon Bezirivlil. 



X352X 

Kindltaxinkisare LYn'sIBornikxI 
la Bârna. 

Nt s*av nlinit o Uwh de zile Kiliaikiiniel Lini* 
hi, aY mi îmbrikat kaftaa de DomDie Nikolae Bod'b 
mi rineziDdv aiqe nre vn Deli Ari» k^ ferman , at 
Isat nre LvoyI Boroikvl mi nre Antioxie H(ora XaU 
manvl îq obezT, mi hiv dvs de ukţ î&is Ia Baroa. 
noruka av fostY si> mi n'smal nre Lvnvl, nentrv kiql 
ai foslY nomeDÎt înaintea PezimUl de Mixai Bod%, 
Miri» Antioxie Xatmantl Bizindt ki av liat nre Bib- 
rvs'bv Lxnvl, ai ini>rsY mi el, mi av Uat mi nre Ma- 
ni q*af fostv Ilostelnik, si> le fie de tilmiqit, nemti« 
indv ki*! dik si'l înkizi» nentrv nizma mi zaBistia lil 
ISikolae Bodi>. Dari> h'^nil Bornikil ki»ndv Vav dvs 
înaintea Bezirivlvl într'o skirbi» mi ^rgie ka aveea in 
He rriiKi» a fi fostv, ne ri>snrasv se dea el BezinvliI? 
atvnqea nv de Domnia nem^nia, qe de IlmuH siv 
aBi>ndv rri»I mi snalmii ; ki^ndv nentrt vn Domnv 
xain, kv toati» ţara lil , nvmal nre dmsil Tai riisit 
mal de si>rrv si> dea sami, mi deavmi aait tndni»z« 
nire den nonnka Bezinvlvl si>'ml alean Domni nre 
Mine ar sokoti, nv doar den Domnii mazili Me era la 
Iloartb, Me nre qine ar sokoti, deql mi Lvnid Borni- 
kvl, at de Kostantin Daka Bodi» ar fi nomenit de ka- 
re nv era b^kiros ni^e de nvme sVl avaii , av de 
Nikolae Bodi», de kare era bikiroml ki» s*av muitvit 
de d%nsvl ; ai de Antioxie Bodi, a kxrvie finale era 
Dvmitramko Bodi, atvnqeami rokomit mi Biklean fm- 
avuţiei; qe nimat nre Mixai Bodi era datoni a%l 



)(353?X ■ 
«ian» Domnvi qe eră den boiariv de ţar% de dînmil 
ales la Domnie, kvm s'av zismals'SSy nentrv kareqea- 
rere el av inki»nvti la Yrgie. 

ţ^inYt'av inkiinl în Bama ore aqemtl trei boHirI 
de al doile an, mi iar Nikolae Bodi» Miţ>? skos mi Kii^ 
adts în ţarini fbk'bndVml obraz ki> hi sinii' de din- 
syI inkimli qe el av fi>kKt roilţ de »av %lcos den 
kisoare. . », •.. - . ^ ^ 

Banii Vair{fiJt>:i>'Psl.. Lifinl Bornikil den t%tri den 
laml^Hii Ijyaţ, ^Uiolae Gtodi>y dmdv^ strinsoare mi bi>- 
tae^ wiţ t)iâk^ de Bisterie ne'l era nre sami» nentrt 
kiţl bani era kelttiţi în trebile ţiril. 

Lin^l: Bpmikil kv mergerea Ivi la Bezirivl > av 
mi>ntvit ţoati ţara de robia Tătarilor, larib nre sţne 
nv s'av nvtvt mmtii de virgia Ivi Nikolae Bodi. 

. *■ .. ;-• V 

, Kân 20; 

A do a D om niea Ivi Nikolae Bodi». 

Benit*av Domnii ţiril Nikolae Bodi în lokil Ui 
Dtmitramko Kantemir Bodi în anii 7220. Ilizindv 
vna ka aqasta la Floarta tmninţiel loanakie fratele liI 
Nikolae Bodi, fiindv Draroman la tmniriţie, nre le- 
sne av emit Domnt Nikolae Bodi , ales la o Breame 
ka aqeea ^e se rikomise pimitramko Bodi. 

Ian nmi a Beni Nikolae Bodi in' skain , av tri- 
mis nre firatesiv loanakie Draromanil ai^e in laml, 
nentrv nemte bani , mi Ivindvml banii s'av întorşi 
fanoa la sls»ba hi. 

tn anii dentil a Domnief liI Nikolae Bodi, era 
milti neBoe în ţari de oamenii Leamilor nribeagf, ^0 

XLV. 



X854)( 
era ks lUsediil îu ţara Ttrqaski, LinkanI mi alti adv- 
nitsri onbndYÎţl la ţiniul Roman^hl^ a Neamţ^hl 
mi a Sovesil si'l xrineask^i dindile nroBianUrl, ^e 
disni firea lor nVl nvtea gioi bieţiT oamenTi qenrida 
mi Hţik^Ki kim le era boki, mi aqasta era den neas* 
k^sltarea hi Nikolae Bod^i kxboHiril îl sfitYHi si>'! ba- 
ge aiqe in Vhrri nre la razde, nrek'sm ai fbkvt ki^ndv 
era Dimitramko Bodi, mi si» le dea nropiantv, si> nVl 
sloboazi nrin ţanb, Hin> el n'af Brst, 4b mal nre itr- 
mi nv'l mitea skoate den ţari, nini n*av emit efde 
b;sni> Bo>a lor. 

INikolae Bodi» tot ka mi în Domnia dentil îmi ţinea 
hkrvl, nre nime den boKirl ns kredea, i;mea Ivi inkisi; 
la gHfdeaţi» ameami nembrvi nv alegea , niqe limba 
ţiril mtiindv. Tvrqil slobozi ks bohi WI a anvka 
nre "Snil mi nre alţii* nentrv bol de neroţY mi nentrt 
alte XKakvrl den riskoala Moskalilor , mi înkizindily 
ÎI fiqea de nlitea T^rqilor . Ilentrv nime n% srea si» 
se nve, mikar ki asea mi ferman Imniriteskv de 
ertat rremealele tvttror den rbkomirele de atuql* 
Deql Nikolae Bodi ka tn Domnv strein , . mi neutri 
s% între în bohi Tvrqilor, de nime nVl era mili, mi 
mal m^ltv Ramadan HostelnikYl hi îl sfhtam si» nii- 
neaski naribele Ţvrqilor, 31 nv uii'l faki nenrietinl^ 
ki> anol Ţvrqil îl Bor ani^ka oare ki>nd$ in Uarirrad 
mi Ba aBea riiIqaBi». 

In anii 7291, adoile an a Domniei liT Nikolae Bo- 
d%> av Benit Tirqil de ai hat Xotinvl iietatea mi kx 
tot ţinvtil. tntr'aqestam kin^ fiindv Kraivl UlBezwki 
ţn ţara^Tşrqa«|(i» ki Leaiuinskil Domnvl Lemeski^ qe 
MDea,«i>'l ri>diqn Kraiv Lemefikv, mikv Starostea Xa- 
% BoeBodtl KieBiliI^ k% agretorral Tîrit"8hl, ki> 



X855X 
toâtb rilqara Uleedihr kv Moskahl nentri Krbiia 
Lediaski» era, ktm s'av zis ma¥ sys. 

Leattiif a^emria qe era kv IIlBedvl în ţara Ttrqa- 
skl», av inkinat si> dea TYrkihlf qetatea Kameniţa în 
ţara lor, DYmaf si> fie nre bohi lor nentri Krbie, mi 
nomindiae omtl T«r4eait)! s*b marri> si» între în Ka- 
Btieiliţi» 9i> ameaze Itamiţ mi si> ameaze mi KraFv în 
ţara Lemaskv^ mi kt nrilenciv de omtl TirqemtT si> 
marn» mi IDfcediI nren ţara Lemaski» la ţara hi si» 
x%HdvHiski> de Moskal. 

Leamil den ţara lor simţmdv de aenirea TirkvUl 
la Kameniţ'b, ai trimis sol kv kirţt în timninarea Sa« 
raskenvlvl ^e era ki omtile, 8^'l întreabe înde merge 
kv ^qeale omtl , ^ tni 8%*1 dea risnvnsv si nv marri» 
lâ Kameniţi, mi timninxndv solii Lememtl nre Tvrkv 
nre Ilrvt la Ziriranvea, m'av dat solia, întrebindv 
nre Ilamea înde merge kv ati»tea omtl, Ilamea le av 
rbsnnsv k% merge în ţara lor in Kameniţi», dati» de 
Lieamil ^e iera kt Ilamea akolea în oaste. Solii av ri- 
snvnsv ki» în ţara Lemaski este Kraiv karele are de 
rriaiiea KameniţiI mi a toati ţara lor, qe si se intoar'' 
k%y ki n'av ne kivta la Kameniţi» , aaindv el naqe 
amezati» ki tmniraţia, mi Kameniţa de bsni» Boe le 
av dato Tvrqil Leamilor, nv de mvltv. lari» Leamil 
avemtl nribeagi, nektm si» noati» el a înkina Boai Ka- 
meniţa, kv.kare el n'ai niqe o treabi , ^e nive nre 
dînmil sihrtrf nv'l nriimeamte revenosnolita. Ttrkil 
BikZindv avei risnvnsv dela solii Lememtl, s% se in« 
toark%- îaaool, kv neqinste'l era, ne ai Ivat nre Lea- 
niinskil. mi nre Starostea Xaliqeskf, mi Hit birat in 
nemte x6ar% mi tav întorsv la Tirinea, Hiri> kv oastea 
toati» av mirsv Ilamea nre Ilrvt in svs, mi av mirst 



X 336 )( 
de av deskilikat in Xotin, mi s'at âui*bzat hkn>ndv 
nregFKr qetate, ne le av trebitif» vnde iui nmi» astizl 
zideskv mi întireskv , k^ mare skideare ţiril, zik 
ki> mi Benirea Tsrqilor in Xotin, tot kt îndemnarea 
hi Nikolae Bodi» av fostt. 

lire Leaminskil mi nre Starostea Xaliqeskv hA slo- 
bozit Tirqil mal nre Yrm'by mi s'av dvs in ţara lor, 
Kiri Krand IIlBezeskv fiindv în Tirinea îl ţinea Ttrqil 
kt mtlti» keltYHiH» om desmerdat în aaeare, keltvi* 
tor fbn» samiy kit nVl mal nttea gioi Tvrqili hiv 
mirsv karte dela Imnirattl TirkYltl si» se ri»diqe 
den Tirinea $% marn» în ^ari^rad j el n'aY Brtt &% 
mam, anoT av trimis de lai Ivat fbri» bom lil den 
Tirinea mi Tai dvs în l^arirrady ian» mni al Isa, el 
se aniikase de rbsboFS den kasele de înde midea el, 
SI» nt se dea Tvrqilor si'l dtki» la ^ari^rad, qe în- 
kmgHfrindv Tsrqil kasa, ai niBiJit s^l m den ka« 
SI», Min» el av sirit nre o fereastn» kv mnara a m'bni» 
în rloata Ttrqilor, mi an^kindil Ttrqil l'av dts la 
IXarirrad. 

Domntl blarorod mi Bestit , mikar ki» ar ki»dea 

den qinstea sa, Hin» kv inima sa tot i se nare a fi 

nebirsit Amea mi UlBedsl simiţi, se ţinea KraFi ne* 

turtit, verea omtl dela Torki într agartonv si»1 ne- 

kkk Den ţara Lemaski» n%ni» în ţara Ivi, ka Bizi»n* 

huţa merrindi ki rloati» mare , si»'l sliBeaski» 

if tn Kraii nebirvit Ian» Moskahl n'ai nriimit 

HQnick a lUBedvhl, qe aic zis si» mam» niBedtl 

Mia tt kavnomfin» ntteare mi abie skinatkt 

kMmM. ir Ba da kale nrin ţara Lemaski», fiindv 

Moikaltltl nen ţara Lemaski» mi nre Ia qet%ţi-> 

ddaUbed. 



