a O
PRO SCIENT/SȘ
Lo SCIENIta —SALUTE_

E 4 PopuLiavt

Purchase
June 1971

SAU

„ ENUMERAȚIUNEA PLANTELOR

pănă astă-di cunoscute

IN

DE

DOCTORUL D. BRANDZA

| Membru al Academiei Române,
|. Profesor de Botanică la Universitatea din Bucuresci,
Director al Secţiunei botanice din Museul de Istorie naturală
Ați - și al Grădinei botanice.

“lua Ea i

cp
[E

-

i pi îpet PREMIAT DE ACADEMIA ROMÂNĂ :
XĂ E A (Premiul Lazăr) 3: pia
_ i zu Z di și ds se 3 ă A
- 3 BUCURESCI d
POGRAFIA ACADEMIEI ROMANE Sc E:
| E “(LABORATORII Homâni) Să a î, P i
26. STRADA ACAMWEMIEI. 36, Dr 2

1879—1883.

II

>
pi
că

A di Da SEA = mufa" E că
ui Ati Dot Mă ARI 7 Ş i i ai
a AA be Şi Pi ei x ' L Ț,
SE D + 9 44
| , ud) cd 2 La *
A VE POR a ai )
4 ți” >

PRODROMUL dă

Li
îm, Li
-

“FLORBEI ROMANE A

-
.

(=
p
i di
+ BILE
RA
Yy
«3 fai
2

! sa |

ENUMERAȚIUNEA PLANTELOR câ

pănă astă-li cunoscute

2)

IC LI CA, SAPAT A CHIA

Di

DOCTORUL D. BHANDZA

Membru al Academiei homâne,
Profesor de Botanică la Universitatea din Bucuresc”,
Director al Secţiunei botanice din Museul de Istorie naturală Ș
Ă și al Grădinei botanice.

OPU PREMIAT DE ACADEMIA ROMÂNĂ

(Prezmniul Lazăr)

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE A
? (LaroRaroRii ROMÂNI)
26. STRADA: ACADEMIEI. 26.

1879—1883.

a i

E ARN DĂ
Al ARLORET Ce dt)
„Pal LIBRARY LARVARD

PA dl

d IEC Inca a

Vandei az

_ 4. N |
A ii 2%

4 up ta SO Da UI

= ( L i Ă ha A Ş
A SADSRA N ăia Nae Fe A

.
+
. a!
«4
i,
4 EDY) = LIRA
[) DN P : si | î A
i [) N TA $ "e
A 5 7 i A Ei
Să
D A “

PREFAȚA

Pe când asupra vegetaţiunei a mai tuturor țerilor
vecine cu a nostră, încă de mult sau publicat mai
multe Enumeraţiuni complete şi chiar Flore siste-
matice, România, de și împodobită cu o vegetaţiune.
care, după părerea unanimă a tuturor acelora ce at
studiato puţin mai de aprope, este din cele mai a-
vute şi mai interesante, nu numai că nu posedă pină
astă-di nici o scriere de soiul acesta, dară nici mă-
car o publicaţiune, care să cuprindă adunate și
coordonate la un loc, cel puţin pe acele câte-va spe-
cii de plante, ce se găsesc menționate în treacet de
către rarii esploratori ce, în dilerite epoce, au per-
curs (6ra n6stră. Chiar o ast-fel de lucrare, ori-cât
de incompletă, lot ar li lost un început fericit și nu
fără de o mare importanţă; căcă, resumând tote ob-
servaţiunile lăcute pină astă-di în acestă privinţă, ar
li putul prin acesta oferi un tel de basă mai solidă
esplorațiunilor viitore.

Ocupal de mai mulți ani, lără îniiverupere, cu
studiarea vegetațiunei acestei (ări (afară de Basa-

VIII

vrabia și Dobrogia), am credut, prin urmare, a res-
punde unei lipse reale şi de mult simtite, dând la
lumină, sub titlul PaopRomur FLoRrr ROMÂNE, Primele
elemente ale unei enumeraţiuni generale, cuprin-
dend tote plantele cunoscute pînă astă-di ca ere-
scând în România. Principalul mei scop, lăcend a-
cestă publicațiune, este mai cu sâmă ca să atrag
atenţiunea botaniștilor asupra avutiilor necunoscute
incă ale interesantei nostre Flore.

Numerosele erborisațiuni ce am tăcut în mai lote
direcțiunile țărei, dar mai cu semă în munţii ei,
"mi-ati permis de a observa și culege însu-mi cea
mai mare parte din speciele cuprinse în acestă enu-
meraţiune. Cât despre acelea ce nam avut încă 0-
casiunea a, le observa, dar pe care, în urma unor
minuţiose cercetări bibliogratice, le-am găsit indi-
cate de către alții, se va sei că nu le dau de cât pe
respunderea autorilor ce le indică, aretând tot-dea-
una, imedial după localitatea fie-căreia din ele. nu-
mele aceluia de către care sa menţionat acolo, și
fontânele dim care provin. Cu mijlocul acesta, se vor
pulea lesne distinge speciele observate de mine, de
acelea indicate de alţii. În determinațiunea specielor,
m'am. lerit tot-deauna de a me pronunța cu sigu-
ranță, mai înainte de a le [i comparat cu tipurile
clasice de prin erbariele din Paris și Viena, unde în
scopul acesta am și lost silit a lace repelate căl&-
torii; iar în casuri de mari nedumeriri, nam luat o
resoluțiume delinitivă, de cât numai după ce am con-
sultat părerea bolaniștilor autorisaţi. Nu am lipsit a
semnala erorile strecurate printre determinațiunile

1X

dileriților autori, oră de câte ori "mi-a fost prin pu-
lință a le constata, escludend speciele raportate cu
nedreptul, şi căutând lot-deauna a restabili cu îngri-
jive esacla sinonimnie. În ceea ce privesce seria la-
milielor nalurale și delimitarea genurilor. am urma!
in general ordinea şi ideile din //istoire des Plantes,
a ilustrului mei profesor D. Dr. II. Baillon.

Dacă, cu lote aceste deosebite îngrijiri. publica-
(iunea de laţă lol nu este ceea ce ar trebui să lic.
causa este, că mergend lără nici o călăuză pe o
cale, dacă nu cu lotul necunoscută. dar aprope ne-
umblată, nu "mi-a lost tot-deauna prin pulinţă de a
nu me răteci câte-odală. Dar, cu tole lacunele ei,
acestă încercare, primul germine al unor lucrări ul-
teriore mai complete. va pulea servi cel putin de
ălăuză devotată şi consciintiosă acelora pe care
amorea de sciință și de patrie i va îmboldi către
nisce esploraliuni mai întinse.

Terminând aceste linii. nu "mi mai remâne de cât
a plăli o plăcută datorie, esprimând prolunda mea
recunoscinlă botanistilor bine-voitori cari "mi-au
acordat concursul lor în acestă lucrare, şi printre
care sunt lericit de a pulea menţiona, pe toți distinșiă
învețați ce dirig erbariile museelor din Paris şi Vie-
na, care, nu numai că "mi-au deschis lot-deauna cu
grăbire şi alabilitate ușile acestor celebre sanctuare
ale botanicei, dar mai mult de cât atât, lor le da-
toresc multe şi prețiose consilii asupra determina-
(iunilor dilicile, pe DD. Alphonse de Candolle din
(Geneva și Cosson din Paris, ce avură grațiosa ama-
bilitate a "mi pune la disposițiune, cel dânteii ma-

»4

nuscrisele lui Ch. Guebhard, împreună cu corespon-

denţa şi colecţiunea plantelor din Moldova a acestui
botanist, cel dal douilea colecţiunea plantelor din
Transilvania a lui Schur. în line, pe D. J.A. Inapp
din Viena. eruditul autor al operei «Pllanzen Galiziens
und der Bukowina» căruia datoresc comunicaţiunea
călor-va dale bibliogralice importante,

Dr. D. Brandza.

Bwcnresci, 10 Nocembre, 1979.

INTRODUCPIUNE.

Credend că nu ar fi lără interes, de a lrece in revistă pe
diteviții botanisti care ai contribuiti la esplorarea Florei Ro-
mâniei, și a arunca un lel de ochire istorică asupra fontăne-
lor şi a valorei diverselor observatiuni și date, atât edite că!
si inedile, ce sunt relative lu Flora acestei țări, ini s'a părul
că tratarea desvoltală a unui asenenea subiect, ar fi ÎNTRO-
DUCȚIUNEA cea mai interesantă şi nai utilă ce s'ar putea face
PRODROMULUI FLoREi ROMÂNE. În espunerea acesta voii ur-
ma, pe cât se pote, ordinea chronologică. *

Nu voii face de cât a mentiona, relaţiunile cu privire la
vegetațiunea României. ce conțin operile celor mai mulți din
scriitorii ce ai descris țera nostră, sai ai tratat despre ea
din vre-un punc de vedere ove-care. căci aceste relaţiuni.

(1). Da. A. Feru (Încercările făcute pentru descoltarea sciintelor
naturule în România. An. Soc. Acad. rom. seria |, tom. V, sect. II,
1873, pag. 11—33 si 74—80), este primul autor, căruia datorim cele
dânteiă indicaţiuni bibliografice asupra Florei României. În eru-
dita lucrare a acestui învăţat, se văd menţionaţi întrun mod su-
marii, pe lângă unii din cei ce a scris câte ceva din punct de
vedere cu totul general despre vegelaţiunea acestei țări, B. Hacquet
(după darea de seină a lui K. Hoelzi), J. Edel. ]. Szabo şi d. Czihak, ce
ai scris asupra vegelațiunei Moldovei. şi U. Hollmaun și D tirecescu,
ce au Lăculi escursiuni bolanice prin munţii Valachiei,

XII

ce de aliminirelea pol avea Ore-care interes din punctul de
vedere general al scrierilor ce le cuprind, fiind prea vage și
cu lotul superficiale, rămân fără 1olos, dacă le considerăm
din punctul de vedere sciinţilic, Și chiar dacă unele din a-
ceste velaţiuni, precum sunt acelea ce le întâlnim în serie-
vile DD. C. Caracaş, 2 C. Vernav, £ N.Sutzu, 4 A. Odo-

(2). K. Ragazăan. Tozoygagia ie Băaylae. Bucuresci, 1850. — Dr. C.
Canacaș, este dintre toţi cei ce ai scris din punct de vedere gene-
ral despre Valachia, acela care, absiracţiune făcând de inconve-
nientele arătate mai sus. menţioneză un număr mai mare de plante,
ȘI care prin acâsta, ar da și ideia cea mai esactă despre vegetaţiu-
nea acestei părți din țeră, dacă nenumneratele erori de impresiune,
nu ar veni să mai mărescă confusiunea, și aşa destul de regretabilă,
ce resultă din întrebuințarea unei nomenclatură cu totul delecluosă
si adesea făuvită de el. Numărul total al plantelor menţionate de
Caracaș, se urcă la vre-o 300 specii, dintre care multe plante de
cultură, streine Florei nostre (7. e. pag. 80—116). |

(3). Da. C. Vânxav. Bulimentunm Physiographie Mollacice. Bu-
de, 1836. — Dr. C. Vernav, pe lângă diverse date privitore la in-
ivoducţiunea în Moldova a unora din plantele a căror cultură este
atât de răspândită astă-di, precum sunt: Porumbul (introdus la 1710
de Principele N. Mavrocordal), varietatea de Meiii cu fruct roşu (in-
trodus din Rusia de către Mitropolitul Iacob, întrun an de fomele)
Cartotele (introduse cam pe la începutul acestui secol), ele... atinge și
chestiunea vegetaţiunei Moldovei, pe care o asemănă în lolul, cu a-
ceea a Transilvaniei. Tot-odată, vorbind despre avuţiile ce trebue să
ascundă Flora acestei ţără, și despre nuimerosele specii, pote necuno-
scute încă în restul Europei, ce “Și închipue că trebue să cuprindă,
se întrebă cu dreptul : <(uis eis evit Kitoibelius 2» (1. e.)

(4). N. Surzu. Notiţiă statistice asupra Moldovei, edit. T. Codrescu,
lași, 1852. — Relativ la productele vegetale ale Moldovei. acestă
seriere nu cuprinde de câi un catalog de numele a vre-o 600 și
maă bine de genuri, observate de către Edel și Szabo, ca crescând
în Moldova. Acest catalog, ce este datosit D-rului 1. Czihak, necu-
prindend numele a nici unei specii, este vădit că nu pote avea
nică un interes sciinţilic. Nu tot acesta este și părerea redactorilor
încetatei «eviste Contimporane> care. ori pentru că nică-odată n'a
citit acest catalog, saii pentru că ai uilat aceea ce aii citit, nu esită
de a o considera ca «o Floră sistematică a Moldovei» (1. e. Anul IN,
pag. 335). — Catalogul D-rului Czihak se allă reprodus și în Me

=

|

XI

bescu * şi alu, cnprind și liste mai mult sait mai puţin
scurte, în care se ved inşirale diverse numiri de plante, pe
are le arală ca crescend în [era mostră, nici acestea nu sum
de vre-un mai mare lolos sciințilic: hind-că. unii se mărgi-
nesc numai în citarea unui nume&r ore-care de numiri de
genuri, eră din cei ce menlioneză si căle-va specii diniwe
cele mai vulgare și mai cosmopolile. nn se află nici umul.
care să dee, daca nu vre-o indicațiune ppecisă de localităţile
unde le-ai observat, cel puţin despre regiunea mai de pre-
fevință a lie-cărei din ele. Un all inconvenient si mai mare.
comun luturor acestor relațiuni, este că ele cuprind. destul
de des, pinhre speciile de plante, ce sunt aretale ca «produc
te natuvale ale pimentului nostru», ȘI, prin mare, ca plan-

moivres pom servir ă Vllistoive de lu Roumanie, Paris, 856, a h.
C. Bonurac (7. e. 85), —— Tot din el sunt luate şi cele vre-o 400
numiri de plante, din care o parte se ved publicate în Cowrorhi-
vile literare (Vol. IL. pag. Ș9—100), și atribuite lui C. Neanuzzr.
Cât despre «Flora română» dim Pieatele. tineretelor (Servier. C. Ne-
gruzzi, edliț. Socecu, Vol. |. pag. 95), acestă scriere, nu are din
Flora română de cât titlul, restul părendu-mă a fi o slabă şi in-
formă imitațiune a Serisovilor Iui JL. Rousseau asupra Botanieri,
în care se văl pomenite vre-o 70 numiri de plante, mai mult ori
mai puțin v&i tălmăcile și pe lahinesce, şi dintre care, aprope a
ireia parle, sunt cu tolul străine Plorei române.

(5). A. Ononesco e! P. Ș. Avnevran. Notice sur la Roumanie. Pa-
ris, 1867.— În partea acestei serieră (pag. 121—125), în care se trateză
despre Flora României. nu găsim de cât o relațiune superficială asu-
pra acestei interesante chestiuni pe lânsă acestea, printre puţinele
specii de plante ar&tate ca proprii Florei române. ligureză și multe
plante cultivate, ce trebue să fie eseluse. Ast-fel sunt: Cânepa. ce
nu este adevărat «că cresce în stare sălbatică» dacă odată nu a lost
semă&nată acolo; PRubir finetorum, ce de sigur, nu pote să se întâl-
n6scă de cât numai pe unde a scăpat de prin grădinile unde se cul-
tivă; Capsrenn anmuum, ce nu se găsesce de cât unde se cultivă:
Castanea resea, care de sigur a fost plantat sei semenat în pădurile
din România-mică unde se întâlnesce; ete. — Relaţiunea asupra Flo-
rcă române, din Nofice sr Ia Romnamie. se allă reprodusă fără
nici o modificaţiune și în Ir Rowmame fronomique (pag. 194—189),
a D. Da, G. OBEDENAR.

XIV

ie proprii Florei României. de acelea ce sunt exotice, sati cu
totul streine Florei nostre. Singura scriere de felul acesta.
care, de și netratând de căt tot din punct de vedere gene-
val despre vegetațiunea României, oleve cu tote aceste do-
cumente forte prețiose și botanistului, este « Țera mostră» a
învățatului meii amic și coleg D. P. 5. Anrelianu. Variatele
observaţiuni meteorologice si climaterice — esecntate sub
controlul sever al inteligentei sale direcțiuni — ce cuprinde
ac6stă operă (pag. 26—354), nu mai puţin cât şi interesantul
capitul relativ la pădurile, fenețele şi păsciunile României
(pag. 109—119), constitue lot atâtea date lorte importante
si a căror utilitate este necontestabilă. *

Primele noţiuni. în adevăr sciințilice. ce găsim asupra ve-
getaţiunei țărei nostre, sunt relative la Moldova numai, și le
datorim lui B. Hacquet. ? care în anii 1789—1795 călători
prin tările de la nordul Carpaţilor. * Pe lângă descrierea

(6). P. Ș. Aunerianu. era nostră. Bucuresci, 1575.— Aceslă scriere
coprinde şi ea, o relațiune specială despre productele vegetale na-
imvale ale României (pag. 40—50), dar care, de și concepută întrun
mod cu mult mai sciințifie, de cât acelea din operile precedeate, con-
ține printre «produetele vegetale naturale pământului nostru», mal multe
specii cultivate, ce sunt streine Florei române, şi care trebuesc es-
cluse. Ast-fel sunt : Zambia, Corinndrum sativum, Comvolvulus trico-
Io, Nicotiana Tobacum, Capsicum. anni, Îageopersicum esculentum,
Solanum tiberosum, Digitalis purpurea, Oeimum basilicum, Artemi-
sia Abrotanum, Tagetes patula, Scabiosa ntro-purpurea, hubia tine=
torum, Calosia cristata, Cannabis sativa, Burus semperrirens.

(7). Bavrnasan HacquEr, magistru în Philosophie și Doctor în me-
dicină (născut la Metz la 1739, mort la Viena la 10 lanuarii 1819),
fu mai ântâii chirurg militar în armata francesă, după aceea pro-
fesor de anatomie şi chirurgie la Lyceul din Leibach, €ră de la 1788
profesor la Lemberg. Scrierile sale, relalive mai cu semă la me-
dicină şi mineralogie, sunt forte numerâse (K. Hoelzl).

(8). Da. B. Hacqver. Neveste phys'kabsch-polytisch Reise durch,
die dacischen und sarmatischen oder nărdlichken Karpathen. Niirm-
berg, 1790-—96. 4 Theile. — Am vădut acest op (devenit astă-di eu
totul rar), în Biblioteca Museului de la Grădina botanică din Viena
D. Kanc Hogrzr a făcut o forte esactă și interesantă dare de semă

tv

generală, ce ne dă, despre starea vegetaținnei Moldovei cu
mai bine de 50 de ani în umnă, B. Hacquet. indică si vre-
o 12 specii din plantele ce ua observal în cuwsul călătoriei
sale, si printre care, o lrumosă şi prea curiosă specie de O-
mag (Aconituim), necunoscută încă botanistilor, si pe care
acesta o descoperi pentru ântâia oră în m-ţii Moldovei, îm-
prejurare ce | și făcu să “i dee numele de Aconifum molda-
vieum (Ilucq., |. e. p. 169-171, £. VII), sub care se cu-
nosce pene astă-di. Cât despre cele-lalte 11 specii, ce mai
indică HMacquel, el le observă in trecerea sa pe la Botoşani,
lași, Bacăii, salinele de la Ocna, Adjud şi Focşani. ?

Autorii Prodromului regnului vegetal, !9 încă menţioneză.
chiar de la primul volum (ce apăru în 1824) al acestui mo-
nument sciințific, mai multe specii şi varietăți de plante din
Moldova. !!

Pentru a da ensă, peste observațiuni mai complete a-
supra l&rei nostre, trebue să ne twansportăm tocmai la a-

despre totă partea botanică din acestă scriere (Verhand, der 200]. -
bot. gesell. in Wien, Vol. XI, 1861, p. 183-—446). — Darea ude
semă a lui Hoeuzu se găsesce pe scurt resumată și în Încerc. p.
desvolt, se. nat. în Rom. a D. Da. A. Feru (Î, e. 79).

(9). Plantele observate de B. Hacaver, sunt:la Botoșani, Cons
maenlatum Li, 4]. ce. 1, 419), Linaria genistifoila MI. (1. e. LL 40,
Phlomis tuberosa L. (1, c. , 40), la laşi. în pădurile despre Prut,
Dracocephaluim moldavica L. (1. c. L. 76), la Bacăă, Verbascum Thu
psus Li (Il. e. N, 52; K. Hoelzi 7. e. 445, crede că Hacquel a lua!
pe V. fhapsiforme Sehrad., drept V. Thapsus L.), la Adjud și Foc-
șani, Hippophae vrhamnoides L. (1. c. LL, 80), la Salinele de la Ocna.
Sueda maritima Dumort. (Salsola sativa, salsa, I. e. LL, 46), Aspr-
ragus officinalis L, (7. ce. UL, 92), Spergularia marina Bess, (Arr-
naria rubra 3 marina L., Î. e. LL 143), Aster Tripohum L. (I. e.
II, 149), Plantago mavitima L. (1. c. LL, 149).

(10) Ara. Pyaamo pg Cannorre et ri. Profromus systomatis pri-
turalis reqni vegetabilis. 1824, etc.

(11), Plantele menționate de DD. ne Caxnorce, in Prodromus,
sunt : Euclidium Syriacum Br. (1. c. | 184), Erysimum cuspida-
fum (lac L, 1970, Astragalus Onobryehis L, ra. moldavieus (Î. e. Îl.
286;, etc,

IVI

nul 1835, cand, aflăm pe acelea ce ne-a remas de la |. E-
del, 1? botanist, căruia datorim cele dântăi esplorațiuni
sistematice asupra vegelaliunei diverselor regiuni ale Mol-
dovei, pe care o şi divide din acest puncl de vedere, înlro
parte cuprinsă între Prut şi Siret, pene la reversarea lor co-
mună în Dunăre, şi alta între Siret şi Carpati. Edel indica cu
deamâ&runtul tote speciile de plante ce a observat în fie-care
regiune, începând de la Cehlăii, singurul munte cu o vege-
taţiune alpină proprie, și de pe care a recoltat 202 specii de
plante, dintre care 102 specii alpine, găsite pe verlul Cehlău-
lui, 13 eră restul în regiunea inferioră a acestui munte. 14

(12). Jumius Ener. Bemerkungen îiber die Vegetation der Moldau,
nach eigenen im Iahve 1935 gemachten Beobachtungen entworfen.
— Acestă, scriere. este darea de sâmă ce face J]. Edel (fost grădinar
al Principelui M. Sturdza), despre călătoria sciinţifică esecutată de
el prin Moldova în 1835, în urma însărcinărei ce i sa dal de că-
tre Societ. de med. și natur. din lași Deși ea nu fu publicată de
cât numai la 1853 în Verhamd. des zool.-bot. Vereins (Vol. IL. 1853,
p. 27), în urma presentărei ce i se făcu de călre D. Endoxiu Hur-
muzachi, loluși principalele observaţiuniă botanice, ce ea cuprinde, nu
fură cu tolul necunoscute înaintea acestei date. de vreme ce totă
colecţiunea plantelor adunate de Edel în cursul escursiunei sale, lu
depusă în Museul nalural din lași, chiar de la anul 1839,

(15). Speciile de plante indicate de J]. Evru pe vârtul Cehlâuluă,
sunt : Absinthinm spicatum, Acta spicata, Aehemilla montana, Al-
Tin ursimun, Alyssumn alpestve, Androsace villosa, Anthylhs mon
tana, Avahis alpina, Arnica montana, Avenaria saxatilis, Aquilegia
alpina, Astor alpinus, Astrantia major, Betula nana, Banffia pe-
trea, Bisentella sazatilis, Cacalia albifrons, Campanula alpina, Car-
lina acaulis, Corastium alpina. villosum, Centanrea alpina, Cine=
varia auvantiaca, Circa alpina, Chrisanthemum montanum, Corthusa
Matholi, Clematis alpina, Daphne Mezerenum, Dentavia bulbiţera,
landulosa , Dianthus ceesius . Doronicum austriacum , herbaceum,
Dryas octopetala, Erisymum odovratum. Galium pusillum, (reontianr
verna, (inaphalium Leontopocdium, alpin, Geranium macrorhizum.
Helianthemum sevpyllifolium, Hievacium alpinum, auvantiaeum, vil-
Josum, Juniperus communis, Lilium Martagon, Limun alpinum, Lotus
npinus, Melampyrum sazrosum, Mespilus Amelanehior, Menm Mutel-
lina, Myosotis alpestris, nana, Ozalis Acetosella, Onobrychis montana,

XVI

Arctă unele din plantele ce nu crese pe verlul Cehlăului,
p.e. Phododendron, ele. și căle-va din lamiliele ce sunt mai

LA

sărac represenlate, p. e. Saxilrageele, Primulaceele, Grenţia-
neele. ele, Trecend după aceea în munţii învecinatți, indică și

Paedevota cerulea, Puvis quadrifolia, Pedicularis aspleni folia, comosa,
fuliosa, îmearnata, rostrata, Pinguiculu flavescens, Phyteuma nigrum,
Pinus Mughus, Pumilio, Lariz, Polygala amara, Polygonum alpinum,
“Potentilla auvea, Pulmonaria mollis, Pyrola uniflora, hibes petraeum,
hhodiola vosea, Ranuneulus montanus, Rosa alpina, Rubus sazatilis,
Sali. herbacea, Sazirraga crustata, casta, granulata, Scal'osa longi-
folia, Seorzonera vosea, Serophularia laciniata, Silene alpestris, Solda-
nella alpina, Sonchus alpinus, Symphytum cordifolium, Thesium alpi-
nun, Îhalictrum alpinum, Thymus montanus, Dussilago alpina, nivea,
palustris, Vaceiniumn uliginosum, Vitis idea, Myrhillus, Valeriana
montana, sazatilis, Viola alpina, biflora, Veratum album.
(14). Speciile de plante indicate de ]. Ene în regiunile inferidre ale
Gehlăului sunt : Acomitum cernuum, Napellus, neomontanum, Acta
“racemosa, Alchemilla vulgaris, Anthuyllis Vulneraria, Arachmites Monor-
chis, Betula pendula, Buphthalmum cordifolium, Bupleurum faleatum,
Campanula pulla, barbata, linifolia, glomerata, Cherophyllum bulbo-
sum, hi sutum, Centaurea Phrygia, Cirsiiim heterophullum, rivulare,
Si Conium maculutum, Dianthus collinus, Digitalis ferruginea, lutea, Do-
' vonicum Pardalianches, Eipilobium angustifoli um, parviflorum, vroseum,
Epipactis latiţolia, pullens, enstrolia, Euphrasia officinalis, Gentiana
, Amavrella, Geranium pheum, Geum întermedium, rivale, Hieracium
alpestre, chondrilloides, molle, Pilosella, Huypocheris maculata, radi-
cata, Lappa tomentosa, Laserpitium silerifolium, Luysimachia Nu mmul-
lariă, Lonicera Periclymenium, Luychnis Jos cuculi, Viscaria, Maian-
themum bifolium, Malazis Loselii, Melittis Melissophyllum, Mercurialis
perennis, Neottia spiralis, Ononis hiveina, Orehis bifolia, globosa, la-
tifolia, maculata, militaris, Morio, odoratissima, sambucina, varie-
gata, Orobanche caryophyllacea, elatior, lutea, Parnassia palustris,
Polygonum Bistorta, Primula elatior, acaulis, Prunella grandiflora,
Rhamnus catharticus, Rhinanthus glaber, Ribes rectinatum, Rubus
eesius, ideus, corylifolius, Sanieula europeeu, Sumbucus racemosus,
Sedum Telephium, Sisymbrium Nasturtium, Stachys alpina, recta,
Thesium linophuyllum, Tamarir germanica, Ihalictrum aquilegițol iu
Aarum, majus, Trollius europeus. Ulmus suberosa, Valeviana di-
oica, tripteris, Verbascum nigrum, Thapsus, thapsoides, Veronica ur-
tic folia.

JI

XVIII

în acestia încă vre-o Î111 specii.!5 Scoborându-se din
munti, del, dupe ce arată schimbarea de vegetațiune ce se
observă în apropierea sesului locsanilor, nu departe de 0-
dobescă,1* trece Siretul, și descrie vegelaliunea colinelor,
a câmpiilor şi a sesurilor ce se întind între acest din urmă
riu şi Prut, indicând 14 specii de plante ce cresci prin locu-
rile sărate din vecinătatea Prutului si a Dunărei,!” 6 specii de

(15). Speciile de plante mdicate de J. Epar în cei-lalți munţi ai
Moldovei, sunt : Achillea magna, Aconitum Lijeoctonum, Adoza Mo-
sehatellină, Angelica Archangelica, Apargia alpina, Arabis belhidifo-
lia, Atropa Beladona, Campanula latijolia, Medium, persiefolia,
Cavlina vulgaris, Caru Carei, Chrysosplenium alternifolium, ODpo-
sitifolium, Circa lutetiana, Cnicus palustris, Colehicum cubtumnale:
Crocus vernus, Cucenbalus baccifer, Cynoglossum Omphalodes, Epilo-
bium tetragonum, Erica vulgaris, Eirigeron alpinum, Fragaria vesea,
collina, Gentiana acaulis, asclepiadea, cruevata, lutea, Gladiolus com-
munis, Gnaphalium dioicum, Helianthemum vulgare, Herniaria gla-
brau, Hevacleum flavescens, Hieracium muworum, Huydrocotile vulgaris,
Inula Helenium, Isatis tinetoria, Leucojum vernum, Lăgusticum Le-
visticum, Lin catharticum, Lovranthus europeus, Lotus cornicu-
latus, Lunaria vediviva, Luchnis sylcestris, Iuycopus ceuropeus, Luy-
simachia vulgaris, thyrsitora, Melampyrum ceristatum, barbatum, Re-
morosum, pratense, Melilotus officinalis, dentata, Menziesia Brucken-
thalii, Muyrrhis odorata, Nepeta nuda, Cnothera biennis, Orobus
vernus , varius, viger, Physalis Alkekengi, Polygonum amphibium ,
Convoloulus, Hydropiper, Fagopivum, Persicaria, riviparum, Poten-
tilla intermedia, Pyrola secunda, Ranunculus aconitifolius, lanugino-
sus, Rhinanthus hirsutus, Rosa rubiginosa, Rumez Acetosella, alpinus,
sanguineus, Salvin glutinosa, Sanguisorba officinalis, Saponaria of-
ficinalis, Secabiosa polymorpha, Scrophularia aquatica, nodosa, Sedum
acre, Senecio nemorensis , vupestris, Silene Armeria, Sium Falearia,
atifolium , Solanum Dulcamara , Spirea Aruneus , chamedrifolia,
filipendula, ulmifolia. Tormenhilla erecta, reptans, Trifolum alpestre,
montanum, ochroleucum, pannonicum , Îussilago Farfara, Petasites,
Vaceinium Oxicocos, Veronica dentata , longifolia , officinalis, Viola
hirta, Viscago glutinosa, Otites.

16). Speciile de plante găsite în aceste locuri, sunt : Tamari»

galhica, Hhippophat vhammnoides, Glycyrrhiza glabra, fatida, .

(17). Speciile de plante ce crescii prin locurile sărate din vecină-

tatea Prutului şi a Dunărei, sunt : Artemisia salina, Aster puneta-

XIX

plante ce creseii pe țermurile Siretului,!8 10 specii de plan-
le observate prin stepele din acestă parte,” și în fine, 27 spe-
cii de plante aquatice, observate prin mlaștinile din vecină-
lătile Pratisului. 2 Edel consideră şesul ce se întinde de la
Galaţi prin Brăila la Hirsova, ca basa Florei Daco-homâne;
ce lormeză o ramură importantă a Florei Carpatice, şi care
cu puţine modificaţiuni, se întinde spre Carpaţi pentru a se
continua cu formele Florei germane, pe când Prutul și Du-
nărea constilue 0 slavilă statornică pentru mai multe plante
proprii teritortului Dacie, p. e. Dacorephahun moldavica, ete. :
in schimb însă, sunt altele care sar acestă stavilă și vin să
se naturaliseze în aceste regiuni, p. c. este Cholera (A anthium
spinosum), plantă necunoscută în Moldova înaintea ră&s-
boiului ture din 1819, când lu introdusă prin fructele ce se
afla acăţate de comele și codile cailor Cazacilor.”! Din

tus, Tripolium, Atriplez littoralis, mucronata, Chenopodium mariti.
mun, rubrum, Erysimum repandum, Mesembrianthemum spec. Sal-
sola prostrata, Bali, lanata, Statice Limonium, Salicornia herbacea.

(13). Speciile de plante ce crese pe țărmurile Siretului, sunt : As-
paragus amarus, caspicus, (luyeyrrhiza echinata, (rratiola officinalis,
Lithospermum purpureo-eceruleum, Tamarizr gallica.

(13). Speciile de plante ce crescii prin stepele din acestă parte,
sunt : Adonis estivalis, Ajuga chamepitys, Androsace elongata, Are-
naria fasciculata, Artemisia vulgaris, pontica, Medicago faleata, me-
dia, minima, Polyenemum arvense.

(20). Speciile de plante aquatice ce crescii prin mlaștinile din veci-
nătatea lacului Bratiş, sunt: Afisma Plantago, Armoracia vulgaris,
Bidens tripartita, Butomus umbellatus, Caltha palustris, Cicuta vi-
rosa, Epilobium grandiflorum, Euphorbiu palustris, Iris pseudacorus,
Luythrum Salicaria, Mentha aquatica, Nymphea alba, lutea, Phel-
landrium aquaticum, Ranunculus Lingua, peucedanifolius, sceleratus,
Sagittaria sagittifolia, Stratiotes aloides, Triglochin palustre, Vero-
nica Beceabunga, Anagalis, scuteliata.

(21) Dn. Ș. Reissea. Ueber die Wandevrungen des Xanthium spi-
nosum. — D. S. Reissek raporteză în acâstă lucrare (Verhand. d
zool.-bot. Gesell. Wien, 1860. pag. 106), că, după A. Schott (Ausf,
1347, p. 475), Xanthium spinosum, nar îi apărut nici în Vala-
chia (unde se cunosce sub numele de Spin muscălesc), de cât în

04 i

acestă regiune Edel, adună 390 specii de plante.2? În fine,
E del "si termină observaţiunile sale, prin indicaţiunea mai

timpul campaniei din 1&2$, introdus fiind de trupele căzăcescă, a
'ăror cai, după însuși povestirea Românilor, ar fi avut comele și
codile lor încărcate de spinosele fructe ale acestei plante.
(22). Speciile de plante indicate de J. Ever în aceste regiuni,
sunt : Achillea Mille folium, Ptarmica, Adonis cestivalis; Flammea, ver
nalis, Agrimonia Fiupatoriu, Agrostema Githago, Ajuga puyramidalis, Al
reptans, Alsine media, Allium satirum, vineale, AlySsum încanum,
Amervanthus Bitu, vivilis, cvnentus, Anehusa oehroleuea, officinalis.
Bavveliori, Anethium gvraveolens, Anagnllis avtensis, Anthemis nobi-
ls, arvensis, tinetoria, Anemone nemorosa, ranuneuloides, sylvestris,
Adyseton ininimin. Amyqlalus nana, Artemisia campestris, vulgaris,
Apargia hispida, haslis, autummnalis,. Avum maeulatum, ASarum
europeeum, Aselepius Vincetorienu, Aster Amellus, canus, Astru-
alus Cicer. guilegiformis.. Gluyceuphallus, precor, Asparagus orfiei- Ă
nalis, Antherienimn vemosuin, Atriplex vosea, laciniata, nitens, horten-
sis. Balota nigra, Betonica ofheinalis, Bhitum eirgatum, Bryoniu
alba, divica, Bunius puniculata . Campanula patula rapizi
Speculum. Traeheliun Camelina satira, Cannabis sativa, Card
mine amara, pratense, Impatiens, Cerinthe aspera, Cerastium Sylba-
ticun, vulgatum, arrense, Centauvea solstitialis, Cherophyllum Syl-
veste, Carduus acunthoides, erispus, Curthamus lanatus, C'henopo-
dinm album, Bonus Ienricus, glaneum. hibrid, olidum, scoparia,
uibicuin, vivide, Chrysanthemumn Leucanthemiumn, Ciehorinn Intyhbus,
Clematis evecta, Jlamiuulu, întegrifolia, Vitalba, Clinopodin mulgare,
Conrallaria latițolia, Polygonatin, majalis. Convoleulus aweensis, se. y
pin, Conza sqiurrosă, Corydlalis cara, solida, TOrmosa, Crambe. -
tutarica. Cusenta europa, Hpithyminu, Cynoglossum officinale; Cap
PISUS mâgricns, supinus, Chamemelumn fotidum, Datura Stream
mini, Daneus Cuvrotu, Delphiniuni Consolida, Ajueis, Dietamus alb
Dipsacus sylvestris, Draba vernn, Dracorephalum imolduvica, Eehino
sphcevocephulus, Deh rubin, culgeve, Erigevon acre, Erodiu
cicutaritits Liveni his, Frmgnii campestre. plai, Er
sin Barbuvea, cheivanthoides. Cheiranthus, hieraciţolium, Bu
toriu cannabinum, Enphorhic amagydaloides, Cuypravissias, Eu
epithapinoides. fuleata, Lmtharis Peplus, segetalis, Euphvasia Îutea,
Fedia dentata, olitoria, Ficaria vanunenloides, E vitillarvia Meleagris. .
Pumaviu oțicinalis, Galanthus nicalis, (sileopsis Lotrahit, versicoli
Galvohilolon Iuteuni. Gali Apuvine. Mollugoy palustre, rubioidi
sylvaticuim, uliginosum, Vailluntia. verum, Gulega orfieinalis, Genista

4

XXI

multor specii de plante interesante, ce vin in abundență pe
la Galaţi, p. c. Dietamus albus, Altheea officinalis, Artemis

Hiuctoria, Geranium columbinun, dissectum, molle, pulustre, pratense,
pusillum „ vobertianum , rotundifolium , sanguineum „Sylvie
Gnaphaliun arenarinm, germanicum , Glancium phaăniceum , Gle-
choma hederacea, hirsuta, (reum urbana, (ypsophylla avenaria,
Iedeva Ielir, Helianthoemum Fumana, Ilepatica nobilis, Iesperis
/ristis, înodora, Micruciumn auviculu, dubiu, Hibiscus Trionum
HMevacleum Spondlylinin, Iolostenun umbellatum, Humulus lupulus,
Iuyosciamus albus, miger, Seopolia. ÎLyoacintus cOMOSus.. PUCeMOSUS,
Hupericum perforatum, Inula ensifolia, dysenterica, germanica, Sa-
Hicina, Iris germanica, graminea pumila, Isopuyrum thalictroides,
Lactuca quereina, Salina. Syleestris, virosa, Lamiumn maculatutin,
alim, camplezicaule, purpureum, Lappa major, Lavathera turin-
idea Olbia, Lapsana fotida, communis, Luathyvus hetevophallus, lu-
tifolius, pratensis, sativus, sylvestris, tuberosus, Leontodon Tarara-

cui, Leouurus Cardiaca, Marrubiastrum, Lepidinin vuderale, per-

foliatum, Linum Plavum, perenne, usitatissimum, Linaria minor, ge-

nistefolia, vulgaris, Lunaria aunua, Lajcopsis reensis, Laythosper-
mim officinale, arvense, Lythrum cirgatum, Malva votundifolia, Syl-
restris. Mavrubium culgare. Matricavia Chamomilla, Medicago Lat
pulina, Melampyrum avvense, Melilotus corulea, Mentha sylvestris,
areensis, Myosotis arvensis, scorpioides, Lappulu, Narcisus poeticus,
Nepeta Cataria, Nigella arvensis, sativa, Ononis spinosa, Onopor-
don Acanthiuin, Ornithogalum nutans, mumbellatum, Origanum vul-
ave, Orobanche vamosa, Orobus luteus tenuifolius, Peonia officina-
fis, Paparer Bheas, Pastinacu sylvestris. Peucodanuum officinale,
Phlomis tuberosa , Pisum sativum, Picris hieracioides, Plantago
major, media, lanceolata. pusilla, Polygonum aviculare, dumetoruib
Portulaca oleracea, Potentilla anserina, argentea, opaca, recta, vep-
tans, cerna, Prunea vulgaris. Pulmonaria officinalis, Pulsatilla
verna, vulgaris, Pyrethrum Parthenium, Ranunculus acris, au-
picomus, arvensis, bulbosus, faleatus, repens, veptans, Raphanus Ra-
phanistrum, sativum, Reseda luteola, Iutea, odovata, Rosa arvensis,
canina, pumila, Rumex acutus, aquaticus, acetosa, obtusifolius, cri-
spus, Salvia austriaca, Hormium, nutaus, pratensis, Selarea, ver-
ticilata, Seabiosa Suceisa, arrensis, columbaria, leucantha, Sambucus
Ebulus, Saponaria Vacearia, Seaudir Cerefolium, Seorzonera au-
striaca, humilis, Seutellaria galeviculata, Scilla birolia, Selimum U-
reoselinum, Sempervirum tectorum, Senecio vulgaris. Jacolhea, Ser-
vatula tinctoria, Sideritis montana, Sinapis arvensis, Sisymbritm

XXII

pontica, vulgaris, elc., și a unor specii dintre plantele socia-
bile cele mai frequente în regiunea dintre Prut şi Siret, pre-
cum și a vre 100 specii de arbori și arbuști, ce crese în
pădurile Moldovei. 2%

Al douilea an după escursiunea lui Edel, Dr. ]. Czihak pu-
blică sub titlul Flor moldavicee species ac genera hucusque
ezeurstonibus explorata ac secundlum Linnei systema ordinata
Mus. Maji, 1836, 2 o enumeraţiune a 1116 specii de plante
culese din Moldova, ce compun erbariul Museului din lași, și
Columnae, Alliaria, officinale, strictissimum, Solamum vulgatum, vil-
losum, Sonchus arvensis, oleraceus, Stachas sylvatica, germanica,
palustris, Symphytum officinale, tuberosum, Stellavia Holostea, gra-
minea, Lamus communis, Lanacetum vulgare, Leucrium Botrys, Cha-
medrys, Thlaspi arvense, alliaceum , campestre, montanum, Bursa-
pastoris, Thaymus Serpyllum, lanuginosus, Tragopogon pratensis, umn-
dulatus, Tribulus terrestris, Trifolium hybridum, repens, pratense,
arvense, resupinatum, fragiferum, campestre, procumbens, Durritis
glabra, Urtica mrens, dioica, Vaillantia glabra, Valeriana officinalis,
Verbascum pheniceum, Verbena officinalis, Veronica Teucrium, pro-
strata, Chamedris, precor, arvensis, hederefolia, verna, Vinea îmi-
nor, herbacea, Vicia Oracca, dumetorum, Viscum album, Viola 0odo-
rata, canina, bicolor, tricolor, Vitis Labrusca, viniferaă.

(23). Speciile de arbori şi arbuşti indicate de J]. Ene în Mol-
dova : Alnus glutinosa, încana, Amygdalus communis, Persica, Be-
tula alba, Cornus mascula, sanguinea, Crataegus Oxryacantha, mo-
nogyna, Carpinus Betuius, Corylus Avellana, Cydonia vulgaris, E-
vonimus verrucosus, latifolius, Fraxinus excelsior, Ornus, Fagus
sylvatica, Juglans regia, Ligustrum vulgare, Lonicera alpigena, Po-
pulus alba, nigra, tremula, Philadelphus coronarius, Prunus Avme-
mica, spinosa, înstitia, domestica, Padus, avium, Cerasus, Pyrus
domestica, Malus, Pinus sylvestris, Cembra, Picea, Abies, Quercus
Robur, pedunculata, Cerris, Rhamnus sazatilis, Frangula, Rhus
cotinus, Ribes Grossularia, Uva crispa, Rosa lutea, colina, Rubus
nemorosus, fruticosus. Robinia Pseuducacia, Salix Vitellina, pentan-
dra, fragilis, decipiens, Helix, cinerea, caprea, viminalis; alba, Sam-
bucus nigra, Sorbus Aucaparia, Staphullea pinnata, Syringa vulga-
ris, Tilia parvifolia, grandifolia, tomentosa, Tazus baceata, Vibur-
num Lantana, Opulus. i

(24). Flora, oder allg. bot. Zeit 1836, LL (Beiblătter zur allg.
bot. Zeit. p. D8—74).

XXII
din care, cele mui multe, sun! locmai acelea ce [usese recol-
late de către Edel. Acestă enumerațiune, măcar că nu face
nică o menţiune despre localităţile din Moldova, unde ai los!
observate diferitele specii ce ea cuprinde. tot ar pulea să ne
servescă, daca nu penhru alta, cel puţin ca mijloc de orien-
țare in erbariul Museului din laşi, daca uitarea în care a
lost lăsat de atunci incoce acest erbariit, nu ar fi adus apro-
pe completa sa distruzere, aşa în cât putem dice, că astă-di
mai LOLă colecliunea acesta de plante este ca si perdută pen-
ru seiință. *5 Ă

Doui ani mai lărdiu, „|. IL. Leveille (celebra micolog fran-
ces) tăcend parte din espediliunea sciințilică în Rusia meri-
dională si Garimea. executată în 1537, sub directiunea lui De-
muidolt, 25 în trecerea sa prin Valachia și Moldova. încă
consemnă căle-va observaliuni interesante asupra vegetaliu-
hei acestor (ări. Dintre plantele observate, el menționeză
in împrejurimile bucuresciului, pe Aer vulgare Lam. UI.
6. WI. p. 156) şi Adonis cestivalis (. c. II, p. 208), eră pe A-

„ gropyriiu cristabeeu P. D. (Tritieum cristatum Schreb.) (i. c.

Ii. p. 163). Phloms pungens W. ([. e. 1, p. 176), Crupina
vulgavis Pers. (Centaurea Ovupina) şi Xeranthemum an-
nuum L. (. ce. IL, p. 192), prin stepele Valachiei și ale Mol-
dovei, acoperind întinderi considerabile.

Al douilea bolanist, care dupe .]. Edel, studie cu seriosi-
tate vesetatiunea Moldovei, aprotondând cu mult mai mult
de cât acest din urmă. avuţia și caracterele sele. este Ch.

(25). În luna lui August trecut, profitând de șederea mea în timp
de câte-va dile la lași. am voit să văd plantele lui Edel din mu-
seulţacelui oraş. Dar cât nu fu de mare părerea mea de r&i, când,
după fce percurseiii tote pachetele erbariului menţionat, înghițind
în timp de mai multe dile, tot pratul ce mai bine de 4) ani îngră-
mădise peste ele, am vădut că din acâstă colecțiune n'a mai rămas
astă-di, de cât numai fragmentele informe ce ai mai putut resista
încă voracităţei insectelor.

* (96. Dummore Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par
pă Hongrie. la Valachie et la Moldavie, execute en 1537. Paris, 1940.

XXIV

Guebhard.? botanist modest, pe căt și scrutator pasional.
be când Edel, nu cunoscea vegetațiunea acestei părți din
țera nostră, de câl numai după aceea ce a putut vedea în-
bo singură escursiune ce făcu, (uebhard, esploră cu de-
am&runtul Moldova în curs de sâse ani, de la 1842 —
1845, adunând şi observând un numer cu mult mai con-
siderabil de specii de plante, de cât Edel, şi printre care
el descoperi chiar unele specii cu totul nou&. (Guebhard
scrise un Catalog de tole plantele culese şi observate de el
în Moldova până în 1948, intitulat Fmumeratio planta-
ru quas per annos 1942 ad 1915 în Moldavia collegit eh
obsereavit O. (rucbhard, și o scurlă notiță asupra geogra-
iei, a divisiunei leriloriale, a naturei pămentului şi a vege-
lațiunei generale a Moldovei, intitulată Notice geographique
et botaniqute sur la Moldavie, pouv servir d introduction ă la
Flore de ce pays, lucrări a căror manuscrisse fură tri-

(27). Cmances GvEsnanp membru corespondent al Societ bot din
Atenburg (Saxonia), nativ din Neuchatel și fiă al unui fost administra-
tor general al Loteriei regale din Neapoli, de şi dedat comerțului ma-
nifestă, după cât se vede, de timpurii, atâta pasiune pentru botanică,
în cât, încă de pe la 1812 (pe când se găsea în Neapoli), 1 allăm într'o
corespondență activă cu botanistul cel mai celebru al secolului, cu
Aug. Pyr. de Candolle. După ce posedase o frumosă avere, pe care o
perdu mai târdiă, Gucbhard se găsesce la 1841 în Paris. La 1849,
prin ce fel de împrejurări, nu sei, Guebhard părăsi Parisul (pre-
cum însuşi o spune într'o scrisore ce adresă, din Galaţi în Novem-
bre 1247 D. Alfonse de Candolle), spre a veni în Moldova, cu scop
de a studia vegetațiunea acestei ţări, sub auspieiele D-lui Dimitrie Mo-
ruzi (mare amator de botanică) care ave chiar intenţiunea de a] face
să publice un Zentamen Flore Moldarice ; acest din urmă proiect,
insă, rămase neexeculat, din causa morţii premature a lui Moruzi şi a
lipsei totale de ori-ce cooperațiune eteclivă, Împrejurările acestea, nu
îimpiedicară totuşi pe Guâbhard de a "și începe esploraţiunile sale
imediat după sosirea sa în Moldova, şi a le continua până la 1513, De
la acestă dată Guebhard încetâ. corespondenţa cu D. Alfonse de Can-
dolle, care după aceea nu mai avu nică o scire despre el. Mijlocele
întrebuințate de mine, spre a afla ce a devenit de atunci încoce acest
botanist, încă ai rămas tără nici un resultat. ă

XXV

mise in 1848 D-lui Allonse de Candolle, impreună cu o co-
lecţiune de plantele cele mai interesante din Moldova.** Din-
lre manuscrisele lui Umebhard, Catalogul a remas cu
totul inedit,2* âră din Notiţă sait publicat, de către D. A.

(23). Am vedul manuserisele lui Gucebhard în avuta Bibliotecă a
D, Alfonse de Candolle din Geneva. şi se găsesc des citate în tra-
tatul asupra Geografie? botanice a acestui ilustru înveţat. De ase-
mene şi colecțiunea plantelor din Moldova a lui Guebhard face parte
din erbariul D. Altonse de Candolle. În erbariile museelor din Paris
şi Viena, încă am vedut multe din plantele lui Guebhard, Dând indi-
caţiunile ce preced, cred a fi util botaniştilor ce vor voi să vadă și
prin cl prețiosele documente r&mase de la Guebhard,

(29. Manuscrisul lui Gucbhard, întitulat Pmemevratio plantarunm
quus per aunos IN42 ad 1545, în Moldavia collegit et observavit C.
(ucbhard, este cel mai important pentru noi. liind-că cuprinde e-
numerațiunea a 1464 specii cu mal multe varietăţi, dintre care
specii, 1090 observate şi culese de însuşi el, eră restul vedute
in erbariul Museului din laşi. De aceea 7] și dai aicea în totă
întinderea sa, așa cum a rămas de la el, și fără de a introduce
pentru moment nici o modificaţiune, mărginindu-m& în a aminti
numai : Î, că pentru simplilicarea indicaţiunilor de localităţi, Gu6b-
hard sa mulțumit de a arăta de ordinar numai în care din cele trei
părți, în care subdivide el Moldova, cresce fie-care specie; 2, că
speciile a căror abitaţiune este urmată de literele 7. j., sunt acelea
pe care el le-au vedut în erbariul Museului din lași.

Ranuneulaceie, — Cfematis recta L. in sylv. Mold. med, et super.,
C. Vitalba L. in sylv. Mold. med. et super. 0. Viralba L. var. înte-
«rata DC. ad sepes Mold, med, C. alpina Mill, în mont, excels. Rar-
path. h. j.— Zhalictrum aquilegifolium L. îm sylv. Putzeni., Th. minus
L. in prat. Mangina, Th. sazatile Sehl. im vimeis Pekia, 1h. majus
L, in vineis Pekia, Zi. elatum Murr. im sylvis Pehia, Th, medium
Murr, în sylv. Mold. super. h. 3., Th. Iucidum 4 în humid. Galatzi,
Th. Bauhini Crantz, in sylr. Faurei. — Anemone Pulsatilla L, im. col-
libus aren. Mold. tot.. A. nemorosa L. în sylv. Mold. tot., A. sl-
restris în sylv. Mold. tot., A. ranuneuloides L. in sylv. Mold. tot.—
Hepatica triloba L. in sylv. Mold super. HI. multiloba (ruebh. in
svlvis Monast. Scînteia, — Adonis amtumnalis L. îm arvis Mold.
“tot, A. flammea Muvr. in vineis Mold. inter. A. cestiralis L. în vi-
neis Mold. infer., A. vernalis L. in collibus Mold. tot., A permis L.
var. sylvatica Gutbh. in sylv. Mold. inter. — Myosorus minimus Li.

XXVI

de Candolle, in Dibrothăque umocvselle de Gienive (Vol. X,
Perie 1849. p. 99). numai un estract în 22 de pagine.
omitendu-se tot ce era de un interes mai mult, local. şi fă-
cend prin acesta să remăie inedilă, şi din acestă lucrare.
locmai parlea cea mai importantă peniru noi, aceea adecă
ce cuprindea descripțiunea vegetațiunei celor mai multe din

in palud. Mold. infer. — Cenatocephalus orthoceras DC. in imeultis
et ad vias Mold. tot. — Ranuneulus aquatilis L. im aquis Mold»
lot., R. aquatilis L. var. capillaceus, in tossis Galatzi, PF. aquatilis Le.
rar, ccespitosus in humid. Galatz, R. pedatus Rit. în palud Risco, BA.
Ilyricus L. in sylv. Putzeni, R. Thova L. in pasc. mont. Karpath. Ph. j.,
R. Lingua L. ad tossis Jassy, R. auricomus L. im sylvis Mold. med.
et super., R. sceleratus L. ad fossis Mold. tot., R. sceleratus L, vu.
minimus im arenosis ad Îl. Sereth, PB. acris L. în pratis Mold. su-
per., R, polyanthemos L. im pratis sice. Galatzi, R. Steveni Bess. în
humidis Mangina, BR. nemorosus DC. în sylvis Putzeni, R. lanugino-
sus L, in pratis Mold. tot., 2. Constantinopolitanus D'Uro, în um-
brosis Pekia, PR, philonotis hat. im humidis Mold. med., BR. murica-
tus L. in humidis Galatz. R. Ficaria L. îm pratis humidis Mold. tot.

— Caltha palustris L. ad rivulos Mold. med. et super. — Prolius
curopeus L. in pascuis mont. Karpath. 7. j. —— Isopyrum thalictroi-
des L. in sylvis Mold. tot. I. fumarioides L. in syiv. excels. Karpath.

h. j. — Nigella faniculacea DC. inter. segetes Mold. tot. — Aqui-
egia alpina L. în sylv._excels. Karpath. h.j. — Delphinium aconiti Li.
in arvis Mold, infer.. D. Pybridum Willd. in sylvis Pekia. — Aco-
nitum paniculatum Lai, in pascuis edit. Karpath. k. j., A, panicula-
tum Lam. var. cernuum DO. îm pase. edit Karpath. h. j.. A. Napel-
lus, L..in_pascuis edit. Karpath. h. j., A. Napelus L. var. Tauricum
Ser. in pascuis edit. Rarpath. h. j., A. neomontanum Kalle în pa-
scuis edit. Karpath. hi. j. — Actea Cimicifuga L. in sylvis Mol-
davie superior Ph. j., A.7spicata L. îm sylvis Mold. super. Ph. j. —
Paonia officinalis Retz. îm sylvis Mold. inter. et med.
Perberidei. — Berberis vulgaris L. secus torrent Mold, tot.
Nympheace. — Nymphea alba L. în flu. lente îluent. Mold.
med. — Nuphar lutea Smith. im fluv. lente fluent. Mold. med.
Papaveraceie.— Papaver alpinum L. în mont. edit, Rarpath. P.j.,
P. dubium L. in arvis Mold. tot., P. Rhaas L. in arvis Mold. tot, P.
somniferum L. cult, ad usus domest. — Glaucium corniculatum Curt:
in axrvis Mold tot. — Chelidonium majus L, in umbrosis Mold. tot.
Pumariaceg.— Corydalis Marschalliana Pers. în sylvis Monast, A-

XIVII
localităţile ce fusese mai cu deameruntul esplorate de către
Gu6bhard. Interesul ce ne presintă amândouă aceste manu-
scrise a lui (Guebhard, pentru Flora Moldovei, este pre ma-
re, pentru a nu face despre ele o dare de semă mai întinsă,
În Notiţa sa geografică și botanică, (inebhard, în ccea ce
privesce partea botanică, singura despre care me voii ocu-

dami, C. bulbosa Pers. in sylvis Monast Adami. C. Halleri Win
sylvis Moldavia totius — Fumaria officinalis L, in arvis Mol-
davie totius, F. Vaillantii Lois. im agris Moldavitinferiora.
Uruciterie.-— Nastotium syloestre Br. in humidis Mold. tot... N. am-
phibium Br. in hum. Galatzi, N. aniphibium Br. var. îndicisum im hu.
Galatzi, N. Leppizense, DC. sccus torr, Mold. super., N. officinale Br.

ad rivularis Mold. super. — Leptocarpea Loselii DC in arvis
Mold tot. — Barbavea vulgaris DC. in arvis Mold. super., B fam-
rica DC. îm arvis Kisko. — Turvitis glabra LI, im pratis Mold. tot.

— Aralis_alpina L. in rupibus mont. Karpath. N. j. A. stricta Huds
in rupibus mont Karpath, fi. ju A ciliata Br in rupibus mont.
Karpath. h. j., A. Pholiana L. im pratis Mold tot., A. hirsuta Scop.
in arvensis Mold. super. h 3... A. pumula Wulf. in saxosis Mold.
super. h. j, A. bellidifolia Jacg. im rupibus mont. Karpath. h. j.,
„A. dasyearpa Andra. în rupibus mont. Karpath, h. 3. — Carda-
mine Impatiens L. secus rivulos Mold. "med! — Dentaria eunea.
phulla L. im sylvis Mold. super. h. j., îD. bulbfera L. in sylvis
Mold. tot. — Luraria reduvira LL. în sylvis, Mold. super. h. 3. —
Berteroa incana DO. in_arvensis Mold. tot. — Alyssum argenteum
Vitm. in lapidosis Okna. A. Gemonense Z. in pratis siceis Putzeni-
A. murale Kit. in muris vetust. Mold. super. h. j.. A. campestrei L
in arvis Mold. super., A. calyeinum L. în sylvis Putzeni, A. mimu-
mum Willd. im pratis siceis Mold. infer. — Mentocus hmfolhus DO.
in collibus arenosis Galatzi. — Owpeola Jonthlaspi L in collibuş
arenosis Galatzi. — Draba Aizoon Wahl. in rupestribus montium
Carpath. D. stellata „Jacg. în rupestribus montium Carpath., D. ne-
moralis L. in sylvis Mold. tot h. 3. £D. muralis L in muris Mold.
super h 3., Erophla vulgaris DC. im arenosis Mold tot. — Co-
ehlearia Armoracia IL. in humidis Mold tot. et cult., 0. macrocar-
pa Kit. în humidis Mold tot. et cult. —iThlaspi arvense L. in
arvis et vineis Mold. tot., Th. aliaceum L. in arvis Mold. super.
h. js Th. perfohatum L._in_arvis etavineis Mold. tot. — Capsella
Bursa pastoris Maench. în arvis Mold. tot. — Mutehinsia alpina
Br. în rupestribus montium Carpath. h. j — Ibe:is amara L. in

XXVII

pa aicea, incepe mai ănlâiii prin a arta că, cu totă supra-
fața relativ forte vestrinsă ce presintă Moldova. numerose
circumstante contribue a face din ea o avută mină de es-
ploatat, mai cu sâmă sub raportul botanic; că munţii ci (ul-
lime trepte ale Carpaţilor orientali), ofer tote gradele vege-
lațiunei alpine și subalpine, pe când câmpia sait șesul, ex-

sylvis Mold. super. h. j. — Biscutella saatilis Sehl. in rupestri-
bus mont. Carpath. h. j. — Buclidium syriacum Bi. în arvensis
Mold. inter. et med. — Chorispora tenella DU. im vineis Mold. îm-
fer. et med. HMesperis tristis L. ad margines sylvarum Mold. inter.,
H. matronalis Lam. in umbrosis Galatzi, ÎL matronahs Lam. var.
inodora in umbrosis Mold, super. — Sisymbrium officinale Scop. îm
oleraceis Mold. med. S. strietissimum L. in humidis Mold. med, Ș.
junceum Bieb. in pratis Codalbi, S. pannonicum Jaeq. în arvis Mold,
inter., S. Columna „Jaeq. în olerac. Mold. tot., $. Column Jacq. var.
tenuisiliqoum în oleraceis Mold. tot. 5. Sophia L. în oleraceis Mold.
tot. 5. pinnatifidum DO. îm rupestribus mont. Carpath. hi. j. ——
Alliaria o/fleinalis Andra. în umbrosis Mold. tot. — Prysimun am-
qustifolium hwh. în arvensis Mold. tot., E. cuspidatum LC. in
pratis Putzeni, E. hieracifolium L. in mont. Mold. super. h. j. E.
vepandum L. in avvis Mold. super. h. j.. E. canescens Roth. în
mont. Mold. super. h. j. E. alpinum Bmg. îm pratis Mold. super.
h. j., E. austriacum Bmg. in pratis Mold. super. h. j. — Came-
lina sativa Crantz în arv. Mold. tot. C. sativa Crantz var. pilosa in
svlvis Mold. tot., O. dentata Pers. în arvis Mold. tot., 0. austriaca
Br. îm arvis Mold. super h. j. — Neska panniculata Desv. in ar-
vis Mold. tot. — Lepidium Draba L. în arvensis Mold. tot., 1. sa-
tivum L. cult. ad us. domestie., L. campestre Br. îm axrvis Mold,
lot... L. ruderale L. ad vias Mold. tot., L. pevfolhatum L. în vineis
et pratis Mold. infer., L. latifohum L. în humidis Mold. infer., L.

crassifolium Kat. im palud. sals. Kisko. — /ithuionema sazatile Br.
in rupestribus mont. Carpath. h. j. — Isatis pracox Bit. îm arvis
Mold. infer. — Myagrum perfokhatum LI. in arvis Mold. super. h j.

— Brassiea olevracea L. et car. cult. ad us. domest.. B. campestris
L. în arvis Faurei, B. Napus L. et var. cult. ad us. domes., B.
Rapa L. et var. cult. ad us. domest., B. elongata Ehrh. în axvis
Mold. inter. — Sinapis nigra L. în arvis Mold. super., S. arvensis
L. îm axvis Mold. tot., $. orientalis L. in umbrosis Galalzi, S. fau-
pica Fisch. im arvis Mold. med., S$. alba L. cult. ad us. domest.,
Ş. dissectu Lag. inter lini segetes Mold. inter, — Diplotarzis temu-

XXIN

clusiv consacrată culturei cerealelor, produce plantele. cele
nai eterogene, specii din nurdul Siberiei găsindu-se de un
le ori umestecate cu de ale Ungurici» ale ureciei si ale Asiei
mici. Vorbesce după acâsta de murile variaţiuni aice
ce se observă în Moldova in diferitele anotimpuri, de căldu-
rile ei tropicale (ce ajung 4D*R. la sore și 26 R. la umbră),

folia DC. im glareosis Mold. tot., D. miminea DC. in collibus are-
nosis Mold, infer,. D. sozailis DO. im collibus arenosis Okna. —
Crambe taturica Jacq. în pratis Mold. inter. et med. — Rapistrum
perenne Berg. im avvis Mold. inter. — Paphanus sativus Li. et var,
cult. ad us. domest.. Bi. Ruphanistrum LL. in arvis Mold, super. h. f.
— Bunius orientalis LL. in pratis Moldavia superior.

Cistinea, — Helianthemum Fumana Mill. in saxosis mont. Carpath.
h. j. H. marifolium DC. im saxosis mont. Carpath. h. j., H. ser-
pullirolium MuUl. in saxosis mont. Carpath. hi... ŢI. vulgare Gertn.
in moni. Moldavie superiora.

Violariea. — Vtola hirta LL. im sylvis Mold. tot., V. odoratr L.
in sylvis Mold. med. et super., V. odorata LL. var. alba in sylvis
Scînteia. 1. suavis Bieb. in collibus Mold. infer., V. uliginosa Bess.
in uliginosis mont. Mold. super 4. je, V. canina L. îm sylvis Mold,
tot., V. biflora L. iii moni, edit. Carpath. h.j., V. alpina Jacg. in
mont. edit. Carpath. h. j., V. tricolor LL. im arvis Mold. med., V.
tricolor IL. var. avvensis DC. im avvis Mold. med., V. frieolor L.
var. «degener DU. in vineis Mold. imfer., Y. tricolor LL. var. bellioides
DC. în vineis Putzeni, V. persieifolia Rit. in sylv. Mold. inter. et med.

Droseraceie. — Paruussia palustris L. in pal. mont. Mold. sup. h. j.

Poly galei. — Polyga major „Jacg, in collibus Mold. infer.. P.
vulgaris L. în sylvis Mold. tot... P. Phuringiaca Spr. îm svlvis Mold.
inler.. P. comosa Schhuhr. im sylvis Mold. infer., P. amara L. în
herbid. subalpin. Mold. super. h. j., P. amara Le. var. austriaca
Crante îm herbid. subalpin. Mold. super. h. j.

Caryophyllex. — Gypsophola pmiemata L. im arenosis Pekia,
G. muralis I.. in arenosis Mold. infor. et super.. Saponaria Vacca-
pia L. im arvis Mold. tol.. Ș. officinalis L. im olerac. Mold. tot.—
Dianthus prolifer LL. ad marginem sylvarum Mold. super. Î.j. PD.
prolifer LL. var. diminutus DC. ad marginem sylvarum Mold. su-
per. h. j.. D. Armeria L. in pratis siceis Mold. inter., D. barbutus
I.. în svlvis mont. Mold. super. h. j.. D. capitatus DC. in herbidis
Mold. inter., D. Carthusianarum I.. in pratis siccis Mold. tot. D.
Carthusianorum L. var. atrorubeus Ser. in pratis siceis Mold. inter.,

XXX

cărora le suceedeză iernile cele mai rigurose, (în cât termo-
metrul se scobâră la 22 R. și 24 BR. subt zero), precum şi de
variațiunile atmosterice în limpul primăverei și a tomnei,
(variațiuni ce sunt câte-odată de 20 R. în aceeași di). Este
neindoios că nisce atât de mari variațiuni de temperatură
nu pol să nu aibă o influință directă asupra vegelaţiunei ;

D. gpiganteus D'Ure. in sylvis Mold. infer., D. nitidus At. în mont.
Mold. super. h. j., D. pratensis Bieb. în pratis humidis Ziganesci,
D. deltoides L. ad marginem agrorum Mold. super. h. j., D. plu-
marius L. îm pratis Mold. super. h. j., D. serotinus Kit. im mont,
Mold. super. h. j., D. arenarius Î. îm aren. mobil. ad torr. Mold.
med. — (ucubalus bacciferus L. im umbrosis Mold. tot. — Silene
inflata IL. in sylvis Mold. tot., S. Behen L. îm sylvis Scînteia, $.
Otites Pers. in sylvis Scînteia, S. parviflora Pers. îm sylvis mont.
Mold. super. h.j., $. multiflora Pers. îm pratis mont. Mold. super.
h. ., S. dichotoma Ehrh. îm axvvis Mold. inter., S. qundridentata
DC. in mont. Carpath. Mold. super. Ph. j., 8. nutans L. in sylvis
Mold. tot., S. ehlorantha Willd. im sylvis Pekia, S. catholica Orth.
in campis arenosis Mold. super. h. j., S. noehiflora L. în sylvis Zi-
eanesci, 8. molhssima Pers. in sylvis mont. Mold. super. h. 3., S.
Armeria IL, în SyIviS mont. Mold. super. h. 3. — Iychnis Visca-
ria L. în sylvis Mold. tot, 7. Viscaria L. var. nana îm mont.
Mold. super.. 1. Flos-cueuli L. în pratis humidis Mold. med., L.
coronaria Lam. în sylvis Putzeni. LI. Githago Lam. inter segetes
Mold. tot. — Mehringia muscosa L. îm mont. Mold. super. — Ho-
losteum umbellatum LL. îm avvis et vineis! Mold. tot. — !Spergulu
nodosa L. in muris vetust. Mold. super. h. j. — Stellaria nemo-
rum I, în Sylvis Mold. med. et super., $. media Smith. in olera-
ceis Mold. tot.. S. viseida Bieb. in pratis humidis Galatzi, S. lati-
folia Pers. în pratis humidis Galatzi 8. holostea L. in sylvis Mold.
tot., S. graminea L. in oleraceis Mangina, S. muralis Dink. im vi-
neis Galatzi, S. pentagina Gaud. ad foss. sals. Galatzi. — Arena-
ia sulina Ser. ad ossis sals. Galatzi, A. saxatihis L. in saxosis
Carpaih. h. j., A. serpyllifolia L. in arvis Mold. tot., A. trinervia
L. in sylvis Mold. tot. — Cerastium tauricum Spr. in palud. sals.
Kisko, C. vwigatum L. im arviş Mold. super., (. androsaceum Ser.
in aren. ad flum. Sereth, C'. brachaypetalum Desp. în sylvis Putzeni.
C. ovatum Hoppe in pal. sals. Kisko, 0. ervense L. în arv. Mold. sup.

Line. — Linum hivsutum L. in sylvis Mold. infer. et med., L.
nervosum Kit. in arenosis Mold. med., LL. us'tatissimum LL. cult.

XXX!
chiar prin acestă împrejurare "si si esplică Guebhard veci-
nătatea unor plante de la nord si de la miadă-di. ce mn sar
[i aştepla! nici-odală a le întâlni impreună.
După generalilățile acestea ce nu sunt fără interes tiub-
hard imece la descrierea vegetaţiunei generale a Moldovei,
pe care, din acest punct de;vedere (pentru uşurinţa "esplo-

ad us. domest., L. custriacum L. im collibus Mold. infer,, LL. mon-
tanum Shel. im herbidis mont. Carpath. Ph. 3., L. femwfolium L. in
collibus Pekia, L. catharticum L. in pratis Mold. super. Ph
IL campanulatum LL. in" sylvis Moldavie medi.

Malvacew, — Mala mauritiana L. in oleraceis Mold. infer.,
M. sylect'ea LL. in patis Mold. tot., Mi ratundifolia LL. îm arvis
Mold. tot., M. parei/lora LL. in arvis_Mold. inter. — Althea offici-
nalis? L. in humidis Mold. tot, A. comnabina L. în sylvis Mold.
tot, A, palida Rit. in arvis Mold. infer. — Lavatera pseudo-olbia
Pow. în collibus siceis Pekia, L. thuringiaca. L. in pratis Mold.
infer. L. cretiea L. in collibus siccis Pekia. — Fibiscus esculen-
tus L. cult. adus. domest., H. Trionum L. ad vias Mold. infer.—
Sida Abutilon L. îm vineis Galatzi.

Tiliacei. — !Zilia avgentea DO. in sylvis Mold. infer., 7. rubra
DC. în sylvis” Moldavi:e!. inferior.

liypericineie. — Haperien guadrangulum L. în sylvis Mold. med.
el super., II. guadrangulum L. var. dubium îm sylvis Mold. med. et
super.. I/. perforatum LL, in pratis Mold.,tot.. ŢI. hivsutum LL. îm
svlvisi Mold. lot... montanum” LL." im” sylvis Mold. super., HI. me-
- Siacum Spr. in collibus Galatzi.

Acerineg. — Acer tataricum LL. in”sylvis Galatzi et Adami, A.
Pseudo-Platanus LL. în sylvis Mold. super. h. j., A. campestre L.
in sylvis Mold. tot., A. campestre IL. var. austriaca Trott. în syl-
vis Adami, A. platanoides L. îm sylvis Mold. tot. A. plotanoides
LI. var. laciniatum It. in sylvis Mold. tot.

Iypocastane&. — Zsculus Hippceastanum L. cult. et subspont.

Ampelidea. — Vitis pimifera IL. et var. cult. in Mold. tot.

Geraniacex. — Geranium macrorhizum IL. îm pratis Mold. super.
h. j., G. tuberosum L. im pratis Mold. super. h. j., G. pratense L.
in pratis Mold. super. h.j., G. pheeum Lam. in sylvis Mold. tot., G. pa-
lustre L.. im pratis humidis Mangina, G.molle L. in pratis Mold. tot.,
G. pusillum L. îm pratis Mold. super. h.j., G. rotundifolium LL. in
pratis Mold. tot., G. columbinum L. im coll. Mold. tot., G. hohemicum
Î. in sylvis Pekia, G. robertianum L. in umbrosis Mold. tot.. G.

IA

XXXII

rațiunilor botanice si mai marea claritate a indicaţiunilor
de localități) o subdivide, după natura terenului și după di-
ferinţile de vegetaţiune, în trei părti, şi anume : Mo/dova su-
peridr, enprindend totă partea catenei Carpaţilor vărită în
limitele Moldovei. și căle-va districte nemuntose, cele mai
vecine de frontiera septentrională. Moldora centrală, cu-

sanguineum LL. in sylvis Mold. tot. — Frodium cicutarium Li Herit.
in pratis Mold. tot., E. serotinum Ster. in mont. Ciahlau Ph. j.
Palsamine.— Impatiens noli-tangere L. in syl. hum. Mol. sup. h.j.

Oxalidea. — Ozalis acerosella L. in sylv. Mold. super. et med.
“Zygophylleze. — Tribulus terrestris L. ad vias Mold. inter.
Rutaceg. — Buta suaveolens DC. in arvis Pekia. — Dictamus
Frazinela L. ad margin. sylv. Mold. infer. et med.
“ Celastrineie. — Staphylea pinnata L. în sylvis Monast. Adami.

— Evonymus europeus IL. in sylvis Mold. tot., E. latifohus Senp,
in sylvis Mold. tot., E. verrucosus Seop. în sylvis Mold. super.

Ramnea. — Rhamnus catharticus L. in sep. Mold. tot., Bh. al-
pinus L. in sylvis mont. Mold. super. h. 3., Rh. Frangula L. in
svlvis mont. Moldavie superiore Ph. j.

Terebinthace:e. — Bhus Cotinus LL. in sylvis Mold. infer,

Papilionacew. — Genista tinetoria LL. în sylvis et aren. Mold.
med. — Cytisus ILaburnum L. cult. et subspont., C. nigricans I..
in mont. Mold. super. h. j., 0. leuchanthus Kat. îm sylvis mont.
Mold. super. ph. j., C. austriacus LI, im arvis Mold. tot, 0. su-
pinus Jacq. îm coll. mont. Mold. super, h. j., C. hivsutus ÎL. in
asperis Mold. infer. -— Ononis spinosa Wahlr. în pratis humidis
Mold. tot., 0. altissima Lam. in pratis Mold. super. h. . —
Ainthalis Vulneraria L. im coll. Mold. super. h. j.. A. Vulne-
raria L. var. alpestris Kit. in rup. mont. Carpath. h. j., Medicago
sativa LL. cult. ad us. domest., M. lupulina L. in arvis Mold.
tot.. M. faleata L. in pratis Mold. tot., M. minima Lam. în are-
nosis. Mold. tot. — TZrigonella corulea Ser. in arvis Mold. infer.
et med.. T. Besseriana Ser. in oleraceis Mold. infer., 7. Feenum-
grecum L. cult. ad us. domest. — Melilotus officinalis Willd.
in arvis Mold. tot., M. leuchantha Koch in arvis Mold. infer. et
med., M. macvorhiza Pers. secus Danub. Galatzi. V. pallida Bess.
in:arvis Pekia. — Trifolium arvense L. in axrvis Mold. tot., 7.
ochroleucum IL. in pratis Mold. tot.. 7. alpestre L. în sylvis
Mold. tot... 7. medium L. in sylvis Mold. tot., T. bracteatum Sehuisb.
in humidis arenosis ad fl. Sereth, 7. pratense L. in pratis Mold.

"PI Ta

i

XXIII

prindend, cu primele trepte ale Carpaţilor, tâtă Moldova
mai mult sait mai puţin occidentală, vârită între aceşti
munţi şi riul Siret, în fine, Moldova inferidră sai câmpia
cuprinsă între Dunărea, Siret și Prut.
Moldova de jos (Moldavia inferior), este partea asupra
căreia se înlinde mai mult Gucbhard, din causă că intensa
-

tot., 7. globosum IL. in oleraceis Pekia, 7. rubens L. in sylvis
Mold. tot., 7. repens L. in pratis Mold. tot., 7. elegans Saw; in
humidis Putzeni, 7. montanum L. in coll. Mold. tot., 7. sutera-
num LL. in pratis Mold. super. h.., 7. spumosum L. îm pratis
Mold. super. h. j., 7. resupinatum Kit. in pratis Mold. super,
h. j., TD. spadiceum L. im pratis Mold. super. h.j., T. fragiferum L.
in humidis Mold. tot., 7. procumbeus L. in sylvis Mold. tot., 7.
filiforme L. in arvis Mold. tot. — Doryenium herbaceum Vill. în
sylvis aren. Mold. tot. — Lotus cornieulatus LL. în pratis Mold.
tot., LL. cornieulatus L. var. arvensis in arvis Pntzeni, L. cor-
meulatus L. var. alpinus în pascuis Mold. super. h. j., L. cor-
miculatus IL. var. tenuifolius im pratis Mold. super. h. j. — Gly-
cyrhiza echinata L. in humidis Mold. infer. — Galega officina-
his L. în humidis Mold. tot. — Robinia Pseudacacia L. cult. et
subspont. în Mold. tot. — Cofutea arborescens LL. în pomariis Jassy
h. j. — Phaca alpina Jacq. îm pase. edit. Carpath. h.3., Ph. astra-
galina DC. în pasc. edit. Carpath. h. j. — Ozytropis uralensis DC.
in pasc. edit. Carpath. F. 3., O. pilosa DC. in arvis Pekia. — Astra-
galus austriacus Jacq. în coll. aven. Mold. super. Ph. j., A. Onobry-
chis L. in prat. Mold. med. et infer., A. Onobrychis L. var. moldavicus
în prat. Mold. med. et infer., A. glaeyphallos L. in svlv. Mold. tot.,
A. cicer L. in pratis Mold. tot., A. asper Jacg. in pratis Pekia,
A. galegiformis L. in pratis mont. Mold. super. h.j., A ponticus
Pall. in coll. sice. Mold. infer., A. exseapus L. in coll. sice. Mold.
infer., A. monspessulanus L. în prat. mont. Mold. super. h.j.. A.
avgenteus Vis. îm coll. aren. Pekia. — Corona minima L. îm coll.
sice. Mold. supr. h. ]., C. coronata L. in coll. siec. Mold. super. P. j.,
C. eretica L. în sylvis Monast. Adami, C. varia L. in pratis Mold.

tot. — Onobrychis conferta Des». in pratis Okna, 0. cgu'dentata
D'Uvv. in coll. Mold. infer. — Cicer avrietinum L. cult. ad us. do-
mest. — Faba vulgaris Manch. cult. ad us. domest. — Vicia pisi-

Formis L. in sylvis Mold. infer., V. dumetorum L. in sylvis Mold.
med. et infer., V. sylvatica L. in sylvis Mold. super., V. cracea L.
ad sepes Mold. tot. VP. polyphaplla Desf. ad sepes Mold. tot.. V.

UI

”

XXXIV

fiindu-i reședința sa obicinuilă, a putut mai lesne a o percur-
ge în tote direcțiunile sale, și prin urmare, a studia și vege-
tațiunea ei intrun mod cu mult mai complet. Pe lângă ă-
cestea, ea este, dintre cele trei părţi, aceea ce presintă si un
mai mare interes hotanistului, mai cu semă din causa ma-
vrei analogii ce are cu steppele Rusiei meridionale. Acestă
L.

sativa L. m camp. Mold. tot., V. peregrina LL. in pratis Mold. in-
fer., V. lutea L. in axvis Mold. tot, V. sordida Kit. în pratis Mold.
infer., V. sepium L. in sylvis Mold. infer., V. pannonica Jaeg. în
oleraceis Mold. tot. — FErvum Lens L. cult. ad us. domest., E.
hirsutum L. în sylvis Mold. infer., E. monanthos LL. în sylvis ad
Monast. Adami, E. tetraspermum L. in axrvis Putzeni. — Pisum sa-
tivum LL. et var. cult. ad us. domest. — Lathyrus latifolius Li.
in vineis Pekia, L. pratensis L. in pratis humidis Mold. tot., L.
tuberosus L. in arv. humid. Mold. tot., L. palustris LI. in palud.
Mold. med., [. Nissolia L. in sylvis Monast. Adami, L. sativus L.
inter segetes Mold. tot., L. Hirsutus L. în sylvis Mold. super hi. j.—
Orobus vernus L. in sylvis Mold. med. et super, 0. vicioides DO.
in mont. Mold. med., O. sylvaticus L. in. sylv. Mold super. h.j.,
O. niger L. in sylv. Mold. tot. O. tuberosus L. în sylv. Mold tot., 0.
varius Soland. în coll. aren. Mold. infer., 0. albus L. în sylv. Mold.
infer. — Phaseolus vulgaris Savi et var. cult. ad us. domest., P.
multiflorus Willd. cult. — Lablab vulgaris Savi cult,

Rosaceae. — Amydalus nana L. în arvis Mold. tot., A. commu-
nis L. cult. in Mold. infer. — Persica vulgaris MU. LL. cult. in
Mold. med. et super. — Armeniaca vulgaris Lam. cult. în Mold
med. et super. — Prunus spinosa L. in incult, Mold. tot., P. do-
mestica L. et var. cult. in Mold. tot. — Cerasus avium Maench. în
sep. et sylv. Mold. tot., C. Juliana DC. cult. în Mold, med. et su-
per., C. caproniana DC. cult. in Mold. med. et super., C. Mahaleb
Mill. in sepibus Galatzi, C. Padus L. in sylvis Mold. super. —Spr-
rea chamedrifolia L. in sylv. imont. Mold. supr. hi. j., S. alpina
Pall. in pascuis edit. Carpath. h 3., S. Ulnaria L. in pratis humi-
dis Mold. super. / 3., S. Filipendula L. in sylvis Mold. tot —Dryas
octopetala L. în sum. jug. Carpath. fi. j. -— Geum intermedium Bess
in umbrosis Mold. super. 2. j., G. urbanum LL. in sylvis Mold. tot.,
G. rivale L. in rivul. Mold. super. hi. j.— Wuldsteinia geoides Willd.
in sylvis Mold. super. h. j. — Rubus ideus L. im sylvis Mold. med.
et super., R. ceesius L. in sylv. Mold. tot., R. cesius L. var. arvensis
in arvis Mold. inter.. RA. sulcatus Vest. in svlvis Mold, super h.,j

XXXV

parte a Moldovei represintă un vas! podiş (ale cărui puncte
culminante nu întrecă 500 piciore d' asupra nivelului mărel),
str&bătul de văi mai mult sait mai puţin largi sati profunde,
„ce se văd că au fosl în timpurile trecute, paluri de riuri sai
pâraie. Diversele plante maritime, ce se intălnescii pe langă
unele mlăştini sărate allălore dealungul Dunărei, prin ve-

h. corylifolius Sm. in rup. umbr. Mold. super. h. ., BA. agrestis HU.
in pralis humidis Pekia., R. albicans Rit. îm vineis Putzeni et Pe-
kia, PR. holosericeus Vest. in vineis Pekia, PR. villosus Ait. în sylvis
Mold. super, R. eillosus Ait. var. glandulosus in sylvis Mold. su-
per., R. sazxatilis L. in rup. Carpath. h. j. — Fragaria vesca L. in
sylvis Mold. tot, P. colina Ehrh. îm coll. Mold. inter. — Potentilla
subacaulis L. in mont. asp. Mold. super. h. 3., P. TZormentilla
Nestl. in sylvis Mold. med., P. reptaus L. în humidis Mold. tot.,
P. verna L. in coll. sicc. Mold. tot., P. patula Hit. in coll. sice,
Mold. infer., P. argentea L. in pratis Mold, tot., P. curea Î. în
pasc. edit. Carpath. n. j., P. hirta L. im siccis Mold. med. et in-
fer., P. recta LI. in vineis Nikoresci, P. supina L. in humidis Ga-
latzi, P. anserina L. in aren. ad. fl. Sereth., P. alba L. în sylvis
Monast. Adami, P. nitida L. in sum. jug. Carpath. h. 3., P. Fraga-
ria Poir. in sylv. Monast. Scînteia. — Agrimonia Eupatoria L.
in aridis Mold. tot. — Sanguisorba officinalis L. im pratis Mold.
super. h. j. — Poterium Sanguisorba L. in pratis Mold. super. h. j.,
P. villosum Sibth. in coll. aren. Mold. infer. — Posa arvensis Huds.
in arvis Mold. tot., B. sempervirens L. in coll. Putzeni, R. gallica
L. var. officinalis cult. ad. us. domest., R. pimpinellifolia L. în
sylv. Mold. tot., R. pygmea Bieb. in prat. et sylv. Mold. inter.,
R. canina L. in sep. Mold. tot., R. canina L. var. collina Ser. în coll.
Mold. super. h.j., R. canina L. vur. dumetorum Desv. îm sylv. mont.
Mold. super. h. j., R. rubiginosa L. in sylv. moni. Mold. super.
h. j. — Crategus Ozyacantha L. in sylv. et sep. Mold. tot. C.
Ozryacantha L. var. monostyla in sylv. et sep. Mold. super. h. j.—0o-
toneaster vulgaris Lindl. in rup. mont. Mold. super. h. j. — Mes-
pilus germanica L. în sylv. Jassy h. j. — Pyrus communis L. in
sylvis Mold. tot., P. communis L. var. sativa cult. ad. us. domest..
P. Malus L. et var. in sylv. Mold. tot. et cult., P. torminalis Ehrh.
in sylv. Adami, P. aucuparia Gartn.in sylv. Mold. med. et super.—
Cydonia vulgaris Pers. et var. cult. et subspont. in sylv. Mold. infer.

Onagrarieg. — Epilobium spicatum L. im sylv. Mold. super., E.
rosmarinifolium Henke. in aven. ad torr. Putna E. clpinum L. in

.

PP PAI PP E

XXXVI

cinătăţile Galaţului, precum : Salicornia herbacea , Suce=
da maritima, Avenaria salina, ete., taci pe tnebhard să
einilă părerea că lot podişul acesta ar fi fost acoperit de
către apele Mărei-negre, mai înainte ca acestea să se fi
retras în bassinul lor actual, in vuima des hiderei Bostoru-.
luj. Cât despre composițiunea pămentului Moldovei inte-.

pase. edit. Carpath. h. j, E. roseum DC. in prat. humid. Mold. su-
per. h. j., E. montunmun L. îm syiv, mont. Mold. med. et super., Fa
hirsutum LL. in humid. Mold. tot., E. tefragonum L. in tossis Mold.
super. h. j. — (Enothera biennis LL, in arenos, humid. Mold. tot.—
Civereu alpina Î. in pinetis Șlanic., C. alpina LL. e. intermedia Ehr FĂ
in pinel. Slanic. — Trapa natans L. im stagnis Mold. med. el super.

Haloragei. — Caltitriche verna L. in foss. Mold. tot. — Hippu-
ris vulgaris L. în tossis Moldavie superiora 7. j.

Lythrariez. — Lythrum Hyssopifolia L. in foss. Mold. super. Pi.
DE Salicaria L. in prat. humid. Mold. tot., L. Sahicaria L. e. brac=
teosum în humid. ad Danubium, L. virgatum LL. în Bra Ri. PR i

Cucurbilacea. — Bryonia dioica Jacg. ad sep. Mold. tot., B. ali
ba L. ad sep. Mold. super. hi. j. — Lagenaria vulgaris ici et var. (*
cult. ad us. domest. — Cucumis Melo IL. et vw. cult. ad us. do-
mest., C. sativus L. cult. ad us. domest., C. Citrullus Ser. cult. ad
us, doimest. — Cucurbita Pepo L. cult. ad us. domest., 0. verrucosa
L. cult. ad us. domest., C. maxima Duch. cult. ad us. domest.

Portulaceie. — Portulaca oleracea LI. im oleraceis Mold. infer.,
P. oleracea L. var. sylves vis in oleraceis Moldavie inferiori. Ni

Paronichieie. — Herniaria glabra LL. în axv. M. sup. he. je Bes
seri Frisch. în av. M. int.—Seleranthus annuus L. în arv. M.tot.

Urassalace:e. — Selum Rhodiola DC. in mont. Mold. super. pe
S. latifolium Bert. in mont. Mold. sup. h. j., S. Telephium L. imaren..
Mold. tot., £. sfelatum L. în mont. Mold. sup., S. acre L. în elar, Pi
Mold. med. — Sempervivum tectorum L. in mur, vet. Mold. sup. ci

Orossularieie. -— Pibes Voa-Crispa L. in sylv. Mold. super, rată şi
Uva-Crispa L.v. veclinatum imn sylv. Mold. super. 7.3. R. alpin. y!
L. in sylv. Mold. sup. p. j., E. rubrum L. in sylv. Mold. sup. hj.

Saxifragacea. — Sazifraga tenella Wulf. in sum. jug. Carpath.
h. j+ 8. sedoides L. în sum. jug. Carpath. h. j., 5. androsacea LI.
in sum. jug. Carpath. h.j., S. Burseriana L. in sum. jug. Carpath.
h. j-, 8: museoides Wulf. în sum. jug. Carpath. h. j., S: muscoides
Wulf. in sum. jug. Caxpath Rh. j., $. museoides Wulf. v. moschata in
sum. jug. Carpath. he. j., 5. pelemontana Li, în Sum, ju Carpath dă

Ea

aibă

|

-

XXVII

viore, ea este din cele mail luvorabile peniru ca vegelațiunea
să fie forte vigurosă, precum se si vede acâsta, mai cu se-
mă prin locurile umede, unde raporteză (uebhard că a v&-
dut specimene de Sonehurs palustiis, Conium marnlatun. și
Tripolium vulgare, ajungend la o înălţime de 6 7 piciore.
Dar raritatea ploilor primăvera și în cursul verei, nu mai pu-

h. ji, Se geranivides LL. in sum. jug. Carpath. he. j.; S. geranioides
L.. e. îrrigua L. in sum. jug. Carpath. h.j., $. hypnoides L. in sum.
jug. Carpath. p. j.. S hypnoides L. e. condensata în sum. jug. Car-
path. h. j., S. gramudlata L. în sylv. Mold. super. h. j.. S. rivularis
L in humidis mont. Carpath. h. j., S. stellaris L. în sum. jug.
Carpath. Rh. j., 5. cuneifolia L. in sum. jug. Carpath. h. j., S. mu-
tata L. in sum. jug. Carpath. h. j., $. cristata West. în sum. jug.
Carpath. Rh. j. — Chrysospelnium alternifolium L. în hum. Slanic.

Umbelliferie. —- Sanicula europaea L. în sylv. Mold. tot. — A4-
strantia major IL in pasc. edit. Carpath. h. j., A. carniolica Jacq.
in pase. edit. Carpath. N. j. — FEryngium creticum Lam. în pratis
Mold. infer., FE. planum Math. im pratis Mold. med. et super. —
Apium graveoiens L. cult. ad us. domest., A. graveoleus LL. v. dulce
cult. ad us domest., A. graveolens LL. var. vapaceum cult. ad us.
domest. — Petroselinum sativum Hof. cult. ad us. domest. —
Trinia vulgavis L. îm coll. Mold. infer., T. rulgaris L. var. Henningii
in coll. Mold. infer. — Falearia Riviui L. in arvis Mold. tot. -—
ABgopodium Podagravia L. im sylv. Mold. tot. — Pimpinella magna
IL. in pratis Mold. tot. — Sium Zancifolium Bizb. in palud. Mold.
infer. — Bupleurum votundifolium L. im arvis Mold. tot., B. exal-
tatum Bieb. în sylv. Pekia et Putzeni, B. faleatum LL. ad mare.
sylv. Mold. super. h. j. — (Enanthe peucedanifolia Poll. îm Sylv.
Faurei. — ZBthusa cynapioides Bieb. in ruder. Mold. infer. — Foeni-
culum vulgare Gartn. cult ad us. domest. — Sesseli peucedamifolium
Bess. in pratis Mold. med. et infer., S. csloratum Ehrh. în arvis
Mold infer., S$. coloratum Ehrh. e. ferulacevm in arvis Mold. infer.,
S. campestre Bess. im pratis Mold. med. et infer. — Levisticum of-
ficinale Koch. cult. ad us. domest. — Ferula sylvatica Bess. în sylv.
Pekia. — Palimbia Chabrei DO. în humid. Faurei, P. Chabrei DO.
var. podolica in humid. Faurei. — Percedanum Besserianum DC.
in sylv, Putzeni, P. arenarium Kit. in arenos. Mold. super. h j.;
P. officinale L. im pratis humid. Mold. super. h j. — Pastinaca
sativa L. cult, ad us. domest. P. sativa L. var. edulis cult. ad us.
domest., P. sylvestris MI, în sylv. “Mold. tot., P_ umbrosa Ster:

XXXVUI

lin cât şi venturile avdetore despre miadă-di (ce lac despe-
area şi adesea ruina cultivatorilor) lasă cea mai mare parte
de timp podişurile și colinele într'o stare de uscăciune alât
de mare, în cât de la cele de pe immă dile ale lui Mai, totă
partea nesemănată cu cereale, nu mai ofere ochiului de cât
un aspect arid, avs, și puțin recreativ. Localitățile din Mol-

in sylv. Mold. tot. — Jeraeleum flavescens Bg, îm Sylv. Mold.
mfey. et med, Z7. Sphondylium IL. in pratis Mold. tot. — Tordy-
Zion main L. îm axvis Mold, tot. — Lophoseialium meifolium
DC. im inont. Okna, — Daucus Carota E. var. satica cult. ad us.
domest., D. Carotua L. var. syleestris in arvis Mold. tot., D. învo-
lucratus Sibth. in axvis Faurei. — Caucalis duucoides 'L. in arvis
Mold. tot. — Torilis microcarpu Bess. in pratis Putzeni. — Seam-
dia Pecten- Veneris LL. îm axvvis Mold. med. et super. — Anthriscus
Cerefolium Holm. cult. ad us. domest., A, vulgaris Pers. în sylv.
Mold. tot.— Cheerophyllum bulbosum L. im sylv. Mold. tot, 0. te-
mulum L. îm sylv. Mold, tot. — Conium maculatum Li, in rader.
Mold. tot. — Coriandrum sativum L. im axvis Mold. super. et cult,
Araliaceg. — Hedera Helix L. în sylvis Moldavie totius.
Cornea. — Cornus mas IL. in sylvis Moldavie totius, C. san-
guinea I. in sylvis Moldavie totius.
Lovanthacea, — Viscum album L. paras. in arb. Mold. med. et sup.
Capritoliaceie. — Sambucus Ebulus L. în axvis Mold. tot., 8.
nigra L. în sep. Mold. tot. — Viburnum Lantana L. în sylv. Mold.
tot., V. Opulus L. în sylv. Mold. med. et super. — Lonicera Ca-
prifolium IL. îm sylv. Mold. super. h. 3., L. Periclymenum IL. îm
sylv. Mold. super. h 3. L, nigra L. în sylv. mont. Mold. super. h. VE
Rubiacese. — Galia leve Thuill. în prat. Mold. super. h. j., G. al-
pestre Gaud. in prat. Mold. super. h. j., G. Boceoni All. în steril. Mold.
super. h. j., G. pumilum Lam. îm prat. mont. Carp. h. j., G. Mollugo
L. in vin. Mold. infer., G. Molugo L. v. seabrum în vin. Mold. înfer.,
G. uliginosum L. îm ulig. Mold. super. h. j., G. helveticum Weig. in
prat. mont Mold. super. &. 3., G. rubioides L. in sylv. Mold. med.
et sup., G. verum L în prat. Mold. tot., G. vero-mollugo Waller. în
apric. Mold. inf, G. vernum Seop. in sylv. Faurei, G retrorsum DC.
in mont. Okna, G. Cruciata Scop. im sylv. Mold. med. et sup., G.
apricum Sibth. în coll. Putzeni, G. Aparine L. ad sep. Mold. tot.

Vaieiianei, — Valerianella costata DC. in 'vineis Moldavia infe-
viorge. — Valeriana officinalis L. în sylvis Moldavie totius.
Dipsaeete, — Dipsacus ferox Lois. în sylv. Ziganesci. — En

ret,

XXXIX

dova de jos, care ui lost mai cu deame&runlul esplorate de
călre Gucbhard, sunt : |

Galaţul, spre sud-vestul căruia, aprope de juncețiunea Si-
velului cu Dunărea (nu departe de unde odinioră se mai ve-
deaii ruinele pretinsului Capulbovis), Guebhard a aflat locali-
lăţile cele mai interesante din împrejurimile acestui oraş,

tia Syleuticu Dub. in sylv. Mold, lot., A. arvensis Coult. în sylv.
Mold. tot. — Senbiosa graminifohia LL, in pase. mont. Carpath. he. j.,
S. ulraniea L. in aren. Mold. infer.. S. lucida Vill. in mont. Okna,
S. ucida Vil. var. lutea in mont. Okna, 8. ochroleuca L. in aren.
Mold. tot., $. Columbaria L. in aren. Mold. tot, S. Suceisa L. in
pratis humid. Moldaviw superior h. j.

Composite. — Bupatorium cannabinum LL. ad toss. Mold. super. —
Adenostyles Petasites Blu. im pase. humid. Mold. super. — Jo-
mogane alpina Cass. in paseuis edit. Carpath.h. j.. H. sylvestris Cass.
in sylv.edit. Carpath. P. j.. H. discolor Cass. in mont. edit. Carpath.
h. j. —— Petasites tomentosus DC. ad tovr. Scînteia, P. vulgaris Desf.
in humid. Mold. super. h. j.. P. vulgaris Desf. var. subfemineus în
humid. Mold. super. k. 3., P. albus Geertn. în mont. Mold. super. h.

3. P. niveus Cass. în mont. Mold. super. Rh. j., P. niveus Cass. var. sub-
femineus in mont. Mold. super. hi. j. — TPussilago Parfara L. in

argil, Mold. tot. — Aster alpinus L. în prat. edit. Carpath. h. j., A.
Amellus L. im arvis et sylvis Mold. tot. — Tripolhium vulgare Nees.
in prat. huimid. Mold. tot., 7. vulgare Nees. var. pannonicum im hu-
mid, Mangina, 7. vulgare Nees. var. difusum im foss. sals. Galatzi, —
(ralatella punctata DO. in sylvis Mold. med. et super., G. pune-
tata DC. var. insculpta in sylv. Faurei, G. dracunculoides DC. in
sylv. Ziganesci. — Erigeron canadensis L. in axvis et sylvis Mold.
tot.. E. acre L, în sylv. mont. Mold. super. — Belis perennis L. in pra-
tis Mold. super. h.j. — Solidago Virga-Aurea L. in prat. et sylv.
Mold. tot. — Linosyris villosa DC. in coll. aren. Mold. infer., L.
vulgaris Cass. in vineis Mold. infer. — Inula Helenium L. în sylv.
Mold. tot., IL. ensifolia L. in coll. aren. Mold. infer., 7. germanica L.
in arvis Mold. tot, 7. hirta L. in prat. mont. Mold. super. Ah. j.,
Î. Oculus-Christi L. in arv. et svlv. Mold. infer., 7. Oculus-Christi L.
var. campestris im arv. er sylv. Mold. infer., I. saheina L. în sylv.
Mold. tot., IL. salicina L. var. latifolia in sylv. Faurei, I. grandiflora

rilld. in sylv. Mold. infer,, 7. spireifolia L. îm sylv. Pekia.— Pulica-
ria vulgaris Geertn. in prat. humid. Mold, tot., P. dysenterica Gertn.
in prat. Mold, tot. — Buphthalmum salicifolium DC. ad rad. mont.

XU

sub raporlul vegetațiunei. Ast-tel, într'o pădure de sălcii de
pe malurile Siretului a găsit pe Zhafictrum lucidum, Sinapis
orientalis, Pyvethrum uliginosum, Oyperus. australis, etc. ;
prin fenețele umede din vecinătăţi, pe Stellaria viscida, lati-
folia, Reseda mediteraneu ; îm line, întw”o mică podgorie stră-
tăiată de păduri de pe o colina vecină, pe Ranunculus polyun-

Carpath, h.j. — Telekia cordifolia Kit. in val. mont. Carpath. h. j.—
Xanthium strumarium L. ad vias Mold. tot., X. spinosum IL. in
incult. Mold, tot. — Helianthus aunuus, L. cult. ad us. domest., HI,
tuberosus L. cult. ad us. domest., — Bidens tripartita L. îm hu-
mid. Mold. tot., B. triportita L. o. tenis im humid. Galatzi, B. cernua
Willd. im humid. Mangina, B. cernua Willd. var. radiata im humid.
Mangina. — Anthemis tinctoria L. in arv. Mold. tot., A. arvensis L.
in arv. Mold. tot., A. austriaca Jucg îm axvv. Mold tot — Achillea
Millefolium Li. im avenosis Mold. tot., A. lanata Spreng. im pral.
Mold. inter., A. compacta Willd. in coll. Galatzi, A. setacea Kit.
in mont. Mold. super. h. j., A. tomentosa L. in apric. Carpath.
h. je; A. pectinata Willd. im sylv. aren. Pekia, A. Gerberi Bieb.
in sylv. et prat. Mold, inter., A. magna Wild in glareos. Mold. su-
per. h,j. — Ptarmica Clavena DC. im pasc. edit Carpath h j. —
Leueanthemum vulgare Lam. îm sylv. et prat. Mold. super, et med..
L. votamndifolium DC, in pinetis Mold. super, hi. j., L. montanum DC.
in saxosis Carpalh. h. j. — Matricaria Chamomilla L. in axvvis Mold.
tot, — Pyrethrum corymbosum Willd. im sylv. Mold. tot., P. achil-
lecofolium Bieb. îm coll. aren. Mold. infer., P. ubiginosum LL. in
palud. -ad Sereth et Dannbium. —— Artemisia Absinthium L. în
incult. Mold. tot., A. Dracunculus L. var. sativa cult ad us. do-
mest., A. scoparia Kit. in olerac. Mold. inler., A. salina Wald.
in palud. sals. Mangina, A. Boschniahiana DC. in palud. Ziganesei,
A. Abrotanum L. cult. ad us. domest., A. pontica L. in apric.
Mold. toţ,, A. austriaca Jacqg. in prat. Mold. tot, A. vulgaris L.
in pratis Mold. tot., A. spieata Wulf. in sum. jug. Carpath. h. j.—
Tanacetum vulgare L. in humid. Mold. tot., T. boreale Fisch. in hu-
mid, Galatzi. — Gnaphaliun luteo-album L. in sylv. Mold, super,
G. uliginosum Li. în ulig. Mold. infer..— Helichrysum arenarium DC.
in coll. aren Mold. tot. — Omalotheca supina DC. in uligin. mont.
Carpath. h. j. — Fiago germaniea Willd. in arvis Mold. super. k.j.,
F. arvensis L, în axvis Mold. tot. — Antenaria alpina Geertn. în
mont. Carpath. 4 j., A. dioiea Geertu, in mont. Mold. med. et su-
per. — Leontopodium alpinum Cuss. imn sum, jug. Carpath. h. j. —

XII

themus, Meniocus linifolius, Acer tataricam, ele. Viile atât din
incinta ucestul oraş, cât şi din proximitatea luă, încă I-ai
procurat câte-va plante interesante, precum : Chorispora
lenella, Steliaria muralis, Sida „Abutilon, ete. Cât despre
malul stâng al Dunărei (inundat de mai multe oră pe fie-
care an și mereii călcat de piciorele cailor care tragi co-

„Arnica montana L. im pase, edit, Carpath. h. j. — Aronicum Do-
ronicum Reich. im sum. jug. Carpath. h.j. — Doronicum scorpioi-
des Willd, îm sylv. Mold super. h.j., D. Pardalianches L. îm syl.
Mold. super, h. j. — Senecio vulgaris I. în olerac. Mold. tot., S. vi-
*scosus L. in sylv. Mold. super. h.j., 8. syleaticus L. în sylv. Mold.
super. h. j., S. vernalis hit. in arvis Mold. inler., $. Jacobea L.
in prat. Mold. super. h. 3., S. erneefolius Huds. im arvis Mold.
infer,, $. paludosus L. in humid. Galatzi, S. Fuchsii Gmel. în sylv.
Mold. super, $. aurantiacus DC. in pasc. edit. Carpath. h. j. —
Eehinops bannaticus Rochel im coll. aren. Mold. infer., E. sphe-
rocephalus L. in sylv. Mold. tot., E. spherocephalus L. e. panicula-
tus in sylv. Mold. super. h. j. — Xeranthemum radiatum Lam.
in arvis Mold. tot., AX. eylindraceum Sibth. in arvis Faurei. — (ar-
lina subacaulis DC. in pase. mont. Carpath. h j., C. racemosa L.
in sylv. Mold. tot. — Crupina vulgaris Cuss. in aren. Mold. inter.
-— Dentrophullum lanatuu DO. îm arvis Mold, tot. — Carthamus
tinetorius LL. cult, ad us. domest. — Onopordon Acanthium LL. in
ruder. Mold. tot. — Cynara Seolymus L. cult. ad us. domest., C.
Cavrduneulus L. cult. ad us. domest. — Carduus nutans Li în ru-
der. Mold. super. h. j., C. acanthoides im ruder. Mold. super. h.j.,
0. Personata Jacg. în sylv. Mold. super., C. seminudus Bieb. in
coll. Mold. inter., UC. hamulosus Ehrh. in incult. Mold. tot., 0. ha-
mulosus Ehrh. v. obseurus im incult. Mold. tot., C. crispus in incult.
Mold tot. — Lappa tomentosa Lam. in ruder. Mold. super. h. j.,
L. major Gertn. im ruder. Mold. infer.— Cirsium lanceolatum Scop.
in Sylv. Mold. infer,, C. feroz DO. in sylv. Mold. super. h. ş., C:
eriophorum Scop. în prat. Mold. tot., C. arvense L. in prat. Mold.
tot., C. canum Bieb. im sylv. Pekia, C. palustre Scop. in prat. hu-
mid. Mold. tot., C. glutinosum Lam. in nemor. humid. Mold. su-
per. h. j., C. tricocephaloides DC. secus rivul. mont. Carpath. h. j.,
G. heterophuyllum DC. în prat. mont. Mold. super. h. î. — Serra-
tula tinctovia L. în sylv. Mold med., S. tinctoria Ti. e. indivisa in
sylv. Mold, med., S. coronata L. in prat humid. Faurei. — Juri-
nea mollis DO. in prat. Mold, tot. —— Centaurea tricocephala Willd.

XI n
răbiele ce suie fluviul), fiind aprope lipsil de vegetal [iune,
acestă localitate nu "i-a procurat de cât numai câte-va stâr-
pituri de Glyeirrhiza echinata, Melilotus macrorvhiza, Și un
mic Tragopogon. Malurile Bratişului, afară de Potentilla, su-
pina, încă n'a oterit lui Guebhard nică o plantă alta.

Pechia, localitate avută în păduri destul de mari şi compuse i

in sylv. Adami et Faurei, C. Merschalliana Spreng. în coll. aren. Pe-
kia, 0. Uyanus I. in arvis Mold umed. et super., 0. depressa Biel, A
in sylv. Pekia, 0. Seabiosa L. in prat. Mold. tot... C. Seabiosa ÎL, var.
alba in sylv. Faurei. Q. Jacea IL im prat, Mold. tot. Q. acea L. var.
mollis, în apric. Mold. super.. C. phrigia IA în pase. mont. Car- i
path. h. j., C. trinereia Steph. în aprie. Mold. super. h. j., C. MON
re L. in pase. mont, Carpath. hi. j., Ce nigra LL. îm pratis Mold,

„0. rupestris L. in svlv. aren. Mold. tot., C.solstitialis L. i i tc d
a Mold. infer., 0. maeulosa Lam. în prat. Mold. tot., 0. steveophalla
Bess. in prat. sice. Mold. infer, O. apiculata Ledeb. in prat. siec. Pekia.
— Lampsana communis I,. im olevrae. Mold. med, et super., LL, înter-
media Bieb. in sylv. Scînteia. — Cichorium Întybus L. in prat.
Mold. tot., 0. Endivia Willd. cult. ad us. domest. — 7olpis barbate A
Geertn. în aprie. Mold. super h. j.— Achyrophorus maculatus Seop. în
svlv. Mold. tot., A. heleeticus Seop. în prat. edit. Carpath. h. j —
Thrincia hirta DC. ad margin. aor. Mold. super. hi j. — Leontodon
încanum DC. îm rup. mont. Carpath. h. j., Zi bisentellefolium DO.
in prat. Putzeni, L. dubium Roth. im mont. Okna, /. hastile Li îm N
prat. humid. Mold. super. h. j., L. asperum Kit. în aren. ad torr, fi
Putna LL. hispidum L. in coll. Mold. infer. — Podospermum octan=
gulare Roth. im palud. Mold. tot., P. laciniatum DC. în prat Mold,
tot, P. intermedium Guss. in prat. Mold. super. — Traggopogon
majus Jacq. in axenosis Mold. tot., T. porrifolium L. în prat. Mold.
infer,, Z undulatum Jacg. in prat Putzeni, T pratense L. în prat.
Mold. tot., T. minus Fries. ad litt. Danub. Galatzi, 7, cumpes
Bess. in sylv. Faurei, 7. livescens Bess. in prat. sals. Galatzi.
Seorzonera mollis Bieb. in coll. axven. Mold. inter., S. lanuginosa
Bmg. in sylv. aren. Mold infer., S$. rosea IGf. în prat. mont. Mold.
super, N. j., 8. hoamnilis Lin prat. humid, Mold. super, hf. Se
hispanica L. im prat. humid. Mold. super et cult. — Pioris ie
racioides L. ad marg. agr. Mold. tot., P. Sprengeriana Lam. în se
Putzeni — Lactuca virosa L in aggeribus Mold. infer., L. Sea
viola L. in ruder. Mold. tot, L. virgata Tausch. îm Sylu Mold,
tot, L sativa L. cult. ad us. domest., L, crispa DO. cult. ad us,

na

$
A

XIII

aprope numai din (uereus pedunculala ; cele mai multe din
ele acoper un teren umed și mlăștinos, eră altele crescii
pe costele unor coline mai mult sai mai puţin ne&sipose.
Printre plantele cele mai însemnate, găsile în acestă lo-
calitate, (inebhard citeză : în pădurile de pe costele coline-
lor n&sipose, pe Silene chloranta, Astragalus crgenteus, A-

domest., L. capitata DC. cult. ad us. domest, DL. quereina 1, în
sylvis Mold. super, Li. muralis DC. in umbros, Mold, super. he 3. —
Chondrilla Juncea Li îm avvis Mold, tot, C. Juncea IL. var. rigens
in arenosis Pekia, C. prenanthoides Vil. in prat. humid, Ziga-

nesci, — Turazracum Dens-leonis Desf. in prat. Mold tot., 7. se-
votinum Sadi, im arenos. Mold. tot., 7. palustre DC. im humid,.
Putzeni, 7. corniculatum DO. in aven. Mold. super. h. j. — Crepis

paludosa Maneh. in prat. humid. Mold. tot., 0. rigida hit. im coll.
Pekia, C. caprestis Kat. im arvis Pekia, C. tectorum IL. in sylvis
Mold. tot.. C. teetorum 1. var. segetalis, in arvis Mold. tot., 0. tec-
torum LI. var. gracilis im sylv. Mold. infer., 0. corymbosa Ten. in
prat. Pekia, C. polymorpha Wall. in aren. Faurei, C. premorsa Fral.
in herb. mont. Carpath. h. j. — Barkhausia fetida DC. în humid.
Putzeni, B. farazacifolia DO. in arenosis Mold tot., B. setosa DC.
in aspr. Mold. super. . j — Sonchus palustris L. îm prat, humid.
Mold. tot., S. falaz Wallr. in olerac. Mold. tot., S. tenerrimus L.
in olerac, Mold. infer. — Prenanthes purpurea L. in sylv. Mold.
med. et super. — Hieracium Pillosella L. in coll. Mold. tot., H.
Bauhini Bess. in sylv. monast. Scînteia, H. sarmentosum Fra.
in coll. aren. Pekia, H. flagelare Willd. in prat. Mold. tot, H.
brachiatum Berlol. în coll. Mold. infer., HI. pratense Tausch. in
prat. mont. Mold. med., H. prealtum Gochn. in prat. mont. Mold.
med., H. prealtum Gochn. v. obscurum Fral. in sylv. mont. Mol. med.,
H. collinum Gochn. in coll. Mold. super. h. j., LI. umbellatum Li.
ad margin. sylv. Mold. med. ph. 3., H. Sabaudum All. in sylv. Mold.
med, hi. j., H. pallescens Kit. im pasc. edit. Carpath. h. j., H. sphe-
rocephalum Kit. îm sum. jug. Carpath. h. j., HI. echioides Lumn. in
sylv. Mold. infer.. H aurantiacum L. in prat. humid. Slanik, H.
cymosum Vill. in sylv. Mold. infer.. H. prenanthoides Vill. in prat.
Mold. infer., H. sylvaticum Smith in sylv. Adami, H. sylvestre
Tausch. în sylv. Mold. infer., H. virosum Pal]. in sylv. Mold. infer.,
H ramosum Wild. îm sylv. Adami. H. gracile Fral. in sylv.
Mold. med. — Mulgedium alpinum Less. in prat edit. Carpath. h. j.

Campanulaces, — Phyteuma canescens Kit. in sylv. Mold. med.

XLIV

chillea pectinala, Achillea spec. 2 Centaurea Marsehalliana,
U. depressa, Cirsium canum, Thesium clegans, Iris squa-
lens, I. Guldenstetziana, etc. ; în pădurile umede, pe Del-
phumăun hybridum, (reranium bohemicum, Linaria italiea,
Ivis graminea, etc. : în văile n&sipose, pe (rypsophu/lla pani-
culata, Lavatera pseudo-oblia, IL. ceretica , Campanula mul-

et infer. P, paueiflorum Li. im prat. edit Carpath. hi. j. — Cam-
panula Medium L. îm syiv. Mold. super. h j., C. divergens Willd.
in sylv. Monast. Scînteia, C. alpina Jacg. im pase. edit. Carpath.
h. j., C. sibirica Li, im prat. aren. Mold. inter., C. glomerata L. îm
sylv. Mold. med. et super., C. mmulti/lora Kit. in prat. Pekia, O. Phyyr-
soides L.. in pase. edit. Carpath. 7. j., C. latifolia L. îm sylv. Mold. lot.,
C. rapunculoides L. in sylv. Mold. tot., C. Bononiensis L. în sylv. Mol,
infer., C. Bononensis L. e. vuthenica îm sylv. Pekia, C. linifolia L.
in prat. Mold. med. et super., C. persicefolia L. în sylv. Mold. tot., O,
Rapuneulus L. in sylv. Mold. tot., C. patula LL. în prat. mont. Carp.
h. j., C. spatulata Sibth. im prat. mont. Carpath. h. j., C. colina
Bieb. in prat. inont. Carpath. 7. j. — Specularia Speculum DC. în arv.
Mold. super. 4. 3., S. hybrida DO. in arv. Mold. super. 7. j.
„Vaecinie, — Vaccinium Myrtillus L. in sylvis Mold. med.
et super., V. uliginosum LL. im uligin. Mold. super. Ph. 3. PV. Vitis-
idea L. in sylvis Moldavie superior.
FEricaceie, — Calluna vulgaris Salisb. in sylv. Mold. med, et super.
Pyrolace:e. — Pyrola secunda L. in sylvis Mold. med. et super..
P. media Sw. in pinetis Mold super., P. chlorantha Se. îm sylvis
Mold. med., P. rotundifolia L. îm sylvis Mold. super. e. 3. — Mo-
neses grandiflora Salisb. in sylvis mont. Carpath. 7. j.
Lentibularieze. — Utricularia vulgaris L. im stagn. Mold. super.
Primulace. — Primula officinalis Jacq. im sylvis Mold. tot, P.
elatior Jacg. îm sylvis Mold. super. h. j., P. minima L. în sum,
jug. Carpath. 7. j., P. favinosa L. în uligin. Carpath. hi. 3. — Gre-
goria Vitaliana Dub. im sum. jug. Carpath. h. j. — Androsace vil-
losa L. in sum. jug. Carpath. PA. 3., A. lactea L. im sum. jug. Car-
path. P. j., A. elongata L. in vineis Mold. infer., A. mazima L. în
vineis Mold. infer. — Cortusa Mathioli L. în mont. Carpath. h. 3.
— Soldanella alpina L. im turfosis mont. Carpath. Pi. 3. — Lyysi-
machia vulgaris L. îm palud. Mold. tot., L. pimctata Jacq. îm a-
ven. Mold. med. et super., L. nummaria L. in hum. Mold. tot, L.
nemorum L. in sylv. Mold. super. PB. j.— Anagallis arvensis L. in
arv. Mold. tot., A. avvensis L. v. ceerulea in axrv. Mold. tot., A. phe-

XLY

tiflora „ ele.: în fime, prin locurile cultivate, pe Ruta sua-
veolens, Ozitropis pilosa, Îjuga salicifolia, Althaa palida, ete.

Plăcinta, localitate cu o vegelațiune aprope analogă
cu aceea a Pechei, cu deosebire că pădurile si umbri-
surile devin mai rare. Nu departe însă, de Plăcinta, spre
Siret, se allă mlastinile saline de la Pise, ce abundă în plan-

nicea in axvv. Mold. tot.—Centunculus minimus L. in humid. Galatzi.

Vleaceze. Frarinus oryphylla Bieb. im sylvis Monast. Adami,
Ligustrum vulgare LL, im syIvis Moldavia totius,
Apocinacee. Vinea herbacea Kit. in pratis Moldavie inferiore,
V. minor L. îm svlvis Moldavie superior» hi. 3.
Aselepiadeie. — Vincetozicum officinale Maeneh. îm sylvis aren.
Mold. tot. — Cynanchum acutum LL. in olevaceis Mold. inter.
Gentianacese, —— Erythrea vamosissima Pers. im pratis humidis

Mold. infer., E. vamosissima Pers. var. pulehella in prat. humid. Ga-
latzi, E. Centaurium Pers. im pal. sic. Mold. tot. — Gentiana cru-
ciata LL, in prat. humid. Mold. tot., G. Amarella L. îm pratis Mold.
super. h. j., G. germanică Willd. in prat. sic. Mold. super. Pb. 3., G.
campestris L. in prat. sic. Mold. super. h.j., G. ciliata L. în prat.
edit. Mold. super. h. j., G. verna LL. in prat. edit. Mold. super. h. 3.,
G. pnenumonanthe L. im prat. humid. Mold. tot.. G. asclepiadea L. în
prat. mont. Carpath. h. 3., G. punctata L. in prat. edit. mont. Car-
path. hi. 3., Limnanthemumn nymphoides Link. in fossis Galatzi.
Sesamei, — Sesamaum. îndicum DO. cult. ad us. domest.
Convolvulaceg. — Convoloulus arvensis L. in arv. Mold. tot.— 0a-
lustegia sepium Br. ad sepes Mold. tot.— Cuscuta epilinum? Weih. par.
in plant. Mold, tot., 0. major C. Bauh. par. in plant. Mold. infer.
Poragine:e, — IMeliotropium europeum LL. in ruder. Mold. tot.
— Cevinthe major L. in axrvis Mold. super. h. j., C. aspera Roth. in
arvis Mold. super. h. ., C. minor Î.. in arvis Mold. tot. — Echium
rulgave L. in arid. Mold. tot., E. rubrum „Jacg. in sylvis Mold. tot.,
E. sericeum Wall. in arenos. Pekia. — Lithospermum arvense Li,
in arvis Mold. tot., L. officinale L. în sylvis Mold. tot, L. purpu-
reo-cavuleum L.. in sylvis Mold. tot. — Symphytum officinale L. în
humid. Mold. tot., S$. cordatum Kit. in humid. Mold. super. h. j-y
S. bullatum Jacq. în sylv. Monast. Adami. — Lycopsis arvensis L.
in arv. Mold. tot.. L. pla Lam. in arenos. Mold. med. et infer.
— Onosma echioides L. in prat. Mold. infer. — Pulmonaria officina-
lis L. im sylvis Mold. tot., P. angustifolia L. in sylvis Mold. tot..
P. mollis Wulf. in sylvis Mold. tot. — Anchusa oehroleuca Bicb, in

XLYVI

te rare şi curiose, dintre care, (iuebhard a cules, pe Ra-
nunculus pedatus, Lepidiun erassifolium, Cerastium tauri-
cum, 0. ovatum, Sium lancifolium, Barbarea taurica , ete.

Mangina, localitate lipsită de păduri, compusă numai din
pămentură cultivate, [orte impregnate de sare, și de frumose
feneţuri, udate de un mic părăesi, pe marginile căruia (ru6b-

aren. Mold. tot., A. officinalis L. in prat. Mold. tot., A. amgusti-
folia L. in prat. Mold. tot., A. tinetovia W. îm sylv. Mold. super.
h. j., A. undulata L. îm sylv. Mold. tot. — Asperugo procumbens Li,
in ruder. Mold. tot. — Echinospermum Lappula Lehm. im arvis
Mold. tot., E. deflexum Lehm. im avren. Mold. infer. — Myosotis col-
lina Ehrh. îm coll. Mold. tot., M. arvensis Sibth. în arv. Mold. super.
h. 3. M. palustris With, in aquos. Mold. tot., M. sparsiflora Mik. în
sylv. Adami, M. sylvatica Ehwrh. în sylv. Mold. med. et super., M.
cespitosa Schultz. in prat. Mold. med., M. alpestris Schmid. im pase.
mont. Carpath. h. 3., Erithrichium nanum Sehrad. în pase. mont..
Carpath. h. j. — Cynoglossum officinale L. im ruder. Mold. tot., C.
sylaticum Sm. in sylv. Mol. tot., C. umbellatum Kit. în aren. Tecuci,

Solanaces. — Lycium europeum L. ad sepes Mold. tot. — Cap-
sicum annuum LL. cult. ad us. domest. — Solonum Melongena L.
et var. cult. ad us. domest., 8. tuderosum L. cult. ad us. domest.,,
S. villosum Lam. in avvis Mold. super.. $. ochroleucum DBost. în ax-
vis Mold. infer., S. migrum W. in arvis Mold. tot., $. Dulcamara
L. in humid. Mold. tot. — Tycopersicum esculentum Mill. cult. ad
us. domest. — Physalis Alkekengi L. im sylvis Mold. tot., Atropa
Belladona L. îm sylv. Mold. med. et super. — Datura Stramonium
L. in olerac. Mold. tot., D. levis L. in olerac. Nicoresci. — Nieo-
tiana Tabacum L. cult.— Hyosciamus niger L. im olerae Mold. tot,

Serophulariacei. — Verbascum Thapsus LL. in arvis Mold. tot.,
V. Blattavia L. in humid, Mold. tot., V. Phoniceum L. in prat.
Mold. infer. et med., V. Zychiiitis L. in prat. Mold. infer., V. com-
pactum L. în sylvis Mold. infer.. V. paniceum Schr. im prat. Mold.
infer, V. gallicum W-. in axvis Mold. super. h. j., V. pyramidatum
Bieb. în arvis Mold. super. h. j. — Linaria minor Desi. în arvis
Mold. super. h. j., L. spuria Mill. in avenosis Faurei, L. alpina
DO. in glareos. mont. Carpath. h. ., L. vulgaris Mench. in axrv. et
vineis Mold. tot., L. genistifolia Mill. in arenos. Galatzi, L. dalma-
tica Mill. în axvis Mold. tot., L.. îtalica Trev. in sylv. Pekia. —
Serophularia nodosa L. in humid. Mold. tot., S. aquatica L. ad 'torr.
Mold. super., S. glandulosa Kit. in umbrosis Faurei, S. Jaciniata

XLVII

hard a găsit, pe Ranunculus Steveni, Creranium palustre, Se-
eco Doria, Avtemisia sulina, ele.

Codalbi, localitate de asemenea lără păduri, compusă nu-
mai din păsciuni și pămenturi cultivate, cu o vegelaţiune a-
prâpe analogă cu aceea u celor de la Pechia şi Mangina. Prin
locurile cultivate, a observat, in lorte mare abundanţă pe /sa-

j

Kit. in petros. mont. Carpath. h. j. — Digitalis ambigua Schk. im
prat. et sylv. Mold. med. et super., D. ferruginea L. in prat. sic.
Mold. super. h. j. — Gratiola officinalis L. im prat. humid. Mold.
lot, — Veronica hedercefolia L. im sylv. Mold. tot., V. iiliformis Sm.
in prat. Mold. infer., V. agrestis L. in arvis Mold. tot., V. arvensis
IL. in arvis Mold. tot., V. triphyllos L. im arvis Mold. tot., V. pere-
grina LI. in sylv. Putzeni, V. serpyllifolia L. im sylv. Mold. tot., V.
serpuyllifolia L. var. humifusa L. în mont. Mold. med., V. fruticu-
losa L. in rup. mont. Carpath. h.3., V. longifolia L. în sylv. Mold.
super. h. j., V. foliosa Kit. in sylv. Mold. infer., V. spicata L. în
sylv. Mold. med. et super., V. meglecta Vahl. in coll. arid Pekia,
V. orchidea Crantz. in sylv. Mold. imter., V. hybrida L. în sylv.
Mold. super. h. j., V. officinalis L. in sylv. Mold. med. et super,,
V. Chamedrys L. în sylv. Mold. tot., V. Jatifolia L. în sşiv. Mold.
med. et super., V. Zeucrium L. in prat. sic. Mold. tot., V. scutel-
lata L. ad rivul. Mold. tot., V. Anagalis L. ad rivul. Mold. tot.,
V. Beccabunga L. îm humid. ad fl. Sereth, V. austriaca L. in pral.
Mold. tot., V. orientalis Ait. in coll. Putzeni.— Melampyrum arven-
se LI. in arvis Mold. tot., M. cvistatum L. im prat. Mold. tot., M.
_nemorosumn LL. în sylv. Mold. tot., M. sylvaticum L. în sylv. Mold.
super. — Pedicularis foliosa L. in prat. Mold. med. et super., P.
palustris L. in prat. humid. Mold. super. h. j., P. verticillata L. in
pase. edit. Carpath. h. j., P. rostrata L. in pasc. edit. Carpath. A. .
— Rhinanthus glaber Lam. in prat. Mold. tot., R. glaber Lam. tar.
minor in prat. mont. Carpath. h. j., R. hirsutns Lam. in sylv. Mold.
tot, — Odontites rubra Bmg. in arvis Mold. super. h. 3. — Euphoa-
sia officinalis IL, in prat. Mold. med. et super. h. j.
Orobanehacea.—Orobanche ramosa L. in arv. Mold. infer., 0. elatio”
Suth. îm arvis Mold. infer., O. crimta Vie. in arvis Mold. infer., O.
cerulea Vill. in arv. Mol. infer.— Lathrea squamaria L. in syly. N. tot.

Verbenacez. — Verbena officinalis L. ad vias Moldavia totius.
Labiate.-— Lovandula Spica L. cult. ad us. domest. — Satureia

hovtensis L. cult. ad us. domest. — Mentha pipirita L. cult. ad us.
domest., M. aquatica L. îm humid. Mold, tot, M. sylvestris L. în hu-

XLVIII

țis precoz ; €ră de prin păsciuni, a recoltat în 1843, pe Sisym-
brium junceum, specia pe care n'a mai găsit'o după aceea.
Puţeni, localitate constituită de coline, ce formedă punctul
culminant al podişului Moldovei de Jos, care de acolo se plecă
treptat către Galatz în partea despre miada-di, către Tecuci
în parlea despre nord. Plantele culese de (inebhard în acestă

mid. Mold. tot., M. iris LL. in sylv. Mold. tot., M. arvensis L. in
arvis Mold. tot., M. Peiegium L. in humid. Mold. tot., M. cervina
L. in humid. Mold. super. h. 3. — Locopus europaeus LL. în prat.
bumid. Mold. tot., L. exaltatus L. in prat. humid. Mold. tot, —
Salvia sylvestris L. îm arvis et pratis Mold. tot., S. sylvestris L. fi
alba im arvis et prat. Mold. tot., Ș. sylvestris L. fi. rubro var.
minor in arvis Pekia, S. ZEthopis L. in prat. Mold. infer., 8.
austriaca LL. in prat. Mold. infer., 5. officinalis L. cult. ad us.
domest., S$. vertieillata L. îm vineis Mold. infer., S. pratensis LL. în
prat. Mold. med. et super., $. Selarea L. in umbr. Mold. super. —
Origanum vulgare L. im camp. Mold. super. h. j., 0. herachoticum
L. in camp. Mold. infer., 0. Majorana L. cult. ad us. domest. —
Ocimum Basilicum LL. cult. ad us. domest. —— Thymus Mavchalhanus
W. in prat. Mold. infer., 7. Serpyllum L. im prat. sic. Mold. super.
h. $., TD. citriodorus Bmg. in sylv. Mold. super. h. j., TI. hirsutus
Bich. îm prat. Mold. infer., T. montanus Kit. in col. Putzeni, T.
graveolens Bic. im mont. Okna, 7. lanuginosus Sehk. în prat. Mold.
super. h. 3., T. Acinos IL. in arvis Mold. tot. — Melissa officinalis
L. in sylv. Mold. tot. — 0linopodium vulgare L. in svlyv. Mold. tot

Brunella vulgaris Momneh. im pratis Mold. tot., B. grandhiflora
Monch. im pratis Mold. tot., B. alba Van. im coll. Mold. infer.,
Seutellaria galeviculata L im humid. Mold. tot., 8. minor L. îm hu-
mid. Mold. super. h. 3., S. peregrina L. în sylv. Mold. tot. — Nepeta
Catavia L. ad vias Mold. tot., N. pannonica L in sylv. Mold. med.
et infer., N. uhranica L. ad marg. sylv. Mold. infer. — Draco-
cephalum moldavica L. cult. ad us. domest., D. custriacum LL. în
coll. calcar. Mold. super. h. 3. — Melittis melissophayllum L. în SYIY.
Mold. super, — Lamium amplexicaule L. im vineis Mold. tot, L.
poupuvreum ÎL. în olerac. Mold. tot., L. Jevigatum L. îm sylv. Mold.
tot., L. maculatum L. in pomar. Mold. super. h. 3., L. album L. în
pomar. Mold. super. h. j., L. încisum Willd. im vineis Mold. infer.,
L. rugosum Ait. în syiv. Mold. infer. — Leonurus Cardiaca L îm
humid Mold. tot., L. vi/losus Desf. îm prat. Mold. infer. — Gle-
chomu hederacea L. în sylv. Mold. tot., (. hivrsuta Kit îm syIvis

XLIX

localitate. sunt: Ramnuneulus ilivicus, Bupleurum exaltatum,
Pencedanum Desserianum, Stative ulicina, si alte specii ce
na mai găsil nicăiri aiurea,

Adam, localitate aprope eselusiv acoperită de codri deși și
de păduri. În codri predomină stejarul, dar se găsesc în abun-
danţă de asemenea și Prazinus oxyphulla, Tilia argentea, 1.
rubra, „Acor campestre, -L. platanoides, A. tataricum, Carpinus
betulus; pădurile sunt compuse de Cornus mas, U. sanguinea,
Corylus avellana, Viburnum Lantana, Staphuyllea pinnata.
La umbra acestor arbori și arbuşti cresc mai multe plante
insemnate, precum : Corydalis Marschalliana , Latharus

Mold. infer. — Galeobdolon leuteum Huds. in sylv. Mold. tot. —
(ialeopsis ochroleuca Lam. în axvis Mold. tot., G, versicolor Cort.
in sylv. Mold. med. et super., G. Ladanum L. îm arvis Mold. su-
per. h. j., G. Tetralut L. in olerac. Mold. super. h. j. — Stachys
germanica L. in axrvis Mold. tot., S. palustris L. în prat. humid.
Mold. tot., S. avreusis L. in arvis Mold. tot., S. sylvatica L. in
sylv. Mold tot., S. annua L. în arvis Mold. tot., S. Pirta L. în
arvis Mold. infer. — Betonica officinalis L. in sylv. Mold. tot. —
Sidevitis montana L. in arv. Mold. infer. — Marrubium vulgare L.
in incult. Mold. tot., M. peregrinum L. in axv. Mold. infer. — Bal-
lota nigra L. im olerac. Mold. tot. — Phlomis herba-venti L. in ar-
vis Mold. med. et infer., Ph. tuberosa L. în prat. humid. Mold.
infer. — Penerium Lazmanni Muvr. ad marg. sylv. Mold. infer.,
T. Seordium LL. in humid. Mold. tot. 7. j., T. Botrys L. în sylv.
Mold. super. h. j., T. Chamezdrys L. in arid. Mold. tot., 7. capita-
tum IL, in coll. Mold infer. — Ajuga Chamaepythis Schreb. in arv
Mold. super. h. j., A. Chia Schreb. in arvis Mold. infer., A. saliei-
folia Sehwreb. îm axvvis Pekia, A. poyramidalis L. îm prat. Mold. tot,
A. reptans L. im sylv. Mold. tot., A. Genevensis L. im pratis Mol-
davie superiore Hi. j., A. alpina L. in pase edit. Carpath. P. 3.
Plambagine. — Srefire Tatariea L. im arenosis Moldavie infe-
rioră, 5. latifolia Se. in pratis Moldavie inferiore, S. Gmelini W.
in palud. sals. Ziganesei, Ș. ulieina W. în collibus Putzeni.
Plantaginacete. —— Plontago major L. in prat. humid. Mold. tot.,
P. major L. var. tabernamontana îm palud. sals. Galatzi, P. media
IL. în prat. Mold. tot., P. Zanceolara Î.. in prat. Mold. tot., P. Cor-
muti Gouamn. îm palud. sals. Pisco, P. arenaria Kat. in arenosis
Mold. tot.. P Psylium IL. im arenosis Moldavie superiore 7. j.

1Y

lu

Nssolia, Doronicum oblongi[olinm. Dlyosolis sparsi/lora, ele.
Aică încep de asemenea a se arcla Primula o/ficinalis şi
Convallaria majalis, ce lipsesc cu lotul în pădurile de la su-
dul acestei localilăli, dar care abundă înaintând călve nord.

Tecuci, localitate în ale cărei imprejurimi, ce sunt mlăşti-
nose, (uebhard a găsi! întrun leren năsipos pe Cynoglas-
sum umbellatun si Alin carena.

Zigănescii, localitate străbătută de Derlad. ale căruia țer-
muri, în acestă parte a văii sunt torte mlăgtinose şi în câle-
vă locuri saline. (n6bhard a găsil prin aceste locură pe Sta-
tice (amelini, Și o specie de Artemisia, consulerată de el ca

Amaranthacei. — Amavanthus Blitum LL. im av, imeult. Mold.
tot., A. caudatus L. cull ad us. domest. —- Polyenenuni arvense Li.
in arvis Mold. tot., P. juniperinum Bieb. im coll. aven. Galatzi.

Salsolacese. —- Beta vulgaris L. el var. cult. ad us. domest. —
Chenopodium album LI im imcult. Mold. tot., 0. viride Î im imeult.
Mold. tot., 0. polyspermaum Li. in imeult. Mold. tot., C. Vulraria L.
in incult. Mold. tot., C. learn 1. in humid. Mold. tot., C. acu-
tijolium Hit, în humiul. Galatzi, C. mwbicum LL. îm vineis Nicoresei,
—— Ambryna Botrys M. T. im avenos. Mold. tot. Blitiun Bonus-
Henricus Behb. imn olevac. Mold. tot., B. virgatum Le îm hwunid.
Mold. med. et super., B. capitatum LL îm humid. Mold. med. el
super. — Atriplex Wttoralis IL, im imcult. Mold. tot., A. laciniata Li
in incult. Mold. tot, A. friangularis W. in palud. sals. Galatzi, A.
horteusis L. im olerac. Putzeni, A. Mermanii M. T. im olerae. Pe-
ia et Putzeni. — Spinacia inermis Maneh. cult. ad us. domest.,

$. spinosa Monch. cult. ad us. doimest. — Ceratocarpus avenariuts
L. in axvis Mold. inter. — Hochia scoparia M. 7. in olerac. Mold.
tot., K. arenaria M. 1. im arenos, Mold. tol. — Salicornia herba-
cea L. in palud, sals. Galatzi. — Buda maritima M. TD. im palud,
sals. Galaizi. — Salsola Kali L. in arvis Moldavie interior.
Polygonaceir. Rumez Acetosa Li. im prat. Mold. tot, R Aceto-

2

sella L. im glareos. Mold. med.. PB. jntermedius DC im olerac, Pu-
tzeni, RP. J.unaria L. cult. ad us. domest, P. obtusifolius L. in pral.
humid. Mold. tot,, B. acutus L. in prat. humid Mold. tot, R. sau-
guineus L., im sylv. Mold. med, — Polygomun auviculave L. îm îmcult.
Mold. tot, P. Bellardi AU. in sylv. Pekia, P. flagellare Bertol im
arenos. Galatzi, P. Persicaria LL. im humid. Mold. tot., P. Ristorta
IL. îm huunid. Mold. super. hi. j., P. pin AN în humid, mont.

IA

nonă. Numerosele luwme de oi respăndite in aceste locuri. a
căror umiditate le lace improprii orl-cărei cultură, dislruge
până şi cea mul mica urmă de vegetațiune, care, după păre-
rea lui Guebhard, ar oleri interes bolanistului. Dino pădure
umedă ce se învecineză cu castelul boeresc, Umebhard a mai
recoltat speciile urmălore : Dianthus campestris, Dilene noc-
ti/lora, (ralatella dracunculoides, Colehicum automnale, etc.
În line, Nicorescii, localitate din care (Gu6bhard a recoltat,
pe lângă (Duercus faginea, 0 lrumosă varielate de Potentilla
pecta, o specie de Nepela cu lori rose şi odorante, vecină de
N. cataria. si un Datura, ale căruia capsule, în parle putin

Carpath. h. 3., P. viviparum L. in humid Mold. super. Ph. 3., P. Hy-
dvopiper L. im toss. Mold. med., P. amphibium L. in toss. Mold tot,
P. dumetorum L. îm dumet. Moldavie superior h. j., P. Convoleulus
IL. in arvis Moldavie totius, P. Fagopyrum L. cult. ad us. domest.
Thymelieace. — Daphne Mezereum LL. in syiv. Moldavie me-
dis et superiore, D. alpina L. in lapid. mont. Carpath. hi. j.
Elieagnaceie. — Flzagnus angustifolia LL. cult. et subspont. în
Mold. tot. — HMippophat rhamnoides L. ad torr. Mold. tot.
Santalaceae. — Thesium ebracteatum Hay. in prat. Mold. super.
h. je, Te alpinum IL. im pase, edit. Carpath. h. j., TI. ramosum Hag.
in prat. Mold. super. h. j., T. elegans Roche! ad marg. sylv. Pe-
kia, 7. home Vahl. im collibus arid. Moldavia inferiorae.
Aristolochiaceme. — Aristolochia Clematitis L. im vineis Moldavite
totius, — Asarum europeum L. îm sylvis Monast. Adami.
Enphorbiaceie. — Fuphorbia heliosecopia |L. in arv. Mold. med. et
super., E. Cyparissius L. in arv. Mold. tot.. E. pilosa L. in prat.
Galatzi, E. sylratica LL. in sylv. Mold. tot., E. virgăta Kit. în vi-
neis Mold. înfer, FE. egraria Bieb. in arvis Ziganesci, E. villosa
Hit, în prat. Mold. super. A. j., £. duleis L. in prat. Mold. super. h.
Î-, E. platuphyllos L. in prat Mold. med., E. Gerardiana Jaeg. ad
mare. Ssylv. Mold. infer., £. pelustris L. in hum. Mold. med., E. epi-
thamoides L. in sylv. Faurei, E. exigua LL. in mont. Okna..— Mercuria-
lis aunua L. in umb. Mold. sup. k.j., M. perenmis L. in sylv. Mold. med.
Urticem. — Cunnabis sativa IA cult. ad us. domest. et spont. —
Urtiea urens LL. în incult. Mold. tot., VU. dioiea L. im incult. Mold.
tot. — Moomulus Lupulus LL. ad sepes Mold. tot. — Morus alba L.
cult. et subspont. în M. tot,, M. migra L cult. et subspont. în M. tot.
Juglandeg. — /uglous regia L. cult. et subspont. în Mold. tot.

LI

spinose, în parle nelede. par a stabili o specie intermediară
sati bastardă, între Datera Stremoniun si D. lavis.
Moldova centrală (oldaria media) participă în acelas
limp, alâl din parlea superioră a țerei. prin munţii săi (ce
ajung până la o înălțime de 1000 — 1200 piciore). prin
codrii sei numerosi si desi. prin nenumnratele lorente ce o.
str&bal în l6te divecţiunile. in fine, prin marile văi bolovă-
nose ce iînvecin6ză acesle torente (marture de niumero-
sele lor versări şi de desele schimbări ale malcei lor). cât
şi din Moldova inferioră prin câmpiile ei [lrumose si fertile
(en atăt mai bine cultivate cu câl terenul cultivabil începe

Ulmacez. — Uimus compestris Lin sylvis Moldavie medie et
superiora Ph. j., U. nuda Ehrh. im svlvis Moldavie medi et supe-
riore h.j.. U. effusa W. im sylvis Mold. med et super. hu j.

Betulace. — Betuda alba LL. in syiv. Mold. med. et super., B. alba
p. pendula im sylv. Mold. med. el super. —— Aus glutinosa Get.
ad torr. Mold. med. et super., A. încana DU. ad torr. M. med. et sup,

Cupulifere. -— Cerpinus Bertulus LL. în sylv. Mold. tot, —— Cory
lus Avellana Li. în svlv. Mold. tot. — Fagus. sylvatica Le. îm SyIV.
Mold. med. et super. -— Quercus peduneulata W. im svlyv. Mold. tot.,
0. Robuv W. îm sylv. Mold. med., Q. fegginen Lam. im sylv. M. ied.

Salicinese. — Safizr babylonica LL. cult. et subsponi. îm Mold. tot,
S. fragilis Le. in humid. Mold. tot. Si amrita LL. in humid. Mold.
tot., SS phylieifolha Li. în humid. Mold. tot., 5. riparia W. în hu-
mid. Mold. tot., $. alba Ti în humid. Mold lol. S Prinde LL. îm
humid. Mold. tot... Populus tremula L. în sylv. Mold. med. el super.,
P. alba L. în syr. Mold. med. et super, P. diatata Ai. în sv,
Mold. med. et infer., P. mpa L. ad rip torr. Mold. tot.

Coniferă. — Zazus baccata L. în svlv Mold. med. et supor. —
Juniperus communis. LL. im sviv. moni. Mold. super. h. Pinus
Pumilio Kit. îm syle Mold. super. h. ., P. sylvestris Mill îm sv,
Mold. super. h. j. Ales excelsa DC. im sylv. Moldavie supe-
riore h. ]. — Lai europa DC. în svlvis Moldavia superiore h. j.

Hydrocaridea. -— Sfratiores A7oides L. îm staan. Mold. super,
h. 3. — Aydrocharis Morsus-rane L. im stagn. Mold. super.

Juncaginea. — Triglochin palustre L, în palud Mold. super. P. j.

Butome. -— Butomus umbellatus LL. ad rivul. Moldavia totius,

Alismacea. -- Alisma Plontago LL. îm fossis Moldavie totius.

Sngittaria sagittefolia LL. in tossis Moldavie totius,

LII

a deveni mai var). Codrii si pe aici sunt compuşi mai cu
semă din stejari ((Juereus robur), dar sunt amestecati și cu
fagi, mestecăni, cu o mare cantitate de meri și peri sălbatică,
cu Populus tremulu si dilatata. Pe malurile apelor, diterite
specii de sălcii, Populus nigra. Alnus glutinosa și încana.
dai acestor locuri un aspect cu lotul diferit de acelu ul Mol-
dovei de jos. Localitățile din acestă parte a Moldovei, ce a
lost mai cu deosebire esplorale de către (unebhard, sunt :
Făurei, localitate (vâărătă în pante între dou€ braţe ale
Pulnei si situată aprope lu piciorele primelor trepte ale
Carpaţilor), compusă dint”un amestec de pământ culti-

Potame, — Potamogeton lucens L. in aquos, lent. Iluent. Mold. sup,
h. j., P. crispum L. in aquos, lent. Muent. Mold, sup. 7. j.. P. sefaceur
Sehu. in aquos. lent. fluent. Mold. sup. h. j., P. gramineum Kat. în
aquos, lent. îl. Mold. sup. h.j., P. pusium L în stagn. sals. Galatzi.

Urehidew. —- Orehis albida AU. in prat. humid. mont. Mold. su-
per. h. j., 0. odoratissima LI, in prat. humid. mont. Mold. super.
hi. ., O. conopsea LL, in prat. Mold. med. et super., 0. maculata L.
in prat. Mold. med. et super., 0, fatifolia LL. im prat. Mold. med.
el super., O masculu L. in prat. Mold. med. et super., 0. sambu-
cina L, îm prat. mont. Mold. super. h. j., 0. palustris Jucg. în pa-
lud. mont. Mold. super. k. j., 0. Morio 1, in sylv. Mold. infer., O.
variegata Lam. im sylv. Mold. tot., 0. militaris L. îm prai. Mold.
super., 0. coriophora L. in prat. Mold. super., 0. ustulata L. în
prat. Mold. super. 7. 3., 0. globosa L in prat. Mold. super. h. j.,
0. pyramidalis L. in prat. Mold. super. h. j., O. bifohia L. în syly.
Mold. tot., 0. angustifolia Lois. in prat. Mold. super. h. î., O. in-
carnata L. im prat. Mold. super. /. 3., 0. Monorchis L. in sylvis
Mold. super. h. j., 0. fuciflora Bmg. in sylv Mold. super. h 3. —
Jistera ocatu L,. in sylv. Mold. tot., L. Nilus-avis Pers. im sylv.
Mold. super. h. j. — Epipoctis pallens Su. in syiv. Mold. super. h.
Î. E. ensifolia Su. îm sylv. Mold. super. h. j., E. rubra AN in
svlv. Mold. super. h. j., E. latifolia Al. in sylv. Mold. super. hi. ].,
E. palustris Crantz. in sylv. Mold. super. hi. j., FE. rubens Bmg. in
svlv. Mold. super. Hi. j — Coralorrhiza Halleri Rich. în pal. mont.
Mold. super. hi. j. -- Cypripediun Caleeolus L. în umbr. Mold. super,

ride. Iris graminea LI. in sylr. Mold. tot., /. germanica L.
lrequentis. cult., 7. Guldenstedtziana Lep. im coll. Pekia, 1. squalens
Î. în sylv. Pekia, 7. areneria Bit. în coll. aren. Mold. infer, —

LIV

vabil, de codri şi de lande bolovănose. 'Țărmurile Putnei și
numerosele ei insule acoperite de Berberis vulgaris, Lama-
pix Palasii, Iippophae rhammnoides, ai procurat luă Uueb-
hard pe Epilobium rosmavinifolium Fuphovbia palustris
Serophularia glandulosa, Cavew limosa, etc.: 6ră în pădu-
rile umede și năsipose din împrejurimile Făureilor, a găsit
pe (lematis integrifolia, Althea cannabina, Linum com-
planatum, nervosum, Luthrum virgabun, Xeranthenuun ci-
lindlvaceum „ Seseli pencedanifolium, Sevratula coronata și
câte-va alte plante, mai puţin însemnate. dar pe care nu
le-ai întâlnit în Moldova de jos.

Gladiolus îmbricatus L. im prats humidis Moldavie superiore h.
j. — Orocus minimus Red. im collibus Moldavie inferior.

Amaryllidew. — Leucoium estioum LL. in pratis Galatzi. —
Galanthus nivalis L, în pom Moldavia superiore Ph. j.

Smilacea. — Asporagus officinalis L. îm sylv. Mold, tot, A. te-
nuifolius Lam. în »ylv. Mold. inter., A. verticillatus L. in SyIvis
Mold. super. h, j. — Streptopus amplexijolius DC. îm sylv. Mold.
super, h. j. — Paris quadrifoha L in sylv. Mold. super. h. 3. —
Convallaria majalis L. in syiv. Mold. med. et super., C. vevticil-
lata L. în sylv. Mold. med. et super. — Polygonatum culgare G.
in sylv. Mold. tot., P. multiflorum G. în sylv. Mold. tot., P. polyan-
themum. G. in sylv. Pekia, P. fatifolium G. im sylvis Mold. tot. —
Maianthemum bifolium DC. im sylvis Moldavie totius.

liliace. — Tulipa sylvestris L. în sylv. Mold. super. — Fritil-
Jaria Meleagris L îm sylv. Mold. snper., F. lutea Bieb. îm sylvis
Mold. infer. — Lilium Martagon L. îm syiv. Mold. super. — Er
thronium Dens Canis L. in sylv. Mold. super. — Phalangium ramo-
sum Lam. in avenos. Mold. infer. — Anthevicum serotinum L. în
pasc. edit. Carpath. ph. j. — Seilla bifolia L. in sylv. Mold. tot. —
Muscari racemosum Mill. îm coll. Mold. tot., A. pallens Bess. în a-
renos. Pekia, M. comosum MUl in sylv. Mold. tot. -— (regea pu-
sila Ii. im aren. Mold. infer., G. villosa Dub. im vineis Mold. inter.,
G, fistulosa Dub. im sylvis Mold. infer. — Ornithogalum nutans LL
in umbros. Mold: tot., 0. refractum W. in vineis Mold. infer. —
Alhum sativum L. cult. ad us, domest., A. Porrum L. cult. ad ue.
domest., A. Capa L. cult. ad us. domest., A. ascalonicum L. cult.
ad us. domest., A. Schenoprasum L. cult., A. rotunduim Le, în vineis
Mold, infer., A. /lavum Î., în coll. aven. Mold. inter, A. întermedinm

Pr

LV

M-slirea Scinleia. siluată pe costa unui munte calcar ce
lommeză prima treplă a Carpatilor. presintă de jur împreju-
vul ei o pădure ce acopere lol muntele pănă la vert; în
acestă pădure Guebhard a găsil pe Petasites fomentosus,
Ranuneulus. cauriconus, Isopayruin thalictroides, și 0 specie
nouă de Ieputiea. pe care a numil'o Ț[. mul iloba.

unciu. localitate de unde încep a se dări cei dăntăi
bradi, precrun si Selene eve. De pe lermurile mai multor
părae ce sirobal Panciu. Uinebhand a cules pe Sisimbrium
strietissinmu.

Câmpurile, localitate în a căreia vale (inebhard a găsi!

DC. in coll. aren. Mold. infer., A. seaceoleas Jaeg. în svlv. Mold. in-
fer., A. erenavinun L. în avenos. Mold. tot., A. arsi L. în Syiv.
Mold. tot, A. pullens LL în palud. sals. Jassy hi. 3. — Hemerocallis

Puloa IL. în col. Jassv h. j., H. lava LL. îm humidis Jassy h.j.

Colehicacei. —— Colehicum autumnale LL. în pratis humidis Mol-
davie medie et super. — Veratrum album L in sylvis Faurei.
Juneew. —— Juneus bulbosus L. în humid. Mold. tot., J. glaucus
L. im humid. Mold. tot., J. squarrosus LL. in palud. sals. Galatzi,
J. bufonius Le. in arenos. ad flum. Sereth, J. filiformis L. în pal.
mont. Carpath. hi. j., +. Jacquinii L. îm pal. mont. Carpath. h. j.,
J. obtusiflorus Ehrh. în toss. Jassy h. j., J. acutiflorus Ehrh. in
foss. Jassy Ji. 3. —— Lmeula vernalis DC. in sylv. Mold. med., L.
albida DC. in mont, Mold. med. et super., L. multiflora im sylvis
Adami, L. mazima DU. im sylyv. Mold. med. et super., LL. imvea DC.
in syl. Mol. med. et sup., /.. plabrate Dess. in pase. mont. Carp. h.j.
Aroide. — Arum maculatum LL. in sylv. Moldavie medie et
superiore. — Cella palustris LL im palud. Moldavie superiorg.
Typhacem. -— Typha latifolia L. ad rivul. Mold. tot., FT. angusti-

fulia L. ad rivul. Mold. tot., 7. mimima FHoppe ad rivul. Mold. med.

— Sparganium ramosum L. ad toss. Moldavie medie.
Cyperaceie. — Cyperus australis Schr. sec. Danub. Galatzi, C.

fuscus L. în avenos. sec. flum. Sereth. — Schonus mucronatus Li.
in humid. Putzeni. — Seirpus lacustris L. in stagn Mold, tot, S.

triqueter L. in humid. Mold. tot., $. palustris L. în prat. hurnid.
Mold. tot., 5. maritimus Î. in aven. Îl. Sereth, S. sylvaticus L. în
sylv. Mold, med. — Fryophorum polystachyum L. îm palud. Mold.
super. h. j. — Carex Sehrebevi W. im prat. sic. Mold. tot., C. plau-
cu Seop. în prat. sic, Mold, tol., C vulpina ÎL. in humid. Mold. tot.,

LUI

pe Campanula linirolia, Sinapis taurica, Mupvicaria ger-
mamica , Rumex acetosella var. multifidus, și câte-va Iru-
mose umbelitere.

Caşinul, situată într'o vale udată de un torent pe ale că-
rul maluri crescii superbi Alnus glutinosa. La piciorele u-
nui munte (înalt ca de 1500 piciore), se înlind magnifice și
grase feneţuri, de prin care Guebhard a recoltat pe Lychnis
floseuculi, Pediculavis foliosa, Fuphrasia officinalis, „Ade-
nostyles Pcetasites, precum şi numerose orchidee. Verlurile și
costele acestui munte sunt acoperite de codri, compusi mai
cu semă de bradi uriași. pe la piciorele cărora Uuebhard a

'

Q. pracoa Jueg. in syIv. Mold. tot, C. steluta Good. in sylv. Mold,
tot, C. oealis Good. in axvis Mold. tot, C. limosu LL. in prat. hu-
id. Mold. med., C. hirta L. in sylv. Mold. tot., C. humilis Leys.
in mont. Mold. med., C. pilosa Scop. in sylv. Mold. med., C. syl-
vatica Huds. in sylv. Mold. tot., 0. patula Seop. în sylvis Mold.
med., C. brizoides L. în sylv. Mold. med., 0. dioiea L. in pratis
Mold. super. h. j., C. alba L. in prat. Mold. super. h.j., C. tere-
tiuseula Good. in sylv. Mold. super. h. j., C. stricta Good. in sylv.
Mold. super. h.j., C. rivularis W. ad rivul. Mold. super. hi. j., C.
nemorosa Liu. im Sylv. Mold. super. h. 3., 0. clandestina Good.
in sylv, Mold. super. h. j., C. capillavis L. îm prat. Mold. super.
h. j., 0. umbrosa Huds. im sylv Mold. super. Ph. j., C. panicea L.
in Mold. super. h. j., C. atrata L. îm pasc. edit. Carpath. h. j., C.
digitata L. îm prat. sic. Mold super. h. j.,. 0. Psendo-Oyperus L. în
humid. Mold. sup. h. ., C. riparia Good. in hum. Mold. super. h. j.

Gvamineg. — Milium Iendigerum Sehreb. in arvis Mold. infer..
M. holciforme Sw. im arvis Mold. tot, — Panicum miliaceum Li. cult.
ad us. domest. — Digitariu sanguinalis Pers. im vineis Mold. infer.

— Setaria viridis P. B. in prat. Mold tot., S. verticillata P. B. in
incult. Mold. tot., S. glauca P. B. in arenos. Faurei, Ș. italice W.

B. in arv. Mold. infer. — Bchinochloa Crus Gali Roth. in incult.
Mold. tot. — Tragus racemosus Desf. in arenos. Mold. tot. — Am-
dropogon Ischemium L. in arenos. Mold. infer. — Holcus Sorghum
L. cult. ad us. domest. — Mays Zea Geertn. cult. ad us. domest.
— Orypsis schenoides Lam. in pal. sals. Galatzi, C. alopecuroides
Sch. îm aven. Mold. infer. — Alopecurus pratensis L. în prat. Mold.
lol., A. geniculatus L. in humid. Galatzi. — Pen pratene L. în

prat. Mold. tot. P. modosum LL. îm pral. Mold, tot. — Calemagro-

LII

găsit pe Orobus vicioides Pyrola chloranta, Iieracin va-
mosum, Vaccinium Myrtillus, Ielianthemum vulgare, Nu-
merose specii de Cavez, ete. În fine, prin vecinătăţile sa-
tului Gucbhard a găsit, pe malurile apelor, pe Dicmthus a-
penarius, Typha minima, Spargunium ramostum, ele.

Moldova superioră (Moldacia superior). nu mai este, a-
(ară de căte-va districte agricole, de cât o adunătură de
munți ce se ridică lreplat pănă la maestosul Ceahlău. care-i
domină pe toți cu câte-va mii de piciore. Ape numerose
udă acestă parte a Moldovei, unde prea marea umedială, mai
intretinulă încă şi de desele ploi, face lot alăta rău agricul-
lorilor, ca şi seceta cea mare în Moldova de jos.

stis epigeios BR. in arv. Mold. inter, C. littorea DC. ad .rip. tor.
Mold. med., C. evenaria Roth. in axenos. ad Sereth. — Stipa pen-
muta L. îm prat. aren. Mold. inter, S. capilata L. în prat. aren.
Mold. infer. — Cynodon Dactylon Pers. in incult. Mold. tot. — A-
vena satica L. cult. ad us. domest., A. fatua L ad sep. Mold. tot.

Hordeumn vulgare L. cult. ad us. domest., HI. hezastichon L. cult.
ad us. domest., HI. distichon L. ad us. domest.. 71. secalinum Schreb
in prat. Mold. tot, A. murinum L. îm îmcult. Mold. tot. — Tolium
perenne L. in avvis Mold. tot. — Triticum caninum L. îm arvis Mold.
tot., T. vepens L. in arvis Mold. tot., T. rigidum Sehweb. îm arenos.
Mold. infer., 7. sativum Lam. cult. ad us. domest., 7. compositun
L. cult. ad us. domest., 7. durum Desf. cult. ad us. domest. —
Zkgylops cylindrica Tort. im aven. Mold. infer. — Secale cereale IL.
cult. ad us. doimest. — Poa bulbosa L. in prat. Mold. tot., P. bul-
bosa L. var. vivipava in prat. Mold. tot., P. trivialis L, în pratis
Mold. tot., P. pratensis L. in prat. Mold. tot., P. aunua L. în prat
Mold. tot.. P. Eragrostris L. in olerac. Mold. tot., P. airoides Kal.
in humid. Mold. tot, P. decumbens Sehr. in pal. sals Mangina. —-
Briza media L. in sylv. Mold. tot., B. minor L. in sylv. Mold. su-
per. — Melica ciliata L. în sylv. Mold. super. et infer., M. nutans
L. in svlv. Mold. super., M. uniflora Roth. in sylv. Adami. —
Kaleria cristata Pers. in prat. Mold. tot. -—- Dactylis glomerata L.
in prat. Mold. tot. — Festuca ovina L. in arid. Mold. tot. — Arundo
Phragmites L. im stagn. Mold. tot — Bromus squarrosus L. în prat.
Mold. tot., B. tectorum L. in prat. Mold. tot., B. vubens L. în prat.
Mold tot., B. motlis L. in prat. Mold. tot., B racemosus L. in prat.
Mold. tot., ţB. arvensis L. in prat. Mold. tot, B. erectus Duds. in
prat. Mold. tot., B. sterilis LL. in prat. Moldavie totius.

LV

(«uebhard n'a esploral regiunea superioră a Carpatilor. a
căria vegetațiune n'o cunosce de cât din ideia generală
ce putu să si facă, compulsând micul erbariii al Museu-
lui din laşi, recoltat în timpul căleloriei făcute prin acești
munţi de către Edel și Szabo. După el. plantele Carpaţilor
sunt, cu puţine escepliuni. uprope aceleasi ca acelea ale AL
pilor secundari ai Sviţerei. cu deosebire că speciile ce lrec
puntul de elevatiune al plantei Soldawella alpina, nu se mai
găsesc, şi sunt înlocuite cu de acelea ce aparținit Carnioliei și
Carinthiei ; puțin mai jos, vegelațiunea este totă jurassică, pe
când pe şesuri, ea se asimileză cu aceea a Sviţerei sai a
Franciei centrale. Singurile localități din Moldova superioră.
despre a căror vegelațiune (inebhard face o mențiune mai
specială. sunt Iasul si Ocna. de si. după căt se vede. nici ace-

Lemmnace. — Lena gibbu L. in staon. Moldavie interior

Equisetate. — Equisetum arrense L. in glareos. Mold. tot. E.
limosum L. în ossis Mold. tot, E. Pueiatile L. ad rip. torr. Mold,
tot., E. palustre L. in humid. Mold. tot, E. syleaticum L. în syly,
humid. Mold. super. 7. j., E. hiemale L. în sylv. hum. Mold. sup. h.j.

Filices — Botryychium Lunaria Lin prat. edit Carpath. h. j.

- Ceterach officinarum QC. B. ad muros Mold. super. h. j., CO. Ma
ranthi DC. ad rup. mont. Carpath. Hi. j. — Polypodium vulgave L.
in sylv. Mold. super. h. j., P. Dryopteris L. în svlv. mont. Mold.
super. h. j. — Po'ysticum Phelipteris Roth. in sylv. Mold. super. h.
]., P. Filiz mas DC. in svlv. Mold super. h j., P. aculeatum Roth.
in sylv. Mold. super. N. j., P. Lonchitis Roth. îm sylv. Mold, super.
h. j. — Aspidism fragile Sw. în svlv. Mold. super. Ph... A. monta-
num Sw. in syiv. Mold super. h. j. -— Athayrium Hatleri DC. în
sylv. Mold. super. h.j., A. Filiz femina Roth. în sylv. Mold. super.
h. j. — Asplenium Adiantum nigrum L. ad mu. et rup. Mold. super.
h. j, A. Ruta muvraria L. adymur. et rup. Mold. super. h. j., A. viride
Huds. în rup.u br. Mold. sup. h. j. A. Tricomanes L. ad mur. Mold.
super. h. j.— Scolopendrium officinale Si. in humid, et umbros. Mold.
super h. j. — Blechuum spicant Se. îm prat. Mold. med et super.
h. j. — Pteris aquilina LL. ad inarg. sylv. Mold. med. et super.— A-
diantum Capillus Veneris LL. ad tont. Mold. super. Ph. j. — Wood-
vardia candlicans Sw. in sylvis edit. Carpath. h. j, g

Lyeopodiacese. — Tyropodium Selago L. în pase. edil. Carpath,
j., L. lacatum |. îm paseuis edit, Carpath. ph. j.

LIX

stea n'aii lost esplorate de el alt-lel de cât numai după cât a
putul vedea în trâcăt. Vegelaţiunea împrejurimelor laşului,
după (iuebhard, are multă analogie cu aceea a regiunei in-
feriore din Jura: dintre plantele ce cresc în aceste împreju-
vimi, Guâbhard mentioneză, prin mlaștini, pe Pamuneulus
lingua, Eupatoria can nabi num, Luther hussopifolia, Calla
palustris, ete.: prin vii și grădini, pe (aalanthuus nivalis, ele.
în fine, prin păduri. pe FryPhroniun dens canis, Iritillaria
Maleagris, ele. În munţii din vecinătăţile Ocnei, Guebhard
incă arată că a găsit câte-va plante interesante, precum :
Oytisus nigricans, Lophosciculium meițolium, Thymus graveo-
lens. Galium vetrorsum, Lilium Mavtagon, etc. : eră pe dru-
mul de la Ocna la Slănic. prin pădurile ce se intind de-alun-
cul lui, și la umbra numeroselor stinci de granit, a găsit pe
Uhrisosplenium alter uifolium, Sedum stellatuim. Waldsteinia
eoides, Impatiens noli tangere, Saleia Selavea. (reum inter-
medium, ete.; în fine, chiar la Slănic, a cules pe IMieraciam
eurantiaca, Puyrola secunda. P. minor, Pinus pumălio, Pyrus
Aucuparia, etc.

Pe când Ch. (iuebhard esplora Moldova interioră şi cen-
tvală, tot în acel timp trăia în lasi un alt botanist, nu mai
puţin modest, care se ocupa în lăcere, cu continuarea es-
plorațiunilor începute de către „|. Edel, mai cu semă în re-
giunea muntosă a Moldovei. Acesta eră Joseph Szabo, % care

(50. Joseen Szano, Pharmacist şi Doctor în medicină (născut în
comuna Maroș Bagata din Transilvania, în Martii 1803, mort la
lași în 15 Decembriă 1874, fu ântâiă pharrnacist, apol subchirurg
la Ospitalul militar din lași, după aceea medic secundari la O-
spitalul central al St Spiridon, eră de la 1854, medic administrator
la Ospiţiul de la Galata și medic de arondisment. Szabo era mem-
bru onorariti al Societăței Academice române. al Societăţei de me-
dică și naturaliști din Moldova, corespondent al Societăţei de sciinți
naturale din Hamburg, din Viena, etc., și se afla în dese corespon-
dențe botanice (relative la determinațiuni de specii) cu celebrii bo-
tanişti Eschaltzer, Bischofi, etc. Scrierile sale botanice rămase ine-
dite sunt : descrierea Florei Moldovei în respectul sciințilie, tec-
nice, economie și al medicinei legale şi poporane. cu însemnarea

LX

încă de pe la 1842, în wma mai multor escursiuni botanice
ce făcu în Moldova. adună o colecţiune de vre-o 2844 spe-
cimene, de diferite specii de plante, pe care o oteri Museului
natural din lași. Colecţiunea acesta a lui „|. Szaho, împreună
cu aceea a lui „|. Edel, ce aprope singure, compuneaii mai
LOL micul erbarii al mentionalului museit. sunt cari ai ser
vit lui (Guebhanrd spre a'si complecla enumerațiunea sa, şi cu
speciile de plante din regiunea superioră a Carpaţilor, r&-
masă neesplorală de el. Dar activitatea botanică a luă].
Szabo. nu se mărgini nu mai în facerea de escursiuni și co-
lecțiuni; el a și scris, din diterile puncte de vedere. despre
Flora Moldovei. cu tote că, din scrierile sale, n'a dat la lu-
mină, de cât numai un opuscul în 61 de pagine, lucrat în
colaboraţiune cu DD. ]. Czihak. 2! si relativ la plantele ali-
menlare, tinctoriale, medicinale, etic. întrebuințate de că-
te Românii de la ost. În acestă scriere, se vEd enume-
ate, pe lângă acestea, şi un număr ore-care de specii de
plante, arătate ca crescând în Moldova, dar fără nică o in-
dicaliune de localităţi, ceea ce me şi face să cred, că cea
mai mare parte din ele. aii fost luate din Flora Transilvaniei
de .]. Baumgarten. %? Consideraţiunile acestea lac ca indica-

geograliei plantelor, a localităței și a pămentului ce le convine
mai bine; o disertaţiune relativă la preumblările sale botanice ;
Flora judeţului Iași, ordinată, descrisă și esplicată după sistema
Ini Limmneii. Manuscrisele două Vântâiui, aă fost încredințate, în 1863,
directorului de pe atuncă al serviciului sanitar; al treilea a fost
trimis în 1973, Societăţei Academice române ivedi Anal. Societ, A-
cad. rom., tom. VI. 1874). Manuscrisul din urmă, singurul pe care
lam v&dut, este, în csa mai mare parte, o traducere a Florei Tran-
silvaniei de Baumparten; cu tote acestea, tot ar putea fi de ore”
care folos, daca autorul ar fi posedat mai bine limba română, pe
când ast-fel cum Pa, lăsat, este lipsit de interes. (Datele biografice ce
preced, sunt estrase din discursul funebru rostit la înmormentarea lui
J. Szabo de către D. Dr. A. Fetu. ce avu bună-voinţa a mi-l comunica),
(3 ). Da. J. Czmag und Da. ]. Szano, IMeil-und Nahrungsmittei
Parbstoe, Nuta-uml Hausgerăthe , celehe Ost-Romanen, Moldauer
al Walachen aus dem P/lanzenreiche gewinnen (Flora, 1563).
(32). ]. Bavmâinren. Fam. stirp. Transile. Vinlobone. 1516.

LX

liunile ce cuprinde Imerarea acesta. să nu fie. pentru o
Floră. de cât de um prea minim ajulor.

Din ceea ce precede. sa pulul vedea, că pănă aicea, n am
întâlnit încă asupra Valachici, de căt prea putine date de
valâre, si că, mail lole cele mentionate. se raporteză la Flora
Moldovei. partea României. cea mai bine si mai complet es-
plorată pănă as tă-di. Prebue să ajungem locmai la anul 1850,
spre a incepe a găsi dale mai posilive si asupra Valachiei.
Lia acestă epocă se și urcă acelea pe cari le dalorim lui Av-
Ihuwv Scholt.% al donilea botanist. ce după Leveille, călăto-
vesce prin Valachia. Acest botanist imdică vre-o 88 specii de
plante, mai tote lovle însemnate, ce a observat în trecerea
sa pe la Severin. Cere. Olteț. Caracal şi Slatina. Talpa. la-
lomiţa, Tirgovistea, Sabar-Argeş și Okna-mare."*

Cât despre munţii Valachiei, pe cât sei, nai începul a
li esplovaţi, de cât numai de pe la 1862, epocă când. pentru
ântăia oră, vedem botanişti îndreptându-si paşii spre &i.
Ilvich Hoflmann.%? este dintre cei Vântâi care deschise calea

(33). Asrnun Scnorr. Pitt în die Valuchei (Ausland, XXIII, 1850)

(54). Plantele indicate de A. Scnorr. sunt: la Turnu-Severin (7.
e. 281), Achillea compacta, Diqitalis lonata, Lanaria genistifolia ; la
Cerneţ 7. e. 255, Quercus conferta, Acanthus mollis ; la Olteț ul.
€. 279), Centaurea solstitialis, C. nebendii, C. tatarica ; la Caracal și
Slatina (7. e. 284) Ceontaurea paniculata, C. tatarica, Fehium itali-
cum. Epilobium hirsutum, (raliu rerum, Inula Oeulus-OChristi, 1.
, Veronica spieata ete.; la Talpa (|. c.
29:), Veronica spicata, Dianthus deltoides, D. pvrolițer, Mavrubium
peregrinum. Elymus caput meduse, Triticum villosum, Centaurea
paniculata, Xantium spinosum ; la lalomiţa (7. e. 300), Dianthus
prolițer. D. deltoides, D. Armeria, D. colina; la Tirgoviștea 1. c 412).
Centanrea trinerria , Srahiosa integrifolia, Anthericum ramosuiu ,
Ducicus conferta, Digitalis lanata; la Sabar-Argeş (|. c. 479), Centan-
pe Solstitialis, C, paniculata, Echium vulgare, C, italicum, Artemis

ensifolia Nigella arvensis

campestris, Erynqgium planum, Achillea setacea, U. millefolia, Triticum
villosum. Elymus caput meduse, Nigella arvensis, Inula duysenterica.
]. Oculus-Christi, I. ensifolia, L. germanica ; la Oena-mare (7. e. 511),
Salicornia herbacea, Artemisia Absinthium, A. Hippocentaurea.
(35). Uuaren Horrmanx (mort la 1566) ca profesor de hotanică

LĂII

in acestă direclie, prin escursiunile ce făcu, in diterite ren-
duri, în unii din munţii acestei părți a erei nostre. Ast-lel
sunt, : escursiunea «din inunții Muscelului, pe la Câmpulung,
Rucăr si Dimboviciora. lăculă de la 11-21 Sepiembre 1362, %

la fosta Scolă de medicină din bucuresci, pe spesele căreia, în-
soţit de elevii acestei scoli, lăcea în fie-care an câle o escursiune
botanică ce dura mai multe dile, De cătee el lu plantată şi elas-
sată tosta grădină botanică de la Colroceni, al căreia director a și
tost până la încetarea sa din vieţă. De la densul a rămas o colec-
iune de peste 2000 specii de plante, care, după cât spune D. Dr.
Fătu (7. e. 79),ax [i fost tote culese din țera nostră. La 1867, colec-
țiunea acesta s'a cumperat de la v&duva lui Hofimann, de Eforia
Spitalelor civile din Bucuresci, ce o dădu Asilului Elena-Domna.
Cu tote că n'am avut încă ocasiunea de a vedea acestă colecţiune,
totuşi pot afirma, după escursiunile botanice făcute de U. Hofimann,
că din plantele acestei colecţiuni, trebue să fie mai mult. de jumă-
tate, care provin din speciile cultivate în Grădina botanică de la
Cotroceni, aflată sub direcţiunea sa

(36). Speciile de plante culese de U. Hofhmann (Mont. med. al
Rom. 1862, p. 31 şi 35—40) în im-ţii Muscelului sunt următorele :
pe m-tele Lereşti, Agrostomma coronaria L., Carex Michelii Host.,
Chavophyllum avomaticum L., Convallaria magalis L., Euphovbia
sylvatica L., Gentiuna Asele piadea L., Geraniumn pheum L., Salvia
lutinosa L., Seabiosa sylvatica Rit... Veronica officinalis L.. Viala
syleestris Rit. Vicia sylvatica LL. în valea de la piciorel m-telui
Levești prin care trece Riul-Tirgului, Aia cagoatiea Li, Campa-
nula Bonnoniensis Willd. Cardamina amara L., Carer divulsa
(ro0d., Glechoma hirsuta Kat, Lithosper mun purpuveo-coeruleum În,
Lythruni hyssopifolium LL. Muosotis palustiis Li, Gnanthe fistu-
lose L., Pteris aquilina Li, Senecio Saracenicus Li, Veronica Ana-
gallys Li, V. multifida Jacgq.. V. ovchidea Orante., V. serpylifolia
I.; pe dâlul păduros ce formeză basa m-telui lLeveşti, Colehieun
antomnale L.. Eehium vubruin „Jacq , estica tennifolia Sibth., Gen-
tiana cruciată L., Globularia vulgaris L., Tesperis tristis Lu ILă-
mun hivsutun L., Ornithoralum villosuin ME. Pheboanthe Laz-
manni Tsch., Pimpinella nigra Wild., Potentilla opaca Jacq., hRa-
muneulus Breyninus Hr. Seabiosa Buceisa I, Stipa capillata L.,
Trifolium aureum Toll, Vinea herbacea Rit. pe vertul Delului Mo-
țoră,, Alium arenariun Smith. Anemone nemorosa L... Anthriscus
nodosus L., Asarum curopeum LL. Atriplexz patulum Sehrad., Brygo-
mia dioiea L., Campanula multiflovra Kit. Cucubalus multi ora Rit.

„00

LX III

oscursiunea din m-lii Duzeului prin imprejurimile mănăsti-
roi Nilon. de-ulungul părăului Pirscov si pănă la Bisca-

Dicanthuts superhus La, rogrostis pilosa Pul., (raliu uustriacunu
Jacq., Galeollolon Iuteum Iluds., Clyeyrrhiza glabra Li. Iris ger-
manica Lu Laminu album LI, Lothyrus latifolius L., Imaula al-
hida Host, Medicago maicuta Rit. Phleum asperumn Pal. Ranun-
culus auricomus Li, Solanumn miniutum Der... Thalictrum aquilergi-
folium Jaeqe, Thapmus angustifolium Li. Verhasen Lyehnitis Li;
prin apropierea Peşterei de la Dimboviciora, Alia atropurpatren
hit, Asparagus Syloaticus Bt. Atropa Beladona L., Astrantia
major Îi, Bupleuvum graminifolium Lu. Campanula Carpathica
Jacq., Daphne Mezereum LL, Dianthus Ssuperbus Jacq., Drosera lon-
gifolia Pers, Erica carnea Li. Gentiana ciliata L., Glaucium luteus
Iu, Helianthenum grandiflovrum DC. Jasione montana L. Ozalis
Acetosella LL... Pulmonaria azurea Clus., Ribes uva-crispa L., Suni-
cula european L., Saxifraga cuneifolia Hop. Sedum Telephium L.,
Lamus communis L. Vaceinum Vitis-idea L, Viola mirabilis Jacq.;
de la Dimboviciora spre Rucăr, Acowitum Napellus L., Aquilegia
alpina Wild, Asparagus scaber Brig., Asperula odorata L., As-
pidium Filiz mas L.. Asplenium Prichomanes L., A. Capillus- Ve-
neris Îi, A. Ruta-muraria LL. Aster alpinus L., Buphtalmum, cor-
difolium IKit., Centauvrea Phrygia L., C. solstitialis DC. Digitalis
purpurea L., Doryenium herbacenmn Willd. Echinops Ritro L..
Frysimum augustițolium Rit... Gnaphalium dioicum Wild. Gypso-
phaila vepens «Jacq., Helleborus. purpuvascens Rut., Hypericum du-
bium Moneh., Iris pumila Jacq., Medicago orbicularis Kit, Mellitis
Melisophallum Jacq., Orolus vernus L.. Phlomis tuberosa L., Poluy-
gala major «Jucq.. Polypodium officinale, L., Puisatilla pratensis
MU. Sempervivum tectorum L.. Scolopendrium officinale L., Sorbus
Aucuparia L., Seutellaria alpina Li, Trifolium rubens LL. Turitis
alpina Jacq.; la Câmpulung pe țermurile Riu-Tirgului, Achi/lea
crithifolia hit... A. magna L., Adonis fammeus „Tacq.. Alyssum
minimum A. Anthericum sulphureum But. Arenaria rubra Li. Bavrh-
hausia fetida Manch., Beckmania eruceformis Host. Bunias E-
neaga L.. Carlina acaulis Li. Caucalis Anthriscus Jacq.. Cheno-
podium Botrys L., Ch. ccutifoliun Kit, Cytisus virgatus DO. Di-
gitalis lanata Rit. Epilobium pubeseuns L., Fruythrea Hypocentau-
vea L., Geranium Juc idum L.. Herniaria glabra L., IM. încana Li,
Hypocheris maculata L.. Mehlotus dentata Rit, Mentha arvensis
L.. Peucedlanum officinale L.. Sagina procumnbens Smith... Serophu-
aria rernalis HE, Sentellaria peregrina Îi. Senecio hyeopaţolius

XIV
mare. ** si al Prahovei prin Bucegi. 2% făcută de la 6 Au-
aust-—15 Seplembre 1863. în fine. escursiunea din mumii

Willd. Statice Gmelini Willd, Syntherisma ciliuris Behreb. Taimnu-
iz gallica IL... T. germanica L., Tragopogon major Lis Lussilago
Farfara L. TD. Petasutes L, Xeranthemum înapertum Kit.

(37. Speciile de plante culese de U. Hofimann (Mont. med. al hom.,
1864, p. 117—113), în m-ții Buzeului, sunt : de-alungul pîrâului Pîr-
scovu şi până la Bisca-mare, Agilegia vulgaris L., Aspidium Liliz-
mas L., A. Viliz jemina L., Chevrophyllum auveum Jacq., Chrysocoma
Linosyris Li. Clinopodium vulgare L., Iuphrasia officinalis Lu, Fe
stuca Jlawescens Willd. Galeopsis Letrahit L., Galium divaricatum
Kit., Gevanium Robertianum L, Gnaphalium rectum Willd. Hie-
racium Sabaudum L.. Lathayrus sylvestris Lu, Luzula marima Le
Polytriclnum commune L., Saponaria officinalis Lu Sempervieuu
tectorum 1, Thalictrum aquilegifolium Jacq., Vormentilla veptans Îi

(38). Speciile de plante culese de U. Hoffmann (7. e. 11R—120)
în m-ţii Prahovei, sunt următorele : de-alungul Telejenului spre
Valea-largă, Helleborus odoratus Kit, Iris fotidissima L., My0s0his
palustris L., Parnassia palustris L, Saliz aquatica Wild. Sta-
chys palustris L., Tamarir germanica IL. Tussilago hybrida L.;
în vecinătăţile M-stirei Cheia, Acer Pseudo-Platanus L., Brunella
Jaciniata LL. Bryum undulatuin Roth. Carex alba Host, Centaurea
nigra L., C. ruthenica DO. C. Caleitrapa L., Cladonia fimbriata
Achai.., Didymodon vigidulumn Hedu., Epilobium angustifolium Li,
Geranium pratense L., Gentiana Asclepiadea LL. Hypnum cupres-
siforme L., Rubus Idaus L., Saliz caprea L., Spirea Vlmaria L.,
Sticta pulmonacea Achuwr.; pe m-tele Zaganu : Anthemis carpathica
Kot.. Aspevula montana Kit., Campanula Scheuchzeri Vill., Cave
firma Host. Chenopodium Bonus-Henricus L., Cirsium pauci/lovrum
Hit... Doronicum seorpioides Roth., Eraungium alpinum «Jacq.. Gen
Hiana cruciată Li. Geum reptans „Jacq., Leontodon migricuns Rut.,
Lepidium alpinum «Jacq., Phlomis alpina L., Potentilla patula Kit.»
Ranunculus lanuginosus L., Sazifraga stellavis «Jacq., SS. Aiz0on
L., Seabiosa silenifolia Kit., Valeriana montana L.; la polele Bu-
cegilor : Bryum setacenum Hoffm., Centaurea calocephala Willd. (.
phigya LL, Cladoma pyridata Hohm., Conyza squarrosă La Di-
cranum heteromallum Roth. Festuca sylvatica L.. Gentiana Ascla-
piadea L., Geranium macrorhizon Jacq., Glechoma hirsuta Bit. Ily-
pericum hirsutum Li Hupnum Crista castrensis Li HI. nutans
Willd, Leshkin sericea Heduw., Melissa officinalis L.. Peltigera ra-
nina Achav.. Trolius europeus L., Vsnea hirta Achar., DU. har

LXV

Valcei (m-ţii Coziel, Bistriţa) și ai Gorjiului (Tismana, etc.)
făcute în 1864. ?” Dările de semă despre resultatul escur-

bata Hof.; pe verlul Bucegilor: Achillea lanata Spreng., Ajugqa
alpina Jacq., Alchemilla montana Willd. Alium Schrenoprasum L.,
Bruckenthalia spiculiflora Rehb., Carex alpestris All.. Cerastium E-
riophorum Kit., Cetraria glauca Achar.. Dryas octopetala L., Gen-
tiana carpathica hit., Geranium pyrenaicum Cao. Gnaphalium su-
pinum DC, Hieracium aurantiacum Jacq., Juniperus communis Li.
var. nana, Lycopodium selaginoides L., Parmelia tartarea Achar.,
Pedicularis asplenifolia Sturm., Poa supina Sehrad., Potentilla a-
caulis Willd. Primula minima Jacq., Pyrethrum alpinum Hlop., Rho-
dodendron ferrugineum L., Rubus corylifolius Kit., Salix Kitaibe-
liana hoch., Sazifraga udoides Wulf., S. vupestris Willd., Scorzo-
mera rosea hit., Scutellaria alpina L., Silene acaulis L., Tussilago
alpina Jacq., Viola alpina Jacq., Waldsteinia gevides Willd. ; prim îm-
prejurimile Obiîrşiei Ialomiţei : Aconitum Cammarum Jacg., Achillea
magna L., Ajuga alpina L., Alyssum sazatile L., Arabis alpina Ie
Asplenium Trichomanes L., Campanula carpathica Jacg., Carex sa-
zatillis Kit., Cephalaria transsilvanica Bmg., Cheiranthus cuspida-
tus Hit., Delphinium alpinum Rit. Dianthus petreus Kit. D. al-
pinus L., Geranium pyrenaicum Cav., Geum montamum Jacq., Hie-
racium montanum Al, H. carpathicum Bess., Holcus lanatus L.,
Lycopodium complanatum L., Moehringia muscosa Jacg., Pedicularis
asplenifolia Sturm. Potentilla rupestris Jacg., Sazifraga cuneifolia
Hit., S. cesia L., Seabiosa lucida Vill,, Serophularia vernalis L.,
Seutellaria alpina L., Senecio rupestris Hit., Thymus alpinus L.,
Trifolium aureum Pol. Viola declinata hit.

(39). Darea de semă făcută de U. Hoffmann despre escursiunea
din munţii Vâlcei (Cozia, Bistriţa) și al Gorjiului (Tismana, etc.), se
mărginesce numai la un simplu catalog de plantele culese în acestă
escursiune, catalog r&mas inedit, și pe care lam estras din Dosaru
de eşire al actelor scolei de medicină din Bucuresci (An. 1564, Par-
tea 1l).—Speciile de plante culese de U. Hoffmann în aceşti munţi și
cuprinse în catalogul menţionat, sunt următorele : Aster canus hut.,
A. bessarabicus Bess., Atamantha Libanotis L., Anthallis Vulne-
ravia L., Astragalus glycyphyllos L., Agrostis alba L., A. Spica-
venti L., A. difusa Host., Althea cannabina L., Artemisia pontica
L., A. Abrotanum L., A. campestris L., Asperula levigata DC. As-
pidium Filiz femina L., Asplenium Trichomanes L., A. obtusum
Rit. A. Ceterach L., Brunella grandiflora L., Betonica hirusta L.,
Bryum nutans L., B. cespititium LL. B. glaucum L., B. sericeum

Vi

LXVI

siunilor lui U. Hoffmann, de și forte scurte şi reduse numai
la nisce simple enumeraţiuni ale speciilor găsite în diferitele

L., Buphthalmum cordifolium Kit. Bupleurum Talcatum L., Cala-
mintha officinalis DC., Companula glomerata L., C. patula L., 0.
vapunculoides L., Carduus pannonicus L., 0. crispus L., Carlina
vulgaris L., Carthamus lanatus L., Castanea vesca Li. Centaurea
coriacea Kit., C. Crupina L., C. nigra L., C. phrugia L., C. pra-
tensis Thuill., C. solstitialis L., Cetraria glauea Achav., Chevrophyl-
lum aromaticum L., Chenopodium Botrys L., Ch. erysomelanosper-
mum., Ball, Chrysochoma Linosyris L., Circa Lutetiana L., Cirsium
ueranicum Bess:. C. krysithales Scop., C. tuberosum AIl., Cladonia
cornuta Hofj., C. pyzxidata Ho(., Clematis Vitalba L., Conza squar-
rosa L., Cananchum Vincetozicum L., Cytisus nigricans L., Dian-
thus collinus Kit., D. Armeria L., Dipsacus pilosus L.. Eehinops
Ritro L., E. spherocephalus L., Epilobium grandiflorum L., E roseum
L., Equisetum hiemale L., E. palustre L., Erythrea Centaurium
Pers., Eupatorium cannabinun L., Euphrasia lutea L., Evonymus
verrucosus L., Ferula nodiflora „Jacg., Filago arvensis L., TI. germa-
nica L., Galium linifolium DC. G. syleaticum L., Galeopsis Tetra-
hit L., Genista tinctoria L., Gentiana Pneumonanthe L., Cnidium
alsacaticum DC, Gypsophila muralis L., Hedera Helix L., Hera-
cleum sphondylium L., Hieracium sabaudum L., Holeus lanatus L.,
Hypnum cupressiforme L., II. punctatum W., II. serpyllifolium Willd.
H, abietinum L., H. complanatum, Impatiens moli tungere L., I-
nula Helenium L., Juniperus communis L., Juneus acutiflorus Ehrh.
Laserpitium latifolium L., Luzula albida L., Leskea sericea Hed,
Lăthyrus sylvestris L., Lavatera thuringiaca Li. Leonurus Cam-
diaca L., Lobaria frazinea HoQ., L. prunastri Ho(., Laycopus eu-
ropeus L., Lusimachia punctata L., Mavrchantia polymorpha Lis
Marrubium peregrinum L., M. vulgare L., Melampyrum nemorosum
L., Mentha încana Sol. M. Pulegium L., M. sativa Sol., M. sylve-
stris L. var, angustifolia, Micromeria rupestris Benth., Muium cri-
statum L., M, cirrhatum L., Mahringia muscosa L., Molinia cerulea
Manch., Nepeta citriodora Jacg., N. nuda Jucg., N. pannonica Li,
Ononis arvensis Jaeg., Origanum vulgare L., Parietaria officinalis
L., Parmelha pulmonaria Achar., Peucedanum Cervaria L., P. lon-
gifolium Kit., Phleum prateuse L., Polygala major Jacq., Polygonum
Bellardii Kit, P. minus A4it., P. Nemolapathum LL. Polypodium
vulgare L., P, Dryopteris L., Polytricum juniperinum L. P. pilife-
rum L., Polystichum cristatum Roth, Prenanthes muralis L,, Peris
aquilina L., Pulicaria vulgaris L., Pyrethrum macv ophyllum DO.,

XVII

regiuni din munţii percurși, pe linză valorea lor intrinsecă,
ai și meritul, ce este just a lil recunosce, de a fi primele
date sciinţifice asupra vesetaliunei munţilor Valachiei. Nu-
mărul total al plantelor culese de U. Holfimann în cursul a-
cestor escursiuni, se suie la vre-o 430 de specii, printre
care nu se vede să [i descoperit nici una nouă.

Fără de a mai vorbi de ore-care erborisaliuni de un in-
teres mai mediocru, ce sai mai făcut în unele părți ale
Romăniei *%, cam acestea erai cunoscinţele nostre asupra

Quercus robur IL, Rosa spinosissima L., Rubus cesius L., Saliz
Russeliana Smith. Salvia glutinosa L., Seabiosa arvensis Li, Suc-
cisa pratensis Meneh., Salsola hali L., 5. Tragus L., Seandiz ar-
vensis L, Scolopendrium officinarum L., Serophularia laciniata Kit.,
Senecio Jacobea L., Silene rupestris Kit., S. petrea Kit., Selinum
carvifolium L., Seseli gracile HKit., Seratula tinctoria L., Solidago
Virga-Aurea L., Siegesbeckia iberica Willd., Sonchus fala Vill., Ste-
reucaulum paschale Achar., Thymus montanus L., Teuerium Chamae-
drys L., Trifolium aureum Poll., T. filiforme Save. T. pannonicum
Kit., TI. pareiflorum Kit., L. vesupinatum Kit., Verbascum lanatum
Sehrad., V. nigrum L., V. orientale Sehrad., Veronica paniculata DC.,
V. orehidea Crantz., V. urticefolia L., Vicia polyphylla L., Viscum
album Li.

(40) Precum sunt erborisaţiunile, în număr de două, făcute de D-l
Da. D. Gnecescu, una la m-stirea Sinaia, alta la m-stirile Agapia, Va-
ratic şi Nemţu. Spre a face învederată valorea ce trebue să se a-
corde datelor provenite din acest isvor, voii presenta aicea o analisă
despre ambele aceste erborisaţiuni. Întâia s'a făcut pe spesele Sco-
lei de medicină din Bucuresci, de la 3-13 August 1868, după cum
ni-o arată autorul în relaţiunea ce face despre ea şi care se află
publicată în Nr. 50 al Monitorului oficial din 1869. Acestă relațiune,
măcar că nu ofere vre-un inleres mai deosebit, autorul ei a cre-
dut necesar a o republica încă o dată la 1876 (vedi Revista contim-
porană, 1876, pag. 334-537), tără însă de a menţiona că ea mai fu-
sese altă dată publicată, ci presentând'o ca o lucrare cu totul nouă
sub titlul Fireursiună botanice pe Bucegi, de şi la finele acestei dări
de sâmă arată, că erborisaţiunea sa n'a fost făcută pe Bucegi, ci la
polele acelor munţi (loc. cit. pag. 341). Dar nici că era de lipsă a
o mal spune, de vreme ce acâsta se vede în deajuns, din lista ce
dă de plantele în număr de 150 specii, ce a culesă sai observat
în cursul aceste! erborisațiuni, şi printre cari, afară de vre-o 2-3 spe-

L XVII

Florei Romăniei, când, în luna Februariii 1876, comunicării
Societăţei geografice române (Bul. 1876, Nr. 7 și 8, pag. 60-

cil (Rhododendron alpinum Hof]., etc.) ce X-aiă fost aduse de pe Vârfu
cu-Doru, de către DD. Bernath, Letzmann şi Braustătter (vedi Mon.
ofic. 1. c.) și un Vaccinium Myrtillus ce X-a fost dat de un cioban
(ibidem), nu figureză numele a nici uneia din interesantele specii
alpine, ce împodobese cu profusiune avutele piscuri ale acestor
munți. Cu tote acestea, măcar că erborisațiunea D-lui Gr. s'a măr-
ginit numai împrejurul m-stirii sinaia, şi că relațiunea sa nu cu-
prinde, nică chiar dintre plantele ce cresc pe la polele Bucegilor, de
cât numai pe cele vulgare şi mai comun cunoscute, toti ară pre-
senta Ore-care interes, dacă autorul ei nu ne-ară arăta elă însuși,
puţinul temeiă ce trebue să punem pe indicaţiunile ce ne dă; căcă
altmintrelea, cum ne-am pute explica numerosele contradiceri şi in-
consecinţe ce întâlnim în aceeaşi dare de semă publicată în rîn-
duri diferite, şi pe care nicăeri, nu numa! că nu le justifică, dar
nici măcar nu le releveză, după cum ar cere regulele sinonimiei,
condiţiune indispensabilă spre a'şi putea pune cine-va în acord e-
rorile comise în determinaţiunile şi arătările anteriore, cu îndrep-
tările pe cari le-ar crede necesare mai târdiă? Ast-lel comparând
relațiunea publicată în 1869, cu aceeași relaţiune republicată în 1876,
aflăm indicate : la Poinna-Ţapului, în întăia, pe Digitalis lanata şi
Iycopodium Selago, specii cari în a doua devinii Digitalis grandi-
flora şi Lucopodium clavatum ; în fundul văii pîrâului Piatra-Arsă,
în întăia pe Myosotis lancifolia Grec., specie considerată ca nouă,
dar care în a doua să transformă în vechia și vulgara specie lin-
neană Myosotis palustris L.; în Valea-Căşăriei, în întâia, pe Cam-
panula, când major Gree., când magniflora Grec., specie considerată
și acesta ca nouă, dar care în a doua devine cunoscuta şi vechia spe-
cie Campanula patula L.; în tundul pădurii, ce învecineză calea ce duce
la Frmit, în întăia, pe Thamus Chamedrys L., Erigeron canadense
L., Doronicum tussilagifolia Grec. şi Liparis verna Grec. ultime
două considerate ca specii nouă, dar cari în a doua devin Teu-
crium Chamedrys L., Erigeron ?, Doronicum austriacum L., Și Ma-
lazis paludosa Swarte; pe Verfu-cu-Doru, în înătia, pe hRhododen-
dron Chamecistus L., specie, care, în a doua, devine Phododendron
alpinum Hof, de şi—fie dis în trâcăt—nu este nică unul, nică altul
ci Rhododendron martifolium Sehott hotsehy; ete. De altă parte, cu
tote că D-l Gr, afirmă, atât în relaţiunea publicată în 1869, cât și
aceea din 1876, că lie-care din ele cuprinde pe tăte vegetalele obser-
vate și culese în 1868, în timp de două septemână cât a durăt escur-
siunea la polele Bucegilor. no vedem că, în relaţiunea de la 1869

. 3 4

LĂIX
103) sub titlul P'ragmente din Plora Pomaniei, 41 o scurtă

sunt trecute o mulțime de specii cari nu mal ligureză în relațiunea
de la 1576, p. c. Usnea sinaica Grec. (rentiana obtusifolia, Cyno-
glossum pictum, Pinus Mughus, Juniperus communis, Saliz heliz, 5.
fragilis, Asperula odorata, Trinia hirta, Populus alba, P. tremula,
„Arabis alpina, Hesperis vulgaris, Sinapis nigra, Potentilla minima,
Stellaria media, Ouereus robur, Cirsium glabro-monspessulanum, Aco-
nitum Napellus, Campanula anqustifolia, Euphorbia Cuyparissias,
Thymus Serpyllum, Gentiana pulehella ?, Cenomice furcata, C. syl-
vatica ?, C, verticillata, Adianthum fragrans, Lappa tomentosa, Luzula
mazima, Ulmus campestris, Campanula hybrida, Laserpitium Si-
ler (eu?), Galium syleaticum, (i. Cruciata, Pinus Abies ; iar altele
cari nu sunt trecute în relaţiunea din 18685, dar cari, din contra,
apar în cea din 1876, p. c. Populus migra, Trollius europeus, Tri-
entalis curopaca, Fugus sylvatica, Plantago lanccolata, Senecio vis-
cosa, Anthemis tinetoria, Luehnis Visearia, Betula alba și Alnus în-
cana. —A doua erborisațiune a fost făcută în August 1874, iar re-
lațiunea ce ne dă despre ea. împreună cu catalogul plantelor ov-
servate, se află publicate în Perista contimporană literară și sciin-
țifică (1876, Nr. 8, pag. 117-133). Din cele vre-o 260 specii, ce se
găsesc enum&rate, nici una nu este care se ofere vre-un interes
mal deosebit, ca caractere, raritate saii staţiune, sai care să nu
se fi indicat, tot prin aceleaşi regiuni de către alţii cu mult mal
înainte, afară numai de acelea, pe cari determinaţiunea lor eronată
le face să sară în ochi. Ca specimene vom cita pe : Pinus Mu-
hus LI. (1. e. 120) indicat în munţii de la Sihla (munţi ale căror
puncte culminate nu trec înălțimea de 1000 metri), ce nu pote fi
d» cât resultatul unei det rminaţiuni greşite, de vreme ce nu cund-
scem nici un loc în Carpaţi, unde Pinus Mughus (coniferă ce ca-
racteriseză reginea alpină inferioră, şi care nu începe a se arăta
de cât numai de pe la înălțimea de 1500 și 1800 metri) se des-
cindă atât de jos; Daphne alpina L., indicat prin pădurile de pe
înălțimile de la Sihla (7. c. 122), este de sigur altă erore, pe care
nu ni o putem explica alt-fel, de cât prin împrejurarea că autorul
a luat pentru acesta pe D. Mezereum L., specie forte comună în a-
cea localitate, şi despre care, cu tote acestea nu să face nicI o men-
țiune ; Digitalis media L., indicată în pădurea de la vale de Aga-
pia (7. e. 124), nupote fi de cât Digitalis grandiflora Al. rău deter-
minată ; Eryngium amethuystinum L. indicat pe campia de la vale
de Agapia (1. e. 129), ce de sigur este E. planum L.; etc.

(41). Veqi şi Revista Viterară şi sciinţifică, 1876, pag. 48-03 și pag.
141-178.

LXX

enumerațiune, cuprindend vre-o 700 specii de plante recol-
tate de mine în cursul anilor 1874-1875, din districtele
laşi, Bacău, Berlad, Ilfov, Argeş și Muscel.*?

De atunci încoce, avuiii ocasiunea de a revisita multe
din aceste localități si a afla mai multe alte specii, care
"mi scăpase în escursiunile anteriore. Tot-o-dată am dat
o estensiune cu mult mai mare câmpului mei de investiga-
țiune, esplorând o mulţime de localităţi nouă, și acordând o
deosebită atenţiune mai ales vegetațiunei munţilor celor mai
înalți ai Romăniei.*? Ast-fel am esplorat : în luliă 1876,
munţii Coziei (Porfeca, Urzica, Naroţu, Virfu-Coziei, etc.)
şi munţii din vecinătăţile Salinelor Ocnele-mari și a Băilor
de la Olănesci; în August 1877, muntele Cehlău și alți munți
din împrejurimile sale ; în lunii 1878, m-ţii Bucegi (Pur-
nica, Verfu-cu- Doru, Pescera de la Obirsia Ialomiţei, Jepi,
Babele, Petra-arsă) și alți munţi din împrejurimile Sinaiei
(Piscu-căneluă, ete.); în luliă acelaș an, m-ții Comăneseilor
de la Palanca (Ciudomiru, Tărhausu, Tărhaușelu), munţii
Mănăstirei-Caşinului (Verful- Măgurei, etc.), ai m-stirilor
Nâmţu (Plesu), Procov, Săcu, Săhăstria, Sihla, Agapia și
alți munţi din acestă regiune ; în fine, în Iuliă 1879, m-tele
Pentelei şi alți munţi din districtul Buzău, și de prin împre-
jurimile salinelor de la Tirgul-Oenei.** Din tote aceste loca-
lităţă am făcut abundante și interesante recolte.

(42). Profit cu plăcere de acestă ocasiune spre a aminti că ama-
bilităţii amicului și colegului mei D. profesor Gregoriii Ștefănescu.
datorese câte-va specii de plante interesante (Aspidium Lonchitis
Suw., Teuerium montanum L., ete.), culese de el cu ocasiunea escur-
siunilor sale geologice prin m-ţii Muscelului.

(43). Înălţimea fie-căruia din munţii esploraţi, precum și altitudi-
nea fie-cărei specii, ai fost luate cu ajutorul Barometrului Aneroid.

(44). Despre unele din erborisaţiunile mele în care am fost însoțit
şi de elevil facultăţei nostre de sciinți, s'aii făcut scurte dări de semă
(vedi Rev. sciinţ., 1877, pag. 116, 189, 194), de către unul din ve-
chiă mei elevi, D. Lycherdopulo, naturalist laborios și modest, că-
ruia, sub pseudonimul de Cher. 0. Lupodly, cetitorii Revistei seiin-
țifice datorese mai multe articole importante.

ap,

APENDICE LA INTRODUUTIUNE

De la imprimarea inlroducțiunei ce precede, impreună cu
primele 125 pasine din text,** cari împreună tormait Par-
lea la Prodromului Wlorei Romane”, pe lingă un scurt
memorii al mei Despre Wegetațiunea României şi esplo-
ratorii ci, cu date asupra climei și a regiunilor botanice, li-
teralura botanică privitore la Flora Romăniei sai mai îna-
vulil incă cu alte publicațiuni cari numai puţin merită de
a fi menționate.

Cea mai însemnată, este opusculul întitulat /'lamas Ro-
maniac hucusque coanitas de D-l August Kanitz, protesor de
botanică la universitatea din Clujii (Klausenburg). Acestă
lucrare, resultat al unor laboriose şi torte consciințiose cer-
celări biliozrafice, este resumatul fidel al mai tuturor date-
lor botanice mai mult ori mai pulin esacte, datorite diferi-
ilor esploratori, atăt vechi căt şi moderni, ai Florei Româ-
nici. Și, măcar că elaboratul D-lui Kanitz, nu este aceea ce
sar putea numi o lucrare critică, lipsa erbariilor explorato-
rilor respectivi, făcendu'i imposibilă o ast-fel de lucrare, și,
măcar că, alară de câte-va plante observate în trecăt pe la

(45) Strecurendu-se mai multe erori în paginele 109-128 din
Partea |, paginele acestea sai imprimată din noi.

(46) Asupra acestei părți din Prodromul Florei Române, Sai pu-
blicat dou& recensiuni, una de către D-l J. A. Knapp în Oesterer-
ehisehe botanische Zeitsehrift (XXX [1580], p. 134), alta de căre D-l
P. Ș. Aurelian în Ancelele Academiei Române (Seria IL. Tom. IL. Secţ. |,
pag. 354-308).

LXXII

Vireiorova, el nu cuprinde alte observaţiuni proprii autore-
lui, nu este pentru acâsta o scriere mai puţin interesantă și
chiar preţiosă pentru noi, mai cu semă din causă că auto-
rul €i ne atrage atenţiunea asupra mai multor date bota-
nice importante ce se referă la unele localităţi din distric-
tele Banatului și ale Transsilvaniei învecinate cu fruntariile
ț&rei nostre, precum sunt acelea ale DD. A. C. Justus, J.F.
Frein, Fr. Fr. Fronius, Schur, Kotsehy și M. Winkler, a-
supra unor localităţi din munţii Bucegi; ale DD. V. de
Janka, Borbâs și Simkovics, relative la Vireiorova și la Por-
țile-de-feră ; ale lui Kotschy relative la Pâtra-Craiului şi
la Virful-Baciului; în fine, a le D-lui V. de Janka* rela-
tive la Cehlăi și la împrejurimile Ploescilor. Deosebit
de aceste din urmă date, pentru care noi i r&mânem
cu totul recunoscători, în opusculul D-lui Kanitz, se mai află
enumerate un Gre-care număr de specii de plante, cari
aii fost recoltate de pe lingă Galaţi şi din Dobrogea de
către traţii |. și Max. Sintenis,** de D-l J]. Schaarsehmidt
de la Sinaia și Constanţa, de D-l Dr. D. Grecescu din Ilfov,
Prahova, Buzăi, etc., de D-I A. P. Alessi*” de la Ploesci,

(47) D. V. pe Jana ai visitat Cehlăul în anul 1868 August în 4
(st. n.); iar pe lingă Ploesci au erborisat în vara anului 1873.

(48) Catalogul plantelor recoltate de fraţii Sintenis aă fost comu-
nicat D-lui Kanitz de către D-l R. de Uechtritz din Breslaă, botanist
de către care ai fost determinată acestă colecţiune.

(49) Plantele în număr de 90 specii, recoltate în lunele luliă şi
August ale anului 1880 de către D-l A. P. Alessi, profesor la gimna-
siul superior din Năseud, ai fost determinate de către DD. F. Por-
cius și V. de Janka. Pe plantele aquatice din mica colecţiune a D-lui
Alessi, D-l J. Schaarschmidt, june algolog din Clujă şi vechiă elev
al D-lui Kanitz, atlă și determină mai multe specii de Alge, despre e-
sistența cărora în colecțiune nici prin minte nu-i trecuse colectorului, -
după cum lesne se şi pote înţelege. Dar acesta nu împedică pe D-l A-
lessi ca, într'o scriere recentă, de o valore botanică de puţină în-
semnătate, întitulată 0 escursiune botanică în Romănia și Dobrogea, în
care autorul ne dă și descripțiunea plantelor recoltate de el, se'și
revendice paternitatea descoperirei Algelor aflate şi determinate de
D-l J. Schaarschmidt.

