V^^h^
NOU DICÅ¢IONARIU
ROMĂNU-FRANGESU
NOU DICÅ¢IONARIU
FRAlVCESr-ROMABill
SI
ROMÂNU-FRANCESU
CPLESSU DIN CELLE MA! UU DlCÅ¢lONiRIE IN AMBELE ACESTE LIMBE
PRESINTANDU
SEMNIFICAÅ¢IUNILE VORBELORU CU DIVERSELE LORU USURr,
CONSTRUCÅ¢IUNÃŽ DE A VORBI PARTICULARI, JDIOTISME, TER-
MINI DE SCIÃŽNÅ¢E, DE ARÅ¢I ÅžI MESERIE, UNU TABELU DE
TIMrii PRIMITIVI ÅžI VERBE NERECIUI.ATE, UNU RESUMATU
DE GRAMMATICA FRANCESÂ.
DE
a. M. ANTONESCU
Professoru
(5_ JT)
Secunda ediţiune reve^utâ şi correctatâ*
BUCURESGI
H. STEINBERG, LIBRARIU-EDITORU.
18. — Strada Şelari — 18.
18 9 4.
pK<^^^r^
NOUVEAU DIGTIONNAIRE
FRAPiCAIS-ROIlIAIN
o
ET
ROUMAIN-FRANCAÃŽS
REfCEILLI DANS LES MEILLEURS DICTIONSAIRES DE (ES DEUX LANGCES
PRESENTANT
LES SIGNIFICATIONS DES MOTS AVEC LEUKS DIFFERENTS
USAGES, DES COKSTRUCTIONS DE PARLER PARTICULIERES,
DES IDIOTISMES, DES TERMES DE SCIENCES, d'aRTS ET
ilETIERS, UN TABLEAU DE TEMPS PRIMITIFS ET DFS VERBES
IRREGULIERS, UN RESUME DE LA GRAMMAIRE
FRANgAISE.
PAR
G. M. AKTONESaOU
Professeur , ,••
CL £)
Seconde edition revue et corrigee.
S" E)
BUCAREST
H. STEINBERG, LIBRAIRE-EDITEUR.
18. — Strada Şellari — 18.
18 9 4.
B R E V I A T I U N I
adj. adjectiva.
adj. ÅŸi s. adject.ivu ÅŸi sustant.
adv. adverbii.
unat. anatomia.
ant. anticii, antici.
astr. astronomia.
artlm. aritmetică.
art. arţî.
arlil. artileria.
artil.mil. artileria militare.
bis. biserică.
bot. botanică.
calh. la catholicî.
chem. chemiă.
chir. chirurgia.
comp. compară, assemenă.
conj. conjuncţiune.
dem. demustrativu.
dim. diminutiva.
/. sustant. feminină.
fam. familiare.
fig. figuraţii.
fii. filosolîă.
fis. fisică.
geom. geometria.
grad. grădinari.
gram. grammatică.
impr. imprimeria.
indeci. nedeclinabile.
indef. nedefinită.
interj. interj ecţiune.
inv. nevariabile.
ital. italianu.
jur. jurisprudinţă.
lat. latinescii.
loc. adv. locuţiune adverbiale.
log. logică.
m. sustant. masculina.
mec. mecanică.
med. medicină.
mus. musică.
n. neutru.
nat. istoria naturale.
neol. neologism, vorbă
num. numerale. [nonă.
opp. oppusîi.
'p. u, puţinii usitatii.
part. participiu.
2oart. adj. particip, ÅŸi adject.
pârtie. particulare.
j^ers. personă.
pi. plurale.
pop. popurare.
prov. provinciale.
poss. possessivii.
prep. preposiţiune.
pron. seu pronutK;., pronunţă.
qn. quelqu'un, cine-va.
qch. quelque chose,ce-Y-d.
fS. la Romanii vechi.
r. seu re/?, reflessivu.
retorică.
următoriulii.
termenii technicu.
teologia.
verbti activii.
v.a. ÅŸi n. verbiiactivuÅŸi neutru.
V. r. verbii reflessivii.
vd. vedî.
vd. prec. vecii precedintele.
vd. urm. vedî următoriulii.
vech. vechili.
ret.
sq.
t.
teol.
V. a.
NOTIONS
DE
GRAMMAIRE FRANCAISE.
PAR M-R. ChAPSAL.
Nous ne parlons que pour faire coanaitre aux autres ce que
nous eprouvons et pensons. Supposons que mes regards se
portent vers Ie ciel : une admiration subite sVmpare de tous
mes sens, la beaute du firmament etonne ma vue, et je m'e-
crie : le ciel est magnifique ! Chacun de ces mots peint Ies
sensations qui m'affectent ; tous concourent â presenter le ta-
bleau de ma pensee, et donnent â ceuî qui m'ecoutent la
connaissance de l'objet qui occupe raon esprit, et du juge-
ment que j'en porte.
L'enonciation d'un jugement se nomme proposition.
Tonte proposition se compose de trois termes : le sujet, le
verbe, et Vattribut.
Le sujet est l'objet de mon jugement ; c'est la chose â juger.
L'attribut peint Ia chose jugee ; 11 exprime la maniere
d'etre du sujet.
Le verbe marque la convenauce de l'attribut avec le su-
jet ; ii sert â lier l'un â lautre.
Ainsi dans cette proposition : le clei est magnifique. le
mot ciel est le sujet, est Ie verbe, et magnifique l'attribut.
Les mots qui entrent dans une proposition pour exprimer
Ie sujet, le verbe, l'attribut, et les diverses circonstances qui
peuvent se rapporter ă chacune de ces parties de la propo-
sition, sont de dix especes differentes, savoir : le substantif ,
le pronom, Varticle, Vadjectif, le verbe, le participe, Vad-
verbe, la preposition, la conjonction et Vinterjection.
Les mots se divisent en mots variables et en mots inva-
riables.
DES MOTS VARIABLES.
On appelle mots variables ceux qui varient dans leurs ter-
ni inaisons selon le genre ct Ie nombre, soit parce qu'ila pos-
sedent par eux-memes cos proprietes, soit parce qu'ils Ies
refoivent des mots auxquels ils se rapporteut. Les mots va-
riables sont le substantif, le pronom, Varticle, Vadjectif,
le verbe et le participe.
DU SUBSTANTIF.
Le substantif ou nom est un mot qui, sans avoir besoiii
d'aucun autre mot, subsiste par lui-meme dans le discours,
et signifie un etre ou un objet, soit reellement, comme liomme,
femme, cheval, maison, soit seulement dans notre imagina-
tion, comme bonte, ardeur, reconnaissance.
Parmi les substantifs ii y en a qui ne sont propres qu'â
un seul etre ou â un seul objet, tels sont Alexandre, Char-
les, Paris ; on les nomme pour cette raison substantifs propres.
D'autres sont communs â tous les individus de la meme
espece, tels sont Hon, livre, arbre ; on les appelle â cause
de cela substantifs communs.
Enfm ii y en a qui, quoique au singulier, exprimeut la
reunion, la coUection de plusieurs etres ou de plusieurs ob-
jets de la meme espece, comme multitude, totalite, nombre
etc. d'ou ils prennent le nom de substantifs collectifs.
Les substantifs ont deux proprietes : Ic genre et le
nombre.
Le genre est la propriete qu'ont les substantifs de repre-
senter la distinction des sexes ; de lâ deux genres : le mas-
culin, qui represente tout ce qui est mâle, et le feminin,
qui represente tout ce qui est femeile. Pour marquer cette
difference, on a souvent donne aux substantifs des termi-
uaisons differentes, suivant la difference des sexes, tels sont
Hon, lionne, chien, chienne. Quelquefois aussi on n'a donne
aux substantifs qu'une seule terminaison pour representer
tous les individus d'une meme espece, tant mâles, que fe-
melles, tels sont les substantifs corbeau, ecureuil, perroquet.
A l'egard des substantifs qui representent des etres sans sexe,
c"est-â-dire inanimes, ils devraient etre sans genre, ou ce qui
est la meme cbose, etre d'un genre negaţi f ou neutre ; ce-
pendant on leur a donne le genre masculin et le genre femi-
nin, quelquefois par analogie, ie plus souvent sans qu'ils
aient aucun rapport avec Iun ou l'autre sexe ; c'est ainsi que
— 9 —
centime, epiderme, livre, sabre etc. ont ete mis au nom-
bre des substantifs masculins, et epee, fibre, ouîe, au raing
des substantifs feminins.
Le nombre est la propriete qu'ont Ies substantifs de re-
presenter l'unite ou Ia pluralite ; de lâ deux nombres : le
singulier, quand ii ne s'agit que d'un objet, et le pluriel,
lorsqu'il s'agit de deux ou de plusieurs objets. Ainsi un
homme est du nombre singulier, et ăix hommes du nombre
pluriel.
La marque du pluriel n'est pas toujours la meme. La re-
gie la plus generale est de terminer Ies substantifs par une
s; pere, mere, horite, vertu ; au pluriel peres, meres, vertus.
A l'egard des exceptions, nous n'entrerons dans aucun de-
tail: le Dictionnaire Ies fera ccnnaître. Voyez aussi notre
Nouvelle Grammaire.
DU PRONOM.
Le proiiom est Ie representant du substantif ou nom ; ii
se mot â la place du nom, c'est de lâ qu'il tire sa denomi-
nation de pronom. Sa principale fonction est d'eviter la re-
petition du substantif, et d'indiquer le role que cbaque per-
sonne ou chaque cbose joue dans I'action de la parole. Ce
role est ce que Ies grammairiens designent sous le nom de
personnes.
Les pronoms, designant des etres, sont, comme Ies sub-
stantifs, susceptjbles de Ja distinction des genres et des
nombres, et cette distinction se trouve, dans la plupart, ex-
primee par des formes particulieres.
II y a cinq sortes de pronoms: personnels, possessifs, de-
monstratifs, relaiifs et indefinis.
TRONOMS PKRSONNELS.
Je, me, moi, nous ; tu, te, toi, vous ; ii, ils, elle, elles, lui,
>eux, se, soi, le, la, les, leur, en, y.
PRONOMS POSSESSIFS.
Sing. Le mien. La mienne. Plur. Les miens. Les miennes.
Le tien. La tienne. Les tiens. Les tiennes.
Le sien. La sienne. Les siens. Les siennes.
Le notre. La notre. Les notres. Les notres.
Le votre. La votre. Les votres. Les votres.
Le leur. La leur. Les leurs. Les leurs.
- 10 —
PIIONOJIS DEMONSTRATirS.
Cfţ, celui, collo, ceux, cellos ; celui-ci, celIe-ci,coux-ci, col-
li's-ci ; colui-lâ, celle-lă ; ceux-lâ, cfiUes-lâ.
PRON OMS RKLATIFS.
Qui, qu(% (luoi, doiit, Uniuni, liKjuolle, lo.squel.s, lesquelles.
PRONOMS INDEFINI.S.
On, quiconque, quelqu'uu, chacua, autrui, Tun l'autre, l'un
ft rautri% persoane.
Voyex la Grammaire et le Dictionnaire, pour la d'-daitioa
et l'emploi de ces cinq sortes de proaoms.
OBSERVATION
APPLIGABLE AUX SUBSTANTIFS ET AUX PRONOMS.
Le substantif et le pronoin remplissent quatre ibnctions
dans le discours : ils y ligurent ou comnie sujets, ou comme
regimes, ou comme attributs, ou en apostrophe.
Le substantif et le pronom figurent comme sujets, quand
ils sont robjet de raffirmation marquee par le verbe, quand
ils representent la personne ou la cbose, qui l'ait l'action
cxprimee par le verbe. Ainsi dans ces plirases : la vertu est
preferable aux richesses, nous estimons le merite, le sub-
stantif vertu et le pronom nous sont employes comme sujets.
Le substantif et le pi-onom figurent comme regimes, quand
ils completent, quand ils acbevent d'exprimer l'idee commen-
rec par un autre mot ; quand je dis : l'amour de la vertu,
fidele au roi, cherir la gloire, combattre pour la patrie,
Ies mots de la vertu, au roi, la gloire pour la patrie,
sont Ies regimes des mots l'amour, fidele, cherir, combattre,.
parce qu'ils en completent la signification. Cest pourquoi cer-
tains grammairiens appellent complement ce que nous nom-
mous regime.
II y a deux sortes de regimes : le regime direct, qui est
celui qui complete sans le secours d'une preposition : j'aime
Vetude : et le regime indirect, qui ne complete qu"a Taide-
d'une preposition : je vais a Lyon, je travaille pour vous.
Le substantif et le pronom figurent comme attributs, quand
ils expriment la maniere d'etre du sujet. Dans ces phrases :
la generosite est une vertu, mon ami est le votre, le sub-^
stantif vertu et le pronom le votre font la fonction d'aitributs^
— 41 -
Le substantif et, le pronom figurent en apostrophe, quand
ils represeatent la personne ou la chose a Jaquelle on adresse
la parole : tel est le substaatil' Dieu daas Tevempie suivant :
O Dieu, par quelle route inconnue aux mortels,
Ta sagesse conduit ses desseins âternels .'
Remarque. Les pronoms personnels ?,rv Ies seuls qui puis-
sent etre employes eu apostrophe.
DE L'ARTIGLE
La Ibuction de larticie est de preceder les substantifs com-
muns pour aanoncer qu'ils sont employes daas un sens de-
termint', c'est-ă-dire pour designer un genre, uue espece ou
un individu particulier.
Nous n'avons q'uo article. qui est le pour le masculin sin-
gulier, la pour le feminin singulier, et les pour le pluriel des
deux genres.
L"article est sujet â deux sortes de changements : l'elision
et la contractlon. Voyez ces mots dans le Dictionnaire et
dans la Grammaire.
DE L'ADJECTIF.
Ladjectif esprime la maniere detre du substantif. II le rao-
difie, ou en marquant quelqu'une des qualites du substantif,
ou en ajoutant au substantif quelque idee accessoire, qui en
restreint la signilication. Quand je dis homme genereux, l'ad-
jectif genereux (jualifie en modifiant le substantif ; et lors-
que je dis : mon linte, cette maisoti, les adjectifs, tnon, celte,
qual fient en determinant la signification du substantif. II
y a consequerament deux sortes d'adjectifs : ladjectif quallfi-
catif et ladjectif determinatif.
DE l'aDJECTIF QUALIFICATIF.
Ladjectif qualificatif marque la qualite du substantif, son
etat permanent, habituel, comme bon, saye, mechant, rouge, etc.
L'adjectif, n'exprimant que des modifications, ne peut a-
voir par lui-meme ni genre ni norabre ; car le sexe, le nom-
bre, resident exclusivement dans les etres. Cepen lanţ, pour
rnieux marquer son rapport avec le substantif, on a donne a
ladjectif les memes preprietes qu'au substantif : le genre tt le
nombre ; et consequemment Tadjectif doit etre au masculin ou
— n -
AU. rt'miniii, au singulier ou au jiluriel, selon Io genre et Io
nombro du sulistantif (ju'il inodiiio.
Lt's tioux jiroprictos se marquout dans Ies adjectifs par lesi
dilTercates nianieres dont ils sont terrniues : au masculin et
au singulier l'adjectil' conserve sa terminaison primitive ;
ainsi {/ranrf, petit, reconnaissani, sont au masculin et au sin-
gulier. Au feminin l'adjectir prend un e muet : grande, re-
connaissante ; au pluriel ii prend une s tant pour le mascu-
lin que pour le feminin: (7»'a»ds, grandes, petits, petites, etc.
Cette regie generale est sujette â un grand nombre d'ex-
•ceptions, qui sont indiquees dans le Dictionnaire et dans la
Gvammaire.
Les qualites exprimees par 1 adj ectif sont relatives ouabsolues.
Quand nous disons qu'un homme est grand, l'idee de gran-
deiir n'est que dans la coraparaison que nous faisons de cet
homme avec Ies autres; et le meme homme que nous Jugeons
grand aujourd'hui, nous paraîtrait petit, si les hommes
avaient communement six â sept pieds. Les qualites que nous
observons ainsi dans les objets, en consequence d'une
<;omparaison, se nomment relatives : grand, petit, sont donc
des adjectifs relatifs.
xVu contraire, si les qualites que noi s remarquons dans les
choses, paraissent leur appartenir independamment de toute
ccmparaison, nous les nommonfi nbsolues : telles sontVimrnor-
taliie, Vuniversalite, Veterniie, etc. Ainsi irnmortel, univer-
^el, eternei, divin, sont des adjectifs absolus.
II resulte de lă que les qualites exprimees par les adjectifs
quali ficaţi fs relatifs sont susceptibles de plus ou de moins
d'etendue ; en efl'et, une cbose peut etre plus ou moins grande,
plus ou moins petite, plus ou moins agreable qu'une autre ;
et qu'au contraire les qualites marquees par les adjectifs
qualificatifs absolus n'admettent ni plus ni moins. Elfective-
ment, confoit-on un degre au-delâ de la perfection, de Tun:-
versalite, de l'immortalite, de leternite, de l'essence. etc, ?
Pour e.xprimer les difl'erents degres d'etendue qu'admettent
les adjectifs qualificatifs relatifs, les grammairiens ont etabli
dans les adjectifs trois degres de signification : le positif, !e
compar atif et le superlatif.
DES ADJECTIFS DETERÃŽflXATIFS.
Les adjectifs determinaţi fs se joignent au substantif pour
■en det.erminer la signification â laide d'une idee qu'ils y ajou-
tent. Quand je dis : ma maison, cette phime, ma attache a
maison une idee de possession ; cette attache â plîtme une
— 13 —
ides dindicaţion ; et l'un et i'autre, par le moyeii de ces i-
dees de possessiou et d indication, diminuent I'etendue de
signification des substantifs communs maison et pliune : ma
oblige maison â ne signifier que la maison qpie je possede.
et ette oblige pZiu/ie â ne designer que la plume que j'indique,
Ainsi ladjectif determinatif differe de larticle en ce que
celui-ci se borne â indiquer que le substantif commun est
pris dans un sens determine, au lieu que Tadjectif determina-
Å£ii' le determine par lui-meme. Dans cette phrase : le livre
dont vous tne pariez est interessant, la signification du mot
livre est determinee par dont vous me pariez ; otez ce membre
de phrase, on ne sait plus de quel livre je veux parler, et
ii n y a plus de sens. Dans celle-ci au contraire : ce livre
est interessant, le sens du substantif livre est determine par
ce : â l'aide de ce mot mon esprit envisage un livre parti-
culier, un livre que Ton montre, sans quil soit necessaire
d'ajouter autre chose pour operer cette determination.
II y a quatre sortes dadjectifs determinatifs :
Les adjectifs numeraux, dont ii y a deux sortes : Ies car-
dinaux, qui eveillent une idee de nombre, comrne un, deuXy
trois, cinq, dix, cent, etc, et les ordinaux, qui expriment
l'ordre, le rang, comme premier, secând, dixieme, etc.
Les adjectifs possessifs, qui sont: mon, yna, mes ; ton, ta,
tes; son, sa, ses, notre, votre; nos, ros, leur, leurs.
Les adjectifs demonstratifs, qui sont ce, cet, cette, ces.
Les adjectifs indefinis qui sont aucun, chaque, nul, quel-
conque, plusieurs, meme, tout, quelque.
DU VERBE.
Le verbe est un mot qui exprime l'affirmation : ii marque
la convenance, la liaison de I'attribut avec le sujet ; sous ce
rapport ii joue un role important dans le discours, et c' est sans
doute ce qui lui a vaiu le nom de verbe, ou mot par excellence.
II ny a qu"un verbe, qui est le verbe etre, parce que c'est
le seul qui affirme et qu^ lie I'attribut au sujet. Ce verbe
pourrait suffire pour exprimer tous les jugements de notre
esprit; cependant pour abreger et varier le discours, on a
cree un grand nombre d'autres verbes, qui, â la verite, ne
sont autre chose que le verbe etre combine avec I'attribut ; tels
sont les verbes etudier, lire dans les propositions suivantes :
ii etudie, noiis lisons, qui sont pour ii est etadiant, nous
sornines lisant.
Le verbe (}tre employo seul se nomme verbe substantif
__ u —
parce quil stibsisle {«ir iui-iueine, ou parce quil e.\])rime Ia
substance, lessence, du verbe.
Le verbe ctre combine avec Tatlribut se nomrne verbe
attribiitif ou udji'clif.
II y a cinq sortes de verl)es adjecti fs.
Si i'at.t.ribut. exprime une acî.ioa lait.e par |e sujet. Ie verbe
adjcctif se nomme verlje actif ; ce verbe a toujours uu re-
gime direct.
Si Fat.tribut exprime une action ref ue par Ie su jet, le verbe
adjec ii" se nomme passif.
Si l'attribut n'exprimf qu'une qualite, qu'nne maniere de-
tre du sujet, le verbe adjectiC prend Ie nom de neutre, mot
<îui veut dire ni Vun ni l'autre, cest-â-dire ni actif ni paj.-
sif. Ce verbe n'a jaraais de regime direct.
Si l'action exprimee par l'attribut retornbe sur celui ou
sur ceux qui la iont. Ie verbe adjectif se nomme pronominal,
nom qu'il tire des deux pronoms de la meme personne, avec
lesquels ii se conjugue : je me flalte, tu te nuis.
Si le verbe adjecMf ne s'emploie qu'â la troisieme personne
du singulier, et qu'il ait pour sujet le mot vague ii, on le
nomme verbe impersonncl.
Le verbe est susceptible d'un grand nombre d'inflcxions
ou deiiinences different.es, qui designent certa . nes proprietes
du verbe, savoir: le nombre, \3. personne. le mode et le temps.
Le nombre designe dans Ies verbe.s, comme dans Ies sub-
stantifs, Tunite ou la pluralite.
La personne fait connaître le role que le sujet du verbe
joue dans l'action de la parole.
Le mode est la maniere d'employer Ies verbes par rapport
â leur signification. II y a cinq modes : Vindicatif, le con-
â– ditionnel, Vimperutif, le subjonctif et Vinfinitif.
Le temps indique ă quelle pârtie de la duree repoud l'ac-
tion exprimee par le verbe. La duree renfermant trois parties
ou epoques, l'instant oîi l'on parle, celui qui precede, et ce-
lui qui suit, ii y a consequemment trois temps : le prcsent,
Ie passe et le futur.
Le passe et le futur se composent d'une multitude infinie
d'io.stant3, d'ou resultent plusieurs sortes de passes et de fu-
turs. Le present n'admet qu'un temps, parce que l'instant,
â– OII l'on parle, est un point indivisible. Eu tout, huit temps
pour Ies trois epoques.
I-a PRESENT {un temps).
Le present, qui exprime Tatfirmation comme avânt lieu â
l'instant de la parole : je marche.
— 15 —
I-a PAssE {cinq temps).
L'imparfait, qui exprime rafflrmation comme presente rela-
tivement o une epoque passee :je lisais,qiiand vous entratei.
Le passe ele/ini, qui la marque comme ayant eu lieu dans
un temps passe completement ecoule : je voyageai l'annee
derniere.
Le passe indefuii, qui l'exprime comme ayant eu lieu dans
un temps passe non completement ecoule : j'ai ecrit au-
jourd'hui.
Le passe anterieur, qui l'exprime comme ayant eu
lieu avânt une autre dans un temps passe : quand j'eus Iu,
je parlis.
Le plus-cjue-parfait, qui Texprime non-seulement comme
passee en elle-meme, mais encore â l'egard d'une action ega-
îement passee : j'avais fini, quand vous vintes.
I-a FUTUR (deux temps).
Le fatur, qui exprime raffirraation comme devant ayoir
lieu dans un temps oii Ton n'est pas encore : je sortirai
demain.
Lt, futur anterieur, qui lexprime comme anterieure b.
une epoque â venir : j'aurai termine demain.
Les temps des verbes se divisent en temps simples et eu
temps composes. Les temps simples sont ceux qui nemprun-
tent pas un des temps du verbe avoir et du verbe etre,
comme je chante, je fmissais, je recus etc. Les temps com-
poses sont ceux dans la composition desquels ii entre un
des temps du verbe avoir ou du verbe etre.
Les temps se divisent encore en temps primitifs et en
temps derives. Les temps primitifs servent â former tous
les autres ; ii y en a cinq : le present de Vinfinitif, le par-
ticipe present, le participe passe, le present de Vindicalif
et le passe defini. Les temps derives sont ceux qui provien-
nent des temps primitifs.
Enoncer un verbe avec toutes ses desinences ou terminaî-
sons de nombres, de personnes, de modes et de temps, c'est
ce qu'on appelle le conjuguer.
II y a quatre conjugaisons ou classes de verbes, que l'on
distingue entre elles par la terminaison du present de l'in-
fmitif.
La premiere conjugaison a le present de l'infmitif termine
en er, comme aimer.
- IG —
I^ (leuxi^mc en iv, comme fmiv.
Iax troisienifi en oii-, coramo recevoir.
La quatrieme ea re, comme rendre.
Les vorbos avoir et ctre serv<iat â conjuj^uin- tous Ies au-
tres verbes dans leurs teraps composes ; nous commeuceron»
j)ar Ia conjugaison de ces deux vi;rbes.
VERBE AUXILIAIRE AVOIR.
INDIGATIF.
Present
J'ai
Tu as
II ou elle a.
Nous avous.
Vous avez
Ils ou elles ont.
Imparfait.
T'avais.
Tu avais.
II ou elle avait.
Nous avions.
Vous aviez.
Ils ou elles avaient.
Passe defini.
J'eus.
Tu eus.
II ou elle eut.
Nous eumes.
Vous eutes.
Ils ou elles eurent.
Passe anterieur.
J'eus eu.
Tu eus eu.
Ils ou elle eut. eu.
Nous eumes eu.
Vous eutes eu.
Ils ou elles eurent eu
Plus-que-parfait.
J 'avais eu.
Tu avais tu.
II ou elle avait eu.
Nous avions eu.
Vous aviez eu.
Ilsouellesavaienteu.
Futuv.
J 'au rai.
Tu auras.
11 ou elle aura.
Nous aurons.
Vous aurez.
Ils ou elles aurout.
Passe indefini. | Futur anterieur.
J'ai eu.
Tu as eu.
II ou elle a eu.
Nous avons eu.
Vous avez eu.
Ils ou elles ont eu. Ils ou elles auront eu
J'aurai eu.
Tu auras eu.
II ou elle aura eu.
Nous aurons eu.
Vous aurez eu.
CONDITIONNEL.
Present
J'aurais.
Tu aurais.
II ou elle aurait.
Nous aurions.
Vous auriez.
Ils ou elles auraient
Passe.
J'aurais eu.
Tu aurais eu.
II ou elle aurait eu.
Nous aurions eu.
Vous auriez eu. [eu.
Ils ou elles auraient
On dit aussi :
feusse eu, tu eusses
eu, ii ou elle eut eu,
nous eussions eu,
vous eussiez eu, ii
ou elles eussent eu.
IMPERATIF.
Point de premiere
personne au sin9.
Aie.
Ayons.
Ayez.
Ouils
SUBJONCTIF.
Present ou futur,
Que j"aie.
Que tu aics.
Qu'il ou qu'tlle ait.
Que nous ayons.
Que nous ayez.
Qu'iJs ou qu'elles
[aient.
Imparfait.
Que j'eusse.
Que tu eusses.
•Ju'il ou qu'elle eut.
Que nous eussions.
Que vous eussiez.
ou qu'elles
Teussent.
I Pas se.
Que j'aie eu.
Que tu aies eu.
Qu'ilou qu'elleaiteu.
Que nous ayons eu.
Que vous ayez eu. ]
Qulls ou qu'elles I
[aient eu.j
Plus-que-parfait. |
jQue j'eusse eu.
Que tu eusses eu. [eu
Qu'il ou qu'elle eut
Queuous eussiouscu
Que vous eussiez eu.
Qu'ils ou qu'elle
[eussent eu.
INFINITIF.
Present.
Avoir.
Fasse.
x\.Yoir eu.
PARTICIPE.
Present.
Ayant.
Passe.
Eu, ayaat cu.
VERBE AUXILIAIRE ETRE.
INDIGATIF.
Present.
Je suiÅŸ.
Tu es.
11 ou elle e.st.
Nous sommes.
Vous etes.
Ils ou elles .sont.
Imparfait.
J"etais.
Tu titais.
II cn elle etait.
Nous etions.
Yous etiez.
Ils Olt elles etaient.
Passe defini.
Je fus.
Tu fus.
II ou elle fut. i Tu avais ete.
Nous fumes. I II ou elle avait ete.
Vous fiites. Nous avions ete.
Ils Olt elks furent. Vous aviez ete. [ete,
I X /> II^'^ ^''^ slles avaient
Passe Indefira.
J'ai ete. !
Tu as ete.
jll ou elle a ete. '
• Nous avous ete.
Vous avez ete.
Ils ou elles ont ete.
Passe anterieur. '
â– J'eus ete. i
Tu eus ete. |
Ii ou elle eut ete. i
Nous eiîmes ete.
Vous eutes ete. [ete
Ils ou elles eurent
Plus-que-parfait. '
Javais ete.
Futur.
Je serai.
Tu seras.
II ou elle sera.
Nous serons.
Vous serez.
Ils ou elles seront,
Futur Anterieur.
J'aurai ete.
Tu auras ete.
Jl uu elle aura ete.
Nous aurons ete.
Vous aurez ete. [ete
Ils ou elles auront
— 18 —
CONIUTIONNEL.
Present.
Jo si^rais.
Tu sorais.
II ou oile serait.
Nous serions.
Vous seriez.
Ils Oi* elles seraieut.
Passe.
J'aurais ete.
Tu aurais ett-.
II Olt elle aurait ete.
Nous aurions ete.
Vous auriez ete. [ete.
Ils OH f llesauraient
On dit aussi : j'eas-
se ele, tu eusses ete,
ii ou elle eutcte;nous
eussions ele, vous
eussiez ele, ils ou
elles eussent ete.
IMPERATIF.
Point de premiere
personne au sing.
Sois.
Soyons.
Soyoz.
SUBJONGTIF.
Present ou fu tur.
Que je sois.
Que tu sois.
Qu"il ou qu'elle soit.
Qup nous soyons.
Que vous soyez. [ent
Qu'ilsowqu'ellessoi-
IiHparfait.
Que jc fusse,
Que tu fu.sses.
Qu'il ou qu'elle lut. Etre.
Que nous l'ussions
Que vous fussiez. Passe.
Qu'ils ou qu'elles
[fussent.l Avoir eti'-.
Plus-que-parfait.
Que j'ousse eti-.
Que tu eusseset(''.[ete
Qu'il ou qu'elle eut
Que nous eussions
ete. [ete.
Que vous eussiez
Qu'ils ou qu'elles
i'ussent ete.
INFINITIF
Presenl.
Passe.
Que j'aie ete.
Que tu aies ete.
Qu'il ou qu'elle ait
[ete.
Que nous ayons ete.
Que vous ayez ete.
Qu'ils ou qu'elles ai-
[ent ete.
PARTICIPE.
Present.
Etant.
Passe.
Ete. avânt ete.
TABLEAU DES QUATRE CONJUGAISONS.
INDICATIF
Present.
J'airae.
Tu aime.s.
II aime.
Nous aimons.
Vous aimez.
!ll aiment.
Je finis.
jTu finiÅŸ.
|ll finit.
iNous finisson?
jA'ous linissoz.
Ils finissent.
Je refois.
Tu refois.
II recoit.
Nous recevons.
Vous recevez.
Ils recoivont.
Je rends.
Tu reilds.
19 —
11 rcnd.
Nous rendons.
\ons rcndoz.
Ils rendent.
Iniparfait.
J'aimais.
Tu aimais.
II airnait.
Nous aiinions.
A'ous aimie/.
Ils aimaient.
Jo finissais.
Tu finissais
31 finissait.
^ou3 linissions.
Vous l'ioissiez.
Ils linissaient.
30 recevais,
Tu recevais.
31 recevait.
Xous recevions.
'Vous receviez.
Ils recevaient.
Ji' rendais.
Tu nndais.
31 rendait.
Nous rpudions.
Vous rendiez.
Ils rendaient.
Passc defini.
Jl'aiinai.
Tu aiina';.
II ai lua.
Nous aimâmes.
Vous airnâtes.
Ils ainierent.
Je finis.
Tu finis.
II finit.
'Nous finîmes.
lYous linites.
jlls finirent.
i
1.1 e reţ'us.
jTu regus.
jll re?ut.
!Nous reciimes.
iVous reciites.
llls reţui'ent.
iJe rendis.
iTu rendis.
III rendit.
;Nous rendimes.
IVous rendîtes.
Ils rendireut.
Passe indefini.
.T"ai ainie.
\T\.i as aime.
II a aim(!'.
Nous avons aime.
;Vous avez aime.
ills ont aime.
'Jai fini.
:Tu as lini.
.11 a fini.
iNous avons fini.
IVous avez fini.
jIIs ont fini.
.Fai .recu.
jTu as refu.
■II a repu. •
iNous avons recu.
jVous avez regu.
Ils ont recu.
jJai rendu.
|Tu as rendu.
,1] a rendu.
Nous avons rendu.
Vous avez rendu.
Ils ont rendu.
Passe anfirifur.
J"eus aime.
Tu eus aime.
II eut aime.
j Nous eumes aime.
j Vous eiites ai mi^
Ils eurent aime.
!
j J'eus fini.
I Tu eus fini.
i II eut fini.
I Nous eumes fini.
i Vous eutes fini.
' Ils eurent fini.
I J'eus refu.
I Tu eus recu.
j II eut recu.
i Nous eiunes recu.
I Vous eutes regu.
i Ils eurent recu.
i .leus rendu.
I Tu eus rendu.
; I] eut rendu.
Nous eumes rendu.
Vous eutes rendu.
Ils eurent rendu.
Plus-que-parfait.
J'avais aime.
j Tu avais aime.
I II a vait ai mi'.
1 Nous avicns aim»i.
j Vous aviez aime.
I Ils avaient tiirni^
.lavais lini.
! Tu avais lini.
— 20 —
II avait Uni.
Nou9 avions fini.
Vous aviez fini.
lls avaieut tini.
•Ta vai s rogu.
Tu avais reţ-u.
II avait refu.
Nous avions refu.
Yous aviez refu.
lls avaiout reţ-u.
,1 avais roudu.
Tu avais reudu.
II avait rendu.
Nous avions rendu.
Yous aviez rendu.
lls avaient rendu.
laliir.
J "airnorai.
Tu aimeras.
11 aimera.
Nous aimeron.s.
Yous aimerez.
lls aimeront.
.Te fiuirai.
Tu lini ras.
11 finiră.
Nous finirons.
Yous finirez.
lls fiuiront.
Je recevrai.
Tu recevras.
11 recevra.
Nous recevrons.
Yous recevrez.
lls recevront.
Je rendrai.
Tu rendras.
11 rendra.
[Nous reudrons.
Vous rendrez.
'lls rendront.
I
Futur antcrieur.
J'aurai aiine.
Tu auras aime.
II aura aime.
Nous aurons aime.
Vous aurez aime.
lls uuront aime.
J'aurai fini.
Fu au ras lini.
II aura lini.
Nous aurons fini.
Vous aurez fini.
lls aurout fini.
Jaurai refu.
Tu aiiras refu.
11 aura reţu.
Nous aurons reţ-u.
Yous aurez refu.
lls aurout rocu.
J'aurai rendu
Tu auras rendu.
11 aura reudu.
Nous aurons rendu.
Yous aurez rendu.
lls auront rendu.
CONDITIONNKL
Present.
J'aimerais.
Tu aimerais.
II aimerait.
Nous airaerions,
Vous aimeriez.
lls aimeraient.
Je fini rai s.
Tu fini rai s.
11 finirait.
Nous finirions,
Yous finiriez.
lls (iniraient.
Je recevrais.
Tu recevrais.
11 recevra it.
Nous recevrions.
Yous recevriez.
lls recevraicnt.
Je rendrais.
Tu rendrais.
11 rendra t.
Nous reudrions,
Yous rendriez.
lls rendraient.
Passe.
J'aurais aime.
Tu aurais aime.
! II aurait aime.
Nous aurions aime,
Yous auriez aime.
lls auraient ainic.
Ondit aussi : feusse
aime, tu eusses ai-
me, ii eâtainie,nous
ciossions aime, vous
eussiezai)ne,ils eas~
sent aime.
J'aurais fini.
Tu aurais fini.
11 aurait fini.
Nous aurions fini,
Yous auriez fini.
lls auraient fini.
On dit aussi: j'eusse
fini, tu -eusses fini.
21 —
ilei'd fini, nous eiis- Reţois.
â– sions fi)ii, vous eus- Rece\ons.
siez fini, ils enssent Recevez.
fini.
Xaurais refu.
Tu aurais refu.
II aurait reţ-u.
Nous aui'iou.s re?u.
Vous auriez reqa.
Rs auraient refu.
Ou dit aussi: j'eusse
requ, (ueasses recu,
Heutrecu,nous eus-
Mons recu, vous eus-
siez reQu, ils eussent
regu.
-J'aurais renclu
Tu aurais rendu.
R aurait rendu.
Nousaurions rendu.
Vous auriez rendu.
Rs auraient rendu.
On dit aussi: feusse
rendu, tu eussesren-
■du,if eât rendu,nous
eussions rendu,vous
eussiez rendu , ils
eussent rendu.
IMPERATIF.
point de premiere
personne au sing.
Ainie.
Aimous.
Aimez.
Finis.
Finissoas.
Finissez.
Rends.
Rendons.
Rendez.
SUBJONGTIF
Present ou falnr
Que j'aime.
Que tu aimes.
Qu'il aime.
Que nous aimions.
Que vous aimiez.
Qu'ils aiment.
Que je finisse.
Que tu finisses.
Qu'il finisse.
Que nous finissions.
Que vous flnissiez.
Qu'ils finissent.
Que je rezolve.
Que tu refoives.
Qu'il refoive.
Que nous i-ecevions.
Que vous receviez.
Qu'ils refoivent.
Que je rende,
Que tu rendes.
Qu'il rende.
Que nous rendions.
Que vous rendiez.
Qu'ils rendent.
Imparfait.
Que j'aimasse
Que tu ainiasses.
Qu'il aimât.
Que nous aimassi ons
Que vous aimas.sioz
Qu'ils aimassent.
Que je finis.se.
Que tu linisses.
Qu'il finit.
Que nous finission.s.
Que vous linissiez.
Qu'il finissent.
Que je reţusse.
Que tu regusses.
Qu'il recLit.
Que nousregussions.
Que vous regussiez.
Qu'ils refussent.
Que je rendisse.
Que tu rendisses.
Qu'il rendît. [sions.
Que nous rendis-
Que vous rendissiez.
Qu'ils rendis.sent.
Passe.
Que j'aie aime
Que tu aies aime.
Qu'il ait aime
Que nous ayons aime
Quu vous ayez aimi'.
Qu'il aient aime.
Que j'aie fioi.
Que tu aies lini.
QuiI ait fini.
Que vous ayons fini.
Que vous ayez fini.
Qu'ils aient fini.
Que j'aie i'efu.
Que tu aies re^u.
Qu'il ait regu.
Que nous ayons regu
t22
Quo Tous ayos rcfu.
Quilc niont ivfu.
Quc Jaie romlu.
Oue tu ait^s rondu.
Quil uit rendu [du
(^)ut^ nous uyons rt^ii-
<Jue vous ayoz rendu
(^)u'il.s aiout. readu.
Plus-que-parfait.
Oue j"ou.sse aiimi.
Qup tu eusses aime.
Qu"il (?ut aiiue. [nie.
Quo nouseussionsai-
Que vous eussiez ai-
[llH'.
Qu'ils cusscnt aime.
(jue j'eusse lini.
Que tu eusses fini.
Oul eut fini. [fini.
(^)ue nons eussions
Que vous eussiez fini.
Qu'ils eussent lini.
Que j'eusse regu.
Que tu eusses re^u.
Qu'il eut ref u. [refu.
Qui nous eussions
Quevous eussiez reg u
Qu'ils eussent reţu.
Que j'eusse rendu.
Que tu eusses rendu.
Qu'il eut rendu.
Que nous eussions' Uerevant
[rendu. I
Que vous eussiez] l>(>u(laur.
frcn<lu
Qu'ils eusseni rendu
INFINITIF.
Prcsent.
Ainier.
Finii'.
Rocevoir.
Rencire.
Passe.
Avoir aime.
Avo ir lini.
Avoir reru.
Avoir rendu.
PARTICIPE.
Present.
Ainiant.
Finis.sant.
Pasfc
Aiuie, aiuK-e, ayant
aime.
Ainsi se conjngent
Ies verhes chan-
tet',danser, donner,
demander, sauter,
frapper, porter etc
Fini, linie, ayant lini,.
Ainsi se conjuguent:
avertir,(juerir,ense-
velir, unir, lernir,.
embeUir etc.
Refu, refue, ayant
reeu.
Ainsi se conjuguent:
apcrcevoir, conce^^
voir, percevoir ttc^
Rendu, rendue,ayant
rendu.
Ainsi se conjuguent r-
attendre e lendre,.
suspendre, vendre^
defendre,confondre-
etc.
DES VERBES IRREGULIERS.
On appelle verbes irreguliers ceux dont Ies termiuaisons-
<les temps priraitifs et des temps derives ne sont pas en tout
conlbrmes â celles des verbes qui leur servent de modeles,
et qui 3ont dans ces notions, aimer, pour la premiere con-
jugaison; finir, pour la seconde ; recevoir, pour la troisieme,.
i'cndve, pour la quatrieme.
— 23 —
Aiasi un vorbi? peut etre irregulier de deux manieres :
«lans ses temps primitifs et daus ses temps derivcs. Par e-
xemple, boiiUlir est irregulier dans deux temps primitifs,
parce quau participe present ii fait bouillant, au present de
rindificatif je bous, et non pas boHillissa)it, je bouillis, en
preuant ies terminaiscns issmit, is, qui sont cel Ies de ces
deux temitspour le verbe finir. modele de la seconde con-
jugaison. Envoyer, au contraire, est irregulier dans deux de
ses temps derives ; car au lieu de faire au futur et au condi-
tionuel present, fenvoierai, fenvoierais, en cbangeant, comme
le vorbe aimer, qui sert de modele, /â– en rai et en rais,
ii lait j'enverrai, j'enverrais.
Quelque irregulier que soit un verbe, Ies irregularites n'e-
xisteut que dans Ies temps simples.
Xous donnons la conjugaison des verbes irreguliers au
conunencement du Dictionnaire Francais-Roumain et dans le
corpsdu DictloiDiaire â chacun des verbes qui presentent des
irregularites.
DU PARTICIPE.
Le participe tient de la nature du verbe et de celle de I'ad-
jectil':du verbe en ce qu'il en a ia signiiication et le rtâgime ;
Uit homme aimant Dieu, aime de Dieu ; et de Tadjectif en.
ce quil qualifie le nom auquel ii se rapporte : un homme li-
.<ant, tine vertu eproiivee.
II y a deux sortes de pai'ticipes : le participe present et le
participe passe.
Le participe present ajoute au mot qu'il qualifie l'idee d'une
action Jaite par ce mot ; ii est toujours termine en ant : etii-
diaiit, lisant, prenant.
La participe passti ajoute au mot qu'il qualifie l'idee d'une
action recue par ce mot ; ii a diverses terminaisons.
Le participe present est toujours invariable : une mere
cherissant ses enfants ; des enfants respec ant leurs parents.
Le Participe passe ost susceptible de prendre i'accord, et
est soumis pour sa variabilite et son invariabilite aux trosi
regles suivantes :
Premiere regie. Le participe passe employe sans aiixiliaire,
.«'accorde comme l"adjectif avec le mot qu'il qualifie : une
verta eprouvee, des victoires remportees.
Deuxieme regie. Le paricipe passe employe avec Ie verbe
f'l re. s'accorde avec le sujet du verbe : le merite est estime
Ies talents sont loues.
Troisieme regie. Le participe passe employe avec le rerbe,
etre mis pour le verbe avoir, co qui a lieu dans Ies verbes
proaominaux, s'accorde avec le regiine direct, ({uaud ii ea
est precede, et reste invariuble, lorscpiMl n'y tn apaÅŸ. Ainsi
l'on ecrira avec accord :
La lettre que j'ai reţue ;
r4es livres, je Ies ai lus ;
Ils «i'ont felicite ;
II nous a felicites ;
Qiie (le peines j'ai eprouvees ;
Nous nous etions flattes ;
Ils SC soiit hlătnes ;
La dame que j'ai enlendue
[chanter ;
II nous a p/'i«N de lui ecrire :
i'i cause dt.s regimes directs que, leu, peines, nous, se, que,
nous, qui precedent le pârtie pe. Mais on ecrira sans accord:
Nous avons regu une lettre ;
Ils ont perdu leurs livres ;
Nous nous sommes adresse des reproches ;
La românce que j'ai enteudu chanter ;
II nous a recommande do lui ecrire;
Les embarras qae j'ai su que vouz aviez ;
Ils se sont succede ;
Prenez des fruits, j'en ai manije ;
parce que dans les six premieres phrases le regi me direct est
apres le participe, et que dans les trois dernieres le participe
n'a pas de regime direct.
Tel est le principe general sur la variabiKte ou Tinvaria-
bilite du participe. A l'egard des developpements que ne com-
portent pas ces Notions, voyez la Grammaire.
DES MOTS INVARIABLES.
Les mots invariables sont ceux qui ne varient poiut dans
leurs terminaisons, parce que, ne niodifiaut jamais le sub-
stantif ni le pronom, ils ne sauraient emprunter les proprie-
tes du genre et dunombre, ni consequerament prendre la ibrme
masculine ou feminine, singuliere ou plurielle. Les mots in-
variables sout Vadverbe, la preposition, la conjonction et
r inter jection-
DE L'ADVERBE.
h'adverhe est un mot qui raodifie, ou un verbe : ii parle
eloquemment ; ou un adjectif: ii est tres-eloquent ; ou un
auti-e adverbe : ii parle hien eloquemment. Le nom^ă" adverbe
— 25 —
lui vieut de ce que le plus souvent ii modil'ie le verbe, et
consequemment se place prea de ce mot.
L'adverbe na jamais de regime, parce qu'il le renlerme en
lui-meme. Ea effet,vivre tar)iquillement,niurcherlenteinent,
•etre trop riehe, sout li mtime chose que vivre avec than-
QDiLLiTK, marcher avec lenteur, ctre riche avec exces. II
lăut excepter Ies adverbes suivants : depeudaminent, iiidii-
pendamment, dif]eremment, prefcrablemeiit, proportion-
nement , convenablement , relativemenl, conformeiuent ,
anterieurement, consequemment, inferieurement, paste-
rieuremenf, superieurement, exclusivemcnt, qui conservent
le regirae de radjectif dout ils sont forines.
Un assemblage de mots qui servent â modilior ou un verlje,
ou un adjectif, ou un autre adverbe, se noniine locution ad-
verbiale, tels sont : loig tem-ps, en general, sans cesse, etc.
DE LA PREPOSITION.
La prepostilion est un mot qui sert â exprimer le rajiport
<{ue Ies mots ont entre eux. Dans cette pbrase : le titre de
conquerant n'est ecrit que sur le tuarbre : le titre de pere
du peuple est gravii dans Ies ccrurs (Mass.), sur marque le
rapport de superiorite qu'il y a entre est ecrit et le marbre.
et dans le rapport d'intei'iorite qu'il y a entre est grave et
Ies cceurs.
La preposition n'a d'elle-meme qu'un sens incomplet ; elje
exige toujours apros elle un mot qui en complete la signili-
cation : ce mot se nomme le regimme de la preposition, et
celle-ci avec son regime forme ce qu'on appelle un rej/tme
indirect.
Un assemblage. de mots qui font Toffice dune preposition,
se nomme lociUion preposiiive ; tels sont: ă l'egard de, en
faveur de, quant u etc.
DE LA CONJONCTTON.
La conjonction est un mot qui sert a lier entre eux Ies
â– dillei'ents membres d'une phra'^e. C'e.st jiar son moven que
l'ou compose un tout de plusieurs portions qui, sans cette
•espece de mots, ne paraîtraient que comme de.s enumerations
ou des phrases decousues, et non comme un ouvrage suivi
et affermi par Ies liens de l'analogie, par Ies consequences
«t l'enchaînement de la raison. Dans cette phrase : travaillons
si nous voulons ucquerir des talents, car le te}y>ps s'enfuit,
ET persuadons-nous bien qv'H ne revient plus, supprimez
Ii*'^ conjonctions si, car, ef, ijiie, la liaison dispar.iit, le sens
eu soiiIlVn, »;t. J'c^^prii, ratif>u<'' u'e.st point satislait. Les con-
jouction.s ont oncoro lavantaLţo (raljn'ţiiiîr le (Uscour.s, en
iious ilisjjensaut. criuie ialinitr de repetitioas la-^tidieiises.
{'ii asseiid)lage de inot.s! (jui font roflicc d'une conjoiiction,
se jiomrne ioctiiion ronjonclivi', \ tiîls sont : ainsi qur, tandis
'ine, afhi que, ă mnins (jiie etc.
DE LINTE ItJEGTION.
L'interjp.ctioii est, uii laot, ({ui sert â expriuier Ies iiapres-
sions vives et subites de râm i ; tels sont les mots : Ah ! —
Ha! — Oh! — //y/ - f'uix ! Chul " — Uolâ! — Ne hien l
— //e/a.s .'
IP.HECULIERS ATT PLUIIIEL.
Sliujulier.
JHxrlel.
Aieul străinosiu, au feminin ' A'ieax dans le sens de ancc-
ai-iile.
Ciel, ceru.
Bleu. albastru.
Clon, cuiu.
Loi, lege.
Maiou, cliat mâie,
iF.H ii, ocliiu.
Tt'ou, cav titte, gaură.
Ires.
11 fuit a'it'uls, qand ii designe
le grand pere paternei ou le
grand pere maternei.
Cieux. 11 fait ciels dans ciels
\ de l t, pârtie superieure d'ua
lit etc.
Bleits.
Clou^-.
Lo'is et loix.
Matoas.
Yeux. On dit pourtant des
o-ils de bomif etc.
Trous.
Ees mots suivauts n'ont [las di' iiiuricd :
Auslral,biil,chac(il, noi)al,l>ofeul, cui, conjugal, fatal, filial,
final, frugal, jovial, littcral, vaoal, pal, pascal, pastoral,
regal, venal. Au pluriel, s"il y en a. ils prennent un s.
De meme altiruil, bercuil, camuit, detuil, evcntail, gu-
vernail, mail, poilruil, serail.
Penitenliel fait au plur. penitoiliaux.
Universe-l fait au plur. nviversels. 0)i ilit, en logique, l-js
— 21 —
tiniversaux, (universalile), pour designer Ies idees abstraitey
ou uni verse lles, savoii* : le genre, l'espece, la difference, Io-
projire, l'accideutel.
I L F A U T D I R E
Avec avoir
II a ele â Romi', pour expri-
mer qu'il est de x-etour a-
pres son voyage â Rome.
Avec el re
est alle k Rome, pour ex-
priraer quil est parri pour
Rome, et. qu'il n>n est pas
de retour.
II a cesse son travail, parce qu'il y a un regime ou com-
plement direct. Li^ verbe cesser sans reoime prend avoir ou
etre indiffiJrernment.
Ma soeur a demeure trois Ma seur est demeuree . . . ,
mois â Paris, pourdirecjue signifie qu'elle y est encore.
ma soeur n'est plusa Paris. !
Les tonncliers ont descendu' LeaionneMevfi sont descendus
le vin â la cave, parce quil . â la cave (sa dat jeosu în
y a un regime. pimniţă), parce quil n'y a.
point de regime.
Le cerf a e hapjje aux chiens, ' Le ceri'«;*i f-chappe aux chien.s,
c'e.st-â-dire que les chiens j veutdire que les chiens l'ont
ne l'ont point at^eint ou a- j serre de ju'es.mais quil ÅŸest-
peren. ti re du jter 1.
II a monte â cheval, pour faire : II est rnonle dans sa cham-
entendre qu'il est de retour. I bre, pour fairi* entendre quil
v est ancore.
II a monte
cin({ etages.
La procession a -passe .sous
mes lenetres.
Get ecolier etait entroisieme^
ii est monte en seconde.
Cette mode est passee. Ici le.
verbe passer marque sirnple-
ment le+at du sujet.
Ce mot a passe,
qu'il a ete re? u.
pour dire j Ce mot est passe, pour dir<"
I qu'on ne s'en aerl plus.
— 28 —
•îl a sorti co inatin, poiir lic-
signer qu'il est ivvenu, rtm-
(iv.
Ces malsons nous ont conveuu
(ne amu mulţumitu de diii-
sele).
11 est sorii Ce" matin, pourd«-
signcr qu'il est encore de-
hors.
Et. nous sommes convenus du
]>rix.
Le verbe conve}iir prend l'auxil, avoir, quand ii sigu fie-
■etre convenable; et lauxil âtn?, quand ii signifie dem^urev
id'accord.
NOU LICTICNARIU
ROMÂNO-FRANCESO
A.
A, m. prima literă, a. >». Unii
a mare. un graud a, un
a majuscule, a reu făcuţi,
des a mal faits. mal t'orme.s.
.4 rfu>'i<, la majeur; a moli,
la mineur ; art. fem. la. :
vecin-a, la voisiue, amic-a,
lamie. esitaţiune-a, l'hesi-
tation. PI. Ies. A privativu,
a\)viya.Mialpha jjrivat ivumj .
Af prep. seti at ticlu fem. a fra-
telui, du frere, a fral'doru,
des Ireres, a surorii, de la
soeur, a mea, la mienue, a
ta, la tiemie, a sa, la sieuue,
a nostră, la u6tre,etc. Mergu
accasă,je vais a la maison, s.
au logis, asia e a nostră,'
c'est ă nous, casa este a nos-
tră, Ia maison es^. a nous.
Una a treia, un tiers, celle
doue a treia, Ies deux tiers. ;
A câte {(li) uniţii cu susţ.,
quantierne, m.
Ay art. fem., la, regina (adică i
regină cu art. regin-a şi
unitu regina], la reine.ftiea,
la lîlle, ţlurca, Ia fleur, ma-
rea, la mer. bunătatea, la
bonte, virtutea, la vertu.
A; a 3-a per.^. sing. a verbu-
lui a ave (avoir). .1 făcuţii,.
ii a iait, a (lissu, ii a dit, a
întelessii, ii a compris.
Aba, t'. aba, bure, f. ordina-
riă, prostă, burat, m. bure
grossiere.
Abaefâ, n. impot m. con-
tributiou. f, droit, m. taxe,
f. tribut, m. imposition. f.
Aba ger iâ, f. coramerce avec
des abas, avec des bures, «i.
Abagîâ,»!.veudeurdebure,m.
Abaldâ) f. depot, entrepot, m.
Abanosi m. ebeue (lat. ebe-
nus), f. Lemnii de — , boi.s
d'ebene, m. arbure de, —
ebenier. m. perii de — , che-
veux d'ebene, tres-noirs.
Abâtâtoaref t'. station, t
Abarâ| f. pd. Habaru.
Abate» v. a. ecarter, detour-
ner. Se — , s'ecarter, s'e-
loifiner.
AI'.I
;{0
AHIl
Abatei vd. lujunwnu.
Abatere, f. t'curt, rcarUv
iiHMit.. )/(. (liii'ri'ssioii. (lis-
joiictioii. )".
Abaţiâ, I. vd. Mo)ia^lcriu.
Abandona, vd. Părăsi.
Abacu, aljuco. al)ai[uc, tail-
loir. )/(. |aliadir. liiHylc, in.
Abadirâ, liuHet â vaissoJle,
Abcessu, vd. al»^cessu.
Abdica, v. n. abdi(|Uftr, v. a.
i'euiiiicer ă, se dr'iiu^ttre de,
quitUn* Ic service etc. A ab-
dicată l : vinele sclle, ii a
abdi(|ii(' sos vicos.
Abdicante, abdicatoră m.
alidi(|uant. //(. ((ui ablique.
Abdicare, ahăicaiiunc, f.
alidicalioii . 1'. aliandouni'-
iiit'iit. »(.
Abdome, )'. alidomiMi, ui.
viMitrr. !),is-v.Mai'i\ m.
Abdominale, ar//, abdo-
minal. /'/. )/(. aljdojiiinaux.
Abductoru, adj. aliducteur,
anat. inuscle aliducteur, m.
Abece, m. abc, ab-^ccdaire,
al[4iabct,, m. livre des pre-
111 ers elemonts, )».commen-
r''iiM'nt,d"unarl,d'uiiftsciciice.
Abecedar iu, m. ab'cedaire,
abc. /H. [belecu.
Aberbelecu, adv. vd. Ber-
Abea, adv. (d— ), a peine,
diftic lenieat, jiresque pas.
Abile, adj. habile, adroit. e,
intelli^ieiit, ent.endu, capabic,
t'in. e, avise, ruse, ee ; adv.
i ia l)i Icnii 'iit, adroitcmejit.
Abilitate, f. babilctc, adressc.
iatelligeucc. capacile, i'. ta-
lent, m. Cil — , avec adresse,
habilemcnt. avec de Tintel-
iigence.
jRbisâ, ij. abîiiie, gouflVc
)*(. prccijiice, jn.coafusion, f.
Abjura, v. n. abjurer, re-
)ionccr ])ar scrment, par
acte public.
Ablaţiune^ I
Ablativu, m
Ablul^iune,
ablation, f.
ablatif, m.
lut ion, J'.
Abnegatiune, (('/./. aimega-
tion f. renonccuient m. A
face — ilc siii.c, fairo^ abne-
gation de soi-memc.
Abnorme, ad j. anormal, ale,
contr.iire aux rcgles.
Abnormitate, f. absence de
re.i^le, irn'gulariti', 1".
Aboli, Y. a, aboli r, annuler,
abroger, suppr i mer. an(''antir,
detruire ; raettre borÅŸ d'u-
sage. Se — , sVdiolir, tombcr
cn di'suetudf.
Abomasu, m. abomasus, a-
bomasuin. rn.
Abona, v. a. abonuer. Se — ,
s"abonner, jircndre, contrac-
ter, un abonnement.
Abonamente, )i. abonne-
int'ut. //(.
Abonare, aliniiaUane, 1'. vd
}>r.'c.
Abonatu, adj. abonne, ee.
Aborigenu, m. aVjorigeue,
originain- du jiays (juil lia-
)jite, '///.
Aborta, v. a. avortcr, v. n.
Abortare, f. avortement, ac-
couchfini'nt avânt terine, m.
Abortivu, adj. avortil", ive.
Abreviaţiune, f. abrevia-
Å£i ou. f., abrege. mot abregc ;
signe abn'viatif. m.
Abreviativâ, adj. abrevia-
Å£ii', ive. d'abri'viation.
Abroga, v. a. abroger, sup-
primer. annuler, niettre hors
d'usagi- V. a. ,
Allr:;
AC A
Abruptu, uilj. al)rupt. te. f s-
Ciirpt'. ee. raiiidc.
Abscessây n. med. ubscrs,
m : tuiiiPur, i.
Abscissâyl'. geam., ab.scissp,
f. : pârtie df jaxe, i!u dia-
mdtrf. 1".
Ahsen%âf al )sinlă, l'. absonce.
f. defaut de jti-esenc» , nian-
quo, m. non pnisence, I'.
Absînte, adj. absent, eute.
Absintul} m. absintbe, f.
Absolutescu. adj. arbi-
truire. [tisme, in.
Absoluţismu, >h. a])Solii-
Absaluţiuneif. absolution. f.
Absolutis'U| iii. a]jsolu-
tiste. m.
Absoluta, adj. absolu. ue,
independiint, e ; adv. ab.so-
lument. Sitst. absolu, iii.
Absolvaj absolvi, v. a. ab-
soLidre, delivrer, decharger
dun crime, renvoyer d'une
accusation, pardonner.
Absorbe, absorbi, v. a. ab-
aorher. eugloutir. Imnier ;
r^puiser. [absorbtion. f.
Absorbere, ab.-^orpfJHne, f.
AbsorbitoriU) adj. absor-
bant, ante.
-t!e AbsţinCf v. r. s'abstenir.
se contenir, se priver.
Abstininţâj t'. abstinence.
contenauce. privatioii. f.
Abstinintej adj. abstinent.
e, sobre, temperant. e.
Abstracţia, — une, f. ab-
straction, f. La pi. abstrac-
tions, preoccupations, I'.
Abstractivâ, adv. alistrac-
tivemeut.
Abstracta, adj. abstrait.
aite: ('(/y.dbstraitement. [v.a.
Abstrage, v. a. abstrain',
'. Abstragerejr.abstriction.r.
: Abstrusu, adj. ab^^frus. e.
Absurditate,!', absurdite. C.
j Absurda, ad) absurde. .1
cade in — . tondjer dans l'ab-
surde, a reduci: la — , n''-
duire a l'absurd»*. Ca adv.
j absurdement. contre le bon
j SiMlS.
I Abubâ, 1'. ajihte. f. petit ul-
I cere dans la bouche, scor-
I but, rn.
Abunda, v. n. abonder, re-
donder, r.,gorger, etre en
grande quanlite.
Abundanţâ, f. abondance,
proiusion, grande ([uantite, I.
Aburelă, f. evaporation, e.\-
halation, pousse, exhalai-
son, f. [petite furnee. f.
Aburelâ, m. petite vapeur.
SC Aburi, v. r. fumer, tran-
s[)irer, s'evaporer. rendre
des' vapeurs, jetcr de la fn-
mce, exhaler de la Aapeur.
Aburire, 1'. vd. aburclă.
Aburosu, adj. Aaporeux,
euse. poussil', ive, obscur, e.
Aburâ, rn. vapeur, turnee,
exhalaison, raoufette, njot-
fette, f. machină ca — î, ma-
cbine a vapeur.
Abusa, V. n. abuser de. u-
ser mal, cinployer nial.mesu-
ser. V. a. abuser. trom()er.
AbusivA, adj. abusif, ive,
contraireaux regles, aux usa-
ges ; adv. abusivenient.
Abusâ, //. abus.' exces, rn.
usage excessif. illicite, rn.
Academia, 1'. academie, u-
niversite, }'. Societ*} de gens
ile lettres etc.
Academicesce, adv. aca-
di''iiii(pieiiient.
ACCK
ACGU
Academîcâ, adj. aoadt'ini-
quo; Stc^t. /îi.aciuU'inicien, >/?.
AcademistA, )ii. acadeini-
iii^ii ; .u'ailt'iiiiste, ni.
Acantatâ, adj. acant.liace, e.
Acantây //. acantho. 1". bran-
clii-ursiue, 1'. [nuiuble, m.
Acaretây m. maison, im-
Acariţâi warnd/i. f. vd.
urm. [glier, m.
Acarây n. aiguillier, opiu-
Acâţa, vd. Aijâta.
AcâU| /(. seau, Ixiquet, m.
Acatistâ, /(. oflice (Io l'e-
Accasâ, ar/y. a la ma son,
au loyis, chez soi. — /o, chez.
Accelera, v. a. accelere.r,
li.'Uor. presser, rendre plus
ra[)idt\ plus prompt, e.
Accelerare, f. acc<>leratiou,
1". prompto expedition, T.
prompte e.vecutioii, f.
Accelerata, adj. accel«re,
<^e. Acceleratulă, I'accele-
IX'. UI.
Accensu, )n. accense, m.
Accenta, v. a. acceatuer,
manjuiM- duu accent, euton-
ner. [tiou, intonation, f.
Accentaţiune, f. accentua-
Accentatu, adj. accentue,
tic, avec un accent.
Accentu, m. accent, ni.
Accepta, v. a. accepter, re-
cevoir: â — uu polifâ. accep-
ter uue lettre de chauge.
Accepţiune, f. acception, 1.
sens d'un mot, preterence.
Legea nu face — de persu>iă,
la loi ne fait pas acception
de la personne.
Accepta, it. acception, f.
Accessibile,a(/y.accessible,
(avec la prep. d), sensiblea.
Accessitâ, m. accessit, m.
La ii(. de.s accessits.
Accessiune, f. accessiou,
aiilii'siuii r. consenteiuent, 7n.
Accessoriâr, adj. acces-
soire.
Accesstt, )i. abord, a|)pro-
cbe, m. i'iîtrce, f. acces, pa-
ro.vime, retour d'un mal, m.
Accidentale, adj. acciden-
tel, e!l(', arivaiit par hasard,
A</v. par accident, par ha-
sard. [ee, im^gal, e.
Accidintatu,a(//. accidente,
Accidinte, m. accident, e-
venemeat fortuit, */i. La pL
maiheurs in.
Accidinte,!'. /j/.emolumeuts,
appointemeuts, )n. pi.
Accisâ, in. accise, taxe, f.
Acclamaţiune, 1'. acclama-
tion, f. a adopta prin — , a-
dopter paracclamition,(^"une
commuue voix, tout d'une:
voix.
Acclimata, v. a. acclimatei%
accoutumer a un nouveau
climat. Ne- -, s'acciimater,
s'habituer, S3 faire, â un nou-
veaux climat.
Accoio, adj. Icâ, l;'i-bas. — La
est trojours pi-ecede d'un
trăit d'uniou, lorsqu'il est
joiut ă des mots dont le sens
ne permet pas de le sepa-
rer : cet homme-ia,dans cette.
aunee-la. De — , de lă, pe^,
par lâ, păae — ,jusque la.
Accorda, v. ?. accorder, per-
nibttre, conceder. octroyer.
Accordâ, n. accord, m. con-
vcntion, concordance, f.
Accumuia, v. a. accuniuler.
Accurateţâ, f. exact :tude,
precisiou. concis Jtin.
ACI
— 33 —
ACU
Accuratây adj. juste; adv.
ju.stemeut, preci.semeut,exac-
tement, â poiut uomme.
Accusai V. a. accu-sei-, in-
culper, incrimiuer, iutimer,
repreudre, reprocher uu de-
laut, traduire en justice.
Accusarey — i/iune, 1". ac-
cusat on, 1". reproche, rn.
plaiute en justice, f.
Accusativu, //.accusatif,m.
Accusatorui m, accusa-
teur. La fem. accusatrice. ;
Aceaj pron. f. celle.
Aceea, prou. celle-Ia. i
Acei) adj. m. pi. ces.
Aceiai pron. m. pi. ceux,
ceux-Ia.
Acellai pron. in. celui.
AcelICi adj. t ijl. ces.
Acellea,p>'o«. f. pi. celles-lâ.
AceliU) adj. m. ce, cet.
Acesiay pron. m. celui-ci.
Acâsta) pron. f. celle-ci, ca,
ceVd. aresta de aici, celle-ci.
Acestăf adj. f. cette, — re-
flină, cette Teine,— carte, â–
ce livre. !
Aceste, adj. f. pi. ces, — j
regine, ces reines. [ci. '
AceÅŸtia, pron. rn. pi. ceu.v
Acesta, adj. rn. ce, cet, — ,
poetă, ce poete, — omu, cet!
iiomme, — copilii, cet enfaut. '
Ach! interj, ah', helas! i
Achita, V. a. acquitttr. Se — ,
s'acquitter, se liberer, rem-
plir.
Achita, ni. acquit, rn. quit-
tance, decharge complete, 1.
Achtiatâ, adj. desireux, en-
vieux, euse.
Aci, vd. Aici.
Acidu, rn. ÅŸi adj. acide, m.
Acife, vd. Aici.
Acrelâ, C acidite, a'greur, f.
acide, o.\igene, ni.
Acri, V. a. aigrir, rendre ai-
gre. Ş'e — , s'aigrir. [acrete, 1".
Acrime, 1". aigreur, acidite,
Acrişioriâ, adj. aigret, ai-
grelet. La fem. tte.
Acritâ, axlj. aigri, ie, aigre.
Acritura, 1". a'greur, chose
aigre, f. aci'ete, acrimonie, f.
Acrobatica, adj. acroba-
tique, dacrobate.
Acrobata, m. acrobate, dan-
.seur de corde. rn.
Acromatique, adj. achro-
matique. [polis, f.
Acropole, f. acropole, acro-
Acrostichu,;(.acrostiche,w.
Acroteru, n. acrotere, m.
Acru, adj. aigre, acide.
Acrum, u. aphte, f.
Acruţu, vd. Acri^oriu.
Acruşioriâ, vd. Acruţu.
Acţiona, V. a. actiouaer, tra-
duire en justice, faire, inten-
ter, uue action en justice.
Acţionare, t'. proces, m.
demande, poursuite, en ju-
stice, r. [re, m.
Acţionariâ, rn. actionna:-
Acţiune, acţie, f. action, f. ;
acte, procede, rn. — cri mi-
nate, ii.ctioncrimijielle,pour-
suite eu justice, 1'.
Activa, V. a. activer, presser.
Activitate, f. activite, f.
Activu, adj. actif, ive, appli-
qui.\ ee.
Actoru, rn. acteur, m.
Actrice, a triţă, f. actrice, f.
Actu, n. acte, fait, m. action, f.
Actuale, adj. actuel, lle, pre-
sent. e.
Actualitate, f. actualite, f.
Acu, n. aiguille, f. — u gamă-
\])\
3i-
Ahl
liă, ('iiini:!!', i'. iii DKKjtir-
talîi. l'iiiLi'iiilIi' aiiiiantre.
Acuarelă} i'. a({uari>ll<>. 1'.
(li>ssiii an lavis.
Acu aria, n. aquariaiii, m.
Acuaticu, adj. a'juatiqiu'.
inari'Caueux, tHiS(\
Acueductâf n. a(|uodi)c, m.
canaK foii.iiiit, m.
AculeţU| v(l. Acui,u.
srAculmai v. v. si^ penclier.
s'iiiclinor.
Acunij H(h\ laainteiiant, ă
juvseuL îndată, ii l'iiistant,
(le siiito.tout (U, suite, bientot.
Acuşî| ai'nfiaa, vd. Acum.
Acustica, r. acoustique. f.
AcusiicUf adj. acou.stiquo.
Acutu, adj. aii;'»!, uo.
AcuţU| )i. aigiiillettc, f. ca-
mion, m.
AcţisUy vd. Accisă.
Ad, vd. AjUi. [be, m.
Adagiu, ». adage, prover-
Adâimaşu, vd. Aldăma.şin.
Adâmâsii, vd. Amăgi.
Adamantu, vd. Diamante.
Adam, >/i. Adam, m.
Adâncare, — irc. r. cufon-
ceiiient. crcux, m. enlbn-
Qure. !'.
Adânci, vd. Adcncu.
Adâncime, f. prolbiideur, f.
abinip, lioidl're, precipice, i».
Adâncire, vd. Adencare.
Adaossu, adaussti., n.com-
pleinent, supplemeiit, appea- j
dice, )n. d.^pendince, 1'. ac-
croi.sseinent, m. augmenta- I
tion, 1'. surpoids, m. sur- i
chaviie. f. sui-plu-i, m.
Adăuga, v.a. a.jouter, ad.join- !
dre. associer a (de per.soiie).
Adăugare, i'. augmentatiou.
r. accroi-;seinen<. i^urplus. m.
Adâugîioriâ, adj. ajoutant
' Adăugiturây 1'. accuroisse-
moQt,agiMQ lissenieut, m . a-
joutage, m. ce qui estajoute.
Adăpa, V. a. abreuver, laire
boire. doRuer a boire ; bu-
j mectei', imliiber.
Adâpâciune, adă)>are, 1.
briuiva;ji'. boisson, m.
Adâpâtâre, r. abreuvoir, >u.
Adăposti, V. a. al)riter. me*,-
tre â l'aljri. derciidre. Se — ,
s'abriter.sr mcttrea rouverf.
Adâpostire, 1'. di-lt-nse. pro-
tfction, f.
Adâpostu, n. abri, asvle .s.
asile.lii'ude rel'uge, m. La — ,
ă Tabri, acouvert, eu surete.
A puiif. la — de, mettre k
i'abri. a couvert, de.
Adăsta, vd. Asşteiita.
Adăstare, vd. Asşleplare.
Adenca, aiicnci, v. a. ap-
prol'oudir, enlbncer, ineti.re,
pousscr.au fond, creuser plus
avaut, l'aire peiK'trer plusa-
vant. Nf— , allcr au l'ond.
Adâncime, f. ])rolbndeur, r.
abiine. fond, creux. ni.
Adencitură, 1". creuseniont,
creux. >n. caviti'. 1'.
Adencâ, adj. prorond. e. Xa-
rea merge — in apă, le vais-
seau a beaucoup de tirant;
dăpadă — ă, neige epai.sse. Ca
sx.s'/. pi-olbndeur. I'. abime,
in. Ca adv, proronderaent.
vd. profundă.
Adevsratâ, adj. \va\ aie,
vi'ritable. (la adv. eu eflot, en
v(''r i te, assurement
Adeveri, v. a. constater, as-
suivr, coufirmer, certifier, e-
tabiir la vevite. donner un
tenioia'iiaiie. realiser, rendre
ADJU
35-
ADMI
reel. Se — , se r&ili.ser, s'ac-
complir; etre etabli, ie, etre
prouve, ee.
JIdeverinţâi f. artestatiou,
f. certificat., refu, recepis>ie.
acquit, temoignagc, m.
â– Adeverir Cj r. contirmation, f.
Adeveriforiâ, ailj. coniir-
rnant, temcignant, assuraat,
ante.
Adeverâi n. vrai, m. veriti',
f., in adeveru, adv. vrai-
meat, en verite, en realite.
en efle":, effectivemont, veri-
tablemeat, assurement.
Adecây vel. Adică.
Adenâorî, vd. Adiucori.
Adesâf adese-orl, adv. sou-
vent, frequemment, plusieurs
l'ois. Pre — , tres souvent.
Adiată, v(l. Diată.
Adicâi adv. c'est-a-dire, cela
veut di re. savoir. â .savoir.
Adiea, v. n. sen aller. măr-
ci ier.
Adiere, f. scul'fle, m.
Adinamiâ, 1'. advuamie. fai-
ble-;?e. f. [•TW6.
Adinamicu, adj. adynami-
Adineori, adv. depuis peu,
tautot, tont â l'heure, na-
guere, .s. uaÅŸcueres.
in Adinsîii,a(/(\ expres, â des-
seiu, avec inteution, avec
preineditation.
Adieo, adv. adieu.
Adiutanfe, m. adjudaut.ai-
de-major. m.
Adito, adv. le raeme jour.
Adjacinte,ad,j.adjaceiit,coa-
tigu, iie.
Adjectiva, n. adjectif, rr>.
adjectivale, adv. adjective-
meut.
Adjudeca, v. a.adjuger. ven-
dre â Tenchere, doimer au
plus oflrant ; attribuer a. Şî
— , .s"adjuger. s'approprier.
Adjudecare, — tji'nc f. al-
judicatiou, enc'liere, f.
Adjudicativu, adj. adjudi-
catir. ive.
Adjudicâtoru, ni. adjudi-
cateur. in. [uuion. 1'.
Adjuncţiune, f. adjonction,
Adjuniu, adj. adjoint, e.
Adjutante, vd. Adintanîe.
Administra, v. a. adminis-
trer. diriger. conduire. gou-
veruer, regir.
Administrare, — ijiDie, l'
administratiou. 1'.
Administrativa, adj. ad-
ministratif. ive.
Administratorii, m. ad-
ministrateur. prefet. rii. La.
1". a 'm niÅŸtra+rice.
Administrata, jmrt. adj.
a'lministre. ee, conduit. e.
Admira, v. a. admirer. cou-
siderer avec surprise. avec
etonnemeut. avec plaisir,
avec le sentiment du beau ;
trouver etrange. etonnaut.
Admirabile, adj. adruirable,
etonnant. e : adv. admira-
bleraent.
Admirate, ))). amiral, m.
Xavea — ,ramiral, le vaisseau
amiral, le navire-amiral.
Admiraliâ, t'. amiraute. 1°.
Admir atorujin.admirateur,
m. La fcm. admira'rice.
Admissifoi'e, adj. admissi-
ble. valable, recevable.
Admissibilitate, I. adrnis-
sibJite. f. []'. admission, f.
Admissiune, 1'. perraissioQ,
AdmisstJ, parf. admis. se.
Admite, v. a. admettre. ac-
APO
:^i —
ADU
cueillir ; rccovoir par l'aveur,
dounor acctV; ; croiiv, ap-
[irouvtU". reconiiaîlri' pour
valah le, pi'rmettre.
Adiniterei vd. Admissiioic.
Admonetay admonoler, ad-
irioii'^sltM-, repriniandeM".
Afeliu, m. a^^tr. aphelic, 1".
Apherese, !'. (jrani. aphe-
r^so. f.
Aforismuy n. aphorisine, m.
Afrodisiacâ, adj. aphro-
diÅŸiaqu'\
Admoniţiune, f. averlis-
semoni. w. iV'primaade, 1".
Adnota, v. a. anaoter, laire
(le- anno'.atioDs. [tation f.
Adnotare,— ?(»iM'. 1". aiino-
Adolescinţă,f.adole.scence,r.
Adolescinte, ui. ÅŸi L ado-
l(\^cent, jeune garfon, )/i. ;
adoloscouto, jeuue fdle', f.
Adonicâ, adj. vo-a. adoaien,
adonique.
SC Adopera, v. r. iâcher de,
s'ellbrcer, ?e donner de Ia
pe:ne ; \\HQ.r, songer, a.
Adoperare, f. etibrr, m.
Adopta, V. a. adopter, ad-
mettre, choi.sir de pivte-
reiice, .s'attacher â.
Adoptabile, adj. adopkble.
Adoptare, adoptinuc, i'. a-
dopi OR ; jjrelerence, f.
Adoptaţiune, vd. prcc.
Adoptiva, (idj. adopţii", ive.
Adorai v. a. adorer, cherir,
aimer avoc passioa.
Adorare, — aijune, f. adora-
tion. f. culte, ni. araour ex-
treme, m. estime extreme, f.
Adoratoru,»).adorateur,)n.
Adormi, v. a. eudormir, as-
poupir. fiij. enjoler, .seduiro
Se — , s'endormir.
Adormire, t'. a.v oiipi^se^
niiMit, m. action d'eiidor-
niir, r.
Adormitoriâ, adj. eador-
manl, i\ soporilere.
Adorna, v. a. oruer, paror^
deoorer, embellii'.
Adornatâ, adj. embell , ie.
A doua, adj. seconde, deu-
xii'me. [maiu.
A doua (|i, adc. le leude-
Adressa, v. a. adresser, re-
corainander, envoyer directe-
ment. Ne — , s'adresser; fig.
couceraer.
Adressă, f.
domicile.adr
Adressare,
dre.sser.
Adu, iiupcral
indicaţi on du
s;.se,demeure,f.
1". action d'a-
[mene.
aj)porte, a-
Aduce, V. a. apporter, mener,
amener, transporter; pro-
duire. — aminte, rappeler.
Aducere, f. transport, m. —
aminic. souveuir, ))i.
Aducetorâ, m. porteur,
coinmis^ionaire, m.
I Aduceturâ, t'. paquel, m.
I charge, f.
! Aductord, adj. t. adduCteur,
i Adula, V. a. flatter, aduier.
1 .9c— .se flatter, se tare il-
lus On.
■Adulaţiune; )'. ftatterie, f\
adulatiou, 1". louanges exces-
\ sive-, f. pi.
j Adulatorâ, m. flatteur, a-
dulateur, »!., adal ■trice, t.
Adulmera, vd. Urmări.
Adultera, v. a. aduLerer,.
falsilier, l'relater.
Adulteraţiune, 1'. t. adul-
teration, faisification, altera-
tion, f. [ine.
Adulterina, adj .adulterin.
ADV
ai-:k
Adulter iâ, n. a lultero, m.
violemeni: de la loi conjugale.
Aduiterây adj. adultere.
Adulta, adj. a. Iul te, parvenu,
ue_, a laiolesceace.
Adumbra, adumbri, v. a.
ombrer, ombrager, laire.dou-
ner, de Tombre.
Adumbrarej — liH)te,f. om-
brage. ui.
Adumbri tor iâ| adj. om-
breux, eu-e, ombrageaat, te.
Aduna, v.a. reunir, assem-
bler, mettre en.-^emble, joio-
dre, ra-îsembler; aritm. ad-
ditionner. Se — , .s'assembler,
se ra-;.sembler, se reuair.
Adunanţâ, f.a^semblee,ivu-
nion, t'.
Adunare|f. as.se mb lee, f. ra--
.semblement, attroupement,
m.; uritm. aldition, f. [m.
Adunâtorâţ m. a^.seinbleux-,
Adunătura, 1'. recueil, as-
semblage ; at^roupement, m.
Adurmeca, vd. Urmări.
Adussâ,;)o rf . apporte, mene,
ainene. emmene, ee.
Adveni, vd. Intimpla.
Adventd, vd. ^ysire. [bial,e.
Adverbiale, adj. adver-
Adverbialicesce, adv. ad-
Terbialerneut. comme ad-
verbe.
Adverbiaiitate, f adver-
bialite, f. qualite dadverbe.
Adverbiâ, n. adverbe, rn.
Adversarid, m. advei-saire,
oppose, ennemi, m.
AdversatiwA,adJ. gram. ad-
versatif, ive, qui marque une
opposition.
Adversitate, f, adversite,
inlbrtune, rigueur du sort,
mauvaise fortune, f.
Adversu, arf/. adverbe, coa-
traire, oppose. ee.
Advocâtime, f. corp3 des
avocats, m.
Advocatlîcâ, n. vd. urm.
Advocatura, 1'. metier, m.,
profes^iion, f., d'avoca*. [m.
Advonâ, n. halle, f. portique,
Aera, aerisi, v. a. aerer. don-
ner de l'air, chasser le mau-
ra is air, eventer.
Aerare, T. aeration, f. actioo
de donner de l'air, 1".
Aeriand, adj. aerlen, cane.
AeriferA, adj. aerilere, qui
sert â introduire de l'air,
qui conduit l'air.
Aeriforme, adj. aeriforme.
Aerire, vd. Aerare.
Aerisa, v. a. aerisor.
Aerisare, — fiuf>€, aer .sa-
tiuu, acration, f.
Aerisâtoriâ, adj. qui sert
ă aeriser, a donner de l'air.
Aeris^Iă, f. vd. aerat'e.
Aeritore, 1'. ventouse, f.
Aerobatâ, vd. Aeronautu.
Aerofand, adj. aerophane.
Aerofobiâ, f. aerophobie,
crainte de l'air, f.
Aerofobd, m. aeropbobe, m.
Aeroforâi adj. aere, ee.
Aerografiâ.f.aerograpbie,!'.
Aerografficâ, adj. aero-
graphique. [m.
Aerografdj m. aerographe,
Aerolitd, m. aerolithe, m.
Aerologiâ, f. aerologie. f.
trăite de l'air, m. [que.
Aerologicd, adj. aerologi-
Aeromanţiâjf.aeromancie f.
Aerometriâ, f.aeromdtrie, f.
Aerometr u,m.aerometre, m
Aeronautică, f.aeroâtationf.
Aeronaatâ,m.aeronaute,m.
AFF
-38
AFl
a-'rostatier. rn. acroiidltcH.
adj, acronautique
Aeroscopikf)it.dt'vo^copo,m.
Aer ostatic Uj adj. ar ros a-
ti<{ut'.
Aerostatâ^ )».a*'rostat, bal-
lon. III.
Aeru, )(. air. vcnt, »;. atino-
sphere 1'.; a'^pect »>i. mine,
niauiere, lafon, apparenco. 1'.
Aff abilitate, f. atrahilite,
(ioLiciMir. r. liont/' oi l)ic'n-
voillaiico, t". [ble.
Aff abile, adj, allablo, aiina-
Affacerei f.af'îaire,!'. travail,
i'iK affacerile uurgti riiă,
los allairi^s vout. mal.
Affarây adv. flphor.s, audo-
liors, eji dohors. In — ,â re.v-
terieur. A inveţa pp din — ,
ai)preadro par coeur, de.aie-
moiro,— de,excepte, ă l'excep-
tion de, hormis,â la reserve
de. .[/'((}•<! că, excepto que.
Affecta, V. a. affecter, re-
cliercher; toucher, emouvoir;
laire ostentation, feindre.
Affectare,— (uty*e, ('. allec-
tat.ion. rocherclie,air6terie, f.
Affectatâi ad j. affecte, re-
c'lierehe, (ie. adet'', ee, pre-
tivntieux, euse.
Affecţionay v. a. affection-
ner, ainier, avoir de l'afTec-
tion, da penchant, de l'ut-
tachement, poiir.
AlfecţionarCjl'. aci.ioniraC-
fectiouner. 1'.
AffecţionatU; adj. allec-
tiouue. aime, d.'voue, e\
AfffectUi )n. .sentiment, m.
t'iaotiou, f.
Affecţiune, !'. aft'ection, f.
attachemtMît, ai nour, »2.1)ien-
veillancp,amitie,tendre8se, f.
Aff ectuosâi rul '. s. —losuy.
all'ectueux, eu.se, piei n, e, d'af-
fectiou. tendre.
Affemeia, v. a. elleminer,
reudri' raii)le.
Affemeiare, 1'. i^HV'mina-
tioii. molk\'^,'<(>, r.
Affemeiâtoriuy adj. elle-
niinau^, (Miervant, amollis-
.sant, e. [ee.
Affemeiatâ; adj. eltemine^
Aff erim, iutf.rj. bravo ! tre.s-
bicii ! ( iron.).
Affiiiatu, adj. al'lilie, a.s.so-
ci('', ('â– ('.
Affina, v. a. aCliner, rendrt
])lus (in, e, i)lus pur, (î, plus
delie, ee ; purifier (eu par-
lant des metaux).
Aff inagiu, ni. t. alTinage, m.
Affinarei f. t. alTin ige, m.
Affinăriâ; l'. al'finerie, f.
Aff inatorâ, r/i. alTineur, m.
Affiaiifate, 1'. aflinile, [)a-
rent('%a|]iance,liaison. 1". rap-
port, );(. [surer,
Affirma, v. a. alYirmer, as-
Affîrmarej— /iuxf, f. aiTii--
mation, assurauce, f.
Affîrmatîwâ,r.alTirmai;ive,r.
Affirmativît, adj. aflirma-
tir, i ve ; de.ei.sif, ive.
Aff iÅŸiaj V. a. afficber, placar-
der, po.ser des afTicbe.s; met-
tre au târând jour.
Affişâagiâ; Af/l.^iarc, f. af-
t'icliage. ;;;.
AffiÅŸioru, m. alTiclieur, m.
Affişîâ; n. al'licbe, f. pla-
card, )H.
AfîflîâjdfZ/. bavard et pauvre.
Afifâj adj. [lauvre, san.s ar-
dent.
Af inatu, adj. meuble, leger,,
rar.\ •
AFU
39 —
AGI
Mionikfin. opium, opiace, m.
niorpliiue, f.
Aflai V. a. trouver, appreu-
drt\ Se — , etre, se trouver,
— bine, se porter bien.
Aflarey 1", decouverte, inveu-
tion, f. [ve, fig. in ventil", ive.
Aflător iâ, adj. qni se trou-
Af lătură, vd. Aflare,
Affiictatu, adj. aft'lige, ee.
ubattu, ne.
Afticţiune, f. affliction, f.
ohagrin, m. peine morale,
IriÅŸtesse, 1".
Aflictoriuy adj. affligeant.
inquiiHant, e. [dance f.
Afluinţă, r. at'llueiice, abon-
Afluîntef ni. al'tluent, m.Ca
adj. influent, e.
AfiussUf u. med. alflux,7H.
Af orismu, n. apbori^me, m.
Aforisticdi adj. apboristi-
que, [ge, ee.
Af rodisitây adj. fâclie, affli-
Afronta, afnmta, v, a. l'aire
front a, attaijuer avec bar-
dieÅŸ-;e, affronter, braver.
AfrontarCf afniutare, f.
bravade, f.
Afrontul, n. aflront, outrage,
m. in jure, bonte, f, insulte,
avanie, i'.
Afuma, V. a. l'umer, enfu-
mer. famiger, exposer â la
fuini-e. [gation, 1'.
Af umare,!'. fumage, m. l'unii-
Afuitiătură, vd. Af amare,
Afunda, v. a. plonger, en-
foncer, pousser vers le fond.
.1 — iiavea, couler â fond Je
vais.seau. Se — , plongei-. s'en-
foncer;/7f/. se plonger, se pre-
oipiter dans un abîme.
Afundare, f. submer.sion. f..
Afundătoru,))i.plongeur,i».
Afunda, a^/i). profoudement,
— Că J/t. profondeur, f.
Afurisenia, f. malediction,
damnation , excommunica-
tion, f.
Af furiÅŸi, v. a. damner, mau-
dire, excommucier, retraa-
cher de la communion des
lideles.
Af urisire, vd. Afarisemă.
Afurisita, m. vaurien, fri-
pon, ni. — adj. maudit, e, de-
testable ; excommuuie, ee.
Agă, m. prefet de police, m.
Agamiă, f. celibat, m.
Agată, f. agate, f.
Agăţa, v. a. suspendre, atta-
cher â un clou, accrocher.
Ea şl a agăţată dentela,
elle a accroche, decbire, sa
dentelle. Se — , s"accrocber,
s'attacber fortement.
Agăţare, f. suspens^on, f.
accrocbement, m.
Agăţătore, f. suspensoir,w.
Agemiu, m. novice, appren-
ti, ni.
Agenda, m. agenda, m.
Agenţia, 1, agence, f. con-
sulat, ))î.
Agentu, s, oginte, m. agent,
cbarg*' d'affaires, m.
Ageri, v. a. aiguiser, affiler.
Agerime, 1*. fmesse, penetra-
tion d'esprit. perspicacite, f.
Agera, adj. aiguise, ee ; per-
spicace, sagace , intelligent.
Spiritu — , esprit penetrant.
Aghenţiă, vd. Agenţia.
Aghiasntă, vd. Aiastnă.
Aghiotantu, vd. Adiutante.
Aghiuţă, ??i, demon, m.
Agiă, f. prefecture de pelice. f.
Agile, adj. agile, souple, le-
ger eţ dispos, e.
Acr,
— 40
AIA
Agilitate, i'. umilite, legereto,
souplc^se, l'acilite â se mou-
voir; vitesse, C.
Agiataj v. n. agioti>r. liiire
Vng'.oUiiH'..
Agio, v(l. vr)ii.
Agiotagiâ} ji. agio, aiiiiotiige, {
benefice du change, ni. |
AgiotarCi vd. Agotagit. \
Agiotatorâ, m. agiotcurjn-
Agitaj v. a. agiter, reinuer '
ebranler, secouer ; troubler.
AgitabilCf adj. agitable.
AgitarCj — liune i.ag'itation,
f. troiible, m. ebranlernent,
m. comraotion,inquietude, f.
Agitatorâ, m. agitatour, tn.
La f. agitatrice, revolution-
naire, in.
Agitata, adj. agite, remue,
troubl*^, ee, ebranie, ee.
Agiâf vd. Hagiu. [vere, f.
Aglicâ} r. angelique, prime-
Aglomera, v. a. agglomerer
assembler, araonceler.
Aglomerata, m.agglomerat,
conglomerat, in.
Aglutinante, m. aggluti-
nant, e. agglutiuatif, ivc.
Agonale, f. pi. agonales f. pi.
Agonâ, f. chagrin, rn. lutte, )'.
Agonia, f. agonie, f. dernier
moment, m. extreme augois-
se, 1".
Agonisselâ, f. gain, profit,
lucre, m.
Agonissi, v. a. acquerir, ob-
tenir ftar le travail, se pro-
curer, gagner, se fourair.
Agonissire, vd. Agonii^selă.
Agonissitorid , adj . lu-
cratif, ive.
Agrafintt,'m. petite boucle,f.
A graf A, m. agrafe, 1'. fer-
moir, m.
Agrava, v. a. agraver, aug-
menfer Ies poids, rendre
plus grave, pUi.s penible.
Agrega, v. a. agre^er, as-
socier a un corps.
Agregaţiune , i. agrega-
tion, association, f.
Agregata, nt. agrege, m.,
nat. agreijat, m.
Agressiune, i. agres>ion,
attaquc, i".
Agressîwd,af/y.agres-<if,ive.
Agressoril, »*. agresseur,
attaquant, rn.
Agreste, vd. lerrăncscn.
Agricola, adj. agricole.
Agricultori, m. agricul-
{eur, laboureur, colon, cul-
Å£i vateur, )rt.
Agricultura,!', agriculture, f
Agripniâ, I'. agrypnie. in-
somnie, 1'.
Agrişa, f. gâdele, gro-eille
verte ou blanche, f.
Agrişu, ;». gadelier, in.
Agronomia, f. agronomie,
theorie de ! 'agriculture, i'.
Agronoinicesce,adi'.com-
me en agronomie.
Agronomica, adj. agroao-
mique ; adv. vd. pree.
Agronoma, m. agronome,
agriculteur, »?. [vert, »n.
Aguridă, f. verjus, raisin
Ai, 2-a pers. â verb. ave, tu
as, seu la imperat. aie.
Ai, pron. pi. . de, des, Je.s. —
omului, de l'homme, — ma-
mei', de lamere,~oment/o>'ii,
des hommes, - - noÅŸtri, las
notres,-— .set, Ies siens.
Ai, interj, ah ! aie !
Ai, vd. Aide.
Aia, vd. Aceea.
Aiapta, vd. Amăgi.,
A.TL"
— -îl —
ALA
.AiarU| n. reyukteur. m.
Aiasmây f. eau binite, 1'.
Aiavej vd. In adeccrâ.
Aici) aicea, acfr. ici, (scur-
latu ci) en ce lieu-ci, en cet
endroit, — ji;osu, ici-bas, pe
— , par ici, de ce cote ; pa ne
— , ju&qu'ici; — .ullăturatu,
ci-joiut ; — mal stis, ci-des-
sus, ci-devant ; — in urmă,
s. mai jeosu, ci-de-^-oub', ci-
apres ; — in f'ugiâ, ci contre,
de lautro cote ; — s. la a-
cesta, lâ-de-ssus ; — apprujic,
ici tout preş ; ele — , d'ici ;
pe — pe cula. par-ci j)ar-lâ.
Aidei aideni, airleti, v. allons,
allons-uous en; a!lez.
Aidomay vd. Assemine.
Aies Bl V. a. appreter â Tail.
Aievâi vd. In. adeverit.
Ailaltâj adj. l'autre. Ăilalţi,
ailalle, Ies autres.
Aindinei vd. Aiure.
Aireai aireîe, vd. Aiure.
Aissuj interj, dia.
Aitu, adj. apprete â lail.
Aiây n. vd. Ustiireiu. [part.
Aiura, adv. ailleurs. autre
Aiura, aiuri, v. n. delirer,
avoir le delire ; divaguer.
Ajuna, V. n. jeuner.
Ajunare, f. jeune.maigre, )».
abstinence, 1'. [sez, ii suffit.
Ajunge, interj a'^.'^ez, c'e.st as-
Ajunge, v. n. sutTire, etx-e
sutTi.ÅŸaut, e, [f. portee.
Ajungere, f. atteinte,arrivee
de Ajunsa, adj. s-ui'fisant.
sulfîsamment autant qu'il
faut, avsez.
Ajunu, n. jeiine, carerae, m.
In ajunulu, la veille.
i« Ajura, ndv, percii â .jour.
Jljuta, V. a. aider, secoiirir.
rj'.'sonder, as ddîer.
; Ajutare, f. aide, as^sistauce f.
; Ajutoriu, adj. aide, secoii-
I rant, auxiliare, adjuvaut. e.
' Ajutata, a(/ /.aide, .secouru.e.
Ajutori, vd. Ajuta.
• Ajutorinţa, vd. Ajutoriu.
Ajutoriu, u. aide, f. .secours,
m. assist.auce, C. a veni in — -,
veuir en aide, secourir ; ca
-^^ avec l'aide, avtc l'as-
sistance ; prin — la, a l'aide.
— Iu (Hrină, laide divine.
Ajutoru, rn. aile, comja-
gnou, aidant, adjoin'., m. —
I de primăria, maitre-ad-
joint, 7n.
Ala, vd. Acella.
Aiâ... vd. Allă.. . .
Aiababura, adv. («ele-tn^le,
en desordre. confusemeot,
-seus dessus-de-sous.
Albastru, n. albâtre. rn.
Alacâ, aleea, n. epeautre, hj.
Alagâ, adv. a pătj — , etre
dupe.
Alaiu, n. convoi, coriegi», m.
pompe, ci'remonie, 1".
Alaltâ, vd. Ailallu.
Alaltâeri, adv. avant-hier.
Alaltâ-s£râ, adv. avant-
bier .soir s. an soir.
Alaltâ, jj/'on. l'autre, ;«..si/".
Alama, f. lailon, cuivre jaune,
Alâmâriâ, f. alămuri, i. di-
nanderie, f. ustensiles de
cuivre jaune, rn. pi.
Alâmarâ, m. dinandier, in.
Alambicâ, n alambic, ia.
appareil qui sert â distiller.
Alăpta, u. a. a]laiter,donner
du Jait, nourrir de son lait.
Alăptare, t'. allaitemeut, m.
Alăptata, ni. nourrisson. m.
.\\A\
i-2
ALb:
Alarmă, f. aliirnu'. C. cri. >ik
AlbaÅŸtrii} mlj. IiI<mi, r, a-
/iin'. i'i'.
Albăstriu, ikIJ. Miniăii-c
Albelă, iilheiu, r. lilaiicluMir,
r. jMf'^ raiaracte, f.
Albeţu, vil. Alhiriosil.
Albii V. a. hlaiK'liir, — v. n.
Iilaiichir. i^risomiiM".
Albîăy r. lavoir, lit. *)/. augc, 1".
Albiciosu, adj. blaiicliâln'.
liiMiil sur li>, blanc.
Albină, I'. a])<Mli\ l'.
Albinăriiu, j/. a!)Hilla<:'(!, '".
A'binuţă, r. ahiMlIon, m.
Albire, I'. Idaiichis^a^c. m.
l)1aiK-liis8ur(>, 1".
AlbiÅŸiorUji'f'/,/. luipeu blanc.
cili', l)!anciiatri\
Albitură, f. vd. Albire
Albituri, i'. pi. Kng»^ m. lin-
gvr.o. r.
Albiu, V(l. alLicioÅŸd.
Âlbu, adj. blanc, cbi\ Ca m.
h' lilaac ; — Iu ochiului, li^
blanc d( Tocii.
Albugîneă,"^0'. ana/, (mem-
brană), membrane albugijicc.
APbugo, r. med. albuj^o, m.
Album, ». album. //;. tabiet-
Ies. f. pi.
Albuminâ, f. ali>umin<\ 1. <il-
hitiiiiiwsu, • (Ij. albuminonx,
euse.
Alburia, adj. blancbâire.
AlbuÅŸiosu, vd. ulhnyni)insu.
AibuÅŸiu, n. blanc d'oeur, m.
A^că, r. crampon, crochet, m.
Alcali, m. alcali s. alkali.
}n. soude, ('. — voUtlilc alcali
volatil ou aminoniaque. m.
Aicaiicâ, adj. alcalique. j
Alcalina, adj. alcalin, ine. I
Alcalisa, v. a. alcaliser,
A'^callsare, — saijtinc. I'. al- '
caii sat ion, f.
Alcaliâ, II. vd. alcali.
Alcamu, vd. .\rcaiiii.
Alcătui, vd. CoYixpanc.
Alcionu, m. alcyon, m.
A'coolicu, adj. alcooli((ue..
Alcoofd, n. alcool, alcohol,
(îsjirit de vin, )a. fran, nx.
Afcoranu, m. airoran, co-
Alcovă, r. (spân. alcoba), al-
cov <>, r.
Aldămaşu, 7>. arrbcs, f. pi.
ari^eiit donui' pour la garan-
iied'un marciii'', in. (lat ar-
rhac).
Aldaşâ, n. benediction, le,-
licitation, 1".
Alde, Ies. .Ude oi loru, Ies
leurs, d'- — a.s/c'rtjde tellescbo-
se-f.
Atduiy V. a. bon ir, soubaitei*
le bonheur.
Mejdcinuatr. pi. ies, — mcUc,
Ies miennes, — )i6.<itrr. Ies
n6tre.s, — voslre s. Domnii-
vusti'e, Ies votre-^, — loru.
Ies leurs.
Alega, v. u. alleguer, niettre
en avânt, citer une autorite,
im i'ait, vni passage.
Alege, v. a. cboisir, elire.
Alegere, f. choix,election, 1".
Alegitoru, m. electeur, m.
Alegoria, 1". allegorie, para-
1)0 1(\ I'.
Alegorica, adj. allegorique,
parabolique ; ado. allegori-
([uenient. [me, m.
Alegorismul, n. allegori.s- â–
AlHgorisîâ,»i.allegoriste,(rt.
Alegreţă, f. allt'gre.sse. gaiţe,
joie vive, i\ [nime.
Alegreto, adv. allegreto, a-
Alegro, adv. allegro, vive-
men.t.
ALB
— 43
ALL
Aleşverişâj yd.AU^verişiă.
Aley ni. gagn d'un marche, m.
Alertu, adj. alerte, iiiteJli-
gent, e, vil", ve
Aleveşâj n.pi(}uette, 1'. mau-
vais vin, UKichaQt via, j».
Alfa, in. alpha, »?.,/'i(/. com-
inencenient, */'.
Alfabetica, adj. al[jlial)e-
tique ; lalv. alphabeti(iue-
Hient, selon l'onlre de l"al-
phabet.
Aifabetu, n. alphabet, m.
hirondelle de iner., 1'.
Algebra, f. algebre, I'.
Algebrica, adj. algebrique ;
ad V. algebriqueinent.
Algebrîstu,7/i.algebi-iste,(/î.
Algilă, r. colle, glu, 1".
Alhitniâ, 1'. alcliiinie, f.
Cliimie tlii inoyen âge qui
chercliait la panacee uiiiver-
selle et. la traii-nuiiatioa des
metaux.
Alhimicu, adj. alcluniique,
adv. alebimiijiieinent.
AIhimistu, )(i.alcliiiniste,))i.
Aleiâ, alea, m. L allee, ave-
nue, r. chemi 11 borde d'ar-
bres. m. [des aileluias.
Aleluia, m. alleluia, m. Pi.
Alerga, v.n. courir, accou-
rlr, — la, avoir recours â.
Alergare, 1. course, 1".
Alergător iu, »î.coureur,)n.
Alergătură, 1'. coiu--e, 1".
Alessu, rti. ('Iu, di'pati', m.,
adj. choisi, ie.
Mai Alessu, adv. surtout,
jiriiiGipaletnent, de pr(4e-
rence, par-dessus tont.
Aleşâ, n. allecbeinent, ni.
AleÅŸui, V. n. allecher, atti-
rer par un aj)pât.
AleÅŸuire, f. pii'gp. m. eni-
bucbe, f. artilice, ni. [euse^
Aleşuitorâ, adj. insidieux,.
Alia, v. a. allier, Joindre, u-
nir ; combiner, meler. .S'c — .
s'all er, s'unir, se meler.
Aliagiâ, n. t. aliiage, in.
Alianţă, altare, î. alliance,
union, 1". conlederat.ion, n-
n on entre plusieurs Etats,
ligue, r.
Aliatu, m. allie, joint par-
alTjnite ; conledere, m.
Alică, I'. petit ploiab, ni. cvn-
dree, f. [de, 1".
Alifia,!*, onguent, m. pomma-
Alimenta, v. a. alinienîer,
iiourrir; fiy. prolonger cn
(3XC i la ni, <nitr eten ir.
Alimentariu, ((dj. alimen-
iaire, nutriţii', ive.
Alimentosu, adj. alian^-u-
teux, euse.
Alimenta, m. alimejit, nt.
a da — spiriiulm, donner
de laliment â l'esprit.
Alina, v. a. apaiser, calnicr,
soulager, nioderer, alleger.
Alinare, T. adoucissement,
allegeiueut, soulagemeni (al--
l(''(jeanfc es'e vechia.)
Alinătoriâ, adj. calmant, Ic-
nitit', ve, adoucisi^ant, e. [ee..
Alinatu, adj. allege, călino,
Alinea, f, alinea, m.
Aliquotă, f. aliquote, f. [;'i.
Alipi, V. a. atlacher, coller
Alişverişâ, n. venle, f. (!('■-
bit, m.
Alizee, {v'nduri), n. pi. ven s
aliziîs, )i). pi.
Alia, vd. UsliD'oiă.
Ai iu, vd. Nu vodă.
Allah, ))!. AUah, m.
AIlătura, v. a. metireâcote
de, aunexer, joindre, rap-
AI.T
H -
ALV
prochcr.
Allăturare, f. rapprochp-
meu'i, /('. [eh»', tn.
JlllâturaşUy w. voisin, pro-
Allâture^ aclv.k coU', pnVsdc.
Allocuţiunei t'. allocu'jon,
ItaranÅŸ^iu', f.
Almai i', civi'tU\ 1'.
AlmanachU| u. almanach,
calendrier, nt.
.Almintrelăy ad v. autrement,
(I'une autre lafons. rnaniore.
Aloiây v(l. Saharâ.
Alopatiây f. aloparhie, 1'.
AiopatU| m. alopathe, m.
Alopeciăy )'. alofxicie, chut>'
de-^ chm'eu.x, f. p<^lade, ]'.
Alosăy t'. al08e, f.
Alsinăy m. alsine, f.
Attâ-datây ado. autrcfois,
jadis, anciennement.
.Altanây n. espece de ' font
î^ur Io toit d'uQP maison.
Altarâj h. autel, m.
Alteây r. bot. althee, althaea,
ijuimauve, J'.
.Alterat v. a. alterer, l'ahi-
fier, fausser, changer, defi-
guivr, deteriorer.
.Alterare^ — Hune, f. altera-
Å£i on, I. [se. ee.
.AlteratUy adj. altere, fau*;-
Altercaţiuney i'. alierca-
tion, querelle, conte -;tation,
dispute, ]'., debat, »i.
Alternai v. n allerocr, faire
tour ;V tour, Tun apres l'autre.
Jilternarey — tiunc, 1'. alter-
na tion, 1'.
Alternativa} f; alternative,
opt.'on entredeux cho.-e>, t.
Ailternativâ} adj. alternant,
e, alteruatif, ive.
.Alterna, adj. alterne.
Jllteţâ, i. Aileşse, t.
AlţimCf f. vd. iiiăl(inic.
Altiţâi f. epaulette, 1'. coiu, Jii.
Altmintrel6| vd. Almin-
trvlr-.
AltOf m. alto, »!. qiiinte. f.,
quinte de violt% f. haute-
conlre, f.
Altoeiâf f. grefl'e, enture;
vaccine, 1".
Altoiy V. a. boucher, grefier,
enier ; vacciner.
Altoireş vd. altoclâ.
Altoitorâi m. grefteur, vae-
cinatenr, m. allmtu. grel-
le, ee, inscre par greffe.
Altoîây u. gretle, ente, f.
Aitâ| adj. autre. Unu — lă,
un autre. Ccl-al{i, ecllc-alle,
ies- au're.ÅŸ.
Altâfelâ| adv. auirement, d.'
une aulre maniere, sans quoi.
Aluatây n. levain, m.
Aluminăi f. alumine, i'. a-
Iiiinii-iosH, adj. alumineux,
euse.
Alună, t°. aveline, i.
Alunecai v. n. gli.sser, cou-
ier, •^e l'ai.sser aller sur la
glace.
Alunecare, f. glissade, f.
glissement, iaux pas, m.
Alunecător iâ,a^j.glis.saate
Alunga, v. a. chasser, expul-
ser, bannir, repousser; ren-
voyer, c^ngcdier.
r/ZAIungulâ, prep. le long
de, au long; adv. en lon§,
en longueur. [naie 1".
AluniÅŸu, n. coudraie, aul-
Aluniţă, 1". moucheturfc, len-
tille, f. point. m.
Aluniâ, adj. couleur noisette.
Aluna, in. coudre, coudrier,
aulne s. aune, m.
Alveolă, f. alveolft, 1'.
A MB
AME
Alveolariâ, adj. alveolairc.
Alviţâi f. nougat de noix, ))?.
Htnskf V. a. vd. Iubi.
Amabilei adj. aimabJe, a-
greable, chanaaui;, e.
AmabilitatCi f. amabil ite,
complaisance, amenite du
coeur, t".
Antăduchîâi 11. cerieuil, m.
Amăgelăj f. seduction, trom-
pene. illusion, fraude, 1'.
Amâgij v.a. seduire, ti'omper,
iaiuire ea erreur.
Amâgipe; vd. Arndyelă.
Amâgîlopîâj iK^J. seducteur,
dupeur, trompeur, m.
Amalgamai 1'. amalgame, m.
Amânai v. a. ajourner, re-
inelire, diilerer.
Amânarei f. ajourneraeut,
ni. prorogation, 1". remi e
dune aflUire, 1'. [tre en gage.
Amanetai v.a. engager, met-
Amanetâ|' n. gage, nantis-
semeut, in. hypotheque, f.
Amantei m. ÅŸi i". amant, m. a-
raan'e, 1'.
Amârâciunei i*. ameiHu,
[me, f.jdeplai^ir, m. Jig. peine f.
Amarantâi m. amarandie,
hois violet, m. Ca adj. cou-
leur damaranthe
Amârelâj f. amertume, t".
Amarii v. a. i-endre amer, fig.
conirarier, chagriner. [stere.
Amarnica, adj. revere, au-
Amarâ, adj. amar. ere, fig.
penible. trisle, douloureux.
AmatorUi m. arnateur, m.
Amazonâi t°. amazone, f.
Ambâ| f. ambe, f. deux nu-
mero.s sorii s ensemble (â la
loterie).
Ambacâ| m. abaque, :-?^
Ambarâ| vd. JIambaru.
Ambassadâ, f. ambassade,
f. mission dounee par un
prince ; deputation, f.
Ambassadord, m. ambas-
sadeur, envoye, m. La fe)n.
ambassadrice.
Ambiantei adj. ambiant,
ante, circulant autour, qui
enveloppe.
Ambidestru, adj. ambi-
dextre.
Ambii, — bele, adj. Ies deux.
Ambi^i V. a. presenter, offrir.
Ambietură, f. pre^entaTion,.
ofrre, f.
AmbiguitatCi f. ambiguite, f.
AmbiguUi adj. ambiguue, â
double sens.
Ambiţia,-/ utHe,f.ambition,f.
Ambiţiona|V.a. ambitionner.
Ambiţiosâj adj. ambitieux,.
pretentieux, euse.
Ambiâ, m. corridor, m.
Ambiai v. n. marcher, aller.
Amblaciui m. bon mar-
cheur. m.
Amblarei f. marcbe, f.
Ambiâtoriâ, adj. ambulant,
ante, mobile.
Ambfatu, adj. experimente,
routin'', ee, routier.
Ambiâtură, f. marche, de-
marche, allure, 1".
Ambrosîâ, 1'. ambroisie, s.
umbrosie f.
Ambrosiacâ| adj. ambro-
sin. ine.
AmbrU| u. vd. CJilcJUUaru.
Ambuestrui 11. amble, a
merge — , aller l'amble, am-
bler.
Ambulanţăi i. ambulance, f.
Ambulante, »?. ambulant, m..
Ameliorai v. a, ameliorer^
rendre meilleur, e.
AMF
4G -
A MO
Ameliorare,— /«(HK', 1'. u-
1 iu'' li om ti OR, r.
Amen... vd. amin..,.
Amendă, 1'. aniendo, f. peine
l»(''c'iiiiiairo, 1'. a face — ono-
rabile, lairo ameiide hono-
rahlf-, (lomandtr publiciuo-
iiHMit ]>ardun.
Amenda, vd Lnhaiiclăii.
Ameninţa, v. a. incnacer,
ooiiiiînnrr, lairc des me-
naces.
Ameninţare, f. nienacp, f.
Ameninţător iu, adj. me-
iiaoant, iiaiiiin'^]it,ente, com-
iuiiiatoir<\
Amenitate, f. am.hiite, dou-
roiir, r. aîifement, ?».
Amsnuntu, n. detail, m.
Ch dc~, en detail, au de-
tail. A)ncnuntelc,\ii^ detiiils.
Americă, 1'. calicot, m.
Amesteca, v. a. raeler, me-
Janpor. >'<■— in ce-i'«, seme-
Icr dl" i{Liel({ue cbose.
Amestecătură, 1'. melauge,
ni. conl'u-ion, f.
Amestecu, vd. prec.
Ameţelă, f. vertige, etour-
dissemeut, m.
Ameţi, v. a. etourdir, trou-
])|pr, confondre, donner den
vertige.s derouter, decoucer-
tej" ; — V. n. perdre Ies sen-^,
la raison. Se — ■, se coufoii-
dre. se deconcerter, se trou-
l)ler.
Ameţire, vd. Amelclă,
Ametistă, f. ametliyste, f.
Ameţitoriâ, adj. etourdis-
sant.
Ameţitu, adj. etourdi, a-
lourdi, coiirondu, e, decon-
ccrte. e3.
Amfibiă, f. ainphibie, 1'.
Amfibologia, 1'. ainplubo-
logie, r. a.mfiboloijici'i, am-
])liibol()gi(|U(', <M]uivo(iuo, ob-
scur, ('.
I Amffimacru, adj. versif.
' aiupliiiiiacre.
Amfiscîî,in. pl.auipblsciens,
j )n. ])1. [ătre, m.
I Amfiteatru, a. auipbitbe-
Amforă, 1'. ainpbore. 1".
Amiantu, h. aiuiante, m.
j Amicabile, adj. ainiciil, le.
I Amiciă, amciijă, f. ainitie, 1".
j Amică, r. in. aniie, T. (scur-
! tal )nie).
I Amicale, adj. amical, e. Tn
' modă — ,ainicalement, â l'a-
I mial)le..'>>'t);'/c,— destins, amis.
' Amica, m. ami, m. Unu —
drrotahi, nil ami devoue,
ca Clinici, ;i l'amiable.
; Amigdală, f. t. amygdale, f.
! Amin ! adv. amen ! aiasi
soit-ii:
'â– Aminteri, vd Alhnintrele.
Aminti,—^), v. a. rappeler,
iaire ressouvenir. Şî — , se
rappeler, se souvenir, se re.s-
souvenir.
Amintire, 1". souvenir, m.
memoire, f . rcssouvenii", m.
Amirale, vd. Admirale.
Amnarâ, ». fusil,briquet, in.
Amnistia, i'. amnistie, f.
Amoniacu, n. ammoniaque
seu ammoniac, m.
AmoraÅŸu, n. amour pas-
sager, in., aniourette, f.
Amore, i'. amour, attaclie-
j mcnt, m. Căndii amour in-
semnedă obiectulu afîecţiu-
I niî, este fem. la pi. Ies prc-
I mie)'i's amonrs. [mante.
I Amoresă, amoresu,\d. A-
I SC Amoresa, v. r. s'aniou-
AXA
>X.\
iMclicr, se preiiilre dainour
I)Our,(lt^veniramoureux,eu.se.
do, s"(jj)iviî'lro ile, Vii. în-
amora.
Amorosâ, adj. amoareux,
pusp, ('pris, se.
Aitiorţelăy r. enf;ourdisse-
mont. ;/(. torpeur, i'.
Amorţi, v. a. e.ngourdir. >'c
— V. r. ş'engourdir.
Ainorţirei vd. Amor {r Iu.
Amorţita, f(r/j.engourdi, ie.
Amoru, vd. Amare. [liti% 1'.
AmovEbî'itafe, 1'. amovibi-
Amov'biie, lulj. aniovilili .
Ampiâativu, uilj. t. ainplia-
tir, ivo, (|ui augmente.
Amplifica, v. a. aiiiplifier,
d('veloppiM', (itendre jiar le
discours.
Ampiificaţiune, I. ampli-
iicaţion, i'. developpeiir^n , m.
Amplificatori, m. ampli-
lic.iteur, rn.
Amplu, adj. ample, Jonp- ct
large, (Jtemlu, ue, /Vy. abon-
dant, e, copieux, euse ; adc.
ampleiiient, avec abondance. ,
Amputa, V. a. i. am^juter,
coupcr, retrancher. [tion, f.
Amputaţiune, t'. t. amputa-
Amuletâ, n. ainulet!:e, ni.
(ime-orî 1'.), preservatif, m.
Amurea, r. char lon-marie, C.
Amuţelă, f. niuti.şmp, m.
Amuţi, V. a. rendre iiiuei:,ttc,
V. n. devenii- muet, ette.
Amuţire, vd. arnutelâ.
Amwonu, în.chaire, tribune,!".
Anacu, m. epeautre, m.
Anacamtică, i°. fis. ana-
camptique, r. [coluthe, i'.
Anacolutu, n. f/ram. ana-
Anacronismu,m.auachro- ,
nisrne, rrt. erreur de da'.e, f. |
Anafora, T. >t ni mc.'. ;'. ar-
rrt. )/,.
Anafura, i'. jiain Ix'-Jiit. /''.
Anaglifei, ///. a.'iaglypije <.
aaagiy|i'i', //;. \ni.
Anagramă, 1', a)ia.uraiiiiri<'.,
Anaihoretu, m. anacljo-
rt'ti', solitari', m.
Analecte,!', pl.analectep, f. pi.
Anali, aiinules,!'. /j'.hi.stoire, !'.
Anafepticâ, adj. mcd.dna-
|i'piii[iie, l'oriiliaa!:, c
Analisa,«/K'/(>i, V a.analyspr,
J'iiri' r inalyse; decoinposer.
Analisâ, !'. aualise, analysi',
!' In iiUiina-' , en derni^re.
analyse, en dernif r resuliat.
Analitica, adj. analylique.
("/»;. anaiytiquement, par
aualy.se.
Analogia, 1". analogie, n-s-
.seniblance, I'. rapport, ni.
.4 ra(io)t(i /irin — , raişonner
par analogie.
Ana!ogicâ, "r/j. aiialogiqui':
ad r. analogi q i u' tneii i.
Analogismu, ui. analogis-
me, rn. coniparaison de rajt-
pori-:, f.
AnaSogu, adj. analogue,re.s-
sernblant. ante. [pliose, i".
Anamorfose, i'. anauior-
Ananasu, m. anana>, rn.
Anapestu, */î. anapeste, m.
Anciir^itcii, anapestiqiie.
Anarchiâ, 1'. aaarchie, !'.
grand desordre, m.etatd'un
peuple san.s clief, m.
Anarchicu,«J./.anarchique.
Anarchistu, m. auarcliisti-,
Ana3ona, v. n aniser.
Anasonu, n. aniÅŸ, m.
Anastrofe, f. anastropbe, f.
Anatema, !'. anath<''iiie, m.
reprobaMon, I'.
ANK
- 48 —
ANI
Anatematisay v. a. ana-
tlit'matis(>r, (wconimunio.r.
Anatomîâi 1'. anatomie, t'.
Anatomicul adj. amitotni-
((Ui\ (t(h\ anatomi([uenjeiit.
Anatomisai v. a. auatonii-
s(M', diÅŸ.s(''([uer, lairo do, l'a-
nalomie. [te, m.
Anatomistâi ni. anatomis-
Ancâ) ((r/u.t ucorn,(iavautasie.
Ancaiy adv. du moias, au
moins, iieanmoins, du re.ste,
encore,-(/(?că ar veui, encore
sil ari" i vait.
Ancorây 1". ancre, 1'. A arun-
ca — , jeter l'ancre, eacrer,
amarrer, attachcr avec l'a-
iiiarre. [lentemeot.
A ndantef ad v. mus andante,
Andantinâ| m. audantino,
in. — adv. uu peu lentcuient.
Anecdota} J'. anecdote, 1'.
jiarticularîte historique, iu-
tinio, r. petit recit, m. [que.
Anecdotica, adj. anecdoti-
Anelidei f. auelides m. pi.
Anemiây f. anemie, f. apau-
vris.semeut du s^ang, m.
Anemomeirui m. anemo-
metre, m.
Anemonă, t'. anemone, f.
AnevatOi adv. ouvertement.
Anevoiây adj. dilTicile, pe-
nible ; adv. difficilement ,
peuiblement, avec peine.
•■e Anevoiy v. r. s'eftbrcer.
Anevoinţây i'. difficulto, pei-
ne, f. Ch — , di(Tic'liraent,
avec peine.
Anevoiosâ, adj. difilcile,
penible, qui presente des
difficulte.s. [traint, e.
Anevoitîly adj. force, con-
Anevrismâ|>;.anevri8me,»).
An.... vd. Ann...
Angagei v. a. eng-ager. Se-
, .s'enga-^er. [de, i'.
Angarai f. corvee, servi tu-
Angelicâi C angelique, f.
Angerescoi adv. angeli-
([uemenf.
Angerescâ, adj. angelique,
d'ange ; accompli, ie.
Angeru, rn. ang<*, esprit ce-
leste, fig. el re parl'ait, m.
Angerd, n. rapiere, f.
Anghinarăi f. articljaut, m
Anghiâ, in. angle, coin, m-
Anghiularey adj. angulaire-
AnghiuJosu, ar/y. anguleuir
eu-;e. [cie, f croup, m.
Anginâj f. t.angine,esquinan-
Anglicelu, ir. primevere, 1*.
Anglicismâ| m. anglicis-
me, 1)1.
Angu... vd. Anghiu...
Angusta, v. a. retrecir, e-
trecir, rendre plus etroit. Se
— , s'etrecir, se retrecir, seu
numai retrecir, se res-
ÅŸerrer.
Angustare, f. retrecisse-
rnent, — resserrement, tn.
Angustatâ| duj. retreci, ie,
resserre, ee.
Angustimei f. etroitesse, f.
e'recissement, m.
Angustâ, adj. etroit, te, re-
treci, ie, i-esserre, ee.
Anihilai vd. Nimici.
Animal f. Ame, f.
Animai v. a. animer, excitcr
donner de l'activite, de l'e-»
nergie, eucourager. [m.
Animalculâi f. animalcule,
Animalei n. animal, m. Ca
adj. animal, e, sensuel,elle.
Opp. spirituel.
AnimarCi— .'iune, f. anima
ANO
— 49
ANT
tion, vivacite, activite, f.
Animatorây adj. auimant,
ante. [ive, ardent, e.
Animata, adj. anime, ee, vif,
Animositatei 1'. auimosite,
haine, f. emportement, ?n.
Animosâ, adj. haineux, har-
gneux, euse.
Anina, v. a. joindre, attacher.
Aninu, m. aune, verne s.
vergue, m. [sairc.
Aniversariu, adj. anivor-
Annessa, v. a. annexer.
joindre, attacber. [union, f.
Annessare, >°. annexion,
Annessaiâ, adj. annexe,
ee, adjoint, e, joint, e.
Annessiunef\d. Annessare.
Annessu, m. annexe, m.
Annâ, rn. an. m., annec, i".
annulu trecuţii. J'antan, m.
(vech), lannee passee.
Annuaie, adj. aunuel, elle,
adv. annueIJement, par cha-
que annee. [nu], lle.
Annula, v. a. annuler, rendre
Annuiare, — liane, f. annu-
lation, f.
Anobti, anobili, v. a. enno-
blir, anoblir, renclre noble.
Anodina, adj. t. anodin, ine,
calmant, e.
Anoniale,a(/J.irregulier,ere,
anormal. e.—Pl. anormaux.
Anomalia, f. anomalie, dis-
parite, Jrregularite, r.
Anonima, adj. anonyme,
i[ui est sans nom. [ee.
Anorganica, adj. inanime.
Anormale, adj. anormal, e,
con trăire aux regles.
Anosta, adj. fade, insipide,
qui n'a rien de piquant, rien
danime.
Anosâ, arfj. charge d'annees.
Anotare, — tiun, f. eanno-
tation, marque, note, f.
Anota, vd. annoter, noter,
marquer, l'aire des notes.
Ansietate, i\ anxiete, peine,
grandeinquietude,f souci,jn.
Ant^gonismu, m . antago-
nisme, m. opposition d'idees.
Antagonista, m. antago-
niste, rival. adver.saire, m.
Antalgiâ, 1'. antalgie, f. [se,f.
Antanaclase, f. t.antanacla-
Antanâ, adj. l'antan (vech.),
de l'annee passee. [tique.
Antarcticu, adj. antarc-
Anteoamerâ, f. anticham-
In-e. r. [dence, f.
Antecedinţâ , i. antece-
Antecedinte, )n. s. adj. an-
tecedent, precedent, e, ante-
rieur, e. [diluvien, enne.
Antediiuvianâ, adj. ante-
Anteăa, adj. f. ia premiere.
Anteietate, f. pr or te, pre-
lerence, f.
Anteiu, adj. premier; adv.
d'abord, premierement
Antena, 1". nat. antenne, f.
mar. ant'.^nne, vergue, 1".
Antepenultimâ, adj. ante-
penult'eme.
Antepu, rn. griottier, m.
Anterâ, f. anthere, f. [te, I'.
Anterioritate, f. anteriori-
Anterioru, adj. arterieur,
e, precedent, e; adv. ante-
rieurement, precedemment.
Anteriâ, n. toge turque, f.
Anţerţu, adv. ii y atroisans.
Antica, antique, f.
Anticar iâ, ţ. antiquaille, f,
Anticar iu, m. antiquaire,
bouquiniste, >n.
Anticipa, v. a. anticiper,
prevenir,devancer; empieter.
ANT
-50 —
APA
Anticipare, — iluiie, i'. an-
ticipation, f. Prin — ,paran-
ticipatioii, par avance.
Anticitate, t*. antiquite, f.
Antici visinâ,i(f.antcivisme.
Anticonstituţionale, ad/
anlicoiistitutionnel, oile.
Anticrese, f.t. antichre^e, f.
AnticreÅŸtina,))!, auticbre-
tiou, puiic. [antique.
Anticu, adj. ancien, enne,
Antidatâ, f. antidatc, f. date
aaterieure, f.
Antidatâ, v. a. antidater,
raettre une antidatc.
Antidotu, m. antidote, coa-
t.ropoison, /)(. ftg. preserva-
tif, »i.
Antienă, f. anticnne, f.
Antifrase, i. autiphrase, f.
Antiholericâ, adj. anti-
cboleriqui\
Antimoniu, u.antimoine, m.
Antipatia, f. antipathie, a-
versiou, haine, repugnance, 1".
Antipatica, adj. antipathi-
que, repulsif, ive, contraire,
oppose, ie. [m. pi.
Antipozi, //(. pi. autipodes,
Antiseptica, adj. med. an-
tiseptique, autiputride.
Antisociale, adj. antisocial,
ale, contraire âl'ordre social.
Antitese, f. antithese, f.
Antologia, f. antbologie, f.
recueil de i'oesies, '/)(.
Antologica, adj. antbolo-
gique.
Antonomase, f. autono-
mase, f.
Ai.tr ace, m. anthrax, car-
reau, charbon, m.
Antre, vd. Intrare.
Antropofagia, f. anthro-
popbagie, f.
Antropofaga, m. antbro-
popbage, m. bomme anthro-
popbage.
Antropologia, f. antbropo-
iogic, f. bistoire naturelle
de 1 bomme.
Antropologica, adj. an-
tbropologique.
Antru,)/). antre, Ȕ, caverne, 1'.
Anu. vd. Annu. [nuel, elle.
Anuale, annuariu, adj. an-
Anuariu, )i. annuaire, m.
Anuitate, t'. annuitc, f.
Anula, V. a. annuler, rendre
nul. Se — , s'annuler, deve-
nir nul, etc.
Anulabile, adj. annulable.
Anulare, — ţiune, f. t. an-
nulation, f. [ive.
Anulatoriu, acZj. annulatif,
Anulata, adj.anuule, ee.
Anume, adv. nommement,
specialement, .şi — , en savoir.
Anunţa, v. a. annoncer, a-
vertir, laire savoir, douner
a vis ; publier, manifester,
predire. [nonce.
Anunţătoru, m. qui an-
Anunţu, h annonce, publi-
cation, f. message, m.
AnutimpUj m. saison, f. —
Iu frumos'it, la belle saison.
Aoleo, interj, aie ! malbeur !
Aorea, adv. quelquetbis.
Aoristu, m. t. aoriste, pre-
terit indefini, m.
Aorta, f. aorte, 1". aorticu,
adj. aortique.
Apă, f. eau, f. apă-tare, eau
forte, f. acide nitrique ou
azotique, m.
Apanagiâ, ui. apanage, m.
suite, f. dependances, f. pL
Apatia, f. apatbie, indolence,
inerţie, f.
APO
• 1
APP
Apaticâi adj. apathique, in-
dolent, ente, insensible.
Apatîcâ|afZy.aquatique,mare-
cugeux, euse.
Apâtoşif V. a. liquerier,ren-
dre liquide. .S'e — , devenir
liquide.
ApâtosUf oc/y. aqueux, euse.
Apeductây m apueduc, con-
duit d'eau, m. [volter. !
Apelpîsî.y V. a. animer, z-e- !
Apetpisitây adj. excite, des- |
esptire, ee. |
Aperitivâj adj. med. ape- i
ritil", ive. [du temps. j
Apesciy V. n. tarder, gagner i
Apetaluy adj. t. apetale, sans >
petaies. |
Apocalipsey f. apocalypse, f.
Apocope, f. t. apocope, 1'.
Apocrîffuy adj. apocryplie,
inconnu, ue, suppose, ee. \
HpodUf adj. apode,sanspied.s. â–
Apodictîcu, adj. apodiţti- 1
que, evident, e. l
Apofteginâ|f. apophthegme,
rn. sentence, maxime, i'.
Apogeu, m. apogee, f.
Apoia, vd. Appol. [tique.
Apologeticu, adj. apologe-
Apoiog^ây f. apologie, justi- j
ficaticn, f. [m.
ApologistU| m. apologistej
ApologUy n. apologue, m.
Apoplectâcâyl'apoplectique '
Apoplessiâi f. apoplexie, f.
Apositatei f. aquosite. f.
Apostasiây f. apostasie, f.
Apostata, m. apostat, re-;
neg-at, m. j
Apostemâ, f. aposteme .s. ;
apostherae, f. abces, m j
Aposteriori, adv. a pos- ;
teriori. |
Apostolicesce, adv. en a- j
potre, fig. â pieds, pedes-
trement.
Apostolica, adj.apostolique.
Apostolu, m. apotre, m.
Apostrofe, f. apostroplie, f.
Aposu, adj. aqueux, euse,
huiiiide. [pharmacie, f.
Apotecâ , apothicairerie ,
Apotecariâ, />i .pharmacien,
apotbicaire, m.
Apoteose, f. apotbeose, f.
Apparatâ, m. appareil;ap-
parat, eclat »<.; pompe, osten-
tation, f.
Apparinţâ, 1'. apparence, f.
exterieur, m. vraisemblance,
f. In — , en apparence, ap-
parcment. [te.
Apparinte, adj. apparent,
Apparitoruf , m. appari-
teur, )/(. preparateur.
Appariţiune, f. apparition,
manil'estation, f. fantome, ?/?.
Appartatnentâ, n. appar-
tement, logemsnt, m.
Appe'a, V. a. t. appeler. [ive.
Appelatavâ, cdj. appelatil",
Appelâ, n. appel, m. de-
mande, f.
Appendice, m. appendice,
suppiement,)n. depeudance, f.
Appira, V. a. defendre, pro-
teger, pres^rver, garantir.
Apperare, f. defense, pro-
tectivjn, f.
Apperâtore, f. eventail, m.
App 'râtoriu, ady.defensif.
Apperâtoru, m. defenseur,
la fem. defenderesse, pro-
tecteur, m. la fem. protec-
trice.
Apperatu, part. defendu,
ue, protege, ee.
Appessa, v. a. presser, ser-
rer, opprimer, oppresser.
APPR
52 —
APF>R
AppessarCf f. pression, op-
pression, 1".
Appessâtoriâi adj. acca-
hlant, pn^ssiiut, aate.
Appessătordy >n. opprcs-
scur, (/*. [opprinitj, 60.
Appessatui fiurt. prcssc,
App§ssâturâ| t' pression,
r. pn'ss.igo, Ibulago, m.
AppetitU| m., appetit, m
Appiani,— «c<, V a.aplanir.
Appianirei f. aplanisse-
raent, m.
Applanitâ, part. aplani, ie,
ApplăudâtopU| m.s.applu-
u.^oru, applaud sseur, »)i.
Applaudei — da, v. a. applau-
dir. [disseur, m.
Appiausu, 11. applaudisse-
ment. approbation, 1'. louaa-
ÅžiOS, f. /)/.
Appieca,) V a. baisser, abais-
ser, incliner, courber ; ra-
baiss^r ; appliquer. Se- , se
baisser, s" incliuer, se pencber.
App!ecabîle|ai'/,/.applicabIe.
Ap pleca re, f. abaissement,
ni. application, conteution, f.
ApplecatU| part. baisse, iii-
cliuj, penche, ej, appli({ue,
adonne, ee.
Appii... vd. Applr....
Appiîcaţâune, 1'. appiicatioo,
^ contention, meditat.ion, 1'.
peucliaut, )/(. [(joggiature, 1".
Apoggiaturây f, ^hun. a-
Appoi| adv. puis, apris, eu-
suite. [f.
Anposiţiune, f. appposit on,
Appreţui, — /u(.va.apprccier.
AppreţuirCj — {iare, J". ap-
preciatioii, evaluation, 1".
AppreţiatorU| m. appre-
cia*eur, estimateur, expert, m.
Apprinde, v. a. allumer. Se
— , s'allunier, proudrc f'eu.
Apprin^eciosîlii adj. allu-
Jiiable, irritable.
Apprin^eciune, f. iuflam-
inabilite. C [meur, >n.
Apprin^ctordi w allu-
Apprinsâ, pert. allunie, ar-
dent, e, cbaleureux, euse,
l)ni]ant, ante; enllamnie, ee.
Approbay v. a, approuver.
Approbarei — liane, 1". ap-
probation, f. assentimeut, */(.
ApprobativU| adj. api)ro-
iKit.if, ive, d'approbation.
ApprobatorUy m. appro-
bateur, ni. [ee.
Approbatu, par^approuve,
Appropei adv. environ, â
peu preÅŸ, preÅŸ, presque, ap-
procbant, — de, preş de, de
— , de preş ; s. ni, prochain.
Ceide — seu rudele, Ies pro-
cbesou Ies pareuts, m. pi.
Appropiai v. approcber,
mettre proche, avancer au-
pres. Se — , approcher, a-
vancer, devenir proche, s'ap-
procher, s'avancer.
Appropiabile, adj. acces-
sible.
Appropiarei f. approche ;
approximation, f.
Appropiaşâ, m. proche,
prochain, semblable.
Appropiatâ, /jart approche,
ee, approchant, e, abordable,
accessible.
AppropietnicU| adj. ac-
cessible ; allable, (avec Ia
prep ă ou envers).
Appropria, v. a. aprroprier;.
conformer. Şî — ,s'aproprier,^
prendre ])our soi.
Appropriarei — tiune, f.
appropriation, f. .
ARA
— 53
ARA
Approssimaţiunei f. ap-
proximation, f.
Approssimativây adj.ap-
proximatif, ive; adv appro-
ximativement, par approxi-
mation, â peu preş.
Approvisâonai V. a. approvi-
sionner, muni r de pro visions.
Appunci V. n. (sorele), se
coucher (le soleil).
Appunerey f. vd. Appustl.
Appurure, ad». eternelle-
ment, âjamais, pour jamais,
pour toujours. [tal, le.
Appusenâ| adj. occiden-
Appu sujtt. coucher, couchant,
occidf?nt, m. (limpide).
AprâatU| adj. clair, e, pur, e,
Aprigu, adj. vif, ve, alerte.
eveille, ee.
Aprile, /*(. avril, m.
Aprodu, //(. huissier (ju-
diciaire) )n.—la tribunalile
de prima insta)iţă, audien-
cier s. huissier audiencier.
AppopOj adv. â propos, â
temps, par cette occasion.
Apropouy )i. propos, ra.
Apsid«| f. pi. apsides, f, pi.
AptifudinCj f. aptitude, ha-
bilete, disposition, f. pen-
chanf, m. [habile.
Aptâ| adj. apte, propre ă,
Apucay V. a saisir, preadre,
attraper. Se — , se prendre,
commencer, entreprendre.
Apucâturâi f. saisie. La pi.
manieres, coutumes, f. pi.
Aquareiâi f. aqaavellc, f.
Aquilây vd. Aceră.
Aquâlonei m. Aquilon, m.
Aquosiiatei vd. Apositate.
Araj V. a. labourer, culţi ver,
travailler la terre. !
Arabă, f, charr ot, m.
Arâbesciy i'. arabesques [.pi.
Arababura, arfw.pele-mele,
eu desordrt, confusement.
Arabagiâ, m. charretier,
roulier, ui. [rable.
Arabile, adj. arable, labou-
Aracî, ta. pi. echalas, ut. pi.
Araci, V. a. echalasser, gar-
nr (Ia vigne) d'echalas.
Arâcire-j f. arăcitu, action
d'echalasser.
Aramă, f. airain, cuivre ;
cuivre jaune ; bronze, ra.
Aramă riăy f. magasin d'ob-
jets de cuivre, m.dinanderie,f.
Arămăriâ , ra. marchand
d'objets de cuivre, //;. di-
nandier, m.
Arămi, v. a. cuivrer, dou-
bler de cuivre, revetir de
l'euilles de cuivre.
Arămuri, 1". pi. objets de
cuivre. ra. pi.
Arămiu, adj. couleur de
cuivre, cuivre, ee. [en.se.
Arămosu, adj. cuivreux,
Arangea, v.a. arranger, met-
tre en ordre, accommoder. Se
— ,s"arraQger,s"accorder, ter-
miner â lamiable, convenir.
Arăpesce, adv. en arabe.
Arăpescâ, adj. arabe, ara-
besque.
Arapu, )/(. arabe, negre, ra.
Arare, f. labour, labourage,
travail, ra. culture, f. (de la
terre).
Arare>orî, adv. rarement,
Arăritu, n. stellage, ra.
Araru, *;*. caraelot, m.
Arăţeiâ, «.languede chien,f.
Arătoriu, adj. aratoire.
Aratoru, ra. laboui-eur, cul-
tivateur, colon, ra.
Aratru, ra. charrue, f.
ARD
— 5-i ~
ARE
Arâturâf f. labour, labou-lAr^Storiâ, adj. brulaat, ar-
rayf^, clutiup laboure, m. dent, Ic, conibustiblo.
ArbitralCi adj. arbitrai, le. Ar^eturâj 1'. brulure, f.
adv. arbitraleineut, par ar- Ardica, vd. liidica.
bitres. JArdintey arf/'.ardent,te,vif,ve.
Arbitrariâi adj. arbitraire; Arddre, f. ardeur, f. chaleur
adv. arbitrai-rcnieut. j vive, f. feu, m.
Arbitru, »i. arbitre, juge,m.'Ardosâ» f. ardoise, f.
Maître absolu. Xiberu^rt — , Arduu, (ff/j. ardu, ue;difficile.
le libre arbitre. lAreciâ, interj, adjuge,
Arbora|V.aarborer,deployer. lArecîuî, v. a. adjuger.
Arbore, a)'6MrtY)/(. arbre,}/;JArenâ| 1". arene, f. sabie, yn.
Arborîstây m. p6pinieriste,j Arendaş f. ferme, f. bail, »/i.
arboriste, m. i (pi. 6a((a;),location d'un bien,f.
Arburellâ, )/i. arbris3eau,)nJ fermage, m.
Arbustu, jiii petit arbrisseau, Arenda, v. a. affermer, don-
arbuste, ta. | ner â ferme, prendre â fer-
Arcadâ, f. arcade, \oute, f me, amodier. [m,
Arcamd, arcanii, u. arcane,lArendare, f. alîermage, bail,
mystere, //(. — rfe cai, corde, f 'Arenosu, adj. sablonneux.
ArcaÅŸelu, n. arcberot, m. j euse, (areneux c vecb.) f.
Arcaş3u,archer,sagit{aire,)n.iAreolâ, f. areole, f. [m.
Arţerîî, n. erable, »î. 'Arendâşîâ, f.etat du fermier»
Arceru, n. affiloir, m. |ArendaÅŸiu, m. fermier, w.
ArcHebusăy f arquebouse,f Arendatoru, m. bailleur,?».
Archeologîă, f archeologie,'Arendu8, vd. Arenda.
f. Arclicologu, archeologue, Areopagîtu, ».areopagite,»H.
m.—lo /?ci(,adj.arcJieologique. Areopagu, n. areopage, m.
Arcşorâ, n. petit arc, rn. jAresta, v. a. arreter, enfer-
Arcticâ, adj. arctique, situe^ mer, retenir prisonnier, met-
au nord. tre en prison.
Arca, n. arc, ceintre, w. lArestante, adj. enferrae,
Arcuî, v.aarquer, cambrer. [l.j detenu, e, prisonnier, ere.
Arcuire, courbure,voussure, Arestare, f. arret, m. de-
Arcuîtâ,ady,coui-be,arque,ee.j tention, f. [prison, f.
ArcuSeţâ, n. petit arc, m. jArestu, n. ari'ets, w. pL
ArcuÅŸu, n. arcbet, m. jArestui, vd. Aresta.
Arde, v. a. briiler (vecb. ar- Aretâlu, n. bourrache, f.
rfer s. ard/'e). 56— ,se briîler. Areîta, v. a. montrer, indi-
Ardeia, v.a. poivrer. Se — , se quer, (cu ace. seu cu de,) faire
depiter, se mutiner, s'irriter.j
Ardeiatâ, adj. poivre, ee ;
ardent, e i
Ardeiu, n. piment,poivron,>n.j
Ardere, f. combustion, f. |
voir, faire connaitre ; mar-
quer, designer par un in-
dice, enseigner. Se — , se
montrer, paraître, (toujours
avec l'auxil avoir)., apparaître.
ARCt
— 55 —
ARH
Arettarei f. indication, f.
Arettâtor^â| adj. ind;catif,
dempnstatif, ive.
Aretâtorâi adj. indicateur,
m. Degitidu — , Tindex, ra.
Arettatâi adj. montre, in-
dique, designe, ee.
Arettâturâi f. indication, f.
AreUy vd. Careu.
Arfâ| vd. Harfei.
Argăssâiăy f. tanin, tan, m.
Argâssi,v.a. tauner.corroyer.
Argâssirei f. tannage, cor-
royage, m. [corroyeur, m.
ArgâssStoruy m, tanneur,
Argâssiturây f. tannee, f.
ArgatUy m. palefrenier, va-
let, domestique, m.
Argeay f, hutte, f.
Argile) m. argile, terreglaise,
terre grasse, glaise, f.
Argilosâş ofZj.argileux.euse,
glaisseux, euse.
Arginta^ v. a. argenter, ap-
pliquer (sur un metal) des
feuilles d'argent.
Argintăria I f. argenterie,
f. orphevrerie, f. [orphevrem.
Argintăria y m. argentier,
argenteur, orphevre, m. Lu-
crata de , orfevri,ie, tra-
vaille par l'orfevre.
Argintâtură, f. argenture,
f. argent applique en feuilles.
Argintosây adj. argenteux,
euse; argentin, ine.
Argintây n. argent, m. Mo-
netă de — ,monnaie,f.d'argent ;
mi)ieru {mină) de — , mine
d'argentf. sirmăde — ,fil d'ar-
gent; de — , d'argent,enargent.
Argintii politu cu au>'«,ver-
meil s. argent dore, m.
Arglntuijarginii,\d.Aryinta.
Argumenta, v. n. argumen-
ter, raisonner, faire desargu-
ments.
Argumentarei — {tt:ue, f.
argumeutation , demonstra-
tion par des argurnents, f.
Argumentatori, m. ar-
gumentateur, m. (ironique-
I ment).
Argumenta, n. argument,
raisonnement,r/i. conjecture,
preuve, f. ind.ce, j/i.
Arguţiâ, f. argutie, substi-
j lite, f. argument pointilleux.
Arguţiosu, adj. argutieux,
euse. [phie f,
Arciieografiâ, archeogra-
j Ariieo!ogiâ , etc. vd. ar-
i cheologiă etc.
1 Ar hi, particulă.., archi. [m.
I Ariiidiaconu,m.archidiacre,
Arhiducatâ, n. arcbiduche,
m. a)7iifZacaî,e,archiducal,e.
: Arhiduce, «uarchiduc, rn.
{ Arhiducessâ, f. archidu-
! chesse, 1".
j Arhiepiscopale, ad,j. ar-
chiepiscopal, e. [veche, f.
! Arhiepiscopia, 1°. arche-
Arhiepîscopu, n. archeve-
que, m. [m.
Arhiereu, m. grand-pretre,
Archimandritâ, m. archi-
mandrite, superieurd'unmo-
nastere, m.
Arhipelagu, iii . archipel, -,n.
Arhitectonica, fdj. arcbi-
tectonique,f. A?'c/iiiec<owi «,
adj. acbitectonique.
Arhitecta, m. arcbitecte, m.
Arhitectură, f. arcbitec*
ture, f. L'art de construire
et de disposer un edifice.
Arhitecturale, adj. arcbi-
tectural, e. [arcbives, f. pi-
Arhivă, f. (l'at. archivum).
A KM
50
ARM
Ai*hivariâ,ya. arcliiviste, m.
Arhondâ| arhonte, m, ar-
chouto, noble, m.
Ariâ| f. ai re, grange, f.
Ariciâ, in. herisson, m.
Aridîtatei t'. aridite, seche-
resse, steri liU';, 1'.
Arîdâ,af//.arid(% sec. (la tem.
seche), sterile ; ţif/. aride, ia-
sansible.
Arinâ, vd. Arenă.
Aripă, 1'. aile, f.
ArîpatU} adj. aile, ee.
Aripi6ră| i'. aileron. uk
Ariposâ, adj. t. alaire.
AriÅŸfe, vd. areslii.
Aristocraţiâi 1'. aristocra-
ţie, f — Ija, Taristocraţie, la
noblesse, la classe des no-
bles. [vd. urm.
Aristocraticesce I .adv.
Aristocratica, adj.nr'isio-
cratique; adv. aristocratique-
ment, d'une maniere aristo-
cratique, comme Ies ar.sto-
crates ou Ies nobles.
Aristocrata , m. aristo-
crate, in. de la classe des
nobles. [que, f.
Aritmetică, f. aritbmeti-
Aritmeticesce, adv. aritb-
metiquemeut.
Aritmetica, adj. aritbme-
tique, d'aritbmetique, sust.
arithmeticien, enne.
Armă, f. arme, f. Lapl.âr-
mes, armoiries, f. jjI., bla-
son, m.
Arma, v. a. armer, fairepren-
dre Ies arraes, fournir des
armes.
Armadă, vd. armare.
Armamentu, «. armement,
appareil de guerre, i». \_ii>.
Armanâ, //i. lieu de grange,
Armare, f. armement, equi-
pement, ;/(. [vd. ÅŸi urm.
Armăriă, f. lieu d'armes, m.
Armărie, 1". pi. armoires,
armes, 1". pi. blason, m. — On
lait remonter leur usage aux
croisades.
Armăriă, f. armorier, ni.
Armăriale, ad_;. armorial, e.
Armar iu, ii. garde-robe, f.
Armăsarid, m. etalon, m.
ArmaÅŸiu, ///. ecuyer, hom-
me d'armes,;/;.
Armată, f. armee, f. grand
corps de troupes, m. (vcch.
ost, seu host, m.)
Armatoru, //(.armateur, m.
Armatu, adj. arme, ee.
Armătură, 1'. armement, */*.
armure, t.
Armia, vd. armată.
Armindând , m. premier
jour de Mai, m.
Armistiţu, n armistice, m.
suspcnsiou d'armes, treve, f.
Armonia, f. barmonie f. ac'
cord, )n., ţ'ig. concorde, f.
Armonicesce, adv.yd.ar-
monicu.
Armonică, f. flute-barmoni-
que, r.
Armonica, adj. barmoni-
que ; «dw. harmoniquement.
Armoniosâ, adj. barmoni-
eux, euse;arft;. barmonieuse-
ment, avec barmonie.
Armonisa, v. a. barmoni-
ser , mettre en barmonie,
foire accorder.
Armonisare, — Huiip, f,
miseen barmonie. [barmonie.
Armoni8atu,ad/. mis, e, en
Armonistâ, >h. barmoniste,
nt.
Armorîstu,)/*.armoriste,>/i.
ARP
— ST-
ART
Armâi n. cuisse, f.
Jlrmurâi t'. armure, t.
ArniurariU|)H. armurier >n.
Armurâi m. paleron, m.
Arnâuţescey adv en al-
banais. [nais, e.
Arnâuţescâ y adj. alba-
Arnăutu, //*. albanais/»*.
Arniciu, n galon, )n.
ArnicU| vd. Harnicii.
Aromă) f arome, parfum,
rn. odeur, f [i. pi.
Aromate y f. jjL aroma tes,
Aromafticây adj. aromati-
que.
Aromatisay v. a. aroma-
tiser, meler des aroraates
(avec), parfumer.
Aromatisarey f. aromati-
sation f. [doriterant, ante.
Aromatisatorîây adj. o-
AromatisatUy adj. aroma-
tise, ee.
Aromatităy 1'. aromatite, f.
Espece de myrrhe.
Aromiy v. a. assoupir. [^n.
Aroitiârey f. assoupissement,
Aromitor iu I ocZj. assoupis-
saut, endormant, e.
Aromitây adj. assoupi, ie.
Arpăj f. harpe, f. lath, m.
Arpâcaşiuy/^. orge perle, m.
Arpagâcuy )/(. ciboule, f. —
â– ineaantu, ciboulette, civet-
te, f. appefit, m.
Arpegiay v. n. t. arpeger,
faire des arpeges, des ar-
pegements.
ArpegiatUy jiart. arpegie.
Arpegiay ut. arpege, 7?i.ar-
pegement. )n.
Arpiăy r. harpie, f.
ArpistUy vd. Ilarfistu.
§1 Arrogay a% r. s'arroger,
s'attribuer arbitraii'ement ,
de son plein droit, s'ap-
proprier mal â propos.
Arroganţây f. arrogance,
fierte, f.
Arrogante, adj. arrogant,
e, hautain,e,imperieux, euse.
Arrogarcy — ţiune, i\ ac-
tion de s'arroger, J'.
ArrogatUy part. arroge, ee.
I cu Arsây adv. en masse.
I Arşerây f. housse, f.
I Arsenalây n. arsenal, m.
' Arseniaiây ni. arseniate, m.
Arsenicaley adj. arsenical,
e, arsenique.
Arseniouy n. arsenic, m.
Arşeâ, n. beche, f.
Arsibiley ad . combustible.
Arşicîj, n. osselet, m.
Arsinâ, n. echeveau, m.
Arşiţăy f. ardeur, chaleur, f.
Arsoiuy adj. ardent, e.
Arsuy adj. brule, ee.
Arsurây f. brulure, f.
Arţâgaşiây ar{ăgosu, adj.
criard, e, brusque, acariâ-
tre , hargneux , d'humeur
chagriae, fâcheuse, criarJe.
Arţagây n. brusquerie, bour-
rade, f. coup brusque, rti.
Artanuy n. pilon, m.
ArtOy f. art. m. Ariile libe-
rali, Ies arts liberaux ; — fru-
mose, Ies beaux-arts ; — me-
canice, Ies arts mecaniques.
Cic arte, avec art, artistement.
Arte-ăy f. artere, f.
Arteriây vd. prec.
Arterialcy o(iy. arteriel, Ue,
Arteriosu, vd. prec. [enne.
Artesianu, adj. artesien.
ArtîclUy H. artic'le, m.
Ariiculay v. a. articuler ;
prononcer.'^ti--, s'articuler.
Articulare, f.t. articulation,
AIIU
— 58 —
ASC
joiuture des os f. ; pronoii-
ciation ilistincti^, t".
Ar tic ui a riU|U(//. articulai re.
Articulate, I'. pi. na/, arti-
cult's, 111. pi. [^tarc.
Articulaţiune,f.vd. arlicu-
ArticulatUy adj. articule,ee.
Articulai vd. Articlu.
ArtificCi »/(. artisan, »i. ou-
vrier d.ins un arr. mecani-
qu(% dau.s un metier. [elle.
Artificiale, adj. artiliciel,
A rtificiar iu, //(.artificier,»!.
Artificiosu, </J/.artificieux,
ou.se, plem dartifice, de fi-
nesse, de ruse; adv. art;-
ficiousement, par artifice. [f.
Ar tîficiu,».artilice,m. fraude,
Artileria, r.artillerie,f. cu — ,
artille, ee {mar.)
Artileristâ, )n. artilleAir, m.
Artîleru, vd. prec.
Artimonu, n. artiraon, m.
Artirosi, \d. Artorisi.
Artisticu, adj. artistique,
decelaat un artiste ;adv. ar-
tistement, avec art, avec in-
dustrie.
Artistu, }>i. artiste, îH.—On
dit pour une femrae : c'est
V n artiste distingue, et non
pas une arisle dlstinguee.
Ar f of ord, n. cibi'oire, m.
Artorisi, v.n. encherir, met-
tre enchere (sur).
Artorisire, — selă, f. en-
cherissement, m.
Artorisitu, adj. encheri, ie.
Artosu, adj. hostie con-
sacree, f.
Arunca v. a. jeter, lancer,
decocber. Se — , so jeter, sie
precipiter.se Iaiicer,s'elancer.
Aruncare, f. action de je-
ter, f. jet, iancement, tn.
Aruucâtoru, m. lancour m.
Aruncatu, adj. jete, lance,
ec, danie, precipite ee.
Aruncătura, f. jet, Iance-
ment, m. jolee, f.
Aruspice, m. arus|)ice, m.
Arvuna, f. avance, f. arrhes,
(lat. arj'/iae),f. pi. assurance,
1". (vech arrhement, ni.).
Arvuni, v. a. donner unea-
vance, donner des arrhes,
avancer (vech. arrhcr).
Arvunire, — neln, f. avance,f.
ArvunUy vd. A^^iună.
Asarda, v. a. hasarder, ris-
quer.
Asardîî, n. vd. Intimplare.
AÅŸa, adv. comme ga, ainsi.
de cette maniere, de la sor-
te ; — deru, donc, par con-
sequent ; — că, en sorte que,
— încătu, telleraent que ; —
ma re, — fru mosu,s\ grand, s i
Aşcă, r. bassinet, m. [beau^
Ascen... v. d. ascin.
Ascepta, v. a attendre, etre
dans i'attente. Asceptăudu,
en attendant, attendant, dans
I'attente de. ,
Asceptare, 1'. attente, e\~
pectation. f. [tif, ivc.
Asceptâtoriu,ad;.expecta-
Asceptatu, fu/.,attendu, ue.
Ascetîcu, adj. ascetique.
AÅŸchia, f. esquille, f. eclat
de bois. hi.
Ascitâ, f. med. ascite, f. hy-
dropisie du peritoine, f.
Asclepiadu,in asclepiade m.
Asculta, v. a. ecouter; don-
ner audience ; suivre les^
couseils, obeir.
I Ascultare, f. obeis.sance;
I audience, audition, f. Locu
I de — , ecoute, f. *
ASFI
— 59 —
ASSA
Ascultâtorâ, m. auditeur,
m. Ca adj. obeissant, e, do-
cile, soumis, e.
Ascundey f. cacher, derober;
dissimuler, prendre en ca-
chette, jur. receler. Se — ,
se cacher, se dissimuler ,
disparaîtr>i.
Ascunderei f. actiou de
cacher, 1'
Ascun^etore, f. cachette,f.
Ascun^etoriu, adj. qui
dissimule, voleur, fripon, m.
Ascunsa, adj cache, latent,
clandestin, e fn — , en ca-
chette, â la derobee, secre-
tement. Pe sit6— ,clandesti-
neraent, furtivement
Ascunsu, n. — sură, f. ca-
chette, f.
Ascuţelâ| f. aiguisage, aiffi-
iage, m.
AscuţSy Y. a. aigniser, affi-
ler, donner le fii, rendre
tranchant e rendre poin-
tu, ue. — mintea, aiguiser
l'esprit.
Ascuţime, f. tranchant, m.
Ascuţire, f. aiguisement, w.
Ascuţişiâ, n. fil, tranchant
taillant, m.
Ascuţitore, f. meule f.
Ascuţîtorîu,arfj.quia guise.
Ascuţitorâ, m. aiguiseur,
repasseur, m.
Ascuţîiu, adj. aiguise, tran-
chant. e ; aigu, ue.
Aşei|a, V. d. Ăsşeda etc.
Aseui, V. a. accaparer, s'ap-
proprier.
Aseuire, f. accaparement, m.
Aseuitorîl, iH.accapareur.v/i.
Asfalta, n. asphalte, bi-
tume, m.
Asfissîâ, f. asphixie, f. e-
touffement, rn .
AÅŸi, aÅŸi nu, adv. non, nui-
lement.
Asiatica, adj. asiatique.
Asilâ, m. asile, s. asyle, re-
fuge, m. retrăite, f.
Asinâ, J/i. âne. baudet, m.
De aÅŸiÅŸdere, adv. v. d. as-
semiiie.
Asmâţuî, ii. cerfeuil, rn.
Asmuţelâ, f. excitation des
chiens, f.
Asmuţi, V. a exciter le chien.
Aspaiatu, n. genet, m.
Aspectu, n aspect, m. vue^
appirence, f.
Aspidă, f. aspic, m.
Aspira, v. n. aspirer ; de-
sirer vivement, convoiter.
Aspirante, //*. aspirant, pre-
tendant. m.
Aspiraţiune, f. aspiration, f.
Aspiratâ, adj. aspire, ee.
Asprelâ, f. âprete, rudesse, f.
Aspri, V. a. aigrir. endurc.'r,
rendre dur, e, rude.
Asprime, f. rigueur, durate,
severite, rudesse f.
AspriÅŸioriA, adj. un peu
âpre; un peu dur,e, duret,ette.
Aspru, adj. âpre, rude, dur,
e ; severe, — către cav. ru-
danier ; — adv. durement, ru-
deraent, severement, avec ru-
desse.
Aspru, n. aspre, m.
Assalta, n. se porter bru.s-
queraent contre assaillir, at-
taquer vivement donner l'as-
saut.
Assaitâ, n. assaut, m. Ltca
cu — , prendre dassaut.
Assassinatâ, n. assassinat,.
raeurtre, m. [meurtrier, m.
Assassinu, m. assassin,.
ASSI
GO
ASSU
AsÅŸeijai v. a. utablir, pla-
cer, asseoir, arranger, dis-
tposor, mettro on ordrfi. Se
— s'assooir, s'etablir, s'in-
stalliT, S(" ranţ^er.
Asşe^âmintâi n. etablis-
RiMncnt. )/i. iiistitution, f.
AsÅŸe^are, 1'. arranKement,
n. onlre, 7/î. dispositioa, f.
A8şe4âtorây>n.raageur,)n.
Asşetjjatâ} adj. assis, e,
raiige, arrauge. Omu- — ,lioni-
me raisonaable, calme, trau-
quille.
Assem^na, v. a. assimiler.
'Åžf-, resseinbler, etre semblable.
Asseitienarej f. ressem-
blauce,conl'ormite, analogie, f.
Assemeney adj. semblablc,
— ad i'.pareillenient,de meme.
Assemuî,rpa(Jrepai*eil..S'e— ,
ressembler.
Asserţiune, f. assertion, f.
Asserviy v. a. asservir, as-
sujettir. .Se — , s'assujettir,
se soumottre.
Asservirci f. asservisse-
ment, m.
Assessoru, )ii. assesseur,
aide adjoint a un juge, m.
Assessurây f. assessure, f.
Asssuî, vd. Aseui
AssiduitatC) f. asstdiiite,
applicatiou pei'severante, 1".
zele, m.
Assîduu,a^Zj.assidu,ue,appli-
quti, ee, conţinu, ue, exact, e.
Assigurai v. a. assurer. ras-
suror , garantir, certifier,
aflirmer. Se — , s'assurer ,
s'affermir.
Assiguranţâi 1°. assurance,
cerţi tude, f.
Assigurare, f. assnrance,
garanţie, f. certitude, f.
A88igurâtorâ,»i.assurcur,
Assiguratâ, adj. assure,
sur, c, cor fain, e, etdjli, ie.
Assîmilay v. a assimiier,
rond re semblable, pa re ii, lle.
Assimilaţiune, t'. ass nu-
la li oi i, r.
Assimţiiti1ntU| n. as^en-
tinient, consenteiiient volcn-
tain-, //* [ptote, f.
Assimtotâi L geoiit.ass^m-
Asse, f. axe,f. [rite evidente, 1".
Assiomâi r. axiome, }ti. ve-
Assista^ assiste^ v. n. as-
sister, V. a. secourir, aider.
AssistarC} f. presence, 1".
secours, ni. assistance, f. [ee.
Assistatu, adj. assiste,aide,
Assistinţây i'. assistance,
aide f. secours, ))i.
AssistintC) jh. assistant, te.
Associai V. a. associer, u-
uir, joindi-e.
Associareţ — ţiune^ f. as-
sociation, union, 1'.
Associatu, adj. associe, ee,
compagnon, e, confrere, ni.
As8orbi| v. a. absorber.
Assortai v. a. assortir. Se
— , s 'assortir, se convenir.
A88uda,u».transpirer, suiu-
ter, suer. [sueur, 1".
A88udarey 1". transp ration,
A8sudelâ|f sueur i'.suint,^^.
As8udU| n. transportation, f.
Assuprai prep. sur D' — ,
au-dessus.Pe fZ'-,par-dessus,
— acestui pu)itil, sur ce, sur
ce propos.
Assuprelây f. oppression, f.
empietement in.
Assuprî,Y.a.oppriraer,empie-
terisurVaccablerparviolence.
AS8uprîrey assnpri)ită f.
AST
— 01 —
ATA
oppre.ssiou, f. [seur, v/i.
Assupritorây m. oppres-
Assur^îi V. a. assourdir,
etourdir.
Astay f. cela ceci, ce, fa.
Astâi adj. cette.
Astâ^îf ado. aujourd'hui.
Astâ-dată, adv. cette ibis.
Astâ-l-altâ| f. C3tte autre.
Astemperay v. a. calmer,
apaiser, temperer.
Aslemperu, n. raquiiljte,
f. repos, //;.
Asteniâf f. asthen.e,taiblesse
g-.inirale, f.
Asteriây 1'. nat asterie, e-
toile de nier, f.
Astersscâ, n. asterisgue, m.
Asterismây )?. t. asterisme,
assemblage d'etoiles, m.
AÅŸternci v. a. couvrir, e-
tendre, joncher Se — , s'e-
ten ire. [vrir, f.
AÅŸternere^ f. actionde cou-
AÅŸternutU| /*. litiere, cou-
che, f.
Astmăf f. asthme, m. lat.
aslhma convulsivum. [que.
Astmatica} adj. asthmati-
AsiorU| n. indienne, f.
Astrachanây/^astrakan,m.
Astrale} adj, astral, e. PI
m. lipsesce). [Ȕ.
Astringinte, m. astringeut,
Astrolabây m. astrolabe, m.
Astrolocyiâ} f. astrologie, f.
Astrologicâj adj. astrolo-
gique
Aslrologu,»^.astrolog•ue, J/î.
Astrometruj m. astrome-
tre, ni [mie, f.
Astronomiâi f. astrono-
Astronomicâ, adj. astro-
nomique. [m.
Astronomâ} m. astronome,
Astruy n. astre, */i. etoile, f.,
Astrucaj v. a. enterrer,
couvrir.
AstUy adj. ce, cet.
Astâ-felUya(iu.aiusi,comme
Qa,de cette maniere, de la sor-
te; — deră, ainsi donc; — pre-
cum, aiosi que, — că, de telle
maniere que, — î«cătu, de ma-
niere que, en sorte que, de
telle sorte que.
Astupa, V. a. boucher, ob-
struer.
Astupare^ f. obstruction, f.
Astupât6re,f.bouchoir,bou-
chage, m. tampon, m. [tif, ive.
Astupâtoriu, adj. obstruc-
Astupatâ} adj. bouche, ee.
Astupâturâ y t'. crevasse,
fente, f.
Astupuşây n. bouchon, e-
toupillon, m. — de pale, hon-
chou de paille.
Astuţiây f. astuce, ruse, fi-
nesse, i'. artifice, m.
Astuţiosu, adj. astucieux,
euse, adroit, e, ruse, ee.
Asuy rn. as, rn.
Asvirliy v. a. lancer, flan-
quer, darder, jeter avecforce.
CaUuluasvlrlă,le cheval rue.
Asviriire y 1. lancement ,
jet, m. [de, f.
As vîr litur ây f. lanţade ; rua-
Atacay V. a. assaillir, atta-
quer; offenser, porter at-
teinte â.
Atacd, «. attaque, agression,
atteinte f. assaut darmes, >/i.
Atarassiây 1'. fil. ataraxie,
tranquillite, f. calme (rn.) de
lame. [joindre.
AtaÅŸay V. a, attacher, lier,
Atassiây 1. ataxie, irregu-
larite, f.
ATI
62
ATO
Afassicâi adj. med. ata-
xique, irregulitîr, ere.
Atâta, vd. Atătîc.
Atâteai atălia, adj. tant de.
Atâtâ| adj. taut, si grand.
Atătu de, si, teliement.. A-
tătil de multu,ie\lement, —
căiu, autaat que. Cu— mai
multu că, d'autaut que. Cu
— măi multu, mal puginu,
Cu — mal bine, d'au+ant
plus, d'au^ant moins, d'au-
tant mitux, — mai reu, mai
bine, tant pis, tant mieux.
Atâtuţaj alătutu, adj. peu,
si petit.
Ateismui m. atbeisme, in.
Atened) n. athenee, m.
Atentai v. u. attenter (cu
prep. â). [m.
Atentata) n. attentat, forlait,
Atentivu, adj. atteutf, i\e;
adv. attentivement, avec at-
tention.
Atenţiune, f. attention, f.
application d'esprit, f. soin
ofiicieux, m.
Atenua, v. a. attenuer, di-
minuer, affaiblir. [f.
Atenuaţiune, f.attenuadon,
Atesta, V. a- attester. cer-
Å£i fier, prouver, donner un
temoignage.
Atestare, — ţiune f. ates-
tation, f. temoignage, certi-
ficat, m. attestat, m.
Atestâtoriâ, adj. convain-
quant, e.
Atestata, n. vd. atestare.
Ateâ, ateiştii, m. atheo, m.
Aticismd, m. atticisme, m.
Aticistd, m. atticiste, m.
Atica, adj. attique, fin et
delicat, dans le gout des A-
theniens, adv. attiquement.
Atinge, v. a. toucher; con-
cernor; atteindre, — scopulu,
atteindre au but, toucber
au but. [tact, m.
Atingere, f. attuinto, f.; con-
Atingetoriâ, a(iji°. ollensant;
toucbant, concornant.
AÅ£inta, aminti, v, a. atta-
cher, fixer.
Alintare, 1'. fixation, f*
Aţintâtoriu, a'lj. fixuteur,
attachant.
Atirdissi, v. n. enclierir,
couvrir, mettre une encbere,
offrir un prix.
Atfrdissitoru, m. encbe-
rissant, cucberisseur, m.
Atîrna, v. a. pendre, sus-
pendre; v. n. pendre, e re
suspendu, ue; dependre de.
Se — de gitulu cui-va,se pen-
dre au cou de quelqu'un,
embrasser quelque'un avec
amour.
Atirna**e, f. dependance, f.
Atîrnatu,acZj. suspendu, ue.
Aţiţa, V. a. exciter, irriter,
stimuler; provoquer.
Aţlţare, f. excitarion, f. sti-
mulant, m. [stimulant, e.
Aţîţâtorid, adj. excitant,
Atitudine, f. attitude, posi-
tion, pos ure, f.
Atlantica, adj. atlantique
Atlas, atlan e, m atlas, m.
Atlasâ, m. satin, m.
Atfeticu, adj. althet que.
Atletu, m. atblete, m.
Atmosferă, f. athmospbere,
i\ almosfericu, adj. athmo-
spherique.
Atomâ, f. atome, m.
li*omismikf7n. atomisme, m.
atomistique, f. [que.
Atomisticâ, adj. atomisti-
ATU
— 63 —
AUR
Atoniâ, f. atonie, f. maaque
de Ibrce, m. faiblesse, f.
Atonicu, adj. atonique.
Atotu-putintCi adj. tout-
puissant.
Atracţiunei f. attraction, f.
attrait, charme, m. attrac
liunî, des attraits, des char-
mes, des agreraenls, m. pi.
Atr aoiÎM ikf adj. attracţif, ve,
attrayantj e.
Atragey v. a. attiier, en-
traîner.
Atragere} f. vd. atraciiune.
Atrâgetoriuy adj. entrai-
nacit, attrayant, seduisant, e.
Atrassâ , adj. attire, en-
traîne, ee.
Atribuii v. a. attribuer, ac-
corder, attacher, appliquer.
Atribuţiunef f attribution,
f. ressort, m. [ive.
Atributiva} adj. attributif,
Atributâj m.attribut, sym-
bole, m.
Atriâ, u. atre, foyer, m.
Atroce; adj. atroce, terri-
ble, cruel, lle.
Atrocitate; f. attrocite, f.
Atrofia; f. atropbie, 1", a-
maigrissement excessif, m.
Atrofiare, f. dessecbement,
m. [teint, e, d'atrophie.
Atrofiata; adj. atropbie, at-
Atroficu; adj. atropbique,
dessechant, e.
Attesta; vd. atesta.
Attestatâ; vd. atestare.
Atuâ; m. atou, m. tourne, f.
Atunci; adv. alors, â cette
epoque (adonc, vech.). De — ,
depuis ]ors, des lors ; —
căndii, alors que. Pane — ,
jusqu'alors, jusque iâ. Pe — ,
en ce temps-lâ.
Aâ; vd. Sete.
AudacO; vd. audiciosu.
Audaciâ; f. audace, bar-
diesse, f.
Audaciosu; adj. audacieux,
euse,bardi,ie, intrepide; adv.
audacieusement , avec au-
dace (bardiment).
Au^iy V. a. entendre, ou'ir;
apprendre. [entendu.
Audibile; adj. qui peut etre
Audienţă, f. audience, f.
Aurire; f. audition, ecoute,
f , oui-dire, tn. — a mar-
<u' î7or, audition des temoias.
Audiţiune; f. audition, f.
Auditiva; adj. auditif, ive.
Auditoriu; n. auditoire, m.
Auditoru; n. auditeur, m.
Aurita; n. ouie, audition, f.
Au^U; n. ouie, f. entende-
ment, m.
Augmenta; v. a. augmen-
ter, accroitre, agrandir. Se
— , augmenter, croître, s'ac-
croître.
Augmentaţiune; f. aug-
mentation, 1". accroissement,
m. [mentatif, ive.
Augmentativa; adj. aug-
AugmentU; n. gram. aug-
ment, Yil.
Au gura; vd. Inaugura.
AuguralC; acZj. augural, ale.
Augurarc; — ţiune, t.pres-
sentiraent, w.
Auguriâ; n. augure, pre-
sage, tn.
Au gu r d; )>i . augure, devin, m.
AugustU; adj. auguste, iiu-
posant, e, et majestueux, euse.
AugustU; m. aout, ra.
Aulica, adj. aulique.
Aurăria; f.bijouterie.
Aurariu,m.doreur(fem. do-
AUT
— G4 —
AVE
rouse), orlevro, bijoutier, m.
Aureola, i'. aureolo, f.
Auri, V. a. doror, onduire
d'or, couvrir d(> leu'llos d'or.
Auriculariâ, !'. auriculai-
Aurifera, adj. aurilore.
Aurire, uuritură, t'. dorure,
r. dorage, m . [jaun(? dore.
Auria , adj couleur d'or,
Auroră, 1". aurore, l", — borea-
le, aurore boreale.
Aurosâ, adj. vd. auriferă.
Auru, n. or, m. — naturale,
or natir, — bunii, or au titre,
— massivîi, or massif ; bur-
ră de — , liugot d'or, m.
Auscultaţiune, /. med.
auscultation, f.
Auspiclu, n. auspicj, m.
Sub — le, sous Jes auspices.
Aussiiiarid, adj. auxiliaire.
Austeritate, f. austerite,
rigueur, f.
Austera, adj. austere, ri-
gide, rude, r goureux, euse.
Australe, arfy. austral, me-
ridional, e, du midi. [enne.
Austriaca, adj. autrichien.
Austru, ni. auster, vent du
midi, autan, m. (poet ).
Autenticitate, f. authenti-
cite, f.
Autentica, adj. autheuti-
que ; adv. authontiquement.