X357X 

niBediil sittl de binele Tirkilil , mal ore irmi» 
ert bvkiros si» skane kim ar nvtea vh se diki la ţa* 
ra sa, mi MV dat kale nren ţara ^nrvreaskii , mi ai 
m^rsv de ni Tai kvnosktt nime !n rloata Ivi, ki ^el 
ve mergea înainte la konaqe» da Beaste ki soseamte 
Kraivly Hirb Hei ne Benea mal nre irmi» la konak el 
mea ki> av trekvt Kraivl înainte, mi amea den ko- 
nak în konak trekmdv nren ţara <S^nrvreaski» nime nv 
Tav kvnoskit» tan» daki» av sosit în ţara Itl îndatb 
av fbkit omtl mi se bitea ki-Moskalif ^e era nren 
qetiţile qe le liase dela inaezf, mi nre ani» mi nre 
iskat, ni»ni» mi el m'ai nvs kanvl. 

Nikolae Bodi» domnindv ai^e in ţan> ki miltene^ 
Bol ţinjr, nlinindv noron^ele tmumţieT, mi mal ma- 
re rrev era Xotinvl , trebvindir salaxorl mi menzilvrl, 
mi alte keltiel! mvlte, mi oamenii den ţan» a^ trekit 
toţi în olatil Tirqeskv în ţinYtsi XotinilvI. 

tn al treile an a^ Domniei lif Nikolae Bodii av 
mirsv omtile Tvrqemtl la Morea, Benit'av noronki» 
tmni>n>teaski> hi Nikolae Bodi de av dat qinvl svte 
de kal de oaste, de nre la bofari mi dela mazili tot 
kal aleml. Illi mernndv Tvrqil alt Ivat Morea mi Be« 
stita qetate Ananole , ki>teBa zile bi>ti>nd'o o af do* 
bandit, mi alte qetiţl av hat kv milti» aBere, nn»- 
dikndv mi robindic tot qe av rbsit 

Aiql am skris nentrt mazilia IvIKo- 
stantin Bodi Domnvl Mvnteneski^. ' 

Ni mtem treaqe ki skrisoarea nentrv mazilia lH 
Kostantin Bodi Brbnkoaanil Domnvl Minteneski qe 
MV Benit dela Tvrql , ki mare «eale'l mi « skrie de 



XM8X 
O fsrtmii ka a^eea ^e my Benit amea fhT% de Maste^ 
flindv akmv d« 37 de ani Domnv avei ţirif, ki fevorl 
însiraţT, kv feate miriCate, iatememt kt atetea mcMnil^ 
kasi fr vmdas'b , ' nre la toate . sauQe aBvţie nesBTS'b^ 
aaindi mi boMu*! mari bitrbDl nre tnkii ni nre 
Kantakszinetaitt, oameni foarte BestiţI alea anre mintie 
kreintine, anime Kostaniin Stolnikil mi fratesiii MiuiI 
Sni>taiMl, nre a^emtl doi iml lisa toate trebile Dom- 
niei dii fbarte ki bsn kimnit av mirsi^ S6 ani, mi 
aBea mare «inste tad draroste la Domnv. 

Dui» qe s'av rbdikat fbqoril lil Kostantin Bodt» 
ErinkoBanYl mi k% gineHl, av înqenil a fr«ie milte 
amest^kiitirl mi hkrtrl nenliJcite într'anemtl boieri, 
batgiokorindiX karele ni le av nottt sirferi îndelmrv, 
^e den kredinvoml qe'l ^ra DoBoniliI Mmteneakt, 
dm datoria smgelvl qe era tot de in neam, mi 
den kredipqdml adeairaţl nre lesne s*av skimbat îo* 
tri Bnumnioilie, karil den zi în zi ^erka nrilearv, kim 
uii în qe kin s'ar nltea mintii de a^el Domnv a Ion 

nre aneea sreame era Mixai fiodi mazil dvm a doa 
Domnie în ţ^rirrad, mde mi el inki kit Mtea Im» 
ta ki nenrietenie nentn Kostantin BrinkoBanll Dom- 
nii Atşnteneski , nentrl milte strimbitiiţl , mi jn>rl 
qe'l fiJLise kim s at zis mal sis, nirindil ki> Uixal 
Bodi Domnii de MoldoBS este xain mi aa si fira la 
Moskall ki toati kasa lil, mi alte amestekitvrl neni- 
mirate, kmdv era Mixai Bodi ki a doa Domnie în 
ţan, ka si'l mazileiski mi nre o narle îl kleaeti, nre 
alti narte Birsa bani nenimiraţl nmi av mi mazilit 
nrie Mixai Bodi, mikar ki'l era nrietin lil Mixai Bo« 
dl Aii Oamea Bezinvl ne era atingea, ne aizindv ati* 
ta ivyr%f ki'l xăin mi sa si fsn la Mbskall, mi a^ 



X3S9X 
întorsv nrietemvnl in Yrgie, krezindv nira minqinoa'* 
SI, av trimis oaste den Tirinea jmi hi ridikat nre Mi- 
xai Bodi> den «ka^nil Domniei mi Tai d^s în Uaii* 
rrady inkizi>nd«l in Edikvla k¥ toafei» kasa 1^, anol 
emindv den Edikvla , tot nil lua Domnii M^ntene- 
ski si> se odixneask^ mazil kvm era, qe kt m^Ite nirl 
îl adiogea, &%'! faki» strrHfn mi den ll,arirrad, inki» 
mi bani ai dat tnor Eniqerl si'l omoare noantea in« 
de l^ar da mina, kare aqeastea toate smrvr Mixai 
Bodi ne sntnea. 

Dxni» Benirea Moskalilor, aflat'av Breame mi Mixaf 
Bodi» la noarti a niri» nre Kostantin Bodv Domn^ 
MtnteneskY ki» kv mtirea Ui av Benit Moskalil , mi 
el HIV kemat de at strikat qetatea Briila, mi el le aS 
riitit zaxarea mi a^ele, nrdctm Ba &!> fsn> Ia NeamţI, 
karele toate era admirate ki>te ai zis Mixai Bodi. 
Ian» attnql strîki>ndv navea Tvrqil ki Beneţianil mi 
riktindYse de oaste, «ra btktros Beziml st> nrinzi^ 
nre Domntl Mtnteneskv la mina lor si'l mazileaski», 
nt temindYse ki nVI Bor nttea nrinde mi se* Ba dv- 
ne la NeamţI, îl lisa. Ian ore a^ea Breame fiiYÎdv Aii 
Ilamea Beziri^, om foarte k-r ktmirbt, mi qerka trre*^ 
Utjnderea zorbâlele, mi tot îl omorea, kare Bezinhi a^ 
n>mas de minxne la Tml, kit se kttremtra loţt lla<- 
mii, mi tot rbsiritil de dmsiil. de morţi qe finea. 
Atvnql ai kemat Bezirnd nre Mixai Bodi mi Fax in« 
trebat nvteaBa în Br*vn feliv si faki ori kv oaste, ori 
ki alţi mixdokv si nrinzi nre BnnkoBanvl Domnvl 
Mvnteneskv. 

Mixai Bodv ai noftit si'I mal dea neua Breame 
nmi Ba qerka hkrsi, mi atvnnea ir na da risnvnsi ^ 
mi tifliindi Mixai Bodi ki Kaimtakxzinemtil tnkil ane- 



X360X 
Ui Domnv s'av riqit mi demrUt de dinsil , av rb- 
nezit în ţara Mfnteneaski» nre m kredinqos al s%i kv 
skriaorl la Mixai Snxtaml, ari>tiiidv'l tot likrsl, nre- 
kim mazilia Domnihl lor este rata, nimal den ţar^ 
si> nv se faki> Br'o sminteali, s% n% fvra, s'ai &% nv 
se fakii Bre o zorba , mi noate si nVl dea boerimea 
mi slvxdtorimeay mi si> fvn» toţî kx d'bns'sl, qe aqe» 
stea toate Mixai Sn^tanvl le av Itat asvnra hi, nvmaK 
ferman de mazilie si»'l sie, Kiri> desnre altele el Ba da 
sami>y mi sai anxkat nre kanvl Isl kt gFvnmintv, 
ksm Ba Beni Domnii lor la mi>ntle tmnratxlxl fi»n» 
de BOHi Ivi. 

Biindv aqestY risntnsY la Mixai Bodi indatii av 
mi>rsv la Bezinvl, mi s'av anvkat kt niqe o zorba nv 
se Ba faqe, qe la mi»nile Ivi Ba Beni Domnii Mmte- 
neski kv toati» kasa hi mi ki toati» aBvţia hi. 

Bezinvl daki înţelease amea, se imnls de bikirie^ 
qe tot nv s'av înkrezvt kv ati»ta , qe av sis hi Mixai 
Bodii si>'l fak'h zanis la mma hi kvm se bb nvtea Iva 
Domnvl Mvnteneskt den skavnvl Ivi, mii Bor advqe 
raazil la mi»na tmninţiel, un» de s'ar îotUQola in- 
tr*allv fekv si» skane Domnvl Mvnteneski, Kostantin 
Bodi» BnnkoBanvl , si dea sami Mixai Bodm la tm- 
miTxţiey de kare Ivkrv lav kiatat hi Mixai Bod% a 
bqe mizaais. 

De mirat Ivkrv este la kit s'av buat BfizalBodi 
mi m'av nvs Biata la miadok, Mtii qe ait>niseamte za« 
Bistia, kvm MHh Breame nenrietenvl de'ml isnn»Beamte 
trebde Ivi, ki> aqeastea toate de nv s'ar fi akolisit 
Kostantin Bodi EnoikoBanvl Doomvl Mvnteneskv de 
Mim Bodv, nv s'ar fi £bkvt niqe Mixai Bodi nruK- 

it «avara Ivi Kostantin Bodi» BnnkoBanvl, nvmal 



XSfilx 

ai«iea s'av nlinit kvn»ntvl nrorokvUl tnde zi^e i Si** 
nat'av rroaai» mi ai kizvt înti^'insa. Ki» «feale qe ri- 
tea Domnul MvnteDeski- Îs! Mixai Bodi>y toate as^ni^a 
Ui HiY Benity inkt» mi mal ks as%nt*^4 

. Bezinvl adeBerindv Itkrsl, ksm nitna ni se Ba nir* 
ne imnotriBa noronqit fmii%ri>temtl nentfi Domnvl 
Minteneskv, qel Bor da de'l Bor adMe Ia tmnit*a1jiey 
îndafb av riaezit nre in kvh tmiiirateskt anime Mi« 
stafa Ara ^ ) ki niţintel oameni , mi ki doai shgT a 
lil Mixai Bodi>9 in nortv Tirveski imbi^^kaţr, ki fef- 
man de mazilie , mi ki altS firman la bo»ari ini la 
toati» ţara, si'l dea de rrimazfy k% anol toat% ţafa loi* 
sintfi sabie Bor da, mi adoa zi dvni> avei An*i ai nor-» 
nit nre Imrixorvl tmnxratllil, mi foarte ki mare tal- 
ni», ki>t nime în ţ^arirrad n*ai mtiit mde merrS. 