LXXIII

Buztii, Făurei, Măcin, Constanţa si Medjidie, în fine, de D-l
(e. Vutskits, elev al D-lui Kanitz, de pe lingă lasi.

O altă publicaţiune este [numerațiunea plantelor din
Romănia ce crese spontaneii şi cele ce sun! frecuent în cul-
tură observate de D. Dr. D. (irecescu, profesor de botanică
la facultatea de medicină din Bucuresci. În acestă lucrare
se află enumerate, pe lingă plantele publicate în Monitorul
oficial din 1869 și în Pevista contimporană din 1876", mai
multe alte specii observate de autor de atunci încoce în
districtele Bacău, Buze, Prahova, Illov, Dimboviţa, Muscel,
Vlaşca și Mehedinţi, împreună cu căte-va plante recol-
tate de D-l Pharmacist Chania de prin vecinătăţile mănă-
stirei Nemţului.

În fine, D-l C. F. Nyman, botanist din Stockolm, în Con-
spectus Plorae europe, citeză multe din plantele co-
lecțiunei lui Guebhard, cu numerile lor respective și cu co-
recțiunile determinaţiunilor Guebhardiane, de câte ori ace-
stea sati întâmplat să fie eronate 7.

Pe langă aceste nouă fântâni, de atunci încoce mi sai
mai sporit și materialele mele sciinţifice, atât prin escur-
siunile nouă ce am mai făcut în diverse părți ale țărei, cât și
prin unele preţiose colecțiuni de plante ce mi-au fost puse
la disposiţiune.

Printre acestea, trebue să menţionez mai întâi Frbariul
lui Ulrich Hofmann, multă vreme considerat ca pierdut,

(50) Vedi Introducțiunea pag. LXVII, nota 40.

(51) Cât despre cele lalte specii de plante pe care D-l Nyman, în
fasc. IL şi IV (pag. 493-846) ale opului sei, apărute posterior publi-
cațiunei opusculului D-lui Kanitz, le atribue Florei Romăniei, nu după
exsiccatele lui Guebhard, cele mal multe din acestea nu trebue ac-
ceptate de cât cu multă reservă, ca unele ce sunt citate după lu-
crarea D-lui Kanitz, în care datele, cele mai de multe or! eronate,
sunt înșirate așia precum ai fost aflate prin diferiţi autori, și în
general, afară de rare escepțiuni, fără de a fi mai fost supuse la
vre-un control, ceea ce ar fi reclamat şi colecţiunile autorilor pe
ale căror date le menționâză.

LXXIV

dar care lu în fine allat într'unul din podurile Asilului Elena
Doamna, gralie cercelărilor energice ale unuia din aceia ce
contribuise în cel mai mare grad la lormarea și păstrarea
acestei colecțiuni. Acesta este D-I Dr. G. Davilla **, profesori
de chimie medicală la lacultatea de medicină din Bucuresci,
căruia sunt dator să esprim mulţumirile mele. Acest erbarii,
ce aslă-di face parte din colecliunea museului din Bucu-
rescă, mulţănmită tot D-lui Dr. Davilla, care bine-voi a li oteri,
se compune din 2175 specii, dintre care — după cum pre-
v&dusem acesta”, —mai bine de jumătate provin din plan-
tele cultivate în grădina botanică din Bucuresci, iar acelea
ce sunt adunate din ţeră, numai torte rar portă localitatea
de unde ai lost culese, ceea ce lace ca acestă colecțiune,
in mare parte destrusă de vermi, să perdă forte mult din
valorea ei sciințifică.

O altă colecțiune de un pre! cu mult mai mare este a-
ceea a D-lui Dr. D. Grecescu, profesori de botanică medicală
la facultatea de medicină din Bucuresci, care în cei din ur-
mă trei ani a reinceput escursiunile botanice cu un zel și
o pasiune ce-lă onoră, şi care în curând vor lace din el u-
nul din esploratorii de lvunte ai Florei ţerei nostre. "Mi în-
deplinesc o plăcută datorie exprimând via mea recunos-
cină amicului si colegului mei D-l Dr. (irecescu, pentru des-
interesarea cu care sa grăbit a-mi pune la disposiliune
frumosa sa colecţiune.

(52) Pentru istoria desvoltărei sciinţei în ţera nostră este bine să se
cunoscă, că D-l Dr. C. Davicua, in calitate de director al vechei şcole de
medicină, inaugură cele d'intăi erborisaţiuni împreună cu elevii în Ro-
mânia de dincoce de Milcov. Tot acestui distins bărbat “i revine şi
onorea de a fi făcut să se înfiinţeze la anul 1860 cea dintâi Grădi-
na botanică în acestă parte a țărei, în urma unui forte însemnat
raport ce presentă încă de pe la anul 1855, Domnitorului de atunci
Ştirbeiă-Vodă, raport ce din tote punctele de vedere face onore a-
utorului lui (vedi Journal de Bukarest, An. 1873 şi Dr. D. recescu
Catalogul plantelor cultivate în Grădina botanică din Bucuresci în
cursul anilor 1971-1875, pag. 10-17). j

(53) Vedi Introducțiunea p. LXI. nota 39.

LXXV

În line, amabilităței D-lui A. Burri din lasi 9*, botanist și or-
nitologist de talent, datoresc comunicaţiunea unei importante
colecțiuni de peste 600 specii de plante, recoltate de elit în
vara anului 1869, de prin împrejurimile Aviudului și din
munţii de la Brosceni (distr. Sucevei). Tot D-lui Burri mai
datoresc obligența de a mă fi făcut să lac cunoscința unui
vechii amic al botanistului Ch. Guebhard, al cărui stirșit "mi
rămăsese necunoscut*?, Acesta este D. Menestrier, decan al
coloniei francese din lași, venerabil și forte simpatic bătrin
in etate de peste 90 de ani, din gura căruia am cules
date preţiose, care completeză biografia acestui atăt de
merilos botanist.”

(54) D. Anexis Bunar, compatriot al lui Ch. Guebhard, este nativ
din Lausanne, de unde ai venit în Moldova la vârsta de 20 ani,
în anul 1850, în calitate de institutor, ceea ce rămase până astă-d.

(55) Veqi Introducțiunea p. XXIV, nota 27.

(56) lată mișcătorea naraţiune ce ne făcu D. Menestrier despre
botanistul Ch. Guebhard :

C'etait en 1842, jhabitais Galatz. Un jour que jassistais au d6-
barquement des passagers du bateau ă vapeur, je remarquai un
voyageur qui paraissait fort mecontent; il maugrâait tout en se
promenant sur le pont du navire dâjă presque desert. Ctait un
homme d'une cinquantaine d'anntes, de taille moyenne, blond, haut
en couleur, Vun exterieur avenant, bien que fort nâglige de sa per-
sonne. Comme il parlait francais, je m'informai de la cause de
son mâcontentement. Il m'apprit quwaux Portes-de-Fer, dans le
transbordement on avait oublie sa malle et qu'il se trouvait sans
linges, sans vâtements. Je Vengageai ă venir chez moi et mis mes
nippes ă sa disposition en attendant qu'il retrouvât ses effets. C'est
ainsi que je fis la connaisance de Ch. Gubhard, depuis ce jour
notre liaison devint intime et ne fut rompue que par sa mort.
Il mapprit qu'il 6tait envoye par le naturaliste Delessert, au prince
Moruzi, pour diriger ses serres.

Voilă donc Guebhard installe ă Pekia, partageant son temps en-
tre la direction des serres du prince et les herborisations du
voisinage. Il avait ete stipule qu'il aurait toute liberte ă cet egard
et il en usait largement car il faisait souvent des absences de

“deux ou trois jours. C'âtait un homme infatigable : muni dun fu-

sil que je lui avais prete, de sa boite de fer blanc et d'un morceau

LĂXVI

Colecţiuni mici de plante, din diverse localități, mi sat
mai trimis de către un amic al botanicei şi al botanistilor, D-l
N. Ionescu, ilustrul profesor de istorie de la universitatea
din lași, de către D. Stefan St. Sihlenu, doctor în sciinti na-
turale, de către fratele mei Alexandru Brandza, profesor
de istorie la liceul din lași, de către D. Mircea Ganea, în
fine de către unii din vechii mei discipuli, precum DD. Sabba
Stefănescu, Anton Colorenu şi N. Athanasescu. Toți aceștia
să primâscă mulţămirile mele.

de pain, il s'en allait tout seul, ă travers champs, sans savoir un
mot de la langue du pays. A. de Candolle de Geneve recueillait le
fruit de ses recherches.

Je voyais souvent Gu6bhard. son commerce 6tait des plus a-
greables ; ctait un homme fort instruit, parlant plusieurs langues,
plein d'esprit, poite ă ses heures, temoin cette chanson que je mai
point oublice, malgre mes 90 ans. II sagit dun jeune Suisse en-
gag6 dans Varmâe francaise :

Que mon sort est funeste!
Adieu, mes bons amis,
Au regiment je reste,
Vous retournez au pays.
Ah! jen perdrai la vie
Par la douleur que jai.
Seul de ma compagnie

Je m'ai pas mon conge.

[ls vont revoir leur mere,
Et la mienne aupres Veux
Va courir la premitre

En me cherchant des yeux.
Lise, toi que jadore,
Feras-tu comme moi?
Sais-tu chercher encore
Ceux qui sont loin de toi?

Suisse, qui ma vu naitre

Et qui vendit ma foi,

Je vais mourir peut-etre
Mais pour dVautres que toi.
Pour calmer mes souflrances,
Dites ă mes amis,

Que, si je suis en France,
Mon coeur est au pays.

Mon ami m'a raconte quelques episodes de sa vie qui a 6te pas-
sablement accidentâe. II €tait originaire de Neufehâtel en Suisse,

RE

XXVII

Sunt încă dator se esprim recunoscința mea plină de
gratiludine, la mai mulți învățați bolanisti streini, cari de
asemenea mail ajutat în acestă lucrare, precum D-lui Vic-
tor de Janka, învățatul conservator al Erbariului museului
din Pesta, pentru prețiosele sale consilii si numerosele de-
terminatiuni de plante; D-lui Dr. Pancic, prolesor la universi-
tatea din Belurad, pentru determinaliunea unor specii de
Diunthus ; D-lui A. Franchet, învățatul monogra! al genului
Verhaseum, pentru determinaliunea câtorva specii din acest
gen; în fine, D-lui Beck, asistent la erbariul museului din
Viena, pentru delerminațiunea câtorva specii de Orobanehe.

Il paraît qwau debut il fut employe dans le commerce ă Paris.
Plus tard nous le trouvons ă Livourne en qualite de consul du
roi de Wurtemberg. Un jour qu'il faisait ă pied le voyage de Li-
vourne ă Florence, il ful saisi par des brigands qui le relâchaient
apres une assez longue detention,, ayant enfin reconnu son insol-
vabilite. Dans les grands jours il portait encore en Moldavie la de-
corait qu'il recut alors du roi de Wurtemberg.

Reprenons le fil de notre recit. Tout alla bien ă Pekia du vi-
vant du vieux prince Moruzi; mais ă sa mort, ses heritiers nâgli-
gerent le jardin et le botaniste au point de le laisser manquer de
pain, lui ct une pauvre jeune fille, victime des passions brutales
Mun des seigneurs de Vendroit. (est dans cette triste situation
vers la fin du printemps de 1548, que Gucbhard fut atteint du cho-
lera, Des que jen eus connaissance, je me rendis ă Faurei ou il
se trouvail alors. Helas! jarrivais lrop tard; il €tait mort. Des
boh&miens Vavaient enveloppe dans des nattes et jete dans une
fosse ă la lisiere de la foret. On setat hâte de jeter aussi sur le
fumier ce qui restait de ses precieuses collections. (est en vain
que sa femme 6crivit de la Suisse pour reclamer ce qui restait de
son mari. || ne restail absolument rien.

CONSPECTUL LITERATUREI

ȘI

ESPLICAȚIUNEA ABREVIAȚIUNILOR

Lucrări publicate :

A. Andrae Carolus Justus. Der Butschetseh bei Kronstadt und Skit
“Jalomicza. Eine Alpenwanderung in Siebenbiirgen (Aus der Leip-
ziger illustrirten Zeitung Band XXII, Nr. 563 vom 15 April 1854).
Verhandlungen und Mittheilungen des siebenburgischen Vereins fiir
Naturwissenschaften zu Hermannstadt VI. Jahrg. (1855).

A. Bot. Zeit. — A. C. Justus. Beitrăge zur Kenntniss der Flora
des siidlichen Banates, der banater Militărgrenze und Siebenbiirgens
Botanische Zeitung von Se/lechtendahl und Mohl XI (1853), XUL
(1825), XIV (1856) Jahrg.

Al. — Alessi A. P. in Kamite PI. Rom.

Alexi A. P. O escursiune botanică în Romănia și Dobrogea. Sibii,
1833, in-80, 108 pag.

Aurel. — Aurelian P. S. Terra nostra schiţe economice asupra Ro-
măniel. Ediţ. a doua. Bucurescă, 1880, in-30, XXVI şi 344 pag.

Bmg. En. — Baumgarten Johannes Christianus Gottlob. Enumeratio
stirpium Magno Transsilvaniae principatui praeprimis indigenarum,
in usum nostrarum botanophilorum conseripta inque ordinem se-
xuali-naturalem concinnata. Vol. 1-3 Vindobonae, 1816, Vol. 4 Ci-
binii, 1846, in-80,

Benkert in Gris. et Seh. It. 355.

Boiss. FI. or. — Boissier Eilmond. Flora orientalis sive Enumera-
tio plantarum in Oriente a Graecia et Aegypto ad Indiae fines hu-
cusque obsrrvatarum. Vol. I-IV. Basifiae, 1867-1875, in-8,

d SE

LAXIX

Rorb. 1873, Bâns. — Borbds Vince. Jelentes az 1873, evben Bân
sâg teriileten tett nâvenylani kulatăsokrol Budapest 1874 Math. &s
termeszeltud. kozlem, vonatk. a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy.
Tud, Akad. math. 6s termeszelt. ăllando bizotts. XI p. 213-291 1,

Borb. Drandenb. — Bovluiis V. Bemerkungen iiber die Verbascum-
Arten und Iybriden des Banates Verhandl. des botanischen Vereins
der Provinz Brandenburg XVII, Jahrg. (1875), p. 58.

.
[i

Borb. Eiszrer. — Borbâs V, Eszrevetelek €s Phytographiai imegje-
eyzbsek Janka Vietor «Adatok Magyarhon delkeleti florâjăhoz stb.»
ezimii cezikkere Budapest 1876. Math. 6s termeszeltud. kăzlem. vo-
natk. a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad: math. €s ter-
mâszett. âll. bizotts. XIII, p. 25.

Borb. Flor. hăzl. IX. — Borbds V. Floristikai kăzlemenyek a Magy.
Tud. Akademia ăltal tâmogatolt botanikai kutatăsaimbol. Budapest
1878, 7. c. XV, n. LX, p. 265-372.

Borb. Haz. Arab. — Borbds V. Vizspălatok a hazai Arabisek 6s e-
ey6b Cruciferăk kâril Budapest 1878, 7. e. XV, p. 145212.

Borb. Linn. — Borbâs V. Pteridophyta herbarii Dris L. Haynaldi
Hungarica. Linnaea XLII (1879), p. 203.

Borb. hor. — Borbds V. Floristikai adatok kiilânăs tekintettel a
Roripâkra. Ertekez6sek a termeszettudomânyok kârâbăl kiadja a Magy.
Tud, Akademia LX, kot. NV, sz. Budapest, 1879, 64 p.

Borb. Sărga szegf. — Borbăs V. Adalok a sârga virăgti szegfiivek
es rokonok systematicai ismeretehez Budapest 1876. Math. €s ter-
meszettud. kăzlem. vonatk. a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud.
Akad. math. es termâszelt. ăllando bizotts. XIII. kât. p. 187-216.

Borb. Symb. pter. — Borbds V. Symbolae ad pteridographiam et
Characeas Hungariae praecipue Banatus Verhandl. der k. k. zool.
bot. Gesellsch. Wien Jahrg. XXV (1875), p. 781.

Borb. U. Jel. — Borbds V. Ujabb jelensâgek a Magyar Florâban
Budapest 1875. Math. es termeâszettud. kăzI. vonatk. a hazai viszo-
nyokra. Riadja a Magy. Tud. Akad. math. 6s termeszett. ălland6 bi-
zotts. XII, kot. p. 75-88.

Cz. Flora XIX. — Czihach Jacobus Stanislaus. Florae moldavicae
species ac genera hucusque excursionibus explorata ac secundum

(1) cf. Borb. in Oest. bot. Zeit. XXV (1875), p. 207 et in Bot. Jahresbericht III
1875), p. 714.

LXXX

Linnaei systema ordinata Mns. Maji 1836 «Flora» bot. Zeitung Jahrg.
XIX (1836), Bd. 2. Beiblătter p. 58-74.

zih. — Vedi Cz. Flora XIX.

Cz. et Sz. — Caihack Dr. J. und Szabo Dr.J. Heil-und Nahrung-
smittel, Farbstofte, Nutz-und Hausgerăthe, welche die Ost-Romanen,
Moldauer und Walachen aus dem Pflanzenreiche gewinnen, Flora
XLVI (1863), imprimată și separat.

D. Br. Fragm. — D. Brandza. Fragmente din Flora Romăniel
cuprindend consideraţii generale asupra vegetației României şi enu-
meraţia câtor-va din plantele ce cresc spontaneii în România, cu
arătarea localităţilor unde se găsesc. Comunicaţiune făcută în sesiu-
nea din Februarie 1876. Butetinul Societăţei geografice Române. A-
nul |. No. 7-8, Bucuresăă, 1 lulie-l August 1876, pag. 44-105.

D. Br. în Rev. liter.-sc. — D. Brandaa. şi B. P. Hasdei. Revista
literară și sciinţifică, 1876, pag. 48-53 și pag. 141-178.

D, Br.—D. Brandea. Despre vegetaţiunea Romăniei și exploratorii
ej, cu date asupra climei şi a regiuniloră botanice. Analele Academiei
Române, Seria II, Tom. II, Secţ. IL. p. 303-380, imprimat și separat.

D. Br. Anal. Acad. Rom. — D. Brandea. Plante nouă. Analele
Academiei Române, Seria II, Secţ. II (1881), p. 537-538.

DC. Prod. — De Candolle Aug. Puyramo et fil. Prodromus syste-
matis naturalis regni vegetabilis. Paris, 1824-1864, 16 vol. in-8”.

Demid. Voy. — Demidoft Anatole. Voyage dans la Rusie meri-
dionale et la Crimee. Il Tome, Pwis, 1845. ,

Edel.— Edel Julius. Bemerkungen iiber die Vegetation der Moldau.
Nach eigenen, im Jahre 1835 gemachten Beobachtungen entworfen:
Verhandl. des zool.-bot. Vereins in Wien III (1853), p. 2742.

Fetu Dr. Anast. Încercările făcute pentru desvoltarea sciinților
naturale “în Romănia. Analele Soc. Acad. Rom. Seria I, Tom. V,
Secţ, II, 1873, pag. 11-33 și 74-80, imprimat şi separat.

Fuss FI. Trans. — Fuss M. Flora Transsilvaniae excursoria. (i-
binii, 1866, X și 864 p. in-8.

Fr. — Preyn Josephus F. Az 1971-1873, 6vben Magyarorszăg ke-
eli reszeiben gyiijtălt năvenyek jegyzâke. Preyn „Jdzsef vasuti m6r-
năk, nemet kezirata utân kăzli dr. Borbds V. Budapest 1876. Math.
6s termeszettud, Kăzlem. vonatkozolag a hazai viszonyokra, Kiadja
a Magyar Tud. Akad. XIII, kot. p. 65-130.

13321
Fvon. — Yvronius Fr. Fr. Zwei botanische Excursionen II. Von
Kronstadt auf den Butscehetseh Verhandl. und Mitth. des Siebenbiir-
gischen Vereins fir Nalurwissenschaften Hermannstadt. VI Jahrg.
(1855), p. 196-202.

(Guebh. Ezrsic.—Gutbhard Charles. Exsiecata in Nyman Consp ec
tus Florae Europaeae.

(rutbh. Not. — Guebhard Charles. Notice geographique et botani-
que sur la Moldavie pour servir dintroduction ă la flore de ce
pays (lire de la Bibliotheque universelle de Geneve. Fevrier 1849).
(ieneve, 1349, in-80, 24 p.

(ir. En. — Grecescu Dr. D. Emumeraţia plantelor din România
ce cresc spontane și cele ce sunt frecuent în cultură observate.
Bucuresci, 1880, in 8, 67 p.

Gr. Erbor. — Greceseu Dr. O erborisaţiune pe la monăstirile Aga-
pia, Varaticul şi Nemţul. Revista contimporană literară și sciinţifică.
Anul V, Nr. 8 din 1 August 1876, Bucuresci.

Gr. Ezcurs. — Grecescu Dr. Excursiuni botanice pe Bucegi. Re-
vista contimporană. Anul IV, Nr. 4 din 1 Aprilie 1876. Bucurescl.
*

Gr. Monit. ofic. — Greceseu Dr. Excursiunea sciințifică de la Bu-
cegii. Monitorul oficial, Anul 1869, Nr. 50, pag. 311-312,

Gris. It. hung. — Vedi Gris. et Schenk It.

Gris. et Schenk It. — A. Griesebach et A. Schenk. ter Hungari-
cum a. 1852, susceptum. Beitrăge zur Systematik der Ungarischen
Flora. Wiegmann's Archiv fiir Naturgeschichte XVIII (1852), p. 291.

Hacq. Reise. — Hacquet B. Neueste physikalisch-politische Reisen
durch die Dacischen und Sarmatischen oder Nârdlichen Karpathen.
Niirnberg, 1790-1796, 4 vol. in-8.

Haynald. — Haynald Ludovicus im Kamite PI. Rom.

Heufi. En. — Heugel Joanne. Emumeratio plantarum in Banatu
Temensiensi sponte crescentium et frequentius cultarum. Vindobo-
nae, 1858, in-80. Aus den Verhandlungen der k k. zoologisch-bota-

nischen Gesellschaft in Wien (Jahreang 1858, p. 39-240) beson-
ders abgedruckt.

Hoelzl. — Hoelz] Carl. Ueber die von Hacquet wâhrend seiner
„karpathenreisen gemachten botanischen Verhandl. der k. k zool.-
bot. Ges. in Wien XI (1861), p. 433-446, imprimat şi separat.

Hof. Excurs. 1862. — Hofmann Ulrich. Excursiune botanică în

vI

XXIII

districtul Muscel de la 11-21 Septembre 1862. Monitorul medical al
României. Anul 1862, Nr. 4 şi 5, pag. 31 şi pag. 38-40.

Hof. Ezeurs. 1863. — Hofmann Ulrich. Excursiunea botanică și
mineralogică din anul 1863. Monitorul medical. Anul 1864, Nr. 15,
pag. 171-120.

Jana. — Janka Victor de in HKanita Pl. Rom.

Janka Ad. — Jana Victor de. Adatok Magyarhon delkeleti flo-
râjahoz tekintettel Dr. Borbas V. jelentâsere <Az 1873 evben a Bân-
sâg teriileten tett nâvenytani kutatâăsokrol.» Budapest 1876. Math. €s
termeszelt. kozI. vonatk. a hazai viszonyokra, Kiadja a Magy. Tud.
Akad. XII. kot. p. 151-187.

Janha Linn. — Janka Victor de. Adnotationes in plantas dacicas
nonnullasque alias europaeas Linnaea tom. XXX. fasc. d. (1860), Di-
anthus pruinosus ex Del. sem. h. bot. Vindob. a. 1858 ibid. tom.
XXX (1860), fasc. 6, p. 748.

Jana Oest. bot. Zeit. — Janka Victor de. Oesterreichische bota-
nische Zeitschrift VIII (1858), p. 199. — XVI (1866), p. 366. — Cor-
respondenz aus Bukarest XXIII (1873), p. 322, etc.

Janka Term. fiiz. — Janka Victor de in Termeszetrajzi fiizetek.
Jana Zool.-bot. Ver. — Janka Victor de. Verhandlungen des

zo0l.-bot. Vereines in Wien VII (1857) Verh. p. 123.

Kanitz PI. Rom. — Kanitz Augustus. Plantas Romaniae hucusque
cognitas enumerat. Cfaudiopoli, MDCCCLXXIX-MDCCCLAXX XI, in-80
XXII și 268 pp.

Kapaxăom K. Tozoypavia zîis Bhayias. Bucurescă, 1830, in 8.

Knapp. «J. A. Oester. bot. Zeit. — Knapp. J. A. Oesterreichische
botanische Zeitschrift XXVII (1877). p. 362.

Ky. — Vedi hotsehy.

Rotsehy.— hotsehy Theodorus. Beitrăge zur Kenntniss des Alpenlan-
des in Siebenburgen Verhandl. des zool.-bot. Ver. in Wien III (1853).

Live. — Ltveille Jean in Demidoji Anatol. Voyage dans la Russie
mâridionale et la Crimâe. II Tome, Paris, 1843.

Nym. Consp. — Nyman Carolus Fridr. Conspectus Florae Euro-
paeae. Orebro, 1878-1882, in-80.

Odobesco A. et Aureliano P. S. Notice sur la Roumanie. Paris,
1867, in-80.

Reissek Dr. 5. Ueber die Wanderungen des Xantium spinosum.

»

Da a
dd > .

LXXXIII

Aus den Verhandlungen der k. k. zoologisch-botanischen Gesell-
schaft in Wien (Jahrgang 1860, pag. 105-109) besonders abgedruckt.

Sehott A.— Sehott Arthur. Rilt in die Walachei. Ausland XXIII (1850).
Seh. — Sehaarsehmidt Julius in hanitz PI. Rom.

Sehur Lin. — Sehur Fertinand Joh. Emumeratio plantarum Trans-
silvaniae exhibens: stirpes Phanerogamas sponte crescentes atque
frequentius cultas, Cryptogamas vasculares, Characeas, etiam Muscos
Hepaticasque. Vindobonae, 1866, in-80, XVIII şi 984 p.

Sim, — Simhkovies Lajos. Bânsăgi s Hunyadmegyei utazâsom
1874-ben. Budapest 1878. Math. 6s termeâszett. kăzlem. vonatkozolag

a hazai viszonyokra. Kiadja a Magy. Tud. Akad. math. 6s termeszett.
âlland6 bizotts, XV, kăt. p. 479-624.

Sutzu N. Notiţii statistice asupra Moldovei. Edit. 7. Codrescu
Iaşi, 1852, in-80.

Vechtr. et Sint. — Vechtrita R. v. et Fratres Sintenis in HKanitz
PI. Rom.

. — Vutshits Georgius in HKanite PI. Rom.

Vernav Constantin. — Rudimentum physiographiae Moldaviae.
Budae, 1835, VI şi 62 p. in-80.

Winkl. — Winkler Moritz in Kanite PI. Rom.

Winkl. — Winkler Morite. Reise nach dem siidostlichen Ungarn
und Siebenbiirgen. Oesterreichische botanische Zeitschrift XVI (1866).

Manuseripte :

Gutbh. Not. manuse. — Gutbhavd Charles. Notice geographique
et botanique sur la Moldavie, pour servir d'inlroduction ă la Flore
de ce pays.

Gutbh. manuse. — Guebhard C. Enumeratio plantarum quas per
annos 1842 ad 1848 in Moldavia collegit et observavit.

Hof. manuse. — Hofmann Ulrich. Catalog de tote plantele culese
"cu elevii din şcola de medicină în timpul escursiunei din anul 1864
făcută în regiunea Carpaţilor (in-ţii Coziei, Bistriţa şi Tismana, etc.).

Sz. manuse, — Szabo Joseph. Flora districtului laşi, ordinată după
sistema lui Linneiă, descrisă și esplicată după J. Ch. G. Baumgarten
(autbrul Florei Transsilvaniel). Iași, 1873.

LXXXIV

Colecţiuni de plante (Fzsiccata) :

Buvri A. — Plante de la Agiud și Brosceni.

Chania. — Plante din districtul Nemţ (vă&dute în Exbariul D. Dr.
Grecescu)-

Iidel, Szabo și Czihachk. — Plantele luă J. Edel din Erbariul mu-

seului din lasi.

Hofmann U. — Plante din districtele Buzău, Prahova, Muscel
Vilcea, Gorjiă, etc.

Grecescu Dr. D. — Plante din distrietele Buztă, Ilfov, Prahova,
Vlașca, Argeş, Vilcea și Mehedinţi.

Literile 7. j. înaintea numelui lui Guebhard, indică că specia de
plantă pe care o menționeză a fost vădută de el în Erbariul muse-
ului din lași.

Vulg. — Numire vulgară.

! — După nume de autor, indică că planta a fosti vădută sau
recoltată de acel autor în localitatea menţionată. După numele u-
nui colector citat după un alt autor, indică că acel autor a vădut
planta recoltată de acel colector. După o localitate indică că planta
a fost recoltată și de către mine din acea localitate. După FEirsic-
cata vre-unui colector saii autor, indică că 'eii am vădut specimenul
original al acelui colector sau autor.

Nota.—Planta a fost recoltată sai observată de mine în tote lo-
calităţile ce nu sunt urmate de nici un nume de autor saii colector.

pPNODNOMUL

FLOREI ROMÂNE

DIVISIUNEA 1

DICOTYLEDONE

Plante cu-embrion munit cu două cotyledone, şi cu tul-
pine formate în general dint”un sistem cortical distinct, și
dintr'un sistem lemnos cu straturi concentrice. încungiurând
o medulă centrală.

SUB-DIVISILUNEA 1.

Carpele libere (1—a ); placenlațiune parietală în unghiul
intern.

|. RANUNCULACEE.

Flori ermafrodite . regulale s. neregulate. — Receplacul
convex s. forte rar plan-concav (Peeonire). Calice caduc s. rar
persistent, cu 5. rar 3—ce sepale libere. verdi s. mai adesea
petaloide, regulate s. neregulate. egale între ele s. neegale,
imbricate, valvate s. induplicate. Corală nulă s. polvpetală,

2

caducă, cu petale imbricate, în număr egal, duplu s. triplu cu
acela al sepalelor, alternând cu ele s. suprapuse lor, egale
între ele s. neegale, plane s. întormă de cornet, de cască s. de
pinten, câte-odată forte mică şi cu totul nectaritorme. Stamine
în număr indefinit, libere, ipogine s. forte rar subperigine
(Peeoniec), inserate spiral s. în verlicile; antere basilixe, 2-lo-
culare., introvse, exirorse s. laterale, deiscente longitudinal.
Carpele independente s. forte rar unite numai prin basa lor
(Nigella), în număr delinit s. indetfinit, torte rar solitare; 0-
vule anatrope, inserate în unghiul intern al carpelelor în număr
mai mult s. mai puţin mare pe două renduri verticale, s. s0-
litare, ascendente cu micropilul extrors s. descendente și
mai lot-d6-una cu micropilul intrors; stil continuit cu 0-
variul, de ordinar lateral şi forte scurt, cu extremitatea stig-
matică simplă, adesea persistent, continuând câte-odală a
cresce după antesă. Fruet format, când dintr'un număr in-
definit de achene mutice s. coronate de stilul persistent și
câte-odală barbat-plumos . când dintrun număr definit de
folicule verticilate, polysperme şi deiscente prin unghiul in-
tern, mai rar o foliculă solilară s. o bacă mono-oligospermă.
Seminţe solitare, ascendente s. pendente, s. numerose și
2-seriate orizontal de a lungul unghiului intern ; albumen
voluminos, cărnos $. cornos ; embrion forte mic, drept, ba-
silar. — Plante erbacee, rar frutescente, cu suc apos măi
mult s. mai puţin acru și corosiv : frunde alterne s. torte rar
opuse, întregi s. mai mult ori mai puţin disecte, munite cu
pețiol de ordinar dilatat la basă lipsite de adeverate stipule;
flori solitare terminale s. axilare, ori grupate în diverse mo-
duri.

TRIB. 1. AQUILEGIEE. — Flori regulate s. neregulate.
Receptacul convex. Periant duplu s. simplu. Prefloraţiune
imbricată. Carpele independente s. unite numai prin basa
lor, pluriovulate. Fructe uscate, polysperme, deiscente prin
unghiul intern. — Plante erbacee, perene s. anuale. Frunde
alterne.

A. Flori regulate.
a. Petale pintonate.

AQUILEGIA T. — Acuilegia.

Calice D-sepal, petaloid, caduc. Petale 5, alterne, de ordi-
nar în lormă de cornel, munit fie-care, deasupra unguiculei,
de un lung pinten. Stamine alterne, verticilate; verticile 8-10,
D-mere; antere extrorse. Staminode interiore 10, alterne,
2_verticilate. Cawvpele 5, sessile, libere, pluriovulate, la ma-
turitate deiscente folicular prin unghiul intern. — Erburi pe-
rene ; frunde 2-ternate : Ilori solitare terminale s. cimose.

A. vulgaris L.; Rehb. Icon. IV, f. 4729. A. vulgară. —
Vulg. Căldăvuşă. Olopoței cornuți.— Tulpină frundosă, de 4-8
decim., plurilloră, simplă s. ramosă către vert, puţin pube-
scentă. Frunde radicale 2-ternate, lung peţiolate, cu divi-
siunile de ântâiul ordin forte lung peţiolulate, cun segmente
2-3-partite , cu lobi incisați., cu incisură obtuse ; caulinarele
1-3, subsessile ; floralele 3-secte, cu segmente de ordinar
intregi. Flori mari, albastre, cu sepale ovale-lanceolate-acu-
minate, erecte, pubescente în afară. Petale trunchiate la vârf,
cu partea superioră inserțiunei mai scurtă de căt pintenele ;
pinteni curbați în cârlig. Stamine puţin mai lungi de cât pe-
lalele. Staminode obluse. — 29| Luni August.

Abit. și staţ.— Pădurile munţilor. — M-ții Buzeului (calea de la pi-
râul Nişeor spre pîrâul Băsca-mare; Ho]. Monit. med. 19864 p. 117).

A. alpina L.; Reh. Icon. IV, f. 473%. A. alpină.— Tul-
pină frundosă de 3-7 decim.. 2-3-floră. Frunde mică, 2-ter-
nate, cu toliole B-partite-plurifide. Floră forte mari. cu sepale
ovale-acuminate, forte patente. Petale trunchiate la vârf, cu
porliunea superioră inserțiunei egală s. puţin mai scurtă de
cât pintenele ; pinteni drepți s. recurbaţi la vert. Stamine mai
scurte de cât petalele. Staminode acuminate. —— 9! Zuniă-
August.

Abit. și staţ. — Stincele umbrite din regiunea alpină, — Vertul

4
Cehlăului (de? Vegert. der Moldau, în Werhand. des Zool.-bot. ve-
veius II1 35); m-ţii Muscelului (calea de la Dimboviciora spre Rucăr;
Hof. Monit. med. 1862, p. 39).

b. Petale nepintenate.
NIGELLA T. — Nela.

Calice D-sepal, petaloid, caduc. Petale unguiculate, 2-fide,
opuse (de ordinar în părechi) sepalelor. Slamine inserate
spiral : antere introrse. Carpele d (mai rar 2-15), unite” la
basă (inserate oblic). multiovulate, la maturitate deiscente
folicular prin partea internă a verlului lor. — Erbură anuale ;
(runde disecte ; floră terminale, munite câte-odată cu un in-

volucru.

N. arvensis L.: Reh. Icon. IV, f. 4735; N. famiculacea
(ruebhard, manuse. (non DU.). N. de câmp. — Vulg. Nigelută,
Negruşcă, Negruţă. — 'Tulpină de 1-4 decim., simplă s. cu
ramuri lungi, divaricate. Frunde 2-3-pinatifide, cu lobi li-
neari-capilari. Floră albăstrii, fără involueru. Sepale ovale-
suborbiculare, acuminate, lung unguiculate, cu venisore verdi.
Petale Ș (6 suprapuse în părechi sepalelor anteriore și celui
posterior, 6ră 2 solitare în faţa sepalelor laterale), munile
deasupra unguiculei de o foveolă profundă, acoperită prin-
tr'un so0lz lung aristat, îndoite în dreptul foveolei, terminate
printi”un limb divisat în doui lobi suborbiculari, concavi în a-
fară, vilosi în întru şi terminaţi fie-care print”o punctă lineară
dilatată la vert. Antere apiculate. Folicule 5, mai rar 3-7, u-
nite prin jumătatea lor inferioră, divergente către vert, 0-
blonge înguste, puţin atenuate la basă, munite pe spinare de
ivei nervure, Și terminat printr'un rostru stilar de lungimea
ovariului. Seminte. triquetre, netede, mărunt puncluate. —
(2) Duniti-Septembre.

Abit. si staţ. — Printre semănăturile de grâi și agrii din terenu-
rile năsipose şi calcare. — Berlad; laşi (Perrăria de la Repedea) ;
Ilfov (Sabar); Argeş; Olt (Slatina) ; Caracal (A. Schott, Ritt în die
Walachei, în Ausland XXIII, p. 294—479); ete,

sI

N. sativa L.; Rehb. Icon. IV, f. 4736. N. cultieată. —
Vulg. Negruşea, Chimen negru. Cultivală în grădini și
câte-odată subsponlanee imprejurul locuinţelor. — (2) Iu
li August.

N. damascena L.; Deh. eon. IV, f. 4737. N.de Damasc.
Vulg. Vergură învelită, Uhica-colnicului, DBarba-botarulu.

Cultivată prin grădini. — (O) Loriit- August.

NELLEBORUS T. Iilebor.

Calice d-6-sepal, persistent s. caduc. Pelale (staminode ?)
în numer și ordine variată, glanduliforme, mai rar 0. Slami-
ne o, inserale spiral; antere exlrorse s. introrse. Garpele
2- %, libere s. unite la basă, sessile s. slipilate, multiovu-
late, la maturitate deiscente lolicular prin unghiul lor intern.

Evburi perene ; lrunde palhmatisecte-pedalate ; Ilori soli-
lare s. cimose, puține, nude s. munile de un involucru.

Skcr. HELLEBORUS Adans. — Calice cu d sepale cuin-
conciale. Carpele sessile.

II. purpurascens W. K.; Bell. Icon. IV, f. 4725. E.
purpurii.—Vulg. Spânt purpuriii, Erbu nebunilor. —Rizom
negricios, gros, ramos, cu fibre radicale numerose, lungi si
lorte puternice. 'Tulpine anuale de 2-3 decim., erecte, pur-
purascente, nude, frundose numai de la ramuri. munite la
basă de câli-va solzi membranoși, rar simplă și 1-floră, de
ordinar 2-fidă, cu una din ramură mai scurtă 1-lloră, cea-
Jaltă mai lungă 1-2-foră. Frunde radicale născend din rizom.
mari, torte lung petiolate, şi de ordinar întrecând tulpinele.
deasupra nude, dedesubt glabre s. cu nervurile pubescente,
digitisecte, cu 5-7-segmente la basă cuneate, 3-4-partite.
en lobi întregi s. 2-fidi, oblongi-lanceolați, duplicati-acuti-
serali ; cele rameale subsessile duplicate-partite, la început
livide-purpurii, mai târdiii verdi. Flori 1-3, plecate: pedun-
culi scurți, curbați, rugoși transversal, lividi-purpurii, subvi-
loși. Sepale ovale-subrotunde, acuminate, concave, patente-

6

suberecte, campanulate, în intru verdi-purpurii. în afară li-
vide-purpurii. Folicule 4-6, forte rar 7, oblonge, lung rostrate.
— 9, Martiit- Aprile.

Abit. și staţ. Pădurile şi locurile petrose din regiunea munţilor.

M-ții Muscelului (/svoru-între-petre la polele Sturului ; II. viridis
(non L.) Brandza, Frag. din flor. Rom.) ; m-ţii Prahovei (la Sinaia
pe vulea Căşăriei, Furnica, Petra-avrsă,, Piscu-Căânelui); mil Cozi
(Uvraica, Verfu Cozi).

H. odorus At; Reh. Icon. IV, f. 4721. E. odoranut. —
M-ții Prahovei (Valea largă; Hofţ. Monit. med. 1864, p. 118).
— 9 Pebruariii- Marii,

ISOPYRUM LL. — Zsopir.

Calice 4-6-sepal, petaloid, caduc. Petale (staminode 2) în
număr variabil, glanduliforme, s. mai rar 0. Stamine 2%, in-
serate spiral, câte-odată puţine ; antere sublaterale. Car-
pele 2 - o, libere, sessile 1 - co - ovulate, la maturitate deis-
cente folicular.— Erburi anuale s. perene ; frunde alterne s.
suboposite, ternate-descompuse.

|. thalictroides L.; Reh. Icon. IV, f. 4728. 1. Rutişor-
neadevărat. — Plantă glabră. Rizom orizontal elongat, sub-
țire, cu fibre radicale elongate, puţin cărnose-grumose, dis-
puse în fascicule spaţiate. Tulpină de 15-25 centim., erectă»
supțire, simplă s. aprope simplă, plurifloră. Frunde supțiri,
moi, verdi-glaucescente, 1-2-ternate ; radicalele lung peţio-
late, cu 3 segmente lung peţiolulate 3-secte, cu lobi obo-
vali peţiolulaţi 2-3-fidi, s. 2-3-partiţi cu lobuli obtusi, rar
intregi ; caulinarele 3-secte, cu lobi 3-partiţi, 3-fidi s. în-
tregi; bractealele subsessile, adesea indivise; stipule ovale-
suborbiculare , membranose. Flori puţin numerose (2-6),
mici, albe. Sepale oblonge, patente, forte albe. Petale forte
mică, glanduliforme, în formă de cornete contractate la basă,
cu mult mai scurte de cât sepalele. Folicule 1-3, oblonge-o-
vale, puţin atenuate la basă, cu rostru cu mult mai scurt de
cât folicula. — 9 Aprile- Mais.

7

a a a a a a afl

Abit. și sta. Locurile umede de prin pădurile umbrose de la
câmp şi de la munte din ma! totă România. Ducuresel (Băndsa);
m-ţii Prahovei (Ja Sinaia pe polele Bucegilor : Furnica, Petra-arsă);

laşi (Nițelea); ele.

|. fumarioides L.:; Bel. Icon. IV, f. 4728. b. 1. fumă-
viță-neadererată. -— Prin pădurile munţilor celor mai inalți
ai Moldovei ((rueb. p. în herb. mus. ași).

TROLLIUS Li. — Profir.

Calice 4- o - sepal, petaloid, caduc s. rar persistent. Pe-
tale (slaminode ?) în numer variabil, s. rar 0. Stamine nu-
meroze inserate spiral; antere extrorse s. laterale. Carpele
5-a , libere, sessile, la maturitate deiscente folicular, poly-
sperme. Seminţe netede s. arilate. — Erburi perene ; runde
palmalinervate, întregi, lobate s. disecle.

Secr. 1. EvrnovLius JI. Dn. Plante terestre. Flori cu
corolă. Calice caduc. Frunde forte disecte.

T. europeus L.; Bell. Icon. IV, f. 4713. T. europe. —
Vulg. Măr auriii. — Plantă glabră. Rizom trunchiat, cu fi-
bre negre. Tulpină erectă, subsimplă , uni-s. paucitloră.
Frunde de un verde închis, palmatisecte, cu segmente rom-
hoidale, 3-fide. incisate-dentate ; radicalele lung peliolate ;
caulinarele și superiorele sessile. Floră mari, globose, gal-
bene cu venişore verdi pe din afară, solitare la vertul tulpi-
nelor. Sepale 12-15, pe mai multe rânduri, concave, coni-
vente, eliptice, obtuse. Folicule lineare-oblonge, sbircite trans-
versal călre partea superioră, munite de o costă dorsală;

rostru scurt, curbat în întru. — 9 Duiii- ulii.
Abit. și staț. Păsciunile din regiunile alpestre. — M-ții Bucegi

(Verful Furnicei) ; m-ţii Muscelului (Isrorul-între-petre la polele Stu-
pului) ; m-ţii Bacăului (Palanca); ete.

f. altissimus Ornte. 'Tulpină mai mare, ramosă, multilloră.
— Pădurile umbrose din regiunile subalpine. — M-ții Musce-
lului (Padinua-Cucii).

R

Ps

_.

Calice persistent. Frunde suborbiculare-renilorme , numai

Secr..2. CALTAHA L. Plante acuatice. Flori apetale.

crenale s. dentale.

T. palustris Brandza herb. Mor. Rom.; Caltha palustris
L.; Rehb. Icon. IV, f. 4712. T. de baltă. — Vulg. Caleea-
culului.— Plantă glabră. Rizom vertical, scurt, cu libre grose.
Tulpină de 2-D-decim., ascendentă-ereclă, grosă, suleată»
fistulosă, ramosă cătră vert, plurifloră. Frunde suborbiculare-
renilorme, crenate, grose, slrălucitore ; radicalele lung petio-
late ; superiorele sessile s. subsessile ; tote la basă dilatate
in vaginulă scariosă auriculală. Flori puţin numerose , so-
litare la estremitatea pedunculilor axilară, mari, de un gal-
ben aurii, cu sepale ovale obtuse. Folicule puțin divergente,
oblonge, comprimate, sbireite transversal, cu 3 nervure dor-
sale ; rostru recurbat. — 9 Aprile- Madi.

Abit. și staţ. Bălți, mlăștini, marginea piraelor, prin prejurul is-
vorelor. — Bucurescă (pe malul Colentinei, la Băncsa) ; m-ţii Bucegi
(burnica); m-ţii Bacăului (Palanca); m-ţii Nemţului (Petru-vodă) ;
Galaţi (Bratiș) ; etc.

DB. Flori neregulate.
DELPHINIUM T. —— Delfin.

Calice d-sepal, pelaloid, neregulat, cu sepalul posterior
mai mult s. mai puţin galeat (Avonitum) s. calcarat (Delphă-
nium). Petale (staminode ?) suprapuse în părechi sepalelor,
neegale ; posteriorele în număr de 2, forte desvoltate, libere
s. mai mult oră mai puţin unite între ele, sunt s. sessile și
pintenate (Delphi iu) ori ungui culate și în cornel (Aconitum);
lateralele şi posteriorele în numer de 6, s. lipsesc, oră sunt de
formă varială, câte-odată reduse la lamele mică. Stamine 2%,
inserate spiral; antere introrse. Carpele 1-5, sessile, libere,
mulliovulate, la maturitate deiscente folicular. — Erburi a”
nuale s. perene; lrunde palmatilobate s. disecle ; flori 2-

bracteolate, în raceme.

=

9

SECT. Î. DeLPAINIUM LL. Sepalul posterior prelungit
în pinten ascuţit. Petalele 2 posteriore sessile si pintenate.
Carpele 1-5.

SUB-SECT. |. EUDELPBINIUM J/. Du. Petale 4, libere, dintre
care 2 suprapuse sepalului posterior. Carpele 3-5.

D. alpinum VW. At; eh. Jeon. IV, pf. 4677. D. alpin. —
M-ții Bucegi (în apropierea Obirşiei Ialomiţii ; Ilojj., Mont.
ied, ÎS64%, p. 120). —- 9 ulii August,

D. fissum VW. AL; Reh. Leon. IV, [.4675. D. apbridum
Willd. D. spintecat. —— Covurlui (Padurea de la Pechea:
(ue. Î. c€.). —— 9 Tuniit- August.

SUB-SECT. 2. CONSOLIDA DY. Petale 2, unite, suprapuse se-
palului posterior. Carpel solitar.

D. consolida L.; fel. Icon. IV, f. 4669. D. tătăncsă.——
Vulg. Nemţigori de câmp, Taponişi. — 'Pulpină de 2-6 de-
cim., ereclă, puberulentă, forte ramosă, cu ramură divaricate.
Frunde multifide, cu segmente lineare ; inferiorele pețiolate,
superiorele subsessile. Pedunculi 1-floră, cu mult mai lungi
de cât braclea, muniți de bracteole. Flori albastre, forte rar
albe, în raceme scurte, laxe, pauciflore, divaricate. Sepale
oblonge. pubescente în afară, cu nervura dorsală verde: pin-
ten forte elongat, orizontal, ascuţit. Foliculă glabră s. sub-
slabră, terminată printr'un rostru subțire, acuminat, dei-
scentă printr-o deschidere obovală, cu marzginele puţin pro-
eminente. Seminle negre, rugose, cu sbirciluri membranose
divisate în formă de solzi. — O) Dumniii- August.

Abit. și staţ, Forte comun prin semănăturile de grâă.— Ilfov(Cio-
cănesci) ; laşi; Bacăi (Verșescii-de-jos) ; Berlad ; Covurlui (D. aco”
niti (non L.) (rue. 1. c.) ; Prahova; ete.

D. Ajacis L.; Reh. Icon. 1V, f. 4670. D. de grădină. —
Vulg. Nemtişori de grădină, Surguci. — Originar din Orient
cultivat prin grădini şi câte-odată subspontaneii pe lângă
locuinţă. — (0 Juniii- August.

10

Secr. 2. Aconitrum L.; Sepalul posterior în cască
de tormă variată. Petalele 2 posteriore lung unguiculate, la
vert în formă de cornel. Carpele 3-5-7. Frunde palmati-
secle.

SUB-SECT. |. |xcocronum DU. Sepale caduce : cască tubu-
losă, cilindrică. ingustă, elongată, calcaritormă, cu vârtul ob-
tus. Carpele 3. Lobii Irundelor cuneitormi pinati-s. 2-pi-
natisecți ; rădecină fibrosă ; Mori galbene, albe, rar purpurii
s. variegate.

D. Lycoctonum DBrandza herb. 7. Rom; Aconitum Lagcoc-
tonum ÎL. A. Vulparia Rehb. Icon. IV, [. 4651. D. omoră-
lup. -— Vulg. Omag galben, Aconit galben. — M-ții Moldovei
(Lidel, |. e. 37); m-ţii Bucegi (Poiana- Papu ; Giree. Rec.
cont. IV, p. 340). — 9 Iuliit-Septembre.

D. pyrenaicum Drandza herb. flor. Rom. Aconitum py-
renaicum L.; Reh. Icon. IV, [. 4678. D. pirenaie. — Vulg,
Omag galben păros, Aconit galben păros. — Plantă acoperilă
totă cu peri moi gălbui. Rădăcina grosă, cărnosă. 'Tulpină
cilindrică s. subangulosă, subsimplă. Frunde radicale, lung
peliolate, ample, deasupra verdi închise, subnude, dedesubi
pubescente, palmate, cu 5 lobi laţi, profund incisați-den-
taţi, cu dinti lanceolaţi; caulinarele scurt peţiolate pal-
mati-5-7-partite, cu lobi 3-fidi, dentati. Flori forte p&-
rose. Ilave-ochroleuce, în raceme lerminăle, înguste, elon-
gate, dense, simple, cu pedunculi scurți 1-flori, cei infe-
rioră câte-odată subdivisaţi în racemuli 3-5-floră, pedicelale.
Sepale forte părose, cel posterior erect, prelungit în tub cu
vertul oblus, strimtat la mijloc, dilatat la deschidere, ate-
nuat în rostru înainte. Petalele 2 posteriore erecte, cu pinten
fililorm, curbat în cârjă. Carpele mari, pubescente. Seminte
sbircite pe tote fetele. — 9 Duliti- August.

Abit. și staţ. Păsciunile umede şi marginea pădurilor umbrose
din regiunile alpestre. — M-ții Muscelului (pofele Stuvruluă despre Is-

voru-între-petre).

IN!

DO ui

D. moldavicum PBrandza herb. fl. Rom. ; Aconitum mol-
davicum Llacq. Dacisch. unul sarmat. harp. V790,1, 1069-71,
ț. VII. D. moldovenesc. — Vulg. Omar moldovenesc. — Plantă
pubescentă. 'Tulpină ereclă, subcilindrică, verde roşietică,
pubescentă, ramosă către veri. Frunde radicale și caulinare
inferiore pețiolate, deasupra verdi inchise, subnude, dedesubt
perose, palmate D-lobe, cu lobi 3-fidi, cu lacinii dentate-
lanceolate. cea de la vert cu mult mai lungă; caulinarele
superiore scurt peţiolate, palmate, 3-lobe, cu lobi 3-fidi, cu
lacinii profund și inegal lung dentale, cu toți dinţii notaţi
la vert de un punct negru. Flori purpurii-violacee, în ra-
ceme terminale s. axilare, forte lungă, laxe, cu pedicele e-
pecle-palenle, 1-flore ; bracteole 2, lineare. Sepale în întru
perose-barbate ; cel posterior ereci, prelungit în tub elon-
gal, strimtat la mijloc, cu vârful obtus și putin arcuat în Jos,
la gură dilatat şi atenuat în rostru. Petalele 2 posteriore e-
recle, cu pinten filiform curbat în cârjă. Folicule 3, divari-
cate, glabre. — 9 Tuniii- luliii. |

Abit, şi staţ. Pe lângă stincile umbrite şi pe marginea pădurilor
subalpine şi infralpine. — M-ții Muscelului (Dimbovicidra).

SvpoSEcT. 2. CAMMARUM DU. Sepale caduce ; cască conică
comprimată. Carpele 3-5. Lobii frundelor trapezitormi pi-
natisecți : rădecină tuberosă; flori cerulii, albe variegate, rar
Carnee.

D. Cammarum Drandza herb. fi. Rom.; Aconitouum Camina-
vu Jacq. ; Rehb. Icon. IV, f. 408%. D. Cammaron. — Vulg.
Omu. — Prin pădurile umbrose ale munţilor. — Bucegi
(în apropierea Obârşiei Ialomiţii ; Hofț. Mont. med. 186%,
p. 120). — 9 Iuliti-Septembre.

D. cernuum Pranda herb. fl. Rom. ; Acomitum cernuu
Wulf; Reh. Leon. IV, f. 4697. D. plecat. — Vulg. Omagg ple-
cat. — Rădăcina tuberculosă. TPulpină de 6-9 decim., frîntă-
lexuosă în zig-zag, cilindrică, subglabră, la verf ramosă și
subpubescentă. Frunde deasupra verdi închise, dedesubt mai
palide, glabre pe amendou€ fețele, palmati-D-partite, cu

12

segmente la basă cuneiforme. late-romboidale, 2-3-fide, cu
Jaciniile prolund incisate-dentate, cu dinți lanceolaţi-acu-
minati. Flori mari violacee-cerulii, în corimbe difuse, laxe,
nutante ; pedicele 1- lore, vilose. ascendente, cele inferiore
forte lungi. Sepale vilose ; galea curbată în semi-lună, mu-
nită înainte de un rostru lung, cu vertul ascuţit și putin cur-
bat în sus. Pelalele 2 posteriore inclinate pe unguicula lor
areuală, munile cu un pinten recurbal. Folicule 3, rar 2, 0h-
longe, vilose, divaricate. — 9 Aegust-Septembre.

Abit. și staţ. Pădurile subalpine. — Regiunea inferioră a Cehlău-
Jul, — (didel, 7. €. 37; Gueb. e. în herb. mus, Iași).

D. paniculatum Drondza herb. /l. Rom; Aconitum pani-
culatum Lam. ; Reh). Icon. 1V, [. %086. D. paniculat. —-Vulg,
Omag paniculat. -— Rădăcină tuberceulosă. 'Tulpină erectă,
pubescentă, la vert ramosă. Frunde grose, deasupra verdi-
deschise, glabre, dedesubt mai palide, subpubescente, pe mar-
gini p&rose, palmali-b-parlite, cu segmente înguste-romboi-
dale 2-3-fide, cu laciniile înguste, profund incisate-dentate.
Floră violacee-cerulii, în raceme paniculate, multillore, ra-
mose : pedicele pubescente. Sepale pubescente; galea curbată
in semi-lună, munită înainte de un rostru ascutit, cu fruntea
sinuată. Petalele 2 posteriore inclinate pe unguicula lor cur-
bată, munite de un pinten recurbat. Folicule 3, pubescente,
divaricate. — 9 Tuliii-Septembre.

Abit. și staţ, Pădurile subalpine. — Cehlăă ; m-ţii Bucegi (Poianer-
Tapului, Grec. Rev. cont. IV, p. 340).

SuB-secr. 3. NaveiLus DU. Sepale caduce : galea semicir-
culară, rar naviculară. Carpele 3-5-7 (torte rar p&rose). Lo-
bii trundelor cuneaţi 2-pinalisectă ; rădăcina tuberosă ; lori
mai adesea cerulii.

D. Napellus Brandza herb. flor. Rom. ; Aconituum Napel-
lus L.; Reh). Icon. IV, f. 4700. D. napel.— Vulg. Omug Nă-
puşor, Aconit Năpuşor. — Plantă glabră. Rizom scurt cu
2-3 rădâcini pivotante, cărnose, napilorme. 'Tulpină erectă
frundosă, de ordinar simplă, Frunde deasupra de un verde

14

închis si lucitore, dedesubt mui palide, palmatisecle cu 5-7
segmente cuneilorme 2-3-partile, cu lobi oblongi, lineari-in-
cisați- dentală : inleriorele lung peţiolate ; superiorele scurt
peliolate. Floră albastre, în racem terminal condensat, multi-
ilor, elongat, spicitorm, cu pedicele grose, munite dedesubtul
orei cu 2 bracleole. Sepale pubescente ; galea arcuală în
semi-lună, subrostrată. Petalele 2 posteriore inclinate ori-
zontal pe unguicula lor arcuată, munile de un pinten drept,
pulin curbat la veri. Folicule în junețe divergente, oblonge,
glabre la maturitate şi aplicate pe axa spicului; seminţe

lriedre , sbireite pe o singură faţă. —— 9 fulii- August.
Abit. și staț. Păsciunile de prin pădurile subalpine. — Vestul
Cehlăului.

Obs, U. Hoftman (Mont. med. 1862. p. 39) indică pe A. Napel-
us Li în m-ţii Museelului, pe calea de Ja Dimboriciâra spre Rucăr,
localitate unde ei nu Vam vedut, dar am întâlnit forte des pe A,
moldavieum Ilacq., despre care Hoffman nu face nici o menţiune.
Acestă împrejurare m& face să presupun, pînă la probe contrarie,
că acest din urmă a luat pe A. mwoldavieum Hacq., pentru un A.
Napellus Li.

D. tauricum Prondza herb. A. Rom. ; Aconitum tauricum
Wulfi; Rehb. Icon. IV, f. 4709. D. taurie. — Vulg. Omag
(Aconit) taurie. -—— Păsciunile de prin pădurile regiunilor
subalpine. —— Muntele Cehlăii (rue. e. în herb. mus. Iaşi. )-—
9 August.

D. striectum Brandza herb. A. Rom.; A. Napellus L. a. na-
num Dmg.; Aconitum strichon Dernh.; Rehb. Icon. IV; f.
4707 ; D. strîns. — Vulg. Omag, Aconit.—Păsciunile de prin
pădurile alpine ale Moldovei ((rueb. 7. în herb. mus. Iaş.)—
9, Duliii- August.

D. Neubergense Brandza herb. fl. Rom ; Aconitum Neu-
Dergense Olus. ; Rehb. Icon. 1V, f. 4694. A. neomontanum
Wudlf. D. Noubergens. -— Vulg. Omagul munților, Aconit. —
pădurile umede și umbrose din regiunile subalpine. — Cehlăii
(A. neomontanum Edel 1. e. 37; Gueb. e. în herb. mus. laşi.

— 9, August.

i.

TRIB. 2. RANUNCULEE. Flori regulate. Receptacul con-
vex. Periant duplu s. simplu. Prelloraţiune imbricată. Car-
pele independente si în nume&r indefinil, 1-ovulate de la în-
cepul s. primitiv 2-5. D-ovulate şi numai la maturitate prin
abortare devenind l-ovulate. Ovul descendent cu micropil
intrors-superior, s. extrors-superior, oră ascendent cu micropil
exlrors-superior. Fructe uscale, monosperme, indeiscente.
— Plante erbacee anuale s. perene. Frunde alterne.

RANUNCULUS Hall. — PRanzneul.

Calice 5-3-sepal, erbacei, de ordinar caduc. Petale 3-20,
munite deasupra unguiculei de o foveolă nectarileră cu s.
fără solz, și dispuse în corolă simplă s. duplă. Stamine %,
spirale ; antere laterale s. extrorse, Carpele oo, l-ovulate ;
ovul ascendent cu micropil extrors-inferior ; Achene %, ca-
pitate. — Erburi perene s. anuale, frunde alterne, întregi s.
disecte ; floră solitare s. cimose, pseudo-corimbose oră um-
belate.

Sncr. Î. RANUNCULUS 0. Bau. Floră b-mere. Corolă
simplă. Carpele agregate în capitul globos s. oblong . negi-
bose la basă și fără loge deșerte, prelungite în rostru scurt.

SuB-sEcr. Î. BarRacnitu DC. Pelale albe, cu unguiculă de
ordinar galbenă si cu foveolă nectariteră fără solz. Carpele
sbircite transversal. — Plante acuatice, submergente s. plu-
titore.

R. aquatilis L.; Reh). Icon. 17, f. 4576. R. acuatie.

Comun prin bălți, mlăştini şi şanţuri. — 9; Zooaiti- ulii.

3. capillaceus Thuill.; BR. tricophuyllus Chaia. Frunde pe-
|iolate, tote submergente şi de aceeaşi tormă, multilide, cu
segmente capilare. — Vlaşea (la Comana pe balta de pe va-
lea Crurbanului) ; Ualaţă (Crateb. 1. c.).

7. ccespitosus Tull. ; R. vigidus Pers. Frunde pețiblate,
tote emergente și de aceeași tormă, multifide, cu segmente

capilare, divergente, rigide, de circumseripțiune suborbicu-

lară, cu basa pețiolului vaginantă-auriculată. Plantă ce
cresce în mică tute prin bălțile si piraele uscate. Ualaţi

(Came. |. €). 9 Duniit- Duliii.

R. lluitans Lam; Rehb. Leon. II, f. 4577. PR. pencedani-
folius DO Ddel Le. 35. h. plutitor. Tulpină submergentă,
căte-odală de lungime considerabilă. Frunde tote multitide,
cu segmente lineare, dicolome, torte lungi, paralele. Petale
5-12, obovale, mai lungi de cât calicele. Carpele și receptacul
glabre. — Riuri, ape curgălore, mlăstini. —— Galati (Bratiş).
—— 9 Maiii- August.

SUB=SECT. 2. RANCNCULASTROM DC. Carpele netede, compri-
mate, agregate în spic. Rădecină grumosă.

R. pedatus VW. A; Reh). Icon. III, f. 4591. R. pedat.—
Vulg. Pieiovul-cocoşului pedat. — Covurlui (laştinile sărate
de la Uhise aprope de Plăcinta ; Gueb. ]. c.). — 9 Aprile-
Mai.

R. illyricus L.; Rehb. Leon. IL], f. 4D87.—R. de Ihria.—
Vulg. Piciorul-cocoşului de Iliria. —"'Tecuciă (Pădurea de la
Puţeni ; (rueb. |. €.) — 9 Masit- lunii,

StB-sECr. 3. TuoRa DC. Carpele netede, subelobose. Rădă-
cină grumosă.

R. Thora L.; Reh. Icon. I11, f. 4593. PR. hora. — Vulg.
Piciorul-cocoşului hora. — Păsciunile munţilor Moldovei
(Cancel. ve. în herb. mus. laşi). —— 9 Duniit- August.

SUB-SECT. 4. HECATONIA I.C. Carpele netede ovale-subro-
tunde, agregate în capitul subrotund. Rădecină fibrosă.

1, Flori albe, frunde disecte.

R. alpestris L.; Reh. Icon. II], f. 4581. R. alpestru. —
Vulg. Piesorul-ecocoşului alpestru. — Păsciunile de prin re-
giunile munţilor înalți ai Moldovei (Grueb. e. în herb. mus.
Ia). — 9 uniti,

16

R. aconititolius L.; Rep. Icon. 111, f. 4585. B. cu frun-
de de Omag. —— Piciovul-cocoşului cu frunge de Omag. —
'Tulpină de 2-10 decim., ereclă, exuosă, ramosă, multitloră.
Frunde palmati-3-7-partile, cu segmente ovale-lanceolate,
acuminate . incisale-dentate. Bractee inferiore lanceolate ,
dentate, neacuminate. Flori albe, scurt subcorimbose, cu pe-
duncule vilose. Sepale pubescente. Petale obovate, cu foveola
nectariferă munită de un solz. Stamine de lungimea ovare-
lor. Carpele 6-15, obovate, umilate-subcomprimate lateral,
nervale, glabre ; rostru erect, recurbat la vârf; receptacul
vilos.

f. platanifolius ; RD. platanifolius L. 'Tulpină rigidă. Frun-
de mai mari, cu segmente mai înguste, lanceolate, lung-
acuminate ; cele radicale cu divisiuni 3-fide, înguste, acumi-
nate, incisate-dentate, pubescente dedesubt, precum şi va-
ginula pețiolelor ; flori mai man, lung subcorimbose cu pe-
dunculi forte lungi, mai subțiri, mai erecți, glabri s. sub-
pubescenţi ; bractee inferiore mai înguste, lanceolate - li-
neare, întregi s. subintregi, acuminaie ; stamine o dată mai
lungi de cât ovarele. — 9 Tunsăt- ulii.

Abit. și staț. Pădurile umede şi umbrose de prin locurile stîn-

cose ale munţilor. — M-ții Bacăului (Ja Palanca pe Ciudaner, Lâr-
hăușel),

2. Flori galbene ; frunde nedicisate
R. Lingua L.; Reh). Icon. III, f. 4595. PR. Limbă. —
Pe marginea bălților, a şanturilor şi a riarilor. — Îm-
prejurimile Iaşului (Grueb. ]. 7.) — 9 Duliii- August.
R. reptans L.; R. Plomala f. veptans. Rehb. Icon. II,
f. 4595 var. 3. — Moldova (Edel 1. c. 40).

5. Flori galbene ; frunde disecte,

R. auricomus L.; PB. binatus Rt.; Reh. Leon. 111, f. 4599
var. DR. aurit. — Vulg. Piciorul-cocoşului. auiiti. — Rizorm
scurt, nodoros, cu fibre radicale numerose, verticilate la basa

17

tulpinelor. Tulpine solitare s. putin numerose, de 2-6 decim.,
erecle s. ascendente, merunțel siriate, fistulose, nude până
la cea Vântăii ramură. Frunde radicale cordate-orbiculare
s. cordate-renilorme, inegal dentate-crenate s. pahmatiloba-
te, cu lobi crenaţi ; caulinarele sessile amplixicaule, digitate,
cu D-7 segmenle subegale, divergente, lineare s. ovate-lan-
ceolate, întregi s. dentate către vârt. Floră mici. Sepale co-
lorate, pubescente, patente. Carpele mari suborbiculare, pă-
rose, convexe, subearinate, cu rostru recurbat chiar de la
basă, mai scurt de cât jumătatea carpelului; receptacul
glabru. — 9 Martiii- Aprile.

Abit. și staţ. Pădurile umbrose. — Bucuresci (Antonaehe, Călu-
qăirtsea) ; Vlaşea (Comana) ; laşi (Niţelea).

R. Cassubicus L.; Reh). Icon. III, f. 4601. BR. Cassubie.
— Vulg. Piciorul-eocoşului Casubie. — Frunde subeoriace,
subvilose, radicalele torte mari, cordate-reniforme . den-
late s. B-lobate. caulinarele digitate, cu segmente late, rom-
boide-lanceolate, subegal serati-dentate. Flori mari. Carpele
lânose, cu rostru erect, curbat numai la vârf, mai scurt de
cât jumătatea carpelului. — 9 Manrtiăi- Aprile.

ADit. si staț. Pădurile umbrose. — Vlaşca (Comana) ; Bacăii
(Câmpeni).

R. seeleratus L.; Re. Icon. 117, f. 4598. R.seelerat. —
Vulg. Piciorul-cocoşului răit-făcător. — Tulpină solitară, de
2-7 decim., erectă, fistulosă, ramosă, multifloră, cu ramură e-
recte, subdicotome, subpubescente s. glabre. Frunde glabre
s. subglabre. radicalele lung peţiolate, 3-5 - palmatiparti-
le, cu lobi incisati-crenaţi ; superiorele 5-lide, cu segmente
lineare s. lineare-oblonge, întregi s. incisate. Flori mică. în
pseudo-corimbe laxe. Pedunculi sulcați. Sepale ovale. vi-
lose, rellexe. Pelale mai scurte s. de lungimea calicelui, lip-
site de solză înaintea foveolei nectaritere. Carpele forte nu-
merose, forte mică, dispuse întrun capilul oblong-spiciform,
puţin comprimate, încunjurate de o carină grosă notată in
afară de o linie deprimată, rugose în centrul tețelor laterale

2

ÎȘ

cu rostru forte scurt s. subnul; receptacul puţin vilos. —
O) Maii-Septembre.

Abit. și staţ, Locurile umede, marginea lacurilor, a iazurilor. —
Bucuresci (Băntsa, Ciocănesei) ; laşi (Nitelea); ete.

R. montanus W/ld.; Rehb. Icon. III, f. 4603. RR. de
munte. — Vulg. Piciorul-cocoşului de munte. — 'Pulpină de
6-15 centim., erectă, rigidă, de ordinar 1-floră, către vert
pubescentă. Frunde radicale glabre, rar pubescente, lung
pețiolate, palmatipartite, cu 3 segmente obovate, 3-fide,
despărțite printrun sin rotundit, cu dinți suboblusi; cau-
linarele sessile, 3-B-partite. cu segmente lineare-oblonge,
divergente, obtuse. Pedunculi nesulcați. Sepale pubescente,
patente. Pelale cu solzul foveolei nectaritere forte scurt s,
subnul. Cavpele carinate, cu fețele subeonvexe, glabre, cu
rostru recurbat, cu mult mai scurt de căt ovariul ; receptacul
p&ros. — 9 Maiii- lunii.

Abit. și staţ. Păsciunile alpine. — M-ții Bucegi (Vârful Furnică);
Vertul Cehlăului; etc.

R. acris L.; Re)b. Icon. II, f. 4606. R. acru. — Vulg.
Piciorul-cocoşuluy acru. — Rizom simplu, oblic s. aprope 0-
rizontal. premors, munit în totă lungimea sa de fibre radi-
cale. 'Tulpină de 3-7 decim.. erectă, multilloră, mai mult s.
mai puţin vilosă, cu peră apprimaţi. Frunde mai mult ori mai
puţin vilose, radicalele lung pețiolate , palmatipartite, cu
3-D lobi cuneitormi, incisaţi-lobulaţi, ascuţiţi ; cele caulinare
mai scurt peţiolate, conforme, cu lobi mai îngustă ; superio-
„rele subseszsile, de ordinar palmatisecte cu 3-5 segmente
lineare, întregi s. incisate la basă. Pedunculi nesulcaţi, ci-
lindrică. Sepale vilose, erecte s. subpatente. Carpele cari-
nate, glabre, netede, cu rostru curbat la vert, forte scurt ;
receptacul glabru. — 9| Masi- ulii.

Abit. și staţ. Feneţele, pădurile şi locurile umede de la câmp și
de la munţi. — lași (Niţelea); Bacăiă (Verșesci) ; m-ţii Bucegi (Iwr-
nica) ; m-ții Muscelului; m-ţii Nemţului; Bucuresci (Băndsa, Meri-
nani); ete. i

19

R. Steveni Andre; Re. Icon. 111, f. 4005. BR. lu Steven.
— Vulg. Piciovul-cocoşului Îni Steven. — Bizom. orizontul,
liritor. Tulpină acoperită de lorle numerosi peri aplicati,
2-3-lloră. Frunde 3-D-partite, cu segmente mai late de căl
în specia precedentă, cuneate, 3-lide, incisate-dentale ; cele
superiore lineare. Pedunculi cilindrică, nesulcați. sepale p&-
rose, patente. Pelale obluse, aurii, la basă virescente. Gar-
pele comprimate lateral, cu rostru patent.—9 Masii- Lunii.

Abit. și staţ. Locurile umede, pe malul pâraelor. — Covurlui
(Mânjina ; Gueb. 1. c.).

R. polyanthemos L.; Re/p. Icon. II, f. 4607. R. cu [lori
multe. — Piciorul-cocoşuluă cu floră multe. — Plantă p&-
rosă. Rizom premors, cu libre radicale forte dese. Tulpină e-
reclă, multilloră, setacee-pă&rosă, cu peri patent. Frunde radi-
cale, ovale-orbiculate, 3-B-pahmatisecte, cu segmente incisa-
te-multitide, în lobi sublineari. dentati. Pedunculi sulcați. Se-
pale vilose. patente. Petale retuse. Carpele cu carină 3-co-
stâtă, cu rostru forte scurt, subuncinat. — 9 Maiii- ulii.

Abit. și staț. Prin păduri. — M-ţil Bacăului (Apele minerale de la
Slănic) ; Galaţi (Fortereța veche; Gueb, 1. c.).

R. nemorosus DC.; R. sylvatecus Thuill.; PR, aureus
Sehleich.; Rehb. Icon. IL, f.4608. R. de pădure. — Vulg. Pi-
ciorul-cocoşului de pădure. — Rizom scurt, gros, vertical, cu
fibre radicale subţiri. Tulpină de 2-3 decim., ereclă, multi-
floră, vilosă, cu peri rigid, patenţi s. reflexi, fără stoloni. Frun-
de vilose, radicalele lung peţiolate, palmatipariite, cu 3-5
segmente late, cuneiforme-romboidale, 3-fide, cu lobuli către
vert acuti-dentaţi ; superiorele subsessile, de ordinar pal-
malisecte, cu 3-5 segmente lineare, întregi s. incisate-den-
tate. Pedunculi suleați. Cavpele torte comprimate, margi-
nale, glabre. netede, cu rostru recurbat la verf, de lungimea
ovariului ; receplacul vilos. — 9; Madi- luncă.

Abit. și staţ. Pădurile umbrose din regiunile muntose. — M-ții Bu-

cegi (pilele Furnicei); Muscel (BR. Brewyninus Hyr.; Ho). Monit. med,
1862 p. 38).

20

O >

R. ani Stă L.; Reh). Icon. IL, f. 4609. R. lânos. —
Vulg. Piviodaivanaui lănos. —- Rizom scurt, cu fibre radi-
cale verticale. 'Tulpină de 3-6 decim., erectă, flexuosă, aco-
perită de peri lungi. retlexi, fistulosă, nesulcată, ramosă către
veri, multilloră. Frunde moi, vilose, radicalele și caulinarele
interiore palmalipartile, cu 3 seomente late, cuneiforme-0-
bovale, incisate-3-lide , cu dinți ascuţiţi ; superiorele 3-par-
lite, cu lobi lanceolati. Pedunculi cilindrică, nesulcați. Sepale
vilose, întinse. Carpele lat-marginate, comprimate-lenticu-
lare, cu rosiru recurbat în spirală, esalând jumătate din lun-
gimea ovariului; receptacul glabru. — 9[ Aprile- lună.

8. gevaniifolius DO.; Reh. Icon. LILI, f. 4609-vav. 8.— LO-
bii frundelor cu dinți ascuţiţi-acum inați.

Abit.și staț. Pădurile munţilor. — Bacăti (Slanic, Câmpeni) ; m-ţiă
Prahovei (Zăganu ; Ho. Monit. med. 1964 p. 118).

Obs. PB. Constanlinopolitanus D'Uwe., specie pe care Guebhard (7.
c.) 0 indică ea crescând prin locurile umbrose de la Peche (Conw-
lui), trebue, de sigur, să lie tolun PR. fonuginosus L., luat din erore
de către acest din urmă pentru PR. Constantinopolitanus D'Uvr.

R. earpathicus Wild.; BR. Lovchenfeldianus Sehur. R.
carpatic. — Vulg. Pieiorul-cocoşiiuă easpatie. — Rizom lung,
orizontal, îndoit neregulat, cămos s. sublemnos, cu puţine
fibre radicale. "Tulpine solitare s. mai multe, de 4-6 decim.,
erecte, flexuose, cilindrice, fisiulose, până la jumătatea lor
afile, acoperite cu peri albi, patență, simple s. către veri cu
2-3 ramuri. Frumde părose, radicalele forte lung pețiolate,
împreju reniforme-cordate, profund B-secle, cu segmentele
laterale profund 2-fide, cu cel median obovat-cuneat, cu Loți
lobii inegal incisati-dentați ; frunda caulinară de la mijloc
scurt peliolată, conformă cu cele radicale; cele superiore
sessile 2-3-secle s. subdigitate, cu segmente oblonge-lineare
s. oblonge. Pedunculi cilindrică, peroși, lungi, |-(lovă. Floră
mari, aurii. Sepale p&rose. rellexe. Carpele venlricose, sub-
lenticulare, carinate, cu rostru forte scurt, circinat. —— 9
Maiit- lunii.

Abit. Și staț. Pădurile subalpine. — M-ții Bucegi (pd7ele Fur a

21

e

R. repens /.; Reh. Zeon. III, f. 4610. BR. tivitor.—Vulg.
Piciovul-cocoșului tiritor. — Bizowm scurt, vertical s. oblic.
Tulpine de 2-6-decim., 2-plurillore, pubescente. s. vilose, u-
nele ascendente, altele culeale-radicante stolonilorme, mai
rar tote culeate-radicante. Frunde vilose s. subolabre. ra-
dicalele lumg peliolate, ternate si 2-lernate, cu segmente 0-
vale-romboidlale, 3-partile, cu lobi incisați-aculi-dentaţi, seg-
mentul median mai mg peliolulat, caulinarele mai scurt
peliolate, cu seomente mai inguste; superiorele subsessile,
divisale în seomente lineare intregi s. incisale. Pedunculi
suleați. Sepale vilose palente. Carpele cu carină 2-costată,
alabre, mărunțel punctuale, cu rostru subarcuat, subulat ; re-
ceplacul putin vilos.—- 9! Masiu-Septembre.

Abit. si staț. Prin locurile umede din totă România.

R. bulbosus £.; feb. Ieon. 211, £. 4641. BR. bulbos. —
Vulg. Pictorul-cocoşului bulbos. — hizom trunehiat, vertical,
umilal-bulbitorm, cu fibre subțiri. 'Tulpine solitare s. nume-
rose, de 2-0 decim., erecte, pluriflore, vilose s. pubescente.
Frunde vilose, radicalele B-secte, cu segmente 3-parlite cu
lobi incisaţi-dentati :; caulinarele mai scurt pețiolate, cu seg-
mente mai inguste ; superiorele subsessile, cu segmente li-
neare intregi s. pinalisecte, cu lobi lineari. Pedunculi sulcați.
Sepale reflexe. Carpele glabre, aprope nelede, cu rostru
forte scurt, curbat la vert; receptacul puţin vilos. — 9 A-
prile- Lunii.

Abit. și staţ. Păsciunile şi pădurile din totă România.

SUB-SECT. D. ECHINELLA DU. Carpele comprimate, lenticu-
lare, marginale, cu lețele tuberculose s. spinose.

R. sardous Orantz.; R. Philonotis Ehrh.; RR. hirsutus
Ait.; Rehb. Icon. III, f. 4047. R. bălților. — Vulg. Piciorul-
cocoșului bălților. —— Rădecină anuală. 'Tulpine de ordinar
niumerose, de 1-4 decim., ascendente s. patente-diluse, mai
rar erecle, plurillore, de ordinar ramose aprope chiar de la
basă , pubescente s. vilose, Frunde vilose s. pubescente,

29
—-

radicalele și cele inferiore destul de lung pețiolate, B-par-
tite s. 3-secte, cu segmenle incisale-dentate, cu segmentul
median adesea lung pețiolulat ; cele superiore subsessile, cu
segmente lanceolate-lineare , întregi s. incisale. Pedunculi
suleați. Sepale vilose, reflexe. Carpele forte comprimate.
glabre, lenticulare, încunjurate cu o costă subtire, proemi-
nentă, verdastră, cu fețele plane, munite către margine de
una s. mai multe renduri de tlubercule, ce lipsesc câte-odată,
cu rostru lat, scurt, drept s. de-abia curbat ; receptacul vi-
los. — O Maiă- August.

Abit. şi Staţ. Vii, marginea bălților, locurile năsipose și inun-
date. — Rimnicu-Vâleii (pe valea Oltului şi a Lotrului la Golotreni);
laşi (Nitelea); Berlad, etc.

R. arvensis L.; Reh. Icon. 111, f. 4014. R. de câmp. —
Vulg. Piciorul-cocoşului de câmp. Rădă&cină anuală. Tulpină
solitară de 2-5 decim., erectă , cilindrică, plină , multifloră,
adesea ramosă aprope chiar de la basă, palidă, pubescentă
s. subglabră. Frunde glabre s. pubescente, radicalele iung
peţiolate, B-partite s. B-secte, cu segmente cuneiforme elon-
gale, neregulat 2-3-fide ; caulinarele 3-secte, cu segmente
lung peliolulate descompuse în lobi lineari-îngusti, întregi s.
incisaţi : superiorele subsessile, contorme. Pedunculi nesul-
cați. Floră mică, de un galben-verdastru în dicotomie falsă
s. laterale opuse frundelor. Sepale vilose, subpatente. Car-
pele 3-8, forte mari, obovale, comprimate, încunjurate de o
costă grosă, cu feţele laterale armate de proeminente spi-
nose drepte şi de tuberculi, cu rostru drept, linear, subulat:
mai lung de cât jumătatea carpelului ; receplacul vilos. —
(O) Maiii- uniti.

Abit. și staţ. Sem&năturile și locunle cultivate din totă România.

R. muricatus L.; Bel. Icon. III, f. 4615. R. spinos. —
Vulg. Piciorul-cocoşuluă spinos. — Pulpină de 1-3 decim.,
dilusă, subglabră, fistulosă, mai mult s. mai puţin ramosă.
Frunde glabre, cordate-subrotunde, crenate s. 3-fide ; . cele
superiore obovale, cuneiforme la basă. Pedunculi sulcaț,

opositifoliaţi. Flori mici, de un galben-verdastru. Sepale mu-
nile de căți-va peri scarioși, forte patente. Carpele 6-15, mari,
ovale, comprimate, încunjurale de o costă proeminentă ne-
spinosă, cu fetele laterale armate de spini si de tuberculi,
cu rosiru lat, ensilorm, recurbat la veri, egalând jumătatea
ovariului ; receplacul subglabru. —— (0) Doo Juli.

Abit. și staţ. Locuri umede. — Galaţi. (Gu. 7. c.).

R. nodillorus L.; Peieb. Zeon. III, f.4612. BR. nodi/lor. —
Tulpină de 1-3 decim., glabră, ramosă chiar de la basă, în
dicotomie falsă, dilusă, multifloră. Frunde pețiolale, radica-
lele ovale-oblonge, cele-lalte lanceolale, tote intregi s. den-
liculate. Pedunculi nuli. Floră forte mică (de 2-3 milim.). sub-
sessile, părând laterale și oposititoliate, de şi terminale. Se-
pale subglabre, patente. Carpele 15-20, lenticulare, cu fețele
mărunţel granulate-tuberculose, cu rostru lat, scurt, drept,
subulat; receptacul glabru. — (2) Maii-Septembre.

Abit. și staţ. Bălţile uscate. — Bucurescl (ChiHila).

SECT. 2. CGERATOCEPHALUS Moench. Flori D-mere.
Corolă simplă. Carpele agregate în spic lung, la basă bigi-
bose, gibosităţile simulând doue loge deşșerte, prelungite la
vert în rostru lung.

R. orthoceras Dranudza. herb. for. Rom.; Cerathocephalus

orthoceras DU; Rehb. leon. III, f. 4570 b. R. cu cornul drept.
— Vulg. Cornişor drept. — Plantă mică, cu tulpine nume-
rose, scapitorme, 1-llore, de 3-10 centim., lânose-tomen-
tose. Frunde pedatipartile, cu lobi lineari. Flori mică, gal-
bene, terminale. Carpele cu rostru drept. — O) Pebruariu-
Aprile.

Abit. și staţ. Câmpiile inculte.— Bucuresci (Câmpul Ferestrăului,
Tei) ; la, ete.

Obs. Edel (7. e. 40) indică a fi vedut în câmpiile Moldovei pe PR.
faleatus L., specie ce e nam întâlnit âncă, și pe care nu o men-
lionez de cât cu mare îndoială, fiind cu putință ca, printr'o erore
de determinaţiune, Edel să fi luat pe B, or/hoceras pentru Rh, fal-
catus L,

„ 9

24

)

SECT. 3. Froania Di. Flori B-mere. Corolă duplă,
cu petalele verlicilului interior lole s. în parte duplicate.
Carpele agregate în capiluli globosi, negibose la basă, și
neprelungite în rostru.

R. Ficaria L.; Ficavia vanuneuloides Much. ; Red. L-
con. III, [. 4572. R. Ficaria. — Vulg. (răuşor, Untisor.
— Rădăcina scurtă, cu fibre fasciculate, cele mai multe um-
late, cărmose, oblonge-obovale. 'Tulpine forte scurte s. de 1-2
decim., puţin ramose, culcate s.rădicante, adesea munite de
bulbile la subsuora frundelor. Frunde petiolate, cordate, gro-
se, lucitore, de un verde închis, întregi s. sinuate-crenale, cu
lobii de la basă divergenți si neatingendu-se ; cele supe-
riore mai mult angulose. Pedunculi axilară, elongați, sulcati.
Flori galbene-aurii, solitare la extremitatea pedunculilor.
Sepale ovale, concave, patente. Carpele obovale. forte conve-
xe, netede, pubescente; receptacul glabru.— b Marti Masă.

Abit, și staţ. Pădurile umede din totă România.

MYOSURUS Dill. — Myosur.

Calice cu 5-8 sepale colorate, caduce, prelungite la basă în
pinten. Petale (?) tot atâtea, mică, cu unguicule lineare-tu-
bulose, nectarifere s. 0. Stamine 5-20; antere basifixe, ex-
tvorse. Carpele wo, imbricate spiral în spic, pe un receptacul
forte elongat, ramitorm ; ovul solitar, pendent, cu micropil in-
trors-superior. Achene ze, triquetre, spicate. — Erbură anua-
le ; frunde întregi ; flori pedunculate, solitare, terminale.

M. minimus L.; Reh. Icon. III, f. 4569. M. pitic. —
Plantă glabră, forte mică. Frunde numerose tote radicale.
limneare, înguste, subobtuse, erecte. Pedunculi radicali, de
3-10 cenlim., erecți, fistulosi, 1-loriă, la maturitate umilați
puțin sub flore. Flori de un galben-verdiii. Sepale patente,
lanceolate, cu pinteni aplicaţi pe peduncul. Carpele 4-go-
nale-comprimate, cu rostru ascuţit și erect. — 0) Aprile-
Mani,

Abit. și staț. April și semenăturile de prin locurile năsipose și
arpilose. — Bucurescl (spontaneii pe massivele din Grădina botanică.)

ANEMUONE Hall. -— Anemona.

Periant 4 - oo - mer, cu lole foliolele petaloide, s. cu cele
esteriore mai mult oră mai pulin erbacee, uni-s. pluriseriate,
imbricate. Slamine ce, spirale, exleriorele sterile anan-
tere, s. mail adese lote lertile ; antere cu loge laterale, *sub-
inlrorse s. subextrorse. Carpele co, spirale pe un receplacul
conoid s. globos. Ovare D-ovulate ; ovulele 4 superiore su-
prapuse în părechi, abortate si mică; ovulul inferior sin-
gur fertil, și de ordinar pendent, cu micropilul intrors-su-
perior. Frucl bacat s. drupaceir, ori mai adesea achene capi-
late, coronale cu un stil scurt s. codat, nud s. barbat. S&-
mență ascendenlă s. mai adesea pendentă, cu micropil in-
tvors.— Earburi perene, cu rizome subterane mai mult s. ma
puţin ramiticate ; frunde alterne, lobate s. disecte ; floră ori a-
xilare, s. mai adesea lerminale, solilare s. cimose, spuriii um-
belate ; cu involucru 1-3-fil.. apropiat de flori s. mai mult ori
mai putin îndepărtat, cu foliole întregi s. disecte, mai rar nul.

DECT. |. ANRMONE DU. Periant cu 5-15 folicle, tote
pelaloide. Involucru loliacei, cu 3 foliole disecte, indepăr-
tal de flore. Fructe uscate. 'Tulpină scapiformă. Frunde tote
adicale, petiolate.

SUB-SEC 7. |. PuLsAriLLA Tournef. Carpele prelungite la veri
intro codă lungă și barbată.

1. Învolueru cu folidle neasemenea cu frundele radicale,
sessile, multipartite în lobi lineari, vaginante la basă. Staminele exte-

ridre abortate.

A. vernalis L.; Pulsatilla vernalis L.; Reh). Icon. IV,
f. 4660. A. primăveratică. — Vulg. Dediţei primaveratică.—
Plantă către vert forte pă&rosă. Tulpină scapiformă, de 1 de-
cim. 5. mai mult, I-Horă. Frunde pubescente, întinse în ro-

26

setă, pinate cu 1-2 părechi de toliole late, ovale-romboidale,
3-partite, cu lobi intregi s. 2-3-fidi. Involueru la maturitate
nu mult depărtat de flore, forte vilos. Flore suberectă ; pe-
duncul nelungindu-se mult la maturitate. Periant campanu-
lat, de ordinar cu 6 sepale eliptice, erecte, vilose pe din a-
fară, interiorele 3 albe, cele-l'alte violacee. Carpele oblonge,
vilose. —- 9! Masii- lunii.

Abit. și staț. Păsciunile alpine. — M-ții Bucegi.

A. Pulsatilla L.; Pusatilla vulgaris MU. ; Reh. Icon.
IV, [. 4657. A. Pulsatilă. — Vulg. Dediţei, Pulsatilă. —
Plantă p&rosă. 'Tulpină scapitormă de 1-2 decim., 1-foră.
Frunde perose, 2-pinatisecte, cu divisiunile cele d'ântâiii sub-
peţiolulate, cu lobi lineari-acuminaţi, întregi s. 2-3-fidi. Invo-
lucru forte depărtat de flore, forte vilos. Flore de un albastru-
violacei, forte mare, la început erectă, pe urmă plecată; pe-
duncul lungindu-se torte mult şi îndreptându-se la maturi-
tate. Periant campanulat, cu 6 sepale eliptice, ascuţite, vilose
pe din afară. Carpele oblonge, vilose. —-9| Martiii- Aprile.

Abit. și staţ. Câmpiile de pe lângă păduri și colinele uscate. ——
Împrejurimile Taşulul; etc.

A. pratensis L.; Pulsutilla nigricans Bmg.; Pulsatilla
pratensis MU. ; Rehb. Icon. IV, f. 4655. A. livedelor. —
Vulg. Dediţey de livede. — Plantă perosă. Tulpină scapi-
formă, 1-foră. Frunde 2-pinatisecte, cu lobi lineari, forte
îngustă , ascuţiţi, întregi s. 2-B-fidi. Flore plecată-pendentă ,
atro-violacee. Periant campanulat, peros pe dinafară, cu 6
sepale conivenle, erecte, cu verful curbat în afară. Carpele
oblonge, vilose. —9| Aprile- Masă.

Abit. și staţ. Poenile de prin pădurile muntose. —M-ţii Muscelului
(Calea de la Dimbovicioră spre Rucăr; Hof. Monit. med. 1862, p. 39).

2. Involucru cu folidle pețiolate, asemenea cu frundele radicale,
Stamine tote fertile.

A. alpina L.; Pulsatilla alba Lob.; Rehb. Icon. 1V, [. 4653
— A. Alpilor. — Dediţeii Alpilor.— Plantă polimortă, la în-

27

ceput acoperită de peri albi, pe urmă glabrescentă. Tulpină
scapilormă, de 5-40 cenlim., I-lloră. Frunde perose, 2-3-ter-
nulisecle, cu foliole pețiolulate pinatitide, incisale ; acelea ale
involucrului scurt peliolate, unite la basă si lorte depărtate
de lore. Peduncul lungindu-se la maturitate. Flore erectă,
albă s. câte-odată rosă pe din afară. Periant forte patent, cu
6 sepale eliptice, părose pe din afară. Carpele oblonge, vi-
lose. —— 9 Duniit-Septembre.

Abit. şi staţ. Păsciunile alpine. — M-ții Bucegi (VPr/u-eu-Doru).

SUB-SECT. 2. ANEMANTHUS Jindl. Carpele necodate, termi-
nale prinir'o punctă forte scurtă, nebarbată.

1. Incoluevu cu folidle pețiolate, asemenea cu frundele radicale.

A. sylvestris L.; Reh. Icon. IV, f. 4651. A. sălbatică.
— Vulg. Dediţe) (Oiţe) sălbatici. — Plantă vilosă-pubescen-
tă. Răd&cină fibrosă-faseiculată. Tulpină scapitormă de 3-
decim., 1-foră. Frunde B-partite, cu segmente cuneate-rom-
hoidale, 2-3-fide, inegal incisate-dentate. Peduncul erect.
Flore mare, albă. Periant patent, cu 5-7 sepale, ovale-ob-
tuse, pubescente în afară. Carpele forte numerose, mică, vi-
lose-lomentose, agregate în capitul oblong.—9| Aprile- Masi,
cdite-odată înfloresce pentru a doua dră în August-Septembre.

Abit. și staţ. Poenile de prin pădurile, livedile şi viile din totă
România. — laşi, (Nebuna, Niţelea, Repedea); etc.

A. nemorosa L.; Reh. Icon. IV, f. 4644. A. pădurilor.
-— Rizom orizontal, forte lung, subțire, ramos. Tulpină
scapilormă, subțire, subpubescentă, 1-floră, forte rar 2-foră.
Frunde radicale 3-nate, rar 5-nate, cu segmente scurt pe-
țiolulate, lanceolate, incisate-dentate, cel din mijloc 3-fid,
cele laterale 2-fide, născând departe de scap şi după întlo-
rire. Peduncul la maturitate curbat la vârf. Flore albă s.
rosă. Periant patent cu 6-9 sepale ovale, glabre. Carpele
10-25, pubescente. — 9 Martiă- Aprile.

Abit. și staț. Pădurile şi tufărişurile umbrose din părțile câmpene

și muntose din totă România. — Bucuresci (Cernica) ; m-ţii Pra-
hovel (Sinaia).

A. ranunculoides L.; Reh. Icon. IV, f. 4643. A. cu flori
de Ranuncul. — Rizom orizontal, lung, subtire, ramos. 'Tul-
pină scapilormă, de 1-2 decim., subglabră, 1-2-Ioră. Frunde
radicale 3-nate, rar D-nale, cu segmente scurt peţiolulate,
oblonge-lanceolate . incisate-dentate, cel din mijloc 3-fid,
cele laterale 2-fide. născend departe de scap si după înllo-
rire. Peduncul putin curbat la maturitate. Floră galbene. Pe-
riant patent, cu 5-8 sepale ovale, pubescente pe din afară.
Carpele subglobose, pubescente. —— 9] Matia Aprile.

Abit. și staţ. Pădurile umbrose, livedile și tutărișurile de prin viile
din totă România.— laşi (Nitetea, Nebuna) ; Bucuvescă (Bănesa, Călu-

găresca, Antonache); Vlaşea (Comana); m-ţii Prahovei (Sinaia); ete.

2, Involueru cu Jolidle sessile, întregi s. incisate-digilate,

A. nareissiflora .; Bel. Icon. IV, f. 4074. A. cu /loră
de Narcis. -— Plantă vilosă. Rădâcină fibrosă. 'Tulpine sea-
pilorme, solitare s. mai multe, de 1-3 decim., forte vilose,
1-6-lore. Frunde radicale lung peliolate, palmati-a-b-par-
tite, cu segmente 3-fide, cu lobi incisati in lobuli lanceo-
lati-lineari-acuti. Involueru cu toliole unite la basă, profund si
egal divisate în segmente lanceolate, la vert incisate-dentate.
Flori albe în umbelă, cu pedunculi erecți. Periant patent,
cu 5-8 sepale eliptice, glabre. Carpele 15-25, mară, ovale-
subrotunde, comprimate, glabre. — 9, Luniit-Septembre.

Abit. și staț. Păsciunile alpine de prin locurile stâncose şi cal-
care. — M-ții Bucegi (Verful Pietrei- Arse).

Sgecr. 2. HeparIcA Di. Periant: cu 6-9 toliole,
tote petaloide. Involucru foliaceii, cu 3 fohole sessile şi intregi,
forte apropiat de More și calicilomm. Carpele necodate, cu
stil scurt, nebarbat. Fructe uscate. 'Tulpine scapitorme.
Frunde lote radicale.

A. Hepatica L.; Ziepatica triloba Uhaia ; H. nobilis Rehb.
Icon. IV, f. 4642. A. Epatică. — Vulg. Trek-răi. — Rizom
oblic s. vertical, gros, cu libre radicale numerose. Tulpine
scapiforme (pedunculi radicali), de 6-15 centim., I-llore,

da

mai scurte s. mai lungi de cât lrundele. Frunde radicale cu
pețiol lung, ptros, 3-lobate, cu lobi întregi ovali-obtusi, pro-
fund cordate la basă, lucilore, coriace, adesea rosialice de-
desubi, vilose în juneţe, pe urmă subglabre, ciliate, de ordi-
nar persistând în limpul iernei. Floră violacee, accidental
rose s. albe, desvoltându-se înaintea frundelor anului. Periant
patent, cu 6-9 sepale glabre, oblonge-obtuse. Carpele 12-15,
oblonge tomentose. —— 9! Mavtiit- Aprile.

Abit. și staţ, Pădurile din regiunile muntose și subalpine.— Rîm-
nicu-Vilcii (O/ăneset); m-ţil Cozil (Lonfeca, Urzica).

A. angulosa Loow.; A. transsileanica Tieufi. ; Ilepatica
transsileanica Puss.; IL. multiloba Sehuv. ; IL. angulosa DO.
A. angulosă. — Plantă acoperilă cu peri albi. Rizom forte
lung, orizontal, cu fibre radicale, forte numevrose, capilare şi
perose. 'Tulpine scapilorme (pedunculi radicali), părose, 1-
lore. Frunde tote radicale, cu petiol luna și p&ros, subreni-
fomme-cordate, 3-lobale, cu segmente forte late, cuneate-
subrotunde, crenate-lobate, cu segmentele laterale incisate
lobate, cu segmentul din mijloc 3-B-lobulat, tote mucronate,
cu lața inferioră mai palidă, adesea roşiatice dedesubt, vilose-
tomentose în junețe, pe urmă subglabre, ciliate. Foliolele in-
volucrului câte-odată la vârt 2-3-dentate. Flore cerulie. Pe-
riant patent, cu 9 sepale glabre. — 9 Mavtiii- Aprile.

Abit. și staț. Pădurile umbrose din regiunea muntosă, — Ba-
căi (Câmpeni, Palanca); Nemţu (u-tele Pleșu, M-stirea Secu); Muscel
(in-tele Sturu); etc.

Obs. Lamarck la 1789 deserise cel Wântâiii acestă specie (Ene. ],
169) după un specimen cultivat în Grădina Aporhecarilor din Pa-
ris, dar a căreia provenire era cu totul necunoscută. Pădurile
dîmprejurul m-stirei Scînteia (Putna) în Moldova, este locul unde
la 1947 fu descoperită pentru ântâia Gră în stare sălbatică de că-
tre Guebhard (7. e.), dându-i numele (fără de a o descrie) de H.
multiloba, nesciind, se vede, că ea fusese descrisă cu mult mai în-
nainte de către Lamarck; manuscrisul luă Guebhard fiind nepubli-
cat, descoperirea sa rămase necunoscută. [Î. angulosa Lam. nu fu
menţionată în Transilvania de către Schur (1850), Fuss (1853) Heut-

tel (1858) de cât căţi-va ani după aceea,

1 E

Sacr. 3. ADONIS Di. Periant cu 10-20 foliole, din-
tre care cele 5 exteriore erbacee, simulând un calice B-se-
pal, cele-Lalte interiore petaloide simulând o corolă. Invo-
lucru nul. Cavpele necodate, cu stil scurt, nebarbat. Fructe
inaintea maturităței lor drupacee. Tulpină frundosă. Frunde
radicale şi caulinare, pinatipartite, cu lobi multitidi.

SuB-SECT. |. ApONIA DU. Carpele cu stil drept, ascendent.
Rădeăcină anuală.

A. automnalis Brandza herb. A. Rom. ; Adonis autom-
nalis L.; Rehb. Icon. III, f. 4621. A. tomnatică. — Vulg.
Ruscuţă (Cocoşel) tomnatice. — Plantă subglabră. 'Tulpină
erectă, sulcată, simplă s. ramosă la vârf. Peduncul scurt, 1-
flo. Sepale patente, glabre. Petale puţin mai mică de cât se-
palele, obovale, patente, concave-conivente, purpurii, pătate
cu negru la basă. Carpele în spic strâns, oval-oblong ; mar-
ginea superioră a carpelelor gibosă către mijlocul ei, tără
dinți, cu rosiru recurbat. — 00 Masiă-Septembre.

Abit. şi staţ. Sem&năturile și locurile inculte din totă România,

A. estivalis Brandza herb. []. Bom.; Adonis estivalis L.;
Rehb. Icon. III, f. 4619. A. văvatică. — Vulg. Ruscută
(Cocoşel) văratie. — Plantă glabră. Tulpină erectă, sul-
cată, simplă s. ramosă. Peduncul 1-flor. Sepale glabre. Pe-
tale 5-8, oblonge-obtuse, de doue ori mai lungi de cât sepa-
lele plane patente, purpuriă, pătate cu negru la basă. Carpele
în spie strîns, oval-oblong, cu marginea superioră a carpe-
lului gibosă, 2-dentată, cu marginea interioră munită la basă
de un dinte, cu o mică crestă transversală ce conturneză a-
cestă basă, cu rostru erect, concolor. — (0) Masi: lunii.

Abit. Și staţ. Sem&năturile si locurile inculte din totă România.—
Bucurescă (Mogoșdia) ; ete,

A. flammea Brandza herb. Jl. Rom.; Adonis /lammea
Jacg. ; Rehb. Icon. II, f. 4620. A. colorea focului. — Vulg.
Ruscuţă (Cocoşel) colorea focului. — Tulpină erectă, sulcată,
ramosă. Pedunculi 1-flori, mai lungi de cât în speciile pre-

cedente. Sepale vilose. Petale 3-5, patente, plane, înguste,
obovale-lanceolate acute. câte-odată lacerate la veri, de un
rosu deschis. Carpele în spic elongat-cilindrie sublax, cu mar-
ginea superioră a carpelului dreplă, cu cea exterioră sub-
dentală, cu rostru erect, negru slacelat, născend în aintea
şi dedesubtul unghiului inetrn al carpelului şi înclinat pe el.
— (0 Luni it- August.

Abit. și staţ. Prin sem&nături. — Moldova (Valea Siretului, Bdel.
Ie. 40-41; Gueb. 1. c.); Câmpu-lunge (Valea Riu-Tirgului; Hof,
Monit. med. p. 40).

SUB-SECT. 2. CoNsiriGo DC. Carpele cu stil uncinat-acumi-
nat, recurbal în alară. Hădă&cină perenă.

A. Adonis Brandza hevb. A. Rom.; Adonis vernalis L.;
Rehb. Icon. IL, f. 4622. A. Ruscuţă..—Vulg. Ruscută primă-
văvatică.—'Tulpină de 1-3 decim., subglabră, ramosă, cu ra-
muri |-flore, cele mai multe sterile. Frunde inferiore scuami-
torme subvaginante ; cele-Lalte sessile, cu divisiuni capilare.
Flori galbene, mari de 4-5 centimetri în diametru. Sepale
pubescente. Petale 10-15, oblonge-lanceolate, denticulate
la vert, de 3 ori mai lungi de cât sepalele. Carpele obova-
le, subrotunde. reticulate, pubescente, cu rostru scurt, nă-
scend către mijlocul marginei interne, arcuat-aplicat. —
Aprile- Maiii.

Abit. și staț. Colinele, semenăturile și păsciunile uscate din totă
România. — lași; șăsul Prutului (Fe 7. e. 40-41); etc.

TRIB. 3. CLEMATIDEE.— Floră regulate. Receptacul con-
vex. Periant simplu. Prelloraţiune valvară-induplicativă s.
imbricată. Carpele mai mult s. mai puţin numerose, inde-
pendente, pluriovulate s. uniovulate de la început, ori primitiv
d-ovulate şi numai la maturitate prin abortare devenind u-
niovulate. Ovul descendent, cu micropil intrors-superior.
Fructe uscate, monosperme şi indeiscente s. polysperme si
deiscente prin unghiul intern, ori baccitorme si indeiscente.
— Plante trutescente s. erbacee perene.

A. Calice vulvat-induplicat; frunde opuse.
CLEMATIS DU. — Olematita.

Calice 4, rar 5-10-mer, pelaloid, valvai s. induplical, după
antesă câte-odată imbricat. Corolă 0. Slaminode exleriore
pelaloide o, s. mai adesea 0. Stamine fertile a, spirale ; an-
tere cu loge laterale, mai rar introrse. Carpele 2, cu ovare
D-ovulate ; ovulele 4 superiore suprapuse în părechi, abor-
tate şi mică ; ovulul inferior singur fertil, pendent, cu miero-
pilul intrors-superior. Achene capitate, coronate cu un stil
scurt s. codat, nud s. barbat. S&mânţă pendentă. — Plante
lemnose, de ordinar scandente, rar subfrutescente s. erbacee;
frunde opuse, simple s. mai adesea ternate s. pinate, cu pe-
țiolul volubil s. transformat în câreeii. Flori cimose-racemose
mai rar solilare, nude s. 2-bracteolate.

Secr. Î. Cuemaris LL. Slaminode exteriore pela-
loide 0.

1. Tulpine erbacee şi erecte.

0. recta L.; C. erecta AIl.; Reh). Icon. IV, f. 4664. 0.
drepte. — Vulg. Lowminosă, Năprasnică. — 'Tulpine fistulose,
de 6-12 decim., subpubescenie s. glabre. Frunde pinaticom-
puse cu 1-5 părechi de loliole peţiolulate, ovale-lanceolate
şi căte-odată cordate la basă , întregi, glabre. Flori albe, în
umbele de cime contractate, reunite în raceme cu ramili-
cațiuni opuse. Sepale 4-5, obovale, tomentose pe margini.
Carpele glabrescente, comprimate, terminate printr'o pune-
tă lungă și barbată. — 9! Duniii- ulii.

Abit. și staţ. Păsciunile muntose și calcare, vii, livedi tufări-
șuri, marginea pădurilor. — lași (Nebuna, Nitelea); Bacău ( Versesci);
Muscel; ete.

C. integrifolia L.; Reh. Icon. 7V, f. 4663. C. cu frnnde
întregi. — Tulpină de 3-10 decim., simplă, angulată, rosia-
tică, pubescentă, 1-floră. Frunde simple, sessile, ovale-lan-

35

ceolate, ascuţite, întregi, cu marginea vilosă. Flore torte
mare, cerulie, solitară, terminală, plecată, 4-sepală. Carpele
glabrescente, comprimate, terminate printro codă lungă și
barbată. —— 9 Masi lunii.

Abit. si staț, Păsciunile umede şi năsipose de pe marginea pă-
durilor de la polele munţilor. — Putna (Făurei; Gu. 7. c.).

2, Tulpine frutescente și seandente,

C. Vitalba L.; Reh). Icon. 1V, f. 4667. 0. Vită-albi. —
Vulg. Pifă-albă, Luuminbsă, Curpen de padure. — Plantă
subpubescentă. Tulpine sarmentose, acățătore, de lungi-
me variabilă. Frunde pinate, cu 1-4 părechi de tolidle pe-
liolulate, cordate-ovale, acuminate, întregi s. inegal incisate-
dentate oră crenate : peliol şi pețiolule scandente. Flori albe,
in cime reunite în raceme cu rămilicațiuni opuse. Sepale de
ordinar 4, oblonge, grose, tomentâse pe amendou€ feţele.
Slamine albe. Carpele ovale-ascuţite, vilose, terminate prin-
iro codă lungă şi barbată. — 9 uniii- August.

Abit. și staţ. Păduri, tutărișuri, șanțurile şi gardurile viilor. —
Porte comună în totă România.

(. Flammula L.; Re/h. Icon. IV, f. 4666-6. C. Aamulă.
— Păduri. şi tufărişuri. — Moldova (ide, 1. e. 40-42). —
> Luniii- August.

SECT. 2. ATRAGENE LI. Staminode exteriore peta-
loide a, simulând o corolă.

C. alpina JMi.; Atragene alpina L.; Reh). Icon. 1V,
f. 4662. — 'Tulpină sarmentosă, acățătore, angulosă, nodo-
rosă, ramosă, subglabră. Frunde fasciculate, 2-ternate, cu
toliole ovale-lanceolate, acuminate, acuti-serate. Flori vio-
lacee , mari, solitare, axilare, plecate, cu peduncul mai lung
de cât frunda. Sepale 4, subvilose pe din afară. Staminode
numerose, de 3-4 ori mai scurte de cât sepalele, spatulate,
obtuse, vilose. Carpele ovale, comprimate, vilose, terminale
printr'o codă lungă şi p&rosă. -—— Î Lunii.

Abit. și staţ. Locurile stincose din pădurile subalpine. — Bacău

(la Palanca, de a lungul Pârâul-Sanțului).

pei)

34

POOL

B. Calice imbricat; frunde alterne.

a. Caspele 1-ovulate ; fruct 1-sperm şi deiscent.

THALICTRUM T. — Zalitru.

Calice 4, rar 5-10-mer, petaloid, imbricat, caduce. Corolă 0.
Stamine o, tote fertile s. mai rar cele exteriore sterile pela-
loide ; antere cu loge sublaterale. Carpele puţin numerose.
Ovare 1-ovulate ; ovul pendent, cu micropil intrors-superior.
Achene sessile s. stipitate, lriquetre s. membranose îmflate.
—— Exburi perene ; frunde ternate descompuse, câte-odată
stipelate ; flori racemose s. racemose-cimose.

Secr. 1. TRIPTERIUM DC. Carpele triquetre, ari-
pate, stipilate, fără coste longitudinale.

T. aquilegifolium L.; Re/b. Zcon. 11, f. 4635. 7. cu frun-
(le de Acmilegia. — Vulg. Rutişor cu frungle de Căldivugă. —
Tulpine de 5-15 decim., glabră, cilindrică, substriată. Frun-
de 3-ternate, slipelate, cu ioliole obovale, cuneiforme, oblus
dentate-lobate. Flori rose, purpurii s. albe, în corimbe de
cime multiflore. — 9! Masi- Juli.

Abit. și staț. Păsciunile umbrose de prin pădurile de la polele
munţilor și locurile r&corose din regiunea subalpină. — M-ții Bucegi
(Pestera) ; m-ţii Muscelului (Isroru-între-petre la polele Sturului) ;
Bacăii (Verşesci) ; Nemţu (pdlele Cehlăului) ; Tecuciă (Puţeni; Gueb,
Ie 109) setei

Secer.2. EuUTAALICIRUM DU. Carpele ovale-oblonge,
munite de coste longitudinale, sessile s. subslipitate.

T. alpinum L.; Reh. Icon. 111, f. 4625. 7. alpin.— Nulg.
Rutişor alpin. — Vestul Cehlăului (Eder, 1. e. 36). — 91 Ju-
lisi- August.

T. fetidum L.; Reh). Icon. 171, f. 4626. T. fetid.— Vulg:
Rutişor putuvos. -—— Plantă glandulosă-pubescentă, cleiosă,
fetidă. Rizom fără stolone, emițend un tascicul de rădă-

55

cini fibrose. 'Tulpină de 1-5 decim., solzosă la basă, nudă în
partea interioră, simplă, slirială, Ilexuosă. Frunde triangu-
lave, B-pinate, cu peliole forte obscur oră canelate deasupra
ori striate dedesubt, cu vaginule înguste și aplicate : foliole
suborbiculare s. obovale, 3-lobate s. 3-fide-dentate. Flori
pendente, în racem ramos, paleni, subdivaricat : pedunculi
adesea recurbați și întrecend rar 2 decimetri. Carpele 3-3,
sessile, scurte, ovale-oblonge, comprimate, cu coste forte
proeminente ; stizmat oval-oblong, cu aripi laterale denticu-

late şi învertite după înflorire. — 9! Masi- unii.
ADit. și staţ. Stîncile calcare din regiunea alpină. — M-ţir Mus-

colului (Dimbovieidra).

T. minus L.; Reh. Icon. III, f. 4627. Î. mic. — Vulg.
Rutişor mie. — Covurlui (Mânjina, (iueb. 1. €.). — 9 uliii-
August.

Obs. Guebhard (7. c.) pretinde a fi găsit prin viile de la Peche
(Covurlui) pe T. sazatile Sehleich „ specie proprie stîncilor calcare
din regiunile alpine şi subalpine. Localitatea ce indică acestei spe-
cil, este o probă evidentă despre erorea de determinaţiune ce a
trebuit să comită Guebhard, luând, cine scie ce specie de Thalic-
trum, pentru un T. sazratile.

T. majus -Jacq.; Reh. Icon. 11, f. 4629. T. mare.— Bu-
curesci (pădurea de la Ciocănesci); Nemtu (polele Cehlăului ;
del, ]. e. 37); Covurlui (pădurea de la Peche; Gucb. |. c.).
— 9 Iuniii- Luliiă.

T. elatum Mor. ; Re). Icon. II], f. 4633. T. înalt. —
Covurlui (pădurea de la Peche; Grueb. 1. c.). — 9 Maiă-
Junii.

T. medium Mor.; Refl). Icon. III, f.4632. T. mijlocii.

— Vulg. Rutişor mijlocii. — Pădurile umede de la polele
munţilor României ((rueb. 7. în herb. mus. Iaşi). — 9 Iu-

nit- Luli i.
T. angustitolium „Jacg.; Reh. Icon. 111, f. 4637. T. cu

frunde înguste. — Vulg. Rutişor cu frungle înguste. — Păs-
ciuni, păduri, pe malul păraelor. — Bacăii (Vergesci) ; Ber-

46

O

lad (pădurea de la Slobozia) ; Nemţu (pălele Cehliulu; del,
l. c. 37). —9| Lunii ulii.

T. Bauhini Crtz.; Reh). Icon. III, f. 4636-c. 7. lui Bau-
hin. — Vulg. Butişoru lui Bauhin. — Putna (Faurei ; Grueb.
Î. €.). — A Maiii- lunii.

T. lucidum L.; Reh). Icon. ȚI7, f. 4636-b. T. lucitor. —
Vulg. Rutişor lucitor. — Prin locurile umede. — Galaţi (în-
tr'o pădure de sălcii pe malul Siretului ; Gueb. 1. e. ). — 9
Duniii- ulii.

T. flavum L.; Reh). Icon. III, f. 4639. T. galben. — Vulg.
Rutişor galben. —- Nemţu (polele Cehlăului; Edel, ]. e. 37). —
9, Julii- August.

b. Carpele oo-ovulate ; fruct polysperm.
AUTEA L. —— Actea.

Calice 4-6-mer, petaloid, imbricat, caduc. Corolă 0. Stami-
ne o, tote fertile s. mai rar cele exteriore sterile şi petaloide ;
anlere introrse s. extrorse. Carpele 1 - oo, multiovulate, la
maturitate bacate s. uscate şi deiscente folicular. Stamine
2-seriate, netede s. solzose. — Erburi perene ; frunde simple
s. mai adesea ternati-compuse și descompuse ; flori în ra-

ceme mai lot-de-una terminale, simple s. compuse.

SECT. Î. CARISTOPHORIANA Zournef. Carpel soli-
tar, la maturitate baccilorm şi indeiscent.

A. spicata L.; Reh. Icon. 1V, f. 4739. A. spicată. —
Vulg. Christoforă, Erba-Sântului Christofor, Erba-tălharului.
— Plantă subglabră. Rizom gros, cu fibre radicale lungi,
puternice. 'Tulpină erectă, geniculată, subțire, simplă, nudă
în partea inferioră, purtând către partea superioră 2-3 trunde.
Frunde petiolate, 2-3-lernatisecte, cu segmente ovale-acu-
minate, incisate-duplicate-serale, sessile s. peţiolulate, cel
terminal 2-lobat. Flori albe, mică, dispuse de ordinar în două

băi

raceme peduncnlate, ovale, dese, dintre care unul este opus
rundei superiore, cea-laltă mai tardivă nasce la subsnora
ei ; pedicele I-flore. Sepale ovale, albiciose. Staminode pe-
taloide exteriore 4-b, spalulate. Filamentele stlaminelor îm-
Hate la veri. CGarpel solitar. Fruct baccitorm, subglobos, la

maturitate negru, lucitor. -—— 9 Masă- ulii.
Abit. și staţ. Pădurile umbrose şi muntose din mar totă Româ-
ma. Muscel (m-tele Sturu) ; m-ţil Bucegi (Furnica); m-ţi Cozii

(Urzica); Bacăi (M-stirea Caşinului, Palanca); Nemtu (M-stirea A-
gapia-veche, Schitul Sihla, polele Cehlăului ); laşi (pădurile de deasu-
pra petrărici hepedei și dintre viile de la Niţelea) ; etc.

Secr. 2. CimicIruGA DC. Carpele 2-15, la maturi-
tate uscate si deiscenle folicular.

A. Cimicituga L.; Reh. Leon. IV, f. 4735. A. Cimici-
fugă. — Regiunea inferioră a Cehlăului (A. racemosa L-
del (non L.), 1. e. 37; Czihack, Flora oder allgem. bot. Zei-
tung, 1836, IL, p. 59—74; Grueb. v. în herb. mus. laşi). —
9 Duliii- August.

TRIB. 4. PRONIEE. -- Floră regulate. Receptacul plan-
concav. Periant duplu. Prefloraţiune imbricată. Carpele
putin numerose, independente, multiovulate. Fructe uscate,
polysperme, deiscente prin unghiul intern. — Plante perene,
erbacee s. lemnose. Frunde alterne.

PJEONIA T. — Peonie.

Calice B-6-mer, simplu s. duplu, erbacei, imbricat, per-
sistent. Petale 5-10, constituind o corolă simplă s. duplă, ne-
foveolate, imbricate, caduce. Stamine %, subperigine; antere
introrse. Disc perigin interior androceului, mic și glanduli-
form. s. mai rar cu mult mai desvoltat, sacciform, petaloid,
învălind ovarele. Carpele 2-6, multiovulate, la maturitate deis-
cente folicular. — Erburi perene, mai rar arbust s. subarbu-
sculă ; frunde pinati-disecte s. descompuse ; floră terminale,

P. romanica Brandza herb. [!. Rom.; P. decora Brandza
(non Anders.) Prag. Țor. Rom. în Dul. soc. geogr. rom:
1376, p. 77; P. officinalis Pete. var. heterophuylla, în herb
mus. Vindob. P. românescă. — Vulg. Bujor romănese. —
Rizom cu fibre radicale, fasciculate și terminale cu tuber-
cule oblonge-eliptice s. moniliforme , cărnose. 'Tulpine €-
recte, de 7-8 decim., subcilindrice, subsulcate, glabre. Frun-
de forte lung petiolate, glabre pe amendouă fetele, verdi-in-
chise deasupra, palide-subglaucescente dedesubt, 2-ternate,
cu segmentele laterale scurt pețiolulate, cu cel terminal cu
mult mai lung petiolulat, tote profund 3-partite, până la basă,
cu partițiuni obovale-oblonge, cea terminală profund 3-fidă,
lateralele 2-3-fide, tote cu lobi ovali-lanceolaţi, întregi s. in-
cisati-dentați. cu dinti ovali-lanceolaţi , obtusi. Pedunculi
glabri. Flori mari, de colorea săngelui. Sepale 5-6, inegale
subtoliacee. Petale 8-11, obovale-cuneiforme, concave, sub-
erecte, lungi de 5-7 centimetri. Stamine glabre, mai luugi de
cât carpelele; antere mai scurte de cât jumătatea filamen-
tului. Carpele 2-4, lănose-lomentose erecte la început, di-
vergente-subarcuate la maturitate ; stigmat lung, roz s. pur-
puri, lameliform, torte recurbat în formă de cârjă. — 9!
Maii- hunii.

Abit. și staț. Poeni şi marginea pădurilor. — Vlașca (firte comun
în pădurea de la Comana despre Valea-Gurbanului).

Obs. Guebhard (7. c.), Edel (7. e. 40), Czih. şi Szab. (. c. 31), in-
dică pe P. officinalis Retz., ca fiind torte comună în împrejurimile
Tecuciului (Peche) și a Galaţului. De și mam avut încă ocasiunea
de a recolta însu-mi acestă plantă din aceste din urmă localităţi
totuși nu "mi este necunoscută, fiind-că am v&dut un specimen din ea
în Erbariul D. Alf. De Candolle din Geneva, ce "i fusese trimis la
1847 de către Guebhard şi chiar din una din localităţile indicate
mal sus; ast-fel în cât, sunt în posiţiune de a putea afirma, că
planta din împrejurimile Tecuciului şi a Galaţului este tot același
Ce cresce prin pădurea de la Comana, adecă specia numită de noi
P. romanica, iar nu adeverata P. officinalis Retz., și de care noua
specie se deosibesce mai cu semă prin trundele sale cu mult mai
Jaciniate,

II. ROSACEE.

Flori de ordinar regulate, ermalrodite, mai rar unisexuale
dioice s. polygame. - Receplacul mai lol-de-nna concav, cu
fundul proeminent s. nu, cu faţa internă lapelată de către un
dise glandulos. Calice polysepal, cu 5, rar 4 s. 3-9 sepale im-
bricate s. valvale , necaliculat s. munit de un calicul cn divi-
siuni de origine stipulară, alterne cu acelea ale calicelui.
Corolă polvpetală, rosacee, cu 5, rar 4 s. 8-9 pelale alterne,
imbricate s. răsucite, caduce, torte rar 0. Androcei perigin,
cu stamine de ordinar numerose si inserate în verticile de
câte 5, s. mai var în numer egal cu acela al părților pe-
riantului ; filamente libere s. câle- odată unite la basă;
antere biloculare , introrse şi deiscente longitudinal. Car-
pele %, s. 1-b, de ordinar independente unele de altele şi
inchise s. nu în cavitatea receplaculului ;: ovare 1-loculare ;
ovule analrope s. amfitrope, co și Z-seriate vertical, ori 1-2,
ascendente s. descendente și cu micropil extrors-interior
s. extrors-superior; stil rar terminal, mai adesea lateral s.
ginobasic. Fructe uscate, 1-sperme (achene) s. polisperme(to-
licule), ori cărnose (drupacee s; pomacee), simple s. multiple,
și tot-de-una induviate, adecă purtate s. învelite de către re-
ceptaculul persistent, cărnos, uscat s. mai rar indurat. S&-
menţă de ordinar fără albumen ; cotyledone cărnose, plan-
convexe. foliacee la germinaţiune; radiculă ascendentă s.
descendentă, dirigiată către hil. — Erburi anuale s. perene,
arbori, arbusti s. subarbusculi, adesea muniţi de ghimpi; frun-
de de ordinar alterne, simple s. compuse, adesea însoțite de
stipule ; tlori în inflorescențe variate.

TRIB. 1. ROSEE. — Receptacul forte concav, cu fundul
neproeminent. Calicul 0. Ovare infere s. închise în cavitatea
receptaculară, 1-2-ovulate. Ovule descendente, cu micropil
extrors-superior, Fructe uscate, închise în interiorul recep-

40

taculului cărnos. Tulpină lemnosă. Frunde mai tot-d6-una
pinali-compuse.

ROSA T. — Rosa.

Flori ermafrodite: receptacul urceolat, cu gitul strimtat;
dise glandulos s. serice, terminat printr'o margine îngroșată
in inel. Calice cu 4-5 sepale, întregi, dentale s. pinatiseete,
caduce s, persistente. Petale 4-5, scurt ungniculate, de ordi-
nar caduce. Stamine 0, oo-seriate; filamente libere, inserate
în afara inelului discului. Carpele oo, rar puţine, inserate în
lundul receptaculului, sessile s. stipitate; stile subterminale
s. laterale, exserle, cu extremitatea stigmatică capitată, li-
bere s. lipite către vârf. Fruct multiplu; achene e, glabre s.
perose, închise întrun receptacul baccitorm. Arbuștă de or-
dinar muniţi de ghimpi; frunde imparipinate, cu foliole de
ordinar serale ; slipule peţiolare ; flori solitare s. cimose-
subcorimbose.

R. lutea DU. 2. galbeni. — Vulg. Trandafir galben. —
Prin huciură, pe lângă îngrăditurile grădinilor (Edel, ]. e. 42).
—— b Duniăt- ulii.

R. pimpinellifolia LL. PR. cu frunde de Pimpinelă. —
Vulg. Trandafir cu [runde de Pimpinelă. — Prin pădurile din
totă România (Gaueb. ]. e. Ceh. 1. e.) — Îo Duniă- ulii.

R. spinosissima L. PR. forte spinbsă. — Vulg. Trandafir
Jorte spinos. — Regiunea m-ţilor Coziei, Bistriţa și Tismana
(Ilofţ. menusc.). — to Dumiii- Duliăi.

R. alpina L. PB. alpină. — Vulg. Trandafir alpin. — Re-
giunea superioră a Cehlăuluă (del, 1. e. 85). — bo Duniăi- Dulii.

R. pyrenaiea Goa; PR. alpina L. %. pyrenaica DO. DB. Py-
reneilor. — Nulg. Trandafirul Pyvreneilor. — Arbust între-
cend rar un melru, cu scorța netedă. (ihimpi toți subulați,
inegali. drepti, selacei, neapărend de cât numai pe ramurile
linere, dispărând pe cele b&wâne. Peţiole subțiri, ispide-

4

glandulose. Folole 5-7, eliptice s. ovale-oblonge, la vârf
subrotunde s. ascuţite, glabre. deasupra verdi, dedesubi
vlance-albiciose, duplu dentate, ciliate, cu dinţii secundari
glandulosi, cele laterale scurt peţiolulate, cea terminală lung
pețiolulată. Slipule ciliate-glandulose, forte dilatate către veri,
cu auricule divergente, cuspidate. Flori axilare, solitare, pur-
purii ; peduncul recurbat înaintea înllorirei, erect s. recurbat
după înllorire, ispid-glandulos. Receptacul ispid-glandulos.
Sepale întregi, lanceolate, cu margini tomentose, la vert fo-
liacee-spatulate, glabre s. glandulose, mai lungi de cât co-
rola. Știle forte scurte, irsute-vilose. Fruct turbinat, roşu la
maturitate, ispid, coronat de către sepalele erecte şi persi-
stente. — Î Masii- ulii.

Abit. și staţ, Pădurile umbrose şi umede din regiunea munţilor.

M-ții Prahovei (/a Sinaia pe costa despre Valea-rea a m-telui Pi-
seu-cănelui) ; m-ţii Bacăului (la Palanca pe polele munților de a lungul
Pârdul-Sanţului); ete.

R. sulphurea A. Ze. sulfurie.— Vulg. Trandafir sulfuri.
—— Prin pădurile Moldovei inferiore (Graeb. 1. c.).— b Dumii.

R. rubiginosa L. Pi. ruginită. — Prin pădurile şi huciurile
Moldovei (del, l. e. 37-42; Gueb. o. în herb. mus. Iaşi). —
b Iuniă- ulii.

h. collina „Jacg. PB. de del. — Colinele Moldovei supe-
riore (del, |. e. 42); BR. canina L. var. collina ((Gaueb. v. în
herb. mus. laş)). — bb Maiii- lunii.

R. dumetorum Zhao. BR. hauciurilor. —— Prin huciurile și
pădurile Moldovei superiore. R. canina L. var. dumetorum
(Cruel, e. în herb. mus. laş)).

Li

R. canina L. B. câncscă. — Vulg. Măcieş, Cacadlăr, Ua-
casier, Curu-bouluă, Rujă. — Arbust erect, ditus. Ghimpi
subegali, robuşti, lățiţi la basă, recurbaţi, faleiformi. Peţiole
ulabre, ghimpose. Foliole 5-7, ovale, simplu dentate, cu dinți
acuminați, incumbenți mai cu semă către verf, subcoriacee,
glabre, dedesubt glauce, Stipule late către verf, ascuţite. Flor

42

e

mirositore, solitare s. in corimb 2-b-flor :; pedunculi glabri.
Receptacul glabru. Sepale pinatifide. de lungimea corolei, după
antesă rellexe, caduce. Carpelele din centru lung stipitate.
Srile scuvte, libere. Frucet ovoid, glabru, nedevenind mole de
cât după cele d'ântăi îngheturi. — bb Maiai- Duniii.

Abit. și staț, Huciuri, crînguni, garduri, șanțuri. —Totă Romănia.

R.alba L. PR. albă. — Vulg. Trandafir alb. — Huciuri,
cringură. —— Moldova (02. 1. €.). — ho Dumiii.

R. pumila Jacg.; BR. Glica L. a. pumila DO.; RP. Gal-
lica Brandea (non L.) în frag. Il. Rom. |. e. SI; PR. pyg-
mea MM. Bieb. PB. pitică. — Vulg. Trandafir pitic, Răsuwr.
— Arbust forte mic, întrecend rar 2-3 decim. Ghimpi a-
prope nuli pe tulpinele bătrâne, numeroși şi forte inegali pe
ramurile tinere, unii setacei și adesea glanduloşi, alții mai
mari şi subfalciformi. Peţiole inegal ghimpose-glandulose.
Foliole 5-7, ovale-subrotunde, subduplicate- dentale, cu
dinți lați, glanduloşi, deasupra verdi inchise, dedesubt mai
palide, pubescente , coriacee. Stipule torte inguste, la vert
ascuțite, divergente. Pedunculi solitari, glanduloși-ispidi.
Floră mari, purpurii. Receptacul glandulos-ispid. Sepale pi-
natifide, la vert dilatate, acuminate, reflexe la maturitate.
Fruct piriform s. subglobos, glandulos-ispid. — bb Masă-
lunii.

Abit. și staţ. Păsciunile espuse sorelui, marginea locurilor culti-
vate, poenile de prin păduri. — Bucuresci (Cfocănesci); Vlașca (Co-
mana); Bacăă (Verșesci); ete.

R. centifolia A. cu o sută de fot. — Vulg. Trandafi» de
dulceaţă. — Cultivat prin mai tote grădinile. — îo Maii-
lunii.

R. damasecena MI. A. de Damasc. — Vulg. Trandafir

de lună. — Cultivat prin grădini. — Îo Primă-vara, vara şi
tommna.

R. arvensis HMuds. BR. de câmp. — Vulg. Trandafir de
câmp. — Arbust cu ramuri elongate, flexibile, flageliforme,

cu ghimpi inegală, falciformi. Peliole pubescente, glandulose,

43

munite cu mică ghimpi recurbaţi. Foliole 5-7, subțiri, ovale
s, subrotunde, deasupra verdi, dedesubt glaucescente, câte-
odată cu nervura mediana pubescentă, simplu dentate, cu
dinți ovali, mueronati, neglandulosi si neconvergenți la veri.
Slipule lineare-oblonge, cu auricule acuminate, erecte. Pe-
dunculi elongati, glabri s. subglandulosi, în corimb, rar so-
lilari. Flori albe. Sepale scurte, ovale, sub-integi s. putin pi-
nulate, la veri acuminate, reflexe şi caduce la maturitate.
Stile glabre, lipite in columnă subțire, de lungimea stamine-
lor. Fruct subglobos s. ovoid, glabru, roşu. — Î unii.

Abit. şi stat. Huciuri, erînguri, îngrădituri şi marginea păduri-
Jor din regiunea câmpenă și până în cea subalpină din totă Ro-
mană,

R. sempervirens LL. Bi. parravea-verde. — Vulg. Tran-
dați pururea-corde. —"Tecuciii (colinele de lu Puţen; (sueb.

Ie... — în lunii.

TRIB. 2. AURIMONIEE. — Heceplacul concav, cu fundul
neproeminent. Calicul şi corolă de ordinar 0. Ovare l-ovulate.
Ovul descendent, cu micropil extrors-superior. Fructe usca-
le, închise în interiorul unui receptacul de ordinar uscat. —
Tulpină erbacee s. lemnosă.

AGRIMONIA T. — Agrimonia.

Flori ermalrodile:; receptacul turbinat, cn gitul strimtat,
munit pe din afară cu ghimpi încărligați s. cu d bracteole al-
ternisepale stipulacee. Calice B-sepal, valvat. Petale 5, im-
bricate. Stamine 5, alternipelale, s. co și dispuse în 5 fa-
lange allernipetale, libere, inserate împrejurul inelului glan-
dulos ce strimtâză gura receptaculului. Carpele 2-3, sessile
in fundul receptaculului; stil terminal, exsert, cu extremitatea
stigmatică capitală. Achene 1-3, închise în receptaculul in-
durat și adesea aculeat-lapaceii. —— Erbună perene ; frunde
alterne, întrerupte imparipinale, cu stipule peţiolare; floră

44

în raceme spiciforme, terminale și axilare ; pedicele brac-
teolate.

A. Eupatoria L. A. Dumbraonie. —— Vulg. Turiţă-mare.
— Plantă forte p&rosă. Tulpină de 3-8 decim., angulosă, e-
rectă, simplă s. pulin ramosă către vârt. Frunde mari, dea-
supra vilose, dedesubt cenuşii-tomentose, cu segmente torte
mari, ovale-oblonge, munite până la basă cu dinți aţă și pro-
[undi, amestecate cu segmente forte mică, dentate s. întregi;
stipule mari, invaginante, forte incisate-dentate. Flori gal-
bene, numerose, în lungi raceme spiciforme; pedicele scur-
te, erecte, la vârt articulate, munite la basă de o bractee 3-
fidă, și la articulațiunea sa de 2 bracteole opuse. Sepale o-
vale-ascuţite, B-nerviale, după antesă persistente şi coni-
vente. Petale ovale, patente. Achenă solitară închisă în inte-
riorul unui receptacul uscat, cu suprafaţa exterioră sulcată
şi munită în sus de ghimpi încârligați, suberecți, reflex pe
pedicel. Seminţe albe, ovale, deprimate către vert, netede.
— 9 Pumiii- August.

Abit. și staţ. Huciuri, crînguri, tufărişură, păduri, atât din re-
giunea câmpenă cât şi cea muntosă, din totă România. — laşi (Ni-
țelea) ; Berlad (Cringu) ; Bacăă (Verșesci); Argeş (Stolnici); m-ţii
Coziel (Fosfeca); etc.

ALCHEMILIA T. — Alchemila.

Flori ermaftrodite, apetale ; receptacul urceolat, strimtat
la git. Calice 4-D-sepal, valvat, munit de un calicul format
din tot atâtea foliole alterne, mai mică. Stamine 1-5, alterni-
sepale, libere, inserate împrejurul marginei îngroșate şi glan-
dulose a discului receptaculului ; filamente sub vert articu-
late ; antere terminale. Carpele 1-4, sessile s. stipitate; stil
basilar s. ventral, cu extremitatea sligmatică capitată. Ache-
ne 1-4, închise într'un receptacul membranos. — Erburi pe-
rene s.anuale ; frunde alterne, lobate, digitate s.palmati-
partite ; stipule pețiolare ; flori forte mică, de ordinar agre-
gate în cime corimbose, axilare s. terminale.

45

A. vulgaris L. A. comună. — Vulg. Creţişâre. — Plantă
subglabră s. părosă. Rizom orizontal, gros, lemnos, negri-
cios, fibros. 'Tulpine ascendente, de 10-35 centim. Frunde ra-
dicale lung peţiolate, renitorme, încrețite de la basă spre pe-
riferie, divisate în 7-9 lobi semi-orbiculari, dentatți de jur
imprejur, cu dinți torte egali, mucronaţi : pețiole pubescen-
te ; slipule conivente-lubulose. Flori mică, de un verde-găl-
buii, în cime corimbose, terminale. Calicul4-foliolat. Sepale 4.
Stamine 4. Carpel solitariu ; stil basilar. — 24 Maiă- August.

3. montana. A. montana Willd. Formă mai mică, cu frun-
de p&rose-subsericee.

Abit. și staţ. Păsciunile de pe costele tutulor munţilor. — M-ţit
Bucegi (Furnica); m-ţil Bacăului (Palanca, Stănic); m-ţi Nemţului
(Petru-vodă, Cehă) ; var. 6. păsciunile de pe vârful munţilor celor
mal înalți (Cehă, Bucegi).

SANGUISORBA [. — Sangarisorba.

Flori polvgame s. ermafrodite, apetale ; receptacul turbi-
nat, strimtat la gât. Calice 4-sepal, mai mult s. mai puţin pe-
taloid, decusat-imbricat. Stamine 4, opositisepale, s. %, in-
serate împrejurul marginei îngroșate și glandulose a discului
receptaculului ; filamente libere, scurte şi drepte, s. elongate,
capilare, flexuose şi pendente ; antere didime. Carpele 1-4,
închise în receptacul ; stil terminal, cu extremitatea stigma-
tică peniciliată-aspergilitormă. Achene mai adesea solitare,
închise într'un receptacul indurat, 4-gonal, neted s. rugos,
muricat s. 4-pter. — Erburi de ordinar perene ; frunde al-
terne, imparipinate ; stipule peţiolare ; floră 2-bracteolate, în
spice terminale, globose s. oblonge ; pedunculi lungi, solitară
S, CIMOȘI.

SECT. |. SANGUISORBA LL. Flori ermafrodite; sta-
mine 4, scurte şi drepte ; carpel solitar.

Ș. officinalis L. S. ofieinală. — Vulg. Sorbestre. — Hizom
gros, lemnos. 'Tulpină erectă, înaltă, de 5-12 decim., sub-

46

angulosă, către verf ramosă, glabră s. subpubescentă. Frun-
de glabre, dedesubt glauce, cu 7-15 toliole coriacee, cordate-
ovale-oblonge, regulat acuti-dentate, peţiolulate şi adesea
munite la basă de dou slipele ovale-dentate. Flori în spic
oval-oblong, negru-purpurii ; bracteole lanceolate-ascuţite,
de lungimea florilor. Sepale eliplice, negre-purpurii, cadu-
ce. Stamine de lungimea sepalelor. Heceptacul fructifer 4-go-
nal, cu unghiuri subaripate, cu feţe rugose. — 9 Juliii-
August.

Abit. și staţ. Păsciunile şi feneţile din locurile umede și turtose
de la polele munților. — Nâmţu (M-sfrea Nemțului prin Jenețele u-
mede de pe marginea şoselei ce duce la monastire).

Sgcr. 2. PorERIUM LL. Flori unisexuale s. poligame;
stamine o, elongate și flexuose ; carpele 2-3.

Ș. Poterium I1. Do. ; Poterium Sanguisorba L. S. Potiviii.
— Vulg. (fbarea. — Păsciunile şi feneţele din locurile u-
mede. — Nemţu (Ceh. şi Szab. . e. 31); (rue. o. în herb.
mus. Iaşi. — 9 Iuniit- August.

3. villosa. Colinele arenacee a Moldovei inferiore. (S. vil-
losa (dueb. (non Sbth.) |. c.).

N. polygama II. Br. ; Poterium polygamum WK. S. po-
lygamă. — Colinele uscate de pe lângă Berlad (zi. şi Szab.
Ș. 0-31),

TRIB. 3. FRAGARIEE. — Peceptacul concav, cu fundul
proeminent şi conic. Calice cu s. fără ealicul. Ovare libere,
neînchise în receptacul, mai tot-d6-una 1-ovulate. Ovule a-
scendente s. descendente, cu micropil extrors. Fructe su-
pere. — 'Tulpină erbacee s. frutescentă.

FPRAGARIA T. — Fragariă.

Flori ermafrodite =. poligame ; receplacul lat pateriformn,
cu fundul proeminent si conic, Calice B-sepal, valvat, persi-

4?

stent ; calicul cu d divisiuni exleriore, alternisepale, persi-
stente. Pelale 5, obovale, scurt ungniculate, imbricate. Sla-
mine 20 - o, perigine ; filamente libere, subpersistente. Car-
pele %, inserate pe vertul proeminent şi conic al fundului
receptaculului ; ovare l-ovulate ; ovul semi-anatrop, descen-
dent, cu micropil extrors-superior ; stil subbasilar. Achene
s. drupule 2, purtate pe partea proeminentă persistentă, căr-
nosă și suculentă, ovoidă s. globosă a receptaculului, îm-
prejurul basei căruia persiste calicele şi caliculul. — Erburi
perene , stolonifere, părose s. sericee; tulpină subterană
(simpodiii) ; trunde alterne, 3-foliolate, mai rar pinate; stipule
pețiolare, membranose ; floră terminale s. opositifoliate, soli-
tare ori mai adesea cimose la verful unui scap comun.

F. vesca L. F. de masă. — Vulg. Prag comuni, Fragi de
pădure. — Stolone munite de un solz în fie-care din interva-
lele ce separă tufele de frunde. 'Tulpine scapitorme de 1-3
decim., rar întrecend puţin frundele, nude s. cu o singură
frundă florală. Foliole ovale-oblonge, dedesubt pubescente-
albiciose, cu dinţii terminali de ordinar mai scurți de cât cei
laterali : pețiol cu peri patenţi. Pedicele cu peri aplicaţi. Ca-
lice patent s. reflex la maturitatea fructului. Fruct roșu, rar
alb, ovoid-subglobos, purtând carpele până la basă. — 9
Aprile- Lunii.

Abit. și staţ. Poenile pădurilor şi colinele din totă România.

F. collina Fr. F. colinelor. — Vulg. Căpşun. — Ștolone
lipsite de solzi în intervalele ce separă tufele de frunde, afară
de cel din urmă. Tulpine scapiforme de 1-2 decim., întrecend
adesea frundele, nude s. cu o singură frundă Ilorală. Foliole
oblonge-ovale, dedesubt pubescente-albiciose şi câte-odată
și deasupra, dentate, cu dinții terminali de ordinar mai scurți
de cât cei laterali; peţiole cu peri patenţi. Pedicele cu peri
puţin patenţi s. aplicaţi. Calice erect, la maturitate aplicat pe
fruct. Fruct roşu, subglobos-ovoid, cu basa îngustată şi ne-
carpeliteră. — 9! Masiă- lunii,

Abit. și staţ, Poenile pădurilor și colinele aride din tote părțile
Romăniel,

48

O

POTENTILLA T. — Potenta.

Flori 4-B-mere. Stamine mai adesea 20 - %, mai rar 10 s.
5, opositisepale s. opositipetale. Carpele 2%, mai rar puţine; stil
cu basa câte-odată articulată, terminal s. ventral. Achene
inserate pe un receptacul la maturitate păros, uscat s. spon-
gios. Cele-l'alte caractere ca la Pragaria. — Plante erba-
cee s. subtrutescente ; trunde alterne, digitate s. pinate ; sti-
pule peţiolare ; floră solitare s. cimose-corimbose, terminale
s. axilare.

SeEcr. Î. POTENTILLASTRUM Ser. — Flori B-mere ;
receptacul la maturitate uscat. Stamine 20 - 2, rar mai pu-
ține. Carpele oo.

1. Flori ale.
«4. Prunde trifoliate.

P. Fragariastrum Fri. ; P. Fragaria Sm. P. Fragariit-
neadeverat. — Vulg. Prăgurel neroditor. — Putna (pădurea
de la m-stirea Scânteia ; (rueb. 1. e.) — 9 Aprile- Maiii.

P. nitida L. P. strălucitore. — Verturile calcare ale mun-
ților celor mai înalți din România ((rueb. ve. în herb. mus.
Iaşi). — 9 Iuliit-Septembre.

b, Prunge palmatisecte cu 5-7 foltole.
P. alba L. P. albă. — Tutova (pădurea de la m-stirea A-
dam ; Gueb. ]. c.). — 9 Maiă-Septembre,
e. Frumde pinalisecte,
P. rupestris L. P. stincilor. — M-ții Bucegi (Obirşia-la-
lomițe) ; Hofţ. Monit. med. 1864, p. 120). — 9 Maiit- lunii,

2. Flori galbene.
a. Frunge ternate.

P. subacaulis L. P. aprope făvă tulpină. — M-ţă Mol-
dovel (Gueb. v. în herb. mus. laşi). — 9 Aprile.

49

h. Frungde palmalisecte, cu 5-7 foliole.

P. reptans L. P. fivătore. —— Vulg. Cinei-deggete ; Tiha
degetelor. —— "Tulpine lorte lungă, subțiri, Nagelilorme, sim-
ple, culeate-radicante, p&rose. Frunde tote mai mult s. mai
pulin lung şi inegal pețiolate, născend 2-5 împreună la fie-
care nod : foliole 5, rar mai putine, deasupra subpubescenle.
dedesub! pubescente-sericee, obovale-cuneale, dentate apro-
pe de la Dbasă, cu dinţi mari subobtusi, dintele terminal mai
scurt de cât cei laterali ; stipule ovale, întregi s. incisate. Flori
mari (2-3 centim. în diametru): pedunculi axilară, 1-floră.
solitară, cu mult mai lungi de cât frundele. Carpele la malu-
rilate puţin rugose. — 9 Dunii-Septembre.

Abit. și staț. Marginea drumurilor și a șanţurilor, păsciunile u-
mede din totă România. — Bucuresci (Cfocănesei) ; Bacăii (Ver-

şesci); ete,

P. verna L. P.primăveratică. — Colinele uscate din lotă
homânia (del, 1. e. 40; (rue). 1. €.). — 9 Aprile- Mai.

P. opaca . P. opacă. — Muscgl (păsesunile de pe dealul
piu» os ee formiză basa m-telui Lereşti ; Ho]. Monit. med.
1862, p. 33). — 94 Aprile- Mai.

P. patula Wa. P. întinsă. — M-ții Prahovei (Zăgann
Ilofj. Monit. med. 1864, p. 118). —9 Maiiă.

P. heptaphylla 74. ; P. intermedia Nest. (nou L.). P.
cu şepte foliole. — Rizom gros, pulernie, policelal, brun, a-
coperit de resturile peţiolelor. Tulpine forte numerose, cespi-
lose, de 3-4 decim., curbate-ascendente, patente, prose, pre-
cum și petiolele. frundose. de la mijlocul lor ramose-dico-
tome, terminate în panicule-corimbilorme, de mai multe ori
dicolome, laxe, forte frundose şi multillore. Frunde radicale,
numerose, cespitose, cu pețiol forte lung. (15-20 cent.). cu
7. rar D-9 foliole obovale-cuneiforme, s. oblonge-cuneitorme,
prolund incisale-dentate de jur împrejur, p&rose pe amen-
dou€ lelele, palide-subsericee dedesubt : caulinarele cu 5 lo-
liole, pe urmă cu 3 către verlul paniculei, unde sunt opuse,

+

precum și ramurile ; stipule ovale-lanceolate, întregi. Flori
sulfurii, erecte, lung pedunculate, mai cu semă în dicoto-
mii. Petale obcordate, mai lungi de căt calicele. Carpele ar-
cuate-rugose. — 9 Maiti- ulii.

Abit. și staţ. Păsciunile munţilor. — M-ții Bucegi (primul vârf al
Furnicei); m-ţii Coziel (Forfeca) ; ete.

P. aurea IL. P. auwvie.-— Plantă de un verde gălbui. Tul-
pine ascendente s. suberecte, subţiri, pauciflore, cu peri a-
plicaţi. Frunde radicale lung peţiolulate, cu 3 foliole obo-
ale s. oblonge-cuneate, subgelabre deasupra, sericee-argin-
tii pe margini şi pe nervurile feței interiore, acuti-dentate în
jumătatea lor superioră, cu dinţii 3 superiori apropiați, cel
median mai mic; caulinarele sessile, cu 3 loliole subin-
tregi ; stipule ovale-lanceolate, ascutite, întregi s. subdentate.
Floră mară, gălbue-aurii. Sepale ascuţite, ciliate-argintii. Pe-
tale late-obcordate, de două ori mai lungi de câl calicele.
Cavpele sbircite. — 9 Zunii- August.

Abit. și staţ. Păsciunile din regiunile subalpine. — Vertul Cehlău-
luă; m-ţii Bacăului (Ja Palanca pe m-tele Arşiţa); m-ţii Bucegi (Vâv-

ful Purnicei) ; ete.

P. argentea L. P. argintie. — Vulg. Serintitore. — 'Tul-
pine numerose, de 1-5 decim., întinse pe păment, ascenden-
te s. suberecte, lomentose-albiciose, terminate în corimb lax.
Frunde inferiore peţiolate, cele superiore sessile, cu 5 fo-
liole, deasupra verdi-închise şi glabrescente, dedesubt albe-
tomentose, lung-cuneiforme, forte înguslate şi întregi în ju-
mătatea lor inferioră, profund incisate s. pinatilide în ju-
mătatea lor superioră, cu lobi lineari-oblongi, inegali, ascu-
tit, cu marginile subrevolute ; pețiol tomentos-albicios ; sti-
pule întregi, lineare-acuminate, s.2-3-fide. Flori în cime ter-
minale, frundose, pluri-multiflore. Cavpele la maturitate
forte merunt sbireite. — 9] Tuniii- ulii.

Abit. și staţ. Costele aride şi petrose, poenile de prin păduri. —
Rîmnicu-Vileii (Golotreni-Lotru); Prahova (Sinaia); Vlaşea (Comana);
Bârlad (Crîngu); Bacăii (Verșesei, STănie Tângă pichetul fruntaviei, la

Pulanea pe vârful Arșitei) ; ete,

5l

P. vecta L. P. dreptă. — 'Tulpină de 3-5 decim., erectă,
rigidă, lrundosă, vilosă-sublomentosă, cu peri lungi, patenti.
amestecați în parlea superioră cu peră mai scurți si glandulosi.
runde cu d-7 foliole, verdi-palide pe amendoue feţele, p&-
rose mai cu semă dedesubt şi pe margini, oblonge-lineare,
inguslale la basă, denlate de jur împrejur, cu dinți mmară, a-
scuţiți ; stipule lanceolate întregi s. incisate. Flori destul de
mari, galbene-sulturii, dispuse în cime apropiate întrun co-
vimb terminal multillor. Carpele la maturitate putin rugose,
incunjurate de o carină îngustă submembranosă, lăelore.—
9 Maiit- luliii.

Abit. și staţ. Poenile de prin păduri. — Bucurescă (Merinani) ;
Argeş (Stolnici, Dăesci) ; Bârlad (Crîngu) ; Tecuciă (prin viile de la
Nicorești) ; Bacău (Verșesci) ; ete.

P. hirta L. P. părdsă. — Prin locurile aride şi uscate din
Moldova medie și inferioră. (Graeb. Î. e.; Czih. ]. c.). — 9
Maiit- lunii.

ec. Frunde pinatisecte.

P. supina L. P.euleată. — Prin locurile umede şi are-
nacee, pe marginea bălților şi a lacurilor. — Galaţi (Grareb. I.
6). — (O Maiii- Septembre.

P. Anserina L. P. Anserină. — Vulg. Serintitore. — 'Tul-
pine flageliforme. subţiri, filitorme, culcale-radicante. Frun-
de deasupra verdi, dedesubl tomentose-arginlii, cu 15-25
foliole oblonge, profund acuti-dentate de jur împrejur. a-
mestecate cu seomente cu mult mai mică, întregi s. incisale;
slipule multifide. Flori mari, axilare, solitare la extremita-
tea unui lung peduncul. Calicul cu divisiuni adesea incisale-
dentate. Pelale cu mult mai lungi de cât calicele. Carpele
netede. — 9! Maiit-Septombre.

Abit. și staţ. Albia şi malurile arenacee a rîurilor şi a gârlelor,
marginea drumurilor umede, locurile inundate erna. pe lângă bălți.
— Rîmnicu-Vileii (la Golotreni pe valea Lotrului) ; Bacăă (la Ver
șesci pe valea Taslăului) ; malurile Siretului ; etc,

52

SN

SECT. 2. TORMENTILLA LL. Flori 4-mere. Stamine
20 - o. Carpele numerose.

P. Tormentilla Nes/.; Zormentilla erecta L. P. Tormen-
tilă. — Vulg. Selipeț. — 'Tulpine numerose de 1-4 decim.,
palente-ascendente, subţiri, mai mult s. mai puţin ramose,
torte lrundose. Frunde verdi pe amendoue€ fețele, pubescente-
ciliate ; radicalele petiolate, distruse în momentul înllorirei;
caulinarele tote sessile, cu 3 loliole oblonge-cuneilorme,
munite în jumătatea lor superioră cu dinți prolundi ascu-
iti: stipule 3-D-fide, simulând dou loliole sessile. Flori gal-
bene-aurii, destul de mică, purtate pe pedunculi axilari, so-
litari, capilitormi, mai lungi de cât lrundele. Carpele apro-

pe netede. — 9] Iuniii- ulii.
Abit. și staţ. Păsciunile umede şi uscate de prin pădurile mun-
ților, — M-ții Coziei (Urzica, Naroță, Forfeca) ; m-ţii Muscelului

(Costa M-stirei de la Nemaesci) ; m-ţii Prahovei (la Sinaia pe po-
tele Petrei-arse) ; m-ţii Bacăului (Apele minerale de la Slănic);
m-ţii Nemţului (m-tele Pleşu, M-stirea Agapia-veche Sehitul Si-
hla) ; etc.

P. procumbens Sibthorp. ; Tormentilla veptans LL. P. cul-
cată. — Vulg. PRumenelă (Ilojț.). — Prin păduri și locuri u-
inede. — M-ții Buzeului (spre rîul Besea-mare ; Hofţ. Monit.
med. 1864, p. 117); Moldova (0Czih. 1. €.).

RUBUS L. — Raug.

Flori ermafrodite s. polygame ; calice necaliculat, imbri-
at, oră mai pe urmă valval. Stamine %. Carpele oo, mai rar
puține ; ovare 2-ovulate; ovule colaterale, descendente, cu
micropil extrors-superior: stil subterminal. Drupe ce, 1-sper-
me, inserate pe suprafața conică a unui receplacul uscat și
spongios. — Cele-lalte caractere ca la Potentilla. — Arbuști
sarmentoși, shimpoşă s. glanduloșă, rar erburi tiritore ; frun-
de alterne, simple şi lobate, s. compuse, palmate oră impa-
ripinate ; stipule de ordinar pețiolare ; Iloră rar solitare, mai
adesea dispuse în cime corimbiforme, axilare s. terminale,

Dă

SECT. |. HERBACEI. Tulpine erbacee. Frunde terna-
te. Stipule libere, caulinare.

R. saxatilis L. PR. stineelor. -—— Vertul Cehlăului (del, I.
€. 36; Grueb, o. în herb. mus. Iaşi). — 9) Maiii- lulii.

SECT. 2. lor. Lulpine Irulescente. Frunde pinate,
cu d s.3 loliole. Stipule pețiolare.

R. ideus L. PB. de Smeură. — Vulg. Smeur, Rug de
munte, Mana s. Rugul jidovului (Bmg.). — 'Tulpine de 1-2
metri, erecte, cu ramuri arcuate către vert, flexuose, cilin-
drice, torte glauce, cu ghimpi drepţi, setacei. Frunde albe-to-
menlose dedesubl, cele de pe ramurile sterile pinate, cu 5
foliole ovale, cele a ramurilor fertile de ordinar cu 3 loliole
dentale, mucronate; slipule lineare. Flori albe, în panicule
paucillore, frundose. Sepale acuminate, la maturitate. re-
exe. Petale erecte. Fruct subglobos, odorant. la maturi-
late rosu s. accidental alb-gălbuiii, cu carpele numerose, vi-
lose, aderente între ele și prea puţin de receptucul. — b
„Maiii- uniti.

Abit. şi staţ. Pădurile umede din regiunea muntosă din totă Ro-
mânia. — Cultivată şi prin grădini.

SEcr. 3. FRuTrICcosI. Lulpine frutescente. Frunde pal-
male, cu 3 s. 5 foliole. Stipule petiolare.

R. fruticosus LL. PB. de Mure comun. — Vulg. Mur. —
Forte comun prin păduri, cringuri, huciuri, tutărișură, prin
șanțuri, locură inculte şi petrose din totă România. — b Iu-
niiu- Lulu.

R. corylifolius Si. R. cu frunde de Alun. — M-ții
Bucegi (/off. Monit. med. 1864, p. 120); Cehlai (Lidel, î. c.
37). — To Iuliit- August.

R. agrestis WK. PB. de câmp. — Covurluii (păseiunile
umede de la Peche ; (nel. 1. c.). — îo uniăt- luliăi.

R. nemorosus Iagyne. BR. de pădure. — Pădurile din mai
totă România (del, 7. e. 42). — î ulii» August,

DA

E ti

R. ccesius L. BR. albastru. — Huciurile și pădurile din
totă România. — Cehlăii (del, [. c. 37); m-ţii Coziei (Ilo/f.
muanuse.). — o Iuliii-Septembre.

a. arvensis Wullr. Prin locurile cultivate ale Moldovei in-
feriore (Gueb. 1. c.).

Obs, Guehhard (7. e.) indică, în diferite localilăţi încă câte-va spe-
cii de Rubus, sub nisce denumiri, însă, ce probeză o determina-
țiune de o esaclitate îndoelnică, şi a căror sinonimie, în lipsă de
specimene, este cu neputinţă de stabilit. Din numărul acestora
sunt : E. suleatus Vest. (e. în herb. us. Iași), R. vilosus Ai. Și var,
“landulosus (păduvile Moldovei superiore) ; P. albicans it. (viile de
la Puţenă şi Peche); BR, holosericeus Vest, (viile de la Peche).

GEUM [H. Bun. — Gea.

Calice de ordinar caliculat. Carpele 90, mai rar puţine sub-
definite, inserate pe un receptacul scurt s. clavat, întreg s.
plurifid ; ovul solitar, subbasilar-ascendent, cu micropil ex-
trors-inferior ; stil terminal s. subterminal, la basă câte-o-
dată articulat, rectiliniii, s. către cuarlul sei superior geni-
culal-articulat, nud s. barbat-plumos. Achene 1 - o, termi-
nate cu cicalricea stilului s. cu stilul persistent, drept s. ge-
niculat-articulat, cu articulul superior caduc. — Cele-lalte
caractere ca la Potentilla. — Erburi cu rizome perene, ade-
sea tîirătore s. stolonitere ; (runde radicale imparipinatisecte,
cu segmente torte inegale, lobate s. incisate-dentate, latera-
lele torte mică, terminalele forte ample, adesea confluente
int'unul singur ; caulinarele 3-foliolate, 3-lobate, s. bractei-
torme ; stipule peţiolare, forte ample, subtoliacee ; floră de or-
dinar putine, solitare la extremitatea tulpinei şi a ramurilor.

SECT. Î. Evgeum Dois. Carpele o. Stil geniculat-ar-
ticulat, persistent, glabru s. cu articulul termina! vilos.

(&. urbanum L. G. comun. — Vulg. Cerențel, Rădichidră,
Cuşoriţei. — Rizom scurt, trunchiat, mirosind a miesandră.
Tulpină de 4-9 decim., erectă, angulosă, ramosă, rar sim-
plă. Floră erecte, galbene. Calice verde, pubescent, cu se-

«
55

pale după inflorire reflexe. Pelale scurt ungniculate, obo-
ale-cuneilorme, rolundite la vert, puţin mai lungi de căt ca-
licele. Carpolor nul. Carpele oblonge, vilose ; stil cu articulul
terminal subglabru ; receplacul vilos. — 9 Masi ulii.

Abit. și staţ, Forte comun prin tufărişurile, livedile, pădurile. şi

locurile pelrose şi umede din totă România.

(. intermedium 7. G. intermedia. — Rizom elon-

gat. Tulpină de 4-8 decim., erectă, cilindrică, irsută-ispidă,

de ordinar ramosă, cu ramuri grose. Flori erecte s. subnu-
lante, galbene s. de un galben roşielic. Calice roşietic, pu-
bescent, cu sepale palente după înflorire, în fruct reflexe. Pe-
tale patente, scurt unguiculate, cuneitorme-obovale, rotun-
dite la veri. Carpolor nul. Carpele oblonge, vilose; stil cu
arliculul terminal, munit în jumătatea sa inlerioră de peri
lungi, — 9, Doar Duliit.

Abit. și staţ. Pădurile umbrose din regiunea muntosă. — Cehlăii ;
m-ţil Bacăului (rumul de la Lergu-0enei la Slănic) ; etc.

(&. rivale Z. G. piraclor. —- Vulg. Că/țunu- Domnei. —
lizom elongat. 'Tulpine erecte, de 4-8 decim., 2-3-flore.
Floră plecate, galbene, cu vinişore roşietice, pedunculi scurți,
viloși şi roşielică. Calice roşietic, forte vilos, cu sepale lan-
ceolale-acuminate, erecte-aplicate dupe înllorire. Petale e-
recle, campanulate, lung unguiculate, cu limb lat cunei-
lorm, trunchiat s. emarginat, de lungimea calicelui s. puţin
mai scurte. Carpolor de lungimea calicelui. Carpele ovale,
vilose-irsute ; stil munit cu peri lungi în jumătatea sa infe-
rioră ; receptacul vilos irsut. — 9 Maiit- Dulii,

Abit. și staț. Locurile umbrose şi umede, marginea piraelor şi
a isvorelor de prin pădurile din regiunile muntose. — M-ții Bucegi
(E urnica, Peștera) ; Cehlău; Bacăii (la Palanca pe Ciudaneru) ; etc.

SECT. 2. SIEVERSIA Willd. Carpele a ; stil rectiliniiă,
persistent, lungindu-se la maturitate într'o lungă codă, bar-
bată-plumosă.

i. montanum Zr. muntilor. — Rizom fără stolone.
Tulpine solitare s. mai multe, erecte, de 5-35 centim., 1-flore.

50

Frunde cu segmentele laterale torte mici, cu cel terminal
forte mare, subcordiform s. suborbicular, obscur lobat. Floră
galbene, mari, solitare, erecle. Pelale cu unguiculă scurtă,
mai lungi de cât calicele. Carpele ovale, vilose, terminate
printr-un lung stil barbat-plumos ; receptacul puberulent.—
9. Maiii- Luniii. -

Abit, și staţ. Păsciunile alpine de pe vârful munţilor celor mai

înalţi. — M-ții Bucegi (Verful Furnicei) ; ete.
(. reptans L. G. târâtor. -— M-ții Prahovei (Zăganu ;

Hojţ. Monit. med. 1868, p. 119). — 9 Duniit- August.

SECT. 3. WALDSTEINIA Willd. Carpele 2-6 ; stil rec-
lilinii, la basă articulat, caduc la maturitate.

(i. Waldsteinia II. Ba. Woldsteinia geoides Willd. G.
W'aldsteinia. — Vertul Bucegilor (off. Monit. med. 196%,
p. 119); m-ţii Bacăului (în pădurile munţilor pe drumul de
la Tirgul-Oenci la Slănic ; Crueb. v. în herb. mus. Lust). 2
Mavtiit- Mai.

DRYAS L. — Driada.

Flori ermatrodite , 3-9-mere ; calice necaliculat. Achene
terminate cu un lung stil persistent şi barbal-plumos. — Cele-
alte caractere ca la (reum. — Subarbusculi forte umili, cespi-
losi : tulpină grosă, scurlă; runde simple, alterne ; stipule
pețiolare ; floră solitare, terminale, pedunculate.

D. oetopetala 7. D. cu opt petale. — 'Tulpine subfvule-
scente, prostrate, torle ramose, înlinse pe slincă, de 1-2 deci-
metri. runde pețiolate, oblonge-ovale, obluse, la basă rotun-
dite s. subcordale, crenate-dentate, deasupra verdi. glabre
=. pubescente, dedesubt albe-lomentose ; stipule lineare. Flori
albe. mară, solitare la estremitatea unor lungi pedunculi pu-
bescenti-tomentosi. nud, s. muniții călre mijloc de o mică
bracteolă lineară-ascuţilă. Calice pubescent. Pelale de două
ori mai lungi de câl sepalele ; receplacul forte vilos. Carpele

en
Di

vilose, terminate prin stilul barbal-plumos, ce se lumgesce

mult după înflorire. — fo Dia bgust.

Abit. și staț. Pe stincile calcare ale verturilor celor mat înalți
munţi. Verlul Cehlăului; Bucegi (Venful Turnicei).

TRIB. 4. SPIRE, —— Receplacul putin concav. Calicul

adesea 0. Garpele neinchise în receplacul, solitare =, nuume-
rose. Ovule solitare, geminale s. numerose.

SPIRJEA T. — Spirea.

Flori ermatrodite s. poligame-dioice ; receptacul scurt cam-
panulat s. urceolal, cu faţa internă lapelală de către un disc
vlandulos şi cu marginea 5-10-lobală. Calice necaliculat, per-
sistent, cu 4-6, mai adesea 5 sepale, imbricate s. valvate. Pe-
lale lol atâtea, imbricate s.r&sucile. Stamine 20- oo; fila-
mente inserate pe gilul receplaculului, libere s. unite la basă.
Carpele mai adesea 5, opositipetale, s. mai rar alternipelale,
mai rar 1-4, oră mai multe, libere, s. mai mult oră mai puţin
sus unite, inserate în fundul receptaculului; stile termi-
nale s. subterminale, drepte s. geniculale, cu estremilatea
sliemaltică trunchiată s. capitală. Ovule 2 - oo, descendente s.
mai rar ascendente, ori 2-seriate lransversal în unghiul in-
lern. Fruct format din 1 - ce achene, lolicule, s. păstără, li-
bere ori unile, drepte s. mai rar conturnate. Seminte | - o.
—— Arbusti s. subarbusculi, rar erbură; runde alterne, sim-
ple, digitate, pinate, s. descompuse; stipule laterale libere s.
pețiolare ; floră în raceme, spice, s. corimbe, simple s. com-
puse, ori în raceme de cime unipare s. pluripare, axilare
terminale ; bractee câle-odată clavate; pedicele axilare, mai
mult s. mai pulin sus inserale.

SECT. |. UrmaARtA Cambes. Plante erbacee. Flori er-
malrodile. Carpele erecte. Frunde stipulate.

Ș. Ulmaria 7. 5. Uimarid. — Vulg. Orețuşea, Taul. —

Rizom gros, lemnos, ramos, cu libre radicale lorte nume-
e

DS

rose, neimilate. 'Tulpine erbacee, de 6-13 decim.. erecte.
sulcate, glabre, simple. Frunde deasupra verdi, glabre, de-
desubt tomentose-argintii, întreruple pinatisecte, cu 5-9
părechi de segmente torte inegale, sessile, cele mai mari
lungi de 5-7 centimetri, lanceolate, duplu și inegal serati-
dentale, terminalele conlluente întrun segment cu mult.
mai mare, 3-D-lobat, slipule amplexicaule, semi-circulare, au-
viculate, serati-dentate. Floră albe, în cime corimbose proli-
fere şi terminale. Petale subrotunde, lung unguiculate. Stami-
ne mai lungi de cât petalele. Carpele 5-9, glabre, conturnate
in spirală unele împrejurul altora. —- 9 funii August.

Abit. și staţ. Malul apelor, păseiunile şi feneţile umede din re-
giunea muntosă. — Bacăti (M-stirea Cașinului în Pocna Călugărița) ;
Nemţu (M-stirea Nemţului, M-stirea Agapia-veehe) ; m-ţii Prahovei
(m-stirea Cheia) ; ele,

N. Filipendula L. 5. Filipendulă. — Vulg. Aglică, Oglice,
Teişor, Ferige albe. — Rizom cu libre radicale îmilate a-
prope de estremilăţile lor cu tubercule ovoide. 'Pulpine er-
bacee, de 3-8 decim., erecte, simple, puţin frundose. Frun-
de cu circuit îngust lanceolat, verdi şi glabre pe amendouă
fețele, întrerupte pinalisecle, cu 15-20 de părechi de seg-
mente neconfluente, nică chiar cele de la vert, torte inegale
(de 1J2-4 centim.), sessile, lineare-lanceolate, inegal incisate-
dentate, cu lobi ciliați mai cu semă la vert; stipule amplexi-
caule, semi-cireulare, auriculate, dentate. Flori albe, odorante,
in cime corimbose prolitere şi terminale. Petale obovale,
subunguiculate. Stamine mai scurte de cât petalele. Carpele
9-12, vilose, drepte, necontuinate în spirală. — 9 Maiăi- ulei.

Abit. și staţ. Păsciunile uscate și poenile de prin pădurile din
mai totă România. — Vlaşca (Comana); Bucurescă (Ciocănesci) ;
Prahova (împrejurimile Ploesciului) ; Bacăiă ( Verșesci) ; Craiova; ete.

SECT. 2. ARUNCUS Ser. Plante erbacee. Flori dioice.
Carpele pendente. Frunde fără stipule.

N. Aruncus L. 5. basba-caprei. —— Prin pădurile umede
și umbrose din regiunea subalpina a m-tilor Moldovei (Edel,
. €. 37-41; (rueb. v. în herb. mus. aşi). — 9 Iuliit- August.

%

D9

SECT. 3. CGHUAMIEDRION Ser. Plante frutescente. Floră
ermatrodite. Carpele erecte. Frunde lără stipule.

N. ulmitolia Scop.; 5. chamedryfolia Jacg. 5. en frunle
de Ulm. — Vulg. Cununiţă. — Arbust de 10-14 decim. s.
și mui înalt. Pulpini lemnose, ascendente, diluse, cu ramuri
arenale, angulate. Frunde petiolate, ovale-lanceolate, mucro-
nale, la basă subrotunde și întregi, duplu și inegal serati-
dentate, cu dinți mucronati, ciliate. Flori albe, în corimbe
lung pedunculate, subemisterice, simple, terminale. Sepale
la maturitate reflexe. Stamine întrecend cu mult petalele.
Carpele 5, glabre, erecte, cu faţa externă subgibosă, cu stil
suberect, apical. — b Duniă- ulii.

Abit. și staţ. Pe lângă stincile umbrite de prin pădurile din re-
giunea subalpină. — M-ții Muscelului (Sf); m-ţii Prahovei (Ja
Sinaia pe polele Piscu-cânelui despre Valea-rea) ; m-ţii Bacăului (le
Palanca de-alungul Pirâul-Sanțului şi până pe vârful Lărhăuşelului,
la apele minerale de la Slănic pe malul pîrduluă cu acelaș nume chiar
în Jața iscorului No. 4); etc.

Ș. ehamedryfolia L. S. cu frame de Dumbet. — Prin
pădurile umbrose din regiunea muntosă a Moldovei (del,
e. 7-42; Grueb. o. în herb. mus. Iaşi). — ho Maiii- ulii.

TRIB. d. PYREE. — Receptacul forte concav. Carpele in
totalitate s. in mare parte închise în cavitatea receplaculară,
solitare s. puțin numerose, în numâ&r egal cu sepalele s. mai
multe. Ovare mai tot-de-una 2-ovulate. Ovule colaterale,
ascendente, cu micropil extrors-inferior. Fruct pomacei, de
ordinar coronat de resturile calicelui s. de cicatricele sale. —
Tulpină lemnosă.

FYRUS IP.

Flori ermatrodite s. mai rar polygame ; receptacul urceo-
lat s. mai rar lurbinat, lapelat înăuntru cu un disc glandulos,
cu marginea mai mult s. mai puțin îngroşată. Calice cu 5-
sepale imbricate, persistente s. caduce. Petale 5, suborbicu-

+

60)

lare, scurt unguiculate, imbricate. Slamine 15-20, mairar a;
filamente de ordinar libere ; antere 2-loculare, introrse. Car-
pele, ori 5 alteripetale, ori 2-4 (Sorbus) ; ovare inserale
oblic în interiorul receptaculului si cu marginea ventrală li-
beră, I-loculare, 2-ovulate ; ovule colaterale, ascendente cu
micropil exlrors-superior, adesea oblurate ; stile terminale,
oră cu totul libere (Pyrus), oră mai mult s. mai puţin unite
la basă (Malus), cu extremilatea stigmatică trunchiată s.
capitată. Fruct ovoid, globos s. pirilorm, drupaceii, cu meso-
carp (receptacul) de ordinar cărnos ; endocarp 1-b-locular,
crustaceii-fvagil s. coriaceit-cartilaginos. Seminţe 1-2 în fie-
care loge, erecte, cu testa mai adesea cartilaginos, pe din a-
fară puţin mucilaginose. — Arbori s. arbuști ; frunde alterne,
simples. pinati-compuse, caduce ; stipule laierale, caduce ;
flori în corimbe simple, s. compuse din cime, adesea pre-
coce, esind din muguri groși, înaintea trundelor.

Secr. |. PrynoPHORUM DC. Stile 5, libere. Frucl turbi-
nat s. subglobos, neumbilicat la basă, cue ndocarp coriaceiu-
cartilaginos, cu 5 loge. Flori corimbose, cu pedicele simple.
Frunde simple.

P. communis L. P. comun. — Vulg. Per sălbatice. — Ar-
bore. piramidal, de 10-12 metri s. şi mai înalt, cu ramură
spinescente, cu muguri glabri. Frunde ovale s. subrotunde,
scurt acuminate, merunt dentale, în juneţe pubescente-ara-
neose mai cu semă dedesubl. în stare adultă glabre, coriace
și lucitore, cu peliol subțire, de lungimea limbului. Flori
albe, lung pedicelate, dispuse în număr de 6-12 în corimbe
simple. Fructe mică, acerbe, globose s. lurbinate, avend cam
aceeași dimensiune în lungime cât și în lăţime. — b Aprile-
Maiii.

Abit. şi staţ. Spontanei şi forte comun prin tote pădurile din
România.

Obs. Perul selbatic, este specia ce se consideră că ar fi produs
mal tote varietățile de Peri, ce se cultivă din timpuri imemoriale
prin grădini, vi şi livedi,

GI

SECT. 2. Marcus 7. Stile D, unite la basă. Fruct glo-
bos-deprimat, tot-de-una umbilicat la basă, cu endocarp
coriaceii-cartilaginos, cu D loge. Flori corimbose, cu pedicele

simple. Frunde simple.

P. acerba DC.; P. Malus austera Wall. ; Malus acerba
Meovat. ; M. syleestris MU. — Vulg. Mer pădureț. —— Arbore
de D-10 metri, cu rădăcină pivotantă, subsimplă, cu ramuri
spinescente, cu muguri vilosi. Frunde verdi dedesubt, la în-
cepul pubescente pe nervure, pe urmă cu lotul glabre, cu
limb oboval-acuminat, obtus-dentat, odată mai lung de cât
peliolul. Flori roze în afară, în corimbe, cu pedicele scurte,
glabre s. pubescente, asemenea si calicele. Fruct globos s.
globos-deprimat, mai scurt de cât pedicelul, forte acerb. —
Îo Aprile- Mai.

Abit. și staţ. Forte comun prin pădurile din totă România.

P. Malus LL. P. Malus mitis Wallr.; Malus domestica
Dmg. — Vulg. Mer dulee. — Arbore de 5-10 metri, cu ră-
dăcina ramosă, forte puternică, cu ramură spinescente, cu
muguri tomentosi. Frunde albe-tomentose dedesubt, cu limb
oval-acuminat, crenat şi obtus-dentat, odată mai lung de cât
peliolul. Floră roze în afară, s. cu totul albe, în corimbe. cu
pedicele scurte, tomentose, asemenea şi calicele. Fruct glo-
bos s. globos-deprimat, dulce. — to Aprile- Masă.

Abit. și staţ. Cultivat prin tote viile şi livedile din România.
Obs. La acestă specie se raportă tote varietățile de Meri, ce se
cultivă din timpuri imemoriale prin grădini, vii și lived.

Sgcr. 3. SoRBus L. Șiile 2-5, unite intre ele. Frucl
globos s. turbinat, cu endocarp crustacei-lragil, cu 2-5 loge.
Flori corimbose, cu pedicele ramose. Frunde imparipinate

s. pinatisecle.

P. aucuparia Geertn. ; Sorbus aucupavia L. P. păsera-
ilor. Vulg. Seoruş de munte. — Arbore de ordinar nu
tocmai înalt, cu ramură cam plecate, cu muguri tomentosi-
albiciosi. Frunde imparipinalisecte. cu 13-17 segmente opu-

62

se, sessile, subegale, oblonge-lineare, ascuţite, serati-dentate,
cu dinți acuminaţi, deasupra verdi-închise, prose, dedesubt
mai palide si mai mult s. mai puţin tomentose, mai cu semă
în juneţe. Flori în corimbe compuse, torte ample, mai scurte
de cât lvundele, puberule. Sepale erecte, după înflorire in-
flexe inăuntru. Stile 2-3, rar 4-5, vilose la basă. Fruct mie,
subglobos s.sleric, cu 2-3, rar 4 loge inegale, rosu-stacojiil,
glabru, pulpos-suculent, cu un gust amar-acerb. — Î> Masii-

unită.
Abit. și staţ, Pe stincile din pădurile muntose, mai cu sâmă din
regiunile subalpine și alpine. — M-ții Coziei (Ponfeca, Urzica, Na-

votu) ; m-ţii Muscelului (Dimbovicidva) ; m-ţii Bucegi; m-ţii Nemţu-
lui (Schitul Sihla, m-stirea Agapia-veche) ; m-ţii Bacăului (apele mi-
nerale de la Slănic) ; ete.

P. Sorbus Geortn.; P. domestica Sm. ; Sorbus domestica L.
P. Sorb. — Prin pădurile din regiunile muntose. — Moldova
(del, l. e. 42).

Secr. 4. ToRmINARIA DU. Stile 2-5, unite între ele.
Fruct tuvbinat. Flori corimbose, cu pedicele ramose. Frunde
simple, lobate-angulose.

P. torminalis Fhrh.; S. torminalis Orantz. ; Oralcegus
torminalis L. P. torminal.— Vulg. Sorb.— Arbore de 10-15
metri. Frunde cu pețiol pubescent, deasupra verdi-închise,
glabre și strălucitore, dedesubt mai palide, subpubescente
s. glabre, pinalinervaie, cu nervure forte puţin numerose
(4-5), late, ovale-acuminate, la basă rotundite, trunehia-
te s. cuneale, lobăte, de ordinar cu 5-7 lobi depărlati. lan-
ceolați-acuminați, inegal dentați, cei inferiori mai mară și
forte divaricaţi. Floră în corimbe compuse, multiflore, mai
scurte de cât frundele. Sepale la maturitate caduce. Petale
cu unguiculă subglabră. Stile glabre. Fruct oval s. subglo-
bos, brun-gălbuii, subeărnos, acerb, pe urmă acidul, 2-locu-
lar. — hp Maiă- lunii. )

Abit. și staţ, Pădurile munţilor puţin înalți. — Bacăiă (/a m-stirea

Cașinului pe Piscul-Stînel) ; ete,

05

CYDONIA T. — Garii.

Flori ermatrodite; receplacul campanulat. Calice cu D se-
pale subloliacee. Pelale 5, suborbiculare, resucite, mai rar
imbricate. Slamine 20 - o. Ovarii aderent cu fundul re-
ceptaculului, cu D loge crepate longitudinal în unghiul in-
lern,, z-ovulate ; ovule 2-seriate vertical, ascendente ; sli-
le 5, libere. Fruct pomacei, pirilorm, coronat de calicele to-
liaceii, cu endocarp membranos-cartilaginos, B-locular. Se-
minţe oo în fie-care loge, cu testa pe din afară mucilaginos.
—— Arbuștă s. arbusculi ; frunde simple, întregi ; stipule de or-
dinar loliacee, caduce ; lori solitare, terminale, oră puţine și

corimbose.

C. vulgaris Pers. ; Pyrus Oydonia L. (i. comun. — Vulg.
(ruliiiii, Alămâiore. — Arbuscul s. arbore puțin înalt, adesea
'amos chiar de la basă, cu ramurile tinere tomentose. Frun-
de scurt pețiolate, ovale s. ovale-oblonge, obtuse s. ascuţile,
forte întregi, tomentose-albiciose dedesubl ; stipule caduce,
subtoliacee, ovale-lanceolate, îngustate la basă, merunt den-
tate cu dinţi ciliformi și glanduloși. Flori mari, solitare, ter-
minale, subsessile. Beceptacul ovoid. Sepale cu margini glan-
dulose. Petale albe s. albe-roşietice, eliptice, emarginate, de
dou€ ori mai lungi de cât staminele, lânose la basă, dim-
preună cu stilele. Fruct [ovte mare, subglobos-piriform, pu-
bescent-tomentos, galben, forte odorant. — î Aprile- Mai.

"Abit. si staț. Cultivat prin livedi și vii din timpuri imemoriale,
și căte-odată subspontanei prin tufărişurile şi pe lângă îngrăditu-

rile d'împrejurul locuinţelor.

CRAT/EGUS T. — Pădaucel.

Flori ermafrodite; receplacul urceolat s. campanulat. Se-
pale 5, mică s. mară, foliacee şi persistente. Petale 5, orbicu-
lare, patente. Ovarii aderent cu lundul receplaculului, cu
1-5 loge 2-ovulate ; stile 1-5, libere. După ovală s. subglo-

64

bosă, coronată de calicele persistent : pyrene 1-5, osose, 1-
loculare, 1-sperme prin aborlare, libere s. mai rar unite îm-
preună într'o singură pyrenă, cu 1-b loge I-sperme. — Ar-
busti s. arbori mică, cu ramuri spinescente; frunde simple,
întregi, subdentate, lobate, s. pinatifide : stipule mică s. mari,
caduce ; Ilori bracteate, terminale, cimose-corimbose, s. s0-
lilare.

SECT. |. EuvcnaTEGus. Sepale mică și nefoliacee. Re-
ceplacul urceolal. Drupă ovală, coronată de sepalele persi-
slente, munilă la ver cu o aperlură forte mică si cu mult
mai pulin largă de cât diametrul transversal al fructului:
pyrene 1-5, 1-sperme, libere s.unite. Frunde de ordinar an-
gulate-lobale. Flori în corimbe terminale.

0. Oxyacantha L. P. comun. — Vulg. Păducel. — Av-
buscul forte spinos, lutos, cu ramurile tinere glabre. Frunde
peliolate, glabre, coriacee, lucitore deasupra, verdi-glances-
cente dedesubl, obovale-cuneitorme, pinatilobate s. pinali-
partite, cu 3-5 lobi incisaţi-dentaţi către vert; stipule folia-
cee, subfalciforme, întregi s. dentate-glandulose. Flori destul
de mică, cu miros de migdale amare, albe s. roşielice, în co-
rimbe ramose, pedicelate, de ordinar munite cu bractee ca-
duce ; pedicele glabre. Sepale glabre, ovale-acuminate, forte
patente și recurbate la verl. Sile 2-3. Fructe ovale s. sub-

globose, roşii, 2-3-pyrene. — îo Apvile- Maiii.
Abit. și staţ. Marginea pădurilor, tufărişuri şi crînguni, atât din
regiunea câmpenă, cât și din cea muntosă. — Totă România.

). MOnogyna „Jacg. P. mono. — Ditere de specia prece-
dentă prin caracterele următore : trunchiii mai arborescent :
runde de ordinar cu margini subpilose, mai prolund pina-
lpartile, cu lobi mai ascuţită; pedicele vilose ; sepale lan-
ceolate-acuminate, adesea pubescente si rellexe la maluri-
late ; stil solitar: fruct oblong-subgelobos, de ordinar mai
mic și cu un singur sîmbure. — Î Masi Lunii. -

Abit. și staţ. Amestecat cu specia precedentă vegeleză în aceleași
stațiuni, dar cu mult mai comun,

Spor. 2. MesPILus . Sepale foliacee, persistente.
Drupă subelobosă-deprimată, burbinată, coronată de sepalele
persistente, si munilă lu vert cu o apertură cupulitormă torte
mare, ecalănd diametrul transversal al fructului ; pvrene 5,
|-spenmme. libere. Frunde întregi =. subdentate. Flori soli-
lare.

(. Mespilus Brondza frsb. Al. Dom. ; Mespilus vulgaris].
Dauh. ; ML. qpermanica L. P. Mosmon. — Vulg. Moşmon, Seo-
ruş nemțese, Măcieş. — Arbuscul de la basă răinos, lortuos, în
stare stlbatecă spinos, cultivat inerm, mai rar arbore pulin
înalt. Frunde scurt pețiolate, oblonge-eliptice s. oblonge-ob-
ovale, ascuţite s. obtuse, întregi , s. subdentale către partea
superioră, vilose dedesubt : stipule caduce. Flori mari. albe.
solitare, terminale, subsessile în mijlocul fasciculelor de irun-
de ce temnină ramurile, munite cu bractee lineare, persi-
stente. Receplacul tomentos. Sepale lănose, toliacee, lan-
ceolate-lineare, mai lungi de cât receplaculul. Ovariu cu d
loge 2-ovulaie : stile 5. Drupă mare, subglobosă-deprimată.
turbinată. pubescentă s. glabră, rugosă, brună roziatică, dură
și acerbă, devenind pulposă si dulce-acrisoră după ce a su-
ferit un început de fermentatiune. — To Maru.

Abit. și staț. Pădurile și tufărișurile din regiunea muntâsă; a-
desea cultivat prin grădini. — Împrejurimile Hușului (Caii. și Szab.
]. c. 26; Edel, l.c. 42; Gueb.l. c.)

COTONEASTER Medie. — cofoneasru.

Sepale 5, scurte, persistente. Petate D. Stamine 10- 2.
Carpele 2-5. cu loge 2-ovulate, libere prin vârtul si unehiul
lor intern, aderenle cu cavitatea veceplaculului prin partea
lor dorsală si inferioră. După de lormă varie, 2-D-pyrenă :
pvrene oxose, t-sperme. — Arbusti s. arbusculi, erecli ori
decumbenţi : trunde peliolate, simple. adesea sempervirente:
stipule s<ubulate, caduce: iloră solitare, ori mai adesea în
cime terminale, axilare, s. câte-odată unilaterale.

6

(. vulgaris Lind/. ; Mespilus Cotoneaster L. C. coma. —
Vulg. Dărebee. —— Arbuseul inerm. Frunde torte intregi, o-
vale, rolundite la basă, obluse s. mucronulate la vert, verdi
și glabre s. subpubescente deasupra, albe-tomentose dede-
subt, forte scurt petiolate. Flori albe-roşiatice, axilare, soli-
tare, geminate s. mai rar lernate, scuri pedicelate, la începul
erecte, pe urmă plecate; pedicele pubescenle. Receplacul
lurbinat, glabru. Sepale subrolunde, scariose pe margini. Pe-
tale ovale, concave, erecle, puţin mai lungi de căt sepalele ;
stile de ordinar 3. Fruct reflex, globos, lucitor, roşu ca sân-
gele, glabru. — To Masii- hunii.

Abit. și staţ. Pe stincile de prin pădurile muntose din regiunea
subalpină. — M-ții Muscelului (Sf).

AMELANCHIER Medic. — Ame/anchiera.

Receptacul campanulat, s. urceolat. Calice cu 5 sepale
dentiforme. Petale 5, lineare-lanceolate. Stamine %. Ovariu
mai mult s. mai puţin adnat cu receptaculul, cu 2-5-loge
2-ovulate, incomplet subdivisate prin despărţituri false în
logete l-ovulate. Fruct subglobos, coronat de către dinții ca-
licelui, cărnos, cu endocarp crustaceii-tragil, cu 4-10 logete
1-sperme. — Arbusculi s. arbuşti cu runde simple, caduce ;
stipule elongate-subulate, s. mică, mai rar O; floră racemose
s. cimose-racermose, bracteate.

A. vulgaris Monceh. ; COrateegus Amelanuchier DO. ; Pyrus
Amelanchier Willd. ; Mespilus Amelauchier L.; Aronia A-
melanehiev Reh. —— Prin cvepătumile stincilor din pădurile
subalpine. -— Cehlăii (Lidel, 7. e. 35). — To Aprile- Mai.

TRIB. 6. PRUNEE. — Receptacul puţin concav. Carpel
mai tot-de-una solitar, liber, neînchis. Stil inserat pe vertul
ovariului. Ovariii 2-ovulat. Ovule colaterale, descendente
cu micropil exIrors-superior. -— Pulpină lemnosă: trunde
simple. i

61

PRUNUS 1. Prun.

Flori ermalrodile : receplacul obeonic, lubulos s. ureeolat,
in întru glandulos. Sepale 5, inserate pe gritul receptacu-
lului, imbricate, caduce. Petale 5, alterne, imbricate, caduce.
Slamine 20- z. Carpel solitar, liber, inserat în fundul re-
ceplaculului ; ovariii t-loculur, 2-ovulat ; ovule colaterale,
descendente, cu micropil exirors-superior, munil de un ob-
turator ; stil terminal cu extremitatea sligmatiteră dilatată.
Drupă, cu epicarp membranos, neted (Cerasus), glauc (Pru-
nophora), ori velulat (Amygdalus, Persica), cu mesocarp pul-
pos s. dur (Amygdalus) ; simbure neted, s. rugos loraminulos
(Pevsica). Se&menţă 1, mai rar 2, descendente, cu testa
membranos. — Arbori s. arbuşti ; frunde alterne, simple, cu
pețiol adesea glandulos, cu limb în vernaţiune conduplicată
s. convolutată : stipule laterale ; flori solitare, ori mai adesea
corimbose s. racemose, născend înainte s. în acelaş timp cu
frundele.

Sgcr. |. PRUNOPHORA Neck. Drupă globosă, ovală s.
oblongă, glabră, acoperită cu o eflorescență cerosă, glaucă-
albiciosă, cămmosă ; simbure ovoid s. oblong, comprimat, cu
extremităţile ascuţite, cu feţele netede. Flori solitare, gemi-
nate, s. umbelate-fasciculate, eşind de ordinar din interiorul
unui mugure solzos, înainte s. în acelaşi timp cu frundele :
funde în vernațiune convolutată.

P. domestica L. P. domestic. — Vulg. Perj. — Originar
din Caucas, se cultivă din timpuri imemoriale prin livedile

din totă România. — î> Aprile.

P. insititia L. P. altoit. — Vulg. (roldan. — Originar
din Grecia și Caucas, se cultivă din timpuri imemoriale prin
livedile din lotă România. —— Î> Aprile.

Obs. Aceste două specii dai o mulţime de varietăţi ce se cultivă
în tote părţile ţe&rei, sub denumirile vulgare de : Pruni. Curendei,

Bavdaci. Arramiă, ete.

(3

P. spinosa L. P. spinos. — Vulg. Porumbrel, Porumbariii.
—. Arbuscul de 1-2 metre, torte spinos, cu ramiună divaricate,
spinescente, cele tinere pubescente. s. glabre. Frunde ovale-
lanceolate s. obovale-oblonge, mărunt serati-dentate, la matu-
ritate glabre ; stipule lineare, pubescente. Floră solitare, albe,
născend înaintea undelor; pedicele slabre, mai scurte de
cât fructul. Fruct globos, erect, violacei, glaucescent, de

mărimea unei mazere, forte acerb; sîmbure rugos. — b A-
prile.

Abit. și staț. Prin locurile inculte din totă România.

SECT. 2. ARMENIACA 7. Drupă ovală-globosă, velu-
tată. pulposă ; sîmbure oval-globos, comprimat. neted, cu
marginile sulcate lonsitudinal. Flori solitare s. puţine, sub-
sessile, eşind din muguri solzosi înaintea frundelor: frunde

[9

în vernatiune convolutată.

P. Armeniaca L.; Armeniaca vulgaris Pevs. ; A. epiro-
tica Fl. Wett. P. Zavzăr. — Nulg. Cais. — Originar din Arme-
nia.. se cultiva prin l6te livedile si viile. — bo Mavtiă- Aprile,

P. Amarella 2c/5.; Armeniaca duracina Dierb. — Vulg.
Zarzăr. — Cultivat torte comun prin tote livedile și viile. —
î Mawvtiti- Aprile.

Saer. 3. PeasIca 7. Drupă globosă, velulată s. gla-
bră, cărnosă si suculentă ; simbure torte dur. cu supratala
sculptată cu anfractuosilăţi protunde. Flori solitare s. gemi-
nate, subsessile, născend înaintea trundelor : [runde în ver-
națiune conduplicată.

P. Persica 77. Bu.; Persiea vulgaris MU; Amygdalus
Pevsica L. — Vulg. Persic. — De si epitelul ce portă pare
a “i designa Persia ca patrie, lotuşi se consideră ca originar
din China, de unde sa introdus în Grecia si Italia către
începutul erei creştine (A. de Candolle) : se cultivă prin tote
viile şi livedile. — fo Martii- Aprile.

0bs.. Din acestă specie se cultivă varietățile : a. leucarpa (Vulg.

-

Persică comună) , fi. xantocarpa, v. hematocarpa (Nulg. Persică roşie),
/ i Si ; J La re i,
3, las (Vulg. Persică Golașă).

10 II

„IE — 7.

69

Sper, 4. Amvobavus 7. După oblongă-comprimată,
lomenlosă-velutală, la început cărnosă s. coriacee, la matu-
vitale usculă, subbivalvă : simbure oval-comprimmat, neted s.
ruaos, mai adesea loraminulos. Flori solitare, subsessile, e-
sind din muguri xolzosi inaintea lrundelor: runde în ver-
natiune conduplicată.

P. Amygedalus 77. Du. ; Angelus comis DP. Mig-
dal. — Vulg. Migdal comun. -- Originar din Persia, Asia-
mică, Syria, Algeria, de unde sa introdus în Grecia, si de a-
colo la Roma : rar cultivat prin grădini și livedi. — Î> Aprile-

P. nana JI. Bn.; Amygdulus nana L. P. pitic. -— Vulg.
Migdal pitic. Spontaneii prin păsciunile munților (Oz. și
Szab. 1. e. 25), si prin locurile inculte din lotă Moldova (rue).
I c.; Edel, 1. c, 41). — b Aprile.

Obs. Fi nu am vădut încă pe A. mean L,, aiurea, de cât pe lângă
ruinile din grădina de la Socola a lui Michail Sturdza. unde nu pot
să sciă, dacă este spontaneii sah subspontaneti.

. - „E rm A p N 5, i

Secr.b. Cenasts 7. Drupă globosă, glabră, fără eflo-
rescenţă, cărnosă ; simbure subglobos, neted s. rugos. Flori
umbelate, născend inaintea frundelor s. în acelaşi limp cu

ele : frunde în vernatiune conduplicată.

P. Cerasus 7.; P.austera Ehrh. ; Cerasus vulgaris Mil;
C. caproniana DU.; U. acida Fl. Wet. — Vulg. Vişin. —
Originar din Cerasonta (Asia-mică), de unde tu adus la Ro-
ma în timpul lui Lucullus: cnitivat din timpuri imemoriale
prin hvedile și viile din totă România. — P Aprde.

P. avium L.; Corasus avinn Maneh.; O. ducis Mil. ; O.

avium Maoeneh. a. syliestris. P. păserilor. — Vulg. Cireşulp u-
serilor, Cires sălbatec, Cires de padure. — Rădăcină nesto-

loniteră. Arbore inalt, cu ramuri mai mult ori mai puțin
patente-erecte, nici-odată pendenie. Frunde fasciculate la
vertul ramurilor, obovale-oblonge, acuminate, pulin încre-
țite, duplu dentaie, de ordinar pubescente dedesubt ; peţio]
muni! la veri cu 2 glande rosialice. Flori albe. forte lung

10)

pedicelate, în umbele sessile, desvoltăndu-se în acelas timp
cu frundele, esind din muguri cu solziă loti scariosă, cilială si
glandulosi. Pwvuct olobos. de mărimea unei mari mazere,
dulce-amăriii, rosu s. negru. — bb Aprile.

Abit. și staţ. Spontaneii prin păduri. — Porte comun mai cu
semă prin pădurile munţilor M-stirel Caşinului,

Obs. Din acestă specie se crede că derivă mai tote varielăţile de
Cireși, cultivate prin vii și livedi, precum : P.juliana Rehb. (vulg.
Civeşe dulci negre, “Cireşe de Mai). P. Duracina Rehb, (vulg. Ci-
reşe- Drăgănele) ; ete.

P. Chamăcerasus L.; Cerasus pumila DBmg.; 0. humilis
Host. P. pitic. — Prin pădurile munţilor. — Moldova (Cz/h.
şi Seab., l. e. 26). — To Aprile- Maini.

Secr. 6. Panpus MIL. Drupă globosă, neledă, nudă s.
acoperită cu o ellorescenlă cerosă, puţin cărnosă ; simbure
sferic s. oblong. neted s. rugos. Flori în corimbe. s. raceme,
axilare s. terminale, mai mult ori mai puţin elongate ; frunde
în vernațiune conduplicală.

P. Mahaleb L.; Cevases Maaleb MI. P. Mahaleb.— Prin
pădurile de prin locurile pelrose. — Baia ; Nemţu ; Apele mi-
nevale de la Slănic (0z/hi. şi Seal. 1. e. 26); Galaţi ((aueb. I.c.).
— b Aprile.

P. Padus L. Cevasus Padus DO. : Padus avium FI. Watt:
P. vulgaris Lost. P. cu struguri. — Vulg. Mălin. — Arbore
mic s. arbust, cu ramuri patente, brune, punctuale cu alb.
Frunde glabre, oblonge-obovale, acuminate, merunt dentate,
cu dinți ascuţiţi și neglandulosi ; pețiol munit la vert cu 2
glande. Flori albe, mirosilore, născend în același timp cu
lvundele, în lungi raceme laterale, cilindrice, pendente, mu-
nite la basă cu câte-va frunde : pedicele. cele mai multe, per-
sistenle după înflorire. Sepale rotundite și ciliate-glandulose.
Fruct negru, globos, de mărimea unei mazere, amar și forte
acerb. — bb Maicii.

Abit. şi staţ. Pădurile umede din regiunea muntosă. Gultivat a-
desea prin parcuri și grădini.

INI. PAPILIONACEE.

Flori ermalrodite, neregulate, resupinale. — heceptacul
concav, cn lala inlernă adesea glundulosă. Calice gamo-
sepal, cu d divisiuni egale s. inegale, imbricate s. valvate.
Corolă polvpelală, neregulată, papilionacee, cu d petale ine-
gule, vexilare, libere s. mai rar aderente și între ele si cu sta-
minele : unul posterior mai mare (oezif s. slendard), done
laterale şi simelrice (aripi), si done anteriore, de ordinar a-
derente prin marginea lor inferioră și simulând un petal unic
(cavina). Slamine 10, torte rar %, perigine, forte rar libere.
mai tot-de-una 1-adelle, s. 2-adelte, anteriorele 9 fiind unite
prin filamentele lor inb'un lub cr&pat pe fața superidră, eră
a decea, suprapusă stendardului (steninua cezilavră), remâăind
independentă : antere 2-loculare introrse, deiscente longitu-
dinal. (iyneceii I-carpelat, excentric, suprapus sepalului an-
terior : ovariii liber, 1-locular, cu placenta parietal suprapus
sepalului anterior, pluri-s. mai rar pauciovulat ; ovule campi-
lotrope, descendente ; stil fililorm s. comprimat ; stigmat ca-
pitat, terminal s. sublateral. Păstare (/egarmen) polyspermă,
oligospermă, s. monospermă, de ordinar uscată și 2-valvă
la maturitate, forte rar indeiscentă și subcărnosă, câte-odată
lomenlacee, și divisală prin gâtuituri transversale în mai
multe logete, ce se separă la maturitate în articulă 1-spermi
și indeiscenţi. Seminţe cu umbilic de tormă variabilă, și cu
funicul adesea dilatat în dreptul sei; albumen nul s. sub-
nul: embrion curbat, cu radicula forte rar rectilinie, mai tot-
de-una inflexă, accumbentă ; cotyledone grose. — Erbwui
anuale s. perene, arbori s. arbuștă; lrunde alterne, rar sim-
ple, mai lot-de-una compuse, pari-s. imparipinate, digitate.
s. tritoliolate, adesea cu pețiol comun. aristat s. civrat (ter-
minat în cârcel simplu s. ramos), munile en slipule, câte-
odată şi cu stipele ; floră terminale, axilare, s. laterale. rar
solitare, mai adesea în raceme, spice, umbele, s. capituli.

1/2

TRIB. da VICIEE, Slamine 2-adelte s. sub-l-adelfe.
Legumen nearliculal 2-valv. -— aburi erecte, diluse. s. scan-
dente ; Irunde paripinale. cu pețiol comun aristat. s. mai a-
desea cirral, cu foliole adesea denliculale la vert, nestipelate.

VICIA T. — Vacaa.

Calice cu d lobi s. dinți subegali, s. superiorii 2 mai scurti.
Stamine 2-adelte s. sub-l-adelle. cu tub trunchiat lorte o-
plic la vert. SI inllex, lililorm. oră comprimat lateral s. d'in-
ainte în derel, cu marginea dorsală munită. dedesubtul stig-
malului, cu un fascicul de peri, s. cu verlul vilos de jur îm-
prejur. mai rar glabru ; sligemal terminal. Păstare sessilă s.
<tipilală, de lormă varie, comprimală, membranosă, subcăr-
nosă s. coriacee, 2-valvă, 2 - o - spermă. Seminte globose,
angnlose, s. comprimate ; umbilic oblong s. linear, acoperit de
către funiculul dilatat. — Eaburi anuale s. perene, lorie rar
erecle s. diluse, mai adesea scandenle ; [runde paripinale,
cu peliol comun aristat s. civrat ; folole oo-s. mai rar 1-2-
jugale, întregi s. denlate : stipule de ordinar semisagilale ;
foii axilare. solitare s. ceminale. oră în raceme laterale.

Secer. 1. Euvicra Vis. Flori axilare, solitare *. gemi-
nate. oră in raceme laterale, paucitlore si subsessile, s. multi-
flore, lung pedunculate. Stil comprimat dinainte în deret,
cu marginea dorsală barbală subt stigmat, s. mai rar cu

ertul vilos de jur împrejur. Păstare e -spermă.
]. Flori azilave, solitare s. geminate, subsessile și nepurtate de către
sn peclunicul comit.
u. Păsture sessilă ; calice vegulul.

V. sativa L. V. cultivată. — Vulg. Mazeriche ( Bobuşor)
cultivată. — "Tulpine de 2-0 decim., angulose, sulcate, mai
mult ori mai putin vilose, flexuose, ramose în partea inle-
vioră. Frunde cu pețiol comun terminal în cărcel ramos, cu
5-7-perechi de foliole întregi, obovale s. lineare-oblonge.,
trunchiate <. emarginate, mucronaie, stipule semisagilale, cu

75

lobul inferior dentat s. incisal, ori mici si lanceolate, întregi,
maculale. Floră violacee-purpurii, solitare s. geminale, sub-
sessile =, scurt pedicelale. Calice cu divisiuni egale, dreple,
lineare-lanceolate, subulate. porrecte, ciliate, aprope de lun-
simea lubului. Stendard glabru. Păstare ereclă s. patenlă,
oblongă-lineară, comprimată, subtorulosă, forte reliculala-
venală, mai mult ori mai puţin pubexcentă. polvspermă.
seminţe subglobose, comprimate, netede la maturitate. oli-
vii. (2) Aprile- ulii.

Abit. si staţ. Păsciunile de prin păduri, loci cultivate, semenă-
turi. Bucenresci (Păduvea de lu Băndsa); Vlașca (Pădurea de lu
Comana) ș împrejurinile Berladului ; etc.

V. angustitolia Popp. V. ca fronaude inguste. — Valu. Ma-
zeriche ( Dohusor) cu [rungle inguste. — Locuri cultivate,
semenături, păsciuni uscate. -—— Moldova (Ch. 1. e. 58-74).
— (0) Aprile- Iuliu.

V. lathyroides /. V. Lathup-fals. — Tulpine de 1-3 de-
cin. subtiri, angulose, mai mult ori mai putin vilose, ramose
de la basă. diluse. nescandenie s. putin subscandente. Frun-
de cu peliol comun, aristat s. terminat în cârcel simplu, in-
teriorele cu [1-2 părechi de toliole obcordate, superiorele cu 3
părechi de toliole ohovale-oblonge s. lineare-inguste, intregi,
emarginale s. lrunchiate, mucronate ; stipule semisagitate,
lorte intregi. nemacnlate. Flori forte mică, violacee-purpurii,
lot-de-una solitare. subsessile. Calice vilos, cu divisiuni egale.
drepie, lineare-lanceolate, ciliate, puțin mai scurte de cal
tubul. Stendard glabiu. Păstare erectă s. patentă, lineară,
comprimată, nelovulosă, alabră, la maturitate negră. Seminte
subcubice. brune, Imberenlose-aranulate. — 0) Aprile- Mau.

Abit. si staț, Poenile de prin păduri, păsciunile terenurilor are-
nacce. Vlasca (Pădurea de le Comana) ş Bucurescă (Pădurea Mori-
nani) ; etc.

V. sordida WA. V. sordida. — Vulg. Maăzeriche (Bobu-
şor) galbena-țeştelita. — Păscinnile colinelor, marginea lo-
emrilor cultivate. — Moldova (Czih. [. €.; Grub. L, e... — (0
Merit Dalia,

-ă
>

d. Păstare stipilată ; calice meregulul.

V. lutea Z. ). albenă. — Vulg. Măzeriche (Bolusor)
“ulhenă. —- Prim locurile cultivate. si pe marginea seme&nă-

turilor. — Moldova (Ch. 1. e. 58-74; (aur. 1. €.). — O Iu
ji ulii.
2. lovi în vaceme laterale, subsessile, puneiflore; stil gros, barat
sut stiginul.
a. Păstave sessilă
V. Faba L., Laba vulgasis DU. PV. Dob.— Vulg. Bob. —
'orte comun cultivat în câmp si prin erădinele de legume. —
(-) Duniii- August.

