Skip to main content

Full text of "Curs de stenografie"

CURS DE STENOGRAFIE 



publicat de Margareta Sfintescu 

ïn Enciclopèdia practicà a copiilor, 

Editura lon Creangà, 1984 



CAPITOLUL 8 

Scrisul ràpid sau taínele stenografíei 



fn fumea moderna nu e nevoie sa çtii 
totul, ei sa çtïi esenftalul 

PETRE VANCEA 



a. ISTORICUL $1 FO- 
LOASELE STENOGRA- 
FIEI 



Pentru cei care doriti sà 
acumulati cït mai multe 
cunoçtinte ïn cel mai scurt 
timp, va stà la dispozJtie o 
metodà de scriere ràpida, 
numità STENOGRAFIE. 
Stenos in greceçte ín- 
seamnà stríns, restrïns, iar 
grafie ïnseamnà scriere. 
Deci STENOGRAFIA este 



o scriere strïnsà. Steno- 
grafiind economisiti timp, 
spa^iu çi energie. 

Aça cum poate ati auzit, 
inca din timpuri ïndepàr- 
tate oamenii s-au stràduit 
sà gàseascà o posibilitate 
de a ïnregistra cït mai rà- 
pid date çi informatii, cu- 
vïntàri ale unor personali- 
tat i de seamà etc. 

Inregistrarea ràpida a 
vorblrii cuiva se face cu 
ajutorul unor semne con- 
venfionale (aifabetul se 



206 



compune, ín general, din 
ni?te bastonaçe çi o jumà- 
tate de cerc açezatà ín di- 
ferite pozitii). 

Primele íncercàri de ïn- 
registrare ïn scrls a vorbl- 
rii, mai ràpid decít permite 
aifabetul, dateazà de círca 
doüà milenii çi apartin 
grecilor ?i romanilor. íntre 
ruinele Acropolei s-au gà- 
sít plàci de piatrà pe care 
erau gravate fragmente de 
texte stenografiate. Xeno- 
fon, se pare, nota 
printr-un sistem de 
prescurtàri cuvintele mari- 
lor filozofi contemporani. 
Bine cunoscute sïnt 
aça-numitele „semne tiro- 
niene", inventate de Mar- 
cus Tullius Tirone, sclavul 
care a izbutit sà noteze 
discursurile marelui orator 
Cicero (performantà pen- 
tru care, drept recom- 
pensà, Cicero i-a dàruit li- 
bertatea). Semnele lui au 
fost folosite ulterior, per- 
fectionate çí simplificate. 
ín anul 1786, prof. Sa- 



muel Taylor a con-ipus un 
alfabet stenografic din li- 
nii geometrice» ímhunàtà- 
tit íntíi de Prévcst. apoi de 
Delaunay. ín 1613. france- 
zul Conen de PrépéafT a 
alcàtuit un sistem de ste- 
nografie pe baza grupàrii 
fonetice a sunetelor, pe 
care I-a perfectionat Emile 
Duployé (1833—1912). 
Mai tïrziu, Emile Dupioyé 
a creat c nouà metodà de 
stenografiere, care ïi 
poartà numele. 

ín 1834, bavarezul Xa ver 
Gabeisberger a creat un 
nou sistem original de 
stenografie compus din 
fragmente simplificate ale 
scrisuiui cursiv german. 
Stenografia Gabeisberger 
a fost perfectionatà de 
Stoltze apoi de Sch rey. 
Din aceste trei sisteme de 
bazà s-au realizat nenu- 
màrate alte sisteme ?i 
adaptàri. La Dresda se 
aflà cea mai mare biblio- 
teca stenograficà din lume 
cuprinzïnd peste 40 000 



207 



volume ïn peste 50 de 
limbi ^i 2 000 stenograme. 

in tara noastrà, preocu- 
pàrile pentru stenografje 
íncep ïn secolul trecut. In 
1848, CA. Rosetti a t'nut 
un curs de stenografie 
Taylor, dupà o adaptaré a 
tuj Charles Tondeur. 

Prietenul çi colaborato- 
rul lui Rosetti, poetul Hen- 
rich Winterhalter 
(1808—1899), a format 
primii stenografi ai Parla- 
mentului de atunci al Ro- 
màniei. Elie Bosianu 
(1833—1916), elevul lui 
Winterhalter, a scos la 
1861 cel dintii tratat de 
stenografie (sistem Tay- 
lor). 

Stenografia Ga- 
belsberger a fost adaptatà 
limbii romàne in 1864 de 
Dimitrie Ràcuciu, care, cu 
ajutorul mitropolitului Ça- 
guna, a tipàrit prima carte 
de stenografie. 

Stenografia dupà siste- 
mul Duployé a fost adap- 
tatà limbii romàne ïn 1898 

208 



de Henri Stahl (fost profe- 
sor la Acadèmia de ínalte 
Studii Comerciale, autor 
al mai multor lucràri de 
stenografie), care consi- 
dera ca STENOGRAFIA 
DUPLOYE este u^oarà ?i 
are meritul de a permite, 
farà abrevieri, o vitezà de 
100 cuvinte pe minut. 

Existà mai multe sis- 
teme de stenografie. Con- 
sideràm ïnsà cà STENO- 
GRAFIA DUPA SISTE- 
MUL DUPLOYE, stenogra- 
fie cu vocale (alfabetul 
Duployé, abrevierile Stahl) 
este un sistem avantajos 
pentru cà se poate ïnvàta 
repede, iar stenogramele 
respective se pot citi cu 
uçurintà. Acest sistem vi-l 
prezentàm, nu Tnainte de 
a preciza cui ïi este nece- 
sarà stenografia: 

— elevilor $i studen^ilor 
care doresc sà ïnregis- 
treze lectüle audiate la 
cursuri, prelegerile sau 
conferintele tinute de pro- 
fesorl ?i al^i specialiçti. 