Kostantin Bodi ^n»nkoBanvl nemtiindi nemik de 
ma ka adastă s% se m>nA.'hy nimal ne av sosit Ara 
tmin>n»te8ki , Mierkirl tnaintea Ilamtilor, mi at de« 
ski»lekat ia kirţile domnemtl, îndati» întrindt în kasi» 
nrinzi»ndv toate iwile , av skos fermaml de mazilie 
mi l'ai^etit, mi afi în^enit a bate nre koniil den 
kasi» ta toate nirţile , mi ai skoate den kasi afarb. 
Atmvea zik si» fie strirat Kostantin Bodi nre ferea- 
stn»: Slimitorl, sliMdtorl, înde sinteţT? ni mi lisaţi | 

qe nemik n'ai isnriBit, ki Tif«til nrinsease norţite^ 
mi av nevetliit toate kimirile mi toate be«iivrile' 
Boiaril nre la razde fiindv, daki ai nrinsi de Beastej 
toţi s'av snilmintat. 



* } KareU al fostf Saraskernf la Xotîn Bfe f rmii. 

XLVI. 



X360X 
Ui Domnv s*ai rivit mi deirbrUt de dinsil , av n»- 
nezit in ţara Mfnteneask^ nre m krecfin^os al sii kv 
skriaorl la Mixai Sni^tanvli ari>tindy'l tot likril, nre- 
kvm mazilia DomnilvI lor este rata, nimal den ţanb 
si> nv se fakii Br'o sminteali, si> ni fn*%y s'av 8i> oy 
se fakii Bre o zorba , mi noate si nVl dea boerimea 
mi slvxdtorimeii, mi 5% fvn» toţî kv dinsil, qe aqe» 
stea toate Mixai Sntanvl le at Itat asvnra hi, nimal 
ferman de mazilie si»'l sie, Hiri desnre altele el Ba da 
sami>| mi s'aS anikat nre kanvl liI kx gFvnmutY, 
ktm Ba Beni Domnxl lor la minxle tmnratxlxl £bn» 
de BOHi Ixl. 

Biindv avestv nsntnsv la Mixai Bodi indatii av 
mirsY la Bezinvl, mi s'av anxkat ki nive o zorba n¥ 
se Ba faqe, qe la mmxle Ivi Ba Beni Domnxl Minte* 
neski kv toati kasa lil mi kv toati» aavţia 1x1. 

Bezinvl daki» înţelease amea, se imnlv de bvkvrie^ 
qe tot nv s'ai^ inkrezvt kv atita , qe av xis Ixl Mixai 
Bodi> sii'l fakib zanis la miina 1x1 kvm se sa nvtea Iva 
Domnxl Mxnteneskt den skaxnxl Ivi, mii Bor advqe 
mazil la m'bna tmmrxţiel, un» de s'ar inftMnnla în- 
tr'altv felii s% skane Domnxl Mvnteneskv, Kostantin 
Bod% BrfcnkoBanvl / s% dea sami Mixai Bodm la tm- 
nirxţie, de kare Ixkrx miv kivtat Ivi Mixai Bod% a 
bqe mi.zaais. 

De mirat Ixkrx este la k'bt s'av birat Mixai Bod% 
mi m'av nvs Biata la miBclok| Mti qe aroniseamte za- 
Bistia, kxm ^fli> Breame nenrietenxl de'flul isnn»Beamte 
trebile Ixl , k% aqeastea toate de nx s'ar fi akolisit 
Kostantin Bodi> BrioikoBanxl Domnxl Mvnteneskv de 
Mixai Bodi, nx s'ar fi fiJixt niqe Mixai Bodi> arbia- 
mâDii asxnra Ui Kostantin Bod^ BnnkOBanxl^ nxmal 



X3fitx 

aiiiea s'ay nlinit kvBintvl nrorokiUl rade zi^e : 8%^ 
nat'av rroani» mi av kizYt înti'^insa. Ki> «feale qe ri- 
tea Domnul MvnteDeski- lt\ Mixai Bodi>y toate as^nra 
1^1 HiY Benity inki> mi maf ki asYot*^^ 

Bezînvl adeserindv Itkrsl, kim nitna nv se M nir- 
ne imnotriBa noron^it fEnii%ri>temtI neutri Domnvl 
Mvnteneskv, qe'l Bor da de'l Bor adt«ie Ia ltnnit*a1jiey 
îndată av riaezit nre in An» tmninteskv anYme Mv- 
stafa Ara ^ ) kx niţintef oameni , mi kv doai) shg! a 
IyI Mixai Bodi, în nortv TYr^ieskv îmbi^^kaţr, ki fer* 
man de mazilie , mi ki alţi fc rman la bo»ari ini la 
toati» ţara, si'l dea de rrvmazf, k% anol toati ţara lor 
sKotv sabie Bor da, mi adoa zi dvni> a^el An*i av nor-« 
nit nre Imrixorvl tmuiratllifi mi foarte ki mare tal<<' 
ni», kit nime în ţ^arirrad n'av mtivt vnde merrS^ 

Kostantin Bodi»J|ţrbnkoBanvl nemtitndf nemik de 
ma ka aqaata s% se nisaak%) nimal qe av sosit Ara 
tmniriteskv, Mierkvrl tnaintea namtilor, mi ai de« 
skilekat ia ksrţile domnemtr, indati întri>nd« în kasi» 
nrinzi>ndv toate imile , av skds fermand de mazilie 
mi Tav qetit, mi av înqenitt a bate nre koniil den 
kas% în toate nirţile , mi al skoate den kas% afarlb. 
Atingea zik s% fie strirat Kostantin Bodi nre ferea- 
stra : Slimitorl, slvnatorl, vnde sinteţT? ni ml» lisaţi | 
qe nemik n'a% isnriBit, ki Tirvil nrinsease norţile^ 
mi av neqetliit toate kimirile mi toate beqivrile' 
Eoiaril nre la razde fiindv, daki ai nrinsi de Beastej 
toţi s*av snilmintat. 



* } Karele av fostr SaraskerHf la Xotin nte itm-U. 

XLVI. 



)(362X 

T^ikil dtni ne ăY nrinsf norţile kirrţil mi at 
neqethit kimirile mi be^nfrile, av trimis de af ke- 
mat ore bofari la k^rte, mi le av ^etit fermanvl tm- 
Dir'bteskY. Bofaril inţelerindv noronka tiiinirbteaski> 
toţi s'aY nlekat noronqil ^e skria în fermao^ tari ure 
DomDY Tai Ivat botaril in kizimie, kvm Ba sta, n^ Ba 
fvgi nekiiitrl, hu*i> nazi tot sta îmnregFbT. Adoa zi av 
sosit in BYkvremtl mi Imrixorvl tmniratvlvL 

Mare Hceale era a nrisi qinesa atitavea, ^n Domnv 
Bestit ka a^ela îmbitrinit în Domnie, boaqete mi ti- 
nete de feate mi de nororile hi , ki> nre toţi lav 
stri>nsv ks mare nazi mi rroazi» la sn lok, mi nre 
feqorl mi nre gineri^ mi nemik zibosindi, ^e tot în* 
rrabi Tai n>tit si'l norneaski> mal kifrindy. 

At^nqea tmniriţia gp^r^indi Domnia ţ^ril Myii- 
tenemtl hi Mixai Bodi, kare, mi oamenii hi era tri- 
mimi kv Imrixoril kv kirţi nre la o sami -de boHirI 
în ţara M^nteneaski; qe n'ax înrid)iit boHiril Mitnte- 
nemtl hkrvl aqela , mal ales Kantak^zînemtil, ne s'av 
agHfnsY kv Imrixortl mi ax ridikat Domnv nov nre 
Ştefan Snitarn^l , fe^or^il hi Kostantin Kaotak^zino 
Stolnikid y mi indati» l'af d^ss k^ alaii la kiirţile dom* 
nemtl; mi mizmdt în sKa^nil domneskt a$ dat den 
nYmqly mi în dobe, în sYrle, dvai» obiqend domneskv, 
mi toati» boerimea ai senit de i s'ai înkinat mi s'av 
adunat sirvtindVl mina, mi skidindssa Domnul qel 
no* den skaîn , a* mirsi în kasi» -«nde era Bi»rtsi»Y 
Kostantin Bodi> BrinkoBanisl de tai şirvtat mina. 
O qe sirxtare ks qn^di» mi kî lakriml ! kindv shra 
se domneamte în ska^nisl Domniei stininiihl st>X k« 
înmxKqHJiie ka aqasta, skoţindVl uts nvmal den Dom- 
nie, qe mi den ţari, den momiile hi. 



)(383)( 

AUn^ea *kv mvlte lakriml Kostantin Bodi Brin- 
koBansl aY mvstrat nre Birssii Ştefan Bodi , kvm 
l'af înmelat, de uiy Isat qiDstea mi Domnia, qela ne 
era în qinste mi în boerie la dmstl. 

Xal Urne fi>n> saţif , k'Sm nv se nvtgi^i îndestvla 
Kantakvzinemtil kv ati>ta ^linste ne asea la aqestt 
Domnvy mi k% aseare nesni^si, mi'l Biklenirb, mi'I 
l%arh . Domnia ! Dari» mi Domnii k% qine Bor nvtea 
SI se înkreaziy kmdi îl Bikieoesks neamil lor? Ade- 
Biirat ki Bri>HmiamiI omvhY, vel den kasa Ui sintv. 
Âflat'aY mi aBiţie mvlti» fin» sami bani mi odoari», 
mi rbtindTue Tav nornit a zi den Bik^remtl kv 
toatb kasa hi, kv feqoril mi k^ ginerii hi. 

Ian» kiindv emia den Btkvremtl, tot norodvl k% 
mik kv majre likrima mi nliingea dYni> avei Domnf 
ka dYni^n tati>y fiind v în mare bimvr ţara lor în 
27 ani ^e ai domnit el, nlini era a^ea ţari» de oa- 
meni kt xrani> mi kii aronisitii, nrekvm se nomenea- 
mtie kift ai foşti mi la noi în ţan> în zilele IyI Basi- 
lie Bodi». 

Daki» ai dss nre Kostantin Bodi Bn>nkoBantl în 
I^arirrady Tai înkis în Edikida kii toatikasa IyI, iari> 
kasele lH ne asea în Unrirrad, le af skos Tsrqil la 
Bi>nzarey mi ktm a) sosit, îndati» ai Benit oameni tm- 
nirbtemtl mi mi skris toati» aBKţia , mi o ai Ivat 
nre isama tmniriţiel , bani, mi odoarb, mi xaine m 
alte Ivkn^rl skvmne ; ne xainele mi alte Ivkrvrl le at dat 
nren ti>rri de le ai Bind^t, kit se îmnhse IJarirradvl de 
xainele lor, mi de kssYtvrile «teale kt sîrmi>, kare mi 
nre. axne ai agivnst de le Bindea Ttr^il. Iari> nre 
diinsid siiraktl Tai nts la mtnki ka si'ml snve aBt- 
ţia ne mal are, mi ai anis tot ne ai aBtt , kii aaea 



X3tf4X 

bani la Bimţie iui la Neamţl, ini'l fbqea %i\% s% triiiiiţ<b 
sii'iul adski bauii de akolo , ^le a«ieea nv 8*at aitit 
fave; Hiralţl bani ^'âi aBYt, laf dai, k%t se mira mi 
Tsrqil de atita aBiţie , mi tot Tat mi^n^t kn nesi- 
ferite mvnm mi kasnei de dvni» Ilaratl mn^b în zioa 
de Sinti-Mirie mare , k% den ţara Mvnteneask^ tot 
îl adi>ogea kv nxrb» nini» hiv mmkat kanil. 

larb atinvl lai skos la Disanvl fmni»ratllil k% 
tis natrv fevorl al Ivi, mi mistrindvl kv kiBxntYl tm- 
ni*ratvUî, fbki»ndsl xain , indati» ai nis de ai t&Hit 
kanetele feiorilor Înaintea titi^nesiii , Hir% vnil den 
feqoril Ui Vkivndi nerirea fraţilorv'ml , av foşti n* 
kindi k'b ae sa tar^i f ve Tai înfrintat tati^-bi kt 
kvBi>ntsl| zik'kndVl : Mal bine s% moarii in kage kre- 
mineaski», de ki>t s% sefaki» niran Tarki. Illi dim 
nerirea (eforilor hi, tiHitaiai mi hi kanuL SKealnikm 
nriaire , mi nenoaestiti» irgie ! 4e inim% imoietritl» 
ar fi fo&ti a^eea si> nv nKnrii attn^? Ian trsnvrile 
lor le ai arinkal }n mare. 

nrifiiţl akmv mal marii ţirilor, mi ^el ve ati>nii* 
niţi neste mvlţiml, qe aronîseamte l^komia vea neste 
misvri», mi Bolniqia qe nofteaki, mi se tindi s%sv- 
n-se nre toţi imnregivraţil s-bl ? Illi nv te noţi odixni 
kv qeale ne s%nti dirente ale tale date dela Dvmne*» 
zei, qe ael si» «vnil, mi s% anuql qeale streine? 
nreklm mi aqesti Domni Kostantin Br%nkoiantl s'b-* 
rakal, de nvrvrea se silia si» svnve nre Domnii den 
Moldoea, si'l 6e svnti askvltare , adeki» qe ar' nofti 
prl de bine ori de ri>i, s% ns'l hisi den km>nt He 
ki rrei noate s% se faki aqasU asindi am-bndol 
aqemtl Domni ţi>rl osxbite , mi stbaiinifea lor de a 

ma. He mal bine'l ^ine*ml ale sale şi» jnoask^ ! 