. Păstare stipitată,

V. sepium LL. V. îngrăditurelor. — Vulg. Maăzeriehea
(Bobuşor) îngrădituvelor. — Rizom ramos, cu stolone fili-
forme, roşielice. Tulpine de 3-9 decim., scandente, flexnose.
angulose-sulcate, puţin pubescente s. subglabre. Frunde cu
pețiol comun terminat în cârcel ramos, cu 5-8 părechi de fo-
liole decrescente de la basă la vert, alterne s. suboposite,
subpeţiolulate, ovale-oblonge, Irunchiate ori emarginate, s.
ovale-lanceolate şi subascuţile, mucronate, ciliate; stipule
-emisagitate, acutidentate, adesea maculale. Flori sordide-
violacee, cu vinisore purpurii, patente orizontal, în racem 2-5-
for, cu peduncul comun forte scurt, și cu mult mai scurt de
cât frunda. Calice peros, cu dinți, cu mult mai scurţi de că!
tubul, inegal, triangulari-subulaţi, superiorii mai scurți, a-
scendenți-convergenţi. Stendard glabru. Păstare erectă s.
vreflexă, oblongă, comprimată, glabră, netedă, negră la ma-
turitate ; umbilic linear, egalând două treimi din cireumfe-
rința siminț ei. — 9 Masi- unii.

a. vulgaris Koch. Folile ovale-oblonge, brunchiate s. sub-
emarginate.

3. montana hoch. Foliole ovale-lanceolate, subascuţite.

Abit. şi staţ. Pădurile erbose, tutărișuri, îngrădituri. — Var a. Bu-
curescă (Pădurea Merinani) ; ete. Var 6. M-ții Bucegi (primul verf

al uvrnicei); ete,

“

-)
>

V: pannonica Jueq. ş V. stricata Die. V. panunonică.
Vulg, Maăzeriehe ( Dobuşor) mnguresea. Tulpine de 3-0
decim.. scandente, angulose-suleate. putin vilose. runde
ver(li-inchise, vilose-sericee, cu peliol comun terminal în căr-
cel simplu s. ramos, cu 6-10 părechi de toliole alterme s. sub-
oposile. subpetiolulate, obovale-oblonge. obiuse, trumehiate
=. mai adesea emarginale, mucronale : slipule mică, semisa-
oilale s. lanceolate, întregi, muculule. Flori galbene-verdui,
cu vinisore purpurii, pendente, în vacermn 2-4-llor, subsessil,
şi cu mult mai scurt de căt lrundia. Calice lore vilos, cu dinti
subegali, lineari-selacei. ascuţiţi, drepti, aprope de lungimea
lubului. Stendard vilos-sericeii. Seminte mari. subglobose-
subeomprimate, brune, netede la imaluritate ; umbilic linear,
egalând a sesea parle din circumferința seminlei. -— (0)
Maiii- Duliu.

Abit. şi staț. Marginea pădurilor, a tutărişuvilor și a locurilor
cultivate, păsciuni şi livedi. — Bucuresci (Merruani, Ciocănesci);
Vlașca (Comana); Berlad; ete.

3. Flori în vaceme lung pedunenlate, multirlore,

a. Stil gros, barbat sub stigmat.

V. dumetorum LL. V. tufăvişuvilor. — Vulg. Măzerichea
(Bobuşor) tufărişuvilov. — 'Tulpină scandentă, de 10-15
decim., forte angulosă, subalată, glabră. Frunde terminate
în cârcel ramos, cu 4-0 părechi de foliole alterme, subpeţio-
lulate, ovale-lanceolate. obluse, mucronale. reliculate-vena-
le, mărunt ciliate pe margini ; stipule semilunare, incisate-
multidentate. aplicate. Flori purpurii. pe urmă galbene-sor-
dide, patente, în raceme laxe, 3-7-llore, erecte-patente, cu
peduncul de lungimea frundei s. mai lung. Calice cu dinti
forte scurţi, inegali, triangulari, superiorii 2 convergenți.
Stendard glabru. Păstare comprimată, oblongă, mărunt reti-
culată-venată, glabră. Seminţe globose, negriciose : umbilic
linear. egalând două treimi din circumterința seminței. —
(5) Duniit- Juli.

Abit. și staț. Prin tufărișurile și pădurile munţilor, — Bacăii
(Verșescii-de-jos) ; etc,

170

B. Stil suhțire, eu verful vilos de jur împrejur Şi nebarbut.

V. pisiformis L. V. cor Prune de muzere. — Vulg. MA4-
zeriche (Bobuşor) cu frumgle de muzere. — "Pulpine scan-
dente. de 1-3 metri. sulcată, puțin ramosă. Frunde terminate
in cârcel ramos, cu % părechi de loliole forte mari, decre-
scente de la basă la vert, subpețiolulate, late. ovale-cordale,
obtuse s. emarginaie, mucronate, reliculate-venale, cu lo-
liolele inferiore lorte apropiate de lulpină, simulănd stipule;
stipule semisagitate, dentate, reflexe. Flori galbene-verdui,
in racem dens, multillor. patent în unghii drept, de lungimea
“rundei, s. mai scut. Calice cu dinți subulați, mai scurti de
cât tubul. Stendard cu limb mai scurt de cal unguicula. Pă-
stare lineară oblonsă, comprimală, merun! reticulată-venula-
tă, glabră. Seminte globose, brune: umbilic linear egalând

jumătate din circumtevința seminței. —— 9 Poe itt- Polar,
Abit. și staţ. Pădurile munților. — M-ții Muscelului ; etc.

V. sylvatica 2. V. de pădure. — Vulg. Muzeriche (Bo-
buşor) de pădure. — 'Tulpine de 10-15 decim., debile, scan-
dente , forte ramose, geniculate, angulate-striate, glabre.
Frunde moi, terminate în cârcel ramos, cn 6-10 părechi de
toliole mică, alterne s. snboposite, subpețiolulate, forte ca-
duce, ovale-oblonge «. eliplice-oblonge, obluse, mucronale,
cu toliole inferiore depărtate de tulpină ; stipule semilunare,
pahmati-dentate, cu dinti lineari-setacei, reflexe. Flori albi-
ciose, cu stendardul stiiat cn vinisore violacee, cu carina la
vârt atro-violacee, plecate, în racem lax, multiflor, ereci-pa-
tent, cu peduncul mai lung de câ! frunda. Calice cu dinţi
subulați, mai scurli de cât tubul. Stendavd cu limb mai ling
de cât ungutpula. Păstare oblongă-lineară, comprimată, la
i pumcle proeminente, mai
var pubescente în junelă, înegrindu-se la maturitate. Se-

verf încurbată, acoperită cu mic

minte globose, negre; umbilic linear, egalând dou€ treimi
din circumterința semintei. 9 Tuniii- ulii.

Abit. ȘI staţ. Pădurile munţilor. Bacătă (în pădurea «din jurul
gropilor de pecură de la Câmpeni, în m-ţii de la Palanca); m-ții
Museelului; etc.

mm
„i

Seor. 2. CRACCA Pie. Flori în raceme laterale. lung pe-
dunculate, multi-s. paucillore. Sul comprimat lateral, cu ver-
(ul vilos de jur împrejur si nebarbat. Păstare oc-spermă.

V. Cracea L.; Cracea maşor Pranken. V. în spic. — Vulg.
Miizeriche ( Boluşor) comună. — Vulpine scandente, de 5-15
decim.. angulose-sulcate. ramose. mmunile cu peri aplicaţi,
puţin numerosi, s. forte pubescente-albiciose. Tulpine scan-
dente. Frunde terminale în cărcel ramos, cu foliole nume-
rose mici, alterne s. suboposite, forle scurt pețiolulale. 0-
blonge-lineare s. lineare-lanceolate. întregi. obiuse s. ascutite,
mucronate ; stipule lineare-ascuţile. semisagilate, =. supe-
riorele nesagilate, întregi. Flori violacee-cernlii, căte-odată
peslrițate cu alb, în raceme dense. multillore. unilaterale.
egalând s. întrecând frunda. Calice pubescent, cu tub oblic.
negibos la basă. cu dinți forte inegali, inferiorii lineari-lan-
ceolați, aprope de lungimea tubului, superiorii forte scurți,
triangulari, convergenți. Slendard egalând aripele, presen-
lând o îngustătură către mijlocul sei, cu partea inferioră
suborbiculară, mai lată de cât partea superioră, ce esle e-
rectă. Păstare reflexă, pendentă , comprimată , oblongă , de
ordinar olisospermă. glabră. stipitată cu pedicul mai scurt
de cât tubul calicetui. Seminte globose. negre. netede la ma-
turitate: umbilic egalând o treime din circumferinta semin-
ței. — 9! Zuniă- ulii.

Abit. și staţ. Prin semenăturile de grâu, tutărişuri, păduri tăiate.
— Bacăiă (Verșesci; în pădurea tată de Tângă gropile de pecură
de la Câmpeni); elc.

V. villosa Zot. ; V. polyph a WK. (non Desţ.). — V.
cilosă. — Vulg. Măzeriehe (Dobuşor) perosă. — 'Tulpine
scandente, de 5-10 decim., torte vilose cu peri patenti, moi,
albi. angulose-sulcate, ramose. Frunde cu foliole numerose,
mică, alterne s. suboposite.. subpetiolulate, ovale-oblonge,
s. ovale-lanceolate, întregi, obtuse, mucronate ; slipule semi-
sagitate, ovale-lanceolate, ascutite, nervale, întregi. Flori
violacee-cerulii, cu aripile albe, în raceme multitlore, uni-

15

laterale, egalând s. inlrecend lrundele. Calice gibos, acoperi!
cu peri lungi, cu dinți forte inegali, superiorii torte scurti.
inferiorii setacei, lineari s. subulaţi, perosi, egalând aprope
tubul, s.medianul mai lung. Stendard presenlând o îngustă-
lură călre cuarlul sei superior, cu partea inferioră oblongă,
[ovte elongată, cam de aceeasi lățime ca si partea superioră.
Păstare reflexă, pendenlă, comprimată, oblongă-subromboi-
dală, oligospermă, glabră, stipitată, cu pedicul mai lung de
cât Imbul calicelui. Seminţe subglobose, brune, glabre, ne-
tede la maturitate ; umbilic egalând a opla parte din cir-
cumterința seminţei. — (0 Duniii- luliu.

Abit. și staţ. Semenături de grâii, păsciuni muntose. — Bacăii
(Verșesci) ; ete.

Obs. Uzihak (7. e. 58-74), Guebhard (7. c.) şi U. Hoffmann (ma-
nuse.), îmdică în România, primul, pe V. pollyphylla tără nume de
autor, secundul, pe V. polyphylla Desf., terțiul, pe V. polyphylla L.
(M-ții Coziei, Bistriţei, Tismana, etc.). În lipsă de specimene, este
cu neputinţă de a se putea spune, dacă planta autorilor acestora
este în adevăr specia lui Desf., ori mai probabil aceea a lui W.AK.
ce este sinonimă cu V. rilosa Roth.

Secr.3. Envum IH. Bu. Flori în raceme axilare, lung
pedunculate, pauciflore, câte-odată reduse numai la 1-2
Hori. Stil subțire, puţin comprimat dinainte în der, cu
vârful pubescent de jur împrejur, şi nebarbat. Păstare 2-6-
spermă.

V. tetrasperma Monch. ; Eroum tetraspermumn LL. V. cu

patru semințe. — Vulg. Măzeriche (Dobuşor) cu patru se-
mine. — Tulpine de 3-8 decim., cespitose, subțiri, pube-

scente s. subglabre, scandenle, ramose. Frunde terminale
în câreel simplu s. bifureat, cu 3-5 părechi de toliole alter-
ne s. suboposite, subpetiolulate, lineare-oblonge, obtuse, mu-
eronate, sericee ; stipule semisagitate, ascuţite, întregi. Flori
mică, albe-cerulii, cu stendardul striat. cu vinişore violacee,
plecate, solitare s. geminale la vârful unui peduncul capilar.
nearistat, aprope de lungimea frundei. Calice cu dinți ine-
gală, lanceolaţi. mai scurti de cât lubul, superiorii Iriangu-

79

lari, porrecti, Paslare pendentă, lineară-oblongă. oblusă,
comprimată, subtorulosă, glabră, de ordinar f-spermă. Se-
minte globose, negare, nelede: umbilie linear-oblong, egalând

i cinrea partea din cireumlerința. seminței, (2) Int
Iuliu.
Abit. și staţ. Locuri cultivate, lufărişuni, pădurile tăiate. —— Argeş

(Stolnici) ; Bacău (în pădurea tiată de lângă gropile de pecură de
Cimpeni) ; Tecuci (Puţeni; (rueh.); etc.

E]

V. monantha hoc. ; From monanthos L. V. cu o siu-
«urii flore. — Nulg. Mazeriehe ( Dobuşor) cu o singură Plore.

- Locuri cultivate, păsciuni sterile, marginea riurilor. ——
perlad (în pădurea de la M-stirea Adam ; (rueb. 1. c.). — Q)
Maiii- Lulii.

V. hivsuta Aoch.; Eroum hirsutum L.; Oracea minor
Rio. V. ivsutii. — Prin locui cultivate, semănătură, păsciuni,
iufărișuri. -—— Moldova interioră (del, [. e. 40; Gueb. 1. e.).
— (0 Maiit- ulii.

LENS T. — Linte.

Calice cu 5 lobi subegali, elongaţi. Stamine 2-adelte, cu
tubul trunchiat torte oblic la verf. Stil subțire, inflex, com-
primat dinainte în der&t, munit pe fața posterioră cu o li-
nie longitudinală de peri, glabru pe fața anterioră ; stigmat
terminal. Păstare stipitată s. subsessilă, comprimată, scurtă,
1-2-spermă, 2-valvă. Seminţe lenticulare. comprimate : um-
bilic oval s. oblong, acoperit de către funiculul dilatat. —
“rburi erecte s. subscandente ; frunde paripinate, cu peţiolul
comun aristat s. cirrat ; stipule membranose, semisazgitate,
ascuţite la basă : flori solilare s. în raceme paucillore spuriă
axilare.

[,. esculenta Moneh.; Eiremn Lens L.; Cicer Lens Willd;
Vicia Lens Coss. et (erm. L. de mâncare. — Vulg. Linte.—
Forte comun cultivată în câmp si în grădinele de legume.

— (0 luni Dulii,

*0

LATHYRUS T. — Lathoyr.

Calice cu 5 dinti subegali s. cei superiori mai scurți. Sta-
mine 2-adelte «. sub-l-adelfe, cu tub trunchiat lransver-
sal si nu oblic. SU inflex, drept, arenat s. răsucit, comprimat
dinainte în deret, cu fața posterioră barbată longitudinal,
rigid și indurat. Păstare subsessilă s. stipitată, comprimată 5.
subeilindrică, pauci-s. co-spermă, 2-valvă. Seminte globose
s. angulate, rar comprimate ; umbilic oval s. linear, acoperit
de funiculul dilatat. — Exburi anuale s. perene. erecle s. mai
adesea scandente, cu ramuri câte-odată aripate : frunde pa-
ripinate, 2 - oo-jugate, cu i6te toliclele foliacee (Orobus), s.
cu cele superiore civriforme ; pețiol comun angulat. s. mai rar
dilatat-filodinat ; stipule foliacee, sagitate s. semisapilale, rar
întregi la basă, câte-odată foliitorme : flori cu pedunculi spu-
vii axilari. 1 - oc - floră, subracemoşi.

Seor. 1. Nrssorti4 Zonrnef. Stendard fără gibositate
calosă la basa sa ; stil drept, canaliculat dedesubt; toți pe-
tiolii foliacei, lipsiţi de foliole si de cârcel.

[. Nissolia L. LL. Nssotia. — Vulg. Măzeviche (Îan-
tea-pratulu)). — 'Pulpine de 4-8 decim. nescandenle. erecie,
rigide, subțiri, lriangulare, siriate, subglabre 5. glabre, sim-
ple. Petiol lipsit de cârcel și de foliole, semi-aimplexicaul,
foliaceă, linear-lanceolat, ascuţit, rectinerval. lorte elon-
gat. graminifonm ; stipule torte miră, setacee subulate, s.
subnule. Flori purpuriă, solitare s. mai rar geminate la estre-
mitatea unui peduncul elunvat, subtire, filitovm, mai scurt
de căi petiolul. Calice cu dinți inegal, lanceolați-subulați,
interiorul mai lung, egalând tubul. Păstare linoară-îngustă,
elongată, comprimată, venată longitudinal, dreptă, subse-
ricee. Seminţe ovoide, negre, verrucose-oranulate ; umbilie
oval, forte scurt. — (0 Masi- futa.

Abit. şi staţ. Sem&nături, locuri cultivate, poenile de prin pă-
duri și prin pădurile tăiate. — Viașca (Comana); Argeș (Stolnici) ;
Bacăă (Câmpeni); ete,

SI

Seer. 2. Euvrarnrnus Serg. Stendard fără gibo-
sitați calose la basă: toți peliolii munili cu cărcel și cu
loliole.

1, SHI drept, vesueit în jurul acei sale, canaliculat dedesubt ;

peduneuli I-ă-Mori ; plante annale.

[. hivsutus LL. LL. îvsut. — Vulg. Maăzeriehe (Lântea-
pratului) perosă. — 'Tulpine de Dd-10 decim., scandente, în-
cust aripale. putin ramose, glabre s.subglabre. Frunde cu pe-
țiol scurt. deasupra canaliculat, cu marginile forte îngust u-
ripale. lerminat în cârcel ramos, cu o singură păreche de
loliole, oblonge-lanceolate s. liniare-lanceolate, obluse, mu-.
eronate : stipule semisagitate. înguste-lanceolate, acuminate.
Flori violacee-rosee, solitare, s. mai adesea 2-3, la vertul u-
nui peduncul forte elongat, erect-patent, de 2-5 ori mai lung
de cât lrunda. Calice cu dinți subegali. ovali-acuminati, ega-
lând inbul. Stil senrt. lat aripat. Păstare oblongă, compri-
mată, puţin îmllată. brună la maturitate, acoperită cu peri
luberculosi la basă. Seminte globose, brune. forte verucose-
granulale ; umbilic oval, senrt. — 0) Duniă- ulii.

Staţ. si abit. Semenături, locuri cultivate, tufărişuri, marginea
pădurilor, pădurile tăiate. — Bacăiă (tufărișurile de la Verşescit-de-jos ;

în pădurea tăiată de lângă gropile de pecură de la Câmpeni) ; m-ţii
Muscelului ; ele.

Obs, L. odoratus L, (vulg, Indrisaia, Indrişaim, Sângele-voinicului),
originar din Sicilia, se cultivă forte adesea prin grădini, pentru mi-
rosul florilor sale.

L. sativus /. cultivat. — Vulg. Măzeriche (Lintea-pra-
tului) cultivată. — Cultivat şi subspontanei prin semănă-
tură (Groeb. ]. e.; Edel, [. c. 40). — 0) Dumit- ulii.

2. Stil avenat-ascendent , resucit în jurul axei sale, tubulos la

mijloc ; peluneuli multiflori ; plante perene.

L. sylvestris L. L. de pădure. — Vulg. Măzeriche (Lin-
tea-pratului) de pădure. — Tulpine de 1-2 metri, scandente,
lat aripate. glabre. Frunde cu pețiol lat aripat, terminate
in cârcel ramos, cu o singură păreche de foliole elongate,

i)

82

înguste-lanceolate, obtuse, mucronate, 3-nervale ; stipule
semisagilate, lineare-lanceolate, cu auricule lineare. elon-
gate. Flori rosee, pe din afară verdui, în racem lax, mulli=
lor, la verlul unui peduneul angulos. ascendent, de ordinar
mai lung de cât frunda. Calice cu dinti inegali. interiorii trian-
oulară. lung subulati, separați prinbr'un sin rotundil, mai
scurii de cât tubul, superiorii mai scurți, povrecti. Stendard
cu livib mai lat de câi lung. erect. Păstare lineară-lanceo-
lată. comprimată. glabră, venată-reliculată. munită pe spi-
nare cu trei coste puțin proeminente şi denticulale. Seminte
subgelobose s. oblonge, negriciose, superlicial luberculose ;
„umbilie egalând jumătate din circumferinta seminlei. — 9
Lunii ulii,

Staţ. si abit. Prin tufărişurile și pădurile mai cu semă din re-
giunea muntosă. — Bacău (Pădurea din jurul gropilo» de păcură de
la Campeni) ; m-ţii Buzăului; m-ţii Cozică; etc.

L. heterophyllus £. L. cr frange variabile. — Vulg. Md-
zeriche (Lantea- Pratului) cu [runde variabile. — Prin pă-
durile muntilor Moldovei (Fidel, 7. 6. 40; Cei. 1. 0. D8-74).
—— 9 Dumiit- ul.

L. latitolius £. P. cu frundele late. — Vulg. Măzeviche
(Lintea-pratubui) cu [runde late. — "Tulpine scandente, lat
aripale, glabre. Frunde cu pețiol lat aripat, terminal în câr-
cel ramos, cu o singură păreche de loliole late, ovale-lan-
ceolate s. ovale-eliptice. obluse. mucronate, subelaucescente,
munile cu 3-5 nervure proeminente; slipule semisazitale,
late. lanceolale. ascuţite-acuminate. Flori mană, rosii-des-
chise, în racem dens, multillor, elongat. cu peduncul an-
gulos, cu multi mai lung de cât (runda. Calice cu dinți in-
egali. inferiorii lanceolatți. egalând aprope Iubul, superiorii
mai scurti. triangulari. convergenți. Stendard cu limb
mult mai lat de cât lung. erec!. Păziare oblongă-lanceolată,
comprimată, glabră, longitudinal venaiă-reticulată, munită
pe =pinare cu 3 coste netede, dintre care mediana proemi-
nen!ă și tăetore. Seminţe subglobose s. ovoide, negriciose,

55

forte tuberculose : umbilic ecalănd a lreia parte din cirenm-
ferinta seminţei. — 9 Poroait Avngust.

Staţ. si abit, Păduri, tufărişuri, dudăuri, îngrădituri, mal cu seră
din regiunea muntosă. Bucuresci ((iocănesei) ; Berlad; Tecuci
(Peche; Gueh.) i mt Muscelului (DElu-Moţoră ; Ilof].) ; ete.

[,. tuberosus /. LL. feros. — Vulg. Măzeviehe (Lin-
fea-pratului) quliosă. —— Bizom subtire. repent, ramos, munit
in dreplul ramificaţiunilor sale cu îmilături tuberculose,
'Tulpine de D-10 decim.. culcate =. scandente, nearipate,
lelragonale. glabre. Frunde cu petiol scurt. nearipat, ter-
minat în cărcel ramos. cu o sinaură păreche de loliole
subglancescente. ovale-oblonge s. oblonge-lanceolate. puţin
atenuate la basă., obluse, mucronate : stipule de lungimea
peliolului, semisagilale. lanceolate-lineare, acuminate. Flori
mari. rosii, odorante, în racem lax. multillor. cu peduncul
mai lung de cât lrunda. Calice peros, cu dinți inegali. mij-
locii lanceolali. interiorul mai îngust si mai lung. ecalănd
tubul. superiorii scurți lriangulari. porrecți. Stendard cu limb
mai lat de cât lums. erecl. Păstare oblongă-lineară. îmillată,
reliculată-venală. glabră. munită pe spinare cu 3 coste pu-
lin proeminente. Seminte subglobose s. angulose, negriciose,
subluberculose; umbilie oval. forte scut. — 9 Lai duliă.

Staţ. şi abit., Marginea locurilor cultivate, păduri, îngrădituri. —
Sucuresci /(Oiocănesci) ; Berlad ; Bacău (VWerşesei) ; ete.

5, SHI drept. nerăsneit, canalienlat dedesubt ; pelunenli multiflovi ;
plante perene.

|. palustris L. L. de mlăgtini. — Vulg. Măzeriehe (Lin-

tea-pratului) de mlăgtini. — Prim mlăstinele Moldovei me-
die (Cre. |. 6.) — A ulii August.

L. pratensis IL. L. păseiunilor. — Vulg. Măzeriehe (Lân-
toa-pratutui) piscinnilor. — Bizom. subtire, ramos, repenl,
neluberculos. 'Pulpine de 4-10 decim, subscandente, ramose,
telragonale, nearipale, pubescenle-albiciose. Frunde pube-
scente-albiciose. cu pețiol nearipal, canaliculat deasupra. ter-
minal în cărcel ramos, cu o singură păreche de loliole oblon-

ge -lanceolate s, inguste-lanceolate, ucuminate, B-nervate: sti-

Ș4 ,

pule aprope de mărimea petiolului. oblonge-lanceolate s.
lineave-lanceolate. aciuminate, sagilate. cu auricule încuste-
lanceolate, acuminale. reflexe și dirigiale vertical în jos.
l'lori galbene. cu stendardul strial cu vinisore violacee. în ra-
cem lax, multillor. cu peduncul mai lung de căt funda. Calice
p&ros. cu dinți putin inegali, selacei, lriangulari, superiorii
pulin mai scurti, convergenți. Păstare oblongă-lineară. sub-
comprimată, oblic reticulată-nervată, pubescentă-selacee s.
olabră. negriciosă la maturitate. Seminte slobose. gălbui-
mărmurii, netede ; umbilic linear. egalând a sasea parle din

civeumterința semintei. — 9 Lai August.
Siaţ. si abit. Păduri, tufărişuri, păsciuni. — Bucuresci (Ciocă-

vesci) ; Vlaşea (Comana) ; Bacăi (Câmpeni) ş ete.

L. Hallevsteinii Bg. L. ui Haollovrstein. — Vulg. Măze-
vichea (Lintea-prătulni) lui. Llallerstein. — Rizom. subțire,
repent. Tulpine de 25-80 cenlim., subseandente, subțiri,
subtetragonale, nearipate, slabre. Frunde verdi-închise, gla-
bre. cu pețiol nearipat. terminat în cârcel simplu. cu o sin-
gură păreche de loliole. mai mari de cât în specia precedentă.
oblonge-lanceolate s. ovale-lanceolate. mucronulate, pluri-
nervate ; stipule de mărimea loliolelor, late. ovale-lanceolate,
acuminate. sagitale. cu auricule ovale-lanceolate, acuminate.
dirigiate orizontal, şi nu reflexe. Flori galbene, cu stendard
striat cu vinişore violacee, în racem lax. 1-5-flor, cu pedun-
cul mai lung de cât frunda. Calice glabru, multistriat, cu dinți
lineari-setacei. puţin inegali. mai lungi de cât în specia pre-
cedentă , superiorii puţin mai scurți convergenți. Păstare
glabră, netedă. negriciosă la maturitate. — 9! umit- ulii.

Staț. și abit. Pădurile munţilor. — M-ții Prahovei (70 Sinaia pe
Piscu-cânelui) ; mii Bacăului (în pădurea tăiată din jurul gropilor
de păcură «de la Câmpeni).

Obs. Se distinge de specia precedentă prin caracterele următore :
plantă cu mult mai umilă, mai gracilă, tot-d-una glabră, cu tul-
pină mai tot-de-una simplă; frunde mai mari, cu câreel tot-de-una
simplu; stipule cu mult mai mari, late. ovale-lanceolate, cu auri-
cule late, ovale-lanceolate, acuminate. patente, orizontale; racein
tot-de-una pauciflor; ealice glabru, cu dinţi lineari-setacei, aprope
de 2 ori mai lungi.

[213]

oo oi

Secr.3. OnRoBUs /,. Stendard fără gibosităti calose la

basă ; stil drepl, neresucii, canaliculat dedesubl ; petioli tară

cârcel. cn lote foliolele loliacee.

[. vernus Wim. Orobaus vor Îi Le primaveratic.
Vulg. Orastie (Maăzeriehea- Cucului) primaveratica. -— Prin
pădurile muntose, M-ții Moldovei (Ludel, 1. e. 37-40:
(rueb. Î. ce.) ; m-ţii Muscelului (off. Moni. med. 1362, p. 39).

9 Aprile= Mai,

|. variegatus (rodr. ef (rren. ; Orobus variergutus Tenor.;
0. venetus ALL. O. vernus 3. latiţolius Roch. LL. variegat.
—— Vulg. Orastica (Mazeriehea- Cucului) variegală. — Rizom
noduros. nestoloniter. 'Pulpine de 2-4 decim.. erecle, subțiri.
dure, simple s. subsimple, angulose. Frunde cu pețiol nea-
vipal, canaliculal deasupra. terminal în aristă, cu 2-4 părechi
de foliole late-ovale, s. ovale-lanceolate, acuminate, cu basa
oblică, verdi-deschise si lucilore dedesubl. proeminent reti-
culate-nervale. coriacee; stipule cu mult mai mică de căt fo-
holele, semisazgilale, ovale-lanceolate, ascuţite, cu auricul
intreg, îngusi, asculil. Flori mică, cu stendard roseit-puur-
puriii, cu aripi albăsurii, cu carină verdue, palenle-orizontale,
in racem mullillor. cu peduncul peros, incurbat, aprope de
lungimea lrundei. Calice pe&ros, cu dinți inegali, superiorii
lorte scurti, triangulari. cei-lalți lanceolați-acuminaţi, de
lungimea lubului. Păstave lineară, puţin comprimată, la basă
cuneilormmă, acoperilă cu mici glande brune. la maturitate
brună. —— 9 Madu- Dumiii.

Staţ. și abit. Pădurile umbrose din regiunea munţilor. — Argeş
(Stolnici); m-ţii Coziei (Forfecu) ; m-ţii Bacăului (Pădurea din pre-

jurul gropilor de pecnră de la Câmpeni); etc.

L. macrorhizus Win. ; Orobus tuberosus L. L. cu vrădă-
cina mare. —NVulg. Orăstică (Mazevichea- Uucului) guliosa.
— Prin pădurile Moldovei (Czsh. 7. e. D8-74; (rueb. 1. €.). —
D Maii- luni.

3. tenuifolius (ren. el (rodr. ; Orobus tenuifolius Roth. —
Moldova (Edel, 7. c. 40: Cai... e. 58-74).

86

L. niger Wim.; Orobus niger L. L. negru. — Vulg. O-
rustice (Mazeriehea- Cucului) negra. hizom oblic s. ver-
tical. gros, lemnos, cu rădecini ramose. 'Tulpine de 3-7 de-

gi

cim., subsolilare, erecte, subangulose-sulcate, nearipale,
ulabre, ramose. Frunde cu peliol nearipat canaliculat dea-
<upra, levminat în arislă scurtă, cu 3-6 părechi de loliole
ovale-oblonge, «. oblonge-eliptice, obluse, mucronale, glau-
cescenle dedesubt: slipule semisagilate. lineare-acinminale.
Flori purpurii-violacee, în racem multillor, cu peduncul e-
longat. mai lung de căt funda. Calice glabru, cu dinți inegal,
mai scurti de căt iubul. superiorii forle scurți, lriangulară,
convergenți. Păstare lineară-elongală, puţin comprimată,
lung alenuată la basă. merunt venată, acopenilă în junelă
cu lorte mică papile, devenind negre la maturitate. Seminte
ovoide, brune : umbilic linear, egalând a twveia parte din cir-
ctumterinta semintei. Plantă devenind negră prin desica-
iune. —— 9 Maiit- Zurnii. |

Staţ. și abit. Tufărișurile pădurilor din totă România, Bucu-
vescă (Merinani, Ciocănesct) ; Vlașca (Comana) ; ete.

L. asphodeloides (rodi. et Gren. : Orobus asphodeloicdes
(rm. O. albus Li. fl. O. pannonicus „Jacq.; O. austriacus
Urutz. L. asfodeloid. — Vulg. Orăstică (Meizeriehea-Uuculuti )
albă, -— Prin pădurile Moldovei inferiore (Grueb. ]. c.). —
Mai it Lunii.

f. versicolor Koch. ; O. versicolor (mel. ; 0. varius Solanul.
Regiunea muntosă a Moldovei (del, 1. e. 87; Cai. d e.
Gueb. |. c.).

Obs. Oruebhard (1. e.) indică în pădurile din regiunea munţilor
Moldovei centrale și superiore pe Orobus ricioides DC, și pe 0.
syloaticus L, (VWicia cassubica Fl).

PISUM 1. — Mazere.
Calice cu d diviziuni, superiorele mai scurte si mai lale.

Slamine 2-adelle. cu tub lrunchiat transversal. si nu oblic.
SHUI inflex, arcual, dilatat chiar de la basă. îndoit în lung. cu

„Se

fața posterioră canaliculată și barbata longiimdinal: sligmat
oblic. Păslare sessilă, oblongă, comprimată, rostrată, 2-valvă,
2 = spermă, Seminţe globose; umbilic oblong s. suborbicular,
acoperii cu luniculul dilatat. -— Earbiuă anuale s. perene, scan-
dente, glabre ; Irunde paripinale, cu loliole 1-3-jugate, cn pe-
țiol comun la veri civral s. aristal ; stipule late, loliacee, semi-
cordate s. sagilale : lori spuriii-axilare, solitare, s. în raceme
paucillore, pedunculate.

P. sativum LL. JM. cultivate. — Vulg. Muzere. Forle
comun cultivată în câmp si prin lote grădinele de legume.

() Duoniie- Dudu.

P. arvense [. 4. de câmp. —— Prin locurile cultivate din
imprejurimile Nemţului (Caz. şi Saab. (. e. 44). — O Luniit-
„Legust.

UIUER TI. -—— Cecere.

Calice cu d lobi subegali, s. superiorii 2 coniventți și puţin
mai scurți. Slamine 2-adelfe, cu filamente alternativ dilatate
către veri. SU sublire, incuvbat s. intlex, imberb; stigmat
lorminal. Păslare sessilă, ovoidă s. oblongă, vesiculosă, tur-
vidă, vilosă. 2-valvă, 1-2-s. oligospermă. Seminţe globose s.
angulose. gibose, acuminate ; umbilic mic, oval, cutundat:
embrion cu radiculă rectilinie. — Erburi anuale s. perene,
adesea glandulose-pubescente: [runde impari-s. paripinate,
aristate s. civrale; stipule membranose ; floră subaxilare, so-
lilavre s. puţine, pedunculate.

0. arietinum LL. 0. comună. — Vulg. Nohot, Naăut, Nout.
— Cultivat în câmp si prin grădinile de legume. — (0) Iu-
puii Luliii.

TRIB. 2. PHASEOLEE. —— Stamine 2-adelle, conturnale
în spirală cu carina si stilul. Păstare nearliculată, 2-valvă.
—— Exhburi erecte s. volubile. rar arbusti: trunde imparipi-
nale, 3-loliolate. rar cu 1-5-7 foliole, de ordinar slipelate.

PHASEOLUS L. — Pasolă.

Calice hbilabiat, cu busa superioră 2-dentată, cu cea inte-
rioră 3-dentată. Slamine 2-adelte: vexilara adesea deasupra
basei geniculală, incrasală <. apendiculală. Stil conturnat în
spirală dimpreună cu carina si staminele. adesea către ver!
barbat. Păslare munită la basă cu um disc lubulos, sessilă
<. stpilată, lineară «. faleată, comprimală s. subeilindrică,
2-valvă, 2-spermă. Seminte oblonge s. renilorme, cu [unicul
lorte scuri: umbilic eliplic s. linear. -— Ervbui annale. erecte
s. volubile: Irunde pinate-3-loliolate. lorte rar 1-loliolate,
cu foliole arliculate la basă, stipelale : stipule persistente,
simiate : lori în raceme solitare s. mai multe, axilare s. sub-
axilare.

P. vulgaris L. 7. comuna. — Vulg. Fasole de harag. —
Forte comun culuvală în câmp si prin grădinile de legume»
sub mai multe varietăți. — (0) Puoniun- uliu,

Obs. Se maY cultivă de asemenea: P. nanus L. (vulg. Fusole o-
lore), P. multi/lorus Willd.

TRIB. 3. GALEUGEE. — Stamine 2-adelte, in totă lun-
gimea lor, s. numai la basă, si mai sus l-adelte, cu filamen-
le filiforme la ver. Păstare nearticulală, o-s. forte rar 1-2-
spermă, 2-valvă, s. indeiscentă, și în acest cas, membranosă.
— Fabuni nevolubile, arbori s. arbusti, rar scandenți; hunde
imparipinate, rar 1-B-foliolate, cu pețiol comun necirrat la
vârf, şi cu loliole de ordinar întregi.

GALEGA 1. — Galega.

Calice cu 5 dinți, subulaţi, subegali. Stamine 1-adelte,
in porțiunea lor inferioră cu tub complet. Stil subulat, in-
curbat, glabru : stigmat capital. Păstare sessilă, erectă, li-
neavă-ascuţită. subcilindrică, cu 2 valve subțiri, s. siriate

oblic. oc-spenmă. Seminţe transversal-oblonge. — Exburi

89

perene, glabre. erecte s. flexuose, de ordinar ramose ; funde
imparipinate : slipule semisagitate s. nesimetrice, câle-o-
dată foliacee : flori în raceme axilare s. terminale.

(i. officinalis L. 6. officinale. — Vulg. Ciumarea, Erba-
Uiumei.—Pulpine de 6-10 decir. erecle, rigide, fistulose, ci-
lindrice. striate. glubre. subpubescente, ramose. Frunde impa-
ripinate. cu d-9 părechi de toliole oblonge-lanceolate, obinse,
mucronale, glabre s. suphubescente ; stipule semisagitate.
late-lanceolate. acuminate. Flori albe-cerulii, în raceme a-
xilare. multitlore. oblonge. lung pedunculate. mai lungi de cat
frunda : pedicele subtiri, de Inngimea tubulni calicelui: brac-
lee elongate, subulate. Stendard cu lib orbicular, erect.
egalând carina : avipi putin mai scurte, patente, oblonge.
Păstări erecle-palente, elongale, sublorulose. acuminate. —
9 Poiir- Duh.

Sta. și abit. Păsciuni umede. livedi, marginea locurilor culti-
vate și a șanțurilor. -- Bucuresci (Cotroceni); de la Argeş spre
Rimnicul - Vileit forte comună; împrejurimile Berladulur; Bacăii
[i Verșe scti-de-jos) ; etc,

ROBINIA |. — Robinia. -

Calice subbilabiat. cu 5 dinți scurti, lati. Stamine 2-adelte
=. sub-l-adelte. Stil inllex. subulat, cu vertul subpubescent:
stigmat capitat terminal. Păstare stipilală, exserlă, lineară,
comprimată. cu sulura superioră ingust aripală, cu 2 valve
<ubțiri. membranose. ze-spermă. Seminţe oblice s. transver-
sale. cu funicul puţin dilatat aprope de umbilic. — Arbori s.
arbust, subglabri, viscosi s. setată ; lrunde imparipinate, cu
foliole oc. de ordinar stipelale: slipule mică, selacee s. spi-
nescenle ; flori în raceme axilare.

R. Pseudo-Acacia /. P. Pa/s- Acacia. —— Vulg. Saledm
alb, Dafin (Oltenia). — Originar din Virginia, dar cu totul
naturalisat si aprope subspontaneii mai cu semă prin gră-
dinele de prin orașele din lolă România. — Î> Aprile-
Maiii,

90

N SO

ASTRAGALUS T. —— Astral.

Calice cu d dinti subegali. Carină oblusă, nici-odaiă mu-
cronală-acuminală. Stamine 2-adelte. Stil subtire, drept s.
incurbat, imberb, stigmat terminal, mic. Păstare sessilă s.
slipitată, de lormă varie, 2-valvă, oligo-s. oo-spermă, rar
comprimată s.cilindrică, mai adesea turgidă s. vesiculosă,
complet s. incomplei 2-loculară longitudinal prin intwrollexiu-
nea sulurei dorsale, mai var cu totul indivisă. —— Faburi a-
nuale s. perene, subarbusculi s. arbuști, inermi s. cu peţiolul
indurat-spinescenl ; [runde impari-s. paripinate, mai rar 1-3-
loliolutate, cu [oliole întregi, nestipelate ; stipule libere s. ad-
nale cu petiolul, mai rar unite într unul singur, oposititoliat ;
lori de ordinar axilare, solitare, ori racemose s. spicate, mal
rar umbelate.

SECT. |. EUASTRAGALUs. Păstare complect s. in-
complel 2-loculară longitudinal prin introflexiunea sulurei
dowsale.

"A, Umobeychis L. A. Spareeta..—— Rizom. gros, lemnos.
Tulpine de 2-4 decim., erbacee, decumbente-ascendente ,
llexuose, ramose, angulose-sulcate, pubescente-albiciose.
Frunde imparipinate, cu $-12 părechi de toliole lineare-lan-
ceolate. s. oblonge, subobluse, mucronulate, munile mai cu
semă dedesubt cu peri aplicaţi ; stipule submembranose, u-
nite înt-'unul singur, oposilifoliai, 2-fid, cu lobi scurți, lan-
ceolaţi. Flori purpurii-violacee, erecle, subsessile, în racem
spicilorm. dens. multillor. oblong-oval, lungindu-se la matu-
ritate, cu peduncul cu mult mai lung de cât lrunda; braclee
scurte, lanceolate-acuminale. Calice acoperit cu peri albi
amestecați cu peri negri, aplicată. lubulos, cu dinti lineară-
subulați, de 2-3 ori mai scurti de cât tubul. Stendard cu limb
fovte elongalt. lineav-oblong, lrunchiat s. puţin emarginat, de.
2 oră mai lung de căl aripele:; aripi lungi obluse, putin e-
marginale. Păstără sessile, erecte, scurte, sericee-vilose, sub-

imflate, ovale-oblonge, triqnetre, acuminate, cu marginea
dorsală lat suleală si carinală. Seminţe ovi. angulose, ne-
<tirbate. O Tun Luagust,

î. moldavieus DU. Prod. 11, 236. Fohole ovale-oblonge,
slabe : spice ovale.

Staţ. şi abit. Colinele arenacee, păsciunile aride de prin văi.
Împrejurimile Rerladului (Dimirresel) ș Bacăti (Wergesei, Cimpoi)
Nemţu (Polele luă Petiu-cadă) ; ele. Var. 3. Moldova medie și in-
ferioră ((rmeb 1, e).

A. austriacus LL. .[. austriac. — Prin păsciunile aride si
arenucee ale colinelor Moldovei superiore (Ore. e. da fer

ius. usi). — | Duoactt= bngust.

A. Uicer [. A. Cecere. — Rizom ramos, repen!. Tul-
pine de 3-7 decim., erbacee, difuse-procumbente, Hexuose,
slabrescente s. subpubescente. Frunde cu 5-12 părechi de
loliole ovale s. oblonge-eliptice. obluse, forte scurt mucro-
nate, munite cu peri apprumată; stipule mică, lanceolale,
superiorele unite întrunul singur, opositiloliat. 2-lid. Flor
valbene-albiciose, erecle, subsessile, în racem spicitorm, dens.
multillor. oval. lumgindu-se putin la mabhmnitate, cu pedunciuul
erecl, palent. mai scurl s. puţin mai lung de căl land :
bractee lineare-lanceolate. ascutite, ciliate, mai lungi de căl
pedicelele. (alice acoperit cu mică peri negri, aplicaţi, iu-
bulos, cu dinți subulaţi. pe jumătate mai scurţi de cât Imbul.
Stendard cu limb mai lung de căt aripele, aripi oblonge. ob-
use, întregi. Păstăni imbricate, sessile, irsule, vesiculose.
subglobose, de-odală terminate în rostru subulat şi recur-
bal. cu amendou€ suturile sulcate, la maturitate negre. Se-
minte renilorme-orbiculare. galbene, lucitore. — 9 Junet-
„Lugust.

Staţ. si abit. Păsciuni, păduri, tutărişună, locuri inculte, din mai
tolă România. — Bacăii (Verşesci) ; elc.

A. glvevphyllos LL. A. cu fraude dule. — Vulg. Unghia-
qeiici. ——— Dizom ramos, repent. Tulpine de 5-10 decim.,

92

erbacee, procumbente, flexnose, subglabre, angulate-<ulcate,
hsimlose. Frunde imparipinate, cun D-6 părechi de lolole
mari, ovale, obluse s. subemarginale. submucronulate, verdi
palide dedesubi, si munite cu câăti-va rari peri mică și ap-
primali ; siipule, atară de cele inleriore. ovale-lanceolate, a-
cuminate. Flori galbene-verdui, erecte-patenle, în racem
dens, multitlor, oval-oblong, lungindu-se puțin la maturitate,
cu peduncul erect-paleni, mai scurt de căt trunda ; bractee
lineare-lanceolate, acuminate-snbulate, mai lungi de cât pedi-
celele. Calice plabru, campanulat, cu dinţi lineari-acuminaţi,
putin mai scurți de câl Imbul. Stendard cu limb oval, emar-
zinat, întrecend putin aripele ; aripi oblonge, obluse, întregi.
Păstări erecte, puberulente s. subglabre, slipitate, elongate,
arcuale-falcilorme, subtriquetre, acuminate, cu sulura inte-

oră profund sulcală. Seminte renitorme. — 9 Maiir-
Duliii.

Staț. si abit. Păduri, tufărişuri, păsciuni şi locuri inculte din
mai totă România. Bucuresciă (Ciocănesci); m-ţii Prahovei /la Si-

ucia prin păsciunile de la polele m-teluă Petra- Arsă) ; Bacăi (în pă-
durea din jurul gropilor de peciivă de la Câmpeni); împrejurimile
Berladului; etc.

Ă. asper Jacg.; A. chlorantus Pall. A. aspru. — Pulpine
de 7-9 decim., erbacee. erecte, striate, angulate-sulcale,
tislulose, verdi. aspre, acoperile cu peri albi. rigidi, aplicaţi.
Frunde imparipinate, cu 12-15 părechi de folidle lineare-lan-
ceolate s. oblonge-lineare, ascuţite. munile pe amendout le-
tele cu peri albi, aplicaţi: stipule libere. lanceolate. Flori gal-
bene-verdui, erecte, stricte, subsessile, racem spiciform. forle
elongat, dens, multiflor, cu peduncul erect. strict, suleat, cu
mult mai lung de cât frunda; bractee lanceolate-subulate, mai
lungi de cât pedicelele. Calice acoperit cu peri negri, apli-
cați, tubulos-subcampanulat. membranos. cu dinți subulați
puţin mai scurți de căt tubul. Corolă de două ori mai lungă
de căt calicele. Păstări imbricate-spicale, erecle, lineare-
subtriquetre, subarenate, oblic-acuminate. acoperite cu pernă.

93

mici, aplicaţi, cu sutura dorsală suleată, de 3 ori mai lungi
de cât calicele. — 9 funiit- ulii.

Staţ. si abit, Păseiunile arenacee de pe marginea pădurilor din
regiunea câmpenă, Prahova /Pădulesei) ; Tecuci (Peche ; (iueb,
de 8. si ata,

Us, Specimenele ce "mi-a servit pentru deseripțiunea acestei spe-
cie, presenlaii calicele acoperit cu peri, foți 07hi, și nici de cum ame-

slecați cu peri negri.

A. ealegitormis LL. A. în formă de (alegă. Prin pă-
sciunile munţilor Moldovei superiore (LA 1. e. 405 (uueb.
n herb. us. Iași). — 9 Dumni- uliu.

A. monspessulanus 7. Bom A. precoa Bug. A. de
Montpellier. — Păsciunile munţilor Moldovei superiore. (Ldrl,
[. e. 40: Cruel. e. în herb. us. Last). — 9 Aprile- Maini.

A. exseapus L. A. fură tulpină. —— Colinele urenacee. —
Moldova inferioră ((ameb. Î. 6.). — 9 Maiăt- ulii.

Obs. Guebhard (7. e.) indică încă pe: A. argenteus Vis. (Colinele
avenacee «de la Peche), și pe A. Ponticus Pall. (Colinele uscate ale

Moldovei înferiore).

Seer. 2. Pnaca L. Păstare turgidă, cu sutură ventrală
îngroşală în întru si deprimată în atară, indivisă. s. incom-
plel sub-2-loculară prin introflexiunea suturei dorsale.

A. Phaca Brandza; Phaca alpina Jacq. ; Colutea alpina
Lam. A. Phaca. — Păseiunile din regiunea alpină. — Mun-
ii cei mai înalți ai Moldovei ((rueb. e. în herb. mus. laşi).
— 9 uliii- August.

A. alpinus L. Phaca astragalina DC. ; P. minima L. A.
alpin. — Păseiunile alpine. — Munţii cei mai înalți ai Mol-
dovei. ((rueb. o. în herb. mus. laşi).

OXYTROPIS DU. -— Ozytrop.

Carină mucronată-acuminată. Sul drept s. incurbat ; stig-
mat terminal. mic =. capitat. Păstare sessilă s. stipitată, tur-

gidă, 2-valvă, complet s. incomplet sub-2-loculară longitu-

dinal prin introflexiunea suturei ventrale. — Cele-lalte
caractere ca la Astragalis. Erburi perene, căte-odată

subarbusculi, inermi. s. cu peliolii induvaţi-spinescenți. Frun-
de imparipinate; slipule libere s. adnate cu petiolul : lori de
ordinar în raceme s. spice axilare.

0. uralensis DC.; Astragalus avaleusis Jaeq. ; Phaca u-
valensis Wahlenb. O. Uralilor. — Plantă acaulă, vilosă-seri-
cee, ulbiciosă. Rizom ramos, cu divisiuni solzose, nedeler-
minale. producând călre vârlul lor un fascicul de tunde și
1-2 scapi Moriteri. Frunde imparipinate. cu 9-12 părechi de
foliole, ovale-lanceolate. ascutite. sericee-albiciose, pe amen-
dou fețele: slipule aderente cu pețiolul, scariose, lunceo-
late acuminate. vilose. Floră violacee-purpurii. erecte-patente.
în racem spiciform 5-8-flor, oval, la vârlul unui scap de 5-15
cenl., vilos, mai lung de cât lrundele: braclee aprope de
lungimea calicelui, lineare-lanceolate. vilose. Calice acope-
rit cu peră negri amestecați cu peri albi, lubulos, cr&păn-
(u-se la maturitate, cu dinti lineari-laneeolati, mai scurtă de
cât tubul. Stendard cu lumb oval-oblong, emavginal : aripi
obovale. întregi: carină curbată. oblus mucronată. Păstără
erecle. sessile. îmillate. ovale-oblonse. acoperite cu peri ne-
ori amestecați cu peri albi. oblice acuminale. suleate pe a-
mendou& suturile. 2-loculare. Seminte orbiculare. stirbate.
— 9 Duliit- August.

Staţ. și abit. Stîncile de pe vârfurile celor mai înalți munţi din
regiunea alpină. — Vârtul Cehlăului (Sfnea Panaghia).

Obs, Fadel (7. e. 36), indică pe vertul Cehlăului pe Astragalus
montanus L. (Ozrytropis montana DC), specie ce cii mam găsit în
acea localitate ; din contra, el nu face nici o menţiune despre 0.
uvalensis DC., de și nu este rar pe Vertul Câhlăului, de unde pen-
tru mine certitudinea, că, printr'o erore de determinaţiune, Edel a
luat pe 0. mrvalensis DC. pentru un 0. montana DC.

0. pilosa DC.; Astragalus pilosus L. O. piros. — Te
cuci (Peche ; Gueb. ]. c.). — 9 Tuniit- luă.

GLYOYRRHIZA 7. — G/yeyrrhiza.

Calice cu D dinți, dinlve care superiorii 2, mai sus uniți,
subbilubial. Petale tote libere: carină ascuțită. Slamine 2-
udelle : unlere alternativ mai mici. Sil glabru, la vert incur-
bul: sliamul capilat. Păstare sessilă, scurlă-lineară, ovală
s, oblongă , lurgidă s. comprimală, netedă. s. mai adesea
olamdlulosă ori echinată, în întru continuă, 1-5. oligospermă,
indeiscenlă s. sub-2-valvă. Seminte ovale, globose s. reni-
luvine. Erburi perene. glabre s. mai adesea glanduluse,
cu rizom forte dulce: (runde imparipinate, cu toliole x. =.
mii rar 3-0, întregi s. slandulose-denliculate. nestipelale
cu slipele mică, setitorme ; slipule membranose, caduce;

lori în spice s. raceme axilare, sessile s. pedunculate.

(. echinata 7. G. spinosă. — Vulg. Pdeeina-dulee
(Lommn-dulee, Lvhă-dulee) spinosă. — 'Pulpine elongate, a-

scendente s. erecte, slriate, glabrescente. Frunde imparipi-
nale, cu 4-6 părechi de foliole ovale-oblonge. ascuţite, mu-
cronale. la basă îngustate, scurt petiolulate, în juneță sub-
pubescente si imprese-punciate dedesubt; stipule libere, o-
vale-lanceolate, acuminate subulate. Floră mică. liliachii. în
«pice capilale, subrotunde. torte dense. multillore. forte scuri
pedunculate. si cu mult mai semrte de cât frunda. Calice
puberulent. cu dinți Iwiangulari. Păstări obovale-oblonge.
comprimate, cu jumătatea lor superioră lung muricate-echi-
nule, 2-sperme. — 9 Luniit- August.

Staț. si abit. Locurile umede şi arenacee ale văilor riurilor, ma-
urile inundate. — Berlad. Focşani. Galaţi; ete.

(«. elabra L. G. plabră. — Vulg. Rădecină-dulee (Leii
dulce. Erhi-dulee) netedă. — Sesul din împrejurimile Foc-
sanilor (Zdel, 7. e. 38): Muscel (Vărful Delului- Motoiii
Ilof Monit. med. 1862. p. 89). — 9 Duniăt- Luliii.

Us. del (7. e, 38), mal indică pe şesul din împrejurimile loeșa-
nilor pe G. fotida Desi,

96

RR

TRIB. 4. LOTEE. — Stamine 1-s. 2-adelfe. 5 dintre ele.
=. mai rar tote, avend de ordinar lilamentele dilatate către
vert. Legumen nearticulat, 2-valv, >. imdeiscent. —— Erburi
3. subarbusculi ; tunde imparipinate. cu 3-2 toliole în-
trezi. |

LOTUS L. — Lot.

Calice cu 6 diviziuni subegale. s. sub-2-labiat. Carină in-
curbală s. inflexă, rostrată. Stamine 2-adelte. Stil de la basă
geniculat, ascendent, glabru. nud s. dilatat şi apendiculat :
stigmal terminal s. lateral. Păstare sessilă. de ordinar elon-
cală, lineară subcilindrică, dreplă şi nearipată, a0-spermă,
2-valvă, cu valvele căte-odată munile între semințe cu pro.
longimente celulose transversale, subseptitorme. şi adesea
după deiscenţă r&sucite în spirală. Seminţe globose s. lenti-
culare. — Erbură perene. cu rizome sublemmose : trunde -
(oliolate ; stipule libere. foliolilorme: Ilori în umbele-false,
1. 9-5. multillore, pedunculate.

[. corniculatus L. L. cornienlat. — Vulg. (iisdeiă (Vis-
(leii) comun. — Rizom cespilos. cu rădăcină lungă, pivotantă.
Tulpine de 2-6 decim., prostrate s. ascendente-difuse, cu
ramuri erecte, angulose, glabrescente, pubescente, s. vilose.
Frunde verdi-glaucescente dedesubt. cu foliole obovale-cu-
neiforme, mucronate s. subemarginate, mai rar lineare-ascu-
lite. olabvescente s. părose ; stipule neregulat ovale-lanceo-
late, mai lungi pe cât petiolul. Flori galbene, cu stendard și
aripi adesea purpurii, în umbele-false capitulitorme, de or-
dinar 3-6-flore, cu peduncul gros cu mult mai lung de câ!
frunda. Calice cu divisiuni la basă late-triangulare, pe urmă
de-odată lineare-filiforme, subulate, de lungimea tubului. p&-
rose. Stendard cu limb suborbicular. devenind verde prin de-
sicațiune : aripi late-obovate, cu marginea inferioră lorte
curbată: carină curbată în unghiii drept. Păstări patente, sub-.
cilindrice, drepte, glabre, brune la maturitate, cu valve r&-
sucite în spirală. — 9 Maii-Septembre.

—

97

A. alpinus Sehleich. Plantă cu tulpine mai mici. Frunde
subsessile, cu foliole mai mici. Dinţii calicelui adesea mal
scurți și mai laţi.

7. tenuifolius; L. tenuis Kit; L. tenuifolius Pehb.

Staț. și abit. Păsciunile uscate și feneţele din regiunea câmpenă
și muntosă din totă Romănia. — Bucuresci (Ciocănesci) ; m-ţil Vâl-
cel (Golotreni) ; m-ţii Muscelului ; m-ţil Prahovei (Sinaia) ; m-ţiă
Buzeului; Berlad; Bacăii (Verşesci, Câmpeni, Slănic) ; lași (Petrăria
de la Repedea) ; Nemţu (Agapia, Varatie) — Var. 6. Vertul Cehlău-
lui, ete. Var. y. Păsciunile munţilor (Gudbh. p. în herb. mus Iași).

DORYCNIUM T. — Doryeniăă.

Calice cu 5 lobi mai lungi de cât tubul, subegali s. infe-
riorii mai lungi. Carina obtusă. Stamine 2-aldelfe. Stil in-
curbat, glabru ; stigmat capitat. Păstare oblongă, cilindrică
s. turgidă, 1 - co - spermă, între seminţe subseptată s. pul-
posă, 2-valvă. Seminte globose s. comprimate, nearilate. —
Erburi s. subarbusculi, frunde sessile, 3-foliolate; stipule li-
bere, folioliforme, ceea ce face ca frundele să pară dizitate
D-toliolate, flori spuriă-capitate s. umbelate.

D. herbaceum Willd. D. erbaceii. — Vulg. Trifoiu-Ca-
prelor, Suliţoră. — Tulpine numerose, sub-erbacee, dituse-
ascendente, cătreverf ramose; ramuri erecte, părose. Foliole
şi stipule oblonge-obovale, atenuate la basă; mucronulate,
pă&rose. Flori albe-violacee, numerose, în capituli mică, pe-
dunculaţi ; pedunculi patenți, nudi s. muniți către verf cu
o foliolă solitară; pedicele de lungimea tubului calicinal.
Calice păros, cu dinți triangulari ascuţiţi, o dată mai scurți
de cât tubul. Stendard cu limb obtus, neapiculat, necontrac-
tat deasupra unguiculei; aripi puţin mai scurte și mai puţin
late de cât stendardul, acoperind cu totul carina, ce este
violacee. Păstare ovoidă, subacută, cu suturi osose, puţin
carinate, de ordinar monospermă. — b Junii ulii.

Staţ. și abit. Pe costișele, corhanele şi pe malurile aride și are-
nacee ale rîpelor.—Bacăii (Verșesci) ; Argeş (Stolnici) ; m-ţil Bu-
z&ului (Bisca) ; etc,

95

ai

ANTHYLLIS L. — Antylidă.

Calice persistent, tubulos s. îmilat, cu 5 dinţi subegali, s.
superiorii 2 mai mari s. mai mult ori mai puţin uniţi. Pe-
tale lung unguiculate. Carină de formă varie, incurbată, de
ambe laturile gibosă. Stamine de ordinar 1-adelfe. Stil gla-
bru; stigmat terminal. Păstare subsessilă s. stipitată, ovoidă
s. scurt lineară, dreptă, arcuată s. falcată, inclusă, indei-
scentă s. mai târdiu 2-valvă, 1 - co - spermă, înăuntru con-
tinuă s. transversal septată ; semințe nearilate. — Erburi s.
subarbusculi; frunde pinnate s. 1-foliolate; stipule mică s. O;
flori inegal capitate s. scurt racemose, mai rar solitare.

A. Vulneraria /. A. Vulnerarie. — Prin păsciunile și f6-
neţele de la polele munţilor. — În m-ţii Prahovei la m-stirea
Sinaia; în m-ţii Muscelului pe stincă m-stirei de la Nemăesci;
în m-ţii Nemţului la polele lui Petru-Vodă; etc. — 9 /uniit-
August.

f. alpestris.—Pe stinca Panaghia de pe virful Cehlăului.

Obs. J. Edel (7. c. 36) indică pe vârful Cehlăului pe A. montana,
specie ce ei nam găsit în acestă localitate. De altă parte, el nu
face nici o menţiune de A. Vulneraria L. var. alpestris, de şi ace-
stă varietate nu este rară în localitatea menţionată. De aici pen-
tru mine bănuiala, confirmată și de Ch. Guebhard, care a vedut
specimenul lui Edel, că acest din urmă, printr'o erore de determina-
ţiune, a luat pentru A. montana pe A. Vulneraria L. var. alpestris

TRIB. 5. TRIFOLIEE. — Stamine 1-s. 2-adelfe; filamente
adesea dilatate la vârf. Legumen nearticulat, 2-valv, rar in-
deiscent. — Erburi, rar subarbusculi; runde imparipinate
rar digitate, 3-foliolate s. simple; foliole adesea denticulate.

TRIFOLIUM 1. — Trifoiă.

Calice cu 5 divisiuni subegale s. inegale ; superiorele 2
mai mult ori mai puţin unite; inferidrele 3 s. 1 mai lungi.
Corolă mai adesea marcescentă, cu petalele, tote s. în parte, -
unite la basă întrun tub scurt ; carină obtusă. Stamine 2-

99

adelfe s. mai rar l-adelfe. Stil subţire, incurbat la partea
superioră, cu verlul uncinat inflex ; stimat terminal, capitat
s. oblic, rar dorsal. Păstare adesea inclusă, sessilă s. stipi-
tată, oblongă, subcilindrică s. obovată-comprimată, mai a-
desea membranosă, indeiscentă, mono-olizospermă; seminţe
nearilate. — Exburi; (runde 3-foliolate; stipule lipite cu
pețiolul ; îlori capitale s. spicate, mai rar subumbelate s.
solitare.

Secr. Î. EurRIPHYLLUM DC. Capituli toți terminali,
cu tote Ilorile fertile; calice nevesiculos, cu 10 s. 20 de ner-
vure ; păstare ovoidă, inclusă, I-spermă, I-valvă, s. deschi-
dendu-se printr'un opercul.

T. pannonicum ./acg. 7. de Vagaria.— Prin feneţele și
păsciunile de prin poenile și marginea pădurilor de la câmp
și din regiunea munţilor.——Prin împrejurimile Bucurescilor
la Ciocănesci ; prin împrejurimile Argeșului în pădurea Pi-
cioru-Fagului; în m-ţii Coziei la Brezoiă; în m-ţii Prahovei
la Sinaia ; în m-ţii Buzăului la Gura-milei; la polele Cehlău-
lui ; ete. — 9] Juniit- Iuliiă.

Ţ, ochroleucum Jacg. 7. gălbii. — Prin feneţele de prin
pădurile câmpene și din regiunea munţilor. — Prin împre-
jurimile Berladului ; în m-ţii Bacăului la Slănic; ete. —
9, Iunii- lulii.

Obs. Din erore am indicat prin împrejurimile Bârladului pe 7.

încarnatum L. (fragm. fior. Rom. loc. cit. p. 154), luând pentru a-
cestă specie tot un 7. ochroleucum Jacg.

T. alpestre /acg. 7. alpestru. — Prin feneţele de prin
poenile și marginea pădurilor de la câmp și de la polele
munţilor.— Prin împrejurimile Bucurescilor la Ciocănesci ;
în m-ții Bacăului la Verșesci; în m-ții Buzăului pe Te-
ga ; ete. — 9) Iuniii- August.

T. pratense /. 7. de fencțe.— Forte comun prin feneţele
și păsciunile atât din regiunea câmpenă cât şi din cea mun-
tosă. — În m-ţii Prahovei la m-stirea Sinaia; în m-ţii Bu-

100

zeului pe Verful Penteleului ; în m-ţii Coziei pe Forfeca, la
Golotreni; în m-ţii Bacăului la Verșesci, Comănesci; în m-ţiă
Nemţului ; ete. — 9 Luniii- Oetombre.

T. rubens Jacg. 7. rogiatic. — Prin pădurile din totă
Moldova ((ruebh. 1. c.); în m-ţii Muscelului de la Dimbovi-
ciora spre Rucăr (Hof. Monit. med. 1862, pag. 39). — 9
Luniii- August.

T. medium /. 7. întermediarii. — Prin pădurile din
totă Moldova ((rueb/i. [. c.). — 9 Junii Seplembre.

Secr. 2. Lacovonprum Pe/b. Capituli, unii terminali,
alţii axilari, cu tote florile fertile ; calice nevesiculos, cu 10
nervure; păstare ovoidă, inclusă, Î-spermă, membranosă,
deschidendu-se neregulat.

T. arvense L. 7. de țarini.— Vulg. Papanași.— Forte
comun prin ţarinele, viile și păsciunile de prin locurile nă-
sipose și sterile. —— În Vlașca la Prund; în m-ţii Vilcei pe
malul Oltului la podul de la Goran, forte abundant; la Ber-
lad în pădurea Cringu; în m-ţii Bacăului la Verșescă; la lași
prin viile de la Niţelea; etc. — (0) Zunii- August.

Secr.3. GALEAREA Presl. Capituli axilari; calice cu
2 buse; inferiora erbacee, 3-dentată; superiora membrand-
să, înflându-se în beşică; stendard cu verful porrect; păstare
ovoidă, nestipitată, inclusă, 2-valvă, nerostrată, | 2-spermă.

T. fragiterum L. 7. fragifer.— Prin păsciunile umede
mai cu semă de pe țărmurile năsipose ale riurilor, pe mar-
ginea drumurilor. — În m-ţii Buzăului pe malurile Bâscei;
în m-ții Bacăului la Verșesci pe malurile 'Taslăului; ete. —
9 Zuniit- Octombre.

T. resupinatum 7. /. resturnar.— Prin fenețele uscate
din regiunea muntosă. — În m-ţii Moldovei (Edel 1. c. 40;
Gu€bh. o. în herb. mus. lași); în m-ţii Coziei, Bistriţei și
Tismanei (Hoff. manusc.).— -) luliii- August, .

LOI

SECcT.4. PARAMESUS Presl. Capituli terminali si axi-
lar; calice nebilabiat, nevesiculos, cu tub munit cu 10 ner-
vure ; slendard cu verlul porrect ; pastare sessilă, oblongă,
inclusă, 2 valvă, nerostrată, 2-spermă.

T. montanum LL. 7. de munte.— Prin fenetele si păsciu-
nile din pădurile din câunpii si de la munte. —— Prin împre-
jurimile Bucurescilor la Ciocănesci ; în m-ţii Prahovei la
Sinaia ; în m-ţii Buzăului pe Vega ; la Bârlad ; în m-ţii Ba-
căului la Verşescă; ete. —— 9| /uniir-Septembre.

Secr.d. LorornEs (aud. Capituli axilari, căte-odată
reduși numai la 1-2-1lori; calice nebilabiat, nevesiculos, cu
vârlul porrect; păstare oblonscă s. lineară, adesea stipitată,
exserlă, 2-valvă, nerostrată, 2-6-spermă.

Ţ. repens L. 7. firitor. — Prin păsciunile și fenețele de
prin locurile umede și ne&sipose din câmpiile și munţii din
mai totă Romănia. — În m-ţii Muscelului pe costa m-stirei
de la N&măescă; în m-ţii Prahovei la Sinaia; ete. — 9
Maiii- Oetombre.

T. hybridum L. 7. îbrid. — Prin fânețele și păsciunile
umede. — În m-ţii Bacăului la Verşescă; în m-ţii Vâlcei la
Golotreni pe malul Lotrului; ete. — Junii Oetombre.

Obs. Este aprope cert pentru mine, că, T! elegans Savi, indicat de
Guebbard (7. e.) prin locurile umede de la Puţeni, nu este de cât 7.
hybridum L., luat din erore de determinaţiune pentru 7. elegans Savi.

T. parviflorum Kit. 7. ex flori mici. — În m-ţii Coziei
Bistriţei și a Tismanei (Hoff. manusc.).— d Maii- lunii.

Secr.6. CunonosemIvu DC. Capituli axilari și ter-
minali; calice nebilabiat, nevesiculos, forte deschis la gât, cu
tub munit cu 5 nervure; stendard cu verful incurbat; păstare
ovoidă, tot-deauna stipitată, exsertă, 2-valvă, 1-spermă.

T. filiforme /. 7. filiform.-—Prin păsciunile de prin lo-
curile n&sipose din totă Moldova ((zuebh. l.c.); în m-ţii Coziei,
Bistriţei și a Tismanei (Hoff. manusc.). —Q0) uniit- August.

102

Pr

PY:

T. procumbens £.; 7. campestre Sehreb. T. culcat. —
Prin pădurile din totă Moldova (FEd/l 1. e. 40; Gucbh, 1. c.).
— 0 Jumiit- August.

T. agravium /.; 7. aureum Poll. TD. agrariă.— Prin lo-
curile cultivate, păsciunile și pădurile din câmpii și de la
munţi.— Prin împrejurimile Iaşului la Niţelea; în m-ţii Ba-
căulni la Slănic; în m-ţii Muscelului la m-stirea de la Nemă-
esci; în m-ţii Coziei pe Forfeca; ete. — 0) Zuniit- August.

Obs. Guebhard (7. e.) indică prin feneţele Moldovei superidre pe
T. spadiceum L., după un specimen vădut în erbariul Museului din
lași. Cât despre 7. globosum L., T. bracteatum Schousb., și TD. spu-
mosum L., specii pe care Gu&bhard (7. e.) le indică în diferite lo-
calităţi din Moldova, 'mi este temă, să nu lie resultatul vre-unor de-
terminațiuni eronate, de vreme ce este puţină probabilitate ca să
se întâlnescă prin regiunea Florei nostre.

MEDICAGO L. — Lauzernă.

Calice cu 5 divisiuni subegale. Petale libere, caduce, ca-
rină obtusă. Stamine 2-adelfe. Stil mai mult s. mai puţin di-
latat, la verf subulat, glabru; stimat subcapitat, oblic. Pă-
stare sessilă s. scurt stipitată, exsertă, elongată s. reniformă,
falciformă s. conturnată în spirală, cu marginile spiralei ne-
tede şi inerme s. spinose, subdeiscentă s. indeiscentă, 1-co -
spermă; semințe nearilate. — Erburi, rar arbusculi; frunde
pinate 3-foliolate ; stipule lipite cu peţiolul; flori solitare
puţine saii mai adesea numerose, racemose s. scurt capitate.

Secr.l. Lupuina Gr. et Godr. Păstare indeiscentă,
convexă pe fețe, reniformă, curbată în spirală la verf, nestir-
bată, lipsită despini și de nervură concentrică estramarginală.

D. lupulina L. L. lupulină.— Vulg. Culbecesă, hemeidsă.
— Prin păsciunile uscate din locurile aride şi năsipose din
câmpiile și munţii din mai totă Romănia. — La Bârlad;

în m-ţii Bacăului la Slănic; în m-ţii Nemţului ; în m-ţii Co- .

ziei la Golotreni; ete. — (0 Iuniii- Julia.

secere s. în elice perloral în centru, lipsită de spini și de
nervură concentrică estramarginală.

M. faleata /. L. în formă de secere. — Vulg. Culbecesă
în formă de secere.— Prin păsciunile uscate și feneţele ste-
rile, pe malurile aride ale ripelor și ale mâncăturelor de ape
de la câmpii și din munţi.— Prin împrejurimile Iaşului dea-
supra Petrăriei de la Repedea; în m-ţii Bacăului la Verşesci;
la Berlad; prin împrejurimile Bucurescilor la Ciocănescă ; în
m-ţii Vălcei la Lotru; etc. — 9 Juniir- Septembre.

M. sativa L. L. cultivată. — Vulg. Culbecesă cultivată. —
Forte comun cultivată şi subspontanee prin împrejurimile
Bucurescilor la Ciocănesci, Chitila; ete. — 9 /umiit- August.

M. media Bes. L. intermediară. — Vulg. Culbecesă mi-
jlocie. — Prin păsciunile sterile din Moldova (Edel, /. c. 38).

—9 Zuniii-Septembre.

SECT. 3. SprnocaRPus DO. Păstare indeiscentă, or-
biculară, curbată în elice neperforat în centru, munită de
o nervură concentrică estramarginală și de ghimpi s. tuber-
culi ce nasc prin două rădăcini.

M. minima Lam. L. mică. — Vulg. Culbecesă mică. —
Prin câmpiile sterile şi nă&sipose. — În împrejurimile Bucu-
rescilor la Merinani; în Vlașca la Comana ; în totă Moldova
(del, 1. e.; Guebh. l. c.); ete. — O Maiit- lumii.

Obs. U. Hoffman (Monit. med. 1862, p. 40) indică la Câmpulung, pe
țermurile Riu-Tergului, pe Medicago orbicularis Kit. și M. muricata Kit.

MELILOTUS 7. — Sulfină.

Calice persistent, cu 5 dinţi subegali. Petale libere de
androcei, caduce; carină obtusă. Stamine 2-adelfe. Sul fi-
liform, către vert incurbat, glabru ; stizmat terminal, capitat
s. oblic. Păstare sessilă s. stipitată, scurtă, subzlobâsă s. o-

104

voidă, rectilinie, exsertă, indeiscentă s. sub-2-valvă, mono-
olgo-spermă ; seminţe nearilate. — Erburi anuale s. bisa-
nuale; frunde pinate, 3-foliolate; stipule lipite cu peţiolul ;
flori în raceme axilare s. subaxilare.

M. dentata W. Rit. $.dentată.—Vulg. Suleină (Molotru)
dințată. — Prin fenețele umede din regiunea muntosă. —
La Câmpulung pe țermurile Riu-lirgului (70. Monit.
med. 1862, p. 40); în munţii Moldovei (del, 1. c. 37). —
O uliii- Septembre.

M. macrorrhiza Pers.; V. officinalis Willd. S. cu răde-
cini mari. — Nulg. Sulcină (Molotruj cu rădecini mari.—
Prin locurile umede, pe malurile ripelor și a riurilor. — La
Galaţi pe malul Dunărei (Gucbh. [. c.); ete. —9| uniii- Julie.

M. alba Lam.; M. leuchantha Koch. S. albă.— Vula. Sul-
cină (Molotru) albă. — Pe malurile riurilor din regiunea cen-
trală și superioră a României. — În m-ţii Bacăului la Ver-
șescă pe malurile Taslăului; în m-ţii Vălcei pe malurile Ol-
tului la Călimănesci, Căciulata ; și pe malurile Lotrului la
Goloteni, ete. /uniit- Juli.

M. arvensis Wallr.; M. Petitpierreana Rehb.; M. offi-
cinalis Lam.; M. pallida Bes. S. de țarini.-—Vulg. Sulcină
(Molotru) de țarini. — Printre semenăturile, feneţele şi
locurile cultivate din mai totă Romănia. — 7 Junii Julia,

M. cerulea Lam.; Prigonella corulea Ser. 5. albastră,
Vulg. Sulcină (Molotru) albastră. — Prin locurile arenacee
cultivate și inculte.—Forte abundantă la Comana pe malul
Călniștei chiar lingă podul drumului de fer; în Moldova
inferioră și centrală (Guebii. 1. c.). — (O Maiii- lunii,

M. procumbens Bess.; Zrigonella Besseriana DO. S. cul-
cată. — Vulg. Suleină (Molotru) culcat. — 'Tulpină ascen-
dentă-ereclă, căte-odată ramosă chiar de la basă, cilindrică
Frunde luns pețiolate; inferiorele eliptice-oblonge, superid-
rele înguste lanceolate, argute-dentate; stipule membranose,

105

lanceolate ; inferiorele dentate. Flori cerulii deschise, în
raceme elonzate, laxillore, lung pedunculate. Păstare de
2-3 ori mai lungă de cât calicele, 2-spermă, ventricosă, a-
lenuată la vert întrun lung rostru recurbat, slabră, stimati
ereclă. — (0 Maiit- lunii.

Staţ. şi abit. Prin feneţele şi păsciunile umede de pe la marginea
pădurilor, prin locurile cultivate. — Prahova (Ră/ulesci) ; Argeș
(Stolnici); Moldava inferioră (Gudbh. 7]. c.).

ONONIS LL. — Ononidă.

Calice persistent, cu 5 lobi subegali. Petale scurt un-
guiculate; carină incurbată, rostrată s. mai rar obtusă,
Stamine l-adelfe. Stil incurbat, glabru; stismat terminal,
capitat s. oblic, Păstare sessilă s. stipitată, exsertă s. în-
clusă, oblongă s. lineară, turgidă s. cilindrică, 2-valvă, de
ordinar continuă înăuntru, 2-00 -spermă ; seminţe neari-
late. — Erburi s. subarbusculi ; frunde pinale 3-toliolate ?
stipule lipite cu peţiolul ; flori solitare s. 2, 3, racemose.

0. spinosa L.; 0. arvensis var. f. Sm.; 0. campestris
hoch. O. spinosă.—Vulg. Sudorea-calului (Osu-iepurelui,
Dărmotin) spinos. — Prin păsciunile, feneţele și câmpiele
sterile. — La Bârlad pe malul riului Bârlad ; ete. — b /m-

ni August.

0. hircina Jacg.; 0. altissima Lam. 0. puturosă.—Nule”
Sudorea-calului (Osu-iepurelui, Dârimotin) puluros.— Prin
feneţele umbrite şi păsciunile pietrose și umede de la polele
munţilor. — Prin împrejurimele Iaşului în livedile viilor de
la Niţelea; în m-ţii Bacăului la Verşesci, Cămpeni, Mănăstirea”
Cașinului; la polele Cehlăului ; la polele Bucezgilor; în m-ţii
Vâlcei la Golotreni prin locurile pietrose de pe malul Lo-
trului; ete. — fo Zuniăi- August.

TRIB. 6. HEDYSAREE. — Samine libere, l-adelte, ori
in 2-adelfie, inegală s. egală, 5 din ele avend filamentele
către verf dilatate s. nu. Legumen articulat, cu unul s. mai

106

mulli articuli l-spermi si indeiscenţi. — Plante erbacee,
rar [rutescente; frunde simple s. imparipinate, pauci-s. plu-
rifoliolate, rar 1-3-foliolate; folile întregi, fără stipele.

ONOBRYUHIS GAERTN. — Sporcetă.

Calice cu 5 lobi subulați, țoți liberi. Carină obtusă s.
trunchiată. Stamine 2-adelfe. Sul fililorm, suberect s. in-
flex; stiomat mic terminal. Păstare exsertă, sessilă s. stipi-
tată, semiorbiculată s. inezal orbiculată-cireinată, compri-
mată, l-articulată, muricată, aripată s. mai rar netedă, ru-
gosă s. reticulată, indeiscentă, 1-2-spermă; seminţe reni-
forme s. oblonge, nearilate.—Erburi, mai rar subarbusculă;
frunde imparipinate; stipule scariose: flori în raceme s. spice
axilare, lung pedunculate.

0. sativa L. S$. cultivată.—Prin păsciunile sterile de pe
colinele arenacee, prin feneţele de prin tufirișurile de pe de
luri şi corhane, pe malurile ripelor. — În m-ţii Bacăului pe
delurile aride de la Verşesci: pe marginea pădurilor de pe
malul Prahovei la Rădulescă; în m-ţii Muscelului; ete. — 9
lunii August.

0. mantana DC. $. de munte. —Prin păsciunile petrose
din regiunea alpină. —Pe Vârful Bucegilor; pe vârful C6-
hlăului (Let, î. e. 36); ete.—9| Juliii-Septembre.

Obs. Guebhard (7. e.) indică pe 0. conferta Desv., prin feneţele de la
Ocna, și pe 0. crquidentata D'Uro., pe colinele Moldovei interiore.

CORONILLA L. — Coroni ă.

Calice cu 5 dinţi subegali, ori posteriorii 2 mai scurţi s.
mai sus uniți. Petale lung unguiculate; carină incurbată,
rostrată. Stamine 2-adelfe. Stil inflex, subulat, glabru; stig-
mat mic, capitat. Păstare sessilă, cilindrică, tetragonală , s.
subcomprimată, dreptă s. arcuată, cu articuli oblongi s. elon-
gați, co-spermă; sem inţe transversal oblonge, nearilate. —

107

Evburis, arbusculi; (runde imparipinate; stipule lipite cu peţio-
lul; Mori in umbele co-s. paucillore, lung pedunculate, axilare.

U. varia L. C. pestriță. — Prin lenelele delurilor, prin
locurile sterile, pe marginea țţarinelor şi a drumurilor, prin
livedi.-—În m-ţii Vâlcei la Lotru; prin împrejurimile Bucures-
cilor la Fer&strău, Ciocănescă; Bârlad; în m-ţii Bacăului la
Verşesci; în m-ţii Nemţului pe delu Pohoniei; ete. — 9
Iuniit- August.

Obs. Guebhard (7. e.) indică pe C. ceretica L., în pădurea de la
m-stirea Adam, eră pe C. montana Scop. și C. minima L., pe colinele
uscate din Moldova superioră, după specimene v&dute în erbariul
Museului din laşi.

TRIB. 7. GENISTEE.—Stamine de ordinar l-adeltfe. Le-
gumen nearticulat, rar indeiscent. — Erburi s. arbusti ;
(runde simple, 3-loliolate s. digitate; folidle întregi.

GENISTA |. —— Genistă.

Calice persistent, 2-labiat; busa superioră profund 2-lo-
bată, cea superioră 3-dentată. Carină subereclă s. incur-
bată, obtusă, lateral 2-zibosă. Stamine l-adelfe; antere
glabre, inegale. Stil incurbat, inflex s. mai rar circinat ;
stigmal capitat s. oblic. Păstare exsertă, sessilă, de ordinar
oblonsză s. lineară-oblongă, comprimată, 2-valvă 1- co-sper-
mă; semințe nearilate. — Arbuşti s. subarbusculi cu s. fară
spini: runde adesea 1-foliolate; stipule mică s. O; flori în ra-
ceme s. spice, câte-odată capituliforme, simple s. compuse.

. tinetoria L. G. boiangiilor.—Vulg. Drobiţa (Drobu-
sor, Iuistru, Ginistru) boiangiilor.— Prin păsciunile și fene-
țele de prin pădurile câmpiilor și a munţilor. — La Ber-
lad în pădurea Cringu, în m-ţii Bacăului la Verşesci, Câm-
peni; la m-stirea Nemţului pe m-tele Pleşu; în,m-ţii Buzăului
la Sarea lui Buz; în m-ţii Muscelului; în m-ţii Vâlcei; etc.
—h Juniă- August.

3. pubescens Lang.—Comună în regiunea tuturor munților.

PSOE

G. diftusa Willd; G. humifusa Wulf. (i. întinsă. — În
m-ţii Bucesi pe malurile ripelor și a mâncăturilor de ape de
pe Verlul Furnicei. — b Junii.

Obs. Hofiman (7. €.). indică la Câmpulung pe țărmurile Riu-Tir-
gului pe G. virgata DC. (Cytisus virgatus Hof.).

CYTISUS LL. — Oytis.

Calice persistent, sub-2-labiat; busa superioră, trunchiată
s. 2-dentată ; inferiora 3-dentată. Petale libere s. cu busa
lipită puţin cu tubul staminelor; carină drâptă s. incurbată,
obtusă s. subacuminată. Stamine l-adelte; antere inegale,
elabre. Stil incurbat, glabru; stigmat terminal, capitat s. o-
plic. Paslare exsertă, sessilă s. scurt stipitată, oblongă s.
lineară, comprimată, 2-valvă, co-spermă ; semințe arilate
—Arbuştă s. arbori mici; frunde digitate 3-foliolate, mai rar
1-foliolate ; stipule mică, setacee s. 0; flori în receme elon-
sate s. scurte şi paucitlore.

(. austriacus Jacg. 0. austriac.—Vulg. Drob austriac.
—Pe marginea pădurilor, pe lingă tuferişurile de pe colinele
aride—Prin împrejurimile Bucurescilor la Merinani, Rădu-
lesci; în Vlaşca la Comana, Prundu ; la Berlad în pădurea
Crîngu ; în m-ţii Bacăului la Verşesci; ete. —bp Iulir- Angus.

C. hirsutus L. 0. peros. — Vulg. Drob de munte. — Pe
stîncele munţilor. — În m-ţii Coziei pe Forfeca, Urzica ; în
m-ţii Bacăului la M-stirea-Caşinului; ete. — îp Mai luni.

C. nigricans L. C. negricios. — Pe costele pietrose și pe
stîncile de prin pădurile munţilor. — În m-ţii Vâleei la
Olănesci, în m-ţii Coziei; în m-ţii Muscelului pe costa m-sti-
vei de la Nămăesci; în m-ţii Buztului la Bisca pe muntele
de la spatele stabilimentului ; în m-ţii Bacăului la M-stirea
-Cașinului. — fp Junii August.

Obs. Gucbhard (7. e.) indică prin pădurile și pe colinele Moldovei.

superiore, după specimene vădute in erbariul Museului din lași, pe
C. leuchanthus Kit. și C. supinus L (del, |. ce. 42),

109

Di

IV. ELAAGNACEE.
HIPPOPHAL L. — Jpofae.

H. rhamnoides 7. 7. rhamnoidă. — Vulg. Cărină-albă.
— Pe matca riurilor de la polele munţilor. — În Moldova
(Ca. Plora XIX, 61 et Basic. !) totă (Guebh. manusc.) ; la
Aiud, Focșani (Hacg. Reise |, 80; Hoelzl [. e. 442), Odo-
besci, şi pănă pe malurile Seretului (del 1. c. 37 et [a-
sic.1): la Făurei pe matca Putnei (Guebh. Not. manusc.);
pe matca Bistriţei, a Taslăului și a Trotușului; în distr. Bu-
ză pe delul Sibiciului ; în Prahova (Gr. En. 51 et Ersic.!)
pe lingă Ploesci (Janka Oest. bot. Zeit. XXIII [1873], 322)
pe matca 'Tel6jenului şi a Doftanei; la Tirgoviștea pe matca
Ialomiţei ; ete. — fb Apriliii- Masi.

0bs.—Elwagnus angustifolius L. (Cz. Flora XIX, 62 et Ersic.!; Sz.
manuse.; D. Br. Fragm. |. c. 80; Gr. En. 51) vulg. Răchițică, Salce-
mirositâre, Maslin-selbatec, nu cresce de căt cultivat prin grădini.

V. THYMEL/EACEE.

STELLERA L. — Steleră.

S. Passerina L.; Passerina annua Wickstr. 5. Pase-
vină. — Vulg. Limba-vrăbiei. — Prin locurile aride.— La
Tirgul-trumos (Sz. manusc.).— O) Junii- ulii.

DAPHNE L. — Dafhe.

D. Mezereum /. D. Mezerei. — Vulg. Pulichină, Ti-
lichin, Tulcina, Tulpin, Ohiperiii-lupului, Lemn-cânesc,
Oleiţă. — Prin pădurile din regiunea montană si subal-
pină. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 64 et Ersic.!) supe-
rioră (Guebh. manusc.) ; în distr. lași la Hadimb, Miron6să

110

și Voinesci (Sz. manusc.); pe Câhlău (Edel [. c. 35) și la
m-stirile Sihla! (D. alpina Gr. Erbor. l. ec. 122 [non L.]
et Basic.]; In. 50), S&cu, S6hăstria si Agapia-veche ; la
Mănăstirea-Caşinului, Slănic și Palanca; la Predel; în Mus-
cel la Dimboviciora (D. Br. Pragm. |. c. 79); în Argeș pe
m-tele Urdica ; ete. — fo Martiir- Apriliăr.

D. alpina L. D. alpin. — Pe stincile din regiunea al-
pină. — În m-ţii Moldovei (Cz. et Sz. 1. c. 20 et Basic];
hi. . Guebh. manusc.). — îo Maiit- ulii.

0bs.— Se mai citeză : D, Laureola L. în Moldova (Ce. et Sz. 7. c. 20).

VI. CERATOPHYLLEE.
CERATOPHYLLUM L. — Ceratofil.

C. demersum /. C. fnnecat. — Vulg. Cosor. — În apele
stagnante şi lin curgătore. — În Moldova (52. manusc.); în
Vlașca (Gr. En. 25) la Comana. — 9 Juniii- Juliia.

0. submersum LL. C. cufundat. — Ape stagnante și lin
curgătore.—În Moldova (Cz. Plora XIX, 669; Sz. manusc.).

VII. URTICACEE.

URTICA Tournef. — Urgică.

U. urens L. U. ardetore. — Vulg. Urdică-mică, Ur-
dică-crăiescă, Oieşe. — Prin locuri cultivate şi inculte, d&-
remături, grădini, huciuri, pe lingă garduri şi şanţuri. —
În totă Romănia! (0z. Flora XIX, 61 er Besic.]; Edel ].
c. 39; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. [. c. 5; Sz. manusc.;
Gr. rbov. ]. c. 121 et En. 52). — O Julii- Septembre.

U. dioica L. VU. dioică. — Vulg. Urdică-mare. — Prin
păduri, locuri inculte, pe lingă locuinţi, garduri și șanțuri.
— În tâtă Romănia! (Cz. Plora XIX, 61; Edel 1. c. 39;

II

(Gauebh. manusc. ; Uz. et Sa. l. c. d; Sz. manuse,; (ar. Er-

bor. ]. c. 121 et Din. 52). — 9 Juliir-Septembre.
PARIETARIA Tournef. — Parietarie.

P. erecta V. et K. P. comună. — Vulg. Grrăul-pătirni-
chei, Pavacherniţă. —— Prin locuri umbrose și umede, pe
lîngă ziduri și prin ruine. — În Moldova meridională (2.
et Sa. [. c. 5); în distr. lași la Stincă (Sz. manusc.); la 'Tir-
goviştea prin ruinile de la Chindie; la Rimnicu-Vileei (Ho.
manusc. et Ewsic. 1) în Zăvoiii: la Turnu-Severin pe ruinele
Turnului ! (Gr. En. 52). — 9! luliii- August.

VIII. RUTACEE.

HAPLOPHYLLUM Juss. — Aplofil.

H. Biebersteinii Spac/; Ruta Biebersteinii Neilr. PR. li-
nifolia M. Bieb. A. lui Bieberstein. — Prin stepe și pe co-
line aride. — În Moldova (Nym. Consp. 142) inferioră la
Pechea (Ruta suaveolens DC. [p. p.] et Exsic. n. 330 sec.
Num. Consp. 142). — 9 Iuniii- lulii.

Obs. — Se cultivă : Ruta graveolens L. (Cz, et $z.2.c. 22 et Ex-
sic. !; Sz. manusc.; Gr. En. 17) vulg. Rută, Virnantii.

DICTAMUS L. — Dictam.

D. albus L.; D. Prazinella Pers. D. alb.—Vulg. Prăs-
sinel. — În Moldova (Edel 1. e. 39 et Exsic.!) inferioră și
centrală (Gruebh. manusc.); de la Huşi pănă la Galaţi și cu
deosebire forte trequent la Pechea (Sz. manusc.), Ţigăne-
scă şi Plăcinta (Cz. et Sa. [. e. 22 et Easic.!); între Ploesci
(Janhka!) și Filipesci (Gr. En. 17 et Ezsic.!); în Vlasca
la Comana; la Vireiorova către Porţile-de-fer pe m-tele
St.-Petru; ete. — 9 Maiii- Junii.

TRIBULUS Tournef. — Pribul.

T. terrestris L. 5. terestru.— Vulg. Păducherniţă, Pă-
duchile-elefantului, Păduchele-calicului, Colţu-babei. —
Prin locuri sterile şi aride, pe lîngă drumuri. — În Moldova
(Edel 1. c. 39) interioră ((ruebh. manusc.); la Galaţi (Sz. ar-
sic.) și Tergu-trumos (52. manusc.); între Poiana, Calafat,
și Corabia (Gr. En. 17); Bucurescă; ete.—(0) Juniii- August.

0bs.— Ailanthus glandulosa Desf. cultivat în grădini! (Gr En. 18).

IX. CRASSULACEE.
SEDUM Tournef. — Sed.

Ş. Rhodiola DC. S. Phodiolă. — Vulg. Posăcică, Rusă,
Pujă. — Prin locurile stincose din regiunea alpină. — Pe
Cehlăă (Phodiola rosea L. Ca. Plora XIX, 64 et Basic. |];
h. j. Guebh. manuse.; del 1. c. 35); în m-ţii Bucegi la
Strungă (Pr. 110) și la Pirăul-Babelor. — 9 Juli August.

Ș. maximum Suter.; $. Telephium f. ochroleucum Neilr.
S. forte mare. — Vulg. Jarbă-grasă, larbă-de-urechiă. —
Prin păduri, tuferișuri, locuri stîncose şi calcare. — În t6tă
Moldova (S. Telephium Cz. Plora XIX, 65 et Easic.!; Guebh.
manuse.; Ca. et Sz. l.c. 23; Sz. manuse.; S. latifolium
Bertol. h. j. Guebh. manusc.); pe Cehlăiă (S$. Televhium Edel
I. e. 36); pe lingă lasi la Repedea de-asupra Petrăriei ; la
Caraclăi pe dâlul Straja; la Ciocănesci (Gr. En. 36 et
Easic. 1); în Vlașca la Prund; ete. — 9 August-Sept.

Ș. purpurascens Koc/.; 5. Telephium 3. pnrpureum L.
S. purpurii. — Prin locurile calcare, petrose și stîncose
din munţi.—În Moldova ($. purpureum TPauseh. Ca. Flora
XIX, 65; Cz. et Sa. 1. c. 23); în distr. lași la ceda lazului- .
Chiriţei către Șăpte-omeni ('Sz. manusc.)?; la Mănăstirea-

113

Caşinului și Slănic: la Sinaia (5. Pelephinm m. Gr. In.
26 [non L..]); la Nămăesci (5. Phodiola (ar. In. 26 /non
DU ]) si la Isvoru-între-pelre călre polele m-telui Sturu (S.
Pelephium [non L.] e! Phodiola rosea [non L] D. Br.
P'ragm. 1. €. 79); la Olănescă și Golotreni.-- 9 fuliit- Aug.

N. Fabaria Aoc/. 5. Pabarie.— Prin locuri slincose al-
pine. —— În m-ţii Dimbovitei pe L6ota. -—— 9 form Juli.

Ş. Cepăa L.; S. spa'hmatum W. Kit. S. spatulat.
Prin locurile petrâse şi umbrose. — La Stirmina (Gr. Pa
sic.!) și la Vireiorova pe malul Bahnei. -- (9) Juni- dul.

5. glaucum W'. Air. 5. glaueu..— Pe stîncile din regiu-
nea montană şi subalpină. — În m-ţii Bucegi (Semperui-
vum hispanicum (ar. En. 26 et Lasic.]) pe Furnica ; în
m-ţii Dimboviţei la Moroeni pe matca Ialomiței si pe Plaiul-
Domnesc ; în Muscel la N&măesci (5. Pispanicum L. D.
Br. Pragm. 1. c. 79); în m-tii Vilcei la Olănesci si către
Lotru pe Fortfeca şi Naroţ ; la Vireiorova către Porţile-de-
fer! (Borb. 1573, Bans. 230); ete. — (0) Juniin- luliă.

Ș. atratum /. 5. negricios. — Prin pășunile petrose
din regiunea alpină. —— În m-ţii Bucegi pe Omu (4.51:

P'ron. 200) și pe Furnica. — 0) Juliir- August.

N. annuum /. S. anval. — Prin locurile petrose și pe
stincile din munţi. — În Moldova (S. sazatile Wigg. Cz.
et Sz. 1. c. 23; S.acre Caz. Flora XIX, 65 [non L.] et Ex-
sic.); la Brosceni /(Burri Easic.!) ; și pe matca Riu-Nem-
țului (5. sezangulare Chania Essic.! [non L.1; (ar. En. 26);
la Sinaia (Gr. En. 26 et Easic.!); pe vîrtul Penteleului : în
Dimboviţa la Moroeni pe matca Ialomiţei și pe Plaiul-Dom-=
nesc ; la N&măesci pe Costa-mănăstirei (D. Br. [. «e. 79);
in Gorjii la schitul Locuri-rele ; ete. — 7 Luni Angus.

Ş. acre LL. S. acru.—Vulg. Oloisă, Serpariță, Serpintă,
Soldină, larbă-de-Soldină. — Prin locuri n&sipose și pe-
trâse, vii, pe ziduri vechi.— În totă Romănia! (Gorebh. ma-

8

Il AR

OSD

nusc.; Edel ]. c. 37; Cz. et Sz. 1. c. 23; Sz2. manuse.; D. Br.
Tragm. l. c. 79; Gr. En. 26). — 9 Iuniit- Iulia.

Ş. Sartorianum Boiss. S. Sartorian.— Prin locuri nă&si-
pose şi pelrâse. — În Mehedinţi între Șchelea-Cladovei și
Porţile-de-fer. — 9 Zuniit- Juli.

Obs. — Se mai citâză în Moldova : S$. villosum L. (Cz. et Sz.l.c.
23).—$. dasyphyllum L. (Cz. et Sz. 7. e. 23).—S. stellatum L. (Guebh.
manusc.).—$. album L. (Cz. et Sz. 23).—$. reflexum L. (0z. et Sz. 23).
— Ș. sexangulare L. (Cz. et Sz. 23). — S. rupestre I/6j. (Cz. et Sz.23).

SEMPERVIVUM L. -- Semperviăi.

Ş. tectorum /. S. de acoperișuri. — Vulg. Vrechiel-
niţă, Urecheriţă, Urechiușă, Iarbă-de-uvechie, larba-ure-
chei, Jarba-ciutei, Ilarba-tunului, Vardă-de-stincă. — Pe
stincile calcare din munţi. — În Moldova (del 1. c. 40;
Yet Sa. Î. e. 24) superioră ((Guebh. manusc.); în m-ţiă
Buzăului la m-stirea Nifon (Hof. Exreurs. 1863, 1. e. 117);
în Muscel (Hoff. Exzcurs. 1862, 1. e. 39); și la Bucuresci
(Gr. En. 26) transplantat pe acoperișurile vechi ale case-
lor; ete. — 9 Ţuliii- Angst.

S. blandum Scott. S$. blând. — Pe Petra-Craiului la
Virfu-Baciului (Kotschy 65).

$. Heuftelii Sc/ort.; S$. patens Griseb. S. lui Heuffel.—
Pe stineile calcare din munți. — Pe virful Cehlăului la Pa-
naghie ; în Arges pe virful Coziei și pe Urdica; în Vilcea
către Lotru pe Forfeca ; în Gorjii între Chenia şi schitul
Locuri-răle ; ete. — 9 Juliii- August.

Ş. hirtum L. 5. peros.— Pe stiîncile calcare din munţi.—
În m-ţii Moldovei (0z. et Sz. 1. c. 24; S. globiferum 02.
Flora XIX, 65 [non L. nec Bmg.] et Hasic.]; Ca. et Sa. l.
e. 24). — 9 Juli August. y

0bs.-— Se mail citeză în Moldova : $. montanum (Cz. et Sz. î. c. 24).
— $. arachnvideum L. (7. j. Guebh. manusc. 2 Ce. et Bz. 1. e. 24).

N. BERBERIDACEE.
BERBERIS L. — Dracilă.
b. vulgaris /. D. comuna.— Vulg. Dracilă, Macris-de-
riuri, Acris-roşii, Lemn-galben. — 'Tuterișuri șiluncă. — În
Moldova (02. Plora XIX, 63 et Exrsic.!; Oz. et Sa. l.c. 17): la

Făurei pe matca Putnei (Gruebh. Nor. manuse.); pe malurile
Rimnicului-sărat; la Câmpina (Gr. n. 9); ete.— to Main lun.

SUB-DIVISLUNEA II.
Ovariă unilocular ; placentaţiune parietală.
XI. NYMPH/EACEE.
NYMPHEA L. — Nimfă.

N. alba /. N. albă. — Vulg. Nufăr-alb, Plută, Plu-

mieră-albă, Plumună-albă, Titva-de-apă. — Prin apele
stagnante și lin curgătâre. — În Moldova (02. Plora XIX,

66 et Ewsic.!) centrală (Guebh. inanusc.); de la lacul Brateș
(Edel ]. c. 38) pănă pe linsă Iași (Cz. et Sz. [. e. 31); la Cri-
stesci în Vladnic (Sz. manusec.); în riul Bârlad ; în Călniscea
(D. Br. Fragm. |. c. 77); la Căldărușani; ete.—9 /un.- Aug.

NUPHAR Sm. — Nufăr.
N. luteum Sm. N. galbena. — Prin apele stagnante şi lin

curg&tore. — În Moldova (Nympheea lutea Cz. Flora XIX,
66) centrală (Guebh. imanusc.) și septentrională pe lingă

116

lași (0z. et Sa. l. e. 31) de la Larga în sus, iar în jos de
laşi nu se scoboră (Sz. manusc.); pe lingă lacul Brateș (2-
del |. c. 38); în riul Berlad: la Comana în Călniscea (D.
Br. Pragm. |. c. 77): pe lingă Bucuresci la Cernica! (Gr.
En. 9), Ferăstrăă şi Căldărușani ; ete. — 9 Junii Angus.

Obs. — Se mar citeză : N. pumilum S. în Moldova (Nm. Consp. 23).

XII. PAPAVERACEE.
PAPAVER Tournef. — Mac.

P. Rheas L. M. comun. — Vulgs. Mac-rosu, Mac-iepu-
rese, Paparună, Paparone. — Locuri ntsipose cultivate și
ruderale. —În totă Romănia! ((ueb/i. manuse.; Edel l. e. 40;
Ca. et Sa. 1. c. 30; Sz. manuse.; D. Br.1.c. 718; Gr. Er-
bor. Î. c. 132 et En.9; Kama]. c. 173).—0) Maaii- luhi.

P. dubium . MW. dubii. — Prin locuri năsipose culti-
vate şi inculte. — În Moldova (0z. Plora XIX, 66 et Ea-
sic. 1; Oz. et Sz. 1. ec. 80) totă (Guebh. manusc.); pe lingă
laşi către Ș&pte-Omeni (52. manusc.); la Bucurescă (D. Br.
Fram. ]. e. 717); la Vireiorova către Porţile-de-fer ! (Borb.
sec. Kanita |. c. 173). — O) Mati- Juli.

6. glabrum Koch. — La Bucurescă.

P. hybridum L. V. ibrid. — Printre semănături. — În
Moldova (02. er Sz. [. c. 30); pe lingă laşi la Balcin și Mi-
roslava (52. manusc.). — (O Maiii- Juli.

P. alpinum /. V. alpin. — Prin locurile calcare din re-
siunea alpină.—În Moldova (07. et Sz. î. e. 30 ct Basie. ]; he
3. (anebh. manusc.) pe Cehlăi (Janha! sec. Ranita |. c. 173);
in m-ţii Bucegi (4. 51; Pr. 114; F. pyrenaicum Roischuy
135) pe Omu! (Pron. 149). — 9] Iuliă- August.

Obs. — se mai citeză: P. Argemone Z. în Moldova (Cz. et Sz. ].

e. 80. — lar P, somniferum L. numai cultivat! (Cz. Flora XIX, 66 er
Ersic.? Guebh. manuse., Cz. et Sa. 1. c. 30; Sz. manuse.; Gr. En. 9).

117

— e

GLAUCIUM Tournet. — G/aucii.

G. flavum Crautz. G. galben. — Prin locuri aride. — În
m-ţii Muscelului aprope de Dimboviciora (G. luteum Scop.
Hoff. Liveurs. 1862, .c. 39 et asic.l).—— O) lunii ulii.

G. pheniceum Oran!z: Gr. corniculatum Cour!. —— Prin
locuri cultivate, pe marginea agrilor și a drumurilor. — În

Moldova (Cz. P'lora XIX, 66 et Ersic. !; Edel 1. e. 40, 41:
(Oz. et Sa. l. e. 80) totă (Guebh. manuse. et Ewsic. n. 850
sec. Nym. Consp. 25; Sz. manusc.); pe lingă Bucuresci la
Ferăstr&i ; etc. — (5) Maiir- August.

CHELIDONIUM Tournef. — Chelidoni.

C. majus L. C. mare. — Vulg. Postopască, Postopaste.
larba-răndunelei, Negelariţă. — Prin locurile umbrâse de
pe lină locuinţi, garduri, ruini, ziduri vechi, stîncă.— În tâtă
Romănia! (Cz. Plora XIX, 66 e! Exsic.]; Guebh. manusc.;
Ca. ei Sa. l. €. 30; Sz. manusc.; D. Br. Fraam. 1. c. 77;
Gr. Erbor, l. c. 132 et Exsic.!; En. 10).—9 Maii-Sept.

CORYDALIS DC. — Coridahdă.

C. Marsehalliana Pers. C. lui Marschal. — Prin pădu-
rile umbrose de la m-stirea Adam ((Guebh. manusc.). — 9
Martii- Mai.

C. cava Sel. et Koert. CQ. excavat. — Vulg. Brebăn,
Brebeney. — Prin pădurile umbrose, pănă în regiunea sub-
alpină. — În Moldova (Edel 1. e. 40; C. bulbosa var. Sza-
bonis Caz. et Sz. l. c. 43; Fumaria cava Mill. Caz. Flore
XIX, 69 et Exsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 43; Sa. manusc.); la
m-stirea Adam (0. bulbosa Pers. Giuebh. manusc.); pe lingă

lași la Niţelea ; pe lingă Bucuresci la Bănesa (Gr. fn. 10;

115

O. tuberosa DC. D. Br. Fragm. |. c. 78); la Sinaia pe la
polele Furnicei ; ete. — 9 Martiir- Mai.
3. albiflora Kit. — Tot în aceleși locuri.

(. solida Sm.; C. digitata Pers. 0. solidă. — În pădu-
rile umbrâse.—— În Moldova (Edel 1. e. 40; Pumaria solida
L. Caz. Plora XIX, 69 et Exsic.], Ca. et Sa. 1. c. 43) tâtă
(C. Halleri Hay. Guebh. manusc.); pe lingă lasi la Hadimb,
Mironesa, Mozoşăsci (Sz. manusc.) și Nitelea ; în Ilfov (Gr.
En. 10) pe linsă Bucuresci la Bănâsa (0. fabacea D. Br.
Fragm. |. c. 78 [non Pers.]; Gr. En. 10 et Ersic.]), Anto-
nachi și Călugăresca ; Comana ; ete. -— 9 Marhii- Main.

C. decipiens Seh. Nym. Ky. C. înselatore.— În regiunea
alpină.—Pe Petra-Craiului (Ko?schy sec. Schur En. 37).
0bs.— Se mai citeză : C. capnoides Wallbg. în Mold. (Ca. et Sz. 43).

FUMARIA Tournef. — Pumarie.

F. officinalis L. /. oficinală. — Vulg. Săfterea, Pumă-
rică, Pumăriţă, P'umu-pămentului, Jarbă-de-curcă.—Prin
locuri n&sipose cultivate şi inculte. — În Moldova (Guebh.
mamnusc.); la Virciorova către Porţile-de-ter (Borb. 1873.
Bans. 276). — O Maii-Septembre.

3. scandens Pcehb. — La Vireiorova către Porţile-de-fer
frequentă (Sim/k. 520).

F. prehensilis Ait. F. preensilă. — La Virciorova că-
tre Porţile-de-ter (F. calycina Borb. 1873, Bans. 276).

F. anatolica Bois. F. anatoheă. — La Virciorova către
Porţile-de-fer (Sim. 520).

F. Vaillantii Lois. PF. lui Vaillant. — Prin locuri cal-
care cultivate și inculte. — În Moldova (PF. parviflora 0z.
e! Sa. 1. e. 43 [non Lam.]?) interioră ((uebh. manusc.); pe
lingă laşi la Țubana, Revedea //!. parvi/lora Sz. manusc.?) -
și Niţelea; la Agiud (Burri Ezsic. !), pe lingă Bucuresci la

19

Bănesa (P. parviflora D. Br. |. c. 78 [non Lam.]), Cotro-
ceni ((ir. En. 10 et Eusie.!) şi Ferăstrăi.—(0) Maiii-Sepl.

8. Laggeri Nym. — La lași în Tataraș (/. Laggeri
Jord. V.! sec. Kanita |. c. 174).

F. Sehleicheri Soyer.- Will. PP. luă Sehleicher.—În Mol-
dova (PP. officinalis Caz. Plora XIX, 69 /non L.] et Ersic.];
Edell. c. 40; Oz. et Sz. 1. e. 43: Sz. manuse.: D. Br. P'ragm.
l. e. 78); în Prahova si Ilfov (W. Of ficinalis (ar. bin. 10 [non
L.] et Eawsic.!) la Bucurescă ; ete. — (O Maiii- Septembre.

0bs. — Dielytra formosa DC. indicată în Moldova (Corydalis fo;-
mosa Andr. del 1. c. 40), nu cresce de-căt cultivată prin grădinr.

XIII. CRUCIFERE.
NASTURTIUM R. Br. — Nastaurţiă.

N. officinale 2. Br. N. offieinal. — Vulg. Năsturel,
Brâneuţă, Hreniţă, Bobilnic, Cardama-de-iscore. — Prin
pîrăie, isvore și mlaștini. — În Moldova superioră ((iwebh.
manusc.); la polele Cehlăului (Sisymbrium Nasturtium Edel
l. e. 36); pe lingă Bucuresci (Gr. En. 11 et Estic.) la Fi-
lare! (D. Br. Pragm. l. c. 78); ete. — 9 Moiă-lulii.

N. austriacum Cranrz.; Poripa austriaca Bess. N. aus-
Iviac. — Prin locuri umede și mlaștinose, bălți, pe malurile
apelor. — În distr. Iași pe malul Prutului (Camelina aus-
Iviaca Pers. Sz. manusc.); în distr. Bacău la Verşăsci; la
Galaţi (Vechtr. et Sint. sec. Kanitz 1. c. 175); pe lingă Bu-
curesci la Bănesa şi Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 78;
Gr En. ll et Exsic.!); la Comana ; între Schelea-Cladovei
și Gura-văiei pe malul Dunărei ; ete. — 9 Maii- ulii.

N. amphibium 2. Br. N. amfibii. — Prin bălți, ape
staunante, pe malurile riurilor. — În Moldova (Sisymbrium
amphibium L. et S. aquaticum Poll. Ca. Flora XIX, 68 et
Easic.!; Sz. manusc.; S. terrestre Caz. et Sa. l. c. 40 [non

120

OO ID

alior.] et Eosie.l; Sa. manusc.); la Galaţi (Guebh. manuse.);

)

Pagtrti: ' 1 ză d
la Câmpina (Poripa amphibia Bess. Gr. En. 12 et Easic.]);

la Fer&străi și Chitila ; ete. —— Maiii- August.
3. variifolium Pehb. —— În Moldova (B. heterophagllumi

Bmg. Ca. el Sa. 1. c. 40; Sisymbrium pinnatifidum Ca.
Plora XIX, 68 [non DO.] e! Easic.]; h. j. (ruebh. manuse,);
in Ilfov între Colentina și Fundeni ((rr. Easic.]).

N. armoracioides Tavsch. N. armoracioid. — La frun-
taria Homăniei despre Orşova (Wink. XVI, 16).

N. sylvestre 2. Br.; Poripa sylvestris Bess. N. de
pădure. — Prin locuri umede, pe linză pirăie, bălți și rîuri.
— În Moldova (Sisymbrium sylvestre L. Ca. et Sz. 1. e. 40;
Sa. manuse. ; Lepidlium sativum Ca. Flora XIX, 68 [non
L.] et Easc.!; Ca. e! Sa. 1. e. 39; Sa. manuse.) totă (Guebh.
manusc.); pe lîngă lași (V.! sec. Kamiiz 1. c. 9) la Niţelea și
Repedea; la Bucuresci, Băn6sa (D. Br. 1. c. 78; Gr. En. |]
et Iisic.]), Ferăstrăii, Chitila şi Ciocănesci ; la Titu, Periș.
Buftea, Crivina și Sinaia (N. lippizense Gr. En. 11 /non
DO.] et Ewsic.!; Poripa nasturtioides Gr. En. 12 jnon
Spach] et Exsic.!); la Comana; la Conţăsci (Gr. Easie.]):
la Rîmnicu-Vilcei și Bălcesci: la Virciorova (Komiz! 1. e

9) și la Șchelea-Cladovei ; ete. — 9 Matt Angus.

N. barbareovides Tausch. £. macrostylum. N. barbareoid.
Prin locurile umede de la Comana. — 94 Vaii lunii.

N. Reichenbachii Anaf. N. lui Peiehenbaeh. — În Me-
hedinți la [vuntaria dintre Romănia și Ungaria (Poripa
Peiehenbachii var.? (sic) umbrosa Borb. Ror. 43).

N. lippizense DC. N. Wulfenian. — Pe malurile toren-
telor din Moldova superioră ((rwebh. mamnuse ).

N. pyrenaicum P. Br. N. pirenaic. — Prin finețele din
văile munţilor. -— În Moldova (Sispymbrium pyrenaicum L-
Oz. e! Sa. 1. e. 40); la Predel în valea Rosnovei; la Câmpu-
ung (Poripa pyrenaica Spach Gr. En. 12). — Maiti- lun,

BARBAREA Rh. Bi. — Parbaree.

B. vulgaris P. Br. B. comună. — Vulz, Crusăţe. —
Locuri umede. — În Moldova (Prysimum Barbarea LL. B-

del [. e. 40 et Basie]; Sz. manuse.) superioră (Gruebh. ma-
nusc.); lași (VW. sec. Kanitz |. c. 8); Predel.— 7 Apr.-lun.

B. arcuata Pe/b. B. areuată. — Prin locurile umede de

la Pisc (B. tanrica DO. Guebh. manuse.). — CT Apr.- lun.

Obs. — Se cultivă : Matthiola incana FE. Br. (Cheiranthus incanus

I,, Ca. Flora XIX. (8 et Exsic?) vulg. Mieşunele, Micsandră, Vidră-

voșie, Lerebiă-voșie. — Cheiranthus Cheiri L. vulg. Miegunele-rugi-
nite. Micsandră, Vidră-galbenă, Flore-de-vidră, Levediă-galbenă.

TURRITIS L. — Turită.

T. glabra L. 7. glabră. — Vuls. Purnuseli, Turiceli,
Turnuriţă, —— Prin finețe sterile și pe coline uscate, locuri
petrose și n&sipose. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 68 e
Basic]; Edel |. e. 40; Sz. manuse.; Erysimum austria-
cum Sa. Estic. [non Bmg. nec alior.]; h. ]. Guebh. ma-
nusc.) t0tă (Guebh. manusc.); la Bucuresci (Arabis perfo-
lata Lam. Gr. En. 11 et Estic.) și Ciocănesci ; la Sinaia
pe valea Pelesului ; în Muscel la Conţăsci (Gr. Eusic.]); la
Comana (D. Br. Pragm. . e. 78); ete — 7 Juniin- Juli.

ARABIS L. — Arabidă.

A. hivsuta Scop. A. irsută. — Vulg. Găseariţă. — Prin
locurile aride de pe coline şi din munţi. — În Moldova (7ur-
ritis alpina 03. Plora XIX, 68 [non L.] et Easic.!; A. ci-
liata h. j. Guebh. manuse. [non B. Br. nec alior.]) centrală
((nebh. manusc.); în dist. lasi către Săpte-Omeni, Aroneni
si Rădiu-Aldei (Tuvritis hirsuta L. Sz. manusc.) ; în m-ţii
Bucegi și la Predel; la Câmpulung pe valea Riu-Tirgului

122

+

(A. muralis (ar. En. 11 [non Bertol.] et Exsic.]; la Vireio-
rova către Porţile-de-fer! (Burb. Haz. Arab. 167) si pe

valea Cerov&ţului ; etc. -— 099| Maii- lunii.

A. sagittata DO. 1. sagita'ă. — La Sinaia pe matca
Prahovei. —- 7 Maii- lumii.

A. alpestris Sc/leich. A. alpestră. — Prin cr&păturile

stîncilor și prin locurile petrâse din regiunea subalpină și
alpină.— Între Dimboviciora și Rucăr (A. ciliata auct. [nou
FR. Br.] Hoff. Excurs. 1862, 1. c. 39). — AX Iunii-luliăi.

A. serpyllifolia Vll. A. cu foi de s&rpun. — Prin lo-
curile stîincose și calcare din regiunea subalpină și alpină.
—— În im-ţii Bucegi pe lingă schitul Pescera de la Ialomița
(Sehur En. 43). — 7 Lumiit- August.

A. siricta Huds. A. strîusă. — Pe stincile din regiunea
alpină.— În m-ţii Bucegi (Schur En. 43). — 9 Maii- Aug.

A. auriculata Lam. A. awriculată.— Coline aride și lo-
cură calcare şi muntâse.—În Moldova (A. stricta Sz. Besic.!
[non Huds.] ; h. j. Guebh. manusc.). — (O) Apr.-Maii,

A. alpina L. A. alpină. — Prin cr&păturile stincilor și
prin locurile petrose şi umede din regiunea alpină și subal-
pină. — În Moldova (02. Flora XIX, 68 et Exsic.]; A. 3.
(ruebh. manuse.; A. pumila Sa. Easie.! [non Jacg.] ; h. 3.
(ruebh. manusc.) pe Cehlăiă; la Sinaia în valea Cășăriei (Gr.
En. 11); în m-ţii Bucegi în valea lalamiţei (Pr. 114) şi a Col-
ți aprope de schitul Pescera, pe Obirşia; ete.—9| Jun.- Aug.

A, procurrens W. Kir. A. abundantă. — Prin locurile
petrose și umbrose din reziunea subalpină. — La Pasul
Turnu-roşii frequent (Sehur En. 43). — 9 Maii- unii.

A. bellidifolia L. 4. cu foi de bebidă. — Prin păşu-
nile umede și stincose din regiunea alpină şi subalpină. —
În m-ţii Moldovei (Edel ]. c. 37 et Basic. h. j. Guebl,
manusc.). — 9 lunii August,

123

A. arenost Scop. A. de năsipuri. Coline ne&sipose,
locuri petrose, prin crăpăturile stincilor din munţi. -— În
Moldova (A. Halleri Cz. Plora XIX, 68 [non L.] et Ea-
sic, !; A. recta Bz. Besic.! [nou Bmg.]; A. dasycarpa h. ].
(1uebh. manuse. [non Andrz.!); în distr. lași la Tăutesci și
Popescă (Sz. manusc.?); la Palanca ; la Sinaia pe valea Is-
vorul (A. Halleri Gr. En. 11 /non L.] et Exmc.!) și a
Prahovei ; în m-ţii Buceci ; în Vilcea la Olănesci și la Har-
masariii ; la Vireiorova către Porţile-de-ter! (Borb. Maz.
Arab. 135) și pe valea Bahnei ; ete. — 7 Maiir- ulii.

A. Thaliana /.; Conringia Phaliana Rehb.; Sisymbrium
Thalianum Gay. A. Thaliană.—Cămpuri, locuri cultivate.
—În tâtă Moldova ((iwebh. manusc.); la m-stirea Nemţului
(Gr. En. 11); la Ciocănesci și Tărtășăscă; la Conţăscă (Gr.
Ersic.!); la Roşia pe malul Tismaniei; etc.—() Apr.-Maii.

CARDAMINE L. -— Cardamină.

C. pratensis L. 0. de fineţe. — Prin fineţe şi poeni u-
mede. — Vulg. Faștele-calului, Spumelă, Stupitul-cucului,
Senipatul-cucului. — În Moldova (Caz. Flora XIX, 68; E-
del . e. 40); în distr. lași către Bordea (Sz. manuse.); la
Predel; în Gorjii la pădurea Roşia; ete.—9, Apriliin- Mai.

C. rivularis Schur. 0. de pirăie. — Pe lingă pirăile și
isvorele din regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii Bu-
cezi pe Furnica, în valea Colţei, pe Obirşia, Petra-arsă, la
Pirău-Babelor ; la Predel; ete. — 9| Junii August.

(. amara L. 0. amară.-— Prin isvore şi locuri umbrose
din munți. — În Moldova (Edel 1. c. 40 et Ersic.]; Sisym-
brium Nastur'ium Oz. Plora XIX, 68 [non L.] et Exsic.!;
Ca. et Sz. . c. 39); la Câmpina (Gr. En. 11 et Exsc.!) şi
Predel; la Rimnicu-Vilcei în Zăvoii; ete. — 9 Apr.- Mai.

C. Impatiens L. C. /mpacientă.— Vulg. Pijnică.— Prin
locurile petrose si umbrose, pe lingă isvorele și torentele

124,

mai cu semă din reviunea montană și subalpină. — În Mol-
dova (Edel 1. e. 40) centrală /(rnebh. manusc.) ; la Sinaia
pe valea Cășăriei (Gr. Dn. 11 et Brsic.!) și pe matca Pe.
lesului și a Prahovei: în Muscel la isvorul de la Mateiaş, în
Pescera de la Dimboviciora (Nasturtium palustre D. Br.
[. ec. 78 [un DU./), la Câmpulung pe matea Rîu-Lîrgului
(Sisymbrium pinnatițidum Gr. En. 11 [non DO.] et Eu-
sic.!) şi la Conţăsci ; în Vilcea pe valea Bistriţei ; în Mehe-
dinți la Dumbrăviţa (Gr. Brsie.]); ete. — ST Maiir- lui,

0. sylvatica Fink. C. de pădure. —— Prin pădurile din
reziunea montană și subalpină. — În Moldova (Cz. Plera

XIX, 68 et Easic.!); la Sinaia pe valea Pelesului (Gr. En. ll
et? Exesic.]) și la Predel; în Muscel la Conţăsci; în Mehe-
dinți la Dumbrăviţa (Gr. Psic.!); ete.— 0) Aprilii- lunii.

0. hivsuta L. C. irsută. — Prin locurile umede și um-
brose din pădurile montane. — La Câmpulung pe matei
Riu-Tîrgului (C. parviflora Gr. En. 11 [non L.] et Easie.!:
Sisymbrium supinum (ar. En. LL [non L.] et Basic.) și
la Conţăsci (Gr. Ezsic.!); la Virciorova către Porţile-de-fer !
(Borb. Haz. Arab. 167); ete. — (0) Apriliii- lunii.

C. parvittora L. C. parvifloră. — Prin locuri umede și

umbrose. —La Roşia pe malul Tismanei.—(0) Apr.- ful.

0. longirostris Jana. O. longirostră. — La Vireiorova
către Porțile-de-fer! ((. Poc/eliana /Pehb.] Borb. f. lon-
girostris [Janka] Borb. Haz. Arab. 169).

0bs.— Nu sciă ce pote fi: 0.dentata din Moldova (Cz. Flora XLX, 68).

DENTARIA [. — Dentavie.

D. bulbifera /. D. bulbiferă. — Vulg. Colțisor. — Prin
pădurile umede și umbrose, până în reziunea subalpină.— -

În totă Moldova ((inebh. manuse.: Sz. manuse.: D. glandu-

losa Cz. Plora XIX, 69 /non W. Rit.] el Easic.!); pe C6-

——” Pr.

125

hlăă! (del [. e. 36 et [esie.!) și la me-stirea Nemţului și
Agapia; la Mănăstirea-Cașinului şi Slănic; pe lingă Bârlad
la Slobodia ; în Muscel pe m-tele Sturu ([. Br. /. c. 78) şi
la Contă&scă (Gr. Iirsie.!); la Câmpina (Gr. En. 11 et Ea-

sic.) şi Sinaia ; la Comana ; ete, — d Apriliir- Mai.

D. enneaphyllos 4. D. cu none fof. —— Prin pădurile
umbrose din regiunea subalpină. -— În Moldova superioră
(Cz. Plova XIX, 69 et Ersic.!; h. 7. Guebh. manusc.); la
Sinaia către polele Furnicei; ete. — 9 Apriliit- Mai.

D. glandulosa W. Ar. D. glandulosă. —— Prin pădu-

rile umbrose din regiunea monrană și subalpină. — În Mol-
dova (Anat. Demidiff [xsic. |a. 1837] în herb. Laris.!) pe
Cehlăi (del [. c. 36): pe lingă Iaşi la Bordea, Lunca-Bir-
novei, Repedea şi Lomesci (52. manusc.)?; în m-ţii Bucegi
aprope de schitul Pescera de la Ialomiţa. — 9! Apriliit- Junii.

SISYMBRIUM L. -- Sisimbriă.

Ş. Alliaria Scop. S. Aliarie. — Vuls. Usturoiţă, Aiu-
sor, Aiusoră, WVoinicică, Vindecătore, Vindecuță, Frunda-
voinicului. Iarbă-de-lun ore, Jarbă-de-tote-bolele. — Prin
locurile umbrose din păduri, tuferişuri, huciuri, cringuri si
arădini.— În totă Romănia! (Edel 1. c. 40; Ca. er Sa... e. 40;
Sz. manuse.; Alliaria officinalis Andra. Guebh. manusc.;
D. Br. Pragm. |. c. 78; Gr. En. 11 et Easie.!; Erysimun
Alliaria L. Caz. Flora XIX, 68 et wsic.!).—c7 Apr.- Mai.

-Ș. strietissimum /. 5. forte strîns. —— Prin locurile u-
mede si pe linsă pirăile din păduri și tuferisuri. — În Mol-
dova (del 1. c. 40; Sz. manusc.) centrală ((ruebh. manusc.);
la Versesci pe malul Turluiului. —— 9 Zunii- dubii.

Ş. junceum . Bieb. S. juucei. — Prin fineţele de pe
coline și prin locurile sărate. — În Moldova (Prysimur
junceum W. Kit. Caz. Flora XIX, 68 et usi. 1); la Codalbi

((anebh. manusc.). — d Tuniin- ulii.

126

NN NO

$. Sophia L. S. înțelepciune. — Prin locuri n&sipose
cultivate și inculte, pe lingă drumuri, ziduri și dăr&mături.
— În totă Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Esi. !; Gruebh.
manuse.; Ca. et Sz. 1. e. 40; Sz. manusec.); pe lingă lași la
Repedea şi Niţelea (D. Br. 1. c. 78); pe linză Bucuresci
(Gr. En. 11 et Brsie. 1); ete. — O) Aprihi-Septembre.

Ş. pannonicum Jacg. S. magarie. — Locuri ineulte, pe
linză drumuri și pe marginea agrilor. — În Moldova (/%7.
et Sa. Î. e. 40) inferioră (Guebh. manusc.!; la Cărniceni și
Proboda (Sz. maunsc.); la Bucuresci ; la Virciorova! (Ka-
mita ] l. c. 10) către Porţile-de-fer ; ete. — ST Maii- lun.

N. Column „/acg. 5. lui Columna. — Prin locuri in-
culte şi ruderale. — În totă Moldova (fidel l.e. 40; Gruebh.
manuse.; Cz. et Sz. 1. c. 40; Sz. manusc.); în Ilfov (Gr. En.
11 e! Basic. !) la Bucuresci ; ele. — 7 Iuniit- Luliia.

3. teunisiliqua. — În totă Moldova (Gruebh. manusc.).

Ş. Loselii /. 5. Imi Loesel. — Prin dăr&mături, locuri
inculte, pe linsă drumuri ziduri, pe coline aride. — În ttă
Moldova (0z. Plora XIX, 68 e! Pirsie. |; Guebh. manusc. ;
Ca. et Sa. 1. e. 40; Sz. manuse.; Evuca elogata Cz. Flora
XIX, 65 /non Bmyg.] et Basic. 1); prin viile de la lași (V.!
sec. Kamnitz |. c. 176); în Ilfov (S. Irio Gr. En. 11 /non
L.] et Exsic. 1) la Cotroceni Gr. En. 11 et Exsic. !) şi Bu-
curescă; la Rimnicu-Vileei ; la Vireiorova (Kanitz7 Î. e. 10)
către Porţile-de-fer ; ete. — c7 Junin- Julia.

Ş. officinale Scop. 5. oficinal.— Vulg. Brâncuţă, Prun-
da-voinicului.—Pe câmpiile şi colinele sterile, prin dăr&mă-
tură, pe lingă drumuri. — În Moldova (bdel 1. c. 40; Sz.
mamnusc.) centrală ((anebh. manusc.); la Verșesci; la Sinaia;
la Bucuresci! (Gr. Eu. 11 et Basic. !); la Rimnicu-Vilceă ;
la Virciorova! (Kanitz ? . e. 11); ete. — O Duniit- August.

Obs. — Se mai citeză : S. lrio L. în Moldova (Caz. et Bz. l.c. 40;

Sz. manusc.). — lar S. montanum ce se indică in Moldova (Cz.

Flora XIX, 68), nu scii ce pote fi.

——— 7 pa

127

DP a aaa aaa ai

ERYSIMUM L. — Prisim.

E. repandum /. £. respândit. — Prin locurile sărate
de pe lingă Prut şi Dunărea (del ]. c. 38). — 7 Mai lun,

E. erepiditolium Z2c/0. E. cu foi de crepidă.—La Căm-
pulung prin petrişul de pe matca Riu-Tirzului (rr. n. 10
et Ezsic. sec. Ramitz l. e. 176). — ST Maii- lumi.

E. Cheiranthus Pers. E. (heirant. — Locuri stincose
subalpine și alpine.——În Moldova (fidel 1. e. 40); la Brosceni
(Burri Ersic.l); în Bucegi (Sehur n. 56). — 9 Maiit- lun.

E. odoratum Fr; E. carniolicum Doll. E. odorant.—
Prin locurile stincâse şi calcare din munţi. — În Moldova
(0z. Flora XIX, 68 et Basic. !; E. repandum Oz. Flora
XIX, 68 /non L.] et Ewsic. l; h. j. (ruebh. manuse.; E. hie-
racifolium 0. Plora XIX, 68 [non L.] et Exsic.!; h. ].
(Tuebh. manusc.; E. alpinum Sa. osie. [non Roth]; h. ].
(ruebh. manusc.); pe Cehlăă (del 1. c. 36); la Caraclăii pe
Babashicea ; la Sinaia (£. crepidifolium Gr. En. 10 [non
Rehb.] et Lasic.!) pe malul Prahovei și în m-ţii Bucegi pe
Furnica şi la schitul Pescera Ialomiţei! (£. Czetzianum
Sehur En. 57; E. Cheiranthus Gr. En. 10 [non Pers.] et
Eesic. 1); pe virfu Coziei ; în Vilcea pe valea Bistriţei (Gr.
Exsic. 1); în Gorjii la schitul Locuri-răle.— c? Juniit- ulii.

E. canescens Polk. E. albicios. — Prin locuri aride și
stincâse, pe ziduri vechi. — În Moldova (E. di Pusum Ehrh.
(z. Flora XIX, 68 et Easic.]; hi. ]. Guebh. manusc.; 2. an-
gustifolium Oz. Plora XIX, 68 [non Ehrh.] et Ewsic.]) ;
în distr. laşi la Erbiceni şi Popesci (Sz. manusc.); pe lingă
Berlad ; la Beceni, Văleni, Bucuresci! (Gr. En. 10 et Ea-
sic.!), Băn6sa (E. odoratum et E. cheirantoides (ar. En. 10);
Fer&străii și Chitila; la Comana; în Argeș pe m-tele Urdica;
la Turnu-Severin și Virciorova ; ete. — 9 Maii- ulii.

E. cheiranthoides L. £. c/eirantoid. — În Moldova
(Edel 1. e. 40). — O) Iumii-Septembre,

CINE rar

CONRINGIA Rehb. — Conringie.

0. orientalis Audrz.; Prysimum orientale P. Br. C. ori-
entală.—În Moldova (Bras. orientalis L. Cz. et Sa. 1. e. 40).

0. austriaca 7c/b.; Brassica austriaca „Jacg. O. au-
striacă. -— La Vireiorova către Portile-de-fer! (Borb. Haz.
Arab. 176). — 7 Masi lunii.

SYRENIA Andrz. — Sirene.

Ș. cuspidata Pe/b. 5. cuspidată. — Prin locuri petrose
și aride. — În Moldova (Nym. Consp. 42; Erysimum cus=
pidatum DO. Prodr. |, 197) la Pulănă (E. cuspidatum
(ruebh. manusc.); pe lingă lasi la Petrăria-Repedei ; în
m-ţii Bucesi pe lincă obirşia Ialomiţei (Cheirant/us cuspi-
datus W. Kit. Hof. Eacurs. 1863, 1. ec. 1202); la Comana;
la Turnu-Severin si la Virciorova către Portţile-de-fer!
(Sim. 523) şi pe valea Bahnei; etc. — 7 Junii August.

Ș. angustifolia Rc/b. S. cu foi înguste. — Prin locuri
năsipose. —— În totă Moldova (Lira sim nm anspustifolium

Ehrh. Guebh. manusc.); în diste. lasi către lepureni, Larga
și Perieni (Sz. manusc.): între Rucăr și Dimbovieiora (Io.
bixewrs. 1862, 1. e. 39). — 7 Iunii- August.

ILESPERIS Tournet. — Psperudă.

H. tvistis L. £. tristă. —— Prin locuri inculte, fineţe și
tuferişuri de pe coline, pe maroinea pădurilor. — În Mol-

dova (Caz. Plora XIX, 68 et Exsic.!; Edel |. c.40; Ce. et
Sz, [. e. 40) interioră (Grueb/. manusc. et Esi. n. 741 sec.
Nym. Consp. 39); pe lingă laşi la Aronenu din dosul sa-
tului şi către Stinca la Coda iazului Aronenului (52. ma--
nusc.) ; pe linză Bucuresci la Ferăstrăii în parcul Sedlei de

129

agricultură ; în Muscel la polele m-telui Leresci (Ho. Bpa-
curs. 1862, [. e. 38 et Ersic.). — F Aprilii- Maiii.

II. matronalis /.; 77. înodora L. E. matronelor. —
Vulg. Nopticdsă, Wioră-de-nopte, Mirodemie. -- Prin tafe-
rişuri, pe marginea pădurilor. — În Moldova (0z. Plora
XIX, 69 et Basie]; Oz. et Sa. 1. c. 40); la Galaţi (Guebh.
manuse.): la Răduleseii-Filitis (D. Br. Pragm. 1. c. 78); se
cultivă și prin grădini! (Sz. manuse.). — TA Maiii- lunii.

II. nivea Bmg. E. albă.— Prin locurile umede și umbrose
din pădurile subalpine.—— Pe Cehlău și în Lapoş (Cz. et Sz.
[. e. 40); la Sinaia pe valea Peleşului, şi în m-ţii Bucegi pe
valea Ialomiţei în sus de schitul Pescera.— 9 Jun.- Aug.

H. runcinata W. Ar. E. runeinată. — Pe marginea
pădurilor și prin tuferișurile de pe coline. — În Moldova
(HI. inodora 0z. Plora XIX, 68 [non L.] et Easic.!; h. 3.
(duebh. manusc.: Edel |. c. 40; Ca. et Sz. l. c. 40); în distr.
laşi către Glodâsa, Neteda și Budescă (/7. înodora Sz. ma-
nus. ?); în Vlașca la Comana către Valea-Gurbanului ; în
Mehedinţi pe dâlul Stirmina (Gr. frsic.]) și la Virciorova
către Porţile-de-fer ; ete. — 7 Masit- lunii.

BRASSICA Tournef. — Drasică.

B. Rapa Aoch. B. Rapă. — Vulg. PRapiţă-selbatică. —
Locuri cultivate. —În Moldova (B. eampestris L. 0z. et Sz.
[. e. 40; Sz. manuse.); la Făurei (B. campestris Guebh. ma-
nusc.); Bucuresci (Gr. Eu. 10). — O 7 Maiir- Juli.

Obs. — Se cultivă : B. Rapa £. oleifera DC. (Guebh. manusc.) vulg.
Rapiţă. — B. oleracea L. (Guebh. manuse. ; Cz. et Sa. 1. c. 40) vulg.
Curechii, Vardă, în mai multe varietăţi sub numirile de : Curechai
(Vardă)-de-iarnă, Curechiii (Varqă)-de-vcră, Canopide, Caralambe
(Calarabe, Cararabe). — B. Napus L. £. esculenta (Guebh. manusc.
Ca. et Sz.1. e. 40; Gr. En. 10) vulg. Napi, Napi-curecesci, Brosbe.

p. elongata hr. B. elongată. — Vula. Mustariit-alb-
selbatec. — Prin locuri năsipose, pe coline aride.— În Mol-

9

130

dova inferioră (Guebh. manusc.) ; la Botosani (Eruca elon-
gata Bmg. Ca. et Sa. l. e. 40); în distr. lași către Stincă,
Coda-Stincei, Minzătesci, Sucuşăni şi Chiperesci (Eruca e-
longata Sz. manusc.). — Juniit- Seplembre.

B. nigra Roc. B. negră. — Vulg. Mugtariir-negru, Da-
piță-de-mustariii. — Locuri cultivate și ruderale, sem&nă-
turi, pe marginea agrilor şi a drumurilor. — În Moldova
(Sinapis nigra L. Guebh. manusc.; Caz. et Sa. |. e. 40; Sa.
manusc.); Bucurescă! (Gr. En. 10 et Earsic.]).— (O Lun.-lul.

B. Sinapis Vis. B. Sinapistrum Boiss. B. Mugtariii.—
Vulg. Muștariii-de-câmp, Rapiţă-de-câmp, Rapiţă-selba-
tecă.— Printre s&mănături, pe marginea agrilor. — În Mol-
dova (Sinapis arvensis L. (ruebh. manusc.; del |. e. 40
et Eawsic.!; Ca. et Sa. l. c. 40; Sa. manuse.; 5. orientalis
Ca. Plora XIX, 68 [non L.] et Easic.!) centrală (S. taurica
DU. Guebh. manuse. [non M. Bieb.]?); în distr. Bacăiu la
Caraclăi; în Ilfov ($. arvensis Gr. En. 10 et Easic.]) la
Bucuresci !, Cotroceni (Sisymbrium strictissimum Gr. En.
11 /non L.! et Bwsic.!) și Ferăstrăii; ete.— 0) Iuniit- ulii.

B. orientalis (Boiss.). — În Moldova (Sinapis orientalis
Murr. Ca. et Sz. l. c. 40; Sa. manuse.): la Galaţi pe malul
Seretului ((Guebh. Not. 15 et manusc.). |

B. alba Boiss. B. alba. — Vulg. Musrariit-alb, Rapiţă-
albă. — Printre semă&nături. — În Moldova (Sinapis alba
Ca. Plora XIX, 68 et Basic.]; (ruebh. manusc.; 52. manusc.);
în Ilfov şi Prahova (Gr. En. 109). — 0) Zunii- ulii.

B. dissecta Boiss. B. disectă. — Prin s&m&năturile de
inii. — În Moldova inferioră (Sinapis dissecta Lag. Guebh.
manusc.). — O Aprihii- Maii.

B. Pollichii Jess.; Prucastrum Pollichii Sehp. et Sp.
Diplotaais bracteata Gren. et (rodr. B. bracteată. —
Prin locuri n&sipose, dăr&mături, ziduri. — Pe malurile Se-
retului, a Trotușului (Fruca Prucastrum Geerin. Ca. et Sa,

131

[. e. 40) si a Taslăului la Verşăsci (Prucastrum obtusangu-
lum D. Br. P'ragm. 1. €. 79 [non ehb.]); în Ilfov (E. obtu-
sangulum Gr. En. 10 9). — 9 Maii- ulii,

B. tenuifolia Boiss. B. cu fo merunte. — Prin locuri
aride și petrose, pe ziduri vechi, pe lingă drumuri. — În
Moldova (Sisymbrium tenuifolium L. Oz. et Sz. l. c. 40;
Sz, manusc.) totă (Diplotazis tenuifolia DU. Guebh. ma-
mamnusc.) ; pe lingă laşi la Repedea de-asupra Petrăriei ; la
Asiud (Burri Ersic.]). — A Juniit- Septembre.

B. muralis Boiss. B. de ziduri. — Prin locuri aride și
petrose, pe ziduri vechi. — În Moldova (Sisymbrium mu-
rale L. Ca. et Sz. 1. c. 40; Sa. manusc.); în distr. Buzeiă
pe valea Slănicului (Diplotazis muralis DO. Gr. En. 10 et
Basic.]; D. tenuifolia [non DO.] et D. viminea [non DO.]
(ar. n. 10 et Exrsic.!) către Vireiorova; ete. — (O Maiii- Sept.

B. viminea Boss. B. vînjosă.—Pe colinele năsipose din
Moldova inferioră (Diplotazis viminea DC. Guebh. ma-
nusc.); la Tirgu-Ocnei (D. sazatilis Guebh. manusc.?).

RAPHANUS Tournef. — Rădiche.

R. Raphanistrum L. R. Rafanistru. — Vulg. Râdiche-
sălbatică, achiţă-de-ogore. — Prin locuri cultivate, agri,
printre s&mănături. — În Moldova (del 1. c. 40; Rapha-
nistrum segetum Bmg. Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Ca.
et Sa. . e. 40; Sa. manusc.) superioră (hi. 7. Guebh. ma-
nusc,). — (O) Iuniii- Juli.

Obs. — R. sativus L. vulg. Râdiche, Râdiche-de-grădină, se cultivă

în mai multe varietăți (Cz. Flora XIX, 69 et Ezsic.!; Edel 1. c. 40
Guebh. manuse.; Caz. et Sz. ]. c. 40; Sz. manusc.; Gr. En. 10).

CHORISPORA DO. — Ohorisporă.

0. tenella DC. C. gingasă. — Prin locuri cultivate și
ruderale. — În Moldova (Sisymbrium arenosum Cz. et Sz.

132

l. c. 40 [non L.] et Exsic. |; Arabis arenosa h. j. (ruebh.
manusc. [non Scop.]) interioră și centrală (Grebh. manusc.);
prin viile de la Galaţi (Guebh. Nor. 16 et Besic. n. 740 see.
Nym. 0onsp. 28); pe lingă Odobesci; pe linvă Bucuresci la
Ferăstr&ii către gara Tramwaiurilor. — (0) Apr.-Maii.

RAPISTRUM Berh. — Rapistru.

R. perenne Berger. PR. perenal. — Prin aori, pirloge,
pe lingă drumuri. — În Moldova inferioră (Ginebh. manusc.
et Exsie. n. 155 sec. Nym. Cousp. 29); în distr. lași la R&-
diii- Aldei (Cahile perennis I/ Heri!. Sz. manusc.); pe lingă
Berlad (PF. rugosum D. Br. Pragm. |. e. 79 [non Berger.
nec All. ]). — 9 Iuniin- Juli.

R. rueosum Berger. P. ruqos.— Prin agrile din totă Mol-
5 J 5
dova (Caile rugosa Li Herit. Sz. manuse.). — (O lun.- ul,

CRAMBE Tournef. — COramvbe.

C. tataria Jacg. O tartarică.—Vuls. Tărtan, Hodolen.
—Prin fineţele de pe colinele aride.——În Moldova (0. rar/a-
pica Willd. Caz. Flora XIX, 68 et Lasic.]: Edel 1. e. 40)
inferioră și centrală ((rueb. manuse. el este. 1D4 sec.
Nam. Consp. 30); către Prut trequent (Ca. et Sz. [. c. 38;
Sz. manuse. ; D. Br. Pragm. l. c. 719). — 9 Apr.-Maii.

ISATIS Tournef. — /satuă.

|. tinctoria L. Î. tincturarilor.— Vulg. Drobusor, Dro-
bisor, Cardama, Cardaman. —- Locuri aride şi petrose.—
În m-ţii Moldovei (del l. c. 37); la Bârlad, Tecuci, Foc-
sani, Bacău, Roman, Folticeni, Petra şi Nemţ (02. er Sa.
I. e. 38); subspont. în grădina Ospiciului de la Galata (Sz..
manuse.); şi cultivată (Gr. En. 12). — 7 Maiu-Juniin,

133

|. preox hi. 7. precoce. — Prin locuri aride și pe-
Irose. — În Moldova (0z, et Sa. l. e. 88) interioră ((ruebh.
manușc.). —— SF Mait- lunii,

|. banatica Zn. 7. banaticu. — La Vireiorova către
Porțile-de-ler! (Borb. Iaz. Arab. 209). — 9 Maii- lunii.

Obs, — Se mar citeză : 1. campestris Sep. în Moldova (02, et Sz.
Î, e. 38). — I. orientalis în Moldova (02, et Sz. 7. e. 38).

CLYPEOLA L. — Olipeolă.
, Jonthlaspi L. 0. Jon Maspide. —- În Moldova (Sz.

liasic.]); pe colinele năsipose de prin vecinătăţile Galaţilor
((ruebh. manusc.).— (O Apriliii- Mai,

PELTARIA L. — Peltarie.

P. alliacea Jacg. P. aliacee. — Prin locuri stincâse şi
umede. —La Virciorova către Porţile-de-fer.—9| Maiă- lun.

MYAGRUM L. — Miagru.

M. perfoliatum /. W. perfoliar. — În Moldova (Caile
perfoliata Li Herit. Sz. manusc.). — ST Maiit- lunii.

NESLIA Desv. — Neslie.

N. paniculata Desv. N. paniculată. — Vulg. Drob. —
Printre semenături și prin pirloge. — În Moldova (Bunias
paniculata 1 Heril. Edel |. c. 40 et Exsic. 1]; Sz. manusc.)
totă (Guebh. manusc.). — P Junii ulii,

FUCLIDIUM BR. Br. — Fuclidiă.

E. syriacum P. Br. E. siriac. — Prin locuri aride şi
ruderale. — În Moldova (DC. Prod. |, 184; Lycopsis ar-

134

vensis 0z. Flora XIX, 61 /non L.] et Easic. !) interioră și
centrală ((ruebh. manuse. et Lusic. n. 739 sec. Num. Consp.
68) ; în distr. laşi către Zahorna, Larga, Văiluţa și lepureni
(Bunias syriaca (aertn. Sa. manusc.) ; în Iltov între Tăr-
tășăsci și Guliea (Gr. Ezsic. !); ete. — O Maiit- lunii.

BUNIAS R. Br. — Duniadă.

B. Erucago L. B. Erucagină. —- Vulg. Hrenmiţă. — La
Câmpulung pe țărmurile Riu-Tirgului (/lo07f. Excurs. 1862,
[. €. 40 et Esic.1). — O Maii- lunii.

B. orientalis L. B. orientală. — Prin fineţe uscate, pir-
loge, pe coline aride, pe marginea agrilor, prin locuri ru-
derale.— În Moldova (Sz. manuse.) superioră ((ruebh. ma-
nusc.); la Agiud (Burri Easic. 1); la Bucuresci!, Bănesa!
(Gr. En. 12 et Exsic.!) și Mogoșoia (B. Erucago D. Br.
P'ragm. ]. e. 719 [non L.]); pe lingă Slatina către Olt; în Mehe-
dinți pe delul lorgutova (Gr. Ersic./); ete.-—o” Maiir- lunii.

LUNARIA Tournef. — Lamnarie.

L. rediviva Lin. L. reînviată.—Vulg. Lopăţe.— Păduri
umbrose și umede din regiunea montană și subalpină.— În
Moldova (Cz. Plora XIX, 68 et Easic. !: A. j. Guebh. ma-
nuse.; Edel |. c. 37); la Sinaia pe valea Peleșului (Gr. En.
11 et Eaxsic. !) şi la polele Furnicei. — 9! Maiit- lunii.

L. annua Lin.; L. biennis Maeneh. L. anuală.— Păduri
umbrose si stincose din regiunea montană. — În Moldova
(Edell. c. 40 er Ewsic.!); la Vireiorova către Porţile-de-fer!
(Borb. Haz. Arab. 188) şi pe valea Bahnei.— o Apr.-Maiă.

ALYSSUM L. — Ahson.

A. gemonense /. A. de (Gemona. — Prin locuri aride
și petrose, — La Putăni (Guebh. manusc.) ; la Virciorova

— vo

135

edi

către Porţile-de-ler! (1. edentulum W. Bir. Borb. 1873,

Dans. 278). — o” Maiii- lunii,
A. orientale Ard. A. oriental. — Pe stincile din regiu-
nea montană inferioră. — La Virciorova către Porţile-de-

fer ! (Janka !] sec. Kanita ! |. c. 12; Borb. Haz. Arab. 178;
A, saxatile Simk. D24) și Şchelea-Cladovei. —9| Apr.-Maiii.

A. saxatile LL. A. de stinci. — Pe stincile calcare din
munţi. —— Pe Cehlăiă (Jana! sec. Kama 1. e. 178); în m-ţii
Bucegi în apropierea obirşiei lalomiţăi (//o/f. Ezcurs. 1863,
[. e. 120). — 94 Apriliăi- lunii.

A. repens Bmg. A. repent. — Prin pășunile stîncose din
regiunea alpină. — Pe Cehlăă! (Jana! Ad. 184; A. al-
pestre Edel |. c. 36 [non Wulf. nec. L.] et Exsic.]; Oz.
Plora XIX, 68 et Easic.!); în m-ţii Bucegi (A. 51) în valea
Ialomiţei (Fr. 115), la Strunga (Wink. /sub. nom. A. Wul-
feniani] sec. Ranita |. c. 12), la schitul Pescera, pe Fur-
nica, Obirșia și la Pirăul-Babelor. — 9, Zuniă- August.

A. montanum Z. A. montan. — Prin crăpăturile stînci-
lor. — În m-ţii Moldovei (Sz. Barsie.]). — 9 Maii- lunii,

3. angustifolium Heuff. — Între Șchelea-Cladovei și
Gura-văiei și către Porţile-de-fer.

A. rostratum Sfev. A. rostrat. — Prin locuri aride, pe
coline petrose şi calcare, pe marginea drumurilor. — În
Moldova (Sz. Esic.! /nom A. gemonense/); la Virciorova
către Porţile-de-fer. — (-) Maiă- Junii.

A. Wierzbickii Zeu. A. lui Wierzbich. — Prin locuri
aride, pe coline petrose şi calcare, pe marginea drumurilor.

— În Vlașca la Comana. — 0) Maiiă- lunii.

A. campestre L. A. de câmp. — Câmpii și coline aride.
—În Moldova superioră ((Guebh. manusc.).— O Mai lun.

A. hirsutum V. Bieb. A. irsut.— Locuri aride.—În Mol-
dova (Sz. Ewsic.! [nom, A. micropetalum]).—(O Apr.-Maiă.

136

A. minimum Willd. A. mititel. — Pe câmpii năsipose
și pe coline aride. — În Moldova (Adyseton minimum del
[. e. 40 et Ersie.); Lepidium Iberis 0z. Flora XIX, 68 [non
L.] et Exsic.!; Oz. et Sa. 1. c. 39) inferioră (Gruebh. ma-
nusc.); la Asiud (Burri Barsic.!); la Câmpulung pe țărmu-
rile Riu-Tirgului (Ilo/F. Eacurs. 1862, [. e. 40 et Lasic.!);
la Craiova în Lunea-Jiului; ete. — (0 Maiir- Junii.

A. argenteum Virm. A. argintii, — Prin locurile pe-
trose și stincose din munţi. — La Tirgul-Ocnei (Guebh.
manusc.) ; pe Cozia și Urdica ; în m-ţii Vilcei la Harmasa-
riă ; pe lingă Turnu-Severin (V. Winkler în herb. Vechtr.
sec. Kanitz |. c. 178), la Virciorova! (Borb. 1873, Bâns.
278; Kanita ! |. c. 13), Porţile-de-fer; ete.— 9] Maiii-lun.

A. calyeinum /. A. calicinal.— Vulg. Albiţă, Disculeţ,
Ciucusore. — Câmpii sterile, coline aride, locuri petrose.—
În Moldova (Adyseton calyeinum Scop. (z. Flora XTX, 68
et Easie.]; A. campestre Ca. Plora XIX, 68 [non Bmg.]
et [ase.l; A. murale Oz. Plora XIX, 68 [non W. Kăt.]
et Diaesic.] ; h. ]. Guebh. manusc.) : la Puţăni ((Giuebh. ma-
nusc.) ; în distr. lași la Stîncă, Coda-Stincei și la Rustni
(Sa. manusc.): la Asiud (Burri Easic.]) ; pe lingă Bucu-
resci la Cotroceni! (A. campestre Gr. En. 11 [non L.] et
[rsic.!), Ferăstrăă și Periş ; la Moroeni pe matca Ialomiţei;
pe lingă Slatina către Olt; în Gorjiă la Roşia ; între Șche-
lea-Cladovei și Grura-văiei; ete. — (0) Apriliii- Junii.

A, imeanum . A. albicios.— Prin locuri năsipose și pe-
trose, pe coline aride, pe lîngă drumuri.—În totă Romănia!
(Ca. Flora XIX, 68 et Exsic.]; Edel l. e. 40; Sz. manusc.:
Berteroa încana D . Guebh. manuse.; D. Br. Fragm, |.
c.:19; V.!-see. Kamia |. c.11; Burra Eze.l i Gia EA.
11 et Easic.]). — ST lumiii- Septembre.

A. linifolium Steph. A cu foi de în. — Pe coline nă&-
sipose şi aride. — Pe linză Galaţi către juncțiunea Seretu- -

lui cu Dunărea (Meniocus linifolius DU. Guebh. mannusc.).

157

DRABA LL. — Dravă.

D. Aizoon W'a/lenb. D. Aizoon. — Prin locurile stin-
cose și caleare din regiunea montană si pănă în cea al-
pină. — În m-ţii Moldovei (0z. er Sz. Î. e. 89 er rsie.l; hi.
j. Gruebh. manuse. ; D. aizoides Bmg. [non „Jacq.] Ca. et
Sa, l. e. 89); în m-ţii Bucegi! la Strunga (horse 32; cf.
Sur est. bot. Zeit XI, 210), solitară și forte rară în socie-
tate cu D. IMaynaldi, D. hotschyi, Ban/fya petraa, Aspe-
rula capitata, Trollius, ete. (Janka Ad. 185); pe Petra-
Craiului la Virful-Baciului (Kotsehy 66 sec. Stur 1. e. 184%,
210); în Mehedinţi la Virciorova de la Porţile-de-fer și pănă
la fruntaria Ungară (D. lasiocarpa PRoch. Borb. Haz. Arab.
382). — 9! Maiit- lunii.

D. compacta Sc. Nym. Ky. D. compactă. — Prin lo-
curile stîneose și umede din resiunea alpină. — În m-ţii
Bucegi pe virtul Omului! (D. compacta f. Sehottii Stur
Oest. bor. Zeit. 186), virtul Pustiului (D. aizoides P'ron.
200), virful Obirşiei și virlul Furnicei. — 9, Juniă- August.

D. Haynaldi Stur. D. luă Hagmnald.— Prin locurile stîn-
cose și calcare din regiunea alpină. —— În munţii Moldovei
(D. ciliaris Bmg. Oz. et Sz. 1. e. 39); în munţii Bucegi la
Strunga! (Janka Ad. 185; Winhl.! sec. Kanirz l. e. 12); ete.
— 9 Luniit- August.

D. carinthiaca /loppe: D. Johannis Host. D. carinthi-
acă. — Prin locurile stîncose din regiunea alpină. — În
m-ţii Moldovei (D. stellata Oz. et Sz. d. e. 39 /non Jacg.]
ei Basie. |; h. j. Guebh. manuse.); în m-ţii Bucezi în valea
Ialomiţei! (Pr. 16), pe virful Furnicei, la Pirăul-Babelor,
către Omu ; ete. — 9 Zuniit- August.

D, Kotsehyi Stur. D. luă Rotsehy. — Prin locurile stin-
cose din reziunea alpină. — În Moldova (D. androsacea
Bmg. [non alior.! Oz. et Sa. l. c. 39; D. hirta Bmg. [non

138

L.] Ca. et Sa. 1. e. 39; D. muralis Ca. et Sz. 1. c. 39 [non
L.] et Basie. 1; hi. j. Guebh. manuse.); în m-ţii Bucegi în
valea Ialomiţei (/r. 16) şi la Strunga! (Janhka Ad. 185;
Pr. 116). — 9] luniăt- August.

Ș. robusta Stur.— În m-ţii Bucegi pe virful Omului ! (Str
l. e. 190) şi pe Pâtra-Craiului la Virfu-Baciului (Kotsehgy
sec. Stur l. c. 190).

D. nemorosa /. D. de pădure. — Pe coline năsipose și
prin pășuni uscate.——În Moldova (D. nemoralis Ehrh. Ca. et
Sa. Î. e. 39) totă ((ruebh. manusc.); la Asiud (Burri Ea
sie. 1). — 0 Apriliii- Maiă.

D. verna L. D. de primăwveră. — Pe câmpuri uscate și
prin locură nă&sipose, atât cultivate cât şi inculte.— În Moldova
(Ca. Plora XIX, 68 et Easic. |; Edel 1. c. 40; 0z. et Sa.
l. e. 38; Sa. manuse.) totă (Erophila vulgaris DO. Guebh.
manusc.); la Agiud (Burri Ersic.!); la Câmpina (Gr. En.
Il et Easc./); pe lincă Bucuresci la Bănesa, Ferăstrăii și
Peris; în Gorjii la Roşia ; ete. — 0) Martiii- Apriliăr.

0bs.—Se mal citeză : D. pyrenaica L. în Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 38).

COCHLEARIA L. — Cochlearie.

0. Armoratia L. 0. Armoracie. — Vulz. Hren, Hiren,
Pădecină-selbatecă, Usturoii. — Prin locuri argilose şi u-
mede. — În Moldova (Armoracia rusticana Fl. Wett. Qz.
Flora XIX, 68 et Easic.l; Ca. et Sa. 1. e. 89; Sa. manusc.)
totă (Guebh. manusc.); pe lingă Brateș (A. vulgaris del |.
c. 38); iar cultivat în totă Romănia ((ruebh. manuse.; D.
Br. Pragm. |. c. 79; Gr. En. 12). — 9, luniăi- lui.

C. macrocarpa W. Kir. Ci macrocarpă. — Prin locurile
umede din totă Moldova ((uebh. manusc.). — A Iun.- ulii.

0. saxatilis Lam. 0. de stânci. — Pe stincile caleare din

munții de la fruntaria Moldovei (Kernera sazatilis Rehb. *

Puss Pl. Trans. 71). — 9 Lluniii- ulii.

———

VAMELINA Crantz. — Camelină.

U. sativa Cranrz. 0. comună. — Vulg. (Gălbenus, (răl-
benugul-inului, Oul-inului, Lubiţi. — Prin locuri inculte
n&sipose şi aride. — În Moldova (Că. Plora XIX, 68 e! Br-
sic. 1]; del |. e. 40; Sa. manuse.) totă (Guebh. manuse.);
pe lingă Bucuresci la Ferăstr&i; la Virciorova către Porţile-
de-fer! (Borb. 1873, Dâns. 278); ete. — (0) Juniii- ulii.

0. sylvestris War. C. selbatecă. — Prin locuri inculte

năsipose şi petrose. — În Moldova (C. austriaca Cz. Flora
XIX, 68 /non L'ers.] et Exsic. ; h. ]. (uebh. manusc.) totă

“(C. sativa f. pilosa DO. Guebh. manusc.); la Agiud (Durri

[wsic. 1); la Buttea (Gr. Esic.]) şi Bucuresci; la Comana;
pe lingă Slatina către Olt ; la Virciorova (Simk. 525) către
Porţile-de-fer ! (Borb. Haz. Arab. 201); ete. —(0 luniit- ul.

U. dentata Pers. C. dentată. — Printre s&mă&năturile de
inti. — În totă Moldova (Guebh. manusc.); în distr. laşi că-
tre Larga și Perieni (Sz. manusc.). — O) Juniit- Juli.

THLASPI Dillen. —— Zlaspide.

T. arvense /. 7. de câmp. — Vulg. Tășculită, Pungu-
liță, Tăscuța-ciobanului, Burniana-vermelui, Iarbă-roșie.
-— Prin locuri cultivate, inculte și ruderale, pe lingă dru-
muri. — În Moldova (0z. Flora XIX, 68 et Easic.!; Edel
l. e. 89, 40; Ca. et Sz. 1. c. 39) tâtă (Gruebh. manusc.); la
Ciocănescă, Chitila (D. Br. Pragm. 1. e. 79), Tărtăşăsci,
Bucurescă (Gr. En. 12 et Brsic.!), Bănesa și Ferăstreă; ete.
— (0 Maiii- Septembre.

T. alliaceum /. 7. aliaceii. — Prin locuri cultivate şi
inculte. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 68 et Ewsic.!; A. ş.
(Guebh. manuse.; Edel 1. c. 40; Caz. et Sz. 1. c. 39: Sz. ma-
nusc.; Cakile perfoliata Caz. Plora XIX, 68 non LL Herit.]

1440)
et ase; Muyagrum perfolialum hi. j. (anebh. manuse.
[mon L.]); la Predăl; ete. — (5 Mani.

T. pertoliatum L. 7. perfoliat. — Prin locuri cultivate
și inculte. —— În Moldova ((.a. et Sa. |, c. 39; F. Drizpod
Ca. et Sa. Î. e. 39 [non Wulf.] et Esie.]) t0tă (Guebh.
manusc.) ; în disir. lasi la Sucuşăni și Minzătescă (52. ma-
nusc.): la Predel; la Ciocănesci, Tărtăsăsci ; în Muscel la
Conţăsci (Gr. Lasic.]); ete. — O Aprilii- Mai.

T. alpestre L. 7 alpestru. — Prin locurile stîncâse din
regiunea subalpină. — În Moldova ((z. er Sz. 1. e. 39); în
buceoi la schitul Pescera de la Ialomiţa. — 9! Apr.-Waiă.

Obs. 1. — Se mai citeză: T. montanum L. în Moldova (Del 7. e.
40; Ca et Sz. 1. e. 39 Sz. manusc.). — T. alpinum L. în Moldova (Ce.
et Sa. 1. e. 39). — T. rotundifolium Gaud. în Moldova (Lepidium ro-
tundifolium All. Cz. et Sz. 1. e. 39).

Obs. 2. — Iberis amara L. indicată în Moldova superioră (Sz. Er-
sic.]; h. j. Guebh. manusc.), nu cresce de cât cultivat prin grădini.

HUTONINSIA h. Br. — //u/chinsie.

H. alpina P. Br. HI. alpină. — Prin locurile petrose si
umede din regiunea alpină. — În m-tii Moldovei (Lepidimm
alpinun LL. 52. Ewsic.l şi h. ]. (anebh. manuse. Draba al-
pina ct D. petraa Oz. et Sa. l. c. 33); în Prahova pe m-tele
Zăganu (Lepidium alpinum Ilo/f. Eacurs. 1863, 1. e. 118),
și în m-ţii Bucegi în valea Ialomiţei (Pr. 116), pe Obirşia,
Furnica și pănă pe virful Omului. -— 2! Junii Avnepust.

BISCUTELLA LL. — Piscadtelă.

p. lăevigata /. B. netedă. -— Vulg. Oehilari, Ochila-
riță, Ohelărel.— Prin păşunile umede şi petrose din regiu-
nea alpină. — Pe Cehlăi! (B. sazatilis Edel 1. c. 36; Caz.
Flora XIX, 63 et Ezsic.l: hi. ]. Guebh. manusc.); în m=ţiă
Bucegi pe Obirșia și la Pîrăul-Babelor.-— 91 forniit- August.

3. glabra (raud.: B. lucida DU. — În Bucesi pe Furnica.

LEPIDIUM Li. — Lepihă.

|. Draba Lin. L. Drabă. — Vula. Mrăniţă, Caprilemă,

Urda-vacei. — Câmpuri aride, locuri cultivate și inculte,
pe lingă locuinţi, ziduri și drumuri, prin dăr&mături. — În

Moldova ((Guebh. manuse. ; Ca. et Sz. l. e. 89; Cochlearia
Draba Cz. Plora XIX, 68 et Easie.!; Draba ruderalis
Bmg. Sz. manuse.); la lasi ; în Illov (Gr. Dn. 12 et Easic.])
pe lingă Bucuresci la Cotroceni, Băn6sa şi Ferestreu; în
Vlașca la Comana ; ete. — 9! Maiii- lunii.

|. campestre P. Br. L. de câmp. — Prin locuri in-
culte și petrose, pîrloge, dăr&mături.—În Moldova (P/laspi
campestre L. 0z. Flora XIX, 68 et Easic.! ; Edel |. c. 40;
Oz. et Sa. le. 389; Sz. manuse.) totă ((ruebh. manusc.): la
Sinaia pe matca Prahovei; în Muscel (Gr. Dn. 12 et fa-
sic.) în Ilfov la Tărtăşăsci (Gr. Pasic.!) și Bucuresci ;
în Vleşca la Comana; ete. — 7 Maii- Juli.

L. perfoliatum Zn. L. perfoliat. — Prin locuri rude-
rale, pe marginea agrilor și a drumurilor. — În Moldova
(Ca. Plora XIX, 68 et Exsic. |; Edel |. c. 40; ('z. et Sa. |.
c. 89) inferioră ((Guebh. manuse.); la 'Tirgu-frumos și Erbi-
ceni (Sz. manusc.); în Iltov la Tărtăşăscă (Gr. Basic. ]) și
Bucuresci ; ete. — (0) Aprili- lunii.

L. ruderale 74. L. ruderal. — Prin locuri ruderale
ruini, pe ziduri, pe lingă locuinţi şi drumuri. — În Moldova
(0z. Plora XIX, 68 et Exsic.!; Edel |. c. 40; Ca. et Sa. 1.
€. 39; Sa. manuse.; L. graminifolium Caz. Flora XIX, 68
[non L.] et Exsic. |; Ca. et Sz. l. c. 39; Sz. manusc.) t0tă
(Gauebh. manusc.); în Bucurescă ; la Virciorova! (hanitz 1.
€. 14); ete. — XI Juniit- August.

|, latifolium Zn. L. eu foi late. — Prin locuri umede,
bălți şi mlaștini uscate. —— În Moldova inferioră ((rwebh.

manusc.): la lasi! (Armoracia macrocarpa Caz. et Sa. l. ce.
Ş ]

39 [non Bmg.] et Easic. !) pe malul 'Ţicăului, a Bahluiului,
și către Ungheni pe lingă calea ferată (V.7/ sec. Kanitz |.
c. 14); pe lingă Craiova ; ete. —9| Junii ulii.

L. erassifolium W. Rit. L. cu foi grase. — Prin mla-
știnile sărate. — În Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 39) inferioră
la Pisc (Guebh. manusc.). — 9 Maiii- ulii.

0bs. — Se mal citeză : L. hirtum Sm. în Moldova (Z/laspi hirtum
L. Ca. Flora XIX, 68; Cz. et Sz. 1. c. 39) la Luncani (Sz. manusc.). —
L. spinosum în Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 39). — L. sativum I. în Mol-
dova (Guebh. manusc.). — Cele doue d'iîntăi sunt de sigur resultatul
unor erori de determinaţiune ; iar a treia, nu cresce de-cât cultivată.

CAPSELLA Moeneh. — Capselă.

C. Bursa pastoris Voench. 0. Punga-popei. — Vulg.
Punga-popei, Traista-ciobanului, Straița-popei, Pungulița-
păstorului, Buruenă-de-friguri, larbă-de-friguri, Pastele-
calului. — Grădini, vii, locuri inculte și cultivate, dăr&mături,
pe lingă drumuri.— În totă Romănia! (02. Plora XIX, 68
et Exsic.l; (ruebh. manusc.; Oz. et Sa. 1. e. 39; Sz. manuse.;
D. Br. 1. c. 79; Thlaspi Bursa pastoris L. Edel |. e. 40;
Gr. En. 12 et Exsic.1). — (O) Martii- Novembre.

CORONOPUS IHall. — Coronop.

0. procumbens G1l.; Senebiera Coronopus Poir. O. pro-
cumbent. — Prin locuri ruderale și umede. — În Moldova
(O. depressus Moench. Sz. manusc.). — (O Luliii- August.

ATHIONEMA R. Br. — Fthionemă.

A. saxatile P. Br. £. de stînci. — Pe stincile calcare
din regiunea alpină. — Pe virful Cehlăului (P'/laspi saza-
tile L. Că. et Sa. 1. c. 89 et Easic.]; h. . (ruebh. manusc.).

— 9 Junii August.

143

N

XIV. RESEDACEE.

RESEDA L. — Rosetă.

R. inodora Pe. 72. înodoră. Prin finele năsipose.

- La Galaţi pe malul Dunărei ((rnebh. rsie. see. Muell.
Arg. în DO. Prodr. XVI, II, 562; PR. mediterranea Bess.
(ruebh. Not. 17). — (0) Mai August.

R. lutea L. 2. galbenă. —— Pe colinele aride ȘI pelrose,
prin locuri cultivate și ruderale, vii, pe lingă ziduri şi dru-
muri. —— În totă Moldova (0z. Plora XIX, 65 et Easic.!;
Edel 1. c. 39; Guebh. manusc.: Ca. et Sa. l. c. 24; R. Lu-
teola 0Cz. Flora XIX, 65 [non L.] et Exsic. h h. j. Guebh.
manusc.); pe lingă lași la Balcin (Sz. manusc.), Repedea,
Luncani și Hărpăşăsci ; pe lingă Berlad la Dimitrescă (PF.
alba D. Br. Pragm. |. c. 79 [non L.]); la Onescă pe malul
Trotuşului ; în distr. Buzău pe valea Slănicului spre Beceni
(Gr. En. 13 et Basic. 1); în Prahova spre Sinaia și la Câm-
pina spre Telega, Brebu (PB. alba Gr. En. 13 [non L.] et
Ewsic. 1); în Bucuresci ; ete. — (0) /uniii- August.

R. Luteola LL. PR. Luteolă. — Pe câmpuri aride și pe-
irose, pe malurile n&sipose ale riurilor, prin locuri rude-
rale, pe lingă drumuri. — În Moldova (del ]. c. 39; 0z.
et Sz. l. e. 89; Sz. manusc.); pe malul Topologului la Ciotrin-
geni ; pe malul Oltului la Rimnicul-Vilcei și la Călimenescă ;
între Turnu-Severin și Șchelea-Cladovei.—7 fun.- Aug.

0bs.— R. pinnata (Cz. Flora XIX, 65), nu sciă ce pote fi.—-lar R. o-
dorata 7. (Edel 7. c. 39) nu se găsesce de cât cultivată prin grădini.

XV. VIOLACEE.

VIOLA L. — Violă.

V. elatior Pries; V. persicifolia Sehhuhr. V. înălțată.
— Prin fineţe, tuferişuri și păduri umede. — În Ilfov la
Buftea (Gr. Eirsic.!); ete. — 9 Maii- lumii.

1

V. persiezfolia Po/4; V. pratensis M. et K. V. de fi-
neţe. — Prin finețe umede. — În Moldova (0z. er Sz. 1. e.
11) interioră și centrală ((Gruebhi. manusc.); în distr, lasi că-

tre Hadimb (Sz. manusc.). — d Martiu- Aprilia.
V. mirabilis £. V. mirabilă. — Prin păduri umbrose.

—În Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 11); pe linsă Iaşi către Repe-
dea (Sz. manusc.); în Muscel prin apropierea Dimboviciorei
(Ho. Eaxcurs. 1862, 1. c. 39 e! lasic.!); la Comana ; pe
lîngă Craiova în Luncă; etc. — 59| Apriliir- Maia.

V. sylvatica Pries. V. de pădure. — Prin păduri și tu-
ferișuri. — Pe lingă lași la Poeni și Birnova ; la Agapia și
Varatie (Gr. Erbor. ]. e. 132 et! Exsic.!); în Muscel pe m-
tele Lerescă (V.solvestris Lam. [p.p.] Hoff. Eaxcurs. 1862,
[. e. 31 et Eusic.!) și la Conţăsci (Gr. Ezesic.!); la Olănesci
(D. Br. Fragm. l. e, 89); ete. — 9 Aprihiii- Maui.

V. arenaria DC. V. de nesipuri. — Prin locuri năsipose
și aride. — La Sinaia pe Valea-Cășăriei. — 9 Apr.- Mani.

V. canina /. V. cânescă. — Prin locuri nă&sipâse, poeni,
păduri și tuferișuri. — În tâtă Moldova (del 1. c. 39; Guebl.
manuse.; Ca. pt Sa. . e. Il; Sa. manuse.; V. montana Bmg.
Oz. et Se 1. e. 11); îm distr. lași către Cerbulesă (V. mon-
lana Sa. manusc.); pe lingă Bucurescă la Buftea (D. Br.
P'ragm. |. e. 99); Câmpina (V. palustris Gr. En. 12 [non
L.| et Basic.l); și la Pred6l; pe lingă Craiova în Luncă ;
în Gorjii la Roşia; ete. — 91 Maiir- unii.

3. lucorum Lechb. — În Muscel la Conţăscă (Gr. Esie.l).

V. odorata LL. V. mirositore:— Vulg. Toporasi, Miesu-
nele, Tămâivre, Viorele, Viore, Iidră, Viorele-mirosilore,
Plori-menunțiele, Garofe. — Pe marginea pădurilor, prin
tuferișuri, livedi, printre vii. — În Moldova (02. Flora XIX,
62 et Exsic.l; Edel |. c. 39; Uz. et Sz. [. c. 11; Sz. manuse.;
Gr. En. 12; V. ambigua Uz. Plora XIX, 62 [non W. Kit.]
et Brsic.?; Ca. et Sz. 1. e. LI) centrală și superioră ((ruebl.
manusc.); pe lingă lasi; la Buftea (D. Br. Pragm. |. e. 89);

13)

la Sinaia în Valea-Căsăriei (/. ilacina); pe lingă Cerneti la
lorgutova (Gr. Wrsic.!); ele. 9, Mavtiii- Apriliii.

V. suavis VW. Bieb. V. suavă. — Pe colinele din Mol-
dova interioră ((rwebh. manuse.). — d Marti- Aprilia.

V. alba Bess. I. albă. — Prin pădură și tuferișuri um-
brose, printre vii, -— La m-stirea Adam (V. odorata £. alba
(ruebh. manusc.); pe lingă lași la Nitelea (D. Br. Pragm.
[. e. 89); pe lingă Bucuresci la Cotroceni (ir. En. 12), An-
tonachi si Căluzăresca; pe lingă Cerneli la lorgulova si
Dumbrăviţa (or. Eesic.!); ete. — 9 Marti Aprilii.

V, seotophylla /ord. V. scotofilă. — Prin păduri. — La
Agiud (Burri Brsic.]). — 9 Marti Aprilia.

V. hirta /. V. părosa, — Păduri, tuferişuri şi pășuni
uscate. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 62 et Barsic.?; Pdel
I. c. 37, 39; Ca. et Sz.l.c. 11) totă (Guebh. manusc.; Sz.
manusc.); pe lingă lași și bucuresci; ete.— 9 Mar'.- Apr.

V. collina Bess. VP. de coline. — Pe coline aride. — La
Virciorova către Porţile-de-fer (Kanitz!? 1. e. 16) și la Cer-
peți (Gr. Dirsic,]). — 9 Martii- April.

V. ambigua W At. V. ambiguă. — Pe coline nă&si-
pose — La Câmpina (V. sylvatica Gr. En. 12 [non P'ries.]
et Bosic.]). — 9 Aprilii- Maii.

V. Jooi /Janka. V. lui Joou. — Prin locurile petrose și
caleare din munţi. — În m-ţii Moldovei superiore (V. vligi-
nosa Bz. Exsic.?: h. ]. cruebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. e. 11);
la fruntaria despre apele minerale de la Porszek, forte fre-
quentă (Janka Ad. 185). — 9 April.

V. biflora L. V. bifloră. — Prin locurile umede si um-
brose de pe lingă stincile din regiunea supalpină şi alpină.
— În Moldova (Caz. Plora XIX, 62 et Easie.]; h. j. Guebh.
manuse, ; Cz. et Sa. l. e. 11) pe Cehlăi (Eder 1. c. 35); în
m-ţii Bucegi (Pr. 118) la schitul Pescera Ialomiţei, și pe O-
birşia; în m-ţii de la Predel; ete. — 9 Luni n August,

LU

146

Pe

V. declinata W. Ar. V. declinată. — Vuls. Unghia-
paserei. — Prin păşunile din resiunea subalpină și alpină.

— În m-ţii Moldovei (0z. et Sz. 1. e. 11); pe Penteleu; în
m-ţii Bucegi (Pr. 118) către obirşia Ialomiţei (off. Ea-
curs. 1863, . e. 120), pe valea Coltei aprope de schitul
Pescera, pe Furnica, și în m-ţii de la Predel; în m-ţii Dim-
boviţei pe Pripor şi Ordea; ete. — 9 Jumit- August.

V. tricolor L. V. tricoloră. — Vulg. Prei-frați-patați,
Barba-imperatului. — Prin agrii, pirloge, pe câmpuri ste-
rile. — În totă Romănia (/ 3. Plora XIX, 62 et Ezsie.!; E-
del 1. c. 39; Guebh. manusc.; 0z. et Sa. 1. c. 11; Sz. ma-
manuse.; D. Br. Pragm. . c. 89; Gr. En. 12 et Ewsic.!).
— (0 Maii-Septembre.

3. banatica Koch; V.banalica Kit.— În m-ţii de la Predăl.

V. arvensis Murr. V. agrestă. — Prin agrii și pirloge.
— În Moldova (V. bicolor Bmg. (3. Plora XIX, 62 et Ea-
sic.]; Edel ]. c. 39; Ca. et Sa. ]. e. 11; Sa. manusc.; centrală
(V. tricolor var. arvensis DO. (ruebh. manusc.); în Vilcea
la m-stirea Horez (Gr. Easic.]); ete. — (0) Maiir- Juli.

3. hirsutior Stev. — Între Virciorova şi Grura-văiei (Sim.
529) către Porţile-de-fer! (VW. macedomea Borb. U. jel.
287 sec. Simk. [non Boiss.]).

V. degener Scinmwei. V. degenerată. —Prin viile Moldovei
inferidre (V. tricolor var. degener DC. Guebh. manusc.).

V. Kitaibeliana 2. et $.; V. parviflora hit. V. Ritai-
beliană. — Pe lingă Craiova la Bucoveţ pe malul Jiului ;
la Virciorova către Porţile-de-ler (V. tricolor var. Ritai-
beliana Borb. 1873, Bans. 279). — (2) Aprilii,

V. lutea Sm. V. galbenă. — Prin locurile stincose din
regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii Bucegi la schitul
Pescera de la Ialomiţa ; în Dimboviţa între Sturdeni şi Ce-
tățăni ; în Muscel la Conţăsci (rr. Pasie. 7): în m-ţii Vilcei
la Golotreni pe Forfeca și pe valea Bistriţei; în Gorjiu la
Roșia pe malul Tismanei ; ete. — 9 Mai Junii,

ci LS
V. alpina /acg. V. alpină. -— Prin locurile stincose și
calcare din regiunea alpină. —În m-ţii Moldovei (02. Plora
XIX, 62 et Bxaic.!: h. j. Giuebh. manuse.; Ca. et Sa...
11) pe Cehlăi (del [. e. 35); în m-ţii Buceci (Io. Lircurs.
1863, 1. e. 119) în valea Ialomiţei (Pr. 118), pe Omu și pe

Babe ; ete. —— 9 /uniit- Augusl.
Uhs.— Se mal citeză: V. palustris L.. în Moldova (Cz. et Sz. 2. €.11).
—V, tricolor var. bellidivides DC. la Puţăni (Guebh. manusc.). —YV. Zoy-
sii Wu/f. în Moldova (Ce. Sz. 1. c. 11) şi în Bucegi la Strunga (A 132).

XVI. DROSERACEE.
DROSERA L. — Proseră.

D. longitolia /. D. cu foi lungi. —— Prin locurile ulgi-
nose — În m-ţii Muscelului prin aproprierea Dimbovicidrei
(Hoff. Eizeurs. 1862, |. e. 39). — 9 Iubit August.

XVII. SAXIFRAGACEE.
SAXIFRAGA Tournef. — Sazifragă.

Ş. Aizoon Jacg. 5. Aizoon. — Pe stîncile calcare din re-
giunea subalpină și alpină. — În m-ţii Moldovei (0z. Flora
XIX, 64 et Easic.]; S. crustata Ca. Flora XIX, 64 /non
Vest.] et Bwsic.]; h. ]. (iuebh. manuse.) pe Cehlăă (S. erus-
tata Edel 1. c. 35); la Brosceni (Burri Besic. 1); pe Pen-
tele; în Muscel pe m-tele Sturu (D. Br. /. c. 83); pe m-tele
Zăganu (Hoff. Ezcurs. 1863, |. e. 119) și în m-ţii Bucegi
(Pron. 199; Pr. 110; Gr. En. 26 et Easic.!) pe Omu!
(4.51), Virfu-cu-Doru ! (Gr. Ezcurs. [. e. 840), Petra-arsă,
în valea Colţei și a Ialomiţei lu schitul Pescera ; pe m-tele
Cozia ; în m-ţii Vilcei pe Naroţ; etc. — 9 Junii August.

Ş. cochlearis Pe/b. S. cochleară. — În regiunea alpină.
—În m-ţii Bucezi la Strunaa (Kotseluy 132).-—9| Iul. Aug.

Ș. transsilvanica Puss; S. demissa Sehott et Kotsehy.
5. transsilvanică.—— Prin locurile umede si stincose din re-
giunea subalpină și alpină.—— În m-ţii Bucegi în valea lalo-
miţei (Pr. 110) aprope de schitul Pescera.— 99 /uliit- Aug.

Ş. luteo-viridis Scott et Kotsehy. S. galbenă-verde. —
Pe stincile calcare și umede din regiunea alpină.— În m-ţiă
Moldovei (3. mutata Cz. Flora XIX, 64 /non L.] et Eusie.];
hi. 7. (anebh. manuse.); pe Cehlăă! (Janha sec. Kanitz |. e.
203); în m-ţii Bucegi (Pr. 110) pe Furnica și pe Petra-arsă

aprope de Pirăul-Babelor. — 9 Junii Angust.
Ş. caesia LL. S. albastră. — Pe stincile calcare din re-

giunea alpină. — Pe Cehlăi (del [. c. 85); în m-ţii Bu-
cegi aprope de obirsia Ialomiţei (Hoff. Excurs. 1863, 1. c.
120). — 9 Juliir- August.

S$. Burseriana . S$. Burseriană. — Pe stincile caleare
din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (03. Plora XIX,
64 et Hasic. |]; h. j. Guebh. manuse.). — 9 Iubhit- August.

Ş. aizoides /. S. aizoidă. — Prin locurile stîncose u-
mede şi umbrose, și pe lingă torentele din regiunea subal-
pină și alpină. — Pe virtul Cehlăului ; în m-ţii Bucegi (Gr.
En. 26 et Exsic.!) către Omu! (A. 51), la schitul Pescera,
la Piîrăul-Babelor, pe Obirşia, Babe; ete.— 9 /ubiăi- August.

3. autumnalis (L). — În Bucegi, pretutindenea (Pr. 110).

Ș$. Baumgartenii Scott; S. retusa Bmg. S. lui Baumgav-
ten.—— Pe stincile calcare din regiunea alpină.-— În Moldova
(S. sedoides Ca. Plora XIX, 64 jnon L.] et Ease.!; h.].
Guebh. manusc.); pe Cehlăi (S. retusa Janka! 4 Aug. 1868
sec. Kamitz 1. e. 203) la Stînca-Panaghia ; în m-ții Bucegi
pe Virfu-cu-Doru și pe virful Omului. — 9 Zuniin- Juli.

Ș. oppositifolia L. 5. cu foi opuse. — Pe stincile din
regiunea alpină.-—Pe Cehlăii (Jana sec. Ranitz . e. 203) ;
în m-ţii Bucegi la Omu ! (4. 51; P'ron. 200).—9| Jum.- Jul.

N. eymosa W. Air. S. cimosă. — Pe stincile din regiu-
nea alpină. — În m-ţii Moldovei (S. prdemontana AU. Sz.
liric. !; h. j. Crnebh. manuse.; 5. stellaris Sa, Iasie.!; h,
j. Gnebh. manuse.). -— 9 Tuniit= Avnpust.

N. museoides Wu/f. S. museoidă. -— Prin locurile stin-
cose din reziunea alpină. —— În m-ţii Moldovei (0z. Plora
XIX, 64 et Paste. |]: fo:

sic. [non Wulf.]; hi. ]. (anebh. manuse.; 5. moschata Sz.

î. (ruebh. manuse:; 5. tenella Sz. Bar-
[rsie. ! [non Wulf.]; he. j. Gnebh. manuse.i 5. hypnoides
Sa. Persic. ] [non L.]; h. ]. (ruebh. manuse.: S. condensata
Sa. Besie. 1]; h. ]. (auebh. manusc.): în m-ţii Bucegi în va-
lea lalomiţei! (4. 49). către Omu! (4. 51), pe Obirşia, pe
Babe ; ete. — 9 unii August.

S. androsacea /. S. androsacee. — Prin locurile stîn-
cose si umede din regiunea alpină. —În m-ţii Moldovei (02.
Plora XIX, b4 et Basie. ]; hi. 3. (Guebh. manusc.); în m-ţiă
Bucegi, din valea Ialomitei (4. 49; Pr. 111) pănă la Omu!
(P'ron. 200), la Strunga (Gr. En. 26 et Ezsic. !), la schitul
Pescera, pe Caraiman ; etc. — 9] Zuniit- August.

Ș. irrioua VW. Bieb. S. udată. — În m-ţii Moldovei (Sz.
Ersic.]; S. geranicides var. îrrigua h. j. (ruebh. manusc.).

Ş. granulata L. S. granulată. — În pădurile Moldovei
superiore (Sz. Basic. |; hi. j. Grnebh. manusc.); pe Cehlăă
(Edel 1. c. 35). -— 9 Maii- lunii.

Ş. carpathica Pc4b. S. carpa'hică. — Pe stincile umede
din resiunea alpină.-—În m-ţii Buceză în valea Ialomiţei între
Obirsia și Domnele (>. cernua Jauka Ad. 18% Pr. 111) și
pe Obirsia (WM. Winkler, Engl. Sazif. 104).—9| ulii Aug.

Ș. controversa Sfernb.; S. adscendens L. S. disputată.—
Prin locurile stincose, petrose și umede din resiunea subal-
pină și alpină. — În m-ţii Moldovei (5. longifolia Cz. Plora
XIX, 64% /non Host.] et Eusie.|; S. rivularis Ca. Flora
XIX, 68 /non Li. nec alior.] et Esic.!; h. j. Guebh. manusc.;

OO

S. Allionii Ca. Flora XIX, 64% [non Bmg.] et Easic.!) pe
Cehlăii; în m-ţii Bucegi la Strunga (A. bot. Zeit. XII [1855],
473; S. ramosissima Schur Fr. 111), pe valea Colţei la Bur-
lacu și pe Obirşia; pe Petra-Craiului la Virful-Baciului
(Rotschy 65). — O) Lunii August.

Ș. bryoides L. 8. brioidă. — Prin locurile petrose din
regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi pe Omu (4. 51; Fron.
200; Pr. 110). — 9] Zuliii- August.

Ș. stellaris /. S. stelară. — Prin locurile umede și pe
lingă pîrăile din regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii

Bucegi în valea Ialomiţei (Pr. 111). — 9 Țuliit- August.

Ş. cuneifolia L. S. cu foi cuneiforme. — Pe lingă stin-
cile umede și umbrose din regiunea subalpină şi alpină. —
În m-ţii Moldovei (Sz. [irsic. 1; hi. ]. Guebh. manusc.); în
m-ții Bucegi în valea Ialomiţei (Z7of. Eicurs. 1863, . e.
120 et Eusic.!; Gr. En. 26) puţin mai sus de schitul Pe-
scera, și pe Furnica; în Muscel pe lingă Dimboviciora
(Hoff. Lzcurs. 1862, l. e. 39); în m-ţii Vilcei la Olănesci ;
în Gorjiu la schitul Locuri-răle. — 9 Maiii- August.

S. rotundifolia /. S. cu foi rotunde. — Prin locurile u-
mede din regiunea subalpină și alpină.—În Bucegi în valea
Ialomiţei (Schur En. 240); la Olănesci și la Lotru pe For-
feca; la Virciorova pe valea Bahnei. — 97 Junii August.

3. repanda Koch. — În m-ţii Bucegi la schitul Pescera
Ialomiţei (S. repanda Willd. Schur En. 240).

Ș, heucherifolia Griseb. et Sef. S. cu foi de heucheria.—
Pe lîngă stîncile umede şi isvorele din regiunea alpină. —
În m-ţii Bucegi (Pr. 111; Winkl.! Engl. Sazifraga 116)
în valea Ialomiţei (Sc/ur Fa. 250) pe lingă schitul Pescera
și pe Obirşia. — 9 Jumiir- August.

ŞS. Huetiana Boiss. S. Muetiană. — Pe lingă stincile u-
mede şi pe malurile torentelor din regiunea subalpină. —
În m-ţii Moldovei (Chrysosplenium opposotifolium Cz. Flora

15]

XIX, 64 /non L. nec Bmg.] et Ersic. !; Edel |. e. 37); în
m-ţii Bacăului la apele minerale de la Slănic pe malul drept
al pirăului Slănic în fata băilor nouă. — 9 mi Juli.

Obs. — Se mal citeză : Ș. ewspitosa LL. var. în m-ţil Bucegi pe stîn-
cile umbrose de la Strunga (Motschy 132).

CIRYSOSPLENIUM Tournef. — (isospleniă.

C. alternifolium /. C. cu foi alterne.— Prin locurile u-
mede și umbrose și pe linsă pirăile din pădurile montane și
subalpine. — În m-ţii Moldovei ((z. Flora XIX, 64 et Er
sie. !; Edel l. e. 37); în distr. lasi la Oprisăni, Stincă, Uoda-
Stîncei, Sculeni şi Şendreni (Sz. manusc.); la Slănic (ue.
manuse.) si la Mănăstirea-Casinului ; în m-ţii Nemţului ; la
Sinaia în regiunile inferiore ale Furnicei ; la Rucăr pe ma-
lul Dimboviţei (D. Br. Fragm. 1. c. 83; Gr. En. 26); în m-ţii
Argeșului pe Urdica ; ete. — 9 Aprilii- lumi.

PARNASSIA Tournetf. —— Parnasie.

P. palustris L. /-. de mlaștini. — Vulg. Sopirlaiță-albă.
— Prin păşunile mlăştinose şi pe malurile torentelor din
regiunea montană și subalpină. — În m-ţii Moldovei (02.
Flora XIX, 63 et Basic. |; h. ]. (anebh. manusc.) la polele
Cehlăului (Edel [. e. 36), schitul Durău, Sihla, m-stirea
Nemţului, şi Călugăreni; la Brosceni (Durri Basic. ); pe
malul 'Telejănului către Valea-largă (Io. Ezcurs. 1863,
l. c. 118), la Sinaia pe valea Peleşului (Gr. fizeurs. 1863,
l. e. 338 et Easie.!; En. 13) și la schitul Pescera Ialomiţei;
in Vilcea în valea Bistriţei (Gr. Eosic.)); ete.—-9) Julii- Ang.

RIBES L. — Rue.

h. urossularia L.; P. Grossularia a. glanduluso-seto-
sum Led. h, Grossularie, — Vulg. Agrij, Agrisă, Acrisă,

152

[i

Agris-selbatec, Cocăză-selbatecă, Burbonă, Struguri-spi-
nos, Pezichia-selbatecă. —— Prin locurile stincose din pă-
durile subalpine. — În m-ţii Moldovei (0z. Plora XIX, 62;
Edel ]. c. 41; Ca. et Sa. 1. c. 10) la polele Cehlăului (Fe.
reclinatum Cz. Wlora XIX, 62 [non L.] et Basic. ; h. ].
Guebh. manuse.; Edel |. c. 36; Cz. et Sz. 1. e. 10); la m=sti-
rea Secu și la schitul Sihla ; în m-ţii Bacăului la Palanca ;
în m-ții Muscelului în valea Diîmboviciorei (Puss Pl. Trans.
233; R. Uva crispa Hoff. Excurs. 1862, ]. c. 39 [non L.]
et wsic.]) și pe m-lele Sturu (PR. carpathicum D. Br,
P'ragm. l. c. 98 [non Rit.]).—t Mai um.

3. pubescens Led, — Cultivat în totă Romănia (FR. Uova
crispa L. Edeil. c.41; Guebh. manuse.; Ca. et Sz. l. c. 10;
PR. Grossularia (ur. E. 26).

1. glabrum Koch. — Cultivat în totă Romănia (P. recli-
natum L. 92. manusc.).

R. nizrum /. 2. negru.— Vulg. Struguri-negri.— Prin
pădurile montane şi subalpine. — În m-ţii Bacăului la Oc-
nă, Comănesci, etc. (Ca. et Sa. 1. c. 10) și cultivat prin gră-
dini (Sz. manuse.; Gr. En. 26). — o Apriliir- Maiiă.

R. rubrum L. FR. roșu. — Vulg. Pomusoră, Cocăză,
Strugurei, Strugurei-rosii. — Prin locurile stincose din pă-
durile subalpine. — Spontanei în m-ţii Nemţului la schi-
tul Sihla!; iar cultivat în totă Romănia (02. et Sz. 1. c. 10
et Basic]; h. ]. Guebh. manusc.; Sz. manusc.; Gr. En. 26).
— îp Apriliii- Maii.

R. petraeum Wolf. R. de stâncă. — Vulg. Păltior. —
Prin locurile stîncose și umede din pădurile umbrose ale
regiunei subalpine. — În Moldova (del 7. e. 41) pe Câhlău
(del |. c. 35) și pe m-ţii de la Şaru-Dorna (02. et Sa. ].
c. 10); în m-ţii Bacăului la Palanca ; în m-ţii Muscelului în
valea Dimboviciorei (P'wss Î. e. 234).— fo Aprilii- unii.

R. alpinum /. PF. alpin. — Prin pădurile stincose din
regiunea subalpină. — În m-ţii Moldovei (Sz. Bsic.]; A. ].

153

(%. et Sz. . ec. 10) la Palanca; la Sinaia
pe Piscu-cânelui si în Bucezi pe Babe. -— b Maiir- Junii.

(ruebh. manuse. :

3

Obs. Philadelphus coronarius L. indicat în Moldova (Cz. Plora
XIX, 60 et Eaesie,; Edel 1. c. 41; Caz. et Sz. I. c. 24, Sz. manuse.), nu
se găsesce de câl cultivat prin grădini.

AVIII. ARISTOLOCIILACEE.
ARISTOLOCIILA LL. — Aristolochne.

A. Clematitis LL. 4. Clemartiră. — Vulg. Marul-lupului,
COucurbeţică, Lăpedălore, lemf.— Prin tuterișuri, pe mar-
ginea pădurilor, prin vii şi agrii. — În totă Moldova (Cz.
Plora XIX, 72 et Basic.! ; Gtuebh. manuse. ; Ca. et Sa. |. c.
51); pe lincă lasi la Balein (Sz. manusc.) si Niţelea; Berlad
(D. Br. 1. c.83); Vers&scă; Ciocănescă; Comana ; în Vilcea
la Bălcescă; în Mehedinţi ((er. Pa. 51). -— 9 Junii ulii.

A. pallida VW. Kir. A. palidă — Prin tuferișuri. — În
Moldova (A. rotunda Bmg. Ca. et Sz. le. 51 [non L.])
către 'Ţubana, Bor&sci, Mironesa şi Ciocaboca (57. ma-
nusc.). — A Apriliit- Main.

Obs. — Se mai citeză : A. louga L. în Moldova (Ce. et Sz. 2.c.51).

ASARUM L. — Asar.

A. europacum /. A. ewropean. — Vulg. Pochivnic, fo
pivnic, Popilnic, Piperiul-lupului, Piperusii. — Prin pă-
durile umede si umbrose. — În Moldova (Cz. Flora XIX,
65 et Ezsc.!: Edel |. c. 39; Ca. et Sz. 1. c. 23; Sz.manusc.):
la m-stirea Adam ((ruebh. manuse.); pe linsă lasi la Niţe-
lea; Bârlad; m-stirea Asapia (Gr. En. 51 et Exsic.); Verşă-
sci, Caraclău, Slănic, Comanesci și Câmpeni; Agiud (Burri
Basic.) ; pe lingă Bucuresci la Merinani (D. Br. Pragm.
I. c. 83); în Muscel pe delul Moţoiii (of. Ezews. 1862.
. ec. 39); la Olănesci și Golotreni; ete.— 9! Apriliii- Wait.

XIX. CUCURBITACEE.
BRYONIA L. — DBrionie.

B. dioica Jacg. B. dicică. — Vulg. Mutăvore, Mutătore-
cu-pome-roşii. — Pe gardurile viilor și a grădinilor țără-
nesci, prin tuferişuri și huciuri.—În totă Moldova (del 1. e.
40 et sic.]; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. 1. e. 42): la Agiud
(Burri Ewsic.!); în Muscel (D. Br. Pragm. l. e. 492); pe vir-
tul delului Moţoiă (Z7o/f.Ereurs. 1862, 1. e. 39); ete. —
9 Zuliii- August.

B. alba L. B. albă. — Vula. Mutătore, Mută'ore-cu-
pome-negre, Împărătesă, Cucurbeţe, Iidea-de-păment. —
Pe gardurile viilor și a grădinilor ţărănesci, prin tuterișuri
și huciuri. —În Moldova (0z. Plora XIX, 69 er Ersic.]; h.].
Gruebh. manusc.; kidel |. e. 40; Ca. er Sa. [i e. 42); pe lingă
Bacăii la Călugăra; în Muscel la Nămăescă ! (Gr. En. 25); ete.
— 9 Tuliit- August.

0bs. 1. — Se cultivă în tolă Romănia : Cucumis sativus L. (02.
Flora XIX, 59 et Ezsic.!; Guebh. manuse.; Ca. et Sz. Î. e. 4; Sz. ma-

nusc. ; Gr. En. 95) vulg. Pepene, Orastavete. — 0. Melo L. et var.
(Guebh. manuse.; Sz. manuse. et Exsic !; Gr. En. 95) vulg. Zemos, Pe-
pene, Pepene-galben. — t. Citrullus Ser. (Guebh. manusc.; Cucurbita

Citrullus IL. Ca. Flora XLX, 69 et Exsie.!; Ca. et Se. 1. c. 4; Sz. ma-
nuse.; Citrullus vulgaris Sechrud. Gr. En. 25) vulg. Pepene-verde, Har-
buz, Labeniţă, Lebonită.

Obs. 2. — Se cultivă în totă Homănia speciile urinătore : Cneurbita
Melupepo /. vulg. Cucurbetă, Bostan-alb. — 0, Pepo L. et var. (Ca.
Flora XIX, 69 et Exsic.!; Guebh. manuse.; Oz. et Sa. Ic. 4; Sz. ma-
nuse.; Gr. En. 25) vulg. Cucurbetă, Bostan, Dovlec, Lubă, Cucurbetă-
porcescă. — (. verrucosa L. (Guebh. manusc.) vulg. Dovlte. — C,
maxima Duck. (Guebh. manuse., Gr. En. 20).—C. Lagenaria L. et var,
(Lagenaria vulgaris Ser.Guebh. manusc.; (ir. En. 20) vulg. Tidva, Cu-
curbetă, Cuvbetă, Trocă, Tilv. — Coccinia indica Wigh. (Gr. En. 25)
vulg. Dutarca, Tărtăcuţă, p

155

XX. CISTACEE.

NELIANTIEMUM Tournet. — lantem.

H. vulgare Gaertn. IH. vulgar. — Vulg. Pujă, Ruja-
sorelui, Ierestăetore, Perestr&k, larba-osului, Mălăoiii.—
Pe coline aride, prin pășunile uscate din munţi. — În Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 66 et Ezsic.!; Cz. et Sz. [. c. 30;
H. tomentosum 0z. Plova XIX, 66 [non Bmg.] et Easic.!:
Cz. et Sz. 1. e. 30; HI. hirtum Cz. Plora XIX, 66 [non Pers.]
et Exsic.!; Ca. et Sa. [. e. 30) centrală ((ruebh. manusc.);
prin munţi (del l. c. 37); la Brosceni (Burri Ewsic.!); în
distr. lași la Voinescă şi Stavnic (Sz. manusc.) ; la m-stirea
Varatic (Gr. rbor. ]. e. 132 et Ersic.!) şi la Călugăreni ;
la Verşăsci, Caraclăă și la Slănic; pe valea Biscei către
Gura-Milei ; la Sinaia! (Gr. Dn. 12 et Eosic.]) ; la Chitila
((ar. Besic.!); pe valea Ialomitei între Puciosa și Moroeni:
la Nemăesci pe Stinca-mănăstirei (D. Br... c. 89); în m-ţii
Vilcei la (Golotreni şi Brezoi; ete.— 9 funiă- August.

3. tomentosum hoch. — La Sinaia şi în m-ţii Bucegi pe
Furnica şi la schitul Pescera Ialomiţei; la Golotreni; etc.

. grandiflorum Koch.— În Muscel pe lîngă Dimboviciora
(HI. grandiflorum DO. Hoff. Exrcurs. 1862, l. c. 89).

H. elandicum 2/0; JI. elandicum a. glabrum hRoch;

H. glabellum Schur. E. elandic. — Prin pășunile stîn-
cose subalpine și alpine. — Pe Cehlăi (/. serpyllifolium

Edel |. c. 35 [non Mill.]; Caz. Flura XIX, 66 et Exsic.!; h. ].
(auebh. manusc.; Uz. et Sa. l. c. 30).— Do Juniăi- August.

H. alpestre P2c/D.; HI. celandieum 3. hirtum Koch. E.
alpeslru, — Prin pășunile petrose din regiunea subalpină
şi alpina.— În Moldova (77. canum Dun. Ca. et Sz. l. e. 30:
H. marifolium Caz. Flora XIX, 66 /non DO. nec alior.] et
Eaxsie.]; h. ]. Gnebh. manusc.; Ca. et Sz. . c. 20) la Călu-
găreni ; în m-ţii Bucegi în sus de schitul Pescera Ialomiței

156
(Sehuur In. 76), la Strunga (7. elandicum Wahlen. 2. vi-
ride Neil. Pr. 117), pe Obiîrşia ; ete. — tb unit Apus!
H. procumbens Dra. £. procmmbent. — Pe coline năsi-

pose și uscate. — În Moldova (77. Fumana Idel |. c. 40
[non Mil.] Ce. Flora XIX, 66 e! Ersie.]; h. j. (inebh. ma-
nuse.; Ca. et Sz. 1. c. 30). — b Iuniii- ulii.

Obs, —- Se mai citeză : HI. vineale Pers. în Moldova (Ce. er Sz. 30).
XXI. HYPERICACEE.
HYPERICUM LL. — Iperic.

H. transsilvanicum Cela/ooshi. HI. macnlatum Fuss.
]. transsilvanic. — Prin finetele alpestre. — În Moldova la
Nemăesci pe Muscelul-Toplitei (17. Picheri Sehur [non Vll.
nec hch.] D. Br. Fragm. 1. e. 99. — 9 Punii- ulii.

H. alpinum W. Ai. 7 adpin. — Prin pășunile din re-
giunea alpină. — În resiunile inferiore ale Cehlăului (del
I. c. 36; 0z. Plora XIX, 70 et Easic.]; Ce. et Sz. 1. c. 45),
pe virful Penteleului ; în Argeş pe m-tele Urdica ; la Olă-
nesci şi la Golotreni pe Forfeca și Naroţ. — 9! /uliit- Aug.

H. montanum /. 7. montan.— Prin pădurile montane.—
În Moldova (02. et Sz. 1. e. 45) superioră ((ruebh. manusc.);
la Ciurdea și Cerbul6să (Sz. manusc.).— 94 Dum August.

[. hivsutum /. 7. îrsut. — Prin pădurile umbrose. —
În totă Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Ersic.l; Gruebh. ma-
nusc.; Uz. et Se. . e. 4; Sz.manusc.); pe lingă lași la Poeni
şi Birnova; pe lingă Bârlad la Cring (D. Br. Pragm. Î. c.89)
la Versăsci, Câmpeni şi Slănic ; la Bisca pe m-tele "Lega: la
polele Bucegilor (fo. Ezrewrs. 1863. Î. e. 119 et Lrsic.!)
și la Sinaia; la Comuna: la Stolnici; ete. —D4 Java Augus?.

H. elegaus Sep. 7. elegani. — Pe coline aride. — În
Moldova (//. Ko/hlianum Spr. Ca. et Sz. l. ec. 40), pe lingă

CD

157

lași la Bordea, Păun, Tomesci si Goroni (Sz. manusec.) : la
Făurei (41.7! Kanitz [. e. 1987).— 9 Junii ulii.

H, tetrapterum Fr. 7. tetrapter. — Prin fineţele umede
și pe lingă pirăile din munţi. — În Moldova (17. guadran-
qulare Bmg. [non ..] Cz. et Sz. 1. e. 40): la Brosceni (Burri
lixsie.!): la m-stirea Horez (Gr. Ezsic.]). — 9 uliii- Aug.

II. quadrangulum /. 7. guadrangular.— Prin pășunile
umede si pădurile din regiunea montană şi subalpină.— in
Moldova (77. dubium Leers. 02. Plora XIX, 70 el Earsic.];
(z. e! Sa. [. e. 45) centrală si superioră ((ruebh. manusc.;
HI. quadrangulum var. dubium (ruebh. manusc.); pe lingă
laşi la Hadimb, Mironesa și Ţubana (17. dubium Se. ma-
uusc.) : în regiunile inferiore ale Cehlăului: la Bârlad (D.
Br. Fragm. [. e. 99); în m-ţii Buzeului pe Penteleă: în
m-ţii Dimbovilei; la Sinaia (Gr. Eu. 16 et Exrsic.!); în m-ţiă
Bucegi la schitul Pescera Ialomiţei şi la Predel: în Argeş
pe Urdica; în Vilcea pe m-tele Naroţ.— 9 funii August.