Autochtonâ , adj. auto-
chtone.
Autocraţia, f. autocraţie,
f, gouvernemeot absolu, ni.
Autocratica , adj. auto-
crati({ue.
Autocr attt,//j . autocrate, m.
Autoctonâ, vd. autochtonu.
Auto graf îă,f.autographie,f.
Autographicâ, adj. auto-
graphe, autographique.
Autografa, adj. vd. prec.
Automatica, adj. automa-
ti((ue.a(it).automati({uement.
Automatd, »t. automate, m.
Autono«niâ, f. autonomie, f.
autonomicii, adj. autono-
raique.
Autonoma, >n.autonomc, m.
Autopsia, f. med. autopsie, f.
Autorisa, v. a. autoriser, ac-
corder le pouvoir. Ia per-
mission. [torisation, f.
Autorisare, — ^iune, f. au-
Autorisatâ, adj. autorise,
ee.
Autoritate,!', autorite, puis-
sauce, f. souverain pouvoir,
credit, ni. consideration, f.
Autord, m. auteur, m.
Autui«»nale,(((0'.'^u^o'^iii^l)^-
Avaetâ,7i. tiiiUe, f. irapot, ;/(.
c^Avalma , adv. en com-
mun, eu partage.
Avâlmâf iâ, f. association, f.
Ava ngardâ,f. avan t-garde,t'.
Avania, f. avanie, 1". affront,
m. [m.
Avanpostâ, n. avant-poste,
Avansa, v. n. avanccr.
AvantagiosA, adj. avanta-
geux, euse. [fit, m.
Avantagifl,u.avantage,pro-
Avariâ, avaritâ, f. avarice, f.
Avaru, adj. avare, avari-
cieux, euse, chiche. Avară
sordidă, pingre, m.
Ave, V. a. avoir.
Avelinâ, f. aveline, f.
Aventura, 1'. aventure, 1'. ha-
sard, evenemeat inopine, )/«.
Aventurării, adj. aventu-
rier, ere, intrigant, e.
Aventurosâ, adj. aventu-
reux, hasardeux, euse.
BAG
— 65 -
BAG
Avere, f. richesse, fortune, f.
Aversiune^ f. aversion, f.
degout, m. repugnance, f.
Aviditate, f. avidite, convoi-
tise, cupiaite, f.
AvidA, adj. avide, cupide,
trâs-interesse, ee; glouton;
adv. avidement.
Avisa, V. a. aviser.
AvisO| m. 7nar. aviso, m.
Avisây n. avis^avertissement,
m.
Avocaţii} J/î. avocat, in. —
consultante, avocat consul-
tant, — generale, avocat ge-
neral, [f. avoir, bien, m.
Avuţia, f. richesse, opulence.
Avuta, adj. riche, opulent, te.
Avuttt, n. vd. avuţia.
Axtt, vd. Asse. [sanslevain, w.
Azimâ, azmă, f. azyme, pain
Azot a, V. a. azoter.
Azot are, f. action d'azoter, f.
Azotata, m. azotate, m.
Azoticâ, adj. azotique, azo-
teux, euse.
Azotd, m. azote, m.
Azura, v. a. azurer, mettre
une couleur d'azur.
Azurare,f. action d'azurer,f.
Azuratâ, adj. azure, ee.
Azurd, m. azur, bleu de ciel,
m.—de cupru, azur de cui-
vre, cui vre carbonate bleu,m.
B, m. h, m.
Ba, adv. non, nullement, —
încă, raais encore.
Baba, f. vieille femme, sage-
femme, f. [pui, >".
Baba, f. poutre, f. soutien, ap-
Bâbarcâ, f. vieille peau, f.
Bâbard, m. qui se plait
parnu Ies vieilles.
BâbâPussâ, n. roulet, m.
Bâbesce, adv. comme une
vieille.
BâbescA, adj. de vieille
femme. hue.
Babilonica, adj. babiloni-
Babiţâ, f. pelican, m.
Baboiaşiâ,m.petit alevin,m.
Baboitt, m. alevin, m.
Baba, «?. grand-pere, m.
Babuşcâ, f. petite vieille, f.
Baccalaureatâ,bachelier,
m. ere, f. [laureat, m.
Baccaiaureatâ, n. bacca-
Baccanale, acfj.baccanal,le.
Baccante, f. bacchante, C
Bâcânăssâ, f. epiciere, f.
Bâcâniâ, f. epicerie, dro-
guerie, f.
Bâcanâ, m. epicier, dro-
guiste, m.
BaciA, m. personne plus
âgee, f. maitr?, m.
Baclava, f. massepain, m.
BacÅŸiÅŸtt, n. pour-boire, m.
a da — ,donner pour boire. [f.
Bâdand, n ! fausse de cor-
royeur, f.
BâdâranA, m. campagnard,
roturier, m. homme gros-
Bade, m frere, in. [sier, m.
Badianâ, n. badJane, f.
Bâdiţâ, m. frere, m.
Baere, f. lA. ceinture, f.
Bâeruţâ, 1. cordonnet, m.
Baga, f. ecaille (de tortue), f.
Băga, v. a. introduire, enga-
ger dans, faire entrer. .Se
— , se meler de, se confon-
BAL
— OG
BAL
dre, s'iuuniscor. Se bagă in
iote, ii se mele de tout.
Bagagittf i}. bagage, m.
Bâgarey f. action d'intro-
duire; — de seină, attention,t".
Bagatela, H. bagulelle, chose
frivole, f. [attentif.
Bâgatord de s6inâ| ac{,/.
Câg^U| n. culot, m.
Bagâ-86inâ| adv. a cequ'il
paraît, apparernment.
Bahaniâj I'. monstre, m.
Baia, f. bain, m. etuve, cuve,
f. L'i băi, aux eaux,aux baing.
Bâieatây m. garfou^ m.
Băiâştt, m. gargou de bain,
baigneur, in. (la fem. bai-
gneuse).
Băieţaşii,— (eW», m baui-
bin, petit garfou, m. (tem.
bambine).
Baioneta, f. ba'iouette, f.
Bairamtt, n. bairam, be'iram,
fete des sacrificos, f.
Bâjenări, v. n. emigrei*.
Bălăbăni, v. u. ba arder,
badiner, barbouiller.
Bâiăbănire, f. bavardage,
caquetage, m.
Bălăci, V. n. patouiller, bar-
botter, gargouiller.
Bălăcire, f. pataugeage, bar-
botage, s. barbotement, m.
Băialaij v. n. brimbaler.
Balama, f. cbaruiere, f.
Baianiucâ,H.bopita] de fou^,
m. putitfts-maisons, f. pi. [_)n.
Balance,r>7.balance(la danţil)
Balanţiă, t'. balance, i-o-
maine, f.
Balanţia, v. u. balancer ; fig.
hesiter, etre indecis, se ;
compenser.
Balanţiare,f. balancemeut,
m. hesitation, f.
Bălana, adj. blond, e. Omn
— , blondin, Fem. ^londine.
Bălărie, i'. pi . mauvaises
herbes d'un champ, brous-
sailles, f. pi.
Baiastâ, n. lest, m.
Balaurâ, m. dragon, m.
Bălbăi, balbuti, v. n. balbu-
tier, begayer, mal prononcer.
Bălbătaiă, f. tlamme, f. em-
brasement, m.
Bălciâ, n. foire, m.
Balconâ, n. balcon, m.
Bale, f. bave, f.
Balenă, f. baleine, f.
BalenariiI, m. baleinier, r>i.
Balenaşiâ, )n. baleinon, ba-
leineau, m.
Baleiistă, f. danseuse, bal-
leriue, f. Baleiistă, danseur,
celui qui fait pârtie d'un
ballet.
Baletu, n. ballbt, m.
Băligard, n. fumier, m.
Balimeiluri, pi. bombar-
des, f. pi.
Ba lisă, f. balise, bouee, f.
Bal istă, f. baliste, f.
Balonariâ, m. ballonnier,;//.
Balonik, vd, aerostatu.
Bălosâ, adj. baveux, euse.
Balosâ, rn. vd. Miere.
Balota, v. n. ballotter, agiter
eu divers sens.
Balotagiâ, n. s halotare, f.
ballottage, ballottement, m.
Balotik, n. ballot, m. — micti,
petit ballot, ballotin, ni.
Balsami cu,af]{j.balsamiquc.
Balsantinây f. balsamine, f.
Bălsamu, n. baume, )n.
Baltă, f. marais mai'ecage,)».
Băltacâ, n. mare flaque, f.
Bâlţatu, adj. bigapre, ee.
Bălţătură, f. bigarrure, f
BAN
-67
BAR
Bâltâây u. petit etang, m.
Bâltdcâj t. marais, bour-
bier, m.
Bâlţâ, n. filet, lacet, m.
BalUy n. bal, in.
Balustradâi f. biiustrade, f.
Bamâi bamiă, f. bame-, cor-
ne grecque, f,
Bambuy m. bambou, ro-
ÅŸeau indien, tn.
Banalei adj, banal, trivial, e.
Banalitate^ f. baaalite, ebo-
ÅŸe triviale, f.
Bănănâi| v, n. brimbaler.
Ban, n. ban, rn.
BanatUj n. banat, m.
Bancây t. banc, m.
Bancăy f. banquo, f. com-
merce d'argent et d'elTets
pubiics, J/i.
Bancheta, n. banque% fes-
tin, re pas, m.
Bancherâ} //<. banquier, m.
Bancnota) f. billet de ban-
que, */(.
BancOf m. banco, m.
Bancrutat n. binqueroute,
faillite, f. — tariii, banque-
routier, m
Bâncuţâi f. petit banc, m.
Bandăi f. bande ; troupe 1'.
— mică bandelette, f.
Banda giâ| n. bandage, m.
Bandierâ, f banniere, f. pa-
vilion, etendard, m. [bande,!'.
Bân t|iş6pâ,bci ndiţă, f. petite
Banditâ,m.bandit,brigand,//i
Bânescei adj. pecuniaire.-
ment, pour de l'argent.
Bânescây adj. pecuniaire,
d'argent.
Bânetâi n. pecune f. gran-
de somme d'argent.
Banif m. pi. argent, m. mon-
naia. f. [naie, f.
Bânişorây/zt. petite monnaie,
Baniţa) f. boisseau, m. [f.
Bânosâ) adj. ricbe, opu-
lent, e.
Banta) f. fronce, f. pli, >•>.
Bântuâlâ) f. perte, t. dom-
mage, )ii.
Bântui) V. a. causer j^u
doramage, devaster.
Bând) )n. ban. gouvtrneur,
m. centime L cinci — f, cinq
cenţi mes, un sou.
Bânu6iâ,f soup?on,doute,)».
Bânuelnicâ)&ăn{a iosu,adj
soupgonneux, euse.
Bânui)V.a. soupgonner, sup-
poser, presumer.conjecturer.
Bănuinţâ) vd. Bănmlă.
Bănuîre)f.doute,ombrage,)>f .
presoraption, f. [A'enu, e.
Bânuitâ, adj. suspect, pre-
Bânuţi) ra. pi. buis, m.
Bânuţâ) vd. Bănişoru.
Bara, i. barre, f. — deain'ă,
de argiiilu, lingot d'or,
d'argent, m.
Barabanâ) n. tambour, m
caisse, f. [serie, t'.
Bârâboiâ) m. bagatelle,niai-
Baracâ) f. baraque, hutte, f.
Bârâganâ)Cbampinculte,)>7.
Bârâiy v. a. conduire Ies
brebis â la bergerie.
Bârâni) v. a. envier, desirer
ardem ment, convoiter.
BârânirC) f. ardent deşir,
//*. envie, convoitise, f. [f.
Bârâţiâjl'.l'eglise catbolique.
Barba, f. barbe. Fără — ,
imberbe. [bare.
BarbarescC) ado. en bar-
Barbariâ) f. barbarie, cru-
aute, f. [me, m.
Barbarismd) m. barbaris-
Barbarâ) ad\ barbare, in-
BĂR
-68 —
BAS
humain, e, cruel, lle ; ca
adv. barbarement, dune fa-
gon barbare.
Bârbostt, adj. barbu, m.
qui a une longue barbe.
Bârbâţeltt|)H. petit mari,)».
Bârbâtescei adv. viri-
]ement. [culin, e.
Bârbâte8câ,ad/.viril,mas-
Bârbâţiăi f. virilite, fer-
mele, r. [culin, ?/i.
Bârbâţimey f. Ie sexe mas-
Bârbatâ| m. homme, mâie :
epoux, — adj. energique, la-
borieux, assidu.
Bârbiâi f. menton, vi.
Barbieriăy boutique de băr-
bier, f.
Bârbierjki m. bărbier, m.
Bârbiorây f. petite barbe,
barbiche, f. [let, m.
Bârbosây f. barbue, f. carre-
BârbosO, adj. barbu, ue.
BarbAi m. barbeau, m.
Barcâi f. barque, nacelle, f.
Barca, n. champ, m. cara-
pagne, f.
Bârcuţây i. petite barque,
barquette, f.
Bardâ| f. doloire, m.
Bârdacâi vd. Cană.
Bardanâi f. bot. bardane, f.
glouteron, m. herbe aux tei-
gneux, f.
Bârdaşâ| m. meuuisier, )/i.
Barda, m. barde, trouba-
dour, poete celte ou gau-
lois, m. [//î.
Bar>eşiâ,-rişîâ, n. btrege,
Bareliefâ, n. bas-relief, >/(.
Bârf^lâj r. j^op. blâme, m.
Bârfi, Y. n. pop blâiner.
Bârfitoriâ, adj. blănieur,
qui parle mal de.s autres.
Bârgiâ, ('. traverse, f.
Baricadă, v. a. barrica er,
fermer avec des barricades,
clore solidenient.
Baricada, i. barricade, f.
Baricadata, adj. barri-
cade, retrancbe, ee.
Bariera, f. barriere, porte
de viile, borne, f. barrage, m.
Barim, adv. du moins, au
moins, neanmoins.
Baritontt, m. baryton, t».
Barid, m. chem. barium s.
baryum, m.
Bariaboiâ, m. ernote, m.
Bârnă, f. poutre, solive, f.
Bârnaciâ, adj. sombre, ba-
sane.
Bârniţâ, f. bruee, f.
BarometricO, adj. baro-
metrique. [m.
Barometru, n. barometre,
Baroneasă, f. baronne, L
Baroniâ, f. baronie, f. ba-
ronnage, tn.
Baronâ, m. baron, m., fet)K
baronne. [ge, w.
Barosd, n. marteau de foi'-
Bă r sa nâ, f. laine commune^ f.
Bar^â, f. cigogne, f.
Basa, V. a baser, Ibnder, ap-
puyer sur. Se — pe, se ton-
der sur, reposer sur.
Ba să, s. base, f. base, f. fon-
dement, m. /i^. principe, »>i.
Basaconiâ , f. chose ob-
scene, f.
Bâsâelâ, f. bouderie, f.
Băsăi, V. n. bourdonner. [»».
Bâsăire, f. bourdonneraenV
Basaltâ, ?t. basalte, m. ro-
che volcanique, 1". basalticuy
basaltique.
B asana, f- basane, f.
Basatâ, adj. fonde, ee, re-
pos.iut sur.
BAT
69
BAT
Başcai adv. â part, s^pare-
ment, en dehors [parer.
Băşcăiui, V. a. excepter, se-
Baschinây f. bascquine, 1'.
Bascula) f. bascule, f.
Bâsdocâ, f. rotin, m. [plur.
Bâsdâganîei f. goguetes, f.
Base vd. Basâ.
Bâseai t'. bassin, m.
Başibuzucây tn. cavalier
irregul.er turc,)», [lic, jh.
Bâsilicâ,??. basilique, f. basi-
Bâsişiorâf f. petitebase^ f.
Basmây f. mouchoir, m.
Băsmâluţâj f. petit mou-
choir, //!. coleret'e, 1". cache-
uez ///.
Bâsmi, Y. n.conterdesfables.
Basnio8îi|— nosây rn.but-
Ibn, m.
Basmd, n. coate, m. l'able,
anecdote, f.
Bassistây m. bassiste, m.
Bassfl,*/J.basse;violoncolle,r.
Bastardâi m. batard, m. I
BaÅŸte, f. \d. /jostiojiw.
Bastionatdy adj. bastiou-
ne, ee. [tour, f. '
Bastiontty v. bastion, m.
Bastonai v. a. bâtonner.
Bastonadâ|f. bastonnade, f.
Bastonaşâi n. bâtonnet, m.
canne, f. badine, f.
Bastonelây vd. prec.
Bâsdocâi n. bouderie, f.
Bastonu, n. baton,)?), can-
ne, f. — pastorale, baton
pastoral, crosse d'un eveque.
Başây n. change, agio, m.
chef, principal, m. \m.
Bâtâ| f. houlette, f. gourdin,
Bâtaşây vd. Băiăiaşu.
Bâtaiây f. batterie, melee;
lutte, bataille, f. combat,»).
Bâtâiaşâ| j/î. bretteur, spa-
dassin, bretaiJIeur, «J. [euse.
Bătâiosdy adj. belliqueux.
BătâlSâ| m. feramelette, f
effemine, in.
Bâtâiiâi f. combat, m. lutte,
attaque, f. engagement, t».
Batalîcî,v.a.laisser,negliger.
Batalionây n. bataillon, m.
Bâtârâ, co7ij. bien que, mal-
gre.
Bâtâuşd, ra. vd Bătăiaşii.
Bătătorita , adj. calleux,
eu.se ; endurci, ie.
Bătător eyt. battoir,fleau, m.
Bătătorit, m. — de grău.
batteur en grange, m.
Bătătură, f.; cour, f.; trame;
pulsation, f.; cor, durillon, w.
caUosite, f.
Bate, v. a. battre, frapper,
taper, rosser. Se — ,se battre.
Batelă, f. fil. tissu, m.
Bateria, f. batterie, f. — de
căinpii. de assediu, de mun-
te, batterie de campagne, de
siege, de montagne ; — căl-
lare,pe jeosu, batterie a che-
val, â pied;--de appropiere,
bat. d'approche ; — dreptă s.
directă, bat. directe ; — a-
dincită, bat. enfoncee ; —
de derimatu, bat. de demo-
lition ; — de cetate, bat. de
place ; — redicută, bat. sure-
icvee ; — la nivelului solului.
bat. surle sol ;—ap]>lecată
bat. plongeante.
Băţişord, rn. baguette, ba-
dine, f.
Batistă, f. batiste, f.
Batjocură, f. moquerie, ri-
see f. sarcasme, w. Se face
de — , se rendre ridicule.
Batjocori, bate jocii de, se
moquer de, rire de, railler.
BEL
— 70
CER
plaisanfer, tourner en ridi-
Gule (quel(ju'un), ridiculiser.
S'e — , se rendre ridicule.
Batjocorîre,a(//.raillerie,f.
Batjocoritoriâ, adj. mo-
queur, derisoire ; (ait par
derision.
Batocâ| m. morue seche, 1".
Bâţâ, n. pet.ite verge, 1*. pe-
tit bâfon, //(. [vohitilleg, >/*.
Bâtucâ, f. ventricule des
Bâtutâ, adj. i'rappe ; endur-
ci, applani, ie.
Bazării, n. ba/ar, marche,;/?.
B6, V. a. boire, u be inultît,
fluter.
Beatifica , v. a. beatifier.
Beatifica, adj. beatifique.
Beatitudine, t'. beatituile;
felicite parfaite , eternelle.
Becarâ, m. t. becarre, ra.
Becaţâf f. becasse, f. Puiu
de — , becasseau, m.
Becaţinâ, \'. becassine, f.
Bechîerâ, */(. celibataire, m.
Becisnicii, ad . incapable,
inepte.
Beciâ, ». cellier, caveau, /y*.
Beciuritâ, adj. transforme
eu caveau.
Bediugu, );. airaiu, m.
Bedregd, m. etabli, m.
Beia, beei, v. n. beler.
Beilicâ, n. corvee, f.
Beisade, )H. fils deprince,»i.
Beiâ, rti. bey, prince, ;/;.
Beiaiiâ, adj. faible, embar-
rassant, genant,e. [veţ;on, ni.
Beiciugii,n. museliere, f. ca-
Beldiâ, f. perche, gaule, f.
Belea, I'. erabarras ; daoger ;
n>. difficulte, f.
Beletu^lâ, f. fourrure, f.
Beli, V. a. enlever la peau,
ecorcher.
Belico8ii,(uZ.belli({ueux,eu.si;.
Beligerante,'/', belligerant,
Ui.
Belire, f. action d'ecorcher, f.
Belşiţâ, f. balisier, m.
Belvederâ , )ii. belvedere
s. belveder, pavilion, //(.
Bemolâ, )u. t. bemol, m.
Bencâ, f. cailiou, m.
Benedicţiune, f. benedic-
tion, faveur du clei, f.
Beneficia, v. a. beneficier ;
tirer du benefice, du profit.
Beneficiate , adj. benefi-
cial,e. [ciaire, m.
Beneficiariâ, m. benefi-
Beneficid, n. benefice, pro-
fit, Hvantage, //(.
Benevo ik , adj. benevole,
bienveillant, ante, indulgent,
e ; adv. avec bienveillance,
benevollement.
Sentd, n. fange, bourbe, f.
Beratâ, ». talisman, ni.
Berăria, ;>(. brasseur, ?n.
Berbantllcâ , m. liberti-
nage, vagabondage, m. de-
baucbe, f.
Berbantu, ni. ÅŸi adj. li-
bertin, debauche, vagabond,
m. \iii.
Berbece, m. belier, mouton,
Berbecellâ, adj. petit mou-
ton, m.
Berbel^câ, adv. ă la ren-
verse, le visage en haut.
Berbeniţâ, berbiniă, f. ba-
rillet, petit baril, )ii.
Bercâ, u. petite fore^, 1".
breuil, bois tallis ferme
de haies, m.
Bercii, adj. .sans queue.
Bere, f. biere, f. putină de,
— , brassin^ )ii.
BET
71
BIC
Berechetâ| n. abondance,
grande quantite, f.
Beregata, — rigatâf 1. la-
rynx, gosier, m.
Berâriâ| 1". brasserie, f.
Berarâ| m. brasseur, m.
{fon. brasseuse).
Bertây f. berthe, f.
Berteiiâ) f. bandelette, f.
Beseai 1'. baiser, m.
Besereif pi. abatis de vo-
laille, m. [tumeur, f.
Beşicâf f. vessie, arapoule,
se BeÅŸica, v. r. se couvrir
d'amjioules, se tumefier. \_yn.
Beşicâtorey f. vesiccatoire,
Beşicatâ| adj. vesiculeux,
euse.
Beşicăturây f. actiou de
se couvrir d'ampoules, f.
Beşicosâi adj. plein de tu-
bercules d'ampoules,
Beşicuţâf 1'. vesicuje, pus-
tule, f.
Beşl6gâ| f. vieille l'emme, f.
Besnăj f. abîrae, ut. tene-
brei, III. pi. proi'ondeur, 1".
Bestia, f. bete, brute, f.
Bestiaiitate, 1'. bestialite. f.
Bestiale, adj. bestial, le.
Bete, in. lisic;re, ceinture, f.
Betegelây f. infirm te, pa-
ralysie par-ielle, f.
Betegi, v a. rendre infirme,
maladif, ve. invalide, [chc, f.
Betegiţăy f. femme en cou-
Betegosây adj. infirme, ma-
ladif.
Bet^gâ, adj. infirme, inva-
1 de, qui a un membre ina-
lade.
Betâlây f. flls ou filets d'or
Betelia, f. bande, f. ban-
dage, )n.
Beteşug â, m. infirmite, f.
Beţia f. ivre^se, ebriete, f.
Beţivescd, adj. dlvrogue ;
adv. tn ivrogne. - '
Beţiviâ, f. ivrognerie, f.
Beţiva, adj. ivrogne, soii-
lard, m.
Betonicâ, f. betoine, f.
Betrânaticâ, adj. vieux;
eille, suranne, ee; adv. en
vieiliard.
Betrâneţâ, f. vieillesse, f.
Betrâniciosâ, adj. vieil-
lot, otte.
Betrânâ, adj. vieux; vieij,
fem. vieille ; sitsf. */*. vieil-
iard, m.
B^td, adj. ivre, gris, soiM.
Bătuci, V. a. battre violem-
ment, rosser. [g'Jie, m.
Beutorâ, m. buveur, ivro-
de Beutâ, adj buvable, po-
table ; â boire.
Beuturâ, f.boisson,potion,f.
Bib-bel, adj. sans eraploi.
Bibiiicâ, f. pintade femeile, f.
Bibiloiâ, m. pintade mâle, m.
Biblia, f. bible, l'Ecriture
sainte,f.
Biblicescâ, adj. biblique,
propro .•' la bible ;arf?;. se-
lon Ia bible.
Bîblicu, vd. prec.
Bibliofila, adj bibliophile.
Bibliografia, f. bibliogra-
pbie, f.
Bibliografica, adj. biblio-
grapbique. [pbe, m.
Bibliografi, m. bibliogra-
Bibliomana, m. bibliomane,
i/l .
Biblioteca, i'- bibliotheque, f.
Bibliotecarii, »n. biblio-
thecaire, ni.
Bicapsulare, adj. hot. bi-
capsulaire.
BIN
>_72 —
BiR
Bicâtty yt). eutrave, f.
Bicitt| m. fouet ; fig. fleau, m.
Biciuelây 1'. flagellation, f.
Biciuif V. ;\. fouetter, flageller.
Biciuirei f. fustigation, f.
Biciuşcâi f. cravache, f.
BicornAj adj. bicorne.
Bicdf m. taureau. m.
Bidinea, f. gros pinceau,gou-
pillou, f. [ee.
Bîetfii, adj. pauvre,infortun6,
Bif furca, va.birurquer.5e — ,
se bifurqucr, lairela fourche.
BiflopA, adj. bot. biflore,
qui porte deux fleurs.
Biforme, adj. bifonne.
Bîftccfl,)».bifteck,beefsteak,
m. [tion, f.
Bifupcaţiune, f. bifurca-
Bigamiâi f. bigamie, f.
Bigama, m. bigame, m.
Bigoteriâ, f. bigoterie, de-
Yotion excessive, f.
Bigotismâ , m . bigotisme, m .
Bigota, m. bigot, m. de-
vot outre el superstitieux.
La fem. bigote.
Bila, f. bile, f. fig. colere, f.
La biliardu boule, f.
Bilanţâ, m. bilan, m.
Bilaterale, adj. bilateral,
e, avec deux cotes.
Biletfii,m.billet m.petitelettre.
Biliar dâ, m. biliard, m.
Bilionâ, — hune, m. billion,
milliard, w.
BiiI, in. bill,projetdeloi, m.
Bifşugâ, m. abondance, f.
Bilosd, adj. bilieux, euse.
Bimand, adj. bimaue.
BFna^ f. bâtiment, edifice, >?).
construction, f.
Binarid, adj. binaire.
Bine, m. bien, avantage, m.
Sine, adu. bien; inferj. bien,
c'est bien, c'estbon. Mai — ,
mieux. Este maî bine, ii
vaut mieux ; voiescii mai
f)ine, j'aime mieux. E bine
asia, c'est bien comme ca.
Binecredinciosâ,ad.\rai-
croyant, fidele.
Binecuvinta, v. a benir.
Binecuvintare, f. benedic-
tion, f.
Binefacere, f. bienfaii,m.
bienfaisance, charite, f.
Binef âcetorid, adj. bien-
faisant, te. Sust. m. bienfai-
tcur, JH. bienfaitrice, f.
Binevoi, v. a. vouloir bien,
daigner. Bine-voi{i a mi
scrie, veuillez (bien) m'e-
criro ; binevoiţi a priimi,
veuillez (bien) agreer. Decă
Lincvoilî, s'il vous plaît.
Bine voinţa, f. bienveillance,
bonne volonte, f.
Binevoiosâ, adj. vd. urm.
Binevoi ioriâ,adj. bienveil-
lant, te, propice.
BiniÅŸor id , adv. passable-
ment ; lentement.
Binochid, ))i. binocle, m.
Binomd, m. t. binome, rn.
Biografia, f. biographie, f.
Biografica , adj. biogra-
phique.
Biografa, m.biographe. m.
Biologd, m. biologue, bio-
log iste, m.
Biosd, adj. riche, fertile.
Bipedd, adj. bipede.
Birâd, n. juge, 7n.
Birelnicd, adj. tributaire.
Bireme, f. bireme, f.
Birfelî, f. pi. des menson-
ge.s, des calomnies, f. pi. des
blâmes, m. pi.
BIT
— 73
BLA
Birf iy V. a. parler mal de, j
ditfamer, decrier, decrediter. j
Birgâi f. defaut, vice, m.
Birjây f. fiacre, m.
Birjarîii,m. cocher, fiacre,m. |
Birnicây adj. taillable, ^ui
paie une capitation.
BirtaÅŸAy m. aubergiste, trai-
teur, restaurateur, m.
Birtâi n. restaurant, m. au-
berge, m. (ital. atberga).
BiPtâşiţây f. botesse, mena-
gere, f. aubergiste, f.
Birtt| n. tribut, impot, m.
imposition, contribution, i.
Birui| V. a. reraporter une
victoire, vaincre, defaire,
mettre en deroute.
Biruintâj f. vic^o.re, f.
Biruitorâi m. vainqueur, m.
SiSfUdv. bis, une seconde Ibis.
Bi8COttt| n. biscuită la cuil-
ler, m.
Biserîcâi f. eglise, f
Bisericescey adv. selon Ies
lois de l'eglise. [tique.
Bisericescâ,a(/,/. ecclesias-
Bisericosâ| adj, religieux,
euse, devot, te.
Bisericuţa, f. petite eglise, t*.
Bismutâ, n. bisrauth. m.
Bisonâ, w. bison, boeufsau-
Tage de l'Amerique, in.
Bissessualeyac^y.bissexuel.
Bissestilei adj. bissextile.
Bissiiabâf f. bissylabe, f.
Bisuâlâ, f. presomption.croy-
ance, f.
se Bisui, v. r. se fonder sur,
compter sur, croire. Se hi-
suesce se, ii se fait fort de.
Bisuitdiy adj. ayant confi-
ance en, se reposant sur.
Bîtâ| vd. Bată. [ra.
Bitangdy )/). enfant na turei,
Bitume|"inineff.bituine,in.
Bitumina, v; a biturainer,
enduire de bitume.
Bituminosdy adj. bitumi-
neux, euse.
Bitusây f. dossier, ni.
BiurocPaţiây t'. bureaucra-
tie, r. [m.
Biurocr attt|)>t bureaucrate,
Biurotti ))'. bureau, m.
Bivalvtt, adj. bivalve.
BivolaşÂ} vd Malacii.
Bivoiiţây f. buffle femeile.
Bivolu, rn. buffle, w.
Bâvuacay v. n. bivouaquer,
bivaquer, camper. [vac, m.
Bivuactti m. bivouac, bi-
Bizarâi adj. bizarre, extra-
vagant, e. [craintif, ive.
Blâcây adj. peureux, euse,
Blagây f. richesse, f.
Blagocestiâ, f. foi. croy-
ance, devotion, f.
Blagocestivâ, adj. p eux,
religieux, euse, devot, te.
Blagosloveniây i*. bene-
diction, f.
Blagoslovi, V. a benir, don-
ner la bened.ction.
Blagoslovire, f bened c-
tion, f voeux en faveur de
quelqu'un.
Blagoslovita, adj. beni, e,
fortune, ee, heureux, euse.
In sensulu de consacră par
l'eglise, face benit, te, s. e.
pane — tă, du pain benit
Blagoveşteniâ, i. annon-
ciation, f.
Blajiniâ, f. douceur,, beni-
gnită, bonte et indulgencc, f.
Blajintty adj. aimable, b^nin,
igne, doux, ouce, indulgent.
e. [prouver.
Blama, v. a. blâmer, desap-
15L0
BOC
Blamdy m. blâme, m. re-
pri inunde, 1".
Bianây t'. polisso, Iburrurp, f.
Blânâriâi 1'. pello^' i ie, t'.
Blânariâ, )/*. p.-lletior, ;,>
lissior, w.
Blândây ('. y-dvic . denian-
geaison, <' ;,Uoii cn? ui6e, 1".
Blândeţă, t'. douceur, a(Ta-
bilit/;, docilite, indulpPiice, 1".
Blândişoriu, 'uij. doucet,
fent. doucette.
Blânda, adj. doux, ouce, ai-
ni;djl(% indulgent, e, traiUible.
Blasfemay v. a. blasphe-
mer, damner.
Blasfemay >n blaspheme,
J/i.; calomnie atroce parole
impie, f.
Biasonây h. blason, ecus-
son, ecu armorial, m.
Bfasturây n. emplâtVe, in.
Blegây adj. stupide, sot, tte.
Bleiiâiy v.n. japer clibauder.
Blejdiy V. n. etre dans un
grand etonnement,etre ebahi.
Blescây f. objet gate, »i.
Blesniy v. a. abîmer, gater.
Blestemay v. a. maudire,
charger d'imprecations, re-
prouver.
B estemây n. malediction, i
f. anatheme, ni. |
Bleşâ, 11. tole, f. I
Bleâ, n. happe, f. !
Bleutâ, adj. imbecile, sot,
tte, faible d'esprit.
Blidâriy v. a. iaire la pi-
que-assiet e. [as.siette, m.
Blidariîky adj. potier, pique-
Blidây n. ecuelle, f. plat, m.
Blocay V. a. bloquer, Iaire
un blocus.
Blocadây f. blocade, f.
Blocare, n. blocus, m. in-
vestisseraent d'un viile, m.
Blockhau8y)H. blockbaus,)/^
Blocây }i. bloc, amas, )/i. In
— , t'u bloc, en masse, eu
totalite. [blonde, f.
Blondây i'. dentelle de soia,
BlondâyUtZ/. .şi sust. blond, e.
Blotâcâriy v. a. agiter, re-
muer.
Blusây f. blouse, f.
Boay m. boa, m (boa con-
stricCoru),hoa. devin (lat. boa
conslrictor).
Boariây m. bo^vier, w.
Boazây n. detroit, passage
etroit, m.
Bobây f. grain, m.
Bobârnacâly7^.cbiquenaude,^^
croquignole, f.
Bobiţây f. petit grain, m.
Bableţăy adj. sot, te,stui)ide.
Bobocellây hobocu, m. bou-
ton (le fleur ; — de ra(ă,Cdn~
neton m, — de[iăscă,oifion,rn.
Bobornicây u. veronique, f.
BoboÅŸay V. a. enfler.
Boboşaţiy adj. pi. fochi)
des yeux enfles, saillants.
Boboşây vd. Pupilă [ui. pi.
Bobotesây f. epipbanie, f.
jour des Rois, m. letc de
i'adoration des anges, f.
Bobây m. feve, — selbati ii,.
feverole, f.
a face Bocânây loc. fum..
Iaire mal, gater, mal reus-sir.
Bocceay f. cbăle, rn.
Boccea giây m. marchand
de châles, m.
Bocc^licây m. presant de
la fiancee â son iutur, m.
Boccegiây m colporteur, i/t.
Se Bocîy v.r.crier,se lamenter.
Bocşây f. t^inture noire, f.
BOL
BOM
BocÅŸiy V. a. noircir. [noir.
Bocşitordy r». teinturier eu
Bodârlââ| m. plongeon, vi.
Boeai f. couleur, teioture, f.
Boeangeriâil'.teinturerie,!'.
Boeangiây m. teinturier, m.
Bof tâf f. glande, tuberosite, f.
Bogaci} w. gâteau, m.
Bogariâ,f. cuir de Hussie,»!.
Bogassiâ|i. toile lustree, f.
Bogassieriây,t'.houtiquede
vetements de paysan, f.
Bogassierâ, m, marcband
de vetements de paysan, m.
BogasU| m. egout, canal, m.
Bogâţîâjf. richesse,fortune,f.
Bogatul adj. riche. [m.
Boglarâf m. ornement d'or,
Boiy V. a. teindre,, colorer.
BoiârescCi adv. en boyard.
Boiârâi m. boyard, m.
Boia, r. te nture, f.
Boire, t. action de teindre, f.
Boita, ad'. teint, te.
Boiik, f. taille, «tature, f.
Bojbâi,v.n.hesiter, cbanceler.
Bojoci, rn. pi. tripes, tri-
pailles, f. pi. [malaise, f.
B6lâ, r. maladie, i'. — uşioriă,
Boibolâ, «f/i", eu abondauce,
abondamment.
Bolb6re, tn. begue, »».
Bolborosâlâ, Bolborosi,
vd. Bovb...
Boibotine, f. pi. fruits qui
ne sout pas murs. vi. pi.
Boldi, V. a. sTimuler, e.xciter,
aiguilloner, auimer.
Boldire, f. stimulatiou, 1'.
Boldişâ, adv. en stimulant,
excitant. [w.
Boldâ, >;. aiguillon, poinţon,
Boleşniţâ, f. vd. Buleşni[ă.
Bolfosâ, adj. bulbeux, tu-
b.Teux, euse.
Bolfâ, n. roc, rocher, m.
Boli, V. n. 6tre malade.
Bolnavi, v. a. rendre malade.
Se — , devenir malade. [ive.
Bolnăvicio8â,adj. maladif,
Boinâvitorâ, ac/y. qui rend
malade.
Bolnava, adj. malade.
Boiniţâ, f. bopital, m.
Bolobocâ, m. barrique, ton-
ue, f. petit tonneau, ton-
uelet, m. [maladroit.
Bolocanu, adi. imbecile,
Bolovani, v. n. ouvrir de
grauds yeux bebetes. [ni.
Bolovanâ, m, bloc, moellon,
Bolta, f. voiîte, f. ceiutre, in.
fig. boutique, f. [gociant, m.
Boltaşâ, //). bout.iquier, ne-
Bolti, V. a. vouter, batir en
voute, faire une voute.
Boltita, f. petite voute, f.
Boltita, a (/j. voute,ee, bâti, ie,
en voute
Boltiturâ, f. voussure, ar-
cade, coui'bure, elevation
d'une voute, 1'.
Bolta, n. tete de clou, f.
Bombă, f. bombe, f.
Se Bomba, v. r. bomber, se
bomber, devenir convexe.
Bombâelâ, f. bourdonne-
ment, rn.
Bombai, v. a. parler bas,
bougonner , murmurer.
Bombâitoriu, adj. bour-
donneur, w.
Bombăni, vd. Bombai.
Bombardă, f. bombarde, f.
Bombardat v. a. bombar-
der. lancer des bombes.
Bombardare, f. bombarde-
luent. m.
Bombarâ, rn. frelon, »t.
Bombata, adj. bombe, ee,
BOS
76
HOT
convexe. [bycite, ni.
Bombîcey m . hoinbyx, hoin-
Bombonâ, </.. bombon, m.
BondocAy m. gros et petit,
Irapu, rainasse, e. f.
Bonetâf ». bonnct, m. coitle,
BorangicAf )h. soie filee, 1'.
Boranţây f. bourache, i'.
Borb6nâ| vd. Bobă.
Borborosii v.a. bredouiller.
Borboros^lâ , bredouille-
inent, m.
Bopcânaştt y — nelii, n.
petit bocal, »rt. [pi. hocaux.
Borcanây n. bocal, m. La
B«rciây m. .stramoine, me-
tel, ni. [bane, i".
BordeiaÅŸd| n. petite ca-
Bordeîâ, n. cabane, hutte, f.
Bordurai f. bordure, 1'.
Borealey adj. boreal, e, du
nord.
Boreây m. bor6e, a [uilon, m.
Borf aşâ| ;//. larron, (ilou, m,
Borfe, f. pi. vieilles nip-
pes, /". i^l.
Borhotâlâyf. fermentation, 1".
Borhotiy v. n. bouillir, fer-
menter, etre en fermenta-
tion. [che, f.
Borhoiâi n. residu, «i. dre-
Boriy v.a. vorair.
Bornâiy vd. Bombai
se BorÅŸi| v. r. s'a grir.
Borşâ| m. soupe aigrb, f.
Bortây f. trou, m. cavite, C.
Bortif vd. Găuri.
Borţosây adj. f. enceinte, f.
Bortosâ| adj. creux, euse.
BorvisA f m. borvis , m.
Borzosâf adj. herisse, e-
bouriffe, ee. [voise. f.
Bosanui m cspece de cer-
Boscâj f. petit vase, m.
Bo8cdnâ,f.enchantement,tr!.
Bosconif V. a. ensorceiler,
enchanter. [leiir, n> .
BosoonitoriAym. ensorcel-
Bosooniiură , f. ensorcel-
lement, n\. [bavarder,
Boscorodii v. a. babiller,
Boscoroditoridi adj. ba-
vard, hâbleur, m. hăl)ieuse,\'.
Bo8unarâ| vd. Bii-unariii.
se BoÅŸorogii v. r. se don-
ner un efTort, w. [hernie.
Boşorogâ| adj. qui a une
Bo8sâ| i'. bosse. f.
Bostânaţâi vd. Bostană.
Bostangiâi m. maraicber,
jardinier de Turquie, bos-
tangy, in.
Bostanâ| m. melonn ere, 1*.
lieu seme de melons, m.
Bo8tinâ|t'. residu de miel, n).
Botă| f. petit tonneau, m.
barrique, f.
Botanicâi f. botaaique, 1'.
Botanicâ| adj. botanique.
Botanisai v. n. botaniser,
herboriser.
Botani8til| ni. botaniste, m.
Botanâ| vd. Botniţă.
Botâşii v. a. dechausser un
arbre, mettre â nu Ies ra-
cines d'un arbre, enlever la
terre qui est au pied.
Botăşire, f. dechaussement,
dechaussage, d'un arbre, ni.
Botesai v. a. baptiser, con-
lerer le bapteme, se — , re-
cevoir le bapteme.
Bote8atU| adj. baptise, ee.
BotesonOi m. repas de bap-
teme, m.
BotesAi m. bapleme, m.
Botinâi f. bottine, f.
Botniţâi f. museliere, f.
Botniţai v.a. muselef , emmu-
sp|er,mettre une museliere.
BRA
— 77 —
BRI
Botochinâi f. tumeur, f.
Botostty adj. elfronte, de-
hoate, ee.
BotoţelAi m. ellebore, m.
Botây m. museau, muffle, m.
BoAy m. boeuf, m.
Boui6nâ| m. bouvilloii, m.
Boureilâ, m. limace, f.
BourAf m. taureau, m.
Bovina, adj. bovine.
Bossâ s. boxa, tn. boxe,
m. lutte â coups de poing, f.
Bossa s. boxa, v. n. boxer.
se battre â coups de poing.
Bossâtorâ, m. boxeur, m.
Braţetâ, f. bras, m.
Brâgia, s. brâţiarâ, f.
bracelette, f. bracelet, m.
Brăcinariţâ, f. bordure,
lisiere, extremite de la lar-
geur (d'une etoffe), f.
Brâcinard, m. cordon de
calefon, m.
Braţiâ, m. bras, m.
Brâdetâ, m. foret de sa-
pins, f.
Brâdişâ , n. sapini^re, f.
lieu plante de sapins, in.
Bradâ, m. pin, sapin, m.
— selbalicu, pinastre, m.
Braga , f. cervoise, f.
Bragageriă,f. brasseriede
cervoise, f.
Bragagiâ, m. cervoisier, m.
Braha, f. dreche, f.
Brânarâ, m. marchand de
ceintures , m.
Brânca, f. erysipele, eresi-
p61e, {erysipelas parpehra-
rum) m. [teux, euse.
Brâncosâ, adj. erysipela-
Brâncâ, m. bourrade, f.
Branişte, vd. Dumbravă.
Braslâ, f. corporation, f.
Brâslaşâ, m. membre d'une
corporation, f.
Braşoir^nâi , m. marchand
d'objets de Cronstadt, ni.
Braşovâncâ, f. grand char
de transport, m. ; ^^
Brătacd,m.grenouille verte,
f. graisset, w
Brava, v. a. braver, defier,
faire front, aflVonter.
Brava dâ,f.bravade, f.defi,m.
Bravura, t. bravoure, f. va-
leur, vaillance,f. courage, m.
Cit — , bravement, vaillam-
ment.
Brava, adj. brave, intre-
pide, courageux, vaillant.
Brazda, f- sillon, rayon, m,
Brâzdl, brăzda, v. a. sil-
lonner,fairedes sillons.i?răs-
datu, sillonne, ee, creuse,
ee, en sillons.
Bre , interj, sacrebleu !
Brebenâ, f. — nellu, ver-
veine, 1".
Brebâ, m. castor, m.
Br6glâ, f. traverse, f.
Breiâ, n. mercuriale, f.
Br6na, vd. Vrenă.
Bren^ây f. fromage, m.
Bren4ăi*îă, f. fromagerie, t
Bren^artk, m. fromager, ni.
fere, f.
Breni|eturî, pi. toutes sor-
tes de fromage, f. pi. [euse.
Bren^osâ, adj. Iromageux,
Brenişorâ, m.petite cein-
ture, f. [mele, ee.
Bresâ, adj. gris, e, pom-
Bretea, f. bretelle, f.
Bred, m. ceinture, f.
Breveta, ?n. brevet, titre, m.
— de invenliu)^e, brevet
d'invention. [nuisier, m.
Briboiâ, m. ciseau de me-
BRO
73
DUB
Bricegelâjm. petit canif, m.
Bric6gâ| ni. canif, m.
Briciâ, >». rasoir, m.
Brigadird, m. brigadier, m.
Briliante, m. brillint, m.
diamant briliant, m.
Brilioncâi t'. chdlidoiue, c-
claire, f.
B riÅŸca I f. cali^che, 1".
Briscardţ m. marchand,
de caleclies, m.
Br obinţă|f. gaude, f. grain, )H.
Brobodăif. voile{demariee).
Brobodelâ, f. voile,)n. en-
veloppe, 1.
Brobodelnicu,Yd./?ro&orZă.
Brobonây vd. Bubă.
Brociây ni. rubrique, f. [m.
Brodariâ, »i. nocher, pilot,
Brod4^lâ| f. reussite, ren-
contre, f.
Brodii V. a. reussir, a\oir du
succes. Bvoditu, reus.si, ie,
de boniie execution.
Brodinây f. petit pout mo-
bile, m. [bile, m.
BrodUy m. gue, pont mo-
Brojbây f. rave, rabiole, i.
Bronzi| v.a. brouzer, brunir.
Bronzai ni . bronze.airain, m.
(lat. at's brundisinmn).
BroÅŸai f. broche, 1'. [un livre.
BroÅŸai v. a brocher, coudre
BroÅŸatul adj. broche, ee.
Broşbăi vd. Brojhă.
Broşbâriai f, raiviere, f.
Br6scâ| t. grenouille, f. —
{eslosă, tortue, f. — jvruisă,
crapaud, n?.
Bro8coiâ| m. petite gre-
nouille;/'iy.gamin,banbin, m.
Bro6cuţă| f. petite gre-
nouille, f.
Broşîurâ|f.brochure,f. [m.
Broşiurariâ| m. brocheur.
Brotâcellâ| vi. hrătacu.
Brumai f. brouillard, brui-
nenient, m. brume, bruine, 1".
Brumai v. a. bruiner, bru-
inczu s. cade brumă, bruine,
(reîi dis.su : ii brouilla-ise).
Br umăr eiâ | m . octobre, bru-
niaire, m. [euse.
BrumosAi adj. brumcux,
Bruncuţâi m. cre-i-^on ale-
nois, in. [fille bruae, 1".
Brunetâ|f. l)ruaette. jeune
Brunetâj adj. brunet, tte,
Brunfli| adj. brun, e. [brun, e.
BruÅŸi| V. a. lutter avec.
Bruşiosâi adj. rude, rocail-
leux, euse.
Brusturul m. bardane, 1'.
glouteron, in. herbe au.\ teig-
Bruşâ| ni. bloc, m. [neux, f.
Brutal f. brute, f.
Brutalei arfj. brutal, e, gros-
sier, ere, emporte, ee [meni.
Brutalicesceictdi;. brutale-
Brutaliiatei f. brutalite, f.
Brutar iâ| T. boulangerie, f.
Brutarifliju.boulanger, in. —
gere, f. [rus.se, ni.
Bruta, in. pain de munition
Brutfl, af/y. brut, e, /i^. brut,
grossier ; gve-itate brută
(in coramerc il), poids brut s.
ort (avec l'emballage).
Bubâ| f. bubon, abce:!. m. tu-
meur, f.
Bubălcâi f. entlure, f.
Bubatâj m. petite verole, ('.
Buboiul n. bubon, abces, ni.
Bubolnicâ| >/>. cres.son de
fontaine, m.
Bubontti II . bubon. m.
Buboiul n. clou, furoncle, m.
Bubosâi adj. ulcereux, pus-
tuleux, euse.
Bubş6râ| f. varierile, f.
BUC
— 71)
BUD
Bubu^lây f. grOndement du
canon, du toanerre, ni.
Bubuiy V. n. grondei-, tonner.
Bubuire|Vd. Bubuelă.
Bubuitoriâ| adj. bruyant,
eclatant tonnant, e.
Bubuita,— fu ră,grondement,
bourdonnement, m. detona-
tion, f.
Bubuliţâ, — f. petit bouton,m.
Bubuţăţ r. plaie, f, ulcere, m.
Buccă|f. joue, f. buccale, buc-
cal, e L^*^''-
.se Buccălai v.r. se boui'sou-
Buccălatâ, adj. boursoufle,
enfle, empoule, ee.
Buccâiâturây boursouflui-e,
enflure de la peau, f.
Buccatâi f.morceau,iH. plece
f.; plat, j^i. mets, m. pi.
Buccatei/'. pi. mets, m. pl.ce-
reales, /'. pi.
Buccâtâressâi f. cuisi-
niere, 1. [sine.
Buccătâri, \. a. iairelacui-
Buccătăriă, f. cuisine, f.
Buccatariâi»). cui.sinier,m.
Buccâţicăi f. petit mor-
ceau, m. petice piece f.
Buocâturâi f. bouchee,!'.
Buciniiii, — cina, buccin,m.
trorapette, i.
Buccea, f. boîte du moyeu f.
Bucefald, in. bucephale,
chimval de bataille m.
Buceluţăff. lamperon,of. [w.
Bucentaurâym.bucentaure,
Buche, f. lettre, f. [m.
Buchetâ, n.bouquet, taston^
Buchisa, v. a.pousser,bouter.
Bucinişây u. cigue, f.
Buciuma, n. vd. [Inicimd
Bucla, f. boucle, 1". [boucle,de
Bucla, V. a. boucler, buciatti,
Bucluccid, buce uca.nit, m.
ciiicannier, m. chicanneur,
m — euse, f.
Buclucâ, m. enibarras., m.
Bucmea, f. cordonnet, m.
Bucni, V, n. pousser avec
violence. [poussee, f.
Bucniturâ, f. jet, eciat, ni.
Bucolice, f. pi. bucol.ques,
poes es pastorales, t'. pi,
Bucolica, adj. bucolique,
pastoral, e.
Bucovnâ, t'. abecedaire, in.
BucÅŸea, vd. Bucea, [pu, e.
Bucşaiu,— şosâ, adj. tra-
Bucşâu, m. genestrolle, f.
herbe des teinturiers, (es-
pece de geuetj.
BucÅŸi, V. a. couvrir, cacher.
Bucşitd, arfj. mis â couvert.
Buca, m. aifame. [cache.
Bucura, v. a. rejouir. Se — ,
se rejouir, etre charme, en-
chante, ee.; se — c/e, jouir di^.
Me bucHru,iQ suiÅŸ ti'es-cbar-
me, ee. [joument. m.
Bucuria, j. joie, gaiţe, f. en-
Bucurosd, adv. volontier.s.
de bon gre, de bonne volonie,
(de bon coeur).
Budgetâ, n. (vecb. fr. boul-
gette) budget, vi.
Budiă, f. tinette, trombe, f,
Budinca, f, bouding, m.
Budinâ, m. boudin, ni.
Budoarâ, n. boudoir, petit
cabinet m. [et laide.
Buduhală, f. femme grosse.
Budufui, V. n. scruLer, exa-
miner soigneu.sement.
Budureţarid, m. marcband
de cheminees, m.
Budureţâ, n. cbeminee, f.
Buduroid, m. parapet d'un
puits. ni. [bond, musard, m.
Buduşled, />« . flânneur, vaga-
BUL
— 80 —
BUN
Buduf lui, T. n. flâner, mus-
sader, muser.
Bueciâi f. ferocite, malice, f.
Buecii,arfy.sauva^e, espiegle.
Bu6lâ| r bete, f [l'amble.
BuestraÅŸttf adj. qui va
BuestPU| ))t. amble, m. a
merge în — , aller Jarable,
{\ech.amble7').
Bufâf vd. bufnă.
Bufetul n. bull'et, m.
Bufnâf f. grimace,raoue, bou-
derie, f.
Bafnif v. n. bouder.
Bufniţa, f. cbat-buant, m.
Bufoneriây f. boafTonuerie,
farce, f. \jn.
Bufonâ|m. bouftbn, histrion,
Buhâf f. hulotte, f.
se Buhâiy V. r. seboursoufler.
Buhâiatâi adj. boursoufle,e.
Buhaiâ, n. corne, trompe, f,
Buhavâj adj. hypocondre.
Buhosâi adj. herisse, ee.
Buiamai f. greCfoir, m.
Buigui} v. n, delirer, [tion, f.
BuîguirCy f. delire,m. divaga-
re Buimacii v. r. se tatiguer.
Buimâcitâ) adj. accable de
lassitude. [fus, e.
Buimacul adj. fatigue, cou-
Bujorâi m. pivoine, f.
Bulamacâi n. pilier, m.
Bulbosdi adj. bulbeux, euse.
Bulbâ, n. bulbe, pignon, ui.
Bulbuca, V. n. gargouiller.
Bulbuca, m. glouglou, m.
Bul6nilrâ,r.guenille, bag.is-
se, f [le,
BulendrosâyadJ. deguenil-
Buletinây yh bulietin, m.
Bulevardu, n.boulevard, m.
Bul gâr â,//Lbloc,moDceau,)N .
Bulgara, adj. bulgare.
Bulgul, V. n. eitravaguer, de-
lirer, i'aire des extruvagances.
Buiimiă, f. t. boulimie, faim
canine, f. [ter, m.
Bulimtt, — ntkfU. paină cache-
Bulionâ, n. bouillon, con-
somme, )n.
Buiucâ,ad t>.rapidement,Yite.
Bulztt, 11. boule, motte, f.
Bunib«icâ,n. coton, —/"u im i-
nante, coton-poudre, pyro-
xil, >/(.
Buntbâ, vd. Nasturii, [du.
Bumbuliâ,— rZtty vd. rotun-
Bumburessa, v. n. begay-
er, balbutier, mal pronon-
cer. [cheveui, f.
Bumbuşcâ, f. epingle ă
de Buna-Semâ, adv. assu-
reraent, effectivement.
Bunavestire, t'. annoncia-
tion, f.
Bunâvoinţă,f.bienYeillance,
bonne volonte, f. bon voul« r^
Buncăi,v.u.mugir,rugir. [m.
Buncâire, — tura, f. mu-
gisseineut, rugissement, m.
Bunda, vd. Cojocu.
Bunduţă, vd. Cojocelu.
Bune-6re, adv. par exem-
ple, par un lait analogue.
Bunetate, f. bonte, douceur,.
indulgence, f.
Bunica, f. s. bună, grand'
mere, grand' maman, bonne
maraan, 1'.
Bunicelld, adj. passable, as-
sez bon'nne, admissible.
Bunica m. grand pere, grand
papa.
Buntâi, V. a. tronquer, re-
trancher une pârtie de, mu-
Å£ilor.
BuntA, n. moignon, m.
Buna, adj. bon, nne ; dou.x»
BCJR
— 81
BUS
i-e. bienveillaut, te, bonasse,
— de, meri'ant â ; — pentru,
bon pour.
Bunurî| m. /»/. biens, biens-
ibnds, domaines, w. p/.
Bunzariâi vd. Bomljarlu.
Burây 1'. vapeur, bru ne,(brui-
nement, »».) petite pluie line
et froide, f.
Burai V. n. bruiner, pleuvoir
legerement, s'exhaler en va-
peur.
Burdeîâi vd. Bord ei u.
Burducellâ| rn. petit gros
ventre, m.
Burducây m. gros venire,
boulot, m. bedaine, l'.
Burduf osâ| adj. ventru, ue.
Burduffâ, n. outre, f. tab-
Jier de voiture, m. adj. ven-
tru, ue. [mettre en pieces.
Burduhâniy v. a. decbirer,
Burduhaniâi t'. obesite, 1'.
Burduhănitâ , adj. de-
chire, ee.
Burduhânosd i adj. vd.
hurdufosu.
Burduhanây w. centre, m.
bedaine, f.
BurdulcAf vd. Burdufosu.
BurduleyBurdurosA, vd.
prec.
Burduşi, v. a. enfler. Se —
senfler et s'araollir.
Burduşifâ| adj. meur ri,
ie. biet, tte.
BurduÅŸAf rn. gros ventre,
m. bedaine, f.
Buretey ui,eponge,f. bureţi,
champignon, m.
Burgesiâ, f. bourgeoisie f.
tiers-elat, m. [eoise.
Burgesây adj. bourgeois,
BurghiaÅŸiAy n. vrillon, m.
vr.lle, f.
' BurghiUy k. perţoir, laceret,
! gibelet, (bret, m.
j Burgmaestrui rv. bourg-
] mestre, m.
\ Burhalây f. bruine, f. [per.
: Burîcay V. n. ramper. gri>n-
BurîcUy n. uornbril, m.
Burîenây f. herb? ; mau-
j vaise herbe, f.
Buriâ, ii. baril, tonnelet. pe-
tit (onneau, »».
; Burienuţâyt' petite .simple, f.
Burlanâf — lincây /'. mar-
I cassin, 'm.
Burlitây f. pluie de nege. f.^
Burniţây f. bruine legere, f.*
Bursây i'. bourse, 1'.
BursucUy)/i. loutre, blereau,
rn. gros et ccurt, boulot. tte.
■: Burtăy f. abdomen, ventre,
■bas-veutre, m. [fosiĂ.
Burteşiâ, adj. vd. burdu-
Burtosâi adj. venîru, dodu,
: ue. [trou. m.
i Burtucâ t t- ouverture, 1'.
Burtucalâ, t gargote, r.
I Burtucanây f. vd. Burlucă.
Burtvşiâ, rt. membrane in-
ferieure du bas-ventre, L
Buru£nây vd. Burienă.
Busâ| f. levre, f. [ses levre.«.
Busatâ, adj. qui a de gro>-
Buşdi, — dica, v.n. bouillon-
j ner, former de.s bouillons,
i jaillir violemraent.
Busdulâ y i'. maisonnette,
chaumi^re, f. [m. pt.
Buş^lây t'. coups de poing,
Bufi| V. a. trapper â coups
de poing, battre, claquer.
d'a Bu filei adv. â quatre
pieds.
Buşit 0| adj. frappe ă coups
de poing, claque, ee.
BusiocAi m. basilic. w.
6
CAB
82
CAC
Bussolâi t°. houssole, f. [f.
BuÅŸtend, )n. tronc,m. buclie,
Bustu, tii. l)uste, Dl.
BuÅŸu, /". ]ioin,^', {loigrmt, >ii.
Busunâraşâ, v. petifopo-
cli(\ r ffilouter.
Busunârîp v. a. empocher,
Busunariâ f n. poche, i'.
Å£fousset, ni.
Butaciâ| m. tonnt'lior, m.
ButaÅŸii V. ;i. ooilletonner,
inarcottor, greller.
Butaşiâ, )i. bouture, f. plan-
ton, provin, m. [i".
Butcâj f. cliariot, in. carosse,
Butey — tiă, r. tonneau, m.
piece de vin, tonne, 1".
Butelcây f. petite bouteille, f.
Buteri| v. a. bâtourner
Buti, V. n. se jeter, s'elancer
sur, se j)recipiter.
Butilcâ} — liă, f. bouteille, J'.
Butiţâ, f. petite bouteille, f.
Butianâ, vd. prcc.
Butiânaşiâ, u. tonnelet, pi'-
tit hHiiieau, III. Ineaux.
Butnari, v. a. l'a're des ton-
Butnâriâi vd. Dogâriă.
Buinaru, vd. Dogarii.
Butoieşâ, h. bariliet, ton-
nelct, iti.
Butoiu, ». baril, tonneau. '/'.
ButUy u. obstiuation, resis-
tance, 1". eutetement, w.
Butucâf II. tronc d'arbre, w. ;
l'ers, ;/(. pi.
Buturăi r. cavite, f.
Buturey 1". quartier de viandi^
seche, m.
ButurosU| adj. creux, ca-
verneux, euse.
Buturugă} 1". tronc m. sou-
cbe, \: [L
Butuşialâi f. vieille brebis,
Busduganu, n. bÂton de
diu-nite, in.
C| m. c, â treia literă.
Cay conj. conirae, que,— mine.,
comm:i moi, mal bunii —
mine, meilleur que moi.
Ca se, que: — facemit, que
nous tassions. Ca .ÅŸi, de meme
que. Ca d cum, ccmmfe si.
Că| conj. qu(i. Se pretinde
că este bine, on preteud que
cest b en. Se 4*'^^ <^"» ^^
dit que. Este că... c'est que.
Cabală; t. cabale, ntrigue, f.
Cabalisticul adj. cabalis-
tii[ue, concernant la magie.
Cabalistd, //u cabaliste, sa-
vant dans la cabale juive, m.
Căbănistăi t'. sorte de pe-
lisse, f.
CabasLîcâ, n. embarras, in.
Cabestanâi m.cabestan, m.
Cabină) f. cabine, f.
Cabinetâi m. cabinet, m.
petite chambre, f.
Cablu I in. câble, m. groase
corde, f. gros cordage, in.
— mai micu, câbleau, s. câ- J
blot, m. grelin, m. 1
Cabrioletă) f. cabriolet, m.
Cabulîpsi) m. se rabaisser,
s'huiailier.
Cabulâ) m. rabaissemeQt, m.
N'i face — , 11 ne daigne pas,
ii ne sabaisse pas.
CacaO) i'. cacao^ m. Arbu-
rele este cacaotier .seu ca-
caoyer, m.
CAD
— 83
CAF
CBCÃŽfCOJij. car, puisque, parce :
Câcîugâ,f. encliois, i)i. [que. ^
Câciulâ, f. bonnet, chape- :
rou. iii. j
se Căciuli} v. r. sabais>er, I
s'huijiilier, fla'ter (aduler). j
Câciuliţâ f.petitchaperorijîn. .
Câciulire, 1". hurniJiation, f. i
coiirbettes, bassesses, f. pi. '
Cacochîmiâjf.cacochymie, F. '
cdcochimicu, cacochymique i
Cacof oniâ| f. cacophonie, f.
Cacofonica} adj. cacopho-
nie {ue.
Cacogpafiă} f. — cacogra-
phie, orthographe vicieuse,
f. — fi-ii, cacographique.
Cacologiâ} f. cacologie, lo-
ciition vicieuse, f.
Cadă} 1". cuve, f. baril. m.
Cadaifâ, m. .sorte de ver-
mi celle turque.
Cadarescâ}acZ/.detonaeau.
Câdâri} v. n. faire des cuves.
Câdariâ} m. vd. dogarii.
Cadastrale} adj. cadastral,
al.'.
CadastrU} n. calaslre. m.
CadaverJcU} adj. cadave-
rique. [reux, euse.
Cadaverosâ} adj. cadave-
CadavrU} m. cadavre, corp.s
mort, m.
Cade, V. â–¡. tomber, dechoir.
laillir; se — , convenir, etre
convenable. Cum se cade,
bieaseant, e, comme 11 faut.
Cădelniţa} f. enscensoir, m.
Cădere}f. chute;decadeQce.f.
Cadetâ} m. cadet, m.
Că^etură} f. betrănu — ,
vieux comme le.5 rues, m.
Căzături} f. chute; ruine, t.
Cădi} V. a. encenser.
Cadină} f. dame turque, f.
Cadinţă} f. cadence. f.
Cadînţa} v. a. ca leacer, faire
de.? cadence.?. rythmer.
CadinţarC) f. cadence, f.
CadinţatU} ar/y. cadence, ee.
Cădire, f. eucen.sement. m.
Cădfşidră}f. crucbe, jarre. f.
Cad â} m. ju^e civil des
Turc.s, cădi, m.
CadmiU} m. cadmium, ui.
Cadoâ} II. cădeau, present,
don, rn.
Cadra} f. cadre, m. bordure
d'un tableau, f. tableau. por-
trait, m.
CadranU} — niC} rn. cadran,
in. horloge solaire, f.
Cadrat ură}f. t. cadra+ure, f.
Cadrilata} adj. quadrille,ee.
Cadriiâ, k. quadrille, rn.
CâdrU} (/!. cadre, m.
CadrupediMj\(i.Patriipedu.
Caduceu, rn. caducee, ni.
Caducitate, t'. caaucite, f.
Caduca} adj. caduc, uque,
faible, vieux, eille, casse. ee.
Căduliţă} căduţă} i'. cru-
j che. f.
Căzuta, «f?J. tombe, ee. [ni.
Caea, f. clou de fer â cheval,
: Caerâ}rouleau de laine, )/(.
; Căf ăi} Y. a. pou-sser, frapper.
Caf ană} vd. Cafenea.
: Cafea, f. cafe, jn. — •urces:ă,
! cafe â la turque, — cu lapte,
1 cafe au lait. Arbure de — ,
I cafier s. cafeier, m. ibricu
de — , cafetiere, f.
' Cafegiâ} m. cafetier. m.
C afe nea, f. cafe, e.itaminet.m.
CafenetU} m. cafeiere, f.
Cafenia} adj. couleur cafe.
Caf erU} m. solive du toit, f.
Caf tanâ}^. cafetan, s. caftan
bonnet turc, ni.
CAL
-84
CAL
Câhalâ, I'. Iburueiiu de pot(>-
rif, iH.
Câiy V. a. regretter. Se — ,
regrettiîr, se repentir.
Caicgiâf Caicaru, m. ba-
iiMier, canotier, m.
Caicâ, 11. CiVuiue, canot, m.
CaiBXiifCaieu,n.ca\ner,m. —
(itv^ajTUi^cahierdescharges.
Câimâcâmiây 1'. caîmaca-
raie, lieutenance provisoire,f.
Caimacam, m. caimacam,
gouverneur provisoire, m.
Câimâcij v. n. oter, enle-
ver, la creme.
Caimacâ| n. creme, I'.
Câinei vd. Câne.
Câinţâi f. regret, repentir, m.
Caissâf t'. abricot, m.
Caissiâ| adj. couleur d'a-
hricot.
Caissuy m. abricotier, m.
Câiţâ| f. bonnet, m. coiffe, f.
Câîtorâ| m. penitent, m.
de Câitâ| adj. regrettable, â
regretter.
Ca la, adv. comrae chez.
CalabalicA, n. bagage, >n.
elfets, rn. pi.
Caiacây m. margelle, f.
Calafatâ, n. couvercle, m.
Calafâf n. hausse attachee
a ia selle, f. [triol, m.
Calaicanâf n. marţial, vi-
Calamitate^ i'. calamite, f.
Calamitosây adj. cilami-
teux, euse.
CalapârAi n. tanaisie, f.
CalapodA, m. forme, f. em-
bauchoir, m.
Calâây m. bourreau, m.
Calâu4>p V. a. guider, me-
ner, conduire.
Câlâu^îtA, adj. conduiţ, e,
mene, guide, ee.
Câlâuf|Ay m. guide, con-
ducteur, meneur, w.
Calbe^if ^d. Călbedi.
Câlca, V. a. fouler aux pieds,.
marchersurs. de^sus, violer;.
— CH ferrulu, repasser.
Caicaburai t'. taloche, f.
CalcaneAi in. anat. calca-
neum, sec«nd os du t;irse, >«..
Câfcarei f. action de fou-
ler aux pieds, violation, f.
foulage m.
Calcariâ, adj. calcaire.
Câlcaiâ| m. chaufournier,m.
Câlcâtorifiy adj. qui foule.
Câlcâtorâf m. pressoir, m.
Călcător A de legey^n.vio-
lateur, rn. [sage, rn.
Călcătură|f. foulage, repas-
Calcavurăi f. caiotte, ta-
loche, f.
Caicei f. chaux, f.
Calcedoniăf f. calcedoine,.
agate blanche, f.
Oălcâiây n. talon, m.
Cafeina, v.a. calciner.reduire-
en chaux, â l'etat d'oxyde.
Calcinaţiune,t.calcination,f.
CaFcinatd, adj. calcine, ee.
Calciâ, m. calcium, m.
CăigiunA, m. caleţ^on, ni.
Calcula, V. a. calculer, cora-
pter,taireuncalcul,supputer.
Calculare, f. calculation, f.
Calculatord, m. calcula-
teur, m.
Calculatik, adj. calcule, ec.
Calcuid, n. calcul, compte^
m. supputation, f.
Cacusanâ, adj. chariatan,
trompeur, fripon, m. [f.
Calou8anl1cA,n.tromperie,
Câldărâriă, f. chaudron-
nerie, f. [nier, rn.
Căldărariâ, m. chaudron-
CAL
85 —
GAL
•CâldarCf f. chaudron, m.
chaudi^re, f.
Caldarimâ} n. pave, pa-
vage, terrain pave, m.
•Căldâruşâi f casserolle, f.
Câldicellây adj. ti^de, vd.
Tepidu.
Caldây adj. chaud, de.
'Gâldurâf f. chaleur, fig. ar-
deur, vehemence, f. [euse.
Câlduro6U| adj chaleureux,
CalefacţiunCi t*. calefac-
tioD, f.
Calendariâ) n. calendrier;
almanach, m.
Calende} f. pi. calendes, f.
pi. A trimite la — le grece,
renvoyer, remettre, aux ca-
lendes grecque-^, (fiindu-că
Grecii n'avea calende).
'CalepinA, m. (de la numele
\m Ambros. Calepinus),csi-
lepin, recueil de mots, d'ex-
traits etc, m.
Cal^scâf f caleche, voitura, f.
Calfă} )n. ouvrier, m.
Calfat) m. t. calfat, m. e-
toupes goudronnees, 1'. pi.
Calfatay v. a. mar. caltater,
garnir de poix e'-. d'etoupes.
•Gâlii V. a. tremper, durcir,
Ies metaux. Se—, se griser,
se sculer.
'Catiy >». t. kali, iode, m.
Calîbruy m. calibre, ni. ou-
verture de l'arme, grosseur
de la balleetc.
se Calicii v. r. gueunsailler,
gueu-^ailler, gueuser
'Caliciâf 1'. denuement s. de-
niiment, m. lesinerie, gueu-
serje, f.
Calîcimef f. gueusaille, f.
Ies gueux, m. pi.
CaMciâi n. calice, m. bot.
perianthe, m. envelcrppe ex-
terieure des fleurs, f.
Calicoti m. calicot, w. (fi-
indu-că vine din Calicul în
India).
Calica, adj. pauvre, avare,
lesiijeux, euse, mesquin, e.
Califarâ, m. oie sauvage. t".
Califfatâ, m. califat, m.
Califica, V. a. qualifier, m:ir-
quer la qualite.
Calificare, — ţiu7ie, i. qua-
lification,f. attribution d'une
qualitâ, d"un titre, [tif, ive.
Calificativa, adj. qualifica-
Calificattt, adj. qualifie, ee.
CalifA, m. caliie, m. s. klia-
life, rn.
Caligrafia, f. calligraph!e, f.
Caligraficesce, adv. cal-
ligr.iphiquemant. [phique.
Caligrafica, adj. calligra-
Caligraf â,m.calligraphe, m.
Câlintârî, f pi. encrier, m.
ecrltoire, m. [â– ^on, m.
CaltpA, >n. morceau de sa-
Câlire, f. tremjje des me-
taux, f.
Calitate, f. qualite, f. talent,
titre, m. noblesse, f. In — de,
en qualite de, â titre de.
Calitcâ, f. cage, f.
Câlitik, adj. trenipî, durei,
fig. gris, ivre, soiil, e.
CâllâraşiA, ni. chevalier,
m. [a cheval.
Câllare, m. chevalier, — adv.
Câllâreţâ, m. chevalier, m.
Câllâri, V. n. monter, aller,
a cheval. [tion, f.
Câllâriă, — rită, f. equita-
Câllârinte, t. cavalerie, f.
Câllââ, )n. grand cheval. m.
Caile, f. chemin, m. voie,
route, f. A gpssi > u — , trou-
CAL
— 86 —
CAM
ver Lon, ajiprouver, con-
seiiiir ;â– '. [voyage.
Căltetorî, v. n.voyager, l'aire
Câiistorîâi r. \ ovaţie, m.
perefrrination, f. [sager, )ii.
Câ'l t tor â, i» . voyageur, pas-
Câniş6râ| f. scntier, )».al-
lee. f.
CallU| )ii. clioval, aux, ni.
Callâ-vaporâ, s. putere de
calin cliL'val,force de cheval,
cbeval-vHjjeur. — Cest une
tbrca capable d'elever par se-
conde le poids de 75 kilogr.
a \i hauteur d'un inetre.
Câlluşiarui ix. bateleur, ni.
Căfluşeliu, iiK petit, cheval,
bidet, //(.
CăliuşUy in. cbevalet, rn.
Galofiruy n. nienthe de No-
i re- Dame, t'.
Calomeiâf m. caloinel s. ca-
Jonielas, pi'otocblorure de
niercure, ut.
Calorlcâ| m. calorique, m.
Ca'oi*iferâ, adj. calorifere,
qui transmet ia chaleur. Ca
sust. ii2. calorifere, appareil
de cbaulVage, ni.
Caiorificâ| adj. calorifique.
GaloÅŸii vd. GaloÅŸi.
CalositafCi f. callo.site, f.
Călosui adj. calleux, euso.
Calpacciuy vd. Fepcanl.
Caipacui calpac, boiinet, )/i.
Calpâj adj. faux, sse.
Câlpuşi} V. a. faire de la
fausse monnaie, falÅŸi fier.
Câlţip iit. pi. etoupe, bourre,
i'. cap ton, //!. filasse f.
Câlţui, V. a. etouper; garnir
detoupes, dechirer.
Câl\uit6f adj. etouj>e, ee.
Câlţunaşâf n. capucine, f.
Câ'ţunâţ >'d. Câlgiiinu.
Cala, vd. Galhl. [ni.
Câiugâraşiâ|/.'. inoiuillon,
Câlugăresce|a(/i^. en niol-
nr. nioiiacaleinent.. [cal, le.
Călugăr escâ| adj. inoua-
Că'ugâri, v. a. faire moine,
cloilrer. Se — ,se faire moine,
se cloîtrer. [monacale, f.
Călugăria, f. moinerie. vie
Călugăr ime, f. Ies moine.s,
//(. pi : moinaiile, f. (indes-
preţu).
Călugărire, f. action de
cloîtrer. f.
Călugăriţă, f. noune, reli-
giou.-;e, feînme cloî'ree, f.
Călugărita, adj. devenu
moine, cloître, ee.
Călugărâ, moine, religieux,
ni. (vech. cloilrier, rn.)
Caluntniă, f. calomnie, f.
Calumnia, v. a. caiornnier,
ble-<ser par de fausse.s accu-
sations. [niateur, rn .- trice, f.
Calumniatorâ, m. calom-
Calumniatâ, adj. calom-
nie, ee.
Calumniosâ, adv. avec ca-
lomnie, calomnieusement.
Căluşiu, vd. Călla^iu.
Calvânesce, adv. en cal-
viniste.
Calvjnescâ,»^,/. calviniste.
Calvinîsmâ, n. calvinisme,
ni. [)rt.
Calvinista, rn. calviniste,
Calvina, m. calviniste, rn.
({ui suit la doctrine de Calvin.
Calviţiă, f. calvitie, f.
Calvu, vd. PleÅŸuvit.
Cam, adv. presque, environ,
ă peu preş, peu s'en l'aut,.
approchant. [pense, f.
Cămară , f. cellerie, de-
Camara-lucida,f.(itil),ca~
CAM
-87
CAN
rnara-lucifla (pi. nevar. ),
chainbr<i-c!aire, C.
Camaradâi «/(.camarade,»:.
Câmâruţiâi t'. garde-mau-
.:;er, //'. chambrette, f.
Camătă, f. usure. f. profit
illegit rae, ra. Prin — , usu-
rairemeni.
Câmătarnicâi — tarii, m.
usurier, hi.
Câmătui; v.n. faire lusurier.
Catneă, f. camaieu^ rn , ca-
rnee. f.
Cameleonâ|//' . cameieoa,»? .
Cameiiăi f. camellia, s. ca-
melia, m. ('numita după je-
suitulu Camelii, care a ad-
dus"o în Europa).
Catneniţă, vd. Cupioru.
Cameră} L chambre, f.
Cămeraşiâ| /««. cbarnbellan,
;/(. — allu papei, camerier.
Cameristă, f. cameriste,
cameriere, t.
Cămeşiă, f. chemise, 1'.
Cămeşiuţă, f. petite che-
mise, 1". chemisette, l".
Camfora, v. a. camphrer,
ra^^tt^e du camphre. [ee.
Camforatâ, adj. camphre,
Camfurây m. camphre, m.
orbii re de — , laurier cam-
pijrier. m.
Cămilă, t'. chameau, ru.
Cămilafcă, ccunilaru, n.
capuchou. //(.
Cămilariâ, m. chameher,
conducteur des chameaux,;;i.
Căminarâ, «/». poelier. —
Titre de noblesse roumaine.
Căminiţă, (. petite chemi-
nee, 1". [m.
Cămînfi,>i.cheminee,f.; foyer.
Camionâ, rn. camion, rn.
Camisolă, f. camisole, f.
Campa, v- n. campei-, dres-
ser un câmp.
Campană, 1'. campane. t.
Campania, f. campagne ex-
pedition, J". A merge in — ,
aller en campagne, euguerre.
Cămp6nâ,adj.de la piaine.de
la campagne. Ca sust. de la
campagne.
Cămpenescu, adj. cbam-
petre.
Campestre,a(/j.champetre.
Cămpîă, f. campagne, plaine,
f. chaiiip, //* .
Campionu, //(. champion,
combattmt. *;!. [pagne, f.
Cămpâ, n. champ, rn. cam-
Canâ, f. robinet, m. — de
butiă, cannelle, cannette, f.
Cană, f. cruche, f.
Canabiu, m. linot, rn.
Canafasâ, vd Canava.
Canale, in. canal, conduit,
tn ; egout, irt.
Canalia, f. cannaille, 1'. per-
.sonne meprisable, f.
Canalisa, v a. canaliser, ou-
vrir, creuser, un canal.
Canalisare, — ţiu> e, f. ca-
nali^ation, f. etablissement
d'un canal. m.
Canalisa tu,a(iy.canatise,ee.
Canalâ,vd. Canaie, Canaru.
Canapea, f. canape, rn. [m.
Canapeluţă, f. petit canape,
Canarii, m . Ciinari, serin, se-
rin des Canarie.s, //(.
CanatUfii aile.f. battant, m.
j Cănăţuiă, — ni^oră, i'. can-
nette, f.
Canava, f. canevas, m.
I Canavasâ, vd, prec.
1 Cancelaria, t' chancellerie,
I r. bureau, rn . [erate, m.
I Cancelaristd, m. bureau-
CAN
88 —
CAN
Cancelariei /<«. cbancelicr,
ganle <lo8 scoaux de TEtat,»).
Canceraj v. u. ulceror.
Canceratdy adj. ulcero,eo,
chancreux,oust%ronge,eo.[euse.
Cancerosdy adj. cancereux,
Cancepâf tu. cancer,»', tu-
iiicur maligne (qui ronge, 1'.
CancerulA,/''. leCancer, m.
Candelă, f.pe li te Iinipe.veil-
leuse, r.
Candelabrul — lariA| n.
can ielabre, f. chandelier a plu-
sieurs branches, in.
Candel A|m. sucre c.tndi, ui.
Candidata; in. candidat, m .
Candidaturâi t. candida-
tura, r.
CandidâfOd. candide,sincdre
Candiletâi i'. bougie, f.
Canddre,t'.candeur, ingenui-
te, innocence ingenue, fran-
chise, f.
Cândâ, conj. quand, comme,
lorsque, — <Jicea acesta, com-
me ii disait cela Pa «e — ,jus-
qu'â quand.
Câne, m. cbien, m. la fem.
chienne. [veux, f.
Cân6lâ| f. teintur>3 des che-
Cânepâi f. chanvre, m. ;u-
j^ui;d,chenevottc,f grăunte de
— , chenevis, m.
Cânepariâ|m.cbanvrier. m.
Cânepistâ, m. chenevi^re, f.
Cânerâei i cbenilin. nicbe,f.
Cânescei adv. comms Ies
chiens. [cbien.
CânescJki adj. canin, ne, de
Cange|f.crocbet, crampon, 7/*.
Canghelâi t. barre, f. [veux.
se Cânî| v.r.se teindre lesche-
Câniâ| f. coqu nerie, f.
Câniculâi f. canicule, f. con-
stellation du grand-chien, f.
Caniculariâ | adj. canicu-
lair.;.
Ganînâ|«d;. dinte — , dent
canine, i'.
Cânirei vd. Cănelâ.
Căniţâjvd. Co/ji^i. [cbeveux.
Cânitoriâ| adj qui teint Ies
CânîtCi ,aci!j. (a vec)Ie9 cbeveux
teints.
Canibalul cannibale, m.
Canonicaleiadj canonial, e.
Canonicescei ado. cano-
niquement.
Canonicescâ| ad '. cano-
nique, conforme aux canons,
canonial, e. [adj. canonique.
Canonicul t^i. cbanoLne, )/'.
Canonii — nisay v.a.canoni-
ser, mettre dans le catalogue
des saints. Vd. şi căsni.lee.
Canonisatâ| adj. canonise,
Canonistdim.canonis'e, sa-
vant en droit canon, m.
Cântai v.a. cbanter,— cu wn;?
instrumenliî, jouerd'un in-
strument, [lique.
Cantâ| f. espece de pot meta-
Cantabiiei adj. chantable,
unii — ,un cantabile, m.
Cântăreţ f. cbant, jeu, m.
Căntaragiâ, m. miitre du
poids public, rn.
Cântâri|V. a. peser; flg. eva-
luer, estimer; exam ner at-
tentivemenţ. [f. pi.
Cantari^iif. pi. cantbarides,
Cântârire,— rîtâif.pesee f.
fig. estimation, t.
Cântâritorâ, m.peseur, m.
CântarA , n. balance, ro-
maine, f. qta«fa/. — Le quin-
tal ancien,a.\ea. SOkilogr. As-
tădi este le quirdal metrique
de' 100 kilogr. [teur, m-
Cântâtorfii m.cbantre,cbaa-
GAP
— 89 —
CAP
Cantatâ|f. cantate, t. — niică,
can tatii Ie, f.
Gantatrice, f. cantatrice,
chanteuse, chanteresse de
profession, f.
Cântecelâ|n,cbaasonnette f.
Cântecel n,cheLnt,in.ch3in-
son, f.
Cântecâ) n. cantique, m.
bymne â la louange de la
divinite, m.
Cantina y f. cantine, f.
Cantitatey f. quantite, f.
CantonariAf m. canton-
nior, m.
Cantonây >{. canton, m. cer-
taine etendue de pays, f.
Gantortty >?. comptoir, bu-
reau, t/i.
Ganulây f. canule, f. petit
tuyau, )n.
Gânunteţây f. cheveux gris,
m. pi. canitie, 1'.
Cânunţî, v. n. blanchir(des
cheveux), gr.'sonner.
Cânunţire,- ţjtây action
de blancbir (des cheveui).
Cânunţitâ, adj. blanchi, e,
grisonne, ee. [son.
Gânuntây adj. chenu. gri-
CaoKnâ| m. caolin, s. kao-
Jin, m. terre â porcelaine, 11
spatb, m. [sion, f.
CaosA, ri. cbaos, m. confu-
Capabiiey adj. capable, ha-
bilc, intelligent, e.
Capaccy vd. prec.
Câpâcelây n. petit couver-
cle, m.
Capacitatey f. capacite, f.
fig. capacite, habilete, intelli-
gence, f.
Capacây w. couvercle, m.
Capantay f. espâce de raets
de poulet bouilli.
Capanieây m. partisin des
vieux usages. in.
Câpâţînâ, vd. Căpefină.
Câpcâunâ, m. grand maa-
geur, lourdaud, m.
Capeiây f. cbapelle, t'. [m.
Capelând, m. chapelain,curo,
CapelmaestPUi m. chef
d'orchestre, m.
Capenâgây n. manteau, m.
Caperây f. capre, f.
Caperay v. a. ferraenter.
Caperarcyf. fermentation. f.
Caperây m. caprier, >»î. [m.
Câp£strây 7n. licou, bridon,
Câpetay V. a. reeevoir, ob-
tenir. [cevoir.
Câpetarey f. action de re-
Capetey m. pL capital, argent
depose s. disponible, m.
Câpeteniây m. chei', m.
Câp§tiiây n. bout, m. ex-
tremite, ['.
Câpeţinây f. te e, cbaboche,
f. — de sacharu, pain de su-
crc, m.
Câp ' ţinosây adj. qui a une
grosse tete.
Capetây n. bout, m. On, ex-
tremi te, {. a pune — , met-
tre fin.
Câpetuiy v. a. pourvoir. Se
— ,5e pourvoir, se fournir,
se munir.
Câpiay v. n. devenir stupide.
Capilarey adj. capillaire. [C.
Capîlaritatey f.t. cap.llarite,
Capîştey f. temple, m.
Câpisterey f. petrLn, m. [f.
Câpîţâyf.petite moule de foia,
Capitale, adj. capiral, es-
sentiel. Ue. principal, e.
Capitaley — talu. n. capital,
fond. tu. fonds disponiblea,
m. pi.
GAP
90
CAP
Capitalei — tală, f. capitale, T.
chi't'-liiHi, ///.
Capitalisai v a. capituliser,
couvortir ea capitiil.
Capîtalisarei 1' capitalisa-
tion, r. [se, ee.
Capitaiisatu, adj. capitali-
Capita lista, »>j. capi tali.ste,/ri.
Capitala, vd. capitale.
Câpitanu, id. capitaiue, vi.
Capitaţîune, t'. capitation,
taxe, t'.iniputm. par tete. [tre,7n.
Capitlâj 11. s. capitolu, chapi-
Capitulaf V. n- capituler.
Capitularej — l'iune, t'. ca-
pitulation, reddition, 1',
Capitularidi adj. capitu-
laire, de chapître; — adv. en
chapitre, capitulairement
Capituiâi n. vd. capitlu.
Caplăf adj. stupide, tete dure.
Caprâ| i'. chevre, biche, f.
bique, — capră tineră, bi-
quette, f. — de miirde, chdimois
temelie, m. Piiiil de — , bi-
quet, m. [i".
Caprafoiâ, m. elievrefeuille,
CâpraPEUj m. chevrier, m.
Câpraru, )a. t. caporal, m.
Câprcciorây — ciă f. che-
vrette, f.
CapriţiosâyatZj'.capricieu.v,
euse ; adv. capricieusement,
par caprice,
Caprîţiâi n. caprice, vo-
loute arbitraire, 1'. gout fri-
vole, m. [m.
Capricornâ|m. Ci\pricorne,
Capriffoiâi vd. Caprafoiu.
Câpriorâ, — orâ| m. che-
vreuil, charaois, m. [dâtre.
Câpriâf adj. olivâtre, ver-
Capru, m. chevreau, m. —
tinerii, jeuue chevreau, ca-
bri, m.
Câpruţây f. clievrettc, i.
Capsa, ('. capsule, f. [loppe, l.
Capsula , r. capsule, enve-
Capsulare, adj. caj)sulaire,
Câpştunâ,f.rrai.sedejardiu,r.
Câpşiunu, m. fraisier de
jardiu, m. [par insinuation.
Capta, V. a. capter, ob'.en r
Captaţiune, f. captatiou, )'.
Capţiosu, f. captieux, euse;
adi\ captieustmeut.
Captiva, v. a. captiver, reu-
dre captif, ive, assujettir,
sfcduire.
Captivare, f. capturc ; .se-
ductiou, f.
Captivatoriâ, adj. entrai-
naut, e, seduisant, e.
Captivatâ, adj. captive, ee.
Captivitate, t'. captivite, f.
Captivu, adj. captif, ive, f.
Ca sHst. prisonnier, esclave,
»(.
Captura, f. capture, prise,f.
Captura, v. a. capturer, fai-
re c^apture, saisir. [sie, f.
Capturare, f. capture, sai-
Capturatây adj. capture,
saisi, e.
Câptuşelâ, f. doublure, f.
Căptuşi, v. a. doubler,garair
Câptuşire, i. doublage, m.
Căptuşita, adj. double, ee.
ţapâ, m. bouc, )n.
Capu, )2. tete, f. bout. J/î. ex-
tremite, fin, f. Jn — lif.... â
la tete de ; a întorce — Itt
cui- va, tourner la tete â
quelqu'un; a bate — Iii cui-va,
rompre, casser, la tete â quel-
qu'un, importuner q|n., du-
rere de — , mal de te'e, mal
â la tete; elluface din — Ut
seu. ii fait de sa tete ; — seetiy
prostii, tete â l'event. tete
CAR
01 -
CAR
dure. De la unu — pane Ic \
altuia, d'un bout ă raulrc.
Capucina, m. capucin, re-
liiiieux fraiiciscain, m.
ae Câpuij v. t. s'enetter, s'ob-
stiner. s'opiniâtrer.
Câpunuy m. chapoo, ))i.
Câpuşâi f. pou des mou-
tons, in.
Capuşonâ) u. capuchon, m.
Câputây f. empejgne, f.
Câra, V. a. charrier, trans-
porter. Se — , s"en aller, s'e-
loigner.
Carabina, f. carabiue.f. [/h.
Cară binar iâ,m. carabinier,
Cârabâ, )'/. crabe, m.
Cârâbuşiâ, m. hauu<nou,
fcarabee, //(.
Caracatiţa, f. cornet, m.
CaracoH, m. caracoli, al-
liage d'or, d'argeui et de
cunre, //(.
Caracterisa, v. a. carac-
ter.ser, indiquer la nature,
rcpresenter.
Caracterisa re, f. repre-
sentatioa du caractere, f.
Caracterisntâ,)n. caracte-
risrne. m. [ristique f.
Caracteristica, f.caracte-
Caracteristicu, adj. ca-
racteristique. Literă — că,
iettre caracteristique, f.
Caracteru , a. caractere,
natural, m. energie, f. fig.
titre, m. dignite, f. mis-
sion, f.
Caracterâ , r. caractere,
pigne, ;/(. empreinte, t'. Iet-
tre de l'alphabet, ecriture, f.
Carafa, — filă, carafe, 1".
carafon, m.
Caraghioslicâ, n. butlon-
nerie, farce, f. [ceur, /;*,
Caraghiosâ, //t.buflbn, fUr-
Cârăelâ, f. gresillement, >n.
Cârâi, V. u. gre.siller.
Cârâire, vd. cărăelă.
Caramboiaşiâ, m. caram-
bolage, m.
CarambOiâ, n.cararabole, f.
Carâmbu, **;. tige de bot-
tes, f.
Cărâmidâ, i. brique, f.
Cărâmidăriă, f. briquete-
r e, f. [tier. in.
Cărămidariu, m. bi'ique-
Carantinâ, 1". quarantaine, f.
Cărare, f. s. — ralu carriage,
charroi, ni. [allee, f.
Cărare, f.sentier,passage,»?.
Cârâtorâ, m. charretier, m.
Caratu, m. cară', tilre de
lor, de Ia perle, du dia-
mant, m.
Cârâturâ, f. charretee, f.
Car aula, L sentinelle. f.
Cârâuşiâ, /ji. roulier, char-
retier de roulage, m.
Caravană, f. caravane, f.
Carbonadâ, f. carbouade,
viande grillee, gri! Iade, f.
Carbonicu,a(iy. carbonique.
Carbonu, m. carboue, m.
Carbovă, — vană vd. Paiblă.
Cârbunăriâ, i'. magasiu de
charbon, m. [uier, m.
Cârbunăriâ, m. charbon-
Cărbunatâ, vd. cavbonadă.
Cărbune, >n. charbon, in.
Cărbuni, v. a. charbonner.
Carbunire , )'. action de
charbonner, f.
Cărbunisa,v.a. carboniser.
Cărbunisaţiune, f. car-
bonisation, f. [bonise.
Cârbunisatâ , adj. car-
Cărbunitâ, adj. râduit en
charbon.
CAR
— 92
CAR
Cărbunosâ, adj. cbarl^on-
noiix, fMise.
Cârbunâ, m. cbarbon, m.
Carburây m. t. carbure, m.
Combinaison du carl>one a-
vec dillerentes bases.
Cârcây f. anneau, m. — de
.sfn.Å£j/urijgrappe deraisins,J".
Cârcâif v n. chanter (de
la poule).
Cârcâiactty in.cloporte, m.
Carchinui/». ulcere, chan-
cre, m. [cinome, cancer, m.
Carcinomdi )n. med. car-
Carcinosâ| adj. carcino-
mateux, cancereux, euse.
Cârciumây f. cabaret, m.
Cârciumârâssâi f caba-
ret i ere f. [tier, m.
Cârciumariâ, m. cabare-
a nil Cârcniy v. n. ne pas
sout'ller mot. [barras, m.
Cârcotâ, f. querelle, f. em-
Cârcotiy V. n. se quereller.
C&rcolosikfadj. querellcur,
eu.«e, embarrassant e.
Cardatninâi 1'. cresson des
pr^s, //».cardamine,f. [niere,f.
Cardaminiâ , f. cresson-
CardiacAi adj. cardiaque,
du coeur, du cardia.
CaPdialgiây f. cardialgie, 1".
Cardiariây adj. cardiaire.
Cardînalatâ| m cardina-
Jat, yn.
Cardinalei m cardinal, m.
Cardinalei adj. cardinal
londamental, e. Virtuţi — t,
vertus cardinales. Nume-
re— l, norabres cardinaux.
Cardd| vd. Scaete.
CârdA| n. foule, multitude, f.
Carci adj. qui, que, lequel,
kquelle, quel, quelle. De—,
despre — , dont.
Care-va| pron. quelqu un.
Carenâi f. t. carene, f. quille
et flancs inferieurs du vais-
scau.
Caretâ| f. coupe, c^irossa, m.
Caretariâ, m. carossier, m.
CareiaÅŸid i m. carossier,
cbarron, m.
Câreây m. carvi. m.
Cariâ| f. carie, f.
Caricatural f. caricature,
figure grotesque, f.
Carieră I f. carriere, f.
Carinâi vd. Carenă.
Cariosâ| — atâ, adj. carie
gangrene, ee.
Caritatei f. charite, t°.
Cariâ| carît, m. artison, per-
cjbois, m
Cârjei f. bequille, f. [ans, f.
Cârlanăi f. pouliche de deux
Cârlanâ|m. poulain de deux
ans, ni.
CarlaÅŸitki n. filet, m.
Cârligai v. a. crocbet-'r une
porte.
Cârligâi n. crocbet, petit
croc, grappin, m.
Cârlionţai )». meche de
cheveux, f. boucle, >»;.
Cârmâi f. gouvernail, avi-
ron, m.
Cârmaciâi m. pilote, ao-
cher, nautonn er, »i.
Cârmii v. a. dirigerde cote,
faire des detours, detour-
ner. devier.
Carminâi n. carmin, rouge
eclatant m. [m.
Cârmirei i. detour, change-
ment de direction; biais, bi-
a sement, ni.
Cârmitâ| adj. detourne.ee.
Cârmuii v. a. diriger, admi-
nistrer, gerer, conduire.
CAR
93 —
CAR
CârmuirCi f.adm'nistration,
dix-ection, f.
Cârmuitordi m. adniinis-
trateur, gouverneur. m.
Carnaţiunei 1'. pict. carna-
tion, coulcur des chairs, f.
Cârnatâ, rn. saucisse, 1'.
Carnavalâf )/. carnaval, w.
Carne, f. chair,viande, f.
Carnetâ, m. carnet, m. [lite.
CârncO,rtdy.de premiere qua-
Cârni| v. a. devenir canius.
CarnificeÅŸ '". bourreau, //(.
Cârnişîdrâ|l'.bonne viande,!"
Carnivordy adj. carnivore,
carnas.sier, ere. Ca sust ia.
carnassier (carnier), m.
Cârnosif v. a. echarner.
Cârnoşiâi f. vd. urm.
Carnositatei f. carnosite,
excroissance e chair, f.
CârnosAi odj. charnu, ue.
Cârnây adj. caraard, cainus.
CârorOipron. dont,desquels,
.nixquels. [tides, f. pi.
Carotide, t". p/. arteres caro-
Carpâ, f. poignet. lo.
Cârpă, L chiffon, m. loque, f.
CârpaciA, m. .savetier, ra-
vaudeur ; fiţ]. raauvais ou-
vrier, »i .
Cârpelây f. ravaudage, //(.
CârpenişiA, n. cbarmille, f.
CarpenA, //(.charme, ta.
Cârpi, V. a. raccommoder, ra-
piecer, (rapieceter),ravaader.
CârpitA, adj. rapiece, ravau-
de, bousille, ee.
Cârpiturâ, ravaudage, (ra-
pieceraent) , m. reprise, f.
Cârpîşdrâ,— pw^ijd, f. petit
chiffon, rrt. vech. chiffe, f.
CarpusA,n. melon d'eau, m.
CarrA, yi. char, cbariot, m.
CârsteiA, n. râie, m.
Cartâf \\ carte, 1.
CartbaboÅŸA, v. boudin,)n.
Carte, f. livre, ouvrage, m.
Carte, {de jocii), L carte ji
jouer, — de visi/d, cartede vi-
site, — de intrare^ carte d'en-
tree. A da cu (ărtile, donner,
tirer, Ies carte.s.
Car tece,/'.pLcart oucbe.s,f.pl.
Cârt^la,t'. murmure, mecon-
tentement, m.
CârtelnicAy rn. grondeur,
bougon, /;*. [ecrit, m.
CartelA, rn. cartel, defi par
Carteroy m. (ispan.) cartero,
)/<. porte-lettres m-
CartesianA, ady. cartesien,
enne, appartenant a ia phi-
losophie de Descartes.
Cârti, V. n. murmurer, bou-
gonner [m.
Cârtîcîcâ,f.livret,petit livre,
Cartilagine, f. cartilage, ra.
CartilaginosA, ad\ carti-
lagineux, euse.
Cârtire, vd. cartelă.
Cârţişorâ, f. yd. ( ărticică.
Cârtiţa, f. taupe lemelle, f.
Cârti^arA, m. taupe mâle,m.
Cârtitori A, vd. cărlelni u.
Cartof or A, >/*. joueur, m.
Car tot A,7>i .pomme de terre, t".
Carto f^B,tpl.][}aperasses,i'.pl.
Cartomanţiâ, f. cartoman-
cie, t\
Cartona, V a.cartonner,relier
un livre en carton.
OartonagiA, — nare,t.car-
tonnage, ni. [relie ea carton.
Cartonat A,ady.cartonne,ee,
Carton A, m. carton, rn.
CârturariAp/fJ.lcttre, erudit.
CârturarA, rn. cartier, fa-
bricant ou vendeur de oarteÅŸ,
â jouer, rn.
CAS
— 'Ji
CAST
Caru, vd. Carn'i.
Cârucîdrâ, f. churiot, */*. —
<lc )nsii)i(, toniljoromi, //;.
Cârui, //, rendre ivre. [f.
Câruirei f. action d'enivrer,
Câruitu, oo.ru irl adj. o ni v re,
'■''• ''. [nunii, cănuniu.
Cărunţi, Carantu, vd. Cu-
Câruţâ, r. cliariot, r.cliar,m.
Căruţa, v. n. trimbaler.
Căruţaşiâ, m. charretier,
rOllliiT, /;,.
Carvasara, -n. douane, f,
Casacâ, l'.casaquo, f..surtout
a manches tres-amples, vi.
Casaniâi f. biographie d"un
saint, f. " [bic, m.
Casanâ, //«.chaudron, alam-
Casarmă, 1". caserne, i.
Casca, r. casque, m.
Casca, v.n.bailler,lănterner,
V. a. eiitroiivrir.
Cascada, f. cas&ido, chute
d"eau, — mică, cascateDe, f.
Căscare, 1". baillement, m.
Câscâturâ, adj. ouvertnro,
\. lo'ant, /;(. [ouverture, f.
Câscâturâ,!'. baillement.,//;.
Caşcavalâ, n. froniage, )/< .
Câscioră, f. maisonnette,
petite niaison, f.
Caseihâ, 1'. caseino, i\ ca-
seuni, }//.
Casemată, f. t. caseniate, f.
CaÅŸemiru, m. cachemire,
châie'"(le l'Inde, ///.
Căşeriâ,!'. iromagerie,f. châ-
let (en Suisse).
Căşetâ,».desfromages,)>i.pZ.,
Casiniir, m. casimir, drap
croise tres-fin et leger, m.
Câşiegi, L pi. vd. carnaval.
Câsnicesce, acZt;. coujuga-
lement. [ e.
Câsnicescâ, adj. conjugal,
Căsnicia, t .iuenagc;in iriage,
)/i. [('iiii,jugal,e, menager, er^;.
Casnicu, adj. de ia maison,
Câşosu, adj. caseux, s. case-
eiix, t'ust'^ contenant du ca-
siJuin; caseilbrme.
Cassâ,t',inaison,denieure t". —
f("T/'rt»c'sc((,cbauiniere,r.Casă
defcn'u(i)cntr'uhani).iCci[sse,
f. coHVe, cofi're-lort, //*.
Cassa, V. a. casser, rompre,
aniiulin- : ,st' — , se cas.ser.
Cassare, f. cassation, i.
Cassa ţiune, f. vd. prec.
Câssătoresce, adv. con-
j ugalemi'iit, se Ion Tunion con-
juga le
Căssâtori, v: a. marier.don-
ner la benediction nupţiale.
Se — , se marier.
Căssătoriâ, i°. mariage, >/<.
Câssătoritu, ar?,/. marie,ee.
Cassieriâ, 1'. caisse, caisse
pui^lique, r.
Cassieru, >//. caissier, ni.
Câssuţâ, f. vd (ăsciâră.
Castană, 1". cbcâtaigae, f.
Castanetă, cbâtaignette, f.
Castaneftâ, rn. cbâtaigne-
raie, l'oret de cbâtaigniers, 1'.
Castanişâ, vd. prec.
Castaniu, aJj.châtain.finu-
site au Tem). Perii — des-
chisn, des clieveux cliatin
clair.— Quaud ii est modilie
par un autre adjectif, le niot
c hăt in est iuvariable.
Castanu, ni- cbâtaigaier, m.
Castelu, n. cbâteau, i/î. for-
teresse, f* [reuui, »!.
Castoreâ, m. farm. casto-
Castoru, m. castoi-, rn.
Câştiga, /;. gagner. acquerir.
CâstigâtOPiâ, adj qui lait
gagner, profitable,lucr,itif, ive.
CAT
— 95
GAT
Câstigosâ| adj. avaatageux, |
eu.se, productif, ive. 1
Câştiga, n. gain, profit, m. '
Castrata, adj. castrat. j
Castre, 1'. pi. câmp, campe-
laent, rn.
Castâ| adj. chaste.
Caşâ, )i.casei(')ri.; fromage, in.
Casualâtate, t'. casualite. f.
Casuale, adj. casuel, lle,
adu. ca.suellement, fortuite-
nient.
Câşuna,v.a.occa3ionner.cau-
ser; r.n survenirinopinemenl.
Câta, vd. trebui, [tique, f.
Catacausticâ, f. catacous-
Catachrese, f. catachresef.
Cataclismâ, //7.cataclysme,
deluge. m. [hypoÅŸrees, f. pi
Catacumbe,r.pi.catacombes
Catafalcu, n. catafalque, m
Catadioptricâ, f. t. cata-
dioptrique, f.
Catagrafia, f. iuventaire,
recensement, ni. [phique.
Catagraficâ, adj. catagra-
Catalecte, f. pi. catalectes,
i'. pi. reciieil de l'ragmsnts
de.s auteur.s ancien.s, iii.
Cată lectica, adj. catalec-
ti([ue.
Catalepse, 1". t. catelepsie, f.
Catalepticâ, adj. med. t.
cataleptiqiie, atteint, e, de
catalepsie.
Cataligî, vd. Picioronge.
Cataloga, n. catalogue, yn.
Catană, f. railitaire, m.
Câtânescâ, adj. militaire.
Câtăniâ, f. service mili-
taire m. [me, yn.
Cataplasmd, >><. cataplas-
Catapultâ, n. t. catapulte, f.
Câtăra, v. n. grimper.
Catar actâjf. cataracte, cata-
doupe s. catadupe , chute
duu fleuve, f.
Cataracta, f. med. cata-
racte, f. opac; te du or ista 1-
lin f. a căijeta — , se cata-
racter (roeil).
Catarama , f. boucle, a-
grafe, f. . [euse.
Catarosâ, adj. catarrheux,
Catartii, n. mat, hi. Catarte
principali' sunt: — Iti d'in-
deretu, le mât d'artimon ;
— Iu dinainte, le mât ''e
beaupi'e, — cellii mare seîi
din mijlocii, le mât de ini-
saine ou le grand mât. Le
mut de Cocagne este unu
catartii ce se înalţă accidin-
tale pentru solemnităţi.
Catar â, n. catarrhe, m.
Catastif â,— stihii, n. re-
gistre, rn.
Catastrofe,f.catastrophe, f.
Caţaveică, f. sorte de man-
tiile, f.
Câte, adj. f. pi. combien de.
Câte-uădatâ, adv. parfois,
quelquefois.
Căţea, f. chienne, i".
Catechetu , w . catechiste, m .
Catechismu , n. catechi-
sme, m. [chumene, m.
Cathecumenu , m. cate-
Catedrâ, t. cbaire, f.
Catedrale, f. cathedrale. f.
Categoria, f. categorie, f.
ordre, rn. classe, f.
Categorica, ad). categori-
que, clair, precis, e, — adv.
categoriquement.
Categorisi , v. a. calom-
nier, blesser par de faus.ses
accusations. [bien.
alin Căţeii, adj. le corn-
CAT
CAV
Câţellâ, m. pt^tit chien, ro-
ti net, ;/!.
Câţeluşiâ, m. jeune petit
chien, in.
Catenâi f. chaîne de forfat.
Vtch, cadone, f.
Câteţimey 1". quantite, 1".
Catifeai 1". velour.s, m. —
cu flori, velours cisele. Ma-
teria cu florUe de—,6to{îe
veloutee, 1". [broder, f.
Catifeluţâ, f. cheDille â
Câtimei i'. quantite, f.
Catârâi i'. muie, r.
Catâr arid, m. muletier,i».
Catârâ, m. mulet, m.
Cathedralei f. cath(5drale,e-
glise episcopale, principale, f.
Cathitâ, I'. t. cath6ţe, f. /igne
perpendiculaire. [lique.
Catolicescâ, adj. catho-
CatolicismA , n. catboli-
cisme, 7ii. religion catholi-
que i'.
Catolica, adj. catholique.
Catoptricâ|f. catoptrique, 1".
Catortosîy v. a. ex«k;uter,
reussir, venir k bout.
CâtPCi prep. ver3, envers.
Catrafuse, f. pi. hardes,
i' pi. irriter, lacher.
CâtPânî,v.a.goudronner;/î<7.
CâtrânitAy adj. goudron-
ne, «ie. neux, euse.
CâtPânosd, adj. bitumi-
Catranttf jt. goudron, m.
poix, m.
Cât A, adj. s.cătude multu,
combien, que, — de mare,
corabien grand. Căţl, cate,
combien de.
CâtA| n. arif//;. quotient, /?«.
Câtuiâ, vd. Căd€lni{d.
CâtunĂ, n. hameau, petit
village, m.
Câtuşe, r. [)l. meuottes, f. pi.
Câtusnicâil'. herbe ă cbat, (.
Caucâ| n. roiffe de moine, f.
Cauleraf A|}/i. chou-rave,m.
Causâf t'. cause ; raison, f.
motiC, sujet; proces, m.
Causa, V. a. causer, pro-
duire, donner cccasion, oc-
casionner.
Căasaşiil|7n.querelleur,m.
CausatAi adj. cause, ee.
Caustica, 11. ÅŸi adj. cau-
stique.
Câuta , V. a. chercber ; —
unu bvlnavu , trăitor un
malade.
Câutâturâ, 1'. regard, m.
Cauterisa, v. a. cauteriser,
appliquer un cautere, bru-
ler avec un caust que.
CauteriA, n. t. cautere, m.
Cauţiona, v. a. cautionner,
se rendre caution (pour qn.).
Cauţiune, f. caution, cau-
tionnement, ra. Somnie de-
posee en garanţie, f.
Câvăf iâ,t'. boutiquedecbaus-
sures ordinaires, f.
CavafA, m. marcbaad de
chaussures ordinaires, m.
Cavalcada, 1'. cavalcade, )'.
Cavaleresce, adv. en ca-
valier, cavalierement.
Cavalerescfi,a^y. chevale-
resque, cavalier, ere.
Cavaleria, /'. cavalerie ; de-
coration, r. [ralier, m.
CavalerA,r/^ cavalier; clie-
Cavaltt, n. flageolet, m.
Cavatinâ,t'. mtts caratine, f.
Caverna, f. caverne, f. an-
tre profond. m. grotte, f.
CavernosA , adj. caver-
neux, euse.
CEL
— 97 —
GEN
Cavitate; 1" cavite, C. creux,
vide, m.
Cazma, vd. Târuăcoiju.
Caznâf i". tourrnent, suppiice.
iii. tor ture, f.
Câzni| V. a. tourmenter, tor-
turer. Se — ,fig. s'efforcer,
faire des efforts.
CCy pron. qui, que, qnoi. Ce,
ce lucru ? quoi,quellcchose?
Ce de lume, combien de
monde. Ce ? quoi ?
Cea, pron. la, celle.
Cea-l-altây pron. T. l'autre.
CecârU| adj. loucbe.
Cecitatei 1". cecite, f.
Cedai V. a. s. cede, ceder,
abandonner, faire abaadoa ;
V. n. ceder, plier, se sou- '
?ijetfre. [dan te, f.
Cedantef jn.cedant, 7n. cî-
Cedilâ, f. cedille, f.
Cediriâi adj. vert pomme. |
Cedratâi m. cedrat, rn.
CedrU| )/*. cedre, pin du ^
Liban, m.
Cedulâi f. cedule, L
Cefâ, f. nuque, f.
Cefalalgiâi f cepbalalgie, f.
Ce ffelu, adv. comraent, de !
quelle inanierj, — de, quel,
fuelle p.spece de.
Cegă, f. sterlet, m.
Cei, iiron. pi. Ies, ceux.
Ceinicâ| n. theiere, f. |
Ceiru, rn. pâturage destine i
â– iux chevaux de poÅŸte, rn. '.
Ceiây n. thee, rn. (lat. thea
•^'nensis), m. infusion, f. '
Celariâ, rn. cellier, m.
Celebrai v. a celebrer, exe- i
cuter solennelleraent, solen- '
nÅŸer: louer ave? eclat.
Celebrarei— ţiuneif.cel -
braţ on. L
'â– Ce!ebratU| a d/. celebre, ee.
Celebrei adj. celebre, re-
nomrrie, ee, fameux, euse.
CelebritatCi f. celebrite. f.
renom, ni. grande reputa-
tion, f, [tesse, f.
Celeritate, i. celerite, vi-
Celeru,«(/j.vil',ive,prompt,f.
Celestâi adj. celeste.
Celle, pron. L pl.]es, cello-;.
Celibatâ| n. celibat, )<».
O^WorUf pron. pi. des, aux.
Cel Iu 1 pron. le, celui.
Celluîi pron. du, au, de ce-
lui, a celui. •
Cellâ-l-aitâ,]3ron.m.raulrJ.
Celtica, adj. c?ltique.
Celulâi f. cellule, L
CelulariU| ad.j. cellulair.-.
CelulosU| celluleux, eus3.
Cementu, n. t. cement, m.
Cena; vd. Genă.
Cenacu, n. ecuelle, f.
Cendacâ| n. gueri<^e de g.ir-
diea. f.
Cenobitâ| rn. Cdnobitl^ m.
Censorialei adj. cmsori-
al, e censuel, lle.
Censorâi m censeur, )/(.
Censâi n. cen>, denomlnv-
rnent, m. [rection, f.
Censurâ, f. censure, cor-
Censura, v. a. censuritr ;
reprendr,', blâiner.
Censu rata iac/ /.censure, ti ^^.
Centauru, in. centaure. //(.
CenienariU|a(L centenaire.
Centesimaleiar/J. cent('sr-
mal, e. \rn.
Centigrada, n. centigrade,
Centigramâi t. centigram-
Centilitrui m. centilitre, //(.
Centima, l' cencime, L [/;<.
Centimetru, rn. centirnetre,
CKIl
— ^< —
CE fi
Centralei adj. contrai, e
Centpali8a,v .a ciMitrdliser,
iviinir dans un menio centre.
Centrifugal adj. f. centri-
fuge, [pede.
Centripedâ, adj. i\ ceutri-
CcntrU|H. centre milieu, tu.
Centurâi f. ceinture, f.
Centuriâi 1". centurie, f.
Centurionul m. centurion,
/;( .
CenuÅŸe, 1'. cjndre f.
CenuÅŸiariU|//), cendrier, m.
CenuÅŸiu, adj. cendre, ea.
Cenuşotcâi f. misanthrope,
ut .
Ceorbâ| f. soupe, 1".
Cepâ| r. oiţinon, in.
Cepanii,)n.chevalsauteur,/>t.
Cepâriâ| f. oignoniere, f.
CeparîU| //t. marchand d'oi-
Linons, m.
C3petu, (;!. oii;noniere. f.
Ceprăsâriâi i'. magasin de
galons, //(. [tier w,
Ceprâsariâ| ra. passemen-
CeprasU| n. galon, m. ce-
prasi, t.
Cepsâ|t'. coitle, f. [ciboule f.
Cepş!orâ|f.petit oignon, ni.
CepU|«/L cheville, f. tenon,
pivot, rn.
Cerâ| f. cire, — rqşiă, — tare,
cire^â cacheter, cire d'Es-
pagne,f. Luminare de cerâ,
cierge, bougie, 1'.
Cerâriâif.magasin decire,»/*.
Cer atu, u. cerat, m.
Cerbicei cerveau m.
Cerbicia} f. entetement, m,
obstinai ion, f.
Cerbâi — b6icâ| f. b'che, f.
puiil de — ,t'aon, rn.
Cerbâ| )/i. cerf, m. [_)a.
Cerbuleţâ|)H.p3titcerr,faon,
Cerca, v. a. cssayer, tenter,
laire un essai. Se — e.ssayer,
s'essayor. [cauteleux, euse.
Cercânâ| adj. ruse, finot,
C6rcânii,//.cercle,cornpas,i»(..
Cercare|f. es.sai, m.epreuve
tentative, f.
Cercâtorei C. i'prouvette \.
Cercatâ| adj. ^;prouve, ex-
pert, 1'. [reille, rn.
Cerceilu, m, jjendant d'o-
Cercetai v. a. rechercher,
examiner, s'informer de, se
renseigner.
Cercetare|f. recherche, en-
quete, f. examen, rn.
Cerceveai f. chassis. m.
Cercâ| n cercle, cerceau, -ni.
Leinnu pentru cercuvi.ho'is
de serclage, ni.
Cercui, v. e. cercler, rne'tre
des cercles,garnir de cercles.
CercuitU| adj. cercle, ee.
Cerei v. a. deraander, exiger,
solliciter. Se cere. on di—
mande.
Cerealei adj. cereai, e, Ce-
realt, cereales, f. pi.
Cerebrale, adj. cerebral, e.
Ceremonia, f. ceremoni ;,
pompe, f. appareil, m.
Ceremonialei adj. cere-
monial, e. [que, f.
Cerere, f. demande, suppli-
CerescU| adj. celeste, di-
vin, e.
Cergăj f. baiin, m.
Cermesiâi adj. ecarlate.
Cerne, v. a. passer au tamis,
bluter.
Cerneiăi t. encre, rn. Pen-
niţa nu iea — , la plume
n'encre pas.
^ Cernerei f. blutage. ni.
! Cerneriâi f. bluterie, f.
G :k
- 99 —
CHE
se Cernii v. a. pren Ire Ie
ileuil. [deuil
Cernita, adj. portant le
Cernutul adj. passe au ta-
mis. [<iue, f.
Ceroplasticăif. ceroplasti-
CerÅŸafUf m. drap de lit, */?.
CerÅŸetori, cerÅŸi, v. a. de-
iiiander Taumone, mendier.
CerÅŸetoria, f. mendicite, f.
CerÅŸetorime, f. Ies men-
diauts, iit. pi.
Cerşetorâ, m. aamonier,
mend aat, m. mendiante, f.
CerÅŸire, f. act on de men-
dier.
Certă, i. querelle, dispute,
contestatioD, hrouillerie, f
Certa, v. a gronder, repri-
mander, quereller. Ss — , se
quereller, se brouiller, se
d sputer, batailler.
Certatu, adj. brouille, ee.
Certifica, v. a. certifier. at-
tcster, assurer.
Certificata, n. certificat,
attestat, */(.
Certitudine, f. cei-titude,
pleine assuraace, stabilite, f.
Certa, adj. certain, ne, sur,
e, indubitable ; ado. certai-
nement, certes, assurement.
Cerâ, n. ciel, m. rare, f.
Ceruelâ, f. c rage, nt. ci-
Cerui, v. a cirer, enduir^'
de cire.
Ceruitord, m. cireur, m.
Ceruitâ, adj. cire, ee.
Cerume, m. cerumen, rn.
Cerusâ, f. ceruse, f. blanc
de ceruse, oxyde blanc de
plomb, */*.
Cervană, vd. cai^avană.
-Cervanseraiâ, a. caravan-
seral, caraxanserai, //*.
Cervişiâ, n. rnoelle foadue f.
Ceşcâ, f. tasse, f.
Cesculiţâ, f. demi-tasse, f.
Cescuţă, f. pitite tasse, 1".
Cesornîcâriâ, f. borloge-
rie, f. [?6r, tu
Cesornicariâ, m. horlo-
Cesornicâ, ti. montre, f.
horloge, f.
Cessiune, f. cession, f.
C6sâ, iL heure, f.
Cestiona, v. a. questionner,
interi-oger,adresserdes ques-
tion-. [nai re, >».
Cestionarid, â. question-
Cestiune, f. question. de-
inande, interrogation, f.
Cesioru, m. questeur, m
Cesturâ, f. questure, f.
Cesurâ, f. cesure, f.
Cesvertâ, f. quart, quar-
tier, (/( . [ee^ J"
Ceţâ, f. brouilIarJ, m. brou-
Cetâ, f. tbule, troupe. f.
Cetate, f. cite, viile forte,
place forte s. fortitiee, f.
Cetâţenesce, adj. en ci-
toyen. [citoyen. enne.
Cetâţenescâ, aîlj. civil, e.
Cetăţenia, f. droit de cite^ f.
Cetâţenime, t. Ies citovens,
n,. pi.
Cetâţenâ, m. citoyen, m.
Cetâţuiâ, vd. ci'adelă.
Cetină, f. petit sapin, m.
Cetosăf adj. brumeux, euse.
Ceucâ, vd. cecu.ru.
C6uşâ, m. caporal des gen-
darmes, }ii.
Ceva, »i. quelque chose.
Checiâ, )/<. tourne-vis. m.
Chefliâ, adj. joyeux, euse,
gal, e, enjoue, ee.
Chefâ, n. disposition. gaiţe,
f. enjouf-inent. jh.
CHE
lOCI
cm
Cheglâ, t'. quillo, i'.
Cheiâi 1'. clet'. ;^. cir, f.
Cheiţâi Cheîşiorâ, 1'. [»•-
tit-:' cief, r.
Cheiâ| /'. quai, m.
Chelia, f. c;ilvitie, chauvete, 1'.
Cheli, V. II. devenii- chauvo.
Cheiteu, n. corbeille, f.
Cheltuiala, f. depense, f.
i'rais, dt'peus, m. pi. argent
debourse, m. — in soc<lela
oltaia, debours, raaî biue
:lehoui'-e, m.
Cheltui, V. a. depenser. ^'tJ— ,
ÅŸ.' deiienser.
Cheltuitorâ, m. depousier,
prodigui% ut.
Cheltuita, adj. depease, ee.
Chelâ, adj. chauve. [me, )n.
Chembricâ, f. calicot gorn-
Chemiâ, f. chimie, f.
Chemicu, adj. chimique.
Chemistu, ni. chimiste,)/'.
Chenaru, a. filet, lisere, //).
Chepenegâ, it. raanteau, rn.
Chepengâ, >/. abatiaut, rn.
Cherestea, f. charpente, f.
Cherestegiâ, 1". chantier
de bois de constructioii, m.
Cherestegiâ, >/' marchand
de charpemes, ui. [f.
Chesapu, m. huile de vitriol,
Chesâşiâ, f. cautiou, ga-
ranţie, f. — iu bani, caution-
nernent, m.
Chesâşiâ, )h. garant re-
pondaut, m. cautioîi, f. 1
Chesâşui, v. a. garaatir, |
— cu effectf, iiantir. j
Chesâşuire, i'. garanţie, |
caution, 1'. cautionnement, i
J/i. — cu efjecte, nautisse- j
ment, m. \j<aÅŸiu. \
Chesâşuitorâ, vd. che- \
Chesâşuitu, garanM, ie.
Chessea, f, grande tassc
pour coniitures, I". [lait, ot,
Chiagâ, n. caillet, s. caille-
Chrâlariâ, m. porto-cIeC, m.
Chiătna, \. a. appeler, noiii-
nKH". S'e — ,s'appeler.
Chiâmare, appel, rappel, ra.
Chămatâ, adj. appele, ecv
Chiarâ, \d. Clară.
Chiarâ, adv. meme, au3-i.
encore.
Chibritâ, n. alJumetfe, f.
Chipsui, vd. cinpz...
Chică, f. chignon; crâae, )«.,
Chîchiibarâ,;?. ambre, m. —
galb'inu, aral)re jauue s. .suC"
cin, ??i. L'ambre gri^ est
une .substance molie d"uae
odeur forte. — L'ambre blanc
couleur de iait est Ie plus
joii. Au moyeu-âge ii etait
îres-recherche.
Chicliţâ,f charme, attrait./H.
Chiftea, f. boulette, f.
Chilă. f. mesure deSOOkilos.
Chilăvi, v. a. adaiblir.
Chilavâ, adj. debile, faible,
Chileâ, u. gros marteau, yd.
Chilia, f ceJJule, f. logis d'un:
rcligieux, di. petitc cham-
bre, f.
Chilimâ,]/. tap'sconimun,/»,
Chiirni, v. a. distinguer.
Chiliorăj d. f. petitecellule. f..
Chilipjrâ, n. trouvaille, f.
marche d'or. bon marche. ,/r.
Chiliuţâ, vd. Chiliură.
Chitnâ, f. cartdage du nez, ni.
Chimeră, f chimere, f. il-
lusions f pi.
Chîitiericu,«(/./. cliiraeriqui-.
Chimia, etc. vd. chemiă, etc,
Chiminâ, vd. urm.
Chimirâ, n. bourson, g-ous-
CHI
101 —
GIM
Chimbalâ, n. cymbale, f.
Chinâf f. quiuine, f. quin-
quina. rn.
Ghindeâ| n. essuie-maiu, m.
Chindia} i*. sorte de danse
de? piysan?, f.
Chingâi T. bricole, sangle, f.
Chinovarâj a cinabre, ver-
niillon, m.
Chinovia, f, cenobie, )'.
Chino vita, m. ceaobite, m.
Chinovd, vd. j)/'ec. [plice, w.
China, m. toiirment, sup-
Chinui, n. tourmenter, tor-
turer, supplicier. .S'e — , se
tourmenter, se inarteler.
Chinuire} f. tourment, m.
Chinuitoru, adj. tourmen-
taut.
Chinuita, m. }t. tourmence,
torture, martyrise, ee,
Chiori, v. a. rendre borgne;
V. n. devenir borgne.
Chiorâ, adj. borgne. [m.
Chioscâ,/^kio.sque,pavilloD,
Chioti, v.n. crier d'allegresse.
Chiotore, f. boutonniere, f.
Chiotâ, >i. cri (de joie), m.
clameiir, f.
Chiovenuj m. cbarretier, ui.
Chiparosu, vd. Ciparom.
Chipâ, n. image, figure, f.
visage, vti.
Chipuleţâ, f. petite figure, \\
Chipzuelâ, T. deliberation,
reflexion. C.
Chipzui, V. a. deliberer, de-
cidf^r, reflechir. \z\ielă
Chipzuire, — nt/i, vd. Chip-
Chipzuitâ, adj. reflechi, de-
cide, e.
Chiriâj t". louage, loyer, m.
Chirîaşiu, adj. locataire, hi.
Chirîgiâ, m. voiturier, rn.
Chirurgia, f. cbirurgie, f.
Chirurgâ,»2. chirurgien,?u.
Chişiţâ, f. sole du cheval, f.
Chissarâ,//L pierre-ponce.f.
Chissâiiţâ, f. marmelaie de
pruues, f.
Chitara, f. guitare, f.
Chitaristâ, r/2.guiiiriste,m.
Chiţcanâ, m. rat, v>.
Chitrâ, vd. cedratu.
Chitru, m. cedre, m.
Chitd, '//(. balei ne, f.
Chiverâ, f. casque, )n.
Chiver niss6lâ, f.sinecure.f.
Chivernissi, v. a. adminis-
trer, diriger; fournir. 5^ — ,
.se fournir, tirer un avantage,
Chivotulu Iul Noenui, >n.
l'arche de Noe, f. [encore.
Ci, adj. mai.?. Ci .ji, mai.s
Cibariâ, n. grenier, m.
Cibotâ, vd. Cismă.
Cicală, m. grondeur, m.ease,
t'., maiivaise langue, f.
Cicâii, v.a. caucaner s. quati-
quaner, faire des quanqiiaus,
gronder, bavarder.
Cicâiitoru, vd. Cicală.
Cicâiiturâ, f. cancan, s.
quanquaus, coup de langue,
iii. malins propos, m. pi.
Cicatrice, f. cicatrice, f.
Cicatrisa, v. n. cicatriser.
Cicerone, )/?. cicerone (pro-
nunţ ci-ce-ro-ne), ţ>mde. m.
Cimilire, f. proposition d'ua
enigme, f. [>n.
Cimilitore, — tură f.enigme,
Cimpâvi, vd. Cionti.
Cimpoi, n. chalumeau, rn.
cornemuse, f.
Cimpoiaru, — ia^ii^m. cor-
nemuseur, joueur de mu-
sette, //(.
CJmşerâ, n. buis, m.
sp Cintti, V. r. s'inciiner.
GIG
102
CIO
Cînây f. soupor, *>(. ; eccl. \
Cinai V. u. souptM". [cene, f. '
C:ncî| (((Ij. cin([. [un (juart. j
Cîni|ecâ| l'. six decilitres
alli'i, ff, Cin!|eciie| adj. I<s
la, cinquantienie. i
Cinei i>ro)i. qui. Ueri-ci iie,'
quicouifue, tiere-cins, quel-
â– lu'un. I
Cinevaj rn. (|U(^I([u"uu. j
Cingftorei vd. Cinsxru.
Cingeturâj 1". cointuron, )n. i
CinicU| adj. cinique. |
CinFsmâi m. cinisme, m. i
CinovnicU|m. iuspecteur,/». i
Cinsurâi i". ceinture j
Cinstei 1'. hoaueur, //i. bon-
noteto, probite, f. j
Cinstii V. a. bonortr, esti-
mer, rendre honneur et con-
siderer
Cinstirei f. bouneur, m. ac-
tion d'bonorer, f.
CînstîtoriU| adj. bonoraat,
■\ honoritîque.
Cinstita I adj. bounete, pro-
be, bonorable, adv. bono-
rabL'inenf, bonnetement.
Cintesâi f. message, m.
CinâjU.ordre (de moiues), ui.
Ciobăneai i'. b^rgere, i",
Ciobâni|V n. vivreen berger.
CiobanU|Hi. bergir, pâtre,;»!.
Ciobâ| n. tesson, w.
Ciocă| f. corneille. Pala de,
corni lias, )>-!.
Ciocalatăi f. cbocolat, m.
Ciocânelâ| n. petit, mar-
tfau, )/!.
Ciocănii v. a. nurteler, frap-
pcr avec uu niarteau.
Ciocânitorei t'. pivcrt, m.
Ciocâniturâi i'. bruit de
mirteau, m.
Ciocanâ| n. marţeau, /".
martel J)î. — de ducjaru. ba-
tissoir, m. [f.
Ciocârlanâ| m. niauvi<>t'e,
Ciocârliâi f. alouettt;, 1". [t.
Ciocârteai n. ficbe du joul'^
Ciocărti, v. a. equarir du
bois, cbarpeuter.
Ciocârtircil' equarissagejH^
Ciociiiiţâ| f. courro> du
porte- nianteau, f.
Ciocî| r. ]>l. cliaufrei'ette, 1.
Ci6clâ| de lemne, L br.ts-
see de bois, f.
CioclU| HI. croque-mort, ni.
Ciocmâneiăi f. ([uerelle, t'.
Ciocnelâ|f. cboc, beurt. m,.
Ciocnii V. a. cbo([apr, benr-
tor. Se — ,se beurter.
Ciocnire} vd. Ciooiiiă.
Cîocnîtdreii'grimpereau,})i.
Cîocniturâi vd. Ciocnelă.
CiocoijV a. rendre intrigant.
Ciocoimoi 1". Ies intrigants,
Ies flatteurs, m. j)l.
Ciocoismâi m. caractere
de flatteur, iv. [veuu, m.
Ciocoiâ|)H. vil flatteur, par-
Ciocoiatâj vd. Ciocalală.
CiocU| n. bec, m.
se Cioculi| V. r. se que-
reller. [boeuf, in.
Ciodolanâ| m. jarret de
CioCi f. airain, m.
Ciof iingariâ, m. vagabond,.
vaurien, m.
Ciolâcii V. a. mutilei.
Ciolacui in. niutile, mau-
cbot, m. ['*'.
Ciolanâ| n. jarret de boeuf,.
Cîolâvii V. a. mutiler.
Ciolâviâi f. mutilat on. f.
Cioiavui m. mutile, m.
Ciolobocâ| n. pied de co-
cbon, tn.
Cioltariâ| rn. cbabraque, )n.
CIO
103 —
CIR
Ciomâgaşiây ut. bafailieur,
Ciomâgelăif.rossadejl. [ser.
Ciomâgii v. a. bătonner,ro.s-
Cîomagu, u. gourdin, m.
Ciondrâ, f. rixe, querelle, f.
se Ciondrân:| v. r. se dis-
Cionti, V. a. mutiler. [puter.
Ciontiturâj f. mutilation, 1".
Ciontu, o.fJj. rnutile, tron- 1
que. i^e.
CiontU| m. nioignon, m |
Cioplelâi m. f. degrossis- i
seineut, chanfreinage, m.
Ciopliy V. a. degrossir, apla-
nir. ebaucher le hois.
Cioplire, f. degrossisseiuont,
raboîage, m. j
Ciopiâtorei f. plane, f.
Cioplitorul m. degrosis- !
seur, rne+teur au point, m. '
Ciop itu, adj. degrossi, ra-
bote.
Cioplitură, f. d(îgros.si.sse-
rnent, m. ebauche, f. [nes, ra
Ciopniţâ, f. sechoir de pru-
Cioporu, n. foule, raasse, f. '
Cioră, f. graille, f.
Ciorapâ, m. bas, — scurţii,
ienji-bas, m. chaussette, f.
Ciorchină, f. grappe, f.
Ciordi, V. a. voler, prendre
furtivement. [pi.
Ciorec», m. pi. chausses, f.
Ciorecu, m. toile de me-
nade, f.
Ciorecuţî, n?. pi. petites
gregues, f. pi.
Ciornă, i. brouillon. m. co-
pie, f.
Ciorovăelă, f. querelle, dis-
pute, r. charnaiilis, m.
sr; Ctorovăi, v. r. se cha-
mailler, se quereller.
se Ciorsăi, v. r. s'avilir.
Ciorsoiâ, m. taineant, vau-
rien, m. \'in.
Cîortanâ,)n. jarretde boeul',
Ciortu, )(. groin, m.
Ciotu, n. protuberance , f.
Ciovicâ, — vlică, l'. aigle de
mer, m.
Cipîcâ, in. vd. Bolină.
Ciracladissi, v. a. fcnner
des apprentis.
Ciracâ, rn. appreuti, m.
Circeiâ, m. crampe, f.
Circu, /(. cirque, r/7.
Circula, v. n. circuler.
Circuiariă, f. circulaire,
lettrt.' circulaire, f.
CîrcuiarCjvd. Circit/a/it(nt!.
Circulariâ, adj. circulaii-e,
adv. circulaircrnent,eu rond.
Circulaţiune , i'. circula-
tion, f. [ferimce, enceinte, f.
Cîrcunferinţâ, f. circtn-
Circunfiessu,adj. circon-
flexe. [conlocution, f.
Circuniocuţiune, f. cir-
Circunscrie, v. a. circon-
scrire, donner des liraites.
Circunscriere, — scrip-
tiune, t. circonscription, di-
visiou administrative, f.
Circunscrissâ, adj. c;r-
conscrit, te.
Circunspecţiune, f. ca-
conspection, discretiou, re-
tenue, f.
Circunspectd, adj. cir-
conspect, te, prudent, e.
Circunstanţă, 1'. circon-
ÅŸtance ; occasion, occurence,
conjonciure, f. — (e agra-
vanţi, circonstances aggra-
vajites. — fe attenuann s.
umrătorie, circonstances a'-
tenuantes. [constantiel, lle.
Clrcunstanţiale,ac/j. cir-
CIT
10 i
GIU
Circiinvalaţiune | t'. cir-
coav.illation. 1". Liniă de -.
Wgno. do circonvallation, 1'.
Cir6dâ| 1". troupeau de gros
bJlail, m.
Cire4ai*iâ| ni. mai-cbandde
boeuls en troupeau. [nifiger.
Ciripi, V. n. ga/.ouiller, ra-
Cîripîre,— />ifti, r. ramagp,)/( .
Cirişiâ, tu. colle d'ami(lon, 1'.
Cirtâ, r. rien, brin, m.
Cirây m. colle de pate, f.
Cirui, V. a. encoller.
Ciruire, f. collage, m.
CiruitorU| m. eacolleur, m.
Ciruitâi adj. encolle, ee.
Cisalpinâi adj. cisaipin, e.
0[)\). transalpin.
Cislây f. titxe, contribution, f.
Cislui| V. a inetlre un impot.
CiÅŸmea |f'. fontiune, sour'ce, t'.
CiÅŸni) V. n. jaillir, saillir.
Cîşnîre,^ /UJY/, f. Jet, jail-
lisscmeuf, m.
Cişniâi udj. enquete, fixa-
tion de prix, f.
Citaniâ, f. lecture, f.
Cisterna, l'.citerne,f. — mică,
citerueau, m.
Citay V. a. citer, designer,
s'gnaler, alleguer (â l'appui).
Citadelă, f. citadelle, t.
Citară, f. guitare, cithare, f.
Citaristâ, in. guitariste, m.
Citaţiune, 1°. cilation, f.
Citatu, adj. ci te, ee.
Citernă, vd. Cisternă.
Citeţâ, vd. Citihile.
Citi, V. a. lire.
Citibile, adj. lisible.
Citire, f. lecture, 1".
Citisâ, )i. bot. citise s. cy-
tise, faux ebenier, yn.
Cititorâ, m. lecteur, m.
Citovi, V. a. reparer.
Citovu, ad . bien portant.
Citratâ, in. t. citrate, m.
Cita, n. toile dargent, t'. [)n.
Ciuberâ, n. cuvier de bois,
Ciubucelu, n. canneiure, t'.
Ciubucâ, 7^ pipe turque ;
arcit. coruiclie, t'.
Ciucure, n-i. frânge, f.
Ciucurariâ, m. passemeu-
! tier, frauger .s. l'rangier, ur.
\ Ciucur aşiâ,)n. i'raugeonjOc?.
j Ciucuri, m. pi. I'ranges, t. pi.
! Ciudă, r. etounemeat : re-
gret, )/î. [gulier, ere.
I Ciudatu, adj. etrange. .siu-
j se Ciudi, v. r. s'etouner.
I Ciufâ,)/; graud chat-huaut,>rt.
I Ciufuli, Y. a. heri.sser. ebou-
riffer Ies cheveux.
Ciufulîtu, adj. ebourilfe, ee,
le.s cheveux ebourilfe.-;.
Ciufuta, )/^ avare sordide, *«.
Ciuguli, V. a. bectjueter.
Ciugulire , f. becquetage,
[•icotage, ut.
Ciuhă, vd. Ciută.
Ciulama, 1'. poulctetc.bouil-
j li aveo une sauce blanche
i tres-epais.se.
i Ciul', V. a. (urechile) chau-
vir de l'oreille, dresser fo-
reille, coucber le.s oreille.s.
Ciulîmă, f. châtaigue d'eau, l\
Cîulină, f. uoix d'eau, 1'.
Ciulu, //(. chauvi, }n.
: Ciumă, L peste, t'.
Ciungi, v.a.inutiler.estropier.
Ciunga, adj. mutile, e.stro-
pie, ee.
Ciupagâ, n. corsage, m.
Ciupări, v. a. amasser soa
par sou.
Ciupeli, v. a. tremper daus
leau cbaude. [^pignon, m.
Ciupercă, I'. agaric, cham-
CLA
105 -
CLA
Ciupii V. ă. piiicer.
Ciupirei — tură, I'. piuce-
ment, ni. pincure, 1".
Ciupiiikf adj. {la faciă), grele,
ee. [bourilie, ee.
Ciuposâ, adj. detrise, e-
Ciurariu, m. vanaier, col-
porteur de cribles, m.
CiureÅŸiuy m. chouette, i'.
CiurU| it. crible, sas, ta-
mis, m.
Ciurui| V. a. criblei*, sasser.
Ciutâj f. biche, f.
CiutUy adj. sans cornes.
Ciutură) f. vd. galetă.
CivicU| adj. civique.
Civilei adj. civil, e ; adv. ci-
vilemeat. [civil, poli, e.
Civil isai v.a.civiliser,rendre
Civilisaţiunci 1'. civilisa-
tion, f. [teur, m.
Civiiisatorâ| m. civjlisi-
Civilisatâ| adj. civilise, ee.
Civiiitat8| f. civilite, f.
Civismâi n. civisme, m.
Civitâ| adj. bleu Ibnce.
Cizmă, f. botte, chaussure, 1.
Cizmăria, f. I'abrique de bot-
tes (botterie), i. [bottier, m.
Cizmariu, îji. coiv'onnier,
Cizmuliţă, t'. bottine, f.
Clăbucu, n. ecunie de sa-
vori, f.
Clacă, f. corvee. f.
Clăcaşiâ| m. paysan attache
â la glebe, m.
Clădi, V. a. batir, construire.
Clădire, f. bâtisse, coastruc-
tion, f. bâtiment, edifice, rn.
Clăditii|af/j.bâti, eleve, con-
struit, e. [de (oiu, f.
CIaei f. meule de foin^ pile
Clăişi6ră| — clăiţă, 1". petite
rneule, f.
Clăncăii v. a. cliqueter.
Clăncăitâ| n. cligueti.-;, cla-
quet, m.
Clăncăni, vd. dăncOĂ.
Clandestinăi L bot. clan-
destine, herbe cachee, f.
Clandestinul adj. clandes-
tin, stine, — adv. clandesti-
nement, en cacbette.
Clanţă, f. loquet, >**.
Clănţăni, v. n. claqueter.
Clănţănitâ|H. claquetage, m.
Clanţe â| v\. bavard perpe-
tuei, m.
Clapă, f. clapet, m. [)h.
Claponaşââi/n.cbaponneau,
Claponu, m. chapon, >n.
Clarificai v. a. clarilier, ren-
dre clair, e.
Clarinăi f. clarine, clocliette,
f. vd. clopolellu.
Clarinetăi m. ciarinette, f.
Ciarinâi m. clairon, m.
Claritatei f. clarte, L lu-
raiere, f. ţig. nettete de l'es-
prit, I'.
Clara, adj. clair, re, ecla-
tant, e. [distribuer par classes.
Classa, V. a. classer, ranger,
Classăi vd. Classe.
ClassarCi t'. classenient, }n.
classiflcation, f.
ClassatU| adj. classe, ee.
Classei f. classe, caste, f.
ordre, m.
Classicâ I adj. classique ;
adv. classiquement.
Classificai vd. classa.
Classificare , — ţiui%e, f.
cla3silication,f.classement, îM .
Ciassificatâiac^/.classe, ee.
Clăti, daturi, v. a. remuer,
secouer. Se — , chanceler, va-
ciller.
Clătinarei f. secousse, f.
balIottement./H.vacillation, (.
CLE
— 100 —
CLO
Clâtinâtore | f. braudil-
loiro, //!.
Ciâtinâturâ, yd.Clătinare.
Clătinata, adj. branie. se-
coue. t'O. [agitat on, f.
Clâtire, 1'. reiimemeut. m.
Clătită, f. crepe, f. [ante.
Clătitorîâ, adj. vacillaut,
Clătiturâ, t'. rincure, f.
Clausă, t.clause. condition,f.
Clausurâ, f. cloture, f.
Clawă, t. touche de clavier, f.
Claviculă, f. t. claviculo. f.
Claviru,/^ clav.er, piano, m.
Ctefetea, f. chassoir. w.
Ciefeii, vd. Cleveti.
Clei, vd. Jncle'i.
Cleiosd, adj. coUant, o, glu-
ant, f^. glutiueux, euse.
Cleire, t. collage, m.
Cleitorâ, m. colleur, m.
Cleiâ , n. colle, colle forte,
glue. 1'. gence, f.
Cleminţă, cleinence, indul-
Cleminte, adj. clement, in-
dulgent, ente. [teux, euse.
Clencîurosâ, adj. rabo-
Clengă, vd. Crengă.
Clericale, adj. clerical, e.
Clericatu, a. clericat, m.
Clericescâ, «f/_/. clerical, e.
Clericu, m. clerc, m.
Clero â– â– > vd. Cliro . . .
Clerâ, /). clerge, m. I'ordre
des clercs rn.
Cleştarâ, n. cristal, m.
CleÅŸte, m. tenaille. pincette,
i'. piuces, pincettes, tenailles,
i'. /'/. [naile, 1'.
Cleştişorâ , u. petite te-
Clestiniţâ , f. porte-clels .
clavier. m.
Cleştuţă, vd. Cleştişioru.
Clevetă, t". calomnie, medi-
sance, f. [famer, blâmer.
Cleveti, v. a. mt'dire,di(}aiiier.
Clevetitorâ, ))i. diHracteur,
;/*. dillamateur, m.
Clică, r. ci ique, coterie, T.
Clicosâ, adj. epais, sse,
coinjiacte.
Clicu m. cri de joie, rn.
Clientelă, f. clientele ; pro-
tection, f. [ — te, 1".
Clienta, — nte, m. client. >/<.
Climă, r. climat, m.
Climaterica, adj. clima-
teri([ue.
Clinică, t'. clinique, f.
Clina, )>i. coin, bout, tu.
Clipă , t'. clin d'oeil, (pi.
ci ns d'oeil). Intr'uă clipă,
en un clin d'oeil, en un in-
stant. [lement, ui.
Clipelă, i'. clignement, cil-
Clipelnicâ, adj. instanta-
ne, ee. [ter, ciller.
Clipi, v. u. cligner, cligno-
Clipire, f. cillement, cligne-
ment, clignotement, rn.
Clironomi, v. a. heriter.
Clironoraiă, f. succession,
f. beritage //*. [taire.
Clironomâcâ, adj. heredi-
Clironomisî,vd.C/(>'£»)?o//(i'.
Clironomu, m. si adj. lie-
ritier, ere.
ClirosUf m. vd. Cleră.
Clişagiâ, n. clicbage, r<t.
Clîsâ, 1'. limon. m.
CliÅŸeu, n. t. clicbe, m.
Clissosu , adj. limoneux,
euse. [soir. j/i.
Clistiru, n. clystere, cly-
Clivagiâ , n. clivage , vi.
fissure d'uu diamant, f.
Cloacă, f. cloaque, f. aque-
duc souterrain, m. [vee, f.
C Io ceia, t. couvaison, cou-
Cloci, V. a. couver.
CLU
IU 7
COC
Clocire I t'. incubation, t'.
couvement, ya. timpulu de
— . la couvaisou.
Ciocotif V. n. bouillonaer.
Ciocotire|t'. bouillonneraenl,
Ciocotu, n. boailloQ, m.
Ciombâ,!'. rameau ; rejeton,»! .
C;ombosU|'/f/j. branchujue.
Ciombuţâi f. petite bran-
che, r.
Cloncăni, v. n. glousser.
ClOfidirâi n.carale,!'. — mieii,
carat 011, rn.
Clonţâi n. bec d'oiseau, m.
Clopolniţâi t'. docher, m.
— r,iică, clocheton, m.
Clopotariu, m. sonneur ;
foadeur de cloches >h.
Clopoţellu,». clochette. sou-
uette : clarine, f. fcloche.
Clopoti| V. n. sonner de la
Clopotâ, n. cloche, f. —
nu /(, clochette, f.
Cioratâ| m. t. chlorate, m.
Cloricu, adj. t. clorique.
Cloridricâi adj. clorhydri-
que. [l'ormer.
Cioroformai v. a. cloro-
Cloroformâ y m. chloro-
lorme. )/i.
Clorose, 1'. t. chlorose, f.
CIoroticU| adj. t. chloro-
tique.
Cloruy lU. chlore, //(.
Clorurây m. chlorure, m.
Cloşcâi 1'. couveuse, pouie
qui couve, f.
Cloşcarîâ| m. casanier, //^
Clostru /(. (bine ilaiistru),
cloitre. monastere, >/*. mai-
son religeuse, f.
Cloţanâj nt. rat, m.
Clubâ, ii. club, m.
Ciupsâ, f. vd. Cursă.
Coactivu, adj. coactif, i\e'
Coajutorâ| //*. coadjuteur,
adjoint, in.
Coa!îsa,('5'e)v. r. se coalis» r.-
Coaliţiunej 1'. coalition, t'.
Cobe, //(. prophete du mi-
Iheur, m.
Cobaitu, )i. cobalt, m.
Cobi, Y. n. ÅŸi a. taire pres-
sentir des malheurs.
Cobilâ, f. avant-traia dechar-
rue, //(.
Cobiliţâ, f. crochet du por-
teur deau, m. [m,
Cobire, f. rnauvais augure.
Coborî, V. n. seu se — , des-
ceudre.
Cobor Ir e, f. descente, f.
Coborîşiujf. descente,peate,
r. peiichant, rn. Qet. f.
Coburâ, 71. fonte de pisto-
Cobzây f. espece de mando-
line, f. [doline. >/(.
Cobzarîîi,7/i.joueur de man-
Cocâ, f. pate. col le de pate. f.
Cocarda, f. cocarde. 1".
Cocârjata, vd. Cocoşiatii.
Cocâsă, f. groseille â grap-
pe?;, f. [pes, â– "'.
Cocâsu, ))i.gro3eiller â grap-
Cocâtorâjî/t.entourneur. i/(.
Coce, V. a. cuire. Se — , raCir.'r
(Ies fruits).
Cccenu, m. trognon, rn.
Cocere, f. cuisson, f.
Cochetăria, f. coquetlc-rie,
f. des.r de plaire, w.
Cocheta, adj. coquet, ette.
C6ci, conj. car, parce que.
i)i Coci, adv. de ce coie,
dans cette directon, par ici.
Cocină, f. etable âporcs. /»(.
porcherie, f.
Cociobâ, f. bicoque, t.
Cociorbă, f. bouloir, m.
GOG
— lOS —
GO.I
Cocişiâ, )>i. cocher, )n.
Cocl6lâ| i. vert-de-gris, ni.
Coc'eţâ| n. doinmagc, m.
.Coclii V. a. prendre \e vert-
de-iiris.
Coclitây adj. vert-de-grise,
tip, couvert, e, de vert-de-
gris. Iclelu.
Cocliref Coclitură vd. Co-
â– Cocoii, V. a. cajoler, caresser.
CocoloÅŸi I V. a. froisser ;
chilTonner ; fîg. mentir pour
s'echapper.
Cocoloşîâ| )i. boucliou, tu.
Coconâj f. dame, madame, f.
Coconarej f. pi. pignons,
m. pi.
CoconaÅŸiU| vi. fils de uoble;
coquet, m.
Coconiţăi f. jeune fomme
noble, demoiselle, mademoi-
selle, f.
Coconâi m. noblo, seigneur,
monsieur, m.
se Cocorii v. r. se grandir.
Cocor â, rn. grue, f.
CocoÅŸai f. bosse, enflure, f.
CocoÅŸiaj V. a. courber, ren-
dre bos.su, ue.
'CocoÅŸiarCi f. voussure, f.
CocoÅŸiaru, m. grive, f.
Cocoşiatây adj. courhe,ee,
bo-ssu, ue.
Cocoşellâi riK petit coq, »'.
Cocoşilâi UI. contret'ait, bos-
su, gobin, m.
Cocostîrcâ| m. cigogue, i'.
;CocoÅŸiU| m. coq, rn.
CocoÅŸiU| m. ressort, chien,
(du fusil), rn.
se Cocoţai v. r. se percher;
s'elever.
•Cocoţariâ| hk cocotier, m.
Cocâ| ni. coke, m.
Cocâ| n. chignon, hi.
Codâi r. queue, extremite,
tige, f. — a callulul, prele.f. —
a unei note (în mus.), la
croche d'une note.
CodatU| adj. pedoncule, ee.
,st' Codi| V. r. biaiser. usei-
de detours, de subterluges.
Codicei coile, recueil delois,
codex, ;/).
Codicilâ| m. codicille, ni.
Codirlâi 1". Iburragere, f.
Codiţa] f. petite ([ueue, 1'.
Coditurâi biaisement, w.
Codrenu, )u. babitant des
bois, m.
Codrîşiorâi hi. bouquet de
bois; morceau de pain, ni.
CodrU| ni. tbret, f. bois, jm.
grand morceau de pain, m.
Coda, vd. codice. [t
Coesistinţâi f. coexistence,
Cofa, 1'. broc, ni.
Cofetâriă|f. confiserie, pa-
tisserie. f.
Cof ef ariâ| ni. confiseur, pa-
tissier, m.
Cofefurâi f. bombon, ni.
Cohortei l\ cohorte, i'.
Coifâ| n. casque, ai.
Coincide, v. n. co'incider,
se rapporter, se confondre
exactemeut. [;".
Coincidinţâ f. coincidence,
Coje, f. croute, coquille, f. e-
caille, ecale, gousse,f. — verde
a nucii, brou, bi'ou de noix
ni. ecale verte de la noix, f.
Cojenâ, m. babitant de u
plaine, campagnard. ni .
se Coji| V. r. s'ecailler, s'e-
caler. ' [}
CojirCi f. action de s'ecaler,
Cojiţa, f. petite croixte, f.
Cojitd, or//, ecaille, ecale, ee,
Cojocâriâi f. pelleterie, f.
COL
109
COL
Cojocariâ| //«. pelletier, //i.
Cojocâj H. pelis3e,fourrure.f.
Cojosâ| adj. ecailleux, euse.
C6lâ| f. leuille de papier, f.
Colacâ, //(. tortille, f. tor-
Mllon. //(.
Colcegu, II. maiichon, m.
Colcotâ, n. bouillouQement,
ni.
Coledocâ| ni. t. Qboledo-
que, )/(.
Coleopterâjt'. coleoptere, m.
Colerây f. cholera, cholera-
morbus, in.
Colerioâ| adj. cbo'erique.
Coietâ| «. buUot, colis, /;*.
ijall.^ de marcbaad^ses, i'.
Colibâi f. d. cabaue, cbau-
iniere, butte, maisonnette,
f. — l/U u, cabaiion, m. a Ia-
cii iii. — cabaner, baraquer.
Colîbaşiâi m. qui habite
uue cabane.
Colibuţâi f. chaumine, pe-
tite cabaue, f. cabaaon, m.
Colica, f. colique, f.
Colinda, v. n. aller ga et
la . parcourir.
Colindă y W visite des en-
îants la ve lle de Noel, 1'.
Coiiseâ.>/i colisec.coloss '^e,)ii .
Coliva, f. colybes, m. pi. pate
de i'roinent cuitet de sucre, t'.
Colivia, f. cage, f.
CollaboPa, v. n. coUaborer,
travailler avec des autres.
Collaborare, — fiune,i'.col-
laboratiou. f. :
Collaboratorâ, m. colla- i
borateur, m.
Collaierale,ac^j. collateral,
ale. Punte — î (iu geogr),
points collateraux. Ca adv.
collateraiemeut.
Collaţiona, v. a. collatioa-
ner, comparer deux ecritsr
ensemble.
Coliea, adv. ici, de ce co'e
la. — apprope, ici tout preş.
Collectâ, t'. collecte, f.
Collectanee, t'. pi. coUec-
tauees, melauges, //*. p?.
Co'iecţiune; 1°. recueii m.
colli'ction, f.
Coliectivu, adj. collectif.
ive, adv. collectivemeut.
Collegiale, adj. collegial.
Col egianu, ni. coUegieu..
i eleve dun college, ui.
CoMegiâ, ;;. college, rn.
Collegâ, //<. collegue, con-
! l'rere, ra.
! Collinâ, 1'. coUiue; monticule,
' l'. tertre, ni. [te, \.
[ Collisiune, f. collisiou, lut-
1 CoIlo,«f/y.lfi,lâ-bas;pe, — parl-V
î iiiai 1)1 — , plus loin.
I Colliru, iii. collyre, m.
[ Colloquiâ, n. colloque, au-
' tr''tieu, rn.
Coinicu, vd. collinâ.
^ Co'ofonu, )//. colopbone. ccf
I lophaue,f. — Du nom de Culc-
! p/io», viile en Asie raineure.
' ou lou trouve cette resiuc.
Colofoniu, vd. prec. [nu.
Colonâ, colonadă, '^'â.colum^
Colonela, m. colouel, m.
I Colonia, f. colonie, f. [aJe,
Coloniale, adj. colonial,
Colonisa, v. a. coloniser.
etablir de colonies.
Colonisare, — tiune, 1. co-
louisation, f. [teur, m.
Colonisatorâ, m. colouisa-
Colonâ,*/*. colon, plauteur.Di.
Colora, Colore, vd. Cid...
Colosale, adj. colossal, e,
Collosâ, ra. colosse, m.
Colţarâ, n. encoignure, f.
COM
— 110
COM
ColţatU| 7)1. (lucrellour nu
Colţişiorâ| m. potitcoin, m.
ColţdjX.coin, recoia,angle,))i.
Colţuratâ, a*//, bi/arre.
Colţurosd, adj. angouleux,
euse, inegal, e.
ColubrU| ni. couleuvre, 1'.
Colubriţâi f. coulevroau,)».
CoJumnâf (".coloane, f, — avcr-
t'-hrulejA coionne vertebrale.
Coliunuele lHiErcule,\es co-
lonnes d'llercule (montagnes
(Iu detroit de niblaliar).
Columnatây i'. colonnade, f.
Comăi r. chevelure, f. — de
cuUh, criniere, f.
Gomajt'.t. coma,m.sommeil le-
tliargique, m.
Combinai v. a. combiner,
disposer dans un cerîain or-
dre . .
Combinaţiuneyr. combinai-
son, 1". assemblage, m.
Comandai f. comrnandement,
ordre, rti. commande, 1".
Comandai v. a. commander,
ordonner.
ComandantCi nt. commau-
dant, chef de bataillon, de
corps, m.
Comandatul adj. comman-
de, ee. [dante.
ComandirU| vd. Coman-
Comanditâi f. commandite,f.
Comanditariâ|)>'.comman-
ditaire, bailleur de lbnds,7H.
Comediâi f. comedie, farce, 1".
ComedianU|m. comedian, )h.
Comedîanâ| in, comedien
ifem. enne),farceur, m. [ble.
Comestibîleiaf/j.commesti-
Cometâ, f. comete, f.
Conticesceţ adv. coniique-
ment. [m.
Comîtatâ|ni. comitat, canton.
Comiie|V, a. commettre.
Corniţei III. comte, m. :
Comitetul n. comite, ni.
Comiţiei 1", /iLcomices, f. ;>^
Commai in. comma, iu.
Commenta|V. a. commenter.
faire un commentaire.
Commentariâ|>i. commen-
taire, III. [meutation, f.
Commentaţîunei f. com-
Commentatu, adj. com-
mente, ee. [f.
Commentu,)^, con te,)H. table,
Commerciale ^adj. coni-
mercial,e.Pl. m.comnierc aux.
Commercîantei m. com-
merţant, m.
CommerciU| )/i. commerce,
trafic, negoce, contract, )/'.
Commigpaţiunei f. com-
m gration, f.
Comminatoriâi adj. com-
minatoire, portant monace.
Commissariatâi n. coni-
missariat, m. saire, ni.
Commissariu, m. commis-
Comitiissiâ| vd. urm. [i.
Commissiune , f. commis-
.sion, (bnctions commises, f.
27^ ; remise, f.
Commîssâ, m. commis, m.
C6m6ră| L tre.sor, ni.
Compactu, adj. compacte.
serre, condensa, ee.
Companiă|f. compagnie, f.
CompanionU| m. compa-
gnoi, associe, camarade, rii.
CQmpara,v. a comparer, e-
galer ; confronter.
Comparabilei adj. compa-
ri ble.
Compararoi — liicne,(. com-
paraison. t.
Comparativâ| af?y. compa-
ratif.i ve. — a dv. comparative-
GOM
11
GOM
meat, par comparaison.
Conipâre,v. H. comparaître.
Compartimenta, n. com-
partiineiit, ru [sioii, pitie, f.
Compassiunci f. compas-
Compatîbilej odj. compati-
ble.
Compătimi, v. n. compatir,
avoir de Ia corapassiou.
Compătimire, vd. Compas-
siiDie.
Compătîmitorâ, ac^j. com-
pat.issant, ante, inspire, ee,
par la coinpassion. [f,e, m.
Campătriotâ, »KCompatrio-
Compendiu,n. abrege, com-
pendium, m.
Compensa, v. a. corapenser,
equilibrer,balancer la valeur.
Compensare, — Hune, i'.
compensation,f. dedommage-
ment, m.
Compensatorâ, m. com-
pensateur, ))>. Penclulu — ,
pendule compensateur, (oro-
log.). [ee.
Compensata, acLcompense,
Comoditate, f. commodite,
aisance, 1'.
Comodâ,a(^^j.commode, aise,
ee, d'un usage facile, f.
Competinţă,f.competence,f.
Competinte,ac(/.competeut.
ente, adv. competemment.
Compeţitord, m. competi-
teur, }/*.
Compila, v. n. compiler
Compilare, — {iune, f. com-
pilation, f,
Compilatord, hi. compila-
teur, ni.
Compilatâ,ac/j. compile, ee.
Compîtali, f. pi. cornpitales,
f. pi.
Complace, v. n. complaire.
.S'e — ,se p.'aire, se complaire â
(part. pass. complu varitîdă,
pe căndu 'piu de\a. plaire, nu
variedă.
Complacere , ('. coniplai-
sance f.
Complâcutâ, adj, aimabic.
Complăngere,!'. complain-
te, f. [ter.
Completa, — plecta, comple-
Complectu, • — pletil. adj.
complet, ete, acheve, ee; adv.
completement, en entier.
Complessiune, f. comple-
xioa, r.
Completiva, adj. compleţii",
ive. [embrouiller.
Complica, v. a. compliquer,
Complicare, — liune^t com-
plication, t. [ee.
Coniplicatâ,ady.compiiquA,
Complice, m. f. complice, tu.
Complici Sate, f.complicite,r.
Comp!amenta,v. a. compli-
meiiter, adresser des corapli-
ments.
Complimentare,!', compli-
ment, m. felicitation, f.
Complimentariu, adj.com-
plementaire. [plimente, ee.
Complimentată, adj. com-
Complimentosâ, adj.com-
plimenteux, euse.
Complimenta, n. compli-
ment, paroles obligeantes,
civiles, f. pi. complement, m.
Complini,v. a. completer, ac-
compjir.
Complinire, f. complement,
accomplissement, m. [ive.
Complinitorâ,Yd.comp^e^i/',
Complinîtâ, adj. complef,
ete, accompli, ie; ayant un
complement.
Complota, vd. Conjura.
GOM
— 112
CON
Complotai vd. Conspira-
[iune.
Comportai v. a. coinporter,
perniet.lro, souUVir. Ş'e — , se
comporter. se conduire.
Composiţiunoi f. composi-
tion, f, [teur, m.
Compositorâi m. coniposi-
Compotariâ| ni. compo-
tier, m.
Compo\Uj)i. coinpote, 1'.
Compressâ,f.t.compre8se,r.
Compressibifej adj. com-
pressible. [sion, f.
Comppessîune,f.compres-
Compressivâ| adj. corn-
pivssir, iv(\ [presse, oe.
Compressu,ac//. comprime,
ComprimejV. a. eomprimer,
prosser. serrer.
Compromissiunci i'. com-
promission, 1".
Compromissâi adj. com-
promis, e. Ca sust. n. com-
promis, m.
Compromite|V. a. compro-
mettre, mettre eii peril,daus
l'embarras. [promissiune.
Compromitere; vd. Com-
Compune, v. a. composer.
Compunere^ vd. Composi-
ii'Dii'.
CompusUfadj. compose, ee.
Comunal f. commune, f.
Corn unaleiftf/.commuiial, ale.
Comunei adj. commu'i, e, I
propre a plusieurs. In — , !
rommuaemeut , en com-
mu n. [communiquer.
Comunicai a transinettre,
Comunicabilei adj. com-
inuii icable, trausmis.nblt .
ComunicarOi — , {iune, f.
rom Jiiuiiication, f.
Comunicativâ| adj. com-
jiiunicat 1', ivc.
Comunicatâ|(:((Zy. comi-mi-
nique, ee, traiismi.s, e. Ci
sust. n. commuiii(iue, ih.
Comunismâ| H. communi-
sme, III. [j?''!'
Comutai v.a commuer,chan-
ComutabilOi adj. coinmu-
able, commutabie, chan-
geable.
Comutaţiunei f. commu'a-
tion, r. chaiigeineiit, m.
Comunistâ| m. commu-
niste, m. [te, f.
Comunitate, 1'. communau-
Comunui vd. Comune.
Conâcii V. 11. de.scendre dans
im botei, t'aire halte.
Conacâ| m. slation, 1'. r-^-
lais, m.
Concavitateil. coacavite, ('.
Concava | adj. concave ,
criux et spberi([ue.
Concede i v. a. conceder,
accorder. [ner.
Concenii v.a.delruire, rui-
Conceniâi 1'. de.stractioii,
ruine, T.
Concenirci vd. prec
Concenitorâ| m. destruc-
teur, m.
Concenitâi adj. detruit, itj.
Concentrai v. a. concen-
trer, reuuir en un centre.
Concentrarei — {iun'\ C.
concentration, C. rassemble-
ment, m. [centre, ee.
Concentrata | adj. con-
Concentricâ | adj. con-
eeiitrique.
Conceptul n. concepi, ia.
Concepe, v. a. concevoir.
Concepţiune i I. cono'p-
tion, r.
Conceputâi adj. con? u, ue.
CON
— 113
CON
Concerta, v. a concerter,
projeter. [tant, m
Concertante, m. concer-
Concertatâ, adj. concer-
te, etudie, alFecte, ee.
Concertistiî, m. coucir-
tiste. //(. [certo, m.
ConcertOy in. mus. con-
Concertu, n. concert, )n.
s^anct^ musicale, f.
Concessionariâ, m. con-
cessiounaire, m.
Concessiune, f. conces-
sion,t'. privilege, //*. [toypn,m .
Concetâţenâ, rn. conc'-
Conchide, v. n. conclure.
Conchistâ, adj. conquete, i".
Concilia , v. a. concilior.
Sj — , se coucilifr, s'accor-
(h:r Şî — . .seconcilier,gagner.
Conciliabâle|a(^.couciliable.
Conciiiare — tiune, i". con-
ciiialion. f.
Conci!iat3râ , m. conci-
liateur, m. trice, f.
Conciliată, a«^!/.concilie, ee.
Conciliu, n. concile, m.
Concinâ, t'. bataille, t'.
Concisiune, f. coucisiou,
precision, f. [cis, e.
Concisu, adj. concis, pre-
Conciu, n. huppe, f. bour-
rolet. nt.
Conclave, rn. conclave, m.
Conclusiune , f. conclu-
<]on. r. [sir, ivc.
Conciusivâ, adj. conclu-
Conclusu, iii. conclusum,
(lecn-t du conseil aulique, m.
Concorda, v. n. concorder.
Concordanţa, f. concor-
danc j , convenance, f.
Concordare, f. action de
concorder, vd. prec, accord,
Concordata, n.concordat,)/!.
Concordia , f. concorde ,
boune in'elligence, f.
Concretu, udj. concret, ete.
Concu'stâ, 1' conquete. i.
Concubînâ, f. concubine. )'.
Concura , — cure, v. n.
concourir, etre on concur-
rence. [ce i".
ConcuriLţâ, i'. concun-i n-
Concurinte , //'. concur-
rent, m.
Concursâ, ii. concours, m.
Concussionariâ, m. con-
cu.s.sior.aire, /".
Concussiune , r. concus-
siou, exaction. f. [que, ui.
Condacâ, n. bymne, canti-
^ondamn?, \(\. condcuma.
Condeiu, n. plume f., — de
idumbu crayon, ru
Condcmna, v. a. condam-
jier. [damnable. blâmnble.
Condemnabiie, ud . con-
Condemnare , — {iune., t'.
condamnation, i'. [ne. ee.
Condeninatu,a(iy. condam-
Condensa, v. a. condenser,
rendre plus compacte.
Condensare, — tiuve, (.
condensa'' ion, 1'
Condensatorâ, >/'. con-
deusateur ; condeiiseur, )h.
Condensata, arfj. conden-
se, ee, compacte.
CondeEcindînţâ , f. con-
descendencc, complaisance, 1".
Condescindinte,a(/j. con-
descendan+, complaisaot, e.
Condica,!', ivgistre, code, m.
Condicuţâ,f.livret,carnet.»).
Condimenta, n. condiment.
as3aisonnement, */(.
Condisciplu, m. cond^sci-
pie, compagnon d'etude.«.>n
8
CON
114 —
CUN
Condiţiona) v.a.coudition-
lUT. [tionmj, de.
Condiţionata, adj. coiidi-
Condîţiune, I'. cotidition, t'.
Ca — , a coadition (de)
Conduce» v. a. conduire,
meiier, dii-iger, guider.
Conducere! t\ conduite, di-
rect.ioii, f. [teur, ni. trice, f.
Conductorâ, m. conduc-
Conductu, vd. Condussu.
Conduita , 1 conduite, f.
rea — , mauvaise conduite, f.
^"'defjortement, m.
Condussu , adj. conduit,
uient- e. — Sust. conduit, ca-
nal, tuyau, aqueduc, m.
Confecţiona , v. a. con-
lectionner, faire.
Conf ecţiune|f.coiilection, f.
Conf ederajA'. a. confederer.
Confederate , adj. con-
te' leral, ale.
Confederaţiunei 1*. con-
tedoration, aliiauce, 1".
Confederativa, adj. con-
lederatif. ive.
Confederata , adj. con-
tedere, allie, ee, uni, ie, par
oontederation. [frir,accorder.
Confere, v. a. conlerer, of-
Conferânţâ, f. conterence,
t". entretien suruneaffaire, m.
Confessa, v. a. conl'esser,
avouer. Se — , se confesser,
laire sa confession. [sion, f.
Confessiune, t. cont'es-
Conf essard , m. confes-
Sdur, tu.
Confidinţâ , f. confiance,
terme assuraace, confidence,
surele, 1'. In — -, en confi-
dence, confidemment, secr^-
♦eniint. [dentiel, lle.
Confîdinţiaie, adj. confi-
Confidinte, )n. 1'. confident,
ente.
Confientâ, vd. Cnnlidint^d.
.s« Confini, v. r. confiner ii.
Confinî, ni. pi. conlins, m.
pi. linii tes, T. jd.
Confirma, v. a coiilirnier.
Confirmare, — lium^, t.
confirmation, 1'.
Confirmata, adj. conlirnui.
ee.
Confisca, v. t. confisquer.
Confiscare , — ţmne, 1'.
couliscation, f. [que, ee.
Conf isc a iâ , adj. contis-
Confiagraţiune,)/). 1. con-
flagration, 1'. embrasement
general, m.
CanflictUj u. conHit, in.
Conf lui, V. n. conlluer, cou-
ler enseinble.
Confluinte,m. confluent, m.
Conforma, v. a. conformer.
mettre d'accord. Se — , se
conformer, s'accomraoder.
C^tnformare, — ţiunc, i.
conformat!on f. [conforme.
Conforme , — tnii, adj.
Conformitate, adj. con-
tbrmite, 1". [table.
Confortabile, adj. conlor-
ConforiativA , adj. cou-
l'ortatif, i vc, confortant, fort -
fiant, e. [legue, ;,-;.
Confrate, ?n. confrere, col-
Confrâţââjf. confraternite. f.
Confrunta , v. a. confron-
ter, comparer.
Confruntare, f. conf'ron-
tation, mise en presence, f.
Confruntata , adj. con-
fronte, ee.
Confunda , — funde, v. a.
confondre, meler ensemble.
Conf usiune, f. confu.sioQ, t
^ON
Mo -
CGi\
.Confusuy adj. conlus, se,
couî'oadu , ue, brouille, ee.
Congela, v.a. congeler, figer.
Congestiune, i°. couges-
tio.i, r.
Conglâsui| v. n. etre en
harmoiiie , harinoiiiser.
Conglăsuitoriâ,adj. coa-
corda'it, e, unanim 2.
Congregaţiune , f. eon-
ii regatiou, f.
Congressâ| '>i. cougi-es, i>i .
Conica, adj. couique.
Conjectura, V. conjecturer,
Mipposer . juger par coa-
jecture.
Conjectura, f. conjecture,
bypothese,opiiiiouprobable,l'.
Conjecturale, adj. con-
jectural, e.
Conjuga, v. a. conjuguer.
Conjugale, adj. conjugal,
a!-\ [jugaisou, f.
Conjugare, — Imne, f. con-
Conjugatu, adj. conjugu^,
'.^". Diaiiietri — 1j, diametres
conjugues; muchine — <e,ma-
oliine^ conjuguees.
Conjuncţîune, 1'. /. con-
â– oncaon, f. [tive, f.
Conjunctiva, f. t. conjonc-
Conjunctîvâ, adj. conjonc-
tif, ive, vd. ^^i Subjiuitivu.
Conjura, f. coujurer, com-
pîoter.
Conjur aţiu ne, t conjura-
tion, conspiration f. com-
JifOt, •//(.
Conjurata, m. conjure, m.
Conlucra, v. n. colJ'aborer,
coop^rer, travailler onseni-
ble. [collaboration, î.
Conlucrare, f. cooperation,
Conlucrâtorâ, vd. Colla-
bOi'UtOi'ă-
Conapîdâ, f. chou-flear. f.
pi. de-; choux-flears.
Consacra, vd. Consecra.
Consângenu, m. consaa-
guin, parent , m. (penlru
cellu din partea tatălui : it-
terin pantru cellu din par-
tea inamgi).
Consciînţă, f. conscience, i*.
ConscJinţiosâ, adj. con-
.sciencieux, euse, — adv. en
conscience, de boone foi.
Conscrâe, v. a. conscrire.
Conscripţiune , f. con-
scr ption, f.
Canssrissu, — ptu, m. coa-
seri t, recru, ra.
Consecinţa, f. consequen-
ce, conclusion, 1'.
Consecinţe, adj. eon.se-
quent, eute.
Consecra,v.a.consacrer, de-
dier,devoueraDieu;autoriser.
Cgnsecrare, — {iane. i.
consacration, 1". [ee.