1 



I care nu au texte tipàrite; 

— autorilor de lucràri çi 
publiciçtílor care au un 
volum mare de scris çi vor 
sà facà o ïnregistrare cït 
mai ràpida a ideilor; 

— cercetàtorilor din 
toate domenille, care vor 
sà adune ïntr-un timp cït 
mai scurt un bogat mate- 
rial bibliogràfic çi de stu- 
diu din biblioteci; 

— specialiçtilor çi tehni- 
cienilor care participà la 
diferite congrese, confe- 
rinte cu caràcter çtiintific, 
econòmic, social, cultu- 
ral-artlstic çi trebuie sà re- 
tina integral sau parcial pe 
hírtie discutiile sau expu- 
nerile prezentate; 

— celor care lucreazà 
ïn aparatul de justitie, de- 

Ioarece le permite luarea 
i-apidà de declaratii çi in- 
terpelàri care mai tïrziu 
pot fi prelücrate; 
— reporter! lor de toate 
categoriile, care ïn exerci- 
area profesiunii lor tre- 
uie sà noteze ïntr-un 



timp record declaratii ale 
personalitat i I or impor- 
tante, ràspunsurile interlo- 
cutorilor ïn interviurl etc; 

— çefilor de cabinete, 
secretarilor çi functionari- 
lor care lucreazà pe lïngà 
conduceriie ïntreprlnderi- 
lor ^i Institutiilor. Acestora 
stenografia le dà posibílí- 
tatea sà scríe repede çi 
corect discutiile purtate ïn 
çedintele de lucru, adrese 
çi comunicàri, note telefo- 
nice ce urmeazà a fi 
transmise etc. 

Stenografia este folosí- 
toare chiar çi gospodine- 
lor (mamelor voastre) care 
de multe ori au nevoie sà 
noteze cït mal complet çi 
precís anumite indicatii 
asupra activitàtilor gospo- 
dàreçti de educaré çi in- 
struiré a copiilor, care se 
transmit la posturile noas- 
tre de radio ?i televiziune. 



209 



b. CUM SE ÍNVATA 
STENOGRAFIA? 



1. intïi çí Intïi trebuie sa 
aveti aceastà dorlnfà, gín- 
dindu-và ta avantajeie pe 
care vi le oferà. Prin folo- 
sirea alfabetului latin se 
poate obtíne o vitezà de 
scriere de numai 35—40 
cuvinte pe minut. Scrierea 
stenograficà integralà per- 
mite obtinerea unei viteze 
de 100 cuvinte pe minut. 
Stenografia integralà cu 
vocale constà ïn ïnlocui- 
rea alfabetului latin cu al- 
fabetul stenografic, mai 
simpiu, care và ajutà sà 
notati mai repede ceea ce 
doriti çi sà cititi cu uçu- 
rintà. Scrierea stenogra- 
ficà se ïnvatà ïn 3—6 luni, 
exersínd zilnic 2—3 ore. 
Cel care scriu mai rar çi 
mai pufin au nevoie de un 
exercítiu mai índelungat, 
de 8—10 luni. Cei care 
doresc sà devinà, dupà 
terminarea studiilor, ste- 

210 



nografi profesioniçti, T? 
pot dubla viteza prin folo- 
sirea tehnicii abrevierilorj 
care presupune un exerci- 
tiu zilnic, fàcïnd continuí 
eforturi de perfectionare. 

Elevii care ïnvatà steno- 
grafia devin mai atenti 
pentru cà li se dezvoltà ïn 
mod deosebit simtul auzu-í 
lui çi vàzului. Stenografia 
este o minunatà discipli^ 
nare a creierului. Và ajutà 
sà faceti asociatii de ideí. 
Dupà primele lectii ïncer- 
cati, cïnd auziji un cuvïnt 
sà-l desenati ïn minte. 

— Luati un crelon 
moale, numàrul 2 — lun- 
gimea lui este recomanda- 
bil sà fie ïn jur de 13 cm 
ca sà-l puteti t'i^^ bine ïn 
mïnà, cu care nu va trebui 
sà apàsatl puternic, obo- 
sindu-và — $i pentru ïnce- 
put, un caiet cu pàtràfele 
sau de dictando, pe care 
veti scrie semnele, pe cït 
posibil caligrafic çi clar, 
pentru a nu le confunda. 
Caíetul se va ïmpàr^i ïn 



douà coloane pentru a nu 
obosi mïna çi a ciçtiga 
timp. Intii completat! co- 
loana din stïnga apoi cea 
din dreapta. 

RETINEJI: NU se ridicà 
mïna de pe caiet pínà nu 
se terminà cuvíntul; se dà 
semnelor directia stabilltà 
de alfabetul stenografic. 

— Numele proprii se 
subliniazà pentru a nu fi 
confundate cu celelalte 
semne. 

— Pentru a và ïntipàri 
ïn minte aceste semne sau 
cuvinte, este recomanda- 
bil sà scrieti de cel pufin 
trei ori fiecare semn, cu- 
vïnt sau lectie. ín felul 
acesta, dupà un timp veti 
reuçi sà scrieti spontan 
fiecare semn la simpla lui 
auzire. Nu este greu, cere 
ïnsà perseverentà çi con- 
çtiinciozitate ïn ïnvàtarea 
lectiilor. 

— ín timpul stenogra- 
flerii, cuvintele vor fi çop- 
tite sau pronuntate ïn 
gïnd, fapt ce va uçura for- 



marea legàturii reflexe ïn- 
tre sunet, inteles çi semn. 
— Toatà atent ia trebuie 
datà citituiui, dar dacà nu 
reuçiti sà descifrati un cu- 
vïnt, nu và opriti asupra 
lui, ei treceti mai departe 
la cuvintele urmàtoare. in 
felul acesta, cu ajutorul 
contextuiui, dificultatea va 
fi ïnlàturatà. 