HI. pertoratum L. 7. perforat. — Vulg. Pojarmţă, Su-
nă'ove, Sanitore, larba-luy-S!.- lon.— Prin finele uscate, pe
coline aride.— În totă Romănia! (0z. Flora XIX, 70 er Ex-
sie.!: Guebh. manuse.; Edel |. c. 40; Ca. et Sz. 1. c. 4D; Sa.
manuse.; D. Br. Fragm. . c€. 89; Gr En.16; H. micro-
phullum Gr. En. 16 [non Jord.] et Easic.).—9 Iun.- Aug.

Obs. — Se mar citâză : H. Richeri V:7. în Moldova (Cz. et Sz.7. e.
45). — HI. pulehrum L. în Moldova (Ca. et Sz. 7. e. 45; Sz. manusc.).
— HI. humifu-um Z. în Moldova (Caz. et Sz. 1.c. 45). — H mosia-
cum Spr. pe colinele de la Galaţi (Guebh. manuse ).

XXII. GENTIANACEE.
GENTIANA LL. — Grentiană.

(i. eruciata L. (i. cruciată. — Vuls, Pierea-pămentului,
Ginţură, Ghinţurea, Enzură, Ochincele. — Pe coline și prin

158

poenile din păduri. — În totă Moldova (Edel 1. e. 37 et Ea
sie.I; (rnebh. manuse.; Ce. et Sa. 1. e. ll; G. germanica Ce.
et Se. [. c. 11 [non Willd.] et Easic.); h. ]. Guebh. manuse.;
(r. eampestris Ce. Flora XIX, 62 [non L.] et Exsic.!; h. j.
(ruebh. manusc.); la Brosceni (Buwri Ersic.!); pe linsă lași
la Valea-adincă, Repedea /Sz. manusc.) și Nitelea ; la m-
stirea Nemţului pe Pleşu și la Avapia-veche: la Caraclăi pe
Babaghicea, la Mănăstirea-Caşinului și la Palanca; pe m-tele
Zăganu (Hof. Eaxcurs. 1863, 1. e. 119 e! zrsic.]), la Sinaia!
(far. Dn. 40 el Lasic.!) și în m-ţii bucezi pe Furnica și P6tra-
arsă ; în Dimboviţa între Petrosiţa și Țiţa. şi pe m-tele Pri-
poru; în Muscel pe m-tele Lerescă (Hof. Ezewrs. 1862, 1.
c. 38 et [sic.!); la Comana pe valea Gurbanului; în Argeş
la Dăesci ; la Virciorova pe Plaiul-scurt; în Gorjiii la schi-

tul Locuri-rele: ete. — 9 Zuliit- August.
G. phlogifolia Schott et Roisehy. G. Aogifolia. — În

m-ţii de la fruntaria Moldovei (Fwss în Griseb. et Sel. II.
330, 331). — 9 Tuli- August.

G. lutea L. Gr. galbenă. — Prin pășunile din regiunea
alpină. — În m-ţii Moldovei (Edel 1. e. 37; Ca. e! Sz. 1. e.
11; D. Br. Fragm. 1. e. 90). — 9 fuliă- August.

(. panionica Scop. G. ungarică. — Păsuni alpine. —
În m-ţii Moldovei (7. punctata Ce. et Se.. e. 11 [non L.]
et Lesic.!: h. 3. Guebh. manusc.). — 9 Iuliii- August.

G. acaulis L. G. acaulă. — Prin pășunile din regiunea
alpină. — În m-ţii Moldovei (Edel l. e. 37; Ce. et Sz.]. e.
11). — 9 funii August.

(i. excisa Presl. Gr. excisată. — Vulg. Ocinedve, Cupe.
— Prin păşunile din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi pe

Furnica, Petra-arsă; ete. — 9 Zuniii= ulii.
G. frigida //aenke. G. frigurosă. — Prin pășunile din

regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi (Fr. 97) pănă pe virfu-
rile de inaintea Omului (4. 51). — 9 /uliir- August,

PA.

iti)

159

&. Pneumonanthe 4. G. de mlastini. — Prin tuferisu-
rile si fineţele umede.— În totă Moldova (Guebhi. mannse.;
Caz. et Sa. l. ce. ll et Easic.!); pe lingă laşi la Poeni (2.
manusc.); la Varatic, Acapia (Gr. Erbor. l. e. 123 et Erste.)
și la m-stirea Nemtului; la Caraclăii pe delul Straja; la Cio-
cănesci (Gr. Bu. 40 et Ersic.!); în Vlașca la Prund (D. Br.
Lragm. [. e. 80); în m-ţii Gorjiului și ai Vilcei (Iloft. ma-
nuse. et Lesie. ., la Bălcescă ; Cerneţi ; ete. — 9 Jul.-Sepl.

(i. aselepiadea L. G. aselepiadee.— Vulz. Lumânărica-

pămeutului. — Prin pădurile umbrose și umede din regiu-
nea montană și subalpină. — În m-ţii Moldovei (del 7. c.

37 ; Caz. Flora XIX, 62 et Exsic.]; h.]. Guebh. mamnusc:;
Caz. et Sa. le. 11); în m-ţii Nemţului pe Petru-Vodă, la
m-stirea Nemţului pe m-tele Pleşu, la schitul Procov, Sihla,
Agapia-veche și Durăiu; la Tirgu-Oenei și la Slănic; la m-sti-
rea Cheia şi la polele Bucegilor (//o77. Ezcurs. 1863, [. c.
119 et Dasic.!): la Câmpulung (Gr. En. 40) pe m-tele Le-
rescă (Hoff. Ezcurs. 1862, [. c. 31) și la Nămăesci (D. Br.
[. e. 90); în Argeş pe m-tele Urdica; ete.—9| Aug.-Sept.
G. utriculosa LL. G. utriculosă. — Prin pășunile umede
din regiunea subalpină și alpină. - În m-ţii Bucegi la Strunga
(Kotschy 132), la Sinaia și la Predgl. — (0) Jumiir- ulii.

G. nivalis L. G. nivală. — Prin locurile petrose din re-

siunea subalpină și alpină. — În m-ţii Bucegi (G. carpa-
ticha W. Kit. Hoff. Eacurs. 1863, |. c. 119) pe Furnica și
pe valea Colţei la Burlacu. — (0) Juliir- August.

G. aestiva PF. et Sehult.: G. angulosa M. Bieb.; G. verna
3. alata Griseb. G. de veră. — Prin pășunile petrose din
regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii Bucegi pe virful
Furnicei. — 9 Lunii August.

(. verna L. G. de primăveră. — Prin pășunile petrose
din reaiunea alpină. — Pe Câhlăă (Edel 1. e. 35; Cz. Flora
XIX, 62 et Ezsic.!; h. j. Guebh. monusc.); în m-ţiă Bucegi
de Babe și pe Omu. — 9 /umiăr- August.

Lă

160

DP

G. ciliata L. G.ciliată.— Prin locurile umede și petrose
din regiunea subalpină. —În m-ţii Moldovei (03. Flora XIX,
62 et Easic.]; h. ]. Cruebh. manusc.) : la schitul Durău de la
polele Cehlăului; la Sinaia în valea Căşăriei (Gr. Ezeurs. |.
e. 339 et Ersie.!; En. 40); pe lingă Dimboviciora (Hof.
Excurs. 1862, 1. e. 39). — 0) August-Septembre.

(. Amarella L. G. Amarelă. — Prin pășunile umede
din regiunea subalpină. — În resiunile inferiore ale Cehlău-
lui! (Edel ]. c. 36; Cz. Plora XIX, 62 et Ersic.!; h. ]. Guebh.
manusc.; Oz. et Sa. [. e. 11); în m-ţii Bucegi la Strunga
(fore albo Ko'schy 132). — CD) Angusl-Septembre.

G obtusifolia Willd. G. spatulată. - Prin pășunile sub-
alpine și alpine. — În m-ţii Bucegi şi la Pred6l. — (0 Aug-Sept.

G. germanica Willd. G. germanică. — Prin păşunile
din resziunea montană si subalpină. — La Brosceni (Burri
BEwsic. !); pe Ceblăiă, la schitul Sihla și la m-stirea Nemţu-
iui pe m-tele Pleşu; la Palanca pe in-tele Tărhăusăl; pe
Pentelei; la polele Bucegilor (Gr. Ea. 40 et Earsic. 1) și
la Sinaia ; ete. — 0) August-Septembre.

B. uniflora Willd. — Pe virtul Cehlăului.

ERYTHRAEA Rich. — Lire.

E. Centaurium Pers. E. Centamră-mică. — Vulg. Po-
trâcă, Fierea-pămentului, Tintaură, Lrigor. — Prin nete
si poeni umede. — În tâtă Rămănia ! (Grreb/i. manuse.: Ce.
et Sa. l. c.9; Sz. manuse.; D. Dr. Fragm. l. c. 90; Gr.
En. 40 et Exsic.!; Kanita ]. c. 226: E. Huppocentaurea
Hof. Excurs. 1962, ]. e. 40 et Exsic.!; E. ramosissima
Gr. En. 40 /non Pers.] et Easic.!). — XP Iumiit- August.

E. pulchella Dries. £. frumosică. — Prin tineţe uinede,
pe matca riurilor. — În Moldova (E. Gerardi Bmg. 0z. et
Sa. le. 9et Basic.) interioră (Guebh. manusc.) la Galaţi

(E. ramosissima Pers. (iuebh. manusc.) ş în dist. lași la
i]

)

Stincă (52. manuse.) ; la Bacăii pe malca Bistritei si la Co-
mănesci pe malca Trotușului ; în m-ţii Vilcei pe matea pi-
răului Olănescilor; ete. — 07 Juli August.

LOMATOUONIUM A. Br. — Lomatogoniă.

L. carinthiacum 4. Br.; Plewrogyne carinthiaca (ri-
seh. LI. carint!hiacă. — Prin locurile petrose, pe matca to-
rentelor din regiunea alpină. — În m-tii Bucegi pe linsă
malurile Ialomiţei (4. 49), la Strunga! (Pon. 197; Gr.
En. &l el Bausic.!; Kanitz |. c. 225) și către Omu (A. Pot.
Zeit. XIII, 702). — (9) Lulii- August.

MENYANTIES L. — Meniant.

M. trifoliata L. VW. wwifoliar. — Vulg. Prifoiste, Tri-
Foii-amar, Trifoii-de-lac. — Prin lacură și mlaștini. În
Romania (Caracas 1. c. 116; D. Br. [. c. 90); la Bucuresci
(Gr. En. &l et karsic.!) în suburbia Brosteni sub cimitirul
Şerban-Vodă. — 9 Apriliit- Mai.

LIMNANTHEMUM (mel. —— Limnantem.

L. uymphoides Linh.; LL. peltatum (mel; Willarsia

nymphoides Vent. L. nimfoid. — Plutitor pe suprataţa a-
pelor stagnante și lin curgătore. — Pe linză Galaţi ((ruebh.

manusc.) ; pe lingă Bucuresci la Ferăstrăă (D. Br. (. e. 90);
în Romanați la Dăbuleni-Potel (Go. Don. 41).— 9) Lul- Aug.

XIII. OROBANCHEE.

OROBANCHE [. — Orobanche.

0. eruenta Bert. 0. încruntată. — Parasilă pe rădăci-
nile lui Lotus, Oytisus și Genista. — Pe lingă Cerneţi la
IS!

102

lorgutova (Gr. Ewsic.!) și la Virciorova către Portile-de-
fer. — 9 Tuniit- ulii.

0. gracilis Sm. 0. gracilă. — Parasilă pe rădăcinile
lui Oytisus şi Genista. —- La Vireiorova către Porțile-de-

fer (Borb. 1873, Băns. 272). — 9 lunii Iulia.

0. Galii Duby; O. vulgavis DC. 0. vulgară. — Vulg.
Verigel, Veriţel, Orălicii, larba-untului, Plorea-untului,
Săgeta-lui- D-deii. — Parasită pe rădăcinile lui Galinm.—
În Moldova (0. caryophyllacea Sm. Cz. Plora XIX, 68 e!
Basic.2; Ca. et Sa. l. e. 38) pe lingă Iași la Balein în Via-
Virnav (0. caryophyl. Sz. manusc.?); în regiunile interiore
ale Cehlăului (0. caryophyl. del 1. e. 36) și la m-stirea
Nemţului pe m-tele Pleşu; ete. — 9 Zuniit- ulii.

0. Epithymum DO. 0. Epithim. — Parasită pe rădăci-
nile lui P/ymus. — La m-stirea Nemlului pe m-tele Pleșu;
la Agiud (Buwri Easic.1); în m-ţii Bucezi la schilul Pescera
Ialomiţei! (Pr. 105); în Argeş pe m-tele Urdica ; în Vilcea
pe m-tele Forfeca ; ete. — 9] Juniit- ulii.

0). flava Mart. 0. galbenă. — Parasită pe rădecinile lui
Petasites. — În m-ţii Bacăului pe valea Slănicului către
fruntarie. — 9 Lulii- August.

Obs. — Se mai citeză: 0. elatior Bmg. în Moldova (Caz. et Sz.7.
e. 33; Sz. manusc.) interioră (Guebh. manuse.) şi în regiunile infe-
riore ale Cehlăului (Edel ]. e. 36). — 0. lutea Bg. în Moldova (02.
Flora XIX, 68; Ca. et Sz. 1. ec. 38, Sz. manusc.) la polele Cehlăului (£-
del 1. c. 36).-—0. erinita Vio. în Moldova inferioră (Guebh. manuse.).

PHELIPAEA Desf. — Pelipee.

P. cerulea 0. A. Mey. P. albăstrie. — Parasită pe ră-
dăcinile de Achillea. — În Moldova (Orobanehe cerulea Li.
Oz. et Sa. l.c. 38) inferioră (Guebh. manuse.) ; în dis-
trictul lași la Horlesti, Cucuteni şi Leţcani (Sz. manusc.).

— 9, luniin- ulii,

163

P. ramosa 0. 1. Meg. P. rămosă. — Parasită pe rădă-
cinile Cânepei, a Tutunului și pe ale lui Sole nigra.
- În Moldova (Orobanche ramosa LL. ldel |. e. 40; Caz. el
Sa. [. c. 38; Sz. manuse.; 0. cerulea Caz. Wlora XIX, 68
[non L.] et sie.!) imterioră ( (a uebh. man.).—9 lun. Aug.

LATHRAĂEA L. — Latvee.

L. Squamaria Lin. LL. solzosă. — Vulg. Mama-pădurei,

Plorea-şerpelui, Cucuruz-de-pădure. — Parasilă pe răd&-
cina arborilor din pădurile umede și umbrâse. — În Mol-

dova (02. P'lora XIX, 68 et Eivsie.!) totă ((ruebhi. manusc.);
pe lingă Iaşi (Oz. et Sz. 1. c. 37) la schitul Tăriţă în Via-
Veisa (Sz. manusc.) și la Niţelea (D. Br. Pragm. 1. e. 90);
pe lingă Bucuresci la Cernica: la Comana; în Muscel la
Conţăsci (Gr. Desic.!); pe lingă Craiova ; în Mehedinţi pe
Delul Poroina ((ar. n. 45 et Ersic.]); ete. —9 Apr.- Mai.

XXIV. TAMARISCINEE.

MYRICARIA Desv. — Miricavie.

M. germanica Deso. M. germanică. — Vulg. Tama-
riscă, Cătină-mică. — Pe malurile şi pe matca lorentelor

și a riurilor de la polele munţilor.—— În Moldova (Pamariz
germanica L. Cz. Flora XIX, 63 et Easic.!) centrală
((ruebh. manusc.) de la polele Cehlăului şi pănă aprope de
Odobesci (7. germanica del 1. c. 36, 37); pe malurile
Trotusului, a Moldovei şi a Bistriţei (7. germ. Oz. et Sz. 1...
€. 16); în m-ţii Bacăului pe matca Slănicului (D. Br. P'ragm.
l. e. 90); la Agiud (Burri Ersie.!); pe matca Telejănului și
a Prahovei (Gr. En. 25) către Ploesci (7. germ. Janka
Oest. bot. Zeit. XXIII [1873], 322) şi la Sinaia ; la Câmpu-
lung pe matca Riu-Tiroului (Ho. Ezcurs. 1862, 1. c..40
et Ersic.!); pe malca lalomiţei între Puciosa și Moroeni; la

LO

Himnicu-Vileei pe malul Oltului ; pe matea pirăului Olă-
nescilor ; ete. — o Zunii- ulii.

TAMARIX L. — 7 'amariscă.

T. gallica L. 7. galică. —- Vulg. Căhină-roșie, Pama-
riscă, — Pe malurile şi pe matca riurilor. — Pe lingă Băr-

boși (Vechtr. et Sint. sec. Kanitz [. ce. 186); pe matca Pra-
hovei călre Ploesci împreună cu Vyricaria germanica, Cu
specia următore şi cu Hippophac rhamnoides, torte tre-
quentă („Janha Oest. bot. Zeit. XXIII [1873] 322); la Câm-
pulung pe matca Riu-Tiroului (off. [arcurs. 1862, [. e.
40). — bb Maii-lulii.

T. Pallasii Desv. 7. lui Pallas. — Pe malurile și pe
matea riurilor. — În Moldova inferioră pe malurile Seretu-
lui! (Guebhi. manusc. et Easic. n. 776 sec. Num Consp. 203;
Boiss. FI. or. 1, 773; T. gallica Cz. Flora XIX, 63 /non
L.] et Exsic.! ; Edel |. c. 38; Caz. et Sa. L. c. 16) pănă la
Focşani (7. gallica Edel |. c. 37 et Easic.!; Ca. el Sa...
e. 16); pe matea Putnei la Făurei ((rneb/. Nor. manusc.)
și Agiud (Burri Exsic.!); de la Huşi în jos (7. gallica Sz.
manusc.); pe malul Taslăului către Slobodia; în distr. Bu-
zei la Sarea-lui-Buzăă ; pe matca Prahovei către Ploesci
(Janka Vest. bot. Zeit. XXIII [1873] 322) și Câmpina ; pe
matca lalomiţei la Ferbinţi, etc. -— îo Maiii- Juli.

XXV. SALICACEE.
SALIX Tournef. —- Salce.

Ș. pentandra L. S$. pentandră.— Pe malurile riurilor. —
În Moldova (£Edel ]. e. 41; 0z. et Sz. le. 3) la Soloneţi
(Sz. manusc.). — bo Maii.

Ş. fragilis L. S$. fragidă. — Vuls. Ruchită. — Pe ma-
lurile rîurilor si prin locurile umede. — În tâtă Romănia!

lHd

(Guebh. manusc.; Idel |. c. &l et Easic.]; Ca. et Sa. 1. c. 3;
Sz. manuse, ; D. Br. Fragm,. . e. 90; Gr. En. 53 et Ear-
sic.). — h Apriliii- Maii,

3. decipiens Koch. — În Moldova (5. decipiens Hofm.
Edel |. c. 41; Ca. et Sa. l.c. 3; Sz. manuac.).

7. Russeliana Koch. — În m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa
si Tismana (5. Pusseliana Sm. Hof. manusc. et arsic.?).

Ş. alba LL. S. albă. — Vula. Salee, Salcă. Pe malu-
rile riurilor si prin locuri umede. — În totă Romănia! (Cz.
Plora XIX, 60 et Basic. ; Edel l. e. 4l: Guebh. manusc.;
Ca. el Sa. ]. c. 3: Sz. manusc.; Gr. Erbor. [. c. 121 et Ex-
sic.]; (ar. En. 53 et Easic.]). — b Aprilii- Maiii.

3. vitellina Koch. — Vulg. Losie. — În Moldova (S. vi-
tellina L. Edel |. c. 41; Ca. et Sz.l.c.3).

ȘS. triandra /. S. triandră. — Pe malurile apelor si
prin locuri mlăștinose. — În totă Romănia! ((iuebh. ma-
nuse.: Ca. et Sa. l. e. 3; Sa. manusc.).— b Apr.- Maiii.

3. diseolor. — În Moldova (S. amygdalina L. 02. et Sa.
l. e. 3; Sz. manusc.).

5. purpurea L. 5. purpurie. — Vulg. Răchită-roşie.—
Pe malurile apelor si prin locuri mlăstinâse. — În Moldova
(S$. monandra Hoff. Cz. et Sa. 1. c. 3; 5. Heha L. Edell.
e. 41) pe malul Prutului (Sz. manusc.); la Nemţ (S. Heha
Gr. Erbor. ]. e. 1219); în distr. Buzeii la Beceni (S. Felix
Gr. En. 53 et Exsic.?); la Predel; la Cerneţi pe malul 'To-
polnitei (Gr. Ea. 53 2). — bb Marti Aprilia.

Ș. daphnoides Vl. S. dafnoidă. — Prin văile subal-
pine. — În m-ţii Vilcei la pasul Turnu-roşiu (Sehu» En.
618). — î> Martiii- Aprilii.

Ș. viminalis L. S. vinjosă. — Vulg. Răchită-de-mlaă.
— Pe malurile riurilor. — În Moldova (Edel 1. e. 41; (2. et
Sa. Î. c. 3) pe malul Prutului (Sz. manusc.) ; între Ploesci
și Văleni (Gr. En. 53 ?); ete. — b Martii- Apriliii.

166 4
Ş. incana Schrank. S. alhiciosă. — Prin văile umede
din munţi. — În Moldova (Anders. în DC. Prod. XVI, II,
302) totă (5. riparia Willd. Gruebh. manusc.); în Vilcea
la Călimănesci (Gr. asic.]). — o Aprilii- Maiiă.

Ş. caprea L. S. căprescă. — Vulg. Iov, Păchiră-putu-
Prin pădurile umede, cu deosebire
din regiunea montană. — În Moldova (Edel 7. c. 41; Ca. et
Sa, l.c. 3; Sa. manusc.) ; pe lingă lasi la Niţelea si Repe-
dea (D. Br. Pragm. 1. e. 90); în distr. Bacăi la Câmpeni;
către Vasluii la Valea-Mosnegului (Gr. Erbor. î. e. 121);
la m-stivea Cheia (Hof. Eacurs. 1863, 1. e. 118), la Câm-
pina (Gr. En. 53); etc. — tf Martiii- Aprilia.

rosă. Păchită-mole.

$. aurita /. S. aurită. — Pe lingă pirăie, prin păduri
umede. —- În totă Moldova (Grebh. manusc.) ; în Ilfov la

Chitila (Gr. Earsic.). — bb Apriliii- Maii.

Ș. silesiaca Willd. $. silesiacă. — Pe lîngă stincile u-
mede și pe lingă torentele din pădurile subalpine. — În
Moldova (03. et Sz. 1. e. 3) la Palanca pe lingă Pirăul-șan-
tului și pe Tărhăușăl; în m-tii Bucegi la schitul Pescera Ia-
lomiţei; ete. — Îo WMaiă- unii.

Ş. cinerea . S. cenusie. — Pe lingă ape, prin locuri u-
mede. -— În Moldova (Edel 1. e. 4; Ca. et Sz.1. e. 3); pe
malul Prutului la Stîncă (Sz. manusc.); la Titu, Ghergani
(Gr. En. 53 et Iasic.]), Peris si Buftea: la Predel; ete.
— b Martii- Aprili.

f. aquatica. — În m-ţii Buzeului către Valea-largă (S.
aquatica Sm. Hoff. Ercurs. 1863. . e. 118 et Easic.]).

Ş. myrsinites L. S$. cu foi de mirt. — Prin locurile
stineâse si umede din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei
(Ca. Plora XIX, 60 et Basic]; S. arbuseula Ca. Plora XIX,
60 et Exrsic.); Ca. et Sa. 1. c. 3; 5. reticulata Cz. Plora XIX,
60 /non L.] et Exsic.!; Oz. et Sz. 1. c. 3); în m-ţii Bucegi
în valea Ialomitei (Pr. 82). — fo Juniir- ulii.

167

Ş. retusa /. S. retusă. — Prin locurile petrose din re-
giunea alpină. —— În m-ţii Moldovei ((z. et Sa. l. c.3 et
rsic.]). — hp lunii August.

f. Ritaibeliana. — Pe virlul Bucesilor (S. Riraibeliana
Willd. Hof, Lazcurs. 1863, [. e. 119).

N. herbacea 7. S. erbacee. — Prin locurile petrose și
umede din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (Cz. et Sz.
[. c. 3); pe Cehlăi (Edel 1. c. 36); în m-ții Bucegi pe virful
Ouului, —— Îo Zerniăr- August.

Ș, reticulata /. 5. reticulată. — Prin locurile stincose

si umede din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi la Pirăul-
Babelor și pe virlul Omului. —— Îo /uniit- August.

Obs. [.— Se mai citeză : $. rubra Muds. la Ghergani şi Titu (Gr.
En. 53 9), — S. acuminata S$m. în Moldova (Ca. et Sz. 1. c. 3) şi la
Titu şi Ghergani (Gr. Dn. 539). — Ș. hastata L. în Moldova (Caz. et
Sz. 1. ec. 3). — S. cinerea var. crerulescens în Moldova (Caz. et Sz. I.
e. 3).— S. tagitolia în Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 3).-— 5. silesiaca Wild.
var. sphacelata în Moldova (Ca. et Sz. î.c. 3). — S. myrtilloides L.
în Moldova (Cz. et Sz. l.c. 3). — S. phylicifolia L în tâtă Moldova
(Guebh. manusc.; Ca. et Sz. 1. c. 3). — S. incubacea Ţ,. în Moldova
(Caz. et Sz. 1.c.3) la ŞăEndreni (52. manusc.). — S$. depressa Hof.
în Moldova (Ce. et Sz. 1. e. 3)-- S. rosmarinifolia L. în Moldova (02.
et Sz. 1. c. 3). — S. limosa Whlbg. în Moldova (Cz. Flora XIX, 60; Ca.
et Sz. ]. €. 3). — Ș. Jaequinii Host. în Moldova (Cz. Flora XIX, 60;
Ca. et Sa. 1.c.3).

0bs. 2. — S. babilonica L. vulg. Sa/ce-pletisă, indicată în Bucuresci
(Gr. En. D3 et Exsic.!) nu se găsesce de cât cultivată prin grădini
şi cimitire! /Guebh. manusc.).

POPULUS Tournef. — Plop.

P. alba L. P. alb. — Vulg. Plută. — Prin lunci si ză-
voie. — În totă Romănia! (Cz. Plora XIX, 64; Bdel 1. ce.
41; Guebh. Not. et manusc.; Ca. et Sa. 1. c. 21; Sa. ma-
nusc.; Gr. Erbor. Î. c. t21 et En. 53; Kanitz] ]. c. 115).—

Î Martiii- Apriliir,

168

SOD

P. canescens 59. P. albicios.— Prin lunci și zăvâie.——
În Moldova (PP. alba 3. canescens Ca. et Sa. l.c. 21; Sa.
manusc.); la Verşăscă în lunca Tazlăului; la Slatina în lunca
Oltului; etc. — b Warii- Apriliă.

P. tremula LL. P. tremurătoriă. — Vulg. Flop-de-
munte. — Prin păduri. — În Moldova (Edel 1. e. 41 et Bx-
sic. ; Ca. et Sz. l. c. 21; Sz. manusc.; Betula nana Ca. et
Sa. et Exsic.! [non L.]) centrală și superioră ((ruebh. Not.
17 et manusc.); la Stelănesci ; pe linsă Iasi la Niţelea; la
Câmpina; pe lingă Bucuresci la Panteleimon (Gr. En. 53 et
Dasic.]); ete. — bb Martiit- Apriliii.

P. nigra L. P. negru. — Prin luncă și zăvoie. — În
10tă Romănia! ((ruebh. Not. 17 el manusc.; Edel |. c. &l et
Estic.) ; Ca. et Sz. l. c. 21: Sz. manusc.; Gr. En. 53). —
b Martiii- Apriliă.

Obs. — Se mai citeză : P. repanda Bmg. în Moldova (Cz. et Sz. ]. c.
21). — Iar, P. pyramidalis fos. indicat în Moldova (Sz. manuse. ; Gr.
Hrbor. l. c. 121) centrală şi inferioră (P. dilatata Ait. Gucbh. Not 17

et manusc.) şi în Lunca Oltului spre Islaz (Gr. En 53), nu se găsesce
de cât numai cultivat.

SUB-DIVISIUNEA ur.

Ovariă plurilocular ; placentaţiune axilă.

XXVI. MALVACEE.
MALVA Tournef. — Nalbă.
M. sylvestris LL. N. de pădure. — Vulg. Nalbă. — Prin

locurile ruderale din orase și sate, pe lingă garduri, locuinţi
și drumuri. — În totă Romănia (07. Piora XIX, 69 et Ex-

169

sic.]; Guebh. manusc.: Edel |. c. 40; Ca. et Sa. l. c. &li; Sz.
manuse.; D. Br. Fragm. |. e. 80; Burri Easic.]; Gr. Er
bor. Î. e. 132 et En. 15 et Estic.) — c7 Lluniit- August,

3. labra. -— Prin locurile cultivate din Moldova inferioră
(DI. mauririana auct. var. [non L.] Guebh. manusc.).

M. rotundifolia L.; M. vulgaris Pries. N. cu foi ro-
tunde. —— Vula. Nalbă-mică, Nalbă-meruntă, Casii, Casul-
pope). -— Prin locuri cultivate și ruderale, pe lingă drumuri
și locninţi. — În totă Romănia (02. Plora XIX, 69 er
Ersic.!; (Guebh. manuse.; Că. et Sa. le. 4l; Sz. manuse;;
D. Br. Fragm.|. « 89; Gr. Erbor. 1. c. 132 et En. 15).—
(0) Luniii- Septembre.

M. borealis Wallm. N. boreală. — Prin locuri cultivate
și ruderale. pe lincă locuinţi, garduri și drumuri.— În Mol-
dova inferioră (WM. parviflora Huds. [non L.] Guebh. ma-
nusc.); la Tirgoviștea; ete. — (0) Iuniiu- Seplembre.

Obs. — Se mai citeză : M. Alcea L. în Moldova (Sz. manusc.). —

M. moschata L. în Moldova (din erdre M. montana Cz. et Sz.1. c. 4).
— A. crispa L. în Moldova (Sz.manusc.).

ALTHAA LL. — Alee.

A. officinalis /. A. oficinală. — Vulg. Nalbă-mare
Nalbu-albă. — Prin locuri umede, pe malurile riurilor. —
În totă Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.]; Guebh. ma-
nusc.; Ca. et Sz. Î. e. 41; Sz. manusc.); către Galaţi (del
I. c. 32, 41); la Berlad (D. Br. Pragm. 1. c. 89); pe lingă
m-stirea Varatic (er. Erbor.]. c. 132); la Verșăsci pe ma-
lul Taslăului și la Caraclăi; la Agiud (Burri Exsic.); pe
lîngă Craiova ; ete. — 9| Iulii- Angust.

A. cannabina /. A. cu foi de cânepă. — Pe marginea
pădurilor și prin tuferisuri. — În Moldova (0z. Flora XIX,
69 et Prsic.]; Ca. el Sa. l. e. 41) totă ((ruebh. manusc.); în
distr. lași la Balcin în Via-Virnav şi la R&diu-Aldei (Sz.ma-

IO

nusc.); la Comana (D. Br Pragm. 1. c. 89); în m-ţii m-sti-
rilor Cozia, Bistriţa și Tismana (Hof. manuse. et Brsic.l);
în Mehedinţi (Gr. En. 15) la Virejorova (Kamitz ! 1. c. 25)
către Porţile-de-fer ; ete. — 9] /uliit- August.

A. hirsuta L. A. îrsută. — Pe marginea asrilor. — În
Moldova (02. et Sz. 1. c. 41) la Hoisăscă (52. manusc.). —
(5 Luliii- August.

A. pallida W. A.; Alcca pallida Bess. A. palidă. —
Prin finețe sterile, pe coline aride. —— În Moldova (0z. er
Sa. . c. &l et Ezsic.!; Lava'era alpina Ca. Flora XIX,
69?) inferioră (Guebh. manusc. et Exsic. n. 306 sec. Num,
Consp. 127); în distr. lași la Șipote, Larga, Tirgu-frumos
si Erbiceni (52. manusc.) ; la Comana ; la Vireiorova către
Porţile-de-fer. — 7 Iuniii- August.

Obs. — A. rosea Cao. vulg. Nalbă-de-grădină, indicată în Moldova
(Cz. et Bz. 1. c. 41; Sz. manusc.). nu se găsesce de cât cultivată prin
grădini şi câte-o-dată subspontanee.

LAVATERA L. — Lavateră.

L. thuringiaca Lin. L. turingiacă. — Prin fineţe, po-
eni, tuterişuri, pe marginea agrilor și prin seme&nături. —
În Moldova (02. Flora XIX, 69 et Ewsic.!; Edel . e. 40,
41; Sz. manuse.) inferioră (Guebh. manusc.) ; la lasi (V.]
sec. Kanilz 1. c. 25) şi Hărpăsăsci ; în distr. Bacău la Ver-
s&scă; pe lingă Bârlad ; în Rimnicu-sărat la Caiata ; în Il-
fov (Gr. En. 15 et Dasic.]; Althea officinalis Gr. En. 15
[non L.] et LExsic.]) la Ciocănesci (D. Br. Pragm. l. c. 89);
în Argeş la Stolnici; pe lingă Craiova; în m-ţii m-stirilor Co-
zia, Bistriţa și Tismana (Hoff. manuse. et Lasie.!); ete.

9 Tumiir= August.

0bs. — Se mai citeză speciile următore : L. cretica L. la Pechea
(Guebh. manusc.).— L. Olbia L. în Moldova (del 1. c. 40) de la Bâr-
Jad în jos la Șosin şi Pucitoia (Sz. manuse.). —L, Psendo-Olhia Poir. la
Pechea (G'urebh. manusc.).

HIBISCUS LL, — Thise.

H. Trionum Lin. 7. Vegicos. — Prin agri, semnături,
grădini, pe lingă drumuri. —— În Moldova (Cz. Flora XIX,
69 et Farsic.]; [del |. e. 40; Cz. et Sz.l. e. 41; Sz.manusc.)
inferioră ((rueh/. manuse. et Easic. n. 310 sec. Nym.
Consp. 136); la Berlad ; la Caraclăi; în Rimnicul-sărat la
Sihlea ; pe lingă Bucuresci la Bănesa și Ferăstrei (D. Br.
Fragm. |. c. 89; Gr. En. 15 et Easic.]); la Buzău, Ploesci
si Giurgiu (41.7 sec. Kanitz [. c. 187); în Vilcea la Băl-
cescă; ete. — (9) /uniiti- August.

i

Obs. — Se cultivă : II. eseulentus L. vulg. Baie, Fun Ce.
“de

(
XIX, 69 et Exrsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 41; Sz. manuse.: Gr. En. ]

ABUTILON Giertn. — Abutilon.

A. Avicenna Gertn. V. lui Avicenna, — Prin locuri
cultivate, păduri și vii. — Pe lingă Iași și Galaţi (Sida A-
butilon L. (Gauebh. Not. 16 et manusc.; Malva tomentosa S2z,
Ersic.]); la Bucurescă; în Vilcea la Bălcescă; în Mehedinţi la
Cerneţi (Gr. En. 16); ete. — 0) Iuliă- August.

XXVII. TILIACEE.

TILIA Lin. — Tei.

T. argentea Desf. 7. argintii. — Prin păduri. — În
Moldova (7. tomentosa Bmg. Edel |. c. 42; Ca. et Sa. |.
c. 30; P. europaea 02. Plora XIX, 66 pact L.] et Exsuc.!)
iesaira ((luebh. manuse. et Exsic. n. 312 sec. Nym. Consp.
130); la Verșăsci; în disir. Buzău la Beceni (7. alba W.
Kit. Gr. En. 15); în Mehedinţi la Stirmina (7. varvifolia
(ir. En. 15 [non Ehrh.] et Ezsic.!) și către Vireiorova,; ete.

172

T. platyphyllos Scop. 7. cu foi mari. — Prin păduri.
— În Moldova (7. grandifolia Ehrh. Edel 1. c. 42; T.
grandiflora Ca. et Sa. 1. e. 30; Sa. manusc.); în Iltov (Gr.
En. 15 2). — b Tuniit- luliă.

T. rubra DC. 7. roșu. — În pădurile din Moldova in=
ferioră ((rucbh. manusc.). — îb Iuliii.

T. parvifolia Eh. 7. ce foi mici. — Prin păduri. —
În Moldova (Cz. Plora XIX, 66 et Brsic.]: Edel |. c. 42;
T. parviflora Oz. et Sa. 1. e. 30; Sa. manusc.); pe lingă
laşi la Niţelea (7. platyhphyllos D. Br. Pragm. l. c. 89
non Scop.]); Verşăsci; Câmpina (Gr. En. 15).— b Juli.

XXVIII. THEREBINTHACEE.
RHUS UL. — Rus.

R. Cotinus L. P. Cutin. — Vulg. Scumpie. — Pe coline
aride și petrose. — În Moldova (02. Flora XIX, 63 et Ex-
sic.]; Edel |. c 41) inferioră (Guebh. manusc.); pe Prut de
la Stîncă în jos pe coma delului pănă la Husi si Galaţi (Se.
Bisic.1), de unde apoi se întinde peste totă târa de jos (Sz.
manusc.), Și către Berlad, Tecuciă şi Focsani (02. et Sa. ].
€. 16); în Ilfov la Peris: în Vlasca la Prund; de la Severin
spre Virciorova (Gr. In. 18) către Porţile-de-fer.—b Masi.

Obs. — Se cultivă prin grădini: R. typhina L. (Cz. et Sz. 7. c. 16;
Sz. manusc.; Gr. En. 18) vulg. Oţetarită.

XXIX. EUPHORBIACEE.

EUPHORBIA L. — Fuforhie.

E. palustris LL. [. de mlaștini. — Pe malurile apelor,
prin locuri mlăștinose. — În Moldova (02. Flora XIX. 65

et Exsic.]; Ca. et Sa. |. c. 24; Sa. manusc.) centrală la Fău-

175

rei (Giuebh. Not. manusc.); pe linvă lacul Brateș (del [. e.
38); pe lingă Bucuresci la Bănesa (Gr. fn. Dl et Basic.)
şi Ferâstr&ii; la Comana; pe teriloriul neutral către Orşova
(W'inhl. Vest. bot. Zeit. XVI | 1866], 16). -— o Maiir- luliii,

3. epithymoides /acg. Li. epithimoida. —— Prin păduri
şi tuterişuri. -— În Moldova (del 1. e. 39; Czet Sale.
24); la Voinesci şi Stavnic (52. manusc.); la Făurei ((uebi.
manusc.); la Agiud (Burri asi.) ; la Văleni (E. fragi-
fera Gr. En. 5l et basic); la Comana. 9 Maii- lun,

E. lingulata //ef. £. lingulată. — Prin locuri petrose

și umbrose. —— La Virciorova către Porţile-de-fer (Borb.
1873, Baăns. 285). — 9 Apriliir- Mai.

E. angulata Jacg. E. angulata. — Prin locurile utu-
brose din pădurile subalpine — În Moldova (0z. et Sz. 1.

e. 24); la Predel pe m-tele Susaiii. — 9 Maiir- unii.

E. verrutosa Lam. E. verucosă. — Prin tuterișuri și
păduri. — În Moldova (0z. Flora XIX, 65 et basic. ; Cz.
et Sa. [. c. 24). — 2 Maii- lunii.

E. pilosa L. Li. prucera. M. Bieb. [. perosă. — Prin
pădurile umbrose şi umede. — În Moldova (£. ni/losa W.
Kit. Cz. Plora XIX, 65 et Dsic.] ; h. ]. Guebh. manusc. ;
Ca. et Sa. 1. c. 24; Sz. manuse.; E. sylvatica Ca. Plora XIX,
65 /nou Jacg.] et Iisic.!); la Galaţi (Guebh. manusc.); pe
lingă Birlad la Cring; la Chitila și Ciocănesci ; la Co-
mană ; etc. — 9 /uniit- luliin.

E. plathyphylla L. £. platijilă. — Vulg. Lap'ele-câ-
nelui, Buruiană-de-negri. — Prin locuri cultivate, inculte
și petrose, pe lină drumuri, printre petrele de pe matca
riurilor. — În Moldova centrală (Guebh. manuse ); în distr.
laşi la Mogoșăsci (Sz. manusce.), pe lingă Petră la Fabrică ;
la Caraclăi, Comănesci şi Slănic; la Aciud (Burri La-
sic.!); pe lingă Bucurescă la Panteleimon (GG, Eu. 51 et

Exsie.]; E. stricta Gr. En. Dl [non L.] et Exsic.l) si în
Dudesci ; la Craiova ; la Bălcesci şi la Golotreni între Sche-
lea-Cladovei și (iura-văiei ; ete. — (0) Juniit- Septembre.

E. helioscopia L. E. elioscopie. — Vulg. Arior, Alior,
Aior, Laptele-cânelui, Laptele-cucului, Buruiană-cde-fri-
guri. — Prin locuri cultivate, printre semă&nături, pe mar-
ginea agrilor. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 65 et Basic.!;
Edel |. c. 39; Ca. et Sa. 1. e. 24; Sz. manuse.; D. Br.
P'ragm. [. e. 99) centrală şi superioră (Guebh. manusc.); în
distr. Bacău la Caraclăă ; în Prahova la Brebu; în Muscel
la Conţăsci (Gr. Eosic.]); ete. — O Maii- August.

E. amyg&dalvides L. £. amigdaloidă. — Prin pădurile
umbrose. — În totă Moldova (bdel [. c. 39; Ca. et Sz. 1.
c., 24; E. sylvatica Jacg. Guebh. manusc.; Caz. et Sa. |. e,
24; Sz. manusc.j E. Leplus Ca. Plora XIX, 65 [non L.] et

vaesic.] ; Hdel |. c. 399; Ca. et Sa.1. c. 24; Sz. manusc.);

"la Comănescă şi Câmpeni; la Agiud (Burri Ezsic.!) ; la Si-
naia către polele Furnicei şi la Predel ; în Muscel pe m-tele
Leresci (£. sylv. Hoff. Excurs. 1863, 1. e. 31); la Comana;
la Bucovăţ pe malul Jiului; în Gorjii la Roşia; la Vireiorova
către Porţile-de-fer! (Kanitz l. e. 110).— 9 Apr.-Maii,

E. lucida W. At. £. lucidă. — Prin luncă și finețe u-
mede. — În Moldova (£. nieczensis Cz. Plora XIX, 65 [non
AU.] et Esic.!; Cz. et Sa. 1. c. 24), în distr. lași la Zahor-
na, Văiluța şi Lăutescă (Sz. manusc.). — 9 Maiit- lunii.

E. salicifolia Fost. 2. cu foi de salee. — Prin finele ,
tuferișuri, pe lîngă drumuri. — În Moldova (0z. et Sz. ]. e.
24; S2. manusc.); pe lingă Slatina călre Olt.— 92| Maiir- Jun.

E. virgata W. hit. Fi. vergosă. — Prin finete, tuferi-
sură, pe lingă drumuri. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 65
e! Ewvsic.] [nom. E. segetalis et E. Cyparissias/) interioră
(Guebh. manusc. et Esic. n. 10, 17 sec. Nam. Consp. 652);
in distr. lasi la Moimescă şi Cipelescă (Sz. manusc.); pe lingă

175
Pucuresci în Dudesci, la Ferăstrău si Chitila ; pe linvă Sla-
lina către Olt; în Vilcea la Bălcesci; între Schelea-Cladovei

şi Grura-văiei; ete, -— 9 Masi lunii.
E. Esula /. i. esulă. — Vulg. fior, Buruiană-de=ne-
gei, Buruiană-magărescă. — Prin tinețele umede. —- În

Moldova (0z. Plora XIX, 6D et asie.! [nom. E. virgala] ;
del |. c. 39, Caz. et Sz. 1. c. 24; E. acuta Ce. Flora XIX,
6D et Ewsic.!); pe lingă lași la Birsan (Sz. manuse.) ; în Il-
tov (Gr. En. 519). — 9 Lunii August.

E. Cyparissias [. P. mic-chiparos. —— Pe coline aride,
câmpuri năsipose, pe lingă drumuri. — În totă Romănia!
(Ce. Plora XIX, 65 et Wsie.! [nom. E. Lisula] ; (ruebh.
manusc.; Idel |. e. 39; (z. et Sz. d. e. 24, Sz. manuse.; D.
Br. Fragm |. c. 89; Buwvri Exsic.]; Kanitz |. e. 11|; Gr.
En. Dl et Easic.|; E segetalis Ca. et Sa. l. c. 24 et Exsic.];
Sa. manuse.; Lidel |. e. 399). — 9 Apriliii- Mai.

E. Gerardiana Jacg. E. Gerardiana — Coline și câm-
puri n&sipose..—În Moldova (Cz. Plora XIX, 65 et Ewsic.];
Ca. et Sz. l. e. 24) interioră (Guebh. manusc.); în dis. Buzei
în valea Slănicului (Gr. En. Dl et Barsic.]).—9 Maii- ul.

E. glareosa VW. Bi. E. de petris.—Prin locuri sterile și
inculte, coline năsipose şi petrose.-— În Moldova (2. duleis
Cz. Plora XIX, 66 [non Jacg.] et lisic.l; h. j. Grnebh. ma-
nusc.; Ca. et Sz. l.c. 24; E. falcata Caz. Plora XIX 65
[mon. Î..] et Exsic.!; Ca. et Sa. l.c.24; dell. c. 39); pe
lîngă lași la Tomesci, Goroni, Christesci (VW. sec. Nani!z 1.
€., 242; Li. nieaensis Sz. [non AU.]) şi la Repedea de-asu-
pra Petrăriei; la Asiud (Burri Earsic.!) ; pe lingă Bucuresci
la Ferăstreii ; la Comana ; ete. — 9 Lunii Angus.

E. agraria VW. Bieb. E. agrarie. — Pe coline şi câm-
puri aride. — În Moldova (E. plovyphyllos Ca. et Sz. 1. e.
24 /non L.] et Exsie.!; E. ucida Că. Flora XIX, 65 /non
W. hDil.] et Exsic.]; Ca. et Sz. l.c. 24); la Ţigănesci (Gruebi.

176

(manusc. el iasic. n. 11 sec. Nym. Consp. 653); Itov (Gr.
En. 51); între Ploescă şi Câmpina ; Comana.— 9 Jun.- Jul.

E. dalmatica Vis. E. dalmatica.— La Virciorova (Sim.
595; E. taurinensis Borb. Uj. jel. 84).
E. faleata L. Li. faleată. — Prin locurile aride. — În-
tre Șchelea-Cladovei și Gura-văiei.— (0) Juniii- Septembre.
E. exigua /. [i mititică.— Prin agri şi locuri cultivate.
— În Moldova (02. et Sz. 1. e. 24); prin viile de la Socola
(Sz. man.); la Tirgu-Ocnei ((Gruebh. man.). — (O lun- Sept.
B. retusa oth. —— Sculeni, Şendreni, Soloneţi (52. man.).
7. tricuspidata Koch. — În Moldova (E. difusa Jacg.
Caz. et Sa. l. e. 24) la Brătuleni şi Cucuteni (Sz. manusc.).
E. Lathyris L. [. Latividă. — Prin locuri cultivate.—
În Moldova (Edel 1. c. 39; Caz. et Sa. l. e. 24; Sz. manuse;
D. Br. Pragm. |. c. 89); în Teleorman la Măgurele-Flă-
mânda pe marginea viilor (Gr. En. 51).-— o Junii- luliă.
Obs. — Se mai citeză : E. Chamisyee . în Moldova (Cz. et Sz. 1.
e. 24). — E. carniolica Jacg. în Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 24), — E.
saxatilis Jacg. în Moldova (02. et Sz. 7. e. 24).

MERCURIALIS L. — Mercurială.

M. perennis L. VW. perenală. — Vulg. T'repădătore,
Brîia, Breii, Slubonov, Buruiană-cânescă. — Prin pădu-
rile umbrose din regiunea montană. — În Moldova (02.
Plora XIX, 65 et Exsic.!; Ca. e! Sa. 1. c. 22) centrală
(Guebh. manusc.) la polele Cehlăului (del 1. e. 36) și la
m-stirea Agapia-veche; pe lingă lasi la Șorogari (52. ma-
nusc.), Niţelea, Repedea și Birnova ; la Câmpeni, Slănic şi
Palanca ; la Sinaia (Gr. Pn. 51) către polele Bucegilor şi
la Predel ; etc. — 9 Apriliii- Mai.

M. ovata Sternb. et Hoppe. M. cu Joi ovale.— Prin tu-
ferişuri. — La Galaţi (W. livida Bmg. Cz. et Sz. le e. 22);
la Comana pe Valea-Gurbanului. — 9 Aprilii- Maiă.

TAR

M. annua L. VW. anuală. — Vulg. Prepădătore, Briie,
Breiii, Slobonov-de-câmp, Burudnă-cânescă. — Prin l0-
cură cultivate și ruderale. — În Moldova (0z. Flora XIX,
64 et Dizsic.]; hi. 7. Guebh. manuse,; D. Br. Pragm. |. e.
88); la Chiperescă şi pe malul Prutului (Sz. manusc.); la Ba-
căt (Ca. et Sa. Î. e. 22). — (O Jumii- Septembre.

CALLITRICHE LL. — Calitriche.

C. platyearpa HAitz. C. platicarpă. — Prin ape stag-
nante și lin curgătore. — În Moldova (C. intermedia Bmg.
Sz. manusc.); la Mănăstirea-Caşinului ; la gara Titu în apa
Suţa (Gr. En. 25 et Ezsic.]). — 9 Maii- Septembre.

C. verna hutz. 0. de primăveră, — Vulg. Drenţe. —
Prin mlaștini și bălți. — În tâtă Moldova (Guebl. manusc.;
Sz. manusc.) : la Palanca ; în Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr.
Easic.]). — 9 Apriliii- Septembre.

C. hamulata Ai/z. C. încârligată. — Prin ape stag-
nante şi lin curgătore. — La gara Titu în apa Suţa (Gr.
lin. 25 et Exsic.?). — 9, Maii- Septembre.

C. autumnalis L. C! de tomnă. — Prin mlaștini și bălți.
— În totă Moldova (Sz. manusc.). — 9 August-Septembre.

XXX. GERANIACEE.
GERANIUM L. — Geramă.

&. macrorrhizon L. G. cu rădecină mare. — La polele
Bucegilor către Sinaia (Hoff. Eazcurs. 1863, [. c. 119).

&. sanguineum /. (. sângeriii. — Prin pădurile și tu-
ferişurile din locurile aride. — În Moldova (del 1. e. 40;

S2. manusc.; (i. prostratum Caz. Plora XIX, 69 et lvsic.];
Sz. manusc.) totă (Gruebh. manusc.); la Versăscă si Cara-

12

178

clăii; la Dârlad în Cring; la Ciocănesci ; Câmpina (Gr. En.
16 et Exsic.!); Comana (D. Br. 1. c. 86). — 9] Iun.-Sept.

G. palustre /. G. de mlaștini. — Prin fineţe umede și
umbrâse, pe lingă pirăie. — În Moldova (Edel î. c. 40; Sz.
mamnusc.); la Mangina ((ruebh. manusc.); la Brosceni (Burri
Fizsic.!) ; la Nemt (Gr. En. 16) și m-stirea Nemţului; la Ver-
șăsci și Caraclău ; Ja Sinaia (G. nodosum Gr. Ezeurs. |. c.
339 [non [..] et Easic.]; Gr. En. 16); ete. — 9] lun.- Aug.

&. sylvaticum L. G. de pădure. — Prin pădurile și fi-
neţele umede din munţi. — În Moldova (del 1. c. 40; G.
sanqguineum Cz. Wlora XIX, 60 [non L.] et Ersic.!) superi-
Oră (G. tuberosum h. j. Guebh. manusc. [non L.]); pe Cehlăia
(G. macrorrhizon kdel |. c. 36 /non L.]; Caz. Flora XIX,
69 et Easic.]; A. 3. Guebh. manusc.); în distr. lași la Ră&diit-
Aldei și Voinesci (Sz. manusec.); la Palanca pe lingă Pirăul-
șanțului ; la Sinaia (Gr. En. 16 et Exsic.!) și în m-ţii Bu-
cegi la schitul Pescera-lalomiţei; ete.— 9| Juniii- August.

G. alpestre Schur. G. alpestru.—Pe lingă pirăile din re-
giunea subalpină și alpină. — La Palanca pe lîngă Pirăul-
șanțului ; în m-ţii Bucegi la Pirăul-Babelor. — 9 Jul.- Aug.

G. pratense L. G. de finețe. — Vulg. Pliscul-cucorei,
Ciocul-barzei, Greghetin. — Prin fineţele umede şi um-
brose, cu deosebire din munţi. — În Moldova (0z. Plora
XIX, 69 et Ersic.]; h. 3. Guebh. manusc.; Edel |. e. 40; Sa.
mamnusc.) ; la Brosceni (Burri [wsic.!); la Verşăsci ; în
distr. Buz&i în valea Slănicului (Gr. Fa. 15); la m-stirea
Cheia (Hof. Excurs. 1863, ]. e. 118 et Basie.)); în Muscel
la Isvorul-între-petre (D. Br. 1. e. 89). — 9] Jun.- Aug.

G. phum LL. G. negricios. — Prin fineţele umede din
pădurile umbrose, pănă în regiunea subalpină. — În totă
Moldova ((uebhi. manusc.; Sz. manusc.); la polele Cehlău-
lui (el. c. 36 et Fasic.!); la Palanca ; la Agiud (Burri
Bxsic.]); la Slănic către polele Furnicei; la Predel ; în m-ţii

179

Dimboviţei pe Plaiul-Domnesc; in Muscel pe m-tele Leresci
(Hoff. Lizcurs. 1862, 1. e. 31 et asic.!); la Isvorul-între-
petre (D. Br. Pragm. |. c. 86) și la Nămăesci (Gr. Dn. 16
et Ewsic.]); între Bultea şi Mogoşoia (Gr. Easic.!); la Co-
mana; în Vilcea în valea Bistriţei; la Virciorova către Porţile-
de-fer pe m-tele St-Petru ; ete. — 9 Masi lumii,

G. pyrenaicum LL. G. pirenaic. — Pe Bucegi la obirşia
Ialomiţei (IIoF. Ercurs. 1863, [. c. 119, 120); la Virciorova
către Porţile-de-fer (Borb. 1873, Bans. 286).—9 Jul.- Aug.

&. columbinum /. G. porumbie. — Prin tuferișuri, a-
gri, locuri aride şi ruderale, printre vii, pe coline sterile.
— În Moldova (Edel 1. e. 40; Sz. manusc.) totă (Guebh.
manusc.); pe lingă lași la Niţelea; în Argeș la Vlascuţa (D.
Br. 1. c. 86); la Periș; la Conţăsci (Gr. Earsic.!); la Comana;
pe malul Dunărei la Șchelea-Cladovei; ete. — (0) Maii- Jul.

G. dissectum L. G. disect. — Printre s&mănături, prin
locuri cultivate și ruderale, pe lingă drumuri şi garduri. —
În Moldova (Edel [. e. 40; Sz. manuse.); în Iltov (Gr. En.
16 et [sic.!) la Periș și în Dudesci ; ete. — (0) Maii- luliia.

G. divaricatum Fr. G. divaricat. — Prin fineţele din
păduri şi tuferișuri, printre vii, pe coline. — La Pechea
(G. bohemicum Guebh. manuse. [non L.] et Easic. n. 324
sec. Nym. Consp. 135); pe lingă lași la Mironsă (G. bo/e-
măcum Sz. manusc.); pe lingă Bucuresci la Bănesa și Periş
(D. Br. Fragm. |. c. 86; Gr. En. 16 et Lasic.)); în Vlasca
la Comana ; la Virciorova către Porţile-de-fer! (Bord. 1873,
Bans. 286); ete. — (0 /uniii- August.

(. molle L. G. mole. — Prin locuri ruderale, pe lingă

garduri și drumuri. — În Moldova (deh 1. c. 40) totă
(Gruebh. manusc.). — (O Maiii- August.

G. rotundifolium . G. cu foi rotunde. — Prin locurile
petrose din pădurile muntose. — La Virciorova către valea
Bahnei. — 0) /uniin- Seplembre.

180

OD

G. pusillum L. G. mititel. — Prin locuri cultivate și ru-
derale, grădini, pe lingă drumuri şi garduri. — În tâtă Mol-
dova (02. Plora XIX, 69 et Ewsic.]; hi. j. Gruebh. manusc.;
Edel |. c. 40; G. rotundifolium Că. Flora XIX, 69 [non
L.] et Exsic.]; Gruebh. manusc.; 52. manuse.; G. palustre
Ca. Plora XIX, 69 [non L.] et Exsic.!); la laşi (G. molle
D. Br. Pragm... c. 86 [non L.]); la Agiud (Burri Exsic.!);
în distr. Buzău la Beceni (Gr. En. 16 et Easic.!); în Illov
(Gai. molle Gr. En. 16 [non L.] et Easic.!) la Bucurescă, Bă-
n6sa, Bultea; etc. — 0) Juniu-Septembre.

6. lucidum L. G. lucitorii. — Prin pădurile petrose şi
pe lingă stîncile umbrose din regiunea montană.— La Câm-
pulung pe țărmurile Rîu-Tirgului (Hoff. Eacwrs. 1862, 1.
c. 40); la Virciorova către Bahna. — 0) Maii- August.

4. Robertianum L. G. Pobertian. — Vulg. Năprasnică.
— Prin locurile umbrose din păduri şi de pe lingă ştinci
și ruine. — În totă Romănia! (0z. Plora XIX, 69 et Basic.];
Edel . e. 40; Gruebh. manuse. ; Sz. manuse.; Hoff. Eaeurs.
1863, Î. c. 117; D. Br.1.c.86; Burri Exsic.]; Gr. En. 16
eh Iixsic.]; Borb. U. jel. 8%; Erodium cherophyllum 02.
Plora XIX, 69 [non Cav.] et Easic.). — O Jun.-Sept.

G. purpureum Vll. G. purpuriiu. — La Vireiorova că-
tre Porțile-de-ter (Bord. U. jel. 84).

G. perrugosum Bord. G. sbireit. — La Virciorova către
Porţile-de-fer (G. catarractarum Simk. 538).

ERODIUM 1/Herit. — Frodiă.

E. cicutarinm ///erit. E. cicutarii. — Vulg. Plhiscul-
cucorei. — Prin locuri nă&sipose cultivate și inculte, grădini,
câmpuri, pe lingă drumuri. — În totă Romănia! (02. Plora
XIX, 69 et Basic]; Edel 1. c. 40; Gruebh. manusc.; Sz. ma-
nusc.; D. Br. Pragm. |. c. 86; Gr. En. 16 et Exse.l; E.

151

eherophallum Sa. manuse. [nou Cav.]; E. pimpinellifolimm
Sz, manuse. [non Willd.]; Li Tolosanum (ir. In. 16 [non
Jord.] et Exsic.]; E. moschatum (ir. Ein. 16 [non Li Herit.]
et Easic.]). — O Apr.-Sept.

E. serotinum Sfev. E. rârdii. — În regiunea subal-
pină. — Pe Cehlăi (Sz. Parsie.]; A. j. Gruebh. manusc.).
0bs.—Se mal citeză : E. hirtum Willd. în Mold. infer. (Guebh. man.).

IMPATIENS L. — Impacientă.

|. noli tangere /. 7. comună. — Vulg. Slăbănog, Slobo-
nov, Brie. — Prin pădurile umede și umbrose din regiunea
montană și subalpină. — În Moldova (02. Plora XIX, 62
et Basic.!) centrală și superioră ((ruebh. manusc.); la Bro-
sceni (Burri Ezsic.); la polele Cehlăului! (Edel [. c. 36),
la Petră și la Agapia (Gr. Erbor. l. c. 133 et Prsic.l); la
Bacăii, Comănesci (0. et Sa... 11), Palanca, Mănăstirea-
Caşinului și Slănic (D. Br. Pragm. 1. e. 87); la Bisca la Si-
naia către polele Furnicei ; în Muscel (D. Br. 1. c. 87); pe
Pravăţ, la Rucăr și Dimboviciora (Gr. En, 17); la Pitesci
în lunca de pe Riu-Domnei ; în m-ţii Vilcei şi ai Gorjiului
(off. manusc. et Eusic.1); ete. — O Luliit- August.

OXALIS L. — Oaalidă.

0. Acetosella L. O. Macrisor. -— Vulg. Macrișul-iepu-
relui, Macris-iepuresc, Macriș-trifoios, Macris- păsăresc.
— Prin pădurile umede și umbrose din regiunea montană
și subalpină.— În totă Romănia ! (02. Plora XIX, 65 et Eu-
sic.]; 0z. et Sz. l. c. 23; Guebh. manusc.; Edel 1. c 35; Hoff.
Bacurs. 1862, 1. c. 39; D. Br. Pragm.l. ce. 87; Gr. En. 17
et Exsic.!; O. corniculata Gr. Monit. office. |. c. et En. 17
[mon L.]). — 9 Aprilii- Matia.

0bs, — Se mai citâză : O. stricta L. în Moldova (02. et Sz. l. e. 23).

182

as

XXĂI. LINACEE.
LINUM L. — 7nă.

L. flavum L. 7. galben. — Pe coline aride, prin fineţe
uscate și prin poenile din păduri. — În Moldova (02. Plora
XIX, 63 et Exsc.!; Edel 1. c. 39, 41; Ca. et Sz.l.c. 17;
Sz. manusc.) centrală (L. complanatum Guebh. mamnusc.
[non L.]); la Hărpășăscă ; la Verşăsci și Caraclăii; la Agiud
(Burri Erste.) ; pe lingă Bârlad la Crîng și Slobodia ; la
Rădulescii-Filitis și la Periș; la Comana ; la Nămăesci pe
Stinca-mănăstirei (D. Br. Pragm. ]. c. 87).— 9| Jun. Aug.

L. hirsutum /. 7. peros. — Prin fineţele uscate, prin
poenile și pe marginea pădurilor.— În Moldova (02. et Sz.
[. €. 17; Sa. manuse.; LI. perenne Ca. Flora XIX, 63 [non
L.] et Lasic.]) interioră şi centrală (Guebh. manuse. et
aste. n. 294 sec. Num. Consp. 124); la Iasi (V.! sec. Ka-
uita Î. e. 188) și Hărpășăsci; pe lingă Bârlad la Slobodia ;
la Agiud (Burri Ewsic.!) ; pe lingă Bucuresci la Ferăstrăii
(L. viscosum Gr. En. 15 [non L.] et Exsic.!), Băn6sa, Me-
rinani, Periș, Chitila și Ciocănescă (D. Br. Pragm. ]. c. 87);
în Vlașca la Comana şi Prund; în Muscel la pâlele m-
telui Leresci (Hoff. Ewcurs. 1862, ]. ce. 38 et Ewsic.!). —
9 Luniii- August.

L. nervosum W. A/. 1. nervos. — Pe coline uscate,
prin fineţe n&sipose.— În Moldova (Ce. et Se. 1. e. 17) cen-
trală (Guebh. manusc.) ; către Văiluţa, Zahorna și Rădiu-
Aldei (Sz. manusc.); la Comana; ete. — 9] Juniit- August.

L. austriacum /. 7. austriace. — Vulg. Incţă. — Prin
finețe n&sipose, pe coline aride. — În Moldova (02. et Sz.
[. ec. 17) inferidră (Gruebh. manusc.) ; la Popricani (Sz. ma-
nusc.); pe lingă Bucuresci (D. Br. 1. c. 87) la Buttea, Cio-
cănesci și Titu (Gr. Ea. 159); ete,.— 9 Juniii- Julie,

3 ue
E;

153

OO

L. marginatum //uds. 7. marginat.— Pe teritoriul neu-
tral lingă Orşova (W'inhl. Oest. bot. Zeit. XVI [1866], 1b).

[. perenne /. 7. perenal. — Pe coline aride, prin li-
nețe şi poeni n&sipose. — În Moldova (del 1. c. 29 et Er-
sic.] ; Oz. et Sz. [. c. 17; Sz. manuse.; L. usitatissimum
Oz. Flora XIX, 63 [non L.] et Exsic.]; L. austriacum. Ca,
et Sa. [. e. 17 [non L.] et Easic.]); la Verşăsci (L. austria-
cum D. Br. F'ragm. |. e. 97 [non L.]); în Vilcea la bă!-
cesci, m-stirea Cozia şi la Golotreni; ete. — 9 Junii Juli

L. alpinum L. 7. alpin. — Prin păşunile din regiune»
alpină. — Pe Cehlăi (Edel 1. c. 35; Caz. Flora XIX, 63 +!
Evsic.!: Cz. et Sa. l. e. 17; L. montanum h. ]. (ruebh. ma-
nuse. [non Sehleich.]); în m-ţii Bucegi pe Furnica, Obirzia,
Petra-arsă; ete.—9| /uniiu- Iulia,

L. tenuifolium L. 7. cu foi merunte. — Pe coline a-
ride, petrâse și calcare. — În Moldova (Cz. et Bz. 1. e. 17);
la Pechea ((Gruebh. manusc.) ; la lepureni și Leţcani (Sz.
manusc.); la Virciorova către Bahna pe m-tele Curchia. —
9, unii Iulii,

L. catharticum L. 7. purgativ. — Prin fineţe şi pă-
șuni umede, pe matca riurilor. — În m-ţii Moldovei (Cz.
Plora XIX, 63 et Easic.]; h. 3. Guebh. manusc. ; Edel |. c.
37; Ca. et Se... e. 17); în distr. lași către Cucora (Sz. ma-
nusc.); la Caraclăă: la Comarnic pe matea Prahovei; la Si-
naia! (Radiola linoides (ir. En. 15 [non Gmel.] et Exsic.!)
și în m-ţii Bucegi pe Furnica ; ete. — O) Lunăă- ulii.

L. Radiola £.; Padiola linoides Gmel. 1. Radiolă. —
Prin locuri năsipose şi umede. — În distr. lași la Țubana
(Sz. manusc.).

Obs. |. — Se mai citeză : L. narbonense L. în Moldova (Cz. et Sz. î.
c. 17) la lași şi Erbiceni (Sz. manusc.).

Obs, 2. — L. usitatissimum L. vulg. Ină, cultivat şi subspontaneă !
(Edel 1. c. 39; Guebh. manusc.; Ce. et Sa. I. c. 17, Sz. man; Gr. En. 15).

XXXII. CARYOPHYLLACEE.
AGROSTEMMA Li. — Agostemă.

A. Githago L.; Githago segetum Desf. A. Gitagină. —
Vulg. Neghină, Zizanie. — Prin grăie. — În totă Romă-
nia! (0z. Flora XIX, 65 et Easic.!; Edel |. c. 39; Ca. et
Sa. Î. e. 23; Sz. manusc.; D. Br, FPragm. ]. c.87; Gr.:
[iacurs. ]. e. 389 et Erbor. ]. e. 131; En. 13; Lychnis Git-
hago Lam. Guebh. manusc.). — (O Lunit- ulii,

LYCHNIS Tournef. — /ichnidă.

L. Viscaria Lin.; Viscaria vulgaris Reh. L. Viscarie.
— Vulg. Lipicidsă. — Prin tinețele, păşunile și pădurile
de la câmpii și din munți. — În Moldova (0z. Flora XIX,
66 et Basic.) totă (Guebh. manusc.); în distr. lași la Voi-
nesci, Cucuteni și Stavnic ($z. manusc.) ; la polele Cehlău-
lui (del 1. e. 36); în m-ţii Bacăului la Slănic ; pe Pentelei
la Cășărie ; în m-ţii Bucegi pe Furnica; în Dimboviţa la Pe-
troșani ; la Chitila și Băn6sa ; la Comana (D. Br. Pragm.
I. c. 87); la Conţăsci și Stilpeni ( Viscaria purpurea Wimm.
Gr. En. 13 et Easic.!); la Olănescă; ete. — 94 Maii- unii.

L. Flos cuculi Zn. L. Plorea-cucului.— Prin pădurile și
fineţele umede de la câmpii și din munţi. — În Moldova
(0z. Flora XIX, 65 et Estic.) centrală (Guebh. manusc.);
către Slobodia-Voinescilor (Sz. manusc.) și la Niţelea; la po-
lele Cehlăului (Fidel 1. c. 36): la Sinaia pe valea Peleşului
și la Predel; pe lingă Bucuresci la Bănâsa și Merinani (D.
Br. Pragm. l. e. 37); la Cămpuluneg și Stilpeni (Gr. En. 13
et Basic.!); la Comana ; în Mehedinţi la lorgutova (Gr. Ea-
sic.I); la Golotreni pe m-tele Naroţ; ete. — 9 Maiit- Jun.

L. Coronaria Lam. L. Coronarie. — Vulg. Curcubeii,
Barba-imperatuluă, Plorea-cununei, Plocoștle. — Prin pă-

155

durile de pe colinele aride şi din munţii petroși. — În Mol-
dova (Agrostemma Coronaria L. Ca. et Sz. l. c. 23 et Ba
sic.1); la Repedea (A. Coronaria LL. Sz. manusc.); la Pu-
l&ni (Gruebh. manusc.), Pechea si Tecuciii (Sz. manusc.) ;
pe lingă Bârlad la Cring ; la Comana; Căldărușani (4. 0o-
ronaria L. D. Br. Pragm. |. c. 97); în Muscel (A. Corona-
ria IL. Gr. En. 13) pe m-tele Lerescă ([lo/7. Ereurs. 1862,
I. e. 31); la Stolnici; la Slatina către Olt; la Virciorova către
Porțile-de-fer; la Golotreni pe m-tele Forfeca.—7 Jun.- ul.

L. vespertina S:b/4.; L. dioica f. Lin.; Melandrium
pratense Poehl. L. vespertină. — Vulg. Opaiţă, Opalhiţel.
— Prin tuferișuri, pe marginea pădurilor şi a agrilor, pe
lîngă garduri. — În Moldova (LL. arvensis Sehk. Cz. Plora
XIX. 65 et Basie]; Sz. manuse.; L. guadridentata Sz. Ea-
sic. [non Bmg.] ; Silene quadridentata h. j. Guebh. ma-
nuse. [non DO.]) tâtă (L. alba Mill. (ruebh. manusc.); la
Iași! (Welandrium album Garcke V. sec. Kamnitz |. c. 17);
la Bârlad (MW. sylvestre D. Br. 1. c. 87 [non Rehl.]); Bu-
zeii (Al.! sec. Kamitz 1. c. 182); la Râdulescii-Filitis (VW.
album (Giareke D. Br. Rev. lit.-sc. [1876], 161), Ghergani
(Silene noctiflora Gr. En. 13 [non L.] et Exsic.!), Titu,
Ciocănesci, Bucurescă! (S. pratensis Gren. et (Godr. Gr.
En. 13 et Easic.!), Bănesa! (S. diurna Gr. En. 13 »[non
Gren. et Godr.] et Basic.]; 8. nutans Gr. En. 13 [non L.]
et Eowsic.l), Ferăstrău, Mogoşoia, Chitila, Dudesci ; la Co-
mana ; în Vilcea la Bălcesci şi la Golotreni.— 7 Jun.- Aug.

3. macrocarpa (Boiss.). — Pe lingă Bucuresci la Bănesa
(M. sylvestre D. Br. Fragm. |. c. 87 [non Rehl.]).

L. diurna Sibt4.; L. dioica a. Lin.; Melandrium syl-
vestre Roehl. L. diurnă. — Prin pădurile umede şi um-
brose din regiunea subalpină. — În m-ţii Moldovei (L. sgl-
vestris Hoppe 0z. Flora XIX, 65 et Easic.!; Edel l. c. 37);
la Palanca către polele Puturosului; ete. — d /un.- Aug.

L, nemoralis Heu.; Melandrium nemorale A. Br. L.
de codri. — Prin pădurile umbrose din regiunea montană

186

și subalpină. — La Sinaia pe valea Peleşului; în Mehedinţi
la Dumbrăviţa (Gr. Eiesic.]); ete. — 9 Apriliit- lunii.

Ops. — L. ehaleedonica L. vulg. Arșinic, selbătăcită la m-stirea
Gafton (Sz. manuse.) şi cultivată prin grădini.

UUCUBALUS Lin. — Cacubal,.

0. baceiferus £. C. baccifer. — Vulg. Gusa porumbu-
lui. —— Prin luncă, tuferişuri umede şi umbrose, pe garduri.

— În Moldova (Ce. Plora XIX, 64 et Basie.) totă ((uebh.
manusc.); pe lingă lași la Valea-adincă (Sz. manuse.) și la
Niţelea (D. Br. [. c. 87); în munţi (fidel l. e. 37) la Bacăii,
Tirgul-Ocnei (Gr. Erbor. 1. c. 131 et Basic.]; En. 13); Ver-
ș&sci și Slănic ; Agiud (Burri esic.l).—9| Lunii August,

SILENE L. — Silenă.

Ş. inflata Smit/. 5. înflată. — Prin poeni, linete, tufe-
rișuri și locuri petrâse.— În Moldova (Viseago Behen Bmg.
Caz. Wlora XIX, Bă et Easic.!: Sa. manusc.) totă (Guebh.
manusc.); la Agapia (Gr. Erbor. |. c. 131), la Sinaia în Va-
lea-Căşăriei ; pe lingă Bucuresci la Văcăresci, Bănesa, Fe-
restreu și Merinani (D. Br. Î. c. 87); Ne&măescă (Gr. n.
13); la Virciorova către Porţile-de-fer.— 9 Maiii- Juli.

3. alpina Sehur. — Prin păşunile alpine. — În m-ţii Bu-
cegi la schitul Pescera Ialomitei și la Pirăul-Babelor.

Ş. Zawadzkii Ierbich. S. lui Zamvadzhi. — Prin păşu-
nile stîncose și calcare din regiunea alpină. — La brosceni
(Burri Eausic.]); pe virful Cehlăului ! (S. alpestris del [.
c. 35 [nonJacq.]?; Melandrium Zanwadakii A. Br. Jankal
în litt. Pohrb. Lin. XXXVI, 237; Lychnis alpina Oz. Flo-
ra XIX, 65 /non L.] et Exwsic.]). — A luniă- lulii.

Ş. Armeria L. S$. Armerie. — Prin locurile stincose și
n&sipose din regiunea montană. — În m-ţii Moldovei (0z.
Flora XIX, 6% et Basic]; h. ]. Guebh. manusc.; Edel ]. e.

187

37); la Golotreni pe valea Lotrului: la Virciorova către
Porţile-de-ter ! (Aani/z [. e. 18); ete. — (0) funii August.

Ș. flavescens W. Air. J. galbie. — Pe stincile calcare
din munţi. — În m-ţii Vileei la m-stirea Bistriţa (Hof. Er-
sic.]; 5. rupestris Hoff. manuse, [non L.].—9| lunii ulii.

Ş. italica Pers. 8. italică. — Prin locurile petrose de
pe coline şi din pădurile munţilor. — În Romănia (S. pi-

losa Hoff. Exwsic.]); în m-ţii Bucegi la schitul Pescera lalo-
miţei (P'ron. 202); în Muscel pe delul Motoiii (Cucubalus
multiflorus Hoff. Excurs. 1862 [. c. 39 [non Willd.[?); în
Mehedinţi pe delul Poroina (Gr. En. 13). — 9 Dumiii- ulii.

Ș. nemoralis W. Kit. S. de codri. — Vulg. Lipiciosă.
— Prin locurile stincose din pădurile munţilor. — În Mol-
dova (Viscago multiflora Caz. Flora XIX, 64 [non Bmg.]
et Ersic.l; h. 3. Guebh. manusc.); la Popricaniă (V. multi.
Sa. man.?), Larga și Erbiceni (Sz. man.); la Virciorova că-
tre Porţile-de-fer! (Borb. 1873, Bans. 283).—9 Jun.- Iul.

S$. nutans L. 8. nutantă. — Pe marginea pădurilor, prin
fineţe şi păşuni uscate, locuri stincose din munți, pănă în
regiunea alpină. — În Moldova (Sz. manuse.; Viscago glu-
tinosa Cz. Flora XIX, 6% [non Bmg.] et Eusic.]; Edel |. c.
37; V. mollissima Caz. Flora XIX, 64 [non Dmg.] et Ea-
sie.l; h. ]. Gruebh. manusc.); în distr. lași la Rusăni și Coda-
Stincei ( V. mollissima Sz. manusc.?) totă ((Giuebh. manusc.);
pe Penteleii la Căşărie; la Sinaia (Gr. En. 13 et Easic.];
S. tatarica Gr. Ewcurs. 1863, 1. e. 339 /non Pers.]) pe
Furnica și Virfu-cu-Doru ($. velutina ar. En. 13 [non
Pourr.] et Easic.!); în m-ţii Dimboviţei pe Plaiul-Dom-
nesc; la Nemăesci pe Stinca-mănăstirei (S. livida D. br.
. c. 87 [non Willd.]; la Golotreni; ete. — 9 Zuniii- Juli.

Ș. livida Willd. S. lividă. — Prin pădurile montane.—
La Stincă și Ră&diu-Aldei (Sz. manusc. ?); la Vireiorova că-
tre Porţile-de-fer (Borb. 1873, Bans. 283). — 9 Iun.- ul.

N. transsilvanica Sehur ; 8. dubia Merbich. S. transsil-
vanică.— Prin locuri stincose subalpine și alpine.— Pe Ce-
hlăii ; în m-ţii Bucegi pe Furnica ; pe Cozia. —9| fun. Aug.

Ș. viridiflora L. S. viridifloră.— Prin pădurile umbrose.
— La Comana ; la lorgutova (Gr. Fasic.!). — 9 lun.- ul.

Ş. longiflora Fhrh. S. longifloră. —— Prin tuterişurile de
pe colinele aride. —— În Moldova inferioră (Guebh. manuse.
et Ezsic. n. 907 sec. Nym. Consp. 91). — 9 Tuliii- August.

$. echlorantha Fhrz. S. cHlorantă. — Prin pădurile de
pe coline. — La Pechea (Guebh. manusc.). — 9 Jul.- Aug.

Ş. densiflora D'Uro. S. exaltata Priv. S. densifloră.—-
Pe câmpii n&sipose, pe coline aride și petrose. — În Mol-
dova (Viscago parviflora Caz. Flora XIX, 64 [non Bmg.]
et Exsic.]; h. j. Guebh. manusc.); la Zahorna (V. parviflora
Sz. manusc.): la Caraclăă pe Babaghicea ; pe lingă Bucu-
resci la Ferăstrăii ; la Virciorova către Porțile-de-fer! (Borb.
1873, Bans. 283) și la Gura-văiei ; etc. -— 9 Maii-luliii.

$. Otites Smith. S. Otites. — Pe câmpuri nesipose, pe
coline aride. — În Moldova (Viscago Otites Bmg. Edel. c.
37; S. catholica Sa. Hsic.] [non Ait.]; h. j. Guebh. ma-
nusc.) l6tă (Guebh. manusc.); pe lingă Berlad (S. molgensis
D. Br. Pragm. |. c. 87 [non Spr.]); la Caraelăi; la Agiud
(Burri Ezsic.!); pe lingă Bucuresci la Fer&strău ; la Co-
mana ; la Rimnicu-Vileei pe malul Oltului. — 9 Maiii- Jul.

Ş$. petrăa W. Kit. $. de petris. — Pe stîneile calcare
din munţi. -— În m-ţii Vileei și ai Gorjiului (Hoff. manuse.
et Exsic.]) la schitul Locuri-răle. —- 9 Juniii- ulii.

Ş. quadrifida L.; Heliosperma quadrifidum Rehb. 8.
quadrifidă. — Prin locurile stincose și umede din regiunea
subalpină şi alpină. — În m-ţii Bucegi (Pr. 120) pe valea
Colţei și a Ialomiţei la schitul Pescera. — 9 Juniit- ulii,

159
Ş. acaulis . S. acaulă. — Locuri stincose şi umede din
regiunea alpină. — În m-ţii Bucezi (Hoff. Ercurs. 1863, 1.
e. 120; Pron. 198) pe Furnica, Babe, Omu. — 9 Jun.- Aug.

Ş. noetillora /.; Velandrium noctiflorum Pr. S. nocti-
Jloră. -— Prin păduri, tulărişuri, dărămături, semenături,

- Pe lingă lasi la Niţelea ; la Țigănesci (Gruebh. manusc.);
în distr. Bacăii la Verşesci ; ete. — (0) Juliir-Septembre.

Ş. dichotoma Fr. S. dicotomă. -— Prin finețe, pe
marginea pădurilor, a azrilor şi a drumurilor. — În Mol-
dova (Wiseago Otites Caz. Plora XIX, 64 [non Bmg.] et
Biesic.]) inferioră (Guebh. manusc. et Esi. n. 804 sec.
Num. Consp. 93); pe lingă Berlad (D. Br. Pragm. . c. 87);
pe lingă Bucuresci (Gr. En. 13 et Basie.!) la Rădulescii-
Filitis, Periş, Feră&străi şi în Dudesci; în Vlașca la Comana
și Prund ; ete. — 7 Maiir- lulii.

Ș$. conica LL. S. conică. — Prin locurile nă&sipose de pe
malurile riurilor. — În Moldova (Sz. manuse. ?); pe malul
Dunărei la Șchelea-Cladovei și Gura-văiei. — (0) Jun. ul.

Obs. — $. Lerehenteldiana Bg. din Moldova (Cz. Flora XIX,
649), — S. Behen L. de la m-stirea Scînteia (Guebh. manusc.), —

S$. polyphylla Bg. de la Erbiceni şi Deleni (Sz. manuse.), sunt căte
trele resultatul unor determinaţiuni greşite.

SAPONARIA /. —- Saponarie.

$. Vacearia /. S. Vacarie. — Vulg. Plorea-călugăru-
lui, Văcărică. — Printre semenături, pe marginea agrilor.
— În Moldova (Edel l. e. 39; Vacearia pyramidata FI.
Wett. Cz. Flora XIX, 64 et Easc.]; Ca. et Sz.1.c. 23)
totă (Guebh. manusc.); pe lingă lași la Hlineca (Sz. ma-
nusc.); la Berlad; la Caraclău către Babaghicea; la Agiud
(Burri Easic.!): la Periş şi către Rădulescii-Filitis (D. Br.
Fragm. |. e. 57); la Slatina către Olt ; ete. — (0) Juniir- luliă.

Ș. officinalis L. S. oficinală. — Vulg. Soponel, Săponel.
Soponul-calului, Odogaciii. — Pe matea riurilor, prin lunci,
tutărișuri, pe lingă garduri și drumuri. — În totă Romănia!
(Ca. Plora XIX, 64 et Easic.]; Edel |. c. 37, 41; Guebh. ma-
nusc.; Ca et Sa. l. c. 22; Sz. manuse; Hoff. Ezxcurs. 1863, 1. c.
118 et Easic.!; Hoff. manuse.; D. Br. l. e. 97; Gr. Erbor.
l. €. 131; En. 14 et Basic. ]; Kanitz 1. c. 19).—9 Iul.- Aug.

Ș. glutinosa VW. Bieb. S. cleiosă. — Prin locurile pe-
trose şi calcare din pădurile muntose. — La Virciorova că-
tre Porțile-de-fer (Sim/. 532) pe St.-Petru.— 9 Maiiă- Iul.

GYPSOPHILA L. — Gipsofilă.

(i. repens /. G. repentă. — În Moldova (02. Flora XIX,
642); între Rucăr și Dimbovicioră (Hoff. Ezcurs. 1862, 39).

G. paniculata L. G. paniculată.— Vulg. Gipsariţă, Ip-
soriță, Iperige, Ipcărige. — Pe coline și locuri năsipose.—
La Pechea ((ruebh. manuse. et sic. n. 789 sec. Num.
Consp. 99); pe lingă Bârlad (D. Br. Pragm. [. c. 88) şi în-
tre Bârlad și Tecuciă, forte frequentă ; ete. — 9] Zuliă.

(. fastigiata L. G. fastigiată. — În Moldova (G. are-
naria W. Kit. Edel |. c. 39) către Prut (Sz. manusc.).

(. transsilvanica Spreng.: G. petraca hehb. G. trans-
silvanică,, — Pe stineile caleare din regiunea alpină și sub-
alpină, — Pe virful Cehlăului (Ban/ya petraea Bmg. del
l. c. 35; Ca. Flora XIX, 64 et Easic.]!; Janka Oest. bot.
Zeit. XVI [1866], 366; Scabiosa graminifolia Sa. Eirsic.]
[non 1.]; h. j. (ruebh. manusc.) la 'Tocă; în Bucegi la Omu!
(1"ron.199) și la Sinaia în vale de mănăstire.—9| Jun.- Aug.

G. muralis L. G. murală. — Prin locuri nesipose și
petrose, coline şi câmpuri sterile. — În Moldova (4. Sazi-
fraga Ca. Plora XIX, 6% [non L.] et Besic.!; Sa. manusc.?)
superioră și inferioră ((ruebh. manuse.); la Costuleni și la
Balcin în Via-Virnav (Sz. manusc.):; la Slănic; la Avciud

og la
„Ai .

9

( Buvri Ewsic. 1); la Bultea si Crivina (Gr. Dn. 4 et [r-
sic. 1); la Comana ; la Pitesci şi Stolnici (D. Br. Pragm. |.
e. 88); în Doljii la Picături ; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei
(Hoff. manuse. et Iasic.!), la Golotreni; ete. —() Jun. Aug.

A. serotina.—La Stolnici ((7. serotina May. D. Br. c.88).

.
TUNICA Scop. — Zunică.
Ţ. illyrica Boiss. PP. ilirică. — Pe costele petrose și

aride de la Vireiorova către Porţile-de-ter (0. Magnaldiana
Janka Es. a. 1970 et Ad. 165).

T. saxifraea Scop. 7. saaifragă.— Pe colinele slincose
5 ] (VA

şi pelrose. — La Vireiorova către Porţile-de-fer! (amirz!

. e. 19) și către Bahna pe m-tele Curchia.— 9 Jumir- Aug.

DIANTHUS [. — Diant.

D. Seguieri Chair. D. lui Seguier. — Prin finețele de
pe coline. — În m-ţii Moldovei (D. diminutus Edel 1. e. 37
[non L.]; Caz. Flora XIX, 64 et Basic.]; h. j. Guebh. ma-
musc. ; Ca. et Sz. . c. 23) pe lingă Bârlad (D. Br. 1. c. 88;
D. glaucus D. Br. Dev. lit.-sc. [1876], 162).—9| Jun.- Aug.

D. collinus W. Ar. D. de coline.— Prin fineţele şi poe-
nile de pe coline. —La Chitila şi Ciocănescă (D. a/rorubens
D. Br. Pragm. |. c. 88 [non alior.]) ; la Comana; către
Ialomiţa (Scehort 1. e. 300); în Romania occidentală spre
Craiova (D. agregatus Iloff. Eusic.]: (ar. En. 14) și în Vil-
cea (Iloff. manusc.) la Bălcesci ; ete. — 9] Juniir- August.

D. guttatus W. Bieb. D. patat. — Prin finetele umede.
— La Țigănesci (D. pratensis M. Bieb.); pe lingă Craiova

în Luncă. —— 9 Pun August.
D). callizonus Seott er Rolschy. D. calizon. Pe stin-
cile calcare din resiunea ulpină. -— Pe Pâlra-craiului la

Virfu-Baciului (hose 65). — 9 ulii August.

FĂ
D. czesius Smith. D. verdii. — Pe stincile calcare din
regiunea alpină. — Pe Cehlăi (del . c. 36).
D. deltoides . D. deltoid. — Prin fineţele și poenile
uscate. — La m-stirea Agapia (Gr. En. 14); în Vlașca la

Talpa (Schott 1. c. 296) şi către Ialomiţa (Sehott 1. e.'800).

D. gelidus Schott, Nym. Ky. D. înghețat. — Prin păsu-
nile calcare din regiunea alpină. — În Moldova (D. alpinus
Ca. et Sa. . c. 23 [non L. nec alior.]); pe vîrful Bucegilor
(Pr. 120; D. glacialis A. 51 [non Haenke]; Pr. 120) la
Strunga (D. glacialis Pron. 198), către obirşia Ialomiţei
(D. alpinus Hoff. Eaxcurs. 1863, 1. e. 120), pe Obirşia, la Pi-
rău-Babelor, pe Furnica, Virfu-cu-Doru; ete.—9| Jun.- Aug.

D. Armeria L. D. Armerie. — Prin locuri sterile și nă-
sipose, finețe, tulărișuri, poeni și pe marginea pădurilor.—
În Moldova (02. et Sz. 1. e. 23 et Bvsic.]) interioră (Guebh.
manusc.); la Hadimb, Mironesa, Repedea (Sz. manusc.) şi
Niţelea ; la Verșesci și către Slănic ; pe lingă Berlad la Slo-
bddia (D. Br. Pragm. 1. c. 88); în Ilfov (Gr. En. 14 et
Bsic.]) pe lingă Bucuresci ; la Comana ; către Ialomiţa
(Sehott 1. c. 300); la Stolnici, Vlăscuţa şi Curtea-de-Argeş;
pe lingă Craiova la Lemna; în m-ţii Gorjiului și ai Vilcei
(Hoff. manusc. et Ewsic.!) la Golotreni ; la Cerneţi şi lor-
gutova (Gr. Easic.]); ete. — luniii- August.

D. compactus W. Ait.; D. barbatus L. B. alpinus Neilr.
D. compact. — Pășuni alpine și subalpine.-— La Brosceni
(Burri Esic.!); în m-ţii Bucegi pe Furnica. — 9 Jun.- Aug.

0bs. — D. Darbatus L. indicat în Moldova (Sz. manusc.) la A-
gapia-veche (Gr. Erdor. ]. c. 131) şi Varatic (Gr. En. 14), nu cresce
de-cât numail cultivat prin grădini.

D). trifasciculatus Air. D. trifasciculat. — Prin locu-
rile stîncâse din regiunea montană si subalpină.— În dosul
schitului de la Lainici pe malul Jiului. — Op Zoli Apgpust.

A. nanus-pauciflorus. — În sus de m-stirea Acapia pe
Delul-Pahoniei; în m-ţii Bacăului la Comănesci.

193

———

m

D. Carthusianorum /. D. călugărilor. — Vulg. Garo-
fiță, Garofa-de-câmp. — Prin fineţe uscate, pe coline. —
În Moldova (02. Flora XIX, 64 et Drsie.!: D. deltoides
Ca. Flora XIX, 64 [non L./ et Ersie.!; hi. ]. Guebh. ma-
nuc. : Ce. el Sa. l. c. 28; D. probifer Caz. Plora XIX, 64
[mon L.] et Exsic.!; h. ). Guebh. manusc.; Ce. et Sa...
23; D. atrovubens Ce. et Sa. 1. c. 23 [non All. nec alior.]
e! Exsie.!) totă ((ruebh. manuse. : De. mannsc.); în distr.
lași la Balcin în Via-Virnav /D. deltoides Sz. manusc.?); şi
la Hărpăşăsci; la Verşăsci pe delul Osoiu și la Caraclăă;
pe lingă Bârlad (D. glaucus D. Br. în Dev. hr.-sc. [1876]
126) la Dimitresci ; la Agiud (Burr Ezsic.!) ; pe lingă Bu-
curesci la Bănesa, Fere&strău, Bultea, Chitila şi Ciocănesci
(D. Br. Fragm. |. c. 88; (ar. En. l4 et Exsic.!); în Vilcea
la Bălcesci; ete. — 9, Junii August.

D. gramineus Sc/ur; D. fenmfolius Sehur. D. grami-
unei. — Prin pășunile petrose și pe stîncile calcare din re-
giunea subalpină şi alpină. — În Moldova (D. viridus Ce.
Plo a XIX, 64 [non W. Rit.] et Eowsic.]; hi. j. Guebh. ma-
ause.; Ca. et Sz. l. c. 23) prin regiunile inferiore ale C6-
hlăului (D. collinus Edel l. c. 36 [non W. Rit. nec ahor.];
Caz. Flora XIX, 64 et Exsic.!; Ca. et Sz. ]. c. 23); în m-ţii
Buztului pe virful Penteleului; în m-ţii Bucegi pe lingă
Strunga (D. carthusianorum var. tenuifolius Schur Fr.120),
la schitul Pescera Ialomiţei! (Pon. 202), pe Furnica și la
Sinaia! (D. congestus rr. En. 14 [non Gren. et Godr.] et
Ezsic.!): ete.— 9] Juniii- August.

D). atrorubens All. (non M. Bieb.). D. negru-rogielie.—
Prin fineţele uscate, pe stincile din regiunea montană. —
În totă Moldova ((Guebh. manusc.) ; în districtul lași la Ile-
pureni, Isvore si Larga (Sz. manusc.); în m-ţii Buzăului
pe stîncile de pe malul Biscei către Gura-Milei: pe malul Ol-
tului la podul de la Goran si la (olotreni pe m-tele For-
feca ; ete. — 9) funii Juli.

194

SSD

D. Drandzăe Pancic în dit. D. luă Brandza. — Calyei-
bus brevissimis, squamis latissimis, oblusis, totis coriaceis.
Statura ac foliis e! floribus valde similis D. brachaanto.

Sed gregis Carthusianorum. — 9 Jul.
Staţ. și abit. — Pe stineile calcare din pădurile subalpine. — În

m-ţii Argeşului pe Cozia şi Urdica şi în m-ţii Vilcel la Golotreny pe
Forteca şi Naroţ, unde lam recoltat în anul 1576 luna luliă.

D. pinifolius Sib/4. er Sm. — D. eu foi de pin. — La
Virciorova pe stincile calcare de la Porţile-de-ter! (Jana!
Oest. bot. Zeit. XX [1870], 250; Ad. 165). — 91 Jun.- dul,

D. capitatus DC.; D. atrorubens M. Bieb. D. capital.

— Prin finețele uscate de pe coline, prin poenile din tufe-

rişură şi păduri.— În Moldova (D. barbatus Cz. Flora XIX,

64 [non L.] et asic.!; h.]. Guebh. manusc.; Cz. el Sz. l.

e. 23) inferioră (Guebhi. manuse. et Easic. n. 792 în herb.

mus. Paris.l; Nym. Consp. 104); în Vlaşea la Comana; ele.
— 9 Juniăt- luliii.

D. gisanteus IUrov. D. gigantice. — Pe coline năsipose
şi pelrose, locuri stincose și calcare, prin finețe uscate din
tuferişuri și păduri. —— În Moldova inferioră ((rurebh. ma-
nusc. el Basic. n. 793 în herb. mus. L'aris.!); pe malul Du-
nărei spre Turnu-Severin (. crnentus Hoff. Eusic.! [non
Griseb.] ; Gr. En. 14); la Virciorova către Porţile-de-fer !
(Borb. U. jel. 82; D. pruinosus Jana Del. sem. h. Vin
dob. 1858; reinpr. în Lin. XXX [1860], 749; D. banati-
cus Heuff. în Gris. Î!. huny. p. 301; Simk. 530; ef. Neil.
Nachtr. 264) şi către Bahna pe Plaiul-scurt şi pe m-tele
Curehia ; în Vilcea la Bălcesci; ete. — 9] /rrmiir- August.

D. gigauteitormis Borb. D. giganteiform. — La Vir-
ciorova către Porlile-de-ler (Borb. U. jel. 83; D. banalicus
Borb. 1873; Bans 282 [non Ieuff.]).

D. superbus /. D. superb. — Vuls. Plori-domnesei
Garofil,Gardfe. — Prin tinetele, poenile şi păşunile umede

Aaa”
FĂ

Vo

195

din munţi. ——În m-ţii Moldovei (Edo . e. 37; (2. et Se. c.
23); la Slănic pe Păltiniş (D. Br. Pragm. 1. e. 88) si la
Mănăstirea-Caşinului în Poiana-lui-Puii şi Poiana-Călugă-
riței; la Agapia (Gr. Bu. 14), Avapia-veche și la m-stirea
Nemţului către văcărie ; în m-ţii Buzăului pe valea Biscei
și pe Penteleii la Cășărie ; la Sinaia şi pe m-tele Furnica;
în Muscel pe virlul delului Moţoiii (77077. Ezeurs. 1862, 7.
€. 39); ete. — 9 Juliii- August.

D. plumarius LL. D. plumariii. — Vulg. Barba-unqu-
ului. — Pe stincile calcare din regiunea subalpină și al-

pină. — În Moldova (Ce. et Sa. l.c. 23: hi. j. (uebh. ma-
uusc.?) ; în Muscel pe lingă Dimboviciora (D. serotinus D.
Br. Î. e. 88 [non W. hit.]); în m-ţii Dimboviţei la Cetăţeni;
în m-ţii Gorjiului la schitul Locuri-răle. — 9 /pniir- August.

D. petraus W. Kit. D. de stinci. — Pe stîncile calcare
din regiunea subalpină şi alpină. — În Moldova (Cz. et Sz.
Il. e. 23); în m-ţii Bucegi (Pron. 199) pe Furnica și către
obirșia Ialomiţei (Jlo/F Ezcurs. 1863, |. e. 130) la schitul
Pescera! ( Winhl.! sec. Ranita |. c. 21).— 9 Jumiin- August.

D. prolifer /. D. prolifer. — Prin finețe sterile, pe
câmpuri și coline năsipâse. — În distr. lași la Rusăni (Sz.
manusc.?); în Argeş la Stolnici şi Vlăscuţa (D. Br. Pragm.
Il. e. 88); la Rimnicu-Vileei pe malul Oltului ; în Mehedinţi
la Șchelea-Cladovei, Gura-văiei; ete. — (0) Iumiia- ulii.

Obs. 1. — Se mal citeză : D. Bulbisii Ser. pe delurile petrose de
la Beceni (D. colinus Balb. [non W. Kit.] Gr. En. 14). — D. are-
narius L. prin n&sipul de pe matea torentelor Moldovei centrale
(Guebh. manuse.).— D, sylvestris Wulf. în Moldova (Cz. et Sz. l. c.
23) la Agapia (Gr. Erbor. 1. c. 131; En. 14?) și pe lingă Dimboviciora
(Fei. Exrcurs. 1862, 1. c. 39). — D. virgineus „Jacg. în Moldova (Cz. et
Sz. 1. e. 23). — D. serotinus W. Kit. în distr. lași la Balcin în Via-
Virnav (Sz. manusc.).

Obs. 2. — Se cultivă prin grădini : D. Caryophyllus L. vulg. Ga-
rofă, Garofil. Gorofă-de-grădină, Flori- Domnesci, Vâsdigă Cuişore,
Negină, Neginea, Sacfiii (Uz. et Sz. 1. c. 23). — D. chinensis L. (D.
serotinus Cz. et Sz. l. e. 23 [non W. Kit.] et Exsic.! h. j. Guebh. man.).

196
MALACHIUM Fries. — Malachiă.
M. aquaticum Pries. V. aguatic. — Prin locuri umede
si umbrose, pe lingă pirăie şi isvore. —— În totă Romănia!

(D. Br. l.c. 88; Gr. En. 15 et Easic.]; Ceraslium aqua-
ticum Caz. Flora XIX, 65 et Easic.!; Sz. manuse.; Stella-

ria pentagyna Gaud. (auebh. manusc.). — d Îmi August.
CERASTIUM L. — Cerastiă.

0. Danaticum //enff. O. banalic. — Pe colinele stincose.
— La Vireiorova către Porţile-de-ter! (Borb. 1873, Bâns.
281) și între Şchelea-Cladovei şi (rura-văiei. —9| Maiit- Jun.

). arvense L.; 0. strictum Maenke. C. de câmp. — Prin
păsunile umede şi locurile petrose şi calcare din regiunea
subalpină si alpină. — La Palanca pe virful Tărhausului ;
în m-lii Buzeului pe virful Penteleului : în m-ţii Bucesi pe
Vîirfu-cu-Doru (0. sfric'um (Gr. En. 15 et Easic.!), pe va-
lea Ialomiţei la sebitul Pescera, pe valea Colţei, la Pirăul-
Babelor; în m-tii Dimboviţei pe Nucet : ete.—9| Main ulii.

0. alpinum /.. O. alpin. — Pe stîncile calcare și păsu-
nile petrose si umede din reziunea alpină. — Pe vîrful Ce6-
hlăului (Idel 1. e. 85) la Tocă ; în m-ţii Bucegi la Omu!
(Pron. 200). — 9 Maiit- August.

3. lanalum hoch. —— Pe stincile calcare şi prin păşunile
pelrose din regiunea alpină.— Pe virful Cehlăului ! (0. vil-
losum Bmyg. del |. c. 35 et Exsic.]; Androsace villosa Ca.
Plora XIX, 61 /non L.] et Eaxsie.); h. ]. Guebh. manusc.);
pe virful Bucegilor (0. eriophorum hit. Hof. Eacurs.
1863, [. e. 120), la Omu! (C. villosum F'ron. 200), Virfu-cu-
Doru! (C. lanatum Lam. Gr. En. l& et Easic.), Furnica.

C. triviale Link. CO. trivial. — Vulg. Struna-cucosului.
— Prin agri, locuri cultivate, păşuni şi fineţe umede. —

1

A up d 2 citi DR SR acul DO e. p
A N 4 Aa .

197

În totă Moldova (C. vulgatum LL. Cz. Plura XIX, 65 er Lr-
sic]; Idel |. e, 39; (uebh. manuse.; Sa. manuse.: D. Br.

P'raym. l. c. 98); la Verșesci; ete. —c7 (O Maiii-Sept.

A. alpinum hoch. — Prin păşunile umede si pe lină pi-
răile din regiunea subalpină. — În m-ţii Bucezi pe valea

Colţei ; la Predel pe m-tele Susaiii.

0. Lerehenfellianum Sehur. C. Lerehenfeldian. — Pe
stincile umede si prin locurile petrose din regiunea alpină.
— În Bucegi pe valea Ialomiţei (Sehur Ea. 122). — 9 Ang.

U. latifolium /. O. eu foi late. — Pre stincile calcare
din reziunea alpină. — În Moldova (02. Plora XIX, 659);
în m-lii Buceci forte comun (Pr. 119). — 9) Zuliir= A mepust.

U. sylvaticum W. Air. 0. de pădure. Prin pădurile

umede şi umbrose. — În Moldova (Ed /. e. 39); la Periș,
Buftea, Ciocănesci; la Comana în Valea-balotă: în Mehe-
dinți la Dumbrăviţa (Gr. rsic.!); ete. — 9 Punii- ulii.

0. elomeratum P/uill. CO. glomerar. — Prin avri, lo-
curi cultivate umede si n&sipose, pe lincă pirăie. — Pe

linvă Bucurescă (0. wiscosemm [. Gr. In. 14 ct Hasie.!) la
Ciocănesci, Băn6sa şi în Dudesci ((. wiscosum LL. D. Br.
Pragm. l. ec. 88). —(0 Maii- August.

0. braehypetalum Desp. C. prachiperal. — Prin locuri
inculte și umede, păduri, pe coline ierbose. — La Puţăni

((auebh. manusc.); pe lină Bucuresci în Dudesci ; în Mus-
cel (Gr. En. 14 et Easic.?). - OO Maiit- lunii.

3. glandulosum Sehur. — Prin mlaștinile sărate de la
Pise (0. tauricum Spr. Guebh. manusc.).

C. glutinosum Pries. C. cleios. — La Vireiorova către
Porţile-de-fer (Bor. 1873, Bans. 281). — (0) Apr.- Mi.

(. semidecandrum LL. 0. semidecandru. — În t6tă Mol-
dova (Sz. manusc.).

198

=

0. trizynum Vil.; Sfellaria cerastoides L.: Dichodon

cerastoides Rehb. 0. trigin. — Prin pășunile stîncose şi
umede și pe lingă pirăile din regiunea alpină. — În Bucesi

pe valea Ialomiței cu Scleranthus neglectus, Arenaria, cili-
ata, Cineraria capitala, ete. (Pr. 119). — 9 Iul.- Aug.

C. anomalum W. Kir. 0. anomal. — Prin locuri culti-
vate, pe câmpuri şi pășuni nă&sipose și umede. — În Mol-
dova (0. arvense 0z. Plora XIX, 65 /non L.] et Easic.!;
del 1. c. 39; Guebh. manusc.); la Ungheni, Moroeni şi Pri-
s&cani (Sz. manusc.); la Galaţi (Stellaria viscida M. Bieb.
(ruebh. manusc.); la Craiova în Luncă; ete. —(Q) Apr.- Matia.

0bs. — Se mal citeză : 6. ovatum Hoppe prin mlaștinile sărate de

la Pisc (Guebh. manusc.). — t, illyricum Ard. prin locurile năsipose
de pe matca Seretului (C. androsacenm Ser, Guebh. manusc.).

M(OENCHIA Ehrh. — Moenchie.

M. erecta FI. Wet. M. erectă. — Prin mlaștinile sărate
de la Pise (Sagina erecta IL. Guebh. manusc.).

STELLARIA L. — Stelarie.

Ş. nemorum Z. $. de pădure. — Vulg. Steluţă, Steoa-
fetei. — Prin păduri umbrose şi umede. — În Moldova
Ca. Plora XIX, 64 et Exsic.!; Sa. manusc.; Cerastium fon-
tanum Uz. Flora XIX, 65 [non Bmg.] et Lasic.!) centrală
si superioră ((Iuebh. manusc.); la Palanca pe m-tele Tăr-
hăușălu; la Sinaia către polele Furnicei; la Predel; la N&mă-
escă (Gr. En. 14 et irsic.]); la Comana; ete.—9 Maiii- Iul.

Ş. media Vi. S. intermediară. — Vulg. Rocovină, ho-
coină, Docoțel, Pocotel, Codă-de-găină. — Prim locuri cul-

tivate şi ruderale, grădini, tuferișuri, pe lingă garduri,
drumuri şi pirăie. — În totă Romănia! (Gruebhi. manuse. ;

20 Rt
po pt
te
PN ei

199

D. Br. Pragm. |. c. 98; Gr. En. 14 et Ersic.]; Alsine me-
dia Li. Sz. manuse.). — (-) Marti Oetombre.

3. major hoch; S. neglecta Weihe.— Prin fineţele umede
de la Galaţi ($. larifolia DO. [non Pers. ] Guebh. manuse.?);
la Virciorova către Porțile-de-fer (Borb. 1873, Dans. 281).

Ș$. Iolostea 7. S. Olostee. — Vulg. Jarbă-mole. — Prin
pădurile si tuferisurile umbrose, cu deosebire din regiunea
montană. — În Moldova (0z. Plora XIX, 64 et Basie.)
ldel. 1. e. 39; Sa. manuse.) t0tă (Guebh. manusc.) ; pe
lîngă lași la Nitelea, schitul Tăriţă şi Repedea ; la Câmpeni
și Slănic; la Aciud (Burri Easie.)); la Sinaia călre polele
Furnicei ; la Conţesci (Gr. Ezsie.!); ete. — 9, Maiit- Junii.

Ș. palustris Php. S. palustră. — Prin finețe mlaști-
nose, pe lingă iazuri. — În Moldova (S. fontana Cz. Flora

XIX, 64 /non Bmg.] et Easic.!); la Voinesci către Cerbul6să
(5. glauea With. Sa. manuse.). — 9 Puniii- ulii.

$. graminea /. $. graminee. — Prin finete, tuterișuri
și arădini. — În Moldova (0z. Plora XIX, 64 et Eusic.);
Edel 1. e. 39; Sa. manusc.); la Mangina ((auebh. manusc.);
la Versă&sci, Caraclăui și Slănic; pe lingă Bucurescă (Gr.
En. 14 et Ezsic.!) la Chitila și Ciocănescă (5. gramini folia
D. Br. Pragm. 1. c. 88); în Dimboviţa pe m-tele Priporu ;
la Vîreiorova către Bahna ; ete. — 9 Masi ulii.

Ş. uliginosa JVurr. S. uligindsă. — Pe lingă isvore şi
pîrăie, fineţe mlăstinose. -— În tâtă Moldova (Sz. manuse.).
3. fontana Bg. — În regiunea subalpină la Negrul6să,
Priseceni, Valea-Jidanului și Valea-Bicazului (Sz. manusc.).

HOLOSTEUM L. — Olostes.
H. umbellatum 7. 0. mbelar. — Vulg. Ouisdre, Oniso-

riță, Pocotel. — Prin locuri cultivate, pe câmpuri. — În
Moldova (Edel 1. c. 39) totă (Guebh. manusc.); la Agiud

200

(Burri Exsic.!); la Bucuresci, Tărtăsăsci si Ciocănesci (Gr.
Ersic.1); la Bucovăţ pe malul Jiului; ete. —(0) Martii- Maia.

MOEHRINGIA L. — Meringie.

M. trinervia (fairv. WM. trinerviată. — Prin pădurile
umede şi umbrose. — În totă Moldova ((ruebh. manusc.) ;
la Mănăstirea-Caşinului și Slănic; pe Pentelei; la Comana;
la Virciorova către Bahna; etc. — (0 Maiii- lumii.

M. museosa /.. JJ. musecosă. -— Pe stîneile calcare şi
umede din pădurile umbrose subalpine. — În Moldova su-
perioră ((uebh. manusc.); la Sinaia pe valea Peleşului!
(Gr. En. 14 e! Irsic.!), în m-ţii Bucegi către obirşia lalo-
miţei (Hof. Excurs. 1963, . c. 120 er Besic.!) și la polele
Furnicei ; la N&măesci (D. Br. 1. c. 88); în m-ţii m-stirilor
Cozia, Bistriţa şi Tismana (Hoff. manusc.).—9 Matit-lul.

ARENARIA L. — Arenarie.
A. rigida V. Bieb. A. rigidă. -- Stepe și locuri aride. —
În Moldova ((Guebh. Esic. n. 567 sec. Nym. Consp. 113).

A. Diflora L. A. bifloră. — Prin locurile stincose și u-
mede din regiunea alpină. -— Pe virful Bucegilor (4. 51)
la Omu! (Pron. 200). — 9 Junii August.

A. ciliata L. A. ciliată. — Prin locurile stincose din
regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi pe valea lalomiţei!

(Pr. 119). — 9 Lunăii- August.

A. serpylitolia L. A. cu foi de serpun. -- Prin locuri
aride, năsipose si petrose, câmpuri, azri, grădini, pe lingă
drumuri. — În tâtă Romănia! (Guebh. manusc.; Sz. ma-
nuse.; D. Br. Pragm. |. e. 88; Burri Easic.l; Alsine me-
dia Uz. Flora XIX, 63 [non L.] et Bsic.!; Edel l. c. 39 ;
Oz. et Se. 1. e. 16). — O Luniii- Juli.

201
A. leptoelados Pe/b. A. leproclados. — Prin locuri nă-
sipose și pelrose. — Pe lingă Bucurescă. — (0) Lunii lui.
Obs. — Se mal citeză : A. graveolens Sehreb,. prin viile umede

de la Galaţi (Stellarta muralis Link. Guebh. Not. 16 et manusc.).
ALSINE Wahlenb. — Alsină.

A. Cherleri Penzi. A. Int Oherler. — Pe stîncile umede
si pășunile caleare din regiunea alpină. — În m-tţii Bucegi
(Cherleria sedoides L. A. 51) pe valea Ialomiţei (Pr. 119),
la Omu! (ron. 200), pe Babe: ete. — 9 Junii August.

A. austriaca V. K. A. austriacă.— În regiunea alpină.
— Pe Peâtra-Craiului la Virfu-Baciului (Arenaria austriaca
Jacq. Kotschy 65). — 9 Junii August.

A. faleata Griseb. A. faleată. — Prin tuferişurile stin-
cose şi calcare de pe colinele muntose. — La Virciorova
călre Porțile-de-fer (Arenaria frutescens Kit. Simk. 534)
pe m-tele St.-Petru. — 9] Maii- Junii.

A. catarractarum Jana. A. cataractelor. — La Vir-
ciorova pe stîncile de la Porţile-de-fer (Janha Ad. 165).

A. glomerata Fenz].; Arenaria glomerata M. Bieb. A.
glomerată. — Prin stepe și locuri nă&sipose și petrose, pe
stincă caleare.—În Moldova (Aren. fasciculata Edel 1. e. 38
[non Jacq.] et Esic.!); pe lingă Galaţi la Vadul-ungurului
(Aren. fasciculata Sz. manusc.).— 1) Juniia- luliăa.

A. recurva Wahlenb. A. recurbată. — Pe stineile cal-
care din reziunea alpină. — În m-ţii Bucegi pretutindenea
(A. 51; Kotschy 134). — 9 Tuniii- August.

A. verna Bari. A. vernală. — Prin locurile stîncose
din regiunea montană, subalpină, şi pănă prin pășunile pe-
trose din reviunea alpină. — Pe Cehlăă (Arenaria sazati-
lis Edel |. c. 35 |non L.] et Exsic.!: h. j. Guebh. manusc,

202

Ar. tenuifolia Ca. Flora XIX, 64 [non L.] et Exsic.!; Silene
sazifraga 0z. Plora XIX, 64 [non L.] et Bsic.) la 'Locă;
în m-ţii Bucegi (4. Villarsii Gr. En. 14 [non M. K./) în
valea Ialomiţei la schitul Pescera ; la Predel: la Virciorova
către Porţile-de-fer pe m-tele St.-Petru.— 2 Maiii- August,

B. alpina Koch. — Prin pășunile calcare și umede din
regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi (A. alpina A. 50) pe

Virtu-cu-Doru ((ir. En. 14 et Basic.!); ete.
SAGINA L. — Sagină.

$. nodosa Fenzi. S$. nodordsă. — Prin locuri umede și
n&sipose.—Pe malul Prutului la Solonetţi, Bivolari, pe malul
Stavnicului la Voinesci (Spergula nodosa L. Se. manusc.).

Ș$. Linnai Presl.; Spergella saginoides Pehb. S. luă
Linneit.— În Bucegi pe valea Ialomiţei (Pr. 118).—9! Zuliă.

$. procumbens L. S$. procumbenră. — Prin locură năsi-
pose şi umede, pe matca riurilor, pănă în regiunea alpină.
— În Moldova (Aren. ciliata Caz. Flora XIX, 64 [non L.]
et Exsc.!; Spergula nodosa Sz. Exsic.! [non L.]; h. ].
Guebh. manusc.); în distr. lași la Minzătesci (Sz. manusc.);
pe Penteleii la Cășărie ; la Câmpulung pe matca Riu-Tirgu-
lui (Hoff. Excurs. 1862, ]. e. 40 et Easic.!; Spergella gla-
bra Gr. En. 14 [non Pchb.] et Easic.!); la Sinaia (S. ape-
tala Gr. En. 14 [non L.] et Exsic.!) și în m-ţii Bucegi pe
Babe; la Golotreni și la m-stirea Horez; ete.— 9 Maii-Sept.

SPERGULA L. — Spergulă.

Ş. arvensis L. S. de câmp. — Vulg. Hrana-vacei. —
Printre semă&nătură, prin aeri, pirloge si câmpuri. — În tâtă
Moldova (52. manuse.); către m-stivea Varalie (Gr. Erbor.
d, ec. 1329). — 0 Lumi luă.

203

SR

N. vernalis W'. S. vernală. — Pe câmpuri n&sipose. — La
Minzătesci și Coda-Slincei (5. penandra Sz. manusc.?).

SPERGULLARIA Pers. — Spergularie.

Ş. salina Presl.; Lepigonum medium W ahlenb. [non

P'r.] S. salină. — Prin locuri umede şi sărate, pe lingă
saline şi isvore minerale. — În Moldova (Arenaria rubra

Cz, Flora XIX, 64 [non hot] et Exsic.!); prin mlaștinile
sărate de pe lingă Galaţi (Ar. salina Ser. Guebh. Nor. 18
et manusc.) și la Vadu-Ungurului (Ar. rubra Sz. manusc.);
la salina de la Tirgul-Oenei! (S. marina Moelzl 1. e. 445;
Ar. rubra B. marina L. Hacg. Peise |, 149), la apele mi-
nerale de la Slănic și la Caraclăi pe delul Slatina; la Sarea-
lui-Buz&ă ; ete. — (0 9] Iuniii- August.

$. rubra Pers. S. roșie. — Prin locuri nă&sipose şi pe-
irâse. — La Pitesci (8. rubra f. pinguis (ar. En. 15 [non
Penal] et Ezsic.)!; la Câmpulung pe matea Riu-Tirgului
( Arenaria rubra Roth Hoff. Excurs. 1862, |. c. 40 et Ea-
sic.!) şi la N&măesci pe matea pîrăului Nămăesci (Lepigo-
num rubrum W'ahlenb. D. Br. |. c. 88). — 9 Maiii-Sept.

XXXIII. PORTULACACEE.
POTULACA LL. -—— Portaudlacă.

P. oleracea L. P. vulgară. — Vulg. Jarbă-grasă, Por-
cină. — Prin locuri nă&sipose, cultivate si ruderale, curti,
grădini, vii, pe lîngă ziduri și drumuri.— În tâtă Romănia
((Gauebh. manuse. et Exsic. n. 172 sec. Nym. Consp. 253 ;
Edel |. c. 39; Ca. et Sa. l.c. 24; Gr. EBn.25; P. olera-
cea f. sylvestris Gauebh. manusc.).

0bs.— Dintre Elatinee (XXXIV) se citeză : Eatine Hydropiper L.
prin bălțile inundate de la Olteniţa (Gr. En. 15).

204

——_.

XXXV. PARONYUIIIACEE.
PARONYCHIA [L. — Paronichae.

P. cephalotes J7. Bieb. PF. cefalotă. — Pe stineile de la
Șchelea-Cladovei și Porţile-de-ler. — 9 Masit- Pr.

HERNIARIA LL. — Prmarie.

H. glabra /. £. glabră. — Vule. Iarba-fecidrei, larba-
feciorilor, Iarba-surpaturei , Weciorică. — Pe câmpură
n&sipose și sterile, pe coline aride și petrose. — În Mol-
dova pe malurile Bistriţei şi a Seretului (02. Plora XIX, 62
eh Basie. ; h. ]. (tuebh. manuse.; Edel 1. e. 37) către Roman
şi pe lîngă Bacăă (Cz. er Sa. ]. e. 11) la Călugăra pe delul
Țigănescilor ; pe lingă Bucuresci la Băn6sa! (Gr. En. 25
et Lusic.!); la Câmpulung pe țărmurile Rîu-Tiîrgului (of.
Eacurs. 1862, 1. c. 40 et Ezsic.!): ete. — 9, Iul.-Sept.

H. incana Lam. E. albiciosă. — Prin locuri nesipose
și sterile, pe coline aride şi petrose. — Între Șchelea-Ula-
dovei şi Gura-văiei pe malul Dunărei. — 9 Maiii- lunii.

3. angustifolia Ledeb. — În Moldova (HI. hirsuta 03. et
Sz. . c. 11 [non L.] et Exsic.!) interioră (H. Besseri [Pisch.]
DO. (uebh. manusc. et Ersic. n. 173 sec. Nym. Consp. 256);
în distr. laşi la Chiperescă (J7. firsuta Sz. manusec.); la Si-
naia pe valea Isvoru (7. firsuta Gr. En. 26 [non L.] et Ea-
sic.!); la Ferăstrăi (HZ. încana D. Br. Pragm. |. c. 88) și la
Bănesa! (H. hirsuta Gr. En. 26 et Ewsic.]); la Comana; ele.

SULERANTHUS L. — Selerant.

Ş. perennis /. S. perenal. — Vulg. Sincerică. — Prin
locurile stîncose, petrose şi nă&sipose din munţi, pe matca

205

riurilor și a torentelor. —— În Muscel la Nămăesci pe Costa-
mănăstirei (D. Br. P'ragm. | c. 88); în Vilcea la pădurea
Aninosă și la Golotreni pe valea Lotrului. — 9 Maiir- Aug.

Ş. dichotomus Ser f. valachius Tech. S. dicotom. —
Prin cr&păturile stincilor. — La Virciorova către Porţile-
de-fer ! (Borb. 1873, Băus. 280. — 9 Maii- August.

Ș. neglectus Poc/i. S. negles. —- În regiunea alpină a
m-ţilor Bucegi în valea Ialomiţei (Pr. 118) şi la Omu
Iron. 200; Pr. 118; Schur bn. 225).— 9 Juliir- August.

Ș, uneinatus Se/ur. S. uneina!. — Prin locurile petrose
din regiunea montană, subalpină și alpină. —— La Palanca
pe virful 'Tărhăuşului ; în m-ţii Buceci (4. 50); la Câmpu-
lung pe matca Riu-Tirgului (5. annuus [non L.] et 5. pe-
reuni [non L.] Gr. in. 26 et Easic.]); ete.—(0) ul.- Aug.

Ș. annuus LL. S. annual. — Prin sămănături pe câmpuri
n&sipose, prin locuri petrâse. — În totă Moldova ((uebh.

manusc.); pe linvă Galati (Sz. Eesie.] /nom. Arenaria fas-
cieulata]); la Verşăscă (D. Br. Pragm. 1. c. 88); la Sinaia
în Valea-Cășăriei ; pe lincă Bucurescă la Bănesa (D. Br.
l. c. 88; Gr. Em. 26 et Easic.]; S$. perennis 1. Br. l. c. 88
[non L.]); pe lingă Slatina ; ete. — (0) Maiit- Angust.

0hs. — Dintre Ficoidee se citeză : Mesembryanthemum sp. prin
mlaştinile sărate de pe lîngă Dunărea și Prut (Edel Î. c. 55).

XXAVI. POLYGALACEE.
POLYGALA [. — Polygală.

P. Cham:ebuxus L. P. Chamebux. — Prin locurile stîn-

cose din regiunea subalpină și alpină. — În valea Slănicu-
lui și a Lopoșului (Cz. et Sa. Î. c. 44). — λ Apriliii- luniia.
P. major Jacg. P. mare. —— Prin linelele uscate de la

câmp, de pe coline și din munti. - În Moldova (î 2. Flora

20

XIX, 69 et Ersic.!; Edel l. c. 39; Ca. et Sz. l. c. 43) infe-
rioră ((auebh. manusc.) ; în distr. lasi la Repedea, Budesci
și Hadimb (Sz. manusc.) ; la Caraclăii pe Babaghicea ; pe
lingă Ploesci (/anha! sec. Kanita [. c. 188); în Vlaşea la
Comana; între Rucăr și Dimboviciora (Hoff. Ercurs. 1862,
[. e. 39 et [rsic.); şi la polele Sturului către Mateiaş (D. Br.
P'ragm. . c. 86); în m-ţii Vilcei și ai Gorjiului (Hoff. ma-
nusc.); ete. — 9 Maiii- Duliii.
B. albiflora. — Pe lingă Bucuresci la Periș.

P. comosa Sc/k. P. comosă. — Prin finețe sterile, pe
coline n&sipose. — În Moldova (P. austriaca 0. Flora
XIX, 69 /non Cranta] et Easic.l; h. j. Gusbh. manuse.; 02.
et Sz. l. e. 43) inferioră (Guebh. manusc.) ; pe lingă lași la
Niţelea ; la Câmpina (P. vulgaris Gr. En. 13 [non L.] et
[rsic.]), Văleni, Ciocănesci! Tărtășăsci şi Gulia (Gr. Em.
13 et Easic.]); în Muscel la Conţăsci și Nemăescă (P. vul-
garia D. Br. 1. e. 86; (Gr. En. 13 et Easie.l) ; ete. =
Matt ulii,

P. vulgaris L. P. vulgară. — Vulg. Sărparită, Amă-
relă. — Prin fineţe sterile şi prin locuri năsipose de la

câmp, de pe coline şi din munţi. — În Moldova (02. Plora
XIX, 69 et Exsec.!; Edel 1. c. 40; Ca. et Sa. l. c. 43; Ba.
manusc.) LOtă (Guebh. manusc.); pe lingă Iași la Niţelea;
în m-ţii Nemţului la Călugăreni; la Slănic pe m-tele Pufu;
la Sinaia (PP. vulg. B. alpestris [non Koch nec. alior.] et
P. amara [non Jacg.] Gr. En. 13 et Ersic.]; Lacixs. |. e.
340); pe lingă Bucuresci la Merinani (D. Br. Pragm. ]. c.
86), Fundeni, Mărcuţa și Buftea (Gr. Da. 13 et Ezsic.])
în Dimboviţa către Moroeni pe matca Ialomiţei; în m-ţii Vil-
cei la Brezoi. —9| Maii- August.

P. amara Jacg. P. amară.— Prin păşunile din regiunea
subalpină. și alpină. — Pe Cehlăă (del /. e. 36; Cz. Plora
XIX, 69 er Esec]; hi. 7. Guebh. manusc.; Uz. et Sa. d. i. 43).
— 9] Jumit- August.

207

P. ulizinosa Pee//b. P. uliginosă..— Prin păşunile umede
şi turtose din regiunea subalpină și alpină. —be Cehlăi (/-.
decipiens Bess. Jankal sec. hanilz |. c. 181); în m-ţii DBucevi
pe Furnica și la schitul Pescera lalomiţei; la Pred6l pe m-tele
Susaiti. —9, Zuniă- luliir.

P. alpestris Pelb. PP. alpestră. — Pe stineile umede din

regiunea alpină. În m-ţii Bucegi la Strunga și la schitul
Pescera Ialomiţei (Pr. 122). — 9 umiit- lubiă.

Obs. — Se mal citeză : P. thuringiaca Spr. în Moldova inferioră
(Guebh. manusc.). —S. orientalis în grădinile din Moldova(Sz. man).

NANVII. CELASTRACEE
EVONYMUS L. — Pvonim.

E. vulgaris Scop. E. vulgar.—Vuly. Salbă-mole, Lemu-
cânesc, Vonicerii. — Prin păduri, erînguri și tuferișuri. —
În totă România! (0z. Plora XIX, 62; Caz. et Sa. 1. c.9;
Sz. manuse.; „E. ai nl L. Guebh. manuse.; D. br.

P'ragm. ]. e. 86; Gr. En. 18). — bo Maiit- lunii.

E. latitolius Scop. E. cu foi late. — Prin pădurile din
regiunea montană. — În Moldova /(z. aa XIX, 62
et Exsic.|; Edel |. c. 41; Caz. et Sa. 1. c. 9; Sz. manuse.)
totă ( Guebh. manusc.). — bb Maiit- unii.

1. VerPucosus Scop. E. vorucos. — Vulg. /emn-riios. —
Prin ci crinouri și Se —În Moldova ((z. Plora
XIX, 62 et Easic.; Edel l. c. 41; Oz. et Sz. l.c. 9) supe-
riOră ela manusc.); pe “di lași la Goroni (Sg. ma-
nuse.) și la Niţelea; pe lingă Bârlad (D. Br. Pragm. l. c.
36): la Verşăsci şi Caraclăă ; pe lingă Bucurescă, la Pante-
leimon ; în Muscel la Stilpeni (Gr. En. 18); în m-ţii Gorjului
şi ai Vileei (off. manusc.); ete. — h, Apriliii- Maii.

Obs. -Buxus sempervirens /. vulg. Merişor-tureese, Cimişir, Cimi-
şeriă, se cultivă în cimitire! (7707. Breurs. 1863, 7. e. 118; Gr. En. 51).

SR SN SO

XXXVIII. RHAMNACEE.
RHAMNUS L. — Rama.

R. Frangula L. 2. Prangulă. — Vulg. Orugin, Pasa
chină, Lemn-cânesc, Orasică, Orasei. — Prin păduri, luncă,
luferişuri, prin seciurile viilor. —În Moldova (del î. e. 41;
Ca. et Sa. l.c.9; R. alpinus Ca. Flora XIX, 62 [non L.]
et Ezsic.!: h. Ș. Guobh. manuse.; Ca. et Sz. . e. 9); pe lingă
lași la Niţelea (D. Br. Fram. 1. e. 86) și la Soloneţi (Sz.
manusc.); Nemţ și Muscel (Gr. En. 18); la Peris; la Slatina
prin luncile Oltului; în Vilcea la Bălcesci. — 9 Masă- lua.

k. rapestris Scop. PR. lui Wulfenii. — Pe stîncile din
regiunea subalpină. — În Moldova (02. et Sz. 1. c. 9).

R. eathartica L. 2. pwrgativ. — Vulg. Verigariă, Lă-
rul-ciutei, Spinul-cerbului, Salbă-mole.— Prin tutărișură şi
păduri. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 62 er Dasic.!: Ca. et
Sz. l. c. 9; Sz. manuse.) totă ((runebh. manusc.) pănă în re-
giunile inferiore ale Cehlăului (Idel î. ce. 36); la m-stirea
Nemţului (Gr. En. 18); pe lîngă laşi prin s&ciurile viilor de la
Bucium ; pe lingă Bucuresci la Mărcuţa. — Î> Maiii- lumii.

R. saxatilis L. 2. de stânci. — Pe stincile din pădurile
munţilor. — În Moldova (Edel 1. c. 41; Ca. et Sz.l.c.9.).

XXXIX. VITACEE.
VITIS 1. — Viţă.

V. vinifera /.; V. sylvestris Gmel. V. viniferă. —
Vulg. Vie, Viţă, Viţă-de-vie, Vie-selbahcă, iţă- selhatică,
Răwruscă, Lănuruscă, Agaridariii. — Sălbatecă pe margi-
nea pădurilor, prin lunci. crînguri și tuferisuri. — În Mol-

209

PR

dova (V. Labrusca Scop. [mon L.] Edel 1. c. 39, 40); pe
lingă lași la Hlincea şi Valea-adincă (V. Labrusca Sz.
manusc.); la Ciocănesci (D. Br. 1. c. 86); pe lingă Slatina
prin lunca Oltului; în Vilcea la m-stirea Cozia: pe teritoriul
neutral aprope de Orşova (Wink. Dest. bot. Zeit. XVI [1866]
184), la Vireiorova, Bahna, Gura-văiei; ete. — lar culti-
vată în totă Romănia în mai multe varietăţi (fidel 1, e. 41;
(ruebh. manusc.; 0z. et Sz, 1. e. 10; Sz. manuse.; (ar. In. 17),
de la Dunărea până la polele munţilor, dar adevărata regiune
a viilor sunt colinele ce încep la Oraviţa şi se termină la
Cotnari (Awrel. Per. ed. II, 173). — to lunii.

NI. SAPINDACEE.
ACER L. — Atari,

A. pseudoplatanus LL. A. Pals-pla/an — Vulg. Paltin.
— Prin pădurile din regiunea montană și subalpină. — În
Moldova superioră (0z. Flora XIX, 64 et sic.) 7. 3.
(7vebh. manusc.; Oz. et Sz. 1. e. 20); pe lingă lași la Niţelea
(D. Br. 1. c. 86); la Versăsci şi Mănăstirea-Caşinului; la
m-stirea S&cu (Gr. En. 16 et Ezsic.!); pe valea Biscei ; la
m-stirea Cheia (Ho/F. Ezreurs. 1863, 1. c. 118) şi la Sinaia;
la Predel; la Conţăsci (Gr. Easie.!); etc. — bb Mani- lun.

A. platanoides /. A. platanoid. — Vulg. Arțar. — Prin
pădurile din regiunea montană. — În Moldova (0z. Plora
XIX, 64 et Ezsic.!; 0z. e! Sz. [. e. 20) tâtă ((auebh. ma-
nusc.); la m-stirea Poena și la Ţubana (Sz. manusc.); către
Agapia şi m-stirea Nemţului (Frbor. î. c. 133 et Ewsic.];
In. 17); în Prahova la Şotrile ; în Vilcea la Călimănesci în
pădurea Onufrie (Gr. Ewsie.!); ete. — tb Apr.-Maiii.

3. laciniatum Ait. — În tâtă Moldova ((iuebh. manusc.).

A. campestre 4. 4. campestru. — Vulg. Giugastru. —
Prin păduri și tuferișuri. — În totă Romănia! (Caz. Flora

14

210

==

XIX, 64 et asic.!; Guebh. manusc.; Caz. et Sz. l.c. 20;
Sz. manusc.; D. Br. Pragm. |. c. 86; Gr. Erbor. |. e. 133;
in. 16 et Exsic.]). — b Apriliii- Mai.

3. austriacum Tralt.— M-stirea Adam ((ruebh. manusc.).

A. tataricum . A. tartaric.—Vulg. Gladis, Verigariii.

- Pe marginea pădurilor, prin tufărişuri, prin să&ciurile
viilor. — În Moldova (4. cordifolium Bmg. 0z. Plora XIX,
64 et Exsic.!; Oz. et Sz. l. c. 20; Sa. manuse.); pe lingă laşi
la Niţelea ; pe lingă Galaţi si la m-stirea Adam ((GruebA.
Not. 16; manusc. et iusic. n. 315 sec. Nym. Consp. 135);
in Ilfov (ar. En. 17 et Eersic.!) la Ţigănesci, Periș şi Meri-
nani (D. Br. Pragm. |. c. 86); la Comana; ete. — bb Mai.

STAPHYLEA IL. — Stafilee.

S. piunata L. S. penată. — Vulg. Clocotiș. — Pe mar-
vinea pădurilor, prin crînguri, prin s&ciurile viilor. — În
Moldova (Caz. Plora XIX, 63 et Exsic.); del |. c. 41; Ca.
e* Sa. l. c. 16; Sz. manusc.); pe lingă laşi la Niţelea; la
Verşăsci ; la m-stirea Adam (Gr uebh. manusc.); în Itov (Gr.
n. 18 et Esic.!) pe lingă Bucuresci la Buftea (D. Br.
i. e. 86); la Conţăsci (Gr. Earsic.]). ete. — b Maiit- lunii.

Obs. — Asculus Iippocastanuni L. vulg. Castanul-calului, Castan-

porcese, Custan-sălbatec, indicat în Moldova superioră /Guebh. man.),
nu cresce de-cât cultivat ! (Cz. et Sz. 1. c. 20, Sz. manuse.; Gr. En. 17).

XII. ULMACEE.

ULMUS |. — Ulm.

U. campestris L. U. campestru. — Vulg. Ulm. — Prin
păduri și tulerişuri. — În totă Romănia! (0z. Plora XIX,
62 et Exsic.!; h. ]. Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. c:12;
D. Br. Pragm. |. c. 103; Gr. En. 52 et Easie.]; U. nuda

211

hrh. Ca. et Sa, l. c. 12 et Barsic.!; h. j. Guebh. manusc.; Sa.
manusc.; (Gr. Erbor. |. c. 122). — b Martiii- Aprilia.

3. suberosa hoch. — Prin pădurile si tuferisșurile din re-
giunea montană. — În Moldova până în regiunile inferiore
ale Cehlăului (U. suberosa Ehrh. [del 1. c. 36; Ca. et Sz.
[. ec. 12); pe lingă lași la Repedea (Sz. manusc.) și Niţelea ;
la Mănăstirea-Caşinului și la Coman ; etc.

U. eftusa Willd.; U. pedunculata Poug. U. pedunculat.
— Vulg. Velniș. — Prin pădurile montane. — În Moldova
(Oz. Flora XIX, 62 et Earsc.]; h.]. Gnebh. manuse.; Ca. el
Sz. ]. e. 12); la Mănăstirea-Cașinului. — fp Mart.- Apr.

CELTIS L. — Celtide.

0. australis L. C. austral. — Sălbatec prin tufărişurile
din locurile stîneose și petrose de la Virciorova către Por-
țile-de-fer ! (Borb. sec. Kanitz [. c. 112) pe lingă calea fe-
rată. — În cele-Lalte părţi ale Romăniei numai cultival
prin grădini! (Gr. En. 52). — fb Aprihii- Masi.

FICUS L. — Smochin.

F. carica L. S$. comun. — Vulg. Smochin. — Sălbatec
pe stincile de la Virciorova către Porţile-de-fer (Jana

zool.-bot. Ver. VII [1857], 123). — În cele-Talte părți ale

Romăniei numai cultivat! (Gr. n. 52). — fb Jul.- Aug.
Obs. — Morus alba L. şi — M. nigra L. vulg. Agud, Dud, lagod,

Fragariă, Mură, se cultivă (Edel 1. c. 41; Guebh. manusc.; Ca. et Bz.

Il. c. 6; Sz. manusc.; D. Br. 1. c. 103; Gr. Erbor. 1. c. 191 et En. 51).

HUMULUS L. — Femeii.

H. Lupulus L. Z7. comun. — Vulg. Memeii, Hameiie.—
Pe marginea pădurilor, prin tuferişuri, pe garduri.—În totă

212

Romănia ! (Cz. Plora XIX, 62, et Ezsic.! ; Edel |. c. 39;
Giuebh. manusc.; Ca. et Sa. d. c. 12; Sz. manuse.; Di; Br. l.
e. 103; Gr. Erbor.1. c. 121; En. 52 et Easic.!).—t> Lul- Aug.

0bs.—Cannabis sativa L. vulg. Cânepă, cultivată şi subspontanee
în totă Romănia! (Caz. Flora XIX, 62 et Eirsic.!; del 1. c. 39; Guebh.
manusc.; Cz. et Sz. 1. c. 12; Sz. manusc.; Gr. Erbov. ]. c. i21 et bn. 52).

XLII. CASTANEACEE.
PAGUS L. — fag.

F. sylvatica /. P. de pădure. — Prin pădurile din re-
giunea montană. — În totă Romănia! (0z. Plora XIX, 67
et Easic.]; Edel |. c. 42; (uebh. manusc.; Oz. et Sa. l. e.
35; Hof. Ewcurs. 1863, 1. c. 118; Sz. manuse.i DDR
Pragm. 1. e. 103; Gr. Erbor. î. c. 121 et Ion. 52).— b Math.

CASTANEA ierti. —- Castan.

C. vesea (certa. C. comun. — În m-ţii Gorjiului la m-
stirea "ismana (Ilo7. manusc.; Wagus Caslanea Li. Cara-
cas . c.); în Mehedinţi la Cerneţi (0. vulgaris Lam. G*.
Eu. 52); — iar cultivat pe lingă Iași prin unele vii de la
Copăii, Valea-adincă și Socola (57. manuse.). — Îo Danii.

OUERCUS L. — Stejar.

Q. pedunculata frf. S. pedunculat. — Vulg. (rorun,
Slădun. — Prin păduri. — În tâtă Romănia! (02. Plora
XIX, 67 et Exstc.!; Edel . c. 42; (auebh. manusc.; Caz. et
Sa. l.-c. 3&; Sz. manuse.; Gr. Eirbor. l..c. 120; En. 53 et
Iursic.1).— b Aprilii- Maiă.

9. sessiliflora Sms. 5. sessiliflor. — Prin păduri. ——
In totă Romănia! (Gr. In. 52 e! Easic.!; Q. Robur Polh Oz.

Plora XIX, 67 et Dasic,)!; del l. c. 42; (auebh. Not. 17 el
manuse.; Uz. et Sa. Î. e. 84); Io. manusc. ; S2. manusc.;

D. Br. Pragm. l. e. 103). — top Aprilii- Mai.

0. pubeseeus Wil/d.; Q. lannginosa Dhuill. S. pubea-
cent. — Vulg. Pufă, Tufan, Tufă-riiosă, Pufă-albă. —
Prin pădurile de pe colinele muntose. — În Moldova (02. er
Sa, 1. e. 34); la Nicoresci (Q. fasginea Rohr. et Mag. (ruebh.
Not. manuse. [non Lam.]); pe lîngă Vaslui la Valea-moş-
n6cului (Gr. Prhor. 1. c. 121); în Mehedinţi (Gr. En. 53)
la Șchelea-Cladovei și (rura-văiei; etc. — b Apr.- Maiir.

0. confevta Ri. S$. cu fructe îngrămădite. — Vulg.
(jârmţă. — Prin pădurile de pe coline. — Pe lingă Bucu-

resci la o depărtare de */, oră între riurile Dimboviţa și Sa-
baru (Sehott Î. c. 472); la Cerneţi (Scott l. e. 256), Șchelea-
Cladovei, Vireiorova şi către Bahna; ete. — î Apr.- Mani.

Q. Cerris 7. S. Cer. — Vulg. Cer. — Prin păduri. —
În Moldova (02. Flora XIX, 67; fidel |. c. 42; 0z. el Sz.
l. €. 34; D. Br... e. 103); pe lingă Vasluii la Valea-moș-
negului (Gr. Erbor. 1. c. 121); la Periş şi Ciocănesci (Gr.
Eu. 53); la Comana ; la Rimnicul-Vileei.— î> Apr.- Mani.

3. austriaca.—În Moldova (9. austriaca Willd. Sz.man.).

CORYLUS L. — Alan.

(. Colurna /. A. Colurnă. — Prin pădurile de pe coli-
nele muntâse.— În Romănia (Nym. Consp. 663); către Va-
sluiii (Gr. Erbor. î. e. 121); la Vireiorova.—t> Febr.-j art.

C. Avellana /.. 4. comun.— Vulg. Alun, Tufă.—Păduri
și tuferişuri.— În totă Romănia! (02. Plora XIX, 67; Edel
l, e. 42; Guebh. man.; Ce. e! Sa, . e. 35; Sz. man; D. Br.
Il. e. 103; Gr. Erbor. [. c. 121 et En.53).— b Pebr.-Mart.

C. tubulosa LL. A. fnbulos. — În Moldova (03. Plora
XIX, 67 et Hasic.?; Ca. et Sz. 1. c. 35; Sz. manusc.); în Il-
fov și Prahova (Gr. En. 532). — bb Pebruariă- Martii.

214

CARPINUS L. — Carpân.

0. Betulus Z. C. comun. — Vulg. Carpîn. — Prin pă-
durile cu deosebire din regiunea montană. — În totă Ro-
mănia! (del 1. c. 42; Guebh. manusc.; Oz. et Sa. l. e. 35;
Sz. manusc.; D. Br. Pragm.|. c. 103; Gr. Erbor. l. e. 121
et En. 53; Borb. 1873, Bâns. 256). — îp Apriliii- Mai.

C. duinensis Scop. C. de Duin. — Vulg. Cărpiniţă. —
Prin pădurile și tuferișurile montane de la Viîrciorova ! mai
frequent de cât specia precedentă (Borb. 1873, Bans. 256;
Kanitz! |. c. 113). — b Apriliă.

BETULA L. — Betulă.

B. verrucosa Eirhr.; B. alba L. (p. p.) Koch. B. veru-
cosă. — Vulg. Mestecăn. — Prin locurile siliciose din pă-
durile montane şi subalpine. — În totă Romănia! (B. alba
Caz. Wlora XIX, 61 et Earsic.!; del |. c. 41; Guebh. manusc.;
Ca. et Sa. . c.6; Sz. manusc.; D. Br. Pragm.. c. 103; Gr.
Erbor. d. c. 121; En. 53; B. pendula Roth Edel |. c. 36, &l;
Gruebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. e. 6).— b Apr.- Mai,

B. pubescens £hr4.; B. odorata Bechst. B. pubescentă.
— Vulg. Mestecăn. — Prin locurile umede și turfose din
regiunea subalpină.—În mai totă Romănia.— tb Apr.- Masă.

ALNUS L. — Ariîn.

A. incana Willd. A. albicios. — Vulg. Arin, Anin, A-
rin-alb. — Prin luncile și pe malurile torentelor din regiu-
nea montană și subalpină. — În Moldova (£del Î. e. 41)
centrală şi superioră (Guebh. Not. 17 et manusc.); la Mă-
năstirea-Caşinului, Slănic și Verșăsci; în m-ţii Nemtului ;
la Sinaia și Predel; în m-ţii Muscelului (A. pubescens D.

215

a

Br. P'raqgm. 1. c. 103 [non Tausch.]). la Conţăsci (Gr. Iir-

sic.!) ; în Vilcea la Bălcesci ; ele. — b Pebruarii- Marii.
A. &lutinosa Goru. A. glutinos. — Vula. Arin, Amin,

Arin- negru. — Prin lunci şi pe lingă torentele din regiunea
montană și subalpină. — În totă Romănia! (02. Plora XIX,
61 et Basic); Edel |. c. 41; Guebh. manusc.; Ca. et Sa...
€. 6; D. Br.l. e. 103; Gr. En. 54). — b Pebr.-Martiă.

A. viridis DC. A. verde. — Vulg. Liliac-de-mun!e. —
Prin păşunile petrose și umede din resiunea alpină. — Pe
virlul Cehlăului (4. încana Cz. Plora XIX, 61 /non Willd. ]
et Dwsic.]; Betula nana del |. e. 36 [non L.]); pe vintul
Penteleului ; în m-ţii Bucegi pe Furnica. — b Maii- lumii.

XLIII. LYTHRACEE.
LYTHRUM L. — Litru.

[. Salicaria Zn. L. Salicarie. — Vulg. Răchitan. ——
Prin fineţe mlăştinose, pe lîngă riuri, pirăie, Dălți.—În totă
Romănia! (0z. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Edel |. c. 38;
(Guebh. manusc.; Ca. et Sz. 1. e. 23; Sz. manusc.; D. Br.l.c.
82; Gr. Evbor. Î. c. 129; En. 25 et Exsi.l; Kamizil.c.
44; L. Salic. B. bracteosum Guebh. manuse.).— 9 Iul.-Sept.

6. canescens hoch. — La Pitesci și la Golotreni.

L. virgatum Lin. . vergos. — Prin linețele umede.—
În Moldova (Cz. Plora XIX, 65 et Bwsic.!; Edel ]. c. 39;
Cz. et Sa. . c. 23; L. Hyssopifolha Ca. Flora XIX, 65 [non
L.] et Exsic.]; h. 7. Guebh. manusc.; 0z. et Sz. l. c. 23); la
lași (L. Hyssop. Guebh. Not. 23) pe malul Bahluiului (Sz.
manusc.) ; la m-stirea Agapia (î.. Iyscop. Gr. Erbor. |.
e. 1299); pe lingă Bârlad (D. Br. . e. 83); la Făurei (Gnebi.
manusc.); între Bucuresci şi Ploescă (for. En. 25 e! Barsic.]),
la Buftea. Crivina. Ciocănesci, (rhergani; în Vluşca la Prund
(L. Hyssop. D. Br.1. c. 83 [non L.]). — D Iuliă- August.

216

L. Hyssopifolia /n. LL. cu foi de îsop. — Prin locurile
n&sipose şi inundate din luncile de pe malurile riurilor. —
În distr. laşi la coda Iazului-Chiriţei către Șăpte-omeni (Sz.
manusc.?); în Argeș la Pitesci în Zăvoiii (D. Br. Pragm. ].
€. 83); în Vilcea la pădurea Anin6să; ete. — 9 Jul.-Sept.

XLIV. ONAGRARIACEE.
EPILOBIUM L. — Epilobiă.

E. angustifolium /. (non Lam.). E. cu foi înguste. —
Vulg. Sburătore, Păscoge, Iarba-St.- on. — Prin pădurile
mai cu s6mă tăete din regiunea montană și subalpină. —
În Moldova superioră (£. spicatum Lam. Guebh. manuse. 3)
pe lîngă Iaşi la Miron6sa, Pubana (Sz. manuse.) și la Do-
brov&ţ ; la polele Cehlăului /£del 7. e. 36; Caz. Plora XIX,
63 et Hasic.]), m-stirea Agapia ((ar. En. 24), Agapia-veche
și la schitul Sihla ; la Palanca, Slănic şi Câmpeni; la Agiud
(Burri Exsic.!); la m-stirea Cheia (Hoff. Ezeurs. 1863, 1.
e. 118 et Basic.) și la Sinaia pe Cumpăt (Gr. Ezewrs. l.
€. 338 et Ezsie.!); în Muscel pe m-tele Sturu (D. Br. Pragm.
l. e. 83); în Argeş la Grorănea (Gr. Drsic.)).—9 Tul.- Aug.

E. rosmarinifolia //aenke; E. Dodonai Vill. E. cu foi
de rosmarin.— Pe malurile riurilor.— La Făurei pe matca
Putnei ((zuebh. Not. manusc.); la Agiud (Burri Exsic.]); la
Rîmnicul-Vîlcei pe malurile Oltului ; ete. — 9 Jul.- Aug.

E. hivsutum LL. £. irsut. — Prin locurile mlăștinâse din
păduri și tuferişuri, scursuri de ape, pe linsă rîuri, pirăie şi
gârle. — În Moldova /F. grandiflorum AU. Uz. Flora XIX,
64 et Iusic.]; Edel |. c. 39; E. tetragonum Oz. Plora XIX,
64 [non L.] et Exsic.]; h. ]. Guebh. mannse.; E. parviflo-
rum h. 3. Guebh. manuse. [non Sehreb.]) totă (Guebh. ma-
nusc.); pe lingă Brateș (E. grandifi. Edel |. c. 38); pe lîngă
lași la Hlincea, Nicolina (£. grandil. Sz. manusc.); şi la

217

Niţelea ; la m-stirea Nemţului şi Avapia (or. rbor. [. e.
129 et Dasic.!; En. 24; E. palustre Gr. En. 24 [non L.]
et Basic.]); la Verşăsci (D. Br. Pragm. |. e. 83) si Coman;
la Agiud (Burri Buosic.!) ; la Beceni (E. parviflorum (ar.
in. 24 [non Sehreb.] et Dsic.!) şi la Bisca pe m-tele Tega;
la Sinaia (Sc/.! sec. Kama |. c. 201); la Slatina și Caracal
(Sehott [. ce. 284); în m-ţii Vilcei şi ai Gorjiului (Io.
manusc. et Iiesic.!) la schitul Locuri-răle. — 9 Jun.- Aug.

4. parvillorum (Schreb.) Petz. E. parviflor. — Prin
finete mlastinose, luncă, pe malurile riurilor, a piîrăilor și
a helesteelor. — În Moldova (Sz. manuse.); la Câmpulung
pe malurile Riu-Tirgului (£. pubescens Ro Hof. Er
curs. 1862, [. e. 40); la Bănâsa (E. fetragonum Gr. Lin. 24
[non L.] et Busic.!), Mosoșbia și Chitila ; pe linsă Craiova
la Trei-fântâni; la Gorăndea ( (ir. Ezsic.7); ete. —9| Jun. ul.

E. tetrazonum /. FE. tetragonal.— Pe linsă piîrăie, prin
locuri mlăștinose, prin tăeturi de păduri umede. - În m-ţii
Moldovei (Hide! /. e. 37); pe lingă lași pe malurile Slavnicu-
lui (Sz. manusc. . E. obscurum Sg. manusc.?) si la Nitelea;
la Câmpeni; în Aroes la Ciofringeni; ete. — (O) Juniit- Iulia.

E. roseum (Sc/meb.) Petz. E. rosietec.— Pe lîngă pirăe.
— În m-ţii Vilcei şi ai Gorjiului (Ho 7. manusc.).—9Jul.- Aug.

E. montanum 7. Fi. montan. — Prin locurile umede şi
umbrose din pădurile montane și subalpine. — În Moldova
(Uz. blora XIX, 64 et Exsic.!) centrală şi superidră ('neb/.
manusc.); la polele Cehlăului A parviflurum Edel 1. c. 36
[non Sehreb.] et Exsic.]; h. ]. (auebh. manusc. ; Îi. roseum
[non Schreb.] Edel |, c. 36 î Eaxsic.]; Ca. e XIX, 64
et Ezsic.]; h. j. Guebh. manusc.), la Agapia (E. alpinum
Gr. n. 24 [non L.] et Exsic.!), m-stirea Nemţului şi Si-
hla (Gr. Erbor. 1. e. 129 et zsic.!; În. 24); la Verşăsci,
Comănesci, Câmpeni şi Slănic (D). Br. Pragm. Î. c. 83; E.
roseum D. Br. ibid. [non Schreb.]); la Sinaia! (Gr. En. 24

218

et Esie. |; E. parviflorum Gr. Iirems. l. e. 339 [non
Sehreb.] et ksic.!), pe valea Peleşului!, la polele Petrei-
arse! şi în Bucegi (Pr. 124); la N&măescă; în Argeş pe Ur-
dica ; în Vilcea la Golotreni pe Forfeca.— 9! Lun. Aug.

(ENOTHERA L. — /noteră.

0. biennis L. £. bienală. — Vulg. Luminiță, Liminiţa-
nopței. — Prin locuri năsipose şi umede, pe malurile riu-
rilor, prin șanțurile de lingă drumuri. — În totă Moldova
(Guebh. manusc.) pănă în munţi (del 1. e. 37 et Bsic.));
pe malul Prutului la Ungheni către Cucora (Sz. manusc.);
pe lingă Tecucii și Berlad la Dimitresci ; la Versăsci și Slă-
nic ; la Agiud (Burri Ewsic.!); pe malurile Ialomiţei la Fer-
binți (Gr. En. 24) și Bojdana; pe malurile Prahovei la Ră-
dulesci (D. Br. . c. 83) şi la Sinaia (0. muricata Gr. În.
24 [non L.] et Exsic.!); la Comana; în Vilcea la Bălcescă; la
m-stirea Cozia și Golotreni; în Gorjiii la Roşia.—9) Iun.- Aug.

CIRCA L. — Circee.

C. lutetiana L. C. parisiană. — Vulg. Teliscă, Piliscă,

Vrăgitore, Vrotilhică. — Prin pădurile umede și umbrose
din regiunea montană. — În m-ţii Moldovei (Edel 1. e. 37;

Ca. Plora XIX, 60 et Exsic.!); la Agapia (Gr. En. 24
et Ersic.!), Agapia-veche și la Călugăreni pe m-tele Petru-
Vodă ; la Mănăstirea-Cașinului și la Slănic (D. Br. Pragm.
[. e. 83); la Bisca pe m-tele Tega; la Pitesci: în Zăvoiă și
pe m-tele Cozia și Urdica ; la Rimnicu-Vileei în Zăvoiă ; în
m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa și Tismana (Hof. manusc.
et Ersic.]); ete. — 9] lunii- August.

0. intermedia £ir7. C. intermediară. — Prin pădurile
umede şi umbrâse din regiunea subalpină. — În m-ţii Ba-
căului la Slănic (Guebh. manusc.). la schitul Sihla ; în Vil-
cea în valea Bistriţei (Gr. Ezsic.!) ; ete.— 9] lul.- Aug.

219

NN

0. alpina /. CO. alpină. — Prin pădurile umede şi um-
brose din regiunea subalpină. — Pe Cehlăii (del 1. e. 35;

(a. Plora XIX, 60 et Basie.) şi la Sihla (Gr. Erbor. d. c.
129 et Ersic.!; Din. 24); la Slănic (Gruebh. manusc.) și la
Palanca ; în m-ţii Bucegi (Pr. 124); la Nămăesci pe Costa-
mănăstirei (D. Br. P'ragm. |. c. 83); ete.— 9] Julii- Augus!.

TRAPA L. — Trapă.

T. natans L. 7. înnotătore. — Vulg. Ciuline, Castane-
de-lae. — Ape stagnante și lin curgătore. — În Moldova
centr. și super. ((ruebh. manusc.), cu deosebire în partea nor-
dică (7. vulgaris Cz. et Sa. 1. c. det Easic.l); în Romanați
și Teleorman pe lîngă Dunărea (Gr. En. 24).—0 Jun.- Iul.

MYRIOPHYLLUM L. — Miriofi.

M. verticillatum LL. V. vertcilat. — Vulg. Molura-
bălței, Prisnel, Peniţă. — Prin ape stagnante și lin curg&-
tore. — În Moldova (Sz. manuse. et Ezsic.]; h. j. Guebh.

manuse.; Ceratophyllum submersum Oz. Plora XIX, 66 ?);
la m-stirea Nemţului (Chania [rsic.!); în distr. Bacăuă la
Brătila ; în Colentina (Gr. En. 242); ete.— 9 Juliii- August.

M. spicatum L. M. spicat. — Prin ape stagnante şi lin
curgătore. — În Moldova (Sz. manuse. et Easic.! /nom.
Potamogeton pectinatus]; h. 3. Guebh. manusc.) ; la Ciocă-
nescă și la Sinaia (Gr. En. 24 et Ewsic.!); la Comana în
Câlniscea (D. Br. Pragm. 1. c 83); ete. — 9 Jul.- Aug.

HIPPURIS L. — Zpuride.

H. vulgaris L. 7. comun.—- Prin ape stagnante și lin cur-
gătore. — În Moldova superioră (Sz. Barsie.] ; h. j. Guebh.
manusc.); în distr. lași la Cristesci (Sz. manusc.); în Co-
lentina (Gr. En. 25 et Exsic.!) la Feră&străi.— 9 Jul.- Aug.

“ea

220

>

d

XIV. UMBELIFERE,.

IYDROCOTYLE L. — /drocotil.

H. vulgaris L. 7. coma. — Vulg. (Umbreluţă-de-apă,
Buricul-apey. — Prin mlaștini. — În m-ţii Moldovei (fidel

I. e. 37); la Pasul-Oitus (Bmg. En. 1, 209). — 9 Znl.- Ang.
SANICULA L. — Saniculă.

Ş. europa Î. S. emvropenă. — Vulg. Cinci-foi, Oineă=

foi-mari, Sănișoră, Sănicioră.— Prin pădurile umbrâse și

umede cu deosebire din regiunea montană. — În Moldova
(Ca. Flora XIX, 62 et Exsic.!) totă (Guebh. manusc.); la
Mivon6sa, Voinescă (Sz. manusc.), la schitul Tăriţă şi la
Repedea ; la polele Cehlăului (Fidel Î. e. 36), la mi-stirea
Nemţului pe Pleşu şi la Agapia-veche; la Câmpeni și Pa-
lancea ; la Agiud (Burri EPasic.!); la Sinaia pe valea Pele-
şului ((zr. fn. 29 et asie.!), la polele Furnicei; la Predel;
către Dimboviciora (Hof. Eacurs. 1862, 1. c. 39 e! Darsie.])
şi la Conţăsci; la Dumbrăviţa (Gr. Brsic.1).—D Apr.- Mai,

ASTRANTIA L. — Astranţie.

A. major /. A. mare. — Prin finețele şi păşunile umede
şi pe lingă pirăile din pădurile montane și subalpine. — Pe
Cehlăă ! (Edel 1. c. 35: Caz. Plora XIX, 62 et Este.) h.
j. Guebh. manuse.; A. carniolica Sa. Ersic.! [non Wulf.!;
h. ]. (ruebli. manuse.): la Călusăreni către polele m-telui
Petru-Vodă, la Agapia-veche, schitul Procov și m-stirea
Nemţului ; la Brosceni (Burwi Exsic.!:. la Mănăstirea-Ca-
şinului; la Bisca pe m-tele Tega ; la Sinaia ! (Gr. En. 29 et
Easic.!) și la Predel: la Nămăesci pe Muscelul-Topliţei, pe
Padina-Cucei (D. Br... c. 84) și pe lingă Dimboviciora (Ho.
Pacurs. 1862, ]. ce. 89 et Exsic.]); ete. — 9 Jul.- Aug.

"PU,

i.

221

3. alpestris Stur. — În m-ţii Bucevi la schitul Pescera
Ialomiţei ! (Winhl. sec. Kanitz l. e. 207).

ERYNULUM L. — Eringii.

E. campestre [. £. de câmp. — Vulg. Scaiul-dracului.
Seaiul-ventului, Spinul-dracului, Spinul-ventului. — Prin
finețe și păşuni uscate. — În Moldova (0Cz Plora XIX, 72
et Exsic.!: Edel |. c. 39; Oz. el z. l. c. 13; Sa. manusc.);
pe lină Berlad la Simila și Slobodia (D. Br. P'ragm. l. c.
84); la Verşăsci: la Agiud (Burri Esic.!); în Itov şi Pra-
hova (Gr. n. 29); la Comana; la Călimănesei. —9, Zul.- Aug.

E. planum L. E. plan. — Vulg. Scaii-vânet. — Prin
lînete si păsuni n&sipose şi cam umede, pe lingă drumuri.—
În Moldova (0z. Flora XIX, 62 er Basie.!; Edel ]. e. 39;
Oz. et Sz. [. e. 13: Sa. manuse ) inferioră (E. creticum
(uebh. manuse.), centrală și superioră ((ruebh. manuse. e!
Basic. n. D3l fvar. ramis abbrev.] sec. Xym. Consp. 317);
la Avsapia (E. amethystinum (ar. Erbor. Î. e. 192 [nou
L.] et Eaxsie.!; En. 29), la Verşăscă şi Caraclăiă; la Agiud
[Burri Lasic.!); în Prahova pe m-tele Zăganu (E. alpi-
num Hot. Ezews. 1863, [. e. 118 (non L.]); la Ghergani
((dr. Du. 29 et Dasie.]) si Ciocănesci; între riurile Sabaru
și Arges (Sehott [. c. 479); în Arses la Dimboviţa-Postei (D.
Br. Praspu. [. e. Sâ) ete.— Pb uliit- August.

CICUTA L. — Cicută.

(. virosa 7. 0. wirosă. —— Vulg. Uneute-de-a pă, Cucu ă-
îinveninal ă, Duciiis-e-apă.— Prin mlaștini și bălți. În Mol-
dova (52. manuse.); la. Brateş (del [. c. 38).—9 Jul Aug.

Obs. — Apinm graveolens L. et var. rapaceum vulg. Telină, Să-
lină, Celer, deler. se cultivă în tolă Romăma! (Gaebh. manuse.; Cz.
et Sz. 1. c. 14; Sz. manuse.; (dr. lin. 28); dar că se cerescă şi spon-
lance în m-ţii de la Comănesci (Cz. er Sz. 1. e. 14) acesta este de

222

=

sigur o erore. — Petroselinum sativum Ho/m. vulg. Petrinjei, Pă-

trunjel , se culuvă în totă Romănia! (Guebh. manusc. ; Apium pe-
troselinum L. Ca. et Sz. 1. c. 14; Sz. manusc.; Gr. En. 28).

TRINIA Hoftim. — Zyinie.

T. vulgaris DO. 7. comună. — Pe coline sterile. — În
Moldova (Selinum Seguieri Ca. Plora XIX, 62 [non Bmg.]
et Exsic.]; Ca. et Sa. . c. 13; Hyppomaratrum pelviforme
Ca. Plora XIX, 62 [non Bmg.] et Exsic.l).— Apr.-Maii.

3. Henningii, Koch. — Pe colinele Moldovei inferiore (7.
Henningii, Horfm. Guebh. manusc.).

T. Kitaibellii V. Bieb. 7. lui Kitaibel. — Prin fineţele
sterile, prin pășunile și tuferişurile de pe colinele calcare. —
La Agiud (Burri Ezsic.!); la Comana; la Vlascuţa şi Stolnici
(D. Br. Pragm. 1. c. 85); pe lingă Slatina; la Virciorova
către Porţile-de-fer pe m-tele St.-Petru. — S Masă Jun.

FALUARIA Host. — Falcarie.

F. Rivini Host. F. luă Rivin. — Vulg. Dornic. — Prin
s&menături și pirloge, pe marginea agrilor. — În tâtă Mol-
dova ((ruebh. manusc. et Eusic. n. 538 sec. Nym. Consp.
304) pănă în munţi (Sium Palcaria L. Edel |. c. 36; Sz.
manusc.); la Hărpășăscă și Seobâlţeni ; la Berlad ; la Agiud
(Burri Exsic.!); în Rimnicu-sărat la Caiata; în Ilfov (Gr.
En. 28 et rsic.!) la Buftea, Chitila și Ciocănesci (D. Br.
l. e. 85); la Comana și Prund ; la Craiova. — 7 Jul.- Aug.

AGOPODIUM L. — Eyopodiă.

A. Podagraria L. £. Podagrarie. — Vulg. Piciorul-
caprei. — Fineţe umede din păduri și tuferișuri. — În totă
Romănia! (Guebh. manusc. ; Sz. manuse.; (ar. Lin. 28 el ka
sie.1). — 9 Maii- lui.

CARUM L. — Climion.

(. Carvi . 0. comun. — Vula. Ohimion-de-câmp, Ohi-
men, Uhinisor, Secăre, Secariţă, Secarică. — Prin fine-
(ele și pășunile montane, subalpine și alpine. — În m-ţii
Moldovei (del [. e. 37; Cz. Flora XIX, 63 et Basic]; Oz.
et Sz. . e. 14); la polele Cehlăului, la Comănesci (92. ma-
nuse.), Palanca și Mănăstirea-Caşinului; pe valea Biscei și
pe Pentelei la S&pte-isvore ; în m-ţii Bucegi pe Furnica;
la Predel: în Dimboviţa pe Plaiul-Domnese.— 7 Masăt- Jun.

(. Bulbocastanum HAoc/. 0. Bulbocastan. — Vulg. Alu-
nele. — Prin păduri, tuferișuri și vii. -— În mai totă Romă-
nia ! (Dunium Bulbocastanum L. 0z. et Sz. . e. 14; D. Br.
Pragm. ]. e. 85; Gr. En. 28).— 9 Junii- luliii.

PIMPINELLA L. — Pimpinelă.

P. maena LL. P. mare.— Prin fineţele umede din regiu-
nea montană și subalpină.—În Moldova (02. et Sz. Î. e. 14)
LOtă ((ruebh. manusc.); la Stavnic 52. manusc.); la schitul
Procov ! (Chania Easic.!; Gr. Lin. 28) şi la m-stirea Nem-
(ului ; la Câmpeni; la Predel. — 9 Maii- Aug.

3. laciniata Koch. — În Moldova (/. orientalis Gou.
Ca. et Sa. 1. c. 14).
d. dissecta (Betz.) Koch.—În Moldova (02. et Sz. 1. e. 14).

P. saxitraga L. /P. sazifragă. — Vulg. Petrinjei-de-
cimp. — Prin fineţe şi păşuni sterile, pe coline aride, prin

locuri petrose și calcare din munţi, pănă în regiunea al-
pină. — În tâtă Romănia! (0z. Plora XIX, 62 et Bsic.];
Ca. et Sa. d. e. 14; Sz. manuse.; Gr. En. 98 et Basic; D.
Br. Lragm. [. c. 85). —9 Junii August.

3. dissectifolia Roch. — În Moldova (PP. Piveina Leers.:
Oz. el Sa. 1. c. 14).

224

7. nigra Koch. P. nigra Willd.— În Moldova (02. et Sz.
|. €. 64) la Slobodia-Voineseilor (Sz. manusc.); în Muscel la
polele m-telui Leresci (/J0/. fzrcurs. 1862, 1. c. 38).

SIUM L. -— Să.

Ș. latitolium 4. S. cu foi late. — Vulg. Cosaţel, Bolo-
nică. — Prin mlaștini, ape stagnante și lin curgătore.— În
mai în totă Romănia ! (de! . e. 87).— 9 Tuliit- August.

Ș. lancitolium /. $. cu foi lanciforme.— Locuri mlăști-
nose. — In Moldova inferioră ((duebh. manusc.) ; pe. lingă
laşi la Niţelea (D. Br. î. c. 85); la Comana.— 9 Jul.- Aug.

Ş. angustitolium /.; Berula angustifolia Roch.— Prin
pîrăie, bălți şi mlaștini. — În Moldova (Sz. manuse. et Ea-
sic.!) în lunca Dobrovăţului; în Vlașca (Gr. En. 28 et Ea-
sic.]) la Comana; la lorgutova ((ar. Easic.)).—9| Jul-Sept.

BUPLEURUM 1. — Dapleuru.

B. rotundifolium L. B. cu foi rotunde. — Vulg. Ure-
chea-iepurelui, Urechea-tătărască, -Urechelniţă. — Prin
tuferişuri, semenături, mirisci, pe marginea agrilor. — În

totă Moldova ((ruebhi. manusc. e! Eesic. n. 538: sec. Nym.
Consp. 311); pe lingă Iași la Balcin (Sz. manusc.); la Ver-
şăscă; la Agiud (Burri Easic.); la Comana.—(0) Jun.- Jul.

DB. junceum L. B. juncos.— Locuri petrose și umbrose.
— În distr. laşi la Văiluţa (Sz. manxsec.): la Vireiorova că-
Ire Porţile-de-fer! (Borb. lor. kozi. LX, 272).—() Jun.- Aug.

B. talcatum /. DB. falcat. — Prin locurile aride și pe-
Irose de pe coline şi din regiunea montană. —— În Moldova

(Cz. Plora XIX, 62 et Basic]; h. ]. Giuebh. manusc. : 2.
manusc.; Sium Palcaria Ca. Flora XIX, 63 [non L.] e!
Hiazsie.l); la polele Cehlăului (del î. e. 36); în m-ţii m-stirilor

225

Cozia, Bistriţa si Tismana (Ho. manuse. et Esec. 1) ; în
m-ţii Buzeului la Bisceni ; pe lingă laşi (V.7 sec. Kanitz [. e.
D1).—9 Juliii- Octombre.

B. eramineum Vil.; B. diversifolium ochel; B. eral-
tatum Koch [non M. Bieb.]; B.baldense Bmg. [non Host.].
B. gramineii. — Prin pășunile stincose și calcare din regiu-
nea subalpină și alpină. — Pe virful Cehlăului către Tocă;
pe Bucegi ; în Gorjiii între Chenia şi Locuri-rele. — 9 /u-
liit- August.

0bs. — Se mal citeză : B. graminitolium WaJi. în Muscel pe lingă
Dimboviciora (Hof. Bacurs. 1862, 1. e. 39). — B. exaltatum M. Bicb.
în pădurile de la Pechea şi Puţăni (Guebh. manuse,).

(ENANTHE LL. — /nante.

(E. media Griseb. E. intermediar. — Prin poeni şi fi-
neţe umede. ——În Moldova ((E. peucedanifolia Ca. et Sa. l.c.
14 [non Poll.]) în distr. laşi la Hărpăşăscă ; în Illov la Cio-
cănesci! (Gr. En. 29 et Basic.) şi Merinani; în Vlașca la
Comana ((E. silaifolia D. Br. Pragm. |. c. 85 [non WM.
Bieb.]); în distr. Bacăă la Verşesci; la Făurei (CE. peuceda-
nifolia Guebh. manuse. [non Poll.]) ; în Muscel către m-tele
Leresci pe valea Riu-Tirgului (CE. fistulosa Hoff. Hacurs.
1862, 1. e. 31 [non L.] et Ewsic.! [nom. CE. silaifol.]) ; în
Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. Iwsic.!) și pe teritoriul neu-
ral aprope de Orsova ( Winbl. Oest. bot. Zeit. [1866] 16). —
d Maiin- lunii.

(E. Phellandrium Lam. £. Pelandriă. — Vuyg. Mara-
rașă, Mararii-bălților, Ohimion-de-apă. — Prin mlaștini,
pirăie, bălți, lacuri. — În Moldova (Phellandrium aguati-
cum L. Cz. Plora XIX, 62 et asi. ] ; Sa. manusc.) pe lingă
Brateş (del [. e. 38); pe lingă Bucuresci (PA. aguat. Gr.
En. 28 et Basic. !) la Bănesa și Ferestrăi pe malul Colen-
tinei ; în Vlasca la Comana ; ete. —— 90 /uniin— August.

Obs. — Se mai citeză : (E. erocata L. vulg. Goian, către Huşi și

15

226

băleiă pe malul Prutului (din erore (E. erocea Oz. er Sz. 7. e. 14). —
(E. pimpinelloides . în Moldova (Ca. er Sz. 7. e. 14).—AE, fistulosa LL.
în Moldova (Caz. et Sz. 1 c. 14).

ATHUSA LL. — Etusă.

AR. Uynapium /. E. Cinapiii. — Vulg. Petrinjelu-căne-
- lui. — Prin dăr&mături, locuri inculte şi cultivate, pe lingă
garduri. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 62 et Basic. !; Sa.
manusc.) interioră (E. cynapioides M. Bieb. Grnebh. ma-
nusc.); în lllov (Gr. fin. 28 et Ewsic.]); în Vilcea la m-stirea
istrița (Gr. Erste. 1) ș ete. — (0) Juliin- Octombre.

FOENICULUM Hoflm. — Fenicul.

F. officinale 4//. P. oficinal. — Vulg. Molura, Securea-
de-gradina, Anison-dulee. — Cultivat și subspontaneii prin
orădinile de levume.—În totă România (0z. et Sz. d. e. 4
P. vulgare Gaertn. Guebh. manuse.; Sz. manuse. ş (rr. En,
28 et Ersic. l: Anethum boeniculum LL. 03. Plora XIX, 62

el Dwsic. 1). — O ulii August.

SESELI L. -— Seselină.

N. rigidum W. Air. S. rigidă. — Pe stincile calcare
din munţi. -— În m-ţii Arsesului pe Cozia ; în m-ţii Vilcei la
Harmasariit şi a Golotreni pe m-tele Forfeca; la Vireiorova
către Porţile-de-ter (Borb. PI. Roz. LX, 280). — 9 Ju-

mii August.
Ș. peucedanitolium Bess. S. cu foi de peucedan.— Prin
finetele din Moldova centrală și inferioră (G'rebhi. manusc.).
N. gracile W. Ai. S. gracila. — Prin locurile stineose
Și calcare din munţi. -—— In m-ţii Vileei (Hoff. manusc.) la
Golotreni. — 9 falit August.

9)

sal

Ș. coloratum hr/. $. colorată. —Prin. tinețe sterile, pe
câmpuri şi coline nesipose şi uscale, prin locurile aride din
pădurile montane. —În Moldova (S. aunuum LL. Sz. manuse.
et Iiwsie. ] [nom. Werula nodiflora] interioră ((uebh. ma-
nuse.); pe lingă lasi către Săple-Omeni (S. lauceum Sa
manuse. [non „Jacqg.] el IEwsic. 1), Niţelea si Birnova ; la
Bârlad ; în distr. Bacăi la Vergesci pe Osoiii, la Caraclăiă
șI Gomănesci ; la m-stirea Nemţului pe m-lele Plesu ; în
Ilfov ((r. ln. 29 et Ewsic. !) la Ciocănesci; în Vlasca la
Prund ; în Vilcea la Olănescă, m-slirea Cozia si Golo-
ireni ; ete. — (99| Zuliir- August.

Ș. ferrulaceum DC; 5. ferrulaceum Stee — Prin pir-
logele din Moldova inlerioră. ((rneb/hi. manusc.).

Ş. campestre Bess. S. campestră. —— Prin linete în Mol-
dova centrală şi inferioră ( (web. manuse.).

Obs. — Se mal citeză: S. Hippomarathrum Z. pe lingă laşi către
Holboca pe costele lazului-Chiriței (Hippomarathrum pelviforme
P. W. Sz. manusc.).

LIBANOTIS Crantz. — /Abanohră.

|. montana 4//.; L. vulgaris DO. Îi. montani.— Vulg.
Smedie, Pumaioru. — Prin lineţele de pe colinele aride si
din munţi, prin locuri stincose. — În Moldova (Selinum 0-
reoselinum Cz. Flora XIX, 62 [non Seop.] et Ewsic. 1) pe
lîngă lași la m-stirea Stavnic (L. Rivini Bmg. Sz. manusc.):
în distr. Bacău la Caraclăii pe Babashicea şi pe Strajă ; în
m-ţii Buzeului pe valea Biscei către Gura-Milei ; în m-ţii
Argeşului pe Urdica şi Cozia ; în m-ţii Gorjiului și ai Vilce
(Ho. manusc. et Exsic. |) ; ete. — ulii Angust.

UNIDIUM Cuss. — Omadiă.

. apivides Spreng. O. apivid. — Prin locurile stincose
din munţi. —— În regiunile interiore ale Cehlăului (Laserpi-

228
tium silaifolium Jacg. Edel 1. c. 36); în m-ţii Vilcei la (Go-
lotreni. — 9 Juli August.

C. venosum Aoc/. (. venos. — Prin fineţe și păduri u-
mede.—Pe lingă Bucuresci la Merinani.—9, Juliăr- August.

ATHAMANTHA Koch. — Atamantă.
A. Matthioli Wulf. A. lui Matthiol. — Prin locurile pe-

trose şi prin crăpăturile stîncilor calcare. — În m-ţii Vileei
la m-stirea Bistriţa (Hoff. Basic 1). — SF luniin- August.

SILAUS Bess. — Sia.

Ș. pratensis Bess. 5. de finețe.— Prin fineţele fertile.—
În districtul lași către Domnescă (Peucedanum Silaus L.
Sz. manusc.) și la Hărpăsăscă. — 9 Juliit- August.

Ș. Besseri DC.; S. alpestris Bess. S. luă Besser.—bPrin
fineţele nesipose. —— În districtul Tutova la Ghidigeni aprope
de gară, pe lingă calea ferată. — 9| /uliii- August.

MEUM Tournef. — Meă.

M. Mutellina Gaerta. M. Mutelină. — Vulg. Bridlă,
Ohiminul-ur sului. — Prin pășunile din regiunea alpină. —
Pe Cehlăi (Edel 1. ce. 35); în m-ţii Bucegi (Pr. 108) pe
Virfu-cu-Dori, Furnica, Babe și Omu. — 9 Juliăr- Auguste,

LEVISTICUM Koch. — Leausten.

L. officinale Koch. L. oficinal. — Vulg. Leusten, Buru-
iană-de-lungore. — În m-ţii Moldovei (del 1. e. 37) pe
malurile Trotușului, a Siretului și a Prutului (Ligusticum
Levisticum L. Ca. et Sa. 1. e. 13); subspontaneii în m-ţii
Buzăului la Bisca; cultivat prin grădinile ţăr&nescă din totă

229

Honjănia ((inebh. manuse.; (ar. In. 37; Ligust. Levisticum
Ca, et Sa. l. c. 13; Sa. manusc.). — 9 Iuliir- Augusti.

SELINUM L. — Selin.

Ș. Carvitolia L. 5. cu foi de chimion. — Vulg. Ange-
rea. — Prin finețele umede din păduri și tufărișuri. — În
m-ţii Bacăului la Slănic; la Curtea-de-Arges în valea Ho-
tei (Gr. Pasic.]); în m-ţii m-stirilor Bistriţa, Cozia şi Tis-
mana (Hoff. manusc. et Ersic.]). — 9 Juli August.

ANGELICA Li. — Angelică.

A. Sylvestris /. A. de pădure. — Prin fineţele și lo-
curile umede din păduri, pe lîngă pirăie umbrose.— În totă
Moldova ((ruebh. manusc.); pe linsă lasi la Repedea (/m-
peratoria sylvestris DO. Sa. manusc.) Și Niţelea (D. Br.
PFragm. l. c. 85); la m-stirea Nemţului și la Agapia; în
distr. Bacău la Verşăsci şi Caraclau; în Ilfov (Gr. En. 27)
pe lingă Bucuresci (D. Br. Pragm. l. c. 85); în Vlaşca la
Comana; ete. — 9 /uliit- August.

f. elatior Wahlenb.; A. montana Schleieh. — Prin fime-
le şi locuri umede și umbrose din regiunea subalpină. — La
Predel; în Vilcea la Olănesci și m-stirea Horez (Gr. Ezsic.]).

A. Archangelica L.; Archangelica officinalis Hofm. A.
Archangelică. — Nulg. Anghelică, Bucinis. — Pe lingă riu-
rile, torentele şi pirăile din pădurile montane și subalpine. —
În Moldova (del 1. e. 37; Ca. et Se. 1. c. 13) pe lingă Iași în
lunca Dobrov&ţului ; în m-ţii Bucegi în valea Ialomiţei la
schitul Pescera. — 9] /uliir- August.

FERULAGO Koch. — Ferulag.

F. sylvatica Reh. F. de pădure. — Prin fineţele us-
cate din pădurile de la câmpii și din munţi. — În Moldova

250

e

(Pencedanum avenarium Ca. Flora XIX, 62 [non W. Kit.]
et Iasie.l; h. j. (anebh. manuse.) imterioră la Pechea (Pe-
rula sylvatica Bess. Guebh. manusc.); în m-ţii Bacăului la
Slănic; în Ilfov între Chitila şi Ciocănescă (Perula sylvatica
D. Br. P'ragm. l. c. $d; PFerula communis Gr. En. 27 [non
Desf.] et Basic.!); în Vlașca la Comana (D. Br. Pragm,
[. e. 85); la Vireiorova către Porţile-de-fer! (PF. sylvatica
3. commutata Simk. 553; Borb. Plor. Kozl. IX, 291;
Pb. monticola Borb. 1873, Bans. 273 [non Janka Term.
rajzi Piz. Ul [1879] 383]) pe m-tele St.-Petru; ete. —
DL Punta — Juli.

——

F. galbanifera Koc/. PF. galbanifer. — Prin tinețele de
pe colinele sterile. — În Moldova (/. sulcata Ledeb. Guebh.
Eivsie, sec. Knapp ]. e. 257); în distr. Bacăă la Caraclăii ;
la Ploesci printre viile de pe coline (P. campestris [| Bess.]
Janka ! Oest. bot. Zeit. XXIII [1873] 322); pe lingă Cra-
iova la Breasta; în m-ţii m-stiriloră Cozia, Bistriţa si Tis-
mana (P'erula nodiflora .Jacg. Hoff. manuse. et arsic.l).—
9 Zuliit- August.

F. mevides Boiss. P. meoid. — Prin finete uscate. — În
im-ţii din vecinătăţile Tirgu-Oenei (Lophoseiadium meifo-
lium DO. (rucbh. manusc.). — 9, Maii- ulii.

FERULA L. — Ferulă.
F. Heufelii Griseb. PF. lui Heujfțel. — Pe stincă cal-
care.— La Virciorova către Porţile-de-fer (Janha, Ad. 1863;

Borb. Flor. Băzl. IX, 293 [ef. Simk. 553))—9| Maiin- lunii.

PEUCE DANUM Koch. — Peacedan.

P. longifolium VW. Kif. P. cu foi lungi. — Pe coline

sterile, prin locuri stincose şi calcare. — Între Craiova şi
Turnu-Severin (off. manuse. et Irsie.]). — 9 Duliit-

August.

P. campestre Janka. P. de câmp. — Prin finetele de
pe colinele sterile. În Moldova (PP. officinale Cz. Plora
XIX, 62 /non 1] et Ersic.l; hi. j. Gruebh. manuse, ; Idel |.
e. 39) pe lină lasi la Laroa (P. officinale 27 mnusc,).—
DI Lui Aust,

P. arenarium VW. Ai/. 2. arenarii. — Pe coline năsi-
pose. — În Romănia occidentală (I7o/f. Brsic.). — 9 Iuliă-
Septembre.

P. Besserianum DC. P. lună Besser. — Prin păduri. —
in Moldova inferioră la Puţăni (Guebh. manusc.).

P. Chabraei /2c/p. P. lui Chabra. — Prin lineţe, tulări-
“ură, pe marzinea pădurilor. — În Moldova (Chaerophagllum
aureum Oz. Plora XIX, 63 [non L.] et Dasic.]) în distr.
Bacău la Caraclăi pe Babaghicea și la Veverita; la Făurei
(Palimbia Chabraei DC. Gunebh. manusc.); în lov (P. cam-
pestre Gr. En. 27 [non Janka] et Exwsic.!) la Mărcuţa,
Chitila si Mogosoia; la Rimnicu-Vileei si Olănesci (Gr.
basic.) — 9 luli-Septembre.

3. podolica (Bess.) —— La Făurei (Gruebh. manuse ).

P. latitolium DO. P. cu foi late. — Prin fineţe și
poeni umede și sărate. — În Moldova către lasi la Za-

horna (Caucalis latifolia Sz. manusc. et Ewsic.); în ltov
la Ciocănesci! (Laserpitium marginatum (ar. Eu. 27 [non
W. Ri. Jet Ewsic.!); în Vlasca la Comana. —9| Juliir- August.

P. Cervaria Lap.; Cervaria Rivini Gaerhn. P. Cer-
varie. — Prin linețele sterile de pe coline și din munti,
prin tufărişuri și păduri. — În districtul Bacăă la Verşesci
și Caraclăiu: în Ilfov (Gr. fu. 27 et Estic.) la Ciocănescă;
in Vlașca la Prund; la Curtea-de-Argeş în valea-Hotei (Gr.
[rsic.]); în districtul Doljiă la Vulpeni; în m-ţii m-sti-
rilor Cozia, Bistriţa și Tismana (Hoff. manusc.). — 9
Juliii- Septembre.

P. Oreoselinum Vanc/. ; Oreoselinum legitimum JM.
Bieb. P. Orevselin. — Prin fimețele uscate de pe colinele

232

aride şi din pădurile montane. —— În Moldova (Selinum 0-
reoselinum Edel 1. e. 39; Ce. et Sa. 1. c. 13; S. austriacum
Ca. Flora XIX, 62 [non Jacg.] et Exsic.]; Ca. et Sa. l. c. 13;
$. Carvifolia Ca. et Sa. 1. c. 13 [non L.] et Easic.; Sa.
manusc.) pe lingă lași la Hadimb (Sz. manusc.); în m-ţiă
Nemţului ; în distr. Bacău la Verşescă; la Curtea-de-Argeş,
m-stirea Stinişora şi la m-stirea Horez (Gr. Pasic.]); ete. —
9 ulii Septembre.

P. alsaticum L.; Selinum alsaticum Orantz. P. alsatie.
— Prin fineţe sterile, tuferişuri, pe coline aride, pe margi-
nea pădurilor şi a drumurilor. — În districtul Bacăiă la Ver-
sesci, Caraclai şi la Moşia-Ocnei; în Ilfov între Chitila și
Ciocănescă! (Gr. In. 27 et! Exsic.)); în districtul Vlașca la
Prund; în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa si Tismana (Onidium

alsaticum Spr. Hoff. manusc. et Esi.) ete. — 9 uliir-
Seplembre.
P. austriacum hoc. P. austriac. — Prin tuterisurile

și locurile stîncose din munţi. —— În m-ţii Vilcei la Golotreni.
— 9, Dulii- August.

P. palustre Mance/.; Physselinum palustre Hofim. P.
de mlaștină. — Prin tinețele și tuferişurile din locurile mlă-
stinose, pe lîngă lacuri. — În Moldova (Selinum palustre L.
Sz. manusc.) pe lingă laşi către 'Țuţora și Bosia (Selim
syloestre Jacg. Sa. manusc.). —— 9 Dulit- August.

Obs. — Se mai citeză ; P. oflicinale L. la Câmpulung pe valea Riu-
Tîrgului (Hof. Ezcurs. 1862, Î. e. 40).

ANETHUM 1. — Marar

A. eraveolens L. V. comun. — Vulg. Mararii. — Cul-
dvat și subspontaneii prin gunoele grădinilor. — În tâtă
Romănia (Cz. Plora XIX, 62 et Exsic.!; Edel |. c. 39; Ca.
et Sa, l. c. 13; Sz. manuse.; D. Br. Fragm. |. c. 85; Gr.
n. 27). — O uliin- August.

233

MALABAILA Iolim. —— Malabaulă.

M. graveolens //o/fm. PP. graveolens M. Bieb. M. co-
muni.— Prin păduri. -—— În totă Moldova (Num. Consp. 288;
Heracleum Jlavescens Ca. Plora XIX, 62 [non Bmg. nec
Bess. et Easic.!]; Lidel |. e. 37; (ruebh. manusc. et Iixrsie,
n. D48 sec. Nam, Consp. 288). — 9 luniir- August.

PASTINACA [. — Păstârnac.

P. edulis L.; P. sylvestris Mil. P. comun. — Vulg. Pă-
stirnac, Postirnac, Lustranac. — Prin fineţe, cringuri, pă-
duri, locuri umbrose, inculte, aride, pe lingă drumuri, pe
coline. — În Moldova (Edel 1. e. 39; P. sativa B. sylvestris
DO. Gruebh. manusc.) inferioră (P. umbrosa Ste. (Guebh.
manusc.); la Husi și Fălciu pe malu Prutului (Oz. et Sz. ].
€. 13; Sz. manuse.); pe lingă laşi la Repedea sub stincile
de de-asupra Petrăriei:; în Bucuresci la Gara Tirgoviştea ;
intre Titu si (Ghergani (Gr. En. 27 et Easie.!); la Rimnicu-
Vilcei (Gr. Exsie.]); ete. —— 7 Juliii-Septembre.

3. edulis DO; P. sativa Mill. — Cultivată în totă Ro-
mănia ((ruebh. manuse.; Gr. En. 27).

P. opaca Bern; P. sativa B. elatior Pochel. P. opacă,
— Prin fineţele, păşunile şi tuferişurile din munţi, pe lîngă
drumuri .— În m-ţii Prahovei între Azusa și Predâl (Gr.
Brsic. 1). — 7 lulii- Septembre.

HERACLEUM L. — Praclea.

H. Sphondylium L.; 7. Branca wrsina All. E. Brănca-

ursului. — Vulg. Brânca-ursului, Orucea-pămentului. -—
Prin fineţe, tuferişuri, poeni şi păduri umede. — În tâtă

Moldova (del 1. c. 39; Guebh. manusc.); în distr. laşi la
Soloneţi (Sz. manusc.); în m-ţii Prahovei la Predel; în m-ţii

994 P
Pio i

Argeşului pe Urzica şi Cozia; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei
(Hoff. manusc.) ; ete.— 9 lumiit- Septembre.

[H. sibiricum LL. F. sibirie. — Vulg. Brânca-ursului ,
Crucea-piămentului. — Prin fineţe, tulerişuri și poeni. —
În Moldova (Byopodium Podagraria Ca. Flora XIX, 63
[non L.] et Bxsic.]) pe lîngă lași la Zahorna (II. angusti-
folium Sz. manusc. [non Bmg.]) si Nitelea; Berlad ; în distr.
Bacăi la Caraclăui; în Ilfov (H. Sphond. Gr. En. 27 et
Hwsic.l) pe lingă Bucurescă (HI. Sphond. D. Br. Pragm. |.
e. 85) între Ciocănescă și Titu (H. flawescens (rr. En. 27 et
iiesic.); în Vlașca la Comana; în m-ţii Vilcei la m-stirea
Cozia; ete. — 9 Junii Avegust.

TORDYLIUM L. — Zordiltă.

T. maximum Lîn. 7. mare. — Vulg. P'eposică. — Pe
coline inculte, prin luferisuri, pirloge, locuri cultivate, aride
si petrâse. — În totă Moldova ((rweb/. manuge.; Caucalis
maxima Bmg. 92. manusc.); pe lingă Berlad (D. Br. b'ragm.
I. ec. 98); pe lingă Bucuresci la Ferestr&i; în Vlașca la Co-
mana; pe lingă Slatina; în Mehedinţi la Virciorova către
Porţile-de-fer! (Borb. Plor. Kâz. LX, 296) și la Gura-
Văiei; ete. — (0) /uliii- Septembre.

SILER Scop. — Siler.

Ș. trilobum Scop.; Laserpitium aguilegifolium Jacg.

S. trilobat. —— Prin pădurile si tluterişurile din regiunea
montană. — La Virciorova către Porţile-de-ter! (Hanitz]

[. €. 47). — 9 Mai luliă.
LASERPITIUM L. — Laserpitiă.

L. latifolium Lîn. LL. cu foi late. — Prin finetele u-
mede, tulerisurile si poenile din regiunea montană și sub-

230

alpină. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 62 er Brsic.!) la
Brosceni (DBurri Iiasie.!): în m-ţii Nemţului la Călugăreni
către polele lui Petru- Vodă, la m-stirea Agapia-veche, şi pe
delu Pahoniei; în m-ţii Bacăului la Palanca; în m-ţii Bu-
zeului pe valea Biscei către Gura-Milei; în Bucegi la schi-
tul Pescera de la Ialomiţa! (Gr. Ea. 27 et Pasic.]); în m-ţii
Muscelului la Isvoru-între-pelre către polele Sturului (D.
Br. b'ragm. [. c. 85); în m-ţii m-stirilor Bistriţa, Cozia și
Tismana (Io. manuse, et Eoxsic.!); ete. — 9 Tuliit- Angust.

L. pruthenicum Lin. L. prussian. — Vula. Somnorosa.

- Prin lineţe şi poeni umede din regiunea montană. — În
m-ţii Nemiului la Schitul Sihla ; în m-ţii Bacăului la Mă-
năstirea-Caşinului. —— 9 Zuliii- Septembre.

ORLAYA Hoftm. — Ovlaie.

0. orandillora 7/07. 0. cu floră mari. — Prin fineţe,
semenături, pe marginea asrilor. — Pe lincă laşi la Slobo-
(ia-Voinescilor (Cawcalis grandiflora L. Sa. manusc.) ; în
Prahova la Ploesci, Băicoi și Sinaia ; pe lingă Bucurescă la
Fer&str&i, Mogoșoia, Chitila și Ciocănescă (D. Br. Pragm.
c.81; Gr. En. 27 et Easc.!); în Vlașca la Comana ; pe
lingă Slatina către Olt; Turnu-Severin, Schelea-Clado-
vei, ete. — (0) Junii August.

DAUCUS L. — Morcov.

D. Carota Lin. M. selbatic.— Vulg. PRusinea-fetei. Mor-
cov-selbatic. — Prin fineţe, poeni, pirloze. — In totă Mol-
dova (del. 1. c. 39; D. sylvestris 02. Flora XIX, 63 et
Brsic.]; D. Carota B. sylvestris (Guebh. manusc.); la lași
și Hărpăşesci ; Berlad (D. mazimum D. Br. Pragm. |. c.
35 /non Desf.]); Asiud (Burri asic.!); în Rimnicu-sărat
la Caiata; în Ilfov (Gr. En. 26 et Easic.!) pe lingă Bucu-

230

resci; în m-ţii Vilcei la Gololreni pe valea Lobwului; etc.
N Luni August.

f. involucratus Sehur, La Făurei (D. involucratus
(ruebhi. manuse. [non Sibth.]).

0hs.—D. Carota fi. sativa, vulg. Morcov, Morcogi, Murcoi, Mure, cul-
tivat în grădinile de legume din totă România ((Guebh. manuse.; Ca. et

Sz, Î. c. 15; Sz. manusc.).

CAUCALIS Iloftm. — Caaucalidă.

C. daucoides LL. 0. daucoidă. — Prin semnături, pir=
loge, pe marginea agriilor, locuri inculte şi aride. — În

totă Moldova (Guebh. manusc.) ; pe lingă lași către Goroni
şi Pomescă (Sz. manusc.); în Illov (Gr. Dn. 27 et Ewsic.]) la
Bucuresci, Văcăresci, Merinani, Peris şi Ciocănesci (D. Br.
P'ragm. l. e. 86); în Vlasea la Comana; pe lină Slatina
la lonăsăsci ; ete. -—— cf Juniin- lui.

TORILIS Adans. — Zorilis.

T. Anthriscus Gmwel. P. Antrise. — Vulg. Mațmaţuchii-
magariuluă. -— Prin tutărișuri, pe marginea pădurilor, pe
lingă garduri. — Pe lingă laşi (VP. sec. Rama d. ce. 204); în
m-ţii Bacăului la Versesci, Comănesci şi Slănic; la Sinaia
(Gr. In. 27 et lwsic.l); pe lingă Bucuresci la Merinani,
Mogoşoia şi Ciocănesci ; la Câmpulung pe valea Riu-Tirgului
(Caucalis Anthriscus L. Hoff. wveurs. 1862, l. e. 40); la
Pitesci în Zăvoiu; la Craiova în Luncă; în m-ţii Vilcei la
Golotreni; la Virciorova către Porţile-de-ter (hanitz! [. e.

LA

47); ete. — uniit= August.

T. helvetica Gel. 7. de Elvetia. — Prin semănătură ,
lutărişură, păduri, pe lingă gardurile viilor. — În totă Moldova
(Caucalis arvensis Huds. Sz. manusc.); pe lingă lași la Ni-
lelea; Bârlad (D. Br. Pragm. l. c. 85); în lltov la Mărcuţa,
Fundeni şi Ciocănescă (An/hriscus vulgaris (ar. lin. 28 [non

237

Pers.] et Erste.) ; la Curtea-de-Argeş (Gr. Ersic.]); etc.
- CP uliit- August.

1 H microcarpa Bess. T. cu fructe mici. Prin locurile
petrose și calcare. — La Puţeni ((ruebh. manusc.); la Vir-
ciorova către Porţile-de-fer! (Sim. D55).—— 7 Juniin- ulii,

Obs, — Se mal citeză : T. nodosa Gaertn. pe lingă lași la Zahorna,
Văiluța și Larga (Caucalis nodosa Scop. Sz, manuse.).

SCANDIA LL. — Scandice.

$. Peeten Veneris /. 5. beptenele- Vinerei. — Prin
seme&nături, În Moldova (Ca. et Sa. l. c. 15) centrală și
superioră (Grueb/i. manusc.) ; pe lingă laşi la Hadimb și Ţi-
bana (Sa. manuse.) ; în distr. Nemţului în pădurea Procov
(Chania Ersic. !; Gr. En. 28). — O Maiă- ulii.

ANTHRISCUS Hoftm. — Antrisc.

A. sylvestris o//m. A. de padure. — Prin finețe, tu-
l&rişuri, livedi, poeni, pe marginea pădurilor. -— In Moldova
(Ohaevrophyllum syleestre L. Ca. Flora XIX, 63 et Exsic. |];
Edel |. c. 39; Ca. et Sa. 1. ec. 15; Sz. manusc.); în m-ţiă
Bacăului la Palanca ; în m-ţii Nemţului la Călugăreni către
Petru- Vodă; la Virciorova către'Porţile-de-ter! (Borb. Flor.
Roz. LX, 302). — 9] Maiti- lunii.

A. alpestris Wim. et Grab.; Oheerophugllum nitidum

Wahlenb. A. alpestru. — În pădurile umbrose și umede
din regiunea subalpină. — În m-ţii Prahovei la Predel. -—

D Duniit- August.

A. nemorosa V. Bieb. A. de codri. Prin pădurile mon-
tane. —— La Vireiorova către Porţile-de-ler (Borb. Plor.
KozI. IX, 302). — 9] Masi- lunii.

A. trichosperma Sce/ult. A. !richosperm. -— Prin tulări-

uri şi păduri. — La Virciorova către Porţile-de-fer (Borb.
lor. Kăzl. LX. 303). — (0) Maiir- lunii.

258

A. Ceretolium //o//m.; Scandix Cerefolium LL. A. Cer-
foii. — Vulg. Hațmaţuchi, Tuvrbure. — Prin tafărişură, li-
vedi, gundile grădinilor, pe marginea pădurilor şi a viilor.
pe lingă garduri. —— În Moldova (Seandiz Cerefolium LL.
Ca. PWlora XIX, 63 et Exsie.!; Edel ]. c. 39; Ca. et Sa. ll,
€. 15; Ohacrophullum sativum Lam. Sz. manusc.) pe lingă
lași la Niţelea; pe lingă Bucuresci la Bănesa (D. Br. Pragm.
[. €. 985); si cultivat în totă Romănia ((Gebh. manuse. ş Gr.

In. 28). — (0 Maiiu- lunii.

A. vulgaris /ers. A. comun. — Prin locurile inculte de
prin sale, pe lincă carduri. -—- În tolă Moldova ((Guebh.

manuse.). — (0) Maiin- lunii,

PHYSOCAULUS Tauseh. — Pisocazles.

Ph. nodosus Tanseh.; Oherophyllum nodosum Lam. ;
Anthmwiseus nodosa L. P. nodos. — Prin tufărisurile. și pă-
durile din regiunea montană. —— În m-ţii Muscelului pe
delu Motoiit (Anthriseus nodosa Pers. Hoff. Barenrs. 1862.
I. e. 399); la Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. Plor.
K6zl. LX, 303). — (-) Mai unii.

CHEROPHYLUM LL. — Cerfosă.

Ch. temulum 7. C. plecat. — Prin păduri și tulări-
suri, —— În totă Moldova ((Greb/i. mannse ; Ca. et Sa, |. e.
15 et Easie.l; Sz. manusc.); în Prahova la Văleni în gră-
dina Mirza (Anthriseus sylvestris Gr. Dn. 29 [non Holm.)
el Irsic.!); pe lincă Bucurescă la Sosea și Peris; în Vlașca
la Comana (D. Br. Pragm. 1. c. 5%): la Vireiorova către
Porţile-de-fer; ete. — 7 Pumitr- ulii

Ch. bulbosum /. C. Dulbos. — Vulg. Baraboiă. — Prin

tuf&risuri, locuri inculte, pe linsă carduri. — În totă Mol-
dova (Oz. Plora XIX, 63 e! Ersie.]; (auehh. manuse.ş 02,

et Sa. l. e. Id; Sz. manuse.); în regiunile inleriore ale Ge6-
hlăului (del [. e. 86); pe linsă lasi; pe linsă Bucuresci la
Merinani (D. Br. Prag. . e. 54); în Vlasşca la Comana ;
in Vilcea la Bălcesci ; ete. — 7 Juniit- Julie.

Ch. aureum LL. C. aurii. — Prin tuferisurile și pădu-
rile din munţi. — În Moldova (Sz. Dasie.! [nom. Hippomar.
pelvifor.]); în m-ţii Buzeului în calea de la m-stirea Nifon
către Bisca-mare (Ioff. Eres. 1863, [. e. 117); în m-ţii
Prahovei la Predel. — 9 Zum August.

Ch. hivrsutum LL. C. îrsut. — Pe lingă pirăile și prin pă-
durile şi fineţele umede din regiunea subalpină şi mon-
tană. —— Prin reciunile interiore ale Cehlăului (del [. e. 36
et Exrsic.); la Brosceni (Burri Basic.l); în m-ţii Bacăului
la Palanca; în m-ţii Bucegi pe valea lalomiţei (Pr. 109) la
schitul Pescera de la Ialomiţa, în reziunile inferiore ale
Furnicei și la Predel; în Muscel la Stilpeni (Gr. Pa-
sic.), ete. —— 9 Junii August.

Ch. aromaticum /.; Myrrhis aromatica Spreng. 0. a-

romatic. — Pe lingă pirăile si prin tufişurile şi poenile u-
mede din pădurile regiunei montane. — În m-ţii Moldovei

(Myrrhis odorata Edel |. c. 37 [non Scop.]?; Angelica syl-
vestris Cz. Plora XIX, 62 [non L.] et Estic. 1); pe lingă laşi
la Niţelea ; la m-stirea Nemţului ; în m-ţii Bacăului la Ver-
șescă ; în m-ţii Prahovei la Predel; în Muscel pe m-tele Le-
resci (Hoff. Ereurs. 1862, . e. 31 et Easic. 1); la Curtea-
de-Argeş, m-stirea Stinişora (Gr. besic.!), Stolnică și Dăescă;
în m-ţii Vilcei la (olotreni pe Forteca şi Naroţ, și la Brezoiii
pe valea Lotrului; ete. —— 9! /ubiir- August.

CONUM LL. — Cucută.

0. maculatum Zn. 0. patată. — Vulu. Cucută, Cucută-
mare, Bucinis. — Prin dăr&mături, huciuri, sem&nături,

a

sunoile grădinilor, pe lingă locuinţi, santuri şi garduri. — În

totă Romănia forte comună (Macg. 1. c. 1, 19; Hockl [. e.
441; Edel ]. ec. 36; 0z. Plora XIX, 62 et Estic. !; GGuebh.
Not. 11 et manuse.; Ca. e! Sz. 1. e. 14; D. Br. Pragm. |. c.
85; Gr. En. 29). — 7 luliii- Septembre.

Obs. — Se mal citeză : Pleurospermum austriacum Fo. vulg.
Morcovencă, în Moldova (Ligusticum austriacum L. Ca. et Sz. 1. e, 14);

la Sinaia pe malul drept al Prahovei către Valea. Cășăriei (Gr. Er-
curs l.c. 339; et En. 299).

CORIANDRUM L. — Ooriandru.
0. sativum LL. 0. cultivat. — Prin s&me&nături, locuri
cultivate.—In Moldova superioră spontane (2) şi cultiva!

prin grădinile ((ruebh. manusc.) din mai totă Romănia (Gr.
En. 27). — 7 luniii- lulii.

PRANGOS Lindl. — Prangos.

P. ferulacea Lind.; Cachrys alata Hofim.; Laserpitium

ferulaceum L. P. ferulaceii. — Prin locurile stincose de
pe coline şi din munţi. — La Vireiorova către Porţile-de-

fer (Janka în Borb. 1873, Bâns. 238 et Ad. 163). — 9.

HEDERA Lin. — Zederă.

H. Helix Lin. 7. acățătore. — Vulg. Jedera, Jedera-
celor-frumușele, Iedera-dinelor. — Prin păduri umbrose,
pe stincă și ziduri umede. — In totă Moldova (Guebh. ma-
nusc.; Edel 1. c. 39,41; Caz. et Sa. 1. c. 10; Sa. manusc.) ;
pe lîngă lași la Niţelea, Repedea și Poeni ; în m-ţii Prahovei
(Gr. En. 29 et Basic.) la Sinaia pe Furnica ; pe lingă Bu-
curesci la Bănesa, Merinani (D. Br. Pragm. . e. 9%), Anto-
nachi şi Călugăresea ; în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa și
Tismana (Hoff. manuse. et Eawsic. 1); ete. — hp Septembre-
Octombre.

+ DS
—
—

ALVI. CORNACEE.

CORNUS [. — Corn.

C. sanguinea /. O. săngeriii. — Vulg. Sanger. — Pe
marginea pădurilor, prin crînguri, tutărişuri şi s&ciurile vii-
lor. — În totă Romănia forte comun (0z. Plora XIX, 60 er
Easie.!; Edel |. c. 41; Guebh. manusc.; Ca. et Sz. 1. c. 5; Sz.
manuse.; D. Br. l. c. 93; (rr. En. 29). — b Maii- lunii.

0. mas L. C. barbat. — Vulg. Corn. — Prin păduri. —
În totă Romănia comun (02. Plora XIX, 60 er Ersic.]; Edel

[. c. 41; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. 1. c.5; Sz. manuse:;
D. Br. P'ragm. 1. c€. 93; (rr. En. 29).— b Marti Apriliii.

NLVII. CAPRIFOLIACEE.

ADOXA L. — Adoză.

A. Moschatellina L. 4. Moschateltină. — Vulg. Prăgu-

liţă, Moscusor. — Prin pădurile umede, pănă în regiunea
subalpină. —- În m-ţii Moldovei (del 1. e. 37); pe lingă

laşi la Socola (Burri Ersic.!); pe lingă Bucuresci la Călu -
săresca, Antonachi şi Chitila ; în Muscel la Conţăscă în va-
lea Rincăciovu (Gr. Pasic.]); ete. —9| Martii- Aprilii.