Consecratu. arfj. con.sacre,
Cansecutivu, adj. coase-
cutif, ve ; adv. conseeuti-
vement, sans interruption.
Consequinţâ, consecuentii
vd. ('oioieciiiţu, Cu>iseci}t-
te. [garder.
Conserva, v. a. conserver,
Conservare, — {iune, i.
conservation, f.
Conservatoriâ, rn. con-
serva'oire, ni. — • i/e mujică,
conicrvatoire de musique,
de arti ÅŸi meserie, con-
.serv. de.s arts et metier-s.
Conservatorâ, m. şi adj.
con.servateur,m, trice, f. [ee.
Conservata, adj. con.serve.
Conserve, f. 7y/.couserve.s,f.
CON
— 11() —
CON
Consfiiiţi|\tl. coHsecra. [/j/.
Consfinţire, vil. consecra-
hlDIC.
Consfin%iiiMf\d.consecralu.
Considera} v. a. consxle-
rt.T. n'gardt.T attenlivenient,
juger, estimer, appivcier,
peser. [derable.
Considerabi e, (u/J. cousi-
Considerante, m. consi-
(loraiit, iiioLil', )ii.
Considerare, — iiune, l'.
con.sidrratiou, estime, 1'.
Considerata, adj. cousi-
dcr.', .-.o.
Consilia, v. a. couseiller.
Consilîariu, )n. conseiller,
in. ere, f. membre d'aa con-
-eil, /(/. [leur, m.
Consiiiatorâ, m. couseil-
Consiliâ, n. couseil,' avis,
averiissemeaf,}». resolution,
(.--(le iniitiÅŸlri, conseil des
miiiistres ; — de Stată, cou-
seil d'Etat, — de resbelu,
conseil de guerre.
Consimţi, V. n. conseutir,
accepter, vouloir bien.
Consimţimintâ, n. con-
seuLemeut,aquiescement, ac-
cord des opinions,*». cu — Iu,
da coii.-eaUMnent.
Consimţire, vd. prec.
Consta, — st. s/e, v.a.consister.
Consistinţâ.r. cousistauce,!'.
Consistinte, adj. consi-
stau L e. [storial, t^le.
Consistoriale, adj. cousi-
Consistoriîj, n. consi -
SiOire, ;/(.
Consola, v. a. consoler, sou-
lager, adouc'r Ies regret-^.
Consola, r. orc/i. console, f.
Consolabile, adj. conso-
iabie.
Consolare,— /(HHe, ('. con-
[solaliou, r.
Consolatorây m. si adj.
ronsoJa'.eur, )*î., trice, 1'.
Consolatâ, adj. console, ee.
Consolida, v. a. cousolider,
aOermir, rendre sol de.
Consolidare, — [iune^ i'.
consolidai ion, f. affermisse-
menl. m. [ee, all'ermi, ie.
Consolidata, ar/j.consolide,
Consonâ, vd. C,on?,ună.
Conspira, V. n. conspirer, a-
gir (le concert, concourir.
Consp3raţiune,r. conspira-
tion, i". [rateur, m.
Conspiratoru, nr, conspi-
Constanţă,!'. constance, fer-
inet('', pr-rseverance. f.
Constante, adj. constant,
ante, jerme.
Consîata, v. a .cons'ater, e-
tablir la veri te, prouver.
Constatare, f. constatation IV
Constelaţiune,f. constella-
t ou, l",
Constelata, adj. coustelle,
(itoile, parseme, ee, couvert^
e, d'etoiles, paillete, ee.
Constituante, ac^y. si sust.
f. {adaitaulă), constituante,
as.semblee constituante,f. —
Sa missioii est dVlablir une
constitu ion politique.
Consterna, V. a. consterner,
frapper d'etounement, epou-
vauter.
Consternaţiune, i'. con-
sternation, l'rayeur. ('. etoune-
ment, grajid abattement, »/(.
Con8ternatu,ac/y. conster-
ne, ei''.
Constîpa,v a. coustiper, res-
scrrer. [tiop, f.
Constipaţiune,f. constipa-
â
CON
— 117
CON
Constitui| V. a. constituer,
orgaaiscr, lornier ; assigner.
Constituire} l'. vd. Consti-
tuli'iiie. tue, eo.
Constituita | adj. consti-
ConstituţioTfalej adj.con-
stitutiouiiel, lle
Constituţionalismu , n.
constitutionalisine, tn.
Conslituţiuncj f. constitu-
tion loi t'oadameatale ; or-
gaui-ation, composition, f.
Constitutiva , adj. con-
stitutif, ive.
Constricţiunei f, constric-
tion, j". resserreraent, in.
Constringe] v. a. contrain-
drc' (avec la prep. â ou
de), obliger par violeuce ou
de droit. l'orcer. Istricţiuiie.
Constrîngere, \d. Con-
Constrînsu, adj. contraiut.
te.
Construcţâune i f. con-
structioQ. f. bâtjment, m.
bâtisse, f.
Construi, v. a. con-truire,
elever, batir, arranger, dis-
poser. tracer. [tion. f.
Construire , f. coustruc-
Construitu,»'-/ construit, te.
Consubstantiale,ad.coQ-
.substant el, lle, de meme
.'jubstance.
Consubstanţialitate , f.
cousubstanfalite. !'.
Consulare , — riii, adj.
consulaire, udv. consulaire-
ment.
Consulatâ, '/j. consulat, m.
Consule, iiK consul, ut.
Consulta, v. a. coasulter.
Consultante, adj. m. con-
sultant, [tation, f.
Consultaţiune, f. consul-
Consultativâ , adj. cou-
sul'atit'. ive.
Consultatâ,ac//.consulte,ee.
Consulta, V?. consulte, con-
seil, m. consultation, I.
Consuma, v. a. consumer,
detruire. — Decă lucrulCi con-
sumată adduce uere-care u-
îilitate, s. e. lampa consumă
ol'iu multă, attanci putemu
dice de preferinţă con-'Oin-
raer in locd de co)isumer.
Consumare, — linnr. !'.
consuraation. f.
Consumâtorâ , m. cou^
sommateur, m.
Consumata, adj. cousorn-
rne, consumi', ee.
Consumpţiune , l'. con-
somption, 1'.
Consuna, I'. consonne, T.
Consunanţă, 1*. conson-
nance, i'.
ConsunantOj vd. Consună.
Conta pe, v. n. compter
.sur. avoir confiance, taire
fond.
Contabile, ))2.corQptablc, }ii.
Contabilitate} f. compta-
b 1 te. i".
Contabila} vd. Contalnle.
Contactu, n. contact, m.
relation, liaison, f.
Contagi3sâ , ailj. conta-
gieux, euse.
Contagiune, f. contagîon, i.
Contamina, infecter, (i-ec^i.
contaminer), vd. infecta.
Conte, vd. Cu)nite.
Contempla, v. a. coutern-
p'er, regarder attentivement.
Contemplaţiune, f. con-
templation, f.
Contemplativa, adj. con-
templa 'if, ive.
CON
118 —
CON
Contemplator â, »\. con-
tomplatcur, in. [cont.t^mpler.
de Contemplata, .s'(/>. â
Conteni, v. n. cesser, discon-
tiiiiit'i-, uo pas coii'inuor.
Contenţiosu, adj. conten-
Sii'ux , euse , conteste, ee ,
lit gieux, euse.
Contenţiune, l'. contenţi on,
r. (iebat, UI. dispute, 1'.
Contessâ, f. comtesse, f.
Contesta, f. contester, re-
l'user de recounaître, uier.
Contestabile, adj. contes-
ta h le.
Contestaţiune, f conies-
taMon, dispute, f. debat, ni.
Contestata, adj. co;: tesle,
ee.
Contesta, n. contexte m.
Coniimpuranu, adj. con-
tempora u, ne.
Conţine, v. a. comprendre,
contenii-, renlermer, repri-
nier, se — , se retenir, se con-
fra ndre, [nen al, ale.
Continentale, adj. conti-
Continente, — cntii, »?. con-
tinent, */!. — vechili, ancien
continent, — noau, nouveau
continent.
Conţinere, f. contenance,
eteudue; coutiuence, f.
Continua, ^d. Continui.
Continuare,— fiuj^p, f. con-
tinuaiion, f. prolongement, >n.
Conţinu atorâ,'n. continua-
teur, ni. [ee.
Continuata, adj. continue.
Continui, v. a. continuer,
poursuivre, prolonger.
Conţin uita te,f.continuite,f.
Suhi{iune de — , solution de
coatinuite. [renferme, ee.
Conţinutâ,a(/j. contenu, ue,
Conţinuta, n. contenu, //'.
C o ntînuâjfu/./. continuei, lle,
conţinu, ue ; adv. coutiuu-
ment, s. continuement, con-
tinuei Iment.
Contorsiune,!', contoi'sicn,,
f. fig. att tude forcee.
Contorsurâ, vd. prec.
in Contra,prep.cont.re. Diit
— , au contraire, contraire-
ment, tout autrement. en op-
posilion, la din — , dans le
cas oppose.
Contrabalanţa,v.a.cou're-
balancer; corapenser; egaler.
Contrebalanţâ, f. contre-
balance, f.
Contrabandă,!'. contrel>an-
de, f. commerceentraude, >/i.
Contrsbandierâ, «u.con-
trebandier, ni. iere, f.
Contrabassu, n. contre-
basse, (.
Contracta, v. a. contrachT,
passer un contrat, faire U!ie
convenliou, prendre un en-
gagement [taut,//j.
Contractante, m. coutrac-
Contracţiune, 1°. contrac-
fion, f. resserrement, rac-
courcissement, m.
Contracta, «.contrat, pacte,
ni. convention »>.crite, t'.[ce, T.
Contradanţâ,)!. contredan-
Contra4ice,v.a. contredire.
contrarier.e'reen opposition.
Contra iticere,r. contradic-
lion.f. fără — •,sans contredit.
Contradicţiune, f. coutra-
dictio;i, opposition, f.
Contradictoria, adj. con-
tradictoire, adv. coutradic-
toirement.
Contradiciorâ,«n. contra-
dicteur, opposant. ni.
CON
— H9
CON
Contra ^issd, adj. contre-
dit, ite. [haute-coutre.
Contralto, m. coiitralto, m.
Contramanda, v.a. contre-
inander, revoquer.
Contramandata, n. con-
tre-mandat, coutre-mande-
rnent, m. [inarque, 1'.
Coniramarcâ, 1', contre-
Contramarşuy — mersu,
contremarche, marche con-
tra; re, r. [aniiral, m.
Contr'amîrale|//<. contre-
Contra-ordinei f. contre-
ordre, t'. [tre de chaoge, f.
Contrapoliţâif. conlre-let-
Contraria, v. a. contrarier,
s'opposer,faire obstacle, con-
tredire ; causer du depit.
Contrarietate, f. contra-
riete, f. empechemeut, en-
nui, r/l.
Contrariu, o.d '. contraire.
Contrasta, v. v. contraster,
raire df.s cou'rastes, etro en
contraste, etre en opposJion.
Contrastă,/», contraste, /n,
opposit on, 1'.
Contravenţiune,f. contra-
vention,infraction;V u.i arret,f.
Contribui, v. a. contribuer.
Contribueioriu, adj. con-
tribuable. [bue, ee.
Contribuita, adj. contri-
Contribuţiune,!'. coutribu-
tion,taxe,r.irap6t, )n. [tif,ive.
Contributivu,c(cZycontribu-
Contri1^iune,f. contrition, 1".
Controla, T. coutrole, f con-
trolemeat, m.
Controla, v.a. controler, ve-
rifier, critiquer, censurer.
Controlare, f. confrole, ve-
rification , 1". controlement ,
/«.
Cantrolorâ, w. controleur.
verificateur, m .
Controiu, vd. Controla.
Controversă, f. controver-
se, contesta'ion. f. debat. »>/.
Conta, ii. compte, calcul, m.
Contumaciâ,t'.contumHce. f.
Contusiune, r. contusion.
meurtrissure, 1'.
Conâ, ii. cone, m. [scense. f.
Convalescinţâ, t'. convalf-
Convalescinte,ac^./. conva-
lescent, p. [puranu.
Conveţuitoriu,vd.co)/h'//'-
Convenabile, vd. Cuvein-
blle.
Convenţionale, a.dj. con*
ventionnel, lle, de conven-
tion.
Convenţiune,r. convention.
contrat, accord, pacte, m. Df
— , de convention, adrais, e.
Convergi,v.n.convergfr.
Converginţâ, 1'. convergen-
ce, f.
Converginte, adj. conver-
gent, nte. Opp. divergent, c
Conversa, v, n. converser,
s'enretenir farndierement.
Conversa, f. log. converse.f.
Conversaţiune, 1'. eou-
versation«f. entreiien fanii-
lier, 'Ji. ^ [sion, f.
Conversiune, f. conver-
ConversO,ar/y. converti, ie.
C3nverti, v. a. convertir,
changer: faire changer.
Convertire, f. conver.sion,f.
Convertita, vd. Cnuvemn.
Convessitate, f. convexi-^
te. 1'.
Convessâ,a(Zj.convexe.Opp.
co)icave.
Convicţiune, i'. conv'ction.
conaissance t'ondee, i".
COP
120
CA)\\
Convinge; v. a. coavaiticro,
p:!r^uador.
Conving âtorJâ, adj. co'i-
vaiufiuant, persuasil", ive.
Convinsâiac^J co'ivaiacu.ue,
porsiiale, v.'.\
Conviviâi /n.repas, festin, m.
Conviva) nt. co ivive, invite
convie. rn.
Convoca) v. a. convoquer,
assembler. [vocatiou, t'.
Convocare) — tiu ne. f. co i-
Convocatâ) adj. co ivo.[ue,
ee. [miiier,)H. coversafion,f.
Convorbîre^f. e itr^tieii, fa-
Convulslunef i'. coavul-
SiOl. 1'.
Coopera)V.yL coopenir, ope-
rei" conjoiiitameut avec uii
aatre. [tioii, f.
Cooperaţlunei f. coop.îra-
Caordinaj v. a. coordonner.
Coardinatây i'. /. coor.loa-
uee, f. [lioii, f.
Caordinaţiune^ coonli^ia-
Copâcellâ) )rt.p3titarbr.\ ar-
brissiMu arbu^to, m.
Copaciu, m. arbre, m.
Capaîâ) i'. sebile, jale, f.
Copaitu, n. cobilr, m.
Copană,n.pilo 1,»;. [porte,!".
Copca) r. crochef,, m. agrafe,
Copeicâj f. cop.^ck, m.
Copia) f.copie, transcriptioo,!".
Copia) V. a copier, transcrire,
tratisini tre surie papier.
Copiarc; ['. mise au net; lig.
contr.îfacoa, f.
Copjatu.i adj, copie, imite.
ee, con trăiai ^e, [le, fiiletti, f.
Copila)!' pjtite fill», jeune fll-
Copiiandriâ) l'. pubarte, t*.
CopilandrU) r?'i. pubere, m.
Copilâresce) ndv. pu^rile-
mînt.
Copilârescâ, adj, enfaatin,
ine.pu i-il,!!!^. [enrance(avec}.
Copilări) V. (cu) pisser.son
Copilăria) t'. entauci, f. fi<j.
clioÅŸe d'enlanl, aciion d'en-
fan', puiîriiite, chose pue-
r.Ie. Din — ,des fenfance. de-
puis l'enfanc3. In — . d.ins,
pendaii' l'enfance.
Copilaşiâ) rn. [tUit pnt'ant,
(eniancon, vech.). m.
Copilită) f. petite ti!!f^. lii-
lette, r.
Copillâ) m. eniant, di. —
micu, vd. CopilaÅŸi i<.
CopîsîU) m. copis'e. )n.
Copită) 1'. sabot, m. corne,
sole, r.
CopleÅŸi) V. a. allaiser, en -
foncer, couvrir, tenir plon-
ge, ee. [m.
CopleÅŸire) i'. enfoncement,
CopleÅŸita) adj. enfonce, ee.
Copoiâ) //(.chien courant, m.
Coprinăj f. narcisic, m.
C sprindC) v. a. comprendre,
contenir, reQrfcrm''r ; con-
querir.
CoprinderC) t'. contenu,
m. conquete^ 1'.
Coprin4^torâ) hi. con-
querant, m. — arf/. conteaant.
Coprinsâ) adj. renterme.
contenu; conquis, e.
Coprinsâ) n. contenu, >n.;
enceinte, f.
Copsâ) f. cuissj, )'.
Coptoraşiâ) n. recbaud,
p^tit f'ourneau, »/t.
Coptoru, n. i'ourneau, four,
m. t'ourn^a, i. penlrit topdu
fer rula, băut lourneau.
Copta) adj. mur; âge, e.
Coptură)!', ^intlammation, tV
Corabia) f. vaisseau, navir- ,
Gori
— 121
COR
m.—de r3sbelu, vaisseau,bd-
timeat, de guerre.
'Gorăbierâj m. marin, nia-
rinier, navigateur, nocher,
'Iii. inatelot, m.
Coragiâ, vd. Curagiii.
Gorâii V. V. croasser.
Cor a nu, ni. koraa, alko-
ran, ui.
Corassanâi )i. cimaut, m.
Corbdy m corbeau, ta.
CorbuleţU| ru. corbillat, ni
Corciâ, f. echelle de cave,
r. belle, f.
Oorcîikj m. batard, m.
Carcoduşiâ, i'. miraballe,
prune de fnirabelle, f.
â– CorcoduÅŸii, >n. prunier
de m^rabelles, in.
Cordâ, i'. corde, f. [ture, f.
Cordea, f. ruban, m. cein-
Corde, m. t. coeur. m.
Cordiale, adj. cordial, ale,
affectueus, euse ; adv. cor-
d alement.
Cordialitate, L cordiallte,
affection sincere, J'.
Cordişiâ, ndv. Jateralement.
CordonaşîO,m.garde-!ron-
tiere, m. petit cordon, m.
Cordand; v. cordon, m.
CordowaniijU.maroquin m.
Coreâ, m. t. choree, tro-
chee, m. [nier, m.
Corfă, r. corbeille, f. pa-
CoriambUj m. t. choriam-
be. m. [m.
Coribante, m. corybante,
Corâdard, n. corridor, m.
Corifea, .'/*. coryphee, m.
O irige, vd. Correge. [bifere.
Corimbiferâ, adj. corym-
Corimbâ, ni. corymbe, m.
Corindon, n. corindon, rn.
Corintend, m. corint ^en
enne.
Corista, m. choriste, m.
Corla, f. castagneux, m.
Corlatâ, vd. Vatră, [dans
Corii, v.a. immerger, plonger
Cormanâ, n. versoir, m. soc
de ia charrue, /x.
Cornâ, 1'. corne, f.(fructulu).
cornouille, f.
Cornaiînă, f. cornal ne, t'.
Cornâriâ, f. cocuage ra.
Cornârjtu, n. impot sur le.s
betes cornoues. m.
Cornea, f. mouvais esprif,}»*.
Corneâ, f.»n(rd.cornee trans-
parente, f. blanc de l'oeil,»;.
Cornetd, m. foret de cor-
nouillcrs, f. [coi'ne, f.
Corniţă, — ^iorit, n. petit^
Cornosâ,rtfîy.cornard,e.cor-
nu, ue.
Cornâ, n. corne, 1'. cor, cor-
net, m. cornele jilugului
moucherons,)n. yj/. [Ier, w.
Cornik,in.{arbure), cornouil-
Cornuleţâ,n.cornuchet,m.
Cornuta, adj. cornu, ue, qui
a des cornes, â cornes.
Corolă, r. coroUe, f.
Corolariâ, n. corolhtire, m.
Corotnâslă, vd. Cobilllă.
Coronă, f. couronne, 1".
Coronaj v. a. couronner.
Coronale, adj. coronal, aUi.
Coronarâu, adj. coronaire.
Corporale, adj. corporej,
lle, adv. corporellemant.
Corporaţiune, f. cor])ora-
tion. f.
Corpa, n. ci^rps, >n. — Iu de-
lictului, le corps du delit.
Corpulinţă, f. corpulence. i.
(reii dissu: corporance), en-
bonpoint, )n. [t'-.
con
— -122
c.6s
Corpulînte|a(^j.corf)ulont,fi.
Corpusculb, it. rorpu.scul(\
ni. [fortncr, amendor.
Correcta, V. a. corriger, re-
Correctare, cnyrecHiine, 1".
correctiou, t'. [ep.
Correctatâf adj. corrigi',
Correcţionalci cuJj. cor-
rpctionel, elle, adv. correc-
tionuellement, parcorroclion.
Cor rector u, /ji.correcteur,
in.
Correctâ, adj. corrpct, ct(^:
— adv. corrocfemeut.
Correcturây f. correcture,C.
iinpy. epreuvo, correctiou, l'.
Corregey vd. Correcta.
Corretaţiunei 1". correla-
tioa, r. [tif, ive.
CorrelatSvâ, adj. correla-
Correligionar^d, ni. cor-
religioiiaire, ni.
Correspunde, v. n. corres-
poudre; convenir, etre con-
forme, [^respundintă.
Correspundere} vd. Cor-
Correspuni|etoriâ, adj.
correspoadaut, ante.
CorrespunOânţa, f. cor-
respondance, 1'. commercede
lettres, m.
Correspundintei m. t\ .ÅŸi
adj. correspondant, ante.
Corr idor â, m. corridor, (re ii
dissu collidor), m. galerie
etroite, r. [vicier, gater.
Corrupei v. a. corrompre,
Corruptibile, adj. corrup-
tible. [ruptibilite, f.
Corruptibilitatei f. cor-
Corrupţiune, f. corruption,
alteration, f. [teur, m.
Corruptoru, m. corrup-
Corrupttt; adj. corromfiu,
E-dte, e.
CorsagiuÅŸ n. corsage, m.
Corsariu, m. corsaire,/)'.
Corsetariu, ni. corselii-r,
fabricant de cor.sets, **(.
Corsetâ, n. corset, ni. Cnr-
setulâ acella ^ede bine {pe
corpu), ce corset-Iâ cnr^e
Corsiey f. pioche, f. [bien.
Coriegâây ti. cortege, //'.
Corticale, adj. corticil. e.
Cortinây f. tenture, tapi='^''--
rie, f. — dela f^'a/r'f, ridc^'i,
m. to le, f.
Cortâ, n. tente, f. pavilion.;;/.
Corturariây tr». marcbnnd
de tentes, m.
Corâ| n. clioenr, ui.
Corvăj f. ])anier, m.
Corvetâf f. corvette, f.
CoÅŸiariu, in. ramonneur, vii.
Coşîdirâj vd. SlauLu.
Cosciugây ;/. ccrcueil. r>-'.
CoÅŸcovi, V. a. dt'^|>lacer. [m .
Cosmetica, ;;. cosmetiqu'-.
Cosmogoniâi f. cosmogo-
nie, f. fmogoniquf.
Cosmogonicâi adj. co^^-
Cosmografâ, /«Kcosmog'ra-
phe, )/(. CnHmografJă, cos-
mograpbie, f. Cosmograficii,
adj. cosmogriphicjue.
Cosmologia, f. cosmologie,
f. Cosiiinloiiicn; adj. cos-
mologiqne. [mopolitisme, m.
Cosmopolitismii, m. cos-
Cosmopolitâ, adj. cosmo-
polite, ["ift' >"â–
Cosmoramây f. cosmora-
Cosnea, vd. CermeÅŸiu.
Coşniciorây f. corb lloa. va.
Coşniţâ, 1'. petite corbeille,
manne, f.
Cosondrocu, n. bretclle. f.
Cosorocâ, n, visiere i -
Cossă, f. failx, .s. faid.v, r.
GOT
— 123 —
COV
Cossâraşiâ.vd. Coss'ora.fitl
Cossaşiây ni. taucheur,m.
Cossei V. a. coudre. — la
(/herghefu, broder au me-
tier. [f.
C6ssere,f.aclion de coudre,
Co8Si| V. a. faucher. Machină
de cnssitu, faucheuse, f.
CossirCf f. fauche, f. fau-
chage, m.
Cossiţâf r. faucillon, m. ;
meche de cheveux, f.
Cossitorelă, f. etamine, f.
Cossitoriy V. a. etaminer.
Cossitorây n. etain, m.
Cossitâ| adj. lauche, ee.
Cossiiâ, n. lauche, fauchai-
son, fenaison, f.
Cossiturâj f. fauchee, fo-
chure, f.
CossoraÅŸuy n. faucillon, m.
.«erpette. l'.
Cossorâ, n. faLicille,serpe,r.
Costâj r. cote, 1. flanc, m.
Costai V. a. coiiter.
Costalei udj. costal, e.
Costâtoriâ| adj. couteux,
euse, cher, chere, adv. cou-
teusement.
CostiÅŸii vd. Costa. [rn.
CostiÅŸi(U| ^^ pante f.;detour,
Costiţa} r. petite cote ; c6-
telette, l'.
Costreiâf n. coquioule, f.
Costal it. cout. prix, ui.
valeur, f.
Costumai V. a. costumer
Costumui n. costume, m.
Coşiâ| m. corbeille, 1". — de
sobă. — de vatră, cheminee,
1". — de trăssură, capote, f.
Ccşiuleţâ| n. corbillon, m.
Cosâ|)/*.atout,m. retourne, f.
Coteidj »;i. basset, m.
Cotelâi f. detour, m. I'einte, f.
Coter iâ| f. coterie, intrigue, f.
CoteţUf 71. poulaillei', — de
porumbei, pigeonnier, rn.
Coti| V. a. auner, mesurer .V
l'aune Se — , faire, chercher,
des detours, tortiller.
Cotidiana, adj. quotidien^
enne, Journalier, ere.
Cotigâi f cariole. f.
Cotilâi f. cotyle, f. [m.
Cotiledonâi m. cotyledon.
Cotimei 1'. coudee, f.
Cotire, (a vinului), aunage,»!.
Cotisai V. n. cotiser, regler
la quote part.
Cotisaţiunci f. cotisation, f.
CotiÅŸiU| u. biaisement, de-
tour; — adv. par des detours.
CotitU| adj. sinueux, euse.
Cotiturâi f. detour, ni. si-
nuosite, C.
Cotletâi vd. Costiţă.
Coţofanâi f. margot, m.
Cotoiâi m. chat mâle, m.
Cotorâ| m. mauche, tige, f.
Cotropii V. a. aneantir, de-
truire ; envahii', engloutir,
se repandre sur.
Cotropire , f. envahisse-
ment, m.
Cotropitorâj m. envahis-
sant. envahisseur, m
Cotr opitâ|arfy.detruit,e; en-
vahi, ie.
Cota. m. aune, f. avantbras,
coucfe, m.
Coturnâ, m. cothurne, rn.
Covăceriâi f. forge, char-
ronnerie, f.
Covaciul m. forgeroa, fer-
ronnier, m.
se Covâssii v. r. se caiiler,:
prendre en caillots.
Covâssirei 1'. caillage, fi-
geage, m.
cil A
124
CRK
Covâssitâi adj. cuille, fige,
eo. Lapte — , lait. caille, m.
Cavei tir â, f. coiivertuiv, f.
capoto, r.
Covergă] f. ubri do rcuil-
liii;>\ i/r c.ibaue, 1'. [in.
Covâţâ) r. sebile i". ptHrin,
CovirÅŸii v. a. surpa-iser, pri-
mer, t^xcrd ;r, eti'e plus eleve.
Covîrşirei f. action d<; sur-
passer, 1". comble, ;/(.
CovirÅŸitoriUy adj. surpas-
sant, supi'Tieur, e.
CovirÅŸitu, adj. surpasse, ee.
Covori, V. a. tapisser, orner
de tapisseries.
CovoritUy adj' tapisse, ee.
Covorâ, n. tapis, m
Covrigâ| )iu petit aiiueau
de pain, //'.
Cozonacâ, m. brioche, f.
Cracă, 1'. brancbe, f.
Crăcăî} V n. craquer. [f.
Crăcanăsf.perche fourcbue,
Crăci tur ăj f. ecartement,
m. ouverture, f
Crăciunu, m. fete de Noel,
1'. Noel, iK.
Cracây ut. cuisse, jambe, f.
Crăiş V. n. regner.
Crăiă| f. royaume, ))>.
Crăiescâ, adj. royal, e.
Crăi6ssă, f. relne, i'.
Craiâ, m. roi; libertin, m.
Cramă} 1'. pressoir, nt..
Crămpeiâ, n tron^oa, m.
A tăia 'oi — e, tronpoaner.
Crătnpeti, v. a. fracasser,
brisor, me^.tre en morceaux.
Crăncenâi adj. cruel, lle,
achanie, ee, feroce ; ado.
cruellemeat.
Crăngd, n. buisson, taiilis,
s. bois tailli, m.
Crăpai vd. Crăpa.
Crăpşiorây m. carpillon, ui.
Crapâ, m. cârpe, in.
Crăpuiu, coulour de cârpe.
Crasnicdi m. sacristain, )/).
Crassisiii, n teiupjrament,
(/i.coinplexioa,constitution, f.
Crateru, n. cratere, m.
Crătiţăi f. poelou, m. cas-
serole, 1'.
Cravatăi f. cravate, 1'. A-fi
pune — , se cravater, mettre,
arranger, sa cravate.
Crea, v a. creer, laire naître;
etablir, constituer; imaginer,
inventer ; fonder.
Creabile, adj. creable.
Creanţă} f. creance, dette
active, f. lettre de cbange, f.
Cr6at| m. creat, suos-ecuyer,
(dans l'ecola de cavalerie).
Creaţiunej 1'. creation, 1'.
Creatord, m. createur, pre-
mier auteur, m.
Creatâf adj. cree, ee, pro-
du t, ite.
Creatură, f. creature, I'.
ftg. protege, ;/(.
CrSciunSf vd. Crăsciuiic.
Crede} V. a. croire; ajouter
foi, juger, estimer, penser,
presumar ; ecc^ avoir la foi.
Cre^eminfâ, n. credit, >/<.
Cre^^torâ} adj. croyant
qui croit. Lesne — , credule.
Creifibâle, adj. croyable.
Credinciosu, adj. fidele.
Credinţă, f foi, croyance ;
confiance, fidelite, f.
Credita, v. a crediter.
Creditata} adj. credite, ee,
qui a ref u un credit.
Creditorâ} m. creancier, m.
Creditu, n. credit, m. Pe
— ,â credit, a deschide unu-
— . ouvrir un credit.
CRE
125
GRI
Cre^uluy ))'. le credo, le
couliteof. (PI. nevar.)
Creduiitatef t'. credulite, f.
Credulu, adj. credule; adv.
credulement.
Cre^utUy adj. cru, uo. De
— , croyable, admissible.
Creerii rn. pi. cerveau, jn
cervelle, C. omîi fără — {fără
minte), honime sans cer-
velle, evapore, etourdi, ecer-
velle, )n. tete ecervellee, f.
Creionay v. a. crayonner,
tracer avec un crayon.
Creionu, n. ci-ayon, )/;.
Creiţarâ} )ii. sou, m.
Cremâi f. creme, m.
Cremenei m. caillou, m.
pierre a l'usil, f. [ouse.
Cremenosăf adj. silicieux,
Cremouarturâ, n. creme
de tartre. m.
Cr^ngâ, f. brauche, f.
Crenguţâi f. petite branche,
branchette, f.
Crenu, n. raifort, m.
Creolâj m. şi adj. creole.
Creosotâ, m. chem. creo-
sote, 1'.
Crepai v. a. l'endre, crevas-
ser, crever ; v. n. crever,
t'clater. crevasser. Se — , se
l'endre, sa creVasser, se cre-
ver, s'entr'ouvrir.
Crepatâ, cif^y. lendu, ue ;
crevasse, ee. Are manele —
te, ii ă (Ies crevasses s. des
gergures (engelures) au.\
inaius.
Crepâturâi f. lente; ouver-
ture, crevasse, gergure, f.
Crepul m . crepe, m.--grossî'(,
crepon, m.
Crepusculâ|f. — sc»i(<, cre-
puscule, ni. lumiere t'aible, f.
Crepusculariâ, adj. cre-
pusculaire, du crepuscule.
Cresce, v. n. croître, gran-
dir, devenir plus grand,aug-
inenter ; s'accroîtrc, se de-
velopper; v. a. accroi re ;
auginentcr, elever.
Ci*esctft*e, t'.crois8auce,aug-
raentation. crue, I'. acrois-
seraent, in.; educat'on, f.
Crescetu, n. sommet, m.
crete, cime f. ; crane, m.
Cresceturâ , f. excrois-
sance, tunieur, f.
Crescutâj adj. grandi, ac-
cru, e; augmente, ee, eleve,
ee. Bine — , ren--, bien e-
leve, mal eleve.
Crestai f. a grette, crete, tV
Cresta, v, a. inciser, en-
tailler, fairi^ une entaille, s.
des eataillures.
Crestate a, f. cristatelle, f.
Crestătui^â, f. entaille, n-
ci.sion, entaiiluro, f.
Creştinai — rd, v. a. faire
chrelieu, nne. [te, f.
Crestînetate« L chreticn-
Crestinismâ, m. christia-
nisme, m.
Crestinitâ | adj. devenu
cbretien, nne. [enne.
CreÅŸtina , adj. chretien,
Crestomatiâi f. chresto-
mathie, f.
Cretă, f. craie, f. Cretaceic,
s. cretosu, adj. cretace, ee.
Creţosâ| adj. plisse, fron-
ce, ee. [fronce, ee.
Creţu, adj. crepu, ue. crepe,
Creţuri, n. pi. plis rendou-
bles, replis, m. pi.
Crilâ, f. battue. C. [w.
Crime, — mă, crime, fortait,
Criminaief— 'nalţi, adj. cri-
CUI
ia; —
CRO
minei, ello, coupuble d'uu
crinirt.
Criminalicescey adv. eu
criniiael, au crimnel, cri-
iniuellemeat. [lit«^^ 1".
Crimînalitatei f. crimiua-
Crinosâ, adj. liljace, ee.
■Crinây ))i. lis. m.. — ro'<iu,
lis de :Saint-Jean.
Crîptej /'. pi. cryptes, sou-
terraines, hypogees, cata-
combes, /". pL [game.
^rîptogamâp adj. crypto-
Crişây r. vieille fille, f.
Crisalidei f. cbrysalide, f.
.Se schiuiha in — chrysalider,
deveuir chrysalide.
CriÅŸanUi m. vieux ceiiba-
taire, tn.
Grisey i'. cri se, i.
Crisovâp n. doucument, ui.
Crîspenâiy n. ci'ispiu, m.
Cristalina} )/^. med. crisal-
lin, iii. humeur cristalline,!'.
Cristalisaj v. a. cristalliser^
Se — .cristalliser, s. se crîs-
taliiser, se former en cri-
.slaux. [sation, f.
Crîstalîsaţiune|t'.ci'istalli-
Cristallsatây adj. cristal-
li.se, ee, forme ea cristaux.
Cristalografia, f. cristal-
loţiraphie. connaissance des
cristaux, f. [m.
Cristaiâ| /i.cristal,s. crystal,
Cristeiâ, u. râie de gemit, m.
Cristianismifty vd. eresti-
iiisrnu. l^rnaliă.
Cristomatiâi vd. Cresto-
Cristosây vd. Crlsiu.
Cristowâ, vd. Crlxuru.
Criteriây m. fil. crit^rium,
s. criterium, m.
Critica, v. a. critiquer, cen-
surer, reprendre.
Criticai t'. critique, censure, 1.
Criticabilei «f/J.critiquable.
Crâticarei f. critique f. ac-
tiori (le critiquer, i".
Criticata, adj. critique, ei'.
Criticismul )n. criticisiui',
;/(. [in.
Critica, vu. critique, censeur,
Critica, adj. critique, didi-
cile ;'i passer, dangereux,
eusse.
Criveţâ, m. aquilon, veiit
du nord, (poet. boree),iH.
Crivinăi f. buisson, ni.
Crocodilâi /x. crocodile, m.
Cro^lâ, f. toillc, coupe. ia-
?on, r.
Croi| v. a. tailler, couper. A
fi — timi dni,niu,iie f'rayer,
s'ouvrir, un chemin.
Croitoressâ, f. couturiero
en robes, 1'.
Croitoria, f. atelier de tail-
leur, »).
Croitord, //(. tailleur, m.
Croitu, arfj . taille, coup>îe,ee.
Croiturâ, vd. Croelă.
Cromatica, adj. cbroma-
tiijue.
Cromicâ, adj. cbromiquu.
Cromo-litografiâ,f.cbro-
mo-litbographie, s. chromo, f.
Cromâ, m. cbrome, m.
Croncăni, v. n. croasser.
Croncânire, — nitn, —
tură, croassement, m.
Croncanâ, m. gros cor-
beau, m.
Cronică, f. cbronique, T.
Cronicariâ , m. cbroni-
queur, historien, m.
Cronografiâ, f. cbrouo-
grapbie, 1'.
Cronograficâ, adj. cbro-
nographi([ue, descripţii, ivo.
CRU
121
CUC
Cronograful rn. chrouo-
craplie, m.
Cronogramă y t'. crono-
graînmi, chronographe, m.
CroBologîâi t. chronologie,
«cieuce des dates histori-
â– [ues, f.
Cronologicdy adi. cbro-
cologi'fue ; adv. chronologi-
qaemeut. [logiste, 7/î.
Cronologistây m. chrono-
Cronometruy m. chrono-
metre, m. [froidir.
Cropiy V. a. tiedir, faire re-
Crosnây i'. de lemne, châv^e
''e bois, f.
CrosnaÅŸiiky ni. porteur, m.
Cruce, f.croix, f. ; crucifix, jn.
Crucerâ, m. titre de no-
blesse rouraainp. [tonner.
Crucii V. a. crotscr. Se — ,s'e-
Cruciadâ| — tă, (. croi.sade,t.
Cruciatây m. croise, m.
Cruciferây adj. crucifere.
Crucificai v a crucifier,
atfacher a iine croix.
Crucificaroit' crucifiement
ÅŸ. craci fimeat, ni.
Crucire, f. croisement, w.
Crucişâtorâ|</i. )nar. croi-
seur, ni.
Crucişîorâi vd. Cruciuliţă.
Crucişiây adv. en croix, de
travers. [isse.
Crucitâ, adj. croise; metis,
Crucîturăi f. croisement, )H.
Cruciuliţâi f. petite croix,
eroiseft.e, f.
CrudelitatCi 1'. vd. urm. [f.
Cru^imci f.cruaute.,ierocite.
Cruda, adj. cru, ue, non cuit;
cruel. elle, feroce.
Crugâ| n. orbite, f. cycle, in.
Cruitipeneai f. pomme de
terre, f.
Crunta, adj. acharne, ee,
sanguinaire, sanglant, te,cruel.
Cruţa, V. a epargner, me-
nager, preserver.
Cruţare, t. menagement, )ii.
Cruţatâ| adj. epargne, me-
nage, ee.
Ctitora, //*. fondateur, do-
nateur, curateur, tuteur, ni.
Cu, prep. avec ; au moyen
de. Cu dlnadinsu. expres.
Cu scopu, k dessein ; cu
mana. â la main, de la main;
cu ochiî, des yeux.
Cubaturâ, f. cubature, 1*.
cubage, m.
Cubebâ, 7n. cubebe, ui.
Cubicu, adj. cubique.
Cubitaie, adj. anat. cubi-
tal, e. [»!..
Cubitâ| m. anat. cubitus,
Cubâ| n. cube, m.
Cucerii v. a. conquerir, vain-
ci'e, acquerir par Ies armes.
Cucerînţâi f. conquete, f.
Cucerire, f. conquete, f. [*>*.
Cuceritorâ, m. conquerant,
Cucerita, arfj. conquis, ise.
Cucernicia, 1'. devotion, f.
pi. habilete, f.
Cucernica, adj. devot, te;
capable.
Cuciiniâ, f. cuisine, £.
Cucu, ni. coucou, yn.
Cucuia, V. a. lever, percher.
Cucuiatâ,a(/j. eleve leve,ee.
Cucuiâ , n. protuberance,
bosselure, f. [ih.
Cuculeţâ, )'(. petit coucou,
Cuculionâ, n. capuchon, m.
cape, f.
Cucumea, f. hulotte, f.
Cucurusu, n. mai's, ni.
Cucuta, f. cigue, f. — de
ntare, cbriste marine, f.
CUI
12S
CUL
Cucuvaia, 1'. Iiibou, m.
cliouette, r.
Cufârariâ,//*.eii)l)all(Hir, //(.
Cufâraşîâ, n. coIlVet, tn.
Cufârâ, )i. codrc, — taro (do
iorni otc), cotlrc-fort , m.
iiiallo, Dt. ^'elariii, de — ,
coJlVetier )/'.
Cuf unday v. ,i, pionier, sub-
iiieryor, euloncfir. Se — , eii-
foncer , s'enroncor, couloi",
s'ciiglouUr. [kov, reflechir.
Cugeta, v. a. penscr, son-
Cugetare, r. roflosion, peii-
see, f. poiiser, ;/*. [ive.
Cugetătoriu , adj. pensii',
Cugetaiâ, adj. pense, ce,
relleclii, ie.
Cugetu, n. pensee, inten-
tion, r. (lossein, jh. con-
scieiice, i".
Cuhnia, vd. Cuină.
Cui, )iron. ă qui, auquel, â
laquelle.
Cuibâraşiu, vd. Cuibariu.
Cuibări, v. n. I'aire son nid.
Cuibariâ, u. nichef, m.
Cuibu, )i. ui(i, — de porumbi,
boulin, ta.
Cuierâ , n. cloufier ; }n.
porte-raantoau, m.
Cuină, 1'. cuisine, f. office, m.
Cuinărâă, f. cuisinerie, f.
Cuinariâ, orfj. culinaire, de
cuisine.
Cuirassă, I'. cuirasse, f.
Cuirassatâ, adj. cuirasse,
ee, couvert, o, d'une cui-
rasse. [sier, m.
Cuirassierâ, in. cuiras-
Cuişiorâ, n. pelit clou, m.
Cuiâ, n. clou, )*r., — deleui u,
cabillot, m. a bate în — e,
clouer. Batere în — ", clou-
age, clouement, in. a pune
— e la CV, clou'er quel-
(pio chosp.
Culă, I'. ropaire, m.
Culca, V. a. coucber. Se—,
se coucher, semeKreau lit.
Culcare, f. coucber. m.
Culcata, adj. coucbe, ee.
CulcuÅŸiu, r. coucbe, cou-
cbee, r. [qu"un.
CulduÅŸi, V. a ruiner quel-
CulduÅŸire, f ruine. ('.
Culduşiâ, adj. ruine, ee,
pauvre.
Culege, v. a. cueiilir, re-
cuoiiiir, recolter, colliger,
reunir eu recueil.
Culegere, f. recueil, m.
cueillelle, cueiliaisoa, 1'. ;
coilection, I'. [)/*.
Culegetorâ, m. collecteur,
Culessâ, adj. cueilli, re-
cueilli, ie. Culesuln viie-
iarii, vendange, f. — fructe-
Ioni, la recolte des Iruits.
Culinariâ , adj. culinaire,
Culîssă, r. coulisse, i'.
Culme, i'. soramet, comble,
m. ci mo, i'.In — a, au comble.
Culmina , v. a. culminer^
o'over.
Culminante, adj. t. culmi-
nant ; eminent, nte.
Culminaţiune, 1 aatr. cul-
mination, 1". [eleve, ee.
CuEminatu, adj, culmiue^
Culminosu , vd. Cu nii-
na)i(e.
Cu^ora, — ri, v. a. colorer,
donner e la couleur, colo-
rier. Se — , se colorer, s'ani-
mer.
Culorare, — ijune W colo-
ratlon, 1'. coloriage, m.
Culoratd, adj. colore,'ee,
colorie, ee.
CUM
— 129
CUN
Cuiorei i'. coulcur, f. — a
feciei, la couleur, le teint,
du visage. A .fi perele -- a,
deteindre, se deteiiidre, per-
dre sa couleur (de materieV
Culoriai vd. culora.
Culoriatu , adj. colore, ee.
Culorîsaţîune | \\ colori-
satioa. f.
CuIorcstUi iit. coloriste, m.
Culoritu, m. — iură, f.
coloriage, coloris, m. mise
c^i couleur, f.
Culpâi I'. lăute, erreur, f.
Culpabile, adj. coupable.
Cu!pabilîtate| )'. culpabi-
lite. f.
Cu If ivaÅŸ V. a. cui tiver, soigner;
sadouner ă, s'cccuper de.
Cultîvabiiei adj. cuitivable.
Culfivarei — [iune, f. ac-
fioii de cultiver, culture, \'.
soiii. (//.
Cuitivatorâ, m. cultivateur,
laboureur. agriculteur, m.
Cultivaţii, ac/y. cultive, mis,
e, en culture, soicrne, ee
Cuitu, V. culte ; respect, hen-
ri. -ur, m. veneration pro-
Ibu'le, e.vcessive, f. adj. ci-
viliÅŸe, cultive, de.
Cultură, r. culture, i'.
Cum, adc. comme, selon que ;
comraent ; aussot que, des
i|ue. Cum va veni, au.ssi-
tut quUl viendra. Nici-de-
citm, point du tout, nulle-
ment. Diipă-cum, corame,
ainsi que.
Cumâtrây T. commere, f.
Cumâtriă , 1". commerage,
coniperage, m.
Cumâtruy »?. conipere, m.
Cumeta, v. a. risquer, ha-
sarder.
Cumineca, v.a. comniunier.
Cuminecare, )'. commu-
nion. 1'. [niunie, ee.
Cummecatâ , adj. com-
Cuminecâturâ, 1. commu-
nion, eiicharistic, f.
Cumnată, belle-sueur. f.
Cumnaiu, m. beau-irere, );*.
Cumpănă , t'. balance, ro-
maine, t'.
Cuntpăni , v. a. ba lance r,
peser ; evaluer, examiner at-
tentivernent.
Cumpănire, f.balancement,
m. [ciateur, expert, //*.
Cumpănitorâ, m. ap| re-
Cumpănitu, «c?./. pese, eva-
lui, ee.
Cumpâniiu.yd. Cumpănire.
Cumpăra, v. a. acheler.
Cuntpărare, I'. acba^ m.
Cumpârătore , 1'. acbat,
)n. empletti^ I'.
Cumpărătoru, iu. ache-
teur, cbaland, m.
Cumpărata, fu/j.achete, ee.
Cumpăta, v. a. temperer, mo-
derer, mesurer. .?e— , se tcm-
])erer, se moder^r, s'a'oucir.
Cumpătare, f. moderation,
reţenue, ]'. adouci'-sement, in.
Cumpătata, adj. tempere,
modere, ee, adouci, ie.
Cumpăta, w. nioderation, t.
A n per de — lu.\)tY(\rc con-
sistance.
Cumplire, — ciiine, f. cruau-
te, J'. acbarnemenf, //(.
Cump'itâ, adj. dur, e, cru-
el, lle, inexorable.
Cunnosce, v. a. connaitre.
,1 nu c/ju>7osc^, ne pas con-
naîfre, ignorer.
Cunnoscere , vd. Can-
nnscinfo.
9
CUR
i;5o —
CUR
Cunnoscetoriu, adj. coa-
iiiiis.si'ur, //'.
Cunnoscinţâ f I'. coiinais-
sancj, r. Cunnoscinle, con-
naissanci^s, savoir, ni. eru-
dit ion, r. [u(\
Cunnoscutâ, adj. connu,
Cupâ| I. coLipe, )'.
Cupidîtatei 1. cupidite, con-
voitisc, r. [joii eal'aat, tn.
Cupidonei m. cupidon, m.
CupidUf adj. cupide, avide
de gaiu, de richesses ; adv.
cupi dement.
Cuprinde^ vd. Coprinde.
CuprU| m. cuivre, m. De
culorea -— luî, cuivre, de.
Du iiatnra — ha, cuprique.
CuptorU| u, lour, Courneau,
in. a pune in — , enlpurner,
mettre dans le lour. Pu-
nere în — , cnl'ournage, en-
Iburnement, )n. Unii — de
pane, une fournee de pain.
Curâ| f. cure, f. traitemeat,
m. (rarii curalion, l'.).
Curai V. a. traiter, soigner.
CurabilCi adj. curable, gue-
rissabie.
Curagiây 71. courage, m.
Curagiosâi adj. courageux,
Curamai f. ecot, m. [euse.
CurarCi 1'. curare, m. (poi-
son de IBmerique merid.).
Curâţa, vd. Curaţi.
Curâţatâ| vd. Curăiitu.
Curatelâi f. t. curateJle, i".
Curâţellâ, adj propret, tte.
Curăţeniei 1'. proprete, pu-
re te, nettete, i'.
Curaţii v. a. nettoyer, reii-
dre net, tte. A curaţi {aură,
ar (finită), derociier (la au-
rari).
Curâţiâi vd. Ctiruţeniă.
Curăţire, 1'. nattoyage, net-
toicnient, //(., purilicition, 1'.
Curăţitoriâ| adj. depura-
tir, purgMtir, ive.
Curăţitul adj. netfoye, pu-
ri lie, ee.
Curatâi adj. propre, pur, (-,
net, ette, — adv. net, net-
tement, avec clarte ; Iran-
chemi-nt; carreinent.
Curbai v. a. courber, ren-
dre courbe, ployer.
Curbă| adj. t. courbe.
Curbarei 1'. action de cour-
bi'r.
CurbatU| adj. courbe, ee.
Curbăturâi f. courbure, in-
clinaison, f.
CurbU| adj. courbe, arrondi,
ie
Curbură} i'. courbure, f.
Curcă, r. dinde, f. [neau, iu.
Curcanaşlâ| m. dindon-
Curcanâ| m. dindon. coij
d'Inde, in.
Curcii V. a. croiser.
Curcubetăi t'. courge, 1'
Curcubeâ|7/(.arc-en-ciel,///.
Cureai 1'. cuir, m. courroie,
Jauiere, f. [nais, in,
Curelăriăi f. atelier de b.u--
CurelariU| m. barnacheur,
fabricant de harnais, rn.
Cureluşiă|t'. petite laniere.t.
Curendâi rdv. prorapte-
nicnt, vite, vitemnet, sou-
dainement.
Cureniâi vd. curinle.
Curgei v. n. couler, s'ecou-
ler, fluer. [lage), ;**.
Cur ger Ci t.ecoulement,(cou-
Curgetoriâ| adj. couiaat,
courantjte ; ttdy.coulamraent.
Curiă| r. curie, f.
Curialei adj. curial, e.
i;r.s
— 131
CUT
Curiera} m. courrier, m.
Curionei /". curion, m.
CuriositatCi t'. curiositb, f.
Curiosâ, adj. curieux, euse;
surpreaant, e.
Curmai v. a coup9r, traa-
cher, inteiTonipre, cesser.
Curmalâf 1'. datte, t'.
Curmalu, m. palmit-r, )n.
Curmare f. interruption,
cessatioa, i'. [re, f.
Curmăturâ|t'. pente, coupu-
Curme^iÅŸiui (itlj. obl que,
transversal, e. transver.se; —
adv. de travers, de biais,
en biais, obliquement. —
Sast. in. diametre, m.
Curmal vd. Curmalu.
Curpenei {albă), t'. chevre-
feuille, f.
Currintei m. courant, rn.
CurrintCi adj. couranf, te ;
adv. couramment.
Cursâi f. piegp, m. trappe, f.
Cursivui adj. cursif, ive.
Cursâi rit. cours, courant,
m. suite, ['. ţig. credit, vi.
vogue, f.
Curte f. coir, f.
Curtenii V. a. courtiser,faire
sa*cour â. [tesse, civilite, f.
Curteniâ|f. courtoisie, poli-
Curtenitoriâi adj. cour-
tois, e, affable.
Curtesanâ| m. courtisan,
flatteur, m. de — ■, courti-
sanesquo.
Curtâcîcâi f. petite cour, f.
Curtînâ|f./'o;'<i/\courtine, f.
Cuşcâi f. cage â poulet, f.
Cuscra 1 f. meredugendre, f.
CuscrU|>?i.peredugeadre ya.
Cuşniţâi t. fouraeau, m.
Ibrge, f.
Cusurosâ, vd. Defectosu.
Cusurui n. delaut, vice, m.
Custodei vd. Păditoru.
Custodif—custodia,\d.F\'i.di,
Custoditâ| vd. Păditu. [m.
Cusiurâi f. vieu.x couteau.
Cutâ| t'. lente, rainure, f.
pli, m. [tel, une telle .
Cutarei m. tel, m. telle, i'. un
Cutcuresai v. n. chanter
comme le coq.
Cutcurigai v. n. creteler,
co([ueliner.
CutcurigU| m. coquerico,
cri du coq, ni.
Cutei r. (reu cutia), caillou,
)n. pierre â aiguiser, â re-
passer. f. [l'audace.
Cuteijai V. a. oser, avoir
Cute^anţâi f. audace. har-
diesse, !'.
Cutezanţei adj. audacieu.x,
euse, hardi. ie; adv. hardi-
ment.
Cute^âtoriâi vd. ijrec.
Cutiâ| f.boî [e,f.etui, colîret, >n .
Cuţităriâi f. coutellerie, f.
commerce, m. bouti([ue, t,
de coutelier.
Cuţitariâi m. coutelier, Ik-
bricant de couteaux, ///.
Cuţitaşîâ|n petit couteau,m.
Cuţitoiâ I r. bout.oir, m.
plane, 1". -- de potcovari,
renette, L
Cuţiiâ| n. couteau, >n. — de
cuine, coutela-^, — de isma-
riH. trancbet, m.
Cuţîunei f. cloporte, m.
Cutiuţâi f. petite boîte, f.
Cutniâi 1'. prunelle, 1'.
Cutrâ| f, bavarde, f.
se Cutremurai v. r. freaiir,
trembler.
Cutremurai H. trernblement
de t*rre; fremi 3 semeni, m
DAI
— 13i2
DAM
Cutteri )u. mar. cutter s.
cof.ro. )/(.
se Cuvenî| v. r. couvnir,
etre coiivenable, etre â Ia
convenance. — Se cuvine, ii
couvient. — Cwn se cuvine,
decemment, selon Ies con-
veuances.
Cuvîinciosây adj. couve-
nable, conveuaut.,bienseant,e.
Cuviinţa, f.(bine cuveninţă),
convenance, bienseance, de-
cence, 1". Este de — . ii esf
convenable.
Cuvîntaj V. a. haranguer.
Cuvintarey (. discours, m.
harangue, f
Cuvintâj )). înot; propos,.
d scours, i/i.
Cuvioşîâf 1". convenance, de-
cence. t.
CuviosU| f.idj. convenable.
ID
D| m. d. m. a 4-a consună.
Dai adv. oui, cei-tes, certai-
nemeut, si.
Da|V.a.donner rendre; (bailler,
vech.), accorder,a — un daru,
Jaii'e un cădeau, — in manele
cui-va, livrerentreles mains
•ie quelqu'un, — uă scrissore,
remettre une lettre. Da în...
toniber dans, — peate cine-va,
trouver quelqu'un, — la lu-
mină, mettre au jour, pu-
blier, — affară, congedier,
i'.^uvoyer, expulser, chasser.
Dacâj rouj. si, poui'vu que.
Dactiluy m. dactyle, m.
Dâda|V.a.liabituer..Şt' — , .ş'ha-
hituer.
Dâdacă|f. bonne d'enfants, f.
Dădăcii V. a. soigner un en-
faut.
DădăţeiU| n. anemone, f.
Dafinu, m. laurJer, m.
Daguerotipâj m. daguer-
reotype. )n.
Dainai — niii, v. a. fredonner.
Dainăriăi — i(ă, fredonne-
nient, m.
Dâinii vd. urm.
Dăinui| v. n. durer, se pro-
loni:;er, etre durable.
Dâinuitoru, adj. durable.
DăinuşiU| m. e.scarpolette, f..
Dajdiăi f. tribut, impot. )n,
Dajdnicâ| adj. soumis â la-
dirne, m.
Dăfacu, //*. t. charbon, an-
tra.x, in.
Dălcăucâ, m. părăsite, m.
Dalia I f. dallia, ni. [rene, f,
Dăiogâi m. bride, f. fi-e'n,^.
Daltă|f.poin?on,r/(.rondelle, f.
Dăitui| v. a. graver. clseler.
Dă^tuirei f. ciselure, f.
Dăltuitoru, m. graveur, ci-
ÅŸeleur, m.
Dăltuita, ac^j. cisele, burine.
ee.
Dăltuţă, t\ ciselet, )H.
Damăi f. dame, f. — de onore^
âAmc d'honneur.
Damascai v.a. damasser.
Daitiascăi t'. damas, m. [ee,
Datnascatâ| adj. damasse,
Damascina, v.a. dama.squi-
ner, iucrustor de.^ filels d'or
ou d"argent dans du fer, de
lacier.
Damascinatâi adj. dama»-
quine. t^e. incriiste d'or ou»
d'argcut.
Dambia, vd. opoplessiă.
DAR
— 133 —
DAT
.Damblaliâ, yn. ipoplectique,
paiulytique. m. [m.
,Dsnânaiâ| t'. bruit. vacarme,
Dânciucâ, m. soldat inca-
pable, rn. [m.
Dandana^ f. tapage. tumulte,
Oaniâi f. ollraatie. donation,f.
Dâniaşiu, m. donateur, m.
Oânţa, V. u. daaser.
Dănţafâi vd. urni.
Danţu, a. daase, f.
Dânţuiy V. u. daaser.
Darây conj. mais ; aclv. vd.
do. Asia — , donc, par con-
sequeni. [m. tare, f.
Dara^ i'. de căntan'i, poids,
Sarabâf n, debri<, grava-s,
)/(. pi.
OârăcariU| in. cardier. m.
Dârâcij v. a. carder.
Dârâcîre,— i^H, cardage, m.
Hâracâ, u. carde, f. drous-
seUe, I'.
Oârâpânay v. a delabrer,
detruire, raiuer. Se — , s'e-
croulcr, â– se ruiner.
Dârăpânarei f. ruiue, des-
iructiou. 1'.
Dârăpânătoriâ| adj. rui-
uanf, e. destracteur, m.
OârâpânatU| adj. ru:ne,
delabre. ee. [uiasure, f.
Dârâpânâturâf i'. ruine,
Dârapârî, v. a. rnorcoler.
Dârapu, vd. Dărahu.
Daraverey 1'. aifaire. rela-
tion, f.
Oardâ| f. dard, javelot, m.
Dârdâiy v. a. lancer le ja-
velot.
SarC) J'. action de douaer,
datioa, f. — socoteielorii, retl-
tlitioa des cornptes: — uffaru,
expulsion, f. renvoi, m. ; —
//e .s^mit.corapte remlu, m.
Dârima, vd- Derima.
Dârnîciâi 1'. geaerosite, li-
biralite f.
Darnica, arij.liberal, e, geue-
reux. euse. donnant (mai a-
lessu cu negat, ii n'est pas
donnant). [don, m.
Daru, n. cădeau, present,
Dăru^lâ, f. don, cădeau, */'.
liberalite, gratilication, f.
LOârui| V. a. faire present
! Me. : pratifier.
Dâruire, 1' donation. f.
Dâruitorâ, ra. douneur. m.
I donnr-use. f. donateur, rn.
Dâruitâ| adj. gratifie. ec.
Dâscâiescei adv. eu pro-
; lesseur. [soral.
Dâscâ!escU| adj. prol'es-
Dâscâlif V. a. donner de^
conseil.s. [proie.s.sorat. ?h.
> Dâscâlîâi t'. enseignement.
j Dâscâiime, f. Ies prot'es-
j s.iurs. tu. i>l.
' Dâscâlîiurâ, f. action de
: doiiner des conseils, f.
; Dascâlâ| m. maitre, profes-
I seur. iii. precepteur, rn.
Data, r. date, epoqub', f. don-
' nee. altă — •, autrei'ois, nO
dată, adv. una l'ois, jadis.
Data, V. a. dater. indiquer
Tepoque, raettre ia da'e.
' Datare, 1. indica'ion de la
date. f.
i Dâtâtorâ, m. donneur, nx.
I donneuse, f. donateur, //*.
j Dâtâturâ, t. donnee. f. coup,
I III. — pui^ el. }>oi'tee du I'usil,
I f., — de cărţi (la jocii},
; donne, f.
I Datină, f. coutume, t'.
Dâtivu, rn. i. da'if, )n.
I Datoria, vd. Deloriu.
\ Da tu, t. donne. ee.
liEC
134 -
DKC
Daunâi i'. duniiiiii^''(\ m
{'. (It-triinent, vi.
Davalmai adv. pclo-inclo.
De| ij^ep. de, par, — â lun-
ijulu, tle long, le loug, —
anei anni, de[)uis ciii(| ans,
— atunci, di^pui.s lors : — r-
tunci îndată, des lors ; —
mâine, des deiiiain.
Peây t'. deesse», I". [deteudro.
Debandaj v. a. debaiider.
Debarcai v. n. debarquer,
sortir d'un Jiavire.
Debarcaderâ) f. debarca-
WY'\ f.
Debarcatu,)/'. debar(|ue, m.
Debe, vd. Ti-elnii.
Debâiatu, adj. lletrl, io,
laiiLTU ssant, e.
Debilă, f. s({uelettc, t'.
Debile, — In, adj. deb;le, l'ai-
ble ; adv. debileinent. [Uter.
Debilita, V. a. affaiblir, debi-
Oebilitate, 1*. debilite, tai-
Jjlesse. f. abattement, 6puise-
raeut, m.
Debilitata, adj. alTaibli, ic.
Debitoru, m. debiteur, ni
debit rice, 1". [detail, 1'.
Debita, >h. debif, m. vente ea
Deblâ, f. tefe de sanglier, I'.
Debuta, v. ii. debuter, com-
ineucer.
Debutante, — tă. ac//, debu-
tant, commenfant, ante.
Debut? re, 1'. debut, ni.
Debuta, ni. deliut, commen-
rt^ment, m.
Decâ, vd. dacă
Decada, f. decade, ('. [nuer.
Decada, V. li. dechoir, dimi-
Decadinţâ , f. decadence,
chute. f. declin, ni.
Decaedru, m. decaedre, ni.
Decagonâ, m. decagone. m.
perte, Decagramu, /*(. decagram-
Decalitru, m. decalitre, ni.
Decalogâ, «>'. decalogue, >/«.
Decanatâ, >^decanat,doyen-
ue, ///.
Decana, ni. doyen, m
Decapita, v. a. dec (j)iter, de,-
colk-r. [labe. decasyllabiqu i.
Decasilabu, adj. deca.syl-
Decasteru, //. decastere, *((.
Decatirui, m. decât is.sagf'T
ni. â da la — ,taire decatir,
enlever le ca ti, Fappret.d'un»''
etotlo.
Pece, nuiH. dix.
pecelci adj. dixieme.
Decembre, )h. decembre, m^
Decemvirale, adj. deceni-
viral, ale. [rat, m..
Deceniviratu, m. decemvi-
Decemviru, )/(.decemvir,w..
Decepţiune, f. deception,.
tromperie,seduc'iou,r.desai)-
pointenient, ni. [quent.
Deci, <â– "",;. or, par conse-
Deciarâ, n. decare, m.
Decide, \ . a. decider, arreter,
determiner. porter son ju-
gemeut
Deciderei vd. Devisiune.
Decima, v. a decimer.
Pecimale, acZy. decimal, ale.
Decimare, f. (k-cimation, f.
Decimata, rulj. decime, ee.
Pecime, f. d zaine, f.
Decisiune, f. decision, resc-
1 ut ion, r.
Decisiva, adj. decisif, ive,
decisoire; adv. definiţi vc-
ment, decisivement.
Decisa, adj. decide, ee, re-
solu, ue.
Pecîuelâ, f. dime, f, [dtme.
peciui, V. a. dimer, lever la
DEC
— 13o —
DED
Åžeciuirei i. lovee de la
dim'-. f.
Declamai v.a. declamer.
Declamarey — ţiurie^ t\ de-
claniation, f.
Declamatoriul adj. decla-
Mia'o re, declamateur
Declamatoru , rn. decla-
mateur, iH.
Declamata, ar^y.dec1ame,ee.
Declara, v. a. declarer, faîre
coniiaitrc, manifester. se — ,
«e declarer. [ration, f.
Declarare, — [iu ne, î. decla-
Declarativu, - - totiu. adj.
(ieclaratif.ive, declarant, ante.
Declarata, adj. declare, ee.
Declina, v n. deci ner. de-
oho r; v.a. decliner, ne pa.s
recunnaître Ia juridiction.
Declinabilei adj. declinable.
Declinare, — ţiune., 1". df'cli-
naisou. f.
Declinatoriâ, adj. şi su.^t.
jiirispr. declinatoire, m.
Declinata, adj. decline, ce.
Declinu, rn. declin, )/(. de-
cadence, f. [en pente.
Declivâ, adj. declive, allant
Decocţiune, 1°. decoction, f.
Decoctu, vd. prec.
Decolorai v. a. decolorer,
etfacer la couleur.
Decolaraţiune, 1*. decolo-
ration. perte de la couleur, 1'.
Decolta, v. a. decolleter.
Decoltata, adj. decollete,ee.
Deconcerta, v. a. deconcer-
ter. troubler, nterdire, ern-
i'arrasser.
Deconcertare, T. deconte-
nance. T. trouble, deconcer-
tfinent, m.
Deconcertata, adj. decon-
certp. trouble, ee, confu.«, e.
Decompune, v. a. decora-
poser, dissoudre, attenuer.
Decompusu, adj. decorn-
po.se. altere, ee. [siderer.
Deconsidera, v. a. decon-
Decora, v. a. decorer, don-
ner Ies ornenient.s convena-
ble.s. [rure, f.
Decorare, f. decoration, pa-
Decoraţiune, f. decoration,
f. orueinent, m. [teur, w.
Decoratord, m. decora-
Decoratâ, adj. decore, ee.
Decorâ.ji decor.ornenient,*/*.
Decred ta, v. a. decreditu-,
laire perdre le credit, l'e.s-
firne, porter atteinte a Thon-
neur e*c.
Decreditu, n. decredit, de-
creditement. m.
Decresce, v. n. dtcroîtrp,
diniinuer.
Decrescere , f. decroi.s-
sance, diminution, decrue,
r. Decres erea lunei, la
decroi-ssance de la lune. le
decours s. ie decroJt.
Decrescinţâ, vd. prer.
Decrescutâ, adj. decru,
ue, diininue, ep.
Decreta, v. a. decreter. or-
donner. arreter, regler par
un decret.
Decretale, t'. decretale. f.
Decretata, adj. decrete, ar-
rete, ee.
Decreta, u. decret, ordrc,
arret, m.
Deda, v. a. habituer, accou-
turoer. Se — , s'habituer, ^'e-
.xercer, .saccouturner.
Dedalâ, m. dedale. labyrin-
the. m.
Dedaniâ, f. habitude. i'. e-
sercice. m.
DEF
— 133 —
DEG
Dedare, l. uction de s"ha-
bitui'i-, f,
Dcriatâ, adj. habituu, t-
\erc6. (ii-. [crer.
Oedica'i v. a. de.lier, consa-
Dedicarei — Uidic, f. dedi-
cacj, coiisacnition, I'.
Dedicatoria, adj. dudica-
loirc [ere, ee.
Dedscaiu, adj. dedio, cou-a-
Deduce, v. a. deduire, sou-
s r.iiro i'abattre : inluror, tirer
unc coa.s6((ueuce.
Deducţiune, 1'. deductioa ;
soustiaction, f.
Dădulci, V. a. aUr.aiidt'r, atti-
rer ; S''— , etiv attire par.
Dedussâ, adj. doduit, ite.
Qeesce; udv. diviueineut.
Şeescâ, adj. diviu, iiu.
Defăima« v. a. dillainer, di-
cn'er, caloinuier. blâmer.
Defăima, vd. unit.
Defăiifsare, ('. diffaination,
tletrissure, ?. decri. ;/(.
Defalca, \ a. del'alquer, re-
dai n.-.
Deffâma, vd. Defăima.
Defamafiunej vd. Defăi-
mu) e.
Defamatorâu, adj. dilla-
initoire. [teur, ;/i.
Defamaforu, m. diflama-
Defâmatu, af//.ditrauie, ee.
Defavorabile, ud '. deta-
vorable ; adv. detavorabie-
ineiit. [grâce, f.
Defavore, T. detaveur, di.s-
Defecţiune, 1". defection,
delaite, l'.
Defectiva, adj.A'-AnciW, ive,
incomplet, etc
Defecta, //. defaut. vice, m.
imperrection, defectuosite. 1".
Def ectuosîtate, i'. vd. prec.
Defectuosâ , adj. det'ec-
tueux, eu.se ; adv. del'tc-
tueusenicnt.
Defende, vd. De/hule.
Defendorâ, ut. delemleur,
;/(. La feni. del'eaderes.ÅŸe.
Defensâ, f. defeuse. r.
Defensibile,a(/j.deren.siljle.
Defensîune, 1, det!onse; ia-
tcrdictioi), r.
Defensivă, 1". del'ou.-^ive, r.
Def en8ivu,a(/J.defeD.<ir, ive.
Defensoru, itt. det'enseur,
protect^ur. ni.
Def erinţâ,!. dcCerence, coui-
plaisaiice, T. [)/(.
Deficitâ, tt. deficit, uiaU([iie,
Defigura, v. a. defigurer,
delormer, reudre dillbrine.
Definde, v. a. deleadre, pro-
tegor. [cer, luarquer.
Defini, v. a. detiair, deteriu;-
Defînâţiune, I'. detiaitiou, 1.
Definitiva , adj. definiţii'.
ive; adv. definiţi veiaeut.
Definita, adj. defini, ie.
Def Ibri, v. a. detleurir ; de-
llorer.
Deforma, v. a. deforaier,
gâtcr, alterer, cliaugcr. la
forme, contrefaire.
Deformare, — fiune, i'. de-
l'ormation, f [ej.
Deformata, ad^. delbraii.
Def orme , adj. diflbriae,
coatrei'ait, te.
Def ormitate,f'. difroriaite, f.
DefriÅŸa, v. a. delriser, de-
iaire la frisure
De geaba, adv. gratis, gra-
tuiteiaeat ; en vain, vaiue-
aieat.
Degenera, v. n. degenerer,
•s'abâtardir, deveair inli^
rieur.
t>E[
137
UEL
Degenerareţ — (iune, f.
degeneratiou, f. Tendi)i{ă
sy re^ .degenerescence, f. [ee.
negenerată, adj. degenere,
Degerai \ . ii. cougeler, geler.
Degerarci f gelee, conge-
lation, f.
Degeratâj ^(rfj.gele,ee,gelif.
Degerâturâ, f. engelure, f.
DegetalCf ac/y. digital, e, de
doigt. [?H.
Degeiariâj n. doigtier, de,
DegetaÅŸiUj/(. petitdoigt, m.
Degetâ| )i. doigt, )((. — cella
mare, pouce, rn. — dela
(Acioru, orteil, nt. Puaerea
— leloră (în mus.), Ie doigte,
s. le doigter.
Deghisa, v. a. degu'ser, tra-
vestii- ; fi<j. cacher, alterei*,
la veri te.
Oeghisaref f. deguisation, f.
Degitâ, vd. Degelu. [f.
Degiutiţiune, 1'. deglutition,
Degradai v. a. degrader,
deteriorer, enlever l'estime,
avilir.
Degradatorii I adj. de-
gradant, a'.îte.
Degradarei I'. degradation,
f, aviiissement, m. [ee.
Degradatâi adj. degrade.
Degusta, v. a. deguster.
Degustareil'. degustatiou, f.
DegustatU|ac/y. deguste, ee.
Deifîcai v. a. deifier, mettre
au rang des dieux, diviniser;
louer â Texces.
Deificarei f. deification, f.
Deificatu, adj. deifie, ee.
De âmpârţitâi n. aritm.
dividende, m.
Deisntâ| m. deisme, m.
Deistu, m. dejste, )/(.
9eiţâ| 1". ilees<e, f.
Å£eitatCi t". deite, d.vinite, f.
Dejucai v. a. dejouer, tUire
echouer.
Dejunai v. n. dejeuner, a —
cu CUV., dejeuner avecquel-
qu'un ; a — cu cafea etc.
dejeuner de cafe etc.
DejunarCi f. action de de-
jeuner, f.
Dejun atâ| part. dejeune.
Dejunai n. dejeuner s. de-
Dela, prep. de. [jeiuie, in.
Delâ| f. dossier, rn.
Delâssay v. a. abaadonuer,
quitter, laisser a Tabandou,
delaisser. [laisse, ee.
DelâssatUi adj. quitte, de-
De'aţiunei f. delation, de-
nonciation, f.
Del ator u I m .delateur,denon-
ciateur.accusateur secret, m.
Delebilei adj. delebile.
Delecta, v. a. delecter, char-
mer, rejouir. Se — , s'arnuser,
prendre piaisir â. se delecter.
Delectabilei adj. agre^ible,
delectable, charniant, e.
Delectare, — liane, f. de-
lectation, f. amusement, m.
Delectatu, adj. charme, a-
muse, ee.
Delegai v. a. deleguer, char-
ger d'une mission, commef-
tre (([U.) avec pouvoir d'a-
gir (â notre place). [f.
Delegaţiunei f. delegation,
Delegata} )'*. delegue, de-
pute, fonde de pouvoir, m.
Delfinu, m. dauphin, m.
Deliberai V. a. deliberer, met-
tre en deliberation, opiner.
Deliberare. — liune, f. de-
liberation, f.
Deliberativul adj. delibe-
raţii', ive.
DEL
13S
DE.VI
Deliberata, adj. delibera,
(''â– ; ailv. deliberernent.
Delicateţa, f. delicatosse,
aubleÅŸ^^t'. fincsse, i.
Delicata, adj. delicat, ate; a- '
ereabli^ au goiit, oxi[uiÅŸ, e,
lin. ine, fn»io ; ar/v. delica-
tenient, mollenient.
Deliciosâ, adj. delicieux, '
eusi^ : adv. delicieusement,
HVL'C dt'licos.
Oeliciâ, )i. delice (maîalessu
i'a /'/. delices), ni. volupte, f.
agrement, )».
Delictâ, n. delit, ui. vioia-
tion, i'e Ia loi. f. /u — (la-
ijranle, en flagrant, dilit,
sur le tait (lat in fla-
granţi).
Delimita, v. a. delimitor,
tracer, fixer, Ies limites.
Delimitare, — liuw, f. dfîli-
niitation, 1". [ee.
Delimitatu, adj. deliniite,
D^iiquentâ, m. delin([uent,
))i. nte, r. [Ie delire.
Delira, v. n. delirer, avoir
Delîrare, f. delire, m.
Delîrâ, ». delire, m. trans-
port.?, m. pi.
Delniciâ, t'. elegance t
Delnîcu, adj. elegant, ntc,
pare, ee.
Delniţâ, 1" chenevriere, f.
Delosâ , adj. niontagneux,
t'iise, accidente, ee.
Deltâ, f. delta, ni.
Delu, ii. colliue, I". monti-
cu!e, coteau, m. [du.
De a-lunguiâ,/jr£>/>. le long
Deiunga, v. a. eloigner, re-
culer.
Delungatâ, adj. prolixe, di(-
fus, se, embrouille, ee.
Delurosâ, adj. montueux,
euse, accidente, ee, couvort
de colline.'^. [!'.
Deluţu, )i. tertri\ //(. butte,
Demagogia, t'. demagogie,
l'aclion jiopulaire, C.
Demagogica, adj. dema-
gogi({ue.
Demagoga, m. demagogue,.
chel" d'une Jaction populai-
re, m.
Demasca, v. a demasquer,
— năhaleriă, demasquer une -
batterie, la decouvrir.
Demembra,v.a.dr'membrer.
Deme surata, adj. demo-
sure, ee.
Deminţâ, i'. demence, f. e-
garement d'esprif, ui. alie-
nation d'csprit, i'.
Deminţ', v. a. dementir, con-
tredire.
Demissiona, v. n. se de-
metlre, donuer .sa demission.
Demissionariu, m. demis-
sionnaire, in.
Demâssionatu , adj. de-
m ssionne, ee.
Demissiune, f. demission,
r. aban:ion, )/(.
se Demite, v. r. se demet-
tre, se tlefaire d'un emploi,
cesser.
Demna, v. n. daigner, a-
voir pour agreable, vouloir
bien. [*/i.
Demnitariâ, m. dignitiiire,
Demnitate, 1'. dignite, t'.
Demnu, adj. digne ; ado.
dignement. [tie, f.
Democraţia, f. democra-
Democraticu, adj. demo-
crati({ue;orf»'. democratique-
ment [»'..
Democrata, m. democrate,
Demoliţiune,!'. demoiition,!'.
DEN
— 139
DEP
Demonicâi adj. deiiiouique. i
Demonstrai vd Dernustra I
Demonâi in. demon, m. |
Demoralisai v. a. demora- j
lisi^r, corroiiipre Ies moeurs. '
Demoticâf adj. demotique. j
Se dice ('ospre scrierea po-
purariâ in Egiptulu antică, j
opp. la scrierea preoţiloru, i
hiiiratique. [prouver. I
Detnustrai v. a. demontrer, '
Demustrabile y adj. de-
raontrable. [stration, f. j
Deinustraţiune, f.demon- i
Demustrativâ, adj. de-i
naonstratif, ive; ado. de- j
monstrativcmenl. j
Demustrâtoriu, adj. con-
vaiu({uant, e.
Demustratâ, adj. demon-
tre. prouve, ee.
Dcnaru, >n. denier, m.
Denaturai v. a. denaturer.
Denaturalisai v. n. dena-
turuliser. [ee.
Denaturata} adj. denature,
Denegai v a. nier, denier.
Denegaţiunei l'.denegation,
(. [ee.
DenegatUi ud . nie, denie.
Deniâ| r. vepres, tenebres,
I'. 1)1. [nation, 1.
Denominaţiuneit'.denomi-
Denotai v. a. denoter, in-
diijuer, designer.
Denotarei — tiune, J". de-
notation, designation, indi-
cation, f. [signe, ee.
Denotatâ| adj. denote, de-
Densitatei i'. densite, t'.
Dentelâi r. dentelle, f.
Denumii nomraer, appeler,
denommer, designer par le
norn.
Denumire if-tlenoniination,!'.
Denuniitâ, arZy.denomme.jee.
Denunţai v.a. denoncer, de-
clarer, l'aire conuaître,
Denunţareif. denonciat.ion,
di'lation, declaration, f.
Denunţătorul m. denon-
ciateur, */*. — trice, t'.
Denunţatâ| ac/j.denonce,ee.
Deocliiai v. a. charmer, fa-
scinpr.
Deochiarei f. fascination, t'.
DeochiU| n. charme, w. fa-
scination, 1".
Deosebii v a. distingaer,
marquer la difterence ; sepa-
rer. Se — , dilferer, se distin-
guer,exceller,taire exception.
Deosebirei f. ditlerence,
distinction, dissemblance, f.
Deosebita} adj. ditlerent,
ente, distinct, cte ; — adv.
differemment, distinctement
scparemcnt. — de, o.vcepte.
Åžeosimei f. bas-peuple, m.
ţ^eosU| adv. en bas, ă bas,
de sus in — , de haut en
bas. Sust. bas, m. pârtie in-
l'erieure, f. — adj. bas, sse,
int'erieur, e.
Depanai v. a. devider, vo-
luter, bobiuer , mettre en
peloton.
Depânarci — atu, devidage,
pelotoiiauge, m.
Depănătorei i'. tourniquet,
devidoir, ni.
DepânâtorUi m. dev deur,
doubleur, m.
Depânatâ| adj. devide, ee.
mis en echeveau. en peloton.
Depânâturâ|f. devidage, m.
Depărtai v. a. eloiguer, e-
carter. Se — , s'eloignor, s'e-
carter.
Depărtam. ..vd. Depertam
HEP
- nu —
DEP
Oepârtarei f. elolguernent,
ecart, ui. distance, f. In — ,
au loiu, dans le loiataia.
Depărtata, adj. eloigne. e-
carte, t';e, loinlaiii, e ; dis-
tant, .\
Departe, a(^t'. loiu, au loiu.
De—, de loiu ; — de, loiu de.
Depera, v. a. plumer.
Deperare, f. plumage, m.
Deperî, v. ». deperir, s'e-
tioler.
Depertamentale, adj. de-
partainenlal, ale.
Depertamentâ, m. depar-
tem'^at, m. [pedier.
DepeÅŸa, v. ;( depecher, e.\-
Depeşă, f. depeche, 1".
Depindinte, adj. dependant,
relevant, aute.
Depinde, v. n. dependre,
etre subordoane, etre au
pouvoir,ă ladisposition, sous
fautorite.
Depsndere,vd. Dep'Didintă.
Depindinţâ, f. dependance,
sujetion, soumissiou, subor-
dinatiou.
Depinge, v. a. peindre, de-
peiudre. [te.
Depinsây adj. peint, depeint,
Deplâce, v. u. duplaire, etre
(losa-riJable. [plorer.
Deplânge, v. a. plaindre, dc-
Beplângere, I". deploratiou, I
plainte, 1. j
De plânsu, vd. Deplorabile. 1
Oeplanta, v. c. deplanter. }
Depiinî, vd. îndeplini.
Deplora, V. a. deplorer, plaia- |
dre; regretter.
Deplorabile, adj. deplo-
rable, digne de regret.
Deplorare,~(tt<ne,f. plainte,
f. î;eini.ssement, m.
Deponinte, adj. l. de[»oneut.
Depopularisa, v. a. depo-
IHilariser, l'aire perdre Tal-
l'ection du peupln. [nir.
Deporta, v.a. deporler, ban-
Depositariâ, ))t. deposi-
taire, m.
Deposiţiune, 1'. depositiou,
1". tenioignage, m.
Depositd, H. depot, m. con-
signation , f. [deposseder.
Depasseda, — asede, v. a.
Depossessiune, f. depos-
session, 1'.
Deprava, v. a. depraver, al-
terer , corrompre.
Depravare, — Uicne f. de-
pravatîou, corruption, f.
Depravatoriâ, adj. depra-
vaut, e, corrupteur, trice.
Depravatorâ, m. deprava-
teur, VI. trice, t'. corrupteur,
seducteur, m.
Depravata, adj. ileprave,
gate , (îj, vicieu.\ , euse, cor-
rompu, ue, perverti, ie.
Deprecaţiune, f. depreca-
tion, f. [pouiller, spolier.
Depreda, v. a. pilier, de-
De predare, — litine, f. dii-
predation, spoliation, t. pil-
lage, }H.
Depredatorâ, m. depreda-
teur. m. trice, f. pillard, )H.
rde, f.
Depredatâ, adj. pille, ee.
Depressiune , f. depres-
sion, f. abaissement par la
pre.ssion, m.
Depreţia, v. a. deprecier,
diminuerla valeur. le merite.
Deprime, v, a. deprimer ;
avilir , aftai-sser, enfoncer._
rabaisser.
Deprinde , v. a. habituer.
DER
1 41
UES
accoutumer, exercer. Se — ,
s'habituer, s'exercer, pren-
dre l'babitude.
Deprindere y f. babitude,
pratique, f. exercice, jh.
Deprin^e^oriui adj. ac-
coufumant.
Deprinsa, adj. babitue, ac-
coutuine, ^e, exerce, ee.
Deproba, v. a. desapprou-
ver, desavouer, blâmer.
Deprobarei — ţiune, f. de-
sapprobatiou, f.
Deprobatorâ| m. desap-
probafeur. //(. trice, f.
Deprobatâiac^y. desapprou-
ve, »ie.
Depune, v. a. deposer, don-
ner i^a garautie, consigner,
rneitre ea depot ; destituer.
Depura, v a. depurer, ren-
dr-^ plus pur, e. [tion, f.
Depuraţiune, f. depura-
Depurativâ, adj. depura-
tir, ive.
Depusa, adj. depose, ee.
Deputa, V. a. deputer, en-
voyer eu niission.
Depufaţiune,f.deputation,r.
Deputatu, ;/*. depute, raan-
< lata i re, m.
Derâ, cmj. \d. Berii.
Derangia, v. a. deranger,
raettre eu desordre , de-
traquer. [gabond, )>!.
Derbedeâ, )/(. ilâneur, va-
Oeresonabile, adj. derai-
souuable. [rouan, m.
Dereşâ, m. (despre caî),
Dereteca , v. a. arranger,
uiettre en ordre.
Deretecare , f. arrange-
meut (de la maison), m
Deretecatu, adj. arrange.
Derîma, v. a. demolir, abat-
tre, detruire. Se — , s'ecrouler.
Derimare, f. demolition, f.
abattemeut, m.
Derimâtorâ, m. demolis-
seur ; destructeur, m.
Derîmatâ , adj. demoli ,
ruine, e.
Der imatura, f. demoHtion;
ruiue, f. La pi. rest.es, deb.
decombres, m. pi.
Derisiune, f. derisiou, mo-
querie, f. Lua in — pe env.,
preudre en derisiou, railler,
plaisauter, qu.
Derisoriâ, adj. derisoire,
fait par derisiou, illusoire.
Deriva, v. m. deriver, s"e-
carter de sa route ; venir,
provenir de. *
Derivare, — Hune, f. de-
r vatiou, l. [tif, ive.
Derîvatîvu , adj. deriva-
Derîvatu, adj. derive, ee.
Derjiâ, 1'. bardies.se. f.
Derjâ, adj. hardi, t.emeraire.
Deroga, v. u. deroger.
Derogare, — tinne, f. de-
rogatiou, 1'. [bais.se, ee.
Derogatu, adj. deroge, a-
Derd , conj. mais ; donc.
Asia — , donc, par couse-
queut. vd. ÅŸi Da.
Dervişîâ, in. dervicbe, der-
viÅŸ, ?n.
Desabusa, v. a. dcsabuser,
detromper, tirer de Terreur.
Desabusatâ, a(^j. desabuse,
detrompe, ee.
Desaccorda, v. a. desac-
corder, detruire l'accord.
Desaccordare, vd. Des-
accordu.
Desaccordattu, adj. des-
accorde. e<^, discordant, ante.
DKS
1 12 —
DKS
Desaccordâ, i/. (Icsuccunl,
maui[Ui^ d'accord. /*(. tlis-
soriuauci% C. Jlg. dissonti-
Desacrif v. a. desaigrir.
Desacritu, «(/y.desaigri, ie.
Desagregai v.a. desagreger.
DesagU| \d. Dissucu.
Desatnâgi, v.a. dtîtromper,
tir.T de Terreur.
Oesamâgirey t'. action de
detromper, 1". desabusement,
m.
Desamăgitoriâ , adj. qui
tait voir clair.
Desamâ gitâ,adji'. detrompe,
i'-e, tire, ee, de l'erreur.
Desameţiy v. u. laire voir
clair.
Desameţiref 1- action de
detromper, de faire voir clair.
Df»8 ameţitor iâ| adj. qui
detrompe,qui l'ait comprendre
(le sens).
Desameţitâ, adj. revtnu
(â soi), detroinpe, ee.
Desamesteca, v. a. de-
meler, debrouiller, eclaircir.
Jlesamestecatây adj. de-
mele^ debrouille, ee.
Desamorţi, v. a. degour-
dir, tirer d'ua amortisse-
ment. [sement, »*•
Desamorţirey f. degourdis-
Desamorţitâi adj. degour-
di, ie.
Desamuţi, v. a. rendre la
parole, faire parler.
Jlesapprobay etc. vd. De-
proha.
Desargintaj v. a desar-
genter. enlever l'argenture.
Desargintarei f. action de
(lesargenter, f.
JDes armai v. a. desarmer,
oter, enlever, lesarnies; v.
n. desarmer, poser Ies arines.
Desarmare , I'. desarme-
nient, m. [ee.
Desarmatu, adj. desarnie,
De8avantagiosâ,u(/j.de'-
avantageux , eu«e, prejudi-
ciable ; adv. avec desavan-
tage, desavautageusement.
Desavantagiâ| n. desavan-
tage, prejudice, ))i.
Desbâera,
laire.
Desbârbăţii
j'aire perdre
Desbarcay v
a. delier, de-
v. a. amollir,
l'energie.
a. debarquer,
decharger (un navire) ; v.
n. debarquer, sortir d'un
navire.
Desbarcaderâi t'. debarca-
dere, )ll. [fpi'-' '^6.
DesbarcatU| adj. debar-
Desbârci , v. a. derider,
t'aire perdre Ies rides.
DesbatCi v. a. debattre, dis-
cuter.
Desbaterei f. debaS do-
mele, â– )n. discusaion, 1'. con-
te.ste, m. Fără — ,3ans con-
teste, sans contredit.
Desbâtutâi adj. discute, ee.
Desbetai v. a. desenivrer,
degriser,tairepasserrivre3se.
DesbetarCf 1'. desenivre-
ment, rn. [ee.
Desbstatâi adj. desenivre,
Desbina, v. a. disjoindre,
diviser, mettre en discordc.
Desbinare, f. disjonction,
desunion, discorde, f. dis-
sentiment, ui.
Desbinatâ , adj. disjoint,
e ; en discorde.
Desbînâturâf vd. Deabi-
na re .
DES
143 —
DES
Desbiânii v. a. enlever Ia
fourrure.
Desblânirej t'. actiou den-
lever la l'ouiTure. [rure. i
Desbiânitâf adj. sans four- j
Desbiocâi v. a. debloquer, ;
lever !•' blocus.
Desblocarei f. action de
debloquer, f. [ee.
Desbiocaiâ, adj. debloque,
Oesbrâcca, v. a. desbabil-
ler, oter Ies velements. St; — ,
se deshab Iler, quitter ses
habits. [lement, m.
Oesbrâccare) f. desbabil-
DesbrăccatU| adj. desba-
bille, ee.
Oesbrâcinai v. r. quitter
son pantalon.
Descâerai v. a. separer.
66 Descâimâci, v. r. reve-
nir dune torpeur.
Descalcay v.a. decalquer, re-
produire,reporter, un calque.
Descalcare, f. decaique, m.
reproduction d'un calque, f.
Descâlţiaj v. a. decbausser.
Se — , tirer ses chaussures.
Oescâlţiarey f. decbausse-
ment. di^cbaussage, m.
Oescâl9iât6re| f. dechaus-
soir, tire-bottes, rn.
Oescâlţiatâi a(^y.nu-pieds,
decbausse, ee ; mise.rable.
Descâli| V. a. enlever la
trempe. [du cheval.
Descâiicai v n. descendre
DescâUcarei f. descente du
cbeval.
Descâlirci f detrempe, f.
Oescâiitây adj, detrempe,
ee.
Descâiiturây t'. detrempe-
ment, ;/(.
Descântai v. a. encbanter,
jeter un cbarrne, cbanner,
eusorceler.
DescântarCiencbantement,
ensorcellemeut, )//.
Descantâtoriâ, adj. en-
cbanteur, ensorceleur. euse.
DescântaiU| n. encbante-
ment, charrne, rn. [ccui/are.
Descântâiurây vd. Des-
Descăntecâ, vd. prec.
Descârcai v. a. decbarger,
— uă nave, delester, decbar-
ger, un navire,
Descârcarei t'. decbarge,
f. decbargement, delestage,)»).
Descârcâtorui m. decbar-
geur.debardeur, delestaurjn.
Descărcata, adj. decbarge,
ee. [r. delestege, 9u.
Descârcâturâi f. decbarge,
Descârliga, v. a. decrocber.
Descâţa, v. a. dtîcrocber,
detacber. [)>i.
Descâţâtorei f. decrocboir,
Descâ|atâ,adj.decrocbe,e3.
Descâtârâmai v. a. de-
graller,(reu desagraffer), de-
boucber. [de degraffer f.
Descâtârâmarei t actiou
Descepta, v. a. eve.ller.
Desceptare, f. eveil, râ-
veil, )/(. [tiu, m.
Desceptâtore, l'.reveil-ma-
Desceptâtopiâ, adj. qui
eveille, e.xcitant. [ee.
Desceptatâ, adj. eveille,
DesceptUy ndj. eveille, ee,
vif, ive, intelligent, ardent,
e atteotif, ive,
Deschiâia, \. a. debouton-
ner, detacber Ies boutons.
Se — , se deboutonuer.
Deschiâiarei f. action d;
deboutonuer, f.
Oeschiâiâturâ} f. \d. pree.
DKS
— 14i
f»KS
Deschidey v. a. ouvrir. Se — ,
sOuvrir, — /^)ri/t\s'epanouir.
.1 şi — iiiiina, ('.panchov son
aine. [vrir, ouverturo, 1".
Deschidere} T. action d'ou-
Deschi^eturâi f. ouvor-
Hrv. r.
Deschingay vii. Descinge.
Deschisâ| adj. ouvort, te.
Deschisurâi f. ouvcrture,
fon^i-, r. [eclaircir.
Descifrai v. a. (Icchiffrer ;
Descifrabile^ adj. dechif-
Inibli'. [chifTremcnt m.
Descifrare! — ţmne, f. de-
DescîfratU|arfy.dechifrre,ee.
Descinge; v. a. dessangler,
lâcher Ies sangles.
Descingere, f. action de
dessangler, T. [ee.
Descînsâ, adj. dessangle,
Desclei) v. a. decoller.
Descieirei r.decollcnient,»; .
Descleitu, adj. decolle, ee.
Descleiturâyl'.vd. Desclelre.
Descojiy V. a. ecorcer, eale-
ver Tecorce, eco.s.ser, — unu
arhurc, decortiquer un ar-
bre. [ecorcjge, m. ecosse, f.
Descojire, f. ecorcement, m.
Ilescojitâ, adj. ecorce, ee.
Descojiturâ|Vd. Descojire.
Descolorai v. a. decolorer,
t^lîact'r la couleur. Se — , se
d>';coloier, p;\lir. [ration, f.
Descoioraţiune, f. decolo-
Descoioratoriâi adj. de-
colorant, ante.
DescoloratUy adj. decolo-
IV, ee, sans couleur.
Descomposiţiunei C de-
composition, f.
Descompune! v. a. decom-
[ oser, detruire. [pcsition. f.
Descompunere! f. decom-
Descompusâi! adj. decom-
poso, ee. [sidorer, iiiepri.ser.
Desconsidera! v. s. decon-
Desconsiderarci — Hune,
1'. deCMn.si(leniţion, perte de
Testinie, )'.
Descosideratâf adj. de-
COUÅŸidiuv'', ee.
Descontinua! v. a. discon-
tinuer, interrompre.
Descontinuarei f. discon-
tinuation, ces.sation, f.
Descoperi, v. a. decouvrir,
devoiler, inventer; reveler; .st;
— , se decouvrir; .se reveler.
Descoperire! f. di'-ccu-
verte, inventiou, f.
Descoperitorâ, m. qui
decouvre, inventeur, reve-
lateur, m.
Descoperita! adj. decou-
verf, te. [verte, l".
Descoperitura! f. decou-
Descoragia! v. a. decou-
rager, abatire le courage,
rebuter.
Descoragiare, f. decou-
ragement, abaUement, m.
Dc-scoragiâf oria! adj.de-
courageant, ante.
Descoragiatâ! adj. decou-
rage, ee, al)attu, ue.
Descorda! v. a. desaccor-
der, detruire Taccor 1. [f.
Dcscordare,r. discordauce,
Descordatâ, adj. discor-
dant, ante, discord, e, a fi
— ,discorder, etre discordant
(de instruminte). paire.
DescossCiV.a. decoudr.;, de-
Descossere! T. actiou de
decoudre, 1".
Descredita, v. a. discre-
diter. decre lit'M*. faire fom-
ber le crelit.
î
DES
lio -
DES
Descreditdf «^discredit, m.
ppi-te de credit, f.
Descrescei etc. vd. De-
ere sce, etc.
Descreţi} v a. derider, taire
disparaitre Ies rides ; de-
plisser, delaire Ies plis.
Descreţirci f. deplissage,m.
Descreţitîiiarfj.deplisse, ee.
Descrâei v. a. decrire, re-
presenter; tracer; depeindre.
Descrierei f. descriptiou, f.
Descriitcru, ni. vd. De
SCi'iptOi'H. [tiou, 1".
Descripţiunei f. descrip-
DescrSptivâ; adj. descrip-
ţii', ive. Genulu — , le geure
descriptif (in retor.). [»i.
Descriptoru, m.iiarrateur,
DescrîssUjac^J. decri t, peiut,
depeiut, te.
Descuiai v. a. ouvrir.
Descuiarej 1'. actiou d'ou-
vr.r; ouverture f.
Descuiatu, adj. ouvert, te.
Descuiăturâ) t'.ouverture.f.
Descuîbai v. a deuicher;
fig. deguerpir. [ee.
Descuibatu, adj. deaiche ;
Descufţtâi vd. Defcălciatu.
Desculpai v. a. disculper,
jurfifier. Se — , se disculper,
se just: fier. [pable.
DesculpabiiC) adj. discul-
Desculparei — iinue, f. dis-
culpatiou, justificatioii, f.
Descununa, v. a. decouron-
uer ; separer. [uement, )a.
Descununarejt. decourou-
Descurcai v. a. debrouilier,
deineler, eclaircir. Se — , se
debrouilier, se defaire, se de- '
barrasser.
Descurcarei f. debrouille-i
ment, m. j
Descurcatdiac^j.debrouille,
ee, eclairci, ie. [sure, f.
Descusâiurăi f. decou-
De scusutu, af/j.decousu,ue.
Desdepănai v. a. derouler,
devider, mettre en peloton.
Desdepânaref t'. devidage,
deroulement, m.
Desdobitocii vd. Lnhlăndi.
Desemna, v. a. designer,
iad quer, marquer; dessiner.
Deseinnataru, m. dessi-
uateur, m.
Desemnata, adj. desgne,
ee ; dessiue, ee.
Desemna, n. dessin, m.
DeÅŸerta, v. n. deserter, a-
baiidouner le lieu.
DeÅŸerta, v. a. vider, des-
eniplir, deboucher.
Deşertăciune, t'.vaiiite,fri-
volite, iaanite,chose vaine, f.
DeÅŸertare, vd, DeserHune.
DeÅŸertare, f. vide, desem-
plissage, m. [bouche, ee.
Deşertatâ, adj. vide, de-
Deserţâune, 1'. desertion, 1".
abandon, ni. ]m.
Desertoru, m. deserteur,
DeÅŸertu, desert, m. soli-
tude, f. [ne, frivole.
DeÅŸertu, adj. vide; fig. vain,
Desface, v. a. defaire; —
uă machină, demonter une
inachine. Se — , se defaire,
se debarrasser [defaire, f.
Desfacere, f. action de
Desfăcuta, adj. defait. te.
Desfăşia, v. a. demailloter.
Desfăşlura, v. a. develop-
[ler, deployer, derouler ; e-
taier, faire montre s. parade.
Desfâşiurare, f. divelop-
pement, depliement, deploie-
meut s. deploîment, m.
10
liG —
DKS
Desfâşeuratây adj. dove-
loppi':. (It'roiilC'. efcik", ee.
Desffâfui, v. a. decoaseillcr,
dissuader. deloiirner d'uno
resolutioii prise.
Desfâtuirei r. dissuasiou, f.
Desfavore, !'. dt'faveur, 1".
Desferblnta, v. a. aVb)-
dir. refroidir.
Desferbinţelâ, l. attiedi.s-
.semenî. ni.
Desfericap v. a, delerrer,
oter li^s Ters.
DesfcB*icare| f. defeiTage,
di'i'onvment. //(. [ee.
Desfei^ecatu, adj. delerre,
Desfermcca, v. a ciesen-
chanlor. roinpro ri^uchaiite-
nient. deseusorcelor.
Desfermecarej i'. desen-
chinLeim^ut. , desensorcelle-
m^nt. Ui.
Desferniec3torâu,«(K d>-s-
euchantear. (ni'^e.
Desfermecatu, adj. âis-
eiichant.e, de.seasorcel^^ ee.
Desfetaj v.a. amuser, char-
mer. Se — . samuser, sj re-
creer. se divm'tir.
Desfeiarcy f arnusemeat,
divortissemeiit, ///. recrea-
tion arausanîe. f
Desf etâf oriu, adj. amu-
saat. divcrtissaat, charinant,
aufe, deliceux, euse ex-
quis, o.
Desf etaiu, adj. cbarme, ee.
Desfigura, v. a. defiourer,
dGiiaturer , alt-h-er, rondre
difforme.
Desfigurare, f. act on de
d'-fiiinri-r.
Desfigurata, adj. defigure,
al fere. ee.
Desfiinţa, v. a. annuler. a-
bolir, au''aDtir, detruii-e, au-
nihiler. rendre oul, lle.
Desfiinţare, i'. annulatioii,
abolit ion, aiiailjihiiou, 1". a-
l)olissemenl,aneautis.sement,
//(. [latif, ive.
Desf iinţâtoriâ, adj. annu-
Desfiinţatâ, adj. aboli, ie,
aimuli', aaniliile, ee.
Desfoia, v. a. dereiiiller.
.mlev.r le.s reuille-s.
Desf oi ire, 1'. actioii de de-
reiiiller. defeuillaison. i'.
Desfoiata, f'!?/. deleuille, ee.
Desffsna, v. a. depraver:
debrider.
Desfî»înare,f. corruption, t.
DesfrmătGVÎâ, adj cor-
rupteur, fricv.
Desfrînatu « >'). liberHu.
corrompu, ribaud, )«.
Desf risat \' ^- defriser, de-
coillVr. dei'aire la frisure.
Desf rEsatu, adj. defr se,ee.
Desfrîu, //. licencc, f. de-
i-igleineiit. ;/'.
Oesfunda, v. a. d'-ioucer.
eal.iver le fond.
Desfisndare, f. deronce-
iiitiit, //( [ee.
Desfi^ndatu, adj. defonce.
Oesgâti, \. a. (deparer), en-
iever la paruiv.
Desgâtitu, adj. dcpare, ee.
DesghiaÅŸia, v. a. dJgeler,
d.'oourdir. deroidir ; //(/. de-
nia' rr
Desgbiâciare, f degel,de-
Å£iounli^sement, m.
Desghiâciu, u. degel, )i(.
Besghîna, vd. Desbina.
Oesghioca, vd. Dacoji.
Desgoveiâ , f. deshabille
de la marii'e, m. [la mariee.
Desgovi, v. a. desbabiller
DIvS
— 147 —
DES
Hesgrada | etc. vd. De-
(jrada, o te.
Desgrădi| v. a. defaire, a-
J)attre, une haie.
Desg radina, v. a. decliaus-
ser, degarnir (le pied d"uu
arbro).
Desgrâdinare, i'. decbaus-
semeat, s. dechaus.sage, d'uu
arhre, m.
DesgrâdSnaiu , adj. de-
chaus.se, lie, diJgaiMi, ie.
Desgrâdire; r. aciion d'a-
bat.tr.' uao haie, f.
D esgrâditâ, adj. saos liaie,
ouvert. e.
Desgropaf v. a. d<îterrer.
Desgroparcy f. deterre-
meiil. //!. [('<i,
DesgropatUj (ulj. doterre,
DesgroÅŸia, v. a. d;igros.sir,
ebaucluT.
DesgroÅŸiare, f, degros.sis-
soment, degrossi-^sage, m.
Desgroşâatoru, m. d(^-
i;rossissi"ur, rn. [ie.
Besgroşîatu, a(ij.degi'o.S3i,
Desgusta, v. a. degouter,
• ioaner da l'aver.sion, ni-
puguer. robut'-r.
Des gustare, f. de,gout, de-
pîaisir, rn.
Desgustâtoriu, adj. de-
goutant, nlo. 'a.stideu-x;, euse,
n.'butau'. e. [ee.
Desgustatâf adj. degoiite,
Desgustuj n. degout, depit,
deplai.sir, ni.
Deshâma, v. a. diîteler, cn-
It^.ver le harnai.'',deharnacher.
Deshâmare, f. duteiage,
dil-harnacliemeiit, m.
Deshâmatu, a (/j. dotele, ee.
Desideratu, /;. desidera-
tum. I'l. desiderata.
Desiernaj v. n. cesser (l'hi-
ver}.
Desiilusiona , v. a. de-
tromper, laire perdre le.s
illu.s.sious, de.sillusioniier.
Desillusîonaiu, adj. dd-
silJu^^ionne, 6e.
DesiSiusâunej f. desiJIusion,
parte derillusion, f.i'evei !,}/?.
Desime^ f. .epaisseur. f.
Desîmpreunaj v. a. dis-
joindre. di'suuir, separer.
Desimpreunare, f. di.s-
jonction, s-l-paraUou, f.
Desincânîa, du.şenchanter,
doseviporceler.
Dasinfecta, v.' a. desinjcc-
ter, laire ce.-î.ser I infection.
OesînfectatUj adj. des-
int- cte, ee. [tion, 1".
Desîifecţîuney f. desinlec-
Desimfla. v. a dJseuller,
di''gonl]er
Desîmfîare, f dâ^enllure, f.
DeSÃŽirsfiatU] adj. de.senfli;.
dcgulllle'-. i'e.
Desiinf lare, r. de.seiiflure. f.
Dessmf'atu, adj, de enllL-,
degonle. e^.
Desîmf'âiurâ, f. dcstu-
tlure, f. degontlernent, ni.
Desininţâj t'. gram. de?i-
iieuce. f.
DesinÅŸela, v. a. detromper.
Desînşelarei 1'. aciion de
diltroiii[i r, 1'. [ee.
DesiiiÅŸe?atu,a(i/.detrompfe,
Desinteressa, desjiitere.-<-
.ser, mettre bor.s d'iateret,
iademniser, corapen.ser.
Des'nteressare , f. de-
.si.'ittires.- eraent, iii.
Desinteressatu, adj. de-
s nteresse, ee.
Desirabi'e, adj. desirabh-.
DES
— 14S
DES
Desirâ , s. clesideriii, \d.
Dorinţă,
se Desista, — sic, v. r. se
desister, se demettre, se de-
partii" di% reaoucer, cesser.
Desistarejf. desiş temcnt,»i.
Desistatâi adj. desiste, ee.
Desjuga, v. a. deteler Ies
boeufs. [boeufs, in.
Desjugarei t'. detelage des
Desjugatu , adj. defele
(boeuf).
Desfânţa i — ţni, decliai-
ner, eiilever Ies lers. Se — ,
se dechaîuer, s'emporter vio-
lemmeut.
Deslânţare y — tui re, f.
(lechaînemeut, m.
Desfânţatâi — tuilu, adj.
dechaîae, ee.
Deslega^ v. a. delier, de-
aouer, defaire. degager, de-
tacher ; resoudre.
Deslegare,f.deliemeat, des-
serreiaeut, m. resolution, f.
DeslegatU| adj. delie, des-
serre, degage, ee, resolu, ue.
Desiîpî) V. a. decoller, de*a-
cher.
DeslipirCf f. decoUemeiit, m.
DeslâpitUy adj. decolJe, ee.
Desluciy V. a. elucider, de-
brouiller , eclaircir, expli-
quer.
Deslucire i f. eclaircisse-
raent, reiiseignement, m.
DesIucitoptii,arfj. explicite.
Desluc'tâ, adj. cJair, e, iu-
telligible; «(Zu.clairemeut.
DesluÅŸi, etc. vd. Desluci etc.
Desmănia, v. a. cairner, a-
paiser (la col6re), reudre
calme. Se — , se calmar,
s'adoucir, se defâcher.
Destnâniatdy adj. calme,ee.
Desmârita, v. a. demarier-
separe r.
Desmăritare p f. s6[)ara-
tiou des epoux, f.
Desmasca, v a. demas-
quer, devoiler, decouvrir.
Desmascare, f. action de
deraasquer, f.
Desmascatâ, adj. demas-
que, devoil6, ee.
se Desmâţa, v. a. se relâ-
cher, se uegliger.
Desmâţare, f.relâchement,.
m. paresse, f. deportem^uts,
VI. pi.
Desmâţatu , alj. relâcLe,
neglige, ee.
Destnedula, v. a. demem-
brer, separer Ies membres,.
diviser, depiecer.
Desmembrai vd. prec.
Desmembratu , adj. de-
membre, ee.
Desm!nta| vd. Desminla.
Desmerda, v. a. caresser^
calojer, delecter, rejouir.
Desmerdâciunefvd. urm.
Desmerdare, f. caresse,
volupte, rejouissauce, f.
Desmerdâtoriâ, adj. de-
lectable, delicieux, euse.
Desmerdatâi adj. caresse^
delecte, ee.
Desmesteca, \l a. deme-
ler, (avec la i»rep, de ou
are:), debrouiller ; eclaircliv
Destnestecarei f. action
de demeler. [mele, ee.
Desmestecatu, adj. de-
Desineţelâ|Vd.Des»Jeficire.
Desmeţii v. a. desenivrer,
desillusionuer , detromper ,
faire voir clair, deciller Ies
yeux.
Desmeticii vd. pi-ec.
DES
— 149 -
DES
Oesmeticire | f. degrise-
ment, rn. actiou de faire
voir clair, clairvoyance, f.
desenivrement, m.
Oesmeticitâi adj. revenu,
ue, â soi. de.senivre, ee.
Oestneticâ| adj. tolâtre, e-
tourdi, i3.
Desmeţipe|Vd. Desmeticire.
Oesmeţitoriâi adj. deseni-
vraiit, e, qui. fait repreadre
se? sens.
Oesminta f vd. di.s3uader,
(deperouader) enlever Ia per-
suasion, detourner d'unere-
solution.
Oesmîntare) f.dis3uasion,f.
Oesmintâtoriâi adj. dis-
suasif, ive. [ee.
Desmintatu, adj. dissuade,
Oesmînţii v. a. dementir,
coutr^dire.
Destninţire; f. demenţi, in.
DesminţitdyacZj.dernenti, ie.
Desmobilaj v. a. d':;raeu-
bler, degarnir de meubles.
Desmabtlare, f. demeuble-
ment, m.
Oesmobilatâi adj. demeu-
ble, ee, degarni, ie, de meu-
bles.
Desmoralisa , v. a. de-
raoraliser , corrornpre.
Desmoralisare, — {iuiie,
I. deraoralisation, f.
Oesmoralisatây adj. de-
rnoralise, ee.
Oesmormîntay v. a. de-
terrer, exhurncr.
Oesmormlntare, f. deter-
rement, m.
Desmormlntatâ) a(^y. de-
terre, exhurne. ee.
Oesmorţiy v. a. degourdir,
reveiller.
Desmorţirei — (elă f. de-
gourdissement, reveil. în.
Desmorţitâi adj. reveille,
degourdi, e.
DesmoÅŸtenii v. a. desher.'-
ter. jiriver de la succession.
DesmoÅŸtenirci f. desheri-
tage, //î. [berite ee.
Desmoştenitâj adj. des-
Desnâdejdeff.clesespoii',}^.
Desnădejdul, v. a. deses-
perer.
Desnâdejduirey f. deses-
poir, y/i. dtîsesperance, f.
Desnâdejduitoriâ , adj.
desesperant, ante.
Desnâdăjduitu, adj. dc-
sespere, ee. [(d'ane chose_).
Desnatura y v. a. denatu-
rer, cbanger la nature, l'et^it
Desnaturalisa etc. vd.Dâ-
iiaturalisa.
DesnaturaPOi v. a. actiou
de denaturer, f.
Desnaturatu, adj. dena-
ture, e*^ ; coutraire k la na-
ture.
Desnâuciy v. a. (desetour-
dir), tirer de l'etourdisse-
raent, deuiaiser, degourdir,
rendremoins simple, [delier.
Desnada , v. a. denouer.
Desnodâmintdy f. denou-
ment. s. denoueraent, rn.
fin. 1'. [nouer, i.
Desnodarci action de de-
Desnodatăfadj. denoue, ee.
Desnoroi, v. a. nettoyer,
decrotter. [toire, f.
Desnopoitope, f. decrot-
Desobicinuî, v. a. desba-
bituer, desaccouturaer, faire
perdre une babitude.
Desobicinuinţâi f. desba-
bitude, desuetude, t.
|)H>
— I:")(» —
ItKS
Desobicinuîre, vd. }irec.
Desobicînuitâ , adj. des-
lialiilui', (li'sacroutume, ee;
i]iii a |)(n*(lii l'hahitude.
Desobstrui| vd. destupa.
Desola, v. a. diV^oler, devas-
tiM', IM vage r.
Desolantei adj. duÅŸolmt,
af'niL;i'aiil, aiife.
Desoiare, vd. arm.
Desolaţiuney 1' desola Lion,
de.sLruction, ruine ontiere,
graii le aflliction,!'. ravage. m.
Desolatarâ, m. si adj.Ad-
soIatcur,//( lrice,f. d(''.solant,o.
DesolatUj adj. desole, tre^-
afllige, ('Å£e.
De8onor3| v. a di'Å£.shonorer,
degrador, ferriir riioniieur.
Desonorantei adj. dcsho-
noraiit, ant(\
Desonorare , 1'. deshon-
iimir, avilissement,opprobrf,
Desonoratoriui adj. des-
liouorant , avilissaiit , ute ,
(deshoiiorable). [re, av li, e
Desonoratâ, adj. desbono-
Desonore 1'. de.sbonuaur,iH.
Desorbi} v. a. rendre la
vue, desaveugler. [ment, )/(.
Desorbirei f. desaveugle-
Desorbitâf adj. desaveu-
gle, (ie.
Desopdine, n. desordrc de-
l'aut d'ordre, m. confusion,
f. trouble, egareraeut, m.
Desordinai v. a. deranger,
desordonner, mettre en de-
sordre, deregler.
Desordinatâ| adj. desor-
donne, derange, ee, fig. ex-
ce.ssir, ive.
Desorenduelâi t'. deran-
gement. m. deplacetncnt, m.
Desorenduitu, vd. Def^o-
rliid'/clii.
Desorânduiiây adj. d)i-
nuigi'', di'placV', cAi.
Desorganîsai v. a. desor-
gauiÅŸcr, (b'raiiger, troubler
l'ordre. [d(îsorgaiii.sat.ioii, 1'.
Desorganisarey — Ijnuej'.
De8organ'sator>â,m. des-
organisateur, vi. (f.rice, C.
puf. usit ).
Desorganîsatâ,«(/,/.desor-
ganise, troubh';, ee.
Desorienta, v. a. desorien-
iov, d'-router, decoucerter.
iroubliT, egarer. [ment, m.
Desorîentare , 1". egare-
Desorieniatu, adj, de.so-
ri('nt(% d(h"oul('!, i'-gare, ej.
De8os2eni| v. a. defatiguer.
DesostenitU| adj. delati-
gue, delassi;, ee.
Desotrăvi| v. a. detrure
redet du poison, desempoi-
sonuer. [sonnement. m.
Desotrâvirey t. dcsempoi-
De89trăvitâ| adj. descni-
poi-oune, ee.
Desossida, v a. desoxyder,
Oier, eniever, roxygene.
Desossâdaref — {iune, f.
desoxydatioD, 1". [de, ee.
DesossidatUy adj. desoxy-
Despâgubi, v. a. dedoni-
niager , reparer un doni-
mage, indemniser ; Se — ,
se deflommager, rentrer dans
ses frais.
Despăgubire I f. dedoni-
magement, m. indemnite,.
compcnsation, f. [ee.
Despăgubită , indemni.se,
Despardosif v. a. decarre-
ler, eniever Ies carreaux d'ua
plancber. [l^^ge, m..
DES
lol
DES
Despardosirei I. decane-
lage, m. [rele, de.
DespardositU| adj. decar-
Despârţi, v. a. separer, di-
viser, ecarter. Se — , se se-
parer, se partager.
Despârţibiieiur/J.divisible.
Despărţire, t. separation,
di'sunion, (lisjoucfion, 1'.
Despârţitore, vd. T)es-
lia)-{itH)'u.
Despârţitoruy adj. de se-
paratiou ; chem. separato re.
Despârţitorâ, >>). diviseur,
m. [vise, ee.
Despărţâtu, adj. separe, di-
Despârţiturâ, 1'. separa-
tion, cloisoD, f.
Desparu; adj. dissembJable.
Despătură, v. a. deplier,
deployer. [ter, desceler.
Despecetlu?, v. s. decache-
Despecetluîrei 1' decache-
iage, m.
Despecet'uitu , adj. i'-
cachete, de.sceJe, ee.
Despedica, v. a. desenfra-
ver, debarrasser.
Despedicatâ, adj. debar-
rasse, ee.
Despera, v a desesperer,
perdre Tespoir; v. a. deses
perer,, mettre au desespoir.
Desperarei i'. desespoir,?»,
Desperaţiune, 1'. desespoir,
m.
Desperâtoriâf adj. deses-
perant, tres-affligeaut, ante.
Desperata, adj. desespere,
ee, sans espoir ; adv. deses-
perement, avec exces.
Desperechia, v. a. desap-
pareiller, desassortir.
Desperechiare, f. desap-
pareillage, m.
Desperechiatâ, adj. des-
appareille, ee.
Despica, v. a. feudre ; scin-
der. Se — , se t'endre, s'en-
trouvrir.
Despicare , f. actiou de
le rid re, f.
Despicâtore, t'. leuiloir, }h.
Despicata, adj. feudu, ue.
Despicâtură, 1'. fente, e-
clisse, crevasse, f. cu — ri.
iendiUil', ee. [dissequer.
Despinteca, v. a. lendre^
Despintecatu, adj. fendu,
ue [etre desagreable.
DespFâce, v. a. deplaire,
Desplăcere , 1'. deplaisir,
desagreinent, in. deplaisance,
f. mecontentement,depit, m.
Desplăcutâ,ad/. deplaisant,
e, qui ileplait.
Desplanta, v. a. deplanter,
Despiantare, — {iune, t".
ileplautation, f. [ee.
Desplantatâ, ajy. deplante,
Despleti, v. a. decorder, de-
tordre. [dre f.
Despletire, aciion de detor-
Despielitu, adj. detordu,
ue, detors, e.
Despodobi, v. a -desorner,
enlever Ies ornements, de-
garnir.
Despodobire, I. action do
~ degarnir, f.
Despodobitâ, adj. degarni,
ie. [lever le poli.
Despoiei, v. a. depolir, eu-
Despoieire, f. depolissure,
f. depoiissage, m.
Despoleitâ, adj. depoli, ie.
Despopuia, v. a. depeupler,
devaster.
Despopulare, — tiune, \\
depeuplement, m.
DKS
152 —
DKS
Despopulatâi adj. depeu-
ple, dovaste, ve.
Despopularisay v. a. de-
popuralisor, fairo perdre l'at-
fection du peuple.
Despossedai etc. vd. ăp.-
possede, etc.
Despotcovif v. a. deferrer
un cheval .S'e — , se defensor,
perdre sa ferrurre, son fer.
Despotcovire, f. deferre-
ment,deferrage(d'uncbeval),
i)K [ee.
Despotcovitâ, adj. defevre,
Despoticescei adj. despo-
tiquoment, en despote.
Despotica^ adj. despotique.
Despotistnâ|)/i.despotisme,
«(. [m.
Despotu, m. despote, t-yran,
Despoverai v. a. decbar-
ger, enlever Ja charge, debar-
rasser d'un l'ardeau.
Despoverare, f. decharge,
t. (dechargement, m.).
Despoveratu, ar^y. dechar-
ge ee.
Despovstuî, V. a. dissua-
der, deconseiller, detourner
par Ja persuasion, [f.
Oespoveţuire|f.dissuas'on,
Despsvâţuitorid, ari/. dis-
suasif, ive. [d6, ee.
DespoveţuitU| adj. dissua-
Desprci prep. de, pour ; —
care, — cari, dont. Cătil —
dinmlu, quant â lui.
Despreţia, — Ud, v. a. ms-
priser, tenir en mepris.
Desputerniciy v. a. oter le
plein-pouvoir, reyoquer.
Oesputernicirei f. rappel,
m. revocation, f.
DeBputernicitâf adj. rap-
pel6, Tiivoque, ee.
Desrâdecina, v. a. der.i-
ciner, o.xtirpor.
Desrădăcinarei f. dera-
cinemi^nf, »/(. e.vtirpation. I'.
Desrâdecinatâ| adj. ăr-
racini', ee.
Desrâguşi| v.a. desunrouer.
Desrâguşire) f.dcsenrouc-
nient, )/t. (roue, ei\
Desrâguşitâi adj. desen-
Desregula, v. a doregler,
deraager, mettre hors di\s
r^gles, dans le desordre.
Desregularei f. deregle-
ment, m.
Desregulatd, adj. dăregle,
6e, irregulier, ere; adv. de-
i-eglement, san.s ordre.
Desrobi, v. a. aflranchir, e-
manciper, rendre Ia liberte
h, exempter d'une cbarge.
Desrobîre, f. affranchisse-
ment, ra.
Desrob!tâ| adj. affrancbi,ie.
Desrugini, v. a. derouiller,
eulever la rouille.
Despuginirej f. derouilie-
ment, m. [eo.
Desruginîtâ, acZy.derouille.
Desâra, v. a. dessaler, oter
la salure. [in.
Desârarej f. dessalement.
Dessâraiây adj. dessale, ee.
Dessăpcinaj v.a. decbar-
ger (d'un poids).
D essârcinareir.dccharge,!.
(dechargement d'un poids,
m.) [perfectionner.
Dessâverşi, v. a. achever,
Dessâverşirei f acheve-
nient, m.
Dessâv Irşitâi adj. acheve,
ee, complet, ete, parfait, e,
accompli, ie : — adv. comple-
tement, entierement.
DES
— 153
DKS
Oessecai v. a. s^cher, des-
secher, epuiser, niettrea sec.
Dessecarei — Hune, i. ac-
tion de secber, f. dessechc-
meut, epuisement, m.
Oessecatây adj. dessecbe,
epuise, ee. rendu sec.
DesÅŸelai v. a. desseller, oter
la selle, echiner ; latiguer â
l'exces.
Desselbâtici, v. a. appri-
Yoiser, dompter.
Desselbâtecire, 1°. 1'. ap-
privoisement, m.
Oesselbâtecitâ, adj. ren-
du, ue, moins laroucho, ap-
privoise, ee.
DesÅŸelatd, adj. des-jelle, e't.
DessertU| n. dessert, m.
DesÅŸirai v. a. delibr, elfder.
DesÅŸirarei 1'. effilags, deli-
lage, delîlement, m.
Desşiratâş adj. defile, ee.
Oes8BÅŸ1U| n brussailles, ron-
ce.s, t. pi.
Dessitatey f. densite, f.
DessU| adj. epais, sse, dease,
com[JdC^e, sarrJ, ee
OesU| adv. souvent, frequem-
nient, plasieurs Ibis.
Dessuci, V. a. detortiller.
Dessucârci t'. action de de-
tordre, 1'. [ue, de+ors, e.
Dessucitâ, adj. detordu,
Dessupirai v. a. detăcher.
depiquer. .Maî alessîi la refl.
se defâcher.
Dessur^ijV. a. rendre Touie.
DesÅŸurupa^ devisser, de-
faire ane vi-.
DesÅŸupupare; f. devissage,
devissement, m. [se, ee.
Desşurupatâ, adj. devis-
Oestâinui, v. a. avouer, re-
veler. >e — . s'ouvrir :i.
Destăinuire» f. avcu, //'.
rovelation. f. [ee.
Destâinuitâi adj. avoue.
Desţelenii vd. Deşmorij.
Desţelenâtu, vd. DesiHoy-
{ita
Desteritatei i'. dexteritc,
adrosse, babilete, t.
Destinai v. a. destiner pr';-
parer, r-^-server.
Destinare, f. destination, f.
Destânatâi f. destinee, !'.
d;.~tLU. //;.
Destin atu, adj. destine, ee.
Destinde, v. a <letendre,
deployer, distendrj.
Destindere, f debiude-
men*:, relâcbement, tn. dis-
tension, f.
Destin siune, f.disteusion.r.
Destinsa, adj. detendu, ue.
Destinu, n. destin, .sor', m.
Destitui, — iua, v. a. desti-
tuer ; d^po-er.
Destituire, ('. desti'ut.iou, I'.
Destituţiune, 1'. do^Litu-
tiou. f. [tutiou.
Destituitoriu,ac/y.de desti-
Destituitu, adj. de.stitue,
ee ; dijpourvu, ue.
Destivi,v.a.defaire un ourlet.
Destoinicia, f. capacite, ba-
bilete, ap*itude, f. [bile, apte.
Destoinica, ac^/.capable.ba-
Destorce, v.a. de ordre.
Destorcere, f. act on de
detordre, f. [detors. e.
Destorsâ, adj. detordu. ue,
pe8trale,afZy. dotai i\)\.aii.r).
ale
Pestre, f. dot, f.
Destramă, v. a. effiler, (e/-
filuqucr s. ef/ilocher est*»
cându se destramă matasse
etc. ra se iacă rată).
JiES
— lut —
DKS
Destrâmarei f. el'lilage, »?.
Destrămatu, adj. eHile, 6(\
Destrâmâtură, 1'. d'tiK-, i».
clliliiro, r.
Destringei v. a. (Icsserror,
lăchor, rclAclior, delondro.
Destringerci 1'. dessero-
roeiit. m. [lâcbt', do.
Destrinsu, adj,, dessere,
Destrona, v. n. delroner,
cliasst r du InJne. [m.
Destronarei detroacment,
Destronaiu, ailj. detrom'-,
i'e. [tilde
Oestruciibile,ar/7 desiruc-
Destrucţiune, deslruction,
ruine, r. [tir, ive.
Oestructsvu, adj. dcstruc-
Destructoru, m. d<\sfruc-
teur, »i. irico, f.
Destrugef vd uvih.
Destruiy v.a. detruire,aiiL'an-
tir, abattre, demolir, ruiner.
Destruerei f. destruct on,i.
Destulu, adj. sulTi^ant, ante;
adv. a.ssez, sul'fisamment, ;'i
sulTisance, en sulTisance.
Destupa, v. a. debouclier,
desobstruer, degager iletou-
per, debourrer. — driDimlii,
laisser le passage li bre.
Destupare, J'. debouchage,
debouchement, in. [m.
Destupătore, f . deljouciioir,
Destupâtoriâ, adj. dusob-
structir, ive, dtisobstruant. e.
Destupata, adj. debouche,
ee. [//*.
Destupâttiră, t'. d.bouclie.
Desuni, v. a. desunir, dis-
joiiidre, ronipro la bonne
intelligencc (eu^re Ies per-
sonn^-i).
Desunire, f. desunion, dis-
jouciion, mesintolligonce, f.
Desunitâ, adj. desimi, ic
disjoiilt, te.
Oesveli, v. a. developper, o-
ter l'euveloppe, devoiler, tle-
couvrir.
Desvelire, f. action de de-
couvrir, de devoiler, f. devoi-
leuient, m.
Desvelitâ, adj. decouvert,
te ; adv. a decoucert. [mer.
Desvenina, v. a. desenveni-
Desveninare, I'. action de
desenveniiner, ('. [nime, ee.
Desven'natâ, ac/j. desenve-
Desveriga, v. a. tirer le ver-
rou. dev(nTouillor.
Desverigatâ, adj. dever-
rouille, ee.
Oesvertî, v.a. detortiller.
Desvertire, 1". acUon de
delortiiler, t. [ee.
Desvertitu, atZj. detortille,
Desveţa, \ . a. desapprendre,
faire j^enire Ihabitude, des-
Ijabiiuer.
Desv£ţare, 1". action de
dt'shabitut^r, t'. [ee.
Desveţatu, adj. de.shabitue,
Desvcţu, n. desuctude, f.
Desvinovâţ', v.a. disculper,
excuser, justifier.
Desvinovâţire, f. excuse,
disculpation. justification, f.
Desvinovăţâtoriâ,a(/,/.d:.s-
cul[)ant, excusant, ante. â–
Desvinovăţiiâ, adj. ex-
cuso, ee.
de Desvânovăţitu , adj.
excusable.
Desvolta, v. a. developper,
diiplover, etendr*?. Se — , se
develo[iper, s'etendre.
Oesvottare, f. dovelofipe-
rnent, deiiloîment .s. deploie-
nient, iii.
DET
DEV
Desvoltâtoriâ , ckIj. qui
doanc du dcveloppement.
Desvoltatu, adj. developpo,
•""p, iHendu, ue. [sengager.
Deszâiogi, v. a. degager, de-
Deszâlogiiâ, adj. desou-
gage, degage, retire, i^e.
Deteriorai v. a. diUvriorer,
gater, degrader, rondre pire.
Deterioraţîune y f. detc-
rioration. altt'ration, f.
DeterioratUy adj. deterio-
ri>, ee.
Determina, v. a. <leiermi-
iier. fixer l'i'tendue, decider.
Determinare, — ijuiie, l.
determination, resoluiion. f.
Determinativa, adj. de-
terminaţii', ive.
Determinata , adj. deter-
mine, ee, re olu, ue ; fixe, ee,
fixe ; adv. determinement,
precisement.
Detesta, v. a. defester, a-
voir eu horreur.
Detestabile , adj. detes-
table, abomiiiable.
Detestare, — liiine, t de-
testation, f.
Detestată, adj. deteste, ee.
Det2raşiii,«Jy. tlebiteur,))i.
DatoraÅŸi, vd urm.
Detori, s. — va, v. a. de-
voir, etre redevable, etre
oblige, ee.
Detoriâ, f. devoir, //(. i\ o-
bligatiou, dette. f. deloria
te calcă , le devoir vous
impose.
Detorinţâ, vd. prec.
Detoriâ, atZ/. redevable, qui
doi'i, oblige, ee.
Detornîcâ, '//i. debiteur, m.
Detracta, v. a. detracler,
rabitisser le merite, medire.
Detractare, f. detraction^
(rea detractalion), medi-
ca r. ce, 1'.
Detr actatâ,«f?j. delracte,ee.
Detr acţiune, \d. Detrac-
tare. [medisant, ni.
Detractoru, 7fL detracteur^
Detrimentul, /;. detriment,
pn-judice, dommage. tort. >/(,
Detuna, v. n. deîoner, e-
clater.
Detunare , — i,iuiu\ i'. de-
tonatiou, f. ecla*, */(.
'i Detunâtoriu,a(i'j.detouant,
i e, eclatant, bruyant, e.
I Detunătura, vil. Detunarr.
I peu, )j> . dieu, )it ,
i se Deula, v. r. etre barasse^
i brise, do fatigue.
I Deuiare, 1'. barassemeut, riK
extenuatioii, f. epuisemeiit,
I '"•
j D^ulatu, ad). abattu, triste.
Devasta, v. a. devaster, ra-
i vager, Paccager. desoler.
I Devastare, — (iioie, f. de-
I vas taţi on, f.
I Devastator â, m. devasta-
i teur, destructeur, rn.
Devastata, adj. devaste, ee.
Deveni, v. n. devenir, (avec
l'auxil. etre). [venir, f.
Devenire, f. action de de-
Devenitâ, adj. d.evenu, ue.
peverâ, 1'. revolution, se-
ditiou, emeute, f.
Åževergid , ni. revolution-
naire, terroriste, m.
Devia, v. n. devier (cn act.
si n.\ se detourner de.
Deviare , — ţiune, f. de-
viat on, 1". ecar ement, m .
Deviatu, adj. devie, detour-
ne, ee.
Devină, v.a. deviner. prwlire.
DT\
-156 —
DI A
Sevinarey — (iune, i'. dc-
vination, f.
Oevinatdrci f. devinores-
sc, f. (loviuousc, f.
Oevinatorâi in. devin, de-
viiKHir, prophetc, ni.
Devinatâ, adj. devine, 6e.
Oevinâf vd. Devinatoni.
Oevisâf r. devise, sentence, f.
Devorai v. a. devorcr.
Devotai v. a. devouer, con-
sacrer. Se — , se devouer,
SC consacrer ; se sacritier.
Devotanientâi n. devoue-
meiit, s. devoument, ni. con-
secratiou, f.
Oevotai*e| — (iune,\â. prec.
DevotatU| udj. devoue, ee.
Devoţiune, I'. devotion, pie-
t'S I'.
Oevotili m. devot, pieux, w.
Åžii dinu, r. (lat. diva), jour,
ni. journee, ]'. De uă ■— ,
diaire, diurne. [di.s.
Åžii v a. (nnpe)'. dela. dicere),
Uiabetei m. med. diabete
s. diîdîetis, ni.
DiaconatU| m. diacouai, ni.
Diaconescâ, adj. diaconal.
Dâaconiă| 1'. diaconat, m.
OiacoBiu, ni. diacre, m.
Diacâ, vd. Diâcii.
Dîacusî'câjf.diacoustique, f.
Dâadc^tiâi f'. diademe, ])an-
deau royal,»H.
Diaf anâ|a(Zj. diaphane, tran-
sparent , eatc. [me, m.
Diafragmă, 1". t. d.aphrag-
Diaf ragmaticui adj. dia-
phragni itique.
Oiafragmitâi f. nird. dia-
phragmite, i".
Diagnose, f. /. diagnosc, f.
diagnostic, m. [nostique.
Oiagnosticu | adj. diag-
Diagnos'icdi vd. Diagnoze.
Diagonalei f. t. diagonale.
â– adj. diagonal, ale; adv.
cn diagonale, diagonalemeni,
Dialectică I f. dialectique, I'.
Dialecticul adj. dialectiqu ;.
Dialectica | m. dialecti-
ci(ui, m.
Dialectal n. dialecte, m.
Dialoga I v. n. dialoguer,
iaL'f,tr(^ eii dialogue.
Diaiogicâ, adj. dialogiquc.
DialogismUi )h. dialogLsme,
m.
DialogistU|m. dialogiste, )>'.
Dîalogây n. dialogue, en-
trctien, m.
Diaiu, ri. colline, f. tortrc,
inonticule, m. [taii'c.
Diamantariâ| adj. diaman-
Diamantei — ntu, m. dia-
mant, >Ji.--Insolub!e dan.s
tous Ies agents chirni({ue.'5,
le diamant est le mineral le
plus b'illant, le plus dur
et le plus limp'de. Le re-
gent (eu France 436 carats)
est estime comrae le plus
pur et le plus beau dia-
mant de r Europe.
DiametralOf adj. diame-
tral ; ado. diametralement.
Dîametrui m. diametre, m.
Diapasonui m. diapason, m.
Diarismâ, m. journalisme,
ni.
piaristâ| m. journaliste, m.
piariâ| n. journal, m.
Diascordiâ | n. diascor-
dium, m.
piariâ| adj. journalier, ere.
Diată| vd. Dietă.
Diastasoi f. diastase, l.
Diatesoi f. t. diathese, di.?-
position, f.
DIG
157
DIF
Oiatonicây f. mus. diato-
nique, f.
Diatonicd| adj. diatonique ;
adv. diatoniquement.
Diatribe, — bă, f. diatribe,
f. pamphlet, m.
Diavolicâ, adj. diabolique.
Diavoliţâi t'. diablesse, f.
Dîavolu, m. diable, m. [te, f.
Dibăcia, f dexterite, babiie-
Dibaciâ, adj. adroit, te, ba-
bile.
Diblă, f. rebec, ni. [bec, m.
Diblaşiâi m. joueur de re-
Dibui| V. a. tâtonner; trouver.
Dibuire, f. tâtonnement, m.
Dibuitor â, m. tatonneur,
hesitaat.
pe Dibuite, adv. ă tâtoiis.
Dibuita, adj. tâtonne, trouve,
"ie.
pică, f. bil, fie], m.
pice, V. a. dire, expr^mer.
picere, f. mot, terme, m. [m.
picernicâ, n. dictiounaire,
picetore, f. proverbe, dic-
ton, adage, m.
Dicimă, f. dime, dixiâme, f.
Dicimariu, tn. dimeur, m.
Dicimui, v. a. dimer, sou-
mettre â la dime.
Diclinâ, adj. bot. dicline.
Dicosâ, adj. biJieux, euse,
irascible.
Dicotiiedonâ, adj. t. di-
cotyledone. Dicotiledonele,
(în bo^) Ies dicotylidones
s. dicotyledon^es, f. pi.
Dicta, V. a. dicter.
Dictando, m. dictando, m.
Dictare, 1". dictee, f.
Dictatoresctt, adj. dicta-
torial, ale.
Dictatoriale, vd. prec.
DictatorO, m. dictateur, m.
Dictata, adj. diete, ee. Susf^
n. dictee, f.
Dictatură, f. dictature, f.
Dicteâ, n. dic ee, f. [naire. »*,
Dicţionariâ , n. diction-
Dicţiune, f. diction, elocu-
tion, f.
Didactica, adj. didactique^.
instructif, iVe.
Diecescâ, adj. d'etudiaut :.
de chantre. [dre.
Dieci, V. a. etudier, appren-
Dieciă, f. temps des etudes.
1». hn. pi.
Diecime, f. Ies etudiants,
Diecire, t'. instruction, i'.
Diecitâ, adj. appris, se, e-
tudie, ee. [)>?,
Diecâ, m. etudiant, apprenti,
Dietfru, m. geom. diedre.
m. [s;on, f,
Dîerese, t". t. dierese, divi-
Diese,f.t. diese,f.demi-ton,î*i .
Dietă, f. regime, m. diete, IV-
Diâtă, f. testament, m. iegs,.
m. pi. [taire, m.
DietaÅŸiu, m . testateur, lega--
Differi, v. a. diflerer, dis-
tinguer.
Differinţă, f. differeuce, I'.
Differinte, adj. different,.
ente; adv. differemment.
Dîf f erinţiale, adj. difteren-
tiel, elle. Ct<«/ifa/e— , quan-
tite ditlerentielle, infiniment
petite. [rer, 1".-
Differire, f. action de dille-
Differitiii,adj.difrerent,eute,
diverse.
Difficile, adv. difficile, mal-
aise, ee ; adv. difficilement.-
Diffficultate, i. difficulte,
peine, 1" empechement, m.
Difforme, etc. vd. Difor-
me, ele.
Dl
I5S
l>IX
Diffffusiunei 1'. ilill'iision, i.
Dâfffusâ, adj. iliIVus, se. [in.
Diftongai m. /. (liphtoaguc.
Digeri— r«, v. a. digeror.
Digerata, tu//\ digere, ee.
Digeste,!'.^)/. {ligosto,m. pan-
Digestiunei 1'. digestiou, f.
DIgestivâi adj. digestii", ivp.
DigestU| vd. Diijeslc.
Digitale, adj. digital, e.
Digiiaîe, 1". but. digilalc, T.
Digitatină; f. digitalino, 1'.
Dignitariu otc. vd. Don-
ititariu etc.
Digredi, v. a. tairc dos di-
gr's.sions, s'ecarter. [!'.
Dîgressiune, 1". digres.sion,
Dii^oniăf 1'. di.scorde, dispute,
Dîhoru, //(. blaireau, m. [f.
Dijmă, r. dime, dixieme, f.
DijmârltUi vd. /irec.
Dijniaa'iu, <««. dîmour, )ii.
D^jmui, V. a dimer, iever,
preli^vor, Ia dime.
Dijmuirej 1'. levee do la
dini'', f.
D<jmuîiU| adj. dime, eo;sw,si'.
levec do la dime, f.
Dilapeda , v. a. dilapider,
dis.siper, depenser avoc de-
sordre.
DHap^dare, — /iw» ■', 1". dila-
pidafion, 1'.
D.'lapidatoru , m. dilipi-
dateur.dissipatouiM/i. trico, f.
Di'apidatu, adj. dilap^de,
dissipj, 6e. [etendre.
Dilata, v. a dilater, elargii',
Dilatabile, adj. dilatable.
Dilatabi itate, 1°. dilatabi-
llte. r. [uie.
Dilatarste , adj. dilataut.
Dilatare, \d. tirm.
Dilataţlune^t'. '. ddahttion. f.
Diljtatâ, adj. dilate, elargi,
o. [toiro.
Dilatoriui adj. jiw. dila-
Dilemâ, f. /. dilomnio, m.
Diletantei ?/?. dilettante. H.
dilotlauli. l)iUdo.nlis)nu,ă\-
lot'an'i.siiie, in.
Dilog:-nţâ| I'. diligonco, assi-
duito, C
Diligintei adj. diligent, ute,
assidn, uo, e.>:ped.tir, ive.
Diluviale, adj. diluvial, alo.
Diluvianâ | tidj. diluvien,
Diiuv3osU| vd. prec. [enuo.
DiluvîU| n. deluge, )/i.inon-
datioii, i'.
Dîniensiuneir.d'iueQsioQ, !'.
Dimie a, v a. briser, broyer.
Oimineţâi I'. inatin, m. ina-
tiaee, 1". de — , matin, Ai
bonne heure. Mâne de — ,
domaiii inatin.
Diminui| v. a. diminuor, a-
mo nilir, rondro moiailre.
Diminuirei t'. diiniuution, i',
D minuţîunei 1'. diminution,
f. fiint, ante.
Diminuiîorîu, adj. dimiuii-
Oiministivu, adj. t. dimi-
nulii, i\i^.
D5missorîu,arf/. dimissoiro.
Disi, }>>'eii. de, d'apres.
Şină, r. deosse, f.
UinariU| m. donier, oljole, )h.
Dinastia, f. dynastie, f.
Densstâcâ, adj. dynastique.
Dincâci, adv. de ce cote ci,
dooa, ou depa, par dofa.
Dîncolio, adv. de cft coto
I'i. del'au'.re c6i:e, — de, au
iloh'i de ea dela de, par del;''.
Dineut vd. Prămiu.
Dînsa, ijroa. 1'. elle,
Dmsului, pro)i.. m. lui.
Dinsurâ, 1'. gentiane, f
1)111
159
Jils
Dântale, adj. t. dental, ale.
Ointariu, adj. deataire.
Diniariâf tu. fabricaut <le
(louts, //(.
Dinţatu. adj. denie, <je.
Dintei m. m. deut, f. — de
m ist rcl ă,deteuse,f. — de că ne,
croc, rn.
Dintelatuy adj. dentelo, 6e.
Dinţişîoru, m. petite deat,
deuticule, f.
DintisiUy tn. denti.ste, m.
Djntjţsunei f. ^ dentition, f.
Dîntosu, adj. dentele, im.
Ointură, i'. denture, f.
Diocesei (. diocese. f. Du-
cesain'i, adj. diocesain, »■.
Dioptr câj f. diopi:ri4U<\ i'.
Diorainâi 1' dioraiija, tu.
Şiorîi r. jjI. aurore, poinfe
du jour, r.
Dip!oiTiâ; r. dipioiue. iii.
Dipigmaţiâj t'. diplomaţie. I'.
Oipioinaticescey ' dv. di-
plomatiquemeiiL. i
Dip^omaticu , adj. diplo- :
inaiiiiu''.
Dip!at?tatu,i/(. diplomate, m.
DipadUi adj. tiat. dipode.
Dipsi, \. a. p.'trir, ainollir
en iiKiniaat.
Dîpsîref f. broiemeni, pe-
trissaţie, ni.
Dipsîtu, adj. brovii, petri, e.
Diptamnu, i). dic ame. nt.
Direcţiu nC}!'. direction, con-
duilt> . ailm iii>tratioa, 1".
DsrectoratU) h. directorat,
III.
DîrectoPÎalCţ alj. direc-
torial, ale.
Directorial n.directoire, */(. '
Direstoru, m, directeur, m. ;
Directrîcey f. direcirice, f.
Direticai vd. Dereteca. \
DiPÎgei — gc. \. a. ilirigor,
guider, couaiire, mener,
Dîrjîâ, vd. iJcrjă.
D1rlogU| vd. Dălngii.
Discerne, — na, v. a. discer-
aer, distiuguer, voir dis-
tincteinent. [duite, 1".
Dîscîpiînâir.di-cipliae, con-
Discipiinai v. a. discipliuer,
instruire.
Discip'inabile j adj. di-
scipliuable.
Disciplinare, i~. action de
discipliiier, f.
Dlscipiinariây adj. di.^c:-
plinaire. de disc j»! ine.
Oîsc'piînatây odj. disci-
jdiae, ee, i'orme, ee, â Ia
discipline.
Discip!ui — polu, m. disci-
P^^ ^Aixr^. m. [r.
Discordanţă,!", disccrdauce,
Discordante , adj. d\s-
corJant, e.
Discordia, f. di-corde. dis-
sensiou (mai vechiei : dis-
cord, ?;'(.).
Discre^ionariu, adj. di -
crelionnaire.
Discreţiune, f.discrot on, 1'.
Discretă, adj. di.scret, etis
re'îer.u, ue; adv. di-<crete-
rnent.
Discu, /". disque, m.
Disculpa, ctc. vd. DeÅŸcalpa
etc.
Discursu, ;*. discoui-s, m.
Discussiune, 1'. discussiou,
1', debai, examen critique, m.
Discuta, V. a. discuter, de-
]>attr.\
Discutare, vd. Discussiune.
Discutata, af/j. discute, ee.
Dîscuţîune.vd. />isc-Ks.'!i»ue.
Disertu, adj. disert, e.
DIS
— im
DIS
Disgratiâi t'. <lisgracc, de-
laveiir, f. «iiscmlit, )/i. in-
fortuni', t'. malheur, vi.
Disgraţîai v. a. disgrâcier.
Disgraţiatâ, adj. di.sgracie,
(ie, tombo daus la disgrâce,
on defaveur.
Disgra)issâ| adj. (Hsgrâ-
cieux, euse,desagreable; adv.
disgrâcieuscnieut.
Disjuncţiunei 1'. disjou-
c'ioo, f. [ctir, ive.
Oisjunciivu, adj. disjou-
Disjuuctâ| vd. disjunsii.
Disjungi, v. a. disjoiudrc.
Disjuusu, adj. disjoint, te.
Oisparafâ| adj. disparate,
qui inaiique de suite, de
rapport.
Disparitate, 1'. disparite,
disserablance, iuegalite, 1".
Dispensa, v. a. dispensei-,
exempter. [f.
Disper siu ne, i*. disper.siou,
Disposa, vd. Dispune.
Dispositivu, m. dispc.ÅŸitif,
prononce d'un jugeinent ,
m.
Disposi'Å£iune, f. disposi-
tion, f.
Dispune, v. a. disposer, ar-
ranger. Se — , se disposer.
Dispusâciune, vd. Dispo-
sitiuve. [pos, e.
Dispusâ,a(/J.dispose,ee;dis-
Disputâ, I. dispute, f.
Disputa, V. a. disputer ; e-
tre en debat.
Disputabiie,ar{./ disputable.
Disputare, 1'. dispute, f.
Disputata, adj. dispute, ee.
Dissâgariâ, m. besacier,m.
Dissagâ, m. besace, f. bis-
sac, m.
Oisseca, v. a. dissequer.
Dissensiune, 1'. dissension,
discorde, I'.
Dissimţimintâ, h. dis.sen-
timeiit, ))(. opinion contrai-
rt', f. [rie f.
Dissenteriâ, 1'. l. dysseute-
Dissenterîcu, adjAynsen-
teritjue. [cuier.
Disserta, v.n disserler,di.s-
Dissertaţiune, f. diss^r^i-
tion, f.
Dissertu, vd. diserlv.
DSssidinţâ, t. dissideuce,
scision , difference d'opi-
nions, f. [nte.
Dissîdinte, adj. dissident,
Dissilabicâ, adj. dissylla-
bi([ue.
Dissilabâ, n. dissyilabe, m,
Dissimiiare, adj. dissimi-
laire, de ua(ure dillereute.
Dissimiie, adj. dissemblable.
Dissimuia, v. a. dissimuier,
feindre, cacher.
Dissimuiare, vd. urm.
Dissimuiaţiune, f. dissi-
mulation, feiute, 1'.
Dissimulatâ, adj. dissimu-
le, ee.
Dissoiubile, a Jy.dissoluble.
Dissolubilitate, f. dissc-
lubilite, f.
Dissoiuţiune,f. dissolution,
f. dereglement des moeurs,
m.
Dissolutâ, adj. dissous, te,
tlissolu, ue; ad v. dissolument.
Dissoivi, — va, v, a. dis-
soudre, desunir. [tn.
Dîssoivinte, m. dissolvaat,
Dissolvire, f. dissolution. f.
Dissoivitu, vd. Dissolutu.
Dissu, part. dit, te. [f.
Dissunanţâ, f. dissonance,
Dissunantei adj. dtsso-
DIT
— J61 —
DOB
naat, ante, qui n'est pas
d'accord.
Oistanţâ|l'. distauce, f. Lăssa
Ia — pe ciiv., lais.scr â dis-
tance,dis Umcer, devancer, qn.
Distichâi n. disiique, m.
Distâllay V. a. t. distiller. — de
mai miol.teorîperăndă, dis-
tiller plusieurs fois de suite,
cohober {farniac).
Distillarei i'. distillation, f.
Distiilâriă, f. distiilerie, t'.
Oiştii laţiunei f, distillation,
r. [distillatoire.
Distillatorîâi n. şi adj.
Distillatorâ| m. distilia-
teur, m.
Distillatây adj. distille, ee.
Distincţiuney f. distinction,
{. [ive.
Distinctivây adj. distincţii'.
Distincta} adj. distinct, dif-
terent, e. adv. distinctement.
Distinge^ v. a. distinguer. Se
— , se distinguer, se signaler.
Distingere, vd. Dis<iwc^iu«e.
Distinsâj adj. distingue, ee,
eminent. e,honorable. [f
Dîstracţiune|f. distraction,
Distractâ^ — atu, adj. di-
strâit, te.
Dîstragerei f. distraction, f.
Distrassâ} ad. distrait, te.
Distribui} v. a. distribuer,
partager, departir. [f.
Distribuire} f. distribution,
Dîstribuîtii,6 dj.distribue,ee.
Distribuţiune, f. distribu-
tion, diaposition, f. partage,
m. [tif, ive.
Distributiva} adj. distribu-
Districtâ} m. district, m.
Districtuale} adj. de dis-
trict, rambique.
Ditirambica} adj. dithy-
Ditiranrbâ} m. dithyrambe,
m. [meme.
DitO} adv. dito, s. ditto, de
Diugosu } ad'. pare.sseux.
euse. [rdtique.
Diureticii} adj. med. diu-
Diurnâ} 1". diui-ne f.
Diurnaiîi} m. journaj, m.
Diurna} adj. t. diurne, d'un
jour.
Divaga} v. a. divaguer, par-
ter ă tort et â travers.
Divagare}— Hune. f. diva-
gation, f.
Divagata, adj. divague, ee.
Divanâ} n. divan, m.
Diversitate} f. diversite, f.
variete, f.
Diversiune} f. diversion, f.
Diversa} adj. divers, se, dil-
lerent e, dissemblable.
Div'dendâ} r. aritm. divi-
dende, m.
Divinitate} 1". divinite, na-
ture divine, f.
Divina} adj. divin, ine.
Divisibile} adj. divisible.
Divisebilitatej f. divisibili-
te, r.
Divisiâ} vd. urm.
DivisiunC} f. division, f.
partage, m.
DivisorU} m. diviseur, m.
Divorţa} n. divorce, m. se-
paration, f.
DO} m. mus. do, m.
Dcblndâ} f. interet, m. u-
sure, f. [gner.
Dobîndi} v. a. ob^enir, ga-
DobindirC} f. action d'ob-
tenir, acqui.sition, f.
Dobînditâ} odj. obtenu, ue.
Dcbitocâ} n. bete, f. ani-
mal, m.
De bor l}V.a.abat're,ren versor.
11
DO
lfil>
I > ( ).M
Doborircj 1'. ubattenieut, }//.
Dobori u, (((//. ubattu, nv.
Dobornicâg 1'. inelisse dos
bois, I'.
Dociley iu//, ilocile, souuiis,
st\ (l(jux. C(^, obtnssaiit, e.
Docilitate, 1". docilite, dou-
oiMir, r. [alo.
Doctorale, attj. doctoral,
Doctoratu, //. doctorat m. ,
Doctorescu, adj. medical. !
Doctoria, */(. uiedociuo, f.
Doctoru, y/t. docteur, rn.
Doctrină, i'. docîrine, 1".
Doctriiiale, ('. doctrinal,ale.
Doctu, adj. docte, savant.
Docu, n. dock, magasin d'en-
trepo!, ui.
Documenta, a. documeut,
reuseiiiiiouiont, in.
Dodecasdru, m. (jeom.do-
dicacdro, ui.
Dogâ, i". <louve f.
Dogâriâ, 1". tonnellorie, f.
Dogariu, m. tonnollier, m.
Doge, ni. do^e, m. La fem.
ilogosse s. dogaresse.
se Dogi, v. reil. se gater (Ie
touneau).
Dogmă, f. dogme, point de
doctrine, principe etebli, pre-
copîe, m.
Dogmatica, adj. dogma-
ti([ue ; fig. seiitencieux; udv.
dogmatitfuement.
Dogmatisa,v.a. dogniatiser.
Dogmatismu, rn. dogma-
tisme, )n. [*/i.
Do gmatistâ, )/( .dogmatiste,
Dogore, t'. grande cîialeur, t.
Dogori, v. a. bruler, tor-
relior, hâler. [f.
Dogorire, f. brulure, f. hale.
Dogoritoriâ, adj. brulant,
otubrasti, e.
Dogorilâ , adj. bride, ee,
oxpose ;'i Iu llannue.
Dogoriturâ, f. brulure, f,
liâle, Vi.
Dogâ, vd. .Dikjă.
Doi, doui, num. doux. Cale
— , doux ;'i doux.
Doică, r. nourrico, 1'.
Doili§, adj. sccoud, ude, <\iiv\.-
xienio ; deux ; adv. deu-
xiemoment.
Doină, f. elegie. T.
Doioşiă, f. deşir, m.
Doiâ, /(. envers, ut.
Dojenă, 1'. rei)rimaude, re-
montrance, f. [grondt^r.
Dojeni, v. a. reprimandor,
Dojenicâ, adj repreheasi-
ble, blâmable.
Dojenire, vd. iJoji^tiă.
Dojcnitoriu, adj. blâmaut,
uie.
Dojenitu adj. reprimaude,
blămo. ee. De — , blâmable.
Dolaru, »i.dollar, jx.— Mon-
naie des Ktats-L'nis, 4 ir.
i2 cent.
Doleanţa, t'. doleauce, t'.
Dolfanâ. adj. remar([uable.
Doli, V. a. laver, nettoyer.
Doi ir e, f. lavage, nettoyage,
Doiitu, adj. nott.oye, ee. [»h.
Doliu, Ji. deuil, m.
Domeniale, adj. domeuial,
domanial, e.
Domeniu, n. donaaine. in.
biens-l'onds,)/i.pLpropri6te,f.
Domestici, v. a. dora})ter,
t apjirivoiser, dom^istiquer.
Domesticiă, — tate, f. do-
1 mesticite, f.
I Domesticire, 1'. apprivoi-
I somout. //(. domestication, f.
Domesticitorâ, in. dom-
I pteur. >ii.
DOM
KJ
DOh
OomesticitUj ailj. dom- .
pte, ee.
Domestica, a J/.dom3.st.ique.
Damicii^aj v. n. doinicilier.
DomSc^liarîu I adj. dorni-
ci liaire. [iiii, ee.
Domiciliatul adj. domici-
Domiciliu, u. domicile, m.
ikmeure, raaisou, 1'. !
Dominantei 1°. mus. domi- |
n luie^ quinte, 1". i
Dominaţiunei vd. L)o)uniu. '
Dominicaley adj. domini- \
cdi, ale, (iu diraauche. j
DomenicanU| m. domini- ;
cain, m. \
DominOi — nu, n. domino, tn. |
Domirii v. a eclaircir laire i
comprendre. Se — , s'eclair- |
cir, concovoir. 1
Donfîrmţâ| J'. explication, 1'. !
DomiritU| adj. eclairci, ex- |
pliqui, e. [princcsse, )'.
Ddmnâi f. dame, madame ; ;
Don^nesce, adv. ea prince, :
conime un prince. [ere.
DomnescU| adj. princier,
Domnii v. a. regner, guver-
ner. |nation, regeuce, 1".
Domnia, f. regue, m. domi-
Domnirei f. action de re-
gner, r. fie, 1".
Domnişiorâ, f. demoisel-
Domnişiarâ, )/i. jeune mon-
.sieur. rn.
Domniţa, 1'. ]irincesse, f.
Domnitoru, m. prince-re-
gnant, uk [verne, ee.
Domnitu, edj. domine, gou-
Domnu, //t.rnon.sieur ; praice,
seigneur, )n. [ser, adoucir.
Domolii V. a. calmer, apai-
Donît»lire|1'.apaisement .sou-
lagoment. m. [me, ee.
DomolitU| udv. apaise. cal-
Domolu, adj.liini, te; mou
la feni molie.
Domu, n. dome, m.
Doniţâi I'. cornude. T.
Doniâ, a. rigole. 1'.
DopaPiu,»(.bouchonniei". tn.
Dopşiorâ|/i petit bondon hi.
Dopu, bouchon, in. A jînne
— , bonilonuer.
Dorâ; f.dv. peut-etre que,
pir ba.sard. xYh— m. ce n'est
jias que.
Doradâ, 1'. dorade. 1'.
Åžorii vd. iJiuri.
Pori| V. a. hâter, empresser,
j}re.şser, accelerer. Se — , se
hâter, (ître pre.sse, ee, avoir
bâte.
Dori| V. a. desirer, .soubaits-r.
A — fericire cui-va, şouLai-
ter le bonbeur ;i quelqu'un.
Dorinţâi i'. des r, rn. euvie,
f. souhait, veu, »(. Ihipă — ,
ă soubai t.
por^re, f. action de hâter. f.
DorBtOPdi|(.((/j.desirant, ante,
desireux, euse.
Doritu, adj. de.sire, envie, ea
De — , desirable, â desirer.
porîtU| ad ■. bâte, empressâ,
presse, ee.
Dormi, y. n. dormir. Tinir. f.
Dormitei 1'. action de dor-
Dormiiai v. n. .sommeiller.
Dorntitarei L action da
sommeiller, f.
Dormitivâ, adj. dormitif,
ive. .Mai bine : soporaHf. ive.
Dormiioriâ, m. dortoir.»'.
Dormitoru, ".u. ÅŸi adj. dov-
meiir. euse, dormaut. e.
I Dormitu, purf. dormi.
I Dorn^câi adj. desirciux.euse,
Dorobanţii,)».geadarme,>ii.
1 Dorsale, vd. Dn.-isale.
DOV
— 164 —
DRE
DorA, n. deÅŸir, souhait, m.
Dosâ| f. dose, quantite, f.
Dosii V. n. s'enfuir, se sau-
vtT, prendre )a fuite.
DosirCf t'. t'uitc, f.
Dosita, adj. ({ui s'est enfui,
qui s'est ÅŸaiive.
Dosnica I adj. ecarfe de Ia
vu<î '(UMicipaie, qui est a
iecaiî.
Dosp6lâ| r. formontation,
levure, f.
Dospiy V. n. lever, t'ermen-
ter. Se — , se reafler.
Dospire, f. iermeatation, f.
Dospita, adj. l'ermente, reu-
tle. ec.
Oossafe, adj. dorsal, ale.
Dossarid, n. dossier, m.
Dossedâ, f. affliction, L
cjjagrin, m.
Dossedi, v. a. affliger.
Dosâ, /i.dos,revers,envers,jn.
Dostinâ, t'. pencbant (d'une
montagne), versant, rn.
Dostu, n. origan, m.
Dota, v.a. doter, donner une
dot ; douer, avantager.
Dotale, adj. dolal, ale.
Dotare, vd. ur)n.
Dotaţiune, t'. dotation, f.
Dotatu, adj. doue, dote, ee.
Dote, s. dotă, 1". dot, f.
Dovedâ, f. preuve, t. argu-
ment, temoignage, m.
Dovedi, V. a. prouver, con-
stater, averer, demontrer.
Dovedire, f. constatation ;
decouverto, f.
Doveditorii, adj. consta-
iant, ante, qui prouve. In
forma — riă s. probante, en
forme probante, authentique.
Dovedita, adj. prouve, con-
state, demontre, ee.
Doviecelâ,»H.petite ciirouil-
le, f. [le, C. potiron, m.
Dov(ecd,m. courge, citrouil-
Drâcescâ, adj. diabolique.
Drăcia, t. diablerie, L ma-
lefice, m.
Dracâ, m. diable, demon, îh,
Drâculeţu, m. diablotin, m.
Drâcutiţă, 1'. diablesse, t'.
Drâgâiaşiâ, adj. aimable,
mignon, ne, drole.
Drăgâstosd, adj. attectu-
eux, euse, airaable, doux,ce.
Dragomanâ, m. drogman,
interprete, ni.
Dragonu, m. dragon, m.
Dragoste, f. amour, m.
affection, tendresse, dilec-
tion, r. [aime, e.
Draga, adj. oberi, bien-
Drâguleţâ, adj. bon-ami,.
cheri.
Drăguţa, vd. prec.
Dramă, 1". drame, m. [que.
Dramaticu, adj. dramati-
Dramaturgâ, ni. taiseur
de drames, dramaturge, m.
Drama, n. dracbme, ni.
Drămui, v. a. ptser juste.
Drămuire, f. action de pe-
ser juste, 1'. [juste.
Drămuita , adj. pese, ee^
Draperia, f. draperie, f.
Drege, v. a. reparer, corri-
ger, ameliorer. [rcction, i".
Dregere, f. reparation, cor-
Dregetoriă, i'. raagislra-
ture, f.
Dregetorâ,)n.mag strat, »u
Dreptariu, //*. equerre, m.
Dreptaşiâ, m. droitier, ere.
Dreptate, f. justice, equite^
droiture, f.
Drcptâ, adj. droit, te, juste,
equitable ; direcf, cte ; cdv.
DUB
465
DUL
droitement, justemeDt,d rec-
iementLa drepta, h droite.
Laturea (partea) drep'ă,]e
cote droit s. la droite.
Dreptâ, 11. droit, pouvoir,
m. faculte, raison, f.
Dressâ| n. fard, m.
Driadei 1'. mith. dryade, f.
Dricây 11. char funeraire,
corbillard, m.
Drlngâ| n. guimbarde, f.
Drobâ| n. tripe, f. tripail-
les, f. pi.
Oroey f. foule, troupe, f.
DrojdC} — diă, t'. residu, de-
pot, m. lie, f.
Dromaderâ , nt. droma-
daire, chameau, ra.
Dropiâi f. outarde, f.
Dropicâi f. bydrops, ni. hy-
dropisie, f.
Drotâ| n. fii de fer, m.
Drucarid, m. impriraeur,
pressier, m.
Druga, m. barre, traverse,
clavelle, f.
Drumaşiâi ni. vagabond, de.
Druinelnicâ,ad./.itineraire.
Drumâ, «. chemin, m. voie,
f. voyage, m.
Du I im per al. dela duce,
porte, mene, conduis.
Du ale, m. t. dual, m.
Dualismdi }>Kdualisme, m
Dubâ| f accon, m.
Duba, V. a. abîmer, triper.
Ouhîosikjadj. douteux, euse.
DubitaţiunC) f. doute, m.
incertitude; >et. dub^tation, f.
Dubiây n. doute, m. incer-
titude, irresolution, f. adj.
douteux, euse, incertain, e.
Dubla, vd. Dupla.
Dublonâ, m anibe.sas, m.
deux as.
Dublonâ, m. (mounetă is-
pan.), doublon, pistole, >/».
Dublu, vd. Duplu.
Ducâ,f. depart, m. partance, f.
Duce, V. a. mener, porter,
conduire. Se — , s'en aller.
Duce,m.duc,comraandant,j/t.
Ducere, f. action de .s'en
aller, f. aller, m.
Ducessâ, f. duchesse, f.
Ducifaiu, vd. Bucifalu.
Duda, f. mure, f.
Duzina, f. douzaine, f
Duda, m. uiîirier, m.
Dudui, V. n. faire ua bruit
comme de tonnerre.
Duelisniâ, )H. duelli.sme. in.
Duelistâ, ni. duelliste, ni.
Duela, n. duel, combat sin-
gulier, m.
Duetâ, m. mus. duo, m.
Dughianâ, f. boutique, f.
Duhore, f. exhalaison, I'. [f.
Duhotâ, n. cbaleur.sudbcante,
Duhovnicesce , adv. en
confesseur
Duhovnicescâ , adj. de
confe.sseur.
Duhovniciâ, i. fonction du
confesseur, f. [m.
Duhovnicâ, m. confesseur,
Duhâ, n. esprit, m. inteili-
gence, f. Cu — , spirituel, lle
intelligent, e.
DuioÅŸia, f, tendresse, aflec-
tion, f.
Duiosâ, adj. tendre, atfcc-
tueux, euse.
Dulamâ, f. doiiman, s. ('ol-
man, m. [»«.
Dulâpâorâ, n. petit armoire^
Duiapu, n. armoire, i)».
Dulâu, m. gros cbicn, )".
Dulce, adj. doux, fem. douce.
I Du!c6gâ, adj. douceâtre.
DUP
h)u
DUS
Dulceţâ|r.ilouce.ur;con(iturc!,
Dulcifficai \ . n. dulcellcr. [f.
DulciÅŸioriu , adj. douce-
r>''iix. eii.s(' ; doucet, (_*tte,
(ultimulu pentru persone).
Dufciâ, vtl. Jfnicegii.
Duigheriă, f charpen'erie,
f'. înriier ilu charpentier, ih.
Duigheritâ| n. metier du
charpentier, w.
Dulgheru, »H. charpentier,*» .
Dumbravâj f. hois, hocage,
hos([uet, buisson, m.
Dumbrăvîţâ, v<i. prec.
DumbravnîcUf couvert de
boiî^. [des bois, 1'
j^umbravnecu, tn. meh'sse
^umetaie) 1". moitie, f. Uă
oră şi — , une heure etdeniie.
Şumătâţii vd. Ivdauielăli.
Dumica, v. a. hroyer, bri-
şer, — pane, emietter le pain,
— iiiciiiuilî't, emier.
Dumfcarey action de briser,
d"emietter,r. emiettenient, >».
DumâcatU| adj. bri^e, e-
iniette, ee. reduiten miettes.
Oumicâturăy f. petit mor-
ceau. brin, (/). miette, f.
Duminecă, l'. dimanclie, »ii.
Dumnedeesce, adj. divi-
nenient. [ine.
Dumne^eescu, adj. divin.
Dumnezeu, m. Dieu, Sei-
i;tieur, ni.
Dunga, f. lilet, m. râie, I".
Dunga, — (/', v. a. canneler,
lonner des cannelures.
Dungitâ, adj. caunele, ee.
După, prrp. apres, â la suite
de: selon, d'apre.s
Dupla, V. a. doubler.
Dupiatu, adj. double, ee.
Dupleu, m. double, m.
Duplica,a.doubler.redoubler.
Duplicată , 1'. douplicata ,
«loubje, )ti.
Duplice, r. double, m.
Duplicitate, i'. duplicite,
niauvai.se ibi, 1'.
Duplu, ailj. double. In — ,
au double.
Dura, f. hora. cspece de
danse. D'u — , adv. au guet,
â la piste,
Dura, V. n. durer, subnster,
cont inuer d'etre.se prolonger.
Durabile, ar/j, durable.
Durabilitate, 1". duree. f.
Durăr, vd. iJiirui.
Dura-mater, 1'. anat. dui'e-
mere, I'. vd. Meninge.
Durare, vd. urm.
Durată, f. duree, f.
Dur du ca, v. a. eniler.
Durducu, u. euflure, f.
Durdui, vd. Danii
Durduliu, adj. dodu uc^
gras et iJeiu, petele, ftnr-
daliă, dondon, f.
Dure, V. a. I'aire mal, cau-
ser, produire, deladouleur.
Ale dâre cajmlu, j'ai mal
â la tete ; are se te dură
(se li pară rea), ii vou»
en cuira.
Durere, f. douleur, C.
Durerosâ,«vr//. douloureux,
euse, pen ble. [f.
Duritate, 1". dui-ete, rude.sse,
Duru, adj. dur, re, rude,
cruej, lle, insensible.
Durui, V. n. tonner, faire
du l'racas.
Duruitură, I'. fracas, gron-
dement du tonnerre, ra .
Dusă, I'. douclie, 1'.
Duşcă, r. coup, trăit, m.
Duşmânesce, adv. hosti-
lemen^, en ennemi.
ECL
— 167 -
EDI
Duşmânescâ, adj. hoş- I Duşitiânitâ, a«/y. liai. envie.
iile, dv^nuemi. ; DuÅŸmanU| >/?. ennemi, liof-
Duşmân^y v. a. litre hos- [ tile, m. [conduit, e.
iilp. hair. [f. | DuSsâ, adj. mene, porte, ee,
Duşmâniâi r.liostilite. haine, Dussu, ii. aller, depart, in.
Duşmânirei 1'. action d'etre ' Duşumea; f. plancher, par-
[jostile, r. l'i. I ijuet, m.
E
E| //*. e. a doua vocale.
Ef s. este. '.^-•d pers. sîng. dela
/f.est.e^'n, ea,estc% ii, elle, est.
Ea| prun. f. elle.
Ebdomadariui adj. heb-
doinadaire.
Ebenk'stU| m. ebeuiste, m.
Ebenây n. ebene. Arburele
este elicnier, m.
Ecatombâi 1'. hecatombe, f.
EccCi interj, volei, voilâ.
Ecestreţ — ^tm, adj. e-
questre.
Eciiaterale, ad'i. equilate-
r,d, <•, (rarîi equilatere).
Ecifafe, f. equite, droiture,
juslice naturelle, f.
Eciiîbra; v. a. equilibrer,
inettriî eii ecjuilibre.
EcîiîbrtUy n. equilibre, w.
fifi. juste mesure, 1". [*/(.
Eclectismu, ru. eclectisine,
EclectscUy adj. eclect que.
Eciesiây 1'. eglise. f.
Eclesiarcâ|?)i. ecclesiarque,
sacristain, m. [siastique.
Ectesiasticây adj. eccle-
Eclipsai — i'i,v.a.eclipser, ob-
scurcir. Se—, s'eclipser, dis-
jiaraitre.
EcMpsâf f. eclipse, 1".
Eciipsarey — ire, f. action
d*>'Clipser, eclipsement, n.
Eciîpsatâ|— .siri/.arf/.eclipse,
C eliptică)!', ecliptique, t". [ee.
Eclogâi r. eclogue, i'.
Economia; f. economie, 6-
pargne. 1'. [gner.
Economi, — misi v. a. epar-
Economistâ , m. econo-
miste, m.
EconomitUy — sitîi, adj. e-
pargne, ee. [tendant, in.
Economu, m. econome, in-
Economuy adj. econome.
Ecteniâ; vd. Lilaniă.
EcoÅŸ N. ecou, m. echo, in.
Eda, vd. Edita.
Ederâ, f, lierre, f.
Edictuy 11. elit, in. ordon-
nance, 1",
Edifica, v. a. cdifier, batir,
construire un edifice.
Edificare, vd. iii'in.
Edificaţiune, t'. edification,
bâtisse, f. [bâtiment, m.
Edificiâ, n. <idifice-, grand
Edile, in. edile, m —Ce sont
aujourd'hui Ies magistrats
municipaux d'une erande
Edilitate, f.edilite, f. [viile.
Edtlu, vd. Edile.
Edita, v. a. editer, publier.
Editare, 1'. action d'editer, f.
Editata, af^/y. edit^, publie, ee.
Ediţiune, l'. edition, impres-
sion, f. — principe (prima),
Mition princep.s, — incuna-
tile, editiorv incunable.
Editorâ, m. editeur, in.
EGA
— 168
ELE
Edtty m. chevreau, m. — ti-
neru, creston, >/».
Educay V. a. elever, instruire.
EducarCi vd. urm.
Educaţiune^ i' education,
instruction, 1".
Educator d, m. precepteur,
//(. educateur, m. trice, i'.
Educatâ| adj. eleve, ee, in-
struit, te.
Eduţâ| m. petit chevreau, m.
Eduieţây vd. pre .
Ef emeriţii — de, f. pi. epbe-
ni irides, 1'. pi.
Efemera , adj. ephemere,
dun jour, pas.sager, ere, mo-
mentane, ee.
Effectivâ, adj efl'ectif, ive,
reei et de fait, positif, ve;
adv. etfectivement, avec ef-
fet, reellement.
Effectivâ, w. efreclif, con-
tingent, m.
Effectâ, n. effet, rezultat, m.
Effectui y V. a efîectuer,
mettre â eTet, en execution,
re.iliser. [tuer, f.
Effectuire, f. actiond'eflec-
Effectuitâ , adj. effectue,
execute, ee, fait, e.
Efficace, adj. efficace.
Efficacitatej t\ etHcacite,
force, f.
Eforiăi 1'. eptiorie, f. con-
.seil administraţii', m. \in
EforA, m. ephore, conseiller,
Ef tinetafe, f. bas-prix, bon-
marcli6, m.
Eftini, V. a. baisser de prix.