)(386X 
k% de'ţl ini nare mal slabv nenrietenifl ti>f de kit 
tene, mi fibkuidY'X stnbmb^tate k% ni^tearea aBeril ta- 
le, sînnr Dvmnezev se vsDe agivton% amelvl mal 
alab imnolrisa banilor tiJf , mi te swni> kindv nt te 
rindemtl, mi kindv sokotemtl ki» te Bel odixni 
nre aaerile tale, atvnqea le n>si>neamte mi le di io 
muiile altora , nrek^m mi kasa hi Kostantin Bod'b 
BrinkoBantly ka o nemiki», mi de o dati s'av sti^nsv» 
aniki>ndv striiinil aaerile lU. 

Xal htee, kvm se înmali» oamenii , mi nv se not 
satira de drarostea ta, mi la ^e sfbrmit îladY«iIy nre 
^eHi qe Yrmeăn» BoiI tale! Ki( adeairat, fsm mi tm« 
br^ Bisvrl mi nirerl este minstea ta. 

Ste£in Kantakszino Domnul MsnleneskY, 6%n% ne- 
rirea BrbnkoBaovhl, el kvgeta ki se Ba odixni> mi Ba 
riminea Domni neskimbat în mtiţi ani, ^e nlata hi 
Dimnezev nv l'air inrbdvit, ki> aldoile an lai Benit 
mi hi mazilia , mi dxkindi'l în (ţarirrad, ai mirsi 
ini Utisii biti'inYl Kostantin Kantakszino Stolnikal 
kv dinsily mi kvm ai sosit tat omorât Tsrqil kx rroas- 
niki> moarte , mi nre tati» , mi nre feqor nre Stefiin 
Bodi, uii SYrrvmat, miamea ai nKtit mi el moartea 
hi Kostantin Bodi Brbnkosanil. Ks ne misYrb ai 
misirat li s'ai mi>SYrat mi Idr. 

Bedeţl ai^e gHrdekati» a eaBe mi de sîrri dela 
Damnezei ! n^ziţiai» «el aiklenl mi t%1 y k% gHrdeţil 
hi Dimnezei nv aa trem nive nre mil. 

lank di3ni> ne ai omon>t Ttrqil nri Ştefan Bodi>, 
at trimis aive in ţari la noi mi ai liat nre Nikolae 
Bodi» ki toati kasa hi ud l'ai dtai Domni in ţara 
MinCeneaski, Hun> ai^e tn lokil hi Nikolae Bodi, ai 
Benit Domni Mixai Bodi, ka a treia Domnie* 



X366)( 

Nikolae Bodi» isnriBindVmX likrd B%iy ka n mar- 
n> Domni în ţara Mi^nteneaski , av skos mari rrev^ 
th\l nre ţan» mi nre boHirI, nre la ţinitirl ki svme 
mari,, neste iistinţa oamenilor, mi av li^at mvlţr bani, 
şimele a^eale de nlin, kt mare sîrrsHili> k^ zaimiX în- 
kizindv ore boiarX, lav fi>kvt de ai istoBit toţi ba- 
nil| anol hiv sosit mi skimbarea Domniei^ de s'att mv* 
tat.în ţara Mfnteneaşkii. 

Boiaril daki» av înţxles de Benirea Ivi Mizai Bodi»^ 
toţi s*av bskvraty dar mi Nikolae Bodi» întrv ai^asti» 
Domnie mvltv era mai bludv de ki»t în Domnia 
dentkl; larb . merruidv in. ţara Mvnteneaski Nikolae 
Bodii, kvm av domnit într'aqea ţan», am l%sat s*b skrie 
Mvnteanily Hirb noi ne întoarqem la J$kr9pile ţi>ri>I 
noastre. 

Mixai fiod-b, .îmbn>k9»ndv kiitan de Domnie, n'at 
zibiBit în Uarirradi ne în menzil tmn%ri>teskv Tav 
nornity nvmal kv shgile sale, iirb Doamni» av senit, 
fiindv UkrYrile tYrbirate între Tvrql mi între Neamţl, 
riitindvse de oaste. 

K\n 21. 

Domnia a treia a Ivi MixalBodii. 

tn aml 7224 , skimbindvse Nikolae 'Bod-b den 
Domnia Moldosel în ţara Mvnteneaskii^ senit'ai Mîxal 
Bodi» Domnv ţiril, mi av intrat în lami în 24 zile a 
hi FeBr. în DVminika bn>nziL dbntr'a^estv an ritin- 
dise TYrqil de oaste si> stea îmnotrJBa Neamţilor la 
Belirrad, kvm av Benit Mixai Bodi în skavnvl Dom- 



X'3«7)( 
niel, îndatii Mit Benit noroDki de air dat trei sste de 
kaldenţarb nentrs treaba oiutil, mî fkkindî nsbot* 
T^rqil k« NeamţîK , a* Ivat Neamţi! Belirradtl dela 
Twqî, cetate Beake den Kriia îînr«reaskT> . Lifat'a* 
Neamţil attnqea juî ţara M<iiteoeaskii n%n în Ol ti, 
mi ano! s'ai îmnikat NeamţiI kn T^rqiL 

tntr'aqesti an av IbstY timnS ri>v ks nbqeaH, kit 
nime n'ai an^kat alti» dati) si» fie fostY auiea, ki> ni- 
qe la SmtY Feorrie nt era înserzit nive kimnd ni- 
ne kodrvl | mi av fbstf jski>deare in bîI mî în toati> 
roadă. 

Dikolae Bodi» domnind^ în ţara Mxnt^neaski, ma- 
re Birsitorii de sînge s'av aritat în boHiril aveiV ţirl, 
kit mi nre \ntim Mitrooolitvl, nentrs ne Vai înfrun- 
tat k% k^B'bntYl nentrs tinnia IyY, Tav omorbt, nYse 
mtie k^ ne fekv de moarte, a kiriHi tin>niy nesife- 
rindi boHiril , ai advs oaste NeamţI mi kitane den 
ţara IJ^nrSreaski» , mi fiindS Mmteanil toţr la vn k1^. 
Bi^ntliy a¥ dat lire Nikolae Bodi» : în tni>nile Neamţilor 
k\ toati kasa Isl, mi Tai dis m ţara SnrYreaski>, xn>- 
kiiţ mi nridat de tot .<ie av aBit. 

Iari> mal nainte de.aqiea zarfii, av trimis Bezirnd 
în ţara Mvnteneaskl), de av Ivat nre Mixai Kantak'itzi- 
no Sni>tarHd, mi iire Dtdeskiil SirbtarHd, mi kvm hiIt 
dfs la Bezir»!, îndati le av tiHit kanetele. Trimis*av 
BezirHfl mi aiqe» îa ţari la Mixai Bodi , de av Ivat 
i^re Lxnxl Koslakie Bornikil^ mi kvm l'ai^ dvs la Be- 
zirH^l , nemiki> nv lav mal întrebat , qe îndată Mii 
tiMit kanvL Aneastea s'av fi>kxt, kindv mergea Be- 
zirwl kx oaste îmootriBa Neamţilor la Belirrad , Mirb 
qe Bini» Hir £ dat Lxaxlvl nv 8e lutie, nvmâ! tot de 
Mikolae Bodi> miv fostv nerirea. 



X368X 

nentr^ Katane ne at senil asinra 
li(l Mixai Bodi>. 

D^ni» ^e ai Ivat NeamţiI ore Nikolae Bodi» den 
ţara Mvnteneaski» kim a'af nomenit mal sys, denrin* 
zindvse în ncak^irl NearoţiT mi Kiitanele, ai învenit a 
trea^e mi aiqe in' ţari kv înBiţitvra ^n%l Feniral 
^e era in Bramei , mi întiT in sat in okni> av losit 
f i>n» de aeasle, mi ai l«at nre 3 T«rql nerisţitor! ve 
era akolo BeniţT si inkarqe sare ; mi mal nre trmi 
g'av mal inrlotit Kitanele mi ai Benit de ai loait în 
Roman, mi ai hat Hin>ml nre nemte Tvrqf , mi dv- 
kmdi'! în Braraei îl înkina Feniranvlvr, mi riskvro- 
nirmdvse Tirqil kv bani îf slobozia Tenirarivl, mi 
amea kv dobmda dela Tvrql denrinzmdvse aqel Fe- 
niral kv tilxaril sif, mare zarBi s'ai aţi.ţat in ţan>, 
înmvlţindvse tiUaril Ivi, ori kv mtirea Fenirara^Ivr, 
ori kv mtirea melor mal maţi a Ivi. Kvm era Feni- 
rarHd de ateii , ai inqenvt a nrada nre svnti mvn- 
te ministirile mi kasele boeremtl, fbkindi nrilencii 
kv Tvrqil, ka de le ar Beni ar o skirbi dela mal ma- 
rii lvl| si> se minlvnisk!» tot kv Tvrqil^ anvme ki el 
vnde mtii Tvrql mal nre anroane akolo agFvnri nen- 
trv s% dobindeask!», ki el kv oastea la Belirrad n'ai 
foşti si f^iki dobindi dela Tvrql. Illi aiindi vn ki- 
nitan de Kitane, anvme Frenţf, ai întrat in mm^ti* 
re în Kamin, Vnde era be»enit% ţara mi boiaril de 
nre akolo de rriaKea Hitanelor, Bi>n>ndi k% nradi» 
mi Hsikveski, mi nre Tvrql îl robeaki. 

Frenţi Kinitanvl, nvmal kv 20 de oameni ai ae- 
nit în Kamin« de karil ar fi nvtvt o ţarb de oameni si 



X3fl9)( 

se aiiere n nil lase si intre in mmrbstirey ^e kv toi,îT 
Văi Driimit mi i s'aY inkinat, fiindv akolo Basilie Mai- 
ril, isBoditon^l acestor 2;af se , se fbkYri toţT la tn 
kiBintv, îmnlindise de nndvrl reale asinra hi Mixaf 
Bodi». Mvlte sokotindf de sene Basilie Pairii, si> se 
rbdiiie Domnir de Neanil,r, indemniindVl mi alţif de no- 
trişa hf la minte demerţr. 