SAMBUCUS L. — Soc.

$. Ebulus L. S$. Boz. — Vulg. Boz. — Prin agrii, pă-
duri, tulărisuri și locuri inculte, pe lingă gardurile și drumu-
rile de prin sate. — În totă Romănia forte comun (02. Plora
XIX, 63 et Basic.!; Edel l. c. 39; Guebh. manusc.; Cz. et Sa.

16

242

=

l. e. 16; Sa. manuse.; D. Br. Fragm. . c. 9%, Burri Easie.];
Gr. Erbor. ]. c. 127; En. 29).— 9, Iuliii- August.

$. nigra L. $. negru. — Vulg. Soc. — Prin păduri, hu-
ciuri, pe lîngă gardurile de prin sate. — În totă Romănia,
forte comun (Cz. Flora XIX, 63 et Basic.!; Edel |. c.4&l;
(uebh. manusc.; Caz. et Sa. . e. 16; Sz. manuse.; D. Br.
Pragm. |. c. 8%; Gr. Erbor. 1. e. 128; En. 29) — to Maiii-

Tun.

Ş. racemosa L. $. cu struguri.— Vulg. Soc roșu.— Prin
pădurile din regiunea subalpină. — În Moldova (02. Plora
XIX, 65 et Exsic.!; Edel ]. c. 41; Ca. et Sz. 1. c. 16) prin
regiunile inferidre ale Cehlăului (fidel Î. e. 36), la schitul Si-
hla! (Gr. Eu. 29), Agapia-veche și la m-stirea Nemţului ;
la Brosceni (Burri Ewsic.]) ; în m-ţiă Bacăului la Mănăsti-
rea-Cașinului ; în m-ţii Prahovei la Sinaia pe Piscu-câ-
nelui și la Predel. — b Maii- Junii.

VIBURNUM L. — Piburn.

V. Lantana L. V. Dirmoz. — Vulg. Dirmoz, Dârmoc,

Drimoc, Drimos, Cocăză. — Prin pădurile și tufărișurile
de pe dsluri și din regiunea montană. — În totă Moldova

(Ca. Plora XIX, 63 et Exsie.!; Guebh. manusc.; Edel |.
c. 8%; Ca. et Sa. . c. 15; Sa. manuse.; D. Br. Pragm. |.
€. 84); pe lingă Iaşi la Niţelea ; în distr. Bacău la Verșesci;
la Agiud (Burri Hwsic.!); pe lingă Slatina către Milcovu-
de-jos; în Mehedinţi (Gr. En. 29); ete. — bb Masi.

V. Opulus £. V. Călin. — Vulg. Călin. — Prin pădurile
și tufărișurile umede. — În totă Moldova (Bdel Î. e. 41;
Gruebh. manuse. ; Opulus glandulosa Bmg. Cz. Plora XIX,
63 et Diasic.]; Ca. et Sa. . e. 15; Sz. manusc.); pe lingă lași
la Niţelea; la Agiud (Burri Ezsic.); pe lingă Bucuresci la
Mărcuţa, Fundeni și Colentina ; în Muscel la Conţesci (Gr.

3

[rsic.l); pe lingă Slatina în luncile Oltului; ete. — fb
Maiii- lunii.

f. roseum L.— Prin grădini (Ca. et 52. 1. e. 15; Sz.manusc.).

LONICERA L. — Loniceră.

[, Caprifolium /. Loniceră Caprifoiii. — În Moldova
(Ca. Plora XIX, 61 et [sic]; h. ]. Guebh. manuse.; Ca.
et Sa. [. e. 7; Sa. manusc.) şi la Bucuresci (Gr. En. 29),
probabil numai cultivat prin grădini. — b Maii- Junii.

[. Periclymenum /. Loniceră Periclimen.— Prin tufe-
rişuri, păduri şi erădini. — În Moldova (02. Flora XIX, 61
et lirsic.]; h. ]. Guebh. manusc.; Edel 1. c. 41) la Huşi,
Bacău, Vasluiă, Petră şi Nemţu (Cz. et Sz.[. e. 79), pănă
în regiunile inferiore ale Cehlăului (Fidel 1. c. 36). —
b luniii- ulii.

L. Xylosteum /. Loniceră Xilosteii. — Prin pădurile
din regiunea montană și subalpină. — În Moldova (£. al-
pigena Ca. Flora XIX, 61 [non L.] et Easic.]; Edel |. c. &l;
Ca. et Sa. 1. c. 7) pe Iingă lași la Mironsa și Hadîmbu (Sz.
manusc.); în m-ţii Prahovei la Sinaia pe Piscu-cânelui ; în
Muscel pe m-tele Sturu (D. Br. Pragm. în Rev. lit.-sc. 158)
şi la Stilpeni (Gr. En. 30 et Ersie.]); în m-ţii Vileei la (Go-
lotreni pe Forteca și Naroţ; în Argeş pe m-tele Urdica. —
b Maii- lunii.

[. nisra L. Loniceră negra. — Prin pădurile din regiu-
nea subalpină. — În m-ţii Bacăului la Palanca pe lingă
Pirău-șanțului; în m-ţii Prahovei la Predel.—f> Masi lumii.

L. alpigena L. Loniceră alpigenă. — În pădurile din
regiunea subalpină. — În m-ţii Bacăului la Pasul Oituz
(Bmg. Ein. |, 160). —— to Maii- lunii.

0bs.— L. tatarica /., indicată din erore pe marginea pădurilor din
Ilfov (Gr. En. 30), nu se găsesce de câl cultivată prin grădini.

XLVIII. RUBIACEE.

SHERARDIA L. — Sherardie.

Ș. arvensis /. 5. de câmp. — Prin locuri cultivate, pir-
loge, deluri aride şi câmpuri nesipose. — În distr. laşi la
Tirgu-frumos și Deleni (52. manusc.); în Prahova către 'Te-
lega; în Mehedinţi pe malu Dunărei între (rura-Văiei şi Vir-
ciorova, şi pe va-lea bahnei. — 9 /umniit- August.

ASPERULA Îi. —— Asperulă.

A. taurina L. A. tauwrică. — Prin pădurile umede și
umbrose. —— În Moldova (02. er Sz. î. e. 4) centrală şi su-
perioră ((awebh. manusc.); la Asiud (Burri Basic.]); pe
lingă Bucuresci la Bănâsa (D. Br. Pragm. 1. c. 84), Măr-
cuţa şi la Ciocănesci; în Vlașca la Comana ; în Muscel la
Contesci (Gr. Pasic.!); pe lingă Craiova în Luncă; în Me-
hedinţi între Vinjuleţ şi Rocova (Gr. Du. 80 et Ha
sie.1); ete. — 9 Aprihii- unii.

A. longiflora VW. Ro. A. cu flori lungi. -— Prin tineţele
Moldovei inferiore (Gueb/i. manusc.).

A. tinetoria /. A. fineturarilor. — Prin tul&risurile de
pe colinele aride. — În Moldova (02. et Sz. . e. 4); în distr.
Bacăi la Caraclăi pe Slatina; în distr. Buz&i la Beceni în
pădurea Ocea (Gr. un. 30 eţ Ersic.]). — 9 luniin- ulii,

A. eynanchica /. A. cinanchică. — Prin fineţele useate,
pe colinele aride. — În Moldova (02. ef Sz. . e. 4%; Gypso-
phila muralis Ca. Wlora XIX, 64 [non L.] et basic. Il; G.
repens Cz. Plora XIX, 6% [non L.] et Isie. 1) superioră
(hi. j. Guebh. manusc.); pe lingă laşi la schitul 'Tăriţă (52.
manusc.); pe lingă Bevlad la Slobodia şi Dimitrescă (D. Br.
Pragm. [. e. 9%); în distr. Bacău la Verșesci pe delu Oso-

— |

240

iului ; la Agiud (Buwrri Easic.l); în m-ţii Buzeului pe valea
Biscei și la Beceni ; pe lingă Bucuresci la Mărcuţa, Buftea,
Crivina ((rr. fn. 30 et Basic. 1), Chitila, Mogosoia şi Me-
rinani ; la Curtea-de-Argeş, Stolnici și Vlascuţa ; ete. — 9
luniii- Septembre.

3. montana. — În Prahova pe m-tele Zăganu (A. mon-
tana W. Rat. Ioff. Iacurs. 1863, l. e. 118); la Vir-
ciorova către Porţile-de-fer.

7. canescens Borb. — La Virciorova către Porţile-de-fer
(Borb. 1873, Dans. 266).

A, capitata W. Rit. A. capitată. — Pe stîncele din re-
iunea subalpină inferioră şi alpină. — În Moldova (A. 4/-
Ionii Bmg. Ca. et Sa. l. ec. 4); în m-ţii Bucegi în valea la-
lomiţei (Pr. 96) la schitul Pescera. — 9] funii August.

A. odorata L. A. odorantă. — Vulg. Mama-pădure i
Sânjuane-de-păduve.—Prin pădurile umbrose, mai cu semă
din regiunea montană. — În Moldova ((z. Plora XIX, 60
et Basic. ]; Ca. et Sa. l. c. 4) centrală și superioră ((ruebl.
manusc.); în distr. laşi la Horlesci, Lungani, Voinesci, Stav-
nic (52. manusc.), Schitul-Tăriţă și Repedea; în m-ţii ba-
căului la Slănic și Mănăstirea-Cașinului ; la Agiud (Burr
Basie. 1); în Prahova la Sinaia (Gr. En. 30) către polele
Furnicei şi la Predel; în Vlașca la Comana ; în Muscel la
Conţesci (Gr. Basic.) și între Rucăr şi Dimboviciora (Hof.
[acurs. 1862, l. c. 89 et Easic.l); în Argeş la m-stirea
Cozia; ete. — 9 Maiir- lunii.

A. Aparine Schott. A. Aparine. — Pe malurile rîurilor,
prin luncă și tuferişuri umede. — Pe lingă Bucuresci pe ma-
lul Colentinei între Mogoşoia și Chitila (Gr. Pasic. 1). —
9, Juliii- Septembre.

A. galivides J. Bieb. A. galioidă. — Pe colinele aride,
prin rărişurile din păduri. — În Moldova (Gralium glaueum
L. Ca. et Sa. l. e. 4) inferioră (Gruebh. manusc.); la Agiud
(Burri Basic. 1); în Vlaşea la Comana (D. Br. Pragm. |. c.

246

84); în Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-fer. —
D Puniin- uliia.

B. tyraica DO. — În Moldova (4. ryraica Bess. (imebh.
Easic. n. 100 ap. Nam. 0onsp. 332) pe lingă Galaţi și lași
A. arvensis Sa. Iasie. [non L.]!).

A. humifusa J/. Bieb. A. umifusă. — Prin locuri sterile
si umede, pe coline aride, pe lîngă drumuri. — În Moldova
(Gralium austriacum Uz. Plora XIX, 60 [non Jacg.] et
asc. 1; Ca. et Sa. d. e. 4) interioră ((iuebh. manusc.); pe
lingă lași la Ciric (V.7 ap. Kanita. 1. c. 209), Nitelea şi
Repedea; în Rimnicu-săra! la Caiata ; la Buzău (4/.7 ap.
Kanitz. l. c. 209) şi Beceni; pe linsă Bucurescă între Fun-
deni și Mărcuţa ((ralium ochroleucum (rr. En. 30 [non
Rochel] et Ewsic.1); în Vlașca la Comana. —— 9 Junii
August.

0bs. — Se malciteză : A. arvensis L. în Moldova (Caz. et Sz. 7. c. 4) su-
perioră (Guebh. manusc.) către m-stirea Nemţului (Gr. Erbor. 2. c. 127).

RUBIA L. — Raubie.

R. tinetorum /. P. tincturarilor. — Vulg. Roibă, Ro-
dea, Brociii, leumenele. — Pe lîngă Galaţi, Berlad, Tecuci
şi Focşani, spontanee ? (Cz. et Sz. 1. c. 4); iar subspontanee
şi cultivată în totă Romănia ((Geb/i. manuse.; Caracas |. c.;
Aurelian [. c.; Gr. En. 30). — 9 ulii August.

GALIUM L. — Gahă.

4. Cruciata Scop. G. cruciat. — Prin fineţele de prin
păduri, tufărişuri şi livedi, pe lingă garduri. — În Moldova
(G. Vasllantia L. Ca. Flora XIX, 60 et Esi. !; Edell. c.
39; Caz. et Sa. l.c. 4; Sz. manuse.) centrală şi superioră
(Guebh. manusc.); pe lîngă lași la Niţelea (D. Br. Pragm. |. c.
34); în m-ţii Bacăului la Slănic către fruntarie ; la Agiud
(Burri Basic. 1); în Prahova la Câmpina și Văleni (Gr.

To)

247

lrsic. 1); pe lingă Bucuresci la Bănesa, Merinani (D. Br.
P'ragm. [. e. 94), 'Tărtăsăscă şi Gulia; în Muscel la Conţesci
((ar. Din. 30 et Basic. !); în Vlasca la Comana; pe lingă
Craiova în Luncă ; în Gorjiii la Roşia ; în Mehedinţi la Cer-
neți și lorgutova (Gr. Pizsic. 7); etc. — 9 Maiii- lunii.

4. vernum Scop; G. Bauhini hi. el 5. G. de primă-
veră. — Prin pădurile umede şi umbrose din regiunea mon-
lană și subalpină, locuri stîncose.— În Moldova ( Vaillantia
glabra L. Caz. Plora XIX, 60 er Easic.!; del |. c. 39;
Sz. manuse.; (i. savatile Oz. blora XIX, 60 [non Vill.] e!
Ilisie. 1]; Ga. helveticum h. ]. Guebh. manuse. [non Weig.]);
la m-stirea Agapia (e. Cruciata (ir. En. 30 p. p. [non Scop.]
et Iirsic. 1); în m-ţii Bacăului la Slanic și la Palanca pe
Tărhausăl ; în Putna la Făurei ((Giueb/. manusc.); în Pra-
hova la Câmpina, Sinaia (Gr. n. 30 et Ersic. 1), în m-ţii
Bucegi pe Furnica și la Schitul Pescera de la Ialomiţa ; la
Predel; în Muscel la N&măescă pe Costa-mănăstirei (D. Br.
Pragm. |. c. 9%) și la Conţescă (Gr. [asic. 1); în m-ţii Ar-
gesului pe Urdica și Cozia; în Vilcea la Lotru pe Forfeca; ete.
— 9 Maiin- lumii.

(. pedemontanum 4//. G. de Piemont. — Prin locuri
nesipose, coline aride. — În Moldova (Vaillantia pedemon-
tana Bell. Caz. Plora XIX, 60 et Easie. 1; Sa. manusc.) ; în
m-ţii de pe lingă 'Tirgu-Ocnei (4. retrorsum DO. Guebh.
manusc.) și de la Slănic; în Vlașca la Comana ; în Argeş la
Vlăscuţa (D. Br. Pragm. 1. c. 8%); în Mahedinţi la Gura-
Văiei, Schelea-Cladovei, Virciorova şi pe valea Bahnei; etc.
— O Maii- lunii.

G. tricorne Wi//. G. tricorn. — Prin locuri cultivate
argilose. — În Moldova (G. spurimm Roth. Oz. et Sa. 1.
c. & Sa. manusc.).

G. Aparine LL. G. Aparine. — Vulg. Turiţă, Seaii-
mărunt. — Prin locuri cultivate, tutărişuri, păduri, pe lingă
garduri. — În totă Moldova (del 1. c. 39; Guebh. manusc.;

248

Ca. et Sa. l. e. 4; Sa. manuse.); la Agiud (Burri Easie.!) ;
pe lingă Bucuresci la Bănâsa (D. Br. Pragm. 1. c. 84), Fe-
restr&i și Periș (Gr. En. 30 et Basic.]); în Vlaşea la Co-
mana ; în Argeş la Dăesci; în Mehedinţi către Gura-Văiei,
Virciorova şi Bahna ; ete. — 0) Juniii- Septembre.

8. Vaillantii Koch. — În Moldova (G. infestum W. Kit.
Ca. et Sa... c. 4) în distr. lași către Tăutesci (Sz. manusc.);
în Mehedinţi către Gura-Văiei pe malul Dunărei.

G. palustre /. G. palustru. — Prin locuri umede, mlă-
știnose, bălți, pe malurile pirăilor și a lacurilor. — Pe lingă
Bucuresci la Periș, Crivina si Ghergani (Gr. En. 30 p. p.
et Basic. ; G. uliginosum Gr. En. 30 [non L. nec Meral.]
et Easie.!); în Vlașca la Comana; ete. — 9! Maiii- luliii.

A. elongatum Rehb.; GG. elongatum Presl. — În Moldova
(G. uliginosum Oz. Flora XIX, 60 [non L.] et Basic. ; h.
3. Guebh. manuse.; Edel |. c. 39; Oz. et Sa. l. e. 4; Sz. ma-
nusc.) ; la Agiud (Burri Exsic.!); pe lingă Bucuresci, în
Dudesci, la Cotroceni, Bănâsa şi Ferestrăii! (G. palustre
(îv. In. 30 [non L.] et Iwsie.!) pe malul Colentinei ; în
Vlașca la Comana ; etc.

(&. rotunditolium LL. G. cu foi rotunde. — Prin pădurile
umbrâse. din. regiunea montană și subalpină. — În Mol-
dova (Cauet Sz. 1. e. 4).

(. boreale L. G. boreal. — Prin finețele umede din
pădurile umbrose. —— În Moldova (02. et S3. L. c.4; G. pa-
lustre Că. Plora XIX, 60 /non L./ et Exsic.!; Edel 1. e. 39)
superidră (43. Boccohi hi. j. Guebh. manust. [non D0.]).—
9 Julii- August.

"U. vubioides L. &. rubioid. — Prin fineţele din păduri,
tuferisuri şi lunci. — În Moldova (02. Plora XIX, 60 er
Basie. ; Edel |. e. 39; Ca. et Sz. l. e. 4) centrală și supe-
rioră (Guebh, manusc. et Iasic, ni 707 ap. Name Consp.
323); pe lingă laşi la Osoi şi Răducăneni (Sz. manusc.)
in, dist, Bacău, la Verşesci pe Osoiit ; la Agiud (Borni fi

la ini
Lie i

249

sic.]); în distr. Buzeii la Beceni (Gr. n. 30 er Darsic.!); la
Ploesci prin vii; în Ilfov la Bănesa, Ciocănesci (D. Br...
c. 84%), Bultea si Titu; în Vlasca la Comana ; în Dimbovita
pe valea Ialomiţei către Moroeni la Clina-Fenei ; în Mehe-
dinți pe teritoriul neutral aprope de Orsova (Wink. Oest.
bot. Zeit. XVI [1866] 16); ete. — 9] Maiii- luliă.

(. Bailloni D. Br. Anal. Acad. rom. ser. Îl, tom. II,
sect. ÎL, 1881, p. 538, Tab.IL. G. luă Baillon. — Tulpină de
15-20 centim., ramâsă în dichotomie, erectă, tetragonală,
netedă. Frunde quaterne, ovale-lanceolate, acuminate, tri-
nerviate, membranose, cu facia superidră verde-închisă, cu
cea interioră verde palidă, cu marginea şi nervurele forte
mărunt ispidule, lungi de 20-30 mill., late de 5-10 mill. Pe-
dunculi axilari, opuși şi terminali, divaricați, trichotomi, laxi
multiflori, muniţi la basă cu 2-4 bractee, forte mică, o-
blonge-lineare. Fructe sessile sait subsessile, netede, glabre.
— 9 Junir- August.

Staţ. şi Abit. — Prin pădurile stîncâse din munţi. — În m-ţit Vil-
cel la Olănesci, m-stirea Cozia (Asperula Ievigata Hof. manusc.

non IL.) et Exsie,! [cum Asperul. taurin mizt.)) şi la Golotreni pe
m-tele Forfeca.

A .

G. verum LL. Gr. galben. — Vulg. Sinziene, Simaiene, Sân-
juone, Sănzuiani, blorea-lui-St- on, Dragaică. — Prin fi-
nețe, păşuni, poenile de prin păduri. — În totă Moldova
(Ca. Plora XIX, 60 et Basic.]; Guebh. manusc. ; Ca. et Sa.
[. ec. 4 Sa. manusc.) ; în distr. Botoşani la Stefănescă ; laşi ;
Tecucii ; Berlad ; Bacăiă; Verșesci și Slănic; Agiud (Burri
Hwsic.); în Rimnicu-serat la Caiata ; în distr. Buze la Be-
ceni ; în Prahova la Văleni (Gr. In. 30 et Eawsic.! ; G. te-
ui folium Gr. En, 30 [non DC] et Easic,!); pe lingă Bu-
curesci la Bănâsa (D. Br. Pragm. ]. c. 9%); Merinani, Buf-
tea, Chitila și Ciocănescă ; în Vlașca la Comana ; la Caracal
și Slatina (Sehort Î. e. 284) către Olt; pe lingă Craiova în
Luncă ; în Mehedinţi la lorgutova (Gr. [asic.!) şi Vircio-
rova! (Kanitz ! . e. 53); ete. — 9] luniii- August.

20

&. purpureum /. G. purpuriii. — Prin locuri stincose
șI petrose. La Vireiorova către Porţile-de-fer (Borb. 1873,
Băns. 228). — 9] Iulii- August.

G. sylvaticum L. G. de pădure. — Prin tut&rișurile. și
pădurile de pe coline și din munţi.——În Moldova (del 1. e.
39; Ca. et Sa. le. &; Sa. manusc.; Asperula tinetoria Oz.
Plora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!); pe lingă lași la Niţelea;
pe lingă Bârlad la Cring (D. Br. Pragm. 1. e. 8%); în m-ţii
Bacăului la Caraclăii, Măgura-Ocenei și Slănic (G. linii folium
D. Br. Pragm. 1. c. 84 [non Lam.]): la polele Câhlăului ;
in distr. Buzăii la Beceni și în Prahova către Sinaia (Gr.
En. 30 Ewsic.]; G. linifolium Gr. En. 30 [non Lam.] et
lxsie, 1); în Bucegi şi la Predel; pe lingă Slatina către Mil-
covu-de-jos ; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Hoff. manuse. el
Hasic. 1); în Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. Basic. !) și în
valea Bahnei ; ete. — 9] /mnii- Duliăi.

G. aristatum /. G, aristat. — Prin locurile stincose şi
petrose din pădurile munţilor. —— În m-(li Bucegi mai Jos
de schitul Pescera de la Ialomiţa (Sce/ur n. 283). — 9]
luniit- August.

(. Schultesii Vest.: G. intermedium Schult. G. lui Sehul-
tes.—În distr. Buzău la Beceni (Gr. Pasi. 1). — 9 ulii.

4. capillipes Pc/b. G. capillipes. — Prin pădurile stîn-
cose şi umede din regiunea montană şi subalpină. — În
m-ţii Vilcei în valea Bistriţei mai sus de mănăstire și pe va-
lea Oltului către m-stirea Cozia ! (G. linifolium Hoff. ma-
nuse. [non Lam.] et Easic. l; Gr. Easic. 1), la Olănescă și
la Golotreni pe m-tele Forteca. — 9 /uniii- August.

4. Mollugo L. Gr. Mollugo.— Prin tulărişură și pe mar-
ginea pădurilor. — În Moldova (Edel 1. ce. 39 et Pasic.];
Oz. et Sa. l. e. 4; G. Bocconi Ca. Flora XIX, 60 [non DC.]
et Easic.l; Oz. et Sa. l. c. 4; G. Aparine Ca. Flora XIX,
60 /non L.] et Exsic. !) inferioră ((Guebh. manusc.); pe lingă

4 4 AA

201

laşi la Niţelea (D. Br. Pragm. 1. e. 84); pe lingă Berlad la
Uring ; în distr. Bacău la Verşesci și Caraclăi ; în Prahova
la Văleni şi Sinaia (Gr. Bu. 30 er sic. 1) pe valea Pele-
șului ; în Vlaşca la Comana ; pe lingă Craiova în pădurea
Lemna ; în Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-ler; etc.

- 9! Maiii-Septembre.

3. pilosulum Sehur. — În Vlașea la Comana ; în Mehe-
dinţi la Cerneţi, Stirmina, lorgutova (Gr. rsic. 1) şi la Vir-
ciorova către Porţile-de-fer.

(i. lucidum 4/.; G. erectum Muds. GQ. lucitorii. — Prin
locurile stîncose din munţi. — În m-ţii Bucegi la schitul
Pescera de la lalomiţa ; în Arges la m-stirea Stinişora ; în
Vilcea la m-stirea Bistriţa (Gr. irsic. 7), Harmasariii și la
Golotreni pe m-tele Forfeca. — 9 /foniit= Lugust.

(. oehroleucun Ai/.; G. asparagifolium Werner. Ga.
oehroleue. — Prin locurile stincose din munţi. — La Vireio-
rova către Porţile-de-fer! (G. favescens Borb. 1873, Bans.
266). — 9, Lumiit- ulii.

G. austriacum /acg.; G. syloestre Poll. et pl. auct.
(1. austriac. — Prin păşunile stincose și calcare din regiu-
nea subalpină.—În Moldova (G. montanum Cz. Wlora XIX,
60 [non Vil.] et Esi. ]; h. ]. Giuebh. manusc. ; Ca. et Sa
|. c. 4); pe Bucegi (7, pumilum Pron. 199); în Muscel pe
virfu delului Moţoiă (Ho. Eacwrs. 1862, [. e. 39). —
DL Juniiu- Iulia.

3. alpestre ; G. sylvestre B. alpestre Koch. — Pe Cehlăiu!
(Gi. alpestre PR. et S. h. j. Guebh. manusc. ş G. pusillum L-
del 1. c. 35; Caz. Flora XIX, 60 et Ezsic.|; Oa. et Sa. 1. c.
4; GQ. pumilum h. j. (ruebh. manusc.); în m-ţii Bucegi ;
pe verfu Penteleului.

. carpathicum Porcius. — Prin păşunile stîncose și cal-
care din regiunea alpină. — Pe virfu Bucegilor.

Obs. — Se mal citeză : (i. vero-mollugo Wat. pe colinele aride din
Moldova inferioră (Gaiebh. manusc.). — G. rubrum L. în Moldova

(Ca. et Sz, 1. e. 4).— 6. apricum Sibth. et Sm. pe colinele de la Puţăni
(Guebh. manusc.). — 4. divarieatum Lam, în m-ţii Buzăului între Pi-
râul Pîrscovu și Bisca-mare (Hoff. Ercurs. 1863 1. c. 119).

XLIX. VALERIANACEE.

VALERIANA L. — Valeriană.

V. exaltata Mihkan; V. officinalis a. altissima Koch; V.
altissima Hornem. V. îmaltă. — Prin fineţele și pădurile u-
mede din munţi. — În m-ţii Vilcei pe valea Lotrului la
Brezoi. — 9] Juliii- August.

V. officinalis L. V. oficinală. — Vulg. Odolen, Nawval-
nic, Gusa-porumbului. — Prin fineţe umede și păduri um-
brose, pe lîngă pîrăie. — În totă Moldova (02. Plora XIX,
60 et Easic.]; Guebh. manuse.; Edel |. c. 39; Ca. et Sal,
€. 3; 2. manusc.) ; în distr. Bacău la Versescă; la Agiud
(Burri Basic.) ; în m-ţii Buzăului către Bisca pe m-tele
Tega ; în m-ţii Prahovei la Sinaia către polele Furnicei; pe
lîngă Bucuresci la Cotroceni! (Gr. En. 30), Dudesci, Chitila
și Ciocănesci ; în Dimboviţa la Ghergani, Titu, "Tirgovistea
şi Clina-Fenei ; în Vlașca la Comana ; în Muscel la Isvoru-
între-petre (D. Br. Pragm. 1. c.98); în Argeş la Stolnici ;
în Gorjiu la schitul Locuri-rele ; în Mehedinţi la Virciorova
pe valea Bahnei; ete. — 9 Maii- lunii.

8. minor Koch.— În m-ţii Vilcei la Golotreni pe Forfeca;
în Argeş pe m-tele Urdica'; etc.

V. sambucitolia Mikan. V. cu foi de soc. — Prin pădu-
rile umede și pe lingă torentele din regiunea subalpină. —
În Moldova (V. exaltata Cz. Plora XIX, 60 /non Mikan.]
et Basic. ]; Oz. et Sa. 1. c. 3) prin m-ţii Bacăului la Palanca
pe lingă Pirâu-șanțului; în m-ţii Prahovei la Sinaia pe malu-
rile Peleșului lingă Pavilionul de vînătore al regelui; etc.
— 9) Juniir- August.

253

V. dioica /. V. dioică. — Prin fineţele umede din re-
viunea subalpină. — În Moldova ((%. et Sz. 1. e. 3) prin regiu-
nile inferiore ale Cehlăului (del 1. e. 36).— 94 Main lunii.

V. tripteris /. V. rripteră. — Prin locurile umede stin-
cose și umbrose din reziunea subalpină. — În Moldova ((z.
el Sa. d.e. 3; V. heterophulla Cz. Wlora XIX, 60 [non Bmg.]
et Eesic. |; Ca. et Sa. 1. c. 3; V. elongata Cz. Flora XIX,
60 /non L.] et sie. !; Că. et Sz. 1. e. 3) prin regiunile in-
leriore ale Cehlăului (fidel Î. e. 36); în m-ţii Bacăului la
Palanca pe Tărhăuşăl şi Arşiţa ; în m-ţii Prahovei la Sinaia
pe valea Peleşului! (Gr. Ea. 31), pe Piscu-cânelui, în Bu-
cegi (Pr. 35) la schitul Pescera de la Ialomiţa, și la Predel:
in m-ţii Dimbovitei pe Nucet ; ete. -— 9 Maiinr- Angst.

V. montana /. VW. montană.— Prin locurile umede, stin-
cose și umbrose din regiunea subalpină. — În Moldova (02. e/
Sz. le. 3) pe Cehlăii (fidel 1. e. 35); în distr. Sucevei la Bro-
sceni (Burri Ewsic.!); în Prahova pe m-lele Zăsanu (/o7.
liwewrs. 1862, |. e. 118 er sic. 1), la Sinaia pe valea Pe-
leşului! (Gr. fn. 31 et Îrsic.!) şi a Prahovei; în Bucegi pe
Furnica și la schitul Pescera de la Ialomiţa ; în Muscel pe
m-tele Sturu (D. Br. Pragm. l. e. 98).— 9 Juniii- Augus!.

V. simplicitolia Aabat/i. V. cu foi simple. — Prin lo-
curile ude şi umbrose de pe lingă torentele din pădurile
subalpine. —— În Prahova la Predgl. — 9 Mai unii.

V. saxatilis L. VW. de stinei. — Pe stincile calcare din
regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (Ca. et Sz. Î. e. 3) pe
Cehlăă (Lidel Î. e. 35).

VALERIANELLA Poll. — Valerianelă.

V. olitoria Poll. V. Peheă. — Vulg. Pehcă, Salata-
mielului. — Prin locuri cultivate, vii, câmpuri și deluri ste-
rile. — În Moldova (Pedia olitoria Wahl. Caz. Flora XIX,
60 e! Esic.!; Edel ]. c. 39; Ca. et Sz.1. c. 3; Sz. manusc.)

254

pe lingă ași la Niţelea; pe lingă Bucuresci la Bănesa (D.
Br. Pragm, |. e. 98), Mărcuţa și Fundeni (Gr. Ersic.]); în
Argeș la Stolnici; pe lîngă Craiova pe malul Jiului la Buco-
văţ ; în Gorjiii pe malul Tismanei la Roșia; ete. — 0) 4-
priliii- Matia.

V. Morisoni DO; V. dentata Poll. V. lui Morison. —
Prin locuri cultivate, sămănături, câmpuri și coline sterile.
— În Moldova (Pedia dentata Edel 1. c. 39; Cz. et Sz. le.
3; S2. manusc.). — O Aprilii- Maiă.

3. lasiocarpa Koch.; V. pubescens Merat; Fedia dasy-
carpa Stev. — Pe lîngă Bucuresci la Mogoşbia, Chitila şi
la Periș în valea Cocioc (Gr. Ezrsic.]); în Vlaşea la Comana.

=

V. turgida Betehe. V. turgidă. — Prin fineţe useate,
locuri aride și muntose. — La Vireiorova către Porţile-de-

ter! (Bord. U. Jel. 76; Simk. 559). — O Maii- lunii.
Obs. — Se mai citeză ; V. costata DC. prin viile din Moldova infe-
riOră (Guebh. manusc.).

[.. DIPSACEE.

DIPSACUS L. — Dipsac.

D. sylvestris Mil. D. de pădure. — Vulg. Vargya-
ciobanului, Varga-păstoriului, Seaiii-voinicescii, larbu-
voinicescă. — Pe lingă drumuri, șanțuri, prin fineţele din
păduri și tufărişuri, locuri inculte nesipose și umede, pe
malurile mlaștinilor și ale piîrăilor. — În Moldova (02.
Flora XIX, 60 et Exsic.]; Edel l. c. 39; Ca. et Sa. ]. e. 4;
Sz. mamnusc.); pe lingă laşi la Nebuna, Nilelea, Schitul-
Tăriţă şi Repedea ; la Bârlad; Ţigănescă (D. feroz Guebh.
manusc.?): în distr. Bacău la Verşesci pe valea Taslăului ;
pe lingă Bucuresci (Gr. En. 31 et Easic.!) la Bănesa pe
malul Colentinei, la Titu și Ghergani; în Vlaşea la Co-
mana; ete. — (9) Juliăi-Septembre.

250
A. pinnatifidus Koch. — Tot în aceleși locuri cu specia
venuină.
D. laciniatus /. D. laciniat. — Prin fineţe şi tuterișuri
umede, pe marginea pădurilor, pe malurile apelor. — În

Moldova (0z. et Sa. [. e. 4; Sa. manusc.) în m-ţii Bacăului
la Câmpeni pe lingă baia de păcură; pe lingă Bucuresci
(Gr. En. 30 et Hsic.!) la Bănesa pe malul Colentinei și la
Ciocănescă; în Vlașca la Comana; ete.— (0) Juliir- August.

D. pilosus L. D. peros. — Pe malurile umbrose ale riu-
rilor, prin păduri și tuferişuri umede. — În Moldova (C2.
Plora XIX, 60 et Ewsic.!; Ca. et Sa. l. c. 4) pe lingă lași
la Hadimb şi Mironesa (Sz. manusc.) ; la m-stirea Agapia ;
în distr. Bacău la Versesci pe malul Turluiului ; pe lingă
Bucuresci la Crivina (Gr. Easic.!); în Argeş pe m-tele Ur-
dica; în m-ţii Gorjiului şi ai Vileei (Hof. manusc. el Ersic.!)
la Olănesci și către m-stirea Cozia. — S Julii- August.

CEPHALARIA Sehrad. — Cefalarie.

0. transsylvaniea Sc/rad. O. transilvanici. — Pe mar-
ginea agriilor și a viilor, pe câmpuri și coline aride. — În
Moldova (del 1. e. 39; hi. ]. Gruebh. manuse.; Ca. et Sa. 1.
c. & Seabiosa leucantha Ca. Plora XIX, 60 [non L. nec
Bmg.] et Exsic.!) pe lingă laşi la Şăpte-omeni (Scabiosa
transsyleanica LL. Sa. manuse.) şi la Bucium ; la Agiud
(Burri Ewsic.]); la Ploesci (41. ap. Kanita 1. e. 210) şi în
Bucegi către Obirşia lalomiţei (I7o/f. Excurs. 1863, . e. 120
et Exsic.!)?; pe lingă Bucuresci la Merinani, Mogoşoia şi
Buttea; în Vlașca la Comana și Prund ; în Doljiă la pădurea
Lemna; ete. —— (2) Juliii-Septembre.

0. corniculata Poem. et Sehult. C. corniculată. — Prin
locură petrose şi sterile, coline aride. — În Moldova (Sca-
biosa corniculata W. hat. Caz. Plora XIX, 60 et Pasie.!,
Uz. et Sz.[. e. &; Sa. manusc.); în Covurluiii la Pechea

oale

(Guebh. manusc.); pe lingă laşi la Cristesci (VW. ap. Ka-
nita Î. e. 210). — 9 Tuliii-Septembre.

0ps. — Se mai citâză : €, tatarica Schrad. prin pîrlogele din Mol-
dova inferioră (Guebh. manusc.).

KNAUTIA Coult. — Knauhe.

K. longifolia Koch. K. eu foi lungi. — Vulg. Museatu-

dracului. — Prin păşunile stincose din regiunea subalpină
şi alpină. —— În Moldova (Seabiosa longifolia W. Kit. Ca.

et Sa. d, e. 4) pe virtu Cehlăului! (del 1. e. 35); în m-ţi
bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa! (Pr. 89) și la
Predel ; în Arges pe m-tele Cozia ; în Gorjiă la schitul Lo-
curi-rele. —— 9 Juliii- August.

K. sylvatica Duby. K. de pădure. — Prin pădurile um-
brose din munţi. — În totă Moldova ((Guebh. manusc.) ; în
Muscel pe m-tele Leresci (Hoff. Eewrs. 1862, 1. e. 31); la
Curtea-de-Argeş (Gr. Ersic. 1): ete. — 9 Țuliit- August.

f. lancifolia Ileufț. — Prin pădurile din regiunea subal-
pină. — În m-ţii Vileei la Olănesci.

7. dipsacifolia. — În m-ţii Bucegi la schitul Pescera de
la lalomiţa (Scabiosa dipsacifolia Host. W'inhl! see. Ka-
mita |. e. 211).

K. Drymeja ȚZevf. A. Drymeja.— Prin pădurile de pe
coline şi din munţii puţin înalţi. — Pe lingă Cerneţi la lor-
gutova, Dumbrăvița (Gr. Basic.) și între Gura-Vaiei și
Virciorova. —— 9 Junii- August.

K. arvensis Court. A. de câmp. — Vulg. Mugcatu-dra-
cului. — Prin fineţe, tuferişuri și spinării, prin poenile de
prin păduri şi pe coline. — În totă Moldova (Guebh. ma-
use: Seabiosa arvensis L. 0z. Plora XIX, 60 et Erste. ];
Edel 1. c. 39; Oz. et Sa. l.c. 4; Sz. manuse.; S. arvensis
var. rosea Ca. et Sa. l. c.4 et Este. ]; Sa. manuse.; S. syl-

vatica Că. Flora XIX, 60 [non L.] et Ewsic.!; 02. et Sa,

257

[. c. 4; Sa. manuse.; 5. diversifolia Ca. Flora XIX, 60
[non Bmg.] et Iwsie.]; Oz. et Sa. [. e. &, Sa. manuse.); la
Brosceni (Burri Liesie. 1); pe lingă Berlad la Slobodia (D.
Br. Fragm. l. c. 98); la Nemţu (Scabiosa favescens Gr.
In. 31 [non Griseb. et Seh.] et lasic. 1); în dist. Bacăiă
la Verşăsci ; la Agiud (Burri sie. 1); în Prahova la Pre-
del ; în Ilfov (Gr. Ea. 31) între Chitila şi Ciocănesci ; în
Vlașca la Comana ; în m-ţii Gorjiului şi ai Vileei (IIo/F. ma-
nuse, et Basic. 1) la Uolotreni ; în Mehedinţi la lorgutova
şi Hinova (Gr. rsic. 1); ete. — 9 Juniit- August

3. integrifolia Heuff. — În Moldova (Scabiosa Succisa
(0%. Plora XIX, 60 [non L.] et Exsic.!; A. 3. Guebh. ma-
use.) pe lingă lași la hepedea ; la m-stirea Agapia (A. syl-
vatica Gr. En. 31 [non Duby] et Basic. !); în distr. Bacăii
la Verşăscă, Caraclăi și Moşia-Oenei ; în Muscel ; la Târgo-
viştea (5. integrifolha Schott ]. e. 4729); la Curtea-de-Ar-
geș în valea Hotei (Gr. [asic.]); în Vilcea la Bălcesci și
pe valea Lotrului la Brezoiu.

K. atrorubens Janha în dit. ad D. Br. K. negră-pur-
purie.—Limb calicinal subcilindraceă, atenuat-8-aristat, cu
ariste aprope de doue ori mai lungi de cât limbul; cu sete
(setae) între ariste nule sei torte scurte; cu pedicelul calici-
nal (stipez) forte distinet. — 9 Maiir- ulii.

Staţ. și abit. — Prin fineţe uscate, tuferişuri şi spinerit. — În Ro-
mânia (Trichera arvensis var. purpurea Hof. Exsic. !) pe lîngă Bucu-
rescl pe marginile Colentinei (K. /pbrida Gr. En. 31 /non Coult.] et
Ersie !: K. hybrida G. integrifolia Gr. En. 3l [non Gren. et Godr. nec
alior.] et Exrsic. !) la Ferestrău, Mărcuţa, Chitila, Buftea şi Ciocănesci;
în Vlașca la Comana.

Obs. — Forte afină cu A. macedonica Griseb., de care totuşi difere :
prin limbul calicinal sube;lindraceii atenuat-S-aristat (limbus calyei-
nus subeylindraceus attenuatus-S-aristatus), eră nu scurt apert cam-
panulat şi abrupt-8-aristat; prin aristele aprope de doue ori mai lungi
de cât limbul (aristae limbo fere duplo longiorcs), 6ră nu de lungimea
Jimbuluy; prin setele dintre ariste mule scă forte scurte (setae inter a-
ristas nullae vel brevissimae), cră nu cu sete numerose întrecend în
lungime jumătatea aristelor; prin pedicelul calicelui firte distinct
(stipex calycis distinetissimus), eră nu de abia distinct.

17

258

SUABIOSA L. — Scabiosă.

S. ucranita /..; S. fenuifolia Willd. [non Bmg.]; Aste-
rocephalus ucranicus Spreng. 5. ueranici, — Prim locuri
sterile şi nesipose.— În Moldova inferioră (Gruebh. manusc.);
pe lingă Craiova la Trei-Fântâni şi către pădurea breslei ;
in Mehedinţi către Porţile-de-fer şi Bahna pe m-tele Cur-
chia. — 9 Puii August.

Ş. Columbaria /.; Asterocephalus Columbarius Spreng.

Ș. columbarie. —— Vulg. Muscatu-dracului. — Pe coline
uscate şi prin fineţele stincose din munţi. — În Moldova

(Guebh. Easic. în herb. Paris.], Ca. et Sa... c. 4) pe lingă
laşi la Sucușeni (52. manusc.); în Argeş pe m-ţii Urdica
şi Cozia; în m-ţii Vilcei la truntarie către Pasul Turnul-
roşu (Puss Pl. Transsilv. 301), şi la Uolotreni pe m-tele
Forfeca. — 9 Iuniit- August.

N. oehroleuca Z.; S. Columbaria B. oehroleuca Ledeb.;
Asterocephalus ochroleucus Spreng.; A. Columbarius 8. c-
chroleucus Lag.; 5. Plavescens (rise. el Sel. 5. galbena.

— Vulg. Sipică. — Prin finete uscate, locuri nesipose de
pe deluri şi din munţi. -— În totă Moldova (Grei. manuse.

et Hsic. n. 716 ap. Nym. Consp. 343; S. tenuifolia Caz. et
Sa. d. e. 4 [non Bmg. nec Willd. ]; S. polymorpha Ca. Plura
XIX, 60 et Eaxsc.!; ldel l. c. 36; 0z. et Sz. l.c. 4; 8. leu-
eantha 03. Flora XIX, 60 [non LL. nec Bmg.] et Easic.];
Edel 1. c. 39; Ca. et Sz. l.c. 4); în districtul Sucevei la
brosceni (Burri sic.) ; pe lingă laşi (VW. ap. Ranilz
[. e. 55); în districtul Bacăii la Verşăscă, Caraclăii și Moșia
Ocnei; în Prahova către Sinaia şi în Ilfov (S. faveseens Gr.
En. 31 p. p. et asic.!) la Bucuresci, Merinani, Chitila,
Ciocănesci; în Vlașca la Comana; în m-ţii Muscelului (D.
Br. Pragm. 1. e. 98); în Argeş la Stolnici, Dăescă, și pe m-
tele Urdica; la Rămnicu-Vilcei și la Golotreni; în (ori

a.

259

la Poiana; în Mehedinţi către Bahna pe m-tele Cur-
cehia; ete. -— 97 Zuniir= Aust.

Ş$. banatica W. Ar; Asterocephalus banaticus Spreng.
S. banatică, -— Prin locurile stincose și umbrose din munţi.
- În districtul Sucevei la Brosceni (Burri Brsic.l); în Pra-
hova la Predel; în Vilcea pe valea Bistriţei mai sus de mă-
năstire (Gr. Basic.]): la Virciorova către Porţile-de-fer și

pe valea Bahnei. -— 9 Zorii Aveguust.
N. lucida Will. S. lucitore. — Prin păşunile petrose si
pe stincile din regiunea subalpină şi alpină. — În Moldova

(5. pumila Ca. blora XIX, 60 jnon Poir.] et Ersic.]; 5.
alpina Ca. Plura XIX, 60 [non L.] et Basic. ]; S. Colum-
baria del |. e. 39 [non L.] et Liwvsic.!) pe virtual Cehlăului !
(Janka ap. Kamitz l. e. 210); în m-ţii de la 'Tergu-Ocenti
((ruebh. manusc.) ; în m-ţii Buzeului pe Pentelei la Cășărie;
in m-ții Bucegi pe stincile de la schitul Pescera de la la-
lomiţa ! (Io. Ezcurs. 1863, Î. e. 120 et Ezsic.]; 5. stricta
W. hat. Gr. En. 3l et Easic.!) şi pe valea Babelor; etc.
— CF Juliiu- August.

e Țafa! aia : . a = re oa
N. Succisa L.; Succisa pratensis Moeneh. S. Succisă.—

Vulg. Puin. — Prin finețele umede din pădurile și tuteri-
şurile regiunei montane. — În Moldova (del 1. e. 39; Ca.

et Sa. l.c. 4); în dist. laşi la Osoiui şi Voinescă (Sz. ma-
nusc.); la Agapia (Gr. En. 31 et Esi. 1), m-stirea Nem-
(ului și la schitul Sihla; în m-ţii Bacăului la Moşia-Oenei;
pe delul Strajă şi la Mănăstirea-Caşinului ; în Prahova la
Sinaia (Gr. Eaxturs. [. c. 8339 et Easc.]; Gr. En. 31); în
Muscel la polele m-telui Lerescă (Io/f. Ezewrs. 1862, ]. c.
38 et Ewsic.!); la Curtea-de-Argeş în valea Hotei (Gr. Ea-
sic.1); în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Zloff. manusc.) ; etc.
— 9 Juliii- Septembre.

0hs.— Se mai citeză : $. snaveolens Desf. în Moldova (S. canescens
W. Hit. Cz.et Sz.l.c. 4). —S. silenitolia W. hit. în Prahova pe
m-tele Zăganu (Hof. Ereurs. 1863, 1. c 118).

LI. SYNANTHEREE.
|. CORYMBIFERE.
ERUPATORIUM L. — Hupatorie.

E. cannabinum L. £. cu fo de cânepă.— Vulg. Cănipa-
codrului, Dumbravnic, Cânepioră, Cânepolă. — Prin locu-
rile umede şi umbrose, pe lingă piîrăile din păduri. — În
Moldova (0z. Flora XIX, 71 et East. !; Edel |. c. 41; Sz.
mamnusc.) superioră ((uebh. Not. 23 et manusc.) pe lingă
lași la Niţelea ; în m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br. Pragm.
l. e. 100), Câmpeni și Verşăsci; la m-stirea Agapia (Gr.
Erbor. Î. e. 129 et Basic. !) şi pe delu Pahoniei ; în m-ţii
Buzăului la Bisca pe Tega; în Dimboviţa la Titu şi (Ghergani
(Gr. En. 31 et Easic. 1]; Kamnita |. c. 216); în m-ţii Gorjiu-
lui şi ai Vilcei (Ho/F. manusc. et Basic. 1) pe malul Oltului
către m-stirea Cozia ; ete. — 9 /uliă- August.

ADENOSTYLES Cass. — Adenostd.

A. albifrons Peb.; A. albida Cass. A. cu foi albe. —
Vulg. Ciwcurasi, Plorea-ciumei, Bosacă. — Prin pădurile
umbrose din regiunea subalpină, pe malurile torentelor și
a pirăilor. — În Moldova (Cacalia albifrons L. fil. Ca.
Flora XIX, 71 et Ewsic. 7) superioră (A. Petasites Bl.
et Ping. Guebh. manusc.) pe Cehlăă (0. albifrons Edel |. e.
36) ; în m-ţii Bacăului la Palanca pe lingă Pirâu-șanţului ;
în m-ţii Prahovei la Sinaia pe Piscu-cânelui și către polele
Furnicei și a Babelor; ete. — 9! Zuli- Amgust. A

A. alpina Blu. et Ping. A. alpină. — Prin pădurile
subalpine și pășunile alpine, pe malurile pirăilor. — În
m-ţii Bucegi (A. viridis Cass. Pr. 87) pe valea Babelor. —
9 Duliii- August.

201

n.

HOMOGINE Cass. — Omogină.

II. sylvestris Cass. 0. de pădure. — Prin pădurile din
regiunea subalpină. În Moldova (Sa. hsic.!: h. ]. Guebh,
manusc.). — 9 Maiit- lunii.

I. alpina Cass. 0. alpină. Vulg. Potungiore. Prin
pădurile și păşunile subalpine şi alpine. — În Moldova (Pe-
tasites alpinus Seop. Caz. Plora XIX, 7l cet [asie.]; (2. et
Sa. [. e. 48) superioră (4. 7. Guebh. manusc. ; II. discolor
h. ]. Gluebh. manusc. [non Cass.]) pe Cehlăiăi (Tussilago al-
pina LI. Idel [. e. 36); în m-ţii Bacăului la Palanca pe
virlu Tărhausului și a Tărhăustlului; în m-ţii Buzăului pe
Penteleă ; în m-ţii Prahovei pe Bucegi! (7. alpina Hof.
Hacurs. 1863, [. e. 119) în valea Ialomiţei! (Pr. 86), Fur-

nica și la Predel pe Susaii; ele. — 9 /unii- ulii.
H. discolor Cass. 0. diseoloră. —— Prin păşunile din re-

viunea alpină. — În Bucegi pe Obirşia.— 97 Poniii- ulii.

TUSSILAGO L. — Tussilag.

T. Farfara L. 7. comun. — Vulg. Podbal, Podbel. —
Prin locurile argilose şi umede, pe lingă pirăie. — În totă
Moldova (Cz. Flora XIX, 71 et Easic.!; Edel |. c. 37;
(Guebh. manusc.; Oz. et Sa. 1. ce. 49; Sa. manusc.); pe lingă
lași la Repedea și Nitelea ; la Tirgu-Nemţului ; în m-ţii Ba-
căului la Slănic; în Prahova la Văleni (Gr. En. 31) și Si-
naia; pe lingă Craiova la Bucovăţ; în m-ţii Vilcei la Olă-
nescă; ete. — 9) Martiii- Apriliă.

PETASITES Gaertn. — Petasită.

P. officinalis Moeneh. P. oficinală. — Vulg. Captalan,
Captalaci, Brustur, Brustur-dulce, Rădăcina-ciumei, Cu-

262
curuz, Sudorea-laptelui. — Pe limgă pirăile din pădurile
regiunei montane. — În Moldova (0z. Plora XIX, 71 et

Hwsie.]; Ca. et Sa. l. e. 48) superioră (Tussilago Petasites
Hoff. Edel l. c. 37; P. vulgaris Desf. h. ]. Guebh. manusc.;
P. vulgaris B. subfemineus h. 7. Guebh. manuse.); pe lingă
laşi la Repedea (Sz. manusce.; P. hybridus Sa. manusc.) și
la Niţelea (D. Br. Pragm. 1. c. 100); la m-stirea Nemţului
(Gr. En. 31); în m-ţii Buzăului către Valea-largă (Tussilago
hybrida IHoff. Excurs. 1863, 1. e. 118); în Muscel la Câmpu-
lune pe malurile Riu-Tirgului (7. Petasites Hoff. Ezeurs.
1862, . c. 40) și la Conţesci (Gr. Pasic.!); ete. — 9 Mar-
tii Aprilii,

P. albus Gaertn. P. albă. — Vulg. Cucuruz. — Pe ma-
lurile torentelor. din pădurile subalpine și montane. — În
Moldova superiră (Ca. et Sz. [. e. 4; hi. 7. Guebh. manuse.;
P. ramosus Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; Oz. et Sz. 1. c.
48; P. niveus Ca. Plora XIX, 71 /non Bmg.] et Exsic.];
h. j. Guebh. mamnusc.; Oa. et Sa. [. c. 48; P. niveus B. sub-
femineus h. j. Guebh. manuse.; P. paradoxus Ca. et Sa.
[. e. 48 [non Bmg.]) pe Cehlăii (Tussilago nivea Edel 1. c.
36 [non Vil.7); pe lingă Iasi la Voinesci, m-stirea Stavnicu,
Mironesa și Poeni (Sz. manuse.); la m-stirea Nemţului (P.
niveus Gr. En. 3 [non Bmg.] et Basie. 1); în m-ţii Pra-
hovei la Sinaia (Gr. n. 31) pe malurile Peleşului. — 9,
Apriliiu- Maii.

Obs. — Nu sciii ce pot fi : P. tomentosus DC. indicat la Scînteia
(Guebh. manusc.) și Tussilago palustris de pe Cehlăiă (Bd 1. c. 36).

LINOSYRIS DO. — Zinosiridă.

L. vulgaris Cass. L. comună. — Prin fineţele și tufări-
surile de pe colinele aride. — În Moldova (Chrysocoma Li-
nosyris Î.. Sz. Easie.]) inferioră ((duebh. manusc.): pe. lingă
laşi la Coda lazului-Chiriţei şi la Şăpte-Omeni (Sz. manusc.);
in m-ţii Bacăului la Caraclăă pe Baba-ghicea și pe Moşia-

263

Ocnei la Sirajă; în Ilfov la Giocănesei; Titu (Gr. Da. 34
et Lizsic.]; Ranita ]. e. 214); în Vlasca la Comana și Prund
(Galatella Linosyris Dehb. fil. D. Br. Pragm. |. c. 99); în
m-ţii Buzeului către băile de la m-stirea Nilon și Bisca-
mare (Oris. Lânosyris Io. Ircurs. 1863, [. c. ll? el
esic.]); pe lingă Craiova la Simnic; în m-ţii m-stirilor Co-
zia, Bistriţa şi Tismana (Io. manusc. et Ezsic. 1). —
9 Aurpust- Se ptembre.

L. villosa DO. L. perosă. — Pe colinele aride şi n&-
sipose. — În Moldova inferioră ((Geb. manuse. et Drsie.
n. 190 ap. Num. Consp. 386). — 9 Septembre.

ASTER L. — Astru.

A. alpinus LL. 4. alpin. — Prin păşunile stincose din
reziunea alpină. — În Moldova ((z. Flora XIX, 71) pe C6-
hlăi (fidel 1. e. 36); în m-ţii Sucevei la Brosceni (Durri
Iwsie. 1); în m-ţii Buzeului pe virfu Penteleului ; în m-ţii
Muscelului către Dimboviciora (Hoff. Hawcurs. 1862, 1. c.
39). — 9 ulii August.

A. Amellus /. 4. Amel.— Vulg. Rusă-de-tomnă-vânetă»

Steliți-vinetă. — Pe colinele aride, prin spinerit, tuferișuri,
prin locurile petrose din regiunea montană. —— În tâtă Mol-

dova (0z. Plora XIX, 71 et Exsic. |]; Edel |. c. 41; Guebh.
manusc.); în distr. lași la Soloneţi, Trifesci, Adamachi
(52. manusc.) si Hărpăşăsci ; în distr. Bacău la Versăsci pe
delu Osoiului, Brătila, Caraclău ; la Asiud ; în Rimnicu-să-
rat la Cucu ; în Ilfov la Ciocănesci (Gr. En. 82 et Basic. ];
Kanita d. e. 214); în Vlaşea la Comana şi Prund (D. Br.
Pragm. [. e. 99); în Argeş pe m-tele Urdica ; în m-ţii Gor-
jiului și ai Vilcei (A. bessarabicus off. manuse. et Ewsic.] )
la Pasul Turnu-roşu (4. Psendo-Amellus Puss Fl. Trans.
312 /non Koch/), Căciulata, Harmasariă și la Golotreni pe
m-tele Naroţu. —— 9 Aeust-Septembre.

264

A. Tripolium /. A. Zripolii. — Prin finetele şi locurile
sărate și mlăștinose, pe lingă saline.-—În Moldova inferioră
(Pripolium vulgare Nees. Guebh. Not. 11 et manusc.) pe
lin gă Prut și Dunărea (del 1. c. 38); la salinele de la Tirgu-
Oenei! (Macg. II, 149; Ioel 1. e. 441); în m-ţii Buzăului
la Sarea-lui-Buzăă ; în Prahova la Telega. — 9 August-
Septembre.

3. pannonicus Blluf. et Pingech.; A. pannonicus Jacg. —
Prin fineţele mlaștinose şi sărate. — În Moldova (4. Zri-
polium Ca. Plora XIX, 71 [non L.] et sic. !) interioră la
Mangina (Tripolium vulgare B. pannonicum Guebh. manuse.
et Hasie. | n. 189 ap. Nym. Consp. 387); pe lingă Iași la
Costuleni, Prisacani, Țuţora (4. Tripolium Sz. manusc.),
Vişan, Cucuteni și la Podul-lldiei.

. di/fusum Nees. — Prin mlaștinile sărate de la Galaţi
(Tripolium vulgare var. diffusum DO. Guebh. manusc.).

GALATELLA Cass. —— Galatelă.

U. punctata Cass.; Aster acris L. G. punetată. — Prin
finețele umede şi sărate. — În Moldova (Aster punctatus
W. Kăt. Oz. Flora XIX, 71 et Easic. /nom. A. canus]!)
centrală și superioră (Guebh. manusc.); pe malurile Prutu-
lui şi a Dunărei (A. punctatus Edel 1. c. 38); pe lingă Iași
la coda lazului-Chiriţei, pe șăsul Vladnicului şi la Chiperesci
(5z. manusc.); la Făurei (GQ. punctata B. însculpta DU.
(ruebh. manusc.) și Ţisănesci ((G. dracuneuloides Guebh.
manusc.); în Vlașca la Comana către valea Gurbanului și la
Prund (G. insculpta Nees. (D. Br. Pragm. l. e. 99); ete.—
9 August-Septembre.

&. cana Nees. G. cu foi albicidse. — Prin fineţe și tufe-
rișuri. — În Moldova (Aster canus W. Kit. Caz. Plora XIX,
71; Lidel |. c. 41) pe lingă lași către Goroni (Sz. manusc.) ;
in m-ţii Gorjiului și ai Vilcei (Hoff. manuse. et Exsic. 1).—
9 August-Septembre.

2065

BELIS Li. — Delidă.

B. pereunis /. B. perenală. Vulg. Binuţi, Bămuţei,
Plore-frumosă, Prin livedi, linețe si păşuni. În Mol-
dova superioră (Sz. [rsic. [nom. DB. annual; h. j. Guebh.
manusc.) ; la Fălticeni şi Cetatea-Nemţului (Sz. mannsc.);
în Vilcea la pasul Turnu-roşu (Puss. FI. Ir. 313); iar
in Muscel la N&măescă și la Ducuresci în Cismegiii (Gr.
In. 32) cultivat sau subspontaneii.. — 9 Apriliii- Septembre.

ERIGERON L. — rigeron.

E. canadense /. £. de Canada. Vulg. Batrinis, Spi-
rince, Soricel, Steluţă. —— Prin locuri cultivate şi inculte,
pirloge, dăr&mături, pe lingă locuinţi și drumuri, printre
petrele de pe matca riurilor.— În Moldova (02. Plora XIX,
7l et Ewsic.]; Sa. manuse.; E. racemosum 02. Plora XIX,
71 /non Bmg.] et Basie.) totă (Guebh. manusc.); la Iași!
(VW. ap. Kanitz l. c. 63); Berlad (D. Br. Pragm. 1. c. 99);
Agiud (Burri Basic.!); în distr. Bacăuă la Caraclăii; în Ilfov
(Gr. In. 31 et zsic.]; Kanitz . c. 215) pe lingă Bucurescă;
în Vilcea la Bălcesci şi Golotreni; în Gorjiă la Rosia; ete.—
(9 /uliii- Septembre.

E. acre L. E. acru. —— Pe câmpuri şi deluri aride, prin
locuri sterile din munti. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 71
et Estic]; Edel |. e. 41; Sz. manuse.) centrală (Guebh.
manusc.); pe lingă laşi (V.! ap. Nanita [. c. 63) la Niţelea;
în m-ţii Bacăului la Verşăsci, Caraclăi, Comănesci și Slă-
nic (D. Br. Pragm. l. c. 100); la Agiud (Burri Easic.]);
in Prahova la Sinaia (E. carpathicum Gr. En. 32 [non
Griseb.] et Exsic.!; E. Villarsii Gr. En. 32 [non Bell.]
et Exrsic.!), în Bucegi (E. alpinum Gr. En. 32 [non L.] et
Brsic.!) și Predel; în Ilfov (Gr. En. 31 et Earsic.); Ranita
Il, e. 215); la Buftea și Crivina ; în Muscel (/nula graveo-

206

leus D. Br. Wragm. 1. e. 100 [non L.]); în m-ţiă Dimbovi-
tei pe Plaiul-Domnesc; la Arges pe m-tele Urdica si Cozia;
pe lîngă Craiova la Trei-Fântâni; în Rimnicu-Vilcei și la
Golotreni pe Forteca; ete. — 79| Zulit- Angust.

E. alpinum /. E. alpin. — Prin pășunile petrose din
regiunea alpină. — În Moldova (Edel !. e. 37) pe vîrlu Ce-
hlăului; în m-ţii Bucegi la Omu (4. 51) si Babe. — 9!
Juliii- August.

E. uniflorum LL. E. uniflor. — Prin pășunile petrose din
regiunea alpină.— În m-ţii Moldovei (E. alpinum Cz. Plora
XIX, 71 /non L.] et Exsie. [nom. Aster alpinus]!; h. ].
(ru ebh. manusc.) pe virtul Cehlăului (.Janha! ap. Kanita 1.
c. 215); în Bucegi pe Obirgia și Babe. — 9] Julii- August.

SOLIDAGO LL. — Solidagină.

$. Virga aurea LL. S$. Vargă-de-aur. — Vulg. Vargă-
de-ar, Splinuţă-de-aur. — Prin păduri si tufărisuri, lo-
curi slîneose, pănă în regiunea subalpină. — În tâtă Mol-

dova (03. Flora XIX, 71 et Easic.]; Guebh. manusc.) ; în
m-ţii Sucevei la Brosceni (Burri Easic.]) ; pe lingă lasi la
Niţelea (D. Br. Pragm. 1. c. 99); în m-ţii Nemţului ; în
m-ţii Bacăului la Caraclăii, Măgura-Oenei și Slănic; în distr.
buzei la Beceni (Gr. En. 31 et Wasic.!; Kanta |. c. 215);
în Prahova la Predel; în Ilfov (Gr. En. 31 et Eastc.!) pe
linsă Bucuresci; în Vlașca la Comana și Prund; la Curlea-
de-Argeș (Gr. Iasic.]); în m-ţii Gorjiului la Roșia; în
m-ţii Vileei (Iloff. manusc. et basic.!) la Bălcescă şi Golo-
treni pe m-tele Forteca ; ete. — 9 ulii August.

TELEKIA Bmge. — Telekie.

T. speciosa Bing. 7. frumosă. —— Vulg. Liplueu-oiei,

Liupuș-de-die, Brusturu-viei, DBrustan,. Olocucior. — Prin

267

locurile umede și pe lină torentele din pădurile umbrose
ale munţilor. — În Moldova ((z. Plora XIX, 72 et Eirsie.];
N. ]. (inebh. manuse.) ; în regiunile inleriore ale Cehlăului
(Buphihalmum cordifolium W. Rit. Ldel |. c. 36); la Călu-
văreni către polele Iui Petru-Vodă, la schitul Sihla si la
Agapia-în-del; în m-ţii Bacăului la Tirgu-Oenei pe Măgura-
Ocnei, la Slănic, Mănăstirea-Caşinului si la Palanca ; în
m-ţii Buzeului pe lingă Bisca şi pe m-tele Tega ; în m-ţii
Prahovei la Sinaia pe valea Peleşului (Gr. Dn. 33), către
Piscu-cânelui și la Predel; în m-ţii Dimboviţei pe Plaiul-
Domnesc și la Cetăţeni; în Muscel pe lingă Dimboviciora
(Buph. cordifolium Hof. Ecurs. 1862, 1. e. 39 et Diasic.])
la Pesceră (D. Br. Pragm. 1. c. 100); în Argeş către po-
lele m-telui Cozia la Varatica ; m-ţii m-stirilor Bistriţa, Co-
zia și Tismana (Hof. manuse. et Ewsic.!) și la schitul Lo-
curi-răle; la Rimnicu-Vileei în Zăvoi; pe valea Lotrului la
Brezoiti ; ete. —9 Zuliit- August.

Obs. — Guebhard (Nor. 23) indică, din erore, acestă plantă şi prin
imprejurimile Iaşului, dar în acestă localitate ca nu provine.

INULA L. — nulă.

|. Helenium /.. 7. Zarbi-mave. — Vulg. /arbu-mare.
Oman. — Prin finetele umede, pe lingă pirăie. — În tâtă
Moldova (Cz. Flora XIX, 71 er Easie.] ; Guebh. manusc. ;
Edel 1. c. 37; Oz. et Sz. 1. c. 49; Sa. manusc.); pe lingă
lasă la Niţelea (D. Br. Pragm. l. c. 100) și Lungani ; în
distr. Bacău la Versăsci și Caraclăi; la m-stirea Varatie
(Gr. Erbor. [. e. 192); Asiud (Burri Exsic. 1); în Vlașca la
Comana; în Ilfov, Prahova, Mehedinţi (Corvisartia Melenium
Merat. Gr. En. 33); în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Hof.
manusc. et sic.) la Bălcesci; ete. — 9 fuliit- August.

|. germania L. 7. germanică. — Prin tinețele uscate
și tuferişurile de pe colinele aride.— În tâtă Moldova (del
|. e. 41; Gruebh. manuse. et Exsic. n. 201 ap. Nym. Consp.

268

392; Ca. et Sa. 1. c. 49 et Este. 1; Sz. manusc.); pe lingă
Bârlad la Cring și Dimitresci ; între Sabar și Argeş (Se/hott
I. e. 479), la Comana ; în Argeş la Stolnici (D. Br. P'ragm.
[. e. 100); în Mehedinţi între Schelea-Cladovei și Grura-
Văiei ; ete. — 9 Junii August.

|. hybrida Bmg.; 7. germanico-ensifolia Neilr. 1. ibridă.

- Prin locuri aride și ierbose. -— În Moldova (02. Flora

XIX, 71; Ca. et Sa. d.e. 4%; Sz. manusc.); în Vlașca la Co-
mana. — 99| unii August.

|. ensifolia L. 7. cu foi ensiforme. — Pe d6lurile aride
şi ierbose. — În Moldova (Edel . e. 41; 0z. et Sa... e. 49;
Aster ensifolius Scop. Ca. Plora XIX, 71 et Basic. 1) infe-
rioră (Guebh. manusc. et sic. n. 200 ap. Nam. Consp.
392); pe lingă lași către Larga (Sz. manusc.); pe lingă Ber-
lad (D. Br. Pragm. 1. e. 100); în distr. Bacăii la Caraclău
pe Baba-ghicea ; între riurile Sabar şi Argeş (Schott A
479), la Comana ; la Caracal și Slatina (Sehort 1. e. 284).—
9, lunii August.

|. salicina Z. 7. cu foi de salee.—Vulg. Cioroii.—Prin
finețe umede, pe coline aride, prin tuterişuri și pe marginea
pădurilor. — În totă Moldova (Guebh. manusc. ; del |. e.
41.9); în distr. Bacăii la Verșăscă ; la Sinaia (Gr. Fovcurs. l.
e. 339; Gr. En. 34); în Vlașca la Comana ; în m-ţii Gor-
jiului la schitul Locuri-răle.— 9| funiii- August.

3. cordata ; 1. cordata Boiss.; 1. squarvrosa Griseb. [non
L.]. — În Moldova (1. salicina f. aspera [Poiret] Gruebh.
Basic. n. 7l ap. Beck Denkschrif. der mathem.-naturueiss.
cl. d. k. akad. d. wissen. XLIV, 303) la Făurei (J. salicina
3. latifolia DO. Guebh. manusc.) ; la m-stirea Agapia (1.
germanica Gr. Erbor. ]. e. 129 [non Vill.nec L.] 7; Î. squar-
rosa Gr. En. 33 [non L.]?); în Ilfov la Ciocănesci (Gr. Er
sic. 1); în Vlaşea la Comana.

|. squarrosa L. 7. sguarbsă. -— Prin tuferișurile și pă-
durile de pe colinele aride.—În Moldova inferioră la Pechea

269

(Guebh. Ersic. n. 203 ap. Nam. Consp. 392; 1. spiraeife-
lia Li. (ruebh. manuse.). — 9 Iuliit- August.

|. hirta LL. 7. perosă. — Pe coline aride, prin finete
uscate, tuferisuri, pe marginea pădurilor. — În Moldova
(Caz. Flora XIX, 71 et Exsic.!; 0z. et Sa. 1. c. 49; Sz2. ma-
nuse.; Î. montana 07, et Sa... e. 49 [non L.]) superioră
((ruehh. manuse. et sic. n. 202 ap. Num. Consp. 391);
la m-stirea Nemţului ; în distr. Bacăiă la Verşăsci pe delu
Osoiului ; la Agiud (Burri Esi. !); pe lingă Bucuresci la
Periş şi Ciocănesci (D. Br. Pragm. . c 100; Gr. En. 34
et Bxsic.!); în Vlasea la Comana (D. Br. Pragm. 1. c. 100);
la Slatina către Olt; în Mehedinţi la lorgutova, Dumbrăviţa
(Gr. Ewsic. 1), Schelea-Cladovei. — 9 /umir- August.

|. Conyza DC. 7. Coniză. — Vulg. Mortea-puricelui.—
Prin locuri aride și petrose, tuferişuri muntose. — În Mol-
dova (Coniza squarrosa L. del 1. c. 41) pe lingă lași la
Rusăni, Tomesci, Goroni (Sz. manusc.) și la Repedea de-
asupra Peirăriei; în m-tii Prahovei la polele Bucegilor
(O. squarrosa Hof. Exrcurs. 1863, 1. c. 119 et Easic.]);
în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa şi Tismana (Hof. ma-
nuse.). — 7 Iuliii- Septembre.

|. Oculus Christi L. 7. Ochiul-lui-Crist. — Prin locuri
aride, finete sterile și prin tuf&rişuri. — În Moldova infe-
rioră ((Guebh. manusc. et Basic. n. 70 ap. Beck 1. e. 322;
]. campestris Bess. Guebh. manuse. et Basic. n 197 [nom.
7. Oe.-0hr.] ap. Nym. Consp. 392); între riurile Sabar şi
Argeş (Schott 1. c. 479); la Caracal şi Slatina (Sehott 1. c.
284). — 9 Junii ulii,

|. britanica L. 7. britanică. — Prin locuri și fineţe u-
mede, pe lingă pirăie şi mlastini, pe marginea pădurilor.—
În Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 49; Sa. manusc. 1. duysenterica
Ca. Flora XIX, 71 [non L.] et Exsic.!; Edel |. c. &l; ].
Oculus Christa Ca. et Sa. [. c. 49 [non L.] et Estic. |]; 1.
salicina Caz. et Sz. l. e. 49 [non L.]et Exsic. |; Sa. manusc.)

pi

270

— UI ai

9

pe lîngă lași la Nitelea (D. Br. Pragm. 1. e. 100) şi Văi-

uța (1. Oe.-0Ohr. Sa. manuse.?) ; la Berlad (Centaurea tri-
chocephala D. Br. P'ragm. l. c. 100 [non M. Bieb]); în
m-ţii Bacăului la Versăscă, Caraclău, salina de la Tirgu-
Ocnei, Slănic și Comănesci ; la Agiud (Buorri Easiec. 1); în
distr. Buze la Beceni (Gr. n. 3% et Basie. ]; Danila |. c.
215); la Făurei şi Ploesci (41.7 ap. Kanitz 1. c. 215); pe
lingă Bucuresci la Merinani ; pe lingă Craiova în Luncă ; în
Argeş în pădurea Guran (Gr. Basic. ]); în Vilcea la Golo-
treni pe valea Lotrului; în Gorjiă la pădurea Roşia ; în Me-
hedinţi către Bahna pe m-tele Curchia ; etc. — 9 Zuniir-
Septembre.

[. Difrons Lin.; 7. glabra Bess.; Conza alata Bmg.
]. glabra.—Pe coline aride și ierbose, locuri petrose, tuferi-
suri. —În Vlasca la Comana pe lingă calea ferată. — 7 92
ulii August.

Obs. — Nu sei ce pote fi : |. erandiflora W7774. din pădurile Mol-
dovei interiore (Guebh. manusc.).

PULICARIA Gaerin. — Pulicarie.

P. vulgaris Graertn. P. comună. — Vulg. Iarba-puii-
celui, Puricăriţă, Puricică, Puriciosă. — Prin locuri u-

mede, inundate, bălți, pe matca riurilor şi a pirăilor. — În
totă Moldova (0z. Plora XIX, 71 et Basic. l; Guebh. ma-
uusc.); pe malul Prutului la Ungheni (Sz. manusc.); în m-ţiă
Bacăului la Caraclăii şi pe matea Trotușului la Tergu-Oenei
și Comănesci; la Bănesa (Gr. n. 34 e! sic. 1), Măreuţa,
și în Bucuresci pe malul Dimboviţei; în Vlaşca la Prund ;
la Titu (Gr. Eosic.]; Kanita 1. e. 215); la Pitescă şi Curtea-
de-Argeş ; în m-ţii Gorjiului şi ai Vileei (Hof. manuse. e!
iivsie. !) la Bălcescă, m-stirea Cozia şi Golotreni; la Vireio-
rova (Hanilz Î. c. 64); ete. — O) uliir- Septembre.

|. dysenterica Gaerta. 7. disenterică. — Vulg. Tatuis,
Punga-babei.— Prin locuri umede, inundate, pe lingă bălți

ză

27]

si mlastini. — În totă Moldova (Grnebh. Muse 3 OZ
nusc.); la Titu (Gr. Din. 3% et Eesie.; RNamilz |. c. 215); în-
tre riurile Sabar şi Argeş (/nula dysenterica LL. Sehott |. e.
479); la Comana; în Vilcea la Olănesci, Călimănesci” si
m-slirea Cozia (ar. irsic. 1); ele. 9 Ţuliir= Angst.

BIDENS LL. Dudenl.

D. tripartita /. B. /ripartit. — Vulg. Doi-dinţi, Dew-
liță, Denţica, —— Prin locuri umede, mlaștine, pe lingă la-
curi, bălți, pirăie, isvore. — În totă Moldova (Cz. Plora XIX,
71| et Eusic. |; Guebh. manuse,; Ca. et Sa. l. ce. 47; Sz. ma-
nuse.; DB. puimila Ca. et Sa. . e. 47; S2. manusc.); pe linsă
lacul Bratiş (del [. e. 38); pe lingă lași la Nitelea şi Re-
pedea (D. Br. Pragm. l. c. 9); la Bacăii (Gr. Erbor.. ce.
129 er Esic.]; n. 33), Versăscă, Caraclăiă; la Agiud (Burri
[rsic. 1); în ltov (Gr. Lan. 33 et Lasic.!) pe lingă Bucu-
rescă ; în Vlașca la Comana și Prună (D. Br. Pragm. |. c.
93); pe lingă Craiova la Trei-Fântâni; etc. — O ulii
Septembre.

3. tennis DU. Locuri umede la Galaţi ((uebhi. manusc.).

p. cernua /. B. plecat. — Vulg. /arbu-roșie. — Prin
locuri mlăştinose, Dălță, pirăie şi isvore. -— În Moldova ((2.
et Sz. le. 47; Sa. manusc.) interioră la Mangina (Grueb/.
manuse. et Lursic. n. 255 ap. Nym. Cousp. 348); pe incă
lași la Christescă (VW. ap. Aanitz . e. 211); pe linsă Tergu-
Nemţului ; la Agiud (Borri Easic. ); la Sinaia (Gr. Lu.
33 et Basic. 1); Aanitz [. e. 211) şi la Predel în valea Ros-
novei ; pe lingă Bucuresci la Panteleimon și Crivina (Gr.
En. 33 et Ersic.l); în Vlașca la Comana (D. Br. Pragm.
[. e. 98). — (0) Inliir- Septembre.

3. radiata DO. — În Moldova (0z. et Sz. 1. c. 47; Se.
manusc.) interioră la Manoina ((uebh. manusc.).

7. minima DO. — În Moldova (07. et Sz. [. e. 47) la So-
loneți și Bivolari (Sz. manuse.).

272

e aa

0hs. — Se cultivă : Helianthus annuus 7. (Cz. Flora XIX, 72 et
Basic. !; Guebh. manuse., Sz, manusc.) vulg. Florea-sorelui, Sorea-s0-
relui (originar din Peruvia).— Il. tuberosus L. vulg. Gulii, Napi, Napi-
poreesci, Napi-turcesci, Piciorcă, Mere-de-păment (originar din Brasi-
lia).— Tagetes patula L. et T. erecta L.. vulg. Vesdâgă, Crăiță, Boyte,
Ocheșele, Duruene-domnesci, Ferfen-mare, Ferfon.

CARPESIUM L. — Carpesiă.

C. cernuum /. C. plecat. — Prin locurile umede din
pădurile de pe coline și din regiunea montană. — Pe lingă
laşi la Birnova şi Poeni; în Vlașca la Comana către valea
Balotă (Gr. Bsie.]); pe lingă Craiova la Leamna; în Argeş la
isvorul de la polele m-telui Urdica. — (9 Zoli Angust.

FILAGO LL. — Pilagină.

F. germanica L. P. germanică. — Vulg. Piricică, Lă-
nariți, Mucedială, Mucedică, Mucedator -, Cenușiia.— Prim
agrii, pîrloge, păşuni uscate, coline aride și petrose. — La
m-stirea Varaltic în poeana din delul Vărăriei (Gr. Erbor.
l. e. 128 et Basic. !; En. 3%); la Tergu-Ocenei pe Măgura-
Ocnei; în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa, Tismana (Hof.
manuse. et Eusic. !) și la Horez (Gr. Basic.); la Vireio-
rova; ete. — (0 Juliir- Septembre.

F. arvensis L. P. de câmp. — Prin aorii, pirloge nă&si-
pose, păşuni uscate, locuri aride şi petrose. — În totă Mol-

dova ((ruebh. manuse.; Gnaphalium arvense LL. 0z. Flora
XIX, 71 et Exsic. !; Ca. et S2.1. e. 48; G. germanicum C2.
Plora XIX, 71 [non Huds.] et Exsic.l; Caz. et Sa. l. e. 48;
Bdel |. e. 41; P. germanica h. j. Guebh. manuse. [non L.]);
pe lingă lași la Păun, Repedea (G. arvense Sz. manuse.),
Aroneni și Șăpte-Omeni (4. germanicum Sa. manuse. [non
Huds.] ?) ; la m-stirea Varaticin poeana din delul Vărăriei
(Gr. Erbor. 1. e. 128 et Easic.l; In. 34); pe lingă bBerlad
la Crîng (D. Br. Pragm. 1. e. 99); în Vlașca la Comana în

„ră
“i lui.

valea Dalotă : în Argeş la Stolnici; pe lingă Craiova la Teis,
Simnic şi Leamna ; în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa și Tis-
mana (Ilo/f. manuse. et Ewsic. 1); la Uololreni pe valea Lo-
tvului; la Virciorova (Hanitz! (. e. 62). Hinova (ur. Lu
sic. 1) şi Schelea-Cladovei; etc.

F. minima Prices. PF. mititica. —— Prin locuri nesipose,
pelrose şi sterile. -—— la Moldova (Guaphalivm montanum

Bmg. Ca. et Sz. [. e. 48) în distr. laşi către Larga, lepureni
şi Gropniţa (Sz. manusc.). — O Juliir- August.

Aj

Obs. — Se mai citeză : F. gallica /. în Moldova (G. galiea Muds.
Caz. et Sz. 1. c. 48; Sz. manusc.).

GNAPIIALIUM L. — Gnafaliă.

(. sylvaticum L. G. de pădure. — Prin locurile aride
din pădurile montane. — În Moldova (Sz. manusc.) prin
m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br. P'ragm. 1. c. 90), Măgura-
Oenci şi la CGomănescă; la m-stirea Agapia călre Varaltic în
delul Vărăriei (Gr. En. 3%; G. rectum Gr. Erbor. l. e. 128
et Eesic. 1) și la m-stirea Nâmţului; în m-ţii Buzeului între
m-stirea Niton şi Bisea-mare (JZo7F. Eizcwrs. 1863, 1. c. 118)
şi pe costele Penteleului; în m-ţii Prahovei la Sinaia (Gr.
En. 34 et Ersic.]!; Kanitz |. c. 214) şi la polele Bucegilor;
în m-ţii Muscelului (D. Br. Fragm. (. c. 90); în Argeş la
m-stirea Stînişora şi în pădurea Guran (Gr. Eosie. 1); în
m-ţii Vilcei la Golotreni pe m-tele Forfeca; ete.— 9 Juliii-
August.

&. norvegicum (unu. G. norvegie. — Prin păşunile
pelrose din regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii Ba-

căului la Palanca pe vîrfu Tărhăușălului. —9| Juli- August.

G. supinum LL. G. mititel. — Prin pășunile petrose și
irigate din regiunea alpină. — Pe virlu Bucegilor (Io.
Ercurs. 1963, l.€. 119) la Strungă, în valea lalomiţei (Fr.
89), pe Blane și Furnica. — 2! Julii- August.

15

a

4. ulicinosum FL. Gr. uliginos. -— Prin locurile năsipose
umede sai inundate, pe lingă riură, lacuri și mlaștini. —
În Moldova (03. e! Sa. Î. c. 43; Sa. manusc,) inlerioră
(Gucebh. manusc.) ; în m-ţii Nemţului între m-stirea Agapia
si Varatic (Gr. Eu. 8% et Easic.]); în m-ţii Bacăului la
Slănic (D. Br. P'ragm. . e. 90); la Agiud (Burri asie.!);
în m-ţii Vilcei la m-stirea Horez (Gr. fvsic.]), Olănesci și
Bălcescă. — 0) Julii- Septembre.

U. luteo-album LL. G. galben-albicios. — Prin locurile
nă&sipose şi umede. — În Moldova (Cz. et Sa. d.e. 48 e
Basic.) superioră (Guebh. manuse.).—— (O Duliin- Angus!.

(. Leontopodium Scop. G. Lecutopodii. —- Vulg. Al-
bumela. — Prim păsunile stîncose din regiunea alpină. ——
La Brosceni (Burr: Exsic.l); pe virlul Cehlăului! (Ldel d.
c. 36; Ca. Flora XIX, 71 et Exsc.!; Ca, et Sa. Î. c. 48;
G. sylvalicum 03. el Sa. d. e. 48 [non Sm.] et Exsie.l ; G.
pusillum Ca. et Sa. l. e. 48 [non Haenhke]; Omalotheca su-
pina Sa. Basic. [non 0ass.]; h. j. Guebh. manuse.; Lecnte-
podium alpinum Cass. h. j. Guebh. manuse.) ; în m-ţii Bu-
cegi (Gr. En. 34 et Ewsic.]) pe Caraiman la Pirău-Babe-
lor! (D. Sturdza 1). — N Iulii-Septembre.

(i. dioicum LL. G. dicic. —Vulg. Talpa-miței, Parpian.—
Prin locurile sierile şi păsunile uscate din munţi, pănă
în regiunea alpină. — În Moldova (Edel . e. 37; Antenna-
ria dicica Geertn. Caz. Flora XIX, 71 et Easie.!: G. rectum
Ca. Flora XIX, 71 [non Sm.] et Exsic.!; Oz. et Sa. l. c. 48;
Sz. manusc.) centrală și superioră (A. dioica Guebh. ma-
nusc.); la Brosceni (Burri irsic.]); în distr. lași către Coda-
Slincei (A. dioica Sa. manusc.); pe Cehlăi (G. alpinum
Edel |. e. 36 [non L.]; G. carpathicum Ca. et Sz. 1. e. 48
[non W'ahl.]; A. aipina 03. Plora XIX, 71 [non Bmg. nec
alior.] et Diwsie.]; h. j. Guebh. manusc.) ; în m-ţii Bacăului
la Palanca pe Ciudaner și Tărhăusșăl; în m-ţii Buzeului pe
Penteleii; în Prahova pe Bucegi și la Predel; în Muscel la

Nămăesci pe Costa-mănăstirei (4. dioica D. Br. Pragm.
Il. €. 99; Gr. In. Bă et Iasic.]) si între Rucăr si Dimbo-
viciora (Iloff. Eazcurs, 1962, [. e. 32 et Dasic.l); în m-ţii
Dimboviţei pe Pripor și Brăndusa ; în Arges pe m-tele Co-
zia ş ele. —— 9 Junii- August.

(. carpathicum J'a//enb. G. carpathic. — Prin locu-
rile stineose din regiunea alpină. — Pe Cehlăi (4. carpa-

Ihica Bl. et bg. Janhka ! ap. Danila l. e. 214), — 9 lulii-

August.

G. arenarium /. G. de uesipuri. -— Vulg. Siminoe, Si-
mânie. — Pe d6lurile năsipose. -— În totă Moldova (02.
Wlora XIX, 71 et Easc.!; Edel |. c. 41; Ca. et Sz.l.c.
48 ; Sa. manuse.; Helichrysum arenarium DO. (Guebh. ma-
nusc.); către Prut pe delul lepurenilor ; între Păscani și
Tirgu-Nâmţului (Gr. frbor. l. e. 126 e! Ease.!; Eu. 34);
la Agiud (Buvri asie.]); în Mehedinţi la Rogova (Gr.
In. 34). — 9 Tuliit- August.

Obs. — Se mal ciieză ; Helichrysum Stechas DC. la m-stirea Va-
raticu pe dâiul Vărăriei (Gr. Erbor. 1. c. 128 et Easic.; Gr. En. 34;
şi II. orientale Gaerin. între Bîmnicu-Vileei şi Olănesci (Gr. En. 3+
et Exsic.!); dar aceste specii ru cresc spontane în România, ast-lc!]
în cât, specimenile menţionate, nu potă proveni de cât din ore-

cari grădini.
ARTEMISIA L. — Artemisie.

A. Absinthium LL. A. Pelin. — Vulg. Pelin, Pelin-alb,
Pelin-bun. — Priv locuri inculte și aride, livedi, câmpuri
deluri, pe lingă locuinţi, garduri, drumuri, pe malul riuri-
lor. — În totă Moldova ((ruebh. manuse. et Easic. n. 276
ap. Nym. Owusp. 376; Sa. manuse.; Absinthium vulgare
Gaevrtu. Cz. Flora XIX, 71 et Exsic.!) şi Romănie (Gr.
En. 32): în distr. Botosani la Stelănesci ; lasi ; Berlad (D.
Br. Fragm. l c. 99); Bacău, Verşăsci și Caraclăă ; Agiud
(Burri asi.) ; Bucurescă ; în Argeş la pădurea (ruran

2706

(Gr. bwsie.]); în Vilcea la Oenele-mari (Sehott 1. e. 511) şi
la tolotreni, Vireiorova (Ranitz l. c. 61); ete. — 9 ulii
Sep'em bre.

A. Baumgarteni Bess. A. lui Baumgavlen. — Pe stin-
cile din regiunea alpină. — Pe vîrlul Cehlăului! (Janhka!
ap. Ranilz [. e. 214; Absinlhium spicatum del |. c. 36
et Iwsic.!); pe Bucegi în valea Ialomiţei (4. eriantha Pen.
". 38), la Omu (ron. 200; Pr. 88), pe Babe si pe Petra-

arsă aprope de Pirăul Babelor. — 9 Zoli A ggaest.

A. pontica L. A. pontică. — Vulg. Z'elinița. — Prin fi-
nelele şi păşunile uscate, pe dâluri aride, câmpii sterile. —
În totă Moldova (Cz. Plora XIX, 71 et Eesic.]; Bdel Lc.
38; Gruebh. manusc. et Esie. n. 273 ap. Num. Consp. 378;
Ca. et Sa. (e. 47; 92. manusc.) ; la lasă pe s&sul Frumosei
și la Repedea; la Berlad; pe lină Bacău pe delul Călusă-
rei, și la Caraclăi pe delul Slatina; în distr. Buzeă la Be-
ceni (Gr. En. 33 et Exsic.!; Kana |. c. 213); în Ilfov la
Chitila şi Crivina ; pe lingă Craiova în Luncă; în m-ţii Co-
zici, Bistriţa şi Tismana (Ilof. manuse. et Easie.!) ; ete.—
9 Juliii- Septembre.

A. austriaca Jacg. A. austriacă. — Pe deluriă şi locuri
aride. — În totă Moldova (0z. Plora XIX, 71 et Exsic.l;
Guebh. manusc. et Easic. n. 278 ap. Num. Consp. 378; D.
Br. Pragm. 1. e. 99); în Ilfov (Gr. En. 32 et Easic.!) pe
lingă Bucuresci ; în distr. Buzeu în valea Slănicului (Gr.
liaste.]). —- 9, luliir- Septembre.

A. campestris L. A. de câmp. — Pe d6luri și câmpuri
n&sipose, locuri petrose şi sterile. — În Oltenia (Hof.
manusc.) şi Moldova (del Î. c. 41; Ca. et Sa. l. e. 47; Sa,
manusc.) pe lingă Bucuresci între Buftea şi Crivina (Gr.
In. 32 et Hesic.l) ; între riurile Sabar şi Argeş (Schott 1.
€. 479). — 9 Iuliă- Septembre. i

f. sericea Pries.; A. campestris 3. canescens Boiss. ; A,
incdora M. Bic. — În distr. Bacău la Caraclăi pe Baba-

99

al
«hicea si aprope de Onesci pe malurile ripose ale Trotusu-
lui ; în Vilcea pe slincile de pe malul Oltului la IHarmasariii.
A. seoparia W. Ai. A. de muturi. — Prin locuri n&-

sipose. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 71; Ca. et Sz. 1. e.
47; Sa. manuse.) interioră ((Guebh. manuse. el Ewsic. n,

| 272 ap. Nym. Oonsp. 377); în distr. Bacăii la Verşăsci

(A. campestris D. Br. Pragm. l. c. 99 [non L.]); în
Prahova si Ilfov (Gr. En. 32 er Basic.) între Ploesci şi
Buftea, si la Bucuresci; pe lingă Craiova la Leamna; în
Vilcea la Rimnicu-Vilcea, Călimănesci, Golotreni ; şi în mai
totă Romănia (Io. Ersic.!; Gr. ap. Kanilz . e. 213).—
O) Angust-Septembre.

A. annua /. A. anwală. — Pe lîngă garduri şi locuinţi,
prin locuri inculte, dărămături, livedi şi poeni. — În Mol-

dova („1. tanacetifolia Guebh. Easic. n. 275 [non AU.] ap.
Nym. Cousp. 378); în Vlașca la Comana ; la Rimnicu-Vil-
cea și în mai totă Romănia (Hoff. Parsic.]; Gr. En. 32 er
Basic.!; Kamta |. c. 213). — (O) Septembre.

A. vulgaris L. A. comună. — Vulg. Pelinariţa, Pelin-
negru. — Prin locuri inculte, dăr&mături, pe marginea dru-
murilor şi a agrilor. — În tâtă Moldova (02. Flora XIX, 71
et Exsic.!; Edel |. c. 38, 41; Guebh. manuse. et Ersic. ne
279 [var. latisecta] ap. Nym. Consp. 378; Ca. et Sz.l.
€. 47); Berlad ; Bacău; Verşăsci; Agiud (Burri Hwsic.]);
în Ilfov lă Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. e. 99); în Vilcea
la Călimănesci, Golotreni; și în mai totă Romănia (Gr.
in. 32). — 9 Julii- Septembre.

A. maritima L. A. maritimă. — Prin locuri năsipose
şi sărate, pe lingă saline. — În Romănia pe malul Dunărei

(Hof. Exsic.!) și în Moldova (A. salina Ca. Plora XIX, 71
et Exsic.!) interioră la Mangina (A. salina (ruebh. manusc.)
și pe lingă Prut și Dunărea (4. salina Edel 1. e. 38); în
m-ţii Buzeului la Beceni în valea Slănicului (Gr. ap. Ka-
mita ]. c. 214; A. nutans Willd. Gr. En. 33 et Easic.!) și

275

la Sarea-lui-Duzei; în Vlașca la Comana către Grădiştea
în lunca Argeşului (Gr. sic.]).— 9] August- Detombre,.

A. fragrans Willd. A. odorantă. — Prin locurile să-
rate. — În distr. lasi pe linsă lazul-Chiriţei (4. monogyna
W. Rit. Sz. manusc.?); la Tigănesci (4. Boschniahiana
(ruebh. manusc.?).

Obs. |. — A. Hippocentaurea de la Ocnele-mari (Sehott î. e. 511),
nu sciti ce pote fi.

Obs. 2. — Se cultivă: A. Abrotanum L. (Guebh, manuse.; Cz. et Sz.
]. €.47 et Ezsic.l, Hoff. manuse.), vulg. Lemnu- Domnului, Lemnuş. —
A. dracuneulus LL. (Gucbh. manuse.;, Ca. et Sa. 1. c. 47 et Ersic.l; Gr
En. 32), vulg. Tarhon, Tarahon.

TANACETUM LL. — T7anacet.

T. vulgare L. 7. comun. — Vulg. Vetrice, Javba-raiu-
Ini. — Pe marginea agrilor şi a viilor, pe lîngă garduri și
drumuri, pe malurile riurilor şi a pirăilor, prin lived, lo-
curi inculte și umede. — În totă Moldova (Cz. Plora XIX,
7l et Exsc.!; Edel |. c. 41; Guebh. manuse. Oz. et Sa. 1.
c. 48; 92. manusc.); pe linsă lași (D. Br. Pragm. 1. c. 99;
V.! sec. Kanita ]. c. 61) la Nitelea; la Bârlad; Galaţi (7.
boreale (iuebh. manuse. [non Pisch.]?); în distr. Bacău la
Caraclăii; Aciud (Burr Easic.!) ; în Ilfov (Gr. in. 33 et
basic.) la Crivina ; în Vehedinţi către Bahna pe m-tele
Curchia ; ete. — 9 Zulii- August.

0bs. — Se cultivă : P. Palsamila L. (Caz et Sa. 1. e. 48; Gr. En.
33), vule. Calapăr, Culaper, Calomfir, Caramfil, Caranhil. — lar T.
vulgare £. erispum Ledeb. (7. erispum Ca. et Sz, 1. c.48) nam vă
dut nicl-odată cultivându-se,

ACHILLEA LL. — Achilee..

A. Ptarmiea L.; /armica vulgaris DO. A. Stramuta-
ore, — Vula. Potoțele-albe. — Prin lîneţe și tuterișuri u-

mede. — În Moldova (del 1. c. 41) în districtul lasi la

279

Rosia, Cotu-lui-lvan si la S&ndreni (57. mannse,). — 9!
Juliii- Seplembre.

A. linoulata W. Ro; Zarmica lingulata DO. A. lim-

dulata. — Prin păsunile pelrose și stincose din regiunea
subalpină şi alpină. -— În Moldova (07. ep Sa. d. e. 49); în

m-lii Buzeului pe virlu Penteleului ; în m-ţii Prahovei la
Pred6l. — 9| Zuliir- August.

A. Clavenae DC. 4. li Clavena.— În regiunea alpină. —
În Moldova ((z. Plora XIX, 72 et Basie. !; Ptarmica Ola-
venae DC. h. ]. Guebh. manusc.). — 9 Juliin- August.

A. Sehurii Sehulz.; Prlarmica tenuifolia Schur. A. luă
Sehur. — Pe lingă slîncile umede, prin locurile n&sipose
de pe lină torentele din regiunea alpină. — În Moldova
(Anthemis alpina Bmg. Caz. Flora XIX, 72 [non L.]: (2,
et Sz. [. c. 50) pe Cehlăii; în m-ţii Buzeului pe virlu Pen-
teleului ; în m-ţii Bucecă pe valea Talomiţei! (An//iemis 7e-
nuifolia Sehur Pr. 98), la Omu! (P'ron. 200), la schitul
Pescera de la Ialomiţa, pe Furnica, Virfu-cu-Dor și la Pi-
rău-Babelor. — 9 /uliii- Angust.

A. sericea Janhka. A. sevicee. — Prin locuri aride si pe-
Irâse. — Pe lînsă Galaţi (A. tomentosa Câ. Flora XIX, 72
[non L.] et Exrsic.]; h. ]. Gucebh. manusc.); la Vîrciorova
(Kanitz ! Î. e. 59). — 9 Junii August.

A. Millefolium LL. 4. comă. —Vulg. Coda-sorecelui.—
Prin finete, livedi, locuri inculte şi nă&sipose, pe linsă dru-
muri. — În tâtă Moldova (027. Plora XIX, 72 et Basic. ];
Edel ]. c. 41; Guebh. manuse.; Cz. et Sa. 1. e. 49; Sz. ma-
nusc.); pe lingă lasi; Bârlad ; în m-ţii Bacăului la Comăne-
scă ; în distr. Nemţului la Agapia și Varatic (Gr. Erbor. l. e.
128); în Prahova la Sinaia (Gr. Ezcurs. ]. e. et Estic. ]);
si Predsl ; în Ilfov (Gr. En. 33 et Ewsic.!; Ranitz l. e. 212)
la Buftea, Ciocănescă și Bucurescă (D. Br. P'ragm. l. e. 99);
între riurile Sabar și Argeş (Schott ]. c>479); în Vilcea la

280

Dălcesci şi Golotreni; la Cerneţi (Gr. Ersic. 1) şi Vireiorova
(hanila ! [. e. 59); ete. -— 9 luniir- Seplembre.

B. alpestris hoch. — Prin pășunile pelrose din reziunea
subalpină. — Pe virlu Penteleului ; pe Bucegi în valea la-
lomiţei (4. Maenkeana Pauseh. Pr. 53) la schitul Pescera
de la Ialomiţa.

A. setacea W. hit; A. Millefolium var. setacea hRoch.
A. setacee. — Prin finețe uscate, pe deluri aride. — În Mol-
dova (02. et Sa... c. 49 et Easic. [nom. A. Mulefol.]; h. ].
(dunebh. manuse.) inferioră ((ruebh. Exesic. n. 260 /nom. A.
lanalae] sec. Num. 0onsp. 367; A. lanata (auebh. manuse.
[non Spr.]) și Romănia (Hof. Basic. 1); în distr. lasi la
Cerbulesă (52. manusc.) ; pe lingă Bucuresci (Gr. En. 33
et Exsic. 1) la Ferestrăii și Ciocănesci ; în distr. Vlaşea la
Comana ; între riurile Sabar și Argeș (Scholt [. c. 479); ete.
—9 lumii ulii,

A. tanacetifolia 417. A. cu foi de vetrice. — Prin păsu-
nile petrose din regiunea montană și subalpină. — În m-ţii
Moldovei (4. magna Cz. Flora XIX, 72 [non L.] et Ewsic.];
h j. Guebh. manusc.; Edelel. c. 37; Ca et Sa. |. e. 49);
pe Bucegi (4. lanata Hof. Eacurs. 1863, 1. c. 119 [non
Spreng.] et Exsic.]) către obirșia Ialomiţei (A. magna Hof.
Eaews. 1863, [. e. 40 et Ewsic.]) şi la Predel pe m-tele
Susait ; la Câmpulung pe malurile Riu-Tirgului (A. magna
Hoff. Iixcurs. 1862, 1. c. 40 et sic. 1); în Argeș pe m-tele
Cozia; ete.—9| Tuliir- August.

A. dentifera DC. A. dentiferă. — Prin locurile pelrose
din regiunea subalpină.—În Moldova (4. distans W. Rit.
Cz. et Sa. . e. 49) prin m-ţii Bacăului la Slănic pe lingă
pichetul de la fruntarie. — 97 fuliir- August.

A. crithmitolia W. Air. A. cu foi de crithmu.— Prin l0-
curi petrose montane. — La Câmpulung pe malurile Riu-Tir-
oului (Hoff. Dacurs. 1862, 1. e. 40 et Easic.!); în Mehedinţi
la Virciorova către Porţile-de-fer! (hAanitz! [. e. 59), la

| „d, *,
d
),

98]

lorgulova si Dumbrăviţa (rr. asie.]) și intre Schelea-Cla-

dovei si Gura-Văiei, —— 97 Mai unii,
A. nobilis L. 4. nobila. — Prin locuri inculte și n&si-
pose, coline aride, [ineţe şi tuferisuri. În Moldova (C7.

et Sa, L. e. 49) inferioră (A. Grerberi (uebh. manuse.. [non
M. Bieb] et Dasic. n. 261? sec. Nym. Consp. 367); pe lingă
lasi la Văiluţa si Isvore (Sz. manuse.); pe lingă Bucurescă la
Ferestrăii ((ir. En. 33 et Erste.) — 9 Dum Angust.

A. Neilreichii Aerner. A. lui Neilreic. — Pe câmpuri
inculte si n&sipose. coline aride, prin fineţe şi tuferisșuri.—
Pe linsă Bucurescă (Gr. 7 sec. Ranita ]. c. 212 [din erore
Bucegi]) la Ferestreu! (Gr. n. 33 et Easic. 1), Bultea
Crivina, etc. 9 Junii- ulii.

A. compacta Willd. A. compactă. — Prin locuri petrose,
pe coline aride. — La Galaţi (Guebh. manuse. ; A. aurea
Szabonis J. Czihak ?; la Turnu-Severin (Schott l. c. 248),
intre Schelea-Cladovei şi (iura-Văiei, și către Porţile-de-fer
pe m-tele St-Petru la Cruce. —— 9 /uniit- Juli,

A. pectinata Wild. A. pectinată. — Pe deluri şi prin
locuri n&sipose. — În Moldova (07. et Sz. 1. e. 49) inferioră
la Pechea (Guebh. manusc. et osie. n. 262 sec. Nin. Consp.
365); în distr. laşi la Erbiceni şi lepureni (Sz. manusc.). —
DL Puniii- lulii.

0bs.— Se mail citeză: A. mosehata Wulf. în Moldova (Cz. et Se.
_î €. 49).—A. grandillora M. Bieb. în Moldova (Pyrethrum ptarmicae-
folium Willd. Ca. et Sa. î. c. 48)?

ANTHEMIS [. — Antemidă

A. tinctoria LL. A. tincturarilor. — Vulg. Jarbă-de-pe-
vinu, Plore-de-perină. — Prin seme&nături, pirloge, locuri
aride şi pelrose de pe coline și din munţi. —— În totă Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 72 e! ase. !: Edel |. e. 41; Guebh.

manuse, et Estic. n. 257 sec. Nym. Consp. 359; Ca. et Sa,

282

[. €. 50; Sz. manuse.); pe linsă lasi la Pelrăria-Repedei și
la Hărpăşăscă; Bârlad ; în distr. Bacăii la Versăscă, Cara-
clăii, Moșia-Oenei; la Asiud (Burri Basic. 1); pe lingă Bu-
curesci (D. Br. Pragm. 1. c. 98; Gr. En. 33 et Este. !) la
Bănesa, Ferestrău, Peris, Crivina, Chitila si Ciocănesci; în
Muscel ; pe lingă Slatina către Olt; în Vilcea la Bălcesci; la
Virciorova către Porţile-de-fer! (Kani!z! 1. c. 58) și către
Bahna pe m-tele Curchia; ete. — 9] Juliit- August.

8. Pussii Griseb. et Seh.; A. chrysantha Sehur. — Prin
locurile stincose și petrose din regiunea montană și subal-
pină. —— În m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa !
(Pr. 87), la Strunga (4. tinctoria Koschy, 1322) și în va-
lea Babelor; în Argeş la m-stirea Stinișora și la Faţa-Zăvo-
dului (Gr. Ezsic.!); în Vilcea la Golotreni pe Forleca.

A. macraniha le. A. cu flori mari. — Prin poenile
de prin tuferisuri şi pe marginea pădurilor de pe deluri și
din munţi.—În distr. Bacău la Verşăscă pe delu Osoiului. —
9 Puliit- August.

A. austriaca Jacg. A. austriaca. — Printre semenături,
prin pirloge năsipose, fineţe uscate, coline aride. — În Mol-
dova ((iuebh. manusc.); în diste, lasi la lepureni, Larga și
Văiluța (Sz. manusc.) ?; pe lingă Bucuresci la Merinani (A.
nobilis D. Br. Fragm. 1. c. 98 [non L.]), Ferestrăă și în
Dudesci ; în Vlașca la Comana. — (0) Jumiir- August.

A. ruthenica J. Bicb. A. rutenică. — Prin locuri aride,
pe lingă drumuri. — În Moldova (0z. et Sa. 1. e. 50; 4.
austriaca 0z. Wlora XIX, 72 [non Jacg.] et Easic. 1; Ca.
et Sz. . e. 50); pe lîngă Bucuresci şi Chitila; în Vilcea la
pălcescă; în Mehedinţi la Simian, Hinova (Gr. Bosie.!) și
între Turnu-Severin și Gura-Văiei. —(0) /umiit= August.

A. arvensis [. A. de câmp.—Vulg. Romonița-de-cămp.
—Prin locuri n&sipose, pirloze, fineţe sterile.—În totă Mol-

dova (del [. ce. 41; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. ce. 50;
Sz. manusc.); pe lingă Bârlad la Cring (A. Cotula D. Br

285
Pragm. l. e. 99 [non L.]); la Asiud (Burri rsic. 1) ; pe
linvă Bucuresci la Cotroceni şi Băncsa! (Gr. Dn 83 et hr-
sic. 1); pe lingă Slatina către OIL; la Virciorova (hami/z 7]

[. ec. 58). — O Maiir- Angust.

A. montana LL. non hoc. A. Baumgarteniana Sehur ;

A. sauatilis Bmg. A. mon'anu. — Prin locurile stincose și
pelrose, -— Pe m-ţii de pe malul Dunărei între Schelea-Cla-
dovei şi Grura-Văiei. — 9 Maiit- Angus!.

A. carpathica W. Di; A. styriaca Vest. A. carpatic.
— Prin locurile pelrose si slîncose din regiunea alpină. —
În Prahova pe m-tele Zăganu (Ho. Excurs. 1863, 1. c.
118) și în Bucegi la schitul Pescera de la Talomiţa (Pr. 88),
în calea către Omu (A. carpafhica var. lomentoso-sericea
ABZ. XII [1855] 308), pe Omu! (Pron. 199; A. alpina
A. 51; Ohrysaw'hemum alpinum. D. Br. Anal. acad. rom.
ser. ÎI, tom. II, 328 /non L.[), pe Petra-arsă, la Pirăul-Ba-
belor, Obirşia. —— 9 /uloit= Avpust.

A. Cotula /.; Varuta Cotula DC.; M. fetida Cass. A.
fetida. — Vula. Poman, PRomoniţă-pulurosa , Marariul-
ccinelui, Momorița. — Prin locuri cultivate, pîrloge, dără-
mătură, pe lingă locuinți, garduri si drumuri. — În Moldova
(Oz. et Sz. 1. c. 50; Chamemelum fetidum Hall. fil. Edel
l. e. &l et Basie; Sz. manusc.); la Agiud.(Burri Ex-
sic.]); ete. -— 0) Juniir- Oetombre.

Obs. — Se mar ciiezi : A. Triumtetii 4/1. în Moldova (A. finctoria
var. Bmg. Cz. Flora XIX. 72) pe stineile de la Pelră și Nemt (Sz.
manuse.)?. — A. nobilis L. în Molcova (Ede/ Î. e. 41) pe lingă Ga-
laţi către Tielina și Cetatea Genvvesilor (Sz. manusc.).

MATRICARIA [. — Matricarie.

M. Chamomilla LL. VW. Camomila. — Vula. Romoniţă,
Musăţel, Moruni. —— Prin locuri cultivate si ineulte, pir-

lose, dăr&mături, curți, grădini, pe lină drumuri. În totă
Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Edel |. c. &l;

2S [,

(ruebh. manuse. ; Ca. et Sa. d. ce. 48; 52. manuse.; A. cr
vensis 0. Wlora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!) și Romănia
((ar. En. 33 et Lasic.]) ; lasi; Berlad; către m-stirea Agapia
și Varatie (Gr. Erbor. 1. e. 128); la Bucurescă şi Ferestrăiă ;
in Vlașca la Comana ; în Vilcea la (olotreni pe valea Lo-
trului ; la Virciorova (Tanacetum Chamomilla Kanitz |. e.
60); ete. — (0 Maiii- lulii.

M. inodora L.; Chamemelum inodorum Vis. MM. inodoră.
— Prin s&me&nături, pîrloge, dăr&măluri, pe marginea a-
erilor şi a drumurilor. — În Moldova (Oprysantemum îno-
dorum L. Ca. et Sa. l. c. 48; Pyrethrum inodorum Sz. ma-
nusc.) la lasi, Ungheni (V.7 sec. Kamita [. c. 213) și Sculeni
(Demid. II, 195); pe lingă Berlad (D. Br. Pragm. l.c.
99); în distr. Bacău la Verşăsci; la Făurei (41.7 sec. Ka-
nitz [. c. 213); în Ilfov la Titu şi Ciocănesci (Gr. Lin. 33 et
Esi. ]; Kanita ]. c. 213), în Vlașca la Comana; la Vircio-
rova (Tanacelum inodorum Kama! 1. c. 213); ete. — (0
Juniit- Septembre.

LEUCANTHEMUM Tournef. — /eacantem.

L.. vulgare Lam.; L. comun. — Vulg. Romoniţă-mare,
Roman, Ochiu-bouluă ; Aurată, Mărgărită. — Prin tineţe,
pîrloge, prin poenile din păduri. — În Moldova (Gr. Frbor.
I. e. 128; Ohrysanthemum Leucanthemum L. Oz. Flora XIX,
72 et Exsic.|; Edel ]. c. &l ; Ca. et Sa. l. c. 48 ; S2. manuse ;
Ch. montanum Oz. Plora XIX, 72 [non L.] et Easic.]; Ca.
et Sa. ]. c. 48; Oh. heterophyllum Ca. et Sa. ]. e. 48 [non
Willd.] ; L. montanum h. ]. Guebh. mamnusc. [non DO.])
centrală și superioră (Gwebh. manusc.) ; pe Cehlăii! (04.
montanum del |. c. 36 [non L.[); în m-ţii Bacăului la Ver-
să&scă ; Caraclău şi Slănic ; Agiud (Burri Ezrsic.]); în Buzeil
şi Prahova (Gr. En. 33 et Eaxsic.!) la Predel; în Ilfov la
Peris și Ciocănescă ; în m-ţii Muscelului (D. Br. P'ragm.
Il. €. 99; L. pallens D. Br. Pragm. 1. c. 99 [non DO.]); la

iri

255

Uololreni pe Forleca și în valea Bistriţei: la Virciorova (Ta-
nacelum Lencanthemum Sehultz hanilz! [. e. 60). Gura-
Văiei, Cerneți, lorgulova (Gr. Paesie.]) și către Bahna pe
m-tele Curchia ; ele, 9 Luni August.

|. votunditolium DC. L. cu foi rotunde. -— Prin locu-
rile umede și stîncose și pe lingă torentele din pădurile sub-
alpine. —În Moldova (4. j. Guebh. manuse.; Chrasan!hemum
rotundifolium W. Rit. Ca. el Sa. lee. 49et Dsic.!) pe
Cehlăii ; în m-ţii Bacăului la Palanca pe lingă Pirău-san-
(ului ; în Prahova pe Bucegi în valea Ialomiţei (Zanacerum
W'aldsteinii Schultz Pr. 95) la schitul Pescera de la Ialo-
miţa și la Pred6l. — 97 /uliir- Angus!.

Obs, — Se mai citeză : L. atratum Sehur în Moldova (Chrysan-
themumn atratum Jacg. et Bmy. [non DC.] Ca. et Sz. 1. e. 43).— Li. 00-

ronopitolium Nm. în Moldova (Pyrethrum Halevi Wild. Qz. ct Sz.
Il. c. 48)?

PYRETIIRUM Gaertn. — Piretru.

P. corymbosum W'illd.; Panacelumeorymbosum Schultz.
P. corimbos. — Prin păduri, tuferisuri, poeni, pe la mar-
ginea pădurilor.— În totă Moldova (Guebh. manuse. et Ex-
sic. n. 269 sec. Nym. Consp. 372; Ohraysanthem. corimbo-
sum L. Oz. et Sz. l. c. 49; Anthems sazatilis Caz. el Sz. 1. c.
50 /non Bmg. nec ahor.] et Easic. 1); la m-stirea Nemţului
( Leucanthem. corymbosum Gren. et Godr. Gr. En. 33); pe
lingă bBerlad ; în distr. Bacău la Versăscă; Asgiud (Burr:
Ewsic. 1); în m-ţii Buzeului pe Penteleu ; pe lingă Bucuresci
la Peris. Chitila și Ciocănesci ; în Vlaşea la Comana şi Prund
(Ohrysanth. corymb. D. Br. bragm,. 1. e. 99); în Argeş la
m-stirea Stinişora (Gr. Ezsic. 1); în Mehedinţi la Gura-
Văiei ; ele. — 9 Zniit- August.

P. Parthenium Smi?4.; Tanacetum Parthenium Sehul'z.
P. Pavtenii.—NVule. Matrice, Granat, Jarbu-amara, I'ola-

dee don

sânlei- Marii, Parhon. — Pe lingă locuinţile și gardurile
din sate, prin dărămături. —— În Modova (del Î. e. 41; Sa.

manusc.; Matricaria odorala Lam. Ca. el Sa. l. e. 49). —
9 Jumniia- ulii.

P. uliginosum VW. Ai/.; Panacelum serotinum Sehullz;
Chrysanthemun serotinum Li. DP. uliginos. — Prin locurile
inundate de pe lingă rîuri si lluvii. — Pe lincă Galati către
ruinile pretinsului Caput-bovis în luncile de pe malul Sere-
tului și a Dunărei (Guebh. Not. 15 et manusc.). — 9 Iu
liir- Septembre.

P. alpinum Willd. 2. alpin. — În Moldova (72. mini-
mum Bmg. Ca. et Sa. d. c. 49; Ohrysanthenum alpinum L,
Ca. Plora XIX, 71; Ca. et Sa. l. c. 49 /ezel. syn. P. cau
casieum])?; pe virtul Bucegilor (Ilof. Eacurs. 1863, |.
€. 119). — 9 Tuliit= Avnegust.

Obs, — Acestă plantă nu există nică în Frbariul din laşi și nică în
Evbariul Hoffmannian.

P. macrophyllum Willd.; Gymnoeline macrophilla
Blu. et Ping.; Tanacetum macrophayllum Schultz ; Ohry-
santhemum macrophallum W. hit. I. cu Joi mari. — Prin
locurile calcare din pădurile montane si subalpine.- -În Mol-
dova (03. et Sz. 1. e. 49) prin m-ţii din sus de Petră (Burri
Esic.); în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa și Tismana (Ilo7.
manuse. et Basie. 1). —— Junii ulii.

P. milletoliatum Willd. P. millefoliat. — Pe coline n&-
sipose câmpuri aride. — În Moldova (Nym. Consp. 373) in-
ferioră (PP. achilleaefolium Guebh. manusc. el Iasic. n. 270
[non M. Bieb.] sec. Nym. Consp. 373) la Galaţi pe malul
Seretului (Panacetum incanum Uz. Plora XIX, 7 et ba
gic. !; Ca. et Sa. ]. c. 48). — 9

0bs.-— Se mai citeză : Chrysanthemum segetum Z.. în Moldova (Ce.
Flora XIX, 71).— lar Chrys. (Pyrethrum) tanacetitolium, age florum
Jacobi Czihak Szabo («Bliirhe gel), Blătter stark und aecissbehart),
indicat pe lingă Galaţi (Ca. er Sa. 7. e. 49, nu sei ce pote fi.

2N?

DOLONICUM L. — Doronie.

|). Pardalianehes L. D. Pardalianehe. —— Prin locurile
slincose si umbrose din pădurile montane si subalpine.— În
m-ţii Bucegi la Strunga (W'inhl.! see. RNanilz [. e. 211).
9 Maiii- ulii,
0hs. — Se mal indică acestă specie în distr. laşi la Mogosăscă, Ha-
dimbu şi Mironesă (Sz. manuse.), dar acestă indicaţiune are trebuinţă
de a [i controlată.

D. cordilolium Srerub; D. Column Ten. D. eu foi cor-
diforme. -— Pe linsă stincile umede și pe malurile toren-
telor din regiunea subalpină si alpină. ln Moldova (D.
scorpivides Caz. Flora XIX, 72 [non Willd.] et Easic.!; h.
]. Guebh. manusc.; Ca. et Sz. 1. e. 49; A. cordata Wuly.
Ca. e! Sa. Exsic.]; A. Doronicum Ca. et Sz. [. c. 49 [non
Jacq.] et Lirsic.]; Aronicum Doronicum h..]. Guebh. manusc.
[non Rehb.] ; la Sinaia pe Plaiul Cumpălu către Valea-rea
(Arnica scorpivides Gr. Tizeurs. Î. c. 338 /non L. nec
Bmg.]; Ta. 32); în m-tţii Buceză (D. Pardalianches Gr.
Bacurg. ]. c. 240; Gr. En. 32 [non Willd.] et Exsc.l; D.
tussilagifolia Gr. Mom. |. c.: D. grandiflorum Gr. En. 32
[non Lam.] et Ewsic.]) la schitul Pescera de la Ialomiţa,
Pirău-Babelor, Obirşia, Omu (Arniea Dovromeum D. Br.
Anal. Acad. ser. II, t. II, secț. II, 328 /non Jacg.]) și în
m-ţii de la Predel. — 9 Zuniir- August.

D. austriacum „/acg. D. austriac. — Vuls. Jarba-ciutei.
— Prin locurile umede din pădurile montane și subalpine.
— În Moldova (Buphalmum grandiflorum Cz. Plora XIX,
72 [non L.] et Eosic.!; B. salicifolium h. j. Guebh. ma-
nusc.) în regiunile inferiore (D. avrdalianches Idel |. e. 36
[non L.] e! [wsic.]; h. ]. (auebh. manusc.) și superiore ale
Cehlăului ([del Î. e. 36); în m-lii Bacăului la Palanca pe
lingă Pirău-şantului ; în Prahova pe m-tele Zăvanu (PD.
scorpivides Hof. Eacurs. 1863, 1. c. 118 /non Pl d, 17)

258

în Bucegi pe m-tele Cola aprope de schitul Pescera de la
Ialomiţa și în m-ţii de la Pred6l; în m-ţii Muscelului (D.
Pardalianches D. Br. Pragm. l. e. 98 [non L.]): în Vil-

cea pe m-tele Naroţu; ete. —— 9 funii August.
D. hungaricum Pc. fil. D. ungavie. — Prin păduri și
luterişuri de pe coline. — În Moldova (D. austriacum 0z.

Flora XIX, 72 [non Jacg.] el Ewsic.]; h. j. Guebihi. manusc.)
în distr. lași la Horlesci şi Domnescă (D. pleutagineum Sz.
manuse. [non L.]); la m-stirea Adam (D. oblongifolium
(iuebh. manusc. [non DO.]); în Vlaşea la Comana (D. plan-
tagineum Schultz [non Î.] D. Br. Pragm. 1. c. 93); pe lingă
Craiova în Luncă ; ete. — 9 Apriliă- lunii.

ARNICA L. — Arnică.

A. montana /. A. montană. — Vulg. Podbal-de-munte.
— Prin păşunile şi fineţele umede din pădurile montane și
subalpine. — În Moldova (02. Plera XIX, 72 et Basie. ;
h. j. Guebh. manusc.; Oz. et Sa. ]. ce. 49) pe Cehlăă (Edel
l. c. 36); la Brosceni (Burri Easic.!) ; în Prahova la Pre-
del; în Muscel la N&măesci pe Cosla-mănăstirei (D. br.
P'ragm. ]. c. 93) şi între Rucăr și Dimboviciora pe Pra-

Ca

vă (Gr. En. 32 et Exsic.]); ete. — 9] Jumiit- August.

SENECIO L. — Senecion.

N. vulgaris L. $. comun.— Vulg. Oruciulița, Petimbrosu,
Spulaciosi, — Prin locuri năsipose, inculte și cultivate. ——
În totă Moldova (Guebh. manuse.; Lidell. ce. 41; 52. manuse.;
D. Br. Pragm. 1. e. 98); în Prahova la Predel; în Illov (Gr.
[in.32) la Ferestre (S$. sylvaticus Gr. Da. 32 [non L.] et
Basic. 1); în Vilcea la Călimănescă (Gr. Basic. 1); ete. —
() Mavtiii- Detombre.

N. viscosus L. S. viscos. — Prin locuri năsipose, și pă-
dură tăiate din munti.—În Moldova superioră (Sz. manuse.

289

e! Dosie. ls hi. j. (auebh. manuse.); în Prahova la Sinaia
către Ermit ((er. reurs. [. e. 340 er Iizrsic. : Gr. lu. 32;
hanita 1. e. 212): în Vilcea la m-stirea Cozia. — () Junii

Oetombre.

Ș. vernalis W'. Ay. S. de primavera. — Prin locuri n&-
sipose și arsilose. În totă Moldova (Sz. manuse.j S, vul-
qaris Cz. Flora XIX, 71 /non L.] et Exsic.]) inferioră
((ruebh. manuse.); pe lingă laşi și Berlad (S. erassifi ius D.
Br. P'ragm. l. e. 98 [non Willd.]); la Bucurescă în Dudesci,
la Fer&str&u, Peris și Buftea ; în Vlasca la Comana ; în Mu-
scel la Conţăscă și între Stilpeni si Câmpulung (Gr. Dn.
32 et Iwsic. !); pe lingă Craiova la Bucovăţ ; la Virciorova
către Porţile-de-fer (Bor. 1873, Bans. 260); etc. — (0)
A priliii- Mai.

Ș. nebrodensis Lin. S. de sfînci.—Prin locurile petrose
si stineose din munţi, pînă în regiunea alpină. — În m-ţii
Moldovei (5. rupestris W. Rit. kdel |. c. 37) la Hangu si
Gura-schitului-Durău ; în m-ţii Bacăului la Palanca pe verlu
Arșiţei ; în m-ţii Bucegi către obirşia Ialomiţei (S. rupestris
Hoff. Ewcurs. 1963, . c. 120) aprope de schitul Pescera pe
valea Colţei la Burlacu ; pe virfu Furnicei și la Predel pe
Urdicariă ; ete. — d Maii- ulii.

N. carpathicus Herbich: S. monocephalus Schur. S. car-

patie. — Prin pășunile uscate din regiunea subalpină si
ulpină. — Pe Bucegi (S. monocephalus Sehur. Pron. 199)
in valea Ialomiţei (Pr. 89). — 9 /uliă- August.

Ş. erucifolius L. S. cu foi de erucă. — Vulg. Bătătar-
ici. — Prin tulerişuri, pădurică, pe lingă seciurile viilor.—
În Moldova (S. syleaticus Ca. Plora XIX, 71 [non L.] et
iizvsic.!; h..]. (auebh. manusc.ş S2. manusc.) interioră (Ga uebh.
nanusc.); pe lingă Bucuresci între Buftea și Crivina (Gr.
n. 32 el Easic. 1); pe lingă laşi la Niţelea ; în Vlașca la
Comana şi Prund (D. Br. Pragm. 1. c. 95); la Câmpulung
pe malurile Riu-Tirgului (5. /pcopifolius Hoff. Liacurs.

19

290

1862, . c. 40 [non Desf.] et Iwsic. 1): în Argeș la Stolnici;
în Vilcea la Bălcescă și la Ocnele-mari; în (orjii la Ro-
sia ; ele. — 9 fuliit- Angust.

N. Jacobaea LL. 5. sacobiu. — Prin finete, tuterisuri și
prin poenile din păduri. — În Moldova (02. Plora XIX, 74
et Basic. 1; h. ]. Guebh. manusc.: Ldel |. e. 4; Sa. manusc.)
la laşi (VW. sec, Ranita l. e. 57); în m-ţii Bacăului la Slă-
nic pe virlu Pulului şi la Verşăsci ; în distr. Buzei pe valea
Slănicului (Gr. Ersic.]; Kanita 1. c. 211); în Prahova la
Predel ; în Vlaşca la Comana ; în Argeş la Grurănoia aprope
de Rimnic (Gr. Easic. 1): în Gorjii în pădurea hoşia ; în
m-ţii m-stirilor Tismana, Bistriţa, Cozia (Hoff. manuse. et
Basic. 1) și la Golotreni ; ete. — F Juliit- August.

Ş. cordatus Aoeh; S. alpinus DC; Cineraria cordifolia
(1onan. 5. cordat. — Prin pășunile umede din regiunea al-
pină. — În m-ţii Buzeului pe Penteleii. —— 9 Julii- Amegust.

Ş. nemorensis L. ; S. Zacgwinianus Rehb.; S. octoglossus
DC. S. de codri. — Prin locurile umede și umbrose din
pădurile montane şi subalpine. — În m-ţii Moldovei (del
I. e. 37); în distr. lași la Rusăni, Coda-Stincei și R&diu-Aldei
(Sz. manuse.); în m-ţii Nemţului către polele Cehlăului la
schitul Durăiă ; în m-ţii Bacăului la Versăscă și Caraclăi ; în
m-ţii Bucegi (S. Jacguinianus Pr. 90) și la Predel; în
m-ţii Muscelului la Rucăr (D. Br. Pragm. l. e. 95); în Ar-
geş pe m-tele Urdica şi Cozia; în Vilcea la Golotreni pe
Forfeca ; în Gorjiă la Roşia ; ete. —9. ulii August.

3. Puchsii Boiss.; S. Puchsii (Gmel.; S. saracenicus (Gr.
et Godr. ex parte. — Prin locurile umede şi umbrose din
pădurile montane şi subalpine. —— În Moldova (S. ovatus
Ca. Plora XIX, 71 et Ersic.]) superioră (S. Puchsii Gnebh.
manusc.) : în distr. lasi către Voinescă, Stavnic, Țubană (5.
saracenicus Sa. manusc.), Curdea și baba-rea (5. ovalus
Sz. manusc.); în Prahova la Sinaia (5. Puchsii Gr. En. 32
et Easic, 1) către polele m-telui Pâtra-arsă ; în Muscel pe

291

valea hiu-T irgului către polele m-leiui Lerescă (S. saraer-
nicus Ilofi. acurs. 1862, 1. e. 31 el Basie, 7); ete.

Ș. Doria /. 5. Doria. — Prin (inele, pășuni umede,
pe coline erbose. În Moldova (S. saracenicus Ci. Flora
XIX, 71 /non L. nec Gr. et Godr.] et Eawsic.!) imlerioră
la Mansina ((anebh, manuse, et Erste. n. 292 ser. Num.
Consp. 353); pe lingă laşi către Văiluţa si Zahorna (52.
manusc.); pe linsă berlad la Slobodia (D. Br. Pragm. 1. e.
93); în distr. bacăiă la Vergăsci și Caraclăii; la Aciud (Buwri
Hasic.!) în lunca Prahovei la Crivina (Gr. Esec. 7); ete.—
9 ulii August.

$. umbiosus W. A. S. umbros. — Prin [inețe, pe de-
luri ierbose, păduri tăiate din reziunea montană. — În Ro-
mânia (Hof. Kesic.!) ; la runtaria Moldovei aprope de
Bicaz (Janka Ad. 177) și pe delul Pahoniei între schi-
tul Sihla şi m-stirea Agapia ; în distr. Bacăi la Caraclăiă pe
Slatina şi Baba-ghicea ; în lunca Prahovei la Crivina (Gr.
asic. 1). — 9 Inliii-Seplembre.

N. paludosus L. S. de mlaștini. — Prin fineţe mlăsti-

nose, prin luncile de pe malul riurilor. — În Moldova (52.
manusc.) pe lingă Galaţi ((auebhi. manuse.). — 9 Zuliii-
Angus.

Ș. campestris DC.; Zephroseris campestris Behb. S. de
cimp. — Prin linelele uscate și pe colinele petrose. — În
distr. lași către Văiluţa și Larga (Cineraria campestris Petz.
Sz. manusc.). — 9 Iunii- ulii.

Ș. aurantiacus DC; Tephroseris anrantiaca chb. 5.
aurantiac. — Prin pășunile subalpine și alpine. — În m-ţii
Moldovei (4. 7. (ruebhi. manuse.; Cineraria aurantiaca IHoppe
Caz. Flora XIX, 71 e! usic.!) pe Cehlău (0. aurantiaca
Bdel . c. 36); în m-ţii Bucegi mai în sus de Ialomita (Pr.
89) şi la Predâl pe m-tele Urdicariu (Gr. Easic.]). — A
Maiin- ulii,

292

Ș. transsilvanicus (Sc/ur) ; Pephroseris transsilvanica
Sehur. S. transsilvanic. — În m-ţii Vileei către lruntariu
despre Turnul-rosu ((iperaria 'raussileanica. Sehur ka.
340). — 9 August.

Obs. — Se mai citeză speciile următore : Ș. erraticus DBevtol. în
distr. laşi la Bordea, Mogoşăsei şi Spărieţi (5. bombareafulius Kroeh.
Sz. manuse.). — Ș. prăaltus Bort. (cum 2) în Moldova (Guebh. Er-
sic. n. 958? sec. Nym. Consp. 205).

CALENDULA Li. — Calendulă.

C. arvensis L. 0. de câmp. —— Vulg, Gralbinele, Fili-
mică. — Prin locuri cultivate. — În Moldova (02. er Sz.].
e. D0) către 'Târgu-lrumos, Șcheia, Slrungă și în jos către
Redesti și loresti (Sz. manuse.). — (0) Iuliir- Seplembre.

0hs. — Se cultivă : €. otiicinalis J.. (Caz. Flora XIX. 72 et Erste.)

Demid. Voy. 1, 192; Caz. et Sa. 1. e. 50) vulg. (rălbinele, Hilimică, Fi-

limică, Filimină, Ruşnică, Ruşnici, Roşuliţă, Dugiuliță, oșidră.

II. CYNAROCEPHALEE.

EUIINOPS LL. — Piehanops.

E. spherocephalus L. Fi. sferocefal. —- Vulg. Poste-
gol, Miăeinea-ciobanului, Sean, Seiiete. — Prin poeni, Îi-
nețe, tulărişuri, pe marginea pădurilor. — În totă Moldova

(Uz. Flora XIX, 71 et Basic.]; Idel |. e. 41; (ruebh. ma-
nuse. i Sa. manuse.; Li. paniculatus (3. Plora XIX, 71 et
Iesic.ş h. j. (auebh. manusc.); pe lingă laşi către Hadimb,
Miron6sa şi m-stirea Poiana (£. paniculatus 52. manuse.);
pe lingă Bârlad (D. Br. Pragm,. 1. e: 100); în dist. Bacăii
la Verşăscă; Aciud (Burr asic.!); în m-ţii Buzeului pe
valea Biscei către Gura-Milei; în Illov (ar. n. 34 et Erste.)
la Ciocănesci; în Vlașca la Comana; la Curtea-de-Argeş
(Gin. Diasic.]) și călre polele m-telui Urdica la Varatie; în
m-ţii Gorjiului și ai Vilcei (Hoff. manusc.); în Mehedinţi la

293

Gerneţi (i. Pitro Gr. un. 34 [non L.] et Iiwesie.l); ete
D Dulin= Amagust.

E. banaticus Pocol. E. banatie. La Virciorova că-
tre Porţile-de-ler! (/anha ZBV. VII, 123; Borb. 1873.
Dans, 260: Kana! [. e. 65). — ) Puli îns.

E. ruthenicus 1. Bieb. E. rufenie.— Prin Lineţe uscate
pe coline aride. —În Moldova inferioră (LE. Ppomaficns (a mebh.
nanusc. [non Tochel] et! Iirsic. n. 158 [enm 7] sec. Nam.

Cousp. 399. — 9] uliit= Lugust.

E. Ritro LL. [. Pio. — Pe coline n&sipose, câmpuri
sterile, prin lineţe uscate, —— În m-ţii Muscelului între Ru-
căr și Dimboviciora (Io. Eaeurs. 1862, |. e. 39 et Dasic.1)?.

CIRSIUM Tournef. — Cirsiă.

U. lanceolatum Scop. 0. lanceolat. — Vulg. Sea. —
Prin locuri inculte, dăre&mături, pe lingă drumuri. În Mol-
dova (57. manuse.) interioră ((rwebh. manusc.); în llov (ar.
dn. 3% et Easic. 1) la Bucuresci. —— O Jumiir-Septembre.

3. nemorale Roch.; 0. nemorale Dehb.—Pe marginea pă-
durilor. — În Vlasca la Comana ; la Predel pe valea Ros-
novei (Gr. Esi. ]).

U. eriophorum Scop. O. lânos. — Prin păşunile din re-
giunea subalpină și alpină. —— În m-ţii Bucesi pe costele
Babelor (Gr. liste. 7). — 9, ulii August.

(. decussatum Jana. 0. decusar. —— Prin păsunile. din
reziunea alpină. — În m-ţii Sucevei la brosceni pe Pelrele-
Domnei (Burri Basic. 1). — O ulii August.

0. odontolepis Boiss. C. odontolepis.- -Prin fineţele de pe
câmpuri şi de pe coline. — Pe lingă Bârlad (C. feroz D:
Br. Fram. 1. e. 100); între Ploescă şi Sinaia (Janha ! sec.
Kanitz |. c. 217) si la Sinaia pe Plaiul Cumpătu (0. feroa
Gr. Monit. of. ]. c. et Eacurs. |. c. 338; Gr. En. 3%); în

294

Ilfov (0. eriophorum (av. En. 84 [non Seop.] et Estic. 1)
la Ciocănesci (0. eriophorum D. Br. P'ragm. bl. c. NUO [non
Seop.]); în Vlașca la Comana în valea (urbanului si la
Prund, -— 7 ulii Angst,

0. Boujarti Schultz; O. furiens Griseb. et Sel; O. trans=
siloanicenin Sehur. O. ni Boniart. — Prin tinelele si tulă-
risurile de pe delurile aride si de la polele muntilor. — În
tolă Moldova (0. eriophorum (a mebh. manusc. [non Scop.]?);
în distr. Bacăi la Brătila, Caraclăă si pe dâlu Straja ; în
m-lii Buzeului pe valea Discei și (rura-Milei, etc. — 7 Ju

Ii -Deptembre.

(. ciliatum ./. Bic. 0. ciliart. — Prin tuferisuri si pe
marginea pădurilor. — În Arges pe valea Topolozului (Gr,
Estic. 1). — 7 Tulăit- August.

0. pulustre Scop. 0. de mlastini. — Prin fineţe umede
si umbrose, păduri. locuri mlăştinose, pe lingă pirăie. — În
totă Moldova ((rebh. manuse.); prin munţi (del 1. c. 37);
pe lincă lasi la Tulora si Christescă (Onicus palustris Sa,
manusc.); în Prahova la Pred6l. — 7 Pit Lg.

C. canum JV/. Bieb. C. sri. — Prin finete mmede si
mlastinose. —— În Moldova (Onicns canns Willd. Sz. ma
nusc.) imferioră la Pechea ((ruebh. manusc.) : în m-ţii Ba-
căului la Verzăscă către Uloduri, si la Mănăstirea-Casinulu :
la Aciud (Burr Basic. 1); în Buze la Beceni (Gr. in. 35);
in Prahova la Predel, Ploescă, Crivina ; la Titu (Gr. asic.!:
Kanitz ]. c. 217); ete. — 9 Juliit- August.

U. pannonicum Gard. 0. panonic. -—— Prin. fineţele us-
cate de pe coline și din munţi. — În Moldova (Caicus ser-
ratuloides Scop. Caz. Plora XIX, 71 et Fasic.!) pe delu Pa-
honiei între schitul Sihla si m-stirea Avsapia ; la Derlad; în
distr. Bacău la Versăsci, Mănăstirea-Casinului și Caraclăii:
în m-ţii Buzeului la Bisca pe m-tele de la spatele stabili-
mentului de băi; pe lingă Bucuresci la Ciocănesci (0. an-

295

De Ai -_

glicum D. Br. ragm. 1. e. NOL [non DC.]): în Vlasca la
Comana ; în m-ţil Coziei, Bistriţa și Tismana (Carduus pan-

nonicus Îi. Îlo/. manuse.). — 9 Iuniin- lulii.
U. vivulare Lin. C. de pirăie. — Prin (inelele umede
și pe lingă pirăile din munți. În Moldova (Onicus rinu-

laris Willd. Cz. Flora XIX, 71 et [asic.]; O. tomentosus Ca.
Plora XIX, 71 et Basic! : Cirsium tricephalotes Lam. h. ].
(ruebh. manuse.) prin regiunile interiore ale Cehlăului (£-
del 1. e. 36); în m-ţii Bacăului la Palanca ; în Prahova la
Predel; în Vilcea între Călimănesci şi m-stirea Cozia. —

9 funii Lugust.

. Erisithales Scop. C. cleios. —— Prin locurile petrose
si umede din pădurile montane si subalpine. —— În Moldova
(Onicus Evisithales L. Caz. Flora XIX, 71 et Basic.) su-
perioră (C. glulinosum Lam. h. ]. Guebh. manusc.) la Bros-
ceni (Burri Diesic.]); în diste. Buzeii (O. glutinosum Gr.
in. 35); în m-ţii Bucegi la Strunga (Pr. 92); în m-ţii Mus-
celului ; în Arges pe m-tele Urdica; etc. — 9 fuliir- Angst.

C. paucillorum Spreng. O. pauciflor. — Prin locurile u-
mede si pe linsă pirăile din pădurile umbrose montane si
subalpine. — În Moldova superioră prin regiunile inferiore
ale Cehlăului (Oirsium heterophallum Edel 1. c. 36 [non
AI.] et Eusic. [nom. O. helenioides]; h. ]. Guebh. manusc.);
in m-ţii Bacăului la Palanca pe lingă Pirău-sanţului ; în
m-ţii Prahovei pe m-tele Zăsanu (Ho. Erewrs. 1863, 1.
e. 115) și pe Bucegi în valea Ialomiţei (Pr. 91). — 9 Ju-
lin Lugust,

0. oleraceum Scop. C. oleraceir. — Vulg. Orăpusnie,
Urăstăval. — Pe lingă pirăie, prin fineţe mlăstinose. — Li
Brosceni (Burri Ewsic.]); pe lingă lasi la Repedea! (Onicus
oleraceus L. Sz. mianuse.) și Nitelea (D. Br. Pragm. 1. e.
100); în m-ţii Bacăului la Versăscă, Slănic si Mănăstirea-
Cașinului; în Prahova la Predel: în m-ţii Vilcei la Olă-
nesci ; ete, — 9 Zuliit- August.

296

——_ Po

0. arvense Scop. 0. de câmp. — Vulg. Pălamida, Po-
lomida. Prin aarii, pirloge, printre semnături, pe linsă
drumuri. — În tâtă Moldova (Gneb/i. manuse.); la Bucurescă
(Gr. En. 35 et Exsic.!), Buftea, Crivina, ete. — 9] uliit-
Angust.

3. înterrifolium Koch ; 0. setosum M. Bieb.—În Moldova
(Onicus arvense Ca. Flora XIX, 71 [non Bmg.] et Exsic.l;
52, manusc.) la Bârlad (Serratula radiata D. Br. Fram.
|. e. 99 [non M. Bieb.]); în distr. Bacăi la Versăscă; în
Prahova la Predel; în Vlasca la Comana ; în Mehedinti la
Stirmina (Gr. Dasie. !); ete.

7. vestitum Koch. — În Vlașca la Comana (Gr. Ezsic.]).

â. horridum Koch.—În Moldova (Onicus ferox Ca. Plora
XIX, 71 /uon L.] et Ewrsie.!; Cirsium feroz h. j. Guebl.
manuse. [non DO] ; în distr.. lasi la Domnești (Onicus fe-
roz Sz. manuse. ?).

0bs. — Se mai citâză speciile următâre : (. acaule AI. în distr. laşi
către Sucuşăni și Rădii-Alder (Onicus acaulis Willd. Sz. manuse.). —
0. serrulatum JM. Bieb. în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa şi Tismana
((. ueranicum Bess. Ilo[i. manusc.). — 0. bulbosum DC. în m-ţii Co-
zisă, Bistriţa şi Tismana (loff. manusc.).

CARDUUS L. — Cardon.

C. acanthoides /. 0. acantoid. —— Vulu. Spin, Sehin.—
Prin arii, pirloze, locuri inculte, dăr&mături. pe linsă dru-
muri. -— În Moldova (0z. Flora XIX, 70 et Dwsic. l; del
Ic. Al; Sa. manuse.) superioră (hi. j. (rnebh. manusc.) ş la
Berlad; în distr. Bacăiă la Verşăscă; pe lingă Ploescă (Jankal!)
şi către Sinaia (Gr. sec. Kanita ]. c. 217); în Ilfov (Gr.
En. 35 et aste.) la Bucurescă; în Vlașca la Comana; în
Vilcea la Ocnele-mari (Gr. Estic. 1); ete. —c? ful Angus?,

(. alpestris W. hit. 0. alpestru. — Prin pășunile pe-
irose din regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii Bucegi
(C. acanthoides Gr. En. 35 [non L.] et Lixsic. 1); pe Fur-
nica și la schitul Pescera de la Ialomiţa — 24 Juli August.

297
1 € T ? i . Ş 1 id
0. hamulosus Frh. C. hamulos. -— Prin locuri inculte.
finețe uscate, pe lingă drumuri. -— În Moldova ((ruebh. ma-

nusc.) interioră (0. seminudus (ucbh. manuse, [non MM.
Bieb.] 2). — 7 Duliit= Angust.

3. obseurus, — Prin locurile inculte. — În totă Moldova
((Guebh. manusc.).

. candicans W. Kut.; C. colhnus W. Kat. 0. alb-
cios. — Prin locuri petrose ȘI slincose din munţi. În m-ţii
Argeşului pe Urdica și Cozia ; la Virciorova către Portile-
de-fer! (Borb. 1873, Baus. 262) și între Schelea-Cladovei
si Gura-Văiei, — 7 Puniă- ulii.

U. nutans L. C. plecat. — Prin păsuni uscate, locuri in-
culte, pe linsă drumuri. —În Moldova (Gr. Erbor. 1. e. 128);
in Ilfov (fer. Fu. 35 et sic.) la Bucuresci, Cotroceni și
Fer&străă ; în Vlaşea la Comana. — 7 Jurniit- Amgust.

0. crispus /. C. creț. — Prin locuri umede, tuferisuri,
lunci, pe lingă rîuri, garduri și drumuri. — În totă Moldova
(del |. e. 41; Grnebh. manusc. ; Sz. manuse. ; Onicus pa-
“ustris Cz. Plora XIX, 71 [non Willd.] et Exsic.! D. Br.
P'ragm. ]. c. 100; Gr. Erbor. . e. 128; (ar. En. 35); între
Civina şi Ploesci (Gr. Pasic.!); la Pitesci în Zavoiu; în
m-ţii m-stirilor Tismana, Bistriţa şi Cozia (/o7f. manusc.
et Easic. 1) călre Călimănescă ; ete. — 7 ulii August.

. Personata Jacg. C. personat. — Pe lingă torentele
din pădurile reriunei subalpine. — În Moldova (Cz. Flora

XIX, 7l et Prsic.]) superioră (Gruebh. manusc.) ; în m-ţii
Bacăului la Slănic și la Palanca pe lingă Pirău-sanţului ;
in m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa și la Pre-
A6l ; ete. — 9 ful August.

SILYBUM Gaertu. — Sil.

S. Marianum Gaertn. S. Mariei. — Vulg. Armurarii,
Armurare. — Prin grădinile şi pe lingă locuinţile țerănesci.

298

pote numai subspontaneii. -— Pe linsă lași la Valea-adincă
in via Dr. Russ (Carduus Marianus LL. Sa. manuse.) : în
distr. Bacăi la Berzunţ. — 7 ful Angus.

Obs. — Se cultivă : Cynara Scolymus L. (Gu. manuse; Gr. En.
30) vulg. Anghinarii. — (. Carduneulus Li. (Goeble manuse.),

ONOPORDON L. — Onopordon.

0. Acanthium LL. O. Acan ir. — Vulg. Sea, Seciete;

Seaiit-mâuguresc. — Prin locuri inculte și aride, dăr&mă-
turi, pirloge, pe lingă locuinţi si drumuri. — În totă Romă-

nia, forte comun ((Gmeb/. manuse. ; del |. e. 41; Sa. ma-
nusc.; Gr. En. 84; Cards nutans Oz. Plora XIX, 70 [non
L.| et Easic]; h. j. Guebh. manusc.). — IT lulhi- August,

LAPPA Tournef. — Drastar.

L. major (aer. B. mare.
Prin dăr&mături, pe lingă drumuri şi garduri, prin locuri
inculte. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 70 et Ersic.! ; k-
del ]. c. 41; Ca. et Sa. 1. ce. 46; Gr. Erbor. 1. e. 128; En. 35)
inferioră ((ruebh. manusc.) ; pe lingă Bucurescă ; ete. —

-Vulg. DBrustur, Lipan. ==

CT Iuliir- Septembre.

|. minor DU. B. mic. — Pe lingă drumuri, dărămături,
prin locuri înculte. — În Argeş la Stolnică (Gr. Psic.l).-

CP unii Ampust.

L. tomentosa Lam. B. tomentos. — Prin dăr&mături, pe
lingă drumură, locuri inculte. — În Moldova ((z. Flora
XIX, 70 et Exsc.]; Ca. et Sa. |. c:4D; 2. manuse.; (Gr.
Erbor. ]. c. 128; En. 385) superioră (A. j. Guebh. manusc.)
prin regiunile inferiore ale Cehlăului (del 7. ce. 36); în
distr. lasi la Hărpăsesci ; pe lingă Berlad (D Br. Pragm.
l. e. 181); la Agiud (Burri Busic.!): la Predel; pe lincă Bu-

curescă la Chitila ; ete. — 7 /uliit- Septembre.

dacă

299

A INN

CARLINA Li. — Covlină.

U. acaulis L.; C. simplex W. hi. O. acaulă. — Nule.
Tuvtă, Durte, Tătăisă, Punga- Babei, Cepu-cioraseia, — Pe
delurile aride si prin păşiunile uscate şi petrose din munţi
pănă în regiunea subalpină. — În Moldova (02. Plora XIX,
71 et Easic.! ; O. subacanlis DO. hi. ]. Gnebh. manuse. ; UC.
caulifera Bmgs Ca. et Sa. 1. ce. 47; Sa. manuse.) pe lingă
laşi la Stincă, Voinescă, Stavnic (Sz. manusc.) și la Niţelea;
la Petră (Oz, et Sz. 1. c. 46), m-stirea Nemţului şi pe Ce-
hlăiu! (del 1. e. 36); în m-lii Buzeului la Bisca pe m-tele
din dosul stabilimentului de băi; la Sinaia (Gr. Mom. of.
|. e. et Iweurs. ]. e. 339; En. 35) si pe Bucegi; la Câmpu-
lung pe termurile Riu-Tirgului (7/o7f. Erewrs. 1862, 1. e.
40); la Curtea-de-Argeş în valea Herei (Gr. Earstc.!) și pe
m-lele Cozia ; ete. — 7 Juliir- Angust.

(. vulearis L. 0. vulgară... Prin finete uscate, păduri,
deluri aride. locuri stincose din munţi. — În m-ţii Moldovei
(Ca. Flora XIX, 71; Edel |. c. 37; Ca. et Sz. l. c. 47; Sa.
manuse.ş 0. racemosa (anebh. manusc.); pe lingă lasi la Ni-
țelea ; către Paşcani (Gr. Erbor. [. e. 128); în m-ţii Bacău-
lui la Caraclăii pe delul Straja si la Comănescă; în Pra-
hova la Văleni (Gr. En. 25 et Lasic.!); în m-ţii Argeşului
pe Urdica si Cozia; în m-ţii m-stirilor Tismana și Bistrița
(Hoff. manuse. et Easic.1); în Vilcea la Călimănesci; ete.—
7 Juliin-Septembre.

(. lonsifolia P2c/p.; C. nebrodensis Rock. [non (ous.].

O. cur foi lungă. — Pe coline aride, prin locuri stincose din

munți. -— În m-ţii Argeşului pe Urdica şi Cozia. — 9 /u-
liit- Septembre.

Obs. — Se marciteză: Saussurea alpina DC. în Moldova (Serru-

tula alpina L. Cz. et Sz. l. e. 46) — S. discolor DO. în Moldova (Ser-

ratula disculor Willd. Ca. et Sz. 1. c. 46).

300

SERRATULA L — Serafulă.

Ş. tinetoria /. S. tincturarilor. — Vule. /ălămidă,
“albinare.—Prin fineţele umede din păduri si tulerisuri. —
În Moldova (Ce. Plora XIX, 70 et Brsic.!; Bdell. ce. 4;
Da. manusc.) centrală ((uebh. manusc.) ; în distr. laşi la
Hărpăşăsci pe lingă văcăria m-stirei Nemţului! (Gr. Pr
bor, Î. c. 127) şi la m-stirea Săcu ; în distr. Bacău la Cara-
clăt și pe delu Straja ; la Odobescă, Porcescă si Păunescă
(0z. et Sa. 1. c. 46); în Ilfov la Ciocănesci (Gr. En. 35 et
Esi. !; Kana |. c. 218); în Vlașca la Prund ; la Curtea-
de-Argeş şi în pădurea (uranului aprope de Rimnicu-Vilcea
((rr. [sic. 1); în Doljiu la Vulpeni; în m-ţii Coziei, Bi-
sriţa şi Tismana (Ilo/f. manusc. et Basie. !) ; ete. — 9 Ju-
liir-Septembre.

3. indivisa Poir.—În Moldova centrală (Grebh. manuse.).

Ş. coronata LL. 5. coronara. — Prin finetele umede la
Făurei ((ruebh. manusc.) ; pe lincă lasi către Văiluţa (Cem-
'aurea ruthenica Bmg. [non Lam.] Sz. manuse. 7). —
ulii August.

0hs. — Se maiciteză: S. radiata V. Bieb. în Moldova (S. centau-
roides Bmg. [non L.] Ce. et Sz. 1. c. 46),

JURINEA Vass. — Jaurinee.

]. mollis Pe/b. J. mole. — Pe coline aride, prin locuri
petrose și stineose. — În totă Moldova (Gueb/. manuse.;
Serratula simplex DO. Uz. et Sa. l. e. 46; Cyanus mollis
(%, Plora XIX, 71 et Exsic. ]; Ca. et Sa. 1. c. 47) superioră
(Centaurea mollis Guebh. manusc. [non W. Kit.]); la A-
ciud (Burri Esi. !); în Vlasca la Comana (D. Br. Pragm.
[. e. 98); în Mehedinţi la Schelea-Cladovei, Giura-Văiei și
Dudas ; ete. — 9 Maiir- lunii.

30|

KEN TROPIIVLLUM Neck. - Penrofl.

K. lanatum DC. A. ldnos. — Vulg, Zintendgă. -— Prin
locuri ne&sipose, pe coline aride, prin luterisură, pe lingă dru-
muri. În totă Moldova (Grnebhr. manuse.; Car!hamus la-
nalus L. kdel |. c. 41 et wsic.]); pe lingă lași (V.!7 sec.
hanitz . e. 67) si către Larga şi Gropniţa (92. manusc.) ;
la Berlad, Fălciă şi Tecuciă (Car? lanat. (a. et Sa. le,
47); la Agiud (Durri [irsic. 1); în valea Buzeului spre Ni-
ton (Gr. fn. 35) şi pe valea Biscei; în Vlaşea la Prund
(Oarduncellus lanatus Moris. D. Br. Pragm. [. e. 100) si
Comana; în Gorjii la Rosia; în m-ţii m-stirilor Tismana,
Bistriţa şi Cozia (off. manuse. et Basic. 1). — (QC) Iu-
lin Angus?.

Obs. — Carthamus tinetorius L. vulg. Şofran, Sofrănel, Șo/ranaş, se
cultivă în tolă Romănia (Cz. Flora XIX, 71 et Ezsie 4, Guchh. ma-
nuse,;, Ca. et Sz. ]. e. 47; Sz. manuse; Gr. Erbor. 1. c. 128).

CENTAUREA LL. — Centaauree.

(. ruthenica am. C. rutenică. — În Moldova superioră
(Mustazza în lili. ad cl. de Janha sec. Danila . e. 218;;
pe Cehlăii (+. alpina Edel [. e. 36 /non 1.72); în m-ţii Pra-
hovei pe lingă m-stirea Cheia (Hof. fvcurs. 1863, . c.
118). — 9 ulii Angus.

0. amara /.. (. amara. — Prin lineţe și pășuni uscate.
— În Moldova (Guebh. Divsic. n. 173 sec. Nym. Consp. 421).

— 0 ulii Augus.

(. Jacea /. (. Jacee. — Prin linetele de prin păduri și
tuterisuri, pe coline uscate. — În totă Moldova (Gruebh.
manuse. ş 52. manusc. 3 Uyanus Jaceus Dmg. Ca. et Sa.
c. 47 et Basic. ; Cyanus roseus Ca. Plora XIX, 71 /non
Bmg.] et Exsic.! ; Ca et Sa. l. c. 47; Centaurea trinervia
h. j. Guebh. manuse. [non Stephan.]) ; pe lingă lași către

302

POE

Mogoşăsci , Hadîmbu (Cyaius roseus Sa. mannsc.?) si la
Niţelea ; către m-stirea Varatic (Gr. Erbor. Î. e. 128); în
Argeş la Stolnică ; ete. — 9| Juniir-Septembre.

3. pratensis Koch. — În dist. lasi la Harpăsăscă ; în Il-
[ov la Ciocănescă ; în Oltenia ((. pratensis Thuill. Hoff.
nuc).

C. nigra L.; C. ni rescens (09 negri. — Prin fine=
(ele și păşunile din munţi, pănă în regiunea alpină. — La

yu

m-stirea Nemţului şi pe Cehlăii. — 9 ulii Angus.

Obs. — lar €. nigra, ce se indică prin fineţele din totă Moldova
((anebh. munuse.) și pe lîngă laşi la Nebuna şi Vişan trebue să lie, de
sigur, cu totul altă plantă de cât C. nigra L. — Chiar şi C. nigra de

pe lingă m-stirea Cheia (Hof. Ezreurs. 1863, 7. e. 119) şi din m-ţii
Coziei, Bistriţa şi Tismana (/10//. manusc.), trebue considerată ca o
plantă îndoiosă, de vreme ce nu esistă în Erbariul Hofimannian.

. plumosa Lam.; 0. austriaca Pochel. O. plumosă. —
Prin păsunile din regiunea alpină. — În Moldova (Oyanus
flosculosus Bmg. Cz. et Sz. l. c. 47); în m-ţii Bucegi pe va-
lea Ialomiţei (0. nervosa Willd. Pr. 90) și la Predel pe
Susaii ; în Argeş pe Urdica ; ete. — 9 Juliir- Augus?,

C. phreygia L.; 0. psendophrygia (. A. Mey.; (i au
s'riaca Willd. C. frigiană.—Vulg. Sglăvoc, Dioe, (i hioe.—
Prin finețele din regiunea montană și subalpină. — În m-ţiă
Moldovei (4. j. (ruebh. manuse.; Sz. manuse.; Cyanus phry-
gius Bmg. Ca. Flora XIX, 71 et Esc.!; Ca. e! Sa... e.
47; C. austriaca ! 3. et Sz. l. c. 47; C. uniflurus Ca. Flora
XIX, 71 /non L.]) prin regiunile inferiore ale Câhlăului
(Edel 1. e. 36); în m-ţii Bacăului la Mănăstirea-Caşinului,
Câmpeni și Palanca ; la Sinaia către polele Bucegilor (Hof.
Iacurs. 1963, l. e. 119; Gr. Easic.!) și la Predăl; în m-ţii
Muscelului în calea de la Rucăr la Dimboviciora (Io. a-
curs. 1862, 1. e. 39 er Pasie. 1); în m-ţii mănăstirilor Cozia,
Bistriţa și Tismana (Ioff. manuse. et Basic. 1); în Argeş în
pădurea Gorănoia şi pe verlu Coziei (Gr. Esi. 1) ; ete.—
9 Juliii- August.

P>

în

XI

305

ie!

3. pumila. —— În Moldova (Uyermus pumilus Bmg. Ca. e!
da, A Cc. 47),

C, cirvhata Pec/b. 0. cirata. — Prin poenile din păduri,
luterisuri și finele de pe coline și din munţi. —— În dist.
Bacău la Caraclăii către Veverita ; la Curtea-de-Arges (Gr.
ijesic. 1); în lunea Uraiovei ; ete.-— 9 /uliin- August.

U. stenolepis Aerner. 0. stenolepis. -— Prin poenile din
păduri, finete, tuferişuri. —— În distr. Bacău la Caraclăii ; în
lilov la Periş, Crivina (Gr. [u. 35 et ase. !; Kanilz |. e.
215): în Vlașca la Comana și Prund; in m-ţii Vilcei între
mănăstirea Cozia şi Golotreni; în (rorjiă la schitul Locuri-
văle; ele. — 9] Zuliit- Lugust.

CA irichocephala YI. DBieb. O. tricocefala. za Prin păduri
la m-slirea Adam și la Făurei ((rueb/e. manusc.).

0. Marsehalliana Spr. C. Marsc/halliana. — Pe coline
n&sipose. — În Moldova interioră la Pechea ((rueb/i. ma-
nusc. et lrsic. n. 165 /var.] sec. Nym. Consp. 423). — 9.

0. Uyanus /. 0. albastră. —— Vulg. Vinețele, Albastrea,
Albastră, Plorea-grâului, Sglăvoc, (ihioe, Dioc. — Prin
semenături, grăie, locuri aride și petrose. — În Moldov:
(Sz. manuse. ; Uyanus segelum Bmyg. Ca. Plora XIX, 71 et
Iiwsic.]; Oz. et Sa. l. c. 47) cenwală și superioră ((ruebh.
manusc.) ; la Berlad ; în digtr. Bacău la Versăsci şi Cara-
clăă ; la Predel; în Iltov (Gr. fn. 35) la Ciocănesci şi Fe-
restr&u ; pe lingă Slatina la Milcovu-de-jos ; Craiova; către
bahna pe Plaiul-scurt; ete. — (0) funii ulii.

0. montana L.; C. montana. —— Prin pădurile de pe co-
line şi din munţi. — În Moldova (4. j. Gurebhi. manusc.?) pe
lingă Galaţi (Cyanus montanus Caz. Plora XIX, 71 et Eu-
sic]; Ca. et Sa, l. ce. 47) la Pechea (0. depressa Gruebh.
manuse. el Lisic. n. 106 [non M. Bicb.] sec. Num. Consp.

423; Sa. manusc.); la Petră, m-stirea Bistriţa (0. mollis W,

128 ; Gr. En. 35). — 9 ulii Aurpust.

0. axillaris Wild.; C. stricta W. Kit. C. azilară. —
Prin pășunile stîncose din regiunea subalpină și alpină. —
În m-ţii Moldovei (Oyanus nanus Ca. Plora XIX, 71 et Ea-
sic.]; (2. et Sa. [. c. 47; Sa. manuse.; O. variegatus Bmg.
(0. et Sa. l. c. 47) la Brosceni (Burri Basie.) si pe Cehlăii;
în m-ţii Bucegi la Strunga (hose, 132) și la schitul Pe-
“cera de la Ialomiţa. — 9 /uliir- August.

). trinervia Steph.; Pheopappus trinervius Buiss. O.
!rinerviată.— Pe colinele ierbose.— La Tirgoviștea (Schor?,
4172). — 9] Juli August.

0. Scabiosa L. C. Scabiosă. — Prin tuterişuri și finețe
sterile, pe coline aride, pe marginea aorilor și a drumuri-
lor. — În totă Moldova (Guebh. manuse.; Cyanus Seabiosa
Momnch. Caz. Flora XIX, 71 et Ezsie.!; Caz. et Sz. l. c. 47; C.
coriacea W. Kit. S2. manuse.; Cyan. cori. Ca. et Sa. 1. c. 47);
în distr. laşi la Horleşci, Domneşci, Hoisăsci (Sz. manuse.);
la m-stirea Nemţului şi Călugăreni; în m-ţii Buzeului la
Bisca ; la Predel ; la Bucuresci (Gr. Ea. 35 et Ersic.!), Co-
lentina, Chitila și Ciocănesci, Crivina și Ploesci (C. atro-
purpurea (Gr. En. 35 [non W. hit. ] et Exsic.!); în Vlașca
la Comana; între Pitescă şi Curtea-de-Argeş (Gr. Ersic.]);
în m-ţii Coziei, Bistriţa și Tismana (0. coriacea Hof. ma-

nuse. et Lasic.l); ete. — 9 Juli August.
f. albiflora. — Prin păduri la Făurei (Guebhi. manusc.).
7. spinulosa hoch; C. spinulosa Dochel. — Prin fineţe

sterile, pe coline aride, pe marginea azrilor și a drumurilor,
—În Moldova (Oyanus badensis Ca. et Sa. l. e. 47 [non
Tratt.] et Kwsic. ) la Pechea (0. apiculata Ledeb. (auebh.
manusc.) ; la "Tutova; Cetatea-Nemţului (C. badensis Sz.
manuse. et Basic. 1); în distr. Bacăă la Caraclăii ; pe lingă
Bucurescă la Chitila ; la Comana ; în Argeş la Stolnici; în-
tre Rimnicu-Vilcei și Olănesci (Gr. Basic.]); etc.

300

(. stereophylla Bess. C. stereofilă. Prin fineţe ste-
vile. —— În Moldova inferioră ((anebh. manuse. et Iasie, n.
LOS sec. Nam. Consp. 424). 9 ulii.

C. jurineaefolia Doiss. WU, cu foi de jurinia, — Prin fi-
nelele de prin lulerisură si păduri. -— Pe lingă DBucurescă la
Ciocănesci! ( Gr. En. 35 et Ersic.!; Kamtz |. c. 218); în
Vlașca la Comana și Prund. — 9) Juli Angus.

C. maculosa am, 0. maculată. — Prin Linete sterile,
pe dâluri aride, locuri nă&sipose și petrose din munti. — În

totă Moldova ((reb/. manuse,: C. paniculata (uebh. ma-
nuse. [non Luam.] 3 Sa. manuse. ; Cuyanus paniculatus Uz.
Wlora XIX. 7] [mon L.] el Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 47); în
m-ţii bacăului la Caraclăi, Salina de la Tirgu-Ocnei si Co-
mănesci ; în distr. Buzeii pe valea Slănicului Prahova. si
Ilfov (Gr. sec. RDamilz [. c. 219; C. paniculata (ir. Ein. 35
et Busic.!); la Predel; Bucuresci, Chitila și Ciocănesci ;
între riurile Sabar şi Argeş ((. paniculata Schoti 1. e. 479);
la Talpa (0. panic. Sehott 1. e. 296), Slatina și Caracal (C.
panic. Sehott [. e. 254); la Stolnică și Curtea-de-Argeş (Gr.
ksic. 1); Craiova ; în Uorjii la schitul Locuri-răle: în Vil-
cea la m-stirea Cozia și la Golotreni pe valea Lotrului ; la
Virciorova către Porțile-de fer! (hamitz 7 Î. e. 68; 0. Bie-
bersteinii DU. Borb. 1973. Bans. 261), către Bahna pe
m-tele Curchia și la Turnu-Severin; etc. — 3 Zuliii-
Septembre.

C. atropurpurea VW. Ar. C.arropurpuree. — Prin fine-
tele de pe colinele aride, locuri stincose mai cu semă cal-
care. — În Moldova (Oyanus atropurpureus Bmg. Că. e
Sa, . ce. 419); în m-ţii Prahovei către Sinaia la polele Bu-
cegilor ((. calocephala Willd. Hof. Ercurs. 1963. [. e. 119
et Iiusic.1)?; la Virciorova călre Porţile-de-fer! (Janka
ZBY. VII, 123; Nanitz! 1. e. 68) pe m-tele St-Petru la
Cruce și între Gura-Văiei și Schelea-Cladovei. — 9, Zuniii-
Juli,

20

306

C. orientalis LL. C. orientală. — Prin finete sterile. tu-
[erişuri, pe coline n&sipose. —În totă Moldova (Sz. mamuse.;
C. rupestris (aebh. manuse. [non L.] et Isic. n. UT see.
Nym. Consp. 428; Uyanus orientalis Bmg. Ca. Flora XIX.

71 et Exsic. !; Ca. et Sz. 1. c. 47); la laşi (V.! sec. Kana

l. e. 68); la Aciud (Burri Besic.!); în Ilfov între Ciocănescă
și Chitila ; în Vlașca la Comana; către Olteț (0. tatarica
Sehott ]. c. 2792), Slatina şi Caracal (0. tatarica Sehott |.
e. 2849). — 9 /umin- ulii.

), Solstitialis L. 0. solstirială. — Prin locuri sterile, ru-

derale și inculte, coline aride. pe marginea asrilor şi a dru-
murilor. — În Moldova (del 1. e. 41: Sz. manuse.; Cyanus
solstitialis Bmg. 0z. Plora XIX, 71 et Exsic.!; 02. et Sa.
[. e. 47) inferioră (Guebh. manusc.); pe linsă lași (VW. see.
Kanitz 1. c. 68) la Manta-roşie, Nebuna și Repedea: pe
lingă Bârlad la Crina (D. Br. Pragm. ]. e. 100); la Agiud
(Burri Liusic. |); în Ilfov (Gr. En. 35 et Basic.) la Bucu-
rescă, Cotroceni. Mozosoia si Chitila: în Muscel în calea de
la Rucăr la Dimboviciora (Hof. Wacurs. 1862. [. c. 89 et
Exsic. 1): între riurile Sabar şi Argeş (Scott Î. e. 479); la
Comana și Prund ; Slolnică ; către Olteț (Schort [. e. 279);
pe lingă Uraiova la Lemna; la Virciorova! (Kamtz] /. e.
65) şi Schelea-Cladovei ; etc. — O Juli August.

C. Calcitrapa LL. C. Calcitrapă. —— Pe câmpuri năsi-
pose si sterile, locuri ruderale, pe lingă drumuri. — În Mol-
dova către Erbiceni şi Pelroșila (Caleitrapa HMippophaestum
Gaertu. Sa. manusc.) ş în m-ţii Prahovei pe lingă m-stirea
Cheia (Hoff. Eazcurs. 1863. l. c. 118 et Ezsic. 1); pe insă
Bucurescă la Bănesa! (Gr. n. 35 et Basie. ; Kanita [. e.
219), Mogoşoia şi Chitila pe malurile Colentinei. — 7 /u-
lin August.

0. iberica Zrevir. C. iberică. — Pe coline aride, câm-
puri n&sipose, locuri ruderale. —— La Virciorova călve Por-

țile-de-ter! (hanirtz! [. e. 68) şi la Turnu-Severin. —
F Juliit- August,

507

Obs. Amberboa mosehala DO. rOrntaurea mosehata Willd), vuleg,
Pesmă, se cultivă prin grădini.

CURUPINA Cass. —— Orapină.

(. vulgaris (ass. 0. comună. — Pe coline aride și pe-
rose, locuri sterile, nă&sipose. — Prin stepele Romăniei

(Centaurea Crupina Li. Leveille în Demid. WVoy. 1, 192);
in Moldova inferioră ((rnebh. manuse.) ; în Vlasca la Co-
mana: în Mehedinti lu Vireiorova către Porţile-de-fer! (Sim.
D635) pe m-tele Șt.-Pebu: în Oltenia (//ozf.manusc.); ete,
(=) lunin- lulii.

NERANTIIEMUM [. — Xerantem.

N. annuum /. AX. crnal. — Vulg. /levaiţă, Pleviţă

» Ș ,
Tavniţă, Maturică. —— Prin locuri sterile, pe coline năsi-
pose si pelrose. — Prin stepele Romăniei (/eveille în De-

mid. Wow. II, 192); în Moldova (Caz. Plora XIX, 71 et La-
sie. ]: Sa. manuse.i AX. radiatum Lam. Guebh. manusc. ei
Basic. n. 160 sec. Nam. Consp. 401); pe lingă laşi de-asupra
Petrăriei-h&pedei ; către Paşcâni (rr. Erbor. l. e. 128); la
Tecuci şi Bârlad (D. Br. Pragm. Î. e. 101); pe lingă Ba-
căi, Agiud şi Cucu; în Ilfov (Gr. Dn. 35 et Earsic.!) la
Buttea; pe lină Craiova la Lemna; la Virciorova! (Nanitz !

-

|. e. 60), către Porţile-de-ter şi Schelea-Cladovei ; etc. —
(2) Juliit- Angust.

X. eylindraceum Sh. X. cilindraceii. —— Prin locuri
sterile. prin fineţele de pe colinele n&sipose şi petrose. —
La Făurei (Grebhi. manusc.); în ltov (Gr. n. 35 et Dasic. !;
hanilz [. c. 216) la Duttea: în Vlasca la Comana: în Muscel
la Câmpulung pe țermurile Riu-Tirgului (AX. inapertem
M. Bieb. [non Willd.] et Exsic. ]; Hoff. Eaeurs. 19862. 1.
e. 40): pe lină Craiova la Lemna și Trei-tontâni ; ete. —
5) Juli August.

308

OO

II. CICHORIACEE.
LAPSANA L. — Lapsană.

|. communis in. LL. comună. — Nulg. Sgrăbunţicii ,
Salata-cănelui, larbă-dle-sqaibă, larba-sgăibei. — Prin tu-
fevişuri și păduri. — În Moldova (03. Flora XIX, 70 er
[osie]; Edel |. c. 41; Sa. manusc.) centrală și superioră
(Guebhi. manusc.) ; pe lingă laşi (VW. sec. Ramira . e. 73);
pe lingă berlad la Grig ; la m-stirea Agapia (Gr. Prbor.
[. e. 127) și m-stirea Nemţului ; în distr. Bacăiă la Verşăscă,
Caraclăi şi Slănic; în Ilfov (ar. In. 36 et Prsic.!) la Bu-
curescă și Bănesa ; în m-ţii Muscelului:; în Vlașca la Co-
mană ; în Argeş la Slolnici (D. Br. P'ragm. d. c. 101),
Curtea-de-Arveş și m-stirea Slinişoră ; în Mehedinţi la lor-
vutova și Dumbrăvila (Gr. Dasic.l). — O Junii Amgust

3. glandulosa Sim. —— Prin locurile năsipose. — La Vir-
ciorova către Porţile-de-fer (Sim. 569 ; an L. grandiflora
Bor; au L. lyrata Borb. Lisareb. 58 [ez îpso]).

L. intermedia VW. Bieb. LL. intermediară. — Prin pă-
durile umbrose. — La Scînteia ((reb/. mnuse.).

APOSERIS Necker. — Aposeridă.

A. fotida Less. A. fetidă. — Prin păduri și tuterișuri.
— În Moldova (Lapsana futida Seop. Edel . e. 40) pe
lingă laşi către Valea-adincă (Sz. manuse.).— 9 Luni it ulii,

Obs, — Se mai citeză : Tolpis barbata Gern. în Moldova supe-
rioră (Sz. Bzsie.; hi. ]. Guebh. manusc.), dar să lie Ore spontanee ?

ULUNORIUM L. — Cicore.

C. Intybus Z. 0. selbatică. — Vulg. Cicore, Cicore-de-
veră. —— Prin Păşuni uscate, lineţe, locuri inculte, pe mar-

309

ginea agrilor si a drumurilor, În totă Romănia forte co-
mună (Uz, /lura XIX, 70 el lrsie.!: Idel A Q, 41: (auch.
manuse, ; Uz. et Sa, Î. e. 46; 52, mannse.; D. Br. Prag.
[. e. LOL; Gr. rbor. 1. e. 127; En. 36; C. glabratum Gr.
Iu. 36 [non Presl. ] et Exsic.!). — 9 uni în An pust.

Obs. — 6. Endivia L, vulg. Cicore-de-grădină, se cultivă în grădini,

LEONTODON L. — Leontodon.

L. autumnalis Zn. L. tomnatec. —Prin finețe. păsuni,
locuri aride, pănă în regiunea alpină. — În Moldova (Apar-
„ia antumnalis Willd, Idel 1. e. 40; Sa. manuse.):; între
(«hergani și Tilu, Sinaia (Gr. En. 36 et Esi. |; Kanitz |.
€. 222) și la Predel; în m-ţii Vilcei la Gololreni. — 2 /u-
lir-Oetombre.

[. pyrenaicus Gronan. L. pirenaic. — Prin păşunile din
reziunea alpină. — În m-ţii Moldovei (Apargia alpina Host.
Edel |. c. 37). — 9 Iuliii- August.

L. hastilis Liu; L. fastilis B. glabratus Koch. L. comun.
— Prin fineţe şi păşuni pănă în regiunea alpină. — La
Tirau-Ocenei (/. dubius Pehb. (duebh. manusc.) și Comă-
nescă ; la Sinaia pe Bucegi (Gr. Exsic.] ; Kanita [. c. 222)
si la Predel; Curtea-de-Argeş; ete. — 9 funii Amgust.

3. hispidus DBuiss. — Prin fineţe şi păşuni, pănă în regiu-
nea alpină. — În Moldova (Apargia hispida Host. Edel |.
c. 40 et Easic.!; Sz. manusc.; A. aspera Oz. Flora XIX,
70 (non W. Kit.] et Exsic.!; A. Tarazaci Ca. Flora XLX,
70 /non Willd.] et Iusic. 1!) inferioră (LL. hispidus L.
(1uebh. manusc.) si superioră (Apargia hastilis Bdul |.
e. 40 [non Host.] et Eausic.] ; Sa. manuse. ş A. încana
Sz. manuse. [non Scop. ] et Exsic.! ; Leontodon hastilis h.

7. Guebh. manuse. [non L.]; LL. încanus h. ]. Grnebh. ma-

nuse, [non Sehranch]; Hypocheris uniflora Oz. Plora XIX,
70 [non Vill.] et Basie! ; Acharophorus heloeticus h. ].

310

(ruebh. manusc. [non Scop.]) pe Cehlăi ; în distr. Bacăii la
Caraclăi pe Sirajă; la Sinaia (/hrineia hirta Gr. Brcurs.
[. c. 339 [non DO] et Basic]; Gr. En. 36) la Fundeni-
Mărcuţa (Gr. En. 36 et Basic.), Merinani si Mogosoia ; în
Vilcea pe m-tele Forfeca; în (Gorjiii la Rosia; etc.

L. asper Poir. L. aspru. — Pe coline aride şi pelrose.
— Pe malurile Putnei ((ruebh. manuse.) ; în diste. lași la
Brătuleni , Cucuteni și Bogdănesci (Apargia aspera W.
Rat. Sa. manuse. 7).

3. biseutelleefolium Doiss. — Prin Lineţe la Puţăni (LL.
Dhiscutellee folium DC. Guebh. manusc.).

Obs. — Se mai citeză : L. Villarsii Lois. în m-ţiă de la Tirgu-Ocnei
((ruebh. manusc,].

PIURIS L. — Picridă.

P. hieracioides L. P. fieracioidă. — Vulg. /arba-găiei,
Amăruță. — Prin finețe, tuterisură, poeni, locuri inculte,
pe lingă drumuri, pe marginea pădurilor și a aerilor. -— În
t6tă Moldova (Caz. Plora XIX, 70 et Easic.!; Edel 1. c. 40;
(zuebh. manuse.; 2. manuse.; Thrincia hirta Sz. [non Dot]
Hwsic.]; h. ]. (uebh. manusc.); în dist. Bacăi la Caraclăi
si Mosia-0Ocnei; în distr. Buzeii pe valea Slănicului si în I-
fov la Buttea (Gr. Th. 36 et Exsic.!; Kama 1. c. 222); la
Văleni, Câmpina și spre Sinaia (Orepis vireus Gr. En. 37
[non Wulld.] et Esic.!): în Vlasca la Comana ; în Argeş la
Stolnici ; în (orjiii la schitul Locuri-răle ; în Mehedinţi la
Virciorova către Porţile-de-fer ! (Aamnira! Î. c. 73); ete.—
lumii August.

3. crepoides hoch ; PP. crepoides Saut. — Pein fineţele
și pășunile din munti. — În Prahova la Predel pe Susaiii și
Urdicarit şi în m-ţii Vilcei între Călimănescă şi m-stirea
Cozia (Gr. Easie.]). A

0hs. — Se mai citeză:: P. Sprengeriana Poir. în păduri la Puţăni
((auebh. manusc.).

ALI

TRAGOPOUON Li. — Zragopogon.

T. porritolium /. 7. cu foi de pur. — Prin finete.
In Moldova (Cz. Plora XIX, 70) interioră (Ceh. manusc.).

T. majus /acg. 7. mare. —— Vulg. Barba-caprei, Viţa-

caprei, Salată-de-iarnă, Plore-de-câmp-galbenă. — Prin
lineţe sterile, coline aride, n&sipose. —— În totă Moldova

((ruebh. manuse.; Ca. et Sa... e. 45 et Easic.] ; 92. manusc.;
I. undulatus Ca. Plora XIX, 70 [non Jacqg. nec Pehb.] e!
liwvsie.1); pe lingă Galaţi (7. liveseens Bess. (ruebh. manusc.);
la Agiud (Burri Easic.); la Câmpulung pe termurile Riu-
Tirgului (Hof. Ewveurs. 1862, [. c. 40 et Exsic.!); în Vlaşea
la Comana ; la Virciorova către Porţile-de-ler pe SI-Pe-
Iru ; ete. — 7 umăr ulii.

3. stenophullum Boiss. — La Făurei (7. campestre Dess.
(anebh. manusc,): pe linsă Bucuresciă.

T. pratense /. 7. de finețe. — Prin linete și păşuni. —
În lotă Moldova (Cz. Plora XIX. 70 et Basic]: Bdel |. c.

-

40; Gruebh. manusc. ; Oz. et Sa. d. c. 45; Sz. manusc.); la
(alaţi pe malul Dunărei (Z. minus Fries. Cruel. manusc.).
pe lingă lasi (V.7 sec. Kamtz [. e. 72) la Nitelea ; la m-sti-
rea Agapia (Gr. Erbor. l. c. 127); pe lîngă Berlad (D. Br.
Praqgm. 1. c. 101); la Sinaia (Gr. Eacurs. 338) și Ploesci;
pe lingă Bucuresci la Bănâsa! (Gr. Eu. 36 et Dasec.!; 7.
majus (ir. En. 36 [non Jacq.] et Iasic.!), Peris, Chitila și
Ciocănescă (D. Br. Pragm. 1. c. 101); în Vilcea la Bălcescă;
in Gorjii la hosia; în Mehedinţi la lorgutova (Gr. Ea
sic.) ; ete. — OS Maii- luă.
3. tortilis Mey. — Tot în acelesi locuri.

T. orientale L. 7. oriental. — Prin fineţe. — Pe lingă
laşi (V./ sec. KNanitz l. c. 222) la Petrăria-Repedei ; la m-
stirea Nemţului : la Ploescă prin vii; Câmpulung ; pe lingă
Bucuresci la Peris (Gr. Busic.]); ete. — 7 Maiir- luă.

/ ha i
A

312

PS 3

A. revolutus Bischofi; T. undulatus Lech. [non Jacg.].—
În Moldova (7. vndulatus Edel 1. c. 40: Oz. et Sz. Lc. 45;
Sa. manusc.) la Putăni (TI. undulatus Guebh. manusc.) ; la
Agiud (Burri [asic.]) ; Uiocănescă ; Comana ; etc.

SUORZONERA L. — Scorzoneră.

Ș$. austriaca Willd. S. austriacă. — Pe coline aride și
stincose — În Moldova (del. e. 40; Cz. et Sa. l. e. 46;
Paz. manusc.). — d Apriliir- Mai,

Ș. lanuginosa Bmg. -— Prin pădurile umbrose din Mol-
dova (0z. et Sa. . e. 46) inferioră ((anebhi. manusc.) ; pe
lingă laşi către Văilula și Zahorna (52. manuse.).

Ș. hispaniea /.; S. Hispanica a. latifolia Koch; S. den-

ficulata Lam. 5. ispanică. — Prin tinetele din tuterișuri,
pe colinele ierbose. — În Moldova ((meb/i. manuse.; Ca. et

Sa. Î. e. 46); în Vlasca la Comana pe valea Gurbanului. —
D Mai lumii.

f. glasti folia Koch; S. glastifolia Wallr. — Către Ba-
căi (5. graminifolia Roth Ca. et Sa. Il. c. 46); în Vlașca
la Comana pe valea (rurbanului.

Ș. purpurea /. S. purpurie. — Pe colinele n&sipose. și
sterile. —În Moldova ((%7. et Sz. Î. e. 46) către Iaşi la Tirgu-
[rumos, Tomesci, Chiperesci şi lepureni (57. manusec.). —
D unii ulii,

S. rosea W. Dif. S. roșie. —— Prin păşunile din regiu-
nea subalpină și alpină. — În Moldova superioră (Ce. Flora
XIX, 70 et Easic. ]; h. j. Guebh. manusc.; Ca. et Sa. ]. c.
16) la Brosceni (Burri Hasic.1); pe Cehă! (Edel [. e. 36):
in m-ţii Bacăului la Palanca pe Tărhăusăl; pe virtu Pen-
leleului; în m-ţii Buceci (Zlo/f. Haewrs. 1863, Î. e. 119)
către Virfu-cu-Doru! (Gr. Dn. 36 et Ewsic. ), pe Furnica
si la Predâl pe Susaiă; în m-ţii Argeşului pe virfu Co-
ziei ; ete. — 9 /ulhi- Angust.

ă

315

Apo e Sa

Ș. mollis VW. Bieb.; Podospermum villosum Seo. 5.
mile. Pe coline n&sipose.: — În Moldova (9. cup ustifo-
lia Bmg. Cz. et Sa. d. e. 4692) interioră (Gruebh. manuse.).
— 9 Tuliit= August.

Obs. — Se mal cileză : Ș. parvillora Jueg. în Moldova (Cz. et Sz. 1.
e. 46). — S. humilis L. în Moldova (Fel 7. e. 40; Cz et Sa. l.c. 46)

superioră (hi j. (Guebh. manuse.) către m-stirea Nemţulul (Gr. Erbor.

PODOSPERMUM DC. — Podosper m.

P. Jacquinianum Aoc/.; Scorzonera „Jaequiniana Boiss.

P. Jacqnuinian. -— Pe coline uscate, prin linetele de prin
tuterisuri. —— În totă Moldova (Scorzonera octangularis Ca.

Plora XIX, 70 et Easic. |; Ca. et Sz. . c. 46; S. lacimata
Ca. Plora XIX, 70 [non L.] et Esi. |; Ca. ct Sa. 1. c. 46;
Sa. manuse.; L-. octangulare DC. (Grnebh. manusc.); pe lingă
laşi pe sub m-stirea Galata (5. octangularis Sz. manuse.) j
in districtul Vlașca la Comana pe valea (rurbanului; ete. —9)
Iuniit- August.

P. laciniatum DC; Scorzonera laciniata L. P. laciniat;
— Prin fineţe, locuri cultivate, pe coline aride. — În totă
Moldova ((rnebh. manusc.). — o Mai ulii.

3. intermedium Gr. et (dodr. — Prin fineţe în Moldova
inferioră (P. întermedium ((uss.) Di. (ruebh. manusc.).

HYPOCINERIS L. — Ipocheridă.

H. radicata /. /. rădăcinosă. — Vulg. Buruiană-por-

cescă. — Prin finetele de pe coline, păşuni, poeni. păduri
tăiate. —— În Moldova (Sz. manuse.) prin regiunile in fe-

riore ale Cehlăului (Edel 1. c. 36 et Earsic.!); în m-ţii
Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm. 1. e. 101); la Aciud
(Burri Exsic.!); Predel; m-stirea Cozia ; în Mehedinţi la
Stirmina (Gr. Ersic. 1); ete. — d luniir- August.

H. maculata LL. 7. macnlată. — Prin finetele din tuferi-
suri și păduri, pe coline aride și pelrose. — În totă Mol-
dova (Ce. Flora XIX, 70 et Ewsic. !; Achyrophorus macu-
latus Scop. (luebh. manusc.) : în dist. lasi către ledăreni
(52. manusc.) : în regiunile inferiore ale Cehlăului (fidel
[. c. 36); în distr. Bacăii la Versesci pe delu Osoiului ; la
Agiud (Burri Easic. !); la Predel: pe lingă Bucurescă la
Periş și Ciocănesci; în Vlasea la Comana; la Câmpulung
pe țărmurile Riu-Tirgului (Hoff. Eacurs. 1862, 1. c. 40):
în Arges la Stolnici (D. Br. Pragm. [. c. 101); la Virciorova
către Porţile-de-fer pe m-tele St.-Petru.—9, Maiir- Juli.

II. uniflora 1il/.; ŢI. elvetica Wulf. Î. umifloră.— Prin
pășunile din reginnea alpină. — În m-ţii Bacăului la Pa-
lanca pe 'Tărhăusăl; în m-ţii Buzeului pe Penteleu ; în m-ţii
Bucegi pe Furnica. — 9 /ulii- August.

Obs. — Se mai citeză : H. glabra L în Moldova (Sz. mannse.) spre
Tirgu-Nâmtului (Gr. Erbor. . e. 127 9),

TARANACUM Juss. — Păpădie.

T. serotinum Zi. PP. tărie. — Pe colinele useate
calcarose-n&sipose. În totă Moldova ((rmebl. manuse.

Leontodon serotinum W. Rit. Sz. manuse. et Basie), ——

), Zulin- Septembre.

T. officinale Wigg. P. oficinală. — Vulg. Păpadie, Pă-

răsita-găinilov. — Prin linețe, pășuni. locuri cultivate. și
inculte, grădini, dăr&ămături, pe lingă locuinţi. — În totă

Romănia forte comun (Cz. Plora XIX. 70 et Pasi. ; Ca.
et Sa. 1. e. 46; D. Br. FPragm. ]. ce. 101; Sa. manuse.; Gr.
En. 36 et Basic.l; T. dens leonis Desf. (auebh. manusc. ;
Leontodon Tararacum L. Edel |. c. 40; Gr. Erbor. |. €.
127). — 9 Aprilit- Octombre.

3. glauceseeus Koch; Leontodon glaucescens MM. Bieb. —
În Moldova superioră (L. corniculatus W. Kât. 02. Flora
XIX, 70 et Basic.!; T. cornicul. DC. h. j. Gnebh. manusc.).

LD
7. alpin ochi; Leontodon cancasicus Seo. — Prin pă-
sunile umede si culcare din regiunea alpină. — În Prahova

pe m-tele Zăvanu (e nigricans VW. hour. Io. Iacurs.
1563, Î.c. 115), si pe Bucezi în valea Ialomiţei la schitul
Pescera si pe Obirsia.

T. palustre DC. P. de mlastini. — Prin fineţe mlăşti-
nose.-—În Moldova (Apargia livida Bg. Sa. manusc.) infe-
rioră la Mancina (ref. manuse.). —— O Matt ulii.

T. Steveni DC; /eontodon Steveni Spr. TD. lui Steven.
— În regiunea alpină. — Pe Ducesă în valea lalomitei (/
93), pe virlu la Omu (Z alpin 7. sublentatim Schur
iu. 369). — 2 Aust.

CHONDRILLA L. -- Ohondrilă.

. juntcea LL. C. subțire. — Vulg. Păsfug. — Pe coline

etrose, prin locuri aride şi inculte, acrii și pirloge n&si-
. >] . m]

pose. —— În totă Moldova ((rueb/. manusc.; Sa. manuse. el

[iasic. 1); la Asind (Burri Basic. 1); în diste. Buzei la be-
ceni (Gr. En. 36 et Estic. !; Kamtz ]. c. 220) ; în Bucuresci
la gara Tirgoviştea (0. juncea f. latifolia (ar. Ein. 36 [non
hoch] et Exsic.!; Kanitz . c. 220); în Vlașca la Prund;
in Argeş la Dăesci pe malul Oltului (D. Br. Pragm. [. c.
101); pe lingă Craiova la Trei-lântâni ; la Virciorova către
Porţile-de-ter ; etc. — 7 Juli August.

3. spinulosa Roch; 0. acanthophuylla Dorhh. — Prim l0-
cură aride şi ntsipose. — În Vlașca la Comana.

7. latifolia hRoch; C. latifolia M. Bieb.—Prin locuri n€&-
sipose şi calcare. — La Pechea (C. vigens Relb. Gnebl.

mnusc.).

. prenanthoides Vi. ; Willemetia prenanthoides (ar.
et (rodr. 0. prenantoidă, - Prin locurile petrose din re-
siunea alpină și subalpină superioră. — În m-ţii Prahovei
pe Bucegi. — 9 /uliir- August.

316

OD

0hs.—C. prenanthoides din fineţele umede de la Ţigănesci (Guebh.
monusc.), nu seci ce pote fi.

PRENANTIIES L. — Prenante.

P. purpurea L. P. purpurii. — Vulg. Orestăţe, Salata-
sepurelui, Tălhire. — Prin pădurile umbrose din regiunea
montană și subalpină. —— În Moldova centrală și superioră
(Guebh. manusc.); la Asiud (Burri Easic.l) ; în m-ţii Ar-
zeșului pe Urdica; în m-ţii Vilcei pe Forfeca; în Gorjiu la
schitul Locuri-răle. — 97 /uliir- Angust.

LAUTUCA L. — Lăptucă.

[. virosa in. L. virosă. — Prin locuri inculte și pe-
irose, pe marginea agrilor. — În totă Moldova (Edel 1. e.
40; Guebh. mannse.; Oz. et Sa. l. e. 46; Sa. manusc.). —
Y ulii August.

L. Seariola Lin. L. Scariolă. — Prin locuri inculte și
petrose, coline aride, ruine, pe lingă garduri, pe marginea
agrilor şi a drumurilor. —În totă Moldova ((rebhi. manuse.;
L. sylvestris Lam. Edel |. c. 40; Ca. et Se. 1. c. 46; Sa.
manusc.; L. virosa 0z. Wlora XIX, 70 [non L.] et Basic.!);
pe lingă laşi la Niţelea (L. virosa D. Br. Pragm. 1. e. 101
[non L.]); la Nemţu (L. virosa Gr. Erbor. ]. c. 127 [non
L.] et Easic. !); în Prahova la Sinaia (L. virosa Gr. Ea-
curs. l. c. 839; Gr. En. 36 et Eausic. 1); în Ilfov (L. virosa
Gr. In. 36); în Bucurescă (Gr. Eu. 36 et Easic.!) la gara

Tirgovistea ; în Vilcea la Bălcescă ; ete. — c7 /ulit- August.
3. angustana. — În Moldova (LL. angustana AU. 0z et

Sa. Î. c. 46; Sa. manusc.).

L. salizna Lin. L. cu foi de salce.—Prin locuri inculte,
petrose şi umede, prin aorii şi pirloge năsipose, ruini, pe
lingă drumuri. — În Moldova (del 1. e. 40; Oz. et Sal. e.
46 ; Sa. manuse.) la Petra pe lingă Fabrică ; la Ploescă (47.

sec. Kanilz [. e. 220); la Ghergani (rr. In. 36 et Iirsic.])
si Bucuresci ; în Vlașca la Prund şi Comana ; în Vilcea la
Bălcescă ; ete. — OS ulii Angust,

|. viminea O. JI. Schultz. Li. mlădiosă. — Pe coline a-
ride şi prin locuri petrose din munţi. —— În Mehedinţi la
Vireiorova către Porţile-de-fer (Borb. 1573, Băns. 263). —

PY Duliin- August,

L. muralis Presen.: Myceles muralis Pehb. LL. de muri,
- Vulg, Susaii-de-pădure, Orestăţe, Tălhăre. — Prin pă-
durile umbrose din regiunea montană. — În Moldova (Son-
ehus rigidus Cz. Flora XIX, 70 [non Bmg.] et Ersic. !)
superioră (4. j. Gruebh. manusc.) la Agapia! (Gr. Erbor.
[. e. 197 et Erste. ]), m-stirea Nemtului, şi schitul Durău ;
în m-ţii Bacăului la Caraclăii şi Câmpeni ; la Sinaia către
Ermit (Gr. Eacurs. ]. c. 339 et Basic. !; En. 36); în m-ţii
Coziei. Bistriţa şi Tismana (Prenauthes muralis L. Hof.
manuse. et Exsic.!), la Golotreni; în Gorjii la Roşia și schi-
tul Locuri-rele ; ete. — (0) Juliir- August.

L. stricta W. hot. L. strictă. — Prin pădurile de pe
coline şi din regiunea montană, — În Moldova superioră
(Li. guevcina LL. ldel . e. 40; (auebh. manusc.). —
Juliiu- August.

L. sagittata W. At. L. cu foi sagitate. — Prin păduri
și tuferişuri. — În Moldova ((z. et Sz. Lc. 46; Se. ma-
nusc.) înterioră ((ruebhi. manusc.) ; în ltov la Ciocănesci ;
in Vlașca la Comana ; în Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. Ea-

sic. 1); ete. — 7 Julii- August.
L. perennis Zn. L. perenă. — Prin locuri petrose,
stincose și calcare. — La Virciorova către Porţile-de-fer.

— 9 Maiir- lunii.

Obs. — Se cultivă : L. sativa Jin. (Guebh. manuse. et Eizrsic. n, 229
sec. Nym. Consp. 4395; Ca. et Sa, . c. 4 et Ezsic,; Sz. manusc,), vulg.
Maroli, Salată, Lăptuci. — Li. capitata DC. (Guebh. manusc.). — Li.
crispa DC. (Guebh. manusc.).

SONCIIUS LL. — Susaiă.

N. oleraceus Lin. 8. comun. — Vulg. Susa. — Prim
locuri cultivate, vii, grădini, ruini.-— În Moldova (02. Plora
XIX, 70 et Fasic.!; Edel |. c. 40; S. lavis Vill. Ca. et Sa.
[. ec. 46; Sa. manuse.; 5. rigidus Caz. Plora XIX, 70 [nou
DBmg.] et Exrsic.l; Caz. et Sa. [. e. 46; Sz. mannse.) pe lingă
lași la Niţelea (D. Br. Pragm. [. c. 101); la Bucurescă (Gr.
lin. 37 et Iesi.) ; ete. — (0 Iuniit- Angust.

N. asper Will. 5. aspru. — Prin locuri cultivate, ruini,
vii, păduri. — În totă Moldova (5. fallaa W'allr. (anebh.
manusc.); la Aciud (Burri Ersic.); la Bucurescă! (Gr. En.
37 et Iixsic.]) în Dudescă; în Vlasca la Comana; în Olte-
nia (5. fallax Hoff. manusc. et hasic.l) la m-stirea Cozia
(Gr. Isic.l) şi Uolotreni; ele. — (0) Zumiir- August.

N. arvensis /. 5. de câmp. — Prin semenăluri, pe mar-
vinea agrilor, prin vii, tufărisuri. —— În Moldova (02. Plora
XIX, 70 et Ezsc.! ; del ]. e. 40: 0z. et Sa. [, e. 405 Ba
anusc.) ; în disir. Bacău la Versăsci; în distr. Buze la
Beceni; la Bucurescă, bultea şi Crivina (Gr. Dn. 37 et la
sic.]; S. palustris Gr. En. 31 [non L.] et Easic.]) ; în
Gorjii la pădurea Roşia; ete. — 9 /uliăi- Septembre.

Ș. palustris /. S. de mlaștini. — Prin tinețele mlăști-
nose, pe malurile riurilor şi a pîrăilor. — În totă Moldova
(Ca. Plora XIX, 70 et Prsic.!; Guebh. manusc. et Not. Îl;
Caz. et Sa. 1. c. 46; Sa. manuse.); pe lingă laşi la Niţelea
(D. Br. Pragm. l. c. 101); în distr. Bacău la Verșăscă; ete.

— 9 ulii Amgust.

MULGEDIUM Cass. — Mulgediă.
M. alpinum Less. V. alpin. — Prin pășunile umede. și
pe lingă torentele din pădurile subalpine. — În Moldova (A.

519

]. (rnelh. manuse. : Sonehus alpinus Li. Ca. Plora XIX, 70
el Esec. !; Ca. et Sa. |. e. 47: S. tatarieus Caz. Flora XIX.
70 [non DC.[?) pe Cehlăă (S. alpinus del 1. e. 36): la Bros-
ceni (Burri Desie.]) ; în m-ţii Bacăului la Palanca pe lingă
Pirău-șanlului; la Predel pe Susaiit. —— 9 Juliit= Angus.

CREPIS L. — Crepilă.

U. fotida /. C. fetidă. — Vule. Sunuitore. — Prin lo-
curi aride, pe coline pelrose, pe lingă drumuri și pe mar-
ginea agrilor si a pădurilor. — În Moldova (Sa. manusc.)
la Puţeni (Bar/hansia foetida DC. Guebh. manusc.) ; la
Virciorova călre Porţile-de-fer (Pani'z 7 1. e. 71); ele. —

(2) Tuliit- Lu gust,

U. rheadifolia 7. Biep. C. cu foi de mac. — Prin lo-
curi ne&sipose, pe coline aride şi pelrose. — Pe lincă lasă la
Niţelea ; Agiud (Burri Eesic. 1): pe lingă Bucuresci la Me-
rinani ; la Câmpulung pe valea Biu-Tireului (B. Julia
Hoff. Livcurs. 1862, . c. 40 [un Î.[); în Vlaşea la Comana:
pe lingă Craiova la Dreasta; în Vilcea la Bălcesci: ete. —
-) Dunin- ulii.

ş

. Netosa Mall. fil. C. ispidă.— Prin agrii, pivloge, finete
sterile, locuri năsipose. -— În Moldova superioră (0. hispida
W. Rit. Sz. Easic.]!: Barkhausia setosa DO. hi. j. Cruebhh.
manusc.) în distr. lași la Popricani, Mindătesci ȘI Coda-Slin-
cei (52. manusc.); în Bimnicu-sărat la Sihlea ; în Iltov la
Ciocănesci (Gr. [asic.!); în Vlașca la Comana ; în distric-
tul Mehedinţi între Schelea-Cladovei și Gura-Văiei; ete. —
O) uni = Iul.

0. praemorsa Zauseh. C, premorsă. — Prin finetele și
pădurile tăiate de pe coline şi din munți. — În Moldova

Arnica scorpioides Caz. Wlora XIX. 72 /non L.| et Brsic.]:
] :

Ca, et Sa. [. c. 49) în diste. lași către Larga (Mieracium
premorsum Îi. Sa. manusc.); Predgl. — 9 Maii- lunii,

320

0. alpestris Zansch. C alpestră. — Prin locurile stin-
cose din regiunea subalpină si alpină. — În regiunile infe-
riore ale Cehlăului (/Mieracinm alpestre Jacq. del |. c.
30), — 9] fuliir- August.

(. Diennis LL. C. Viena. — Prin finele și tulerişuri u-
mede, pe marginea pădurilor.—În Moldova (Sz. manuse.) pe
lingă Bârlad (0. tarazacifolia D. Br. Pragm. L. c. 101
[non Thuill]); în disr. Bacăiă la Verşăscă și Câmpeni; la A-
giud (Burri Pwsie. 1): la Predel: pe lingă Bucurescă la Co-
troceni (Gr. n. 37 et Ixsic. ]), Chitila și Ciocănesci (D.
Br. Pragm. |. ec. 101); în Vlașca la Comana; ete. —
Maiin- lulii.

(. nicaensis Bal. O. de Nizza. — Prin finele uscate,
locuri aride si petrose. — În m-ţii Vilcei la Golotreni ; ete. —
ST lunii- lulii.

C. rigida W. Air. C. rigidă. — Pe coline uscate. — În
Moldova (Sz. manusc.) la Pechea ((ruebh. manusc.). — d
Julii- August.

(. tectorum . C. de acoperisuri. — Prin acri şi pirloge
n&sipose, pe ziduri vechi. — În totă Moldova (Gruebh. ma-
nusc.; Sa. manuse. et Basic. 1); la Agiud (Burri Easic.l); ete.
— 0 Maii- Iulia.

f. segelalis Doth. — Prin agrii și pîrloge. — În totă Mol-
dova (Gruebh. manuse.; Sa. manusc.).

7. gracilis. — În pădurile Moldovei inferiore (Guebh.
Manus. ).

(. virens Vill. 0. verddie. — Prin aarii, păşuni sterile
si locuri n&sipose. — La Făurei (0. p lymorpha Wallr.

Guebh. manusc.) ; la laşi (V.! sec. Ramilz [. e. 221). — O
Junii Septembre.

3. agrestis Koch. —— Prin finețe sterile şi pîrloge. — În
Moldova (0. agrestis W. Hit. Sa. manusc.) la Pechea
(Guebh. manusc.); pe lingă Bucuresci.

321

=

C. Jacquini Pausch. C. luă Jacguin. — Prin pășunile
stîncose din regiunea alpină. — Pe Cehlăă! (Mieracium
chondrilloides L. Idel |. e. 36). — 9 Juliii- August.

C. paludosa Vonei. 0. de mlaztini. — Prin fineţe mlă-
știnose și păduri umede. În totă Moldova (Guebh. ma-
nusc.); în distr. lași la Voinesci (Sz. manusc.). — 9 Iu-

liă- August.

Obs. — Se mal citeză : C. taraxacifolia Thusll., prin locurile nă&si-
pose din totă Moldova /(Guebh. manusc.)? — 0. succisefolia Tausch.
la Sinaia pe valea Peleşului către Ermit (Gr. zeurs. . ce. 339;
En. 37 2)— C. blattaroides Vi. la Sinaia către Valea-rea (Gr. Ezcurs.
1. c. 388; En. 379). — C. montana Zausch. în Bucegi către Obirşia
Ialomiţei (Hieracium montanum Jacg. Hof. Excurs. 1863, 1. c. 190)J?—
C. corymbosa Zen. prin fineţe la Pechea (Guebh. manusc.) ?— 0. Dio-
scoridis L. în Moldova (Sz. manusc.) ?

LAGOSERIS M. Bieb. — Lagoseridă.

L. hbifida Koch. L. bifidă. — La Virciorova către Por-
țile-de-fer! (Sim. 572; Pterotheca bifida Pisch. et Mey.
Borb. 1873, Bans. 263) — O Apriliit- lunii.

CEPHALORHYNCHUS Boiss. — Cefalorinc.

(. hispidus Boiss. 0. ispid. — Pe stincile umbrose. —
La Virciorova către Porţile-de-fer (Lactuca hispida DO.
Borb. 1873, Bans. 263). — A.

C. glandulosus Boiss. f. catarractarum Simk. CO. glan-
dulos.— Prin pădurile dintre Gura-Văiei și Vîrciorova către
Porţile-de-fer (Simk. Term. Piz. ] [1877] 169 et 571). — A.

HIERACIUM [. — Zeraciă.

H. Pilosella L. 7. Piloselă. — Vulg. Vrechea-sorecu-
lui, Culeugu-vacei, Vulturică, Hultenidră, Hultenolă, larba-

21

322

iai

Breteh. — Prin păşuni uscate, pe coline și prin munţi. —
În tâtă Moldova (0z. Plora XIX, 70 er Brsic.]; Guebh. ma-
nuse.; H. stoloniflorum Oz. Plora XIX, 70 [non W. Rit.]
et Basic.]; H. Peleterianum 0z. Flora XIX, 70 [non Me-
rat.]); în regiunile inferiore ale Cehlăului (del [. e. 36);
în m-ţii Bacăului la Slănic; la Asiud (Burri Ersic.!) ; la
Sinaia; pe linsă Bucuresci la Bănesa, Fere&streu, Merinani
(D. Br. Pragm. l. c. 101) şi Ciocănesci ; în Vlașca la Co-
mană; în Dimboviţa pe Brăndusa; în Muscel (Gr. En. 37
et Ewsie.l; Kanitz . c. 221); în Argeş în pădurea Guranului
și pe m-tele Cozia (Gr. Ezrsic.!); în Vilcea la Golotreni ; la
Viîrciorova către Porţile-de-fer; ete. — 9] Maii-Septembre.

H. bifureum VW. Bie.; H. prealto- Pilosella Wimm. 1.
bifurcat.-— Pe coline uscate și argilose, prin fineţe și poeni.
— În Moldova (H. fagelare Pral. Guebh. manuse.) imte-
rioră (II. brachiatum Bertol. Guebh. manusc.); în distr. Ba-
cău la Verşăsci. — 9] /umiit- ulii.

H. Auricula L. 7. Urechiușă. — Prin fineţe, pășuni
uscate, poeni, pe coline şi prin munţi. — În Moldova (del
[. e. 40; Sz. manuse.) la m-stirea Nemţului ; la Predel; în
Muscel la Nămăesci (Gr. En. 37 et Ewsic.]; Kanita l. c. 221);
în Vilcea la m-stirea Horez (Gr. Ersic.]) și la Olănescă; ete.
— 9 Junii- Septembre.