Se — , baisser, desencherir.
Ef tinire, f. baisse de prii, f.
Eftinitdi adj. baisse de prix.
Eftinâ, adj. (â) bon-marche;
â bon compţe.
Egala, v. a. egaler. rendre
egal; egaliser, rendre uni, ie ;
V. n. otre egal. Se — , s'e-
galer, devenir egal, e.
Egalare, f. action d'egalor,
t. ; t. egalement, m.
Egalata, adj. egale, ee.
Egale, adj. egal, ale, pareil,
Ile, en valeur etc. adv. e-
galement.
Egalitate, I'. egalite, t'.
Egalii, vd. Egale.
Egârâ, vd. Vinătoru.
Egide, f. egide, f. bouclier,»*».
Egoismu, m. egoisme, m.
Egoistu, adj. egoiste.
EgumenicescA, adj.ahhsL-
tial, e, d'abbe.
Egumenia, I'. prebende,ab-
baye. f. [m.
Egumena, m. abbe, prieur,
Eî, pro7i. m. pi. ils, eux. —
insişî, eux-memes.
Eîj int. eh!— bine, eh bien !
Ei, pro)i. m. pi. ceux.
Elabora, v. a. travailler,
nat. elaborer.
Elabdrare,— {iiine, f. ela-
borat ion, f. [elabore, ee.
Elaborata, adj. travaille ;
Elasticitate, f. elasticite, l'.
Elasticu, adj. elastique.
Eleborâ, m. ellebore. m.
Elecţiune , t. election. t'.
choix, ni.
Electiva, adj. electif, ive.
Electorale, adj. elecîoral,
ale.
Electoratâ, n. electorat, m.
Electoru, m. electeur, ni.
Electrîcîtate,f.electricite. f.
Electrica, adj. electrique
Electrisa, V, a. a. electrisar.
Electrisare, — tiune, l'. e-
lectrisafion, ni. [se, ee.
Electrisatâ, adj. electri-
ELL
— 469 —
EMA
Electrismâ, m. electrisme,
//), [phore, m.
Electroforây m. electro-
ElectrometrU| m. electro-
metre. m.
EIef antei m. elephaat, m.
de — , elephantin, e; dinte
de — , jvoire, >».
Elefantiasci f. elephautia-
sis, f. (med.j.
Eleganţâi f elegance, f. a-
grement dans Ies forraes, »!.
Elegantei adj. elegaat, ante,
ado. avec elegance, elegara-
Elegiâj f. elegie, f. [ment
Elegiacâ| adj. elegiaque.
Elementarei — rlil, adj. e-
lementaire.
Elementul n. element, m.
Eleminte, elements, notions
preraieres.
Eleşteâi rn. etang. m.
Eleva I V. a. elever, hausser.
Elevatordi m. (muschiu),
elevateur (rauscle), m.
Elevtti iti. eleve, m.
Eliberai v. a. delivrer.
Eliberarei — ţiune, f. deli-
vrance, f.
Eliberatâ| adj. de.'ivre, ee.
Elidai — f/e, v. a. elider.
Elidai^e; vd. EUsiune.
Elidatâi adj. elide, ee.
Eligibilei adj, ellgible.
Eligibilitatei f. eiigibilite, f.
Eliminai v. a. eliminer, faire
ÅŸortir, mettre hors.
Eliminarei — iiune, f. eli-
mination, f.
Eliminatâi adj. elimine, ce.
Elisiunei f. elision, f.
Elissirâ| h. elixir, m.
Elitâi f. elite, f.
Ellenescei ado. en grec
aacien, m.
Eilenescâ| adj. grec ancien,
hellenique.
Ellenicai f. (limba), grec
ancien, m. [hellenique.
Ellenicâi adj. grec ancien,
Ellenisai v. a. belleniser.
Ellenisarei — ti^ne, f. hel-
leaisation, f.
Ellenisatâ| adj. hellenise,
ee.
Elleni8mâ|>/K hellenisme,)u.
EllenistU| m. belteniste, m.
Ellenui m. hellene, grec an-
cien, ni.
Elipsei f. t. eilipse, f.
Ellipticâ I adv. elliptique-
ment.
Eliipticâi adj. elliptique.
Eilâ| pron. sing. m. lui.
Eiiâ iellil), demustr. sing. m.
celui.
Elocinţâi f. eloquence, f.
Elocintei adj. eloquent, nte.
Elocuţiunei f. elocution, f.
Elogiosâ|ady. elogieux,eu3e.
ElogiUi n. eloge, louange,
panegyrique, m.
Elucidai v. a. eluc der, e-
claircir.
Eludai V. a. eluder, evitera-
droitement.
Etudabilei adj. eludable.
Eludare, f. actiond'eluder, f.
Eludatâi adj. elude, ee.
Elzevirianâ | adj. elzevi-
rien, nue.
Emanai v. n. enianer, de-
couler, provenir, sortir de.
Emanarei vd. urm.
Emanaţiunei f. emanatiou,
f. La pi. emanations, exha-
laisons, f. pi.
Emanatâ| adj. emane, ee.
Emancipa i v. a., emanci-
per ; delivrer, mettre hors
EMI
70
ENK
ilc tutflle, all'ranchir. Se — ,
semanciper , prondro des
iiherlf's.
Eniincipare, — (ianc, f.
eiaancipaiion, 1" jcipe, tie.
Emancipata , ndf. eman-
Emaneta I v. a. engager,
uit'ttrc ou gag(\
Emanetare/r. action d'hy-
pothe([Uor, f. engageineiit,
nantissemeut. jx.
Emanetatu | (^dj. ongage,
hypothecjuii, eo.
Emanetâ| )i. gage, ui. hy-
l'Othequi' . f.
Embaticu, n. omph teose, f.
Embiema, C. embleme, sym-
bole, insigne, m. [matique.
Emblematica, adj. omble-
Embriune|)/i. embryou, ger-
lue. m. [mitir, in.
Emetic<>y n. emetique. vo-
Emfase, r. emp^hase, f. al-
l'ectaiion outree, 1'.
Emf aticU| adj. emphatique ;
adi\ avec erapbase, emphati-
quement.
Emigra, v. n. emigrer.
Emigrante, rn. emigrant,»».
Emigrare, vd. urin. [f.
Emîgraţiune,r. emigration,
Emigratoru, vd prec.
Emigrata, ad '. em gre, ee.
Emininţâ, f. emiuence, f.
Emininte,r/(/y. eminent, ente.
Eminintistu, m. ecolierdi-
«tiugue, superieur.
Emirâ, m. 6mir, m.
Emisfera, f. Jiemispbere. 1".
Emisfericu , adj. hcmi-
sphirique.
Emisferu, vd. Emisferă.
Emîssariu, m. emissaire,»?.
Emissiune, 1". eraission, f.
Emissu, adj, emis. Is^e.
Emistichu, n. bemisticiie, i'.
Em'te, V. a. «'meltre ; (iro-
diiire. c.xprinier.
Emitere, vd. Emissiune.
Empiricu, adj empirique.
Empirismu, >^ empirisme,
/*'. [raoiliont, e.
Emoliente, adj. med. e-
Emolumentâ , n. emobi-
ment, ;//. retribution. 1'.
Emoragîâ, f. t. h6morrha-
gie, s. bemorragio, t
Emoragicu, adj. hemorrba-
giqvii\
Emoroidale, adj hemor-
rboidal, e.
Emoroi^î, f. t.b6morrhoîdes,
s. liemorroîdes, f. pi.
, Emotiune, l'. emotion, 1'.
Emula, V. u. rivaliser.
i Emulare, vd. urm.
j Emulaţiune, 1'. emuiation,
rivali te, 1'.
I Emulatorâ, m. si adj. e-
j mulateur, trice, emule, ri-
val, e, antagoniste, m.
Emulatâ, part. emule, ri-
vali se.
Emulsiune, 1". farm. emul-
sion. f. Emiilsivu, adj. e-
mulsif, ive.
Emula, vd. Emulatorii.
Enciclică, f. encyclique, let-
tre encyclique, 1".
Enciclopedia, i. encyclo-
pedie, 1'
Enciclopedica, adj. eiicy-
clopedique, ad\}. encyclope-
diquement. [clopediste, m.
Enciclopedistâ, m. efcy-
Endemica, of/j. endemique,
part colier a un peuple.
Endiviă, f. endive, i".
Energia, f. energie, verta
efficiente. force morale, f.
I
ENU
— 171 -
EPI
Energîcuy adj. energi([ue ;
'((/)• eaergiquement. [raollir.
Enerva, v. a. enerver, ra-
Enervare, — ţiiDie, f. e-
nervation. 1'. [vânt, ante.
Enervatoriâ , adj. eiier-
Enervatâ, adj. enerve, ee.
Enigmây f. enigme, m.
Enîgmaticâi adj. enignia-
tiifue; adv. enigmati(}uement.
Enoriây f. paroisse. f.
Enoriaşiâ,»}. paroissien, m.
Enormei adj. enorme, de
j.Tandeur excessive ; adv.
enormemenl.
Enormitate , 1'. enormite,
f. exces de grandeur, m.
Enorma, vd. Enorme,
Entîmemây f. lo<j. enthy-
meme, m.
Entitate, f. fHoa. entite, !'.
Entusiasma, v. a. enthou-
siasmer. transporter. Se — ,
s'enthousiasmer, s'engouer.
Entusiasmare , t'. action
d'enthousiasmer, 1".
E'ntusiasmatu,ac/yentbou-
.?ia?me. iv.
Entusiasma, n. entbou.si-
asmo.//i.exaitatiou de râme,!'.
Entusîastâ, n. entbousia-
ste, )/!. [denombrer.
Enumera, v. a. enuraerer, |
Enumerare, — ţiune. t. e- '
uunu'ration , f. donombre-
ment. detail, m. [re ee.
Enumerata, ad). enume-
Enunţa, v. a. enoncer, ex-
prjner.
Enunţare , — Hune, f. e-
nonciatiou, expressÅŸion sim-
jle. i".
Enunţatu, adj. enonce, ee.
Enunţiativa , adj. enon-
ciatil', ive.
Epâ, i". jumeiit, cavale, f.
Eparchiâ, f. diocese, f.
Epentese, r. t. epentbe.'-e, 1'.
Epenteticd, ar^y. epentbeti-
que, additionnei, Ile.
Epicarpâ, m. epicarpe, ni.
Epicu, adj. epique.
Epicureâ, m. epicurieu, )/*.
Epîcurismu, m. epicuris-
ine, in.
Epidemia, I'. epidemie, I'.
Epidemicu,afij.epidemique.
Epiderma, 1". epiderme, m,
Epiecu, rn. ambesas, m.
Epifaniâ, epipbanie, f.
Epigastricu, adj. t. epi-
Å£rastrique, m.
Epig astru, n.t. epigastre,»?.
Epigenese , — .s/o, f. epi-
genesie, l'.
Ep:glote, f. i epigjotte, i'.
Epigrafu, n. epigrapbe, in-
scrifdion, f.
Epfgramâ, 1". epigramme, m.
Epigramaticâ, adj. epi-
grammatique.
Epilogâ, n. epilogue, m.
Epingea, manteau des pay-
?anÅŸ, //!. [ale.
Episcopale, adj. episcopal,
Episcopatu, n. episcopat,
evocbi'. (/(.
Episcopesce, « dv. eu e-
vei[ue. [pal, ale.
Episcopescâ, adj. episco-
Episcopîâ, vd. E'pUcopatv.
Episcopicu, axlj. episcopi-
que.
Episcopu, )>!. eveque, m.
Epîsodâ, f. episode, f. inci-
dent, m. Episodi'iî, adj. efii-
sod ique.arfi'.episodiquemen > .
Episodiu, vd. Episodâ.
Epistâşiă, 1'. intendance, f.
Episiâţfâ, vd prec.
QU
172
ERE
Epîslatâ, )/K intenlant, m.
Epistilâ, m. arcliit. epistyle,
iii. archiţrave, 1".
Epistolâf f. epître, lettre, f.
— dedicuto'iă, epître dedi-
ca toire, dedicace, f. [m.
Epistolariâi ii. epistolaire,
Epistoliâi r. billet, m.
Epitaf iâ| — ta fă, n. epitaphe,
iii. inscription, f.
Epitetâ, n. epiihete, m.
Epitome^ n. epitome, abrege,
Epitrahirây n. tîtole, f. [»??.
Epiiropii V. a. diriger Jes
biens d'un mineur , d'un
pupille. [li, f.
Epitropiâi f. tatelle, curatel-
Epitropây </'. tuteur, m. tu-
trice, f. [tagion, f.
Epizootia, r. epizootie, con-
Epizooticâ|ar//.epizootique.
Epocây r. epoque, date, f.
Epoletây n. epaulette, f.
Epopeâi f. epopee, f. poeme
epique, m.
Equaţiunei f, t. equation, f.
Equatorialej adj. equato-
rial, ale, de l'equateur.
EquatorU| m. equateur, n«.
Equestrci — stru, vd. E-
cestre.
Equitatey vd. Ecilale.
Equilateralei vd. Ecilate-
ral.e.
Equilibra, vd. Ecilibra.
Equilibrare, — ţiune, ]". e-
quilibration, f. [ee.
Equilibratd, ady. equilibre,
Equilibriâ, — bru, vd. Eci~
libriu.
Equinopţiale, adj. equiao-
xial, e. Linia — , Ja ligne e-
qainoxiale,la ligne,requa}eur.
Equitaţiunci i'. equitation, f.
Equivalai v. n. equivaloir.
Equivocitate, f. equivoqu",
double sims, )*). ainbiguite, f.
Equivocâi adj. equivoque,
ambigu, iui; fig. suspect, e.
Erây i'. ere, epoque, f.
Erâ-^ cunj. mais; ado. de
uouveau.
Eraldtk, m. beraut, m.
Erâşii adv. de uouveau, de-
rechet'
Erbâf f. herbe, f. gazon, m.
Er bâr^ssâi 1'. berbiere, mar-
chande d'berlie.s, f.
Erbâri, v. a. paître, pacag^r.
Erbâriâş 1". botaaique ; — de
puşcă, poudriere, f.
ErbâritU| n. berbage, pa-
cage, impot sur le pacage, m.
Erbariâ| m. berboriseur;
berboriste, m.
Erbivorây adj. berbiv'ore
Erborîsai v. n. berboriser,
chercberdcs plantes, recu<*il-
lir des berbes.
Erborisaţiune, f berbe-
ri sari on, f.
Erbarisatorây »». berbori-
seur, m.
Erbosâi orf./. berbeux, euse,
berbu, ue, couvert d'h&rbes.
Erbuiy v. a. berboriser.
Erbuşiorây vd. urm.
Erbuţâi f. pet te herbe, f.
berbette (poet.), f.
Eredey m. beritier, m.
Ereditay v. n. beriter,
ErBdiiarîu fad j . bereditaire.
Ereditate^ f. beredite, f.
beritage, droit de succes-
sion, m.
Ereditatâ, adj. berite, ee.
Eremâ, n. desert, m.
Eresiây f. beresie, f.
Eresiarcâ, m. beresiarque,
auteur d'une beresie, m.
ESC
-J73 -
ESC
Eresây ». superstition, f.
EretCi m, epervier, m.
Ereticâi m. heretique, m.
Eretocriticâ| adj. arbitrai,
ale.
Eretocritâi m. arbitre, m.
Erghelegiâ| m. marcband
de cbevaux, m.
Ergheliâf f. haras, m.
Ergolaşiâ, adj. actif, ve,
assidu, ue.
Erhâf f. peau cbamoisee, f.
Eri| adv. bier, — de dlmi-
netă, bier matia, bier au
matin ; — sera, bier soir, a-
laltă — , avant-bier.
Ericiâ, rn. berissoQ, w.
Erisipe'âi f. vd. Brâncă.
EritagiU| vd. Ereditate.
Ermafroditu , adj. ber-
mapbrodite.
ErmitUi )n. erraite s. her-
mite. m.
Erodiâ, n. beron, m.
Eroicescâj adj. beroique.
Eroismây n. beroisme, m.
Erotica, adj. erotique.
Erou, m. beros, m.
Eronata, adj. erronne, ee.
Errata, 1". errata, rn.
Errore, i'. erreur, faute, me-
prise, f.
Erudiţiune, f. erudition, f.
^avoir etendu, rn. [rn.
Erudita, adj. erudit, savaat,
Erugâ, f. canal, aqueduc, rn.
Erupe, vd. Isbucni.
Erupţiune, f. eruption, f.
Eruptivii, adj. eruptif, ive.
Efafodâ, n. ecbafaud, m.
Eşarpâ, f. ecbarpe, f.
£scâ, f. raăcbe, f araadou, rn.
Escadra, f. escadre, f. !
Escadronâ, n. escadron, m.
Escedo, V. n. exceder, ou- !
trepasser, aller au d«Iâ des
bornes.
Escedinte, m. excedent, m.
Escelle, — la, v. n. exceller.
se di.stinguer,etre superieur.
Esceliare, action d'exceller.
Esceilatu, part. excelle.
Esceliinţâ, l'. excellence, f.
Esceliinte, adj. excelleat,
ente. {cite. t
Escentricitate,!'. excentri-
Escentricâ, adj. excentri-
que, extravagant, e.
Escepta, v. a. excepter, ne
pas coraprendre dans.
Esceptare, f. actiou d"ex-
cepter, f.
Esceptatâ , adj. excepta.
ee. Ca prep. seu esct'p^ăHc/r<.
excepte, bormis, borş de. â
la reserve de.
Escepţionaie, adj. excep-
lionnel, elle ; adv. par ex-
ception, exceptionnellement.
Escepţiune, f. exception, f.
Escessiwâjadj. excessif,ive.
Escessâ , n. excjs; dere-
gleraent, m.
Escita, Y. a. exciter, an'mer,
provoquer, irriter.
Escitabi'e, adj. excitabte,
irritable.
Escitante,ady.excitant,ante.
Escitare, vd. urm.
Escitaţiune, f. excitation, f.
Escitâtoriâ vd. Escitanle.
Escitatu, adj. excite, irrite,
ee. [crier.
Esclama, v. u. exciamer, s'e-
Esciamaţiune, f. exclama-
tion, f.
EsciamativA, adj. excla-
matif, ive. Puntu — , point
d'exclamation, m.
Esclude, v. a. exclure, ue
ESI'
-174
K!^['
l)as admetlre, excepîer; rea-
voyer, expulser, repoussor
Escluderei vd. urm.
EsclusiunC; 1". exclusiou, f.
Esclusivismây u. exclusi-
visine,*;* .osprit d'exclu.sion,t'.
Esclusivâ| adj. excluşii", ive;
adu. exclusivcmeut, eu ex-
oluant.
Esclusu, adj. exclus, use.
Escommunicai I'. excom-
numier.
Escoitimunicare, — lin ne,
t\ excoinmuuication, f.
Escommunicatâiy (((Z '. ex-
communie, ee.
Escontaj v. a. escorapter.
Escorta, v. a escorter, ac-
conipagnen- pour defendre.
Escortai r. escorte, f.
Escosu,«(?_/. spongieux, euse.
Escâ, vd. Sunt.
Escursiunej ('. excursiou, f.
Escusa, V. a. excuser.
Escusabile, vd. Scusahile.
Escusarei — fiiine, t. excuse,
excusation, f.
Escusatâ| adj. excuse, ee.
Eseru n. etang, lac, in.
Eseturâ, vd. pi^ec.
EÅŸi, V. n. sortir; emaner,
s'echapper.
EÅŸire, f. sortie, f.
Esita, V. n. hesiter, balaacer.
Esitarcy — JiH»e,f.hesitation,
incertitude, perplexite, f.
Eşitâ, n. issue, f. res uitat ;
sailiant, m.
Eşitâ I part. sorti, ie.
Eşiturây f. proeniinence, f.
sailiant, m.
Esofagdi m. esopliage, m.
EspansiunCi 1'. expansiou, f.
Espansivu, adj. expansil",
Espatriai v. a. expatrier, 6-
xiler, liaaiiii'. Se — , s'exjia-
trier, ([uitler sa patrie.
Espatrîatu, adj. exp.itrie,
exiie, ee. [f.
Espectativâi f. expectative,
Espedia, v. a. expedier, en-
voyer.
Espediarejvd. EÅŸpediiuDie.
Espediatu , adj. expedie,
eavoye, ee.
Espediţionarîui adj. ex-
pidifioiinaire. [tionnaire, //(.
Espediţeonariâ}//f. expeili-
EspediţiunCi 1'. expeditiou,
r. [ive, diligent, e, facile,
Espeditivu, adj. expediţii',
Espedîtorâ, m. e.\pediteur,
m.
Espedui, vd. Espedia.
Espeptoraj v. n. expectorer.
Espeptoraţiunci f. expec-
toration, I. [re, ec-.
Espeptoratâi adj. expecto-
Esperiinţă; i". experience,
pi'atique, i".
Esperimentay v. a. expe-
rirnenter, eprouver par ex-
perience, essayer.
Esperimentalet adj. e.x-
perimeutal, ale, ibnde, [ee,
sur lexp-îrience.
Esperimentarei f. experi-
mentation, f.
' Esperimentatui adj. ex-
! peri in en te, ee.
EsperimentUi vd. Cercare.
I Espertisâi J'. expertise. f.
' Espertâ} m. expert, [fem.
experte), verificaieur, m.
Espiai V. a. expier, reparer.
Espîarei \d. urm.
Espiaţiune, i'. expiatiou, f.
Espiatoriu, adj. e.xpiatoire.
EspiatU| part. expie.
ESP
i:
ESS
Espirai v. ji. expirei*, rendre
l'âme ; pimdre lin, cesser.
EspirarCi — liune, f. ex-
piriition, 1'.
Espiratâ, part. expirci.
Esplicai V. a. expliquer, e-
claircir, i'aire im expose, tra-
duii'e.
Esplecabile, adj. explicable.
Esplicarey vd. nrm.
Espiicaţiunejf. explicatiou,
f. [tii; ive.
EspHcativu, adj. explîca-
Espiicatu, adj. explique, ee.
EsplicitU| adj. expliciLe, e-
noncri,6e, forme lleraent; adv.
expJicitement.
Esploatai v. a. exploiter, ti-
rer le produit de.
Espioatarei — ţiune, t. ex- |
ploitatioa, f. I
Esploatatu,a(/y.exploite,ee.
Esplora, v. a. explorer, ob-
server.
Esp'oParei vd. arm.
Esploraţiune, f. explora-
• tion, i'.
Esploratu, adj. explore, ee.
Espiadi, V. a. faire explo-
siou, eclater.
Espiosibilei adj. explosible.
Esplosiune, f. explosion, f.
Espolia, vd. Spolia.
Esportaj v. a. e.xporter, por-
ter au dehors, transporter
â fetranirer.
Esportarey vd. unu.
Esporfaţîunej t*. exporta-
tion, t.
Esportatâ| n. s. esportii,
export, transport, m.
Esposiţiunci f. exposition,f.
EspremCi vd. Esprime.
Espressiune ţ f. expres-
sion, f.
Espressivâi adj. expressif,
ive.
Espressu, adj. exprimi, ee;
adv. expres, tout expres, ex-
pressemeat.
Esprime,— )/m, v. a. expri-
mer. Se — , s'exprimer.
Espriitiare,vd.As/j>'ei"sii();e.
EsprimatUi vd. Espressi».
Espropriaf v. a. exproprier,
priver di' la propriete.
Esprop}*iare| vd. urm.
Espropriaţiunei t, exj)ru-
priatioii, J"
EspPopriatâ| adj. expro-
' prie, ee. [ser,
Espulsay V. a. expulser, clias-
i Espulsarei — liane, vd. E»-
I paisinne. [\o\e, ee.
1 Espulsatu,arf_;'. expulse,reii-
I Espulsiune, 1'. expulsioii. i'.
I Espune, v. a. exposer, eta-
j Ier, mettre en vue ; latre
1 courir risque; expliquer. Se
\ — , s'exposer, encourir.
I Espunerej vd. EspositiiDie.
I Espusâ, adj. expose, ee.
I Essabura, — ri, v. n. evapo-
j rer, exhaler. [poration, f.
j Essaburarci — tiune,t.e\ii-
EssaburatUf adj. evaporă,
ee. [precision, jusiesse. f.
i Essactitate, f. exactitude,
I Essactiunei i'. exaction, t'.
j Essactorui m. exacteur, iu.
I EssactUy adj. exact, e; adv.
' exactemeiit. [outrer.
Essagera, v. a. exagerer,
; Essagerarei — tiune, f. e-
xageration, f. [outre, ee.
Essageratâ, adj. exagere,
EssagonalC) adj. hexago-
nal, ale. [gone, m.
Essagonu, m. geom, hexa-
Essalai v. n. exhaler.
ESS
170
EST
Essalare,— (i«ne, (. exha-
laison. f.
Essalatâi adj. exbaie, ee.
Essalta, v. a. exalter, louer,
^ant>^r, â l'exces.
Essaltare, — ţiuneJ. exalta-
tiou. f.
Essaltatâ, adj. exalte, ee.
Essamei — menii, n. exa-
men, ni.
Essaminai v. a. exara ner.
Essaminare, f. examen, ni.
Essaminatorâi nt. exami-
naîeur, ;/i. [ec.
Essaminatu, adj. examine,
Essametru, m. hexame-
ti"e, ,n.
Essecutai v. a. executer,
mettre â l'effet, accomplir.
EssecutabilC) adj. execu-
iable [tant, rn.
Essecutante; m. execu-
Essecutarei vd. Essecu-
iiune. [ utoriu.
Essecutatorâ, vd. Esse-
Essecutatâ, adj. execute,
ee. â– [f.
Essecuţiunei f. execution,
Essecutivui adj. executif,
ive. [toire.
Essecutoriâi adj. execu-
Essecutorâ | m . execu-
teur. »!.
EssegesCp f. exegese, expli-
cation, interpreta'ion histo-
rique.
Esselbantâ,/?.aiguillette,f.
Essemplariâ , n. exem-
pJaire, m. [plaire.
Essemplariây adj. exem-
Essemplui n. exemple, m.
Essen... vd. Essin. . . .
Essercita, v. a. exercer,
mettre en activite, dresser,
instruire. Se — . s'exercer.
Essepcitaref— (tune,f.exer-
citation, t".
EssercîtatO,aJy.excrce,ee.
Esserci)iâ| n. exercice, »«.
Essibiţiune, t'. exliibitioa, 1'.
Essige, v. a. exiger, preten-
dre. riJclamer.
Essigeatdi adj. exige, ee,
EssigerCf vd. Essiginlâ.
Essigibile, adj. cx gible.
Essiginţâi f. exigence, oc-
curence, f. besoin, //*.
Essiginte, adj. exigent, ule.
Essilai V. a. exiler, envoyer
en exil. bannir.
EssMarei — Unitt',xd.Essili''.
EssilatUy adj. exile, ee.
Essiliâj ». exil, bannisse-
ment. m.
Essinţâf f. esseuce, f. na-
ture des choses, (.
Essinţialej adj. esseutiel.
elle, de la plus grande ini-
portance ; adv. par essence.
essentiellement.
Essiste,- -sta. v. n. exister.
subsister, avoir lelre, vivre.
Essistarei vd. Essii^tintă.
Essistatâ, part. exi.ste.
Essistinţâ, f. existence, f.
Essistinte, adj. existant.
ante. [joux. tn. pi.
Essopricây f. joyaux, bi-
Essorbitantef adj. exor-
bitant, e.
Essordiâ, n. exorde, debut,
preambule, m.
Essoriây vd. Lssiliu.
Essoticâ, adj. exotique.
Essuberanţâi t. exube-
rance, surabondance, f.
EssuberantCi adj. exube-
rant, surabondant, ante.
Estampâi f. estampe, t.
Estasei i. extase, vive ad-
EST
177 —
ETE
rniration, f.ravissement d'es-
prit, m.
Estasiai v, a. exta'^ier, ravir.
Estasiarci f. ravissemcnt,
//(. exta~e, 1'.
Estasiatây adj. extasie, ee.
ravi, ie. en extase.
Estaticâi ad. extatique.
Est«n...vd. Estin...
Esteriorâj adj. exterieur,
e. Sust. exterieur, m. apa-
rence, f. adv. exterieure-
raent, a l'exterieur.
Esterminay v. a extermi-
ner, detru.re, abolir, etein-
dre, faire disparaitre.
Esterminare) — Hune. f.
extermina tion, f.
Esterminatopâ, m. exter-
rniuateur. d^istructeur, >n.
Esterminatu, adj. exter-
mine, ee.
Esternatâ, n. externat, m.
Esternu, adj. externe.
Esteticâi f. esthetique, f.
Esteticu, adj. esthetique.
Estimai v. a. estimer, con-
siderer.
Estimabilei adj. estimable.
Estimaţiune|f. esiimation/.
EstimatorU| m. esiima-
teur, m.
Estimatâi adj. estirne, ee.
Estimpâ| adv. cette annee.
Estin de| v. a. etendre, en-
■reindre. -S'e — , s'etendre, se
deployer.
EstinderCi vd Estinaiune.
Estinsibi Ci adj. extensible.
Estinsibllitate, adj. exten-
sibilite, f.
Estinsiune, f. extension, e-
tendue, 1'. accroisement, ni
Estinsivâş adj extensif, ive.
Estrai pârtie, extra.
Estracţiune|i.extractioQ, r.
Estractâ| vd. Estrassii.
Estradâi i'. estrade, f. gra-
din, m. [tion, ('.
Estradiţiunei f. extradi-
Estragei v. a. extraire, fa're
un extrait.
Estraordinariâ, adj. ex-
traordinaire, singulier, ere.
Estrasstî, adj. extrait, te;
sust. n. extrait, abrege, m.
Estravagai v. n. extrara-
guer, parler, agir, sans rai-
son. [gance, I".
Estravaganţâi f. extrava-
EstravagantCi adj. extra-
vagant, ante.
Estravagarci — {iune, vd.
Extravagantă.
Estravagatâ| adj. extra-
vague, ee.
Estremitatei f. extremite,
fin. f. bout, m.
EstremU] adj. extreme.
Es rinsecâf adj. extrinse-
que. opp. intrinseque.
Estai \esta). demustr. m. ce-
lui-ci.
Estâi 'estu). deniuslr. m. ce,
cet. La. fern. cette.
Esâi vd. Eseru.
t.\hf vd, Ecce.
Etagerăi f. etagere, f.
Etagiâ| n. etage, m.
Etatei f. âge, f.
Eternisai v. a. eterniser,
rendre e'ernel, lle.
Eternisarei 1'. acfion d'e-
terniser, f. [ee.
Eternisatâi adj. eternise.
Eternitatei f. eternite. f.
EternU| adj. eternei, elle;
adv. eterneJIement. [gene.
Eterogenâ| adj. hetero-
Eter, n. etber, in.
12
FAI!
178
FAB
Etichetă} T. etiquette, f.
Etimologîâi 1'. etyinologie, f.
Etimologicu, adj. etymolo-
gique ; adv. etymologique-
ment.
Etimologistâ, m. etymolo-
giste, )/(. [f.
Etnografia; f.etlmographie,
Etno grafica I adj. ethno-
grapliique. [c'estmoi.
Euy p OH. je, moi. Etl suin,
Eucaristiâi f. eucharistie, f.
Eufoniâi f. euphonie, f. son
agreable ia.
EufonicU| adj. euphonique ;
adv. avec euphonie.
Eurd, m. vent de rEs*.
Evacua, vd. DeÅŸerta.
Evacuaţ'une, f. evacua-
tion, i'.
Evalua, v. a. evaluer^ esti-
rner la valeur, le prix. [m.
Evangeliâ, — liu, evangile,
Evangelicesce, adj. e\dn-
geliquement. [que.
Evangelicâ, adj. evangeli-
Evangelîstu, rn. evange-
liste, )n.
Evapora, v. a. evaporer, re-
soudre en vapeur. Se — , s'e-
vaporer,s'en aller en vapeur.
Evaporare,- -{iiDie, f. eva-
poration, f.
Evaporatâ, ad/.evapore, ee.
Evasiune, f. evasion, fuite, f.
Evasivu, adj. evasif, ive.
Evenimentâ, n. eveneiuenf,
Eventuale, adj. eventuel,
elle, fonde sur un evene-
ment incertain. [tualite, f.
Eventualitate, adj. even-
Eventurâ, f. aventure, f.
se Eventura, v. r. s'aven-
turer. [m. ere, f.
Eventurarid, )/i. aventurier.
EventuratUy adj. aventu-
re, ee. [reux, euse.
Eventurosâ, adj. aventu-
EveÅŸea^ f. tenailies de fer.
f. pi
Evidinţâ f. evidtnce, certi-
tude manifeste, 1".
Evîdinte, adi. evident, ente,
clair, e, visible ; adv. evi-
demment ; certainement.
Evita, v. a. eviter, esquiver.
Evitabile, adj. evitable.
Evitare, — tiune, f. evita-
tion, f.
Evitatu, adj. evite. ee.
Evlavia, i'. devotion, pieţe t.
Evlaviosâ, adj. pieux, euse,
devot, ote.
Evlavnicu, vd. jyrec.
Evoca, V. a. evoquer, laire,
sortir. [tion, 1".
Evocare, — ţiiinc. f. evoca-
Evocatu, adj. evoque, ee.
Evoluţiune, >'. evolution. f.
— organică, evolution or-
Ex, vd. Ess. [ganique.
F, m. f, a cincia consumă.
Fâ, Imper. dela face., fais.
Fâ, vd. Fe.
Fa, m. mus. fa, )/î.
Fabrică, f, fabricfue, manu-
facture, f.
Fabrica, v. a. fabriquer.
Fabricante, ni. fabricant, )h.
Fabricare, — {iune, f. fabri-
cation, f. fteur, »i.
Fabricatoru, m. fabrica-
Fabricatâ, adj. fabrique,ee.
FAG
17'J —
FĂU
Fablâ| f. lable, f. mytlie, m.
— 1)1 versuri, fabliau, >/i.
Auturu de—e, fablier,, au-
teur (le fables, m.
Fabulăi vd. prec.
Fabulariâj n. faJjlier, re-
cueil de fables, ni. [m.
Fabulaşiâ| m. mensonger,
Fabulistu, m. fabuliste, m.
FabulosU| adj. labuleux,
euse.
Fâcâieţu, u. bouloir pour
latole, iii.
Fâcâîi|/rt.arbre de moulin,//* .
Face, V. a. faire, conlectiou-
n^r, effectuer, construire ;
valoJr, coiiter. Se — . se fa're.
Facere, action de laire, f.
FâcEtorâ, m. laiseur, crea-
teur, i/î. — de bine, bientai-
teur, — ile relie, inalfaiteur,
>/( .
Fâceturâi vd. Făptură.
Faţiâ| f. visage, mi. lace,
couleur, 1". In facia, a la
face de, ea presence ; in
fuciă, en face, par devant.
in faclă cu s. rfe, en face
de, vis-â-vis. Tâleru cu
doue fecie, homme ;"i deux
laceÅŸ, perfide.
Faşiadâ, — tă, f faţulc, f.
se Fâpîâî|V.refl. se dandiuer,
fretiller [fretillement, ni.
Fâţiâiturâjf. dandinement.
Faciaiej adj. facial, ale.
se Fâţiâri| v. r. dissimuler.
feindre.
Fâţiâriâ, f. feinte, dissimu- i
lation, f. art fice, m. \
Fâfiâriref vd. prec. \
Fâşiâritâ, adj. feint, nte, j
dissimuln, ee.
se Fâţîârnici) v. refl, fein-
dre, faire Ihypocrite.
Fâşîărniciâ, f. fe nte, dis-
siiiiulation, hypocri.sie, f.
Fâşîârnîcîre,vd./jrec. [nte.
Fâţiârnicitâ y adj. feint,
Fâ9Îar nicU| adj. hypocrit'%
lourbe, rn.
Facilei — Iu, adj. facile, ai-
se; adv. facilement, aise-
mput. [dre facile, aise. ee.
Facilitai v. a. taciliter, ren-
FacilitarCi f. action de fa-
ciliter, f. [.sance, f.
Facilitate | f. facilite, ai-
Faci!îtatU| adj. facilite. en.
Fă9işîU|af/v. uian'fe.sternent.
Fâţiueiâi f. aplanissement,
polis-age, m.
Fâşiuij V. a. aplanir, liser,
pol ir en facettes.
Fâpiuitorui )n.poIisseur, >/«.
Fâţiuitâi adj. lissi, poli, •^
Facial f. flambeau, rn. cier-
ge, f.
Fâciiâi vd. prec.
Fâc iariâ, rn. marchand de
cierges, rn.
FâcliaşiU| rn. porte-torcbe,
Facticîâ| adj. factice, pro-
duit par lart Idea — ciă,
idee factice, opp. idee innee.
Facţîosui «(ij. lactieux,euşe.
FacţiunCi f. faction, ligue, f.
Factorui m. malh. facteur,
coefficient, rn.
Facturai t. facture, f.
Facultate, f. faculte, f.
Facultativa, adj facultă-
Å£ii", ve. [tue, de.
Fâcutâ, adj. fait, te, elfec-
Faerâ| n. semonce, repri-
mande, f.
FâgâdarU| m. cabaret ier, »i.
Fâgâdââ, n. cabaret, rn.
Fâgâduâlâi f. promesse, t.
FAL
— 180 -
FAN
Fâgâdui, v. a. promettre, f.
Fâgâduinţây f. promesse, f.
Fâgâduirey vd. prec.
.Fâgâduitorâ| adj. promet-
tant, ante.
Fâgâduitdi ac/./, promis, ise.
Fâgetâi ». foret de hetres, f.
Fagotîstd|m.joueur de bas-
son, m.
Fagotâ| n. basson, m.
Fagâ| m. hetre, m. Semin-
ţe de — , grains de hetre,
m. pi. [miel, m.
Fagurey — ru, m. rayon de
Fafmâi 1". renommee, f.
Faimosuy vd. Famosii.
Făinây f. ţarine, f.
Fâinariây m. farinier, ven-
deur de ţarine, m.
Fâînosfli,a(iy. tarineux,euse,
iarinace, ee.
Faina, vd. Finii. [tion, f.
Falâ| f. orgueil, m. ostenta-
Falangâ, t phalauge, f.
Falangitâi n. phalangite, ni.
Falcâi (. mâchoire, f.
Fâlceaj f. patin de traî-
neau, f. [gueilleux, euse.
Faleţây adj. fastueux, or-
FâlfâFy V. n. flotter, voltiger
Fâlfâirey f. llottemeut, m.
Fâlfâitoriâ, adj. flottant,
ante.
Fâlfâitâi u. tlotteraent, rn.
agitation, f.
se Fâliy V. r. s'cnorgueillir,
se vanter, s'en croire.
Falimentu, n faillite, f.
Fâ'irei f. ostentation, f.
Falitu, adj. ÅŸi sust. failli,
banqueroutier, în.
Falnica, adj. hautain, ne,
fier , ere, imposant, ante,
fastueux, euse.
Fălosâ| vd. Vanitoşii.
Falsificai v. a. falsifîer ^
contrefaire.
Falsificare, — ţiune, f. fal-
sification, fraude, f. [teur, m.
Falsificatortt, ni. falsifica-
Falsif icatây adj. falsific, ee.
Falsitate, f. taussete, f.
Falsa, adj. faux, sse.
Famây f. renommee, repu-
tation, f.
Fame, f. faim, f.
Famete, f. faraine, f.
Familia, f. familie, f. Din — ,
familial , e. [ser, habituer.
Famiiiarisa, v. familiari-
Familiarisatâ, adj. fami-
liarise, habitue, ee. [7'isa^
Familiarisi, vd. Familia-
Familiariâ, — re, adj. fa-
milier, ere ; stilii — , style
fami lier, si mple et facile. /Irfv,
famil erement.
Familiaritate , f. familia-
rite, grande intimite, f.
Famosu, adj. fameux, eu.se.
Fanarioto, m. grec du fa-
nai, m.
Fanaru, )i. fanai, m.
Fanatica, adj. fanatique.
Fanatisa, v. a. fanatiser.
Fanatisare ţ f. action de
fanatiser, f.
Fanatisatâ,a(2y. fanatise,6e.
Fanatismâ,fH. fanatisrae,7n.
Fanfaronada, — niă,f. fan-
faronnade, fausse bravoure,
fanfaronnerie, f. [(căpitan).
Fanfaronâ,}>i. fanfaron, m,
Faniascu, adj. pbantasque.
Fantasia, f. fantaisie, f. ,
Fantasmă, f. fantome, m.
Fantasmagoria , f. fan-
tasmagorie, f.
Fantasmagorica y adj,
fantasmagorique.
FAR
— 481
FAS
F anta sticâ,adj.fan tas tique.
Fantomâi vd. fantasmă.
Faptâ| f. fait, m. action, oeu-
vre, f. — telemarî, inalte,
Ies hauts faits, Ies exploits.
In — , de fait, dans le fait,
par le fait.
Faptica, adj. reei, lle.
Faptopâj vd. Factoru.
Fapta, vd. Faptă.
Fâptuelâ, f. fa?on, confec-
tion, f.
Făptui, V. a. faţonner, faire.
Făptuire, f. action, f.
Făptuitorâ, m. auteur, a-
gent, )/i.
Făptuita, adj. fait, te.
Făptură, f. creature, f.
Fără, prep. sans; — veste, k
fimproviste, subitement.
Farfuria, f. plat, m. assiette,
faience, f.
Farf urigid,* m, marchand
dassiettes, m.
Farfurioră, f. soucoupe, f.
Fărănta, v. a. cas.ser, briser,
detruire ; ecraser.
Fărămă, f. petit rnorceau,
brin, m. [ser, f.
Fărămare, f. action de bri-
Fărămatu, ad_'. brise, e-
crase, ee.
Fărămătură, f. brin, m.
parce lle, f. debris, m.
Fărămăciosâ , adj. cas-
sant, friable. [celle, f.
Fărâmiţă, f. brin, m. par-
Fărămitură, i. miette, f.
vd. ÅŸi prec.
Faringe, m. pharinx, m.
Farmaceutica, adj. phar-
maceutique.
Farmacia, f. phartnacie, f.
Farmacista, m. pbarma-
cien, m. [etc.
Farmecă, etc. vd. Fermeca
Farmecâ, n. cbarme, ea-
chantement, //*.
Fărmiciosâ, Fărămiciosu.
Farmîtură, vd. Foră/nifîO'd.
Fartă, vd. Festă.
Fărtaltk , ii. quart, qua-
trierae, m. [gQon, m.
Fărtate, m. frere. compa-
Farâ, a. pbare, m.
Fasanâ, m. faisan, rn. La
fem. faisane, s. faisande, s.
poule faisane. — tineră, fai-
sandeau, jeune faisan.
Fascia, f. bande, bande-
lette, f. La pi. faisceaux,
m. pi.
Fasciclu, vd. urm.
Fasciculă, f. brochure, f.
fascicule, ni. livraison, f.
Fascina, v. a. fasciner, en-
sorceler, troubler par sor-
cellerie.
Fascină, f. l. fascine, f.
Fascinare, — fiune, f. fa-
sciuation, f. [teur. m.
Fascinatoru, jn. fascina-
Fascinatâ, adj. tascine. en-
sorcele, ee.
Fasei — să, f. phase, f.
Faşîle, vd. Fascia.
Fasote, f. haricot, m. Fa-
seole. f. flageolet, m. sunt
varietăţi, [donner la facon.
Fassonaj v. a. fagonner,
Fassonatâ, ad '. faconne,
ee ; facounier, iere.
Fassonâ, n. faţon, f.
Faste, f. pi. fastes, f. pi.
Fastidiosâ, adj. fastidieux,
euse, degoutant, ante ; adv.
fastidieusement.
Fasta, n. faste, luxe, rn. af-
fectation d'eclat, f. etalage,
rn.
FEB
— 182
^E
Fastuosâ| adj. fastuoux,
euse ; adv. fastueusemeat.
Faţâ| vd. Făcliei.
Fata, vtl. fetă.
Fatalei adj. fatal, alo.
Fatalismâ, m. lUtalisme, m.
FatalistU| m. fataliste, rn.
Fatalitate, f. tatalite, f.
Fataiu, vd. fatale.
Fâtare, vd. fciare.
Fatidicu, adj. fatidi({ue.
Fatîga, v,a i'aliguer. lasser.
Fatîgâ, f. fatigue, lassitude, f.
Fatigare, vd. prec. [ante.
Fatigătorîu, adj. l'atigant,
Fatigatu, adj. latigue, ee.
Faţiolâ, n. voile, crepe, m.
Fatriâ, 1". coufi-erie, f.
Fatrîosâ, vd. S^edifio^u.
Fatuitate, f. fatuite, pre-
if'Ulion,saute raiiertinence,f.
Fâu!â, f. conlenance, tenue, f.
Făurâriâ, f. forge, f. ibr-
gemeiil. m,
Fâurariâ, m. forgeron, m.
Făuri, V. a. forger, ti-avail-
ler le fer, l'argent etc.
Fâuritu, adj. forge, ee.
Faurâ, vd. Făurarii.
Favora, vd. favuri.
Favorabile, adj. favorable;
adv. favorablement.
Favore, f. faveur, grâce, f.
1)1 — a, eu faveur, â l'avan-
lage.
Favori, v. a. favori.ser, don-
uer faveur, proteger, traiter
lavorablemeut.
Faworisa,vd. prec. [tisme,Hî.
Favoritismu , m. favori-
Favoritu, adj. favori, rite.
Favorâ, vd. favore.
Favurite, f. pi. favori, m.
Fe, interj, fille !
Febre, f. \d friguri.
I Febrifugiu, adj. (ebrifuge.
Febrile, adj. febrile.
Februariu, m. fevrier, m.
Feciale, tn. fecial, m. Fe-
ciali, feciaux, m. pi.
Feciorâ , f. viorge, jeuue
tilie, f " ' [ale.
Feciorescâ, adj. virginal^
Fecioria, f. virgiuite, f.
Fecioriţâ, f. petite fdle, fil-
lette, i:
Fecioru, m. fils, garson;
valet do chambre, m.
Feculinte , adj. feculent,
eute.
Fecunda, v. a fecouder,
reudre fecoud, e, fortiliser.
Fncundante, adj. fecou-
daiit, aute, fecoadateur,trice.
Fecundare, — ţiune, f. fe-
coudatiou, f.
Fecundâtoriâ, vd. Fecun-
dante.
Fecundaţii, arfJ.fecoude,ee.
Fecunditate, f. fecondite,
fertilite, f.
Fecundu, adj. fecoud, ude,
fertile,
se Federa, v. r. s'unir, ^'al-
lier, se confederer, se for-
mer eu federatiou.
Federale, adj. federal, ale.
Federalismâ, m. federa-
lisme, rn.
Federare, — {iune, f. fede-
ratiou, alliauce, f.
Federativa, adj. federatif,
ive.
Federatâ, adj. federe, ee.
Fe cerâ, m, aide chirur-
gieu, m.
F6âf f. fee, creatura fantas-
tique, imag uaire. f.
Feeria, t. feerie, f.
Feerica, adj. feerique-.
KER
— 183
FKK
Fe'd-marchaf|))i. marecbal.'
d': Fr.tnce, m. j
Feidspathi m. l'eldspath, m. j
Felei //(. moitee, f.
Feliây f. traacbe, f.
Felicitai v. a feliciter. Se
— . se feliciter, s'appiaudir.
Felicitare, — Hune, f. leli-
citation, f.
Felicitatei vd. Fericitate.
Felicitatu, adj. felicite, ee.
FelinârariUi m. Janternier,
IU .
Feiinarâj /*. lanterne, f.
Felâ I n. esptce, sorte, f.
genre, m.
Feluri, v. a. diversifier, va- i
rier, faire subir des chan- j
geinents. [f. pi. i
Felurimi, f. pi. varietes,
Felurita, adj. varie, ee, !
divers, se.
Femeâj f. femme ; femeile, ;
f. — cu iiiinte itfioriă, fem-
melette, f.
Femeesce , adv. comme
une fcrnrae.
Femeescu, adj. feminin, 1
n*^. de femme.
Femelă, f. femeile, f.
Femininu, adj. feminin, ine.
Fenârâ, f. fenil, m.
Feneţă, f. fenaison, f.
Fenomenale, adj. pbeao-
menal, ale. [m.
Fenomenâ, n. pbenomene
Fenosu, ac/j'.abonc'ant, e, en
foin.
Fenâ, n. fuin, ra.
Ferâ, f, animal sauvaşre, m.
bete fauve, f. [lonner.
Ferbe, v. a. bouillir, bouil-
Ferbere, f. bouillon, cuis-
son. //( . [fervescence. f.
Ferbînţelâ, f. ardeur, ef-
Ferbinte , adj. bouillant,
ante.
Ferde'â, f. boisseau, m.
Fere, f. fie], m.
Ferece, f. tanaise, f,
Ferecuţâj f. polypode, m.
Feredeu, n. bain, m.
Feregâ, f. fougere, t.
Ferâiâ, f. precaution, pre-
servatiou, f. [see, f.
Ferăstrâ, f. fenetre, croi-
Ferestrae, f. pi. scierie, f.
Ferestruiă, f. lucarne, po-
tite lenetre, f.
Ferestreâ, n. scie, f.
Feresirui, v. a. scier, cou-
per avec la scie.
Ferestruita, adj. scie,cou-
pee, ee, avec la scie.
Ferfânfr, — micit, n. tour-
nesol, rn.
Feri, v. a. garder, (cu de
seu que) , preserver , ga-
rantir. 5. — de, se garder,
eviter,
Ferice, f. adj. heureux, euse.
Ferici, v. a. rendre beureux.
euse, dire qu'on est beureux.
Fericire, f. bonbeur, m.
Fericitate, f. bonbeur, rn.
felicite, f.
Fericătu, vd. Ferice.
Ferire, vd. Ferelă.
Ferita, adj. garde, preser-
ve, garanţi, e. [m.
Fermanu, «. firman, decret,
Fermeca, v. a. charmer,
enchanter , ensorceler , fa-
sciner.
Fermecare, f. fascination,
f. ensorcellement, m.
Fermecâtorescâ , adj.
d'encbantemont.
Fermecâtoriâ. f. encban-
tement. ensorcellement, m.
FER
— 184
FIC
Fermecâtorey f. sorciere,
magicienae, f.
Fermecâtoriuy adj. îna-
lţi! gique, enchaateur.
Fermecâtorâi m. sorc er,
enchaateur, easorcelcur, fa-
scJnateur, m.
Fermecata, adj. encbante,
pafeasorcele, fascine, ee.
Fermitatei t". fermele, e-
nergio, constance, f. cou-
rage, m.
Fermâi adj. ferms, stable,
constant , nte , vigoureux,
euse.
Ferocey cidj. feroce, cruel,
lle.
Ferocitate, f. feroci te, cru-
aute, barbarie, f.
Ferassâiă, f. diminution, f.
Ferossi, v. a. diminuer, re-
duire. [lle.
Ferosâ, adj. farouche, cruel,
Ferrâriâj f. commerce de
fer, ni.
Fârre, f. pi. fers, m. pi.
chaînes, f pi. [de fer.
Ferreca, v. a. ferrer, garnir
Ferrecare, f. ferrage, hi.
Ferrecâtorik, m. ferreur,
doubleur de fer, m.
Ferrecatâ, adj. ferr6, ee.
Ferrecăturu, f. ferrure, f.
Ferrica, v. a. (monnete),
creneler (la monnaie).
Ferricatâ, adj. crenele, ee.
Ferrâ, n. fer, m. — vechiu,
ferraiJle, f.
Ferruginosâ, adj. ferru-
gineux, euse.
Fertile, adj. fertile, pro-
ductif, ive, fecond, e ; adv.
fertilement.
Fertilisai \. a. fertiliser, ren-
dre fertile.
Fertilîsare,— fiun^, f. ter-
tilisation, f. [ee.
Fertiiisatd, adj. fertiiise,
Fertilitate, f. fertili -e, f.
Fertila, vd. Fertile.
Fertu, adj. bouilli, ie.
Ferturâj f. bouilli, m. cuis-
son, f. [I".
Fescilâjf. mechedechandelle,
Feşnîcâ, n. cbandelier, tti.
Fessâ, n. bonnet grec, m.
Festăi f. farce, f. tour, m.
Festa niâ| f. proces.^ion, ro-
gation, f.
FeÅŸti, V. a teindre.
Feştila, vd. Fe^cilă. [ture, f.
FeÅŸtire, f. colorage, ni. tein-
Fâtâ, f. nile, f.
Feta, V. a. faire des petits.
Fetare, f. action de faire
des pe*,its, f.
Fetescâj adj. de jeune fiile.
Feti, V. n. rester fille.
Fetidu, a'lj. fetide.
Fetişcană, f. fille nubile, f.
Fetischetu, n. aiguillette
de soldat, f.
Fetiţă, f. fiUette, petite fdle,
jeune fille, f.
Feudale, adj. feodal, ale.
Feudalitate, f. feodalite, f
Feudu,)2. fief, doniaine noble.
m .
Fevruariâ, vd. Februar iii.
Fi, V. n. etre. A — in stare,
etre en etat, etre â meme.
Fiâjparlic. soit; — că, soit que.
Fîă-care,arfj. chaque ; pron.
chacun. La fem. cbacune.
Fiă-cine, pron. chacun, une.
Fibră, f. fibre, f.
Fibrină, f. fibrine, f.
Fibrasu, adj. fibreux, euse.
Ficăţellâ, m. brochette. f.
Ficatâ, m. foie, m.
FIL
185
FIO
Ficţiune, f. fiction, f.
Fidea, f. vermicelle, f.
Fideicomîssâ , n fidei-
commis, m.
Fidele, adj fidele ; adv. fi-
delement.
Fidelitate, f. fidelite, f.
Fiescâ, adj. filial, ale.
Figura; f. figure, f.
Figura, v. n. figurer, jouer un
role, paraître avec avantage.
Figurante,ady. figurant, nte
Figurativa, adj. figuratif,
ive.
Figurata, adj. figure, ee ;
adv. figurement, par me-
taphore.
Fiiâ, vd. urm.
Fiica, f. fille, f.
Fiindu, part. etant; — că, par-
ce que, puisque, attendu que.
Fiinţa, f etre, m. creature ;
essence, f.
Fiitorâ,ac{y. fu tur, e. In — , â
l'avenir, desormais Ca subst.
aven ir, m.
Fiiâ, m. fils, m.
Filamentosd, adj. nat. fi-
lamenteux, euse.
Filamentâ, n. filament, rn.
Filantropia, f. philanthro-
pie, f.
Filantropica, adj. philan-
thropique ; adv. philanthro-
pi([uement. [>n.
Filantropâ,m. philanthrope,
Filarmonica, adj. pbilar-
monique.
FildeÅŸiu, n. ivoire, rn. dent
d'elephant, f.
Filegoriâ, t'. kiosque, m.
Filerâ, m. m. denier, m.
Filiale, adj. filial, ale. Ga
su.s-^ succursale, f.
Filiaţiune, f filiation, f.
Filig6nâ| >2. tasse, f.
Filologia, f. philologie, f
Filologica, adj. pbilologi-
que, adv. philologiqueraent.
Filologa, m. philologue, rn.
Filomelâ, f. philomele, t.
rossignol, m. [relle, f.
Filonichiâ, f. dispute, que-
Filosofa, V. n. philosopher.
Filosofiâ, f. philosopbie. f
Filosof icesce, adv. phiio-
soph quement, en philosophe.
Filosofica, ac^v. philosophi-
que. [phisme, //*.
Filosofismâ, m. pbiloso-
Filosofâ, rn. pbilosopbe, m .
Filotimia, f. amour-propre,
m. ambition, f. [euse.
Filotimâ , adj. ambiteux,
Filtra, v. a. filtrer, faire pas-
ser par le filtre, clarifier. [f.
Filtrare, — ţiune, f. filtration,
Filtratord, m. filtrateur, m.
Filtrata, odj. filtre, ee.
Filtru, n. filtre,' m.
Fimbrâ, f. bout, m. transe, f.
Fi«â, f. filleule, 1".
Finale, adj. final, ale : adv.
finalement, pour en finir.
Finan9iâ| f. finance, f.
Fine, rn fin, f. bout, terme,
m. In — , enfin, â la fin. a-
pres tout.
Fineţâ, f. finesse. f.
Fini , V. a. finir. acbever.
conduire h terme.
Finire, f acbemement, m.
Fînicu, rn palmier, m.
FânitUjrtc/y. fini, ie, acheje, ee.
Fintînâ, vd. Făntăna.
Finu, rn. filleul. rn.
Fina, adj. fin. ine, delicat,
te; ruse, ee; adv. l'inement,
avec finesse.
Fioncâ, n. noeud. m.
KIS
â– 186
FLA
Fiorinul )n. Iloriu, )ii.
Fiorosâ, adj. etVrayiiat,ante,
qiii hiit l'remir.
Fiorâf m. fr sson, l'remisse-
ment, di.
Firava, adj. puie, livide.
Fîrci f. caractere, natural, m.
uature, f.
Firesce, adv. naturellemout;
b:en entendu.
Firescâ, adj naturol, cile.
Firiceiu,m. petit Iii. — de
rrbă, brin d'herbe, m.
Firidâi f. niche, f.
Firmâi 1". enseigne, f. ecri-
teaii, titre, m. raison (so-
ciale, 1".
Firmamentâ , n. firma-
ment, rn. [în.
FîrnişiUf n. veriiis, liistre,
Firâ| )i. fii, m. — de paie, fetu,
brin de paille, )n.
Fisa; f. ficlie, marque, 1'.
Fiscale, adj. fiscal, ale.
Fiscâ, n fisc, tresor public,
m. linances de TEtat, f. pi.
Fişicâ, u. cartouche, f. — '/«
biOii, rouleau de, cheque, m.
Fisicâ, f. physique, f. [ment.
Fisicesce, udv. physique-
Fisicescâ, vd. Fisicil.
Fisico-mateitiatică, adj.
pbysico-mathematic[ue.
Fisicu, adj. pliysique, na-
turol, elle.
Fisicu, m. pbysicien, m.
Fisiologiâ, f. pbysiologie, I".
Fisiologicu, adj. pbysiolo-
gique ; adv. pbysiologique-
meiit. [m.
Fisiologâ, m. physiologue,
Fisionomiâ, f pbysiouomie,
r. [nomiste, m.
Fisionoinistây m. pbysio-
Flssâî, V. n. .sil'fler.
Fissa, V. a. fi.ver, rendre fi.ve,
decider, determiner.
Fissaţiune, t'. fixation, f.
lixage, )n.
Fissa tu, adj. fi.xe, ee.
Fissitate, f. H.xite, f.
Fissây adj. fixe, certain, ar-
] re te, determine ; regie, ee.
Fisteâ, 71. maillet, m.
Fisticâ, n. pistache, f.
Fistula, f. listate, ('. [euse.
Fistulosu , adj. iistuleux,
Fitilu, n. nieche, i".
Fiâ, vd. Fiiîi.
Fix ... vd. Flss . . . [gou, m.
Flâcăiaşiâ, m. jeune gar-
Flacâră, f. tlamme, f.
FFăcâra, v.n. flamber,bruler.
Flâcârâtoriâ, adj. flara-
boyant, ntc.
Flâcăraiâ , adj. flambant,.
flamboyant, e.
Flâcâu, m. celibataire, a-
dolescent, gai'^on, rn.
Fiacidâ, adj. tlasque.
Flaconu,)]. hacon. m.
Flagela, v. a. flageller, tbuet-
ter.
Flagelare , — liune i. fla-
gellation, f.
Flagelatâ, adj. flagelle, ee.
Flagelu, n. fouet, fleau, m.
Flageoletâ, n. flageolet,»?).
Flagrante , adj. flagrant,
ante. In — cZt lictil, eu fla-
grant delit (in flagranţi).
Flamă, vd. Flacără, [nde.
Flamanda , adj. flamand,
Flâmânifi, v. n. avoir faim,.
allamer.
Flămânda, ocZy.affame, pres-
se par la faim,--rfe sănge,
altere de sang.
Flaminâ, tn. flamine, m.
Flamingâ, m. Hainant, m.
FLO
— -]»7 —
FLU
Flamură, 1'. drapeau, pavil-
ion, })>.
Flanai v. u. flâaer, niaiser.
Flanelâi 1'. tianelle, /'.
FlaÅŸneta, u. flageoJet, m.
Flautâf\d. (lăut a. [tliites, m.
Flâutariâ , m. labricant de
Fiâutaşiu, in. ilutiste, m.
FlautiÅŸtii, )n. flutiste, rau-
sicien i[ui joue dt Ia fluto, m.
Flautu, n. flute, t.
Flecârâssâ , f. bavarde, f.
Flecari , v. a. bavarder.
Flecâriâ, f. bavardage, ver-
biage, m. [teur, in,
Flecara, ni. bavard, rado-
Fleciâ, adj. flasque, mou,
La fem. molie, [se ramollir.
xe Fleciui , v. r. «'amollir,
Flecni, v. a. epaissir, coa-
guler.
Flecnitd, adj. coagule, ee.
Flecâ, n. rien, m. chose de
rieu, fadaise, 1". [bile, m.
Flegmă,!', pblegme .s. flegme,
Flegmatica, adj. pblegma-
tique. s. flt?gmatique, lym-
jihatique.
Flegmosâ,acZy.bilieux,euse.
Fl^ndurâ, f. haillon, chif- j
t'ou, )/(. [de bajllou?.
Flendurosâ, adj. couvert
Fleoncă, 1' chose de rien, f. i
Fleoncăni, v. n. bavarder. [
Flască, f. boue melee de
neige, 1". |
Fleşcăi, v. a amollir. Se — , |
se fletrir, s'affaisser. j
Flessibile, adj. flexible. 1
F lessibilîtate, f.flexibi ]ite,r.
Flessuosâ, adj. flexueux,
euse.
Flessiune, f. flexion, f.
Flocosâ, adj. laineux, euse.
Floran^ă, f. verdier, m. j
Flore, f. fleur, f. — a Sâreluiy
barbe, — r passeriîoru, au-
mone sauvage, f. — de fină,
semence de foin, f.
Florăressâ, f. fleui-iste, s.
marchande fleuriste , bou-
quetiere, f.
Florăria", f. serre, fruit.erie,f.
Florăria, m. fleuriste, s,
raarchand fleuriste, l'ruitier,
jardinier, m.
Floretă, — tu, fleuret, m.
Floricică, 1'. fleurette, petite
fleur, ]'.
Floristă, f. vd. Florăressâ^
Florîstu, vd. Florarul.
Flotă, f. flotte, f.
Fiu era, v. n. siffler.
Fluerare, — rătură, t'. .sit-
flement, rn.
Fiuerarid, m. pluvier, m.
Flueraşiâ, n. petit fii've,m.
Fluerâtoriu , adj. sifflant,
ante.
Fluerătoru, in. siffleur, m.
Flueratu, adj. . sil'fte, per-
ÅŸi l'fle ee.
Fluerâ, «. sifflet,fluteau, jn.
— {errănescă, chalumeau,>n.
Fluiditate, t. fluidite, f.
Ffu'dd, >n. fluide, liquide, m.
Fluidu, adj. fluide, liquide,
Flussiune, f. fluxion, f.
Flussu, n. flux, ni.
FluÅŸtura, v. n. soui'fler, faire
du vent
Fluşturaticâ,acZy. vain,ner
leger, ere, inconstant, ante.
Fluşturatâ, vd. prec.
Flutura, v. n. papillonner^
voltiger.
Fluturare, f. action de vol-
tiger, f. voltigement, rn.
Fluturaşiâ, m. petit pa-
pi Hon, m.
FOL
188 —
FOR
Fluturata, jjarLpapillonne.
Fluturei m. papillon, m.
Fluvialei adj. fluvial, ale.
Fluviây m. tleuve, in.
FluxAy vd. Flussu.
Foburgul n. laubourg, m.
Focâ|f.foque, f. veaumarin,m.
Focar e| f. calamite, f.
Focarid, )t,. Ibyer, m.
Focosây adj. igne, ee, vif,
ive, fougueux, euse, ardent,
ente.
Focşiorâ y n. petit feu. m.
Focây n. feu, m. iaceiidie,
f. embrasîment, m. Fucu
de arlifîcie, feu d'artifîce.
Foculariâ| n. foyer, re-
chaud, m.
Foculeţu I n. petit feu, m.
FoechiUiU celt^risauvage, m.
Fofesâj f. aileron, m:
Foi, f. pi. feuillee, f.
Foiây f. feuille, i'.—de cavte,
feuillet, m. page, f.
Foiletonâ, n. ieuilleton, m.
Foîosâ,«f/j.garni de feuilles.
Foişiorâ, vd. foiţă.
Foişiorâ, n. pavilion, m.
Foişiâ, n. feuilJage, m. feuil-
laison, f.
Foiţâ| f petite feuille, f. —
de auru, bracteole, f.
Foiây n. soufflet, m.
Fole, f. panse, f. outre, m.
Foleşiâ, adj. ventru, ue.
Fo'osîy V. n. etre utile, don-
ner un avantage, servir â.
Se — , profiter, tirer parti
de; utiliser.
Folosinţăi f. avantage, profit,
ni. utilite, f.
Folosire, f. action de profi-
ter, f. [fitable.
Folositor iâ,ac2J. utile, pro-
Folositâ, part. profite.
Folostt, n. profit, avantage'
benefice, »i. utilite, f. De — '
utile.
Foite, vd. fole.
Folticosâ, vd. foleşiu.
Fonie, vd. fame.
Fomete, vd. famele.
Foncţ... vd. func^...
Fonda, ^i. fond, m. Fonduri,
bien-fonds, immeublea , s.
bien.s-immeubles, in. pi.
Fonfâ , adj. qui n'a pas de
dents.
Fonica, adj phonique.
Fontânâ, f. fontaine, sour-
ce, f.
Fontânariâ, ni. font^dnier,
in. [catoire, in.
Fontânea, f. cautere, vesi-
Fontâniţâ, f. petite fon-
taine, f.
Forestiera, adj. foresti-
er, ere. Ga sust. m. fores-
tier, in.
Forffeca, v. a. couper a-
vec des ciseaux.
F6rfece,m. ciseaux, m. pi. —
mari pentru metale, cisail-
les, f. pi. — mici pentru gra-
vat u, ciselet, m.
Forfetă, adv. pele-mele.
Forma, f, forme, f. etât.
aspect, m.
Forma, v. a. former, creer,
constituer, l'a?onner.
Forma e, adj. formei, elle,
exprcs, sse ; adv. formelle-
ment. [»».
F opmalismâ,n.formalisme.
Formalitate, f. formalite. f.
Formare, — (iU)ie, f. (ormu-
tion, f.
Formata, adj. forme, ee.
Formidabile, adj. formi-
dable.
FOT
— d89 —
FRA
I
Formulai f. formuler, f.
Formulai f. formule, f.
FormularCi f. formulation,
f. action de formuler, f.
Formulariâi n. formulaire,
recueil de forraules, m.
Formulatâ| adj. formule,
ee. [violence, contrainte, f.
Forţai f. force, vigueur ;
Forţei adj. fort, e, pui3aat,te.
FortOi adv. tres, fort, forte-
ment, — hine, tr6?-bien, par-
faiteraent,— -avwrwjfortriche,
puissamment riche.
Fortereţâi f. forteresse, ci-
tadelle, f. place fortifiee, f.
Fortificai v. a. fortifier, ren-
dre fort, e.
Fortificaroi vd. urm.
FortIficaţSunei f. fortifi-
cation ; viile forte, place,
place forte, f.
Fortif îcatâ| adj.fortifie, ee.
Fortinâi m. fortin, petit
fort, m. [se, f.
Fortâ| n. fort, m. forteres-
FosforescintOi adj. pbos-
phorescent, ente [que.
Fosforîcâi adj. phosphori-
Fosforismâi m. phospbo-
risme, m. [reux, euse.
Fosforosâi adj phoşpho-
Fosforâi m. phosphore, m.
Fossâi f. fosse, m.
FossilCi adj. fossile.
Fo8tâ| pârtie, dela fi, ete ; —
ministru, ex-ministre, m.
Fotâ| f. tablier de paysan-
ne, m. [f.
Foto graf iâ| f. photographie,
Fotografiai v. a. photogra-
phier. [phie, ee.
Fotografiatul adj. photo-
Fotograficâ, adj. photo-
graphique.
Fotograful m. photographe.
m.
Fracţionariâiady.fractioa-
naire.
Fracţiunoi f. fraction, f.
Fracturai f. fracture, f.
Fracâ| n. frac, m.
Fragâ| f. fraise, f.— mică,
fraisette, f. [fraises, tn.
Frăgariâ| m. marchand de
Fragezii v. a. rendre tendre,
frele.
Frâge^iâj f. tendresse, f.
Frâge^imOi f. tendresse,
fragi lite, f. [di-e s. frele.
Frâge^ifdi adj. rendu ten-
Fragedâ| adj. s. fragetu,
frele, fragile, tendre.
FragmentU|n. fragment, )n.
Fra gdi m. fraisier, rn. [chi.
FrancOj adv. franco, affraa-
Francâ| m. franc, m.
Francul vd. Sinceru.
Fran^elâi f. petit pain (au
lait), m. [rie, f.
Fran4elâriâ| f. bouiange-
Fran^elariâi m. boulan-
ger, m.
FrângCi v. a. briser, rom-
pre. Se — , se fendre, se
briser. [tion, f-
Frângeroi f. fracture, frac-
Frânghiâi vd. Fringhiă.
Frânta 1 adj. brise, rompu,
e ; fracture, ee.
Frânturăi f. cassure, bri-
sure ; fracture, f.
Franz... vd. Fyan^...
Frasci— să, f. phrase, f.
Fraseologiâ) f. phraseolo-
gie, f.
Frassinetâ | m . frenaie,
foret de frenes, f.
Fra68Înâi| m. frene, m.
FratCi m. frere, m. — primu
FRE
19u —
FiiU
născuta, aiiie, s. l'rere
ajne, )n. [ser.
Fraternisa, v. n. Iratcrni-
Fraternisarej — liane, f.
fratern isation, f
Fraternisatây part. l'ra-
ternisi'. [f.
Fraternâtatei f. Iraternite,
Fraterna, adj. Iraternel,
elle. [ternellemont.
Frâţesce, adv.en frere, fra-
FrâţescU| adj. fraternei,
elle.
Frâţiâ) f l'raternite, f.
Frâţine, */(. frere, //(.
Frâţiorây m petit frere, m.
FrăţişiorU| vd. prec.
FatricidUi /h. iatricide, m.
Frauda, v. a. frauder, de-
cevoir. [perie, f.
Fraude, f. fraude, f. ti-om-
Fraudulosâ, adj. fraudu-
leux, tuse, avec Iraude.
Freca, v. a. frotter, friction-
ner ; broyer ; ecraser.
Frecare, f. frottement, m.
Frecâtore, (păndă s. peria),
f. irottoir, m.
Frecâtoru, m. (de văpsele)
broyeur, m. [ee, f.
Frecatd, adj. frotte, broye,
Frecinte, adj. frequent, e ;
adv. frequemment. [lee, f.
FrecuÅŸiu, n. rossade, vo-
Fregatâ, i. fregate, f.
Fremlnta, v. a. boulanger,
travailler la pate.
Fremlntare, f. agitation, f.
Frf mîntâtorâ, m. agita-
teur, m.
Fremintatâ, adj. agite, ee.
Fremintâturâ, f. petris-
sage, levaiu, m. agitation, f.
Fremintd, n. levain, fer-
ment, m. [brnit, m.
Fr6mEtu,*^lrcinissenient,//(.
Frenesiâ, !'. plirenesie, f.
Frenetica, adj. phreneti-
que.
Frănu, n. frein, */(.
Fresa, v. a. frisor, passer
au fer, boucler Ies cheveu.'c.
Fresurâj i'. frisun?, f.
Frâu, vd. Frcnă.
Friabile, adj. friable. [te, f.
Frica, r. peur, frayeur, crain-
Fricosâ, adj. peureux, euse,
craintil', ive, timide.
Fricţiune, f. friction, f
Frigare, f. broche ; — mică.
iirocliette, f.
Frige, v. a. griiler, rotir,
frire. .Se — , frire, se frire.
Frigu, «. froid, m.lroideur,
f. Este—, ii fait froid.
Friguri, f. pi. med. fievre, f.
— puerpcrali, fievre puer-
perale. [frileux, euse.
Frigurosâ, adj. froid, de,
Fringhiâjf. corde,f. cordage,
m. — mică. petite corde, cor-
delette, f cordereau, m.
Fringhiorâ, t. vd. prec.
Friptu, adj. roii, ie.
Friptura, f. roti, m. fri-
ture, f. [)ii.
Fripturariâ, m. rotisseur,
Frisa, vd. Tresa.
Frisatu, adj. frise, ee.
Frisatâ, n. frisure, 1'.
Frisor â, m. friseur, )n.
Frisurâ, f. frisure, f.
Frivolitate, f.frivolite.cbose
frivole, f. [e, leger, ere.
Frivolu, adj. frivole, vain,
Fructifera, adj. fructifere.
Fructifica, v. a. fructifier.
Fructa, 71. fruit, produit, m.
Frugale, adj. frugal, ale.
Frugalitate, f. fnigalite, f.
FUG
191 —
FUM
FrumosUi adj. beau. La f.
belle, joii, ie.
Frumuşelâi (?y. joii, ie, jo-
!i(jt, ftte, bellot, otte.
Frumuseţâ) f. beaute, f.
Frunză; f. t'euille, f.
Frun^ai^iu, >n.abri de feuil-
lage, in.
Frun^âturâi l'.reui!laison,f.
Frun^etu, n. l'euillage, m.
Frun^ij v. n. se couvrir de
leuilles.
Frun^ire, 1'. feuillee, f.
Frun^işîorâyl'. pe itefeuille,
f. [ feuillee, f.
Frun^iÅŸiu, ;;. feuillage, m.
Frun8|itU| adj. couvert de
feuilles.
Frun^osâiacZj reuillu,tout"-
fu, ue, couvert de leuilles.
Frunzuliţă) f. petite feuille,
l'oliole, f.
Fruntale, adj. irontal, ale.
Fruntaria} f. frontiere, f
Fruntaria I m. fronton,fron-
tispice, m.
Fruntaşiâ , m. principal,
chef, )/i.
Fruntosâ, adj. hardi, ie,
courageux, euse.
FruntCi f. front, m. CeX de
— , Ies principaux, m. pi.
Frustâi ii. inorceau, m.
Ftisej — tiă, f. phthisie, con-
somption, f.
Ftisicâ, adj. phthisique, poi-
trimire.
se Fuduli) s'enorgueillir, se
vanter, etre fier, ere.
Fudulia f. orgueil, m. fierte,
gloriole, f. faufaronnerie, f.
Fudula) adj fier, ere, or-
gueil leu x, euse.
Fugă) f. fuite, evasion, f.
Fugaciâ) a(Z,;. fougueux, euse.
Fugări) v. a. mettre dau-5 la
fuite, cbasser.
FugârirC) f. action de cbas-
ser, f.
Fugăritâ) adj. chasse, pour-
suivi, e. [teur, m.
Fugariâ) ra. fuyard, deser-
Fugi) in. fuir, s'enfuir, cou-
rir ; se sauver.
Fugitiva) adj. fugitif, ive.
FugitU) adj. fuyard.
Fuiorâ) m. poignee, f. pa-
quet, m.
Fulgera) v. a. lancer des
eclairs, eclairer, etinceler.
Fulgeră, ii eclaire, ii fait
des eclairs.
Fulgerătură) f. eclair, ui.
suite d'eclairs, f. [dre, f
FulgerU) n. eclair, m. fou-
FulgosU) adj. cotonneux,
euse \_m.
Fuigu, m flocon, poii follet,
FulminatU) n. chem. ful-
minate, m.
Fuma, V, n. fumer, jeter de
la fumee. [f,
Fumare) f. action de fumer,
Fumăritâ) n. impot sur Ies
feux, fouage, m.
Fumăria) n. tuyau, »i. clie-
niinee, f.
FumatU) part. lume.
Fumega) v. a. fumiger, fu-
mer, enfumer; v. n. fumer,
jeter de la fumee.
FumegarC) f. fumigation, f-
Fumegătoriâ) adj. qui fait
de la fumee. [me, ee.
FumegatU) adj. enfume, fu.
FumigaţiunC) f. fumiga-
tion, f.
Fumosâ) adj. fumeux, euse.
Fuma) n. fumee, f. — dela
carne etc. fumet, rn.
FUR
192 —
FUT
Funcţionai v. n. fonction-
ner,
Funcţionare, f. actioD de
loactionner. f.
Funcţionarii , m. fonc-
tiounaire. m. [tionne.
Funcţionala, part. fouc-
Funcţiune, f. fonction, f.
emploi, m. charge, f.
Funda, v. a. fonder, etablir.
Se — . se l'onder, s'appuyer
sur.
Fundamentale, adj. fon-
daraentat, ale. [fond. m.
Fundamenta, n.fondemeut,
Fundare, vd. urm.
Fundaţiune, f. ibudation, f,
Fundatorâ, ut. şi adj. îon-
dateur, m. tricf. f.
Fundata, adj. fonde, te.
Fundătura, f. eufoncement,
cnclavement, m. [deur, f
Funda, n. iond, m. profon-
Funebre, adj. funebre.
Funerariâ, adj. funeraire.
Funeste, slu, adj. funeste,
sinistre, raalheureux, euse.
Fune, f. corde, L câble, m.
Funia, vd. prec.
Funiariâ, m cordier, m.
Funingine, f. suie, f.
Funinginosâ, adj. fuligi-
ueux, euse.
Funiorâ, f. ficelle, petite
corde, cordelette, f.
Funişi6râ, vd. prec.
Funiuţâ, vd. prec.
Funda, — tu, pfund, livre
alleniand, m.
Fura, V. a. voler, soustraire.
Furâ'^focâ, m phalenp, m.
Furare, f. action de vo-
ler, f. voi, m.
Furata, adj. voie, derobfe, ee.
Furca, f. Iburche, f.
Furcea, f. petite fourche, f.
Furia, vd. Furare
FuriosA, adj furieux, euse.
se FuriÅŸia, v. r. s'echapper,
s'estjuiver.
FuriÅŸiatd, j)art. esquive.
2)6 Furişiâ, adv. furtive-
ment, clandes'ineraent, en
cacbette, â la derobee.
Furnica, v. n. fourmiller.
[ Furnică, f. fourmi, f.
Furnicare, f. action de
Iburniilier, f. fourmillement,
m. [f.
Furnicarid, n. fourmi liere,
Furnicatâ, pa>'^ fourmille.
Furnicosâ, adj. plein, e,
de fourmis, fourmillant, e.
Furnissorâ, m. fournis-
seur, m.
Furnitură, f. fourniture, f.
Furore, f. fureur, f.
FurtiÅŸiagd, t;.vol,]arciu,?n.
Furtâ, vd. prec.
Furtună, f. tempete, f. o-
rage, m.
Furtunosâ, adj. orageux,
tempetueux, euse.
Fura, )». voleur, filou, fri-
pon, m.
Fusiona, v. a fusionner.
Fusionare, f. fusion, f.
Fusionatâ, adj. i'u3}onn6,&e.
Fusiune, f. fusion, fonte, f.
Fussartt, m. anguille de
mer, f
Fusstt, n. fuseau, volant, m.
Fustă, f. jupon, m. jupe, f.
Fustane'ă, f joupe alba-
naise, f. [rând, f.
Fu«telâ, n. verge de tisse-
Fustu, 71. pieu. m.
Futile, adj. futil, frivole,
vain. e, de peu de cons^-
quence, sans utilite.
GAL
193 —
GAM
C3-
G| m. a şesse consună.
GâtfCi m. bourreau, m.
Gadinâi f. animal, m. bete,
f. • [f.
Gâfâ6lâ|respJra?ion penible,
Gâfâii V. n. souffler, haleter,
respirer peniblement-
Gâgâ^lâ, f. babillcment, m.
Gâgâiy v. n. babiller, ca-
queter.
Gâgâitâj r?. babillement, rn.
Gâgâiturâi i'. babillage, m.
Gâgâuţâi m. imbecile, m.
Garâj i'. epervier, m.
Gâinâ, f. poule, f.
Gâinâressâ i f. gardeuse
de basse-cour, f.
Gâinâriâ, f. basse-cour, f.
Găinăria , m. gardien de
basse-cour, m.
Gâinuşiâ, f. poulette, f.
Gaiţa, f geai, m.
Gâitănâriây f. passemente-
rie, f. [tier, m.
Gâitânariâ, m. passemen-
Gâitanâ, n. ganse, ai^^uil-
lette, f. passement, cordon-
net, m.
Gâlâgii vociferer, faire du
tumalte. du tapage. [cohue, f.
Gâlâgiăy f. tapage tumulte,m.
G«>lantepiây f. galanterie, f.
Galantinâi f. galantine, f.
Galant •miâ, f. generosite, f.
Galantamâ, — tonu, adj.
galant, genereux, euse.
GalantA, adf. galant^ ante,
adv. galarament. [foie, f.
Galbeaâli f. inflammation du
Gâlbcalf V. n.souffrir du foie.
Gâliiinara | f. jaunisse, f.
ictere, m.
Gâlbin6fâ, f. păleur, f.
Gâlbînelâ,| m. jaunet, m.
Gâlbiniciosâiar//'. jaunâtre.
Ga'binâ, m. ducat, m.
Galbinâ, adj.ja.\in.e,puţinu
— , jaunet, tte. ( m.
Gâlbinuşiâ| n. jauned'oeuf,
Gâlbiorâ, adj. unpeujaune
jaunâtre, jaunet, tte.
Gâ*buî| adj. jaunâtre.
Gâlcâf f. tumeur, f. [m.
Gâlc6vâ|f. querelle,f. deraele,
se Gâlcevii v. t. se querel-
ler. se disputer.
Gâlcevirey f. querelle, f.
Gălcevitoriâ| adj. querel-
leur, m.
Gâlcevitâ, part. querelle.
Gale nţu,)/i. sandale de bois.m.
Galenây 71 chem. ga.lene, m.
Ga'eriâj f. galerie, f.
Galeşiây f. noix de galle, f.
Gâl^tăi f. vase â ra re, f.
Galonai v. a. galonner, bor-
der de galon. [Ȕ.
Galondi n. galon, passement,
Galopai V. n. galoper, alLr
le galop.
Ga io parei f. galopade, f.
Ga-opatâi part. galope.
Galopai n. galop, »i. A pune
{callulă) in — , galoper (un
cheval), mettre au galop.
Gaioşiâ, m. galocbe, f.
Gâ'Uşcâif.boulette de pate, f.
Galvanicâ| adj. galvanique.
Gaivamîsai v. a. galvaaiser.
Galvanismttim. gal vani me,
m. [sicale, f.
Gamâj f. gamme, 6cbelle mu-
Gămăiiâi f. teted'^pingle, f.
Găm dnâ| m. glouton, m.
13
GA II
-l'.l'f -
CAS
Gambity m. t. i^ambit, m. 1
,1 juca — , jouer le gambit.
Gândâceî, m. pi. cantlia- 1
rides, r. pi.
Gândacâ|»). colcopteiv^ ^h.
Gândi, v. a. peuser, .songer.
•St' — ,ivtlecbir, — la, penser ;'i.
Gândire, i'. pensee. f.
Gânditoriîi,af/j. pensii", ive.
Gănditu, part. peu.se.
Gându,H.pen.sec,intention,l'.
Gangrena, t'.mer/. gangrene,
I'. spbacele, m.
Gangrena, v. n. gaagrener.
•Şp --, se gangrener. [ee.
Gangrenatu,ar//. gangrene,
Gangrenosu, adj. gangre-
neux, euse.
Gangu, i(.. passage, m. ga-
lerie, entree, 1".
Gânşi, V. a. tordre, courber.
Gânşiâ, n, corde d'ecorce, f.
Garai, v. u. gresiller.
Garanta, v. a. garantir, se
ri'udre garant, e.
Garantă, f. garance, f.
Garantare, f. ac tion de ga-
rantir, 1.
Garantata, ad./. garanţi, ie
Garanţia, w. garanţie, cau-
Å£i on, I'.
Garantu, ni. garant, m.nte,
i'., caution, f.
Gârbâci, v. a. l'ouetter.
Gârbâcitu, arf;/. fouette, ee.
Gârbaciu, n. I'ouet, m.
Gârbitâ, t'. garrot, m.
Gârbov^iâ, 1". courbure, t'.
Gârbovi, v. a. courber. iS'e
— . se courber.
Gârbovire, f. courbure. 1".
Gârbovita, adj. courbe, ee.
Gârboviturâ,t'. courbure, f.
Gârbova, adj. courbe. ee.
Garbulâ, vfl. Grangurt^
Gardă,t. garde, i'. — ua',ionalc,
gardo naţionale.
Gardinâ, t. bord, bout, m.
Gardini, v. a. jablor
Gardu, u. baie, cloture, f.
Gargara, I'. gargarisme, dk
Gargarismâ, vd. prec.
Gârgâriţâ, 1'. cosson, m.
Gârgâunu, in. I'relon, m.
Gariofilu, m. clou de gi-
rofle, in.
Garnisonâ, r. garnison, i'
Garnisselâ, f. garniture, 1"
Garnissi, v. a. garnir.
Garnissire, 1. garniture, t'.
Garnissitâ, adj. garni, ie.
Gârniţâ, vd. Carpinv.
Garnitura, t. garniture, t'.
Garofâp 1, oeillet, m — mică,
mignardise, 1'. [*iv.
Garof iţâ, L oeillet de poete,
Gasâ, t. gaze, 1'.
Gâscâ, f. oie, 1'.
GaÅŸca j 1'. laction, f.
Gâscă nu, m. jars, m.
Gâscuţâ, t'. oison, m.
Gasosu, adj. gazeux, euse.
Gâssi, V. a. trouver, rencon-
trer, decouvrir, — cu caile,
approuver, trouver bon. Se
— , se trouver, se rencontrer.
Găssire, 1'. action de trou-
ver, decouverte, f. — cu caile,
approbation, f.
Gâssitâ, adj. trouve, ee.
Gastrica, adj. gastrique.
Gastrite, f. v/ierL gastrite,!'.
Gastromanu, adj. gastro-
mane. [mie, i".
Gastronomia, I'. gastrono-
Gastronomicd, adj. gas-
tronom :([ue.
Gastronomd, m. gastrono-
mie, m. [m.
Gasometru, m. gazometre,
CAZ
195
CEM
Gasu, n. gaz, hydrogrfne car- ;
Ijone, m. [acbeve. ee.
Gata|rtr?y. prct, ete, fmi. ie.
Gâtelâ, 1. parure, f. apprets.
/». pi.
Gâti| V. a. preparer, appre-
ter, pai'er. :ie — . s'appreter,
se preparer. se parer. laire
Sa toil'itte.
Gâtire. f. apprets, m. pi. pre-
paratioa. f aj^pareil, m.
Gâtitâ. adj. apprete, prepare,
pare, ee.
Gătiturâ> I. parure, t.
Gâtleglu. n. pharvnx, go-
sier. m.
Gâtâ. cou, col. m. — callulul.
encolure du cheval, f [ger.
Gâtui. V. a. etraugler, egor-
Gâtuitu. adj. egoi^e, etran-
Sle. ee.
Gâuni. V. a. creuser.
Căunitu. nclj. creuse, ee.
Găunoşelăf r. creux,)». ca-
vi te .r. [carier.
>e Găunoşi, v.r. .-:"; creuser.se
Gâunoşltu. of//.creux,euse.
carie, ee.
Gâunoşiturâf r. trou. creux,
m. excavation. trouee, f.
Gâunosâj adj. creux. euse.
verreux. euse. cave.
Gâunâ| ))). l'relou, m.
G aupâ) f. trou, creux, m. ca-
vite, ouverture; trouee. f.
Gâuri. V. a. trouer, percer,
perforer.
Gâuriciâ. t. petit trou, m.
Gâupire. i. trouage, creu-
sagp. //(. perforation. i. [ee.
Gâuritu. adj. troue, perfore.
Gâvânitâ. adj. concave
Gâvânitură» t'. concavite, f.
Gâvanu. n. soupiere. f.
Gazda. I. hote, menacer. m.
Gazdacu. adj. opulent, l'or-
tuu-!', e.
Gâzdişioră. I'. hotesse, ine-
naÅŸiere. 1'.
Găzdoîâ. 1. hotesse, maî-
tresse de maison. f.
Gâzdoicâ. vd jire .
Găzdui. V. a. loger, donuer
un logement, recevoir chez-
soi. [»j.
Găzduire, f. hebergenient,
GăzduitUi orfji'. loge, heberge,
Gazeta, f. gazette, 1". [ee.
Gazetara m. porteur de
journaux, m.
de Geaba, ado. gratis, gra-
f iuteraent. pour rien ; inu-
tileraent. en vain, vainf^-
nient.
Gemgiu, ui. vj trier, m.
Gemlîcâ, //. vitrage, ?>k vl-
traux.î/i.pL La sin^.vityail,7ii.
Gemâ, n. vitre, carreau de
vitre ; cej'cevea dela — , chas-
sis, m. — f/e/a caretă, glace.
f. a pune — uri , vitrer.
GeboÅŸii v.a. rendre bosÅŸu,ue.
Gebosu I adj. bossu, ue,
courbe. ep. [su, ue.
,S'^ Gebui, v. a. devenir bos-
Gebuitu, adj. bossu, ue.
Gebuîtură,f.bosseJurci,vou->
sure. f.
Gelatinăj f gelatine, gelee, L
Gelatlnosu, adj. gelati-
neax, euse.
Gelatâ, rn. bourreau, m.
Gelboe, f. lemme grosse et
courte, 1.
Gelosiăi t'. jalousie. 1'.
GelosU| adj. jaloux. ouse.
GeitanU|>/(. gorge, gosier,»/',
Gemalâ , m. — o. f. geant,
monstre. „>. [le, f.
Gemantanâj n. valis% mal-
GEN
— 196 —
GEO
Gematecâi n. boulo, f. pe-
loton, m,
Gembâf iâ f f. raetier du
raaquigaon, maquignonage,
7/1.
G^mbaşiâi m. marcbandde
chevaux, maquignon, m.
Gemei v. n. gerair, soupirer.
Gemenarei f. tenon, m.
Gemendi adj. juraeau, elle.
Gemere, f. gemisaement m.
Gemeftîii, n. vd. prec.
Gemutu, paj-t. gemi.
G^nây f. cil, ))i. [raerie, f.
Gendarmâriâ y f gendar-
Gendarmây m. gendarme,
garde municipal, m.
Genea'ogiâ, 1' genealogie, f.
Genealogica, adj. genea-
logique. [m.
Genealogâ, m . genealogue.
Genera, v. a. faire naitre,
engendrer.
Generale, adj. general, ale.
In — en general, generale-
ment, coramunement, ordi-
nairement. [taine, m.
Generale, m. general, capi-
Generalisa, v. a. generali-
ser. [sation, f.
Generalisare, f. generali-
GeneralisatA, adj. gen6-
ralis(^, ee. [ralissime, )/i.
Generalissimâ, m. gene-
Generalitate, f. generali-
te, f.
Generala, vd. Generale.
Generare, vd. urm.
Generaţiune,f.generationJ.
Generatorii, adj. genera-
teur, trice [.teur, m
Generaiorâ, m. t. genera-
Generairioe, f. t. genera-
trice, f. [ee, produit, ite.
Generata , adj. engendre,
in Genere, adv. en g6n6-
ral, generaleraentjCommun^-
ment.
Genericd, adj. geaerique.
Generositate, f.generosită,
magnanimite, f.
Generosâ, adj. genăreux,
euse, bienlaisaat, ante •,adv.
genereusement.
Genese, f. genese, f.
Geniale, adj. genial, ale.
Genistâ, f. genet, tv.
Genitale, adj. genital, alot,
Genitivâ, m. gram. geni-
tif, m.
Genitorâ, m. pere, m.
Geniâ, m. genie, talent su-
perieur, m.
G^ntâ, f. sac, m. valise, f.
Gentile, adj. gent 1, lle. Maî
rarii gent, e.
Genţi omâ, m, gentilbom-
me, în.
Gentlemanâ, vd. prec.
Gena , «, genre, ni. race, f.
Genuchiu, m. genou, m.
Genuf Ie88iune,f. gânoufle-
xion, f. [geocenfrique.
Geocentricd , adj. astr.
Geoda, f. geode, f.
Geodesiâ, f. geodesie, f. ar-
peîitage, m.
Geode8icâ,a(ij.geodesique.
Geognosîâ, f. g6ognosie, f.
Geografia, f. geojraphie, f.
Geografica, udj. geogra-
phique, adv. geographique-
ment.
Geografa, m. geographe,m.
Geo'ogiâi f. geologie, f.
Geoiogicesce, adv. geo-
logiquemeu^
Geologica, udj. gcologique.
Geologa, >h. geoîogue, m.
Geontetrfâ, f. gt^omefrie, f.
GES
— i97 —
GHI
Gmotnetricemcefadv. geo-
m6triquement.
Geometrica, adj. geometri -
que.
GeometruÅŸ m. geometre, m.
Georatna, n. georama, m.
Geozdanâ , n. sollier, sac,
m. trousse, f.
Gera, v. a. gerer, regir, ad-
ministrer.
Geracâ, vd. Chirurgii.
Gerantă] f. gerence, admi-
nistration, f.
Gerante, — tu, m. gerant,
administratcur, m.
Gerare, vd. Gestiune
Geratictt, m. qui craint le
froid, frilleux, euse. [tre, ee.
Get*atâ, adj. gere, adminis-
Gerintâ, f gerence, admi-
nistra tion, f,
Germena, — ina \. n. ger-
mer, etre en vegetation.
Germend, vd. Germinu.
Germinare) vd. urm.
Germinaţiune, f. germi-
nation, pousse, f.
Germinatâ, part. pou.sse.
Germina, m. germe, premier
rudiment, m. fig. cause, f.
principe, m. [)n.
Gerâ, n. gelee, f. grand froid,
Geruniiiâ,n.t.gerondium,r/i.
Gerundivâ,m.^gerondif,)n.
Gesticula, v. a. gesticuler,
fa re de,s gestes, s'exprimcr
par des gestes.
Gesticulare, — (iu7i«,f.ges-
ticulation, f. [culateur in.
Gesticulatord, m. gesti-
Gestîculatâ, part. gesti-
cuie. [ce, f.
Gestiune, f. gestion, geran-
Gestâ, n. geste, mouvement,
(des bras, des mâine), m.
Gevrea, f. torchon, m.
se GheboÅŸi, vd. GeboÅŸi.
Ghelbario, n. bouteau, rn.
Ghelird, n. trouvaille, au-
baine, f. profit, m.
Ghemâ, n. pelote, f. pelo-
ton, m.
Ghemui , v. a. pelotonner,
peloter, mettre en pelotons.
Se — , se pelotonner ; se
blottir, se froisser, se ra-
masser.
Ghemuire, f. action de pe-
lotonner, f. pelotage, froisse-
ment, m. [Iote, froisse, ee.
Ghemuitd,adj.pelotonne,pe-
Ghenistd, vd. Genislă.
Gherghef d, n. metier â bro-
der, rn.
Gherocd, n. redingote, f.
Ghetâ, f. guetre, bottine, f.
Ghiară, f. griffe, serre, f.
Ghiapiâ, f. glace, f. glaţon, m.
Ghiâţiâriâ, f. glacerie, gla-
ciere, f.
Ghiâţiarid, rn. glacier, m.
Ghibacid, vd. Dibaciii.
Ghîbosd, ghibu, vd. gibosu,
gibii.
Ghici, V. a. deviner.
Ghicire, f. divination, f.
Ghicitore, f. enigme, f. ; de-
vineuse, f.
Ghicitorid,a(ij. divinatoire.
Ghicâtord, m. devineur, de-
vin, rn.
Ghicitd, adj. devine, ee.
Ghicitură, f. devination, f.
Ghiebâ, vd. Gebă. [m.
Ghierdapd,n.ecueil,brisant,
Ghilotină, f. guillotine, f.
Ghiltid, n. trebuchet, m.
Ghimber d, n. gingembre,)>i .
Ghimpa, v. a piquer.
Ghimpatd, adj. pique, 6e.
CUI
l'JS —
(il.M
Ghimposu , (((/,/. epineux,
tus'', pi([a;mt, ;uite.
Ghindâj i'. Kl^uide, 1'. — de
faiifi. Taine, f.
Ghindosu, \d. Glandaldsă.
Ghindurâi 1'. glaudule, 1°.
Ghindurosâ, adj. glaiuiu-
lair>\
Ghtntuelâi f. caimelai^'C, )ii.
rayure, 1'.
Ghintui, V. a. rayor, laire
iles rayuros, caanelt^r.
Ghântuirei f. actionde ray-
'^r. f. rayoiiient, caiinehige,
in. [ee.
Ghintuita, ju. raye, canuele,
Ghintuiturâi 1". rayure, can-
!vlur(% raiiiure daus Ir. ca-
non.
Ghinu, n. jabloire, ni.
Ghiocâi r. coquille, I'.
Ghioceliâj m. perce-neigc,
//(. ipi. nevar.), jomjuille, f.
Ghioldu, )i. poussee, f.
. pic, )».
. coup de ()oiug,
îOurmadi\ 1'. \
Ghianose, i.
OhioniUÅŸ )n.
Jiorion, m,
(fam.).
Ghiontui,-
ti, V. a. gour-
nler.bat^l■e â coups de poins^
Ghiontuelâ, — ire, f. action
dt^ donner des coups de
poing. pocbade, f.
Ghiopă.f. tambour de Lastiue,
iii.
GhiozdanUf vd. Gheozda ii h.
cu Ghiotura, adv. en gros,
ă l'orlait, par graude quan-
tito.
Ghipsârlâ, f. carriero de
[ilătre, plătriere, f
Ghîpsariâ, //(. platrier, //(.
Ghipsosâ , adj. plâtreux,
^'vpÅŸoux, euse.
Ghipsu, u. gypsi', platrc, tn.
Ghipsuîi V. a. pJătrer, eU'
I duiri' ile plâ're, de gypse.
Ghipsuire, — e/ă, i". pla-
fragc, Hi.
Ghipsuitu, adj. plă're, oe.
Ghirlanda)!', guirlande, cou-
ronne, I'.
Ghisdu, *;. dosse, j)lancbe, 1'.
Gh^sduii V. a. cuveler.
Ghisduire, — elă, [. cuve-
lagc, cuvi'llenieut, m.
Ghisduitây adj. cuvele, ee
Ghisti, V. n. s'ecoulor goutte
ă goutte.
Ghitară, i'. guitare, 1'.
Ghiulea, f. bale, bombe, 1".
bouict, /*(.
Ghiumui n. bouilloire, m
GhivecBU, ». pot de tleur, m.
Gibosu, (tdj. bossu, ue.
Gibâ, ))t. l:)0S8e, f.
Gldiia, V. a. rbatouiller, ti-
tJIler. Care s'i gidilă, cba-
touilleux, euse. [m.
Gidilare, f. cbatouillement,.
Gidilatu, odj. cbatouille, ee.
Gîdiiâturâ, i'. cbatouille-
ment, UI.
Gifâi, V. n. soulTlor, baleteiv
Gifâire, etc. vd. Găfăire,
etc.
Gigante, m. geaut, m.
Gigantesce, adv. gigan-
tes({uem('nt.
Gigantesca, vd. urm.
Gigantica, arfj. gigantesque
Gllcâ, vd. Gălcă.
Gimnasiale, adj. gymua-
sial, aU\
Gimnasiu, ;/. gymnase, m.
Gimnastică, f. gymnas-
tique, f. [tique.
Gimnastica, adj. gymnas-
Gimnastâ, m. gymnaste, m^
(rLA
— l'.CJ
(;lu
Ginerci tu, gendre, tn.
Gîngâiy vd. arm,
Gîngâni| v. ii. bourdonner,
balbutier.
Gingânire y — iii, balbu-
tienieiit, ni.
Gingăşia, f. tendresse, t'.
GingaÅŸiuy adj. tendre, ai-
iiiabl.-.
Gîngâviâ|t'.balbutiemeat,))«.
Gîngavâ, adj. balbutiant,
ante.
Gingîây i'. gensive, f.
GintCi t', nation, souche, 1".
peuple, (/i,gent, r. {h[.ge)is\
Gsnuy II. reveuant, f.
Giornu, n. brouillon, m.
Girafă, f. girafe, T.
Gîrbaciâ, vd. Gărbaciu.
Gîrlă, L riviere, f.
Girliciu, n. entree de Ia
cave, f.
Gîrlocâ, f. petite riviere, f.
Giubea, f. simarre, f.
Giugiuli, v. a. cajoler.
Giulgiu, )i. linceul, ni.
Giurgiuvea, f. cbass s, m.
Giuru, n. cercle, circuit, ni.
Giuvaergeriâ, f. bijoute-
vi^'. i. 0-rtevre, ;/;.
Giuvaergid, m. bijoutier,
Giuvaerica, t'. bi.jou, joyau,
ni .
Giuvaerâ, vd. prec. [*/<.
Gladiatorâ, ni. gladiateur,
Gladiâ, ;;. g.'aive, jh. epee, f.
Glaje, t". vifre, in.
Glajeriă, f. verrerie, f.
Glajeru, m. vitrier, ni.
Glajulâ, i". petit vitre, m.
Glandulâ, f. glande, f.
Glandulosu, adj. glandu-
leu-x. euse,
Glasnicâ, 1'. vd. Vocale.
Glassâ, n. YOJx, l'. ton, m.
Glas sui, v. a. entonner.
Glăssuire, 1". intonation, f.
Glăssuîtore, 1'. vd. Vocale.
Glâssuitoriâ, adj. vocal,
ale.
Glastră, f. pot detleur, />(.
Glavă, f. tete, m.
Glesnă, f. cheville du pied, f.
Glia, r. motte, f.
Glicanâ, rn. sanglier, ni.
Globă, f. mauvais cheval,»».;
amende, peine pecuniaire,
f.
Globi, v. a. rnettre â l'amende.
Globire, f. action de sou-
metfre a l'amende, C.
Globitâ, adj. puni d'amende.
Globosâ, adj. globeux, euse,
spheriiiue.
Globu, n. globe, m. sphere,
f. — lerreslre, globe ter-
restre.
Globuleţu, n. petit globe,»!.
Giobulosu, adj. globuleux,
euse.
Globulu, )i. globule, m
Globuţâ, n. petit globe, ni.
Glodelă, vd. glodire.
Glodi, v. a. navrer, blesser.
Glodire, f. action de navrer,
f. [ee.
Glodîiu, adj. uavre, blesse,
Glodu , u. raotte de terre
rude. f.
Gloduleţu, a. petite motte, f.
Glodurosu, adj. raboteux,
euse, inegal, ale.
Gloncăneiâ, t. gloussement,
ni.
Gioncăni, v. n. glous.ser.
Gloncânire, t'. gloussement,
in.
Gloncănîfâ, part. glous.se.
G'oncănîfură, I'. gloussse-
ment, //*.
GOL
— 200 —
GRA
Glonţifiortty 71. petit bou'
let, m. (,m.
Glon^di ?i bale, f. boule r,
Glonây f. gloire, f.
Glorifica, v. a. glorifier.
GloriosA , adj. glorieux,
euae.
Glossâi f. glosse, f.
Glossariây )?. glossaire, m.
Glossatorây m. gloseateur,
Giotâ|— fe, f. glotte, f. [m.
Glotây f. foule, presse, f. en-
corabremint, m.
Glugây r. capucboa, m.
Glugariâ|m. capucin, moine,
m.
Gluglu, m. glouglou, m.
Giumâi f. plaisanterie, f.
badinage, m. In — , par plai-
santerie, /"ară— jSans plai-
santerie, sans plaisanter.
Giumeţây adj.joyeux, eusă,
drole, plaisan', autH.
G?umj, V. n p'aisinter, ba-
diner.
Giumirej f. ac'.ion de plai-
san er. f.
Glumîtâ, part. plaisante.
Gogl^ssâ, f. fadaise, cho e
inutile, frivolite, f.
Gogleţâ, adj. fade, stupide.
Gogoneţâf adj. globuleux,
euse.
Gog6şâ| r. cocon, m.
Golana, m. mendiant pau-
vre, m, [sans plumes.
Go!âşellâ| adj. sans poii,
Golaşiâ, vd. p^^ec.
Gofâtatei f. vide, m. un-
dite, misere, f. [desemplir.
GoU| V. a. vider, rendre vide,
GoliciunCj f. vide, m. nu-
dite, f. [videment, m.
Gol re, f. action de vider, f.
Golita, adj. vidă, ee.
Goltty adj. nu, ue, vide. Cu
manile — e. Ies mains vide^,
d^pourvues d'argent.Ga sust.
vide, m.
Gologantt, m. sou, m.
G6nâ, f. fuite, chasse, pour-
siiite, f.
Gonaciâ, m. qui poursuit.
Gondola, f. gondole, f. [m.
Gondolarid, m. gondolier,
Gondâ, f. escarbot, m.
Goni, V. a. chasser, expulser,
renvoyer ; poursuivre.
Gonire, f. expulsion, f. ren-
Yoi, m. [laur, f.
Goniiore, f. vacbe en cba-
Gonitoru, m. etalon, tau-
reau de monte, m.
Goniiâ, adj chasse, ee.
Gordănâ, ni. chasselas, m.
Gornicâ, m. sergent de bail-
lage, in.
Gorunâ, f. sorbe, corrae, f.
GoruniÅŸce, f. foret de sor-
biers, f. [mier, m.
Gorunâ, m. sorbier, cor-
Gospodâriâj f. dignite de
l'hospodar, f. [prince, m.
Gospodarii, m. hospodar,
Gostânâ, vd. Minerale.
Graba, f. bâte, presse, ce-
lerite, f. empresseraent, m.
In — , â la bâte. Cu — , avec
bâte, en bâte, bâtivement.
en diligence, promptement
Grâbîi v. hâter, presser, ac-
celerer, faire depecher. Se — ,
se bâter, s'empresser, faire
diligence, se depecher.
Grâbîre, vd. Grahă.
Grâbîtoriâ , adj. batant,
pressaut, ante.
Grâbitâ, adj. bâte, presse, ee.
Grâbniciâ, f. celerite, prom-
ptitude, diligence, t.
GRA
901 —
GRA
GralsnicAy adj. presse, 6e,
prompt, te. Igres.
Grada, v. a. diviser par de-
Gradare, — ţiune, f. grada-
tion, f. [graduelleraent.
Gi'adatâţ adv. par degres.
Grâdeai t'.branche, perche, f.
Grâdinây f. jardin, m. [f.
Grâdinâres8â|f.jardiiiiere,
Grâdinâriâ|f. jardinage, m.
GrâdinâritAi n. borticul-
ture, f. jardinage, m.
Grâdînariâ|)n.jardini&r,m.
Grâdinitâi f. petit jardin,
jardinet, m. [m.
Gradai n. degre, m.
Grâfiâ, T. comte, m.
Grafica, adj. graphique;
adv. graphiquement.
Graf^erâi m. greffier, w.
Graf ometruy m. t. grapho-
mitre, gonioraetre, m.
Grafâ, m. comte, m.
Grâi| v.a. parler, s'exprimer.
Graitoriâj adj. par]ant,ante.
Grâitâ| part. parle.
Graiây n. parole, voix, f.
Prin—, de vive voix, ora-
lement.
Grajdâ, n. ecurie, f. — de
vile, etable, m.
Gramâ, — mii, gramme, in.
Gramatica, f. gramraaire, f.
Gramaticale, adj. gram-
matical, ale; adv. gramma-
ticalement, selon la gram-
maire.
Gramaticesce, adv. d'a-
pre-s la grammaire.
Gramaf icescâ, ady.gram-
matical, ale. [rien, m.
Gramatica, m. grammai-
Grâmâticâ, m. secretaire,
m.
Grâm^dâ, f. amas, tas, mon-
ceau, »n. masse, foule, f. —
confusn de lucruri, fatras,
m.
Grâmedi, v. a. amasser, en-
tasser, accumuler, araonce-
ler. Se- — ■, s'entasser, s'en-
corabrer.
Grame dîtoritt, adj. qui
entasse, qui accumule.
Grâmsditd, adj. amasse,
amoncele, entassl, accumu-
le, ee.
Granadirtt,m.grenadier,w.
Grânariâ, m. grenier, m.
Grânar â, 7». marcband de
ble, grainie--, m. Mai bine
grenetier, (une-orî graine-
tier), m.
Granatâ, n. grenat, w.
Grandeţâ , f. grandesse,
grandeur, f.
Grandiosâ, adj. grandiose.
Grâne, f. pi. ble, m. grains,
m. pi. [cereales, f. pK
Grâneţe, f. pi. grains, m. pi.
Grangure, m. loriot, orto-
lan, f
Grănicerii, vd.G**ămţa»'u<.
Graniţa, f. frontiere, f. cnn-
tins, m. pi. [tieres, m.
Grâniţaritt, rn. garde-iron-
Gran>ticâ, adj. granitique.
Graniţa, n. granit, s. gra-
niţe, m. — cenuşiu, granitel-
le, f. [euse.
Grânosâ, adj. fromenteux,
Grâoiâ, adj. m. lourdaut,
pe sânt.
Grapa, f. grappe, f.
Grâscînâ, adj. grassouil-
let, grasset, ette, potelâ ee.
Grâssime, f- graisse, f.
Grassttjodj.gras, sse, grais-
seux, euse. [gras, sse.
Grâssuleţtt, adj. un peu
(IHA
— '■20)1
(IHJ
GrâssuliU| (((/,/. gnissol,ette,
i'0(''lc'. i>. [m.
Grâssunâ//w. petil cochon,
Grâtariu, )i i;ril chonel, m.
Graţia, r. ţ^râco, 1". pardon, (/(.
Grafiffîcay v. a. gratifier, ac-
corder uiK faveur, uu dou,
uiie recompoiisc.
Gratificarei — iiu)ie,L gra-
tilication, f. [ee.
Gratificata, adj. gratilie,
Graţiosu , adj . gracieux,
•nise, gentil, lle, agreable.
Gratis, adv. gratis, gratui-
temeiit.
Gratitudine, 1". gratitude, i.
Gratuitu,((f/j.gratuit,te;ady.
gratuitement, pour rien.
Gratula, v. a. congratuler,
t'eliciter.
Gratulare,— /tune, i". gra-
tulaţi on, lelicitation, f.
Gratufatâ, adj. congratule,
felicite, ee.
Grââ, a ble, fronient, >n.
grains, m. pi.
Grăunte, m. grain,)>(.graine,
i. — Comnie poids le yraiii
cest la 72-e. pârtie d'un
'ji'os ou la 576-e. pârtie
d'une oiice.
Grâunţosâ, adj. granuleux,
fronienteux, euse, riche en
grains.
Grăunţa, vd. Grăiinlr.
Graurâ, m. etourneau, m.
Grave, adj. grave.
Gravita, v. u. graviter.
Gravitate, f. gravite, pesan-
teur. r. Centru de — , cen-
tre de gravite, f. [f.
Gravitaţiune, f.gravitatiou,
Gravitata, adj. gravite, ee.
Grava, vd. Grave. [f.
Gravura, f. gravure,estampe.
Grebenâ, in. encolure du
cheval, t'.
Greblă, I'. râteau, )t. ratis-
.soir.\ nt.
Grebla, v, a. ratisser, râteler.
Greblaşiâ, m. râteleur, .'.•;.
Greblata, adj. ratele, tîe.
Greblă tură, f. ratelage, m.
ratei ure, I'.
Grebluţă, 1'. be(iuille, 1'.
Grecescâ, adj. grec, grec-
qne. Focul li-- Ae l'eu gregeois,
Grecâ,(//.grec.w. g)'ec(iue, i".
Greerei vd. Greure.
Grefieru, ///. grellier, )/(.
Grefină, f. comtesse, f.
GreluÅŸi, v. a. grilloter.
GreluÅŸiu, ))i. iirillon, nr.
Grepă, f. lierse, 1'.
Gripatu, adj. herse, ee.
Grepatu, //. lier.'^age, m.
Greure, m. gri Hon, rn.
Greş^lă, 1'. lăute, erreur,
meprise, f. Din—, par rae-
garde, par inadvertance.
Greşelnicu, adj. sujet â
pecliei-, ;'i laillir.
GreÅŸi, V. u. iaire une iaute,
faillir, mauquer, se mepren-
dre.
GreÅŸita, adj. errone, ee,
entaclie d'erreur, tautif, ive.
Gressiă, f. greş, ni.
Greţă, f. nausee, f.
Greţosâ, adj. uauseaboud,
e, insipide.
Grea, adj. lourd, de, po.=iant,
ante : grave, difficiie ; adv.
lourdenieut ; dilTicilernent.
Greutăciosu , adj . en-
uuyeu.v. euse.
Greutate, 1". pesanteur, gra-
vite, f. poids, î/i. ditTicuIte, f.
Grifa, n. grillbn, m.
Grije t". soin, soucis, rn. at-
(;hu
-- 'Jo:j
GUB
tention, sollicitude, J'. Cu — ,
avec soin, soigueusement.
Grijeniâi f. communion, eu-
cliaristie, f.
Griji'i V. a. comiuuuier.
GrijitU| adj. communie, ee.
Grîjnicu,ar/y. roucieux,euse.
Grindă, f. poutre, solive, f.
Grindeiu, n. poutrelle, so-
liv-. f.
Grindinai v. n. greier.
Grindinci — uă, L grele f.
Cade — , ii grele. Pe/>'ă de — ,
iirelon, m. [f.
Grindişi6râ|f. peti te solive,
Grinduşiţâi vd prec
Gripsârây m. mounaie de
(teux florins d'Autriche, 1'.
Grişây li. seinoule, f.
Grobiana, vd. gro)>solaiiii.
Gro^âj etc. vd. Grosă etc.
Grohâif — hău'u v.n. grogner.
Grohânîtây n. grognement,
Grohotij \d. Grohăi. [»i.
Gropâ, L tosse, tombe, f.
freu.Å£. //(.
Gropiţa} f. petit trou ; m
— la facili , trou du vi-
sage, }n.
Gropniţâi T. l'osse, f. ca-
veau. //'.
Gropâj n. group, m. [C.
Gr6sâ| t". terreur, epouvaute,
Grosamâi f. sarriette; —
iiiico. geiiet, m.
Grosâveniâ i f. horreur,
atrocite, 1'.
Grosâviâ) vd. prec.
Grosavâ, adj. terrible, bor-
r ble, ailreux, euse ; adv.
terriblement, borriblement,
alfreusement.
Groşenây n. gro.s, />;. buit
centimes.
Groşiţâi t\ vd. prec.
j Grosniciâi vd. Gvosă.
Grosnicâ, vd. Grosuvă.
I Grossîme, l". gro.sseur, e-
pais<eur, t'.
Grossoiânii v. a rendre
grossier, ere. [ere.
GrossolanU| adj. grossier,
Grossu , adj. gros, sse,
epais, .sse, omit — , boulot,
tte, adj. si sust. Scurţii şi
— , crapoussiu, e, (pop.).
Grotescâi adj. grotesque.
Grueţâ| h. colliini, enii-
iience, f.
Grumâsarei f. esquinaucie,
aogine, C. croup, m.
Grumasu, )n. cbigaou, m.
GrumUi n. ainas, tas, mon-
ceau, iii. Im.
Grumuleţâi n. petit amas,
se Grun^if — ji, se grunieler.
Grun^itUy ar/J. grumele. ee.
Grun^osu, adj. grumeleux,
euse.
Gruni|â} m. tas, monceau,
grurneau, )/i.
Grunji, vd. prec.
Gruntu, m. fond, m. de-
trempe, f.
Guardâi vd. Gardă, etc.
Gubernaj n. gouveriier, re-
gner, regir: diriger.conduire,
Gubernabîfe) adj. gouver-
uable.
Gubernamentale y adj.
gouveruameutal, ale.
Gubernamentâi a. gou-
vernemeut, m. [f.
Gubernante,f.gouvernaute,
Gubernarcy f. adm'nistra-
tion, f.
Gubernatorâ, m. gouver-
nateur, prefet, m.
Gubernatâ} adj. gouveriie,
diriee, ee.
HAB
204
HAC
Guberniây f. gouveraement, '
Hrarrondissement, m. [m, I
Gubernorttym. gouverneur, 1
Gubernii n. gouvernemeat,
m. [rie, f.
Gugulâlây f. caresse, cajole-
Guguliy V. a. cajoler, dorloter.
Gugulitâ, adj. cajole, ee.
Guguma «âi m. imbecil^,
stupide, lourdaud, m. aude, f.
Guiţai V. n. grouiner.
Guiţarci vd. uryn. [m.
Guiţatâ, n. grouionnement.
Guiţa, r/l. petit cochon, rn.
Guieraridy m. marchand de
collets, m.
Gulerattty m. collete. m.
Gulerâf n. collet, col, m.
Guliăy f. chou-rave, f. La pi.
des choux-raves.
Gulurây f. baruais des cbe-
vaux de devant, yn.
Gumây f. gomme, f.
Gumelasticdy n. gomme
elasti([ue, f. caoutschouc, m.
Gumiy m. goumi, ni. gomme f.
Gumosâ f adj. gommeux,
euse. [du fumier.
Gunoij V. a. fumer, epandre
Gunoiosây adj. plein, ne,
de fumier.
Gunoipe, f. fumage, m. fu-
raaison, f.
GunoiÅŸcej f. voirie, f.
Gunoiiâ, adj. fume, ee.
Gunoiul n. fumier, m. bour-
be, vase, f. [entree, t.
Gurây f. bouche ; ouverture,
GuPalitty — livu, adj. parleur,
criard, tipageur, m.
Guratictty adj. bavard rde.
Gureşiây adj. bavard, rde.
Guriţă; f. petite bouche, f..
Gupnây f. urne cineraire, t.
Guşiây f. goitre, m.
Guşiatây adj. goitreux, euse,
crâtin (de passeri).
se GuÅŸiy V. r. devenir goi-
treux, euse.
Guşitây adj. goitreux, euse.
Guşiţâj f. petit goitre, m.
Guşiosâyad; . goitreux, euse.
Gustay V. a goi!iter.
GustaPCy r gouter, m. di-
nette, f. leger repas, m.
GustâPif vd. degusta.
Gustatdy n. dejeuner, s. de-
jeune, m, [croup, m.
Gusterây rn. gros lezard ;
Gusfosity adj. suave.
Gustây n gout, m. saveur, f.
Gutâ| f. apoplexie, f
Gutuiây f. cuing, s. coin, m.
Gutuitty rn. cognassier, m,
Guturaiây f. catarrhe, rn.
coryze, f. [ale.
GutupalCy adj. t. guttural,
Gyneceâ) n. gynecee, rn.
Jri
Hy m. h. rn. â opta literă.
Hay interj, ha, ho ! [lee, f.
Habay f. toile blanche, veil-
Habapây m. souci, m. n'am
— , je ne m'en soucie point.
Hâbâucây m. hebetâ, im-
becile m. [Ier.
Hâblâiy v. n. bavarder, hâb-
Hâbiâipey f. hâblerie, f. ba-
billage, m.
Hâblâitopây rn. babillard,m.
Hâblâtiy vd. Hăblăi.
Hâbuciy V. a. d^truire, a-
nâantir.
HabusAy vd. Havusu.
Hăcişiây n. broussailles, f.pl.
HAL
205 —
HAR
Hâ9itt| n. embuche, f. Hă-
fiuri, Ies reins, m. pi.
HÎciugây f. viorne, f.
Hacă| n. hache, f.
Hâdârââ, vd. Cursă.
Hâdâ| adj. ignoble, horrible.
Hagiay f. prefecture de po-
lice, f.
Hagialtcây n. pelerinage,m.
Hagimâ, f. ecbaJotte, f.
Hagiicâi m. pelerine^ f.
Hagîâ| m. pelerin, m.
Hahaitif m. grand pretre des
juifs, m.
se Hăif V. r. se precipiter.
HaiducEy v. n. brigander,
etre brigand.
Haiducire, f. brigandage, m.
Haiducitâ, tart. brigande.
Haiducâ, m. brigand, m.
Haimanai m. f. vagabond,
nde, flâneur, m.
Hainâ| f. habit, vetement, w.
aşi schimba — le, changer
d'habits ; aşi pune — le,
raettre ses habifs.
Hâînişi6râ| f. petit vete-
ment, m.
Hâinuţăf vd. prec.
Haitây f. meute, foule, f.
Haitây adj. demoJi, detruit, e.
Hâiturâi f. destruction, de-
molition, f.
Halacingai f. ronceraie, f.
Hâlâdui, v. n. babiter, de-
meurer. [m.
Hâlâduitortt, m. habitant,
Halapâi vd. Jalapă.
H «lattt| n. robe de cbambre,
f. [pi.
Hâlâtti n. filet, m. rets, m.
Haleăf f. morceau, m. [m.
HăloAluţâi f. petit morceau,
Hal vai f. balva, m. farine
roiissie avec du miel, f.
Halvigiâ , m. vendeur de
nougat de noix, m.
Hal viţâf f. nougat de noix, m.
Hamalul m. porteur, cro-
cbeteur, portefaii, m.
Hameiâ| n. houbion, m. a
pune — , houblonner.
Hametey interj, soit !
Hâmişâlây t. faim, defail-
lance, f.
Hâmişii v. n. tomber en de-
faillance.
Hâmişâturây f. manque de
nourriture, m.
Hamd, n. harnais, m.
Hanţiây n. viande, ('.
Hanguri, v. a. dechirer, di-
lacerer.
Hangioicâ, f. hoteliere, au-
bergiste, 1".
Hangiâ, m. botelier, auber-
giste, m.
Hanâ, m. auberge, f. botel-
lerie, f. khan, m.
Hapâ, n. pilule, f.
Hârâciy v. a, echalasser, gar-
nir d'echalas.
Hârâcirey vd. urm.
Hârâcitây n. echalassement,
m. mise des ecbalas, f.
Haracâ| m. ecbalas, pais-
seau, m.
Harambaşiâi m. chef de«
brjgaud.s, m.
Harangay v. a. haranguer
Harapnicâ y n. fouet de'
postillon, îM.
Hârâssiy vd. harissi.
Hârbâreţây m. apprivoi«6,
priv6, ee.
Hărbâri y v. a. dompter,
priver (des animaux), ap-
privoiser.
Hărbâpitây a dj. aprivois^^
6e.
Al;
— 2Xi
KN
Hârb aria. vd. pvec.
Hârbu, 11. i<>ssoii, m.
HarÅŸelui| v, liarceler, in-
(juieter, })er.s6cutor.
Hârţeiuire,f'. liarcelloment,
liarcelaL;t% touriiieut, in. iu-
ifuictiuic, r.
HârţeluitU| adj. Iiarceli-,
(â– â– i\ tournuute, de.
Harţiui, vd. hărcelui.
Hârdâiaşiu, n. petit ba-
([uet, m. [bar[uet, m.
Hârdââ i //. petit cuvier,
Hârdâuţu, >^ petit toiiueaii.
ni. ti net te. f. [m.
Huremui n. barem, serail,
Harfa, vd. Harpă.
Hârfaşiâ| vil. Jlarpislu.
Haringu, m. bareng, ui.
Harişcâ, i'. bit' uoir, sarra-
Hârissiy v. a. laire presi'iit,
taire cădeau
Hârissitâ| adj. l'ait pre-
sant, donne, ee, en cădeau.
Harmaiu, n. asclepiade, 1'.
Hârnicescey adv. babile-
ineut. [capable.
."^e Hârniciy v. a. se rendre
Hârniciây 1, habilete. ca))a-
cite.
HarnicUi adj. l)abile,ass du,
ue, ]al)orieux, eu.se.
Harpâi t. Iiarpe, \.
Harpia , f. barpie, 1'. fnj.
lionime avide, goinfre, m.
Harpista, m. barpi.ste. m.
Hârşi, V. a. decbirer.
Hârşiâ, W peau de breliis
morte, I'.
Harta, f. carte, carte geo-
grapbique, f.
Hârsitu, adj. decbire. ee.
Harţi, m. jour gras, m.
Hârtia, r. papier, rn.
Hârţu, n. iuUe, t. conibit, >;).
Hârţuelâ, i°. coullii, enga-
gi'mi'ut pârtiei, )n.
Hârţuiy V. a. barasser, bar-
celer, l'atiguer, tourmenter
par de frequeutes atlaques.
Harâ, n. don, m. grâce, f.
Haşcâ, r. bassiuet, m.
Hâşcalâ, vd. llărit^cCi.
HaÅŸme, t. civette, r.
Hasna, I'. re.servoir, m. ci-
terue, t
Hassuru,)/!. naţie de juncs, f.
Haşturâ, 1". im-ute, ibule, f.
Hasâ, /;. agrement, ă face
— , trouver du plai.sir, taire
cas de.
Hâtu, adv. entierement.
s^e Hâţâni, v. r. cbanceler,
vaciller, branler.
Hâţânitâ , it. branlement.
vacillement, liranle, in.
Hâţăniturâ, vd. prec.
Hatîru, n. grâce, laveur, f.
HatiÅŸerifu, n. edit impe-
rial, m.
Hatman, m. betman, m.
Havaetâ, n. impot,»'.taille,l.
Havusu, n. bassin, )n,
Haznea, t. tresor, m.
Hebeci, v. a. bebeter, ren-
dre stupide, emouse. Se — .
s'bebeter.
Hebecitu, udj. bebete, ei\
Hebeteci, vd. Hebeci.
Hebeuci, vd. Hebeci.
Hebeuciă, f. imbecilite. i-
HedO, vd. Hădu. [neptie. 1'.
Hei, interj, lie !
HeleÅŸteu, n. etang, m.
Hengheri, v. a. decbirer ;
V. n. courir en vagabond.
Hengheritâ, ■)>. vagabon-
dage, m. [cbiens, >».
Hengheru, */*. bourreau de
110
2' '7
IUL
Hensâ , n. broussiiîlle.s, I'.
pi.
Herbateîâ| n. decoction, \.
Herbuitu,af/,/. niis oupieces,
brise, 6e, cusse, ee,
Hereborâ, w. sain. bieu-
portant. e, agile.
Herediâi 1'. re jeton, m. de-
sccndance, f.
Herefessi| vd. Felicila.
HeretîssitUy vd. FelicUatu.
HergheleţUi m. gardien de
haiMS. )/'.
Herghelia} I'. baras, m.
Herghelegiul m. intendant
de Jiaras, vendeur de cbe-
vaux, m.
HerieţÎJj n. boyau, )/(.
Hermanâi n. manteau sans
collet. in.
HeÅŸei| v. a. conduire Ies
brebis.
Hinniy vd. Sforăi.
Hinnitâ, n. benuissementvw.
Hinniturâi vd. prec.
Hintai v. a, branler, bran-
diller, vaciller.
Hintarey f. braadillage, m.
Hintatu, adj. brandille, ee.
HinteţUi ■)i. petit cbai*, m.
Hinteâi n. char, chariot, m.
Hinteuşiâş n. petit cbariot,
rn.
Hipotâi t'. Ibie, f.
Hîrii| V. n. ronller, grogucr.
Hirlitâi — tură, ronflement,
Hirotonii — nissi, v. a. con-
ferer Ies ordrcs sacres.
Hirotoniâi 1'. ordination, f.
Hirotonirei 1. action de fai-
re pretre, f. [tre.
Hirotonîtâ|ad/.devenu pre-
Hirundinariâ|)Kcbelidoine,
HO| iiitrrj. bo! [f.
Hodinâi I'. repos, m.
Hodnogiâ| m. lieutenaut,»:.
Hodorobâlâi f. entrave, 1'.
obstacle, emb.irras, m.
Hodorogii v. ruiner par la
vetuste. iSe — , tomber en
ruine, tomber en destruc-
tion.
Hodorogirei — gelă, f. de-
labreinent, etat de ruine. m.
destruction par la vetuste, f.
Hodorogitul adj. ruine par
la vetuste, use, ee.
Hodorogiturâi f.ruine, de-
struction, f. [ee, en ruine.
Hodorogu arf/. delabre, use.
Hodorossii v. a. faire du
bruit. [»i.
Hodorossire,f.tapage,bruit,
Hodorossiturâi f. vacar-
me, m.
HodorosU|af?j.bruyant,ante.
HodosU| adj. taclie.
Hohâi| vd.urm. [clats.
Hohotii V. n. rire aux e-
Hohotâ| )i. eclat de rire, n>.
Hoî| interj, baie !
Hoinarii v. n. flâner, bat-
tre le pave.
Hoinârirei vd. urm.
Hoinăritâi n. vagabondage,
m. flâneue. [vagabond, nde.
Hoinariâ| m. Mneur, euse,
Holburâi vd. Fulgă.
Holcai f. tumulte, vacarme,»;.
! Holcâi, V. n. faire du bruit.
Holcâitâ| n. bruit, ta[»age,)n.
Holdâi r. cbamp laboure, gu-
I eret, m. [eret. m.
Holdişi6râ|—di(ă, petit gu-
î Holerai f. cholera, m.
I Holpinâi r. inegali te, f. [ere.
Holpinosdi adj. irregulier,
I Holteiul )''. garfon. celiba-
I tai re. m.
HOÅ¢
— 208
HUI
Hsiterafitty m. petit gar-
Å£on, m.
Hoiteriy v. n. vivre en celi-
bataire.
H«lterA| vd. Holteia.
Hopki\iif n. lampion, m.
Hora, f. bora, f.
Korâiţâ|f. route f.cherain.m.
Horbotâi — bută, f. den-
telle, — ordinariă, bisette, f.
Horbotistâ, f. denteliere, f.
Horcâi| v. n. ronfler.
Horcoti, vd. prec.
Horhoti, vd. hohoti. [ter.
Hori, V. n. geaiir, se lamen-
Horire, f. plainte, f. gomis-
sement, m.
Horitâ, vd. prec.
Hornariâ, vd Co^iariu.
Kornâ, vd. Coşiu.
Kospâ, f. pellicule, f. [euse.
Hosposâ , adj. pelliciiieux,
Hospodarâ, vd. Gospodarii.
Hotărî, v. a. decider, resou-
dre, arreter, determiner. Se
— , se resoudre, se decider.
Hotârire, f. resolution, de-
cision, f.
Hotârişiâ, adj. limitropbe.
Hotăriioriâ, adj. definitif,
deciÅŸi f, ive determinant, e.
Hoi4rîtâ, adj. decide, ar-
rete, determine, ee, resolu, e.
Hotârnici , v. a. arpenter,
delimiter. [arpentiige, m.
Hotârniciâ, f. delimitation^
Hotărnicire, vd. prec.
HotirnicitA, adj. arpente,
delimite, ee.
HotarnioA,n arpenteur, pre-
posâ â la delimitation des
t^rres, m. [^confins, m. pi.
Hetarây n. limite, borne, f.
Hoţosco, adv. en voleur.
Hoţooctty adj. de voleur.
Hoţi, V. n. detrousser, voier
sur Ies grands chemins.
Hoţia, f. voi, m. rapine, vo-
leire, concussion, f.
Hoţişitt, vd. Ro{esce.
Hoţitâ, part. dâtrousse.
Hoţâ, m. voleur, larron, fri-
pon, ni,
Hovoe, m. bautbois, m.
Hranuây f. magasin oiî l'oa
fait du vin, cuvage, m.
Hramâ, «.anniversaired'une
fete patronale, f. [ment, m.
Hrana, f. nourriture, f. ali-
Hrânacitt, m. glouton, m.
Hrăni, v. a nourrir, aliraen-
ter. Se — , se nourrir, sub-
sisler, vivre,
Hrănire, f. alimentation, nu-
tri tion, f.
Hrănitoriâ, vd. Nutritivii.
Hrănitorâ, m. nourrisseur,
7a.
Hrănita, adj. nourri, ie.
Hrăpi, vd. Răpi.
KredA, n. raorceau de boi»
sec, m.
Hr^nâ, n. raifort, m.
Hrişcă, vd. Hărişcă.
Hrissovâ, n. cbartre,cbarte^
f. document, m.
Hropoti, vd. Hirii.
Hudâ, f. crevasse, fente, f.
Huduţă, f. petite fente, fis-
sure, f.
HuetÂ, n.bruit, m. claraeur,f.
Huetură, vd. prec.
Huhuresd, m. bibou, m.
Hui, V. n. siffler, buer.
Huidui, V. a. buer, crier haro.
Huiduire, f. action de crier
baro, f.
HuiduJttt, adj. bue, âe. Ca
sust. huee, clameur, f.
Huire, f. sifflemen^ m.
lAM
— 209 —
IAU
Hula, f. blâme, m. medi-
sance, f. [diffamer.
Hulif V. a. blâmer, decrier,
HulirSy f. blâme, m. medi-
sance, f. [diffamateur, m.
Hulitorâ I m calomniateur,
Hu)itâ| adj. blâme. ee.
Hiiliturâi vd. Hulire.
se Hui ui, V. r. s'egarer.
Hulutre, f. egaremen^, m.
HuluitU| adj. egare, ee.
Humă, f. terre vegetale, f.
bumu.s, argile, m.
Humariâ, f. glaisiere, f.
Humărosâ, adj. argileux,
glaiseux, euse.
Humosâi vd. prec. fdir.
Hupâiy Y. n. sautiller, bon-
Hupâ>re, f. bondissement,»!.
Hupâîtu,/:'ar.bondi. [bond,-/>(.
Kupâîturâi 1". sautillement.
Hurduca, v. n. faire du
bruit, tempeter. [m.
Hurducare, f. bruit, tapage,
Hurdusseâ, n. grosse cor-
de. f. [seche sur l'arbre, m.
Hurlussây rn. Jruit des-
Hurubâ, f. raasure, cabute, f.
Hurubaşiâ, w. habitant d'-
une cahute, w.
Hurui, V. a. concasser.
Huruita, adj. concasse, ee.
Hussaru, m. bussard, m.
Ca hussariî, â la bussarde.
Husurâ, îi. loisir, temps dis-
ponible. rn.
Hutrupi, vd. Hului. [dite.
Hutupi, manger avec avi-
Hutupitord , ?n. glouton,
gourmand, goinfre, »/i.
Hysopâ, rn. bot, bysope s.
bys.sope, f.
k
I, m. i, m. a treia vocale.
I, art. m. jjL Ies.
I, irnperat. va.
I, pron. Ies.
la, vd. lea.
labaugiâ, m. vagabond, m.
lantbâşiâ, m. tacbete de
blanc (despre caî;.
Iaca, f. collet, m.
Iaca, vd. Ecce.
lacintâ, rn. jacinthe, f. Ca
— /«, jacintbe, bleu tirant
sur le violet.
lacniă, f. ragout, m. [m.
ladeÅŸid, ri. gageure, i. pari,
ladnicescu, adj. internai,
ladu, /(. enler, rn. [ale.
lama, f. pillage, 7n. a da — ,
mettre au pillage.
Iambica, adj. metr. iambi-
que, compose d'iambes.
lambâ, rn. metr. iambe, m.
lanicerâ, m. janissaire, m.
lanuariA, ra. janvier, m.
Xivuse era dela 21 decem-
brie pană la 19 ianuariu
(calend. republ.).
Iarbă, vd. Erbă.
Iarnă, vd. Iernă.
Iască, vd. Escă.
laserâ, vd. Eseru.
lasmâ, vd. squeletu.
laspe, f. jaspe, m.
lassomie, f. jasmin, m.
lată, vd. Ecce.
latacâ, n. chambre â cou-
cher, alcove, f.
lataganâ, n. sabre turc,
coutelas, m.
latraiecticâ, f. iatralecti-
que, f.
laurtâ, m. lait caille, m.
14
ICO
210
IDE
laveşâi vd. Evc^ca
Ibide, 1. ibis, m.
Ibostâreţu, vd. Ibovnicu.
Ibovnica, 1'. amante, mai-
trcsse, favorite, f. [m.
IT^ovnicâ, m. amant, favori,
Ibr îce!u,n. petit bouilloire,nu
Ibricây n. bouilloire, m. ai-
guit're, f. Con^iinitultl — lui.
aii^uieree, f.
Ibrişiitiâ| u. cordonnet, m.
lchtioliţi| vi.pl. ichtyolithes,
pois.soiis peti'ifies, m. pi.
Ici| adv. ici, en cet endroit,
en ce lieu-ci. Ici ÅŸi colo,
fa et lâ.
IÅ£ie, f. pi. fii, m. trame, f.
Icnelâ, r. voniissement, m.
Icneumoney rn. icneumon,
rat de Pharaon. in.
Icni, V. n. vorair.
Icnire, — tură, f. vomisse-
meni, rn.
Icnografîâ,f.ichnographie,f.
plan general d'un edifice, m.
lcnografîc6|arfj.icbnogTa-
fique;'<f^ u.ichnografiquement.
Iconâ, f. image, effig e, f.
Iconâressâ , f. marchande
d'images, f.
Iconariui jh. marcbaud d'i-
mages. imager, ni.
Iconiţă, f. petite effigie, f.
Iconoclasiu, m. iconocla-
ste, m. [pbie, f.
Iconografia, f. iconogra-
Iconograficâ, adj. icono-
grapbique. [m.
iconogr af â ,)H .iconograpbe,
Iconoiatriâ, f. iconoIâtrie,t'.
lconolatru,)/i. iconolatre. >n,
Iconologiâ, f. iconologie,
explicalinn des images, 1".
Iconoiogicâ, adj. iconolo-
gique.
Iconologây m. iconoiogue,
iconologiste, m.
Iconomi v. a. economiser,
c{)ari;ner. [pargne, f.
Iconomîâ, f. economie, e-
Iconomicosâ, adj. econo-
mi^ ; adv. (;conorai([uement.
Iconomicâ, adj. economi-
qui\
Iconomisî, vd. I (momi.
Iconomisire, f. epargne, f.
Iconomisitorây m. eco-
nomi, )/(. [ee.
Iconomisitâ, adj. epargne,
Iconomu, m. (iconome ; in-
tendant ; adj. parcimonieux,
euse.
Icossavâ, m. monnaie de
vingt piasires turcs, f.
Icre, f. jil. caviar, m.
Icteru, vd. Gălhinare. [rn.
Ictiofagu, m. ictbyoţjbage,
IctioloQÎâ, f. icbtbyologie, t.
Ictiologicu, adj. ichthyolo-
gique. [giste, >a.
Ictiologâsiâ, m. cbthyolo-
IctiosaurUj/yf ine/,.ichtbyo-
sauro s. icbtliyosaurus, in.
leu, n. coin, m.
Icui, V. a. frapper.
Icuire, f. action de frapper, f.
Icuitâ, adj. Irappe, eo.
Ide, f. pi. ides, f. pi.
Idea, f. id6e, pensee, refle-
xion, conception, notion, f.
Ideale, adj. ideal, ale, (Iară
pi. mase), abstrait, te.
Ideaiisa, v. a. ideali.-er, ren-
dre ideal.
Idealisare,— {ut«e, f. idea-
lisalion, i'.
Idealisatu, adj. idealise, ee.
Idealismik, m. idealisme, m.
Idealista, m. idealiste, m.
Ideala, vd. Ideale.
IDR
— 211 -
lEN
ldeni| iilem, le meme. — Rre-
viatu este Id.
Identica y adj. identique,
compris sous une meme iilee ;
adv. identiquement.
Identifica, v. a identifier,
rendre le meme. [ee.
Identificata, adj. identifîe,
I entitate, f. identite, f.
Ideologia, f. ideologie, î.
Ideologica, adj. ideologi-
Ideologistâ, vd. urm. [que.
Ideologu, »«.ideologue,ideo-
logiste, metaphycien, rn.
Idila, — lil,_ r. idylle, f. poeme
pastoral, m. Idilică, adj. '
idyllique. [gue, f.
Idiomâ, f. idiome, m. lan-
Idiopaticây adj. idiopathi-
que. i
Idiotismâ, ))i. idiotisme, )n.
Idiota, m. idiot, rn.'e, f.
Idolatra, v a. idolâtrer, a-
dorer, aimer avec trop de ^
passion. [lâtrer, f. i
Idolatrare, f. action d'ido- â–
idoJatratu, ar^j. idolatre, ee.
Idolatria, 1". idolatrie, f.
Idolatricâ, aJj. idolâtrique,
idolatre. i
Idolatru, m. idolatre, m.
Idolu, r/7, idole, m. fausse
di vini te, f. [fabuleux, »?.
Idrâ, f. hydre, f. serpent
Idratu, adj. hydrate, m.
Idraulicâ, f. hydraulique. f.
ldraulicâ,a(Zj. hydraulique.
Idrocefaiu, rn. hvdrocepha-
le, f.
Idroceiâ, n. hydrocele, m.
Idrochioratu, m. hydro-
cblorate, )/'. [chlorique.
Idrochioricu, adj. hydro-
Idrodinamicâ, f. Iiydrody-
naraique, f.
Idrofobîâ, f. hydrophobie, f.
Idrofobicu, orfj. bydropho-
bique. [»?.
Idrofobâ, m. bydrophobe,
Idrogenatâ, adj. hydro-
gene, ee.
Idrogenâ, />;. hydrogene,)n.
Idrografiâ,!'. bydrographie,
description de.s raers, f.
Idrografîcii,ar/j.hydrogra-
pb.que; adv. bydrograpbi-
quement. ' [m.
Idrografâ,»!. bydrographe,
Idrologiâ, 1'. hydrologie, f.
Idrologicâ, adj. hydrolo-
gique. [)n.
Idrologâ, m. bydrologue,
Idromelu, iu.hydromel, »(.
Idrometriâ, f. bydrome-
trie, f. [fre, m.
Idrometru, m. bydrome-
Idropaîiâj 1'. hydropathie, f.
Idropaticu, adj. hydropa-
tbique, adv. hydropatique-
ment.
Idr ~>pat(ui, m. bydropathe, m.
Idrope, vd. urin.
Idropicâ, f. bydropisie, L
byiirops, tn. [que.
Idropicosu, adj. bydropi-
Idrostaticâ, f. bydrosta-
tique, f. [que.
Idrostatîc0,af7y.bydro.stati-
ldrostatu,f/!. hydrostate, m.
Idrosuifatâ, m. chem. by-
drosulfate , bydrosulfure ,
sulfbydrate, m.
lea, ij/iper.dela luitre, prenda.
Iederă, vd. Ederă.
leftinu, vd. Eftinu.
legherâ, -//, chas.seur, tn.
leiaca, vd. Iaca. [rn. pi.
lelle, f. pi. esprits mălin.'?,
lellâ, vd. Ellu.
lena, f. hyene, f.
IER
212
ILI
Icnicerâ, )n. jaaissairc, m.
lenuperO|)>i.geintjvre,»i.Ar-
buroli' L'ste genievrier.
lepurâriâ} i". garenne, f.
lepuraşiâ, )n. lovraut, la-
peroau, )/(.
Iepure y m. lievro, — de
casă, la pin, m.
Iepure IIU| vd. lepiivaÅŸiti.
lepurellâ, nt. to^asporge, 1'.
lepuresce^ adv. comme le
lievre,
lepuresciky adj. de lievre.
iepuri, V. a. chasser le lievre.
iepurime,!'. Ies lievres, m. -pi.
lepurirey 1'. — rifii, chasse aux
lievreÅŸ, L
Bepuroiâj f. hase, femeile
du lievre, f.
le^uroicâi vd. pree.
lepuroiîky iti. vieux lievre,
bouquin, m.
lepuruţâf vd. lepuraşiu.
ler^irchiă, f. hierarchie, f.
Eerarchicu, adj. hierarchi-
que ; adi'.hierarchiqueinent.
Iernă| f. Iiîver, m.
Ierna, v. a. hiverner, pas-
ser l'hiver.
Eernale, adj. hivernal, ale.
iers^arcj f. hivernage, m.
lernaticsj f. quartier d'hi-
ver, UI. [verual, ale.
Iernatucu; ndj. d'hiver, hi-
Eernatâ, n. liivernage, ni.
Bemât».srâj \A. prec.
EernosUy u,lj. d'biver.
EerQglifej I. ///. hierogly-
phe.5 m. pi.
leroglfscâ, uil/. hierogly-
phique
Eerog{iffU;/M ij:cro:::y|)he,t>t.
Eerla, v. a. |>aiiicriii -r, faire
grâce,excu>î:-^r. /J/-/(>-'.'it',par-
donne-mci, par .'oiu!-'. ;i)oi.
Iertâciosâ, adj. excusa-
ble, grâciable; qui jtardonne.
Iertăciune} f. pardon, m.
excuse, f.
Iertare, f. pardon, m. grâce;
absokition, i". a cere — , de-
mander i ardon.
lertâtorâ,<((/y. tolerant, cle-
menl, imlulgent, ente.
Bertatu, uf/y. pardonno, grâ-
cie, ee. iJe — , pardonnable,
excusable.
Ieşitură, f. proeminence, f.
saillaut, m. [f.
Iesle, f. crecbe, mangeoire^
Ee8niă,f. fantome,)» .chim6re,f.
Ef osâ, ni. empbase, mine or-
gueilleuse, f. Cu — , empha-
tique.
Egienă, f. hygiene, f.
igienica, adj. bygienique ;
ndv avec hygiene, hygieni-
quemeut.
Egnora, v. a. ignorer, ne
r pas conn;«itre, ne pas savoir.
Ignoranţă, f. ignorance, f.
Egnorante, adj. ignorant,
ante
Egrassiă, vd. umc^elă.
Egrassiosâ, adj. bumide,
moite.
Egroiogiă, f. bygrologie, f.
trăite des fluide?, m. [f.
Egrometriă, f. hygrometrie,
Egroiwstricâ, adj. hygro-
nietrique ; adv. bygrorae-
triquement. [>n,
Egrometru, m. bygrometre,
Igumenu, Y(i. Ei/umenu.
Elăilă, f. enclume, i". ,,
lierâ, n. rougeole, f. â–
Bieâ, vd. Nicovală. •
Eliacej adj. pi. anat. iliaques.
Ilicâ, «, gilet long- des pay-
pans, m.
IMA
213 —
IMB
llioscopâi «. helioscope, ??i. !
lliotropâ| m. heliotrope, m. \
lllegale y adj. illegal, ale, j
contraire aux lois ; adv. il-
Jegalement.
Iltegalitaiei f. illegalite, f.
llleoStimây adj. illegitime;
adv. iJlegitimeraent.
Iliicitdy adj. illicite, defendu
par Ia loi; adv. iliic tement.
liliberaley vd. NeUberale.
lllimitatUy adj. illimite, ee.
Illuminai v. a. illuminer, e-
clairer.
Illuininarey — {iune, f. eclai-
rage, m. illurnination, f.
Illuminatâi adj. illumine,
eclaire ee.
IIButninismâ f m. illumi-
nisme, )>i.
Illusionay v. a. illusionner,
causer des illusions. [ee.
Illusionatâ, adj. illusionne,
Bllusiuncy f. iliusioD, appa-
rence, pensee chimerique, f.
Iflusoriâ, adj. illusoire, chi-
raeriquo, sans effet, captieux,
euse, adv. illupoirement.
Illustra, V. a. illustrer, ren-
dre celebre s. i Ilustre. Se
— , s'illustrer, se rendre il-
lustre. [tration, f.
Illustrarey — thme, f. illus-
lilustratâ| adj. ilius^re, ee.
Illustre, — strii, adj. illus-
tre, eclatant, e, celebre.
Imaginay c. a. imaginer; in-
venter; a şl — , s'imagiuer,
se representcr, se figurer.
Imagina, vd. Imagine.
Imaginabilei adj jmagi-
nable. [re.
Imaginarid, adj. imagiuai-
Imagsnaţiuney f. imagi-
nation, f.
Imaginativul adj. imagi-
natif, ive, qui imagine aise-
ment.
lmaginatA|acZy. imagine, ee.
ImaginCi f. image, f. aspect,
portrait, m. description, f.
ret. metaphore, similitude, f.
ImameSi f. bouquin, m. [m.
Insamu, m. pretre turc, iman,
Bmsşiui pâturage corarauual,
Imbaerai v. a. ceindre. [wi.
ImbâeratAy adj. ceint, nte,
serre, ee.
se Imbâiai v. r. se baigner,
prendre des bains.
Bmbâiare, f. action de pren-
dre des bains, f.
Imbâiatâ j^arl. baigne.
Imbalai v. a. emballer, em-
paqueter.
Imbalatây n. emballage, m.
lmbâl8âmi|V. a. embaumer.
Imbâlsămirei f. embau-
memeut, 'in.
Imbâlsâmitiki adj. embau-
me , ee ; — n. embaume-
ment, m.
Imbârbâţi| v. a. encoura-
ger, enhardir, donner de
l'energie, aniraer.
|fRbărbâţirC| f. encoura-
gement, m. animaţi on, f.
Imbârbâ)etâ| adj. encou-
rage, ee.
îmbarca) v. a. embarquer.
Imbarcadarâi vd. Am-
harcuderă.
îmbarcare, — ţiune, f. em-
barcation, f. embarquement,
tri. [ee.
îmbarcat â, adj. embarquâ,
lmbelâ| adj. iâchc. aans
courage.
Imberbecai v. n. pousser
comme Ie belier.
IMB
214 —
l.Mlî
Imbetai v. a. enivrer ; i'--
blouir. Se — , s'euivrer, se
SOUliT.
Imbetarci f. enivrcmont, in.
Imbetătoriâi adj. euivrant.
Imbetatu, adj. cnivre, ei\
Imbetrânii v. n. vieillir,
dtneiur vioux, eille.
Imbetrânirei t°. action de
vieillir, f. vieillissement, 7)i.
Imbetrânitâjar^/. vieilli, io.
Imbîa, v(l. Arnhia.
îmbibai v. a. imbiber, im-
boire, penetrer d'un liquide.
Se — s'imbiber.
lnibibaţiune,f.iinbibition,f.
îmbiba U| adj. imbibe, ee.
ImbiiÅŸiuga, v. u. rcgorger,
repaudre Fabondauce.
ImbilÅŸiugarey f. abondau-
ce, f. [duuf, regorgeaut, e.
Imbilşiugatây adj. abon-
Imbinai v. a. joindre, con-
joiiidre.
Imbinatu, a(/_/.conjoiat, nte.
Imblâcâ, vd. Iml.lăii.
Imblăcire, f. battage, m. ac-
tion de battre le ble, la
laine. [grange, ni.
Imblâcitoru, }H. batteui* en
Imbiaclu, m. foulou â ble, m.
Imblântfîj ^'. a. adoucir, cal-
mei- ; dompter, priver, ap-
privois'M-.
îmblânzire, f. adoucisse-
meut, apprivoisemeut, m.
Imblân^itoriâ, adj. adou-
cissaut, aule. [ptcur, m.
Imb ân^itorâ , m. dom-
Imblân^itu, adj. adouci, ie,
dompie, prive,apprJ voise, ee.
Imblâţîj V. a. fouler le ble,
battre eu grange. [guiser.
lmbloji| V. a. masquer, de-
Imblojireif. deguisement, m.
Imblojitui adj. cache, mas-
(jiKî, ee.
Imboboc'y V. n. boutonner,
bourgeonner , pousser des
bourgeons, se mettre en bou-
tons. [nerncnt, ui.
imbobocit*e, f. bourgeon-
imbobocitâ, itarl. bouton-
ne; sa si. bourgeonaement,iri.
îmbogăţi , v. a. enrichir,
rendre riche. Se — , s'enri-
cbir. [ment, m.
îmbogăţire, i'. onricbisse-
Imbogăţitu , adj. enrichi,
ie, dcveau riche.
îmboldi, V. a. piquer, aiguil-
louner, stimuler, inciter.
Imboidire , f. aiguillonne-
meut, rn. stimulation, f.
îmboldita, adj. aiguillonne,
.stimule, exciie, incite, ee.
Imboldori, v. a. couvrir,
envelopper, olfusquer.
îmbolnăvi, v. a. rendre ma-
lad<\ Se — , devenir malade.
îmbolnăvire, f. action de
tomber malade, f.
Imbolnăvitâ, adj. tombe,
ec, malade, " [mere.
Imborţoşia , v. a. rendre
Emboţi, V. a. Iroisser.
Imboţîre, r. froissement, m.
Imboţitu, adj. froisse, ee.
Imbrăcca, v. a. babiller,
vetir. Se — , s'habiller, met-
tre des habits.
Imbrăccămîniu, n. habit,
babillernent, vetement, ha-
bille, m. [m.
Imbrăccare,f. babillernent,
Imbrăccatâ, adj. habille,
ee, vetu, iie.
Imbrăţia, v. a. embrasser,
serrer dans ses bras. Se — ,
s'embrasser.
IMB — 215
Imbrâţiare | — giatil , T.
embrassement, rn. arabras-
sade, f. [se, ee.
Imbrâţiatâ, adj. embras-
se Imbrâcinai v. r.attacher
ses caIe>fons. [fia.
Imbrâgişiai etc. vd. Imhră-
Inibrăna5 v. a. ceindre, en-
tourer, erabrasser.
Imbrânare, f. action, de
ceindre, I'.
Imbrânatâ, adj. ceint, nte.
îmbrânci f v. a. pousser,
heurter.
Inibrâncîre,f choc,heurt,)n.
pou.ssee, f.
Imbrâncitây adj. beurie,
ee : chasse, expulse, ee.
îmbrobodi} v. a. euvelop-
per, couvrir. «Se — , s'atfu-
bler, se couvrir.
Imbroboditu, adj.couvert,
e, affuble, ee.
Imbrodif vd. Brodi.
Imbucca, v. a. ajuster, eu-
châi?g_T, engrener.
Imbuccarci f. enchâssure,
f. engreuage. m.
Imbuccâţiy— /ă/^^ v. a. mor-
celer, separer en raorceau.x,
mettre en pieces, declurer,
demembrer, depiecer.
Imbuccâţire, — tătire, f.
morcellement, depiecement,
m.
Imbuccâţitâ, — '.ăiitu, adj.
morcele, ee, separe, ee, eu
morceaux, mis, se, en pie-
ces, depiece, ee.
lmbuccâtori,v.a.becqueter.
Imbuccatdj adj. ajuste, en-
cbâssj, engrene, ee.
Imbuccâturây f. bouchee ;
enchâssure, engrenure ; em-
bouchure, f. engrenage, m.
IMB
mbuccura, v. a. r<^jouir;
rendre joyeux, euse.
mbuccurarci f. rejouis-
sance, f. [jouissant, ante.
mbuccurâtoriu, ac/y. re-
mbuccuraiâ, ady. gai, re-
joui, e.
mbuestrujvd. Ambuestru.
e îmbufna, v. r. bouder, se
fâcher, avoir de Ibumeur.
mbufnare, f. bouderie, f.
mbuf naiicâ, adj, boudeur,
rn.
mbufnatu, adj. tache, ee.
mbuiba, v. a. tamponner,
rassasier. [tiete, f.
mbMibare, f. repletion, sa-
mbuibatu , adj. tampon-
ne, ee, rassasie, ee ; fîg. im-
bu, ue. [tj(. presse, f,
mbuls^iâ, f.encombrement,
mbuisi, presser, encombrer,
combler. -S'e — , se presser,
se pousser, s'encombrer.
mbuisirei vd. Lnbulselă.
mbutsitoriu, adj. entraî-
nant, encombrant, pressant,
ante. [presse, ee.
mbuisitu, adj. encombre;
mbumba, v. a. boutouner.
Se — , se boutonner, atta-
chersesboutons. [nement,m.
mbumbarcj f. bourgeon-
mbumbatdy adj. bouton-
ne, ee. [mer.
mbuna, v. a. adoucir, cal-
mbunatuiy adj. calme, ee.
mbunetâ^iy v.a. ameliorer,
rendre meilleur , corriger,
amender. Se — , s'araeliorer
amender (v. n.j, faire dee
progres en micux.
Imbunetâţireyt ameliora-
tion, correction, f. amende-
ment, m.
IMM
216
IMM
ImbunetâţitUy adj. aniulio-
re, anunide, ee, dcvenu riKnl-
leur. [do pruine.
se Imburaj v. r. se couvrir
Imburatâj adj. couvert de
pruiiio. [verser.
Imburday v. a. abattrc, ren-
Imeneu, m. hyraen, m. hy-
menee, f.
Imeniii vd. j^rec. fsan, ??;.
Imîneây m. soulier de pay-
Imita, V. a. imiter.
ImitabileÅŸ adj. imitable.
IntitarCi — ţiune, f. imita-
tion, f.
Imitativu, adj. imjtatif,ivc.
Imitatoru, m. imitateur, m.
Imitatu, adj. imite, ee.
Immagasinaj v. a. emma-
gasiner, meltre en magasin.
Immagasinagiâi n. em-
magasinement, emmagasina-
ge, entre})6t, ni.
Iminagasinare, f.vd. pt^ec.
Immagasinatây adj. em-
magasine, ee. [sir.
Itnmâriy v. a. agrandir, gros-
Immăritâi adj. agrandi, ie.
Immârmuri, v. a. petrifier,
stupefier, rendre stupelait,
te, immobile ; v. a. rester
imrnobiJe, iaterdif, e.
Immârniurirei f. petrifica-
tion, stu[)eraction, (.
Iminărmuritây adj. petri-
fie, ee, stupelait, te, inter-
dit et iminobiJe. [teriel, lle.
Immateriaiey udj. imma-
Immatricuiay v. a. inima-
tricLiIer, mettre dans Ia raa-
tricule, euregistrer.
Immatricularey — ţiune,
f. immalriculaviou, f.
Itnmatriculatây adj. .m-
matricule, ee.
Immatriculdy — clu, n.
immatricule, f. enregistrtî-
niL'iit, m.
Immediatâ, adj. iminediat,
e, saas intermediaire ; adv.
immediatomont.
Iitimemoriale, adj. irame-
niorial, ali\ De limpu — ,
de temps jînmemorial, de
toutc antiquite.
Immensitatey f. iramensi-
te, vaste, uteudue, f.
Immensuy adj. immeDsc,
iiilini, ie, sans inesure, sans
boruos ; adv. immenseraent.
Immergiy v. a immerger.
ImmeritatUy adj. imrneri-
te, ee. [f.
Imtnersiune, f. immersion,
Immieiinţây 1'. iramnence, f.
Iniminintey adj. imminent,
ente.
Initnistiune,r. immixlion, f.
Iminlădiaj v. a. plier, as-
souplir, flecbir.
Immlâdîare, f. flexibiiite, i".
lmmlădiaiu,a(Z .assoupli,ie.
Entmobiley adj. immobile.
Bunurile— l, ies biens im-
meubles, »(. pi.
Immobi'e} n. immcuble, m.
Immobiliariây adj. immo-
bilier, ere. [lite, f.
Immobiliiatei f. immobi-
lmtTiodei*atUy adj. immo-
dere, ee ; adv. immodere-
ment.
Immodestiây f. immodes-
tie. r. iiianque de bieaseance.
Immodestikf adj. mmodes-
te, adv. immodestement.
Immolay vd. Sacrifica.
Immolaţiuney f. immoia-
tiou, f. [teur, rn.
Iminolatorây m. immola-
IMM
— 217 —
IMP
Immopaley adj. immoral,
ale ; ndv. immoralement.
Immoralitatey f. immora-
lit6, f.
se Intmoânay v. r. degeler.
Iininorniintay v. r. enter-
rer, ensevelir.
Immorniintare, f. enfer-
rement, ra.\ funerailles f. pi.
Immormlntatâ) adj. en-
terre, ee. [elle.
Immortaief adj. immortel.
Immortalitate, f. immor-
talit-, duree perpetuelle, f.
Imniuguri, v. a. germer,
boutonner.
Immuguriref f. germina-
tion, f. [ne, ee.
ImmugurîiUiac^/.bourgeou-
Immuia) v. a. tremper, plon-
ger ; se — , s araollir.
Immuiarei f. ammoliissc-
mont, »!.
Immuîatâf adj. amolli, ie.
Immuiţi, V. a. multiplier,
augmenter.
Immulţirey f. multiplica-
tion ; multiplicite, f.
lmniulţitoriâ,a<ij. qui mul-
tiplie.
fmmulţitoru , m. aritm.
multiplicateur, m.
Immulţifâ, adj. multiplie,
ee.
de Immulţifui m. a-itm.
multiplicaade. >/i.
Ifntnulţitd, vd. plurale.
Iminunitate, f. immunite,f.
Immuta, v. a. changer.
Immutabilei adj. immua-
ble, non sujet â changer ;
adv. imrauablement.
Immutabilifate, f. immu-
tabilite, f. [ment, m.
Iminutaţiunei f. chaoge-
Imnâi n. byrane, m.
Imoşelâ; f, malproprete, şa-
lele, f.
ImoÅŸi, V. a salir.
Imoşeâ, f. malproprete, f.
ImoşiiUy adj. .săli, ie.
ImoÅŸitJ, adj. malpropre, sale.
Impâca, V. a. reconcilier,
pacjfier. Se — , se reconci-
lier, se remettre bien avec.
Impâcâciosuy adj. recon-
ciliable.
Impâcăciunei f. reconci-
liaton, f.
împăcare, vd. prec.
Impâcâtoriâ, adj. recon-
ciliaat, ante.
împăcata, adj. reconcilia,
pacifie. ee. [cifier.
Impâciui, v. a. concilier, pa-
Impâciuîre, f. pacification, f.
Impâcîuitoriu, m. pacifi-
ca teu r, m.
impâciuitu, adj. pacifie, ee.
Impăcura, v. a. empoisser,
remplir de poix, enduire de
poix.
lmpâcurare,f.actiond'era-
poisser, f.
Impăcuratâ, adj. empois-
se, ee, endu t, e de poix.
Ijnpâiegîna, v. a. offus-
quer, obscurcir.
Impâiegtnare, f. — natu,
action d"offusquer, f.
impâieginatâ, adj. olfus-
que, ee.
impândra, vd. Eisipi.
Impâna, v. a. larder, naet-
tre des lardons.
Impara, v. a. enfoncer des
pilotis.
Impar are, f. pilotage, m.
împărăţia, vd. Imperiu.
Impăratd, adj. pilote, ee.
LMP
— t>18 —
IMP
Impâratâ, vd. Lnperatorti.
Impare, — parii, adj. im-
{lair, airi>. [Ier.
Impărechia, v. a. apparei]-
Impărechiare, l. — atu,
accoupleincnt, assortiment,
m, [reille, eo.
Impârechiatây adj. appa-
Imparisilabicâ, — labă,
adj. imjiarisyllabique.
Impărţelă, — niă, i'. par-
tago, in. repartition, f.
Impârţeşi, v. a. partager ;
V. u. participer.
Impârteşîre, f. partage, m.
participation, f.
împarte şitâ, adj. partici-
pau t, ante,
împărţi, v. a. partager, di-
viser, repartir; v. n. par-
ticiper.
Imparţiale, adj imparţial,
ale; adv. impartialement.
Imparţialitate, f. impar-
Å£ial te, f.
împărţire, f. divi.sion, f.
pai'tage, m.
Impărţitoru, m. diviseur,
repartiteur, in.
împărţita, adj. divise, par-
tage, ee, reparti, ie.
de fmpărţitâ, m. ar'ilm.
dividende, m.
Impărţiturâ, arfj. division,
f. [sible.
Impassibrle, adj. impas-
Impaţiinţă, t. impatience,
1". Cu — , avec impalience,
impatiemmeut.
Imp aţii nţe, «f/ J.impatient, e.
împătri, v. a. quadrupler,
augmenter au quadruple.
Impătrâtu, adj. quadruple,
ee ; n. quadruple m.
Impătritură,fquadrature,f.
Impâtura, v, a. envelop-
per d'iiue couverture.
Impăturatu, adj. envelop-
{)e, ee.
Impedica, v. a. embarras-
.ser, entraver, empecher,raire
obsiacle.
Impedicare, f. entrave, f.
enqteoliemeiit, obstacle, m.
Impedicătdre, i'. sabot, m.
Impedicătoriu, adj. em-
barrassant, eucombrant,ante.
Impedicatâ, adj. embar-
rasse, empecbe, ee ; gene, ee.
Impedicui, îi. empechement,
7/1.
impe^îşia, n. biaiser. [m.
Impe^iÅŸiare, f. biaisement,
Impeif^ÅŸiatu, arf_/.biaise,ee.
impegatâ, m. employe, fon-
ctionnaire, m.
Impetiţatu, adj. incarna, ee.
Empena, v. a. emplumer.
Btnpenare, f. erapluraage, 171.
Iinp§natâ,'(r/./. emplume, ee.
Impenetrabile, adj. impe-
netrable; adv. impenetra-
blement.
Imperâţesce, adv. enQm-
pereur.
Imperâtescu, adj. impe-
rid, ale.
imperătessă, f. impera-
trice, 1".
Imperâţi, v. a. regner, etre
empereur.
împărăţia, f. erapire, m.
Imperativa, adj. imperatif,
ive; )(. gram. imperatif, m.
Imperatorâ, m. empereur,
';/*. [ce, f.
Imperatrice, f. imperatri-
Impsratu, m. empereur, m.
Imperfecţiune, f. imper-
fection, f. defaut, m.
J
IMP
219 —
IMP
mperf ectâ, adj. impariait,
e; )/(. gram. iraparfait, m.
mperialCf adj. imperial,
ale; sust. m. imperial, m.
mperialismui n. impe-
rialisme. m.
niperialâ,)>i (despre barbă),
imperiale, f. [euse.
mperiosây adj. imperieux,
mperiţiăi f. imperitie, f.
mperiu, m. empire, in.
mpersonalei adj. imper-
sonnel, elle; adu. imperson-
nellement. [ce, f.
nipertininţâ|f.impertinen-
mpertinlntej adj. .mper-
tinent, eute.
se ImpEruÅŸiaj v. r. se cou-
vrir de poils. [jasper.
mpestriţa, v. a. bigarrer,
mpestriţare,— ^i{>-ă, ('. bi-
garrure, jaspure, f. [ee.
nipBStri\atiMf adj. bigarre,
mpetica, v. a. rapiecer,
mettre des pieces. [î>i.
mpeticarej f. rapiecement,
nipeticatU|adj. rapiec6, ee.
mpetri| V. a. endurcir, pe-
trifler.
mpetrirey t'. — trelă, pe-
tritication, f,
mpetrifâ, adj. petrifie, ee.
mpetu, n. fougue, irapetuo-
site, extr&me vivacite, f.
mpetuositatey \d. prec.
itipetuosâ,adj. impetueux,
euse; adv. impetueusement.
se Implcli, v. r.devenir com-
pacte, epais, sse.
mpietatei f. impiete, f'
mpiâ, adj. impi, ie, incre-
dule, [ser, vexer.
mpilaj V. n. opprimer, pre.s-
mpilareil'. oppression, pres-
sion, f.
Impilâtoriây adj. pressant,
e, onerjux, euse. [m.
împilator â| m. oppresseur,
Impilatu, adj. opprime,pres-
se, ee.
Impilâturâi vd. împilare.
împinge^ v. a. pou-ser, re-
Ibuler faire reculer.
împingere^ f.poussee, bour-
rade, f. relbulemeut, m.
Impinsâturây vd. prec.
Impinsâ, adj. pousse, ee.
Impinsurâi \d. împingere.
Impiosu, vd. Nejnosîi.
se Implsliy v. r. se feutrer,
devenir lâdre.
Impîslirei f. action de met-
tre en feutre, lâdrerie, f.
Impîslitâ, adj. feutre, lâdre,
ee, chiche.
se Impismâşi} v. r. porter
envie a; s'obstiner.
ImpI .cab'le^ adj. impla-
cable, impitoyable.
Implantat ^'- a- implanîer,
planter daus. Se — , s'im-
plauter.
Implantarei — ţiane, f. im-
plaataliou, f.
Implantatu, adj. plante, ee,
dans, implante, ee.
Impl^y v. a. remplir, emplir ;
salir. [plage, m.
Implere, f. remplissage,rera-
Impletelâi vd. împletire.
împleti, V. a. entrelacer, en-
lacer ; tricoter, tresser.
se împleticii v. r. s'entre-
lacer, se tortiller.
împleticire, f. eulacement,
tortillage, m.
împleticit A yadji'. enclace, ee.
Impleticiturâ, vd. Împle-
tit ii.ru. [cotage, m.
împletire, f. enlacement, tri-
IMP
— 221"
Impletitore, 1'. tressoir, m.
Impletitorui »(. trossexir,
tricoteur, m. [lace, ee.
Impletitâi adj. Irosse, en-
Impletiturâi f. eniacemcnt,
tricotage, ;/!. Iresse, trame, 1".
Impicturây f. remplissaij;e —
(le tiiiiu etc. cliarge, f. du
canon etc. omplissage, reni-
plaire, );(.
Implicat V. a. implicjuer, nae-
\or dans, enveloppar dans.
Implicare, vd. urm.
Impiicaţiune, f. implica-
iion, f.
Imp!icatu, adj. implique, ee.
Implicita , adj. implicite,
contenu dans la proposition,
adv. impliciteraent.
Implinij v. a. remplir, ac-
complir, faire ; atteindre.
St; — , s'accoraplir, se rea-
liser. [raent, in.
Impiinirei f. accorapiisse-
Implmitoru, )n. executt'ur,
UI. [mine, ee.
Iiiipiînitâjorfy. accompli,ter-
Implorai v. a. implorer, sup-
pliCr avec instance.
Implorare! vd. urm.
Imploraţiuney f. implora-
tion, f.
Implor atâ| part. mpîore.
Impluiu, V. n. rempli, ie.
Impluturây vd. impietară.
Impodobeiâ, vd. împodo-
bire.
împodobit V. a. parer, orner,
embellir. .S'e — , se parer, se
pimper.
împodobire, f. embellisse-
ment, })i. parure, 1'.
Impodobitoriâ, ad '<. d'or-
nemeut. [^)'aloru.
Impodobiiorâ, vd. Deco-
IMP
inpodobitâ, adj. pare, or-
ne, decore, ee.
mpof ila, v. a. attacber, lier.
mpof ilare, f. action de lier;
repression, f.
mpofilatâ, adj. lie^ re-
prime, (îe.
rnponderabiie, adj. im-
ponderabie. [ — , se pcupler.
mpoporaj v. n. peup.'er. Se
ntpoporare, f. aclioa de
peupLr, f.
mpoporatO, ad/. peuple,ee.
rr-papula, vd. Impopora.
mpopulariâ, vd. Nepopu-
hi re.
mpoiiticu, vd. Aep' iiticu.
mpolitâ, adj. impoli, ie;
aflv. impoli ment, sans po-
litesse.
mponibile, adj. imposable.
Importa, v a. importer; etre
dimporfcince, de con.sequen-
ce. [f.
mportanţâ, f. importance,
mportante, adj. impor-
tant, ante.
mpcrfare, — ţiune, f. ira-
portation, f.
mportatorâ, m. impor-
tateur, m.
mpor tatu, acZ/. importe, 6e.
mportâ, n. import, m.
,mportuna, v. a. imporfu-
ner, incommoder,
_ iortunarre,f action d'im-
portuner, d'ennuyer, f.
mportunatâ, adj. impor-
tune, ee.
mportunitate, f. impor-
tunite, obsession, f.
Importunu, adj. iraportun,
une ; adv. importunement.
^mposa, vd. Impune.
mposabi'e, vd. Imponibile.
LMP
221 —
IMP
Imposantei vd. hnpuiloru.
Iniposiţiune,f.irapo.^itiou,f.
Impositâj 11. impot, droit
impose. tribut, ni.
Impossibilej vd. Nepossi-
hile. [sibilite, f.
Iitiposs^bilitate, f. impos-
Itnpostor u y /// .imposteur,w.
Impostura; f. impostura,
trompt'rie, f. rneasonge, w.
Impotenţâi 1°. impotence^
impuissance, f.
ltnpotentâ| vd. Imputinte.
lmpoţon3| vd. împodobi.
împotriva, vd. Itnprotiva,
etc. [trouble, m.
Impovâîalâi f. obscur te. f.
SC Impo vaiay v. r. se troubler.
Impovâiatâ, ad . obscurei,
ie, troubie, ee.
împovăra, v. a. charger,
onerer, accabler, opprimer.
Impavărarey f. charge, ac-
cablemeat, -m. oppressioa, C.
Impovârâtorîâ, adj. acca-
blant, pesant, ante, lourd, de,
onereu.'î, euse.
Impovâratâ, adj. charge,
accable, ee. [praticable.
Impracticabile^ adj. im-
Imprâştia, v. a. ropandre,
disperser, uissiper.