^ — Lucrati ín fiecare zil 
Lipsa de continuitate ïn 
stenografle và face sà ui- 
tati lectiile ïnvàtate çi sà le 
luati de la capat. Nu tre- 
ceti la o nouà lectie pïnà 
ce lectia precedentà n-a 
fost bine ïnvàtatà. 

La ínceput — pentru a-l 
deosebi pe a de à çi ï ~ 
vom folosi un punct (de- 
desubt pentru à çi deasu- 
pra pentru ï). à ò ï o 
Dupà ce ne obiçnuim re- 
nuntàm. 



211 



m^ 



^>1 



í 



2. Alfabetul stenografic 

Un cerculet mic ínseamnà 
a, mai mare o, cu punct la 
mijtoc u 

Un cerculet tàiat ïn douà 
va fi e ?i I 



verticale, orízontale oblics 
coborïtoare ?i suitoare 

verticale, orizontale * 

se scriu de 
sus ïn jos 



oblice (coborïtoare) se 

scriu de sus in jos 



oblice suitoare se scriu de 
jos Tn sus, cum aratà sà- 
getile 



Dintr-un cerc tàiat pe ver- 
ticatà çi orízontalà ob^í- 
nem aceste rotunde 

212 



l/ocale 



o o 
a i 



O O 6 

u 



ü) hrjsfnarte Consoane 

, I I ! 

p b t d 

/ / / \\ 

c(ch,k) g(g/f) f v 



b) rotunde 



c 


^ 




/T^ 


r^ 


m 


n 




ce. ei 


J 






\^ 


w 


w 






s 


5 


/ 



RETINETI: — a cu punc- 
tul jos este à, cu 
punctul deasupra i. 

— jumàtatea de cer- 
culet cu deschizà- 
tura in jos va fi e, iar 
cealaltà i. Vocalele e 
?l i — legate de alte 
Ijtere — devín mobíle 

— adicà se pot scrie 
çi ïn alte pozitii decït 
cele aràtate aici. 

— la ïnceputul çi 
sfïrçitul cuvïntulul, u 
va fi scris ca un cïr- 
lig. 

In stenografie, vocalele: 

Be traseazà pe consoane 
tï nga 



Grupurile nazale 

La ínceputul, sfírçitul çí 
Interiorul cuvintelor naza- 
lele devin mobile, ocupïnd 
diferite pozitii. 



'V S" 



an 



un -on en 



o o o O O 6 

3 à T O U 

drepte de la dreapta sore 




Ex.: la 


Tnceput 






la sïïrsit 




'P \V 


af 


\ 


pa 


fe 




fa V; 


Í0 

ih i 


av 


\ 


ba 






va %; 


jt cq- 


al 


@^ 


ta 


. io 




(, # 


l(f ,\r, 


ar 


@^ 


da 




dS) 


ra ^ 



213 






Vocalele rotunde íntre douà consoane drepte vor fi 
scrise: 

a) de la dreapta la stínga; , q 

b) cínd cele douà con- a) ';) — O--^ 
i soane formeazà un \ 

unghi, atunci vocala , ^ 

dintre ele va fi trasatà b) A^>^ ,,.x^. 
ïn exteriorul unghiului. 

— in cazul consoanei initiale verticale sau oblice cobo 

rítoare se traseazà ïn aça fel ca sa se termine pe li 

^ nia de bazà. Ex.: 






pot, pop, puf 

bat. bud. bal 
boc, coc, car 
foc, fata, far 



— in cazul consoanei initiale orizontale ea va fi trasat 
pe linia orizontalà. Ex.: 




tata, top, toc, tul 

da, dac, dop, dol 
214 



_n_-p 



^^^ 



r -f -^ 



- In cazul consoanei suitoare ea se traseazà íncepínd 
de pe linia orizontalà (linia de bazà). Ex.: 




Lola, lup, lat, alta 
Rada, rob, raft 

A 

ap, ab, at, ad, af, av 

íil, ar, ac, ag, 
apa, apar, apac 

apuc, opac, ata, 
atac, Ada, ador 

adül, abar, abur 
atu, adu 

aca, aga, Àgata, 
afarà, aflat. Ala 

/ival, avar, Artà, 
art, alta 

•<lí\ arc, arat, 
"lla, Arad 

Alfa. alva, alga, 
alcool, aborda 

acorda, adopt, 
'íiapta, adàpa 



.eí__^: 



/ 



A / "^ y ^ '^ 

V V /^^^ 
y" ^ ^J- 

Q p Q p Q p 



aport, acord, aprob, 
aloca. alo! 

alurà, aprod 

O 

op, ob, ot. od, 
of, ov 

oi, or, oc, og, 
oca, opa! 

opac, opt, obol, 
obor, oda 

odor, ogor, 
opal, ora 

ov, oval, olar, 
orar, orb 

orgà, oracol, 
opera 

U 

up, ub, ut, 
ud, Udo 

uf, uv, ui, 
ur, uc, ug 

ura! urat, 
urit, ura 

216 



Ï^ </^^^^ o/c^ 






u 



P P ^ a 

0/ oT 






pa, po, pu, Pop, 
pup, pap, papa. 
papà, pupa 

pat, pot, pod, 
pac, poc, Puc 

pact, potop, parà, 
pol, palat 

pag, papurà, 
papara, papuc, plata 

paf, puf, par, 
par, pur, parc 

porc, parc, parca, 
parol, pàrul 

pacat, Pàcalà, 
[)arafà, plop, 
fiovarà 

[)opotà, popor, 
f)oporul 

B 

t^a, bo, bu, baba, 
Bob, buba 

hat. bot, 
Ruda, bac, 
hagà, buc 



l- ò- ^ Jo Jo Jc. 