Mers'aY în Bramev Basilie Havrei la Fenirarivl de 
Neamţf, de Vn hk%t Trof , mi fi>kindYse ma k« Ka- 
tanele, MoldoBeanil noştri kn mari kv miqf, nri>da, HCb- 
kvHt %nH ore altil, ministirile nre sisntv mvnte, ka- 
sele boeremtl mi He^mX nvtea, nre kiţl ni se înkina 
lor 81» ţie ki dînmil^ ţinea drvmvrile, kolnivile, mxn«^ 
ka, strika mi xrbkiHi, nrekim este n^raBil Moldosea- 
nilorlaBreml ka aqealea, de mi era oameni ka aqeia 
temmdise si ni kazi la nriraeHtdie maV nre lrmi>, 
kim s'av mi nrilexdt j ni nitea xilidii de iieMilalţl 
si> akane den naintea lor , ne de neBoe nimaY s-h fie 
ki dmmir. Ilini în Sireti mi n%m> in MilkoB, tot 
de aiiea breasH era, înrlotindise mi îmilţindise den 
toate nirţile ^ine kim nitea. 

Era mi m Miron qe av fostS mi SirdarfS ki m 
ziaatn al sit , om firi» inaiţitiri», mmdri, simiţv^ 
ki Dimele hi Beliqko, nişditîs'aS mi anemtia Ia leata 
Katânelor. De^l Miron ai sKtiilK are Frenţx Kţnita* 
nvl de Kataoei de at ni^rsv den Kamin mi oi îw 
Irat în cetatea Netmţiht^ {kţ n^dencde ki» Bor ţinea 
ueLatea INteamţllăl k^ ţrrt^tnfe d^n nri'gmf kwm ai 
ţinit I.>eiiuif ni W'^ • ^ wn iiM. ha Sobfrţkia 

Krana Lrme^^ JH^Mcoinirif 

U 111 itarif ^^L ^cT.iteâ de 





)( 370 )( 
de b^kate, el se ţfaieâ biruitori, kă ktm ar fi dobân- 
dit ţara MoldoBel nini» în Sireti, ( ka uii NeamţiY ţa* 
ra Mvnteneask'b tvh%i% înrOhYy) ^e doi Domni întro 
ţari> nv not fi. 

Aqemtia den Neamţ v kivta Breame si Bie si hi 
nre Mixai Bodi> den skaYn, ka nre Nikblae Bod-b den 
ţara Mtnteneaski». 

Mixai Bodi nentrf a^asti tvrbvrare, se nizia de 
nrimencdie, mi av întrat în mi>ni>stire înqetiţve^ -sn- 
de niqe akolo nVl nstea ţinea Breamea si mie, k%^ 
noskindv nre slYHdtoril sil îndoiţi mal misltv sti* 
rsindsle inimile snre nenrietenl de kit snre dins^ 
si'l ritSMtski ka nre %n Domnv , ki toţi kiYta s% 
Bâzi nre Katane kxm sosiskv în lami, si li se mi inkine» 
BestindYşe Bilfa Neamţilor de isbmdi as^nra Tsrqi* 
lor atxuqea uii la Belirrad. 

Mixai Bodi are de o narte se nizia de nrime»S;- 
die, nre alti narte trimitea oameni de al sil kx kirţi 
nre la mazili, mi nre la alţi oameni de nreste SireţVj 
fiindxl mili de ţan , si nx stea kx Katanele, qe sţ 
fsri den naintea lor, sax si stea kx toţi şi nrinzii 
nre Kitane, sax sVl roneaski, ki nxtearea tmniri- 
ţiel este mare , mi Ba trimite titarl » mi nre toţi îl 
Bor ha în rgbifj Miri el nek?m s> înţileari, qe în- 
ki mal simeţt era , mi aniska nre aqeia qe le dxqea 
kirţile mi'l ninea'^la înkisoare., dmdii-I în minKle 
Kitanelor de'l nedensea kxm eramal rix, mi'l fiqea 
nirinl kiql ţin k« Tisrqil, mi nx se înkini kx toa« 
ti ţara la NeamţI . . 

Adxs'at Mixai Bodi Imn oastea. sa mi ouitl strei- 
ne, kitefia stearxrl de LinkanI dela Ilamea de Xotin, 



X 371 )( 
iui 200 de Ti>tar! , mi 700 de Kazaql Zanoronceanl 
dela Xan^I, aiqe în lauir/ si'l trimiţi» asvnra Katane- 
lor neste SiretS la Neamt^^MaKauiin, ie nentnf 
si> DV striqe ţara kn oiutl streine , n^ hiy trimisi 
amtentuidi ka si» se timaaski simeţia lor» avzindi 
de ouiU ne ai adfs Mixai Bodi, mi se Bor dvqe 
Katanele den ki^tr^Y ai Benit, lisiudv lok^l de b^ni 
BOHi lor. larii el, mi Katanele, mi lemtl de ţari» mal 
tare se înt^ineka, kv orbiqHfnea tiriniel lor, ni^e 
k^m sokotindv la qe Ie Ba Beni hkr^l nre irmi: 
Maitrsl kv qata hi în KaminY, Fari Miron ks xiastrv si>y 
Beliqko în Neamţv. Ki tiraniil moare si an^qe qea- 
le streine, Hir Domnvl într;^ bonitate desxBirmit si> 
anere ale sale, n^ne neBoinţi, nrek^m mi Mixai Bo*» 
dl» fiind^'l mili de ţari, amtenta întoarqerea dentr^ 
rbYtiţile lor, kvm s'ai zis mal si(s, qe el niqe kemaţi 
a avzi, niqe trami a simţi ns s'av nlekat. 

Mixai Bodi oastea qea streini» , LinkanI, Tătari 
mi Kazaql neBri»ndv si'l trimiţi assnra Katanelor, nv 
Kii ţinit Imri» sene, qe Hif lisat de s'af întorsY qi« 
ne den kitro Benise, mi av rimas nsmal kt sh^cito- 
ril sil, mi trimiţmdv nentrs limba snre NeamţI, ai 
adts limbi nre tn feqor a Ktzil kt m kvmnat a hi, 
mi mtstrindtl Mixai Bodi ka tn Domni, uii dat la 
nazi la ministirea Sokola, nini îl Ba slobozit 



Aiql se sfîrmeski foile manvskristhl nostrt qehi ' 
original, kt tote ki istoria irmezi mal denarte, nre- 
ktrai se note înţelege nr^-lesne din înstmi kvrstl sti- 
hltl. Noi snenmv ki qerqetirile tlteriore ne Bori 



X362X 

T^rk^l dm ne ăY nrinsf norţile kirrţil mi at 
neqethit kimirile nd be^H^rile, av trimis de af ke- 
mat nre bofart la k^rte, mi le av qetit fermanvl tm- 
nir'bteskY. Bouiril inţelerindv noronka tmni>rbteaski> 
toţi s'av nlekat noron^iil ^e skria in fermao, ian> ure 
Domnv Vai Ivat botaril in kizimie, kvm Ba sta, n^ Ba 
fvgi nekiitrly wn» uaz% tot sta îmnregH^r. Adoa zi av 
sosit in Bvkvremtl mi Imrixorsl tmniratvUL 

Mare Hceale era a nriBÎ ^inesa at^nvea, ^n Domnv 
Bestit ka a^a imbitrinit în Domniei boaqete mi ti- 
nete de feate mi de nororiie h! , k% nre toţi lav 
striiQsv k% mare nazii mi rroazi» la ^n lok, mi nre 
feqorl mi nre gineri, mi nemik zibosindi, ve tot în* 
rrabi la^ ri>tit si>'l norneaski> mal k^rindv. 

AtYnqea tmniriţia gn^r^indi Domnia ţ%r'kl Myh- 
tenemtl hi Mixai Bodi, kare, mi oamenii hi era tri- 
mim! kv Imrixoril kv kirţi nre la o sami» de boHirI 
în ţara Mvnteneaski; ve n'av inridnt boHiril Mitnte- 
nemtl hkrvl a^ela | mal ales Kantakuinemtil, ^e s'av 
agHfnsY ki Imrixor^l mi ai ndikat Domnv nov nre 
Ştefan Snitarn^l , fe^ond hi Kostantin Kantakizino 
Stolnikvl I mi îndati lai diis k% alatv la kitrţile dom* 
nemtl; mi m'bz'bndi in sRa^nil domneski ai dat den 
nYmqly mi în dobe» înscrie, dini» obi^end domneskv, 
mi toati) boerimea ay seuit de i s'ai iukinat oii s^av 
adtnat sirvti>ndVl mina, mi skYlindsse Domnul ^el 
noi den skatn , ai mirsi în kasi> ;inde era Bi»rlsi»Y 
Kostantin Kodi» Brbnkosan^il de lai şirstat mi>na. 
O Me sirYtare kt MHfd'b mi k¥ lakrbml ! kindi shra 
se doinneamte in skavnil Domniei stininihl sii kv 
inmtKqHine ka adastă, skoţmdYl nvnYmal den Dom- 
nie, 4e mi den ţarin den momiile hi. 



)(383)( 

AUn^ea \% mvlte lakriml Kostantin Bodi Brin- 
koBatiYl aY mvstrat nre B%rS6i>f Ştefan Bodi> j kvm 
Taf înmelat, de uiv Isat ^linstea mi Domnia, ^lela ^e 
era în qinste mi în boerie la dmstl. 

Xal hme fi>n> saţit, k^m nv se nvUri îndestula 
Kantakvzinemtit kv atita ^linste ^e asea la aqestt 
Domnvy mi k% aBeare nesni^si, mi'l Biklenirb, mi'l 
lYarb. Domnia ! Dari» mi Domnii ks qine Bor nvtea 
si> se înkreazi, k*bndY îl Bikleoesks neamul lor? Ade- 
Birat kift Bri>H(mamiI omvlsl, ^el den kasa Ui si>ntY. 
Âflat'av mi aBiţie mvlti* fin» sami> bani mi odoari, 
mi riitindTMe Fav nornit a zi den Bskvremtl kv 
toatb kasa hi, k% fe^oril mi k^ ginerii IyI. 

Ian» kindv emia den B^k^remtl, tot norodvl k% 
mik ki mare likrima mi nlingea dvoi» a^el Domnf 
ka dYnift sn tati>| fiindi în mare bimvr ţara lor în 
27 ani ^e av domnit el, nlini era avea ţari» de oa- 
meni kt xranii mi kv aronisitii, nrekxm se nomenea- 
mte ki> ai foşti mi la noi în ţari» în zilele IyI Basi- 
lie Bodi>. 