Imprâş tiare, i'. dispersion,
dissernination ; propagalion,
divulga ion, f. [gateur, m.
Imprâştiâtorâ, m. propa-
Imprâştîatâ, adj. disperse,
djsscmiuiî, ee. [tion, 1".
Imprecaţiunoi f. impreca-
Impregiura, v. a. environ-
ner, eatourer, mettre autour.
Impregiurare, f. accident,
hasard, m. circonstance, f.
Impregiuratâ, adj. envi-
ronne, entoure, ee.
Impregiuru, adv. autour, ă
l'entour s. alentour. Locu-
rile diupregiiirii, Ies envi-
i rons. Ies alen'.ours, rn. j.l.
lmpregiurU|n.circuit,pour-
tour, m. encein^e, f.
Imprejmâ-^ adv â l'entour.
Imprejmui, v. a. eatourer
d'une cloison,enrerraer,clore.
Imprejmuirej f. cloison,
cîoture, f.
lmprejmuitU| arf./. clos, se,
entoure, ee, d'une cloison.
Imprescrâptibîie,ad/. im-
prescriptible.
Im resse, f. pi- {specie)^
filos. especes impresses, tpl.
ImpressionayV. a. faire iru-
pre.ssion, produire une im-
pression, impressionner.
Impf essionabileyaf/y. im-
pressionable. [f.
Impressiune, r.impression,
Impressuraj v. a. entou-
rer, t-nclore, cerner, envi-
ronner, envelopper, assieger,
Impressurare, f. siege,
investissement, rn.
lmp*-essurâtorây m. as-
siegeant, rn.
Impresvuratâ, adj. en-
toure, assiege, ee.
împreunai v. a. joindre,
unir, reunir, allier, a-socier.
împreuna, adv. enserable.
împreunare, f. reunion, f.
Impreunatd, adj. uni, re-
uni, ie.
împrieteni, v. a. faire ami-
tie, lier connaiss.ince. Se — .
s'attacher, s-i lier d'araitie
(avec), contracter amitie
Imprietenitâ, adj. devenu
ami. [ee.
ImpriiostitiS, adj.enchante.
IMP
222 —
IMP
Imprimai s. — me, v, a. im-
priiiier.
Imprimare! f. improssion, f.
Imprim3tâ| s.— t'ssu, part.
imprime, de, empreint, e.
Improbodiy v. a. envelopper
la tete.
Impropria, adj. impropre.
ImproÅŸca, v.a. lancer, jeter.
împroşcare, f. jet, m. fig.
iu jure, f.
împrospăta, v. a. rafraî-
chir, rendre frais (f. fraiche),
renouveler.
împrospătare, f. refrai-
chissement, renouvellcment,
m.
Improspstatâ, adj. rafraî-
ch', ii', reuouvele, ee.
Improstâ, vd. Prosti.
Improtiva, pre-p. contre;
U'/t). contrairemeut, â l'en-
contre.
Improtivi, v. a. opposer. Se
— , s'opposer, resister, faire
obstacle. [opposition, f.
Improiivire, f. resistance,
Improtivîtoriu, adj. con-
traire, adverse, adversatif,
ive. [saire, opposaut, m.
Improiivitoru, m. adver-
Improtivîtâ, part. oppose.
Improtivniciâ, f. opposi-
tioH, resistance, f. [saire.
Improtivnicu, adj. adver-
Improvisa, v. a. improvi-
ser^ lai re saus preparation.
Improwâsare,— /iuîie.f. m-
provisation, f. [visaLeur, m.
Improvisâtorâ,»^ impro-
Improvisatâ, adj. impro-
vise. (ie; adv. s. improvistu,
k rimproviste, sans prepa-
ration.
împrumuta, v. a. preter;
emprunter. Se — , emprun-
te^-, faire un emprunt.
împrumutare, t'. emprunt,
})i. [teur : empruutcur, )».
Imprumutâtorâ, m. pre-
Imprumutatâ, adj. em-
prunte, prete, ee.
împrumuta, n. emprunt,
preţ, )/). A lua -, emprun-
ter. A da — , preter.
împuţina, v. a. amoindrir,
diminuer, reduire. Se — , di-
ni iuuer, deCroître.
împuţinare, f. dimiuution,
reduction, f.
împuţinata, adj. diminue,
ee, reduit, e.
Impulsiune, 1'. impulsion, t.
Impuisivu, adj. impulsii',
ive.
Impulsâ, vd. I)npHlsiune.
Impunţişa, v. a. disputer.
Impune, v. a. imposer, 'iu-
fliger. Se — s'imposer.
Impunere, t'. imposition,
contrainte, f.
Impun gaciu, adj. quipous-
se, qui pique.
împunge, v. a. piquer, poi-
gner, pousser, donner des
coups de corne.
Impungere, f. poussee, f.
elancemeut, m.
Impungetoriâ, adj. poi-
gnant, piquaut, nte.
lmpungeturâ,~săhnY(,vd.
Impuiisură.
Impunitate, f. impunite, f.
Impunsurâ, f. pousee, 1°.
coup de corne, m.
Impunsâ, adj pousse, ee.
ÃŽmpuÅŸca, V. a. fusiller. ti-
rer du fusil. [Ier, f.
împuşcare, action de l'usil-
ImpuÅŸcatu, adj. fusille, ee.
I
]N.\
223 —
INA
Impuşcâturâi t'. fusillade,
f. decharse des coups de
lusil, f.
Impusâf adj. impose, ee.
Imputai V. a. imputer, re-
procher.
Imputarei — Hune, f. impu-
tatioii, f. reproche, m.
Imputatu, iiart. mpute.
împuternici; v. a. i'ortifier;
donner plein pouvoir. Se — ,
reprondre ses t'orces.
Imputernicireyt.plein pou-
voir, m. procuration i\
imputer nicif oria , adj .
fortifiant. ante, roboratif,
ive.
împuternicita, m. pleni-
potent.aire, fonde, s. fonde
de pouvoir, m. [sânt, e.
Impuiinte , adj. inipuis-
Impuţitd, adj. infecte, fe-
tide.
In,prc';j.dans,en. — sus — jeosu,
en haut, en bas. In xpaliulu
rfe, en l'espace de. In buccu-
riă, dans la joie. In tnănc,
entre Ies mains. In bragie,
dans Ies bras. In măniă,
en colere. Iu cameră, dans
Jachambre. A fi în affacerî,
t^tre en affaires.
Inacciâ| ad . opiniâtre, ob-
stina'; cntete, ee.
Inacrif \d. Acri.
Iniddi| v.a. joindre, attacher,
ajouter ; allonger.
Inădire, — dr/ă, f. jointure,
f. allongement, m.
Inâditorâi «/t.ajusteur, m.
Inâditây adj. joinf, e.
Inâditurâ, f. jointure, f. a-
justement, m.
Inagurida, v. n. rester ver-
jus, ne pas mur r.
Inaguridattt,ac2j.reste, ee,
verjus.
înainta, v. n avancer, s'a-
vancer, aller en avânt ; faire
saillie ; faire des progres ;
V. a. avancer, porter en a-
vant. [devant, m.
înaintaş iu, m. cheval du
Inainte-mergetoru, m.
avant-coureur, m, avant-
courriere, f.
j Inalbelâ, vd. luălbire.
I luai toi, V a. blanchir de la
toile.
inâibire, f. blanchissage, m.
j cr-'pissure, f. [f.
I Inâibitore, f, blancbisserie,
] Inâibitu, adj. blanchi, cre-
: pi, h^. [chie, f.
\ Inâibiturâ, f. toile blan-
; Inâiţa, V. a. elever, relever,
bauÅŸser, porter plus haut.
I Sp — , s'elever, monter.
' Inălţâmlntâ, vd. tirrn.
, înălţare , f. elevation, f.
bau.?.sement, m.
Inâ'ţarea, f l'ascension, f.
înălţata, adj. eleve, ee.
Inâ!ţătură,f. elevation, hau-
[ teur, eminence, f.
' înaintare , f. avancement,
progres, m.
\ înaintata, adj. avance, ee.
j înaintea, pre^j. avânt, de-
! vânt. en avânt, en face.
înainte, adv. en avânt, de
c.cum — , dorenavant, desor-
mais, â Tavenir. Mai — s.
altă-dală, auparavant.
înălţime, f. hauteur, eleva-
tion, eminence ; altesse, f.
Din— a, du haut
lnaStâ,af/j. haut, te, eleve, ee.
Inamâri, v. a. rendre a-
mer, ere.
INA
— 224
INC
Inamârirei f. amertume, f.
Inamâritâ) adj. devenu a-
mer, ere.
se înamorai v. r. devenir
araoureux,euse, etre epns,se;
se passionner, (s'amoura-
cher).
Inamorare, f. action de
devenir amoureux, euse.
înamorata, adj. amoureux,
euse, epris, se, (amourache,
ee). [ee.
Inanimata, adj. iuaniinee,
Inanitate, f. inanite, f. vide
et vanite.
Inaniţiune, f. inanition, fai-
blesse, t. epuisement, m.
Inante, \d. înainte.
înapoi, adv. en arriere.
înapoia, v. a. restituer, ren-
dre ; retarder.
Inapoiare , f. restitution,
remise, f. retard, m.
Inapoiatu, adj. restitue ;
retarde, ee.
Inâressâ, f. liniere, f.
Inăriâ, f. atelier de lin, m.
Inâriţâ, I". velvote, f.
Inarmâ, v. a. armer, monter.
Inarm:»re, f. armeraent, m.
inarmatu, adj. arme, ee.
Inarâ, »j. linier, ouvrier en
liu, m.
Inâspri, v. a. aigrir ; irriter,
inciter.
înăsprire, f. irritation, f.
Inâspritu, adj. irrite, ex-
cite, ee.
Inaugura, v. a. augurer,
presager ; consacrer, faire
î'inauguration, (inaugurer).
Inaugurale, adj. inaugu-
ral, ale.
Inaugurare, — ţiune, f.
inaugura ti on, f. [ree, ee.
Inaugurata, adj. inaugu-
Inâuntru, vd. In intru.
înavuţi, v. a. enrichir, rea-
dre riche. Se — , s'enrichir,
devenir riche. [ment, m.
Ir^avuţîre , 1". enrichisse-
Inawuţitu, adj. enrichi, ie.
Incâ, udi'. encore, davantagp.
încadra, v. a. encadrer.
încadrare, f. encadrement,
m. [m.
Incadrâtorâ, m. encadreur,
încadrata, adj. encadre, ee.
se Incâera, v. r. en venir
aux prises, s. aux mains, se
battre.
Incâerare, f. lutte, f. com-
bat, engagement, m.
Incaî, adv. du moins, au
moins.
Incâ^bârai vd. Incaera.
se Kncâia, v, r devenir cor-
pulent, ente, grossir.
Incâ 'are, f. corpulence, f.
In căi şea, v a. cbausser. Se
— , se chausser, mettre des
chaussures.
Incălţiâminte,/'. /'2 chaus-
sure, r. [chausser, f.
Incălţiare , f. action de
IncâScîatîâ, arfj chausse, ee.
incă ţ5âtură, f. fd. In-
călciare.
Incâls|i| ^ a. cbanffer, e-
chaufîer. rechaufTer. Se — y
s'echauffer.
încâlcire, f. chauirage, e-
chaulFement, rechaulfement,
m. In raetalurg. chauffe, f.
Incâl^itorîâ, adj. echauf-
fant, ante. [cbaulfe, ee.
Incâl4itâ, adj. chauffe, e-
Incâl^îtd, n. chauOage, m.
Leiiine de — , bois de chauf-
fage, bois â brâier.
INC
— 225
INC
Incâiica, v. n. monter â
chnal, s. un cheval. ;
Incalicare , t' action de
rnon er â cheval, f j
încânta* v. a. enchaater, ;
charmer . j
încântare I f. enchante- 1
ment, charme, raTissement, •
m. j
IncantâtopiUf adj. ravis-
-sant, charmaat,aate,enchaa- \
teur, euse.
Incăntâtorâi m. ensorce-
l«ur, .se lucreur, m.
încântata j adj. charme,
ench '.nte, ee.
Incănunţi| grisonner, blan-
chir (despre peru).
Incanunţjtâ, adj. blanchi,
dev Qu blanc; a — , ii esi;
tout gris, ii a Ies cheveux
gris.
Incapâţinatâ, adj. entete,
obs ţinti, ee, tete carree. ;
Incajj6, V. a. con euir ; v. [
n. entrer, avoir de place.
încăpere, f. cbambre, piece,
f. [un licou, 3. licol.
Incapestraj v. a. mettre
Incapâtoriâjar/j. large, spa-
cieux, euse. j
Incapeturâi f. confenance, |
ca păci te, t'.
Incaputâ| adj. contenu, ue.
Incaputa, v. a. remonter,
remettre â neuf, des botteg.
încăput are, f. remoutage
des bottes, >n. [ee ;
Incaputatâp adj. remonte,
Incarbuii, v. a. carbouiser.
lncărbunirC| f. carboniza-
Å£i on, f. [se, ee
Incârbunltâ, ad '. carbon^- '
Incârca, v a, charger, ac-
cabler. .Se — , se charger. }
Incârcare , f. charge, f.
chirgement, i?i.
Incâ^câi »ră, m. chargeur,
porte a IX, ra.
Inca-'catu, adj. charge, ee,
Incarcâ^urâf f. charge, f.
— t na mi, cargaison, f.
Incârdui| vi. înhăita.
Incarlijnţa, v. a. boucler,
mettre en boucle.
Incarnata, adj. teol. in-
Cirni, ee. devenu chair.
încărunţii vd. Inedaunţi.
Irtcasarma, v. a. ca.serner,
log T daus l'is cisernes.
Incasarmare, f. caserne-
ment, m. [ne, ee.
IncasarmatJti ad . caser-
Incaiena, v. a. enchaîner.
Ificatenatây adj. ea^^haine,
ee, mis am l'ers.
Incâterima, v. a. agrafer,
attacher av'X une agrafe.
încât 3râmaref f. action
d'agrafer, f. bouclemeat, m.
IncâtSrâm a tâiUcZj. agrafe,
boucle, ee. [ee.
Incatîfelitâ, adj. ve'oute,
Incătufiaţ v. a. mettre Ie.?
menottes.
Incâtuf iatây adj. mis dans
Ies m'rinottes.
Incela, vd. Insella.
Incendia, v. a. incendier,
mettre ea feu. [ment, m.
Incendiare, f. embrase-
Ificendcarlâ, adj. incen-
di are [ee.
Incendiata, adj. incendia,
Incendiosâ, vd. Incendia-
riu.
Incendia, n. incendie, f.
grand embrasăment, m.
Incenufia, v. a. reluir»
en cendres.
15
ING
— 226
INCH
Incenufiarei f. r^duction
en cendres, f. [en cendreÅŸ.
Incenuşiatâ|ad/. reduit,te,
înţepa, v. a. piquer, aiguil-
lonncr. Se — , se piquer.
Inţ epare, f. piquure, f.
Inţepătoriâ, adj. piquant,
picotant, ante.
Inţ epatdi adj. pique, ee.
Inţepâturâi f. piquure, f.
picotement, m. [debuter.
începe, v. a. commencer,
Incepeniâ, vd. Inceputu.
începere, f.commencement,
m. [fant, debutant, m.
Incepetorâ, m. commen-
Incepeturâ, vd. Inceputu.
IngeposăfUclj. piquant,ante.
lnceputâ,n.commencement,
debut, yn. La — , aai corn-'
mencement, dans Ies pre-
miers teraps. [ee.
Inceputd, adj. commence,
încerca, v. a. essayer, sou-
mettre â l'essai, faire un es-
sai, tenter, eprouver.
încercare, f. essai, m. ten-
tative, f. [w.
Incercâtorâ, m. essayeur,
încercata, adj. essaye, ten-
te, ee. [tude, f.
Incertitudine, f. incerti-
Incertâ, vd. Necertu.
Incesta, v. n. incester.
Incestâ, adj. inceste.
Incestuosây adj. incestu-
eux, euse.
înceta, v. a. cesser, discon-
tinuer ; v. n. cesser (avec
avoir ou etre), ne pas con-
tinuer.
încetare, f. cessation, f.
Incetatâ, adj. cesse.
IncetineEtt, adv. lentement,
tout doucement.
IncetiÅŸiortii, vd. prec.
Incetâ, adv. lentement, dou-
cement. Cu incetulii, lente-
ment, insensiblement, peu
â peu. [tonner ; conclure.
Inchiâia, v. a. joindre, bou-
Inchiâiare, f.jonction;con-
clusion, f.
Inchiâiatâ, adj. joint, nte,
condu, ue, fmi, ie.
Inchiâiâturâ, f. jointure ;
articulation, f. [se figer.
se Inchiâga, v. n. se cailler,
Inchiâgare , f. figement ,
caillement, m.
Inchiâgatâ, adj. caille, âe.
închide, v. a. fermer, ren-
ferraer, enfermer. [mer, f.
închidere, f. action de fer-
mer, f.
Inchi4et6re,vd. Inchisore.
Inchiifetorâ, m. geolier, m.
$e închina, v. r. s'incliner,
se pencher.
închinăciune, f. consâcra-
tion, g»§nouflexion, venera-
tion, f.
închinare^ vd. prec. [ni.
Inchinâtorâ, m. adorateur,
închinata yadj. consacre, ee.
Inchinga, v. a. sangler, cein-
dre avec une sangle.
Inchingare, f. action de
sangler, f.
Inchingatâ, adj. sanglă, ee.
Inchîâuătora, v. a. agra-
fer, boutonner. [tonne, ee.
Inchiâuâtorattt, ady. bou-
Inchiâuâtâre, f. bouton-
nifere, f.
închipui, v. a. imaginer. Şi
— , se representer, s'imagi-
ner, se figurer.
închipuire, f. imagination,
conception, f.
INC
— 227 —
INC
închipuita, adj. imagina,
ee, confu, ue.
închipuitul adj. feint, te,
imaginaire.
închiria, v.a louer, donner
seu prendre â bail ; freter.
Inchiriare, f. louagt, bail,
m. — de nave, nolisaeraent,
nolis, fret, louage d'un vis-
seau, m.
Inchipîâtorâ,m.loueur,bail-
leur, m. — de nave, nolis-
seur, m.
închiriata, adj. loue, ee,
pris, e, en louage ; de — , â
louer. [tiune.
Inchisiţiune, vd. Incisi-
Inchis6re, f. prison, mai-
son d'arrât, de detente, f.
ÃŽnchisa, adj. clos, se, fer-
me, âe, enferme, eraprison-
ne, ee, — fonce, obscur, e, ;
serieux, euse. [tenu, ju.
închisa, m. prisonnier, de-
Inchisurâ, f.cloture, f. clos,
lieu clos, lieu ferme, m. —
mică, doseau, m.
Incidinţâ, f. incidence, ren-
contre, f.
Incidinte, m. incident, m.
— adj. incident, ente.
Incînci, v. a. râpeter cinq
fois quintupler.
Incincire, f. quintupler, m.
Incincittt, adj. quintuple.
încinge, v. a. ceindre, en-
tourer. Se — , se ceindre,
— d« căldură, se chauffex, —
grăulu, sentir le retent
Incingere , f. action de
ceindre, f.
încing &t6re,f.ceinturon, m.
Incinsâturâjvd. Incingere.
Incinsâ, adj. ceint, nte, en-
toure, ee, serre, ee.
Incinsurâ, f. ceinture, f.
Incisiţiu ne, f. inquisition, f.
Inchisitoriale, adj inqni-
sitorial, ale. [m.
Incisitorâ, m. inquisitenr,
Incisa, v. a. inciser.
Incisiune, f. incision, f.
Incisiva, adj. incisif, iv«.
Inciucura, v. a. orner de
franges. [raent de franges,Tn.
IncEucurare, rn. (. ome-
Inciucuratît, adj. orna, 6e,
de franges.
Inciei, v.a. colier, empâter;
encoller, passer dans la coUe.
Inciedlâ, vd. uryn.
Incleire, m. f. collage, e&-
collage, m.
Incleitâ, adj. encolle, cel-
le, ee.
Incleiturâ, vd. Incleire.
încleşta, v. a. serrer. Se — ,
se roidir, s'engourdir.
încleştare , f. serrement,
pincement, m. raidissement,
m. [re, 6e.
încleştata, adj. raidi, ser-
Inclina, v. a. încliner, pen-
cher. Sg — ,se pencher, s'in-
cliner.
înclinare , — ţiune, f. m-
clinaison, f. pencbant, m.
InclinatA, adj. incline, pen-
che, ec. [cambrer.
Incocârjia, v. a. courber,
Inoocărjitâ, adj. courbe,
ee. [casque.
Incoifa, v. a, coiffer d'ua
Incoif are, f. action de cob-
vrir d'un casque, f.
Inceifatâ, adj. coiiTe d'aa
casque. [s'entortiller.
Incolâci, V. a. tortiller. Să — ■,
Incolţilî, vd. Incolţire.
Incalţi, T. n. germer, pous-
INC
— 228 —
INC
ser; niel.tredaas l'embarras;
reiiib.irrer, at.rapper.
Incoiţire, f. germiaation, f.
reinb.irragft, ni. [barre.
IncolţitA, ixirt. gonae, n^m-
Incolţitura, vd. Incoll^ire.
Incomay v. a. couvrir, — m/im
viuru, cbaperonner uae mu-
rai 1 le
Incomatâ, adj. c-.'iuvert, rtp.
Incommoda, v. a. iucom-
mod.T, etnbarra^i Ȕr, genor,
raet. re daus la gene.
Incaitimodarei f. incom-
modite, geae, f.
Incomm -idalăf adj. incom-
mode, geau embirrasse, ee.
Incontmoditatey f. incom-
modite, geno, f.
Incommodtti «dj. iucom-
mode ; ud v. incommodement.
Incomp'irabiSey adj. ia-
comp.irable ; adi\ incompa-
rablemeiit, sanscomparaisop.
lnconipatib^le;(K2/. incom-
pat ble ; adv. incompatible-
ment.
Incompletttj adj. incom-
plet, eto ; ndv. incomplete-
meot.
Incondeiai v. fi. de'rac^er.
încondeiata, pa;7. detracte.
lnconjur*a; vd. hicuiujinra.
lnconstanţâ| i'. inconstan-
ce, f. [stant, e.
Inconsiantej adj. incou-
Inconvenientâ , inconve-
nient, »/(.
InconvenSenţâi vd. Necu-
ve)iinf/'. [agrat'er.
Iticopceai V. a. boutonuer,
lncopceaiâ| adj. bouton-
ne, agrafe, ee.
Incaragiaj etc. vd. Incuru-
gia etc.
încorda, v. a. teodre, ser-
rer, raid r, — unu arca, ban-
der un arc, !^e — , .se serrer,
se r.ii lir, se roidir.
încordare , f. tension, f.
r.tidiss'Mnent, m.
Incof'd'ttâ, tif/J. tendu; rai-
di, serre, e.
Inc »rdaiurâ,\d.hicordare.
Incornâreţâ, adj. cornu,
ue, stupide.
lnco**ona| v. a. couronner.
Incor »nare, f. coaronne-
nunt, */(. [ee.
Inc ironatâ, adj. couronne.
Incorpora, V. a. incorporer.
Incorporare, vd. arm.
Inc'Jrporaţiune, f. incor-
poration, t'.
Incarporatd, adj. incor-
pore, ee.
Incatropif v. a. envahir.
Irtca:rapire, f. envahisse-
m^^nt, iiK [ie.
Incoft'^opi'A, adj. en abi,
încotro, adi'. de quel cote,
cn quol endroit s. lieu.
Inc ivăîa, v a. ployer, p!ier,
cambrer, busquer, arquer.
Se—, ployer, plier, se plier^
fljchir.
Incovăiare, f. action de
ployer, flexion, f.
Incovăiat â, adj. ploye, bus-
que, ee, ployant, e.
Incsvaiâtura, f. cambrure,
courbure, f.
inc3\iră'eo8â, adj. fle.Yible.
IncDvs^iga, v a. entortilier.
încovrig jire, f. entortille-
ment, m. [ee.
încovrigata, ar^/. entortille,
Iricrăcăina, v. a. bifurquer.
Incrâcănare, f. bifurca-
tion, f. •
INC
229
INC
Incrâcânată, adj bifurque,
ec,
se Incrâcif v. r. se fourcher.
se div)ri(-r.
încrede; v. a. confier, com-
raettre. Se — , se confier, se
fier, se coinraettre â la l'oi
de, SG livrer en tonte coa-
fiance, mettrc sa conliance.
lnc»~edere|f.confiance t'oij".
Incredibile, vd. .Sccredii ile.
încredinţa, V. a. confier;
arfirmer, as.surer, attester.
Se — , s'as-iurer.
încredinţare, f. assurance,
garanţie; conviction, f.
Incredânţâtoriâ, adj. per-
suasif.iTe.convctinquani.ante.
încredinţata , wij per-
suada, coavaincu. e. [ee.
încredinţata, adj. confie
Incren.eni, v. a. stupefi>^r.
rt^ndre stupel'ait, consîer-
n-iT ; deconcerter ; v. n res-
ter stupelait, 3. interdit, e.
încremenire, f. stupetac-
tion, cons'ernation. f.
Incremenitâj f. stupefait,
confus, e; a ■emasu — , ii
r sta tout interdit.
Increţeiâ, 1'. fronccment, i».
IVonce, 1". [ser ; crisper.
încreţi, v. a. froncer, pJis-
Increţîi e,f. p issein^^nt,rron-
Ci'im^nt, m. crispa'ion, f.
Increţ'tâjuc/y fronce,ride,ee.
Incri:Å£itura, f. (ronce, f.
repli, )/).
Incrimina, v. a. incriminin*,
accuser.
Incr^iinân aţ'une, f. incri-
minaţi on, f. ((ie.
Incrim natd,ad)'.incrimins,
Incropâlâ , f. attiedisso-
ment, /;(,
încropit v.a. tiedir, attiedir,
T'-n Ire ti ide. Se — , se tiedir.
încropire, v-,1. Incropelă.
Incropitâ, adj. attiedi, ie,
tiede.
Incruciţir*, v. a. croiser,
m'-tÅžre en croix [m.
IncruciÅŸiare, f.croisement,
Incruciş.âtorâ, vd. Cru-
ciÅŸiO.l'iru. [ee.
Incrucişiatâ, adj. croise,
IncruciÅŸ u, a>'V. en eroii,
croi-e. j
■<e Incru^i» v. r. devenir cru.
ue. [ue
Incru^itâ, adj. devenu cru'
Incrun.a, v. a. ensanglan-
ter. Se-^, rigarder fix-ment.
încruntare, f. regard fixe,
s. cruel, iii.
încruntata, adj. d'un re-
gard crii-l.
Incrusta, V. a. incruster.
Incrust^re, — iiune, f. in-
cfu.slation, 1'.
Incrusia4â,arfj.incruste,ee
.se încuiba, v. a. s'introdui-
re. s'iustuller.
Incuibare, f. installa+ion, f.
IncuiU'itâ, adj. ayant fait
son nil, iiistaJIe, ee.
încuia, v. a. fermer â clef.
Incuiare, f. action de fer-
mer â cicf, /.
Incutâtore, f. fermoir, m.
femieture, t".
încuiata, odj ferme â clef
Inchuiâturâ, f ferraeture, f.
Inculca, V. a. inculquer, im-
primer d.ns l'esprit.
Incuicatâ, adj. inculque, ee.
Inculpa, V. a. inculper, ac-
cuser.
Incu'pare, — ţiinu', f. incul-
paţi on, î.
ING
230
IND
Inculpata, adj. inculpa, ac-
CUSO, 0>'.
Incultu, adj. inciilto.
te încumeta, vd. cumela.
Incunablă, ndj. iDcunable.
Incungiura, v. a. cnviron-
nor, entouror, assi6ger.
Incungiurarci f. environ-
nemeiit, cntourafîc; si6gc, ia.
Incungiurâtord, m. assie-
geant, )n.
|ncungBuratâ,ar^/.eQtouro,
enviroune; assiuge, ue.
Incunnosciînţa, v. a. in-
fonner, faire savoir, avertir.
Incunnosciinţare, f. ia-
formaf.ion, f. a vis, avertis-
sement, m.
Incunnosciinţatu , adj.
informe, avise, ee,averti, ic.
încununa, v. a. couronner.
Incuragia, v. a. encourager,
enhardir, anim^r.
Incuragiâre, f. encoura-
gement, m.
Incuragiâtoriâ, adj. en-
coura^emt, nte.
Incuragiatâ, adj. eucou-
rage, ee.
încurca, v. a. entorîiller,
meler, brouiller, confoudre,
embarrasser, impliquer. Se
— , s'embrouiller, devftnir
confus, S8. [tură.
încurcare , vd. Incurcă-
Incurcâtoriu, adj. embar-
rassant, aate.
încurcata, adj. embarras-
b6, embrouille, complique, ee.
încurcătură, f. embarras,
m. confusion, cornplication,f.
Incuria, f incurie, f.
Incursiune, f. iucursîon,
invasioD, f. [joler.
IncuÅŸtui, V. a. caresser, ca-
incuşluire, f.cajolement, »h.
Incufluitu, adj. cajolu; ee.
îndată, adv. aussitot, bieutot,
incontinent, tout de suite,
a l'inslant, sur-le cbainp.
îndătina, v. a. introduire
dans l'usagc.
îndătinata, adj. en usage.
In^cci, V. a. rendre dix fois
aussi grand, e, decupler.
Inifecire, f. action de dii-
cupier, I'.
Indecîsiune, f. indecision,f.
Indecisa, adj. irresolu, uo,
indecis, e,
Inifecitâ, adj. decupl6, ee.
In^eci&â, 71. di-cuple, m.
Inijeciui, v. a. decimer.
Bn^eciuire, 1. deciraation, f.
In^ei, V. a. mettre au rang
des dieux.
In^citâi, adj. deifie, ee.
Endeleie, f. loisir. Pe — , â
loisir, a son aise.
îndeletnici, v. a. occuper,
employer. Se — , s'occuper,
Inde'ei^icire, f. occupa-
tion, api»l;eatiou, etude, 1".
9nde!etnicitîî, part. occupi
de. [ger, f.
îndelungi, — a, v. a. prolon-
Indelisngire, f. prolonga-
tion, f [ee.
îndelungata, adj prolonge,
îndelunga, adv. longteraps,
beaucor.p (disponible.
la Indeinănă, adj. racile,
Indentâna, v. a. exercer.
Indemănare, f. habilete,
adresse, f.
Indenaănaticâ, adj.habile,
adroit, intelligent, e. [ee.
Indemănatu, adj e.xe.rce.
îndemna, v. a. e.xhorter,
conseiller, porter â.
IND
— 231
IND
Indemnattty adj. cou9eiI[6,
exhorte, ee, [ser.
Indemnisay v. a. indemni-
Indemiiisarey— ftune,f. in-
dcmnite, f. [nise, ee.
Indemnisaftttf adj. indem-
Indemnitatef f.indemui te,f.
îndemna, n. exhortatioa, f.
Indemiâf vd. Nedemnu.
In^eosiy V. a. rabaisser, a-
baisser, degrader, avilir.
In^eosiref f. avilissement,
abaissement, m. humilia-
tiou, f.
In^eositoriây adj. humi-
liant, degradant, avilissant,
ante. [baisse, ee.
In^eositâ, adj. avili, ie, ra-
In^eosorirei — rare,\d.In-
{}eodre. [sitoriu.
In^eosoritoriâyvd. hi(}eo-
Independinţâj f. indepen-
dance, f.
Independinte, adj. inde-
pendant, ante; adv. inde-
peudarament.
Indepl ni|V. a achever,com-
pleter, executer, commet re.
Se — , s'accomplir, se reali -
ser, devenir reei, lle.
îndeplinire, f. achevement,
accomplissement, m. execa-
tion, f. [ive
lndeplinitoriâ,a(Z/.efFectif,
Indaplinitd, adj. accompli,
ie, realise, execute, ee.
Indir tele, adv. k rebours.
se Inderstnici, v. a. s'ob-
sUner, s'ente'er, se rebu^er.
Ind âreSniciâ, t. entete-
ment, m. obstination, opi-
niâtrete, f.
Indsrătnicu, adj. obstina,
entet^, ee; revecho, rebours,
ourse.
Indiretâ, adv. en arriire.
A da — , rendre, restituer.
se Inderjiy v. a. s'enteter,
s'exposer tem^rairement,.
Ind "pjitîi,ad;. opiniâtr^, ee.
îndesa, — si, v. a. presser,
conlenser, epaisir. Se — , se
presser, se tasser, se con-
denser. [m.
Indesa<*e, f. epaisissement,
Indesâtoriâ, m. condensa-
teur, m.
lnde»atikf—sitîi,ad '.6paissi,
ie, presse, ee; compacte.
Indesâturây f. presse, com-
pacitrf, f. [contenter.
îndestula, v. a. satisfaire.
ÃŽndestulare, f. satisfaction,
f. approvisionnement, ?n.
Iidesiulătoriâ, acZj. suffi-
s_int, satisfaisant, ante.
îndestulata, adj. satisfait,
e, contente, ee.
Iddestulâ, adv. assez, suf-
Qsarament, adj. suffisant, e.
Ind îiora, v. a. obliger, en-
gdg3r. Se — , s'engager, s'en-
detter, faire, contracter, de^
deUes. [f. engagement, m.
îndatorare, f. obligatiou,
Indetarâtortâ, adj. obli-
ge i.nt, prevenant, ante.
Ind Jtoratdi, par^ob!ige,6e.
In J 3 lori, vd. îndatora.
Indica* V. a indiquer, mon-
trer, faire connaître.
Indicare, — liune, f. indica-
tioQ, f. [tif, m.
Indicativa, m. gram. indi-
Ini icii t u, adj. indiquâ, mon-
tre, ee.
Indice, n. indice, m.
Indifferinţaj f. indifferen-
ce, f. Cu — , avec indiffe-
reece, de sang-froid.
IND
232 —
IND
Indifferintep adj. indiiT6-
ront, onte, insensible
Indigena, v. a. rendre indi-
geuo. naUiraliser. [Iis6, 6e.
Indigenata, adj. natura-
lnd>genatA| n. naturali.sa-
lioii. r. indigenat, m.
Ind'gend, ni. ndigene, m.
Ind gestâ, adj. indige-te.
Indtginţâi f. indigenco, f.
Ind'glnte , adj. indigont,
ent;.
Ind goy >;. indigo, ni. — (lulo-
rea albastră, ce se estrage
din ellii, este Vinde, m.
Indirec â, adj. indirect,
cte ; ddv. indirectement.
Indlrjr, vd. In ciji. [tion, f.
Indiscreţ^une, f. indiscre-
Indiscretâ, adj. indiscret
ete [pensable.
Irdispensabîle/u/j. nd s-
Ind^spr'sîţiunei f. indtspo-
sition, f.
IndispunC] v a. indi poser.
Intif spusă fodj indi.spose.ee.
isţd'vîdâ, m. individu, m.
Individta'e, adj. indivi-
duel. f] p.
Indivîdualieaii v. a. indi-
viduali.^er.
Individiralisatâ, adj. in-
dividual ise. ee.
Indiv'tfuslttate y f. indi-
vii'iiali'e, f. {(Itiale,
lndivcdt'?i|ij, vd. Indivi-
Indr-bitocî; V. a. abrutir,
rendre stupide, f.
îndobitocire j f. abrutis-
sement, -m.
lnripb'îocîtd!,rff?j.abruti,ie.
8ndo#lă, f. doute, i/i.incer-
titude. f.
lndGs.^i, f. doubler redoubler,
mettre en double ; courber,
plier. ^e — , douter, r6voquer
en doute.
Indouiciosâi adj doutoux,
eus<j.
Ind't'-inţây f. doute, m. ia-
certitude, f.
IndouiosAy adj. douteux,
euse, incertain, ne.
Indo^ire , f. doubleraeDt,
redoubli.ment; j)liage, //».
Indouitoriâi «f/j. dubitatit,
ive,
Indouitdi adj. double, re-
doublt^, plie ; ee.
lndouiturâ| f. courbure,
cambrure, pliage, in.
Inr'oSinţâ, t'. indolence, non-
cbalance, f.
în«'o intc,arZ/. indolent, nte.
Bndontptabi'e, c(c/j. iudora-
plable. [ger.
Indopa, v.a. boucber, engor-
Indopatâ, c^/j. engorge, ee.
îndrăcii V. n. mettre en
colci'e.
Indrâcitâ , adj. endiabl6,
ee, mis eu colerc.
Indf^âgiy aimer, prendre en
aflVcticn.
Indrâgire, f. affection, f.
Indrăgi'tt, «dj. pris, se, en
affeclion, aime, ee,
indrepia, v.a rendre droii,
i^:'dresser, corriger . rocti-
lîer; montrer le chemin. Se
— .secorriger,deven;r nieil-
leur, e. [ble.
indreptabiiei adj. corrigi-
Indreptare , f. redressa-
ment, m, correction, f.
Indrep^arifi, vd. urm.
Endreptâtoriâj rM.correc-
tL'ur, m.
îndreptata, adj. redresse,
corrige, guide, ee.
IND
— 233 —
INE
Indrăsnd'âi f. audace, har-
diesse, temerite, f.
tndrămne%iîf adj hardi, ie,
intrejiide, ferme, audacieux,
euse.
Indrăsnii v. a. oser, avoir
Taudace, s'enhardir.
Indrâsntrei f. audace, f.
Indrâsnitili, part. ose.
Indrişeaimâ| m. geranium,
UI.
Induce, v. a. induire, faire
line induction. [f.
Inducţiune, f. t. induction,
Inductiva, adj. inductif. ive.
InduioÅŸi | v. a. aftendrir,
touchtT
Induiofiare g f. attendris-
semt^nt. m.
ln(iu\oşHi»,adj. actendri, ie.
Indul:;ii y. a. adoucir, sou-
Jager.
Intiulcire, f. adoucissement,
soulagement, tn.
lndulcitoriâ| adj. adoucis-
Bant, ante.
Indu'citui adj. adouci, ie.
Indulgenţâi f. indulgence, t'
Indtiigintey adj. indulgent,
cute. [par nioitie.
int|umetâţi| v. a. couper
li.^umetâţirei f. action de
prtager en deu.x, f.
Irc|uin£tâţitâ| adj. parta-
ge, ee, en deux.
Induinne(|e'y v. a. diviniser,
me tre au rang des dieux.
Indumneifeiref f. deifica-
tiou, f. [see, ee.
îndumnezeita, ac/j. di vini-
Indiiplecai v. a. persuader,
convaincre. Se — , .se con-
vaincre; consentr.
Indupecâciosâi adj. fa-
cile ;i. convaincre.
Indup!ecare|f persuasion,f'.
Induplecatâ| adj. persua-
da, ee, convaincu, ue.
se Indurai v. a. daigner,
prendre compassion de.
Indurare f f. compassion,
pitie, f.
Induratorul m. pitoysible,
compati.«sant, ante. ^
Indurata) j^'^'^^'^- ayant pi-
tie de.
Industria) f. industrie, f.
Industriale) odj. industriei,
elle, sitst m. industriei;
adv indusfriellement.
IndustriaÅŸid , m. indus-
triei, m.
IndusCriosd) adj. indus-
trieux, euse; adv. indus-
trieusemeni
Inegale) adj. inegal, ale,
a d V. inegalement.
Inegalitate) f. inegalite, f.
Inelariâ) m. bijoutier, m.
Ine!;>tâ, adj. virole en an-
neau [f.
Ine'it) 11. anneau, m. bague,
Incluşiâ) n. petit anneau,
?n. boucle, f. [mi'ie, t.
Inemiciâ] f. hostili e, ini-
Inemicâ, m. ennerni, m.
Inepţia) f. inepţie, niaiserie,f.
Inepta, adj. inepte, niais, se.
Inerinţâ) f. inherence, f.
Inerinte) adj. inherent,ente.
Inerte) — tu, adj inerte,
inactif, ive.
Inerţia, f. inerţie ; pares.se, f.
Puterea de — , la Ibrce d'i-
ner'ie, la resistance passive
(in mecan.).
InesBorabile, adj. iuexo-
r.ible, inflexible.
Inetâ, n. champ de lin, m'
liniere, f.
INF
234 —
InfipiÅŸia y v. a. pr^sentcr,
represonter, montrer. Se — ,
se presenter, s'offrir, — La
judecată, comparaître, pa-
rai tre, devant le tr buual.
Infâpişiarej f. presentatiou,
f. ; aspect, exterieur, m. ap-
parence, f. jurispr. compă-
ru tion, f. [ee.
Snfâţişiatây adj. presentâ,
Infâinai v. a. poudrar de
farine, cnfarinei*.
InfâinarCi f. eafarinage, 17».
Inf âSnatâ, adj. entarine, ee.
Infâinnşiai v. a. reduire
en ţarine.
Infâinuşiatây adj. reduit,
6, ea fariae, ea poudre.
Infamante, adj. iafamant,
fl6tri>s .nt, ante. [rainie, f.
Infamiâi f. inlamie, igno-
Infamâ, adj. infame.
Infantei m. infant, m. La
f. infante.
Infanieriâi f. infanterie, f.
Infanterist^, m. fantassin,
m. [lot.
Infâşia, v. a. mettre en mail-
Infâşiare, f. emmaillotte-
ment, )n. [lot,
Infâşiatâ, adj. mis en mail-
Infâşiura, rouler, envelop-
per.
Infâşiurare, f. enveioppe-
ment, in.
Infâşiuratdy adj. roule, en-
veloppe, ee.
Infecta, v. a. infecter.
Infecţiune, f. infection. f.
Infecta, adj. infect, cte.
Infem^a, vd. Affamea,
Inferbinta, v. a. echauffer,
mettre en effervescence.
Inferbintare, f. echauffe-
meat, m. effervescence, f.
INF
nferbintâtoriâ, adj, e-
chauflant. ante.
eferbintatd, adj. 6chauf-
fe, ee
Inferblnţălâ, f. echaulfe-
ment, ni. effervescence, f.
nfericittt, vd. Fericiţii.
nferiorîtate, f. iaf^riori-
te, f.
nferioptt , adj. inferieur,
re; adv. inferieurement.
nferineca, vd. Fermeca.
nfernale, adj. infernal, ale.
nfernâ, n. enfer, m.
Inf epra,v. a. enchaîner, met-
tre aux fers.
nferrare, f. mise aux fers,
f. fee.
Inferratâ , adj. enchaîne,
nferrăturâ, f. marque au
fer, fletrissure, f.
nferrica, vd. Ferrica.
nfeuda, v. a. infeoder, don-
ner (une terre) en fief.
nfeudare, f. infeodation, f.
nf eudatâ, adj. infeode, af-
feage, ee.
nf ige, v. a. enfoncer, ficher.
Infigere, f. enfoncement, m.
nfâinţa, v. a. cr6er, forraer,,
etabi r. Se — , se former.
nfiinţa*<e, f, formation, f.
nf 'înţatâ,ady.cree, etabli, e.
nfiltra, v a. infiltrer. Se
— , s'infiltrer, p6n4trer â
travers
nfiltrare, — liune, î. in-
filtratiou, f.
nfîltratâ, adj. infiltra, 6e.
nfinitate, f. infinite, f.
nfinâfivâ, ni. gram. infi-
niţi f, m.
Infinita, adj, infini, ie.
se înfiora, v. a. frămir, fre-
misser, frissonuer.
INF
— 235 —
INF
Infiorarei f. fremissement,
m.
lnfioPâtoriâ| adj. efTray-
ant, e, epouvaotable.
înfiorata, adj. effraye, ee.
Inf îptâ, adj. enfonce, lixe, ee.
Infirmitate, f. infirmite, f.
Infirma, adj. iufirrae, de-
bile.
Infia, V. a. enfler, turuefler,
enflammer ; exciter. Se —
s'enflammer.
înflăcărare, f. inflamma-
tiou, excita tion, f. ; empor-
tement, m.
InfiâcAratâ, adj. euflam-
me, excite, ee.
Inflama, vd. înflăcăra.
Inflamabile, adj. inflam-
raable.
Inflamare, vd. urm.
Inflamaţiune , i. iuflam-
mation, f.
Infiamatâ,adj. iQflamine,ee.
Inf are, v. a. enflement, m.
Inflatâp adj. enfle, tumefie,
ee. [tumelâctiou, f.
înfiaturi, f. eaflure,tumeur,
Infleasibiie, adj. inflexible.
Infleaaiune, i'. inflexion, f,
lnfior6iâ, f fleuraison, raoi-
sissure, f.
Infloresclnţâ, f. inflore-
scence,dispositioQ de, tleurs,
f. fig. florir, prosperer.
înflori, V. a. fleurir. eclore,
înflorire, f. fleuraison, f.
epaaouisseraeat, m. prospe-
ri te, f.
Infloritoriâ, adj. fleurls-
sant, ante ; fig. florissant, e.
Inflorîtâ, adj. fleuri, ie.
tnf iui, — a, V. a. influer, a-
voir de l'influence, exercer
une action sur.
Inf luinţâ, f. influence, f. cre-
dit, ascendant.
Infiuinţa, v. a. influencer,
exercer une influence.
Influinţare, f. influence, f.
Infiuinţatâ, adj. influence,
entraîne, ee.
Influinte, adj. influent, ente.
Inf oca, V. a. enflainraer, ani-
raer, echauffer.
înfocare, f. ardeur, exci-
tation, f.
Infocâtoriâ, adj. inflam-
mant, excitant, e.
Infocatu, adj. ardent, bril-
iant, ante, enthousiasme, in-
cite, ee.
se Infoia, v. a. se feuilleter,
se CGUvrir de feuilles.
Inf oiatâ, adj. couvert, e, de
feuilles, verdi, ie.
Informa, v. a. informer, a-
vertir, laire connaître. Se — ,
s'informer, s'enquerir, pren-
dre des informations.
Informare, — ţiune, f. In-
formation, f. renseignemsnt,
ni.
Informata, adj. informe,ee.
Informe, adj. informe, mal
conforme, ee.
Infracţiune, f. infraction,
violation, f.
Inf ractoru , m. infracteur,
enforceur, m.
Infrigeifi, v. a. rendre ten-
dre, fragile, rafraichir, ra-
jeunir.
Infrige^ire, f. rafraîchis-
seraent, m. action de ren-
dre frele, de rajeunir, f.
Infrâgeifitâ, adj. rajeuni,
rafraîchi, ie.
se Infrâţi, v. a. fraterniser.
Infrâţiâ,* vd. urm.
INF
236 —
ING
Inffrâţiref f. (iMternisition,
fratornite, I'
Infrâţitâ, jiurl. fraternise.
InfricoÅŸi^i v. a. elfrayer,
rpouvanlt'r, iritimider.
InfricoÅŸiarei 1'. effroi, m.
6pouvanie, 1".
Infricof iăioriâ| adj. ef-
frayant , ntc, ujicuvantable.
Infricoşiatâyudj. elTrayaut,
nt.(\ cdroyablc, terrible.
InfrigoÅŸiai vd. lieci.
Irtfrtnai v. a. mettre un
Treia, })riiicr, reprimer, ar-
retor, maîlriser, dompter. .'^e
— , se contenir, se dominer.
Infrinabiie|"(/J. domptable.
Bnf rînarey i. repression,coa-
tinence ab^tinence, f.
Infrinâforiu, adj. rt;pri\s-
sif, ivp. [perant
I nf rî natu,par <.reprime,t('ii^"
Infrtngey v. a. rompre ; en-
iroitidre, violer. [delaite, f
înfrângere | f. viola^ion ;
Inf r intây adj. enfremt, nte ;
vaincii, uo.
înfrumuseţa y v. a. em-
beIlir,orn(>r, donner de l'em-
bellissemont.
Infruntuseţarei i*. embel-
lissement, orncmeut, ni.
Infrumuseţatuy adj. em-
belli, ie.
Infrund|îy y. n. verdir.
Infrufi^irC; f. feuillaison, 1".
înfrunzita, adj. verdi, ie,
couvert, o, de feuilles.
înfrunta, v. a. allronter, bra-
ver, resister, s'exjioser.
înfruntare, v. a. resistance,
bravade, 1'. [fronle.
Infruntatâ, par^ brave, af-
Infuduli, vd. Fuduli.
Inf urna, v. a. enl'uiner.
se înfumura, v. r. sVnor-
guiillir, di'venir arrogant, e.
înfumurare, f. vanite, ar-
ro<;aiict>, f.
înfumurata, ar/j. arrogant,
nte, presomptuoux, euse.
înfunda, n. enlbucer, met-
tre un fond, boucher, ob-
sti'uer. [in.
Infundare, f. enloncement,
înfundatd,t/(/,/.enronce, ob-
strue, ee. [m^nt, m.
înfundătură , f. cnfonce-
Infunde, v. a. infuscr.
Infurta^ v. a. mettre en fu-
reur, rendre furieux, euse,
emporter. Se — , se mettre
en Iureur, s'emporter.
Infuriare, f. colere, f. em-
porlement, rn.
Inf urlatâ,ar^/. furieux, euse,
emporte, ee.
Infusa, vd. înfunde.
Infusiune, f. infusion, ti-
sane, f.
îngădui, efc. vil. fngâdui.
Inguibineiâ, f jiâieur, f.
Ingalbinl, v. a. jaunir, faire
jaunir ; deyenir jaune, pâlir.
Se — [lâlir, devenir pale,
bleniir.
IngaEbînire , f. actiori de
jaunir, de blemir, f.
Inga bînitii.^^ari. jauni.pâli,
bJeme.
Ingâlntăc^^ă, vd. Invăbnă-
ÅŸelt(. [ner en derison.
îngâna, v a. l)egayer; tour-
Ingănare, f. begayement, m.
moqiierii^ f.
Ingăn jtu,/^a)^^ begaye, pris,
e, on d.;rision.
Ingănfa, v. a. onorgueilh'r,
eiiflcr. Se — , s'enorgue Ilir,
se pavan^n-.
ING
— 237 —
ING
îngâmfare y f. orgueil, m.
jactanc(% f.
Ingâmfatây adj. eaorgueil-
li, ie.
Ingâduelă i f. permission,
tolcrance, f.
Ingaiuii v.a. pemettre, ac-
cordm', conceder, tolerer.
Ingaduinţâjvd Inijedulală.
Ingaduiioridf adj. tolerant,
in ilulyeiit, nte. [lere, e.
Ingâ^uitâi parL permis, to-
Ingeniasitate, f. espril, m.
a Iresse, hab.lete, f.
Ingeniosây adj. ingenieux,
euse, adv. ingsiniiusement.
Inge-vuitatei f. ingenu.te,
naivete, t'.
lngenunchia|V. a. agenouil-
ler. Se , s'agenouiller, se
tnettre a jenoux.
lngenunchîare,f.ageuouiI-
lerneut, m. proalernation, f.
Ingenunchiatâ , adj. age-
nouilie, prosterne, ee.
Ingenuui adj. ingeau, ue.
se Ingeraj — n, v. a. s'in-
gerer, se meler de.
Ingerarei f. ingerence, im-
mixtion, f.
Ingeratâ) jjart. inger6.
Inge^'inţă $ f- ingerence, f.
Ingsrâi vd. Angeru.
Inghesuelâf f. presse, f, en-
combrenient, »?».
Ingliesui, v.a. presser, ser-
rer, resserrer, encombrer.
Inghesuirei f. serreuient,
encombrement, m. presse, f.
Ing liesuiioriâ I adj en-
combrant, ante.
InghesuStu, utr/. presse, s?r-
re, encombre, e3.
Ing ie sui tur âj vd. Inghe-
suelă.
Inghiâ9iay v. a. glacer, con-
geler. •'^e — , se glacer.
Inghiăţiarejt'. congelation, f.
Inghiâţiatâi f. glace, f.
Inghiâşiaiây adj. gele, con-
gele, gliice, ee.
Ing'iiâ9iâ n. gelee, f.
Inghimpa, vd. Ingepa.
Ing!iinipatâ| adj. pique, ai-
guillonn'i, ee.
Inghimpâturây t piquure,f.
înghiţi, v. a. engloutir, ava-
ler, dovorer.
In^igiţ'rei f. engloutisseraent
d'un seul coup. Uă — de vinii,
un chi {uet de vin, un pe-
tit coup (le vin.
înghiţi îorey f. gosier, m.
înghiţita , adj. e.nglouti, a-
vale, e.
Inghiţiturâi f. gorgee , f.
avalement, m. deglu ition, f.
Dintr'uă — , d'un coup.
Inginecâf m. ingeuieur, m.
— civ le, iogenieur civil;
— de instruminte matema-
tica, ingenieur pour ies in-
strument? de mathemat.ique.
ce Inglindisiy v. a. se dis-
trăire, se divertir.
Inglota, v. a. rassembler,
!^e—, s'attrouper.
Inglotare f L rassemble-
men't, m.
Ing otatâjadj. rassemble, ee.
|ngnâdi| v. a. fermer d'un
pucios.
îngrădire y f. enclos, m.
cloture, f
Ingrâditdr, adj. euclo.=i, se,
terme, ee,
Ingrâditurâi f. enclos, clos,
doseau, m.
Ingram ^diy vd. Grămădi.
IngraÅŸia, v. a. engraisser.
ING
238
INI
rendre gras, sse. Se — , en-
graisser, s'cngraieser, deve-
nir gras, sse.
Ingrâf iâmtntâ , m. en-
grais, in.
Ingrâşiare, f. engraisse-
raent, rn.
Ingpâşiattt, adj. engraissă,
6e.
Ingrâfiâturâi f. engrais,
Ingratitudine! f. ingrati-
tude, f.
Ingrata, adj. ingrat, ale.
Ingredientei m. ingredient,
m.
ingreţoşia, v. a. degouter.
Ingreuia, vd. urm.
îngreunai v. a. alourdir,
rendre lourd, e, pesant, e.
Ingreunare, f. alourdisse-
ment, accablement, ui.
Ingreunâtoriây adj. ac-
cablaot, e, onereux, euse.
Ingreunatd , adj. alour-
di, ie.
Ingreutâţi, vd. îngreuna.
îngriji, v. a. soigner, pren-
dre soin, avoir soin, de,
surveiller , veiller. Se — ,
se soigner.
îngrijire, f. soin, m. at-
tention, surveillance, f. Cu
— , soigneusement , avec
soin.
Ingrijitoriây adj. soigneux,
euse.
ingrijitorâ, m. surveillant,
intendant, m.
Ingrijitâ, adj. soigne, âe,
adv. soigneusement.
îngropa, v. a. enterrer,en-
sevelir.
îngropăciune, f. enterre-
ment, m.
îngropare, f. enterrement,
îngropata , adj. enterrâ,
ee.
Ingropelniţâ, f. cimetiere,
f.
IngroÅŸia, v. a. grossir, e-
paissir, condenser.
Ingroşiatâ, adj. 6paissi,ie,
condense, ee.
îngrozi, v, a. effrayer, ter-
rifier, faire horreur. Se — ,
fremir.
îngrozire, f. horreur, f.
I Ingrozitoriâ, adj. borrible,
I terribie, efTrayant, e.
j îngrozita, adj. terrifie, ee.
îngusta, ele. vd. Ayigusta.
înhăita, v. a. prendre avec
soi. Se — , se laisser en-
traîner, s'assembler, s'at-
trouper
Inhâitatâ, adj. associe a-
vec des gens de mauvaise
conduite,
Inhâma, v. a. atteler. Se—,
s'atteler.
Inhâmare , f. attellement,
ni.
Inhâmatâ, adj. attele, ^e.
Inhăţa, v, a. saisir, prendre
par contrainte. agrilifer.
înhăţare, saisie, f.
înhăţata, adj. saisi, agrif-
fe, e.
Inhoiba, v, a. regarder a-
vec effroi.
Inholbare, f. etonnement^
eflroi, m.
Inho'batâ, adj. stupefait, e.
înhuma, v a. enterrer, in-
humer.
Inhumattt , adj. inbun:J,
ee.
Inia, f. glafon, morceau, m.
INJ
239 —
INN
Inivcta, etc. vd. Injpcta, e.
inii**ây f. coeur; courage, m.
Inimay v. a. animer, encou-
rager, exciter.
InimatAi adj. anime, encou-
rage, ee.
Inimiorâi f. petit coeur, m.
Inimoşiâi f. intrepidite, f.
Inimoattf adj. intrepide, vif,
ve, ardent, ente.
Inâţiai v. a. initier, admettre
aui mysteres, mettre au cou-
rant de. Se — , s'initier
Iniţialei adj. iniţial, ale.
Iniţiarei — ţiune, f.initiation,
f. debut, m.
Iniţiativa, f. iniţiative, f.
Iniţiatul adj. şi sust. ini-
tie, ee.
Injecta y v, a. injecter.
lnjectatU| adj. injecte, ee.
Injecţiuney f. injection, f.
Injitniţai v. a. mettre en
grange.
lnjo8ÃŽ| etc. vd. In^eosi.
Injosorai vd. In<}eosora.
Injugay v. a. mettre au joug,
atteler Ies boeufs.
Injugarei f. action de met-
tre le joug, f.
înjugata, adj, mis au joug.
Injumetâţif vd. In(^ume-
tăţi.
înjunghia I t. a. egorger,
juguler.
Injunghiarei f. egorgeraent^
m. jugulation, f.
înjunghiata, ady.egorge,ee.
înjura, v., a. insulter, ou-
trager. [outrage, m.
Înjurătura, f. insulte, f.
Injuria, v. a. injurier.
Injuria, f. injure, f.
Injuriosâ, adj. injurieux,
euae ; adv. jnjurieusement.
Iniânţa, v. a. enchaîner.
Iniâptoşia, v. a. tourner
en lait.
Inlărgi, Inlâli, vd. Lărgi,
Lăţi.
înlătura, v. a. eviter.
înlăturare, f. evitement, m.
înlăturata, part. evite.
înlături, adv. ă cote.
Inlăuntru, vd. In intru.
înlemni, v. a. rester stupe-
fait, interdit, e.
Inlemnîre, f. stupefaction, f.
Inlemnitâ, adj. stupefait,
interdit, te.
se InlemnoÅŸra, v. a. se li-
gnifier, se former en bois.
InlemnoÅŸiare, f. action de
.se lignîfier, f.
Iniemnoşiatâ, part. Ijgni-
fie.
înlesni, v. a. faciliter, Ic-
ver un obstacle ; procurer.
Se — , pourvoir, avoir la
possibilite.
înlesnire , f. facilite, ai-
sance, faculte, f. cu — , fa-
cilement.
Inlesnitoriâ, — ciosă, fa-
cilitant, qui facilite, qui sou-
tient.
Inlesnitd, adj. facilite, âe.
inidcui , v. a. remplacer,
mettre â la place de, substi-
tuer.
înlocuire, f. remplacement,
rn. substitution, f.
Inlocuitorid, m. rempla-
gant, suppleant, substitut, m.
Inlungi, vd. Lungi.
In năbuşi , v. a. etcufTer,
suffoquer.
Innărăvi, v. a. faire pren-
dre de mauvaiÅŸes habitudes,
gater.
INN
— 240 —
INN
Innărăvircy v. a. action do
contractor de mauvaises ha-
bitu(l(>«i.
Innârâvitâ, ndi. qui a de
mauvaises habitude.s.
înnăscuta, adj. inue, ee,
ne avoc, infus, e.
înnebuni, v. a. rendrefou;
V. n. devenir fou (la f.
foile).
Innebunire, vd. Nebunia.
Innebunitâ , adj. devenu
fou {fei)i. foile).
Inneca, v. a. noyer, couler
â fond, inonder. Se — , se
noyer; respirer dîfficilement.
lnnecâcio8â|a«'/y.sunbcaQt.
Innecăciuneş f. naufrage,
in. submersion, inondation,
f. cataclisme, ni.
Innecare, f. submersion,
noyade ; etouffement, m.
Innecăforiâ , adj. sufTo-
quant, etoulfant, e. [ee
lnnecatâ,aaj noye ; etouffe,
Innecâturâ, gd. Innecă-
ciane.
Inn'doÅŸi, V. a. transpirer,
faire transpirer. .96 —, tran-
spirer. [fletrir, denigrer.
înnegri, v. a. noircir ; fig.
Innegrire, f. actiun de ren-
dre noir, f. brun ssage ; de-
nigrement, m. diffamation, f.
iunegriidy adj. noirci ; fle-
tri, ie.
inneg'^Hurăy f noirceur, f.
Innobâli, v. a. ennoblir, ren-
dre noble. [ment, m.
innobi'i)*e, f. enuoblisse-
innobi MUt^ ad.j. ennobli, ie.
lnnocinţă,f. innocence, can-
deur, f.
Innocintei adj. innocent,
ente.
înnoda, v. a. nouer, atta-
clier par un nooud.
Innodare, f. action de nou-
or, f.
Innod-itdi, adj. noue, 116, 6e.
Innodaturâ, f. noeud, lien,
>/i. .ittache, f.
înnoi, vd. fnnoui.
Innomofi, v a. embourber,
eigager dans un; mauvaise
alfaire. [bourber, f.
Innomolire, f. action d'em-
Innomolitâ, adj. embourbe,
engage, ce, dana une affliire
di f (ici le.
înnopta, seu se — , faire
nuit; rester lard dans la nuit.
S'a — fii, ii fait deja nuit.
înnoptare, f tombee de la
nuit, f.
Innoptatây iMrt. dela în-
nopta,
se înnora, v. a. s'obscurcir.
se couvrir de nuages.
Innorare, f. (a cerului/,
obscur te du ciel, f.
înnorata, adj. couvert, e, de
nuages.
Innoroci, etc. vd. Noroci,
se l<«noroi, v. a. se remplir
de boue. boue.
Innoroitâ, adj. rempli de
Innota, v. a nager, flotter ;
— pe d'assupra, surnager.
Innotare, vd. Tnnotu.
Innota â, part. nage, flotte.
InnotA, 11. nage, natation. A
trece — , passer â la nage.
Innoui, V. a. renouveler, in-
nover.
Innouire, f. renouvellement,
)>i ; innovation, f.
Innouitu, adj. renouvele, ^e.
Innouiturâp v. a. renouvel-
lement, m.
INR
241 —
INS
Innovaf v. a. innover. in-
troduire des uouveautes.
Innovarei vd. urm.
(nnovaţiune i f. jniiova-
tion, f. [m.
lnnovatorâ|)/i. innovateur,
Innovatu, adj. innove, oe.
Inocula] V. a. inoculer.
Inoculare, — Hune, f. ino-
culation, f.
Inoculata, adj. inocule, ee.
lnoffensivU| adj. inoffen-
sif, ive.
Inopogâ, m. licorne^ f.
Inrâdecina, v. a. euraciner.
Se — , prendre racine, s' n-
veterer.
Inrâdecinare, 1'. action
d'enraciner, inveteration, f,
Inrădecinatâ, adj. enra-
cine, invetere, ee.
Inrâri,- vd. Rarifica.
Inrâritu, vd. Rarificatu.
înregistra, v. a. enregis-
trer, inscrire.
înregistrare, — iiune, f.
enregistrement, ru. inscrip-
tion, f.
înregistrata, adj. eare-
gistre, ee, inscrit, te.
Inreutâţi, v. a. rendre me-
chaut, e, erapirer. Se — , se
pervertir. [f.
Inreutăţire, f. mechancete,
Inreutâţitâ, adj. perverti,
deteriore, e.
Inriuri, v. a. influer. Se — ,
sintroduire, s'in.sinuer.
Inrîurire, f. influence, f.
înrobi, v. a. asservir, ren-
dre esclave.
înrobita, adj. asservi, ie.
înrola, v. a. enroler, enga-
ger. Se — , s'enroler.
înrolare, f. enrolement, m.
inrolatâ, adj. enrole, en-
gage, ee.
înroşi, vd. Roşi.
Insa, cortj. mais, neanmoins,
Insâdi, V. a. iraplanter, in-
serer.
Insâd^re, f. implantatiou, f.
Insâditu, acZj. implante, in-
sere, inne,ee.infus,e. [points.
insâila, v. a. coudre ă longs
Insânetoşi, v. a. guerir,
retablir, rendre la .-ante.
însănătoşire, f. guerLson,
f. retablissement, m.
insân'toşitâ, adj. gueri,
retabli, ie. [savon.
Insâpuni, v. a. convertir en
Insâpunire, f. conversion
en savon, 1'.
Insăpunitu, adj. saponifie.
Insârâci, v. a. appauvrir,
rendre pauvre.
Insărăcire, f. appauvrLs-
sement, m. [ie.
insârâcitâ, adj. appauvri,
însărcina, v. a. charger;
donner une commisaion. Se
— , se charger, s"engager.
lnsărc3nare,f.charge,com-
mission, f.
însărcinata, adj. cbarge,
ee.
Insciinţa, v. a. avertir pre-
venir, laire savoir, aviser,
inforraer. Se — , s'informer,
prendre des intbrmations.
Insciinţare, f. avertisse-
ment. avis, t/i. Information, f.
Insciînţătoriâ,m.moniteur,
m. qui annonce. [.vise, e.
Insciinţatâ, adj. averti, a-
se Inscorţa, — ţoşia, v. a.
se durcir. [ie.
Inscorţoşiatâ, adj. durei,
înscrie, v. a. inscrire.
16
INS
242
INS
Inscrîerci vd. urm.
Inscripţiunci 1'. inscrip-
tion, 1'
Inscrissuy adj. inscrit, ta.
Sust. ecrit, m. declaration, f.
Insdreveniy v. a. rendre
robuste, bien portant, ante.
Insdrevenire, t. action de
rendre bien portant, de re-
conforter.
Insdreveniiâ| adj. retabli,
bien portant, reconforte, e.
Insectă, i'. insecte, i'.
Inselbâtăci| v. a. rendre
sauvage.
Inselbâtâcirei f. action
de rendre sauvage, f.
Inselbătâcitîâ, ar^j.devenu,
ue, sauvage.
InÅŸellai v. a. mettre la sel-
le ; tromper, induire en er-
reur. Se — , se tromper, s'a-
buser.
Inşellâciune , f. trompc-
rie, fraude f. escroquerie, f.
InÅŸeflarey f. action de trom-
per, f.
Inşellâtoriăy f. duperie,
fourberie, fraude.
Inşellâîoriujarfj.faJlacieux,
artificieux, euse, illusoire.
Inşetlătorâ, m. trompeur,
imposteur, attrapeur, frau-
deur, a greffin, escroc, m.
lnÅŸellatU| adj selle ; trom-
pe, ee.
Insemînţay v. a. ensemen-
cer ; feconder.
Inseminţarei f. ensemen-
cemcnt, m.
însemna, v. a. marquer,
signer, faire une marque,
indiquer, signifler; inscrire,
designer. Se — , marquer,
etre marquant, se signaler,
se distinguer, se faire re-
raarquer
însemnare, f. remarque ;
signification, dtssignation, f.
însemnătate, f. distinction,
importance,!'. valeur, f. poids,
credit, m.
înseninători â| adj. signi-
ficatif, ivc.
însemnata, adj. marque,
ee, remai'quable, insigne ;
considorable, important, e.
Insemnătură, f. marque, f.
se însenina, v. a. s'eclair-
cir (Ie temps), se rassere-
ner ; devenir serein, devenir
joyeux, euse.
înseninare, f. eclaircisse-
mcut (du temps), rassâre-
nement, m.
înseninata, adj. eclairci
(du temps), raserene.
InÅŸepte, v. a. repeter sept
Ibis, septupler.
InÅŸeptire, action de sep-
tupler, i".
I - ÅŸeptitu, adj. septuple.
Insera, v. a. pencher vers
le soir, se faire tard.
Insera, v. a. inserer, met-
tre dans, ajouter.
Inserare, vd. Inserţiune.
Inseraţii, f. tombee de la
nuit, f.
Inseratu, ŢidiH. dela insera.
Inseratu, adj. insere, ee.
Inses^Å£iune, f. inserlion, f.
InÅŸessi, v. a. repeter six
fois, sextupler.
InÅŸessire, f. action de sex-
tupler, f.
Inşessitâ, adj. sextuple.
înseta, v. a. exciter la soif,
alterer. [soif, soif, f.
Insetare, f. action d'avoir
INS
— 243
INS
Insetatâi adj. ayant goif,
altere, ee.
insetoşia, vd. înseta.
JnsetoÅŸiarei vd. Insetare.
Insetoşiatâi vd. însetaţii.
Insinuai v. a. lusinuer Se
— , s'insinuer, penetrer dou-
cement.
Insinuare, — aliune, f. in-
sinuation, f.
lnsinuatU| adj. insiuue, ee.
InsipidUi adj. insipide.
înşirai v. a. enfiler; ranger.
InÅŸirare, f. suite, file, ran-
gee, f.
inşirâturâ| vd. prec.
Insistai — sie, v. n. insister,
faire insisteiice. [^tintd.
InssstarCi — ere, vd. Insis-
Insistatu, jKirt. insiste.
Insisiinţăi f. insistence, f.
Insmălta, vd. S)nălta.
însoţii V. a. accompagner,
conduire. Se — , s'unir, s'al-
lier, s'associer.
Insoţirei — lela, f. accom-
paguement, ni. conduite, at-
liliation, f.; cortege, m.
lnsoÅŸiiU| adj. accompagne;
associe, ee. [f.
Insolaţiunei f. insolation,
Insolînţâi f. insolence, f.
Insoiinte , adj. insolent,
ente, affronte, ee ; adv. inso-
lemment.
Insoiitu, adj. insolite.
Insolubilei adj. insoluble.
Insomniâi t'. insomnie, f.
însoţii vd. hiso(^i.
Inspâimintai v. a. effrayer,
epouvanter.
inspâimîntarei f. epou-
vante, f.
Jnspăimîntâtoriâ I adj.
epouvantable.
inspâimintatâ | adj. e-
pouvante, ee.
Inspectai v. a. inspecter,
e.Taminer. [ne.
Inspectare, vd. Inspecţiu-
lnspectatâ| adj. inspecte,
ee. [f.
Inspecţiunei f. inspection,
lnspectorU| m. insp'icteur,
m. La i. inspectrice.
Inspira, v. a. inspirer.
Inspirare, vd. urm. [f.
!nspsraţiune,f. inspira tion,
Inspiratoriu, adj. inspi-
rateur, trice.
Inspirătu, adj. inspire, ee.
Instala, v. a. installer. Se
— , s'installer, s'etablir.
Bnstalare, vd. urm.
Instalaţiune , f. installa-
tion, f.
Instalata, adj. installe, ee.
Instanţa, f. instance, f.
Instaura, v. a. instaurer,
etablir.
Instauraţiune, f. instau-
ralion, f. etablissement, m.
8nstsgaţiune,f. instigation,
1". [m.
Instigatorâjm. instigateur,
Instinctiva, adj. instinctif,
ive.
Instinctâ, 7i. instinct, w.
Institui, V. a. instituer.
Insti^uire,vd. Instituţiitne.
Instituita, adj. institue, ee.
Institutele, f. pi. jur. Ies
instituts, m. pL s. Ies jnsti-
tutes, f. pi. [î.
Instituţiune, f. institution,
Institutorâ, m. instifuteur,
m. [f.
Institutrice,f. institutrice,
Bnstitutu, m. institut, m.
Instreâna, v. a. aliener. Se
INS
— 24i —
INT
— , passer â l'eiranger, s.^
depayser. [nable.
Instreinabile, adj. alie-
Insftreinare, f. alienation,!".
InstreânatUi adj. alienii ;
dopayso, ee.
Instrucţiune, t'. iiistruc-
tiiin, f. en.soignement, m.
Instructiva, adj. instruc-
til', ive. [teur, di.
Instructoru, m. instruc-
Instrui, v. a. instruire, en-
seignor (quelqu'un).
Instruîre,vd. /n.sfruc/ iu >ic
InstruiSâ, adj. instru.t, ite.
Instrumentale, adj. in-
strumental, ale.
Instrumenta, n. instru-
ment, ni.
Insu-mi,-ţi, -şi , iusă-şi,
moi-meme, toi-meme, lui-
meme, ellc-meme {pi. eux-
memes, elles-memes).
Insu-şî, adv. meme, — decă,
meme si, si meme.
Insuffla, V. a. inspirer, sug-
gerer.
In'suff lata, adj. inspire, ee.
lusuffieţi, V. a animer, vi-
vilier, ranimer, encourager.
Se — , s'animer, se remettre.
Insuffleţire, f. animation,
vivification, 1". [ee.'<
Insuffleţitu, adj. anime.
Insula, f. ile, f.
Insulare, adj. insulaire.
Insuliţă, f. ilos, m. petite
ile, f. [ge, m.
Insulta, f. insulte, f. outra-
fnsuSta, V. a. insulter, ou-
trager. [ter, 1'.
Insultare,, f. action d'insul-
lnsultâtorEâ,arZ/. insultau t,
(illensant, ante. ^'«s^ m in-
sulteur, m.
nsultatuj adj. insulte, ou-
trage, ee.
nsura, v. a. marier, unir.
Se — , se marier, s'unir a.
nsurare, f. union, f. ma-
riagc, >/(.
nsurâtore, vd. prec.
nsuratu,acZj.)/i. uni, mărie.
nsurâturâ , f. rcmon-
tage des bottes, m. [m.
nsurgînte, }n. insurgeant,
nsurrecţiona!e, adj. in-
surrectionnel, elle.
nsurrecţiune,f. insurrec-
tion, revolte, f.
nÅŸurupa, v. a. visser, at-
tacher aveg une vis.
nÅŸurupare, f. vissage, m.
nşurupatâ, adj. attache,
fixe, ee, avec des vis.
nsuÅŸi, V. a. approprier. >^i
— , s'approprier, s'arroger.
usurper.
nsuşiâ, r. possession, 1'.
nsuÅŸire, f. appropriation ;
lăcuite, qualite, f.
nsuşîtu, par^ approprie.
nsuti, V. a. repeter cent
fois, centupler.
nsutitu, adj. centuple.
ntâbâra, v. a. camper, e-
tablir le carap.
ntâbârare, f. campement.
7)1.
ntâbâratu, adj. campe, ee.
ntactu, adj. intact, e.
ntâiu, vd. Anteiii.
ntâiâtate, vg. Anteietaie.
ntâr^ia, v. a. tarder, re-
tarder, ajourner, v. n. etre
en retard. Se — se retarder.
ntâr^iare, t'. retard, retar-
demen+, m. remise, f.
ntâr^iâtoriu, adj. retar-
dant, e, retardatif, ive.
INT
9-in —
INT
Intâr^iâtorâ, in. retarda-
taire, m. [tarde, ee.
întârziata y adj. retarde,
Intâriy v. a. rendre fort, e,
for ti fier, raffermir, affermir,
consolider, affirmer. l
Jntărire} f. afferinisseraent, ţ
m. consolidation ; affirrna-
tion, f.
Intâritai vd. Inlerîla.
întăritor iu, lulj. fortifiant,
e ; aftîrniati f, ive.
Intâritây adj. lortifie, con-
solide, affermi, e ; affiirme.
Integra» v. a. integrer.
Integralei adj. integral, ale.
Integraţiuney f. integra-
tion, f.
Integritate, f. integrlte, f.
Integrui adj. integre, probe,
honnete.
Inţeleniy v. a. petri fier, v.
n. rester sans inouvement,
rester stupefait, e.
Inţelenire, f. actionde res-
ter interdit, stupefait, 1".
Inţelenitâ, adj. petrifie, in-
terdit, stupefait, e.
Intellectitfâ| adj. intellec-
tif, ive.
Intellectualei adj. iutel-
lectuel, elle.
Inteilectu, tn.^ jntellect,m.
Inţellege , v. a. corapren-
dre, entenire,sai.sir,(leseas).
Se — , se comprendro, s'en-
tendre ; se concerter. .Se in-
Å£ellege , assurement , bien
entendu. [m.
Inţellegerei f. entendement,
inţellegetoru, adj. m. in-
telligent, ente.
Inţeliepciuney f. sagesse, f.
Intel epţescci ndv. sage-
ment, raisonnablement.
nţellepţiy v, a. rendre sage,
raisonnable. Se — devenir
sage.
nţeHepţîre, f. action de
rendre, de devenir, sage.
nţellepţitâ. adj. rendu, ue,
â la raison.
nţeSleptâi adj. sage, rai-
sonnable.
nţellessâiparLcompris, se.
Biue — , bien entendu, .sans
doute.
nţe'Iessâ, n. sens, ra. si-
gnification, f.
nteiligîb5le,arfj.intelligible,
facile ă comprendre,
ntelligînţâ} f.intelligence,f.
ntel iginte , adj. intelii-
geut, ente.
nteini,v. a. rencontrer, trou-
ver. Se — , se rencontrer.
ntelnire, f. rencontre, en-
trevue, f.
ntelnitâ | part rencontre.
ntemeiai v. a. fonder, je-
ter Ies fondements, appuyer.
Se — , se fonder, s'appuyer.
ntemeiare, f, fondation, f.
fouderaent, t». [m.
ntenieîătorU|/n.fondateur,
ntemeiatuy adj. fonde, ap-
puye, ee.
nten dinţa $ f. intendance,
direction d'affaires.
ntendîntei m.iutendant,)n.
La fem. intendante.
ntensitatej f. intensite, f.
ntensuy adj. intense.
ntentaj v. a. intenter. —
uă acţiune, intenter une ac-
tion, un proces, faire uo
proces.
ntentarei f. action d'in-
tenter, f.
ntentatâ, part. intente.
INT
— 246
INT
intenţionale, adj. inteu-
tionnol. clic [jn'ojet, m.
Intenţiunej f. intciition, f.
înţepa, vd. I)i(;e])a.
înţepeni} v. a. atrermir,coa-
solider, ivndiv ferme, solide.
înţepenire, — netă, f. af-
ferraisscment, m.
Inţepenliorâ, adj. afl'er-
missant.
InţepenîtdjaJj.allermi, ren-
du solide.
inţerca, v. a deshabituer,
— copiUalu, sevrer J'enfant.
Intercadinţâj f. med. iu-
tercadence, f.
Intercala, v. a. intercaler,
insi'irer daas. \Jallune.
Intercalare, vd. interca-
fntercalariu, adj. t. in-
tercalaire. piuă — rta, jour
intercalaire (Ia februar.).
Intercalaţiune, f. interca-
latiou, I". embolisme, m.
Intercalata, adj. iatercale,
ee.
Intercede, v. u. interceder,
iutervenir (ea faveur de).
Intercepta, v. a. intercep-
ter, (Mnpecber.
Inter 4ice, v. a. interdire,
deleudre, prohiber.
Interifîcere, vd. urm.
Interdicţiune, f. iuterdic-
tion, defeuse, f.
Inter^issâ, adj. interdit,
e, defeudu, ue.
Interessa, v. a. interesser.
.Se — , s'interesser, prendre
interet a.
Interessante, adj. iute-
ressant, ante.
Interessare, f. action d'in-
terosser, f. [se, ee.
Interessatu, adj. interes-
Interesse, f. — ressu, inte-
ret, ra.
interim, adv. interiiii, eu-
tre-temps, m. ad — , ad in-
terim, par interim.
Interîmariu, adj. interi-
mairi', provisoire.
Interiinatâ, 7^interimat,)/<.
Interîoru, adj. interieur, e ;
Susl. III. riuierieur, m.
Interjecta, v. a. interjeter,
— appel, interjeter appel,
appelcr d'un jugement.
Interjecţiune, f. t. inier-
jection. f.
Interlocuţiune, f. inter-
locutiou, t.
Intermediu, m. intermede,
m. Intermcdiariu , inter-
media) re.
Intermissiune , f. inter-
mission, f.
Interniste, v. a. interrom-
pre, cesser.
Intermitinţâ , f. intermit-
tence. interruption, f.
Intermîtinte , adj. inter-
mitent, ente.
Internai v. a. interner, met-
tre dans un internat.
Internare, i'.internement,}}i.
Internaţionale, adj. in-.
ternatioHal, ale.
Internata, n. internat, m.
Internatu, adj. interne, ee
Interna, adj. interieur, e.
interne.
Interpune, V. a. interposer.
Se — ,s'iuterposer,intervenir.
Interrîta, v. a. irriter, ex-
citer, agacer ; encourager.
Interritâciosu, adj. irri-
table, emporte, ee.
Interritâcîune, f. irrita-
bilile, 1.
INT
247 —
INT
Interritare, f. irritation,
excitation,f.emportement,»n.
Inter ritâtoriU| adj. irri-
tant, excifaiif,stimulant,aate
Interritatu, adj. irrite, em-
porte, excite, ee.
interrogaj vd. întreba.
Interrogaţîuncivd. între-
bare. Ibătivii.
Interrogativâ y vd. Intre-
Interrogaioriâ, n. inter-
rogatoire, ui. instructiou ju-
d ciaire, f .
interpela, v. a. interpeler,
requerir.
Interpelare , — ţiune, f.
interpellation, f.
Interpelatorâi m. iuter-
pi^llateur, ni.
Interpolat v. a. interpoler,
inserei- dans uu texte.
InterpolaţiunC) f. interpo-
lation, f. [ee.
Interpolata, adj. interpole,
Interpreta, v. a. interpre-
tei', traduire, expliquer.
Interpretare, — ţiune, t.
interpretatiou, f.
Interpretatorâ, yn. iuter-
pretateur, ni .
Interpretata, adj. inter-
prete, explique, ee.
Interprete, — etîl, inter-
prete, m.
Intersecţiune, vd. Intre-
secţiune.
Interstiţiu, vd. urm.
Intervalu, n. intervalle, in-
terstice,e.space,}n. distance, f.
Prin — te, par intervalles,
de temps en temps.
Interveni, v. n. intervenir,
eutrer dans une alTaire.
Interventre , vd. Inter-
venfiiiiw. [venu.
lnterwenîtâ,2Jar^intervenu.
Inter venţiune , f. inter-
vention , f.
interversiune, f. inter-
version, f. derangement de
l'ordre.
Interverti, v. a. interver-
tir, deranger.
intervertire, vd. Inter-
versiune. [ie.
interwertitiii,afZy.interverti,
Intestatu, adj. intestat.
Intestinale, acZy. intestinal,
ale.
intestinu, n. intestin, m.
intestina, adj. intestin, ine,
interne, interieur, eure.
inteţî, v. a. presser, talonner.
Snteţire, f. bâte, presse, f.
Inteţitoriâ , adj. hâtant,
pres.sant, ante.
Inteţitâ, -pa^^t. presse, hâte.
intima, v. a. intimer, signi-
tier avec auforite.
Intimaţiune, f. iutimation,
f. [timee, f.
Intimatu, m. intime, m.in-
Intimida, v. a, intimider.
-S'e — , s'intimider, prendre
peur.
intîmpina, v. a. rencontrer,
prevenir, obvier, aller â Ia
rencontre, {aller ă l'cncon-
tre, a fi contrariu).
Intimpinare, f. rencontre,f.
Intîntpînatu , part. ren-
contre.
se Intîmpla, v, a. arriver,
surveuir, avoir lieu.
întâmplare, f. accident, e-
venement, hasard, incident,
rn. circonstance, rencontre,
encontre, f. Din — , par ha-
sard, par accident, fortu te-
ment.
INT
— 248 —
INT
Intimplâtoriâ, adj. acci-
dentel, occasionnel, elle, for-
tuit, it'\
Intlmplatây pari. arrive,
survouu.
IntimitatCi i'. iutimitu, liai-
son intime, f.
Iniimâf adj. intime. Persua-
siune, — «, persuasion in-
time, interieure et profonde;
adv. iutimement.
întinare, f. souilJure, tâche,f.
Intinaftâ| adj. souille, ee.
întinde, v, a. etendre, ten-
dre, allonger. Se — , s'eten-
dre, s'allonger, se j)ropager.
întindere, f. etendue, ex-
teasiou, dimension, f.
lntini|etoriu, adj. exten-
sif, ive.
Intin^eturâ, vd. întindere.
întineri, v. a. rajeuuir, de-
▼enir jemi3. Se — , se rajeu-
nir, se donner un air de
jeunesse.
întinerire , f. rajeunisse-
ment, m.
intineritoriâ, adj. rajeu-
nissant, ante.
Intineritu, adj. rajeuQi,ie.
întinge, v. a. mouiller, trem-
pîr dau5.
intingere, f. action de trem-
per dans, f.
Intinsâciosu, adj. exten-
sif, ive, dilatable.
Intinsu, adj. tendu, litendu,
ue.
Intinsâtură, f. trempe, f.
întipări, v. a. impriiner, in-
culquer.
Intipârîre , f. empreinte,
impression, 1".
Intîpârîtu,ac/J.imprimee,ee,
empreint, nte.
Intitula. V. a. intituler.
Intitulare, f. wititule, m.
Intitulata, adj. intitule, ee.
întocmi, v. a. constituer,
orgatii.ser, arx'anger, etablir.
întocmire, 1°. disposition.
organisation, f.
Intocmitu, adj. const.itue,
dispose, ee, etabli, ie.
Intoleranţăjf. intoler.ince,!'.
Intona, v, a. entonner, ac-
centuer.
Intonare, — liane, f. in-
tonation, f.
Intonata, adj. entonne, ac-
centue, ee.
Intorce, v. a. tourner, re-
tourner; restituer, rendre.
Se — , retourner, se retour-
ner, se tourner, revcnir, s'en
revenir, s'en retourner.
[ntorcellâ, m. bourre de
soie, f.
Intorcere, f. retour, m. res-
titution, f. La — a, au
retour.
întorsătură, L tour, re-
tour, detour, m. sinuosite, f.
Intorsâ, adj. retourne, re-
venu, e.
Intorsură, f. tour, m.
Intortochia, v. a. entortil-
ler, con tourner ; faire des
contorsious.
intortochiare, contorsion,
caricature, f.
Entortochiatuf, «rfj. entor-
tortille, ee.
Intortochsăturâ, f. con-
torsion, f. entortillement, m.
Intossicaţiune, 1'. intoxi-
calion, i.
Inţoţonai, v. a. parer, etaffer.
Inţoţonatâ, adj. pare, ee.
Intovărăşj, v. a. accom-
INT
— 249
INT
pagner, associer. .>e — , s as-
socier.
Intovârâşire, f. associa-
tion, f. [accomparne, ee.
Intovârăşitâi adj. associe,
Intrai v. u. entrer, debuter.
IntransitivUy adj. intran-
sitif. [>H.
Intrare; f entree, f. acces,
se Intr'armai v. a. sarmer,
s'entr'armer, se coaliser.
Intr'arEtiarCi f. coalition, f.
Intr'armatâ, adj. coalise,
ee.
Intratabile|a(/y. intraitable,
rude, d'uu comraerce dif-
ficile..
Intratâi adj. entre, ee.
Intre, prep. entre, parmi.
întrebai v. a. demander, in-
terroger, questionner, faire
une question ; consulter, e-
xaminer.
întrebare, f.demande, ques-
tion, interrogation, f.
Intrebâtivu, adj. interro-
gdtif, ive.
Intrebâtoriu, vd. prec.
lntrebâtorU| m. interro-
gateur, m. trice, f.
întrebata, adj. interroge,
întrebuinţai v. a. employ-
er, appliquer â un service,
utiliser, faire usage de. Se
— , se servi r de.
întrebuinţare, f- empIoi,u-
sage, service, m.
Întrebuinţata, adj. em-
ploye, usite, ee.
Jntrece, v. a. depa.sser, sur-
passer, remporter sur, de-
vancer, laisser â distance,
distancer. Se — , rivaliser,
disputer de merite, etc.
întrecere, f. actiondesur-
passer, f. depassemcnt, m.
Intrecstu, adv. en passant.
Intrecostale, adj. inter-
co-^tal, ale.
pe întrecute, adv.kVens],
(reii : â I'envie), a qui mieux
mieux, avec emulation.
întrecuta , adj. surpasse.
devance, ee.
Intredomniâ, f. interregue,
rn. [achever, terminer,
întregi , v. a. corapleter.
întregime, f. ensemble,toul,
m. totalite, f.
întregire , f. acheveraent,
complement, m.
intregîtate, ad. întregime.
Intregttu, adj. complete, ee.
Intregu, adj. entier, ere.
complet ete. In — , j^ '^^''^
— , ea entier, entierement.
Intreitu, adj. triple, — iu.
le triple.
fnirelinia, v. a. interligner,
placer des înterlignes.
Intreliniarîu, adj. interli-
neaire.
Intreliniatu , adj. inter-
ligne, ee. [cution, f.
Intrefocuţiune, f. interlo-
lntre!ocutoriU|a(iy. inter-
locutoire.
se întrema, v. a. se remet-
tre, se retablir, reprendre
ses forces.
întremare i f. retablisse-
ment, m. convalescence, f.
Intrematu, adj. retabli, ie.
Intreme^iariâi adj. in-
ter me: li ai re. [m.
Intreme^iâ, n. intermede,
Intrepidâtate, f. intrepi-
dite, f.
Intrepidâ, adj. intrepide.
INT
— 2:)0 —
INU
Intreprindei v. a entre-
prcutln>. [tentative, f
ntreprindere,l'.entreprise,
ntreprin^etorâ, adj. eti-
treprenunt, e. Sust. m. ea-
trepreneur, ni.
n\reprlnsik,adj.cnivein-\s,c.
nirepune, v. a. interposcr.
ntrepunere, f. interposi-
tioii, r. [ee.
ntrepusU| adj. interpose,
ntrerupCi v. a. interrom-
pre. entrecouper, rompre la
continuite.
ntreruperei vd. nyyn.
ntrerupţiune, f. interrup-
tion, 1'. [ue.
ntreruptu,afZj.interrompu,
ntresectai v. a. inters'ecter.
ntresecţiunci 1. inter-
sectiou, f. [teur, m.
'ntresectorUf m. intersec-
ntreţ^ney v. a. entretenir.
Se — , (convorbi), s'entrete-
nir, deviser (ca v. n.)
ntreţinerey f. entretien, in.
ntreţinutui adj. entretenu,
ue. [supposei*.
nirevediei v. a. entrevoir,
ntrevederci f. eutrevue, f.
nire^e^utiiţ adj. suppose,
ee.
ntrigăj f. intrigue, f.
nfriga, v. a. iutriguer tri-
poter. [ante.
ntriganfCi ni. intrigant,
ntrigare, f. intrigue, f.
ntrîgatUf adj. intrigue, ee.
nirinsecu, adj. intrinse-
que, interieur, e, propre et
essentiel, Ue.
ntristai v. a. attrister, ren-
dre triste, affliger.
ntristare, f. tristesse, at-
lliction, f.
Intristâtorid, adj. attris-
tant,desolant,atfligeant,ante.
rntristatu, ai/j. attriste, af-
llige, ee, triste.
Introducei v. a. introduire,.
laire entrer. Se — , s'intro-
duire, avoir acces.
Introducerei vd. Intro-
ducliune. [ductoru.
Introducetorâi vd. Intro-
Introducţiune, f. intro-
duction, i'. [ductif.
Introductiva, adj. intro-
introductorâ, in. intro-
ducteur, in. trice, f. [ite.
Introdussu, adj. introduit^
in Intrtif adv. a l'interieur,
dedans, au dedans.
întruni, v. a. reunir.
Intru nitu, adj. reuni, ie.
întrupa, v. a. incorporer.
întrupare, f. incorporation,,
iucarnation, f.
Intrupatâ, adj. incorpora,
iucarne, ee. [troduit, e.
Intrusa, adj. intrus, e, in-
Intuiţiune, .. intuition, f.
Intuitiva, adj. intuiţi f, ive.
întuneca, v. a. obscurcir,.
rendre obscur, e, assombrir,
ternir. Se — , s"obscurcir»
s 'assombrir.
întunecare, f. obscurcisse-
ment, assombrissement, in.
lntunecătoriâ,a(Zj.assom-
brissant, e. [assorabri, ie.
întunecata, adj. obscurei,
întunecime, f. obscurite, f.
tenebros, t' pi.
Intunecosu, adj. sombre,
obscur, re, tenebreux, eu.se.
Intunericâ,vd. întunecime.
Inturna, vd. Intuvce.
Inu, n. lin, m. semeniă de
— , linette, f.
înv
251 —
INV
Inunda, v. a. inonder, cou-
vrir deau, submerger.
Inundarey — ţiune, f. inon-
dation,f.debordement d'eaux.
Inundata, acfj. inonde, ee.
Invalida, a(/j. si >h. invalide,
infirme.
Invâli, V. a. emvelopper, cou-
vrir, vd. hiveli, etc.
Invâlmâşelâ, f. desordre,
m. coufusion, 1'.
învălmăşi, v. a. confondre,
embrouiller. [şe/ă.
Invălmăşîre, vd. Invălmă-
Invăimăşitu, adj. embrou-
illti, contbndu, e.
Invăpăîa, v. a, euflammer,
embraser. [m.
Invăpăiare,f.embrasement,
Invâpăîatu, adj. erabrase ;
fig. ardent, brulant, ante.
invapora, v. a. evaporer,
Yolatiliser. [f.
Invaporare, f. vaporisation,
invaporatâ, ady. volatilise,
ee.
Invârui, vd. calcina.
Invâruire, f. calcinatiou, f.
Invăruitu, adj. caicine, ee.
InvărtoşPa, v. a. eudurcir,
corroborer, reudre epais, sse,
compacte. [ment, m.
InvlrtoÅŸiare, f. endurcisse-
InvlrtoÅŸiaiu, a(/j. endurci,
epaisi, ie.
Invasiune, f. invasion, f.
envahissement, ni.
se învechi, v. r. vieillir, de-
venir vieux, eille, s'invete-
rer.
Inveciiire, f. action de vi-
eillir, de s'user vieilJisse-
nient, m. [invetere, e.
învechita, adj. vieilli, ie,
tnvechiiură, vd. învechire.
se fnvecina, V. r. s'avoisiner
etre vois n, confiner (avec).
învecinare, f. voisinage, m.*
Invecinatu, adj. voisin, ine..
Invectivă, f. invective, f.
discours injurieux, m.
Invectiva, v. a. invectiver
(contre qn.), dire des in-
vectives, injurier.
invedepa, v. a. rendre evi-
dent, e, montrer â l'evidence,
prouver.
nvederare, f. evidence, f.
nvederatîâ, adj. evident,
ente, clair, re.
nveli, V. a envelopper, cou-
vrir, voiler. [m.
nvelire, f. cnveloppement,
nveliÅŸiu, n. enveloppe, cou-
verture, 1". [f. toii, nr
n velite re, f. couverture,
nvGilîikfUdj. envelopjie, cou-
vert, e. [i)iveUre.
nveliturâ, vd. Inve'ilorey
nveluelă, vd . InveUre.
nv£lui, V. a* envelopper,
voiler, couvri^.
nveluire, Ad. fnvelire.
nvăluîtâ, vd. Invelitu.
nvlnetăţi, vd. învineţi.
n venin 3, v. a. envenimer,
empoisonner.
nveninare, f. empoison-
nemeut, m. [ne, ee.
nveninatu, acZy. empoison-
nventa, v. a. inventer.
nventare, vd. Invenţiune.
nventariu, n. inventaire,
7H.
nventatâ, adj. invenite, ee
nvenţiune, f. inventon, f.
nventivu, adj. inventif, ive.
nventorâ,/». inventeur, m.
se Invera, v. r. arriver l'ete^
le printemps.
TXV
— 25'2
ÃŽNV
*>6* Invercoliy v. r. so re-
plier sur soi-rnemo, sei'-
jlCIlt(T.
InMercoMre,— lela, f. repli,
('nli)rtill('ineut, m.
lnverco!itil, adj. replie sur
soi-ineiiie, eatortille, ee.
înverzii v. n. vcrdir, ie, ver-
(loyi^r. [dir, verdurc, 1".
Inverifire, f. action de ver-
Inver^itUy adj. verdi, ver-
doyant, e.
Inverigai v. a. verrouiller,
fermer au verrou.
Inverigare i t\ acliou de
fermer aux verroux, f.
Inverigaftâ| adj. ferme aux
verroux.
Inversiune, f. inversion, f.
Inversa} adj. inverse, con-
tr.iire. P)'oposi{iune — să,
propositiou inverse,seu sim-
plu inverse, f.
InverÅŸiuna, v. a exaspe-
rer, reudro furieux, euse.
InverÅŸiunarej f. exaspera-
tiou, fureur, grande irri-
tation, f.
InverşîunatU| adj. exas-
ytiSre, ee.
Inverfelâ, vd. Invirtire.
învârti, V. a. tourner, en-
tortiller, rouier. Se — , se
tourner, revirer, se revirer.
Invertire, f. tournoiement,
revirement, m.
!nvertît6re,f tourniquet,Hi.
Inv^rtitu, adj. tourne, tor-
tille, ee.
Ijnvîrtîturâ, f. tortillement,
viremeut., revirement, m.
înveseli, v. a egayer, ren-
dre gai, e, joyeux, euse, se-
rei n, e. Se — , s'egayer.
Inveselire,f. gaîtejS.gaiete, f.
Inveselitîk, adj. egaye, ec.
Investi, v. a. habiller, iii-
vi'slir.
Investiga, v. a. rechercber
atteiitivement. [gation, f.
Investigaţiune, f. investi-
Investîre, f. investissement,
ui .
Investită, adj. investi, ie.
Investîturâjf. investiture, f.
Inveţa, v. a. apprendre, in-
struire, enseigner. Se — ,
s'habitucr, s'exercer.
Invâţăcellâ, m. eleve, e-
colier, m.
Inveţare , f. action dap-
prendre, f.
Inveţâtoru, m. instituteur,
professeur, m. [vânt, e.
Invsţatâ, adj. instruit, sa-
Inv Statură, f. instruction,
etude, erudition, f. connais-
sances, f. pi. savoir; pre-
cepte, )•?.
Inveţâ, n. habitude, f.
invidia, f. envie, baine, f.
Invidia, v. a. envier.
Invideatu, adj. envie, ee.
lnvid>osîi,a(Zj. invieux,euse.
Inviea, v. a. ressusciter, faire
revivre, ranimer.
înviere, f. resurrection, f,
invi^tu, adj. ressuscite, rap-
pele a Ia vie.
se Invifora, v. r. faire de
Torage, tempeter.
Inviforare, f. temps ora-
j geux, m, [euse.
jlnviforatâ, adj. orageux,
{învinge,' v. a. vaincre, de-
faire, dompter, subjuguer ;
surmonter.
Invincibile, adj. invincible.
învingere, f. victoire, f.
succes, J/i. defîiite, f.
IXV
— 253
lOR
luvingetorâ, m. vainqueur,
)/î. [inculper, incriminpr.
învinovăţii v. a. accuser,
Invinovâţirei f accusatiou,!'.
invinovâţitoriâ, adj. ac-
cusatoire; sms?. oî.accusateur,
tricj, 1".
lnvînovâţifâ| adj. accuse,
inculpe, ee.
Invîosâ,arf,/.^aincu,dompte,e.
Invinui| vd. învinovăţi.
Inviolabile^ adj. inviolable ;
adv. inviolablement.
Invioşîay v. a, ranimer, vi-
vifier.
InvioÅŸrarey f. vivification, f.
InvioÅŸiatu , adj. ranime,
vivilie, ee.
Invîrtoşiai vd. Inverto.şia.
Invisibile y adj. invj.sible ;
adv. invisiblement.
Invita, V a. inviier, engager â.
Invitare, vd. urm.
Invitaţiune, f. invitation, f.
Invitatu, adj. invite, ee.
Invoca, V. a. invoquer.
Invocare, — ţiune, f. in-
vocation. f.
Invocata, adj. invoque, ee
Invoielâ, t'. arrangement, ac-
cord, J/J. transaction, f.
învoi, v. a. permettre, don-
ner liberte de, consentir â ;
Se — . s'arranger. .s'entendre,
consentir ă, transiger.
•>e Invoinici, v. r. devenir
fort, e, se J'ortifier,
Invoinîcitâ , adj. fortifie,
devenu fort, e.
In voinţă, f. permission, f.
consentement, pacte, m. en-
tente, f.
Invoiosâ, adj. de conven-
tion, conventionne], elle.
învoire, vd. Invoin{ă.
învoita, adj . permis , ey
consenti, ie.
Involba, v. a. troubler, a-
giter. [.sordre, m.
Involbare , f. touble, de-
InvoEbatâ, rdj. trouble, ee.
învrăjbi, v. a. rendre en-
nemi, seraer Ia di.scorde.
Invrăjbiret f. inimitie, f.
animosite, f.
Invrăjbitoru, m. in.stiga-
teur, m.
Invrăjbitu, adj. bostile, a-
niiae, ee, contre.
Invrâşmâşi, vd. învrăjbi.
Invrâşmăşire, vd. învrăj-
bi re. Ibitii.
Invrâşmăşitâ, vd. Inoruj-
Invrednici, v. a. reudre di-
gne. Se- -, se rendre digne,
meriter.
Invrednicire, f. actioa de
rendre digne, f. merite, m.
Invrednicitâ , part. rendo
difrne. [nerable.
Invulnerabile, adj^ invul-
Inzadărnici, etc. vd. Ză-
dărnici, etc.
se Inzăvoni, v. r. se cou-
vrir la tete d'un voile.
Inzăvonitâ, adj. couvert,
rte, d'un voile.
înzestra, v. a. doter, faire
unedotation : douer.gratifier.
lnzestrare,f.do%dotation, i'..
Inzestratu, adj. dote, doae,
ee, qui a refu une dot.
lodatu, adj. iode, ee.
lodicâ, adj. iodique.
lodu, n . iode, m.
lodură, f. — rîi, iodure,. ni.
ionicu, adj. ionien , nne ,
ionique.
lorgovanâ, m. li las d'£»-
pagne.
IPO
254
ISB
Iota, ni. iota, i grec. m.
Ipacâ| adv. pareillcraent.
ipecacuanâyf.ipecacuana,m.
Iperbolây f. t. hyporbole, f.
Iperbolicu, adj. hyperbo-
lique ; adv. hyperboli({ue-
ment, par hypei-bolo, avec
exageration.
(perboreale, adj. hyper-
boreen, enne.
Ipingea, v.l. Epingea. [)».
Ipochimenu, tn.personnage,
Ipocommissariâf m. sous-
coramissaire, m.
fpocrisiây f. hypocrisie,im-
posture, f.
Ipocretu, adj. bypocrite.
Ipodiaconaiâ , n. — niă,
sous-diacouat, m. \_m.
Ipodiaconây )>r.sous-diacre,
Ipodromu, m. byppodrome ;
cirque, m. [trique.
ipogasts^icâ, adj. hypogas-
lpoyastrU| «.hypogastre,tti.
Ipocondriâ, f. med. by-
pocondrie, melancolie, f.
ipocondriacâ| adj. bypo-
coudriaque. [j>i.
Ipocondru, »?. bypocoudre,
Ipopotamâ, m. byppopo-
tarae, cheval de riviere, m.
Ipopsiâ, vd. Bănuelă.
IpopticUy ipoptu, vd. Bănui-
torii.
Ipostase, f. hypostase, f.
Ipostasîăi vd. prec.
IpostatUj adj. de la meme
nature.
Ipotecâi f. hypotbeque, f.
Ipoteca, v.-a. hypotbequer,
soumettre â l'bypotbeque,
engager.
Ipotecare, f. mise en gage s.
en hypotbeque, f., engage-
ment, m.
Ipotecariâ, adj. bypothe-
caire.
Ipotecata, adj. donne en
bypotbeque, engage, ee.
Ipotenusâ, f. t. bypotbe-
nuse, 1'.
Ipotese, f. t. bypothese, sup-
position, 1".
Ipotetîcu, fliZj. bypotbe{i(iue.
Ipsomă, t pain benit, m.
Ipsosu, vd. Gipsu.
Ireâ, m. belier, m.
Irita, f. ble d'ete, in.
Irinosu, ni. chantd'eglise,»i.
Irmuiucu, vd. Epingea.
Ironia, 1". ironie, f. sarca-
sme, m.
Ironicu, ironique ; adv. iro-
niqiiement.
Brrefigiosâjadj. irreligieux,
euse.
Irrigaţiune, f. irrigation, f.
arrosement, m.
Irritai v. a. irriter, exciter.
Irritabîle, adj. irritable.
Irrîtabilitate, t'. irritabi-
lite, J".
Irritante, vd. Irritatoriu.
Irritare, — [iune, f. irri-
tat^on, f.
Irritatoriu, adj. irritant,
excitant, ante. [ee.
Irritatui adj. irrite, excite,
Irrupţiune, f. irruption, in-
vasion, f. [m.
Isbândâ, f. exploit, succes,
Isbândi, v. n. remporter
un avantage, avoir du suc-
ces, reussir.
Isbândire, f. succes, avan-
tage, m. roussite, '.
Isbândîtu, part. reussi.
Isbavâi f. delivrance, re-
demption, f.
Isbâvitu, adj. sauve, ee.
ISD
— 9n.T —
ISP
Isbelâf vd. Isbitură.
Isbi, V. a. choquer, heurter,
frapper. Se — , se choquer ;
engager le combat.
Isbirci f. choc ; conflit, m.
Isbitây adj. choque, ee.
Isbiturâi f. choc^ heurt, m.
attaque, lutte, f.
Isbucnelă, 1'. eruption, ex-
plosJon, r.
Isbucni, V. n. faire explo-
sion. eclater.
Isbucnîrei vd. Isbucnelă.
Isbucnîtu, part. eclate.
IsbucnîtuPâi vd. Isbucnelă.
Isbuti| reussir, veuirâ bout
de, parvenir â.
Isbutîrei f. reussite, f. suc-
ces, m.
tshutitikf part. reussi. [gner.
Iscăli, v. a. signer, soussi-
Iscâlire, f. signature, f.
Iscâlitu , adj. soussigne,
signe, ee.
iscâtiturâ, f. signature, f.
seing, m.
Ischiaticâ, a^Zj. ischialique.
fscodây f. explorateur, es-
pion, m. j
Iscodeiă, f. exploration, f. j
cspionnage, guet, m. |
Iscodi} v. a. explorer, epier, i
espionner.
Iscodire, vd. Iscodeiă.
Iscoditord, vd. Iscodă.
Iscoditâ, adj. explore, epie,
decouvert, e.
Iscoditurâ, vd. Iscodeiă.
Iscusinţă, f. habileîe, a-
dresse,aptitude, ruse, f.
Iscusita, adj. adroit, te,
habile . ingenieux , euse ,
ruse, ee.
Isdâni, v. a. apprendre, de-
couvrir.
Isgonâj f. expulsion, pour-
suite, proscription, f.
Isgoni, v. a. chasser, expul-
ser, bannir.
Isgonire, vd. Isgonă.
Isgonitoru, m. qui bannit.
Isgonîtâ, adj. expulse, e-
xile, ee.
Islasu, n. pacage commu-
nal, pâturage, m.
Ismă, f. menthe, f. — de
cărnpii, menthe sau vage.
ismeni, v. a. pervertir, chan-
ger en mal.
Isnafu, m. marchand, m.
de Isnovă, adj. de uouveau,
derechef.
Isofagîcâ , adj. oesopha-
gieu, enue.
Isofagu, n. oesophage, m.
Isoia, v. a. isoler, degager.
Isolare, — liune, f. isole-
ment, degagement, m.
Isoiatoru, m. t. isoloir, m.
Isolatu, adj. isole, ee; adv.
isolement.
Isolorâ, vd. Isoiatoru.
Ispăsseniă, f. expiation, re-
demption, f.
Ispăss?,v.a. expier, racheter.
Ispăssire, f. expiattou, f.
Ispâssitu, part. expie.
Ispassu, m. ascension de
J. Chr. [f.
Ispită, f. tentation, epreuve,
Ispiti, V. a. eprouver, essay-
er, tenter.
Ispitire, vd. Ispită.
Ispititorâ, rn. tentateur, r?î .
trice t. adj. tentant, e.
Ispitita, adj. tente, ee.
Ispovedaniâ, f. confession,
confesse, f.
Ispovedi, V. a. confesser.
Ss — , se confesser.
IST
25(5
ITA
Ispovedirei f. conl'os.so, f.
Ispoveditorâi )n. confes-
seur, UI.
Ispovedifâ , adj. confe.s-
S(;, ee.
Ispravă} f. exploit, m. [f.
Isprâveniâi r.lerme, jh. fin,
Isprăvi, V. a. terininer, fi-
nir, achever. Se — , finir, se
finir, prendre fin, se ter-
mincr.
Isprăvire|f. achevement, >».
Isprăvita, adj. termine, a-
cheve, ee, complet, ete ; —
Şust. n. fin f. terme, »^
Isprăvnicatu, vd. Prefec-
tură.
Isprâvniciă, vd. prec.
Ispravnicâ| vd. Cărmui-
torii.
Isseiruy >n. esturţjeon. m.
lssopâ| w. bol. hysope s.
byssope, f.
Isteclune, vd. Isteţime.
Isteria] f. hysferie, f. va-
peurs, 1'. pi.
Istericale, — rico, vd. prec.
Isterica, adj. hysterique.
Isterismâ, m. îiysterisrae,
m. hysterie, f.
*'e Isteţe, V. r. s'enhardir.
Isteţime, f. perspicacite, f.
disceinement, m. finesse,
vivacite d'esprit, f. [se, 1".
Isteţire, f. audace, hardies-
Isteţitu, part. enhardi, ie.
Isteţu, adj. liardi, perspi-
cace, ruse, lin, e.
istiţâ, adj. directement, jus-
tement.
Istmâ, riK isihme, m.
Istori, v. a. raconter, narrer.
Istoria, f. histoire, f.
Istoricesce, adv. histori-
quement.
Istorica, adj. historique;
^ual. m. h istorica, m.
Istorioră, f. iustoriette, \\.
Istorire, vd. htoritu.
Istorisi, vd. Istori.
Istorisire, vd. tirm.
Istoritâ, n. narration, f.
Istovi, V. a. achever, finir.
Istovire, f. achevement, m..
Istovitorâ, m. liquidateur,
m.
Istovita, adj. acheve, ee.
Istovâ, n. terme, m. fin,
liquidation, f.
Isvodi, V. a. controuver, i-
mai;iner.
Isvodire, — delă, f. crea-
tion, invention, f. [m.
\ Isvoditoru, m. înventeur,
i Isvodîtâ , adj. controuve,
j imaţ^'ine invente, ee.
' Isvodu, 11. cancvas, modele,
j w. [source, f.
I Isvoraşîâ, — rcllu, n. petite
Isviorenu, m. habitant de
[ la source, m.
â– isvori, V. n. couler d'une
j source ; deri vei% emaner, ve-
I nir de, provenir.
I isvorire, 1". sortie (d'une
I source), f.
! Isvoritâ, adj. emane, deri-
j ve, ee.
Isvoru, n. source, 1'.
Isvrânî, v. a. regler, arreter
(Ies comptes).
Isvrănire, f. reglement (des
comptes), m.
isvrănitâ, adj. regie,
(des comptes).
Iţă, vd. Ig\ă.
ItaJ'ce, f. pi. italiques, «.
lettres italiques. f. pi.
Iţarî, m . pi. pantalon de pay-
san, m,
JAL
— 257 —
JAR
ltinerariâ| n. itineraire, m.
Iubi| V. a. aimer, avoir de
lalfectioa, de Ia teudresse,
de l'attachement, du pen-
cbant, pour.
lubîrei f. amour, m. aflec-
tion, tendresse. Cu — , ten-
drement, avec amour.
lubitorây adj. aimant, e, at-
l'ectueux. euse.
Iubita, adj. aime, ee.
Iucsucea,f. houle de neige,f.
fuliu, m. jouillet^ m.
lunchsrâ, m. cadet, ni.
luniU| m. juin, m.
Iute, adj. prompt, e, agile,
rapide ; violent, e ; — adv.
vite; promptement, soudain.
Furie iute, tres-vite, â
belle erre, â grand'erre.
Iuţeiây f. vitesse, prorapti-
tude, precipitation, t.
Iuţi| Y. a. accelerer, hâter.
Se — , s'cmporter, se hâter.
luţime, "vd. Iuţelă.
tuţire, vd. prec.
fuţitUi part. accelere, bâte
presse, ee. [tation, f.
Iv6lâ, f. apparition, manifes-
se ivi| V. a. apparaître, pa-
raître, surgir, se mauifester,
Ivilichiu, adj. loug et mince
fluet, ette.
Ivire, vd. Ivelă.
Ivîfâ, par^ păru, ue, ma-
nifeste, declare, ee.
J, m. j. a dece literă.
Jâcaşu, adj. {la inimă),
rancunier, ere, vindicatif,
ive.
Jâce, V. a. gesir, reposer,
etre etendu. Aici jac e,ci-iii.
Jâcerei f. gisement, m.
Jactanţâ, f. jactance, pre-
somption, f.
Jafu, vd. Jefu.
Jalapâ, f. jalap, in.
Jalbă, f. supplique, petitiou,
1'. [senter une petition.
Jâlbui, V. a. petitionner, pre-
Jâlbuire, f. action de peti-
tionner, f. petitionnement,
m.
Jâlbuitâ, part. petitionne.
Jale, f deuil,m. affiiction, f.
Jaleşiây vd. Salefu.
Jălî, V. a. prendi-e le deuil,
plaindre. Se — , se lamenter.
Jâlîre, f. lamentation, f"
Jalnica, adj. en deuil, dans
le deuil.
Jâluelâ, f. plainte, reclama-
tion, f.
se Jâlui, V. a. se plaindre,
porter plainte, reclamer.
Jâluire, vd. Jeluelă.
Jâluitoru, )>7. reclamant, in.
I Jâluîtâ,p'xri.p]aint, reclame.
ijâiusele, f. ^j/. persienne,
I jalousie, f.
Jalusâ, vd. Geloşii.
Japca , f. force, violence,
contrainte, f.
Japiţâ, f. barre du joug, f.
Japâ, n. (Ia şea), coussin de
la selle, m.
Jâratecti, vd. urm.
\ Jarâ, n. brasier, m.
' Jârui, V. a. attiser le (eu,
I remuer Ies tisons.
17
TID
258
JIR
Jăruire, f. action de ti-
sonner, f.
Jâruitorei i. tisonnier, atti-
soir,atti.sojiuoir j/(.braisiere,f.
Jâruitorâ| m. tisonneur,m.
Jâruitâj adj. attiae, ee.
Jaspâ, ». jaspe, m.
Javra I f. clabaud, clabau-
deur, )».
Jâvri| V. a. clabiuder.
Jderâ| vd. Zderii.
Jecuij vd. Jefui.
Jefâ, n. rapine, f. voi, rap-
port, butin, m.
Jefuiy~ Y. a. voler, pilier.
Jefuire, f. voi, pillage, m.
concuHsion, f.
Jefuitorây m. pilJard, spo-
liateur, exacteur, m.
Jefuitâi adj. pille, voie, ee.
Jelerdy m. villageois, ?/?.
Jeliţâ, f. zephir, jh. brise, f.
Jeinlugâi f. saumon, m.
Jertfa, f. sacrifice, m. vic-
time, f.
Jertfelnicâ, n. autel des
sacri fices, m.
Jertfi, v. a. sacrifier, im-
moler. Se — , se sacrifier.
Jertfire, f. immolation, f.
sacrifice, m.
Jertfitorâ, 7w. sacri ficateur,
m. [ee.
Jertfitâ,af/_/.sacrifie,iramole,
Jeruâ, V. a. gratter, frotter.
Jeruire, f. action de grat-
ter, de tisonner, f.
Jeruîtik,adj. gratte, attjse,ee.
Jeţâ, •». fauteuil, m.
Jghiabâ, vd. ^ghiabu.
Jidana, m. juif, m. juive, f.
Jidoveriâ, vd. Jidovime.
Jidovesce, adv. â la juive,
Jidovescâ, adj. juif, ive.
Jidovismii, m. judaîsme, m.
Jidov6icâ, f. juive, israe-
lite, f. [w.
Jâdovâ, m. juif, israelite.
Jiganiâ, f. bete, insecte, f.
Jigârae, vd. Flore,
se Jigări, v. r. maigrir, do-
pirir.
Jigărita, adj. maigri, ie.
Jignită, vd. Jitniţă. [f.
Jigodia, r.inaladie des chiens,
Jilăvelă, f. humidite, f.
Jiiăvî, V. a. rendre humide.
Se—, devenir humide, s'hu-
mecter.
Jilăviă, f. humidite, f.
Jilâvire, f. humectation, f.
Jilăvitu, adj. humecte, ee.
Jilava, adj. humide,
Jilipâ, vd. SiUim.
Jîlţâ, vd. Silii.
Jimba, V. a. courber.
Jimbla, f. pain, m. miche, f.
Jimblăressă, f. boulangere,
f. [nî.
Jimblariâ, m. boulanger,
Jimbu, adj. bossu, ue.
Jindu, n. plaisir, deÅŸir, in.
Jindui, V. a. envier, desirer.
Se—, se priver de.
Jinduire, f. privation, f.
deÅŸir, m.
Jinduita, adj. prive, ee, de,
desirant.
Jingosâ, adj. fragile, de-
licat, te.
Jintiţâ, f. petit lait^ m.
Jintueiă, 1". lait pressure, ni.
Jintui, V. a. pressurer le lait.
Jintuire, f. pressurage, m.
Jintuitu, adj. pressure.
Jîpâ, vd. Siipi'i.
Jiravu, vd. Sirevu.
Jiredâ, f. meule de foin, f,
Jirik, n. cercle, rond; fruit, m.
semences, f. pL de hetre.
JUD
— 259
JUN
Jitârăssâf f. femme du mes-
sier, f.
Jitariâi m. messier, m.
Jitnsţâi f. grenier, m. grange,
f depot de ble, in.
Jitniţariâ| ai. gardiend'une
grange, m.
Jiţd, \d. Silii.
Jivîrtâf vd. Jiganiă.
Jocâuş'ây)^. saltimbanque,
bateleur, ?n. [e.
JocaÅŸiUi adj. gai, e, plaisant,
Jocu, 7U jeu, amusement, m.
Jogârarîu, vd. Sogărariu.
Joij u, ». toile fine, f.
J6rdă| f. houssine, verge, f.
Jordâniy v. a l'rapper avec
la houssine.
JosU| vd. Deosu.
Jouiy f. jeudi, ni. — a mare,
jeudi saint, ni.
Juca|Y. a. jouer; danser. ^e
— , s'amuser, se jouer.
Jucăriâi f. joujou, jouet, m.
bagatelle, f. [eur, m.
Jucătorâ| m. danseur, jou-
Jucatâi pai't. joue, daase.
Judaicâ, adj. judaîque.
Judaismuy m. judaîsme, m.
Judej //(. juge, arbitre, rn.
Judecai v. a. juger, rendre
la justice. Se — , avoir un
proces
Judecarei f. jugement, m.
Judecatây f. jugement, pro-
ces, m. opiniou, rai son, f.
Judecâtorescei adv. ju-
diciairemeut.
Judecâtorescd, adj. ju-
diciaire, de justtce.
Judecâtoriâi f. tribunal, m.
Judecâtorâf m. juge, ar-
bitre, m.
Judec atâf adj. juge, ee.
Judeţiây n district, m.
Judiciar^â, adj. judiciaire;
adv. judiciairement.
Judiciosâi adj. judicieux,
euse, adv. judicieusement.
Jugâreilâ,m. gerraandree, f.
Jugariâf yn. de trăit.
Jugastru, m. cornier, m.
JugaÅŸiU| w. boeuf de joug,
»i.
Jugâ, n. joug; esciavage, m.
Jujeâ| n. petit joug, billot,
UI. [toits, m.
Jumânare, f. gla?on des
Jumeri, f. pi. oeufs brouil-
les, m. pi.
Jumstatei f. moitie, f. Pe
— , demi, â demi, moitie, â
moitie.
Jum'tâţfy vd. Indumetăţi.
Jumulâj Y. a. deplumer.
JuntuSire, f. deplumage, m.
Jumuliiâ, adj. doplume, ee.
Jumuiiturây f. deplumage,
rn .
Juncâi f. genisse, f.
Juncâ| m. bouvillon, m.
Junei m. jeune homme, m.
adj. jeune. Ca unu—, jeu-
nement, en jeune bomme.
Junescây adj. jouvenil, de
jeune homme.
Juneţây f. jeunesse, f.
Junghia, v. a. egorger
Junghiare, f. ârgorgement,
m.
Junghiâturây f gorge, f.
Junghîeru, n. poignard, m.
Junghietoriâ,af/j.quicause
une douleur aigue. [m,
Junghietoru, m. egorgeur,
Junghiata, adj. egorge, ee.
JunghiUy n. point de cote.
pleuresie, f.
Juniây vd. June[ă.
Junicâ, f. genisse, f.
LA
— 260 —
LAB
Junimei t'. jeunesse, f. jeu-
iies gons, m. pi.
Juniperu, vd. luniperu.
Jupenessâ) f. basse bour-
geoise, f. \m.
Jups nu,)H.bourg"eois,maître,
Jupâ| vd. Supă.
Jupuelâj f. ecorchemeut; m.
Jupui, A', a. ecorcher, de-
pecer, depouiller.
Jupuîrey f. depecement, m.
JupuitorUy m.depeceur, m.
Jupuit ây depece, ee.
Jupuiturây f. ecorchure, f.
Jurai V. a. jurer, preterser-
ment. Se — jurer, aflirmer
par serment, l'aire senneut.
Jurâbiţăyf. ecbeveau de fii,
m. [rement, (juron), in.
JurămîntUi n. serment, ju-
Jurare, f. action de preter
serment, f. [ment.
Jurâtorâj m. qui fait ser-
Juraţi, m. pL jury, s. juri,
m. [mente, ee.
Jurata f adj. jure asser-
JuridicţionaCe, adj. juri-
dictionuel,elle.
Juridicţiune,f.juridiction,r.
Jurîdicui adj. juridique ;
adv. juridiquemeut.
Jurisconsultul m. juris-
consulte, m.
JurisdicţiunCi vd. Juri-
dic{lunc,
Jurispru dintâi f. jurispru-
dence, f,
Juristu, m. juriste, m.
Jur nalisniâ|?j. journalisme,
m. [m.
Jurnalistdi m. journaliste,
Jurnaluj — nale, n. journal,
m.
Jura, vd. Giuru.
Justificai V. a. justifier.
Justificare) vd. urm.
Jnstificaţiunci f. justifi-
cation, f. [catif, ive.
Justificativa} adj. justili-
Justificatorâ| vd. prec.
JustificatU|ad/. justifie, ee.
Justiţâi f. justice, f. droit,
m.
Justâ| adj. juste, droit, te ;
adv. justeraent, avec jus-
tice, avec raison.
."b:
K, IV. k, a noua cousunante.
Kali| îH. kali, iode, m.
Kanahiâi f. leeture. f.
Kazanâi n. echatidoir, cbau-
dron, m.
L, )».!, »2. a dece consunante. | Labâ| f. patte, f.
Lai prep. chez, â, — mine, — | Labiâj f. — Mw, levre, L
noi, — sine, etc. cbez-raoi, Labiaîe, adj. labial, ale.
cbez-uous, cbez-soi etc. j Labîrinttt, «. labyrintbe, de-
La| vd. Lăua. \ dale, m.
LAC
— 261
LAL
Laboratorîâi n. atelier, la-
boratoire, m.
Laboratorul, >n. ouvrier,m.
Laborci f. labeur, tratail m.
Laboriosu, adj. Jaborieux,
euse, diligent, ente.
Lâbosâ, adj. qui a de grands
pieds, de grandes pattes,
Labu, ^n. terrain reserve par
le proprietaire, m.
Lâcaşiâ, n. demeure, f. s^e-
ge. //*. [laadier, m.
Lâoâtarîd,)H.serrurier,tail-
Lâcăţelu, n. petit cadenas,
m.
LacâtU| n. cadenas, m. [t.
Lâcâtuşeriâjf. taillanderie,
LâcâtuşiU| vd. Lăcătariu.
Lâciu, n. moiteur, eau. f.
Laţiu, n. lace}, reseau, filet, </î .
Lâcomescei adv. avide-
ment [convoiter.
se Lăcomii v. r. etre avide,
Lâcomiâf f. avidite, gour-
maudise, f.
Lăcomire, vd. prec.
Lâcomitu, part. etant avide.
Lâcomosâ, vd. urm.
Lacomu, — cum, adj. avide,
gourmand, e, goinfre {siist.
rn.), adv. avidement, avec
avidi te.
Laconicui adj. laconique,
bref, eve, (en paroles), con-
cis, se ; adv. laconiqnement.
Laconismâ, m. laconisme,
ra. concision, f. [euse.
Lâcosu, adj. marecageux,
Lacrâ| f. coll'fe, i». lagctte, f.
Lacrsmâi vd. Lacrimă.
Lacreniajvd.larmoyer,p]eu-
rer, repandre des larmes.
Lâcrâiiiare,f. larraoiement.
m. [raatoire, larmoyant, e.
Lâcrâmătorââ, adj. lacri-
Lâcrematu, part. larmoye.
Lâcrem'orâ, t larme, f.
Lacrimă, I" larme. (Iu — le
in ochi. Ies larmes aux yeux.
Lacfaţiune, t. lactation, f
Lactata, m. t. lactate, m.
Lacteă, adj. f. lactee,f. Cal-
lea — , la voie lactee.
Lacticu, adj. t. lactique.
Lacdy n. lac, )n.
Lacâ, )/. (pelle de), laque, f.
vernis, laque, m. — Cest un
baau vernis qui nous vient
de la Chine.
Lăcui, V. a. demeurer, ha-
biter Se — ,se peupler.
Lăcuinciosâ, adj. habita-
ble. [jour, siege, rn.
Lâcuinţă, 1'. demeure, f. se-
Lacuire,f. action d'hab ter, f.
Lâcuiioru, )/2. habitant, /x.
Lăcuita, adj. habite, ec.
Lacună, f. lacune, f. vide, rn.
Lăcustă, f. sauterelle, f.
Ladă,f.coll're,m.caisse,layette,
f.— de bară, coffre-fort, m.
Lătfarîd, //). layetier, m.
Lăcl]ţă, f. coffret, m. cas.set-
te, f.
Lăduncă, f. buffeterie, f.
Lăduţă, vd. Lădiţă.
Lae, f. raasse, foule, f.
Lagămi, v. a. creuser, miner.
Lagâmitoru,»? mineur, ţ/7.
Lagămâ, n. mine, f.
Lagera, v. n camper.
Lageru, n. câmp, m.
La gonită, vd. Grănariii.
Lagumu, vd. Lagămii.
Lagună, f. lagune, f. petit
lac, y/J.
Lăiatu, vd. Lăutu.
Laibelâ, n. gilet, corsage, m.
Lălăi, V. n. chantonner, fre-
donner.
LAN
262
LAP
Lâlâîre, f. fredonnemeot, m.
Lâlâitâ, parL fredoniie; sust.
)iK fredoancment, »j. [m.
Lâlâîturâj t'. fredonuemeut,
Lalanghittty n. abime, m.
La'ea, t. tulipe, f.
Laitiây f. lame, f. — mică, vd,
urm. [lame, t.
Lamela, f. lameIJe, petite
Lamelosây adj. lameleux,
euse.
se Lamenta, v. r. lamenter,
se lamonter. [table.
Lamentabile, adj. lameu-
Lameniare, — liune, f. la
mentation, f.
Lamentat, par. lamente.
Lamina, v. a. laminer.
LamsBiare, f. iaminage, m.
LamirBâidre,r. laminoir, ni.
LamE'iâtorO,'n.Iamineur,)>(.
Laminata, adj. laminee, ee.
Lamis^osâ, adj. nat. lami-
neux, euse.
Lampa, t lampe, f.
Lampâdariâ, m. lampa-
daire, porte-flambeau, m.
Lampagiâ, vd. Lampistîî.
Lampâşefd, vd. urm.
Lâmpasiâ, n. lanterne, f.
Lampistâ, yn. lampiste, m.
Lamura, vd. Lemiiră.
Lână, f. laiue, 1". — spălată,
lavee de la ine, f.
Lâna, v. a. lainer, donner
le lenage.
Lănâriă, f. lainerie, f.
Lânariu, m, lainier, mar-
cband de l.une, ouvrier en
laine, m.
Lâncezi) ^'d. Lăngrâi.
Lansetă, f. lancette, t'. bi-
stoiiri, ni. [de veau, m.
Lanţî, f. pL de viţelu, ris
Lancia, f. lance f. javelot, m.
Lânciariâ , m. lancior,
ublan, m. [lancefi.
Lânciaşiâ, qui lait den
Lancieâ, m. ((juadrille), lan-
cier, m.
Lânpişioriit, n cbainette,
f. chaînon, tn. petite chaîne, f.
Lanţiu, n. chaîne, f.
Lânţiui, v. a. attacher avec
une chaîne.
Lanţ îuittt, adj. attache, ee,
avec ime chaîne.
Lando, m. s. landau, lăudau,
landa w, ni.
Landgravâ, m. landgi-ave
(m. si f.), comte, m.
Landverll, m. landwehr. m.
grade naţionale prussienne, f .
Lângâ, prep. preş, aupres,
— noi, preş, tout preş, de
nous.
Lângâvi, v. a. festonner.
Lângăviâ, f. feston, m.
Lângâvitâ, adj. festonne,
eo.
Lângâviu, adj. en festons.
Lânge^^lâ , f. langueur.
1". abatteraent, m.
Lânge^i, v, a. languir, etre
languissant, ante, vJgeter.
Lânge^ime, f. langueur, fai-
blesse, f.
Lânge^ire, f. lassitude, lan-
gueur, f. [ante.
Lângedu, adj. languissant,
Lâng6re,f, fievre maligne, f.
Langrâ, vd. Larmă.
Lânoşij vd. Luna.
Lanositate, f. nature lai-
neuse, f.
Lânosâ, adj. laineux, lanu-
gineu.\, euse. [m.
Lanschnetu,}H.lausquenet;
Lanţu, vd. Lanqiii.
Lapoviţâ, 1" giboulee, f.
LAS
— 263 —
LAT
Laptagid, vd. Lăptariu.
Lâptâressâ, — riţă, f. lai-
tiere, cremiere, f.
Lâptăriâ, f. laiterie, cre-
merie, f.
Lâptariâ| m. laitier, cru-
mier, m. cremiere, f.
Lapte, m. lait, — covăsiţii,
lait caille, aigrelet, m. bă-
tut ti, babeurre, rn.
Lapţîy m. pi- laitance, f.
Lâptoşij Y. a. changer en
lait. [lait, m.
Lâptoşire,f. chaogement en
Lâptoşitâ, adj. change en
lait.
l.âptosăf adj. laiteux, euse.
Lâptucâi f. laitue, f.
Lăptu caria, ?n. marcband
de laitiies, 7n.
Lâpturî, f. pi. laitage, m;
Largi, v. a. elargir. [m.
Lărgire, f. elargissement,
Lărgiturâ) vd. prec.
Lârgitu, adj. elargi, ie.
Largîj, adj. large, ample,
spacieux, euse; — adv. lar-
gement.
Larice, 1". meleze, f.
Larma, f. bruit, tumulte, va-
carme, bousin, boucau, ni.
Lărmui^ v. n. faire du bruit,
taire du boucan.
Lârtnuitoriâ, adj. tuniul-
tueux, bruyant, ante.
Larî, {(Jeiî) m. pd. Ies dieux
lares, m. pi.
Laringu, m. larynx, m.
Larva, f. larve, f.
Lâscaiâ, f. demi-centime, f.
Lasciva, adj. lascif, ive ;
adv. lascivement.
Laşâiaie, f. lâcbete, f. [?/?.
Laşiu,»? şiacZJ.lâche,poltroD,
Lâsa, Y. a. laisser, ne pas
prendre ; quitter, abaudon-
ner, relâcher. Se — , se lais-
ser ; baisser, flechir ; — de
ceva, se de.sister de quelque
chose.
Lâssare, f. action d^ lais-
ser, — din preţii, dirainu-
tionduprix,f.affaissement,»i.
Lâssatâ, adj. laisse ; de-
laisse, abandonne, ee; flechi,
ie, cambre, ee.
Lâssafâ, n. vd. Lăssare.
Lastarâ, «. branche, jeune
pousse, f. rejeton, m.
Lâstaru, m. levier, m.
Lâstunâ, m. birondelle de
rivage, f. [m.
Lasâ| n. charap defriche,
Lâsui, V. a. deracintr.
Lâsuire, f. extirpation, f.
LâsuitUy adj. deracine, ee.
Lâtâreţâ, f. un huitieme,m.
Laterale, adj. lateral, ale,
du cote.
Laterî, vd. Lăture.
Lâtiy V. a. elargir, etendre,
dilater.
Lâticiosâ, adj. dilatable.
Lâţiciune, f. dilatabilite, f.
Lâţime,!. latitude, largeur, f.
Latina, f. le latin, m.
Latinesce, adr. en latin ;
langue latine, f. le latin, m.
Latinescâ, adj. latin, ine.
Latiniâ, f. latin, m.
Latinisa, v. a. latiniser, don-
ner une forme latine.
Latinisare, f. action de la-
tiniser, f.
Latinisatd, adj. latinise, ee.
Latinista, m. latinisme, m.
Latinitate, f. latinite, f.
Latina, adj. latin, ine.
Lăţire, f. elargissement, m.
dilatation, f.
LAU
26 i —
LEF
Lâţitîky adj. elargi, ie.
Latitudine} f. latitude, f.
Lătra, v. n. aboyer.
Lâtrarej f. aboiement, aboi,
m.
Lătrâtoriâi m. aboyeur, m.
LâtratUy /)ar/.aboye; sust. n.
alx)iement, m.
Lâtrâturâi vd. Lălrare.
Lata, adj. large, n. largeur, f.
Laţây vd. Lagiu.
Laturaiu, vd. Laterale.
Lâturarây m. truello, i'.
Lăture, f. (pi. laterî), cote,
flanc, m. pe din lături, 3ur
Ies bords.
Lâturenu, m. cuîtivateur,
agriculteur, fermier, m.
Lâtureţâyf. demi-chopine, f.
Lături, f. pi. Javasse, f.
Lăturîşiu , adv. laierale-
ment, sur le cote.
Lăua, V. a. laver (la tete).
Lăuare, f. action de laver
la tete, f. lavage, m.
Lăuda, V. a. louer, vanter.
Se — , so vanter, se louer..
Laudă, f. louange, f. eloge,
)n.
Lăudabile, adj. louable.
Lăudarejf.action de louer, f.
Lăudăroşiăjf. vauterie,jac-
fciuce, f.
Lăudărosu, adj. vantard,
bravacbe, janfarou, băbleur,
forfante, m.
Lăudătoriu, adj. louable.
Lăudaîu, adj. loue applau-
di, e, de — , louable, digne
d'etre loue, ee, d!gue de
louange.
Lăunfru, vd. Intru.
Laureatu, m. laureat, m.
Lauru, rn. laurier, m.
Lauruşcâ,f.vignesauvage,f.
Lâusă, f. accoucbee, f.
Lâusiă, i\ cboucbes, f. pi.
Lăută, f. espece de mando-
line, t'.
Lăutariâ, m. luthier, jcu-
eur ordinaire de violon, »i.
Lăuta, adj. lave (a la tete).
Sust. n. lavage, m.
Lăutură, vd. Leuare.
Lavă, f. lave, f.
Lăvicidrăy t'. petite ban-
({uctte, f. [te, i'.
Laviţă, f, banquette, tablet-
Lavră, f. cloître, w. eglise
juive f.
Lazulitu, n. lazulite, f. k-
pis, lapis-lazuli, m.
Le, pron. Ies (ace), leur (dat.\
Leale, adj. loyal. ale.
Lea'itate, f. loyaufe, f.
Leandru, )». laurier-rose, )>î .
Lebădă, f. cygne, m.
Lecââ, vd. Lagiu.
Lecţiune, 1'. le?on, f.
Lectora, m. lecteur, m.
Lecirice, f. lectrice, f.
Lecturăj f. lecture, f.
Lecu, n. medicament, re-
mede, m.
Lecui, V. a guerir ; porter
remede â.
Lecuicîosu,aJj.remediable.
Lecuire, 1'. guerison, f.
Lecuite râu, adj. depuratil",
cura'if, îve.
Lecuâîii, «cZj. gueri, ie.
Lefă, 1'. appointement, m.
solde, f. bonoraire, m.
Lefăi, V. n. jaser, babiller,
bavarder.
Lefăi re, f. bavardage, m.
Lefăitorâ, m. bavard, m.
Lef âitu, part. bavarde.
Lefiecă, vd. Leptică.
Lefuri, vd, Lefăi.
LEG
— 265
LEM
Lefuri, f. pi. appointeraents, !
m. pi.
L^furâ, m. bavard, m.
Lega, v. a. lier, attacher ;
obliger, — cărli, relier. Se
— , se Jîer, s'engager. [mj.
Legâdueiâ, f. ooraon, l.en,
Legale, adj, legal, ale.
Legalisa, v. a. legaliser.
Legalisare, — ţiune, f. le-
e-alisa^ion, f. [ee.
Legalisatâ, adj. legal se,
Legalitate, f. legalite, f.
Legâmlntu, n. lien, m. liai- ;
son, f. engagenient, m.
Legăna, v. a. barcer, ba-
Jancer. Se — , se balancer,
osciller, chanceler.
Legănare, f bercement, '
baianc-inent, m. [toriu.
Legânâtoriâ, vd. Oscilla-
Legănatu, adj. berce, ee ;
sust. )i. bercement, m.
l^egănskturâ f\d. Legănare.
Legănu, w. bereeau, m.
Legare, f. action de lier, f.
Legato!'*iu, m.legatoire, m.
Legaţiune, adj. legation,
deputation, f. [m.
Legătore, f. lien, baudage,
Legătoru, m. lieur. m. —
de căvtj, relieur, rn.
Legata, adj. lie, attache,
eugage, ee. [rn.
Legatu, >». legat, envoye,
Legătură, f. lien, m. liai-
son, f. unioa. f. bande, at-
tache, f. — , a cărfa,reliure, f.
Legej f. Io-, f.
Legendă, f. legende, f.
Legine, vd. Legănă.
Legîslaţîune,f legislation,f.
Legislativa, adj. le^nslatif,
ive. Adunantă — ă, assem-
bl'C lea-islative-
Leg'siatorâ, m.legiskteur,
m .
Legislatură,!, legislature.f.
Legistu, rn. legiste, m.
Legitima, v. a. legitimer,
justifier, escuser.
Legitimare, — ţiiine, f. le-
gitimation, I'.
Legitimatoriu, adj. qui
legitime. [ee.
Legitimata, adj. legitime.
Legitimitate, ['. legi timite,f,
Legitemu, adj. legitime ;
adv. legitimement.
Legiui, v. a. legitimer.
Legiuire, f. legitimite, f.
l.egl ctitoră fXd.Legi filatorii.
Legiuita j adj. legitime, le-
gitimă. [»'(.
Legiunariâ, m. legionnaire,
Legiune, 1'. legion, f.
Legumăreţu, adj. riche en
legumes. [pi.
Legume, f. pi. legumes. m.
Legjmi, v. a. lesiner.
Legumînosu, adj. legu-
rniueux, euse.
Legumitu, adj. leÅŸine, ca-
ro tte.
Lehăif v. a. detrousser. Se
— , vouloir S9 detaire, de.
Leică, f. rna chere, bouae
soeur, f.
Leicuţă, vd. prea.
Leinâ, f. lionne. f. [blable.
Leita, ado. tout-â-lait sem-
Lele, vd. Leică.
Lelişoră, vd. Leică.
Leliţă, vd. Leică.
L6mâiă| f. limon, citi'on. rr.
Limăiosu, adj. citronne.
L'imăişorăi f. .serpolet, //<.
Limăiţă, f. citronnelle, f.
serpolet, rn.
Lemăiâ, )n. citronuier. //'.
LEP
266
LES
Lemâid , adj. couleur de
citron.
Lemnâriâi f. boisage, ma-
gasin de bois, m. [ni.
Lemnâritây n. segrayage,
Lemnariâi m. bâcherou, m.
Lemnii vd. hilemni.
Lemnosây aci]. ligneux, boi-
seux, euse.
Lemnâi n. bois, m. — gal-
hinii, vinetier, m. [f.
Lemurây f. limpidite, clarte,
Lemurii v. a. epurer, de-
purer, raffiner (du sucre),
affiner (des metaux), fig. e-
claircir.
Lemurirai f. depuration, f.
raffiuao-e, at'finage, m. [ive.
Lemuriftoridi m. depuratif,
Ls muritor ây rn. affineur,
depurat.'ur, »*. [pure, ee.
Lemuritây adj- ratfme, de
Lencâ| f. rnauvais martiau.
Ui.
Lene, f. paresse, oisivete, ne-
gligence, 1'.
Leneşiâ y adj. paresseux,
euse, laineant.
Lenevescey adv. avec pa-
resse. indolemment.
Leneviy v. a. paresser, lai- î
neanter. Se — , etre, devenir, I
paresseux, euse, se relâcher.
Leneviây f. paresse, noncba-
lauce, f.
LenevirCy vd. prec.
LenevitUypar^. paresse, de-
venu paresseux, euse.
Lenevosâ, adj. paresseux,
euse.
Lenticulă, f. lenţi ile, f.
Lentă y f. fievre lente, f.
Leocây 1'. bras de roue, //(.
Leoicâ) vd. Leină.
Lepeday jeter, quitter, ne
plus eraployer. Se — , re»
nier, abjurer.
Lepedarey f. rebut, rejet;
abandon, m.
Lepedatây adj. rejete, a-
bandonne, ee.
Lepedâturâ} f. rebut, m.
Lepedeu, ?i. drapde lit, m.
Lepră, T. lepre, f.
Leprosuy adj. lepreux, euse.
Lepticâ, f. brancard, m. li-
tiere, f.
Le8ci6râ,f.pet t buisson, m.
Leşiây f. lessive, f.
LeÅŸina, v. a. defailiir, a'e-
vauouir*
LeÅŸinarey f. defaillance, f.
Leşinatây adj. defaillant,^
antî.
Leşinây n. evanouissement,.
m. defaillance, f.
Leşiţâ, 1". foulque, judelle, f..
Lesiuney 1. lesion, f.
Lesne, adj. facile, aise; ado.
facilement, aisement.
Lesni, v. a. faciliter, rendre
facile.
Lesnioîosây vd. Lesne.
Lesniciune, f. faciLte, ai-
sance, t.
Lespedey f. carreau, in.
Ltt8pei|i, V. a. carreler.
Lespe^ire, f. carrelage, m.
LespeditU| adj. carvele, ee.
Lespej6ră, f. petit carre;\u,
in.
Lessâ, f. buisson, taillis, m.
Lessicografiây lexicogra-
phie, f.
Lessicograficâ, adj. le-
xicographique.
Lessicografâ , m. lexi-
cographe, ui.
Lessicoiogiâ, f. lexicolo-
<^ip i.
LIB
— 267 —
LIG
Lessicologicâ. adj. lexi-
cologique.
Lessicâi n. lexique, dic-
ticniiaire, m. [mal, m.
Lesâj n. cadavre d'un ani-
Leşuiţ vd. Lehăi.
Letargiâf f. lethargie, f.
smnmeil prol'ond, m.
Letargica, adj. lethargique.
Leţiâ| vd. Lutu.
L^tUf n. date, epoque, f.
L6ţâ| n. lattc. f.
Leţui, V. a. garnir de lattes.
Leţuitâ| în.lattis. m.
Leâ, m. lion. m. Puiil de — ,
lionceiu, m.
Leâ| n. piastre, m. — Jionu,
franc, m.
Leua< V. a. prendre; enlever.
— sema, faire attentioa. Se
— după, imiter; poursuivre.
Leuare, f. prise, saisie, f.
Leuâtorâ, — aminte, adj.
attentif, ive.
Leuatâ, adj. pris, se.
Leuâturâ, f. prise, f.
Leucâf f. lieue, f. — ynarină,
lieue marine (5555*/» metr. ),
— nouă, lieue nou vel le, (4
kilometri). [lion.
Leunescâ| adj. lionin, e, de
Leupardây m* leopard, m.
Leurdâ,f.ail de montagne,)».
Leuruşcây vd. Lăuruşcă.
Leuşt^nâ) rn. troene, n;.
Lexi. â– â– vd. Lessi . . .
Lîbaţiunej f. libation. f. sa-
crifice, yii.
Libelâstâf m. libelliste, m.
Lîbelâ,n.libelle,pamphlet. m.
Liberay v. a. delivrer, met-
tre en liberte.
Liberale,- adj. liberal, ale.
Liberalismâ f m. libera-
lisme, m.
Liberalitafet f. liberalite, (.
Liberalul vd. Liberale.
Liberarejf. delivrance, mise
en liberte, f.
Liberaioruy rn. liberateur,
r/J. — trice, f.
Liberata, adj. delivre, ee.
Libertantây m. revolution-
naire, rn.
Libertina; rn. libertin, m.
Libertâ| )/(. affranchi, rn.
Libovây m. amour, m. af-
fection, f.
Libramentâ, n. balancier,
contre -poids, rn.
Librâj 1'. livre, f.
Librăria, f. librairie, f.
Libraridp rn. libraire, m.
Libuţâ, m. labre, rn.
Licâi, vd. urm.
Licări, vd. Licuri.
Licenţă,— ctn^ă, f.licence, f.
Licenţiat v. a. licencier.
Licenţiatâ| 7n. licencie, /n.
Licenţi08â,ad;. licencieux,
euse.
Lichia» f. homme, etre, faible
vaurien, m. gredin, m. (la
fern. gredine). [ter.
Licidai v. a. liquider, acquit-
Licidare, — \iune, f. liqui-
dation, f. [»«.
Licidatord, rn. liquidateur,
Licidatâ, adj. liquide, ee.
Licidâ, rn. liquide, m.
Licita, V. a. liciter, meftre â
l'enchere, vendre par licita-
Licitare, vd. urni. [tion.
Licitaţiune « f. licitation,
vente aux encberes, f.
Licitata, adj. licite, ee.
Licore, liqueur, f.
Lictariu, n compote, f.
L'ctoru, rn. licteur,'/?. [Ier.
Licuri, v.n.luire.reluire, brii-
LIM
— 208 —
LIN
Licurire, f. lueur, f.
LicuriÅŸiu, n. vieux tronc
darbre, m. \jn.
Liferantei m. fournisseur,
Lîf erata, adj. tburni, ie.
Lifftâi 1'. pauvre. affame, ee.
Ligâ| f. ligue, alliance, f.
Ligamentâf n. t. anat. 11-
gamcMit, ni.
Lîgh^nâ, ii. iavoir, bassin,w.
Lighioci vd. urm.
Lighionâ f f. animal im-
monde, di.
Lihoi|elây f. fadeur, f.
Lihodâ, adj. şi m. Iade, in-
sipide.
Liliâ, vd. Crinu. [du lilas.
Liliachia, adj. Jilas, coleur
Lilâacâ, m. lilas, m.
Lilâecosu, adj. de lilas.
Limanu, n. port, havre, m.
Limbă, f. langue, f.
Limbagiu, n langage, m.
Limbale, adj. lingual, ale.
Limbariţă, f. pepie, f.
Limbisticâ,!'. linguistique, f.
Limbistu, m. linguiste, m.
Lîittbiţâ , f. pelite langce,
languette, 1".
Lvmbulâţâ, vd. prec.
Limbuţiâ, f. bavai'dage, m.
Limbutu, adj. bavard, rde.
Limfă, t'. [ymphe, f.
L imf aticu,ady. lyraphatique.
Limita, v. a. limiter, don-
ner des limites, delimiter.
Limitrofa , adj. limitrophe,
voisin, ine.
Lim|3ed«,a(^{y. limpide, clair,
et transparent, e.
Limpe^elâ, 1". clarte, lim-
pid i te, f.
Limpe^S, v. a. clarifier, ren-
dre limj)ide. <S'e — , se cla-
rifier.
Limpe^iciune, vd. Limpe-
(Jelă.
Limpezire, f. epurage ',flg.
eciaircissement, m.
Limpe^itoriâ , adj. clari-
fiant.
Limpei|itâ,ar/j. claritie, ee.
Lingă, vd. Lângă.
Linge, v. a. lecher. [jh.
Lingsu, m. părăsite, flatteur.
Lingore, f. lievre maligne, f.
Lingură, f. cuiller, cuillere,
f. Conlinutulu unei — re,
cuilleree, f. Concavulu — rel,
cuilleron, m.
Linguriţâjf.cailler â cafe,m.
LinguÅŸi, v. a. flatter, aduller.
LinguÅŸirej ('. ilatterie, f.
Lânguşitoru, ia. flatteur,m,
LinguÅŸitu, adj. flatte, ee.
Liniă, f. regie, ligne, f. —
ecinopţialc, ligne equiiaoxi-
ale, ligne. L'equateur.
Linia, v. a. ligaer, tirer des
ligues.
Liniale, adj. lineal, ale.
Liniamentu, n. lineament,
m.
Liniare,!', action de ligner, t'.
Linâariu, n. şi adj. lineaire.
Mesure — rie, mesures li-
neaires, de Jongueur.
Liniătore, f. tire-ligne, m.
Liniatu, adj. ligne, ee.
Linîmentâ, n. liniment, m.
LiniÅŸte, L traQquillite, f.
calme, m.
LiniÅŸti, v. a. calmer, apai-
ser, tranquiil ser. Se — , se
calmer, s'apaiser.
LiniÅŸtire, f. calme, adou-
cissement, m.
Liniştîtoriâ, adj. calmant,
ante. [calme.
LiniÅŸtita , adj. tranquille.
LIT
— 269 —
LIV
Liniuţâ) f. petite regie, re-
glette ; petite ligue, f.
Lino, m. linou, in.
Linsu, part. leche.
Lintei f. leutille, f.
Lind, adj. trauquille, lent,
nte ; adv. lentement, dou-
cement.
Linu, n. cuve, tanche, f. —
micii, cuveau, m. [m.
Liorcăy f. vinde pressurage,
Lîorâ, n, piquette, f. [f.
Lipeiâ, f. collage, m. soudure,
Lipenu, m. poiree,'f. — sel-
baticîi, limoine, f.
Lipi, V. a. colier, souder, en-
duire. Se — , s'attacher ă.
Lipiây f. galette, f.
Lipicâ, f. teigne, f.
LipicSosâ, adj. visqueux,
euse, collant, ante.
L ipiciu, n. charme, attrait, m.
LipiciunC} I'. med. lipitude^t.
Lipiu, vd. Lipiă.
Lipirci f, collage, in. soudu-
re, f.
Lipitorcy f. sang-sue, f.
Lipita} adj. celle, soude, ee;
coiitigu, ue.
Lipiturâi f. collage, m. sou-
dure, f.
Lipsă} f. manque, m. ab-
seuce , f.
Lipscanu, in. marchand de
uouveautes, m.
Lipsi} Y. a. manquer, s'ab-
-enter. Se. — , renoncer a.
Lipsire} i. absence, f.
Lipsita} part. manque, adj.
fou, m. foile, f.
Lira} f. lyre, f. livre turque, f.
LiricU} adj. lyrique.
Lişiţâ} f. plongeon, m.
Listai f. liste, f.
LitaniC} f. pi. litanies, f. pi.
Literă} f. lettre, f. ca'"ac-
tere, in,
LitâralC} adj. litterdl,e. Tra-
ducţiune — , traduction lit-
terale,raite salon la lettre,mot
a mot ; adv. litteralement.
LiterariU} adj. litteraire.
Literator U} m. litterateur,
m.
Litărariâ , adj. litteraire,
adv. litterairement.
Literata} adj. lettre, ee.
Literatura} f. litterature, f.
Litere^ f. pi. lettres, 1". pL
frumosele — , Ies belles-
lettres.
Literuţă} f. petite lettre, f.
lettriii, m.
Litigiosu ; adj. litigicux,.
eu-;e ; contestable.
Litigiâ, n. litige, m. con-
testation, f.
Litografia, lithograpbie, f.
Litografîa,v.a.lithographier.
Litografiata} adj. litho-
grapbie, ee.
Litografica} adj. litbogra-
phique.
Litografâ, m. Iitographe,?n.
Litologiă} f. Uthologie, f.
Litologicu,ady.lithologique.
Litologâ} m. iitbologue, rci.
LitoralC} m. littoral, r/i.
Litotă, f. ret. litote, f.
Lîtotomiăi f. litbotomie, î.
Litru, m. litre, in.
Litrosi, V. n. se sauver, se
delivrer.
Litrosire, f. delivrance, f.
Litrositâ, adj. delivre, ee.
Liturgiă, f. liturgie,messe, f.
Liturgica, adj. liturgique.
LiturgistÎJT} m. liturgiste,»i.
Liurberu, m laurier, in.
Livantă, f. — ntii, lavande, {.
LOG
270
LOT
Livedei f. prairie, f. — de
po)yn, verger, vi.
Livejd, ni. mauvaia vin, m.
Lividitate, 1. lividite, f.
Livida f adj. livide, plombe.
Livra, f. livree, f.
Lobodă, f. follette, f.
Locale, n. local, m. — adj.
local, e ; adv. localement.
Localisay v. a. localiser.
Localiaare, f. localisat!on,f.
Localisatâ, adj. locali.s6,
limite, ee.
Localitate, f. localite f. ea-
droit, m.
Locala, vd. locale.
Locandă, f. restauration, f.
Locomobi^e,!. locomobile,f.
Locomoţiune) f. locomo-
tion, f.
Locomotivă, f.locomot.ive,f.
LocomotîvfljfK/J.locomotif.
Locomotorâ, m. locomo-
teur, m.
Locoti, V. n. bavarder.
Locşiorâj m. petit endroit,
petit terrain, m.
Loca, n. iieu, endroit, ter-
rain, craplacement, m. place,
f. hi — de, au Iieu de, â la
place de, in — că, au Iieu que.
Locui, vd. lăcui.
Locuţiitorâ, vd. urm.
Locuienentăf—teninte,m.
lieutenant, yn.
Locuţiune, f. locution, f.
Lodbă, f. cloison, f. plan-
che, f. [mique.
L.O g ar ftmâcikf adj. logarith-
Logaritmâ) »j. logarithme,
m.
Logiă, f. loge, f. — mică,
logette, f., — de deosic, bai-
gnoire, m.
Logică, f. logique, f.
Logicdp adj. logique; adv.
logiquement.
Logistd,' )/i. logiste, m
Logodi, v. a. fiancer.
Logodire, vd. Logodnă.
Logodita, adj. fiance, ee.
Logodnă, 1'. fianţailles, f.
pi.
Logodnccă, m. fiancee, I.
Logodnica, rn. tiance, rn.
Logofeţiă, f. fonction de
logothete, f.
Logofetâ, m. logothete, m.
Logogrrfâ, m. logogriphe,
m.
Loi^răi f. ridelle, f.
Loioti, V. a. crier, vociferer.
Loiotirej — lotii, n. cri, ta-
page, m.
Lompău , n. siphon, m.
trompe, f. [yitate.
Longevitate, vd. Lunge-
Lop6tă, f. rame, f. aviron,
m pelle de bois, f.
Lop'itaritt, m. rameur, ma-
telot, m.
Lopeţij V. n. ramer.
Lopeţică, f. petite pelle, f.
Loptă, f. băile, f.
Lordâ, m. lord, m.
Lorică, f. cuirasse, f.
Lornetd, f. lorgnette, f.
Lornionâ, m. lorgnon, )n.
Lorâ, pron. leur.
Losceţ f. pL. pate ponr la
soupe, f.
Losi; V. n. radoter. divaguer.
Losire, f. divagation, f.
Losnicâ, m. radoteur, in.
Losnişioră , m. morelle
noire, f. [ne, f.
Loteria , f. loterie, tonti-
Loţiune, 1. lotion, f,
Lotond, 11. loto, m.
Lotriă, f. brigandage, m.
LUC
271
LUM
LotrU| m. brigand, m.
Lotâ, n. Iot, JJ1, a imparii
prin — ri, lotir, partager â
l'aide de lots. Imperţelă
prin — ri, lotisscment, m.
Lovelâi f. coup, heurt. m.
Lovi| V. a. frapper, beui'ter,
atteindre. Se — , se choquer ;
se convtnir. [m.
Lovire^ f. coup, heurt, chec,
Lovisce, f. etang, m.
Lovita j adj. frappe, heurte,
ee.
Lovitura) f. coup, choc, m.
atteinte, f. — de Stată, coup
d'Etat.
Ld, pron. lui, le.
Lâ, art. m. le.
Lua, vd. Leua.
Luătură, f. prise, f.
Lubâ, f. citrouille, courge,f.
Lubene, — nilu, vd. prec.
LubiţUy m. cbanvre, m.
Lubricitate) f. lubricite^ f.
Lubrica, adj. lubrJque,orfif.
lubriquement.
Lubrifica, v. a. lubrifier,
rendre glissant, e.
Luceferd, vd. Luciferu.
Lucâfâj f. lueur, f eclat, «k
legere apparence, 1'.
Luci, V. n. luire briller.
Lucida, adj. lucide, clair, re.
Luciferik, m. lucifer, m.
Luciosâ, adj. briliant, lui -
sânt, e.
Lucire, f. clarte, lueur, f.
Lucitoriâ, adj. luisant, e,
lumineux, euse.
Luciu, adj. lubrique, — Iu
wăru, la surlace de la mer, f.
Lucra, v. a. travailler, agir,
operer, avoir de l'efTet.
Lucrare, f. travail, w. ac-
tion, f. effet, m.
Lucrativa , adj. lucraţii',
ive, adv. lucrativ ement.
Lucrâtoriâ, f. atelier, m.
Lucrator u,m. ouvrier,tra-
vailleur, )/(. Pentru lucră-
torii de mătasse din Lyon,
se dice canuts, m. pi.
Lucratu, adj. travaille. ee.
Lucru, n. cbose, affaire, f.
travail, m.
Ludu, adj. niais, e, imbecile.
Lugerâ, n. tige,jeune pous-
se, f. bourgeon, m.
Lugubre, ac/y. lugubre,tristp.
Lui, pron. (dat.) lui, â lui.
Luica, vd Lălăi.
Lu!achiâ j n. bleu de Prusse,
indigo, J/i.
Lulea, f. pipe, 1",
Lutnbariu, adj. lombaire.
LumbJ, m.pl. lombes, m. pi.
Lume, f. monde, univers;
public, m.
Lumesce, adv. moudaine-
ment ; teraporellement.
Lumescu , adj. mondain,
e, du monde ; temporel, elle.
Lumină, f. lumiere, clarte, 1".
Lnmina, v. a. eclairer, bril-
ler ; eclaircir. Se — , s'eclai-
rer, comprendre, s'instruire.
Luminară rid , m. mar-
chand de cbandelles, m.
Luminare, f. cliandelle,bou-
gie, f.
Luminare, f. eclairage, m.
Lumînâricâ, f. petitebou-
gie, f. [blanc, m.
Lumînâricâ, f. bouillon-
Luminatî, m. s. lumina{ii,
illuminations, f. pi.
Lumînaţiune, f. illumina-
tion, f.
Luminâtoriâ, adj. illumi-
nant, eclairant, ante.
LUP
— 272 —
LUX
Luminâtorây m. cclaireur,
ni.
L.uniinâ%ia-vustrâ,vd. Săn-
[itate.
Luininatâ| adj. illumiae,
ecluire, 6e.
Lumînosu, adj. lumiueux,
eusc, clair, e.
Lunâ| f. lune, f. mois, m.
Pe — , par mois, mensuel,
ellG.
Lunariây adj. lunaire ; meii-
suol, elle ; adv. par mois.
LunaticU| adj. luuatique.
Luncâ| f. pre, m. prairie,
plaine, f.
Lunganâi t femme haute,
lougue, 1'.
Lunecai vd. Aluneca.
LunecosUf adj. lubrlque,
glissaut, e.
Lungeai m. hommede haute
taille, rn.
Lungevitatei f. longevite, f.
Lungii v. a. allonger, eteii-
dre.
Lung£lâ| vd. Lungire.
LungimCi f. longueur, lon-
gitude, f.
Lungirei f. ailongement, m.
LungişiorîU| adj. un peu
long, ue, longuet, ette.
Lungitâ| adj. lougitudinal,
ale.
Lungâ| adj. long, ngue.
Lunguleţâ | adj. longuet,
ette.
Lungureţui adj. allonge,
ee.
Luni| f. lundi, m.
Luniţâi f. lunule, f.
Luntrei f. barque, nacelle, f.
Lupâf f. louve, f.
Lupescîii adj. de loup.
Lupoicâi vd. Lupă.
Lupfâ| f. lutte, bataille, {.
combat, m. la — , en de-
coudre. {fam.). Vomu aj-
junge la — , nous allons
en decoudrc, en venir aux
mains.
Luptai V. a. lutter, se — ,
lutter, combatfre.
Luptaciâi m. lutteur, gla-
diateur, m.
Luptaşiâi vd. j^rec.
LuptătorU| m. combattaat,
campion, m.
LuptatU| part. lutte.
Luptâturăi vd. Luptă.
Lupâ| m. loup, m.
LupU| m. orvale, m.
Luşcâ| f. ornithogalon, m.
Lussu-^iâj f. luxe, m.
Lussuriosâ, adj. luxueux,
eu.se.
Lustra; vd. lustrui.
Lustrale, adj. lustral, ale.
Lustraţiunci f. lustratiou,
f. [f.
Lustrinai t. — nii, lustrine,
Lustru, m. t. lustre, inter-
valle de cinq ans, m.
Lustru y m. lustre, vernis,
briliant, m.
Lustruelâi vd. Lustruire.
Lustrui, V. a. luslrer, don-
ner du lustre, polir.
Lustruire, f. vernissure,
polissure, f.
Lustruitorul m. polisseur,
lustreur, m.
LustruiiU|ac/y. poli, ie, avec
du lustre.
Lutosu, adj. gluant, ante.
Lutâ| m. glaise, f. argile,
m.
Luxosâi vd. Lussuriosu.
Luxa, vd. Lussuriă.
Luxuosâ, vd. Lxissuriosu.
MACH
273 —
MAC
l^Jl.
M| in. m. m. a unu-spredece
consunaute.
Macadam, m. macadam,
m. — Dela numele luî Mac-
Adamjagiueru scoţ'aau,care
la inventatu.
Nlâ-sa| f. sa mere, f. Mă-ta,
ta mere.
Mâcâi| V. a. barboter, fouij-
ler dans Teau.
MâcâîtU| )i. barbotage, m.
Macar6ne|f. pi. macaroui,
m. pi.
MâcarU| adv.dn moins, au
moins , — ^i, meme, — ■că
bien que, quoique.
Macatâi n. couverture de
lit, f.
MâcâUy vd. Ciomagu.
Mâcelâ, f. meurtrissure, f.
Mâcelâressăi f. femme du
boucber, f.
Măcelari, v. a. massacrer.
Mâcelâriâ, f. boucherie, f.
abattoir, carnage, m.
Măcelărire, f. boucherie, f.
carnage, m.
Mâcelâriiâ, part. massacre.
Măcelăria, m. boucber, m.
Măcefă, n. massacre, car-
nage, ni.
M acera, v.a.macerei-,amoIlir.
Macerare, — ţiune,1[. mace-
ration, f.
Macerata, adj. macere, a-
raolli, e.
Machiavelica , adj. ma-
chiavelique.
Maciiiaveiismâ, m. ma-
chia velisme, m.
Machiavelislu,m. machia-
veliste, ni.
Machină, machine, f. — pen-
tru a tivi s. redica greu-
tăţi, engin, w.
Machina, v. a. machiuer,
in^riguer.
Machinale, adj. machinal,
ale ; adv. machinalement.
Machinalicesce, adv. ma-
chinalement.
Machinare , — liane, f.
machination, f.
Macliinâriă, f.machinerie,f.
Machinatu,yjar^ machine;
intrigue. trame.
MachinistUy m. macbiniste,
m.
Maci, v.a. meuririr des fruits.
Măcina, v. a. moudre, broy-
er, concasser.
Măcinare, f. raoulure, tri-
turation, f.
Măcinata, adj. triture, ee.
Măcinătură, vd. Măcinare.
Măcinîşiu, vd. Măcinare.
Măcire, f. cotissure, f.
Măcitu, adj. cotisse, ee.
Măcişiă, azerole, f.
Măcişiu, m. azerolier, tn.
Maciu, m. jeune matelot, m.
Măciucă, t. massue, f. gour-
din, m .
Măciulia, f. pomme, tete, f.
Măcrime, f. maigreur, f.
Măcrişîd, )>. oseille, f. — de
baltă, cresson de fontaine,»».
Macru, adj. raaigre.
Maca, n. pavot, m. — de
grădină, oeillette, f.
18
MAG
— 274
MAH
Macula, v. a tachcr, tache-
ter, niaculer, barbouiller.
Maculare, — liune, f. ma-
culage, m.
Macula, f. tacbe, macule, t.
Maculatorâ, brouillou, ))«.
Maculata, adj. iacbe, ma-
cule, ee.
Maculatura, f. tacbe, ma-
culature, f.
Madapolam , — loml, n.
madapolam, )n. [joler. j
Mâdâri, v. a. mignoter, ca- i
Madona, t. madone, f. 1
Madf as, n. madras, mou-
cboir de couleur, rn.
Madreporu, m. nat. ma-
drepore, »(.
Madrâgaiu, m. madrigal,)H.
de — adj. de madrigal, ma-
drigalesque.
Mâdiilaru, n. membre, m.
Mâestriâ, f. art, m.
Maestru, f.maître,artiste,w.
Mâgădâu, m. grand gar-
gon, iii.
Mâgaru, f. âne, m.
Măgasiă', f. magasin, in.
Magasinagiu, n. s. — naţii,
magasinage, m.
Magasineruy m. magasi-
nier, garde-magasin, m.
Magasinâ, n. magasin, rn.
bouticfue, f.
Magdaleonu , m. farm.
magdaleon, m.
Magia, f. magie, f.
Magica, adj. magique.
Magîsmu, m. magisme, m.
Magiranu, vd. Maioranu.
Magistrale, adj magistral,
ale; adv. raigistralement.
Magistratu,m.magistrat,m.
Magistratura, f. magis-
trature, f.
Mâglă, f. amas, tas, m.
Măgiaşiâ, rn. mineur de
salines, ni.
Mâgiîssi, v.a. câliner,flatter.
Mâglissire, f. calinerie, f.
MăgUssitorâ, m. cajoleur,
llattbur, >/i.
Magnanimâ, adj. magna-
nime.
Magnatu, m. magnat, no-
ble, m.
MagnetatâyadJ.aimante,ee.
Magnetica, adj. magneti-
que ; adv. magnetiquement.
Magnetisa,v. a. raagnetiser.
Magnetisare, f. ma^neti-
sation, (.
Magnetisalorâ, m. ma-
gnetiseur, m.
Magnetisatu, adj. magne-
tise, ee. [tisme, ni.
Magnetssmâ , n. magne-
Magnetâ, m. aimant, m.
Magnificinţâ , f. magni-
lîcence, t'.
Magnificu,acZy. magnifique ;
adv. magnifiquement.
Magâ, m. mage, m.
MâguBi, v. a. tlatter, caresser.
Măgulire, f. flatterie, ca-
resse, f.
Mâgulitoriâ, adj. şi rn.
caressant, flattant, e,flatteur,
euse.
' Mâgulitu, adi. Hatte, ee.
j Măgură, f. tertre, m. hau-
I teur, elevation, f.
i Mahala, f. faubourg, quar-
j tier, rn.
Maha^agioicăy f. faubou-
rienne, f.
! Mahalagiâ,)n.faubourieD,}n.
Mahină, vd. Machină.
I Mahina, etc.vd.3/oc/a«a,etc.
I Măhramă, f. moucbo r, ni.
MAJ
275 —
MAM
Maîj adv. plus. Maî tnul^, —
te, pi. plusieurs. Mai multă,
adu. plus, davantage ; de
plus, — bună, meiJleur, e,
— mică, moindre, — pu^
cină, moins, — multă seu
— puţină, plus ou moins. |
Cella — multă, au plus,:
tout au plus. Cellă-pugină, \
au moins, tout au moins. Irt l
— multă, en plus, in — pu- !
qinii, en moins. Nici — multă \
nici — puginu, ni plus ni '
moins. Din ce in ce — multă, ,
de plus en plus. ;
Maia, 1'. preÅŸ sure, f. [f.
R^aicâjt mere,maman; moine,
Măiculiţâ) — cută, f. petite- ;
mere, 1".
MaidanU| ii. endroit ouvcrt,
charap inculte, m. ,
Mâiegâ, vd. Maia. \
Măierâ, m. fermier, m. j
SHaimuţâj !'■singe, m. |
IVlaîmu|î, V. a. singer, imiter. j
Majorai f. l g. Ia majeure.
Majonanu, n. marjolaine, f.
Majorenâ , m. majeur, e-
maucipe, iii.
Majoritate; f. majorite, f. j
Maioruy m. major, m. |
Maiu, ni. mai, m. :
Maia, n. maillaut, pilon, m. i
Maiuranu, n. marjolaine, f.
Majăjl'.qaintdl autrichien, m.
Maiestate, f. majeste, h
Majestosu, adj. majestu- :
eux, euse, adv. majestueu- |
semen t. |
Mâji, V. a. peser, niveler.
Mâjire, f. pesee, f. nivelle- ;
rnent, »».
Majorata, n. majorat, m.
Major iâ, vd. prec.
Majoritate, f. majorite, f. '
Majoru, adj. majeur, re.
Majuscula, adj. majuscule,
capital, ale.
MalacA, iii. buffletin, m.
Mâlăeţâ, adj. farineux, euse,
biet, ette.
se Mâlâi, v. a. devenir biet,
ette.
Mâlâitu, adj. biet, ette.
Malaîu, n. farine de maîs, f.
Malderâ , n. amas, mon-
ceau, m.
Maleabile, ad'. maleaiile.
Mafedâcţiune, f. maledic-
tion, 1'.
Malefice, v. a. maudire.
Maleficiâ, n. malefice, for-
Å£ai t, m.
Malinâ, f. măline, f.
Mălină, f. Unu, seringat, m.
Maliţia , f. malice, mali-
gni te, f.
Maliţiosu, adj. malicienx,
euse, mălin, gne.
Mâlosu, adj. argileux, euse.
Malotea, f. manteline, pe-
lisse, f.
EVIaltrata, v. a. maltraiter.
Maltratata, adj maltraite,.
ee.
Mala, n. rivage, bord, m.
MâIuros6,adj.avec de hauts
rivages.
Mamă, f. mere, maman, f.
Mămăligă, f. gaude, f.
Mămesce, adv. maternel-
lement.
Mâmescu, vd. Maternă.
Mamiferu, m. mammifere,
//(. [maman, f.
Mămiţă, f. petite maman,
MatnoÅŸu, m. accoucheur, m.
Mămulâri, v. a. porter că
et la [m.
Mămulăriâ, f. colportage,
MAN
27G —
MAN
Mâmulariâi ut. coiporteur,
Manâ| f. manne, f.
Mânâ| f. maiu ; poignee, f.
Mânai v. a. mener, condu re.
Mânarei f. action de con-
duire, de guider (Ies che-
vaux), f.
Mănăstirei vd. Monasleriic.
Mânâtărci| f. pi. champi-
gnous, )/(. pi.
niănâtorui m. conducteur
(de clievaux), m. [e, e.
Wlânatâjac/y.conduit, envoy-
Mânca, v. a. manger, de-
voi'er ; — de diminelă, de-
jeuaer, — la prăiidit, dîner.
Fig. a — pe cu. mauger qiiel-
qu'uu, le ruiner.
Măncăcîosâ| adj. gour-
mand, nde.
Mâncare, f. manger, plat,
m. Măncare rea, mauvais
plat, )/i. ratatouille, f.
Măncârîmei f. demangeai-
son, f.
Mâncâtoriăf f. extorsion,
concussiou, i".
Măncâtorâf ni. {de hani),
exacteur, m.
Mâncatul adj. mange, de-
vore, ee.
Măncăturăj f. rognure, f.
Mandaneai vd. mandanele.
Mandatariui m. mauda-
tiiire, w.
Mandata, n. mandat, m.
se Mândri, v. a. s'enorgueil-
lir, etre fier, ere. [1".
Mândria, f.orgueil,w. fierte,
Mândrîre, t'. orgueil, m.
Mândritâ, adj. enorgueillî,
ie. feuse, fier, ere.
Mândru , adj. orgueilleux.
Mane, f. pi. manes, f. pi.
Mâne, adv. demain. — de
dimine{ă, demain matin, —
st')'«, demain soir s. au soir^
Mâneca, v. n. etre matinal.
Mâneca, f. manche, f.
Manegiâ, n. maneţ^e, m.
ane, v. n. sejourner, pas-
ser Ia nuit en route.