j. j-f y^ y y- 

/ y^ y' y^^ 



B 



t \, 



iiy- 



217 



\ \ 




crud, crudà, 
cabiu, cap, capà 

capot. Coca, 
covor. ca val, 
clar 

cofa, cartof, 
catalog, catarg 



i ^ 






'lír, raia, 
I í"ta, fotà 

fag, fuga, 
fagot, fàcut, 
fnrà 

hald, fard, 
flota, fuig 



Y V' V- V- 



>'2 ^^ 



\^- 



V 



ga. go, gu, 
gata, guta, gol 

gala, gura, 
grav, grof 

garat, galop, 
gafa, garà 

Gora, garda, 
glob, glugà 



fa, fo, fu, fac, 
foc, foca 

fapt, faptà, 
far, for 

220 



^ ^ ^ ^ ^ 
J- /^ lA l^ 



j 



r r^ 



/f /. 



\. V) V) y y V, 



va, vo, vu, vag, 
I var 

vrtr, vír, 
valora 

vntà, vot, 
vota, vírf 

vraf. vàtaf, 
vad 

vAduv, vodà, 
vadà 

vorbà, varga, 
vodca, vapor 



M. lo. lu, 

lor, lat 



V V 




^ 



^ ^ p v^. 



221 



iot, 

loto, 

loc 


lut, 
lac. 


local 
LoIo 


. lacat, 
Lulu, 


lup, 


lupa 


larg, 
lat, 1 


largà, 
atà 



laba, Lotta, Lottar 



ra, ro, ru, 
rol, lor 

rob, roca, 
rac, rad 

rod, Rada, 
rup, rog 

rug, rotar, 
radar 

rata. 
222 



i -^ 



^y 



H-tíneti: e se cite^te ?i este Litera h, de regulà, se 

^ P® ínloculeçte cu a 

" •• .. ,, de 



.^^miÍJ^^Í CONSOANELOR ROTUNDE (formate din 
•amlcercuri) cu vocaíele 

fl) prln trasarea vocalelor ín interiorul consoanelor 
Ex.: am, om amu C S (^ 



an. anu, Ana 



as, sa, aça 



5 3 3 



çy o o 



« mT^- *=°"®°«"® (rotunde) sau íntre o consoanà 
ro undà ^^ una dreaptà (baston) ce formeazà un 
coit. vocaíele se vor scrie ïn vírfui aceiui coit. 

Ix.: mo?, na?, sos, mac (n D ^J^ ^ 

sat, mal, joc O" <^ /-^ 



caf 



<^ /^ 



223 



ATENTIE: pentru ce, ei. 
j, ge. gi, avem acelaçi tra- 
seu 
Ex.: ceatà, ceas, jad. 

jaz 

jos, cioc. joc 

jar. cearà, cicà, Gicà 

ATENJIE: pentru s, ç, z, 
\ avem acelaçi traseu 
Ex.: sap, çar, zar. tol. 

spor, sulf, slut, ça 

zor, zbor, zlot, 
zuluf 

tar. tarà, tap. tac 

Cïteva exemple de aco- 
modaré (m çi n): 

ma, am, om, omu, 
mat, mut 

mata, mutà, moda, 
map, mapa 

mal, mil, m-am, 
mama, muma, mac 

muc, moca, mor, 
Mura, mag, Moga 

224 






z-^. 



ftiascat, marcat, 
iMjihíAr, marca, maro 

Mnrga. matca, macar, 
rnM(i(jva 

nuHjura, malura, molcom, 
rnorcov 

Morgana, murmur, 
nwirmurd 







VOCALELE E Çl I 

ín mod separat se scriu: 



e 



I 



Legate de alte litere devin mobile: 
— fn fata consoanelor bastoane: vocalele e ?i 
scrise de la dreapta la stïnga. De ex.: 



ep, eb, et, ed, ec, eg, 
ef, ev, el, er 



X ^ \ 



cX 



Pentru a deosebl pe i de e js p 
vom pune un punct: 

ip, Ib, it. id, ic, ig, if, yy 

II, ir / 



IV 



ir 



— ín fa^a consoanelor ro- 
tunde: e çi i vor fi 
scrise ín Interior: 

em, en, eci, ej, ege, es, 
eç, ez, et 



O 



vor f 

» / 






Pentru a deosebl pe i de e 

vom pune un punct: C J 

im, in, ici. ij, igi, "s, i^. 



-O -O 



e/ 



./ I /^ 



} ( ) 



c é 



\J 



.V" 



G :} f 



X 



/ú ^h 



— La sfírçitul cuvintelor, e 

çi i vor fi scrise pe cït 

posibil ïn directit 

opuse 

pe, pi, te, ti, che, chi, li, 

le, re, ri, se, $i, je 



— Vocala e se va scrie la 
stínga sau ?n jos, ín 
toate cazurlle (dupà 
consoanele bastoane 
çl dupà cele rotunde). 

me, ne. ce. je, ge, se. 