H. praaltum Vll. 7. prelungit. — Prin fineţe și păşuni
uscate, păduri, locuri petrose de pe coline și din munți. —
În Moldova (HI. cymosum Bmg. Oz. Flora XIX, 70 et Ba-
sic.!; H. dubium Edel |. c. 40 [non Bmg.] et Lasic.! ; Sa.
manuse.; II. collinum Caz. Plora XIX, 70 [non Bess. nec
Gochn] et Exsic.l; h. j. Guebh. manuse. ; H. premorsum
Cz. Plora XIX, 70 [non L.] et Exsic.!) centrală (Guebh.
nianusc.); în Prahova la Filipesci (H. pratense Gr. En. 37
[non Tausch.] et Ewsic.]) și la polele Bucegilor ; pe lingă
bucuresci la şosea, Bănesa şi Merinani; la Virciorova către
Porţile-de-fer ; ete. —— 9 funii Juliă.

323
f. Bauhini Koch. — În păduri la m-stirea Scînteia
((anebh. manusc,).
%. auriculoides Lang. — Pe colinele năsipose la Pechea

(II. sarmentosum ral. (auebh. manusc.),

H. florentinum 44; /. piloselloides Will. 1. florentin.—
Prin păsunile și pădurile de pe colinele uscate şi din munţi.
- În Moldova (HI. obseurum Pehb. (uebh. manusc.); în Ar-
ges la Stolnici (I/. anricula D. Br. Pragm. 1. c. 101 /non
L.]). — N Juniit- Iulia.

I. Fussianum Se/ur; IL. Parichii Heuff. 1. lui Pus.
— Prin locurile stincose și pelrose din regiunea montană
şi subalpină. — În Vilcea la Golotreni.— 9 Zuliii- August.

H. echioides Luma. 7. echioid. — Pe colinele nesipose
și prin locurile aride din munţi. — În Moldova inferioră
(Giuebh. manuse.); la Virciorova către Porţile-de-ter („Jana !
sec. Ranitz |. e. 221). — 9 luniit- Julia.

H. eymosum /. 7. cimos. — Prin finețele uscate de pe
coline și din munţi, prin poenile și rărișurile pădurilor. —
În Moldova (H. echioides Cz. blora XIX, 70 [non W. hit. ]
et Bwsic.]) interioră (Guebh. manusc.) ; în Vlașca la Co-
mana (II. sabinum et H. florentinum D. Br. Pragm. |. ce.
101). — 9 Maii- unii.

H. pratense Zawsch. 7. de fineţe. — Prin fineţele mon-
tane. — În Moldova centrală (Gruebh. manusc.). — 9
Mai Iul.

H. aurantiacum LL. 7. portocalii. — Vulg. Sângerosă,
Pusuliţă. — Prin păşunile din regiunea subalpină și alpină.
— În Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Ersic.]) pe Cehlăi !
(del 1. c. 36); la Brosceni (Burri sic.) ; în m-ţii Ba-
căului la Slănic! (G'uebh. manuse.) şi Palanca ; în m-ţii
Buzeului pe Pentelei; în Bucegi (of. Eacurs. 1863, 1.
e. 119 et Earsic.]; Gr. Earcuvs. l. e. 340 et Easic.!; Kana
Il. e. 221) pe Furnica şi la schitul Pescera de la Ialomiţa;

324,

ag

la Predel ; în m-ţii Muscelului (D. Br. Pragm. 1. e. 101) la
Rucăr (Gr. En. 37 et Hasic.!); în Argeş pe m-tele Co-
zia ; ete. — 9] Juniii- Juli.

H. staticzetolium Vl. 7. cu foi de statice. -— Prin pă-
șunile petrose de pe lingă torentele din văile munţilor. —
În distr. N6mţ la moşia Groşi (Chania Ewsic.!) ; în m-ţiă
Bucegi pe valea Ialomiţei (/erchenfeld see. Sehur In. 387).
— 9 um ulii.

H. villosum Jacg. 7. vilos. —— Prin păşunile petrose și
pe stîncile din regiunea subalpină și alpină. — Pe Cehlăii

(Edel 1. e. 36 et Ersic.]): la polele Bucegilor către Ermit
(Gr. Eawcurs. d. e. 339; En. 37), pe Furnica și la schitul
Pescera de la Ialomiţa. -— 9 Juliir- August.

H. alpinum /. 7. alpin. — Prin pășunile din regiunea
subalpină și alpină. — Pe Cehlăi (del [. e. 36 et Ersic.);
în m-ţii Bucegi în valea Ialomiţei (Pr. 94), pe Furnica și
Virfu-cu-Doru. — 9 Zuliii- August.

H. vulzatum Pries. 7. comun. — Prin pădurile din
munți. — Pe lingă Iaşi la Hadimb și Miron6să (II. splvati-
cum Lam. Sz. manusc.); la m-stirea Adam (HI. syle. Guebh.
manusc.) ; la m-stirea Nemţului pe m-tele Pleșu (7. splv.
Gr. En. 37 et Easic.l); în m-ţii Bacăului la Slănic; în m-ţiă
Muscelului (HI. muwrorum D. Br. Pragm. |. c. 101 /non L.]);
în m-ţii Bucevi la polele Furnicei; ete. — 9, /uniir- ulii,

H. ramosum W. Kit. 7. rămos. — Prin păduri. — În
Moldova inferidră (Guebh. manusc.). — 9 Junii August.

v
7

H. murorum /. 7. de muri. — Prin păduri şi locuri stîn-
cose de pe coline şi din munți. — În Moldova (02. Plora
XIX, 70 et Brsic.]; Bdel 1. c. 37; Sz. manusc.) la m-stirea
Nâmţului (Gr. Erbor. l. e. 127 et Brsic.!) şi în regiunile
inferidre ale Cehlăului ; în Muscel la Conţăsci (Gr. Eax-
sic.]); ete. — 9 Juniir- August.

+ die astia

giurul Băici de pecură de la Câmpeni.

Il. incisum Z/oppe. 7. încisat. —— Prin pădurile din re-
giunea subalpină. — În m-ţii Bucegi pe Furnica. — 9, Iu-
niit- August,

N. pleiophyllum Se/ur.; MI. transsylvanicum Heuf.;
Orepis Pussii Rov. ]. transilvanie. — Prin pădurile din
regiunea montană și subalpină. — În regiunile inferiore ale
Cehlăului (77. molle Cz. Plora XIX,70 [non Jacg.] et Er-
sic.]; Ldel [. e. 36); în m-ţii Bucegi cu Campanula abietina
(Pr. 98) la schitul Pescera de la Ialomiţa! (VW. Winkler
[sie. în herb. Vechtr. sec. Kanitz |. c. 220; H. carpa-
thicum Hof. Ixcurs. 1863, |. e. 120 [non Bess.] et Ex-
sic.]); în m-ţii Muscelului! la Conţăsci (Gr. Easie.!) : în
Argeş pe Urzica și Cozia ; în Vilcea la Gololreni; ete. —
5 Juniiti- August.

H. racemosum W. Rit. 7. racemos. — Prin locurile in-
culte, pe marginea pădurilor. — În Vilcea în valea Oltului
pe m-tele Cârlig. — 9 Zuliă- August.

|. sabaudum /. 7. de Savoia. — Prin tuferişuri, poeni
și pe marginea pădurilor. — În Moldova superiră (Sz. ma-
nuse, et Ewsic.l; h. j. (ruebh. manusc.) pe lincă lași la Ni-
țelea și Repedea (D. Br. Pragm. 1. e. 101); în m-ţii Bu-
zeului către Bisca-mare (Hof. Ezcurs. 1863, 1. e. 117 et
Lrsic.!) și la Beceni; în Ilfov la Ciocănesci (Gr. sec. Kanitz
l. c. 220; H. boreale Gr. En. 37 [non Fr.] et Exsic.]) şi
Merinani ; în Oltenia (Io. manuse. et Easic.]); ete. —
9 Juliii- Septembre.

H. boreale Pries. 7. boreal. — Prin tuterișuri, poeni și
pe marginea pădurilor. — În Moldova inferioră (H. sylve-
stre Tausch. Guebh. manusc,). — 9 August-Oetombre.

H. umbellatum /. 7. umbelar. — Prin fineţe, pășuni
uscate, tuferișuri și păduri.— În Moldova (HI. foliosum Ca.

320

Flora XIX, 70 /non W. Rit. ] et Exsic.!) superioră (h. 3.
(aueb/;. manusc.) pe lingă Iasi la Christescă (VW. sec. Kanila
[. c. 221), Repedea şi Niţelea ; la m-stirea Agapia pe dâlul
Pahoniei și la polele Cehlăului; în m-ţii Bacăului la Cara-
clăă pe Baba-ghicea, Strajă şi pe Măgura-Ocnei ; la Sinaia
şi Ciocănesci ! (Gr. En. 37 et [osie]; Kaniia 1. c. 220); în
Vlașca la Comana și Prund ; la Curtea-de-Argeş, Stolnică şi
m-stirea Sliînişora (Gr. Basic.!); în m-ţii Vilcei la Olănescă
şi la Golotreni pe Narot; ete. — DL Zuliii- Oetombre.

H. foliosum W. Rit. 7. foios. — Prin păduri si printre
j | ȘI |

vii. — În Moldova inferioră ((nebh. manuse.; HI. virosum
Pall. (ruebh. manusc.) ; la lasi pe lingă Galata (V./ sec.
hamnilz |. c. 70). — 9 ulii- Septembre.

Obs. — H. spherocephalum Praf. — H. pallescens W. Mit. — N.
graveoleas Fra]. indicate în Moldova superioră (Hi. j. Gucbh. mannse.),
după specimene v&dute în Erbariul din lași, nu pot fi de cât resultatul
a tot atâtor erori de determinaţiune, de vreme ce nică una din spe-
ciile acestea nu figureză în erbariul menţionat. — Tot ast-fel trebue
să se considere : H. gracile Proc. din Moldova centrală (Guebh. ma-
nusc.). —- IL. prenanthoides 1777. din Moldova inferioră ((uebh. ma-
nusc.), ca una ce, fiind plantă alpină, nu este de loc probabil ea ea să
se întilnâscă în regiunea unde o indică Guebhard.

LI. AMBROSIACEE.
XANTHIUM L. — Xanthiă.

X. strumarium LL. X. comun.— Vulg. Seăetele-popei.—
Prin locuri inculte si ruderale, pe lingă garduri, pe margi-
nea aorilor și a drumurilor. — În totă Romănia forte co-
mun (Ca. Flora XIX, 63 et Lasic.; (ruebh. manusc. ; 2,
manuse.ş Gr. En. 37). — (0) Juliii-Oetombre.

X. spinosum //. X. spinos. — Vulg. Holeră, Cornuță,
Jătină, Spin-muscălese, Scaii-rusese, Lipicii. — Prin l0-
curi inculte și ruderale, sate, ocole, pe lingă drumuri și

327.

garduri, — În totă Romănia (Guebh. manuse,; Sehott |.
€. 196; Peissek . c. 2; D. Br. Pragm. |. c. 98; Sz. ma-
nuse.ş X., tricuspidatum Caz. Plora XIX, 63 et Borsec]; F-
del ]. e. 32). — 0) Tuliir- Septembre.

LII. CAMPANULACEE.
JASIONE L. — Jasionea.

J. montana /. .J. montană. — Prin locuri aride și pe-
trâse din munţi.—În m-ţii Muscelului prin apropierea Dim-
boviciorei (Io. Excurs. 1862, 1. e. 89).— 7 Iuniii- ulii.

J. Heldreichii Boiss. er Orph. 7. luă Held eich. — Prin
locurile stincâse. — La Virciorova către Porţile-de-fer !
(Janka, Ad. 161; Borb. 1873, Baâns. 265). — 7 Junii.

]. Jankae Neir. 7. lui Janhka. — Prin locurile petrâse
și stincose. — La Virciorova către Porţile-de-fer! (Janha
sec. Nym. Consp. 436; Simi. sec. Kanitz . c. 16).—- Junii.

3. subulata Siml.— Între Virciorova şi Gura-Văiei către
Porțile-de-fer (Sim/. 578).

PHYTEUMA L. — Fiteumă.

P. orhiculare /. P.orbiculară. — Prin pășunile petrâse
și pe stincile din regiunea subalpină și alpină. — În Mol-
dova (P. hemispericum Ca. Flora XIX, 61 [non L.] e!
Ewsic. !; P. pauciflorum 92. Easic. | [non L.]; h. ]. Guebh.
manusc.) ; în m-ţii Bucegi pe Furnica! (ir. En. 37 et Ea-
sie. 1) si la schitul Pescera de la Ialomiţa ; în m-ţii Musce-
lului pe lingă Dimbovicioră (D. Br. Pragm. 1. e. 97). — 9
Junii- August. |

P. nigrum Schmid. PF. negră. — Prin păşunile din re-
iunea alpină. — Pe Cehlăă (Edel 1. e. 36); în m-ţii Ba-
căului la Palanca pe virlu Ciudanerului ; în m-ţii Buzeului

328

_

pe vîrfu Penteleului ; în m-ţii Prahovei la Predel; ete. —
2 Maiii- lui.

P. tetramerum Brassas. F. tetrameră.— Prin păduri şi
fineţe stincose din munţi. — În distr. Sucevei la Brosceni
(Burri Exsic. 1); în m-ţii Muscelului pe lingă Dimboviciora
(P. spicatum D. Br. FPragm. 1. c. 97 [non L.]). — 9
Maiii- lulu.

P. canescens W. Kif. 7. albiciosă. — Prin păduri și
fineţe petrâse. — În Moldova centrală și inferioră (Guebh.
manusc.) la Pechea (Guebh. Ewsic. n. 669 în herb. Paris.]).
— 9 Juniii- August.

CAMPANULA L. — Campanulă.

C. pusilla //cenke. O. mititică. — Prin pășunile petrose
și stincose din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi (Pron.
119) în valea Ialomiţei și pe lingă Strunga (Pr. 95; O. ces-
pitosa Vill. [non Scop.] Gr. En. 38 et Easic.]) — 9 Iu-
li- August.

(. venusta Schur. C. gracidsă. — În m-ţii Bucegi la
schitul Pescera de la Ialomiţa (Schur En. 442).— 9 August.

C. rotundifolia L. 0. cu foi rotunde. — Prin păşunile

şi locurile stineose şi calcare din regiunea subalpină și al-
pină. — Pe Penteleu. — 9] /ulii- August.

B. Baumgarteni Beck. — Prin păşunile stincose din re-
giunea subalpină și alpină. — În m-ţii Bacăului la Slănic

pe Pufu ; în m-ţii Buzeului pe Penteleu.

%. Hostii Bmg.—Prin pășunile petrose din regiunea sub-
alpină și alpină. — Pe Penteleu ; în m-ţii Bucegi (0. ro-
tundifolia Gr. In. 33 [non L.] et Iasi.) pe Furnica și
Virfu-cu-Doru.

(. Seheuchzeri Vi. 0. lui Scheuchzer. —— Prin fineţele
și pășunile din regiunea subalpină și alpină. — În Moldova

"RR
hg

|
j
+
|
|
|

N ——— —_.— 2. ———g

i Au: a 3

329

——

centrală (?) și superidră ((. limfola (Guebh. manusc.) prin
regiunile inferiore ale Cehlăului! ((. linifolia Edel 1. c.
36); în Prahova pe m-tele Zăganu (Hof. Erewrs. 1863, 1.
e. 118) și în m-ţii Bucezi spre Virfu-cu-Doru, Furnica (Gr.
Lin. 33 et Exsic.; C. angustifolia Gr. Momt. ofic. |. c.;
C. limfolia Gr. Mont. off. 1. c.; Erbor. l. c. 338; In. 38)
și pe costele Babelor. — 9 Jubiit- August.

C. earnica Schiede var. latifolia Schur. 0. carnică, —-
Prin crăpăturile stineilor calcare din reviunea alpină. — În
m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa (Sehur Ba.
442). — 9 Juliăt- August.

C. bononiensis L. 0. de Bolonia. — Prin fineţe uscate,
pe coline aride, prin poenile din păduri.— În Moldova (02.
Plora XIX, 61 et Exsic. |; C. lahifoha Oz. Flora XIX, 61
[non L.] et Exsic. |; Edell. c. 37 ; C. Cervicaria Cz. Plora
XIX, 61 /non [.] et Exsic.!) inferiră ((ruebh. manusc.)
la Pechea (0. vuthenica M. Bieb. (ruebh. manusc.); pe lingă
lași la Văiluţa (Sz. manusc.); pe lingă Bârlad (D. Br. Pragm.
. €.97); la Agiud (Burri Easic.!); în Rimnicu-sărat la Sih-
lea ; în distr. Buz&ii la Beceni (Gr. En. 38 et Erste. 1) şi la
Sarea-lui-Buzti ; în Ilfov la Buftea şi Ciocănescă ; în Vlașca
la Comana ; în Muscel la polele m-telui Leresci în valea
Riu-Tirgului (Hof. Ercurs. 1862, 1. c. 31); pe lingă Cra-
iova la Lemna; în Vilcea la Bălcesci.— 9] Juliii- August.

C. rapunculoides 7. C. rapunculoidă. — În pădurile de
pe coline și din munţi. — În tâtă Moldova (Guebh. manusc.;
Sz. manusc.); pe lingă Bârlad la Slobodia (D. Br. Pragm.
I. c. 97); la m-stirea Agapia (Gr. En. 38 et Ezrsic.!); în
m-ţii Bacăului la Verşăsci, Caraclăi, Câmpeni, Comănesci
și Slănic ; către polele Cehlăului la schitul Durăă ; în Pra-
hova pe costele Bucegilor (0. Rapunculus Gr. En. 38 [non
L.] et Estic. !; Kamita |. c. 224); în Iltov la Ciocănesci; în
Vlașca la Comana; în Muscel la Nemăesci; în Argeş la Pi-
tesci în Zăvoiii și pe m-tele Urdica ; pe linsă Craiova la

330

Lemna ; în Gorjii la Roșia ; în m-ţii Vilcei (of. manusc.)
la Golotreni; în Mehedinţi între Gura-Văiei și Virciorova, şi
către Bahna pe m-tele Curchia; ete. -— 9 Zuniit- August.

C. Trachelium L.; C. wrticcefolia Schmidt. 0. Trache-
li. — Prin păduri şi tuferişuri. — În Moldova (0. Plora
XIX, 61 et Ezsic.]; Edel l. c. 39; Sz. manusc.; C. urtica-
folia Ca. Plora XIX, 61 et Ersic. !) superioră (A. j. Guebh.
manusc.); pe lingă Iași la Voinesci (0. urticafolia Sa. ma-
nusc.), la Niţelea, Repedea, Birnova, Poeni și Dobrovăț ; pe
lîngă Bârlad (D. Br. Pragm. 1. c. 97); la Agapia (0. lati-
folia Gr. Erbor. l. c. 126 [non L.] et Eawsic. |; En. 38),
m-stirea Nemţului şi la schitul Sihla ; în m-ţii Bacăului la
Verşăsci, Caraclăii, Măgura-Ocenei și Palanca; la Agiud
(Buvri Exsic. 1); în Argeş la Pitesci și pe m-ţii Urdica şi
Cozia ; în Vilcea la Bălcesci. — 9| /uniir- August.

C. latifolia L. 0. cu foi late. — Prin păduri şi tuferi-
suri umbrâse și umede. — În totă Moldova (Guebh. ma-
nusc.). — d Juliii- August.

(. abietina (Griseb. et Schenk. C. de brădet. — Prin pă-
durile din regiunea subalpină. — Pe Cehlăii și către mă-
năstirea Agapia; la Brosceni (Burri Basic. ]); în m-ţii Ba-
căului la Palanca ; pe vîrfu Penteleului ; la Sinaia (Gr. En.
38 et Exsic.!) pe la polele Furnicei, a Babelor și la Predel.
— 9 Juniit- August.

(. patula L. C resfirată. — Prin fineţe și păduri.— În
Moldova (0z. Flora XIX, 61 et Easic.]; h. ]. Guebh. ma-
nuse.; Edel 1. e. 39; Sa. manuse.; O. spathulata Sa. Estic.
[non W. Kit.]; h. ]. Guebh. manusc.) la m-stirea Agapia
(Gr. En. 38 et Exsic.]); în m-ţii Bacăului la Slănic și Pa-
lanca ; în Prahova la Văleni şi Sinaia (Gr. En. 38 ef Ea-
sic. ]; C. ramulosa Gr. Monit. ofic. 1. e. [non Jord.] ; En.
67) pe valea Pelesului ; în Dimboviţa pe m-tele Priporu; în
m-ţii Muscelului ; la Curtea-de-Argeş (Gr. Exsic. 1); pe
lingă Craiova ; în m-ţii Gorjiului şi ai Vileei (Hoff. manusc.)

351

la m-stirea Horezu, în valea Bistriţei (Gr. [rsie. 1) şi către
Lotru pe m-tele Forfeca ; ete. -—— 7 Maiit- Juli,

(. Welandii /fen 7. O. lui Weland. — Prin locurile pe-
trose din munţi. — La Virciorova către Porţile-de-fer
(Borh. 1873, Bâns. 265) şi delu Stirmina (Gr. sie. D).—
ST Mai lulii.

0. Rapuneculus /. 0. Papuncul. — Prin fineţe uscate și
locuri aride şi pădurose. —— În totă Moldova ((rnebh. ma-
nuse.; Sz. manusc.); pe linsă Bârlad la Crin ; pe lingă bu-
curesci la Buftea ; în Vlasca la Comana ; în Argeş la Stol-
nică (D. Br. P'ragm. 1. c. 97); în Mehedinţi între Hinova și
Stirmina (Gr. Easic. 1) şi între («ura-Văei şi Virciorova pe
m-tele SI-Petru. — 7 Masi August.

C. persicitolia L. O. cu foi de persie. — Prin păduri și
tuferişuri. — În totă Moldova (02. Plora XIX, 61 et Ea-
sic.l; Guebh. manuse.; Edel |. c. 37, 41; Sa. manusc.) ; pe
lingă Bârlad la Cringă (D. Br. Pragm. 1. c. 97); la Agapia
(Gr. rbor. ]. e. 126 et Basic.]; En. 38), m-stirea Nemţu-
lui și la schitul Durăă ; în m-ţii Bacăului la Verşă&sci, Cara-
clăă, Măgura-Oenei şi Slănic ; la Agiud (Burri Basic. ]);
în Prahova la Văleni şi Sinaia (Gr. Ea. 38 et Estic.)
către polele Furnicei ; pe linsă Bucurescă la Crivina, Buttea
(Gr. En. 38 et Ewsic.!) și Merinani ; în Vlașca la Comana;
în m-ţii Muscelului; în Arges la Stolnici; în Vilcea la mănă-
stirea Horez, Olănescă și la Lotru pe m-tele Forfeca ; în
Mehedinţi la Cerneţi, lorgutova, Dumbrăviţa, Hinova și Stir-
mina (Gr. Basic. 1); ete. — 9 Juniin- ulii.

f. eriocarpa Koch. — La Versăsci ; Stolnici; la Vircio-
rova pe valea Cerovălului, între Schelea-Cladovei şi (rura-
Văiei, și către Porțile-de-fer.

C. carpathica £. C. carpatică. — Pe stîncile calcare din
regiunea subalpină și alpină. — În Moldova (0. rotundifo-
lia Ca. Plora XIX, 61 [non £.] et Exsic.!) în regiunile
inferiore ale Cehlăului! (0. pulla Cz. Plora XIX, 61 et Ea-

e OR III
,

332 /

sic. !; Edel |. c. 36); la Brosceni (Burri Exsie. 1); în m-ţii
Bucegi (P'ron. 202; A. 49; A. Bot. Zeit. XIII [1855] 328;
Fr. 95) aprope de Obirşia Ialomiţei (Hof. Eacurs. 1863,
|. e. 120) la schitul Pescera de la Ialomiţa și pe valea Ba-
belor ; la Sinaia (Gr. En. 38 ; 0. magniflora (ar. Mont. o-
fic. Î. e. et Eirsic.!) și la Valea-Bogdanei lingă tunelul căiei-
ferate; ete. — 9] Juliii- August.
B. turbinata S. K. N. — În m-ţii Bucegi (Pr. 95).

0. Cervicaria L. QC. Cervicarie. — Prin finețele și pădu-
rile montane. — În m-ţii Moldovei (0. Medium Cz. Flora
XIX, 61 /non L.] et Ewsic.!; Edel |. c. 37) la Brosceni
(Burri Basic. !); în m-ţii Bacăului la Verşăsci, Câmpeni și
Slănic; în Ilfov între Buftea și Săftica (Gr. Paste. 1); în
Vlaşea la Comana: în m-ţii Muscelului la Nemăesci pe Mu-
scelu-Topliţei (D. Br. Pragm. 1. e. 97); în Prahova la Si-
naia spre Isvor (Gr. En. 38 et Easic.!); și la Predel; în
Mehedinţi către Cerneţi, lorgutova și Dumbrăviţa (Gr. Ea-
sic, 1). — 9 unii August.

C. elomerata L. C. glomerată. — Prin finețe, păşuni,
tuferișuri și păduri. — În Moldova (02. Plora XIX, 61 et
Ewsic.1) centrală și superioră ((ruebh. manusc.); pe Cehlăiu!
(Edel ]. c. 39), la m-stirile Agapia (Gr. Erbor. 1. e. 126 et
Basic. !; Gr. En. 38) şi Nemţu pe m-tele Pleşu; la Bro-
sceni (Burri Exsic.!); pe linsă lași la Voinesci către Cer-
bul6să (Sz. manusc.); în m-ții bacăului la Verşăsci (D. Br.
P'ragm. ]. c. 97), Caraclăii, Câmpeni și Palanca ; pe lîngă
Bucurescă la Periș, Crivina (Gr. En. 38 et Estic. !) și Me-
rinani; la Sinaia pe Plaiul Cumpătul (Gr. Ezevrs. [. c.
338); în Vlașca la Prund; în m-ţii Muscelului ; în Argeș pe
m-tele Cozia; pe linsă Craiova la Lemna; în m-ţii Gor-
jiului şi ai Vilcei (Hof. manusc.) la Golotreni ; ete. — 9
Maiit- August.

6. speciosa Koch. — În m-ţii Buzeului pe virfu Penteleu-
lui: la Sinaia pe costele Bucegilor (0. speciosa Hornem. Gr.
En. 38 et Basic. 1), în valea Babelor şi la Predel,

335

C. multiflora W. Ai. 0. multi floră. — Prin fineţe us-
cate. — În Covurluiii la Pechea (C. macrostachya Willd.
(inebh. manusc.); pe lingă Berlad la Uring ; la Agiud (Burri
Ewsic. !); în Vlasca la Comana ; în Arges la Stolnici (D. Br.
Pragm. ]. c. 97); în Muscel pe delu Moţoiii (Hof. zewrs.
1362, Î. e. 89). — 9 Zuniit- Juli.

0. alpina Jacg. 0. alpină. — Prin păşunile petrose din
regiunea alpină. — În Moldova (Ce. Plora XIX, 61 et Ea-
sic. 1; h. ]. Gruebh. manuse.) pe Cehlăii! (del [. c. 36); în
m-ţii Bucegi (ron. 199) pe Furnica, Virlu-cu-Doru, Petra-
arsă, Pirăi-Babelor şi până la Omu. — 9 Lumii August.

0. barbata L. C. barbară. — Prin păşunile din regiunea
alpină. — În regiunile inferiore ale Cehlăului (del 1. c.
36) 2; în m-ţii Bucegi la Omu (Pr. 96). — 94 Juliă- August.

0. sibirica L. C. de Siberia. — Prin fineţe uscate, pe
coline aride şi locuri n&sipose, pe stîncă. — În Moldova (0.
Papunculus Caz. Flora XIX, 61 [non L.] et Basic. 1; Edel
|. e. 392) inferioră (Guebh. manusc.); în m-ţii Bacăului la
Caraclăi şi către Palanca la Asăit pe lingă sos6ua de pe
malul Trotușului; în Putna la Făurei (47.7 sec. Kanifz |. ce.
223); în m-ţii Buzeului ; în Prahova pe Bucegi pe Virvu-cu-
Doru (0. Allionii Gr. En. 38 [non Vill.] et Ewsic.!) și
între Câmpina şi Sinaia pe lingă şoscua de pe malul Praho-
vei și în m-ţii Bucegi pe valea Babelor ; în m-ţii Muscelului
la Dimboviciora (0. spathulata D. Br. Pragm. |. c. 97
[non W. Kil.]), în m-ţii Vileei la («olotreni pe malul Lo-
trului. — 7 Masi ulii.

3. divergens Rehb. — La m-stirea Scînteia (0. divergens
Willd. Guebh. manusc.); la Virciorova către Porţile-de-fer.

C. Grossekii ZZenF. 0. lui G'rosseki.— Prin locurile pe-
trose și pe stîncile din munţi —— La Virciorova către Por-
țile-de-fer ! (Borb. 1873, Baus. 265; Kanita! |. e. 74) și pe
valea Bahnei; în m-ţii Vilcei între m-stirea Cozia şi Lotru.
— 9 uniii- August.

354

RS

C. lingulata W. Hit. C. bingulată. — Prin pădurile
din regiunea montană. — În Mehedinţi prin m-ţii de la

Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. 1873, Bans. 265).
— Maiir- luniit.

0bs. — Se mal citeză : C. collina WM, Bieb.? în Moldova (Sz. Erse./;
h. j. Guebh. manusc.). — lar cât despre C. thyrsoidea din Moldova (2.
j. Guebh. manuse.), acestă indicație este de sigur resultatul unei de-
terminaţiuni eronate, fiind-că în erbariul din laşi, unde arată Gue-
bhard că ar fi vădut acestă plantă, nu există nimica care să potă fi
luat pentru o asemenea specie.

ADENOPHORA Fiseh. — Adenoforă.

A. suaveolens Meyer; A. lilifolia DO.; Campanula
suaveolens Willd.; C. Alpini L. A. odorantă. — Prin fine-
tele și tuferişurile din pădurile montane. — În Moldova
(Campanula liliifolia L. Sa. manusc.) la m-stivea Nem-
tului în dumbrava din faţa cișsmelei de pe șoseua m-stirei,
ce conduce la Tergu-Nemţului! (Gr. FErbor. [. c. 126 et
Easic.]; Specularia Speculum Gr. En. 37 |non Alf. DO.]
et Ezsic.]). — 9 Juli- Septembre.

SPECULARIA Heister. — Specularie.

Ș. Speculum A/f. D0.; Prismatocarpus Speculum
LL Herit. $. Oglindă. — Prin secerişuri, pirloge și fineţele
de prin tuferişuri. — În Moldovă (Campanula Speculum L.
Edel ]. e. 39 et Easie.]; O. hybrida Ca. Plora XIX, 61 [non
L.] et Ezsic.l) superioră (A. ]. Giuebh. manusc.; 5. hybrida
h. j. Guebh. manusc. [non Alf. DU.]) pe lingă lași către
Slobodia şi Stavnic (0. Speculum Sz, manuse.) ; la Sinaia
către Buşteni (5. hybrida (ir. En. 37 [non Alf. DO] et
Easic.l). — (O) unii Iulia.

0bs.— Se mai citeză : Ș. hybrida A7/. DC. pe lingă laşi către Largă
şi Isvore (Campanula hybrida L. Se. manusc.).

..————_———— .——.—. —— pr
> = .

335

ai

LILI. ERICACEE.
CALLUNA Salisb. — Caflamnă.

(. vu aris Salish. Q. vulgară. — Vule. larbă-negră.—
Prin locurile nesipose și petrose din pădurile munţilor. —
În Moldova (rica vulgaris L. 0z. Plora XIX, 6%; del |.
c. 37; Uz. et Sa. . e. 20) centrală şi superioră (Guebh. ma-
nusc.); în m-ţii Bacăului la Tirgu-Ocnei pe Măgura-Ocnei,
Slănic (D. Br. Pragm. în Rev. lil.-sc. 171), Brătescă către
Chicera şi la Mănăstirea-Caşinului către Săritorea de la
Şoimărie ; ete. — Î> /uliii- Septembre.

BRUCKENTHALIA Rehb. — Bruckenthalie.

p. spieulitolia Pc4).; Frica spiculifolia Salisb. ; E.
Bruckentalii Spr. B. cu foi spiculiforme. —— Prin pășunile
umede și petrose din regiunea subalpină si intralpină. —
În m-ţii Moldovei (Menziesia Bruehkenthalii, Host. Edel |.
c. 37); în m-ţii Buzeului pe Penteleii la Cășărie; în Pra-
hova la Văleni (Gr. Ezsic.]) și în m-ţii Bucegi (Hof. Ba-
curs. 1863, 1. e. 119; Pr. 106) pe Furnica; în Dimboviţa
pe Pripor şi Brănduşa ; în m-ţii Muscelului la N&măescă pe
Costa-mănăstirei (D. Br. Pragm. în Rev. lit.-sc. 175); în
Argeş pe virful Coziei. — f> Juniii- August.

Obs. — Se mai citeză speciile următore : E. Tetralix L. în Mol-
dova (Cz. et Sz. 2. c. 20).— E. carnea L. în Moldova (E. herbacea L.

Ca. et Sa. 1. c. 20) şi în m-ţii Muscelului pe lîngă Dimboviciora (Hof.
Excurs. 1862, 1. c. 39).

AZALEA |. — Azalee.

A. procumbens L. A. culeată. — Prin locurile petrose
din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi pe Virfu-cu-Doru!
(Gr. En. 383 et Exsic.!), Petra-arsă, Babe.— fo funiii- ulii.

356

—

RHODODENDRON L. — Rododendru.

R. myrthifolium Sehort et Kotschy. PR. cu foi de mirt.
— Vulg. Coeăzar, Smirdar, Bujor, Trandafir-de-munte.—
Prin locurile stincose şi petrose din regiunea alpină. — În
m-ţii Dimboviţei pe Leota aprope de Paring ; în m-ţii Bu-
cegi (Fron. 199; Pr. 107; Gr. En. 38 et Exsic.]; R. fer-
rugineum Hoff. Lxcurs. 1863, l. e. 120 [non L.] ; B. Cha-
mecistus Gr. Monit. of. |. e. [non L.]; R. alpinum Ezcurs.
i. €. 340 e! Ezsic.!) pe Furnica, Petra-arsă, Obirşia și Babe;
în m-ţii Muscelului și pe Pâtra-Craiului la vîrfu Baciului
(Koischy, 65); ete. — To Juniit- August.

Obs. — Se mai citeză: Aretostaphylos Uva ursi Sreng. pe Cehlăă
(Arbutus Ura wrsi L. Ca. et Sz. 1. e. 22).

VACCINIUM [. — Vacciniă.

V. Myrtillus LL. V. Mirtil. — Vulg. Afin. — Prin locu-
rile stincose și umede din pădurile montane și subalpine, și
prin pășunile petrose din resiunea alpină. — În Moldova
(0z. Plora XIX, 64 Cz. et Sz. 1. e. 20) centrală și superioră
(Guebh. manusc.); pe Cehlăă (del 1. c. 35) și la schitul Si-
hla! (Gr. Frbor. 1. c. 126 et Basic. ]; Gr. En. 38); în m-ţii
Bacăului la Mănăstirea-Caşinului, pe Măgura-Ocnei și la
Slănic ; în m-ţii Buzeului pe Pentelei la Cășărie ; în m-ţiă
Prahovei către Sinaia (ar. Monit. off. ]. c. et Eaxcurs. |.
c. 340; Gr. En. 38) în m-ţii Bucegi pe Furnica; în m-ţii Mus-
celului la N&măesci pe Costa-mănăstirei (D. Br. P'ragm.
l. e. 97; Gr. En. 38 et asic.!); și la Dîmboviciora în
m-ţii Argeşului pe Virfu-Coziei ; ete. —— fo Maiit- lunii.

V. uliginosum /. V. uliginos. — Prin pășunile umede
și petrose din regiunea alpină. — În Moldova (02. Plora
XIX, 64 et Exsic. !; h. ș. Guebh. manusc.; Oz. et Sa. l. e. 20)
pe Câhlăii (del 1. e. 35); in m-ţii Buzeului pe Penteleu la
Căşărie. — b Maiit- ulii.

337
V. Vitis idea L. V. rogu. — Vulg. Merisor, Merisor-
de-munte, Corăză, Cocăzar, Smirdar. — Prin locurile stîn-

cose și umede din pădurile umbrose subalpine si pănă prin
păsunile pelrose din regiunea alpină. — În Moldova (02.
flora XIX, 64 et Iasic.!; Caz. et Sz. 1. e. 20) superioră
(Gruebh. munuse.) pe Cehlăă! (del 1. e. 35); la Brosceni
(Burri basic.]); în m-ţii Bacăului la Palanca pe Tărhauş
şi Tărhăușăl; în m-ţii Buzeului pe Penteleă; către Sinaia
(Gr. En. 35; V. uliginosum Gr. En. 38 [non L.] et Esi.)
în m-ţii Bucegi pe Furnica; în m-ţii Dimboviţei pe Leota
aprope de Parine ; în m-ţii Muscelului la N&măesci (V. u-
liginosum Gr. En. 38 [non L.] et Ersic.) pe Costa-mănă-
stirei (D. Br. Pragm. 1. e. 97) și pe lingă Dimbovicioră
(Hoff. Ewcurs. 1862, 1. c. 89); în m-ţii Argeşului pe Virfu-
Coziei. — îp Maii- ulii.

Obs. — Se mai citeză : V. Oxyeoceos L. în m-ţii Moldovei (de?
. c. 37).

PYROLA L. — Pyrolă.

P. rotundifolia L. P. cu foi rotunde. — Prin pădurile
umbrose și umede din regiunea montană. — În Moldova
(Sa. Easic.!; h. j. Guebh. manusc. ; Ca. et Sa. ]. c. 22) pe
lingă laşi la Repedea şi Voinești (Sz. manusc.); în m-ţiă
Bacăului în pădurea de la Câmpeni pe lingă Baia de pă&-
cură. — 9 Zuniit- luliă.

P. chlorantha Swărtz. P. gălbie. — Prin pădurile um-
brose din regiunea montană.— În Moldova centrală (Guebr.
manusc.) la Mănăstirea-Cașinului (Gueb/i. Not. manusc.);
la Agiud (Burri Basic.]). — 9 Junii- ulii.

P. minor L. P. mică. — Prin pădurile umbrose și u-
mede din regiunea montană şi subalpină. — În Moldova
(Oz. et Sa, l. e. 22) la m-stirea Nemţului și la Agapia; în
m-ţii Prahovei lu Valea-lepei (Gr. Eu. 39) și la Sinaia pe

22

valea Pelesului ; în m-ţii Muscelului la N&măescă pe Costa-
mănăstirei (D. Br. P'ragm. [. c. 97); în m-ţii Vilcei la (ro-
lotreni pe Forfeca. — 9] Juniii- Juli.

P. secunda L. P. vmlaterală. — Vulg. Perisor, Meri-
sor, Verdeţa-iernei.— Prin pădurile umbrose și umede din
regiunea montană si subalpină. — În Moldova (Cz. Flora
XIX, 64 et Easic.!; Edel |. c. 37) centrală și superioră
(Guebh. manusc.! ; pe lingă laşi la Birnova si Poeni: în
m-ții Nemţului la Sihla si Agapia (Gr. Erbor. [. e. 126 e!
Easic.!; (ar. En. 39); la Brosceni (Burri Basic 1); în m-ţii
Bacăului la Slănic si Mănăstirea-Casinului ; în m-ţii Praho-
vei la Sinaia pe valea Pelesului, în Bucegi și la Predel; în
m-ţii Muscelului la Nemăesci pe Costa-mănăstirei (D. Br.
Pragm. î. c. 97); în m-ţii Argeșului pe Urdica; ete. — 9

uni ulii

P. unillora L. /. umifloră. — Prin pădurile umbrose şi
umede din reviunea subalpină. — În Moldova (Cz. Flora
XIX, 64 et Easic.]; h. j. Guebh. manusc.; Ca. et Sa. |. e.
22) pe Cehlăi (del Î. c. 35) și către Asapia la schitul Si-
hla (Monesis grandhflora Salisb. Gr. Erbor. 1. c. 126 et
Iasic.]; Gr. En. 39); la Brosceni (Burri Ersic.!); în m-ţiă
Bacăului la Palanca pe Tărhăuşăl; în Prahova la Sinaia
pe valea Pelesului, și în Bucegi la polele Furnicei, în valea
Colței la Burlacu și pe valea Ialomiţei mai în sus de schi-
tul Pescera de la Ialomiţa; în m-ţii Dimboviţei către Na-
rol ; etc. — 9 Zumiir- Juli.

Obs. — Se maiciteză: P. umbellata L. în Moldova (Ca. er Sz.7.
c. 22). — P. media Sw. pe lingă lași la Voinești, Horleşti și, Stavnic
(Sa. manusc.).

MONOTROPA LL. — Monotropă.

M. Hypopitys L.; M. Huypopitys a. glabra Koch. WM.
Suge-pin. -— Vale. Sugătore. — Prin pădurile umbrose din
regiunea montană și subalpină, parasit pe rădăcinile steja-

rilor, favilor, a pinilor, ete. -— La m-stirea Nemţului pe
m-tele Plesu și spre Sihla pe Cărbune; în m-ţii Bacăului
la Caraclăii; în m-ţii Argesului pe Urdica.— 9) falii A epust.

LIV. EMPETRACEE.

EMPETRUM LL. — mpetru.

E. nigrum /. E. negru. — Vulg. Vutetore, Dobiţă ,
Poma- Momiţei. — Prin pășunile petrose și stincose din re-
giunea alpină. — În m-ţii Buzeului pe virful Penteleului.—

Î Apriliii- Mai.

LV. OLEACEE.

LIGUSTRUM L. — /igustru.

L. vulgare L. Lig. comun. — Vulg. Mălimță, Lemnu-
cânelui, Lemn-cânese, Mălin-negru. — Prin tuterișuri, crin-
guri, seciuri, luncă şi pe marginea pădurilor.— În totă Mol-
dova (Cz. Plora XIX, 58 et Ersic.]; Guebh. manuse.; Idel
Il. c. 41; Ca. et Sa. 1. c. 9; Sz. manusc.) si Romănia (Gr.
En. 40); pe lingă Iași la Niţelea ; către Tirgu-Nemţului
(Gr. Erbor. l. e. 125); pe lingă Bucuresci la Mogoşoia ; în
Dimboviţa către Moroeni la Clina-Fenei ; în Argeş la Stol-
nică (D. Br. Pragm. l. e. 94); ete. — bb Maiir- lumi.

SYRINGA L. — Laliac.

Ș$. vulgaris L. 4. comun. — Vulg. Lilac, Malin-rosu
Iorgovan, Serinte. — Prin pădurile stineose. — În Mehe-
dinți la Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. sec. Kanitz
. e. 77) și prin m-ţii din valea Bahnei spuntanei ; în cele-
lalte părți ale României numai cultivat prin grădini (del

a

340)

[. c. &l; Ca. et Sa. l.c. 2; Sa. manuse.; D. Br. Pragm. |.
94: Gr. Erbor. [. e. 125; Ialae vulgaris Lam. Gr. En.
40). — b Masă.

FRAXINUS L. — Prassîn.

F. excelsior L. P. comun. — Vulg. P'rassin. — În Mol-
dova (Edel ]. c. 41 et Easic.! Oz. et Sz. l. c. 41; 0z. et
Sa. . c. 3; D. Br. Pragm. 1. c. 94) pe lîngă Iași la Stincă,
Cârlig (Sz. manusc.), Repedea şi Nitelea ; către m-stirea
Nemţului (Gr. Erbor. . ec. 125); în distr. Bacău la Coman
și Verşesci ; în m-ţii buzeului pe valea Biscei şi (rura-Milei ;
în m-ţii Dimboviţei către Moroeni pe Plaiul-Domnese ; în
Vlașca la Comana; în Prahova și Mehedinţi (Gr. fn. 40); ete.
— b Martiii- Aprihi.

F. oxyphylla M. Bieb. P. cu foi ascuţite.—La m-stivea
Adam ((Guebh. manusc.). — bo Martiii- Aprilii.

F. Ornus L.; Ornus europaea Pers. PF. de Mană.—Vulg.

Urm, Mojdren. — Pe coline şi prin locurile stîncose și cal-
care din pădurile munţilor. — În Moldova (fidel 1. ce. 41;

Cz. et Sz. 1. c. 3) pe lingă laşi la Miron6sa, Hadimb și m-sti-
vea Stavnicu (Sz. manusc.); prin viile de pe lingă Ploesci ;
în Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-ter pe m-tele
St.-Petru. — t% Apriliăi- Mani.

3. diversifolius lochel. — În m-ţii Vileei la Olănesci și
la Golotreni pe Forfeca.

LVI. POLEMONIACEE.
POLEMONIUM L. — Polemontă.
P. cxruleum LL. P. albastru.— Vulg. Secara- Domnului,

Scărice.-—Finetele umede din pădurile subalpine.— În distr.
Sucâvei la Brosceni (Burri Exsic.]). -— to lunii- Juli.

_
—

LVII. SOLANACEE.
LYCIUM L. — Lică.

L. barbarum /. /. barbar.— Vulg. Cătină-de garduri.
— Cultivat pe lină garduri şi astădi devenit spontane. —
În totă Romănia (D. Br. Pragm. l. e. 92; L. europeenm
Guebh. manusc, [non L.]; Sa. manuse.; (ar. Erbor. d. c. 124).

— To Juniit= August.

SOLANUM L. — Solana,

Ș$. villosum Lam. S. vilos. — Prin dăr&mături, locuri
petrose şi calcare. — În Moldova (Edel 1. e. 39 er Posic.];

Ca. el Sal. ce. 8; Sa. manusc.) superioră ((auebh. manusc.);
în Bucuresci!, la Fer&străi (Gr. Fa. 43 et Basic. !; Ka-
nita [. e. 228). — (O lulii- Septembre.

N. miniatam Bern. 5. cu fructe roșii. — Prin locuri
ruderale. — În Muscel pe virfu dâlului Moţoii (7707. Ea-
curs. 1862, [. e. 35). — (O Juliin-Septembre.

Ş. nigrum L. S. negru. — Vulg. Umbra-nopței, Zirnă.
— Prin dăr&mături, locuri cultivate şi inculte, grădini, pe
lingă ziduri, garduri şi drumuri. — În totă Romănia (Cz.
Flora XIX, 62 et Exsc. !; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. l. c.
8; Gr. Erbor. l. c. 124; Gr. En. 43; S. vulgatum Bmg.
Edel. ]. c. 39 et Ezsic. !; Sz. manusc.).— O Iuliii- August.

3. chlorocarpum Speun.—În Moldova inferidră (5. vehro-
leucum Dast. (auebh. manusc.).

S. Dulcamara L. 5. Dulce-amară. — Vulg. Zirnă, Les-
nicioră, Lăsnicior. — Prin tuterișuri și locuri pădurose u-

mede, pe lingă pirăie, riuri, stincă şi ruină umede. — În totă
Moldova (Caz. Plura XIX, 62 et Basie. !; (auebh. manusc. ;

PRO

Edel |. c. 37; Oa. et Sz.1.c.8; D. Br. Pragm. le e. 92
(ar. Lirbor. l. e. 124) şi Romănia (Gr. En. 43); pe lingă
lași la Cristesci, Uricani (Sz. manusc.), Repedea și Niţelea;
în m-lii Bacăului la Verşăsci, Câmpeni şi Slănic; pe lingă
berlad; pe linză Ploesci la Rădulesci ; la Lergoviștea prin
ruinile de la Chindia ; pe linsă Bucuresci ; pe lingă Craiova
în Luncă; ete. — fo funii August.

0bs.— Se cultivă : $. tuberosum L. (Cz. Flora XIX, 62; Guebh. ma-
nuse ; Ca. et Sz. 1. e. 8 Gr. En. 43) S. tuberos, vulg. Cartofe, Cartofi,
Barabule, Baraboi, Bandraburee, Orumpene, Grumeiri, Crumpiri, Napi,
Bologene, Hadaburee, Picioici, Picioreă, Mere-de-vământ, Pome-de-pă-
ment, Tormer.— Ș. Lycopersicum (0z. Flora XIX. 62; Guebh. manuse.;
Ca. et Sz. 1. c. Ș, Lycopersicum esculentum Mill. (ir. En. 43) S. Lycoper-
sic, vulg. Patlagele-roşii, Patlagele-de-paradis, Paradaise. — Ș. Melon-
gena L. (Cz. FYora XIX, 62; Guebh. manusc.; Gr. En. 43; S. esculentum
Dun. Ca. et Sa. 1. c. 8), vulg. Putlagele-vinete. — Vapsicum annuum L.
(Cz. Flora XIX, 62 et Exsic.!; Guebh. manuse.; Cz et Sz. 1. c. 8 Gr. En.
43), vulg. Ardeii, Piper-roșu, Pipăruși, Pipărisă, Chipăruşi, Chipă-
rușă, Paprică, Piperiă-turcesc.

PHYSALIS L. — Pisalidă.

p. Alkekengi . P. Alhekenge. — Vulg. Papele, Papă-
leii. — Prin păduri, tuterişuri, seciuri, vii, pe lingă gar-
duri și drumuri. — În totă Moldova ((z. Plora XIX, 62;
Guebh. manusc. ; Edel |. c. 37, &4l; Ca. et Sz.l.c. 8) pe
lingă ași la Valea-adincă (Sz. manusc.), Niţelea și Birnova
(D. Br. Pragm. | c. 92); la m-stirea Varatic (Gr. rbor.
l. c. 124); în distr. Bacău la Caraclăi; la Asiud (Burr
Easic. 1); în Rimnicu-sărat la Căiata; pe lină Bucurescă;
în Vlaşea la Comana ; în Doljii pe malul Jiului la Lemna;
în Mebedinţi la Cerneţi (Gr. Jan. 43); ete.— 9 Junii- ulii,

ATROPA L. — Atropă.

A. Belladonna L. 4. Beladona. — Vulg. Mătragună,
Mătragună- Domnă- mare, Mătragună-iarbă-bună , Impă-

asi

i d)

rălesa-buruenilor, Cirega-lupului, larba-codrului, Nadra-
qulă, Mărriqgiune. -— Prin pădurile din resiunea montană.
— În Moldova (07. Plora XIX, 62 er Ersic. !) centrală si
superioră (del [. e. 37; (anebh. manuse,; Uz. et Sa. le.
3) pe linsă laşi la Birnova; la m-stirea Nemtului (Gr. n.
43) pe m-tele Pleşu; în distr. Sucevei pe valea Pelesului la
Brosceni (Burri Exsic.]); îm m-ţii Bacăului la Câmpeni și
la apele minerale de la Slănic (D. Br. Pragm. [. c. 92);
în Prahova la Sinaia pe Piscul-cânelui și pe valea Pele-
şului către Castelul-regal; în m-ţii Buzeului la Bisca pe
m-tele Lega ; în m-ţii Muscelului pe lingă N&măesci (Gr.
En. 43 et asic. 1!) si în aproprierea Dimboviciorei (Hof.
Brewrs. 1962, 1. e. 39); ete. —9, Jumiii- August.

SCOPOLIA Jacq. -— Scopohe.

N. carniolica Jacg.; $. trichotoma Maeneh.; Scopolina a-
tropoides Schul!. S. carniolică. — Prin pășunile și locurile
petrose si calcare din pădurile umbrâse. — În Moldova
(Hyosciamus Scopolia L. Edel l. e. 39; Ca. et Se. l.c. 7)
pe lină Iași către Coda-Stincei (HM. Scopolia Sz. manuse.)P
în valea Prahovei între Sinaia și Poiana-lapului; (W.
Knechtel 1). — 9 Apriliii- Mai.

HYOSCIAMUS L. —— Masalariă.

H. niger /. M. negru. — Vuls. Masalari, Masalarită.
Nebunariţă, Sunătore. — Prin locuri cultivate şi inculte,
dăr&mături, gundie, pe,lingă locuinți şi drumuri. — În tâtă
Romănia (Cz. Plora XIX, 62 et Basic. ; Gruebh. manusc. ;
Edel 1. c. 39; Ca. et Sz. 1. c. 7; Sz. manusc.: D. Br. Fragm.
I. c. 92; Gr. Erbor. 1. c. 124; Gr. En. 43). — Oe
uniti luliă,

Obs. — Se mai citeză : HI. ulbus L. în Moldova (Ede]. e. 39; Cz. et
Sea le 7)

544,

a as

DATURA L. — Datură.

D. Stramonium /. D. Stramonie. — Vulg. Ciumăfaie,
Ciuma-felei, Laur, Alaur, Lurbare, Bolandariţă. — Prin
locuri culte și inculte, dăr&mături, gundie, pe lingă garduri
și locuinţi. — În tâtă Romănia (02. Plora XIX, 62 et Ea-
sic.]; Guebh. manusc.; Edel ]. c. 39; Ca. et Sa. l. c. 7; Sz.
manusc.; D. Br. Fragm. |. c. 92; Gr. Erbor. 1. e. 124; Gr.
En. 43). — 0) Junii- August.

Obs. — Se cultivă ; Nicotiana Tabacum LL. (Gouebh. manusc.;

Ca. et Sa. 1. c. 7 et Exrsic.!; Gr. En. 43), vulg. Tabuc, Tutun. — N. ru-
stica L. (Sz. Ezsic.!), vulg. Tutun-turcesr, Bacon, Baconitţă.

LVIII. SCROPHULARIACEE.

VERBASCUM L. — Verbasc.

V. phlomoides £. V. comun. —Vulg. Luminărica- Dom-
nului, Lumânărică, Lumânare, Coda-lupului, Coda-boului,
Coda-vacei, Corovatie, Pur, Lipan. — Pe coline aride și
câmpii n&sipose, prin pirloge şi locuri inculte, prin văile riu-
rilor. — În totă Moldova (V. Thapsus Caz. Flora XIX, 62
[non L.] et Exsic. |; Guebh. manusc.; Uz. et Sa. d. c. 7; Sa.
manuse.; V. thapsiforme et V. cuspidatum Ca. et Sa. l. e.
7 [non Sehrad.]); pe linsă laşi (V. Thapsus D. Br. Pragm.
I. c. 90; V. nemorosum Sz. manuse. [non Sehrad.] et Ea-
sic. 1) ; în regiunile inferidre ale Cehlăului (VW. Thapsus E-
del ]. c. 36 et Basic. !), la Nâmtu şi m-stirea Varatie (Gr.
En. 43; V. Thapsus Gr. Frbor. |. c. 124; En. 43; V.
thapsiforme Gr. En. 43; [non Schrad.]?); pe lingă Berlad
(V. Thapsus D. Br. Pragm. l. c. 90; pe lingă Bacău (V.
Thapsus Hacg. Reise, ÎI, 52; V. thapsiforme Hoelal |. c.
445) si la Slănic ; la Aciud (Burri Ezsie.!) si Făurei (Al.
sec. Nanilz |. c. 229); în Ilfov (Gr. En. 43 et Easic. !) pe

340

lingă Bucuresci (VW. Phapsus D. Br. Pragm. |. e. 90) la
Ferăstrei ; în Vlașca la Comana ; pe linză Craiova la Br6-
sta ; în m-ţii Vilcei la Golotreni ete. — SF Juniir- August.

V. thapsitorme Sehrad. V. tapsiform.— Prin locuri in-
culte, năsipose şi petrâse. — În m-ţii Vileei la m-stirea Ho-
rez (Gr. [sic. 1). — CF Juliit- August.

V. pannosum Vis. e! Pane V. Heufeli Neilr. V. pa-
nos. — La Vireiorova către Porţile-de-fer! (Borh. Bran-
denb. XVII, 59; V. bombyciferum Eeuff. Borb. 1973, Bans.
271 /non Boiss.]) si între Șchelea-Cladovei şi Gura-Văiei.
—— lumiit- ulii.

V. Blattaria L. V. Blatavie. — Prin locuri umede ar-
gilose şi n&sipose, prin tuferişuri şi păduri, pe lingă drumuri
și șanțuri. — În tâtă Moldova ((Ginebh. manuse.; Ca. et Sz.
l. e. 7; Sz. manuse. et Exsie. 1]; Nym. Consp. 528); pe lîngă
lași la Niţelea ; la Berlad; în m-ţii Bacăului la Slănic; pe
lingă Bucuresci (D. Br. Pragm. 1. c. 90) la Cotroceni (Gr.
En. 43 et Basic. !); pe lingă Craiova în Luncă; ete. — 7
Jumi- Seplembre.

V. Dlattariforme Griseb. V.Platariform. — La Curtea-
de-Argeş (Gr. Easic.); la Virciorova către Portile de-fer.
— OP Dumă lui.

V. speciosum Schrad. V. frumos. — Prin finețele de pe
colinele aride, prin locurile inculte şi petrose, prin văile riîu-
rilor, prin pocnile pădurilor. — Pe linsă Bucuresci la Bă-
nesa pe malul Colentinei ; în Vlaşea la Comana! (Gr. Pa
sic. 1) la Vireiorova către Porțile-de-fer! (Bovb. Branden).
XVII, 59). — 7 Junii- Augusi.

V. semifloceosuin Bob. (V. superfloceosum XX specio-
sum). Y. semiflocos. — La Vireiorova către Porţile-de-fer
(Borb. Iaz. Arab. 212).

V. floccosum W. hit. V. flocos. —Pe coline pelrose. —
În Moldova (V. pulverulentum Sm. Ca et Sz. 1. c. 7); lu

246

Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. 1873, Bans. 271).
— F Tumiiu- ulii.

V. Lychnitis /. V. Licht. Prin locurile petrose de pe
coline şi din munţi, prin poenile pădurilor, pe matea riuri-
lor, pe lingă drumuri. — În Moldova ((z. et Sz. 1. e. 7; Sz.
manusc.ş Nym. Consp. 530; V. nemorosum Uz. Flora XIX,
62 [non Schrad.] et Easic. |; Ca. et Sa. l. c. 7; Sz. ma-
nusc.; V. album Maench. Ca. et Sa. 1. c. 7; V. nigrum Ca.
Flora XIX, 62 [non L.] et Ewsic. 1); interioră ((uebh. ma-
use. et Easic. n. 141 în herb. L'aris.!); în m-ţii Bacăului
la Slănic ; în regiunile interiore ale Cehlăului (V. nigrum
del . c. 36 [non L.]) și la Nemtu (Gr. Lu. 43); la Sinaia
pe valea Peleşului; în Dimboviţa pe Plaiul-Domnesc ; în
m-ţii Muscelului pe delul Moloii (Hof. Eareurs. 1862, l. e.
39 et Eiasic.]) și către Mateiaș (D. Br. P'ragm. |. e. 90); ete.
— CF lunii August.

V. nigrum /. V. negru. —— Prin tineţele de pe colinele
siliciose, pe marpinea pădurilor. — În Moldova (02. er Sz.
|. e. 7) pe lincă lași la Balcin (Sz. manuse.): în m-ţii Ba-
căului la Versăsci și Caraclăi ; la Agiud /Burri Eaesie. !);
în Ilfov (Gr. fin. 43 et Erste. 1); pe linză Craiova la Bresta;
in Argeş la Curtea-de-Argeş (rr. [izsic.]) şi la Stolnici; ete.

- SF Duniit- Îuliia. |

V. banaticum Se/rad. V. banatie. — Prin locurile pe-
irose și stincose -— La Virciorova către Porţile-de-ter!
(Simi. D984). — 7 Dunin- ulii.

V. glabratum Priv. V. glabrat. — Prin locurile stincose
si petrâse din munţi. —- La Virciorova către Porţile-de-
fer! (Sim. 584); în m-ţiă Vilcei între m-stirea Cozia și (x0-
lotreni. — S /uniăi- August.

Y. Chaixii Vill.; V. orientale M. Bieb.; V. austriacum
Sehott. V. luă Chaiz. — Pe coline, prin locuri uscate și in-
culte, finete si poeni, tuterişuri, pe marginea pădurilor, pe

347

lingă drumuri. - În Moldova superioră (V. montanum (z.
Plora XIX, 62 /non Sehrad.] et Lrsic.l; Ca. et Sa. 1. c.T;
V. gallicum Willd. hi. ]. (ruebh. manusc.) la m-stirea Nem-
țului; la Bârlad; în m-ţii Bacăului la Slănic: la Aviud
(Burri Lirsic.]); în Ilfov (V. nigro-austriacum Gr. En. 43
[non hehb.]?) la Ciocănescă (D. Br. Pragm. L. e. 90): în
Vlasca la Comana; în m-ţii Gorjiului si ai Vilcei (V. orien-
tale Hoff. manuse. et Esic.!) la Golotreni pe Forfeca ; etc.
— 7 Juliit- Septembre,

V. Brandzăe Proneher în lit. V. lnă Brandza.—( Leian-
tha). Caulis gracilis, basi parce pubescens, superne glaber-
rimus, ramosus ; folia fere omnia radicalia, longiter petio-
lata, petiolo parum lanuzinoso ; limbus ovato-cordalus, inz-
qualiter duplicato-crenatus, in tacie superiore glaber, sub-
tus tomento cinereo, brevi, dense vestitus; folia media et
superiora minima, pauca vel etiam subnulla ; pedicelli gla-
bri, sub anthesi apice recurvi, geminati, vel solitarii (rarius
terni), bracteă minută sullulti, arcuato-patentes, în ramulis
nunc alterni, nunc suboppositi, calice sextuplo longiores
(15-18 mill. longi); calix glaber, parvus (vix 2 mill.), fere
ad basin usque partitus, lobis ob:usis; corollea lutea (diam.
cireiter 15 mill.), extus punctata, glaberrimna ; filamenta
quinque dense violaceo-barbata, antheris omnibus trans-
verse insertis; stisma capitatum ; capsula ovato-obtusa, ca-
lice subduplo longior. — 7 Aestate.

Sta. și abit. — Prin locurile stîncose din munți.— În m-ţil Vilcei la
Golorteni şi pe Forleca, unde lam descoperit în anul 1976 luna luliă.

Obs. — Ab omnibus Leianthi's facile diftert foliis profunde cordatis
(ilis Veri. migri simillimis) supra glaberrimis, subtus cinereo pan-
nosis. Cum Verb. glubruto et allinibus, jam inflorescentiae indole mi-
nime confundendum.

V. phoeniceum /. V. stacoșii. — Prin finețe și păduri
— În Moldova ((z. Plora XIX, 62 et Exrsie.]; Edel |. e. 41;
Ca. et Sa... 7; Sa. manuse.) inferioră și centrală (Guebh.
manuse, et Lise. n. 145 în herb. Paris]; V. puniceun
Sehrad. (ruebh. manusc.); la Agiud (Burri Ezsic.!); în Pra-

(la)

hova şi Ilfov (Gr. En. 43 et Eizrsic.!) pe lingă Bucuresci la
Bănesa, Fer&străă şi Merinani ; în Vlaşca la Prund; în Ar-

seș la Ciofrângeni; pe lingă Slatina la Răcea ; etc. —
Maiin- lunii.
3. albiflorum. -— Pe lingă Bucuresci la Merinani.

0bs. — Se m iciteză: V. thapsoides L. în regiunile inferiore ale
Cehlăului (Ede? 7. e. 36). -- V. compaetum M. Bieb. în Moldova infe-
rioră rGuebh. manusc.). — V. lanatum Sehrad. în Oltenia (Hof. ma-
nuse.). —- V, Bastardi R. S. la Sinaia către Isvor (Gr. En. 439).—- Cât
despre V. pyramidatum VW. Bic. indicat în Moldova superioră (h. 3.
Guebh. manusc.) după specimene vedute în Erbariul din laşi, acesta
este de sigur resultatul unei erori de determinaţiune, fiind-că o ast-
fel de plantă nu există în Erbariul menţionat.

SCROPHULARIA [. — Serofularie.

Ş. nodosa LL. 5. nodurosă. — Vulz. Brânca-poreuluă, Bu-
beric, P'rundă-de-bubă-rea, Urdică-negră, larbă-negră. —
Prin pădurile și tulerişurile umede, pe lingă garduri, pe
malurile riurilor, bălților și a pirăilor. — În totă Moldova
(0z. Flora XIX, 68 et Exsic.!; Edel |. c. 37; Guebh. ma-
nusc.; Oa. et Sa. l. c. 38; Sa. manusc.; S. glandulosa Cz.
Plora XIX, 68 [non W. Kut.] et Esic.]; Sz. manusc.); pe
lîngă Lacul Brateș (det [. c. 39); pe lingă lași la Niţelea;
la Berlad (D. Br. P'ragm. 1. c. 90); la Agapia-în-del! (5.
Scopolii Gr. Erbor. ]. c. 124 et Esec. ; Gr. En. 43 p. p.
[non Hoppe]) și la m-stirea Nemţului pe m-tele Pleşu; în
m-ţii Bacăului la Câmpeni și Slănic; în Prahova la Sinaia
pe valea Peleşului! ($. Scopolii Gr. En. 43 p. p.; Mont. of.
Il. e. et Ewcurs. ]. c. 337 [non Hoppe] et Easic.!; (ar. En. 43
p. p.)* pe lingă Bucuresci la Ciocănesci ; în Vlașca la Co-
mană ; în Argeş la m-stirea Stinişora (Gr. Basic); în
Vilcea la Bălcescă şi la Golotreni pe Forteca ; în Mehedinţi
la Hinova (Gr. Easec.!); ete. — 2 Juniii- August.

Ş. alata Gilib.; 5. Ehrharti O. A. Steven. S. aripată,
- Pe malurile riurilor şi a torentelor din munţi, pe lingă

349

pirăie, isvore, bălți și helestee. — În m-ţii Moldovei (5. a-
quatica Cz. Flora XIX, 68 [non L.] et liasie.l; Edel 1. e.
37; Grnebh. manuse.; Uz. et Sz. [. e. 38) în sus de m-stirea
Asapia în Valea-Pahoniei; pe lingă Ducuresci la Mogosoia
pe malul Colentinei (Gr. [iesie.]). — 9 Juliir- Septembre.

N. Seopolii /foppe. S. ni Scopoli. — Prin pădurile mon-
lane, prin dăr&măturile şi pe lingă gardurile din sate. —
La Făurei pe țărmurile Putnei (5. glandulosa W. hit.
(ruebh. Not. manusc.); în m-ţii Bacăului la Caraclăii si Slă-
nic; în m-ţii Prahovei la Predel; la Titu (Gr. n. 43 p. p.
et Ewsic.!); în Vlaşca la Comana ; la Rimnicu-Vilcei și la
m-stirea Horezu (Gr. [irsic.]). — 7 Iunii- Septembre.

Ș. pulveruleuta /anka. 5. pulverulentă. — Prin locu-
rile stincose din munţi. — În Moldova (S. aciniata Cz,
Plora XIX, 68 [non W. Kit.] et Eusic.! ; h. j. Guebh. ma-
nuse.ş Ca. et Sa. l. e. 38) pe Cehlăă (del 1. e. 36); în m-ţii
m-stirilor Cozia, Tismana şi Bistriţa (Hof. manusc.) : în
valea Bistriţei la m-stirea Bistriţa (Gr. Esic.]). — 9 u-
liit- August.

$. vernalis /. S. vernală. — Prin păduri umbrose și
locuri umede. — În Moldova (02. et Sz. 1. c. 38 et Basic!)
pe lingă lași la Șorogari şi la m-stirea Stavnicu (92. ma-
nuse.); la Câmpulung pe țărmurile Riu-Tirgului (Hoff. E-
curs. 1562, [. e. 40); în m-ţii Bucegi pe lingă obirşia Ialo-
miţei (/lozf. Eacurs. 1863, 1. e. 120). — 7 Maiii- lunii.

GRATIOLA L. — Gratiolă.

ti. officinalis L. G. oficinală. — Vulg. Veninariţă, Mi-
lostivă, Mila- Domnului. — Prin mlaștini, bălți, șanțuri cu
apă, și finețe umede, pe malurile apelor. — În totă Mol-
dova (Cz. Plora XIX, 60 et [asic. |; Guebh. manusc.) : pe
malurile Seretului (/del /. ec. 38); către Galaţi și Botoşani
(Ca. et Sz. l. c. 2); pe lingă Bucuresci la Buftea, Crivina

350

((rr. Din. 44 el Ewsic. 1) Chitila, Ciocănescă (D. Br. Fram.
[. e. 91) şi Ghergani ; în Arges la Dimbovita-Postei:; în Dim-
boviţa la Heleşteul-Domnesc; pe linsă Slatina; în Olt la
Gremna-mare, Conţăsci, Sinesci și Bălteni ; în Doljii, Roma-
nați, Teleorman (Gr. En. 44); ete. — 2i Tunii- Septembre.

DIGITALIS L. — Digitală.

D. grandiflora Lam. D. grandifloră. — Vuls. Degetar,
Tiţa-oiei. — Prin tuterișurile și pădurile de pe coline și din
munţi. — În Moldova centrală si superioră (D. ainbigua
Murr. (2. Flora XIX, 68 et Exsic. !; Edel l.c. 37.41;
Guebh. manusc. et Exsic. n. 139 în herb. Paris.!: Oz. et
Sa. [. c. 88; Sa. manuse.; D. lutea Ca. Flora XIX, 68 [non
L.] et Ezsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 38; D. ferruginea 0a.
Flora XIX, 68 /non L.] et Hasic.]; h. j. Cruebh. manusc. ;
Ca. et Sa. l. c. 38; D. lanata Ca. Flora XIX. 68 [non
Ehrh.] et Exsic. ?; Oz. et Sa. l. c. 38); pe lincă Iași la Mo-
gosăştă, Hadimb și m-stirea Stavnic (D. lutea Sz. manusc.
[non L.]); pe Iingă Bârlad la Crinu (D. Br. Pragm. 1. c.
91); în regiunile inferiore ale Cehlăului (D. butea Edel [.
e. 36 [non L.]; D. ferruginea Edel |. c. 36 [non 4.]): la
Asapia (D. media Gr. Erbor. |. c. 124 /non Roth]) și la
m-stirea Nemţului pe m-tele Pleşu ; în m-ţii Bacăului la
Versesci, Caraclău, Lirgu-Ocenei, Slănic şi Palanca; la Aciud
(Buvri kzsic. 1); în Prahova la Văleni (Gr. ba. 44 e! Ea-
sic. 1), către Telega și la Sinaia; în Muscel pe Padina-Cucii;
în Argeş la Stolnici; pe lingă Slatina către Olt; în Gorjiă la
schitul Locuri-răle; în Vilcea la Golotreni pe Forfeca; în Me-
hedinţi între(Gura-Văiei şi Vireiorova, ete. —9| Jumiii- August.

D. lanata hr. D. lanată. — Pe câmpuri nă&sipose și
pe coline aride, prin fineţele din păduri și prin tuf&rişuri.—
În Ilfov ( (ar. fin. 44 et Brsic. 1) pe lingă Bucuresci la Me-
rinani, 'Ţigănesci, Chitila și Ciocănescă (D. Br. Pragm. . e.
91); în Dimboviţa la Colentina-de-jos! (Sehort Î. e. 472) și

30]

la Nucet : la Câmpulung pe termurile Riu-Tiroului (7/07.
Eweurs. 1862, [. e. 40); pe lingă Slatina către OI, la Mil-
covu-de-jos : în Mehedinţi la Vireiorova către Porţile-de-
fer! (Sehott. 1. e. 248), Șchelea-Cladovei, Hinova, etc.
9) Junii August.

0hs.— Nu scită ce pote fi: D. purpurea L. din m-ţii Muscelului în ca-
lea de la Dimboviciora la Rucăr (Hof. Ereurs. 1862, 1. e. 39), de

vreme ce acestă specie nu cresce în România de cât numai! cultivată
prin grădini Ca. et Sz. 7. e. 38; Gr. En. 44).

ANTIRRHINUM [L. — Antirin.

A. majus . A. mare. — Vulg. Gura-lenlui, Guwra-mic=
lului. — Pe zidurile vechi. — La 'Tergoviştea pe Chindia
şi la m-stirea Delu, pote spontanee ; în cele-lalte părti ale
României cultivată prin grădini. — 9 funii August.

A. Orontium /. A. Orontii” — Prin locuri cultivate, pe-
trişuri, — În Argeş la Stolnici în lunea Cotmenei pe lincă
calea ferată (Gr. Estic. 1). — (O Juliir- August.

LINARIA Tournef. —— Zinarie.

[,. Elatine Mil. 4. Elatine. — Prin agrii și pirloge
argilose. — În m-ţii Bacăului la Caraclăă ; la Aciud (Burri

Esic.]); în Iltov la Ciocănescă și Titu (Gr. fn. 44 et Br
sic.]. Danitz l. c. 229); în Vilcea la Bălcesci şi la Oenele-
Mari. — () luliii- Septembre.

L. spuria M'/. L. spurie. — Prin agrii, pirloge şi lo-
curi aroilose şi inculte. — În Putna la Făurei (Goeb/. ma-
uusec.); în Vilcea aprope de Olănesci. — (2) Zuliir- August.

[. minor Desf. L. mică. — Prin petrişurile năsipose de
pe matca torentelor din munţi. — În Moldova ((z. ora
XIX, 68 et Basic.]; Edel |. c. 40; Ca. et Sz. l. c. 38) supe-
rioră (4. ]. (inebh. manusc.) către Nemţu (Gr. En. 44) si la

=

Gura-schitului-Durăii și la Hanu. — (9) Zuliir= Angus.

352

L. alpina L. Linarie alpină. — Prin locurile petrose
din resiunea alpină.—În Moldova (Sz. Ersic.l; A. j. Guebh,
manuse.). — (O) ulii Amgust.

L. arvensis Desf. L. agrestă. — Prin agrii şi pe câm-
puri năsipose. — În Moldova (0z. e Sz. 1. e. 38) pe malul

Prutului la Soloneţ (Sz. manusc.).— 0) Juli August.

|. genisteefolia JM. L. cu foi de genistă. — Prin lo-
curi n&sipose și petrose de pe coline și din munţi. — În
Moldova (Edel 1. e. 40; Ca. et Sa. d. c. 38; L. dalmatica
Mil. Guebh. manusc. et Ersic. n. 504 în herb. Parws.l; Ca.
et Sa. Î. c. 88) și totă Romănia (/. dalmatica Schur En.
490) ; pe lingă Galaţi (Guebh. manusc.) ; pe lingă Botosani
(Antirrhinum genistefolium Li. Hacg. Reise, Il, 140; Hoelzi
l. e. 443); în distr. lași la Miroslava, Găureni şi Holboca (/.
dalmalica Sa. manusc.) ; pe lingă Berlad la Dimitresci ; pe
lingă Bacău și la Borzești pe malul Trotușului ; la Agiud
(Burri Easic.!); în Ilfov (Gr. En. 44 et Ezsic. !) la Buftea
și Ciocănesci ; în Vlașca la Prund (D. Br. P'ragm. ]. c. 91);
în Argeș pe m-tele Urdica ; în Vilcea la Olănesci şi la Golo-
treni pe Forteca și Naroţ; pe linsă Craiova la Lemna; în
Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-fer! (Sefott [. c.
248; Ranita] d. c. 57) şi între Șchelea-Cladovei și (rura-
Văiei; ete. —

L. macedonica Griseb. L. macedonică. — În Moldova
„(Nym. Consp. 538).

L. italica Trev. L. de talia. — Prin locuri aride şi pe-
trose. -— La Pechea ((tuebhi. manusc. el Basic. n. 505 sec,
Nym. Consp. 537); la Vaciul (LL. linifolia Roch. Sehoit ].
e. 296); în Argeş la Stolnici (Gr. Easic. 1). — 9 Juliir-
Seplembre.

L. vulgaris L. Linarie vulgară. -— Vuls. Lânariță, În-
stibatie. Buruiană-de-in. — Prin locuri aride cultivăte și
inculte, dăr&mături, pîrloge, vii, pe lingă drumuri și ziduri.

Y E

355

— În totă Moldova (0z. Flora XIX. 065; (rel. manuse. el
Lirsic. n. BOB sec. Num. Consp. D37; Lidel 1. e. 40; Ca. et
Sz. l. c. 38; Sz. manuse,; Gr. Erbor. |. e. 124): pe lină
lași la Niţelea şi Hărpăseşti; la Caraclăii si Tireu-Oenei: la
Aiud; pe lingă Bucuresci; la Curtea-de-Arges (Gr. Drsic.]):
la Rimnicu-Vileci ; pe lingă Craiova la Lemna ; între Gura
văiei și Virciorova ; ele, -— 9 /uliir- Seprembre.

i VERONICA L. — Veronică.

V. scutellata /. VW. seutelată. —Prin fineţe umede, mla-
Știni, bălți, pe malul lacurilor și a pirăilor. — În totă Mol-
dova ((ruebh. manuse.; Uz. Wlora XIX, 59; Ca. et Sa. le.
2); pe lingă lacul Brateș (del 7. e. 38); pe lingă laşi la Bal-

cin (Sz. manusc.). — d Juniit- August.
V. Anagallis . VW. Anagatidă. — Prin pirăie, isvore,
bălți, mlaștini, pe malul apelor. — În totă Moldova (02.

Plora XIX, 59 et asie.]; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. |. e.
2; Sz. manusc.) ; pe lingă lacul Brateș (Fidel 1. e. 38); la
Asiud (Burri Ezsic.l); pe lingă Bucuresci ; în Vlașca la
Comana ; în Argeş pe malul Topolozului (D. Br. Pragm.
[. €. 91); în Muscel în valea Riu-Tirgului (Foff. Eareurs.
1962, [. e. 31); în Mehedinţi pe malul Dunărei între Șche-
lea-Cladovei și (iura-văiei; etc. — 9 Maiit- August.

V. Beccabunga . V. Becabungă. — Vulg. Pribolnie
Bobilnic, Bobovnie, Bobornic, Bribornic, Blăbornică. —
Prin mlaștini, ape stasnante, bălți, pirăie, isvore, pe malul
apelor. — În Moldova (0z. Flora XIX, 59 et Brsic.]; Cz.
et Sa. [. e. 2; Sz. manusc.) pe lingă Galaţi pe malurile Sere-
lului ((ruebh. manusc.) și pe lingă lacul Drateş (del 1. e.
38); în m-ţii Bacăului la Verşăsci, Caraclăii și Mănăstirea-
Caşinului; la Aciud (Burri Esic.!); în Prahova la Sinaia
pe valea Peleșului ; pe lincă Bucurescă la Fer&streă (D. Br.
P'ragm. ]. c. 91); în Muscel (ar. En. 44 et Basic.!; Ranilz
. e. 230); ete. — 9 Maiir- August. i

23

354

V. urticsefolia /acg.; V.latifobia L. ap. herner. V. cu
foi de urdică. — Prin locurile stincose și umede din pădu-
rile umbrose ale regiunei montane şi subalpine. — În Mol-
dova (Cz. Plora XIX, 59 et Exsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 2) cen-
Irală şi superioră (V. latifolia Guebh. manusc.?); pe lingă
lași către Repedea şi Mironesa (Sz. manusc.); în regiunile
inferiore ale Cehlăului! ([idel . c. 36); la Brosceni (Burri
Basic.l); în m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br. Pragm. . e.
91); în Prahova la Sinaia (Gr. Eacurs. 1. e. 340) pe la po-
lele Furnicei şi la Predel; în Muscel la N&măesci pe Costa-
mănăstirei (D. Br. Pragm. . c. 91; V.latifolia Gr. En.
44 p. p. [non Lam.] et Easic.l); în m-ţii Gorjiului și aă
Vilcei (Hof. manusc.) la Olănescă pe lingă cascadă, și la
(olotreni pe Forfeca. — 9 Maii- Angst.

V. Chamaedrys L. V. Stejărel. — Prin finețele uscate,
tuferișuri, poenile de prin păduri, de la câmpii și pînă în
regiunea subalpină. — În tâtă Moldova (03. Plora XIX, 59
et Easic.!; Edel ]. c. 39; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. |. e. 2;
Sz. manuse. ; V. pilosa Că. Plora XIX, 59 [non Sehm.] ;
Ca. et Sa. 1. c. 2; Sa. manusc.; V. Teucrium Ca. Flora
XIX, 59 /non L.] et Easic.!; Ca. et Sa. l.c. 2); pe lingă
laşi la Petrăria-Repedei și la Niţelea ; la m-stirea Nemţu-
lui și pe Cehlăi; în m-ţii Bacăului la Caraclăii și Comă-
nesci ; la Agiud (Burri Easic.!) ; în distr. buzei (Gr. En.
44 et Easic.l) la Bisca pe m-tele Tega ; în Prahova la Si-
naia pe Piscu-cânelui, Pâtra-arsă, schitul Pescera de la la-
lomiţa şi Predel; pe lîngă Bucuresci la Ferestrăii (D. Br.
Pragm. ]. c. 91); pe lingă Craiova în Luncă ; în (rorjii la
Roşia ; în Argeş pe m-tele Urdica ; în Vilcea la Golotreni pe
Forfeca ; la Virciorova către Porţile-de-fer (Bor. ap. ha-
nâta |. e. ȘT); ete. — d Apriliit- lumii.

V. montana /. V. montană. — Prin pădurile umbrose
si umede din regiunea montană şi subalpină. —- În Mol-

dova (Cz. Plora XIX, 59; Cz. et Sz. 1. e. 2) pe lingă Iași la

Repedea (Sz. manuse. ?); la Sinaia în valea Căsăriei (Gr.
Eizeur. ]. c. 339 et Din. 4%; Danila 1. c. 230). —9 Maiin- Iulia,

V. officinalis L. V. oficinală. Vulg. Ventrilică. —
Prin pădurile din reviunea montană și subalpină. — În
Moldova (Cz. Plora XIX, 59 et Easic.!; Ca. et Sz. 1. c. 2)
centrală și superioră (del [. e. 37; hi. 7. Gruebh. manusc.);
pe linsă laşi la Birnova şi Poeni; în m-ţii Bacăului la Tirgu-
Ocnei pe Măgura-Ocnei, la Slănic si Comănescă ; la Bros-
ceni (Burri Exsic.!); în m-ţii Prahovei la Sinaia (Gr. n.
44 et Exsic.!) către polele Bucezilor şi la Predel; în m-ţii
Muscelului pe m-tele Lereşti (J7o0/7. Ereurs. 1862, [. c.31)
și la Nemăesci pe Costa-mănăstirei (D. Br. Fragm. |. c.
91); la Curtea-de-Argeş (Gr. Eizsic.)); ete.— 9] Maiii- ulii.

V. aphylla /. V. află. — Prin locurile stîncose din re-
giunea alpină. — În Moldova (02. et Sz. Î. c. 2; V. depau-
perata W. Rit. Oz. et Sa. 1. e. 2); pe Bucegi în valea Ialo-
miţei (Pr. 104). — 9] /uniit- August.

V. Baumeartenii 7. et Schulr. PV. lui Baumgarten. —
Prin crăpăturile stincilor din regiunea alpină — În Mol-
dova (V. petrea Bmg. Cz. et Sa. 1. c.2); în m-ţii Bucegi.
— 9 uliit- August.

V. prostrata L. V. prostrata. — Prin fineţe n&sipose
și păşuni useate. — În Moldova (02. Flora XIX, 65 et Ea-
sic.]; Edel 1. e. 39; Ca. et Sa. l. e. 2; Sa. manuse.) la lași
(V. Teucrium D. Br. Pragm. l. €. 91 [non L.]): în Ilfov
(Gr. En. 44 et Easic.!) la Bucuresci în Cismeziu și la Bă-
nâsa (V. Teuerium var. minor. D. Br. Pragm. |. e. 91).
— 94 Maiit- lunii.

V. dentata Schmidt; V. austriaca L. a. dentata hoch;

|. austriaca L. ap. Kerner. V. dentată. — Prin păsuni
uscate și pe coline ntsipose. — În m-ţii Moldovei (del /.

ce. 37: 0z. et Sz. l. c.9); în distr. Bacău la Verşăscă pe d6-
lul Osoiului ; în Vlașca la Comana. — 9 Zorii Julie,

250

V. orientalis Mil; V. austriaca f. orientalis 0. Koch.
V. orientală. — Pe colinele năsipose. — la Puteni (Guebh.
imanusc.). — X Tuntin- ulii.

V. multifida L. ap. Kerner. V. austriaca Sad. [non
L |. Vi multifidă. — Pe coline și prin fineţe uscate. — În
lotă Moldova (V. austriaca Guebh. manuse. et Ersic. n. 8
în herb. Paris. 1; Num. Consp. 5hb; V. Jaeguini Ca. Plora
XIX, 59 er birsic.]) pe lingă lași la lazu-Chiriţei, Șapte-
Omeni și Rus&ni (V. Jacquini Sa. manusc.); pe lingă Bu-
curesci la Bănesa (V. austriaca D. Br Pragm. L. c. 91),
Ferestr&ă, Cotroceni și Chitila ; la Văleni (Gr. Ersic.));
in Muscel (ir. Fzsic.!) la polele m-telui Leresci pe va-
lea Riu-Tirgului (Ilof. Ezcurs. 1862, 1. c. 31); ete. — 9]

MM aii- lunii.

V. Teucrium /. ap. Herner; V. Pseudochamedrys
Jacg. ; V. latifolia anetor. rece. [non L.]. V. Teueriii. —
Prin finețele uscate și tuferișurile de pe coline și din munți.
— În Moldova (del 1. e. 39; Sz. manuse. ; V. latifolia
Ca. Plora XIX, 59 et Exsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 2; V. spuria
Ca. Plora XIX, 59 /non L.] et Eaxsic.!; Ca. ei Sa. l. 6. 2;
V. foliosa (2. Flora XIX, 59 [non W. Kit.] et Basic. ;
Ca. et Sa. 1. c. 2) inferioră (VW. Peuerium Guebh. manuse. ei
Exsic. n. 3 sec. Nym. Consp. 535); în m-ţii Bacăului la Ver-
şăsci şi Caraclăi; la Agiud (Burri fiaesic.!); în Prahova
la Câmpina şi Văleni (Gr. Dn. 44; V. latifolia Gr. En.
44 p. p. et Lisic.]); pe lingă Bucuresci la Ciocănesci ; în
Vlașca la Comana ; în Argeş; în Muscel (V. atifolia D.
Br. Pragm. |. c. 91); pe lingă Craiova la Lemna ; în Me-
hedinţi la Cerneţi (Gr. Easic.!); ete. — 9 Juniit- ulii.

V. spuria /. V. bastardă.— Prin tutărişuri și păduri. —
În Moldova interioră la Pechea (V. foliosa W. Kit. Guebh.
manusc, el sic. n. 6 în herb. Paris. Nam. Consp. Dh&h);
intre Ciocănesci și Titu (V. longifolia (ar. En. 44 [non Î.]
et biasic.]); în Vlașca la Comana; ete.— 94 Main ulii,

dam
sd

3. paniculata (L.). — În m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa
și Tismana (Ilo/f. manuse, ?),

V. Bachofenii Flo: V. grandis Pisch. V. lui Bacho-

fen. — Prin locurile stîncose și petrose din munţi. — În

m-ţii Vileei pe malul Oltului aprope de Călimănescă (Puss
in (ariseb. et Seh, It. 824), la Harmasariii (D. Br. Basie.
n. 922 in Knapp. Oester. bot. Zeit. XXVII [1877], 362) si
la Golotreni pe Forfeca și Naroţ; în Argeş pe m-tele Cozia
la m-stirea Slinișora ; la Vireiorova către Porţile-de-fer,
— 9 Juniii- August.

V. longitolia L.; V. maritima L. ap. Kerner. V. cu foi
lungi. — Prin tineţele umede și pe malurile riurilor. — În
Moldova superioră (0z. Plora XIX, 59 et Earse.]; ph. ].
Guebh. manusc.; Edel |. c. 37; Ca. et Sz. l.c. 2; V. media
Oa. et Sa. 1. c. 2 [non Sehrad.]; Sz. manusc.); pe lingă
laşi la Socola (Sz. manusc.) ; la Bârlad pe malul rîului Ber-
lad (V. longifolia B. inciso-serata D. Br. Pragm. 1. e. 91);
în Vlașca la Prund (V. longifolia 3. media D. Br. Pragm.
]. e. 91); în Argeş la Stolnici. — 9 /uniit- August.

V. spicata L. V. spicată. Prin pășuni și finețe uscate.
— În Moldova (Cz. Plora XIX, 59 et Exsic. |]; Ca. et Sa. 1.
c. 2; Sa. manuse.; Nym. Cousp. 544) centrală şi superidră
(Guebh. manusc.); pe lingă Berlad la Dimitrescă ; între Ca-
racal și Slatina către Ș&rbănesci (Schott [. e. 284); la Talpa
(Schott 1. e. 296). — 9] Tuniii- August.

V. orchidea Cranrz. V. ovehidee. — Vulg. Sopărlaiță.
-— Prin linețe și pășuni uscate, pe marginea pădurilor, pe
coline năsipose şi prin munţi. — În Moldova (Cz. Flora
XIX, 59 et Easic.]; Ca. et Sz.l.c. 2; V. cristata Bern,
Ca. et Se. 1. c.2; V. neglecta Ca. Plora XIX, 59 [non Vahl.
mec Kat.] et Exsic.]; Oz. et Sa. 1. c. 2; V. hybrida Ca.
Plora XIX, 59 [non L.] et Easic. |; h. ]. Guebh. manusc.;
Ca. et Sa. l. e. 2) interioră (Guebh. manusc. et Basic. n, 4
in herb. Paris. 1; Nym. Consp. 54%); la Coda-Stincei, Văiluţa

358

(Sz. manusc.), Stîncă, Valea-lupului, Isvore, lepureni (V. Ay-
brida Sz. manusc.), Păun, Picioru-lupului, Repedea şi Bir-
nova (V. neglecta Sz. manusc.) : la m-stivea Nemţului pe
m-tele Pleşu ; în m-ţii Bacăului la Versăscă și Caraclăii ; în
Rimnicu-sărat la Caiata; în m-ţii Buzăului la Bisca; pe
lingă Bucuresci la Ciocănescă (Gr. En. 4% et Bessie. V.
spicata Kanita l. c. 230 [non L.]), Crivina, Buttea (V. spi-
cata Gr. En. 44 [non L.] et Exsic. 1), Chitila, Mozoşoia și
Merinani ; în Vlașca la Comana ; la Curtea-de-Argeş, pi-
cioru-Faocului şi la Dimboviţa-Porţei ; în Muscel în Valea-
Riu-Tirgului (lo. Hwenrs. 1862, 1. e. 31); în Doljiă la
Vulpeni; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Io. manusc.) la
Rîmnicu-Vilcei pe malul Oltului ; în Mehedinţi la Virciorova
către Bahna pe m-tele Curchia ; ete. — 9 fum August.

V. bellidioides L. V. belidioidă. — Prin păşunile din
regiunea alpină. — În Moldova (03. et Sz. 1. e. 2); în m-ţii
Bucesi la vama Strunga (Gr. En. 44 et Basic. ]; Ramla
[. e. 230) şi către Pirău-Babelor. — d fuliit- August.

V. fruticulosa 7. V. fruticulosă. — Prin locurile stîn-
cose din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (Sz. Prsic.];
A. ]. Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. e. 2).— 9 Iuliii- August.

V. alpina /. V. alpină. — Prin pășunile petrose din
regiunea ulpină. — În Moldova (02. et Sz. . c. 2); în m-ţii

Bucegi în valea Ialomiţei (Pr. 104), la Strunga (Wink!
sec. Kani!z ]. c. 231) şi pe Babe. — 9 uniir- August.
B. integrifolia Sehranl.—În Moldova (07. et Sa. 1. e. 2).

V. serpyllifolia L. V. cu foi de sărpun. — Prin finețe și
păduri umede şi umbrose, pe lincă pirăie, până în regiunea
alpină. — În totă Moldova (02. Flora XIX, 59 et Basic. ];
(duebh. manuse.; Ca. et Sa. l. ec. 2; Epilobium alpinum 2.
Hesic. | [non L.]; h. j. Guebh. manusc.); pe lingă lași la O-
<oiit şi Costuleni (92. manusc.); în m-ţii Bacăului la Palanca
pe Tărhăusăl ; în Ilfov la Bucurescă în Cismegiu! (Gr. Ha.
44 et Basie. ]; Kamita |, e. 231) și Ciocănesci; la Sinaia; în

“Ca. et Sz. . c. 2); la Bucuresci; ete. — O Martiii- April

109

Dimboviţa pe Brăndusa ; în Muscel la polele m-lelui Leresci
pe Valea-Riu-Tirgului (Hof. Lircwrs. 1862, Î. e. 31) la
Câmpulung (£. tenella (ar. Din. 44 et Dasie. ! [non (aren. el
(10dr.]) şi Conţescă (Gr. Basie. !). — 9 Maiit- August.
3. humifusa (L.). — În m-ţii Moldovei centrale ((ineb/.

manusc.),

V, nivalis Schur; V. Bungabeca Janka. V. nivală. —
Prin locurile umede din regiunea subalpină si alpină. — În
m-ţii de la Predel. — 97 fir Avepust.

V. arvensis L. V. de câmp. — Prin locuri cultivate, pă-
suni sterile, grădini, vii.— În tâtă Moldova (Ca. Plora XIX,
59 et Exsic.]; Edel |. c. 39; Guebh. manusc.; Caz. et Sz.
l. c. 2; V. precoz Caz. Flora XIX, 59 [non L.] et Exsic.!;
Bdel ]. c. 39; Caz. et Sz.l.c. 2; Sa. manuse.; V. hedera-

folia (2. Plora XIX, 59 [non L.] et Easc.!]; Edel ]. c. 39;

ir,
3. romana (Schmidt). — În Moldova (Ca. et Sa. l.e.2;

Sz. manusc.).

V. peregrina L. V. peregrină. —— Prin locuri cultivate.
—— În Moldova (0z. er Sz. 1. e. 2) inferiră la Puţăni (Gruebl.
manusc.): pe lingă lasi la Popricani şi Stincă (Sz. manusc.).
— 0 Apriliii- Mai.

V. verna L. V. de primăveră. — Prin locuri. sterile.
câmpii, coline aride, tuferişuri şi păduri din terenuri are-
nacee. — În Moldova (Edel 1. c. 39; Ca. et Sz. [. c. 2; Sa.
inanusc.). — (0) Apriliit- Mai.

V. triphyllos L. V. tvifilă. — Prin locuri cultivate și
pirloze năsipose.— În totă Moldova (Gwebh .manuse. et Er-
sie. n. 518 sec. Num. Consp. 548; Ca. et Sa. ]. e. 2; Sa. ma-
nusc.): pe lingă Bucuresci la Cotroceni (Gr. Ba. 44 et Ba-
sic. ]; Danila [. c. 231) şi Colentina. — (0) Martii- Masă.

V. agrestis L. V. agrestă. — Prin locuri cultivate, vii,
grădini. — În totă România (Gueb/. manuse.; Ca. et Sa. |,

300

e. 2; Sa. manuse; D. Br. Fragm. l. e. 91).— O Marti
Angust.

V. polita Prices. V. lucitore.— Prin locuri cultivate, gră-
dini. —— În Moldova (V. agrestis Ca. Flora XIX, 59 /non
L.] et Easic. !); pe lingă Bucuresci (Gr. En. 44 et Exsic.])
la Cotroceni și la Bănâsa (D. Br. Pragm. 1. c. 61). —O
Martiii- August.

V. Tournefortii Gmel.; V. persica Poir. V. luă Tourne-
fort. — Prin locuri cultivate, agrii, vii, grădini. — În Mol-
dova (V. filiformis DO. a. et Sa. ]. e. 2 et Basie. 1) infe-
rioră (V. Buabaumii Ten. Guebh. manuse. et Esec. n. 7
în herb. Paris.1); pe lingă lasă (Sz. manusc.); în Prahova la
Sinaia (V. Buzbaumii Gr. En. 44 et Hasie. 1), Văleni și
Câmpina (V. agrestis Gr. En. 4% [non L.] et Exsic. !); la
Bucuresci, Cotroceni; ete. — 0) Martiii- Novembre.

V. hederfolia L. V. cu foi de iederă. — Prin locuri
cultivate, agrii, vii, tuferisuri si câmpuri sterile. — În totă
Moldova ((rueb/h. manusc.) ; pe lingă lași la ledăreni și So-
cola (Sz. manusc.); la Agiud (Burri osie. 1); pe lingă Bu-
curesci la Băn6sa și Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 91).
— 0 Apribi- Maui.

0bs. — Se mai citeză : V. neglecta Wa/lenb. pe colinele aride de

la Pechea (Guebh. manuse.). — YV. saxatilis Jacg. în Moldova (Ce. et
Sa. Î. c. 2). — V. acinitolia L. în Moldova (Cz. et Sz. 1. c.2).

TOZZIA L. — Tozzie.
Ţ. alpina L. 7. alpina. — Prin locurile umbrose, u-
nede şi slincose din regiunea subalpină și alpină. — La
Predel pe m-tele Susaiii. — 9] Zulii- August.

MELAMPYRUM 1. — Melampir.

M. eristatum /. M. crestat. — Vulz. Grăul-prepeliței,
Ciormoiag. — Prin fineţele uscate de prin păduri și tuferi-

50|

suri. — În tâtă Moldova (0z. Plora XIX, 68 et Basic. ;
(uebh. manusc.; [del |. e. 37; Sz. manusc.) ; pe lingă lași
la Țubană, Ciurea și Poiana-de-sus (var. majus 52. ma-
uusc.); pe lingă Borlad la Urins ; pe lingă Bucuresci la Cio-
cănescă (D. Br. P'ragm. l. e. 92); Buliman şi Titu (Gr n.
45 et Iixsic.!; Rama |. e. 231): în Vlașca la Comana ; în
Mehedinţi la Cerneţi şi Iorgulova (Gr. Iasic.!); ete. —
O Maii- Iuliă.

M. arvense L. M. de câmp.— Vulg. Ciormoiag, Grăul-
prepeliței, (Grai-negru, Carpenă, Me ă-nopte.— Prin fine-
tele de prin tuferisuri, printre s&menături, locuri arzilose.—
În totă Moldova (02. Plora XIX, 69 et Basic.! ; Edel |. e.
39 ; Gruebh. manusc. ; Sz. manusc.); pe linsă Iaşi la Hărpă-
să&scă ; în distr. Bacău la Verşăsci și Caraclăui ; în Ilfov la
Periş (Gr. Easic.!); în Vlașca la Comana; ete. —- d Ju-
niu-Septembre.

M. barbatum W. Ar. VW. bărbos. — Printre s&mă&nă-
buri. -— În m-tii Moldovei; pe linvă lași la Hadimb, Miro-

n6să și Mozoşăsci (57. manusc.). — O) Duniir- ulii.

M. nemorosum /. V. de păduri. — Vulg. Serab, Sori-
eu-frate, Carpenă. — Prin păduri și codri. — În totă Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 68 et Lasie.]; Guebh. manusc.; kdel
l. e. 87, &l; Sz. manusc.); pe lingă laşi la Nitelea (D.
Br. FPragm. 1. c. 92); în dumbrava de la m-stirea Nemiu-
lui! (Gr. Erbor. [. c. 124 et Ease.!: Gr. En. 45); în m-ţii
Bacăului la Verşăsci pe delu Osoiului și la Caraclăiă ; la A-
giud (Burri Eăsic.!); în dist. Buze la Beceni în pădu-
rea Ocea (Gr. En. 44 et Exsic.l; Kamta |. c. 231); în
m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Hof. manusc.) la Olănescă; etc.
— (9) Jumit- Septembre.

M. pratenuse . M. de finete. — Prin fineţele de prin

păduri și tuferisuri. — În m-ţii Moldovei (Cz. Plora XIX,
68; Bdel [. c. 37). — O Juniii- August.

202

M. sylvaticum /. JM. de codri. — Prin fîneţele și pădu-
rile din regiunea subalpină. — În Moldova) Cz. Plora XIX,
68) superioră (Guwebh. manusc.) ; în m-ţii Bucegi (Pr. 105).
— 0 Zumiit- August.

M. saxosum Bg. M. de stinci. — Prin locurile stin-
cose şi petrose din regiunea alpină. — La [runtaria Moldo-
vei pe Muntele-Gropilor (Puss PI. 489); pe virtul Câhlău-
lui! (Edel ]. c. 36 et Exsic.!); în distr. Sucevei la Brosceni
pe virfu Barnarului (Burri Pasic.!) ; în m-ţii Buzeului pe
virful Penteleului. — (0) ulii August.

PEDICULARIS L. — Pedicularie.

P. palustris L. 1. de mlagtini. — Prin fineţe mlăşti-
nose. — În Moldova superioră (Sz. Barsic.! ; A. j. Guebh.

manusc.); la Predel (Gr. Esic.]); ete. — 9 7 Maiii- ulii.

P. comosa L.; P. coronensis Schur. P. comosă, — Prin
locurile stincose şi calcare din regianea subalpină și al-
pină. —— În m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa !
(ron. 200; Pr. 105); P. tuberosa Gr. En. [non L.] et
Eesic.!); pe vîrful Penteleului. — 9 Pun luliă.

P. campestris Griseb er Seh.; P. pratensis Sehur. L.
campestră. — Prin fineţele montane. — Pe Cehlăi (P. co-
mosa Edel ]. c. 36 et Iiwsic.]) ; în Museel la N&măesci (7.
uberosa Gr. En. 45 [non L.] et Ewsic.!) și pe Padina-Cu-
cil (P. comosa D. Br. Fragm. 1. c. 91).— 9 Maii- luliin,

P. exaltata Bess. P. exaltată. — Vulg. Darie. —— Prin
fineţele din regiunea montană și subalpină. — În Moldova
centrală și superioră la Mănăstirea-Casinului ! (P. foliosa
(inebh. mannsc. et Not. manuse. [non L.]); în m-ţii Nem-
țului pe Câhlăi (P. foliosa [del 1. c. 36 et Basie; [.
Sceptrum Carolinianum Oz. Flora XIX, 68 [non L:] et
Basic.!), la schitul Sihla și la m-stirea Agapia-în-del; la
Brosceni pe Delul-Ursului (Borri Ezsic.).— 9 Duniir- Julie.

E Si

P. versicolor IWa//eub. P. versicoloră — Prin locurile
petrose și slincose din resiunea alpină, -—— Pe Cehlăii (/-
rostrata Uz. Plora XIX, 68 [non L.] et Lsic. ]; h. j. Guebh.
manuse.; Idel 1. c. 36; P. asplenifolia del 1. c. 36 non
Plork.]); în m-ţii Bucegi către Obirşia Ialomiţei (PP. asple-
nifolia Iloff. Bacurs. 1863, . e. 119), pe Babe și pe Omu.

— 9 Juniit- August.

P. verticillata /. P. verticilată. — Vula. Păducherii,
Pirtejul-pămentului. — Prin păşunile umede din regiunea
alpină. — În Moldova (Că. Plora XIX, 68 et Easie.]; hi. ].
(ruebh. manusc.); în m-ţii Bucegi pe Furnica! (Gr. Ba. 45
et Iasic.!), la schitul Pescera de la Ialomiţa ! (Fron. 202),
Obirsia, Petra-arsă, Pirău-Babelor și pănă la Omu; în m-tii
Dimboviţei pe Pripor, Brănduşa, Orza, Nucet, etc. — 9
luniit- August.

Obs. — Se mai citeză : P. incarnata Jacg. pe Cehlăă (Pe 7. e. 36),
dar acestă plantă nu exsistă în Erbariul Edelean.

RHINANTHUS L. — Rinaat.

h. minor F/rh.; Alectrolophus parviflorus Wallr. Ph.
mic. — Vulg. Clocotiei. — Prin fineţe muntose. — În Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 67 et Ersic.!; RP. glaber B. minor 7.

]. Giuebh. manusc.) în regiunile inferiore ale Cehlăului ! (e.

glaber Edel |. c. 36 et Ersic.!), la Agapia (Gr. En. 44 et
Eaesic. |; Kanitz. |. c. 231; R. Crista galli Gr. Erbor. 1. c.
124) și la m-stirea Nemţului ; pe lingă laşi către Coda-Stin-
cei şi Popricani (Sz. manusc.); în m-ţii Bacăului la Slănic
(PR. angustifolius D. Br. Pragm. l. c. 92 [non (Grmel.]) și
Caraclăi; la Sinaia (Gr. Dn. 4%) pe valea Peleşului; la
Predel ; în Vilcea pe m-tele Forfeca ; ete.—(0) Masi lumii.

R. major Er; PB. Hirsutus Lam.; h. Alectrolophus

Poll. — Vulg. Clocotici. — Prin fineţe. — În totă Moldova
(PR. glaber Ca. Plora XIX, 67 et Ezsic. 1; Guebh. manusc.;

264

Pe. arsutus Ca. Flora XIX, 67 et Easic. |; Edel |. c. 37;
(ruebh manusc.; h. Crista galli Sa. manusc.) ; în Prahova
lau Văleni (Gr. En. 44 et Exsic. 7); în Ilfov la Buftea şi
Ciocănesci ; în Vlașca la Comana; în Argeş la Stolnici (D.
hr. Pragm. |. e. 92); în Mehedinţi la Șimian, Hinova, Cer-
neți, lorgulova (Gr. [wsic. 1) şi între Şchelea-Cladovei și
Gura-văiei ; ete. — (0) Maiir- lunii,

R. alpinus Dmg. 2. alpin. — Prin păsunile din re-
giunea alpină și subalpină. —- La fruntaria Moldovei pe

Muntele-Gropilor (Puss PI. 496); în m-ţii Bucegi (Pr. 105).
— (0 Juli August.

BARTSIA L. — Partsie.

B. alpina L. B. alpină. — Vulg, Bursucă. — Prin pă-
șunile și locurile stineose și umede din regiunea alpină și
subalpină superioră. — Pe Cehlăii (Peederota ccrulea B-
del ]. c. 35 [non L.] et Easic. 1); în m-tii Bucegi (Pr. 105)
pe lîngă schitul Pescera de la Ialomita. — 9 Zorii August.

Obs. Se mai citeză: Paderota PBonarota LL. în m-tii Moldovei
(Sa. Este. 1)?

RUPHRASIA L. — Lufrasie.

E. officinalis L. £. oficinală. — Vulg. Puruniţă, Buve-
niță, Buruenuţă, Bureniţă-albă, Silur, Plove-de-ochi. —
Prin fineţe și păsuni uscate, prin locurile aride şi petrose din
poenile pădurilor şi de pe marginea torentelor din munţi,
până în regiunea alpină. — În Moldova (02. Flora XIX,
68 et Easic. !; 0z. et Sa. 1. c. 37; Sa. manusc.) centrală și
superioră ((uebh. manusc.) ; pe lingă lași la Niţelea ; în
regiunile inferiore ale Cehlăului (fidel 7. e. 36), la Agapia! și
m-stirea Nemţului (Gr. Erbor. Î. c. 124 et Easec.l;.Gr.
En. 44%) pe m-tele Pleșu; la Brosceni (Burri Basie. 1); în
m-ţii Bacăului la Versăscă, Caraclăi pe Babazhicea, Tirgu-

e dc i ml: să Pe 0 AM il Li
de i

200

Ocnei pe Măgura-Oenci, Slănic (D. Br. Pragm. [. e. 92) și
Comănesci ; în m-ţii Buzeului (//o/f. Lircurs. 1563, [. e.
117); la Sinaia! (Gr. Ezcurs. 1. c. 337, 339; Gr. n. 44);
in m-ţii Muscelului ; la Rimnicu-Vileei pe malul Oltului, la
Olănesci şi Golotreni pe m-tele Forfeca ; ete. — (0 Zumiir-
Lugust.

3. prateusis Dehb. — În distr. Buzti la Beceni (ir. Pa.

_44 et Easic.!; Kanutz. |. c. 232).

E. Odontites /.: Barrsia Odoutites Sm.; Odontiles verna
lechb. Li. Odontilă. — Vulg. Dunţură, larba-dintelui.— În
Moldova (Odontites rubra Pers. Ca. Plora XIX, 67 et Ia-
sie. ]; h. j. Guebh. manuse.; Buphrasia rubra Uz. et Sa. |.
e. 37) pe lingă laşi la Domnești (Sz. manusc.), la Agiud
(Burri Ezsic. 1). — (0) lumii.

E. serotina Lam.: Udontites serotina Pehb. Li. tărie.
— Prin locuri inculte şi cultivate, pirlose. — Pe lingă lași
la Nitelea și în Vlaşca la Prund (£. Odontites D. Br.
Pragm. Î. c. 91 [non 1.]); la Titu (Gr. În. 44 et Basic. !;
Nani!z . c. 232); la Rimnicu-Vilcea și la m-stirea Horez
(Gr. Eixsic. 1). — () Juliii- Septembre.

3. lutea L.; Bartsia lutea L. ful. E. galbenă. — Prin fi-
neţe uscate şi pe coline aride, prin tuterișuri. — În Moldova
(dudel Î. c. 50; Ca. et Sz. [. c. 37) prin m-ții Bacăului la
Caraclăi pe Babaghicea şi Strajă; la Aciud (Burri sic);
in Vlaşea la Prund (Odontites lutea Reh. fil. D. Br. Fragm.
. e. 92); pe lingă Craiova la Lemna; în m-ţii Gorjiului și
ai Vilcei (Iloff. manusc.) la m-stirea Horez și Bistriţa (Gr.
sic. 1). — O Juli August.

LIX. ACANTHACEE.
ACANTHUS L. — Acant.

A. longifolius //ost. A. cu foi lungi. — Vulg. Talpa-
ursului. — Prin cringuri și tulerisuri.— Pe lingă Craiova la

866

Teiş; pe lingă Turnu-Severin la Cerneţ! (4. mollis Sehott
[. €. 255 [non L.]) pe delu Stirmina și Iorgutova (Gr. Ea-
sic.1), și la Vireiorova către Porţile-de-fer! (Jauha! see. Ka-
nita [. c. 100: Borb. 1873, Dans. 272). —9 unit August.

LN. APUCINACEE.

VINCA L. — Vncă.

V. minor L. V. mică. — Vulg. Cununiţă, Merişor, Per-
vincă, Sasehii, Ponehiii, Sasci, Poie-în-fir, Poiofoii, Bor-
binoc, Brăbănoc. — Prin păduri și tuferișuri. — În Moldova
superioră (0z. Plora XIX, 62 et Easic.]; he. ]. Guebh. manuse.;
[del |. c. 39, 41) pe lingă laşi la Socola (Sz. manusec.); pe
lîngă Bucuresci la Bănâsa (ir. En. 40).—0 Apriliin- Mai.

V. herhacea 1. hit. V. erbacee. — Pe coline aride și
nă&sipose, prin tuterișuri şi păduri. — În Moldova (Edel 1. e.
39, 41; Caz. et Sz. Î. c. 9; Sa. manusc.) inferidră (Guebh.
manusc. et Basie. n. 697 sec. Num. Consp. 497); pe lingă
lași la Niţelea ; pe linsă Bucuresci la Merinani (D. Br.
Pragm. d. c. 92); în Vlașca la Comana ; în Muscel la p6-
lele m-telui Lereştă (J/o/f. Parcurs. 1862, l. c. 38); în Me-
hedinţi către Bahna (Gr. En. 40); ete.—9 Apriliii- Maiir.

Obs. — Se mai citeză : V. major L. în Moldova (Cz. et Sa. 7. c.9)
pe lîngă lași la m-stirea Stavnic (52: manusc.).

UNI. ASCLEPIADACEE.
VINCETOXICUM Moeneh. — Vincetozic.

V. officinale Manch. V. oficinal. — Vulg. Pindunilă,
Jarba-ficrelor, Brilioncă. — Prin linețele de prin păduri,
prin tuterisuri si locuri pelrose. - În totă Moldova ((aueb/,
manuse. ; Asclepias Vincetoxicum 03. Flora XIX, 63 e!

[i

07

Bwsic.]: del 1. c. 89; Ca. et Sa. 22; Sa. manusc.); in distr.
Bacăiu la Versăsciă pe delul Osoiului si la Garaclăii pe Baba-
vhicea ; la Aciud (Burri Dasie.]) ; în m-ţii Buzeului la
Bisca către Gura-Milci : în Prahova la Sinaia ! (Gr. rbor.
[. e. 340; Gr. n, 40); pe lingă Bucuresci la Merinani,
Chitila si Ciocănesci; în Vlaşca la Comana (D. Br. P'ragm.
I. e. 99); în m-ţii Gorjiului si ai Vilcei (Oynancum Wince-
oricum Ie. Br. Hof. manuse.) la Bălcesciă şi (iolotreni pe
Narol ; ete. — 99| Maii- ulii,

3. laxum (G. G.). -- La Virelorova către Porţile-de-fer
(Bor. see. Kanila |. ce. 77),

CYNANUIIUM R. Br. —— Cinanc.

0. acutum LL. C. asemţit. — Prin locurile nă&sipose și
inculte de pe matca riurilor.— În Moldova inferioră ((rnebh.
mamnuse. et Iawsic. n. 689 sec. Nym. Cunsp. 416) la Galati
către Vadu-Ungurului (Sz. manusc.): la Bârlad pe malurile
Berladului (D. Br. Pragm. [. c. 92); la Aiud (Burr;
Iarsic.]). — 9 ulii.

LUNII. CONVOLVULACEE.

CONVOLYULUS L. -— Volbură.

C. sepium L. V. de garduri. — Vulg. Cupa-vacei. —
Pe lingă garduri şi prin tuferişuri și păduri umede. — În

totă Moldova (Cz. Plora XIX, 61 er Easic.!; Edel |. c. 39;
Sa. manusc. ; Cz. et Sa. l. c. 7; Calystegia sepium Rh. Br.
Guebh. manusc.); pe lingă lași la Nitelea; pe lingă Bârlad ;
în distr. Bacăiă la Caraclăă ; la Aciud (Burri Basic.]) ; pe
lingă Ploesci la Rădulesci pe malurile Prahovei și a lalo-
mitei; în Iltov (Gr. Ea. 41) pe linză Bucurescă la Fer&streii
(D. Br. Pragm. l. c. 94); în Vlașca la Comana ; ete. —
D Juniii- Septembre,

208

0. sylvaticus W. Dif. VW. de pădure. — Prin tuterişuri
şi păduri. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 63; 0z. et Sz. 1.
c. 7) pe lingă laşi la Răcea (Sz. manusc.); în Vlaşea la Co-
mana ; la Virciorova către Porţile-de-ler (hanita 7 Î. c.
79). — A Maiii- lumii.

0. arvense [. V. de câmp. — Vulg. Volbură, Holboră,
P'orfecari, Rochiţa-rindunelei. — Prin locuri cultivate, a-
rături, grădini, pe lingă drumuri. — În totă Romănia, forte
frequent (Guebh. manusc.; Edel 1. c. 39; Oz. et Sa. 1. e. 7
et Lasic.]; Sa. manusc. ; D. Br. Pragm. |. e. 9%; Gr. Er-
bor. Î. c. 123; Gr.En.41; Kana! [. c. 79). — 9 Iu-
niit- August.

C. cantabrica LL. V. de Cantabria. — Prin locurile pe-
trose și aride. — La Virciorova către Porţile-de-fer! (Sehort
]. ec. 248; hamta! . e. 79) pe m-tele St-Petru, la Gura-
văiei și pănă aprope de Turnu-Severin. — 9, /umiit- Zuliir.

CUSCUTA [. — Cuscută.

0. europa £. 0. de Europa. — Vulg. Tortiel, Turtel.
Intortiel, Borangie, Lipiciiu, Perul-St- Marii, Iriţă, Iniţă.
- Prin dudăuri și lulerișuri, parasiti pe urdică, cânepă
hemeiii și alte plante. — În totă Romănia (2. Plora XIX,
61 et Easic.]; del |. c. 39; Sz. manusc.; Gr. Erbor. |. c.
123; Gr. En. 41; 0. major DC. Guebh. manusc.; D. Br.
P'ragm. l. c. 94). — O) Juliir- August.

. Epitiymum .; C. minor DO. 0. mică. — Prin tine-
țele uscate din munţi, parasiti pe thym, triloiii, genistă,
crică și alte plante. — În mai totă Romănia! (02. Plora
XIX, 61 et Basic.!; Edel [. c. 39; Gr. En. &l; O. trifolii
Gr. En. 41 [non Bab.]?). — O Dulii- August.

C. Epilinum Weife. O. înului. — Prin semenăturile de
in, parasilă pe inul cultivat. —În mai totă Romănia (Ga ebh.
manusc.). — O Juli August.

fă,

369
. lupuliformis Aroch. 0. lupuli formă. -— Parasit pe
soc, — La Vireiorova către Porțile-de-fer (Sim. DI: Ra
mita ! 1. e. 80). — 0) Înliir- August.

LNIII. BORAGINACEE.
HELIOTROPIUM L. — /fiofrop.

H. europieum /. Fi. de Puropa. - - Prin locuri cultivate
şi nă&sipose, pe marginea drumurilor, pe lingă riuri.— În totă
Moldova ((rueb/hi. manuse.; Veronica pilosa Caz. Plora XIX,
59 er Exsic. |]; (2. et Sz. l. c. 2); pe lincă Iasi la Văiluia
și Tăuteşti (Sz. manusc.); pe lincă Bucuresci la Ferestre;
in Vlaşca la Comana (D. Br. Pragm. [. e. 93); în distr.
Buzeu în valea Slănicului ; în Doljii la Poiana (Gr. En 42
et rsic. 1). — (0) lunii August.

ASPERUGO L. — Asperugă.

A. procumbens /. A. procumbentă. — Vulg. Lipicidsă.
—- Prin dăr&mături, locuri cultivate şi inculte, tuterisuri, pe
lingă garduri, ziduri și drumuri. — În totă Moldova ((ruebh.
manuse.; Sz. manuse. et Exsic.!); la lasi; Agiud (Burri
Exsic.!) ; pe lingă Bucuresci (Gr. En. 42 e! Ezsic.]) la
Bănesa și Ferestre (D. Br. Pragm. [. c. 93) ; pe lingă
Craiova la Mofleni; ete. — (0) Maii- Junii.

EUHINOSPERMUM Swartz. — Echinosperm.

E. Lappula L. /. Lapulă. — Prin locuri n&sipose și
aride, cultivate și inculte, pe linză drumuri și pe coline u-
seate. —- În totă Moldova (Gueb/i. manuse.; Myosotis Lap-
pula L. Cz. Flora XIX, 61 et Easic.! ; Edel 1. c. 39); pe
lingă lași la Tomesti (Sz. manuse.) ; în Liov (Gr. En. 49

O 2
24

370

et Exsic.!); pe lingă Bucuresci la Ferăstrei și Ciocănesci
(D. Br. Pragm. |. e. 9%); în Vlaşca la Comana; la Vireio-
rova către Porţile-de-fer (Kanitz!7 1. e. 80) şi pe malul Du-
nărei între Șchelea-Uladovei și (rura-văiei ; ete. — 7 /m-
niit- August.

E. deflexum Le/m. E. curbat. — În locuri năsipose. —

În Moldova inferioră ((ruebh. manuse. ).— 7 Mai Luni.

UYNOGLOSSUM [L. — Cinoglos.

C. officinale £. C. oficinal. — Vuls. Arariel, Araţiel,
Lamba-cânelui. — Pe coline uscate, prin locuri inculte ste-
rile și petrose, dăre&mături, pe lingă garduri și drumuri. —-
În totă Moldova (0z. Plora XIX, 61 e! Lasic.l; Gruebh. ma-
nusc.; Edel |. c. 39; Sz. manuse.; C. syloaticum Oz. Flora
XIX, 61 /non Hoenke] et Exsic.!); la lasi; Palanca; Agiud
(Burri Lixsie.!) ; în Prahova la Sinaia (Gr. Eu. 42 et Ea-
sic.]; O. piclum Moni. ofic. l. e. non A3.]); pe lingă Bucu-
resci la Bănsa şi Ferestreu; în Vlașca la Comana ; ete. —
FT Maiin- ulii.

C. montanum Lam. 0. montan. — Prin pădurile din re-
giunea montană. — În totă Moldova (0. sylvatieum Sm.
Guebh. manusc.): la Vireiorova către Porțile-de-ter ((. ger-
manicum Jacq. Borb. 1873, Bans. 270).— 7 Maiir- Juli.

MATTIA Sehult. — Matte.

M. umbellata Se/ult. MM. umbellată. — Prin locură nă-
sipose. — În Moldova (Oynoglossum umbellatum W. Rl.

Ca. Flora XIX, 61 et Exsic.!) la Fălciu (Sz. manusc.) şi
“Tecuciii (0. umbellatum (auebh. manusc. et Nol. manusc.) ;
în Mehedinţi la Vînjuleţ-Rozova (Gr. n. 42 et Esi. ;
Kani!z d. c. 227). — Maiit- lunii, |

0hs. — Se maiciteză : Omphalodes verna Maneh. în m-ţii Moldo-
vei (Cynoglossum Omphalodes Li. Edel 1. e. 7), dar acestă plantă n'am
găsito în Erbariul Edelean.

95 3.

ai ea cia anca ceata ra, 7”...

ANCHUSA L. — Ancusă.

A. officinalis L. A. ofieinală. — Vula. Limba-boului ,
larbă-de-hoii-selbatică, Poşii, Miruţă.— Prin finele, locuri
inculte și petrose, pe marginea acrilor și a drumurilor. —
În totă Moldova (Cz. Plora XIX. 61 et [sie.!: (uebh. ma-
nuse.; Edel 1. e. 39; Sz. manuse.; A. angustifolia 0z. Flora
XIX, 61 /non L.] et Eosie.l: Guebh manusce.; A. binetoria
Sa. Lasie.l [non W.]; h. 3. (ruebh. manuse.): pe lingă lași
la 'Țubană, Hadimb (A. augustifolia Sa. manusc.) Și la Ni-
telea: pe lingă Birlad; pe lingă Vasluiă la Valea-Mosnesului
(Gr. Erbor. l. c. 123); în Ilfov (Gr. En. 41 e! Exsic.!; A.
arvensis (ar. En. &l [non M. Bieb.] et Easic.!); pe lingă Bu-
curescă la Cotroceni, Ferăstrăi, Ciocănescă și Titu; în Vlașca
la Comana (D. Br. Pragm. l. c. 93); în Vilcea la Bălcesci
şi la Golotreni ; ete. — 7 A Masi- August.

A. oehroleuca V. Bieb. A. galbena. — Prin finețe ste-
rile si păsuni n&sipose, pe lingă drumuri. — În totă Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 61 et Ezsic.!; Edel ]. c. 39; Guebh.
manuse. et sic. n. 405 sec. Nym. Consp. 510; Sz. ma-
nusc.); pe insă lasi la Busium, Petrăria-Repedei și la Hăr-
păşăsci ; la Bârlad (D. Br. Pragm. 1. c. 93); în Rîmnicu-
sărat la Caiata ; în distr. Buzăă la Beceni (Gr. En. 4l et
Easic.]; Kanitz l. c. 227); pe lingă Bucuresci la Băn6sa; în
Mehedinţi pe malul Dunărei către Șchelea-Cladovei și în
valea Bahnei ; etc. — F Maii- August.

A. Barrelieri DO; Myosotis obtusa W. Rit. A. lui Bawv-
relier. — Prin tuferisurile de pe colinele petrose. — În
Moldova (Cz. Plora XIX, 6i et Basic.!; Edel |. c. 39;
(ruebh. Iiusic. n. 403 sec. Nym. Consp. 511) pe lingă lași
către Cucuteni (Sz. manusc.); în Vlașca la Comana! (Gr.
Exsic.!); la Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. 1873,
Bans. 270). — 9 Iuniit- ulii.

A ca sai Ca d te e ui
70 9 NR
- i / iii:

>.
372

A. italica Peiz.; A. paniculata At. A. de Italia. —
Prin păşuni, pe marginea semenăturilor și a drumurilor.

— În Ilfov (Gr. Eu. 41 et Easic.]) la Ferestrău, Bănâsa. Pe-

ris ; ete. — 9] Zumii- Julie.

A arvensis V. Bieb. A. de câmp. — Prin locuri culti-
vate. — În totă Moldova (Lycopsis arvensis E. Guebh. ma-

nuse.; del |. e. 39). — (2) Iuniii-Septembre.
0bs.--Se mai citeză : A. undulata LL. în pădurile din totă Moldova
li
(Guebh. manuse.). — Alkana tinetoria Zuusch. în Moldova meridiv-

nală, mai cu semă câlre Bârlad, Pechea, Tigănesci, Vultur și Ga-

laţi (Anchusa tinctoriu W. Ca. et Se. 1. c. 6, Sz. manuse,).
NONNEA Medic. — None.

N. pulla DC. N. megriciosă. — Prin locuri petrose și
aride, câmpii nesipose, pe marginea acrilor si a drumurilor.
— În Moldova centrală și superioră (Guebh. manuse. et Ba
sic. n. 402 sec. Nym. Consp. 512); pe lingă laşi la Larga,
lepureni (Lacopsis pulla LL. Sa. manusc.), Repedea şi Hăr-
păsescă ; la Aziud (Burri Bzsic.l); în distr. Buzei la Be-
ceni (Anchusa pulla M. Bieb. Gr. En. 4l et Basic.l; Ka-
mita [. c. 227); pe lingă Ploesci la Rădulesti; în Vlascea la
Comana ; pe lincă Slatina la lonăşăşti ; în Mehedinţi între
Șchelea-Cladovei şi Gura-văiei ; ete. —— " Main luliă.

SYMPHYTUM L. — Simfit.

Ş. officinale /. S. oficinal. — Vulg. Tatănesă, Iarba-
lui-Tatin. — Prin fineţele umede, pe malurile riurilor,
a piîrăilor şi a bălților. — În totă Romănia! (Ca. Plora
XIX, 61 et Exsie.!; Edel |. c. 39; Guebh. manusc.; 02. et
Sa. l. €. 6; Sa. manusc.; D. Br. Pragm. l. c. 92; Gr. Er-
bor. Î. c. 193; S. bohemicum Ca. et Sz. d. e. 7 [non Schmidt];
Sz, manuse. ; S. caucasicum D. Br. Fram. d. c. 93 [non
M. Bieh.]). — 9 Main Angust.

/
A7ă
N. tuberosum /. 5. tuberos. Prin pădurile umbrose
din reviunea montană și subalpină. — În Moldova (del .

€. 39; Ca. et Sz. 1. c. 7); în Prahova la Câmpina (Gr. En.
41 e! Iirsic. 1), în m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la la-
lomiţa și la Predel: în Muscel la Conţăsci (Gr. Pirse.!);
pe lingă Craiova în Luncă ; ete. — 9 Apriliii- Iulia.

Ș. cordatum W. Air. S. cordar. - Vule. Brustur-ne-
ru. Prin pădurile umbrose si umede din regiunea mon-
tană și subalpină. -— În Moldova (/. 7. Guebh. manuse.; 5.
cordifolium Bmg. Cz. Flora XIX, 61 et Eiwsie. |; Caet Sa.
[. e. 7) pe Cehlăiu (del [. e. 35); în m-ţii Bacăului la Pa-
lanca şi la Mănăstirea-Caşinului ; la Sinaia pe Piscu-Căne-
lui, la polele Furnicei, și la Predel. —— 9 Maii- unii.

Ş. ottomanum /riu. $. otoman. — Prin păduri, locuri
umbrose şi pelrose.— La m-stirea Adam (S. Pullatum Guebh.
manuse. et LExrsic. n. 401 [eum?] sec. Nym. Consp. 510);
pe lincă Aciud. —— d Maiii- Junii.

j

ONOSMA L. — Onosmă.

0. arenarium W. ot. 0. de nesipuri. — Vulg. Otrăţăl,
Baranţă. — Prin fineţele și păşunile uscate, pe colinele şi
câmpiile aride. — În Moldova (Guebh. Ezsic. n. 399 sec.
Num. Consp. 516) interioră (0. echioides (ruebh. manusc.);
pe lingă berlad către Slobodia şi Dimitresci (0. echoides
D. Br. Pragm. |. c. 93); în Vlaşca la Comana către Valea-
Gurbanului. — 7 Juniir- luliiă.

0. stellulatum W. Aif. O. steluțată. — Prin locurile
pelrose de pe coline și din munţi. — La Virciorova către
Porţile-de-ler (Burb. 1873, Bans. 269; Sim. 582). — 9
uni - lulii.

0. tauricum Za; O. tauricum f. vireseens Borb. O.
laurici. — Prin locurile petrose de pe coline și din munti.
— Pe lingă Craiova la Lemna ; la Gura-văiei si la Vircio-
rova călre Poriile-de-ter pe m-tele St.-Petru.— 9 funii.

CERINTHE LL. — Cevnte.

0. minor £. 0. mică. -— Vulg. Pidosnic, Somnorosă,
Ceriţică. — Prin finete, tuferişuri, pe marginea asgrilor și a
drumurilor. — În totă Moldova ((ruebh. manuse.; 0. aspera
Sa. Eesic. [non Roth]!; h. ]. (ruebh. manusc.); pe lingă
lași la Nebuna ; Bârlad, în distr. Bacău la Vers&sci, Cara-
clăii și Slănic ; la Agiud (Burri Easic.7) și Focsani (Sz.
manusc.); pe lingă Bucuresci (Gr. En. 41) în Dudesci și la
Băn6sa și Fer&străi pe malul Colentinei (D. Br. Pragm. ].
€. 93); pe lincă Slatina către Olt; ete. — c* Masit- Juli.

0. aspera Pot/. 0. aspră. — Prin locuri cultivate și pe
marginea agrilor. — În Moldova (02. Plora XIX, 61 et Ea-
sie.l; 0. maior Sa. Easic. |; h. ]. Guebh. manusc.; Edel l,
e. 839); pe lingă Iași prin vii la Balcin (Sz. manuse.2). —
O) Pumiir- Juli.

RUNIUM L. --- Beă.

E. vulgare 4. Fi. comun. — Prin locuri pelrose și aride,
pirloge, câmpii, agrii, locuri inculte, pe lîngă ziduri şi dru-
muri. — În totă Romănia! (02. Plora XIX, 61 et Basic. |];
Edel |. c. 39; (ruebh. manuse. et Estic. n. 393 sec. Nym.
Consp. 514; Schot! |. e. 479; Sz. manuse.; D. Br. P'ragm.
]. €. 93: Gr. En. 42 et Easic. 1). — 7 Jumiii-Septembre.

E. rubrum Jacg. [. rogu.—Prin finete uscate, pe coline
aride si n&sipose. — În totă Moldova (03. Plora XIX, 61
e! Basic. |; Edel |. ce. 39; Guebh. manusc.; 92. manusec.) ; în
disir. Bacău la Caraclăi; la Asiud (Bursi Ezsie. 7); pe
lingă Bucuresci între Chitila şi Ciocănesci (D. Dr. Prag.
[. ec. 93); în Vlasca la Comana ; în Muscel la polele m-telui
Leresci (Hof. Erewrs. 1862, 1. c. 38); pe lingă Slatina la
he&cea şi Mileovu-de-sus, —— 7 /umiir- Julia,

175

E. altissimum /.; FI. asperimum M. Bieb. (non Lam.).
E. forte iunalt. — Prin păsuni și fineţe uscate, coline aride,
pe lingă drumuri. —- Pe lingă lasi la Osoii si Costuleni (E.
italicum Hort. Sz. manusc.); pe lincă Berlad către Slobodia
și Dimitresci (LI. irabieum D. Br. b'ragm. [. e. 93); între
riurile Sabar și Argeş (Schott [. e. 479); la Caracal şi Slatina
către șerbănescă (Sehott [. e. 284) şi către Olt; în Mehedinţi
la Vireiorova către Porţile-de-ter (Namirz ! [. e. 82), Gura-
văiei, Șchelea-Cladovei, Topolnița şi până dincolo de Tur-
nu-Severin. — 7 Jumiir- Augus!.

0bs.-— Se mal citeză speciile următore : E. sericeum Wall. prin lo-
curile arenacee la Pechea (Guebh. manuse,). — E. violaceum Bmg. la
Moinesci și Țipelești (Sz. manusc.).

PULMONARIA LL. — Pulmonarie.

P. officinalis L. P. oficinală. — Vulg. Flumânărică ,
Plumaânărea, Jarba-plumânei, Cuserisor, DMherea-ursului.
— Prin pădurile umbrose și umede. — În totă Moldova
(Idel 1. c. 39: (Gebh. manuse.; 92. manuse.); pe lingă Bâr-
lad la Crîns (D. Br. Pragm. 1. c. 93); în Prahova la
Câmpina (Gr. Dn. 42 et Bosic.!); în Muscel la Contăscă
(Gw. Exsic.!); în Gorjii la pădurea Roşia; ete. — 9
Mavtii- Mai.

P. mollis Wolf. Z. mole. — Prin pădurile și tuferisu-
rile umbrâse. — În totă Moldova (02. Plora XIX, 61 er

Hasie.] ; Guebh. manuse. ; 92. manusc. ; P. maculata Ca.
Flora XIX, 61 et Exsic.!; P. Clusii Caz. Flora XIX, 61
[non Bmyg.] et Easc.l; Oz. et Sa. 1. c. 6; Sz. manuse:; FL.
officinalis Caz. Plora XIX, 61 [non L.] et Exsic.!; Ca. et
Sa. l. c. 6; P. angustifolia Cz. Flora XIX, 61 [non L.] ei
Basic]; P. anyustifolia maculata Szabo fel. latioribus ma-
culatis Oz. e! Sa. . c. 6 et Easic.!); pe lincă Iasi la Niţelea
(P. officinalis D. Br. Fragm. |. c. 93; P. angustifolia
D. Br. Pragm. 1. c. 93); la Agiud (Burr Easic.!); în

376

Prabova la Câmpina (/*. angustifolia Gr. En. 42 [non L.]
e! Lesic.l: VP. tuberosa Gr. In. 42 [non Sehranhk.] et Ea-
sie.l); pe linză Bucuresci la Bănesa (PP. officinalis D. Br.
P'ragm. ]. c. 93), la Antonuchi și Căluvărâsea ; în districtul
Vlașca la Comana ; către Pitescă (Gr. Ezsie.]); ete. — d
Aprilii- Mai.

P. rubra Scot. P. roșie. — Prin locurile umede și
umbrose si pe lîngă torentele din pădurile subalpine. — În
Moldova la polele Cehlăului (HKerner Pulm. 42; PP, mollis
iudel [. c. 352); în m-ţii Bacăului la Palanca si Slănic; în
Prahova la Sinaia pe valea Pelesului, la polele Furnicei și
la Predel. — 9 Apriliit- Mai,

P. angustifolia 4. P. cu foi duguste. — Prin pădurile
umbrose.— În t6tă, Moldova ((Gneb/. manusc.) ; în m-ţii Mu-
ecelului pe linsă Dimboviciora (Iojf. Earcurs. 1862, |. e.
39). —— 9 Aprilii- Mani.

LITHOSPERMUM [. — Litosperm.

|. officinale Lin. L. oficinal. — Vulg. Meii-păserese.—
Prin locuri aride şi petrose, prin luterişurile de pe coline.—-
În tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic]; Edell. e.
39; (anebh. manusc. ; Sz. manusc.); pe linră lasi (D. Br.
Pragm. [. c. 93; Vl an Ramtz 1. c. 82); în m-ţii Nemţului
pe linvă Pelră la Fabrică și către Hangu la (rura-schilului
Durăiu; în m-ţii Bacăului la Versăscă pe delu Osoiului si la
Caraclăui ; la Aciud (Burri Easic.!); în Dimbovi!a la Titlu
(Gr. En. &l et Easic.!); ete. -— d Maii- ulii.

L. puipureo-ezeruleum in. Z. purpuriă-violaceit. —
Prin tuferișuri, şi păduri. — În tâtă Moldova (02. Plora
XIX, 61 et Eaesie.]; Guebh. manusc.) ; pe malul Seretului
(Idel î. c. 38); pe lincă laşi la Valea-adincă, Tomeşti, Hlin-
cea (52. manusc.) si Niţelea (D. Br. Pragm. 1. e. 93); la
Agiud (Buwvi Lasic.!); pe lingă Bucuresci la Bănesa și

377

Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 93); în Vlasca la Comana ;
in Muscel la polele m-telui Leresci în valea Riu-Lirgului
(Hoff. Iiwvcurs. 1862, 1. e. 31); pe lingă Craiova la Molleni ;
în Mehedinţi la Vinjuleţ-Hozova (Gr. Pa. 4 ef Drac];
Wanilz [. e. 2295). — 9 Maii- lunii.

L.. arvense /in. /i. de câmp. Prin agrii, pirlose, câm-
puri, locuri inculte și aride. — În totă Moldova (02. Plora
XIX, 61 er Easic.!; Edell. c. 39; (anebh. manusc.; et Ia-
sie. n. 395 sec. Nym. Consp. 518; Sz. manusc.), pe lincă
laşi la Repedea (D. Br. Pragm. 1. e. 93); către Vaslui la
Valea-Moşnezului ( (rr. Erbor. l. c. 123 ; [i officinale (ar.
En. &l [non L.]); la Aiud (Burri Basic. 1); pe lingă bu-
curescă la Bănâsa (D. Br. Pra. |. e. 93) şi Titu (Gr. En.
42 et iwvsic. 1); în Vlaşea la Comana; pe lingă Craiova; ete.
— (0) Apriliir- lumii.

[. petraeum -1/ph. DC; Molrhia petrea (Trattin.) Boiss.
L. petros.— Prin locuri stîncose. În m-ţii de la Virciorova
către Porţile-de-fer (/agnald et. Janhka sec. Heufi. In. 129).

MYOSOTIS [. -- Miosctis

M. palustris Wiher. M. de mlagtini. — Vulg. Ochiul-
sărpelui, Urechea-sorecelui, Nu-ms-uita. — Prin fineţe u-
mede. bălți, mlaștini, pe linsă pirăie și riuri.— În totă Mol-
dova (0z. Plora XIX, 61 e! Easic.!: Guebh. manusc.; Sz.
manuse.; M. scorpioides Edel |. c. 39; M. sparsifiora Ca.
Plora XIX, 61 /non Mkan.] et Exsic. |; Sa. manusc.); în
m-ţii Nemtului la Asapia (fr. Easic. 7) și la polele Cehlău-
lui : la Brosceni (Bors Basic. !); pe lingă laşi; în m-ţii
Bacăului la Slănic. Câmpeni și Palanca ; în Prahova la Si-
naia (Gr. Excurs. [.c. 338; Gr. En. 42 ef basic. !; M.
lancifolia Gr. Aonit. ofic. l. e.) și pe lingă Telejăn (Hoff.
Exvewrs. 1863, l. e. 118); în Dimboviţa la Sturdăni; pe lină
Bucuresci la Bănesa si Ferestre pe malul Colentinei (D.

378

Bv. P'ragm. 1. c. 93) și la Panteleimon (VW. palustris 3. re=
pens (ar. En. 42 [non M. et K.] et Erste. 1); în Muscel la
polele m-telui Leresci în valea Riu-Tiroului (7/07. [rewrs.
1862, 1. c. 31 et Erste.) şi la Nămăesci (D. Br. P'ragm,
Î. c. 93); în Arges la Ciofrînzeni; ete. — 9! Maiii- ulii.

3. strigulosa Pelb. — În Muscel la N&măesci (Gr. En.
42 et Easic. !; Fanta [. c. 228).

M. ccespitosa Sehul'z.; M. lingula'a 7. et Sz. M. cespi-
10să.— Prin finețe umede si mlăștinose.— În Moldova cen-
trală ((Guebh. manuse.). — A Tumiin- Dutt.

M. sylvatica Hm. VW. de pădure. — Prin pădurile din
regiunea montană si subalpină. —— În Moldova (0z. Plora
XIX, 61 et Basic. 7) centrală și superioră ((rebh. manusc.);
pe lingă Iași la Picioru-Lupului (Sz. manusc.); la Sinaia pe
la polele Furnicei, în Bucesi la schitui Pescera de la Ialo-
mița și la Pred6l pe Susaiii. — 7 Maiir- ulii.

3. lactea Bânningh. — În m-ţii Bucegi pe Furnica.

M. alpestris Schmidt; M. sylvatica f. alpestris Koch;
MM. suaveolens W. Rat. M. alpestru..— Prin locurile petrose
si stîneose din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (An-
chusa lithospermifolia Cz. Plora XIX, 61) pe Cehlăă (E-
del ]. c. 35 et Ewsie.]; h. 7. Guebh. manusc.) ; în m-ţii Bu-
cegi pe virlu Furnicei și a Omului. — 9j Zuniit- August.

M. intermedia Zn. VW. intermediar. — Prin pășuni,
agrii, pirloge şi locuri inculte. — În Moldova (W. arvensis
Roth Ca. Flora XIX, 61 et Exsic.!; Edel |. c. 39; h. 3.
(ruebh. manuse. ; Sa. manusc.) la m-stirea Agapia și Vara-
tie (VW. arvensis Gr. Erbur. [. c. 123); pe lingă Iași la
Hărpășăsci ; în m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br. Fragm.
I. c. 93); în distr. Buzăi la Beceni (VW. sicula Gr. En. 42
[non Guss.] et Easic.!); la Filipesci (Gr. Bu. 42 et Ea-
sic. 1; M. hispida Gr. iun. 42 [non Sehlecht.] et Estic. 1); și
Văleni (J. stricta Gr. En. 42 [non Link.] et Esec. |);
in Vlașca la Comana (MW. ispida D. Br. Pragm. 1. e. 93

379

[non Sehlecht.]); la Bucuresci (M. hispida Gr. En. 42 et r-
sic. 1); la Craiova în Luncă; ele. — cf lunăit= A must.

M. hispida Se/eehtend. MI. ispidă. Pe coline uscate,
prin pirloge, locuri inculte și aride. —— În Moldova inferioră
(Grnebh. manuse.). — (O) Main lunii.

M. stricta ink. VW. arrietă. — Prim locuri n&sipose culte
şi inculte. — La Câmpulung (Gr. En. 42 er Easic.!);
în (iorjii la Roşia pe malul Lismanei. — (0) Apriliie- Masi,

M. sparsillora Mihkan. M. sparsifloră. — Prin păduri și
tuferisuri umede. — La m-stirea Adam ((ruebh. inanusc.);
la Asiud (Burri Basic. 1); pe lingă Bucuresci la Bănesa ; în
Muscel la Nămăesci (Gr. En. 42 et Basic. !; Kanita |. c.
228). — (0) Maii- lunii.

ERITRICHIUM Sehrad. — Pritrichia.

E. villosum Bnge. E. vilos. — Pe stîncile din regiunea
alpină. — Pe Cehlăi (W. nana Edel ]. c. 35 [non Vul.] et
Ezsic.!; 0z. Flora XIX, 61 et Exrsie.]; E. nanum h. 7. Guebh.
manusc. [non Sehrad.]) la Panashie; în m-ţii Buceci la Omu
(E. nanum iron. 200) și la Strunza (E. nanum 8. Hac-
quetii Rotschuy 132 [non Koch.]). — 9 ulii Angust.

ILNIV. VERBENACEE.
VERBENA L. — Verbină.

V. officinalis L. V. oficinală. — Vulg. Sporiciă, Spo-
ie. — Prin dăr&mături, pe lingă locuinţi, ziduri si drumu-
rile de prin sate. — În totă Romănia! (Cz. Flora XIX. 67
et Exsic.]; del |. c. 40; Guebh. manusc.; Caz. et Sa. 1. c. 36;
Sz. manusc.; D. Br. Fragm. |. c. 49; Gr. Erbor. |. c. 124;
(ir. En. 48 et Eusic. 1). — d unit August,

230

LXV. OLOBULARIACEE.

GLOBULARIA Li. — Globularie.

(. Willkomimii Vu. G. lui Willlom.—În m-ţii Musce-
lului pe dâlul de la pâlele im-telui Lerescă (7. vulgaris Hof.
kacurs. 1862, 1. e. 38 [non L.]). — 9 Mai luni,

LAVI. LADIACEE.
MENTHA L. — Montd.

M. sylvestris L. WM. selbatică. — Vulz. Mintă, Ismă,
Minta-selbatică, Min'a-calului, WVoestiniţă, Voestniță. —
Prin luncă şi tuferisuri umede, pe lingă isvore, pirăie, bălți,
pe malurile riurilor și a gărlelor. — În totă România forte
frequentă (Cz. Plora XIX, 67 et Hasic.!; Edel . c. 40;
Guebh. manusc. ; Caz. et Sz. 1. ce. 36; Sz. manusc.; Hoff.
mamnusc. el Exsic.!; Kanita |. c. 232; Gr. En. 45 et Ba-
sic. ; Nym. Consp. 595; M. nemorosa 0z. Flora XIX, 67
[non. Schreb. nec Willd.]; Ca. et Sz. 1. e, 36; Sz. manuse.;
MM. sylvestris var. ansustifolia Hoff. manuse. et Basic.
N. încana Hoff. manusc. [non Willd.]; M. pubescens Gr.
Basic.) [non Willd.]; Rama |. c. 232). —9 lulii- August.

£. uudulata Koch. -— La Titu (M. sylvestris e. tomentosa
Hoppe Gr. Exsic.|; Kama |. c. 232).

-. glabra Koch; M. vividis Auct. germ. —— În tâtă Mol-
dova (M. viridis Oz. Flora XIX, 67 et Esi]; Guebh. ma-
nusc.; Ca. et Sz. 1. c. 36); pe lingă laşi (D. Br. Prag. .
c. 96) la Hadimb, Mironesa și Budesci (Sz. manusc.); la Ca-
raclău ; în Vilcea între m-stirea Bistriţa și Horez (Gr.
Eusic.!); etc.

M. aquatica /. M. aguatică. —— Vulg. Minta-broscei.——
Prin locuri mlăstinose, bălți, pirăie, pe inalurile apelor. —

ad]

În totă Moldova (Guebh. manuse. ; Oz. et Sa. l.r. 36; Sa.
nanusc.): pe lină lacul Brates (del [. e. 38); în distr. lasi
la Podul-lloiei; în distr. Bacăi la Caraclăii:; la Aciud (Burri
Iiwsic.!); pe lingă Bucurescă la Panteleimon (Gr. In. 45 et
Iirsic.!), Filaret şi Cotroceni ; în Arges pe valea Simnicului
(Gr. Easic.]) ; ete. — 9] uliit- August.

3. hirsuta Koch. -— În Moldova (WM. hirsuta 1. Ca. et
Pa. l. c. 36; Sa. manusc.); la Titu (Gr. En. 45 et Exsic.] ;

hanilz l. ce. 232): elc.

M. sativa LL. M. comună. — Prin locuri umede si mlă-
știnose, pe malurile apelor. — În Moldova (Cz. et Sa...
€. 30; Sz. manusc.; M. verticillata Poth Oz. et Sz. l. c. 36;
Sz. manusc.) în distr. Bacăii la Verse&sci; în Ilfov si Pra-
hova (Gr. En. 4D et Ersic.l); în m-ţii m-stirilor Bistriţa,

Cozia, Tismana / Hoff. manusc.); ete. -— 9, Juli August.
M. arvensis /. M. de câmp. — Prin locuri cultivate și

umede, finețe mlăstinose, luncă, pe malurile apelor. — În
totă Moldova (Guebh. manusc. ; del |. c. 40; Oz. et Sa. d.
€. 36; Sz. manusc.); la m-stirea Nemqului ; pe lingă Bârlad;
în distr. Bacău la Verşesci; la Pitescă în Zăvoiu (D. Br.
Pragm. l. e. 95); la Câmpulung pe malurile Riu-Tirgului
(Hoff. Eveurs. 1862, 1. c. 40); în m-ţii Vilcei la Golotreni; etc.

— 9 uli- August.

M. Pulegium /.; Pulegium vulgare Mill. M. Pulegii.
— Vulg. Busuiocu-cerbilor. — Prin bălți și locuri mlăsti-
nose. — În totă Moldova (Guebh. manuse. ; Ca. et Sa. 1. c.
36; M.riparia Ca. et Sz. 1. c. 36 [non Bmg.] et Exsic.!;
Sa. manuse.; M. cervina h. j. (Guebh. manusc. [non L.[); pe
lingă lasi către Slobodia-Stavnicului (Sz. mamnuse.) și la Hăr-
păşesciă ; la Asiud (Burri Esi.) ; în Ilfov (Gr. En. 45
et Iasic.!) pe lingă Bucuresci la Cotroceni şi Merinani;
la Pitescă, Dimboviţa-poştei (D. Br. Pragm. l. e. 96) şi
la Curtea-de-Argeş ; în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa și
Tismana (Hoff. manuse. et Eirsic.l) ; la m-stirea' Horez

352

(Gr. Basic.l); pe lingă Craiova la Trei-fântâni ; la Vireio-
rova către Porţile-de-fer (Kanitz ? Î. e. 92); ete. — 9 Iu-
lit August.

Obs. 1. — Se mai citeză speciile următâre : M. rotundifolia L.
în Moldova (Ce. et Se. 7. e. 36; Sz. manuse.) la Agapia (Gr. Er-
bor. Î. c. l2det En. 459). — M. gratissima Bmg. în Moldova (Ce.
et Sz. 1. e. 36) pe malul Prutului la Prisăcani și Oprişeni (Sz, ma-
nuse.). — ÎI. serotina Ten. în Oltenia (Hoff. manusc.). — N. nigri-
cans Bmg. în Moldova (Ca, et Sz. 7. e. 36). — N. austriaca Jaeg. în
Moldova (Cz. et Sa. Î. e. 36) pe malul Prutului (Sz. manuse.). —
M. gentilis Bmg. în Moldova (Cz. er Sz. 7. e. 36) pe lîngă Iași către
Stavnic şi Slobodia (Sz. maniusc.).

Obs. 2. — Se cultivă: M. piperita L. (Guebh. manuse. Gr. En. 45),
— M. crispa L. (Ca. et Sz. 1. e. 36), vulg. Mintă-creță.

LYCOPUS L. — Licop,

L. europius Lin. L. de Europa. — Vulg. Cervana,
Ciorvana. — Prin locuri umede, lunci, bălți, pirăie, pe ma-
lurile gărlelor. — În totă Moldova (Cz. Flora XIX, 60 et
Easic. !; Edel |. c. 37; Guebh. manusc.; Că. et Sz. 1. ce. 2;
Sz. manusc.) în m-ţii Bacăului la Verșăsci, Caraclăă şi
Slănic ; la Agiud (Burri Exsic.!); la Sinaia (Gr. En. 45 et
Este. 1); la Gherzani; Pitescă ; Câmpulung ; în m-ţii Gor-
jiului şi ai Vilcei (I/o7f. manusc.) la Rîmnicu-Vileei, Căli-
mănesci şi Golotreni; etc. — 9 Zuliir- August.

L. exaltatus Lin. L. exaltat.— Prin locuri umede, lunci,
bălți, pîrăie, pe malurile gârlelor. — În Moldova (Cz. Plora
XIX, 60 et Esec. |; Oz. et Sa. 1. c. 2; Sz. manusc.) infe-
rioră ((awebh. manusc.); pe linsă laşi la Niţelea (D. Br.
P'ragm. |. c. 97); în m-ţii Bacăului la Verşesci și Caraclăă;
la Agiud (Burri Basic. 1); între Ploesci şi Bucuresci (Gr.
îin. 4D et! Iixrsic.!), la Buttea, Crivina şi Ciocănescă; în Vla-
sca la Comana şi Prund; în Argeş la Picioru-Fagului ; pe
linsă Craiova la Bresta ; în Vilcea la Bălcesci ; ete. — 9
Juliii- August.

> sro ata i [>

SALVIA L. — Silvic.

Ș. glutinosa LL. S$. eleiosă. — Vulu, Cinsteţ, Ooeen-că-
prese. —— Prin locurile umbrose din pădurile reciunei mon-
tane şi subalpine. — În Moldova ((z. Plora XIX. 60 er
Ersic, |; Bdel |. c. 37; Cz. et Sz. 1. e. 3); pe lîngă Iași la
Niţelea (D. Br. Pragm. 1. c. 94), Voineşti, Poeni! (Sz. ma-
nusc.) Și Birnova; la m-stirea Acapia (Gr. Erbor. 1. e. 125
el Eusic.!, Gr. In. 46), Secu si Nemtu ; la Brosceni (Burri
Bwsic. 1); în m-ţii Bacăului la Slănic si la Tirgu-Ocnei pe
Măcura-Ocnei ; la Sinaia către polele Furnicei ; la Pitescă în
Zăvoiii ; în Muscel pe m-tele Lerescă (/o7f. Ezcurs. 1862,
l. c. 31); la Văleni (Gr. fn. 46 et ivzsic. ); pe lingă Cra-
iova la Trei-fântâni ; în m-ţii Gorjiului și ai Vileei (o.
manusc.) la Golotreni; ete. — 9 Zuniit- Angust.

Ş. Aethiopis L. S. de Bhiopia. — Vulg. Serlaiă. Iarba-
Iui-S7.- lon. — Prin fineţe si pășuni nă&sipose, locuri aride
și petrose, pe marginea drumurilor.—În Moldova (S. Sela-
rea Edel 1. c. 39 [non L.]; Oz. et Sz.l.c. 3; Guebh. ma-
nusc.) interioră ((rebi. munuse. e! sic. n. 618 sec. Nym,
Consp. 569); pe lingă lași la Petrăriea-hepedei: la Bârlad
pe dâlu despre Criîng (D. Br. Pragm. . c. 94); pe lingă
Bucurescă (S$. Selarea Gr. En. 46 [non L.] et Ezsic.!) la
Bănesa (Gr. In. 46 e! Ewsic. 1) şi Feră&streu ; în Vlaşea la
Comana ; în Mehedinţi între Turnu-Severin și Gura-văiei
către Şchelea-Cladovei ; ete. — 9 /uniăr- August.

Ş. austriaca /acg. $. de Austria. — Pe colinele aride
şi prin pășunile uscate. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 60
et Exsic. |; Edel |. c. 39; Ca. et Sz.1.c.3; S. nivea Ca.
Flora XIX, 60 /non Bmg.] et Exsic.!; Caz. et Sz. 1. c. 3)
inferioră ((Gruebi. manusc.; et Easic. n. 621 sec. Nym.
Ccusp. 569); pe lingă laşi la Chiperesci, Oprişeni (52. ma-
uuse.) și Erbiceni (5. nivea Sz. imanusc.); în distr. Bacău
la Verșăsci. — 9 Aprilin- Junii.

384

Ș. pratensis 4. 5. de finețe. — Pe coline aride, prin
fineţe și păsuni uscate. — În Moldova (del 1. ce. 39 er Ba
sie.]; Ca. el Sa. [. ce. 3; Sz. manuse.; 5. Sclarea Cz. Plora
XIX, 60 /non L.] et Dxsie.l; S. betonicefolia 0z. Plora
XIX, 60 /non Etling.] et Easic.l; Ca. et Sz. 1. e. 3; S. ver-
benacea Ca. et Sa. l. c. 3 [non Wahl.] et Easic.l; S. gran-
diflora Ca. et Sa. l. e. 3 [non Bmg.]; Sz. manusc.; S. rosea
„Ca. el Sa. l.c. 3 [nou Bmg.]; Sa. manuse. ; 5. pratensis
var. coccineo-rosea Ca. et Sa. 1. e. 3 [non Bmg.]) centrală
ȘI superioră (Guwebh. mauusc.); pe linsă lasi la ledăreni, Re-
pedea, Socola (5. betoniccefolia Sa. manusc.), Hadimb. și
Vubană (5. verbenacea Sz. manusc.); la Agapia (Gr. En. 46
et Liasie.l); în dist. Bacăi la Verşesci (D. Br. Pragm. |.
€. 94) şi către Tirau-Ocenei (Gr. Erbor. l. e. 125); la Agiud
(Burri Lzsic.l); pe lingă Bucuresci la Bănesa, Merinani și
Ciocănesci (D. Br. Fragm. l. e. 9%); în Vlaşea la Co-
mana; ele. — 9 Maiit- August.

Ș. Sylvestris L. S. de pădure. — Vulg. Coda-vacei. —
Prin finețe, pe marginea agrilor și a drumurilor. — În tâtă
Moldova ((Gueb/i. manuse. et Eesic. n. 622 sec. Nym. Consp.
570; Ca. et Sz.l.c. 3et Estic]; Sz. manusc. ; $. Hormi-
num Caz. Plora XIX, 60 [non L.] et Easic.]; Edel 1. c. 39);
pe lingă laşi (V./ sec. Kanitz!] 1. ce. 93) Hărpăşeşti; pe
lingă berlad ; în distr. Bacăiă la Versăsci ; la Agiud (Bwri
Easic.1); pe lingă Bucurescă (Gr. En. 46 et Basic.) la Bă-
nesa, Ferăstr&u, Merinani, Chitila și Ciocănescă; la Rim-
nicu-Vilcei și Bălcescă ; etc. — 9 Junii August.

f. albiflora. — Prin fineţe. — În Moldova (Caz. et Sz. 1. e.
3) la Verșăsci.

7. minor, -— Prin pirloge la Pechea ((rnebh. manuse.).

Ș. nutaus L. S. plecată. — Pe coline aride. — În Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 60 et Exsic.|; Edel |. c. 39; Ca. et
Se. [. e. 3) pe lingă Iași către Şăpte-Omeni (Sz. mamnusc.1).
— 9 Apriliit- ulii,

E

350

N. amplexitolia Lam. 5. amplexifoliată. — La Vireio-
rova către Porţile-de-ter (hanitz ! [. e. 93).

Ș. verticillata L. 5. verticilată. — Prin tuferişuri, pe
marginea agrilor și a drumurilor. — În Moldova (Cz. Plora
XIX, 60 et Ezaic.!; Edel ]. c. 39; Ca. et Sz. 1. c.3; Sz. ma-
nus.) inferioră ((ruebh. manuse. e! Ewsic. n. 619 sec. Nym.
Consp. 571); pe lingă laşi (V. sec. Kanita [. e. 93) către
Luncani şi Horlescă (Sz. manusc.) ; pe lingă Bârlad la Slo-
bodia ; în distr. Bacău la Caraclăii ; la Agiud (Burri La-
sic.], ; în Prahova și Illov (Gr. fin. 46 et Ersic.!) pe lingă
Bucuresci la Merinani, Chitila şi Ciocănesci (D. Br. P'ragm.
[. e. 94); în Vlașca la Comana ; în m-ţii Vilcei la Golotreni;
către Bahna pe m-tele Curchia ; ete. — OI fum August.

0bs. |. — S. oflicinalis L. vulg. Sălore-de-grădină, Salbie, Jale, se
cultivă prin grădini! (Guebh. manusc.; Ca. et Sz. 1. c. 3, Gr. En. 46).

Obs. 2. — Se mai citeză : Ș. nemorosa Bmg. în Moldova (Cz. et
Sa. . c. 3) pe lingă Iaşi către Osoiă şi Goroni (Sz. manusc.). =-
S$. rugosa în Moldova (Caz. Flora XIX, 60)?

ORIGANUM L. — Origan.

0. vulgare L. 0. comun. — Vulg. Sovero, Sovovârv,
Soloverv, Dost, Milot. — Prin fineţe, tuferișuri, livedi, vii,
pe marginea pădurilor, pănă în regiunea subalpină. — În

Moldova (Cz. Plora XIX, 60 et Easic.!; Ca. et Sa. l. c. 38;
Sz. manusc.) superioră (A. j. Guebh. manusc.); în distr. Bo-
toșani la Stefănesci ; pe lingă lași la Nitelea ; pe lîngă Bâr-
lad (D. Br. P'ragm. 1. c. 96); pe C6hlăii; la Drosceni (Burri
Exsic.1); în m-lii Bacăului la Caraclăă, Tiîrgu-Ocnei şi Slă-
nic; în Rimnicu-sărat la Caiata; Titu și între Ploesciă şi Săf-
tica (Gr. En. 4 et Ersic.!) ; pe lingă Bucuresci ; în Argeş
la Pitesci în Zăvoiu şi pe m-tele Cozia ; în m-ţii Gorjiului și
ai Vilcei (Hoff. manusc.) la Bălcescă și la Golotreni pe m-
tele Forfeca ; pe lingă Virciorova pe m-tele Curchia către
Bahna; ete. — 9; /umiit- August.

386

3. prismaticum Gaud. — Prin lineţe. — În Moldova in-
ferioră (0. heracleoticum Pehb. [non L.] (iuebh. manuse.
et Exsic. n. 624 sec. Nym. Consp. 592).

0bs. — 0. Majorana L. vulg. Măgheran, se cultivă prin grădini!
((uebh. manusc.).

THYMUS L. — Thim.

T. Chamedrys Prices; 7. Serpyllum a. Chamedrys
Koch; TI. sylvestris Schreb. T. Chamaedrys. — Prin poeni
şi pe marginea pădurilor, pe coline aride. — În totă Ro-
mănia (Ngm. Consp. 593). — 9 ulii August.

T. lanuginosum Sc/hur. [non Lank.]. TD. lânos. — Pe
coline aride și ntsipose. — În Moldova (02. Flora XIX, 67
et Ezsic.]; Ldel 1. c. 40; Ca. et Sz. 1. c. 37) superioră (h. 3.
Guebh. manusc.). — 9 Juli August.

T. comosus J/eu7.; T. traussilvanicus Schur ; T. nummu-

lavius M. Bieb. T. comos. — Vulg. Cimbrisor, Cimbrusor,
Serpun, Serpunel, Serpunele, Schinduf, Thimian. — Prin
locurile petrose şi pe stincele calcare din munţi. — În Mol-

dova (7. alpinus Caz. Flora XIX, 67 [non L.] et Easic.];
Că, et Sa. l. c. 37) pe Câhlăii (7. montanus Cz. Plora XIX,
67 [non W. Kit.] et Exsic.!; Edel |. c. 36; Ca. et Sa... ce.
37); în m-ţii Buzeului către Sibiciui pe malurile rîpose ale
soselei; în m-ţii Muscelului (7. alpinus D. Br. Pragm. în
Rev. lit.-se. 171 [non L.]) către Câmpulung la N&măesci
(1. Chamaedrys Gr. En. 45 [non Pries] et Ewsic.); în
m-ţii Vilcei la Golotreni; ete, — 9] /ulrit- August.

T. montanus W. Kit. 7. montan. — Prin pășunile şi
poenile din munți, pănă în regiunea alpină. — La m-stirea
Nemţului şi la schitul Procov ; în m-ţii Bacăului la Slănic
si Palanca; în m-ţii Buzeului pe Penteleu ; în m-ţii Bucegi
i la Predâl; în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa și Tismana
(Hof. manuse. et iesic.l); la Golotreni pe m-tele For-
leca ; ele. — 9 Juli Angus.

387

0bs. — Nu pot spune ce pote fi : T. montanus, indicat la Puţăni
(Guebh. manusc.), fiind-că specia Kitaibeliană sunt sigur că nu
cresce în acestă localitate.

T. Serpyllum (7) Pries; 7. angustifolius Sehreb. T.
Serpil. — Vulg. Cimbrigor, Cimbrusor, Cimbru-de-eâmp.
Serpun, Serpunel, Serpunele, Schinduf, Thimian.—bPrin fi-
nețe și pășuni uscate, pe coline şi câmpuri aride, prin poe-
nile sterile. —În 1otă Romănia (Cz. Plora XIX, 67 et Bsic.];
h. ]. Guebh. manusc.; del l. c. 40; Ca. et Sa. 1. e. 37; Bz.
manuse.; D. Br. P'ragm. 1. c. 96; Gr. En. 45; Nym. Consp.
594; T. subnudus Caz. Flora XIX, 67; Caz. et Sz. l.c. 37;
Sz. manuse.; IT. angustifolius Hof. Bacurs. 1862, l. c.39).
— 9 Zubin August.

T. pannonicus 417. 7. panonic.— Pe coline aride, prin
fineţe sterile. — În totă Romănia (02. er Sa. 1. c. 37; Nym.
Consp. D94). — 9 uliii- August.

a. glabrescens Pehb. fil.; T. glabrescens Willd. -— La
Virciorova către Porţile-de-fer (Borb. 1873, Băns. 267).

f. Marschallianus Pehb. fil. — În Moldova (7. citriodo-
rus Cz. Plora XIX, 67 [non Link.] et Easic.!: h. j. Guebh.
manusc. ; Ca. et Sz. 1. c. 37; Sz. manusc.) ; la Vireiorova
către Porţile-de-fer frequent! (7. Varschalhianus Willd.
Simle. 590) şi între Şchelea-Cladovei și Gura-văiei.

3. odoratissimus Pehb. p BCN A odoratissimus MM. Bieb.—
În Moldova inferioră (7. Marschallianus Gwebh. manusc.
[non Willd.] et Ewsic. n. 627 în herb. Paris.!).

3. hirsutus Rehb. fil. — În Moldova inferioră (7. hirsutus
M. Bieb. Gruebh. manusc.).

Obs. 1.—T. vulgaris L. se cultivă prin grădini (Gr. Erbor. 1. c. 125;
En. 45; et Exsw.!).

Obs. 2. — Satureja hortensis .., vulg. Cimbru-de-grădină, Cim-
bru, se cultivă prin grădini! (Guebh. manuse. Ca, et Sz. Î. c. ddet
Ezsic. |; Sz. manusc.).

0bs. 3. — Se mal citeză: S. rupestres Wu. în Moldova (Cz. et
Sz. 1. e. 37)şi în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa şi Tismana (Miero-
meria rupestris Benth. Hof. manusc.).

388

OO

CALAMINTHA Moeneh. — Ca/amântă.

0. Acinos Clairu. 0. Acinos. — Prin locuri inculte, pe-
Irose și aride. — În totă Moldova (0z. et Sz. 1. e. 37; Sz.
manuse.; Thymus Acinos L. Caz. Flora XIX, 67 et Ersic.l);
pe lingă lasi la Petrăria-Repedei si la Nitelea ; pe lingă Ber-
lad la Dimitresci ; în m-ţii Nemţului la Călugăreni ; în m-ţiă
Bacăului la Caraclăi şi Măcura-Ocnei; la Aciud (Burri Ea-
sic. 1); în distr. Buzău la Beceni (Gr. [n 46 et Hasic. 1); în
Prahova la Câmpina și Sinaia; în Iltov la Peris şi Ciocăne-
sci (Gr. En. 46 et Esec. |; Kanilz. |. c. 234); în m-ţii Mu-
scelului (var. acuminata D. br. Pragm. 1. e. 96 [non hehb.
fil.1); în Vilcea la Rimnicu-Vilcea, Aninosa, Călimănescă și

Golotreni ; ete. — (-) Junmiii- August.
C. graveolens Dent. C. graveolentă. — Prin locurile
petrose şi montane. — În Moldova superioră prin m-ţii de

pe lină Tirgul-Ocnei ( Pgnus graveolens M. Bieb. Guebh.
manusc.). — (O Duliit- August.

(. suaveolens Boiss.; Damus suaveolens Sm. U. odo-
rantă. — În Moldova (Thymus graveoleus 0z. Flora XIX,
67 /non Benth.] et Exsc.!; Ca. et Sa. l. c. 31). — (O

Juli Augusi.

C. rotundifolia Bent/.; Acinos rotundifolius Pers.— Pe
stincile calcare. — În m-ţii Argeşului pe Urdica şi Cozia ;
în Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-fer! (Bord. 1873,
Bâms. 268) pe m-tele St.-Petru și între Gura-văiei și
Șchelea-Cladovei. — 9] Juniir- August.

C. alpina Lam.; Acinos alpinus Moench. 0. alpină. —
Prin locurile petrose şi pe matca torentelor din regiunea
subalpină și alpină superioră. — La Brosceni (Burri Ea-
sic. ]): în m-ţii Bucegi (T. alpinus Hoff. Eacurs. 1868,1.
c. 120; Gr. Eu. 45 et Ewsic.1) pe Furnica, Virtu-cu-Doru,

389

la schitul Pescera de la Ialomiţa și la Predel. — 9
Puniin= A mgust.

A. aliflora. În Bucegi pe m-tele Cola aprope de
schitul Pescera de la lalomiţa.

0. sylvatica Brom/.4 0. de pădure. — Vulg, Ismă, Is-
musoră. -— Prin pădurile și tuferisurile de pe colinele are-
nacee și din regiunea montană. — Pe lingă lași la Coda-
Stîncei ((. officinalis Sz. manusc.); la Folticeni şi Baia (C.
umbrosa Ranilz |. c. 94 [non DBenth.]; Melissa intermedia

2. et Sa. 1. e. 37); în m-ţii Bacăului la Caraclăi și pe Mă-
gura-Ocnei; în Vlasca la Comana pe delul din facia gărei
drumului de fer; în Argeş la Dăescă (Welissa Calamintha
D. Br. Pragm. l. e. 96); în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (C.
officinalis Hoff. manuse. et Iizsic. 1) pe lină Căciulata şi
m-stirea Cozia. — 9 Juliit- August.

Obs. — Nu pot spune ce pote fi: Thymus Calamintha, indicat în

Moldova superioră (h. 3. Guebh. manusc.), asemenea plantă neaflân-
du-se în erbariul din lași.

C. Nepeta Clairv. C. Nepetă.—Prin locuri aride și mun-
tose.—În Moldova (0z. er Sz. l. e. 37), în distr. Buzăii către
Beceni în valea Slănicului (Gr. En. 46 et Ezsic.!; Kanilz
]. e. 234; 0. nepetoides Gr. En. 46 [non Jacg.] et Ezsic.!);
în Prahova la Câmpina. — 9 Juli August.

ULINOPODIUM L. — Clinopodii.

C. vulgare /. 0. comun. — Prin poenile și răriturile de
prin păduri, tuferișuri, livedi, vii, locuri inculte și aride, pe
lingă garduri. — În tâtă Moldova (Cz. Plora XIX, 67 et
Husie, ]; Edel |. c. 39; (ruebh. manuse.; 2. manusc.); la
lași ; pe lingă Berlad la Cring; la Agapia (Gr. Ea. 46 et
Ezrsic. 1); in m-ţii Bacăului la Caraclău pe Babaghicea și la
Slănic ; la Agiud (Burri Basic. !): în m-tii Buzăului către
Bisca-mare (Hoff. Pacurs. 1863, 1. e. 118); la Sinaia (Gr.
hizcurs. l. e. 126 et Easic. !; Gr. En. 46); pe lingă Bucu-

390

resci la Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 96); la Curtea-de-
Argeş; în Vilcea la Golotreni pe m-tele Forfeca; în Mehedinţi
între (Gura-văiei și Virciorova și către Bahna pe m-tele
Curchia ; ete. — 9 uliit- August,

MELISSA L. — Melisă.

M. officinalis 4. VW. ofieinală. — Vulg. Poiniţă, Iarba-
stupului, Mătăciune. — Prin păduri. — În tâtă Moldova
(Guebh. manusc.); la Nemţu, Bacău și Focșani (0z. et Sz.
ÎI. e. 37); la polele Bucegilor (Hof. Ereurs. 1863, ]. e. 119
et Easic. 1). — Se cultivă şi prin tote prisecile (0z. et Sz. ].
€. 37; D. Br. FPragm. |. c. 96; Gr. En. 46 et Ezrse. 1). —
9, Jumniit- August.

3. altissima Sibth. et Sm. — La Virciorova către Porţile-
de-fer! (Kama! 1. e. 95).

Obs. — Hyssopus ofiicinalis L. vulg. Isop, se cultivă prin grădiny
(Ca. et Sz. 1. c. 35 et Exsic.!; Se. manuse.; Gr. En. 46).

NEPETA L. — Nepetă.

N. Cataria /. N. Catarie. — Vulg. Cătușnică, Iarba-
ventului, Iarba-mâţei, larbă-flocosă. — Prin dăr&mături
locuri petrâse, pe linsă sate, garduri, ziduri şi drumuri. —
În totă Moldova ((z. Plora XIX, 67 et Exsic.!; Edel |. c.
40; Guebh. manuse.; Că. et Sa. 1. e. 835; N. pannonica Uz.
Plora XIX, 67 [non Jacq.] et Easic. !; Ca. et Sa. 1. e. 36);
pe linsă laşi la Ciurea (Sz. manusc.), Niţelea și schitul Tă-
rița; la m-stirea Nemţului (Gr. Erbor. 1. c. 125; Gr. En.
46); în distr. Bacăii la Verşăsci şi Caraclăă; la Agiud (Burr
Basic. 1); în distr. Buzău la Beceni (Gr. n. 46 et Ewsic.!;
Kanita . c. 234); în Argeş la Pitesci (D. Br. Pragm. l. e.
96); la Rimnicu-Vileei ; ete. — 9 Zuniit- August.

3. citriodora. — În m-ţii Gorjiului şi ai Vileei (N. citrio-
dora Beck. Hoff. manusc.) pe valea Oltului la Călimă-
nescă și Căciulata.

SRI e, A A
_ 040 48

39|

N. nuda 4. N. nudă. — Vula. Pola-Sr.- Marii. Prin
fîneţele de prin păduri și tuferişuri, pe marzinea pădurilor.

- În Moldova (0. Flora XIX, 67 et Hesic.]; bdel l. e.
37; Ca. et Sa. l. e. 86; Sz. manusc.) inferioră și centrală
(Nym. Consp. 585; N. pannonica (iuebh. manusc, [non
Jacg.] et sic. n. 635 în herb. 'aris.!) la laşi; la Bro-
sceni (Burri Besic. 1); în distr. Bacăii la Verşăsci și Slănic
(D. Br. Pragm. 1. c. 96); în Prahova la Sinaia (Gr. En.
46 et Brsic. 1); pe lingă Bucurescă în Dudesci şi la Ciocă-
nesci (D. Br. Pragm. . c. 96); în Vlașca la Comana; în
Argeş; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (/o//. manuse. et Lixr-
sic. !) la Bălcesci, Călimănesci ; în Mehedinţi la lorgutova-
Dumbrăviţa (Gr. Easic.]); ete. — 9 uniir- Angus.

3. violacea Koch. — Pe lingă lași către Christeşci (N.
pannonica Sz. manusc.); în distr. Bacăiu la Năsoeștii-parti-
culari ; în m-ţii Gorjiului și ai Vilcei (N. pannonica Hof.
manusc.).

7. ueranica (ÎI Bieb.).—Pe marginea pădurilor din Mol-
dova inferioră (N. ucranica M. Bieb. [non L.] Guebh. ma-
nuse, et Eixsic. n. 636 sec. Nam, Consp. 585).

GIHLECHOMA LL. — (G/echomă.

(i. hederacea /. G. ederacee. -— Vulg. PRătungioră, Po-
tundidră, Silnic, Pelungo0să, PRănunchioră. — Prin locurile
umede de prin păduri și tuf&risuri. — În totă Moldova (02.
Plora XIX, 67 et Exsic. |]; [del |. c. 40; Guebh. manusc,
et Exsic. n. 643 sec. Nym. Consp. 587 ; Oz. et Sa. 1. c. 36;
Sa. manusc.): pe lingă lași la Niţelea şi Repedea ; pe lingă
Berlad la Cring ; în Prahova la Câmpina (Gr. In. 46 et
asie. 1); pe lingă Bucuresci la Bănesa, Dudesci, Cotroceni,
Fer&stră&i și Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 96); în Mu-

scel la Conţăsci (Gr. firsic. !); etc. — 9 Aprilii- Mai.
4. hirsuta VW. Ai. G. îrsufă. — Prin locurile umede

din păduri și tuterişuri. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 67

292

et Basic. !; Edel |. e. 40; Ca. et Sa. l. e. 36; Sz. manusc.)
inferioră (Guebh. manusc.); la Asiud (Burri Ewsic. |) ; în
Prahova la Câmpina (Gr. Ba. 46 et Basic. !) și la polele
Bucegilor (Ilo7f. Ezrcwrs. 1863, 1. e. 119) pe costele m-telui
Furnica ; în Muscel la polele m-telui Leresci în valea Riu-
Tirgului (Fo. Freurs. 1862, |. e. 31) și la Conţăsci (Gr.
Exsic. !); în Vlașca la Comana (D. Br. Pragm. . e. 96);
pe lingă Craiova la Teiș și în Luncă; ete.—9| Apriliit- Matia.

DRACOCEPHALUM L. — Dracocefal.

D. Moldavica L. D. de Moldova. — Vulg. Mătăciune,
Mătăcină, Mătăciune-moldovenescă, Mătăciune-tureescă.—
Prin păduri. — În Moldova (Edel [. c. 39 er Basic.l) su-
perioră (D. austriacum 02. et Sa. l. e. 37 et lasie.! [non
L.]; h.j. Guebh. manusc.) : de la Iaşi spre sud pe malul
Prutului (Macg. Reise, II, 76; Hoelzl 1. e. 442), pe lingă
Huşi şi Fălciu forte frequentă (0z. er Sz. 1. e. 37). — Se
cultivă şi prin grădini (Gueb. manuse.; Sz. manuse.; Gr.
En. 46). — (O Duliit- August,

MELI TIS L. — Melată,.

M. Melissophyllum L.; V. grandiflora Smith. M. Me-

lisoţil. — Vuls. Dumbravnic, Dobromnic, Dobronic, Do-
brovnică , Docrovnică, Dumbrajnic. — Prin tuterişură Și

păduri. — În Moldova (0z. Plora XIX, 67 et Basic.) su-
perioră (7. 3. (uebh. manuse.) prin regiunile interire ale
Cehlăului (£Edel 1. c. 36); pe lingă Galaţi ((2. er Sz. . c. 37;
WM. grandiflora var. nivea Că. el Sa. l. e. 37) către Vadul-
Unourului pe costișăle Braticului (Sz. manusc.); la Agiud
(Burri Ewsic.l); în Dimboviţa la Sturdeni ; în Muscel între
Rucăr și Dîmbovicidra (off. Eacurs. 1862, [. c. 39), pe
Padina-Cucii (D. Br. Prag. L. c. 95); la Contesă (Gr.
basic.1); în Arges la Slolnică (D. Br. Pra. d. e. 95); în
Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. fasie.) — d Maiin- luliir,

393

LAMIUM L. — Lamiă.

[. amplexicaule in. /. amplezifoliar. — Prin locură
cultivate si inculte, grădini, vii. În totă Romănia! (Cz.
Plora XIX, 67 et Bosit!; Idel |. e. 40; Guebh. ma-
nuse, et Liwsie. n. G&l sec. Nym. Consp. 575, Sz. manuse.;
D. Br. Pragm. . €. 95; Gr. En. 47).—(O Martiii- Ocrombre.

L. incisum Willd. ; LL. hybridum Vill. Le. încisat. —
Prin locuri cultivate. — În Moldova inferidră (Guebh. ma-
nusc.); In Prahova la Câmpina (Gr. En. 47 et Basic.!; Ka-
mita, [. e. 234). — O) Marliii- Detombre.

L. purpureum /in. L. purpurii. — Vulg. Urdică-
movtă. — Prin locuri cultivate si inculte, grădini, pe lingă
garduri. — În totă Romănia! ((mebh. manuse. et Ewsic.

n. 638 sec. Nym. Consp. 575; del |. c. 40; Sa. manusc:;
D. Br. Pragm. 1. c. 95; Borb. sec. Kanita 1. c. 96; Gr.
En. 47 et Easic.]). — (O) Martii-Octombre.

L. maculatum Lin. LL. maculat. — Prin locurile umede
din păduri, tuferişuri şi grădini, pănă în regiunea subal-
pină. — În Moldova (C0z. Plora XIX, 67 et Easic.!; d. j.

Guebh. manuse.; Edel |]. c. 40; D. Br. Pragm. |. c. 9; L.

purpureum 0z. Plora XIX, 67 [non L.] et Easic.!); la A-
giud (Burri Ezsic.!); în Prahova la Câmpina ; pe lingă Bu-
curesci la Bănesa; în Vlașca la Comana ; în Muscel la Con-
t&sci (Gr. Exsic.!); în distr. Vilcei în valea Bistriţei; în
Mehedinţi la Vinjuleţ (Gr. Eu. 46 et Easic.]); ete. —
Apriliit- August.

3. lavigatum (hehb.). — În tâtă Moldova (Guebh. ma-
nuse. ; L. rugosum Aii. (auebh. manusc.) ; pe lingă lași la
Țubana (Sz. manusc.).

|. cupreum Selo. L. arămii. —— Prin pădurile um-
rose și umede din reziunea subalpină. — În m-ţii Bucesi

la schitul Pescera de la Ialomiţa (Winhl.? see. Kama 1. e.
234), la polele Furnicei, şi la Predel.— 9 funiir- fuliir.

L. album Lin. îi. ap. — Prin păduri, tuferişuri, li-
vedi, pe lingă garduri și ziduri. — În Moldova ((z. Plora

XIX, 67 et! Exsic.]) superioră (Ph. ]. Guehh. manuse.) ; pe
lîngă 'Tirgu-Nemţului (Gr. Frbor. d. e. 125); în Prahova la
Predel ; în Muscel pe delu Moţoiii (//o/f. Ereurs. 1862, 1.
€. 39), la Câmpulung (Gr. En. 46 et Ewsic.!), Nemăescă și
Rucăr (D. Br. P'ragm. Î. c. 95); la Curtea-de-Argeş (Gr.
isic.); la Rimnicu-Vileei ; ete. — 9 Juliit- August.

Obs. — Se mai citâză : [. Orvala L. la Cucuteni (Sz. manuse.).

GALEOBDOLON Huds. — (aleobdolon.

G. luteum Z/uds.: Galeopsis Galeobdolon Li. G. galben.
—Vulg. (rălbiniţă —Prin păduri umbrose, tuterișuri umede.
— În tâtă Romănia! (0z. Plora XIX. 67 et Basic.!; del |.
€. 40; Guebh. manusc.; Sz. manuse.; Hofh. Earcurs. 1862,
l. e. 39; Buvrri Exsie.]; D. Br. 1. ec. 95; Lamium Galeob-
dolon Oran!z (ar. En. 47 et Easic.]). — 9 Maii- lunii.

GALEOPSIS L. — (Galeopsidă.

&. Ladanum Pe/0.; G. latifolia Hofm. G. Ladan. —
Vulg. Zapoșnic, Paţa-miței, Zebre. — Prin pirloge și mi-
risti, printre s&m&nături, locuri ntsipose. — În Moldova su-
perioră (Sz. Basic. ]; hi. î. Guebh. manuse.) pe lingă lași
către Repedea, schitul Tăriţă (G. parviflora Sa. manuse.
[non Lam.[) și la Perieni şi Cărniceni (Sz. manusc.) ; în

distr. Bacău la Verşăsci. — () Jultir- August.
3. angustifolia Wim. ei Grab; G. angustifolia Ehrh.
— Prin pirlâge şi printre s&mă&nături. — În distr. Bacăii la

Verşăsci ; în Ilfov la Ciocănesci ((7. pubescens Gr. Esec.)
[non Dess.[; Kama |. c. 235).

MD e

195

(i. ochroleuca Lam. G. galbenă. Prin pirloge năsi-
pose şi printre săm&nături. — În totă Moldova (Guebh. ma-
nuse.; (i. grandiflora Toth Sz. mannse.).—() luniit- August,

U. Tetrahit L. G. Terra. — Printre sămenături, prin
dăr&mături, tuferisuri, locuri inculte, pe lină garduri.— În
Moldova (Cz. Plora XIX, 67 et Ewrsic. !: Edel |. e. 40; Sz.
manuse.) superioră (A. 7. Gruebh. manusc.) ; pe lingă lași la
Niţelea (D. Br. Pragm. l e. 95); la m-stirea Nemţului (Gr.
Lin. 47); în m-ţii Buzeului către Bisea-mare (Ho. [reurs.
1863, [. e. 117); în m-ţii Vilcei și ai Gorjiului (Țlo. ma-
nusc.). — (9) Tuliit- Angust.

&. versicolor Curt. (7. versicoloră. — Prin păduri um-
brose și umede, pe lingă isvore şi pirăie.— În Moldova ((z.
Plora XIX, 67 et Ewsie. !: bdel |. c. 40; Sz. manusc.) cen-
trală și superioră (Grnebhi. manusc.); pe lingă Iași la Niţelea;
în m-ţii Bacăului la Verşăscă, Caraclăui, Slănic și Palanca ;
la m-stirea Agapia (Gr. cannabina Gr. Erbor. 1. c. 125 [non
Poll.] et Exsic. ]; G. ochroleuca Gr. En. 47 [non Lum.] ;
la Ciocănesci, Titu și Sinaia (Gr. En. 47 et Basic. ]; G. o-
ehroleuca Gr. Eu. 47 [non Lam.] e! Estic. 1); în Vilcea la
Bălcesci și la Golotreni pe Naroţ ; ete. — C) Zumii- August.

STACHYS L. — Stachidă.

Ş. germanita ÎL. S. germanică. — Vulg. Jales. Jale. —
Prin finețe și pășuni uscate, pe coline aride și calcare. —
În totă Moldova (0z. Flora XIX, 67 et Ewsic.!; Edel 1. e.
40; Guebh. manuse. et Ersic. n. 648 sec. Num. Consp.
577); pe lincă laşi către Erbiceni şi Sinesci (Sz. manusc.) ;
pe lingă Bârlad la Slobodia ; în distr. Nemţ la m-stirea A-
gapia (Gr. frbor. 1. c. 125 et Exsic.]; Gr. En. 47); în distr.
Bacău la Versăsci; la Aiud (Burri Easic.!) ; pe lincă Bu-
curesci la Bănesa, Periş şi Ciocănesci (D. Br. Eragm. |. e.

95); în Vlașca la Comana ; la Curtea-de-Argeş (Ur. Ear-

i
ca LA

396 .

sic.]) și Stolnici; în Vilcea la Bălcescă; în Mehedinţi la Grura-
văiei și către Virciorova pe m-tele Curchia aprope de
Bahna ; ete. — 7 Juniăr- August.

N. alpina L. S. alpină. -— Prin pădurile din regiunea
montană și subalpină. —— La Brosceni (Burri Exsie.!) ; în
regiunile interiore ale Câhlăului (fidel /. e. 36); pe Delul-
Pahoniei între m-stirea Agapia și schitul Sihla ; în m-ţiă
Buzeului la Bisca pe m-tele Tesa; la Predel (Gr. Ea-
sic.1); ete. — 9 Ţulii- August.

S. sylvatica L. S. de pădure. — Vulg. Bălbisă.— Prin
pădurile umede și umbrâse. — În totă Moldova ((z. Flora
XIX, 67 et Fasic.!; Edel |. c. 40; Guebh. manusc.; Sa.
manusc.) ; pe lingă lași la Poeni și Hărpășăsci; la Brosceni
(Buwri Exsic.!); pe lingă Bârlad la Crins; în m-ţii Bacăului
la Tirgul-Ocnei pe Măgura-Oenei și la Slănic (D. Br.
P'ragm. |. €. 95); în m-ţii Buzeului la Bisca pe m-tele Tega;
în Prahova către 'Telega și la Sinaia către polele Furnicei;
la Predâl; pe lingă Bucuresci la Bănesa! (Gr. Pa. 47 et
Easic.!; Kamita |. c. 235); în Vlasca la Comana ; în m-ţii
Vilcei la Golotreni pe m-tele Naroţu; ete.—9| Zunii- Augus”.

Ş. palustris L. S. de mlaștini. — Prin finețe mlăşti-
nose și agrii umede, bălți, locuri inundate, pe lingă riuri,
gârle şi pîrăie. — În totă Moldova (Cz. Plora XIX, 67 et
Basic. ; Edel 1. e. 40; (auebh. manuse. ; Sa. manusc.) ; în
distr. Bacăiu la Versăscă și Caraclău ; pe lingă Bârlad; în
Prahova către Valea-larză (Ho. Pxewrs. 1863, l. c. 118);
în Ilfov (Gr. En. 47 et Fasic.!) la Bucuresci şi Chitila ; în
Vlașca la Comana ; în Arves la Pitesci (D. Br. Pragm. |].
c. 95); în Gorjiă pe malul Tismanei; ete.— A Jrmii- Angus,

Ş. annua L. S$. anuală. — Prin acrii, pîvloge, miriștă și
s&mănături. — În tâtă Moldova (02. Plora XIX, 67 et Ea-
sie. ]; (inebh. manuse. e! Exsie, n. 647 sec. Naum. Consp.

-

579; Sz. mannsc.); pe lingă lași la Hărpăşăsci; pe lingă
Berlad la Dimitresci ; în distr. Bacău la Caraclăă ; în Putna

97

la Făurei (44.7 see. Kanilz 1. e. 235); în distr. Buze la
Beceni (Gr. Ezrsic.!; Kamitz . e. 235); în Illov (Gr. In.
47 et Ewsic. 1) pe lingă Bucuresci la Fer&streii și Ciocăne-
scă ; în Vlașca la Comana ; ete. — (-) /uliii- Septembre,

N. recta /,. 5. dreptă. — Prin fineţe uscate, coline a-
ride, locuri n&sipose și petrose din munţi. — În Moldova
(Cz. Plora XIX, 67 et Easic. |; Guebh. [zsic. n. 602 sec.
Nam. Consp. 579) prin regiunile inferiore ale Cehlăului
(Ldel 1. ce. 36); pe lingă laşi la Mironesa (Sz. manusc.) și
Christesci (VW. sec. Kama . c. 235); în diste. Bacăului la
Versesci ; la Aciud (Burri Basic. 1); în distr. Buzei la Be-
ceni (Gr. En. 47 et asic. 1); în Prahova la Rădulescă (D.
Br. 'ragm. 1. e. 95); pe lingă Bucurescă la Bănesa și Cio-
cănescă ; în Argeş pe m-tele Urdica ; în Vilcea la Golotreni
şi pe m-tele Forteca ; etc. — 9] Juniit- August.

Ș. nitens Janka. 5. netedă. — Pe stincile din regiunea
montană.—În Mehedinţi la Virciorova către Portile-de-fer !
(Janka ! Linn. XXX, 577; Dania! |. c. 97; $. ramosissima
Borb. 1873, Bans. 268; Simk. 591 /sec. Jana non ho-
chel, S. recte var.] nec. Poir. nec. Montbr. et Auch).
— 9 Maiii- unii.

0bs.—Se mal citeză: S. arvensis L. în totă Moldova (Cz. Flora XIX,

67; Guebh. manusc.), la Paşcani (Gr. Erbor. 7. c. 125), Stînca şi Popricani
(Sz. manuse.).--$. hirta L. în Moldova inferioră (Guelh. manusc.),

BETONICA L. — Detonică.

p. officinalis L. B. oficinală. — Vulg. Vindece, Jarbă-
de-rane, Jarba-tăieturei. — Prin finetele uscate și poenile
din păduri și tuferișuri. — În totă Moldova (Cz. Plora XIX,
67 et Easic.!; Idel |. c. 40; Guebh. manusc. et Easie. n.
653 sec. Nym. Consp. 577; Ca. et Sa. 1. c. 36; Sz. manusc.);
la Brosceni (Burri Estic. 1); pe lingă laşi la Nilelea ; pe
lingă berlad la Cring ; la m-stirea Nemţului ; în m-ţii Ba-
căului la Verşăsci, la Caraclăi pe Babaghicea și Slănic ; în

m-ţii Buzăului la Gura-Milei; în Prahova la Sinaia! (B. fir-
sula Gr. En. 47 [non 1..] et Basic. |; Kanilz |. c. 235); pe
lîngă Titu (Gr. fn. 47 et Ewsie. !) şi Ciocănesci; în distr.
Vlașca la Comana; în distr. Arzeş la Stolnici şi pe m-tele
Cozia ; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (B. fivsuta Hoff. ma-
nusc. [non L.] et Eausic. !) la Golotreni pe Forfeca ; ete. —
9 Juniit- August.

Obs. — Ce pote fi: B. orientalis, indicat la Pechea (Sz. manuse.)?
SIDERITIS L. — Sideritis.

Ş. montana 7. $. montană. — Vuls. Incheietore, Ure-
chea-sorecului. — Prin pirloge şi câmpuri n&sipose, pe de-
luri aride şi petrâse. — În Moldova (0z. Flora XIX, 67
et Basic. ]; Edel . c. 40) interioră ((auebh. manuse. et Ex-
sic. n. 654 sec. Num. Consp. 584); pe linsă laşi la Petră-
ria-Repedei ; pe lingă Bucuresci la Chitila și Butea; între
Rimnicu-Vilcei și Călimănescă (Gr. Bzrsic. 1): în Mehedinţi
la Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. sec. R'anita ]. c. 97)
și între Şchelea-Cladovei şi Gura-văiei.—(0) /uniir- August.

MARRUBIUM L. — Marubiă.

M. vulgare L. . comun. — Vulg. Voronic, Unguras,

Cătușnică-selbatică. — Prin dăr&mături, locuri inculte și
aride, drumurile și gardurile de prin sate. — În totă Mol-

dova (0z. Flora XIX, 67 et Easic.!: Edel ]. c. 40; Guebh.
mamnusc. ; Caz. et Sz. l. e. 36; Sz. manusc.); pe lingă laşi la
Repedea şi Birnova ; la Bârlad (D. Br. Pragm. . e. 96);
la m-stirea Nemţului (Gr. Erbor. l. c. 125); in distr. Bacău
la Caraclăi; Aiud (Burri Exsic.!); în Prahova la Câm-
pina (Gr. Ba. 47 et bxsic.!); în Vlașca la Comana ; în m-ţii
Gorjiului și ai Vileei (7/07. manusc.) la Rimnicu-Vileci şi
la Golotreni; pe lingă Slatina la lonăsăscă; între 'Turnu-Se=
verin și Virciorova; etc. — 9 Juniir-Seplembre.

599

M. priecox Jana. WM. precoce, Prin păsuni nesipose
și uscate, pirloge, miristi, locuri aride inculte. — În Mol-
dova (V. peregrinum 03. Plora XIX, 67 [non Li] et Lix-
gic.|; Caz. et Sz. l.c. 36; M. remotum 02. Plora XIX, 67
[non hit./?) interioră (M. peregrinum (ruebh. manuse.); pe
lingă lasi la Balcin (WM. creticum Sz. manuse. [non Mill.]);
pe lingă Berlad (W. peregrinum D. Br. Pragm. |. e. 96) la
Dimitresci ; la Aviud (Burri Easic.l); pe linsă Slatina că-
tre Olt și la lonăsă&scă ; la Talpa (Sehort Î. e. 296); pe lingă
Craiova la Lemna şi Bresta ; în m-ţii Gorjiului și ai Vilcei
(M. peregrinum Io. manuse. e! Iusic.)) între Rimnic și
m-stirea Horez (Gr. Esic.!); în Mehedinţi la Șchelea-Ula-
dovei; ete. — 9) Maii- ulii.

Obs. — Nu pot spune ce pote fi: M, erispum, indicat în Moldova
(Cz. Flora XIX, 67; Cz. et Sa. 1. c. 36).

BALLOTA L. — Paloră.

B. nigra L. B.negră. — Vulg. Catugă. — Prin tuferi-
şuri, d&r&mături, bălării, gunoele de pe lingă locuinţă, gar-
duri și drumuri.— În totă Romănia! (del 1. e. 40; Guebh.ma-
nusc. et Liusic. n. 658 sec. Nym. Consp. 581; D. Br. P'ragm.
. c. 96; Sz. manuse.; Kanila!] ]. c. 97; B. foetida Gh. En.
47 [non Lam.] et Liwvsic.); Lamium levigatum Oz. Flora

XIX, 67 /non Dtchb.] et Lrsic.l).— A Iuniit- Angus!
LEONURUS L. — Leonur.

L. Cardiaca L. L. Cardiacă. — Vulg. Talpa-găscei,
Oresta-cocoșului, Ierbă-flocosă, Cione. —— Prin dăr&mătu-
rile și gunoiele de pe lîngă locuinţi şi garduri.— În t6tă Ro-
mănia ! (del 1. c. 40; Guebh. manuse.: Ci. et Sa. l. c. 36;
HoF. manuse.; Sz. manuse.: D. Br. Pragm. |. c. 9; Gr.
Erbor. [. c. 125; Gr. En. 47 et Easic.!; Chaiturus leonu-
roides Caz. Flora XIX, 67 [non Ehrh.] e! Ersic.!). — 9

Puliit- Anyust.

400

ai

f. villosus Ledeb.; L. canescens Dmrt. — Prin fineţe. —
În Moldova inferidră (L. villosus Desf. Guebh. manuse, el
Eusic. n. 644 sec. Nym. Consp. 580).

CHAITURUS Host. — Chaitur.

0. Marrubiastrum Pe/b. C. Marubias'ru. — Vulg.
Talpa-lupului, Coda-miţei.— Prin pivloze, miriștă, pe lingă
garduri și drumuri. — În Moldova (C. leonuroides Ehrh.

Sa. manusc.; Leonurus Marrubiastrum LL. Edel |. ce. 40) în
distr. Bacău la Verşăsci și Caraclăii; în Ilfov la Ciocănesciă
( Leonurus Marrubiastrum Gr. En. 417 et busic.!); în Vlașca
la Prund (D. Br. P'ragm. [. e. 96). — 7 Tuliit- August.

PHUOMIS L. — Plomidă.

P. pungens Willd. P. împungetore.— Nulg. Solovervită,
Bunduţa-veniului. — Prin tinețele uscate. — Prin stepele
României (Leve. în Demid. Voy. II, 176); în Moldova (Ea-
sic. Guebh. et Prauenfeld sec. Knapp. Pflanz. Galiz. 203)
inferioră şi centrală (PP. ferba venti, Gruebh. mannsc. [non
L.|) ; către Botoşani (/. purpurea Hacg. Reise, II, 4192;
P. tuberosa Halzi, |. c. 442 [non L.]?; Kanta |. c. 98
p. p.?); pe linsă Iași pe dâlul de la Manta-roşie ; pe lingă
Bârlad la Slobodia (P. herba venti D. Br. Pragm. l. e. 95);
la Agiud (Burri Easic. 1). — d Maii- ulii.

P. tuberosa ÎL. /. tuberdsă. — Prin locuri pădurose și
aride. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 67 et Basic. !; B-
del l. c. 40; Sz, manuse.) inferioră (Gruebh. manusc. et Ea-
sic. n. 659 sec. Nym. Consp. 581); la Asiud (Burri Easie.l);
în m-ţii Prahovei la Predsl ; în m-ţii Muscelului în calea de
la Rucăr la Dimboviciora (Jo. zcurs. 1862, l. c. 39). —
9 Maiii- luliii.

0bs. — Nu pot spune ce pote fi: P. alpina . indicat în Prahova pe
m-tele Zăganu (Hof. Ezcurs. 1862, 1. e. 119).

MO

SUUTELILLARIA LL. —— Seadelarie.

N. alpina /. 5. a/pină. — Prin locurile petrose si stin-
cose din regiunea alpină Pe virlu Bucesilor si călre 0-
birşia Ialomiţei (1/07. [remrs. 1863, Î. e. 019, 120); în
m-ţii Muscelului în calea de la ncăr la Dimboviciora (Jlo/f.
laeurs. 1862, 1. e. 39). 9 Țuliir- August.

N. albida /. 5. albidaă. — Prin locurile stincose din tu-
[erisurile și pădurile montane. — Între Virciorova si (ura
văiei ! (Sime. D92) la Porţile-de-ler! (Borb. 1873, Baus.
265; 5. pallida IMaynald Zool-bot. Ver. VII 1857], 123).

= Martir Plin.

N. altissima /. 5. forte înaltă. -— Vulg. Gura-lupuluă.

- Prin păduri și luferisgură. — În Moldova (S. lateralis Ca.
Phra XIX, 67 e! Esic. 1) interioră (5. peregrina W. Rit.
(inebh. manusc.); pe lingă lași la Miroslava (5. Colum-
nae Sa. Ixrsie.! [non AU.]); pe lingă Asiud (Burri Ea-
sic. 1); pe lîngă Bucuresci la Bănesa! (5. peregrina Gr.
bu. 45 et Estic. 1); la Câmpulung pe ţermurile Riu-Tir-
aului (S. peregiina Hoff. Lrcurs. 1862, pg 40); în Vlaşca
la Comana (S. peregrina et S. commulala (Guss. D. Br
Pragm. [. c. 95). — 9 Masit- lunii.

Ș. galericulata /. $. vulgară. — Prin pădurile umede.
pe malurile riurilor şi a pirăilor. — În totă Moldova (07.

Flora XIX, 67 et Easic.!; Idel ]. e. 40; (auebh. manuse.
et Exsic. n. 632 sec. Nuym. Oonsp. 573; Sz. manusc.) ; |
Aciud (Burri Basic. 1); în Arges pe malul Topologului (D.
Br. Pragm. l. €. 95); în m-ţii Vileei la m-stirea Horez (Gr.
liasic. 1), Băleesci, Călimănescă pe malul Oltului și la bre-
zoii pe malul Lotrului. — 9 folii August.

S. hastifolia LL. S. fastată. — Prin finetele umede, pe

lingă bălți. — În Moldova (Sz. mannse.; S. minor 03. Flora
XIX, 67 /non L.] et Ersie.; h. j. Gnehh. manuse.; Sz. ma-

>
pt
(spi

402

nusc.) la Galaţi şi Bărbosi (Uechtr. et Sint. sec. Kanila |. c.
98); în distr. Bacău la Caraclăui; pe linsă Asiud (Burri
Lasic.!); în Prahova la Văleni (Gr. Easic. 7); pe linsă Bu-
curesci la Cotroceni (Gr. En. 48 et Easic./), Periş, Bultea
și Ciocănescă ; în distr. Vlașca la Comana (D. Br. P'ragm.
1. €. 95); ete. — 9] uni August.

PRUNELLA L. — Prunclă.

P. vulgaris L. P. comună. — Vulg. Sopirlață, Dusu-
îve- de-câmp, Bueuioc-roşu. — Prin finele, pășuni, tufări-
sură şi păduri. — În totă Moldova (02. Plora XIX, 67 et
Ewsic. !; Edel l. c. 40; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. e. 37;
Sz. manusc.; B. carnea 0z. et Sa. 1. e. 37 [non Bmg.] ; Sa.
manusc.); la Brosceni (Burri Basic. 1); pe lingă Iaşi la Hăr-
păsăscă ; pe lingă Bârlad la Cring; în m-ţii Bacăului la Ver-
s&scă, Caraclău şi Slănic (D. Br. Pragm. 1. e. 95); la p6-
lele Cehlăului ; în Prahova la Văleni (Gr. En. 48 et Ba-
sic. 1), Sinaia şi Predel; la Bucuresci și Bănesa ; în Vlașca
la Comana ; în Mehedinţi pe lingă Cernetţi la lorgutova (Gr.
basic. 1); ete. — 9 Junii August.

3. augustifolia..— Frunde lineare-lanceolate. — În Argeş
în pădurea Picioru-Fagului (/*. p/ssopifolia D. Br. Pragm.
[. ec. 95 [non Lam.]).

P. eraudiflora Jacg. /. grandifloră. — Prin fineţe us-
cate, pe coline aride, poenile de prin tuferişuri, — În tâlă
Moldova (Caz. Plora XIX, 67 et sic. !; Guebh. manusc.;
Ca. el Sa. 1. c. 37); pe lingă laşi la Voinesci, Ciurea şi Cer-
bulesa (Sz. manusc.); pe linsă Bârlad la Cring; în distr.
Bacăă la Verşăsci, Caraclăi ; în regiunile interiore ale C6-
hlăului (fudel Î. c. 36); în diste. Illov la Ciocănesci (Gr.
In. 48 et Easic. !; Kanitz. d. c. 235); în Vlaşea la Comana
şi Prund; în Muscel la Câmpulung (D. Br. Pragm. l. e
95); la Curtea-de-Argeş (Gr. sic. ]); în m-ţii Gorjiului și
ai Vileei (Hof. manusc.), ete. — 9 Juniii- Augus.

403

Ş. pinnatifjia Boch. —— La Curtea de Argeş; şi Mehe-
dinți la Dumbrăviţa (Gr. Darsie. )).

P. alba Pol. P. albă. — Prin finețele și pășunile us-
«ale de pe coline şi din munţi. —— În Moldova inferioră
((ruebh. manuse.); pe lingă lași la Șăpte-Omeni și la schitul
Tăriţă (P. laciniata Jacq. Sz. mannse.) ; pe lingă Borlad la
Cring ; în distr. Bacăii la Verşăscă şi Pustiana ; în Prahova
la m-stirea Cheia (2. laciniarta Jacg. Hoff. Lacurs. 1863,
l. e. 119) şi la Sinaia (Siderilis scordioides (ar. In. 47
[non L.] et Eaxsi.1); în Vlașca la Comana; în Argeş la
Stolnici (D. Br. Pragm. 1. e. 95); în m-ţii Vileeci la Olă-
nescă; în Mehedinţi la lorgutova şi Dumbrăviţa (Gr. Ea-
sic.); ele. — 9 unit August.

(ps. — Tole varietățile acestei specii menţionate de Baumgarten în

Flora Transilvaniei, sunt indicate şi în Moldova (0z. er Sz. 7. e. 37),
dar probabil fără de a [i lost vâdute, ci numai după autorul citat.

AJUGA LL. — Ajugă.

A. replaus L. A. tiritore. — Vulg, Wineriță, Temaiţă,
Lavrenlină. -— Prin finele, pășuni și păduri umede, pănă

în regiunea alpină. — În totă Moldova (0z. Plova XIX, 67
et Ezsic.]; Edel |. c. 40; Guebh. manuse.; Sz. manuse.; A.
alpina Cz. Plora XIX, 67 [non Vill.] et Easic.!; h. ].
Guebh. manusc. A. pyramidalis Caz. Flora XIX, 67 /non
L.] et Easic.!); la Nemţ (Gr. Erbor. l. c. 126 et En. 48);
la Aciud (Burri Ezsic.!): în Prahova pe lîngă Sinaia la po-
lele Petrei-arse, pe Furnica, la schitul Pescera de la lalo-
miţa ! (A. alpina Hoff. Ezeurs. 1863, 1. e. 119, 120 /non
Vll. nec Sm.]) şi la Pred6l; în Ilfov (Gr. În. 48 et Eu-
sic.) pe lingă Bucuresci la Cotroceni şi Bultea ; în Vlașca
la Comana ; pe lingă Craiova în Luncă ; în Giorjii la Ro-
șia; ete. — 9 Maiă- Julie,

A. genevensis L. A. de Geneva. — Prin fineţe şi pă-
suni n&sipose, prin poenile din păduri, livedi de pomi. —

404,

În Moldova (07. Plora XIX, 67 ei Basie: hi. j. (uebh. ma-
nuse.; A. pyramidalis Lidel 1. e. 40 [non L.]; (anebh. ma-
nusc.); pe lingă lași la Nitelea (4. reptans D. Br. Pragm.
[. c. 94 [non L.]); la m-stirea Agapia (A. montana Gr,
Hrbor. (. c. 126 et asic.l); pe lingă Bucuresci la Feră&-
str&i, Bănesa şi Merinani; în Muscel la Curtea-de-Argeş
(Gr. Esic.!); la Vireiorova către Porlile-de-ter (Kanirz 7 |.
e. 99), între Șehelea-Uladovei şi (rura-văici si pe valea Bah-
nei. -— 91 Maii- lunii.