Mânere, f. sejour en route
pendant la nuit, 'm.
Mânerâ, n. poignee, f. man-
che, m.
Manevra , manevră, vd.
Manopera.
Mângâea,v. a. caresser; con-
soler. [solation, f.
Mângâere, f. caresse ; con-
Mângâetoriu , adj. con-
solau t, ante.
Mângâetorâ, m. couso-
lateur, m.
Mângâiata, adj. caresse,
console, ee.
Măngâlââ, n. calandre, f.
Mângaiu, n. recbaud, m.
Mângâlui, v. a. presser avec
la calandre.
Mân găf uita, adj. calandre.
Mandanele, f. pi. (biliard),
rebords, m. pi. Estremită-
ţile loru învelite cu postav u
sunt ies bandes (rerabou-
rees), f. pi.
Mânia, f. colere, f. ressen-
timent, courroux, m.
Mania, f. manie, f.
Mânia, v. a. fâcher. Se — ,
se fâcher.
Mania, v. a. manier. Ma-
niarc, f. maniement, m.
Maniaca, adj. maniaque.
Măniare,f. fâcherie, colere, f.
Mâniata, adj. fâcbe, ee.
Mânicâ, f. manche, f.
Mânicuţâ, f. manchctte, f.
I
MAX
— 277
MAR
Manieră, f. iijaniire, f.
Manifestai v. a. manifcs-
ter, rendre manifeste.
Manifestare, — liune, ma-
uifestatiou, f.
Manifestata, adj. mani-
feste, ee.
Manâfestâ, n manifeste,
adj. manifeste, clair, re, no-
toire; ado. maaifestement.
Maniocu, m. manioc, rn.
Mânâosu, adj. I'âche, em-
porte, ee.
Maniplu, n. poignee d'herbe,
Mânji, Y. a. .salir. [f.
Manometricâ, adj. mano-
metrique, m.
Manometru, 7?. manome-
tre, in.
Manopera, v.a. manoeuvrer,
taire la manoeuvre.
Manopera, f. manoeuvre, f.
Mansardă, f. man.garde, l".
ManÅŸonu, u. manclion, m.
Mantă, t'. manteau, »? . — pen-
tru lerră, manteline, f.
mantelet, m.
Manta, — telă, vd. jjrec.
Manf eluţâ, f. petit manteau,
mantelet, rn.
Manţine, v. a. maintenir^
souîenir, perpetuer.
Manţinere, f. maintien, m.
Man^ânut«,adj.maintenu,ue.
Mantissă, f. t. mantisse. f.
i^ăntui, v.a. sauver, delivrer.
Măntusnţâ, f. delivrance, f.
salut, )/i.
Mântuîre,f.vd.23rec. {"ve, ee.
Mântuita, adj. delivre, .sau-
Manuale, —aZu, n. manuel,
m. adj. manuel, lle t adv.
manuelleraeut.
Manufactură, f. manufac-
ture, fabrique, f.
Manufacturariu, m. fa-
bricant, manufacturier, yn.
Mânui, V. a. manier.
Măreuâre, f. maniement, m.
Mănuitu, adj. manie, ee.
Mânuchiu, n. faisceau, >*i.
Manumissiune, f. manu-
mi.'^siou, f. [etc,
MănuniS, etc. vd. Mcnuntă
Mănuşiă, f. gant, m.
Mănuşiârîă, f. fabrique de
!^ants, ganterie, f.
Manuşiariâ, m. gantier, rn.
^ânuşioră, f. ansette, f.
Mânuşiţă, f. petite main f.
Manuscriptâ, — sorissu, n.
manuscrit, in.
Măng|u, m. bidet, — pane la
trei anui, poulain s, pouliu,
rn. [monde, f.
Mapamundâ , n. mappe-
^larab'ut , '». marabout,
moine turc, rn.
M ârâcine,)/j . ronce, f. brous-
sailles. f. pi.
Mărâcînişiâ, n. brou.sail-
les, f. pi.
Mârâcinosu,ac/.,/. epineux.
euse, plein de ronces.
Mărăcişiu, n. epinier, )n.
Marafetu, n. artifice, m.
ruse, f.
Mârăi, v. n. geindre.
Maramă, f. coiife, serre-
tete, f.
Mărar â, m. anet, m.
Marcă, f. marque, f.
Marca, v. a marquer.
Marcatu, adj. marque, ee.
Mârcavâ, adj. fletri, fane, e.
Marşelină, f. — inu, mar-
celine, f.
Mar chera, rrt.marqueur,gar-
Å£-on de biliard, m.
Marchisă, f. marquise, f.
MAR
278 —
MAR
Marchisây m. marquis, m.
Marchităniâţ f. quincail-
lerie, f. [m.
Marchitanâ,/)?. quincailler,
Marei f. mer, f. oceau, m.
Mare, adj. yrand, nde ; ce-
lebre.
Mareşlalei »?, marecbal, m.
Măreţiâi f. emphase, f.
Mâreţâj adj. raagnifiquo,
grandiose.
Marfă, vd. Merfă.
Margăy f. marne, f. [m.
Mârgâritârelu , n. mu-
guet, m.
Mărgâritariu,}!. perle fine,
f. Ca— Iu, couleur perle fine.
Mărgea, f. perle, f.
Mârgeluţâ, f. petite perle, f.
Mărgenu, vd. Mcrgenu.
Marghioli, v. a. jouer un
tour, attraper. Se — , rainau-
der. [santerie, f.
MarghioEââ, f. farce, plai-
Margheolu, m. alîecte, mi-
uaudier, m. [ale.
Marginale, adj. marginal,
Mârginaşiâ, adj. limitro-
phe, riverin.
Margine, f. bord, m. li-
mite, extremite ; marge, f.
Mârginenâ , vd. Mărgi-
naÅŸiu.
Mărgini, v. a. border, bor-
ner, limiter. Se — , se bor-
uer, se restreindre.
Mărginire, f. limitaticn,
circonscription, f.
Mărginitoriâ, adj. limi-
tatif, restricţii", ive.
Mărginitâ, adj. borne, li-
mite, restreint, e.
Mărgioră, f. petite limite, f.
Mări, V. a. agrandir, rendre
plus grand, augmenter, ac-
croître, grossir. Se — , gran-
dir, augmenter, s'accroître.
Măria, f. grandesse, gran-
deur, altesse. f.
MariaÅŸiu, m. mariage, m.
Mârîcelâ, adj. grandelet,
ette, un peu grand, e.
Mărime, f. grandeur, f.; —
de sufleiu. magnaniraite,
grandeur d'ârae, f.
Marină, marine, f.
Marinariâ, yn. marin ma-
rinier, matelot, m.
Marinată, f. marinade, f.
Marâneru, — nicru, vd. Ma-
rinarii'i.
Mărinimia, 1'. magnanimite,
gramlnur d'âme, f.
Mărinimosu, adj. magna-
nime.
Marinu, adj. marin, e, de
marine.
Mărire, f. agrandissement,
accroissement, m.
Mărişioriâ , vd. Mări-
ceUit.
Mărita, v. a. marier (une
fille), unir. Se — , se marier,
epouser, donner sa main.
Maritale, adj. marital, con-
jugal, ale.
Măritare, f. mariage, m.
un ion, f.
Măritată, adj. f. mariee, f.
de Măritatu, adj. nubile,
â marier.
Maritimu, adj. maritime.
Mărit^şiâ, vd Măritare.
Mărita, ar^/. agrandi. accru,
e. S'a — , ii a grandi.
Mariuţă, f. cocrinelle, f.
Marlă, f. saillie (des lievres).
Mării, V. a. monter (des 1 e-
vres) .
Marmeladă, f. marmelade,f.
MAR
— 279
MAS
Wlarmopâ,— mură, f. mar- [
bre, f. I
Marmura^ v. a. marbrer.
MarmurariUi m. marbrier,
m. [ee.
Marmuratâi adj. marbre,
Marmure, — /'u,f.marbre,7Ji.
Marmuriâ) — >ăriă, 1". mar-
brerie, f. atelier de mar-
brier, )>î.
Marmurosâi adj. marbre,
ricbe en marbre. [m.
Marochinây n. maroquin,
Marşîalâ, vd. Mare^iale. ,
-<e Mărşiâvi, v. r. se salir. j
Mârşiâviây i'. bassesse, ab- '
jection, lâchete, poltronne-
rie, f.
Mtârşiâvire, vd. pre\
Mârşiâvitu, adj. săli, ie.
Mârşiavu, r.i. abject, e, lâ-
che. poltron, m.
MarÅŸu, vd. Mersu.
MAârşur,v. n. aller en marche.
Mârşuire, f. marche, f.
Mârşuitâ, adj. alle en mar-
che, marche en iigne.
Mârtanâj m. chat, m.
Marte, m. marÅŸ, m.
Marţi, f. mardi, ni.
Marţiale, adj. marţial, ale.
Martirisa, v. a. martyriser.
Martirisare, f. tourment,
martyre, m.
Martirologiâ, n. marty-
rologe, m.
Martiru, ?/?.martyr m. tyre,
f. ; victime, f.
Mârţişioriâ, n. faveur que
Ies jeunes filles, au premier
de MarÅŸ, se mettent au bras.
Marţiâ, vd. Marte.
Mârţ6gâ,f.haridelle,ros3e,f.
Mârturi, — risi, v. a. avouer,
attester, temoigner.
Mărturia, f.temoignage, m.
preuve, f. indice, m.
Mărturia, f. medaille deba-
pteme, f.
Mărturire, f. temoignage,
aveu, m.
Mărturi8elă,3/ărfurtsi,vd.
mărturire, mărturi.
Mărturitoru, m. temoin;
penitent, m.
Mărturitu, adj. temoigne,
avoue, ee. [stant.
Marturâ, m. temoin, assi-
Măru, H. pomme, f. ; pom-
rnier, m. — pădureţii, pom-
me 'sau vage, f.
Marulă, f. romaine, f.
Măruntu, vd. menuntă.
Masă, vd. mesă.
Masă, f. chatte, f.
Mască, f. masque, f.
Masca, v. a. masquer, ca-
cher.
Mascare, f. deguisement, >n.
Mascatu, adj. masque, ee.
Masculina, adj. masculin,
ine, mâle. [f.
Măsculiţă, f. petite masque.
Mascurul, m. mâle, m.
Masere, f. pois verts, — bobe^
pois ecosses, rn. pi.
Măserică, f. coronille, f. —
pluie congelee, f.
Măseroiâ, n. pois de sen-
teur, in.
Măseruică, vd. Măserică.
Măsgăli, vd. Măngăli.
Masili , v. a. deposer, de-
stituer.
Masilire, f. destitution, f.
Masilâ, vd. prec.
Maşină, etc. vd. Machină,
Măslină, f. olive, f. [etc.
Măsfinetâ, n. olivaie, f. lieu
I plante d'olives, m.
MAT
2S0 —
MEC
Mâsfinişiîl, vd. prec.
Măsliniu, adj. oliva re.
Mâslinui m. olivier, m.
Masluj *(. ("'xtreme-onction, f.
Mâslui, V. a.{cur[ile) meler,
Ijatti'o. [Å£e.
Mâslu'tâ| adj. mele, ee, fait,
Massă| f. masse, quantite, 1".
Massala, i'. flambeau, m.
torcho, r.
Massalaglu f m. porteui-
de torche; vaurieu, m.
Mâeseaj i'. deut mollaire, f.
Mâsselariţăi f. jusquiame,
r.
MassîSarJâ, arfj. maxillaire.
Massimâi n. maxime, f.
MassimU) n. maximum, m.
Massivây adj. massif, ive ;
adv. massivement.
Massu, vd. Piemam.
Masteru, Ttl, Vitregii.
Masticây n. mastic, m.
Măţâcinâi f. melisse, f.
Mătănâi; v. n. cbauceler.
Mătaniâ, vd. Metania.
MâtăuşiU| n. pinceau, gou-
piilon, //!.
Matcă; f. lit de la riviere,
m. [matiques, f. pi.
Matematice, f. pi. malhe-
Matematicescei adv. ma-
thematiquement
Matemaîicescâ, vd. urm.
Matesnaticâ, adj. matbe-
matique. Sust. m. mathe-
maticien, rn.
Materia, f. matiere, etoft'e, f.
Materâale, adj. materiei,
elle ; adv. materiellement ;
Sust. )i. materiei, m.
Materiali, m. pi. archit.
mater aux, m. pi.
Materiaiisa, v. a. mate-
riaJiser.
Materiaiîsare, f. materia-
lisation, f. [rialise, ei;.
Materialisatd, adj. mate-
Materialismâ, n. materia-
]j.sm.x m. [liste, m.
Materialista, rn. maleria-
Materialitate, f. materia-
li te, \:
Materiala, vd. Materiale.
Materielnicâ , vd. Mate-
riale.
Maternitate, f. materaite, f.
Maternu , adj. maternei,
elle. [seche, m.
Matiţă, f. lit de riviere des-
Matocâ, n. chat-mâle, m.
Matostatâ, n. jaspe san-
guin, )ii.
iHâtrăgună, f. belladonne,
mandragore, f.
SVSatrice, f. matrice, f.
Matriclu, i). — culă, matri-
cule, registre matricule, m.
Matrimoniale, ac/y. matri-
monial, ale.
Matrimoniâ , n. mariage,
)>(. uuion, f.
Matrdnă, f. matrone, f.
Matrosâ, m. matelot, m.
Mătufâ, iii. neglige dans sa
toiiette, ni.
Mătură, vd. Melură.
Maturitate, f. maturite, f.
âge mur, m.
Matur u, adj. mur, re.
Mătuşiă, f. tante, f.
Mătuşica, vd. prec.
Maximu. . . vd. Massim . . .
Ms, pron. me, moi.
Ms, interj, bomme ! eh!
Mea, adj. poss. f. ma.
Mea, f. jeune brebis, f.
Mecanică, f. meeanique, f.
Mecanicesce, adv. meca-
niquement.
MKP
— 231
MEL
Mecanica, adj. mecanique,
adv. mecanjiiuement
Mecanicâ| rn. mecaniciea,
m. [î/J.
Mecanismuy ţMnecanisme,
Mâcelâ,!'. meurtrissure, con-
tusion, f.
Meci, V. a. meurtrir.
Mecire, vd. Măcelă.
Măcitu, adj. meurtri, ie-
Medaiiă, f. medaille, f.
Medălionây n. medaillon,
mediaiion,
mediateur,
[ale.
Mediaţiune, f.
Mediatorâ, m.
m.
Medicale , adj. medical ,
Medicamentosu, adj. me-
dicainenteux. euse.
Medicamenta, n. medica-
ment, rn. medecine, f.
Medicina, f. medecine, f.
MedJcinale, adj. medici-
nal, ale
Medica, m. mădecin, m.
Medimnâ, f. mesure deblc
de s 'ize ocas, f.
Mec|iocre, adj. mediocre ;
adv. mediocremcnt.
Mediocritate, 1'. mediocri-
t^, f.
Mediocru, vd. Mediocre.
Medita, v. a. mediter, re-
flt'chir.
Meditare, — ţiune, f. me-
ditition, f.
Meditativa, adj. meditatif,
ive. [m.
Meditatopâ, m. repetiteur,
Meditatu, adj. medite, ee.
Me^iu, u. milieu, moyen, m.;
adj. moyen, eane. Prin —
Ui, moyennant, â l'aide de.
Mediuiu nop{ii , minuit,
m.
Me^loci, Y. a. preparer, faire
avoir, procurer.
Mecllocire, f. moy*m, in-
terraidiaire, ra. entremise, f.
Mediocitorâ, !>i. mediateur,
intermediaire, intercesseur,
ra.
Medlocitu , adj. prepare,
fait par l'intermediaire de.
Mediociu , adj. mediocre,
moyen, mitoyen, enne.
Metjiocâ, )?. moyen, milieu,
centre, m. De — , moyen,
eane, din — , du milieu.
Mej|osâ,afZ/. raoelleux, euse.
Medâ, n. hydromel, rn.
Me^â, n. mie, rnoelle, 1'.
Medulâreţu, n. membra-
neux, euse.
M§dulariu, af?y.meduliaire.
Midularu, n. vd. Membru..
MIduvâ, f. rnoelle, f.
Meduvosâ, adj. moelleux,
case.
Meeting, n. meeting, m.
Mefîticâ, adj. mephitique.
\ Mei, poss. mes. Ai — . Ies
miens.
Meidand, vd. Maidanu.
Meiste, f. millerine, f.
; Meiţâ, f. petite brebis, f.
Meiâ, n. mii, mijlet, rn.
Mejdri, v. a. ronger l"e-
corce des arbres.
Melancoîiâ, f. melancolie,
f. [colique.
Melancolica, adj. melan-
Melcâ, rn. limacon. escar-
got des vignes, m.
Mele gara, n. pepiniere, f.
Melicu, n. avives, f. pi.
Meliferâ, adj. mellifere.
Melinâ, ». troene, f. — roşi»,
lilas. m.
1 Melissâ, r. melisse, f.
MEN
— 282 —
MER
Meliţâi f. battoir â chanvre,
m.
Meliţariâf m. cspadeur, m.
MellC| poss. mes, ale — , Ies
inieuues.
Mellu. m. ugueau, m.
Melluşiây t'. potite brcbis, f.
Melluşieliâ | m. petit a-
gneau, m.
Melluşiorâ) vd. Melluşlă.
MelluÅŸiu, vd. MelluÅŸicilu.
Melodia, t'. melodie, t'.
Melodiosu, adj. melodieux,
euse. [JH.
Melodramây f. melodrame,
Melomanîâ, f. melomanie,
passioa pour la musique, f.
Melomanu, m. melomane,
m. [f.
Membrana, f. membrane,
Membranosâ, adj. mem-
bra ueux, euse.
Membru y m. membre, m.
Memento, m. {lat.) me-
mento, )/2. [mention.
Memora, v. a. reciter, laire
Memorabile, adj. memo-
rable. [dum, vi.
Memora ndâ, n. memoran-
Memorativu, adj. memo-
raţii', ive. [ee.
Memoratu,acZj. mentionne.
Memoria, f. memoire, f.
souvenir, m.
Memoriale, ni. memorial,
aide-memoire, m.
Memoria, n. memoire, com-
pte, m.
Menageriâ, t. menagerie, f.
Menagiu, n. menage, m.
Meninge, f. pi. anat. me-
ninges, f. pi. — Ce sont Ia
pie mere, la dure mere, la
plus forte, et entre elles l'a-
rachnoide.
Meningita, f. med. menin-
gite, f.
Menţine, v. a. maintenir,
soutenir, perpetuer.
Menţinere, f. maintieu, m.
Menţinutâ, adj. maintenu
ue.
Menţiona, v. a. mention-
uer, consigner par mention
l'aire mention.
Menţionare) f. mention, ci-
tation, f. [ne, ee.
Menţionata, adj. mention-
Menţiune, f. mention, f. —
onorabile, mention hono-
rable. [etc.
Msntui, etc. vd. Mântui,
Menuntae, f. pi. entrail-
les, f. pi.
Menunţelâ,<X(;Zy. tres-mince,
tres-meuu, ue.
Menunţi, v. a. amincir, t<iil-
ler menu.
Menunţime, f. detail, m.
Menunţîre, i'. amineisse-
ment, m.
Menunţitâ, adj. aminei, ie,
tiiille menu, m«rcelle, e.
Me nunta, adj. menu, ue,
raince, petit, e. Cu d'a — ,
en detail.
Meorâ, f. petite brebis.
Merariâ, m. marchand de
pommes, m.
Merazâ, — zurî, n. heritage,
m.
Mercantile, adj. mercaa-
tile, de commerce.
Mercenariâ, m. merce-
naire, ni.
Mercurî, f. raercredi, îh.
nercuriale,ady. mercuriel,
elle.
Mereu rid, n. mercure, ar-
gent-vif 8. vif-argent, m.
â
MER
283
MES
Merci f. miel, m. — de tran-
dafiru, miel rosat, rhodo-
mel, m. [refaire.
Meremetisii v. a. reparer,
Meremetisirei — selă, f.
reparation, f. [ee.
Meremetisîtâi adj. repare,
MeremetUi n. reparation, f.
MereÅŸiUj m. buisson d'e-
pines, m.
Meretuii^n. verger de pom-
miers, m.
Mereu I adv continuelle-
ment, toujours.
Merfây f. deuree, marcban-
dise, f.
Merge; v. n. marcher, aller.
Mergeluţây f. petite perle, f.
MergEnâu,ac/J. coralin, ine.
Mergenuy n. corail, m.
Mergere^f. allee, marche, f.
MeridianUf n. meridien, m.
adj. meridien, enne. — Li-
nia — ă, la meridienne s. la
ligne meridienne.
Meridionale, adj. meri-
dional, ale, du cote du midi.
Merindăi f. provision, f.
Merinda, v. a. approvision-
ner.
Merindare, f. approvision-
nement, )n.
Merindatu, adj. approvi-
sioune, ee.
Merinosâi m. merincs, m.
brebis merinos, brebis d'Es-
pagne, 1".
Merişiorây f. pirole, f.
Merişiorây n. petite pom-
me, f.
Merita, v. a. meriter, etre
digne de, valoir.
Merita re, f. action de me-
riter, f.
Meritata, adj. merite, ee.
Meritoria, adj. meritoire;
adv. raeritoirement.
Merita, n. merite, m.
Merlă, f. merle femeile, f.
Merloiâ, m. merle mâle, m.
Merosâ, adj. abondant en
miel.
Mersa, n. marche, demar-
cbe, f — callului, allure, f.
Merticu,>K portion, ration, f.
Mesa, f. table, nappe, f. dî-
ner, repas, l'estin, in.
Mesariâ, m. qui fait des
tables.
Msschinâriâ, f. mesqui-
nerie, lesiuerie, f.
Meschina, adj. mesquin,
lâdi-e.
Mesciorâ, f. petite table, f.
Meselicây n. hors-doeuvre^
m. [ee,
Mesănâ, m. convive, invite^
Meseria, vd. Messeriă.
Meşinâ, f. basane, f.
Me8S3gerâ,m.me.ssager,m
Messagiâ, rn. message, m.
Messeriâ, i*. metier, m.
profession, industrie, f.
MesseriaÅŸid, m. artisan,
ouvrier, rn.
Mesteca, vd. aînmesteca,
Mest£cânâ, m, bouleau, rn.
MeÅŸtera, m. artisan, )n. ;
adj. adroit, habile, qui se
connait dans son metier.
Meşteşiugariâ,m. artisan,
ouvrier, m.
MeÅŸteÅŸiugescO, adv. ar-
tificiellement.
M»şteşiuge8câ, adj. ar-
tiliciel, elle.
MvÅŸteÅŸiugi, v. a. tramer
une intrigue.
MeÅŸteÅŸiugire, f. mani-
gance, fraude, f.
MET
2«.4 —
MET
Meşteşiugitây adj. arli-
liciul, (?lle ; Iraudulmix, cuse.
MeÅŸteÅŸiugosu, adj. arti-
ficiel, elle.
Meşteşiugâ, n. art, metier,
arfifici', /)i. industrie, t.
MeÅŸU| n, cbausson, m.
Misurâj f. mesure, diraca-
sion Peste — , outre mosure,
exagere, ee, avec exces, ex-
cossif, ive, fănl — , saas
mesure.
Mesurai v. a. mesurer,preu-
dre la diniensioii. Se — , se
mesurer ; - - ca cine-va, se
mesurer avec quelqu'un, se
comparer a quelqu'un.
Mesurabilei adj. mesu-
rable.
Măsurare, i'. mesurage, ?/i.
Mssurâtârei f. rnesure, f.
Mesurâtarây m. mesu-
reur, — de iMinîntu, arpen-
teur, }n.
fnesuvatăf adj. mesave, ee,
de — , ;'i mesurer.
Mesuţâi r. petite table, f.
KIetafIsicâi f. met physi-
([ue, f.
nSetafisicUf adj. metaphy-
sique, absrait, te : adu. me-
ta.'hysii[uement.
Metafisicâi ?n. metapby-
sicieu, »!.
Metafforâj f. rnetaphore, f.
MetaforicUy adj. metapbo-
rique, adv. metaphorique-
ment, par rnetaphore.
MetalepsCf f. ret. meta-
lepse, i'.
MetalicU| adj. metallique.
Metaliferâ| adj. metalli-
lere.
MetaJisai v. a. reduire, trans-
former, ea metal, metalliser.
Meta!isare| — iiune, 1". re-
fluctioii (Ml metal, 1".
Metalisatu, adj metalli-
sj, ee.
Metalografiâi f. metallo-
gr,iplii(^, f.
MetalU| /(. ine'^al, m.
WleîaJMrgââir.metallurgie, f.
Metal upgîcâ| adj. metal-
lurgique. .
Metalurgiste, m. metal-
lurgist(>, UI.
Metamorfosay V a. meta-
morpboiJin'.
Meia?norf asatâ| adj. me-
tamorphose, ee.
Metamorf osei f. metamor-
pbose, trcmsfiguration, f.
Metaniăi f. geiiutlexion, f.
MetapSassnâ y. f. t. meta-
plasim^, i>i.
Metassey f. soie, f.
âssârîă} 1". etoffe de
soie, r.
âssariâi m. ouvrier
ea soie, m .
Metâssosâ,aJj douxcom-
me la so'e.
Metastasey f. metastase, f.
Metâfesey 1". metatbeso, f.
Metechnăy f. defaut, m
paillo , f. {la petre pre-
\i6se).
Metempsicosey f. meteai-
psycose, f,
MeîeoricUyOfZ/. meteorique.
Meteoroiogiây f. meteoro-
logie, f.
Meteorologicuy adj. me-
teorologique.
Meteresây n. rempart, re-
trancbemeat, m.
MetiSy ra. metis, m. La fem.
metisse.
Metîssây t. vd. preced.
MEZ
— 285 —
MIG
Metodicei adv. rnethodi-
qwnvni.
MetodîcU| acZ/. methodique.
MetodismU| m. metbodi-
Metodfstây m. metbodiste,
/" â– [cede, m.
Metcdâ, ». methode, f. pro-
Metonimiâi f. ret. meto-
nymie, f.
Metonomasei 1'. ret. me-
touoiiia.se s. metonomasie, f.
Metrîcâ, f. metrique, f.
Metrica, adj. metrique. Sis-
tema metrică, le systeme
metrique.- II a ete etabli par
Jes academiciens Delanibre
et Mechain, qui raesnr^rent
la lougueur d'un quart du
meridien terrestre. La dix-
millionieme pârtie de cette
longueur c'est le metre.
Metrometruy n. metrome-
tre, n(.
Metruj n. metre, rn. Metre
s. pied în prosodia classică.
Meiru liniare, metre 11-
neaire s. courant Metru pă-
traţii, metre carre.
Metura, b. a. balayer, - -co-
ÅŸiuri, ramoner.
Meturây t'. bălai, rn. — de
penne, plumeau, m.
Meturare» f. balayage, m. —
de coÅŸiuri, ramonage, rn.
Mefurâtoriây }}Kbalayeur,
Met uratâ| adj. balaye, net-
toye, ee;.su.si. n. balayage, m. [
Meturâturâf f. l>alavures, ,
f. pi.
Meturicăi f. epoussette, f.
Meây poss. moa, allii — , le
mien. [ch^re, f.
Mezatul n. encan, ni. en- 1
Mezgây f. suc, m. seve, f.
Mf, pron. rae, â moi.
Miy m. mus. mi, m.
Miâ| vd. Miie. [f.
Mîambalâ, n. reglise noire,.
Miasma, 1'. miasme, m.
Mâcraniâ, t'. migraine, /'.
Microtnetrui m.microrae-
I tre, m.
Microscopica, adj. mi-
I cro.scop.'que. [^m.
Mîcroscopâ,n. microscope,
j MicÅŸiora, v. a. amoindrir,
rendre moindre, nipetisser,
diminuer, reduire. Se — , di-
j minuer; s'humilier.
; MicÅŸiora re, f. amoindris-
sement, rn. diminution, f.
' Micşiorâtoriu, adj. at-
tenuant, e.
Micşioratâ, adj. rapetisse,
amoindri, e.
MicÅŸiorime, f. petitesse, f.
MicÅŸiunea, >'. violette.
MicÅŸiuniu, adj. violet, ette.
Mica, adj. petit, ite. Mal
— , moindre, cellu mal — ,
le moindre, le minime.
MicuteSâ, — cu{u., acZy. petit,
petiot, e ifarn.J.
Mie, pron. me, â moi.
Migâelâ, i\ musinerie, f.
Migâi, v. n. musiner.
Migala, m. peine, difficulte,
f. fig. bomme scrupuleux,
cbipoteur, cbipotier, rn.
se Migăli, v. a. chipoter, a-
gir rninutieusement, se don-
ner de la peine.
Migâielâ, — lire, f. chipote-
raent, m. action minutieuse,
scrupulosite, peine, difficul-
te, f. [ficile.
Migâloaâ, adj. penible, dil-
Migdalâ, f. amande, f. lapfe
MIL
— 286 —
MIN
de — e, lait d'amande, m. —
fertă in sacharit, praline, f.
Migdala, }ii. amaudier, tn.
Migraţiunei f. migration, 1".
Mihalţâi rn. barbote, f.
Mihni, v. a. attrister, inquie-
ter, affliger.
Mihniciosd, — toriîi, adj.
affligeaut, penible.
Mîhnirei f. chargin, m. af-
llxtiou, tristesse, f.
MihnitUi adj. ai'flige, ee.
Mîîe, f. miile, f. millier, )n.
mai wit/^e— ,plusieurs mil-
liers; ă mi ia parte, la mil-
lieme j)artie, f. Mii, des rail-
Jlers. — In computatiunea
auniloru, căndii data începe
cu acesta vorbă şi urmedă
appoi unu alîu hunieru,
scriemii mii în loc de miile :
â– s. e. Van mii huit cent etc.
<ilu nfliî!6, a — , adj. Io mil-
[ieme, Iu millieme.
Mijă| r. assoupissement, m.
Mîjî, V. a. somraeillor.
Mîjîrey f. assoupissement, m.
Mjjitâ, part. sorameille.
MSlâf t. pitie, misericorde,
compassion, grâce, f.
Milia«*dâ, n. milliard, m.
Milionariâ, adj. million-
naire, m.
Milionâ, vd. iirm.
Mîliune, f. miiiion, m.
HlilSfa, V. a. militer, combat-
Å£re, lutter.
Militante, adj. militant, e.
Milâtarei vd. Militărescă.
Milîtârescei adv. militai-
rement.
Militar escâ ac?J. militaire,
guerrier, ere.
Militarismâ , n. militari-
sme, m.
Militariâi vd. Militare.
Milîtarâ, m. militaire, sol
dat, homme de guerro, ut.
Militatu, part. milite.
Miliţia} i'. milice, armee, f.
)/(
milicien, 1'.
, lieue, 1'.
mi lord, m.
, f. clemence,
adj. clement.
Miliţianâ,
Miliâ, i'. millt
MîJordâ, m.
Miloserdiâ ,
pitie, f.
Miloserdâ,
charitable.
Mijosteniăy f. charite, au-
mone, mis.Jricorde, l".
Miloşii vâ, f. grati de, f.
se Milostivii v. a. compatir,
avoir pitie, prendre ])itie,
avoir compassion.
Milostivire ,
pitie.
Mîlosiivosu,
compassion.
MilostBvosU|
cordieux ,
cbaritable.
Milosu, adj,
ante, pitoyable.
Miiotâ, vd Malotea.
Miiui V. a. douner par pitie,
Se — , donner l'aumoDe, a-
voir pitie.
Miluelâ, — laire, f. aumone,
commiseratiou, t.
MiluitUy adj. apitoye, qui a
regu Taumone.
Mima, v. a. mimer, repre-
senter par des gestes.
Mima, vd. Pantomimă.
Mimica, adj. miraique, de
comedien. [m.
Mimilinglâ, m. brocanteur,
Mimosa, t'. bot. mimosa, f.
seu m.
Mina, v. a. miner, praţiquer
une mine, creuser.
part. ayant
adj. qui fait
adj. miseri-
^enereux, euse^
compatissant,
MÃŽN
— 2:S7 —
MIN
Minâ| i. mine, cavite, sou-
terraine, f. [f.
MSnarei f. action de miner,
Minareap f. minaret, m.
MinariUy m. mineur, m.
Minata, adj. mine, creuse,
ee.
Mîncinosâ| adj. meuson-
ger, ere, faux, sse, menteur.
Minciunâi f. meusonge, m.
Mindirâ, n. matclas, m. de
paiă, paiOasse, f.
Mine, pron. moi, me.
Mineralei m. minerai, mi-
neral, in.
Mineralisai v. a. mineraJi-
ser, coiivertir en mineral.
MinerafisarC} f. conver-
sion ca minerai, f.
Minera!isatâ| adj. mine-
ralise, ec\
MineraSistU| m. minera-
lisutfur, iii. [gie, J".
Mlnur'aiijQiâf f. miueralo-
Mîneralogicây adj. mine-
raloLi'ique
Mineralogâ| m. mineralo-
gue ; miiieralogiste, in.
Minerala} vd. minerale.
Mineri, f. pi. mines, f. pi.
Minge, f. balle f.
Mânghinea, etau, m.
Mîniaiurăff. f. miniature, f.
Minimu, )it. minimum, m.
adj. minime, tres-petit, e.
Ministeriale, adj mini-
steriel, elle ; adv. dans ]a
l'orme mini steri elle.
Ministeriâ, n. ministere, rn.
Mifsîstru, Wv ministre, m.
Miniu, )(. minium, cinabre,
m.
Mînjg, V. a. salir, tacheter.
Minjitură, f. salissure, ta-
che. f. [ee.
Mînjitu, adj. săli, tachete, e.
Minoritate, f. minorite, f.
Minor u, adj. mineur, e, plus
jeune.
Minora, vd. Minariu.
Minotarâ, n. aiguille de la
montre, f. [f.
MinÅŸogu, n. masse dcjoncs,
Mintâ, i. mentbe, f.
Min'ale, adj. mental, ale.
Minte, f. e.sprit, raisonne-
ment, m. raison, intelli-
gence, f.
cu Minte, adj. raisonnable.
sage.
Mintenaşiâ, adv. tout de
suite, sur-le-cbamp.
Minienâ, n. espece d'habit
rustique.
MInteuţă, f. alsine, f.
Minţi, V. a. mentir, dire un
mensonge.
Minţire, f. mensonge, •//*.
Minţitorâ, m. menteur, ni.
euse, f.
Minţitu, pari. meuti.
Mânîosu, arfj. '^d. ca Minte.
Mîntui, vd. Mântui.
i<e Minuna, v. r. s'etouner,
admirer.
Minunare, f. etonnement,
rn. admiration, f.
Minunata, adj. etonnant,
ante, admirable, merveilleux,
euse ; adv. admii'ablement.
Minune, f. merveille, f. mi-
racle, prodige, w. de — , ad-
mirable.
Minus, adv. moins.
Minuscula, adj. minu.scule.
Minuţiosâ, ac^j. miuutieux.
scrupuleux, euse; adv. mi-
nutieusement.
Minutâ, f. — nutii, minute,
f. moment, instant, m.
MIR
2B8
MIS
Miorcâiy v. u. gemir, pleur-
uiclior.
Miorcătiy vd. prec.
Miorlâiy vd. Miui.
Mirai v. a. etonner. Se — ,
s'etonner, adrairer. [m.
Mira du, n. — ciilii. miracle,
Miraculosul, adj. iniracu-
Jeux, prodigieux, euse.
Miragiâ, v. mirage, m.
Mirare, t. etouneraent, w.
admiration, f. De — , admi-
rable.
Mirâteniâ, vd. Miraclu.
Mirâtoru, arfj. qui s'etonne.
Miratu, adj. etonue, sur-
pris, e.
Mire, )//. fiance, futur, m.
Mirenesce, adv. moudaine-
meut, en laîque.
Mirenescâ, adj. profane,
Jaîque.
MirenUj m. profaae, laique,
m. [L
Mir^stnâ, f. odeur agreable,
Miressâ, f. fiancee, promise,
fu tu re, f.
Miriade, f. rayriade, f.
Miriametru, n. myriarae-
tre, )//.
MiriÅŸte, f. charap inculte, m.
Mîrli, V. n. nionter, saillir.
Mirodiâ, i. parfum, w.
Mironosiţa, f. vierge, nym-
phe, f.
Mirosi, v. n. fleurer, flai-
rer, v. n. sentir, avoir de
l'odeur.
Mir o sire , f.action de flairer,f.
Mirositoriâ, adj. parfume,
odoriferant, e, aroraatique.
Mirosita^ part. flaire.
Mirosâ, n. parfum, arome,
Ui. odcur, f.
Mirtâ, n. myrthe, m.
Miru, ». saintes-huiles, f. pi.
confirmation. f.
Mirui, V. a. donner la con-
firmation. Se — , recevoir la
confirmation.
Miruire, f. action de don-
ner ou de recevoir ia con-
firmation, f.
Misă, f. mise, f.
Mişâ, f. messe, f.
Misatitropiă f f. misan-
thropie, f.
Misantropu , m. misan-
thrope, m.
MrÅŸca, V. a. mouvoir, re-
muer, agiter, emouvoir, —
foculu (cu cleÅŸtele), detiser
le feu. Se — , bouger, vacil-
ler, se remuer, s'agiter ; s'e-
mouvoir.
Mişcâciosâ, adj. mob le.
MiÅŸcare, f. mouvement, m.
agitiition, f.
Mişcâtore , f. force mo-
trice, f. mobile, m.
Mişcâtoriâ, adj. mobile ;
emouvant, e.
Mişcatîa, adj. reraue, agite,
ee ; emu, ue.
Mişeiesce, adv. lâchement.
Mişeiiâ, f.]âcbete,fourberie,f,
Mişellâ, }/). lâche, fourbe,
polisson, »!.
Mtserabile, adj. miserable.
Miseriâ, f. misere, f.
Misiicâ, )>. amorce, f.
Missadâ, f. fourrure, f.
Missionariâ, m. mission-
naire, >/'.
Missiune,r.mission,charge,f.
Misierîosd , adj. myste-
rieux, euse,
Misterâ, n. mystere, m.
Misticîsinâ , m. mystici-
sme, m.
MIX
2S9 —
MOC
Mistica, m. adj. tnystique.
Mîstreţâf m. sanglier, m. —
de patru anni, quartaaier,
m.
Mistria, 1". truelle, f.
Mistiune, f. mixtion, f. me-
lange, m.
Mistu, adj. mixte, melange.
Mîstuelâ, f. digestiou, f.
Mistui, V. a. digerer.
Mistuitoriu, adj. digestif,
ive.
Misturâ, f. mixture, f. [Ier.
MiÅŸui, v.n. foux'miller, grouil*
MiÅŸuire, f.lourmillemenim.
Mî^â, f. chattou, roinef, ip.
Mita, f. usure sordide, f. ar-
gent donne ea secret, m.
Mitarnicâ, »». sordide, usu-
rdire, in.
Mîţarâ , m. tisserand en
laiae, m.
Mitică, vd. M ţă,.
Mitiga, v. a. mitiger, adoucir.
Mititeilâ, vd. Micutellu.
Mitologia, f. mythologie, f.
Mitologica, adj. rnytholo-
gique ; adv. mythologique-
ment.
Mitră, f. mitre, f. bonnet des
eveques, m.
Mitropolia^ L egJise cathe-
drale, f.
Mitropotitu, Ȕ. rnetropoli-
tain, archeveque, in.
Mitui, V. a. donner de l'ar-
gent en secret, corrompre
par des dous.
Mituire, — elă f. seduction
par des dons, f. [in.
Mituitoriâ, m. corrupteur,
Mituita, adj. corrompu par
de Jargent.
Miui, V. n. miauler.
Mixandră, f.giroflee jauue, t'.
Mizgă, vd. Mesgă.
Mlădia, V. a. plier, flechir,
ployer. Se — , flechir, ployer.
Mlădiata, adj. flecbi, pli^, e.
Mlădioşiă, f. souplesse, fle-
xibilite, f. [xible.
Mlădiosâ, adj. soupie, fle-
Mlădiţă, f. rejetou, rejet, m.
MIoştină, Mlostinosu, vd.
Baltă, Băltosu.
Mnemonică , f. mnemoni-
que, mnemotechnie, f.
Mnemonica, adj. mnemo-
nique.
Mnemoteciinică, să.Mne-
rnonică.
Mnemotecnicâ, adj. mne-
motecbnique.
Mobilă^ i. meuble, f.
Mobile, f pL mobilier, m.
Mobila; — li, V. a. raeubler.
Mobilare, — lire, f. ameu-
blement, rn.
Mobil ar iu, )/i.mobiliaire,m.
Mobi'atu, adj. meuble, ee.
Mobiliarii, adj. mobilier,
ere.
Mobila, adj. mobile, mou-
vant, e; n. mobile, motif, w.
Mobîlîsa, V. a. mobiliser.
Mobilisare, — ţiune, f. mo-
bilisation, f.
Mobiiisatâ,ad/,mobilise,ee.
Mobilitate , f. mobilite, f.
fîg. — inconstance, f.
Mobile, vd. Mobilă.
Moca, t. nigaud, in. bete. f.
Mocăî, V. n. agir lentement.
Mocăitorâ, rn. lambin, w.
MocănescO) adv. en mon-
tagnard, brutalement.
Mocănescâ, adj. rnonta-
gnard, e, grossier, ere.
Mocand, m. montagnard, m.
Mocărţenu, vd. prec.
19
MOD
— 290
MOL
HlocErlâi f. marais , mor-
tier, in.
Mocirlosây adj. bourbeux,
mar6cageux, euse.
Mocosiy Y. a. lambiner.
Mocosire, f. lambinage, m.
midcrâif.cerise noire,guigne,f.
Mocruy m. guignier, m.
Moda, f. mode, regie, f.
Modalei adj. qui marque le
mode.
ModaiitatCif. modalite, ma-
niere d'etre, f.
Modâri, vd. Modula.
Modela, v. a. modeler, fa-
fonner.
Modelare, f. modelage, m.
Modeiatâ, adj. modele, ee.
ModelUy n. modele, type,
" specimen, exemple, patron,
m. [lentir.
Modera, v. a. moderer, ra-
Moderare, — ţiune, f. mo-
deration, f. ralentissement,
tn.
Moderatorâ, m. modera-
teur, regulateur, m.
Moderatu, adj. modere, ee,
calme; arfv. moderement.
Moderna, adj. moderne.
Modestia, f. modestie, re-
tenue, f.
Modesta, adj. modeste, re-
tenu, ue, adv. modestement,
avec moderation.
Modicitate, i. modicite, f.
Modicu, adj. modique, me-
diocre ; adv. modiquement.
Modifica, v. a. modifier,
changer.
Modificare, — ţiune, f. mo-
dification, f.
Modificativu, adj. modi-
ficatif, ive. [change, ee.
Modificata, adj. modifie,
Modista, f. modiste, f.
Moda, n. mode, genre, m.
maniere, f.
Modula, V. a. moduler, cbaa-
ter.
Modulare, — {iune, f. mo-
dulation ; fafon, 1".
Modulata, adj. module, ee,
Modula, n. t. n. t. module.
m.
Mogândeţâ, f. bete noire,
laideur repoussante, f.
Mogiierd, adj. maigre.
Moghilâ, vd. Movilă.
Mohori, v. a teindre ecar-
late.
Mohorire, i. teinture ea
rouge fonce, f.
Mohoritu, adj, sunge — ,
sang noir, m.
Mohoru, n. panic, m.
Mcinâ, f. teraps pluvieux, m.
se Moina, v. a. degeler.
Moînosii,a(:y.pluvieux,eu§e.
Moişcâ, f. goujon, m.
Moişte, — tină, f. bourbier,
Mojarâ, n. mortier, m.
Mojicesce, adv. grossie-
rement, brutal ement.
Mojicescâ, adj. grossier,
ere, brutal, ale.
Mojicia, f. brutalite, gros-
sierte, impolitesse, f.
Mojica, adj. impol , ie, bru-
tal, ale. grossier, ere.
Mojicime, 1". bas-peuple, m.
Mojicosd, vd. Mojicii.
Molaşiâ, adj. barbote, f.
Moldă, vd. Albia.
Molecââ, vd. Mollaticu.
Molecula, f. molecule, f.
Moleculariâ, adj. mole-
culaire.
Molemă, f. contagion, f.
MOL
291 —
MON
Molemosâ, adj. contagi-
eux, euse.
Molesta, v. a. molester, cha-
griner.
Molevmây — vnă, vd. Mo-
lemă.
Molevnosâ, vd. Molemosu.
Motevsi| vd. Molipsi.
Mo'fâi, V. a. ronger, man-
ger lentement.
Molia y f. artison, m. mite,
teigne, blatte, f. iinăncatu
de — , artisonue, ee, ronge,
ee, par le.s artisons.
Molibdenâ, n. molybdene,
m.
Molimă y vd. Molemă.
Molipsi, V. a. infecter, por-
ter la contagion.
Molipsire, f. — selă, infec-
tion, iafe^tation, f.
Molipsita) adj. infecte, em-
peste, ee.
Molitfu, m. pin, melezfc, m.
Molitvă, f. priere, oraison, f.
Moliivelnîcâ, n. rituel, li-
vre des heures, m.
Mollaticâ, adj. mou, m.,
molie, f. molasse, sans e-
nergie.
Molie, adj. mou, la f. molie ;
flexible.
Moliiciunei f. mollesse, e-
nervation, f. manque de fer-
mele, m.
MolleÅŸi, V. a. amollir, ren-
dre mollasse. Se~ , mollir,
faiblir.
Molleşire, — şelă, f. amol-
lissement, affaiblissement,m.
Mo! IeÅŸita, adj. amolli, ie,
euerve, ee.
Molieşîturâ, vd. Molleşire.
Molleţă, f. mollesse, apa-
tbie, f.
Molletonâ, n. molleton m.
Molliciosâ, vd. Mollaticu.
Moliîşioru, acZj. mollet, ette.
Mollosâ| n. gravats, gra-
vois, m. pi. platras, m.
Molotru, vd. Chiminu.
Molâ, n. mole, m.
Molusce, f. fi. mollusques,
f. vi
Momeia, f. signe; m. mar.
que. f.
Momelâ, f. appât, piege, in.
Momentana, momentane,
ee ; adv. momentanement.
Momentosu, vd. prec.
Momentu, n. moment, in-
stant, m. In — Iii cănrfit, au
moment ou, au moment que,
lorsque. Din — Iu căndu, du
moment que, des que, de-
puis que, puisque. In — liX
de a, au moment de, sur
le point de.
Momi, V. a. amorcer, appâ-
ter ; seduire.
Momiă, f. mom e, f.
Momire, vd. Momelă.
Momită, f petite tumeur, f.
Momitoriu, adj, amorf ant,
entraînant, seduisant, ante.
Momîtu,arfJ.appâte, seduit, e.
M'omordica, f. pomme de
yermeîlle, f.
Monacale,ac(/. monacal,ale.
Monarohiă, f. monarcbie,f.
Monarchicu, adj. monar-
cbique ; adv. monarchique-
raent.
Monarchistu, m. monar-
cliiste, ni.
Monarcâ,)H.monarcbe, sou-
verain, m.
Monasterid, n. monastere
couvent, cloître, ni.
Mânâstire, vd. prec.
MON
— 292
MOR
Monasticul adj. inonasti-
(|iii", convciiluol, efle.
Monastirescâi vd. prec.
Moneda, vd. Monnetă.
Moniţiuney t'. monitiou, f.
avcţrtisseiiieiit,, m.
Monitordi m. monitcur, )/i.
Monnetâ|f. inonnaic, f. ar-
Monnetâriây 1'. moimaie, f.
lioU^l (le la inouiiaie, w.
Monnetariâ,)H.inonnetaire.
Menocluj )n. moiioclc, ^n.
Monocotiiedonâ, adj. şi
))i. moiiocotyledone.
Monochîujodj.qui n'aqu'uu
oeil, boryne.
Monocroma^ adj mono-
chrome, d'ime seule couleur.
Monografia, f. moaogra-
phie, f. ecrit sur ua poiut
particulier de science, m.
Monograniâ|f. monogram-
me, tn.
Monolitâi m. monolithe, m,
MonologUi m. monologul,
)n.
Monomaniâi t'. monomanie,
idee fixe, 1'.
Monom anâ, m, monoma-
ne, m.
Mononiii,)n.aZ(7.mon6rae,Mi.
Monof îlfii, adj. monophylle.
Monopetaldj adj^ mouo-
petale.
Monopol isa, v. a. mono-
poliser, exercer un mono-
pole.
M inopolisarci \\ mono-
polisatiou, f.
Monopolisaftâ, adj. mo-
iiopolise, ee.
Monopolistul )n. monopo-
liseur, m.
MonopolU| «. tnonopole, w .
Monosilabicul adj. mo-
nosyllal)i({ue.
Monosilabâ| n. mouosyl-
lab<', ni.
Monotoniâ| f. monotonie, t'.
Monotonu, acZJ. monotone.
Monstrosâi adj. monstru-
eux, euse.
Monstrui m. monstre, m.
Monstruositatej t*. mon-
struos,- te, f.
Monstruosâ , vd. Mon-
strosu.
Monumentalei adj. mo-
numental, e, de monument.
MonuEnentâ| m. monument,
m.
Mopsâ| tn. camarad, m.
M6râ| f. moulin, m. — de
v'mlu, moulin ă vent, m.
Moralei f. morale, f. adj.
moral, ale.
Moralicescei adv. mora-
lement.
Moralicescâ, vd. Morale.
Moralisai v. a. moraliser,
rendre moral, e.
Moralisarei — {iune, f. mo-
ralisation, f.
Moralisatorâ| m. morali-
seur, )}i.
Moralis&tâi adj. moralise,
ee. [m.
Moralista I m. moraliste,.
Moralitate, f. morali te, mo-
rale, f.
MoralU| vd. Morale.
Morăressâi f. epouse du
meunier, meuniere, f.
Morarîâi m. meunier, m.
Moravurî| f. pi. moeurs,
coutumes, 1'. pi.
Morbosâ, adj. malade, va-
letudinaire.
Morbâ| m. maladie, f.
MOS
— 293 —
MOT
Morcovâj m. carotte, f.
Mordace , adj. mordant,
piquant, e
Morişcâ, f. moulinet, — de
cafea, moulin â cate, m.
Mormây vd. Măciucă.
JHopmâelâi m. murmure,
grondement, m.
Mopmâiy V. a. murmurer,
gronder, marmotter.
Mormâire, vd. Mormăelă.
Morniâitorâ,)H. grondeur,
bougon, m.
Mârmâitâ^ vd. Mormăelă.
Mopitilniale, adj. sepul-
cral, ale. [pulcre, m.
Mormlntâ^ ;;. tombeau, se-
Mornâi| vd. Mormăi.
IHoroenîi,}n.montagnard,jn.
Moronţâ, f. peche dure, f.
Morositate j f. morosite,
humpur chagrine, f.
MoPOSU| adj. morose, ta-
citurne.
Morsâ| f. suc du fruit, m.
Mortăciune, f. charogne, f.
Mortale, adj. mortel, elle.
Mortalitate, f. mortalite, f.
Mdrte, f. mort^ f. tropas,
deces, )/;.
Mortiferâ, adj. mortifere.
Mortifica, v. a. mortifier.
Mortif icaţiune» f. morţi- |
fication, f-
Mortâ, ad], mort, rte, de-
cade, ee. [funeraire. !
Mortuariu, adj. mortuaire, !
Morunu; adj. morue, f. j
Moşâ, f. accoucheuse, f. sage-
feiiiine. fteur, m. \
iWosafîrâ, m. hote, visi- 1
Mosaicâ, rn. mosaîque, m. [
Mosaistâ, rn. ouvrier en ;
mosaiques. m. 1
Moscâ, m. castor, m. \
Moscâ, n. muşc, m.
Mosdeiâ, rn. birambrot, m.
MoÅŸi, V. a. accoucher.
MoÅŸia, f. domaine, m. pro-
priete, ferme, f.
Moşicây dim. dela mâşă.
MoÅŸiera, m. fermier, Hi.
Moşiorâ, f. petit domaine,
m. pefite fenne, f. [f.
MoÅŸioroiu , m. taupinee.
MoÅŸire, i\ accouchemeat, m.
Moşitoru,»!. accoucheur,»î.
Moşîtu, vd. Moşire.
Moşmoiă, f. nefle, f.
Moşmolă, in. neflier, m.
MoÅŸnegu, m. vieillard, m.
Moşnenâ, m. paysan pro-
prietaire, m.
Mosoli, V. a. ronger.
Mossâvire, vd. Mormăelă.
Mossocu, m. chien de ber-
ger, m. [bine, t".
Mossoraşiâj n. petite bo-
se Mossori, v. r. etre pen-
sif, ive, etre triste.
Mossorâ, n. bobine, f bro-
doir, m.
MoÅŸte, f. pi. reliques, f. pi.
MoÅŸteni, v. a. heriter, re-
cueillir eu succession.
MoÅŸtenire, f. hentage, m.
heredite, succession, f.
Moştenitor iâ, adj. hei-e-
ditaire. [m. ere, f.
MoÅŸteniforu, rn. heritier,
MoÅŸienitu, adj. herite, ee.
MoÅŸtenu, m. doyen devil-
lage, /;(.
Moştenâ, m. heritier, m.
MoÅŸia, ra. aieul, vieillard, m.
Moţăi, V. n. tomber de som-
niei 1. [m.
Moţăire, f. assoupissement,
Moţatu, adj. huppe, ee.
Moţiune, t'. motion, f.
MUC
29-i —
MUI
Motivai V. a. motivcr, alle-
guor.
Motivare, f. allegation, f.
Motivatu, adj. motive, ee.
Motivu,)Mnotit', »i. raison, f.
Motocuy v(l. MălocH.
Motorul I m. moteur, in. Ca
adj. inoteur, ni. motrice, I'.
Mototoli} V a. chiftbnner,
froisser, abimer. Se — , se
froisser.
Mototolire^ f. chinbnnage,
froissement, m. froissure, 1".
Mototolitul adj. froisse, ee.
Mototo^âi n. tempon, bou-
clion de paille, m. pelote, m.
Mototol â I adj. mou, rn.
molie, f. eiicrve, ee.
Moţa,
buppe, f. toupet, m.
Movilâi t. colline, f tertre,m.
Mrejâ| i". filet, piege, m.
Mrenâ| f. lampro e, f.
MucaiitUi adj. drole, co-
rn ique, badin, ine.
Mucârî| f. pi. mouchettes,
r. pi.
Mucava, f. carton, m.
MucâverîU| m. marcbaud
de carton, m.
Mucâv:, V. a. cartonner.
Mucâviă| f cartounerie, f.
Mucâvirei f. cartonnage, m.
MucâvitU| adj. cartonne,
ee. [moisi, m.
Muce^elây f. moisissure, 1'.
se Mucef|i| /(. moisir, cban-
cir [cbancissure, 1".
Muce^irci t'. moisissure,
Muce^itUi adj. chanci, moi-
si, ie; sust. n. cbanci, m.
MucedU| adj. cbanci, fleuri,
moisi, ie.
Muceni| v. a. martyriser.
Mucenîâ, f. martyre, m.
Mucenicâi rn. martyr, m.
Mucenire, f. martvrisation,
f- _ ' ("ee.
Mucenitâ, adj. martyrise,
Muchei r. boni, m. carne,
f. — unui cu{ită, dos d'un
contrau, m.
Mucigaiu, vd. Mncedclă.
Mucilaginei f. mucilage, m.
MucWaginosdi adj. inuci-
lagini'ux, euse.
Mucositatei f. mucosite, t.
Mucosu I adj. mu({ueu.\,
euse. [f.
Mucâ| n. morve, mouchure,
Muflusi, V. a. failjir, laire
faillite, f.
Muf lusiâ, — sire, f. faillite. f.
Muflusitu, part. failli.
Mufiuslicâ, n. laillite, f.
Muflusâ| )n. failli, banque-
rout;(>r. m.
Mufti, m. inupbti, m.
Mugetu, n. mugissement, m.
Mugi, V. n. mugir.
Mu gir e, f. mugissemeut, m.
Mugitorâj adj. •niugissant.
Mugitu, iKirt. mugi.
Muguraşâ| vd. urm.
Mugurelfâ, m. petit germe,
petit tendron, rn.
Muguri, v. a. germer, pous-
ser des germes, bourgeon-
ner. [f.
Mugurire, f. germination,
Mugurîtu, part. germe.
Mugurii,)». germe, jet, bour-
geou, bonton, m.
M uhaiar U| adv. vaguement.
Muiai V. a. moniller, trem-
per, ramollir. bumecter, plon-
ger. Se — , se moniller, s'a-
mollir, mollir, devenir mou
(fem. molie), flecbir. £
Muiâciosâi adj. ramollis- ^
sânt.
MUL
295 —
MUR
Muiâtor A, adj. ramolissant,
emoUient, relâchant, e.
Muiata, adj. mouille, trem-
pe, ee, amolli, e.
Muiâturây f. mouillure,
trempe, imbibition, f.
Muiere} f. seu muiare, vd.
prec.
Muierei f. femme, f.
Muierelnicâi m. dameret,
ellemine, m.
Muierescei adv. comme
Ies fetnmes.
Muierescâ, adj. de femme.
Muierosuj adj. efTemine.
Muieruşăy — ruşcă, — r«{ă,
f. femmelette, f.
Mujtfe»! f. avertissement,
m. nouvelle, f. [tre, m.
Mulatru, m. şi adj. mulâ-
M ui corni} v.a.apaiser,calmer.
Mulconiîre,t'.apaisement,m.
MulcomltorUf adj. cal-
mant, e.
Mulcomitây adj. calme, ee.
Mulcomu, adj. tranquille,
calme.
Mulge, V. a. trăire, sucer.
Mul ger e, f.action de trăire, f.
Mulsu, part. trăit.
Multiceiu, adv. passable-
meut, beaucoup.
Multiflord, acZ/. miiltiflore.
Mulţimei 1". multitude, plu-
ral, te, foule. f.
Multiplicai y. a. multiplier,
augmenter le nombrc.
Multiplicând^, m. aritm.
multiplicande. m.
Multiplicaţiune, f. raulti-
plication, f.
Multipiicatorâ, m. mul-
tipiicateur, m. [cite, f.
Multiplicitate, f. multipli-
Mulliplâ, ac/./, multiple.
Multa, acfy beaucoup de, nom-
breux, euse ; adv. beaucoup,
considerableraent.
Muiţunti, v. a. coutenter,
satistairo; reraercier. Se — ,
se contenter, consentir.
Mulţumire,!', contentement,
m. satisfaction, f. remer-
ciement, m. recompense, t.
Mulţumitoriâ, adj. satis-
faisant, e. [tisfait, e.
Mulţumitâ, adj. content, sa-
Mumâ, f. mere L [peine, f.
Muncă, f. labeur, travail, m.\
Munci, V. a. travailler. Se — ,
s'efforcer.
Muncire, vd. Muncă.
Muncitoriâ, adj. laborieux,
travaileur, euse. Sust. m,
travaileur, m.
Muncita, part. travaille.
Municipale, ac/J. municipal,
ale. [cipalite, f.
Municipalitate, f. muni-
Municipiâ, 7?. municipe, w.
Munificinţâ,f.muniflcence,f.
Munificiâ n. muniflce, m.
Muniţiune, f. munition, f.
Munitu, acZj. muni, ie, pour-
vu, ue, de. [wi.
Munte,'//!. montagne,f. mont.
Munt^nâ, — că, f.montagnar-
de, f. [tagnard.
Muntenesoe,acZv. en mon-
Muntenescâ, adj. de Ia
montag-ne, montagnard, e.
Muntenui,>».montagnard,m.
MuRtif iorâ,rr). petite mon-
tagne, f.
Muntosâ, adj. montagneux,
euse, eouvert de montagnes.
Muntuleţu, vd. Muntişioru.
Mura, f. rnure sauvage, m.
Mura, V. a. confire dans du
ainaigre, dans du sel.
MUS
293
MUS
Murare, f. action de confire
daas le vinaigre, f.
Muratây adj. confit dans du
viuaigre.
Mupâturây saumure, f, — rî,
pî. cornichons coofits dans
du vinaigre, m. pi.
Mupdâriâi f. salete, malpro-
prete, f. [săli, ie,
Murdăritu, adj. maipropre,
Murdarl1câ| n. immondi-
ceo f. pi. (sale.
Murdarul adj. maipropre,
Murgii \. u. cominencer â
poindre.
Murgitây n. {dilel), aurore,
f. — serei, crepuscule, m.
Muri, V. n. mourir, deceder,
cesser de vivre.
Muriaticâ, adj. muriatique.
Muribunda} m. moribond,
Murinda, vd. prec. [m.
Muritorâ, adj. mortel, elle.
Muritâf part. mort; decede.
Murmuii vd. Mormăi.
Mur^nura, v. a. murmurer.
Murmuratâi part. mur-
murij.
Murmura , n. murmure,
bruit coulus, m. [m.
Mursă| f. hydrorael simple,
Murâ| Jî. murier sauvage, 1».
Muruy m. mur, m.
Musâf f. muse, f.
MuÅŸama, f. toile cir6e, f.
Muscă, f. mouche, f.
MuÅŸca, V. a. mordre.
MuÅŸcare, f. action de mor-
dre, f.
MuÅŸcaru, n. emouchoir, ni.
Muşcâţelu, n. noix mus-
cade, f, [e.
Muscâtoriâ, adj. mordant,
Muscatu,a(Zj'.mordu,e. Sust.
m. morsure, i\
Muscata, — rosin, n. g^ra-
nium, m.
Muşcătura, f. morsure, pi-
quiire, f.
Muşcheciâ, ni. petit che-
val de la montagne, m.
Muschetă, vd. musquetă, f.
Muşchetar iâ,m. muusque-
taire, m.
Muscheton, n. mousquetou,
fusil court, m. [n.
Muschetă,!'. — fii, mousquet,
Muşchiosâ, adj. muscu-
leux, euse.
Muschiâ, n. muscle^ m.
Muschiu, n. mousse, f. —
de stejarii, brion, m.
Muschiulosâ, vd. 'Muscu-
loÅŸii, [choux, f.
Muscornâ, n. pâtissjrie aux
Muşcosâj vd. Mas hiosu.
Musca, vd. Muschiii.
Musculariâ, adj. muscu-
laire. [ni.
Musculiţă, f. moucheron,
Musculosâ, adj. muscu-
leux, eug3, muscle, ee.
Muscuşă, f. petite mouche, f.
Musdea, vd. Mujdea.
Musdeiâ, n. vinaigre avec
de l'ail, m.
Muşeţellâ, n. camom'lle, f.
Museâ , n. musee, museum,»*.
Musică, f. musique, f.
Musicale, adj. musical, ale.
La pi. m. nmsicaux.
Musicante, m. musicien,
enne, 1".
Musicu, vd. prer, [f. ^j/.
Muşiţă, f. moisi, m. fleurs,
Mussaca, f. espece de met.
Mussafiru, m. hote, con-
vive, visiteur, m.
Musse!ină, f. — linii, mous-
seline, 1'.
NAB
297 —
NAD
Mustaţiâi f. moustache f.
Mustâciosâf adj. qui a de
grandes moustaches.
Mustâr^ţă, f.seveXsuc, m.
MuÅŸtariu, n. moutarde, f.
Muşteriây m. acheteur, cha-
land, m.
Mustosib, adj. succuleat,
ente, juteux, euse.
Mustra} f. echantillon, spe-
cimen, m. [m.
Mustra |f. exercice militaire,
Mustray v. a. reprimander,
reprocher, faire des repro-
ches.
Mustrarei f. reprocbe, m.
reprimande, f.
Mustrata y adj. reprimande,
ee.
Mustruelâ; f. txercice mi-
litaire, m.
Mustruluîj V. a. faire ap-
prendre Jes exercices mili-
taires.
Mustruirey — luire, f. exer-
cice militaire, m. [suc, »n.
Mustây n. mout, vin doux,
Muşuroiâ| n. taupiere, f.
Mutay V. a. deplacer, fairo
changer de place. Se- — , de-
menager, deloger, changer
de logement.
Mut«rey f. deplacement, de-
menagement, m. [ee.
Mutatâ| adj. deplace, deloge.
Mutei f. dessus, m. — a dia-
laluî, le haut de la colline,
Muţâlâf ţ. mutisme, m. [)h.
Muţi} V. n. rester muet, ette.
Muţiâ} vd. Muţelă.
MutilS} V. a. mutiler.
Muta} adj. muet, ette.
MutualC} adj. mutuel, elle,
reciproque. Invetămîntu — ,
enseignement mutuel, assi-
gurare — , assurance mu-
tuelle. adv. mutuellement
reciproquemeut.
3sr
N} m. n, m. una din consune.
NB} interj.\oHk, tiens. Na-lu,
tiens-le, voici. [f.
Nabaibâ} f. dignite de nabab,
Nababâ} m, nabab, prince
indien, tn.
Nâbâdâî} f. p?. fureur, f.
Nâbâdâiosâ} adj. furieux,
euse.
Nâboî} V. a. cbarrier {des-
pre apă), trainer.
Nâboire} f. cbarriage, m.
Nâboitâ} adj. traine cbar-
rie (par l'oau).
NâboiU} n. glagon, bloc de
glace, rn.
Năbuşi, Y. a. etouffer, vd. xVe-
hiiÅŸi.
Năciadd,7î.bouche,souche,f.
i\lăclâî} Y. a. salir, tacheter.
Năcovală} vd. Nicovală.
Nâcri} vd. înăcri.
Nada} f. annexe, jonction, f.
Nădăjdui} v. a. seii, se — ,
espert^r.
Nâdăjduire} f. esperance, f.
NâdăjduitoriU} adj. qui
espere.
Nâdăjduitâ}parL espere, ee.
Nădejde} 1'. vd. Speranţă.
fiâ4if\d. luădi. [etoufTant, e.
NâdufosU} adj. suffoquant.
NĂL
— 298 —
NAP
Nâdufâi n. sufTocatiou, f. e-
touflement, m.
Nâdal^lây deşir ardent, m.
Nâduli| V. a. desirer arJe-
meut. [rtJ.
Nâdulirei W deşir ardent,
Nâdulitoriây adj. desireux,
euse, zele.
Nâdulitâ| adj. deşire, ee.
Nâduri, vd. N&luci.
Nâduşelâi f. transpiration,
exsudation, sueur, f.
Năduşi y V. a. seu, se — ,
trauspirer.
NâduşirOi vd. Năduşelă.
Nâduşitorid, adj. sudori-
fique.
Nâduşitâ| part. transpire.
Năfratnâi vd. Măchramă.
Naftâ} i". naphte, bitume, m.
huile de naphte, f. Căndu
nu este purificatu, se diee
petrole, m. s. huile de pe-
trele, f.
Nâfurâ, vd. Anafura.
Naiâdâi f. naiade, nymphe
dos rivieres etc. f.
Naiba y m. diable, m.
Năimi) v. a. allfermer, donner
ă ferme.
Năimirei f. bail â ferme, m.
Năimita I adj. salarie, ee.
Năimâ| n. solde, f. payement,
ni.
Naiâf ii. flute de Pan, f.
NaivitatCi f. naivete, inge-
nuite, f.
Nskivăjadj. miif, ive, ingenu,
ue, naturel, lle, sanÅŸ artifice.
Nalbăj f. mauve, f. (iat.)na^ua
^itvestris).
Nălbanâi m. veterinaire, m.
Nălbatâ, adj. malvace, ee.
Nălbii vd. Inălbl. [mauve.
Nălbosâf adj. plein, e, de
Naitdy vd. Inaltu.
Nălucăf f. eblouissement, m.
apparition, tision, halluci-
nation, f.
se Nălucii v. r. (cui-va), a-
voir des visions, eprouver
des hallucinations, s'hallu-
ciner.
Nâlucirei f. vision, hailuci>
nation, f.
Nălucitoriâ, adj. vision-
naire.
Năiucitâ| part. dela Năluci.
Năluciturăy f. vision, hal-
lucination, f. fantome, m.
Nămesnicây adj. brut, e^
cru, ue, rude.
Nămesnicd, m. vice-roi, w.
Nămestiăy f. dependance, f.
Nămesây vd. Nimedi.
Nămetu, «. neige, f. teraps
neigeux, m.
Namilă, f. enormite, f.
Nana, vd. Lele.
Nanchinu, n. nankin, m.
Nani, loc. dodo, m.
Năpadă, vd. urm.
Năpădelă, f. action de se
jeter sur, de fondre sur, in-
vasion, attaque, vexation, f.
Năpădi, V. a. se precipiter,
fondre sur, attaquer, assail-
lir, faire invasion.
Năpădire, vd. Năpădelă.
Năpăditu , part. precipite
Năpării, vd. Neperii, [sur.
Năpaste, etc, vd. Nepeste^
Năpercă, f. vipere, f.
Năpeste, f. aftliction, f. mal-
heur, chagriu, «i. dilfama-
tion, f. [»U
Năpestrocâ, n.de,doigtier,
Năpestui, v. a. affliger, ve-
xer,traiter injustement, faire
une injustice; calomnier.
i
NAR
— 299 —
NAS
Nâpestuireşf. calomnie, de-
ti'actation, injustice, vexa-
tion, f.
Nâpestuîtortti m. difTaraa-
teur, oppreaseur, m.
Nâpestuitây adj. calomnie,
vexe, injustement trăite, ee.
Nâplâi| V. n. peser, etre lourd.
Nâplâirei f. pesanteur, op-
pression, f.
Nâprasnâj f. accident, ha-
sard, cas fortuit, m. [)».
Nâprâsniciâi f. impromptu,
Nâprasnicuy adj. sponta-
ne, ee, fortuit, e.
Napu, m. navet, m.
Năpusti, V. a. quitter, aban-
donner. [laisseraent, m.
Nâpustire, f. abandon, de-
NăpustitU| adj. abandonne,
ee. [m .
Nâpustu, n. csprit malin,
Nârâviy v, a. mal habituer,
vicier, faire prendre un ma-
vais pii.
Narây f. narine, f.
Nârâvîre, — velă, f. mau-
vaise habitude, f.
Nârâvitâ|ady vicie, ee,ayant
contracte de mauvaises ha-
bitudes.
Nârâvosâ, adj. qui a de
mauvaises habitudeSjVicieux,
euse.
Nâravây «.babitude, coutu-
me, f. defaut, vice, vi. Nă-
ravuri, moeurs, f. pi.
Napcissây n. narcisse, m.
NarcotiqueiadJ narcotique,
endormant, assoupissant, e.
Narcotină] f. narcotine, f.
Narcotismui m. narcoti-
me, m.
Narghileaif. pipe persane, f.
Narray v anarrer, raconter.
N ar rare, vd. urm.
Narraţiuney f. narration,.
f narre, recit, m.
Mappatîvd,a<ij narratif,ive.
genulu — , le genre narratif.
Narratorâ| m. narrateur,
m.
Narratâ, adj. narre, ra-
conte, ee.
NartAf «• taux, m. taxe, f.
Naşâ| f. marraine, f.
NasalCy adj. nasal, ale. Sust.
f. nasale, f. adv. nasalement,.
avec un son nasal.
NasalitatCi f. nasalite, f.
NâsâPîmbâi f . betise, stu-
pidite, f.
Nasce, v. n. naître, venir au
monde;v.a.enfanter,donnerle
jour, engendrer, produire.
iS'e — , naitre, recevoir le
jour ; provenir.
Nascepe, f. naissance. na-
tivite ; procreation, extrac-
tion, origine, f. enfantement,,
m. A da — , donner nais-
sance, engendrer, produire.
Nâscetope, f. mere, f.
Născocii V. a. imaginer, in-
venter, decouvrir.
Născocipe, f. invention, f.
fiction, f.
NăscocitOPâ, rn. inven-
teur, m.
Născocitâf adj. invente ;.
fictif, ive. [te, fâcbe.
HâscocorHăf adj. empor-
Nâscutâi adj. ne, ee — în,
natif de, ănteiu — , aîne.
Năsdpăvăniă, f. bouffon-
nerie, magie, f. sortilege, m..
Nâsdpâvanây m. boufifon,
magicien, sorcier, m.
Năşiy V. a. tenir un enfant
sur Ies fonds baptismaux.
NAT
- 300
NAU
Nâşitd, adj. ayant de par-
rain.
HâşIi, vd. Năsui.
Hâsprittti vd. Aspru,
Nâ88adâ|t'. cloture de pr6, f.
Năstrapâi t'. verre â boire,
)n.
Nâsturay v. a boutonnor.
Nâsturăriây f. boutonne-
rie, f.
Nâsturaritty in. boiiton-
nier, m:irchiind de boutons,
m. [ee.
Năsturatu. adj. boutonne,
Nasture. — stură, in. bou-
ton, m.
Naşâ| m. parrain, m.
Nasâ| n. nez, m.
Nâsuif V. a. soJIiciter, de-
mander, pretendre, avoir re-
cours.
Nâsuirey f. sollicitation, de-
maude, t". recours, m.
Nâsuitâi part. sollicite
NâsurosUi adj. capricieux,
euse.
Nâtâfle|â| m. nigaud, im-
becile, n. sot et niais, m.
Natale, adj. natal, ale.
Nâtângiây f. stupiditi, f.
Nâtângâ, nr//. stupide, gau-
Nătântocuy vd. prcc. [che.
Nâtârâu,»). imb.';cile,sot, ■>«.
Nataţâuriey f. iiatation, f.
Nâtîonaley adj. naţional,
ale ; ado. natioualement Na-
Å£ionalii, ies nationaux, m.
NaţionaHsa, v. a. nationa-
iiser, r^jndre naţional. 1^'e — ,
se nationaliser.
NationaSâsafâ; adj. jiatio-
nalise, ee, devenu naţional.
Natîonalstatej f. nationa-
Jite, f.
Nationald, vd. Iraţionale.
Naţiunei f. nation, f. Col-
legiulu celloru patru na-
Å£iuni, le GoUege des quatre
nations (l'uniatu de Ma-
zarin pentru ÅŸcolarii pro-
vincieloru italiana, spaniole,
germane ÅŸi flamande). As-
tădî Palais de l'Insttut.
Nat'âvâ, adj natif, ive, ne'
de, naturel, cile.
Natrapasâ,n. coramand, m.
Nâtreţtti vd. Nutreţu.
Natru, 71. natron, s. na-
trum, m.
Natural f. nature, f. naturel,
caractere, w. Din — , natu-
relleraent. După — , au na-
turel^ selon la nature, ;<
plăti i«— ,payer en nature.
Naturale, adj. naturel, elle;
adv. naturellement.
Naturalisa, v. a. naturali-
ser. Se — , se naturaliser,
s'babituer ; devenir citoyen,
enne.
Naturalisare, — ţiune, f.
naturalisatiou, f.
Naturalisatu, adj. natu-
ralise, ee.
Naturalismâ| ni. natura-
lisnie, m.
Naturalista, ni. natura-
liste, m.
Nâucesce, ad], etourdi-
ment, sans reflexion.
Nâucîây f. etourdissement,
m. iinbecilitc, f.
Năuca, adj. etourdi, ie. dis-
trait, e, sot, tte.
Naufragia, v. a. naufrager,
faire naufrage.
Nauf ragiare,f. naufrage,i>i.
Naufragiatâ,ad;. naufrage.
Naufragiu, n. naufrage, m.
NE\
— 301 —
NEA
Nâutiây adj. couleur pois
chiche.
Nâutâf n. pois chiche, rn.
Nâvalâf f. iav£isioQ, iacur-
sion, f. assaut, m. precipi-
tation. A da — , se preci-
piter.
Navalei adj. naval, ale.
Nâvâlif Y. a. tomher sur,
fondre sur, assaillir ; se pre-
cipiter, faire invasiou.
Nâvâlire) vd. Năvală.
Nâvâlitoru, m. assaillant,
agresseur, m.
Nâvâiitâ| part. precipite.
Nâvalây vd. Năvală.
Navigai v. a. naviguer, faire
aller sur mar etc.
Navigarey vd. urm.
Navigafiuneif. navigatiou, f.
Navigatorây m. navigateur,
ra.
Navigata, part. uavigue.
Nâvodâ| n. chalon, m.
Nea, f. neige, f.
Neaccentatâ, — tuitu, adj.
non accentue, ee, sans ac-
cent.
Neaccessibile, adj. inac-
cessible, iuabordable.
Neaccopperitâ, adj. non
couvert, decouvert, e.
Neaccordatâ, adj. desac-
corde, discordant, e.
Neaccordâ, n. desaccord,
m. raesintelligence, f.
Ne activitate, f. inactivite, f.
Neactivu, adj. inactif, ive.
Neadâpostitâ, sans abri^
inabrite, ee.
Neadeveratâ,ady faux.sse.
Neadeverâ, f. faussete, f.
mensonge, m.
Neadmissibile, adj. inad-
mis.sible.
Neadinis8ibilitate,r. inad-
missibilite, f.
Neadormire, f. vigilance,
surveillance, f.
Neadormita , adj. vigi—
lanţ, e.
Neadunatâ, adj. disperse,
qui n'est pas assemble.
Neajjungere, vd. urm.
Neajiunsâ,/i.insuffisance, f.
Neajjunsâ, adj. auquel on
ne peut atteindre.
Nealessu, adj. non choisi,
ie. Pe — , au hasard, indis-
finctement.
Nealienabile, f. inalienable.
Nealienabilitate, f. ina-
henabilite, f.
Nealterabile, adj. inalte-
rable. [tion, f.
Neaiterare , f. inaltera-
Nealtoifâ, adj. qui n'est pas
vaccine, ee.
Neâmblatâ, adj. desert, e,
ou Fon ne marche pas.
Neamestecatu, adj. sans
melange, non mele, ee.
Neamovibile, adj. inamo-
vible.
Neaoş iâ, m. şi adj. indi-
gene, naturel, elle.
Neapărata, adj. indispeu-
sable, de rigueur ; sans de-
fense.
Neappiicabiley adj. inap-
plicable. [tion, f.
Neappiicare, f. inapplica-
Neapplîcatu, adj. inappli-
que, ee.
Neappropiabile, vd. Ne-
accessibile.
Neappropiatâ, vd. prec.
Neaprinsâ, qui n'eat pas
allume, ee.
Nearabile, adj. inarable.
NEA
— 302
NEB
Nearatâ, adj. inculte, non
laboure, ee. Itoriu.
Near^eciosAi vd. Near4e-
Near^eciune i f. incom-
bustibilite, impossibilit6 de
bruler, f.
Near^etoriâi adj. incom-
bustible.
Nearmatâi adj. sans ar-
mes, non arme, ee.
Nearmonicâ y adj. sans
harmonio, discordant, ante.
Nearţiculatâi adj. inarti-
cule, ee.
Neascultare) f. dcsobeis-
sance, f.
Neasculfâtord, adj. in-
docile, desobeissant, ante.
din NeaÅŸteptareyacZu. par
surprise.
pe NeaÅŸteptatei adv. sans
s'y attendre.
NeaÅŸteptata , adj. inat-
tendu, ue.
Neascunsî&i adj. non ca-
che, ee, ouvert, e, franc, che.
NeasÅŸe^arei f. desordre,
m. turbulence, f.
Neasşe^atâ, adj. en de-
sordre ; petulant, ante.
Neassemenarei i'.dissem-
blance, f.
Neassemenatui adj, dis-
semblable.
Neassigurarei f. incerti-
tude, f.
Neassiguratâi adj. non
assure, ee, incertain, e.
Neastlmperarey f. intem-
perance, turbulence, agita-
tion, vi vaci te, f.
Neastimperatâi adj. vif,
Ye,turbulent,impatient, ente.
Neatacabîlei adj. inatta-
quable.
Neattenţiunei f. inattea-
tion, f.
Neattentivâ| adj. inatfen-
tif, ive.
Neattinsây adj. intact, cte.
Neatirnarei f. indepen-
dance, f.
Neatirnatâ, adj. libre, in-
d6pendant, te.
Nea^itây adj. inoui, ie, sin-
gulier, ere.
Neavindâ , part . n'ayant
pas, faute de.
NeaverCf f. pauvrele, f. '
Neavutây adj. pauvre.
Nebăgare In semâ y 1.
defaut d'attention, ui. inat-
tention, inadvertauce, f. Din
■— , par meprise, par in-
advertance. Ncbăgăloru de
semă, inattentif, ive.
Nebântuitâ y adj. intact,
cte, epargne, menage, ee.
Nebânuîtây adj. qui n'est
pas suspect, cte.
NebâtutUy adj. non battu.
Drumu — , chemin non i'ray-
e, w.
Nebiruita, adj. invincible.
Nebotesatây adj. sans bap-
teme, non baptise, ee.
Nebuiosity adj. nebuleux,
euse. [noi re, t'.
Nebunâriţây f. jusquiame
Nebunaticdy adj. l'olătre,
folichon, nne.
Nebunescey adv. follement.
Nebunescîby adj. de fou,
extravagant , e, fait sans
raison.
Nebuniy vd. înnebuni.
Nebuniây f. folie, estrava-
gance, f.
Nebuşâlâ y f. etoufTement,
ni. sufFocation, f.
NEG
303 -
NEG
NebuÅŸiy n. etouffer, sufTo-
quer, Se — , etouffer.
Nibuşircy vd. Nebu^elă.
NebuÅŸitoridi adj. etouf-
fant, suifoquant, ante.
Nebuşitâi adj. etouffe, ee.
Necâiri, vd. Nicăerî.
Necăjii V. a. chagriner,fâcher,
irriter. Se — , se mettre en
colere, s'emporter.
Necâjiciosuy adj. irriţable,
colerique.
Necâjirej f. colere, f. em-
portement, m.
Necâjîioru, adj, irritant,
qui met en colere.
Necâjitu, adj. fâche, irrite,
afflige, ee.
Necalculabile^ adj. incal-
culahl".
Necalificabilei adj. inqua-
lifiablH.
Necălâtâ, adj. non trempe;
non enivre, ee.
Necăntâritâ| adj. non pe-
se, non eprouve, ee.
Necap&bile, adj. incapable.
Necapacitaftei f. incapa-
cite, i'.
NecăpeiuiiUy adj. sans e-
tre pourvu,ue, qui n'a pas re-
gie sa vie.
- Necâptuşifâ I adj. sans
doublare.
Necârrjîuâtây adj. sans di-
rectiou.
Necărpstây adj. non rac-
commode, non rapiece, 6e.
Necăr ' uratu, adj. il]ettr6,
iguor ţiit, e.
NecâS'. Jciâ, f. celibat, m,
NecâSJi'iicBÎây adj, non mă-
rie, er\ celibntaire.
Necâ^sâtoritu, vd. prec.
NecaS'U, «. chagrin, souci.
m. contrariate, peine, afflie-
tion, f.
Necâufarei f. negligence,
f. manque de soin, m.
Necensuratâ , adj. non
censure, ee, qui n'a pas passe
â la censure.
Necercare,t'.inexperience,t'.
Necercatây adj. non es-
saye, non experimente ; in-
exper mente, ee.
NecercetatUy adj. non e-
xamine, sans avoir subi l'e-
preuve.
Necernîtây adj. sans habit
de deuil
Necernutu, adj. qui n'a
pas ete passe au tamis, non
tamise, ee. titudc, f.
Necertitudine, f. incer-
Necertdy adj. incertain^ ne.
Necerutâ| adj. non de-
mande, non exige, ee.
Necessariu f adj. neces-
saire. Sust. n. necessaire, m.
de Necesse | adv. neces-
sairement.
Necessitai v. a. necessiter,
rendre necessaire.
Necessitarcj f. necessite, f.
Necessitatey f. necessite, f.
Necessitatâ, adj. neces-
site, ee.
Necetâţenescâj adj. qui
n'est pas civique, incivique.
Nechesâţiuitâ, adj. non
garanţi, ie, sans garanţie.
Nechiâmatu, adj. sans e-
tre appele, ee.
Necinstei f. desbonneur, f.
Necinsti, v. a. deshonorer,
outrager, offenser.
Necinstirei vd. Necinste^
Necinstitoriâi adj. infa-
mant, dfeshonorant, ante.
NEG
30i —
NEG
non bâti,
colle,
non
Necinstita, acjy.malhonnete,
iniprobe,
Necioplîre, f. impolitesse,
rudesspi, f.
Neciopiitdi adj. impoli, ie,
rude, grossier, ere.
NecivicUi adj. incivique.
Necivilei adj incivil, ile.
Necivilisaţiunei f. defaut
de civilisation, :n.
NeoivHisatâ, adj. non ci-
vilise, ee, barbare.
Necivilitatej f. grossierto,
impolitesse, f.
Neclâditâ, adj
ie, sans bâtisse.
Necleitu, adj.
sans appret.
Neclinteiâ, — tire, f. stabi-
lite, fermete, f.
Neciintâtui,a(Zj.stable,ferine,
iuebraulable, resolu, ue.
Neclocâtâi adj. non couve.
Necoloratâ , vd. Neculo-
ratu.
Necolorâ, adj. incolore.
Necomoditate, f. ncom-
modite, 1'.
Necomntodâ, adj. incom-
mode, genanţ, e.
Necomparabile, adj. in-
comparable.
NecompatibiFe , adj. in-
compatible.
Necompatibiiitatei t. iu-
compatibilite, f.
Necompâtimitorây impi-
toyable.
Necompetinfe , adj. in-
competent, non competent, e.
Necompetinţâi f. incom-
petence, f.
Necomplectâi vd. urm.
Neconip[efU| adj. incom-
plet, ete.
NecomplinitA, adj. t. ia-
complexe, sans compltiment.
iiecompressibitei ac^;.in-
compressible.
Necompressibilitate,adj.
iacompressibilite, f.
Necomntunicabiley adj.
incommunicablti.
Noconcitiabile , adj. in-
conciliable.
Neconsecinţây f- incon-
sequence, f.
Neconsolabilei adj.incon-
solable.
Neconstanţâ , f. incon-
stance, f.
Neconstantci adj. incon-
stant, ante.
Neconstituţionale , adj.
inconstitutionnel, elle.
cu Necontenireyaciv.conti-
uuellement.
Necontenita) adj. conti-
nuei, elle; adv. continuel-
lement, sans cesse.
Necontestabile, adj. in-
contestable.
Necontestata | adj. in-
conteste, non conteste, ee.
Necoprinsây adj. â part,
dehors, non compris, e.
Necoptây adj. qui n'estpas
mur, e, non cuit, e.
Necorporale, adj. incor-
porel, elle.
Necorrectâ , adj. incor-
rect, cte.
Necorruptibile, adj. in-
corruptible.
Necorruptibilitate, f. in-
corruptibilite, f.
Necossitâ, adj. non fau-
che, sur pied.
Necovirşitâ, adj. insur-
raontable.
NEC
305 —
NED
Necre^eforU| adj. incre- j
dule. [fidele. !
Hecredlnciosu f adj. iu-;
Necredinţa, f. iufidelite, f.
Necredulitate , t'. incre-
dulife, r-isistanceâ croire, f. ;
NecredulUj adj. incredule.
Necrezuta, adj. incroyable.
Necpoiogiâ, f. necrologie, /'.
Necrologu , adj. necrolo-
ge, (/(. [cie, f.
Necpomanţiâ, f. necroman-
Necrose, f. necrose, f.
Necfaru, v. nectar, m.
Necucernscâ , adj. irre- ;
ligieux. euse.
NecugetarBi f. irreflexion,f. '
Mecugefâtoriuj adj. ir- 1
rt-flechi , ie , gans refle-
xiou.
Necugetata, adj. irreflechi,
ie. fait, e, sans reflexiun.
Neculessu, adj. qui n'est_
pas cueilli, ie, .sur tigo.
Neculoratu, adj. sans cou-
leur, incolori.
Neculpabife, at^j.nonrou-
pable, iunocent, ente.
Necultivatu, adj. inculte,
uon cultive, ee.
Necumetâ, adj. indecis, ir-
resolu, e.
NecuiRÎnecatâ , adj. sans
communion.
Necumpănita, adj. qui
na pas ete pese, ee.
Necumpâtare, f. iutempe-
rance. imraoderation, f.
Necumpâtatâ, atZy. intem-
ph\int, immoder-i, e.
^ecumpâtâ, adj. vd. Xe-
' ampătiirc.
Necunnoscutu, adj. in-
conuu, ue, obscur, re. — Iu,
linconnu, m.
Necurăţenia , f. malpro-
prete. l'.
Necurăţitâ, adj. nialpro-
pre, qui n'est pas nettoye,ee.
Necurata, adj. malpropre.
Necuriositate, f. incurio-
sife, f.
Necurmare, f. continuite,f.
Necurmata, adj. conţinu,
Uf, continuei , elle , san.s
discontinuer.
Necussutâ, adj. qui n'est
pas cousu, ue.
Necuveninţă} f. inconve-
nance, f.
Necuvenitâ, adj. inconve-
nant,ante,inconvenable, mal-
seant, e.
NecuvîincÎGSU, vd. prec.
Necuviinţă, vd. Xecuv:-
iiiiită.
Nedârniciâ, f. manque de
iiberalite, w.
NedarnâcUjacZy. sans Iibera-
lite, peii geuereux, euse.
Nedecisiune, f. indecision,
irresoluEion, f.
Nedecîsâ, adj. indecis, ir-
. resolu, e.
Nedeciînabile; adj. inde-
clinable.
Nedelebîle, adj. in'lelebile.
Nedeîicafeţă, i'. indelica-
tcsse, {. manque de delica-
tesse, m.
NedeSîcatu,af?j.inde]icat, e.
NedemnUÅ£ adj. indigne.
Nedeosebitu, adj. indis-
tinct, e.
Nedependinţă, f. indepen-
dance, f.
Nedependinte , adj. in-
dependant, e.
Nedepiînur, adj. incomplet,
ete.
20
NKD
— 300
NED
N*deprrnsâ| adj. nou exer-
ce, qui n'est pas liabilue, ee.
Nederimatdy adj. non de-
moli, io, sur pied.
Nederivatâ, adj. qui n'est
pas derive, pr'mitif, ive.
Nedescif rabile, adj. inde-
chill'rable.
Nedesevîrşirei f. imper-
fection, imporlectibilite, f.
NedeslvirÅŸitU| adj. im-
par fait, e, incomplet, ete, non
acbeve, ee.
Nedesf iinţatâ, adj. qui n'a
pas ete disout, encore exis-
tant, e.
NedesluÅŸitul adj. inintel-
ligible, obscur, confus, e, non
explique, ee.
NedespâgubîtJI, adj. qui
n'est pas dedommage, ee.
Nedespârţibilei adj. in-
sepai'able.
Nedespârţitâi adj. non se-
pare, ee, inseparable.
Nedestoinicesceyadv.ma-
ladroitement.
Nedestoîniciâ y f. raala-
dresse, incapacite, f
Nedestoinicâj adj. mala-
clroit, e, incapable.
Nedestructibilei adj. in-
destructible.
Nedeterminare! f. inde-
termination, f.
Nedeterminaţiune, f. ir-
resolution, indecision, f.
Nedeterminatu, adj. in-
d6termine,ee,irresolu, ue.
Nedibâciâ} f. inhabi]ete,raal-
adresse, f
Nedibaciâj adj. maladroit,
e, inhabiie, gauche.
Nedigestiune, f. indiges-
tion, f.
Nedigestuy adj. indigeste.
Nedirectâ| a(/y.indirect,cte.
Nedisciplină y f. indisci-
pline, r.
Nedisciplinabiley adj.in-
disciplinable.
Nedisciplinatâ , adj. in-
discipline, ee.
Nediscreţiuney indiscre-
tion, f.
Nediscretâ, ac//, indiscret,
ete, imprudent, ente.
Nedispensabilei adj. in-
dispensable.
Nedisposiţiune, f. indis-
position, f.
Nedispunerey vd. prec.
Nedispusu,acZj indispose,ee.
Nedissolubiley adj. indis-
soluble.
Nedissolubiiitate) f. in-
dissolubilite, f.
Nedivisibiley adj. indivi-
sible.
Nedivisibilîtatey f. indi-
visibilite, f.
Nedociley adj. indocile de-
sobeissant, e.
Nedociiitatey f. indocilite,
desobeissance, f.
Nedocâlây adj. vd. Nedocile.
Nedomesficirey f. bab -
tude sauvage, f.
Nedomesticitây adj. iu-
domptable, inapprivoise, sau-
vage.
Nedomirirey f. inconipre-
bensibilite,f. .4)» — assupra,
je ne comprends pas.
Nedomiritây adj. qui ne
comprendpas; inintelligible,
)ncomprebensibIe,nonec'air-
- ci, ie.
Nedoitio!itu,a(iy. indompte,
6e.
NEK
— 307
NEF
Jiedormiref f. veille, veil-
lee, f.
Nedormita) adj. qui na pas
dormi.
Nedoveditây adj. qui n'est
pas prouve, ee, contestable.
Nedreptatei f. injustice,
illegalite, iairjuits, 1".
Nedreptăţii v. a. faire une
injustice, empieter, faire
tort.
Nedreplâ^irej f. injustice,
f. empietement, m.
Nedreptăţita , adj. qui
souOre une injust'ce.
Nedreptu, adj. injuste, il-
Ijgal, indirect, e.
Nedressâ, adj. non repare.
Nedubiosâ^ adj. iudubita-
ble, certain, e.
Nedubitabîlei vd. prec.
NedubiUy vd. prec.
Neefficace, Neeffîcaritate,
vd. Inefficace, Inpfficac-
tate.
Neegaley vd. Inegal::, Ine-
gal it ale.
Neeligliei adj. ineligibie.
Neescusabiiei adj. inex-
cusable.
Neesperiinţă; f. inexperi-
ence, f.
Neesperimentatây arZj. i-
nexperi mente, ee.
Neesplicabilei adj. inex-
plicable.
Neesp1oalatâ| adj. inex-
ploite, ee.
Neesprimabîlei adj. inex-
primable.
Neessactitate, adj. f. i-
nexactitiide, f.
Neessactu,af//. inexact, te.
Necssecutabiiei adj. ine-
xecutable.
Neessecutatâ, adj. qui
n'a pas ete execute, ina-
cheve, ee.
Neevilabî!eycu/J. inevitable.
NecviîatU| vd. pre .
Neevlaviăi f. impiete, 1".
Neev>aviosâ| adj. irnpie,
irreligieux, euse.
Neecs... vd. Neess. . .
NefâcutUf adj. non lait, e,
inacbeve. ee.
Nef an duy adj infame.
Nefastâ| adj. nefaste, fu-
neste.
Nefatigabilei adj. infat -
gabie.
Nefisiîgatâ, vd. prec.
Nefavorabile, vd. Defa-
vorabile.
NefecundUy adj. infecond,
nde.
Neferice, adj. malheureux,
euse, in fortune, ee.
Neferic', v. a. rendre mal-
heureux, euse.
Nefericire, f. rnalheur, m.
infortune, f.
Nefericita, vd. Neferice.
NefertilCjac^,/. infertile, ste-
rile, infructueux, euse.
Nef ertilitate,f. infertilitl,f.
Nef ertO, adj. non bouilli, ie.
Nefide e^adj. infidele; ine-
xact, e.
Nefidelilate, f. infidelite, f.
Nefirescâ, adj. contre na-
ture, qui n'est pas naturel,
elle.'
Neflessibiie,ac2./. inflex'ble.
Nefiessibilitate^ f. infle-
xibilite, f.
Nefoiosinţă, f. inutilise, f.
Nefolositoriâ, adj. inu-
tile, infructueux, euse.
Nefolosâ, n. inutilit-^^ f.
NEG
;W8 —
NE(;
Neformatâ, adj. iul'orme,
i(ui n'est pas formi'!, ee.
Nefortunâi f. iufortuiiG, a-l-
vcrsite, i".
Nefortunatâ, at/j. iiilbr-
tuue, ee.
NefrânSâ, adj. non brise,
iioii fracture, ce.
Nefreitîîntatu, f. sans fer-
mentalioa.
Nefrîcosu, adj. iatrepide,
va ILiiit, ante.
i\iefriptu, adj. non roti, pas
assez roti, ie.
Nefruciiferâ, vd. Xefer-
tile.
NefrucSuosâ, adj. iufruc-
tueux, euse.
NefusibiBej adj. infusible.
Negaj v. a. nier, dire non,
renier.
Negăndire, f. irreflexion, f
i^egândiiUy adj. irrefleclii,
imprevu, inattendu, e. Pe
)iegăndite, suh tenient, sans
s'y atteudre.
Negare, vd. Ne(ja{'mne.
Negâssirey t'. impo.ssibiiite
de trouvor, f.
Negâssitu, adj. introuve,
non Irouve, iutroavablo.
â^egaţiuney t. n'gatioo, f.
Negativu, adj. negatif, ive.
i^egatu, adj. nie, ee.
!*ilegeliui, i». durillon, m.
Meghsnăi f. ivraie, nielle, f.
Neghinosuy ac^j plein, e, de
nielle. [ment.
Neg^iiîobescej adj. be'.e-
Negi\îobîy v. a. rendre brut,
stupide, abrutir. Se — , s'a-
lirutir, deveuir brut, e, deve-
nir stupide.
Neghiobia, f. abrutisseraent,
)ii. stupidite, 1'.
Negh'obitu, adj .aoruti, io.
Nnghâobu, adj inepte, im-
becile, stupide.
Neglasnicâ, vd. co)isunci.
Neglege, vd. Xecjlige.
Neglessâ, adj. neglige, ce.
Neglige, v. a. negliger. -Se
— , se negliger.
Negiigea, vd. prec.
!ieg igerej f. negligence, f.
Negiâgeaiu, vd. Nejlcssă.
^egligeu, )i. neglige, m.
Negliginţâ, f. negligence,
incurie, noncbalance, f. ne-
gl;gement,5». Cu — ,avec non-
chahmce, negligeniment.
Negliginte, adj. negjigeaut,
insouciant, nonchalant, nte ;
adv. negligeniment, avec ne-
gligence.
Negosâ, adj. calleux, euse.
Negoţia, v, a. negocier, trai-
ter une affaire.
Wegoţîabile, ar/ /.negociable^
N^goţiare, — ţLuu^,L nego-
ciation, f. [teur, m.
Negotîatcru, m. negocia-
Negoţâatu, ac/y. negocie, ee.
Negoţu, it. comraerce; ne-
goce, trafic, m.
Negrăîiu, adj. non pronon-
ce, ineffable, inoui, ie.
NegreSâ, f. noirceur, f. en-
cre, f.
NegreÅŸelnicu, adj. infail-
lible, qui ne tait pas des
fautes.
Negreşîtâ, adv. certaine-
ment, sans faute, sans nul
doute.
Negreţă] f. noirceur, f.
Negri, vd. ItDicuri.
Negriciosu, adj. noirâtre.
Negrije, f. iudillerence, in-
souciauce, I".
NEl
— 309
NEÃŽ
Negrâjîtâ, adj. sans com-
mnniou.
Negrimej f. uoii-cjur, f.
Negrişioriâ| adj. tirant sur
le DOir.
Negrîâ| vd. prec.
Negru, adj, uoir, re.
Negrui m. negre. La fem.
negvi s>'e.
NegruÅŸu , adj. noiraud, e,
{fam.].
Negruţu, vd. Xegrişioriu.
Neguj)/i. durillou, cal, cor,»;.
Negurâj f. brouillird, m.
Negurosu, adj. nebuleux,
ouse.
Negiastorâj etc. vd. Xegu-
lătoru, etc. [giste, m.
Neguţâtoraşîâ, m. etala-
Neguţâtorii v. a faire le
coramerce.
Neguţă'orâă, f. conimerce,
negoce, m.
Neguţâtorire, f. actionde
commercer, 1'.
Neguţătorâ, m. marchand.
commercait, negociant, m.
Nehârnicescey udv.mah-
droitement.
Nehârniciâj f. m dadresse,
iuhabilete, f.
Neharnicâ, adj. maladroit,
o, incapable.
Nehotăi*Dre| f. irresolution,
iadeci-sioD, f.
Nehotărâta, adj. irresolu,
ue, ind-^ci.s, e.
Nehotârnicîtây adj. qui
n'a pas ete limite, ee.
Neiertabild, adj. impar-
donnable, irremissible.
Neiertăciosâ, vd. prec.
Neiertata, adj. irapardon-
nable, inconvenant, nte.
Neîmblânzita , adj. in-
dompte, indomptable, impi-
toyable. [rure.
NeîmblânîtujadJ.saus four-
Neîmbrâccatu, adj. des-
habilld, ee, uon vetu, ue.
NeîmJtabîie,afZj.inimi!ab]e.
i^sîmmulţîiâ , adj. non
multiplie, ee.
f^eimpâcare, f. irrecon-
ciiiatiou, 1.
Neimpâcatu, adj. impla-
caljle, irreconciliable.
Neîsnpărechiatu,a(/j. non
appiu'eille, ee, non a.ssorti,
i '. D'^'*-
NeîmpârtâşîiâjVd.iYer/ri-
k^eîmpârţitu, adj. qui n'est
pas pirlage, s. divi.se, ee.
Neîmpedicatu, adj. sans
obstacle, l.bre.
Nelmpletitu, adj. flottant,
qui n'e.sc pas tresse, ee.
Nelmp'inâre, f. inaccom-
plissemeut, m. in observa-
Å£i on, f.
Neîsnplînitu, adj inaccom-
pli, ie, inacbeve, ee.
Neîmpodcbitu, adj. sans
ornement.
Hetmprumvitatuţ adj. qui
n'a pas ete emprunte, copie.
ee. [ecrue, f.
Neinâ'biiâ, {mndâ), f. toile
Neincârcatâ , adj. sans
cbarge, n'etant pas charge,ee.
Neincercare , f. inaxpe-
rience, f.
Neincercatâ, adj. non es-
saye; inexperi mente, ee,
Neîncetare, f. conMnuite.
Ca — , continuclleraent.
Neîncetata, adj. incessant,
continuei, perpetuei, elle ;
adu. sans cesse, incessam-
m^nt.
NEl
— 310
Nîf.l
Heînc'iiâiatikf adj (|ui n'ost
pas boutoune, ec ; sau3 condu-
ÅŸi on.
NeincuiatUy adj. iion ferme
;i clei", ouvert, e.
Neinchipuitâ| adj. eton-
aaut, e, ([u'oa ne peut i •
maginer.
Ne nchirîatu, a(/j. qui n'csl
pas loue, (ie.
Neîncrederej f. defiance,
mef lance, I'.
Neîncr6^3toriây adj. me
tlaut, ante.
Neincredîi.ţare) f. incer-
Å£ii ude, f. [e
Neîncre^utu,a(/y. mefian'.
Neîndeletnicirci f. oisi-
vete, t'. (lesoeuvreraent, m.
Neîndeletnicitu, adj des-
oeuvre, inoccupe, ee, oisil',
ive.
Nelndemânarej f. mala-
di'esse, imperitie, f.
Neîndemânaticu , adj .
inliahiie, maladroit, ie.
Nelndemănâtu, vd. prec.
Neîndeplinitu, adj. innac-
compli, inacheve, e.
Neîndestoinîcââ, f. inci-
{>;iC t'', f. [sance
Neîndestiilare, 1'. insuifi-
Neîndestulâloriâ , adj.
insuil'isant, an^e.
Neindestulatâf adj. (|ui
ne se contente point, dilVi-
ciie â contenter.
NeîndetorarCi f. de obli-
geance, i.
Neindetorâtoriu,af7j.des-
obligeant.
Neîndrâsnelâ, f. crainte, f.
manque d'audace, m.
Neindrâsneţâi adj. crain-
fif, ive, sans audace, timide.
Neîndrepfâciosâ , adj.
incorrigible.
Nelndreptarei f. ncorri-
gibilite, incorrection, f.
Neindreptatâ , ndj. non
corrige, ,'i corriger, incor-
rigible. D<; — , irreparabl(\
NeindnpEecâciosâ , m'.
Neinduplpcalu.
Neînduplecarei f. car.ic-
tere jntiaitablc, inflexilclite,
t'. man([ue de persuasion,
>n.
Neînduplecatul, adj. infle-
xible, inexorable. intraitable
Neîndurare, f. infolerance
inexorabili io, f.
Neîndurâioriu, odj. in-
tolerant, dur, e.
Neînduratu, adj. inexora-
ble, impitoyable, dur, e.
Neînfcinţatu, adj. qui n'a
pas de realii-^
Neînfrînabile , adj. m-
domptable, indisciplinable,
qu'on ne peut retenlr.
Neînfrînare , f. inccnt -
ncnce, licence, f.
Neînfrinatu, adj. effrene
sans reserve, sans retenue
Neingădu£lâ,l'.intolerance
discorde, f.
Neîngâdurtoriu, adj. in-
tolerant, ante.
Neîngâduitâ, adj. qui n'est
pas tolere, qui n'est pas {)er-
mis, e.
Neîngrâdâtâ, adj. non clos,
e, ouverf, e.
Neîngrijtre, f. negligence,
f. abandon, negligement, m.
Neîngrijitorâ, adj. negli-
gent, e.
Neîngrijita, adj. neglige,
abandonne, ee.
NEÃŽ
— 311 —
NEL
Neîngropatâ, adj. nonen-
terre, sans sepultura.
Neînlesnire, f. dit'ficulte, f.
obstacle, m.
Neinsemnarei f. insigai-
fiauce, f.
Nemsemnâtoriu,vd.urm.
Neinsemnatu, adj. iasi-
guiliant, e, saus importance.
Neînstreînabileiadj. ina-
lieuable.
Neinsftreinarei f. impossi-
bilite d'aiiener.
Neins reinatâ, adj. ina-
liene, de — , inalieuable. |
Nelnsuffleţitu, adj. ina-
nime, ee. [m. :
Nnînsuratur, m. cebbacaire, 1
Nsînţellegeref f. inesiu-
telligeuce, discorde, f.
NeinţellegetoriUf adj. ia- .
docile.
Nein^ellepciunei f- indis-
cretiou, f. manque de sa- i
gesse, in. '
Nelnţellessu, adj. iaiiitel- >
ligibie.
Neîntemeiatul adj. uon
foude, sans fonderaent. i
Neintt ressar^i f. desin- j
teressement, )/).
Neinteressatuj adj. de-
siuteresse, ee.
Neîntervenirej vd. Neu-
tralitate.
Neîntînsây adj. qui n'cst
pas elendu, ue, limite, ee.
Nefntrebuînţatâ|ac/y.hors
d"usage, inusite, ee.
Neîntrerupta, adj. con-
tinuei, elle.
Nelnvederatâ , adj. qui
u'est pas evident, ente.
Nelnv£ţatâ| adj. illetre, ee,
ignorant, e. [f.
Neînw3ţâturâ,f.ignorance,f.
Neînvinsa, adj. invincible.
Nelnvoire, f. incompatibili-
te, f. dissjntimeut, m.
Neîosâ, adj. neigeux, euse.
Neisbindâ , f. insucces, m.
Neisbutire , f. insucces, ir-
reussite, uon i-eussite, f.
Neiscussinţâ, t'. maladres-
se, imperitie, f.
Neiscussitâ , adj. mala-
droit, e, inhabile.
Neispravâ , f. insucces, m.
Neisprăvita , adj. inache-
ve, ee.
NeîU| n. tliite champetre, f.
Ne judecata, f.irreflexion, f.
manque de jugement, ra.
de Nelâudatu, a(7J.peu lou-
able.
Nelegale, ajd. illegal, ale.
Neiegaliiate,f. illegalite, 1*.
Nelegimitate, f. illegimi-
te, t.
Nelegitima, (uZj. illegitime.
Nelegiuire, f. impiete, f.
crime, fortait, m.
Nelegiuita, ady.impe, sce-
lerat, ate.
Nelimurire, 1. coafusionf.
Nelemuritâ, adj. confus, e,
peu clair, e.
Nelimitata, adj. illimite, ee
Nelinisce , f. inquietude, f
Nelinâscitu,a(;'J. inquiet,ete
agite, ee.
Neiâpsitu, adj. sans raan-
quer, tres-exact, ctc.
Nelocuibile, adj. inhabi-
tablo.
Nelocuitu,a(//. inbabite, de-
sert, rte. De — , inhabitable.
Neiuându In semâ, Joc.
sans prendre garde, sans
considerer.
NK.M
:1I2
NEM
Neluare de semâ , f.
inafteutiou,inconsl(leration.f.
Neluâtoru de s^mâf culj.
inattentif, ive
NeluatUi adj. qu'on n'u
pas pris, — in semă, me-
prise, ee.
Neluciosâ, adj. sans bril-
iant, sans lustre.
Nelucrare, desoeuvrement,
V). inoccupation, oisivete, 1'.
Nelucraiik, adj. inculte,non
travaille, ee.
Netuminatu, adj. obscui-,
e, tenebroux, euse, sans lu-
mi ere.
Nelussosâ; adj. sans luxe.
Nemâncatâj adj. qu'on n'a
pas mange.
Nereiăngăiatu, adj. incon-
solable, desole, ee.
Nemărginire ţ f. infinite,
immensite, f.
NemârgÎBiitâiarfy.i'nmense,
illimite, ee, sans bornes, in-
fini, ie.
Nemârilatâi f. w^j. non
mariee, fille libre, f.
Hematerlaley adj. imma-
teriel, elle.
Nematerialismâ,
materialisme, m.
Nematerialistu,
materialiste, ni.
Neinaterialitate , f
mater falite, f.
Nematuru, adj. qui n'est
pas mur, o.
Nemijlocitul adj. imrne-
diat, e;adv. immediatement,
directement.
Nememorialei adj. imme-
morial, ale.
Nemeniâi f. descendance, li-
gnee, f.
11. im-
m. im-
im-
Netnerâlâ, vd. urm.
Nemerîre,f.reus3ite,f. [ee.
Nemerîtatâi adj. immerite,
Nemeritu, adj. trouve, cou-
Ibrme au propos . Pe — e,
a tâtons, eu tâtant.
Nemernicia} 1'. etat pitoy-
able, m. luisjre. f.
Nemernica, adj. miserable,
vauricu, ni.
Nemeşescâi adj. noble.
Nemeşiâ; f. uoblesse, 1'.
Nemesiecatu j adj. non
mele, (ie, pur, e.
NemssurabJIe , adj. in-
comrnensurable. [I'.
Nemisurareff. immensite,
Nemăsurata, adj. immen-
se, infmi, ie, tres-etendu, ue.
NemeÅŸu, adj. noble.
Nemetd, n avalancbe, f.
Nem^losiivire, f. manque
de pitie, îh. cruaute, f.
NemiSostâvu, vd. urm.
Nemilos£â| adj. impitoyable,
cruol, elle; adu. impitoya-
blement, sans pitie.
Nemincînosâ , adv. sans
mentir.
Nemirositoriâ| adj. ino-
dore, inodorant, e.
NemiÅŸcabile, vd. nemu-
t abile.
NemiÅŸcare, f.immobilite, t\
Nemişcâtoriu , adj. im
mobile. [inerte.
NemiÅŸcata, adj. immobiL\
Nemistuire, f.indigestion,r.
Nemistuitu, adj. indigeste.
Nemlâdioşiâ, f. inflexibi-
lite, f.
Nemlâdiosd, adj. inflexi-
ble, qui ne peut se pliei*.
Nemobilatu, adj. sans meu-
bles, sans mobilier.
NEN
313 —
NEO
Nemoderaţiune, f. im-
moderatiou, f.
Nemoderatâ, adj. immo-
dere, ee, excessif, ive ; adv.
immoderement, avec exces.
Nemodestiâ , f. iînmodcs-
tie, f.
Neitiodestâ f adj. immo-
deste, adu. immodestement.
Nemorale, adj. imraoral,
ale, (pi. m. iramoraux).
Nemoralîlafey f. immora-
lite, f.
Nemortalitate, f. immor-
ialile f.
N«§inU| n. genre, m. espece ;
familie, lignee, f.
NemuSÅ£unii } v. a rendre
raf?coatent, e, mecontenter.
Nemulţumire j i'. mecon-
tcntement, m.
Nemulţumitoriu, adj. do-
pla sânt, e.
Nemulţumita, adj. mecou-
teot, eute.
Nemurire f. iînmortalile, f.
Nemuritorlu, adj. immor-
tel, elle.
Nemutabile, acf/. iramuable.
Nemutablîitate I immuta-
bilite , f. impossibili';e do
changement, f.
Nenâdijduirei f. manque
d'espîrance, f.
Nenâdejduitu, adj. iiies-
pere, ee.
Nenei m. grand IVere, m.
Neneai mAe grand frere,w.
Nenecâi f. mere. Neneca,
nia mere, maman, f.
NeniÅŸarulei loc. cher mon-
,Sî sieur, m.
Nenobilei ad. ignoble.
Nenormale, adj. anormal,
ale.
Nenoroci, v, a. rendre mal-
heureux, euse.
Nenorocire, f. malheur, ni.
iut'ortune, ad.ersite, f.
Nenorocita, adj. malheu-
reux, euse, inforfune, ee.
Nenufarii, ?/?, nenufar, -;.
ne luphar, m.
Nenumărata, adj. innoni-
brable.
NenumiSâ, adj. anonyme ;
anat. inuomine. Ossele — te,
Ies os innomines, Ies os i-
liaques.
Neobîcinuitâ, adj. inaa-
coutume,iuusite, ee, insolite.
Nieoblîgatoriâ, adj. facul-
tăţii", ive.
Neobosîre, f. infatigabilite,
f. [tres-assidu, ue.
Neobosita, ad/. infatigable
Neobse^vare, f. \îolation,
inobservance, f.
Neobservata, adj. qu'on
n'observe pas, qui n'a pas
etti remarque, ee.
NeocatoEicu, m. neo-ca-
tholique, m,
Neoccupaţiune, adj. de-
soeavrement, rn. oisivete, f.
Neoccupatu, adj. inoccu-
pe, sans travail, oisif, ive.
Neodichnâj f. inquietude,
f. manque de repos, m.
Neodichni, v. a. inquieter,
agiter. Se — , etre inquiet,
ete.
Neodichnire, f. inquietude,
agitaţi on, f.
Neodichnitoriâ, adj. in-
quietant, e.
Neodichnltâ, adj. inquiet,
ete, agite, ee, sans repos.
Neodinâ, vd. neodi hitu.
Neofita, rn. neophyte, )»..şi
NEP
31 i —
NEP
}". reci'mment bapti.se s, i-
uitie.
Neografu, )ti. nuographo, m.
Neograffesmu, n. neogra-
phisme , orthographo con-
ti'aire a Tusage, m.
Neologiâ, f. neologie, 1'.
Neologica y adj. neologi-
.[ue.
Neologismu, )^ neologisme,
înot nouveau, ni.
NeologUy m. neologue, m.
Neom^ nescej adv. d'ime
maniere inhumaino , ci'uel-
lemeot.
Neomenescul f. vd. I)iu-
iitaitu.
Neomenîăy f. inhumanite,
rud(\«>e, impolitesse, I".
Neomenosu,«(?y.iuhumaiu,
e, rude, impoli, ie.
Neoniogendjăf?/. eterogene.
NeonesiUj adj. malhonnete.
Neopportunâ, adj. iuop-
portuu , e, mal â propos,
NeoprâiUj edj. non deCen-
du, ue permis, e, tolere, ee,
saus obstacle.
Neorînduelây f. derange-
ment, desordre, )??.
Neorinduiiu, odj. coufus,
e, en desordre.
NeorganicU| adj. inorga-
ni({ue.
Neorganisatâ, adj. qui
a'fest point organise, ee.
NeospitalC) — liariu, adj.
iuliospitalier, ere.
Neospitalitatey inhospita-
lite, f. [f.
Neostenire, f.infaligabilile,
Neostunitoriu, adj. qui
ue latigue pas.
Neostenitu,ar/y infatigable.
Nepâgubttâ, adj. qui ne
perd rien, qui n'est point
en perte.
Nepânditâ, adj. non guete^
sans surveillance.
Nepar dositul «dj. sans
plancbes, non parquete, ee.
Neparisilab:câ| adj. im-
parisyllabique.
Nepâriinirey f. impartia-
lite, f. [tial, ale.
Nepârîînîtorîâ,a(^/y.impar-
Nepâssarei f. insouc ance,
I'. indolence, f,
Nepâssâtoriây ojy. insou-
ciant, e, indiilerent, ente.
Nepâstratâ, adj. inobser-
ve, pas soigne, pas garde,
abandonne, ee.
Nepâstui| \, a. faire une
injustice, vexer.
Nepâstuirei adj. fausse ac-
cusation, injustice, f.
Nepâsiuitorâj adj. şi m.
injuste, vexateur, trice.
Năpăstuita, adj. vexe, op-
prime , injusteraent trăi-
te, ee. [te, ee.
NepâţitU| adj. inexperimen-
Nep°câtosU| (dj. qui ne
ptche pas, sans peche, im-
peccable.
Nepecâtuire, f. impeccabi-
lile, inlaillibilite, f
Nepicătuitorâ, adj. im-
peccable, infaillible
Nepecâtuitâ , adj. sans
peche.
Nepecetluitây adj. noncA-
chete, ee, ouvert, e.
Nepedepsire, f impunite, f.
NcpedepsitO, adj. impu-
ni, ie, sans punition ; ado.
impunement.
Nepeptenatâ , adj. nou
peigne, ee.
NEP
— 315 —
NEP
Neperdutây adj. nou per-
(lu, ne, qu'oii ne peut perdre.
Neperfectibilei adj. im-
perfectible.
Neperfecţiune, f. imper-
fection, 1'. detaut, m.
Neperfectu, adj. impar-
tait, e, (lef'ectueux, euse.
Neperf oraţîunei f. iniper-
i"orat!on, f. [re, ee.
Neperforatu, ru/y. imperfo-
Nepericiosuj ar/J. im peri s-
•sabie. [lite, t\
Nepericiunci f. indelebi-
Neperitoriâ| durable, im-
perissable.
Neper(efâ| f. changement
de poils, ni. [poiJs.
Neperii, v. n. changer de
Neplrlitây adj. qui change
de poil.^. [permeable.
Necermesbile^ adj. im-
Nepersonalej adj. iraper-
sonneJ, e\[e;adv. imperson-
uellement.
Nepetare, f. integrite, f.
Nepstatu, adj. sans tache,
im macule, ee, integre.
Nepâfrundere, C. impene-
trabilite, impermeabilite, f.
Nepetrunsây adj. impene-
trable, imperm'able.
Nepietatei f. impiete, f.
Nepiosuy adj. impie, irre-
ligieux, sans religion.
Nepipâire, f. impalpabilite,f.
Nepipâitâ, adj. impalpable,
intact, cie.
Nepissatâ, adj. non pile,
ee, eu graius.
Neplăcere} f. deplaisir, de-
sagreraeut, depit, m.
Neplâcutâi adj. deplaisant,
desagreable. Mi este — se,
ii rae deplait, ii me fuche, de.
Heplatâi vd. utvn.
Neplâtire, f. uon-p lyement,
m. [impayable..
Neplâtitu, adj. nou paye,
Neplâtniciâjf. insolvabili te,
t'. iS'e plat nicîi , qui uepaye pas.
Neplutelnlcui adj. inua-
vigable.
Nep!ut;torih, vd. prec. [f.
Nepocâinţâj f. irapenitence
Nepocâitâ|a(i/. impeuitent'
ente.
Nepoftâj f. raanque d'ap-
petit, m.
Nepoliteţâ; f. impolitesse,
f. manque de politesse, m.
Nepoliticosây adj. 'mpoli,
ie [que.
Nepo'itîcUi adj. impol.ti-
Nepolitu, adj. impoli, ie.
Nepomenita, adj. irame-
morial, ale.
Nâponderabilej adj. im-
ponilerable.
NepopritUi vd Neoprilii.
Nepopulare, adj. irapopu-
laire.
Nepopularitate, f. impo-
pularite, f. manque de po-
pularite, »?. yare.
Nepop^lariu, vd. Nepopu-
Nepopulatu, adj. iusulTi-
samment peuple, raamjuaufc
de popula Hon.
NepossibiCe, adj. impos-
sible.
Nepossibilitafe, 1'. impos-
ÅŸibilite, f. obstacle invin-
cible, m.
Nepotâ y f. niece ; petite
fille, f.
NepotcovitU| adj. qui n'est
pas ferre, ee.
Nepotîsmâ, m. nepotisme^
m.
NEP
~ 310 —
NEP
Nepotolita, c((1j. qui n'est ;
pas titeint. o, qui n'est pas
calme.
Nepotrivî, v. a. rendre dis-
semblable s. disparate. |
Nepotrivire , f dissem- [
blanc % disparite, Inegalite, f.
Nepotrivita, «f/J, inegal, e,
disparate, disproportionne ,
ee, incGUvenable. |
NepotUy ;)î. neveu ; petit
fils, m.
Nepovestita, adj. inoui, ie.
Nepracticab'l^, adj. im-
praticable.
Nepracticatâ, adj: qu'on
ne prat que pa>.
NepT^avilnicesce, adj. ii-
leo-alement.
Nepravilniciâ, f..i]legalite,
t'. arbitr.i re, m.
NepraviInJcâ, adj. iilegal,
ale, arbitraire.
Neprecugetatu, adj. Sdns
pre.medit ttion.
Neprecurinare, f. conti-
uuaiion, T.
Neprecurmaiâ, adj. con-
tinue], elle ; acZr. coiitinuel-
lement. j
Neprefâcutâ, adj. k Tetat
naturel, sincere.
Nepregătita, adj qui n'est!
pas prepare, ee ; adv. sans j
preparation, â limproviste. â–
Nepregetatu, adj. perse- \
verant, ante. j
Nepregetu , n. assiduite, )
perseverance, f.
Neprescriptibile, a^j. im- ;
prescriptible. ;
Nepresnâ, f. accident, ha- '
sard, m.
Nepr^sniciâ, f. inq^rovi-
sation, f. inipromptu, m.
Neprâsnicâ, adj, inipro-
vise. subit e, inattendu, ue,
inopine, ee.
Nepreţui, v. a. uc pas ap-
precier. [tioa, 1'.
Nepreţuire, 1'. inapprecia-
NepreţiiitUj adj. inappre-
ciable. ti-es-cher, ere,
Neprevedere, f. imprevoy-
ance. 1'. niancjue de prevoy-
ance, m.
Neprevef|eioriâ, adj.im-
prevoyant, ant*^, iuconsidire.
Neprevs4<"^" > '^''0- ^'^^~
prevu, ue, inop ne, ei.
Nepricepere , t. manque
d'intelligence.jx.inhabilet^, r.
NepT*âceputu, adj. incom-
pris, iu utellig ble.
Nepricopsita etc, vd. Ne-
p)-ocopxitu.
Neprietinosu, adj. idiot,
e, <[ui fuit Ies amis.
Neprieiinu, vd. p)'ec.
NepriSmîre, f. inadmission,
(', rolus. m.
Neprâimiiorââ , adj. qui
n'a Iraet pas, qui refuse, re-
jette.
Nepriimitâ, adj. non ad-
mis, e, rejete, ee, de — , in-
adraissible.
Nepriinciosâ , adj . qui
nadraet pas, qui n"est pas
succeptible de.
Neprimejdiosâ, adj. peu
dangereux, euse, sans dan-
ger.
Nepriveghiare, f, man({ue
de vigilance, in.
Nepriveghiâtoriâ,r((Zy.qui
ne surveille pas.
Neprobabile , adj . im-
probable , invraissemblant,
ante.
XER
— 317 —
NER
Neprobabilitateit'.invrais-
s -•uiblance, L
Neprocopselâi f. manque
il'iaslruction, ignorauce, t".
Neprocopsitu , adj. igno-
rant, e, ineradit. e, sans
ia'::truction, l'aineaut, e
Nepraducercj f. improduc-
tiou. sterilite, 1'.
Neproducetoriu, ar//, im-
pi'oduct blo, inlertile, sterile.
Neproductibile, vd. prec.
Neproductiva j adj. ini-
productif, ive, sarvs Iruit,
sterile.
Neproporţionale , ailj .
saus proportioii.
Neproporţionatu,acJj.dis-
proporfionuiî, ee.
Nepropriâ) adj. irapropre.
Neprudinţâ, f. imprudence,
inconsider.ition, f.
Neprudintei f. imprudent,
Nepiunîanu,af/y. neptunien.
diluvieu, enne.
Nepublîcstu, adj. uon pu-
blie, ee, inedit, e.
Nepunerei (in lucrare), (.
nexecution, f. I
Nepurtatu, adj. non por-
ţi, ee, ueuf, ve, de — , (jui
n'est pas a porter.
NepustU) n. esprit mălin, m.
Neputinclosây adj. irn-
[luissant. an^e, iaible. I
*<3 i^eputinţi, v. r. saf-
laibb'r.
Neputinţitâ, f. aflaibli, ie. i
Nerabdarei f. impatience, [
f.
Nerâbdâforiu, adj. impa-
titnt, ente. 1
Nerăn^tu, adj. qui n'est;
p:is blesse, ee. j
iieraţîonabJIe, f. qui n'cst
pas raisonnable, denue, ee,
de raison.
tiera\îonatUf adj. qu' n'est
p.is raisonne, ee, deraison-
nable
EVerecunnoscere, f. mj-
connaissance, f.
Nerecunnosceiorîâ.ac/y.
ingrat, e, >ans reconnais-
sance.
Nerecunnoscinţây f. in-
gratitade, f. [let».
Neref ecatuy adj. sans our-
Nereformabitei adj. irre-
formable.
Nerefarmaiâ , adj. qui
n'cst pas reforme, ee, non
re lai t, e.
Neregulâf i\ irreguiai'ite, f.
desordre, in.
Keregularejf. :rregularite,r.
Neregularitatej t'. irregu-
larite, f.
Neregulata, .adj. iiregu-
lier, ere.
Nere'âgâosu « adj. irrelj-
gieu-V, euse, impie.
Nereparabilej .adj. irre-
parable.
Neresistibilej adj irrcsis-
tible. [lution, f.
Neresoluţiune, t'. irresc-
Neresoiufâ, rdj. irresolp,
indecis, e ; adv. irreioUi-
raent.
Neresplâtitoriây adj.fiti-
rile, qui donne peu ou jioint
de benefice.
Neresunătoriâi adj. dont
le son n'est pas eclatant.
Neroi|esce)a(/i<. inconside-
rement. sottement, stupide-
ment. fre,tait par un stupide.
Nero!|escu, adj. i conside-
NKD
— 318 —
NES
i<c Nerozii v. r. s'abrutir.
Nero^iâi f. sottise, imbeci-
li (e, r.
Nerodire, f. Infertilite, a-
riditii, steri li te, 1".
Neroditoriâ| adj. ialertilc.
aride.
Neroi{itU| adj. devenu im-
becile.
Neradu, adj. iaconsidere,
etourdi, e, sot, tte, imbe?ile,
stupide, claude.
Nerugatâ, adj. saas etre
prie, ee.
Neruginitâi adj. qui n'est
pas rouille, ee.
Nerumenitu, «JJ. qui n'est
pas roussi, ie.
Neruptu, adj. qui uVst pas
rompu, ue, decbire, ee.
NeruÅŸinare, f. impuleur,
indecence, elfronterie, iaso-
lence, f.
NeruÅŸinata, adj. elfronte,
dehoute, ee, insolent, im-
pertinent, ente.
Nerwosu,adj.nerveux, euse,
robuste.
Nervâ, )ii. nerf, m.
Nesâditu , adj sans etre
plante, ee.
Nesânstosâ , adj. insa-
lubre, malsain, e.
Nesâpatâ, adj. non beche,
non pioche, ee.
Nesâratu, adj. non sale,
ee, s ins sel, insipide.
Nesâţiosâ, adj. insatiable.
Nesaţîâ, n. insaţiabili te, a-
vidite, f.
Nesâturare, vd. prec.
Nesâturatâ, adj. non ras-
sasie, insatiable
Nedesevîrşire, Nedesă-
vlr^itu, vd. urm.
Nesâvirşîre, f. im})errec-
tion ; ine.xecution, f.
Nesâvirşitâ, adj. incom-
plet, ete, imj)arfa;t, e, ina-
cheve, ee.
Neschimbare, f. immuta-
bilite, r.
Neschimbata , adj. im-
rauable, inalterable, imper-
mutable, invariable.
Nescîinţă, f. ignorance, in-
science, f. cu — a, a l'insu
de, sans qu'on le sacbe.
Nescîne,iurf(?/'.on,quelqu'un.
Nesciuiâ, adj . ignor j, ee,
I incertain, e.
I Nescossâ, adj. qui n'as pas
I (ite ret i re, ee.
Nescrobitâ, adj. non em-
I poisse, (ie, sans erapois.
Nescurtatâ, adj. dont on
\ n'a rien retranche
i Nesdrobîtu, adj. non e-
j crase, ee.
Nesecabile, adj. inepui-
sabb, intarissable.
Neseceratâ,n(^j. non raois-
I Ronne, ee, sur pied.
I Nesecuranţâ, Nesecin'u,
I vd. Nesiguranlâ,Nesifjuru.
j Neseparabiie, adj. inse-
parable, iutimement, uni,ie,
I adv. inseparablement.
I Nesfârşita, adj. inacheve,
ee, infiui, ie ; interminable.
I Nesf iiciosâ, adj. sans peur,
I hardi, ie, audacieux, euse.
Nesiguranţă, f. incerţi tude,
indecisioti, f.
Nesigura, adj. incertain,
e, indecis, e.
Nesilinţâ, L mancfue d'assi-
duite, m. inapplica+ion, f.
Nesi itoriâ, vd. Nesilnicti.
Nssiiitâ, adj. non Ibrce, ee;
NES
319
NES
adv. sans contraiate, spon-
taneraent.
Nesilniciâf f. paresse, inac-
tivite, r.
Jiesîlnicu, adj. uonchalant,
nte, inactif, ive.
Nesimţibile, adj. iusen.si-
ble, iucUftereiit. ente ; adv.
ingensiblement.
Nesimţirei f. indifference,
indolance, litbargie, f.
Nesimţitoriâ, adj. insen-
sjble, apatbique.
Nesimţita, adj. qui ne se
fait pas sentir. Pe — e, in-
sensiblement.
Nesirguinţâi vd. XesiUniă.
Nesîrguitorîâ, ac/j. inactif,
ive, uoucbalaut, nte.
Nesleiciosâ, adj. qui ne
peut se figer.
Nesleitu, vd. Xesecabile.
Nesloborlu, adj. qui n'est
pas en liberte, contraint, nte.
Nesmăltatây adj. sans e-
mail, sans vernis.
NesmâltuitUi vd. prec.
Nesmeritu, adj. temeraire,
immodeste, sans respect.
Nesmintita , adj. stable,
constant, pcrseverant, ante.
Ne80ciabsle/(dJ iusociable.
Nesocâabiiitatei f. carac-
tere iusociable.
iiesocîosâi adj. insociable.
Hesocoielâ,\d.Nesocotinlă.
Nesocotii Y. a. dftdaigner,
mepriser.
Nesocotinţăf f. mepris, de-
dain, m. imprudence, in-
consideration, f. Cu—, in-
considerement. etourdiment.
Nesocotirei vd. prec.
Nesocotitâ, adj. irreflecbi,
temeraire, imprudent, e, in-
coasidtre, ee, mepr!se, ee
adc. incoasiderement.ii>e —
incalculable ; meprisable, I'
Neso!ubi'e, adj. insoluble
Nesolubilitatey 1. insolu-
biJite, t.
Nesomnâ| m. insomnie, i.
agrypnie, f. absence de som-
meil, f.
Nespâimîntatu, adj. in-
tr-ipide, sans crainte.
Nespartâj adj. non brise.
ee, entier, ere.
Nespllatu, adj. non lave.
ee, inalpropre. [ee.
Nesperata, adj. inespere,
Nesperiatu, adj. intrep'.de.
sans crainte. [in.
Nespîlâ, m. nefle, f. neflier.
Ne8poîtu,rtrfj.nonblanchi,ie,
(murii).
Nesporitoriây ar/J. infruc-
tueux, euse.
Nespoveditâ i adj. sans
confession.
Nespurcatâ|ac/y. non souil-
le, ee, pur, e.
Nespusu, adj. ineffaljle, in-
exprimable, indicible, inoui,
ie.
Nestabilei adj. instable, in-
constant, ante.
Nestabiiitate, f. instabilite,
f. cbangement, w.
NestâpenîtU| adj. indom-
ptable, livre ă lui-raeme.
Nestâruinţâf f. inapplica-
tion, indolence. f.
Nestâruitoriâj adj. indo-
lent, e, sans zeie ; sans perse-
ver.ince.
Nestatorniciâi i. incon-
stance, instabilite, f.
Nesfatornicâi adj. incon-
stant e. mobile, volane.
NES
320 —
NET
Nesiersâ, adj. uoa odUce,
<i\ iiii'n'acible. [ble.
NestimabîieiaJ/. iuesliraa-
Nestîmatâi (pelru),t' piorrc
[irccieuse, antique, f.
Neştânej vd. Xescine.
Nestinsa, adj uon otniut,
e. eucore brulant, e, iuex-
tiuf:uilj|e.
Nestrăbătuta, adj. iai-
peuetrable ; non rrequeute,ee,
ou Ton n'a pas marcbe.
Nestrădalnicu, vd. Nesi-
litoriu.
N est rada ntâ,vd.A'es/7i7îf«.
Nestrâduinţâ, — duire, f.
laanqurt de zele, m. inac-
tivite, t.
Nestrăduitoriâ, adj. sans
zele, iuapplique, ee,inactif,
ive.
Nestrăsnutare, f. iramu-
tabiUti'", iuuraovibiiite, per-
severauce, l'.
rjestrămutăioriâ , adj.
iuamovible.
Nestrămutata, ac/y. stable,
immuab!e,inamoviblp,ferine.
Nesf râvederejvd. Xetran-
Nestrâve^Storiu, \d.Xc-
transparint''.
Nestrîcâciunejf. incorrup-
tiliilite, iudestructibilite, f.
NestrîcatUi odj. non cor-
rompu, ue, intact, non de-
iruit, e.
Nestrîmtatây adj. nou re-
troci, ie.
Nesirlmioratu, adj. non
.serre, ee, qui n'est pas res-
treint, e, qui n'est pas pres.se
par le be.soiQ.
Nestringere , f. incom-
pressib lite, f.
Nestrinsây adj. nou re-
treci, ie, incompressible.
Nestropitâ, adj. non as-
perge, non arrose, ee.
NesubjugatîJ , adj. non
subjougue, ue, iudepcndant,e.
Nesubordânarei — iiiDie,
t. insuliordination, desol)ei.s-
sance, f.
Nesubcrdinatu,aJy. insu-
boi'donne, ee, recalcitrant, e.
HesufferibiFe, adj. insup-
portable, intolerable; adv.in-
suportablemenf.
Kesufîerîre,f.iutolerance,f.
Nesuf ferita , adj. insup-
por;ab!e, intolei'abie, acca-
blant, ante.
Nesulentenitâ, adj. sans
fard.
Nesuppunere, t. desobeis-
sance , indocilite , mutine-
rie, r.
FJesuppusUy adj. desobei-s-
sanf, e, iasubordonne, ee, in-
soumis, e
Metăcutu,odj. bavard, e, in-
discret, ete.
Hetăgâdusrei f. aveu, yn.
affirmation, f.
Netăgăduita, adj. avoue,
ee.incontestable,irrel'ragable.
iVetăiatu, adj. qui n'est pas
coupe, ee.
Netăâniciă, f. indiscretion.f.
Netainîcâ, adj. indiscret,
e!e, ([ui ne garde pas un
secret.
Netăltnăcîtu, adj. non tra-
duit. c, incxplique, ee.
Nete«|eiâ, 1'. apîanissement,.
rn. egalisation, polissure, f.
Netezi, v. a egaliser, polir..
repasser, aplanir.
Netezire, vd. Xeledelă.
NET
— 321 —
NEU
Neie^Hâ, adj. egalise, ee,
poli, aplaai.ie. i
Nefe^iturâi vd. Nete4elă. j
Neteda, adj. poli, egal, a- 1
plani, e. |
Netemeduiciosâf adj. iu-
curable.
Netemeinîcâiadj.sans foa-
dement, superflciel, elle.
Netemstoriui adj. qui ne
craint point, audacieux,eu3e.
de Netemutâ, adj. pas â ,
craindre.
Netemperanţâf adj. in- j
temperance, f. [
Netemperatâ} adj. intem-
perant, e, iramodere, ee.
Netencuitâi adj. qui n'est
pas enduit de plâtre, non
plâtre, ee.
Meterniinatâ|ac£y.inacheve,
ee, incomplet, ete.
Neţessâiatâi ac^J. qui n'est
pas etrille (des chevaux),
malpropre.
Neţessutâ| adj. qui n'est
pas tissu, ue, seu tordu, ue.
Netestatâ , adj. intestat,
ab intestat.
Neticnitâ, adj. inquiet, ete,
sans repos.
Netimpuriâi adj. prematu-
re, ee, precoce ; adv. prema-
turement.
Netipâritâi adj. inedit, te.
Netocitâ , adj. qui n'est
pas afflle, ee.
Hetocmitâf adj. dont le
prix n'a pas ete arrange s.
convenu.
Netolerabile , adj. intole-
rable.
Netoleranţâ,f.intoI6rance,f.
â– etolerantei adj. intole-
r<int, ante.
HetopitoriJI,a(//. insoluble.
Netopitâ| adj. non fondu,
ue, insoluble.
Netopsây adj. qui n'est pas
file, ee, seu tors, e.
Netotdi adj. imparfait, e ;
m. bohemien hongrois, m.
Netractabile, adj. intrai-
table, d'un commerce dif-
ficile.
Netrainicâ, adj. qui n'est
pas de durâe, peu durable.
Netraitli n discorde (dans
la familie), f.
NetransitivâjadJ. intran-
sitif, ive.
Netrebnicia | f. inutilite,
non valeur, f.
Netrebniciosâ i adj. i-
nutile.
Netrebnicâ| adj. propre a
rien, inutile, paresseux, euse.
NetrebuinciosâiacZy. dont
on ne fait aucun emploi,
inutile.
de Netrebuinţâ, adj. inu-
tile, d'aucune utilite.
Netrebuitoriâ, vd. inutile,
dont on n'aaucunement be-
soin, qu'on n'emploie pas.
Hetreeratik,adj. qui n'est
pas battu, ue.
Netrupelnicâf adj. incor-
porel, elle.
Netrupescây m. incorpo-
rel, intellectuel, elle.
Netunsâf ady. qui n'est pas
tondu, ue.
Neturburare , f. indilTe-
rence, impassibilite, f.
Heturburatâţ adj. indif-
ferent, e, impassible, im-
perturbable,
NeudatA| adj. non arros6,
non mouille, 6e.
21
NEV
;?22 —
NEV
Neuimitây a(/j. i[ul u'ost pai::
etonue, oe.
Neuitata, adj. non oublic,
ee, dont on se souvient ;
mcmorablfi.
NeunirCf f. dissidcnce, dis-
sension, discorde, division,
f. dissentiment, m. El smit
în — , ils sont on discorde.
Neunitu, adj. desuni, ie, en
desaccord, dissident, e.
Neunsu, adj. qui n'cst pas
enduit, e, de graisse.
Neuntru, vd. Intru.
Neurmarejf.incoQsequence,
f. manque de suite, m.
Neurmatây adj. qui n'est
pas suivi, ie, inusite, ee.
Neusitatâj adj. inusite, ee,
qui n'est point usite, hors
d'usage.
Heutile,NeuHlitate, vd. Inu-
tile, IimtiHtate.
Neutrale, adj. neutre ; adv.
neutralement, dans un sens
neutre.
Neutralisa, v. a. neutrali-
ser, rendre neutre, fig. ren-
dre inutile. Se — , se neu-
traliser, .se faire equilibre.
NeutralEsaţiune, f. neu-
tralisatiou, f.
Neutralisatd , adj. neu-
tralise, ee.
Neutralitate, f. neutralite,f.
Neutru, adj. neutre, qui ne
participe pas . Verbu — ,
verbe neutre s. intransitif.
Nevalabile, adj. non vala-
ble, sans valeur.
Nevalore, f. non- valeur, f.
Nevâpsitâ, adj. sans cou-
leur.
Nevârstniciâ, f. minorite,f.
Nevârstnicîi,adJ.mineur,e.
Nevâstuică, i*. belette, f.
Nevătâitiâtoriâ,a(/J. inol-
fonsif, ivo, innocent, e.
Nevâtâmatâ,a(f./.intact,cte.
lieveijutâ, adj. invisible,
(ju'on ne voit pas.
Nev6stă| f. epouse, com-
pagne, 1'.
Nevestică, — stuiă,\d. prec.
Nevicleniâ , f. francbise ,
loyaute, f.
Neviclenâ, adj. franc, cbe,
sans detour.
Nevindecabile , adj. m-
curable, impossible â guerir.
Nevindecata, adj. qui n'est
pas gueri, io.
Nevindutâ, adj. qui n'est
pas vendu, ue.
Nevinovăţia, f. innocence ;
chastete, f.
Nevinovata, adj. innocent,
ento, candide, chaste.
NeviolabilejarZi. inviolable.
Neviolabilitate , f. invio-
labilite, f.
Neviolatâ, adj. qui n'est
pas viole, ee.
Nevisibife, adj. invisible.
Nevoia, t*. besoin, m. dif-
ficulte, f.
Nevoiaşiâ, adj. impuissant,
e, faible.
Nevoi, v.a. contraindre. Se — ,
s'efforcer (â), tâcher de.
Nevolnicia, f. defaut de vi-
gueur, rn.
Nevoinicâ, adj. qui n'est
pas robuste seii vaillant
Nevoinţă , f. non-vouloir,
manque de voionte, m.
Nevoire, f. non-vouloir ; ef-
fort, m.
Nevoita, vd. Silit u.
Nevolnicia, f. incapacite, f.
NIM
323
NIS
Nevolnica, adj. incapable.
Nevralgiâi s. neuralgiă, f.
uevralgie^louleurdesnerfs,f.
Nevralgica , adj nevralgi-
que.
Nevredn»ciâ| f. incapacite,
f. manque de merite, m.
Nevrednica, adj. incapable,
san> merite.
Hevrindăf part. ne voulant
pas, vrindu — , volontaire-
ment ou de force, bon gre
mal gre. [f.
Nevrografiâjf.nevrogapbie,
Nevrologiă, f. nevrologie, f.
i^evropteru, m. nevrop-
tere, f.
Nevrose, f. nevrose, mala-
die nerveuse, f.
Nevrosicu, acZj. hevrosique.
Nevrosâ, adj. nerveux, vi-
goureux, euse.
Nevrotomia, f. nevrotomie,
di.s3ectiou des nerfs, f.
Nervâ, m. nerf, muscle, m.
Nevulnerabile, adj. invul-
nerable.
Nevulneratâ,adj. non bles-
.?e, ee, .sans ble.ssure.
Nezugrâvifâ,adJ. qui n'est
pas peiut, nte.
Ni, inlerj. va-t-en (la căni).
Ni, pron. aeus, â nous.
NIcâerî, rncăirea, adv. nul-
le part.
Ni
CI, conj. ni, pas meme; —
uădatu, jamais, — decum.
point du tout, nuîlement, —
cuvintii, cerfainement, rnaî
— decum, presque point.
Niciunâ, indef. aucun, une,
nul, nulje.
Hicovaiâ, f. enclume, f.
la Nimeni, adr. apres diner.
Nimeni, vd. Nimine.
Nimfa, f. nymphe, f.
Nimfomania, f. nympho
manie, f.
Nimici, v. a. aueantir, re-
duire au neant, detruire en-
tierement.
Nimiciâ, f. nullite, destruc-
tion, f.
Nimicire, f. aneantissement,
m. annihilation, destruc-
tion, f.
Nimicitoriâ, adj. qui an-
nule ; aneantif. Sust.m.A.e.-
s truc taur, m.
Nimiciiâ, adj. aneanti, ie,
reduit au neant seu a rien.
Nimicnici, vd. Ximici.
Nimicnicia, 1'. nullite, f.
Nimica, n. rien, neant, m.
nuUe chose, f. De — , de
rien, dreptu — , pour rien,
— de totu, rien du tout ;
nu e — , ce (cela) n'est rien,
asta nu face — , cela (?a) ne
fait rien. — La pi. des riens,
nimicuri. [nî,
Nimine, m. personne, aucun,
N^nge, v. n. neiger.
riinsore, f. tombee de neige,
f. temps de neige, in.
Ninsâ, part. dela Ninge.
Niparâ, m. espece de poi-
vre, f.
NiÅŸeÅŸtea, fleur de farine,
l'ecule, f.
Nisipâriâ, f. sabliere, .sa-
blonniere, f.
Nisiparniţâ, f. poudrier, m.
sabliere, f.
Nisipariu, m. sablonnier, m.
Nisiposu, adj. .sablonneux,
euse.
Nisipâ, n. sabie, in. mă,
nuntu, fîniî, şablon, m.a.-
ctirăţi cu — (vasselcs)
NOM
324
NOR
blouncr, ecurer, s. nettoyer,
avec du ÅŸablon.
Nitrâriâi f. nitriere, salpe-
triere, f. [m.
Nitratâ, m. nitrate, azotate,
Nitricâ, adj. nitrique.
Iiitrosui adj. nitreux, euse.
NitrU| m. nitre, salpetre, m.
Nivela, V. a. niveler, aplaair.
Nivelarei — ţiune, f. nivel-
lement, in.
Nivelatordy m. niveleur, m.
Nivelatâi adj. nivele, 6e
Nivelai 11 . niveau, m. La —
Iu, au niveau, au ras, â ras.
La — Iu solului, a ras le sol.
NobîlCi adj. noble;arfo. no-
blement, avec noblesse.
Nobili) V. a. ennoblir.
Nabilimej f. noblesse, f. Ies
nobles, ni. pi.
Nobiliariâ, adj. nobiliaire.
Nobiiitatej t'. noblesse de
coeur, f.
Nobilitariâ, adj. honorifi-
que.
Nobila, vd. Nobile.
Nobleţă, f. noblesse, f.
Nodositate, f. nodosite, f.
Nodosu, vd. Nodarosu.
Nodâ, n. noeud, m.
Nodurosd, adj. noueux, ra-
boteux, euse.
NoCt pron. nous, k nous.
Noî,pron.nous, — înftne,nou3-
memes, intre — , entre nous.
Notenâ, n. glagon, glacier, m.
Noiţâ, f. tache blancbe sur
l'ongle, f.
Nojiţây t. lani^re de san-
dale, i".
Nolimetangere, f.bot. no-
limetangere, m. granle bal-
samine, f.
Nomă, f. nome, f.
Nomada, m. nomade, or-
rant, m.
Nomencla.. vd. Numencla^
Nominale, adj. nominal, e.
Nominalii s. nominaliÅŸiit,
Ies nominaux s. Ies nomi-
nalistes (in filos). [tif, ))*.
Nomlnativd, m. nomina-
Nomol?, vd. Innomoli.
Nomolosu, adj. bourbeux.
euse.
Nomolâ, n. bourbe, f.
Nopta. vd. înnopta.
Nopte, f. nuit, f. de — , de
nuit, nocturne; — a, de nuit.
pendant la nuit.
Noptiţă, f. jalap, in.
Nopturnu, adj. nocturne.
Noră, f belle-fille, f.
Norcă, f. petite loutre, f.
Nordica, adj. septentrional,
ale, du nord.
Nordâ, n. nord, m. de — ,.
dela — , vd. prec.
Nori, m. jjL nuages m. pi..
nues f. pi.
NoriÅŸiorid, in. petit nu-
age, m.
Norliâ, adj. gentil, lle.
Normă, f. norme, f.
Normale, adj. normal, ale.
regulier, 6re ; adv. norma-
lement.
Noroci, v. a. rendre heu-
reux, euse.
Hor ocoBikj adj. fortune, ee,
favori, ite, de la fortune.
Noroctt, n, bonheur, rn. for-
tune, cbance, f.
Norodik, vd. Poporu.
Noroi, vd. Innoroi.
Noroiosâ , cdj, fangeux,
bourbeux, euse.
Noroiâ, n. fange, bourl>e.
boue, f.
NOU
325 —
NUL
Norosâi adj. nebuleux, nua-
geux, euse.
Norây m. nuage, m. nuee,
nue, f.
Iie8ografiâff.uosographie,f.
Nostalgia} f. nostalgie, f.
mal du pays, m.
Nostalgica, adj. nostal-
gique.
Nostrii poss. nos, cu — , ale
— , Ies notres.
NosiPU, poss. notre ; allii—,
a — ă, le notre, la notre.
Notay Y. a. noter, remai'quer.
No/a bene, adv. nota bene,
remarque bien.
Notă, t. note, remarque, f.
Notabilei adj notable.
Notabilitate, t*. notabilite, f.
Notare, f. notation, remar-
que, f.
Notariatâ, n. notariat, m.
Notariâ, 71. notaire, m.
Notaţiune, vd. Notare.
Notatiîy adj. note, remar-
que, ee.
Notifica, v. a. notifier.
Notificare, — tiune, f. noti-
ficaţi on, f.
Notificata, adj. notifie, ee.
Notinâ, f. brebis d'un an, f.
Notinâ, m. agneau d'un
an, m.
Notiţa, f. notice, W extrait, in.
Notiţiune, f. notion, con-
naissance, idee d'une chose,f.
Noţiune, vd. prec.
Notorietate, f. notoriete, f.
Notoria, adj. notoire, connu
generalemcnt.
Nototâ, f. bourgeon, m.
Notreţu, vd. Nutrelji.
Noue, iiumer, neuf. Allii
nonele, le neuvieme.
Nouembr e, m . novembre, ?n .
Noutate, f. nouveaute, nou-
velle f.
Noua, adj. nouveau, nouvel,
cile, recent, e. Din — , de
nouveau, derechef.
Novele, f. pi. novelles, f. pi.
Noviţiatâ, n. noviciat, ap-
prentissage, m.
Noviţîâ, — cili, adj. novice ;
peu exerce, sans experience.
Nu, adv. non, ne pas. Nu nu-
mai, non seulement. Nu că,
non pas que, ce n'est pas
que. Ntc mal multu decătu,
non plus que, pas plus que.
Nuanţa, t. nuance, difference
peu sensible, f.
Nuanţa, v. a. nuancer.
Nuanţare, f. disposition des
couleurs par nuance, degra-
dation insensible des cou-
leurs, f.
Nuanţata, adj. nuance, ee.
Nubi'e, adj. nubile.
Nucă, 1". noix. — necoptă,
cerneau, m. [m.
Nucetâ,/)i. verger de noyers,
Nucşioră, t. petite noix,
noix muscade, f.
Nuca, m. noyer, noisetier.
coudre, coudrier, m.
Nucuiariâ, adj. nuculaire.
Nuditate. 1'. nudit^, f.
Nuda, adj. nu, e, qui n'est
pas vetu, e; adv nument, s.
nuement, sans deguisement.
Nuea, f. verge, baguette, f.
Nueluşiă, f. petite badine, f.
Nullă, f. zero, ?n. nulle (dans
Ies letlres en chiffres), f.
Nutiitate, f. nulite; absence
complete de merite, f. de-
faut absolu de talents, m.
Huliikfadj. nul, f. nulie,aucun
e ; sans effet, sans valeur.
NUM
:{2G —
NUV
Numai; adv. soulcmont, uui-
(juement, — decăti"i, tout-
(le-suite,sur-le-cli;\inp, â l'iu-
stant.
Nu maîy adv. ne plus. A —
vede, ne plus voir, ell.u —
venia, ii ne venait plus.
Numey V}. nom, m. deno-
mination, f.
Numenclatorâ, f. iiomen-
clateur, m.
Numenclaturâj 1'. uomen-
clature, f.
Numeral v. a. comptei-; de-
nombrer.
Numerale, ac//, numeral, ale.
Num £ rare, t". numeration,
f. compte ; denombrement, m .
NumerariO,«d/.numeraire.
Ca SHst nuraeraire, m. es-
pece.s sonantcs, f. pi.
Numeraţiune, vd. nume-
rare. [ment, m.
Numerâtorej f. denombre-
NumerâtorUi ni. compteur;
nuraeratem", m.
Numeratâ, adj. compte, ee.
Numerica, adj. numeri(£ue,
adv. numeriquement.
Numerosu, adj. uombreux,
euse.
Numerota, v. a. nomero-
ter, metti-e un numero.
Namerotarejf. numerotage,
m . [ee.
Numerotatâ,acfJ.numerote,
Numerâ, n. uombre, nu-
mero, m.
Numi, V. a. nommer, appe-
ler. Se — , s'appeler. [f.
Numinaţiune,f.nominalion,
Numinativu, adj. uomina-
tif, ive. Sust. m. noraina-
tif, m. [nomiuatioD, f.
Numire, f. deuominatiou,
Numismatică, t'. uuinis-
niatique, f.
Numismatica, adj. numis-
mat ique.
Numismatistâ, m. numis-
mate, nuini<maliste, m.
Numismata, )n. numismate,
m. [pele, ee.
Numitu, ndj. nomme, ap-
Nunea, f. lentille, tache.. de
rousseur, f.
Nunosâi,arfj.p1eindelentilles.
Nuntă, 1^ noce, unica nup-
ţiale, f. mariage, m. de — ,
nupţial, e.
Nuntaşiu, m. invite â lanoce.
Nuntelnicâ, »c//. nupţiale,
des noces. [ces.
Nunti, V. n. celebrer ies no-
Nunţiâ, m. nonce, prelat
du pape envoye en ambas-
sadc, m.
Nurî, m. pi. cbarmes, at-
traits, m. pi.
Nutreţâ, n. nourriture, f.
fourrage, m.
Nutri, V. a. nourrir, ali-
meuter.
Nutrice, f. nourrice, f.
Nutrimente, ){. aliment, nu-
triment, m. nourriture, f.
Nutrire, vd. urm.
Nutriţiune, f. nutrition, a-
limentation, f.
Nutritiva, adj. nutritif, ive,
nourrissant, ante.
Nutritore, adj. nourrice. 1.
Nutritopiu, adj. nourris-
sant e, alimentaire.
Nutritu, adj. nourri, ie, a-
limente, ee. [m.
Nutritum, m. t. nutritum.
Nuvelă, f. nou vel le, f. conte.
m. [})!.
Nuvelîstâ, m. nouvelliste.
OBI
— 327
OBLI
O
Of m. o, m. a patra vocale.
0} pron. f. Ia, — vedu, je Ja
vois, am cunnoscut, — , je
lai corinue.
Oy M^l. Uă.
Oaiâj vd. Oue.
Oasei f. oasis, terr«î fertile
au milieu du desert, f.
OasiSi vd prec. [f.
Obâgiâ] f. servage, m. glebe,
Obâginu, m. chiurme, f.
Obâgiu- m. attache ă ia gle-
be, m. [raulă.
Obachtâi — chtil, vd. Ca-
Obârşăy f. bord de la val-
lee, Iii.
Obârşiăi vd. Isvoric.
Obadăi f. jante, i'.
Obedai v. a. assembler des
jantes.
Obedariâi rn. ouvrier qui
fait des jantes, m.
Obe!â, f. cbiffon, m. gue-
nille, f.
ObeIiscU| m. obelisque, in.
Obliosu, adj. deguenille.
Obesiiatef f. obăsite, f. ex-
ces d'embonpoint, m.
Obesâ| adj. obese, replet, ete.
Obialâ, vd. Obelă.
Obiceiâ, n. babitude, cou-
turae, f. usage, m.
Obicinui, v. a. habituer, ac-
coulumer, exercer. Se — ,
s'babituer.
Obicînuinţâ | f. babitude,
coutume. 1'.
Obicînuirei vd. prec.
Obicînuitu , adj. habitue,
ee.
Obîdâj — dare, f. souffrauce,
al'tliction, f.
Obidâtor^â, adj. aftligeant.
e, douloureux, euse.
Obidatâ, adj. triste, doleat.
Objecta, objec'er, opposer.
Objectare, vd. Ohjectiune.
Objectatu, acZj. objecte, et
Objecţiunei f. objection, i.
Objectivâi adj. obiectif, ive,
Sust. n. t. objectif, m.; adv.
objectivement.
Objecfuy n. objet, sujet, m.
Oblădui, v. a. gouveraer,
admiuistrer.
Oblâduinţâ, f. regae, gou-
vernement, m.
Qb'âduîreif.admiaistration,
autorite, f.
Oblâduitoru, adj. gouver-
neur, adrninis trate ur, m.
Oblăduita, adj. gouverne,
administre, ee.
Oblânsâ, n. alcou^ — allii
ÅŸellei. courbet, m.
Oblaţiune, f. oblatiou, f.
Obiâgăj f. jachere, f.
Obli, V. a. uair, aplanir, ni-
veler.
Oblici, V. a. enleudre, ouîr,
ecouter.
Obiicitate, f. obliquite, f-
inclinaison, f.
Oblicitu, adj. enteadu, ue,
ecoute, eă.
Oblica, adj. oblique, incli-
ne, ee; adv. obliquemeut.
Obliga, v. a. obliger, eaga-
ger. Se — , s'eagager, pro-
mettre
OBR
328 —
OBS
Obligare, vd. icrm.
Obligaţiune, f. obligation,
r. iDgiigrment, m.
Obligatoriul nu t. obliga-
tei re,?», [toi re.
Obligatoria, adj. obliga-
Oblfgatâ, adj. oblige, en-
gage, ee.
Obltre, f. apJanissement, m.
Oblitâ, Of//. apJani, niveie, e.
Oblojelâ, f, pansement, ca-
taplasme, m.
Obloji, V. a. panser^ enve-
lopper.
Oblojire, — jelă, f. envep-
pe, f. pansement, m.
Oblojitâ, adj. panse, ee.
Obiojţiturâ, f. bandage, w,
application, f.
Oblonaşiâ, n. petit vantail,
m . ' [m.
Cbicnâ, n. volet, abattant
QbFu, adj. plat, e, uni, ie;
flc/r.nettement, directeraent.
Oblu, m. doloire, m.
Oblurgâ, adj. oblong, ngue.
Obo'u, m. obole, m.
Obori, vd Dobori.
Oborâ, n. parc, v%. basse-
cour, t'.; marcbe, m.
Obosselă, f. fatigue, iassi-
tude, f.
Obossi, V. a. fatiguer, las-
ser, accabler.
Obossire, f. fatigue, f. e-
puisemenţ, accablement, ra.
Obossitoriâ, odj.fatiguant,
lassant, accablant, ante. j
Obossitâ, adj. fatigue, ac- i
cable, ee.
Obotâ, n, voile de financee, j
m. [visage, m. ;
Obrâjelâ, — şioru, n. petit 1
Obrâsnicesce, adv. ef- |
fronttjment. l
se Obrâsnici, v. a. etre im-
pertinent, insolent, ente.
Obrâsniciâ, f. insolence, 1'.
Obrâsnicire, f. elTronterie,
impertinence, f.
Obrăsnicitâ, adj. imper-
tinent, e.
ObrasnicA, adj. insolent,
impertinent, o.
Obrasâ, n. visage, m.
Obreje, f. terre haute et
sterile, f.
Obrinteiâ, f. inflammation,
f. [mer.
se Obrinti, v. a. s'enflam-
Obrintire, f. inflammation,
f.
Obrintitâ, af/j.enflarame.,ee.
Obristâ, m. colonel, m.
Obroci, V. a. donnerdel'a-
voine â un cheval.
Obrocâ, n. boisseau, m. a-
voine, ..
Obronâ, vd. Hambaru.
Obscena, adj. obscene.
Obscura, v. a. obscurcir.
Obscurare,— {iune, f. ob-
scurcis>ement, m.
Obscuritate, f. obscuri te,
f. defaut de clarte, in.
Obscura, adj. obscur, e,
sombre.
Observa, v. a. observer, re-
niarquer.
Observabile, adj. obser-
vable.
Observare, vd. urm.
Observaţiune, f. observa-
tion, remarque, f.
Observatoriâ, n. obser-
vatoire, m.
Observatori, m. obser-
vateur, îu. trice, f.
Observata, adj. observe,
remarque, ee.
OBÅ¢
329 —
OGG
ObsidionalCf adj. obsidio-
nal, e.
Obsfaclui — culă, n. em-
pechement, obstacle, m. re-
sistance, f.
Obştei f. public, m. de — ,
public, que, commun, une.
In de — , en general, com-
raunement
ObÅŸtescey adv. publique-
raent, vulgairement.
ObÅŸtescul ac/j. public, que,
vujgaire.
Obstetricâf f. obstefrique, f.
ObÅŸtij V. a. rendre public,
que, divulguer, publier.
ObÅŸtime, f. public, vulgaire,
m. generali te, f.
se Obstinai v. a. s'obstiner,
s'enteter, perseverer.
Obstinarey — fjune, f. ob-
:^tination, f. entetement, m.
Obstinatâi adj. obstine, en-
tete, ee, opiniâtre.
ObÅŸtire, f. publicite, divul-
ga tion, f.
Obştitâ| adj. publie, divul-
gue, ee. [tion, f.
Obstrucţiune, f. obstruc-
ObstructivAi adj. obstruc-
Å£ii", ive. [mer.
Obsruij V. a obstruer, fer-
OhstruivB.\d. Obstrucliune.
Obstruitâ I adj. obstrue,
bouche, ee.
Obtempera, \. n. obtem-
perer, consentir, obeir.
Obtemperare, f. consen-
tement, m. soumission, f.
Ostemperatâi part. con-
senti.
Obţin Ci V. a. obtenir, ac-
querir.
Obţinere, f. obtention, ac-
quisi+ion, f.
, Obţinutâiady.obtenu, ue, ac-
I quis, e.
Obtunde, v. a. emousser.
Obturatorâf m. t. obtura-
I teur, m.
Obtusâ I adj. obtu8, e;
stupide.
Obusierây m. obusier, m.
; Obusâi n. obus, m.
\ Oca, f. ocque, une mesure
' de capacite, f.
Ocâcâiy V. a. coasser. Ocă-
căire, f. coassement, m.
Ocarây f. outrage, m. inde-
; cence, f.
Ocâriy V. a. outrager, invec-
j tiver.
I Ocârire | 1. invective, f.
! outrage, ni.
Ocârmuii Ocărmuitoru, vH.
i Cârmuire, cărmuitoru.
Occasiona, v. a. occasion-
ner, apporter, donner lieu,
! faire uaitre.
Occasional<^y adj. occa-
i sionnel, elle ; adv. occasion-
I nellement, par occasion.
Occasionare,f. action d'oc-
casionner. f.
Occasionatâi adj. occa-
sionne, ee.
Occasiune, f. occasion, f.
Occidentale, adj. occiden-
t tal, ale.
I Occîdinte, m. occident, cou-
I cbant, m.
! Occultaţîune, f. occulta-
j ti(,n passagere d'une pla-
1 nete, 1'.
1 Oculta, adj. occulte, secret,
[ ete.
Occupa, V. a. occuper ; s'era-
\ parer de. Se — , s'occuper,
; travailler.
: Occupare, vd. urm.
OCH
330
ODA
Occupaţjune,f.occupatJou,f.
Occupatâj adj. occupe, eo.
Oceanicâf adj. oceaniquo.
OceanUf m. ocean, ih.
Oţeiâriâ, i\ fabri({ue d'a-
cier, aciei'ie, f.
OÅ£elariu, m. fabricant d'a-
cier, m.
Oţelîy g. a. acierer, conver-
tir en acier ; durcir; /ig.
excitei-,
OÅ£elirei f. acieratioii Åž. dur-
ei ssement, m.
OÅ£ elita; adj. aciere, ee.
Ogelosu, adj. abondaut en
acier.
Oşelâ, n. acier, in.
OÅ£erl, V. a. irriter, exas-
perer.
Operirey f. exasperation, ex-
cihitiou, f.
Ogerliâ, adj. excite, ee.
Oţetâriâi 1'. vinaigrerie, f.
OÅ£etariUy m. vinaigrier, in.
OÅ£eti} V. a. aciduler, vinai-
grer.
Oţeţire, f. acidification, f.
Oşeţiiâ, adj. acidifie, aci-
te, ee.
Opeţosâj adj. aceteux, euse.
OÅ£etu, n. vinaigre, m.
Ochi, V. a. regarder, lor-
guer ; viser, mirer, coucher
en joue.
Ochielâi f. regard, coup
d'oeii, m.
Ochielarî, m. pi. lunettes,
f. ph
Ochienăi f. royet, m.
Ochi^nâ, n. lunettc d'ap-
proche ; lorgnette, f.
Ochire , 1'. regard , coup
d'oeii, in.
OchieÅŸih I <^>-dj. brun, ne.
brunet, ette.
Och-ÅŸiord, )>(. petit oeil, m.
Ochitâi adj. vise, mire, ee.
Ochiturâ, vd. Ochlelă.
Ochiu, n. oeil, m {pi. yeux).
Ocnây r. mino, f. — de sare,
saline, f.
Ocnaşiâ, m. ouvrier des
mines, in.
Ocoli, V. a. entourer ; faire
le tour.
Ocolirei 1'. tour, detour, in.
Ocolişîu, vd. prec.
Ocolita, adj. entoure, ee,
Ocolniţă, f. petit tour, m.
Ocolu, m. tour, m. piriphe-
rie, circoiiscription, f.
Ocrogâ, u. district, m.
Ocrotelâ, f. protection, f.
Ocroti, V. a. proteger.
Ocrotire, f.protoction,sauve-
garde, f. appui, m.
Ocrotitoriu, adj. px-otec-
teur, m. preservateur, m.
Ocrotitoru, m. protecteur
defeuseur, m.
Ocrotitu, v. a. protege, ee.
Ocru, )». ocre, m.terrefer-
rugineuse, i".
Octava, f. mus. ociave, i'.
Octavu , n. in-octavo, in-
huit, in.
Octobre, m. octobre, in.
Octogoflu, »?. octogone, »i.
Octoihu, ni. livre des vers
de St. Jeau arrange-s pouţ-
huit voix, m.
Octotnbre, — urut, vd. Oc-
tobre.
Oculariu,af?/.oculaire, Măr-
turii — , temoin oculaire.
Oculistâ, in. oculiste, in.
Oda, f. ode, poeme lyrique, f.
Odae, f. chambre, piece, f.
Odăeaşiu, in. camerier, in.
Odâgaciâ,i^aga]loc]iium,»u
ODO
3;ii —
OFF
Odăiţă, f. charabrette, f.
Odajdiâ, f, s. odejdiă, vete-
m;int d'eglise, m.
Odaliscă, f. odalisque, fera-
roe du serail, f.
Odată, aclv. jadis, autrelois.
Xici — , jamais, onc s. on-
que> {vechX
Odihnă, f. repos, relâche, m.
Odihni, V. a. reposer, faire
preadre du repos. .^e — , se
reposer, prendre du repos,
se delasser.
Odihnire, f. action de re-
poser, f.
Odihnitoriâ, adj. delassaut,
e, qui repose.
Odihnitu, adj. i-epose, ee ;
tranqaille.
Odină, vd. Odihnă.
Odinidră,«c^i'.autrelois,jadis.
Odiosu, adj. odieux, euse,
repoussant, e.
Odobelă, f. prisou, f. ar-
ret, m.
Odolenâ, m. valeriaue, f
Odontalgiă, f. odoiitalg'ie,f.
mal de dents, >n.
Odontalgicâ, adj. odon-
talgique.
Odorbirăâ, m. juge de la
cour, //(. [ante.
Odoranie, adj. odorant ,
Odoratu, n. odorat, m.
Odore, f. odeur, f. — Odori,
pi. prâsents de uoces, in. pL
Odorif erâ, ad. odoriferant,
ante.
Odorogi, v. a. faire du bruit;
user, gater.
Odorogire, — gelă, f. bruit,
grondement, m. deteriora-
tion, f. delabrement. in.
Odorogitâ , adj. deteriore,
gate, use, ee.
Odopogitură , vd. Odoro-
gire.
OdorovanSăjf.huitaine con-
sacrce â la celebration d'une
fete, octave, f.
Odossâ, n.avoine sauvage, f.
Odovăeniâ , vd. Odoro-
vaniă.
Odovăi, v.a. repeter, reitirer.
Odovăitu, adj. repete, ee.
Odraslă, f. rejeton, m.
O^^râslî, V. n. bourgeonner.
Odrâslire, f. bourgeonne-
ment, ui.
Odrăslitore, f. plaute, f.
Odrăslitu, 2^<^'>'t- bourgeon-
ue.
Oe, Oct'itu,\d. Oue, Oaerilu.
Ofărlîy v. a. injurier, ou-
trager.
Ofârlire, f. outrage, m.
Ofărlitu, adj. outr.ge, ee.
Ofăriitură, f. invective, f.
Offensa, V. a. oifenser, faire
une offense, ble3ser,insulter.
Offensâ, f. offense, insulte,
f. afFront, in.
Offensare, vd. prec.
Offensatu, adj. offense, ee.
Offensîvă, f. offensive, f.
Offensivu, adj offensif,ive.
Offensorâ, m.offenseur, m.
Offeri, V. a. offrir, presen-
ter.
Offerinţă, f. oflre, f.
Off erire, f. proposition, of-
frande, f.
Off ertă, f. offrande, offre, f.
Offeritu, adj. offert, rte.
Offiţeresce, adv. eu of-
ficier.
Off işerescâ,acZy. d'officier^
Offiţerây m. officier, m.
Off iciale, aJ/. ofOciel, elle
adv. officiellement.
OGL
3H2
OLA
Offîcialitate, f. officialite,f.
Officiante, nt. olTicianl, rn.
(in biser.).
Offficinâ, f. olticine, f.
Officiosâ f adj. officieux,
ouse.
Officiîk, n. office, m.
Offiliy V. a. blemir, fletrir,
lauer.
Offilire, i\ fletrissure, f.
Offiiitây adj. lane, blafard, e,
molasse.
Oftay V. n. soupirer.
Oftalmiâi f. ophthalmie, f.
Oftalmicu , adj. ophthal-
rnique.
Oftarci f. soupir, m.
Of tatu, jmrt. soupire.
Ofticâ|f. phthisie pulmonaire,
consomption, f.
Ofticai V. a. rendre phthisi-
que, V. )L devenir phthisique.
Ofticatâf adj. devcnu phthi-
sique.
Ofticosâ, adj. phthisique, e-
thique.
Ofta, n. soupir, m.
Ogarcây f. levrette, f.
Ogâroîcâ, vd. prec.
OgarU| m. levrier, m.
Ogâraşid, ni. levrou, m.
Ogigi I V. a. seiher, des-
s echer.
Ogigirey f. dessechement,»i.
Oglândâ , f. glace, f. mi-
roir, m.
se Oglinda y — di, v. r. se
mirer, se regarder dans une
glace.
Oglindâriâif. miroiterie, fa-
brique de glaces, f.
Oglindariâym.miroitier, m.
Ogiindatây^c/i^n, adj. mi-
roite, reflechi, e.
Oglindosâ, adj. speculaire.
Ogodây>?. repos, calme, w.
Ogo'a, V. a. etablir, ranger.
Se — ,se calmer.
Ogoiare, f. franquillit^, f.
Ogoiattty adj. reposâ, cal-
me, 6e.
Ogoid, v. salle de jeu de
paume, f.
Ogorly V. a. lais.ser en ja-
chere.
Ogorlre, t. actionde lai.sser
reposer une terre, l\
Ogoritâ, part. jachere.
Ogorâ, n. jachere, f.gueret,r/i.
Ogradây t. cnclos, m. cour f.
Ogrâdiy v. a. entourer d'une
haie, clore.
Ogrâdirei f. enclos, m.
Ogrâditd, adj. clos, e.
Ogrinjîj f. pi. rebut de foin
donne aux chevaux, w.
Oiiâniâj r/^ gemissement, >h.
Ohavnicâ, adj. allodial, e-
xempt, e, d'impots.
Oinâriy flaner. [neantise, i".
Oinâriă y 1". flanerie, fai-
Oinârire, f.vagabondage, m.
Oinăritâ, part. tlane.
OînarOyîH. flaueur, faineant.,
OiÅŸtey f. t^mon de voiture, m.
Oiţây vd. Ouilă.
OiUy vd. voiîi.
Ojiji, vd. Ogigi.
Ojinây V. n. gouter, w. col-
lation, f.
Ojinay V. a. gouter.
Ojinatây ^^art. goiite.
Ojocuy n. ecouvillon, m.
Olây f. marmite, f. pot, m.
Olăcariây ni. messager, cour-
rier, m.
Olacâiy n. chevaux de relais
m. 2^^-
Oiâiy — lălăi, V. n. faire du
tumulte, crier.