$e, ze. te, ghe, re. fe, 

ve 



— Vocala i se va scrie in- 
vers, la dreapta sau ïn 
sus: 
pi. bi. ti, di, chi, ghi, fi, 
vi, li, ri, mi, ni, ei 



— Intre douà consoane, e 
çi i vor fi scrise ïn po- 
zttie opusa 

mere. miri, dirà, de la ara. 

ari, AM, Lina, Elena 



226 



227 



if^mmmmm 



HfpiiiipiPiipipiíiiinpi^ 



I 



Reflnefl: sínt èuvinte 
unde e çi i nu pot fi scrise 
decit mtr-o singurà direc- 
fe. ?i atunci vom pune 
Pentru i, spre a-l deosebi 
oe e, un punct: 

2 *. ^^., NI, .e,., Y^ ^ 



^ U 




"""14 tn aceeaçl sllabs ™n„° ," ™"" "=»™ =« P'o- 



oare, boalà, 
goarnà 

ou, erou, ouí, erouí 
(cuvinte artícufate) 

dau, rau, m-au, 
n-au, s-au 

ateneu, zeu, 
mereu, agiu 
vreau, puteau, 
?leau 




RETINETI: In stenogra- 
fie, ïn stenograme, ïn loc 
de punct se foloseçte o 
stelutà(*). Celelalte 
semne: semnul ïntrebàrii, 
semnul exclamàrii, vir- 
gula, punctul ?i virgula, 
douà puncte, semnele ci- 



tàrii (ghjlimelefe), línia de 
dialog ^i de pauzà, paran- 
tezele, punctele de sus- 
pensie le veti íncercui 
pentru a nu le confunda. 
Semnele de punctua^ie se 
vor folosi numai ín cazuri 
deosebite (ïncerculte). 



ïn stenografie x ïnseamnà ïnmuít 



Atent ie: 
(multiplu) 

Semnul 
? se na? te 

de ce? 

ïnseamnà punct cu punct 
t(te) 



ïntrebàrii ïn stenografie se 
ntrebarea de ce, se pune ïntrebarea 



( 
) 

+ 
11 
9 



m 
n 



egal, acela^i, aceeasi, aceiaçí 
plus, mort, murit (^í cu) 
unul dupà altul (unii dupà altii) 
ï;,nouà, noi 




NUMERELE Çl CIFRELE 
(dupà metoda prof. Henri 
Stahl) 

ín cifre, numai zerourile 
se pot prescurta çi se Tn- 



locuiesc printr-un punct. 
Un punct deasupra cifrei 
reprezintà sutele, la 
dreapta cifrei miile, dede- 
subt milioanele, iar la 
stïnga miliardele. 

229 



•"PPBPPH 



»?? 



in^ 



J 



Exemple: 




900 


9 


9 000 


9 


9 000 000 


? 


9 000 000 000 


•9 


230 000 


230 


560 000 


560 


500 000 000 


5 



Fractiile se se riu astfel: 



2 



1 
3 



Numerele multiplicative: 

índoit, íntreit, 
ïmpàtrit, 
ínzecit, ínsutit, 
ínmiit 

Cifrele romane: I, tl. III. IV 
V. VI, VII, VIII, IX X, XI, 
XII, XIII, XIV, XV. XVI, 
XVII, XVIII, IX, XX etc, le 
vom íniocui cínd steno- 
grafiem cu cifrele arabe. 

Dacà vrem sa seriem 3 la 
sutà (3%) vom pune un 
mie zero deasupra cifrei. 
(De ex. 3%, 6%, 8%, 10%) 

Dacà vrem sa seriem 6 
grade, vom pune un mic 
zero la dreapta cifrei: 
6 grade, 8 grade, 10 
grade, 100 grade. 

230 



'2 ^3 



'4 



^10 



I, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. 10, 

II, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 
18. 19, 20 



6 8 





10 



50 QO 10° 1® 



Repetàrile de numerale 
care aratà aproximatia (la 
numerele mari) cum ar fi 
sute^i sute, mii ?i mii, mi- 
lioane çl milioane, ml- 
liarde $i miliarde se no- 
teazà prin douà puncte ïn 
loc de unul. 



sute ?l sute 



mil çi mil 



milioane ?i milioane JL 



miliarde ?i miliarde 



Numeralele ordinale 




al doilea, al treilea. 


2 — 3 


al zecllea, al sutàlea 


10 — 1 


se noteazà printr-o mica 




liniutà orizontalà 




Folosind literele alfabe- 




tului latin — scris cu mina 




— dar làsínd un spa^iu 




mai mare ïntre ele ?i cu- 




vintele urmàtoare putem 




obtine: 




parametru, 


9 


parametri 


fi 

2) 


plenipotentiar 


diametru 


diametral opus 


9p 


líre 


X 


ad inferim 


Xl 



Marea Revolutie 

Socialista din Octombrie 

a pune punctul pe i 



Àï 



231 



fnvàtínd tehnica aplícàríf 
abrevierilor, vetí reuçi sa 
scurtati cuvíntele, sa le 
simplifica}! traseul, sa fa- 
ce}í elíminàrí de iítere, cu- 
vínte, çí cu tímpul, sa 
prlndefi „din zbor" tot ce 
auzifi. 



A abrevia — in scris — 
ïnseamnà a nota un cu- 
vínt. un titiu etc. printr-un 
símbol, printr-o prescurta- 
re. Çi in scrierea obiçnuità 
— cínd ne gràbim — folo- 
sim abrevieri, de ex.: in 
loc de pentru seriem pt, 
anul curent (a.c), anul 
trecut (a.t.), anul vlltor 
(a.v.), articol (art.), nostru 
(ns.) çi aça mal departe 
(?.a.m.d.). 



In' stenografie este NE- 
VOIE de un mare numàr 
de abrevieri pentru a do- 
bïndi viteza dorità. 