A. salicitolia Sehreb. ; Tenerium sabieifolium L.A. en
foi de salee. — Prin pirloge. — În Covurluiii la Pechea
((rnebh. manusc. et sic. n. 667 sec. Num. Consp. D0R).—

DL Pun ulii.

Â. Chameepitys Pehreb.; Lenerium Uhamepitys Li. A.

Mic-pin. — Prin locuri aride și calcare, câmpii n&sipose,
pe lingă drumuri, prin pirloge. — În Moldova (02. Plora

XIX, 67 et Pawsie.!; h. ]. Gnebh. manusc.) interioră (Lidel 1.
e. 38); pe lingă laşi la Valea-Lupului (Sz. manuse./ și la
Christesci aprope de Unsheni (VW. sec. Ranilz [. e. 236); în
Romanați la Islaz-Moldoveni (Gr. Da. 48). — 1) umiinr-
August.

3. grandiftora Vis. — În Moldova inferioră (A. Cfia
(iuebh. manuse. [non Sehreb.]) ; în Vlasea la Comana; în
Mehedinţi între Gura-văiei şi pchelea-Uladovei.

A. Laxmanni Beth. A. lui Laxmann. -— Nulg. Barba-

hoerului. —— Prin Lineţele uscate, pe coline aride, prin tu-
[erisuri și pe maroinea pădurilor. --— În Moldova (ererium

Lazmanni LL. Ca. et Sa. . c. 35 et Easic.!) inferioră (1.
Lavmanni. (anebh. manuse. et Iisic. n, 662 see. Nam.
Consp. 567); pe linsă laşi la Mora-Dancului, Șăpte-Omeni
și în pădurea Aldei (Sz. manusc.); în distr. Bacăii la Cara-

clăi pe Babaghicea ; la Agiud (Burri Este.) ; în Muscel

la polele m-telui Leresci (//leboante Lazrmanni, Dauseh.
Hof. vers. 1862, 1. e. 38); în Mehedinţi la Vireiorova

44)5

către Porţile-de-ler! (hamirz? Î. e. 99) si între Șchelea-Cla-

dovei si Gura-văici, — 9 Mai lumii.
TEUCRIUM L. -- Zeacriă.

Ţ. Botrys LL. 7. Botrida. — Prin semnăturile din lo-
curile calcare. În Moldova (del [. e. 40 er Dasic. ls hi. ].
(inebh. manuse.; 0z. et Sa. L. €. 35). — (O Juliir- Seplembre.

T. Scordium LL. 7. Scordiir. — Vulg. /Zarbă- usturosă.—
Prin finelele umede si mlăstinose, locuri inundate și bălți.
— În Moldova (Ca, et Sz. Îl. c. 35 et Easie.!; h. . Guebh.
manuse. et Ewsic.n. 661 sec. Num. Consp. 565; Sa. manusc.),
— 9 Tuli- August.

T. Chamedeys LL. 7. Chamedrys. — Vulg. Dumbeţ. —
Prin tuferisură, pe marginea pădurilor, prin locuri aride și
petrâse. — În totă Moldova (Cz. Plora XIX, 67 et Basic.
[del 1. e. 40; Guebh. manuse.; Oz. et Sa. d. e. 35; Sa. ma-
nusc.); pe lingă lasi la Niţelea şi Petrăria-hepedei; pe lingă
perlad la Crîng (D. Br. Pragm. 1. e. 94); la m-stirea Aga-
pia (Gr. Erbor. 1. c. 126) și la m-stirea Nemţului; în distr.
Bacăii la Caraclăă pe Babaghicea, la Verşăsci şi Slănic ; în
Prahova la Văleni şi Sinaia (Gr. Ea. 45 et Brsc.); în distr.
Illov la Ciocănesciă! (7. Scordium Gr. En. 43 [non L.] et
Hasic.] ; Kanita . e. 236) şi la Ferăstrău ; în distr. Vlaşca
la Comana; în m-ţii Muscelului; la Cuwtea-de-Argeş și la Pi-
cioru-Faoului; în Mehedinţi către Gura-văiei; în m-ţii Gor-
jiului și ai Vileei (7/07. manusc.) la Golotreni ; ete. —
Luni it- August,

T. Polium /. 7. Poliă. — Prin păşuni uscate, locuri
petrose, pe coline aride. —. În Moldova (7. montanum Ca.
PWlora XIX, 67 [non L.] et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 35; Sz.
manusc.) interioră (TI. capitatum (auebh. manuse. [non L.]);
pe lingă Berlad la Cring (7. capitatum D. Br. Pragm. 1. c.
94); la Ploesci printre vii (Janka sec. Kanitz [. c. 236); etc.

—— 9 fuliit- August,

406

Ps

T. montanum /. Ț. montan. — Prin locurile stincose şi
petrose din munţii calcari. — În Moldova (7. supinum Ca.
et Sa. l. e. 35 [non L.]); în m-ţii Muscelului (D. Br. Pragm.
[. c. 94); în Prahova la Văleni pe malul Telejenului (Gr.
Bivsic.l). — 9 Junii August.

3. pannonicum. — În distr. Bacăi la Caraclăi pe Baba-
ghicea ; la Vireiorova către Porţile-de-ter! (7. pannonicum
hern. Simk. 592) şi între Gura-văiei şi Șchelea-Cladovei.

Obs. 1. — Se mai citeză: T. Seorodonia L. în Moldova (Ca. et Sz.
I. €. 35). — lar T. latifolium din Moldova (Caz. Plora XIX, 67), nu
sciii ce pote fi.

Obs. 2. — Se cultivă : 0eymum Pasilicum LL. vulg. Busuioc. — La-
vandula Spica L. (LL. vera DC.), vulg. Levand, Aspic, Spichinat.

SUB-DIVISIUNEA IV.

Ovarii uni-locularii policarpelat; placentațiune
centrală liberă.

LII. PRIMULACEE.

PRIENPALIS L. — Zrientală.

T. europa LL. 7. ewropee, — Prin pădurile umede din
munţi. — La Sinaia către Poiana-Țapului (Gr. Eacurs. 1.
e. 340 et Basic]; Gr. En. 39). — 9 Maii- ulii.

LYSIMACHIA L. — Lisimachie.

L. vulgaris in. L. comună. — Vulg. (rălbinele, Plore-
de-lungore, Jarbă-de-lungore, Dădecină-de-lungore.— Prin
fineţe și locuri mlăstinose, pe malurile umbrose ale apelor.
— În totă Moldova (Guebh. manuse.; Edel |. c. 37; Sz. ma-
nuse.; Li. thyrsiflora Ca. Flora XIX, 61 [non L.] et Ex-

407

sic.! ; Idel |. c. 37; L. paludosa Ca. Plura XIX, 61 [non
Bmg.]); pe lingă lasi către Mironesă (LL. Pyrsiflora Sz.
manusc.) si la Christescă prin stuhăriă (L. poludosa Sz. ma-
nuse.); la Berlad pe malul riului ; la m-stirea Agapia (Gr.
îrbor. Î. c. 123 et Exsic.!; Gr. En. 39); în distr. Bacăii la
Verşăsci şi Caraclăii ; pe lingă Agiud (Burri Basic.) ; în
distr. Argeş la Pilesci în Zăvoiii şi pe m-tele Urdica; în
m-ţii Muscelului (D. Br. Pragm. l. e. 102); în m-ţii Vileei
călre Golotreni; ete, — 9] /uniii- Juli.

[. punctata Lin. LL. punctata. — Prin locurile umede
și mlăstinose de prin păduri, pe malurile umbrose ale ape-
lor. — În Moldova (0z. Plora XIX, 61 et Exsic.!; L. vul-
garis Ca. Plora XIX, 61 [non L.] et Ewsic.!) centrală și
superioră (Gwebh. manuse. e! Brsie. n. 653 sec. Nam. Consp.
599); la m-stirea Avapia (Gr. En. 39 et Ezsic.!; LL. verti-
cillata Gr. Erbor. |. e. 123 et Esie.!; En. 39); în m-ţiă
Bacăului la Slănic și Câmpeni; la Agiud (Burri Lasic.]) ;
în Iltov între Chitila şi Ciocănescă (D. Br. Pragm. l. e. 102
exrel. sun.) ; la Rădulescă pe malul Prahovei; în Vlasea la
Comana; în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Ilo/F. manusc.) că-
Ire Golotreni ; în Arges pe m-tele Urdica ; la Vireiorova că-
tre Porţile-de-fer; ete. — 9| Junii ulii.

L. Nummularia Zn. LL. Numularie. — Prin finete, pă-
duri, tuferişuri şi livedi umede, prin locuri mlăstinose și
printre pelrele fontânelor. -— În tâtă Moldova (0z. Plora
XIX, 61 et Easic. ]; Guebh. manusc.) ; pe lîngă lași la bal-
cin (Sz. manusc.), Nebuna şi Nitelea; în regiunile inferiore
ale Cehlăului (del 1. e. 36), la m-stirea Nemţului și Asapia
(Gr. Erbor. |. c. 123 et Exsic.!; Gr. En. 39); pe lîngă Ber-
lad; în m-ţii Bacăului la Câmpeni, Caraclăiă, Slănic şi Tirgu-
Ocnei pe Măgura-Ocenei; în Illov la Bucuresci (D. Br. P'ragm-
[. c. 102) în Dudesci, la Ferăstr&i, Merinani și Ciocănesci ;
în Prahova la Sinaia (Gr. n. 39); în Argeş pe m-tele Ur-
dica ; în m-ţii Vilcei pe valea Lotrului la Golotreni ; ete. —
9 lunii- lulii,.

408

L. nemorum in. . de păduri. — Prin pădurile mun-
Lose. -- In Moldova (Cz. Plora XIX, 61 et Brsic. !) supe-
riOră (4. j. (aunebh. manuse.). 9 Pun luliă.

ANAGALLIS L. — Anagalidă.

A. arvensis /. A. de câmp. — Vulg. Scântenţi, Intiţă,
ocoină, Oehisor. — Prin agrii, vii, locură cultivate şi aride,
prin poenile din păduri, pe lingă drumuri. — În totă Mol-
dova (del. e. 39; Gr. Erbor. ]. c. 122; A. phoenicea Lam.
Ca. Wlora XIX, 61 et Ewsic.!; Guebh. manuse.: Sa. ma-
nusc.); la Berlad în pădurea Cringu (D. Br Pragm. Ic.
102); în distr. Bacău la Caraclăii; la Agiud (Buvri Ezrsic.!);
în Buzău la Beceni; în Prahova la Breza (Gr. n. 39 et
Iasic. 1); în Vilcea pe malul Oltului și la Aninosa. — (0)
Iuniii- Septembre.

A. ecerulea Neilr.— În tâtă Moldova (4. ccerulea Sehreb.
(ruebh. manusc.); pe lîngă lași prin viile de la Socola și Vi-
san (52. manusc.).

CENTUNUULUS L. — Centamncul.

C. minimus /. 0. pitice. — Prin locurile umede şi n&si-
pose.—bPe lingă Galati (Grrebhi. manusc.).—() Duniit- luliin.

ANDROSACE L. — Androsace.

A. villosa L. A. perobsă. — Pe stincile din regiunea al-
pină. — Pe virfu Cehlăului (Edel Î. e. 35 et Basic. ]; Saai-
fraga rupestris Ca. Flora XIX, 61 [non W.] et Basic. ]).

— 9 Zuni- August.

A. Chamajasme fost. — Vulg. Primuliță, Laptele-stin-
cei. — Prin păşunile petrose şi stincose din regiunea alpină.
— În m-ţii Moldovei (4. septentrionalis Sz. Dusie. [non

14

109

L.]!); în m-ţii Bucegi la schilul Pescera de la lulomiţa, pe Pe-
tra-arsă, la Pirăii-DBabelor, pe Babe, Obirsia, către Omu; ele,

- 9 uni în Lugust.

A. oblusitolia 17. 4. cr frunle oltuse. Prin pă-
sunile stincose din reviunea alpină. Pe Ducesi în valea
lalomilei (Pr. 106). -— 9 Puii Juli,

A. lactea /. 4. lactee.— Prin locurile umede și stincose
din regiunea alpină. —— În Moldova (7. j. (re. manuse.)
pe Cehlăii (Silene alpestris del 1. e. 3D [non Jacq.] et Lia-
sic.) ; la Brosceni pe Petrele-Domnei (Burri [rsic. 1); în
m-ţii Bucegi lasschitul Pescera de la Ialomita, pe Caraiman
ȘI pe Omu. — 9 Zunii- August.

A. elongata /. A. elongată. — Pe d6luri aride şi câm-
puri n&sipose, prin vii și locuri cultivate și inculte. — În
Moldova (Sz. Easie. /nom. Sherardia arvensis] 1) inle-
rioră ((ruebh. manuse. et Exsic. n. 692 see. Nym. Consp.
606) prin stepe (del 1. c. 38); pe lingă lași la Ruseni și
Coda-Slîncei (Sz. manusc.) ; pe lingă Agiud (Durri La-
sic. 1); pe lingă Bucuresci la Feră&străii în parcul scolei de
agricultură, la Peris, ete. — 7 Maiir- unii, y

A. maxima L. A. cu calice forte mare. — Prin agrii și
vii, printre s&mănături. — În Moldova (Sz. Earsie. /nom.
„Arenaria verna] 1) interioră (Gruebh. manuse. et Liasie. n.
631 sec. Nym. Consp. 606). — (0) Apriliin- Mai.

Obs. — Se mai citeză : Aretia Vitaliana L. pe virtu Cehlăului
(Androsace Vitaliana Lap. Sz. Exsic. !; Gregoria Vitaliana Dub. hi.

j. Guebh. manusc.).

HOTTONIA L. — Otonie.

N. palustris L. 0. de mlastini. — Prin ape stagnante
si lin curgătore. — Pe lingă lasi la Repedea, Birnova şi Do-
brovăţ (Sz. manuse.). — 9 Maiin- lunii.

PRIMULA L. — Primulă.

P. farinosa /. P. făinosă. - - Prin pășunile mlaştinose
din resiunea alpină. —În Moldova (52. Basie. !: hi. j. (auebh,
manusc.). — 9 Iuliii- August.

P. longiflora 4/. 2. cu flori lungă.— Prin păsunile tur-
fose şi umede din regiunea alpină. — Pe Pelra-Craiului
către comuna Vlădusca (Hotsechy, 64); la Predel (Puss,
D34) şi în m-(ii Bucegi pe Furnica. — 9 Zumiir- ulii,

P. acanlis Jacg:; P. grandiflora Lam.; P. vulgaris
Huds. P. acaulă.— Prin finelele din Sanii) subalpine.—
În regiunile inferiore ale Cehlăului (del 1. e. 36), la m-sti-
rea Varalic; în Mehedinti la lorgutova (Gr. Basic. 1). — 9
Apriliii- Marhiiă.

P. carpathica Puss; P. elatior var. carpathica Griseb.
et Seh.; P. subarctica Schur. P. carpatică. —— Prin pășu-
nile stîncose din regiunea alpină si subalpină. — În regiu-
nile inferiore ale Cehlăului (/*. elatior Edel 1. e. 36 /non
Jacq.]; Ca. Flora XIX, 61 et Exsic. !; hi. j. Guebh. ma-
nusc,); în m-ţii Bucegi pe Furnica, la Pirăul-Babelor; ete.-
9 Tunăit- Duliii.

P. officinalis Jacg. 7. oficinală. - Vulg. Ciuboţica-cu-
cului, Angliciia. — Prin fineţele de prin păduri și prin live-
dile viilor. — În Moldova (P. veris Muds. Ca. Plora XIX,
61 et Ezsic.!; 0z. et Sa. l. c. 71; Sa. manusc.) t0tă ( Guebh.
manusc.); pe lîngă laşi către Repedea (D. Br. Fragm. l.c.
102); pe lingă Agiud (Burri Basic. 1); la m-stirea Nem-
tului (P. veris Gr. En. 39); in Prahova la Câmpina (P.
elatior Gr. En. 39 [non Jacg.] et [esic. !) și Sinaia, la
Câmpulung (P. elatior Gr. En. 39 [non Jacq.]); ete. —
9 Aprilii- Maia.

—j 1

P. suaveolens Bertol. P. odoranta.—Prin fineţele mon-
(ane și păşunile petrose şi umbrose din regiunea subalpină.

dă Rr Pt
i P
7

4

— Pe Cehlăii ; în m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la lalo-
miţa. —— 9 Maiir- Jumiă.

P. minima /. PP. mitică, Prin locurile slincose si
umede din regiunea alpină. În m-tii Moldovei (Sz. Par-
sic. hi. ]. Guebh. manuse.) ; în m-ţii Bucegi (Io. Brcurs.
1863, Î. e. 119; Pr. 106) pe Virfu-cu-Doru (Gr. En. 39
et Iwsic.]), pe Furnica, Babe, Obivsia și pănă pe verlul
Omului! (4. Bot. Zeit. XII, 292); ete. — 9 Jumiit- Julia,

CORTHUSA L. — Cortusă.

0. Matthioli L. 0. lui Marthiol. — Vulg. Cinboţiea-ur-
sului. — Pe lingă stincile umede si umbrose si prin locu-
rile pelrose de pe lingă torentele din regiunea subalpină și
infralpină.—Pe Cehlăii (Edel 1. e. 28, 35; 0z. Plora XIX,
Ol et Easie.]; A. j. Guebh. manusc.); la Brosceni pe Petrele-
Domnei (Burri Basic.!); în Bucegi la Strungă (Wink. 7
sec. anila [. c. 237), spre Babe (Gr. En. 40), la schitul
Pescera de la Ialomiţa! (Pr. 106) şi în m-ţii de la Predel;
în Muscel la Pescera de la Dimboviciora (D. Br. P'ragm.
"ED 102). — 9 Luniia- Juli.

C. pubens Sc/. Nym. Ay. 0. pubescentă. — Prin locu-
rile slincose, umbrose și umede din regiunea subalpină și

intralpină. — În m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la Ia-
lomiţa (Fr. 106). — 9, funiii- ulii.

SOLDANELLA L. saIT3 Soldanelă.

Ş. montana Willd.; S. alpina a. major Neilr. SS. mou-

tană. — Vulg. Degetăruţ. —— Prin locurile umede și turtose
din regiunea montană si subalpină. — În m-ţii Bacăului la

Palanca pe Tărhauş ; pe Cehlăă ; pe veârlul Penteleului ; în
m-ţii Bucegi (Gr. En. 39) pe Furnica și la Predel către m-tele
Susaiii. — 9 Masi ulii,

412

N. alpina L.; 5. alpina PB. minor Neil. 5. alpină. —

Prin locurile pelrose si umede din regiunea alpină. — În

m-ţii Moldovei ((rwebf. Not. 20) pe Cehlăi (del Î. e.

30 et Easic.l; hi. j. Guebh. manusc.) ; pe virlul Bucegilor.—
9 Maiir- ulii.

N. pusilla Dmg. S. mititică. Prin locurile pelrose și
umede, pe linvă zăpedile din regiunea alpină. —— În Bucesi
pe Furnica, Babe, Obirşia si Omu. —— 9 Mai ulii,

CYCLAMEN L. — (“clamen.

0. europoum /. C. de Duropa.—— Prin pădurile din re-
iunea montană și subulpină.— La Pasul Oitus (Puss, 538).

LXVII. LENTIBULARIACEE.
PINGUICULA Li. — Pingaiculă.

P. alpina L.; P. favescens Plorhke. P. alpină.— Prin pă-
sunile umede şi spongiose din regiunea subalpină superioră
şi alpină.—Pe Cehlăii (del Î. c. 35; Caz. Plora XIX, 60 et
Hasic.!); în m-ţii Bucesi (Gr. Eu. 89 et Ersic.!) la schitul
Pescera de la Ialomiţa, pe Virlu-cu-Doru, Furnica, ete. —
| Main Duliit.

P. vulgaris [. P. vulgară. -— Prin păşunile umede şi
sponsiose din regiunea subalpină superioră şi alpină. — În
m-ţii Dimboviţei pe Pripor, Orza, Surle și Nucet; în m-ţii
Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa, pe Obirşia si la
Omu ; ele, — 9 Maiir- ulii.

UTRICULARIA L. Utriculurie.

U. vulgaris 7. U. comună. — Vulg. Otrăţet-de-apă.—
Prin apele staenante și lin curgâtore. — În Moldova (Sz:

(i

liwvsic.]) superioră ((anehh. manuse.) pe lincă lasă la Gri-
slesci în calea către Vladnic lorte Trequentă [Sa manuse.);
în Vlaşca la Comana ((rr. irsie.]).— 9 Duniir- Angus!

LN VIII. PLUMBAGINACEE.
ARMERIA Willd. — Amore.

A. alpina Willd. A. alpină. Prin păşunile din re-
giunea alpină. — În m-ţii Buceci (Car. Iu. 48) în valea la-
lomilei! (Pr. 55) si pănă la Omu! (/'rou. 200), pe Carai-
man, la Pirău-babelor si pe Obirgia. — 9 falit A mapa st.

STATICE LL. — Statie,

N. tmelini Willd; 5. Limo Aucl. austr, [non L.|.

9. luă Cimelin. —— Vulz. Sică, Limba-pescelui, (e avofița-
mirei. - Prin Linețele si prin locurile mlăstinose și sărate.

— În Moldova interioră pe șesul Prutului şi al Dunărei (£-
del 1. e. 35); pe sesul Berladului la Simila (5. Limonium D.
Br. P'ragm, l. c. 101) şi la Țisănescă ((ruebh. manusc.); pe
lină laşi la Mora-Slurdzei, pe săsul Jijiei la Gristescă si pe
malul Prutului (5. Limoninm 52. manuse. et esic.l), Cu-
culeni şi Podul-lloiei; în Rimnicu-sărat la Caiata; la Salsele
din distr. Buzău; la Ciunpulune pe termurile Riu-Tiroului
(Hoff. Iaeurs. 1862, [. e. 40): etc. 4) ulii Lg.

]
)
T

S. tatarica /.: Goniolimon lalaricum Boiss. S. tarta-

pica. —— În Moldova inferioră (Ca uebh. manuse. e! Îursie.
n. D66 sec. Nym. Conusp. 613). -— 9 Luliir- August.

Ș. latitolia Sum. S. cu frunde late. — Prin fineţe. — În
Moldova (Caz. P'lora XIX, 63) inferioră ((rnebh. manuse. e!
lixeic. n. 165 sec. Nym. Consp. 612).-— 9 Juli August.

0ps.-— Se mai citeză : Acantholimon ulicinum Boiss. pe colinele de
la Puţăni (Sratice ulicina Willd. Guebh. manuse.) ?

UNIX. PLANTAGINACEE.
PLANTAGO L. — Patlagină.

P. major /. /. mare. — Vulg. Platagină, Paagină,
I"lătangină, Limba-diei. — Pe lingă drumuri, pe marginea
aarilor, prin fineţe umede şi locuri cultivate, până în re-
giunea subalpină. — În totă Moldova (02. Plora XIX, 60
et Exsic.]; Edel |. e. 39; Guebh. manusc.; 02. et Sa. l. e. 5;
2. manusc. ; P. major var. mazima 03. Plora XIX, 60
[non Ail.] ; Sa. manuse.; P. Tabernaemontani Ca. Plora
XIX, 60 /non Bmg.] et Easic.]; Ca. et Sa. l. ce. 5) şi Romă-
nia (Gr. En. 49 et Easic.!); pe lingă lași la Niţelea ; pe
lingă Berlad la Slobodia (D. Br. P'ragm. . e. 102); în Ar-
geș pe m-tele Urdica; în Bucegi (Pr. 85); la Vireiorova

către Porţile-de-fer (Manila! [. e. 102); ete. — 9] Zuliit-
Septembre.

8. minima (D0.). — Prin locurile arenacee, pelrose și
umede din munţi. — În m-ţii Bacăului la Slănic; în m-ţii

Bucegi la schitul Pescera de la Ialomita.
7. intermedia ((ailib.). -— La Viveiorova către Porţile-de-
ler (Kanalz ! Î. c. 102).

P. Cornuti Gonan. P. ni Taberneemontana.— Prin locu-
rile umede și sărate, pe lingă saline. — La Galaţi (Uec/tr.
et Sint. ; P. major var. Taberncemontani (uebh. manusc.);
pe lingă laşi la Iazul-Kiriţei pe piraie în sus (P. Zaberna-
montani, Bmg. Sz. manusc.); la salinele de la Tirgu-Oenei ;

în m-ţii Buzeului la Sarea-lui-Buzăii. — 9 Zuliit- August.
P. entianoides Smițh. PP. gentianoidă. — Pe lîngă pi-

văile şi bălțile zăpedilor topite din regiunea subalpină și
alpină. — În Moldova (/. uliginosa Bmg. Caz. el Sa. l. €.
5); pe Bucegi la Omu (/*. uliginosa Bmg. ron. 200).— 9

Junii A ugust.

415

P. ibirica Poir.: P. Sela zenher ian Sehur. — În
Moldova (PP. lanccolata L. var. Guebh. manuse. sec. Jana
Oester. bot. Zeit. VI [1856], 195) inferioră la Pise (P. Cor-
nuti Guebh. manuse. [nou Gouan] et Iixsic. n. DO9 sec. Deng
in Nym. Consp. 620). — 9 Tuliii- August.

P. media LL. P. medie. — Prin linete, păşuni, livedi, pe
lingă drumuri, în regiunea subalpină. — În totă Moldova
(0z. Flora XIX, 60 et Basic. ]; Edel |. c. 40; Guebh. ma-
nuse.; Uz. et Sa. . e. 4 Sa. manuse.) și Romănia (Gr. Li.
48 et Easic. !); la m-stirea Varatic (Gr. Erbor. l. c. 123)
în m-ţii Bacăului la Verşăsci, Comănesci și Slănic; pe lingă
Bucurescă, la Merinani (PP. maxima D. Br. Pragm. |. e.
102 /uon Ait.]); în Prahova la Câmpina și Sinaia; etc.

9 Maiiu- Iulia.

P. lanceolata LL. /-. lanceolată. — Prin fineţe, păşuni,
locuri aride, pe lingă drumuri.—În totă Moldova (0z. Plora
XIX, 60 et Ezsic.]; Edel |]. c. 39; Guebh. manusc.; Ca. el
Sa. ]. c. 5; Sz. manusc.; Gr. lrbor. l. c. 123; Gr. En. 48
et Exsic. ]; P. pusilla Cz. et Sa. 1. c. 5 [non Bmg.] et Ea-
sic. 1; Bdel |. e. 39); pe lingă laşi la Petrăriea-Repedei ; în
districtul Bacău la Caraclăi; în districtul Buzău (Gr. sec.
Nanilz 1. c. 238); în m-ţii Prahovei la Predel; pe lingă
bucuresci la Bănesa ; în m-ţii Vilcei către Lotru la Golo-
treni; în Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-fer ; etc.
-— 9 Apriliă-Septembre.

f. capitata Nym.; LI. capilua Ten. [non Hoppe] ; £”.
Preslii Ten.; P. atrata auet. [non Hoppe]. — În Moldova
((auebh. Lusic. n. DOS sec. Nam. Consp. 619).

P. montana Lam; P. alpină Vill. et hochel. P. mon-
lană. — Prin păşunile calcare din regiunea alpină. — În
Moldova (/. alpina (z. et Sa. 1. e. 5 [non L.]); pe Bucegi
(PP. alpina (ir. Eacurs. [. c. 840 et In. 49) în valea lalomi-
ței până la Omu ! (Pr. 85), la schitul Pescera, pe babe, 0-
birşia ; etc. — 9 Junir- August.

416
P. maritima /. /*. maritimă Prin locuri umede și
sărate, pe lingă saline. — În Moldova (02. er Sz. 1. e. 5) pe

Li

linaă asi (Sa. Erste. 1); la salina de la Tirgu-Ocnei (P.
(Coronopus Ilacg. Peise, IL, 149 /non L.] sec. Iloelzl |. e.
9.43). — 9 /uliin-Oetombre.

P. arenaria W. hf. PP. de ncsipuri. — Prin locuri nă&-
sipose, pe matca riurilor. —— În totă Moldova (Gel. ma-
nusc. et Iwsie. n. 572 sec. Nym. 0Ounsp. 617; Ca. et Sa 1.
e. 5); la Galaţi; pe lingă laşi către Leţcani și Zahorna (52.
manusc.); la Onescă pe valea Trotușului ; la Agiud (Burri
Lrsic. 1); în Buzău pe valea Slănicului (Gr. Dn. 48 et La-
sic. l; Kanilz |. c. 238); pe lingă Ploesci pe matea riuri-
lor (Jana sec. Ranilz [. e. 103); pe lingă Uraiova la 'Trei-
fântâni; la Virciorova către Porţile-de-fer (Aanitz î. e. 103);
pe malul Dunărei la Calalat, Poiana, Bechet (Gr. fn. 48;
P. Psallium Gr. En. 48 [non L.1). — O Tuliit- Angust.

Obs. -- Se mai citeză : P. Psyllium L. în Moldova superioră (Ce.
et Se. I.c. det Easie. !; h. j. Guebh. manuse.) la Potră (Sz. manuse.).
— P. sericea W. Ar. în Moldova (02. et Sz. 7. ec. 5). — P. pumilla
Bmg. în Moldova (02. et Sz. 1. e. 5) pe lingă laşi către Popricani și
Cărniceni (Sz. manusc.).— P. Wulteni Bg. în Moldova (02. et S2.1.c.5).

SCIOBERIA 0. A. Meyer. — Schoberie.

Ș. maritima C. A. Meyer: Salsola maritima M. Dieb.

S. maritimă. —— Prin locuri umede şi sărate, pe lingă sa-
line. — Pe linsă Galati (Suada maritime Dumori. Guebh.

Not. 3 et manusc.) către Prut şi Dunărea (Ohenopodium
mavilimum L. Edel 1. c. 38); pe lingă lasi la Mora-Sturdzei
(Sz. Besic.!); în distr. Bacăă la Oenă (Salsola sativa et 5.
salsa Iacg. Deise, LL, 46 [non L'all.] sec. Hoelzl [. c. 44D)
pe lingă salină; în Rimnicu-sărat la Balta-albă (Gr. Da. 49
et Easic.! ; Kanilz 1. c. 238); în distr. Buzău la Sarea-lui-
Buz&i; ete.. — (O August-Sepr'embre.

417

SALSOLA L. — Salsolă.

Ş. Kali LL. S. Potasă. — Vulg. Săricică, Jarbă-sarată.
— Prin locuri năsipose și sarate. — În Moldova (0z. Plora
XIX, 62 et Exaie.!; Ca. et Sz.l.c. 12; S. prostrata Caz.
Flora XIX, 62 [mon L.] et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 12) in-
ferioră ((Iuebh. manuse, et Iiwsic. n. D98 sec. Nym. Consp.
631) pe malurile Prutului și a Dunărei (fidel [. e. 38); la
Onesci pe malul Trotusului; pe lingă Slatina la podul de la
Olt; în m-ţii m.-stirilor Cozia, Bistriţa și Tismana (Hoff. ma-
nusc.); în Doljiii şi Romanați pe malul Dunărei (Gr. En.
50). — 0) Juliii- August.

f. spinosa (Lam.); $. Tragus DC. el auct. var. [non L.].
— În distr. Buzeii pe valea Slănicului ($. Zragus Gr. En.
50 et Eaxsic.!; Ranitz [. c. 238); în m-ţii Coziei, Bistriţa
și Tismana (5. Zragus Hoff. manusc. et Ezsic.]).

SALICORNIA L. — Salicornie.

Ş. herbacea LL. $. erbacee. — Vulg. Zarba-poreuluă
Brâncă, larbă-sarată. — Prin locuri sarate, pe lingă sa-

line. — Pe lingă Galaţi ((rueb. Not. 8 et manusc.) pe ma-
lurile Prutului și a Dunărei (del 1. e. 38 et Ezsie.!); pe
lingă lasi la Coda-Stincei (Sz. manusec.) ; în distr. Bacău la
Ocnă (Gr. Erbor. l. e. 122 et n. 49) pe lingă salină; în Rîm-
nicu-sărat la Balta-albă (Gr. Earsie.!; Kamta . e. 238); în
Prahova la salina de la Telega ; în Vilcea la Oenele-mari !
(Sehott 1. c. 511). — 0 Juliii- Septembre.

CORISPERMUM L. — Corisperm.

(. canescens Aif. 0. albieios.— Prin locuri năsipose. —
În Moldova (Sz. Brsic.]). — O Tuliir- August.

27

POLYCNEMUM L. — Polienem.

P. arvense L. P. de câmp. — Prin stepe, coline și pir-

loge năsipose și argilose. — În totă Moldova ((ruebh. ma-
nuse.; Edel |. c. 38). — (O Duliir- August.

P. majus A. Br. P. mare. — Pe colinele năsipose, pe
lîngă drumuri. — Pe lingă Galaţi (2. juniperinum (inebh.
manuse. [non M. Bieb.]?); în Vlașca la Comana către va-
lea Gurbanului. — (-) Juliir- Angust.

ROCHIA Roth. --—- Hochie.

K. Scoparia Schrad. K. de mături. — Vulg. Mături,
Mături-de-grădină. — Prin grădini de verdețuri, grădini
țărănesci, bulsării, cultivat si subspontaneii. — În totă Ro-
mănia! (Guebh. manuse.: (ar. En. 49; Burri Eusic.]; Hoff.
Easic.! ; Ohenopodium Scoparia L. Caz. Flora XIX, 62 et
Estic]; Edel |. c. 39; Cz. et Sz. l. c. 12; Sz. manusc.). —
(0) Juliiu-Septembre.

K. prostrata Schrad. K. prostrată. — Prin locuri nă&-
sipose şi sarate. — În totă Moldova (K. arenaria Guebh.
manusc. [non holh] et Basic. n. 595 sec. Nym. Consp. 625);
pe lîngă Prut şi Dunărea (Edel . e. 38). — O Maiii- Juli,

K. hirsuta Nolte; Salsola Hirsuta L.; Echinopsilon hir-
sutum Mog.- Land. K. perosă. — Locuri umede, năsipose și
sarate. — În Moldova inferioră pe malul Prutului şi a Du-
nărei (Salsola lanata Idel |. c. 38 jnon Bmg. nec Pall.] el
Eazsic.]; Oz. et Sa. l. c. 12). — (O August-Septembre.

CHENOPODIUM L. — Chenopodiă.
C. hybridum L. O. îbrid. — Vulo. Talpa-găseei, Spă-

nac-porcese, Buruiană-de-bubă-rea. — Prin dăremături;
grădini, pe lingă ziduri, garduri, locuinți, drumuri, prin lo-

Ma

419

curi cultivate. — În totă Moldova (02. Plora XIX, 62 e
Eirsic.!; Edel |. e. 39; Ca. et Sz. 1. e. 12; Sz. manusc.); în
Iltov la Bănesa, Panteleimon (Gr. Dn. 49 et PDarsic.]) si
Bucuresci ; ete, — () /uliii- Septembre.

C. urbicum /. 0. urbie. — Prin locuri cultivate, dără-
mătură, grădini, pe lincă locuinţi, ziduri, garduri si dru-
muri. - - În Moldova (Cz. Plora XIX, 62; Bdel 1. e. 39;
Ca. et Sa. 1. c. 12; Sa. manusc.) la Nicoresci prin vii (Guebh.
manusc.). — (2) Iulii-Septembre.

3. melanospermum ( Wallr.).— În m-ţii Coziei, Bistriţa și
Tismana (C. ehrysomelanospermum Balb. Hoff. manusc.).

0. murale /. C. de ziduri. — Vulg. P'rundă-de-potcă.
— Prin locuri cultivate, dăr&mături, pe lingă locuinţi, zi-
duri, garduri si drumuri. — În Moldova (Ca. et Sz. î. e. 12;
Sa. manusc.); în Buzei și Bucuresci (Gr. En. 49 et Eazsie.];
Kamita |. e. 239). — (O Iuliii-eptembre.

C. album /. C. alb. — Prin locuri cultivate şi inculte,
dăr&mături, pe lingă locuinţi, garduri și drumuri. — În totă
Romănia (del [. c. 39; (Gauebh. manuse.; Ca. et Sa. l. e. 12;
Sa. manuse.; D. Br. Pragm. |. c. 102; Gr. En. 49). —
O) Iuliii- Septembre.

3. cymigerum Koch. — În tâtă Moldova (0. viride L.
Bdel |]. e. 39; Gruebh. manuse.; Oz. et Sz.l. ce. 12; Sz. man.)

0. polyspermum /. C. polisperm. — Prin vii, agriă, lo-
curi umede, pe matca riurilor, pe lingă drumuri. — În totă
Moldova ((auebh. munusc.; Oz. et Sa. l. e. 12); pe lingă laşi
la Balcin (Sz. manusc.) și la Niţelea (D. Br. Pragm. |. c.
192); în distr. Buzeu pe valea Slănicului ; în Bucuresci la
gara 'Tirgoviştea (Gr. En. 49 et Easic.!; Kanitz |. c. 239);
pe lingă Craiova în Luncă —— (9) Juliir- Detombre.

(. acutifolium As. C. cu foi ascuțite. — Locuri umede.

— La Galaţi (Gruebh. manusc.); la Câmpulung pe lingă Riu-
Tirgului (IIoff. Erewrs. 1862, 1. e. 40). — (0 August-Sept.

0. Vulvaria L.; 0. fotidum Lam. 0. fehid. — Prin lo-
cură inculte, dăr&mături, pe lingă ziduri, locuinţă şi drumuri.
— În totă Moldova ((uebh. manuse.; Uz. et Sa. l. e. 12; 0.
olhdum Curt. Edel 1. c. 39 et Ezsc.!; Caz. et Sz. ll. c. 12;
Sa. manusc.); ete. — (0) Juliii- August.

0. Botrys L. C. Botridă. —— Vulg. Temăită. — Printre
petrele de pe matca rîurilor. —— În tâtă Moldova (Cz. Plora
XIX, 62 et Ezsic.!; Ca. et Sa. [. c. 12; Ambrina Botrys
Moguin- Land. Guebh. manusc. et asie. n. DS4 sec. Nym.
Consp. 624); pe lingă Tirou-Nemţului (0. ambrosioides (ar.
irbor. (. c. 122 [non L.]); în distr. Bacău la Tirgul-Oenei
și la Verşăsci ; la Agiud; în distr. Buzăii pe valea Slănicu-
lui (Gr. En. 49 et Exsic.!; Kama l. c. 239); în Prahova
la Breza; în Muscel la Câmpulung pe valea Riu-Tirgului
(off. Eacurs. 1862, ]. c. 40) și la Nămăesci; la Pitesci pe
valea Argeşului (D. Br. Pragm. 1. c. 102); pe lîngă Craiova
în pădurea bresta ; în Vilcea la Bălcesci și la Golotreni ; în
Mehedinţi (Gr. En. 49) la Virciorova către Porţile-de-fer !
(Borb. sec. Kamnitz ! 1. c. 105); ete. — 0) Juniii- August.

(. slaucum /.; Blitum claucum Koch. U. albăstriii. —
5 9

Prin locuri umede si sarate, pe lingă ziduri si drumuri. —

E] pi] | e) Ei

În totă Moldova ((Guebh. manuse. et Basie. n. 579 sec. Nym.
Consp. 624; Hdel |. c. 39; Caz. et Sa. 1. c. 12; Atriplezx lit-
toralis Uz. Plora XIX, 62 [non L.] et Exsic.!); în m-ţiă
Bacăului la Slănic; în Bucuresci; ete.— (0) Julii- Septembre.

(. rubrum L.; Bhitum rubrum îehb. O. rosii. — Prin
dăr&mături, pe lingă ziduri şi drumuri. — În Moldova (0z.
et Sa. ]. e. 12) interioră prin locurile sarate de pe lingă Prut
şi Dunărea (del ]. c. 39). — O Zuniit- August.

C. Bonus Henricus /.; Blitum Bonus Henricus O. A.
Meyer. C. Bunul-Enric. — Vulg. Spanacul-ciobanilor. —
Prin dăr&mături, gunie și pe lingă satele și tirlele din
munți, până în regiunea alpină. — În tâtă Moldova (02.
Plora XIX, 62 et Exsic.!; Edel |. c. 39; Ca.et Sa. l.c.

421

12; Guebh. manuse.); la Agapia ((ur. Erbor. 1. c. 122); pe
m-tele Zăganu (Hoff. [acurs. 1563, . e. 119), la Sinaia,
și în Bucegi pe Furnica ; în Muscel la Nămăescă (Gr. n.
49 et Iixsie. 1); în Vilcea la Golotreni. — 9 Maiir- August.

BLITUM L. — Dlită.

p. vireatum /. B. subțiartă. — Vulg. Pragă-tătărască.
— Prin locuri inculte și pelrose, dăr&mături, pe lingă zi-
duri şi drumuri. — În totă Moldova (02. Plora XIX, 8 et
Easic. !; Edel |]. c. 39; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. ]. c.2);
pe malul Prutului (Sz. manuse. et Ersic. !) și pe lingă lași
deasupra Petrăriei-Repedei ; la m-stirea Nemţului ; în m-ţii
Bacăului la Slănic. — (0) Jumiit- Angus.

B. capitatum /. B. capitată. — Prin locuri umede și
petrose. — În Moldova centrală și superioră (Guebh. ma-
nusc.). — O Junii August.

CAMPHOROSMA L. — Camforosmă.

C. ovata W. hit. C. ovată. — Prin locurile sarate. —
În Moldova (Corispermum hyssopifolium Cz. Plora XIX,
58 [non L.] et Exsic.!) pe lingă Iași (Salsola lanata Sz.
Eowsic. ! fnon Bmg. nec. Pall.]). —— 9 Iulii-Septembre.

Obs, 1. — Corispermum hyssopifolium indicat către Leorda, Huși,
Fălciă și până pe malurile Seretului (Sz. manusc.) să nu fie 6re tot
Camphorosma ovata W Kit. ?

Obs. 2. — Beta vulgaris L. vulg. Sfec7ă, se cultivă în totă Romănia

(Guebh. manuse.; Cz. et Sz. ]. c. 12; Se. manusc. et Ezsic.! Gr. En. 49),

OBIONE Gertn. — Obidne.

0. portulacoides Vogrin-Zand.; Atriplex portulacoides
L.; Malimus portulacoides Koch. O. portulacoidă. — Prin
locurile umede și sarate. — În Moldova (Sz. Basic. ! /nom.
Ohenopodium polyspermum.]); în dist. Buzău pe lingă Josăni
la Salzele de la Păcle. — fo Duliăi- August,

422

ATRIPLEX LL. — Lobodă,

A. nitens Pebentisehi.; A. acuminata W. Rat. LL. luci-

tore. — Vulg. Lobodă. — Prin gunoile grădinilor si prin
dăr&mături, pe lingă locuinţi și garduri, pe la saline — În

Moldova (Cz. Plora XIX, 62 er Ersic.]; Edel |. c. 39; Oz.
et Sa. l. c. 12; Gr. Erbor.:l.c. 122), la Pechea și Puţăni
(A. Hermanni Willemet. Guebh. manuse. et Basie. n. 560
sec. Nym. Consp. 627); în distr. lași la Stincă (Sz. manusec.);
în distr. Buz&i la Sarea-lui-Buzăi; ete. — 0 Puii August.

A. tatarica L.; A. oblongifolia W. Rut. ; A. laciniata
Koch et auctor.; A. sinuala Hoff. L. tartarică. — Vulg.
Lobodă. — Prin dărămături, locuri inculte, umede şi sarate,
în giurul salinelor, pe linsă drumuri. —În totă Moldova (Cz.
et Sz. . c. 12; Sa. manusc.; A. lacimata Ca. Flora XIX,
62 et [wsic.]; Idel |. e. 39; (rnebh. manuse. et Basic. n.
588 /var.] sec. Num. 0onsp. 628; Ohenopodimum murale 0z.
Flora XIX, 62 et Ersic.!); pe lingă laşi la coda lazului-
Kiriţei (A. lacimata Sa. manusc. et sie. 1); Galaţi (Se.
Estic. !); la Salina de la Tirgu-Oenei ; în distr. Buzăi la
Sarea-lui-Buzăii ; în Bucuresci (Gr. fin. 49 et Easic. !; Ka-
mita Î.. c. 239). — O Tuliit- August.

A. patula L.; A. angustifolia Smith. L. cu frunde în-

guste. — Vulg. Lobodă. — Locuri cultivate şi inculte,
pe lingă drumuri, dăr&mături, — În Moldova (0z. Flora

XIX. 62 et Ezac.]; Ca. et Sa. 1. c. 12; Sz. manuse.) la
Verşăsci pe malul Turluiului ; la Ploesci, Crivina, Buftea şi
Bucuresci ((ar. En. 49 et Easic. 1); în Muscel pe delul Mo-
țoiii (Hof. Ezcurs. 1862, 1. e. 39); ete. — (0) ulii August.

A. latifolia Wa/lenb.: A. patula Smith. Li. cu foi late.

— Vulg. Lobodă. —— Prin locuri inculte și sărate, dăremă-
turi, pe lingă drumuri şi garduri. -— În Moldova (4. /astata

L. Oz, et Sa, 1. e. 12) prin mlaștinile sarate de pe lingă (Ga-

E: A 8 cati fi Ai “jr. ka ,
d - ş
[i
a

423

laţi (A. /rianqularis (ruebh. manuse, el Iirsic. n. 148 sec.
Nam. Consp. 627) şi lași la Mindătescă și la Cotu-lui-lvan
(A. hastata Sz. manusc.); ele. —— (-) Juliii- Seplembre.

£. microsperma ( W. Kir.). — În Moldova inferioră prin
locurile sarate de pe lincă Prut şi Dunărea (A. mucronata
Bmg. Idel 1. c. 38); la Salina de la Tirgul-Oenei.

A. littoralis Lin. /. litorală. -— Prin locuri sărate. —
În Moldova ((Iebh. manuse. ; Ca. et Sz. l. e. 12) inferioră
pe linsă Prut și Dunărea (/idel 1. e. 38).

A. rosea fân. Li roşie. — Vulg. Lobodă, — Prin dăr&-
mături, pe lingă locuinţi, garduri, ziduri și drumuri. — În
totă Romănia (del [. e. 39; Oz. et Sa. l. e. 12; Sz. manusc.;
(ar. Lin. 49). -— (0) Juliit- August.

0bs.— Se cultivă : A. hortensis L. /Ede 1. e. 39; Sz, Ersic.7;, Guebh,
manusc.; Ca, et Sz. 1. c. 12; Sz. manuse.; Gr. [rbor. 1. c. 192 et En.
49; A. rosea Cz. Flora XIX, 62 [non L.] et Ezsic.!) vulg. Lobodă,
Lobodă-de-grădină.— Spinacea inermis Monch. (5. oleracea Cz. Flora
XIX, 62; 5. glabra Mill. Guebh. manuse.; Gr. Em. 49) vulg. Spanac,
Spinat. — Ș. spinosa Moench. (5. oleracea Mill. (Guebh. manusc.).

CERATOCARPUS L. — Ceratocarp.

(. arenarius /. 0. de nesipuri. — Prin locurile nă&si-
pose și uscate. — În Moldova inferioră ((Gebh. manusc. et

Earsie, n. 593 sec. Nym. Consp. 628). — (0).

AMARANTHUS L. — Amarant.

A. reiroflexus L. A. retroflezr. — Vulg. Stir, Stir-sel-
batic, Stir-verde. — Prin locuri cultivate și inculte, arii,
vii, grădini. — În totă Romănia (Gr. En. 49 et Exsc.];
Kanitz |. c. 235; A. viridis Bmg. Ca. Flora XIX, 63 [non
L.] et Ezsie.!: Edel |. c. 39, 41; Guebh. manusc.; Caz. el
Sa. Î. c. 17; A. Bhitum Cz. Plora XIX, 62 [non L.] et Ea-
sic.1). — (0 Juniit- Octombre.

424

O

A. Blitum LL. A. Bhiră. — Locuri cultivate și inculte,
dărămături, grădini, vii, agrii. — În tâtă Moldova (Guebh.
manusc.; Edel l. c. 39; Caz. et Sa. l.c. 17; Sz. manuse.);
Bucuresci (Gr. En. 49 et Ersic.]). — O Juliit- August.

Obs. — Se cultivă în totă țera : A. caudatus L. (Guebh. manusc.).
— A. cruentus L. (Ed 1. c. 38). — A. sanguineus L. vulg. Știr-roșu.

LXXI. POLYGONACEE.

RUMEX [. — Ramez.

R. maritimus L. P. maritim. — Pe marginea lacurilor
și a mlaștinilor. — În Moldova (2. aguaticus Caz. Plora
XIX,.63 /non L.] et Exsic.!; Edel l. c. 39; Ca. et Sa. 1. c.
19) pe lingă Iaşi la Cristesci și Vladnic (PF. aguaticus Sz.
manusc.). — (0) Iuliin- August.

R. palustris Smith. PR. de mlaștini. — Vulg. Stevie,
Dragavei. — Prin locuri mlaștinose, pe marginea lacurilor
și a riurilor. — În districtul Bacăi la Verşăsci (D. Br.
F'ragm. l. c. 102). — (O ulii- August.

R. conglomeratus JVurr. FR. conglomerat. — Vulg. Ste-
vie, Steghie, Stegie, Macriș-căiese, Macrisul-calului. —
Prin finețe mlăștinose, locuri umede, pe malul apelor.— În
Moldova (2. Mydrolapathum Caz. Flora XIX, 63 [non L.]
et Exsic.]; 0z. et Sz. 1. c. 19) pe lingă lași la Niţelea (D.
Br. Pragm. |. c. 102); în m-ţii Bacăului la Slănic și Câm-
peni; pe lingă Bucuresci la Bănesa și în Dudesci; în Vlașca
la Comana; în Oltenia (2. Nemolapathum Ehrh. Hoff. ma-
nusc.); ete. — 9 Iuliii- August.

R. saneuineus L. R. sângerii. — Prin locurile umede
de prin păduri. — În Moldova (03. et Sa. 1. c. 19; R. ne-
morosus Schrad. Cz. Flora XIX, 63) centrală ((ruebh. ma-.
nuse.; Edel |. c. 37); la Sinaia (Gr. En. 50 e! Esic.!) pe va-
lea Peleşului; la Stolnici (D. Br. 2. c. 102).—9, /ulait- August,

425

N N

R. puleher LL. P. efegant. — Prin locuri cultivate, fi-
nețe umede, lingă drumuri, pe malurile apelor. - - În Mol-
dova (Uz. e/ Sz. [. e. 19) în distr. lasi la Hoisesti si Păuşesti
(52, manusc.); la Comana (D. Br. . e. 102); pe malul Dună-
rei intre Șchelea-Cladovei şi Grura-văiei. — 7 Maiin- lunii.

R. obtusitolius /. PF. cu frunde obtuse. — Prin lineţe
umede, pe lingă garduri si drumuri. — În tâtă Moldova

(Gruebh. manuse.; Edel |. e. 39; Oz. et Sz. 1. c. 19; Sz. ma-
nusc.). — N Iuliit- August.

R. erispus /. P. încreții. — Vulg. Stevie, Steghie, Ste-
qie. — Prin fineţe umede, pe lincă pirăie, garduri, dărt-
mături. — În Moldova (del 1. e 39 et Basic]: Ca. et Sa.
l. ec. 19; Sz. manusc.; Gr. Erbor. . e. 122; PR. Nemolapa-
thum Ca. Plora XIX, 63 [non Ehrh.] et Easic.]; Ca. et Sz.
[. €. 19; Sz. manuse.; R. acutus Că. Flora XIX, 63 [non
Smith.] et Ezsic.!; Edel. ]. c. 39; Ca. et Sz. 1. c. 19; Sz.
manusc.); la Bucurescă (ir. En. 50 et Estic.) în Dudesci,
la Ferăstrăii și Ciocănesci (D. Br. Pragm. |. c. 122); în
Vlașca la Comana; ete. — 9 Juliii- August.

h. alpinus . PR. alpin. — Vulg. Stevie, Steghie, Stegie.
— Prin păşunile de pe lingă stinele de oi din regiunea sub-
alpină și alpină. — În Moldova (Fidel 1. e. 37; Ca. et Sz. 1.
e. 19); în m-ţii Prahovei la Sinaia către Ermit (P. mazi-
mus Gr. Excurs. l. c. 340 [non Sehreber.] el En. 50), în Bu-
cegi pe Furnica, la Pirău-Babelor, la Predel pe m-tele Su-
sai ; ete. — 9 /uliir- August.

R. Acetosa L. P. Vacriş, — Vulg. Macriş. — Prin fi-
nețe, poeni și păduri. — În totă Moldova (0z. Flora XIX,
63 et Estic. ]; Edel 1. c. 39; Guebh. manusc.; Ca. et Sz. |.
e. 19); pe linză lași către Santa (52. manusc.) ; la m-stirea
Agapia (Gr. Erbor. 1. c. 122,; pe lingă Berlad la Slobodia
(D. Br. Pragm. 1. e. 102) ; în m-ţii Prahovei la Sinaia (Gr.
En. 50), pe la pelele Furnicei si la Predel; în m-ţii Vilcei la
Liolotreni pe la polele m-telui Forteca; etc. —9 Masă- Junii,

3. fissus Koch. —— Prin grădinile de verdeţuri la Puţăni
(PR. întermedius (iuebh. manuse. [non DO.]).

R. Acetosella 7. 2. WMacrișor.— Prin pășuni, câmpuri,
pîrloge, locuri cultivate aride şi ntsipose.— În Moldova (0z.
Plora XIX, 63 et Easic.!; Ca. et Sz. 1. ce. 19) centrală
(Grnebh. manusc.) prin munţi (del 7. e. 37); în diste. lași
către Voinescă şi Stavnic (Sz. manuse.); în distr. Bacău la
Verşăsci, Câmpeni şi Slănic ; la Agiud (Burri Easie, 1) ; în
Prahova la Sinaia ; pe lingă Bucuresci la Ferăstră&i şi Cio-
cănesci (D. Br. P'raym. 1. e. 102); între Pitesci şi Câmpu-
lung (Gr. n. 50 et Basic.) și în m-ţii Muscelului ; în
Vilcea la Bălcescă şi Golotreni; ete. — 9 Maiii- ulii.

7. multi fidus (L.) Koch. — La Vireiorova către Porţile-
de-fer! (Borb. 1873, Bans. 257).

Obs. 1. — Se mai citeză: R. acntus L. în totă Moldova (Guebh. ma-
nus.) — R. Hydeolapathum LL. pe lingă Ducurescă la Bănesa (Gr. En.
50). — lar, R. maximus ce se indică la Bărsa și Ferăstrăă (Gr. En.
D0), "mi pare a fi resultatul unei erori de determinaţiune.

Obs. 2. — Se cultivă: R. Patientia /. (Cz. Flora XIX, 63; Gr. En
50) vulg. Stevie de grădină. — R. Lunaria L. (Guebh. manusc.).

OXYRIA Hill. — Oxirie.

0. dizyna Cambder.; 0. reniformis Hooker; Rumer. di-

nus Li. O. digină. -— Prin locurile stincose și umede din
regiunea alpină. — În Bucegi, din valea Ialomiţei pănă la

Omu! (Pr. 84) şi la Pirăul- Babelor. — 9 falit August.

POLYGONUM L. — Poligou.

P. Bistorta /. P. Bistortă. — Vulg. Păculeţ, Cărhgați,
Padăcina-serpilor, Nodurariă, larbă-roşie. — Prin pășu-
nile umede din munţi, pănă în regiunea infralpină. — În
Moldova superiră (02. Plora XIX, 64 et Easic.]; 4. ].
(7uebh. manuse.; Uz. et Sz. l. c. 21) prin regiunele interiore

497

ale Cehlăului (del [. e. 36); la Brosceni (Borri Basie. !):
în m-ţii Bacăului la Palanca pe Ciudomir: în m-ţii Buzeu-
lui pe Pentelei; în m-ţii Buceci către Pescera de la lalo-
mita (Gr. Dn. DO et irsie. !), pe Furnica si la Predel:
m-ţii Muscelului între Rucăr si Dimboviciora pe Plaiul-Po-
sanei (D. Br. P'ragm. l. e. 102), 9 Pumniit- lulii, ,

P. viviparum /. P. vivipar. Prin pășunile umede
din regiunea alpină. -- În Moldova ((z. Plora XIX, 64 er
Basic. ]; h. 7. Guebh. manusc.; Edel |. c. 37; Oa. et Sz. 1.
e. 21; P. alpinum Oz. Plora XIX, 64 [non L.] et Basic:
h. ]. (Guebh. manusc.; Ca. et Sa. |. c. 21); în Bucegi (Pr.
84), la schitul Pescera de la Ialomiţa! (Gr. fin. 50 er La-
sic.!), pe Virtu-cu-Doru, și către Omu; ete.—9| Juliă- August.

P. amphibium /. PP. amfibie. — Prin apele stagnante
și lin curgătore, iii lacuri.— În totă Moldova pi Plora
XIX, 64 et Ezsic.!; Guebh. manusc.: Edel |. ce. 37; Oz. et
Sz. 1. c.21; ; Sa. mamusc.); la Galaţi (Uechtr. et da sec.
Hanita 1. c. 107) pe lîngă lacul Brateș (del 1. c. 38);
m-stirea Nemţului ; în distr. Bacăii la Verşăsci; ; Agiud CE ip
[rsic. 1); în Vilcea la Bogdănesci; ete. — 9 Junii- Iulie.

A. terrestre Leers. — În Moldova (Ce. et Sz. 1. e. 21) pe
malul Prutului (2. manusc.).

P. lapathifolium /. P. cu foi de stevie mare. — Prin
locurile umede, pe malurile apelor. — În distr. Sucevei la
Brosceni (Burri Ezsic.!); în distr. Bacău la Caraclăă; în
Rimnicu-sărat la Sihlea : în Arges la Picioru-Fagului ; în
Vilcea la Bălcesci. — (0) /uliii- Septembre.

2. incanum (Schmidt.) Koeh. — În Moldova (0z. et Sa.

e. 21) către Iași la Horleşti (Sz. manwsc.).

P. Persicaria L. P. Persicarie. — Vuls. /arbă-roște.
Jarba-puvecelui. — Prin locurile umede, pe linsă pirăie, pe
malurile apelor. —— În tâtă Moldova (02. Plora XIX, 64 er
Exsie. !: (anebh. manuse. et Lasic. n. GU3 sec. Num. Ovusp.
637; Ca. et Sa. 1. c. 21; Sz. manuse.; Gr. Erbor. d. c. 122;

428

P, Hydropiper Ca. Plora XIX. 64 [non L.] et Easie.!;
Ca. et Sa. l. c. 21; Sz. manusc.) pănă în munţi (Edel |. c.
37); pe lingă lacul Brates (del . e. 38); pe lîngă lași la
Niţelea ; în m-iii Bacăului la Versăsci si Slănic (D. Br.
I. e. 102); în Prahova la Sinaia (Gr. n. 50 et Basie. !); pe
lingă Bucuresci ; la Pitescă ; ete. — (0) Julii- Septembre.

P. mite Se/hrank.; P. laziflorum Weihe. P. dulce. —
Prin locurile umede, bălți. pe lingă pirăie și riuri.— În distr.
Bacău la Versăscă pe malul Turluiului ; în Ilfov între Buftea
și Crivina (Gr. En. 50 et Exsic. !) şi pe lîngă Bucurescă la
Băn6sa și Ferăstrăi (P. dubium Stein. Gr. En. 50 et Ea-
sie. 1). — (O Juliii- Septembre.

P. Hydropiper L. P. Piper-de-apă. — Vulg. Iarbă-
roșie, Dintele-dracului.— Prin locuri umede, bălți, mlaștini,
pîrăie, pe malurile apelor. — În Moldova centrală (Guebh.
manuse.; Edel . e. 37); pe lingă lacul Brateș (del |. e. 38);
în Ilfov (Gr. In. 50 et Easic.]). — 0) Zuliiu-Septembre.

P. minus Huds. P. mic. — Prin locuri umede bălți, pe
malurile apelor. — În Moldova (P. angustifolium Pot Oz.
et Sea. l. e. 21); în m-ţii Coziei, Bistriţa și Tismana (Hoff.
manusc. et Easie.]). — (0) Juli Septembre.

P. aviculare /. P. păsărese. — Vulg. Troscot, Tir-
socă. — Pe lingă drumuri și locuinți, locuri cultivate și in-
culte. — În tâtă Romănia! (0z. Flora XIX, 64 et Basie. :
Guebh. manuse. ; Edel 1. e. 39; Oz. et Sz. l. c. 21; Burri
Exsic.l; Kamnitz 1. e. 108; Gr. En. 50 et Easie.!; P. avicu-
lare %. arenarium (ir. En. DO [non W. Kât. nec Gren. et
Godr.] et Exsic.!). — (O lunii-Oetombre.

f. erectum (loth) Koch. — În Moldova (Cz. Flora XIX,
64; Sz. manusc.); în Bucuresci (Gr. En. 50 et Easic.]).

P. arenarium VW. Air. P. de nesipuri.. — Prin locură
n&sipose. — În Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 21) pe lîngă laşi
la coda lazului-Chiriţei şi pe malul Prutului (52. manusec.).

429

P. Bellardi 477. 2. lui Bellard. — În păduri la Pechea
((ruebh. manuse.) ; în m-ţii m-stirilor Coziei, Bistriţa şi
Tismana (Hoff. manusc.).

P. Convolvulus LL. PP. WVolbură. — Prin locuri arena-
cee, cultivate şi inculte, tuferisuri, pe linsă garduri si dru-
muri. — În tâtă Moldova (Cz. Plora XIX, 64 et Basic];
(ruebh. manuse. ; Oz. et Sa. 1. e. 21) pănă în munţi (del
I. e. 37); pe lîngă lasi la Galata (Sz. manuse.): în distr. Ba-
căii la Verșăscă şi Caraclăă; la Aciud (Burri Prsic.)) : la
Rimnicu-Vilcei, la Harmasariă pe malul Oltului și la Băl-
cesci ; la Virciorova către Porţile-de-fer | Aanirz 7. e. 108).

- Juli Octombre.

P. dumetorum 4. P. de tufisă. — Prin tuterișuri și pe
lîngă garduri. -- În Moldova (Cz, Plora XIX, 64; Edel 1.
e. 39; Oz. et Sz. 1. c. 21) superioră (A. f. (ruebh. manusc.)
pe lingă Iaşi la Valea-adincă (57. manuse.) si la Niţelea
(D. Br. Pragm. l. c. 102). -— 0) Juliir-Oetombre.

P. alpinum 4/7. P. alpin. — Prin păşunile din regiu- -
nea alpină. — Pe Cehlăui (del [. c. 35).
0bs. 1. — P. Fagopyrum LL. vulg. Hrișcă, se cultivă forte frequent
wal cu semă în Moldova (0z. Flora XIX. 64 et Ersie.!; Cz. et Sz.].
e. 91; Guebh. manusc.; Edel ]. c. 37).
Obs. 2. — Se mai citeză : P. (lagelare Sprevg. prin locurile arenacee
de pe lîngă Galaţi (Guebh. manusc.).

LĂNII. JUGLANDACEE.
JUGLANS.L. — Nec.

J. regia L. N. comun. — Vulg. Nue. — În pădurile
muntose.—În Mehedinţi în m-ţii dintre Virciorova și Bahna
în stare spontanee formând pădurici ; iar în cele-lalte părți
ale erei numai cultivat prin vii şi livedi de pomi. —
î Apriliin- Mai.

LXNIII. LORANTHACEE.

LORANTHUS L. — Lorant.

L. europăeus Jacg. LL. de Europa. — Vulg. Mărgări-
tarii, WVise-de-stejar. -—— Parasit pe ramurile stejărilor bă-

trîni. — În Moldova (02. eț Sz. 1. e. 17) prin munți (Edel
|. c. 87); în distr. laşi la Voinesci, Stavnic și Horleşti (Sz.
manusc.); în Arges la Goran (D. Br... c. 103) și Dăeşti ; în
Muscel la Conţăsci (Gr. Ersic.!). — îo Apriliii- Main.

VISCUM L. — Vîsc.

V. album L. V. alb. — Vulg. Vise. — Parasit pe ra-
murile merilor, perilor, răchiţilor și a bradului-alb. — În
Moldova (Cz. Flora XIX, 61; Edel ]. c. 39; Ca. et Sa.l.
e. 5) centrală și superioră (Guebhi. manusc.) ; pe lingă laşi
la Repedea (Sz. manuse.) și Niţelea (D. Br. Pragm. l. e.
103); la m-stirea Nemţului pe m-tele Pleşu ; în distr. Buze
la m-stirea Ciolan (Gr. Pin. 29); în m-ţii m-stirilor Cozia,
Bistriţa si Tismana (Hoff. manusc.); ete.— bb Martiii- Aprilia.

THESIUM LL. — Tesiă.

Ţ. elegans Pochel; Hamiltonia elegans Rehb. T. ele-
qant. — Pe colinele năsipose și pe tulpinele putrede de prin
păduri. — În Moldova (Comandra elegans Boiss. IV, 1059)
interioră pe marginea pădurilor la Pechea şi Puţăni ((rueb/.
manusc.) ; în Ilfov lingă sara de la Ciocănesci (Gr. En. 50
et Easic.l: Kamtz 1. c. 240); la Vireiorova către Porţile-de-
fer (Borb. 1873, Băns. 257). — 9, Maiii- lumi.

T. divaricatum Jan. E. divaricat. — Prin locurile a-
ride din munţi. — În Moldova superioră (7. ebracteatum

Sa. Brsic.l; h. j. (inebh. manuse.). — 94 Iubit August.

431
T. ramosum //ayne. 7. ramos, — Prin finetele uscate
de pe coline și prin păsunile din munţi. În regiunile in-

teriore ale Cehlăului (Cz. P'lora XIX, 62 et rsie.! ; hi. ].
(iuebh. manuse. ; TI. linophuyllon Idel |. e. 36 [non L.] e!
Basic] ); la Agiud (Burri Ersie.!); pe lincă lasi la Stavnic
și Balcin (7. linophyllon Sa. manuse.?).— 9 Jumiit- luliit,

T. humile Wa. 7 umil. Pe colinele aride În
Moldova interioră (orueb/. manuse.). — 9 Junii- ulii.

T. pratense Lr/. 7. de fineţe. —Prin fineţele din munţi.
- La m-stirea Nemţului (7. întermedium Chania sic. ]
[non Sehrad.]; Gr. In. D0).—9 luniti- luliii.

T. alpinum LL. 7. alpin. — Prin pășunile stineâse din
regiunea alpină și subalpină superioră. — În Moldova su-
perioră (Cz. Plora XIX, 62 ef Ewsie. ]; h. ]. (anebh. ma-
nusc.) pe Cehlăii (del [. c. 35); în m-ţii Bucegi pe Furnica.
— 9 Junii Julia,

T. rostratum Vert. et Koch. T. rostrat. — În Moldova
(Edel Ersic. ! [cum TI. alpino miztum/) la m-stirea Nem-
tului ((hania Exsic.! în herb. Gr.). — 9 umiit- luliii.

LĂNIV. CONIFERE.

TAXUS L. — Tusă.

T. baceata /. 7. comună. — Vulg. Tisă. — Prin pădu-
rile umbrose din regiunea subalpină. — În Moldova (del
[. e. 42) centrală şi superioră ((ruebhi. manuse.) ; în m-ţii
Nemtului la Durăi și Hancu ; în m-ţii Bacăului la Comă-
nesci (Cz. et Sz. [. e. 43), la Palanca pe m-tele Picioru-Ti-
sei, și la Mănăstirea-Caşinului pe malurile torentului Casin
în dreptul S&căturei-Husului si către Valea-buciasului de la
del de Săritore; în Prahova către Sinaia la Valea-lepei
(Gr. Eu. 54) și la Predel pe Clăbucetu-Taurului (Gr. Er-
sic. 1). —— îo Martiăi- Aprilii.

432

JUNIPERUS L. — Juniper.

J. communis L. „J. comun. — Vulg. Îniper, Inipahar,
Cetenă, Archis. — Prin pădurile stîncose și pășunile pe-

trose din regiunea montană și subalpină. — În Moldova su-
perioră (0Cz. Plora XIX, 69 et Ersic. |; h. 7. Giuebh. ma-
nusc,: Idel |. e. 42) pe Câhlăii (Edel 1. c. 36), la Borea și
Dorna (0. et Sa. [. e. 43); la Brosceni (Burri Erste. 1): în
m-ţii Bacăului la Slănic pe Păltiniş și la Comănesci ; la Si-
naia (Gr. En. 54) şi Predel; în Muscel la Rucăr pe Petra
(D. Br. Pragm. |. c. 103; Gr. En. 54); în Gorjii la schitul
Locuri-răle; în Vilcea pe Naroţ; etc. — În Aprilii- Maiii.

J. nana Willd. J. pitic. — Prin păşunile stîneose din
regiunea alpină. — În Moldova (02. er Sz. l. e. 42) pe virfu
Cehlăului; pe Penteleu la Cășărie; în Bucegi (Pr. 80; Gr.
En. 54; .J. communis B. nana Bmg. Hoff. lzcurs. 1863,
]. e. 120) pe Furnica, Bătrine ; ete.—b Julii- August.

PINUS L. — Pen.

P. sylvestris L. P. sylvestru. — Vuig. Pin, Chin. —
Prin pădurile din regiunea montană și subalpină.—În Mol-
dova superioră (Cz. Plora XIX. 69 et Easie. 1; h. j. Guebh.
manusc.; Idel |. c. 42; 0z. et Sa. l. c. 42; Sz. manusc.)
la schitul Sihla! (P. Mughus Gr. Erbor. [. ec. 120 /non
Seop.]); în m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br. Pragm. [. e.
103) și la Mănăstirea-Cașinului; la Sinaia (Gr. En. 54) și în
Bucegi (Pr. 80); în m-ţii Vilcei la Golotreni.—î> Mai.

P. Mughus Scop. P. Mughus. — Vulg. Jnepăn, Jepi.—
Prin pășunile și locurile stincose din regiunea infralpină.—-
În Moldova (0z. et Sz. Î. c. 4; P. pumilio Ca. Flora XIX,
69 ei basic. !; Edel l. c. 42; Guebh. manusc.; Oa. et Sa. li
e. 42) pe Cehlăă! (del ]. c. 36; P. pumilio Edel |. c. 36);

îi)
la Brosceni pe Petrele-Domnei (Burri Îiarsic. !); în m-ţii
Bucegi (Pr. 31) la Strungă (PP. pumilio hotsehy, 132) si pe
Babe, Bătrine, Jepi, ete. — To Maii- Junii.

P. Cembra L. 2. Cembra. — În regiunea infralpină. —-
În Moldova (Ddel 1. e. 42; Ca. et Sa. l. e. 42); pe Bucegi în
valea Ialomiţei cu PP. Mughus (Pr. 91). — bo Pun Iulie.

LARIX Tournef. — Lavice.

[,. Ledebourii nd: /. sibirica Led. L. lui Ledebowr.
— Vulg. Zad, Zadă, Zadră. — Prin pădurile din regiunea
subalpină și infralpină.—În Moldova (L. ewropea Cz. Plora
XIX, 69 /non DO.] et Easic. |; Guebh. manusc.) pe Cehlăi
(Pinus Larix Idel |. e. 63 [non L.]; P. Ledebourii Jana
Ad. 175) şi la schitul Durăă (LL. ewropea Ca. et Sa. le.
42); în m-ţii Bucegi pe Furnica, Obirşia, Bătrine, Domna,
la Pescera de la Ialomiţa, și la Predel. — fo Maii- ulii.

ABIES DU. — Drad.

A. alba MU.; A. pectinata DO. B. alb. — Vulg. Brad-
alb, Brad, Silhă.— Prin pădurile din regiunea subalpină.—
În totă Romănia! (Ca. et Sz. . ec. 42; Pinus Picea L. Edel
[. e. 42; Gr. Erbor. 1. c. 120; A. pectinata Gr. En. 5&; A.
taxifolia Desf. D. Br. 1. c. 103 [non L.])— o Maii- lunii.

A. excelsa Poir.; Pinus excelsa Link. B. înalt. —
Vulz. Molid, Molidar, Mohiţi, Brad-roşu, Brad.—Prin pă-
durile din regiunea subalpină.— În totă Romănia (f. 3. Queb.
mamnusc.; Ca. et Sz. . c. 42; D. Br. F'ragm. |. c. 103; Gr.
En. 54; A. alba Ca. Plora XIX, 69 [non Miull.] et Exsic.];
Pinus Abies L. Edel |. c. 42). — to Maiii- lunii.

3. montana Nym.—În regiunea subalpină a m-ţilor Bucegi
(ormâză pădură (4. montana Sehur [non Dur.] Fr. 103).

25

DIVISIUNEA II.

MONOCOTYLEDONE.

LXXV. ALISMACEE.
ALISMA LL. — Abismă.

A. Plantago L. A. Patlagină. — Vulg. Limbariță, Lam-
ba-broscei, Patlagina-apei, Platagină-de-apă, Podbel-de-
apă. — Prin locuri inundate, bălți, mlaștini, șanțuri cu
apă, pîrăie, pe malurile riruilor şi a lacurilor. — Forte co-
mună în totă Romănia (0z. Plora XIX, 63 et Ewsic.]; del
l. c. 38; Guebh. manusc.; Oz. et Sa. 1. c. 20; Sz. manuse.;
D. Br. Pragm. 1. c. 75; Gr. En. 54).— 9 luniii- Septembre.

Obs. — Se mai citeză: A. natans L. în Moldova (Ce. Flora XIX,
63; Cz. et Sz. 1. e. 20) pe lingă laşi la Vladnic (Sz. manusc.).

SAGITTARIA L. — Sagitarie.

Ş. sagittetolia L. 5. cu frunde sagitate. — Vulg. Să-
qgeta-apei. — Pe malurile apelor și prin locurile mlăști-
nose. — În Moldova (02. Plora XIX, 67 er Dsic.l; Guebh, .
manuse.; D. Br. P'ragm. |. c. 75) pe lingă lacul Brateș (E-
del [. c. 33); Agiud (Burri Ersic.]); pe lingă laşi la Cri-

435

stesci, Ungheni, lazul-Chiriţei, Şăpte-omeni, Larga, Cucu-
leni, Leţeani (Sz. manuse.); pe lingă Ducuresci la Fer&-
sir&ii pe malul Colentinei! ( Gr. Da. 54); în Vlaşca la Co-

mana pe malul Călniscei; ete. — 9 Juniit- August.

LANVI. BUTOMACEE.
BUTOMUS L. — Dutom.

B. umbellatus /. DB. umbrelat. — Vulg. Micguneoa-
apei, Doşăţe, Pinul-cămilei, Orin-de-baltă. — Prin bălți,
locuri mlăștinose, pe malul lacurilor și al riurilor lin curg&-
lore. — În totă Romănia (02. Plora XIX, 64 et Basic.];
del |. c. 38; Gruebh. manuse. ; D. Br. Fragm. |. c. 75;

Sz. manuse. ; Gr. En. D4). —— 9] lunii August.

LĂXVII. COLCHICACEE.
BULBOCODIUM Li. — Dulocodiă.

B. vernum /. B. de primaveră. —— În Moldova (Jana
West. bot. Zeit. VII [1858], 199). — 9 Marti Apriliii.

COLCHICUM L. — Colehiea.

C. bulbocodioides 7. Bieb. 0. bulbocodioid. — Prin
stepe la Galaţi (Uechtr. et Sinten. ap. Kanitz 1. c. 126).
— 9 Mavtiii- April,

C. autummnale /. 0. de tomnă. — Vulg. Brăndusă-de-
lomnă, Brindusi, Brenduşei. — Prin finețele și păşunile
umede. — În Moldova (0z. Plora XIX, 63 et Bosic.! ; Oz.
et Sz. l. e. 19; D. Br. Pragm. [. e. 75) centrală și supe-
rioră ((Gruebh. manuse.; del 1. c. 37) pe lingă lași la Repe-
dea (52. manuse.); la polele Cehlăului pe lingă schitul Du-

436

==

răii; în Prahova către valea-Căluvărescă şi la Predel; în Mu-
scel la polele m-telui Lerescă (7/07. arcemrs. 1862, [. e. 38)
și la N&măesci; în Vlașca la Comana; în Gorjii la Bărdei; etc.
— 9 Amgusi-Octombre.

Obs. — Se mai citeză : 0. alpinum DC. (cu 7) în regiunea alpină a
m-ţilor Moldovei (Puss £7. Trans. excurs. 605).

VERATRUM L. — Veratru.

V. album L. V. albi. — Vulg. Stirigoie, Steregoie. —-
Prin finețele și pășunile din regiunea montană superioră,
subalpină și alpină. — În Moldova ((z. Flora XIX, 63 e
Eesic.!) superioră (Ca. et Sz. 1. e. 19); la Brosceni (Burri
[asic.1); pe Cehlăă (Edel [. e. 35); în m-tii Bacăului la Pa-
lanca pe Ciudomir, Arşiţa, Tărhauş și Tărhăușăl; la Fău-
re ((ruebh. manusc.); în m-ţii buzăului către Bisea pe Tega
și la polele Penteleului ; în m-ţii Bucegi; în m-ţii Dimbovi-
(ei pe Pripor, Brăndușa și Nucel; în m-ţii Muscelului la N&-
măesci (D. Br. Pragm. d. e. 75); ete.— 9 Junii August.

LXXVIII. LILIACEE.

TULIPA L. — Tulipă.

T. sylvestris L. Z. de pădure. —Vuls. Lale, Lalee, Tul-
peni, Tulipani. — Prin finetele din vii şi păduri. — În Mol-
dova (0. Flora XIX, 63 et Eesic.!) superioră ((ruebh. ma-
nuse.) ; pe lingă lași la Șorogari (Sz. man.).—9 Maiii- lun.

PRITILLARIA L. — Pritilarie.

F. tenella J. Bieb.; PF. montana Ioppe. P. gingasă.—
Vulg. Late. — Prin fineţele din păduri. — În Moldova supe-
rioră (P. Meleagris Cz. Plora XIX, 63 [non L.] et Ersic.];
Hdlel |. e. 39; (rnebh. mamuse.) prin împrejurimile laşilor (/.

437
Mele agris Guebh. Not. 23) la Cârlig (PP. Meleagris Sa. ma-
uusc.); pe lingă Craiova în Luncă. -— 9 Apriliir- Mai.
3. lutea. — În pădurile din Moldova inferioră (PP. lulea
(iuebh. manuse. [non M. Dieb.]).

LILIUM L. — Lai,

[,. Martazon /. i. Martagon. Vulg. Crin, Lilie,
Piere, Aișor, Aii-de-pădure. — Prin tufișuri și păduri u-

mede, de la câmpii si pănă pe stincile din regiunea alpină.

= În Moldova (0z. Flora XIX, 63 et Basic. |; Ca. et Sz. 1.
e. 18) superioră ((Guebh. manusc.) pe lingă lași la Cornesci,
Repedea (Sz. manwse.) şi printre viile de la Nebuna şi Ni-
telea ; în m-ţii Sucevei la DBrosceni (Burns Ersic. 1); pe C6-
hlăă (del 1. e. 35) şi la m-stirea Asapia-veche ; în Muscel
pe Padina-Cucii (D. Br. Pragm. 1. c. 73) şi la Conţăsci
(Gr. Irsie. 1); în m-ţii Bucegi la schitul Pescera de la Ia-
lomita! (Gr. En. D4 et Exsic.!), pe Bătrina şi la polele
Furnicei ; pe linsă Bucuresci la Merinani și Buftea ; la Co-
mana; în Argeş pe Urdica şi Cozia. — 9 Juniir- Juliii.

Obs. |. — Se mai citeză: L. bulbiferum L. și L. albanicum Griseb.
(L. pyrenaicum Bmg.), amândouă în Moldova (02. et Sz. 7. e. 18).

Obs. 2. — LL. candidum LL. (0z. et Sz, 7. ce. 18; Sz.manusc.) vule.
Orini, Criniăt-albă, Lilie-albă, nu se găsesce de cât cultivat prin grădini.

LLOYDIA Salisb. — /Loidie.

[. serotina Salisb. ; Neetarobotryum striatum Lindl.
Ornithogalum striatum M. Bieb. L. tărdie.— Prin păşunile
slîncose din regiunea aipină. — În Moldova supericră (An-
thericum serotinum L. Ca. Flora XIX, 63 et Basic. i; hi. j.
(uebh. manuse.). — 9 unii August.

ERYTHRONIUM L. — Fritroniză.

E. Dens Canis LL. E. Dintele-caânelui. — Vulg. Cocorei,
Cocoști. — Prin păduri. — În Moldova (Sz. Fasic. 1) su-

488

perioră ((iuebh. manusc.) prin împrejurimele Iașilor ((rmeb/r.
Not. 23); în districtul Muscel la Conţăsci în valea Rincăciovu
(Gr. Basic. 1). — 9 Martiii- April.

ANTHERICUM L. — Anteru.

A. Liliago [.; Phalangium Liliago Sehreb. A. simplu.
Prin locuri stîncâse. — În Mehedinţi la Virciorova către
Porţile-de-fer (Borb. 1873, Bans. 222). — 9] Iuniir- ulii.

A. ramosum /. A. rămos. — Vulg. Laliuţă, Painginel.
— Prin finețele uscate, pe dâluri aride, prin locuri petrose
din munţi. — În Moldova (Edel 1. e. 39; A. Ziliago Ce.
Flora XIX, 63 [non L ] et Exsic. !) interioră (Phalangium
ramosum Lam. Guebh. manusec.); pe lingă Iași la Balein,
Stîncă şi Popricani (Sz. manuse.); către m-stirea Nemlului
(Ph. IAliago Gr. En. 58 [non Sehreb.] et Estic. 1); în
distr. Bacău la Verşăscă şi Caraclăii ; la Bârlad în Cring ; în
m-ţii Muscelului (D. Br. Pragm. 1. c. 74); în Ilfov la Cio-
cănesci ; între Dimbovita şi Sabar (Schott Î. e. 472); în
Vlașca la Comana; ete. — 9 Junii- Juli.

ORNITHOGALUM L. — Ornitogal.

0. sulphureum 2. et S. O. sulfuri. — În Muscel la
Câmpulung pe țărmurile Riu-Tirgului (Apt/rericum sulphu-
reum Wat. Hoff. Earcurs. 1862, l.c. 40). —9| Maiir- lunii.

0. pyrenaicum /. 0. de Pirinei. — Prin fineţe şi lo-
curi inculte. — În Moldova (Sz. manusc.); în Ilfov la Cio-
cănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 73); în Vlașca la Comana ;
în Argeş la Stolnici. — 9 Maiiă- lunii.

0. umbellatum /. 0. umbelat. — Vuls. Băluscă, Lugcă,
(dăiniță, Plisc-păsevescii. — Prin finețe, pământuri cul-
livate, locuri umbrâse de prin grădini și păduri. — În Mol-
dova (Eidel 1. e. 39; (iuebh, sic. n. D6 sec. Num. Consp,

39)

797; 0. villosum Oz. Wlora XIX, 63 [non MM. Bieh.] et Ea-
sic.]; O. IMasnii Ca. Plora XIX, 63 [non Bmg. nec. Dot] e!
lirsic.]) pe lingă lasi la Costuleni (0. villosum Sz. manuse.
[non M. Bieb.]) şi Balcin (0. Maynii Sz. manuse. [non Bmg.
nec, both ]); la Asgiud (Burri Ersic. !); la Bucuresci (Gr.
En. 57 et este. 1) în Uismiziă și la Bănesa; la Ciocă-
nesci; ele, — 9 Apriliiu- Maia.

0. refractum W. Ai. 0. râsfrins. — Prin viile din
Moldova inferioră ((uebh. manusc.).

0. nutans /. O. plecat. -— Prin linețe, pământuri cul-
tivate, locuri umbrose, grădini și pădurici.-— În Moldova (02.
Plora XIX, 63; del 1. e. 39) totă ((Gruebh. manusc.); în
Bucuresciă prin Cismeziii! (ar. n. 57 et Basic.) și în parcul
caselor Gherghel de pe şoscoa Kiselet (0, prasandrum D.
Br. P'ragm. l. e. 73 [non (ariseb.]); pe lingă Craiova la Mo-
Mleni. —— 97 Apriliit- Mai.

0bs. — Se mail citeză : 0. narbonense LL. în Moldova (Sz. manusc.).

GAGEA Salish. — Gagee.

U. pratensis Re/b.; G. stenopetala 8. pratensis hoch.
(1. de fineţe.— În Moldova (Wuebh. Bwsie. n. 53 sec. Nym.
Consp. 724) inlerioră (Ga. fisfulosa Gnebh. manusc. [non
Dub.]. 2). — 9 Apriliit- Main.

4. arvensis Schulr. G. agrestă. -— Vuls. Scinteuţă. —
Prin locuri cultivate vii şi grădini. — În Moldova*((ruebh.
manusc.); în Muscel la polele m-telui Lerescă (Io. curs.
1562, 1. e. 38); la Bucuresci (Gr. n. 58) în Cismegii și la
Dănesa; pe lingă Craiova la Bucovăţ — 9 Marti Apriliii.

(. minima Sehult. G. mitilică. — Pe lingă Craiova la
Teiş. — 9 Martir Aprilia.

(i. lutea Schult. G. galbenă. — Prin păduri. — Pe lingă
laşi la Socola (Burri Easic.]; Ornithogalum pusillum Sa.

140

manuse, [non Sehult.]); pe lingă Bucuresci ((ir. Ia. 58) la
ăn6sa (D. Br. P'ragm. Î. c. 73), Antonachi; ete. — 9]
Martiii- Aprilii.

„U. pusilla Seulr. G. mititică.— Prin păduri. — În Mol-
dova (Ornithogalum luteum Cz. Wlora XIX, 63 [non L.] et
[sic. 1) interioră (Guebhi. manusc.); pe lingă Agiud (Buvri
Eesic. 1). — 9 Marliăi- Aprilii.

Ș. bitolia L. S. cu- donc-foi. — Vule. Wiorele, Giorele,
(curele. — Prin pădurile umbrose, pănă în regiunea al-
pină. — Forte comună în totă Romănia (2. Plora XIX,
63 et Basic. !; Edel |. e. 39; (Ginebh. manuse.: Sa. manuse.;
D. Dr. P'ragm. |. c. 73; Gr. En. 57).—9 Martiii- Apriliă.

f. albiflora. — În m-ţii Bucegi pe virlu Furnicei.

Ş. prăeeox Willd. S. timpurie. — În regiunea alpină pe
Petra-Kraiului către comuna Vlăduşea (hotschy, 64).

Obs. — S. amoena L. indicată prin tuferişurile viilor către Vadu-
Ungurului și Frumușica (Sz. manusc.), se nu fie Ore Ș. cernua Red?

ALLIUM L. — Aiă.

A. Vietorialis L. A. Vietorial. — Prin locurile stîncose
din regiunea alpină. — În Moldova (Ce. et Sz. 1. e. 17); pe
Bucegi (Puss 1. c. 650; Schur 1. e. 674).— 9 Juliii- August.

A. ursinum /. A. vrsului. — Vulg. Leurdă, Aih-de-
păduve.— Prin pădurile umede şi umbrose, pănă în regiu-
nea montană superioră. — În Moldova (02. Plora XIX, 63
et Easic. |; Ca. et Sa. l. c. 18) t6tă (Guebh. manusc.); pe
lîngă Iași la Cârlig și Popricani (Sz. manusc.); pe Cehlăă
(Edel 1. e. 35); în m-ţii Prahovei către Sinaia la polele Fur-
nicei și la Predel pe Susaii; în Mehedinţi la Vînjuleţ-Ro-
gova (Gr. En. 58 et Easic. !); ete. — 9 Mavi- luni.

44

A. atropurpureum VW. Ai, A meri purpuriii. — Prim
lineţe, locuri cultivate şi inculte. — În Moldova (02. er Se,
[. e. 15) pe lingă lași către Larga şi lepurenă (Sz. mannsc.)7;
în m-ţii Muscelului prin apropierea Dimboviciorei (//o/.
liveurs. 1862, 1. e. 39); pe linsă Slatina către Olt pe mar-
ginea căiei-lerale. 9 Mai unii.

A. Suaveolens Jacg. A. odoraur. În pădurile Moldo-
vei inferiore ((rnebh. manuse. ct Lirsie. n. GL sec. Nam,
Consp. 739).-— 9 uliir- August.

A. xanthium Griseb. et Seh. A. aurii. — În resiunea
alpină. — În Moldova (A. oehroleueum W. Rit. Ca. et Sa,
I. e. 17); în m-ţii Bucezi pe valea Ialomiţei (1. pseodo-
ochroleucum Sehur Iu. 673) si către virlu la Omu (P'ron.
200). -— 9 fuliit- August.

A. fallax Sce/ulr. A. înselatoriir. —Pe stâncile din regiu-
nea subalpină. —— În Moldova (4. Moly Cz. Plora XIX, 63
[non L.] et Exsic.!); Ca. et Sz. l. €. 63).—9| Iuliir- August.

zii

A. rotundum /. A. rotund. — Vulg. Pur. — Prin fi-
neţe uscate, pe deluri aride și petrâse.— În Moldova (4. Sco-
rodoprasum Caz. Plora XIX. 63 [non L.] et Exsic.l; A. a-
renan îum Sz. Basic.! [non L.]) interioră ((ruebh. manusc.);
la Aiud (Burri Exsic.!); pe lingă Bucurescă la Buftea ; în
Vlaşea la Comana ; în Mehedinţi la Vireiorova către Por-
iile-de-fer (Borb. Plor. Kezl. IX, 358) pe m-tele St.-Pe-
tru; ete. — 9] Juniii- Juli.

A. spheerocephalum Z. A. sferocefal. — Prin finețe
uscate și pe deluri aride. — În Moldova (Cz. er Sz. 1. e. 17)
pe lingă bBerlad la Slobodia; în distr. Bacăi aprope de O-
nescă pe malul rîpos al Trotuşului.— 9 Juniă- August.

A. Scorodoprasum /.; A. arenarium Smith. A. Scoro-
dopras. — Vulg. Pur, Aiul-serpelui. — Prin tinețele n&si-
pose. — În Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 17; A. vineale Edel
l. e. 39/nou L.]2; Ca. et Sa. l. e. L7)tOtă (Gruebh. manusc.);

44.2

pe lingă laşi la Socola (A. vineale Sz. manusc.?) şi călre
Repedea (Sz. manusc.); în Muscel pe delul Moţoiii (Hof. Pr-
curs. 1862, . e. 39); pe lingă Bucuresci la Cotroceni (Gr.
Lin. 78 et Ewsic.!), Ferăstrău, Buftea; ete. —9) Juniit- August.

A. oleraceum /. A. de grădinăriă. — Prin vii, grădi-
năriă și locuri aride. — În Moldova (Cz. et Sz. . e. 18; Sz.
manusc.) ; în m-ţii Buzeului pe Pentelei la Cășărie ; în Il-
[ov la Ciocănesci ; în Vlaşca la Comana; în Vilcea la Căli-
mănescă (Gr. Easic.]). — 9 uniit- August.

A. favum L. A. galben.— Pe coline năsipose și petrose.
— În Moldova (0z. et Sz. 1. e. 17) inferioră (Guebh. manuse.
et Esic. n. 58 sec. Nam. Consp. 7%40).— 9 lumiin- August.

A. pallens LL. 4. palid. — Prin locurile aride și stin-
cose. — În m-tii Vilcei la Harmasariii pe stincile de pe

malul Oltului. — 9| Zuliit- Aust.

A. paniculatum LL. A. panicular. — Pe delurile năsi-
pose și pelrâse. -— În Moldova (0z. er Sz. 1. e. 17; A. pal-
lens Cz. et Sz. 1. c. 17 [non L.] et Exsie.]!; h. j. Guebh.
manusc.) interioră (A. întermedium (ruebh. manusc.) pe
lingă lași către Isvore (52. manusc.); în distr. Bacăii la Ca-
raclăi și pe Babaghicea. — 9| /uliit- August.

A. sibiricum Wild.; A. Sehenoprasum PB. alpinum
Koch. A. de Siberia. — În regiunea alpină. — La Bro-
sceni pe Petrele-Domnei (Burri [asic.!); pe Bucezi (Io.
Eacurs. 1863, l. e. 120). — 9 Tuliă- August.

Obs. 1. — Se mai citeză: A. angulosum Jacg. în Moldova (Cz. et
2. 1. €. 17). —A. ammophilum Ieuf. pe lîngă Iaşi către Holmi şi Hoi-
s&sci (A. senesecens Bmg. Ca. et Sz. 1. c. 16; Bz. manuse.).— A. carina-
tium L. în Moldova (Caz. et Sz. 1. c. 17).

Obs. 2. — Se cultivă forte frequent : A. Sehoenoprasum LL. (A. Por-
rum Sz. Exsie.! [non L.]) vulg. Arpacică, Harpacică, Puri.— A. Sati-
vum L. (Guebh. manuse, ; Caz. et Sa. Î. c. 17; Sz. manusc. et Exsic.];
Gr. En. 58) vulg. Aiă, Usturoi, Aiă-de-vtră, — A. Porrum Le.
(Guebh. manusc.; Ca. et Sz. ]. e. 17; Sz. manuse.; Gr. En. 58) vulg.
Pras, Praj, Porii, Pur, Cepă-blândă. — A. Asealonicum LL. (Guebh.

7 RAE i

413

manuse,; Ca. et Sz, Î, ce. 17, Sz. manuse,; Gr. Eu. 55) vulg. Iasme. —
A. Cepa L. ((uebh. manuse,; Ca. et Sz. 1. e. 17, Sz. manuse. et Hrsic.!;
Gr. En. 99) vulg. Cepă. — A, listulosum LL. vulg. Cepă-ciorască.

NEMEROCALLIS L. — Dmerocală.

II. fava L. £. galbenă. — Vulg. Urin-galben, Orinul-fi-
nului, Stinjini. — Prin locurile mlăştinose și umbrose din
livedile viilor. — Pe lingă lași (/. 7. (rnebh. manuse.) în via
Costinescu (2. manusc.) şi la Niţelea în via schitului ; la
Tirgoviştea în livedile viilor de la m-stirea Delu.— 9 Junii.

|. fulva L. [. voșietică. — Prin fineţele muntose și
pe coline. —— Prin viile de pe lingă lași (Sz. manuse. er

Irsic. |; h. ]. Guebh. manusc.) — 9 Iuliit- August.

0bs. —Am&ndout aceste specil se cultivă şi prin grădini (Gr. Eu. 59).
MUSCARI L. — Muscari.

M. comosum Mill. M. comos.— Vulg. Cepa-cidrei, Zam-
bul, Plorea-viorelei. — Prin fineţe și pe deluri aride. — În
Moldova (/yacinthus comosus Î. Caz. Plora XIX, 63 et
Hasie.! ; [del |. c. 39; Sa. manusc.) t0lă ((ruebh, manusc.
et Easic. n. Dl sec. Nym. Consp. 732); la Verștăsci şi Cara-
clăii; Agiud (Burri Ersic.!); în distr. Buze la Văleni (Gr.
Bxsic.!); Bucuresci (Gr. En. 58), Periş, Ciocănescă (D. Br.
I. e. 73); la Comana; între Craiova și Turnu-Severin ; la
Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. Plor. Roz. IX, 352),
pe teritoriul neutral aprope de Orşova (Winkl. Oest. bor.
Zeit. XVI, 16) și pe vaea Bahnei ; ete. —9| Masi- Junii.

M. racemosum DC.; Botryanthus odorus Kth. M. ra-

cemos. — Vulg. Cepa-ciorei, Porumbei. — Prin vii, agrii
și sămănături. — În Moldova (Hyacinthus racemosus. Li.

Ca. Flora XIX, 63 et Exsic.!; Edel ]. c. 39, 41; Sz. ma-
nuse.) t0tă (Guebh. manuse. et Basic. n. 52 sec. Nm.
Consp. 734%); laşi (D. Br. 1. e. 73); Agiud (Burri Ezsic. !);
pe lingă Craiova la Bucovăţ ; ete. — 9 Apriliii- Maii.

-
—
—

M. neglectum Guwss. V. negles. — La Virciorova călre
borţile-de-ler (Borb. Plor. Kâzi. XIX, 352; Simk. 603).

M. leucophieum (. hoc; Iuacinthus leucopheus Stev.;
Dotryanlhus stereophyllus Ierb. M. cenușii. — Prin l0-
curile n&sipose.—În Moldova inferioră la Pechea (7. palleas
Bess. (auebh. manuse. et Basie. n. 50 sec. Nam. 733; Janka

Linn. XXX, 606). — 9 Mai.

ASPARAGUS LL. — Sparangă.

A. officinalis L. 5. oficinală.—— Vulg. Sperghe, Spargă,
Sparangă, Sparanghel, Sparangiu, Umbra-iepureluă. —
Păduri, finețe, coline aride. — În Moldova (02. Plora
XIX, 63 et Eazsic, 1; del 1. c.'39 3; 02. er OS a 0
Sz. manusc. ; A. acutifolius Oz. Plora XIX, 63 [non L.]
et Iiasic. |; Oz. et Sa. 1. e. 19) tâtă (Guebh. manusc.) ; în
distr. Bacăii la Oenă (Hacg. Peise II, 52; Hoelzl 1. c. 441),
Caraelăii și pe Babaghicea ; Agiud (Burri Pasic.]); în Il-
[ov la Bănesa și Ciocănesci; în distr. Buzău la Beceni (Gr.
Easic. ); în Mehedinţi la Rogova (4. officinalis 8. cam-
pestris Gr. En. 57) și la Vivciorova pe teritoriul neutral
aprope de Orşova (Wink. XVII, 16); ete.—9| Zuniia- Juli.

A. seaber Brignol. S. aspră. — În Moldova inferioră
pe l&rmurile Seretului (1. amarus DO. Edel 1. e. 38), —
9 Maiii- Duniia.

Obs. — Acestă specie se mai menţioneză între Rucăr şi Dimbovi-
ciora (Hof. Ezcws. 1862, Î. e. 39); dar indicaţiunea acesta trebue
considerată, pănă la o nouă verificare, ca fiind cu totul îndoelnică.

A. tenuifolius Lam. S. cu foi meruute. — Prin păduri
și pe colinele aride. — În Moldova inferioră (Guebh. ma-
nuse. et Isic. n. 42 sec. Num. Consp. 716); Agiud (Burri
Lsic. 1); în distr. Buz6ui la Beceni (Gr. En. 57 et Basie. ];
hanilz |. e. 247); în Muscel către Dimboviciora (A. sylva-
ticus W. Kit. Hoff. Exrcurs. 1862, l. c. 39); pe lingă Bu-

„bl

9 3-
Tr)

—

curesci la Bănesa (D. Br. Pragm. l. e. 74), Merinani, Bul-
lea ; pe lingă Craiova în Luncă ; în Mehedinti la Vireiorova
călre Bahna ; ete. —— 9 Masi lunii,

A. verticillatus L. 5. cu foi verticilate. — Pe marginea
pădurilor, prin tulerişuri. — În Moldova (Ca. Wlora XIX,
63 et Ixsic. 1; Ca. et Sa. [. e. 19) superioră (4. 3. Guebh.
manusc.); în Vlaşea la Prund (Ilo/f. Eesie. [nom. A. ama-
rus] 1). — 9 Maiir- lunii.

Obs. — Nu sciă ce pote li: A. easpius indicat pe ţermurile Sere-
tului către Galaţi (ide 7. e. 38). .

STREPTOPUS Michaux. — Streplop.

S. amplexitolius DO. 5. eu fot amplexieaule. — Pe
lingă slincile umede şi umbrose din pădurile subalpine. ——
În Moldova (Uvularia amplexifolia L. Oz. Plora XIX, 63
e! Iiwvsic.!) superioră (hi. 7. (rnebh. manusc.) la schitul Sihla
pe linsă pescera S-lei Theodora. -— 9 /uliir- August.

PARIS L. — Pamasetă.

P. quadritolia L. P. cu patru foi. — Prin locurile um-
brose din pădurile montane şi subalpine. — În Moldova
(Ca. Plora XIX, 64 et Exsic.!; Ca. et Sa. l. c. 21) supe-
rioră (A. ]. Guebh. manusc.) pe lingă lași la Repedea (52.
manusc.), Niţelea (D. Br. Pragm. [. c. 74), Birnova și
Poeni ; pe Cehlăă (fidel 1. c. 35), la m-stirea Nemţului, A-
gapia-veche şi Sihla ; la DBrosceni (Burri Exrsie. 7); în m-ţii
Bacăului la Slănic, Câmpeni şi Palanca ; în Prahova la Și-
naia (Gr. En. D7 et Ersic.!) către polele Furnicei, a Petrei-
arse şi la Predel; în Muscel pe Sluru; ele. —9| Maiir- lumii.

CONVALLARIA L. — Convalarie.

0. majalis L. C. de Masi. — Vulg. Lăerămioră, Măr-
găritărel, Sufletele, Clopoțele, (Cercelusi, Plorea-turenului —

Prin pădurile umbrose. — În totă Romănia (Cz. Plora XIX,
63 et Easic.] ; [del |. ce. 39; Guebh. manuse.; Oz. el Sa. |.
e. 19; Sz. manuse.; D. Br. Pragm. |. c. 7%; Hoff. Excurs.
1862, [. c. 31; Gr. En.57). — 9 Masi.

MAJANTHEMUM Wigg. — Maiantem.

M. bitolium DO. WM. cu done foi. — Vulg. Umbrăvidră,
Lăcrimiţă. — Prin pădurile umbrose din regiunea mon-
tană. — În Moldova (Convallaria bifolia L. Cz. Plora
XIX, 63 et [asic.!) superioră ((ruebh. manusc.) pe lingă
lași la Hadîmb, Miron6sa, 'Țubana și m-stirea Stavnicu (Sz.
manusc.); la m-stirea Agapia! (Gr. Erbor. [. e. 122 et Ea-
sic]; Gr. En. 57), m-stirea Nemţului, Procov, Sihla și până
în regiunile inferiore ale Cehlăului (Idel . e. 36); Brosceni
(Burri Ezsic.l); Cavaclăi, Câmpeni, Slănic și Palanca ; în
Muscel la Nemăesci (D. Br. P'ragm. Î. e. 74 Gr. n. 57 et
basic.!) și Conţăscă (Gr. Basie.) ; ete. — 9 Maiit- lunii.

POLYGONATUM Tournef. — Poligonat.

P. verticillatum 41. P. cu foi verticilate. — Prin fi-
nețele umede şi pădurile umbrose din regiunea montană și
subalpină. — În Moldova (0onvallaria verticillata Ca.
Flora XIX, 63 et Ewsic.!; Ca. et Sa. 1. e. 19) centrală și
superioră (Guebh. manusc.); în regiunile inferiore ale Ce-
hlăului (Edel 1. ce. 36), la m-stirea Nemţului! (Gr. n. 57),
Delul-Pahoniei și Călusăreni ; în m-ţii Prahovei la Sinaia
(Gr. Ein. 57) către polele Furnicei.— 94 Maii- lunii.

P. vulgare Desf. P. comun. — Vulg. Cida-cocoșului,
l'ecetea-lui- Solomen. — Prin tuterişuri pelrose și păduri
umbrose. — În Moldova (Convallaria Polygonatum LL. Ca.
Plora XIX, 63; Edel 1. e. 39; Ca. et Sz. 1. e. 19; Sz. manuse.;
D. Br. Pragm. 1. €. 74) t01ă (Guehh. manusc.); în distr. Ba-
căii la Caraclăii pe Babaghicea ; etc. — 9 Mai lumii.

447

P. latitolium Desf. P. cu foi late. -— Prin pădurile
umbrâse. -— În totă Moldova ((ruebhi. manuse.; Convallaria
lati folia Jacg. Caz. Plora XIX, 63 et Lirsic ]; Idel |. e. 39:
(z. et Sa. d.e. 19); pe lingă laşi la Dobrovăț, Mironesa,
Hadimb, Voinesci, Stavnic (Sz. manusc.) şi Nitelea ; la Si-
naia și Văleni (PP. multiflorum Gr. En. 57 [non AU] el
Hasic.!) ; pe lingă Bucuresci la Bănesa ; la Comana ; la
Craiova în Luncă; în Gorjiă la Roşia. — 92| Maiit- lunii.

P. multiflorum 41. P. cu flori multe. — Prin pădurile
umbrose și umede din regiunea montană. — În totă Mol-
dova (Guebh. manuse.; Convallaria multiflora L. Ca. Plora
XIX, 63 et Easic.!; Că. et Sz. 1. c. 19); pe lingă Iaşi la Pi-
ciorul-lupului, Birnova!, Repedea (Sz. manusc.), Poeni și
Nitelea; în m-ţii Nemtului la Agapia-veche; în m-ţii Suce-
vei la Brosceni (Burri Easic.); ete.—9, Maiit- lunii.

Obs. — Se mal citeză : P. polyanthemum M. Bieb. în Moldova infe-
vioră prin pădurile de la Pechea (Guebh. manusc.).

RUSCUS L. — Rusc.

R. aculeatus L. 2. ghimpos. —— Prin păduri și tuteri-
suri. — La Oitus şi Slănic (Sz. manuse.); în Vlaşea la Co-
mana spre Fântăna-cu-Nucu; în districtul Mehedinti la Hi-
nova, Slirmina (Gr. rsic.!); în Doljiă între Ginciova și
Bechet (Gr. En. 57). — bb Martii- April.

LXXIX. DIOSCOREACEE.

TAMUS L. — Tam.

T. communis [. 7. comuna. — Vulg. Viţă-negră, Tlue-

rălore, Napii-porcului-de-pădure. — Prin păduri și tute-
rişură umbrose. — În Moldova (del 1. e. 39) pe lingă Iași

la Goroni şi Tomescă (Sz. manusc.) ; în Vlaşca la Comana
(D. Br. Fragm. 1. e. 74); în Muscel către Dimboviciora

in distr. Buzei la Beceni pe m-tele Cerbu (Gr. Ersic.!); la
Câmpina și prin viile de pe lingă Ploesci; la Turnu-Severin
pe ruinile Turnului! (Gr. oa. 57). — 9 Martii- Aprilia.

B. evaticus (L.). — În Mehedinţi la Vireiorova către
Porţile-de-fer (Borb. 1873, Bans. 252).

LXXX. IRIDACEE.

CROCUS L. — Sofran.

0. banaticus /eu7.; 0. Meu/felianus Herbert. Ș. de
DBanat.— Vulg. Brăndusu, Brănduşa-de-primăveră.— Prin
pășunile din regiunea subalpină și alpină. — În m-tii Mol-
dovei (0. vernus Edel |. c. 37 [non AU] et East. 1); în
m-ţii Bucesi (Pr. 79) pe Furnica ; în Muscel pe Petra-Kra-
iului către comuna Vlăduşea (0. veluchensis hotschy, bb
[non Ierbert]); în districtul Mehedinţi la Cerneţi (Ezsic. !
in herb. Gr.). — 9 Apriliii- lunii.

C. reticulatus Sfev.; C. variegutus Hoppe. Ș. reticulat.
— Prin pășunile uscate de pe coline. — În Moldova (0.
vernus vo. floribus albis lineis rubris notatis Sa. Ewsic. 1)
inferioră (0. minimus Gruebh. manuse. [non DO.] et Estic.
n. %&l sec. Num. Consp. 708) ; pe lingă lași la Cârlig, Balcin
(0. vernus Sa. manuse. [non A(.]) și Horpaş; la Agiud
(Buvri Exsic.l); ete. — 9 Pebruarii- Marhii.

(. mesiacus Her. S. auriii.— Pe coline aride. — În Il-
lov (Gr. En. 56 et Ewsic.]; Kanita . ec. 246) pe lingă Bucu-
rescă (O. aureus Smith. D. Br. Pragm. l. e. 75 lexel. syn.])
dincolo de Bănâsa ; în Vlaşca la Comana pe valea Gurba-
nului ; pe lingă Craiova către m-stirea Bucovăţ ( Ben/ener în
Griseb. et Seh. It. 355); în Mehedinţi la Cerneţi (Gr. In.
D6 et Basic. 1) şi Viveiorova către Porţile-de-fer (Sim.
602). — 9 Pebruariii- Martie,

C. iridiflorus J/eu7. ; 0. banaticus Gay. [non Heuf.] S.

cu floră de stinjinei. — Prin tulerișuri, poeni, pe marginea
pădurilor din munţi. — La Sinaia pe malul Prahovei (Se.

in Kanitz |. e. 246).— 9| Septembre-Octombre.

GLADIOLUS L. —— Gladio].

U. imbricatus L. G. îmbricat. -— Vulg. Săcerele, Să-
biuța, Săghioră, Săgețe, Orin-venet. — Păduri şi fineţe u-

mede, luncă, tuferişuri de pe coline năsipâse. — În Moldova
(Gr. communis Ca. Plora XIX, 60 [non L.] et Basic. |; E-
del [. e. 37) centrală şi superioră (Guebh. manusc.); pe lingă
lași la Repedea (Burri Ezsic. !), Picioru-lupului, Neteda și
Glodosa (G. communis Sz. manuse.); la Brosceni (Burri
Eesic. 1) ; în distr. Bacău la Năsoescii-particulari și la Pa-
lanca ; în Muscel la Nemăesci pe Muscelul-Topliţei (G. se-
getum D. Br. Fragm. |. e. 75 [non Gawl.]); în Dimboviţa
către Puciosa pe valea Ialomiţei la Clina-Fenei; pe lingă
Bucurescă în lunca Colentinei către Mogoşoia şi Buftea (Gr.
Ersic. 1); la Comana în valea Balotă. — 94 Maii- Junii.

IRIS L. — Iridă.

|. hungarica W'. hit. 7. de Ungaria.—Pe coline aride.
— În Moldova (7. sgualens Oz. Flora XIX, 60 /non L.] et
Basic. |; Caz. et Sz. [. c. 3; 1. germanica Ca. Plora XIX, 60
[non L.] et Exsic. |; Edel |. c. 39; Ca. et Sz. l.c. 4; Sz.
manusc.); pe lingă Iași pe deluri către Cucuteni, Domnesci şi
Hois&sci (7. squalens Sz.inanuse. [non L.]2).—9 Maiit- lunii.

|. variegata L. 7. vargată. — Pe coline aride, locuri
stineose, tufărișuri și păduri. — În Moldova (0z. er Sz. 1. c.
3) interioră la Pechea (/. fava (anebh. sic. n. 35 în
herb. Paris. 1); pe lingă lași către Holboca şi Rusăni (Sz.
manusc.); Agiud (Burri Esec. 1); în Vlașca la Comana; pe

29

="

450

lingă Craiova (zsic. ! în herb. Gr.); în Vilcea către Lotru
pe Forleca ; în Argeş pe Cozia. — 9 Maii- Junii.

|. pumila L. 7. pitică. — Pe coline aride.—În Moldova
(Ca. Plora XIX, 60 et Eaxsc.!; Edel 1. c. 39, 41; Ca. et Sz.
l. e. 3) interioră (J. arenaria (auebh. manusc. [non W. Rit.]
et Ewsic. n. 38 în herb. Paris.!); pe lingă Iaşi către Șăpte-
Omeni (52. manusc.); în m-ţii Muscelului între Rucăr și Dim-
boviciora (Hoff. Lrcurs. 1862, 1. e. 839).—9| Apriliii- Mai.

]. Reichenbachii //euF. 7. lui Reichenbach. — Prin lo-
locurile petrose din munţi.—La Virciorova către Porţile-de-
fer (Borb. 1873, Bans. 255 ; Sim, 602).—9| Maiii- lunii.

1. subbarbata ./oo. 7. subburbată. — Prin. fineţele u-
mede.— În Moldova (7. spuria Auet. hung. [non L.] Cz. et
Sa. l. c. 4) prin împrejurimile Iaşilor (nom. 7. ochroleuea
Sa. Estic. 1). — 9 Maii- lunii.

|. Giiidenstiedtiana /epech. 7. luă Guldenstedi. — Pe
colinele de la Pechea (Gaueb/. manuse.). — 9.

|. graminea LL. 7. graminee. — Prin tinelele şi pădu-
ile de pe coline. — În totă Moldova (Cz. Plora XIX, 60 er
Basic. !; Edel l. e. 39, 41; Guebh. manusc.;. Ca. et Sz. l. e.
3; Sa. manusc.); la Agiud (Burri Ezsic. 1); în Muscel pe
delul Moţoiiă (I7off. Lrcurs. 1862, 1. c. 39).—9 Maiii- lumii.

[. Sintenisii Jana. 7. lui Sintenis.— În Moldova (nom.
]. spuria Sa. Easic.) la Agiud (Burri sic.1).— 9 lunii.

|. Pseud-Acorus LL. 7. Acor-neadeverat. —- Vulg. Stin-
jîni-galbeni, Lilie-galbenă. — Prin mlaștini, bălți, pe malul
apelor stagnante și lin curgătore. — În totă Romănia (02.
Plora XIX, 60 et Exsic.!; Edel ]. c. 38; Ca. et Sa. 1. 0.:3;
Sz2. manuse.; D. Br. |. e. 75; Gr. En. 56).— 9 Duiiiu- luliia.

Obs. |.— Se mal citeză : |. squalens L. la Pechea (Guebh, manusc.).
— 1. sambucina L. în Moldova (Cz. et Sz. 1. c.3). — 1. sibirica L.
în Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 3). — |. fetidissima L. în m-ţii Prahovei

40]

către Valea-largă (Hof. Ezrcurs. 1563, 1. e. 118); acesta din urmă, de
sigur, printr'o erore de delerminaţiune

Obs, 2. — 1. germanica L. (Guebh. manuse,; Gr, En, D6) vulg. Stin-
jîni, Stînjinei, Orini, Lilie, nu se găsesce de cât cultivat prin grădini.

LXXXI. AMARYLIDAUEE.
STERNBERGIA W. Kit. — Sfernbergie.
Ş. colchiciflora W. At. S. cu flori de colehică. — În
Moldova (0z. Plora XIX, 60) pe m-ţii calcari de la frunta-

ria Transilvaniei (Janha Lânn. XXX 608). — 9] Seplembre.

NARUISSUS L. — Nares.

N. radiiflorus Salisb. N. radiat. — Vulg. Zarnacadele.

Coprine, Căprine, blore-de- Narcis. — Prin fineţele. din
regiunea subalpină. — La Pred6l pe Urdicariă de-asupra

schitului și la truntarie! (Gr. Pisic.]).— 9 Aprilii- Maiă.

N. poeticus L. N. poetic. — Prin fineţele umede. —
În Moldova (del 1. e. 39) inferioră către Ciglina la con-
fMuenţa Seretului cu Dunărea (52. manusc.); se cultivă și
prin grădini (Gr. En. 56).— 9, Apriliii- Mai.

0bs.—Nu sciii ce pote fi: N. orientalis indicat către Ciglina aprope
de împreunarea Brateșului cu Prutul (Sz. manusc.).

LEUCOJUM L. — Niveolă,

L. vernum LL. N. de primăveră. — Vulg. (hiocei-bo-
gați, Ghiocei-mari, Noduţe, Ometuţe, Cocoșei, Lusce. —
Prin finețele umede de prin păduri. — În m-ţii Moldovei
(Edel . ce. 37) la Oitus și Palanca (02. er Sz. Î. e. 17); în
Ilfov (Gr. En. 56) pe lingă Bucuresci (D. Br. Pragm. 1,
e. 75). -— 9 Martii- Aprilie,

452

OO RR

[,. sestivum L. N. de veră. — Prin fineţele umede. —
Pe lingă Galaţi (Grueb/i. manusc.) și Focşani în pădurile Că-
pudanului (Sz. manusc.). — d Apriliii- Mai.

GALANTHUS L. — Galanthină.

G. nivalis L. G. nivală. — Vulg. Ghiocei, Coconei, Pri-
măveriță, Aișor, Clopoței, (riorele. — Prin păduri și finețe
umede, pănă în regiunea subalpină. — În Moldova (0.
Flora XIX, 63 et Exsic.!; h. j. Guebh. manusc.; Edel |. c.
39) pe lingă lași (Guebh. Not. 23; D. Br. Pragm. l.c.
75) la Hlincea (Sz. manusc.); în Ilfov (Gr. En. 56 et Basic.!)
la Bănâsa, Merinani, Antonachi și Călugăresca; la Sinaia pe
Furnica ; în Mehedinţi la Cerneţi; ete. — 9 Pebr.- Marti.

LXXXII. ORCHIDACEE.

ORCHIS L. — Orclută.

0. fusea Jacg.; 0. purpurea Huds. 0. negriciosă. —
Vulg. Poroinic, Poranicii, Gemenariţă. — Prin pădurile
umede și umbrâse. — În Moldova (0z. et Sz. 1. c. Bl et
Ewsic. [nom. O. palustris]!); pe lingă lași la Socola (Burri
Basic. 1), Niţelea (D. Br. Pragm. 1. c. 74), Ţubană şi
m-stirea Poena (Sz. manusc.): pe lingă Bucuresci la Buf-
tea (Gr. Ezsic. 1). — 9 Maiii- lunii.

0. militaris L. O. militară.— Prin fineţele din pădurile
regiune montane. — În Moldova (02. Plora XIX, 72 er
Husi. 1; Oz. et Sa. l. e. 50) superioră ((GGuebh. manusc.) la
polele Cehlăului (del . c. 36); pe lingă Iaşi la Hadimb, Mi-
ronesa şi Ciocaboca (92. manusc.); în Dimboviţa către Stur=-
d&ni; în Muscel la Conţăsci (Gr. Esic.l). — 9 Maii- lunii.

0. variegata AU.; O. tridentata Scop. 0. vargată.— Prin
fineţele umede. — În totă Moldova (Guebh. manusc.); în

regiunile inferiore ale Cehlăului (fidel /. e. 36); pe lingă
laşi la Chiperesci, Goroni și Costuleni (52. manuse.); pe
lingă Bucuresci la Merinani (0. ustulata D. Br. P'ragm. |.
€. 74 [non 1.1). — 9 Maii- lunii.

0. ustulata /. O. feciunosă. — Prin fineţe și păşuni pănă
in regiunea subalpină. - - În Moldova (Cz. Flora XIX. 72
et Basie. 1; Ca. et Sa. 1. e. Dl) superioră (4. 7. Guebh. ma-
nuse.) pe lingă laşi la Repedea și Vişan (Sz. manusc.); la

Sinaia către castelul regal si pe Furnica. — 9 Junii.
0. coriophora /. 0. prturosă. — Prin fineţele umede

pănă în regiunea subalpină. — În Moldova (02. Plora XIX,
72 et Ersic.]; Ca. et Sz. . e. BO; O. odoratissima 0z. Flora
XIX, 72 /non L.] et Ersic. !; h. 7. Guebh. manusc.) supe-
rioră ((ruebh. manusc.), în distr. laşi pe șesul Jijiei și a Pru-
tului (Sz. manusc.); în m-ţii Muscelului (D. Br. Pragm. ].
e. 79); în Prahova la Văleni (Gr. n. 56 et Easic. 1) şi că-
tre Sinaia pe Furnica. — 9 Maiir- lumii.

0. globosa LL. 0. globosă.— Prin păşunile din regiunea
subalpină și alpină. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 72 et
Ersic.!) superioră ((1uebh. manusc.); în regiunile interiore
ale Cehlăului (Edel/. e. 36); la Brosceni (Burri Exrsic.!); în
m-ţii Muscelului la polele Sturului (D. Br. [. c. 75); în m-ţiă
Prahovei pe Furnica și la Predel pe Susaiti.—9 Maiit- unii,

0. Morio /. 0. bufon. —— Vulg. Poroinic. — Prin fineţe
uscate. — În Moldova (02. Flora XIX, 72 et Exsic.]!; Ca.
et Sz. Î. c. 50; Sz. manusc.) înterioră ((ruebh. manusc. et
Ewsic. n. 32 sec. Nym. Consp. 691); în regiunile inferire
ale Cehlăului (Edel . c. 85); pe lingă Iaşi la Niţelea (D. Br.
Pragm. [. c. 74); în Muscel la Conţăscă (Gr. Exsic.]); în
Prahova la Câmpina, Văleni ( 0. ustulata Gr. En. 56 [non
L.] et Easic.!), la Sinaia pe Furnica, şi la Predel ; pe lingă
Bucuresci la Buftea (Gr. Ersic. 1). — 9 Apriliii- Main.

0. maseula LL. 0. maseulină.— Vulg. Poraniciă.— Prin
finețele umede din regiunea montană și subalpină. — În

Moldova (Cz. Plera XIX, 72 et Estic. !; Ca. et Sa. l. e. 50)
centrală și superioră (hi. j. Guebh. manusc.); pe lingă lași
la Repedea, Tomescă şi (roroni (Sz. manusc.); în m-ţii Pra-
hovei la Sinaia şi la Predel pe Susaii; în Muscel la Con-
t&sci (Gr. Basic. 1); ete. — 9) Maiii- lumii.

A. speciosa Koch ; O. speciosa Host. — Prin linețele din
pădurile subalpine. — La Predel pe m-tele Susaiă.

0. palustris Jacg. 0. de mlastini. — Prin finețe mla-
slinose. — În Moldova (0. Hireina Ca. Plora XIX, 72 [non
Soarta] el Easic.!; Ca. et Sa. l. e. Dl) supericră (Guebh.
manusc.); pe lingă lasi către Cărniceni (Sz. manuse.): A-
ciud (Burri Esic.!); pe lingă Bucuresci la Cotroceni! (Gr.
En. 56), Buftea si Ciocănescă; la Comana; în Argeş la Stol-
nici către Vlăscuţa (D. Br. Prag. 1. e. 74).— 9 Maiit- lumii,

0. sambucina LL. O. eu miros de soc. — Prin păsunile
umede din regiunea subalpină. — În regiunile inferiore ale
Cehlăului (del . c. 37); la Predel. — 9] Maiii- lunii.

0. maculata /. 0. maculată. — Prin finețele umede din
păduri și pănă prin pășunile din regiunea alpină.— În Mol-
dovă (Ca. Flora XIX, 72 et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. e. 50; O.
incarnata Caz. Plora XIX, 72 [non L. nec W.] et Basie];
h. ]. Guebh. manuse. ; O. sambucina 03. Plora XIX, 72
[non L.] et Easic.!; h. j. Guebh. manuse.; Ca. et Sa. l. c.
51) centrală şi superioră (Guebh. manusc.); în regiunile in-
feriore ale Cehlăului (Edel [. ce. 37); pe lingă lasi la Repe-
dea (92. manusc.) ; în m-ţii Muscelului la polele Sturului
(D. Br. 1. c. 75); în m-ţii Prahovei pe Furnica şi la Predel

pe Susaiă ; în Dimboviţa pe Brănduşa; ete. —9 Junii.
0. latifolia /. O. cu foi late. — Prin finetțele mlăsti-

nose. -— În Moldova (Ca. Plora XIX, 72 et Basic.l; Că.
et Sa. Î. e. 50; O. angustifolia Uz. et Sa. 1. c. bl et Ea
sie]; hi. j. Guebh. manusc.) centrală și superioră (4. ].
(ruebh. manusc.); în regiunile inferiore ale Cehlăului (Edel

400

1. e. 37); pe lingă lași la Mironesa, Horlesci și Domnesci (Sz.
gi pe Penteleii ; la Predel pe Susaiii. —9| Main Iun.

0. incarnata /. 0. incarnată. — Prin [ineţe mlăstinose.
— Pe lingă Bucuresci la Cotroceni, Peris, Buftea şi la Cio-
cănesci (or. Tiasic. 1). — 9 Maiit- lumii.

0. cordizera Pries.; 0. rivularis Ileuf ; O. eruenla Po-
chel. O. îneruntală, p rin păsunile umede din reviunea al-
pină. —— În m-tii Bucegi pe Furnica si la schitul Pescera de
la Ialomiţa; în Dimboviţa pe Brănduşa. —— 9 /rniir- Juli.

ANACAMPTIS Rich. — Anacamphdă.

A, pyramidalis Rich. A. piramidală. - Prin linețele și
oz curila din regiunea montană. —În Moldova (0z. Plora
XIX. 72 er Prsie.!) superioră (Hi. ]. (rnebh. manusc.); pe lingă
lasi A ledăreni, Voinesciă și Lumeani (52. manusc.); în Mus
cel la polele Sturului (D. Br. 7. e. 74).— 9 Masi- ulii.

GYMNADENIA Rh. Br. — Grimnadenie.

(i. conopsea 2. Br. G. conopsee. — Prin finețele şi pă-
sunile din regiunea montană, subalpină și alpină.— În Mol-
dova (Orc/is conovsea L. 0z. Flora XIX, 72 et Estic. !
(z. et Sz. Î. e. D0) centrală și superioră ((neble. manusc.).
pe lingă laşi la Poeni (Sz. manusc.) ; la Aa (Burr!
irsic.l); la me stirea Nemţului (Chania Ersic.]; Gr. En. 56);
in m-lii Bacăului la Palanca ; în m-tii ale pe Furnica
și Ja schitul Pescera de la lalomiţa ; în m-ţii Dimboviţei pe
Brănduşa ; în m-ţii Muscelului ; ete -— 9 funii lulii.

G. odoratissima Pic. G. forte mirositore. — Prin li-
nețele și păsunile din munti. —— În regiunile inferiore ale
Cehlăului (fidel î. e. 37) şi la m-stirea Nemţului (Chania
Hixsic.]; Gr. En. 56); pe lingă lași la Domnescă şi Hulmi (Sz.
manusc. 7). — 9] Iuniit- Juli,

456

RAR Ri

(. albida ich. G. albidă.-— Prin păşunile alpine. — În
m-ţii Bucegi (Puss 1. e. 624). —9| /uniit- August.

CELOGLOSSUM Hartm. — Celoglos.

(. viride /Zartm. C. verde. — Prin păşunile umede din
regiunea alpină și subalpină. — În m-ţii Moldovei (Orchis
albida Ca. Flora XIX, 72 [non Scop.] e! Easic.!; Ca. et Sa.
Ic. 51; h. j. Guebh. manusc.) ; în m-ţii Bucegi pe Furnica
si la schitul P&scera de la Ialomiţa; la Predel pe m-tele Su-
saiii; ete. — 94 Maii- ulii.

0hs.— Se mar citâză : Satyrium hireinum L. la Stavnic, Barbarea şi
Ciurdea (Sz. manusc.) şi în Ilfov la Cernica (0. hireina Sw. Gr. En. 56).

PLATANTHERA Rich. — Platanteră.

P. bifolia Pick. P. cu două foi. — Prin pădurile um-
brose. — În totă Moldova (0z. Plora XIX, 72 et Basic. ];
(iuebh. manusc.; Malaxis monophullos Caz. Flora XIX, 72
[non Suw.] et Easic. 1); pe lingă Iași la Mironesa și m-stirea
Stavnic (S2. manusc.); pe lingă Bârlad la Slobodia (D. Br.
Pragm. l. e. 75); în regiunile interiore ale Cehlăului (del
]. e. 36) și la m-stirea Nemţului; în m-ţii Bacăului la Slănic;
în m-ţii Prahovei la Sinaia (Gr. En. 56 et Easic.1) pe
Piscu-cânelui ; în Dimboviţa între Sturdăni şi Cetăţeni; în
m-ţii Muscelului la N&măescă ! (P. c/lorantha Gr. En. 56
[non Custor.] et Exsic.l); ete.— 9 Maiii- Juniite

NIGRITELLA Rich. — Nigritelă.

N. angustifolia Zic. N. cu foi înguste. — Prin pășu-
nile din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (Arachnites -
alpina Sa. Basie. ! [non Bmg. nec Hofm.]); în m-ţii Bu-
cegi pe Virfu-cu-Doru, Furnica și Obirşia.—9 Maiă- ulii.

OPHRYS -L. —— Ophriosă.

0. muscifera //uds. O. musciferă..—Prin pădurile mun-
ilor. —— În Moldova superioră (Araehnites musciflora Bmg.
Sa, Desie, ; Ophrys muyoides Jacq. h. j. (iuebh. manusc.) ;
pe lingă lași la m-stirea Stavnicu (A. musciflora Sz. ma-
nusc.).— 9 unii.

0. Arachmites Peic/. 0. Arachmită. — Prin fineţele din
munţi. — În Moldova (Araehnites fuciflora Bmg. Sz. Ersic.l;
Ophrys fuciflora Behb. h. j. Guebh.manusc.). — 9 Junii.

CHAMEORCHIS Rich. — CPhameorehită.

(. alpina 2. Br.; Ophrys alpina Jacg. C. alpină. Prin
păsunile pelrose din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi pe
valea Ialomiţei (Pr. 80). — 9 Juliir- August.

HERMINIUM R. Br. — Frmâimă.

H. Monorehis P. Br. E. cu bulb solitar. — Prin pășu-
nile din regiunea subalpină și alpină. — În Moldova (4-
rachnites Monorehis Hof?m. Caz. Plora XIX, 72 et Easic.!)
superioră (Ophrys Monorehis L. h. j. Guebh. manusc.) la
polele Cehlăului (Arac/nites Monorehis Edel 1. c. 37); la
Brosceni (Burri Exsic.!) ; la Palanca pe Tărhauşul-mare;
în m-ţii Dimboviţei pe Brăndușa. — 9] Maiir- Zuliir.

EPIPOGIUM Rich. — Zpipogiă.

E. Gmelini Pich.; E. aphyllum Wahlenb. E. lui (ame-
lin. — Parasit pe lemnele putrede din pădurile umbrose şi
umede din regiunea subalpină. — La mănăstirea Nemţului
pe muntele Pleșu; în munţii Bacăului la apele minerale de
la Slănic ; ete. — 9 Juliii- August.

CRPHALANTHERA Rich. — Cefalanteră.

C. palleus Zic/. C. palida. — Prin pădurile din regiu-
nea montană.—— În Moldova (Epipaetis pallens Swarta Uz.
Flora XIX, 72 et Easic.!) superioră (A. 7. (auebh. manusc.);
prin regiunile inferiore ale Cehlăului (del /. e. 37); pe lingă
laşi către schitul 'Tăriţă în via Veisei (Epipactis ochroleuca
Sz. manusc.?); la Sinaia pe Piscu-cânelui.—9 Maiir- lunii.

0. ensifolia fic/. C. cu foi în forma de spadă. — Prin
pădurile din regiunea montană. -— În Moldova (Epipactis
ensifolia Swarlz Caz. Flora XIX, 72 et Pasic.]) superioră
(hi. j. (auebh. manusc.); prin resiunile inferiore ale Cehlău-
lui (del 1. c. 37) și la m-stirea Nemţului (Chania asic.];
Gr. En. 55); pe lingă lași la Nilelea (D. Br. Pragm. l. c.
74), Picioru-lupului, Birnova, Birsan și Șanta (52. manuse.);
în m-ţii Bacăului la Câmpeni; ete.— 9 mii Juli.

0. rubra Pic. 0. roşie. — Prin pădurile umbrose și u-
mede din regiunea montană. — În Moldova (Epipactis ru-

bra AU. 03. Plora XIX, 72) superioră (fi. j. (ruebh. manusc.);
la Petră (Durri Pasic.]); în m-ţii Bacăului la Mănăstirea-
Caşinului; în Dimboviţa pe Plaiul-Domnesc.—97 Pomi in falii.

EPIPACTIS Rich. — Epipactidă.

E. latifolia AU. Li. cu foi late. — Prin pădurile um-
brose si umede de pe coline și din munţi. — În Moldova

superioră (0z. Piora XIX, 72 et Pasic.]; hi. ]. (auebh. ma-
nuse.; E. atrorubens Uz. Wlora XIX, 72 [non Schult.] et
Easic.]; h. j. Guebh. manuse.); prin regiunile inferiore ale
Cehlăului (Edel /. c. 37) și la m-stirea Agapia ; la Brosceni |
(Duvri Ewsic.!) ; pe lingă lasă la Repedea (D. Dr. Pragm.
l. e. 7%) și Mironesa (Sz. mamusc.); pe lingă Berlad la Slo-
bodia ; în m-ţii Bacăului la Câmpeni și Mănăstirea-Cașinu-

4D9

lui ; în Muscel la Nemăesci (D, Br. Prag. 1. e. 74); în Ar-
ves la Pitesci și Dăesci. 9 Puliir= Anual,

E. atrorubens Sehult.; E. rubiginosa ochi. E. negru
purpurie. — Prin pădurile umede din regiunea montană și
subalpină. — Pe lingă laşi la Voinescă și Stavnic (52. ma-
nuse.?) ; la Pilesci în Zăvoiu; în Muscel la Nemă&sci (D.
Br. P'rasm, Î. e. 74). — 9 lunii ulii,

FE. palustris Crantz. E. de mlagtină. — Prin tinețele
mlăstinose. — În Moldova (0z. Plora XIX, 72 et Iasic.!)
superioră (4. 7. Guebh. manusc.); la Hadimb, Miron6sa și
Tubană (Sz. manusc.); în m-ţii Nemtului pe valea m-telui
aline (E. atrorubens Chania Lasic.! [non Schull.] ; Gr:
Ein. DD), ete. — 9) uniii- ulii.

LISTERA R. br. — Listeră.

|. ovata P. Br. L. cu foi ovale. — Prin pădurile și pă-
sunile umede din regiunea montană.— În Moldova (Gurebh.
manuse.; Epipaclis ovata Al. Ca. Flora XIX, 72 et asic.];
Oz. et Sz. [. e. 51); pe lingă laşi la Hlincea (Sz. manusc.)
și Niţelea ; în m-ţii Muscelului (D. Br. Pragm. 1. c. 74) la
Conţăsci în valea Rincăciovu (Gr. [sic.!); la Câmpina,
Sinaia (Gr. Eu. 55 et Exsic.]) și la Pred6l pe Susaiii ; în
Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. frsic.]), — 9 Maii- ulii.

|. cordata 2. Br. L. cu foi cordate. — Prin păşunile
umede din regiunea alpină și subalpină. — În m-ţii Moldo-
vei (Epipaclis cordata Ca. et Sz. ]. c. 512); în m-ţii Pra-
hovei la Predel pe Susaiu, — 9] funii - Juli,

NEDTTIA L. — Neoţie.

N. Nidus Avis Pichi. N. cuib-de-pasere.— Vulg. Triuji,
Unibusor. — Parasită la rădăcina arborilor din pădurile
umbrose şi umede ale regiunei montane. — În Moldova su-
perioră (Epipactis Nidus Avis AU. Ca. et Sa. [. c.5l et

460

[rsic.l; 92. manusc.; Listera Nidus Avis Pers. h. j. (ruebh.
manusc.); la Petră (Burri Basic.) şi la m-stirea Nemţului
(Gr. En.55) pe Pleşu; la Mănăstirea-Cașinului şi la Pa-
lanca; la Sinaia (Gr. En. 55 et Exsic.!) către polele Furni-
cei; în Muscel la Conţăsci (Gr. Ersic.]).— 9 Apriliit- lumii,

SPIRANTHES Rich. — Spiraute.

Ş. autumnalis fich. S. de tomnă. — Prin păşunile u-
mede din regiunea subalpină. — În reviunile inferiore ale
Cehlăului (Neottia spiralis Sw. Edel |. c. 37).

CORALLORRHIZA Hall. — Coraloriză.

0. innata P. Br. O. înăscută. Păduri umbrâse din regi-
unea montană și subalpină.-—În Moldova (Oymbidium Coral-
lorrhiza Sa. Easie.]; 0. Halleri Rich. h. j. Cruebh. manusc.);
la Sinaia pe Piscul-cânelui şi la Pred6l.— 9 /uniit- August.

STURMIA Rehb. — Sfarrmae.

ȘŞ. Loeselii P2c4b. S. lui Loesel. -— Prin pășunile imlaști-
nose.- În regiunile inferiore ale Cehlăului (Malawis Leselii
Sw. [del |. e. 37); în calea de la Sinaia la Ermit (Liparis
Leselii Rich. Gr. Eacurs. |. c. 340; Gr. En. 56)?

0bs.— Se mal citâză : Malaxis paludosa Se. (cum 2) la Sinaia către
Ermit (Gr. Exe. 1. e. 340 et En. 56; Liparis verna Gr. Monit. of. 1. c.).

CYPRIPEDIUM LL. -- Cipripediă.

C. Caleeolus LL. C. comun. — Vulg. Papuc, Papucul-
Domnei, Blăbornie. — Prin pădurile umbrose. — În Mol-
dova superioră ((uebh. manuse.); către Vaslui (Oz. et Se. |.
e. 5l et Easic.!); pe lingă lași la Șanta, Scînteia, Voinesci,
Luncani şi Horlesci, comun (Sz. manusc.).—9! Maiir- lunii

461

LAXNIII. HYDROCIARIDACEE.

HYDROCIIARIS L. — /drocharidă.

H. Morsus ranae /. 7. broscelor. — Vulg. Jarba-broace-
lor, Mușeatul-broscelor. — Plutitore în apele stagnante și
lin curgă&tore. — În Moldova superioră (Sz. Ersic.]; A. 3.
(iuebh. manusc.) pe lingă laşi la Cristesci și Vladnic (52.
manusc.); la Galaţi; pe lingă Bucurescă în Colentina! (Gr.
In. 56 et Eosic. 1) la Ferăstrăă și Căldărușani ; la Comana
in Călniscea (D. Br. Pragm. l. c. 75).— 9 Juliiu- August.

STRATIOTES L. — Stratiote.
Ș. aloides /. S. aloid. — Prin apele stagnante și lin

curgătore. — În Moldova (0z. Plora XIX, 67 et Exsic. ];
h. ]. (ruebh. manusc.) pe lingă lacul Brateș (Edel . c. 38).

LXXXIV. JUNCAGINACEE.
TRIGLOCHIN L. — Zriglochin.
T. palustre L. 7. de mlagtini.— Prin fineţe mlăștinose.
— În Moldova (A. j. (iuebh. manusc.) pe lingă Brateş (E-
del 1. e. 35); în distr. laşi la Cotu-lui-Ivan și Sucușăni (52.

manusc.); Agiud (Burri Ersic.!); la Sinaia pe lingă Isvor
(Gr. En. DD et Exsic.]; Kanilz |. e. 245). —9| Dumit- August.

LXXXV. POTAMOGETANACEE.

POTAMOGETON L. — Potamogeton.

P. natans LL. P. notător. —— Vulg. Notătore, Brosca-
riță. — Prin apele stagnante și lin curgătore. — Pe lingă

462

lași în lazul-Chiriței și Vladnic (5. manusc.) ; în distr. Ba-
căi la Brătila; la Asiud (Burri Exsic.!); între Pitescă şi
Curtea-de-Argeş (Gr. Ewsic.]); la Str&haia (Alisma natans
Gr. En. D& [non L.] et Basic. !). — 9 luliii- August.

P. lucens L. P. lucitoriăi. — Prin ape stagnante şi lin
curg&tore. — În Moldova (02. Flora XIX, 61 et Basic.)
superioră (A. j. Guebh. manusc.) pe lingă laşi la Cristescă
în Vladnic (Sz. manusc.); pe lingă Bucuresci la Ferăstrăi
în Colentina (D. Br. Pragm. 1. c. 75; Gr. En. 55); în
Vlașca la Comana în Călniscea. — 9 Juliit- Aust.

P. perfoliatus L. PP. perfoliat. — În ape stagnante și
curgătore.— Pe lingă lași la Prisăcani în Prut (Sz. manusc.).

P. crispus L. P. creț. — Prin ape stagnante şi lin cur-
gătore. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 61 et Exsic.!) supe-
rioră (A. j. Guebh. manusc.) la Cristesci în Vladnic (Sz.
manusc.); în distr. Bacău la Verşăsci; la Galaţi; în Vlașca
la Comana; pe lingă Bucuresci la Cotroceni şi Ferestre
(Gr. En. 55). — 9, Tulii- August.

P. pusillus 1. P. mititel. — Prin ape stagnante și lin
curgătore. — În Moldova (Sz. manuse.) la Galaţi (Gruebh.
manusc.) și la Balta-sărată (Gr. En. 55). —9 Tuliit- August.

P. pectinatus /. P. pectinat. — Prin ape stagnante și
curgătore. — În Moldova (Sz. manuse.; P. setaceus S2. [non
L.] Ewsic.]; h. j. Guebh. manusc.) pe lingă lași către Larga
(P. setaceus Sa. manusc.). — 9 Iuliit- August.

Obs. — Se mal citeză : P. fluitans Roth. în Moldova (Sz. manusc.).
— P. compressus L. în Moldova (Sz. manusc.).

“VANICHELLIA |. — Zanichelie.

7. palustris Î. Z. de mlaștini. — În ape stanante și
curgătore. —— În Moldova (/'otamogeton gramineus (2.
Flora XIX, 61 [non L.] et Exsic.]; h. ]. (auebh. manusc.;

463

Sz. manuse.) lorte comun (57. manusc.): pe lingă Brăila în
Balta-sarată (Gr. Dn. 55). — 9 Juliii- Septembre.

RUPPIA L. — Rupie.

R. rostellata Koc/. P. rostelată. — În apele stagnante
și sărate.——La Balta-sarală (Gr. Lin. 35).—9| August- Der.

LXXXVI. LEMNACEE.

LEMNA L. — Lemnă.

L. trisulea /in. L. trilobată.—Submersă în apele stag-
nante și lin curgătore. — În totă Moldova (52. manusc.); în
Illov (Gr. fa. 55) la Fertstrăi în Colentina; la Comana în
Călniscea (D. Br. Pragm. 1. e. 73). — O) Aprilii- Mai.

L. polyrrhiza Lin. L. poliriză. — Vulg. Lintiţă, Lin-
'ea-broseei, Linte-seibatică, Sdreţă. — Plutitore pe apele
stagnante. — În totă Moldova (Sz. manusc.); pe lingă Bu-
curesci la Ferestr&i pe malul Colentinei. —() Apriliii- Mai.

|. minor Lin. L. mică. — Plutitore pe apele stagnante.
— În totă Romănia (Sz. man.; Gr. Eu. 55).— O Apr.-Maii.

[. gibba Lin. L. gibusă. — Pe apele stagnante.—În totă

Romănia (Sz. manuse.; (Guebh. manuse.; (ar. n. 55). —

() A priliit- Mai.

LĂXXXĂVII. ARACEE.
ARUM L. —— Aron.

A. maculatum 7. 4. maculat. — Vulg. Podu-pamentului,
Ungurencă, Cocoşoică, Barba-lui- Aron, Măreeţ, Piciorul-
vițelului.-— Prin pădurile umbrose și umede de la câmpie şi
din munţi.—— În Moldova (del 1. e. 39) centrală și superioră

N

(Guebh. manusc. et Easic. n. 420 sec. Nam. Consp. 755);
pe lingă Iași (Sz. manusc.) la Birnova; de la lași pănă la
Galaţi forte comună, către nordul Iașilor și pe lingă Roman
și Bacău rară (Cz. et Sa. [. c. 1); la Agiud (Burri Exsic.]);
pe lingă Bârlad la Slobodia (D. Br. Pragm. 1. c. 73); la
m-stirea Agapia (Gr. Erbor. Î. c. 120); la Sinaia în Valea-
Cășăriei ; la Virciorova către Porţile-de-fer (Borb. Plor.
hozl. IX, 362) şi către Bahna. — 9 Apriliii- Maiii.

A. orientale VW. Bieb. A. oriental. — Prin pădurile um-
brose şi umede.— În Ilfov (4. maculatum Gr. En. 55 [non
L.] et Esi. 1) pe lingă Bucuresci (4. maculatum Leve. în
Demid. Voy. II, 156) la Bănâsa (4. maculatum D. Br.
P'ragm. l. c. 73) şi Buftea; ete. — 9 Aprilii- Maiia.

CALLA L. — Cală.

0. palustris L. C. de mlaștini. — Vulg. Coda-smeului.
— Prin mlaștini. — În Moldova (Sz. Basic. !) prin împre-
jurimile Iaşilor (Gruebh. Not. 23); pe lingă Bucuresci la Bă-
n6sa pe malul Colentinei (Gr. En. 55) —9 Julii- August.

LĂXXĂVIII. TYPHACEE.

TYPHA L. — Papură.

T. latitolia L. P. cu foi late. — Vulg. Papura, Sovar.
—Prin ape stagnante și curgătore.— În totă Romănia (02.
Flora XIX, 73 et Easic.]; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. |. c.
54; Sz. manuse.; D. Br... c. 73; Gr. En. 55).—9 Iuliii- Aug.

Ţ. angustifolia L. P. cu foi înguste. — Prin ape stag-
nante și lin curgătore.— În totă Moldova (Cz. Plora XIX, 73
et Easic.l; Guebh. manusc.; Oz. et 52. l. c. Dâ Sa. manusc.);
în distr. Bacăii la Verşăscă şi Caraclău; în Prahova (Gr.
En. 55) la Băicoiă ; la Comana. — 97 Zulii- August.

46D
T. minima //oppe. P. mititică. — Prin ape stagnante și
lin curgătore. —— În Moldova centrală ((ruebh. manusc.); la
Conţăsci pe malul Argesălului (Gr. Hesie.1).—9 Apr.-Maiiă.

SPARGANIUM L. — Sparganiă.

5. ramosum Zlvds. S. ramificat. — Vula. Buzdugan,

Capu-ariciului. — Pe malurile apelor, prin bălți, pe lîngă
pirăie. —— În Moldova (Sz. manusc.) centrală (Gnebh. ma-

nusc.); pe lingă lași la Niţelea ; în distr. Bacăii la Verşăsci ;
la Agiud (DBurri Este. !); pe lingă Bucuresci la Băn6sa pe
malul Colentinei, Periș; ete. — 9, Zuliit- August.

Obs. — Se mal citeză: $. simplex Huds. în totă Moidova (Sz. ma-
nusc.). — Ș. natans L. în tâtă Moldova (Sz. manusc.).

LĂXXXIX. JUNCACEE.
JUNCUS L. — Jane.

J. eflusus . 7. respândit. — Vulg. Pipirig, Rugină,
Iarba-mlastinei, Speteză, Simsă. — Prin mlaștini și locuri
umede. — În Moldova (Sz. manuse., Seirpus palustris 8.
major Cz. Plora XIX, 73 [non Bmg.] et Exsic. 1); în m-ţii
Bacăului la Câmpeni, la Tirgu-Ocnei pe Măgura-0Ocenei şi
la Slănic (D. Br. Pragm. 1. c. 73); pe lingă Bucurescă la
Periş (Gr. Ersic.]; Kanitz l. c. 250); la Sinaia în valea
Peleşului (Gr. fn. 58 et Esi. !). — 9 Iuniă- luă.

J. conglomeratus /.. .J.conglomerar.-— Prin mlaștini și lo-
curi umede.— În t6tă Moldo va (Sz, manusc.).—9 Maiit- lunii

J. glaucus L. .J. albăstrii..—Prin mlaștini, locuri umede,
— În tâtă Moldova (Sz. manuse. et Basic. !; Guebh. ma-
nusc.); în m-lii Bacăului la Câmpeni în pirăul de la baia de
pe&cură ; în Rimnicu-sărat la Caiata; în Illov la Buftea, Cri-
vina (Gr. fin. 59 el îivsic. 1), Periş și Bucuresci ; în Argeş

30

466

la Dăesci) ta Campulung (.J. arcticus (ir. En. 58 [non Willd.]
et Eesic. 1). — 9 lumii August.

J. Jaequini L. J. lui Jaeguin. — Prin locurile umede
1 =

din regiunea alpină. —— În m-ţii Moldovei (Sz. Easic.!; h.

j. Guebh. manusc.); în m-ţii Bucegi. —— 9 Jumiit- Iulie,

J. triglumis L. J. cu trei glume. — Prin locurile uligi-
n6se şi spongiose din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi
în valea Ialomiţei (Pr. 76) la schitul Pescera, pe Obir-
şie ; ete. -— 9] Juli August.

J. lamprocarpus Efrh. J. lucitorii. — Prin mlaștini,
bălță, locuri umede, pe lingă pirăie și rîuri. — Pe lingă lași
la Niţelea (D. Br. Pragm. 1. e. 73), Mironâsa şi Hadimb
(Sz. manusc.); la Nemţii, Comănesci (Sz. manusc.) și Câm-
pen; la Agiud (Burri Busic.) ; la Curtea-de-Argeş în Va-
lea-Hotei (Gr. Exsic. 1); ete. — 9 Tulii- August.

J. acutiflorus E/r/.; J. sylvaticus Peichard. J. acuti-
for. — Prin bălți, locuri mlăştinose, pe malurile pirăilor şi
a riurilor. — În Moldova (02. Plora XIX, 73 et Basie.; h.
3. Guebh. manusc.) pe malurile Seretului către Șcheia şi a
Moldovei din jos de Roman, iar în sus către Deleni (Sz. ma-
nusc.) ; la Sinaia (J. obiusiflorus Gr. En. 58 [non Ehrh.]
et Estic. 1); în m-ţii m-stirilor Cozia, Bistriţa, Tismana
( Hoff. manusc.) și Horez (Gr. Eavsic.!). —9 ulii August.

J. Rochelianus P. et 5$.; 7. sylvaticus var. multiflovus
Rochel; J. sylvaticus +. Pochelianus |h.et S.] Heufi.; J.
brevirostris Nees. „J. luă Pochel. — Prin tineţele mlăștinose
din munţi. — Pe lingă m-stirea Nemţului ; în m-ţii Bacău-
lui la. Mănăstirea-Caşinului ; la Curtea-de-Argeș în Valea-
Hotei (Gr. Easic. /). -— 9 Tuliir- August.

J. atratus Krocker. J. negru.—Prin bălți, mlaștini și lo-
curi umede.——Pe lîngă Bucuresci la Periş.-—9 /uliit- August.
J. squarrosus 7. .J. aspru. - Prin mlaștini și fineţe u-
mede. — În Moldova (;$2. manuse.) pe lingă (Galaţi (Guebh.

ȘT pi
E,

_467

manuse.); în Ilfov (J. tenuis Gr. En. DR [non Willd.] et
Eazsic. 1) ; ete, — 9 Iuliii- August.

]. compressus /acg. J. lățit. — Prin mlaștini și pășuni
umede și năsipose. — În totă Moldova (7. Pulbosus LL. Ca.
Plora XIX, 73 e! Ewsic. !: Guebh. manuse, et Ersic. n. 416
sec. Num. Consp. 748; Sz. manuse.; J. obtusiflorus Ca.
Plora XIX, 73 [non Ehrh.] et Ersie. |; h. ]. (auebh. ma-
nuse.; Sz. manuse.ş «. Jiliformis Oz. Flora XIX, 73 [non
L,.] ot Basie. !: h. ]. (auebh. manuse.; 92. manuse.; +]. supi-
nus Sz. [non Maench.] Irsic. 1); în distr. Bacău la Salina
de la Tirou-Ocenei și la Caraclăi pe Slatina ; pe lingă Bucu-
resci la Bănesa pe malul Colentinei (Gr. n. 58 et Ersic.!)

și la Periş; în Vlașca la Comana. — OI /ubiit- Angus.
J. bufonius L. .. broscese. — Prin locuri năsipose u-
mede și inundate, pe matea riurilor. — În Moldova (02.

Plora XIX, 73; Sz. manusc.) pe lingă lași la Ciric (V. sec.
Hanilz i. e. 250); pe malurile Seretului (Grueb/i. manusc.);
în m-ţii Bacăului la Slănic, Mănăstirea-Caşinului şi Comă-
nescă; la Agiud (Burri Ewsic.!): în Argeş pe m-ţii Urdica
și Cozia ; la m-stirea Horez ; în Mehedinţi la Dumbrăviţa pe
delul lorgutova (Gr. Brsic.!); ete.— (0) Juliin- August.

Obs. — Se mai citeză : J. trifidus L. în Moldova (Sz. manusc.). —
J. tenageia Ehrh. în Moldova (Sz. manusc.).— d. uliginosus Rehb. la
apele minerale de la Slănic (Sz. manusc.).

LUZULA DC. — Lauzulă.

L. pilosa Willd. L. perosă. — Prin păduri. — În Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 73 et Dasic.!; L. intermedia Oz.
Flora XIX, 73 [non Bmg.] et Esic.]; h.]. (ruebh. manusc.)
centraia (LL. vernalis DO. (duebh. manusc. ; Sa. manusc.);
pe lingă lași la m-stirea Stavnicu (Sz. manusc.); la m-stirea
Nemţului (Gr. En. 58); în Muscel la Conţăsci în Valea-
Rincăciovu ((ir. Basic.) ; ete. — 9 Apriliii- Mai,

468

L. Forsteri DC. L. lui Porster.— Prin pădurile din re-
giunea montană și subalpină. —- La Virciorova către Por-
țile-de-fer ! (Sim. 605). — 91 Maiii- lunii.

L. maxima DC. L. mare. — Vulg. Horști. — Prin pă-
durile din regiunea subalpină. — În Moldova centrală și
superioră ((Guebh. manusc.) prin m-ţii Bacaului la Palanca;
în m-ţii Buzeului (off. Ezrcwrs. 1863, 1. c. 117); în m-ţii
Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa. — 9 Maiit- Junii.

L. albida DO. L. albicios. — Prin pădurile umbrâse
din regiunea montană şi subalpină. — In Moldova (02.

Plora XIX, 73 et Ewsic.l; L. nemorosa Uz. Flora XIX, 73
[non Bmg.] et Exsic.]; Sz. manuse.; L. marima Ca. Plora
XIX, 73 /non DO.] et Easic.]; Sa. manusc.) centrală și su-
perioră (Guebh. manusc.); pe lingă Iași la Hadimb și Miro-
n6sa (LL. nivea Sz. manusc. [non DC.[); în m-ţii Bacăului
la Comănesci (92. manusc.), Palanca, Măgura-Ocnei și Slă-
nic; la Agiud (Burri Basic.) ; către polele Cehlăului ; în
m-ţii Prahovei la Sinaia (/. albida 3. cuprina Gr. În. 58
[non ochel] e! Easic.!; L. sylvatica Gr. Eu. 58 [non
(iaud.]) către polele Bucegilor; în Muscel (D. Br. Pragm.
I. c. 73) pe Delu-Moţoiui (Io. Ewcurs. 1862, l. e. 39), la
Câmpulung și Stilpeni (L. nivea Gr. En. 58 [non DU.] et
basic.!); în m-ţii m-stirilor Bistriţa (Gr. Easic.!), Cozia și
Tismana (Hoff. manusc.); în Mehedinţi la Virciorova pe va-
lea Bahnei şi a Ceroveţului; ete. — 9] /umniir- Juli.

3. rubella Hoppe; L. albida £. cuprina Pochel.— În ve-
giunea subalpină. —Cehlăi; Palanca; Penteleu; în bucegi la
schitul Pescera de la Ialomiţa! (4. a/pigena Schur En.631).

L. campestris DC. 4. campestra. —— Vuls. Malainl-cu-
cului. — Prin pășunile și pădurile din munţi. — Pe lingă
lași către Rediu-Aldei (Sz. manusc.); în m-ţii Buzeului pe
Penteleă; în Prahova la Câmpina (Gr. Du. 58 et Esic.),
Predel şi în Bucegi pe Virlu-cu-Doru ț/. spicata Gr. din.
58 /non DC.] el ivsic.), la Pirău-babelor şi pe Babe ; în
Muscel la Conţăsci (4. fsic.]). — 9 Apridi în lumii,

469
|. multiflora Lej.: LL. multi floră. — În pădurea de la
in-stirea Adam ((ruebh. manuse.). — 9 Mai lunii.
|. spicata DC. . spicată. Prin păşunile din regiu-
nea alpină. În m-ţii Bucegi pe valea Ialomiţei! (Pr. 76);
in Argeş pe m-tele Cozia. — 9) funii August.
0bs. — Se mal citeză : L. nivea DC. în pădurile din Moldova cen-

trală şi superioră (Guebh. manusc.].
XU. CYPERACEE.

CYPERUS L. — Oyper.

(. Mavescens /. C. qilbiii. - Vulg. Căprisor. — Prin
locuri umede si mlăstinose, pe malurile apelor. — În Mol-

dova (Sz. manusc.); la Curtea-de-Argeş în Valea-Hotei
(Gr. Basie). — (0) Juli August.

0. tuscus /. C. negricios. — Prin locurile umede și i-
nundate, mlaştini, pe lingă pirăie, pe malurile apelor. — În
Moldova (52. manusc.) pe malul Seretului (Gruebh. manusc.);
în distr. Bacău la Caraclăi ; la Asiud (Burri Easic.!); în
Dimboviţa la Ghergani (Gr. En. 59 et Easie.!; Kamta |.
e. 250); ete. —— (0) Zuliii- Septembre.

R. virescens (IHoffm.). — Pe lingă Bucuresci la Bănesa
pe malul Colentinei (Gr. Ea. 59 et Ersic.!; Kamtz 1. c. 250).

0. glaber L.; C. patulus Bit. C. glabru. — Pe malu-
rile n&sipose ale torentelor, riurilor și a fluviilor.—În distric-
tul Vilcei la Bălcesci. — 9] August-Septembre.

(. Monti L. C. lui Monti. ——' Prin locuri mlăstinose, pe
malul apelor. — În Vlașca la Comana spre Grădiştea ; pe
linză Bucuresci la Bănesa pe malul Colentinei (Gr. fn. 59
et Ersic.]; Kamita |. c. 250), -— 9 Tulii- August.

(. glomeratus LL. 0. glomerat. — Pe malurile apelor. —
La Galaţi pe malurile Dunărei /C. australis Schrad. (Guebh.

470

manusc.), Seretului ((ruebh. Not. 15) și a Prutului (0. panno-
nicus 52. manuse. [non Jacq.]?); Agiud (Burri Esic.l); pe
linsă Bucuresci la Băn6sa pe malul Colentinei sub Villa-Bi-
bescu ((rr. in. 59 et Easc.l; Kanilz [.c.250).—9, Jul.- Aug,

SCH(ENUS L. — Schen.

Ş. nigricans /. &.

bușor. — Prin fineţele mlăștinâse. — În totă Moldova (Sz.
manusc.). — 9 Manii- ulii.

negricios. — Vulg. Bumbures, Bum-

Ș. ferrugineus L. 5. feruginos — Fineţe wmlăştinose.—
În m-ţi la Prisecani, Negrul6să și Răpciuni (Sz. manuse.).

RHYNOCHOSPORA Vahl. — PRincosporă.

R. alba Val. P. alba.—Păşuni mlăștinose din munţi.—
La Grozăsci și Palanca (Schonus albus Î. Sa. manusc,).

HELEOCHARIS R. Br. — Fleocharidă.

H. palustris 2. Br. E. de mlaștini.—Vulg. Pipiriguţ.—
Prin mlaștini, bălți, pe malurile lacurilor și a riurilor. — În
totă Moldova ((ruebh. manusc.; D. Br. Pragm. |. c. 72;
Scirpus palustris L. Ca. Flora XIX, 72 et Eazse.l; 0z. et
Sz. . ec. 54; Sa. manusc.; 5. palustris B. minor Ca. Flora
XIX, 73 /non Bmg.] et Esic.]; Sz. manuse.; $. ovatus Oz.
et Sa. Î. c. 54 /non Roth] et Ewsic.!; S. acicularis Oa.
Flora XIX, 72 [non L.] et Ersic.!; Sz. manusc.; S. fluitans
(a. et Sa. Î. c. 54 [non L.] et Exsic.!; Sz. manusc.); în
districtul Bacău la Verşăsci şi Caraclău; la Agiud (Burri
Eazsic.!) ; în districtul Buzei la Beceni (Gr. Ezsic.!): în
Ilfov la Gulia, Tărtășăsci, Buftea, Crivina, Ghergani (Gr.
En. 59 et Exsic.!; Kamita 1. c. 250) şi Merinani ; ete. -— |
Iumiii- Septembre.

să 4 Ai PE „i id

ri a

SCIRPUS L. — Seirp,

N. lacustris /. 5. de lacuri. — Vulo. /ipirig. — Prin
apele staenante și lin curgătore. -— În totă Moldova ((ruebh.
manuse. ; Ca. et Sa. [. e. Dhet Basic]; 5. palustris var.
major 0z. Plora XIX, 73 [non Bmg.] et Lsic.!); în distr.
Bacăii la Versăsci; la Aciud (Burri Ezsic.!); pe lingă Bu-
curesci ((ir. In. D9 et zsic.!) în Dudesci și la Buftea; în
Vlasca la Comana ; pe lingă Craiova la Teisş; în Mehedinţi
la Șchelea-Cladovei; ete. — 9] Jumii- ulii.

Ș. triqueter /. 5. triguetru. — Prin apele stagnante și
lin curgttore. —— În totă Moldova (Guebh. manusc.).

N. Holoschenus /. S. globulos. — Prin finețele umede
și n&sipose, pe malul apelor. — În tâtă Moldova (0z. et Sz.
[. c. D&; Sa. manusc.).

Ș. maritimus LL. S. maritim. — Prin mlaștini și finețe
umede, pe malul apelor. — În Moldova (S. trigueter Cz.
Flora XIX, 73 [non L.] et Exsic.]; Ca. et Sz. l. c. 54; Sa.
manusc.) pe lingă Galaţi pe malurile Bratesului, Prutului
(Sz. manusc.) și a Seretului (Gruebh. manusc.); în distr. Ba-
căt la Caraclăi pe Slatina; în distr. Buze la Beceni (S.
Tabernemontani Gr. In. 59 [non Gmel.] et Exsie.!; Ka-
mita [. c. 251; S. Polhechu Gr. En. 59 [non Godr.] et
[rsic.!); la Bucuresci (S. radicans Gr. En. 59 [non
Sehrad.] et Easic.]; 5. triqueter Gr. En. 59 [non L.] et
Exsie.!) în Cismegiii și Dudesci; în Vlașca la Comana; pe
lingă Craiova în pădurea bBresta ; în Mehedinţi pe malul
Dunărei către Șchelea-Cladovei: ete. —9 Junii- August.

Ş. sylvaticus L. S. de pădure. -— Prin fineţele umede
și pe lingă pirăile din pădurile mai cu semă din regiunea
munţilor. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 73 et Easic.];
Oz. et Sa. . e. Dh: Sa. manusc.) centrală ((ruebh. manusc.);
in distr. Bacăii la Caraclăui către pădurea Veveriţa; la Asiud

472

(Burri Basic. 1); pe lingă Bucuresci la Chitila şi Periş în
lunea Cocioce (Gr. Estic. 1); în Muscel (Gr. In. 59 et Eax-
sic. 1); la Predăl. -— 9] Juniăi- ulii.

Ș. Michelianus L. 5. Michelian. -- Prin locurile umede
și pe malurile apeler.-— La Turnu-Severin frequent (Jana
sec. Ranila |. e. 251). — O uli- Anqust.

Obs.—Se mai citeză : $. cxspitosus L. în Moldova (Sz. manusc.).—
$. Bwothrion Ehrh. în Moldova (Sz. manuse.).—Ș. setaceus L. în Mol-
dova (52. manuse.).—$. supinus L. în Moldova (Sz. manusc.).—$. ra-
dicans Schk. la Căiuţ pe malul Trotușului şi la Petră pe malul Bistriţei
(Sz. manusc.). — S. Carieis Retz. în Moldova (Sz. manusc.).

ERIOPHORUM L. — Friofor.

E. latitolium Foppe. E. cu foi late. — Vulg. Lânariţă,
Bumbăcariță, Bumbac-de-câmp. — Prin tinețele umede și
mlăștinose din munţi. — În Moldova (0z. Plora XIX, 73
et Esi. Sz2. manuse.; E. alpinum Oz. Plora XIX, 73
Înon L.] et Exsic.!) superidră (E. polystachium hi. j. (auebh.
manuse. [non Leers. |). — 9 Apriliii- Maii.

E. aneustifolium Pot. E. cu foi dnguste. — Prin mla-
stini si finețe umede din munţi, pănă în regiunea alpină.—
În Moldova (C0z. Plora XIX, 73; Sz. manusc.); în m-ţiă
Nemţului spre Sihla (Gr. Erbor. 1. e. 120); la Sinaia spre
Isvor (Gr. En. 59); în m-tii Buzăului pe Pentelei. — 9
Apriliin- Mai.

0bs.— Se mai citeză : E. gracile Koch la Brateș (Sz. manusc.). —

E. vaginatum L. pe lîngă Botoşani la m-stirea Gafton (Sz. manusc.). -

CAREX L. — Carice.

(. pulicaris L. 0. puricos.— Prin fineţe și pășuni ude.—
În Moldova (Sz. manuse ); în districtul Buze pe valea Slă-
nicului (C. arenaria (ir. En. 59 [non L.] et Easic. 1); etc.
— 9 Maii- lumi.

473

C. capitata Z. 0. capitar.— Prin tinețele mlaștinâse din
reciunea alpină. —În munţii despre fruntaria Transilvaniei
(P'syllophora capitala Sehur En. 697). — 9 Duniit= August.

(. disticha //uds. C. distie. — Prin finețele umede şi

mlăstinose. — La lași pe săsul Bahluiului (0. intermedia
(r0od. Sz. manuse.). — d Mai unii.

C. vulpina /. C. vulpilor. — Vulg. Pogoz, Răgoz. —
Prin linețe mlăștinose, locuri umede, pe lingă ape. —În totă
Moldova / (ruebh. manuse. et sic. n. 428 sec. Nym. Consp.
781; C. brizoides Uz. Plora XIX, 73 [non L.] et Exsic.!);
pe lingă lași la Uncheni (Sz. manuse.); în distr. Bacău la

" Verșeăsci şi Caraclăi ; pe lingă Bucuresci la Bănesa (D. Br.

Pragm. [. e. 73) şi Dudesci; pe lingă Craiova în Luncă și
la Brâsta : ete. —— 9 Mai lunii.

C. muricata L. 0. muricat. — Prin păduri și linețe u-
mede. — În totă Moldova (Sz. manuse.); în m-ţii Bacăului
la Câmpeni ; în Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa; pe
lingă Bucuresci la Bănesa, Fer&străi şi Chitila (D. Dr.
Fragm. . c. 73; O. disticha Gr. En. 59 [non Huds.] et
Basic. !; CL intermedia Kanita |. c. 251 [non Gvod.]); în
Vlașca la Comana ; între Pitesci şi Câmpulung către Stil-
peni ((. teretiuscula (Gr. En. D9 [non (i00d.] et Esec. !) la
Câmpulung către polele m-telui Leresci în valea Riu-Tirgu-
lui (0. divulsa Hoff. Ewcurs. 1862, 1. c. 31 [non Good.] et
Exsic. !; Gr. En. 59 et Exsic. 1). — 9 Maii- unit.

C. paradoxa Willd. C. paradozal. — Prin finete mlă-
stinse. — În Moldova (O. teretiuseula Sa. [non Good.] Ez-
sie. ; h. ]. (ruebh. manusc.). — 9 Maiin- lunii.

(. Sehreberi Schrank. CO. lui Sehreber. — Prin finete
uscate și pășuni n&sipose, pe lingă drumuri. — În tâtă Mol-
dova ((ruehh. manuse. et Easic. n. 430 sec. Nym. Consp.
779; Sz. manuse.; UC. montana Caz. Flora XIX, 73 [non L.]
et Exsic.! |nom. O. colina]; CO. collina Sz. manusc. [non

474

Willd.]; C. capillaris Oz. Flora XIX, 73 /non L.] et
Basie, |; h. j. Guebh. manusc.); pe lingă laşi la Niţelea (0.
obesa D. Br. Pragm. |. c. 72 [non A1l.]) ; la Agiud (Burri
liesic.1); în ltov la Fundeni, Mărcuţa. Tărtăşăsci si Guliea
(Gr. Exsic.!); pe lingă Craiova în Luncă. —90, Maii- Junii.

0. brizoides 1. 0. brizoid. — Prin pădurile umede și
umbrose, — În Moldova centrală ((rweb//. manuse.) spre
Prut la Soloneţi (52. manuse. 2).

0. remota LL. C. spaţiat. — Prin locurile umede, bălțile.
lacurile și pirăile din pădurile umbrose. — În Moldova (0.
pauciflora Ca. Plora XIX, 73 [non Lightf.] et Este. |: Sa.
manusc.) pe lingă lași către Bordea la (ilodosa (Sz. ma-
nusc.); la Mănăstirea-Casinului în Lacul-verde; la Sinaia, în
valea Peleșului (Gr. Bu. 59 et Fazrsic.]). — XA Maiit- ulii.

0. leporina /. C. iepwrese. — Prin fineţele şi păşunile
umede, pănă în regiunea alpină.—În totă Moldova (0. ovalis
(i00d. (Guebh. manusc.; 52. manuse. ; O. dhioica (a. Flora
XIX, 73 /non L.] et Easic. ]; h. ]. Guebh. manuse. Sa. ma-
nusc.); în m-ţii de la Predgl. — 9 Zumiir- ulii.

U. stellulata Good.; 0. echinata Murr. O. stelat.—Prin fi-
neţele umede. —În totă Moldova (Gwebli. manusc.; Sz. man.).

0. acuta /. 0. ascuţit. — Prin bălți, locuri mlăștinose,
pe lingă ape. —— În Moldova (0z. Flora XIX, 73; Sz. ma-

nusc.; O. rivularis Ca. PWlora XIX, 75 [non Schleh.] et
Basic. ; h. j. Guebh. manusc.; CQ. stricta Sa. manuse. et
Besic.]: h. j. Guebh. manusc.); în Gorjii lu Boşia pe malul
Tismanei ; ete. — 91 Masă.

C. atrata L. C negricios. — Prin locurile stincose și
petrose din reviunea alpină.— În m-ţii Moldovei ((2. Plora
XIX, 73 et Esec. |]; h. ]. Guebh. manusc.; 52. manusc.).

- 9 Lunti- August.

U. limosa L. 0. de mil. — Prin locuri mlăștinose. — În
Moldova centrală (Guebh. manusc.; Sa. manusc.).

DR i

475

O

1

' montana LL. 0. de munte, —Fineţe și păduri umbrose
din munţi. —— La Agiud (Burri Easic.]). — 9 Maiit- Aug.

(. praeeox Jacg. U. precoce, — Prin linețele și pe coli-
nele uscate, pe lingă drumuri. — În totă Moldova ((uebh.
manuse.; Sz. manuse.); în Prahova la Câmpina (0. Daval-
liana (ir. En. 59 [non Sm.] e! Iixsic. 1); în Muscel la Con-
țăscă (Gr. Ersic. 1); pe lingă Craiova la Bucovăţ pe malul
Jiului; ete. — 9 Marliit- Aprilii.

U. digitata LL. C. digitar. — Prin păduri umbrose.— În
totă Moldova (52. manuse. e! Busic.]; C. precox Uz. Plora
XIX, 73 /non Jacg.] et Lasie.!): la Agiud (Burri a-
sic.]); ete. — d Apriliii- Mai.

0. alba Scop. 0. alb.— Prin pădurile din regiunea mon-
tană și subalpină. — În Moldova superioră (Sz. Parsic.!:
h. j. (duebh. manuse.) la Dărmănesci, Asău și Palanca (52.
manusc.); în m-ţii Prahovei pe lingă m-stirea Cheia (Hof.
bxeurs. 1863, [. c. 118). — N Aprilii- Masi.

C. pilosa Scop. (!. p&ros. — Prin pădurile din regiunea
montană. — În Moldova (C. umbrosa Cz. Plora XIX, 73
[non Host.] et Eaxsie.l; h. j. Guebh. manusc.) centrală
((anebh. manusc.); pe linsă Nemţu și Pipirig (Sz. manusc.);
la Aziud (Burri Ezsic. 1); în Muscel la Contăscă în Valea-
Rîncăciovu (Gr. Ersie.!).— 9 A priliit- Matia.

(. elauea Scop. 0. albăsrrii.— Prin tineţele mlaștinose,
poenile umede de prin păduri, pănă în resiunea alpină. —
În totă Moldova (Guebh. manuse.; C. flacea Sehreb. Sz.
manusc.; C. nemorosa Cz. Flora XIX, 73 [non Willd. nec
alior.] et Ezsic. ]; h. 7. (ruebh. manuse.; O. clandestina 02.
Flora XIX, 73 [non (i00d]. et Estic. ]; hi. ]. (anebh. ma-

nusc.ş Sz. manusc.). — d Apribii- Mai.

(. maxima Scop. 0. mare. — Prin locurile umede și pe
lingă pirăile din pădurile umbrâse ale munţilor. — În Mol-

476

dova superioră (0. Pseudo-Oyperus Uz. Plora XIX, 73 [non
L.] et Basic. ]; h. j. (auebh. manusc.); în m-ţii Bacăului la
Slănic (0. pendula (iood. Sz. manusc.); pe linsă lași la
Niţelea în via Părintelui Știubeiii. — 97 Zomir- Juli.

C. pallescens /. 0. palescent.— Prin fineţe umede şi pă-
duri tăiate. — La Bolosani şi m-stirea Dorohoi (Sz. man.):
în Muscel la Conţăsci (Gr. frsic.!). — 9 Apr. Maii.

(. firma Zfost. C. tare.— Prin locurile petrose și umede
din regiunea alpină și subalpină. — În Prahova pe m-tele
Zăganu (Hof. Eacurs. 1863, 1. c. 118).—9 luniit- August.

(. sempervirens Villars. C. sempervirent. — În regiu-
nea alpină. — În m-ţii Bucegi la Strungă (Winhl.7 see.

Kanitz |. e. 252). — 9 lunii August.

0. depauperata (rood. C. depanperat.— Păduri și tufări-
șuri.— La Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. Plâr. Kozi.
IX, 345) şi la Dumbrăviţa (Gr. ase... — d Maii- lun.

C. Michelii lost. 0. lui Mieheli. — Coline aride, păduri
montane.—În Moldova (Sz. manusc.); în Muscel pe m-tele
Leresci (/Io77. Ezcurs. 1862, l. e. 31); în Ilfov la Tărtăşă-
scă şi Gulia (Gr. Eusic.!); la Comana. — 9 Martiir- Masi.

C. flava L. 0. galbiu. — Prin fineţe umede, păşuni şi
locuri mlăstinose, pănă în regiunea alpină. —In Moldova (Sz.
mamnusc.); în m-ţiă de la Pred6l, — 94 Masi Juli.

(, distans L. C. distante. — Prin fineţe umede. — În
Moldova superioră (0. panicea Uz. Flora XIX, 73 [non L.]
et Exsic. 1). — 9 Maiir- lumii.

C. sylvatica HMuds. 0. de pădure. -— Prin pădurile u-
mede şi umbrose din munţi. —— În totă Moldova (C. patula

Scop. (uebh. manusc.; (. Drymeja Ehrh. Sa. manusc,); la
Mănăstirea-Cașinului; la Predel; etc. — 9 Junii August.

(. Pseudo=tUyperus L. U. Ciperină-falșă. — Prin mla-
stini, bălți, pe malurile lacurilor şi a riurilor. — Pe lingă

ma ali

477

Bucuresci la Ferăstrăii pe malul Colentinei (D. Br. Fragm.
l. ec. 73): ete. — 9 Juniă- ulii.

C. paludosa (ro0d. 0. de mlagtini. —— Prin mlaștini, pe
malul lacurilor si al riurilor. — În Moldova (Sz. mannse. :
(. ferruginea 0z. Flora XIX, 73 [non Scop.] et Estic. !);
la Agiud (Burri Ersic.]); la Bucuresci.— 9 Apr.-Jumiir,

(. riparia Curt. 0. de țermuri. — Prin mlaștini, bălți,
pe malul lacurilor și al riurilor. -— În Moldova (0z. Flora

XIX, 73 e! Ersie.l; Sz. manuse.) Superioră (h. j. Guebh.
manusc.); pe lingă Bucuresci la Ferăstrăi (Gr. In. 59 et
Basic. !); la Comana în Valea-Gurbanului. —9, Apr.- Junii.

C. nutans Fost. C. plecat. -— Prin locurile umbrâse și
umede. —— În Moldova (Guebh. Ersic. n. 440 sec. Num.
Consp. 768; Sa. manuse.). -— d Apriliii- Masi.

(. hirta L. C. sburlir. — Prin finete năsipose, umede şi
uscate. — În totă Moldova (02. er Sz. Basic. 1; Guebh. ma-
nuse. et Ewsic. n. 437 sec. Num. Consp. 768; Sz. manusc.);
pe lîngă Bucuresci (D. Br. Pragm. |. e. 73) la Peris în Va-
lea-Cocioc (Gr. Easie. 1); în Muscel la Stilpeni (Gr. Ex-
sic. 1); ete. — 9 Maiii- lunii.

Obs. 1. — Se mai citeză : C. Davalliana Smith. în Moldova (Sz.
manusc.).—(. obtusata Liljeblad. la Comănesci (Sz. manusc.). — d.

stenophyila Wahlenb. către Vasluiă şi Neteda (C. juneifolia Host.
Sz. manusc.).— 0. divisa Huds. pe şăsurile Jijiey şi a Brateşulci (C.

schaenoides Host. Sz manusc.). — (. eyperoides L. în Moldova;(Sz.
manusc.). — C. arenaria L. pe malurile Bistriţei şi a Seretului şi
la Galaţi pe malul Dunărei (Sz. manusc.). — 0. divulsa Good la
Bivolari şi Botoşani (Sz. manuse.). — C. paniculata L. în Moldova
(Sz. manuse,). - 0. eanescens L. pe lingă Iași la Hadimbi (6. curta
Good. Sz. manusc.). — C. elongata L. la Vasluiă (Sz. manuse.). — d.

stricta Gogd. la Câmpina (Gr. En. 50). — 0. vulgaris Pries. pe
lingă lași la Mironesa şi Ciocaboca (C. ccespitosa Good. Sz. manusc.):

C. saxatilis Wahlend. în m-ţii Bucegi pe lîngă Obirşia Ialomiţei
(Hof. Ercurs. 1563, 1. e. 120). — 0. supina Wahlen. în Moldova
(Se. manusc.). — O. pilulifera L. către Răducăneni (Sz. manusc.). —
. tomentosa [. pe lîngă laşi către Mogoşăscă, Budesci şi Vocoţesci

478

(Sz. mamusc.). — O. ericetorum Polliech. către valea Bicazului (C. ei-
iata Willd. Sz. manusc.). — 0. alestris A7l. pe Bucegi (Hof. Er-
curs. 1863, 1. e. 119). — C. secalina Wahlenb. în Moldova (Sz. ma-
nusc.). — 0. Vederi Ehrh. în Moldova (Sz. manusc.). — O. tulva Good.
în Moldova (52. manuse). — C. ampulacea Good. în Moldova (Sz.
manusc.). — 0. vesicaria L. în Moldova (Sz. mimusc.) și pe lîngă Bu-
curesci la Bănesa (Gr. En. 59).

Ops. 2. -— Nu sciă ce pot fi următorele specii : 0, interrupta şi
. miliacea, amendouă indicate în Moldova (Cz. Flora XIX, 73).

XUI. GRAMINEE.
ANDROPOGON L. -— Andropogon.

A. Ischemum LL. A. comun.—Vulg. Bărbosă.— Prin lo-
curi arenacee și uscate, pe dâluri aride și calcare. — În
Moldova (Syntherisma vulgare Sa. manuse. [non Sehrad.]
et wesic. 1) inferioră (Gruebh. manuse. et Ersic. n. 4D0 sec.
Nam. Consp. 786); pe lingă lași la Cristescă și către Paş-
cani (Sz2. manusc.): în distr. Bacăiă la Caraclăui pe Baba-
ghicea ; în Ilfov (Gr. En. 60 et asic.!) la Merinani și
Buftea ; în Vilcea la Golotreni ; la Virciorova către Portile-
de-fer (Kaniiz ! [. e. 130); ete. — 9! Juliit- August.

A. Gryllus L. A. Grier. — Pe dâluri aride și prin finețe
uscate. — În Covurluiii la Pechea (Pollinia Gryllus Spr.
Sz. manusc.); la Bârlad; pe lingă Bucuresci, la Peri, Chitila
şi Cocănesci ; în Vlaşea la Comana ; în Mehedinţi la Cerneți
(Gr. Basie. 1), Gura-văiei şi Virciorova.— 9 Jumit- Angust.

SORGHUM Pers. — Sorg.

Ș. halepense Pers. S. de Alep. — Vulg. Costrei.— Prin
vii, locuri cultivate şi n&sipose, pe marzinea asrilor. — Pe
lîngă Bucuresci la Buftea (/“iptaterum multiflorum Gr. En.
61 /non P. B.] e! Basic. 1), Ferestre, Mărcuţa, Crivina,
prin viile de pe lingă Ploesciă ; ete — 9 /uniă- Juli.

479

Pe a

Obs. — Se cultivă în totă Romănia : Zea Mays Ț.. (Hacqg. Reise ||,
56; Ca. Flova XIX. 73; Guebh. manuse. ; Caz. et Sz. 1. c. D3; Gr. En.
60; Mays americana Bmg. Sz. manusc.) vulg. Popuşoiii, Păpusoiă, Po-

_.—

rumb, Cucuruz, Malaiă.— Sorghum vulgare Pers. (J/olcus Sorghum L.
Guebh. manuse.; Gr. Ein. 60; Panicum latirolium Sz. Easic. !, P. tata-

picum Cz.et Sa. e. D3) vulg. Malaii-tătărăse, LI locosă
TRAGUS Dest. — 7rag.
Ţ. racemosus Desf. Z. racemos. — Vulg. larbă-scăiosă.
— Prin locurile arenacee şi uscate. — În totă Moldova (Sz.
Besic.; Giuebh. manusc. et Ersic. n. 449 sec. Nym. Consp.

788); pe lincă laşi la Larga și lepureni (//appago racemosa
Trin. Sz.manuse. et Basie. ). — (O Luni lui.

DIGITARIA LL. — PDigitavie.

D. sanguinalis Scop. D. sdngerie.— Vulg. Meisor, Mo-

how-roșu. — Prin locuri cultivate şi arenacee, pe lingă
drumuri, prin orădinile de pe linză locuinti. -— În Moldova

inferioră (Gruebh. manusc. et Erste. n. 444 sec. Nym Consp.
785); la Aciud (Burri Easic.]) : în distr. Buzeii la Beceni
( Panicum sanguinale Gr. bn. BO et Estic.) ; la Bucu-
resci! (P. ciliare Gr. En. 60 [non Reta.] et Esec. ;
Digitaria humifusa Gr. En. 60 [non L'ers.] et Lxsic.]);
în Argeş la m-stirea Stinişora (Gr. Brsic.!); la Câmpulung
pe malurile Riu-Tirgului (Syntherisma ciliare Hof. Er-
curs. 1862, 1. c. 40 /non Sehrad.]?); ete. — (0) lunii August.

ECHINOCHLOA P. Beauv. — Feinoclod.

E. Urus-galli /*. Beauv. E. Oresta-cocosului. — Vulg.
Costreie, Mohor, larbă-ghimposă. — Prin locuri cultivate,
pe marzinea agriilor. — În Moldova (/-eanisetum Crus-galli
Bmg. Caz. Plora XIX, 73 et Easic.]) totă ((auebh. manuse.
et Basic. n. 448 sec. Nym. Consp. 787; Sz. manusc.) ; în

480

distr. Bacău la Caraclău ; la Aiud (Burri Esic.!); în Itov
(Panicum Orus-galli L. Gr. En. 60 et Easic.):; pe lingă
Craiova în Luncă ; la Virciorova către Porțile-de-fer! (Aa-
nite ]. e. 130) — (0) Juliă-Septembre.

Obs. — Se cultivă : Panicum miliaceum /. (Cz. Flora XLĂ, 73 et

Ezsic.!; Guebh. mnanusc.; Ca. et Sz. 1. c. Dă; Sz. manuse.j (ar. En. 60 et
Ezsie. !) vulg. Malaiii, Malaii-merunt, Mei, Pasat, Parine.

SETARIA P. Beauv. — Sefarie.

Ş. glanea P. Beauw. S. albăstrie. — Vulg. Mohor, 0os-
trei, Meiii, Meii-păseresc, Bursocă. — Prin locuri cultivate,
agrii, porumbiștă, vii. — În Moldova (Cz. et Sz. l.c. 53;
Pennisetum glancum RP. Br. Sz. manusc.); brin tote podgo-
riile de pe lingă Iași (Pennisetum glaucum D. Br. P'ragm.
I, e. 71); în districtul Bacău la Caraclău; la Agiud
(Burri Basic. !); la Făurei ((iuebh. manusc.); la Bucu-
rescă! (Gr. En. 60 et Easic.!), Ferăstrăă, Buftea, Crivi-
na; ete. —(0) /uliir- Septembre.

Ș. viridis P. Beauw. S. verde. — Prin locuri cultivate,
agrii și vii. — În totă Moldova ((duebh. manusc. et Basic.
n. 446 sec. Nym. Consp. 736; Ca. et Sa. l. e. 53; Pennise-
tum viride Bmg. Caz. Flora XIX, 73 et Lasic.]; Pennisetum
Weinmanuni Ca. et Sa. l. c. 53 [non b. et 5.]); la Bucuresci
(Gr. En. 60 et Exsic. 1). — () Julii- Septembre.

Ş. verticillata P. Beauv. S. verhcilată. — Prin locuri
cultivate, agrii și vii. — În totă Moldova (Guebh. manuse.;
Penniselum verticillatum h. Br. Oz. Plora XIX. 73; Sz.
mamnusc.) și Romănia (Gr. En. 60 er Ersic. 1); la Bucure-
scă; ete. — (-) /uliii-Septembre.

Obs. — S. germanieca P. Beawo. indicată în Moldova (Caz. cet Sz.
]. €. 53; Pennisetum germanicum Bmg. Ca. Flora XIX, 67 et Exsie.!;
Sz. manusc.) şi Ș. italica P. Beau. indicată în Moldova (Cz. et Sz. ].
€, 93) inferioră (Guebh. manusc.) și la Agiud (Burri Exsic.!), nu se gă-
sesc de cât numai în stare subspontanee sei cultivate.

N
44.
——

PIIALARIS L. — Polaridă.

P. arundinacea /. PF. arundinacee. — Vulg. Jerbăluță.
— Prin Bneţe mlăstinose și pe malurile apelor. — În Mol-
dova (Oz. er Sz. l.c. 53; Sz. manusc.); în distr. Bacău la
Verşăsci ; la Agiud (Buvri Esic.l). — 9 lumit- lui,

f. picta. — Cultivată prin grădini! (Gr. En. 60).

P. canariensis LL. P. canarilor. — Vulg. Jarba-cana-
raşului.— Prin locuri cultivate și inculte, pe lingă locuinţi și
drumuri. — În Moldova (0z. et Sz. Î. e. dl et arsic.!; Sz.
manusc.); în Bucuresci la Gara Tirgoviştea (Gr. Ea-
sic.) ; ete. — 0) lulii- August.

Obs. — Se mai citeză : P. minor Petz. în Moldova (Caz. et Sa. 7. c.
Dl et Exsic. ) şi P. paradoxa L. în Moldova (Cz. et Sz. î. c. dl et
Exsic. !) — De şi eu posed din erbariul din lași, specimenile aulen-
lice ale autorilor menţionaţi, totuşi este încă de sciut, dacă aceste
două specil crese, acolo unde se indică, în adevăr în stare sponta-
nee, sai numa! în stare subspontanee.

ANTHOXANTHUM L. — Antozant.

A. odoratum L. A. mirositor. — Vule. Parangină, Vi-
țelariir. — Prin păduri, finețe și pășuni, pănă în regiunea
alpină. — În Moldova (Sz. manuse.; Festuca varia Ca.
Plora XIX, 73 [non Hanke] et Lxrsic.l; Sz. manusc.) ; în
m-ţii Buzeului pe Pentelei; la Câmpina (Gr. n. 60 et
Hwsic.]) în Bucegi pe Furnica; în Muscel la Conţesci (Gr.
Esic.); în m-ţii Vilcei către Lotru ; etc. — 9! Apr.-Aug.

HIEROCHLOA (mel. — Zerochloă.

II. australis 2. et S$. 7. australă. — Păduri umbrose.—
În Moldova (Guebh. Esi. n. 442 sec. Nym. Consp. 790;
Holcus australis Sehrad. Sz. manuse.).— d Mart.- Apr.

dl

482

O

ALOPECURUS L. — Alopecur.

A. pratensis L. A. de fineţe. — Vulg. Codină, Cuda-
vulpei.— Prin fineţe umede.— În totă Moldova (Cz. Plora
XIX, 72 et Easic.]; Guebh. manuse. et Easic. n. 453, &D&
[repens] sec. Nym. Consp. 793; Sa. manusc.) ; la Agiud
(Burri Exsic.)) ; în Ilfov (Gr. En. 60 et Ewsic.!); la Bucu-
resci (D. Br. Pragm. ]. c. 72) și Ciocănesci; în Vlașca la
Comana ; ete. — 9 Maiir- lunii.

A. arundinaceus Poir.; A. ruthenicus Weinm.; A. nigri-
cans Hor. A. avundinaceii. — Prin fineţe. — În Moldova
(A. bulbosus Ca. Flora XIX, 72 [non L.] et Easic.]; Sa. ma-
nusc.). — 9 Maiit- lunii.

A. geniculatus L. A. geuiculat. — Prin locuri umede,
Dălță și mlaștini. — La Galaţi (Gueb/i. manusc.).

A. fulvus Smith. A. gălbinii.— Prin locuri umede, bălți,
mlaștini, pe malul apelor. — În Moldova (A. geniculatus
Ca. Flora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!; Sa. manusc.;
Phleum Michelii Cz. Flora XIX, 72 [non AU.] et Exsic.];
Sz. manusc.); la Agiud (Buri Exsic.]); la Ciocănescă,
Tărtășăscă şi Ghergani (Gr. sec. Kanitz [. e. 253; A. pa-
ludosus Gr. En. 60 [non Met. et Koch] et Easic.]); la
Ferăstr&i pe malul Colentinei ; ete. — (0 Maii- August.

CRYPSIS Ait. — Oripsidă.

U. aculeata Air. 0. ghimposă. — Vulg. Jarbă-ghaimposă,
Ghimpariţă, larba-vătămăturei. — Prin tineţele umede și
locurile sărate. — În Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 51) pe malul
Dunărei şi pe lingă lacul Brateș (Sz2. manusc.).

(. sehenoides Lam. C. schenoid. — Vulg. Jarba-vătă-
măturei. — Prin locurile năsipose, umede și sărate. — Pe

4R3

lingă Galaţi (Guebh, manuse.) către Vadu-Ungurului (Sz.
manusc.). — (0 Juliie- August.

C. alopecuroides Sc/rad. C. alopecuroidă.— Prin lunci
și fineţe umede. — În Moldova inferioră ((Guebh. manuse.
et Basic. n. 4Dl sec. Nym. Consp. 794); pe lingă Craiova
în Luncă ; ete. — (0) Juliii- Septembre.

PHLEUM L. — Flea.

Ph. pratense L. PF. de finețe. — Vulg. Jarba-lui-Ti-
mofti, Timoftică. — Prin fineţele fertile. — În totă Mol-
dova (Caz. Plora XIX, 72 et Ewsic.]; Guebh. manusc. et
Esi. n. 455 sec. Nym. Consp. 792; Sz. manuse.; Alope-
curus agrestis 0z. Flora XIX, 72 [non L.] et Easic.!; Sa.
manusc.); la Brosceni (Burri Easic. 1); la m-stirea Agapia
(Gr. Erbor. . e. 120); în distr. Bacău la Verştsci; la Sinaia
și Predâl ; în Ilfov (Gr. En. 60 et Ersic. 7) la Ferestre pe
malul Colentinei și la Buftea ; în m-ţii Vilcei şi ai (Gorjiului
(Hof. manusc.). — d Maiit- August.

3. nodosum. — În totă Moldova (Guebh. manuse.; Ph.
bulbosum Host. Sz. manusc.); la Bucuresci; Comana ; etc.

Ph. alpinum L. 7. alpin. — Prin păşunile din regiunea
alpină și subalpină. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et
Ersic. l; Sz. manusec.); la Palanca pe virful Tărhăuștlului ;
la Brosceni (Burri Exsic. !); în m-ţii Buzeului pe Penteleu;
în m-ţii Bucezi (Pr. 71; Gr. En. 60) la schitul Pescera de la
Ialomiţa, pe Furnica, şi la Predel pe Susaiii.—9, Juniit- Aug.

Ph. Michelii AU. 7. li Mieheli. — Prin pășunile din
reciunea subalpină. — În Argeș pe m-ţii Urdica și Co-
zia ; ete. — 9 Juniiu- August.

Ph. Behmeri Wibel. F. lui Bolhmer. — Pe delurile ste-
vile și prin fineţele uscate. — La Agiud (Burri Basic. 1); în
Muscel (Ph. asperum Gr. En. 60 [non Vil.] et Easic.);
la Comana în Valea-Gurbanului ; ete.—9 Juniit- Julie,

484

PE

Ph. phalaroides Aa. P. falaroid. — Prin finețele de
pe colinele sterile. — În Moldova (0z. Plora XIX, 72 /non
W'ibel.] et Exsic.]; Sa. manusc.); la Comana.—9| Iun. Iul.

Ph. serrulatum Boiss. et Heldr.; Ohilochloa collina
Sehur. P. serulut. — Pe colinele năsipose și petrose. — La
Virciorova către Porţile-dă-fer! (Borb. 1873, Bans. 251).
— 9 Iuniit- Luliia.

Ph. asperum Vill. F. aspru. — Pe coline sterile. — În
Moldova ('Sz. Easic.!); în Muscel pe virful delului Moţoiii
(Hoff. Eacurs. 1862, 1. e. 39). — O Maii- lunii.

0bs.— Se mal citeză : Ph. arenarium L. în Moldova (Sz. manusc.).

BEUKMANNIA Host. — PDeckmannie.

B. eruczformis Zost. B. eruceformă. — Prin fineţele
mlăștinose, bălți, pe malurile apelor. — În Moldova (Leer-
sia oryzoides Sa. manusc. [non Sw.] et Esic.l); pe lingă
lași (V.7 sec. Kanita 1. c. 132) la Hărpăşăscă; la Câmpulung
pe țărmurile Riu-Tirgului (of. Exeurs. 1862, 1. e. 40); în
Vlașca la Comana. — 9| Zuniii- Septembre.

Obs. — Se mai citâză : Chamagrostis minima Bork/. în m-ţii Nem-
țului la m-stirea Agapia (Sz. manusc.),

CYNODUN Richard. — Cinodon.

0. Dacetylon Pers. 0. Dactilon. — Vulg. Jarba-cânelui,
Pir-gros. — Prin locuri năsipose, pe lingă ziduri, locuinţi
și strade. — În tâtă Moldova (Guebh. manuse. et Exsic. n.
460 sec. Num. Consp. 789; Panicum Dactylon L. Caz.
Plora XIX, 72 et Eusic.!; Panicum filiforme Caz. Flora
XIX, 73 et Easie.!; Syntherisma glabrum Sa. manuse. et
basic.) [non Sehrad.]); la Agiud (Burri Exsic.!) ; la Bu-
curesci! (Digitaria stolonifera Schrad. Gr. In. 60 et Ba-
sic.]) și la Buttea! (Panicum sanguinale Gr. En. 60 /non
L.] et Basic.) ; ete. — 9 Iuliit- August.

LEERSIA Soland. — /eorsie.

[.. oryzoides Swarz. [. orizoidă. — Prin bălți, mlaş-
lini, pe lincă pirăie. — Pe lingă DBucuresci la Bănesa pe

malul Colentinei lingă zăgaz sub Villa-Bibescu (Gr. En. 60
et Iiasic.]; Danila 1. c. 252). — 9] Iuliii- Octombre,

AGROSTIS L. —— Agrostidă.

A, stolonitera L.; A. alba Sehrad. A. sloloniferă. —

Vulg. /arba-ventului, — Prin finete, păduri, pe matea riu-
rilor. — În Moldova (Sz. manuse.); pe lingă Berlad în

pădurea Cringu ; în Ilfov (4. alba Gr. En. 61 et Parsic.])
pe linsă DBucuresci la Ferestrăii pe malul Colentinei, la Chi-
lila și Ciocănesci ; în Vlasea la Comana ; pe lingă Craiova
în pădurea Bresta ; în m-ţii Coziei, Bistritei și ai Tismanei
(A. alba Hoff. manusc.). — 9 Tunii- ulii.

3. varia (Fost). — În Moldova (Sz. manusc.) ; la Si-
naia (A. vulgaris Gr. Eu. 61 [non With] et Ersic.l).

7. di/fusa (Ilost.). — În m-ţii m-stirilor Cozici, Bistriţei
și ai Tismanei (Hoff. manusc.).

A. vulgaris Wif/. A. vulgară. — Prin finete și păşuni
uscate. — În Moldova (A. hispida Willd. Sz. manuse.) la
Câmpeni ; în Arges pe m-tele Urzica; în Vilcea pe m-tele
Forfeca ; ete. — 9 Juniiă- ulii.

A. canina L. A. cânescă. — Vulg. Bucăţel. — Prin fi-
nețe, locuri umede. — În Moldova (Prichodium caninum
Sehrad. Sz. manuse.) ; la Comana ; ete. — 97 Jun.- Sept.

A. rupestris A(/. A. de stinci. — Prin locurile stincose
din r&giunea alpină.——La Borca ( Prichodium alpinum Bmg,.

Sz. manuse.?) ; în m-ţii Bucegi (Pr. 72).—9 Juliir- August.

A. Spiea venti L.; Apera Spica veni P. Beauv. A.
Spicu-ventului. — Printre s&mănături, prin fineţe, locuri

486

inculte, n&sipose şi petrose. — În Moldova (Cz. Plora XIX,
72 et Bsic.l; Sz. manuse.; Aira ccespitosa Ca. Plora XIX,
72 [non L.] et Easic.l; Sa. manusc.; Aira aquatica 02.
Flora XIX, 72 [non L.] et Exsic.!; Sa. manusc.); la Bros-
ceni (Burri Ewsic.!); în distr. Bacău la Verșăsci; la Ber-
lad ; în Ilfov la Buftea, Crivina și Chitila (Gr. En. 61 et
Bsic.]); în m-ţii Coziei, Bistriţei și ai Tismanei (Hof.
manusc.); ete. — (O) Iuniit- Iulia.

Obs. — Se mal citeză : A. sylvatica Host. în Muldova (Sz. ma-
nusc.). — A. compressa Willd. către Fălticeni (Sz. manuse.). — A.

pumila L. în Moldova (Sz. manuse.). — A. vinealis Schreb. în Mol-
dova (Sz. man.). — A. alpina Scop. la Hangu și Popesci (Trichodium
rupestre Schrad. Sz. man.). — A. interrupta L. la Hangu (Sz. man.).

CALAMAGROSTIS Roth. — Culamagrostidă.

C. littorea DC. C. litorală. — Prin n&sipul și printre
petrele de pe malurile riurilor. — În Moldova centrală
(Guebh. manusc.). — 9 Tuliiu- August.

(. Epigeios Roth. C. de locuri aride. — Vulg. Stuh,
Iarbă-roșie. — Prin locuri pădurâse, fineţe ntsipâse, pe
malurile riurilor. — În Moldova inferiră ((Guebh. manusc.);
la Balcin în Via-Virnav (Sz. manusc.) ; pe lingă Bârlad ; la
Versăscă pe malul Taslăului (D. Br. Pragm. 1. c. 73); la But-
tea (Gr. En. 60 et Exsic.!), Mogoșoia, Chitila și Bucuresci;
la Comana; în Vilcea la Bălcesci. — 9 Juliit- August.

C. sylvatica DO. 0. de pădure. — Prin pădurile din
munţi. — În Gorjii între Chenia și schitul Locuri-răle ; în
m-ţii Vilcei către Lotru; în Argeş pe m-tele Urdica ; etc.
— 9 Tuliit- August.

Obs. — Se mar citeză speciile următâre : (. laneeolata Roth în Mol-
dova (0. ramosa Host. Sz. manusc.) la Huși (Sz. manusc.).— . aipina
Host. la Dărmănescl (Sz. manusc.). — C. stricta Spreng. la apele mi-

nerale de la Slănic (Sz. manusc.). — 0. montana Host. în m-ţil Mol-
dovel (0. vavia Trin. Sz. manusc.).

„487

PSAMMA P. Beauv. — Psamă.

P. littoralis P. Beauv.; P. arenaria PR. et S. P. de
țermuri. — Pe malurile năsipose ale riurilor. — Pe malu-
rile Seretului (Calamogrostis arenaria Ioth (uebh. ma-
nusc.), a Jijiei, a Prutului (Sz. manusc.).— 9 Juliit- August.

MILAUM LL. — Midi.

M. eftusum L. VW. respândit. — Vulg. Meii. — Prin
pădurile umbrâse. — În Moldova (0z. Plora XIX, 72 et
Bxsic.]) la Azgiud (Burri Ezsic.l); ete.— 9 Maiă- ulii,

M. vernale 7. Bieb. M. de primăveră.— Între Virciorova

și Grura-văiei! (Simi! 610)la Porţile-de-fer (Borb. U7.7el.76).

0bs. — Se malciteză : Gastridium lendigerum Gad. în Moldova
inferioră (Miium lendigerum L. Guebh. manusc.).

PIPTATHERUM P. Beauv. — Piptater.

P. holciforme PF. et S. P. Holciform. — Prin locurile
petrose și calcare. — În tâtă Moldova (Milium Holeiforme
Spreng. Guebh. manusc.) ; la Virciorova către Porţile-de-
fer (Milium holei forme Borb. 1873, Bans. 251) pe m-tele
St.-Petru ; ete. — Apriliir- Junii.

Obs. — Se mal citeză : Lusiagrostis Calamagrostis Link. pe C6-
hlăă și Lapoş (Calamagrostis speciosa Host, Sz. manusc.).

STIPA L. — Stipă.

Ș. pennata LL. S$. penată. — Vulg. Nagară. — Pe co-
line aride și prin finețe năsipose. — În Moldova (0z. Flora
XIX, 72 et Exstc.]; Ca. et Sz. l. c. 52) infericră (Guebh.
manusc.); pe lingă Iași la Şorogari în Via-Burada (Durri
Exsic. !) și la Balcin în Via-Virnav (Sz. manusc.); pe lingă

198

Berlad la Cring (D. Br. Pragm. [. c. 72); pe lingă Slatina
călre Olt; la Virciorova către Porțile-de-fer (Borb. PI.
hozl. IX, 310) pe m-tele S4.-Petru, — 9 Mai lunii.

Ș. capillata L. S. pletosă. — Vulg. Păuiș, Pănusiţă,
larba-curelei. — Pe d6lurile aride şi prin fineţele năsipose.
— În Moldova (0z. et Sz. 1. e. 52; Avena strigosa Ce.
P'lora XIX, 73 [non Schreb.] et Exsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 52;
Sz. manusc.) interioră (G'uebh. manusc.); către Strunga și
Tirgu-lrumos (S. juneea Bmg. Sz. manusc.); la Agiud
(Burri Busic. 1); pe lingă Bucuresci la Ciocănesci (D. Br.
P'ragm. l. c. 72); în Muscel la polele m-telui Leresci (Ho:
Hacurs. 1862, l. e. 38). — 9 Maiit- unii.

0hs.—Se mai citeză : Ș. Aristella Z.. în Moldova (Cz. et Se. 7. e. 52).

PHRAGMITES Trin. — Zrestie.

P. communis rin. PP. comună. — Vulg. P'restie, Stuh,

Stuh-de-baltă. — Prin mlaștini, iazuri, bălți, pe malurile la-
curilor şi ale riurilor. — În tâtă Romănia (D. Br. Pragm.

[. e. 71; Arundo Phragmites L. Că. Plora XIX, 73 et Ea-
sic. !; Guebh. manusc. ; Ca. et Sz. l. c. 52; Gr. En. 60 et
liasic.l). — 9 August-Septembre.
B. subuniflora. — La Verşăsci; pe lingă Bucurescă la Cri-
vina (Arundo nigricans Merat. Gr. En. 60 et Basic. ]).
Obs. — Arundo Donax L., indicat în Moldova (Cz. et Sz. 7. e. 52),
nu se găsesce de cât cultivat prin unile grădini.

SESLERIA Arduin. — Seslerie.

Ș, eerulans Priv.; S. rigida Heuf.; S. Bielzii Sehur.
5. rigidă. — Pe stîncile din regiunea alpină și subalpină
superiră.— În m-ţii Bucegi în valea Ialomiţei (S. Fagnal-
diana Sehur Fr. 72; S. marginata Griseb. Pr. 72) la schi-
tul Pescera, pe Furnica; ete. — 9 Zuniăr- ulii.

Obs. —Se may citeză : $. disticha Pers. în m-ţii Moldovei (Sz. man.),

PI

——. —7 7 —pT, -

(dai)

N(ELERIA Pers, — Helerie.

K. cristata Pers. A. erestată. — Pe coline si prin finete
uscate. — În totă Moldova (Guebh. manuse. et Basie. n.
43D sec. Nym. Consp. 816; Sz. manuse.) ; la Asiud (Burri
Iisic. 1); pe lingă Bucurescă (A. glanea (ar. En. 6 [non
DO.] et Eesic.!), la Periş (Gr. wvsic.!), Chitila şi Fertstrei;
in Vlaşea la Comana ; ele, — 9| /uniir- Julia.