Daki» ai dts nre Kostantin Bodi BnnkoBantl în 
Uarirrady Tai înkis în Edikida ki toati kasa hi, iari> 
kasele lH ne aBea în Unrirrad, le ai skos Tir^iil la 
Binzare, mi ktm ai sosit, îndati ai Benit oameni tm- 
nin>temtl mi mi skris toati aBtţia , mi o ai hat 
nre jBama tmuiriţiel , bani, mi odoari, mi xaine m 
alte IvkrtrI skvmne ; ^e xainele mi alte bkrvrl le ai dat 
nren tirri de le ai Bindtt, kit se îmnltse ţiarirradiil de 
xainele lor, mi de k^s^t^rile «teale kt sirmi, kare mi 
nre. aiqte ai agivnsi de le Bindea Ttrqil. Ian nre 
dmsvl siraktl Tai nts la mtnki» ka si'ml snve aBt- 
ţia ^e mal are, mi ai anis tot qe ai astt , kh aaea 



X 364 )( 

bani la Bimţie iui la Neamţl, ini'l fb«iea ail% si trimiţi» 
si'uil adski bauii de akolo , «ie a^eea nv s'at avtvt 
fave; Hiralţl bani ^'ai aBYt, lat dai, kit se mira mi 
Tsrqil de atita aBiţie, mi tot l'at mu^t kv nesi* 
ferite mvn^il mi kasne, de dvni Ilaratl ni>D% in zioa 
de SiiDti-Mirie mare , kii den ţara Mvnteneaski» tot 
U adiogea kv nxrb» Dini mv mmkat kaoil. 

larb atinql lai skos la Diaanvl f mni>ratllil k% 
tis natrv fevorl al Ivi, mi mvstrindid kv kuxntYl tm- 
n<KPatvhî, fbki»nd«l xain , indati» ai nis de ai t&Hit 
kanetele feciorilor Înaintea titmesii, Hir% vnil den 
feqoril Ui Biz'bndi nerirea fraţilorv*mI , av foşti ia* 
kindv k'b se Ba tvr^i f ve l'ai infrintat talMi>v kt 
kwbntsi, zikwdv'l : Mal bine s% moarii in kage kre- 
mineaski>9 de ki>t s% sefakift niran Tirki. lUi dim 
nerirea (eforilor hi, tiHitYHii mi hi kanul. )Keahuk% 
nrifiire , mi nenoBestiti» irgie ! 4e inimi» imnietritl» 
ar fi foşti a^eea si nv nlînri atvn«il? Iari> trsnvrile 
lor le ai arvnkal }n mare. 

nrifiiţl aknii mal marii ţirilor, mi ^el ne ştim»* 
niţi nes te mvlţiml, qe aroniseamte Kkomia «lea neste 
misiri», mi Bolniqia ne nofceski» mi se tindi 8%sy- 
nie nre toţi îmnregivraţil sil ? Illi ni te noţl odixni 
kv qeale ne smti dirente aţe tale date dela Dvmne*» 
zei « ne Bel si «inil , mi si anvql qeale streine ? 
Ilreklm mi aqesti Domni Kostantin BrmkoBanll si- 
rakil, de nvrvrea se silia si svnie nre Domnii detk 
Moldosa, si'l fie sinti askiltare , adeki qe ar nofti 
prl de bine ori de v^i^ si nl'l Misi den kwint Me 
ki rrei noate si se faki aqasta asindi ammdol 
aqemtl Domni ţirl osibite , mi stinmirea lor de a 
^a. He mal bine*I ^ine*ml ale sale si jnoask^ ! 



X375X 
flsâi^miea altimcftriki' a mori mTOţX mi neti>%X din 

Transilsania, de Antonii Kurz. 
Desnre nsmele Samilorv TransilBonY, de G. D. Teutsch. 
Exo la nietra Regehi ( K5nigstein), de Antonia Kurz. 

Fimiora 8. 

Traktate desnre monumentele, inskrinitHfnile mi iline- 

rariele de TO tinintl Romanilort> relatisi snre 

Daqia. ' 

a ) nreliminarie. 

b ) Kartâ Ile^tingeriani relatisY sore Transilsania. 
c) EsnlikiqHoiea Kartel Ile^tingeriane. 
Desnre rinortil între limba Samilorv TransileanlF mi 

între Dialektele bassv-sassonive mi bassY-renane, 

de Fr. Marienburg. 
Adats^rl kritiqe la istoria ekklesiastiki a Kaniti^hli^l 

SibitanY în Transileauia înainte de Reformiwifne 

( kontinvare ). 
Dekanil Kanitihhl Sibimnir. 
AdavsYrl la Statistika Trasibanielf, de G. Binder, Ilro- 

fessor în Sirimon, 

Konrins^il Tom^ilslII. 
Fimiora 1. 

Arxifiele Transibaniel ka fbntml ale istroriel natrieL 
Din Memorabilitxţile man^skrise ale in^Y SassY din 

sekhl XVII. 
AdatsYrl la istoria Transilfianiel svntY Regele Karlv 

Robertv. 



X366X 

Nikolae Bodi isnrxBuidi'oiI liknl siv, ka n mar* 
n> Domni in ţara Mmteneaski», av skos mari rrev^ 
tbţl nre ţan» nd nre hoHirl, nre la ţinitvrX k^ stme 
marir^ neste iii^tinţa oamenilor, mi av Isat milţr baitf, 
şimele a^eale de nlin, kt mare sîrrviali> k% zairal în- 
kizmdv ore boiarX, lav fi>kvt de ai istoBit toţi ba- 
nili anol hiv sosit mi skimbarea Domniei, de s'att mv* 
tat.in ţara Mfnteneaşki». 

BoHiril daki> av înţiles deBenirea Ivi Mixai Bodi»^ 
toţi s*av btkvraty dar mi Mikolae Bodi> întrv ai^asti» 
Domnie mvltv era mâl bluidv de kit in Domnia 
dentU; Hin>.mem»ndv in ţara Mvnteneaski» Nikolae 
Bodiy kvm av domnit intr'avea ţan», am Ixsat s% skrie 
Mvnteanil, fan» noi ne întoarcem la lakrvrile ţirbl 
noastre. 

Mixai fiodii,.îmbn>k9»hdvkiitan de Domnie, n'av 
zibiBit în Uarirrad, ^e în menzil tmniriiteskv Tav 
nornit, nvmal kv shgile sale, i%rh Doamni» av Benit, 
fiindif Itkrvrile tirbsrate între Tvrql mi intre Neamţr, 
riitindvse de oaste. 

K\n 2L 
Domnia a treia a Ivi Mixai Bodii. 

tn anvl 7224, skinjbindvse Nikolae Bod-b den 
Domnia Moldosel in ţara Mvnteneaskii,. Benit'at Mîxal 
Bodi» Domnv ţiril, mi av intrat în lami în 24 zile a 
lil FeBr. in Dvminika brxnziL dbntr'a^estv an n>tin«- 
dise lYrqil de oaste si stea îmnotriBa Neamţilor la 
Belirrad, kvm av Benit Mixai Bodi in skavnvl Dom- 



X'3«7)( 
nieVi îndati taf senit noronki de av dat trei s^te de 
kaldenţan> nentrs treaba ointil, mi fikindy risbow 
Tirqil ks Neaml,iî , av kat Neamţil Belirradîl dela 
Tvrqy, qetate Beake den Krtia îînrxreaskt. Lvat'a* 
Neamţil attnqea jui ţara Mxnteneaski nin în Olt^i 
mi anol a'av îmnikat Neamţir k^ TvrqiY. 

Intr'aqestv an av foştii timnS riv ks nveaH, kit 
nime n'a^ an^kat alti dati si» fie fostv auiea, ki ni- 
^e la SintY Teorne nt era îneerzit iiiie kxmn^l ni- 
qe kodrid , mi av foşti ,ski>deare în bjI mî în toati» 
roadă. 

Nikolae Bodi domnind^ în ţara MYnt^neaski», ma- 
re Birsitori^ de sîoge s'av ari>tat în botaril aqeil ţirl, 
ki>t mi nre Antim Mitronolit^l, nentrv qeTav înfrvn* 
tat k% kYBintd nentrs tirania Ittj Yai omorbt, nv se 
mtie k^ qe feli* de moarte, a kirvHi tinnif nesife- 
rindv botaril , ai advs oaste Neam ţi mi k'ktane den 
ţara Snrtreaski» , mi fiindS Mmteanil toţi la vn kv- 
Bi^nt^ av dat JDre Nikolae £odi».în m9>nvle Neamţilor 
kv. toati» kasa hi, mi Tai dvs în ţara 2{nrvreaski>, »n>- 
k¥iţ mi nridat de tot qe âv aBit. 

Ian mal nainte de aqea zarBi, av trimis BezirHd 
în ţara Mvnteneaskl), de av Ivât nre Mixai Kantak yz!- 
no Sni>tarHd, mi nre Dsdeskvl SnistarFid, mi kvm hi% 
dYs la Bezirnd, îndati le ax tiKit kanetele. Trimis'av 
BezirFKl mi aiqe^ ia ţari> la Mixai Bodi , de av Ivat 
qre LxdvI Koslakie Bornikxl, mi kvm l'av dvs la Be- 
zirH^l, nemiki) nv Tav mal întrebat ^ qe îndati hiv 
tiHit kanvL Aqeastea s'av fi>kxt, kxndv mergea Be- 
zirwl kx oaste îmiiotriBa Neamţilor la Belirrad , wrb 
qe Bîni wr fi dat Lxoxhl dv se lutie, nvmâl tot de 
Nikolae Bodi hiv fostv nerirea. 



X368X 

Ilentri Katame ve ai aenit asfnra 
lit Mixat Bodi». 

Dvin» ve ai \nt Keamţit nre Kikolae Bod'b den 
ţara Mvnteneask'b kvm s'ai nomenit mal svs« dearin- 
zindvse io «akirl Neamţif mi Ki»taiiele, ai înYeoYt a 
treave mi aiqe in' ţark kv inn»ţ%tira inil reni>Fil 
^e era in Bramei , uri iotiî în sal in okn% ai loaiC 
f hn». de aeasle, mi ai liat nre 3 Tirq! nenţitorf qe 
era akolo Beniţt si> înkarqe sare ; mi mal nre trm% 
s*a¥ mal inriotit K^tanele nn ai Benit de ai loiit în 
Roman, mi ai liat Hinbml nre nemte TvnI , mi di- 
kindv'k în BraoMi îl înkina reni>ramlil, mi rbskvro- 
Hirbndvse Tirvil k% bani îf slobozia Feniranvl, mi 
amea k% dobânda dela Tsrql denrinzMidise anei Te- 
ni>ral k% tiluril s^f, mare zam s'ai aţrţal în ţan>, 
înmilţindYse tibLaril liI, ort kz ratirea remtrarHdtr, 
ori kv mtirea velor mal mari a lH. Kzm era Fen^b- 
ramd de ateiv , ai invenst a nrvla nre sznti mzn* 
te min^stirile mi kasele boeremtl, fbkindi nrileam 
kz Tzrqil, ka de le ar aeni ar o skitrbii dela mal ma- 
rii Isl, si» se m-bntZHisk'b tot kz Tzrqil, anzme k% el 
znde mtii Tzrvl mat nre anroane akolo agivnri nen* 
trz SI» dob'bndeask'b, ki» el kv oastea la Belirrad n'ai 
foşti s-b faki» dobiind'k dela Tvrql. nUaiindi znki- 
nitan de K'ktane, anzme Frenţi» ai intrat în mioi'bsti* 
re în Kamin, znde era beaveniti ţara mi boMiril de 
nre akolo de rriacea Kilanelor, B^ruidi k'b nradi» 
uri xTkkzeski, mi nre Tsrqt îl rcdieskz. 

Frenţi Ki»nitanzl, ntmal kz 20 de oameni ai ae- 
nit în Kamin« de karil ar fi nltzt o ţark de oaraenT st 



X3d9)( 

se aiiere s% nVl lase si intre in mmrbstire, 4e kv toV^t 
Văi nriimit mii s'aY inkinat, fîindv akolo Basilie Hav 
rvl, isBoditon^l acestor i^fne , se fbkYri toţT la tn 
knintv, îmnlmdYse de r'hndvrl reale astnra hi MixaT 
Bodi. Midte sokotindi de setie Basilie ^a'srsi, si se 
ndi^e Domni de Neami,!, îndemnindVl mi alţii de no- 
triBa hi ia minte demerţi. 

Mera'av în Bramex Basilie ^air«i la renirarrel de 
NeamţI, de Tai &>kKt Trof , mi fi>kxndYse Yna kv Ka- 
tanele, Moldoseanil noştri ki mari kv miql, Dri>da, HTb- 
kvHt 'vnvl nre aitil, mmistirile nre svntv mvnte, ka- 
aele boeremtl mi qe'ml nvtea, nre k%ţl nv se înkina 
lor SI ţie kt dmmil, ţinea drvmvrile, kolniqile, mm^^ 
ka, strika mi xrbkvHt, nrekvm este nirasvl MoldoBea- 
niloriaBreml ka aqealea, de mi era oameni ka aqefa 
temmdvse si> nv kazi> la nrime'iKdie mal nre trmi, 
ktm a'âv mi nrilexcit , nt nvtea xilidvi de ^eMilalţl 
ai skane den naintea lor , ^e de neBoe nimal si fie 
kY dmmil. n%ni> în Sireti mi nini în MilkoB, tot 
de a^ea breasli era, înrlotmdvse mi îmvlţindise den 
toate nirţile ^ine kvm nvtea. 