232 



ABREVIEREA SUFIXE- 
LOR. A PREFIXELOR Çl A 
UNOR GRUPURI FIXE DE 
SUNETE COMUNE MAI 
MULTOR CUVINTE U2U- 
ALE (cu ajutorul unui 
punct, unor semne, unor 
íitere) 

Abrevieri cu ajutorul unui 
punct: 

— Punctul pus deasu- 
pra prlmel Iítere a ràdàci- 
nii (in cazul de fa^à nu- 
mim ràdàcinà partea de 
cuvint care nu se abre- 
viazà, care ràmine a fi ste- 
nografiatà integral, dupà 
stenografierea prescurtatà 
a prefixelor, a sufixelor 
sau a altor grupgri de su- 
nete care se intilnesc in 
mai multe cuvinte uzuale) 
abreviazà grupurlle: trans, 
tram, tran; 

transport Y 

tramvai ^^ 

trandafir : qy^ 



— Punctul inaintea prl- 
mel Iítere a ràdàcinii abre- 
viazà grupurlle: Inter, ïn- 
tre, intru, intr-o, intra (in- 
dru, indre) prln extíndere; 

intern ->^ 

7 

in trec ' 

intreg ' 

indrumare ^ 

— Punctul dedesubtul 
ultimei Iítere a ràdàcinii 
abreviazà grupurile: tiune, 
tiune (tie), síune (ziune), 
(sie) ciune; 

motiune ,0 

/> 
actiune / 

sesiune OÍ 

relatie / ' 

pensle \ 

— Punctul la dreapta 
abreviazà grupurlle: tiv, 
sív, ziv (tive, sive); 
motiv(e), (S, 

operativ (e), d^ 

— Punctul deasupra ul- 
timei litere a ràdàcinii va 



reprezenta terminatííle in 
lui; vàruiui V/^ 

satuiui O— ^ 

omuluí ^' 

— Punctul deasupra rà- 
dàcinii, indiferent unde, 
abreviazà grupurlle: tat, 
tate, tàtl (tivitate); mutat, 
mutati (^ emotivitate 

•(2> Pàtat, pàtate •(, ) 

Abrevieri cu ajutorul 
unor semne, unor litere: 

— Terminatiile: mant, 
ment, mint se scriu 
printr-un accent ascutit 
pus deasupra ràdàcinii 
cuvintuiui, iar terminatia 
mínte printr-un accent 
grav; moment (2f^ 
alarmant ^^^ zàcà- 
minte ^^ " 

— Terminatiile: lor, ilor, 
lelor se redau printr-un r 
stenografie scris la 
dreapta: maselor Q^j^y 
lalelelor nP/ 

233 



— Terminatiile: t'on^r, 
tional, tionat, tionàm, t'o- 
neazà formeazà sufixe de- 
rivate; dictionar ? 
national ^ actionat /^ 
mentionàm 2 men- 
tioneazà 






— Terminatiile: mentar, 
Tientare, mïntare se redau 
printr-un m stenografic 
pus deasupra sau la 
dreapta ràdàcinii cuvíntu- 
íui; documentar ...-^ 
ínmormintare/\/c ^ 

— Terminatiile: anfà, 
entà, íntà (on;, unt) se re- 
dau prin an, in, on steno- 
grafic intentionat scrise 
cu coit; amhiantà \ 
esentft ^^_^^^ 

— Terminatiile: escu, 
eçti, eascà se redau prin 
doi e stenogratici uniti, 
oare cu deschizàtura in 



sus se vor citi escu, in jos 
eascà çi la stïnga e^ti, 
eçte; gíndesc L^ gín- 



d e a s c à 
deçti Z_3 



g I n 



—- Terminatiile: ism, 
asm se redau printr-un i 
stenografic pus perpendi- 
cular pe ultima consoanà 
a ràdàcinii cuvíntu- 
lul; basrrt j[ p 

fantasm N — c egoism i 



— Terminatiile: 1. titu- 
dine se noteazà printr-un 
d stenografic apàsat (ati- 
tudine; o aptitu- 

dine E ) 2. bil se no- 
teazà printr-un b steno- 
grafic apàsat (abil \ 

mòbil; ] ); 3. grafie, 
graf, se noteazà printr-un 
f stenografic apàsat (foto- 
grafie <i-í? geogra- 
fia r^ fotògraf, geò- 
graf) 



234 



— Grupurile: str, zdr 
st^e obtin printr-o liniuta 
pusà tangent (la ïncepu- 
tul, sfírçitul çi mijiocul cu- 
vintelor) de ex.: 
(stric T strig T 



atest 



gust 



I 



pàstrez J> ) 



printr-un et stenografic; 

(contrar ^ 

control 

contract 



-íi-^ 



^ ); 



— Ex (exa, exo), eteri 
(exter, extra, extre) se 
redà printr-un^e stenogra- 
fic; (extern J> exte- 
rior S^ — ) 



— Isto se redà printr-un 
i (sau e) stenografic mai 
mare la ínceputul cuvïntu- 
lui; (istorie K 



istorice 



r") 



— Terminatia ist se 
redà printr-o liniutà per- 
pendicularà açezatà pe ul- 
timul semn; (co- 
rist ^^ egoist J^ ) 

— Contra, contro , 
contri — se obt i ne 



— Circum, circu — se 
redà printr-un i stenogra- 
fic: (circulà ^ circu- 
larà ^j^ ) 



— Supra, súper — se 
redà printr-un s stenogra- 
fic pus deasupra cuvïntu- 
lui; (suprafatà "^^ su- 
praom ^ ) 

~ Asupra — se redà 
printr-un a stenografic 
pus deasupra cuvïntuiui; 
(asupra noastrà p 
asupra voastrà \ ) 



235 



— in loc de electró, 
seriem un I stenografic; 
(electrocuta ^ Elec- 
trònica p ) 



— Negatia ne — se 
redà printr-un n stenogra- 
fic pus ïnaintea cuvíntuiui; 
(nesfïr?it ^^ nemijlo- 
cit ;)C necaz -y^ ) 



— Nemai — se redà 
printr-un nm stenografic 
(nemaiavínd c^ ne- 
maivàzut ^Ls»- ) 

— Tor (turà, ter, tàtor) 
— se redà printr-un t ste- 
nografic pus la sfïrçitul 
cuvíntuiui; (dator — ^ 
natura ^— ) 