OME
— 333 —
OMO
Olâlâirci f. cri, vacarme, m.
Olâ'âitâ, parf crie.
Olâlââ| m. grand bruit, tu-
mul te, m.
Olana, f. tuile, t'.
Olânâriây f. tuilerie, f.
Olanâ| n. tuyau, coaduit, m.
Olârescây adj. de potier.
OlărJâ) f. poterie, Jabrique
de pots, f.
Olâriţâi f. petite marmite, f.
Olariâ| m. potier, m.
Oligarchiăy f. oligarchie, f.
Oligarchicâj adj. oligar-
chique.
Olimpiadei f. olympiade, f.
Olimpianâi adj. olympien,
eune.
OlimpicUi adj. olympique.
Olimpâ, m. olympe, m.
OI->gelâ, f. paralysie, f.
Ologi, V. a. paralyser, rea-
dre percius, use.
Ologire, vd. prec.
Ologitâ, vd. urm.
Ologu, adj. paralytique, per-
cius, e, podagre. i
Oloisâ, t'. sedum, m. i
Olovinâ, f. cervoise, f. !
Omacâ, «. aconit, napel, m. ]
OmagiÂ, n. hommage, m. i
Oniâtâ,n. avalanche, neige, f. ;
Omega, m. omega, m. |
Omenesce, adv. avec hu- '
manile, humainement. j
Omenescâ, adj. humain, e.
Omeneţâ, adj. poli, obli- ',
geant, loyal, e. j
Omeni, v. a. bumaniser, ren- j
dre poli, ie. î
Omenia, f. bonte, bumanite,
politesse, f.
Omenime, f. bumanite, f.
genre bumain, in.
Omenire, vd. prec.
Omenitu , adj. humanise^
dresse, ee.
OmenosCii, adj. bumain, e,
poli, ifc, allable.
Omeopatiâ, f. med. bo-
meopatbie, t.
Omeopaticâ, adj. bomeo-
patbique.
Omeopatu, m. bomeopa-
tbe, m.
Omida, f. chenille, f.
Omileftîcâ, f. bomelie, f.
Omilia, f. bomelie, f. sar-
mon, rn.
Omiiicâ, adj. bomelique.
Omissiune, f. omission, f.
Omissâ, adj, omis, e.
Omite, V. a. omettre, laisser
de cote, negliger
Omitere, vd. Omissiune.
Omnibus, n. omnibus, m.
Omniputinţâ» f. omnipo-
tence. toutc-puissance, f.
Omniputinte , adj. tout-
puissant, ante.
Omnivora, adj. omnivore.
Omogeneitate, f. homo-
geneite, f.
Omogena, adj. bomogene^
de meme nature.
Omoiâ, m. colo.sse, bomme
de grande taille, m.
Omologa, adj. bomoiogue.
Omonimia, i'. bomonymie,
identite de nom, f.
Omonimd, adj. boraonyme.
Omori, V. a. tuer, faire pe-
rir, assassiner. Se— ,setuer,
se donner la mort.
Omorire, f. meurtre, aa-
sassinat, m.
Omor1torâ| adj. mortel,
elle, qui donne la mort.
Omorttorttf m. meurtre^
as-sassin, m.
ONO
334 —
OPI
Omoritâ, uilj. tue, assas-
sinc, (Je.
OmorUj vd. Ouiorîre.
Omâ, in. homme, m. — de
nimicn, hommft de neant,
s. de riea, l'aquin, >/i. - -
iirătn, murdariii, homme
laid, malpropre, marsouin,
m. Omeni, homraes gens.
Bien (jue masculin, Je sub-
stantif gens veut au femi-
nin tous Ies adjectifs qui le
precedent, si le dcrnier de
ces adjectifs n'a pas la meme
terminaison pour Ies deux
genres : toutes Ies vieilles
gens : et l'on dit tous Ies
hori'nctes gens.
Omuleţu, m. petit homme,
m.
OmuÅŸioriu, n. luette, f.
Omuţu, m. petit homme, m.
Onagru, m. onagre, m.
Oneraj v. a. onerer, chai--
ger, accabler.
Onerarei f. charge, f. acca-
blemeot, m.
Oneratâ, adj. onere, char-
ge, ee.
OnevosăfCidj. onereux, euse;
adv. onereusement.
Onestate, f. honnetete, f.
Onestu, adj. honnete, probe.
Onicey m. onyx, m. s. agate
onyx. — Cest la plus pre-
cieuse des agates.
Onomasticuy adj. onomas-
ti({ue, nominatif, ive.
Onora^ v. a. honorer.
Onorabite, adj. honorable.
Onorabilttafe) f. honora-
b lite, f.
Onorare, — {iuue, t. res-
pect, m.
OnorariâjOf'J.honoraire ; ca
susl. honoraire, în.Oppusulii
scii este 07Teraire.
Onorata, adj. honore, ee.
Onore, f. houneur, f.
Onorifica, adj. honorifique ;
adv. lionorJfKjuement.
Ontologia, f. ontologie, f.
Ontologica, adj. ontolo-
gique.
Opacitate, f. opacite, f.
Opaca, adj. opaque, sans
transparence.
Opald, 11. opale, f.
Opări, Y. a. tremper, laver
dans l'eau bouillante, ebouil-
lanter, blanchir.
Opârire, f. action d'echau-
der, f.
Opâritâ, adj. echaude, ee.
Opicelă, f. empechement,
embarras, m
Opeci, V. a. empecher, re-
tenir. Se — , s'arreter, se-
journer.
Opecire, f. gene, f. obsta-
cle, m.
1 Opicitâj adj. empeche, ee.
! Operây f. oouvre, f. ouvrage,
j m. opera, in. Capu-de — ,
i chef-d'oeuvre, m.
I Opera, v. a. operer, pro-
I duire.
j Operare, vd. urm.
I Operaţiune, f. operation, f.
1 Operatoria, mlj. f. ope-
i ratoire.
1 Operatorâ,m.operateur,))2.
I Operata, adj. opere, ee.
Operetă, f. operette, f.
Opiaceu, adj. opiace, ee.
Opiatâ, m. opiat, m.
Opidu, n. viile, f.
, Opifice, vd. Mei^teru.
I Opimu, adj. opime. SpoUe
' opime, depouilles opimes
OPP
335
ORA
Opinai V. a. opiner ; expri-
mer une opinion, dire son
avis.
Opinarei f.action d'opiner,f.
OpinatU| part. opine.
Opinca I f. sandale, f.
Opincariâ, m. paysan, Ja-
boureur, yn.
OpiniunCi f. opinion, idee, f.
Opintii ây t. cffort, m.
se Opinti , v. r. faire des
efrorts, s'efforcer.
Opintârei f. effort, m.
Opisu, li. inventaire, tn.
Opiây m. opium, m.
Opportunitatei f. oppor-
tunite, situation favorable, f.
Opportunu, )/j. opportun,
une, favorable ; adv. oppor-
tunement.
Opposiţiunei f. oppoei-
tion, f.
OppositUj 11. opposite, con-
traste, m.
Oppreiâo f. empechement,
in : prison, f.
Opprelnicây adj. repres-
sif, ive.
Oppressiunei f. oppres-
s:on, f.
Oppressivâj adj. oppres-
sif, ive.
Oppressorây m. oppres-
seur, m.
Oppressâ, adj. opprime^ ee.
Oppri, V. a. arreter, empe-
cher, entraver. Se — , s'ar-
reter, se retenir ; cesser.
Opprimai — rne, v. a. op-
primer.
Opprimarei — mere, vd.
Oppressiune.
OpprimatAi vd. Oppressu.
Opprire , f. obstacle, en-
trave, m. cessation, f.
Oppritore, f, chaine de ti-
mon, f.
Oppritoriâj af'y. entravant,
e, probibitif, ive.
Oppritâ, adj. empeche, ar-
rete, ee.
Oppriturâj vd. Opprire.
Oppune, V. a. opposer. -Se;
— , s'opposer, etre contraire,
resister.
Oppunere , t. opposition,
resistance, t.
OppusUf adj. oppose, ee.
Opregâj n. tablier que por-
tent Ies paysannes, ra.
Opta, V. n. opter, donner son
con.-entement, cboisir.
Optativa, hi. gram. opta-
tif, i/i.
Opti, V. a. octupler.
Optica, f. optique, f.
Opticariâ, rn. opticien, tn.
O^ticu, adj. optiqua.
Optime, f. huitaiue, f,
Optîmisniu, m. optimisme,
//!. [m.
Optimista, m. optimiste.
Optire, f. action, d'octupler.
Optîtâ, adj. repete huit
tois.
Opţiune, f. option, f.
Opta, nurii, huit, — sprede e,
dix-huit, — deci, quatre-
vingts.
allii Optuie, adj, huitierae.
OpuIinţâ,f. opulence, riches-
se, f.
Opulintte, adj. opulent, ente.
Opusculâ, n. opuscule, m.
Oră, f. heure, f.
j Orây f. lois. Anteia, a doua
j — , Ja premiere, la seconde,
fois.
Oraciu, — culii, n. oracle,
! m.
ORC
;m —
ORG
Oralei adj. oral, ale ; adv.
onileraent, en paroles.
Orariâ| n. horloge, montre,
f.
Orara, n. etole, t.
Orbire, f. aveugleraent, m.
erreur, i.
Orbita, f. orbite, f.
Orbita , adj. aveugle ; e-
bloui, e.
Orbâ, adj. aveugle.
Orâşelâ, n. petite viile, f.
bourg-, m.
Orâşenesce, adv. bour-
geoisement.
Orâşenescâ, adj. urbaiu,
bourgeois, e.
Orâşeniâ , f. qualitc de
bourgeois, f.
Orăşenimeif. bourgeoisie,f.
Orâşenâ, m. citoyeu, bour-
geois, citadin, m.
Oraşâ, n. viile, t.
Oraţiune, f. discours, m.
oraison, f.
Oratoria, {arte), f. art o-
ratoire, m.
Oratoria, m. ÅŸi adj. ora-
toire, m.
Oratord, m. orateur, m.
Qcbeca, v. a. tâtonner, mar-
cher â tâtons.
Orbecare, f. tâtonneraent,
m.
Orbecatâ, part. tâtonne.
Orbesce, adv. aveugleraent.
Orbeţd, m. aveugle, men-
diant, m.
Orbâlâ, f. aveuglement. m.
maurose, berlue, f.
Orbi, V. a. aveugler, eblouir.
Orbia, f. vd Orbire.
Orblmea^ f. Ies aveugles,
m. pi.
Orchestra, f. orchestre, f.
' Ordâf 1". horde, f. [m.
! Or4ariâ,»i.raarchaudd'orge,
Ordinale, adj. ordinal, ale.
, Ordinariâ, adj. ordinaire,
comraun, e.
Ordina, v. a. ordonner; dis-
poser, arranger.
Ordinanţâ, t. ordonnaace, f.
Ordinare, f. — ţiune, or-
dination ; disposition, f. ar-
rangement, m.
Ordinatorâ, m. ordonna-
teur, m.
Ordinatâ, adj. ordonne, dis-
pose, arraage, ee, ordinată^
l'ordonnee, f. (geom.).
Ordine, f. ord re, m. dispo-
sition, f.
Ordona, etc. vd. Ordina, etc.
Or^â, n. orgc, m. — măci-
natii, gruau. m. netreeratu,
orge monde.
Oare, conj. est-ce que ? Bu~
ne-6re, par exemple, pour
ainsi dire.
Orgeatu, n. orgeat, m.
Ortnduâlâ, t*. ordre, arran-
geraent, m.
Orindui , v. a. arranger ;
constituer.
Orinduire, vd. Orinduelă.
Orlnduitâ , adj. arrange^
constitue, ee.
Orezâriâ, f- plantation de
riz, f.
Orezard, m. marchand de
riz. tn.
Orezd, m. riz, seu ris, «?_
Orfana, m. orphelin, ine.
Orga, vd. urm.
Organatâ, n. orgue, in.
Organdia, f. organdi, m.
Organica, adj. organique.
Organisa, v. a. organiser^
constituer.
ORN
— 337
ORT
Organisare, vd. urm.
Organisaţiunei f. organi-
sation, f.
Organisatord, rn. orga-
uisateur, rn.
Organisatd, adj. or^^ani-
se, constitue, ee.
Organistâ, adj. organiste,
in. qui joue de l'orgue.
Organâj n. organe, m.
Orgiâf f. orgie, f.
OrgolioÅŸii f Orgoliu, vd.
Măndriă, Mândru.
Ori, vd. Seu.
Ori-cândâ, adv. toujours,
toutes le fois que.
Ori-cum , ado. n'importe
comment, en tout cas.
Orientai n. orienter. Se — ,
?'orieater, se diriger.
Orientale , adj. oriental,
ale, de l'Orient.
Orientalist^, m. orienta-
liste, m.
Orientare^ — liane, f orien-
tâtion, f.
OrientatUi adj. oriente, ee.
Oriente, m. orient, levant,
ra.
Orificiâ, n. oridce, rn.
Originale, adj. original, ale ;
.sws^«.o^ig■inal,modele primi-
Å£ii", m.
Originalitate, f. origina-
Iite, f.
Origin»riu, adj. originaire,
adv. originairement.
Origine, f origine, f. cora-
mencement, ni.
Orisontale, adj. orisontal,
ale. [zon, rn.
Orîsonte, in. orison, s. ori-
Ormeghiâ, f. comitat, m.
Orna, vd. Adorna. [in.
Ornamenta, n. ornement,
Or na re, f. ornamentaţi on, f.
i'mbellissement, m.
Ornaiâ) vd. Adornatii.
Ornitologia, f. ornitholo-
gie, f.
Ornitologica, adj. orni-
thologique.
OrnitologA^ m. ornitho-
logue, m.
Ornitomanţiâ, f. ornitbo-
mancie, divination par le
voi des oiseaux, f.
Orograficâ, adj. orogra-
phique (uae-orî oreogra-
phique).
Orologiariâ, in. horloger,
ni. [f.
Orologiâ, montre, horloge,
Orops6lâ, vd. Oropsire.
Oropsi, V. a. renvoyer, a-
bandonner.
Oropsire, f. abandon, nt..
Oropsita, adj. abandonne.
renvoye, ee.
Oroscopâ, m.horcscope,m.
Orribile, adj. horrible.
Orrore, f. horreur, f.
Orticulto*<â, m. horticul-
teur, jardinier, m.
Orticu turâ,f horticulture.
f. jarilinage, m.
Ortodossiâ, 1'. orthodoxie,
i. [doxe.
Ortodossâ , adj. ortho-
Ortografiă, f. orthographe,
Ortograficesce, ^d. Orto-
grafică.
Ortografîcescâ, vd. urm.
Ortografică, adj. ortho-
graphique ; adt'. orthogra-
phiquement, selon l'ortho-
graphe.
Ortopediâ, f. orthopedie, f.
Ortopedica, adj. orthope-
dique.
32
oss
338
OST
Ortopedistâf m. ortbope-
diste, in.
Ortd| m. quart, de piastre, m.
Ord, vd. Xorii.
Oscila, V. a. osciller, balan-
cer.
Oscilare, — [iune, f. oscil-
lation, f.
Oscilatoria, adj. oscilla-
toire.
Osci atd, part. osciJI6.
Osciord, n. osselet, rr\.
Ospe, — te, m. hote, con-
vive, wj.
Ospefa, V. a. regaler, heber-
ger, trăitor.
Ospetâressâ, f. hoteliere,
hoteb^e, f.
Ospetare, 1. action. de re-
galer, f.
Ospetâriâ , f. auberge , 1'.
restaurant, m.
Ospetâriâ, m. maître, d"-
hctel, aubergiste, m.
Ospetatu, adj. regale, ee.
Ospeţe, vd. Ospe.
Ospeţâ, n. repas, lestin,ban-
i[uet, m.
Ospitaie, adj. bospitalier,
ere.
Ospitaliariâ , — lieru, vd,
prec.
Ospitalitate, f.bospitalite,!'.
Ossâncfâ f.lard,r>î. axonge,f.
Ossândâ, f. condamuation,
punition, f.
Ossândi, v. a. condamner.
Ossândire, vd. Ossăndă.
Os£ânditeriâ , adj. con-
damnatoire. [ee.
Ossândktâ, adj. condamne,
Ossân^osâ, adj. gras, sse.
adipeux, euse.
Ossard, n. urne funebre,
Ossebi, Osscbita, vd. De-
osebi, Deosebiţii.
Osse minte, f.p/.os3emenţ.<3,
>n. /)/.
Osserdrâj v. n. a3.siduite,
diligence, f.
Osserdîosd, adj. actif, ive,
e, diligent, e, cmpresse, ee.
Osserdniciă, f. empresse-
ment, zele, m.
Osserdnîcd , vd. Osser-
diosu.
se Osserdui, v. a. s'eflbr-
cer, tâcher.
Osserduînţâ, — duire, vd.
Ossiirdiă.
Osserduitoru, vd. Osser-
d) vicii.
Ossiâ, f. e.s.sieu, >». axe, i".
Ossida, V. a. oxyder.
Ossidabile, adj. oxydable.
Ossidare, — liune, t'. oxy-
dation, f.
Ossidatâ, adj. oxyde, ce.
Ossidâ, m. oxyde, w.
Ossiduiatâ, a(Zy.oxydule,ee.
Ossifica, v.a. ossifier.
Ossif îcare, — ţiune, f. os-
sification, f.
Ossif Ecatâ, adj. ossifie, ee.
Ossigă, f. ivraie, t. seigle
noir, m.
Ossîgenare,f.oxygenation,f.
08Sigenatâ,a(2j.oxygene,ee.
Ossigend, m. oxygene, vi.
Ossime, f. ossements, m. pi.
Ossosâ, adj. osseux, euso.
Ossâ, n. os, m. — de pesce,
arrete, f. — On prononce oss
avânt Ies voyelles.
Ostacă, vd. Obstaclu.
Ostaşcâ, {. conge, m. de-
mi ss ion, f.
Ostâşesce, adv. militairc-
ment.
OTA
339
OX
Ostăşescâ, adj. militaire.
Ostâşiy V. n. militer.
Ostâşiây r. metier de sol-
dat, m.
Ostâşime, 1'. soldats, tn. pi.
Osftaşiâ| m. soldat, mili-
taire, m.
Osfe, f. armee, troupe, i".
Ostenelăi f. fatigue, iassi-
tude, f.
Ostenif V. a. fatiguer, de-
lasser. Se — , se fatiguer, se
lasser.
Osteniciosâ j vd. Osteni-
toriu.
Ostenire, vd. Ostenelă.
Ostenitopiâ| adj. fatiguant,
ante, penible.
OstenitUy adj. iatigue; ee,
las, sse.
Ostensibile y adj. osten-
sible ; adv. ostensibleraent.
Ostentaţiune f f. ostenta-
tion, vanite, f.
Ostendi vd. Ostasiu.
Ostî, vd. Osleşi. [cesser.
Ostia) V, a. faire cesser. .'^'e — ,
Ostiây {. hostie, f. pain be-
njt, m.
Ostiley adj. hostile, eune-
mi, ie.
Ostilitatey f. hostilite, f.
OÅŸtire, f. armee, troupe, f.
Ostoîy vd. Ostia.
Ostoire, f. tranquillite, ces-
sation, r.
Ostoiiâ, adj. apaise, ee.
Ostracismâ y n. ostraci-
sme, m.
Ostreţiy m.p/.echafaudage,m.
Ostrovelâ, u. petite île, f.
Ostr > venây m. insulaire,wî.
Ostrovâ, n. ile, f.
Otaşniţâ y f. vinage , m.
.bonde, f.
Otaştinây t impot sur 1<*
vin, m.
Otăţelâ, n bourache, f.
Otavây t\ regain, m.
Otâvircy f. action de faire
le regain.
Otelierây 7n. hotelier, m.
Otelây n. hotel, m.
Otgonuy )i câble, m.
Oticây )». houe, f.
Otîrnîâ, f. basse-messe, f.
Otrava y f. poison, venin,
rn.
Otrăvi, V. a. empoisonner.
Otrâvîciosd , adj. vene-
neux, euse.
Otrâvirey 1'. empoisonne-
ment, m.
Otrâvitoriu, arfj.veneneux,
veuimeux, euse.
Otrâvitâ, adj. ernpoisonne,
envenime, ee.
Otr^pây f. lavette, f. tor-
chon, in,
OfrepUy vd. prec.
Otronuy «.cordage, m
Otroseniâ , f. notification'
f. rescrit, m.
Ouay v. a. pondre.
Ouarey f. ponte, f.
OuCî f. brebis, f. {vech. ou-
aillej.
Oueritây n. impot sur Ies
brebis, m.
Ouiţâj I. petite brebis, f.
Ouây n. oeuf, m. — copţii,
oeuf Aur, jiirn aride — , oeul's
brouille^.
Ovahtây n. corps de garde,}n.
OvalCy a.dj. oval, ale.
Ovaridy n. ovaire, m.
OvaţiunCî f. ovation, f.
Ove^â, n. avoine, f.
Ovipard, adj. ovipare.
Ox...y vd. oss...
PAG
340 —
PAG
P, m. p m. a douo-sprpdece
consunante.
Păcalâţ iri. farceur, gogue-
nard, m.
Pâcâleţtty m. bouii'ou, rail-
leur, »i.
Pâcălelâ} vd. Păcălire.
Păcâiiy V. a. tourner ea ri-
dicule (ridiculiser), duper,
railler, tromper, sejouerde
qtielqu'un. Se — , se tromper.
Păcălire, f. raillerie, action
de ridiculiser, de duper, f.
Păcălitorii , m. railieur,
persiffleur, trompeiir, m.
Păcălita, adj. raille, trom-
pa, ee.
Păcăliturăy vd. Păcălire.
Pace, f. paix, tranquiJlite, f.
.1 lăt^sa in — , lai.sser tran-
ifuille.
Pachebotâj a. paquebot. 7h.
Pachetul n. paquet, rouleau,
in. [derme.
Pachidermâ, adj. pachy-
Pacifica, v. a. pacifier, re-
tablir la paix, le calme, cal-
raer.
Pacificaţiune. vd. urm.
Pacificare! i. pacification,
f. r^tablissement de la paix,
in.
Pacificatorâ, m. pacifica-
teur, »». trice, f.
Pacificatây ad/. păci fie, ee.
Pacifica , adj. pacifique ;
adu. pacinquement.
Pacînicescâ, vd. prec.
Păcinîciă, f. tranquiliitâ, f.
calme, m.
Pacinicâ, adj. tranquille,
paisible, calme. "
Păclăy t. brouillard ; temp;^
couvert, m. [euse.
Păclosâ , adj. nebuleux.
Pacoste, a. dommage, d6-
sastre, malbeur, m.
Pacotiâ, f. pacotille, mar-
chandise de pacotille , de
qualite inferieure, f.
Pactâ, n. pacte, n. conven-
tion, f.
Păcură, vd. Păcură.
Padrigă, f. quadrige, m.
Păducellâ, m. aubepine, f.
Păduceî, m. pi. engelure, l\
Pădurarii!, m. garde-foras-
tier. Hi.
Pădure, f. foret, f. boi.s,
m. — art^ă, arsins, m. pi.
de — , forestier, ere.
Pădurelnîcâ, vd. Pădu-
rescN.
Pădurânâ, m. babitant do
la foret, tn.
Pâdurescâ, adj. silvestre,
forestier, ere.
Pădureţâ, vd. prec.
Pâdurică, f. petite foret, f.
Pădurice, f. buis.son, m.
Pâduriţă, vd. Pădarică.
Pădurosu, adj. couvert de
forets, boise, ee.
Pafta, f. boucle, agrafe, f.
Păgănesce, ado. comme
Ies paicius, en pai.:n.
Păgănescâ , adj. paîen,
enne.
-se Păgăni, y. r. se faire
pai'en, enne.
PAI
341 —
PAL
k
Pâgâniâi vd. tirm.
Pâgânismâ, n. paganisme,
m. religiou paîenne, f.
Pâgânitate, f. pays des
paîens, m. Ies pa'iens, w. pi.
PÂgânilăfiidj. devenu paiien.
Pâgânâ| udj. paien, enae.
Pagina, f. page, f.
Pagina, v. a. paginer.
Paginata, adj. pagine, ee.
Pagiâ, m. page, ui.
Pagoda, f. pagode, f. tem-
ple, m.
Paguba, f. dommage, m.
perte, f. detriment, preju-
dice, in.
Păgubaşiâ , m. perdant,
celui qui eprouve un dom-
mage. m.
Păgubi, V. a. perdi-e, eprou--
ver un dommage, une perte.
Pâgubire, vd. Pagubă.
Pâgubitorid , adj. desa-
vantageux , euse, prejudi-
ciable.
Păgubita, adj. qui a eprou-
ve une perte.
Păhărniciă, f. charge de
l'echanson, f.
Paharâ, m. verre aboire,/n.
Păhăruţu, n. petit verre,
godet, m.
Paiă, vd. Paie.
Pâiaginâ, m. araignee, 1".
tessetură de — , toile d'a-
raignee, f.
Păiaginosd, adj. plein, ne,
d'araignees.
Paiaţă, m. paillasse, bate-
leur, m.
Paie, f. paille, f. saltea de — ,
paillasse, f.
Paiente, 1". pi. charpentes,
f. 1)1.
Pacne, vd. Pane.
PaiÅŸce, f. pailler, m.
Păişâ, n. chaume, m.
Paiâ, n. tuyau de ble, m.
Ca — Iu, adj. paille, couleur
paille.
Pajeră, oiseau, aigle, m.
Pajisce, f. verdure, f. ga-
zon, m.
Pală) f. i'ourchee, f.
Paladiâ, m. palladiura, bou-
clier de Minerve, »i.
Păiămidăj l\ sarette, f.
Palanca, m. cloture de pa-
lis, f.
Palască, f. giberne, f. [e"
PaSatale, arfy. gram. paiaţa!
Palatină, f palatine, f.
Palatinatâ, ii. palatinat, m.
Palatina, m. palatin, m.
Palatâ, n. palais, m.
Palavaticâ jacZy. imprudent,
e, leger, ere.
Palavră, f. blague, f. men-
songe, m.
Palavragîoică, f. bavarde,
blagueuse, f.
P^iavragiâ, v. a. blagueur,
menteur, yn.
Palawri, v. a. blaguer, gas-
conner.
Palavrire, f. bavardage, m.
hablerie, f. [phie, f.
Paleografia , t paleogra-
PaleograficÂ, adj. paleo-
graphique. [m.
Paleograf â,>n.paleograpbe,
Pălerâ, m. arcb tecte, m.
Palestra, f. palestre; lutte, t.
Pa iBSiricikf adj. palestrique.
Paletă, f. palette, f.
Păli, V. a. laisser bruler, hâ-
ler, roussir.
Paiiativd, adj. paliatif^ ive,
adoucissaut, e.
Paliditate, f. păleur, t'.
PAM
— :î42
IWN
Paliddţ adj. [Aii, blenie ;
pu(;inu — , pâlot, tte.
Palier â| m. inspecteui- des
travaux, m.
Pâiimard, ;/. corridor, m.
Palimpsestul palimpseste,
PalingenesCf f. t. palingc-
nesie, renaissance, f.
Palinodia, f. relractation,
palinodie, f.
Pâiirei f. bale, roussi, m.
Palissadâi f. palissade, f.
Paliţâi f. jalou, m. percbe, f.
Pâlitik| adj. hale, roussi, ie.
Pâf iturâ, r. bale, rotissure, f.
Palmăi f. paume de la main ;
palme, f.
Palma, m. bot. palmier, m.
—micii, palmette, f.
Pâlmui, V. a. souffleter.
Pâimuire, — elă. f. action
d'appliquer des souftlets. f.
Pălmuita, adj. soufflete, ee.
Pâlnia, f. entonnoir, m.
Palore, f. a. pâleur, t.
Paloşiâ, n. glaive, sabre, m.
Palpa, V. a. palper.
Palpabile, adj. palpable.
Palpatu, adj. toucbe, ee ;
Sust. n.toucber,7nerf. palper,
in. palpation, f.
Palpita, V. a. paipiter, battre
(de inimă).
Palpitare, vd. urm.
Palpi -raţiune, f. palpitation,
f. battement irregulier du
coeur, m.
Palpit *ttt, part. palpite.
Palpita, vd. Palpitaţiuue.
Paltinâ, m. peuplier, trem-
ble, yn.
Palude, f. mara s, lac, m.
Pâlui, vd. Vintura.
Pâmâtuf â, n. aspei-soir, m.
Pambrid, m. meriuos, m.
Pâmintenescâ, adj. in-
digene.
Păminteni, etc. vd. Impă-
minteiii, etc.
Pâmintenâ, adj. indigene,
du pays.
PâmintescAjvd. Terrestra.
Pâmintosâ, adj. terreux,
euse.
Pâmintây ti. terre, f. sol,
globe terrestre, m.
Pamponîf, n. pampon, m.
Panachidâ, f. tablette, f.
Pânâriâ, f. ])0ulangfirie, m.
Pancarta, f. pancarte, C.
Pancowâjf. toile d'araignee, f.
Pancr^a , -- as, m. pan-
creas, m.
Pânda, f. guet, m. embuche,
f. .4 sta la — , etre aux a-
guets.
Pândariâ, m. gardien dun
Jardin, des vignes, m.
Pândaşîâ, vd. prec.
Pândelâ, t. piege, m. aguets,
m. pi.
Pândi, v. a. garder, guetter,
etre, se tenir, aux aguets.
Pândire, f. garde, embu-
cbe, f.
Pânditore, f. embuscade,
f. aflut, in.
Pănditoru, m. qui epie, qui
se tient aux aguets, m.
Pândită f adj. epie, guette, ee.
Pandurâ, m. pandour, m.
Păne^ f. pain, m. — de casă,
pain de meuage, — golă,
pain sec , — rece, pain ras-
sis.
Panegiric^, n panegyri-
que, m. louange, f.
Panegiristâ, nu pan«igy-
riste. ni.
PAN
a43 —
PAP
Panfletariâ, m. parapble
tiiire, p?mphletier, m.
Pamffietd, n. pamphiot, m
Pângâr^lâ, f. souillure,
tache, f.
Pângârij v. a. souillei-, ta-
cher.
Pangârirei f. barbouillage,
m. fletrissure, f.
PângâritoPiu, adj. fle-
trissant.
Pângărita, adj. tache, fle-
tri, e.
Panglicâi f. ruban, cordon,
/;). Verme — , tenia, ver so-
litaire, rn.
Panglicâriây f. commerce
de rubans, m.
Pangiicariâi, m. ruban -
nier, m.
Pangiicuţây f. petit rubau,
m.
Panificaţiune, t. panifi-
cation, T
Pânişiorâ, f. petit pain, >n.
Pânişiorâ, f. flute, f
Panoplia, f. panoplie, f.
Panoramă, f. panorama, m.
Pantă, f. barro de fer, f.
Pantalonâ, m. pantalon, >7i.
Păntece, m. abdomen, ven-
tre, 711.
Panteismâ , m. panthei-
sme, m.
Panteistâ, ni. pantheiste, m.
Panteonâ, ?n. pantheon, m .
Panteră, f. panthere, f.
Pantofăriă, f. boutique de
<oulier3, f.
Pantofarii, m. cordon-
nier pour dames, m.
Pantoffâ, tn. soulier, pan-
toufle, m. j
Panlograffâ, n. pantogra- I
phe, m. I
Pantometru , m. panto-
metre, m.
Pantomimă, f.pantomime/.
Pânură, f. drapgrossier, j/j.
Pănurariu, m. marcband
de drap grossier, w.
Pănză, f. toile, f. — de co-
rabia, voile, m.
Pănzărîă,toilerie,Iingerie,f.
Pânzariâ, m. toilier, tis-
serand, m.
Papă, f. bouillie pour îes
petits, enfants, f.
Papa, V. a manger, (fam).
Păpădia, f. pled de tion, m.
Papagalâ, m. perroquet, m.
Papale, adj. papal, ale, du
pape.
Pâparăj f. panade, bouil-
lie, f.
Păpăradâ, f. omelette, f;
Papare, action du manger,.
i. (fam).
Păpatâ, 2Mrt. mange, (fam).
Păpărudăj f. sorte de bou(-
tonne bohemienne
Papaveraceâ, adj. papa-
verace, ee,
Rapaveratâ, vd. prec.
Papiă, f. papute, f.
Papilă, f. papille, petite pro-
tuberance, f.
Papiru, n. papyrus, m.
Papismâ, m. papisme, m.
Papistaşiâ, m. papiste, ca-
tbolique, ni.
Papisticâ , adj. papisti-
que.
Papistâ, //î. papiste, m.
Paprica, f. pimsnt, poivron,^
m.
PapricaÅŸid, n. espece de
met avec des piments.
Papa, — puca, m. grand
pere, rn.
PAR
— 344
PAR
Papu caria y m. marchand,
de pantoufler, m.'
Papucây m. muie, pantou-
fle, r.
Papugiâ, vd. şirelu.
Papurâi f. jonc, roşeau, m.
PapuriscCi f. jouchee, f.
Pâpuşiây f. poup^e, f. — de
tutunti, rouleau, — de sforă,
peloton, m.
PApuşiâriây nu boutique
de poupees, f.
Pâpuşiaritti )h. marchand'
de poupees, m.
Păpuşîcâi f. petite poupee, f.
Pâauşioiâi >;. poupon, vd.
Porumba.
Para, f. para, centime, f.
Parale, argent. nu mon-
naie, f. Nu mal are — , ii est
bas perce, ii n'a plus d 'ar-
gent.
Parai v. a. parer, appreter,
embellir ; v. n. parer, evi-
ter, detourner.
Para boia y f. t. parabole, f.
Parabolica, adj. parabo-
lique ; adv. en parabole.
Paracliserâ , m. sacris-
tain, J/1.
Paraclisup f. priere faite
par Ie pretre, f.
Paradai f. parade, ceremo-
nie ; montre, f.
Paradigmâi f. paradigme,
exemple, m.
ParadisU| n. paradis, m.
ParadosiÅŸV. a. livrer, trahir.
Paradosiâi — sire, f. tra-
hison, f.
Par»dositâ | adj. livre,
trahi, e.
ParadossaiOi adj. para-
doxal, ale; adv. paradoxale-
ment, en paradoxe.
Paradossismdi n. par;.i-
doxisrae, m.
Paradoss â, H. paradoxe, >ii .
Parafai v. a. parafer, s. {x\-
rapher, enjoliver sa aigna-
ture, m.
Parafernale^ — fernu,adj.
paraphernal, ale.
Parafimosâi f. med. parî<i'
jihimo.sis, f.
Parafrasei f. paraphrase, 1".
Parafai m. paraphe, enjo-
livement qui accompagne la
signature, m.
ParagogCi f. gram. para-
I Pâragrafâi n. paragraphe,
I m.
Paralelismâi n. parrall6-
lisme, m.
Paralelogramâi m. paral-
lelogramme, in.
Paraielâicrt^,/. parallele, adv.
parallelement.
Par alea, adj. riche.
Para^'ipse, f. ret. pai-alipse,
^s. preterition, f.
Paralisa, v, a. paralyser,
rendre paralytique.
ParaIisare,f.paralysation,l'.
Par alisatu, ac/y, paralyse,ee.
Paralise, — siă, f. para-
ly.sie. j;
Parai iticu, adj. paralyti-
que.
Paralogismâ, m. paralo-
gisnip, faux raisonnement,
m.
I Pârâluţăj f. bouton d'or, m.
I Parapetâi n. parapet, m.
' Paraponisi, v. a. fâcber
j Se — , se fâcber.
Paraponisire, — selă, t.
I fâcberie, colere, f. [^e.
I Paraponisita, adj. fâcb^.
PAR
— 345 —
PAR
Parapond, fâcherie, ran-
cune, f.
Pârâsi^ V. a. quitter, aban-
donner.
Pâ'-âsinţâ, f. abandon, m.
Părăsire, f. deJassement,
abandon, vi. [donnâ, ee.
Părăs'tU, adj. quitte, aban-
Parasitu, adj. părăsite.
Parasolâj n. parasol, m.
Paratitle, n. pi. t. parati-
tles, m. pi.
Paratonerây ii. paraton-
nerre, m .
Par attt| odj. pare, ee, preţ, e.
Parcaj f, parcfue, f.
Părcălabd, m. adminis-
trateur, prepose, m.
Parcheta, vd. Pardosi.
Parcheta, n. parquet, 7n.
Parcây n. parc, m.
Pardonai v. a. pardonner,
excuser.
Pardonare, f. pardon, m.
Par donata, adj. pardon -
ne, ee.
Par dona, n. pardon, m.
excuse, f.
Pardoselă, f. parquet, plan-
cher, rn.
Pardosi, v. a. parqueter,
garnir de parquet, revetir
de planches.
Pardosire,f. parquetage, m.
Pardositâ, adj. parquete,
ee.
Pâre, se pare, v. n. paraître,
sembler. Se pare, ii parait,
ii semble. Curn ^.e pare, k
ce qu'il paraît. Mi se pare,
ii rae semble, je pense.
Părechiăy f. paire, couple,
f. [m.
Parenchimă, f.parencbyrae,
Parentese, f. parenthese. f.
Părere, f. avis, jugement,
m. opinion ; apparence, i'.
Păressimâ, m. premiere
semaine du careme, f.
Păretaridj n. paravent, >».
Părete, m muraiile, f. pa-
roi, m.
Parfuma, v. a. parfumer.
Se — , se parfumer.
Parfumare, f. action de
parfumer, f.
Parfumăriă, f. parfume-
rie, f.
Par f umăr 6ssă, f. parfu-
meuse, f. \n>.
Parfumariâ, m parfumeur,
Parfumata, adj. parfume,
ee.
Parfuma, n. parfum, m.
Paria, m. paria, indien do
la derniere caste, m.
Paricidiâ , m. parricide,
crime que commet le par-
ricide, m.
Paricidâ, m. parricide, m.
Parigoriă, f. consolation, f.
Parigorisi, v. a. consoler,
soulager l'affliction.
Parigorisire i vd. Pari-
goriă. [ee.
Parigorisitâ, adj. console,
Părinte, m. pere, parent ;
pretrc, m. Părinţii, Ies pa-
rents.
Părintesce , adv . pater-
nelleraent, en pere.
Părintescâ, adj. paterne,
paternei, elle.
Parimiă, f. proverbe, m.
Parimiacosâ, adj. prover-
bial, ale.
Paris'^ane, f. pi. impr. pa-
risiennes, sedanoises, f. pi.
Parisiiabicâ, adj. pariâyl-
labique.
PAH
— 3i6
AH
Parlanteniaf v. u. parle-
inenter, entrer cu voie d'ac-
cominodement.
Parlamentarîâi m. şi adj.
parlameataire, m.
Parlamentatâi part. par-
leinente.
Parlamenta , ii . parle-
ment, ni.
Parmacifcdt, f. grille, f.
grillage, m.
Parmacdy m. petit pilier,
barreau, m.
Parmasand, n. parmesan,
fromage de Parme (aux eii-
virons tte Lodi), m.
Parochiâi vd. Parossiă.
Parochâi in. care primi-
Å£i f, m,
Parodia, C. parodie, f.
Parodia , \. a. parodier,
lai re une parodie,
Parodiare, 1". action de pa-
rodier, f.
Parodiata, adj. parodie, ee.
Paradistd, w.parodiste, m.
Parola, f. parole, foi doa-
nee, f.
Paroli, m. paroli, double,
eujeu, m.
Parolista, m. qui tient sa
parole, de parole.
Paronimiâ, f. parouyme, f.
Paronimicâ, adj. parony-
mique.
Paronimâ, vd. prec.
Paronomase, t. ret. paro-
nomase, f.
Parossiâj f. paroisse, 1'.
ParossiantI , adj. parois-
sien, enne ; habitaat d'une
paroisse, m.
Parossismâ, m. paroxisme,
rn.
Parotidâ, f. t. parotide, f.
Pârpi^nî&î */(. pied dechat,
in.
Pârtaşiâ, adj. partici{>anl,
partageant, au te. .1 fi — ^, par-
ticiper, preudre part, a.
Parte, f. part, pârtie, por-
tion, f. La pi. parts, f. par-
tage, m. cote, endroit ; role;
sexe, m. chance, f. Din tote
— Ic, de toutes parts, de
toute part, de tout c6t6. In
— , separemeut, eu parti-
culier.
Pârteni, vd. Părtini.
Partenonâ. nu partheuoii,
m.
Pârtănâ, m. partisan, ui.
Parterfli, m. parterre, m.
Parţiale, adj. parţial, ale.
Parţialitate, f. partialile, f.
Părticică, f. parcelle, f.
Participa, v. u participer,
preudre part, avo r part, â.
Participante, adj. parti-
cipant, ante.
Participare, vd. urm.
Pa ticipaţiune, f. partici-
pa tiou, f.
Participate, part. parti-
cipe.
Participii!, ii. gram. par-
ticipe, m. — presinte, par-
ticipe present, — trecuţii,
participe passe.
Particulă, f. particule, pe-
tite pârtie, f.
Particularisa, v. a. parti-
culariser, reudre particulier,
ere ; marquer, faire cou-
naître Ies details.
Particula risatâ, adj. par-
ticular'se, ee.
Particularismâ, n. parti-
cularisme, m.
Particularitate, t\ parU-
PAS
347
PAS
i
cularite, f. circoastance par-
ticulifere, 1".
Particular iâ, adj. parti-
culier, ero, singulier, ere ;
adv. particulierement.
Partida, vd. Partită.
Pârtin6lâ| vd. Părtinire.
Părtini , v. a. favorisjr ,
etre parţial, e
Pârtiniâ, f. partialite, fa-
veur, f.
PântinSre , f. ]>reterence,
partialite, f.
Pârtinitoriâ, adj. parţial,
ale.
Părtinita , adj. favorise,
prefere, ee.
Partîsanây vd. Părtcnii.
Partiţiuney f. partition, f.
PartitivUi adj. part.tif, ive.
Para, m. pieu, jalon, m.
Parurăf — ratură, f. parure,
f. ornement, ajustement, m.
Păruta, part. păru, semble.
Paşăj ni. pacha, m.
Paşalicâ| ;; pachalic, m.
Pască, f. pain pascal, m.
Pasca iiă, f. calendrier per-
pâtuel. m.
Pascale, adj. pascal^ depâ-
ques.
PascCi m. pâques. Pascele
Ebreiloru, Ia Pâque. Pas-
cele creştină. Ies Pâques, f.
pi. Vinerea Pasciloru, ven-
dredisaint, m.
PascCi V. n. a. paitre, pâ-
turer, prendre la pâture.
Pascere, f. pâturage, rn.
Pascî, vd. Pasce.
Paschilante, m. libelliste,
m.
Paschilâj n. libelle, rn.
Paschiulă , f. bourse de
cuir, f.
Păşi, V a. faire des pas,
marcher, avancer, s'avancer.
Păşire, — şelă, f. avance-
ment, m.
Păşitâ, part. avauce.
Păşitură, vd. Păşire.
PaÅŸnica, m. garde, gardieii
de nuit, m.
Pasportâ, n. passe-port, »).
Pâssa, V. a. imjiorter, in-
teresser. Mi passă se, ii
m'importe de. Nu mî jjassă,
n'importe.
Passagerâ, m. pas3ager,în.
Passagiu, u. passage, m.
Păssare, f. peiue, f.
Păssaf â, part. importe, ia-
teresse.
Pâssatâ, v;. bouilliede mil-
let, de ma'is, m.
\ Păssătură, f. gueaillc, f.
haillou, m.
Păssărariâ, m. oiseleur,
oiselier, m.
Passere, f. oiseau, m.
Păss' reşce, adv. comme
Ies oiseaux.
Păsserescâ, adj. volatile.
Păsserică, f. petit oiseau,
oiselet, m.
Passibiie, adj. passible.
Passiona, v. a, passioniier.
Se — , se passionaer, se pre-
occupei par passion, s'euti-
cher, s'engouer.
Passionare, f. actiou de
passioniier, f.
Passiona tâ, adj. passion-
ne, ee; adv. passionnement.
Passiune, f. passion, f.
Passivitate, f. passivete, t'.
Passivâ, adj. passif, ive.
Passivâ, n. passif, doit, m.
Păssd, n. souci, tn. souf-
france, f.
PAS
:m
PAT
Passtt, m. pas, m. — ca — ,
pas ;') pas, doucement.
Pastây f. pate, i.
Pâstaei f. cosse, silique, f.
Pasteld, n. pastel, m.
Pastelâ, n. bot. pastrl, )?i.
guede, f. (lat. isalis tinc-
toriu).
Pâstîrnacâ, m. pauais, m.
Pastetă, f. pate, f.
Pastila, f. pastille, f.
Pastorale , ad j. pastoral,
ale, champetre.
Pâstorescei orf/.pastorale-
ment, en berger.
Pâstorescây adj. pastoral,
ale, de berger.
Pâstorâssă, f. bergere, f.
se Pâstorij v. r. se faire
berger.
Păstoriţa, f. bergere, ber-
gerette, f.
Pâstoritu , adj . devenu
berger.
Pâstorâ, »i. berger, pâtre,>n.
Păstra, V. a. garder, con-
server; epargner, menager.
Pastrama, f. viande seche,t.
Pâstrâmariâ, w. veadeur
de viande secbe, m.
Păstrare, f. conservation,
f. menagemeut, m.
Păstrătoriu, adj. conser-
vateur, m. trice, f.
Păstrata, adj. garde, con-
serve, ee.
Păstrugu, vd. urm.
Păstrăvâj m. truite, f.
Pastru, m. epargne, re-
serve, f.
Păşiuna, v. a. faire pătrc.
Păşiunare, f. pâturage, m.
Păşiunatâ, n . pâtura.gc, in.
Pasiune, 1'. pâturage, m.
pâture, f.
Pâşusâ, vd. Pasportu.
Pata, vd. P^lă.
Patatâ, m. pătate, m.
Patentă , f. patente, f. im-
pot proportionnel du com-
merce, brc^vet, m. corarais-
sion, i.
Patentariâ , m. patente,
qui paie patente, m.
Patentaşiâj vd. prec.
Patenta, — tente, adj. pa-
tent, ente, manifeste.
Pater, m. piter, m. orai-
son dorainicale, f.
Pateră, f. patere, f. orne-
ment pour attacher Ies em-
brasses d'unrideau, m.
Paternitate, f. paternite,
qualite de pere, f.
Pater nu j adj. paterne, pa-
ternei, lle.
Patet'cesce, dv. patheti-
quemeiit.
Pateticu, adj. pathetique,
eniouvant. Sust. m. pathe-
tique, m.
Păţi, V. a. souffrir, essuyer,
epronver, endurer.
Paţiintăj f. patience, f.
Paţiinte, ni. patient, m.
Patimă, f. soufl'rance, pas-
sion, maladie, f.
Pătimaşid, ^i.souffrant, rn.
qui soulfre d'une maladie
chronique.
Pătimi, V, a. souffrir.
Pătimire, f.action de soul-
frir, f.
Pătimitoriâ, m. souffrant,
m.
Pătimitu, part. souffert.
Patină, f. patin, m.— Patina,
V. n. patiner.
Păţire, f. action de souf-
frir, d'eprouver, f.
PAT
— 349
PAT
Pâiişioriâ| n. i>etit lit, m.
Pâţitâ, adj. qui a souUerU
Pâtlâgea, f. tomate, f. plan-
tain, >n. — viriătă, auber-
gine, f.
Patognomonicâ, f. patho-
gaomonique, f.
Patologia, f. pathologie, f.
Patologîcâi adj. patholo-
gique.
PatosAy vd. Patetică.
Pâtray V. a carrer, rendre
car re.
Patrachîrâ, a. etole, f.
Patrănghiulariâ|ac{j.qua-
draaguiaire.
Pătranâj v. quadrain, m.
Pâtrarid) //. quart, quar-
tier, m.
Pâtrâtinâ,u. quadratin, m.
Pătratâ| n. carre, m. a ve-
dica la — , elevor au carre.
Pâtratu, adj. carre. ee.
Pâtraturâ , f. t. quadra-
ture, r.
Patriâf t. patrie, f. pays na-
tal, m.
Patriarcale, adj. patriar-
cal, ale.
Patriarcatâ , n. patriar-
cat, r/i.
Patriarchîă, vd. prec.
Patriarchâ| m. patriarche,
r/i.
Patricidiâ , n. patricide,
parricid'^, in.
Patrîcidu, yn. parricide, in.
Patricii r?i. pi. patriciens,
r>i pi.
Patriciu , adj. patricien ,
enae.
Patrilaterâ, n. quadrila-
tere, rri.
Patrii atâ , adj. quadrille,
ee.
Patrimoniale, adj. {^>atri-
monial, ale.
Patrimonid, n. patriraoine,
m.
Patrinomâ , m. quadri-
nome, rri.
Patriotâcesce , adv. ea
patriote, patriotiquement.
Patriotica, arfj.patriotique.
Patriotismâ , n. patrio-
ti.sme, rrr.
Patriotu, m. patriote, rn.
Patriretnâ, /(. quadrireme,
in. [rrî.
Patron agiâ, n. patronnage.
Patronale, adj. patronnal,
ale.
Pa tronatîl,)i. patronnage,»?.
Patrontaşiâ, n. giberne, f.
beaudrier, m.
Patronu, m. patron, pro-
tecteur, m.
Patrona, n. cartouche, f.
Patru, nuyn. quatre. AllUy a,
— • Ic , \e , la , quatrieme ,
quart, rte. — spredece, qua-
torze.
Patruzeci, )ium. quarante.
Patru^ecime, f. quaran-
taine, f.
Patrula, f. patrouille, f. A
face — , patrouiller,^ faire Ia
patrouille.
Patrupeda, rn. quadrupede,
in.
Patu, ii. lit ; — puscei, cros-
se, 1". — tunului, affut, m.
Pâtuleţâ, ii. petit lit, m.
couchette, f.
Pâtulâ, n. grenier a ble, k
maî3, m.
Paturâ, f. hous.ge, couver-
ture de cheval, f.
Pâtuşiord , — tutu, vd.
Pătuleiu.
•EG
350
I'ED
Pâunâ| 1*. paoune, i'.
PâunariU| )/]. gardien des
paonş, «1.
Păunei — unii, w. paon
(fjrou. pan.). Pău>ie tineră,
paonaeau, //(. (pron. jia-nu).
Păuniţâi vd. lăună.
Pauperismâi n. paup^ri-
sm(% m.
Paupertate y 1°. pauvrete,
indigence, f.
Paupera, atfj. pauvre, indi
gent. , ento ; adv. pauvre-
ment.
Pausây i". pause, f. repos,
m . [)n.
Pavây 1 coin de cheraise,
Pava, V. a. jjaver.
Pavagiâ | — tu, n. pave-
ment, pavage, m.
Pavisa, f. bouclier, m
Pavianâ, rn. babouin, ni.
Paviionây ». pavilion, m.
Pe, pre, prep. sur, — deosu,
u j)ieds, — aici, par ici,
de. ce cote, — accolo, par
la, — annii, par an, an-
nuellement , — lună , par
mois, — septemăna, par se-
maine, — li>>9â, preş de,
a cote de.
PâcetosA, adj. pecbeur ,
euse.
Pecatâi u. pecbe, m. — de,
dommage pour. E — , c'est
dommage, c'est fâcheux.
Pecâtui, V. n. pecher, fail-
lir contre la regie.
Pecâtuire, i'. action de pe-
cber, f. pecbe, m.
Pecâtuitâ, part. pecbe.
Pece, vd. Smolă.
Pecelniuâ, )2. sceau de IE
tat, m.
Pecetâriîl, m. graveur, m.
Pecete, f. cacbet, siceau,
scelle, m.
Pecetlui, v. a. aicheter,
sceller.
Pecetluelâ, — irc, L cacbe-
tage, scellage, ni.
Pecetluita j adj. cacbete, ee.
Pecingine, 1'. dartre, tei-
gne, f.
Peclâ, f. cbaleur etouflante, f.
se Peclisî, v. r. etouffer.
Peclîvânîă, f. tourde bout-
l'on, m.
Peclivanu, m. bateleur, jon-
gieur, ni.
P^closu, adj. sulfoquant, 1^
Pecuniariâ, adj. pecuni-
aire.
Pecurâi f. poix, f. bitume,
goudron, )«.
Pecurariâ, m. inarchand
de goudron, ni.
Pecurosâ, adj. bitumi-
neux, euse.
Pedagogia, I'. pedagogie, t'.
Pedagogica, adj. pldago-
gique.
Pedagoga, m. pedagogue.
precepteur, ni.
Pedale, — In, m. j»edaie, i".
Pedanticu, adj. pedantes-
que ; ado. })edanf:esquemenl
Pedantismâ , n. pedanti-
sme, m. pedanterie, 1'.
Pedanta, ni. pedant, cuis-
tre, collet monte (fam).
Pedepsâ, i'. cbâtiment, m.
peine, punition, i'.
Pedepsi; v. a. pun ir, cliâ-
tier. Se — ,.se f)unir, se tour-
manter.
Pedepsire, 1'. punition, 1".
tournient, //?.
Pedepsita, adj. puni, cbâ-
tie, e.
PEL
.•i51 —
PEN
PedestalCf — lit, »»• pie-
destal, )ii.
Pedestr2şiâ| vd. tirm.
PedestrCf — strii, m. fan-
tassin ; tn. ÅŸi adj. pedes-
tre.
Pedestrime, 1'. infanterie, f.
Pe^âi i. garde, f. guet, m. re-
serve, precaution, f. hi — a,
sous la garde; a fi in — ,
etre en garde.
Pe^îy ^'- y- gai'der, defendre,
preserver, conserver, reser-
ver. Se — , se garder.
Pedicây f. ernpechement, ob-
.stacle, encombre, m. resis-
titnce, f.
Pe^iÅŸiay f. obliquite, f.
Peijişitâ, adj. fait en biais.
obl.(iue, transversal, ale;
— adv. obliquement, de tra-
vers, en biai?, de bais.
Peifişiâf vd. prec
Pe^itorâ, m. gardien, m.
Pei|itâ, adj. garde, preserve,
reserve, ee.
Pe^df n. transversale, f.
Pedunchiây f pedoncule, f.
Pedunculariâf adj. bol.
pedoncule, ee.
Pehivi, rn. pehlvi, m.
Peîre, f. ruine, destruction,
calaraite,f. deperissement, w.
Peisagiâ, n. paysage, rn.
Pejmây I". cectauree raus-
ijuie, f.
Pelasgicâ, adj. petasgique.
Peleriâi f. chapeau, m.
Pelerierdy vi. chapelier, m.
Pelerinâi f. pelerine, f.
Pelerinagiâ, n. p^lerina-
?e, );?.
Pelerinâ| m. pelerin, m.
Peliâj f. bouchot, î/i.
PeKcanA, m. pelican, m.
Pelinâriţâ} f. santonile, f.
Pelindy m. absinthe; vinii
— , vermouth, m.
Peilârîâi f. pelleterie, com-
merce de peaux preparees.
pelletier, paus-
f. — lucrată,
Pellarid, m.
sier, m.
Pelle, f. peau,
cuir, m.
Pelliculâi f. pellicule, 1".
Pelliţây f. membrane, cuti-
cule, f. epiderme, m.
Peltea | f. marmelade, f, —
de gutui, cotignac, rn.
Pelticâitdi n. begaiement,
bigayment, m.
Pelt'ciy V. n. begayer.
Pelticiune, f.begaiement,i/î.
Peiticu, adj. begue, begay-
I ant, e.
lPenâ| prep. jusque, s. ju.s-
I ques, — acum, jusqu'â pre-
I sent, — înăine, ju-qu'â de-
] raain, — aştădi, jusqu'â au-
j jourd'bui, — aici, jasqu'ic .
I PenalCf adj, penal, ale.
i Penalitate; f. penalit^, f.
i Penaţi, rn. pi. penates, dieux
i domestiques, rn. pi
I Pendula, 7i. pendule, m.
j Penelâ, //. pinceau, ra.
Penetra, v. a. penetrer, per-
cer, parvenir.
Penetrabile, adj. pene-
trable.
Penetrare, t. penetration, f.
Penetratây part. penetre ;
imbibe, ee.
Penime, f. plumage, »».
Peninsula, f. peninsule, f
Penitinţâ, f. penitence, 1*.
repentir, m.
Penitente, rn. penitent, rn.
Penitinţariâ, — tenţlariii.
PEN
- - 352 —
PER
H. p6nitentiaire, pânif^n-
cier, m.
P6nnâ| f. plurae, f. — de des-
picată lemne, coin, tn.
Pennâriă, f. plumasserie, f.
Pennarid,)?). plumassier,m.
Pennaşiâ| — )iatu, n. pana-
che, m.
Pennicelâ, n. canif, m.
Penn'şiorây — niţă, i'. pe-
t.te plume, f. vd. ÅŸi con-
delu.
PSnnosâ, adj. emplume,
aile, ee.
Penselây vd. Penelu.
Pensionai v. a. pensionner,
faire, donner, une pension.
Pensionariâ, m. pension-
naire, m.
Pensionata, n. pensionuat,
m. pension, f.
Pensionata, adj. pension-
ne, ee.
Pensiune, f. pension, re-
trăite, f.
Pensum, ))i. pensura, vi.
Pentagonâ, m. pentagone,
tn. [tre, »?.
Pentametru, n. pentame-
Pentapole, f. pentapole, f.
Pentateucâ, f. pentateu-
que, rn.
Pentaoordâ , m. peuta-
corde, m.
Pentatluy m. pentathie, m.
Pentecostâf f. pentecote, t.
Pentru , prep. pour. Pen-
tru ce, pourquoi, pentru că,
parce que, puisque, attendu
que, â– - aceaa, c'est pour-
quoi ; — totu-deuna, â ja-
mais, â perpetuite.
PenuItimâ|arZj. penultieme.
Penuria, f. p6nurie, f. be-
soin. m.
Pepene, m. melon, m. —
verde, melon d'eau.
PepeniÅŸce, f. melouniere, f,
Pepenetd, >i. lieu plante de
nielons, ni.
Pepinieră, f. pepiniere, l\
pîaat de petits arbras, m.
Peptariâ, n. corset, m. —
de ferru, cuirasse, f.
Peptena, — ptina, v. a pei-
gner, — lănă, drousaer.
Peptenare, f. peignage, m.
— de lănă, cardage, m.
Peptenarîtl, m. peignier,
marchand de peignes, m.
Peptenaşiâ, n. petite pei-
gne. f.
Peptsnatu, acZj. peigne, ee.
Peptinatâ, — natură, vd.
Peptenare.
Peptenu, — ptine, m. pei-
gne, f. — mare (h6 des-
mestice părulii), demâloir,m.
Pepîsnuşiâ,^^ marechale, f.
Peptorale,ady. pectoral, ale.
Peptosîj, adj. quia de lar-
ges epaules.
Peptây n. poitrine, f. — cal-
lului, poitrail, m.
de Peptâ, loc. vd. Peptorale.
Perâ, f. poire, f.
P6râ, f. tlammc, f. feu, m.
Pârâelă, f. claquement, e-
clat, m.
Perâi, v. n. eclater, petiller.
Perâire, i". petillement, m.
Părariâ, m. marchand de
crins, m.
Percalinâ, f. percaline, f.
Percald, n. percale, f.
Percepej v. a. percevoir.
Percepţiune,l".perception,f.
Perceptori, rn. percepteur,
m.
Perclusfi, adj. perclus, e.
PER
353 —
PER
Percusstune , f. percus-
sion, f.
Perdaf ây n. second lustre,
m.
Perdaf uirei (. action de
donner ua second lustre, f.
Per^aniâ, f. perte, f. dom-
mage, m.
Perdei v. a. perdre. Se — ,
se perdre, s'abîraer dans,
disparaitre.
Perdea, f. rideau, m.
Perdere, f. perte, 1". dorn-
mage, prejudice, ?n.
Per^etorîâ, tn. perdant, >n.
PerdutUi adj. perdu, ue.
Perechîâj f. couple, paire,f.
Peregrinaţiune, f. pire-
grination, f.
Peregrinatâ,n. pelerinage,
Peregrina, adj. de passage.
Sit.s'. m. pelerin, m.
Perempţiune, f. perem-
ption, f.
Peremptoria, adj. perem-
ptoire, decis it, tranchant, e;
.adv. peremptoireraent.
Perfectibile, adj. perfec-
fible.
Perfectibilitate, t. perfec-
tibilite. f.
Perfecţiona, v. a. perfec-
tionner, achever, rendre par-
fiit, 3. plus parlait, e.
Perfecţionare, f. perfec-
tionnement, m.
Perfecţionatâ, adj. per-
fectionne, ee.
Perfecţiune, f. perfection,
t\ achevement, m. In — , en
perfection, dans la perfec-
tion, parfaitement.
Perfecta, udj. parlait, e. a-
cbeve. ee.
Perfidia, f. perfidie, trahi-
; son, f.
, Perfida, adj. ÅŸi sust. per-
I fide, traître, m.
Perfora, v. a. perforer, per-
cer. pratiquer un trou.
Perforaţiune, f. perfora-
tion, f
Perforata, adj. perfore, ee.
Perfusîunei t. eflusion, f.
Pergamentâ, v. parche-
raia, m.
Pergamutâ, adj. berg^a-
motte.
Perghelâ , n. compas de
proportion, m.
Peri, V. n. pirir, disparaitre.
Peria, f. brosse^ f.
Peri», V. a. brosser. nottoy-
er. Periare, brossage, rn.
Periambâ, m periambe, w.
Periantâ, n. bot, perianthe,
in.
Peribi'e, adj. perissable.
Periariâ, m. brossier, m.
Periata, adj. brosse, net-
toye, ee.
Pericardiâ, n. pericarde,
rn. [m.
Pericarpu , «. pericarpe,
Perîciune , f. ruine, de-
struction, f. desastre, tn.
Periclita, v. a. exposer au
danger. Se — , pericliter, 6-
tre en perii, en danger.
Periclitare , — liune, f.
danger, perii, m.
Periclitata , adj. expose,
ee. au danger.
Pericraniâ, «. t. perierâne.
Periclu, — colu, n. perii,
danger, m. Cu — de, au pâ-
rii, s. aux perils, de, aux
depens de.
Pericula, vd. Perirlita.
23
PER
— 354 —
PER
Periculosul adj. perllleux,
dangereux, ouse; adv. pe-
rillousoment, avec danger.
Periculâ| vd. Periclu.
Perieliui n. periheJie, T.
Periferiâf peripherie, 1".
Perifericâf adj. periphdiri-
que.
PerifrasCi f. periphrase, f.
Perifrastica , adj. peri-
phrastique.
Periged, ?>j. t. pârig6e, m.
Perimetru, n. perimetre, m.
Perinâi vd. Pernă.
PerineU} m. perinee, yn,
Periodă, i'. periode, f.
Periodicescei adv. perio-
diquenient.
Periodicitate, 1". periodi-
cite, f.
Periodica, adj. period que;
adv. periodiquemeat.
Periodâ, vd. Periodă.
Perîorisiy v. a. limiter, re-
streindre, isoler.
Perîorisitâ, adj. rostreint,
e.
Periosteâ, m. perioste, in.
Periostuse, f. med. perios-
tose, f.
Peripeţia, f. peripeţie, f.
Peripneumoniâ , f. peri-
pneumonie, pneunioaie, in-
tlammation des pouraons, f-
Peripneumonicâ , adj.
peripneumonique.
Periscîanî, »*. pt. peri-
sciens, habitants (Ies zones
froides, m. pi.
Perişiorâ, f. petito poire, f.
Peristild, n. peristyle, m.
Periioriâ, adj. perissabJe,
siijet. tte, ;i perir.
Peritd, part. peri, dispăru.
Periuţa, f. petite brosse, f.
Per joii, V. â. enflammer, em-
braser.
Pjerjolire, — lela, i'. em-
brasement, echauffement, m.
Perjolitâ , adj. ambras6,
bruie, ee.
Perjolâ, n. feu, embrase-
ment, >h.
Perla, f. perlo, f.
Pârlea, vd. urm.
Perl^lâ, f. briile, roussi,
m. brulure ; duperie, fripon-
nerie, 1",
Per lesa, n. passage dans
une haie, m. trouee, x.
Perii, V. a. flamber, roussi r,
dessecher au feu, bâier, brîi-
ler ; fig. tromper, duper.
Per lire, vd. Părlâlă.
Perlitâ, adj. flambe, briile,
bale ; trompe, ee.
Perlltâ, n. bnile, roussi, i/*.
Perliturâ , î". roussi, w.
brulure, f.
Permaninţă,f. permanence,
duree constante, f.
Permaninte, adj. perma-
nent, ente.
Pernieabile,^^^'. perraeable.
Permeabilitate , ''. per-
meabilite, i".
Permissiune, 1'. permis-
sion, 1'.
Permissâ, adj. i)ermis, ise.
Permite, v. a. permettre,
donner liberte (de faire etc),
tolerer. Şî — , se permettre.
Permitere , vd. Permu-
aiune.
Permuta, v a. pormuter,
echanger, changer.
Permutare, f. vd. urm.
Permutaţiune, f. f. pcr-
inutiition, f. ; changement,
m.
P£K
:355
PEK
Permutatâi adj. permute,
change, ee.
Pernâf f. coussin, oreillet, m.
Perniciosâ f adj. perni- '
cieus, dangerenx, euse, mau- ,
vais, o.
Perniţâf 1". coussinet, m.
Peroneâi m. anat. perone,
m. [rorer, reciter.
Perorai v. n, declamer, pe- |
Perorare^ — fiune, f. p6-
roraison, f. j
Peroratd, adj. recit'% pero-
re, ee.
Perossidâ, r/i . peroxyde, m. \
Pe roÅŸu I adj. poilu, che-
velu, ue. ^
Perpendiculare) adj. ÅŸi
sust. f. perpendiculaire ; adv.
perpendiculairement.
Perpetuatei adj. perpetuei,
continuei, elle.
Perpetuii — tua., v, a. per-
petuer, rendre perpetue], elle.
>■« — , se perpetuer, durer
toujours.
Perpetuire i 1". perpetua-
tion, r.
Perpetuitate, f. perpetui-
t^, f.
Perpetua , adj. perpetuei,
elle.
Per piessitatei f.perple.xite,
incertitude, f.
Perplessâi adj. perplexe.
Perquisiţiuney f ])erqui-
sition, f.
Persanâi adj. per.san, ane,
de la Perse.
Persecuta, v. a. persecu-
ter, vexer, inquieter.
Persecutare, vd. Perse-
CH{i>.inp.
Persecutata, adj. perse-
cute, ee.
Persecuţiune, 1". perseca-,
tion, f.
Persecutori, m. persecu^
teur, iii. trice, ('.
Persevera, v. n. perseve-
rer. persister.
Perseveranţâ, f. perseve-
rance, f. fermete et con^
stance, 1'.
Perseverante, adj. }>er-
severant, persistant, ante ;
adv. perseveramraent.
Perseverata, part. per-
severe. pprsi.°te.
Persiană, persienne, jalou-
sie, f.
Persicâ, f. peche, L
Persiciâ, adj. couleur peche.
Persîcâ, w. pecher, m.
Persicâ, adj. persique.
Personă, t. personne , f.
individu, personnage, m.
Personagiâ, n. vd. prec.
Personale, adj. personne),
elle; adv. personnellement.
Su>it. n. personnel, m.
Personalitate, f. persou-
nalite, f.
Personifica, v a. person-
nifier.
Personificare, f. person-
ni^ication, f.
Personificata, adj. uer-
soanifie. ee.
Perspectiva, adj W jier-
spective, f.
Perspectiva, adj. n. per-
spectif. ive.
Perspicace, adj. perspi-
cace, clairvoyant, e.
Perspicacitate! f. parspi-
cacite, clairvoyance. î
Pcsuasibi'e, adj. persua-
sible. [sion, t'.
Persuasiune, 1'. persua-
PES
356 —
PKS
Persuasivâi adj. persuasif,
ive.
Perturba, v. a. troubler ,
jeter dans \e trouble, con-
fondre.
Perturbare» — ţiune , L
perturbation, f. trouble, m.
Perturbatorây m. pertur-
bateur, m. tricc.
Perturbata, adj.trouble,ee.
Peru, m. poirier, m.
Perây m. cheveu, m. — ca-
pului, chevelure, f. cheveux,
7)1. pi. — caWîf /ut, crin, m —
streinii, cheveux postiches,
m. pi.
Perucă, f. perruque, f.
Perucârcssâ , f. pi^rru-
quiere, f.
Perucariâ , m . perru-
quier, m.
Peru^lâ, f. rossade, racle<^, f.
Peruî, V. a. tirer par Ies
cheveux, rosser, batt.re.
Peruire, vd. Peruelu.
Peruitu, ad_/. ross6, battu, e.
Pe rusă, f. iurquoise, f.
Peruşatâ, vd. Perosu.
Pervasâ, n. eucaiiremeut,
cadre, rebord, m. corniche,
f. A pune iu — , encadrer.
Perveni, v. n. parvenir, ar-
river. [veuir, arrivee, f.
Pertrenîre, f. action de par-
Pervenitâ, adj.parveuu,ue.
Perversitate , f. perver-
ÅŸi l.e, f.
Perversa, ar/y. pervers, rse,
m Jchant, e, deprave, ee; ado.
{>erversemont.
Pescar eilu, o^plongeon,»».
Pescâp^ssâ, r. poissarde,f,
Pescâriâ, f. pecherie, f.
Pescâritâ , ii. droit sur la
]îecbe, w.
Pescăria, m. p^cheur, niar-
chand de po ssons, m.
Peşcerâ, f. antre, w. grol-
te, f. caverne, f.
Pescerosâ,ar7j. caverneux.
euse.
Peşcheşiâ , ». cădeau, m.
Peşchâru,?i.essuye-maiu,m.
Peşcină , f. vivier, m. pis-
cine, f.
Peşcişiorâ, m. alevin, ut .
p jissonnaille, f.
Pescosâ, adj poissonneux.
euse, abondant en poissons.
Pescui, v. a. pecher, pren-
dre du poisson, tirer de
l'eau.
Pescuire, f. peche, f.
Pescuitu, vd. Pescăritu.
PeÅŸicheru, adj. ruse, a-
droit, e.
Peşinâ , rtdv. comptant, nt
bani —, au comptant.
Pesmetâ, »i. biscuit. m.
Pessimisn^iu, rn. pessimi-
sme, m
Pessimistâ) m. pessimi-
ste. m.
Peste, prep. sur, par-des-
sus, — mesură, outre me-
sure, demcsure, ee, excessif,
ive , — putln{ă , impos-
sible, — pu(;inu. apr^s peu.
.4 dâ — cine-va, cev >, trou-
verquelqu'un,qaelquechose,
— drumu, en face, vis-â-vis.
Pestifera, adj. pestifere.
Pestîlinţâ, f. peste, pesti-
lence. corri'ption de l'air, f.
Pestiiinte, adj. pestilentie?,
oUh, contagieux, euse.
Pestr âciu ae, f. raoucheture ;
diaprure, f.
Pestriţa, v. a. bigarrer-, ba-
rioler.
PtT
a57
PET
Pestri^arci f. bariolage, m.
Pestriţatdi adj. bigarre,
moucbeti. ee.
Pestriţâturâj vd. Pestri-
t/irf.
Pestriţa, adj. bariole, ta-
chece. ee
Pestrui , /'. pi. tachas de
rousseur, f. pi.
Pestrugâ) m. truite, f,
Psstruiu, ad . roux, sse.
P^tây f. tache. Fără — , im-
macule, ee.
Petai V. a. tacher ; fig. en-
tacher, fletrir.
Petalâi H. — ?ă, petale, m.
Peiare, f. action de tacber ;
fig. fletrissure, f.
Petatây adj. tache, ee ; fle-
tri, ie.
Peteai f. ruban, m. bande, f.
Peţi| V. a. solliciter, briguer.
PetîcelO,».petit morceau,»;.
Petici, V. a. raccommoder.
Peticire, f. raccornmodage,
rapiecement, m.
Peticita, adj. rapiece, ee.
Peticosâ, adj. couvert de
haillons.
Petica, )i. morceau, m. pie-
ce, f.
Peţîre, 1". sollicitation, de-
roande, f.
Petiţiona, v. a. petitionncr,
pnisenter une petition.
Petiţiune , f. petition, sup-
plique, f.
Peţitor â, w. pretendant, }«.
Peţitâ, adj. demande, sol-
licite, ee.
P£trâ, vd. Grindine.
Petrăriâ , £ . carriere de
pierre, f.
Petrăriâ, m. paveur, tail-
leur de pierre, m.
Petrecania, f. passe-temps,
amusement, m.
Petrece, v. a. passer, ac-
compagner, conduire ; se dis-
trai re, s'amuser. Se — , se
passer. arriver. avoir lieu.
Petrecere , t'. divertisse-
ment, m. di.straction, f.
Petrecuta, adj. accompa-
gne, ee, conduit, e.
Petricelle, f. pi. cailloux,
gravier, rn. — dela muru,
gravois, gravats, m.
Petricâcâ, f. petite pierre,
pierrette, f caillou, m,
Petrifica, v. a. petrifier.
Petrificare , — ţiune , f.
ptjirjfication, f.
Petrificatâ, adj. petrifie,
ee.
Petrîşîorâ, vd. Petricică.
Petrişîâ, n gravier, cail-
lou, 771.
Petroîâ, n. bloc de pier-
re. galet. rn.
PetroÅŸei, vd. PeÅŸcisioru.
PetroÅŸelu, m. linotte, f.
Petrosâ, ad •. pierrerx, gra-
veleux, ease.
Pătrunde, v. a. penetrer,
percer, passer â travers, al-
, ier bien avânt ; fig pene-
I trer, toucher profondement.
Se — , se penetrer, com-
prendre.
Petruni|ecîo8â, adj. pe-
netrant, e, penetrable.
Petruni|eciune, f. p^ne-
trabilite, f.
; Petrundere, f. penetraţi on,
; sagacite de Tesprit, appro-
fondisseraent, m.
Petrun^etorid, adj. pe-
I netrant, ante.
! Petrunjelâ, m. perşii, rn.
PIC
— 35^ —
PIL
Petpunsâ , adj. pjnetre, I
perce, ('('. ]
Petulanţâ, C. petulaace, f. |
Petulante , adj. petulant,
aati\ inipetueux et brusque.
Pia^ây seîi — rea. C. mau-
vais presage, m. mauvaise
chance, f.
Pianista, m. piauiste^ m.
PianCf ;'. piano, *h.
Pîano-fopte,m.piaao-fort(%
seu- for! e piano, ni.
Picay V. a. toniber goutte par
goutte, d6g"outter, decouler;
tomber.
Picây i'. pique, rancune, f.
PicarCf f. action de dei,'out-
tcr, de tomber, 1".
•se Pica-Jsî, v. r. se piquer,
s'ofTenser, se seiitir offftnse,
ee, prendre en mauvaise
part.
Pioarisirei — selă, f. of-
fense, f.
Picarisitâi p rt. otlease.
Picâtâre, /'. lechefrite, f.
Pîcaiâ, adj. degoutte ; tom-
be, ee.
Picăturâi f. goutte, f.
Picâturicây— vită, goutte-
lette, f. ; tantinet, m.
Piciocâi 1'. pomme de terre, 1".
Piciordnge, f. ;)/. echas-
se.s, 1'. pi.
Piciord» n. pied, m. jambe,
f. A merge intr'unu — , al-
ler <â cloche-pied, sur un
seul pied.
Piciopuşâ, m. peton. petit
pied, m.
Piciâ , m. bout d'homme,
nain, jeune garcou, m.
Picni, V. a. frapper ; /ig. as-
sener
PicnicAy n. piqiie-nique, m.
Picnirey -- elă, vd, Picni-
t a ră .
Picnitây part. frappe, at-
teint par un coup, assene.
Picniturây f. atteinte par
un coup, f.
Picotai V. a. picoter, cher-
cher â fâcher.
Picta, V. a. pjindre.
Pictural f. peinture, f.
Pictorul m. peintre, in.
Pica, n. brin ; unu — , un
peu, — de apă, une goutte
d'eau.
Piculina, !'• haUc-bois, m.
Picura, vd. Pica.
Piesa, vd. Buccată.
Pietate, f. pitie, pieţe, i'.
Piftea, f. boulelte, f.
Piftia, f. gelee de pieds de
cochon, f.
Pigmeâ, ju.pigmee, nain,j«.
Pihotâ, vd. Pedestrime.
PihotaÅŸiu, m. fantassin, )/<.
Pila, f. linie, f. ; — mare, c-
couane, f.
Pilaf â , ni. pilau, plat de
riz, m.
Piiastru, m, pilastre, pi-
lier carre, ni. colonne car-
ree, f.
Pilcâ, f, rouleau de presse,
m.
Pilcariâ, m. imprimeur, m.
Pf icâ, n. voI6e, multitude, {.
Pilda, 1'. exemple, m. Spre
— , par exemple. Prin—e^
par paraboles.
Pildui, v. a. donner l'exem-
ple. Se — , iraiter, prendre
pour exemple.
Pilduire, — elă, f. action de
donner î'exemple, f.
Pili, V. a. limer, 6couauer.
Pilire, — elă, f. limage, î/i.
PIO
359 —
PÃŽR
Pilfitâ, adj. lime, ee.
Pilitura, f, limaille, limure,f.
Pllniâţ f. boudiniere, f.
Pilota, V. a, piloter, enfoa-
c«r des pilots, s. despilotis.
Pilotare, f. pilotage, m.
Pilorâf m. pylore, m.
Pilotai f. lit de plumes, m.
Pilota, »(. pilote; marin, )/i.
Pilula, f. pilule, f.
Pininici6râ,f. petite cave, f.
caveau, in
Pimniţâ, f. cave, f.
Pimpinea, — nelă, f. pim-
preaelle, f.
Pingea, f. demi-semelle, f.
Pingeli, v. a. mettre ime
demi-semelle: fig. toraper,
duper.
Pingelire, f. attrape, trom-
perie, f.
Pingeliţi!, adj. pris pour
dupe, trompe, ee.
Pintena, — ni, v. a. epe-
ronner.
Pintenare, -- ire, f. ac-
tion d'eperonner, f. eperon-
ueraent, m.
Pintenariâ, m. eperonnier,
m.
Pintenatâ, adj. eperonue,
rauni d'eperons.
Pintene, — nu,m. eperon,in.
Pintenogiâ, f. tache blan-
che, {La ai).
Pintenogâ, adj. arzel, (cZes-
pi^e cai).
Pintocâ, m. vaurien, mau-
vais sujet, m.
Pinâ, m. pin, m. — aelba-
ticîl, pinastre, m.
Piona, V. a. pionner, pren-
dre des pions.
Pionariâ, rn. piouneur, m.
Pionatâ, part. pionn^.
Piontt, m. pion, m.
Piorâ, m, foulon, m.
Piosâ, adj. pieux, euse ; adu.
pieusement, avec pitie.
Pipă, f. pipe, f.
Pipai, V. a. palper, tâter, tâ-
tonner, toucher.
Pipâiciosâ, vd Palpabile.
Pipâire, — e/ă, f. tâtonne-
ment, m.
Pipâitord, m. qui touche ;
tâtouneur, m.
Pipâitâ, n. tact, toucher, ))i.;
adj. tâtonne, touche, 6e.
Pipaşiâ, m. fumeur, m.
Pipera, v a. poivrer, assai-
sonner de poivre.
Piperare, f. assaisonnemeat
de poivre, m.
Piperata, adj. poivre, ee.
se Pipernici, v. r. deveoir
mou (f. molie), languir.
Pipernicita, adj. languis-
sant, ante.
Piperniţâ, f. poivriere, f.
Pipera, m. poivre, m. —
pisatu, mignonnette, f. poi-
vre concasse, m. — Arburele
este pnivyney, m.
Pip^scâ, f. poivrette, f.
Pipirigâ, n. jonc, m.
Pipota, f. gesier, m.
Pîrâ, f. delation, denoncia-
tion, accusation, f.
Piramidal t. pyramide, f.
Piramidale, adj. pyrarai-
dal, ale.
Pirateria, f. piraterie, 1".
voi sur mer, in. ; fjg. exac-
tion, f.
Piratâ, m. pirate, corsaire
barbaresque, m.
Pirci, V. a. appareiller, ac-
coupler.
Pf rcire, f. accoupleraent, m
PIR
— 360
PIS
Plpcitâi adj. appareille, ac-
coupl6, ee.
PIrgâi f. nouveautd, f.
Pirgarâ| m. muaicipalitâ, f.
Pirghiâ, f. Jevier, m.
se Pirguii v. r. commencer
â murir.
Pirguitây adj. qui a com-
mence â murir.
Pîrî, V. a. accuser, denoncer.
Pîrîre, vd. Piră.
P1ritorâ| m. dâlateur, ac-
cusateur, ni.
Piritu, adj. accuse, denon-
ce, 6e.
Pf r jolâ,ţ?. feu, embrasement,
m. incendie, f.
Pîrloguj 11. sol, m.
Pir nici, ^d. Pipernici.
Pironi, v. a. cloucr, fîxer.
Pironire, — e/ă, f. clouage,
«!. fixation, f.
Pir onismâ, w .pyrrhonisme,
scepticisme, m.
Pironita, adj. cloue, fixe,6e.
Pironâ, n. gros clou, bou-
Jon, m.
Pirostiâ, ■— st7'iă, f. tre-
pied, m.
Pirotechniâ, f. pyrotech-
nie, f.
Piroteclinicâ, adj. pyro-
technique.
Pirotâiâ, f. assoup^ssement,
sommeil leger, m.
Piroti, V. n. sommeiller.
Piroiire, vd. Pirotelă.
Pirotstd, jmrt. assoupi, ie.
Pirpiriâ, adj. debile, faible.
Pirsiea , f. dernier n6 de
Ja l'amille, m.
Pfrtiâ, vd. Potecă.
Pîrwă, f. tauiere, f.
Pîrvd, adj. trapu, petit, e.
Piru, m. chiendeut, ni.
Pişcă, pincer, piquer, pi-
coter.
PiÅŸcarey f. piacement, pico-
tement, m.
Pişcata , adj. pincâ , pi-
que, ee.
Pişcătura, f. piaţon, m.
pingade, t.
Piscotâ , n. biscuit â la
cuiller, m.
Piscâ, n. eminence, hauteur,
f. sommet, m. cîrae, f.
Pislâ, f. feutre, molleton, />i.
Pfslariâ, m. feutrier, ou-
vrier ea feutre, //;.
Pîsli^ v.a. feutrer.
Pîsisre, f. feutrement, feu-
trage, m.
Pislitâ, adj. feutre, ee,
Pismâ, f. envie, jalousie, 1.
PismaÅŸiu , adj. envieux ,
euse, jaloux, se.
Pismătăreţâ, vd. prec.
Pismui, v. a. envier, porter
envie.
Pisinuire, f envie, jalou-
sie, f.
Pismuitâ, adj. envie, ee.
Pissa, V. a. piler, concas-
ser, broyer.
Pissâgi, v. a. battre, rosser.
Pissâgire, f. rossade, vo-
lee. f.
Pissâgitd, adj. racle, ee.
Pissâiogu, n. pilon, m.
Pissare, f. broieraent, pi-
lonage, m.
Pissatâ, adj. broye, pilo-
ne, ee.
Pissâturâ, f. broiement,)/».
pilure, f.
Pissicâ, f. chatte, f.
Pissicuţâ, f. petite chatte.
niinette, f. [net, )/*.
PissoiaÅŸiu, ni. cbatton, mi-
PIU
361 —
PLA
Pissoiâi m. chat, m.
Pistaciai f. pistache, t'.
Pistaciâ| m. pistachier, m.
Pistil vd. Pica.
Pistilâf m. bot. pistil, m.
PisfolaÅŸid, petit pistoIet,/>u
Pis olâ, ■».. pistolet, m.
Pistonâş n. piston, m.
Pistornicâ| n. pain d'a-
blation, m.
Pistrui} vd. Festrui.
Pitây f. pain, m.
Pitacdi n. ordre, rescrit, m.
Pitâressâ f f epouse du
pitar, r.
Pitâriăy f. dignite du pi-
tar, f.
Pitariâ| m. pitar (titre de
noblesse), m.
Piti, V. a. cacher, celcr.
Pîtiâ, f. pitonisse, deviaeres-
se, f.
Piticuy m. nain, nabot, m.
Piţigoiiây adj. maigre, grele.
Piţigoiu, m. pingon, m.
Pitirei f. action de cacher, f.
Pititâi adj. cache, ee.
Pitiigenâ, f. grenade, f.
PitiigenUf m. grenadier, m.
PitorescUf adj. pittoresque.
Pitpalacă, m. caille, f.
Pituitâ, t.pituite, f. flegme.m.
Pitula, V. a. cacher, celer,
tenir cache.
Pitulice, f. fauvette, f.
PituluÅŸid, n. cachette, f.
Pituşcâ, 1'. petit pain, m.
Piuă, f. moulm â foulon,
moutoir, m.
Piui, V. n, piauler, crier a la
maniere des poulets.
Piuire, f. vd. urm.
Piuita, part. piaule ; Sust.n.
piaulis, cri des poulets, m.
Piuliţa, f. petit mortier, m.
Pivniciorâ, f. caveau, iu,
petite cave, f.
Pivniţă, vd. Pimaiţă.
Placa, f. plaque, tâblette, f.
Placa, V. a. plaquer.
Placagiâ, n. placage, m.
Placare, vd. prr'c.
Placatu, adj. plaque, ee.
Plâc6, V. n. plaire, satisfai-
re, agreer, etre agreable ;
V. unipers. vouloir, trou-
ver bon , prendre plaisir.
Mî place se, ii me plaît de.
/ place (cu norain. seu cu
la), ii se plait (â, en, dan.s.
avec). Le plac-i la ţerră, ils
•se plaisent â la campagae.
Plăcere, f. plaisir, agre-
ment, charme, m. după — ,
â plaisir, din — , par plai-
sir.
Plăcintă, f. eâteau^ m. ga-
lette, f.
Plăcintăria, m.pâtissier m.
iPlacâ, vcL Plăcere.
Plăcutu, adj. agreable, char-
mant, ante, — la yustit,
suave.
Plagă, f. plaie ; infortune ;
plage, contree, f.
Plagiare, vd. Plagialu.
P\ agiator ikfplagiariu, tn.
plagiaire, m.
Plagiata, n. plagiat, m.
Plagia, vd. prec.
Plăiaşiu, m. crayon de cbar-
pentier, m.
Plaîu, )(. contree des mon-
tagues, f.
Plaivasâ, n. crayon, m.
PI ămăd^lă, f.fermentation,f.
P^ămă^i, V. a. laisscr fer-
menter.
Plămădire, vd. Plâmădelu.
Plămădita, adj. fermenta.
PLA
— :W2 —
PLA
Plâmâditurâi f. formonta-
tion, f.
Piămânariâ| adj. pultno-
naire.
Plâmânicây ;)«. pulmonique.
Plâmâniâi l". pulmonie, f.
Plâmânâi nu poumon, m.
Planai v. n. planer.
Planeta) f planete, f.
Planetarîâ, adj. planetaire.
Planetariâ, n.planetaire,}n.
Plânge, v. n. pleurer. Se — ,
se plaindre, porter plainte.
Plângeciosdy adj. pleurni-
cheur, euse.
Plângere, f pleur-^, m. pi.
plainte, f.
Plângerosâ , adj. plaintif,
ive.
Plâîig torid, vd. prec.
Pianisferâ, f. planisphere,
m.
Planisi, v. a. aplanir, ni-
A'eler.
Planisire, f. aplauissement,
nivellement, m.
Planisîtâ, adj. aplaui, ie.;
Plânsetd, n. pleurs, m. pi.
Plănsore, vd. prec.
Plânstt, part. pleure. Sust.
)i. vd. prec.
Planta, f. plante, f.
Planta, v. a. planter.
Plantagine, f. plantain, m.
Plantare, f. plantation, f.
plantaÅŸie, plant, ni.
Plantaţiune, vd. jirec.
Plantatord, m. planteur,m.
Plantatd, adj. plante, ee.
Plântulifâ, — tufă^ f. plan-
tule, f.
Pland, adj. uni, ie, plane.
Sunt. n plan, trace, m.
Plâpândd, adj. delicat, ate.
Plapâmâî f. couverture, f.
Plâpâmâriâ, t'. commercf
de couverture.s, m.
Plâpâmarid, nr. matelas-
sier, marchand de couver-
tures, ni.
Piâpâmidrâ, f. petite cou-
verture, f.
Plasă, f- filet, lacet, m. rets,
m . pi ; arrondissement, can-
ton, ni.
Plasmă, f. creation, chi-
raâre, f.
Plăsmui, V. a. creer, former.
Plăsmuire, — elă, ; f. crea-
tion, formatiou ; feinte, f.
Plâsmuitord, m. createur,
ni.
Plăsmuita, ndj forme, ee,
fictif, inventif, ive.
Plâssea, f. nianche, m.
Plassd, n. tranchoir, m.
Plastic», f. plaatique, f. s.
art plastique, art de mo-
deler, m.
Plastica, adj. plastique.
Plastografia, f. faux en
âcriture, m.
Plastograficd, adj. faux,
sse, en ecriture.
Plastografa, m. faussaire
en ecriture, m.
Plastru, 71. emplâtre, m.
Plată, f. paye, râtribution,
f. payement, s. paiement,
paîment, salaire, m. fără
— , adj. gratuit, ite ; adv.
gratis, gratuitement.
Platand, n. platane, m.
Plăti, v. a. payer, salarier,
retribuer.
Pfătică, f ablette, f. [w.
Platină, f.platine, f. fer blanc,
Plătire, f. vd. Plată.
Plătitorid, rn. payeur, pay-
anl, m.
PLK
— 363 -
PLE
Plâtitây adj. paye. ee
Platnica, adi. solvable.
Plato nicâ| adj. platonique;
Sust. m. platonicien, m.
Platonismâi rn. platonisme,
m .
PlatoÅŸa) f. cuirasse, f. [m.
P'atoş7ariâ| m. cu rassier,
Plausibile, adj. plausible.
Plâviţâ, adj. blondin, ine.
Plebe, r. bas - peuple, rn.
plebe, f. [m. pi.
Plebei , >/i. pi. plebeiens,
Plebeianâi — beiii adj. ple-
beien, enne.
Pleca, V. n. partir ; v. a.
baisser , courber, flechir,
ployer. Se — , s'incliner, se
souraettre , flechir: plier ;
pencher; ceder.
Plecăciune, l'. soumiss ou,
reverance, f.
Plecare , depart ; penche-
ment, m.
Plecâtore, brebis qui nour-
rit, f.
Plecata, adj. parti, ie ; hum-
ble, soumis, iae.
Pleda, V. n. plaider, defendre
ea justice, soutenir par-de-
vant la justice.
Pledare, f. pladoirie, de-
l'ense, 1". plaidoyer, m.
PtedatA, part. plaide.
Pleiade, f. pleiade, f.
Pleniputinţâ, f. plenipo-
tence, f plein-pouvoir, m.
PiniputrntCj adj. plenipo-
tentiaire, plenipotent, m.
Plenitudine, f. plenitude, f.
Pfeonasmâ, m. pleonasme,
m.
Pleonastica, adj. pleonas-
tique.
Pleopâ, f. paupiere, f.
Pleopâ, vd. Plopti.
Pleoşcăi , V . u. faire un
bruit sourd.
Pleoşcâire, f. — itu, — tură,
bruit sourd, m.
PleoÅŸti, V. a. comprimer,
allaisser, ecraser.
PleoÅŸtire, f. depressiou, i\
affai ssement,aplatissement,>« .
Pleoştitâ, adj. comprime,
affaisse, ee.
Pleşcâ, f. fronde, captura, f.
Pleşcâi, V. a. petiller, ^^du
feu). (du feu),rrt.
Pleşcâire, f. petillemeat,
Piesnâ, f. meche de fouet, t.
Plesnetâ, «. eclatement, m.
Plesni, Y. a. claquer ; ecla-
ter, crever.
Plesnire, f. claquement, cra-
quement, eclat, m.
Plesniiore, f. claque, f.
Plesnita, part. claque, e-
clate.
Plesnitura, f eciat, cla-
quement, m. telure, f.
Pit^şuvî,v. n. devenir chauve.
Pleşuviâ, f. calvitie, chau-
vete, f
PleÅŸuvipe, f. vd. prec.
Pleşuvitâ , part. devenu
ohauve.
PleÅŸuva, adj. chauve.
PI6tâ, f. tresse, f.
Pletorica, adj plethorique.
Pletosâ, adj. chevelu, ue,
avec de longs cheveux.
Pleura, f. plevre, f.
Pleureşiâ, — siă, 1". pleu-
resie, t'.
Pl^vâ, t. {grăuluî), envo-
loppe du ble, f.
P le va nil, adj, couleur de ble.
Plevuica , Plevuşcă, vd.
Plevă.
PLO
3t)4 —
PLU
Piicticosdi adj. ennuyeux,
euse, ennuyaat, e.
Plictisii V. a. ennuyer, as-
somrner. §6' — , s'ennuycr.
Plictisul â| vd. urm.
Plictisire, I". enaui, m.
Plictisita} adj. ennuyâ, ee.
Plîctisîfi, n. ennui, m.
Piicâ| n. enveloppe de let-
tres, f. couvert, m.
Plimba, V. a. promener. Se
— , sd promener.
Plimbare, f. promenade, f.
Plimbata, part. promene.
Plinitate, r. plenitude, a-
bondance excessive, f.
Plinu, adj. plein, ne ; replet,
ete rebondi. Lună — • ă,
pleine lune, f. plein de ia
îune, m. In — ă 'inare, en
pleine raer.
Pliscu, n. bec, m.
Piivelâ, f. binage, m.
Plivi, V. a. biner, sarcler.
Pliv'tore, f. sarcloir, m.
Piivitây adj. bine, sarcle, ee ;
Sust. n. binage, sarclage, m.
Piiviturâ, f. sarclure, f. bi-
nage, m.
Plixisâ, vd. Plictisii.
Ploua, V. n. pleuvoir.
SI'. Ploconi, V. r. s'incliner;
s'humilier, s'abaisser.
Ploconire, f. reverence, f.
compliment, m.
Ploconitâ, j)ar.'. inclin^,hu-
milie. [m.
Ploconâ, n. present, cădeau,
Plodâ, n. moule, m.
Ploiâ, f. pluie, f. apă de — ,
eau pluviale, f,
Ploiosâ, adj. pluvieux, euse.
PiopiÅŸte, f. lieu plante de
peupUers, m.
Plopişâ, vd. prec.
Plopâ, yn. peuplier, }».
Plosca, r. gourde debois, f.
Ploscarid, m. — ressă, i'.
babillard, rde, caqueteur, «*.
Plosc6nă, 1", motte defoin, f.
Plosculiţa, f/un.dela Ploscă.
Plotogi, V. a. rapiecer, jnet-
tre une piece, ravauder.
Plotogice, f. ravaudage, in.
Piotogitâ. adj. r^piece, ee. -
Plotogâ, m. lambeau, chif-
fon, nî.
Plugari, v. a. travailler a-
vec la charrue.
Piugâriâ, vd. urm.
Plugăritd, n. labourage, i//.
Plugarîu, m. laboureur, cul-
Å£i vateur, colon, m.
Plugniţâ, f. petite charrue, t.
Plugu, n. charrue, f.
P Iu gu !eţu , f. petite charrue,!".
Plugurea, vd. pri c.
Plumbagine, f. plombagine,
1'. carbure de fer, m.
Piumbăriă, f. plomberie, i'.
atelieroii l'on fond du plomb,
m.
Plumbariâ, )h. plombier, m.
Plumbiâ,arf_;.plombe,ee, cou-
leur de plomb
Plumbosu, adj. qui cou-
tient du plomb.
Plumbâ, n. plomb, m. albă
de — , carbonate de plomb,
m.
Plumbui, v. a. plomber, ap-
pliquer du plomb.
Plumbuire, — eiă, f. plom-
j bage, )n. [»(.
I Piumbuitdre, f. plomboir,
Plumbuitorâ , m. plom-
beur, ni.
' alumbuitâ, adj. plombe.
I Plumbuiturâ, f. plombage,
POC
- 365 —
POD
Plupafef m. pluriel, m.
Plura'iftate , L pluralite, f.
PluÅŸosO,af//.veIu, peluche,e.
PluÅŸa, n. piuche, peluche, f.
Piutâ| f. liege ; flot, m.
Plutarid, m. batelier, ni.
Pluti, V. a. naviguer, flotter,
voguer.
Plutire, f. navigation, f. flot-
tage, Yix.
Piutitoriâ, adj. navigable,
flottable, flottant, e.
Piutitâ, part. navigue.
Plutnicu, vd. Plutitorii.
Piutonâ, n. peloton, m.
P^utaÅŸiu y adj. de liege.
Pneumatică, f. (machină),
machine paeumatiquc, f.
Pneumatica , adj. paeu-
matique.
Pneumatologiâ, f paeu-
matologie, f.
Pneumonia, f. pneumonie,
inflammation des poumons/.
Pneumonicu, adj. pneu-
monique.
Pocâi, v.a. corrger. Se — ,
se corriger, se repentir.
Pocăiniâ, vd. urm.
Pocâinţâi f. repentir, m.
repentance, correotion, peni-
teace, f.
Pocăire, vd. prec
Pocăitord, »rt. penifent, re-
pentant, m.
Pocăita, part. corrige, re-
penti.
Pocăiţi, V. u. deperir.
Pocăltire, f. defaillance, ina-
nitioo, f.
Pocăitiiu, adj. abattii, ue,
defai liant, e.
Pocaniă, v. Pocăiniâ.
Poci, V. a. defifurer, defor-
mer, gater.
Pocinegâ, n. embarras, ni.
infortune deconvenue, f. in-
succes, m.
Pocire, — cela, (. deforma-
tion, 1".
Pocitania} f. laideur repous-
sante, f.
Pocîtd, adj. difrorme, de-
figure, ee, informe.
Pocitură, f. difformite, f.
Pociumbâ, piquet, m. che-
ville, f.
Poc lada , n. couvertur. e.
housse, f.
Pocni, V. a. craquer, eclater
avec bruit.
Pocnîre, vd. urm.
Pocnîtdi, vd. urm.
Pocnitură, f.craquement,m.
Pocosu, adj. roides. raide.
Podagră, f.goutte, podagre,f.
Podagricâ, adj. goutteux,
euse.
Podâritâj n. pontage, m.
Po daria , m . gar Je-pont, pon-
tonier, m.
Podb^lă, f. tussillage, m.
Pod^lă, f. pontage, m.
Podgoria, f. vignoble, m.
Podi, v. a. ponter, garnir de
planches, plancheier.
Podidii v.a. combler, — la-
critnele, fondre en larmes.
Podilă, f. poutre, solive,gros-
se planche, f.
Podină, vd. prec.
Podire, vd. Podelâ.
Podişcă, r. petit pont, m.
Podmol6,«.banc degazop,nî.
Podobă, f. ornement, em-
bellissement, decor, m.
Podorojâ, n. passeport, »»,
Podrumâ, n. cave, f.
Podâ, n. pont; grenier, m.
rue. f.
POG
MG6
POL
Poduşcâ, vd. Podişcă.
Podvadâ, f. corv6e, 1'.
Podvaltk| >!. jioutre, f. ma-
(Iricr, 1)1.
Poemă, r. poeme, m.
Poenâi f. cour, lieu cou-
vert de verdure, I'.
Poesiâ, r poesie, f.
Pocticesce, adj. poetkjue-
ment.
Poetica I adj. poetique.
Poeiisa, v. a. poetiser, ren-
dre poetique,
Poetâ| m. poete, m. la fem.
poetesse, f. Poelu reu, poete-
reau, mau vai s poete.
Pofidă) f. pretexte, oi.
Pofidi, V. n. pretexter.
Poftă) f. gout, appâtit, rn.
lantaisie, f.
Pofti, V. a. desirer, appeter ;
inviter, convier.
Poftire^ f. appeteuce ; invi-
tation, 1".
Poftitorîâ, ac/J. desirant, e.
Poftori, V. a. repeler, reite-
rer.
Pofforire, f. repetition, L
Poftoritâ, adj. repete, ee.
Pogace, f. gâteau, m.
Poghirci, v. a. ramasser,
glaner.
Poghîrcire , f. (grăuliu),
glanage, **'.
Poghircitoru , tn. gia-
neur, iii.
Pogonai*iUy n?. laboureur
({ui travaille â la journee, ni.
Pogoniciu , in. valet de
charrue, >n.
Pogonâ, u. mesure de lon-
gaeur (environ 1300 toises).
Pogori, v. a. descendre, faire
descendre, mettre plus bas.
Se — , deacendre.
Pogorire, 1'. descente, f.
Pogorişid, ». pcnte, f.
Pogoritâ, part. de.scendu.
Pogrevaniă, 1". sorvice fu-
nebre, ni.
Pohil^y — hi Ui, V. a. pre-
texter.
Pohvală, I'. parade, soleii-
nite, f.
Pohvâlosâ, adj pompeux,
euse, solennel, elle.
Poimăneyur/v apr6s-demaia.
Poivăni, vd. Priponi.
Pojarâ, n. rougeole, f.
Pojghiţă , f. peilicule, cuti-
cule, f.
P6lă, I'. pan de veteraent, m.
La palele muntelui, au pied
de la raootagne.
Polare , — riu, adj. po-
laire.
Poicovnicelu, m. sous-co-
lonel, */(.
Polcovnicessă, t'. epou-
se du colonel, f.
Polcovnicâ, m colonel, nx.
Poicâ, /;. regiment, );*.
Poiecrâ, vd. Poreclă.
Poleială,— tură, vd. PoU-
lură.
Polei, etc. vd. Poli.
Poleia, rt. verglas, m.
Polemică , f. poleraique, 1?
Polemica, adj. polemique.
Poiij V. ;â– , polir, brunir.
Poliandriă, f. polyandrie, f.
Polîarchiă,
Poliarchîcâ,
chicii.
Policandpu ,
lustre, ))'.
Polici6ră, f.
eure du joug.
Poligamia, 1°.
polya''cbie, J".
ac'j. pol var-
ii, candelabre,
pârtie inferi-
f.
polygamie, f.
Poligamâ, m. polygame,î».
POL
367 —
POM
Poliglota, m. ÅŸi adj. poly- ;
glotte. i
PoligonalOf adj. polygonal, j
ale, polygone.
Poligonal adj. -vd. prec.
Poligonâ, n. polygone, m.
Poligrafâ|»i.polygrdphe.)n. ;
Polimperialây m. imperi-
ale, f. j
Polinomâi m. t polinome,
m. j
Polipetale, adj. polypetale. !
Polîpodâ, adj polypode.
Poliposâ , adj. polypeux ,
euse.
Polipâ| 7)1. polype, m.
Polirc) 1". polissage, m. four-
bissare, f. poliment, m.
Pofisilabicu, adj. poivsil-
labf.
PolisilabAy xd.pi^ec.
Poliţă, f. creance, letlre de '
change, trăite, f.
Poliţă, vd. Laviţă.
Poliţaiâ, Ui. prefet de po- :
lice, m. i
Polltechnicu , adj. poly-
technique. |
Politeisitiâ , m. polytbei- 1
sme. m. [m. ;
Politeistâ, m. polytheiste, '
Politeţă, t'. poiitesse, f.
Poliţia, f. police, prefecture,]". i
Politică, f. politique, f. '
PolitEcesce, adj. politique- '
ment. i
Politicosâ , adj. pcli. ie ;
adv. poliment.
Politica, adj. politique. I
Poliţienesce, adv. par la
police. [lice. '
Poliţienescâ, ' dj. de po-
Politorâ, m. polisscur, four-
bis.seur, doreur, m.
Politrichiă, f. capillaire, f.
Politâ, adj. poli, bruni, e.
Polîtură^ f. polissnre, do-
rure, f. poliment, m.
Pologâ, m. ciel de Ijt, m.
Poldnă, 1' pan dun babit, m.
Polâ, ■;//. pole, ni.
Polâ, vd. Polimperialu.
Pomă, 1". fruit, m.
Pomadă, f. pommade, f.
Pomană, f. aumonf, chari-
te, 1.
Pomariâ, n verger, m.
Pomeni, v. a. raentionner,
consigner par mention, l'aire
mention. -Se—, etre .surpris
par, etre pris â Timproviste.
Pomenelă, — aia, vd. urm.
Pomenire, f. rnention, me-
moire, l". obt, m.
Pomenitoriâ, adj. com-
memorable.
Pomenita, adj. meution-
iv'i. ee.
Pomelnicâ, u. obituaire, m.
Pomeridă, f. apres-midi, m.
Pom«tâ, m. verger, m.
Pomicultură, f. arboricul-
ture, f. jardinage, m.
Pornită, f. fraise, mure, 1'.
Pomoşnicâ, m.aidedebu-
reau, archiviste, m.
Pomologiă, 1' pomologie. l'.
Pomologâ, m. arboricul-
teur, m .
Pompă, f. pompe, f. api^a-
reil, faste. m.
Pompă, f. t. pompe, f.
Pomponă, f. pompon, m.
rosette. f.
Pomposâ , adj. pompeux,
euse.
Pomâ, m, arbre Iruitier, n>.
Pomuleţil, m. petit arbre,
arbuste, in.
Pomuşelâ, m. tamarin, m.
POP
— 368
POR
Pomuşiorâ| m. \d. ponut-
Irţtl.
Poncei f. rixe, querelle, f.
Poucişiâ, adj. de travers.
Ponivoşiâ, l'. vue courte,
rayopie, f.
Ponivosâ, adj. myope.
Ponosi, V. a. deteriorer, ga-
ter ; decrier, diffamer.
PonosirC) f. diftamatioa. f.
Ponosita, adj. diflarae, de-
crie, ee.
Ponosâ, m. manvaise repu-
tation, f. [f.
Pono wO , » .travail des cham ps.
Pontificale, adj. pontifi-
eal, ale.
Pontifice, m. pontife, m.
Ponfonierâ , m. ponton-
nier, m.
Pontonâ, n. ponton, m.
Popa, m. pretre, m.
Popassâ, n. descânte d'un
lieu, f.
Popesceţ adj. comme Ies
pretres, en pretre.
Popescâ, adj. de pretre,
sacerdotal, e.
Popi, V. a. ordonner pretre.
Se — , se faire pretre.
Popia, f. pretrise, f. sacer-
doce, m.
Popică, f. quille, f.
Popime, f. pretraille, f.
Popire, f. actîoi d'ordon-
ner pretre, de se faire pre-
tre, f.
Popitâ, adj. devenu pretre.
Popivnicu, w. nard, m.
Popora, V. a. peupler.
Poporana, vd. iimi.
Poporarîâ, adj. populaire.
Poporaşiâ, n. petit peupic,
)/â– (. peuplade, f.
Poporana, m. paroissiea,)n.
iPoporime^ f. populatiou, i.
Poporosâ, adj. populeux,
euse.
Poportt, n, peuple, m.
Poposi, V. n. stationner, se
repo.ser.
Poposire, f. stationnemeut,
repos, »!.
Popositâ, part. stationne.
Popri, etc. vd. Opri.
Popa, m. bras de ia pre.s.?e,
in.
Popula, V. a. peupler. Se
— , se peupler.
Populare, adj. populaire.
Popul ar isa, v. a. popula-
riser, rendre populaire s.
vulga re. Se — , se concilier
l'afTection du peuple.
Popularisatâ, adj. popu-
larise, ee.
Popularitate, f. populari-
te, faveur du public, cre-
dit parmi le peuple, f.
Populată, f. peuplade.
Populaţiune , f. popuia-
tion, f.
Populosâ, adj. populeux.
euse.
Porcăria, f. cochonnerie, f.
Porcăria, porcber, m.
Porcaşiâ, n. mole, m.
Porcelanâ, n. porcelaine,
f. — tare, porcela'ue dure.
Porcescâ, adj. de cochon.
Porciă, f. cochonnerie, f.
Porcina, adj. porcine, de
porc.
Porcina, m. centinode, f.
Por cir e| f. cochonnerie. f.
bousillage, m.
Porcoiâ, n. monceau anias,
m .
Porcosây adj. maipropre,
sale.
POR
- S69
POS
Porcây m. cochon, porc, m
— , mistrelu, sanglier, m.
Porecla , sobriquet, sur-
nora, m.
Porecli, V. a. donner ua so- !
briquet, surnoramer.
Porec!ire| vd. Poreclă.
Poreclitu, adj. surnomme,
ee.
Porfirây n. porphyre, m.
Pori, m. pi. pores, m. pi.
Porn^iâf f. depart, m. ex-
pedition, f.
Porni, V. a partir, expi^dier,
faira aller, mettre en mou-
vement. Se—, partir, se met-
tre en mouvement, commea- 1
cer. I
Pornita, ur}j\ parti, ie, mis
en mouvemeat ; unclin, e.
Porodiţâi f race, tige, f. ,
Poroseu, «. poussiere, f.
sabie, )n. i
Porosit^te, f. porosite, f. 1
Porosu, adj. poreux. euse. '
Portă, f porte, f. Din— in
— , de porte en porte, de ^
maison en maison. j
Portariâ, in. portier, con- j
cierge, m.
Porter, m (bere), porter, m. [
Porticây 71. portique, m. ga- I
lerie ouvertc-, 1". !
Portiţă, f petite porte, f. j
Porţiune, f. portion.partie, f. |
Portocală, t. orange, f. |
Portocai'â, adj. orange, ee. .
Portocala, m. oranger, m.
Portreta, n. portrait, m.
Portfi, n port, m. — micu, j
bâvre, rn. \
Porta, V. costume, habille- i
ment, m. habits, m. pi. [
PorA, n pore, w. [f. |
Parumbfli, l.i ruQelle,pupi]Ie, I
Porumbăriâjf. colombier.f.
Porumbarîd, m. marcband
de pigeons, m.
Porumbe, f. pi. fruit du
pruni er sau vage, m.
Porumbea, vd. Porumbă.
PorumbellÂ, ^n.pigeon, ni.
— , ti)ieru., pigeonneau, in.
PorumbiÅŸte, f. champ de
maîs, ni.
Porumbiţă, colombe, f.
Porumba, n. ma'is, ble de
Turquie, J/i.
Porumba, m. pigeon, m.
Poruncă, f- ordro, m. con-
signe, f. decret, commaa-
deraent, m.
Poruncea, f. commission,
commande, f. De — , de
commande.
Porunci, v. a. ordonner,
prescrire, commander.
Poru^cire, vd. Poruncelă.
Poruncitoriâ, adj. impe-
rieux, euse, imperatif, ive.
Poruncitori, m. t. im-
peratif, m.
Poruncitâ, adj. ordonne,
commande, dispose, ee.
Posă, f. pose, f. maintien, m.
Posa, V. n. poser. Se — ,
se poser.
Posatâ, adj. pose, ee.
Posdăriăy f. carde â chan-
vre, f.
Posghiţâ, f. cosse, f.
Poşindicâ, ?n. vagabond,m.
Poşircâ, f. suc de prune3,tn.
Posiţiune, f. position, si-
tuation, f.
Positivâ, adj positif, ive,
assure. Sust positif, m.; adv.
positivement, assurement.
Posnă, f. dr61erie, farce, f.
guignon, m.
24
POS
- 370
POS
Posnaşiâ, m. şi adj. ba-
(liii. railleur, drole, m.
Poss3cu,cf/j.moroge,morne.
Possadâi f. babitation dans
uu faubourg, f.
Possadinică, f. concubinej.
Possădniciă, f. concubi-
nage, )n.
Possadnâcâj m. concubi-
nairc.
Posseda i — ssede , v. a.
posseder , avoir, tenir, en
son poi:voir. Se — ; se pos-
seder, se contenir, se maî-
triser.
Possedaiâ| vd. Pessesstl.
Possedere.
ssechire, vd.
urm.
Possessionale, adj. jur.
possessione], lle.
Possessiune,f.possession,f.
Possessîvu, adj. pos.ses-
sif, \\e.Sust. //î.possessif,}n.
(în grara.). [m.
Possessorâ,»?.possesseur,
Possessâ, adj. possede ee.
Possibi^Ci adj. possible.
Possîbiiitate|f.possibilite,f.
se Possomorî, v. r. de-
venir sorabre, morne, s'as-
sombrir.
Possoniorire I f. assom-
brissement, m. morosite, f.
Possamorltâ, adj. som-
bre, morne, cbagrin, e. taci-
turne.
PoÅŸta, f. poÅŸte, f.
PoÅŸtale,od/.postal,c,de poÅŸte.
Poştalionâ, n. voiture de
poÅŸte, r.
PostamentA, n. base d'une
colonne, f.
Postări, V. a. envoyer de
tous cot^s. [er ţ;â et lâ, f.
Postârire, action d'envoy-
Postaşiâ, m. postilloQ, m.
Postâritd, adj. envoye .i
droite et â gauche, ţâ etiâ.
Postăvâriâ, f. draperie, f.
magasin de drap, m.
PostavA , n. drap, m. —
bă(utu, drap â la double
brocbe ; — iu biliardului, le
tapis, le lapis vert.
Postelnîcessâ, f. epouse
du secretaire d'Et.it, f.
Postelnicia, f.charge du se-
cretaire d'Etatf. secretariat, w .
Postelnicâ, m. secretaire
d'Etat, m.
a Pasteriorî, adv. a pos-
teriori, de ce qui suit. Me-
todă — , metbode a postr-
riori s. experimentale.
Posterior îtate, f. posteri-
orite, f. Ieraps posterieur,w.
Posteritate, f. posterite, f.
Posterior u, ar/ j) posterieur,
eure \ adv posterieurement,
plus tard, apres.
Posti , V. n. faire maigre,
manger maigre.
Postire, maigre, jeune, m.
Postscriptâ, n. postscrip-
tum, m.
Posta, n. poÅŸte, emploi, ser-
vice, m.
Postula, V. a. postuler. sol-
liciter, demander avec in-
stance.
Postulant^'i m. postulant,
ante, f. solii citeur, iri.
Postulare, f. action de po.^-
tuler. soUicitation, f.
Postulata, part. postule.
Sast, 11. postulat, s. postu-
la turn, >/). (în log.).
Postuma, adj. postbume.
n6 apr6s la mort de son
pere.
POT
371
POT
Postura, f. posture, con
teuance, f. maintien, ut.
Posunariâ| vd. Busiinariu.
Potabile, adj. potable, bu-
\able.
Potaei f. clabaud, m.
Potassây f. potasse, 1. sel
alcali, oxyde de potassium,»;.
Potassiu, n. potassium, m.
Potcâi f. embarras, de[)lai-
sir, chagrin, m.
Potcaleşiâ, m. querelleur,
iii.
Potcapierâ, m. marchand
de bonaets de inoiaes, m.
Potcapiâ, •//( . bonnet de nioi-
ue, bonnet de pretre, m.
Potciy V. n. employer la ma-
gie.
Potcire, f. eraploi de ma-
gie, ni.
Potciturây f. malefice, ra.
Potcovâ, f. fer, fer de che-
Val, ;/<
Potcovâriây f. forge, f. a-
telier demarechal-ferrant,»!. \
Potcovarâ, m. marechal-
ferrant, )a.
Potcovi, V. a. ferrer un cbe-
val. \
Potcovire, f. ferrage d'un '
clieval, in.
Potcovita, adj. ferre, ee. \
Potcoviturâ,vd. Potcovire. i
Poteca, f. sentier, m. '
Potecu1|â, f. petit sen tier,îH.
PotentatO,?n.potentat,prin- â–
ce souverain, m.
Potera, f. des brigands, ni. â–
pL
Poteraşiâ, m. archer, per- :
turbateur, vi.
Potestate, f. puissance, f. !
pouvoir. Vil. j
Potgoriâ) vd. Podgoria, i
-se Poticni, v. r. trebucher,
broncher, chopper.
Poticnire , — îielă, t. bu-
tage, bronchement, cboppe-
ment, m {puc. iis.).
Poticnitd , part. bronche,
bute.
Potirniche, f. perdrix, f.
puiii de — , perdreau, m.
Potird, n. coupe, f.
Potmetâ, n . appât, in. a-
morce, f.
Potaigâ , m. ceinture de
moine, f.
Potoli, V. a. calmer, apaiser ;
eteindre. Se — , se calmer,
.s'adoucir, s'eteindre.
Potolire, f. adoucissement,
calme, etanchement, rn. des-
alteration, f.
Potolitoriik , adj. calmant,
ante.
Potolita, adj . apaise, ee, e-
teint, e, calme, ee.
Potopeniă, f. calamite, f.
fleau, m.
Potopi, V. a. inonder, rava-
ger, detruire, ruiner.
Potopire, f. inondation, de-
struction, f.
Potopitu, adj. iuonde, ee.
Potopâ, n. deiuge, m. inon-
dation, f.
Potrivă, f. proportion, e-
galite, res.semblance , f. de
uu — , egalement, egal, e.
Potrîvelâ, f. aju.stement, m.
Potrivi, V. a. rendre egal, e,
semblable, pareil, ajuster, a-
planir. Se — , etre .sembla-
ble, egal, s'accorder, se res-
sembler.
Potrivire, f. res-semblance,
proportion, (falite, confor-
mite, f. applanissement, m.
POV
372
PRA
Potrivitâ| adj. ajuste, pro-
portionne, 6e, egal, e, con-
forme , — cu , couforme-
ment â, en conformite, de.
Potroce, pi. abattis de vo-
laile, tn.
Povară, f. fardeau, ni.
Povarnă, f. distillerie, f.
Povarnagiu , m. distilla-
teur, m.
Povărnicu, adj. poaderable.
Povărosu , adj. onereux,
euse, lourd, rde.
Poveste, f. conte, recit, m.
fable, f. narrationd'un evene-
ment, f. tif, ive.
Povestelnicd, adj. narra-
Povestiy V. a. raconter. con-
ter, faire un conte, relater,
narrer.
Povestirei f. narration, i".
recit, m.
Povestitoriu, adj. narra-
tif, iv>j ; sust. m. racouteur,
narrateur, conteur, m.
Povestita , adj. raconte,
narre, coate, ee.
Pov6ţă, f. conseil, avis, pre-
cepte, )».
Poveţui, Y. a. conseiller (cu
prep. rt), donner des con-
seils.
Poveţuîre, f. action de con-
seiller, f.
Povtăţuîtoriâ, adj. conseil-
ler, ere, guide, m.
Poverni, v. a. pencber, in-
cliner. Se — , se pencber ;
s'iucliner-
Povery»îre|f.penchemeiit,)«.
Povernişiâ, ii. pencbant, in.
pente, i'.
Poverniturăjf. pencbemsnt,
pencbanL m.
Povodă, n. rene, bri 'e, P.
Povodnicâ| vd. prec.
Povodâ, )*i. ondee, averse, f.
Practică} f. pratique, f. u-
sage, m. coutunie f. In — ,
dans ia pratique, pratique-
ment.
Practica, v. a. pratiquer,
mettre en pratique, exercer.
Practicabilei adj. prati-
cable.
PraCîîcarcp f. pratique f.
Practica tip adj. praticiue,
ee
Practîcesce , odv. prati-
quement, en pratique.
Practicescâ, vd. urm.
Practica , adj. pratique ;
adv. pratiquement, en pra-
tique.
Practica, m. prat.icien, m.
Prăda, etc. vd. Preda, etc.
Pr~ăfariâ, f. poudriere, f.
Prăfosâ , adj. poudreux,
eu-îe.
Praftt , n. poudre, pous-
siere, C.
Prâfuf, V, a. pulveriser, re-
(luire en poussiere, en pou-
dr(% poudrer.
Prăffuire, f. pulverisation, f.
Prăfuitoriu, adj. pulveri-
sanL
Prăfuita, adj. pulverise, ee.
Prâfuleţu, ». poudre, f.
Pragu, )(, seuil, nx.
Prăjină, f. perche, gaule, f.
fuj. (personă lungă), echalas,
Prăntfi, v. n. dîner.
Prăni|ire, J'. diner, f.
Prânzi â, )> ri. dine.
Prăn^îif "• diner, m. Dicpă
— , aj)re —dîner.
Prăn^uieţttf n. dinette, co-
lation. f.
PRA
373
PRE
Prâpâdeniâi f. perdition,
destruction, 1".
Prâpâdii v. a. detruire, per-
dre, ruinei", abimer.
Prăpâdire j f. ruine, de-
struction, t.
Prăpâditoriâ| m. dissipa-
teur, ni.
Prăpădita, adj. detruit. e.
Prăpastia} precipice, m.
Prăpăstiosây adj. escarpe,
ee.
se Prăpăstui, v. r. se pre-
cipiter. [tion, f.
Prăpâstuirei f. precipita-
Prăpăstuitâ , pa7^t. pre-
cipite.
Prapurăi f, crepine. f.
Prapurcicâ| m. sous-lieu-
teuant, m.
Prasciăy f. fronde, f.
Prasnicâi n. fete, ceJebra-
tiou, f.
Prâsnui| v.a. celebrer, feter.
PrăsnuirC) f. solennisation,
celebration, f.
Prăssi} V. a. produire, en-
gendrer. Se — . se produire,
se multipJier.
Prăssilăy f. procrea tion, pro-
genitura, f.
Prăssirei f.procreation,f.en-
gendrement, m,
Prăssitoriâ| adj. qui se
multiplie, se reproduit.
Prăssitdi jmrt. reproduit,
multiplie, e.
Praştia, vd. Prasciă.
Prâştîaşiu, m. frondeur, m.
Prasu, )i. poireau s. por-
reau, m.
Prăvăli, V. a. rouler, preci-
piter, renverser.
Prăvălia, f. boutique, f. ma-
gasin, m.
Prăvăliaşii!, m. boutiquier,
i marcband, m.
\ Prăvălioră , f. petite bou-
1 tique, echoppe, f.
j Prăvălîre,f. precipitation, f.
[ Prăvălitâ, adj. precipite, ee.
■Pravilă, f. Joi, f. code, m.
1 Pravîlistâ, m. homme de
loi, m.
! Pravi'nicesce, adv. selon
] Ia loi, legalement.
j Pravilnicescâ, adj. Pra-
i viinicu.
\ Praviiniciă, f. legalite, f.
j Pravilnicâ, adj. legal, ale.
j Pravosiavîăjf.orthodoxie, f.
Pravoslavnica, adj. or-
I thodoxe.
i Pre, adv. tres, fort.
I Pre, prep. sur. — patu, .sur
j le lit, — mesă, sur la table.
Prealabile, adj. prealable ;
I ac/l', prtîalablement, au prea-
I lable
; Preâmbla, v. a. promener.
j Se — , se promener.
1 Preăinblare,f. promenade,f.
Preămblatu, adj. prome-
I ne, ee.
I Preantbulâ, n. preambule,
I m. introduction, f.
I Prebindă, f. prebende, f.
j benefice; canonicat, m.
I Precădere, f. priorite, pre-
j ference, f.
I Precariâ, adj. precaire, e-
xerce par tolerance, par em-
I prunt ; adv. precairement.
Precauţiune, f. precaution,
f. menagement, m.
Precede, v. n. preceder.
, Precedere, f. action de pre-
j ceder, f.
; Precedinţă, f. precedence, t.
I Precedinte,a(iJ. precedent,
PRK
37^
PRE
ente. !^ust m. precedent,
fait anierieur, m.
Preceptorale y adj. pre-
cepte ral, ale.
Preceptoratâ, n. precep-
torat, m. fouction de pre-
cepteur, f. [m.
PreceptorU| m. precepteur,
Preceptu, n. precepte, en-
seignement, ?n. regie, Jefon, t.
PrecessBune, 1". (. preces-
sion, f.
Precessord, m. predeces-
seur, in.
Precessu, adj. precede, ee
Precipita, v. a. precipiter.
Precipitante, m . chem.
precipitant, m.
Precipit^arei — Hune, f.
precipitatiou, f.
Precipitata, adj. precipi-
te, ee. Sust. n. precipite,
m. [bime, m.
Precipiţiâ, u. precipice. a-
Precisa, v. a. preciser, de-
terrniner.
Precisarci f. precisioii, f.
Precîsatâ, adj. precise, ee.
Precisiune, C precision,
concision, f.
Precisa, adj. precis, se;
adv. precisement, au juste.
Precitatâ, adj. precite, ee.
Precoce, adj. precoce, pre-
mature , ee ; adv. preco-
cement.
Precocercj f.prematurite, f.
Preconceputa, adj. pre-
confu, ue.
Preconisa, v. a. preconi-
ser, proner, louer excessi-
vement.
Preconisare, — liane, f.
preconisation, f. (nse, ee.
Preconisatâ, adj. preco-
Precugeta, v a.premediter.
Precugetatâ , adj. pre-
med.te, ee.
Precum, conj. comme, ain-
si que, — ,s<' vorhesce, â ce
qu'oa parle.
Precunnoscinţâ, f. pre-
sage, pronostic, m.
Precupeţâ, f. revendeuse. f.
Precupeţi, v. a. revendre.
Precupeţiâ, f. revandage,
m. revendre, f.
Precupeţire, f. action de
Precupeţitu, adj. reven-
du, ue.
Precupeţu, ?n. reveudeur
verdui'ier, m.
Precurma, v. a. interrom-
pre, suspendre.
Precurmare , f. iuterrup-
tion, suspension, intermit-
tence, f.
Precurmatâ, adj. inter-
rompu, suspendu, ue.
Per cursor d , m. precur-
seur, m.
Precuvînta, v. n. faire un
discours, un avertissement.
Precuvintare, f. avertis-
sement , avant-propos , m.
preface, f.
Precuvîntâtoriâ,ac{y.pre-
liminaire.
Preda, f. proie, f. butin, m.
Preda, v. a. pilier, livrer au
pillage ; livrer, remettre. Se
— , se rendre, se livrer.
Predâtoru, m. spoliateur,
pilleur, in.
Predata, adj. livre, ee, au
pillage ; livre, remis, se
Predecessorâ , vd. Pre-
cessoru.
Predestina, v. a. predes-
tiner.
PRE
-375 —
PRE
Predestinarei — ijune, f.
predestinatiou, f.
Predestinatâf adj. predes-
tine, ee, destine d'avance.
Predica, v. a. precher.
Predica, f. sermon, m. pre-
che, predication, f.
Predîcabîle,af//.predicable.
Pred:cante, m. eccl. pre-
dicaat, rn. [predică.
Predicare , — ţiune, vd.
Predicatorâ, m. predica-
teur, precheur ; orateur sa-
cre, m.
Predic atu, adj. preche, ee ;
Sust. n. attribut, m.
Predicata, n. grraw. predi-
cat, attribut, m.
Predice, v. a. predire, pro-
phetiser, presager.
Prezicere, vd. urm.
Predîcţiune, f prediction,
f. presage m.
Predilecţiune, f. predilec-
tion , prdfereace d'amitie ,
d'affection, f.
Predisposante , adj. f.
med. (causă), cause predis-
posante, f.
Predisposiţiune, t'. pre-
disposition, 1'.
Predispune, v. a. predis-
poser , preparer , disposer
d'avance.
Predispunere, vd. Pre-
disposiţiune. [pose.
Predispusa, adj. predis-
Preifissâ, adj. predit, e.
Predomina, vd. Predomni.
Predominante, vd. Pre-
domninte. [dotnnire.
Predominaţiune,vd. Pre-
Predomni, v. a. predomi-
ner, pr^'.aloir. [nant, ante.
Predomninte, f. predonii-
Predomnire, f. predomi-
I nance, f.
Predomnitorii! , adj. pre-
dominant, ante.
Predomnitâ, adj. predomi-
1 ne, ee.
j Preemininţâ , f. preemi-
j nence, f.
\ Preemininte, adj. preemi-
nent, superieur, e.
Preessiste , — sta, \. n.
preexister, exister avânt.
Preessistere, — stare, vd.
Preessistintă.
Preessistatâ, part. pre-
existe.
Preessistintă, f. preaxis-
tence.existence anterieure,f.
Preessistinte, adj. pre-
existant, ante.
Preface, v. a. reparer, don-
I ner une autre forme, chan-
! ger. 'Se — , feindre, dissimu-
ler, faire semblant.
Prefacere, f. chaugement,
ni. conversion, f.; feinte, si-
mulation. f.
Pref âcetoriâ, f. dissimu-
lation, feinte, f. sembJaQt,<rt.
Pref âceturâ, feinte ; af-
fectation, f.
Prefaşiâ, vd. Prefa{iHne.
Prefăcuta, ad/.change, re-
I pare, ee ; bypocrite, sur-
nois.
Prefaţiune, f. priface,intro-
, duction, f. discours prelimi-
I naire, m. preambule, m.
i Prefectâ, m. prefet, m.
Prefectură, f. prefecture,
\ juridiction d'un prefet, f.
! Preferi, — ra, v. a. prife-
rer, aimer raieui.
Preferinţă, f. preference, f.
choix, m. de — , de, pir,
PRE
376 —
PRE
prefârence. Preferinle, pre-
fl6rences, 1". pi.
Preferitâf — ratii, adj. pre-
fere, ee.
Pref issây f. gram. prefixe, f.
Pregâtiy v. a. preparer, dis-
poser ; appreter. Se — , se
preparer, se disposer.
Pregătire, f. preparation,
disposition, f. appareil, m.
Pregâtitoriâ, odj. prepa-
ratoire, preliminaire.
Pregâtiidi adj. prepare, ee.
Pregeta, v. n. hesiter, se
ralentir.
Pregetare, f. retard, m.
hesitation, f.
Preg' tata, part. hesite.
pregeta , n. relâche , m.
hesitation, f.
Pregiurtu, v. circuit, envi-
ron, alentour, m. Locurile
din — , Ies alentours, m. pi.
In — , â l'entour, s. aJentour,
aux environs.
Pr^jâ, f. gril, bruloir, m.
Preji, V. a. griller, bruler,
roussir.
Prejire, f. grillage, brasilJe-
ment, m.
Prejitd, adj. brule, grille,
ee, roussi, ie.
Pre jiturâ, f. găteau, pate, -/j.
Prâjmâ, vd. Pregiuru.
Prejmui, v. a. entourer.
Prejudeca, v. a. prejuger,
anticiper, porter un juge-
ment anticipe, prevoir par
conjecture.
Prejudecare, — tă, f. juge-
ment anticipe, m. opinion
adoptee sans reflexion, f.
Prejudecata , adj. pre-
juge,ee. [judiciable,nuisible.
Prejudiciabile , adj. pre-
Prejudiciale, adj. t. pre-
judiciel, elle.
Prej»diciosâ, adj. prt^ju-
diciable, qui porte, ([ui cău-
ÅŸe prejudice.
Prejudicia, n. prejudice,
tort, dommage,)?!. In— Iu, au
prejudice de.
Prelaţiune, 1". prelation, f.
PrelatO, m. prelat, m.
Prelaturâ,f. prelature, fonc-
tion du prelat, f.
Prelegate, f. pi. jur. pre-
legs, m. pi.
Preleva, v. a. prelever, le-
ver prealablement, enlever
au prealable. [»i.
Prelevare, f. prelevement,
Prelevatâ, adj. preleve, ee.
Preliminaria, adj. preli-
minaire. Su^t. preliminaire,
preambul e, n.
Prelucâ , f. petit pre dans
une foret, m.
Prelucra, preparer, elabo-
rer, refaire, reprcndre.
Prelucrare, t elaboration,f.
Prelucrata, adj. elabore,ee,
refait, e.
Preluda, v. n. preludcr, fai-
re des preludes.
Preludare, vd. Preludiu.
Preludata, part. prelude.
Preludiâ, n. prelude, m.
Prelungi, otc. vd. Prolungi
etc.
Prelunga, adj. oUong, ngue.
Prebendă, f. benefice, m.
prebende, f.
Prematura, adj. prematu-
re, ee ; adv. prematurement.
Premedita, v.a. premediter.
Premeditare, vd. «rm.
Premeditaţiune , 1'. pi-e-
meditation, f.
PRE
377 —
PRE
Premeditata, adj. preme-
dite.
Premenelâi f. linge blanc,
linge propre, m
se Premenii v. r. changer
de liuge.
Premenipej — nelă, f. chan-
gencient de linge, m.
Premenitâ, adj qui a mia
du linge blanc.
Premiay v. a. recompenser,
donner une recompense
Premicie, vd. Primite.
Premissei f. pi. log. pre-
misses, f. pi. La sing-. pre-
missă, preraisse, f.
P perniţe, f. pi. premices, L
pi. premiers produits, m. pi.
Premia, n. recompense, f.
prix, VI.
Premuniy v. a. premunir.
.Se — , se premunir.
Prenoţiune, f. prenotion,
premiere notion, f.
Prenuwe, n. prenom, m.
Prenume ra, abonner. Se
— , souscrire, s'abonuer.
Prenumerâtorid, m. sou-
scripteur, m.
Prenumeraţiune , f. a-
bonnemeut, m. souscrip-
tiou, f. [ne, ee.
Prenumeratâ, adj. abon-
Prenume, n. prenom, m.
Prenumi , v. a. prenom-
mer.
Prenumitâ, adj. prenom-
me, ee. [tion, f.
Preobejeniâ, transfigura-
Preoccupa, v. a. preoc-
cuper, prevenir l'esprit, l'at-
teiitjon, faire penser. Se — ,
se preoccuper.
Preoccupare, vd. urm.
Preoccupaţiunej f. preoc-
cupation, prevention d'es-
prit, f.
Preoccupatâ, adj. preoc-
cupe.
Preopina, v. n. preopiner,
douner son avis, son opi-
nion, avânt un autre.
Preopinante, m. preopi-
nant, ni.
Preopinare, f. action de
preop ner, f.
Preopinatâ, adj. preopi-
ne, ee.
Preoţesce, adv. en pretre,
comme Ies pretres.
Preoţescâ, arfj. sacerdo-
tal, ale, de sacerdoce.
Preotessây — tilă, f pre-
tresse, f.
se Preoţi , v. a. se faire
pretre.
Preoţia, f. sacerdoce, m.
pretrise, f.
Preoţime, f. pretres, m. pi.
clerge, m.
Preotu, m. pretre, cure, »!.
Prepara, v. a. preparer,
disposer, appreter, mettre
dans la disposition neces-
saire. Se — , se preparer, se
disposer.
Preparare, vd. urm.
Preparaţiune, i'. prepara-
tion, f. appret, m.
Preparative, f. 'pi- pi'epa-
ratifs, m. pi.
Preparativâ, adj. prepa-
raţi f, ive.
Preparatorii, adj. prepa-
ratoire, de preparation.
Prepara tor u, m. prepara-
teur, m.
Preparata, adj. prepare, ee.
Prepelegu, n. sorte d'e-
chelle, f. rancher, rn.
PRE
— 378 —
PRE
Prepeliciâ| n. amas de foin,
rn.
Prepeliţăi t'. caillc, f. puiu
de — , cailleau, m.
Prepeliţarid, m. chicn d'
arret, m.
Preponderanţâf f. pre-
ponderance , f. superiori te
de credit, de consideration, i".
Preponderantei adj. pre-
ponderant,ante,superieur par
son credit etc.
Preposiţiuney f. c/raw.pre-
position, f.
PrepositivUy adj. gram.
prepositif, j\e. Locuţiuni — e,
locutions, prepositives, f. pi.
Prepuney va. preposer,com-
mettre, etablir avec pouvoir.
Prepunerej f. action de
preposer, f.
Prepusâj in. prepose, mis
â la tete de, etabli avec au-
torite, m.
Prepusâj n. supeon, m.
Prerogativa I f. preroga-
tive, f.
Presâf 1'. prise, f.
Prcsâgii v. a. presager, an-
uoncer, conjecturer ce qui
doit arriver.
Presâgire, f. presage, m.
conjecture .sur l'avenir, f.
Presâgitâ, adj. presage, ee.
Presagiây n. presage, pres-
sentiment , m.
Presărat v. a. parsemer,
semer.
Presâratikfadj. parseme, ee.
PresbiteraSe, od/. presby-
teral, ale, du sacerdoce.
Presbîterianismâ , rn .
presbyterianisme, jm,
Presbiterianui| adj. pres-
byt^rjen, eane.
Presbiteriâ, n. presbytere,
ni.
Presbitâ, adj. presbyte.
Presciinţăi i". {)rescience, f.
Prescrie, v. a. trauscrire,
copier, mettre au net ; pre-
.scrire.
Prescriere, f. copie, tran-
scription, f.
Prescriptibile, adj. pro-
scriptible, qui peut etre pre-
scrit, e.
Prescripţiune , f. pre-
scription, f. precepte, m.
Prescrissâ , adj. copie,
mis au net ; prescrit, e.
Prescura, 1'. pain benit, )».
Prescurta, v. a. abreger,
i'accourcir, extrairc.
Prescurtare, f. abrege, >h.
reduction, f.
Prescurtâtoriâ, adj. a-
breviatit, ive; >». abrevia-
teur, m.
Prescurtata, adj. abrege,
(ie, raccourci, ie.
Preşedâ, v. n. presider.
PreÅŸedere, vd. urm.
Preşedintă, f. presidence,
f. droit de presider, m.
PreÅŸedinte , m. presideut,
chef d'une as.serablâe etc.
Preşedâ, n. garnison, de-
fense, f.
PreÅŸe^utd, adj. preside,ee.
Preserva, v. a. preserver,
garantir de.
Preservare, — ţiune, f.
preservation, f.
Preservativil , adj. pre-
servatif, ive. Sust. m. \ re-
servatif, m.
Preservatoriâ, adj. şi m.
preservateur, trice. [ve, ee.
PreservatA, adj. preser-
PRE
379
PRE
Presida, etc. vd. PreÅŸede,
etc.
Presîdîâ, vr. Preşedu.
Presimţi, v. a. pre-;senttr.
Presimţimîntîl, n. pres-
sentiment, m.
Presimţire, f. vd. prec.
Presimţita, adj. pressenti,
ie.
Presimţu,u. pressentiment,
m. prevoyauce, f.
Presinţâ, f. presence, f.
Presinta, v. a. presenter,
olTrir. Se — , se presenter, pa-
raître devaat quelqu'ua.
Presintabile, adj. preseu-
table.
Presintare, vd urm.
Presintaţiune, f. presen-
tation, f. [offert, e.
Pr esî nt a4u , ad /.presente,ee,
Presînte, adj present, ente.
Sust. m. present, in.
Presinte, m. vd. Dară.
Presmâ , n. turaeur, en-
flure, f.
Pressă, f. presse, f.
Pressiune, f. pression, f.
Preste, vd. Peste.
Prestidigitaţiune.vd. Pre-
stigLta(iuiie.
Prestidigitatorâ,vd. Pre-
stigiatorii.
Prestigiatorâ, m. presti-
d gitateur, escarnoteurs m.
Prestigiosâ, adj. presti-
gieux, euse.
Prestigitaţiune, f. presti-
digitation, f.
Prestigiâ, n. prestige, m.
Preşâ, vd. Arariu.
Presuma, v. a. prâsumer,
supposer, conjecturer.
Presumabile, adj. presu-
mable, suppo^able.
Prcsumare , f. presom-
ption, supposition, f.
Presumatâ , adj. presu-
me, ee.
Presumţiune , f. presom-
ption, conjecture, f.
Presumfivu, adj. presom-
ptif, ive;adv. presomptive-
mcnt, eu presumant.
Presumptosâ , — tvosii ,
adj. presomptueux, euse.
Presuppune, v. a. suppo-
ser, conjecturer.
Presuppunere, f. suppo-
sition, f. [se, ee.
Presuppusd, adj. suppo-
Presudvlâ, vd Pretoriu.
mai Presus, adj. au-dessus,
— de, au-dessus de ; — de
<oa<e,par-dessus(de)tout sur-
tout, avânt tout.
Pretenţiune , vd. Pretin-
siiine.
Preteriţiune, f. ret. prete-
rition, pretermission, f.
Pretesta, v. a. pretexter,
alleguer, couvrir d'un pre-
texte.
Preteritâ, n. gram. prete-
rit, passe, m.
Pretesta y f. pretexte, robe
pretexte, f.
Pretestare, f. action de
pretexter, f.
Pretestatâ,ady.pretexte,ee.
Pretestu, n. pretexte, r)i.
allegation, f. cause suppo-
see,causesimulee.Sub — ,sous
pretexte, pretextant.
Pretinde, v. a. pretendre,
soutenir affirmatlvement.
Pretindere, vd. Pretin-
siuue.
Pretindînte, m. pretendant.
PRE
380 —
PUI
Preiinsiune , i'. preten-
tioii, f. [ue.
Pretinsa, adj pretendu,
Pretinţiosdi adj preten-
ticux, eiiso.
Preţiosâ i adj. precieux,
euso, cher, ere, de grand
prix.
PreţU| li. prix, m. valeur, f.
de — , de prix, de valeur;
cu ueri-ce — , â tout prix,
malgre tout ; cu — Iu de,
au prix de. A ave -^, a-
voir de la valeur, du prix.
Preţui, V. a. estimer, appre-
cier, evaluer.
Preţuire, f. estirnation, eva-
luation, appreciation. f.
Preţuitord, m. estimateur,
m.
Preţuita, adj estime, ap-
precie, evalue, ee.
Pretor ianâ, adj. pretorien,
enn(\Sust.m. pretorien, 4n.
Pretoria, n. pretoire, m.
Pretorii, in. preteur, m.
Pretură, f. pretura, f.
Pretutîndine , adv. par-
tout, (le toules parts, en
tous lieux. De — , de par-
tout.
Preursi, v. a. pr6destiner.
Preursitâ , adj. predesti-
ne, ee
Prevala, v n.prevaloir.Se — .
se prevaloir, tirer avantage.
Prevaricaţiune, f. preva-
rication, f. [ricateur, m.
Prevaricatoru, ?H. preva-
Prevedâ, v. a. prevoir, voir
par avance , sentir â l'a-
vance.
Prevedere , f. prevision,
prevoyance, f. [aat, ante.
Preye^etoriikfadj. prevoy-
Preveifutâ, arf/. prevu, ue.
Preveni, v. a. prevenir; a-
vertir, inl'ormer |)ar avance.
Preveninţâ, f.prevenance,!'.
Prevenire, f. prevenance, f.
Prevenita, adj. pre.venu,ue.
Prevenţiuneyf. prevention,
LA fi in — ,etre en prevention.
Preventiva, adj. preven-
Å£ii', ive, qui previent.
Prevesti} v. a. predire, pro-
phetiser, presager.
Prevestire, f. predicfion, 1.
pr'lsage, ni.
Pre vestitor iâ, adj. pre-
sageant, ante. •S'usf.m.avant-
coureur, i/(.
Prevestitây adj. prâsage,
predit, e ; averti, prevenu, e.
Previsiune, f. prevision,!'.
Pribegi, v. n. se promener,
errer, marcher vagabond, e.
Pribegîre, — yelă, f. va-
gabondage, m.
Pribegitâ, part. erre.
Prib^gâ, adj. errant, vaga-
bond, e.
Priboi, V. a. buriner, graver.
Priboire, f. gravure, f.
Priboitu, adj. grave, ee.
Priboiâ, H. burin, onglet,m.
se Pricâjiy v. r. commettre
une faute, pecber.
Pricâjiref f. faute, profana -
tion, f.
Pricăjita, rdj. profane, ee.
PricOf f. rixe, querclle. Face
cu — , chercher â tromper.
Pricepe, v. a. comprendre,
entendre, concevoir. Se —
seconnaintre en,s'en tandre ă.
Pricepere, iutelligence, ha-
biiete, f.
Pricepetoriâ, acZv. intelli-
gent, e, liabile.
PRI
381
PRI
Priceputa , adj^ compris,
se, intelligent, e, habile.
Priciy — gi, v. n. se dispu-
ter, se quereller; chercher
â tromper.
Pricina} f. cause, f. mobile,
motif, m.
PricinaÅŸiU| m. querelleur,
m. Adj. litigieux, hargneux,
euse.
Pricinui| v. a. causer, etre
cause, occdsionner, produire,
donner naissance â.
Pricinuire , t action de
causer. f.
Pricinuitorii, adj. qui ca-
use, qui fait naître.
Pricinuita, adj. cause, ee.
PricioAUţ adj. qui aime â
contester, â se disputer.
Pricire, f. contestation, que-
relle, f.
Pricitu, < dj . conteste, ee.
Prîciâ, V. grabat, ni.
Prididi , v. a. surcharger,
combler ; prevenir, empe-
cher.
Prididire, — delă, f. action
do prevenir, d'empecher, f.
Prididitây adj. j revenu, ue,
'?rapeche, e.
Pridvoraşiâ, ni. petit par-
vis, petit perron, m.
Pridvord, n. parvis, per-
ron. )n.
Prierâ, m. avril, m.
Prietenesce, adi'. amicale-
ment, amiablement, ă I'a-
miable.
Prietenescu, adj amical.
e. inspire par l'araitie.
Prietenia, f. am^tie, f.
Prietenosâ, ad/. amical, e,
am', ie
Prietintt, m. ami. La /".amie.
Prieteşugâ, n. amitie, f.
Prigonâ, f altercation^ f.
demele, m.
Prigoni, v.a. persecutor, vio-
lenter. Se — , se disputer, se
quereller.
Prigonire, f. persecution ;
contestation f.
Prigonitoriây m. porsecu-
teur, in. trice, f.
Prigonita , adj. persecu-
te, ee,tourmeate par des voios
injustes.
Prigore, f. loriot, bruant,m.
Prigori, v. a. griller, rous-
sir, rotir.
Prigorire, f. griliage, m.
Prigoritu, adj roussi, gril-
le, e.
Priiianâ, f. tacbe, fletris-
sure, f. Fără — , chaste ;
adv. chastement.
Prihâniy v. a. souiller, fle-
trir.
Prihânire, vd. Prihană
Prihânitâ , adj. tacbe, ee,
fletri, ie.
Prihoriâ, m. rouge-gorge,
m.
Prii, V. a. prosperer. A — cui-
va, se sentir bien, conve-
nir â quelqu'un.
Priimibiie, vd. priinciosu.
Priimiy v. a. recevoir, ac-
cepter.
Priimiciosâ , vd. Priimi-
tor'n'i.
Priimire, f. accueil, recep-
tion ; recevance, f. adraia-
sion, f.
Pr^imitoriâr, adj. suscep-
tible ; afTable, qui fait bon
accueil.
Priimitd, adj. refu, accep-
te, adrais,e.De — ,admissible.
PIU
— 382 -
PRI
Priinciosâ, adj. propice,
prospere; suscoptibic.
Priintâ, f. prelerence, pros-
per i ti', 1".
Priire, f. profit, m.
Priita f part. reussi , bien
alle.
Priiegiâ, n. occ;^ision, 1'.
Primă, t. prime, f.
Prima, v. n priraer, Teni-
portcr.
Primadona^ 1'. prima don-
Primăria,!', mairie, muaici-
palite, f. hotel de viile, m.
maison de viile , maison
commune, f.
Primăria, m. maire, pre-
mier magistrat municipal,
in.
Primăria, ad/. priraaire, e-
lementaire. h'colă - riă,
ecole primai re, f.
Primatu, m. primat, m.
Primâveră, f. priutemp3,
m. De — priulanier, ere.
La—, in — , au printemps.
Primejdia, I". danger, pe-
rii, iii.
Prime jdiosâ , adj. peri-
leux, dangereux, euse.
Primejdui, v. a. hasarder,
mettre pd dauger ; exposer,
risiiuer. Se — , se hasarder,
s'exposer, s'aveuturer.
Primejduire, f. action de
mettri-' eu dauger, f.
Primejduitoriâ, adj. i{ui
amene ua danger, dange-
reux.
Primejduita, odj. hasar-
de, ee, expose au danger.
Primesâ, )i. cloison, sepa-
ration, )'.
Primitiva, adj. primifif.
ivc. Vorbe — ve, primi tifs,
m. pi. Adv. primiţi vement.
Primo, a/i;.primo,premiere-
meut.
Primogenitură, C primo-
gtjuiture, aîucsse, 1'.
Pristior^iale, adj. pi-imor-
dial, ale ; primitit', ive.
Primu, adj. premier, ei-e.
Prin, iJi-ep. ])ar, â travers ;
â l'aide de.
Princiariâ, adj. princier,
ere, de prince.
PrincipaSe, adj. principal,
ale. Sust. n. principal, m.
chose principale, i'. adv.
principalement, soui'tout
1 Principala, n. principau-
I te, r.
I Principe, m. prince, m. E-
i di{iunc — , edition princeps.
; Princiss^ssă, t. princesse,r.
Principiu, a. principe, com-
mencyment, m . premiere
cause, cause efticiente ; ma-
\ xime, r.
1 Prîn9işîoru,/ii.pett prince,
principicule, principion, m,
' Prinde, v. a. saisir, se sai-
i sir de, attraper, surpren-
! dre ; convenir. Se — , se
! preudre, saisir; parier.
i Prindere, i". prise, saisie,
I capture, f.
! Prin«|et6re, f, piege, m.
attrape, f.
I Prin^etoriâ, m. parieur,
m.
Prinosu, n. olIVande, f don,
present, m.
j Prinsdre, f. pari, in. ga-
: geure, f.
I Prinsa, adj. saisi, ie, cap-
tif, ive. prisonnier. ere.
Priori, log. (a—), â priori,
PHI
— 383
PRl
d'apres un priucijie qui pre-
cede.
Prioritate, f. priorite, pri-
maute, (en ordre de temps),f.
Pripây f. celerite, hâte, f.
.se Pripăşi, v. a. s'etablir,
s'egarer.
Pripăşirep f. acfion de s'e-
tablir, f.
Pripăşita} adj. etabii, ie, e-
gare, ee.
de Pripasây adj. epave, e-
garii, ee.
Pripelă, f. bâte, celerite, f
Pripii V. a. hâter, pousser,
accelerer. Se — ,.se press^r, se
hâter.
Pripîre, f. bâte, accelera-
tion, precipitation, f.
PripîtA, adj. bâte, presse,
accelere, ee.
Priponi, v. a. attacber â Ja
longe.
Priponire, f. action d'at-
tacber â la longe, f.
Priponitd, adj. attacbe â
Ja Jonge
Priponâ, ?z. longe, corde, f.
Priporu, n. peate raide, ('.
precipice, m.
Prislugă, m. roşeau, /".
Prismă, n. ])risrae, m.
Prismatica, ad.j. prisraa-
(ique, fait, e, en pr srae.
Prisnelu , /( mille-feuii-
]e, s. miJle-teuilles, f.
Prisnellâ, n. mecan. lan-
terne, f. engrenage â lan-
terne, w.
Prispă, f. devant de la raai-
son, m.
Prisoselă, f. surplus, ni.
surabondance, f.
Prisosi, V. n. etre de reste,
surabonder, exceder.
Prisosinţă, f. sur[ilus, su-
perflu, rn.
Prisosire, vd. prec.
Prisosîtâ, adj. reste au
surplus,
Prisosâ , /(. surplus, exce-
dent, surabondant, hi. — de
greutate, surpoids, m. Be
— , inutile.
\ Pristavâ, m beraut, crieur
' publ c, )/(.
I Pristoci, V. a. transvaser,
! soutirer.
I Pristocire, f. soutirage, m.
Pristocitâ, part. transvase.
Pristocâ, n. transvasion, f.
I Pristolâ, n. table des sa-
crifices, f.
I Pritanî, m. pi. prytans, m.
! P^-
i Pritoci, vd. Pristoci.
1 Priva, V. a. priver, depos-
seder. Se — , se priver.
Privare, vd. urm.
Privaţiune, f. privation, f.
! manque des choses neces-
! saires, ni.
] Privativa, ac/j. privaţii", ive.
' Privatu, adj. prive, ee, par-
â– ticulier, ere, sanÅŸ charge et
sans emploi ; ado. s. în--,
i privement, en personnepri-
I vee.
î Privegiiia, v. n. veiller,
j surveiiler.
Priveghiare , f. surveil-
lance. vigilance, f.
Priveghiatorâ , m. sur-
veiilant, m.
: Prlveghiatâ, adj. surveil-
le, ee.
: Priveghid, nt . ganlien sur-
'â– veillant, ra.
Priv6lă, vd. Privire.
Privelisce, f spectacle, m.
PRO
384
PRO
Privlf V. a. regarder, consi-
(liirer. 5 — , se regardor.
Privigâtore, 1. rossigaol,
)n. poet. philomele, f.
Privilegia, v. a. ])nvilegier,
accorder un priv.Iege.
PrivilegiarCf i'. action de
favoriser, f.
Priviliegiarid, \d. urm.
Privillegiatâ, m. privile-
gie, ))i. qui a uq privilege.
Privilegia, n. priviiege, a-
vani.age exclusif, droit, m.
prerogative, f.
Privinţâf f, rapport, egard,
m. In — a, â l'egard de, re-
lativement â, concernant.
Privire, f. regard, aspect,
m. perspective, f.
Privitoriu, m. spectatcur,
)u. spectatricp, f.
Privita, adj. regarde, con-
sidere, ee.
Privoiâ, n. onglet, m.
Prabâ, f. echautiilon, m.
preuve, f.
Proba, v. a. prouver, de-
mon trer.
Probabile, adj. probable,
vraisemblable ; aclv. pro-
bablement.
Probabilitate, f. probabi-
lite, vraisemblance, f.
Probante, adj. probant, e.
Probare, — liune, f. action
de ]trouver, 1.
Probatu, adj. prouve, ee.
Pi*obitate, f. probite, hon-
netete, f.
Problema, f. probleme, m.
Problematica, adj. pro-
blematique, douteux, cuse,
equivoque ; adv. problâma-
tiquement.
Probodâ, vd. brobodă.
Proboscide, f, proboscide,
trompe de l'elepbant, f.
Proboselâ, f. reproche,bla-
me, m.
Probosi, V. a. gronder, blâ-
mcr.
r obosita, adj. blâme, ee.
Rcobâ, ailj probe, honnete.
Rroceda, vd. urm.
Procede, v. n. proceder.
Procedere, f. procede, j?i.
Procedura, f. procedure, 1".
Processionaie, processio-
nal, e, seu processionnel,
elle ; adv_ processionnellc-
ment, en procession.
Processiune, f. iroces-
sion, f.
Processâ, n. proces, pre-
cede, m. — verbale, proces-
verbal.
Proclama, v. a. proclamer
Poci am are, vd. urm.
Proclamaţiune, f. procla-
mation, f. publication solen-
uelle, f. [me, ee.
Proclamata, adj. procla-
Procletfl, adj. perdu, dam-
ne, infame, m.
Proconsulare, adj. pro-
consulaire, de proconsul.
Proconsulatâ, n. procon-
sulat , m. dignite de pre-
cousul, f.
Proconsule , m. procon-
sul, m.
Procopselâ, f. instruction,
erudition, f. profit, m.
Procopsi, V. a. instruire.
Se — , s'instruire, gagner du
savoir.
Procopsire, vd. Procop-
selâ.
Procopsitâ, adj. instruit
erudit, e; en etat prospere.
PRO
— 385
PRO
Procoviţâj vd. Covoru.
Procovu, vd. Arariii.
Procreaţîunei f. procrea-
tion, generatiou, f.
Procura i v. a. procurer.
fournir, Si — . se procurer.
Procură i vd . Procura-
{iune. [procurer, I.
Procurare p f. action de
Procurăriây f. charge de
procureur, f.
ProcuraţiunOi f.ju). pro-
curation, f.
Procuratoru, m. procu-
rateur. procureur, m. La
fem. procuratrice.
Procurata, adj. procure,
ee. [»?.
Procurordy m. procureur,
Prodigalitate^ f. prodiga-
lite, profusioa, f.
Prodigîosu , adj. prodi-
gieux, euse; adv. prodigieu-
seraent.
Prodigiu, n. prodige, w.
Prodiga, adj. prodigue, ?n,
Producej v. a. produire,
faire naitre. Se — , se pro-
duire, se faire voir. [(iw?ie.
Producerci vd. Produc-
Producătoriâ, adj. pro-
ductif, d'un bon rapport, lu-
cra ti f, ive.
Producetorâ , vd. Pro-
ductoru.
Producţîune y f. produc-
tion, f. coafectiou, f.
Productivâf vd. Producă-
toriu.
Productorâj m. produc-
teur, m fabricant, m. adj.
producteur, trice.
Productâj n. produit, ni.
Predussui adj. produit, ite.
Profanai v. a. profaner.
j Proemininţă} î. proenii-
nence, t.
Profanarey f. profanation,
f. sacrilege, rn.
Profanatorii, rn. profana-
teur, sacrilege, m.
ProfanaiUif adj. profane, e6.
Profanai adj. profane.
Proferă, v. a. proferer, pro-
noncer, articuler.
Professa, v. a. professer,
enseigner puhliquement, e-
xercer. [ment, rn.
Professa re, L enseigne-
Professatâ, adv. profe.^-
se, enseigne, ee.
Profess^onaEe, adj. pro-
fessionne), iJe.
Professiune , t. profe:^-
sion, f. etat, jnetier, m. con-
dition. f. [fe!?soral, ale.
Professorale, adj. pro-
Professoratu,r?. professo-
rat,rri.fonctionsdeprofesseur.
Professoriâ, vd. jjrec.
Professorâ , m. profes-
scur, m.
Prafetessă, f. prophetesse,
devineresse, f.
Profeţia, f. prophetie, pre-
diction, f.
Profetica , adj. propho-
tique; adv. pu prophete.
Profetisa, v a. propheli-
ser, predire, prevoir par
conjecture.
Profetisare, i'. proph6tisa-
tien, prediction, f.
Profetisatd, adj. prophe-
tise, 6e, predit, e.
Profetu, m. prophete ; d-i-
vin. m.
Profila, n. profil, m.
Profita, y. n. profiter.
'RO
38G
PRO
ProfitabilCf adj. profitabil,
ProfitarCi I'. action tle pro-
fite- r, 1'.
Profitai â| adj. profite.
Profita, n. profit, avantage,
gain, hen6fice, m.
Pro formai adv. (lat.) pro
forma, pour la forme.
Profuncfime, vd. urm.
Profunditate, f. profon-
(lour, i. fig. penetration, f.
Profunda^ adj. protond,
nde. [nition, m.
Profuntâ, m. pain de mu-
Prof uSBune, f. profusion, f.
exces de depense, m.
Progâdiă, vd. Cimitiru.
Progenitură, t progeni-
ture, f.
Progonâ, ni. permis pour
obtenjr des chevaux de re-
lais, rn. fm.
Programa, f. programme,
Progressa, v. n. progres-
ser, faire des progres-.
Progr3ssare,f. pi-ogres,»;.
Progressatu, part. pro-
gresse, avance, ee.
Progpessisttt , m. pro-
gressiste, //*.
Progressiuner, f. progres-
sion, f. (jcorn. progression,
suite des rapports egaux, f.
Progressivâ , adj. pro-
gressjf, ive : adv. progres-
sivement. [vancement, m.
Progressâ, n. progres, a-
Prohodi, V. a. eaterrer. i
Prohodu, n.enterrement, »i. !
Prgibi, v. a. prohijjer, iu- j
lerdire, defendre. j
Proibiţiane, f. probibition.
iiiterdiction, f. [ive.
Proibitivtl, adj. prohibitif,
Prcibitoriâ, vd. prec.
Proibitâ. adj. prohibe, iu-
t(M-(lit, defeudu, e
Proiecta, v, a. projeter. rae-
ditcr, foriiier uu projet.
Proiectare, f. action de
proj''fcr. f.
Proiectata, adj. projete,ec,
Proiectile, f. '. projectile, f.
m. rulare — ,lbrce projectile.
Projecţiune, f. projcction, f.
Proje... \d. Proie...
Proi* gomene, f pi. pro-
h'gomenes, ni. pi.,
Pro.'etariatâ, n. proleta-
riat, etat du proletaire, m.
Proletar îâ, u(. proletaire, m.
ProSiferu, adj. bot. proli-
fert'.
Prolipse, f. t. prolepse, an-
tic paiion, f.
Pro'îpticu,adj. proleptique.
Prolissâ, adj. prolixe, dif-
fus, se, 1rop long, gue ; adv.
proliXL'ment.
Proiogâ , n. prologue, a-
vant-propos, m. preface, f.
Prelungi, v. a. prolonger,
iaire durer, ajourner.
Prolungire, f. prolonge.
menl, rn. prolongation, f.
ProiungitO, adj. prolon
ge, ee, etendu, ue.
Promâssiune, l'.promesse,f.
Promissâ, ar/j. promis, se ;
sust. n. promesse, f.
Promite, v. a. promettre.
Prcmiiere , vd. Iromis-
siuue.
Promoţiune, f.proraotion,f.
Promova, v. n. faire une
promoiion, promouvoir.
Promovitâ, adj. promu,ue.
Promulga, v. a. promul-
guer, publier.
PRO
387
PRO
Promulgarei — Uune, f.
promulgation, f. pablication
solenaelle.
Promulgata, adj. promul-
gue, bi. [montoire, m.
Protnuntoriâ, n. t. pro-
Proniâ, f. providence, f.
PronosticâjU. pronostic, m.
Pronume^ n. pronom, ni.
Pronumii v. a. surnommer.
PronumitU| adj. suruom-
me, ee.
Pronuminale, adj. gram.
pronominal, ale.
Pronunţa^ v. a. pronon-
cer, proterer, articuier (des
rnotsetc). Se — ,seprononcer.
Pronunţare, f. prononcia-
tion. f.
Pronunţiaţiune, vd. prec.
Pronunţata, adj. pronon-
ce, ee. ["^er, predire.
Prooroci, V. a. propbeti-
Proorocu , m. prophete,
rn. [repanlre.
Propaga, v. a. propager,
Propagandă, f. propagan-
de, r.
Propagandista, m. pro-
pagandiste, m.
Propagare, f. propagation,
transraission, reproduction,f.
Propagaţiune, vd. prec.
Propagatorâ, yn. propa-
gateur, »/j.
Propagata, adj.propage,âe.
Propensiune, f. propen-
sion, f. penchant, m.
Propensâ, adj. incline, ee.
Propiţiâ, adj. propice, fa-
vorable.
Propodâ, vd, Prohodă.
Propsdelnicu, vd. Bro-
bodelă.
Proportîona, v. a.propor-
tionner, mettre en propor-
tion.
Proporţionale, adj. pro-
portionnel, elie ; adv. pro-
portionnelcment. M;diă — ,
moyenne proportionuelle, f.
Proporţionare , /. pro-
portion, f.
Proporţionala, adj pro-
portionni, ee; ado. propor-
tionnement, â proportion.
Proporţiune,!'. proportion,
dirnension, f.
Proposiţiune, i. proposi-
tion, f.
Pr-ipoviădaniâ, f. predica-
tion, f.
Propovădui, v.a. precher,
propager.
Propoveduire, f. predica-
tion, propagande, f.
Propoveduitorây m. pre-
dicateur, m.
Propovăduita, preche, ee.
Pr.3nretoru , m. propre-
teur, m.
Proprietâresce, adv. en
proprietaire.
Propriefârescu, adj. de
proprietairo.
Proprietârăssâ,f.proprie-
taire, f. [taire, m.
Proprietariâ, m. proprie-
Proprietate, f. propriete,
posse.ssion, f. doraaine, m.
Propria, adj. propre.
Proptea , soutien , appui,
support, ni.
Proptăiâ, vd. prec.
Propti, V. a. appuyer, sup-
porter, chevaler, soutenir,
ras3urer.Se — ,s'appuyer [er,f.
Proptire, f. action d'appuy-
PRO
388 —
PRO
Proptita y adj. appu»^, ras-
snre, eo. [frir.
Propune^ v. a. proposer, ol'-
Propunerci vd. Froposi-
litinr.
Propusâciunei vd. prec.
Propusa, adj. propose. ee.
Proră| f. mar. proue, f.
n Prora tai loc. au prorata,
â proportion.
Proraga y v. a. proroger,
prolongor, reculer.
Proragarey — {iune f. pro-
rogation, f.
Prorogată f adj. proroge,ee.
Prosâ] f. prose, f.
Prosaicâi adj. prosaîque.
Prosaismâ, n. prosaisme,
delaut de poesie dans Ies
vers, m.
Prosatorâ, m. prosateur,
in. [in.
Prosceniây n. prosceuium,
Proscriey v. a. proscrire,
exiler.
Proscriere, vd. urm.
Proscripţiune, t. proscrip-
tion, f. [teur, m.
Proscriptorâ, »i.proscrip-
Proscrossâ, (tdj. proscrit ,
6e, frappe de proscription.
Proselitisntu, ii. prosely-
tisme, V).
Proselitâ, m. proselyte,par-
tisan d'une secte etc. m.
Proseriy v.a percer, s'ou-
vrir.
Proseritâ, parf. perce, ee.
Proscomedîâ, f. olfertoi-
re, )». oblation, f.
Proslăvi, v. a. glorifier,
readre gract\
Proslâwire,f.gloririca'aon,f.
Prosiăvitâ, adj. glorjfie,ee.
Prosodiă, f. prosodie, t'.
Prosodicâ, adj. prosodi-
quc ; adv. prosodicpu'ment.
Prospecta , n. ])rospor,-
tus, m.
Prospera, v. n. prospuivr.
avoir la lortune lavorablc.
Prosperare, 1". actiou de
prosperer, f.
Prosperate, 2)ar^pi-ospt;ri''.
Prosperitate, f. prospe-
rittî, f. etat, florisaut ni.
Prospera, adj. prospere,
fortune, ee, heureux, euse
Pospeta, vd. Impro^pcla.
Prospstâ, adj. recent, nle.
frais, la fetn. fraiche. [m.
Prosopu, n. essuie-mains,
Prosopopeâ, f. prosopo-
pee, f.
Prossîmitate, f. proxinii-
te, parente, f. voisinage, in.
Prostacu, adj. simple, slu-
pide, imbecile.
Prostâlâu, vd. prec
Prostânaticâ, vd. p7'ec.
Prosţapâ, m. limoniere, t\
se Prosterne, v. r. se pro-
sterner.
ProÅŸternere, 1'. proster-
nation. f. prosternement, n*.
Proşternutâ, adj. pro.s-
terne, ee.
Prostesce, adv. betement,
sottement.
ProstesOi f. prosthese, i'.
Prosti, V. a. rendre imh-
c le, bebiiier, rabetir. Se — ,
s'abrutir, devenir s.upide,
rabetir.
Prosticelâ, ad'. bonansi',.,
simple.
:* • ) . i I , i
tise, solise, f.
PRO
- 389
PRO
Prostime i f. bas-peuplc,
vulgaire, ?».
Rpr^Stirci vd. Prostia.
ProstifUi adj. abruti, ra-
beti, ie,
Prostitui| V. a. prostituer.
Prostituirei f. prostitu-
tion, f. [tue, ee.
Prostituitâ y adj. prosti-
Prostituţiunci f. prostitu-
tion. f.
Prostâ, adj. bete, stupide,
sot. tte ; — adv. betement,
uiaisement.
Proţapâ, w. petit pieu, m.
Protectay v. a. proteger.
Proiectata, adj protege,
ee, f.
Protecţionismâi n. pro-
teclionnisme, systeme pro-
tec'eur, m.
Protecţiunej f.protection,f.
Protectorate, n. protec-
torat, m. [m.
Protectorâ, m. protecteur,
Protege, — gia, v. a. pro-
teger, defendre.
Protegere, — giare, vd.
Protectjune.
Protegiatu,vd. Protectatu.
Protese, f. prothese, f.
Protesta, V. n. protester.
Protestare, vd, urm.
Protestaţiune, f. protes-
ta ti on, f.
Protestate , adj. protes-
te, ee.
Protesta, m. protet, m.
Protimîsi, v. a. preferer.
Protimisiâ, f. preference,
auteriorite, f.
Protimisire, vd. prec.
ProtimisEiâ, part. anticipe,
prefere.
Protipendatâ, f. diplomj
de noblesse, m.
Protipendatâ, m. noble,m.
in Protivâ, prep. contre.
in Protivâ , din Potrivă,
adv. contrairement, â l'op-
posite.
Protivnicâ, m. adversaire,
ennemi, m.
Protocingheld, m. proto-
syncelle, vicaire du patriar-
che de Constau tinople, rn.
Protocoii, V. a. enregistrer,
collationner.
Protocoiire, f. enreg stre-
ment, m. [tre, 6e.
Protocolitâ, adj. enregis-
Protocolu, n.protocole,pro-
c's- verbal, m.
Protopopâ, m. archipre-
tre, m.
Protopopescu, adj. archi-
presbyteral.
Protopopessâ, f. ferame
de l'archipretre, f. [f.
Pratopopiâ, f.arcbipretrise,
Protossîdâ, m. protoxyde,
m. [dele, m.
Proiotipu, n. prototype, rao-
Protu, m. prote, cbef d'im-
priraerie, f.
Protuberanţâjprotuberan-
ce, saillie, f.
Proveni, v. n. provenir, e-
maner, naître de.
Proveninţă, f.provenance,f.
Prevenire, vd. prec.
Provenita, a(Zj.provenu,ue.
Proverbiale, adj. prover-
bial, ale ; adv. proverbiale-
ment.
Proverbiâ, n. proverbe, a-
dage, m.
Providinţă, providence, f.
PRU
390 —
pug
di)i, — , prin — , provideii-
tiellement.
Providinţiale, f. providen-
(iol, elle.
Provinţiâi province, f. [ale.
Prvinciale, adj. provincial,
Provisinnale, 1'. provisiou-
iiel, ellf.
Provisiune, f. provision, f.
Provisoriâj adj. provisoire,
de passage.
Provocai v. a. provoquer.
Provocare^ vd. urm.
Provocaţîunei f. provoca-
tion, f.
ProvocâtorÎMi adj. pro-
. vocatcur, trice, provocant, e.
Provocatoruy n». provoca-
teur, m. [ee.
Provocata f adj. prdvoque,
PrudJinţâj f. prudence, f.
Prudînte, adj. prudent,entc.
Prunâ| prune, 1". — uscată,
pruneau, m.
Pruncesce f adv. comme
un petit entant.
Pruncescu, adj. enfantin,
e, d'enfant.
Pruncia, f. enfance, f.
Pruncimey f. des petils eu-
fonts, in. pi.
Prunca, m. petit enfaut, m.
Pruncuţa, vd. prec.
Prundăraşâu, H.p]uvier,m.
Prundu, n. banc de sabie,
j aveau, m. i
Prunetâ, n. verger de pru-
nes, plant de pruniers, m.
.prunelaie, f.
Pruna, m. prunier, m.
Pruritâ, u. prurit, m. de-
mangeaison, f.
Prussicây adj. (acidu), a-
cide prussique s, cyanliy-
drique, m.
Psalmi8tâ,?i«. psalmiste, w.
Psalmodia, v. a. psalmo-
I dier, chanter, reciter, des
I psaumns.
Psalmodia, 1'. psalmodie, f.
Psalmodiaiu } adj. psal-
modii', ee. [que, m.
Psalniu, m. psaume, cauti-
Psalterîu, n. psautier, re-
cuoil de.s psaumes, m.
Psahicbiâ, vd. prec.
PsaItichiaşâu,?H.qui cbante
au lutrin dans une eglise,
chantre, m.
Psaltire, vd. Psaltcriu.
Psîchicâ, adj. qui concer-
ne râme.
Psichologiâ, f. psycholo-
gie, f. [loeique.
Psichologicâ, adj, psycho-
Psîchologu, )n. p~ycholo-
gue, n. psychologiste, m.
Pscâ, f psore, pscra. gale, i.
Pterigiâ,?i )HefZ.pterygion,î/(.
Ptialismu, m. ptyalisme, m.
salivation, f.
Pubertate, f. puberte, f.
Puberu, adj. pubere, adulte.
Pubescinte, adj. bot. pu-
bcscent, e.
Publica, V. a. publier, ren-
' dre publique.
Publicare, vd. urm. [f.
Pufolicaţiune,f.publication,
Publicatu, adj. publie, ee.
Publicistul, m publiciste,)/!.
Publicitate, f. publicite, f.
Publica j adj. public, que,
general, ale ; m. public, m.
adv. s. in — , en public, pu-
bliquement. [gatelle, f.
Puţinătate, f. petite.sse, ba-
Puţînime, r.petitnombre,»n.
Puţintellâ, vd. Puţinu.
Puţintime, f. exiguite, f.
PUL
391 —
PUN
Puţina, adj. peu,-peu nom-
breux ; adv. ua peu, cellîl — ,
au moins, dureste ; /jesfe — ,
âpres peu, dans peu, sous
peu ; — câte — , peu ă peu,
chiquet â chiquet, lentement,
insensibleraent.