Era mi tn Miron qe a* fost* mi SirdarFS kt tn 
xiastrt al si* , om fin inBiţitsri, mmdrt, simiţx, 
kt ntmele hi Beliqko, niditts'at mi aqemtia la qeata 
Kartanelor. Deql Miron at sfittîtv nre Frenţ* Kinita* 
ntl de Katane, de a« mirst den Kamin mi a* în-^ 
tr«t în qetatea Neamţthl, (kt nidemde ki Bor ţinea 
cetatea Neamţtltl kv loktrile den nrr gHrr kvm ai 
ţintt Leamil nt de mtltt den Benirea hi Sobeţkie 
Krawl Lemeskvy nre kmdv aqelv Miron era «olnirt* 
\fk tn stear de MoldoBeanF, ) mi îmnlindv qetatea de 

XLVII. 



)( 870 )( 
de bskatei el se ţfaieA biruitori» kâ ktm ar fi dobân- 
dit ţara Moldoeel ni>ni> în Siretv, ( ka mi Neamţil ţa- 
ra Mvnteneaski» mm îvOhvy) ^e doi Domni înfro 
ţari> nv not fi. 

Aqemtia den Neamţv kiYta sreame si sie si> hi 
nre Mixai Bodi> den skanii ka nre Nikblae Bodi den 
ţara Mvnteneaski. 

Mixai Bod% nentrs aqasti» tvrbvrare, se nizia de 
nrimeHcdie, mi av intrat în mmistire în qetxţYe, ^n- 
de nive akolo nv'l nvtea ţinea Breamea si» whe , k%* 
noskindv nre slv»dtoril sil îndoiţi mal m^ltv sti>« 
rsindtle inimile snre nenrieteni de kit snre dms'sl 
si'l rit^taski ka nre Kn Domnv , ki toţi kivta s'h 
Bazi nre Katane kvm sosiski în laml, si li se mi inkine, 
BestindYse Bilfa Neamţilor de isbmdi asYnra T¥r«i* 
lor atYnqiea mi la Belirrad. 

Mixai Bodi nre de o narte se mzia de nrime»c« 
die, nre alti narte trimitea oameni de al sil kv kirţi 
nre la mazili, mi nre la alţi oameni de nreste Sireti;, 
fiindxl mili de ţari, si nv stea kv Katanele, qe sfi 
fsri den naintea lor, sav si stea k% toţi şi nriţizi 
nre Kitane, sav sVl roneaski, ki nitearea tmniri- 
ţiel este mare , mi Ba trimite titarl t mi nre toţi îl 
Bor ha în robie, nlri el nekvm sil> înţilean, ^e în- 
ki mal simeţl era, mi an^ka nre aqeia ^e le ds^ea 
kirţile mi'l nvneav la înkisoare, dlindii'l în minlde 
Kitanelor de'l nedensea kvm era mal rix, mi'l fi^ea 
nirinl kivl ţin k% T^r^il, mi m se înkini kt toa« 
ti ţara la NeamţI. . 

AdYs'at Mixai Bodi Imn oastea sa mi omtl strei- 
ne, kitesa stearsrl de LinkanI dela Hamea de Xotin, 



X 371 )( 
uii 200 de Titarl , mi 700 de Kazaql ZanoroHceanl 
dela Xanvl, aiqe în laiuY, si'l trimiţi asvnra Katane- 
lor neste Sireti la Neam^^^MaKaiuîn, ^e nentrîf 
SI u% striqe ţara kv ouitl streine , n% Htv trimisi 
amtentuidv ka si> se timaask'b simeţia lor, avzindi 
de omtl qe air ad^s Mixai Bodi, ini se Bor dvqe 
Katanele den ki^triv av senit, lisiudv lokvl de b^ni 
BOHi lor. lari» el^ mi Katanele, mi qemtl de ţari> mal 
tare se intvneka, k« orbiqnfnea tiriniel lor, niqe 
kim sokotindv la qe le Ba Beni hkr^l nre îrmi: 
Mavr^l kv qata hi în Kaminv, Hiri Miron kv xiastrv siy 
Beliqko în Neamţv. K% tiranid moare si an-sqe qea- 
le streine, Hir Domnul întrv bonitate desiBirmit si 
anere ale sale, m^ne neBoinţi, nrek^m mi Mixai Bo* 
di fiind^'l mili de ţari, amtenta întoarqerea dentrs 
rbvtiţile lor, kvm s'a^ zis mal sks, qe el niqe kemaţl 
a avzi, niqe traml a simţi rm s'av nlekat. 

Mixai Bodi oastea qea streini , LinkanI, Titarl 
mi Kazaql neBrmdv si'l trimiţi asKnra Katanelor, nv 
Hi$ ţinYt Imn sene, qe Kii lisat de s'a% întorsv qi« 
ne den kitro Benise, mi ax rimas nvmal kt slmito- 
ril sil, mi trimiţmdx nentrs limba snre NeamţI, a^ 
adxs limbi nre vn feqor a Kvzil kt m kvmnat a hi, 
mi mvstrmdYl Mixai Bodi ka vn Domnx, miv dat la 
nazi la ministirea Sokola, nini îl Ba slobozit 



Aiql se sfîrmeskv foile manvskristhl nostrt qehi ' 
original, kt tote ki istoria Krmezi mal denarte, nre- 
k^rai se note înţelege nr^-lesne din înstmi kvrstl sti- 
hhl. Noi soerimv ki qerqetirile vlteriore ne Borx 



)(372)( 

cleskoneri armarea acestei Kronive interessante, kare 
konriude skinlb^r^e ^ele mal mari in nrinqinate, ade* 
ki» introdvqerea mi stabilirea Fanarioţilor^ kari ne av 
nridalY mi ne avHBHMMVţerile în kvrsY mal milli 
de o SYti de annl. 

Redakt; 



)(a73)( 



BSLETIIN» BlBLIOrRAFIK». 



In Transilsania s'a formatY, dela aniivl 1843, o s6-^ 
ţietate kare se okksni» kv deskonerirea mi desBolta- 
rea elementelor^ kontribvitore snre kYnomtinţă ţeril 
( Transilsaniel )1 Aqeasti» soţietaţe îmi are ne totv 
annsl admirile sale în diserse orame ale nroBinţel^ 
skiitibindi lok^i din anni în annY. Ea[ iiYbliki nen- 
tv% hknbrile saleofoie neriodiki> sYotY nimele de 

» A RX 1 B V 

al soţietiţiY nentrs kvnomtinţa ţeril 
Transilsane » *) . 

Iltm» akvmvy ne av Beniti qele tref fbmiore kare 
formezi» TomSl I , mi fbmiora 1 din Tomil II. Noi 
ne m-brginimi ak^mi de okamv dati> aarila koprin- 
sil acestei n^blik'bril interessante nentrv toţi Romi'- 
nil din nroBinţele Da^iane : 



*)Archiv 
des Vereines 
fttr 
SiebenbUrgische Landeskunde, 



Hermannstadt, 1843. 
Verlag des Vereines.. 



X374X. 
KonrinsilTomYl^I L 
Fimiora 1. 

Dware nijpte ^er^etirl natiralistiqe Bredniqe de do- 
ritf în Transihania. 

Adaisirl la istoria TraDsibaniel dela mortea hi An- 
dreii in. nîni> la ann^l 1310, de G. D. Teutşch. 

DesBoltarea nrinvinielorS ^elorv ma! îmoortante nentrY 
l^erqetarea limbel Romine, de itrof. J. K. Schuller. 

^QV> trans^mtY .dela Sigismmdt Batori, komm^Dikatt 
mi esnlikatv de • • • • 

Do¥e rarY monete Romane nenvblikate (kt stamne). 

tnsemnirl snre deuitentarea Ivirii a minte nentrv toţi 
amiqil natrieL 

Fiiiiliora 2. 

Referinţa desnre o kilHtorie neste o narte a Karna- 
ţilorv atstrallj kari deanart^ Transileania de ţeara 
Romin^ki din dr^ota Oltvlvl , din annvl 1838, 
( Inkeiarea aqeUfamI Artiklv în Arxiavl hi Schuller, 
2-a fimiori ). 

Starea nolitiki> a Samilorv Transileanl, immeziatf îna- 
inte de vnirea mal strîmti» a qelorv trei naţhni 
din Transilaania. O aoiţi» de J. K. Eder. 

Menetele antiql, o fîntmi a istoriei Bekl a Transilsa- 
nieL (tnkeiare)* 

^learta nentrv sami a Samilorv kv Kanitvhl din Oradea- 
mare, în nitrarnd din 'srmi» al sekhUl XV,, ^nv 
adavsf la istoria Saiiiilorv de ne timntl aqela, de 
G. D. Teutsch.. , 



IlYdixVi^hea altimetrikii' a snovi mihţl mi q^etiţY diii 

Ti^ansileania, de Antonii Kurz. 
Desnre nimele Samilori Transibanfili de 6. D. Teutsch. 
Exo Ia nietra RegelvI ( Kdnigstein), de Antoniv Kurz. 

Fiiniiora S. 

Traktate desnre nionvmentele, inskriti^Hftiile mi iline- 
rariele de ne tidntl Romaniloi*t , relatisi snre 
Daqia. ' - 

a ) nreliminârîe. 

b ) Kartâ Fle^ângeriani» relatiBY snre Transilsania. 

c) EsnlikivHrnea Kartel fle^tingeriane. -- 
Desnre rinorUl între limba Saniilorv Transilsant mi 

între Dialektele bassf-sassoni^ mi bassY-renane, 

de Fr. Marienburg. 
AdatsYrY kriti^e la istoria ekklesiastiki» a KănitvhUl 

Sibitanv în Transilsania înaiinte de Reform'b«iHfne 

( kontin'Sare ). 
Dekanil KanitYhhl SibiHO^t. 
AdaKSYrl la Statistika Trasilsanielfi de G. Binderi Ilro- 

fessor în Sirimonb. 

Konrinssl TomiltlII. 
Fimiora L 

Arxisele Transibaniel ka fbutxnl ale istroriel natriel. 
Din Memorabilitxţile manKskrise ale vnvl Sassv din 

sekhl XVII, 
AdatsYrY la istoria Transilsaniel svntY Regele Karlv 

RobertY. 



X3WX 
Reîmbarea hismudr Enngdiw-LMerane în Klnnv. 
Mantskrisele bibliotevl nUne Inmer. Rer. din Bienna 

relâtiit tare iatom Transibaniel. 
Knt dokmenti kare ae nretinde a fi în andavl Kame- 

ril aali^e Rerale (KnrYremtl in Btda* 
Adaisarf la Sutislika TransilaaludL 
Ilrosnektil mMmtoriet geodetive Josefine inTransil- 

■ania in annil 1786-1790. 
Kalalori de nomele inaAita 4e lokYrîlorv TransilBaoe. 
KommYnik'kmnea Ilrafessonlvl J. Filtsch k^tre soţie- 

tatea nentrY kraomtinţa ţeril Transilaane. 
Nvme aekl ale Dîslrikulvt Bramoialvl sav ţeril B'kr^ 

sel nd ale loktrilori aale, din Dokamente/ katalo- 

gîaale de J. Trausdi. 
Comites de Besztercase^ de llegyes et de Brasso, e Ut- 

teris coaevis eruti. 
Obsersibmnile timnrale ne obseraatonvl din Alba«> 

Jvlia, in anntl 1843. 