— Sub — se redà 
printr-un unghi ascutit 
pus sub ràdàcina cuvíntu- 
iui; (subsòl ^^-si- sub- 



scriu ^ sublinia) ^ 
— Printr-un t stenogra- 
fic la ínceputul cuvíntuiui 
obtinem: tra, tre, tri, tro, 
tru; (trasat — vj- tra- 
versa ^y^ ) 



— Printr-un d stenogra- 
fic la ínceputul cuvíntuiui 
obtinem: _dra, dre, dru; 
(dragà / 
drama — ç^ dresat — v5-) 



— Printr-un p stenogra- 
fic la ínceputul cuvíntuiui 
se noteazà: pra, pro, pre, 
pri, pru; (prada ' — * 
prevàd iV— ~ ) 



— Printr-un b stenogra- 
fic se noteazà: bra, bri, 
bro, bru; (brutar '-/ 
brocat \s?- 

brigada 1^ ) 

— Printr-un c stenogra- 



236 



fic se noteazà: cre, era, 
cro, cru; (crearé /^ 
cre^à /^ cromat /(^) 



— Eliminarea lui r din 
mijiocul unor cuvinte nu 
íngreuneazà citirea lor; 
(aprobat pj. agra- 
n^at /Gu- oprire f/ ) 



— Printr-un g stenogra- 
fic se noteazà: gra, gre, 
gri, gru; (granulà /y 
greçealà /^ ) 



— Printr-un f stenogra- 
fic se noteazà: fru, fra, fre, 
fri, (frí); (fructe, \^ 
frínà XD 
frapat \^ ) 



Printr-un v stenografic 
se noteazà: vre, vra; 
(vreme \ vrajà \^ ) 



Semnul + ínaintea cu- 
víntuiui poate fi folosit in 
cuvinte ca: plusprodus- 
+ i_e^ plusvaloare +\ 



Cíteva abrevieri 

In STENOGRAFIE fiecare 
ï^i poate face un numàr 
de abrevieri personale 
adecvate domeniuiui res- 
pectiv. Important este ca 
ele sà aibà o constructie 
logicà. Ele uçureazà 
munca flzicà a míinii, dar 
nu trebuie sà sporeascà, 
cu mult, efortul cerebral la 
descifrare. 



237 



Abrevíerl telegrafice: 

mult, sfírçit, suficient, 

articol 

(m, sf, suf. art.) 

pentru, scadentà, 

productie 

(pt., scad., prod.) 



^ 



^ 



/- 



Ctteva moduri de aplicaré 

— Seriem primul cuvínt íntreg, iar din urmàtoarele se 
scrie numai litera cu carè ïncepe. Ex.: 



VN V^ VA 

^ ^ c 



Face parte, face fatà, 
face cunoscut: 
bun venit, bun gàsit» 
pur çi simpiu 

radio çi televiziune, 
radio-amatori 



— Se taie cu o Mnie cuvintele care se repetà. Ex. 
ceea ce, sa se, zi de 

zl, ceas de ceas ^ ^--^ vi^ /^'^^^ 

an de an, fel de fel í^ .. 



— Abrevieri alcàtuite numai din prima litera a primu- 
lui cuvint ^i prima litera din cuvïntul urmàtor. Ex : 



238 



putin cíte putin, peste 

putintà, 

cíteva cuvinte, 

vice-versa, paralel (e) 

gàsesc de cuvilntà, pe 
bazà, de drept 



II I // 

} 

/ <; = 



se çtie, se spune, de 
regulà, de pildà 

de asemenea, de fapt, 
de exempiu 
foarte mult 



\C 



Abrevieri practica: 

egal, acelaçi, aceia^í, 
aceeaçi 

in acelaçi timp, acelaçi 
lucru, 

aceeaçi problema, 
aceeaçi chestlune, 

acelaçi fel 



=^ 



239 



Scurtà listà de abrevieri 

mult, mai mult, mult 
mai, mult mai mutt 

mai putin, mai mult sau 
mai putin 

mai bine, mai mult sau 
mai putin bine 

numai, nu numai, nu 
mai mult, nu mai putin 

nu e mai putin 
adevàrat, ceea ce 

din ce in ce, din ce ïn 
ce mai mult 

din ce ïn ce mai bun, 
din ce ïn ce mai putin 



ceea ce se numeçte, 
ceilalti, celelalte 

cel dintïi, cel din urmà, 
cel putin 

din punct de vedere, 
din acest punct de 
vedere 



-I ^ 



240 



din mai multe puncte 
de vedere 

din múltiple puncte de 
vedere 

din todte punctele de 
vedere 

ïn aceastà privintà, ïn 
prívinta aceasta 



ïn aceastà chestiune, ïn 
chestiunea aceasta 


V 


/" 


ïn aceastà directie, ïn 
directia aceasta 


y 


/» 


pe de o parte, pe de 


1 




alta parte 


1 


pe de o parte çi de 
alta 


1 
1 




ici ?i colo, centru, 
mijioc 


r^ 


^ 


mijiocim, mijioacele, 
mijiocire 


d 


d? 



d 



241 



mijiociti, nici, nici un, 
niciodatà 

mai cu seamà, mai 
ales, mai putin 

urmàtor, minim, 
maximum, deoarece 

de aceea, deocamdatà, 
din aceasta 

din aceasta cauzà, din 
cauza aceasta 

din multe cauze, din 
múltiple cauze 

din diverse cauze, de-a 
lungul çi de-a latul 

de jur imprejur. cu 
privire la 

binevoiti, bunàvointà. va 
rog (va rugàm) 

deodatà, totodatà 

totdeodatà 

242 



C- 3 "? ^ 



9 ^ ^ 

° "z è -^• 




•f^ 



-4 



_CL 



JD- 



X 



ja. 