K. traussilvanica Sce/ur. AK. transsilvanică. — Prin pă-
sunile alpine. — Pe virlul Penteleului. — 9 Zurliir= Apus.

AIRA L, -— Afră.

A, ciespitosa Lin. L.; Deschampsia ccespitosa P. Beau.
„A. tufosu. — Vulg. Păius, Iarba-bălței, Pipiriguţă, Pir-
socă.— Prin finele umede, pe marginea pirăilor.— La Bro-
sceni (Burri Eesic. 1); în m-ţii Buzăului pe Pentelei ; la
Sinaia ((ir. En. 61 et Lesic. !) și Pred6l.— 9 Zuniit- Julie.

A. flexuosa L. A. flezuosă. — Prin pădurile şi fineţele
din munți, pănă în regiunea alpină. — În m-ţii Bacăului
(52. manusc.); la Sinaia (Gr. En. 61 et Ersic.!; Kanitz |. c.
254) și în m-ţii Bucegi (Pr. 72); la Virciorova către Por-
ile-de-fer (Borb. 1873, Bans. 252).— 9] lunii- ulii.

A. capillaris Zlost. A. capilară.—În Mehedinţi pe lingă
Cerneţi la Dumbrăvila (Gr. Ersic. 1). — Maiir- lunii.

Obs. — Se mar citeză : A. caryophyllea L. la Huşi, Berled, Pechea
Țiganași, Galaţi (Sz. manusc.).—A. -prăcox L. în Moldova (Sz. man.).

CORYNEPHORUS P. Beauv. — Corinefor.
0. canescens P. Beauv. C. albicios.—Pe coline năsipose

și prin fineţe sterile. — La Bacăiă și Buhuş (Aira canescens
Sz. manuse ); în Ilfov (Gr. Basic. 1).—9 Tuliii- August.

HOLCUS L. -- Ole.

II. lanatus L. 0. lânos. — Vulg. Plocogică, larba-cai-
lor, Oleiii, Oves-dulce. — Prin fineţe, păşuni şi păduri u-
mede, pe lingă pîrăie. — În Moldova (0z. Plora XIX, 73
et Exsic. |; Sa. manusc.; D. Br. Pragm. |. c. 72); la Bro-
sceni (Burri Easic. 1); în distr. Bacău la Verşăscă, Caraclăil
și Slănic ; în Bucegi către obirşia Ialomiţei (Hof. Earcurs.
1863, [. e. 120) şi la Predel; în m ţii Gorjiului și ai Vilcei
(Hof. manusc.) către Lotru ; în Mehedinţi la Dumbrăviţa
(Gr. Esic.1) și la Vireiorova ; ete. — 9] Juniit- August.

Obs. — Se mar citeză : HI. mollis L. în Moldova (Sz. manusc.).

ARRHENATHERUM P. Beauv. -- Arenater.

A. avenaceum PP. Beauv.; A. elatius Mert. et Koch. A.
avenaceii. — Vulg. Ovescior. — Prin fineţe, livedi de pomi,
și prin poenile din tuf&rișuri şi păduri. — În Moldova (Hol-
cus avenaceus Scop. Sa. manusc.); în Prahova către Văleni
la Filipescă (Gr. En. 61 et Ezsic.]).—9 Junii Iulie.

AVENA L. — Oves.

A. fatua L. 0. selbatec. — Vulg. Odos. — Printre să-
m&nături. — În Moldova (02. Flora XIX, 73 et Basic. ;
Caz. et Sa. . e. 52; Sz. manusc.); în districtul Ilfov la Cio-
cănescă ; ete.. — (0) Julii- August.

A. pubescens L. 0. pubescent.— Prin fineţele din munți.
— În Moldova (Ca. Flora XIX, 73 et Ezsic.|; Oz. et Sa. 1.
€. 52; Sz. manusc.); în districtul Sucevei la Brosceni (Burri
[wsic.]); ete. — d Maii- lumi.

A. pratensis L. 0. de finețe. — Prin finețele de pe d6-
urile uscate şi din munţi. — În Moldova (07. et Sz. 1. e. 52;

A

Triselaria pratensis Bmg. Sa. manuse. ; A. versicolor (2,

Plora XIX, 73 [non Vill.] et Ewsic.!; Sa. manuse,). —
-

9, Iuniit- ulii.

A. compressa //eu/F. 0. comprimat. —— Prin loourile pe-
trose din munţi. — La Vireiorova pe malul Cerovăţului!
(Sim. 601). — (O Maii- ulii.

Obs. |. — Se cultivă: A. sativa /. (Cz. Flora XIX, 73; Guebh. ma-
muse.; Cz. et Sz. 1. c. 52; Sz. manuse.; Gr. En. 61) vulg. Ovâs. — A.
orientalis Schreb. (Cz. et Sz. 1. c, 52), — A. nuda (Sz. manusc.).

Obs. 2. — Se mar citeză : A. planiculmis Schrad. la Nemţiă (Sz.
manusc.). — A. sempervirens Vill. la Slănic (Sz. manusec.). — A, te-
nuis Maneh. în Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 52; Trisetaria tenuis Bmyg.
Sz. manusc.). — A. flavescens L. la Pechea (Trisetaria flavescens
Bmg. Sz. manusc.. — A. ecarpathica Host. la Şaru-Dornel, Borca,
Popescl, Bicaz şi schitul Durăiă (risetaria carpathica Bmg. Sz. ma-
nusc.). — A. alpina Smith. în Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 02). — A. se-
tacea Bmg. la Grozăscl (Sz. manusc.), — A. sesqnitertia L. la Slă-
nic (Trisetaria sesquitertia Bmg. Sz. manusc.).

MELICA LL. — Mehcă.

M. ciliata L. VW. ciliată. — Prin locuri aride, petrose și
stincose. — În Moldova (Sz. manusc.) superioră și infe-
rioră (Guebh. manusc.); la Asiud (Buvri Exsic.l); la Co-
mana; în Vilcea pe m-tele Forfeca. — 94 Maii- lumi.

3. nebrodensis. — La Virciorova către Portţile-de-fer (WM.
nebrodensis Parl. Kanita |. c. 134).

M. uniflora Petz. M. uniforă. — Vulz. Mărgică. —
Prin pădurile umbrose. — Pe hagă Iași la Nebuna, Vișan
şi Hlincea (Sz. manuse. et Euesic.]); la m-siirea Adam
(Giuebh. manusc.) ; în distr. Bacaii la Caraclăi în pădurea
Veveriţa ; pe linză Bucurescă lu Pănâ-a (D. Br. Prag. |.
e. 72; Gr. Ba. 62 et Ewsic.!), Mogosoia şi Chitila ; la Vir-
ciorova pe valea Bahnei ; ete. — 9| Juncu ulii,

M. nutans L. M. plecată. — Prin pădurile umbrose. —
În Moldova (Cz. Plora XIX, 72 et Eusic. |; Sz. manusc.)

492

superioră (Gruebh. manusc.); în m-ţii Bacăului la Slănic; la
Asiud (Burri Basic. 1); în Ilfov la Ciocănesciă şi Tărtasăsci;
in Muscel la Contăsci (Gr. [asic. 1). — 9 Maii- lunii.

Obs. — Se mal citeză : M. altissima Z.. la Şorogari şi Aronenu (Sz.
manuse.). — 'Triodia decumbens P. Beauv. la Mangina (Poa decum-
bens Seop. Guebh. manuse ) şi la Comănesci (52. manusc.),

BRIZA L. — Drază.

p. media /. B. intermediară. — Vulg. T'remurătore,
P'arasin, larba-iepurelui. — Prin Linete și pășuni, pănă în
regiunea subalpină. — În totă Moldova (02. Plora XIX,
73 et Easie. ; Gucbh. manuse.; Sa. manusc.); la brosceni
(Burri Lsic. 1); în distr. Bacău la Verşăsci pe delu Osoiu-
lui ; în m-ţii Buzăului pe Pentelei; la Sinaia (Gr. fn. 61
et Iivsie. 1), în Bucegi pe Babe, și la Predel; la Ciocănescă
(D. Br. Pragm. . c. 72); la Comana. — 9 Maii- ulii.

0bs.— Se mai citeză : B. minor L. în Moldova infer. (Gorebh. man.).

ERAGROSTIS P. Beauv. — Pragrostidă.

E. megastachya Link. E. megastachie. — Prin locuri
aride n&sipose, cultivate şi inculte. — În Moldova (Poa me-
gastachya hal. Sz. Iesi. ) la Huși (PP. oblonga Bmg. Sa.
manusc.). — (O) Juliii- August.

E. powoides P. Beauv. E. poeoidă. — Prin locuri cul-
tivate, năsipose, grădini, pe lingă zidură, drumuri, locuinţă și
printre petrele de prin curti și de pe strade. — În Moldova
(Poa Eragrostis L. Sz. manusc. et Basic. !) inferioră
(Guebh. manusc. et Exsic. n. 480 sec. Nym. Consp. 833);
la Agiud (Burri Exsic. !); în distr. Buze către Beceni la
Mărgărişti ([. megastachya Gr. En. 61 [non Linh.] et Ea-
sic. 1; Kanita |. e. 254); la Bucuresci (Gr. En. 61 et Ea-
sic. 1) în curtea mea ; în Vilcea la Aninosa; la Vireiorova!
(Kanita ! . e. 134); ete. — O Julii- August.

493
E. pilosa P. Brauv. E. perosă. — Prin locuri aride cul-
livate şi năsipose, pe lingă drumuri. — Pe lingă Focşani și

Odobesci (Poa pilosa L. Sz. manuse.); la Comana spre
Grădistea! (Gr. Basic.) ; în Muscel pe delul Moţoiii (1/07.
Bavcurs. 1862, [. €. 39 et asic.l); ete. — (O Juliii- August.

POA L. — Pod.

P. annua L. P. anuală. — Vulg. Hirugor. — Prin lo-
curi cultivate și inculte, pe lingă drumuri și locuinți. — În
totă Moldova (Guebh. manuse. et Basic. n. 473 sec. Nym.
Consp. 837; Sa. manusc.; P. sudetica Ca. Plora XIX, 72
[non Ieenhke] et Easic.]; Sa. manuse.; P. coerulea Ca. Flora
XIX, 73 et Easic.!); la Agiud (Burr Ezsic. 1); pe lingă
Bucurescă la Ferestrăă și Periş ; în Muscel la Conţăsci (Gr.
Erste. 1); pe Petra-Craiului la Virtu-Baciului (Aotsehy
65); ete. — (0) Apriliii- Octombre.

Ș. varia Roch.—Pe virful Bucegilor (P. supina Schrad.
Hof. Excurs. 1863, l. e. 119).

P. tremula Schur. P. tremurătăre.—În Bucegi la schitul
Pescera de la Ialomiţa (Schur En. 777). — (0 Jun. Aug.

P. bulbosa L. PP. bulbosă. — Prin fineţe și păşuni us-
cate, pe coline sterile. — În totă Moldova (02. Plora XIX,
72 et Basic. ]; Guebh. manusc. et Ixsic. n. 475 sec. Nym.
Consp. 836; Sz. manuse.; P. collina Caz. Plora XIX, 73
[non Host.] et Easic.!; Sz. manusc.). — 9 Maii- lunii.

3. vivipara Koch. — În tâtă Moldova (Ce. Flora XIX,
73 et Ewsic.]; (auebh. manuse.;' Sz. manusc.); la Agiud
(Burri Easic.!); pe lingă Bucuresci la Bănesa (D. Br.
PF'ragm. . c. 72), Fundeni-Mărcuţa (Gr. Easic.!); ete.

P. alpina L. 7. alpină. — Prin păşunile din regiunea
alpină. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Basic. ; Sa.
manuse.; Westuca rubra Caz. Plora XIX, 73 [non L.] et Ea-
sie.; Sz. manuse.ş P. varia 07. Flora XIX, 73 [non Heen-

494

he] et Ewsic.!; Sz. manuse. ; Sesleria cerulea Cz. Flora
XIX, 72 /non Ard.] et Easic.]; Sz. manusc.); la Palanca pe
Tărhaușul-mare; pe virful Bucegilor! (Pr. 72; Gr. En. 61
et Exsic.!) la Pirăul-Babelor; ete, — 9 Maiir- August.

P. nemoralis L. P. de păduri. — Prin păduri şi pe
stîncă umbrose pănă în regiunea subalpină superidră. — În
Moldova (Caz. Plora XIX, 73; Sz. manusc.) pe lingă Iaşi la
Niţelea (D. Br. Pragm. 1. e. 72); la Tîrgu-Ocenei pe Măgura-
Ocnei; la Agiud (Buwri Easic.]); la Sinaia în valea Peleşu-
lui (Gr. En. 61 et Exsic.!) și în Bucegi la schitul Pescera
de la Ialomiţa (Pr. 72); în Vilcea în valea Bistriţei; în
Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. Ezsie.]). — 9 Iuniăt- lulii.

P. fertilis Fost. P. fertilă. —Prin fineţele umede.— În
Moldova (Sz. manuse.; P. serotina Gaud. Sz. manusc.):
la Bucuresci; ete. — 9 uniii-luli.

P. hybrida Gaud. P. îbridă. — Prin pădurile din re-
giunea subalpină. — În m-ţii Bucegi la schitul Pescera de
la Ialomiţa (Se/ur En. 769). — 9 Tuliii- August.

P. trivialis L. P. trivială. — Vulg. Suvar-de-munte.—
Prin fineţe și locuri umede. — În totă Moldova (Guebl.
manusc.; Sz. manuse ); în m-ţii Bacăului la Slănic ; la Pre-
del pe Susaiii; Bucuresci, Dudescă și Ferăstr&u; la Comana;
în Gorjiă între Chenia și Locuri-răle. — 9| Lunii ulii,

P. pratensis L. P. de fineţe. — Prin tîneţe umede și
n&sipâse. — În tâtă Moldova (Cz. Flora XIX, 72 et Exsie.];
Guebh. manusc. et Hxsic. n. 478 sec. Num. Consp. 83%; Sa.
manusc.) ; pe lingă Bucuresci la Cotroceni (Holcus mollis
Gr. En. 61 [non L.] et Easic.!), Bănesa, Fundeni-Mărcuţa;
în Prahova la Filipescă (Gr. Ezsic.!); între Pitescă și Câm-
pulung (Gr. En. 61 et Easic.]).— 94 Maiit- lunii.

B. angustifolia Smith. —— La Asiud (Burri Exsic.!).

P. cenisia 41. P. cenușie.— În regiunea alpină.— În m-ţiă
Bucegi pe valea Ialomiţei (Schur En. 770).— 9 Juliir- Aug.

sala“ ă.

p. compressa /. /. comprimală. -— Prin fineţe uscate
. Ta . , Fi [ w i
și n&sipose, pe ziduri, pe lingă drumuri. — În Moldova (Sz.

manuse, et Irsic.!); la Bucurescă (Gr. En. 61 et Ersic.) în
Cismegiii și la Chitila; în Muscel (G/yceria aquatica Gr.
In. 61 [non Wahlbg. nec Presl.] et Ersic.]).—9| lumiit- ul.

P. dura Scop. P. dură. — Prin păşuni năsipose și pe
lingă drumuri. — În Moldova (Sz. manuse.; Selerochloa

dura P. Beauv. Guebh. Exsic. n. 479 sec. Nym. Consp.
832 ; Orypsis sehaenoides Ca. Plora XIX, 72 [non Lam.]
et Exsic.]; Oz. et Sa... e. Dl; Sz. manusc.).— (O Maiii- lun.

Obs. — Se mal citeză: P. laxa HMenke în Moldova (Sz. manuse.).

GLYCERIA R. Br. — Ghcerie.

(. spectabilis Vent. et Koch. G. aquatica Wahlbg.

(non Presl.). G. frumosă. — Vulg. Mană-de-ape, Roua-
ceriului. — Prin mlaștini, lacuri, pe malurile apelor. — În

Moldova (/'halaris arundinacea Uz. Plora XIX, 62 [non
L.] et Ewsic.!: Calamagrostis pseudophragmites Cz. Flora
XIX, 72 /non Rehb.] et Exsic.]; Poa aquatica L. Sz. ma-
nusc.) ; pe lingă Bucuresci la Bănesa și Ferăstrău pe malul
Colentinei ; la Comana pe malul Călniscei. — 9| Jul.- Aug.

G. fluitans 2. Br. G. plutitore.—Vulg. Plutitore, Jarbă-
dulce, Piruţă.—Prin ape stagnante, bălți, lacuri și pe ma-
lul apelor lin curgătore. — În Moldova (Cz. Flora XIX, 73
et Basic. Sz. manusc.); în distr. Bacău la Verşăscă şi Ca-
raclă ; la Agiud (Burri Basic.!); la Predel ; Titu (Gr. En.
61 et Exsic.]); pe lingă Bucuresci la Feră&străăi pe malul
Colentinei ; în Vlașca la Comana; ete, — 9 Maiăi- Juli.

&. aquatica Presl. G. aguatică. — Prin ape stagnante,
bălți, iazuri, pe lingă pirăie şi isvore, prin locuri umede și
n&sipose. — În totă Moldova (Poa airoides Kal. Guebh.
mamnusc. el Iiwsic. n. 477 sec. Nym. Cousp. 837); la Agiud
(Burri Easic.!); în Muscel pe valea Riu-Tirgului la polele

496

OO SS

m-telui Leresci (4ira aquatica L. Hoff. Ewcurs. 1863, 1.
c. 31); la Predel; la Băn6sa pe malul Colentinei (Catabrosa
aquatica P. Beauv. Gr. En. 61 et Ersic.l).—9 uniit- Iulia

MOLINIA Sehrank. — Molinie.

M. eoerulea Mance. M. albastră. — Vulg. Iarbă-alba-
stă. — Prin păduri și fineţe umede. — În distr. Bacăii la

Slănic (Sz. manusc.) și Caraclăii pe Slatina ; în m-ţii Coziei,
Bistriţei şi Tismanei (Io. manusc.). — d Iuliit- Aug.

M. serotina VW. et K. WM. tărdie. — Pe coline aride. —
La Roman, Bacăii şi Vaslui (Pestuca serotina L. Sz. ma-
nusc.); pe lingă Berlad la Dimitresci. — 94 August-Sepl.

DACTYLIS L. —— Dactihidă.

D. glomerata L. D. glomerată. — Vulg. Grolomăţ, No-
durosă. — Prin finete şi păduri. — În totă Moldova (Cz.
Flora XIX, 73 et Basic. ll; Guebh. manuse.; Sz. manusc.);
pe lingă laşi la Repedea, Niţelea și Birnova (Pestuca arun-
dinacea D. Br. Fragm. |. c. 72 [non Schreb.]; Kanitz |. e.
136); la Asiud (Burri Ezsic. 1); în Ilfov (Gr. En. 62 et Eu
sic.1) pe lîngă Bucuresci la Bănesa ; la Văleni și Pred6l ; în
Gorjiii între Chenia şi Locuri-răle ; ete. — 9 Juniit- ulii.

CYNOSURUS L. — Cinosur..

C. eristatus L. C. crestat. — Vulg. Peptanariţă.— Prin
fineţe. — În Moldova (Sz. manuse.; D. Br. Pragm. |. e.
72); la Brosceni (Burri Ersic.1); la m-stirea Nemţului. pe
Pleşu ; în distr. Bacăiă la Caraclău și Palanca ; în Prahova
la Filipesci (Gr. En. 62 et Lasic.!) și la Predel; în Vilcea
către Lotru pe m-tele lForfeca ; în Mehedinţi în valea Bah-
nei; ete. — 9] Juniit- Juli.

497

Pi

0, echinatus LL. C. ghimpos. — Prin fineţe și pe lingă
drumuri. — Între Gura-văiei și Vireiorova.— (0) Mai lunii.

PESTUCA L. — Pestucă.

F. myuros Ehrh.; Vulpia myuros (mel. P. coda-guza-
nului. — Prin fineţe nă&sipose, pe dâleri aride, printre pe-
trele de pe matca riurilor şi de pe drumuri. — La Nemţii
și m-stirea Nemţului (Sz. manusc.); la Virciorova către Por-
țile-de-fer (PP. Pseudo-mguros Soyer. Borb. 1873, Bans.
252; Fl. hozl. IX, 330). — 7 Maiii- lunii.

F. ovina L. P.oilor. — Vulg. Păiug. — Prin finețe și
păşuni sterile, pănă în regiunea alpină. — În totă Moldova
(Guebh. manuse. et Ewsic. n. 497 sec. Num. Consp. 829;
Sz. manusc. et Exsic.l; P. glauca Sz. manusc. et Este. ,
P. capillaris Oz. pe XIX, 739; Poa angustifolia Ce,
Flora XIX, 72 [non L. nec hehb.] et Easic.]; Sz. manusc.);
pe lingă Iaşi ; pe Cehlău ; în distr. Bacău la Caraclăii; la A-
giud (Burri Esic.]) ; în m-ţii Buzeului către Bisca pe m-
tele Tega; la Sinaia (P. rubra Gr. En. 26 /non L.] et Ea-
sic.1); la Câmpulung pe m-tele Lerescă (P. tenui folia Hof.
1862, 1. c. 38 [non Sibth.]; Gr. En. 62); pe lingă Bucuresci
(PF. duriuscula Gr. En. 62 [non L.] et Exsic.]) la Bă-
n6sa, Chitila şi Periș; între Turnu-Severin și Vireioro-
va ; ete. — 9 Maiir- August.

F. violacea Gaud. F. violacee. — Prin păsunile stîn-
cose din regiunea alpină şi subalpină. — În m-ţii Buzeului
pe virful Penteleului. — 9 Juliii- August.

F. duriuscula L. F. duriusculă. — Prin fineţele sterile

si pe colinele aride. — În totă Moldova (Sz. manusc.).
9 — Maii- lunii.
8 dura (IHost.). — La Virciorova către Porţile-de-fer

(Borb. Pl. Kozl. IX, 331).

32

RN

F. subracemosa Schur. PF. subracemosă. — În m-ţii Bu-
cegi pe stincile calcare de deasupra schitului Pescera de la
Ialomiţa (Schur En. 783). — 9 August.

F. pilosa Fall. fl.; P. pocformis Host. P. perosă. —
Prin păşunile din regiunea alpină. — În m-ţii Buzeului pe
virful Penteleului; pe virful Coziei. — 9| Lulii- August.

F. Seheuchzeriformis Schur. P. Seheuchzeriformă. —
Pe stîncile calcare din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi
în valea Ialomiţei (Schur En. 796). — 9] August.

F. sylvatica Vill. P. de pădure. — Prin pădurile um-
brose. — În m-ţii Bacăului la apele minerale de la Slănic;
la Sinaia către polele Bucegilor (lo. Ecurs. 1863, 1. c.
119; Gr. En. 62); ete. — 9 Duniit-lulai.

F. arundinacea Schreb. F. arundinacee. — Prin finețe
umede, pe malurile apelor. — În Moldova (7. elatior Sm.
[non Lân.] Sa. manusc.); în districtul Bacăă la Cara-
clăii ; ete. —9, Iuniit- ulii.

F. elatior L. F. înălțată. — Prin fineţe şi locuri ier-
bose umede. — În Moldova (PF. pratensis Huds. Sz. ma-
nusc. et Exsic.]); la Agiud (Burri Exsic.]!) ; la Bucuresci
în Cismegiă, pe lingă Spitalul militar (/. pratensis Huds.
Gr. En. 62 et Exsic.]), în Dudesci, la Gara-Tirgoviștea și la
Chitila ; ete. — 9] Juniii- August.

F. loliacea Huds. /. loliacee. — Prin fineţe fertile. —
În Moldova (Sz. manusc.) ; în Vlaşea la Comana pe Valea-

Gurbanului; ete.. — 9 Maiii- lunii.
0hs. — Se mal citeză: F. flavescens Bel]. în m-ţii Buzeului către

Bîsca-mare (Hof. Excurs. 1862, 1. c. 38). — F. stricta Host. la Gher-
mănescă (Sz. manusc.).— PF. hirsuta Host. în Moldova (Sz. manusc.).
— P. amethystina Host. către Talpa (Sz. manuse.).— F. heterophylla
Lam. în Moldova (Sz. manusc.).—- PF. pumila Vll. la m-stirea Bistrița
(Sz. manusc.), — F. spadicea L. pe Cehlăă (Sz. manusc.). — F. Dry-
meja M. et K. la Vaslui și Bârlad (F. sylvatica Host. Sz.manusc.).

BRACIIYPODIUM P. Beauv. — Brachipodiă.

p. sylvaticum 2. er S$. B. de pădure. — Vulg. Obsigă.
— Prin păduri şi tutărişuri. — Pe lingă Botoşani și Doro-
hoiă (Pestuca gracilis Monch. Sa. manusc.; în Vlașca la
Comana ; În Prahova la Sinaia (Gr. En. 62 et Ersic.!); în
Mehedinţi la Virciorova ; ete. 9] — Zuliit- August.

DB. pinnatum 7. Beau. B. penat. — Pe coline aride și
pelrose, prin tuferişuri. — În Moldova (Pestuca pinnata
Meneh.); la Asiud (Burri Ezsic. 1); pe lingă Bucurescă la
Periş în Valea-Cocioc (Gr. Ersie.]). — 9| Iuniii- Julia.

BROMUS L. — Drom.

B. seealinus /. B. secalin. — Vulg. Obsigă, Opsigă, Se-
cărea, Ochsigă, Orsigă, Osigă, Usigă, Odae, larba-ove-
sului, Iarba-ventului. — Printre s&mănături. — În Mol-
dova (Sz. manusc.); la Agiud (Burri Easic.!) ; în Ilfov
(Gr. En. 62 et Exsic.!) pe lingă Bucuresci; în Vlașca la
Comana ; ete. — 3 Masi- lumii.

f. macrostachys Gren. et Godr.; B. grossus DO.—Vulg.
Opsigă, Stcărea. — În districtul Bacăi la Verşăsci.

B. racemosus L. B. racemos. — Prin finețele din totă
Moldova (Gueb/h.manusc.; Sz. manuse.). — FT Maiit- lunii.

B. arvensis LL. B. agrest. — Printre sămănături, prin
pîrloge, pe lingă drumuri. — În tâtă Moldova (Guebh. ma-
nuse.; Sz. manuse. et Ezsic. 1); în districtul Bacău la Ver-
șăsci şi Caraclăui; la Agiud (Burri sic. 1); în Rimnicu-
sărat la Caiata; pe lingă Bucuresci ! (Pestuca gigantea Gr.
En. 62 [non Vill.] et Ezsic.!), la Buftea; în Prahova la
Văleni (Gr. En. 62 et Exsic. !); pe lingă Slatina către Olt;
la Severin și Virciorova către Porţile-de-fter! (Bor. Plor.
Roz. IX, 338; Kanitz] 1. e. 136). — O) Juniă- ulii,

500

OO a

B. mollis L. B. mole. — Prin fineţe aride, pe lingă dru-
muri peltrose. — În totă Moldova (0z. Flora XIX, 73 et
Easic. |; Guebh. manusc.; Sa. manusc.; B. glomeratus
Guebh. Ixsie. n. 496 sec. Nym. Consp. 823); la Agiud
(Burri Exsic. 1); pe lingă Bucuresci! (Gr. n. 62 et Ea-
sic. 1); în Mehedinţi între Șchelea-Cladovei și Gură-văiei, și
către Vireiorova pe m-tele St.-Petru.— Maii- Junii.

B. patulus Mert. et Koch. B. întâns. — Printre sămenă-
tură, pe lingă drumuri, prin locuri aride și petrose. — În
Moldova (B. multiflorus Host. Sz. manusc.; B. secalinus
Cz. Flora XIX, 73 [non L.] et asi. 1); pe lingă Bucu-
rescă ; ete. — 7 Maiit- lunii.

B. squarrosus LL. B. sguaros. — Prin pîrloge, vii, lo-
curi aride, stîncose și calcare. — În totă Moldova (GuebA.
manusc.; Sa. manusc.); la Vireiorova către Porţile-de-fer !
(Borb. Flor. Kozl. IX, 338); ete. — OS Maiit- lunii,

B. villosus (Grmel.). — La Virciorova către Porţile-de-
fer! (Borb. Plor. Koazl. IX, 338).

B. asper Murr. B. aspru. — Prin pădurile munţilor.—
În totă Moldova (Sz. manusc.). — 9 Iuniii- August.

B. erectus Muds. B. erect. — Pe deluri aride, prin fi-
neţe sterile. — În totă Moldova (Guebh. manusc.; Sz, ma-
nusc.). — 9 Maii- lunii.

B. angustifolius JM. Bieb. B. cu foi înguste. — La Vîr-
ciorova către Porţile-de-fer (Borb. Uj. jel. 78; Simk.613).

B. inermis Leyss. B. nearmat. — Pe deluri aride și in-
culte, pe marginea finețelor uscate și a drumurilor. — În
Moldova (Guebh. Basic. n. 495 sec. Nym. Consp. 822;
Agropyrum întermedium Ca. Flora XIX, 73 [non P. B.]
et Ewsic.!; Sa. manusc.), la Verșăsci și la Caraclăi către
Veveriţa; la Agiud (Burri Ezsie.]). — 9 Tuniii- Juli.

p. sterilis L. B. steril. — Prin locuri culte și inculte,
dărămături, pe lingă ziduri și drumuri. — În tâtă Moldova

DO

(Sz. manuse. ; B. erectus Caz. Plora XIX, 73 /non Huds.]
et Lirsic.]) ; pe lingă lași la Niţelea; la Agiud (Burri Ea-
sic.); pe lingă Bucuresci (Gr. En. 62 et Isic.!); ete. —
(O Maiii-Septembre.

B. tectorum /. B. de acoperiguri. — Pe câmpuri ste-
rile, locuri năsipose, dâluri aride și pe ziduri. — În totă
Moldova (0z. Plora XIX, 73 et Eiosic.]; Guebh. manusc.;
Sa. manuse.; B, sterilis Guebh. manusc. [non L.] et Easic.
n. 494 sec. Nym. Consp. 821); la Agiud (Burri Easic.!);
pe lingă Bucuresci la Buftea ; în Mehedinţi între Șchelea-
Cladovei și Gura-văiei. — O Maiit- lumii.

0bs.—Se mal citeză : B. rubens L. în totă Moldova (Guebh.man.).

TRITICUM L. — Grâă.

T. villosum J/. Bieb. GQ. vilos. — Prin finețe ntsipose,
pe dâluri sterile și petrâse, pe lingă drumuri. — La Huși și
Fălciă (Agropyrum villosum Bmg. Sz. manusc.); la Fântă-
nele (Secale villosum L. Sz. manusc.) ; pe lîngă Bucurescă
la Fertstrăii; între riurile Sabar și Argeș (Schott 1. c. 479) și
la Talpa (Schott 1. e. 296); pe lingă Slatina către Olt; la Vir-
ciorova! („Janka zool. bot. Ver. VII [1857], 123; Borb. 1873,
Dans. 253; Kamta! |. e. 137) și pe malul Dunărei între
Șchelea-Cladovei și Gura-văiei. — 7 Masii- Junii.

T. rigidum Sehrad.; 7. elongatum Host. 7. rigid. —
Prin locuri năsipâse. — În Moldova (7. repens 0z. Flora
XIX, 73 /non L.] et Exsic.!) interioră ((Guebh. manusc.) ;
în Iltov între Chitila şi Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 72)
și la Buftea (Gr. En. 62 et Easic.!); în Vlașca la Co-
mana; ete. — 9 Maii- August.

T. elaucum Desf. G. albăstriă. — Prin locuri aride,
și petrose, pe lingă drumuri. — La Botoșani şi Dorohoiă
(Agropyrum glaucum P. Beauv. Sz. manusc.; A. înterme-
dium Host. Sz. manusc.); în m-ţii Bacăului la Palanca ; la

502

Agiud (Burri Easic.!); la Chitila ; la Vireiorova către Por-
țile-de-fer ! (A. intermedium Host. Borb. Flor. kăzl. IX,
340) și Gura-văiei ; ete. — 9 Juniii- ulii,

T. repens L. GQ. tirîtor. — Vulg. Pir, Ohir. — Prin l0-
curi cultivate și n&sipose, grădini, fineţe. — În totă Mol-
dova (Guebh. manuse. et Exsic. n. 478 sec. Nym. Consp.
841; Agropyrum repens P. Beauw. Oz. et Sa. 1. e. Bl; Sz.
manusc. ; Gr. In. 62; Lolium perenne 0z. Plora XIX, 73
[non L.] et Easic.]); la Salina de la Tirgu-Oenei; la Buftea
(Agropyrum. glaucum Gr. En. 62 [non Desf.] et Exsic.!)
și Bucuresci; în Vlașca la Comana ; ete. — 9] Zuniir- ulii.

T. caninum Schreb. G. eânese. — Prin păduri, tuferi-
șuri umbrâse, pe lingă pîrăile din păduri. — În totă Mol-
dova ((ruebh. manusc.; Agropyrum caninum P. Beauv.j Sa.
manusc.). — 9 Iumiii- lulii.

3. alpinum. — În m-ţii Bucegi la schitul Pescera Ialo-
miei (Agropyrum caninum B. alpinum Schur En. 811).

T. eristatum Schreb. G. crestat. — Prin locuri aride,
petrose şi nă&sipose, stepe, coline sterile, pe lingă drumuri.
— Prin stepele Romăniei (Agropyrum cristatum P. Beau.
Lev. în Demid. Voy. Il, 163); în Moldova (Hordeum seca-
linum Ca. Flora XIX, 73 [non Sehreb.] et Easic.l; Sa. ma-
nusc.); la Agiud (Burri Eaxsic.!); pe lingă Berlad; în distr.
Buzăă la Slănic spre Beceni (Gr. En. 62); la Bucu-
resci ; ete. — 9] Maiir- ulii.

0bs.— Se cultivă: 1. vulgare Vi. Gr. En. 62; T. cereale Bmg. Se.
manusc.; T. sativum L. Guebh. manusc.) vulg. Grăă-cârnăii. — TD. w-
stivum L. (Cz. Flora XIX, 73, Sz. manusc.; Gr. En. 62) vulg. Grăă-
de-vară. — T. hybernum L. (Ca. et Sz. 1. c. 52; Sz. manuse.; Gr. En.
62) vulg. Grăă-de-iarnă. — 1. turgidum L. (Sz. manuse.; Gr. En.
62) vulg. Grăit-inglizese. — 'T. compositum L. (Guebh. manuse. ; S2.
manus?.). — TD. durum Desf. (Guebh. manusc. ; Cz. et Sz. 1. c. 52; Gr.
En. 62) vulg. Ghircă. — T. polonicum L. (Gr. En. 62) vulg. Grău-
alb. — T. Spelta L. (Cz. et Sz. 1. c. 52; Sz. manuse.; Gr. En. 62) vulg.
Alac, Grău-gol. — T monoeoecum LL. (Sz. manusc.). — Secale cereale
L. (Ca. Flora XIX, 72; Guebh. manuse.; Cz. et Sz. . c. 52; Sz. ma-
nusc. ; Gr. En. 62) vulg. Secară, Sacară.

D0ă

Pia

ELYMUS LL. — lim.

E. erinitus Sehreb. E. pletos. — Vulg. Limă, Iarba-p&-

rului, Perişor, Secăriţă. — Prin fineţe sterile, locuri a-
ride şi dăr&ămături. — Între riurile Argeş și Sabar ([. Ca-

put- Medusa Schott ]. e. 472), la Talpa (Schott 1. c. 296); la
Slatina către Olt pe lingă calea ferată. — (0) Maiii- unii,

HORDEUM L. — Ordă,.

H. murinum /. O. guzanilor. — Pe lingă drumuri, zi-
duri, locuință, prin dărămături şi locuri inculte. — În totă
Moldova (Giuebh. manuse. et Esie. n. 464 sec. Nym. Consp,.
838; Ca. et Sa. l.c. 53; Sa. manuse; Elymus ewropeus
0z. Flora XIX, 73 [non L.] et Exwsic.; Sz. manusc.); la Bu-
curesci !, Cotroceni! (Gr. In. 62 et Ersic.!); la lași! (Burri
Basic. 1); ete. — O Tuliit- August.

II. secalinum Sehreb. 0. secalin. — Prin fineţe. — În
tâtă Moldova ((Guebh. manusc.). — A Tuniii- ulii.

H. maritimum Wtf. O. maritim. — Prin fineţe sterile
și locuri năsipose și sărate. — În Vlașca la Comana ; în Ar-
geș la Stolnici către Vlăscuţa (II. murinum D. Br. Pragm.
l. e. 72 [non L.]). — O Maiii- lumii.

0bs. — Se cultivă: H. vulgare L. (Cz. Flora XIX, 73; Guebh. ma-
muse.; Cz. et Sz. 1. c. 3; Sz. manuse.; Gr. En. 62) vulg. Orgi. — H.
hexastichon L. (Guebh. manusc.; Cz. et Sz. 1. c. 53; Sz manusc.) vulg.
Ordă-iernatic. — VH. distichum L. (Guebh. mauuse.; Ca. et Sz. 1. c. dă;
z. manusc,).—H. zeocriton L. prin orduri în Moldova (Sz. manusc.).

LOLIUM L. — Loliă.

L. perenne Lin. L. perenal. — Vulg. Zizanie, Odos,
Obsigă, Selbătă, Nighină, larbă-inglizescă.— Fineţe și pă-
șuni n&sipose, locuri cultivate, pe lingă drumuri și prin s&-

504

mănături. — În totă Moldova (Guebh. manuse.; Sz. ma-
nusc.) ; în distr. lași la Hărpășăsci; la Verstscă ; la Agiud
(Burri Easic. 1); la Bucuresci! (Gr. En. 63 et Basic.];
L. tenue Gr. En. 63 et Esic. 1), în Dudesci și la Buftea
(L. arvense Gr. En. 63 [non Sehrad.] et Exsic.!); la Vir-
ciorova (Kanitz ! Î. c. 138).—9| Tuniit- Septembre.

L. italicum A. Br. L. de talia. — Prin fineţe. — La
Bucuresci în Dudesci. — 9| Zunii- Septembre.

L. temulentum Zn. L. îmbetătoriii.— Prin semEnături.—
În Moldova (Cz. Flora XIX, 73 et Ersic.]; Sz. manuse.; Gr.
Brbor. 1. c. 1209); Ilfov (Gr. En. 63 2). — O) luniit- Iulia,

XGILOPS L. — Zgilopsă.

A. eylindrica Zlost. E. cilindrică. — Prin păşuni n&si-
pose, pe lîngă drumuri. — În Moldova inferioră (Guebi.
manusc. et Iasic. n. 469 sec. Nym. Consp. 839).

PSILURUS Trin. — Psilur.

P. nardoides 7Trin.; Nardus aristata L. P. nardoid.—
Prin locuri sterile. — La Virciorova aprope de pirăul Cer-
novăţ (P. aristatus Simk. 614). — O Maii- lumii.

NARDUS L. — Nard.

N. stricta L. N. aspru.— Vulg. Teposică, Iarbă-aspră.—
Prin păşunile uliginose din regiunea subalpină și alpină.
— În Moldova (Sz. manuse.); în m-ţii Bucegi (Pr. 74; Gr.
En. 63 et Exsic. !) pe Furnica, Blane, Babe, Omu, ete. —
9 Maii- ulii,

DIVISIUNEA III.

CRY PTOGAME VASCULARE.

XUII. EQUISETACEE.
EQUISETUM L. — Egouiset.

E. arvense L. E. agrest. — Vulg. Coda-mânzului, Coda-
calului, Coda-iepei, Peru-porcului, Barba-sasului, larbă-
de-cositoriiă, Barba-ursului. — Prin finețe și agrii argilose
și umede. — În tâtă Romănia (03. Plora XIX, 74 et Hiz-
sic.l; Guebh. manuse.; Oz. et Sa. l. c.55; D. Br. Pragm.
l, e. 71; Gr. En. 64). — 9] Apriliii- Maii.

E. Telmateja £hrh. E. Telmateia. — Prin pădurile u-
mede și pe lingă pirăie. — În Moldova (D. Br. Fragm. |.
e. 71; E. fluviatile Smith [non L.] et Exsic.l); în Argeș
la Dăesci; ete. — 9 Aprilii- Masi.

E. sylvaticum L. E. de pădure.— Prin pădurile şi fine-
țele umede. — În Moldova (Ce. Plora XIX, 74 et Easic.!;
h. ]. Guebh. manuse.; Ca. et Sa. . e. 55; D. Br. Fragm. |.
e. 71) în m-ţii Bacăului la: Palanca; la Sinaia (Gr. En. 6%)
și Predel ; ete. — 94 Apriliin- Mani.

506

OO DD

E. palustre L. £. de mlaștini. — Prin mlaștini și fineţe
umede. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 74 et Ersic.!; Ca.
et Sa. 1. c. 55; D. Br. Pragm. 1. c. 74); în m-ţii Bacăului
la Câmpeni; în Prahova (Gr. En. 64); în m-ţii m-stirilor
Cozia, Bistriţa și Tismana (Hoff. manusc.).—-9 Iumiit- Aug.

E. limosum LL. E. de mâl. — Prin mlaștini, bălți, ia-
zură, ape lin curgătore. — În tâtă Moldova (Guebh. ma-
nuse.; E. fluviatile 0z. Flora XIX, 74 [non Wahlbg.] et
Easic.! ; Ca. et Sz. 1. c. 55; E. hyemale Ca. Flora XIX, 74
[non Lin.] et Exsic.l; h. j. Guebh. manusc, [non Lân.]). —
9 Jumiit- August.

A. fluviatile Wahlbg. — În tâtă Moldova (Guebh. ma-
nusc.; D. Br. Fragm. |. c. 71).

E. hyemale L. £. de iarnă. — Prin locurile nă&sipose
din pădurile umede și umbrose, pe lingă pirăile şi torentele
din pădurile montane și subalpine. — În Moldova (02. er
Sa. ]. e. 55) pe lingă Iași la Nitelea; în m-ţii Bacăului la
Mănăstirea-Caşinului în valea Buciașului; în m-ţii Bucegi
la schitul Pescera de la Ialomiţa; în m-ţii m-stirilor Cozia,
Bistriţa şi Tismana (Io. manusc.). — d Iuniit- August.

E. alpinum Sehur. E. alpin. — Prin pășunile umede
din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi în valea Ialomiţei

(Schur n. 822). — 9 Tuliit- August.

XUIII. MARSILEACEE.
MARSILEA li. — Mavsihe.

M. quadrifolia L. V. cu patru foi. — Prin ape stag-
nante şi lin curgătore. — Pe lingă Bucuresci la Cotroceni,
Mărcuta-Panteleimon (Gr. En. 63 et asic. 1), în Dudescă
și la Ferăstrăă; în districtul Vlașea la Comana în riul
Călniscea ; ete. — 9 Juliii- Septembre.

SALYVINIA Michel. — Saluinie.

Ș$. nataus Mofm. S. plutitore.—Plutitore pe apele stag-
nante și lin curgetore. — La Galaţi în bălțile de la Port; pe
lingă Bucuresci în Colentina! către Fundeni-Mărcuţa (Gr.
En. 63 et Easic.!; Kanitz. |. ce. 141). — 9 Iuniir- August.

XUIV. LYCOPODIACEE.

LYVUUPODIUM L. — Licopodiă.

L. Selago Lin. L. Selagină.—Vulg. Brădişor, Cornişor.
— Prin pădurile umede și umbrose din regiunea subalpină
și pe stincile umede din regiunea alpină. — La Brosceni
(Burri Easic.!); în m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br. Pragm.
l. e. 71); la Sinaia (Gr. En. 64 et Exsic.!; Kanitz |. c. 141)
și la Predel. — 9 Juliir- August.

3. recurvum (Kit.).— În Moldova (0z. et Sz. 1. e. 56; L.
Selago Cz. Plora XIX, 74 et Ersic. ]; h. 3. Guebh. manusc.;
Ca. et Sa. . c. 56); în m-ţii Bacăului la Slănic.; pe virful
Penteleui ; la Sinaia pe Piscul-cânelui și la Predel; etc.

L. annotinum Lin. L. anotin. — Prin pădurile umede
și umbrose, și pe stîncile de lingă torentele din regiunea
montană superidră și subalpină. — În Moldova (L. clava-
tum Cz. Flora XIX, 74 [non L.] et Exsic. !; h. j. Guebh.
manusc.; Ca. et Sz. l. e. 65); prin m-ţii Bacăului la Slănic
către Cascadă, la Palanca pe lingă Pirăul-șanţului și la Mă-
năstirea-Cașinului; la Pred6l. — 9, Iuliă- August.

L. complanatum Zn. L. complanat. — Prin locurile a-
renacee şi stincose din pădurile regiunei subalpine și mon-
tane superire. — În Moldova (Ce. et Sz. 1. e. 65) prin m-ţii
Bacăului la Mănăstirea-Cașinului către Şoimărie la Săritore;
în m-ții Bucegi către Obirșia Ialomiţei (Hof. Ezcurs. 1863,
Îl. e. 120). — 9 Zuliii- August.

508

SS

L. clavatum Lin. L. clavat. — Vulg. Chedicuţă, Pe-
dicuţă, Brânca-ursului, — Prin pădurile și pășunile umede
și petrose din regiunea montană superidră și subalpină. —
În m-ţii Bacăului la Slănic, Mănăstirea-Caşinului și la Pa-
lanca pe Tărhăuștl ; la Sinaia (Gr. En. 64 et Bsic.]; Ka-
mita 1. e. 141); în Dimboviţa pe m-tele Priporu; la Nămăescă
pe Costa-mănăstirei (D. Br. ]. e. 71) și în valea Dimbovi-
ciorei (Hagnald în Borb. Lânn. XLI, 215).— 9 Iuliit- Aug.

SELAGINELLA Spring. — Selaginelă,.

$. spinulosa A. Br. S. spinulosă. — Prin locurile u-
mede din regiunea alpină și subalpină. — Pe virful Buce-
gilor (Pr. 70; Laycopodium selaginoides L. Hoff. Excurs.
1863, 1. e. 120). — 9| ulii August.

Ş. helvetica Spring. 8. de Elveţia. — Pe stincele u-
mede din pădurile montane, subalpine, și pănă în regiunea
alpină. — La Brosceni pe Petrele-Domnei (Burri Ezsic.!);
în m-ţii Vilcei la Olănesci, pe m-tele Cârligu, și către Lotru
la Golotreni ; ete. — 9| Zuliit- August.

XOV. FILICACEE.

BOTRYCHLUM Sw. — Botrichiă.

B. Lunaria Sw. B. Lunarie. — Prin pășunile din re-
giunea subalpină și alpină. — În Moldova (4. j. Guebh.

manuse.; Osmunda Lunaria 03. Plora XIX, 74 et Basic.l);
în m-ţii Bacăului la Palanca pe virtul Ciudanerului; în m-ţii
Bucegi la Strunga (Gr. En. 63 et Easic.]; Kanita |. c. 144),
în valea Ialomiţei (/'r. 70), la schitul Pescera, pe Furnica,
şi la Pred6l pe m-tele Susaii. — 9 Maiii- lunii.

B. rutefolium A. Br.; B. rutaceum Sw. (non Willd.).
B. cu foi de rută. — Prin pășunile și pădurile din regiu-

D09 |

nea montană superioră şi subalpină. — În m-ţii Bacăului la
Slănic (B. matricarioides Willd. D. Br. Pragm. l. e. 71);
la Predel pe m-tele Susaiir. — 9 fumiir- August.

GRAMMITIS Sw. — Gramilă.

(i. Ceterach Sw.; Gymnogramma Celerach Spreng. G.
Coterac. — Prin crăpăturile stincilor din munţi. — În Mol-
dova superioră (Ceterach officinarum Willd; Sz. sie.l;
h. j. Guebh. manusc.) ; în m-ţii Coziei, Bistritei şi ai Tisma-
nel (Asplenium Ceterach Ilof]. manusc.).— 9 Junii lulii.

NOTHOCIILAENA R. Br. — Notoclenă.

N. Maranta P. Br.; Polystiecum Marantae Roth. N. lui
Mavanta. — Prin crăpăturile stîncilor calcare din munți.
— În Moldova (Acrostichum Mavrantae L. Sz. Eesic.]; Ce-
terach Marantae DC. h. j. Guebh. manusc.); la Virciorova
către Porţile-de-fer! (Borb. Uj. jel. 85; Gymnogramma
Marantae Mett. Borb. Symb. pter. 784).— 9 luniii- August.

POLYPODIUM L. — Polipodiă.

P. vulgare LL. P. comun. — Vulg. Zarbă-dulee-de-
munte, Wereci, Ferecuţă. — Pe stîncile umede din pădurile
umbrose ale munţilor. — În Moldova (Cz. Plora XIX, 74
et Ewsic.!; h. 3. Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. c. 55); la
Brosceni (Burri Ezsic.!); în m-ţii Nemţului la Sihla ; în
m-ţii Bacăului la Slănic, Mănăstirea-Cașinului și Măgura-
Ocnei ; la Sinaia (Gr. Erbor. l. c. 338; Gr. En. 63 et Ea-
sic.] ; Kanita [. c. 144) către polele Furnicei ; în Muscel la
N&măesci (D. Br. Pragm. 1. e. 70) şi în calea de la Rucăr
la Dimboviciora (P. officinale Hoff. Excurs. 1862, |. c.
39); în m-ţii Gorjiului și ai Vilcei (Hoff. manusc.) în valea

510

Bistriţei şi către Lotru pe Forfeca ; în Argeș pe m-tele Ur-
dica ; ete. —9) Zuniii- ulii,
B. angustatum. — La Virciorova (Borb. Symb. pter. 784).

P. Phegopteris /. P. Pegopteridă. — Pe lingă stincile
umede și pe la rădăcina arborilor din pădurile umbrâse ale
munţilor. — În Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 55) prin m-ţii Ba-
căului la Slănic pe lingă Cascadă ; la Brosceni (Burri Eu-
sic. 1); în Muscel la Nămăesci pe Costa-mănăstirei (D. Br.
P'ragm. l. c. 70); ete. — 9 Iuniit- August.

P. Dryopteris /. P. Dryopteridă. — Pe lingă stinclie
umede și pe la rădăcina arborilor din pădurile umbrose ale
munţilor. — În Moldova (02. Plora XIX, 74 et Esie. !; h.
]. Guebh. manuse.; Ca. et Sz. 1. e. 55) prin m-ţii Nemţului -
la Sihla și schitul Durău ; în m-ţii Bacăului la Slănic; în
m-ții Buzăului pe virful Penteleului; la Sinaia pe valea Pe-
leșului (Gr. Excurs. |. c. 337; Gr. En. 63 et Easic.]) şi
la polele Bucegilor; în Muscel la Nămăesci pe Costa-mănă-
stirei (P. calecareum D. Br. F'ragm. |. c. 70 [non Sw.]);
în Argeș pe m-tele Urdica; în m-ţii Gorjiului și ai Vileei
(Ilofi. manusc.) în valea Bistriţei. — 9 uniir- August.

Obs. — Se maicieză: P. hyperboreum Wa/4. în Moldova (Cz. et Sz. 55).

ASPIDIUM h. Br. — Aspidhă.

A. Lomnehitis Sw.; Polypodium Lonehitis L. A. Lonchi-
tidă.—Pe stîncile umbrose din regiunea subalpină și alpină.
— În Moldova (Lonchitis aurita Ca. Flora XIX, 73 et Er-
sic. ]; Polysticum Lonchitis Roth h. 3. Guebh. manusec.); la
Brosceni pe Petrele-Domnei (Burri Basic. 1); în m-ţii Mu-
scelului (D. Br. Pragm. 1. e. 70). — 9 Iuliii- August.

A. aculeatum Sw. A. ghimpos. — Prin pădurile umede
și umbrose din regiunea montană și subalpină. — În Mol-
dova (Polypodium aculeatum LL. Ca. Plora XIX, 74 et Ea-
sic. ]; Ca. et Sa. l. e. 55; Polystichum aculeatum Roth

F
DI
at a a Sa Ea

h. 7. (uebh. manusc.); în m-ţii Bacăului la Slănic (D. Br.
P'ragm. 1. e. 70) și Mănăstirea-Caşinului ; în Prahova la
polele Bucegilor și la Predel; în Vilcea pe valea Bistri-
[ei ; ete. — 9 Juliit- August.

3. angulare. — La Virciorova către Porţile-de-ler! (A.
anulare Rit. Borb. Symb. pter.790) și pe valea Ceroveţului.

A. pilosum Schur. A. peros. — Prin pădurile din regiu-
nea subalpină. —— În m-ţii Bucegi în valea Ialomiţei și la
Predel (Sehur En. 933). — Tuliit- August.

POLYSTICHUM Roth. — Polistic.

P. Thelypteris 22044; Aspidium Thelypteris Sw. P. The-
lipteridă.— Prin locurile umede şi ulizinose, pe malurile la-
curilor şi a gârlelor. — În Moldova (Sz. Easie.!; hi. j.
Guebh. manusc.) ; în Ilfov la m-stirea Căldărușani (Aspi-
dium Oreopteris D. Br. Fragm. |. c. 70 [non Sw.]) și în
lacul de la Tingăbesci. —9j Juliir- August.

P. Oreopteris DO. P. Oropteridă. — Prin pădurile um-
brose şi umede din regiunea subalpină și montană. — În
Moldova (Aspidium Oreopteris Sw. Ca. et Sa. . e. 55); în
m-ţii Muscelului. — 9 Juli August.

P. Filix mas Pot. P. Perigă-masculă. — Vulg. PWe-
rigă, Peregă, Peligă, Navalnic, larba-serpelui, Spasul-

dracului, Spata-dracului. — Prin locurile umede și pe-
trose din pădurile umbrose montane și subalpine. — În

Moldova (4. 7. Gruebh. manusc.; Aspidium Piliz mas Sw.
Ca. et Sz. [. c.55; Polypodium Filia mas L. Cz. Plora
XIX, 74 et Ersic.!); pe lingă Iaşi la Niţelea, Repedea, Bir-
nova şi Poeni ; în m-ţii Nemţului la schitul Durău ; în m-ţii
Bacăului la Câmpeni, Slănic (D. Br. P'ragm. 1. c. 70), Mă-
gura-Ocenei şi Mănăstirea-Caşinului ; în m-ţii Buzeului între
m-stirea Nifon şi Bisca-mare (//of. Ezrcurs. 1963, 1. e. 117);
în Prahova (Gr, En. 63) la Sinaia pe valea Peleșului (/-.

512

SD

abreviatum Gr. Momt. of. 1. c. 33719; Asplenium lanceola-
tum Gr. En. 63 [non Huds.]?) şi la Predel; în m-ţii Mus-
celului între Rucăr și Dimboviciora ! (Hoff. curs. 1862,
l. e. 39); în m-ţii Vileei; în Argeș pe m-tele Urdica ; în Me-
hedinţi către Porţile-de-fer ; ete. — 9 Juliii- August.

P. cristatum Pof4. P. crestat. — Prin pădurile umede
și umbrose din regiunea montană și subalpină. — În Mol-

dova (Aspidium cristatum Sw. Oz. et Sa. 1. c. DD); în m-ţiă
Muscelului (D. Br. Pragm. ]. c. 70); în m-ţii m-stirilor Co-
zia, Bistriţa și 'Tismana (Hoff. manusc.).— 9, Luliit- August.

p. spinulosum DC.; Aspidium spinulosum Sw. P. spi-
nulos. — Prin pădurile umede şi umbrose din regiunea
montană și subalpină. — În m-ţii Nemţului la schitul Si-
hla ; în m-ţii Bacăului la Slănic; la Sinaia (Polypodium
squamulosum Gr. Monit. of. 1. c.) şi la Predăl pe Susaiu ;
în m-ţii Vileei la m-stirea Horezu; ete. — 9] Julii- August.

CYSTOPTERIS Bernh. — Cistopteridă.

C. fragilis Bern. C. fragilă.— Pe stîncile umbrose din
regiunea montană și subalpină. — În Moldova (Aspidium
fragile DO. Sa. Eusic.l; h. j. Guebh. manusc. ; A. monta-
num Sa. Eesie. [non Sw.]l; h. ]. Guebh. manusc.); la Bro-
sceni (Burri Esic.!); pe lingă laşi la Petrăria-Repedei; pe
Cehlăă ; în Dîmboviţa pe m-tele Priporu ; la Sinaia (Gr.
En. 63 e! Easic.]; Kanila 1. c. 143), şi în Bucegi la Strunga
(Rotschy 132), pe Furnica și la Schitul Pescera de la Ialo-
miţa; în m-ţii Muscelului (D. Br. P'ragm. [. c. 71); în m-ţii
Vilcei către Lotru pe m-tele Naroţu ; la Virciorova către
Porţile-de-fer ! (Bord. 1873, Bans. 246).—9 Juliăt- August.

C. sudetica A. Br. O. de Silesia. — Pe stincile umede
din pădurile umbrose ale regiunei subalpine. — În m-ţi
Nâmţului la schitul Sihla. — 97 Luliăt- August,

ASPLENIUM L. — Asplenii.

A. Filix femina Bern4.; Aspidium Piliz femina Sw. A.
Perigă-femeescă. — Vulg. Spinarea-lupului. — Prin pă-
“durile umede și pe lingă stincile din regiunea montană și
subalpină. — În Moldova (0z. er Sz. 1. e. 55; Polypodium
Piliz femina L. Sa. Eosic.]; Alhyrium Filia femina hoth
h. j. (ruebh. manusc.); la Brosceni (Burri Bsic.!); în m-ţii
Nemţului la schitul de la Durăă ; în m-ţii Bacăului la Slă-
pic (D. Br. Pragm. 1. e. 70), Măgura-Ocnei şi Comănesci ;
în m-ţii Buzeului către Bisca-mare (Jlo7f. [acurs. 1863,
|. c. 117) şi pe m-tele Lega; la Sinaia (Gr. En. 63 er Ea-
sic.!), la polele Furnicei și la Predel; în Muscel între Rucăr
şi Dimboviciora (Hof. Bzewrs. 1862, 1. c. 39); în m-ţii Gor-
jiului şi ai Vileei (/lo7. manmusc.) la m-stirea Horez și la
Golotreni; în Argeș pe m-tele Urdica; ete.—9| /uliă- August.

A. Triehomanes /. „1. Pricoman. — Prin crăpăturile
stîncilor calcare si umbrose, pe ziduri. — În Moldova (7. .

(iuebh. manuse.; A. Adianthum nigrum Oz. Plora XIX, 74
[non L.] et Busic.!):; la Brosceni (Burri [rsic.!) ; pe lingă
lasi la Petrăria-hepedei ; în m-ţii Nem!ului la schitul Sihla
(Gr. Evbor. 1. c. 119); în m-ţii Bacăului la Tirgu-Oenei pe
Măgură, la Slănic și Mănăstirea-Casinului ; la Sinaia (Gr.
Eu. 62 et Ewsic.]) către polele Furnicei! şi către Obirşia
Ialomitei (Hof. Eacurs. 1863, 1. ce. 120); în Muscel la
Nămăesci pe Costa-mănăstirei (D. Br. Pragm. l. ce. 71);
în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Hof. manuse.) la Olănesci:
la Vireiorova către Porţile-de-fer (a. genninum Borb. Symb.
pter. 785); către Bahna pe m-tele Curchia și în valea Ce-

rovălului: ete. —") Îuniii-Septembre.
A. viride //uds. A. verde. — Pe stincile calcare din re-
giunea subalpină şi alpină. —- În Moldova (Sz. Easie.!; dh.

j. Guebh. manusc.); la Sinaia pe malurile Peleşului (Gr.
33

En. 63 et Basic]; Kamita |. e. 143; Blechnum Spicant
(ir. Excurs. l. e. [non Roth] ; cf. Gr. En. 67) și în Bucegi
(Pr. 70) pe Furnica; în Muscel în valea Dimboviciorei
(Haynald în Borb. Linn. XLIL, 204). — 9 Iuniii- Septembre.

A. Ruta muraria LL. A. Pută-de-ziduri. — Prin cr&pă-
turile stincilor umbrose și pe zidurile de pâtră. — În Mol-
dova (0z. Plora XIX, 74 et Exsic.]; A. 3. Guebh. manusc.);
în Dimboviţa pe zidul m-stirei Delu ; în m-ţii Bucegi; în
m-ţii Muscelului la Nemăescă pe Stinca-mănăstirei (D. Br.
Pragm. ]. e. 71) și între Rucăr și Dimboviciora (Hof. Ea-
curs. 1862, 1. e. 39); ete. — 9 umii- August.

A. Adianthum nigrum LL. A. Adiant negru. — Pe stin-
cile umede din pădurile umbrose ale regiunei subalpine. —
În Moldova (Sa. Easie.]; h. ]. Guebh. manuse.); în m-ţiă
m-stirilor Cozia, Bistriţa şi Tismana (A. obtusum Rit. Hoff.
manusc.). —— 9, Dunit- August.

7. laneifolium Heuff.; A. Heufelii Wierzb. — În Mehe-
dinţi la Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb. 1873, Dans.
943; Symb. pterid. 787).

A. septentrionale Sw. A. seprentrivnal. — Prin crepă-
turile stîncilor umbrose din pădurile regiunei montane şi
subalpine. — La 'Tirgu-Ocenei pe Măgura-Ocnei ; la V îrcio-
rova către Porțile-de-fer! (Borb. 1873, Dans. 244; Symb.
pterid. 786); ete. -— 9] Juliit- August.

SUOLOPENDRIUM Smith. —— Scolopendrii.

Ş. officinarum Sw. S$. oficinal.—Vulg. Navalnic, Limba-
cerbului, Limba-vecinei, Limba-vacei. — Pe stineile um-
brose din pădurile subalpine şi montane. —— În Moldova
(Sa. Nrsie. 1; h. ]. (ruebh. manusc.) la m-stirea Asapia-
veche (Gr. rbor. [. e. 120); în m-ţii Bacăului la Slănic
(D. Br. Pragm. . e. 71) şi Mănăstirea-Caşinului ; la Sinaia
(Gr. En. 63) în valea pirăului Petra-arsă (Gr. Erbor. [. c.

dld

338) și la polele Furnicei; în m-ţii Muscelului la Dimbo-
viciora (off. Iacurs. 1862, 1. e. 39; Gr. Dn. 63) aprope
de Pesceră (D. Br. P'ragm. 1. c. 71); în m-ţii Coziei, Bi-
striței şi Tismanei (HoF. manusc.). — 9 lunii Septembre.

BLECIINUM L. — Dlecnu.

B. Spicant /oth. B. Spicant. — Prin locurile sștincose
și umede din pădurile umbrose ale munţilor.— În Moldova
(Sa. Basie! [nom. Asplenium fureatum]; h. 3. (ruebh. ma-
nusc.); prin m-ţii Bacăului la Apele minerale de la Slănic
de-asupra Isvorului No. III; ete. — 9 Jumii- August.

PTERIS L. — Pteridă.

P. aquilina L. P. aguilină. — Vulg. Navalnic-pajugiii.
— Prin pădurile petrose și finețele sterile din regiunea
montană. — În Moldova (02. Flora XIX, 74 et Easic.];
Ca. et Sz. ]. c. 55) centrală şi superioră ((ruebhi. manusc.);
la Brosceni (Burri Exsic.!) pe lingă laşi la Poeni ; în m-tii
Nemţului la schitul Sihla; în distr. Bacăiă pe Delu-Călugărei,
Tirgu-Oenei pe Măgură-Ocnel şi la Slănic (D. Br. P'ragm.
I. e. 40); în m-ții Buzăului către Bisca pe m-tele Tega; la
Sinaia pe Piscu-cânelui; în Muscel (D. Br. Praym. l. c. 70)
în valea Riu-Tirgului la pâlele im-telui Leresci (Hof. Ex-
curs. 1862, . e. 31); în m-ţii Gorjiului şi ai Vilcei (Hof.
manusc.) către Lotru la Golotreni ; pe malul Dunărei între
Gura-văiei şi Virciorova; ete. — 9 Juliiu-Septembre.

STRUTHLOPTERIS Willd. — Strutioptevadă.

Ş. germaniea !7;/ld. S. de Germania. -— Prin pădurile
umede și umbrâse din regiunea montană și pe lingă stin-
cile de pe malurile torentelor.—În m-ţii Nemtului la m-sti-

4

d A
+

Y 4

(Fi ,

rea Stcu; în m-ţii Bacăului la Slănic pe cil trenul
nic în taţa pichetului grănicerilor de la fruntarie. a
liii-Septembre. pNURII
Obs. — Se mal citeză: Adianthum Capillus Veneris L. în Me old
superioră (Sz. Exsie.!; h. 3. Guebh. manusc.) ȘI în Muscel
Rucăr şi Dimbovicira (Hof. Ezcurs. 1862, de. 39). — Woo D
dia radicans Sm. în Moldova (Sz. Eirsic./; h. 3. Guebh. manusi

ADIȚIUNI ȘI CORECȚIUNI

LA

RANUNUULACEE, ROSACEE și PAPILIONACEE.

Pag. 3. Aquilegia T.

În loc de: A. vulgaris L. pune:

A. glandulosa Pisc/.; A. transsilvanica Sehur. — Vulg.
Căldărusă, Ulopotei-cornuţi, Cinci-code, Cinci-clopoței. —
Prin locuri calcare umede si umbrose din regiunea subal-
pină și alpină. — Pe Cehlăii (4. alpina Bmg. Edel |. c. 35
[non L.]; Să Flora XIX, 66 et Easic.!; h. 7. (uebh. ma-
nusc. ; Ca. et Sz. l. c. 32); la Brosceni je dee Exsic.!); î
m-ţii ai între pirăul Pirscov şi Bisca-mare (4. iu
ris Hof. Excurs. 1863, 1. e. 117); în m-ţii Bucegi la schi-
tul Pescera de la Ialomiţa! (4. Maenheana Schur En. 28
[non K.]); în m-ţii Muscelului între Dimboviciora și Rucăr
(A. alpina Bmg. Hoff. Ezcurs. 1862, 1. e. 39).—9) ul.- Aug.

0bs. — Se cultivă prin grădini: A. vulgaris L. (Cz. et Sz. 2. e. 32;
Sz. manuse.; Gr. En. 9) vulg. Căldăruşă, Clopoţei-co: nuţi, Cinci-code,
Cinci-clopotei. — A. vulgaris L. f. nivcea Bmg. (Ce. et Sz. I. e. 32). —
A. nigricans Bmg. (Cz. et Sz. 1. c. 32).

Suprimă pe: A. alpina LI.

518

OO RAR

Pag. 4. Nigella T.

N. arvensis [.. adaoge : vulg. Cornușcă. — În totă Moldova (02.
Plora XIX, 66 et Exsic.!; Edel 1. c. 40; Ca.et Sz. 1. c. 32; D. Br.
Fragm. ]. c. 77; Vl sec. Kanite 1. e. 4); pe lîngă laşi la Aron6nu și
Şe&pte-omeni (Sz. manuse.) ; în Rîmnicu-sărat la Caiata ; pe lingă
Bucurescl la Feră&străă și între Ploesci și Băicoii (Gr. En. 9); în
Vilcea la Bălcesci.

N. segetalis V. Bieb.; N. segetalis M. Bieb. B. armena
(Stev.) Boiss. N. de secerisuri. — Printre s&mă&năturile
din Moldova inferioră (N. foeniculacea DO. Guebh. ma-
nuse. et Estic. n. 387 [var.] sec. Nym. Consp. 17). — 0)

N. sativa L. adaope : vulg. Chimion-negru, Cernuşcă, Negrilică.-—
Cultivată (Edel 7. c. 40; Ca. et Sa. Î. c. 32; Sz. manusc.).

N. damascena L. adaoge : vulg. Borze. — Cultivat (Ca. er Sz.
I. c. 32; Sz. manusc.).

Pag. 5. Helleborus T.

H. purpurascens W. Hit. adaoge: Spins. — În Moldova (Ce.
et Sa, ]. e. 33; Sa. manuse.); în m-ţii de la Predel.

HI. odorus Hf. adaoge : vulg. Bojoței, Cuteurig. — La Comana;
pe lîngă Craiova la Teiş și pe malul Jiului la Bucovăţ; în Mehe-
dinți (H. viridis Gr. En. 8 [non L.] et Exsic.!) la Cerneţi (H. pur-
purascens Gr. En. 8 [non W. Kit.] et Exsic.l). -

Obs. — Se mal citâză : II. niger L. şi H. viridis L. amăndoue la
polele Carpaţilor către rîul Bistrița (Ce. et Sz. 2. e. 33).

Pag. 6. Isopyrum L.

I. thalictroides L. adaoge : vulg. Găinuși, Misopir, Hisopirel,
Turiţă-albă. — (D. Br. Fragm. |. ce. 7); în totă Moldova (Ce. Flora
XIX, 67 et Ersic.!; Bdel 1. c. 40; Guebh. manusc.; Sz. manusc.); în
Muscel pe Petra-Craiului (Kotsehy 64) şi la Conţăsci (Gr. Eirsie.]);
pe lîngă Craiova în Luncă; la Cerneţi.

1. fumarioides L. adaoge: în m-ţii Moldovei (52. Eirsic./).

Pag. 7. Trollius |.

'T. europieus [. adaoge : vulg, Pu/buri-le-munate, Dulbucei-de-
munte, Glonţă, Bălbor. (D. Br. Fragm. 1. e. 77); în regiunile in-
feriore ale Cehlăului (Lidel 7. e. 36 er Firsie.! ; he j. Gruebh. manusc.);
la Sinaia spre Isvor (Gr. En. 8 et Ersic. ) și în m-ţii Bucegi la
schitul Pescera lalomiţei ; în m-ţil de la Predel.

'T. palustris (L.) D. Br. adaoge : vulg. Calee, Sealei, Sealce,
Bulhbucci, Capră-nemţescă. — (D. Br. Fragm. 1. c. 77); în Moldova
(Calta palustris L. Caz. Wlora XIX, 67 et Ersic.!) centrală și supe-
rioră (Guebh. manusce.) ; prin mlaștinile de pe lingă lacul Brateș (E-
del 1. e. 38); în Iitov (Gr. En. 8 et Ersie.!); la Conţăscă (Gr. Earsie.l);
în Gorjiă la Roşia pe malul Tismanei.

Pag, 9. Delphinium T.

În loc de : D. alpinum VW. Ar. pune:

D. elatum L. D. înalțar.— Prin locurile slincose, umede
si umbrose din regiunea subalpină și alpină. — În m-ţii
Moldovei (0z. et Sz. Î. e. 31); în m-tii Bucegi la Strunga și
la schitul Pescera de la Ialomiţa! (Pr. 113; Wohl. ! sec.
Kanitz l. c. 6; D. alpinum Hoff. Ercurs. 1863, [. c. 120
et Ersic.!; Gr. En. 9 et Exsic.!); în Muscel la Pescera de
la Dimboviciora. -— 9 Juliir- August.

3. întermedium. — În m-ţii Moldovei (D. întermedium
DO. ee 92.1. 6. 319):

În loc de: D. fissum W. Air. pune:

D. hybridum Sfeph. D. îbrid. — În pădurea de la Pechea
(Guebh. manuse. et Exsie. n. 389 sec. Nym. Consp. 21).

D. Consolida /. adaoge : vulg. Pintenoș, Toporiș, Toporași, Lot-
niciă, Tatniş, Marariul-câmpului. — (D. Br. Fragm. 1. c. 77); în
Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Ersic.!; Edel 1. c. 40; Ca. et Sa. 7.
e. 31; Sz. manuse.) ; pe lîngă laşi (V. sec. Kanite 7. c. 6); în Rîm-
nicu-sărat la Caiata; în Ilfov (Gr. En.9 ct Ersic.!) la Ferăstrăi și
Cotroceni; lîngă Craiova la Trei-fântâny; la Vîrciorova (HAanitz? 7. c. 6).

D. Ajacis L. adaoge : cultivat (Gr. En. 9).

520
D. orientale Gay. D. oriental. — Printre semnături și
pre locuri nă&sipose. — În Moldova (D. Ajacis (a. Plora

XIX, 66 /non L.] et Basic.!; Edel |. c. 40); la Bucuresci
prin tuferișurile din grădina Cismegiului (Gr. En. 9 et Eu
sic.1).— 0) Dumiit- lui,

0hs.—Se mal citeză : D. fissum W. Kit. în Moldova (Ce. et Sz. 7. c. 31).

D. Lycoctonum D. Br. adaoge : în m-ţil Moldovel (Aconitum
Lucoctonum Ca. et Sa. 1. e. 32).

D. pyrenaicum D. Br. adaoge : (Aconitum pyrenaicum L. D.
Br. Fragm. 1. c. 77); în Moldova (A. ochroleucum Cz. et Sz. 1. e. 31);
la Sinaia (A. Lycoctonum Gr. En. 9 [non L.] et Exsic.!) şi în m-ţiă
Bucegi la schitul Pescera de la Ialomiţa! (4. pyrenaicum Fr. 713;
Winkl.! sec. Kanitz 1. c. 5); în m-ţiă de la Predel.

D. moldavicum D. Br. adaoge : (Aconitum moldavicum Hacg
D. Br. Fragm. 1. e. 77); în m-ţil Moldovei (4. moldav. Hacg. Reise |,
69; Hoelz] 7. c. 440; A. septentrionale Ca. et Sz. 1. e. Bl), în regiu-
nile inferiore ale Cehlăului (A. cermuum Edel 7. e. 36 [non D03]5
Caz. Plora XIX, 66 et Exsic.!, N. j. Guebh. manusc.; Ca. et Sa. l.c.
32; A. pamiculatum h. j. Guebh. manusc.).

În loc de: D. Cammarum D. Br. pune :

D. variegatum (L.) D. Br; Aconitum variegatum L.
D. vargat. — Prin tufărişurile si pădurile umbrose și
umede din regiunea subalpină. — La Brosceni (Burri La-
sic.!); pe Cehlăii la Agapia (A. paniculatum Gr. En. 9 [non
Lam.]) si la m-stirea Nemţului pe lingă Cisme ; în m-ţii
Bucegi către Obirsia Ialomiţei (4. Cammarum Jacg. [non
L.] Hoff. Eacurs. 1863, 1. e. 120), la Poeana-Țapului și la
Sinaia (Gr. En. 9; A. paniculatum Gr. Exrcurs. d. c. 340
[non Lam.]); la Predel; în m-ţii Vileei la m-stirea Horez
(Gr. Exsic.]); ete. — 9 Tuliii- August.

Suprimă pe : D. cernuum DD. Br.

D. Aapellus PD. Br. adaoge : vulg. Omac, Omiac, Omeag, Loie. —
În m-ţii Moldovei (Aconitum Napellus Ca. Flora XIX, 66 et Esic.!;
Hf. Gruebh. manusc.; Caz. et Sz. 1. c. 31) de la confiniile Transilva-
niel (Fuss FI. 35; Schur Eu. 30); în m-ţiă Bucegi pe valea Colţey
aprope de schitul Pescera lalomițel.

“i

3. nanum (Bmq.). — În m-tii Moldovei (Aconitum na-
num Bma. Caz et Sal. c. Blet sie): he]. (uehh. ma-
nuse.) de la confiniile Transsilvaniei meridionale (Bug. En.
u. 1058; Puss. PI. 36; Sehur En. 33).

D. tauricum (|). D. Br. adaoge : în im-ţil Moldovel (Aco-
nitum tauvricum Wulf. Ca. Flora XIX, 66 et Easie.!; he. j. (nebl.
manuse,; Caz. et Sz, ]. e. 32) de la confiniile Transilvaniei (Bmg. En.
n. 1058; Puss. FI. 36; Sehur En. 33).

D. Neubergense (/]).) D. Br. adaoge: Pe Cehlăă (Aconitum
neomontanum Wulf. Edel Ersic.?; Ca. Flora XIX, 66 et Ersie.?; h. ].
(iuebh. manusc.; Caz. et Sa. 1. e. 31).

D. Anthora /L.) D. Br.; Acomitum Anthora L. D. An-
!horă.—Prin pășunile stincose şi umbrose din regiunea sub-
alpină și alpină. — În m-ţii Moldovei (4. Anthora LL. Ce.
et Sz. . c. 31) pe Cehlăii (Janka!? sec. Ramira 1. c. 172);
în m-ții Bucegi la partea superioră a regiunei lui Pinus
Mashus (A. Anthora Pron. 199) la schitul Pescera Ialomi-
tei! (Pr. 113; Gr. Easic.!); în Argeş către polele m-telui
Cozia la m-stirea Stinişora ; în m-ţii Vilcei în valea Bistritei
(Gr Exsic.!). SEE Iuliit- August.

Pag. 14-24. Ranunculus Hall.

R. aquatilis LL. adaoge : în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 67
et Ersic.! ; Guebh. manuse.ş Sz. manuse.); la Bucurescă (Gr. En. 8);
în Dudescl.

R. fluitans Low. adaoge : în Moldova (BR. pencedanifolium Ce.
et Sz. A Cc. 33),

0bs. — Se mal citeză : R. divaricatus Sehramk. în Moldova (Cz.
et Sz. 1. ec. 33). — R, heterophyllus Pers. în Moldova (Cz. et Sz. 7.
e. 33; Sz. manusc.).—R. hederaceus L. în Moldova (Ca. et Sz. 7. c. 33).

R. pedatus IV. Air. adaoge: prin finețele de pe coline la Leţ-
cani şi Erbiceni (Sz. manusc.). |

R. illyricus L. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. 2. e. 33 R. la-
nuginosus Ca. Flora XIX, 66 [non L.] et Ezsic.!); la Păun, schitul
Tărița și Repedea (Sz. manusc.) ; la Vireiorova către Porțile-de-fer
(Borb. sec. Kanitz ]. c. 170).

522

==

R. Thora LL. adaoge: în m-ţil Moldovei (Caz. et Sz. 33 et Ersic.!)

R. alpestris [.. adaoge : în m-ţii Moldovei (02. er Sz. 7. e. 33
et Ezrsic.!); în m-ţil Bucegi pe stîncile calcare la Strunga, în par-

tea superioră a văiei Ialomiţei (Aorschy 138; Fr. 112), pe costele
Caraimanului, aprope de Omu.

R. aconitifolius L. adaoge : în m-ţil Moldovei (Ede/ 7. e. 37;
Ca. et Sz. Î. e. 33), în m-ţii de la Predel.

$. platanifolius (L.) adaoge : în m-ţii Moldovei (Ce. et Sa. 1. e. 33).

R. Lingua [. adaoge : prin mlaștinile de pe lingă lacul Brateș
(Edel Î. c. 38 et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 33); pe lîngă laşi la Cri-
stescă (Sz. manuse.) ; la Tîrgoviştea prin mlaștinile de pe lingă şo-
scoa ce duce la m-stirea Delu.

R. Flammula L. P. Plamulă —Prin lînetele mlăstinose
și umede din Moldova (Cz. er Sz. 1. c. 33; Sa. manusc.).
— 9 lumi August.

R. reptans LL. adaoge : pe lîngă laşi pe malul Prutului și a
Bahluiului (S2. manusc.).

R. auricomus /. adaoge : în Moldova (Caz. Flora XIX, 67 et
Exsic.!; Edel 1. c. 40; Ca. et Sa. 1. c.33; Sa. manuse.) centrală şi
superioră (Guebh. manusc.); în Muscel la Conţăsci (Gr. Ersic.); pe
lîngă Craiova în Luncă ; în Gorjiă la Roşia; la Cerneţi (Gr. En. 5
et Exsic.!); în Vilcea în valea Bistriţei ; etc.

R. sceleratus L. adaoge : vulg. Rănunchiă, Boglari. — În totă
Moldova (Caz. Flora XIX, 66 er Exsie./; Guebh. mamnusc.; Ca. et Sz.
Ic. 3% Sa. manuse.; V.! sec. Kanite 1. c. 4); prin mlaștinile de pe
lîngă lacul Brateş (Ede 7. c. 38); în distr. Bacăti la Caraclăii; în
Ilfov (Gr. En. 8) pe lingă Bucuresci (D. Br. Fragm. 1. c.76) la Ferăstrăă.

A. minimus Bmyg. — În Moldova (03. Flora XIX, 66?)
prin locurile năsipose și umede de pe malurile Seretului
(Guebh. manusc.).

R. montanus Willd. adaoge : în Moldova (Ce. Flora XIX, 67 ?;
Ca. et Sa. 1. e. 33); pe Cehlăă (Ede 7. e. 36); în m-ţii Bucegi la
Strunga (Kotsehy 132). A

R. gracilis Sc/leieh. R. geraniifolius Pourr. h. gracil.
— Prin păşunile calcare din regiunea alpină. — În m-ţiă
Bucegi pe virful Furnicei, pe Virfu-cu-Doru şi la Pirăul-
Babelor ; ete. — 9 Maii- Juli.

523

R. acris [. adaopge : vulg. Flobre-brosedscă, Rărunehii, — În Mol.
dova (57. manuse.) superioră ((ruebh. manuse.); în lov (Gr. Eu. 5
et izsie.!) pe lingă Bucures (D. Br. Pragm. 1. e. 76) la Cotroceni;
în Muscel la Conţăsel (Gr. Eirsic./).

3. Boreanus (.Jord.); PR. Boreanus Jord. — Prin păsu-
nile umede din regiunea subalpină și alpină. -— La Predel

pe m-tele Susaiă ; în Dimboviţa pe m-tele Priporu.

R. Steveni Anrz. adaoge : în Moldova (PF. ccris Cz. Flora XIX,
66 [non L.] et Easic.!; Edel 1. c. 40; Caz. et Sa. 1. e. 83); la m-sti-
rea Nemţului (FR. Januginosus Gr. En. 8 [non L.] et Ersic.); în
m-țil Bacăului la Slănic și Câmpeni.

R. polyanthemos LL. adaoge: în Moldova (Ca. er Sz. 7. e. 33
h. laciniatus Cz. Flora XIX, 66 [non Bmg.] et Eazsic.!; Ca. et Sz. 1.
€. 33); pe lingă laşi la Balcin și Valea-adîncă (Sz. manuse.); la Chi-
tila, Fundeni şi Mărcuța (Gr. Eirsie.); în Vlaşea la Comana; în distric-
tul Argeş la Stolnici.

R. nemorosus DC.; R. Breyninus Cr. adaoge : prin păduri la
Puţăni (Guebh. manusc.); pe vîrful Penteleului ; la Predel pe m-tele
Susaiă ; în Dimboviţa pe m-tele Priporu.

R. lanuginosus LL. adaoge : în totă Moldova (Gruebh. manusc.)
pănă în munţi (Ed 7. c.37?); pe lîngă lași la Repedea şi Voi-
nescă (Sz. manusc.); pe lîngă Craiova în Luncă.

R. oreophilus VW. Bied.; PR. Villarsii Koch. et Gren.
(rodr.; P. Grenieranus Jord.; R. psendo- Villarsii Schur.
PR. oreofil. — Prin pășunile calcare din regiunea subalpină
și alpină. — În m-ţii Moldovei (Sz. Esic.!: [/nom. P. den-
tatus]); în m-ţii Buzăului pe virful Penteleului; în m-ţii Bu-
cegi pe valea Ialomiţei (PR. Villarsii Fr. 113 /non D0.])
la schitul Pescera ; ete. — 9 Iumii- ulii.

R. carpathicus /Irbich. adaoge : în m-ţii Moldovei (E. Gouani
Bmg. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 33); în m-ţil
Muscelului (D. Br. Fragm. 1. c. 76) pe Petra-Craiului (R. Ley-
chenfeldianus Sehur En. 16) şi în m-ţil Bucegi (Gr. En. 8 et Ex-
sie.!; R. Lerchenfeldianus Schur En. 16), la Predel pe m-tele Susaiiă.

R. repens L. adaoge: vulg. Bujorel. — În totă Moldova (Edel
. €. 40 et Esec]; Ca. et Sz. 1. c. 33; Sz. manuse,; D. Br. Fragm.
„€. 76; R. bulbosus Caz. Flora XIX, 66 [non L.] et Exsic.!; Ca. et
Sz. Î. €. 33; R. pedatus Caz. Flora XIX, 66 [non W. Wit.] et Ex-

/
/

sic.!; Ca. et Sa. . c. 33); în Ilfov (Gr. En. 8 et Exsic.!) la Bucu-
rescă în Cişmegii și la Feră&străă ; etc.

R. bulbosus L. adaoge : în Moldova (Ele 7. e. 40; D. Br.
Pragm. 1. c. 76; Sz. manuse.); la Sinaia şi între Pitescă, Câmpulung
(Gr. En. 9 et Ezsic.!) şi Nămăesăl; în Muscel la Conţăsci (Gr.
Ezsic.!) ; în Mehedinţi la Virciorova către Porţile-de-fer! (Borb.
1873, Bdns. 375).

R. sardous Crantz. adaoge : în Moldova (E. Philonotis Ehrh.
Ca. et Sz. 1. e. 33) centrală (Guebh. manuse.; V.! sec. Kanite 1. c. 4),
în Ilfov (R. Philonotis Gr. En. 8 et Exsic.!) la Bucuresci; în Mus-
cel la Conţăsci; în districtul Rîmnicu-sărat la Caiata ; în districtul
Rîmnicu-Vilcel la Bălcescă.

A. mediterraneus Griseb.; R. mediterraneus Stef. — Pe
lingă Bucuresci la Fer&str&i; la Virciorova către Porţile-de-
fer (Borb. sec. Banita l. c. 171).

R. arvensis L. adaoge : în Moldova (Edel 7. c. 4); Ce. et S2,
1. €. 33; D. Br. Fragm. 1. e. 76; Sz. manuse.); pe lîngă Bucuresci
la Ferăstrău.

În loc de: R. nodiflorus L. punc:

R. lateriflorus DC; 2. nodiflorus W. Rit. [non L.];

PR. nodiflorus B. orientalis Neilr. PR. lateriflor. — Prin
bălți şi locuri inundate uscate. — Pe lingă bucuresci la

Chitila (2. nodiflorus W. Kit. [non L.] D. Br. Pragm. |.
c. 76). — O Masi.
Obs. — Se mai citeză : R. rutăefulius L. în Moldova (Ce. er Sz 33).

R. orthoceras (DC.) D. Br. adaoge : vulg. Ploșnicariti, Cor-
nișor. — (D. Br. Fragm. 1. e. 77), în totă Moldova (Ceratocephalus
orthoceras DC. Guebh. manuse.; R. faleatus Edel 1. c. 40 [non L.]
et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 33; Sz. manuse.); pe lîngă Bucuresci la
Cotroceni, la Turnu-Măgurele și la Flăminda (Gr. En. 8); pe lingă
Craiova la Bucovăţ pe malul Jiului.

R. Ficaria L.; Ficaria verna Huds. adaoge : vulg. Scorbutăriță,
Salată-de-câmp, Seînteuță-galbenă, Calce-mică, Sălăgea, Iarba-rîndu-
nelei-mici. — În tâtă Moldova (Ficaria ranuneuloides Caz. Flora XIX,
66 et Exsic.!; Edel ]. e. 40; Guebh. manusc.; Caz, et Sz. . e. 33;
Sz. manusc.; D. Br. Fragm. |. c. 77); la Bucurescl (Gr. En. 8 et
Ezsic.!) în Cismegiă şi la Bănesa; pe lîngă Craiova în Luncă; în
Gorjiă la Roșia pe malul Tismanei.

220

a a aa

Pag. 24. Myosurus Dill.

M. minimus [. adaoge: prin mlaștinile din Moldova inferioră
((ruebh. manuse.); în Utov la Ciocănesci şi Tărtășesci prin porum-
bişti inundate (Gr. Lizrsie.).

Pac. 25. Anemone lall.

Suprimă pe : A. vernalis L.

A. Pulsatilla /. adaoge: (D. Br. Pragm. 1. e. 76), pe colinele
năsipose din totă Moldova (Pulsatilla vulgaris Mill. Cz. Flora XIX,
66 et Eesic.!; del 1. e. 40; Gruebh. manuse.) ; pe lingă laşi la Co-
poă și la Capu-Rădiului (P. vulg. Sz. manuse.); în Ilfov între Că-
lăraşi şi Olteniţa (Gr. En. 7 et Ersie.)).

A. pratensis [. adaoge : vulg. Sisinei. — În Moldova (Pulsa-
tilla vernalis Cz. Flora XIX, 66 [non MU] et Exsie.!; Ca. et Sa. 1.
e. 32; P. verna Edel 1. c. 40; P. nigricans Cz. Flora XIX, 66 et
Ersic.!); pe lingă lași la Pester (P. vulgaris D. Br. Fragm. 1. c. 76
[non Mill. ]), la Prosălnici şi la Găureni (P. nigricans Sz. manuse.);
Ja Ploesci (Janhka sec. Kanite . c. 169); îm Ifov la Ulmeni (Gr.
En. 7); pe lingă Craiova la Teiș; în Mehedinţi la Cerneţi şi Dum-
brăviţa (Gr. Earsie.!); în m-ţii Muscelului între Dimboviciora şi Ru-
căr (Pulsatilla pratensis Mill. Hof. Eizcurs. 1862, 1. e. 39).

A. alpina L. adaoge : în m-ţii Moldovei (Pulsatilla alpina Lois.
Ca. et Sz. 1. e. 32); în m-til Bucegi (Gr. En. 7 et Exsie.!; A. ver-
nalis Gr. En. 7 [non L.]; P. alpina A. 51).

A. sylvestris [. adaoge : în lolă Moldova (Cz. Flora XIX. 66
et Lirsic.!; Edel 1. c. 40; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. e. 32; D. Br.
Fragm. 1. c. 76; A. narcissiflora Ce. et Sz. 1. e. 82 [non L.] et Ex-
sic.!); pe lingă lași la Tomescă şi Păun.—Se mal indică în m-ţii Bu-
cegi (Gr. En 7), dar în acestă localitate este sigur că nu cresce.

A. nemorosa LL. adaoge : 0iţă, Florea-vîntului, Florea-ascilor,
Florea-paserilor, Muscerici-albi, Zlac.— În tâtă Moldova (Caz. Flora
XIX, 66 et Ezsie.!; ide 1. c. 40; Guebh. manuse.; Ca. et Sz. le. 32;
D. Br. Fragm. 1. c. 76); pe lîngă laşi la lezereni (Sz. manuse.); la
Câmpina ; la Câmpulung (Gr. En. 7 et Ersie.!), pe virtul delului
Moţoiii (Hof. Ecurs. 1862, 7. e. 39) şi la Conţăscă (Gr. Ersic.]).

A. ranuneculoides /. adaoge : vulg. PYbrea-pascilor, Găinuşă-

galbină.— În totă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Bdel ], e.
40; Guebh. manusc.; Ca. et Sa. 1. ec. 32; Sa. manusc.); la Câmpina
(Gr. En. 8 et Ezsic.!); la Conţăsci (Gr. Ersic.!); la Craiova în Luncă.

A. nareissiflora L. adaoge : în m-ţii Bucegi la Pirăul-Babe-
lor; în m-tii de la Predel.

A. Hepatica L. adaoge : vulg. Foie-de-vidră, Popilnic-iepurese.—
În Moldova (Hepatica nobilis Rehb. Edel 1. c. 40) superioră (Guebh.
manusc.) ; cătră Botoşani (H. nobilis Caz. et Sa. 1. c. 32); pe lingă
lași la Cerbulesă , Hadimb și Țubana (II. nobilis Sz. manuse.) ; la
m-stirea Agapia (Gr. En. 8 et Exsic.!); în Bacău la Verşăscă și la
Caraclăi în pădurea Veveriţa; în Vilcea pe valea Bistriţei (Gr. Ezrsic./).

A. angulosa Lam. adaoge * vulg. Crucea-voinicului.— (Hepatica
transsiloanica Fuss D. Br. Fragm. 1. c. 76); în pădurile de la po-
lele munţilor (H. triloba species Guebhardt sched. în herb. Mus. Pa-
lat. Vindob. [1844] sec. Kotschy 1. c. 67; H. multiloba Guebh. sched.
]. c.) la m-stirea Scînteia (H. multiloba Guebh. Not. manusc.) ; în
distr. Bacău la Verşăscă; la Dimboviciora și Sinaia (Gr. En. 8), la
Predâl pe m-tele Susaii; în Muscel la Conţăsci.

A. autumnalis (L.) D. Br. adaoge : în Moldova (Adonis au-
tumnalis L. Ca. Flora XIX, 66 et Esi]; h. j. Guebh. manusc.; Ce.
et Sa. 1. c. 83; Sz2. manusc.).

A. sestivalis (L.) D. Br. adaoge : vulg. Iarba-cocoșului, Cocoșei-
de-câmp. — În totă Moldova (Adonis cestivalis L. Caz. Flora XIX,
66 et Exsic.!; Low. în Demid. Voy. LL, 205; Edel 1. c. 40; Guebh.
manuse.; 02. et Sa. ]. c. 83; Sa. manusc.); la Bărboșşi, pe lingă Bu-
curescă la Ferăstrăă (Adonis estivalis Gr. En. 8 et Exsic.!), Periş
şi Mogoşoia (Adonis fiammea D. Br. Fragm. 1. c. 76 [non Jacg.]).

A. flammea (Jacg.) D. Br. adaoge : în Moldova (Adonis flam-
mea Jacg. Ca. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Ce. et Se. 1. e. 33) infe-
rioră (Guebh. manusc.); pe lîngă lași la Chiperesci şi Goroni (Ado-
nis flammea Sz. manusc.); la Ferăstrăă (Gr. En. 8?).

A. Adonis (L.) D. Br. adaoge : vulg. Spînţ.—În tota Moldova
(Adonis vernalis L. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Guebh. manuse.;
Edel 1. c. 40; Ca. et Sz. 1. c. 33; Se. manuse,; D. Br. Fragm. ic.
76); în districtul Bacău la Moșia-Oenei pe d6lul Straja; între Călă- -
rași şi Olteniţa către Mora-săracă şi Ulmeni (Adonis vernalis Gr.
Eu. 8 et Easic.!).

3. sylvatica ((tuebh.). — În pădurile Moldovei interiore

(Adonis vernalis f. sylvatica (rnebh. manusc.).

E d daia a

A. Wolgensis (Sfev.). D. Br. A. de Wolga. — Prin
finetele de pe colinele din Moldova (Adonis moleensis Seo.
Uz. et Sz. 1. e. 33); la Focşani şi Odobesci (Adonis imolensis
Sa. manusc.). — A Maii- lunii

Pag. 32-33. Clematis DU.

C. recta IL. adaoge : Naprasnic. — În ttă Moldova (D. Br.
Fragm. l. c. 76; C. erecta Al. Cz. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel
IL. e. 30; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. Î. e. 32; Sz. manuse.).

C. integrifolia L. adaoge : vulg. Clocoţei. — În Moldova (Cz.
Flora XIX, 66 et Exsic./; Edel 1. c. 40, 42; Ca. et Sz. 1. c. 32; D.
Br. Fragm. 1. c. 76), pe lingă lași la Șorogari în Via-Burada (Burri
Ezxsic.!) şi la Balcin în Via-Virnav (Sz. manusec.).

C. Vitalba LL. adaoge : în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et
Exsic.! ; Edel 1. c. 40, 42; Caz. et Sa. 1. c. 32; Guebh. manusc.) şi
Romănia (D. Br. Fragm. î. c. 76; Gr. En. 7 et Exsic.)).

3. integrata D(.—În Moldova centrală ((ruebh. manusc.).

0. odontophylla Gandoger. CO. odontofilă. — La Vîrcio-
rova către Porţile-de-fer (Sim. 516).

? C. Flammula /. adaoge : în Moldova (Ed 7. e. 40, 42; Ca.
et Sz. ]. e. 32) vulgar (Sz. manusc.).

0bs. — C. Viticella L. cultivată pe lingă Bacăă la Fântânele în
grădina Winkelstein (Gr. En. 7). j

C. alpina MI. adaoge : vulg. Naprasnic, Curpeniţă. — Pe C6-
hlăă (Edel 1. e. 36; Cz. Flora XIX, 66 et Ezsic.); h. j. Guebh. ma-
nusc.); în m-ţil Bucegi la schitul Pescera Ialomiţei.

Pag. 34-36. THALIUTRUM T.

T. aquilegifolium LL. adaoge : vulg. Clocoței, Mărge.— În re-
giunile inferiore ale Cehlăului (Fidel 7. ce. 36; Cz. Flora XIX, 66 et
Ersic.!); pe lingă lași la Voinescl (Sz. manuse.); în m-ţil Buzăului
(Hof. Ezcurs. 1862, 1. e. 117), la Câmpulung şi Nemăescă (Gr. Eu. 7)
și pe virful delului Moţoiă (off. Eircurs. 1862, 7. e. 39), la Predel.

3. atropurpureum Dmyg.—Pe lingă laşi la Picioru-lupului

(Sz. manusc.).

=>

. niveum (Bmg.). — La Horlesci, Hoisăsel şi Domnesci (Sz. ma-
nusc.); în m-ţii Muscelului (D. Br. Fragm. 1. c. 76).

T. flexuosum Bern; P. collinum Wallr. T. fle.ruos.—
Prin finețe. — La Pechea (T. saxatile Scehleich. Guebh.
mauusc.); în distr. Bacău la Caraclăi pe Babaghicea ȘI că-
tre pădurea Veveriţa: în distr. Buzău la Beceni (7. collinus
Gr. En. 7 et Exsic.l). — 9 Tuniii- Duliiă.

T. majus (Murr.) Jacq. adaoge : vuly. Rută-de-livedi.— (D. Br.
Fragm. . c. 76); în Moldova (Cz. Flora XIX, 66 et Ersic.!); pe lîngă
lași către Șă&pte-Omeni și Rădiă-Aldei (S2. manusc.) ; la Ciocănesc,
Ghergani și Buftea (Gr. Eu. 7).

T. elatum Mur. adaoge : prin finețe la Tăutesci, lepureni și
Zahorna (Sz. manusc.).

T. medium Murr. adaoge : (Ce. Flora XIX, 66 et Ersic.?); pe
lingă lași la Cipelesci, Zahorna, Văiluța și lepureni (Sz. manuse.);
în Bucuresci în Isvor (Gr. Eu. 7?)

T. angustifolium /Jucg. adaoge : în Moldova (Ce. Flora XIX,
66 et Exsic.!); la polele Cehlăului (7. flavum Edel 1. c. 36 [non
L.]?; Ce. Flora XIX, 66 [non L.] et Easic.!); la Ungheni, Șăndreni,
Soloneţi și Bivolari (Sz. manusc.); la m-stirea Nemţului; la Palanca
și la Caraclăiă; la Bârlad (7. migricans D. Br. Fragm. 1. c. 76 [non
Jacq.]) ; în m-ţii Buzăului pe valea Biscei şi a Gura-Miley;, la Buftea,
Chitila, Ciocănescă (D. Br. Fragm. 1. c. 76) şi Titu (Gr. En. 7 et
Eazsic.!); în Vlașca la Comana; în Dîmboviţa între Puciosa și
Moroeni ; în Vilcea la Bălcescă.

T. nigricans /acg. 7. negricios. — Prin fineţe umede.
— Pe lingă lași la Tomesci şi Goroni (Sz. manuse.?); la
Vîrciorova (Borb. sec. Kanila 1. c. 170).— 9 /un.- Aug.

T. flavum /. adaoge: pe lîngă lași la Glodosa, Neteda, Șanţa,
și pe malul Stavnicului (Sz. manusc.) ; la Nemăescă (Gr. Eu. 7).

Pag. 36-37. Acta L.

A. spicata /. adaoge : vulg. Zorba-cristoforului , Llarbă-de-or-
banţ. — În Moldova superidră (Cz. Flora XIX. 66 er Easie.t ; h. j.
Guebh. manuse.) ; pe Cehlăuă! (Edel 7. e. 35); pe lingă lași (Ce. et
Sz. 1. e. 29) la Repedea în Via-Veisa (Sz. mamnuse.) și la Botoșani
(Cz. et Sz. 1. c. 25), la Sinaia (Gr. En. 9 et Exsic.!).

„

529

A. Cimicituga [. adaoge : în Moldova superioră (Cimicifuga
fetida Ca. et Sa, Erste! h. j. Guebh. manuse.; A. racemosa Cz.

Flora XIX, 66 [non L.] et asiel, Lidel 1. c. 37),

Pas. 38. Ponia |.

P. romanica D. Br. adaoge : în Moldova centrală și inferioră
(P. officinalis (iuebh. manuse. [non hetz.] ; Edel 1. c. 40); pe lingă
Tecuciii dincolo de Pechea în drumul Galaţului în mare mulţime,
împreună cu Dietamus Frazrinella, Centaurea montana Şi Astragalus
ereapus (P. officinalis Cz. Flora XIX, 62 [non Retz.] ct Exsic.!;
Caz. et Sz. 1. c. 31; P. laciniata Ca. et Sz. 1. c. 31 [non alior.] et
Ezsic.!; Sz. manusc.).

0bs. —P. oflicinalis Retz. vulg. Bujor, Bușor, Rușidră, Rujă-de-
rusalii, nu cresce de cât cultivată prin grădini! (Sz. manusc.).

Pag. 40-43. Rosa T.

R. lutea 77. adaoge : în Moldova (Ca. et Sz. 1. ce. 28; Sz.
manuse.) inferioră (Nym. Consp. 237; PR. sulphurea Guebh. manusc.
[non Ait.] et Exsic. n. 88 sec. Nym Consp. 237).

R. pimpinellifolia /. adaoge : în Moldova (Ca. er Sz. 7. e. 28)
și Romania (Gr. En. 239).

R. spinosissima LL. adaoge : în Moldova (Ca. et Sz. 7. e. 28).

Suprimă pe: R. alpina L.

R. pyrenaica Gowan. adaoge : pe Cehlăă (BR. alpina Edel 1. c.
30 [non L.] et Exsic.!); în m-ţil de la Predel.

R. rubiginosa LL. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et
Eirsie.?; Ca. et Sz, 1. c. 28) la Repedea. Hadimb, Mironesa (52. manusc.).

R. collina Jeg. adaoge : în Moldova (Caz. et Sz. 7. e. 28; Sea.
manusc.).

R. dumetorum ul). adaoge : în Moldova (PB. corymbifera
Borkh. Ca. Flora XIX, 65; Caz. et Sa. 1. ce. 28; R. solstitialis Bess.
Ca. et Sz. 25); la Repedea, Hadimb, Mironâsă (2. corymbif. Sz.manuse.).

3. biserrata. — În Vilcea la Sărăcinesci ((ir. Basie.)).

R. platyphylloides Dsg/. 2. platifilvidă. — Prin tufe-
visuri. — În Vlaşea la Comana; ete. — b funii.

34

230

SS

Y,

R. canina L. adaoge : în totă Romănia (Cz. Flora XIX, 60 e
Bxsic.!; del |. c. 40, 42; Guebh. manusc. ; Ca. et Sa. 1. c. 28; Sz.
manusc. ; Gr. En. 25)

Ș. biserrata (Merral). — Pe lingă Bucuresci la Periş
(Gr. Exrsic.!).

R. pumila L. fi]. adaoge : în Moldova (Ce. Flora XIX, 65 et
Exsic.!; Edel 1. c. 40, 42; Cz. et Sa. 1. c. 28) inferioră (Guebh. Ez-
sic. n. 89 sec. Nym. Consp. 231; R. pygmea Guebh. manuse. [non
M. Bied.]) ; pe lîngă laşi către Prosălnici (Sz. manuse.); în Ifov,
Vlașca și Mehedinţi (FR. gallica Gr. En. 23 [non L.] et Exsic.!); în
Vilcea la Bălcesci.

KR. arvensis [Huds. adaoge : în totă Moldova (Edel 1. c. 40, 42;
Guebh. manusc.; Caz. et Sa. I. c. 28; Sz. manusc.; R. repens Bmg.
Ca. et Sa. 1. c. 28; Se. manusc.).

Obs. |. — Se mai citeză : R. pomitera Herrm. în Moldova (E. vil-
losa Wulf. Ce. et Se. 1. e. 28). — R. incarnata în Moldova (Ce.
Flora XIX, 65)?

Obs. 2. — Se cultivă prin grădini speciile următore : h. gailica L.
(Ca. et Sz. 1. c. 28). — R. gallica L. var. officinalis (Guebh. manusc.).
— R. centifolia L. (Cz. Flora XIX, 65 et Exsic.!; Gr. En. 23) vulg.
Trandafir. — B. damasecena L. (Cz. Flora XIX, 65; Ca. et Sa. 1]. e. 28;
Gr. En. 23) vulg. Trandafir-de-lună. — N, alba L. (Ca. Flora XLĂ,
65; Ca. et Sz. 1. c. 28; Gr. En. 23) vulg. Trandafir-alb. — BR. sem-
perllorens Court. (Ca. et Sa. 1. e. 28). — R. pendulina At. (Ce. er
Sz. ]. c. 28). — R. einnamomea L. (Ca. et Se. Î. c. 28).

—_
=
.

Pag. 44. Agrimonia

A. Eupatoria [. adaoge : (D. Br. Fragm. 1. e. 82); în totă Mol-
dova (Ce. Flora NLX, 65 et Easie.!; Edel 1. c. 39; Gnebh. manuse.;
Ca. et Sz. ]. c. 24; Sz. manuse.); către Bacău (Gr. Erbor. 1. c. 130)
la Slănic; la Nemţ, Buzău, Prahova şi Iifov (Gr. En. 23 et Eirsie./).

A. agrimonoides L.; Aremonia agrimonoides Neck. A.
agrimonoidă. — Prin pădurile din regiunea montană. — În
Moldova (02. et Sa. Î. c. 24); în Muscel la Conlăsci între
valea Rincăciovu şi valea beuca spre Apa-de-lec (ur.
Boesic.!). —— 9 Apriliit- Mai.

Obs. — Se mai citeză : A. repens L. în Moldova (Cz. et Sa. 7. c.24).

D531

RR a

Pag. 45. Alchemilla T.

A. vulgaris L. adaoge : vulg. Crățișdre, Plască. — În Moldova
(Cz. Plora XIX, 60 et Ersic.!) la polele Cehlăului (fidel 7. c. 36) și
către Pâtră, Nemţ și Bacău (Caz. er Sz. 7. e. 5); la Sinaia (Gr. En.
23 et Iirsie.!).

6. montana (Wild.) adaoge : syn. A. vulgaris fi. subsericea hoch.
— Pe Cehlăiă (A. montana Willd. Edel 1. c. 36; Cz. et Sz. 1. ce. 9;
A. alpina Ca. Flora XIX, 60 [non L.] et Easic.!; Ca. et Sz. 1. c. 5),
la Sinaia şi la Predel.

A. fissa Schum. a. major Sehur. — Pe stincile calcare
din m-ţii Bucegi de-asupra schitului Pescera de la Ialomiţa
(Sehur Lin. 204). — 9 August.

Obs. — Se mai citeză : A. pubescens M. Bieb. în m-ţii Bucegi
(A. 50). — A. Aphanes Leers. în Moldova (Cz. et Sz. 1. c.5).

Pag. 45. Sanguisorba L,

$. officinalis L. adaoge : în m-ţii Moldovei (Fidel 7. ce. 37 er
Ezsie.!; h. j. Guebh. manusc. ; Ca. et Sz. 1. c. 5); la Răducăneni și
la Gura-Bohotinului (Sz. manusc.) ; între Pitescă și Curtea-de-Argeş
la Merișani (Gr. Ersic.).

Suprimă pe : $. Poterium HI. Bu. împreună cu var. villosa.

În loc de : $. polygama H. Bu. pune:

S. muricata (Spach.); Porerium muricatum Spach. 5.
muricată. — Vulg. Cebare, Bibernil. — Pe coline și căm-
puri ierbose. — În Moldova (P. Sanguisorba Cz. Plura
XIX, 60 /non L. nec Boch] e! Ewsic.]; h. j. Ginebh. manusc.;
Sz. manusc.) inferioră (PP. villosum (ruebh. manuse. [non
Sibih. et Sm.]?); la Nemţ şi Petra (/*. Sauguisorba Caz. et
Sa. 1. e. 31); pe linsă Bârlad (/”. polyyamum W. Kat. Ca.
et Sz. 1. e. 31) și la Perieni, Tăutesci, Văiluța și Isvore (/-.
polyqgamum Sz. manusc.) : pe lingă bucuresci la bănesa
(P. Sanguisorba (ar. En. 23 [non 4] e! Hwsic.!) si la Fe-
r&str&ii; în Vlasea la Comana ; pe linsă Tirooviştea printre

D32

petrele m-stirei Delu ; în Mehedinţi la Dumbrăviţa (&r.
iasic.]) ; ete. — 9 unii - ulii.

Pag. 47. Fragaria 1.

%. vesea LL. adaoge : vulg. Pomniţă. — În totă Romănia (02.
Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel 1. e. 37; Guebh. manuse.; Ca. et Se.

]. ec. 29; Sa. manuse.; D. Br. Fragm. 1. c. 82; Gr. En. 23).

PF. elatior Fri. F. înaltă. -— Prin pădurile din regiu-
nea montană. — În Muscel la Conţăscă (Gr. Basic.]). —
9 Apribiii- Mai.

FE. coliina Eh. adaoge : în Moldova ((z. Flora XIX, 66 et

Exsic.! ; Edel 1. c. 37; Ca. et Sa. 1. e. 29; Se. manusc.) inferioră

(Guebh. manuse.) Și în munţi (Edel 7. c. 37); pe lîngă Bucurescă la
Bănâsa (Gr. En. 23); în Argeş la Stolnici (D. Pr. Fragm. 1. c. 82).

Pag. 48. Potentilla T.

În loc de : P. Fragariastrum Eh. pune :

P. micrantha Pam. P. micrantă. -— Prin tul&rişurile de
pe colinele uscate. — În Moldova (PP. prostrara Bmg. Ca.
e! Sa. l. e. 29); la m-stirea Scînteia (4. Pragariastrum
(1uebh. manusc. [non L.]); la Aciud (Burri Ersic.l); la
Câmpina ; la Câmpulung și la Conţăsci (rr. Lrsie.]): pe
lîngă Craiova la Bucovăţ-Cârligei. — 9 Apriliit- Masi.

P. grandifiora L. /. grandifloră. — La Petra-Craiului
pe Virfu-Baciului (hotse/y 65).

P. nitida L. adaoge : în Moldova (Ce. et Sz. Pirsie./).

P. alba L. adaoge : în Moldova (Ca. et Sz. 7. e. 29 et Ersie.l)
pe marginea pădurilor la Ș&pte-Omeni în mulţime (52. manuse,) ;
la Câmpina (Gr. En. 22 et Easic.), Buttea și Ciocănesciă. A

P. rupestris L. adaoge : (Io. lirsic.!); în Moldova (02. et
Sa. 1. e. 29).

P. subacaulis L. adaoge : în Moldova (Ce. er Sz. 7. c. 29 ep
Bsie.!) ; îm m-ţiă Bucegi (Hoff. Eireurs. 1865, 1. e. 119).

D338

P. reptanw [. adaoge : (D. Br. Prag. Î. e. 32); în totă Mol-
dova ((iuebh. manutse.; del 1. ce. 40; Caz. et Sz, dec. 29 Tormentilla
reptans Ca. Flora XIX, Gb [non L.] et Easic.!) pănă în munţi (Li
del Ie. 37); la m-stirea Varatic (Gr. Prbor. 1. e. 130); la Balein
în Via-Virnav (Sz. manuse.) ; la Slănic; la Buze (47.7 sec. Hanitz
1. e. 198); în Prahova și Iifov (Gr. [n. 22 et Birsie.!), la Bucurescl
în Cismegiii, în Dudescă și la Cotroceni; la Comana; la Virciorova
către Porţile-de-fer (Bob. 1573, Bdns. 223),

P. verna /.. adaoge : în lolă Moldova (Caz. Flora XIX, bb et
lirsic.!) ; pe lingă laşi pe costele Galatel (52. manuse.) ; la Agiud
(Burri lirsie.!).

P. opaca [. adaoge : în Moldova (fidel 7. e. 40; Caz. er Sz. 1.
e. 2) prin vii și Iferişuri la Mogoșesci, Minzătesci și Voinescl (Sz.
manutse.); la m-stirea Nemţului (P. verna Gr. Iu. 22 [non L.] et
Eesiec.!) ; la Chitila ; în Muscel la Conţăsci (Gr. Ersie.!); la Câm-
pina (P. minima (Gr. En. 22 [non Balb.] et Ezsic.!).

P. patula )). hf. adaoge : pe colinele din Moldova (P. recta
Cz. Flora XIX, 66 [non L.] et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 29) inferioră
((ruebh. manusc,).

pP. chrysantha Prev. PP. ehrisanlă. — Prin locurile um-
brose şi stincose din regiunea subalpină. — În m-ţii Buceci
la schilul Pescera de la Ialomiţa; în m-ţii Vileei la Pasul
Turnu-rosu (/uss Pl. 200). — 9 Apriliit- luniir.

P. collina 1. PP. de coline. — Pe colinele năsipose şi
uscate. — La Asiud (Burri Easic.]). -— 9 Tun Luliă.

P. aurea LL. adaoge : pe Cohlăă (del 1. e. 35; Cz. Flora XIX,
66 et Ersie.l; h. j. Guebh. manusc.) ; prin păşunile alpine din m-ţil
Bucegi (Fr. 126).

P. ehrysocraspeda /e/m.; P. transsilvanica Sehur.:

LPP. erisvocraspedă. — Prin pășunile stineose ci culcare din
reziunea alpină. — În Moldova (P. grandiflora Bi. 0.

et Sa. l. e. 29 [non L.7): în m-ţii Bucesi (Pr. 126) pe Fur-
nica, Obirşia și pe Omu: la Predgl. — 9 formă Aus.

P. alpestris Z/al/. fil. P. alpestră. — Prin pășunile stin-
cose din regiunea subalpină și alpină. — În m-ții Buceri
(P. salisburgensis IHaenke Fr. 126), pe Virtu-cu-Doru (1.

534
minima (ar. n. 22 [non Balb.] et Esec!) si la schitul
Pescera de la Ialomiţa. — 9 /ppnir- Zulit.

P. argentea LL. adaoge: (D. Br. Fragm. 1. c. 82), în tâtă Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 66 er Exrsie.!; del 1. e. 40; Guebh. manuse.;
Ce. et Sz. 1. c. 29; Sz. manuse.; P. neglecta Cz. Flora XIX, 66 [non
Bmg.] et Exsic.l; Ca. et Se. î. e. 29); la Hărpăşăsci; către Bacăii
(Gr. Ebor. ]. e. 131); la Făurei, Buzăi şi Brăila (47.7 sec. Kanitz
. e. 198); la Câmpina, Văleni, Ciocanesci, Bucures (Gr. En. 22
et Exsic.!) şi Ferăstrăă ; în Vilcea la Aninosa; între Gura-Văiel şi
Vîrciorova ; ete.

P. canescens Bess.: P. inclinata Vill. — P. canescentă.
— Pe coline aride şi uscate. — În Moldova (P. hirta Ca.
Plora XIX, 66 [non L.] et Exsic.!; Ca. et Sz. 1. c. 29); la
Galaţi (Uechtr. et Sint. sec. Kamnitz |. c. 198) şi laşi (V. sec.
Kanita ]. c. 198). — 9 Maii- luă.

P. recta [. adaoge : vulg. Buruiană-de-cinci-degete. — (D. Br.
Fragm. 1. c. 82), în Moldova (Edel 1. e. 40; Sz. manuse; P. înter-
media Ca. Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel |. c. 37; Ca. et Sz. l. c.
29); prin viile de la Nicoresci (Guebh. manusc.) ; la Hărpăşăscă;
la Caraclăă ; la Făurei, Buzăă şi Brăila (47. sec. Kamnita 7. c. 198);
la Ghergani (P. canescens Gr. En. 22 [non Bess.] et Easic.!) şi
Titu (Gr. Ezsic. sec. Kanitz 1. c. 198); la Sinaia şi Bucuresci (Gr.
En. 22 et Ersic.!); la Comana; pe lîngă Craiova la Lemna; în
Vilcea la Bălcescă.

A. obscura; P. obscura Willd. — În Moldova (P. pillosa
Ca. Flora XIX, 66 et Exsc.!; Ca. et Sa. 1. c. 29; Sa. ma-
nusc.); în Prahova și Ilfov (P. villosa Gr. En. 22 et Pastc.!:
P. hirta (ar. En. 22 [non L.]?); în districtul Mehedinţi la
lorgutova și Dumbrăviţa (Gr. East.) și între Virciorova
și Bahna; etc.

P. supina LL. adaoge : în Moldova (Caz. Flore XIX, 66 et Ex-
sic.!; Sz. manuse.; P. adscendens Caz. Flora XIX, 66 et Ezsic.!; 02.
et Sz. ]. e. 29), la Agiud (Burri Exsic.!); în Bucurescă la Gara Tîr-
goviştea (Gr. Eirsic.!).

P. Anserina L. adaoge : vulg. Cida-racului. — În Moldova (C2.
Flora XIX, 66 et Exsic.!; Edel 1. c. 40; Cz. et Se. 1. e. 29) pe ma-
lurile Seretului (Grei. manusc.) şi pe malul Prutului (Sz. manuse.);
la Slănic; la Sinaia și Câmpulung (Gr. En. 22 et Ezsic.!); ete.

D390

P. 'Tormeutilla Scop. adaoge : (D. Br. Pragm. 1. e. 82); în
Moldova (Tormentilla erecta Oz. Flora XIX, 66 et Iizsic.!; Caz. et
Sz, 1. 6. 29) centrală (Guebh. manuse.) pănă în munţi (PT. erecta Lidel
I. e. 37); la m-stirea Stavnicu (7. erecta Sz. manuse,) ; la m-stirea
Agapia (Gr. Eirhor. Î. e. 130) şi Secu; în m-ţil Bucegi (Gr. In. 22
et irsic.) ; la Predel; în Muscel la Conţăsci (Gr. Eirsic.!) ; în Dim-
boviţa pe m-tele Priporu.

P. procumbens SP. suprimă : Moldova (Czih. 7. c.).

Ubs. — Se mal citeză : P. caulesceus L. în Moldova (Cz. Flora
XIX, 662; Ca. et Sa. 1. €. 229). — P. Clusiana Jacg. în Moldova (Cz.
et Sa. 1. e. 29).— P. minima Hall. fi. în Moldova (Cz. et Sz. 1. e. 29).

Pag. 53. hubus L.

R. saxatilis LL. adaoge : pe Cehlăă (Bel Earsie.!; Ca. Flora
XIX, 66 et Exsic.!, Cz. et Sz. 1. c. 28).

R. idwus L. adaoge: în pădurile din toți munţii Moldovei (Cz.
Flora XLX, 6D et Exsie.); Edel 1. c. 36, 42; Guebh. munusce.; Cz. et
Sa. Î. c. 28; Hof. Excurs. 1863, 1. c.118; D. Br. Fragm. |. c. 82;
Gr. Erbor. 1. c. 130 et En. 23).

R. fruticosus L. adaoge : în totă Romănia (del î. e. 42; Ca.
et Sz. . c. 28; Sz. manusc.; D. Br. Fragm. 1. c. 82; Gr. Erbor.
I. c. 130; En. 23 et Exsic./).

f. amoenus Portenschl. Holuby în Borb. 1873, Bana.
287. — La Virciorova către Porţile-de-fer (Burb. 1873,
Băâns. 287).

R. tomentosus Borh/. Pe. tomentos. — Prin pădurile
muntose, pe colinele calcare şi sterile. — În Moldova (02.
et Sa. Î. e. 28); în m-ţii Muscelului; la Comana ; în Mehe-
dinți la Cerneti, lorgutova (tar. [asic.]), Gura-văiei și că-
tre Porţile-de-fer; ete. — b lumii.

R. candicans Weihe. Fe. albicios. — Prin pădurile mon-
lane. — La Viîrciorova către Porţile-de-fer. — f> Jusiă.

Suprimă pe : R. corylifolius Sith.

R. agrestis W. Kit. adaoge: în Moldova (Cz. et Sz. 7. c. 28), la
Mironesa (Sz. manusc.); pe lingă Bucuresci la Bănesa.

536

N. nemorosus //c//ue. adaoge : în Moldova (2. Floră XIX, 65
et Ezsic.?; Oz. et Sa. 1. ce. 28 Sz, mamuse.) pănă pe Cehlăi (PB. co-
rylifolius DC. [non Smith] Ca. Flora NIX, 66 et Ersie.!; hi. j. Gmebh.
mamusc.; Fidel 1. c. 36, 42; Ca. et Sz. 1. e. 28); în m-ţii Bucegi (R.
corylifolius Iofi. Excurs. 1863, 1. e. 120 er Brsie.!).

R. eresius LL. adaoge : în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 65 ct
Exsic.!; Edel 1. c. 36. 42; Guebh. manusc. ; Caz, et Sa 1. c. 28; Sa.
manusc.); la Titu, Ghergani şi Ciocănesel (Gr. En. 23 et Ersic.!);
în m-ții m-stirilor Cozia, Bistriţa și Tismana (Hoff. man. et Esic.!).

Obs. — Se may citeză: R. glandulosus Bel. în Moldova (Cz.
Flora XIX, 65; Cz. et Sz. 7. e. 28). — R. hirtus W. At. în Moldova
(Cz. Flora XIX, 65; Cz. et Sz. 1. c. 28).

Pag. 54. teum H. Bu.

G. urbanum L. adaoge : vulg. Crânceș. — În tâtă Moldova (Cz.
Flora XIX, 66 et Esic.!; Edel 1. c. 40; Guebh. manuse.; Ca. et Se.

[.
I. e. 29); la Socola în Via-Mavrodi (Sz. manuse.); pe lingă Bârlad
la Slobodia, pe lîngă Bucurescă (Gr. En. 22 et Easie.!) la Bănesa
(D. Br. Fragm. ]. c. 92) şi în Dudesci; la Comana; la Câmpu-
lung și la Conţăsci (Gr. Ersic./); etc.
În loc de : G. întermedium EP. pune :

6. aleppicum Jacg.: G. stricfum At. G. alepie.— Prin
pădurile umbrose din regiunea montană și prin pășunile
umede din resiunea subalpină. — În Moldova superidră
(G. intermedium Bess. [non alior.] (uebh. manuse. el Ia-
sie. n. 71 [nom. G. urbani] sec. Num. Consp. 230; Ca. et
Sz. l. e. 29); pe lingă Iași la Țubana și Poiana-de-sus (G.
intermedium Sz. manusc.): la polele Cehlăului! (Gr. îuter-
medium Edel |. c. 36); între Tirgu-Ocnei și Slănic (G.
inter medium Gluebh. Not. manusc.); în m-ții Buzăului pe
virful Penteleului. — î> Zuniă- ulii.

G. rivale L. adaoge : în regiunile inferiore ale Cehlăului (Ede/
I. c. 36 et Exsie.]; Ca. et Sz. 1. e. 29); la Hadimb şi Mironesă (52.
manusc.) ; la m-stirea S&cu. la Sinaia (Gr. En. 22) şi în m-ţii Bu-
cegi (Fr. 126), în m-ţii de la Predel.

G. montanum L. adaoge : prin păşunile din m-ţii Bucegi (5ie-

D37
versia montana Spr. Pr. 199). pe malurile lalomiţei (A. 49; Hof.
vzcurs, 1863, 7. e. 120), spre Virfu-cu-Doru (Gr. n. 22 et Esic.!)
și pe Babe; în Dimboviţa pe m-tele Surlele.

G. reptans [. adaoge ; în Moldova (Caz. et Sz. 7. e. 29); prin lo-
curile stincose și calcare din m-ţil Bucegi nu departe de Omu în
societate cu Banunculus alpestris.

G. Waldsteinia //. Bu. adaoge : în Moldova superioră (Wald-
steinia geoides Ca. et Sz. Ezsic.!); la Hangu (Ersie.! în herb. Gr.).

G. sibiricum (Zrarț.); Waldsteimia sbirica (DO0.) Trart.
(3. de Siberia. — La Oitus aprope de fruntaria Moldovei
(W'. trifolia Poch. Koch Linn. XII [1839], 338, 7. VI sec.
Sehur. En. 184, plantam pharm. Hornung detexit); pe
m-tele Kereszlhegy aprope de Remeta către Moldova (W.
sibirica „Janhka Linn. XXX |1858] 567).

Pag. 56. Dryas L.

D. octopetala [. adaoge : vulg. Argintică, Cerencel. — Pe C6-
hlăă ! (del 7. e. Bd et Ezsie.l; h. ]. Guebh. manusc.); în m-ţil Bu-
cegi (Fron. 199; Hoff. Ezcurs. 1865, 1. e. 119) pe valea Ialomiţei
(Fr. 126), pe Virfu-cu-Doru, la schitul Pescera Ialomiţei, la Pîrăul-
Babeler și pe virful Omului.

Pag. 57. Spirea T.

S. Ulmaria L. adaoge : vulg. Barba-caprei. — Îm Moldova su-
perioră (Cz. Flora XIX, 65 et Ersie.! ; Guebh. manusc. ; Ca. et Sz.
1. e. 28); în distr. laşi la Hadîmb pe malul Stavnicului (Sz. ma-
nusc.); în m-ţii Nemţului (Gr. En. 22); pe vîrful Penteleului; la m-
stirea Cheia (Hof. Excurs. 1863, 7. c. 118).

$. denudata Pr. S$. glauca Sehultz. S. denudată.—Prin
păsunile umede din regiunea subalpină. — La Sinaia spre
Isvor (S. Ulmaria Gr. En. 22 [non L.] et Esi.) și la
Pred6l. — 9) /umiir- ulii.

S. Filipendula L. adaoge : vulg. Ferice, Barba-caprei, Florea-
sdreluă-de-edmp, Ferecă-albă. — (D. Br. Fragm. 1. e. 82); în totă

D38

Moldova (Cz. Flora XIX, 65 et Ersie.!; h. j. Guchh. manuse. ş Ca.
et Sa. 1. e. 28 Sz. manuse.) pănă în munţi (Edel 7. c. 37), la Urlaţi,
Ciocănesci, Bănâsa (Gr. In. 22 er Ersie.!) şi Ferăstrăi; în Dimbo-
viţa între Sturdeni şi Cetăţeni.

$. Aruneus LL. adaoge: vulg. Borba-popeă, Barbo-tapuluă, Flo-
rea-smeului, Cornul-Araculuă, Coda-priculicilor, Goliciunea-fotei-pădu-
reă, Muma-pădurei. — În m-ţii Moldovei (Cz. Flora XIX, 65 et Basic];
Ca. et Sa. 1. c. 28); la Brosceni (Burri Easic.!); la m-stirea Nem-
ului (Chania Ersic.!; Gr. En. 22).

S. ulmifolia Scop. adaoge : vulg. Caprafoiă. — (D. Br. Fragm.
I. €. 82); în m-ţil Moldovei (Edel 1. c. 37; Cz. et Sa. l. c. 28; 5.
chamedryfolia Ca. Flora XIX, 65 [non L.] et Exsic.l; h. j. Guebh.
mamnuse.; Edel 1. c. 37, 42; Caz. et Sz. 1. e. 28); în m-ţii Bucegi la
schitul Pescera lalomiţei ; la Predel.

Suprimă pe : $. chamsaryfolia L.

S$. crenata 7. S. crenată. — Vule. Paulă, Pavalga. —
Prin pădurile de pe colinele muntose si calcare. — În Mol-
dova (0z. et Sz. 1. c. 28; S. alpina Sz. Basic! [non Pall.];
hi. j. Guebh. manusc.); pe lingă Cerneţi (5. hgypericifolia
Sehm. [non 1..] Gr. En. 22 et Busic.!) ; pe lingă Craiovă
în pădurea Bresta ; — iar cultivată se găsesce în tote gră-
dinile şi parcurile! (S$. /yperiecifolia Gr. En. 22). — b
Apriliir- Maiă.

0bs. — Se mal citeză : $. quinqneloba Bg. în Moldova (Ce. er.
Sz. 1. e. 28). — S. hypericifolia L. în Moldova (Cz. et Sz. 7. e. 28).

Pag. 60. Pyrus 7.

P. communis /. adaoge : în totă HNomănia ((uebh. manuse.;
Ca. et Sa. 1. c. 27; D. Br. Fragm. |. c. 82;'Gr. Em. 23; P. come
munis var. syleaticus Gr. Erbor. 1. e. 130).

3. domestica. — Cultivat în mai multe varietăţi ((rweb/.
manusc.; Edel |. c. 492; Uz. et Sa. [. e. 27; 92. MONuUsc:;
Gr. En. 23).

P. acerba DC. adaoge : (Malus sylvestris Caz. Flora XIX, 69
et Exsic.l; Edel Ile. 42; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. 1. c. 27; Sz.
manusc.; Gr. En. 24).

D39
P. Malus /.. adaoge : cultivat (Maus domestica Cz. Flora XIX,
65 et Ezsie.!; Ca. et Sz. ]. e. 27; M. sylvestris fi. domestica Gr. Eu. 2%)
Obs. Se mal citeză : P. dasyphylla în Moldova (Mons dasy-
phullus Bmg. Caz. et Sz. 1. e. 27).

P. aucuparia (Goertu. adaoge : vulg. Seoruș, Lemn-pucios. —
În Moldova centrală și superioră (Guebh. manuse.; Sorbus aueuparia
Ca. Ylora XIX, 65 et Ezsic.!; Edel ]. c. 42, Cz. et Sa. 1. c. 26, Sz.
manuse. ; S. domestica Caz. Flora XIX, 62 [non L.] et Ersic.!); în
m-țil Muscelului între Rucăr și Dimboviciora (5. cueuparia Hof.
Ezrcurs. 1862, 1. e. 39), la Nămăescă; la Sinaia (5. aucuparia Gr.
En. 24 et Ezxsic.l).

P. Sorbus Gaertn. adaoge : vulg. Scorug. — Pe colinele viilor.
— În Mehedinţi şi în Prahova (Sorbus domestica L. Gr. En. 24), pe
lingă Ploesci prin viile din valea Orlel.

P. torminalis F/r/. adaoge : în Moldova (Ca. et Sz. 7. e. 27);
la m-stirea Adam (Guebh. manuse.); în Mehedinţi (Sorbus tormina-
lis Gr. En. 24 et Easic.!); între Călimănescl şi m-stirea Cozia în
pădurea Onufrie (Gr. Ersic.!).

0hs.— Se mai citeză : P. Aria Ehrh. în Moldova (Cz. et Sz. 7. c. 27).

Pag. 63. Uydonia 1.

C. vulgaris L. adaoge: (Cz. Flora XIX, 65 et Esi. Fidel
e. 42; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. 1. e. 27; D. Br. Fragm. 1. c. 82;
Gr. En. 23; Pyrus Cydonia Gr. Erbor. ]. c. 130).

Pag. 64. Crataegus T.

C. Oxyacantha L. adaoge : vulg. Mărăcin-a1b, Măvăcine, Gheor-
ghin. — (Edel 1. e. 42; Guebh. manuse.; Cz. et Sz. 1. c. 26; Sz.
manuse.; D. Br. Fragm. 1. c. 82; Gr. En. 23).

C. monogyna .Jacg. adaoge : (Cz. Flora XIX, 65 et Ersic.!; hi.
j. Guebh. manusc.; Edel |. c. 40; Ca. et Sz. ]. e. 26; Sz. manuse.);
la m-stirea Nemţului pe m-tele Pleșu; pe lîngă Bucuresci la Meri-
nani; la Virciorova către Porţile-de-fer (Borb. 1876, Bdns. 286).

C. nigra W. Kit. P. negru. — În Moldova (02. et Sz.
I. e. 26); în Ilfov la Periş (Gr. Basic.!); în Mehedinți (Gr.
En. 23). — b Maiii- umăr.

_ SSD

C. Mespilus ([). D. Br. adaoge : (Mespilus germanică Sz. ma
nuse.); pe lingă lași (Guebh. Not. 23), pe colinele cu vii la Gerneţi
(M. germunica (av. En 23).

Obs, — Se mal cileză : 6. Chamiemespilus Jecg. în Moldova (Mos-
pilus Chamomespilus Ca. et Se. 1. c. 27).

Pag. 66. Cotoneaster Medic.

CU, vulgaris Lin]. adaoge : în m-ţii Moldovei (7. j. Guebh. ma-
nuse.; Mespilus Cotoneaster Li. Ca. et Sz. 1. c. 27; Prunus tomentosu
Cz. Flora XIX, 65 et Ersic.!); în Muscel pe m-tele Sturu (C. to-
mentosa D. Br. Fragm. Î. ec. 8 [non Lindl.][); — dar pe lingă laşi
(Guebh. Not. 23) de sigur că nu provine.

Obs. — Se mal cileză : . tomentosa //ud. în Moldova (Mespilus
pygmea Bmg. Caz. et Sz. 1. e. 27) şi la Sinaia (M. tomentosa Willd,
Gr. En. 239).

Pas. 66. Amelanchier Medic.

A. vulgaris Mocnch. adaoge : syn. Aronia rotundifolia Pers. —
In Moldova (Pyrus Amelanchier Wild. Idel 1. e. 42; Caz. et Sa. 27).

Pag. 67. Prunus T.

P. domestica /. adaoge : (02. Flora XIX, 65 cet Basic.]; Bdel

Vi

I. ce. 42; Guebh. manusc.; Caz. et Sz. 1. ce. 25; Sz. man.; Gr. En. 2l),

=5,

P. insititia /.. adaoge : vulg. Crin, Culducuşe, irticuşe-vordi.
— (Edel [. c. 42; Ca. et Sa... ce. 95).

P. spinosa LL. adaoge : vulo. Spin, Porumbel, Cotobrel, Porom-
=) Le) ji ) bi 4

bar, Seorombar.— (Edel 1. e. 41; Ca. et Sa. 1. e. 25 et Erste! Guebh.

MONUSe. Dz. mManusc.).

P. Ammeniaca LL. adaoge: (Hidel ]. c. 41; Guebh. manuse.j Gr,
Trbor. ]. e. 13L et En. 21; Armeniaca epirotica 0z. Flora XIX, 65
et Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 25; S2. manuse.).

P. Persica II. Bu. adaoge : vulg. Chorsie. — (Amygalus Per-
sica Edel 1. e. 4; Gr. En. 21; Persica vulgaris Guebh. manuse.;
Ca. et Sa. 1. e. 20; Gr. Erbor. 1. e. 131).

P. Amygdalus H. Bu. adaoge : (Amygdalus communis Edel 1. €.
41; Guebh. manuse.; Cz. et Se, 1. c. 25; Gr. En. 21).

7

D4l

DOD

În loc de: P. mana JI. Bu. pune :

P. Pallasiana (Se/lec/lend.) ; Amuygdalus Zallasiana

Sehlechtend. PP. ui Pallas. — Pe coline năsipose, prin
cringuri, pe marginea pădurilor. — În totă Moldova (4.

nana Ca. Plura XIX, 65; Oz. et Sa. l. c. 25: (auebh. ma-
unse, et Liesic. n. 6D sec. Nym. Consp. 212; Sz. manusc.);
lu Cărliz pe marginea pădurei în mare mulţime (Amygdalus
pumila Se. manusc.); între Ulmeni și Mora-săracă spre Ol-
lenița si Calarasi la Mănăstire (A. nana Gr. In. 21 et
sic,!). — to Aprilie.

P. Cerasus LL. adaoge : syn. P. acida Borkh. — (del 1. c. 42;
C. acida Caz. Flora XIX, 65 et Exsie.!; Sz. manuse.; Gr. Erbor. |.
er. 131; En. 21); şi cultivat (C. Caproniana DC. Guebh. manuse. ;
Co. pt Sz. î. c. 20).

P. avium LL. adaoge : (Edel ]. c. 42; Cerasus duleis Cz. Flora
XIX, 60 et Exsic./; Ca. et Sa. 1. c. 26; Gr. En. 21; C. avium
Moench. Guebh. manusc.).

P. Chuniwcerasus LL. adaoge : vulg, Vișinel, Vișin-selbatec. —
(Cerasus pumila Bmg. Caz. Vlora XIX, 6d et Ersic.!); pe lingă laşi
către Stîncă, R&diă-Aldei şi Coda-Stincel (C. pumila Sz. manusc.);
în Vlașca la Comana.

P. Mahaleb LL. adaoge : vulg. Vișin-tureese. — La Virciorova
către Porţile-de-fer ! (Zob. 1873, Ddns. 222).

P. Padus L. adaoge: vulg. Mein, Mălin-negru, Prun-selbatec.—
În Moldova superioră (Padus acium Ca. Flora XIX, 65 et Esic.];
Sz. manusc.; Cz. et Sa. ]. c. 25; Gr. En. 22; Cerasus padus DC.
(ruebh. manuse. ; Gr. irbor. 1. c. 131); și cultivat la laşi (D. Br.
ragu. l. e. 82) şi Bucurescl.

Pag. 72-79. Vicia 1.

V. sativa L. vulg. Măzeriche.. — (D. Br. Fragm. 1. c. Sl; în
Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Basie); V. angustifolia Ce. Ilora
XIX, 69 /non Roth] et Esie.!; V. lathyroides Cz. Flora XIX. 69
[non L.] et Lizsic.!) lotă (Guebh. menusc.); la Bucuresci (I. sepinm
D. Br. Fragm. 1. e. ȘI [non L.]; Gr. En. 20 et Ersic.!), Ferăstrăii,
Periş și Chihila; la Versăscă; iar cultivală și subsponlanee în tolă
Romănia (Gr, En. 20).

542

V. angustifolia fot suprimă : (Czih. 1. e. 98-74) şi adaoge :
(V. sepium Ca. Flora XIX, 69 [non L.] et Easic.!).

3. segetalis Koch.; V. segetalis Thuill. — În Mehedinţi
la Șimian și Hinova (Gr. Pavsic.]).

V. lathyroides LL. adaoge : la Chitila (Gr. Brsie./).

V. peregrina L. V. peregrină. — Prin fineţele din Mol-
dova interioră ((ruebh. manusc.). — (O Mai lunii.

V. Biebersteinii Bess.; V. grandiflura %. Biebersteinii
Koch. V. lui Bieberstein. — Pe lingă Bucuresci la Chitila.
— O Mai Juli.

V. sordida W. Ai. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 69
et Exsic.!; V. lutea Caz. Flora XIX, 69 [non L.] et Exsic.!) inferioră
(Guebh. manuse. et Exsic. n. 100 sec. Nym. Consp. 210); pe terito-
riul neutral aprogp> de Orşova (Wink. Oest. bot. Zeit. XVI [1866] 16);
pe lingă Bucuresci la Ferestreă, Mărcuţa, Periș, Chitila, Ciocănesci
și Titu (Gr. En. 20 et Ezsic.!; hanita 1. c. 196), în Mehedinţi la Hi-
nova (Gr. xsic.!).

V. lutea LL. suprimă : (Cai. 1. ce. 58-79), şi adaoge : în distr.
lași la Hoisăsci (Sz. mamnuse.); în Mehedinţi la Bistriţa și Hinova
(Gr. Exsic.!).

V. Faba L. adaoge : vulg. Facă, Bobă. — (Faba vulgaris DU.
Guebh. manusc.; Ca. et Sa. ]. c. 4; Gr. En. 20).

V. serratifolia Jacg. V. cu foi serate. — Prin finetele
din păduri și prin tul&rişuri. — Pe lingă Bucuresci la Fe-
r&str&ă ; în Vlașca la Comana ; între Virciorova şi Gura-
văici (Simk. 543) către Porţile-de-fer (Borb. 1873, Bans.
290) pe m-tele St-Petru. — (9) Maiir- lunii.

V. sepium /. adaoge : în pădurile Moldovei superiore (Gruebh.
manusc.); la Predel; în Muscel la Conţăsci (Gr. Ersic./).

V. oroboides Wulf. V. orobuidă. — În m-tţii Moldovei
centrale ((anebh. manuse.). :

V. pannonica Jecg. adaoge : în Moldova (Caz. Flora XIX, 69
et Ezsic.l) 10tă (Guebh. manuse. et Ersic. n. LOL sec. Nym. Consp.
209); pe lîngă Bucuresci (Gr. Dn. 20 er Basic.!) la Cotroceni, Chi-
ula şi Ferăstrăă ; între Câmpulung şi Pitescă la Stilpeni (Gr. n. 20

45

et Exsie!; Kanita 1. e. 196); pe lingă Slatina către Olt; pe terito-
riul neutral aprope de Orşova (Win. Oest. bot. Zeit. XVI [1866], 16).

V. dumetorum LL. vulg. Măzeriche. — În Moldova (del 1. c.
40) centrală şi superioră (Guebh. manuse.) ; pe lingă Ploesci în
viile din valea Orlei; la Curlea-de-Argeş (Gr. irsic./).

V. pisilormis [. adaoge: în Moldova inlerioră ((ruebh. man).

V. sylvatica [. adaoge : în Moldova superioră (Gruebh. manuse.;
D. Br. Fragm. 1. c. 81), pe lîngă laşi (V./ sec. Kanitz 7. e. 35), la
Stavnic, Slobodia, Hadimb şi Mogoşăscl (52. manusc.); în Muscel pe
m-tele Leresci (Hof. Ezeurs. 1862, 7. c. 31).

V. cassubica L. V. casubică. — Prin tuterişuri şi pă-
duri. — În distr. lași la Larga, Erbiceni și lepureni (V. (7e-
rardi Jacq. Sz. manusc..; la Curtea-de-Arzeş în valea Ho-
lei (Gr. Exsic.!); pe lingă Craiova. — 9] Matir- ulii.

V. Crucea L. adaoge : în Moldova (Ca. Flora XIX. 69 et Ea-
sie.!; Edel 1. e. 40, D. Br. Fragm. 1. e. 81) totă (Guebh. manuse.);
la lași (VW. see. Kanita 1. e. 35); în Ilfov (V. polyphylla Gr. Ein. 20
[non W. hit.] et Ersic.!) la Cionănesci și la Comana.

Ş. latifuiia. — La Ciocănescă și la Comana.

V. tenuiiolia Roth. V. cu foi mărunte. - Prin păduri
şi tuferişuri. — În totă Moldova (V. polyphylla cz. blora
XIX, 69 /non Desf. nec W. Kar.] e! Este]; (anebh. ma-
nusc.9): la laşi (VW. sec. Ranirz l. c. 195); în distr. Bacău
la Verşăsci ; la Făurei (4.7 sec. Rani'z . e 195); la Titu
(Gr. En. 20 et Lizsic.!) Ferăstrăi şi Mozoşoia ; în Mehe-
dinți la lorgutova şi Dumbrăviţa (ir. Fsic./); în Vilcea la
Bălcesci ; ete. — 9 Lunii August.

V. viliosa /o/h adaoge : în dislr. Bacăă la Caraclău; la Chi-
tila şi Ciocănesci; în m-ţii Gorjului şi ai Vileei (VW. polyphylla
Hofi. manusc. [non Desf.] et Esic.!) la Golotreni ; în Mehedinţi la
Hinova şi Stirmina (Gr. Ersie./).

V. varia //ost.; Y. villusa f. glabrescens huch. V. va-
riabiiă. — În Vlașca la Comana; în Mehedinti la Vircio-
rova către Porţile-de-ler (i. dasycarpa Nanilz! [. e. 85
[non Ten.]). la Hinova şi Stirmina ((or. foste.) ; ete. —
S Maii- ulii.

D544

i

V. tetrasperma Moench. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX,
69 et Ezsic.!; Se. manusc.); la Comana; la Stolnici (D. Br. 7. e. 81).

V. monanthos Dsf. adaoge: în Moldova (Lathyrus monanthas

2.0792 Ac: 44).

V. hirsuta Hoch. adaoge : vulg. Măzeriche, Coșiţă. — În totă
Moldova (FErrum hirsutum L. Sa. manusc.) ; pe lingă Bucuresci la
Chitila ; în Mehedinţi între Virciorova şi Gura-văiel.

Pag. 79. Lens 1.

IL. esculenta Moench. adaoge : (Ervum Lens L. Oz. et Sa.
e. 44; Guebh. manuse.; Gr. En. 20).

Pag. 80-87. Lathyrus T.

L. Aphaca Lin. ÎL. Afacă. — Prin agri şi fineţe. — În
totă Moldova (Sz. manuse.; Ca. et Sa. [. e. 44); în Ilfov la
Periș în Valea-Cocioc (Gr. Ersic.]). — (0 Juni- ulii.

E. Nissolia L. adaoge : în Moldova (Ca. et Sz. 7. c. 4%); la m-
stirea Adam (Guebh. manusc. et Ersic. n. 108 sec. Nym. Consp. 204);

în distr. lași la Costuleni şi Goron! (Sz. manusc.); în Ilfov la Periş
(Gr. Exsic.); la Stolnici (D. Br. Fragm. 1. c. 81).

i. hirsutus Liu. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et

Ersic.!; Ca. set Sz. 1. e. 44; L. heterophyllus Cz. Flora XIX, 69
[non L.] et Exsic.!; Edel 1. c. 40); în distr. lași la Stîncă şi Moi-
inescă (Sz.manusc.); în distr. Bacăti la Caraclăi ; în Prahova şi II-
lov (L. ensifolius Gr. En. 21 [non Bad.] et Exsic.!) la Ciocănescă;
în distrietul Vlaşca la Comana.

L. sativus Lin. adaoge : în Moldova (02. et Sz. 7. c. 44 et Ea

sie; 52. manusc.).

L. sylvestris L. adaoge : (Edel 1. c. 40); Ce. et Sz. 1. c. 40).

L. platyphyllus Petz. /. platifil. — Vuls. Bob-de-ţa=
rină. Măzeriehe. — Prin finețele de prin păduri. — În Mol-
dova (4. latifolius Ca. Flora XIX, 69 [non î..] et Exsie.l;
fidel l. c. 40: Ca. e! Sz. 1. e. 44); la Câmpeni; în m-tii Bu-
„ului (£.. salvestris Hof Ereurs. 1863 1. c. 117 e! Ezrsic.])

e! D4D

pe valea Biscei și Gura-Milei ; la Ciocănescă (/. sylvestris
var. latifolius D. Br. Pragm. 1. c. 91), Titu, Ghergani (L.
latifolius (ar. En. 21 |non L.] e! Basic.) și Bucuresci. —
9, Juliii- August.

Suprimă pe : 1. heterophyllus /.

L. latifolius LL. adaoge : în Mehedinţi la Hinova, Stîrmina și
lorgutova (Gr. Eirsic./).

L. tuberosus [. adaoge : vulg. Făsuiță. — În totă Moldova
(Cz. Flora XIX, 69 et Ersie.!; Fidel 1. e. 40; Guebh. manuse. ; Oz.
et Sz. 1. e. 44; Sz. manuse.); la lași (VW. sec. Kanitz 1. c. 34); la
Galaţi (Uechtr. et Sint.) și Făurei (47.7 sec. hanitz 1. c. 195), în II-
fov (Gr. En. 21 et Basic!) la Periş, Buftea şi Ciocănescă (D. Br.
Fragm. 1. e. 81), la Comana; în Vilcea la Bălcesci.

L. palustris Liu. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. 7. e. 44) prin
luncile de pe malul Prutului (Sz. manuse.).

L. pratensis Lin. adaoge : vulg. I/ntea-pratului, Linte-de-pra-
turi. — În tâtă Moldova (Edel 7. e. 40 et Ezsic.!; Guebh. manusc.;
Ca. et Sa. ]. c. 44 et Ersic.! [nom. Orobus luteus]; Sz. manuse.); pe
virful Penteleului; la Văleni (L. sativus Gr. En. 21 [non L.] et
Exsic.!), Sinaia, Crivina (Gr. En. 21 et Exsic.!), Ciocănesci, Periş,
Ferăstrăă şi Bucuresci (D. Br. Fragm. 1. ce. 81); pe lingă Craiova
în Luncă; la Cerneţi (Gr. Esec).

L. Hallersteinii Bug. adaoge : în Moldova (Ca. et Sz. Ie.
44); în Muscel la Conţăsci în valea Rincăciovului (Gr. Ersic.)).

0bs.—Se cultivă : L. odoratus L. vulg. Indrisaia, Sângele-coiniculuă.

L. vernus Wim. adaoge : vulg. Rob, Pipigioi, Pupezele, Pu-
păză, Pupăgidră , Orăstică. — În Moldova (Orobus vernus L. Ca.
Flora XIX, 69 et Exsic.!; Edel 1. c. 40; Sz. manusc.) centrală
(Guebh. manusc.) pănă în munţi (Fidel 7. c. 37); la m-stirea Agapia;
în distr. Bacăi la Caraclăă; în distr. Prahova la Câmpeni (0.
vernus Gr. En. 21 et Exsic.!); în distr. Muscel la Sălciora spre
Conţăsci (Gr. Ersic.!) şi între Rucăr și Dimboviciora (0. vernus Hof).
Ezcurs. 1862, 1. c. 39).

L. variegatus Godr. et Gren. adaoge : în Moldova (Orobus va-
viegatus Ten. Cz. Flora XIX, 699); în Argeş la Stolnici (0. rernus
D. Br. Fragm. 1. c. 81); la Craiova în Luncă; în Muscel la Con-
țăscI în valea Rîncăciovu (Gr. Ersic./); la Virciorovă către Porţile-
de-fer (0. rigidus Lumg. Borb. 1873, Bâns. 290).

30

546

ae i

L. montanus Godr. et Gren.; Orobus luteus Lin. Li.
montan. — Prin pădurile montane. — La Agiud (Burri
Hasie.l). — 9] Maiii- lunii.

L. aureus (Stev.); Orobus aureus Stev. L. aurii. —
În Moldova (0. sylvaticus Sa. Hasic.! [non Bmg.]; h. j.
(auebh. manusc.; 0. tuberosus Uz. Flora XIX, 69 [non L.]
et Ersic.]). — 9 Apriliii- Masi.

L. maecrorrhizus im. suprimă pe : (Orobus tuberosus Cezih.
1. e. 58-74), și adaoge : în tâtă Moldova (0. tuberosus Sz. manusc.).

Suprimă pe : L. maerorrhizus [. tenuifolius,

_L. niger Wim. adaoge : vulg. Măzeriche-ntgră , Linte-ndgră. —
In totă Moldova (Orobus niger Ca. Flora XIX, 69 et Easic.!; Edel
I. €. 87; Sz. manusc.); la Ciocănesci (D. Br. Pragm. 1. c. 81) și la

Bănesa! (Gr. En. 21 et Exsic.l); în disurictul Muscel la Conţăscă
(Gr. Exsic.!).

L. asphodeloides God. et Gren. adaoge : în pădurile Moldo-
vel inferiore (Gucbh. manuse. et Ezsie. n. 114 sec. Nym. Consp. 205);
la Agiud (Burri Ezsic./).

L. eanescens (fodr. et Gren.; Orobus filiformis Lam. ;
0. canescens Lin. fil. L. albicios.— Prin tineţele din munţi.
— În Moldova (Orobus luteus Ca. Plora XIX, 69 [non L.]
et bxsie.!; Idel |. e. 40; Sz. manusc.; 0. levigatus [non
W. Kat.] Sz. Easie.!; O. tenuifohus Cz. Flora XIX, 69
[non Roth nec Bmg.] et Easic.!; O. digitatus 0z. Plora
XIX, 69 /non M. Bieb.] et Exsic.!). — 9 Maiit- lumii.

Obs. — Se mai citeză : 0. varius pe colinele n&sipose din Mol-
dova inferioră (Guebh. manusc.) şi în munți (Edel 7. e. 37).

Pag. 87. Pisum 1.
P. sativum L. adaoge : et var. (Caz. Flora XIX, 69 et Esie.l;
Edel 1. e. 40; Guebh. manuse.; Ca. et Sa. 1. e. 44; Gr. En. 20).
P. arvense IL. adaoge : cultivat (Sz. manusc.).

P. elatius V. Bieb. M. înalt. — Prin tuferișurile din
locurile stincose și calcare. — La Vireiorova către Por-

țile-de-fer! (P. arvense Borb. 1873, Bâns. 290 /non L.])
şi între Şchelea-Cladovei și Gura-văiei. — O Mai lunii.

Pag. 57. Cicer T.

C. arietinum /. adaoge : ((ruebh. manusc.).

Pag. 88. Phaseolus L.

P. vulgaris L. adaoge : vulg. Pusolt, Făsui, Pasulă, Mazere ,
Fasole-de-par, Mazere-de-grădină. — Cultivat (Ph. communis Sav. et
var. Cz. Flora XIX, 67%et Exsie.!; Guebh. manusc.; Sz. manuse; Gr.
En. 20).

Obs. 1. — Ph. multiflorus W. adaoge : (Guebh. manusc.).

Obs. 2. — Lablab vulgaris Sas; se cultivă (Goebh. manuse.).

Pag. 89. Galega T.

G. officinalis L. adaoge : în Moldova (Ca. Flora XIX, 70 et
Exsic.!; Edel 1. c. 40; Sz. mamnuse.) inferioră (Guebh. manusc.) ; la
Bănesa și Ciocănescl (D. Br. Fragm. 1. c. 81); la Ghergani și în
distr. Buzău la Beceni (Gr. En. 20 et Ezsic.!); în Vilcea la Bălcesci.

Pag. 89. Robinia L.

R. Pseudo-Acacia L. adaoge : vulg. Acaciă, Acaţ, Saleân. —
(Cz. Flora XIX, 70 et Exsic.!; Edel 1. c. 42; Guebh. manusc.; Ca. et
Sa. ]. e. 44; Sz. manuse.; Gr. En. 20).

R. frutescens L.; Varagana frutescens DO. PR. frutes-
centă. — Vulg. Tufă-lemnosă. — În Moldova (Spartium
scoparium Caz. Flora XIX, 69 /non L.] et Exsie.!); în
districtul lași la Coda-iazului-Chiriţei către Șă&pte-omeni,
formeză tufișe întregi (PR. Caragana Sz. manuse. [non L.]).
— b Masi.

Obs. — Colutea arborescens L. vulg. Beșicdsă, indicată prin live-
dile de la lași (Guebh. Not. 23; VW. sec. Kanitz 1. e. 33), nu cresce
de-cât cultivat prin parcuri și grădini! (Sz. manuse.).

Pag. 90-93. Astragalus T.

A. vesicarius /. A. vesicariii. — Pe coline calcare. —
În Moldova ((Guebh. Esic. n. 502 /nom. A. lineati] sec.
Nym. Consp. 188). —— A Maii- lunii.

A. asper Jacg. adaoge : în Moldova (Caz. et Sz. 7. c. 45), la Un-
gheni pe malul Prutului (Sz. manuse.); la Rădulescii-Filitis (D. Br.
Fragm. 1. c. 8).

A. austriacus LL. suprimă : (Guebh. v. în herb. mus. Iași), ȘI
adaoge : către R&cea (Sz. manusc.).

A. Onobrychis L. adaoge : în Moldova (Caz. Flora XIX. 69 et
Esic.); Ca. et Sa. 1. e. 4, Sz. manuse.j; A. austriacus Ca. Flora XIX,
69 [non L.] et Exsic.!; h. j. Guebh. mamusc.; Ca. et Sa. Î. c. 40; A.
precor Ca. Flora XIX, 70 [non Bmyg.] et Exsic.!; Edel 1. c. 40; Ca.
et Se. ]. c. 4D; A. monspessulanus h. j. Guebh. manuse. [non L.]);
la Onescă pe malul Trotușului şi la Caraclăi pe Babaghicea; în
Rîmnicu-sărat la Sihlea; în distr. Buz&ui la Beceni (Gr. Ewsie./;
Kanita 1. c. 193) şi Văleni (Gr. En. 20 et Exsic.!); la Buftea, Pe-
riș, Crivina ; etc.

3. ehlorocarpus Boiss. — În Moldova (4. ehlorocarpus
(iriseb. var. cracoides Guebh. Exsic. n. 526 sec. Nym.
Consp. 189) prin pădurile de la Pechea (A. argenteus
Gruebh. manuse. ?).

A. Rochelianus 7/e77. A. Pochelian. — Pe coline a-
ride şi stineose. — În Mehedinţi la Șehelea-Cladovei. —

9 Maiia- lunii.

A. monspessulanus /. suprimă : (A. precor Bmg. Edel ]. c.
40; Guebh. v. în herb. mus. Iași), și adaoge : la Iași dincolo de
Tîrgușor pe drumul Bordei și către Serbesci (A. precor Bmg.
Sz. manusc. 2).

A. ponticus Pal]. A. pontic. — Pe colinele uscate din.
Moldova inferioră ((3ueb/. manuse. et Exrsic. n. 529 see.
Nym. Consp. 191); între Galaţi și Bărboşi.— 9 Zumniit- Jul,

A. galegiformis L. suprimă : (Bel 1. e. 40; Guebh. o. în herb.
Iași) şi adaoge : către Ţubana și m-stirea Poâna (Sz. manusc.?).

DA)

A. glyeyphyllos /. adaoge : vulg, Uug/hia-glinei. — În totă
Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Brsic.!; Guebh. manuse. ; Idel |. c,
40; Ca. et Sz. 1. e. dh Sz. manuse.); pe lingă Bucurescl la Băncsa
(Gr. En. 20 et Ezsic.!) şi Ciocănescl (D. Br. Fragm. 1. c. 81); la
Curtea-de-Argeş ; la Cerneţi (Gr. Eirsic.!) şi Gura-văiel.

În loc de: A. excapus L. pune:

A. pubiflorus DC. 4. pubiflor. — Pe colinele uscate și
n&sipose din Moldova inferioră (4. exeapus bot. transe.
[non L.]), dincolo de Pechea în drumul Galaţilor (4. ezea-
pus Sz. manusc.). — 9 Maiit- lunii,

A, dasyanthus Pal. A. dasiant. — Pe câmpurile şi co-
linele năsipose. — În Moldova (4. erfocephalus W. Kit.
leror. A. tricephalus] 0z. Flora XIX, 70 et Easc.!; Că.
et Sz. Î. e. 45 /eror. A. encephalus]). — > Iuniit- Juli.

A. Cicer L. adaoge : în totă Moldova ((ruebh. manuse. et Ear-
sic. n. 928 sec. Nym. Consp. 194; Edel 1. c. 40; Ca. et Sz. 1. c. 45;
Sz. manuse.; A. galegiformis Cz. Flora XIX, 70 [non L.] et Ersic.];
h. 3. Guebh. manusc.; Edel 1. c. 40; Ca. et Sa. 1. e. 40); la Bucu-
rescă, Ciocănescl şi Titu (Gr. En. 20 et Ersic.!); la Virciorova (Ka-
mita ! . c. 33).

Suprimă pe : A. Phaca /r.

Suprimă pe : A. alpinus Br.

A. australis (L.): Phaca australis L.; Ph. Halleri Vill.
A. austral. — Vulg. Petră-linte. — Prin pășunile stincâse
din regiunea alpină. — În m-ţii Moldovei (Phaca alpina
Ca. Flora XIX, 70 [non Jacqg.] et Easie.]; h. j. Guebh.
manusc.). — 9 Iulii- August.

Pag. 94. Oxytropis DU.

0. camile DO. 0. de câmp. — Vulg. Lumricică.—
Pe stincile din regiunea alpină. —Pe virful Cehlăului (Jana?
sec. Kanihz |. c. 194). — 9 /uliit- August.

0. uralensis DC. adaoge : pe stincile de pe virful Cehlăului

“(Cz. Flora XIX, 70 et Exsic.!; h. j. Guebh. manuse.; 0. Halleri Bunge

550

Jana ! sec. Kanitz 1. c. 194; Astragalus montanus Edel 1. c. 36 [non
Jacq.]); în m-ţii Bucegi prin păşunile petrose şi calcare de la
Omu! (Fr. 129).

0. pilosa DC. adaoge : prin pârlogele de la Pechea (Guebh,
manusc.).

0. carpathica Vechtr. 0. carpathică. — Prin locurile
stincose din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi la Strunga
şi pe valea Ialomiţei (Wink. sec. Kanita 1. e. 19%; Pr.
129). — 9! Luliă- August.

Pag. 95. olyeyrrhiza T.

G. echinata L. adaoge : în Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et
Exsic.!) interioră (Guebh. manusc.); la Galaţi şi pe malurile Sere-
tului pănă la Focşani (Ed 1. c. 38; Ca. et Sz. 1. c. 45; et Ezsic.!);
la Chiperesci peste Bahlui (Sz. manusc.); la Bârlad (D. Br. Pragm.
I. c. 81); la Comana pe malul Câlniscei; între Şchelea-Cladovei şi
Gura-văiei pe malul Dunărel.

G. glabra L. adaoge : la Galaţi către cetatea Genovedilor mer-
gend spre podul Seretului (52. manusc,).

Pag. 96. Lotus L.

L. corniculatus L. adaoge : Trifoiște-colțurată. — (Ca. Flora
XIX, 69 et Esic.!; Guebh. manusc.j Edel . c. 37, 40; Sz. manusc.;
D. Br. Fragm. 1. c. 81; Gr. Erbor. 1. c. 131; En. 20 et Exsic.; L.
siliquosus Caz. Flora XIX, by [non L.]).

B. arvensis Sehk — În Moldova infericră la Puţăni
(Guebh. manusc.).

7. alpinus adaoge : pe vîrful Cehlăului (Ce. Plora XIX, 69 et Ez-
sic.!; h. j. Guebh. manuse.; Edel 1. c. 36).

5. tenuifolius (L.) adaoge : (L. tenuifolius Reh. Caz. Flora XIX,
69 et Exsic.!; L. tenuis Kit. Cz. Flora XIX, 69 et Esic.!); la Chi- |
tila ; în Argeș la Stolnici. Ş

L. uliginosus Sc. L. uliginos. — În districtul Bu-
ză la Beceni şi la Ciocănesci (Tetragonolobus. siliquosus
(ir. En. 20 /non Roth] et Exsic.!).

Pag. 97. Doryenium T.

D. herbaceum Vi/7. adaoge : Sunătbre, Suliţică, Fălcata.— În
Moldova inferioră (Guebh. manuse.; D. sabaudum Behb. (ruebh. Er
sic. n. B44 sec. Nym. Consp. 181); pe lingă laşi la Balcin în Via-
Virnav (Sz. manuse.), la Sucuștni şi Minzttesci (D. suffruticosum
iz, manusc. [non Vill.]); pe Cehlăii (del 1. e. 36) şi la m-stirea
Nemţului (D. sufruticosum Gr. En. 19 [non Vil.] et Lizsic.!); în
distr. Bacău la Caraclăă; la Sinaia, Câmpina, Ploesci, Crivina (Gr.
En. 20 et Exsic.!) şi Buftea (D. suruticosum Gr. En. 19 et Ea-
sic.!) ; între Rucăr Dimboviciora (Hof. Ereurs. 1862, 1. c. 39); la
Stolnici (D. Br. Fragm. 1. e. 80, 81); la lorgutova și Dumbrăviţa
(Gr. Ezsic.!) şi între Turnu-Severin şi Gura-văiei ; etc.

Pag. 98. Anthyllis L.

A. Vulneraria LL. adaoge : vulg. Iarba-ranei, lavbă-de- Vatăm,
Renoldre. — În regiunile inferiore ale Cehlăului (Ede7 1. c. 36; Cz.
Flora XIX, 69 et Exsic.!; h. j. Guebh. manusc.); pe lîngă lași la Cer-
bulesă și Hadîmb (52. manuse.); la Sinaia! (Gr. En. 19); în Dim-
boviţa pe Plaiul-Domnesc; la N&măesci pe Stinca-mănăstirei (D.
Br. Fragm. |. c. 80).

Ș. alpestris, adaoge : pe Cehlăă (Hi. j. Guebh. manusc.; Edel ].
e. 36 [non L.]).

Pag. 99-102. Trifolium T.

'T. rubens L. adaoge : prin finețele de pe malul Prutului la
Prisăcani și Oprişeni (Sz. manusc.).

'T. alpestre L. adaoge : în Moldova (7. angustifolium Cz. Flora
XIX, 70 /non L.] et Exsic.!) totă (Guebh. manuse.) pănă în munţi
(Edel 1. c. 37 et Exsic.!); la laşi (V./ sec. Kanite ]. c. 31), pe lingă
Bucures (D. Br. Fragm. 1. c. 80) la Bănesa (T. rubens Gr. En. 19
[non L.] et Exsic.!) și la Buftea; în m-ţii Bucegi la schitul Pes-
cera lalomiţei ; la Comana ; între Șchelea-Cladovei și Gura-văiei.

'T. medium /. adaoge : în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 70
et Ezsic.!; Sz. manusc. [nom. T. pratense et TI. montanum!]); în distr.
Buzăă la Beceni (Gr. En. 19 et Ezsic.!); la Predâl; la Comana; în
Muscel la Conţăsci (Gr. Exsic./).

___ 52
1. pratense [. adaoge : în Moldova (Edd 7. c. 40 et Basic.
T. hybridum Ce. Flora XIX, 70 [non L.] et Exsic.!) tâtă (Guebh.
manusc.); pe lingă Fălciă (Hacg. Reise UL, 78); la m-stirea Agapia
(Gr. Evbor. 1. c. 131); în Ilfov (Gr. En. 19 et Ezsic.!) la Cotroceni,
Bănesa și la Ferăstrăi; în Vilcea la Bălcescl; la Vîrciorova (Ka-
mita! 1. c. 31).

T. pannonicum /ecg. adaoge : în m-ţil Moldovei (Edel 1. c.
37; T. ochroleucum Ca. Plora XIX, 70 et Ersic.!); în distr. Buzăă,

Muscel și Prahova (Gr. Bu. 19); la Predel; la Titu şi Ciocănescl
(D. Br. Pragm. 1. e. 80).

T. ochroleucum L. adaoge : în tâtă Moldova (Guebh. ma-

use, Sz. manusc.) pănă în munți (del 1. c. 37); la Sinaia, Câm-
pina și Ciocănesăă (Gr. En. 19 et Ezsic.!).

T. inearnatum L. 7. încarnat. — Prin finețele de pe
coline. — În Mehedinţi la Hinova (Gr. Ezsic.!) și la Vîr-
ciorova către valea Bahnei. — 0) Maiit- lunii.

Ș. Molineri. — Pe teritoriul neutral aprope de Orşova
(7. Molineri Balb. Winkl. Oest. bot. Zeit. XVI [1866] 16).

T. arvense LL. adaoge: vulg. Cida-mâţei, Cherchuri. — În Mol-
dova (Ca. Flora XIX, 70 et Basic]; Bdel 1. e. 40; Guebh. manuse.;
Sz. manuse.) totă (Guebh. manusc.) ; pe lîngă Bârlad la Crîng (D.
Br. Fragm. 1. e. 980); la m-stirea Nemţului; în Prahova și Ilfov
(Gr. En. 19 et Exsic.!); la Curtea-de-Argeş (Gr. Ezsic.!); în Vilcea
la Bălcescă ; la Vîrciorova către valea Bahnel.

T. pallidum W. Kit. 7. palid. — Prin fineţe. — La Vir-
ciorova pe teritoriul neutral aprope de Orsova ( Winhl. Oest.
bot. Zeit. XVI [1866], 16). — 7 Mai lunii

T. diftusum Fr. 7. difus. — Prin fineţe uscate la Șen-
dreni şi Soloneţi (Sz. manusc.); în m-ţii de la Vireiorova
către Porţile-de-fer (Sim/. 544). — 9 Juniii- ulii.

T. scabrum L. 7. scabru. — La Virciorova (Janka !
sec. Kanitz |. e. 192). — 0) Iunih- ulii.

Y. striatum L. 7. striat. — Prin fineţele şi pășunele
uscate. — În Vlașca la Comana pe lingă gara drumului-

de-fer (Gr. Esic.!) si pe colina despre valea Gurbanului.
— 0 Maiit- luliin.

13 :

DD3

T. subterraneum /. 7. subteran. — Prin fineţele din
Moldova superioră (Sz. Eirsic.]; 4. ]. Guebh. manuse.). —
() Apriliii- Maiii.

1. fragiferum LL. adaoge : în totă Moldova (del î. e. 40 et

Ezsic.!; Guebh. manuse.; Sz. manusc.); la Bucuresc; în Mehedinţi
la Stirmina și Hinova pe malul Dunăre! (Gr. Ezsie./).

T. resupinatum L.; 1. suaveolens W. adaoge : în Moldova
(Edel Ezsic.!); la Erbiceni (Sz. manusc.); în Vlașca la Comana în
lunca Călniscel ; în m-ţil Coziel (Hof. Exsic.!).

Ţ. strictum W. At. 7. strict. — Prin finețele umede.
— Pe şăsul Prutului și a Gijiei (Sz. man.). — O Dul.- Aug.

'T. montanum IL. adaoge: în Moldova (7. armenium Cz. Flora
XIX, 70 /non W.]; T. pannonicum Cz. Flora XIX, 70 [non Jacg.] et
Exsic.!); totă (Guebh. manuse.; Sz. manusc.) pănă în munţi (Edel 7.
€. 37); la Sinaia! (Gr. En. 19 et Exsic.!) şi la Predel; în m-ţil
Dimbovitel pe Plaiul-Domnesc ; pe lîngă Bucurescl (D. Br. 1. c. 80).

'T. hybridum IL. adaoge : în Moldova (Edel 1. e. 4); Sz. ma-

nusc, et Ezste.! [nom. T. resupinatum, L. sanguineum et T. reflerum]);
la laşi (V./ sec. Kanitz 1. c. 32), în Buzăă la Beceni (Gr. En. 19).

T. elegans Savi. 7. elegant. — Pe coline useate și prin
locuri umede. — La Puţăni (Guebh. manusc.); pe lingă Bu-
curesci! (Gr. En. 19 et Exsic.!; Kanita |. c. 192); în Vlașca
la Comana în valea Gurbanului. — 9 Junii Juli.

T. palieseens Sc/reb. 7. palescent. — Prin pășunile
stincose şi umede din regiunea alpină.— În m-ţii Bucegi în
valea lalomiţei (F'r. 128) şi la Pirăul-Babelor.—9, Jul- Aug.

T. repens L. adaoge : în Moldova (Ca. Flora XIX, 70 et Ez-
sic.!) totă (Guebh. manuse. ; Sz. manusc.) ; la N&măescl pe Câsta-
m-stirel (D. Br. Fragm. 1. c. 80); la Sinaia; la Slănic şi în m-ţi!
Bucegi (Fr. 128); la Titu (Gr. En. 19 et Ezsc.!; Kanita 1. c. 192) şi
Ferăstrăă ; la Virciorova către Porţile-de-fer! (Kanita 7 7. c. 32).

T. badium Scehreb. 7. roșii-brun.— Prin pășunile umede
din regiunea alpină. — În m-ţii Bucegi prin locurile umede
din valea Ialomiţei (Fr. 128). — 9, Juliir- August.

T. agrarium L. adaoge : (7. aureum Poll. D. Br. Fragm. |. e.

80); în Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et Esic.!; Sz. manuse.; T. cam-
pestre Sehreb. Edel 1. c. 40; Sz. manusc. ; T. spadiceum Sz. Ersie,!
[mon L.]; h. 3. Guebh. manusc.); la m-stirea Nemţului ; la Caraclăiă;
la Sinaia (Gr. En. 19 et Exsic.!) şi în m-ţii Bucegi către obirşia
Ialomiţei (Hof. Ezcurs. 1863, 1. c. 1209); la Periș și la Comana; în-
tre Şchelea-Cladovei şi Gura-văiel.

T. procumbens L. adaoge : în Moldova (02. Flora XIX, 70
et Exsic.! [nom. Medicagin. Lupulin.]); la Titu şi Beceni (Gr. En.
19 et Exsic.!),

T. minus S$m.; $. filiforme DO. [non L.]. T. mic. —
În districtul Argeş în pădurea Gurăndea aprope de Olt
(Gr. Easic.l). — O Maiii- August.

T. filiforme L. adaoge : pe şăsul Jiîjiel şi a Prutului (Sz. man.).

Pag. 102-103. Medicazo L.

M. lupulina L. adaoge: vulg. (D. Br. Fragm. 1. c. 80); în Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 70 et Ersic.!; Edel 1. c. 40) totă (Guebh. ma-
nuse.; Sz. manusc.) ; la Predel; în Ilfov (Gr. En. 19 et Exsic.!) la
Fer&str&i ; pe lîngă Craiova la Lemna.

M. falcata L. adaoge : vulg. Ghisdeiti, Cobeleescă, Cubelciască. —
În totă Moldova (Guebh. manuse.; Edel 1. c. 38; Sz. manuse.; Trifo-
lium campestre Sa. Exsic.!; T. procumbens Sz. Exsic.!; M. media E-
del 1. c. 389), pe lingă Bârlad (D. Br. Fragm. 1. c. 80); la Beceni,
Sinaia, Câmpina şi Bucurescă (Gr. En. 19 et Exsic.!; M. media Gr.
En. [non Pers.] et Exsic.!); la Vîrciorova către Porţile-de-fer.

3. glandulosa Koch. — La Vireiorova către Porţile-de-
fer (Borb. 1873, Bans. 289 excel. syn.).

M. sativa L. adaoge : vulg. Lufernă. — Subspontanee şi culti-

=

vată în totă Moldova (Guebh. manusc.; Sz. manuse.) ; la Bucurescă
(Gr. En. 19 et Exsic.!) la Ferăstrăi.

M. orbicularis AY. (p. p.). M. orbiculară. — Pe coline
aride. — În Vlasca la Comana pe dâlul din faţa Garei dru-
mului de fer; la Câmpulung pe ţ&rmurile Riu-Tirgului (Hof.
Ezcurs. 1862, 1. e. 40 et Easic.]). — O Mai lunii.

M. Gerardi At; VW. rigidula Desv. L. luă Gerard. —
Pe coline aride, prin păşuni sterile. — În distr. laşi la Lar-

DDD

ga, lepureni, Tăutesci şi Popesci (MW. villosula Bmg. Bz.
manusc.) ; la Câmpulung pe țermurile Riu-Tirgului (VW.
muricata Hoff. Ercurs. 1862, 1. c. 40 [non Rit.] et iz-
sic.]); în Vlasca la Comana pe delul din faţa Garei drumu-
lui de fer în societate cu specia precedentă. — (0 Maiit- Jun.

M. minima ese. adaoge : la Păun, Petrărie, Ungheni, Sculeni,
Erbiceni şi Tirgu-frumos (Sz. manusc.).

3. elongata ochel. — Între Șchelea-Cladovei și Gura-
văiei pe malul Dunăre, și la Virciorova.

Pag. 103. După Medicago adaoge :
TRIGONELLA L. — Trigonellă.

T. gladiata Sfev. 7. gladiată. — Pe coline năsipose și
petrose. — În Moldova (Lotus Tetragonolobus Oz. Flora
XIX, 69 /non L.] et Esic.!; Tetragonolobus prostratus Cz.
et Sa. . e. 4% [non Bmg.] et Eisic.l). — O Maii- lunii.

Obs. — T. fenum grăcum L. se cultivă (Guebh. manusc.).

Pag. 103-105. Melilotus T.

M. dentata (VW. hit.) Pers. adaoge : în totă Moldova (Cz. et
Sa. 1. c. 45 et Exsic.]).

M. macrorrhiza ). Kit. adaoge : în Moldova (Cz. et Sz. 1. c. 45).

M. alba (Lam.) Desv. adaoge : în Moldova inferioră (Guebh.
manusc.); la Comana (D. Br. Fragm. 1. c. 80); la Bucuresci (Gr.
En. 19 cet Exsic.!), la Feră&streă şi Chitila; la Virciorova (Ka-
mitz ! Î. c. 31),

M. officinalis (Lom.) Dese.; M. arvensis Wallr. adaoge : vulg.
Iarbă-de-petră, Sufulf, Trifoii-mare. — În tâtă Moldova (02. Flora
XIX, 70 et Esec.) Edel 1. c. 37; Guebh. manuse.; Ce. et Sz. l. ce.
45; Sz. manuse.; V.! sec. Kanitz ]. c. 3l; Gr. En. 19 et Ezsic.);
M. dentata Gr. En. 19 [non Pers.] et Exsic.)).

M. pallida Bess. VW. palid. — Prin pirlogele de la Pe-
chea ((Guebh. manusc.).

506

=

M. ccerulea (Lum.) Desv. adaoge : vulg. Sufulf-vinăt. — În Mol-
dova (Cz. Flora XIX, 70 et Easic.!; Edel 1. c. 40; Cz. et Sz. d.
e. 5) inferioră şi centrală (Trigonella coerulea [Despr.] Ser.) ; pe
lingă Bucuresci ; în districtul Vlașca la Comana (D. Br. Pragm.
i. c. 80).

M. procumbens Bess.; M. ceerulea b. laziflora Rochel ; M. la-
ziflora Friv. adaoge : în Vlaşca la Comana.

Pag. 105. Ononis L.

0. spinosa LL. adaoge : vulg. Sălășitore, Sudorea-capului. —
(D. Br. Fragm. 1. c. 80); în totă Moldova (Guebh. manuse.; Fidel ].
e. 40; Ca. et Sa. 1. c. 44); la Păun, Tomesăă, Piciorul-lupului şi
Bordea (Sz. manusc).; în Rîmnicul-sărat la Caiata ; în Ilfov (Gr.
En. 18 et Exsic.!) la Chitila și Ciocănesci.

0. hircina Jacg. adaoge : (D. Br. Fragm. 1. c. 80), în Moldova
superi6ră (Cz. Flora XIX, 69 et Ezsic.!; h. j. Guebh. manusc.; 02.
et Sa. 1. e. 45; Sa. manusej 0. spinosa Ca. Flora XIX, 69 [non L.]
et Exsic.!); la polele Cehlăului (Edel 7. c. 36), la Caraclăi; în Ilfov
(0. procurens Gr. En. 18 [non Wallr.] et Exsic.!) la Buftea; între
Titu şi Ghergani (Gr. En. 19); la Curtea-de-Argeş; la m-stirea Ho-
rez (Gr. Exsic.!) și la Bălcesci.

0bs.— Se mai citeză : 0. parviflora L. în Moldova (Ce. et Sz. 45).

Pag. 106. Onobrychis Gaertn.

0. sativa Lam. adaoge : (D. Br. Fragm. 1. c. 81), în Moldova
(Cz. Flora XIX, 70 et Ezxsic.l; Se. manusc.); în distr. Nemţ la Bra-
niştea (Chania Ersic.!).

0. montana DC. adaoge : pe Cehlău (Ede/ Exsic.!; Phaca as-
tragalina Cz. Flora XIX, 70 [non DO.] et Exsic.!; h. j. Guebh. ma-
nusc.); în m-ţii Bucegi pe virful Obiîrşiei.

0. arenaria DC. S. de nesipuri. — Pe coline năsipose.
— În distr. Buzău la Beceni (Gr. En. 21 et Easic.!); la Pre-
del. — 9] Maiit- lunii.

0. alba Desw. S. albă. — Pe locurile, colinele stincose,

petrose și calcare. —— La Virciorova către Porţile-de-fer

557

PI Ra N

(Borb. 1873, Baâns. 291), Şchelea-Cladovei și Turnu-Se-
verin. — 9 Maii- lumii.

0. gracilis Bess. 0. gracilă. — Pe colinele aride.— La
Tirgu-Oenei (0. conferta Stev, (duebh. manusc.).

Pag. 106. După Onobryehis adaoze :
HEDYSARUM L. — /disar.

H. obsecurum /. E. obseur.—Vulg. Cap-de-cocos, Dul-
cişor. —- Pe stincile din regiunea alpină.— În m-ţii Bucegi
la Strunga (Pr. 130), pe Petra-arsă și la Pirăul-Babelor.—
9, /uliir- August.

Pag. 107. Coronilla |.

C. varia LL. adaoge : vulg. Cunună, Coroniște, Samachisă. —
(D. Br. Fragm. 1. c. 81); în totă Moldova (Cz. Flora XIX, 70 et
Ersic.!; Guebh. manuse.; Sz. manuse. ; C. coronata Sz. Ezsic.! [non
L.]; h. j. Guebh. manuse.); la polele Ceâhlăului (Ede? 1. e. 36); la
Caraclăă şi Slănic; la Agiud (Burri Ezsie.)); pe lîngă Bucurescl
la Cotroceni; la Crivina, Ploesci, Buzăă, Câmpulung și Pitesci (Gr.
in. 21 et Exsic.!); în Vilcea la Bălcescă.

Obs. — Se mal citeză : C. cretica L. în pădurea de la m-stirea
Adam (Guebh. manusc.).

Pag. 107. După Coronilla adaoge :
HIPPOCREPIS L. — /pocrepidă.

H. comosa /. Î. comosă. — Prin locurile calcare și a-
ride din munţi. — În Moldova (Coronilla minima Sz. Ea-
sic.] [non L.]; h. ]. Guebh. manuse.) ; în districtul
Nemţ la Braniștea (Chania Lrsic. sec. Gr. En. 21). —
9 Maiii- lui.

558

Pag. 107. Genista T.

Gi. tinetoria L. adaoge : vulg. Droghiță, Drobușor, Grozamă,
Grozamă-mică, Genistră, Ginistru. — (D. Br. Fragm. 1. c. 80); în
Moldova (Cz. Flora XIX, 69 et Exsic.!; Edel 1. c. 40; Ca. et Sal.
e. 4; Sz. manuse.; G. ovata Ca. Flora XIX, 69 [non W. Kit.] et
Exsic.!; Ca. et Sa. 1. c. 4), la Caraclăi; în distr. Nemţ pe m-tele
Cotnărelu și Pipirig; la Sinaia, Buftea și Crivina (Gr. En. 18 et
Exsic.!); la Comana; în m-ţii m-stirilor Bistriţa, Cozia şi Tismana
(Hof. manusc. et Exsic.l).

6. pubescens Lang. adaoge : în distr. Nemţ pe Delul-Voivodinei
(G. germanica Chania Exsic.! [non L.]; Gr. En. 18).

În loc de: G. diffusa Wild. pune :

G. Sigeriana Pwss.; G. alpicola Sehur. G. Sigeriană.—
Prin păşunile umede și petrose din regiunea alpină. — În
m-ţii Bucegi pe virful Furnicei ; la Predel pe virful Urdica-
riului. — î> Zuliii- August.

G. ovata W. Kit. G. ovată. — Prin pădurile de pe coli-
nele muntose. — În Mehedinţi la Dumbrăviţa (Gr. Ersic.])
şi către Porţile-de-fer. — fo Maii- lunii.

G&. sagittalis L. G. sagitală.—Prin fineţele de pe coline

și pe marginea pădurilor.— În Moldova (02. et Sz. 1. e. 44)
la Ș&pte-6meni și Rusăni (Sz. manusc.). — 9 Maiit- lumii.
Obs. — Se mar citeză : 4. germanieca L. în Moldova (Ce. et Se.

]. e. 44; Sz. manuse,). — 6. pilosa L. în Moldova (Ca. et Sz. Ic.
44). — 6. triangularis Bmg. în Moldova (Ce. et Se. 7. e. 44).

Pag. 108. Cytisus L.

C. austriacus L. adaope : (D. Br. Fragm. 1. c. 80); în totă
Moldova (Guebh. manuse. et Ersic. n. 115 sec. Nym. Consp. 156;
Sz. manuse.; Cytisus supinus Cz. Flora XIX, 69 et Basie; Edel |.
e. 40, 42; n. j. Guebh. manuse. ; C. capitatus Sa. Easic.!) ; în dis-
trictul lași la Hărpăşăsci; în districtul Bacăă la Caraclăă; la Vă-
leni (Gr. En. 18); la Chitila și Ferăstrăă; la Vîrciorova către Por-
țile-de-fer ! (Bor. 1873, Bus. 289).

ai

DD9

SO NN

0. leucanthus W. Ar. C. feucant. — Prin tufărişurile
de pe colinele muntose. — În Mehedinti la lorgutova (Gr.
Brsic.]). — Îp lumii August.

C. Heuftelii Wierzb. O. lui Heu/fel. — Pe coline aride.
— La Ciocănescă (0. banaticus (ir. En. 18 [non Griseb. et
Seh.] et Ewsic.!) și Chitila ; la Vireiorova către Porţile-de-
fer (Sim. 589). — î Juniă- luhiă.

C. hirsutus L. adaoge : în Moldova superioră ((iuebh. manusc.);
la laşi (V.7 sec. Kanita 1. e. 30); la Nămăesci pe m-tele Mănăstire!
și în distr. Buzăi la Beceni în pădurea Ocea (Gr. En. 18 et Er-
sic]; C. capitatus Gr. En. 18 [non Jacq.] et Ezsic.!); în Muscel la
Conţăsci ; în Argeş la Gorănoia; în districtul Mehedinţi la Stir-
mina (Gr. Exsic.!).

0. eapitatus Scop. 0. capitat. — Pe coline și prin munți.
— În Moldova (Sz. Bsie.]; C. leucanthus Sz. Brsic.! [non
W. Rir.]; h. j. Guebh. manusc.: O. tenuifolius Sz. Hasic.];
C. austriacus Sa. Ezsic.!; C. nigricans Ca. Plora XIX, 69
[non L.] et Exsic.!); pe lîngă laşi la Aroneni (Sz. manusc.).

8. lateralis (vernalis). — În Muscel la Conţăsei în valea
Rincaciovu (Gr. Basic.)

C. nigricans L. adaoge: vulg. Grozană-mare. — (D. Br. Fragm.
1. e. 80); în Moldova superioră (Guebh. manusc.; Edel 1. c. 40), pe
lîngă lași la Hadiîmb şi Ţubana (Sz. manusc.); la Tîrgu-Ocnei pe
Măgura-Ocnei ; la Telega; la Conţăsci (Gr. Ezsic.!); la Virciorova
către Porţile-de-fer.

Obs. — €. Laburnum Z. vulg. Saleâm-galben, se cultivă prin gră-
din (Guebh. manuse.; Sz. manuse.).

Ş Ai e
fe devi
picat

Toia

,
a m»
E ri
) =
AR,

ERRATA Er ADDENDA

„Pag. XVIrend. 33, după Doronicum austriacum, adaoge : Dor yenium

Pag. XVII rend. 22, după Conium maculatum, adaoge : Convallaria
verticillata, Coronilla varia.

Pag. XVII rând. 27, după M/pochoeris radicata, adaoge : Hypericum
alpinum, Impatiens noli tangere.

„Pag. XVIII rend. 14, după Cynoglossum Omphalodes, adaoge : Dian-

thus diminutus, superbus.

Pag. XIX rend. 5, în loc de: Hirsova, citesce : Orşova.

Pag. XIX rând. 6, în loc de: Florei carpatice, citesce: Flo-
rei caspice.

Pag. XIX rend. 14, în loc de : 1819, citesce : 1829.

Pag. XX rend. 35, după Fehinops spharocephalus adaoge : Epilo-
bium grandiflorum.

Pag. XX rând. 37, după Fuphorbia falcata, adaoge : E. Helioscopia.

Pag. XXI rend. 26, după Orobus tenuifolius, adaoge : O. vernus.

Pag. XXI rând. 29, după Plantago pusilla adaoge : Polygala ma-
jor, vulgaris.

Pag. XXII rend. 8, în loc de : Mus,, citesce : Mns.

Pag. XXIV rând. 18, în loc de: Atenburg, citesce : A/tenburg.

Pag. XXV rând. 28, după C. Vitalba L. var. integrata DC. ad se-
pes Mold. med., adaoge : C. integrifolia in sylvis ad
Făurei et Putzeni.

Pag. XXVI rând. 11, după R. illyricus L. în sylv. Putzeni, adaoge :

R. alpestris L. îm pase. edit. Karpath. 7. j.

Pag. XXVI rend. 29, după A. Napellus L. var. tauricum Ser.
pascuis edit. Karpath. 7. j. adaoge : A. Napellus L. var,
nanum im pasc. edit. Karpath. 7. j.

Pag. XXVII rend. 18, după A. hirsuta Scop., adaoge : in aridis Mold.
tot., A. arenosa Scop.

Pag. XXX rând. 23, după L. Flos-cuculi L. in pratis humidis Mold.
med., adaoge: L. alba Mill. in sylvis et pratis Mold. tot.

Pag. XXX rând. 25, după Mold. tot., adaoge: Sagina erecta L. in
palud. sals. ad Kiscu.

Pag. XXXIII rend. 2, în loc de : sait mai pulin occidentală, ci-

tesce : saii mai puţin accidentată.
30

Craiova la Balta-Craioviţei.

lîngă Craiova la Fântâna-Obedeanului.

Pag. XXXIV rând. 33, după $. alpina Pal. îm pascuis edit.
path. h. j., adaoge : S. Aruneus L. în sylv. Mold:
per. h. 3.
Pag. XXXVI după rând. 17, adaoge : Tamariseinea. — apuci ger
manica L. ad torr. Mold. med., 7. Pallasii Dese. in are 4
nosis ad Îl. Sereth Mold. infer. .
Pag. XXXVII rând. 13, în loc de : S. cristata West., citesce : SA
crustata.
Pag. XLI rend. 9, după D. Povdalianehes L. îm syIv. Mold. super,
h. j., adaoge : D. oblongifolium DC. in sylvis Adami. A
Pag. XLII rând. 19, după C. Endivia Willd., adaoge : et var. sativa. i
Pag. XLII rând. 38, după Lactuca virosa L. in aggeribus Mold., a-
daoge : tot., L. sagittata Kit. in sylv. Mold. Fi
Pag. XLVIII rând. 22, după 7. montanus Kit. in coll. Putzeni, a- ăi
daoge : T. Calamintha S. in pratis Mold. super. h. j.
Pag. LXI rând. 33, în loc de : C. îtaficum, citesce : E. italicum. “ ii x
Pag. LXIII rend. 4, în loc de: Iris germanica L., citesce : Iris gra- [e
minea Li. * sNI
Pag. LXIII rend. 24%, în loc de : Gypsophylla, citesce : G ypsophila.. A
Pag. LXIII rând. 26, în loc de : Meltitis Melisophyllum Jacgq., citesce:
Melittis. melissophyllum «Jacq. A în
Pag. LXIII rând. 32, în loc de: A/yssum minimum M., citesce : 4
Iyssum minimum W. mb)
Pag. XIII rând. 34, în loc de : Bechmania, citesce : Beckmannia. 3
Pag. LXIV rend. 3%, în loc de : phrigya, citesce : phrygia. AR
Pag. 32 rînd. 1, în loc de: Calice vulvat-induplicat, Cea î ]
Calice vaivat-in duplicat.

Pag. 160 rând. 23, în loc de: P'rigor, citesce : Prigerea. Să
Pag. 161, la Menyanthes trituliata L. adaoge localitatea : pe lingă
Mi
Pag. 175, la Euphorhia Gerardiana „Jacg., adaoge localitatea : pe
Pag. 200, după Holosteum umbellatum L., adaoge : SĂ
8. Heujfelii Wierab. — Pe lingă Bucuresci la Bănâsa. Cai

Pag. 261 rând. 1, în loc de : HHOMOGINIE, citesce : 1rOMO-

GYINE.
Pag. 11 rând. 26, suprimă : în Mehedinţi la Iorgutova (6
Basic.]). >

Pag. 311 rend. 32, adaoge: în Mehedinţi la Iorgutova ( Gr.
Hasic.]).

INDICELE

“GENURILOR ȘI AL SUB-GENURILOR

"1
a" 4
„Abies 433 | Alisma 424 | Antirrhinum 351 =
„Abutilon 171 | Alkanna 372 | Apium 221

-Acantholinum 413 | Alium 440 |. Aposeris 308 |
„Acanthus 365 | Alnus 214| Aquilegia 3, 17 A
Ace 209 | Alopecurus 482 | Arabis 121 fă
„Achillea 278 | Alsine 201 | Arctostaphylos 336
Aconitum 10,520 | Althaea 169 | Arenaria 200 >
Actaca 86,528 | Alyssum 134 | Aretia 409
Adenophora 354 | Amaranthus 43 | Aristolochia 153
„Adenostyles 260 | Amberboa 307 | Armeniaca 67, 540
în Adianthum d16 | Amelanchier 66, 540 | Armeria 413
Adonis 30, 526 | Amygdalus 69,540 | Arnica 288
„ Adoxa 241 | Anacamptis 455 | Arrhenatherum 490
„Aegilops D04 | Anagallis 408 | Artemisia 275
Aegopodium 222 | Anchusa 371 | Arum 463
„ Aesculus 210 | Andropogon 478 | Arundo 458
„Aethionema 142 | Androsace 408 | Asarum 153
Aethusa :26 | Anemone 25,525 | Asparagus tt
„Agrimonia 43,530 | Anethum 252 | Asperugo 369
„ Agrostemma 184 | Angelica 229 | Asperula 244
Agrostis 485 | Anthemis 281 | Aspidium 510
Ailanthus 112 | Anthericum 438 | Asplenium 513
Aira 489 | Anthoxanthum 481 | Aster 263
- Ajuga 403 | Anthriscus 237 | Astragalus 90,548

Alchemilla 44, 531 | Anthyllis 98,551 | Astrantia 220

Athamantha
Atragene 33,
Atriplex
Atropa

Avena

Azalea
Ballota
Barbarea
Bartsia
Beckmannia
Bellis
Berberis

Beta

Betonica
Betula

Bidens
Biscutella
Blechnum
Blitum
Botrychium
Brachypodium
Brassica
Briza

Bromus
Bruckenthalia
Bryonia -
Bulbocodium
Bunias
Bupleurum
Butomus
Buxus
Calamagrostis
Calamintha
Calendula
Calla
Callitriche
Calluna

Caltha 8,

Camelina
Campanula
Camphorosma
Cannabis
Capsella

228
527
422
342
490
335
399
121
564
484
265
115
421

297
214
27|

140
Dl5
41

508
499
129
492
499
335
154
455
154
224
435
207
486
288
292
464
177
355
D19
139
328
421
212
142

|

TI Apo RP VIA
4 TA sa FĂ ȘI ză
564

Capsicum 342
Cardamine 123
Carduus 296
Carex 472
Carlina 293
Carpesium 272
Carpinus 214
Carthamus 301
Carumn 223
Castanea 12
Caucalis 236
Celtis 211
Centaurea 301
Centunculus 408
Cephalanthera 458
Cephilaria 255
Cephalorhynchus 321
Cerastium 196
Cerasus 69, 541
Ceratocarpus 423
Ceratocepha-

lus 23, 524
Cerathophyllum 110
Cerinthe 374
Chaerophyllum 238
Chaiturus 400
Chamaeorehis 457
Chamagrostis 484
Cheiranthus 121
Chelidonium 117
Chenopodium 418
Chondrilla 315
Chorispora 131
Chrysanthemum 286
Chrysosplenium 151
Cicer 87. 547
Cichorium 308
Cicuta 221
Cimicifuga 37, 529
Circaea 218
Cirsium 293
Clematis 32, 927
Clinopodium 389

Clypeola
Cnidium
Coceinia
Cochlearia
Coeloglossum
Colchicum
Colutea
Coniuim
Conringia
Convallaria
Convolvulus
Corallorrhiza 460
Coriandrum 240
Corispermum 417 a
Cornus 244 :
Coronilla 106, 557
Coronopus 142
Corthusa
Corydalis
Corylus
Corynephorus
Cotoneaster 65, 540
Crambe 132
Crataegus 63, 539 +
Crepis 319
Crocus
Crupina
Crypsis
Cucubalus
Cucumis
Cucurbita
Cuscuta 368.
Cyclamen m
Cydonia 63,539
Cynanchum
Cynara
Cynodon
Cynoglossum
Cynosurus
Cyperus
Cypripedium
Cystopteris
Cytisus

108, & Do

Să. Dipsacus
i Doronicum
T Doryenium
Draba

i)

„ Dracocephalum

„i „Drosera

Dryas

ops

Echinospermum :

Empetrum
_ Epilobium
E ipactia
e „ Epipogium
„ Equisetum
„ Eragrostis
„Erica
ȘĂ i Biro

Eritrichium

„ Erysimum

„ Euclidium

[inoate

Eriophorum

IS, și aea
„Erythronium

Eupatorium

Fuphorbia 172,

Euphrasia
Evonymus
Fagus

Falcaria

Ferula

Ferulago
Festuca

Ficaria 24,
Ficus

Filago
Foeniculum
Fragaria 46,
Fraxinus
Fritillaria
Fumaria

Gagea
Galanthus
Galatella

Galega 88,
Galeobdolon
Galeopsis
Galium
Gastridium
Genista
Gentiana
Geranium
Geum 54,
Gladiolus
Glaucium
Glechoma
Globularia
Glyceria
Glyceyrrhiza 95,
Gnaphalium
Grammilis
Gratiola
Gymnadenia
Gypsophila
Haplophyllum
Hedera
Hedysarum

107,

260
D62
D604
207
212
222
230
229
497
524
211
272
226
532
240)
456
115
439
492
264
547
394
394
946
487
558
157
IZA
536
449
sit
934.
380
495
DD0
273
509
349
405
190
111
240)
D907

Heleocharis
Helianthemum
Helianthus
Heliotropium
Helleborus b,
Hemerocallis
Hepatica 28,
Heracleum
Herminium
Herniaria
Hesperis
Hibiscus
Hieracium
Hierochloa
Hippocrepis
Hippophat *
Hippuris
Holcus
Holosteum
Homogyne
Hordeum
Hottonia
Humulus
Hutehinsia
Hydrocharis

„Hydrocotyle

Hyoscyamus
Hypericum
Hypochaeris
Hyssopus
Iberis
Impatiens
Inula

Iris

Isatis

Isopyrum 6, 5
_Jasione

Juglans
Juncus
Juniperus

Jurinea

Rentrophyllum
Knautia

PI pl
Kochia 418
Koeleria 4189
Lablab D47
Lactuca 516
l.agoseris 321
Lamium 393
Lappa 298
Lapsana 303
Larix E)
Laserpitium 234
Lasiagrostis 487
Lathraea 163

Lathyrus 80, 544
Lavandula 406

Lavatera 170
Leersia . 485
Lemna 463
Lens 79, 544
Leontodon 309
Leonurus 399
Lepidium 141
Leucanthemum 284
Leucoium 451
Levisticum 228
Libanotis 227
Ligustrum 339
Lilium 437
Linaria 35l
Linosyris 262
Linum 182
Listera 459
Lithospermum 376
Lloydia 437
Lolium 503
Lomatogonium 161
Lonicera 245
Loranthus 430
Lotus 96, 550
Lunaria 134
Luzula 467
Lychnis 184
Lycium B4l

Lycopodium 507

AIA, Toia |
h Sel: lirei ta, abea j
0 2 Ț x gi $ “aripa D A fă
586. d p 3 A
Lycopus 382 | Neoltia 1.59
Lysimachia 406 | Nepeta
Lythruin 215 | Neslia
Majanthemum 446 | Nicotiana
Malabaila 233 | Nigella 4, 518
Malachiuumn 196 | Nipritella 406
Malus 6], 538 | Nonnea 2
Malva 168 | Nothochlaena 50
Marrubiura 398 | Nuphar
Marsilea 506 | Nymphaea
Matricaria 283 | Obione
Matthiola 121 | Oeymum
Malttia 370 | Venanthe
Medicago 102,554 | Oenothera 18.
Melampyrum 360 | Omphalodes 370.
Melica 491 | Onobrychis 106, 556
Melilotus 103, 555 | Ononis 105,556.
Melissa 390 | Onopordon 298 Ă
Melittis 392 | Onosma „878.
Mentha 380 | Ophrys 57
Menyanhes 161,562 | Orchis
Mercurialis 176 | Origanum
Mesembryan- Orlaya :
themum 205 | Ornithogalum 438
Mespilus 65, 540 | Orobanche 16
Meum 228 | Orobus 85,54%
Microwmeria 387 | Oxalis i
Milium 487 | Oxyria
Mohringia 200 | Oxytropis 93,5
Moenchia 195 | Paederota Su]
Molinia 496 | Paeonia 37,529
Monotropa 358 | Panicum 480
Morus 211 | Papaver
Mulgedium 318 | Parietaria
Muscari 443 | Paris
Myagrum 133 | Parnassia
Myosolis 377 | Paronychia
Myosurus 24,525 | Pastinaca
Myricaria 163 | Pedicularis
Myriophyllum 219 | Peltaria
Narcissus 451 | Persica 68,
Nardus D04 | Petasites
Nasturtium 119 | Petroselinum

i

ml

D607
Peucedanum 930 | Pulicaria 270 | Schoberia 416
Phaca 93, D49 | Pulmonaria 37D | Schoenus 470
Phalaris 481 | Pulsatilla 25,525 | Seilla 4-40
Phaseolus 58,547 | Pyrethrum 285 | Scirpus 471
Phelipaea 162 | Pyrola 337 | Seleranthus 204
Philadelphus 153 | Pyrus D9, 538 | Scopolia a îi
Phleum 483 | Quercus 212 | Scolopendrium 514
Phlomis 400 | Ranunculus 14,521 | Scorzonera 312
Phragmites 458 | Raphanus 131 | Serophularia 348
Physalis 342 | Raphanistrum 131 | Sceutellaria 49
Physocaulus 238 | Rapistrum 132 | Secale D02
Phyteuma 327 | Reseda 113 | Sedum 112
Picris 310 | Rhamnus 208 | Selaginella DU8
Pimpinella 223 | Rhinanthus 363 | Selinum 229
Pinguicula 412 | Rhododendron 336 | Sempervivum 114
Pinus 432 | Rhus 172 | Senecio 285
Piptatherum 497 Rhynchospora 70 Seseli 226
Pisum 86, 546 | Ribes 151 | Serratula 200
Plantago 414 | Robinia 89,547 | Sesleria 488
Platanthera 406 | Rosa 40,529 | Setaria 480
Pleurospermum 240 | Rubia 246 | Sherardia 244,
Poa 493 | Rubus 59. 535 | Sideritis 398
Podospermum 313 | Rumex 4924 | Sieversia 55, D360
Polemonium 340 | Ruppia 463 | Silaus 228
Polygala 205 | Ruscus 447 | Silene 186
Polyenemum , 418 | Ruta ;11 | Siler 254
Polygonatum 446 | Sagina 202 | Silybum 297
Polygonum 426 | Sagittaria 434 | Sinapis 130
Polypodium 209 | Salicornia 417 | Sisymbrium 125
Polystichum 51] | Salix 164 | Sium 224
Populus 167 | Salsola 417 | Solanum B4l
Portulaca 203 | Salvia 383 | Soldanella 41
Potamogeton 461 | Salvinea 507 | Solidago 266
Potentilla 48.532 | Sambucus 241 | Sonchus 318
Poterium 46,931 | Sanguisorba 45,931 | Sorbus 61, 539
Prangos 240 | Sanicula 220 | Sorghum 475
Prenanthes 316 | Saponaria 189 | Sparganium 465
Primula 410 | Satureja 387 | Specularia DIA
Prunella 42, Satyrium 456 | Spergula 202
Prunus 67, 540 | Saussurea 299 | Spergullaria 205
Psamma 487 | Saxifraga 147 | Spinacia 423
Psilurus 504 | Scabiosa 258 | Spiraea 57,:B37

Pteris d! | Scandix 237 | Spiranthes +60

Stachys

Staphylea 210
Statice 413
Stellaria 198
Stellera 109
Sternbergia 451
Stipa 487
Stratiotes 461

Streptopus 445
Struthiopteris 515
Sturmia 460
Symphytum 372

Syrenia 128.
Syringa 339
Tagetes 272
Tamarix 164
Tamus 447
Tanacetum 278 |
Taraxacum 514
Taxus 431
Telekia 266
Teucrium 405
Thalictrum 34, 527
Thesium 450

139|

Thlaspi
Thymus 586
Tilia 171
Tolpis 308
Tordylium 234
Torilis 256
Tormentilla 52, 535
Tozzia 360
Tragopogon dl
“Tragus 479
Trapa 219
Tribulus 112
Trientalis 406
Trifolium 98,551
Triglochin 461
Trigonella 33335)
Trinia 222
Triodia 492
Triticum 501
Trollius 7,519
Tulipa 430
Tunica 191
Turritis 121
Tussilago 261

Utricularia
Vaceinium
Valeriana
Valerianella
Veratrum

Verbascum
Verbena
Veronica - 35
Viburnum
Vicia 72,
Vinca” Xa A DR

Vincetoxicum

Vi > af
iola A

Viscum 48

Vitis ..
Waldsteinia 6, £ 7
Woodwardia 3

Xanthium
Xeranthemum
Zanichellia
Zea |.

Piu
sa A
Da met

SAI vă de

pap

QK 325 EA aa

|

0109 8548

i Pa O cf af N
art 4 A Ş
mpi ARE

î
. . : - Y ; ;
| : pu i
ta 4 . - N 4 L Ă ! N . ip: U -
h - - A 19% h y a PRAG Y i, 94 N xi
a Y (i Ş ț |
- > . 7/4 Li - A | o
*» , ă + P L "Y i i 4
Ş i Se în ve Y e La dA: ĂȚ >>
pi G . . ' i /) Da Paul a ” o A . $ î >,
NE 404 ? Y NY A î " A MC Ă i Li . ; .
i -., N cj . ) 0, - a - . SI
LA! vid) (i by 4 7 Mt, ) A se ț în 4 “
, j r) c i ; A a ke | >” i Pa Peg
E vu > "Up Yi , w „dă A ij
DAE. L) y La ) it A p , EI» - y, Ş, i a ș -
- j h 4 Air la ŢU Al oa G A
| d î d i 37, - - , 7 | Ş at AV Î . ÎN d, 3 j E
i a 1, . , Y . J - d Aă 4 | y ă . Ă
Pi vb «, fi i . C ) i ” „4 XR) n) . 4 V - AS "Y
[33 J (i SĂ , iu - ) i f | f « ,
) > A r pi >, | e
4 7 i P Cl 0 Li 1 ) A XI e, |
| A : Ă . ed Li - j .
E i e , . pi e Î - | j j e
"a Să i ț 4
4 , 4 Ş = a ; Ta . ,
| Y U Av) ui “ a
f Ş . wc (0
A t 1%