Puciosă, î. muire.m. Flore
de — , soufre sublime.
Pudiciţây f. pudicite, cha-
stete, f.
PudicUf adj. pudique,chaste.
Pudore, f. pudeur, honte, f.
Pufai, V. n. souffler, haleter.
Puf aiosuy ady.bouffi,enfle,e.
Pufâirei f. action de haleter.
Puf ăitU| part. souffle, balete.
Pufaiu, n. vesse de loup, f.
Pufosâ, arfj. couvertde du-
vet, duveteux, euse.
Pufuy n duvet, edredou, m,
Pufuieţuy n. petit duvet, m.
Pughilarâ, n. porte-feuil-
Je, m.
Pagi'atâş n. pugilat, m.
Puică, t'.poulette.jeune poule,f.
Puicuţă, vd. prec.
Puiluşây m. pieyoQ, m.
PuiÅŸoruy JH. petit poulet, m.
Puifură, f. pose, f.
Puia, m. poulet, petit, in.
Pulbere, f. poudre, pous-
siere, f. [reduire ea poudre.
Pulberisa, v. a pulveriser,
Pulberisare, f. pulverisa-
tion, reduction en poudre, f.
Pulberisatu, adj. puhe-
rise, ee. [euse.
Pulberosâ, adj. poudreux,
Pulpă, f. mollet, m ; pulpe f.
Pulpană, f. basque, f. pan/m.
Pulpatâ, adj. qui a de gros
mollets.
Pulposâ, adj. pulpeux, euse.
Pulsa, V. n. battre.
I Pulsaţiune, f. pulsatiou, f.
â– Plusativu, adj. med. pulsa -
! tif, ive.
Pulsu, n. pouIs,battemeat,m.
j Pumnalâ, n. poigaard,sty-
I let, ni.
j Pumnarâ, vd. prec.
Pumnu, m. poing ; coup de
poiug, m.
Pumnuelă, f. action de dau -
ber, f.
Pumnut, V. a. dauber, frap-
per â coups de poing.
Pumnuire, vd Pamnuelă.
Pumnuitâ, adj. frappe k
coups de poing.
Punciâ, n. punch,ponche, m.
Punct..., vd. Punt...
Puntare, vd. urm.
Puntaţîune,f.ponctuation,f.
Puntu, n. point, m.
Puntuale,r,rf/.ponctuel,eUe.
Punîuaiitate, f. ponctuali-
te, f. [niettre en equilibre.
Pundera, v. a. ponderer,
Punderabile, adj. ponde-
rable, qu'on peut peser.
Punderanţă, f. pondera-
tion, pesanteur, f. [prec.
Punderat^e, — ţiane, vd.
Punderaţiune, f. pondera-
tiou, f. [pese, ee.
Punderatît, adj. pondere,
PundeP08â,ady.pesant,ante.
Pune, V. a, mettre, poser,
placer. A şi — uă haină,
mettre un habit ; a — ynesa,
mettre la table, a — la uă
parte, mettre de cote, a —
intr'nnu colţii (câ netre-
buinciosu), mettre au i'an-
cart, dans un coin. Se — ,
se mettre, se placer.
Punere, f. mise, pose; ap-
plication, f.
PUB
— 392
PUS
Pungâf f. bourse f.
PungâşiyV.a. voler, filouter.
Pungâşiâi — ^elă, — şire,
i. tilouterie, friponnerie, f,
PungaÅŸiu,)n.filou,fripon,)H.
Punguliţây f. petite bourse,
f. goussot, m.
Puniţiune, f. punition, f.
Punta, V. n. ponctuer, met-
tre des points ; pointer.
Puntare, f. vd. urm.
Puntaţîune,f ponctuation,f.
Puntâtorâ, ni. qui pointe.
Puntatâ j adj. poactue, ce.
Puntey r. pont, in.
Puntu, n. point, m.
Puntuale , adj. ponctueJ,
oile ; adv. poiictueilement.
Puntua!itate,f.ponctuaIite,f.
Pupai ^d. Săruta.
Pupe, f. poupe, f.
Pupesâ, f. huppe, f.
Pupil ăy f. f.pupille,prunelle,f.
Pupilarci adj. pupillaire.
Pupitru, m. pupitre, )n.
Purcăiabâf vd. Prefectu.
Purcea, f. tru.e, cochonne, f.
Purcedei v. n. proceder,
provenir, tirer son origine,
resulter.
Purcederej f. procede, m.
Purcelîâjjn .petit cochon,»/?.
Purce'uşîâ, vd. prec.
Purcessây part. procedă,
provenu. [ne, f.
Purcicâ, f. petite cochon-
Purga, v.a. purger, purifier.
Purgare, vd. urm
Purgaţiune, f. purgat on, f.
Purgativa, acZy.purgatir'jive.
Purga4oriâ,7i,purgatoire,m.
Puvgatây adj. purg6, puri-
fie, ee.
Purice, m. puce, f.
Puricellâ| m. puceron, m.
Puficime, f. vermine, f.
Purifica, v. a. purifler.
Purificare, — liune, f. pu-
rificafion, f.
Purificata, adj. purific, ee.
Purismik, m. purisrae, m.
Purista, m. puriste, m.
Purit^ntty m. puritan, pres-
byterien rigide,»?.
Puritate.^ f. purete, f. inte-
grite. chastete, f.
Purpura, f. pourpre, f.
Purpuirattt,adj. pourpre,ee.
Purp«>riik| adj. couleur de
pourpre.
Purta, V. a. porter; con-
du i re, mener.
Purtabile , adj. portable,
raettable.
Purtare, f. conduite, f.
Purtâreţâ , adj. portatif,
ive, transportable.
Purtata, adj. port6, 6e. De
— , portable.
Puru, w. bouillon blanc, jn.
Pura, adj. pur, re.
Purure, adv. dans l'eterni-
te, â tout jamais
Pusâciune, f. position, f.
PuÅŸca, f. fusil, m.
Puşcăria, f. prison, f.
Puşcaşiâ, m. I'usilier, m.
Puşculiţă, f. tirelire, f.
Pusghiţă, f. gousse, f.
Puşlău, m. vagabond, m.
Pustă, vd. Pustia.
Pustea, vd. Pastulă.
Pustelosâ, vd. Pustulosu.
Pustia, f. desert, m.
Pustietate, f. desert, m.
solitude, steppe, f.
Pustii, — ştia, v. a. desoler?
ruiner, ravager.
Pustiire, f. desolation, de-
vastation, f. ravage, m.
QUE
— 393
QUI
Pustiitordy adj. d^solateur, |
devastateur, trice. |
Pusiiîtâf adj. devaste, ra-
vage, ee.
Pustia, adj. desert, rfe, in-
culte, [mite.
se Pustnicii v.r. se faire er-
Pustniciăi f. vie d'anacbo-
rete, solitude, f. !
Pustnica, a(/j.solitaire, de-
sert, rte.
Pustnica , rn. anacborete,
ermite, siiu hermite, m.
Pustu'ây r. pustule, petite
tumeur, m.
Pustulosâ, ar^y. pustuleux,
euse, [ee.
Pusa , adj. mis, e, pos6.
Pusa, vd. Pilicii.
Pute, V. a. pouvoir, avoir la
faculte, la possibilite. Se — ,
ctre possible, se pouvoir. j
Putere, f". puissaace, force, !
vigueur, f. pouvoir, ni.; \
violence, contrainte, ener- I
gie, r. Patere de callu, vd. |
Cullu. I
Puternicia, f. force, vi- I
gueur, f. I
Puternica, adj. puissant, |
fort, e, vigoureux, euse.
Puţi, V. n. puer. i
Putină, f. cuve, f, cuvier
m.
Putinicâ, f. baquet, rn.
Putinciosâ, adj. possible.
Putinţă, f. pouvoir, m. pos-
sibilite, puissaace, f. — Cu
— , prin — , possible. Pesle
— , impossible.
Putinţiale. adj. log. po-
tentiel, virtuel, lle.
Puţina, vd. Paginii.
Putore, t. puanteur, f.
Puţâ, n. pui's, m.
Putre^âlă, f. putrefaction,f.
Puire^if v. n. pourrir, ne
decomposer.
Putreziciune , f. putre-
faction, decoraposition, f.
Putrei|ire, vd. pre .
Putre^itu, ac/y. putrifie, ee.
Putreda, adj. putride, de-
compose, ee.
Putrefacţiune, f. putre-
factioo, 1.
Putregăciosâ, adj. plein
de fourbe. [f.
Putriditate, f. putridite,
Putrigaiu, f. bois pourri,
m. tourbe, f.
Puturosâ, adj. puant, e, in-
fecte, fetide.
Pututu, part. pu.
<^
Q, m. q, m. una din consu- Ouesturâ, f. questure, f.
nanţi. [gis, m. Quitanţâ, f. quittance, f.
Quartirâ, n. quartior. Io- 1 Quitd, m. şi adj. quitte, li-
i)i Quarto, adv. in-quarto. j bere.
Quartâ, vd. pr c. I Quitui, v. a. acquitter.
Ouassâ, n. kwass, ni. bois- Quîtuire, f. acquittement.
son aigre, f. m.
Questord, rn. questeur, m. .' Quituittt, adj. accpiittâ.
RĂD
— 394
RAD
R
Ry ni. uua din coasunanţi.
Rabatai n. rabais, m.
Râbdai v. a. endurer, pa-
tienter, prendre patieace ,
supporter, tolerer, souffrir.
Răbdare, f. patience, f.
Râbdătoriâ, adj. patient,
Pute.
Râbdatu f part . endure ,
soulfert. De — , supportable.
Rabiiiîcu, adj. rabiuique.
Rabinîsinâ,n.rabinisme, m.
Rabinistây m. rabÎDJste, m.
Rabitiu, m. rabin, m.
Râboşiui >;. taiile ; coupc, f.
Racheta y 1". raquctte, fusee,
r. [ni.
Rachetariây m. raquetier.
Râchităy r. osier, m.
RachiticUy f. adj rachi-
tique. [m.
Rachitssmuy ni rachitisme,
Rachitây ii. rachis, m. co-
loane vertebrale, f.
Rachiây n. eau de vie, f.
Raciâ, f. cassdtte, f. coffret,
m.
Râciuţây f. petite casse, f.
Râcovînay f. raouroa, m.
Racâ, m. ecrevisse, f. — de
mare, homard, m.
Radăy f. rade, f. petit port, m.
Ra^ây f. rayon, in.
Radey v. a. raser, rayer ;
racler, ratisser. — uă me-
sură de grâu, racler une
mesure de ble.
Râdecinây f. raciae, f.
Râdicinosây adj. f. qui
a de nombreuses raciues.
Râdecînuţă y i'. radicule,
petite raciue, f.
Râdâciorây vd. pre-.
Raderey f. action de raser,
f . — a barbei, rasement, m.
Râ^'tore, f. racloir, ra-
tissoir, m.
Râifeturâ, f. raclure, f.
Radîantey adj. rayoQQant,
radiant, e,
Radicalei adj. radical, ale;
adv. radicalement. Sust. m.
radical, m. racine, f.
Radicalismây m. radica-
lisine, m.
Râdichey f. radis, ?n.
Râdiosây adj. m. radieux,
rayonuant.
Râ^oi*aşiUy m. babitantdes
frontieres, rn.
Râ^orây n, sillon, m. pla-
tebande, i".
Râ8|o8u, vd. Yyadiosu.
Râdui, vd. Rade
Râ^uirey vd. Radere.
Ră^uîtây part. racle.
Râdvanây m. carosse, m.
voiture, f.
Rafînay v. a. raffiner, pu-
ri fier. |finement, m.
Rafinare, f. raffinage, raf-
Rafânarîă, f. raffinerie, f.
Rafinaioruy))i. ratTmeur,)n.
RafinatUy adj. raffine, ee.
Râfuelây acquit, m.
RâfuJy V. a. acquitter, liqui-
der. Se — , s'acquitter.
Râfuirey f. acquittement, m.
Râfuitâ, adj. acquitte, ee.
Râdaşcăy f. cerf-volant, m.
RAN
— 395 —
RAP
Râgasâ, n. repos, delai, m.
Râguşeiâ, f. enrouement,
ni.
Râguşif v. a. enrouer, ren-
dre rauque.
Râguşirci f. enrouement,
m. raucite, f.
Râguşîtâ, adj. enroue, ee.
RahitU} n. rahatlucum, m.
Râ<â, f. gale, teigne, psore, f.
Râiosây ar7j. teigneux, euse.
Raiu, n. paradis, m.
Râjniţâ, vd. Resniiă.
Rama] t'. châssis, cadre, m.
bordure, f.
Ramagiâi n. ramage, m.
Râmaşagây n. gageure, f.
pari, )*( ,
Ramasaiii n. ramazan, nr.
fete turque, f.
se Rămaşii v. a. parier,
faire un pari. [geure, f.
Râmăşirey f. pari, rn. ga-
Râmaşiţâ, part. parie.
RamfU| m. napel, m.
se Ramifîcay v. r. se ra-
mifier.
Ramificare} vd. urm.
Ramificaţîunei f. ramifi-
cat, on, f.
Rama, m. branche, f.
Ramura , f. ramcau, m.
branche, f.
Râmureai vd. prec.
Râmuricâ , f. branchette,
brindille, f.
Râmosâ| adj. rameux, euse.
Râmurasâ, adj. rameux,
euse, branchu, ue.
Rana, f. blessure, f.
Rânceijeiâ, f. rancissurc,
raneidite, f.
Rânceifîy v. n. rancir. Se
— , se rancir.
Rânce^ime, f. rancidite,f.
Rânce^irBf f. rancissure, f.
Rânceiţiţâ, adj. ranci, ie.
Rânceda, adj. rancc.
Rânchesa, v. n. heunir.
Rânchesare, f. hennisse-
ment, m.
Rânchesatu, jyart. henni.
Stist. n. hennissement, m.
Rânchesâturâj f. hennis-
sement, m. [au rang.
Ranga, n. rang, m. In— Iu,
Râni, V. a. blesser, leser.
RânichiâfH. rein, rognon,m.
Rănire, f. blessure, t
Rănişioră, f. petite bles-
sure, f. [havre-sac, m.
Raniţă, f. sac de soldat,
Rănâtâ, adj. ble se, ee.
Rântasu, >». sauce rousse,
f. [f.
Rănunchiâ, m. renoucule,
Rănuţă, f petite blessure, f.
Rănzâjf.es'omac, m. panse, f.
S^ănzosâ, adj. folliculaire.
Rapace, adj. rapace, ardent
a la proio.
Rapacitate, f. rapacite, f.
Răpciugă, f. morve, f.
Răpciugosu , adj. cqor-
veux, euse. *
Râpcîune, m. septembi'e,m.
Răpede, adj. rapide, acce-
lere ; nclv. rapidemcnt.
Răpe^ii V. a. laucer, pre-
cipiter. Se — , s'elancer, se
precipiter.
Răpe^elă, vd. urm.
Răpe^îciune, f. precipiti-
tion, rapidite, f.
Răpe^ice, elan, m. preci-
pitation, 1". [m.
Răpe^işîâ, n. escarpement,
Răpe4itâ, adj. lance, pre-
c pite, ee.
:Rapejiune,vd.JRăjj6^tau}2e.
RAR
396 —
RAS
Râpîy V. a. enlever, ravir,
(Ierobor.
Rapină, f. rapine, proie, f.
Râpare I vd . enlevement,
raj)!, //(.
Rapiţây r. colza, m.
Râpitoriâ | m. ravi.ş.sour ;
ivJj. r.ivissanl, e.
Râpiiâ| adj enleve, ee, ra-
vi, ie.
Răp"turây f. enlevem^nt.m.
RapportBy Y. a. rapporter,
rehitiT. Se —, se rapporter.
Rapportarey f. rapport, »».
Rapportatây adj. rapporte,
ce. [m.
Rappt>rtorâ| »i.rapporteur,
Rapportâ, n. rapport, m.
relatlou, conaexion. f.
Rapsodiây f. rapsodie, f.
RapsodistUy m. rapsodiste,
m .
Rap^odU| in. rapsode, ?n.
Râpşfîy V. n. se revolter,
s'opposer.
Râpşlire, r. revolte, f.
murmure, m.
Râpştîtây adj. revoKe, ee.
Rapsorâ, in. ravisseur, vo-
leur, in.
Raptâi n. rapt, voi, m.
Rapturây f. proie, f. butin,
m.
Rări, V. a. rarefier, rendre
plus rare. Se — , se rarefier,
devenir plus rare.
Rârîcellu,ad/. un peurare.
Rârinie, f. rarete (de l'air), f.
Rârirey f, rarefication, f.
Rărişce, f. clairiere, f.
Raritate, f. rarete, f. man-
que, m,
Râritu, adj. rarefie, ee.
Rarâ,,'K/j.rare; epars,e, clair-
s6me, ee ; adv. rarement,
peu fr6({uemment, peu sou-
vent.
Rânuncliiây m. rognon, m.
Rasacliiâ, gros raisin blanc,
VI. [pure, f.
Râsâturâ, f. raclure, ra-
Râsbiy V. a. penetrer, sur-
raonter, se faire passage â
travers.
Râsbâre, f. action de pe-
netrer, de se faira jour.
Râsbitâ, pa /'f. penetre, per-
ei, ee.
se Răsboiy v. r. guerroyer,
faire la guerre, corabattre.
Râsboinîcâ, adj. şi m.
guerrier , ere, belliqueux,
euse. [»' .
Râsboire, f. lutte, f combat,
Râsb^storiu , adj. guer-
royeur, militant, m.
Râsboitu, part. combattu.
Răsboîâ, n. guerre, lutte, f.
— civile, guerre civiles, in-
testine, f.
Râsbuna, v. a. venger, re-
vancber. Şi — , se — , se ven-
ger, tirer veugeance.
Râsbunare, f. vengeance,
revancbe, t. [catif, ive.
Râsbunâtoriu, adj. vindi-
Râsbunatu, adj. venge, ee.
RâOGhie, v. a. devider, se-
parer.
Răschi^re, f. devidage, m.
Răschiet6re,f.devidoir, m.
Răsch:etu, adj. devide, âe.
Răschira) v. a. eparpilier,
disperser.
Răschirare, f. eparpille-
ment, m.
Răschirata, adj. eparpil-
le, dissipe, 6e.
Răscolă, f. revolution, in-
surrection, emeute, f.
RUS
— 3*37 —
RUT
Răscolii V. a. remuer, fouil-
ler, deranger.
Râscolirey f. derangement,
m. , [rete, ee.
Râscolitây adj derange, fu-
Râscotnicâ, adj. rebelle,
seditieux. insurge.
Rasemâ, vd. Resemu.
Râsmipi^âi f. revolte, f.
terap : de guerre, m.
Rasnai adv. ca et lă.
Râsni, V. a. desunir, disper-
ser. Se — , s'ecarter, courir
Qi et lă, errer, se detacher.
Râsnirej f. ecartement, rn.
dispersion, f. [suni, e.
RâsnitUy adj. disperse, de-
Râsoraşiâ, m. voisin, tn.
Răsorâ, n. silloa, m.
Râspâlââ, n. râpe, f.
Râspassâ^ n. intervalle, m.
Rassâi f. cilice, m. race, f.
Rassolâlâi f. plâtrdge,hoiir-
dage, m.
Rassoli| V. plâtrer, hour-
der, travailler sans grande
atteatioa.
Rassolitu,acZj.travaille sans
attentioD.
Râstalniţăi f. cote exte-
rieur d'un Ut, m.
Râsteây n.goupille dujoug,!".
se Răsti , v. r. brusquer,
rudoyer.
Răstigni, v. a raettre en
croix, crucifler.
Răstignire , f. action de
cruci fier, f.
Răstignita, a(Z/.crucifie,ee.
Răstire, — sielă, f. brus-
querie , action de gron-
der, de rudoyer, f.
Răstitâ I adv. rudement ,
brusquement. [gole, f.
Răstocăj f. canal, m. ri-
; Răstrişoeyf, raalheur, mau-
vais destin, rri. calaraite, f.
Rastâ, n. ascite, f.
Rasâ| adj. rase, racle, 6e ;
Sust. n. action de raser, f.
rasement, m. A tunde — ,.
j tondre ras. Mesurâ— să, me-
I sure rase.
Răsurăy f. rasement, m.
I Răşvarui )i. trepied, m.
I Răsvrăti , v. a. revolter^
soulever. Se — , se soulever.
Ră8«rătire,f. soulevemeut,
»!. revolution, f.
Răsvrătitoriâ, adj. sedi-
tieux, eu.?e, rebelle.
Răsvrătitâ, part. revolte,.
souleve. [caneton, //(.
! Raţă| f. cane, f. puiu de — ,
Răceai f. filet, reseau, m.
Răteci| V. a. egarer, perdr<\
Se — , s'egarer, se fourvoyer.
Rătecirey f. egarement, m^
erreur, f.
Rătecitâ| ad_/.egare,errant,e.
Ratifica, v. a. ratifler, con-
firmer.
Ratificare, — ţiune, f. rati-
fication, confirmation, f.
Rat.ficatây adj. ratifle, (:>'.
Raţiona, v. n. raisonner.
Raţionabile, aaj. raison-
nable ; — adv. raisonnabl»'-
ment. [elle.
Raţionale , adj. rationnel,
Raţîonalismu, m. ration-
nalisme, m.
Rsţionamentâ, n. raison-
nemeut, ui. [raisonner, (.
Raţionare , f. action d<>
Raţionatâ, adj. raisonne,
reflechi e.
Răţişioră, f. caneton, m.
Raţiune, f. raison, f. rai-
sonnement, m.
Rtk
— 398
REA
se Râţo!, V. r. marcher, par-
ler,a ec preteation,se carrer.
Râţoirei l". air hautaia,niine,
arrogauce, f.
Râţoîây m. canard, m, —
seihaticu, malard. jh.
Ratu, m. rat, m.
Raia, n. prairie, f.
Râţuicâ, f. petite cane, f.
Râtundâ, vd. Rotundu.
Râţuţây f. petite cane, f.
Rauc7tate, f. i-aucite, f.
Râvâşelâ, n. petit bilJet.m.
Râvaşâ , n. billet, regu,
ecrit, m.
Re, m. mus. re, m.
Reabilita, v. a. rehabiliter,
retablir (dana son droit etc).
Reabilitare, 1". rebabilita-
tion, f. [te, ee.
Reabilitata, adj. rehabili-
Roaccoperlj v. arecouvrir.
Reaccoperire, 1'. actionde
recouvrir, f [vert, rte.
Râaccoperitâ, adj. recou-
Reacţionariu , adj. reac-
tionnaire.
Reacţiune, f. reaction, f.
Reactiva, adj. reactif, ive.
B^activu, m. reactif, m.
Readcrmi, v. a. rendormir.
Readormire , f. action de
rendormir, f. [mi, ie.
Readormitâ, adj. rendor-
Rsaduce , v. a. rapporter,
ramener.
Readucere, f. action de
rapporter, de ramener, f.
Readuna, v. a. rassembler,
reunir de nouveau.
Readunare, f. nouvelle re-
union, f.
Readunafu, adj. reuni, ie,
de nouveau.
Readussâ, adj. ramene, ee.
R^afla, V. a. retrouver.
Reaflare, f. action de re-
trouver, f.
Reaf lata, adj. retrouveâ, e.
R^afunda, v. a. replonger,
pionger de nouveau.
Reafundatâ, adj. replon-
g6, ee.
Realbi, v. a. reblancbir,
blmchir de nouve;.iu.
Realbire, f. action de re-
blancbir, f.
Rpalbitu, adj. reblanchi, ie.
Realcâtui, vd. Recompune.
Reale, adj. reel, elle ; adv.
I reellement, veritab]ement,en
elFet. [sir de nouveau.
Realege, v. a. reelir, choi-
Reaiegere, t'. reelection, i.
j nouveau choix, m.
Realessâ, adj. reelu, ue.
â– Re a lisa, v. a r^aliser, ren-
j dre ree], lle.
j Realisare, — fiune, f. rea-
j lifation, f.
; Realisatâ, adj. realise, ee.
j Rea'ismâ, m. scolast. rea-
I li.sme,sy9temedesreal ste3,m.
i Realista, m. realiste, m. La
1 pi. realiste.s s. reaux.
I Realitate, f. realite, f.
j Reaiu, vd. Reale.
j Reappâre, v. n. reparaître,
paraitre de nouveau. [tion,f.
I Reappârere, f. reappari-
Reappârutâ, adj. păru de
nouveau [nouveau.
Reappăra, v.a. defendre de
Râappâratu, adj. defendu,
iie, de nouveau.
Reappiica, v.a. appliquerde
nouveau.
Reappiicatu, adj. appiique
de nouveau.
Reapprînde^ v. a raliu-
REA
399 —
REC
mer. Se — , se rallumer,
reprendre feu.
ReapprinderCf f. actiou
de rallumer. f.
Reapprînsu,af//.i-allume,ee.
Reappucay v. a. reprendre,
sai-ir de nouveau.
Re^ppucarey f. reprise, f.
Reappucatu,a(fj. repris, e.
Resray relabourer, faire un
nouveau labour.
R^av'are, f. second labou-
ragce, m. [nouveau.
Rearatu, adj. laboure de
Rea r mai v, a. rearmer, ar-
mer une seconde (bis.
Rearmarej t. nouvel ar-
meraent, m.
Rearmatâ, adj. rearme, ar-
me, ee, de nouveau.
Rearretaj v. a. moutrer,
indiquer, de nouveau.
Rearrâtarey f. action de
montrer une seconde fois, f.
Rea rr 3 tata, adj. montre,
ee, de nouveau.
Rearunca, v. a. jeter de
nouveau.
R^aruncare^ f. action de
je'er une seconde Ibis, f.
Rearuncatâ, adj. Jete de
nouveau.
ReaÅŸteptaÅŸ v. a. attendre
de nouveau.
ReaÅŸieptare, f. nouvelle
attente, f.
Reaşteptatâ,a^j. attendu.
ue, de nouveau.
Reascuţi, v. a. repasser, ai-
guiser une seconde fois.
Râascuţitâ, arfy. aiguise,ee,
de nouveau.
ReasÅŸe^Sf "^â– - a. reinstaller,
arranger de nouveau. [ee.
Reasşe^atâ, adj.reinstalle,
R^aţînta, v. a. fixer une
seconde Ibis. [nouveau.
R^aţintatâ, adj^ fixe de
Reatîrnai v. a. rependre,
raccrocber. [rependre, f.
Reatirnare , i'. action de
Reatîrnatâ, adj. raccro-
cbe, ee,su.spendu de nouveau.
Reaţâţa, v. a. sure.xciter.
Reaţlţare, f.surexcitation,f.
Reaţîţatâ, adj. surexcite.
R^attingei v. a. retoucher,
toucber de nouveau.
Reattingerc) f. action de
retoucher, t'.
Reattinsâ| at/j.retouche.ee.
Râauriy v. a. redorer, do-
rer de nouveau.
Reaurîre,t'.secondedorure,f.
Reauritây adj. secondement
dore. ee.
R^ave, v. a. ravoir, avoir
de nouveau, reposseder, ren-
trer en possession.
Reaverey f. action de re-
posseder. f.
Reavoinţâj f. mauvaise vo-
ionte, f. mauvais vouloir, m.
Reavutâg adj. repossede, ee.
Rebâgay v. a. replacer, re-
mettre.
RebatC} v.a. rebattre, frap-
per une seconde Ibis. Se — ,
se rebattre. [battre, f.
Rebaierej f. action de re-
Rebătutui, adj. rebattu, ue.
Rebele, adj. rebelle, insur-
ge, m. [surrection, i.
Rebeliune, f. rebellion, in-
Recâde, v. n. retomber.
Recădere, f. rechute, f. —
in g veselă, recidive, f.
Recăzuta, adj retombe, ee-
Recânts, v. a. recbanter,-
chanter de nouveau.
REC
— 400 —
REC
Recântare f f. action de
recbanto'r, f.
Recântârii v. a. repesser,
poser de nouveau.
Recântârire, f. action de
repeser, f.
Recântâritâ|adj.repese,ee.
Recântatâ, adj. cbante une
seconde fois. fregagner.
Recâpstai v. a. recouvrer,
Recăpetare, f. action de
reconquerir, de recouvrer,
f. recouvrement, m.
Recăpătata, <(lj. recou-
vert, e, regagne, ee.
Recapitula, v. a. recapitu-
ler, resumer.
Recapitulare, vd. urm.
Recapitulaţiune, f. reca-
pitulatioa, f.
Recapitulatâ, adj: reca-
pitula, ee.
Recâstaia vd. recest. .
Recâuta, v. a. rechercher.
Recâutare, f. recherche, f.
Recâutatâ, adjf. recherche,
ee, cherche de nouveau.
Rece, adj. froid, e ; fig. in-
different, e; adv. fro^de-
ment, avec froideur.
Recelâ « f. froideur. fraî-
cheur. f. refroidis3ement,m.
fig. indifference. Cu — , a-
vec indifference, indifferem-
ment, de sang froid, froi-
deraent, a froid.
Recensemintâ, n. recen-
s8ment,tn.denorabrement,m.
Recepe, vd. Pnimi.
Recepîssâ , f, recepisse,
regn, (lat. inf. perf. dela re-
cipio).
Reţeptâ, vd. Recepta.
ReceptacSu, — culu, n. re-
ceptaclo, m.
Recepţiune, f. rdoeption, f.
accueil, m. [cjtte, f.
Recepta, «. re^u, rn. re-
Recerceta, v. a. iairc une
seconde enquete.
Recercetare, f. seconde
enquete, verification, f.
Recercetatâ, «f/j. recher-
che, ee, cherche, ee, de nou-
veau.
Recercui, v. a. recercler.
Recepcuire,f.recerclage,»/i..
Rceercuîtii,afrj.recercle,6e.
Recere, v. a. redemander,
reclamer de nouveau.
Recerere, f. seconde de-
mande, f. [ee.
Recerutâ, adj. redemande,
ReceÅŸtiga, v. a. recouvrer,
regagner, [vrabie.
&eceÅŸtigabile, adj. recou-
ReceÅŸiigare, f. recouvre-
ment, ?n.
Receştigatâ, adj. recou-
vre, regagne, ee.
Reţetă, vd. Recepţii.
Rechiăma, v, a, rappcier,
faire revenir, faire resson-
venir. .^i rechiăma (în me-
moria), se rappeler, se res-
souvenir.
Rechiâmare, f. rappel, ui.
ressouvenance, f. [ee»
Rechiămatâ, adj. rappel6,
Rechită, f. saule rouge, f.
Reci, v. a. refroidir, r.ifrai-
chir.
Rec'divă, f. recidive, f.
Recidiviste, m. recidiviste,
m. [piendaire, 7/(.
Recipâendarid, tu. reci-
Recipiente, ni.rec pient,m.
Reciprocitate, f. recipro-
ci te, mutualite, f.
Reciproca, adj. recipro-
REC
— 401 —
REC
que, rautuel, lle, alternatif,
ive. [)n.
Rfcirey f. refroidisseraent,
Recita^v. a. reciter, raconter.
Recitarei f. recita'ion, f.
Recitaţiunei f. recit m.
recita tion, f. [»?. '
RecitativA y n. recitatif,
Recitata, adj. recite, ee.
Reciti, V. n. relire. [lire, f.
Recitir^e, f. action de re- j
Reciiitu, adj. relu, ue. j
R^citore, f. refrigerant, ?n . i
R^citu, adj. refroidi, ra-
fraîchi, ie. [construire. ..
Reclădii v. a. rebâtir, re- 1
Rec!âdire| f. reconstruc- â–
tion, f. [e ,
RecJâditâ, adj. reconstruit, '
Reclama , v. a. roclamer,
revendiquer.
Reclamă, f. reclame, f.
Reclaitiarei vd. urm. j
Reclamaţiune, f. reclama- 1
tion, f. [ee.
Reciamatâ| adj. reclame,
Recleii v. a. recoller.
Recleire^ f. recollage, re-
collement, m.
Recieitâi adj. recolle, ee.
Recn... vd Rehn...
Recoltă, f. recolte, f.
Recolta, v. a. recolter.
Recoltare, f. recolte, f |
Recoltaţii, adj. recolte, ee.j
Recommanda, v. a. re-
commander.[recommandable '
RecommandabiSe , adj.
Rec^ntmandare,Yd. urm, \
Recommandaţiune,f. re- |
commandation, f.
Recommandatâ, adj re-
commande, ee. [fa. ^
Recomplecta.vd.recompZe- 1
Recompensa , t. a. re- ,
compenser, donner une re-
compense, [pense, f.
Recompensai f. recom-
Recompensare, — liune,
f. recompense, f.
Recompensata, adj. re-
compense, ee. [de nouveau.
Recompleta, Y.a. completer
RecompSetare, i\ action
de completer de nouveau, f.
Recosnpletatâ, adj. com-
plete, ee, une seconde fois.
Recompune, v. a. recom-
poser. [position, f.
Re<ioinpanere, i". recom-
Recompusu, adj. recom-
pose, ee, compose de nou-
veau. [duire.
Reconduce, v. a. recon-
Recanducere, f. recon-
duite, f. [duit, ite.
Recondussd, adj. recon-
Reconf runta, v. a. recon-
fronter.
Reconfruntare, — ţiane,
f. rtconfrontation, f.
Reconfruntatâ, adj. re-
confronte, ee. [tuer.
Reconstitui, v. a. reconsti-
Reconsiituire, vd. urm.
Reconstituţiune , f. re-
coustitution, f. [stitu6, ee.
Reconsti uittt,ad/. recon-
Reconsulta, v. a. recon-
sulter.
Reconsultare, — ţiune, 1.
action de reconsulter, f.
Reconsultatfl, adj. recon-
sulte, ee.
Reconvenţiune, ţ.jur.re-
convention, f. Reconveniio-
7iaZe,ady.reconventionneI,lle.
Recopia , v. a. copier de
nouveau. [recopier, f.
Recopiare , f. action de
26
REC
— 402
REC
Recopiata, adj. recopie, ee.
Rec6re,r.fraîcheur,f.frais,)».
Re corala, f. ralVaichisse-
ment;, m. [dre frais, che.
Recori, v. a. rafraîchir, reu-
Recorire , f. ralraîchisse-
ment, m.
R ■coritore) f. rafraîchis-
sant. Sust. »^.boisson rafraî-
rhis sânte, f.
Recoritu, adj. refraîchi, ie.
Recorosuy adj. ret'raîchis-
sant, e, frais, che.
Recossc) V. a. recoudre.
Recossi , V. a. refaucher,
faucher de nouveau.
Recssire, f. action de re-
faucher, f.
Recossitu, a(:7J.retauche,ee.
Recreai v. a. recreer, diver-
tir. Se — , se recreer, se dis-
traire.
Recreare, \d. urm.
Recreaţiune, f. recreatiou^
f. amusement, m.
Recreatâ, part. recrea.
Recresce, v. n. recroître.
croître de nouveau.
Recrescere , f. seconda
croissance, f. [duit, e.
Recrescutâ, adj. repi-o-
Recrimina, v.a. recriminer.
Recriminarei — ţiune, re-
crimination, f. [minatoire.
Recrîminatorîu,orfj.recri-
Recriminatâ, adj. recri-
mine, ee. [re d(?s recrues.
Recruta, v. a. recruter, fai-
Recrutare, — ţiinie, f. re-
crutation, recrue, f. recrute-
ment, m. [in.
Recrutatord, m.recruteur,
Recrutata, adj. recrute, ee.
Recruta, m. recrue, f. re-
cemment leve, novice, m.
Recta, adv. recta, ponctuel-
lement.
Recta le, adj. anat. rectale.
Rectifica, v. a. rectifier, re-
dresser, corriger.
Rectificare, — iiune , f.
reclification, correction, f.
Rectificatâ, adj. rec ifie,
corrige, ee. [droiture, t.
Rectitudine , f. rectitude,
Recto, m. recto, page d'un
feuillet. [de recteur.
Rectorale, adj. rectoral,
Rectoratu, n. rectorat, m.
Rectoru, m. recteur, m.
Rectrici, adj. {penne — ),
rectrices, f. pi.
Recuceri, v. a. reconquerir.
RecufundaÅŸ v. a. replon-
ger, retrt^mper.
Reculca, v. a. recoucher.
Recu!catiii,arfj. recouche,ee.
Reculege, v. a. recueillir,
rassembler.
Reculegere, f. action de
recueilhr, f.recueillenient,w.
Reculessu, ar/J.recueilli,ie.
Recunnoscej v. a. recon-
naitre ; declar er. He — , se
reconnaître.
Recunnoscere , f. recoa-
naissance,f. [connaissant,ate. ]
Recunnoscetoriâ,adj.re- i
Recunnoscinţâ, f. recon-
naissance i.
Recunnoscutu , adj. re-
connu, ue. De — , recon-
naissabJe.
Recupera, v. a. recouvrer,
recuperer, rentrer en pos-
session. [cuperable.
Recuperabile, adj. re-
Recuperare, — {iune, f.
rocuperation , f. recouvre-
ment, m.
RED
— iO'3 —
REF
Recuperata , adj. recu- 1
pere, recouvre, ee. [cours,)n.
Recursd} n. recours ; se-
Recusai v. a. refuser, reje- j
ter, recuaer ; ne pas accepter.
Recusabiief ad/. refusable,
recusable.
Recusarej vd. urm.
Recusa^iune, f. refus, m.
recusatiou, f. [cuse,ee.
Recusatâ, adj. refuse, re-
Recussutâ, odj.r recous-
su, ue. [mettre, restituer.
Redai v. a, redouner, re-
Redactaf v. a. re.liger.
Redactare, t'. redaction, f.
Redactata, adj. redige, ee.
Redacţiune, i°. redaction, f.
Redactorăfiii. redacteur,»?.
Redârâci, v. a. recarder.
Redârâcirei f. action de
recarder, f.
RedărâcîtU|ac?_;".recarde,ee.
Redare, f. action de. redon-
ner, f.
Redatu, adj. redonne, ee.
Redescepta, v. a. reveiller.
Redescepiane, f. reve'l,?n.
Redesceptatây adj.reveil-
le, ee.
Redeschide, v. a. rouvrir.
Redeschidere, f. action
de rouvrir. f. '
Redeschisa, adj. ouvert, e,
une seconde fois.
Re^ice, Y,a. redire, repeter.
Re^icere, f. repetition, re-
d t.-, f. !
Redige, v. a. rediger.
Re^issâ, adj. redit,repete,e.
Reifiţiune, t". reddition, f.
Redobindi, v. a. regagner,
acqut;rir,obtenir,de nouveau.
RedobSndire, f. recouvre-
ment, m. recouvrance, f. |
Redobinditâ, adj. recou-
vre, regagne, ee.
Reduce, v. a. reduire, res-
treindre Se — , se reduire.
Reducere, f. reduction, re-
striction. diminution, f.
Reduc4Ebi'e,afZy.reductible.
Reducţiisne, f. reduction, 1".
Reducîivu,udj,reductif,ive.
Reduplîca, v. a. reioubler.
Redupiicare, — ţlune, f.
redoublement, m. [ee.
Rodup!icatâ,a(/y.redouble.
Redussu, adj. reduit, e.
Reduta, f. redoute, f.
Reduviâ, f. tache blanche, f.
RedvanJJ, n. carosse, m.
Reeşî,v,n.reussir; ressortir.
R^eÅŸitu, adj. reussi, reasor-
ti, ie. fter.
Reesporta, v. a. reexpor-
Reesportare, — nune, L
reexport-ition, f.
Reesportatâ, udj. reex-
porta, ee. [parer.
Reface, v. a. refaire; re-
Ref acere, f. refaite, f.
Refăcuta, adj. refait, e.
Refeca, v. a. border, faire
un ourlet. [seret, m.
Refecare, f. ourlage, li-
Refecatâ, adj. borde, our-
le. ee. \fecare.
Refecâturâ, adj. vd. Re-
Refecu, n. repli, ourlet, m.
Refectorid, «.refecto.re,in.
Refenea, f. ecot, ra. tour-
nee, cotisation, f.
Referata, vd. Referiţii.
Referbe, v.a rebouillir, re-
cuire, soumettre a une nou-
velle cui.ÅŸson. [cuire, f.
Referbere, f. action de re-
Referi|V.a. referer,rapportei-.
Se — ,se rapporter,se referer.
REF
— 404 —
REG
Referitul adj. rapport6, ee;
sust. n. refere, rapport, m.
Refertâ , adj. recuit, re-
bouilli, ie.
Reflectai v. a. reflechir ;
ri'fleter. [ne.
Reflectare, vd. Re.(lessiii-
Reflectatâ, vd. Relb-ssil.
Reflectibile , adj. refle-
xible. [teur, m.
Ref lectora , m. reflec-
Reflectu, n. reflet, m. re-
flexioa, f. [flexibili ;e,f.
Reflessibîlitate , f. re-
Reflessiune, f. reflexion,
pensee, f.
Reflessâ, adj. reflechi, ie.
Ref iui, Y, refluei-, remonter.
Refluîre, f. reflux, ui.
Reflussâ, n. part. reflue.
Reflussâ , n. reflux, )h.
maree descendaate, f
Ref orniâjf. reforme, J". chan-
geraent (eu bien), m.
Reforma, v. a reformer,
corriger. Se — , se reformer.
Refo«*niabiley adj. refor-
mable, corrigible.
Reformare, vd. urm.
Reformaţâune, f. refor-
mation, i. [mateur, iu.
Reformatoru, m. refor-
Reformatâ^ adj. reforme.
ee. [f.
Refr acţiune, f. rel'ractiou,
Refractivâ, adj. refractif,
ive. [reflecbir.
Rcfrânge, v a. rdfracter,
Refrângere, f. refraction,
refliîxiou, f, [reflechi, e.
Refrântâ , utZ/. refracte,
Refrânâj n. refrain, m.
Refrigerante, adj. refri-
gerant, a a te.
Reffi, n. auue, f.
Refugi, v. a. fuir, avoir re-
cours. Se — , se refugier,
s'enfuir.
Refugire, vd. Refugiu.
Refugia, n. re!'uge, asile,»i.
Refusa, etc. vd. Recusa
Rsgă^la^ f. rot, ren voi, »/u
Râgai, v. a. avoir dos i'ea-
vois, roter, faire des rots.
RIgâire, vd. Retjăelâ.
Râgâiiorâ, ut. roteur, m..
Râgâitu, part. rote.
Râgăiiură, wd.Regăelă.
Regafe, adj. royal,ale. .-î;iă
— ,e„iu regale, f.
Regăssi, v. a. retrouver.
Se — , se retrouver.
Regâssîre, f. action de re-
trouver, f. [ee.
Regâssitu, adj. retrouve,
Regata, n. royaume, ni.
Dd — , regalien, enne.
Rege, m. roi, m.
Regenera, v. a regeuerer.
Regenerare, — {iune. f.
regjnJration, f. [rateur, m.
Regeneratorâ,i)i. regeae-
Regeneratu, adj. regeue-
re, ee.
Regescu, a'v. comme ua
roi, magtiifiquemeat, roya-
lement.
Regescâ, adj. royal, ale.
Regicidâj yu. regicide, in..
ISegimenîu, n regiment,)/?.
Regime, — uiu, n. regime, m.
Regină, f. reine, f.
Regânţâ, f. regence, f.
Reginte, m. regent, m.
Reg5ssorii,»n.regi.s3eur,sur-
vei liant, (/i.[teur,archi vis te, m.
Regâstratorâ, m. registra-
Regisiru, n. registre, m.
Regionale, adj. regional, e.
Regâune, f. region, contree,f..
REÃŽ
405
REÃŽ
Regonii v. a. rechasser, ren- ,
voyer. [renvoy^, ee.
Reg n!tO , adj rechasse,
Regu'ajV. a. regler, arranger.
Regula, f. regie. T. |
Regulamentariâf adj. re- i
gl^mentaire. [w. '
Regulâineniâ|)hreglement, :
Regulare, f.arrangement,/». '
Reguiarisaj v. a. regula-
riser, rendre riîgulier, ere.
Regularisstd , adj. re-
gularjse, ee. [f
Regularitate, f. regularite,
Regulatorîâ, adj. regula-
teur. trice. [m.
Regulatorây m.regulateur,
ReguTatu, adj. regie, ee,
regulier. ere; adv. regulie-
rement, exactement. !
Rehnetâ,)?. rugissement, m. '
Rehni, v. n. rugir.
R hnâre, f. rugissement, m.
Rehnitoriu, adj. rugissant,
ante. i
Rehnitâ, p^rt. rugi. \m.
Rshnitisrâ, t. rugissement,
ReÃŽRibarca; v. a. rembar-
quer. [queraent, m. \
Re1mbarca<*e, f. rerabar-
Reirtibarcatây adj. rem-
barque, ee.
Reimbobociy v. a. bour-
geonner de nouveau.
Relmbabocire, f. second
bourgeonnement, m.
Relmbobocitd, pa^-t.hor-
geonne de nouveau.
Reîmbracca, v. a. rhabil-
ler, habiller de nouveau.
Relmbrâccatd, adj. ha-
bille, ee. de nouveau.
Reimpârţi, v. a. reparta-
ger, partager une seconde
fois.
Reîmpărţire; f. second par-
tage, m. [de nouveau.
Reîmpârţitd, adj. partage
Reimpingei v. a. pousser
de nouveau.
Relmpinsâ , adj. pousse,
ee, encore une fois.
Reimple, v. a. remplir (de
nouveau). [m.
Reimplere, f. remplissage,
Reîmplutâ, acZy. rempli, ie,
de nouveau. [ter.
Relmporta, v. a. reimpor-
Relmportare, — ţiune, î.
reimportation, f. [te, ee.
Reimpor tata, adj. reimpor-
Retmpressiune, 1. reim-
pres-sion, f-
Reimprinta-f Reimprimatu,
vd. Reimprime , Reim-
presm. [me, ee.
Reinipressâ,ady. reimpri-
Reimprime, v. a. r^impri-
mer, imprimer de nouveau.
Reimprimareji vd. Reim-
pressiune. [fier,reconlorter.
Relmputernici, v. a. forii-
Reimputernicitâ, adj. re-
conforte, ec. [hausser.
Reinâiţa, v. a. relever, re-
Relnâlţare, f. relevenient,
rehaussement, m.
Reînâiţatâ , adj. releve,
rehausse, ee.
Reîncâlşia, v. a. rechaus-
ser.Se — , remettre ses chaus-
sures. [cbausse.
Reîncâfţiatu , pari. re-
Reîncârca, v. a. recharger.
Reincârcarcj f. recharge-
ment, m. [6e.
Reincârcatâ,acfj'.recbarge
Reîncepe, v. a. recommen-
cer. [mencement, m.
Reîncepere , f- rceom-
REl
— 406 -^
REL
Re1nceputâ| adj. recom-
mence, ce.
Relnchidei v. -j. i-el'ermer.
Reînchidere, t'. referme-
ture, f. [ee.
Reinchisâ, adj. referme,
Reincovâia, v. a. recour-
ber, replier. [meut, m.
Reincovâiare, f. recourbe-
Relncovăîatâ , adj. re-
courbe, replie, ee.
Refndouii v. a. redoubler.
Relndouire, f. redouble-
ment, m. [ee.
Refndouitâ, ar^j. redouble.
Retndrepta,v. a. redre-^ser.
Relndreptarei f. redres-
sement, )». se, ee.
Re1ndpeptatu,ncZ_/. redres-
Re1nfâ9işia, v. a. reprâ-
senter encore une fois
Reinfâţişiatâ, adj. repre-
seate, ee, de nouveau.
Reînfiinţai v. a. recreer,
reproduire, reconstituer.
Reînfiinţare, f. reproduc -
tion, f. retablissement, m.
Re1nfiinţatâ,ac/j.retabli,le.
Relnfiori, v. n. refleurir.
Relnflorire , f . seconde
fleuraison, f.
Relnfloritâ, part. refleuri.
Re1nnegri| v. a. noircir de
nouveau. [ie, de nouveau.
Relnnegritâ, adj. noirci,
Relnnoda, v. a. renouer.
Relnnodare, f. renouraent,
s. renouement, m.
Re1nnodatâ| ad/.reuoue,ee.
Relnnouiy v. a. renouveler,
rendre nouveau, vclle.
Relnnouire, f. renouvel-
loment, m. le, ee.
Re1nnouitâ| adj. renouve-
Relntâri, v. a. renforcer,
rcndurcir.
Relntărirei f.renforcenient,
rendurcissement, m.
Relntorce, v. a. rendre,
restituer, remettre. Se — ,
revenir, s'en revenir.
Reintorcere, t. retour, n».
Reîn^orsâ, ar^j. revenu,ue.
Reintra, v. a. rentrer, ea-
trer de nouveau.
Reintrare, f. rentree, l'.
Reintrata, part. rentre.
Reisbi, v. a. beurter, cho-
quer, de nouveau.
Reîsbire, f. second choc, n».
Reisbitâ, adj. choque de
nouveau. [tre de nouveau.
se Reivi,v.a. reparaître, parai-
Reivire, f. reapp irition, f.
Reevitu, part. reparu.
Relârgi, v. a. relargir. [gir.f.
Relârgire, t.action de relar-
Re'ârgitu, adj. relargi, ie.
Re'ata, v a. relater, raconter.
Refatiune, f. relation, f.
Relativa, adj. relatif, ive ;
adv. relativement, par rap-
port Â. [Jiir.
Relega, v.a. releguer, ban-
Relegatâ, adj. relegue, ee.
Relicâ, f. relique, f.
Relîcariâ, n.reiiquaire, »>j.
Reliefu, n. relief, m. [naire.
Reiigionariâ, ady.religion-
Religîosui,adJ.religieux, eu-
se.
Religiune, f. religion, f.
Relipi, V a. recoller.
Relipire, f. recoUage, m.
Relipitâ, adj. recolle, ee.
Relua, V. a. reprendre, res-
saisir, rattraper.
ReJuare, f. reprise, f.
Reluata, adj. repris, e.
REM
— 407
REN
Relucii V. n. reluire.
Reltacinţâf f. briliant, m.
splenileur, f. [luisaat, ante.
Reluciosâ|a(/;. briliant, re-
Relucirei f. eciat, briliant,»!.
Relucitâ| part. relui, briile.
Relucra , v. a. remanier,
retravailler, refaire.
RelucPare, f. remaniement,
)/(. relaite, f. [refait, e.
RelucratCi,a(/J.reraanie, ee,
Remâcinai v. a. remoudre.
Remâcinarei f. action de
rernoudro, f. ue.
RemâcinatUf adj. remouiu,
Remân^j v.u. rester, demeu-
rer. [ter, f.
Remânerei f. action de res-
Remania, — nui, v. a. re-
manier. [m.
Remânuire, f. remaniement,
Remânuîtu,ac/y.remanie,ee.
Remarcabilei adj. remar-
quable, insigne ; adv. re-
marqaablement.
Reniârita, v. a. remarier.
Se — . se remarier, se ma-
rier de nouveau. [tant, m.
Remâşiţâ , f. reste , res-
Remasâi adj. reste, ee; susf.
n.xd.prec. [apportcr remede.
Remedia , v. a. remedier,
Remediu, n. remede, m.
Rememorai v, a. reroimo-
rer, remettre en memoire,
rafjp.iler. [meraoration, f.
Rememoraţiunei adj. re-
Rememoratâf adj. reme-
morii, ee.
Remestecai v. a. remeler.
Remestecarei f. action de
remeler, f. [le, ee.
Remestecatâ, adj. reme-
Reminiscinţâi f. remini-
scence, f. ressouvenir, in.
Remissâi f. remise, f.
Remitei v. a. remettre.
Remobila, v. a. remeubler
Remobilare, f. action de
remeubler, f.
Remobilata, adj. remeu-
ble, ee.
Remorca, v. a. remorquer.
Remopcatorâî *n. remor-
queur, m. [retremper.
Remuia ^ v. a. remouiller.
Remuiarei f. action de re-
mouiller, f. [recompenser.
Remunerai v. a. remunerer.
Remunerare, f. remune-
ration, recompense, f.
Remuneratoria, adj. re-
muneratoire. [re, ee.
Remunerata, a(ij. remune-
Remustra, v. a. reprocher,
faire repentir. [pi.
Remustrare, f.remords,iH.
Remustratu, joa/'i.repenti.
Renasce, v. a. renaître, re-
vivre. [f.
Renasceroi f. renaissance,
Re născu tâ,af/j.regenere,ee.
Răndâşiâ , f. emploi du
p.ileiren er, w.
RindaÅŸiu, yn. palefrenier,
valet d"ecurie, m.
RSndea, f. rabot, m.
Rsndâ, «. ordre, rang, rn.
rang^e, f. [ordre, m.
Renduelâi f. arrangement,
Rendui, v. a. ranger, ar-
ranger, disposir.
Rinduire, vd. Renduelă.
Rânduitorâj m. ordonna-
teur. •'/(. [ge.
RenduitO, adj.arrange, ran-
Renega, v. a. renier, desa-
vouer, afflrmîr contrairj-
m^nt ă Ia verite.
! Renegare, vd. urm.
REP
— 408
REP
Renegatiunci f. rcnimcnt,
sreniement,)n. [renegat, m.
Renegato, 'i(/jrenie, ee ; m.
Reng. iu, n. farcc, f.
R'nji, V a montrer Ies dents
â quelqu'un. [jiL
Rănichi, in. pi. reins, ni.
Renovatori, Di. renova
teur, m.
Renâ, m. renne, m.
Renume, m. renom, m. re-
nommee, celebrite, f.
Renumi, v. a. renoramer.
Renumire, f. renomraee, f.
RenumîtOjarfy.renornme.ee.
Renunţa, v. n. renoncer.
Renunţare, f renonciat'on,f.
Renunţatâ, part. renonce.
ReorganisBj v.n. reorgani-
ser. [reorganisation, f.
Reorganisare, — liune, f.
Reorganisatâ, adj. reor-
ganise, ee. [faire, retablir.
Repara, v. a. reparer, re-
R* parabâie, adj. reparable.
Reparare, — ţiune, 1'. repa-
raticn, i". [teur, trice.
Reparatoria, adj. repara-
Reparatâ, adj. repare, ee.
Reparaturâ, f.reparation, f.
Repardosi, v a. recarreîer,
mettreuD nouveau pîaucher.
Repardosîre, f. recarre-
lage, m [ee.
Repardositfii,acZy.recarrele.
Repasce, v. a. repaître.
Repascere, f. action de
repaître, f. [/îy. repu.
Repăscutâ, part. repait ;
Repausa , v. a. reposer,
delasser. -S'e — , se reposor,
se delas.ser. [ee.
Re^^ausatâ , adj. repose,
Repausu, n. repos, d6las-
sement, in.
Repecetlui, v a. recacheter.
Repecetluitâ, adj. reca-
chet6, ee.
Repede, vd. Răpede.
Repeziciune, f. rapidite, f.
Repept'na, v. a. repeigner,
peigner de nouveau.
Rep«ptenare, f. action de
repeigner, f [gQ^> ^^•
Repeptenatâj adj repei-
Repercussiune, f reper-
cussion,reflexion,f.reuvoi,7/i .
Repercussivâ, adj. re-
pt-rcussif, ive. Sust. m. re-
percussif, m.
Repercuta, v. a. repercu-
ter, reflechir. [ru.ssiwwe.
Repercutare, vd. Reper-
Repercutatu, adj. repex'-
cute, ee.
Reperde, v. a. reperdre.
Reperdutâ, adj. perdu, ue,
de nouveau. [m.
Repertoriâ, n. repertoire,
Repeta, \d. urm.
Repeţi^ V. a. repeter, re-
passer,redire, recommencer.
Repetire, vd. urm.
Repeiiţiune, f. r^petition,
redJte, f. [meditateur, m.
Repetitorâ, m repetiteur.
Repetata, adj. repete, ee.
Repic, m. t. repic, m.
RepUcă , f . replique, re-
ponse, f. [repondre.
Replica , v. a. repliquer,
Replicare, vd. Replică.
Repiicatâ, pUrt. replique.
Repopula, v. a. repeupler.
Reporta, v. a. reporter, rap-
porter. [rapporte. «^e.
Repopfatu, adj. reporte,
Reposa, v. a. deceder, raou-
rir. [mort, f.
Reposare , f. deces, m.
REP
— 409 —
RES
Reposatâ , adj. decede,
mort, defunt, e. [sailles, f. p?.
Repressalie, t.pl. repres-
Represintâ , v. a. repre-
senter. f t-, se representer,
se figurer. .Se — , se repre-
senter. ["sentant, m.
Represintante, ni. repre-
Represintare, vd. urm.
Represintaţiuncj f. re-
presentation. f.
Represintativâf ad'. re-
presentatif, ive. [sente, ee.
Represintatu, adj. repre-
Repressi, vd. Reprime.
Repressibile, adj. repri-
mable. [f.
Repres8iune,f. repression,
Repressivdy adj. repre.ssif,
ive. [ee.
Repressâ , adj. reprime,
Repriimii v. a. recevoir, ad-
mettre, de nouveau.
Repriintire; f. action de
recevoir de nouveau, f.
Repriimitâ, adj. regu, ue,
admis, e, de nouveau.
Reprimai vd. urm.
Reprimei v. a. repriraer.
Reprimere, vd. Repres-
siune.
Reproba y v. a. reprouver,
rejeter, condamner.
Reprobare, f. reprobation,f.
Reprobatorâ, adj. repro-
bateur, tr ce. [ee.
Reprobatâ, adj. reprouve,
Reproduce^v.a. reproduire.
Reproducere, vd. Repro-
duc {iu ne. [productoru.
Reproducetorâ, vd. Re-
Reproductibile, adj re-
productible. [duction, f.
Reproducţiune, f. repro-
Reppoducforâ| m. repro-
ducteur. m. trice, f. [duit, e.
Reprodussâ, adj. repro-
Repti, v. n. ramper.
Reptile, m. reptile, m.
Republică, f. republique, f.
Republicanismu, m. re-
publicanisrae, m.
! Republicana, ad;. repu-
blicaJn, e. .Sust. m. repu-
blicain, m. Adv. en repu-
blicain, republicainement.
Slepudia , v. a. repudier,
rejeter,
Repudiare, vd. urm.
Repu<tiaţiune, t. repudia-
Å£i on, f. [^.
Repudiate, adj. repudie,
Repudiu, vd. Repudialiune.
Repulsiune, f. repulsion, f,
Repulsiva, adj. repulsif,
ive. Putere — vă, force re-
pulsive, repuJsion , f. (în
lisic). [aversion, f.
Rcpuitinanţâjf.repugnance,
Pepumnante, adj. repu-
gnau t. repoussant, e.
Repune, vd. trinti.
Repune, v. a. remettrc en
place, replacer. [m.
Repunere, f. replacement^
Repurta, v. a. remporter,
reporter. [remporter, f.
Repurtare, r. action de
Repurtata, adj, rempor-
te, t-e.
Repusa, adj. remis, se.
Reputa; v, a. reputer, es-
timer. [time, considere, ee.
Reputată, adj. repute, es-
Reputaţîune,f.reputation,f.
^enuchiâ, vd. Renunehiu.
Resâdi, v. a. replanter.
Resădire, f. replantation, f.
Resâditâ, adj. replante, ee.
RES
4iO
RES
Resâdniţâi f. pepiniere, t'.
Resadây ii. piantation, f.
Resâpai v. a. recreuser,
creuser de nouveau ; re-
graver. [creuser, t.
Resâparei f. actiou de re-
fl es a pata, adj. recreuse,ee.
Resâriy v.n. apparaître,se le-
ver ; tressaillir.
Resârire, f. apparition, f.
lever, m. levee, f.
Resâriiânâ, adj. oriental,
ale. [doie, f.
Resârît6i"e|f loquet, m. ca-
ResâJ<itîly adj. apparu, ue.
Sust. n. iever (du Soleii),
orient, m.
Resaşiâi adj. liraitrophe.
ResbatCi v. a. parcourir.
Resbaiere, f. action de
parcourir, f. [ue.
Resbâiutu, adj. parcouru,
Resbelatorâ, m. guerrier,
belligerunt in.
Resbelnicui, acZJ. guerrier,
ere, belii [ueux, euse.
Resb«liii, n. guerre, f.
Resb^i vd. Răsbi.
Rssboire, f. action de'por-
ter l.i guerre, f.
ResboitUf jyart. port6 la
guerre. [boiu.
Resb tiiif\d. Resbelti şi Răs-
Resb «nai vd. Răshuna.
Rescliiinbai v.a. rechanger.
Resc'iimbarei f. action de
rechanger, f. [ge, ee.
Resc limbatâi adj .rechan-
Reschembui n. rechange,
m. rangon, f. [ — recuire.
Rescoce, v. a. recuire. S;
Rescocepey f. forte cui.s-
son, f. [cuit, e.
Rescoptâi adj. fnrtement
Rescrici v. a. i-ecrire, e-
crire de nouveau. [crire, i'.
Rescriere^f. action de r6-
Rescr'ptu, ;;. rescrit, m.
Rescrissîj, adj. recrit, e.
RescrucCi f. carrefour, m.
rtes ;61ây f. revolte, f. sou-
levement, m.
Rescufai v. a. revolter, sou-
lever. Se — , se soulever.
Rescularei f. soulevemeat,
m. rebelliou, f,
Resculâtoriâp adj. insu-
rectionnel , elle, aediteu-x ,
euse. [ee, en revolte.
Resculatu, adj. souleve,
Rlscumpârai v. a. rache-
ter, delivrer en payant ; raa-
^•onner, mettre â rangon.
Rescumpârare, f. rachat,
m. rangon, f. [dempteur, m.
RescumpârâtorÂf rn. râ-
RescumpâB*atâ| v. a. ra-
chete, rangonne, ee. [tion, f.
Resecţîunei f. chir. re^ec-
Reseda^ f. bot. răseda, m.
Reşed^i v. n. răsider, lo-
ger; consister en,exisler dans.
ReÅŸederCf vd. urm,
Reşedinţâi f. residence, f.
Reşeijutâ, part. reside.
Res'ma, v.a. appuyer, sou-
tenir. [tien, m.
Resimare, f. appui, sou-
Resemătbrei f. accoudoir,
chevalemeot, m. [tenu, e.
Resematâ, adJ.appuye,sou-
Resemsnaf v. a. ressemer ;
ensemencer de nouveau.
Resem ' narey f. nouvei en-
serat^ncement, ni. [ee.
Re8e»nenaiâ,a(ij.resseme,
se ResemnaiV.r.se resigner.
Resemnarci— (iwne, t r6-
sigaation, f.
RES
— 411
RES
Resemâ , n. appui, sou-
tien, m.
Resenina, v. a. rasserener,
rendre serein. [ment, m.
Reseninaref f. rassereae-
Resenînatâ | adj. rassere-
ne, ee.
Reserva^ v. a. reserver, re-
tenir. Se — , se reserver.
Reservâi f. reserve, res-
triction, f. Cu — a de, k la
reserve de. [servation, t'.
Reservarei f. reserve, re-
Reservatâ, «dj. reserve, ee.
Resfăţiai V. a. cajoler, mi-
gnarder.
ResfâţiarC} f. cajolerie, f.
Resfăţiatâ, adj.cajoIe,dor-
loie, ee.
Resfâţid, n. cajolerie, f.
Resfira, v. a. epaaclier. [ni.
Resfirare, f. epanchement,
Resf iratâ| adj. epanche, ee.
Resfoiy V. a. feuilleter.
Resfoire , — elă, f. feuil-
letage, m.
Resfoitâ, adj. feuillete, ee.
Restrânge, v. a. repercu-
ter, renvoyer, reflechir, re-
fleter.
Resfrângere, f. reflet, re-
flechissement, m. reflexiou,f.
Resfrângetoriu, adj. re-
percussif, ive ; reflecteur, m.
Resfrântâ, adj. reflechi,
reflete, e. [jolerie, f.
Resgâ6lâ, 1*. mignardise, ca-
Resgâiy vd. Resfăgw..
Resgâire, vd. Resfăgiare.
Resgâitîl , vd. Resfăgiatu.
Resgâiturây \ă.Resfnciare.
Reside, — da, etc, vd. Re-
ÅŸede, etc. [ser (ua acte).
Resilia, v. a. resilier, cas-
Resiliare , — fiime, f. re-
siliatioa , f. resiliement s.
resilîment, m.
Resiliâj s. resilu, n. resille,
f. re-;eau, petit filet, wi.
Resimţi, v. a. ressentir. Se
— , se ressentir. [ment,»*.
Resitnţiinintâ, v. ressenti-
Resimţire, vd. j^rec. [ie.
Resimţita , adj. ressenti ,.
Reşinâ, f. resine, f.
Res'pâ, f. dissipation, di-
Japidation, f.
Resipi, V. a. dissiper. pro-
diguer, dilap;der. Se — , se
dissiper, se disperser.
Resipire, f.d ssipation, dis-
persion. f. [prodigue, m.
ReS!pîtoriâ,)n. dissipateur,
Resipitu, adj.dissipe, prodi-
gue, ee. [euse.
Reşinosâ, adj. resineux,
Resiste, — sta, v. a. resis-
ter, s'opposer.
Resi8te»*e, vd. Resistinţă.
Resistatâ, part. resiste.
Resistinţă, f. resistence. f.
Resmiriţâ , f. revolte, in-
surrectiou, f.
ReÅŸni, v. a. reduire en pou-
dre ; disperser, broyer.
Reşniţâ, f. moulin â bras,m>
R£Snitd,a(:Zj.broye,disperse,
ee. [compter de nouveau.
Resocoti, V. a. recompter,
Res^cotire , f. nouveau
compte, }n. [seconde fois.
Resocotitâ,r/dy. compte une
Resoluţiune, f.resolution.f.
Resolutoridj adj. resolu-
toire. [determine, ee, resous.
Resolutâ, adj. resolu, ue,
Resolvi, V. a. resoudre.
Resolvinte, m.resolvant,m.
RES
— 442 —
RES
Resolvirci — vere, vd. Re-
soluliutie.
Resolvitd, vd. Resolulu.
Resorocif v. a. fixer un
second dehii.
Respândiy v. a. repandre,
disperser. Se — , se repandre.
Respândirey f.dispersion,f.
RespănditUy adj. repandu,
ue, disperse, ee.
Respântie, f. carrefour, m.
Respectai v. a. respecter,
porter respect. [table.
Respectabite, adj. respec-
Respectare, f. respect,»;,
deferem-e, reverence, 1. [ee.
Respectata, adj. respecte.
Respectiva, adj. respectif,
ive ; adv. respectivement.
Respectosâ, adj. respec-
tueu.x, euse.
RespectUj n. respect, egard,
m. Fură — , sans respect;
ă ţine în — , tenir en res-
pect, contenir. A presinta
(ctii-va) — Zi( seu, presenter
(â quelqu'un) ses respects.
Respectuosâ , vd. lies-
pec'osu. [blanchir.
RespSia, V. a. relaver, re-
RespSiatu, adj. r. lave, ee.
in Respsrây adv. â contre
poil.
Resperui, v, a. rebrousser.
Resperuitâ, adj.rebrousse.
ee. [re, m.
Respeîe, i/i. drap raortuai-
Rt'Spica, V. a. deplier, de-
ployer. [i.
Respicarc, f. clairvoyance,
Respicaf â, adj. perspicace,
clairvoyant. [rejeter.
Respinge] v. a. repousser,
Respingere, f. renvoi, re-
jet, ni.
Respinsa, adj. repoussă,ee.
Respira, v. a respirer; se
remettre. [rable.
Respirabile, adj. respi-
Respirare, vd urm. [f.
Respir'aţâune,f.respiratioii,
Respiratoria, adj. respi-
ratoire. [ee.
Respirata , adj. respira,
RespSatâ, 1". recompense;
comj)en.sation, f.
Respiăti, V. a. recorapen-
ser,remunerer. [ratcur,trice.
Respiâtâtorsâ,?)!. remune-
Resptâtitâ, adj. recompen-
se, ee.
Respunde, v. n. repondre ;
s'accorder, etre conforme.
Respundere, f. reponse,
responsabdite, f. [ponsable.
Respun^etortâ, adj. res-
Bespun^etorâ, m. repon-
dant, garant m. [sabie.
Rî'spunsabilejat^/J respon-
Respunsabiiîtate, L res-
ponsabilite, f.
Respunsâ, part. repondu.
Respunsâ, n. reponse, re-
plique, repartie, f. repart, »w.
Restabili, v. a. retablir. re-
integrer [ment,m.
Restabilire , f. retablisse-
Resiabilitâ, adj. retabli, ie.
Restante, adj. restant, nte.
Postă — , poşte restante, f.
Restatornîci, v. a. reta-
blir, raffermir.
Reslatornicire, f. reta-
blissement, in.restauration,f.
Restatornicitu, adj. re-
tabli, ie.
Restaura, v. a. restaurer,
r6;ablir,remettreen vigueur.
Restaurante, m restau-
rant, m.
RES
413
RET
Restaurarci vd. urm.
Restauraţiunei t. restau-
ration, reparatioa, f.
Resfauraforu , m. res-
taura teur, m. [ee.
Resuffiâtopiâ, vd. Besjn-
ratoriu.
Resuffiatâ} part. respire.
Resulta, V. a. resulter, pro-
venîr, s'ensuivre. [f..
Reslaur atu f adj. restaure, Resultanfe, f. ^ resultante^
Restitui, v. a. restituer, re- , Resuitare, f. resuUat, m.
tablir, reraettre.
Restituitei vd. urm. [f.
Restituiiune|f. restitution,
RestituJtu, adj. restitue, ee.
Resultatu, adj. resulte, ee :
Sust. n. resultat, m. issua,
consequence, f.
Resumaţ vd. urm.
RestrtcţBunei f. restric- Resume, v. a. resumer, re-
tion, f. [tif, ive. capituler, f.Se — , se resumer.
Restrictivul adj, resfric- Resumatâ| vd. urm.
Restrânge, V. a. restreîn- j Resumtu, r?. resume, pre-
dre. Se , se r-estremdre, se i ^is, abrege, m. recapituh-
borner. \_[iune.\ ^^qq^ f jn — , au resume, eu
Restringerei \d. Restric- >^ resume. [retentir.
Restrfnsuj adj. restreint, j Resuna , v. n. resonaer,
'^^^- U^^ Resunanţâ|f. i-esonnauce,f.
Restu I n. reste, restant, Resu„are| f. resonnemeut,
Res turnai v. a. renver.-3er. j retentissement, m.
Se — (trăssiira), verser. ! -, -. .„ ,.
Resturnare, f. renverse- "«*""^*f'' •"» «f^'- f^o^^"
meut, m. fee. I „''^"'' retjjiiti.ssaat, aate.
Resturnatui adj. ren verse, i**®®""^*"' P"''^- ^esonnă.
Resturnâturâi i'. renver-
sement, rn. [/?i.
Resturnişâu,adj°. precipice,
Resubjuga, v. a. recon-
querir, subjuguer de nou-
veau. [quis, quise.
Resubjugatâj adj. recon-
R sucea, f. torsade, t.
Resucsi v. a. retordre, tor-
tiller. [/«. retorsion, T
Resuri'ţtâi n. resonnement,
echo, retentissemenf, m.
Resurecţiune, f. resurrec-
tion, f.
Resuvenire, t. ressouve-
nir, m. reminiscence, f,
Retâia, v. a. recouper, re-
tailler. [couper, f.
Retâiarei f. actiou de re-
Resucirei— cela, f retors, RetâîaSu, adj. recoupe, ee.
Resucitâ, adj. tordu, re- Reţeai f. reseau, m.
tor iu, e, retors, e. Retencui, v. a. recrepir.
Resucitu, n. retors, m. 1 Retencuîrc,— e^ă, f. recre-
Res'jffla, v. a. respirer ; v. î pissage, recrepiraent, m.
n. respirer, se delasser. i Re*encuîtU|adj. recrepi,ie.
Resuf fiarei f. respiration, ! ReteS3| v. a. ecourter, tran-
haleine, f. [m. j cher. [cher, f.
Resuf flâtore, f. soupirail, | Retesare, f, action de tran-
RET
— 414
REV
Retesatâ| adj. tranche, «i-
courte, ee. [rn.
Retesăturâ|f. 6courtement,
RetesA, «.barre,f. verrou,w.
Reticinţây f. i-eticence, f.
Reticularîtt, adj. reticu-
laire, ea l'orme de reseau.
Reticultt| n. petit filet, m.
Relinâi t'. retine, f.
Reţinui v" a. retenir, empe-
cher. [nir, retenue, f.
Reţinere, f. action de rete-
Retinţiune, f. retention, f.
Reţinuta, adj. retenu, ue.
Retipări, v. a. reimprimer.
Retipărire, f. reimpression,
nouvelle impreesion, f. [ee.
Retipârild, adj. reimprime,
Retorică, f. rhetorique, f.
Retorica, adj. de Ia rhe-
torique. Siist. m. rheto-
ricien, »?.
Retortt, in. rheteur, m.
Retractile, adj. retractile.
Retrage, v. a. retirer. <^'e
— , se retirer, reculer. Ma-
rea sfi — , la mer se retire,
la maree descend.
Retragere, f. retrăite, f.
RetrassA, adj. retire, ee.
Retrămisstt, adj. reuvoye,
ee, envoye de nouveau.
Retrămite, v. a. renvoyer,
envoyer de nou"veau.
Retrămitere , f. renvoi,
nouvel envoi, m.
Retrece, v. a. repasser.
Retrecere, f. action de re-
passer, f. repassage, m.
Retrecutây adj. repasse,ee.
Retribui, v. a. retribuer, re-
compenser. [liune.
Retribuire, vd. Retribu-
.Retribuitd,a(fy. retribue,ee.
Retribuţiune, f. retr bu-
lion, f.
Retributivtt, adj. retribu-
Å£ii", ive. [tion, f.
Retroacţiune, f. râtroac-
Retroactâvitate,f. retroac-
tivi te, ('.
Retroactiva, adj. retroac-
tif, ive ; adD.râtroactivement.
Retrograda, v. n. retro-
gratler, retourner.
Retrogradare , — ţiune,
f. retroiţradation, f.
Retrogradata, adj. re-
trograde, ee [retrograde.
Retrograd A, m. ÅŸi adj.
Retrospectivâf adj. re-
trospectif, ive ; adn. retro-
apectivement.
Rett, 'dj. mauvais, mechant,
e. Sust. n. mal (pJ. maux) ;
adv. mal, d'une mauvaise
maniere.
ReA-dispusA ^ adj. mai
dispose, contrarie, âe.
Reumatica, adj. qui a du
rhumatisme. [matismal, ale.
Reumatismale, adj. rhu-
Reumatiamtt, n. rhuma-
tisme, m. [bler.
Reuni, v. a. reunir, rassem-
Reunire, vd. Reuniune.
Reunit A, adj. reuni, ie.
Reuniune, f. reunion, f.
ReuÅŸi, v. n. reussir, obte-
nir un succeg. [câs, m.
ReuÅŸire, f. r^ussite, f. suc-
ReuşitA, part. răussi, suc-
cede, [nte, mălin, gne.
ReutâciosA, adj. mechant,
Răutate, f. mechancett^, ma-
lignite, f [lanţ, ante.
ReuvoitoriA, adj. malveil-
Reved^, v. a. revoir.
REV
— 415
RÃŽG
Revedere^ f. revue, f. La
— , au revoir.
Reve^utd, adj. revu. ue.
Reveiay v. a. reveler, decla-
rer, mettre â decouvert. Se
— , se reveler. [tion, f.
Revelarej — Hune, f. revela-
Revelatorâi m. revelateur,
in. trice, t.
Revelatây adj revele, ee.
Revetionfi| n. reveillon, m.
Revenelâ, f. humidite le-
gere, f
Reveni, v. n. reveair, s'en
revenir. Se — , devenir hu-
mide.
Revenitâ| adj. revenu, ue.
Reventây n. rhubarbe, f.
Revoray v. a. reverer.
Reverberaţiuney f. rever-
beration, reflexion de la lu-
miere, f. [reacieux, euse.
Reverenţîoşâ) adj. reve-
Reverinţâ, f. reverence, f.
respect, m. [iaonder.
se Reversay v. r. deborder,
Reversarei f. deborderaent»
m. — - â inimeU epanche-
ment du coeur, m.
Reversatd, adj. deborda,
ee, — tulu (lAorUoru, aube,
aurore, f.
R e veP8ibile,ady. reversible.
Reversiunei f. reversion, f.
Reversâf adj. renvers6, ee.
Revertij v. a. renverser.
RevindCf v. a. revendre.
Revindere, f. revente, se-
conde vente, f. [ue.
Revtnduidj adj, revendu.
Revisiâi vd. urm.
Revisiune, f. revisim, f.
Revisord, m. reviseur, m.
Re viata, f. revue, f.
Revisuif v. a. reviser, re-
voir. passer en revue.
Revisuire, t. revision, f.
Revisuîtây adj. revu, ue,
passe en revue.
Revnâi f. deşir ardent, m.
envie, f. [ment, envier.
Revni| v. a. desirer arde-
Reviiire, vd. Revnd. [dent.
Revnitoriâ, udy. avide, ar-
Revnitây part. envie, arde-
raent deÅŸire. [peler.
Revoca, V a. revoqiaer, rap
Revocabile, adj. revocî-
ble, araovible.
Revocare, vd.furm. [f.
Revocaţiune, f. revocation^
Revocatoriu, adj. revoca-
toirc. [rappele, ee.
Revocaiâ , adj. revoque,
Revolta, v.a. revolter, sou-
Jever. Se — , s'msurger, se
revolter, se rebeller.
Revoltante,m.insurge,ni.[)".
Revoltare,i?euo/W,f.revoJte,
Revoltata, acZj.revoJte, sou-
leve ee.
Revoluţiona, v. a. revolu-
tionner. mettre en revolution.
Revoluţionarii, adj. re-
volutionnaire. [rebellion, f.
Revoluţiune, f. revolution.
Revolver, ti. revolver, m.
Revulsiune, t. revulsion, f.
Revulsivâjttcfy.revulsif, ive.
Rezidi, v. a. rebâtir, recon-
struire, [on, f.
RezidirOj f. reconstructi-
ReziditA, afZ_;'. rebâti, ie, re-
construit, ite.
Ricâi, v. a. gratter, ratiser.
Ricăire, — elă, f. rati.s.sage,
grattement, m.
Ricăitâ, part. gratte.
Rîcâitură, f. ratissure, f.
RÃŽN
410 —
HIV
Richitâ, f. saule rouge, ?n.
Ride, v. n rire, railler, â —
de o/iv.railler,pIaisauter,qn.,
a sî r.dc, faira la nique.
Riderei f. rire, m. raillerie f.
Ridica, V. a. Jever, relever,
dresser. Se — , se Jever, se
dresser, se relever. [f.
Ridicare, f. lever, m. levee,
Ridicata, adj. leve, releve,
exhausse, ee.
Ridicâturâ , f. exhausse-
meiit, m. elevation, f. [euse.
Ridlculosd, adj. ridiculeux,
Ridiculu, adj. vd. Risilnle.
Rid cuiu, ti. ridicule, m.
risee, f.
Rigă, vd. Rege.
Riga'u, vd. Reja'ii. [deur, f
Rig'ditatei f. rigidite,, roi-
Rigidu, adj. rigide, severe,
roide ; adv. rigidement.
Rigla, f. ligne, regie, f. som-
met, 7». [durete, C.
Rigâre, f. rigueur, severitj,
Riga^'istnui «.rigorisme, y)i.
Rigoristâ, m. rigoriste, m.
Rigisrasâ , adj. rJgoureux,
euse; udv. rigoureuseraent.
Rijniţâ, vd. Rimilă. [)n.
Rimă, f. fdet, m fente, f. ver,
Rima, v. a. fouir, vermiller,
reaiuer la terre, creuser.
Rima, v. a. rimer.
Rir^sif r. rime, f.
Rtma*<e, f. action de rimer, f.
Rîm *tu, adj. rime, ee.
Rlmâtoru, rn. cochon, m.
Rîmatîî , part. creuse, ver-
mill6. [m.
Rimăturâ, f. fouissement,
Rîmnâ, vd. Revnă.
Rindea, Ri7idea,\d Rendea
Rîndunea, vd. urm.
Rîndunicâ, — rică, f. hi-
rondelle, f.
Rinjî, V. a. grincer lesdenfs.
Rinichiu, vd. Rănchitl.
Rinoceru, >».rhinoceros,r/*.
Rîpă, t'. rivage, precipice, >/i.
Rîposu, adj. escarpe, raidi*.
Riscă, f. ble .sarrasin, m.
Risca, V. a. risquer, hasar-
der. Se — , se risquer, s'ex-
poser. [sarde.
Rtscatâ, adj. risque, ha-
Riscu, n. risque, perii, m.
Rîsgâia, vd. Resfăgia.
Risgăiare, vd. Resfăgiar .
Risgăiatu, vd. Resfăgiatu,
Ri&icâ, u. risque, hasard,
perii, m. Ca — Iii de, au
risque de. Cu — lil scic, k
ses risques.
Rîsibile, adj. ridicule, ri-
ÅŸible ; <>do. risiblemeut.
Râsibilitate, t'. risiblite, !'.
Risipi, vd. Resipi.
Risu, )u. lynx, m. [ridicule.
Risu, par:, ri, raille. D« — ,
Rlsâ, /(. ris, rire, m. risee,
raillerie, f. — jut'cît, risette, f.
RâtBnu, n.. rytbme, m. ca-
dence, f.
Rî'lu, n. groin, m. — lii mis-
trelulnt. b lutoir, in.
Riiâ, )t. rite, m. coutume, f.
Rlâ, n. fleuve, m.
Riuleţâ, V. ruisseau, cou-
rant d'eau, »*.
Riurenâ, )H. riverain, rn.
RiuPif V. n. couler, fluer.
Rjsjrire, action de couler, f.
I^ius'îtâ, part. coule.
S^ivaie, m. rival, emule, m.
Kiwalisa, V. a. rivaliser, cou-
cour.r,disputer de meriteetc
Rivalisare, f. r.valit6, f.
Rivalisatây part. rivalise. .
ROD
— Mî —
Rîvalitatei f. rivalite, eiuu-
latiou, f.
Roăy f. rosee, f.
Robây f. esclave ; brouette, f.
RobescCf adv. servilemeat.
Sobî,v.a.asservir,subjuguer.
Robîây f. esclavage, m. ser-
vitude, f. [/>i.
Robîrey f. asservissement,
Robiiâ| adj. asservi, sub-
jue:ue, e.
Robaiây f. corvee, f.
HobotaÅŸiu, adj. serf, sou-
mis â la corvee, m. [tif, m.
Robây m. esclave, serf; cap-
SSobusiâf acZj. robusle, fort,
e, vigouroux, euse.
Rochiăf f. robe, f.
Rociâ, vJ. Reţea.
Rodây f. fruit, m.
L"? oda nu, )i.devidoir,rouet, m.
if^odei V. a. ronger, corro-
dor, entamer. [corrosion, f.
RoderCi f. roagement, m.
^o^'Storiây adj. rongeaiit,
corrodaal, nte. Sast . m.
rongeur, m. Ordinea rode-
toricloru, l'ordre des ron-
geurs, m. [fructifier.
Rodi) V. a. porter des fruits,
ilodiâj f. gi'enade, f.
KodSrei f. fructification, fer-
tilite, f. [tier, ere, fecoud, e.
Roditoriu, adj. fertile, frui-
RoditUi part. porte des fruits.
Radiây m. grenadier, ni.
Rodnici, v. a. fertiliser, ren-
dre fertile. [condation, f.
Rodnicia, f. fertilite, le-
Rodnicitu, ad/.fertilise, ee.
Rodnica, adj. fertile, pro-
ductif, ive, fecond, e.
Rododaf inâ , m. laurier-
ro.se, m. [dendron, m.
Rododendronu, m. rhodo-
Rodasîîcliarâ, n. conser-
ve de roses, f.
Rodosâ, vd. ftoditoriâ.
Roda, n. fruit, m.
RoQhmk, f. mar^cage, m.
R^Oajînă, f. natte, f.
RogojJnai'aO, m. nattier,m'.
Rogososâ , adj. plein de
joncs. [rti.
Rogosâ, adj. souchet, jonc,
Roi, v. n. essaimer.
Roi«Jâ,f.garance,f. [rouan,w.
Roibâ, Dl. {callu)y cheTal
Roia, n. essaim, m.
Rolă, f- — Iu, role, vn.
Romanţă, f. românce, f.
Romantica, adj. romanti-
que. Genulu —, le jenre
roraantique. [m.
Romanţierâ, j/i. romancier.
Romanţa, vd. urm.
Romana, n. roman, m.
Romboidale, adj. rhom-
boidal, ale. [ge, m.
Rombâ, 11. rhombe, losan-
Romoniţâ, f. camomille, f.
Ronţăi, V. n. ronger.
Roratâ, n. tombee de la
rosee, f. (de Ia rosf^e.
Rore^â , v. n. ii tombe
Rosâ, f. rose, f. adj. ro»e,
couleur de la rose.
RoÅŸa vinturilorUy f. rose
des vents, f.
Rosciiî, vd. Răscoli.
RoÅŸcova y f. caroube, oa-
rouge, f.
Rof covâ, m. carougier, m.
Rosefây f. rest^da, m. ro-
sette, f.
Rofi, V. a. rougir, rendr»
rouge. Se — , rougir, deve-
nir rouge.
Rofichinij f. raisinsec, ^•
ROT
— 4-18
RUD
Rcşiaţây — lă, f. rougeur,
1'. — la ocM, ophthalmif . f.
RoÅŸiatica, adj. rougeutre.
Roşiorâ) f. souci, m.
RoÅŸiori, m, pi. cavaliers
hussards, m. pi.
RoşioritI} adj. rougeâtre
roux, m. rousst^, f. [f.
RoÅŸire, f. action de rougir,
Roşitîcâ, \'(i. Roşia licii.
Roşîtâ, udj. rougi, ie, rou-
ge, rougissant, e.
Roşiây adj. rouge. Cu fa-
giu {obrai^ulu) roÅŸia, rou-
geaud, e. [anthus, m.
Rosntarinây m. romarin,
Ro solia, i'. i'ossolis, m.
Rosteiâ, n. gril, in.
Rosti, V. a. exprime'r, pro-
noncer. Se — , se prononcer.
Rostire, 1". prononciation, f.
Rostita, adj. exprime, pro-
nonce ; proiere, ee. [m.
RoÅŸtocu, m. jour de repos,
Rostogolelă,r.rou]ade, rou-
lement, degringolade, f.
Rostogoli, V. a. degringo-
ler, rouler, faire roiiler.
Rostogolire , f. roulage,
roulement, in.
Rostopaste, f. chelidoiue,f.
Rostru, n. bec, m.
Rostâ, vd. pre: . Pe de — ,
de — , de memoire, par coeur.
RoÅŸu, adj. ronge ; use, ee,
— de molii, artisonne, ee
Rota, f. roue, f.
Rotariu, m. charron, m.
Rotaşiâ, m. timonier, m.
Rotare, vd. urm.
Rotaţiune, f. rotation, f.
Rotelâ, vd. prec.
se Roti, V, r. se mouvoir au-
tour. [lie. f.
Rotila , f. roulette , pou-
Rotiţâ , f. petite roue, f.
rouet, m. [rond, arrondir.
Rotogoli, V. a. couper ea
Rotogoiitu,a(Zj. arroudi, ie.
Rotogolâ, n. cercle, disque,
m. rondelle, rondache, t". /
Rotun^eiâ, — jelă, 1". rou-
deur, lorme ronde, f.
Rotunji, — ji, V. a. arron-
dir. [tondite, 1'.
Rotuncfime, f. rondeur, ro-
Rotun^tre, f. arrondisse-
meut, m. [dime.
Rotunsjitate, vd. liotun-
Rofun^itu, adj. arrondi, ie.
Rotun^ore, f. verouique, f.
Rotunda, adj. rond, nde,
roudeijet, tte.
Rovină, 1. marais, m.
Rubarâ, v. parallele, m.
Rubetây tn. buisson, chene,
m. [d'or, (2' 4 fr.}.
Rubea, f. petite nionnaie
Rubinosâ, adj. incarnat, m.
Rubinâ, n. rubis, m. Ru-
binulu (jalbinu e furteraru,
le rubis jaune est tres-rare.
Rublă, f. rouble, m.
Rubrică, 1'. rubrique, f.
Rudă, f. parent, consanguin,
e. Rudele, Ies parents, la
parentelle.
Rudă, f. baton, m.
Rudariâ, m. charron, m.
Rudaşcăt vd. Răgască.
Rudenia, 1". parente, f. pa-
rentage, m.
se Rudi, v. r. etre parent.
Rud'inentâ, n. rudiment,
â– m. premiers principes (d'
unc science, etc) m. pi.
Rudire, f. consanguinite, pa-
rente, f. parentage, in.
Ruditâ, adj. apparente, pa-
rent, e.
SAB
— 419 —
SAB
Rufâ| f. pi. linge, m.
Rufâriâ, f. lingerie, f.
Rugă, f. priere, f.
Rugat V. a. prier, demander
par grâce. .S'e — , prier, sup-
pjier. [plication, f.
Rugăciune, f. priere ; sup-
Rugâmîntây vd. prec.
Rugare, f. action de prier, f.
Rugatu, adj prie, ee.
Ragine,— nă, i\ rouille, f.
Ruginelâ, f. rouillure, f.
Rugini, v. a. rouiller. Se — ,
se rouiller.
Ruginîre, f. rouillure, f.
Ruginctâi adj. rouille, ee.
Ruginâturây f. rouillure, f.
Ruginosâ, adj. [)lein de
rouille. [m.
Rugâf ni. eglantier ; bucher,
Ruguleţâi n. petit buis.son,
m. [i\
Ruina; i. ruine, destruction,
Ruina, v. a ruiner, mettre
en ruine, detruire. Se — , se
ruinor, tomber en ruine.
Ruina re, f.destruction,ruine,
f. [neux, euse.
Ruinatu, adj. ruine, ee, rui-
Ruladâ, f. roulade, f.
Ruletă, f. roulette, f.
Rumega, v. a. ruminer.
Rumegare, vd. Tiumbia-
tiuite.
Rumegata, part. rumine.
Rumenelă, m, rouge, m.
rousseur, i'. vermillon, m.
Rumeni, v. a. roussir, ren-
dre roux, sse.
Rumcnitâ^ adj. roussî, ie.
Rumenosii,acZy.vermeil, lle.
Rumenu, adj. roux, rousse,
vermeil. lle. [f.
Ruminaţiune,f.rumination,
Rum, m. rhum, m.
Rupe, V. a. rompre, briser,
dechirer.
Rupere, f. rompement, m.
action de rompre, rupture, f.
Ruptaşiâ, m. privilegie, ?«.
Ruptu, ndj. rompu, brise, e.
Ruptură, 1. rupture, frac-
ture, f.
Rurale, adj. rural, ale.
Rusalie, f. pi. pentecote, f.
RuÅŸina, f. resine, f.
RuÅŸine, f. honte, pudeur, f.
RuÅŸina, v. a. faire honte a,
confondre. Se — ,avoir honte,
rougir.
RuÅŸinare, f. honte, f.
Ruşina tîî , adj. houteux,
euse, confus, e.
RuÅŸinosu,af/y.honteux,euse.
Rusticitate, f. rusticite, f.
Rustica, adj.rust que; ctrfo.
rustiquement.
s
S, )». s, una din consunanti. Săbioră, f. petite epee, f.
Sa, poss. f. sa. Săbiuţă, vd. prec.
Sabia, f. epee, f. sabre, m. Sabură, 1'. bala.sf, lest, m.
Săbiariâ , n. fourbisseur, Sabura, v. a. lester, charger.
marcband de sabres, m. Sabura!e, adj. qui .sert de
Sabină, f. sabine, f. , Iest.
SA»
— 450 —
SAL
Saburatâ, adj. hste, 6r.
Sabi<srâ, m. alot^s, m.
Saca, )>'. lonneau (ie por-
teur d'ixm. u).
Sacagidicây f. femmc du
porUuir (TeMU, ,m. [»«.
Sacagîâ, m, porteur d'eau,
Sâccsrâu, m. inarcliand de
sacs, );*.
Saccâ, UI. .«ac,»!.
Săcc&aBe^â^ ». sachet, m.
Saceî'sSo'ii'le, adj. sacer-
dotul, ale. [m.
Sacerdb^sâ, n. sacerdoce,
SacSiarâ, n. suci-e, m.
Sacisâ, n. mast c, m. vd.
si Golofonii.
Sacra, v. a. sacrer.
SacrasîîeFata'e, adj. sacra.-
mentel, elie. [m.
SacPâSTsesittt, n.s.icrernent,
Saorare , f. sicrement, m.
SacB'etas, adj. sacre, ee.
Sacrificsi, v. a. sacrKier,
inimoler. Se — , se sacrifîer, I
.s'ollrir en sacrifice. j
Saci*if3Gsre, vd. tcrm. j
Sacrîficaţîuney i'. sacri-
ficatioo, f. [(icatoire. j
Sacrtfisâa^orîâ, «(//.sacri- 1
Sacrsfîco'oPÎS, m. sacri- '
licatoar, )/'. [ee. j
Sacrificata; adj. sacrifie, ,
Sacrăficiâ, n. sacrifice, m. '
Sac»*j;egîâj j;. sacrilege, >». !
Sacrilega, u?.sacri!ege,pro- j
lauatour, m. [e. '
Sacru, adi. sacre, ee, saint, |
SacSea, adj. simple ; adv. j
simplenipnt. '
Sâdf, V. H. planter. j
Sădîrc; f. [ilantation. f.
Sâditorâ , m. planteur, m. \
Sâdilâ, adj. plaite, ee.
Sada, >y. plant, m.
Safenâ, f, aunf. .'■'anhenii, 1.
Saficâ, adj. saphiqne.
Safirây )n. s;iphir, m.
Safraniâ, adj. sal'rsne, m,
couleur safran.
Safranâ, n. safran, m.
Saftea, f. etrenai-, premiere
vr-nti», f.
Saf4ia'«â, >»(. inaroquiii, m.
Şagâ, f plais iaterie,r. [trau(.
Sagace, ((dj. .sagace, poae-
Sagacîtate,f.s I traci lti,peut!-
! tratioM, I'. disc(îrueintfQt, m.
j Săgeată^ f fleclie, f. trait,m.
Sâgeta, v. a. pcrcer d'uae
I fi cehe.
I Sâgeţâforâ, \d.SagUariu.
I Sâgetaiâ, adj. perce par
la ^echl^
i Săgefuţă, f. petile iltiche, f.
Sâgitarââ, m. archer, sagit-
taire, m.
I Săgui, V. u. })laisafiter.
Sâguire, f. pLiisautorie, f.
I Săguiiâ, jiart. plaisante.
Saiîanâj n. plat, m.
Ssia, f. ecurie. t. etable, m.
Şaicâ, f. nacelie, barque, saî-
({ue, f.
Şâicariâ| n. batelier, m.
Sa?â, f. saJp, f. [L
Salamandră, f.salamaadre,
SalasTii n. saucisson, m.
Sala^râ, m. manouvrier,m.
SaSariaj v. a. salarier, don-
ner uu sa'aire, appointer.
Sa!ariatâ| adj. salarie. ee.
Sa4ariâ, n. salaire, appointe-
raeiit, >iK fig. recompense, t".
Sâiâşeiiâ, n. (Ztm.din Săla-
.^iă. [ne l'hospitaliti, m.
Sâiâşerâ, )7i. hote qai don-
Sâlăşîiere, f. arrete-boeuf,
)>t. [nieurer, loger.
Sâlâfluî, v.jş. sejouraer, de-
SAL
— 421 —
SAN
Sâlâşiuirfcj t. sejour, rn.
liospitaiiie, 1'.
Sâii>şluEi'â, part. sejourne.
SâSaşe^i!? iogis, m. de-
liieur.', i
Saictia^ 1. s:il;ide, f.
SaJaîea, 1. chelidoiue, f.
Sata«iruj n. saladier, m.
ŞaSiâu. Ut. perche, f
âaiufiâj I. coliier de mon-
naie, III.
Sa hia^ f. sauge 1'.
âafce, r sau Ie, f.
S<»ic Kîu, m. acacja, m.
Saicetui, n. saulnaie, saus-
saie. ].
Saşcâii, \i\. Salce.
ââJcieo«'iîâ!| n. soude, f.
Saicios^,ac/j pleiadesaules.
Săiciii, adj. vd. Insipidu.
Sa«c«4aHe. f. iuspidite, f.
Åža cei UI. II. tcute-bonae, f.
Sa)eţ<ai*^u, »i.inarchaad de
salep. rn.
Satejiu, n. salep, )n.
Salh:.. , ". saline, f.
SaiiiiL. / ;. salin, e.
S,r:^ â– .;tile sale, t.
S^ ,. r. .sal petri ere, f.
&v ' - :, //i. salpetrier,m.
Sa;;-- . idpcitre, nitre, m.
Sa»3¥..-.. • iiv.-.. f.
Şals»î Jjounet iurc,
rn. [m.
Ss»ln5?-i- j, j(, petit salon,
Sarf:-:' ' Haion, m. [Ie,l".
Sa?s , ' ;fă, f. salsepareil-
SaSfe:i ; ./(. hot. salsifls, i/i.
Sâiii). V. 11. .sauter, bondir.
Săiî^re;. '■. 3aut,.bond, m.
Sa ■6fc«'^•- ^■■''% *)î. sauteur, m.
S35)>,'.: ... !?•;■. saute.
Saiif.3i'«>-i»'a. i'. saut, in.
Saisa.-^ t. mafelas, m.
Sa^teluţâ , f. petit mate-
ŞalUy n. châle, m. [las, w.
Salubre, adj. salubre ; a^v.
saiubr^nient.
Salubritate, f. salubri te, f.
Åžalupa, f. chaloupe, f. petit
bătimeut, m.
Saluta, A'.a. saluer. [talion, f.
SsEutare, f. salut, m. salu-
Salutare, — rui, adj. salu-
* t;ure ; odv. salutaireraent.
Salutaţiune, f. salutation, f.
Salutata, adj. salue, ăe.
Salute, f. salut m.
Salva, V. n .sauver, dâlivrer.
Sa'va^iune, f. salvation, f.
Salvâtorâ, m. sauveur, m.
Salvata, adj. sauve, ee.
Salvă, f. .«alve, f.
Şalvaragiâ, m. marcband
de pantalons turcs, m.
Åžalvari, rn.})!. large panta-
lon turc, m.
S»inalagea,f.etoffedesoie,f.
Samaniâ, adj. jaune clair.
Sâinâra, v. a. mettre le bât.
Sâmârarîu, m. marcband
du bâts, m.
Samara, «.bât.m.sel!e,f. [m.
Şambelanâ, m.charabellan,
Sâmeşiâ, f. secretariat, m.
SameÅŸiu, m. secretaire de
la pr.ifecture, f. [the, m.
Samovarâ, t^ bouilloire â
Samsarllcâ , >?. courtags,
benefice; du courtier, rn.
Samsariâ, m. courtier, m.
Samuru, n. zibeliue, raar-
tre zibeline, f. [bre, severe.
Sanchiu, adj. morose, soni-
Sanct. . . , \d. Sânt...
Sancţiune, f. sanction, f.
Sandala, n. sandal, m.
Sandaracâjn sandaraque,r.
SAP
i22 —
SAU
Åžandramai I. appentis, in.
inuisou ruinue, f.
Sânătate, f. santo, f.
Sânetâţiâf vd. Salubritate.
Sânetoşia|V(I. Insienătoşia.
Sânetosâ, adj. bien por-
tant, e, sain, e, valide ; sa-
lubre; solide.
Sânge, >ii. saag, t)t.
Sângera, v. a. eusauglaii-
ter, tacher de sang.
Săngerare, f. actiond'ea-
sanglan'.er, 1'.
Săngeraticâ, ad,/.saQglant,
e, saigneux , euse.
Săngeratâi adj. ensanglan-
te, sang lanţ, e. [ine.
Sângercsiiy adj. sanguin,
Sângeru, m. fusaia, m.
Sania, f. traîneau, m.
se Sâniea, v. r. se prome-
uer, aller, en traîneau.
Sânîare, f. traînage, m.
Sânicioră, f. sanicle, f.
Sanîtariâ, adj. sanitaire.
Sântifâca, v. a. sanctifier,
rendre .<aint, e.
Santificare, vd. urm.
Santîficaţiune, f. sancti-
ficat ion, f. [ee.
Sântificatâ, adj. sanctifie,
Santinela, f. sentinelle, f.
Sânţiona, v. a. sanctionner.
Sânţionare, \d.Sanc{iune.
Sânţionatu, adj. sanctiou-
ne, consacre, ee.
Săntâtate, f. saintete, f,
Şanţâ, n. fosse, m. tranchee,
f. [în.
Sântuarîâ, rn. sanctuaire,
Şânţui, V. a. Cermer par des
fosses. [pir des ibsses.
Şânţuitu, adj. ferme, ee,
Sănţuleţâ, n, petit fosse, m.
Sapa, f. piocb% f.
Sâpaj V. a. piooher, crcu-
ser ; saper.
Sâpăl^gă, f. serfouette, f.
Sâpâiiţâ, f. pitite pioche, f.
Sâpare, f. p:ochage, sape-
ment, ni.
Sâpâtoru, m. piocheur, tn.
Sâpatu,a(//.pioche,creuse,ee.
Sâpâturâ} f. piochage, in.
gnivure, f. cr^ux, m. enfou-
Qure, i. [g'case, f.
Sapiinţâ, f. sapience, sa-
Sapinu, in. sapin, in.
Sâpoiu, 11. deplantoir, nu
Savore, f. saveur, f.
f^ăpunâriâ, t. savonnerie, f.
Săpunariţâ, f. saponaire,
savonniere, f. [rn.
Sâpunariu, m, savonnier,
Sâpunea, f. boule de neige,f.
Săpunelu, m. saponaire, f.
Săpuni, V. a. savouner.
Sâpunire, f. savonnage, «i.
Săpuniiu, part. savonue.
Săpunosâ, adj. savonneux,
euse.
Sâpunu, )i. savou, m.
Săra, V. a. saler.
Sârâcesce, ado. pauvre-
ment. [vrir, s'appauvrir.
Sârâci, v. a. şi n. appau-
Sârâciâ, f. pauvrete, iudi-
geuce, f.
SUrâcime, f. pauvres, m.
pi. classe indigente, f.
Sârâcire , f.. appauvrisse-
meut, m.
Sărâcitâ , adj. appauvri, ie.
Sâracu, adj. pauvre, indi-
geni, ente.
Sârâcuţâ, a(Zy.pauvret,ette.
Şaradă, f. cbarade, f.
Saraflîcâ, 11. cbange, agio,
m. [geur, m.
Sarafâ, m. banquier, cban-
SAR
i23
SAT
Sarailiâ, f. espece de gă-
teau avec du miel, m.
Sarampeâi m. tranchee, f.
Saramura} f. saumure, f.
Sârarci 1". salaison, f.
SârariU| m. saunier, m.
SăratU| adj. sale, ee. Car-
n-i — â, viande salee, salai-
son, f. [f.
Sărăturâ,f. salaisoQ. salure,
Sârbei|iy v. a. aigrir.
Sârbeijire} f. aigreur, f.
Sârbei|itâ| adj. aigri, ie.
SarbedA, adj. aigre, acide
Sarcasmây n. sarcasme, m.
Sarcastica, adj. sarcas-
tique.
Sarce, vd. Salsaparila.
Sarcină, f. (ardeau, m. char-
ge, f. [phage, m.
Sarcofagiâ , n. sarco-
Sarcologiâ, f. sarcologie, f.
Sardea, f. sardine, f.
Sardiâ, m. sardoine, f.
Sardonica, adj. sardonique.
Sare, f. sel, m. — de mare,
sel marin, m. soude, f.
Sârindaru, n. priere pen-
dant quarante jours, f.
Sări, V. n. sauter, bondir.
Sâricâ, f. poule d'eau, f.
Sarică, t". cuirasse, f.
Săricică, f. ars3nic, m.
Sărigea, f. soude f.
Sărire, f. saut, m. action
de sauter, f.
Sărită, vd. Săritură.
Săritoriâ, adj. bondis.sant.
Sărita, part. saute, bond'.
Săritură, f. saut, bond, in.
Şariă, {. chien miserabje,
rn- [fourberie, f.
Şarlataniă , f. jonglerie.
Åžarlatanismd, n. charla-
tanisme, m.
' Şarlatanâ , rn. charlatan,
fourbe, trompeur, m.
Sar «na, f. sorte de boulette
de viande avec du riz, f.
Sărmâniă, f. pauvrete, f.
Sărmănime, vd. Sărăcime.
Sărmana, adj. pauvre, in-
digen t, ente-
Sărosu, adj. salin, ine.
Sarpîngea, f. cbarbon, an-
thrax, in. [neux, euse.
Sarpîngeosâ,ac£j.charbon-
Şartă, f. charte, f.
Sarsailă, m. bomme sia-
gulier, bizarre, m.
Săruta, v. a. baiser.
Sărutare, f. baiser, m.
Sărutatâ, adj. baise, ee.
Sărutâj n. baiser, m.
Saschiâ, rn. pervencbe, f.
SataneÅŸce , adv, satani-
quemi3at.
Satanescu. ac^y. .satanique.
Satanîcui,vd. jjrec. [mon.m.
Satana, — ni, îu. satan, de-
Satarai f. execution, f.
Sătaşiâ, jn. villageois, m.
Sateiitu, rn. satellite, m.
Sătencâ, f. villageoise, pay-
sanne, f. [sau, m.
Sătend, m. villageois, pay-
Sătescâ, ailj villageois, e.
Saîîna, v. a. satiner.
Satinatâ, adj. satine, ee.'
Satiră, f. satire, f.
Satiricesce, ado. satiri-
quamcjnt.
Satirica, adj. satirique.
Satirisa, v. a. satiriser.
Satirîsare, f. action de sa-
tiriser, f.
Satirisatâ, adj. satirisa, ee.
Satiru, rn. satyre, m. [m.
Satiru, n, couperet, hachoir.
Satisface, v. a. sati.siaire.
SBE
- 424 —
SBU
Satisfacere, vd. it.r)n.
Satisfacţicsste, f. .satisfac
tiou, f. [e.
Satîsf<^cea''â| nclj. Ratislait,
Sâţiosâ, (ulj. rassasiant.
Saţiâ, n satiete, t.
^atO} n. chaud d'eau, ni.
Satrapiây f. şa'iMpii^ f.
Satragâ^j m. satrapc, in.
Satâ| n. vjllagp, UI.
Sâtuleţâ, n. liamoau, petit
village, tn. [m.
Sâtulâ| adj. ra^sasie, souJ,
Satura, v. a. rassasier, as-
souvir. Se—, se rassasier.
Saturare, f. saLifete, f. ras-
sasiemont, rn.
Sâf urâtST-!!:.^; ■raş.«a-
siant, e. [ee.
Sâtu ratft ^ ad,j. rassasie,
SatufEisîfij f,
Savaaîîiâi od;
SâvIrşL V. a.
nir, aclu^ vrr.
Sâvlrşâro; '
m. fin, f.
SâvIrşEtos'''^'; O'IJ. uui ter-
mine, qui accoii)i)li'.
Săvirşitâ, adj. lichc.ve, ter-
mine, acccnijili â– ".
Sbârnâi, v. ?>. 1- ^ njnor.
Sbârnăis'o. 'onne-
ment, iu.
SbârnâEffrj;;)'/.'/ l.vurdonne.
SbârnMiit'S'&g f. bourdon-
nement, m.
Sbâtaiâg vd. Sti.
Sbate, Y. a. cr.birr, na^ser
au tamis. Se — , se dc^battrp
pour le prix marchande.
Sbaterej L aclion de, crib-
ler, f. [misv':, crible, ee.
Sbâtu?â,(?'/y. ror'-ment ta-
Sbegâj n. amusi'meui, m.
se SbegisB; \ r. .-s'cUHuser.
paturnale, f.
. .«avânt, nte.
terminer, 11-
â– cbevement.
Sbeguire, f. divertisseracnt,
Sbeguîtâ| adj. amusâ. [m.
Sbera, v. n crier, vocif6rer.
Sbsrarei f. vocileration, f,
Sb«rătorîâ, adj. criard, c.
Sbe«*atUy part. vocilere,crie.
Sberâturâj f. vociteratioa,
clameur, t. | Se — , se rider.
SbercB, v, a. rider, crisper.
Sb^ regres f ride, m. cri.«i-
{«tion, 1".
Sb^rcitâ| adj. ride, ee.
Sbirciturây f. ride, m.
Sberc'u,vd./>rec. [feratiorijf.
S bereta, n. clameur, voci-
Sbâutorâ, rn. buvard, m.
Sbicî, vd. Usca.
Sbîcir«, — (âlă, vd. Uscare.
Sbicitâ, vd. Uscalu.
Sbicîuta,v.a.creuser,ratisser.
Sbîciularei f. creusage, m.
SbiciuSatây adj. creiLse, ee.
SbirI', v.a. heris.ser, dres.ser.
Sberlire, f. action de h(5ris-
ser, f.
Sberlitâ, adj. heri.s.se. ee.
Sborâ j m. voi, essor, elan,rM.
Sborâ, yri. marche, foire, m.
Shughi, v. n. s'enfuir, se
.sauver.
Sbughire; f. fuite, f. [.sauve.
a Sbughît'o, ii s'est enfui.
Sbura, v n. voler, .s'envoier.
Sburare, f. voI,to. vol6e, f.
Sburâtdre, f. volatile, m.
ÅŸi f. oiseau, m.
Sburătoriij vd. prec.
Sburatâ, ])art. voie, envole.
Sburătură, f. voi. w.volee f.
Sburda, v. n. mener un*
vie dereg-Iee.
Sburdâ!nîcîâ| f. deregle-
meut, m. licence, petulauce,f.
Sburdalnicâ , adj. dere-
gle, petulant, e.
SGA
— 425
ÃŽSCA
Sbupdarey f. der^lement,
«i. dissipatioD, t.
ScaMâj f. scabieuse, f.
Sca^rosA , adj. scabreux,
euse, difficile.
ScâdÂy V. n. baisser, dâchoir,
decliner; soustraire, dediiire.
Scâijein1ntâ| n. reduction
du prix, f. rabais, m.
Scădere^ f. baisse, decrois-
sance ; diminution, deduc-
tion ; aritm. soustraction, f.
Scadinţâ y f ecbeauce, f.
terme, m.
Scadronây n. escadron, m.
ScaetCj m. chardon, m.
ScaîA, îi. chardon â carder,m.
Scaladâ, f. escalade, f.
Scafada; v. a. escalader.
Scaiadatây part. escalade.
Scâlămbay v. n. grimacer.
Scâlămbarei f. grimace,
contorsion, f.
Scâlâmbatâj par^griiuace.
Scâlâmbâturâ, f.grimace,f.
Scâlâmbâ, m. grimace, f.
Scâlcia, V. a. foulei-, ra-
battre, eculer.
ScâlciaPC) f. avachi.ssement,
eculement, m. [le, e.
Scâlciata, adj. rabattu, fou-
Scâldai V. a. baigner. Se — ,
se baigner.
S c a I d â y f. bai n , m . [gner, f .
Scâldarey f. aclion de bai-
Scătdâtorei f. baignoire, f.
Scâldătorfl,?». baigneur.ni.
Scâlda4U| adj. baigne, ee
Scâldăturâ, \\ bain, m.
$că!duşiâ| n. bain, m.
Scaîenăj m. t. scalene, m.
Seâioidi vd. Scâluşiu.
Scamăy f. charpie, f.
Scama, 1". effiler. effilocher.
Scâmarei f. elfilage, m.
ScamaSoriây f. tour de pas-
•se-passe, m. fourberie, tri-
cherie, f.
Scamatorâ, m. eflcamoteur,
prestidigitateur, m. [que.
Scâmatâ, part. ef'file, ef'filo-
Scâmba, vd. Schimba.
Scâmosâi adj. squameu^T,
euse. [cher.
Scânci, V. n. boiter, clo-
Scâncire, f. action de boi-
ter, I'.
Scânciiâ, part. boite.
Scanda, \d. Scandi.
Scandaiisa, v. a. scandali-
ser, donner du scandale.
Scandalisare, f. scandate,
tn. [lise, ee.
Scar«dalBSatu,aJj. scanda-
Scandalosuudj.scandaleux.
Scandata, n. scandale, ni.
Scandi, v. a. scander, raesu-
rer des vers. [der. 1".
Scandire, f. action de scan-
Scandiiu, adj. scande, 6e.
ScansBune, f. action de
scander.
Scâpa, V. n. tchapper, s'e-
chapper , se sauver ; v. a.
.sauver,delivrer.[indigence,f.
Scâpăciune , f. pauvrete,
Scâpare, f. action d'echap-
per; delivrance, fuite, f. nsile,
m. [livre sauve, ee.
Scăpata, adj. echappe, de-
Scâpera, v. n. briller, etin-
celer; faire sorti r des ^tin-
celles.
Scâperare, f. action de
faire sortir des etincelles, f.
Scâpsrâtore, f. pierre â
briquet, f.
Scâperatâ, part. etincelle.
Scâperâturâ, f. briquet,
m. pierre k briquet, f.
SCE
— WG
SCHI
Scâpeţai v. a. devenir pau-
vre, s'appauvrir.
Scâpetâciune f. pauvrete.
indigeuce, f
Scâpetare, vd. prec.
Scăpetatâ adj. pauvre, iu-
digeut, nte. [|ier, ni.
Scara, f. echelle, f. esca-
Scarabed, m. scarabâc, m.
Scări, V. a. mettre â I'en-
cliere. [echelle, f.
Scâricicâ, l".echelette,petite
Scârîmbâjf.eclatde bois,m.
Scârire, f. enchere , lici-
tation, f.
Scârişorâ, vd. Scăricică.
Scârif u, part. licite. [ser.
Scărm 3na,v.a.carder,drous-
Scârmenare, t'. droussagc,
m. [carder, drousse, f
Scârmsnâtore, f. peigne â
Scârmenatâ, adj. drous-
se, carde, ee.
Scârmenâturâ, f.cardage,
plusag_e, in. [Ies ongles.
Scărpina, v. a. gratteravec
Scărpinare, 1". grattage, m.
Scărpinata, part. gratte.
Scărpinătură, f. egrati-
gnure (avec Ies ongles), f.
grattage, m.
Scatiâ, in. loriot, ni.
Scatulcă, f. boite, f.
Scâunaşiâ, n. marche-pied,
tabouret, rn. [vjllage, m.
Scăunaşiâ, w. courtier de
Scăunelu, n. tabouret, m.
Scăunicelâ, vd. prec.
Scaunâ, n. chaise, f. [tate.
Scelerateţă, vd. Sceleri-
Sceieratâ, adj. scelerat, e,
criminel, elle.
Sceleriiate, f. scelerates-
sc, f. crime, forfait, m.
Scenă, I'. seine, f. A pune
in — , meltre ea scene, re-
presenter.
Scenicâ,cZj.scenique.[phie, f.
Scenografia, f. scenogra-
Scenograficâ, adj. sceno-
graphique. [me, m.
Scepticismâ, n. scepticis-
Scepticu, m. sceptique, m.
Sceptru, n. sceptre, m.
Schelă, 1". port, havre, m.
! Scheletâ, n. squelette, m.
I Schidolă, f. difTormite, f.
Schidoli,t.deforraer,mutiler.
! Schilăi, v. n. se lamenter.
Schilăire, f. lamentation,"!".
Schilăitâ, part. lamente, ge-
mi, [trouquer, deformer.
ScP^ilăvi, V. u. mutiler.
Schilăviă, f. mutilation, dif-
forraite, f
Schilăvire, f. mutilation, f.
Schilăvitu, adj. mutile, ee.
Schiiavu, adj. paralytique,
mutile, ee.
Schimă, f. gesticula tion, f.
Schimba, v. a. changer, vâ-
ri er. Se — , se changer, se
transformer. Şi — hainele.
changer d'habits. [te, f.
Schinibâcîune,f. mutabili-
Schimbăciosu, adj. chan-
geant, e. variable.
Schimbare, t'. changement,
change, m. transforniation,^
variation, f.
Schimbătoriâ, adj. chan-
geant, nte, variable. [ee.
Schimbata , adj. change,
Schimba, n. change, echaa-
ge, m. In — de, en echan-
ge de, â la place de. Lihe-
rulu — , le libre echange.
Schimnicesoâ, adj. soli-
taire, de l'ermitage. [m.
Schimnîciă, t'. ermitage,
SGl
— i27
SCLI
Schimnicâi m. ermite, so-
litaire, m. [aer, defigurer.
Schimonosii v. a. coutour-
Schimonosire, f. defigu-
ration,r. [forme, defigure, ee.
Schimonosita, adj. de-
Schimonositurâi 1'. defi-
guration, 1'.
Schimosîy vj. Schimonosi.
Åžchiopai f. empan, m.
Schîopay V. a. şi n. reudre,
deveair, boiteus. euse.
Schiopare, f. actiou de boi-
ter, f. clochement, m.
Şchiopăta, v. a. boiter, do-
cher, clopiner. \jn.
Schiopâtare, f. clochement
Şchiopăta iu ) part. boite,
clope. [boiteux, euse.
Schi apa tâ| adj. devenu, ue,
Åžchiopa, adj. boiteux, euse.
ciampia, ine.
Schirosu, vd. urm.
Schirâ , n. squirrhe, s.
squirre. cancer, nx.
Schîtâcie, f. gaiţe, f.
Schitaciâ, ac/j. joyeux, euse,
gai, e.
Schitu, n. abbaye, cloitre,
couvent, monastere, m.
Scâ, V. a savoir, connaître.
Sciinţă, f. science, f. savoir,
)n. [fique.
Sciinţifîcu, adj. scienti-
Scindură, f. planche, f.
Scfnduricâ, f. planchette,
r. [te, f.
Scîntelă, f. etincelle, bluet-
Sclnteia, v. n. etinceler, —
stelele, scintiller.
ScinteiaPe,f. etinceliement,
m. — a stelelloru, scintil-
lement, m. scintillation, f.
Scinteiătoriâ, adj. etin-
celaut, scintillant, e.
Scînteiatâ, part. etiacele.
Scinteioră, f. petite etin-
celle, f. [ge, m.
Scînteiţă, f. mouron rou-
Scirbă, f. degout, m.
Scirbosu, adj. degoiitant,
repoussant, e. [te, 1'.
Scirciumâ, n. escarpolet-
ScirCi f. avis, rn. aunonce,
connaissance, information,
f. Cu — a, au savoir, au su
(de), fără — a, â l'insu.
Scîrşniy v. n. grincer Ies
dents, crisser.
ScîrşnJre, f. crissement,
grincement des dents, m.
Scîrţăi, V. n. craquer.
Scirţaire, f. craqueraent,m.
Scirţăitore, f. crecelle, f.
Scirţăitură, f. craquement,
m. [qui sait.
Sciutorîui,afZj.connnisseur,
Sciutâ, adj. notoire, mani-
feste ; connu, ue.
Sclavia, f. esclavage, m.
servitude, f. [w.
Sclava, m. esclave, serf,
Sclefă, f. perche, f.
Sclefa, V. a. fendre.
SclimpuÅŸiu, n crocbet, m
Sclipelâ, f. eclat, bri]Iant,m'
Sctipeţd, n. tourmentille, f
Sclipi, V. n. luire, briller.
reluire ; eblouir.
Sclipiciosâ, adj. luisaat,
briliant, ante. ,
Sclipitâ, part. relui, brjilie
Sclivisselâ, f. voii, lustre
m. brunissure, f. [nir.
Sclîvissi, V. a. lisser, bru-
Sclivissire, f. brunissage,
in. [m.
Sclivissifore, f.brunissoir,
Sclivîssitoru, m. brunis-
seur, rn.
SCO
— 423
SCO
Sc>ivÎ88itâ, atJJ.liiţsejbruni.
Sc6bă I r. burin ; cram-
pon, m.
Scobardâj f. matcfain, m.
.>'eScobârda,v.r. secambrer.
Scohărd al îi yCaimhre.,Tep\iL^e.
Scobii V. a. graver, (ichan-
crer, entailler, creuser.
Scobirey f. gravage, creu-
; sage, ni.
iScobitorei f. curedent, m.
Scobitorâi m. ciseleur, m.
Scobita, adj. grave 6chan-
crti, ee.
Scoisiiură, f. rainure, e-
chaucrure:", entaille, entail-
lure, r.
Scobori , v. a, faire do-
sconilre. Se — , descendre.
Scoborire, f. descente, f.
Scoborişiâ , f. pente, f.
penchant, vi.
ScoboriţUy part. descendu.
Scociorij V. a. disseminer,
eparpiller. [m.
Scocîorire, f. eparpillement,
Scocioritâ, adj. ^eparpille.
Scocu, n. canal, m.
Scofâici, V. a. bosseler.
Scofălcitâ , adj. bossele,
ee. [m.
Scofâlciturây f. bosselage,
Scoicâi f. coquille, f.
Scolây f. ecole, f.
Scolâresce, adv. conime
Ies eleves [d'ecole.
Scolărescâ, adj. scolaire,
Scoiariâ, m. ecolier, eleve,
disciple, ni.Rcu — , raauvais
ecolier, grirae, in.
Sco asticâ) odj.scolasti«[uo.
Sconta I V, a. escompter,
changer. [ge, m.
Scontare,f. escompte.chan-
Scontatâ, adj. escompte.
Sconta} n. esGoinpte,ehaTiifa,
m.
Scopiiy n. but, dessein, mo-
tif, m. infention, f. Cu — ,
â dessein, exprâs.
Scorbi, — buri, \. a. creu-
ser, caver. [^'te, f.
Scorbura, f. crenx, m. ea-
Scorburitâ, adj. creus»,
cave, ee, [euse, cave.
Scorburosil, adj. creux,
ScorbutJcâ, adj. scorbu-
tique.
Scorbutâ, n. scorbut, m.
Scordolea, f. sauce avec
de la ii et des noix, f.
Scormoni, v. a. fouiller, re-
muer. [furetage, m.
Scormonire, f. tbuille, f.
Scormonitâ, adj. fouille,
remu6, ee. [forger, inventer.
Scorni, v. a. controuver,
Scornire, — e/ă, f. action
de controuver, invention, 1'.
Scornitorâ , m. conteur ;
inventeur, m.
Scornita, adj. controuve,
invente, imagine, de.
Scornitură, f. con'e, m.
invention, t.
Sco'*piâ, r. scorpion, m.
Scorsoner'â,f.scorsonere,f.
Scorţâ, f. grosse ecorce,
couverture d'un livre, f.
Scorţişorâ, f. cannelle, 1".
Scorţâşoru,»(.cannelier,Mi.
Scorţosu, adj. (jui a d«
I'ecorce, dure.
Scorumâ, f. corm ■, f.
Scoruntâ, m. corniier, m.
Scossâturâ, 1. sai liant, m.
Scossu, adj. exlrait, aite.
Scote, V. a. sorlir, fair»
sortir, tirer, extraire, enl«-
ver, oter.
SCRO
SCtJ
Scolerei f. cxtracîion, f.
Scotoci) V. a. fouiller, fu-
retfir, deranger.
Scoiocirey f. furetage, m.
Scotocitâ, adj. furetâ, ee
Scovălţi, vd. Scofălci.
Scovardâi vd. Scohardă.
Seriei v. a. ecrire. [ture, f.
ScrJire, f. ecrit, m. ecri-
Scriîîorâf ju.ecrivain ; scri-
be, copis'e, m. [f.bureau,?n.
Scrâitorây u. table â ecrire,
Scrinte, f. argentine, f.
Scrintî, V. a. fouler, dis-
loquer ; deboiter. [titură
ScrinHife; — telă, \d.Scrin-
Sct'f ntitore, f. udonide, f.
Scryntîtây adj. foule, luxe
deboite. [Iure, Juxation, f.
Scrîntiîurâi f entorse, fou-
Scrinâj u. coflVet, tn.
Scripe'iariâ, w. marchaad
de inoufles, tn. [fle,m.
Screpeîe, m. poulie, f. niou-
Scrâp%orâ| ra. ecrivaia, h).
ScrâptuE*â| f. ceri ture, f.
ecrit,.'/i. [;a'rf,crissjmeat,m,
ScJ'âşsîâ, V. n. cri.sser. ScHş-
Scrîssoj^ei 1'. ecriture; let-
tre, epitn', f.
Scirissây adj. ecritJte. De — ,
k ecrire. In — , ea ecrit, par
ecrit. I
Scrissâ| >?. ecrit, billet, ni.\
Scrivelâ| f. iamentation, f.
i<e Scrivi, v. r. se laTienter. !
Scrîvârej f. Iamentation, f.
Scrobelăi 1'. empois, colle
d'amidon, »i.
Scrobii V. a. empeser, ap-
preter avec de l'empois.
Scrobire, f. emposage, m.
Scrobitâj adj. erapese, ee.
Gulerii — , coilet montant.
Scr6ffâ| f. truie, f.
Scrofulariâ , adj. icrola-
lai re.
Scrofuley r. pi. scrofules»
ecroue]Ies,humeurs froides,f.
Scrofulosâ, adj. scrofu-
leux, euse.
Scrumâ, n. calot, m.
ScrupiiloBâ|dy.3crupuleux,
euse ; adv. scrupuleuseraent.
Scrupulul n. scrupule, m.
Scrupuldy m. scrupule (24
grains), m.
Scufâ| f. coiffe, calotte, f.
Scufîâ| f. vd. pree.
Scuf .ţâ, f. petite coifFe, f.
Scufundai v. a. ploagcr,
subnierger, enfoncer. Se — ,
s'engloutir, couler â fond.
Scufundare, f.submersion,
f. subraergement, w.
Scufundatâi adj. submer-
ge, eo, coule â fond.
Scufundâturâ, f. submer-
sion, f. engloutisseraent, m.
8cuipa« V. a. cracher.
Scuipâtorci f. cracboir, m.
ScuîpafJk, n. salive, f.
Sculai f. ustensile, cutii ;
joyau, m.
Sculai V. a. lever, relever
redresser. Se — , se lever '
se soulevcr. '
Seu Iar ei f. action de lever,
de se lever, f.,sus(. lever, m.
Sculaۉ| adj. leve, eveilI6,ee.
Sculpt»! V. a. sculpter. [ter,f.
Sculptareff.action de sculp-
ScMlptatttp adj. sculpte, ee.
Sculptarâf m. srulpteur
statuaire, m. [statuaire, f.
Sculptura I f.. sculpture ,
Scu!â| n. 6cheveau, m.
Scumbriâi f. scombre, m.
Scumpaniâ, f. cberte; si-
va rice, f.
seu
430 —
SE A
Scumpetate, f. cherte, f.
Scumpetei vd. prec.
Scumpi, V. a. ench6rir, ren-
cberir. Se—, rencherir, au-
gmenter de prix, de valeur.
Scumpiâj r. sureau bleu, rii.
Scumpire , f. encherisse-
ment, reiicherissement, m.
Scumpita, adj. encheri, ie.
Scumpa, adj. cher, ere;
avare, chicbe.
Scunda, adj court, petit, e.
Scurge, v. a. (aire couler.
Se — , s'ecouler.
Scurgetore, i'. couloire, f.
Scursura, f. ecou]ement,'n.
Scurta, f. bubon, m.
Scurta, V, a. raccourcir ; e-
courtcr, abreger. [ment, >7î.
Scurtare, f. raccourcisse-
Scurtatu, adj. raccourci, ie.
Scurtătură, bout. mor-
ceau, m.
Scurteică, f. basquine. f.
Scurteicuţă, f. petite bas-
quine.
Spurtu, adj. court, e, bref,
eve. AfZ y .courtementibrieve-
meat.lH- -,en abrege. en rac-
courci, au resurae, bref.
Seu să, f. excuse, J'.
Scusa,v.a.excuser, disculper.
Scusare, f. excuse, dis-
culpaţi on, f.
Scusatâ, adj. excuse, ee.
Scutecâ, vd. Scuticu.
Scutelă, i. dispense, im-
munite, f. [seigneur, f.
Scutelniciă, f.redevance au
Scutelnicâ, adj. exerapt, e
Scuti, V. a. exempter, dispen-
ser. [in.
Scuticelu, n. petit lange,
Scutcctt,}i.lange,ni. [pense, f.
Scutinţă, f. exem})tion, dis-
Scutire, vd. prec. [gne, ee.
Scutiţii, adj. exempte, epar-
Scutu, «. bouclier, m.
Scuţâ, n. g lapon, m.
Scutura, v. a. secouer, agiter.
Scuturare , f. secousse, 1'.
secouement, rn.
Scuturata, adj. secoue,ee.
Scuturătură, f. secousse,f.
Şderâ, n. fouine, f.
Sdrăncăni, vd. Sdriincina.
Sdrăvenî, vd. Insdrăveni.
Sdrăveniă, f.force,solidite,r,
Sdravsnu, adj. robuste, vi-
goureux, euse, solide.
Sdreli, v. a. froler, effleu-
rer, contondre, toucher eu
passant, friser.
Sdrelire, f. J'rolement, cf-
fleurage, m. contusion, f.
Sdreli'tu-j adj. frole, el'fleure.
Sdrelîturâ , f. iViseraent,
frole ment, m.
Sdrenţâ, f.haillon,chiffon,>H.
Sdrenţărosu , adj. cou-
vert, e, de haillons.
Sdrenţosâ, vd. prec.
Sdrobi, v. a. ecra-sser, piler.
Sdrobire, — helă, f. broie-
raent, »(. [accablant, ante.
Sdrcbîtoriu, adj. ecrasant,
Sdrobstu, «(',/. ecrase,broye,
ee. [foulure, f.
Sdrobitură, broiernent, m.
Sdruncina,Secouer,branler.
Sdruncinare, f. secous.se,f.
Sdruncinatâ, adj. secoue,
branie, ee. [f-
Sdruncinătură,f.secou.sse,
Se, pi'on. se, soi.
Se, conj. que. Trebne se.
\ dicu, ii faut que Je dise.
I Sea, vd. Seu.
1 Åžea, 1'. selle, f.
SEC
431
ÅžED
Seanţâi f. seance, session, f.
Secai V. a. secher, dessecher,
tarir, epuiser.
Secâciosâ, adj. tarissable.
Secâciune, f.dessechement,
m. [C.
Secantey f. geom. secante,
Secarâi f. seigle, f.
Secare, f. dessechement, ta-
ri ssement, m.
Secarea, vd. Chiminu.
Secalfii,a(iy.desseche,epuise,
ee. [sans valeur, 1".
Secâturây f.bagatelle, chose
Secera, v. a. moissonner.
Secera, vd. Secure.
Secerare, f. l'aucbage, m.
nioisson.f. [neur.foucheur,»; .
Secerâtorâ, m. moisson-
Secerafà ¢, adj. moissonne,
ee. [f. faulx [vech.].
Secere , f. faux, faucille,
Secerîşiâ, n. moisson, f.
Secessiune, f. secession.
Secetă, f. secheresse, ari-
riditti, f.
Seche, I'. sarreau, m.
Secreta, v. a. secrâter.
Secretare, vd. Secre^iune.
Secretariatu, n. secreta-
riat, m. chancellerie, f.
Secretarîîi,m.secretaire,»(.
Secretata, o d/. secrete, ee.
Secreţiune, secretion, f.
Secreta, adj. .secret, ete ;
adv. secretement, en se-
cret. Sii.^t. n. secret, m.
Sectă, f. .secte, f.
Sectar iâ,m sectaire, at-
tache â uue secte, m.
Sectatorâ,>/i. .sectateur, m.
Secţiune, f. section, divi-
sioD. f. vg [m.
Sectorâ, 7n. geom. sectear,
Seca, adj. sec, m. seche, 1".
Seculare, adj. seculier, ere.
Sccularisa, v. a. secularî-
ser, rendre seculier, ere.
Secularisare, vd. urm.
Secu'arisaţâune, f. secu-
larisation, f. [se, ee.
Secular îsatd,afZy.seculari-
Seculariâ, adj. seculaire.
Seculu, — chi, n. siecle, m.
— Iu mediii, le moyen-âge.
Secundă, f. seconde, f. in-
stant, m. [der.
Secunda, v. a. secouder, ai-
Secundante , second, te-
moin, m. [pui, m.
Secundare, f. soutien, ap-
Secundarââ, adj. secon-
daire. [/e.
Secundara, vd. Secundan-
Secundatâ, adj. seconde,
soutenu, appuye, e.
Secundo, acZr. secundo, se-
conderaent. [deuxieme.
Secundu, adj. second, nde,
Securanfăi assurance, .su-
rele, f.
Secure, f. hache, f.
Securitate, f. securite, as-
surance, f. [e.
Securu, adj. sur, certain,
Sedativâ, adj. sedatif, ive.
Åžede, V. n. etre assis, s'as-
seoir, (se seoir), sejourner,
rester, demeurer; unipers.
seoir. Sedi, sieds-toi, a.s-
sieds-toi. Şedeţî, seyez-vous,
asseyez-vous. A — bitie, al-
ler bien, etre [convenable,
seoir. ''•â–
Sedefâ, vd. Sidefii.
Sedencă, f. veillee, reu-
nion, (chez Ies paysans). f.
Sedentariâ , adj. seden-
taire.
Åžedere, f. action de rester,
ÅžRL
— 432 —
SHIM
de si<^ger ; deraeurft, f. «3-
-jour, sejourneraent, m.
Şe^^torci vd. Sedencă.
Åže^etorifi, adj. sedt-ataire.
SedîmentAi n. sediment, m.
Şedînţăj 1'. seaiice, sesssioa;
demt'ure, f.
Sedîţiostty adj. sediticux,
euse ; udv. seditieusement.
SediţâunCi f. sedition, re-
volte, f. [borner
Seducei v. a. sâduire, su-
Seducere, vd. urm.
Seducţiune, f. seduction, f.
attrait, m. [entraîaant, e.
Seductoriâ,at/j. seducteur,
Seductorâ,t)j.seducteur,m.
Sedussu, adj. seduit, ite.
Seffutâ, adj. assis, ise.
Seftea, i". etreaae, premiere
veate de Ia journee, f.
Åžefa, m. chef, t'.
Segmentai n. geom. seg-
ment, m.
Sei, pron. pi. ses. Aî seî,
Ies siens, m. pi.
Seina, adj. gris fonce.
Seîsâ, ';/(. piqueur, ,iochey,m.
Selbă, r. Ibret, f. bois, m.
Selbâţiâ, f. ivraie, f.
SeSbâtâcâ , v. a. abrut r,
rendre sauvage. Se — , de-
venir sauvage.
Selbaiâcesce, adv. d'une
maniere sauvage. [vage.
Selbâtâcescă, adj. sau-
Selbâtâciâ, f. sauvagerie,
f. raaaieres sauvages, f. pi.
Sălbatica, adj. sauvage, fa-
rouche, [fate de chaux, m.
Selenîtâ, n. siîlenite, f. sul-
Selinâ, f. ache, f.
Şelingâ, m. schelling', m.
ŞellărSâ, f. sellerie, f.
ţell«rift, m. sellier, bour-
relier, m.
8£ini, f. attention, f. A lua
— , prendre soin, obserTcr.
A băga de — , observer, re-
marquer, etre attentif. A
line — de, tenir compte de.
A I ere — , deraander compte.
A Şl da — , rendre compte.
A mc băga in — pe cnv.
raepriser, ne pas estimer,
queiqu'un. A nu lua in — ,
ne pas tenir compte de, ne
pas observer, ne pas consi-
derer. Maî cu — , surtout.
principalement. De bună — .
certainement , a:^sur6ment.
Fără—,s.fără seinevu, saas
pareil. [vache, m.
Sentechişâ, f. fromag^e de
Semsna, v. a. ressembler,
etre semblable.
Semena, v a. semer, ea-
semencer ; disseminer.
Semenare, f. ensemence-
raent, m. [f
Semenarc, f. ressemblance,
SenaSnaşiâ, aclj. semblable,
Semenât»r«y f. seraoir, m
Semănata** ii pm.semeur,m..
Semănata, /(ar^. ressembl6,
Sean^natA, adj. sem6, ea-
semence, disseraine, 6e.
SemenatA, n. ensemence-
ment, ni. seraaille, f.
Semenâtarâ, f. ensemea-
ceraent, m. recolte, f.
Semenii, m. semblable, pro-
chain, rn. ţ^^.*. •-' '^*?^3
Seasastriala, adj. semcs-
triel, elle ; adv. par semestre.
Semaatroi, n. semestre, m.
Semsţasca, adv. hardt-
ment, avec courage.
se Semeţi, v. r. aToir de
SKN
4S3
SKP
laudace, montrer de la bar-
dif'S.se, du courage. [dacej".
Semeţiâi f. hardiesse, aii-
Senie|ire| — (iă, vd. prec.
Semeţitâi part. enhardi, as-
-ure.
Semeţâfac/J. hardi, ie, intre-
[lide, audacieux, courageux,
euse.
Seitii| pari ic. demi.
Seminalei adj. seminal, ale.
Seminaristâi m. semina-
risfe, rn. [/».
Srminariuy m. semiuaire,
Seitiîntâ,f.semence.gTaine.f.
Semnalai V. a. signaler. Se
— , se signaler. se faire re-
inarquer.
Semiticâ| ud J. semiticjup.
Semitismâ| >i. 'semitisme, 7)i.
Semitâ| m. semite, m.
Semnalamentdi n. s gna-
Jornent, //}.
Semnalai ;{. signal, rn.
Semnificai v. a. signitier,
rnarquer ; declarer.
Semnifîcarei vd. urm.
Semnificaţiunei f. signi-
(ication, f. [catif, ive.
Semnificativâ|ar//. signifi-
Semnifîcatâ| ac/J. signifie,
ce.
Semnal v. signe, iodice, m.
marque, f. ; pressentiment, j
rn. Pe semve, apparement, j
!»elon Ies apparences. '
Semnui| v. a. signaler.
Semnui| vd. Assemena,
Semnuifâi adj. signale, ee.
Semnuleţâ| n. petit signe,
'/(• [d'eau, m. '
ÅženalUj n. chenal. courant ;
Senatorescei adv. en se- |
iiateur. [toriale. j
Senatorescâf vd. Sena- \
'Senatorial f. dignitedese-
! naleur, f. [rial, ale.
' Senatorialei odj. .senato-
Senatorui rn. senatour. m.
Senatu, //. .sunat, )h.
Seneşa'â, )ii. senechal, w,
Seninetate, )'. serenite, f.
Seninu, adj. screin, ne.
Sensaţiune, t. .srnsatioa, f.
Sensibile, adj. sensible.
Sensîbîlitatei ad j. .^ions:-
bilite, f.
SensU| }). son.s, m.
Sensualei adj. seusuel. ello;
adv. .'^on.suellt'inent, par Ies
sens. I jisrne, m.
Sensuaiismu, m. .sensiia-
Sensualislâ, )ii. s<.>n.<ua-
liste, II). [f.
Sensualitate, l. si-nsualite,
Sensuaiu, mI. Åže)isua}e.
Sentimental i'tc. vd. .^in-
{inient u.
Sentinelâi 1'. .sealinelle, f.
Sentinţâi 1". sentencc, 1". ar-
ret, ))).
Sentinţîosâf adj. senten-
I cieu-v.euse; u(/i'.par sentence.
Separai v.a. separer.desunir.
Separarei vd. %irm.
Separaţiune|t.separation,r.
Separata, adj. separe, ee.
' Şepcâ| I'. c<i3qubtte, /'.
I Şepcăriăi 1'. boutiqae de
i cas<:Å£uettes, f.
Şepcariâi nt. marchami de
casquettes, Cii.squcttier, m.
Sepetariâ| nt. inalletier.)>i.
Sepeţelâ| n. coH'ret, m.
Sepetâi )?. coHre, ui.
Sepia, f. sepia, i. — !\lolIu.scă
de unde ese aceslă materia,
este serhc s. .'iriche, t
Septante | L .«eptante, f.
2%
SEI'.
SER
Scjjtantjl (cei ÅŸepteijeci tra-
ductori aî Bibliei), ies Sep-
tante. Traductiiinca Sep-
tatilei , la traduction des
Seplaiite, la Septaiite.
Åž^pte, num. sept.
Septemânâi f. semaiue, f.
Septembre,>rt.septembre,m.
SeptenalC} adj. septennal,
ale. [ra.
Septenariu^ adj. septenai-
Sepfentriunaley adj. sep-
tentrional, ale, du nord.
Septentriune, f. septen-
trion, m. [ale.
Sepuicralci cdj. sepulcral,
SepulcrUi h. sepulcre, tom-
beau. */(.
Sepulfturâi f. sepulture, f.
Sequestraf v. a sequestrer,
mettre en sequestre.
Sequesfrarei vd. urm.
Sequestraţiune, f.seques-
tration, f. sequestre, m.
SequestratAi adj. seques-
tre, ee. [arret, m.
Sequestrui n. sequestre,
Serâ| f. soir, 7». soir^e, f.
Seraficây adj. seraphique.
Serafimâj m. seraphim, m.
Seraiâ, n. sârail, m.
Seranâ, vd. Crapii.
Seraschiepfi $ ni. seras-
quier, general turc, m.
Serbai v. a. chomer, «. ce-
lebrer une fâte, feter.
Serbarei f.ceIebration,fete,f.
Serbâtorei t\ fete, f. jour
de fete. m. [nellement.
S er bător escey adr. solen-
SerbătorescA, adj. so-
leanel, elle. [feter.
SerbătOPiy v. a. cei^brer,
Serbătorire,f.c^lebratioD,f.
Serbâtoritâ, pari. celebre.
Åžerb atu, vd. prec.
ÅžerbetU| >i. sorbet, m.
Serbiâj vd. Servitute.
SerbU| vd. Servii.
Serdar(U| m. noble d-^ se-
conde classc, m.
Serenitate, vd. Seiiinelate.
Serial f. serie, suite, f.
Şerifâ| )n. cberif, prince a-
rabe. //* [f.
Seriositate , f. seriosite,
Seriosâj adj. serieu.v, euse ;
o(/y.serieusement,toutdeboa.
Serlaiâi n. toute-bonne, f.
Sermanâi vd. Sărmanu.
SerositatCi f. serosite, f.
SerosUi adj. sereux, euse.
Serpariâi n. ceinture, f.
sangle, ru.
Åž6rpe| m. serpent, m.
Serperiţâi f. polygale. m.
Serpiiâi in. serpolet, m.
Åžerpui, v. a. serpenter.
Åžerpuire, f. serpentage, m. â–
Şerpuîtu, ;>ar^. serpente.
Şerpuleţâ|}n.serpenteau,}n.
Şerpunelâ| m. s-erpolet,»n.
Åžerpund, vd. jwec.
Sertariâ| n. tiroir, m.
Åžervetul n. serviette, f.
Servil v. a. servir ; etre dans
le service. .Se — , se servir,
faire usage de, eraployer.
Servilei adj servile ; adv.
servilement.
Servilismul n. servilite, f.
Servilitatef vd. prec.
Servirei vd. nrm.
[ Serviţitti ». service, eai-
ploi, rrt. [serviteur, m.
1 Servitorul m. domestiqaa,
SFA
— 435 —
SFK
Servituti '^'■'^j- "^«^rvi, ie.
Servituief f. servitude, \\
g<^rvage. m.
Serva, m. seri', esclave, m.
Sesonâ| vd. Annufimpu.
Åžesse, numer. six.
Sesselei ordin, sixieme.
Sessiune, f. session, f.
SessU| n sexe, m.
Sessua'ei adj. sexual, elle.
Sessâ, adj. uni, ie, plat, e.
Sesterţiâ, n. sesterce, m.
Seta, i'. seton, yn.
Sete, f. soif, f.
Setleva, f. martiugale, f.
SetosU| adj. altere, ee, avide.
Setrâ, f, volet, m.
Şetrâriâ, f. ancien titre de
ooblesse roumaine.
Åžetrarui , m. noble eleve
A la ÅŸetrarie, m. [sien.
SeAy posN. son. AUii — , le
S6â conj. ou, soit. [du suif.
Seuosâi adj. de la nature
Seud, n. suit', m.
Severitate, f. severite, i.
Severuy adj. severe.
Sexâ) Sexuale, vd. Sessu,
Scssuale.
Sfadă, f. querelle, dispute, f.
<e Sfâtti, v. r. se quereller,
se d sputer, etre en con-
testation. [tienx, euse.
Sfâdiciosu, adj. conten-
Sfâdire, f.querelle,dispute,f.
Sfâditâ, part. dispute.
Sfâdnictt, adj. querelleur,
contentieux, euse.
SfanţigA, vd. nrm.
Sfanţâ, m. svanzig, m.
Sf ară, f.vapeur, exhalaison,f.
Sfără^lă, f. sifflement, pe-
tillement, m.
Sfărăi, V. a. sîffler, petiller.
Sfărăirei vd. Sfăruelâ.
Sfârâitore, f. pirouett'^., f.
Sfărâitoriu, adj. siffiant,
petillant, ante. [flement.m.
Sfârâiiu, part. silfle; n. .sif-
Sfârânia,v a.briser, ecraser.
Sfărcu, n. bout, m. extre-
mite, r. [te. f.
Sfâri^să, t. toupie, pirouet-
Sfârlitore, f. girouette^ f.
Sfârlitu,».pirouetfement, m.
Sfârliturâ, f. pirouette, f.
Sfârlogu, vd Şfăvle.^ă.
Sfâşcia, V. a. dechirer, di-
lacerer. [m. laceratiou. f.
Sfâşciare, f. dechirement,
Sfaşciatâ, adj. drichire.ee.
Sfăşciâtură, f. dechirure,
f. dechirement, /;).
Sfatâ, )i. conseil, avi.s, m.
Sfeclă, {. betterave, T.
Sfenoidale, adj, .sphenoi-
dal, ale. [i«.
Sf enoidâ , n. spbeno'ide ,
Sferă, f. sphere, f. globe, m
Sfericitate, t sphericite, f.
Sfericd,ad_y.spherique ; adn.
spheriqu'^ment.
Sferşelă, vd. Sfer.^ire.
SferÅŸi, v. a. terminer. ache-
ver, finir. Se — , se terminer.
Sfărşire, 1'. achevement. m.
SfărşitO, adj. termine, fîni,e.
SferÅŸild, )i. terme, m. fin ;
extremi t', f. bout, m. In — ,
enfin. [lacerer.
! Sf erteca, v. a. dechirer, di^
! Sfertecatâ, adj.dechiri.ee.
j Sf ertO, H. quart, quartier, m,
I SfeÅŸnicu, h. cbandelier, m.
j Sfeştania, vd. Feştartiă.
Sf eţi, V. a. decouvrir, reve-
I Ier, manifester. [dicanoîi,t.
j Sf eţire, i'. rovelation, ia-
j Sfe^itâ, adj. raanife.ste, ia-
i dique.
S(;a
— i36
SG O
5f etnica, m. conseiller, m.
Sfetosâ,«f//.bavard,parleur,
r/t.
Sfetâ| u. couseil, avis, m.
Sfeiui| V. a. conseiller, don-
ner un conseil, un avis. Se
— , se conseiller.
Sfetuire, f. conseil, )n. con-
ÅŸultation, f.
Sfituitoriu, adj. conseii-
ier. ere, conseilleur, euse.
Sfetuîtâ| adj. conscilie, ee.
Sf i4lâ| f. timidite, crainte, I'.
Cu — , timidement.
SC Sfîî, V. r. craindre.
Sfiîcîosuj«Jj. timide, crain-
tir, ive.
SfiiciunCi vd. Sfielă.
Sfiire, vd. Sfielă.
Sftitdi adj. craintir, ive.
Sfin)Pi ele. vd. Sănii, etc.
Sfiridâi f. niche, f.
Sfitây f. chasuble, f.
Sfitarîâ, m. chasublier, m.
Sforây r. lîcelle, f.
Sforâelây f. ronflement, m.
Sforăi, V. a. haleter, ronfler.
Sforâirei vd. Sfomeld.
Sforâitoriâ|m. ronfleur,))i
Sf or âitâ,^:)ar/.ronfle. SusI.ii.
ronflement, ni. .
Sforicicây f. ficelle, f.
Sfrancîocîi,j>!.pie-g:rieche,
r. [m .
Sfrede(aşiâ, n. petit fore^
Sfredelit v, a. foret, per-
cer. [cement, >».
SfredelirOf f. forage, per-
Sfredeiitîk| adj. Ibre, pcr-
i'bre, ee. [ret, m.
Sfredelâ , u. foret, lace-
Sfredeluşiây u. petit fo-
ret. //?. [tude, f.
Sgâbârdâ, cliassie, lippi-
Sgăbârdosu , adj. chas-
sieu.x, euse. [tion. f,
Sgaibây f. pustule, e.vcoria-
Sgâmboiu, n. gland, m.
Sgândâray v. a. attiser le
feu, exciter.
I Sgândâratâ, adj. excite.
Sgardâf f. collier, m. couple,
f. [meat.
I Sgâura, v. a. regarder fixe-
■Sghiabâ, n. egout, tn. gout-
' tîere, f. — de petră, cani-
veau, )n.
Sgîrceniây f. avarice, lâ-
drerie, f. Cu — , avec ava-
rice, chichement.
se Sgircif v. r. se coutrac-
ter, se plisser. [euse.
Sgîrcîosujrfy.cartilagineux,-
Sgirciuney vd. Sgirccniâ.
': Sgîrciref — cela, f. contrac-
tion des uerfs ; avarice, f.
; SgîrcitUi adj. contracte, ee;
! avare, chiche, lâdre.
Sgirciturâ, f. contractare, f.
Sglrcid, cartilage, m.
' SglrîOf egratigner, ecorcher.
Sgîriere, f. egratignure, i'.
I Sgf rietâ , adj. egratigrne,
j craii le, ee. [eraflare. f.
Sgîrieturâ) f. ecorchure,
Sgiţâi, V. a. remuer, secouer,
I Sgiţâiroi f. secousse, f.
1 Sg1ţâîtâ| adj. secoae, ee.
Sgiţâiturâ, f. secousse, f.
cahot, m. [tulance, f.
|Sglobeniâ| f. malice, pe-
I se S globi, v. r. etre folâtre^
semiUant, e.
Sglobiciune,vd. Sglobeiiiă
Sglobitâ, adj. folatre, .pe-
tulant, e. ' [tin.e.
■Sglobiu, adj. folâtre, mu-
Sgotnoli, v.n. faire du bruit.
^fC
437 —
SIL
Sgomotosâi adj. bruyaat.
e, tumultueux, euse.
Sgomotâi >/. brut, tapage,
+umulte, m.
Sgorni, <'tc. vd. Guni, etc.
Sgrăbunţâ, f. pustule, 1".
Sgriburi, v. u. trembler de
froid, grelottr'r.
Sgripţoroicâ , f. vieille
femtne mîchaate, f. fjn.
Sgripţorâ) />(. aigledouble,
Sguduii v.a. secouer, ebraa-
ler, forteraent.
-Sguduipe, — elă, f. ebraii-
lemeat, m. commotion, [".
SguduitU| adj. ebranie, ee.
Sguduîiurâ} f. forte sc-
cou.s.se, f. [se resserivr.
se Sguii, v. r. secontracier,
Sgulire, f. re treci sseraent,
[te, e.
Sgulitu,aJy. retreci,contrac-
Sgurâ, f. scorie, f.
Sguraj v.a. reduire en scorie.
Sguratu , adj. reduit eu
scorie. [coup des scories.
Sguravu, odj. qui faitbeau-
Schimâi f. lorrae, figure, f.
Åžii cuiij. et ; aussi. \
Şî, pron. si»y. şi pi. se.
Sibarita, //(. sybarite, m.
S:bilâ| f. sibylle", f.
Sic, adu. bisque, (fam.).
Åžicanai i'. cbicaae. raauvaise
querelle, f. !
Åžicana, v. a. cbicaner.
Åžicanare, l'. cbicmnerie, 1'.
Sicanafu, adj. cbicane, ee.
Siciâ, n. cotede Tosselet, m. '
Siclu, }>. cJinquant, m.
Sicriaşiâ, n. petitearche, f. :
Sicrinâi vd. Scrinu.
Sîcâ, /{. cliDquant, m.
Sidef â, n. nacre, rn. Cu — .
nacre, ee, garni de aacre
Sie, pron. soi. Sie-ş\. â soi-
nierne.
Siestă, f. sieste, f.
Sifaru, m. econome, inteH-
dant. rn. \^}^'^-
Sifiiiticu , adj . syphiliti-
S'fonu, n. siphon, m.
Sifu, u. galee, f. coraposoir.în.
Sigă, 1'. greş, m.
Sigila, v. a. cacheter, scel-
ler. [ter, î.
Sigilare, f. action de cacb -
Sigilatu, adj. cacbete, ee.
Sigiliâ, u ordonnance de ]"E-
glise, f. [â– (/!.
Sigila , //. cacbeL sceau.
Siguranţa, f. surete, cer-
titude, as.surance, f. Cu — ,
avec assurance. In — , tn
surete.
Siguru, oAj. sur, certain.
e ; adv. seu de — , a.ssure-
raent, surement, ce'-taine-
ment.
Sihastru, m. solituire, -ia.
Sila, f. force. contrainte, vio-
lence, 1'. Cu — a, par l'orce.
Silaba, r. syllabe, t'.
Silabi, V. a. syIJaber, epeler.
Silabicâ, adj. syllabique.
Silabîre, f. epelatiou, t'.
Silabitu, adj. epele, ee.
Silenţiosu, adj. siiencieux.
fcuse
Silenţiu, n. silence, m.
Silepse, f. syllepse, J'.
Sili, V. a. forcer, contaiadre.
•S'e — , sefforcer, faire des
efiorîs. [te, assiduite, f.
Silinţă, 1'. diligence, actiTi-
Silipâ, n. canal, aqueduc, m.
Silirei t\ violeoce. contrain-
te. f.
Sl.M
438 —
SIN
SiliÅŸte, I". coinmime, 1".
Siliioriâ, ucij. diligenl, ;ip-
pJique, e, actif, ive. [/n. |
Sifitrâ , f. salpetre, nitre, \
Sîlîtrosur,(a/j. nit.reu.\,eLise. ,
Siiitu, adj. recherche, at-
iVcte, gt-Hie, 6e ; adv. for- ^
cemout, par coutraiate. j
Sîlnicesce, adv. Ibrcement.
Silnici, v. a. t'orcer, ccntrain- i
dre, astroindre. [f.
Silnicră, 1". force, contraiute,
Sllnicire, 1'. coutraiute, t. \
Silnicitu, adj. t'orce, ee. j
Silnica, adj. pressant, des- |
iJOtiqai\ [)".
Silogisnfu, xi. svllogisme,
Silogistica, adj. syllog s-
Silueta, I". porlrait tire de
prolîl, rn. silhouette, f.
Silui, vd. Sili. [te, f.
Siluire, f. violence, coutraiu-
Siluîtoriâ, adj. pressaiit,
urgent, e. . [ee.
Siluita, adj. presse, force,
Silvestre, adv. silvestre, s.
sylvestre. [w.
Silvicultoru, yn. forestier,
Silvicultură , f. -silv cul-
ture. f.
Simbolica, ac^y. symboli({ue.
Sîmbolâ, n. symbole, ein-
blenio, yn.
Sîntbrîâ, f. salaire, m. •
SimbriaÅŸiu, yn. salarie, m.
Stntbure, m. pepiii, m.
Simburosik, adj. pleiu de
pepius.
Simetria, f. symetrie, f.
Simetrica, ac/j.syraetrique ;
adv. symetriquement.
Simfonia, f. syniphonie, f.
Sîmfonîstâ,)»..syraphonjste,
în.
Simigeria , f. fournil de
pătissicr, >/(.
Simîgiu, m. pătissicr, four-
jiicr, ))(.
Siminocu, m. immorteile, f.
Simpatia, 1'. sympathie. f.
Simpatica, adj. sympathi-
([ue ; adv. avec .symi»atliie,
sympathiquemeiit.
Simpatisa, v. ii. sympathi-
ser, avoir sympathie.
Simpatisare, 1'. acfiou de
syrapathi.sor, f. [thise.
Sisnpatisatu, part. sympa-
Sinaplîcitate, f.sitnplicite, f.
Simplifica, v, a. simplitîer.
Siit^pEif icare , -- Ijune, f.
siinplification, f. [ee.
Simplifica tâ,(((/y. siuipliile,
SimpEitate, f. simplicite, f.
Sîmplu, adj. simple ; adv.
simplement.
Simptomâ, f. symptome, -ih.
Simţi, V. a. seatir, ressentir,
eprouver. Se — , se se-atir.
Simţibite, adj. sensfble.
Simţtbi'itate,f.seusibilite,f.
Sinfţiciosu, adj. seusibie.
Simţicâune, f. seiisiLilite, t\
Simţimentale, adj. seu-
timcutal, ale. [;/*.
Simţimîntâ, n. seutimeut,.
Simţire, f. sentiment, m..
sensation, f.
Simţitorii, adj. sensiblev
Siniţît6,«f/y.senti,reşseati,ie.
Simţâ, n. sens, m.
Simţuale, vd. Sensuale. [in.
S'umulacru, n. simulacre,
Simultaneitate, f. simulta-
nei te, f.
ee.
Simultana, adj. simuitatie.
Åžina, f lame, bande, f.
Sinagogă, f. synagogue, f.
Sinapismâ, //..finapismo, m.
SIN
— i39
ÅžIR
Sinariaşîu, tulj. voisin,iae.
SinceSâ, m. jirelat de l'an-
cit-niie ei,'lise grecque, m.
Sinceritatei sincerite, fran-
cii ise, f. [che.
Sincera, adj. sincere, franc,
Sincopai v. u. syucoper, f.
SincopatUy adj. syucope, ee.
Sincope, f. syncope, L
SincronTcu, adj. synchro-
luque. [nisme, m.
Sincronismâ, n. synchro-
SindicaSe, adj. syndical, ale.
Sindicatu, n. syudicat, m.
Sindicu, vn. syndic, m.
Şindri'ă, f. echandole, f.
Åžindrila, v. a. couvrir d'e-
chaudoles. [d'echandoles, vn.
Şindrilariâ, m. niKrchand
Şindrifatâ, adj. couvert, e,
dechandoles.
Sine, prun. se, soi. Si)ie-ÅŸi
'^oi-meme. De siite, de soi-
rneme.
Sinecdoca, f. ret. synec-
doque s. synecdoche, f.
Sînerese,f.f/>'a<n..synerese,f.
Sinetâr, n. document, acte,
titre. m. [{'.
Sing^pu, ^(.martre, s. niarte,
Sisgipiâ, adj. gris cendi-e.
Singulare, adj. singulier,
•--re. [(/(.
Singuiariâ , n. singulier.
Singurătate, f. solitude, f.
Singuratica, ac/j. soiitaire,
isole, ee.
Singura, v. a. isoler.
Singuritâ, vd. Siugulariu.
Singura, adj. seul,e,unique.
Siniâ, f. patte, f. [lavorable.
Sinistru, adj. .sinistre, de-
Sinodale, ai^/y. synodal, ale.
Sinodicâ, adj. synodique.
Sinoddr, n. synoc[e,concilc,)>i.
Sinonimia, f. synouirnie, f.
Sinonimica, adj. synony-
mique
Sinonima, adj. synouyme.
Sinoptica, adj. synoptique,
abrege, ee. [uer.
Sinori, V. a. barrer, bor-
Sînorire, 1". barrage, m.
Sinoritâ, adj. barre, limi-
te, ee. [qii'"'
Sintactica, adj. syntacti-
Sintasse, f. synta.\e, f.
Sintassicu^ac/y.synta-Yique.
Sintese, f. synthese, f.
Sintetica, adj. sinthetique,
adv. synthetiquement.
Sinţimentale, adj. senti-
mental, ale. [»(.
Sinţimîntâ, n. sentiment,
SinUj II. sein; golfe, m.
.â– ie Sinucide, v. r. se sui-
cider.
Sinucidere, f. suicide, )ii.
Sinucissâ, ad/. suicide, ee.
Sinuositate, i'. s nuosite, f.
Sinuosu, adj. sinueux, euse.
Sipeă, f. tablette, 1'.
Sipetu, H.coftre, coflret, m.
Sipotâ, n. goulot de fon-
[ taine, m.
Sirenă, f. sirene, f.
Şiretlicâ, n. ruse, f. arti-
fice, in. [trompeur, euse.
Åžireta, adj. ruse, retor.--, e,
Şireta, n. lacet.cordonnet,*».
Sirevâ, vd. Severă.
se Sirgui, vd. Sili.
Sirguinţă, vd. Siliniu.
Sirguitoriâ,u({7.assidu, ue,
actif, ive. [terre, nu
Siringăj f. petit morceau de
Sirmă, f. fil, fil d'arcbal, nt.
Sirodâ, n. pilier, m.
ÅžiroEtt, ti. iorrent, rn.
SI. A
4'pO —
SLU
Şirâ| n. Iile, raiigci-, T. cji-
oliiiineiiicnt , r/t. 7// — , k
Sisâ, vil. I'răfililu.
Sişaneâil'.loni:' l'usil turc, m.
Sişcă| I'. sorciere, 1".
StÅŸtard, )(. ecuelledo liois, 1'.
Sistema, t'. systeme, //;.
Sistematica, adj. .sy.ste-
nialiiiii(> ; ndv. .systeniati([ue-
iiiont. [en sy^teme.
Sîstematisa, v. a. reduiro
Sistematisatâ, systemati-
.se, i\i\ jci-rlcr, s'eloiiner.
SC Sîstisii \. r. se decon-
Sistisitâ, (((//. decuiicerle,
etoiuK'', ec.
Sistorây n ailuchon, )/*.
Şişâ, II. stylet, m.
Sita, I'. tainis, blutoau, ni.
Sitişcâi r. petif, tamis, ni.
^c Sitivi, V. r. s'enrouer.
Sitivirej I'. ciirouenient, rn.
Sitivitâ, itdj. ouroue, (ie.
Si^â, n. siegc, fauteuil, vi.
Situaţîune , 1'. .situation,
pooitiou, f.
SituatUy adj. situe, place, ee,
Siăbânogâ, adj. malingre,
pcrclus, e.
Slabi, V, a. aflUiblir, rendre
luaigre ; relăclier ; v. n. de-
voiir majore, maigrir, lai-
blir. Se — , se relâcher.
Slâbîâjvd.wrw. [maigreur, r.
Slăbiciune , t'. faibles.sc ;
Slăbire^ r.aciioi),d'airaiblir,f.
Slâbişioriâ, adj. raa'gre-
lot, >'\U\
Slâbîtu, adj. allaibli, maigri,
amaigri, einaci, ie.
Slabu, adj faibJe, inaigre.
Sladă, f. dreche, 1'.
Slănină, r. lard, m. [m.
Slătariâ, //(. chercheur d'or.
Slavă, r. gloire, f.
Slăwescu,'»c?y.glorieu.x,ou.se.
Slăvi, V. n. glorifici-.
Siăvină, f. robinet, tu.
Slăvire, 1'. glorifica tioii, i\
Slâvitâ, ailj. glorifie, ee.
SIavniciî,adj.glorieux,euse.
Siăv6căy t'. grenouille, 1°.
Siavosloviăî f. hymno d**
louange, m.
Sîei, V. a. tarir, epui.ser Se
— , s'epui.ser, se .secber ,
secber.
Sleicîosu, adj. qui peul se
cougeler. [.sement, ui.
Sleire, f. tarjs.sement, epui-
Sleitorâ, -jn. taris.seur de
puits, )/(.
Sleita, adj. tari, epuise, e.
Sleiturăy 1. taris.sement. m.
Ş'euy 11. trăit, m.
Slobozenia, f. liberte, per-
rni.s.siou, f.
Slobozi, V, a liberer, me!-
tre en liberte, affrancbir,
lâcher.
Slobozire, 1' afîranchisse-
ment, rn. liberaţi on. f.
Slobo^itu , adj. alfranchi,
ie, 111 is, e, en liberte.
Sloboda, adj. li bre ; permi.s,
e ; adv. librement.
Slobonagu, n. .sensitive. f.
Slogu, V. .syllabe, f.
Sloiâ, n. glacon, m.
Slotă, r. boue, f.
Slotâ, m. troi.s quarts du
piastre. [m.
Slovă, f. lettre, f. caractere,
Slovariâ, 7/. vocabuiaire, m.
Sloveni, v. n. ÅŸyllaber.
Slovenire, t. epelation. 1'
syllabi.srae, m. [tique, m.
Slugă, //'. serviteur, domt^s-
î
OI A
441
SMO
Slugârescey adv. servile-
raent, avec bassesse.
Slugârescui adj. servile.
Slugări, v. a. servir ; fl.tt-
ter, s • inontrer rerapant.
Slugâriâ, i'. servilite, f.
Slugâritne, f. valeLaille, f.
Slugârire, (. vajptage, m.
Slugârîtu, part. servi.
Slujbây f. service, ernploi, >/i.
fonction, f. [ernploye, ni.
S1ujbaşiâ,/>K fonctionnaire,
Slujbuliţâj f. petjte Jbnc-
tioiij i.
Sluji, V. a. servir, etre ern-
ploye, etre dans un service.
Se — , se servir de, faire u-
sage de. employer.
Slujire, f. action de,servir, f.
Slujitorâ, m. serviteur, ra
Slujituy adj. .servi, ie.
Slujnica, h servante, f.
Slutelă, vd. urm.
Sluţeniâ, f. mutilatiou, f.
Sluti, V. a. mutiler, estropier.
Slutitu, adj. mutile, ee.
Slutu, adj. mutile, ee, para-
iytique. [sine, 1",
Smâcea, C. baguette, hous-
Smâcî, V. a. tirer fortemerit
arracher, tirailler.
Smâcire, f. tiraiilement, m.
Smâciiâ, adj. tiraille, ar-
rache, ee.
Smâlta, V, a. emailler.
Smâltare, i. emaillure, f.
Smâltaiâ, adj. emaille, ee.
Smaltâ, n. email, {pi aux),
rn. [etc.
Smâltu), etc. vd. Smălţa,
Smâltuitoru, m.eraailleur,
m.
Smâltuiturâ.vd. Smă/h(tre.
Smângâli, v. a. b.Trbouiiler.
pi'inturer.
Smângâlire,!'. barbouilluge,
Smângâlitâ, ar/j. barbouii-
lu, ie. ['âgt', ''!•
Smângâlilurâ, i'. barbouii-
Smarandu, iî. eraeraude, 1'.
Smârcu, u. marecage, //(.
Smedu, adj. blafard, e.
Smentânâ, i'. creme. t.
Smerenia, 1'. modestie. Lu-
mi li te, f.
.se Smeri, v. r. shumilior.
Sme>*ire, f. bumiliatiou, î.
ravalement, abaissemenl, //-.
Smeritu, odj. modeste, hu-
milie, ee, hurnble.
Smernicu, vd. ^-'''ec.
Smeu, )/. cerl-Yolaiît, m.
Smeurâ, f framboise, l'.
Smeuriâ,ar^j. couleur l'r.tm
boise.
Smeuru, m. framboisierj/i.
Smicura, v. a. emietter.
Smicuraiu, adj. emieitij.
mis en miettes.
Smintelâ, f. trouble, iri. fo-
lie, demence, f.
Sminti, v. a. troubler, de-
ranger, faire perdre l'e.sprit.
Smintire, vd. Smintelâ.
Smintita, adj. iusense, e-i,
iou. La f. rdle.
Smirnă, f. myrthe, m.
Smochină, f. figue, 1'.
Smochinetu, m. plant de
figuiers, rn.
Smochina, m. flguier, in.
Smolă, f. bitume. poi.x, w.
Sntioli, V. a. euduire de bi-
tura(\ poisser, empoi.^ser.
Smoiire, f. action d'empoii-
ser. f. [po^x, empoi.s3e. tie.
Smolita , adj. enduit de
soc
— 442
SOI
Smolniţâ, (. puits de bi-
tum e, iii. [re, f.
Smotru, /(. reviK! lailitai-
Smrâduii adj. inl'ecter, eni-
Smrăduirei t. intectiou, i.
SmrăduitUy adj. infecte, ee.
Smucii V. a arrucher, en-
lever par ibrce, tirailler.
Smucircj — ■cclă, tirailie-
ineut, tit. saccade, 1'.
Smucitu, adj. tiraille, ar-
racbt', ee.
Smulcij vd. Smuci.
Smuigey v. a. tirer, arra-
cher, prentire par violence,
SmuEgerei f. action d'ar-
ractier, f. {_>ii.
Smulge tor e,t'.arrache-poil,
Smulsu, adj. arrache, ee.
SmuStu, n. boargeon, m.
SnepânU| vd. lenuperii.
Snepu, m. becasse, 1".
Snepâriây t'. grange, t'.
Snopî| V. a. mettre en ger-
be.~, gerber. [1".
Snopir e, f. actiou de gerber,
Snopitâ, adj. mis en ger-
bes.
Snopâj n. gerbe, botte, J'.
Şnurâi n. passepoi], lisere,
,/(. [un lisere.
Åžnuruiy v. a. liserer, meltre
Şnuruiiâi adj. lisere, ee.
Sobât f. poele, m.
Sobolanâ, m. rat, m.
Sobolariây m. taupier, m.
Sobolâ, m. taupe, f. [dale.
Sobornicescâi vd. Sino-
Soborâ| n. synode, concile,
m. [perance, f.
Sobrietate |f. soiariete, tem-
SobrîAf adj. sobre, tempe-
rant, e. [gne, f.
Soţia f L efiouse, compa-
Sociabiley adj. sociable.
Sociabilitatef 1'. sociabili-
te, r. [tciv. socialemeut.
Sociale, adj. social, ale ;
Socralistâ, m. socialiste, )h.
Socialitate, f. socialite, t'.
SocietatCi t'. societe, t'.
Socîosu, adj. sociabJe.
Socitei m. raton, m.
Soţiâi m. epoux, mari ; com-
pagnon, m. [»)i.
Soco'^ea, f. marque, f. jeton,
Socotelâf f. compte, cal-
cul, m. In — a, au compte,
sur le compte. A da — , ren-
dre compte.
Socotii V. a. cora|)ter, cal-
culer ; croire, penser. Se — ,
retlecbii'. Se — cu cnv., faire
son compte avec quelqu"uu.
Şocotirci vd. Soco'elă.
Socotitor â| }>;. calculateur,
compteur, ni. [le, ee.
Socotita, «rfj.compte,calcu-
Sccotâ, vd. 'r^ucotelă.
Socoţâ| in- rat, ni.
S6crâ| f. belle-mei-e, J,
Socru, m. beau-pere, nu
Socuy n. sureau, m.
Sofa, f. sofa, divan, m.
Sofismâ, f. sopbisme, faux
raisonnement, m.
Sofistica, adj. sophistique;
adv. sophistiquement.
Sofista, m. sopbiste, ?/'.
Sofra, f. tiible â manger, f.
Sof rageriâ, f. salle că man-
ger, f.
of ra giA| n\. serdeau, m.
Sofranâi a. safran m.
Sogerariâ, m. scieur, m.
Sogere, f. scierie, f.
Soimanâ, f. esprit mălin, )h.
toimâ, m. faucon, m,
oiosâ, adj. i^ate.
SOL
— -ii:j —
^OM
Soiâf //. race, espece, f.
So'arei — riCi adj. solaire.
Åžolday f. trornperie, fraude, t'.
Soldai f. salairo, in.
SoIdâ| f. (banii), sou s.soJ,/u.
Soldanu, ni, levreaut, m.
SoidâţescC) adv. militaire-
meut, ,'i la soldate.
SoldâţescU| ac/y. militaire,
-uldatesque. {jn. fÂ.
Soldâţimej t'. des soldats,
Soldatu, m. soldat, militai-
r-, troupier (pop.), m.
Soldiâf adj. ljoulete,((Ze cai).
Soli)08â| adj. cailleux, euse.
Sol^UÅŸ n. ecaille, f.
Åžoiduy n. hauche, 1'.
Şoldâ) n. seu, sol, m.
Solecîsmâ, )/J..soleci.sme,//<.
Solemnisa, v. a. solenni.sor,
Cilebrer avec ceremonie.
Soiemnisatâi adj. celebre,
ee, avec solennite.
Soiemnitatey t'. solennite,
pompe, f.
Solemnei— /U(, adj. solen-
nel, elle, pompeux,euse;arfy.
solenDellement.
Solfegiai v. a. soHier.
Solfegiatâ, adj. solfie. ee.
SolfegiU