mai mult ca oricínd 

mai mult sau mal putin 
bine 

mai mare, mai mic 

mai mare sau mai mic 

cu atït mai mult cu cït 

la un moment dat 
cït mai 

íntr-un fel sau altul 
íntr-un rínd sau altul 

ori de cíte orí 
de multe ori 
ïn momentul de fa^à 
ín acest moment 
toate punctele 
peste tot 
ïn sens (ui) 
ïn acest sens 
ïn toate sensurile 
ín múltiple sensuri 
ïn multe sensuri 
sa fie pus la punct 
sa punem la punct 



> < 

r 



~^^ 



o 

T 

1 

/ 

/ 

/ 

M'ò 



243 



o datà pentru 
totdeauna, o datà pe an 

avïnd ïn vedere, se 

vede, sa vedem 

sà-mi permiteti, sà-mi 

Tngàduiti 

ïnainte, ínainte de toate, 

mai ïnainte 

mai ínainte de toate, tot 

(toate) 

toate acestea, cu drept 

cuvïnt 

pe drept cuvïnt, pínà la 

oarecare punct 

va avea, va fi, asupra 

acestei 

asupra acestui punct, 

atunci cïnd 

a va aduce la 
cunoçtintà, organizare 
organizàri. de acord, de 
comun acord 
de ordin, prin urmare, 
ca urmare 

ordine de ideí, ordinea 

urmàtoare 

cod civil, cod penal, 

codul muncii 

244 



V 



V 



^ )f 



\ 






> > C- 



T 



\ \ 



O 

I .^ 



o 
o 



-^ 



O 



O 



-^ 




c^ c/~í- cM: 



codul familiel, in timp 
ce, tara noastrà 

farà doar çl poate, farà 
mdoíalà 

pentru, pentru aceasta 

pentru toate acestea, 
afarà de aceasta 

ïn acest fel, ïn felul 
acesta 

ïn acest mod, ïn mòdul 
acesta 

etcètera (etc). ^.a.m.d. 

va multumesc, ïn fel çl 
chip 



^-^ -^ 


^^ 


-^ 


L 


U 


u 


^ 


K^ 


\j^ 


<^ 


Cq , 



Q^^ 



^ 



vOl>- 



X/ 



c. RECAPITULARÉ 
(exercitli apllcative) 

Propozitiile folosite mai jos sfnt uneori artificiale ele 
avind doar scopul de a ilustra traseul simpiu al cuvlnte- 
lor — indicate de alfabetul stenografic — (combinatia 
bastonaçelor cu rotundele). Este deci necesar sà par- 
curgeti integral sultà exercitillor, spre a deprinde astfel 
mai uçor scrierea tuturor semnelor. 



245 



1. Vreau sa spun ca 
vorba e de aur. 

2. Eu nu sïnt nàuc. Buna 
vrea nàut. 

3. Duc gríu la moarà. 
Vàd o boabà. 

4. Scoalà sa vezi soarele. 

5. Scoate bila ?i socoate 
bine. 

6. Am luat o roatà. Nora 
s-a dus la joacà. 

7. Puc e rau mereu! Fac 
foc ?i fug. 

8. Dau o fuga cu Foca. 
Adu o pala de foc. 

9. Vàd o fatà cu fotà. 
Dau un cadou unui 
erou. 

10. Merg la loto cu rata. 

11. Ador cu dor un odor. 

12. Fac un act un pact. 

13. Vàd flori de multa cu- 
lori. 

14. Ce boalà are Azor? 
Vrea un os de abanos. 

15. Lada e lata. Lutul dà 
rod. 

16. Un coçar s-a dus ïn 
comuna natalà. 

17 Irina are un atlas nou. 

246 



V^ 



^ 



VL /^ 

__^ /^/ o/x X- o Wx 



^ r^^ rt 



/r 






18. Dà-mi guma ta. Mà 
doare mina. 

19. Jan e bas la Cluj. 

20. Am pus mina pe ciur. 

21. Merg cu barca ?i cínt 
o balada. 

22. Coca are o cofà de 
mure. 

23. Anita are o carte cu 
arii dín opere. 

24. Doru e tàcut. Murgu 
merge la trap. 

25. lar am prins o muscà. 

26. Ce serií acolo: avínt. 
avínd, cínt, gïnd? 

27. Noi doi avem joi ora 
de muzicà. 

28. Am auzit un lup in pà- 
dure, íl mai aud çi 
acum. 

29. Mà duc la scàldat cu 
Elena. Vino çi tu. 

30. Vil cu mine la cena- 
clu? 

31. Am o notà bunà la ge- 
ografie çi la istorie, 
dar la limba romana 
mà stràduiesc sà iau o 
notà mai mare. 



- c ^ (^ I ^ 

-^y>bV_\L L• L• 

-^ — G I ^nr o^ — Q^, 
-C <;/_ ^ / "i-/ ^ Cc 



-\. b 



/ 



® 






<9 ^y D ^_» 



247 



32. Se stràduíeçte toatà 
clasa sa ía note mari. 

33. Un pescar zàreçte un 

pisc. 

t 

34. Zara a adus un urs ud 
la circ. 

35. Moçu are supà la 
masà. Lasà rata, mà! 

36. Naçul n-are nas. Merg 
ca un meic, 

37. Mama vine de departe 
la tine. 

38. Mà laud cu o làutà. 

39. O caut azi pe Dana la 
çcoalà. 

40. Dorul a plecat cu dor 
in lume. 

41. lar scriu o scrisoare. 

42. Tara are un ogor mà- 
nos. 

43. Un ofiter se duce la 
parada. 

44. Ostaçii apàrà t^ra. 

45. Omul are rang de OM. 






/AJ v_J ^ ^ 



-S- 



V 



^' 



^ 



(^ ^ /f _ e. 



248