)C»TT X 





1 
i linia: 


BRJRATAo 


IfaţA 


în loki dei 


q i t e n» t et 


112 


9. 


kitt, 


kare 


123 


1. 


ÎDIM) 


intiţf^ 


143 


6 din ». 


fvdihr, 


hdd^br 


144 


11. 


qea, 


^eh 


146 


11 din Mt. 


simţii 


simtji, 


151 


10. 


osteiitatC) 


ostilitate^ 


164 


11 din Mt. 


1498. 


1494. 


169 


9. 


netiţenilort, 


YPtiiţilorvy 


170 


12. 


komtnîud'bntt) 


kommtndisini 


172 


1. 


inţeritore. 


ÎQt'britiirey 


174 


1. 


Maşter, 


Meşter y 


184 


18. 


aszi 


aYzi 


189 


— 


fiinits!, 


fiDitvl, 


200 


15. 


omneemtl 


omeneiutl 


— 


6 din tK. 


nomeu 


tiomen 


201 


1. 


lokYiile> 


lok^rile 


— . 


15. 


atare, 


stare. 


202 


20. 


Kostaldv, 


Kastaldv) 


204 


2 din». 


disolata, 


desolata^ 


213 


13. 


1585, 


1595 


214 


7. 


1575, 


1595. 


— 


16. 


oredestv, 


nretestY) 


219 


6 din H(. 


fsdvl. 


fradvl, 


222 


10. 


ReoresentaţiT, 


Renresentanţil^ 


223 


7. 


tn fini, 


to fine 



)(378X 



faţă: linia: înlokYde: viteuite 



261 


6 din». 


arsnkan, 


arvnki, 


294 


1. 


30 FcBr. 


Se Ba îndrenta în 


299 


17. 


30 Fear. 


tnni dini dokv- 


— 


1 din». 


30 Febr. 


mente originale. 


303 


16. 


ÎDtirzianb, 


întirziare. 


328 


19. 


insik dvoi, 


insi ni dini, 


329 


2 din w. 


din Kons. 


din 6 Kons. 



Xi)( 

TABLA TOM»L«I III. 

\ 

I. KronikarFslRom'bneAkY: 
Kronika ţiril MoldoBel dela 1662 ~ 1730, 

faţa 3—94, 331—372. 

II. DinlomatikvlRommeskv: 
NoBella XI a Imneratonvlvt Jvstinianv kitre 

A. Katellianv Arxieniskon^I nrimel Jistiniane. f. 103. 

IlriBilegFsl hi Andreii II Regele ^nrariel datv 
GermaDilorY din Transilsania 1224. f. 111. 

Bslla hi Freroriv IX ki>tre Bela Regele ^n« 
rariel, 1234. f. 119. 

JKYnmÎQtY} hi Bela nentrs întorverea Sxis* 
matiqilorY, 1234. f. 123. 

BvUa hi Klemente kitre L-sdoBÎkv Regele 
îînrariel, 1352. f. 124. 

ManifesUl hi LvdoBikv Regele <^firariel neu- 
tra sYanvnerea Sxismatiqilori , 135B. f. 126. 

B^lla hi Innoqenţiv Dana kitre LvdoBikY 
Regele îfnrariel, 1356. f. 128. 

B)illa hi Sîrbanv Y kitre Laiotv Domnvl te- 
rii Rominemtl, 1370. f. 130. 

, Bi(ila hi Urbani Y kitre Klara BxdSBa hi 
Alessandrs Domnvl ţeril Romxneiptl, 1370. f. 133. 

Bidla hi ^rbant Y kitre Arxieniskonil din 
Ilrara mi Eaiskonil din Bratislasia mi din Kra- 
koBia în resnekul hi Lazko Domnvl Molda- 
Biel, 1371. {. 135. 



XW)( 

Billa Ui Frerom XI ki>tre Lazko Domnii 
MoldaBiel, 1372. f. 140. 

Âktil konfieDt«hl MonastemliV de lînri> 
Klvmv nentrK nlÎDgerea SniBersitiţil l^nrvrilorS 
"'oii a Rom^Dilorv, 1437- f. 147. 

AktY) de mife al Nobililorv , Slkvilora uri 
Samilofi din Transilaania, 1437. f. 150. 

Cnistola lirin kare Nobilii kiami ne SamI în- 
kontra ţ^ranilori redohâţl, 1438. i. 154. 

Âkul II de vnire al NobililorS, S^kvilorv mi 
Sainilort) inkontra ţeratiilorv, 143ft. (. 156L 

Dinloma hi J. S^nniade datib Rominilorv no- 
bili din Xaţerv, 144$. f. 159. 

Dekretvl V ^Ibl^atia Regele ^nrariel nen- 
trs skvtirea de divlmi» a Sxismatiqilorv, 1481. f. 160. 

DekretYl It ai hi Bladislaav Eeg^le l^nM- 
riel Qentrv sk^tirea de di^Imi» a Si^ismaţiqi- 
lori, 1495. f. 151. 

Dinfoma hi Matia B. S. nentri skilireă Ihreo- 
ţilori Rominl din MarmYrosVy 1479. f. 166L 

Dinloma hl^ BladislaBv B. H, nentris sibor^ 
dinarea Hreoţilori din MarmYt*08v la Eaiskon«l 
din Minkaqiv, 1491. i 16ft. 

Dinloma hi Bladiblasi R. Ti. nenlrs înliri- 
rea drenUrilori Monasten^ht St. Mixail din 
Marmiros*. 1494w f. 172. 

XrisoBtl llatriarxihl AntaniS II nentrv fsn- 
darea Monastesr»!^ St. Mixail din Marft^Y- 
rosy, 1391. ' f. 171 

Dinloma hi BladisIaBv R. 15. nentrv aDn*i>ra>rea 
drenUnlorS MonasterHfhl St. Mixail din Kfar- 
xii«ros«, 1498. f. ISO. 



)(inX 

Mandatvl hi Matia R. V. kitre ErKinentl 
MoDastemlvI de lînri KUini ncntrt înndvirea 
ţeranîlorv de atre^e de ne nronrietatea Mona* 
sterHdsY ne alte loksrl, 1465. f. 184 

Dinloma Isabellel Reginei nentrv întărirea 
Eniskoddvl KristoforY tn Monastenvl de Fe\r 
Diod, 1537. t 205. 

Dinloma Isl Giorgif I Rakoţi nentrv întirir^a 

MitronolitYhl Stefanv SimoniY, 1643. f. 231. 

Dalteria Mitroiiolitthl Stefant Simoniv da- 
ţi hi Harteni^ Eniskonihl din Mvnkaql^ieSl. f. 251. 

Dinloma hi Giorgiv II Rakoţi nentrv intirirea 
Mitronolitthl Sasa, 1656. , f. 253. 

Aktil de xirotonie al Mitronolit^hl losift, 
16d0. f. 262. 

Aktitl de fbridYinţi» al K^ratorilorv Transihanl 
k% Borf restabili ne Mitronolit^l Sasa, 1681. f. 264. 

Aktil I de Snire a Rominilorv k% ^%^li- 
qil, 1697. . f.-272, 

InstrvkţîYnea IlatriarxYhl Doaiteii cu!t% Mi- 
tronolitihl Atanasiv, 1698. f. 27& 

Resohţisnea Imneratorn^hl Leoooldv în r^-* 
snekttl Knirel Rominilorv» 1698. £ 278. 

Manifestvl Ilrimatehl Lecooldv de KoUoniql 
în resnekt^l ^nirel Rominilorir^ 1698. £ 279. 

Dinloma ImneratonvliT Leonoldi nentrx 
drentvrile Rominilorv «niV» 1699. £ 285. 

Artik'slil rsBern^lsI Reral ( nromnţiâl ) oentra 
restringerea Rommilorv vniţY, 1699. £ 295* 

IlrotestYl Sinod vhl Romi>neski in kontra 
restringerilori TtBernvhl; 1699. £ 399. 



X IV X 

Dekretil ImneratonvliI Leoooldi nentri libe- 
ra mire mi neimire a Roini>niloriy 1699. £ 301. 

XrisoBSl nrinqiaehl KosL EruikoBeanY nen- 
trv dirvirea nronrietiţil MerimenI Mitrono- 
lit¥lvX TraDsilsanv, 1700. f. 305. 

Akţil II de Ynire a Romuiilori k% Katoli- 
qil, 1700. f. 308. 

Aktele disqinlinare ale Sinodshl, 1700. f. 312 

Dialouia Imneratonvhl Leonoldv nentri în- 
txrirea MitronoliUhl Atanasiv, 1701. f. 318. 

Aktele Sinodvhl nentrv Ilreoţil din Uniado- 
ri,, 1701. f. 322. 

Mandatul ImneratorHdsI Leonoldf nenlri era- 
litatea de drenttrr a Religionarilorv de Religiv- 
nile nriimite, 1702. £ 323. 

III. Memoratorivl Daqianv: 

*l<a*'emţmarea lokYitorilorv din Daqia, dMi> 
Terullllj^^v:'^^ . £ 79. 

Kremtmarea Foţilorv slnnimY de armele \tl 
KonstantinXy dxiii> Sokrate. £ 98. 

S6rtea Eniskonilil din Mam ne timnvl ok- 
ksni^iinir ^nnilorv, dini Ilriskv. £ 99. 

Annlekarea snre inire a Mitronolitvlsl Friro- 
riv din MoldaBia 1436. Le Quîen. £ 141. 

Damiani Mitrooolit^l MoldaBiel svbskrie tni- 
rea in Sinodal delt Florenţia, Le Quien. £ 142. 

ReBoltarea ţeraniiorK Transilsanl 1437, dtm> 
nrotokolUl Samilor*. £ 153. 

Nobili! Rominl din Xaţer* , dwi Antonii 
firanii^. £ 159. 



)(VX 

StirSinţa BoiBodvltl Nikoli Yillak nentrs în- 
torqerea SxismatiqilorVy dvni» Eder. f. 160. 

MailatY Boisod^l Transibaniel amik^sl Ilrima- 
tehl INik61i> Rominvl. f. 200. 

IV. DissertatorFvlistorikYr 

Dokltmente istoriqe desnre starea nolitikl> mi 
religios'b a Rominilorv din Transilsania. f. 95. 

1. Benirea Rominilorv în Daqia, tnqenvUl 
Religisnir Kremtine svatv r^semvl Romanilorv/ 
sKQtY Foţi , svnti S^nnl , svntv JtstiniaDV| mi 
svntt Bslrarl. f. 96. 

2. D'skatvl Trânsilfianv ne timnil Beniril ^n- 
r^rilorv ; kremtinarea acestora ; Benirea Ger- 
manilorv in Transilsania ; drenUrile acestora 
mi ale Romi>nilorv. 

3. Stăruinţele Katoltqiloi k 
matiql ( între alţii ne Roni%]: 

4. Stiriinţele Kvrţil Romi 
minil din ţeara Romxneski ml 

5. Starea TransilsanieT sinti 
indigeni; vm^ririle ţeranilorv fikvte de Lvdo- 
Bikv; raskoUa ţeranilorv sintv Sigismvndv ; sta- 
rea Rominilorv sMtv J. ^nniade, Matia Horsinf 

mi BladislaBY. f. 143. 

6. Starea Rominilorv din Marmorost sYnti 
Matiă KorsinY mi svntY BladislaBV ; nrotekţiv- 
nea biseriqil Rominemtl, ml a ţeranilorv. f. 163. 

7. Skimbarea stiril ţeranilorv omagi dvni> 
riskoUa Kr^ţilort ; okkvnarea S^nrariel nrin 
Tvrql ; Transileania svntv trei nretendinţl, Fer- 
dinandv, loanne Zanolia mi Iletri Bitâ^^L S.. >&^-